În jurul vechiului nucleu format din uzinele ROMARM apar acum fabrici și linii de producție controlate de grupuri internaționale precum Rheinmetall și Otokar, iar miliardele de euro puse la dispoziție prin programul european SAFE aduc contracte, tehnologie și capacități noi.
Miza nu este doar înzestrarea Armatei Române, ci și întrebarea dacă România va produce efectiv echipamente militare moderne sau va rămâne în principal o piață pentru produsele fabricate în alte țări.
ROMARM, nucleul vechii industrii de apărareRomânia are încă un important sector de stat, concentrat în jurul Companiei Naționale ROMARM. Compania are 16 filiale, cu fabrici și uzine specializate în arme de infanterie, muniție, explozivi, componente, sisteme militare și vehicule blindate.
Printre acestea se află Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Cugir, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Plopeni, Uzina Automecanică Moreni, Fabrica de Pulberi Făgăraș, Electromecanica Ploiești, Uzina Mecanică Mija, Uzina de Produse Speciale Dragomirești, Tohan, Carfil, Metrom, Arsenal Reșița și Uzina Mecanică București.
La Cugir se află una dintre cele mai cunoscute capacități de producție de armament individual din România.
Fabrica de Arme Cugir are ca profil arme de infanterie și mitraliere, în timp ce Uzina Mecanică Sadu produce muniție și are capacități pentru calibre compatibile cu standardele NATO.
La Plopeni se produce muniție de diferite calibre, inclusiv variante explozive, trasoare și perforant-incendiar-trasoare.
La Moreni, industria de stat păstrează capacitatea de producție a vehiculelor militare de luptă. Uzina este una dintre piesele istorice ale sectorului românesc de blindate.
Aceste fabrici nu dispar din ecuație. Dimpotrivă, unele sunt incluse în noile programe de cooperare cu producători străini, iar obiectivul autorităților este ca o parte cât mai mare din noile contracte să genereze activitate în România.
SAFE aduce 16,68 miliarde de euroSchimbarea cea mai importantă vine însă din programul european SAFE – „Acțiunea pentru securitatea Europei”.
România are la dispoziție 16,68 miliarde de euro, bani destinați achiziției de echipamente militare și cu utilizare duală, dar și unor proiecte de infrastructură duală.
Din această sumă, 12,48 miliarde de euro sunt destinate echipamentelor militare, iar 4,2 miliarde de euro pentru infrastructură duală, inclusiv capetele autostrăzilor A7 și A8.
Programul are o particularitate importantă pentru industria românească: contractele pot include obligații de cooperare industrială și de producție locală.
Guvernul spune că obiectivul este integrarea producătorilor români în lanțurile europene de producție și reducerea dependenței de importuri.
Primul mare beneficiar este Rheinmetall.
Rheinmetall, contracte de miliarde și o fabrică în expansiune la MediașGrupul german Rheinmetall a primit în 2026 un pachet de contracte pentru România în valoare totală de aproximativ 5,7 miliarde de euro, cel mai mare pachet internațional din istoria recentă a companiei, potrivit Rheinmetall.
Contractele includ vehicule blindate, sisteme de apărare antiaeriană, muniție și nave militare.
Una dintre cele mai importante componente este contractul pentru 298 de mașini de luptă ale infanteriei Lynx și derivate, în valoare de 3,337 miliarde de euro fără TVA.
Producția finală va avea loc în România, la Mediaș, iar autoritățile spun că aici vor fi realizate inclusiv elemente esențiale precum carcasa blindată, sistemul de armament, protecția balistică, comunicațiile și componente ale sistemului software de comandă și control.
Rheinmetall va extinde și producția de munițieContractul pentru 401.760 de cartușe de muniție antiaeriană de 35 mm AHEAD are o valoare de 449,75 milioane de euro, iar producția muniției trebuie localizată integral într-o nouă facilitate din România.
Grupul german a anunțat investiții de câteva sute de milioane de euro în România și estimează crearea a mii de locuri de muncă. În rețeaua industrială ar urma să intre peste 200 de subcontractori.
Un alt contract important, în valoare de aproape 982 de milioane de euro, vizează șapte sisteme SKYNEX, două sisteme SKYRANGER 35 și două sisteme navale Millennium. Producția acestor sisteme va fi parțial localizată în România.
Rheinmetall are deja o prezență industrială importantă la Mediaș, prin Rheinmetall Automecanica.
Mediaș – exemplul transformării rapideMediașul este poate cel mai bun exemplu al transformării rapide a industriei românești de apărare.
În același complex industrial lucrează acum Otokar și Rheinmetall.
