„Este timpul ca republicanii să joace cartea Trump și să recurgă la ceea ce se numește Opțiunea Nucleară, scăpați de filibuster și faceți-o ACUM. Acum NOI suntem la putere, iar dacă am face ceea ce ar trebui să facem, s-ar pune capăt imediat acestui ‘blocaj’ ridicol, care distruge țara”, a transmis liderul de la Casa Albă, joi, printr-un mesaj publicat pe platforma Truth Social.
Începând cu 1 octombrie, guvernul Statelor Unite se află într-un blocaj, întrucât congresmenii republicani și democrați nu au reușit să ajungă la o înțelegere privind finanțarea guvernului federal.
În lipsa acestei legislații, aproximativ 750.000 de angajați federali au fost trimiși în concediu fără plată, iar alții lucrează fără a fi remunerați.
Republicanii au propus o măsură temporară de finanțare până pe 21 noiembrie, dar democrații au refuzat să o sprijine fără negocieri privind extinderea creditelor fiscale pentru asigurări de sănătate.
Potrivit Biroului de Buget al Congresului (CBO), blocajul ar putea costa economia americană între 7 și 14 miliarde de dolari, reducând PIB-ul cu până la 2% în trimestrul al patrulea.
Filibusterul este o procedură a Senatului SUA care impune un prag de 60 de voturi din 100 pentru adoptarea majorității proiectelor de lege.
În prezent, republicanii dețin o majoritate de 53 la 47 în Senat și 219 la 213 în Camera Reprezentanților, o majoritate insuficientă pentru oprirea blocajului.
Noua fabrică este destinată asamblării unei flote de drone subacvatice Ghost Shark, care vor completa capabilitățile navelor de suprafață ale Marinei australiene.
Contractul, acordat în septembrie, prevede co-dezvoltarea şi livrarea dronelor pe parcursul următorilor cinci ani și are o valoare de 1.1 miliarde de dolari.
Compania precizează că prima dronă a fost finalizată înainte de termen şi este pregătită pentru teste în apă, urmată de o livrare programată în ianuarie.
Fabrica va ajunge la capacitate de producţie completă în 2026 şi este estimată să creeze aproximativ 150 de locuri de muncă în Australia.
Mai mult de 40 de firme locale vor furniza piese, componente şi materiale pentru program, iar vehiculele produse în Sydney pot fi exportate ulterior către SUA şi alte state, cu condiţia aprobării guvernului australian.
Ministerul Apărării de la Seul a anunțat vineri că satelitul va fi lansat duminică de la Baza Forțelor Spațiale Cape Canaveral din Florida.
Lansarea marchează finalizarea programului prin care Seulul își propusese să plaseze cinci sateliți de spionaj pe orbită până la sfârșitul acestui an, pentru a-și îmbunătăți capacitatea de a monitoriza provocările lansate de Coreea de Nord.
Primul satelit de spionaj sud-coreean, echipat cu senzori electro-optici și în infraroșu, a fost lansat în decembrie 2023.
Următoarele trei, dotate cu tehnologii de radar cu apertură sintetică, pot colecta date chiar și în condiții meteorologice nefavorabile.
În paralel Coreea de Nord își intensifică propriile eforturi în domeniul recunoașterii spațiale. În noiembrie 2023, Phenianul a lansat satelitului militar Malligyong-1, însă de atunci a anunțat trimiterea a trei noi sateliți în 2024.
Inițiativa a fost oprită după ce în mai, anul trecut, o rachetă a explodat la decolare.
Xi Jinping urmează să aibă primele discuții cu noul prim-ministru nipon, Sanae Takaichi, a cărei numire ar putea tensiona relațiile, din cauza viziuniii naționaliste, dar și a politicilor de consolidare a apărării. Pa agenda întâlnirii ar urma să se afle detenția unor cetățeni japonezi în China și restricțiile de import impuse de Beijing asupra produselor agricole, a fructelor de mare și a cărnii de vită din Japonia.
Premierul canadian Mark Carney se va întâlni cu Xi Jinping vineri după-amiază, în încercarea de a relansa relațiile care s-au deteriorat semnificativ sub predecesorul său, Justin Trudeau. Relațiile au fost afectate de cazurile de detenție și apoi execuție a unor cetățeni canadieni în China și de suspiciunile privind ingerința chineză în alegerile federale.
În contextul unui război comercial cu SUA, cel mai mare partener al său, Canada urmărește să-și reducă dependența și să-și extindă piețele, China fiind cel de-al doilea partener comercial.
Un set de documente circulare, semnate de generalul-maior Ronald Burkett, directorul de operațiuni al Gărzii Naționale, dispun ca toate unitățile din statele americane, cu excepția Districtului Columbia să își antreneze personalul pentru acțiuni de control al mulțimii.
Unitățile de reacție rapidă ar putea să ajungă la 23.000 de membrii, iar potrivit documentelor, unitățile trebuie să poată mobiliza un sfert din efectiv în decurs de opt ore și întregul personal în maximum o zi.
Deși Garda Națională a avut întotdeauna trupe de intervenție rapidă, acestea erau folosite pentru dezastre naturale.
Aceste directive vin după ce președintele Donald Trump a semnat în august un ordin executiv prin care cerea Pentagonului să creeze astfel de forțe „disponibile pentru desfășurare rapidă la nivel național”, urmărind o implicare mai consistentă a armatei în combaterea infracționalității și a imigrației ilegale.
