Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat luni, după ședința Biroului Politic Național, că taxele pentru populație și companiile românești nu vor crește în 2027.
„Nu acceptăm risipa banului public. Dar nici nu acceptăm ideea că orice problemă a bugetului trebuie rezolvată punând noi taxe pe români și pe firmele românești. De aceea, vreau să spun foarte clar: anul viitor, taxele pentru români și companiile românești nu vor crește. Economia are nevoie de predictibilitate”, a spus Grindeanu.
Cu ce propuneri va merge la premierul Luca NiculescuÎn cadrul conferinței de presă, Grindeanu a anunțat că va propune premierului Niculescu două măsuri majore de reformă, pentru care Guvernul să își angajeze răspunderea.
Prima vizează reforma administrativ-teritorială, prin comasarea localităților mici, cu păstrarea serviciilor publice pentru cetățeni. Din partea PSD, coordonarea acestei reforme va fi asigurată de Dragoș Benea.
A doua măsură vizează reorganizarea la nivel guvernamental, inclusiv reducerea și comasarea agențiilor, precum și reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat aflate pe pierdere ori care nu își mai justifică existența. Coordonatorul din partea PSD va fi Marian Neacșu.
Potrivit președintelui PSD, cele două măsuri ar trebui adoptate până în martie 2027, alături de bugetul de stat pentru anul viitor.
Grindeanu cere relansarea economiei și protejarea puterii de cumpărarePreședintele PSD a spus că le-a cerut miniștrilor să prezinte modul în care vor pune în aplicare schimbarea de paradigmă anunțată de partid, cu două obiective principale: relansarea economică și protejarea puterii de cumpărare a populației vulnerabile și a clasei de mijloc.
„Săptămâna aceasta, fiecare ministru are de rezolvat din urgențele lăsate în urmă de fostul Guvern: asigurarea banilor necesari pentru UPU și Ambulanță, despăgubirile pentru secetă și reluarea exportului de ovine, salvarea a cât mai mulți bani din PNRR sau pregătirea inaugurării unui nou tronson de autostradă pe Pitești-Sibiu”, a precizat Grindeanu.
PSD cere publicarea situației reale a finanțelor țăriiPreședintele PSD a cerut prezentarea publică, în cel mai scurt timp, a situației detaliate a finanțelor României, inclusiv a facturilor neachitate, a datoriilor amânate, a rambursărilor restante de TVA și a celorlalte obligații de plată ale statului.
„Nu ca să ne plângem de o «grea moștenire», așa cum a făcut Ilie Bolojan când a venit premier, ci ca să facem curățenie după austeritate și să știm exact de unde pornim”, a spus Grindeanu.
Acesta a criticat rezultatele politicilor fiscale promovate de fostul premier Ilie Bolojan, întrebându-se cum a ajuns România să înregistreze cel mai mare deficit guvernamental din Uniunea Europeană, în condițiile în care au fost majorate taxele. El a subliniat că prioritatea trebuie să fie rezolvarea problemelor economice și sociale.
„Nu voi face greșeala de a ne pierde în conflicte politice. Avem de rezolvat multe probleme concrete după un an și jumătate de austeritate și guvernare cu barda”, a spus Grindeanu.
„România nu mai are nevoie de lecții despre sacrificiu. Are nevoie de rezultate”, a conchis Sorin Grindeanu.
AUR solicită identificarea vulnerabilităților legislative și administrative, verificarea controalelor efectuate de instituțiile responsabile și stabilirea măsurilor necesare pentru protejarea ordinii publice și securității naționale.
Inițiativa vine în contextul creșterii numărului de lucrători străini intrați în România în perioada 2022-2026 și al cazurilor documentate de ședere ilegală, trecere frauduloasă a frontierei, trafic de migranți și exploatare prin muncă. Potrivit expunerii de motive, numai în anul 2024 au fost înregistrate 2.389 de cazuri de cetățeni străini depistați în încercarea de a părăsi ilegal România, iar în primele șapte luni ale anului 2025 aproximativ 400 de persoane au fost depistate în tentative de trecere ilegală a frontierei româno-maghiare.
Documentul proiectului de hotărâre prezintă inclusiv cazuri de migranți ascunși în autocamioane, situații de ședere ilegală, infracțiuni violente și anchete privind exploatarea lucrătorilor străini. Sunt menționate acuzații grave de muncă forțată, reținerea documentelor, agresiuni fizice și lipsire ilegală de libertate.
