Agregator de ştiri

Traian Băsescu a declarat că nu consideră o eventuală guvernare PSD-AUR „inevitabilă”, subliniind că cele două partide au un bazin electoral comun.

„N-aș spune inevitabilă, dar este foarte posibilă. E foarte posibilă, pentru că cele două partide au același bazin electoral. Ei funcționează pe principiul vaselor comunicante. Când electoratul lor e supărat pe PSD, se duce laAUR. Când se va supăra pe AUR, va veni înapoi la PSD”, a declarat Băsescu, la Digi24. 

Fostul președinte a descris acest segment drept o parte importantă a ceea ce a numit „opțiunea naționalistă” din România, însă a subliniat că alegătorii nu sunt în opinia sa, anti-UE sau anti-NATO.

„Este tronsonul electoral naționalist. Marea majoritate sunt convins, nu sunt anti-UE, nu sunt anti-NATO. Din electorate. Însă vor o Românie în care noi să hotărâm tot. Păi trebuie să se uite Constituție. Și-n Tratat să vadă că la momentul în care am votat să intrăm în Uniunea Europeană, am cedat o bună parte din suveranitate. Ăsta-i costul să fii în Uniunea Europeană”, a continuat fostul șef de stat. 

Totodată, fostul președinte a criticat retorica liderilor care exploatează fricile electoratului privind străinătate, evidențiind că o parte importantă din dezvoltarea României s-a făcut pe baza fondurilor europene.  

„De reacredință sunt mulți dintre liderii lor care îi folosesc pentru a parveni politic. Utilizăm minciuna, spaima de străinătate. Noi suntem buni ei, sunt răi și ne fură tot. Ca și cum autostrăzile le-am făcut din banii noștri. Și nu, le-am făcut din banii acestor străini care cotizează lunar la statele lor să ajungă parte din bani să-și facă România autostrăzi termocentrale, căi ferate și așa mai departe”, a conchis Băsescu. 

„Categoric va candida la prezidențiale Călin Georgescu. Nu cred că Simion va candida. Dacă va fi Călin Georgescu în cursă, Simion îl va sprijini și se va orienta către funcția de premier. Dacă acest tandem, încă nedeclarat, se va menține, cred că aceasta va fi soluția politică”, a declarat Traian Băsescu la Digi24.

Fostul președinte a precizat că nu este convins că Georgescu ar fi câștigat alegerile prezidențiale din 2024 dacă scrutinul ar fi continuat și a spus că este posibil ca Elena Lasconi să fi ajuns președinta României.

„Nu sunt convins că Georgescu ar fi câștigat prezidențialele dacă se mergea înainte. Este posibil ca Lasconi să fi fost președinta României pentru că toți oamenii politici ar fi trecut la un proces de a clarifica cine este Călin Georgescu”, a afirmat Băsescu.

Fostul președinte a vorbit și despre scorul pe care estimează că l-ar putea obține AUR la următoarele alegeri parlamentare.

„Toată lumea vede AUR-ul ca fiind viitorul partid care se apropie acum de 50%, 40%. Eu cred că nu va face mai mult de 35%”, a spus fostul președinte.

Ulterior, Băsescu a indicat un interval și mai precis: „Va face maxim 35%, dacă nu chiar undeva în jur de 30% și va rămâne în opoziție”.

Președinta Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a afirmat că platforma de vot electronic din Moscova a fost ținta unui atac de amploare în cursul nopții, susținând însă că situația a rămas sub control și că toate agresiunile cibernetice au fost respinse cu succes, relatează Reuters.  

În mod separat, Ministerul Dezvoltării Digitale din Rusia a anunțat dejucarea unei încercări de sabotaj asupra rețelelor de comunicații din Extremul Orient rus, precizând că fluxul de transmisie a fost complet restabilit. 

Anunțul vine la scurt timp după ce președintele Vladimir Putin a acuzat Ucraina că încearcă să interfereze cu alegerile, fără să prezinte dovezi în acest sens. 

Alegerile parlamentare sunt primele organizate în Rusia după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022. Peste 111 milioane de persoane sunt eligibile să voteze, iar autoritățile au extins scrutinul pe durata întregului weekend și au permis votul electronic pentru a crește prezența la urne.  

Partidul Rusia Unită, principala formațiune politică apropiată de Kremlin, este așteptat să își păstreze controlul asupra Dumei de Stat. 

Opoziția anti-război are o reprezentare redusă pe listele electorale, întrucât partidul Yabloko, singura formațiune înregistrată care a criticat războiul din Ucraina, a fost exclus. 

