Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anunță că a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a unui deputat în Parlamentul României sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare publică. Surse apropiate anchetei susțin că este vorba despre deputatul AUR din Bistriţa-Năsăud, Tiberiu Boşutar.
Incidentul s-a produs în decembrie 2024, după anularea turului doi al alegerilor prezidențiale.
„La data de 07.12.2024, în jurul orei 13:00, în timp ce se afla pe strada Gării din municipiul Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud, în fața Instituției Prefectului Bistrița-Năsăud și a Biroului Electoral Județean Bistrița – Năsăud, pe fondul anulării alegerilor prezidențiale, folosind o transmisiune live prin intermediul unei platforme de socializare, pe care și-a creat un profil vizualizat de 84.800 de persoane, inculpatul a instigat publicul să săvârșească infracțiuni. În mod concret, inculpatul a incitat la provocarea de revolte violente care să ducă la incendierea clădirilor instituțiilor publice, folosind în acest sens îndemnul către urmăritori: Bă, ar trebui să aruncăm în aer clădirile astea”, au transmis reprezentanții Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În rechizitoriu s-a reținut faptul că „ordinea și liniștea publică au fost afectate de climatul tensionat determinat de instigarea la săvârșirea de fapte penale, precum și că dreptul la liberă exprimare nu este un drept absolut, acesta fiind susceptibil de anumite limitări, una dintre situațiile de excepție în care dreptul la liberă exprimare poate fi restrâns fiind aceea impusă în scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni.”
Procurorii mai anunță că la data săvârșirii faptelor inculpatul încă nu dobândise calitatea de deputat.
Rapperul american, Kanye West, cunoscut acum sub numele de Ye, a fost criticat pe scară largă pentru comentariile antisemite pe care le-a făcut în ultimii ani și pentru care și-a cerut scuze în ianuarie, potrivit BBC.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat anterior că este „profund îngrijorător” faptul că West va fi cap de afiș la festivalul Wireless.
Într-un comentariu publicat inițial de The Sun duminică Keir Starmer a declarat că West a fost anunțat „în ciuda remarcilor sale antisemite anterioare și a celebrării nazismului”.
„Antisemitismul, sub orice formă, este abominabil și trebuie combătut cu fermitate oriunde apare”, a declarat prim-ministrul.
„Toată lumea are responsabilitatea de a se asigura că Marea Britanie este un loc în care evreii se simt în siguranță.”
West, în vârstă de 48 de ani, a fost anunțat la începutul acestei săptămâni ca fiind cap de afiș pentru toate cele trei zile ale festivalului de rap și R&B care va avea loc în nordul Londrei, în iulie.
Festivalul este promovat sub numele de Pepsi prezintă Wireless – marca a fost sponsorul principal.
Potrivit studiului făcut de compania Novel, piața neagră a țigărilor a scăzut în februarie 2026 cu 1,7 puncte procentuale, până la 10,9% din totalul consumului, comparativ cu 12,6% în noiembrie 2025.
Nivelul din februarie se situează peste media comerțului ilegal din 2025, de 10,6%, și peste cea din 2024, de 9%.
„În februarie 2026, se înregistrează scăderi ale comerțului ilegal în mai multe regiuni ale țării. Cea mai semnificativă este notată în vest, unde contrabanda scade cu 10,8 p.p., până la 10%. De asemenea, în regiunea de nord-est, care a fost ani de-a rândul cea mai afectată de piața neagră, comerțul ilegal scade cu 7,2 p.p., până la 8,1%. Din punctul de vedere al provenienței produselor, prima sursă pentru piața neagră din România rămâne Bulgaria cu 30,8%, aflându-se în ușoară creștere cu 0,7 p.p. Ponderea produselor provenite din Republica Moldova scade cu 5,5 p.p. până la 18,3%.”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare.
Directorul pentru afaceri externe al Ariei Europa de Sud Est din cadrul BAT, Ileana Dumitru, spune că, pentru revenirea la sub 10% și chiar sub media europeană de 9,2%, este nevoie ca eforturile de combatere a pieței ilicite să se intensifice.
Reprezentanții Poliției de frontieră au anunțat că în anul 2025 au fost confiscate peste 6,6 milioane de pachete de țigări, cu o valoare estimată la aproximativ 146,2 milioane de lei. Totodată, în aceeași perioadă, au fost ridicate în vederea confiscării peste 65 tone de tutun vrac și aproximativ 27 kilograme de tutun pentru narghilea.
