Rechizitoriul întocmit de procurori în cazul Călin Georgescu dedică pagini întregi modului în care au fost desfășurate campaniile informaționale de pe rețelele de socializare.
Potrivit textului, „scopul vizat a fost destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diminuarea gradului de coeziune la nivelul societății”.
Campaniile dezvoltate pe rețelele de socializare au fost instrumentate profesionist, prin „exploatarea vulnerabilităților audiențelor naționale”.
Nișe definite și mesaje personalizateFiecare specificitate a fiecărei rețele a fost foarte bine exploatată, „prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației pe nișe bine definite, cu intenția de a livra mesaje personalizate”.
Au fost dezvoltate infrastructuri complexe, în care s-a coagulat un întreg narativ emoțional ce a exploatat sentimentul de nemulțumire a populației, cu scopul precis de a accentua divizarea socială.
Un exemplu concret îl constituie modul de microtargetare a populației prin intermediul unui ecosistem de pagini Facebook, care aborda coordonat teme de interes public, de la medicina alternativă, la religie și rețete.
După postări consistente pe aceste subiecte și odată cu apropierea datei de votare, discursul căpăta un puternic caracter politic.
Construirea și diseminarea atentă a mesajuluiAceste pagini au concentrat un nucleu de audiență ușor influențabilă, „vulnerabilă la narativele de dezinformare”, se arată în rechizitoriu – un comportament care a fost semnalat de mai multe state europene, care au remarcat, de asemenea, și conținutul exprimat atât în română, cât și în rusă.
Postările au fost direcționate pe discursuri cu caracter de spiritualitate, identitar, promovarea tradițiilor românești și elogierea conceptelor ultranaționaliste, pentru captatio benevolaentiae, după care acestea erau promovate cu scopul propagării mesajelor eurosceptice și anti-sistem.
De remarcat că infrastructura a redirecționat utilizatorii către site-uri de tip doppelänger („dublură” sau „sosie” în limba germană), site-uri false, care imită foarte bine un site real, al unei instituții, companii, publicații sau persoane publice, folosite pentru propagandă, dezinformare, phishing, manipularea imaginii publice.
IP-uri în RusiaAceste site-uri conțineau „reclame de tip native ads (o reclamă care se integrează natural în conținutul rețelei în care e diseminată n. red.), furnizate de companii cu legături în Federația Rusă, respectiv AdNow, Geozo și AdsKeeper”, potrivit rechizitoriului.
Unele dintre aceste site-uri aveau IP-uri în Federația Rusă.
Interesant de remarcat este faptul că unele dintre companii, cum ar fi, de exemplu, MGID, a realizat, în 2019, sondaje cu privire la preferințele de conținut ale utilizatorilor români, după un tipar al AdNow, companie aflată în legături cu serviciile de informații din Federația Rusă.
Cine este și cu ce se ocupă compania MGID„MGID este o companie care oferă editorilor soluții de monitorizare a traficului și creștere a audienței prin crearea de reclame plătite.
Marca MGID a fost înregistrată de o companie din Panama ce este administrată de un operator economic cu sediul în Federația Rusă, Moscova, înființată de un cetățean rus.
Totodată, s-a stabilit că cetățeanul rus a administrat alte 10 societăți comerciale fondate de holding-ul financiar FINAM – Information Technologies, cu sediul în Moscova, Federația Rusă.
De asemenea, prin intermediul reclamelor fabricate de compania MGID a fost asigurată o campanie de promovare a unor suplimente alimentare originare din Federația Rusă”, se arată în rechizitoriu.
Activități derulate de pe TelegramO altă companie este Geozo, care oferă soluții de monetizare a traficului și creșterea audienței, prin crearea de reclame plătite.
Aceasta are sediul în Cipru, la Limasol, iar operațiunile financiare au fost derulate de o persoană care a deținut funcții relevante în mai multe companii din Federația Rusă.
Activitățile de targetare a populației au fost realizate și prin postarea unor materiale video cu candidatul Călin Georgescu pe rețelele de socializare, direcționate pe nișe ideologice („naționaliști, conspiraționiști, ultra-religioși”).
Toate aceste activități au fost derulate de pe canalul de Telegram @propagatorcg, înaintea primului tur de scrutin prezidențial și „a vizat testarea gradului de receptivitate și verificare a susceptibilităților sociale” în comunitățile vizate.
Videoclipurile au fost croite în funcție de tiparul fiecărei rețele sociale – bannere, imagini, exit-poll-uri cu sigla CG11 (poziția d epe buletinul de vot al candidatului Călin Georgescu).
De remarcat că administratorul canalului a diseminat instrucțiuni privind tehnici de eludare a restricțiilor impuse de platforme și a informat care sunt cele mai bune perioade de viralizare.
Raportul Tik Tok„Platforma TIK TOK a reprezentat principalul canal prin care a fost amplificată expunerea conținutului de propagandă electorală asociată candidatului Georgescu Călin, prin eludarea restricțiilor de viralizare a conținutului asociat persoanelor din spectrul politic”, arată textul rechizitoriului.
Un raport TikTok citat în document arată că au fost identificate și închise două rețele de coordonate de conturi care au operat în România, în vederea promovării candidatului Călin Georgescu.
„Rețeaua care a activat în luna noiembrie a fost constituită din 78 de conturi active care au cumulat un număr de 1.781 de urmăritori, acțiunile vizate fiind postarea de comentarii, reprezentând totodată faza incipentă de alterare a algoritmului și introducere în discursul opiniei publice a ideii unui președinte suveranist”.
Rolul lui Bogdan PeșchirHashtaguri precum #cg, #calingeorgescu, #georgescu, #calingeorgescu2024 au fost viralizate excesiv, valorile metrice ale materialelor video indicând sute de milioane de vizualizări.
