Agregator de ştiri

Dar cât de rău este, de fapt, să dormi cu telefonul lângă tine?

Răspunsul este mai puțin alarmant decât multe dintre informațiile care circulă pe internet. Nu există dovezi solide că simpla prezență a telefonului pe noptieră, în timpul somnului, provoacă probleme de sănătate prin radiațiile emise de dispozitiv. În schimb, există dovezi că folosirea telefonului seara poate afecta somnul, mai ales atunci când utilizarea prelungește ora de culcare sau expune persoana la lumină și conținut stimulant.

Telefonul de lângă pat nu este, în sine, problema

Una dintre cele mai frecvente temeri este că telefonul lăsat lângă cap în timpul nopții ar expune organismul la radiații periculoase.

Telefoanele mobile emit radiații de radiofrecvență, o formă de radiație neionizantă. Organizația Mondială a Sănătății arată că principalul mecanism prin care radiofrecvențele interacționează cu organismul este încălzirea țesuturilor și că, la nivelurile de expunere obișnuite, nu există dovezi convingătoare că aceste câmpuri provoacă efecte adverse asupra sănătății.

Și Administrația pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite (FDA) precizează că greutatea dovezilor științifice nu a asociat radiațiile de radiofrecvență provenite de la telefoanele mobile cu probleme de sănătate.

Prin urmare, nu este corect să afirmăm că dormitul cu telefonul pe noptieră „îți radiază creierul” sau că provoacă automat cancer ori alte boli.

Asta nu înseamnă însă că telefonul nu poate afecta somnul.

Problema apare atunci când îl folosești înainte de culcare

Un studiu amplu publicat în 2024, care a analizat 55 de lucrări și peste 41.000 de participanți, a găsit o asociere între utilizarea dispozitivelor electronice și o calitate mai slabă a somnului. Pentru utilizarea problematică a dispozitivelor electronice, asocierea cu problemele de somn a fost și mai puternică.

Telefonul poate afecta somnul în mai multe moduri.

În primul rând, îți poate fura timpul de somn. Intenționezi să verifici un mesaj înainte de culcare, apoi deschizi o rețea socială, urmărești câteva videoclipuri și ajungi să stai încă 30-60 de minute treaz.

În al doilea rând, notificările, vibrațiile și sunetele pot întrerupe somnul. CDC recomandă un mediu de dormit întunecat, liniștit și confortabil și menționează că telefoanele nu ar trebui să perturbe somnul.

Lumina telefonului poate influența ceasul biologic

Ecranul smartphone-ului emite lumină cu lungimi de undă scurte, inclusiv lumină din zona albastră a spectrului.

Sistemul circadian este sensibil la lumină, iar expunerea la lumină seara poate influența procesele biologice care pregătesc organismul pentru somn.

O analiză sistematică și meta-analiză publicată în Sleep Medicine Reviews a arătat că expunerea la lumină cu lungime de undă scurtă înainte de culcare poate influența secreția de melatonină și procesele asociate somnului. Totuși, rezultatele studiilor privind intervențiile de reducere a luminii albastre sunt mixte.

Așadar, nu este corect să spunem că orice lumină albastră de la telefon îți „distruge” somnul, dar este rezonabil să reduci expunerea la ecrane înainte de culcare, mai ales dacă observi că adormi mai greu.

Și conținutul de pe telefon contează

Nu doar ecranul poate fi problema.

Dacă stai în pat și citești știri alarmante, răspunzi la mesaje, te uiți la videoclipuri captivante sau intri într-o discuție tensionată, creierul poate rămâne într-o stare de alertă.

Analiza publicată în 2024 menționează mai multe mecanisme prin care utilizarea dispozitivelor poate afecta somnul: amânarea orei de culcare, întreruperile provocate de notificări, expunerea la lumină și stimularea emoțională produsă de anumite tipuri de conținut.

Cu alte cuvinte, uneori nu telefonul în sine este problema, ci ceea ce faci pe el la ora 1 noaptea.

