Senatorul AUR Petrișor Peiu a declarat vineri că neîndeplinirea promisiunilor fiscale de către Guvernul Bolojan afectează grav bugetul de stat, România fiind nevoită să suporte costuri suplimentare de aproximativ 15 miliarde de lei anual.
„De două luni, miniștrii lui Bolojan ne amenință cu un mare pachet, așa-numitul Pachet II, de măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar. Acum, Pachetul II s-a transformat, în manieră balcanică, în 6 pachețele mai mici, dintre care unul singur are legătură cu situația bugetară. Dar și acela, în sens invers, pentru că multinaționalele sunt scutite de impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri”, a spus Peiu.
Acesta a arătat că deficitul bugetar după primele șapte luni a ajuns la 76 de miliarde de lei, cu 5 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, depășind pragul de 4% din PIB.
Potrivit lui Peiu, lipsa de acțiune a Guvernului a afectat și încrederea investitorilor.
„Astăzi, dobânda plătită de România pentru împrumuturi pe 10 ani este la 7,51%. Acum o lună era 7,25%, acum șase luni 7,45%, iar acum un an 6,7%. Diferența de un punct procentual în plus ne costă cam 15 miliarde de lei pe an”, a subliniat senatorul AUR
Articolul Incapacitatea Guvernului Bolojan ne costă 15 miliarde de lei pe an, acuză senatorul AUR Petrișor Peiu apare prima dată în Mediafax.
Ambasada statului Bangladesh a transmis vineri un mesaj oficial după ce un tânăr român a agresat pe stradă un livrator de mâncare în București, la scurt timp după declarațiile cu caracter xenofob venite din partea liderilor AUR.
Reprezentanții ambasadei au mulțumit polițistului care l-a reținut pe atacator, dar și președintelui Nicușor Dan pentru faptul că a condamnat public incidentul.
În comentariile apărute la postarea ambasadei, un alt muncitor din Bangladesh a afirmat că și el a trecut printr-un atac asemănător în România.
Agresorul a fost plasat în arest preventiv. Numele reprezentantului AUR care a generat scandal prin îndemnul la mesaje xenofobe este Dan Tănasă.
Mai jos este redat integral comunicatul Ambasadei Bangladesh.
„Ambasada Bangladesh la București transmite sinceră recunoștință președintelui României pentru declarația sa promptă și principală prin care condamnă atacul asupra unui cetățean din Bangladesh în noaptea de 26 august 2025 și pentru reafirmarea angajamentului durabil al României față de solidaritate, ospitalitate și toleranță.
Bangladesh și România împărtășesc relații bilaterale excelente, susținute de cooperarea îndelungată în educație, comerț, mobilitate de muncă și schimb cultural. Muncitorii expatriați din Bangladesh aduc contribuții valoroase societății românești și economiei, servind în același timp ca un pod vital în consolidarea legăturilor de prietenie și parteneriat dintre cele două țări.
Ambasada recunoaște cu sincere aprecieri intervenția rapidă și decisivă a unui polițist român în afara serviciului care l-a reținut pe atacator și i-a asigurat arestarea. Ambasada mulțumește, de asemenea, autorităților și oamenilor români pentru sprijinul acordat victimei din Bangladesh în acest incident recent și tuturor Bangladesh-urilor din România în general.
Ambasada sfătuiește muncitorii din Bangladesh din România să nu fie descurajați de acest incident izolat și le solicită să își continue munca cu încredere. Ambasada îi încurajează să ajungă la ambasadă fără ezitare în cazul în care au nevoie de ajutor sau sprijin.
Trăiască prietenia Bangladesh-România!”
Articolul Ambasada Bangladesh reacționează după atacul asupra curierului din București: Mulțumiri pentru intervenția polițistului aflat în afara serviciului apare prima dată în Mediafax.
Avocații lui Elon Musk au depus joi o cerere prin care solicită respingerea acțiunii SEC, instituție care susține că miliardarul a încălcat legislația bursieră prin întârzierea de 11 zile a raportării faptului că deținea peste 5% din acțiunile Twitter, companie devenită ulterior X.
Potrivit SEC, Musk ar fi trebuit să dezvăluie pragul atins până la 24 martie 2022, însă a făcut publică informația abia pe 4 aprilie, când ajunsese deja la o participație de 9,2%.