În august 2026, Ministerul Apărării anunța că în fabricile celor două companii lucrau peste 400 de angajați români, pregătiți în România și în străinătate. Autoritățile vorbesc despre dezvoltarea Mediașului ca centru regional pentru producția de tehnică militară.
Otokar produce aici vehiculele blindate COBRA II, iar Rheinmetall pregătește producția platformelor Lynx, SKYNEX și SKYRANGER.
Otokar a făcut și o investiție directă în România. Compania turcă a semnat în aprilie 2026 acordul pentru achiziția a 96,77% din Automecanica Mediaș, pentru aproximativ 85 de milioane de euro.
Fabrica are aproximativ 140.000 de metri pătrați, iar compania a anunțat că dispune de infrastructură și autorizații pentru producția de serie a vehiculelor blindate. Procesul include debitarea și sudarea metalului, vopsirea, asamblarea și testarea.
Investiția vine în contextul contractului semnat de România cu Otokar pentru 1.059 de vehicule blindate COBRA II 4×4, în valoare de aproximativ 4,26 miliarde de lei fără TVA.
O parte dintre vehicule provin din Turcia, iar restul sunt produse în România.
În 2026 a fost prezentat și primul COBRA II produs pe linia de la Mediaș, un moment important pentru transferul tehnologic către România.
Beretta vrea fabrică în România, dar încă nu are contractulBeretta este un alt nume important care încearcă să intre în noua industrie românească de apărare. Compania italiană a anunțat public că este interesată de programul pentru armamentul individual și susține că poate asigura producție locală și transfer de tehnologie.
Propunerea Beretta include arme de asalt de 5,56 mm, pistoale de 9 mm și lansatoare de grenade de 40 mm, cu posibilitatea extinderii producției locale către alte categorii de arme.
Dar există o diferență importantă între Beretta și Rheinmetall sau Otokar: Beretta nu are în acest moment un contract românesc pentru programul SAFE de armament individual.
Compania critică public procesul și cere o procedură transparentă și competitivă.
Programul pentru noul sistem de armament individual nu avea încă un contract semnat la începutul lunii iunie.
Guvernul anunța însă că a fost încheiat un acord de cooperare industrială care prevede localizarea integrală în România a producției de arme automate, pistoale și muniție, la Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir și Uzina Mecanică Sadu.
Prin urmare, bătălia pentru acest contract rămâne deschisă, iar numele companiei care va furniza efectiv sistemul de armament individual trebuie separat de promisiunile de investiții ale potențialilor producători.
SIG Sauer și Cugir, combinația dintre capital străin și fabricile statuluiÎn jurul aceluiași program s-a conturat și asocierea dintre compania americană SIG Sauer și fabricile românești.
Guvernul a precizat că producția armamentului individual și a muniției trebuie să rămână localizată în România, inclusiv în eventualitatea transformării achiziției într-un program comun cu un alt stat.
Este un model diferit față de investiția Otokar în Automecanica sau față de extinderea Rheinmetall: în acest caz, fabricile de stat existente sunt integrate într-un proiect cu un producător internațional, ceea ce poate aduce tehnologie și comenzi noi fără ca uzinele românești să dispară din lanțul de producție.
Aerostar, industria privată româneascăNu toată industria privată de apărare din România aparține unor grupuri străine.
Unul dintre cele mai importante exemple este Aerostar Bacău, companie românească listată la bursă.
Aerostar are activități în aviație, sisteme de apărare și mentenanță militară.
Compania este centrul de mentenanță desemnat pentru avioanele F-16 ale României și are capacități pentru mentenanță, reparații, modernizări și suport logistic.
Aerostar spune că poate lucra simultan la până la șase aeronave F-16, iar experiența acumulată în ultimii ani a dus la dezvoltarea unui centru regional pentru acest tip de avion.
Este un exemplu care arată că industria de apărare nu înseamnă doar fabricarea unei arme. Mentenanța, modernizarea, integrarea electronică, producția de componente și suportul logistic sunt la fel de importante într-o industrie militară modernă.
Aviația militară intră și ea în noul val de investițiiUn alt proiect important este legat de Airbus și IAR.
România a convenit achiziția unor elicoptere Airbus, iar pentru programul H225M există un acord de cooperare industrială cu Airbus și IAR. Planul prevede transfer de tehnologie și pregătirea angajaților români în Franța pentru realizarea în România a unei linii de asamblare finală. România intenționează ulterior să cumpere un lot suplimentar de 30 de H225M produse în țară de IAR.
În același timp, pentru alte elicoptere Airbus, mentenanța și reparațiile urmează să fie realizate în facilități din România.
Asta înseamnă că și industria aeronautică poate primi o componentă importantă din noua strategie de localizare a producției.
Și muniția devine o prioritateUnul dintre cele mai sensibile puncte ale industriei românești de apărare este producția de muniție.