Este mai bine să ții telefonul mai departe de pat?

Dacă vrei să îți îmbunătățești somnul, da, poate fi o idee bună.

Nu pentru că telefonul de pe noptieră ar fi demonstrat că este periculos, ci pentru că distanța fizică îți face mai greu să îl verifici automat.

O variantă simplă este să pui telefonul pe un birou sau pe o altă suprafață aflată la câțiva pași de pat și să activezi „Nu deranja” sau modul de somn.

Astfel, reduci tentația de a verifica notificările și nu mai ai telefonul la îndemână atunci când ar trebui să dormi.

CDC recomandă inclusiv stabilirea unor limite pentru utilizarea tehnologiei și îndepărtarea dispozitivelor din dormitor atunci când acestea contribuie la întârzierea orei de culcare.

Dar dacă folosesc telefonul doar ca alarmă?

Nu este nevoie să renunți la telefon ca alarmă.

Dacă îl folosești doar pentru alarmă și îl lași pe noptieră fără să îl verifici constant, simplul fapt că se află în apropierea patului nu reprezintă, pe baza dovezilor actuale, un motiv de panică.

Poți însă să activezi modul „Nu deranja”, să reduci luminozitatea și să îl așezi la o distanță de la care să nu poți ajunge automat la el.

Decizia vine după ce Canada a introdus tarife vamale asupra unor produse americane, într-o nouă escaladare a disputei comerciale dintre cele două țări.

Trump a susținut, într-o serie de ordine executive semnate marți, că Canada „discriminează” comerțul american.

Măsurile anunțate de președintele SUA vizează mai multe categorii de produse canadiene și se adaugă tarifelor deja impuse de administrația de la Washington, scrie Reuters.

Trump interzice importurile canadiene după introducerea tarifelor de retorsiune

Noile măsuri anunțate de Trump vin după ce tarifele canadiene asupra produselor americane au intrat în vigoare în noaptea de marți.

Canada a introdus taxe vamale de retorsiune asupra unor produse americane precum oțel, îmbrăcăminte și mobilier. Ottawa a adoptat aceste măsuri după ce Statele Unite au impus, luna trecută, tarife de 50% pentru produse canadiene în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari.

Tarifele americane au afectat mai multe sectoare ale economiei canadiene, inclusiv industria mobilei și cea a vinului, dar și companiile care comercializează echipamente sportive și pentru pescuit.

În replică, Trump a decis să vizeze și importurile din Canada. Potrivit Casei Albe, lista produselor vizate include diverse băuturi alcoolice și produse lactate, printre care zerul.

Casa Albă acuză Ottawa de discriminarea companiilor americane

Administrația Trump susține că autoritățile canadiene limitează distribuția anumitor produse americane, în timp ce produse similare provenite din alte țări beneficiază de un tratament diferit.

Potrivit președintelui american, această situație reprezintă o formă de discriminare împotriva companiilor din Statele Unite.

Conflictul comercial are implicații importante pentru ambele economii. Statele Unite reprezintă principalul partener comercial al Canadei, iar, în general, peste două treimi din exporturile canadiene sunt destinate pieței americane.

Negocierile comerciale rămân blocate

Atât oficialii americani, cât și cei canadieni au transmis că își doresc încheierea unui acord care să reducă tensiunile comerciale. Totuși, nu au fost programate noi negocieri după ce discuțiile dintre cele două guverne s-au prăbușit la sfârșitul lunii august.

Premierul Canadei, Mark Carney, a declarat marți, într-un mesaj video, că orientarea țării sale către reducerea dependenței de Statele Unite ca principal partener comercial „va avea un cost”.

Tensiunile dintre Washington și Ottawa au depășit însă domeniul comercial. În august, Donald Trump a ordonat schimbarea denumirii lacului Ontario în „Lake America”, decizie care a provocat reacții negative atât în Canada, cât și în Statele Unite.

