Preşedintele României, Nicuşor Dan, a transmis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, adoptată de Parlament la 25 octombrie 2025.
Şeful statului susţine că Parlamentul a depăşit limitele reexaminării stabilite prin cererea sa anterioară, formulată în decembrie 2023, încălcând astfel articolele 77 alin. (2), 1 alin. (5) şi 147 alin. (4) din Constituţie, care reglementează loialitatea constituţională şi obligaţia respectării jurisprudenţei Curţii.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, noua lege conţine o serie de modificări nesolicitate în procedura de reexaminare, introducând soluţii legislative noi şi opţiuni de politică publică ce nu au fost cerute de Preşedinte. Printre acestea se numără reducerea limitei de putere instalată pentru compensare cantitativă de la 400 kW la 200 kW, extinderea sferei beneficiarilor prin înlocuirea sintagmei „autorităţi publice locale” cu „autorităţi şi instituţii publice”, introducerea unui nou drept pentru prosumatorii persoane fizice cu instalaţii de până la 27 kW, care pot folosi sumele obţinute din compensare pentru plata facturilor la energie electrică şi gaze naturale şi modificări suplimentare privind pragurile de putere instalată între 200 şi 400 kW, fără a fi solicitate în cererea de reexaminare.
În opinia Preşedintelui, aceste schimbări „nu reprezintă simple corelări tehnico-legislative, ci noi opţiuni legislative care depăşesc cadrul reexaminării” şi afectează echilibrul procesului constituţional dintre Parlament şi Preşedinţie.
Preşedintele invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale – inclusiv deciziile nr. 63/2018 şi nr. 895/2015 – care statuează că Parlamentul nu poate introduce reglementări noi în etapa de reexaminare, ci doar să accepte, să respingă sau să coreleze punctual textele vizate de cererea prezidenţială.
În finalul sesizării, Nicuşor Dan solicită Curţii Constituţionale să constate că Legea pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 este neconstituţională, fiind adoptată cu depăşirea limitelor constituţionale şi în lipsa unei colaborări loiale între instituţiile statului.
Într-o conferinţă de presă la Deva, Grindeanu a spus că România are de trei zile „o situaţie”: „Partenerul nostru strategic, Statele Unite ale Americii, ne-a anunţat că îşi redimensionează trupele, efectivul de trupe staţionate în ţara noastră. Asta înseamnă că România trebuie să aibă o strategie pentru a păstra nivelul de securitate a României”.
Grindeanu afirmă că „de trei zile n-auzim decât linişte de la guvern. Nu iese nimeni să ne spună care este strategia României din perspectiva aceasta a securităţii pentru următoarea perioadă, având în vedere noul context. Nu mă interesează pe mine, Sorin Grindeanu, să-i aud pe Bolojean sau pe Moşteanu sau pe Ţoiu în Parlament. Eu cred că ne interesează să ştim care este planul de ţară din această perspectivă şi ce îşi propune Guvernul României pentru următoarea perioadă, pentru a păstra acelaşi nivel de securitate, fiindcă suntem o ţară, totuşi, la graniţa unui conflict”.
În ce priveşte chemarea lui Ilie Bolojan în plenul de luni al Camerei Deputaţilor. Grindeanu a declarat că premierul ar trebui să se prezinte „pentru românii”: „Eu l-am chemat nu pentru mine. L-am chemat pentru români, să le explice românilor care este politica publică a Guvernului în ce priveşte siguranţa naţională”.
Grupurile parlamentare ale PSD şi AUR din Camera Deputaţilor au cerut participarea premierului Ilie Bolojan la şedinţa de plen de lunea viitoare, la dezbaterea politică „Ora prim-ministrului”, pentru a discuta despre retragerea parţială a trupelor americane din România.
„Instituţiile de forţă din Bucureşti discriminează opoziţia politică din România. Cer oficial protecţie pentru mine, familia mea şi colegii din conducerea partidului AUR”, afirmă George Simion într-un mesaj transmis public.
