Procurorul general Alex Florența atrage atenția că atacurile hibride ale Federației Ruse vizând România nu se limitează la dezinformare, ci urmăresc polarizarea societății și erodarea încrederii în instituții, în final cu scopul de a slăbi statul din interior.
Într-o declarație adresată reporterilor, Florența a explicat că operațiunile hibride includ mai multe tehnici — cea mai vizibilă fiind dezinformarea — dar și alte „activități ostile de destabilizare” menite să inducă eroare și tensiune socială.
„Tipurile de atac hibrid urmăresc două elemente importante. Pe de o parte, inducerea în eroare a populației și polarizarea pe diferite teme, implicit generarea unei zone de dezordine socială”, a spus procurorul.
El a subliniat că o populație fragmentată și tensionată devine „manevrabilă” de către rețelele care orchestrează aceste operațiuni, iar efectele pot culmina cu proteste excesive sau cu scăderea încrederii în instituțiile statului.
„În al doilea rând… urmăresc punerea unei presiuni uriașe asupra instituțiilor de ordine publică și siguranță națională”, a adăugat Florența, arătând că presiunea combinată asupra societății și instituțiilor poate duce la slăbirea statului din interior — obiectivul final al acestor acțiuni. Procurorul general a atras atenția că, dincolo de efectul imediat al falsurilor sau al campaniilor de manipulare, strategia hibridă urmărește efecte pe termen mediu și lung: neîncredere, dezordine și incapacitate instituțională. În final, „scopul războiului hibrid… este slăbirea din interior a unui stat”, a concluzionat Alex Florența.
Atacurile cibernetice din România, parte dintr-un atac hibrid coordonatFlorența a spus, conform G4Media, că războiul hibrid e „mult mai perfid”, dar cu rezultate mult mai ample.
Atacurile cibernetice precum cele asupra unor aeroporturi sau instituții fac parte dintr-un atac hibrid cu legături cu Rusia, adaugă procurorul.
De asemenea, pe rețelele sociale au fost mesaje în jurul ideii de revoltă generală și de nostalgie.
Este o inflație de mesaje în mediul online create cu inteligența artificială, generând o tensiune, o stare de efervescență în rândul comunităților cărora le sunt adresate fiind apoi viralizate
Intensificarea campaniei unui candidat s-a intensificat din 21 noiembrie, adaugă procurorul.
Articolul Procurorul general: Scopul războiului hibrid rusesc împotriva României – slăbirea statului din interior apare prima dată în Mediafax.
Sudanul de Sud, cea mai tânără națiune a lumii, este zguduit de un nou scandal de proporții, după ce un raport devastator al Comisiei ONU pentru Drepturile Omului avertizează asupra corupției guvernamentala sistemice și asupra deturnării a miliarde de dolari în ultimul deceniu, chiar în timp ce populația se scufundă într-o criză alimentară fără precedent.
Potrivit raportului publicat marți, de la obținerea independenței față de Sudan în 2011, elitele politice din Sudanul de Sud au sustras sume uriașe din veniturile publice, în special prin scheme precum programul „petrol contra drumuri”, menit să modernizeze infrastructura țării.
„Corupția ucide sud-sudanezi”, avertizează raportul, citat de Associated Press. „Statul și-a abandonat responsabilitățile suverane, lăsând hrănirea, educația și sănătatea populației în mâinile donatorilor internaționali”, menționează documentul ONU.
Drumuri fantomă și miliarde dispăruteProgramul „petrol contra drumuri” a fost gândit ca o inițiativă majoră pentru dezvoltarea infrastructurii. Însă, din cei 2,2 miliarde de dolari alocați de guvern din veniturile obținute din vânzarea petrolului, 1,7 miliarde nu pot fi justificați, iar 95% dintre drumurile promise nu au fost construite.