Noile restricții comerciale riscă să amplifice presiunile asupra relațiilor economice dintre cele două state și să afecteze companiile de pe ambele maluri ale graniței.

Declarația vine după un articol publicat de ziarul Chosun Ilbo, potrivit căruia soldați nord-coreeni au fost observați traversând Linia de Demarcație Militară de peste 20 de ori în luna august.

Coreea de Nord, peste 20 de incursiuni la graniță în august

Potrivit informațiilor publicate de Chosun Ilbo, care citează mai multe surse militare anonime, numărul incursiunilor trupelor nord-coreene detectate de armata Coreei de Sud în august a depășit numărul total înregistrat pe parcursul întregului an 2025.

Incursiunile au avut loc în timp ce forțele nord-coreene și-au reluat activitățile de fortificare în apropierea frontierei dintre cele două Corei.

Printre lucrările desfășurate în zonă se numără amplasarea de mine și construirea unor garduri, potrivit publicației sud-coreene.

Armata Coreei de Sud nu a confirmat însă în detaliu informațiile referitoare la numărul exact al traversărilor.

Coreea de Sud își menține pregătirea militară

Șefii Statelor Majore Reunite din Coreea de Sud au declarat că armata urmărește cu atenție activitățile desfășurate de Coreea de Nord în zona de frontieră.

„Armata ia măsuri de principiu în conformitate cu procedurile operaționale și va continua să își consolideze capacitățile”, au transmis Șefii Statelor Majore Reunite într-un comunicat.

Instituția nu a oferit informații suplimentare privind numărul, locurile sau momentele în care ar fi avut loc presupusele incursiuni ale trupelor nord-coreene.

Menținerea unei stări ridicate de pregătire militară este o măsură importantă pentru Coreea de Sud, în condițiile în care tensiunile cu regimul de la Phenian rămân ridicate.

Coreea de Nord își consolidează pozițiile de la frontieră

Activitățile de fortificare desfășurate de Coreea de Nord în apropierea frontierei reprezintă un alt element urmărit de autoritățile sud-coreene.

Lucrările menționate de Chosun Ilbo, inclusiv construirea de garduri și amplasarea de mine, au loc în apropierea uneia dintre cele mai militarizate frontiere din lume.

Linia de Demarcație Militară a fost stabilită în urma armistițiului care a pus capăt ostilităților active ale Războiului din Coreea în 1953. Cele două state nu au semnat însă un tratat de pace, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere juridic, conflictul dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud nu a fost încheiat printr-un acord de pace.

Nu este neapărat o coincidență. Creierul și organismul au propriul „ceas intern”, iar atunci când ai un program de somn relativ constant, corpul poate ajunge să anticipeze momentul trezirii.

Organismul uman funcționează după un ritm circadian, un ciclu de aproximativ 24 de ore care influențează somnul și starea de veghe.

Acest ritm este coordonat în mare parte de o zonă a creierului numită nucleul suprachiasmatic, care primește informații despre lumină și întuneric și ajută organismul să stabilească momentul potrivit pentru somn și trezire.

Dacă te culci și te trezești aproximativ la aceleași ore în fiecare zi, organismul începe să recunoască acest tipar.

Astfel, dacă alarma sună în fiecare dimineață la 7:00, corpul poate începe să pregătească trezirea înainte de această oră.

Hormonii contribuie la trezirea naturală

În apropierea momentului obișnuit al trezirii, organismul începe să facă trecerea de la starea de somn la cea de veghe.

Un rol important îl are cortizolul, hormon implicat în reglarea răspunsului organismului la stres și în menținerea stării de alertă. Nivelul său crește în mod normal în perioada dinaintea trezirii.

În același timp, producția de melatonină, hormon asociat cu somnul, scade pe măsură ce se apropie dimineața.

Cu alte cuvinte, corpul nu așteaptă întotdeauna ca alarma să sune pentru a începe procesul de trezire.