Aceste alegeri includ și locuitori din patru regiuni ucrainene pe care Moscova le-a anexat în 2022 (Donețk, Herson, Lugansk și Zaporojie), deși nu controlează în totalitate aceste teritorii. 

Traian Băsescu a fost întrebat la Digi24 despre schimbul de replici avut cu liderul UDMR Kelemen Hunor, care l-ar fi numit pe fostul președinte „cel mai bun produs al dictaturii comuniste”.

Băsescu spune că este un produs al vechiului regim.

„Domnul Kelemen Hunor trebuie să țină cont că acest produs și eu sunt un produs al vechiului regim. Nu m-am școlit și nu am trăit la Londra, ci la București, la Constanța, la Bacău. În România am trăit și în România am evoluat și am comandat cea mai mare navă a României”, a spus fostul șef al statului.

Băsescu explică și care este, în opinia sa, deosebirea dintre el și Kelemen Hunor.

„Deci sunt un produs al vechiului regim, dar un produs care, spre deosebire de lașii din politică, a avut curaj să desecretizeze arhivele fostei Securități și a avut curaj să condamne comunismul. Asta e deosebirea între mine și Kelemen Hunor”, a adăugat Băsescu.

Fostul președinte a lansat apoi un atac direct la adresa liderului UDMR, referindu-se la relația acestuia cu Viktor Orbán.

„Eu nu l-am lins pe Orban. El l-a lins, acum neavând ce linge s-a îndreptat către zona autohtonă. Își caută stăpân aici”, a mai spus Traian Băsescu.

Schimbul de replici dintre cei doi a început după ce Traian Băsescu a criticat implicarea UDMR în negocierile politice de la București. Kelemen Hunor a reacționat și a folosit numele „Petrov”, asociat fostului președinte.

Extinderea Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud prin construirea noului pavilion medical este finalizată, anunță Ministerul Sănătății.

Investiția, finanțată integral prin PNRR, include patru săli noi de operație și dezvoltarea unor specialități precum Cardiologia Intervențională, Neurochirurgia, Neurologia, Gastroenterologia, ORL și Oftalmologia.

Noul pavilion este dotat cu aparatură medicală modernă, inclusiv angiograf și computer tomograf (CT). Proiectul mai cuprinde digitalizarea spitalului, sisteme moderne de monitorizare a pacienților, măsuri pentru eficientizarea energetică și modernizarea infrastructurii existente.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, spune că investiția va permite tratarea unui număr mai mare de cazuri la Bistrița, ceea ce ar putea reduce deplasările pacienților către marile centre medicale din Cluj-Napoca și Târgu-Mureș.

„Dincolo de cifre și de tehnologie, această investiție are un obiectiv foarte simplu: să ofere oamenilor acces la servicii medicale mai bune, mai aproape de casă”, a declarat Cseke Attila.

Ministrul a mai spus că dezvoltarea spitalului din Bistrița-Năsăud va însemna o capacitate mai mare pentru tratarea pacienților și dezvoltarea unor specialități medicale, astfel încât mai multe cazuri să poată fi rezolvate local.

Seria de alerte a debutat vineri în jurul orei 23:40, când echipajele de jandarmerie au fost trimise în localitatea Rădășeni. Animalul nu a fost identificat, fiind contiunate misiunile de patrulare prevenitvă. 

În jurul orei 01:30, autoritățile au primit o nouă sesizare, de această dată din municipiul Fălticeni. Autoritățile au reușit atunci să alunge animalul din localitate. 

„Totodată, a fost constituită o echipă operativă formată dintr-un reprezentant al unității administrativ-teritoriale și doi vânători din cadrul AJVPS Fălticeni, pentru monitorizarea situației și desfășurarea activităților specifice”, au transmis autoritățile. 

„O noua avertizare  a fost emisă la ora 06:00, însă ursul nu a fost observat de jandarmi. Ulterior, în jurul orei 10:00, prezența ursului a fost surprinsă de camerele de supraveghere ale unor locuitori din zona „Dumbrava Minunată”, animalul fiind observat în timp ce se deplasa către o zonă împădurită”, au mai transmis jandarmii. 

Forțele de ordine continuă monitorizarea întregului perimetru. Autoritățile le cer oamenilor să rămână vigilenți, să nu încerce să se apropie de animal, să nu îl hrănească sau să încerce să îl alunge pe cont propriu, ci să sune de urgență la 112 dacă îl observă. 

Primul meci va avea loc vineri, 25 septembrie, de la ora 19.00, în deplasare, cu Cipru U21, pe AEK Arena din Larnaca.