Războiul din Ucraina a arătat cât de repede pot scădea stocurile atunci când un conflict modern consumă cantități mari de muniție.
România are încă fabrici tradiționale precum Plopeni și Sadu, dar noile contracte aduc și producție modernă, realizată prin investiții ale marilor grupuri internaționale.
În cazul Rheinmetall, producția muniției de 35 mm AHEAD va avea o facilitate nouă în România. Guvernul consideră localizarea acestei producții un obiectiv strategic.
Rheinmetall are, de asemenea, un proiect pentru o nouă fabrică de pulberi la Victoria, în județul Brașov. Ministerul Economiei a prezentat investiția drept una strategică și a anunțat că fabrica va fi construită de la zero.
Pentru România, această componentă este esențială: o industrie de apărare nu poate depinde în totalitate de importuri atunci când vine vorba despre muniție și materii prime pentru muniție.
Statul nu dispare, dar rolul lui se schimbăIndustria românească de apărare nu devine peste noapte una privată.
ROMARM rămâne un jucător important, iar Cugir, Sadu, Plopeni, Moreni și celelalte fabrici continuă să facă parte din infrastructura strategică a țării.
Diferența este că aceste fabrici intră într-un sistem mult mai larg, în care apar parteneriate cu Rheinmetall, SIG Sauer, Airbus și alți producători internaționali.
În același timp, România trebuie să rezolve o problemă veche: capacitatea de producție nu înseamnă automat și capacitate competitivă. Unele fabrici au nevoie de tehnologii noi, utilaje, personal specializat și contracte pe termen lung.
Ce se schimbă, de fapt, în RomâniaPrivită în ansamblu, industria românească de apărare intră într-o etapă pe care nu a mai traversat-o de mult.
La Cugir și Sadu se încearcă integrarea fabricilor tradiționale în producția de armament individual. La Mediaș se dezvoltă simultan producția de blindate Otokar și Rheinmetall.
La Brașov se pregătesc noi capacități pentru pulberi și se dezvoltă industria aeronautică.
La Bacău, Aerostar își consolidează rolul în mentenanța F-16.
În zona navală, contractele SAFE pot aduce producție și armare de nave pe șantiere românești.
Iar în spatele tuturor acestor proiecte se află cele 16,68 miliarde de euro disponibile pentru România prin SAFE.
Marea întrebare nu este, așadar, dacă România va cumpăra mai multe arme. Le va cumpăra.
Întrebarea importantă este cât din banii cheltuiți vor rămâne în economia românească sub forma unor fabrici moderne, a unor locuri de muncă, a unor furnizori locali și, mai ales, a unor tehnologii pe care România le va putea folosi și peste zece sau douăzeci de ani.
Eturia susține că observă o creștere a interesului pentru vacanțele de sărbători petrecute în destinații cu temperaturi ridicate, dar și pentru circuitele care includ mai multe țări și orașe.
În acest context, agenția a lansat, în perioada 8-21 septembrie, o campanie pentru plecările de Crăciun și Revelion, care include peste 60 de pachete și reduceri anunțate de până la 700 de euro.
Maldive, Thailanda și Republica Dominicană în locul vacanțelor de iarnăPrintre destinațiile propuse pentru perioada sărbătorilor se numără Maldive, Thailanda, Punta Cana, Zanzibar, Tanzania, Maroc și Mexic.
Există și programe care combină mai multe destinații. Pentru Crăciun este disponibil, de exemplu, un circuit prin Malaezia, Cambodgia și Vietnam, iar pentru Revelion există itinerare care includ Singapore și Kuala Lumpur, Taipei, Bali și Singapore sau Bangkok și Bali.
O altă variantă combină un sejur pe plajele din Zanzibar cu un safari în Tanzania.
Potrivit reprezentanților companiei, alegerea unor astfel de destinații arată că perioada sărbătorilor nu mai este asociată exclusiv cu vacanțele la munte sau cu orașele europene decorate pentru Crăciun.
„Crăciunul și Revelionul nu mai înseamnă automat destinații de iarnă. Vedem tot mai mult interes pentru petrecerea sărbătorilor la temperaturi ridicate, în destinații precum Maldive, Thailanda, Republica Dominicană sau Mauritius, iar aceste vacanțe sunt planificate cu luni înainte”, afirmă Ana Maria Gherasim, Head of Sales Eturia.
Ea spune că există și turiști care aleg să transforme trecerea dintre ani într-un circuit de mai multe zile.
„O parte dintre turiști aleg circuite mai ample, în care trecerea dintre ani devine parte dintr-o experiență de explorare. Este o schimbare interesantă de comportament: destinația este aleasă tot mai mult în funcție de tipul de experiență dorit”, afirmă reprezentanta agenției.