Acesta explică faptul că, în data de 30 octombrie, „faţada sediului central al partidului a fost distrusă de indivizi care s-au semnat ca fiind parte din gruparea Antifa, organizaţie aflată în proces de a fi scoasă în afara legii în Statele Unite, fiind etichetată de către administraţia Trump ca fiind ‘teroristă’”.
„Până în acest moment, poliţia nu a identificat făptaşii, deşi există imagini video detaliate cu întreaga operaţiune de vandalizare”, a adăugat liderul AUR.
Simion reaminteşte că a sesizat autorităţile şi în alte cazuri fără rezultat: „Pe 15 septembrie am depus, conform legii, plângere pentru ameninţările cu moartea primite după asasinarea activistului conservator american Charlie Kirk. Au fost peste 90 de ameninţări: la multe dintre ele se cunosc persoanele, cu nume şi prenume reale. Nicio audiere nu a avut loc până în prezent; dacă facem o comparaţie cu alte cazuri din spaţiul public care vizează reprezentanţi de nivel înalt, se poate observa foarte uşor un dublu standard”.
„Poliţia nu îşi face datoria, serviciile secrete – interpelate de colegii mei – şi-au declinat competenţa; sunt preocupate probabil cu fabricarea de dosare politice împotriva celor care, conform spuselor lui Nicuşor Dan, stau prea bine în sondaje şi trebuie <să ocupe un loc mult mai mic în încrederea populaţiei faţă de cel pe care îl ocupă azi>”, mai afirmă preşedintele AUR.
În final, Simion arată că a cerut oficial protecţia statului român: „Având în vedere toate aceste aspecte, precum şi plasarea mea pe <lista neagră> a Batalionului Getica, compus din mercenari români care luptă în Ucraina, în calitate de preşedinte al unui partid politic parlamentar şi având în vedere prevederile legale, solicit Serviciului pentru Pază şi Protecţie asigurarea protecţiei pentru viaţa mea, a familiei mele şi a colegilor din conducerea partidului AUR”.
Deși liderul american a prezentat vizita ca un succes diplomatic, analiștii se întreabă cât de mult au avut de câștigat țările asiatice, în condițiile în care Washingtonul nu a oferit reciprocitate în privința reducerii tarifelor.
Malaezia și ASEAN, prima etapă a turneului Donald Trump în AsiaÎn cadrul turneului, prima oprire a fost la Kuala Lumpur, unde a participat la reuniunea ASEAN. Trump a încheiat acorduri comerciale cu Malaezia, Vietnam, Thailanda și Cambodgia, promițând diversificarea lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice. Totuși, SUA au menținut tarifele de 19-20% pentru exporturile acestor țări, ceea ce ridică semne de întrebare privind beneficiile reale pentru economiile din Asia de Sud-Est, scrie The Guardian.
Japonia, aliat strategicA doua etapă a turneului a fost Japonia, unde președintele american s-a întâlnit cu premierul Sanae Takaichi.
Cei doi au semnat un acord privind cooperarea în domeniul mineralelor rare, o mișcare menită să reducă dependența de China. În ciuda apropierii diplomatice, tarifele asupra produselor japoneze nu au fost eliminate, semnalând o abordare precaută din partea Washingtonului.
Coreea de Sud, punctul culminant al turneuluiÎn Coreea de Sud, ultima etapă a turneului, liderul american a anunțat un acord comercial de 350 de miliarde de dolari, incluzând investiții masive și un contract pentru un submarin cu propulsie nucleară. Vizita s-a încheiat cu o întâlnire surpriză între Trump și Xi Jinping, care au convenit suspendarea interdicției chineze privind exporturile de pământuri rare — un posibil pas spre un nou „armistițiu comercial”.
Motivul ar fi reprezentat de ipoteza unei posibile campanii electorale mascate pentru premierul Ilie Bolojan (PNL) și ministrul Economiei, Radu Miruță (USR), notează CANCAN.
După ce producătorii și scenariștii „Las Fierbinți” au fost acuzați oferă spațiu de publicitate electorală mascată într-un episod al serialului, un alt dialog care ridică semne de întrebare a ajuns pe masa experților CNA.