Pe 30 septembrie, România U21 va întâlni Finlanda U21, de la ora 19.00, pe stadionul „Eugen Popescu” din Târgoviște. Ultima partidă din grupă este programată pe 6 octombrie, de la ora 20.00, împotriva Spaniei U21, pe Estadio Municipal Can Misses din Ibiza.

Portari: Ștefan Lefter (Universitatea Cluj), Rafael Munteanu (Farul Constanța), Codruț Sandu (Corvinul Hunedoara).

Fundași: Andrei Dorobanțu (UTA Arad), David Irimia (Dinamo), Răzvan Pașcalău (Cosenza, Italia), Mario Bărăitaru (CSM Slatina), Matteo Duțu (Dinamo), Darius Fălcușan (Concordia Chiajna), Kevin Ciubotaru (Dundee United, Scoția), Ricardo Pădurariu (FCSB), Alexandru Șuteu (FC Voluntari).

Mijlocași: Iustin Doicaru (Rizespor, Turcia), Eduard Radaslavescu (Farul Constanța), Cătălin Vulturar (Rapid), Yanis Pîrvu (CFC Argeș), Raul Cîmpean (Sepsi OSK), Cristian Mihai (Dinamo), Luca Banu (Farul Constanța), Lorenzo Biliboc (CFR Cluj), Remus Guțea (FC Voluntari), Alexandru Stoian (FCSB).

Atacanți: Atanas Trică (AEK Larnaca, Cipru), Rareș Burnete (Südtirol, Italia), Ioan Vermeșan (Widzew Lodz, Polonia).

Cu trei meciuri rămase de disputat, România are 13 puncte și se află pe locul 3. Finlanda ocupă poziția secundă, cu 16 puncte, în timp ce Spania este liderul grupei, cu 21 de puncte.

În actuala campanie, România a remizat cu Kosovo, 0-0, și a obținut victorii cu San Marino, 2-0, și Cipru, 2-0. Tricolorii au pierdut cu Finlanda, 0-2, și Spania, 0-2, iar apoi au câștigat în deplasare cu Kosovo, 1-0, și au trecut de San Marino, 3-0.

Turneul final al Campionatului European U21 din 2027 va fi găzduit de Albania și Serbia.

Siegfried Mureșan este în prezent europarlamentar, iar dacă va ajunge efectiv prim-ministru nu va putea păstra în paralel mandatul de la Bruxelles. Funcția de membru al Parlamentului European este incompatibilă cu cea de membru al guvernului unui stat membru al Uniunii Europene.

Dincolo de schimbarea politică, mutarea ar însemna și o scădere importantă a remunerației.

Salariul lunar al unui eurodeputat este de 11.255,26 euro brut. După impozitul european și contribuțiile de asigurări, Parlamentul European indică un venit de 8.772,70 euro net pe lună, înaintea eventualelor taxe naționale care pot fi aplicate de statul de origine.

La un curs orientativ de aproximativ 5,26 lei pentru un euro, salariul brut de europarlamentar înseamnă aproape 59.240 de lei pe lună.

Parlamentul European acordă, separat de salariu, o indemnizație pentru cheltuieli generale de 4.950 de euro pe lună, destinată costurilor biroului și activității parlamentare, precum și o diurnă de 359 de euro pe zi în 2026 pentru perioadele de activitate parlamentară, cu respectarea condițiilor de prezență.

Pentru funcția de prim-ministru, indemnizația aflată în prezent în plată este de 23.920 de lei brut pe lună, echivalentul a aproximativ 4.545 de euro.

Nivelul indemnizațiilor demnitarilor a fost menținut succesiv prin legislația fiscal-bugetară, iar pentru 2026 Legea 141/2025 stabilește că indemnizațiile pentru funcțiile de demnitate publică rămân la nivelul aferent lunii decembrie 2025. În 2025 ele fuseseră, de asemenea, înghețate la nivelul din noiembrie 2024.

Mureșan ar trece de la aproximativ 59.240 de lei brut pe lună în Parlamentul European la 23.920 de lei brut la Palatul Victoria.

Asta înseamnă o diferență de aproximativ 35.300 de lei în fiecare lună, adică circa 6.710 euro.

Raportat la salariul actual de europarlamentar, reducerea ar fi de aproximativ 59,6%.

Pe parcursul unui an întreg, diferența salarială brută ajunge la aproximativ 423.800 de lei, adică peste 80.500 de euro.

Calculul nu include însă celelalte sume de care beneficiază un eurodeputat pentru desfășurarea activității parlamentare

Mureșan se află în procedura pentru preluarea funcției de premier, după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că va semna sâmbătă, 19 septembrie, decretul de desemnare, care urmează să fie publicat luni în Monitorul Oficial.

