Agregator de ştiri

Potrivit Primăriei Municipiului București, în 2025 pierderile s-au ridicat la 20 de milioane de lei, în condițiile în care administrarea a costat aproape 30 de milioane de lei, iar încasările au fost de 10 milioane de lei. În 2024, pierderile au fost de 15 milioane de lei,, iar în 2023 pierderile s-au situat la 12,6 milioane de lei.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a organizat vineri o dezbatere cu reprezentanți ai FRF, LPF, cluburi de fotbal, organizatori de evenimente, companii de consultanță și administratori de infrastructură sportivă, pentru a analiza soluțiile posibile.

„V-am invitat să avem o discuție, să luăm cât mai multe sugestii de la dumneavoastră și să decidem pașii de urmat. Vreau doar binele acestui obiectiv. Și vreau ca alegerea să fie făcută transparent, corect, după consultări și analize”, a afirmat edilul.

Ciprian Ciucu a detaliat cele patru opțiuni aflate în analiză: păstrarea actualului sistem de administrare, înființarea unei entități proprii pentru administrarea arenei, concesionarea către firme private cu experiență sau realizarea unei asocieri în participațiune între o entitate publică și una privată.

Referindu-se la primele două variante, Ciprian Ciucu a afirmat că nu are încredere în companiile municipale.

„Din păcate, nu am încredere în companii municipale. Aceste prime două opțiuni sunt doar dacă primăria ține morțiș să aibă controlul. Însă, dacă mă uit în ultimii ani, nu știu dacă e o soluție”, a spus el.

„Treaba mea, ca primar, este să iau cea mai bună decizie pentru București, pentru bucureșteni. Mai simplu ar fi să mă fac că problema nu există și să aloc anual zecile de milioane de lei pentru administrarea Arenei. Dar nu pot să mă uit în altă parte, trebuie să luăm cea mai bună decizie împreună”, a precizat Ciucu.

În perioada următoare vor avea loc noi întâlniri cu toți actorii implicați, precum și consultări politice, astfel încât demersul să aibă sprijinul Consiliului General. Ulterior, Primăria Capitalei va iniția o licitație pentru servicii de consultanță în vederea întocmirii studiului de oportunitate, care va cuprinde o analiză detaliată a Arenei Naționale, a costurilor de funcționare, mentenanță și întreținere. Pe baza acestor cheltuieli, se stabilește nivelul de suportabilitate financiară a investitorului și redevența pe care o poate încasa Municipiul București.

Arena Națională, inaugurată în 2011, este cel mai mare stadion din țară, cu o capacitate de 55.654 de locuri. Construcția a costat aproximativ 234 de milioane de euro.

Sinner ajunge la Monte Carlo după ce a devenit al optulea jucător care a câștigat „Sunshine Double”, ridicând trofeele de la Indian Wells și Miami. În căutarea celui de-al șaptelea titlu Masters 1000 și primul pe zgură, italianul ar putea juca împotriva francezului Moise Kouame, beneficiar al unui wild card, în meciul său de debut.

Kouame, în vârstă de 17 ani, îl va întâlni pe compatriotul său Ugo Humbert în primul tur.

Alcaraz, care este campionul en titre la Monte-Carlo, ar putea juca împotriva lui Stan Wawrinka, beneficiar al unui wild card, care urmează să concureze la acest turneu pentru ultima oară.
Elvețianul va juca în primul tur împotriva lui Sebastian Baez.

ATP Tour notează că Alcaraz îl poate întâlni pe Frances Tiafoe în turul trei și pe finalistul de la Miami, Jiri Lehecka, sau pe favoritul numărul opt, Alexander Bublik, în sferturile de finală. De asemenea, Lorenzo Musetti este un potențial adversar în semifinală, într-o repetare a finalei din 2025.

Sinner ar putea să-l întâlnească în turul al treilea pe Stefanos Tsitsipas sau pe argentinianul Francisco Cerundolo. Felix Auger-Aliassime sau Casper Ruud sunt potențiali adversari ai italianului în sferturile de finală.