Vacanțele de Revelion sunt rezervate cu luni înainteÎn cazul călătoriilor pe distanțe lungi și al circuitelor care includ mai multe destinații, rezervările pentru finalul anului sunt făcute cu câteva luni înainte de plecare, arată datele companiei.
Interesul pentru călătoriile din noiembrie și decembrie apare încă din prima parte a anului, în special în cazul destinațiilor exotice și al programelor care presupun mai multe zboruri, hoteluri și transferuri.
Rezervarea anticipată poate însemna o ofertă mai mare de locuri la zboruri și hoteluri, însă prețul final al unei astfel de vacanțe depinde de destinație, perioada exactă, categoria hotelului și serviciile incluse.
Eturia este un turoperator român specializat în vacanțe exotice și circuite, fondat în 2007.
Guvernul britanic a anunțat marți că sprijinul va fi acordat prin mecanismul NATO PURL – Lista nevoilor prioritare ale Ucrainei, prin care Alianța coordonează achiziționarea din Statele Unite a echipamentelor militare necesare Kievului. Rachetele Patriot și celelalte echipamente de apărare antiaeriană urmează să fie livrate înainte de începutul iernii.
Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, a declarat că pachetul este destinat protejării infrastructurii critice, a populației și a forțelor armate ucrainene în fața atacurilor rusești. Londra consideră că Rusia va continua să lovească obiective civile și energetice în lunile următoare.
Rachete Patriot, muniție și dronePe lângă rachetele pentru sistemele Patriot, pachetul britanic cuprinde alte interceptoare pentru apărarea antiaeriană, proiectile de artilerie de calibru mare și drone.
Londra anunțase anterior că intenționează să furnizeze Ucrainei peste 120.000 de drone în acest an, dintre care aproximativ 25.000 au fost deja livrate. Este vorba despre drone interceptoare folosite împotriva aparatelor rusești, drone de recunoaștere și drone de atac.
Marea Britanie a livrat recent și proiectilul cu numărul un milion din programul său de furnizare a muniției de artilerie de calibru mare.
Noul pachet de sprijin militar pentru Ucraina a fost anunțat în ziua reuniunii Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, care reunește aproape 50 de state și coordonează sprijinul militar pentru Kiev. Cea de-a 36-a reuniune a grupului se desfășoară marți, în format virtual, și este coprezidată de ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, și de omologul său german, Boris Pistorius.
Rusia a reluat bombardamentele asupra KievuluiDecizia Londrei a fost făcută publică la câteva ore după ce Rusia a lansat, în noaptea de luni spre marți, un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei, principalele ținte fiind regiunile Kiev și Odesa. În capitala ucraineană, două persoane au fost ucise, iar alte zece au fost rănite.
Armata Ucrainei a anunțat că Rusia a folosit în atac rachete balistice și de croazieră, precum și 166 de drone. Apărarea ucraineană a doborât sau neutralizat 31 de rachete de croazieră, două rachete balistice sau antinavă și 142 de drone, însă atacurile au fost înregistrate în 29 de locații.
Loviturile au marcat reluarea bombardamentelor asupra Kievului după o scurtă pauză în perioada vizitei în Ucraina a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, implicați în negocierile pentru încheierea războiului.
„Din punctul de vedere al Agenției Naționale pentru Sport, noi nu vorbim despre medalii. Noi vorbim despre prezentarea unei frumuseți, frumusețea sportului. Astăzi este un moment important pentru cele două țări, pentru că împreună reușim să creăm un eveniment de anvergură”, a declarat Bogdan Matei, marți, la sediul Guvernului din Republica Moldova, la conferința de presă premergătoare startului ediției 2026 a Turului României.
Președintele ANS anunță că România și Republica Moldova vor colabora și cu alte ocazii în viitor, în domeniul sportului.
„Mă bucur că am reușit să creăm acel grup de lucru comun pe sport între cele două țări, care produce. Produce evenimente sportive și o să vedeți că și la anul vom avea surprize la fel de plăcute în ceea ce înseamnă promovarea celor două țări prin sport”, a spus el.
Bogdan Matei consideră că sportul poate contribui la construirea unei societăți mai bune.
„Cred cu tărie că sportul își poate aduce aportul său. Cred cu tărie că sportul își poate pune amprenta pe ceea ce înseamnă o viață frumoasă, dar și o lume mai bună. Sportul este instrument pentru pace”, a afirmat președintele ANS.
Oficialul român a afirmat și că evenimentul oferă posibilitatea promovării celor două țări în fața publicului internațional.
„Se spune că acasă nu e un loc anume. E un sentiment. Avem astăzi posibilitatea să prezentăm lumii cele două case frumoase: România și Moldova. Cum? Pedalând”, a declarat Matei.
