Agregator de ştiri

Câinele tău se uită la bolul cu mâncare și îți vorbește cu vocea celui mai bun prieten. Un iubit pe care nu l-ai mai văzut de ani buni apare la ușa ta cu un buchet de trandafiri. Sau poate că țipi și îți fluturi brațele și picioarele în timp ce cazi de pe vârful Turnului Eiffel. Visele pot fi emoționante, amuzante sau terifiante, dar aproape întotdeauna sunt absurde. Aceasta adaugă la aura lui Freud, care considera că visele sunt o sursă din care se pot trage concluzii serioase despre sănătatea mentală sau fizică a pacientului sau despre dorințele sale reale, scrie The Telegraph.

Dar oare Freud s-a înșelat atât de tare? În ultimii ani, munca oamenilor de știință și a analiștilor de date a arătat că vechiul analist de vise ar fi putut avea dreptate. Nimeni nu știe exact de ce visăm, deși se pare că procesul are legătură cu consolidarea memoriei, dar majoritatea cercetărilor recente „validează ipoteza continuității, conform căreia ceea ce trăim în viața reală se reflectă în vise, iar lucrurile mai inconștiente pe timpul zilei devin mai explicite noaptea”, spune profesorul Luca Maria Aiello, om de știință în domeniul datelor la Universitatea IT din Copenhaga, Danemarca.

Cercetările profesorului Aiello au arătat, de asemenea, cum visele noastre sunt influențate de evenimentele globale. Unul dintre studiile sale a arătat că, în America, coșmarurile erau mult mai frecvente în anii ’60 decât astăzi și că acestea au scăzut treptat de-a lungul decadelor, deși au devenit mai comune în timpul pandemiei. „Stresul și anxietatea din mediul nostru influențează cu siguranță visele și le pot face mai negative”, explică el.

Dr. Abidemi Otaiku, neuroscientist la Imperial College London, care a studiat și el visele, crede că unele tipuri de vise ne pregătesc pentru adversități reale, în timp ce altele reflectă procesarea evenimentelor trecute, chiar dacă par „complet întâmplătoare”.

Deși ne place să credem că visele noastre sunt unice, unele cercetări indică faptul că 70% dintre oameni au experimentat cele mai comune teme de vis, cum ar fi căderea, zborul sau pierderea dinților, și, în general, orice vis poate fi încadrat în doar 40 de categorii diferite.

Se spune de mult timp că visele despre pierderea dinților sunt legate de anxietate. Aproximativ două persoane din cinci le-au avut. Diferite culturi interpretează aceste vise diferit: în China, pierderea dinților este asociată cu minciuna, în Grecia antică simboliza ruină financiară, iar nativii americani o considerau un avertisment despre apropierea morții.

O explicație mai simplă: în timpul somnului, capacitatea creierului de a percepe lumea exterioară este redusă, dar nu complet pierdută, spune dr. Otaiku. Persoanele stresate pe timpul zilei pot scrâșni din dinți în somn, ceea ce declanșează vise despre pierderea acestora, creierul detectând mișcarea. „Există cercetări care arată că visele frecvente despre pierderea dinților sunt legate de sănătatea orală, dar asocierea este slabă”, adaugă el.

Visele despre cădere pot reflecta un nivel ridicat de anxietate sau copleșire în viața de zi cu zi – creierul încearcă să ne pregătească pentru potențiale amenințări. În studiul fobiilor, există teoria „preparării”, conform căreia oamenii dezvoltă fobii pentru lucruri care erau periculoase în trecut și care au rămas „înregistrate” în creier. Aceasta ar putea explica de ce mai mult de jumătate dintre oameni au visat că cad.

Persoanele cu tulburări de anxietate au un volum mai mare de vise negative în care se simt necontrolate. Dacă visezi frecvent că ai căzut sau ești urmărit, poate fi semn să cauți sprijin pentru anxietățile tale.

