„Am arătat un ritm foarte puternic şi suntem din ce în ce mai adaptaţi la Aston Martin, care este o maşină foarte solicitantă şi diferită de ceea ce eram obişnuit. A fost fantastic să urc pe podium la Valencia şi suntem motivaţi pentru următoarea etapă a campionatului”, a declarat pilotul român, într-un comunicat oficial.
În prima cursă, Luca Savu s-a evidenţiat, câştigând mai multe poziţii până a urcat pe locul şase la general, cu un ritm care i-a permis să lupte de la egal la egal cu cei mai experimentaţi piloţi din pluton, reuşind să ajungă pe locul secund la clasa GT4 Pro. Strategia bună a echipei la boxe şi prestaţia solidă a lui Henrique Oliveira din ultimele minute ale cursei au permis ca Aston Martin-ul Vantage AMR GT4 al echipei Racar Motorsport – AMR Partner Team să îşi păstreze poziţiile până la linia de sosire, asigurând astfel primul podium al sezonului pentru duo-ul AMR Academy.
„M-am adaptat foarte bine la circuitul din Valencia, pe care nu îl cunoşteam deloc, şi, pe măsură ce au trecut sesiunile de antrenamente, încrederea în forţele proprii şi în maşină a crescut progresiv. Calificarea a fost pozitivă, iar cu puţin noroc în trafic ar fi putut fi şi mai bună. Prima cursă ne-a ieşit foarte bine, am reuşit să am un ritm foarte bun şi să fac cele mai multe depăşiri din pluton. Echipa a gestionat foarte bine strategia şi Henrique a fost, de asemenea, la înălţime. Acest rezultat răsplăteşte munca pe care o depunem, ne dă tot mai multă încredere şi ne permite să fim din ce în ce mai rapizi”, a declarat Savu.
Despre a doua cursă, acesta a recunoscut că a fost un moment dificil: „A doua cursă a fost foarte frustrantă. Henrique a fost scos de pe pistă de un adversar care a abordat în mod nesportiv al treilea viraj. A fost păcat, pentru că aveam şanse mari să ne reîntoarcem pe podium”.
Articolul Pilotul român de 17 ani, Luca Savu, la primul podium în Iberian Supercars GT4 Pro apare prima dată în Mediafax.
Elveția a ocupat primul loc, poziție pe care o deține din 2011. Suedia și Statele Unite s-au clasat pe locul al doilea și, respectiv, al treilea în sondajul Indicelui Global al Inovării (GII) al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, care a evaluat 139 de economii, clasificând țările pe baza a 78 de indicatori.
Coreea de Sud, Singapore, Regatul Unit, Finlanda, Țările de Jos și Danemarca au urmat în această ordine. China s-a clasat pe locul 10, Germania coborând pe locul 11, comparativ cu locul 9 ocupat în anul precedent.
În Europa de Vest, Franța s-a clasat pe locul 13, Irlanda pe locul 18, Italia pe locul 28, Spania pe locul 29 și Portugalia pe locul 31.
România se află pe locul 49 în clasament, penultimul loc, fiind urmată doar de Filipine, potrivit Euronews.
Economiile medii urcă în clasamentGII 2025, care a clasificat țările pe baza datelor din 2024, a indicat performanțe puternice în economiile cu venituri medii, precum China, India, Turcia și Vietnam, care continuă să urce în clasament.
De asemenea, a evidențiat Senegalul, Tunisia, Uzbekistanul și Rwanda, afirmând că acestea „se remarcă ca performeri dinamici în domeniul inovării”.
Documentul menționează că „după un deceniu de expansiune rapidă a cheltuielilor [pentru cercetare și dezvoltare, sau C&D] și a investițiilor de capital de risc, asistăm la o schimbare”.
Acesta a afirmat că „creșterea R&D a scăzut la cel mai lent ritm de la criza financiară globală, iar tranzacțiile globale cu capital de risc nu și-au revenit după recesiunea severă din 2023”.
GII a afirmat că China este pe cale să devină cel mai mare investitor în C&D și că a contribuit cu cel mai mare număr de cereri de brevete anul trecut, cu aproximativ un sfert din totalul cererilor internaționale de brevete.
Cu toate acestea, Germania și Statele Unite au înregistrat o scădere a numărului de cereri internaționale de brevete, care este un indicator important al inovării.
