Agregator de ştiri

Hipertensiunea arterială pulmonară (HTAP) este o afecțiune rară și severă, care afectează vasele de sânge din plămâni și poate suprasolicita inima, limitând progresiv capacitatea persoanei de a desfășura activități obișnuite. Pentru pacienți, parcursul poate însemna dificultăți de respirație, oboseală, incertitudine și un tratament complex, cu efecte asupra vieții profesionale, familiale și sociale.

Deși cercetarea medicală a adus noi opțiuni terapeutice, existența unei inovații nu garantează accesul la aceasta. Diagnosticul precoce, evaluarea în centre specializate, continuitatea tratamentului și monitorizarea pe termen lung sunt esențiale.

Aceste provocări au fost discutate în cadrul webinarului „Cum transformăm inovația în rezultate care contează pentru pacienți? Perspective din HTAP”, organizat de Alianța Națională pentru Boli Rare România (ANBRaRo) și Asociația Română de Cancere Rare (ARCrare), în cadrul seriei Share Experience 2026.

Diagnosticul corect și accesul la centre specializate pot schimba evoluția bolii

Simptomele HTAP pot fi confundate cu cele ale altor afecțiuni, întârziind diagnosticul. Pacienții au nevoie de evaluare specializată, tratament adaptat evoluției bolii și monitorizare constantă. În România, un traseu medical clar și accesul continuu la terapii sunt esențiale pentru reducerea întârzierilor.

„În HTAP, diagnosticul nu reprezintă punctul final al unei căutări, ci începutul unui parcurs de îngrijire care trebuie urmărit atent. Este important ca suspiciunea clinică să ducă la evaluare specializată, iar pacientul să beneficieze de o strategie terapeutică adaptată riscului și reevaluată în timp. Deciziile trebuie luate pe baza unei imagini complete a bolii, nu a unui singur simptom sau indicator”, spune prof. univ. dr. Dragoș Bumbăcea, medic primar pneumolog, Șef Clinică de Pneumologie și Terapie Acută Respiratorie.

Centrele cu experiență în hipertensiunea pulmonară au un rol esențial în confirmarea diagnosticului, evaluarea riscului și alegerea tratamentului, prin colaborarea specialiștilor și reevaluarea periodică a pacientului.

Pentru pacienți, accesul la tratament înseamnă continuitate

Pacienții se confruntă cu întrebări concrete: unde pot fi evaluați, cât durează până la un diagnostic clar și dacă tratamentul recomandat este disponibil fără întreruperi. Diagnosticul, tratamentul și monitorizarea trebuie să funcționeze ca părți ale aceluiași sistem.

„Pentru un pacient cu HTAP, accesul la tratament nu poate fi separat de accesul la diagnostic și la monitorizare. O recomandare medicală are valoare reală numai dacă pacientul poate urma tratamentul de care are nevoie și poate reveni la evaluări atunci când situația o impune. Este nevoie de un traseu clar, de continuitate și de dialog între pacienți, medici și autorități”, spune Bogdan Burduja, președintele Asociației Pacienților Hipertensivi Pulmonari (APHP).

Implicarea pacienților în deciziile medicale și rolul organizațiilor de profil sunt, de asemenea, importante pentru identificarea dificultăților din parcursul de îngrijire și pentru susținerea nevoilor reale ale comunității.

Tratamentele inovatoare trebuie să fie însoțite de acces real

Progresul științific extinde opțiunile terapeutice pentru anumite categorii de pacienți cu HTAP. Totuși, autorizarea unui medicament la nivel european nu garantează automat rambursarea sau disponibilitatea sa în toate țările. În România, anumite molecule nu sunt disponibile pe piața locală pentru perioade îndelungate, ceea ce poate afecta parcursul terapeutic al persoanelor cu o boală severă și progresivă.

„Valoarea inovației medicale prinde viață doar atunci când tratamentul ajunge efectiv la pacientul care are nevoie de el. Progresul științific rămâne doar o promisiune teoretică în absența unui parteneriat solid între medici, asociații de pacienți, industrie și autorități. Obiectivul nostru absolut trebuie să fie eliminarea barierelor din calea tratamentului, garantând un acces echitabil, rapid și neîngrădit la îngrijirea salvatoare de vieți”, explică Raluca Simbotin, Policy Lead, MSD România.

Accesul echitabil presupune identificarea pacienților eligibili, evaluare corectă și monitorizare adecvată, susținute de politici de sănătate și resurse care să permită administrarea tratamentelor în condiții corespunzătoare.

Rețelele europene pot conecta expertiza și îmbunătăți îngrijirea

Cooperarea europeană facilitează schimbul de cunoștințe și bune practici între centre, contribuind la dezvoltarea competențelor și la reducerea diferențelor de acces. În cadrul webinarului, Gergely Mesaros, Project Manager al ERN-LUNG – Rețeaua Europeană de Referință pentru Bolile Respiratorii Rare, a prezentat rolul colaborării europene în transformarea progresului medical în rezultate concrete pentru pacienții cu HTAP.

„Următorul pas în inovație nu înseamnă doar un tratament mai bun, ci și un sistem care îi ajută pe toți pacienții eligibili să beneficieze de acesta. Trebuie să urmărim nu doar rezultatele clinice, ci și simptomele, calitatea vieții, povara tratamentului și obiectivele pe care pacienții le consideră importante. Rețelele europene pot conecta expertiza și pot susține îmbunătățirea îngrijirii, astfel încât locul în care trăiește un pacient să nu îi limiteze șansa de a primi îngrijirea adecvată”, a explicat Gergely Mesaros, Project Manager, ERN-LUNG.

Colectarea datelor despre evoluția bolii și experiența pacienților poate ajuta la evaluarea rezultatelor și la identificarea inegalităților în accesul la îngrijire.

Calitatea vieții, parte din rezultatele tratamentului

Succesul tratamentului nu se măsoară doar prin parametri clinici, ci și prin capacitatea pacientului de a-și desfășura activitățile cotidiene și de a-și păstra autonomia. Experiența și prioritățile pacienților trebuie integrate în deciziile medicale și în evaluarea serviciilor de sănătate.

„În bolile rare, cooperarea este esențială: pacienții au nevoie de specialiști, de acces la tratamente și de un sistem care să le urmărească nevoile pe termen lung. Vocea lor trebuie să contribuie la stabilirea priorităților și la evaluarea rezultatelor, pentru că îngrijirea de calitate înseamnă nu doar tratarea bolii, ci și sprijinirea persoanei care trăiește cu ea”, a spus Dorica Dan, președinta Alianței Naționale pentru Boli Rare România.

De la dialog la soluții concrete pentru pacienții din România

Webinarul a reunit perspective din pneumologie, comunitatea pacienților, zona politicilor de sănătate și rețelele europene de expertiză. Discuțiile au evidențiat nevoia reducerii întârzierilor de diagnostic, a accesului la centre specializate și tratamente, a monitorizării adecvate și a utilizării datelor pentru evaluarea rezultatelor reale.

