Compania SpaceX, deținută de Elon Musk, a anunțat pe platforma X că noua fereastră de lansare este programată în cursul zilei de vineri, după ce misiunea a fost reprogramată de mai multe ori.
Lansarea fusese stabilită inițial pentru 16 iulie, însă a fost anulată în ultimul moment. Elon Musk a explicat atunci că sistemul automat a oprit numărătoarea inversă după ce o parte dintre motoare nu au pornit corespunzător. Misiunea fusese reprogramată pentru joi, 23 iulie. Acum a fost amânată din nou.
Testul anterior s-a încheiat cu explozia naveiUltimul zbor de test a avut loc în luna mai, când SpaceX a lansat Starship S39, primul prototip al celei de-a treia generații (V3) a navei. Deși zborul a decurs conform planului în mare parte, vehiculul a explodat după amerizarea în ocean.
Compania a transmis ulterior că a actualizat software-ul navei și a remediat problemele identificate în timpul celui de-al 12-lea test.
Proiectul StarshipStarship este cel mai ambițios proiect al SpaceX și este conceput ca un sistem complet reutilizabil pentru transport spațial. Potrivit companiei, acesta va putea fi folosit pentru misiuni cu echipaj pe orbită joasă, lansarea de sateliți, precum și pentru viitoare zboruri către Lună, Marte și alte destinații din Sistemul Solar.
Atât treapta de propulsie Super Heavy, cât și nava Starship sunt proiectate să revină pe Pământ prin aterizare verticală, pentru a putea fi reutilizate în misiuni ulterioare.
Potrivit comunicatului Comandamentului Central al Statelor Unite ale Americii (CENTCOM), au fost vizate centre de comandă militare, depozite de drone, rețele de comunicații, instalații de supraveghere de coastă și capacități maritime ale Iranului. Acțiunea militară s-a încheiat la ora 04:00.
CENTCOM afirmă că obiectivul operațiunilor este diminuarea amenințării pe care Iranul o reprezintă pentru navigatorii civili și pentru navele comerciale care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante culoare maritime pentru transportul mondial de petrol.
„Strâmtoarea internațională rămâne deschisă navigației, în pofida atacurilor recente ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice din Iran. Navele comerciale continuă să tranziteze liber strâmtoarea, cu sprijinul armatei americane”, se arată în comunicat.
Comandamentul american precizează că peste 50.000 de militari americani sunt desfășurați în prezent în Orientul Mijlociu.
Campania de atacuri aeriene a fost lansată după ce administrația de la Washington a acuzat Iranul că amenință libertatea de navigație în Golful Persic și în Strâmtoarea Ormuz, inclusiv prin atacuri asupra navelor comerciale și prin sprijinul acordat grupărilor aliate din regiune, precum rebelii houthi din Yemen. Iranul susține că acționează pentru apărarea intereselor sale de securitate.
Într-o postare publicată pe platforma Truth Social, Trump a transmis că măsura se aplică „până la noi ordine”.
„Vă rog să considerați această declarație drept o notificare oficială că, începând din acest moment și până la noi ordine, toate pagubele provocate navelor, mărfurilor sau oricăror bunuri conexe vor fi plătite din banii Iranului pe care Statele Unite îi dețin și îi controlează”, a scris liderul de la Casa Albă.
Anunțul lui Trump vine pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al atacurilor asupra transportului maritim din două dintre cele mai importante rute comerciale din lume. Joi, rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au revendicat atacuri asupra unor petroliere saudite în Marea Roșie, în apropierea strâmtorii Bab el-Mandeb, iar administrația americană acuză Teheranul că este responsabil pentru acțiunile aliaților săi regionali.
În paralel, traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz rămâne afectat de conflictul dintre SUA și Iran. Washingtonul susține că desfășoară operațiuni militare pentru protejarea libertății de navigație și reducerea capacității Iranului de a amenința transportul comercial, în timp ce Teheranul a fost acuzat că a atacat sau a sprijinit atacuri asupra unor nave comerciale și petroliere din regiune.
De asemenea, declarația lui Trump nu este o idee nouă. La începutul lunii iunie, administrația sa analiza deja posibilitatea folosirii activelor iraniene înghețate pentru a acoperi pagubele provocate aliaților din Golf de atacurile atribuite Iranului. Anunțul de vineri extinde această abordare și la despăgubirea navelor și încărcăturilor afectate.
Ancheta arată că aeronava ATR 72-500, care efectua o cursă între orașul Cascavel și aeroportul internațional din Sao Paulo, a întâlnit condiții severe de formare a gheții la o altitudine de aproximativ 5.200 de metri. Din această cauză, avionul și-a pierdut portanța și a intrat într-un „flat spin” (rotație aproape orizontală), din care echipajul nu a mai reușit să îl redreseze, după cum se arată în raportul final publicat vineri de anchetatorii Forțelor Aeriene ale Braziliei, potrivit AP.
