Azi se împlinesc zece ani de la incendiul din Clubul Colectiv din București, tragedie care a luat viața a 65 de persoane.
În această zi, Andrei Găluț, solistul și singurul supraviețuitor al trupei Goodbye to Gravity – cea care susținea un concert în data de 30 de octombrie 2015 în Clubul Colectiv – a avut prima sa apariție publică după tragedie. Cu această ocazie, el a anunțat, alături de alți supraviețuitori muzicieni, lansarea proiectului caritabil The Memento Project, dedicat omagierii victimelor tragediilor care au marcat România în ultimul deceniu.
Proiectul include înregistrarea în formă acustică și reorchestrată a două dintre melodiile emblematice ale trupei Goodbye to Gravity, The Day We Die și The Cage.
Motivul din spatele inițiativeiÎntr-un interviu pentru publicația Cultură la Dubă, Andrei Găluț explică motivația demersului comemorativ într-un mesaj cuprinzător.
„Cele două piese reprezintă ambele albume ale formației. The Cage a fost single-ul pentru care am realizat, în 2012, primul nostru videoclip artistic, iar The Day We Die este piesa care a devenit emblematică în mișcările civice anti-corupție din țară. Am văzut versurile ei scrise pe pancarte și pe mașini, brodate pe haine și purtate în sufletele oamenilor care își doresc schimbarea în bine a României”, a spus artistul pentru sursa citată.
Andrei Găluț a explicat și faptul că implicarea în acest proiect reprezintă atât o parte din procesul său de recuperare după cumplitele traume suferite, cât şi o pledoarie pentru rezilienţă: „Am început să lucrez la aceste variante ale melodiilor ca parte a procesului meu de recuperare, încă de pe patul de spital. M-am folosit de chitară atât ca sprijin în procedurile medicale dureroase de recăpătare a mobilității mâinilor și brațelor, cât și ca suport psihic în anii tulburi și extrem de grei, care au urmat incendiului”.
Cu această ocazie, toate fondurile strânse ca urmare a exploatării videoclipului și a pieselor vor fi donate Asociației „În numele lui Alexandru”, înființată de Narcis Hogea, tatăl lui Alexandru Hogea, tânărul de 19 ani care a murit din cauza infecțiilor nosocomiale contractate în spitalele românești.
Real Madrid și A22 Sports Management, compania care a promovat proiectul controversatei Superligi Europene, vor cere peste 4 miliarde de euro despăgubiri de la UEFA, potrivit unei surse apropiate cazului, citate de AFP.
Cei doi reclamanți susțin că UEFA a abuzat de poziția sa dominantă în fotbalul european și a împiedicat în mod ilegal lansarea competiției private, concepută ca o alternativă la actualele competiții continentale.
Proiectul Superligii, anunțat în 2021 de 12 cluburi de top, printre care Real Madrid, FC Barcelona și Juventus, s-a prăbușit la scurt timp după lansare, în urma presiunilor uriașe din partea UEFA, a federațiilor naționale, guvernelor și suporterilor.
Deși majoritatea cluburilor s-au retras, Real Madrid și Barcelona au continuat să susțină inițiativa, considerând că UEFA acționează ca un monopol.
În decembrie 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că UEFA și FIFA nu pot bloca proiecte concurente fără un cadru transparent și obiectiv de autorizare.
Compania Distrigaz Sud Rețele anunță, joi, că a fost informată de Înalta Curte de Casație și Justiție că deține calitatea de suspect în ancheta privind explozia din cartierul Rahova produsă în urmă cu două săptămâni.
În acest sens, compania subliniază că până în acest moment nu a fost emisă vreo concluzie tehnică definitivă privind cauzele incidentului și că experții desemnați în cadrul anchetei analizează cauzele exacte ale exploziei, care nu au fost încă stabilite.
În plus, Distrigaz Sud Rețele mai menționează că a acționat în conformitate cu normele legale și cu obligațiile de siguranță care reglementează activitatea companiei și că își exprimă solidaritatea cu toți angajații Distrigaz care sunt implicați în această anchetă.
„În cadrul procedurilor judiciare, vom prezenta toate elementele și apărările care demonstrează cu tărie conformitatea acțiunilor noastre. Dacă vor fi identificate și demonstrate deficiențe, ne vom asuma întreaga responsabilitate”, se mai arată în comunicatul emis de companie.
În data de 17 octombrie 2025, o explozie produsă la un bloc situat în cartierul Rahova a cauzat moartea a trei persoane și rănirea altor 15.
Miercuri, trei persoane au fost reţinute în urma percheziţiilor făcute la persoane fizice şi juridice în cadrul dosarului penal întocmit în urma exploziei din Rahova. Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX că este vorba despre un angajat de la Distrigaz care s-a prezentat la blocul unde a avut loc explozia două zile la rând. Prima dată a pus sigiliul – în ziua anterioară exploziei, apoi a revenit în dimineaţa fatidică şi a făcut din nou măsurători, fără a lua vreo decizie.
„Multe au fost doborâte, dar, din păcate, au existat și lovituri”, a scris el pe X.
El a adăugat: „Clădiri rezidențiale obișnuite din Zaporojie au fost avariate și a avut loc o distrugere la un cămin. Zeci de persoane au fost rănite în acest atac, inclusiv cinci copii. În mod tragic, două persoane au fost ucise.
Au avut loc, de asemenea, numeroase atacuri abjecte asupra instalațiilor energetice și asupra vieții civile în regiunile Vinița, Kiev, Mîkolaiv, Cerkasî, Poltava, Dnipro, Cernihiv, Sumî, Ivano-Frankivsk și Liov.
„Trebuie depuse toate eforturile pentru a restabili cât mai repede posibil alimentarea cu energie electrică și apă oriunde aceasta a fost întreruptă. Rusia continuă războiul terorist împotriva vieții înseși și este esențial ca fiecare astfel de atac josnic asupra civililor să se întoarcă împotriva Rusiei cu consecințe concrete – sancțiuni și presiuni reale”, a transmis Zelenski, potrivit SkyNews.
Premierul Ilie Bolojan i-a transmis, joi, la începutul ședinței de guvern, un mesaj de bun venit Oanei Gheorghiu, cofondatoarea Asociației „Dăruiește Viață”, care a depus jurământul de învestitură în funcția de viceprim-ministru al României.
„Vreau să îi spun un bun venit Oanei Gheorghiu și să-i mulțumesc pentru că a acceptat să facă parte din echipa guvernamentală. Sper ca experiența pe care a acumulat-o în ultimii ani și încrederea pe care a dovedit-o – pentru că nimeni nu donează milioane de euro pentru un proiect în care nu crede – să se transfere și în plan guvernamental”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a subliniat că Oana Gheorghiu va avea un rol important în coordonarea reformelor din administrația publică, în domenii precum digitalizarea, simplificarea și debirocratizarea. „Sper ca aportul dânsei să se vadă în rezultatele echipei noastre”, a adăugat șeful Guvernului.
O echipă formată din 81 de specialiști ai agenției turce pentru gestionarea dezastrelor (AFAD) se află de mai multe zile la granița dintre Egipt și Fâșia Gaza, însă încă nu a primit aprobarea autorităților israeliene pentru a intra în teritoriul asediat, potrivit unui oficial al Ministerului Apărării din Turcia.
„AFAD este încă la frontieră. Israelul nu a emis nicio autorizație pentru ca echipa să poată intra”, a declarat sursa citată de presa turcă.
Echipa turcă este pregătită să participe la operațiunile de căutare și salvare a victimelor din Gaza, unde infrastructura a fost grav afectată de bombardamentele continue, potrivit agenției Alarabiya.
Ankara și-a exprimat în repetate rânduri disponibilitatea de a trimite ajutoare umanitare și personal medical, însă accesul umanitar în zonă rămâne extrem de limitat din cauza restricțiilor impuse de Israel.
După câteva decenii în care vechile fabrici moștenite din perioada sovietică au fost aproape abandonate, Europa de Est revine în centrul atenției strategice a Uniunii Europene. Sprijinit financiar de Bruxelles, gigantul german Rheinmetall AG a demarat un amplu program de investiții de miliarde de euro pentru modernizarea producției de muniție și pentru consolidarea independenței militare europene.
Bulgaria, centru regional pentru muniție NATOMarți, Rheinmetall a semnat un acord cu compania de stat Vazovski Mashinostroitelni Zavodi – cel mai mare producător de armament al Bulgariei și un pilon al industriei sale militare încă din perioada sovietică – pentru construcția unei fabrici de muniție și a unei unități de producție de pulbere în valoare de 1 miliard de euro. Proiectul, susținut prin finanțare europeană, urmărește conversia producției de armament de la standarde sovietice la standarde NATO.
„Este un proiect strategic nu doar pentru Bulgaria, ci pentru întreaga Europă. El ne oferă capacitate sustenabilă și independentă, vitală pentru securitatea regională”, a declarat ministrul bulgar al Economiei, Petar Dilov, citat de Bloomberg.
Noua fabrică va produce anual 150.000 de încărcături modulare complete (utilizate la obuzierele moderne, compatibile cu standardele NATO) și 100.000 de proiectile de 155 mm, majoritatea destinate exportului, iar construcția ar urma să fie finalizată în aproximativ 14 luni.