Unitățile au termen până la 1 ianuarie 2026 să devină operaționale și vor primi echipamente și instructori din partea Biroului Gărzii Naționale.
„Un agresor dotat cu arme nucleare reia testarea armamentului atomic. Același agresor a demonizat programul nuclear pașnic al Iranului și a amenințat cu noi lovituri asupra instalațiilor noastre nucleare protejate, toate acestea reprezentând o încălcare flagrantă a dreptului internațional”, a notat Araghchi, printr-o postare publicată joi pe X (fosta Twitter).
Șeful diplomației iraniene a continuat, denunțând anunțul președintelui Trump drept „ireosbonabil și și o amenințare serioasă la adresa păcii și securității internaționale”.
Donald Trump a cerut Departamentului de Apărare să reia testarea armelor nucleare, după o pauză de peste trei decenii, iar vicepreședintele JD Vance a susținut anunțul lui Trump, declarând: „Este o parte importantă a securității naționale americane să ne asigurăm că acest arsenal nuclear pe care îl avem funcționează corect. Să fie clar, știm că funcționează corect, dar trebuie să fim la curent, iar președintele vrea doar să se asigure că facem asta”.
Raidul s-a desfășurat în comunitățile Alemão și Penha și este considerat cea mai sângeroasă operațiune a poliției împotriva traficanților de droguri din istoria Braziliei.
Poliția de stat a declarat că raidurile, vizând o grupare majoră de traficanți de droguri, au fost planificate de peste două luni.
Autoritățile au anunțat că operațiune a implicat peste 2.500 de membrii ai forțelor de ordine.
Joi, președintele Lula da Silava a notat pe X: „Nu putem accepta ca criminalitatea organizată să continue să distrugă familii, să oprească vecinii și să răspândească drogurile și violența în orașe. Avem nevoie de un efort coordonat care să lovească în inima traficului de droguri fără a pune în pericol polițiștii, copiii și familiile nevinovate”.
Air India,Solicitarea include fonduri pentru modernizarea sistemelor și serviciilor Air India și pentru dezvoltarea propriilor departamente de inginerie și întreținere, întrucât compania se confruntă cu dificultăți financiare majore.
Air India este deținută în proporție de 74,9% de Tata Group, restul aparținând Singapore Airlines, iar sprijinul financiar va fi proporțional cu ponderea fiecărui acționar.
Nu s-a stabilit încă dacă ajutorul va fi acordat sub formă de împrumut fără dobândă sau capital propriu.
Sprijinul solicitat va permite companiei să dezvolte propriile capacități de inginerie și întreținere, inclusiv construcția de hangare la aeroporturi cheie, și să îmbunătățească serviciile din aeroport.
Dificultățile operatorului s-au accentuat după tragedia de pe 12 iunie, când un Boeing 787 Dreamliner s-a prăbușit la decolare din Ahmedabad, provocând moartea a 260 de persoane.
Muriel Bowser a declarat că orașul va folosi resurse proprii pentru a garanta continuitatea sprijinului alimentar destinat celor mai defavorizate comunități.
Printr-un comunicat de presă, Bowser a afirmat: „Am sperat că nu se va ajunge aici și avem în continuare nevoie ca guvernul federal să se redeschidă cât mai curând, dar, pentru moment, ne asigurăm că locuitorii din Washington, D.C. sunt sprijiniți în luna noiembrie”.
Potrivit autorităților locale, 85.000 de gospodării din capitală beneficiază lunar de programul federal SNAP (asistență alimentară), iar 8.300 de gospodării primesc beneficii prin WIC, program pentru femei, nou-născuți și copii.
Administrația Trump a decis sistarea finanțării programelor sociale, pe fondul blocajului guvernamental, decizie ce a atras critici, dar și acțiuni legale, după ce douăzeci și cinci de state americane, alături de Districtul Columbia, au deschis proces împotriv aaceste decizii.
Convenția de la Istanbul a fost adoptată de Consiliul Europei și semnată de zeci de state membre și definește violența împotriva femeilor ca o încălcare a drepturilor omului, urmărind combaterea tuturor formelor de violență bazate pe gen.
Partidul Uniunea Verzilor și a Fermierilor, una dintre cele trei formațiuni din coaliția de guvernare, a votat alături de opoziție pentru retragerea din convenție, în ciuda voinței guvernului. Votul a fost motivat de opoziție care a susținut că actul introduce o definiție a genului care depășește sfera biologică, tratându-l ca pe un construct social, susținând că legislație națională este suficientă pentru limitarea violenței de gen, notează Reuters.
„Această decizie nu va influența în niciun fel violența domestică. Protecția exista în legislația letonă și înainte de existența Convenției de la Istanbul”, a spus parlamentarul Gunars Gutris din Partidul Uniunea Verzilor și a Fermierilor.
Premierul Evika Siliņa a criticat decizia și a participat, miercuri, la un protest organizat la Riga, unde aproximativ 5.000 de oameni au cerut menținerea statului în Convenție.
Convenția de la Istanbul a fost semnată în 2011 și a intrat în vigoare în 2014. Letonia, care a ratificat tratatul abia în 2023, devine astfel al doilea stat care se retrage, după Turcia, care a părăsit convenția în 2021.