Noi recorduri de eficiențăDocumentul afirmă că „chiar dacă investițiile în inovare sunt într-o perioadă de acalmie, inovarea în sine nu este”.
Studiul a remarcat că supercomputerele ecologice stabilesc noi recorduri de eficiență, iar prețurile bateriilor au scăzut, accelerând tranziția către energia curată. De asemenea, a afirmat că vehiculele electrice, 5G și robotica sunt în plină expansiune, „deși în mod inegal între regiuni”, 5G fiind acum disponibil în jumătate din lume.
Raportul a afirmat că „deși impactul complet al inteligenței artificiale rămâne incert, potențialul său transformator este de necontestat”.
Costul secvențierii genomului continuă, de asemenea, să scadă, ceea ce a deschis posibilități pentru medicina personalizată și cercetarea biologică. Cu toate acestea, studiul a remarcat, de asemenea, că aprobările de medicamente au scăzut cu aproximativ 19%, „reflectând complexitatea inerentă a inovării farmaceutice, în ciuda progreselor tehnologice”.
În ansamblu, studiul a constatat că progresul tehnologic rămâne robust în toate domeniile, cu excepția aprobărilor de medicamente.
Cu toate acestea, raportul menționează că, deși adoptarea tehnologiei s-a extins în toate domeniile în anul trecut, „fiecare indicator a înregistrat o scădere față de tendința de creștere pe termen lung, ceea ce reprezintă un semnal clar că ritmul de adoptare încetinește, în ciuda progresului tehnologic continuu”.
Articolul Cea mai inovatoare țară din lume. China a detronat Germania din top 10 în clasamentul global apare prima dată în Mediafax.
Zelenski a declarat pe Telegram că, doar în ultimele două săptămâni, Rusia a lansat peste 3.500 de drone și aproape 200 de rachete asupra unor ținte din Ucraina.
Recent, drone rusești au aterizat și pe teritoriul Poloniei, determinând NATO să își întărească apărarea aeriană europeană, pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Moscova.
„Acum este momentul să implementăm protecția comună a cerului european printr-un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri. Toate tehnologiile pentru asta există”, a spus Zelenski pe Telegram. „Avem nevoie de investiții și voință, avem nevoie de acțiuni ferme și decizii din partea tuturor partenerilor noștri.”
La Zaporijjea, bombardamentul rusesc a lovit peste 20 de blocuri și a provocat incendii, a declarat la televiziunea națională guvernatorul regional, Ivan Fedorov.
„Nu ne-am refăcut încă după loviturile inamice de pe 30 august. Reparam încă acele clădiri, acele geamuri, dar acum inamicul a mai adăugat muncă pentru echipele noastre municipale”, a spus Fedorov, citat de AP.
Ca răspuns, Ucraina și-a dezvoltat propriile drone cu rază lungă de acțiune, care au lovit adânc în interiorul Rusiei, avariind instalații vitale pentru efortul de război al acesteia.
Atacurile recente au vizat rafinării, depozite și terminale petroliere. Rusia rămâne al doilea exportator mondial de petrol, dar o creștere sezonieră a cererii și loviturile repetate cu drone ucrainene au provocat în ultimele săptămâni penurii de benzină.
Statul Major al armatei ucrainene a anunțat marți că forțele au lovit în timpul nopții o rafinărie de petrol din regiunea Saratov, în vestul Rusiei. Explozii și un incendiu au fost raportate la instalație, a precizat Statul Major pe pagina sa de Facebook.
Articolul Zelenski cere un sistem european de apărare aeriană după atacul rusesc care a rănit 13 oameni apare prima dată în Mediafax.
Azerbaidjanul, fostă republică sovietică din Caucaz condusă din 2003 de Ilham Aliev, este acuzat de mult timp că reduce la tăcere presa critică şi înăbuşă libertăţile fundamentale. Un judecător l-a găsit vinovat pe Mahammad Mirzali de faptul că ar fi „instigat la o revoltă în masă” şi ar fi lansat „apeluri publice împotriva statului”, scrie Le Figaro.
Tânărul de 31 de ani este una dintre figurile opoziţiei azere aflate în exil. Refugiat în Franţa de mai mulţi ani, el nu a răspuns citaţiilor, iar procesul său s-a desfăşurat în lipsă, potrivit tribunalului.