Nicușor Dan a participat la evenimentul de inaugurare a lucrărilor de modernizare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița, unde a vorbit despre importanța investițiilor în infrastructura medicală și despre realizările României. 

„Vreau să spun un lucru care cred că e important în zilele astea. Să ne bucurăm când avem succese și să ne uităm la noi cu echilibru”, a declarat președintele. 

Șeful statului a făcut apel la echilibru, în raport cu discursul public dominat de un pesimism. 

„Pare că, dacă citim presa, dacă ne uităm la televizor, pare că suntem în preajma apocalipsei. Nu suntem deloc așa. Bineînțeles că România are corupție. Bineînțeles că România are grupuri de interese care acționează în interes propriu și nu în interesul public. Bineînțeles că am fi putut să fim mai digitalizați, mult mai digitalizați decât suntem. Bineînțeles că am fi putut să fim mult mai departe decât suntem”, a continuat Nicușor Dan. 

Acesta a evidențiat reușita autorităților responsabile de proiectul Spitalului din Bistrița. 

„Când avem niște succese, să ne uităm la ele ca niște succese. Am avut niște oameni care au avut un termen limită, au avut niște bani europeni și s-au încadrat în termenul limită. Ăsta e un succes. Și sunt multe altele.  Și toate realizările astea noi, ca societate, le-am făcut împreună. Oamenii de aici au muncit, au făcut, cum s-a întâmplat acum, studiu de fezabilitate, proceduri de achiziții. Și de aici speranța”, a mai subliniat Dan. 

Pentru a puncta parcursul României în ultima perioadă, șeful statului a prezentat un episod de la Summitul Inițiativei pentru Integrare Carpatică, în care președintele Serbiei s-a declarat impresionat de dezvoltarea României. 

„Ieri am participat la o conferință, la un summit în Ucraina, și acolo a participat președintele Serbiei care a călătorit cu avionul până în Suceava și de acolo cu mașina până în Ucraina și a spus public în conferință de presă sunt impresionat de realizările României în 20 de ani de când am venit eu ultima oară aici”, a mai precizat Nicușor Dan. 

Ministerul Finanțelor anunță că Alexandru Nazare a avizat suplimentarea limitei de cheltuieli a Ministerului Muncii cu 1,058 miliarde de lei pentru asigurarea plăților care trebuie efectuate în luna septembrie 2026.

Cea mai mare parte a sumei, respectiv 1,03 miliarde de lei, este destinată Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială pentru plata integrală a sumelor aferente compensării consumului de energie electrică și gaze naturale.

Ministerul Finanțelor asigură astfel resursele necesare pentru continuarea decontărilor către furnizorii de energie, astfel încât mecanismul de compensare prevăzut de legislația în vigoare să poată funcționa fără blocaje.

„Decontările către furnizorii de energie nu s-au realizat în ritmul necesar, iar acumularea acestor obligații a devenit una dintre problemele pe care statul trebuie să le corecteze. (…) Aceste întârzieri nu rămân fără efecte în economie. Ele pun presiune pe lichiditatea companiilor, le afectează capacitatea de finanțare și de investiții și, atunci când se acumulează, ajung să frâneze activitatea economică. Nu putem cere mediului privat să susțină creșterea, în timp ce statul îi blochează lichiditatea prin propriile obligații neachitate la timp”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Limita de cheltuieli pentru luna septembrie a fost actualizată la 1,03 miliarde de lei, în contextul în care legislația prevede majorarea de la 40% la 60% a procentului sumelor decontate furnizorilor la depunerea cererilor, precum și plata diferenței de 20% pentru cererile pentru care fusese achitat anterior 40% din valoarea solicitată.

Suplimentarea aprobată include, de asemenea, 28,964 milioane de lei pentru Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. Fondurile sunt necesare pentru plata unor drepturi privind transportul interurban acordate persoanelor cu handicap grav sau accentuat și pentru evitarea acumulării de penalități.

„Statul trebuie să fie mult mai atent atunci când își asumă noi scheme și noi cheltuieli. Nu mai putem construi mecanisme pe care nu ni le permitem sau pe care nu le putem finanța predictibil. Trebuie să lăsăm cât mai multă lichiditate în economie, acolo unde poate finanța investiții, locuri de muncă și dezvoltare, și să reducem presiunea pe care statul o pune asupra resurselor disponibile pentru sectorul privat”, a mai spus Nazare.

Conform acestuia, pe măsură ce consolidarea fiscală își produce efectele, iar costurile de finanțare se reduc, economia va avea condiții mai bune pentru a reveni la un ritm sănătos de creștere.

Potrivit informațiilor recente ale industriei, statul avea datorii de aproximativ 6 miliarde de lei.