De ce uneori te trezești chiar cu un minut înainte?

Aici intervine și obișnuința.

Dacă știi că trebuie să te trezești la o anumită oră, creierul poate folosi informațiile despre programul tău pentru a anticipa momentul. Nu înseamnă că organismul „citește” ora exactă, ci că procesele biologice care controlează somnul și trezirea sunt sincronizate cu rutina ta.

De aceea, este posibil să te trezești la 6:57 dacă alarma este setată pentru 7:00.

Uneori însă diferența poate fi mult mai mare. Te poți trezi cu 15, 30 sau chiar 60 de minute înainte, mai ales dacă ai dormit suficient sau dacă există factori care îți perturbă somnul.

Lumina poate avea un rol important

Corpul folosește lumina pentru a-și sincroniza ceasul biologic cu mediul înconjurător.

Lumina dimineții transmisă prin ochi către creier contribuie la reglarea ritmului circadian și favorizează starea de veghe. Dacă în cameră pătrunde lumină naturală înainte de ora la care sună alarma, aceasta poate contribui la trezirea mai devreme.

De aceea, o cameră foarte luminoasă poate face ca unele persoane să se trezească mai devreme decât într-o cameră complet întunecată.

Nu înseamnă că ai un „ceas intern perfect”

Faptul că te-ai trezit de câteva ori înaintea alarmei nu înseamnă că organismul tău poate prezice exact ora.

Somnul este influențat de numeroși factori: stres, zgomot, temperatură, lumină, consumul de alcool sau cafeină, ora la care ai adormit și chiar schimbările de program.

Dacă ai dormit foarte puțin într-o noapte, de exemplu, este posibil să nu te trezești înaintea alarmei, chiar dacă în mod normal faci acest lucru.

Când trezirea prea devreme poate indica o problemă

O trezire ocazională înaintea alarmei este perfect obișnuită. Problema apare atunci când te trezești frecvent mult prea devreme și nu mai poți adormi, mai ales dacă acest lucru îți afectează energia și funcționarea în timpul zilei.

Trezirile repetate pot avea numeroase cauze, de la un program de somn neregulat până la stres, mediul de dormit sau alte probleme care afectează somnul.

Dacă fenomenul persistă și îți afectează semnificativ somnul, este util să discuți cu un medic.

Coreea de Nord marchează pe 9 septembrie aniversarea fondării sale, în 1948. Mesajele liderilor chinez și rus au fost publicate pe prima pagină a ziarului Rodong Sinmun, publicația oficială a Partidului Muncitorilor din Coreea.

China vrea să consolideze relațiile cu Kim Jong Un

Xi Jinping i-a transmis liderului nord-coreean Kim Jong Un că este pregătit să „continue consolidarea orientării strategice” a relațiilor dintre China și Coreea de Nord, scrie Reuters.

Președintele chinez a afirmat că Beijingul dorește să colaboreze cu Phenianul pentru dezvoltarea celor două țări. Xi a subliniat, de asemenea, că menținerea și dezvoltarea relațiilor bilaterale reprezintă o politică „constantă și de nezdruncinat” a Partidului Comunist Chinez și a guvernului de la Beijing.

Mesajul vine în contextul consolidării relațiilor dintre Coreea de Nord, China și Rusia, pe fondul tensiunilor geopolitice dintre aceste state și Occident.

Moscova promite „cea mai strânsă cooperare”

Într-un mesaj separat, Vladimir Putin a declarat că Rusia va continua „cea mai strânsă cooperare” cu Kim Jong Un pentru consolidarea parteneriatului strategic cuprinzător dintre Moscova și Phenian.

Liderul rus a susținut că dezvoltarea relațiilor dintre Rusia și Coreea de Nord va contribui la securitatea regională și la construirea unei „ordini mondiale multipolare mai juste”.