Mesajul comun al participanților este că progresul medical trebuie să se reflecte în viața de zi cu zi a pacienților: prin diagnostic la timp, expertiză specializată, acces la tratamentul potrivit și implicarea persoanelor cu HTAP în propriul parcurs de îngrijire.

Decizia vine după numeroase sesizări din partea medicilor rezidenți și specialiști referitoare la întârzieri considerate nejustificate în soluționarea dosarelor.

Rogobete: Ministerul trebuie să sprijine medicii, nu să le pună piedici

Alexandru Rogobete a anunțat, într-un mesaj publicat marți pe Facebook, că schimbările vor viza comisiile din cadrul Ministerului Sănătății care se ocupă de recunoașterea și echivalarea titlurilor de calificare, a stagiilor de pregătire și a atestatelor de studii complementare.

„Ministerul Sănătății trebuie să sprijine medicii, nu să le pună piedici!”, a transmis ministrul.

Potrivit acestuia, instituția a primit numeroase sesizări din partea medicilor rezidenți și specialiști care reclamă întârzieri în recunoașterea pregătirii profesionale, a diplomelor și a competențelor dobândite. Printre situațiile semnalate se numără și cele care privesc calificări obținute în alte state europene.

Ministrul susține că astfel de blocaje pot afecta inclusiv revenirea în România a medicilor care au studiat sau au lucrat în străinătate.

„În loc să încurajăm întoarcerea medicilor români acasă și să le facilităm integrarea în sistemul nostru de sănătate, ajungem uneori să îi descurajăm prin întârzieri și blocaje administrative”, a afirmat Rogobete.

Comisiile care întârzie dosarele vor fi schimbate

Ministrul Sănătății spune că a analizat cazurile care i-au fost semnalate și a decis să intervină asupra componenței comisiilor despre care consideră că nu își îndeplinesc corespunzător atribuțiile.

„Am analizat situațiile semnalate și am decis să schimb componența acelor comisii care nu performează, care întârzie nejustificat soluționarea dosarelor sau care au impresia că funcțiile pe care le ocupă le aparțin”, a transmis Alexandru Rogobete.

Acesta a precizat că experiența profesională și academică a membrilor comisiilor trebuie dublată de responsabilitate și de respect față de medicii aflați la începutul carierei.

Mesajul ministrului a fost unul tranșant și în privința situațiilor în care deciziile ar putea fi influențate de conflicte sau interese personale.

„Nu accept ca viitorul unui tânăr medic să depindă de orgoliile unor cadre didactice, de nepăsarea unor membri ai comisiilor sau de proceduri prelungite fără justificare”, a afirmat Rogobete.

„Nu voi permite ca birocrația, orgoliile sau interesele personale să blocheze parcursul profesional al medicilor”, a conchis ministrul Sănătății.

Comisia independentă de anchetă a ONU pentru Ucraina a analizat efectele atacurilor rusești asupra populației civile, în special în timpul iernii 2025-2026, dar și consecințele bombardamentelor, începând din toamna anului 2022, a comunicat luni Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului.

Potrivit raportului prezentat Adunării Generale a ONU, frecvența, intensitatea și amploarea geografică a atacurilor au crescut de-a lungul anilor. Rusia a folosit sute de drone și rachete în valuri succesive de bombardamente, provocând distrugeri importante în sectorul energetic al Ucrainei.

Milioane de ucraineni, fără căldură și electricitate în timpul iernii

Iarna trecută, când temperaturile au coborât până la minus 21 de grade Celsius, milioane de ucraineni au rămas perioade îndelungate fără încălzire, electricitate, apă și gaze.

Întreruperile prelungite ale serviciilor esențiale au afectat grav sănătatea fizică și psihică a populației, în special a persoanelor în vârstă, a celor cu mobilitate redusă și a familiilor cu copii.

Un bărbat de 53 de ani din Kiev a povestit anchetatorilor ONU că încerca să rămână treaz noaptea, de teamă că ar putea muri de frig în somn. „Cel mai înfricoșător era să adorm și să nu mă mai trezesc. Era ca o tortură să trăiesc cu teama că voi muri de frig”, a declarat acesta.

O femeie de 74 de ani din capitala ucraineană a descris condițiile în care a fost nevoită să trăiască: „Zăceam în frig, flămândă, fără medicamente, fără nimic”.

Criza energetică a afectat și educația copiilor. Școlile au fost închise pentru mult timp, iar lipsa încălzirii în locuințe a dus la îmbolnăviri.

ONU: Atacurile au urmărit provocarea suferinței populației civile

Comisia ONU a stabilit că responsabilii militari ruși care au ordonat bombardamentele știau că centralele termice vizate erau indispensabile populației civile, în special în timpul iernii. Potrivit anchetatorilor, atacurile au fost deliberate și au făcut parte dintr-o politică de stat menită să priveze populația Ucrainei de electricitate și de alte servicii esențiale, provocând suferință.

Pe baza probelor colectate, Comisia a concluzionat că autoritățile ruse au comis crime de război atacând intenționat obiective civile, precum și crime împotriva umanității prin alte acte inumane.

„Pe măsură ce se apropie sezonul rece, atacurile s-au intensificat din nou, provocând îngrijorări serioase cu privire la amenințările la adresa vieții și sănătății civililor”, a declarat Erik Møse, președintele Comisiei ONU.

Concluziile anchetei se bazează pe mărturiile a 255 de persoane din mai multe regiuni ale Ucrainei, printre care Kiev, Harkov, Herson, Odesa, Dnipro și Zaporojie, precum și pe informații furnizate de autorități, medici și organizații neguvernamentale.

Comisia a examinat și atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice din Rusia și din teritoriile ocupate ale Ucrainei, dar nu a putut investiga în detaliu consecințele acestora, deoarece autoritățile ruse nu au permis accesul anchetatorilor și nu au răspuns solicitărilor de informații.

Rusia, acuzată și de trafic de persoane pentru recrutarea militarilor

Raportul ONU prezintă și dovezi privind recrutarea prin înșelăciune și constrângere a unor cetățeni străini pentru armata rusă.

Comisia a identificat persoane din 29 de țări care au fost recrutate prin intermediul unor agenți sau agenții ce se prezentau drept firme legitime, susținute de autorități.

Recruților li se promiteau oportunități de muncă, însă, după sosirea în Rusia, erau obligați să semneze contracte redactate doar în limba rusă cu Ministerul Apărării.

Ulterior, aceștia erau trimiși pe frontul din Ucraina și primeau misiuni periculoase. Mulți au murit sau au fost dați dispăruți, în timp ce alții s-au predat ori au fost capturați de forțele ucrainene.

„Comisia a găsit dovezi convingătoare că autoritățile ruse au traficat persoane din 29 de țări”, a comunicat ONU.

Comisia ONU consideră că aceste practici reprezintă trafic de persoane, încălcând legislația internațională privind drepturile omului.

Anchetatorii au cerut încetarea atacurilor asupra populației civile și a obiectivelor civile, precum și eliberarea din armata rusă a tuturor persoanelor recrutate prin trafic de persoane.