AUR consideră că aceste situații impun verificarea activității instituțiilor responsabile, precum și a angajatorilor și intermediarilor implicați în recrutarea lucrătorilor străiniComisia propusă va analiza datele oficiale privind infracționalitatea, migrația ilegală și măsurile de returnare, va evalua activitatea Inspectoratului General pentru Imigrări și a Poliției de Frontieră și va identifica eventualele deficiențe ale controalelor.
Potrivit proiectului, comisia va fi formată din 15 deputați, desemnați proporțional de grupurile parlamentare, și va putea solicita documente, informații și rapoarte instituțiilor competente, precum și audierea reprezentanților autorităților și a altor persoane relevante.
Raportul final va fi prezentat în termen de 60 de zile de la înființarea comisiei, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 30 de zile, și va cuprinde concluziile anchetei, responsabilitățile identificate și propuneri de măsuri legislative și administrative.
Prin această inițiativă, AUR solicită controale eficiente, transparență și responsabilitate instituțională în gestionarea migrației. Migrația ilegală, traficul de persoane și exploatarea prin muncă trebuie combătute, iar încălcările legii trebuie sancționate, indiferent de cetățenia persoanelor implicate. Siguranța românilor și respectarea legislației trebuie să fie priorități ale statului român.
Anunțul morții fostului premier al Japoniei a fost făcut luni de către un înalt oficial al Partidului Liberal Democrat, partid al cărui președinte era Yasuo Fukuda.
Acesta a murit pe 22 octombrie, a declarat oficialul pentru AFP.
Fukuda a condus arhipelagul timp de un an, începând cu septembrie 2007, înlocuindu-l pe Shinzo Abe în funcția de șef al guvernului, al cărui prim mandat se încheiase după doar 12 luni.
În timpul mandatului său, Yasuo Fukuda a urmărit să îmbunătățească relațiile cu China. El l-a invitat pe președintele chinez de atunci, Hu Jintao, să viziteze Japonia.
Călătoria lui Hu Jintao din mai 2008 l-a transformat în primul șef de stat chinez care vizitează Japonia în ultimul deceniu. Cei doi lideri au emis o declarație comună prin care se angajează să stabilească o „relație reciproc avantajoasă, bazată pe interese strategice comune”.
Yasuo Fukuda a demisionat în septembrie 2008, confruntându-se cu o scădere a popularității sale, și s-a retras din politică în 2012, potrivit sursei citate.
Însă, pe măsură ce relațiile dintre Tokyo și Beijing se deteriorau din cauza unui arhipelag disputat și a dezacordurilor istorice, Yasuo Fukuda a vizitat China în 2014 pentru discuții cu președintele Xi Jinping.
El a deschis calea pentru un summit între Xi Jinping și Shinzo Abe în timpul celui de-al doilea mandat al acestuia din urmă.
Străzile mai multor orașe din Serbia s-au umplut de oameni care au sărbătorit victoria mișcării studențești, formată în urmă cu aproape doi ani. La Belgrad, Novi Sad și în alte localități, susținătorii studenților au ieșit în piețe, au dansat și au scandat „Victorie!”, în timp ce șoferii claxonau, iar cerul era luminat de artificii.
Potrivit BBC, atmosfera a fost una de bucurie și neîncredere. Mulți dintre cei prezenți nu se așteptau ca mișcarea studențească să obțină un asemenea rezultat.
„Serbia este liberă. Este un miracol”, a declarat un student.
În Piața Slavija din Belgrad, oamenii s-au îmbrățișat și au plâns de bucurie. „Este cu adevărat fantastic. Plângem cu toții. Nici nu ne vine să credem că a fost atât de ușor”, a declarat una dintre participantele la sărbătoare.
Novi Sad, orașul în care au început protestele, sărbătorește victoriaLa Novi Sad, orașul din nordul Serbiei unde a început mișcarea de protest, centrul a fost plin de oameni.
„Acum totul va fi mai bine”, a spus un locuitor din Novi Sad pentru sursa citată.
Mișcarea studențească a apărut după prăbușirea unei copertine din beton la gara din Novi Sad, tragedie în care au murit 16 persoane. Protestatarii au acuzat corupția și neglijența autorităților și au cerut tragerea la răspundere a celor vinovați.
Manifestațiile au continuat aproape doi ani, iar mișcarea a atras treptat susținători din întreaga țară.
Studenții au atras candidați din mai multe domeniiLista Studenților, formațiunea care a participat la alegeri, nu are o conducere politică tradițională. Candidații săi provin din diferite domenii, printre care medicina, învățământul universitar, cultura și sportul.