Între timp, el ar fi cumpărat acțiuni suplimentare în valoare de peste 500 de milioane de dolari, la prețuri pe care autoritatea le consideră artificial scăzute, în detrimentul altor investitori
Argumentele apărăriiApărarea lui Musk susține că acesta a depus documentele la o zi după ce managerul său financiar a consultat avocați specializați și că nu a existat nicio intenție de a induce în eroare piața.
„SEC nu susține că Musk a acționat intenționat, deliberat sau cu rea-credință. Este vorba despre o singură declarație depusă cu întârziere, corectată imediat ce a fost descoperită,” au transmis avocații.
SEC a dat în judecată pe 14 ianuarie, cu câteva zile înainte ca Donald Trump să preia președinția și să îl numească pe Musk consilier special pentru reducerea cheltuielilor federale.
Procesul vine pe fondul unei istorii tensionate între Musk și autoritate, care l-a mai acționat în instanță în 2018, după postările sale despre o posibilă retragere a Tesla de la bursă.
Articolul Elon Musk cere respingerea procesului intentat de SEC apare prima dată în Mediafax.
Fata de 14 ani a sunat la 112 și a anunțat că a fost răpită de un bărbat pe o stradă din Galați.
„Întrucât prin apel se sesiza o situație de pericol, polițiștii din Centrul Operațional și din cadrul Secției de poliție rurală nr. 9 Odobești s-au mobilizat de urgență, fiind efectuate verificări pentru stabilirea situației de fapt”, transmite IPJ Vrancea.
În urma investigațiilor, s-a stabilit că apelul a fost făcut de o fată de 14 ani, din comuna Andreiașu de Jos, care și-a justificat acțiunea prin faptul că „a urmat un trend de pe o rețea de socializare”, însă nici ea și nici altă persoană nu s-au aflat într-o situație de pericol.
Aceasta a primit o sancțiune contravențională în valoare de 1000 lei.
De asemenea, polițiștii au identificat și reprezentantul legal al minorei, o femeie din aceeași localitate, care a fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 500 lei.
„Apelul de urgență 112 nu este o joacă. Nu e trend, e un joc periculos cu consecințe grave”, avertizează polițiștii.
Articolul Trend pe rețelele sociale: Apeluri false la 112. O fată din Vrancea, amendată apare prima dată în Mediafax.
Studenții indonezieni au anunțat noi proteste pentru vineri, în fața sediului poliției din Jakarta, după ce un motociclist a fost ucis în timpul violențelor izbucnite la manifestațiile de joi.
Conform Reuters, victima, un șofer de motocicletă dintr-o aplicație de transport, a fost lovită mortal de un vehicul blindat al poliției, incident recunoscut de autorități.
„Ca șef al poliției și în numele întregii unități, îmi exprim cele mai profunde scuze și condoleanțe,” a declarat șeful poliției capitalei, Asep Edi Suheri, într-o conferință de presă.
#BREAKING: A 4×4 Brimob light tactical vehicle of the Indonesian National Police ran over an online motorcycle taxi driver to death while dispersing protesters.
The Kapolri apologized and urged Propam to investigate this incident. pic.twitter.com/wzhHCt6AC6
— feovle (@feovle) August 28, 2025
Șapte membri ai echipajului vehiculului implicat au fost arestați, iar ancheta este în desfășurare, a precizat Abdul Karim, responsabil în cadrul poliției pentru securitate și integritate profesională.
Manifestațiile de joi au fost declanșate de nemulțumiri legate de salariile parlamentarilor, finanțarea educației și programul guvernamental pentru mesele școlare.
Protestele au degenerat după ce poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă.
Potrivit presei locale, aproximativ 600 de persoane au fost reținute.
Articolul Indonezia: Studenții anunță proteste după uciderea brutală a unui motociclist la manifestațiile din Jakarta apare prima dată în Mediafax.
Kash Patel este programat să depună mărturie pe 17 septembrie, iar Pam Bondi pe 9 octombrie, cele două audieri având loc în cadrul procesului general de supraveghere a activității Departamentului Justiției.
Tema principală a audierilor va fi gestionarea dosarelor Epstein, însă cei doi oficiali vor prezenta și elemente din noua legislație penală dorită de președintele Trump.
Republicanii au exercitat presiuni în timpul vacanței parlamentare pentru desecretizarea completă a documentelor, după ce blocajul pe această temă a provocat haos în Camera Reprezentanților la finalul lunii iulie.
În ultima săptămână, Departamentul de Justiție a început să transmită parțial dosarele solicitate, însă congesemeni din ambele partide au susținut că au primit informații limitate, promițând să pună presiune în continuare după ce Camera intră în sesiune.