Răzvan Apostolescu a avut o activitate îndelungată în presa sportivă, fiind asociat cu emisiunea „Fotbal minut cu minut”, una dintre producțiile de referință ale radioului românesc.

De-a lungul carierei, Apostolescu a relatat despre numeroase competiții sportive, cu precădere din fotbal.

A acoperit meciuri din Superliga, Cupa României și competițiile internaționale, dar și turnee de minifotbal. Apostolescu a realizat inclusiv transmisiuni de la stadion.

Un episod aparte al carierei sale a fost interviul realizat cu Michel Platini, fostul mare fotbalist francez și președinte al UEFA, în cadrul căruia Ion Țiriac a avut rolul de traducător.

Prin transmisiunile, relatările și interviurile realizate de-a lungul anilor, Răzvan Apostolescu a contribuit la tradiția comentariului sportiv radiofonic din România.

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a calificat luni drept „inacceptabilă” decizia Federației Internaționale de Haltere (IWF) de a atribui Moscovei găzduirea Campionatelor Mondiale din 2030.

Pe platforma de socializare X, Sibiha a declarat că această decizie fără precedent de la începutul războiului ruso-ucrainean riscă să creeze impresia că revenirea marilor evenimente sportive internaționale în Rusia este ceva acceptabil, scrie Anadolu.

Andrii Sibiha: „Rusia continuă să ucidă ucraineni, inclusiv sportivi”

„Rusia continuă să ucidă ucraineni, inclusiv sportivi. Este imoral să i se acorde Moscovei privilegiul de a găzdui un eveniment sportiv internațional major, în timp ce agresiunea sa continuă”, a spus el.

Sibiha a îndemnat IWF, Comitetul Olimpic Internațional (CIO) și comunitatea sportivă internațională să colaboreze pentru a anula această decizie, subliniind că „în momentul în care sportul internațional începe să recompenseze agresorii, își pierde autoritatea morală de a vorbi despre corectitudine, respect și integritate”.

„Nu trebuie să permitem Kremlinului să folosească sportul internațional pentru a obține recunoaștere, legitimitate sau o revenire la normalitate, fără a pune capăt agresiunii și fără a răspunde pentru faptele sale”, a afirmat el.

Decizia IWF reprezintă un nou pas spre reintegrarea Rusiei în sportul internațional, după ani de restricții impuse din cauza războiului din Ucraina.

CIO a ridicat parțial suspendarea Comitetului Olimpic Rus în iulie 2026

În luna iulie, CIO a ridicat parțial suspendarea Comitetului Olimpic Rus, deschizând astfel posibilitatea ca sportivii ruși să participe la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 2028.

Ultima dată când Moscova a găzduit aceste campionate a fost în 1983.

27 октября. FINMARKET.RU - Пресс-служба Банка России сообщает, что остатки средств кредитных организаций на корреспондентских счетах в Банке России на начало операционного дня 27 октября составили по Российской Федерации 5925,9 млрд руб., в том числе по Московскому региону 5748,5 млрд руб.

Metalul s-a apreciat cu 15,8% de la începutul anului și cu peste 30% în ultimele 12 luni, în timp ce analiștii sunt tot mai divizați în privința evoluției viitoare a prețurilor, potrivit publicației bulgare Econ.

Inteligența artificială alimentează cererea pentru cupru

Expansiunea centrelor de date necesare dezvoltării inteligenței artificiale este unul dintre motoarele cererii. La aceasta se adaugă modernizarea infrastructurii energetice, creșterea cheltuielilor pentru apărare și repoziționarea strategică a stocurilor la nivel mondial.

Taylor Melvin, directorul general al Ivanhoe Electric, susține că accesul la materiile prime considerate până recent „critice” trebuie privit acum într-o perspectivă strategică mai largă.

Cererea venită din sectorul tehnologic este considerată greu de redus prin simpla creștere a prețurilor. Marile companii nu ar urma să renunțe la construirea centrelor de date doar pentru că materia primă devine mai scumpă. O situație similară se înregistrează în sectorul apărării.

SUA și China, în centrul cursei pentru stocuri

Piața este influențată și de perspectiva introducerii unor tarife americane. Ministerul Comerțului din SUA a recomandat o taxă de 15% asupra importurilor de cupru rafinat începând din ianuarie 2027, perspectivă care a contribuit la redirecționarea unor volume importante către depozitele americane.

Stocurile din China sunt, în același timp, neobișnuit de reduse, ceea ce accentuează temerile privind disponibilitatea metalului.

Efectele sunt vizibile și în Europa. Aurubis, cel mai mare producător european de cupru, a propus pentru livrările din 2027 o primă record de 347 de dolari pe tonă, cu 10% peste nivelul din acest an.

Prețul s-a apropiat de 14.800 de dolari pe tonă

Cotațiile cuprului la London Metal Exchange s-au apropiat în ultimele luni de 14.800 de dolari pe tonă, în timp ce pe Comex, la New York, au depășit 6,80 dolari pe livră.

Perspectivele sunt însă extrem de diferite. Macquarie consideră că actuala ascensiune a prețurilor s-a îndepărtat de fundamentele pieței și estimează excedente anuale de peste 700.000 de tone după 2027, inclusiv ca urmare a extinderii unor exploatări importante.

BMO Capital Markets vede lucrurile diferit și și-a majorat cu 47% estimarea pe termen lung, până la 16.000 de dolari pe tonă, argumentând că piața se confruntă cu un deficit fundamental.

Una dintre cele mai agresive estimări vine de la Deutsche Bank. Într-un scenariu în care SUA și China ar ajunge să controleze 71% din stocurile mondiale, banca estimează că prețul necesar pentru echilibrarea pieței ar putea urca până la 22.050 de dolari pe tonă.

Ascensiunea cuprului s-a reflectat și în sectorul minier. Acțiunile Southern Copper au avansat cu peste 44% în 2026, iar Glencore, BHP și Freeport-McMoRan au înregistrat, la rândul lor, creșteri de peste 35%.

Totul s-a petrecut luni seară, cu puțin timp înainte de miezul nopții, în Neustadt am Rübenberge, o localitate din landul Saxonia Inferioară, situată în apropiere de Hanovra, relatează Bild.

Potrivit informațiilor preliminare, un autoturism BMW a intrat într-un grup de persoane. Între patru și cinci oameni au fost răniți, iar unii dintre ei au suferit leziuni grave și au fost transportați la spital.

Niciuna dintre victime nu se află însă în pericol de moarte, conform informațiilor disponibile marți dimineață.

Circumstanțele exacte în care s-a produs incidentul nu au fost deocamdată stabilite. Poliția investighează inclusiv modul în care s-au desfășurat evenimentele și identitatea tuturor persoanelor implicate.

Primele informații ale anchetatorilor indică faptul că persoanele implicate s-ar fi cunoscut. Nu este clar, în acest stadiu, care a fost motivul incidentului.