Relațiile dintre Moscova și Phenian s-au apropiat semnificativ în ultimii ani. Cele două state și-au intensificat cooperarea politică și militară, în timp ce Rusia și Coreea de Nord critică în mod constant politica Statelor Unite și a aliaților săi.

Kim Jong Un a primit mesaje din mai multe țări

Kim Jong Un a primit mesaje de felicitare și din partea liderilor mai multor alte state cu ocazia aniversării fondării Coreei de Nord.

Printre țările menționate de KCNA se numără Vietnam, Laos, Cambodgia, Mongolia, Suedia, Belarus, Singapore, Elveția și Zimbabwe.

Aniversarea din 9 septembrie este una dintre principalele sărbători naționale ale Coreei de Nord. Mesajele transmise de Xi Jinping și Vladimir Putin evidențiază importanța pe care Beijingul și Moscova o acordă relațiilor cu Phenianul și menținerii parteneriatelor strategice într-o perioadă de tensiuni geopolitice ridicate.

Decizia reprezintă o nouă escaladare a disputei comerciale dintre Statele Unite și Canada și vine în aceeași zi în care au intrat în vigoare noi tarife canadiene asupra unor produse americane.

Produse canadiene, vizate de restricții în SUA

Trump a declarat într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social că guvernul canadian, inclusiv autoritățile provinciale, ar împiedica întreprinderile mici și companiile americane să participe la piețele de achiziții publice din Canada.

Președintele american a cerut GSA și USTR să ia „toate măsurile necesare” pentru eliminarea produselor canadiene din Multiple Award Schedules, cu excepția cazului în care Canada restabilește ceea ce Trump consideră a fi acces reciproc pentru companiile și fermierii americani, scrie Reuters.

Sistemul Multiple Award Schedules permite autorităților americane să achiziționeze o gamă largă de produse și servicii de la furnizori contractați. Programul are o valoare anuală de peste 50 de miliarde de dolari, potrivit informațiilor prezentate de administrația Trump.

Disputa comercială se intensifică

Anunțul lui Trump vine în contextul unei noi runde de măsuri comerciale între cele două țări. Canada a introdus marți tarife asupra unor produse americane în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, cu taxe cuprinse între 15% și 50%, ca măsură de retorsiune față de tarifele impuse de administrația americană.

Măsurile canadiene vizează inclusiv produse agricole și industriale americane. Ottawa susține că politica sa urmărește protejarea companiilor canadiene și reducerea dependenței economice de Statele Unite.

Conflictul comercial dintre Washington și Ottawa durează de mai multe luni și riscă să afecteze relațiile economice dintre cele două state. În același timp, tensiunile ridică semne de întrebare privind viitorul acordului comercial nord-american USMCA.

Ottawa nu a răspuns imediat

Guvernul canadian nu a oferit imediat un punct de vedere cu privire la anunțul lui Trump.

Decizia președintelui american vine după ce administrația sa a adoptat deja măsuri tarifare împotriva unor produse canadiene. În luna iulie, Statele Unite au anunțat tarife suplimentare de până la 50% pentru anumite produse canadiene, justificând măsurile prin ceea ce Washingtonul consideră tratament discriminatoriu aplicat exporturilor americane.

În paralel, Canada și-a intensificat politica de sprijinire a companiilor autohtone în cadrul achizițiilor publice. Guvernul canadian promovează programul „Buy Canadian”, destinat creșterii accesului firmelor canadiene la contractele federale.

America are Silicon Valley, această Mecca a companiilor de tehnologie care cresc precum Făt-Frumos. România are şi ea Bucureştiul, care ar putea fi supranumit „Covrig Valley“, ţinând cont de numărul de covrigării, simigerii şi patiserii care se găsesc la fiecare colţ de stradă.

Compania aeriană Tarom, con­trolată de statul român, a renunţat la ruta către Bel­grad, după 16 ani de operare. Ultimul zbor către Belgrad va fi efectuat pe 24 octombrie, iar mişcarea face parte din eforturile companiei de a elimina rutele neprofitabile astfel încât să revină pe profit.