În 2021, el a supravieţuit unei tentative de asasinat cu armă albă în oraşul francez Nantes (vest). El a afirmat că atacul a avut motivaţii politice. Avocatul său, Henri Carpentier, a declarat că Mahammad Mirzali a „supravieţuit în mod miraculos la trei tentative de asasinat comise în Franţa şi organizate de Azerbaidjan”.
În octombrie 2024, un alt disident azer, fostul magistrat Vidadi Isgandarli, a murit din cauza rănilor la două zile după ce a fost înjunghiat la domiciliul său din Franţa – un „asasinat cu motivaţie politică”, potrivit familiei sale. Opozant al regimului preşedintelui Ilham Aliev, acesta gestiona un canal YouTube şi un blog foarte urmărit.
Organizaţia Amnesty International a cerut autorităţilor franceze „să ia în considerare toate posibilele motive pentru crima sa, inclusiv criticile sale la adresa preşedintelui şi a guvernului azerbaidjan”.
Articolul Un critic al regimului din Azerbaidjan, condamnat la închisoare în lipsă apare prima dată în Mediafax.
Autoritățile poloneze au anunțat că cele două persoane reținute sunt cetățeni din Belarus și Ucraina. Cei doi suspecți sunt „o tânără belarusă” și un bărbat ucrainean „de puțin peste 20 de ani”, a declarat Jacek Dobrzynski, purtător de cuvânt al ministrului care coordonează serviciile speciale, într-o conferință de presă de marți dimineață, potrivit AP.
Prim-ministrul Donald Tusk a anunțat inițial pe rețelele de socializare că „doi cetățeni belaruși” au fost reținuți. Nu se știe de ce informațiile inițiale au fost incorecte, dar Serviciile de Protecție a Statului au transmis că polițiștii i-au interogat pe suspecți peste noapte.
„Negăm zvonurile conform cărora este vorba despre o acțiune masivă de spionaj”, a declarat Dobrzynski, adăugând că este prea devreme pentru a confirma alte detalii.
Drona, care luni seara a fost observată zburând deasupra palatului prezidențial Belvedere din capitala Varșovia, a fost neutralizată de Serviciile de Protecție a Statului.
Polonia este în alertă maximă după ce mai multe drone rusești au intrat în țară săptămâna trecută, în ceea ce oficialii europeni au descris drept o provocare deliberată a Rusiei. NATO a trimis avioane de vânătoare pentru a doborî dronele.
Articolul Scandalul dronei din Polonia: O tânără din Belarus și un bărbat din Ucraina au fost reținuți apare prima dată în Mediafax.
Un comunicat al agenţiei care îl reprezenta pe actor precizează că acesta a murit, marţi dimineaţă, în somn, la locuinţa sa din Utah.
Hollywood-ul îl pierde pe Robert Redford, câştigător a două premii Oscar, o vedetă care a schimbat modul în care se face şi se înţelege cinema-ul, dând viaţă şi Festivalului de Film Sundance.
Cine a fost Robert RedfordRobert Redford s-a născut în 1936 în Santa Monica, California, într-o familie de clasă mijlocie. După o copilărie dificilă şi studii abandonate, a plecat în Europa să devină pictor, dar s-a întors alcoolic. Căsătoria cu Lola Van Wagenen în 1958 l-a salvat şi l-a determinat să se mute la New York pentru a studia arta dramatică, conform Il Giornale.
A debutat în televiziune în 1960 şi în cinema cu „The War Hunt” (1963). Consacrarea a venit cu westernul „Butch Cassidy” care l-a transformat într-o vedetă hollywoodiană şi i-a adus premiul BAFTA. Printre filmele sale importante se numără „The Way We Were” (1973), „The Sting” (1973 – şapte premii Oscar), „The Great Gatsby” (1974), „Three Days of the Condor” (1975) şi „All the President’s Men” (1976).
În 1981 a debutat ca regizor cu „Ordinary People”, câştigând două premii Oscar (Cel mai bun film şi Cel mai bun regizor). A continuat să regizeze filme precum „Quiz Show” (1994), „The Horse Whisperer” (1998) şi „The Legend of Bagger Vance” (2000).
În 1990 a fondat Festivalul de Film Sundance alături de Sidney Pollack pentru a promova cinematografia independentă.
Prima căsătorie cu Lola Van Wagenen s-a încheiat în 1985, iar în 2009 s-a recăsătorit cu Sibylle Szaggars. A fost întotdeauna activ politic ca susţinător al Partidului Democrat şi critic al lui Donald Trump.