Mișcarea a promis să combată corupția, să elimine influența partidelor asupra companiilor publice și să asigure independența televiziunii publice.
Potrivit estimărilor institutului independent CeSID, Lista Studenților a obținut 52,9% din voturi, iar participarea la urne a ajuns la 69,34%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii ani.
Reprezentanții mișcării consideră că rezultatul alegerilor oferă Serbiei șansa unui nou început. „Acesta va fi un stat liber”, a declarat unul dintre candidați.
Un alt candidat le-a transmis susținătorilor că rezultatul demonstrează puterea oamenilor de a schimba conducerea țării.
„Nicio forță nu poate învinge pentru totdeauna un popor care a decis să își ia destinul în propriile mâini”, a spus acesta.
Următorul pas, formarea noului guvernVictoria studenților marchează o schimbare importantă pentru Serbia, unde Partidul Progresist Sârb, condus de Aleksandar Vučić, s-a aflat la putere din 2012.
Mișcarea studențească a reușit să atragă alegători nemulțumiți de corupție și de modul în care au fost conduse instituțiile publice. Candidații săi au promis schimbări în administrație și mai multă transparență în activitatea autorităților.
Următorul pas va fi stabilirea viitorului prim-ministru și formarea unui nou guvern.
Prințesa Giacinta Ruspoli a decis să închirieze pentru turiști palatul istoric al familiei. Astfel, ea reușește să acopere costurile ridicate de întreținere a clădirii.
De asemenea, prințesa își dorește ca frumusețea și istoria palatului să poată fi descoperite și de alți oameni, nu doar de membrii familiei.
O noapte într-unul dintre apartamentele de lux ale palatului nu este deloc ieftină.
Pentru cel puțin 500 de euro, clienții primesc cazarea, micul dejun și serviciile unui majordom. Continuarea pe Mediafax Italia.
Anchetatorii Direcției Naționale Anticorupție l-au convins pe directorul general al Uzinei Mecanice din Plopeni să recunoască că a luat șpagă, în timp ce era anchetat împreună cu o altă șefă, într-un dosar de luare de mită.
Tiberiu Pîrvu, directorul general al instituției, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA, în urma căruia a primit trei ani de închisoare cu suspendare și 120 de zile de muncă în folosul comunității.
La domiciliul șefului Uzinei Mecanice Plopeni, anchetatorii au găsit 500.000 de euro.
Cum au reușit anchetatorii DNA să obțină mărturiileCea care i-a trimis pe aceasta pistă pe anchetatori a fost directoarea economică a Uzinei Plopeni. Conform stenogramelor din dosar obținute de Gândul, ea le-ar fi mărturisit încă de la primele percheziții cum a funcționat întreaga operațiune.
„Pîrvu a spus să-i țin la mine pentru că trece el pe la mine prin birou la plecarea din sediu. A spus să-i număr și să-i împart. Am întrebat pe Pîrvu cum să-i împart și acesta a răspuns că jumate-jumate.
Când a coborât Tiberiu Pîrvu la mine în birou, după ce plecase toată lumea din birou, mi-a spus să-i pun jumătate într-o hârtie și să-i dau, iar jumătate să-i opresc eu.
I-am spus că nu vreau să-i iau și a spus că dacă nu-i iau se supără pe mine. Am observat că Pîrvu era foarte atent să nu-i apară amprentele pe bani. Pîrvu Tiberiu a luat foaia sau plicul cu jumătate din banii de la Brașoveanu, i-a pus în borsetă și a plecat”, a mărturisit șefa instituției.
Cum s-au împărțit sumele de bani, între directori„Am luat și eu cealaltă jumătate de bani. Prima dată am primit de la Brașoveanu 40.000 lei din care eu am luat 20.000 lei si Pîrvu 20.000 lei. Atunci am înțeles de ce m-a pus pe mine Tiberiu Pîrvu director comercial: pentru că nu știam să-l refuz”, a declarat directoarea economică a instituției.
Toți inculpații din dosar ar fi încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției. Unele dintre ele preved pedeapsa cu închisoarea pentru trei ani și muncă în folosul comunității timp de 120 de zile. Pedeapsa convenită cu procurorii nu este însă și cea finală. Inculpații urmează sa se prezinte în fața instanțelor care vor lua decizia definitivă.
Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, victimele ar fi fost convinse de persoane încă neidentificate că banii lor trebuie securizați în urma unei presupuse tentative de fraudă bancară.
Cum funcționa „metoda BNR”Potrivit procurorilor, faptele ar fi avut loc la 17 și 23 iulie 2026, în mai multe locuri publice din București.
În baza unei înțelegeri prealabile cu persoane neidentificate până în prezent, inculpatul ar fi preluat de la patru persoane suma totală de 561.480 de lei, despre care ar fi prevăzut că provine din activități infracționale.
Anchetatorii susțin că victimele ar fi fost induse în eroare de persoane care s-ar fi prezentat în mod fals drept reprezentanți ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și ai Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Sub pretextul că banii trebuie protejați în urma unei presupuse tentative de fraudă asupra conturilor bancare, victimelor li s-ar fi cerut să predea sumele de bani. Pentru a da credibilitate scenariului, persoanele implicate ar fi transmis inclusiv un presupus acord de confidențialitate prin intermediul aplicației WhatsApp.
Pedeapsă de un an și două luni de închisoareLa 21 octombrie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a încheiat cu inculpatul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru complicitate la înșelăciune în formă continuată.
Prin acord a fost stabilită o pedeapsă de un an și două luni de închisoare, cu executare în regim de detenție.
Cetățeanul ucrainean se afla în arest preventiv din 8 august 2026, măsura fiind menținută potrivit acordului încheiat.
Instanța va decide dacă admite acordulAcordul de recunoaștere a vinovăției urmează să fie soluționat de Judecătoria Sectorului 1 București. Instanța poate admite sau respinge acordul, iar soluția definitivă în cauză aparține judecătorilor.
Parchetul precizează că încheierea acordului reprezintă o modalitate de sesizare a instanței și nu înlătură principiul prezumției de nevinovăție.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina ar trebui să mențină o armată de 800.000 de efective pentru a-și asigura securitatea, adăugând că dimensiunea Forțelor Armate ale Ucrainei (FAU) este o chestiune internă care nu va face obiectul negocierilor cu Rusia sau cu SUA.
Într-un interviu acordat Allei Mazur, prezentatoarea emisiunii „TSN.Tyzhden” („TSN.Săptămâna”), Zelenski a spus că principalul scop este cum va fi finanțată armata ucraineană și ce garanții de securitate va primi țara în cadrul oricărui acord de pace, potrivit Kyiv Post.
„Dacă dispun de finanțare suficientă, vreau să mențin o armată de 800.000 de oameni. Dacă vom fi în NATO, numărul ar putea fi de 800.000 sau mai puțin”, a spus el.
Potrivit lui Volodimir Zelenski, problema principală în acest moment este cine este dispus să finanțeze forțele armate ale Ucrainei.
„Și aceasta este întrebarea mea pentru NATO”, a adăugat el.
Reluarea serviciului Starlink și a schimbului de informații de intelligencePreședintele a mai spus că serviciul Starlink a fost repus în funcțiune în Ucraina și că țara primește din nou, fără întreruperi, informații de intelligence privind rachetele balistice, în urma unor discuții pe care le-a descris drept productive, purtate la Oslo.
Potrivit acestui, fluxul de informații de intelligence pentru Ucraina, referitoare la atacurile cu rachete balistice, funcționează acum la capacitate maximă (100%).
„Dialogul dintre Ucraina și SUA – care devenise destul de tensionat – a revenit la o stare funcțională. Starlink este din nou operațional (începând de sâmbătă, 24 octombrie, ora 05:20). Am obținut rezultatul dorit; am asigurat ceea ce aveam nevoie. Acesta a fost unul dintre punctele discutate la Oslo”, a spus Zelenski.
Tensiunile cu Washingtonul au vizat trei aspecte principale, a spus acesta: deficitul de sisteme de apărare antiaeriană, restricțiile operaționale privind Starlink și limitările impuse asupra informațiilor de intelligence furnizate de SUA.
Două dintre aceste probleme au fost deja soluționate, a precizat Volodimir Zelenski, deși chestiunea furnizării unor sisteme suplimentare de apărare antiaeriană rămâne nerezolvată.
Președintele a discutat, de asemenea, despre un document care conține propuneri ale SUA pentru încetarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, document transmis președintelui rus Vladimir Putin de către emisarul special al SUA, Steve Witkoff.
Potrivit șefului statului, documentul include propuneri din partea Washingtonului, dar Ucraina a precizat că două aspecte nu sunt negociabile: neutralitatea țării și impunerea unor restricții forțelor sale armate.