Chiar dacă viața modernă nu ne expune la pericole directe, evenimentele stresante – mai ales din copilărie – pot fi integrate în vise ca surse de adevărat pericol. „Oamenii în vârstă de 50–60 de ani, care nu au dat examene de decenii, încă visează examene ca răspuns la stres”, spune dr. Otaiku. O rutină de somn eficientă, evitând stresori precum emailul sau discuțiile tensionate înainte de culcare, poate reduce frecvența acestor vise.

Visele sexuale sunt foarte comune, mai ales în adolescență. 70–80% dintre oameni au avut un vis sexual, iar aproximativ 30% dintre bărbați și 13% dintre femei continuă să le aibă după 50 de ani. Visele despre înșelarea partenerului, cu panica, rușinea sau vinovăția ce urmează, sunt de asemenea frecvente.

Aceste vise pot reflecta experiențe recente sau atracția față de o altă persoană, dar pot semnala și nevoia unei schimbări în relație. „Visele sunt legate de experiențe emoționale puternice sau griji din timpul zilei”, explică Prof. Aiello.

Visele despre zbor apar la aproximativ 40% dintre oameni, de obicei în tinerețe. Sunt asociate cu trăsături de personalitate precum deschiderea către experiențe noi și mai puțină neuroticitate. Persoanele care își amintesc mai ușor visele sunt mai predispuse la vise de zbor și la lucid dreaming (conștientizarea visului în timp ce visează).

Originea acestor vise este totuși ordinară: în somn, percepția corpului în spațiu este redusă, iar lobii frontali, implicați în raționalitate, sunt „deconectați”, ceea ce permite vise spectaculoase.

Cercetările dr. Otaiku arată că persoanele care au coșmaruri frecvente la orice vârstă pot fi mai predispuse la demență în viitor. Studii pe copii și adulți au demonstrat că frecvența coșmarurilor poate fi un indicator timpuriu al deteriorării cognitive chiar și după 50 de ani.

Frequent nightmares pot accelera procesul de îmbătrânire biologică și sunt adesea un semn timpuriu al demenței, apărând cu mult înainte de problemele de memorie sau gândire. Relația este probabil bidirecțională: cei cu coșmaruri frecvente au mai multe șanse să dezvolte demență, iar cei cu demență pot avea mai multe coșmaruri.

„Am semnat, astăzi, contractul de finanțare pentru proiectul „Modernizare și extindere infrastructură de alimentare cu apă și canalizare în Portul Constanța”, o investiție majoră pentru infrastructura portuară a României”, spune Șerban pe Facebook.

Valoarea totală a proiectului este de 164.962.132,02 lei (TVA inclus), finanțată prin Programul Transport 2021–2027.

Din suma totală, 62.543.937,02 lei reprezintă contribuția Uniunii Europene, 62.543.937,01 lei reprezintă cofinanțare de la bugetul de stat, iar 39.874.257,99 lei sunt cheltuieli neeligibile.

Proiectul urmărește modernizarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă, canalizare menajeră și pluvială, construirea și reabilitarea de stații de pompare și epurare, precum și implementarea de soluții tehnice moderne pentru eficientizarea consumului de apă, protecția mediului și creșterea siguranței la incendiu.

„Prin această investiție, Portul Constanța face un pas important în conformarea cu directivele europene privind apa și apele uzate, crește eficiența operațională și își consolidează rolul de hub logistic strategic la Marea Neagră”, mai spune Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor și Infrastructurii.

Războiul din Ucraina a declanșat una dintre cele mai puternice crize pentru industria energetică rusă. După aplicarea, pe 21 noiembrie, a unor sancțiuni americane descrise drept „întârziate, dar devastatoare”, Lukoil – al doilea producător privat de petrol din Rusia – caută modalități de a-și proteja investițiile din afara țării.

În acest peisaj tensionat, Arabia Saudită joacă rolul unui actor strategic. Potrivit datelor publicate de Reuters, o companie saudită se află în prim-planul negocierilor pentru achiziția activelor externe ale Lukoil. Aceste active sunt estimate la circa 22 miliarde de dolari.