Ultimul său film ca actor a fost „The Old Man & the Gun” (2018), alături de Jane Fonda. La peste 80 de ani, a declarat că se retrage din actorie, deşi nu exclude complet o revenire. A primit un Oscar pentru întreaga carieră în 2002.
Articolul A murit Robert Redford. Actorul avea 89 de ani apare prima dată în Mediafax.
Ministerul de Interne georgian a confirmat arestarea, dar nu a precizat acuzațiile specifice.
Leviev, pe numele real Shimon Yehuda Hayut, a escrocat diverse femei cu suma de 10 milioane de dolari între 2017 și 2019.
El folosea aplicația de întâlniri Tinder pentru a găsi victime, pe care le convingea să-i împrumute bani mari prin tehnici sofisticate de înșelăciune, conform Open Online.
Metoda sa era cunoscută sub numele de „catfishing” – se prezenta drept o persoană diferită de fiecare dată, pretinzând că este bogat și puternic, zburând cu avioane de lux.
Pentru a obține încrederea femeilor, se prefăcea uneori că este vânat de dușmani imaginari, trimițând chiar fotografii cu răni provocate de cuțit. Astfel reușea să împrumute sume mari pe care nu le returna niciodată.
Aceasta nu este prima arestare a lui Leviev. El fusese deja arestat în Finlanda în 2015 și în Grecia în 2019, fiind anchetat în Israel încă din 2011 pentru cecuri false, escrocherii și identități false.
Repatriat în Israel, a reușit să evadeze de două ori din închisoare, profitând în parte de pandemia Covid-19 – s-a dat chiar drept medic pentru a primi vaccinul primul.
Povestea sa a devenit cunoscută după o anchetă jurnalistică condusă de un reporter israelian împreună cu tabloidul norvegian Verdens Gang.
Victimele sale erau în principal femei scandinave care au povestit experiențele traumatizante în documentarul Netflix din 2022.
„Tinder Swindler” a primit cinci nominalizări la premiile Emmy și a fost considerat unul dintre cele mai cuprinzătoare documentare despre pericolele întâlnirilor online. După lansarea filmului, Leviev a semnat chiar un contract cu o agenție din Los Angeles pentru a continua în industria divertismentului.
Articolul „Escrocul de pe Tinder”, din documentarul Netflix, a fost arestat. Cum folosea Simon Leviev metoda „catfishing” apare prima dată în Mediafax.
Rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu, reține că Horațiu Potra deținea, fără respectarea legii privind regimul armelor și munițiilor, un întreg arsenal, constituit atât din arme interzise, arme din categoria celor letale și dispozitive ale acestora.
În rechizitoriu se arată că, în perioada decembrie 2024 – 26 februarie 2025, „fără a se cunoaște data exacta a procurării”, Potra a deținut („le-a ascuns”) la locuința sa din Mediaș, fără autorizație, următoarele tipuri de armament:
De asemenea, rechizitoriul mai reține faptul că, tot în această perioadă, Potra a deținut următoarele tipuri de armament și muniție:
Și acestea au fost descoperite de poliție în urma percheziției la domiciliul din Mediaș.
Din dosar mai reiese că Potra a deținut și a transportat, fără drept, în autoturismul marca Mercedes-Benz, „un pistol marca Umarex HDR50, (…), cal. 50, armă neletală supusă autorizării, regăsită în categoria C din Anexa nr. 1 a Legii nr. 295/2004, fiind depistat de către organele de poliție în jurul orelor 03:00, în timp ce se afla pe raza com. Mănești, jud. Prahova, în deplasare către municipiul București”.
„În noaptea de 08 decembrie 2024, a deținut și transportat fără drept, în autoturismul marca Mercedes-Benz G Class, (…), un articol pirotehnic tip petardă marca Enigma categoria F4, fiind depistat de către organele de poliție în jurul orelor 03:00, în timp ce se afla pe raza com. Mănești, (…), în deplasare către municipiul București.
În cursul lunii decembrie 2024, fără a se cunoaşte data exactă a procurării, până la data de 09 decembrie 2024, a deținut, fără drept, o armă de foc scurtă, letală supusă autorizării, tip revolver, marca Warnant Jean, cal. 45R (cu rebord), probabil cu seria 20, de proveniență industrială (producție Belgia) pe care a ascuns-o la locuința sa de pe raza localităţii Mediaș”, se arată în rechizitoriu.