Polițiștii au tras asupra mașinii

Intervenția forțelor de ordine a fost rapidă deoarece, în apropierea locului în care s-a produs incidentul, polițiștii desfășurau o acțiune obișnuită de control în trafic.

Agenții au observat ce se întâmpla și au intervenit pentru a opri autoturismul, fiind trase focuri de armă asupra mașinii. Vehiculul a rămas la locul incidentului, însă persoana sau persoanele aflate în acesta au reușit să fugă pe jos.

Autoritățile germane au declanșat ulterior o operațiune de amploare pentru găsirea celor căutați. La intervenție au participat numeroși polițiști, inclusiv echipe puternic înarmate.

În operațiunea de căutare au fost mobilizate și un elicopter al poliției, precum și un câine de serviciu.

Zona în care s-a produs incidentul a fost izolată timp de mai multe ore, astfel încât criminaliștii să poată strânge probe și să reconstituie succesiunea evenimentelor.

Autoritățile nu stabiliseră până marți dimineață dacă intrarea mașinii în grupul de persoane a reprezentat un atac deliberat și nici câte persoane se aflau în vehicul. Poliția a precizat că desfășurarea exactă a incidentului și rolul celor implicați fac în continuare obiectul anchetei.

Dmitro Lubineț, comisarul parlamentar pentru Drepturile Omului al Ucrainei, a anunțat că armistițiul a început la ora 03:00, marți, în zona din jurul orașului Oleșki, din regiunea Herson.

Acesta a anunțat pe Telegram că „un regim de încetare a focului a fost introdus în zonele desemnate astăzi, la ora 03:00, ora Kievului, și la ora 04:00, ora Moscovei, în legătură cu misiunea umanitară”, potrivit Ukrainska Pravda.

„Părțile respectă acordurile la care am ajuns în calitate de șefi ai echipelor de negociere cu comisarul rus pentru drepturile omului, Iana Lantratova”, a adăugat Lubineț.

Comisarul a precizat că regimul de încetare a focului are loc cu medierea și coordonarea Primei Doamne a SUA, Melania Trump.

De asemenea, Ministerul Apărării din Rusia a confirmat armistițiul.

„În pregătirea unei operațiuni umanitare în apropierea așezării Oleshky din regiunea Herson, Forțele Armate ale Federației Ruse au încetat focul pe frontul din Herson și au introdus un «regim de tăcere» începând cu ora 04:00 pe 27 octombrie 2026”, a transmis ministerul.

Lubineț a promis, totodată, că va continua să țină publicul informat, acordând prioritate siguranței civililor din Oleșki și respectării acordurilor convenite.

Regimul de încetare a focului vine în contextul în care Casa Albă a emis un comunicat în care relatează că prima doamnă a SUA, Melania Trump, a asigurat un armistițiu între Rusia și Ucraina în orașul Oleshky din regiunea Herson, ocupat de Rusia. Aici, se desfășoară în prezent un dezastru umanitar.

Statul Major ucrainean și rus au anunțat anterior că un armistițiu va intra în vigoare într-o zonă desemnată începând cu noaptea de marți, pentru a permite o operațiune umanitară în Oleshky, ocupat temporar, potrivit sursei citate.

Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv premier din istoria Israelului, cu peste 19 ani petrecuți la conducerea guvernului, încearcă să obțină un nou mandat. Războaiele din Gaza și Iran, tensiunile politice interne și deteriorarea relațiilor Israelului cu o parte a comunității internaționale i-au scăzut însă popularitatea.

Potrivit Reuters, sondajele indică o competiție strânsă între partidul Likud, condus de Netanyahu, și aliații săi de dreapta, pe de o parte, și un bloc de opoziție format din patru partide, pe de altă parte. Principala figură a opoziției este Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene, care conduce partidul de centru Yashar, ce încearcă să atragă alegătorii nemulțumiți de guvernarea Netanyahu.

Niciuna dintre cele două tabere nu are asigurată majoritatea necesară pentru formarea viitorului guvern.

Netanyahu mizează pe sprijinul lui Donald Trump

În campania sa electorală, Netanyahu a pus accentul pe modul în care a condus Israelul în timpul conflictelor militare și pe relația sa cu președintele american Donald Trump, care și-a exprimat sprijinul pentru premierul israelian.

Recent, Netanyahu a declarat că Donald Trump este pregătit să acționeze pentru eliminarea definitivă a amenințării iraniene, dar numai dacă premierul israelian rămâne la putere.

„Președintele Trump spune că va face acest lucru și că îl va face numai dacă îl facem împreună, noi doi. De aceea vă cer să îl ascultați, să cântăriți cuvintele lui și să votați pentru mine”, le-a  transmis Netanyahu alegătorilor israelieni.

Gadi Eisenkot l-a acuzat pe Netanyahu că își bazează campania pe răspândirea fricii, minciuni și amenințări. Fostul șef al armatei israeliene s-a declarat convins că Trump va colabora cu orice lider ales de cetățenii Israelului.

Un sondaj realizat pentru postul israelian Channel 12, ale cărui rezultate au fost prezentate de The Times of Israel pe 19 octombrie, arată că sprijinul acordat de Trump lui Netanyahu îi determină pe 17% dintre respondenți să fie mai puțin dispuși să îl voteze pe premierul israelian.

Pentru a forma un nou guvern, Netanyahu ar putea avea din nou nevoie de sprijinul liderilor de extremă dreapta Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich, doi aliați controversați, sancționați de unele state occidentale pentru presupusa incitare la violență împotriva palestinienilor.

Alegerile din Israel, sub semnul războaielor din Gaza și Iran

Scrutinul are loc după una dintre cele mai dificile perioade din istoria Israelului, marcată de atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și de conflictele militare care au urmat.

Pentru o parte a opoziției, alegerile reprezintă și un moment în care Netanyahu trebuie să răspundă politic pentru deficiențele de securitate care au permis atacul Hamas, soldat cu aproximativ 1.200 de morți și 251 de persoane luate ostatice.

Ofensiva militară israeliană declanșată ulterior în Fâșia Gaza a provocat distrugeri extinse. Potrivit autorităților sanitare din enclava palestiniană, aproximativ 74.000 de persoane au fost ucise în atacurile israeliene.

În același timp, Israelul a atacat gruparea Hezbollah în Liban, iar pe 28 februarie 2026 a lansat, împreună cu Statele Unite, o ofensivă militară împotriva Iranului.

În privința Iranului, principalul adversar al lui Netanyahu a declarat că viitorul guvern israelian trebuie să împiedice Teheranul să obțină arme nucleare, fie prin acțiuni militare, fie printr-o soluție diplomatică susținută de Washington.

Principala provocare: formarea unei majorități parlamentare

Viitorul politic al lui Netanyahu depinde nu numai de rezultatul partidului Likud, ci și de capacitatea sa de a forma o coaliție în Knesset, Parlamentul israelian, care are 120 de locuri.

Pentru obținerea unei majorități sunt necesare cel puțin 61 de mandate, iar numărul mare de partide din Israel face ca negocierile pentru formarea guvernului să fie dificile.

