„Nu știu dacă sunt eforturi colosale, dar sunt eforturi pe care instituțiile din România le fac, BNR le face, am văzut și Ministerul de Finanțe cu o interpretare destul de… cu adevărat realistă a situației. E o presiune valutară, o presiune pe curs, care se manifest de ceva vreme, iar în această perioadă e ceva mai acută, pentru că au apărut elemente noi. Dincolo de elementele fundamentale care au caracterizat slăbiciunile economiei românești – și aici mă refer la un deficit bugetar mai ales, la care nu s-a găsit soluție – au apărut aceste tensiuni politice și aceste elemente de nesiguranță și instabilitate. Piețelor nu le place această instabilitate, ele reacționează imediat când există fundamente slabe și incertitudini și câte incertitudini avem noi acum nici nu vreau să le enumăr. În consecință, ceea ce încercăm să facem e să temperăm excesele și temperăm excesele”, spune Dan Suciu.
El amintește că marți a fost o depreciere de două puncte procentuale.
„În termeni financiari nu e o depreciere mare, dar înțelegem, sigur că da, că am depășit un prag psihologic. Pe de altă parte, în România am reușit să nu avem deprecieri de două puncte procentuale cum au fost în alte țări la modul curent, pentru că am avut o cu totul altă situație de gestionat și BNR a reușit s-o gestioneze. Nu mai suntem în acea paradigmă de stabilitate și de intrări de valută pe care le-am avut până acum. Până vom ajunge într-o situație de stabilitate politică și mai ales de predictibilitate politică în ce înseamnă deciziile pe care le vor lua autoritățile din România, dincolo de BNR, riscăm să avem această evoluție cu dobânzi în creștere și un curs care coboară ușor. Vom încerca să nu avem creșteri mari în ce înseamnă dobânzile și să nu avem creșteri mari în ceea ce privește cursul, dar direcția este aceasta, în condițiile de instabilitate și lipsă de decizie politică relevantă”, a explicat Dan Suciu.
Acesta a precizat apoi că înțelege îngrijorările oamenilor, dar presiunea nu e atât de acută încât „să fie nevoie de schimbări masive de valută”.
„Problema care s-a remarcat e că sunt investitori instituționali care au ieșit de pe actvele românești. Asta e marea problemă pentru că ei, continuând această perioadă de neclaritate, nu merită să fie asumată de ei și vând activele româneși și merg în altă direcție. De aici vine presiunea pe curs, nu din altă cauză. Și oamenii nu trebuie să-și schimbe banii că, până la urmă, tranzacțiile tot în lei se vor face în România și nu asta e problema numărul 1, o schimbare de valută la orice sumă, oricând și oricât. Mai ales acum că suntem într-un puseu speculativ, pentru că s-a creat o anumită panică, nu știm dacă e un moment optim să schimbi banii personali. Evident că presiunea continuă, vom încerca s-o temperăm”, încheie Suciu.
Articolul Dan Suciu (BNR): Vom încerca să nu avem creșteri mari în ce înseamnă dobânzile și cursul apare prima dată în Mediafax.
„Eu sunt aici pentru dezbateri, așa cum am fost și în primul tur. Voi merge mâine seară la Euronews unde îl aștept pe George Simion. Iar luni, marți, miercuri, joi și vineri, săptămâna viitoare, voi da curs tuturor invitațiilor primite”, a transmis miercuri pe Facebook Nicușor Dan.
George Simion, candidat la prezidențiale și liderul AUR, a lansat miercuri acuzații împotriva contracandidatului său, Nicușor Dan, susținând că edilul capitalei refuză o confruntare directă, deși acesta a spus că va participa la toate dezbaterile organizate de profesioniști.
Articolul Nicușor Dan îl așteaptă, joi, pe George Simion la o primă dezbatere apare prima dată în Mediafax.
Autoritățile din Israel au încercat să liniștească familiilor ostaticilor după ce președintele SUA a declarat că alți trei ostatici deținuți de Hamas în Gaza au murit. Gal Hirsch, coordonatorul Israelului pentru problemele ostaticilor, a publicat miercuri un mesaj pe platforma X prin care a anunțat că Hamas mai are 59 de ostatici, dintre care 24 sunt în viață și 35 au murit. Hirsch a mai transmis că 54 dintre cei 59 sunt cetățeni israelieni, ceilalți fiind cetățeni străini.
„Toate familiile celor răpiți sunt întotdeauna la curent cu informațiile pe care le avem despre cei dragi”, a spus el, potrivit Sky News.
Grupul care reprezintă familiile ostaticilor a cerut guvernului israelian să anunțe orice informație nouă după comentariile făcute de Donald Trump. Grupul susține că Israelul ar trebui să oprească luptele și să negocieze eliberarea ostaticilor rămași.
Cei mai mulți ostatici au fost eliberați ca parte a acordurilor cu Hamas de la sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2025. Ultimul armistițiu a eșuat în luna martie.
Articolul Israelienii spun că 24 de ostatici sunt în viață, Trump susține că trei dintre aceștia au murit apare prima dată în Mediafax.
Ministrul adaugă că nu se pune problema, în acest moment, de tăieri de pensii sau salarii: „Avem suficientă rezervă ca să asigurăm plata pensiilor, salariilor și a investițiilor. Cu siguranță, zi de zi asigurarea cash-flow-ului trebuie să se facă prioritizând aceste plăți… este o chestiune de normalitate, o chestiune care se face lună de lună. Cu siguranță este în atenția publică”, potrivit gandul.ro.
Cât despre deficit, ministrul Finanțelor spune că dacă trendul actual se menține, România se poate încadra în ținta de 7% până la finalul anului, asumată de Guvern în fața Comisiei Europene.
„Nu am calculat deficitul și nu am finalizat calculele pentru aprilie. Deficitul în momentul de față este în parametri normali. Ne putem încadra în 7%, cu condiția să putem realiza veniturile prognozate în aprilie. Chiar am depășit targetul pentru aprilie, adică am avut peste 50 de miliarde de lei încasări din impozite, taxe și din accize. Dacă aceste condiții se mențin, ne putem încadra în 7% la sfârșitul anului.”, conchide Tanczos Barna.
Articolul Tánczos Barna încearcă să liniștească populația: Avem suficientă rezervă ca să asigurăm plata pensiilor, salariilor și a investițiilor apare prima dată în Mediafax.
La un curs mediu de 5,25 lei, în sectorul imobiliare, chiria pentru un apartament de 2 camere în București, listată la 500 euro/lună, a crescut de la aprox. 2.475 lei la 2.625 lei, cu o diferență lunară de 150 lei și de 1800 de lei la 12 luni, dacă euro s-ar opri la ultima sa cotație.
Achiziția unui apartament cu un preț de 120.000 euro valorează acum cu peste 18.000 lei mai mult, doar din cauza variației oficiale de curs.
Abonamentele și serviciile de streaming, IT sau de cloud, toate calculate la cursul euro, suferă, de asemenea, modificări esențiale. Un exemplu este Spotify Premium, care costă acum aproape 40 lei/lună față de 38 anterior, la fel un abonament Netflix Premium, a cărui valoare a crescut cu mai mult de 2 lei. Găzduirea Google și alte contracte facturate în euro, precum cele ale operatorilor de telefonie mobilă, au devenit, de asemenea, mai scumpe, afectând cetățenii simpli, firmele și freelancerii.
În cazul zborurilor internaționale, un bilet low-cost de 120 euro costă acum 612 lei față de 594 anterior. Achiziționate pe familii sau grupuri, diferența devine semnificativă. Pachetele pentru servciile turistice, exprimate în euro (cazare, transport, excursii), suferă automat scumpiri în lei.
Deprecierea leului ne obligă să scoatem mai mulți bani din buzunarO mașină second-hand de 10.000 euro costă acum cu aproape 3000 lei mai mult față de cât ar fi costat în urmă cu o săptămână, pe cursul caselor de schimb. Deprecierea leului în cazul unei mașini noi cu prețul de 30.000 de euro scoate în plus din buzunarul cumpărărtorului aproape 1000 de euro, diferență calculată la o medie a cursului oficial. Taxele vamale și TVA-ul sporesc și ele costurile finale pentru autovehicule, piesele sau echipamentele auto importate.
Produse alimentare importate din UE, precum lactatele, fructele exotice, cafeaua, vinurile sau produsele procesate din vestul Europei, vor avea prețuri mai mari în lei în următoarele săptămâni. Supermarketuri internaționale ajustează la curs marjele în euro, astfel încât prețurile de raft cresc pentru produse non-locale.
În ceea ce privește fructele, nelipsite de pe masa românilor și din meniul bebelușilor, chiar și la o depreciere moderată a leului, mai mică de 2%, scumpirile pe kilogram devin semnificative la cumpărături săptămânale sau lunare. Însă moneda europeană a avut o creștere mult mai mare în ultimele trei zile, de 2,54 % pe cursul oficial, iar rotunjirile de preț ale importatorilor și retail-ului vor urca și mai mult prețurile, iar efectul se va accentua dacă euro rămâne peste 5,1 lei.
Articolul Cum se resimte creșterea euro în chirii, rate și abonamente apare prima dată în Mediafax.
Potrivit comunicatului publicat pe site-ul companiei, programul vizează parteneriate cu guverne interesate în construirea de centre de date locale și versiuni adaptate cultural ale ChatGPT, cu accent pe sănătate și educație.
Țările participante vor cofinanța aceste proiecte, parte din extinderea Stargate, programul major anunțat anterior de OpenAI, împreună cu Oracle și SoftBank.
Chris Lehane, director global de afaceri al OpenAI, a declarat că scopul este „construirea unei inteligențe artificiale democratice, adaptate fiecărei țări, care să respecte suveranitatea datelor și să protejeze libertățile individuale”.
În același timp, OpenAI va colabora îndeaproape cu guvernul SUA, inclusiv pe partea de control al exporturilor, pentru a decide unde poate fi implementată inițiativa companiei.
OpenAI speră să inițieze 10 parteneriate naționale în prima fază, oferind țărilor implicate și acces la fonduri pentru susținerea ecosistemului local de start-up-uri bazate pe inteligența artificială.
Articolul „OpenAI for Countries” – o inițiativă menită să ajute țările să-și dezvolte infrastructură AI proprie apare prima dată în Mediafax.
Succes de proporții pentru bucătăria și vinurile românești, astăzi, în Camera Deputaților: Ziua Bucătăriei și a Vinurilor Românești devine internațională, printr-un act de lege votat astăzi, în plen, cu 271 de voturi pentru, 2 contra și 36 de abțineri.
Această zi, stabilită pentru prima duminică a lunii octombrie a fiecărui an, va fi, deci, sărbătorită nu doar local, ci și prin misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, prin organizarea de evenimente de diplomație publică și culturală, menite să facă cunoscute calitățile gastronomiei și vinurilor românești și în afara granițelor țării.
Potrivit textului original al legii, Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc poate fi sărbătorită de către autoritățile administrației publice centrale și locale și celelalte instituții ale statului, de către persoane fizice sau juridice, prin organizarea și participarea la programe și manifestări cu caracter social sau științific, în scopul de a aprecia și promova obiceiurile și produsele tradiționale românești. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot contribui la organizarea acestor acțiuni prin acordarea de sprijin logistic și pot aloca fonduri din bugetele proprii în limita alocațiilor bugetare aprobate.
Același text definește drept „vin românesc” acel vin „obținut sută la sută din struguri proveniți din România și care are inscripționat pe etichetă drapelul României”.
Legea care a trecut azi are un nou paragraf:
„Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc poate fi marcată și de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României prin organizarea de evenimente și programe de diplomație publică și culturală, cu caracter social, economic sau științific, care pun în valoare specificul gastronomiei și vinului românesc, pentru promovarea imaginii României în lume, a industriei viticole, turismului și dezvoltării regionale din țara noastră”.
Ziua Gastronomiei și Vinului din România este o inițiativă a Chef Nico Lontras, Cezar Ioan și Cosmin Dragomir și datează din 2019.
Articolul România Delicioasă – din farfuria națională, pe masa internațională. Gastronomia și vinurile românești, sărbătorite în toată lumea apare prima dată în Mediafax.
Miercuri, la Paris, într-o conferință de presă comună alături de președintele Emmanuel Macron, Merz a transmis un mesaj ferm aliaților din cadrul Uniunii Europene.
Mesajul liderului german a fost un apel de a creștere a cheltuielilor de apărare.
„Numai în acest mod ne putem acoperi treptat lacunele de capacitate și putem sprijini colectiv Ucraina”, a susținut liderul guvernului de la Berlin.
Parisul a fost prima destinație externă a lui Merz de la preluarea mandatului, iar o vizită în Polonia este programată în continuare, într-o încercare de a consolida relațiile cu principalii parteneri ai Germaniei din UE.
Articolul Friedrich Merz cere aliaților europeni să-și crească bugetele pentru apărare apare prima dată în Mediafax.