Articolul Arsenalul impresionant, deținut de Potra în locuința sa din Mediaș, așa cum reiese din rechizitoriul procurorilor apare prima dată în Mediafax.
Președintele Vladimir Putin încearcă să influențeze conducerea Statelor Unite și să iasă din izolare, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru Sky News pe 16 septembrie.
Declarațiile lui Zelenski vin după ce mai multe termene limită stabilite de președintele american Donald Trump au trecut fără stabilirea unor noi sancțiuni.
„El (Putin) vrea cu siguranță să păcălească SUA. Face tot ce poate pentru a evita sancțiunile, pentru a împiedica SUA și Trump să-i impună sancțiuni. Dacă veți continua să amânați aplicarea sancțiunilor, atunci rușii vor fi mai bine pregătiți.”, a spus Zelenski.
Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să adopte o „poziție clară” privind sancțiunile împotriva Rusiei și garanțiile de securitate pentru Ucraina, spunând că „Donald Trump are suficientă forță pentru a-l face pe Putin să se teamă de el.”
Președintele ucrainean a spus că summitul dintre Trump și Putin din 15 august, în Alaska, i-a oferit liderului rus o „platformă pentru a ieși din izolare politică” fără să plătească un preț suficient.
„Dacă ar fi o întâlnire trilaterală (cu Ucraina), am avea un anumit rezultat”, a adăugat Zelenski.
După summitul din Alaska, Volodimir Zelenski a spus că o întâlnire trilaterală cu Trump rămâne opțiunea sa preferată și l-a invitat pe Vladimir Putin la Kiev.
Președintele american a spus duminică că inițial a crezut că întâlnirea dintre cei doi președinți poate fi aranjată ușor, dar a continuat prin a declara că va conduce personal acele discuții, fiindcă cei doi „sunt incapabili să vorbească între ei.”
Articolul Zelenski spune că Putin încearcă „să păcălească Statele Unite” și să evite sancțiunile apare prima dată în Mediafax.
„Deci este 100% sigur că dacă se înlătură plafonul vor crește prețurile la alimentele esențiale! Asta înseamnă sărăcirea cetățenilor români cu venituri mici și creșterea profiturilor pentru marile lanțuri de magazine! Le cer celor de la PNL și USR să explice propriilor alegători de ce vor să le crească prețurile la alimente și ce înțelegere au cu marii retaileri? Ce îi mână pentru a lua astfel de decizii profund anti-sociale și anti-naționale în aceste momente și așa dificile? Eu le spun că nu au fost votați de retaileri, ci de cetățenii români”, a scris Budăi pe Facebook.
Acesta adaugă că PSD nu va permite acest lucru: „Avem planul B dacă premierul nu va prelungi plafonarea!”.
Articolul Budăi: Plafonarea adaosurilor la alimente este o barieră împotriva creșterii speculative a prețurilor apare prima dată în Mediafax.
Procurorul general a organizat marți o conferință de presă. Atacurile cibernetice din ultimii ani din România fac parte dintr-un atac hibrid coordonat, cu legături cu Rusia, a declarat procurorul general Alex Florența.
Potrivit procurorului general, campaniile au avut ca obiective „întreținerea unei stări de confuzie, teamă și revoltă (…) generarea unui sentiment de neîncredere în autoritățile statului (…) fragmentarea și polarizarea societății”. Totodată, inițiatorii campaniilor au testat reacția publicului pentru a adapta viitoarele mesaje. Frecvent au fost folosite materiale video fabricate, sondaje falsificate și numeroase fotografii false.
Anchetatorii au mai stabilit că au fost utilizate unele site-uri mainstream precum Pravda. Activitatea site-ului s-a amplificat în perioada alegerilor din România, au aflat anchetatorii.
Rețeaua care a atacat România a folosit sute de pagini de FB, iar pentru amplificarea mesajelor a fost folosită platforma TikTok cu o rețea de peste 22.000 de boți cu legături în Rusia.
Au fost manipulați algoritmii TikTok, iar manipularea a fost realizată mai ales în beneficul candidatului independent, au mai aflat anchetatorii.
Operațiuni au avut loc și după alegeri și, la fel ca în perioada scrutinului, au avut o amploare care demonstrează existența unui actor statal, este concluzia anchetatorilor.