Un rol important îl poate avea participarea la vot a minorității arabe din Israel, care ar putea influența distribuția mandatelor în favoarea taberei conduse de Eisenkot. O prezență ridicată la urne a alegătorilor arabi ar putea consolida reprezentarea partidelor arabe în Parlament și ar putea schimba raportul de forțe dintre blocul lui Netanyahu și opoziție.

Deși fostul șef al armatei a exclus o coaliție cu partidele arabe, analiștii consideră posibilă susținerea unui guvern minoritar condus de acesta, pentru a împiedica revenirea lui Netanyahu la conducerea executivului.

Dacă niciuna dintre tabere nu reușește să formeze o majoritate, Netanyahu poate rămâne premier interimar până la organizarea unor noi alegeri.

Când vor fi cunoscute rezultatele alegerilor

Secțiile de votare sunt deschise marți între 7.00 și 22.00, ora locală. La închiderea urnelor, televiziunile israeliene vor publica primele sondaje realizate la ieșirea de la vot.

Rezultatele finale sunt așteptate până la 30 octombrie, iar publicarea lor oficială este programată pentru 4 noiembrie.

Ulterior, președintele Isaac Herzog va consulta liderii partidelor și va desemna candidatul considerat cel mai capabil să formeze o majoritate parlamentară. Acesta va avea la dispoziție până la 42 de zile pentru a constitui un guvern.

În cazul eșecului negocierilor, pot fi desemnați alți candidați, iar dacă niciunul nu reușește să formeze un executiv, Israelul poate ajunge la un nou scrutin parlamentar.

Amanda Martins a publicat luni o serie de mesaje și înregistrări video pe Instagram, în care a vorbit despre relația cu fotbalistul brazilian. Cei doi sunt despărțiți, potrivit Il Messaggero, însă femeia a decis să facă publice detalii despre căsnicia lor după ce au apărut mai multe speculații în mediul online.

„Nu m-a înșelat o dată, nici de două ori, nici de trei ori, ci de nenumărate ori. Și nu a fost vorba despre o femeie, două sau trei, ci despre mai multe, inclusiv prostituate”, a declarat Amanda Martins, citată de publicația italiană Il Messaggero.

Femeia susține că nu se bazează pe zvonuri, ci pe informații pe care afirmă că le-ar fi descoperit personal. Potrivit acesteia, ar fi avut acces la telefonul fotbalistului și ar fi găsit fotografii și înregistrări video de la întâlnirile respective.

„Am văzut totul cu ochii mei”, a afirmat Martins, care a mai susținut că Wesley ar fi purtat verigheta inclusiv în timpul întâlnirilor despre care vorbește.

„Când mergeam la restaurant, mi s-a întâmplat să asist la situații în care îi cerea numărul de telefon chelneriței. Sau le cerea numărul altor fete în timp ce acestea stăteau la coadă la baie. Pentru că, atunci când bea, nu are autocontrol”, a mai spus ea.

Ea a afirmat că a încercat să păstreze căsnicia, sperând să construiască o familie stabilă.

„Am fost înșelată și abandonată. Am acceptat totul în tăcere, am iertat, am încercat cu adevărat să construiesc o familie, să am o căsnicie solidă. Dar nu a funcționat”, a adăugat ea.

Bani, ceasuri de lux și mașini scumpe pe rețelele de socializare

Controversa apare după ce Wesley a publicat pe rețelele de socializare imagini care au atras atenția prin etalarea unor obiecte de valoare, potrivit sursei citate. Într-una dintre postări, fotbalistul apare alături de teancuri de bancnote de 50 de euro, așezate în fața unui echipament de gaming, precum și de două ceasuri de lux, evaluate la mii de euro.

La începutul lunii octombrie, brazilianul își prezentase colecția de automobile, iar câteva zile mai târziu fusese fotografiat la volanul unui Lamborghini în zona Ponte Milvio din Roma. În septembrie 2025, hoți ar fi încercat să pătrundă în vila sa din cartierul Casal Palocco.

Wesley și-a expus pe internet și pasiunea pentru jocurile video. Printre titlurile preferate se numără „171”, un joc brazilian comparat cu seria „Grand Theft Auto”, în care fotbalistul are propriul personaj, îmbrăcat în echipamentul Romei. Într-un videoclip publicat în iulie, el i-a arătat soției accesorii virtuale cumpărate în jocul online „Counter-Strike”, inclusiv un cuțit digital pentru care ar fi plătit peste 2.000 de euro.

Controverse și în perioada petrecută la Flamengo

Nu este prima dată când Wesley apare în presă pentru subiecte din afara terenului de fotbal. În martie 2024, un om de afaceri l-a reclamat pentru o presupusă agresiune într-un local de pe plaja Barra da Tijuca, din Rio de Janeiro. În august, în același an, un videoclip în care fotbalistul apărea într-un club de noapte, după o înfrângere a echipei Flamengo în fața formației Botafogo, a generat critici.

Tot în perioada în care evolua pentru Flamengo, o dispută privată cu un suporter, după înfrângerea în fața echipei argentiniene Central Córdoba, în Copa Libertadores, a ajuns în spațiul public după ce capturi ale conversației au fost distribuite online.

Wesley a ajuns la AS Roma în vara anului 2025 și s-a impus în echipa pregătită de Gian Piero Gasperini, devenind un jucător important pentru formația italiană. Fundașul este, de asemenea, component al reprezentativei braziliene.

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

Anul 2025 a adus schimbări majore pe scena politică din România, după un 2024 marcat de toate cele patru tipuri de alegeri și de decizia fără precedent a Curții Constituționale de anulare a primului tur al scrutinului prezidențial. În luna mai, românii au revenit la urne pentru a-și alege președintele, competiția fiind câștigată de Nicușor Dan, în fața lui George Simion. O lună mai târziu, Ilie Bolojan a preluat conducerea Guvernului, cu misiunea de a reduce deficitul bugetar și de a implementa măsuri fiscal-bugetare. Tot în 2025, Ion Iliescu, primul președinte al României postdecembriste, a murit la vârsta de 95 de ani.

Pentru MEDIAFAX, toate aceste evenimente au însemnat luni de actualizări constante, relatări în regim de live text și intervenții de tip breaking news, într-un an în care evoluțiile politice s-au succedat rapid, iar publicul a avut nevoie de informații verificate și transmise la timp.

Alegerile prezidențiale sunt reluate. George Simion și Nicușor Dan ajung în finală

Reluarea alegerilor prezidențiale a venit după ce în data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral pentru alegerea președintelui, după ce primul tur fusese organizat pe 24 noiembrie 2024. Decizia a venit în contextul unor suspiciuni privind nereguli în desfășurarea campaniei electorale și influențarea procesului electoral, în special în mediul online, de care a beneficiat candidatul independent Călin Georgescu.

În urma deciziei CCR, autoritățile au stabilit organizarea unui nou scrutin în 2025. Primul tur a avut loc pe 4 mai, în timp ce turul al doilea s-a desfășurat două săptămâni mai târziu, pe 18 mai.