„Pedalăm astăzi prin cele două case frumoase ale noastre, să arătăm lumii că pacea, bunăstarea și frumusețea începe de aici, din Moldova și se termină tot acasă, în România, la București”, a încheiat președintele Agenției Naționale pentru Sport.
Startul competiției, programat miercuri dimineațăEdiția din 2026 a Turului României marchează o premieră în istoria competiției, startul oficial fiind dat pentru prima dată în afara granițelor țării, la Chișinău. Cea de-a 58-a ediție se desfășoară între 9 și 13 septembrie, cu cinci etape și un traseu de peste 800 de kilometri, care leagă Chișinău de București. Marți, de la ora 19:00, este programată prezentarea oficială a echipelor, la Chișinău.
Prima etapă, programată miercuri, se va desfășura integral în Republica Moldova, pe traseul Chișinău – Ungheni, după care plutonul va continua în România, prin Iași, Piatra-Neamț, Băile Balvanyos, Brașov și Ploiești, înaintea sosirii finale de la București, duminică, unde este programat un circuit. Competiția este de categorie 2.2 UCI.
Un nou studiu realizat de compania de management al talentelor SD Worx arată că europenii petrec, în medie, 48 de minute pe zi făcând naveta către locul de muncă, scrie Euronews. Media ascunde însă diferențe importante între state, iar în unele țări timpul petrecut pe drum trece de o oră.
Belgia, țara cu cea mai lungă navetăBelgia se află pe primul loc în clasamentul european, cu o medie de 61 de minute pentru deplasarea zilnică la serviciu.Unul dintre motive este numărul mare de angajați care fac naveta pe distanțe foarte lungi. Potrivit SD Worx, 13% dintre angajații belgieni sunt considerați „super-navetiști” și petrec cel puțin două ore pe drum. Este cea mai mare proporție înregistrată în Europa.
În plus, 14% dintre angajații belgieni parcurg zilnic mai mult de 120 de kilometri. Suedia și Irlanda se află și ele în partea superioară a clasamentului, cu 57, respectiv 56 de minute de navetă pe zi. La polul opus se află Italia și Slovenia, unde timpul mediu este de aproximativ 35 de minute.
O zi normală cu traficul din Bruxelles, Belgia. Sursa foto: X
România are aceeași medie ca Țările de Jos, dar dintr-un motiv complet diferitRomânia apare în datele studiului cu o medie de 53 de minute pentru naveta zilnică. Este același timp înregistrat în Țările de Jos, însă asemănarea se oprește aici. Diferența este distanța parcursă. În Țările de Jos, angajații parcurg în medie 63 de kilometri până la serviciu. Infrastructura permite însă ca aceste distanțe mari să fie parcurse într-un timp comparabil cu cel înregistrat în România.
În cazul României, angajații petrec aceleași 53 de minute pe drum, dar parcurg distanțe mult mai mici. Studiul indică traficul intens și aglomerația urbană drept factori care consumă timpul navetiștilor.
Cu alte cuvinte, două țări pot avea aceeași durată medie a navetei, dar experiența oamenilor poate fi complet diferită: într-un caz este vorba despre distanțe mari și infrastructură eficientă, iar în celălalt despre distanțe mai scurte încetinite de congestionarea traficului.
Cât de mult contează timpul petrecut pe drumStudiul evidențiază și o diferență interesantă în modul în care angajații percep naveta. În Belgia, deși timpul mediu depășește pragul de aproximativ 57 de minute pe care oamenii îl consideră în general acceptabil, doar 34% dintre angajați spun că timpul petrecut pe drum este timp pierdut.
Nici dorința de a lucra de la distanță nu este neapărat proporțională cu durata navetei. În Belgia, doar 32% dintre angajați își doresc mai multă muncă remote, procent aflat chiar sub media internațională.
Asta sugerează că durata drumului până la serviciu nu este singurul factor care determină cât de împovărătoare este naveta. Contează și modul în care oamenii călătoresc, infrastructura, predictibilitatea transportului și felul în care este perceput timpul petrecut pe drum.
România, o problemă de trafic mai mult decât de distanțăDatele sunt relevante în special pentru România deoarece pun în evidență o problemă diferită de cea a țărilor în care oamenii locuiesc la zeci de kilometri de locul de muncă. Un român poate avea o navetă de aproape o oră fără să parcurgă o distanță comparabilă cu cea a unui angajat din Țările de Jos. Timpul suplimentar este consumat de viteze reduse, ambuteiaje și aglomerația din zonele urbane.