Alex Florența: Scopul războiului hibrid rusesc împotriva României – slăbirea statului din interiorFlorența a explicat că operațiunile hibride includ mai multe tehnici, cea mai vizibilă fiind dezinformarea, dar și alte „activități ostile de destabilizare” menite să inducă eroare și tensiune socială.
„Tipurile de atac hibrid urmăresc două elemente importante. Pe de o parte, inducerea în eroare a populației și polarizarea pe diferite teme, implicit generarea unei zone de dezordine socială”, a spus procurorul.
El a subliniat că o populație fragmentată și tensionată devine „manevrabilă” de către rețelele care orchestrează aceste operațiuni, iar efectele pot culmina cu proteste excesive sau cu scăderea încrederii în instituțiile statului.
„În al doilea rând… urmăresc punerea unei presiuni uriașe asupra instituțiilor de ordine publică și siguranță națională”, a adăugat Florența, arătând că presiunea combinată asupra societății și instituțiilor poate duce la slăbirea statului din interior — obiectivul final al acestor acțiuni. Procurorul general a atras atenția că, dincolo de efectul imediat al falsurilor sau al campaniilor de manipulare, strategia hibridă urmărește efecte pe termen mediu și lung: neîncredere, dezordine și incapacitate instituțională. În final, „scopul războiului hibrid… este slăbirea din interior a unui stat”, a concluzionat Alex Florența.
Articolul Procurorul general a prezentat amploarea atacurilor cibernetice asupra României: Rețea cu sute de pagini de Facebook și 22.000 de boți pe TikTok apare prima dată în Mediafax.
Indexul de Trafic 2025, analiză realizată de Institutul pentru Orașe Vizionare, prezintă o radiografie a traficului din municipiile reședință de județ și identifică tiparele de mobilitate urbană.
Indexul compară cât de mult încetinește circulația în zilele lucrătoare față de un regim liber, pentru cele 41 de municipii reședință și București.
Conform analizei, orașele mici, precum Reșița, Giurgiu și Cărărași au cel mai fluent trafic.
La polul opus, Bucureștiul se menține un caz aparte, cu pierderi cauzate de aglomerație, echivalente a peste 12 zile de lucru anual pentru un șofer obișnuit – adică mai mult de jumătate din concediul de odihnă legal.
De asemenea, raportul arată că tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat. Orașele nu mai sunt blocate doar când oamenii intră și ies de la muncă, ci și în mijlocul zilei, când activitățile zilnice fragmentate produc congestii prelungite.
Datele au fost adunate în perioada martie–iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00 – atunci când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș. Pentru a avea un punct de referință „liber”, s-au folosit vitezele de circulație înregistrate duminica dimineața, între orele 07:00 și 08:00. Acesta este intervalul cu cel mai redus trafic la nivel național, ceea ce oferă un etalon comparabil și repetabil pentru toate orașele.
Orașele mici conduc clasamentul mobilității fluenteReșița, Giurgiu și Călărași sunt primele trei orașe din clasamentul Indexului: un locuitor pierde aici din cauza congestiei traficului, doar 3–3,5 zile de lucru pe an, ceea ce confirmă că dimensiunea redusă a orașului oferă locuitorilor o mobilitate constantă și eficientă.
Analiza din 2025 indică și câteva salturi spectaculoase față de rezultatele Indexului de anul trecut. Oradea urcă 17 locuri față de 2024, în timp ce Alba Iulia și Bistrița câștigă câte opt poziții. Reșița, care își consolidează locul întâi, câștigă și ea șase locuri față de anul trecut.
Saltul spectaculos al Oradiei este confirmat și explicat de autoritățile locale: „Fluidizarea traficului din Oradea este rezultatul unor investiții majore realizate în ultimii doi ani – de la deschiderea a opt pasaje subterane și lărgirea bulevardului Calea Aradului, darea în folosință parțială a sistemului de semaforizare inteligentă până la conectarea centurii la autostrada A3 în zona Biharia și extinderea ei în comunele din jurul orașului”, a declarat Sebastian Marchiș, directorul Direcției Tehnice din Primăria Oradea.
În contrast, orașele mari rămân sub o presiune constantăBucureștiul este în continuare excepția majoră a rețelei urbane românești, cu un ETTR (Excess Travel Time Ratio) de circa 45% și cu pierderi datorate aglomerației, echivalente a peste 12,7 zile de lucru anual. Timișoara și Iași trec și ele pragul de 9 zile pierdute pe an, ceea ce indică nevoia unor măsuri structurale.