MEDIAFAX a urmărit primul tur încă de la deschiderea urnelor, printr-o relatare în regim de live text și o pagină dedicată evoluției prezenței la vot și centralizării rezultatelor. Datele gestionate de Serviciul de Telecomunicații Speciale și Autoritatea Electorală Permanentă au permis publicului să urmărească în timp real desfășurarea procesului electoral și numărarea voturilor.

La primul tur, George Simion, candidatul AUR, s-a clasat pe primul loc, cu 40,96% din voturi. Pe locul al doilea s-a situat Nicușor Dan, candidat independent și primar general al Capitalei la acel moment, cu 20,99%. Crin Antonescu, candidatul susținut de coaliția PSD-PNL-UDMR, a ocupat poziția a treia, cu 20,07%, și nu s-a calificat în finala prezidențială.

Candidatul independent la alegerile prezidentiale, Nicusor Dan (S) participa la o dezbatere electorala cu contracandidatul sau sustinut de AUR, George Simion (D) organizata de un post de televiziune, in Bucuresti, joi, 8 mai 2025. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Rezultatul scrutinului a avut efecte imediate și asupra piețelor financiare. Într-un material publicat la 5 mai 2025, MEDIAFAX a relatat despre reacția investitorilor și despre scăderea cotațiilor unor companii românești, precum și despre creșterea costurilor de împrumut ale statului.

„Rezultatele alegerilor prezidențiale de duminică și-au produs primele efecte în piața financiară din România. Pentru a-și reduce pierderile, investitorii au preferat să vândă acțiunile românești la unele dintre cele mai importante companii românești, ceea ce a condus la scăderea prețului acestora luni dimineața. De asemenea, au crescut costurile la care se împrumută statul român”, a scris MEDIAFAX în acea zi.

Pe 6 mai, rezultatul primului tur a fost contestat la CCR, fiind solicitată anularea scrutinului. Cererea formulată de Sebastian-Constantin Popescu a fost respinsă, iar rezultatele au fost validate. MEDIAFAX a relatat despre decizia judecătorilor constituționali într-un material publicat la 9 mai 2025.

„În cadrul controlului pentru respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, judecătorii constituționali au hotărât, vineri, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din cadrul primului tur de scrutin din data de 4 mai 2025, formulată de Sebastian-Constantin Popescu. De asemenea, CCR a decis confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, în cadrul primului tur de scrutin din data de 4 mai 2025”, a scris MEDIAFAX pe 9 mai 2025.

Astfel, finala prezidențială urma să se desfășoare între George Simion și Nicușor Dan, într-o competiție care avea să decidă direcția politică a țării pentru următorii cinci ani.

Nicușor Dan devine președintele României

Cele două săptămâni dintre tururile de scrutin au fost marcate de dezbateri electorale, confruntări de idei și prezentări ale programelor celor doi candidați. Nicușor Dan și George Simion au participat separat la unele dintre dezbaterile televizate la care au fost invitați, dar cei doi s-au întâlnit doar la cea organizată de către postul Euronews în data de 8 mai 2025.

MEDIAFAX a urmărit dezbaterea în regim de live text, prezentând principalele declarații ale candidaților și răspunsurile acestora la întrebările moderatorilor.

În zilele premergătoare celui de-al doilea tur, MEDIAFAX a realizat materiale informative despre profilul lui Nicușor Dan și cel al lui George Simion, ce studii au, dar și care este parcursul lor profesional până la momentul intrării acestora în competiția pentru fotoliul de la Palatul Cotroceni.

De asemenea, pentru ca publicul cititor să poată vota informat în turul al doilea, MEDIAFAX a realizat și un amplu material cu procentele celor doi finaliști în sondajele de opinie realizate în cele două săptămâni dintre cele două tururi. De asemenea, MEDIAFAX a prezentat, pe larg, și ce program politic își propun cei doi candidați în cazul în care vor câștiga alegerile.

Turul al doilea a avut loc pe 18 mai. La fel ca în primul tur, MEDIAFAX a pus la dispoziția cititorilor o pagină dedicată prezenței la urne și centralizării voturilor, actualizată pe parcursul zilei.

În paralel, MEDIAFAX a urmărit desfășurarea evenimentelor de peste zi în regim de live text, cu actualizări din oră în oră, anunțând și primele EXIT-POLL-uri la închiderea urnelor.

MEDIAFAX a actualizat pe parcursul nopții datele privind numărarea voturilor. Nicușor Dan a obținut 53,6% din voturi, în timp ce George Simion a primit 46,4% din ele. Diferența dintre cei doi a fost de aproape 830.000 de voturi.

Candidatul independent la alegerile prezidentiale, Nicusor Dan, sustine o declaratie de presa dupa castigarea celui de-al doilea tur, in Bucuresti, luni 19 mai 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO.

Victoria lui Nicușor Dan a fost salutată de mai mulți lideri internaționali, printre care președintele Franței, Emmanuel Macron, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și premierul Poloniei, Donald Tusk. MEDIAFAX a reunit reacțiile acestora într-un material publicat la 19 mai.

Rezultatul scrutinului a fost contestat din nou la CCR, pe 20 mai, dar solicitarea a fost respinsă o zi mai târziu.

Nicușor Dan a depus jurământul în Plenul Parlamentului în data de 26 mai 2025, devenind al cincilea președinte al României postdecembriste. Este primul președinte care vine din rândul societății civile și care a câștigat alegerile prezidențiale ca independent.

Ilie Bolojan, numit la conducerea noului Executiv

După primul tur al alegerilor prezidențiale, Marcel Ciolacu a demisionat din funcția de prim-ministru, iar negocierile pentru constituirea unei majorități au continuat în perioada următoare.

După victoria obținută de Nicușor Dan la alegerile prezidențiale, discuțiile dintre partidele proeuropene s-au concentrat asupra formării unei coaliții care să asigure susținerea parlamentară a noului Executiv. În urma negocierilor, s-a ajuns la o formulă de guvernare alcătuită din PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale.

La 20 iunie 2025, MEDIAFAX a anunțat în premieră, citând surse politice, faptul că Ilie Bolojan urma să fie desemnat pentru funcția de prim-ministru. Informația a fost confirmată câteva ore mai târziu, în aceeași zi, de către președintele Nicușor Dan, într-o declarație susținută la Palatul Cotroceni.

„Trebuie să ai o bază solidă. Responsabilitatea este a Guvernului. Trebuie să corectăm deficitul financiar pentru ca economia românească sa se dezvolte. Ilie Bolojan este persoana potrivita pentru a face ajustările necesare. Este o persoană care a dovedit că știe să reducă cheltuielile și are o viziune de dezvoltare. Va avea în mine un partener”, a spus Nicușor Dan la momentul desemnării lui Bolojan pentru funcția de premier, potrivit MEDIAFAX.

Principalele provocări ale noului cabinet au fost stabilitatea politică și gestionarea situației bugetare, în condițiile în care România trebuia să ia măsuri pentru reducerea deficitului și să își respecte angajamentele europene.