Astfel, cele 53 de minute din statistica europeană nu spun singure întreaga poveste despre naveta din România. Distanța parcursă și timpul necesar pentru a o parcurge sunt două lucruri care trebuie privite împreună. Pentru milioane de angajați, diferența dintre o navetă de 35 de minute și una de aproape o oră înseamnă, în timp, sute de ore petrecute anual pe drum.
Clasamentul european arată că România nu este printre statele cu cea mai scurtă navetă. Mai important însă, comparația cu Țările de Jos indică o problemă specifică: nu doar cât de departe trebuie să ajungă oamenii la serviciu, ci cât de greu se deplasează atunci când distanța este relativ scurtă.
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) și Comitetul de Investigații au anunțat că Nicolae Cociu, cetățean moldovean născut în 2004, a fost reținut în regiunea Astrahan. Acesta este suspectat că ar fi încercat să ucidă un militar de rang înalt din Ministerul rus al Apărării.
Potrivit anchetatorilor ruși, atacul a avut loc în dimineața zilei de 3 septembrie, în localitatea Probujdenie, din regiunea Saratov. Suspectul ar fi tras de cel puțin șase ori asupra militarului. Victima a supraviețuit și a fost transportată la spital.
FSB susține că tânărul ar fi fost instruit la KievFSB afirmă că cetățeanul moldovean ar fi fost recrutat în 2025, prin intermediul unei rețele sociale, de serviciile speciale ucrainene. În martie 2026, acesta ar fi fost instruit la Kiev în folosirea armelor și explozibililor, iar ulterior ar fi intrat în Rusia prin state terțe.
Comitetul de Investigații susține că pentru uciderea militarului i-ar fi fost promisă o recompensă de 70.000 de dolari.
După ce a ajuns în Rusia, tânărul ar fi primit prin Telegram informații despre țintă, locuința acesteia, locul unde se afla arma și traseul pe care urma să fugă după atac.
FSB a difuzat și imagini cu declarațiile persoanei reținute, despre care afirmă că și-ar fi recunoscut implicarea și ar fi spus că a fost trimisă în Rusia pentru a ucide un general.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au condamnat participarea mai multor membri ai guvernului de la Belgrad la ceremonia funerară a lui Ratko Mladic, condamnat în 2017, pentru genocid, crime împotriva umanității și încălcări ale legilor războiului, la închisoare pe viață.
The images from Ratko Mladić’s funeral yesterday in Belgrade were shocking.
Ratko Mladić was a convicted war criminal. He was responsible for genocide, war crimes, and crimes against humanity. He died while serving a life sentence for the Srebrenica genocide and other crimes.…
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 8, 2026
„Imaginile de la funeraliile lui Ratko Mladić, care au avut loc ieri la Belgrad, au fost șocante. Elementele de susținere oficială și prezența unor înalți oficiali sârbi la funeralii sunt profund regretabile. Acestea demonstrează eșecul de a înfrunta un capitol întunecat din istoria recentă a Europei și contravin valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”, se arată în mesajul publicat pe X de liderii europeni.
Prezența oficială la ceremoniiCeremonia de înhumare a avut loc la Belgrad, capitala Serbiei, unde mii de persoane s-au adunat pentru a-i aduce un ultim omagiu fostului lider militar condamnat pentru crime de război.
Mai mulți miniștri ai guvernului sârb s-au alăturat mulțimii care a adus un omagiu în fața bisericii unde fusese depus trupul lui Mladić, inclusiv ministrul Apărării, Bratislav Gašić, și ministrul Justiției, Nenad Vujić.
Genocidul de la SrebrenicaRatko Mladic a încetat din viață la finalul lunii august în timp ce ispășea o condamnare la închisoare pe viață.
Cea mai gravă dintre crimele pentru care a fost condamnat a fost genocidul de la Srebrenica.
În iulie 1995, forțele sârbilor bosniaci conduse de Mladic au cucerit enclava Srebrenica, care fusese declarată anterior „zonă sigură” de Organizația Națiunilor Unite. Până la 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci au fost uciși sau au dispărut, iar aproximativ 30.000 de femei, copii și vârstnici au fost strămutați cu forța din enclavă.
Luca Niculescu, fost jurnalist devenit ambasador și apoi secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, se află printre numele luate în calcul de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru. Profilul său este neobișnuit pentru Palatul Victoria: nu are în spate un partid și nici experiență în politica internă, dar are peste două decenii de presă, șase ani la conducerea Ambasadei României la Paris și, din 2022, coordonează unul dintre cele mai complicate proiecte administrative ale României – aderarea la OCDE.
Numele lui Luca Niculescu a revenit în centrul discuțiilor privind viitorul Guvern, după luni de blocaj politic. Fostul ambasador la Paris ar fi chiar unul dintre favoriții președintelui Nicușor Dan, șeful statului căutând însă înaintea unei eventuale desemnări garanția că un nou Executiv poate strânge o majoritate confortabilă în Parlament.