Pam Bondi este în centrul criticilor, fiind acuzată că a întârziat în mod nejustificat publicarea unor documente pe care anterior promisese că le va face publice.
Articolul Procurorul General SUA și directorul FBI vor fi audiați în fața Congresului despre gestionarea dosarelor Epstein apare prima dată în Mediafax.
Anunțul a fost făcut de o purtătoare de cuvânt a guvernului de la Kigali, menționând că acesta este primul transfer dintr-un acord ce ar putea aduce până la 250 de deportați în Rwanda.
Yolanda Makolo, purtătoarea de cuvânt a declarat: „Trei dintre persoane și-au exprimat dorința de a se întoarce în țările lor de origine, în timp ce patru doresc să rămână și să-și construiască o viață în Rwanda. Indiferent de nevoile lor specifice, toate aceste persoane vor primi sprijin și protecție adecvate din partea guvernului rwandez”.
Anterior, a fost anunțat că deportații vor beneficia de sprijin în materie de cazare, sănătate și integrare pe piața forței de muncă.
Rwanda este a patra țară africană care acceptă deportați din SUA, după Uganda, Eswatini și Sudanul de Sud.
În Eswatini, cinci deportați au fost închiși în regim de izolare, iar avocații lor au semnalat că aceștia au fost privați de asistență juridică.
Practica a generat critici dure din partea organizațiilor pentru drepturile omului, care avertizează că aceste transferuri sunt periculoase, în special în state cu probleme privind respectarea drepturilor civile.
Donald Trump și-a câștigat al doilea mandat la Casa Albă sub promisiunea de a implementa deportări în masă. La scurt timp de la preluarea mandatului, migranți din SUA au fost deportați în state din America Centrală, inclusiv în El Salvador.
Articolul Rwanda confirmă primirea a șapte imigranți deportați din Statele Unite ale Americii apare prima dată în Mediafax.
Conform unui comunicat emis de guvernul de la Hanoi, inițiativa „continuă să demonstreze profunda preocupare a Partidului și Statului pentru toți cetățenii”.
Tot în același comunicat se menționează că banii vor fi distribuiți fie prin transfer bancar, fie direct în numerar, Banca Centrală și Ministerul Finanțelor fiind însărcinate să finalizeze plățile până marți.
Autoritățile pregătesc cea mai mare paradă cu prilejul Zilei Naționale din ultimii ani, întrucât statul marchează 80 de ani de la proclamarea independenței.
Inițiativa, fără precedent, ar putea costa statul până la 380 de milioane de dolari.
Un locuitor din Hanoi a declarat: „La început am crezut că este o farsă. Probabil voi folosi banii pentru cafea”.
Articolul Decizie uimitoare: Vietnam acordă tuturor cetățenilor săi bani cu prilejul Zilei Naționale apare prima dată în Mediafax.
Kim Keon Hee, soția fostului președinte Yoon Suk Yeol, a fost pusă sub acuzare pentru încălcarea Legii piețelor de capital, a Legii finanțării politice și a legislației privind primirea de mită în scop de mediere a anunțat echipa procurorului special Min Joong-ki.
Ancheta vizează implicarea sa într-o schemă de manipulare a bursei între 2009 și 2012, precum și primirea de sondaje gratuite înaintea alegerilor prezidențiale din 2022, în schimbul sprijinului pentru nominalizarea unui fost deputat al Partidului Puterii Populare.
De asemenea, Kim este suspectată că ar fi primit cadouri de lux de la Biserica Unificării, în schimbul unor favoruri. Fosta primă doamnă a fost inculpată cu două zile înainte de expirarea arestului preventiv.
Kim Keon Hee a fost arestată pe 12 august, iar de atunci a fost audiată de cinci ori, însă, potrivit anchetatorilor, a preferat de cele mai multe ori să își exercite dreptul la tăcere.
Articolul Corupție și mită în Coreea de Sud: Kim Keon Hee, fosta primă doamnă, a fost pusă sub acuzare apare prima dată în Mediafax.
Judecătoarea Sheryl Lipman a decis joi că Demetrius Haley, Tadarrius Bean și Justin Smith trebuie să fie judecați din nou. Decizia vine după ce s-a constatat că în alt proces alt magistrat discutase cu procurorii federali în absența avocaților apărării. Lipman a subliniat că deciziile anterioare au respectat legea, însă a afirmat că este nevoie de un proces nou pentru a menține „aparența justiției”.