„Documentul conține diverse propuneri din partea americană. Noi susținem că aspectele esențiale sunt următoarele: nu poate exista nicio discuție despre adoptarea neutralității de către statul nostru și nici despre impunerea unor restricții armatei ucrainene”, a declarat Zelenski.
El nu a dezvăluit dacă „liniile roșii” ale Ucrainei sunt menționate explicit în document, precizând că acordurile încheiate cu SUA îl împiedică să divulge toate detaliile.
Cu toate acestea, Volodimir Zelenski a reiterat faptul că Rusia nu poate dicta termenii garanțiilor de securitate ale Ucrainei.
„Prin urmare, restricțiile asupra armatei noastre și neutralitatea Ucrainei nu fac obiectul discuțiilor. Problema teritoriului reprezintă o «linie roșie» care poate fi abordată doar la nivelul liderilor. Pentru noi, aceasta a fost întotdeauna o constantă nenegociabilă”, a spus el.
„Totuși, americanii aduc frecvent în discuție chestiunea teritoriului – întrebând la ce am fi dispuși să renunțăm în schimbul anumitor principii fundamentale”, a adăugat Zelenski.
Selecționerul David Gérard a convocat 19 înaintași și 15 jucători de treisferturi pentru prima etapă a pregătirii, majoritatea evoluând la cluburi din România. Patru dintre cei 34 de jucători evoluează în străinătate: trei în Franța și unul în Italia.
Reunirea lotului a avut loc duminică, iar stafful tehnic urmărește să evalueze jucătorii și să consolideze relațiile de joc înaintea celor trei partide pe care Stejarii le vor disputa pe teren propriu, în luna noiembrie.
„Pentru această primă săptămână, am decis să aducem un grup tânăr, cu mai puțină experiență internațională. Îmi doresc foarte mult să petrec timp cu acești jucători, să îi cunosc mai bine și să văd ce pot aduce echipei. Unii vor fi alături de noi doar pentru o săptămână, dar cred că acea săptămână poate fi foarte valoroasă pentru ei și pentru noi”, a declarat David Gérard, potrivit Federației Române de Rugby.
Selecționerul a explicat prezența mai multor jucători de la Romanian Wolves, selecționata României care evoluează în Rugby Europe Super Cup.
„Avem mulți jucători de la Romanian Wolves în grup, deoarece vreau să continuăm să construim pe baza muncii pe care am depus-o deja împreună și să creăm continuitate cu echipa națională”, a adăugat tehnicianul francez.
Tonga, SUA și Canada, adversarele Stejarilor în noiembrieRomânia va disputa trei meciuri pe Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf” din București, toate cu începere de la ora 18:30. Primul adversar va fi Tonga, vineri, 6 noiembrie, urmat de Statele Unite ale Americii, sâmbătă, 14 noiembrie, și Canada, vineri, 20 noiembrie.
Cele trei echipe sunt, asemenea României, calificate la Cupa Mondială de rugby din Australia, programată în 2027.
În prima parte a competiției, disputată în luna iulie, în America de Sud, România a învins Samoa cu 38-37, a remizat cu Uruguay, scor 36-36, și a pierdut în fața statului Chile, scor 31-48.
Biletele pentru cele trei meciuri de la București sunt disponibile prin platformele Bilete.ro și Eventim.
Lotul convocat pentru prima săptămână a pregătirii, potrivit Federației Române de Rugby:Linia I: Alexandru Savin (CS Rapid), Iulian Hartig (CS Dinamo), Eduard Matei (SCM USV Timișoara), James Scott (CS Rapid), Cosmin Manole (CS Dinamo), Jean-Pierre Smith (CS Dinamo), Tudor Butnariu (SCM USV Timișoara), Adrian Țală (US Barbezieux).
Linia a II-a: Logan Weidner (CS Rapid), Ștefan Iancu (SCM USV Timișoara), Matthew Tweddle (CS Rapid).
Linia a III-a: Cristi Boboc (CSA Steaua), Mihai Popescu (CS Dinamo), Iacopo Bianchi (Rovigo), Keanan Murray (CS Dinamo), Alexander Dinu (CS Rapid), Etienne Terblanche (CS Dinamo), Bogdan Andreică (CS Rapid).
Mijlocași la grămadă: Alin Conache (CSA Steaua), Toma Mîrzac (CSM Știința Baia Mare), Rareș Mîrzac (CS Rapid).