De la jurnalism la Palatul VictoriaLuca Niculescu are 55 de ani. S-a născut la București, pe 25 aprilie 1971, a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București în 1995 și a urmat un master în Jurnalism European la Strasbourg.
Cariera sa profesională a început însă înainte de terminarea facultății. În 1992 a ajuns la Radio Delta, devenit ulterior RFI România, iar din anul 2000 a fost redactor-șef al RFI România. Într-un interviu acordat în perioada în care conducea redacția, Niculescu povestea că intrase în radio ca student practicant și parcursese apoi toate etapele meseriei: reporter, redactor și realizator de emisiuni.
A devenit una dintre vocile cunoscute ale jurnalismului de politică externă din România. A realizat emisiuni la Money Channel și TVR, iar la Digi24 a moderat „Imparțial” și „Pașaport diplomatic”. În paralel, a fost corespondent în România pentru mai multe instituții media franceze, între care France Info, France Culture, France Inter, TV5 și cotidianul Libération.
În 2010 a primit distincția „Jurnalistul European al Anului”, acordată de Institutul European din România.
Iohannis l-a trimis ambasador la Paris în 2016Schimbarea majoră de carieră a venit la sfârșitul lui 2015, când președintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pentru postul de ambasador al României în Franța.
Niculescu a preluat misiunea în 2016 și a rămas la Paris până în 2022. A fost acreditat și în Monaco și Andorra și a reprezentat România în relația cu instituțiile internaționale de la Paris, inclusiv cu OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei. Între 2019 și 2022 a condus și Grupul Ambasadorilor Francofoni din Franța.
Mandatul său a coincis cu o perioadă de apropiere politică între București și Paris și cu președinția lui Emmanuel Macron. Înainte ca Macron să ajungă la Élysée, Ambasada României a găzduit chiar o întâlnire a acestuia cu ambasadorii statelor UE.
După alegerea lui Macron, Niculescu descria rezultatul drept victoria deschiderii în fața protecționismului și formula una dintre declarațiile sale politice cele mai relevante pentru modul în care privește Europa:
„Alegerea se face între izolare și deschidere”, afirma el în 2017, într-o analiză asupra transformărilor politice europene.
„Diplomația, ca și jurnalismul, este un sport de contact”Niculescu a explicat într-un interviu din 2021 și felul în care vede meseria de diplomat, folosind o formulare care poate căpăta o altă semnificație dacă va ajunge premier:
„Diplomația, ca și jurnalismul, este un sport de contact.”
Explicația sa era că relațiile nu se construiesc exclusiv din birou: trebuie să cunoști oameni și să te întâlnești cu ei.
Într-un alt interviu, acordat la începutul mandatului de ambasador, făcea o distincție între cele două profesii: jurnalistul învață să vorbească, în timp ce ambasadorul trebuie să învețe și când să tacă.
Omul pus să ducă România în OCDEDupă încheierea mandatului la Paris, în 2022, Niculescu s-a întors în administrația centrală. A fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național al procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Aderarea la OCDE nu presupune doar negocieri externe. România trebuie să treacă evaluări în domenii precum administrația publică, fiscalitatea, investițiile, mediul, guvernanța corporativă, agricultura sau sănătatea. Rolul lui Niculescu l-a obligat astfel să lucreze cu numeroase ministere și instituții și să împingă modificări de politici publice cerute de organizație.
În mai 2026, Niculescu anunța că România închisese 24 dintre cele 25 de comitete necesare și se afla pe primul loc între cele opt state care au început procese de aderare în 2022 și 2023.
Tot atunci făcea o afirmație rară într-un discurs public românesc despre aparatul de stat:
„În ciuda provocărilor politice, există oameni în administrația publică care își fac treaba”, spunea Niculescu.
„Sunt condamnat să fiu optimist”Un alt discurs care spune ceva despre stilul său a venit în septembrie 2025, când vorbea despre obiectivul aderării la OCDE.
Niculescu spunea că este „condamnat să fiu optimist” și că misiunea sa este să prezinte partenerilor externi imaginea unei Românii funcționale, orientate spre viitor și capabile să respecte standardele economiilor dezvoltate.
În aceeași intervenție a făcut și o mărturisire mai puțin obișnuită pentru un fost jurnalist de televiziune: după revenirea de la Paris și-a scos televizorul din casă pentru a nu mai urmări televiziunile de știri și pentru a se putea concentra asupra proiectului OCDE.
Despre organizație, Niculescu a încercat să explice public beneficiul într-o formulă simplă: dacă NATO înseamnă în primul rând securitate, iar Uniunea Europeană prosperitate, OCDE aduce României în special credibilitate și reputație economică, ceea ce poate atrage investiții mai bune.
