Cseke Attila a explicat, la Antena 3 CNN, că cetățenii sunt nemulțumiți pentru că statul a majorat taxele imediat, dar a amânat restructurarea propriilor cheltuieli.
„Dacă se făcea această reducere a cheltuielilor statului la nivelul administrației centrale și administrației locale, probabil cetățenii care v-au dat declarații nu aveau acest sentiment, ci aveau și sentimentul că și statul și-a redus aceste cheltuieli. Noi suntem gata cu acest pachet, UDMR este gata. Așteptăm decizia coaliției, nu suntem singuri în această coaliție, nu putem de unii singuri să implementăm această măsură”, a declarat ministrul.
Întrebat dacă există riscul unor noi majorări de taxe în cazul în care pachetul de administrație nu este adoptat, ministrul a dat asigurări că subiectul creșterilor fiscale este închis.
„Nu există niciun risc să crească nicio taxă mai mult. Eu cred că niciun partid din coaliție astăzi nu își asumă o altă creștere de impozite și taxe în România. Cred că acest lucru este foarte evident, cel puțin din poziționările pe care le-am văzut inclusiv în coaliție. S-a terminat cu anul acesta cu creșterea impozitelor și taxelor, nu vor mai crește nici anul acesta, nici în anul următor”, a spus Cseke Attila.
Ministrul a insistat asupra faptului că pachetul administrativ este singura soluție sustenabilă în acest moment și că acesta are un impact major asupra bugetului.
„Noi trebuie să trecem la partea aceasta, cu reducerea cheltuielilor statului. Și aici suntem în urmă, v-am spus, noi suntem gata la Ministerul Dezvoltării de luni întregi”.
Acționarii Warner Bros. Discovery (WBD) ar urma să voteze în martie asupra acceptării ofertei de achiziție din partea Netflix Inc., potrivit relatărilor recente. Surse apropiate situației au indicat că votul ar putea avea loc în a doua săptămână a lunii martie, iar investitorii WBD vor decide doar asupra propunerii Netflix, și nu asupra celei concurente venite din partea Paramount Skydance Corp, potrivit Reuters.
Informațiile referitoare la acest vot au apărut și în alte rapoarte de presă, care au discutat evoluțiile tranzacției dintre cele două companii americane. Tranzacția Netflix-WBD este un subiect intens urmărit de piețele financiare, iar decizia acționarilor este considerată un pas major în consolidarea pieței de streaming și divertisment media.
Pe lângă votul preconizat în martie, autoritățile de reglementare antitrust din SUA au programat și audieri pentru a evalua impactul potențial al acordului asupra competiției pe piața de media și streaming, ceea ce ar putea influența calendarul și rezultatul final al tranzacției.
Oferta Netflix a fost recent modificată într-o formă integral în numerar pentru a oferi mai multă certitudine acționarilor WBD și a accelera procesul de aprobare, un demers în contextul în care rivalul Paramount Skydance a depus propriile oferte concurrente, cu prețuri și structuri diferite.
Dacă acționarii WBD aprobă tranzacția, Netflix ar prelua studiourile și divizia de streaming ale Warner Bros., inclusiv HBO Max, ceea ce ar extinde semnificativ portofoliul de conținut al Netflix și poziția sa pe piața globală de divertisment.
Meciul dintre Ana Bogdan și sportiva poloneză a durat o oră și 30 de minute și a consemnat a treia victorie consecutivă în două seturi pentru Chwalińska la Cluj.
Pentru Ana Bogdan, în vârstă de 33 de ani (locul 538 WTA), finalistă a ediției din 2024 și beneficiară a unui wild-card, a reprezentat primul meci din circuitul WTA după o pauză de peste jumătate de an.
Maja Chwalińska (locul 146 WTA) și-a continuat parcursul solid, calificându-se în optimi, unde o va întâlni pe Olga Danilović, favorita numărul 7.
Tot luni au părăsit competiția încă două sportive din România: Elena Ruxandra Bertea (wild-card), învinsă de Kaja Juvan, și Miriam Bulgaru, eliminată de Olga Danilović.
România le mai are în competiție pe Sorana Cîrstea, Gabriela Ruse și Jaqueline Cristian.
De notat că și Karolina Plíšková, câștigătoarea ediției din 2024 după finala cu Ana Bogdan, a fost și ea eliminată luni în primul tur.
Transylvania Open se află la a șasea ediție și se desfășoară între 31 ianuarie și 7 februarie, la BTarena din Cluj-Napoca.