Documentul procurorilor reține implicarea activă a lui Bogdan Peșchir, utilizatorul contului de tik Tok @bogpr, datorită notorietății conurate pe rețea.
Potrivit procurorilor, acesta a investit anterior suma de aproximativ 1.000.000 de euro în platformă, pentru a beneficia de statutul de utilizator de nivel 50, care, ulterior, i-a oferit capabilitățile necesare pentru a finanța campania electorală a lui Călin Georgescu.
„Astfel, statutul i-a permis accesul la donații monetizabile exclusive utilizatorilor de nivel 50, care au fost acordate sub forma unei mite electorale în cadrul transmisiunilor în direct atât conturilor care derulau propaganda electorală, cât și unor influenceri cu grad ridicat de expunere.
Toate aceste acțiuni coroborate au permis manipularea algoritmului de funcționare a rețelei de socializare astfel încât să influențeze percepția utilizatorilor în favoarea unui actor politic, respectiv a unei ideologii politice, aspect ce încalcă condițiile de utilizare a platformei ce este destinată exclusiv activităților de divertisment, fiind interzisă propaganda politică”, reține documentul.
Articolul Cum a fost instrumentată pe rețelele de socializare campania electorală a lui Călin Georgescu / Cum au fost viralizate mesajele / Rolul lui Bogdan Peșchir în susținerea campaniei lui Georgescu apare prima dată în Mediafax.
„Intervenţia militară va duce la mai multă distrugere, mai multe victime şi mai multe deplasări forţate”, a declarat Anouar El Anouni, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
„Aceasta va agrava, de asemenea, situaţia umanitară deja catastrofală şi va pune în pericol vieţile ostaticilor”.
Miercuri, principalul diplomat al UE, Kaja Kallas, va prezenta reprezentanţilor naţionali propuneri pentru creşterea presiunii asupra Israelului în legătură cu campania sa militară din Gaza.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că va solicita aprobarea statelor membre pentru noi sancţiuni împotriva extremiştilor de dreapta din Israel şi pentru o suspendare parţială a unui acord comercial cu Israelul. De asemenea, ea a spus că va îngheţa milioane de euro acordate de executivul UE Israelului, ceea ce nu ar necesita aprobarea tuturor ţărilor membre.
Articolul Uniunea Europeană ameninţă Israelul cu sancţiuni dacă nu opreşte ofensiva terestră în Gaza apare prima dată în Mediafax.
Compania JD Wetherspoon va reduce prețurile la alimente și băuturi joi pentru a evidenția „diferențele” fiscale care afectează afacerile din domeniul ospitalității, potrivit Sky News.
Cele 794 de pub-uri ale companiei din Marea Britanie și Irlanda vor reduce prețurile cu 7,5% pentru a arăta guvernului și clienților ce s-ar putea întâmpla dacă sectorul ar beneficia de o reducere a TVA-ului.
Pub-urile, restaurantele, cafenelele și barurile trebuie să plătească 20% TVA pentru vânzările de alimente și băuturi, în timp ce majoritatea alimentelor și băuturilor vândute de supermarketuri pentru a fi consumate acasă nu conțin TVA.
Campania încearcă să convingă autoritățile să „creeze egalitate fiscală” prin reducerea TVA-ului din sector la 12,5%, spunând că acest lucru ar ajuta industria să reducă prețurile și să creeze noi locuri de muncă.
Articolul Campanie de reducere a taxelor în Marea Britanie. Un lanț de pub-uri reduce prețurile pentru o zi apare prima dată în Mediafax.
Washingtonul exercită presiuni pentru ca suficiente progrese să fie realizate până la reuniunea liderilor mondiali de la New York, la Adunarea Generală a ONU de la sfârşitul lunii septembrie, pentru a-i permite preşedintelui Donald Trump să anunţe un progres important, au declarat patru surse, potrivit Reuters.
Chiar şi un acord modest ar fi o realizare, au precizat sursele, subliniind poziţia dură a Israelului în timpul lunilor de negocieri şi poziţia slabă a Siriei după conflictele sectare din sud, care au intensificat apelurile pentru o posibilă divizare a ţării.
Propunerea Siriei vizează retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în ultimele luni, restabilirea unei zone tampon demilitarizate convenite în armistiţiul din 1974 şi oprirea atacurilor aeriene şi incursiunilor terestre israeliene în Siria.
Sursele au precizat că discuţiile nu au abordat statutul Înălţimilor Golan, ocupate de Israel în războiul din 1967. O sursă siriană familiarizată cu poziţia Damascului a afirmat că acest subiect va fi lăsat „pentru viitor”.
Cele două ţări sunt, din punct de vedere tehnic, în război încă de la crearea Israelului în 1948, în ciuda armistiţiilor periodice. Siria nu recunoaşte statul Israel.
După luni de incursiuni în zona demilitarizată, Israelul a abandonat armistiţiul din 1974 pe 8 decembrie, ziua în care o ofensivă a rebelilor l-a înlăturat pe preşedintele sirian de atunci, Bashar al-Assad. Israelul a atacat obiective militare siriene şi a trimis trupe la mai puţin de 20 de kilometri de Damasc.
„SUA exercită presiuni asupra Siriei pentru a accelera un acord de securitate – pentru Trump, acest lucru este personal”, a declarat o sursă de securitate israeliană, precizând că liderul american doreşte să se prezinte ca arhitectul unui succes major în diplomaţia din Orientul Mijlociu.
Un oficial al Departamentului de Stat al SUA a declarat că Washingtonul „continuă să susţină orice efort care va aduce stabilitate şi pace durabilă între Israel, Siria şi vecinii săi”.
Articolul Siria şi Israel se apropie de un acord de securitate sub presiunea Statelor Unite apare prima dată în Mediafax.