Fondurile ar fi fost direcționate către companii controlate de Benjamin Bol Mel, un apropiat al președintelui Salva Kiir și unul dintre cei cinci vicepreședinți ai țării. Acesta se află deja sub sancțiuni americane, la fel ca mai multe dintre firmele sale.
Sănătatea liderului costă cât întregul sistem medical al țăriiDeși Sudanul de Sud este grav afectat de foamete, doar o fracțiune infimă a bugetului național a fost alocată pentru servicii publice. Între 2020 și 2024, mai puțin de 1% din bugetul federal a mers către ministerele responsabile de securitate alimentară.
Într-un contrast revoltător, în anul fiscal 2022–2023, cheltuielile pentru unitatea medicală personală a președintelui au depășit bugetul alocat întregului sistem de sănătate național.
Criza se reflectă și în indicatorii sociali: 1 din 10 copii moare la naștere, iar doar 5% dintre copii sunt înscriși în învățământul secundar. În același timp, 76 din cele 79 de districte ale țării sunt afectate grav de foamete.
Guvernul: „Raportul pătează imaginea țării”Guvernul sud-sudanez a reacționat vehement, calificând acuzațiile drept „absurde”, susținând că raportul este plin de „erori metodologice” și că ONU i-a acordat prea puțin timp pentru a răspunde oficial: „Constatările privind programul petrol contra drumuri sunt menite să păteze imaginea poporului din Sudanul de Sud și a liderilor săi”, se arată într-o declarație oficială.
Pericol de război civil. ONU cere intervenția internaționalăTensiunile politice se amplifică în Sudanul de Sud. Joia trecută, liderul opoziției Riek Machar a fost suspendat din funcția de prim-vicepreședinte, fiind acuzat de omor, terorism și crime împotriva umanității, după ce o miliție apropiată lui a cucerit o garnizoană militară la granița cu Etiopia.
Machar se află în arest la domiciliu din martie, iar analiștii internaționali avertizează că țara riscă să revină la un război civil de amploare.
Sudanul de Sud se confruntă cu un sistem de corupție profund înrădăcinat. Un alt raport al ONU din 2021 a scos la iveală faptul că zeci de milioane de dolari au dispărut din bugetul public – sumă pe care experții o consideră „doar vârful aisbergului” într-un mecanism extins de delapidare.
În timp ce liderii politici sunt acuzați că se îmbogățesc pe seama suferinței populației, milioane de sud-sudanezi se luptă zilnic pentru hrană și supraviețuire. ONU cere ca autoritățile și partenerii internaționali să intervină urgent pentru a opri criza și abuzurile.
Articolul ONU denunță jaful din Sudanul de Sud: Miliarde furate, iar populația suferă de foame apare prima dată în Mediafax.
Horațiu Potra, figură cheie a dosarului, al cărui nume apare de peste 840 de ori în dosar, a condus pentru mai mulți ani o „afacere” ce ducea români în Republica Democrată Congo și alte țări africane pentru a lupta ca mercenari.
Potra, din stenograme obținute de Mediafax, părea obișnuit cu apelurile unor tineri ce doreau să alăture grupării sale de mercenari. Într-o conversație atașată la dosar reiese un apel în care un tănăr de 20 de ani îl sună pe Potra pentru a se alătura mercanarilor. Potra este receptiv, dar pare interesat de pregătirea militară a tânărului. Potra îi spune tânărului că a întâlnit mulți „care știu să tragă cu arma”, dar el e interesat de alte aspecte: „cunoști ambuscade. știi să te organizezi?”
În ziua de 18 decembrie 2024, la ora 16:44:55, POTRA HORAȚIU, localizat în localitatea Mediaș, județul Sibiu, este contactat de către un DOMN ( tânăr de 20 de ani) şi poartă următoarea discuţie:”POTRA HORAȚIU: Alo!
DOMN: Alo! Bună ziua, domnul Horațiu!
POTRA HORAȚIU: Da, bună ziua!