Există însă și excepții pozitive la scară mare. Brăila și Galați, deși depășesc 150.000 de locuitori, reușesc să intre în zona verde a clasamentului, cu doar 3,6–4,3 zile pierdute pe an, din cauza aglomerației în trafic. Rezultatele lor arată că un ritm mediu bun al mobilității, combinat cu o diferență moderată de viteză între weekend și zilele lucrătoare, poate compensa dimensiunea populației.
La polul opus al dinamicii, câteva orașe, unele dintre ele de dimensiuni mici, marchează căderi abrupte față de 2024. Alexandria și Cluj-Napoca câte șapte poziții, în timp ce Brașov, Tulcea pierd și ele cinci. Explicațiile țin de presiuni noi pe rețelele rutiere, șantiere prelungite sau un management mai puțin eficient al traficului.
„Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe orașe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 08:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 și 14:00. Explicația vine din munca flexibilă, programe decalate și o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre școli, piețe, spitale sau birouri locale, curieratul și livrările de mâncare, precum și transportul alternativ de tip Uber/Bolt, sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate și pentru intervalul 11:00–14:00, nu doar pentru orele tradiționale de rush hour, și pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare–ieșire din oraș.”, a declarat Florian Filat, Director Executiv Institutul pentru Orașe Vizionare și manager de proiect City Index.
Articolul România 2025: Prânzul devine noul vârf de aglomerație în orașele mari. Cate zile pierdem pe an în traficul urban apare prima dată în Mediafax.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a finalizat, la 15 septembrie 2025, rechizitoriul în dosarul 6720/284/P/2024, dispunând trimiterea în judecată a 22 de persoane, printre care se numără fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, și Potra Horațiu, considerat liderul grupului paramilitar.
Procurorii au mers pe urmele candidaturii lui Călin Georgescu și au descoperit cum și-a plănuit acesta candidatura și „rețeaua de suport”.
Materialul probator evidențiază un plan timpuriu, bine structurat în jurul candidaturii inculpatului Georgescu Călin. Au fost realizate demersuri discrete, orientate spre identificarea și consolidarea sprijinului politic, social și financiar necesar pentru susținerea unui proiect electoral de amploare națională.
„În această etapă de planificare, candidatul a întreprins demersuri pentru obținerea sprijinului unor persoane din diverse medii, prin aceste contacte fiind urmărită atât consolidarea unei rețele de influență, cât și identificarea unor potențiali finanțatori dispuși să asigure resursele necesare desfășurării campaniei electorale”, se precizează în rechizitoriu.
Potra Horațiu, rol semnificativ în conturarea strategiei și mobilizarea resurselorPotrivit materialului, un rol semnificativ în conturarea strategiei electorale și în mobilizarea resurselor necesare l-a avut inculpatul Potra Horațiu.
Inculpatul Potra Horațiu este o persoană extrem de controversată în peisajul socio-politic
românesc.
Potrivit datelor inițiale obținute în cauză, acesta a fost implicat în diverse controverse, ceea ce îi conferea un profil problematic din perspectiva respectării normelor legale.
Relația dintre Potra Horațiu și Georgescu Călin este evidențiată în material nu doar de îndeplinirea acțiunilor trasate de candidatul la alegerile prezidențiale, ci și de sprijinul financiar acordat acestuia, din propriul buget sau prin solicitarea altor persoane.
Astfel, chiar din 27 aprilie 2022, inculpatul Georgescu Călin i-a solicitat inciulpatului Potra Horațiu să-l abordeze pe Frank Timiș, om de afaceri care activează în domeniul exploatărilor miniere pe teritoriul Africii, în vederea susținerii financiare a campaniei sale electorale cu 20-35 milioane de dolari.
Acestuia i s-a promis că, în cazul în care planul va fi unul de succes, va fi recompensat de către inculpatul Georgescu Călin, care, după câștigarea alegerilor, ”va deschide toate minele din România, și în special cele de Aur”.
Persoane de spijin din cadrul rețeleiPrintre persoanele aflate în cercul relațional al inculpaților Potra Horațiu și Georgescu Călin se regăsesc și Burcea Marin, Mihai Dorina, Sechila Eugen-Ionuț.
Cu privire la Burcea Marin, fost luptător în Legiunea Străină Franceză, a rezultat faptul că acesta este aghiotant al lui Georgescu Călin, conducător auto al acestuia și coordonator al dispozitivului de protecție format din foști luptători ai Legiunii Străine Franceze. De asemenea, avea și rolul de a mijloci transmiterea de mesaje între Georgescu Călin și alte persoane.