În data de 23 iunie 2025, Parlamentul a acordat votul de învestitură Guvernului condus de Ilie Bolojan, cu 301 voturi pentru și 9 voturi împotrivă. MEDIAFAX a urmărit ședința în regim de live text, prezentând principalele declarații ale liderilor politici și ale premierului desemnat.

Ilie Bolojan, prim-ministrul desemnat, participa la sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru votul de investire a noului Guvern, condus de premierul Ilie Bolojan, la Palatul Parlamentului din Bucuresti, luni, 23 iunie 2025.
ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

În aceeași seară, premierul și miniștrii au depus jurământul în fața președintelui Nicușor Dan, iar noul Executiv și-a început activitatea la Palatul Victoria.

Guvernul a fost format din miniștri propuși de partidele coaliției, cu portofolii repartizate între PSD, PNL, USR și UDMR.

Primul președinte al României postdecembriste, Ion Iliescu, moare

În vara anului 2025 s-a produs și un eveniment care marca, simbolic, încheierea unei epoci: Ion Iliescu, primul președinte al României de după căderea regimului comunist, a încetat din viață în data de 5 august, la vârsta de 95 de ani.

Figură centrală a tranziției românești din anii ‘90, Ion Iliescu era spitalizat încă din luna iunie 2025, iar starea sa de sănătate se agravase. Potrivit informațiilor publicate de MEDIAFAX la momentul respectiv, citând anunțul Spitalului Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, acesta suferea de cancer pulmonar.

Pe data de 5 august, MEDIAFAX a anunțat decesul lui Ion Iliescu în regim de breaking news, urmărind atât reacțiile din sfera politică, precum și informațiile comunicate de Guvern în privința organizării funeraliilor de stat.

Un barbat asaza un buchet de flori langa o fotografie a fostului presedinte Ion Iliescu, in fata Palatului Cotroceni, miercuri, 6 august 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

„Ion Iliescu a marcat în mod incontestabil istoria post-decembristă, spune fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, marți, după decesul fostului președinte al României, Ion Iliescu”, a scris MEDIAFAX la acel moment.

El a ajuns la conducerea țării în timpul Revoluției din decembrie 1989 și a fost președinte al României în perioadele 1990-1992, 1992-1996 și 2000-2004.

Moștenirea sa politică a rămas controversată, în special în legătură cu evenimentele din timpul Revoluției din 1989 și cu mineriada din iunie 1990. Aceste episoade au continuat să genereze dezbateri publice și demersuri judiciare inclusiv după încheierea mandatelor sale.

După anunțarea decesului, Guvernul a transmis un mesaj de condoleanțe și a anunțat organizarea funeraliilor de stat, primele de acest fel pentru un fost președinte al României postdecembriste. Ziua de 7 august 2025 a fost declarată zi de doliu național, în memoria fostului șef al statului, potrivit relatărilor MEDIAFAX.

Decizia a fost însoțită de controverse politice. USR a anunțat că reprezentanții partidului nu vor participa la funeralii, invocând respectul față de victimele Revoluției și ale mineriadelor.

În data de 6 august, lideri politici și cetățeni au venit să îi aducă un ultim omagiu fostului președinte, iar MEDIAFAX a urmărit în regim de live text desfășurarea evenimentelor.

A doua zi, pe 7 august, Ion Iliescu a fost înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Ghencea III. Agenția a relatat pe parcursul ceremoniei, prezentând informații despre desfășurarea funeraliilor și despre participarea liderilor politici la slujba organizată la Palatul Cotroceni.

O cruce este asezata langa sicriul cu trupul neinsufletit al fostului presedinte Ion Iliescu, in Sala Unirii a Palatului Cotroceni, miercuri, 6 august 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Un an de schimbări politice și de bilanț istoric

În 2025, România a trecut printr-o nouă rundă de alegeri prezidențiale, după anularea scrutinului din anul precedent. Nicușor Dan a câștigat competiția pentru Palatul Cotroceni, iar negocierile dintre partide au dus la formarea Guvernului condus de Ilie Bolojan. În august, moartea lui Ion Iliescu a închis simbolic un capitol important al istoriei postdecembriste, readucând în prim-plan atât transformările politice ale ultimelor decenii, cât și controversele rămase nerezolvate.

Pentru MEDIAFAX, anul a însemnat relatarea unor evenimente cu impact direct asupra vieții politice și instituționale a țării. De la prezentarea în timp real a prezenței la urne și a rezultatelor electorale până la informațiile obținute pe surse privind desemnarea premierului și relatările despre funeraliile de stat, MEDIAFAX a urmărit fiecare etapă a unui an marcat de schimbări succesive.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.

Un program de accelerare lansat la Bucureşti le propune start-up-urilor locale de tehnologie să sară peste traseul clasic al extinderii - Marea Britanie, Europa de Vest, apoi Statele Unite - şi să meargă direct pe pieţele emergente din Asia de Sud-Est, unde, în opinia unuia dintre organizatori, un fondator român are mai multe şanse de succes decât pe piaţa americană.

Apa în care au fiert pastele este bogată în amidon. Acest component acționează ca un agent de îngroșare natural, ideal pentru sosuri cremoase și aluaturi moi.

În plus, dacă are sare, apa în care au fiert pastele dă un plus de savoare și altor preparate.

Bunicii din Italia au transmis mai departe și obiceiul de a folosi apa în care au fiert pastele în aluatul pentru pizza.

Dar italienii nu folosesc apa de la paste doar în bucătărie. O utilizează la plante, la spălat vase, la pedichiură sau pentru păr.

Citiți despre acest obicei în articolul publicat de Mediafax Italia.

Potrivit The Hollywood Reporter, Jack Lowden, Callum Turner și Josh O’Connor se numără printre actorii luați în considerare pentru rol. Ultimele probe au fost programate să înceapă în weekendul 23–25 octombrie și să continue în această săptămână. Producătorii nu au confirmat oficial numele finaliștilor. Noul film James Bond va fi regizat de Denis Villeneuve, cunoscut pentru seria Dune, iar lansarea este așteptată cel mai devreme în 2028.

Cine sunt cei trei actori care ar putea deveni James Bond

Jack Lowden, în vârstă de 36 de ani, este cunoscut pentru rolul din serialul de spionaj Slow Horses, în care interpretează un agent britanic implicat în misiuni periculoase. Experiența în scene de acțiune și capacitatea de a combina tensiunea cu umorul îl plasează printre favoriți.

Jack Lowden participând la gala premiilor de film EE BAFTA 2025, la The Royal Festival Hall din Londra, Anglia, pe 16 februarie 2025. Fotografie de Aurore Marechal/ABACAPRESS.COM

Callum Turner, tot de 36 de ani, a devenit cunoscut datorită serialului Masters of the Air și filmelor din seria Fantastic Beasts. Actorul britanic, soțul cântăreței Dua Lipa, a fost menționat de mai multe ori drept posibil succesor al lui Daniel Craig.