Înregistrările din cutiile negre au arătat că piloții au observat acumularea masivă de gheață pe aeronavă. Totuși, sistemul de degivrare a prezentat defecțiuni repetate și a fost pornit și oprit de mai multe ori în momente critice ale zborului.
Anchetatorii au concluzionat că în cadrul companiei Voepass exista o „cultură a normalizării abaterilor”, ceea ce a făcut ca aeronava să decoleze în ciuda unor probleme tehnice cunoscute, inclusiv ale sistemului de degivrare.
Raportul mai arată că echipajul a fost distras de comunicații radio de rutină și de sarcini administrative în timpul avertizărilor privind formarea gheții, iar manevrele necesare pentru recuperarea aeronavei nu au fost efectuate la timp.
Accidentul s-a produs pe 9 august 2024, când avionul s-a prăbușit într-un cartier rezidențial din orașul Vinhedo, în apropiere de Sao Paulo. Toate cele 62 de persoane aflate la bord au murit, fiind cel mai grav dezastru aviatic din Brazilia după 2007.
Potrivit mesajelor publicate pe canalul oficial al Forțelor Aeriene ucrainene, după miezul nopții au fost semnalate grupuri de drone care se îndreptau spre sudul regiunii Odesa, în direcția Vîlkove (Vâlcov), oraș situat în Delta Dunării, la mică distanță de granița cu România.
De asemenea, au fost raportate mai multe rachete ghidate lansate spre Ciornomorsk, Tatarbunari, localitate aflată la aproximativ 30-40 de kilometri de frontiera cu România, orașul Odesa, Maiaki, localitate situată pe malul Nistrului, la vest de Odesa.
Atacul face parte dintr-un nou val de atacuri asupra Ucrainei, în condițiile în care, în ultimele ore, Forțele Aeriene ucrainene au raportat zeci de drone și bombardamente aeriene în mai multe regiuni ale țării, inclusiv Cernihiv, Sumî, Harkov, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Nikolaev și Poltava.
În contextul atacurilor asupra sudului regiunii Odesa, autoritățile române au emis din nou, în noaptea de joi spre vineri, un mesaj RO-Alert pentru județul Tulcea, avertizând populația asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian și recomandând adăpostirea în spații de protecție sau în locuințe, departe de ferestre.
Operațiunea a început la ora 01:45 și are ca obiectiv „tragerea la răspundere a Iranului și diminuarea amenințărilor reprezentate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) la adresa transportului comercial”.
Potrivit comunicatului, atacurile fac parte din campania militară desfășurată de Statele Unite în ultimele săptămâni și vizează infrastructura și capacitățile militare ale Iranului asociate IRGC.
Autoritățile americane susțin că atacurile urmăresc să reducă riscurile la adresa navigației comerciale prin Strâmtoarea Ormuz și să descurajeze noi acțiuni ale Iranului în regiune.
În același timp, agenția iraniană de presă Fars a relatat că în orașul Ahvaz, capitala provinciei Khuzestan, au fost auzite mai multe explozii. Deocamdată, nu este clar unde s-au produs exact deflagrațiile și care este cauza acestora.
Într-un comunicat publicat joi seară de FIDE, Dvorkovich a calificat decizia drept „ilegală și nedreaptă” și a anunțat că o va contesta.
„Vreau să afirm fără echivoc că consider această decizie ilegală și nedreaptă și că ea va fi contestată imediat prin toate mijloacele posibile. Sunt încrezător că justiția va prevala”, a transmis acesta.
Pachetul de sancțiuni vizează 170 de entități și 48 de persoane și include măsuri precum înghețarea activelor, interdicții de călătorie și restricții privind tranzacțiile.
Fost viceprim-ministru al Rusiei și președinte al FIDE din 2018, Dvorkovich a explicat că, până la o decizie definitivă a instanțelor sau până la modificarea sancțiunilor, măsurile impuse de UE și Elveția ar putea afecta activitatea federației.
„Aceste sancțiuni ar putea împiedica funcționarea stabilă a FIDE, motiv pentru care am decis să suspend voluntar exercitarea puterilor și atribuțiilor mele de președinte al FIDE, cu efect imediat și pentru întreaga perioadă în care rămân supus sancțiunilor în baza legislației Uniunii Europene și a Elveției”, se arată în declarația sa.
Viswanathan Anand preia interimatul la conducerea FIDEPotrivit Cartei FIDE, atribuțiile de președinte vor fi preluate de vicepreședintele organizației, fostul campion mondial Viswanathan Anand, care va exercita funcția de președinte interimar.
Dvorkovich și-a exprimat încrederea că organizația își va continua activitatea fără sincope.