Pe partea lui Sinner se mai găsesc Alexander Zverev și Daniil Medvedev.

Sinner ar putea să-l depășească pe numărul 1 mondial, Carlos Alcaraz, și să recâștige primul loc în clasamentul ATP la Monte-Carlo, dar trebuie să ajungă cel puțin în semifinale pentru a avea o șansă. Italianul își va asigura revenirea pe locul 1 dacă va ridica trofeul la Monte Carlo pentru prima dată.

„Mama mea a lucrat într-o croitorie toată viața. Salariul ei n-a crescut decât odată cu salariul minim, indiferent cât de mult sau cât de bine a muncit, chiar și pentru branduri de renume mondial. Aceasta este realitatea multor români care muncesc opt ore pe zi și tot ajung să trăiască de pe un minim pe economie”, a declarat Manole.

Creșterea salariului minim pe economie a devenit un subiect fierbinte în România, iar ministrul Muncii, Florin Manole, atrage atenția asupra problemelor legate de aplicarea legii și inechitățile din sistemul bugetar.

„Avem o directivă europeană și o legislație românească care ne spune că salariul minim trebuie majorat de la 1 ianuarie. Amânarea aplicării până la 1 iulie a fost o greșeală gravă. În plus, în sectorul bugetar salariile rămân înghețate de mult timp, chiar dacă salariul minim crește”, explică Manole.

Ministrul subliniază că impactul real va fi resimțit mai ales în mediul privat, unde majorarea salariului minim poate aduce venituri mai bune angajaților cu salarii mici.

„De exemplu, mama mea a lucrat într-o croitorie și salariul ei a crescut doar odată cu salariul minim, indiferent cât de mult sau cât de bine a muncit. Este o realitate pentru mulți angajați care muncesc opt ore pe zi și abia reușesc să-și întrețină familia”, spune Manole.

Ministrul avertizează că situația reflectă o formă de „sclavie modernă”. Statisticile arată că 17% dintre angajați sunt în risc de sărăcie în România, față de 8% în Uniunea Europeană. „Este impardonabil ca oamenii care muncesc din greu să fie în risc de sărăcie. Eficiența economică nu trebuie măsurată pe spatele angajaților prost plătiți”, adaugă Manole.

De asemenea, pensiile celor care au lucrat întreaga viață la salariu minim sunt foarte mici, sub 2.000 de lei, ceea ce îi plasează în categoria pensionarilor vulnerabili. „Aceasta este consecința salariilor mici și a cotizațiilor reduse din trecut”, explică ministrul.

Legislația a permis, de-a lungul timpului, apariția unor discrepanțe între pensii. Fiecare traseu profesional este unic: un angajat poate avea perioade diferite de concediu, ore suplimentare, copii sau șomaj. Astfel, chiar persoane care au lucrat ani la rând în aceeași funcție pot ajunge la pensii diferite.

„Nu există două dosare de pensie identice în România, iar diferențele nu sunt întotdeauna corectabile retrospectiv. Dar statul trebuie să se asigure că salariul minim și pensiile celor vulnerabili sunt protejate și cresc în mod echitabil”, a conchis Florin Manole.

Prezența unor fragmente ce par de la o dronă a fost semnalată prin apel la 112 vineri după-amiaza.

La fața locului s-au deplasat pompieri, polițiști și specialiști din alte instituții ale statului, care asigură zona și au început cercetările.

Potrivit Prefecturii Constanța, dispozitivul a fost realizat începând cu ora 17.25 pentru asigurarea măsurilor de ordine și siguranță publică.

Conform primelor informații ar fi vorba de o aripă de dronă găsită între localitățile Costinești și Tuzla, la 500 de metri de un restaurant.

„Decizia de astăzi a instanței prin care i-a fost ridicat controlul judiciar lui Călin Georgescu este un prim pas important spre revenirea la normalitate și la respectarea principiilor democratice. Nu ne oprim aici: mergem până la capăt pentru ca dreptatea să nu fie doar un slogan, ci o realitate în România”, se arată în mesajul publicat vineri pe Facebook de AUR. 