Mijlocași la deschidere: Ștefan Cojocariu (CS Rapid), Daniel Plai (SCM USV Timișoara).
Centri: Mihai Graure (CS Dinamo), Alexandru Bucur (SCM USV Timișoara), Fonovai Tangimana (CS Dinamo), Serge Le Mezec (RC Tarbes).
Aripi: Iliesa Tiqe (SCM USV Timișoara), Tevita Manumua (SCM USV Timișoara), Damian Bonaparte (CSA Steaua), Ovidiu Neagu (SCM USV Timișoara).
Fundași: Marius Simionescu (SCM USV Timișoara), Eduard Jumătate (Stade Français).
Măsura a intrat în vigoare luni, la ora 09:00, și este programată să rămână valabilă până joi, 29 octombrie, la ora 17:00.
Potrivit Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, autoritățile române au fost informate despre restricții de către autoritățile de frontieră bulgare, prin Centrul Comun de Contact Giurgiu.
Lucrările sunt efectuate pe partea bulgară a Podului Prieteniei și presupun intervenții de construcție și montarea rosturilor de dilatație.
Circulație alternativă la aproximativ 20 de minutePe durata intervențiilor, banda de circulație din stânga este închisă.
Traficul în ambele sensuri, atât dinspre România către Bulgaria, cât și dinspre Bulgaria către România, se desfășoară alternativ pe banda din dreapta.
Circulația este dirijată la intervale de aproximativ 20 de minute, situație care poate genera timpi suplimentari de așteptare, în special în perioadele cu trafic intens.
Podul nu este, așadar, închis complet circulației, însă capacitatea de tranzit este redusă pe durata lucrărilor.
Șoferii, sfătuiți să ia în calcul întârzierilePoliția de Frontieră le recomandă celor care intenționează să tranziteze zona în următoarele zile să își planifice din timp deplasările și să ia în calcul posibilitatea apariției unor întârzieri.
Conducătorii auto sunt, de asemenea, sfătuiți să respecte semnalizarea temporară și indicațiile autorităților aflate la fața locului.
Restricțiile sunt programate să fie ridicate joi, 29 octombrie, la ora 17:00, după finalizarea lucrărilor anunțate pe partea bulgară a podului.
Marian Godină susține că a identificat mai multe comentarii publicate de Dan Tanasă de pe contul său verificat de Facebook, în care deputatul AUR folosește expresii jignitoare la adresa persoanelor care interacționează cu acesta.
Printre replicile prezentate de Godină se numără „Mâncător de muci”, „Dorele, tu ești bah?”, „Cristi, iar ai pus mâna pe punga de diluant?”, „aplauzi ca foca” și „de la banane ai început să behăi”.
Potrivit fostului polițist, comentariile au fost salvate și incluse în sesizarea transmisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Godină invocă propriul argument al lui Tanasă privind imunitatea parlamentară
În postarea sa, Marian Godină pornește de la apărarea invocată de deputatul AUR în dosarul în care a fost trimis în judecată pentru incitare la violență, ură sau discriminare.
Tanasă a susținut că mesajele sale de pe Facebook reprezintă opinii politice și că mandatul parlamentar nu se exercită doar în timpul unui program de lucru.
Godină consideră că această interpretare ridică o întrebare privind statutul comentariilor jignitoare publicate de parlamentar.
„Dacă susțineți că activitatea de pe Facebook reprezintă exercitarea mandatului parlamentar și că sunteți parlamentar 24 de ore din 24, atunci apare o întrebare cât se poate de legitimă: Când îi faceți pe cetățeni mâncători de muci, îi întrebați dacă au inhalat diluant sau le spuneți că behăie, vă aflați tot în exercitarea mandatului parlamentar?”, scrie Godină.
Fostul polițist arată că, într-unul dintre comentariile pe care le-a identificat, Dan Tanasă ar fi precizat chiar el: „Da, sunt parlamentar, despre asta e vorba”.
Ce pedeapsă prevede Codul penal pentru purtare abuzivăMarian Godină invocă articolul 296 alineatul (1) din Codul penal, care sancționează folosirea expresiilor jignitoare de către o persoană aflată în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Textul de lege prevede o pedeapsă cu închisoarea de la o lună la șase luni sau amendă.
Pentru existența infracțiunii este necesar, între altele, ca expresiile respective să fi fost folosite în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Simpla calitate de parlamentar nu stabilește automat îndeplinirea acestei condiții.