„Cred în Consiliul FIDE și sunt convins că acesta și administrația federației vor depăși toate provocările și vor face tot posibilul pentru a asigura continuitatea activității FIDE, a competițiilor și a programelor sale sociale”, a afirmat el.
Consiliul FIDE a anunțat că a aprobat și ratificat suspendarea voluntară a lui Dvorkovich. În această perioadă, acesta „nu va exercita responsabilitățile, atribuțiile, drepturile și prerogativele prevăzute de Carta FIDE” și nu va putea acționa în calitate de persoană care controlează federația sau activele acesteia, atât timp cât sancțiunile impuse de Uniunea Europeană și Elveția rămân în vigoare.
Suspendarea intervine cu doar câteva luni înaintea alegerilor pentru conducerea FIDE. Dvorkovich anunțase luna trecută că va candida pentru un nou mandat de președinte, scrutinul urmând să aibă loc în cadrul Adunării Generale a FIDE, organizată în septembrie, cu ocazia Olimpiadei de Șah de la Samarkand, în Uzbekistan.
Federația Internațională de Șah a suspendat Rusia, la 10 iunie, în urma unei decizii a Tribunalului de Arbitraj Sportiv (CAS).
Potrivit mesajului transmis de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), populația este îndemnată să își păstreze calmul și să se adăpostească în beciuri sau în adăposturi de protecție civilă.
„Există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian. Păstrați-vă calmul! Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori. Durata estimată: 90 min.”, se arată în mesajul RO-Alert.
Până la acest moment, autoritățile nu au anunțat producerea unor incidente.
Județul Tulcea a fost vizat în repetate rânduri de mesaje RO-Alert pe fondul atacurilor rusești cu drone asupra infrastructurii portuare din Ucraina, în apropierea graniței cu România.
În mai multe situații, fragmente de drone au fost descoperite pe teritoriul județului Tulcea, iar aeronave militare române și aliate au fost ridicate pentru monitorizarea și protejarea spațiului aerian.
Exporturile din Brazilia către Statele Unite ale Americii vor fi taxate cu un tarif de 12,5%, în cadrul noilor măsuri anunțate de Washington în baza Secțiunii 301 din Legea Comerțului din 1974, care vizează statele acuzate că nu combat eficient importurile de bunuri produse prin muncă forțată.
„Fără o bază legală în dreptul intern care să susțină politica sa comercială protecționistă, Reprezentantul pentru Comerț al Statelor Unite a ales să manipuleze o problemă de o importanță majoră pentru drepturile omului și drepturile lucrătorilor”, a transmis guvernul brazilian într-un comunicat preluat de Reuters.
Autoritățile din Brazilia au anunțat că vor declanșa imediat procedurile prevăzute de Legea reciprocității.
În plus, au precizat că vor sesiza mecanismul de soluționare a litigiilor din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), contestând legalitatea noilor taxe.
Noile tarife americane, care intră în vigoare vineri dimineață, afectează 60 de economii și înlocuiesc taxa temporară de 10% introdusă anterior de administrația Trump, după ce Curtea Supremă a SUA a blocat o parte din regimul tarifar impus anul trecut.
Potrivit Washingtonului, măsurile urmăresc să sancționeze statele care nu aplică sau nu pun în aplicare eficient interdicțiile privind importurile de produse realizate prin muncă forțată.
Măsurile intră în vigoare vineri și înlocuiesc taxa temporară de 10% introdusă după blocarea tarifelor reciproce de către Curtea Supremă a SUA, au anunțat joi oficiali ai administrației americane.
Noile taxe vor intra în vigoare la ora 07:01, exact în momentul în care expiră tariful global temporar de 10% introdus de Trump pentru o perioadă de 150 de zile, după ce Curtea Supremă a SUA a anulat, în februarie, tarifele reciproce de 10%-50% impuse anul trecut în baza legislației privind situațiile de urgență națională.
Cum justifică administrația Trump noile tarife vamaleCasa Albă susține că noile măsuri nu reprezintă o simplă înlocuire a tarifelor expirate, chiar dacă nivelul taxelor și acoperirea lor sunt similare. De această dată, administrația utilizează Secțiunea 301 din Legea Comerțului din 1974, care permite sancționarea practicilor comerciale considerate neloiale.
Potrivit Biroului Reprezentantului pentru Comerț al SUA (USTR), decizia vine în urma a 60 de investigații deschise la ordinul președintelui Donald Trump pe 12 martie 2026, care au vizat modul în care diferite economii interzic și aplică interdicțiile privind importurile de bunuri produse prin muncă forțată.
Procesul a inclus două serii de audieri publice, consultări cu peste 45 de guverne și analiza a peste 3.700 de comentarii primite din partea companiilor, organizațiilor și altor părți interesate. La finalul investigațiilor, USTR a concluzionat că practicile celor 60 de țări afectează comerțul american, justificând impunerea de tarife în baza Secțiunii 301 din Legea Comerțului din 1974.