Cel mai important pretendent este Midad Energy, parte a conglomeratului Al Fozan Holding. Aparține uneia dintre cele mai influente familii de afaceri din Regat, cu conexiuni directe la cercurile de putere ale prințului moștenitor Mohammed bin Salman.

Midad Energy are un profil aparte: dincolo de activitatea energetică, legăturile sale se întind spre structurile de securitate ale statului saudit. Directorul executiv, Abdullah Al-Aiban, este fratele consilierului pe probleme de securitate națională, Musaed Al-Aiban. Acesta este un personaj cheie în relațiile dintre Riad, Moscova și Washington. Iar tatăl lor a condus, la vremea sa, serviciile de informații saudite.

Aceste conexiuni ridică întrebări despre scopurile reale ale tranzacției, care par să depășească sfera strict economică.

Conform surselor Reuters, aranjamentul financiar ar presupune depunerea sumelor într-un cont escrow, inaccesibil până la ridicarea restricțiilor asupra Lukoil. Există posibilitatea ca firme americane să fie implicate, direct sau indirect, în această operațiune.

Modelul sugerează un scenariu în care sancțiunile ar funcționa ca un instrument de temporizare. Acestea ar favoriza investitorii din Arabia Saudită și SUA, înainte ca o decizie politică să le relaxeze.

Proprietățile externe ale Lukoil sunt printre cele mai atractive din industria petrolieră. Compania deține cote în proiecte majore precum West Qurna-2 (Irak), Karachaganak și Tengiz (Kazahstan), Shah Deniz (Azerbaidjan), dar și investiții în Mexic, Ghana, Nigeria și Egipt.

În Europa, Lukoil operează rafinării și rețele de distribuție în Bulgaria, România și Olanda, plus sute de stații de carburanți care funcționează pe baza unor derogări speciale, inclusiv în Italia. Vânzarea acestui portofoliu ar putea reconfigura lanțurile globale de aprovizionare cu petrol și ar influența direct piețele regionale.

Pentru Kremlin, efectele sancțiunilor sunt deja vizibile: veniturile din petrol și gaze – ce reprezintă peste 25% din bugetul federal – au scăzut cu aproximativ o treime în noiembrie față de anul precedent.

Deși lichiditățile obținute din vânzarea activelor ar oferi un respiro pe termen scurt, pierderea controlului asupra unor pârghii energetice esențiale ar diminua influența geopolitică a Rusiei, într-un moment în care energia este una dintre cele mai puternice arme strategice ale Moscovei.

Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini, în contextul consultărilor pentru legislația necesară pregătirii bugetului de stat pentru anul 2026.

Discuțiile s-au axat asupra impozitului minim pe cifra de afaceri.

Reprezentanții mediului de afaceri au adus argumente pentru eliminarea acestuia, subliniind că introducerea impozitului a afectat investițiile și sentimentul de încredere al investitorilor în economia românească.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a menționat că, în prezent, la nivelul unui grup de lucru, sunt analizate două opțiuni în acest sens, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Prima are în vedere reducerea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu ianuarie 2026 și anularea acestuia din 2027, în condițiile menținerii la nivelul actual de 4.050 de lei a salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată. A doua variantă vizează eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu ianuarie 2026, în condițiile creșterii la nivelul de 4.350 de lei a salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată.

„Prim-ministrul a precizat că vor fi analizate toate argumentele, atât din perspectivă economică, cât și socială, iar în perioada imediat următoare vor fi luate decizii cu privire la impozitul minim pe cifra de afaceri, salariul minim, reforma administrativă”, transmite Guvernul.

Aceste decizii vor sta la baza definitivării bugetului de stat pentru anul 2026, care ar putea fi aprobat până la finalul lunii ianuarie a anului viitor, cu un obiectiv clar de încadrare în ținta de deficit bugetar de 6,4% din PIB.

Reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini au subliniat importanța predictibilității fiscale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții.

Consultările între Guvern și reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini vor continua în perioada următoare.