Noul Spring este a doua Dacie consecutivă care se naşte în afara României. După Striker, produs la Bursa, în Turcia, Spring pleacă din China – unde producţia primei generaţii tocmai s-a oprit – dar nu vine la Mioveni, ci la Novo Mesto, uzina Renault din Slovenia unde se fabrică Twingo.

Livada Domniţei, o afacere de familie pornită în 2009 în satul Sultana, judeţul Călăraşi, a ajuns să combine producţia de fructe şi legume cu procesarea acestora şi vânzarea online.

Date în premieră de la BNR indică faptul că în ultimul an peste 80% dintre IMM-uri nu au solicitat credite. Astfel, pe lângă întrebarea vehiculată frecvent - de ce nu dau băncile mai multe credite companiilor, apare şi întrebarea în oglindă - de ce nici companiile nu apelează foarte mult la credite de la bănci.

Ieşirea din acţionariatul Digi, după o multiplicare de cinci ori a investiţiei în nouă ani, şi vânzarea a 1% din Banca Transilvania, unde plasamentul iniţial s-a multiplicat de circa 230 de ori în 25 de ani, pot fi semnalele unei reechilibrări de portofoliu a BERD, prin marcarea unor profituri consistente.

Consumatorul român petrece săptă­mâni comparând oferte înainte de a cumpăra o maşină, un televizor sau o rachetă de tenis, dar nu citeşte eticheta produsului pe care îl mănâncă în fiecare zi. Marius Tudosiei, pro­prietarul restaurantului Băcănia Veche din Bucureşti, construit pe producători locali şi ingrediente de sezon, consideră că aceasta este cea mai mare inconsecvenţă a pieţei de consum şi motivul pentru care ingredientele de proastă calitate se vând fără efort.

Piaţa birourilor din Bucureşti intră într-o etapă în care competiţia dintre clă­diri nu se mai poartă doar în jurul chiriei şi al adresei. După anii de muncă remote şi hibridă, în care companiile şi-au redus sau regândit suprafeţele ocupate, sediul începe să capete un rol nou: trebuie să fie sufi­cient de eficient pentru a avea sens financiar pentru companie, dar şi suficient de atractiv pentru ca angaja­ţii să aibă motive să vină la birou.

Societatea de Transport Bucureşti (STB) SA, compania care asigură transportul public de suprafaţă din Bucureşti, cu afaceri de 1,8 mld. lei şi 9.700 de angajaţi anul trecut, va intra în insolvenţă.

Magdalena Crîng, care lucrează în cadrul L'Oréal de la înfiinţarea firmei în România, în 1997, pleacă din companie, acolo unde de 15 ani era director de resurse umane. Crîng a ocupat mai multe poziţii în companie înainte de a prelua conducerea departamentului de HR în 2011, pe care l-a coordonat în ultimii 15 ani.

În ultimul deceniu, an de an, am scris cum Automobile Dacia este cea mai mare companie din industria românească, cel mai mare exportator, iar pentru câţiva ani la rând chiar cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, perioadă în care fabrica de la Mioveni depăşise OMV Petrom.

Premier Energy, unul dintre cele mai mari grupuri energetice antreprenoriale de la Bursa de Valori Bucureşti, a încheiat primul semestru cu o EBITDA normalizată de 79,3 mil. euro, în creştere cu 27%, şi cu un profit net raportat de 22,3 mil. euro, în scădere cu 64% faţă de anul trecut.

Alin Tomoiagă a locuit mai bine de două decenii în Italia. În 2017 a decis să revină în ţară împreună cu familia şi să ducă mai departe Mignon, businessul de cofetărie-patiserie fondat de părinţii săi în 1990.

Alin Tomoiagă a locuit mai bine de două decenii în Italia. În 2017 a decis să revină în ţară împreună cu familia şi să ducă mai departe Mignon, businessul de cofetărie-patiserie fondat de părinţii săi în 1990.