Josh O’Connor, cunoscut pentru interpretarea prințului Charles în The Crown și pentru rolul din Challengers, reprezintă o alegere mai puțin convențională. Actorul s-a remarcat în special prin personaje complexe și vulnerabile, diferite de imaginea tradițională a agentului 007. Potrivit informațiilor presei, cel puțin patru actori ar fi primit invitații la ultimele probe, identitatea unuia dintre candidați nefiind cunoscută.

Cascadorii, dialoguri și carismă: cum este ales noul agent 007

Selecția presupune mai mult decât evaluarea talentului actoricesc. Candidații trebuie să demonstreze că pot executa credibil scene de acțiune, inclusiv lupte și cascadorii, dar și că pot reda personalitatea personajului în dialoguri. O altă probă urmărește prezența în fața camerei, producătorii căutând un actor capabil să transmită autoritate și carismă.

Alegerea trebuie să țină cont și de disponibilitatea pentru un angajament profesional de lungă durată. Actorul selectat ar putea interpreta personajul timp de peste un deceniu, devenind una dintre cele mai recognoscibile figuri ale cinematografiei mondiale.

Jack Lowden, Callum Turner and Josh O’Connor are 3/4 finalists to become the next James Bond

Final screen tests happen this week

(via: Deadline) https://t.co/lLM63YbhyJ

— internet hall of fame (@InternetH0F) October 22, 2026

Doi actori cunoscuți ar fi ieșit din cursă

Potrivit The Hollywood Reporter, Jacob Elordi, cunoscut pentru Euphoria, și Jack O’Connell, unul dintre actorii din Sinners, nu se numără printre cei invitați la ultimele teste. Procesul este coordonat de directoarea de casting Nina Gold, alături de regizorul Denis Villeneuve și producătorii Amy Pascal și David Heyman.

Este prima selecție pentru rolul James Bond după ce Amazon MGM a preluat controlul creativ asupra seriei de la familia Broccoli, în 2025. Daniel Craig a interpretat personajul în cinci filme, ultimul fiind No Time to Die, lansat în 2021. Amazon MGM nu a anunțat o dată oficială pentru desemnarea succesorului, deși presa de specialitate anticipează că decizia ar putea fi făcută publică înainte de sfârșitul anului 2026.

Femeile și fetele se confruntă cu consecințele letale ale conflictelor armate; ponderea lor în rândul victimelor civile s-a dublat față de 2021, iar cazurile verificate de violență sexuală asociată conflictelor au înregistrat o creștere alarmantă, au avertizat oficiali ai UN Women, citați de Anadolu.

Nyaradzayi Gumbonzvanda, director executiv adjunct al UN Women pentru sprijin normativ, coordonarea sistemului ONU și rezultate programatice, a declarat jurnaliștilor că femeile și fetele suportă o parte tot mai mare din costul uman al unor războaie pe care le-a descris drept „prevenibile”.

Peste 37.000 de civili au fost uciși în conflicte armate în 2025, femeile și fetele reprezentând unul din patru decese – o proporție dublă față de cea înregistrată în 2021, a precizat Gumbonzvanda.

Cel puțin 25 de fete și femei sunt ucise zilnic

Ea a adăugat că cel puțin 25 de femei și fete sunt ucise în fiecare zi, în timp ce peste 750 de milioane trăiesc la o distanță de cel mult 50 de kilometri de un conflict armat.

„Sunt conflicte care au dispărut de pe ecranele noastre, dar nu și din viețile femeilor și fetelor care le îndură. Iar pentru cele care supraviețuiesc, povara este neîncetată”, a spus ea.

Gumbonzvanda a atras atenția și asupra unei creșteri accentuate a violenței sexuale legate de conflicte, menționând că ONU a verificat 9.788 de cazuri în 2025 – mai mult decât dublul numărului înregistrat în 2024 și de aproape patru ori mai mare decât cifra raportată în 2022.

„Femeile plătesc prețul războiului”, a afirmat Gumbonzvanda

Gumbonzvanda a îndemnat guvernele și comunitatea internațională să pună capăt conflictelor armate, să protejeze civilii, să respecte dreptul internațional și să tragă la răspundere autorii abuzurilor.

De asemenea, ea a pledat pentru includerea femeilor în calitate de factori de decizie în toate negocierile de pace, precum și pentru o finanțare mai generoasă a organizațiilor conduse de femei, care depun eforturi pentru a salva vieți și a construi pacea.

Sarah Hendriks, directoarea Diviziei pentru Politici, Programe și Relații Interguvernamentale din cadrul UN Women, a avertizat că numărul tot mai mare de conflicte la nivel mondial agravează condițiile de viață pentru femei și fete.

În 2025, la nivel global, au fost înregistrate peste 185 de conflicte, dintre care 65 au implicat state, a precizat Hendriks. „Războaiele se înmulțesc; modul în care se poartă războaiele se schimbă, iar femeile și fetele sunt cele care plătesc prețul”, a adăugat ea.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat estimările pentru intervalul 26 octombrie – 23 noiembrie, care indică și perioade cu precipitații peste normal.

Cum va fi vremea până pe 2 noiembrie

În săptămâna 26 octombrie – 2 noiembrie, temperaturile medii vor fi ușor mai scăzute decât cele specifice perioadei în vestul României. În celelalte regiuni, valorile termice se vor menține în jurul celor normale.

Diferențe mai importante vor apărea în privința precipitațiilor. ANM estimează cantități de apă peste cele normale în estul și sudul țării și, local, în regiunile centrale. În vest și nord-vest, regimul pluviometric va fi ușor deficitar.

Răcire în toată România la începutul lunii noiembrie

Schimbarea mai pronunțată se va produce în intervalul 2-9 noiembrie. Temperaturile medii vor coborî sub valorile specifice perioadei în întreaga țară, potrivit prognozei ANM.

Precipitațiile vor fi, în general, apropiate de normal. Excepțiile vor fi nord-vestul țării, unde cantitățile de apă ar putea fi ușor deficitare, și nord-estul, unde este posibil să se înregistreze un ușor excedent.

Vreme mai rece și între 9 și 16 noiembrie

Tendința de vreme rece va continua și în săptămâna 9-16 noiembrie. ANM estimează temperaturi medii ușor mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile României.

În același timp, precipitațiile vor avea o tendință ușor excedentară în cea mai mare parte a țării.

Temperaturile revin spre normal după 16 noiembrie

Pentru ultima săptămână analizată, 16-23 noiembrie, meteorologii estimează o revenire a temperaturilor spre valorile obișnuite. Mediile termice ar urma să fie apropiate de cele specifice perioadei pe întreg teritoriul României.

În vest și nord-vest sunt posibile precipitații ușor peste normal, în timp ce în restul țării cantitățile de apă vor fi, în general, apropiate de mediile perioadei.

Prognoza pe patru săptămâni este realizată pe baza estimărilor Centrului European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF) și urmărește mediile săptămânale ale temperaturilor și precipitațiilor.