Cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei ar putea include, pentru prima dată, măsuri impuse statelor din Asia Centrală, precum Kârgâzstanul, întrucât companii din unele dintre aceste țări sunt acuzate că achiziționează în mod sistematic bunuri din blocul comunitar și le revând apoi Rusiei, notează Reuters.
Ca urmare, volumul comerțului Germaniei cu țări precum Kârgâzstanul a crescut semnificativ de la invadarea din 2022.
Wadephul se va întâlni cu miniștrii de externe din Turkmenistan, Tadjikistan, Kârgâzstan, Uzbekistan și Kazahstan, a declarat luni purtătorul de cuvânt.
Purtătorul de cuvânt nu a dorit să precizeze dacă Germania susține sancțiunile UE împotriva acestor țări.
„Statele din Asia Centrală sunt parteneri din ce în ce mai importanți pentru noi în multe probleme actuale”, inclusiv diversificarea energiei, securitatea resurselor, schimbările climatice și măsurile împotriva eludării sancțiunilor rusești, a declarat purtătorul de cuvânt.
Economia germană este, de asemenea, interesată de materiile prime din țări precum Kazahstan.
Cristian Achim, cel mai longeviv antrenor în activitate la același club din baschetul românesc, a precizat că decizia a fost luată încă din vara anului trecut și comunicată conducerii în luna august 2025.
„Iubesc acest club și echipa. Iubesc suporterii și tot ce ține de acest oraș, cu toate puterile mele. (…) Ca motive pentru care am decis să mă retrag este că resimt prea mult presiunea pe care parțial o pun eu asupra mea. Acest lucru a atins un apogeu și începe să aibă efecte asupra sănătății mele. Devine tot mai greu să pot gestiona această presiune”, a declarat Achim.
„Aș vrea să subliniez că am aceeași energie și motivație, dedicație și putere de muncă cum le-am avut la începuturi. Am aceleași emoții și dorință de victorie”, a completat antrenorul.
El a evidențiat constanța rezultatelor din cei 16 ani petrecuți la Oradea.
„Mândria mea personală nu sunt titlurile de campion, ci constanța în rezultate. Pe care am avut-o în fiecare sezon”, a spus Achim.
Totodată, a subliniat că echipa nu a avut „căderi și insuccese majore”: „Partizan Belgrad, FC Barcelona, Real Madrid, Anadolu Efes Istanbul și așa mai departe au avut sezoane oribile pentru nivelul, standardele și investițiile făcute. Noi, CSM Oradea, nu am avut astfel de eșecuri. Am dat dovadă de constanță și ne-am situat an de an între cele mai bune echipe la nivelul competițional în care am fost angrenați în tot acest timp. Nu am avut căderi și insuccese majore în acest proiect. În niciun moment al acestui parteneriat”.
Achim a vorbit și despre reacțiile din mediul online„Din păcate simt că sunt condamnat să câștig fiecare meci. Lucru complet anormal. Nu există echipă care nu pierde. (…) O parte, mică ce-i drept, a suporterilor și-au manifestat nemulțumirea față de mine și de echipa noastră. Eu simt că este mult prea mult. În condițiile în care suntem pe primul loc în clasament. Nu putem să fim în poziție mai bună. (…) Lumea asta a luat-o, în totalitate, complet razna. Cu precădere pe rețelele de socializare. Nu este firesc să primește o sută de mesaje negative după un meci pierdut, iar apoi când câștigi primești două mesaje de felicitare pe social media. Eu mi-aș dori, măcar din când în când, să primim și noi mesaje pozitive, de încurajare. Nu înțeleg de ce trebuie să fim vizați de ură și de răutate ori de câte ori pierdem câte un meci”, a spus antrenorul.
De asemenea, a adăugat: „Puteam să facem mai mult sau mai bine? Cu siguranță. Este evident acest lucru. Puteam să facem mai rău sau rezultate mai slabe? Desigur. Dar ce vreau să subliniez, nu am avut nimic de care să ne fie rușine. Ba din contră. (…) Noi ne dorim să continuăm să ducem echipa la un nivel mai înalt. Vom continua să luptăm pentru a face acest lucru”.
La final, antrenorul a transmis că nu se va despărți de club.
„Nu voi sta departe de fenomen și de acest club. Eu voi continua să activez la CSM Oradea, însă o voi face din altă postură, încercând să-mi aduc aportul din altă postură, atât la nivel de juniori, cât și alături de echipa de seniori”, a concluzionat Cristian Achim.
Incendiul s-a produs luni. Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române informează că „pe DN 1 Cluj-Napoca – Oradea, la kilometrul 523, în zona localității Șaula, județul Cluj, a izbucnit un incendiu la nivelul unei autocisterne încărcată cu poliol (alcool polihidroxilic)”.
Incendiul a fost lichidat rapid și nu sunt persoane rănite, transmit autoritățile.