Reacția partidului vine după ce Tribunalul București a admis contestația formulată de avocații lui Călin Georgescu. Instanța a rejudecat cauza și a dispus că măsura controlului judiciar nu este temeinică și a dispus ridicarea acesteia.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost plasat sub control judiciar în 26 februarie 2025, după ce a fost ridicat de procurori și dus la audieri la Parchetul General. Măsura a fost prelungită succesiv de atunci. 

Călin Georgescu mai este acuzat de propagandă legionară și complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.  

„Nimeni din Ghana nu a vorbit oficial cu mine”, a declarat Joachim Löw vineri pentru postul Sky Sport, potrivit agenției dpa.

Publicația Ghana Soccernet a scris că Löw ar fi aproape să accepte postul de selecționer, în baza unui contract pe termen scurt, axat pe Cupa Mondială din 2026, care are loc în această vară, după ce federația ghaneză s-a despărțit de Otto Addo.

Addo a fost demis marți, după înfrângerea cu 2-1 în amicalul împotriva Germaniei.

Potrivit publicației, o confirmare oficială ar urma să vină în următoarele săptămâni. Ghana Soccernet a citat „mai multe surse”, fără să spună care sunt acestea.

Directorul tehnic al Ghanei, Winfried Schäfer, s-a declarat însă surprins când a fost întrebat de dpa despre informație, mai devreme în cursul zilei de vineri. El a spus că nu are cunoștință despre o posibilă înțelegere cu Joachim Löw.

Löw a pregătit Germania în perioada 2006–2021 și a câștigat Cupa Mondială din Brazilia. De la retragerea sa, după Euro 2020, el a refuzat toate ofertele primite.

Cupa Mondială din Statele Unite, Canada și Mexic are loc în perioada 11 iunie – 19 iulie.

Într-o industrie în care eficiența, conformitatea și viteza de reacție sunt esențiale, compania a urmărit conectarea fluxurilor de lucru, de la recepția materiei prime până la ambalare, livrare și gestiunea stocurilor. Anterior, o parte importantă a informațiilor era urmărită separat, iar coordonarea activităților depindea în mare măsură de procese manuale.

Pentru a răspunde acestor cerințe, compania a implementat SeniorERP, pentru gestionarea resurselor și a operațiunilor comerciale, și MES, pentru digitalizarea și monitorizarea activităților de producție, într-o arhitectură integrată și adaptată specificului său operațional. SeniorERP oferă vizibilitate în timp real asupra stocurilor, vânzărilor, tranzacțiilor și necesarului de aprovizionare, în timp ce MES urmărește etapele din fabrică și susține colectarea automată a datelor din producție.

Citeşte comunicatul integral AICI

Reducerea accizei la motorină și instituirea unei contribuții de solidaritate pentru unii operatori nu vor fi suficiente pentru o reală reducere a prețului/costurilor pentru consumatori, o măsură mai bună fiind eliminarea ICAS, consideră avocatul specializat în fiscalitate.

Gabriel Biriș a admis ca a propus aviz negativ în Consiliul Economic și Social (CES) pe acest proiect de act normativ și are și o variantă pe care o susține de la începutul crizei și este pregătit să o repună în atenția decidenților în cazul, foarte probabil și proxim, în care actualele reduceri sunt „înghițite” de noi scumpiri ale carburanților. Biriș Gabriel este membru în CES în calitate de reprezentant al structurilor asociative ale societății civile, respectiv Asociația Tax Institute.

„Știți cum e? E o vorbă în popor: cămașa e mai aproape de piele decât haina. Probabil că mulți se vor bucura când vor vedea prețurile scăzute la motorină după ce intră în vigoare”, a spus Gabriel Biriș, întrebat dacă măsurile sunt bune pentru șoferii simpli sau companii.