„Consider că există suficiente elemente pentru a solicita organelor judiciare să analizeze această situație. De aceea, am sesizat azi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, a anunțat Godină.
Dan Tanasă, trimis în judecată săptămâna trecută pentru mesajul despre livratorii străiniNoua sesizare vine la numai patru zile după ce Parchetul General a anunțat, pe 22 octombrie, trimiterea în judecată a deputatului AUR Dan Tanasă pentru incitare la violență, ură sau discriminare.
Dosarul privește o postare publicată pe Facebook la 19 august 2025, în care parlamentarul îndemna românii să refuze comenzile livrate de persoane care nu au cetățenie română.
„Refuzați comanda dacă aceasta nu este livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!”, scria Tanasă.
Potrivit procurorilor, mesajul reprezenta o incitare publică la ură și discriminare împotriva lucrătorilor proveniți din Asia și Africa, pe criterii de rasă, naționalitate, etnie și religie.
Anchetatorii au analizat și argumentul privind imunitatea parlamentară, arătând că aceasta protejează voturile și opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, fără a împiedica urmărirea penală pentru fapte care nu beneficiază de această protecție.
Dosarul a fost trimis Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dan Tanasă beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
Godină îi cere explicații și pentru împrumuturi de 942.000 de leiÎn finalul postării, Marian Godină aduce în discuție și situația financiară a deputatului AUR.
Acesta susține că, potrivit declarației de avere a parlamentarului, Dan Tanasă ar fi contractat în 2024 trei împrumuturi de la persoane fizice, în valoare de 840.000 de lei, 77.500 de lei și 24.500 de lei.
Suma totală indicată de Godină este de 942.000 de lei, iar împrumuturile ar fi avut scadența în 2025.
Fostul polițist susține că veniturile anuale declarate de Tanasă ar fi fost de aproximativ 139.000 de lei și îl întreabă cum a reușit să ramburseze sumele împrumutate.
„Ați reușit, domnule Tanasă, să înapoiați banii într-un an? Dacă da, cum? De unde?”, întreabă Godină.
Informațiile despre împrumuturi și venituri sunt prezentate de Godină ca provenind din declarația de avere, însă documentul și eventualele rambursări nu au fost verificate independent. Existența unor împrumuturi nu reprezintă, în sine, o încălcare a legii.
Folosirea serviciilor de inteligență artificială fără contract poate avea „consecințe pentru securitatea informațiilor noastre”, a scris directorul pentru digitalizare, Mikael Wettercrantz, conform Sveriges Radio.
El a refuzat un interviu cu Ekot, postul de știri al radioului public. Cancelaria Guvernului (Regeringskansliet) cuprinde biroul premierului și ministerele.
Ce se schimbă pentru funcționariÎntr-un e-mail trimis televiziunii publice SVT, instituția a precizat că doar versiunile din browser ale celor două servicii vor fi blocate. Unii angajați vor putea folosi în continuare modelele ChatGPT și Claude printr-o platformă internă pentru asistenți AI, numită Intric. Serviciul de presă nu a spus câți angajați au acest acces.
În paralel, după o analiză internă, instituția a întărit securitatea Copilot, dar nu a vrut să dea detalii, invocând motive de securitate. Folosirea aplicației chinezești DeepSeek fusese deja restricționată.
Alte instituții au luat aceeași decizieCancelaria Guvernului nu e singura care a blocat aceste servicii. Agenția fiscală (Skatteverket) și Agenția pentru instituțiile de îngrijire specială (SiS), care administrează centre pentru tineri și pentru tratarea dependențelor, au introdus deja restricții similare. Autoritatea de executare silită (Kronofogden) analizează și ea măsura.
La Administrația suedeză a transporturilor, auditul intern a descoperit la începutul anului că angajații foloseau pe scară largă, și riscant, aproximativ zece servicii AI diferite. „Am văzut mai multe exemple de utilizare problematică a serviciilor AI deschise. Exemplele privesc atât caracterul sensibil al informațiilor introduse, cât și modul în care au fost gestionate răspunsurile generate de AI”, au scris auditorii.
Parlamentul European a mers și mai departe: în februarie a dezactivat funcțiile AI de pe toate dispozitivele de serviciu, inclusiv ChatGPT, Claude și Copilot.
Suedia blochează ChatGPT și Claude pentru funcționarii guvernamentali. Ce asistent AI au voie să foloseascăMăsura vizează doar calculatoarele de serviciu ale unor instituții, nu și cetățenii sau companiile din Suedia. Subiectul folosirii AI la vârful guvernului a mai stârnit discuții: premierul Ulf Kristersson a fost criticat după ce a declarat că folosește destul de des astfel de instrumente în munca sa.