Turneul se joacă indoor, pe hard, iar fondul total de premiere este de 283.347 de dolari.
Rezultatele preliminare și parțiale ale alegerilor indică faptul că Costa Rica este aproape de a alege continuitatea în detrimentul schimbării în cursa prezidențială, potrivit AP.
Cu majoritatea voturilor deja numărate, candidatul susținut de actualul președinte a obținut un avans clar, evitând un tur secund probabil.
Potrivit Tribunalului Suprem Electoral, rezultatele din 88,4% dintre secțiile de votare o arată pe Laura Fernández în frunte, cu 48,5% din voturi.
Ea reprezintă Partidul Poporului Suveran și este succesoarea preferată a președintelui Rodrigo Chaves.
Fernández se apropie de pragul victoriei din primul turCel mai apropiat contracandidat al lui Fernández, economistul Álvaro Ramos din Partidul de Eliberare Națională, a obținut 33,3% din voturi.
Ramos și-a recunoscut înfrângerea duminică seara, angajându-se să conducă o opoziție fermă, dar constructivă, în următoarea etapă politică.
Legea electorală din Costa Rica impune obținerea a cel puțin 40% din voturi pentru o victorie din primul tur.
În condițiile în care Fernández a depășit deja acest prag în rezultatele preliminare, un tur doi pare, în prezent, puțin probabil.
Continuitate, criminalitate și stil politicFernández a candidat promițând continuarea agendei reformiste și tensionate a lui Chaves, cu accent pe schimbarea instituțională și managementul economic.
Creșterea criminalității a devenit o preocupare majoră pentru alegători, opiniile fiind împărțite privind impactul actualei administrații.
Fost ministru al planificării naționale și ulterior ministru al președinției, Fernández a intrat în cursă ca favorită clară.
Alinierea sa strânsă cu Chaves a mobilizat susținătorii care își doresc continuitate politică.
Cursă fragmentată și mizele parlamentareDouăzeci de candidați au concurat pentru funcția de președinte, însă niciunul, în afară de Fernández și Ramos, nu a depășit pragul de 5%.
Alegătorii au votat și pentru un Parlament de 57 de locuri, unde partidul lui Chaves este așteptat să obțină câștiguri, fără a atinge însă o majoritate.
Aproximativ 3,7 milioane de cetățeni din Costa Rica au fost eligibili pentru vot, participarea reflectând tradiția democratică solidă a țării.
Bogdan Ivan a explicat că schema de sprijin pentru gaze naturale este gândită special pentru perioada sezonului rece din cursul anului viitor.
„Din punct de vedere al consumatorilor vulnerabili pe segmentul de energie și gaze naturale, propunerea venită din partea Partidului Social Democrat este una foarte clară, și anume, pentru bugetul anului 2026, pentru acei consumatori care au venit sub 2500 de lei, în cazul gazelor naturale, să beneficieze de o bonificație de 100 de lei lunar în sezonul rece, care începe la 1 octombrie și se termină la 31 martie”, a declarat ministrul Energiei.
În ceea ce privește energia electrică, ajutorul financiar va fi aplicat pe parcursul întregului an, pentru a compensa eliminarea plafoanelor de preț.
„În cazul energiei electrice, trebuie să continue schema de sprijin pentru consumatorii care de asemenea au până în 2500 de lei venituri nete, de 50 de lei minus la factură, în perioada cuprinsă între 31 martie 2026 și 31 martie 2027”, a precizat Ivan.
3,7 milioane de beneficiariMinistrul a oferit și cifre legate de impactul social al acestor măsuri, subliniind numărul mare de puncte de consum vizate.
„În total vorbim despre aproximativ 2,1 milioane locuri de consum pentru energie electrică, asta înseamnă circa 3,7 milioane de oameni beneficiari, iar în cazul gazelor naturale vorbim de 1 milion de oameni, 1 milion de puncte de consum, adică 1,7 milioane de beneficiari”, a adăugat Ivan.
Ministrul a susținut că aceste bonificații sunt necesare pentru a proteja populația afectată de schimbările legislative din piața de energie de anul trecut.
„Este o măsură propusă de Partidul Social Democrat, care vine să-i sprijine pe românii care au cele mai mici venituri, care au fost afectați în cursul anului trecut de eliminarea plafonului la energie electrică. Venim cu această schemă de sprijin pentru oamenii care au venituri mici și medii atunci când vorbim despre plata facturilor la energie electrică și la gaze naturale”, a conchis Ivan.