Avocatul a explicat că reducerea accizei pentru persoane fizice cu mașini personale este de 30 de bani la litrul de motorină, respectiv 36 de bani cu scăderea aferent de TVA, iar diferența de 6 bani nu contează pentru firme, pentru că e deductibilă.

„Estimarea mea este că aproximativ 75% din consum e pe firmă, deci reducerea de 30 de bani contează. Oricum cele mai multe mașini personale sunt fie pe benzină, fie hibride. Măsură ajută, atinge pe toată lumea. Dar eu am explicat astăzi la CES – eu am susținut aviz nefavorabil pe măsura –  am explicat ceea spun de când a început criza, că cel mai mare risc pentru noi nu e prețul, e penuria. Și riscul ăsta nu e la benzină, că benzină noi produce mai mult decât consumăm, e la motorină. La începutul acestei săptămâni a venit și comisarul european pe energie și a făcut un apel la state să reducă cu 15% consumul, că e risc de penurie. În sensul să reducem consumul inutil că, scuze, dar încă sunt oameni care se duc până la cursul străzii cu mașina și mă uit la trafic că deasupra Bulevardului Aviatorilor și nu văd că s-ar fi redus față de acum o lună. Deci noi reducem acciza, reducem prețul la motorină, deci asta va stimula consumul, ceea ce va crește riscul de penurie. Există un risc care devine din ce în ce mai mare a se materializa”, a explicat Gabriel Biriș.

Măsura care ar fi fost mai eficientă, din perspectiva avocatului, ar fi fost eliminarea impozitelor specifice industriei, dar și un alt mod de calcul, procentual, nu nominal, al adaosului mediu pe care îl pot pune operatorii în perioada declarată a situației de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere, deocamdată în vigoare până pe 31 iunie.

„Varianta ideală din punctul meu de vedere era să elimine barbarismul ală numit ICAS, impozitul suplimentar pe petrol și gaze, care e 0,5% din cifra de afaceri, pe tot lanțul, la fiecare etapă din lanț, inclusiv acciză, și să oblige comercianții să-și reducă adaosurile cu 0,5%, care era o măsură care ar fi normalizat piața, că acum e distorsionată de impozitul ăsta (ICAS – n.r.) și care oricum nu crea un deficit structural, că el trebuia eliminat de anul ăsta, dar l-au mai prelungit un an (până la 31 decembrie 2026  – n.r.). Și eliminarea lui ar fi fost probabil compensată de creșterea veniturilor din TVA, ca urmare a creșterii prețului, deci nu trebuia să umble la buget. Și chiar dacă ar fi fost un mic impact, nu e unul structural. Oricum la anul dispărea impozitul, ai o criză, accelerează un pic măsura care e una de normalitate. Impozitele pe cifra de afaceri sunt un barbarism, mai ales când se aplică în lanț”, consideră Gabriel Biriș.

Întrebat dacă propunerea ar putea fi „revizitată” dacă prețul la pompă va continua să crească, avocatul s-a arătat dezamăgit că decidenții nu au vrut nici măcar să o ia în discuție.

„Nu vedeți că nici nu au vrut să o ia în discuție? Eu cred că sunt niște orgolii de la cei care au promovat impozitul ăsta, și impozitul ăsta, și INCA, care a nenorocit tot ce înseamnă investiții în industria prelucrătoare și nu numai. Sunt niște orgolii că, «Ce, domnule, ce am făcut noi e prost? »”, e de părere avocatul.

În ceea privește perspectiva scumpirilor care vor anula în esență această reducere obținută prin măsurile Guvernului, Gabriel Biriș a indicat o situație, publicată pe contul de Facebook, a evoluției prețurilor la începutul crizei până inclusiv joi.