Traficul rutier este restricționat pe sensul de mers spre Oradea, circulându-se alternativ, pe celălalt fir. Se estimează că situația va reveni la normal pe parcursul după amiezii.
Tribunalul București a decis, luni, că procesul în care fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, este acuzat de propagandă legionară poate începe.
„În temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) raportat la art. 347 din Codul de procedură penală, respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul – inculpat Georgescu Călin, împotriva încheierii pronunţate la data de 09.12.2025 de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 24185/299/2025/a1. În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă contestatorul – inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă”, se menționează în minuta deciziei Tribunalului București.
Inițial, o decizie definitivă în privința legalității rechizitoriului trimis în judecată în dosarul în care Călin Georgescu este acuzat de propagandă legionară trebuia să fie luată vinerea trecută, pe 6 februarie. Atunci, judecătorii nu s-au pus de acord asupra unei decizii și s-a stabilit ca judecarea cauzei să se reia în complet de divergenţă.
Călin Georgescu, trimis în judecată pentru propagandă legionarăFostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, a fost trimis în judecată de către Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se află sub control judiciar din 2 iulie 2025 pentru promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată.
Cele cinci acte materiale pentru care acesta va fi judecat au avut loc în ultimii cinci ani: 16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 și 16 mai 2025. Concret, Călin Georgescu a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe.
Primarii sunt nemulțumiți de măsurile pregătite de Guvernul Bolojan. Ei susțin că astfel de vremuri grele nu au mai fost în ultimii 30 de ani. De asemenea, unii dintre ei au nemulțumiri legate de salariile aleșilor. Un salariu de 6.000 de lei pe lună pentru un primar mi se pare o mare jignire, a spus primarul comunei Albota, Ion Dumitru, la Antena 3 CNN.
„Am 30 de ani de primărie, opt mandate. N-am trăit această perioadă niciodată, nici chiar cu domnul Băsescu. Rău, rău, cel mai rău. Dar ce se întâmplă acum e ceva de groază. Ba nu ne mai dă cotele din sumele defalcate. Un primar cu 5000 de locuitori, să ai 6.000 lei pe lună mi se pare o mare jignire. Noi nu ieșim să facem grevă”, a declarat primarul.
Sute de primari vor fi față în față cu premierul Ilie Bolojan. Întâlnirea va avea loc în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor. Aceasta se va desfășura la Palatul Parlamentului din București.
Primarii amenință cu proteste, iar marți în peste 1.300 de comune salariații primăriilor vor organiza o grevă de avertisment.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a transmis luni un mesaj, pe Facebook, către partidele din Coaliția de guvernare, înainte de votul asupra celor trei moțiuni simple depuse de Opoziție.
Abrudean a cerut ca aceste moțiuni să fie respinse și a declarat că este foarte important sprijinul politic pentru Guvernul actual.
El a declarat că votul din Senat reprezintă, în acest moment, un test semnificativ pentru majoritatea parlamentară și pentru stabilitatea Executivului. Mai mult, partidele aflate la guvernare trebuie să acționeze împreună pentru a evita orice gest care ar slăbi coerența politică, a spus Abrudean.
„Astăzi, în Senatul României, toate cele trei moțiuni simple depuse de opoziție trebuie respinse fără echivoc. Partidele coaliției au datoria de a demonstra solidaritate cu Guvernul, așa cum este firesc într-o majoritate politică și de guvernare responsabilă. Stabilitatea și coerența actului de guvernare depind de această unitate”, a scris Mircea Abrudean pe Facebook.
Președintele Senatului a avertizat că un vot favorabil moțiunilor ar avea un mesaj politic destul de evident și ar avantaja partidul AUR.
Majoritatea parlamentară ar fi direct afectată de un asemenea gest, mai adaugă el.
„Orice parlamentar care ar alege să voteze una dintre aceste moțiuni ar transmite, în fapt, un semnal politic clar: acela al alinierii la agenda AUR și al acceptării unei relații de vasalitate politică față de acest partid. România are nevoie de responsabilitate, nu de jocuri politice care subminează majoritatea și stabilitatea guvernării”, a transmis Abrudean.
Cele trei moțiuni simple au fost depuse de parlamentari ai Opoziției și îi vizează pe ministrul Apărării și pe Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației. Este criticată și poziția Guvernului față de acordul UE-Mercosur.
Acestea au fost depuse de senatorii AUR, POT și PACE – Întâi România.
Moțiunile urmează să fie dezbătute și votate în Senatul României, luni, începând cu ora 16:00.
Judecată în dosarul în care Călin Georgescu este acuzat de propagandă legionară poate începe după ce Tribunalul București a respins luni contestația politicianului. Într-o declarație la ieșirea de la tribunal, Călin Georgescu a afirmat că Nicușor Dan nu va fi niciodată primit la Casa Albă de președinte american Donald Trump și nici nu va primi o invitație oficială, tocmai din cauza apartenenței sale la un sistem politic pe care îl consideră ilegitim.