România, cea mai modernă fabrică de pulbere din Uniunea EuropeanăÎn România, Rheinmetall a semnat în august 2025 un acord cu Ministerul Economiei pentru construirea unei fabrici de pulbere de 535 milioane de euro, în care compania germană deține 51%. Proiectul va fi realizat la Victoria, în județul Brașov, pe amplasamentul fostei uzine Pirochim, și va începe în 2026, cu o durată estimată de trei ani.
Fabrica ar urma să creeze 700 de locuri de muncă și să asigure independența României în materia primă necesară industriei de apărare, cu posibilitatea de a livra și pe piața regională.
Investiția este considerată strategică pentru industria românească de apărare – ale cărei venituri s-au dublat până la aproape 460 de milioane de dolari anual de la începutul războiului din Ucraina – întrucât va rezolva o vulnerabilitate critică a armatei: dependența de importurile de pulbere din Bulgaria și Serbia, realizate „prin contracte restrictive și la prețuri stabilite de la caz la caz”, potrivit celei mai recente Strategii de apărare a Ministerului Economiei, pentru perioada 2024–2030.
Uzina de la Victoria va fi complet automatizată și va produce pulberi destinate atât muniției de calibru mic și mediu, cât și obuzierelor fabricate în colaborare cu partenerul sud-coreean Hanwha Aerospace Co. Ltd., care va asigura livrarea de componente locale.
Sprijin european substanțialAtât Bulgaria, cât și România vor accesa finanțare prin instrumentul SAFE al Uniunii Europene, un mecanism care permite alocarea a peste 20 de miliarde de euro în împrumuturi preferențiale pentru dezvoltarea rapidă a capacităților de apărare, fără depășirea limitelor de deficit bugetar.
Rheinmetall a anunțat și un plan suplimentar pentru România, vizând producția de muniție de calibru mediu destinată vehiculelor de luptă pentru infanterie și apărării antiaeriene. În paralel, compania analizează extinderea operațiunilor în regiune, inclusiv în Lituania și Letonia.
„Acesta este doar începutul. Rheinmetall va investi mai mult și sunt sigur că alți parteneri europeni vor veni să investească în regiune”, a declarat Armin Papperger, CEO-ul Rheinmetall.
Războiul care a reindustrializat EstulRăzboiul din Ucraina a transformat radical industria de apărare europeană, revitalizând sectoare considerate anterior neprofitabile. Odată ce Kievul nu a mai putut importa obuze de concepție sovietică din Rusia, cererea pentru muniția de 152 mm și 122 mm a explodat, iar fabricile din Europa de Est – în special din Bulgaria, România, Cehia, Slovacia și Polonia – au devenit furnizori esențiali pentru efortul de război ucrainean.
Potrivit președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, o treime din armamentul livrat Ucrainei în primele luni de război a provenit din Bulgaria, care deține în prezent cel mai ridicat raport între veniturile din industria de apărare și PIB din Uniune, iar România urmează un drum similar.
Consiliul General al Budapestei a decis miercuri să respingă propunerea de reziliere a contractului privind utilizarea terenului, dintre Primărie și organizatorii Sziget Festival, ceea ce înseamnă că evenimentul nu va avea loc în 2026, scrie Economx.hu.
Primarul Gergely Karácsony a declarat că această decizie va produce pierderi economice pentru oraș și pentru economia națională.
El a acuzat partidele Fidesz și Tisza că, prin abținerea de la vot, au blocat o soluție care ar fi permis continuarea festivalului.
Negocieri eșuate și încercări de salvareÎn octombrie, compania Sziget Kulturális Menedzser Iroda Zrt. a reziliat autorizația de ocupare a terenului de pe Insula Hajógyári, iar Karácsony a prezentat un pachet de propuneri pentru a salva festivalul.
Fondatorul evenimentului, Károly Gerendai, a participat la ședința de miercuri, avertizând că lipsa unei decizii rapide compromite orice șansă de atragere a investitorilor.
După dezbateri prelungite, Consiliul a respins propunerea cu 13 voturi pentru și 19 abțineri.
Reacții și consecințe economiceKarácsony a reacționat public, afirmând că decizia Consiliului „produce daune concrete Budapestei”, prin pierderea veniturilor municipale și a impactului economic pozitiv generat de festival.
Lipsa evenimentului va priva capitala de zeci de miliarde de forinți și de o parte importantă din prestigiul cultural al Ungariei.
Primul Festival Sziget a avut loc în 1993, sub forma unui eveniment amator, destinat studenților, numit „Diáksziget” (Insula Studenților). A fost organizat de voluntari și a atras 43.000 de vizitatori plătitori, marcând începutul festivalului care avea să devină unul dintre cele mai mari din Europa.