„Vedeți cum au crescut prețurile, cam în salturi de câte o sută de dolari, pe tonă. Acum au venit cu măsura asta în condițiile în care ieri, la începutul zilei cotația CIF Constanța, fără taxe plătite, era 1.417 dolari, iar seara a ajuns la 1.615 dolari, deci a crescut cu 15% într-o zi. Astea sunt prețuri internaționale, la intrarea în țară, fără taxe și fără legătură cu măsurile noastre. Deci evoluția prețului este haotică, a mai și scăzut un pic, dar după care imediat a revenit. Evoluția este pe creștere, nu știm unde se stabilizează. Cât poate să intervină statul? Deci eu cred că dacă prețul de 1.600 dolari se menține și astăzi – n-am încă informații cum s-a închis astăzi – și la începutul săptămânii viitoare, până la sfârșitul săptămânii viitoare vom vedea că nu mai avem o scădere de întâi 40 de bani, la Petrom, și încă 30 de bani, deci 70 de bani la Petrom, probabil că va fi mâncată, probabil că va mai crește cu un leu”, a explicat Gabriel Biriș pentru Mediafax.

Avocatul a reiterat că va susține în continuare măsura de eliminare a ICAS, atrăgând atenția că nu este o soluție scăderea prețurilor prin măsuri adminstrative.

„Eu am zis că nu trebuie scăzut prețul prea mult, prin măsuri interne, administrative. Măsura cu ICAS ar fi adus câțiva bani, nesemnificativi, dar ar fi ar fi eliminat niște bariere în comerț”, a explicat Gabriel Biriș, adăugând că plafonarea adaosului la media de anul trecut în bani este ineficientă, în contextul în care prețul de bază a crescut, astfel că acesta adaos este procentual mai mic decât anul trecut.

Căpitanul Ibrahim Traoré, care a preluat puterea printr-o lovitură de stat în urmă cu trei ani, a sugerat că majoritatea africanilor nu își doresc sistemul democratic și că Burkina Faso are propria abordare, fără a oferi însă detalii, relatează BBC.

Inițial, Traoré a promis că va restabili guvernarea democratică în statul din Africa de Vest până în iulie 2024, însă cu două luni înainte de termen a anunțat că va rămâne la putere încă cinci ani.

În ianuarie, autoritățile au anunțat interzicerea tuturor partidelor politice, ca parte a unui plan de „reconstrucție a statului”.

În interviul difuzat joi seară, Traoré a spus: „Oamenii trebuie să uite de problema democrației. Democrația nu este pentru noi”.

„Uitați-vă la Libia, este un exemplu apropiat de noi”, a spus liderul în vârstă de 38 de ani, care se prezintă drept un lider revoluționar ce se opune imperialismului occidental.

„Oriunde încearcă (puterile occidentale) să impună democrația în lume, acest lucru este însoțit de vărsare de sânge”, a spus Traoré.

Burkina Faso, la fel ca Mali și Niger, s-a îndepărtat în ultimii ani de cooperarea cu statele occidentale, în special cu Franța, în lupta împotriva grupărilor islamiste active în regiune. În schimb, cele trei țări s-au orientat către Rusia pentru sprijin militar.

Traore a fost acuzat de reprimarea opoziției, a presei și a organizațiilor civice. Potrivit unui raport Human Rights Watch publicat joi, peste 1.800 de civili au fost uciși în Burkina Faso de la venirea lui Traoré la putere, în 2023. Două treimi dintre cazuri sunt atribuite armatei și milițiilor aliate, iar restul militanților islamiști.

Prețurile la apartamente au crescut cel mai mult în București (+22%), Craiova (+15%) și Timișoara (+11%) în martie 2026 comparativ cu luna similară a anului trecut. În același interval de timp, numărul de tranzacții cu unități individuale a scăzut în Capitală (-13,4%) și în județele Dolj (-25,9%) și Timiș (-25,9%), însă a crescut în județele Brașov (+4,4%) și Sibiu (+6,5%). Datele au la bază prețurile medii solicitate în anunțurile publicate pe Storia, cea mai vizitată platformă imobiliară din România, și tranzacțiile cu unități individuale raportate de ANCPI.