Cei trei fuseseră achitați anterior într-un proces de stat pentru acuzațiile de crimă de gradul doi. În ianuarie 2023, Tyre Nichols a fost bătut de cinci polițiști din Memphis, Tennessee, încetând din viață la trei zile după incident.
Haley fusese condamnat anterior pentru două capete de acuzare privind încălcarea drepturilor civile și două de obstrucționare a martorilor, în timp ce Bean și Smith fuseseră găsiți vinovați de câte o acuzație de obstrucționare.
Ceilalți doi polițiști implicați, Emmitt Martin III și Desmond Mills Jr., au pledat vinovat și își așteaptă sentința.
Familia lui Tyre Nichols a intentat un proces civil de 550 de milioane de dolari împotriva orașului Memphis.
Articolul Cazul Tyre Nichols va fi reluat: Trei foști polițiști din Memphis vor avea parte un nou proces apare prima dată în Mediafax.
Judecătorul George B. Daniels a precizat că decizia vizează jurisprudența nu fondul cazului. Acesta a mai transmis că acuzațiile sunt suficient de solide pentru a merge în instanță. El a menționat că un imam și un contabil angajați de către Arabia Saudită ar putea avea o legătură cu membri ai al-Qaeda care au venit în SUA în 2000 pentru cursi de limba engleză și lecții de zbor.
Avocații Arabiei Saudite au susținut că statul lor a fost alături de Statele Unite în anii 1990 n lupta împotriva terorismului și a lui Osama bin Laden.
În schimb, reprezentanții victimelor și ai supraviețuitorilor atacurilor susțin că lideri religioși extremiști din Arabia Saudită i-au sprijinit direct pe piloții teroriști.
Peste o sută de rude ale victimelor, supraviețuitori și companii de asigurări au participat la procesele civile, susținând că angajații guvernului saudit au contribuit la planificarea și executarea atacurilor.
Articolul Procesul împotriva Arabiei Saudite pentru atacurile 9/11 continuă. Ce a decis instanța federală apare prima dată în Mediafax.
Secretarul Sănătății, Robert F. Kennedy Jr. nu a explicat motivele din spatele demiterii, însă acesta a anunțat: „Sunt multe probleme la CDC și va fi nevoie să scăpăm de unii oameni pe termen lung, pentru a putea schimba cultura instituțională”. De la Casa Albă s-a comunicat că Monarez a fost înlocuită deoarece nu se alinia cu obiectivele administrației Trump.
Înlocuitorul la vârful Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) este Jim O’Neill, un consilier apropiat al lui Kennedy, care a mai lucrat pentru Departamentul Sănătății în timpul administrației Bush, însă nu are pregătire medicală, au declarat surse pentru AP.
Demisia lui Monarez a generat și un val de plecări la vârf, trei oficiali de rang înalt dându-și demisia în semn de protest.
Demiterea s-a petrecut în contextul în care un comitet consultativ al CDC, recent restructurat de Kennedy cu sceptici ai vaccinării, urmează să emită noi recomandări privind imunizarea copiilor.
Articolul Demisie cu scandal în SUA: Directoarea CDC a fost demisă și înlocuită cu un apropiat al lui Robert F. Kennedy Jr. apare prima dată în Mediafax.
Un oficial al Departamentului de Stat a confirmat că Washingtonul nu va transmite raportul său în noiembrie, când urma să fie evaluat împreună cu alte 13 state. Potrivit acestuia, hotărârea este o consecință a unui ordin executiv semnat de Trump prin care SUA s-a retras din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.
Biroul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) și Consiliul ONU pentru Drepturile Omului au confirmat că au fost notificate despre decizie.
Oficialul Departamentului de Stat a susținut că SUA rămâne într-o poziție de leadership în privința promovării drepturilor omului. Decizia marchează o ruptură față de practica precedentă, întrucât în primul mandat al lui Trump, SUA a transmis raportul UPR în 2020, deși s-au retras din Consiliu în 2018.
Experți și organizații civice avertizează că aceasta decizie ar putea se creeze un precedent care să fie exploatat de alte state. „Prin retragerea din UPR, SUA oferă unor state care comit încălcări grave ale drepturilor omului, precum Iranul, Rusia și Sudanul, un pretext să urmeze exemplul”, a declarat Michael Posner, fost oficial al Departamentului de Stat în administrația Obama.
Articolul Statele Unite refuză să participe la raportul ONU privind drepturile omului apare prima dată în Mediafax.