Scena este difuzată în episodul 1 din sezonul 27, iar personajele discută despre ordinele și inițiativele premierului într-o manieră care care ar putea depăși registrul comic și ar putea intra în zona de mesaj politic recognoscibil, potrivit CNA. Episodul este intitulat „În slujba cetățeanului”.
De această dată, personajele sunt doi săteni care discută în biroul primarului Vasile. „Mie îmi place de Bolojan! E bizon. Zice că face și eu cred că o să facă ce zice, nu ca alții”, spune unul dintre ei.
„Mie de aia nu-mi convine de el, că face ce zice. Mi-a tăiat pensia de handicap”, a declarat celălat.
În episod, personajul recunoaște că nu avea handicap, ci primise pensia „cadou” de la un văr dintr-o comisie.
Potrivit CANCAN, experții în comunicare numesc această strategie „soft propaganda”, o formă subtilă de construire a imaginii unui politician, care, în acest caz, este construită prin replici, glume și personaje cu care publicul se identifică, inducând astfel o simpatie pentru figurile publice despre care se vorbește.
Numele lui Miruță, rostit într-un alt dialog care ridică semne de întrebareDialogul vizat care îl are ca subiect ministrul Economiei Radu Miruță apare în episodul 14 din sezonul 27 al serialului „Las Fierbinți” și include replici despre „comisii”, „primari verificați”, „dosare penale”, iar numele ministrului este rostit în contextul unei discuții despre verificarea administrațiilor locale.
„Cică l-a pus Bolojan pe Miruță să facă niște comisii și am dat de dracu, Robi, că asta chiar le face. Unii care umblă pe unde nu e voie și pe unde nu a umblat nimeni niciodată și care taie și spânzură tot ce nu e în regulă. Tot ce nu e cum trebuie. Și tu îți dai seama că la noi aici peste tot nimic nu e ce trebuie. Adică ce să faci? Și acum ce fac ăștia? Iau primarii la verificat, pe toți. Ia primarii la verificat, pe toți. Cică trei comune la rând i-au prins pe primari că au băgat mâinile până la cot. Îți dai seama: dosar, demisii, pușcărie pe loc, îți dai seama?”, se arată în dialogul redat de CANCAN pe care Primarul Vasile în poartă cu Robi.
Cu toate că în prezent nu există o campanie electorală în desfășurare, unii observatori au semnalat că episodul ar putea conține elemente de publicitate politică nemarcată.
Cu toate acestea, scenariștii, dar și actorii implicați în producție au explicat că serialul este o satiră socială inspirată din realitățile vieții rurale, și nu are scop politic. Scenaristul Mimi Brănescu a precizat că intenția echipei este de a reflecta mecanismele de putere locale, corupția sau abuzurile, fără a favoriza un actor politic anume.
„Astăzi, când ne uităm la nivel central, ne dăm seama că singurul fost preşedinte PSD care mai e membru PSD, e Marcel Ciolacu.În rest, niciunul nu mai e membru PSD. Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta, Dăncilă, Dragnea şi aşa mai departe… Ăsta e doar un exemplu, la nivel macro. Să ştiţi că dacă noi nu ne aducem înapoi oamenii, dacă noi nu ne aducem înapoi toţi cei care au contribuit, cu bine sau cu mai puţin bine, dar au încercat să facă bine, noi nu reuşim să ne ducem în viitor, nu vom reuşi să clădim pe baze corecte”, spune Sorin Grindeanu.
El anunţă că intenţionează să-i invite foştii preşedinţi ai partidului la Congres.
„Am şi vorbit cu Adrian Năstase şi cu Mircea Geoană şi cred că de aici, şi Adrian Năstase mi-a şi confirmat şi o să vină la Congres, de aici trebuie să începem”, încheie Grindeanu.
Social-democraţii se vor reuni în congres pe 7 noiembrie pentru a alege noua conducere a formaţiunii. Sorin Grindeanu este singurul candidat pentru funcţia de preşedinte.