Partidul Social Democrat a decis, duminică, în ședința Consiliul Politic Național, să susțină adoptarea, în regim de urgență, a pachetului de relansare economică și a pachetului de solidaritate, cu măsuri pentru protejarea pensionarilor și a altor categorii vulnerabile.
Președintele EMNT, László Tőkés, a vorbit despre criza profundă în care se află atât organizația pe care o conduce, cât și Consiliul Național Secuiesc (SZNT), ambele susținătoare ale diferitelor forme de autonomie. Potrivit Hungary Today, Tőkés a încercat să transmită optimism, dar nu și-a ascuns dezamăgirea față de lipsa de rezultate și de incapacitatea acestor structuri de a atrage segmente noi din societate.
Publicația subliniază că evenimentul a fost dominat de participanți în vârstă, un semn clar al eșecului de a mobiliza tinerii și femeile, considerați esențiali pentru construirea unei mase critice capabile să pună presiune reală pe decidenții politici.
Un exemplu de viziune diferită asupra democrației a fost adus în discuție prin referirea la Andreas Gross, fost membru al Consiliului Național al Elveției, cunoscut pentru promovarea democrației directe.
„Democrația este amenințată de alienarea cetățenilor față de ea. Oamenii vor să participe, să se implice, vor mai mult decât să fie doar reprezentați”, a declarat Andreas Gross, într-un interviu citat de Hungary Today.
Articolul atrage atenția și asupra nemulțumirilor tot mai vizibile din zonele secuiești, interpretate ca un semn al pierderii încrederii în Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), formațiunea politică ce reprezintă comunitatea maghiară în Parlamentul de la București.
Blocaj politic și lipsă de alternativăDeși există partide maghiare de opoziție care critică UDMR pentru eșecul obținerii autonomiei, Hungary Today arată că acestea nu au reușit să ofere soluții viabile. Propunerile legislative depuse până acum nu au avut impact real, în lipsa unei mișcări civice unite și constante.
Publicația subliniază că obediența politică a UDMR față de București riscă să ducă la o ruptură cu electoratul maghiar și, implicit, la pierderea influenței parlamentare.
Mai mult, un punct de vedere controversat a fost exprimat de politologul Miklós Bakk, membru al unei organizații numite TEUS, care a descris eforturile pentru autonomie drept un proces cu rezultate indirecte.
„Deși demersurile nu au avut succes direct, ele au dus la adoptarea steagului secuiesc ca simbol comunitar și la legitimarea termenului «Ținutul Secuiesc» prin folosirea sa constantă, inclusiv în spațiul public românesc”, a afirmat Miklós Bakk în cadrul evenimentului.
Acesta a menționat și faptul că problema autonomiei a ajuns pe agenda inițiativelor cetățenești europene, chiar dacă șansele de aprobare sunt reduse. Tot Bakk a atras atenția asupra riscului pierderii județelor secuiești în contextul viitoarei reforme administrative din România.
„Dispariția lor ar fi extrem de dureroasă și ar avea consecințe negative din perspectivă istorică” a spus acesta.
Continuarea luptei pentru autonomieAlți participanți la dezbatere au pledat pentru continuarea luptei. Liderul Alianței Maghiare din Transilvania (EMSZ), Zoltán Zakariás, a susținut că lipsa succeselor din ultimii 35 de ani nu trebuie să ducă la abandonarea ideii de autonomie. Președintele SZNT, Balázs Izsák, a propus analizarea respingerilor oficiale primite până acum și informarea publicului român în legătură cu acestea.
Totodată, Zsolt Szilágyi, vicepreședinte al Alianței Libere Europene, a sugerat testarea sprijinului popular printr-un referendum.
Publicația consideră că, paradoxal, viitoarea criză economică și reducerea fondurilor europene ar putea redeschide discuțiile despre autonomie. După aderarea României la Uniunea Europeană, interesul pentru astfel de modele regionale a scăzut, pe fondul promisiunilor de dezvoltare și modernizare.
Analiza publicației oferă o recunoaștere indirectă a eșecului strategiei autonomiste din ultimii 30 și ceva de ani. Chiar actorii maghiari vorbesc despre stagnare, impas, lipsă de mobilizare și despre faptul că proiectul nu mai reușește să scoată oamenii în stradă sau să creeze presiune reală. Întrucâtva, asta confirmă că autonomia este mai mult o veleitate a unor vârstnici maghiari, nu este o cerere susținută masiv și coerent, ci mai degrabă un subiect menținut de o elită politică îmbătrânită.