Companiile de tutun, aflate în categoria mari contribuabili, virează anual la bugetul statului peste 22 miliarde de lei, reprezentând accize, TVA și alte taxe și contribuții.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni, la RFI, că în prezent nu există riscuri asupra securității României, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
„Asupra securității României nu există riscuri în acest moment generate de acest război care a început în Iran. Există însă o stare de vigilență sporită atunci când începe un conflict militar oriunde în lume, toate sistemele armatei române, toate structurile armatei române se uită la fiecare mișcare pe care o observăm acolo și se fac scenarii despre cum mișcarea de acolo influențează planurile de apărare ale armatei române, capacitatea noastră de apărare”, a spus Radu Miruță la RFI.
Întrebat despre temerea privind un eventual atac al Iranului asupra României, în contextul trupelor și echipamentelor militare americane dislocate la noi în țară, Radu Miruță a spus: „Nu e suficient să spun da sau nu, pentru că unii zic că e justificată (temerea – n.r.), unii zic că nu este justificată și atunci am nevoie să explic. Răspunsul este sigur nu, dar ca ministru al Apărării încerc să aduc niște argumente prin care să-i conving și pe cei care ar putea să creadă că este da”.
El a menționat faptul că Ministerul Apărării face analize de trei ori pe zi privind situația din Iran și că alți parteneri NATO fac același demers în actualul context geopolitic.
„În fiecare zi, de trei ori pe zi, Ministerul Apărării face analize, la milimetru, cu ce se întâmplă acolo. Analizele pe care noi le facem sunt dublate, sunt triplate de analizele pe care le fac și alte țări, pentru a ne asigura ca nu cumva noi să luăm în calcul niște lucruri care sunt irelevante, poate, având în vedere conflictul de acolo. Într-un procent aproape complet, analizele noastre se suprapun cu analizele făcute de alți parteneri NATO. Nici unul dintre indicatorii acestor analize nu arată o creștere a riscului la adresa securității naționale a României”, a explicat Radu Miruță la RFI.
Cum s-ar putea implica România în Iranul post-conflict?În ceea ce privește implicarea României în contextul post-conflict, Miruță a precizat că țara nu este parte în actualele ostilități, însă a oferit sprijin logistic Statelor Unite.
„România în baza parteneriatului strategic pe care îl avem cu SUA a răspuns pozitiv solicitării Statelor Unite ca de pe teritoriul național să-și tragă sufletul (…) aceste avioane-cisternă”, a spus el.
„Am enumerat pentru acele situații în care România s-ar implica post-conflict în eliberarea Strâmtorii Ormuz care sunt lucrurile tehnice pe care România le-ar putea pune pe masă, neînsemnând că vreuna dintre ele va fi pusă, neînsemnând că este suficient (…). Armata română are două divizii de scafandri foarte profesioniști, de mare adâncime, care bănuiesc că ar putea avea ceva de făcut acolo post-conflict, are ofițeri de Stat Major, care au coordonat astfel de activități oarecum, dacă vreți, similare, dacă nu identice, are vânători de mine, are un serviciu secret al armatei foarte conectat la nivel internațional și de multe ori informația face diferența. Lucrurile astea se înscriu în șirul de potențiale metode care ar putea fi utilizate acolo. România nu mai stă deoparte”, a completat ministrul.
„România nu mai stă deoparte”, a mai subliniat Miruță, adăugând că țara „joacă la masa mare” și își respectă angajamentele internaționale, consolidând astfel credibilitatea parteneriatelor strategice.
Avertismentul Iranului pentru RomâniaLa jumătatea lunii martie, Iranul a avertizat România că punerea bazelor sale militare la dispoziția Statelor Unite ar echivala, în opinia Teheranului, cu participarea la o agresiune militară împotriva Republicii Islamice.
„În ceea ce privește unele țări din Europa de Est, în mod special România, pe care ați menționat-o, da, am auzit că există interviuri și declarații pe acest subiect. Fără îndoială, o asemenea acțiune ar însemna participarea la agresiunea militară împotriva Iranului. Această acțiune este complet inacceptabilă din punct de vedere al dreptului internațional și ar atrage responsabilitatea internațională a statului român dacă ar fi pusă în practică”, spunea, la momentul respectiv, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei.
Crescătorii români de ovine nu sunt singurii care se plâng de declinul pieței. Din cauza creșterii costurilor de producție tot mai mari de la an la an, prețul cărnii de miel sare și el, iar asta se reflectă în scăderea vânzărilor.
Probleme asemănătoare au și crescătorii bulgari de ovine, potrivit actualno.com. Aceștia se plâng de importurile ilegale de carne de miel (uneori, chiar din România) și de creșterea accelerată a prețurilor, care induce o criză acută în acest sector.
14-15 euro pe kilogram de miel e încă bine, dar prețurile riscă să sară la un prag psihologic ce ar putea să însemne declinulPrețul cărnii de miel pentru Paște ar putea ajunge, în Bulgaria, la 14-15 euro pe kilogram, ușor peste nivelul anilor trecuți, însă crescătorii bulgari de ovine avertizează că orice depășire a pragului de 16-17 euro riscă să afecteze serios consumul.
Președintele Asociației Naționale de Creștere a Oilor și Caprelor din Bulgaria spune că există un plafon psihologic al prețului: 14-15 euro pe kilogram este încă acceptabil, dar peste 16-17 euro pe kilogram înseamnă un risc de scădere a vânzărilor.
Chiar și așa, prețul cărnii de miel este mai mare decât în anii precedenți.
„Crescătorul bulgar moare zâmbind, dar moare”Reprezentanții crescătorilor acuză că piața este afectată de importuri ilegale și practici netransparente.
„Comerțul cu miel demască sistemul. Se văd importurile ilegale și schemele din spate, dar nimic nu ajunge în buzunarele crescătorilor”, a declarat Președintele Asociației Naționale de Creștere a Oilor și Caprelor din Bulgaria.
Acesta descrie situația fermierilor într-un ton dur: „Crescătorul bulgar moare zâmbind, dar moare.”
Probleme structurale în agriculturăCrescătorii critică lipsa unor politici eficiente, cum ar fi faptul că autoritățile nu încurajează cooperativele agricole, că fermierii sunt forțați să concureze între ei, ceea ce are ca rezultat prețuri mai mici la producători, dar nu neapărat și la raft.
Ouă suficiente, dar nu neapărat mai ieftineVeștile sunt mai bune în ceea ce privește ouăle în Bulgaria. Există suficiente ouă pe piață și nu s-au înregistrat creșteri majore de preț în Bulgaria.
Totuși, pe termen lung, prețurile ouălor ar putea crește.
Ivailo Galabov, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări, avertizează că noile tehnologii europene de creștere vor duce la scumpiri treptate.
Viktor Orbán, premierul Ungariei, transformă în această perioadă Ucraina în țap ispășitor în contextul alegerilor din 12 aprilie, potrivit analiștilor.
Unii dintre aceștia sugerează că Moscova îl sprijină indirect pentru a scădea provocarea politică fără precedent pe care o reprezintă Péter Magyar, liderul opoziției, aflat în fruntea sondajelor, scrie Euractiv.
Premierul maghiar, cunoscut ca unul dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei din Uniunea Europeană, a folosit imagini generate cu inteligență artificială pentru a amplifica sentimentul anti-Ucraina, aflată în acest moment încă în război cu Rusia.
Analiștii spun că Rusia îl ajută pe Viktor Orbán să distragă atenția de la problemele interne care favorizează partidul lui Péter Magyar.
„Retorica campaniei este deliberat binară – pace versus război – prezentând Ucraina ca un risc, iar guvernul maghiar actual ca fiind în căutarea stabilității și raționalității”, a declarat Csilla Fedinec, istoric de la Centrul pentru Științe Sociale al Universității ELTE, pentru Euractiv.
Conflictul între Ungaria și Ucraina a escaladat după ce Viktor Orbán a acuzat Kievul că a întârziat redeschiderea unei conducte de petrol rusesc către Ungaria, în timp ce Ucraina a precizat că aceasta fusese avariată în urma atacurilor aeriene rusești din ianuarie.
În toată această situație, Ungaria a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei.
Luna trecută, forțele antiteroriste maghiare au reținut temporar angajați ai băncilor ucrainene și au confiscat obiecte de valoare în tranzit.
Tabloidele care susțin partidul Fidesz, al lui Orbán, au distribuit imagini generate de inteligență artificială, prin care era exagerată cantitatea de bani și aur, pentru a atrage un nivel neobișnuit de interacțiuni pe Facebook, multe conturi fiind suspecte de a fi false.
În săptămânile anterioare, au circulat imagini false care prezentau un memorial maghiar din Transcarpatia vandalizat cu simboluri ucrainene și naționaliste, realizate de inteligența artificială.
Reacțiile puternice au venit și atunci. Publicarea lor a stârnit cereri de represalii pe rețelele sociale.
Experții notează că este în desfășurare o campanie constantă de dezinformare a Rusiei pentru influențarea alegătorilor maghiari, inclusiv prin deepfake-uri și știri false.
„Există o campanie de dezinformare detectabilă în mod constant pentru a influența alegerile din Ungaria, la fel cum a fost în timpul alegerilor din Republica Moldova și România”, a explicat Ferenc Fresz, fost șef al Serviciului de Apărare Cibernetică al Ungariei.
Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, și alți oficiali pro-guvernamentali au calificat acuzațiile de interferență rusească drept „știri false”.
Viktor Orbán a încercat să îl prezinte pe principalul său rival ca fiind „marioneta” Uniunii Europene și a Ucrainei: „Trebuie să alegem cine va forma guvernul, eu sau (președintele ucrainean Volodimir) Zelenski”.
Câteva ore mai târziu, la un marș al opoziției, un steag ucrainean a fost scos la vedere, iar fotografiile au fost preluate rapid de politicienii pro-guvernamentali.
Persoanele care țineau steagul au fost identificate ulterior ca aparținând aripii de tineret a partidului lui Orbán. „Am spus că vor exista operațiuni sub steag fals, dar nu asta aveam în minte”, a glumit Magyar la un eveniment de campanie.
În trecut, creatorii de conținut are susțineau Fidesz au folosit imagini manipulate cu steaguri ucrainene pentru a-l viza pe Magyar, în vederea influenței de opinie.
Mai mult, panouri publicitare plătite cu bani publici, care îl înfățișează pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-o lumină negativă, au apărut și ele pe tot teritoriul Ungariei.
Politologul Eszter Kovats, de la Universitatea din Viena, spune că deși unele elemente ale campaniei sunt „suprarealiste”, acestea se bazează pe frica publicului că Ungaria ar putea fi atrasă în războiul din Ucraina.
„Fidesz face apel la cea mai profundă nevoie a oamenilor de siguranță existențială. Mesajul lor este: atunci când lumea se destramă, ai încredere în ceea ce ai, chiar dacă există probleme, schimbarea este riscantă.”, a spus Kovats.
„Dezinformarea sugerează că Forțele Armate sârbe și personalul acestora acționează în numele unei alte părți sau al unei terțe părți, găsind explozibili ucraineni și dând vina pe Ucraina. Acest lucru nu este adevărat”, a declarat Jovanić.
Directorul Agenției Militare de Securitate din Serbia a subliniat că originea explozibililor nu înseamnă că producătorul este, de asemenea, responsabil pentru executarea sau comandarea atacului.
El a adăugat că marcajele de pe explozibili indică faptul că aceștia au fost „fabricați în SUA”.
„S-ar putea ca cineva să întrebe: asta înseamnă că SUA se află în spatele unui astfel de eveniment în acest moment?”, a spus Jovanić retoric.
Reamintim că în apropierea localității Kanjiza, situată la sud de granița sârbo-ungară, armata Serbiei a descoperit un dispozitiv exploziv cu o greutate de aproximativ patru kilograme. În urma aflării veștii, autoritățile maghiare au întețit, luni, protecția militară a gazoductului TurkStream, pe partea maghiară.
Conducta TurkStream transportă gazul rusesc prin Marea Neagră către Turcia, de unde este transportat prin Balcani către Ungaria și Europa Centrală, potrivit Kyiv Independent.
Maghiarii susțin că Ucraina ar fi vinovatăOficialii maghiari acuză că atacul ar fi fost pus la cale de Ucraina, atât premierul maghiar Viktor Orbán, cât și ministrul maghiar al Externelor, Péter Szijjártó, afirmând că tentativa de sabotaj „se potrivește tiparului” atacurilor precedente asupra infrastructurii energetice din Rusia.
„Ucraina lucrează de ani întregi să deconecteze Europa de infrastructura energetică a Rusiei. Ei au aruncat în aer Nord-Stream și au închis conducta de gaze care suplimentează Ungaria, iar în acest an, prin închiderea conductei prieteniei, au cauzat supus Ungaria unui blocaj petrolier”, a acuzat premierul Viktor Orbán, într-un videoclip publicat pe X, duminică.
Reamintim că, din luna ianuarie, tranzitul de țiței rusesc prin conducta Drujba a fost oprit, după ce conducta a fost avariată în urma unor atacuri rusești.
Oficialii de la Kiev au respins acuzațiileLegat de tentativa de sabotaj a conductei TurkStream, autoritățile de la Kiev au respins acuzațiile din partea Ungariei, afirmând, în schimb, că tentativa ar putea reprezenta o operațiune rusă sub pavilion fals.
Cu toate acestea, autoritățile de la Kiev au respins acuzațiile din partea Ungariei, afirmând, în schimb, că tentativa de sabotaj ar putea reprezenta o operațiune rusă sub pavilion fals.
„Respingem categoric încercările de a asocia în mod fals Ucraina cu incidentul legat de explozivii descoperiți în apropierea conductei TurkStream din Serbia. Ucraina nu are nicio legătură cu acest incident. Cel mai probabil, este vorba de o operațiune sub pavilion fals a Rusiei, care face parte din intervenția masivă a Moscovei în alegerile din Ungaria”, a precizat, duminică, într-un mesaj pe X, Heorhii Tykhyi, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Ucraina.
We categorically reject attempts to falsely link Ukraine to the incident with explosives found near the Turkstream pipeline in Serbia. Ukraine has nothing to do with this. Most probably, a Russian false-flag operation as part of Moscow’s heavy interference in Hungarian elections.
— Heorhii Tykhyi (@SpoxUkraineMFA) April 5, 2026
Acuzațiile guvernului de la Budapesta îndreptate spre Kiev, vin în contextul în care campania electorală pentru alegerile parlamentare din Ungaria se află pe ultima sută de metri, iar opoziția față de Ucraina este strategia principală de campanie a premierului Viktor Orbán, care reprezintă partidul Fidesz.
Administrația Prezidențială a anunțat că pe agenda lui Nicușor Dan, de la ora 14:00, este programată o întâlnire cu Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, și reprezentanții companiilor din industria petrolieră Petrom și Rompetrol, pe tema aprovizionării României cu țiței și combustibili.
OMV Petrom operează rafinăria Petrobrazi, din Ploiești, iar Rompetrol, cea mai mare rafinărie din țară, Petromidia Năvodari, și Vega Ploiești. A patra rafinărie de pe teritoriul României, Petrotel, este deținută de rușii de la Lukoil și este închisă în contextul sancțiunilor internaționale impuse.
Întâlnirea vine după ce, vineri, Guvernul – care a declarat de la 1 aprilie starea de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere, a decis reducerea accizei cu 30 de bani la litrul de motorină și a instituit o taxă de solidaritate de suportat de către unii operatori din industrie.
Poziția industrieiConducerea executivă a Confederației Patronale Concordia, care reprezintă 20 dintre cele mai mari industrii ale României, a transmis, într-un comentariu la solicitarea Mediafax, că susțin măsura reducerii accizei cu 30 de bani, pe care o consideră, totuși, un ajutor marginal, în schimb critică noua taxă impusă, în contextul în care România are deja unul dintre cele mai ridicate niveluri de taxare din UE.
Avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș a opinat, la întrebarea reporterul Mediafax, că măsurile temporare adoptate vineri de Guvern pentru amortizarea scumpirilor pe piața carburanților ar putea să îi entuziasmeze pe șoferi și, prin creșterea consumului, România să ajungă iar în risc de penurie, adică chiar scenariul pe care Executivul a vrut să îl evite.
„În ceea ce privește taxa de solidaritate, aceasta, în forma propusă, riscă să facă mai mult rău decât bine. România are deja unul dintre cele mai ridicate niveluri de taxare din UE pentru activitățile de explorare și producție, în 2021 și 2022, taxarea a fost de patru ori peste media europeană. A adăuga o cotă de 60% tocmai acum, când ar trebui stimulate investițiile în producția internă pentru a asigura securitatea energetică a țării, este o decizie greu de justificat. Mai mult, mecanismul vizează și prețuri specifice unor condiții normale de piață, nu doar profituri cu adevărat excepționale. Un alt risc major este cel al aplicării retroactive, o problemă pe care România a mai întâmpinat-o în cazul suprataxării veniturilor din energia electrică și pe care nu ne putem permite să o repetăm. Taxa trebuie să se aplice exclusiv de la data publicării în Monitorul Oficial, fără nicio ambiguitate”, a subliniat directorul executiv al confederației.
Potrivit conducerii organizației, propunerea Concordia este clară: o cotă de maximum 40%, aplicată exclusiv diferenței pozitive față de pragul de 100 USD/baril, calculată lunar pe baza producției efective este o abordare corectă, proporțională și care nu penalizează investițiile de care România are atâta nevoie.
Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, respectiv peste 4.200 de companii mari – printre care și OMV Petrom, și mici, cu o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați.
Știre în curs de actualizare.