Piața imobiliară din România se recalibrează în ultimele 8 luni pe baza raportului dintre cerere și ofertă, în contextul în care eliminarea cotei reduse de TVA de 9% și creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% s-a suprapus cu o perioadă economică marcată de o inflație medie anuală de aproximativ 10%. La acești factori se adaugă, începând din luna martie, și conflictul din Orientul Mijlociu, care ar putea pune presiune în următoarele luni inclusiv pe costurile materialelor de construcție.

Datele despre prețurile la locuințe corelate cu intențiile cumpărătorilor și informațiile despre numărul de tranzacții scot în evidență o serie de tendințe care se aplică în cazul celor mai multe dintre marile orașe ale țării.

Citeşte comunicatul integral AICI

„În primul rând, munca la negru trebuie privită din perspectiva încălcării drepturilor angajatului. Acești oameni nu beneficiază de servicii care ar trebui să decurgă dintr-un contract de muncă: nu primesc asigurare de sănătate și nu beneficiază de o pensie adecvată la finalul vieții profesionale. Aceasta este prima perspectivă”, a declarat Florin Manole la emisiunea Atitudini de la Gândul.

Pe lângă acest aspect social, munca la negru creează și competiție neloială între firme. „Este interesul comun al statului și al antreprenorilor corecți ca munca la negru să fie combătută. Companiile care își plătesc taxele sunt dezavantajate față de cele care nu o fac”, a subliniat ministrul.

Combaterea muncii la negru se face prin controale și sancțiuni, realizate de inspectorii de muncă.

„Aproximativ 50% dintre inspectorii de muncă din București au dispărut în ultimii aproape 20 de ani. Avem nevoie de mai mulți inspectori pentru controale eficiente, care să protejeze angajații și economia”, a explicat Manole.

Ministrul a făcut și o glumă amară: „Avem nevoie de inspectori? Hai să mai tăiem 10% din ei… Glumesc, evident. Trebuie să acoperim deficitul și să avem suficiente resurse pentru verificări”.

Anul trecut, inspectorii de muncă au depistat cazuri masive de angajați fără contract, în special în economia digitală.

„Cele mai mari dosare au fost în zona platformelor digitale – ride-sharing, livrări și curierat. De exemplu, am avut un caz cu 530 de lucrători la negru, la un singur angajator. Vă dați seama? Un singur angajator cu peste 500 de angajați fără contract de muncă”, a precizat ministrul.

Și sectorul construcțiilor a înregistrat nereguli grave: un șantier din București a avut 76 de angajați fără contract. Sancțiunile legale prevăd o amendă de 40.000 de lei pentru fiecare angajat găsit la negru.

Guvernul pregătește o lege care va implementa Directiva Europeană privind munca pe platforme.

„Această lege va închide portițele prin care se ocolește legislația și va reglementa mai bine munca pe platforme, astfel încât fenomenul să fie redus semnificativ”, a explicat ministrul.

Munca la negru va exista probabil mult timp în toate țările UE, dar statul trebuie să facă totul pentru a limita acest fenomen și pentru a sancționa dur încălcările legii. Amenzile au fost deja majorate, iar autoritățile urmăresc să le mențină pentru cei care nu respectă legislația.

Florin Manole a ținut să sublinieze că legea nu vizează persoanele cinstite: „Niciun cetățean serios și niciun antreprenor corect nu trebuie să se teamă de lege. Sancțiunile se aplică doar celor care o încalcă, iar abuzurile trebuie corectate”.

Potrivit DIICOT, agentul de poliție de 22 de ani a fost reținut vineri.

Din cercetări a reieșit că, în perioada septembrie 2024 – mai 2025, inculpatul, cunoscând faptul că victima avea 15 ani, a întreținut cu aceasta acte și raporturi sexuale în mod repetat și a realizat filmări în care victima apare în ipostaze sexuale explicite.

De asemenea, inculpatul a stocat în telefonul mobil imaginile astfel obținute și le-a distribuit către victimă.

Vineri a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Constanța cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile.