Costul de 27,40 lei nu reprezintă prețul plătit de un călător și nici costul unei singure curse, ci cheltuiala unitară asociată unui „vehicul-kilometru”: deplasarea unui tramvai pe distanța de un kilometru, indiferent de numărul pasagerilor aflați în acel moment în vagon.
Tramvaiele STB ar costa peste 460 de milioane de lei într-un singur anBugetul de venituri și cheltuieli al STB pentru 2026 confirmă costul unitar indicat de primarul general. Documentul prevede următoarele valori:
Pentru întregul an, STB și-a programat aproximativ 87,9 milioane de kilometri comerciali, dintre care aproape 16,83 milioane de kilometri urmează să fie parcurși de tramvaie. Aplicarea costului unitar indicat în buget înseamnă cheltuieli de aproximativ 461 de milioane de lei numai pentru serviciul de transport cu tramvaiul.
Tramvaiul este astfel cel mai scump dintre cele patru tipuri de transport de suprafață operate de STB. Costul include însă mai mult decât energia consumată: salariile personalului, mentenanța vehiculelor, piesele de schimb, activitatea depourilor, reparațiile și alte cheltuieli repartizate serviciului.
Ciucu: Bucureștiul plătește mult mai mult decât Clujul și OradeaCiprian Ciucu susține că STB operează unul dintre cele mai ineficiente servicii de transport public din România.
Potrivit comparației prezentate de primarul general, un kilometru parcurs de tramvai ar costa:
Raportat la cifra indicată pentru Cluj-Napoca, costul din București este mai mare cu aproximativ 40%. Față de Oradea, diferența este de aproximativ 39%, iar în comparație cu Craiova, de peste 31%.
Cât plătesc călătorii și cât acoperă bugetul publicCiucu afirmă că veniturile obținute din biletele și abonamentele cumpărate de călători acoperă doar 17-19% din costurile serviciului, în timp ce restul banilor provin din subvenții și compensații publice.
Tariful unei călătorii metropolitane cu o valabilitate de 90 de minute este în continuare de 3 lei. Biletul poate fi utilizat pe autobuzele, tramvaiele și troleibuzele din sistemul metropolitan, cu condiția validării.
Bugetul STB pentru 2026 arată, la rândul său, o dependență masivă de finanțarea publică. Compania estimează cheltuieli totale de aproximativ 2,045 miliarde de lei, în timp ce veniturile propriu-zise din vânzarea titlurilor de călătorie sunt prognozate la aproximativ 274,95 milioane de lei.
În același document sunt prevăzute:
În anul 2025, compania a raportat încasări de aproximativ 295,35 milioane de lei din titluri de călătorie și servicii. Din această sumă, o parte a fost distribuită celorlalți operatori din sistemul metropolitan București–Ilfov.
De ce spune Ciucu că STB trebuie reorganizatăPrimarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, cere intrarea STB în insolvență, susținând că operatorul de transport public se află într-un „faliment nedeclarat” încă din anul 2020. Edilul avertizează că datoriile și penalitățile acumulate de STB riscă să afecteze întregul buget al Bucureștiului, dar afirmă că intrarea în insolvență ar proteja transportul public și salariile șoferilor și vatmanilor.
„Din punctul meu de vedere, STB este în insolvență nedeclarată din anul 2020”, a transmis Ciprian Ciucu, într-o amplă postare publicată luni.
Primarul general susține că problemele au început în momentul în care compania nu a mai virat către ANAF TVA-ul, impozitul pe venit și contribuțiile sociale reținute pentru angajați.
Ciprian Ciucu susține că pomparea anuală a unor noi miliarde de lei din bugetul Capitalei nu mai reprezintă o soluție și că insolvența este singurul mecanism prin care societatea poate fi reorganizată.
În scenariul prezentat de primar, compania ar urma să intre sub controlul unui administrator judiciar, supravegheat de un judecător-sindic. Administratorul ar putea analiza și denunța contractele considerate păguboase și ar elabora un plan de reorganizare financiară și operațională.
Ciucu mai afirmă că procedura ar proteja conturile STB împotriva popririlor și ar permite ca subvențiile acordate de Primăria Capitalei să fie folosite cu prioritate pentru salariile curente, carburanți, energie electrică și piese de schimb.
Edilul susține, de asemenea, că un plan de reorganizare aprobat de instanță ar putea permite restructurarea sau ștergerea unei părți dintre datoriile istorice.
„Insolvența va proteja salariile șoferilor, vatmanilor și muncitorilor”, a transmis Ciprian Ciucu.
Primarul general cere Consiliului de Administrație, conducerii executive a STB și Consiliului General al Municipiului București să ia rapid o decizie, avertizând că acumularea unor noi penalități ar putea pune în pericol atât compania, cât și finanțele întregii Capitale.
În aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii dintre Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria, arată analiza „20 de ani de România în UE- Reușite și eșecuri. O analiză comparativă”, realizată de Rethink România și transmisă luni agenției Mediafax.
Rethink România este un think tank independent care realizează analize și cercetări privind dezvoltarea economică și socială a României, cu obiectivul de a contribui la formularea unor politici publice bazate pe date și la o dezbatere publică fundamentată pe evidențe.
România a recuperat într-un ritm impresionant decalajele economice față de VestConsumul individual, care a urcat de la 43,3% la 86,2% din media UE, a crescut mai rapid decât în celelalte state.
Numărul pasagerilor transportați prin aeroporturile din România este astăzi de aproape cinci ori mai mare decât în 2007 (+378,9%**), una dintre cele mai spectaculoase creșteri din Europa Centrală și de Est.
La polul opus, România rămâne ultima clasată la aproape toți indicatorii care măsoară performanța sistemului de educație și are cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană, cu aproximativ 3,8 milioane de cetățeni stabiliți în alte state membre sau în Marea Britanie, potrivit analizei Rethink România.
„În cei aproape 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a recuperat într-un ritm impresionant decalajele economice față de Vest. Consumul individual a explodat, productivitatea muncii a crescut mai rapid decât oriunde în regiune, iar nivelul de trai s-a apropiat accelerat de media europeană. În același timp, datele arată că următoarea etapă a convergenței depinde de investițiile în educație, competitivitate și de reechilibrarea macroeconomică. Aceste zone vor decide dacă România își poate menține ritmul de dezvoltare și în următoarele două decenii”, a declarat Robert Santa, Chief Research Officer, Rethink România.
Documentul transmis compară evoluția României cu cea a Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei, pornind de la momentul aderării și urmărind convergența economică și socială până în 2025.
Imaginea de ansamblu arată două Românii: una care recuperează rapid decalajele economice față de Vest și alta care continuă să piardă teren la indicatorii care vor defini competitivitatea următoarelor decenii – educația, capitalul uman și bugete publice echilibrate.
Românii și-au dublat consumul în mai puțin de două deceniiConform sursei citate, cel mai vizibil efect al apartenenței la Uniunea Europeană este creșterea nivelului de trai. Consumul individual al românilor, unul dintre cei mai relevanți indicatori ai bunăstării populației, a urcat de la 43,3% din media Uniunii Europene în 2006 la 86,2% în 2025, ceea ce înseamnă că aproape s-a dublat (relativ la media UE) în mai puțin de două decenii. Niciun alt stat din regiune nu a recuperat atât de rapid acest decalaj. Comparativ, consumul individual a crescut lent în Slovacia, Cehia și Ungaria.
PIB-ul pe locuitor a crescut cu peste 80%, însă Polonia rămâne campioana convergențeiAnaliza Rethink arată că Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor al României a crescut de la 7.230 de euro în 2006 la 13.190 de euro în 2025. Ajustat la puterea de cumpărare, acest indicator a ajuns la 78% din media UE (vs 55% în 2014).
Totuși, în plan regional, Polonia rămâne reperul convergenței europene, fiind statul care aproape și-a dublat PIB-ul pe locuitor și care, alături de Cehia, se află cel mai aproape de nivelurile economice din Europa Occidentală. România a recuperat o mare parte din decalajul față de Ungaria și a depășit Bulgaria, însă mai are teren de recuperat în raport cu liderii regionali.
România, lider regional la creșterea productivității munciiCel mai puternic rezultat economic al ultimelor două decenii este evoluția productivității muncii, arată realizatorii analizei. Între 2006 și 2025, România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii dintre toate cele șase state analizate, înregistrând un avans de 38% față de nivelul din 2015. Ritmul a depășit atât Polonia și Bulgaria (următoarele clasate), cât și creșterea medie din Uniunea Europeană.
Această evoluție explică și dinamica veniturilor din ultimii ani. Economia românească produce astăzi semnificativ mai multă valoare pentru fiecare persoană ocupată decât în momentul aderării, iar viteza de recuperare a fost cea mai mare din regiune.
Traficul aerian a crescut de aproape cinci oriUn alt efect al integrării europene este transformarea mobilității populației. Între 2007 și 2025, numărul pasagerilor transportați prin aeroporturile din România a crescut cu 378,9%, ceea ce înseamnă că traficul aerian este astăzi de aproape cinci ori mai mare decât în anul aderării.
România se numără astfel printre campioanele regionale ale transportului aerian, alături de Polonia, care a înregistrat o creștere similară. În 2025, aeroporturile din România au deservit peste 26 de milioane de pasageri, iar dezvoltarea accelerată a transportului aerian reflectă atât creșterea veniturilor populației, cât și integrarea tot mai puternică în spațiul economic și social european.
Transportul de mărfuri nu a ținut pasul cu dezvoltarea infrastructurii rutiereDeși după aderarea la Uniunea Europeană România a construit peste 1.000 de kilometri de autostradă, volumul mărfurilor transportate a rămas aproape neschimbat. Dacă în 2006 se transportau 335 de milioane de tone de marfă, în 2024 volumul era de 322 de milioane de tone, după un minim de numai 191 de milioane înregistrat în 2014.
În același timp, infrastructura feroviară pentru transportul de marfă s-a degradat considerabil, limitând competitivitatea sectorului.
Comerțul exterior a crescut puternic, nu suficient încât să acopere deficitul comercialPotrivit sursei citate, integrarea în piața unică europeană a accelerat comerțul exterior și dezvoltarea exporturilor, însă România rămâne una dintre puținele economii din regiune care au înregistrat deficit comercial în fiecare an analizat. În timp ce Cehia, Slovacia și Polonia au reușit în numeroși ani să exporte mai mult decât importă, România și Bulgaria au rămas dependente de importuri pentru susținerea creșterii economice.
Deficitul comercial al bunurilor a ajuns la aproximativ 33,4 miliarde de euro în 2024, unul dintre cele mai ridicate niveluri din istoria recentă, ceea ce reflectă o economie cu o cerere internă puternică, dar și cu o dependență ridicată de importurile de bunuri intermediare și de capital. Chiar și așa, raportul dintre exporturi și importuri este mai bun decât înainte de aderarea la UE în 2007.
Cea mai mare diasporă din Uniunea EuropeanăRomânia continuă să aibă cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană, cu aproximativ 3,1 milioane de cetățeni care locuiau în 2023 într-un alt stat membru. Dacă sunt incluși și românii stabiliți în Regatul Unit, diaspora se apropie de 3,8 milioane de persoane, echivalentul a aproximativ 16-20% din populația țării – cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană.
Totuși, analiza arată că perioada marilor valuri de emigrare se apropie de final. Dacă între 2014 și 2018 aproximativ 150.000 de români se stabileau anual în statele UE, SEE și Elveția, după 2019 ritmul plecărilor s-a redus semnificativ. Numărul persoanelor născute în România și rezidente în statele Uniunii Europene a atins un vârf în 2020, după care a început să scadă în mai multe țări, semnalând o încetinire a emigrării și primele tendințe de repatriere. Fenomenul se observă și în Polonia și Bulgaria, ceea ce sugerează că epoca marilor migrații economice din Europa Centrală și de Est începe să se încheie.
Educația, cel mai mare eșec al celor aproape 20 de ani de apartenență la UEDacă economia a recuperat rapid decalajele față de Vest, educația rămâne domeniul în care România înregistrează cele mai slabe performanțe. Analiza Rethink plasează România pe ultimul loc dintre cele șase state analizate la aproape toți indicatorii relevanți pentru performanța sistemului educațional. În 2025, doar 22,6% dintre tinerii cu vârste între 30 și 34 de ani aveau studii universitare finalizate, cel mai redus nivel din grupul analizat și de aproape două ori mai mic decât în Polonia (48,3%) și mult sub media Uniunii Europene (45,6%).
În același timp, România are cea mai ridicată rată a părăsirii timpurii a școlii din Uniunea Europeană. Aproximativ unul din șase elevi români abandonează școala înainte de finalizarea studiilor, iar în aproape două decenii de apartenență la Uniunea Europeană progresele în reducerea acestui fenomen au fost minime. România nu și-a atins obiectivul stabilit prin Strategia Europa 2020. În timp ce Polonia a redus abandonul școlar sub pragul de 5%, România continuă să înregistreze cele mai ridicate valori atât din regiune, cât și din Uniunea Europeană. Rezultatele testelor PISA completează această imagine.
România ocupă penultimul loc în grupul analizat, înaintea Bulgariei, la matematică, citire și științe, cu scoruri semnificativ sub media OCDE și mult în urma Poloniei și Cehiei, state care au rămas liderii regionali ai performanței școlare.
Românii trăiesc mai mult, iar riscul de sărăcie s-a redus puternicÎn plan social, raportul evidențiază și una dintre cele mai importante reușite ale ultimelor două decenii. Speranța de viață la naștere în România a ajuns la aproximativ 76,6 ani în 2024, după ce țara noastră a înregistrat cea mai mare creștere a acestui indicator dintre România, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria raportat la anul 2006.
După șocul provocat de pandemie, speranța de viață a crescut cu aproximativ 1,3 ani între 2022 și 2023 și a depășit în 2024 cu 0,9 ani nivelul de dinaintea pandemiei. Evoluția a permis României să depășească Bulgaria și să se apropie de Ungaria, chiar dacă speranța de viață rămâne cu aproximativ cinci ani sub media Uniunii Europene, de circa 81,4 ani.
În același timp, ponderea populației aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială s-a redus de la 44,5% la 27,4% între 2015 și 2025, una dintre cele mai mari scăderi din regiune. România rămâne peste media europeană, însă diferența față de punctul de plecare s-a redus considerabil. Și distribuția veniturilor s-a îmbunătățit semnificativ în ultimul deceniu. România a coborât pentru prima dată în ultimii ani sub media Uniunii Europene la coeficientul Gini, indicatorul care arată cât de uniform sunt distribuite veniturile într-o societate.
Cu cât valoarea este mai mică, cu atât diferențele dintre veniturile celor mai bogați și cele ale persoanelor cu venituri reduse sunt mai mici. În 2025, România a înregistrat un coeficient Gini de aproximativ 28, sub media Uniunii Europene (29,2) și sub nivelul Ungariei. La polul opus, Bulgaria avea cea mai ridicată inegalitate a veniturilor din UE, cu un coeficient de 37,7, în timp ce Cehia (24,0) și Slovacia (23,0) se numără printre cele mai echitabile societăți europene.
Următoarea etapă depinde de educație și responsabilitate fiscalăAnaliza Rethink România arată că aderarea la Uniunea Europeană a accelerat convergența economică a României într-un ritm fără precedent. Consumul individual aproape s-a dublat, productivitatea muncii a crescut mai rapid decât în Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria, iar nivelul de trai s-a apropiat accelerat de media europeană. În același timp, educația, deteriorarea finanțelor publice, deficitul comercial și declinul demografic reprezintă principalele provocări care vor influența competitivitatea României în următoarele decenii. Performanța economică din ultimii aproape 20 de ani oferă o bază solidă pentru continuarea convergenței, însă succesul viitor va depinde de investițiile în capitalul uman, productivitate, infrastructură și reforme structurale, se arată în concluziile analizei.
Ședința extraordinară a fost condusă de secretarul de stat Raul Pop, fiind analizate prognozele pentru perioada 20-21 iulie și măsurile necesare pentru protejarea populației și limitarea efectelor fenomenelor periculoase.
Autoritățile avertizează că România se confruntă cu un episod de vreme severă, caracterizat de temperaturi ridicate, disconfort termic accentuat, ploi torențiale, vijelii, grindină și descărcări electrice.
Recomandări pentru populațieSecretarul de stat Raul Pop le-a recomandat cetățenilor să urmărească avertizările oficiale, să respecte indicațiile autorităților și să evite deplasările sau camparea în apropierea râurilor și torenților.
„Ținând cont de evoluția fenomenelor hidrometeorologice pentru următorul interval de timp și de posibilitatea producerii unor precipitații importante cantitativ în perioade scurte, recomandăm cetățenilor să acorde o atenție sporită avertizărilor oficiale emise de ANM și INHGA, să respecte indicațiile autorităților și ale personalului Inspectoratului pentru Situații de Urgență și să evite deplasările sau camparea în apropierea râurilor și torenților”, a subliniat Raul Pop.
Pop le-a recomandat oamenilor să manifeste o vigilență sporită și să urmărească informațiile actualizate, inclusiv pe platforma fiipregatit.ro.
Pentru perioada 20 iulie, ora 10.00 – 21 iulie, ora 10.00, este în vigoare un cod galben de caniculă în sudul Olteniei, sudul, centrul și estul Munteniei și sud-vestul Dobrogei. Temperaturile maxime vor ajunge la 34-35 de grade, iar indicele temperatură-umezeală va depăși pragul critic.
Totodată, un cod portocaliu de furtuni este valabil luni, între orele 12.00 și 22.00, în cea mai mare parte a Moldovei, în nordul și centrul Munteniei, nordul Dobrogei și local în Carpații Meridionali și Orientali.
Sunt prognozate averse torențiale, vijelii cu rafale de 70-90 de kilometri pe oră, grindină de dimensiuni medii și posibil mari și cantități de apă care, pe arii restrânse, pot depăși 60-70 de litri pe metrul pătrat.
Cod portocaliu de inundații pe mai multe râuriPentru intervalul 20-21 iulie, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o avertizare hidrologică ce vizează scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundații locale, precum și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice Someșul Mare, Mureș, Olt, Argeș, Ialomița, Siret, Prut și râurile din Dobrogea, cu posibile depășiri ale cotelor de apărare.
Pentru intervalul 20.07.2026, ora 12.00 – 21.07.2026, ora 12.00, INHGA a emis o avertizare hidrologică de cod galben pe râurile din bazinele hidrografice Someșul Mare (județul Bistrița-Năsăud), Mureș (județele Harghita și Mureș), Olt (județele Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Vâlcea și Argeș), Olteț (județele Gorj și Vâlcea), Argeș (județele Argeș, Dâmbovița, Giurgiu, Teleorman și Ilfov), Ialomița (județele Dâmbovița, Prahova și Ilfov), Prahova (județele Prahova și Ialomița), Buzău (județele Brașov, Covasna, Buzău și Prahova), Râmnicu Sărat (județele Vrancea și Buzău), Putna (județul Vrancea), Bârlad (județele Neamț, Vaslui, Iași, Bacău, Galați și Vrancea), Trotuș (județele Harghita, Bacău, Neamț, Covasna și Vrancea), Bistrița (județele Suceava, Harghita, Neamț și Bacău), Moldova (județele Suceava și Neamț), Suceava (județul Suceava), Siret (județele Vrancea și Galați), Jijia (județele Botoșani și Iași), Prut (județele Vaslui și Galați) și pe râurile din Dobrogea (județele Constanța și Tulcea).
De asemenea, pentru intervalul 20.07.2026, ora 12.00 – 21.07.2026, ora 09.00, a fost emisă o avertizare hidrologică de cod portocaliu pe râurile din bazinele hidrografice Râul Doamnei (județele Argeș și Dâmbovița), Ialomița (județele Dâmbovița și Prahova), Prahova (județul Prahova), Buzău (județele Buzău și Prahova), Putna (județul Vrancea), Trotuș (județele Harghita, Bacău, Neamț și Covasna), Bistrița (județele Neamț, Harghita și Bacău), Moldova (județele Suceava și Neamț), Bârlad (județele Neamț, Vaslui, Iași, Bacău, Galați și Vrancea), Jijia (județele Botoșani și Iași) și pe râurile din județul Tulcea.
În cadrul ședinței au fost dispuse monitorizarea permanentă a fenomenelor meteo și hidrologice, pregătirea intervențiilor în zonele cu risc ridicat și informarea autorităților locale și a populației cu privire la evoluția avertizărilor.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a recomandat cetățenilor să urmărească permanent avertizările oficiale emise de ANM și INHGA, să evite deplasările în timpul manifestării fenomenelor meteorologice periculoase și să respecte recomandările autorităților pentru prevenirea situațiilor de risc.
„Din punctul meu de vedere, STB este în insolvență nedeclarată din anul 2020”, a transmis Ciprian Ciucu, într-o amplă postare publicată luni.
Primarul general susține că problemele au început în momentul în care compania nu a mai virat către ANAF TVA-ul, impozitul pe venit și contribuțiile sociale reținute pentru angajați.
Ciucu: STB avea datorii de 1,72 miliarde de lei în 2025Potrivit cifrelor prezentate de edil, datoria totală a STB ajunsese în 2025 la aproximativ 1,72 miliarde de lei. Din această sumă, aproape 1,49 miliarde de lei ar reprezenta obligații către ANAF, iar peste 400 de milioane de lei ar fi exclusiv penalități.
Ciucu afirmă că societatea a fost menținută artificial în funcțiune prin subvenții plătite din bugetul Primăriei Capitalei, fără ca problemele structurale să fie rezolvate.
„Nu este un accident, ci rezultatul unui cumul de alegeri deliberate din trecut”, a susținut primarul general, care acuză fostele conduceri ale companiei de decizii financiare iresponsabile. prezentate de Ciucu sunt apropiate de cele comunicate recent de directorul general al STB, Andrei Dinculescu-Bighea.
Acesta a declarat că societatea are datorii de 1,427 miliarde de lei către ANAF și alte 223,4 milioane de lei către furnizori, adică peste 1,65 miliarde de lei în total. Conducerea STB a anunțat măsuri de reorganizare, digitalizare și reducere a risipei. actul care ar putea aduce penalități de peste un miliard de lei
Unul dintre cele mai grave cazuri prezentate de primar este litigiul dintre STB și Electroputere VFU Pașcani, legat de achiziția a 40 de tramvaie.
Procedura a fost lansată în 2019, iar asocierea condusă de VFU Pașcani a fost desemnată câștigătoare în vara anului 2020. Contractul, cu o valoare inițială de aproximativ 305 milioane de lei, nu a mai fost însă semnat, iar STB a încercat ulterior să anuleze licitația.
Litigiile care au urmat au dus la stabilirea unor penalități de 0,1% pe zi, majorate ulterior, printr-o altă decizie, la 0,5% pe zi. La valoarea contractului, procentul de 0,5% înseamnă aproximativ 1,5 milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere. timează că penalitățile acumulate în cele două dosare ar putea depăși 1,02 miliarde de lei, de peste trei ori valoarea inițială a contractului. Cea mai mare parte a sumei, aproximativ 905 milioane de lei, ar proveni din aplicarea penalității de 0,5% pe zi în perioada 5 decembrie 2024 – 20 iulie 2026.
Edilul precizează că o parte dintre sume sunt deja executorii, în timp ce restul au, în opinia sa, potențialul de a deveni executorii.
Acuzații la adresa TPBI: „Rapoarte de audit vădit trucate”A doua cauză a crizei financiare ar fi, potrivit lui Ciprian Ciucu, modul în care funcționează Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov – TPBI.
Primarul general acuză TPBI că ar fi luat decizii pe criterii politice și că ar fi aprobat costurile STB în baza unor rapoarte de audit care ar fi inclus cheltuieli fără legătură directă cu serviciul de transport.
Acestea sunt acuzațiile formulate de edil, fără ca în postarea sa să fie prezentat și un punct de vedere al TPBI.
Ciucu afirmă că transportul public din localitățile județului Ilfov costă aproximativ 230 de milioane de lei anual și că aproape 90% din această sumă este suportată de București. Primarul a criticat și lipsa unor măsuri pentru eliminarea traseelor care se suprapun, inclusiv pe porțiuni deservite simultan de tramvaie, autobuze și metrou.
Edilul reclamase și anterior că Primăria Capitalei plătește aproximativ 230 de milioane de lei pe an pentru transportul care deservește inclusiv localitățile din Ilfov. acuză angajări politice și un management lipsit de eficiență
A treia cauză invocată este managementul defectuos al STB, despre care primarul spune că a fost afectat de politizare și de teama conducerilor succesive de a lua măsuri care ar fi nemulțumit sindicatele.
Ciucu vorbește despre contracte care nu ar avea legătură cu activitatea de transport, lipsa digitalizării, angajări făcute la recomandarea partidelor și sindicatelor, precum și un număr prea mare de salariați în structurile administrative.
Edilul precizează că eventualele restructurări nu ar trebui să îi afecteze pe șoferi, vatmani și muncitorii care asigură efectiv funcționarea transportului public.
Un kilometru parcurs de tramvai ar costa 27,40 leiPrimarul general susține că STB este unul dintre cei mai ineficienți operatori de transport public din țară.
Potrivit datelor prezentate de acesta, biletele și abonamentele achitate de călători acoperă numai 17-19% din costurile companiei. Restul cheltuielilor sunt suportate prin subvenții și alte forme de finanțare din bani publici.
Ciucu compară situația cu Varșovia, unde veniturile tarifare ar acoperi aproximativ 30% din costuri, și cu Parisul, unde proporția ar ajunge la 37%.
Costul mediu ponderat pentru un kilometru parcurs în București ar fi de 16,69 lei, cu aproximativ 25-27% mai mare decât în Cluj-Napoca, unde ar fi de 12,52 lei.
Diferența ar fi și mai mare în cazul tramvaielor: 27,40 lei pentru fiecare kilometru parcurs în București, comparativ cu 19,50 lei în Cluj-Napoca, 19,65 lei în Oradea și 20,87 lei în Craiova.
De ce cere Ciucu insolvența STBCiprian Ciucu susține că pomparea anuală a unor noi miliarde de lei din bugetul Capitalei nu mai reprezintă o soluție și că insolvența este singurul mecanism prin care societatea poate fi reorganizată.
În scenariul prezentat de primar, compania ar urma să intre sub controlul unui administrator judiciar, supravegheat de un judecător-sindic. Administratorul ar putea analiza și denunța contractele considerate păguboase și ar elabora un plan de reorganizare financiară și operațională.
Ciucu mai afirmă că procedura ar proteja conturile STB împotriva popririlor și ar permite ca subvențiile acordate de Primăria Capitalei să fie folosite cu prioritate pentru salariile curente, carburanți, energie electrică și piese de schimb.
Edilul susține, de asemenea, că un plan de reorganizare aprobat de instanță ar putea permite restructurarea sau ștergerea unei părți dintre datoriile istorice.
„Insolvența va proteja salariile șoferilor, vatmanilor și muncitorilor”, a transmis Ciprian Ciucu.
Primarul general cere Consiliului de Administrație, conducerii executive a STB și Consiliului General al Municipiului București să ia rapid o decizie, avertizând că acumularea unor noi penalități ar putea pune în pericol atât compania, cât și finanțele întregii Capitale.
Potrivit IGSU, 30 de pompieri de la ISU București-Ilfov, Unitatea Specială de Intervenție în Situații de Urgență (USISU) și ISU Covasna vor sprijini echipajele ISU Prahova care acționează în teren pentru restabilirea stării de normalitate.
Totodată, la nivelul ISU Prahova a fost dispusă creșterea capacității operaționale. Forțele de intervenție au fost suplimentate și cu mijloace tehnice, respectiv două autocamioane și trei buldoexcavatoare din cadrul ISU București-Ilfov, USISU și ISU Covasna.
„Încă de ieri (n.r – duminică), pompierii aflați în teren intervin pentru înlăturarea efectelor fenomenelor meteorologice și sprijinirea populației afectate, astfel încât revenirea la starea de normalitate să se realizeze în cel mai scurt timp”, a transmis IGSU.
Duminică, stațiunea Bușteni a fost afectată de o viitură produsă în urma unei ploi torențiale de aproximativ 40 de litri pe metru pătrat. Mai multe străzi și gospodării au fost inundate, mașini au fost surprinse de ape, iar circulația pe DN1 a fost blocată temporar din cauza scurgerilor de pe versanți. Potrivit autorităților, aproximativ 22 de gospodării au fost afectate de inundații, iar doi pietoni luați de viitură au ajuns la spital.
Noaptea victoriei Spaniei în finala Cupei Mondiale s-a terminat tragic. Bilanțul a fost de doi morți, peste optzeci de răniți și cel puțin doisprezece arestați în toată țara, transmit agențiile spaniole.
19 July 2026, Spain, Vigo: Supporters of the Spanish national football team react during a public viewing of the FIFA World Cup 2026 final between Spain and Argentina. Photo: Adrián Irago/EUROPA PRESS/dpa
Șapte arestări au fost efectuate în capitală în primele ore ale dimineții de luni, cinci dintre ele pentru infracțiuni motivate de ură în urma unei altercații într-un bar, una pentru tulburarea ordinii publice și agresarea unui ofițer de poliție în Plaza de Cibeles, iar ultima pentru nesupunere gravă în Puerta del Sol, a relatat Delegația Guvernului din Madrid.
În plus, serviciile de urgență din Madrid au transferat un total de 36 de persoane rănite la spitalele orașului.
19 July 2026, Spain, Vigo: Supporters of the Spanish national football team react during a public viewing of the FIFA World Cup 2026 final between Spain and Argentina. Photo: Adrián Irago/EUROPA PRESS/dpa
Între timp, Mossos d’Esquadra (poliția catalană) a arestat trei persoane în Barcelona pentru diverse jafuri comise în timpul nopții, iar serviciile medicale au tratat 29 de persoane, 24 cu răni ușoare și 5 cu răni mai puțin grave.
Doi morțiÎn orașul Ciudad Rodrigo din Salamanca , un băiat de 13 ani a murit, iar un altul este grav rănit, cu un picior rupt și internat la spitalul din Salamanca, după ce fântâna din Glorieta del Árbol Gordo s-a prăbușit, rănind un al treilea băiat, care a fost deja externat.
În plus, serviciul de urgență 112 din Castilla-La Mancha a raportat decesul unui tânăr de 20 de ani într-o piață din orașul Sonseca, Toledo, care a început să sufere convulsii în timp ce urmărea meciul.
De asemenea, un alt băiat de 19 ani a fost transferat în stare gravă la Spitalul Universitar din Toledo după ce a suferit un atac cu cuțitul în Seseña.
Incidente în Berriozar și BilbaoLa Pamplona, se investighează un atac împotriva unui grup de soldați care urmăreau meciul aseară într-un bar din Berriozar, când au fost atacați de un grup de indivizi cu glugi, care mânuiau bare și bastoane extensibile, incident soldat cu șase răniți, dintre care trei erau ofițeri.
Pe de altă parte, Ertzaintza (forța de Poliție din Țara Bascilor) a identificat 20 de persoane în Bilbao, unde un grup de indivizi cu glugi a încercat să saboteze transmisiunea finalei pe ecranul instalat de Partidul Popular, și alte trei în Álava, unde o persoană care purta tricoul echipei naționale a fost atacată.
În Badajoz, Crucea Roșie a efectuat 34 de intervenții, iar două persoane au fost transportate la spitale. Între timp, în Cáceres, cinci persoane au necesitat îngrijiri spitalicești, iar 30 de răni minore au fost raportate.
În Valencia, două persoane au fost arestate în această dimineață devreme pentru că au atacat autoritățile aruncând cu pietre în Poliția Locală, coincidând cu festivitățile, care în general au fost „foarte calme” în oraș, au declarat pentru EFE surse din cadrul Consiliului Local.
În municipiul l’Olleria, tot din Valencia, transmisiunea meciului pe un ecran gigantic din centrul sportiv municipal a trebuit să fie suspendată din cauza unei rafale puternice de vânt.
Cifrele legate de „doi morți, zeci de arestați și zeci de răniți” se potrivesc aproape la indigo cu incidentele din iulie 2010, când Spania a câștigat prima sa Cupă Mondială, arată presa internațională.
„Moldova își face prieteni puternici în toată lumea. Astăzi o găzduiesc la Chișinău pe Președinta Indiei, Droupadi Murmu. Este prima dată când un șef de stat indian ajunge în țara noastră”, a transmis Maia Sandu, într-o postare pe Facebook.
Maia Sandu a afirmat că vizita reflectă modul în care Republica Moldova este percepută în prezent pe plan internațional.
„Faptul că această vizită are loc acum spune mult despre Moldova de azi: o țară pe care lumea o vede și o respectă”, a precizat Maia Sandu.
Cooperarea cu India poate aduce investiții și locuri de muncă, afirmă Maia SanduPreședinta Republicii Moldova a evidențiat dimensiunea economică, tehnologică și demografică a Indiei.
„India are cea mai mare populație din lume: 1,4 miliarde de oameni, cu limbi și religii diferite, care trăiesc împreună. Este și una dintre economiile care cresc cel mai repede pe glob. India dezvoltă inteligența artificială și energia solară la scară impresionantă, a construit sisteme digitale prin care sute de milioane de oameni au acces la servicii direct de pe telefon și trimite chiar și misiuni pe Lună. O țară care, în câteva decenii, prin educație, inovație și muncă, s-a transformat într-o putere mondială — dovadă că determinarea și perseverența pot schimba destinul unei țări”, a scris Maia Sandu.
Maia Sandu a afirmat că vizita președintei Droupadi Murmu ar urma să contribuie la consolidarea relațiilor dintre cele două state.
„Ne propunem ca această vizită să ne apropie, ca să putem construi un parteneriat cu rezultate concrete pentru oameni. Produsele noastre au acum șansa să ajungă pe una dintre cele mai mari piețe din lume. Companiile indiene privesc spre Europa, iar Moldova le poate fi poartă de intrare. Asta înseamnă investiții, transfer de cunoștințe și locuri de muncă. Cu alte cuvinte, mai multe oportunități pentru oamenii noștri, aici, în Moldova”, a subliniat lidera de la Chișinău.
În primele două zile vremea va fi călduroasă, cu o medie a temperaturilor maxime de 31-32 de grade, apoi se va răcori până vineri (24 iulie), când temperaturile maxime vor ajunge să atingă în medie 25-27 de grade. Între 25 și 27 iulie vremea se va încălzi cu aproximativ 7 grade, apoi media maximelor termice va avea variații între 31 și 36 de grade. Temperaturile minime vor urma aceeași tendință, vor fi în scădere de la o medie de 15 grade în primele nopți, până la 12-13 grade în data de 25 iulie. Va urma o ușoară tendință de creștere, iar media minimelor termice se va situa între 15 și 19 grade.
Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi în prima săptămână, trecător și pe arii restrânse, apoi vor fi posibile pe spații mai extinse.
CrișanaMedia maximelor termice va fi de 30-31 de grade în primele două zile, va scădea până spre 24…25 de grade în data de 24 iulie, apoi se va încălzi treptat și va avea oscilații în general între 29 și 34 de grade. Media minimelor termice se va situa între 11 și 15 grade în prima săptămână și între 15 și 19 grade în cea de-a doua.
Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi în prima săptămână, trecător și pe arii restrânse, apoi vor fi posibile pe spații mai extinse.
TransilvaniaTemperaturile maxime vor scădea de la o medie de 27 de grade în zilele de 20 și de 21 iulie, până spre valori de 22-23 de grade în data de 24 iulie. În următoarele 3 zile se va încălzi cu 8-9 grade, apoi media maximelor de temperatură se va situa între 28 și 32 de grade. Media minimelor termice va fi în scădere, de la 14 grade în prima noapte, până la 9-10 grade în intervalul 23-26 iulie. Va urma o încălzire, astfel încât media temperaturilor minime va avea valori de la 12 la 16 grade.
Perioade cu manifestări de instabilitate atmosferică vor fi posibile aproape zilnic.
MaramureșMedia maximelor termice va scădea de la 28-29 de grade în primele două zile, până la 23 de grade în ziua de 24 iulie. Vor urma 3 zile de încălzire (cu 7-8 grade), apoi maximele termice vor fi în medie între 29 și 33 de grade. Se va resimți și o scădere a minimelor termice, a căror medie va fi de 13 grade la începutul intervalului și de 11-12 grade între 23 și 25 iulie. Din data de 26 iulie media temperaturilor minime va crește și va avea valori în general între 12 și 17 grade.
Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi posibile aproape în fiecare zi.
MoldovaÎn prima săptămână media maximelor termice se va situa între 23 și 28 de grade, iar în cea de-a doua între 29 și 34 de grade. Media minimelor termice va scădea de la 17 grade în prima noapte, până la 12 grade în jurul datei de 25 iulie, apoi va crește și se va încadra în general între 14 și 19 grade.
Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi posibile aproape în fiecare zi.
DobrogeaMedia maximelor termice va fi de 30 de grade în primele două zile, va scădea până spre 24-25 de grade în data de 22 iulie, apoi se va încălzi treptat și va avea valori între 27 și 32 de grade. Media minimelor termice va coborî de la 20 de grade în prima noapte, până la 15-17 grade între 23 și 26 iulie. Va urma o perioadă de creștere a minimelor termice, până la o medie de 19-20 de grade în ultimele zile de prognoză.
Vor fi posibile manifestări de instabilitate atmosferică aproape zilnic.
MunteniaMedia maximelor termice va fi în scădere de la 32 de grade în prima zi, la 24 de grade în 22 iulie. Se va încălzi cu aproximativ 8 grade până la începutul celei de-a doua săptămâni, apoi temperaturile maxime vor avea o medie care se va încadra între 31 și 35 de grade. Minimele termice vor scădea de la o medie de 18 grade la începutul intervalului, la una de 13-15 grade între 23 și 27 iulie. Va urma o săptămână în care minimele termice vor fi în general în creștere, dar ușoară.
Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi pe arii relativ extinse în prima săptămână, apoi pe suprafețe mici.
OlteniaTemperaturile maxime vor scădea de la o medie de 27 de grade în zilele de 20 și de 21 iulie, până spre valori de 24-25 de grade, în data de 24 iulie. În următoarele 3 zile se va încălzi cu 8-9 grade, apoi media maximelor de temperatură se va situa între 30 și 35 de grade. Media minimelor termice va fi în scădere, de la 19 grade în prima noapte, până la 12-13 grade în intervalul 23-26 iulie. Va urma o încălzire, astfel încât media temperaturilor minime va avea valori de la 15 la 19 grade.
Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi posibile aproape în fiecare zi.
La munteVremea va fi în răcire până în jurul datei de 24 iulie, când media maximelor termice va scădea de la o medie de 19 grade la începutul intervalului, la una de 12-13 grade între 23 și 25 iulie, iar a minimelor de temperatură, de la una de 11 gade, la 6 grade. Din 26 iulie se va încălzi ușor și treptat, astfel că în ultimele zile de prognoză, maximele termice vor fi în medie de 18-22 de grade, iar minimele de 11-13 grade.
Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi posibile pe tot parcursul intervalului de referință.
Nominalizarea a fost anunțată de premierul Péter Magyar, care susține că reputația și parcursul profesional al marii sportive o recomandă pentru un rol menit să unească societatea ungară într-o perioadă de schimbări politice.
Potrivit premierului, numele lui Judit Polgár este asociat cu talentul, perseverența și performanța la cel mai înalt nivel, calități care ar face din aceasta un președinte respectat de întreaga societate, scrie TVP World.
De ce a fost aleasă marea campioană de șahPéter Magyar a explicat că Ungaria are nevoie de o figură publică aflată deasupra disputelor politice, capabilă să inspire încredere și unitate. În opinia sa, Judit Polgár întrunește aceste condiții datorită carierei sale excepționale și imaginii impecabile construite de-a lungul deceniilor.
Căutarea unui nou șef al statului a început după încheierea mandatului fostului președinte Tamás Sulyok. Acesta a promulgat un amendament constituțional adoptat de partidul de guvernământ Tisza, măsură care a pus capăt mandatului său în cadrul reformelor inițiate de Péter Magyar pentru desființarea structurilor de putere create în perioada fostului premier Viktor Orbán.
Dacă Judit Polgár va accepta nominalizarea, Parlamentul Ungariei, unde partidul Tisza deține majoritatea, va decide prin vot dacă aceasta va deveni următorul președinte al țării. Constituția ungară prevede că șeful statului este ales de Parlament, nu prin vot direct al cetățenilor.
O carieră fără precedent în istoria șahuluiNăscută la Budapesta în 1976, Judit Polgár a revoluționat lumea șahului, dominată în mod tradițional de bărbați. De-a lungul carierei sale, a învins unii dintre cei mai mari jucători din istorie, printre care Garry Kasparov și Magnus Carlsen, precum și un total de 11 campioni mondiali.
Primele performanțe au venit foarte devreme. La doar nouă ani a câștigat primul turneu internațional, iar la 12 ani devenea cea mai bine clasată șahistă din lume. A păstrat această poziție timp de 26 de ani, până la retragerea din activitate, în 2014.
În 1991, la numai 15 ani, Judit Polgár devenea cel mai tânăr mare maestru internațional din istorie la acel moment, depășind recordul stabilit anterior. Totodată, a cucerit medalia de aur la Olimpiada feminină de șah în 1988 și 1990.
Performanțele sale au rămas neegalate. Polgár este singura femeie care a depășit pragul de 2.700 de puncte Elo, considerat standardul marilor super-maeștri ai șahului mondial. Cel mai bun rating al carierei a fost 2.735 de puncte, performanță care a propulsat-o până pe locul 8 în clasamentul mondial al Federației Internaționale de Șah (FIDE).
Susținere din partea elitelor și promovarea educației prin șahDincolo de rezultatele sportive, Judit Polgár este recunoscută pentru implicarea în educație. Prin fundația care îi poartă numele, promovează șahul ca instrument de dezvoltare a creativității, gândirii strategice și procesului de învățare, în special în rândul copiilor și al fetelor.
Pe site-ul său oficial, campioana descrie șahul drept „o călătorie extraordinară în strategie, concentrare și determinare”, subliniind că tabla de șah nu ține cont de vârstă, avere sau gen, ci doar de capacitatea fiecărui jucător de a anticipa și de a lua cele mai bune decizii.
Povestea sa a revenit recent în atenția publicului internațional după lansarea documentarului „Queen of Chess”, disponibil pe Netflix din februarie, producție care urmărește ascensiunea și cariera celei mai titrate șahiste din istorie.
Nominalizarea pentru funcția de președinte a fost susținută și printr-o scrisoare semnată de 16 personalități marcante din domeniile științei, culturii și sportului, printre care se numără și Ernő Rubik, inventatorul celebrului Cub Rubik.
Până în acest moment, Judit Polgár nu a anunțat dacă va accepta candidatura. De asemenea, premierul Péter Magyar și-a reafirmat intenția ca, pe viitor, președintele Ungariei să fie ales prin vot direct de cetățeni, și nu de Parlament.