A mai fost propus într-un guvern chiar în această varăNumele lui Luca Niculescu nu apare pentru prima dată într-o formulă guvernamentală.
În iunie 2026, premierul desemnat Eugen Tomac l-a inclus în echipa sa drept propunere pentru funcția de ministru de Externe. Cabinetul Tomac nu a ajuns însă să preia guvernarea.
Relația foarte bună cu Franța este un alt element important al CV-ului său. Niculescu a primit în 2023 Legiunea de Onoare în grad de Comandor, conferită de președintele Republicii Franceze. De asemenea, a primit Ordinul Artelor și Literelor în grad de Comandor și Crucea Regală a României.
Polițiștii au ajuns în timp ce formația interpreta imnul național al Rusiei și le-au cerut muzicienilor să oprească spectacolul. Aceștia au calificat concertul drept o „adunare”, invocând legea federală care reglementează mitingurile și manifestațiile publice, relatează Current Time.
Potrivit muzicianului Roman Zapolski, cunoscut sub numele de scenă Roma Smile, polițiștii le-au spus că nu este permis ca mai mult de două persoane să se adune pe stradă.
Incidentul a avut loc sâmbătă, 5 septembrie, la Moscova, în timpul unui concert stradal susținut de formația lui Roman Zapolski.
Doi dintre muzicieni, duși la secția de polițieDupă ce liderul formației a cerut explicații, el și un alt membru al trupei, care cânta îmbrăcat într-un costum de panda, au fost urcați într-o mașină a poliției și duși la secție.
Cei doi au fost fotografiați și amprentați, iar polițiștii le-au cerut datele de contact a cinci persoane apropiate. Deși avocatul lor a ajuns imediat la secție, nu a fost lăsat să discute cu cei doi.
Muzicienii au rămas aproximativ o oră și jumătate la secția de poliție, după care au fost lăsați să plece. Nu le-a fost întocmit proces-verbal de reținere și nu au primit niciun document privind reținerea lor. Polițiștii au reținut însă spray-ul cu piper găsit asupra unuia dintre ei.
Ulterior, poliția din Moscova a oferit o altă explicație pentru intervenție. Reprezentanții Ministerului rus de Interne au declarat presei locale că echipajul a fost trimis în zonă după ce locuitorii s-ar fi plâns de zgomot.
Muzicienii stradali, tot mai des în atenția autoritățilorAutoritățile ruse au început să acorde o atenție sporită concertelor stradale după cazul formației Stoptime din Sankt Petersburg. Membrii acesteia au fost acuzați în 2025 de organizarea unui miting după ce au interpretat pe stradă inclusiv melodii ale unor artiști desemnați de autoritățile ruse drept „agenți străini”. Mai mulți membri ai formației au fost plasați în repetate rânduri în arest administrativ.
Ulterior, și alți muzicieni stradali care și-au exprimat sprijinul pentru Stoptime au fost vizați de autorități. În unele orașe din Rusia, artiștilor stradali li s-a cerut să transmită în avans datele de identificare și repertoriul pe care intenționează să îl interpreteze.
Rusia acordă o plată unică minimă de 400.000 de ruble, echivalentul aproximativ a 3.977 de euro celor care semnează un contract de cel puțin un an pentru a lupta în invazia din Ucraina, potrivit Reuters.
În practică, plățile unice pot ajunge la câteva milioane de ruble pe soldat, în funcție de regiune, pe lângă salariul lunar. Rusia reduce, de asemenea, pedepsele pentru cei care execută pedepse cu închisoarea în schimbul înrolării în război, printre alte beneficii, în încercarea de a-și întări efectivele de soldați.
Rusia a înregistrat o creștere a violenței domestice pe măsură ce soldații care rămân vii se întorc acasă în permisie, iar Ministerul rus al Apărării intenționează să le rețină o parte din plățile unice „pentru a spori motivația personalului militar de a respecta legea”, în cazul comiterii unei infracțiuni, conform unui proiect de lege publicat luni.
Dacă militarii ruși aflați în serviciu activ sunt găsiți vinovați de infracțiuni penale ce nu implică pedepse cu închisoarea, ei vor trebui să dea înapoi la stat o parte din suma plătită unic, calculată în funcție de numărul de luni rămase din serviciu, potrivit proiectului de lege.
În ceea ce privește violența domestică din rândul militarilor, Kremlinul nu a publicat statistici oficiale. Totuși, presa independentă a raportat sute de cazuri, inclusiv omoruri, încă de la începutul invaziei din 2022. Datele au fost citate din cazuri ale unor tribunale militare.