„În dreptul celui care este scris pe hârtie: președintele României, el reprezintă statul paralel, nu reprezintă poporul român. Și niciodată nu va fi primit la Casa Albă și niciodată nu va primi invitație”, a declarat Georgescu, adăugând că un lider care face parte dintr-un „cartel politic” ce a anulat alegerile nu poate reprezenta România pe plan extern.
Fostul candidat, ce are două dosare pe rol, a reiterat ideea că alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 ar fi fost anulate „în mod brutal, violent și nedemocratic”, susținând că acest fapt este cunoscut la nivel internațional. În acest context, el afirmă că nu mai contează validarea externă, ci acțiunile interne ale românilor.
Totodată, Călin Georgescu a lansat un nou atac la adresa Uniunii Europene, în special a Bruxelles-ului, pe care îl descrie drept centrul unei „Uniuni Oligarhice Soroșiste Globaliste”. Acesta susține că democrația românească ar fi condiționată de aprobări externe și afirmă că se află alături de poporul român într-o luptă împotriva a ceea ce numește „forțe sataniste”.
„Eu lupt alături de poporul român împotriva acestor acte sataniste, împotriva acestor indivizi care s-au îmbogățit pe jertfa și suferința popoarelor”, a mai declarat fostul candidat.
Procurorul militar Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror al Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, s-a înscris astăzi, pe ultima sută de metri, pentru șefiile a două mari structuri de parchet: Parchetul General și DIICOT.
Pîrlog este de altfel singurul procuror care s-a înscris, concomitent, pentru două șefii diferite de parchet.
Bogdan Pîrlog, lider al Asociației„Inițiativa pentru Justiție”, este procurorul care a participat la reuniunea Comitetului de analiză și revizuire a legislației în domeniul justiției, format de premierul Ilie Bolojan la Guvern, consultări la care n-au fost invitate nici PG și nici DNA.
Bogdan Pîrlog, recordman la sancțiuni disciplinareÎn plus, procurorul militar Bogdan-Ciprian Pîrlog este recordman la sancțiuni disciplinare.
Ultima sancțiune luată de Pîrlog a fost în ianuarie 2026, când Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins ca nefondat recursul procurorului și a menținut decizia luată în iunie 2025 de CSM de a-l sancționa pe Pîrlog cu diminuarea salariului cu 10% pe o perioadă de trei luni, pentru că nu a respectat un ordin emis de procurorul ierarhic superior.
Sancțiunea din ianuarie luată de Pîrlog este definitivă. Ea vine după o serie de alte 19 sancțiuni disciplinare.
„Abaterile disciplinare reținute au vizat faptul că domnul procuror a emis un ordin prin care a dispus să nu fie respectat ordinul emis de procurorul ierarhic superior, respectiv de Procurorul general al Parchetului militar de pe lângă Curtea de Apel, încălcând astfel dispozițiile legale în materie administrativă, principiul organizării ierarhice a parchetelor și caracterul executoriu al unui act administrativ aflat în vigoare”, a arătat Curtea Supremă.
O neconcordanță din lege, lăsată de politicieni: Poți să ai sancțiuni disciplinare ca șef de parchet, dar nu poți să ai dacă vrei o funcție mai micăProcurorii marilor pachete sunt numiți în funcții potrivit criteriilor legale din statutul judecătorilor și procurorilor – legea 303/2022.
Deși legea, în forma actuală, nu prevede drept criteriu explicit de înscriere pentru șefiile marilor parchete inexistența sancțiunilor disciplinare, în cazul în care un procuror sancționat disciplinar ar fi propus de ministrul Justiției pentru o funcție de conducere – el ar trebui să primească aviz consultativ de la Secția de Procurori din CSM – exact cea care l-a sancționat pe procuror.
Paradoxal, pentru celelalte funcții de conducere în parchete – legea 303/2022 – prevede expres drept condiție lipsa sancțiunilor disciplinare:
Articolul 149:
(1) Numirea în alte funcții de conducere decât cele prevăzute la art. 144 alin. (1) în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în același mod, de către Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau a procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz, cu recomandarea conducătorului secției din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție sau Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, unde urmează să fie numit procurorul.
(2) Pot fi numiți în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) procurorii care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare, și au o vechime minimă de 12 ani în funcția de procuror sau judecător. Dispozițiile art. 128 alin. (2) și art. 144 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.
Implicat în dosarul 10 august, Bogdan Pîrlog este și procurorul care a discutat la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan despre „găștile din Justiție”.
Documente arată că Bogdan Pîrlog a fost dat afară și din Afganistan de șeful de la acea vreme al Misiunii EUPOL din Kabul, după scandaluri în cascadă. „Recomand repatrierea sa. Dacă este posibil, cu efect imediat”, a scris atunci șeful misiunii din Kabul, Karl Akhe Roghe, care a trimis o adresă amplă autorităților române prin care le-a cerut „repatrierea cu efect imediat” a lui Pîrlog.