Ambasadorul pentru Comerț al SUA, Jamieson Greer, a declarat că administrația Trump consideră că „decenii de apeluri morale nu au eliminat munca forțată din lanțurile globale de aprovizionare”.
„Statele Unite au o interdicție privind importurile realizate prin muncă forțată de aproape un secol și o aplică riguros. A venit timpul ca și partenerii noștri comerciali să facă același lucru”, a afirmat Greer, în comunicatul oficial.
Unele produse vor fi exceptateNoile tarife nu se vor aplica tuturor bunurilor. Sunt exceptate petrolul și gazele naturale, îngrășămintele, anumite produse alimentare, precum și produsele deja vizate de tarife impuse din motive de securitate națională, precum automobilele, oțelul, aluminiul și cuprul.
De asemenea, mărfurile care respectă regulile Acordului comercial SUA-Mexic-Canada (USMCA) vor fi scutite, având în vedere gradul ridicat de integrare al lanțurilor de aprovizionare din America de Nord.
Tarife diferite în funcție de măsurile adoptate de fiecare țarăAdministrația Trump a precizat că statele care au adoptat o legislație considerată adecvată pentru combaterea muncii forțate vor fi taxate cu 10%, în timp ce acelea considerate insuficient de stricte vor suporta tarife de 12,5%.
Oficialii au dat exemplul Indiei, care, în urma unor modificări legislative recente, a fost inclusă în categoria statelor care vor plăti tariful redus de 10%.
Pentru Uniunea Europeană, tarifele nu se aplică uniform tuturor produselor. Potrivit USTR, anumite bunuri europene vor fi taxate cu 10%, iar altele cu 12,5% (din care se scade tariful aplicabil conform regulii „națiunii celei mai favorizate”), în timp ce o serie de produse beneficiază de excepții pentru a evita perturbări economice sau pentru că nu pot fi produse în cantități suficiente în Statele Unite.
„Scorul de 2-0 este un rezultat periculos în fotbal. Știam că au o echipă foarte puternică. Brann m-a impresionat. Am spus și ieri, la conferința de presă, că este o echipă foarte bună. Sunt în mijlocul campionatului, ritmul lor este foarte bun”, a declarat Bergodi, la conferința de presă după meciul în care U Cluj a revenit de la 0-2.
Întrebat dacă Brann este cea mai puternică echipă pe care a întâlnit-o Universitatea Cluj de când se află la conducerea tehnică, italianul a răspuns afirmativ.
„Da, cred că este cea mai puternică. Eu cred că este o echipă care poate să câștige și campionatul în România. M-a impresionat. Au jucători foarte buni. Am analizat bine echipa, am văzut două meciuri ale lor și alte partide din campionat. Pasează foarte bine. Nu era ușor pentru noi”, a spus tehnicianul.
Bergodi a explicat că schimbările făcute în partea secundă au adus un plus echipei.
„Schimbările au fost inspirate. Ei au o calitate foarte mare în față, cum pasează mingea în careu, aduc mulți jucători în careu. A fost foarte greu pentru noi. Dar schimbările au venit cu un plus. Nu pot să spun că cei care au jucat nu au jucat bine, dar cei care au venit de pe bancă au dat randament. Cu cinci schimbări poți schimba aproape jumătate de echipă și asta ne-a ajutat”, a afirmat antrenorul.
Tehnicianul italian s-a declarat mulțumit de evoluția atacantului Jovo Lukic, autorul golului care a readus speranțele echipei sale.
„Sunt bucuros pentru Jovo. Are calitate și echipa l-a ajutat, i-a adus mingi în față ca să își creeze ocazii. Mă bucur că a marcat cu capul, dar îmi pare puțin rău că a ratat acea ocazie cu piciorul drept, după mingea recuperată de Pedro”, a declarat Bergodi.
Antrenorul Universității Cluj nu consideră că revenirea echipei sale s-a datorat unei căderi a adversarului.
„Nu cred că Brann a căzut. Cred că noi am început să jucăm mai bine. Primul gol ne-a dat încredere, apoi a venit și al doilea foarte repede. În ultimele 15-20 de minute am împins jocul”, a spus el.
Referitor la returul din Norvegia, Bergodi a admis că Brann pornește cu avantajul terenului propriu, însă a subliniat că Universitatea Cluj merge să lupte pentru calificare.
„Da, ei au prima șansă, pentru că joacă acasă. Sigur, Brann are prima șansă, dar noi nu mergem acolo în excursie. Am făcut 2-2. Dacă pierdeam cu 0-2 era greu să întoarcem rezultatul. Acum calificarea se joacă, chiar dacă ei au prima șansă”, a concluzionat Bergodi.