Microsoft a integrat modelele Claude în Copilot la începutul lui 2026. În Uniunea Europeană, acestea sunt dezactivate implicit și trebuie pornite de administratori. Guvernul suedez nu a confirmat dacă le-a activat în versiunea sa de Copilot.
Oficialii americani ar considera că politicianul ungar ar putea obține inclusiv sprijinul Rusiei și Chinei, două dintre statele cu drept de veto în Consiliul de Securitate, potrivit LIGA.net, care citează informații publicate de The Wall Street Journal pe baza unor surse din trei țări.
Washingtonul ar fi discutat deja cu OrbánOficiali ai administrației americane ar fi abordat direct cu Viktor Orbán posibilitatea intrării în cursa pentru conducerea ONU și ar fi încercat să afle în ce măsură acesta este interesat de funcție.
Potrivit informațiilor atribuite publicației americane, fostul premier ungar ar fi deschis unei asemenea perspective, dar nu ar dori să-și anunțe candidatura fără garanții solide că dispune de suficiente voturi pentru a câștiga.
Orbán nu a comentat până acum informațiile privind eventuala sa candidatură.
Un oficial al Departamentului de Stat, citat de sursele menționate, susține că Rusia și China ar putea sprijini candidatura politicianului ungar.
Calculele Washingtonului ar indica în prezent opt voturi favorabile în Consiliul de Securitate, administrația americană sperând să ajungă la zece voturi din totalul celor 15 membri.
Franța și Marea Britanie ar putea fi decisiveObținerea unui număr suficient de voturi nu este însă singura condiție pentru desemnarea viitorului secretar general.
Candidatul trebuie recomandat de Consiliul de Securitate al ONU și ulterior numit de Adunarea Generală.
Cei cinci membri permanenți ai Consiliului, Statele Unite, Rusia, China, Franța și Marea Britanie, dispun de drept de veto. În consecință, opoziția unuia dintre aceștia poate bloca o candidatură.
În cazul lui Orbán, pozițiile Parisului și Londrei sunt considerate deosebit de importante, în condițiile în care Washingtonul estimează că Moscova și Beijingul ar putea susține candidatura.
Mandatul actualului secretar general, António Guterres, se încheie la 31 decembrie 2026, iar succesorul său ar urma să preia funcția la 1 ianuarie 2027. Procesul de consultare pentru desemnarea viitorului șef al organizației este în desfășurare.
De ce ar miza administrația Trump pe OrbánPoliticile promovate de Viktor Orbán de-a lungul carierei sale îl fac atractiv pentru o parte a mișcării MAGA din Statele Unite.
Pozițiile sale privind migrația, organizațiile societății civile, sistemul judiciar și presa au rezonat cu cercurile conservatoare americane. În același timp, politicianul ungar a avut numeroase confruntări cu instituțiile Uniunii Europene și a dezvoltat relații apropiate cu Beijingul.
Donald Trump l-a susținut anterior pe Orbán în competițiile electorale, iar vicepreședintele american J.D. Vance a participat la campania acestuia.
Potrivit unei surse familiarizate cu discuțiile, un eventual anunț public privind candidatura ar putea fi amânat până după alegerile americane de la jumătatea mandatului.
Relația cu Putin ar putea provoca opozițieO eventuală candidatură Orbán ar fi însă controversată, inclusiv în Europa.
Relația sa cu președintele rus Vladimir Putin și pozițiile adoptate față de Moscova ar putea determina mai multe state să se opună instalării sale în fruntea ONU.
Subiectul apare într-un moment în care însăși funcționarea Organizației Națiunilor Unite este pusă tot mai des în discuție. Mai mulți lideri au cerut reformarea instituției și, în special, a Consiliului de Securitate.
Ucraina a criticat în mod repetat faptul că Rusia își păstrează statutul de membru permanent și dreptul de veto în Consiliul de Securitate în timp ce poartă războiul împotriva sa. Kievul a cerut încă din 2022 contestarea locului ocupat de Federația Rusă în structurile ONU.
Deocamdată, însă, informațiile privind candidatura lui Viktor Orbán nu echivalează cu o intrare oficială în cursă. Discuțiile relatate indică mai degrabă că Washingtonul încearcă să determine dacă există suficiente voturi pentru transformarea variantei Orbán într-o candidatură viabilă.