Investigațiile au relevat că Burcea Marin se află în relații apropiate cu Mihai Dorina, încadrată ca militar începând cu anul 1983 în cadrul trupelor de desant, activând în diverse teatre de operațiuni sub comanda generalului maior Grigore Baștan.
„Pe contul de Facebook al sus-numitei aceasta apare în mai multe poze alături de militari ceceni, fiind de asemenea postate mesaje elogioase la adresa lui Putin Vladimir, președintele Federației Ruse”.
În cadrul rețelei de suport, s-au evidențiat și legăturile strânse dintre Sechila Eugen-Ionuț cu Georgescu Călin și Potra Horațiu, legături care au presupus ca, încă din 3 martie 2022, Sechila Eugen Ionuț să-i propună lui Potra Horațiu să-l pună în contact cu Georgescu Călin, propunerea fiind acceptată.
Sechila Eugen-Ionuț, începând din 2019, manifesta preocupări pentru crearea unui nucleu
de cetățeni români, foști combatanți în Legiunea Străină, prin intermediul căruia să își pună în practică motivațiile ideologice, radical-naționaliste, prin mijloace și metode specifice operațiunilor militare.
„De asemenea, aspectele relevate în urma efectuării perchezițiilor informatice probează activitățile desfășurate de Nedelcu Andrei Ștefan, Lup Andrei Florin și Panța Dan Cristian sub coordonarea inculpatului Potra Horațiu care au vizat asigurarea suportului financiar și material inculpatului Georgescu Călin, atât în perioada de precampanie, cât și pe durata derulării campaniei electorale”.
Persoanele din rețea urmăreau destabilizarea ordinii constituționaleConform probelor obținute în prezenta cauză, persoanele indicate din cadrul rețelei de sprijin a inculpatului Georgescu Călin au analizat din timp posibilitatea recurgerii la acțiuni violente, într-un context de radicalizare ideologică, având ca scop destabilizarea ordinii constituționale prin influențarea de o manieră nepermisă a climatului electoral.
„Analiza conduitei electorale a candidatului Georgescu Călin a relevat un aspect esențial pentru înțelegerea modului în care a fost concepută și desfășurată campania acestuia: alegerea deliberată de a se înconjura de persoane cu un profil profund controversat, care nu doar că au fost tolerate în proximitatea sa, ci au fost învestite cu roluri active în promovarea candidaturii. Aceste persoane au oferit sprijin direct și constant pe toate planurile, de la mobilizarea electoratului și propagarea mesajului său electoral, până la gestionarea unor componente logistice ori de comunicare, devenind astfel actori relevanți în arhitectura campaniei”.
Organizarea și desfășurarea scrutinului electoralPrezența candidatului independent Georgescu Călin pe rețelele sociale a crescut semnificativ începând cu anul 2020, însă a fost o adevărată explozie a expunerii publice în mediul online cu două săptămâni înainte de primul tur al scrutinului electoral pentru alegerea Președintelui României.
„Activitatea de promovare masivă a presupus o campanie concertată pe platforma de conținut online TIK TOK, prin intermediul mai multor conturi coordonate ce au publicat activ conținut electoral, atât cu ajutorul algoritmilor de recomandare, cât și prin promovare plătită (conform Notei anexă la DSN1/1742/04.12.2024 a Serviciului Român de Informații, declasificată)”.
De asemeena, din noiembrie 2024, peste 100 de influenceri, care numărau în total peste 8 milioane de urmăritori activi, au fost supuși unei acțiuni de manipulare în privința identității candidatului promovat.
„Analiza metrică a relevat o creștere abruptă în intervalul 13-26 noiembrie 2024, ajungând pe locul 9 la nivel mondial, în topul trendurilor de promovare a conținutului video asociat mai multor hashtag-uri utilizate în campania electorală a lui Georgescu Călin (Notă de informare a DIPI din cadrul MAI, declasificată cu nr.2081968/04.12.2024), acesta plasându-se pe primul loc în opțiunile alegătorilor în primul scrutin pentru alegerea Președintelui României”.
Articolul Procurorii au mers pe urmele candidaturii lui Călin Georgescu. Cum a plănuit candidatura și „rețeaua de suport” apare prima dată în Mediafax.