DOMN: Mă numesc Pătru Rareș ă… am o vârstă de 20 de ani, sunt
luptător de K1, de 8 ani și aș vrea… am o condiție fizică foarte bună, știu să
trag bine cu arma. Sunt vânător…
POTRA HORAȚIU: Am auzit. Dați-mi, dați-mi mesaj pe Whatsapp…
DOMN: Da.
POTRA HORAȚIU: Vă dau un număr unde să sunați, la recrutări,
că nu mă ocup eu.
DOMN: DRCV știu, mai am prieteni acolo, la dumneavoastră în
Congo și mi-au dat numărul la DRCV, nu îndeplinesc toate condițiile. Și v-am dat numărul pe Whatsapp.
POTRA HORAȚIU: Nu știu, d-aia zic. Dă-mi pe Whatsapp, că n-am
ce face, că nu pot să, nu decid eu. Înțelegi? Că dacă e o problemă o să zică
lumea Potra a adus pe, o adus oameni nepregătiți. Adică acolo îs niște
militari care știu, care se ocupă de recrutari.
DOMN: Vă cred, vă cred dar dacă eu chiar știu să trag bine cu arma
și am…
POTRA HORAȚIU: Bine domne, am înțeles că știi să tragi. Mulți
care știu să tragă cu arma. Ai mai fost în vreun conflict, ai mai făcut ceva?
Ai… știi să te organizezi? Știi instrucție de front, cunoști ambuscade,
cunoști de astea? Nu! Știi mortiare, știi…
DOMN: Tatăl meu a fost militar…
POTRA HORAȚIU: No, păi aia-i fratele. Nu e asta. Îmi pare rău.
Haideți că n-am timp că mă mai sună lumea și văd, m-ați sunat și pe telefon
normal, telefoanele îs ascultate… n-avem nimic de ascuns dar prefer să nu
avem discuții d-astea, aici. Mulțumesc!
DOMN: Da, da, da v-am dat…”
Horațiu Potra părea că primea constat apeluri de la potențiale persoane ce să se alăture mercenarilor săi. Într-o altă conversație atașată de procurori, Potra este sunat de un bărbat din Timișoara pe care Potra îl întrebă direct dacă vrea să mergă la muncă în Congo. Bărbatul din Timișoara, însă, neagă și spune că doreșete să îl suțină pe Potra în cauza internă amintind abilitățile sale.
Tot din conversație reise că Potra credea că autoritățile nu pot supraveghea activitatea sa pe aplicația de mesagerie Whatsapp.
– în ziua de 20 decembrie 2024, la ora 12:42:58, POTRA
HORAȚIU, localizat în localitatea Mediaș, județul Sibiu, este contactat
de către un DOMN şi poartă următoarea discuţie:
”POTRA HORAȚIU: Alo!
DOMN: Alo, bună domnul Horațiu.
POTRA HORAȚIU: Bună.
DOMN: Nicolae Popa, la telefon.
POTRA HORAȚIU: De la?
DOMN: Cu Nicolae Popa. Nu e de la niciunde.
POTRA HORAȚIU: A! Nicolae Popa.
DOMN: E fost, e fost, e fost. Am numărul dumneavoastră de telefon de
la niște băieți care au fost cu dumneavoastră. Ă… când veniți la Timișoara?
Sau cum ne-am putea întâlni? Eu sunt unul din proscrișii sistemului. Am fost
și în Plutonul de Intervenție în timpul revoluției și… primul erou în brațele
mele a murit. Fiind militar, am întors armele invers, împotriva colegilor mei,
care au tras. E poveste mult mai lungă și pentru chestiile astea am fost cam
toată viața alungat de peste tot. Dar lăsăm asta deoparte. Ă…
POTRA HORAȚIU: Ă, la Timișoara? N-am, n-am nici cum s-ajung că
n-am treabă prin partea aia.
DOMN: N-ai? Nu. Eventual, nu știu, să văd cum îmi fac timp și poate
dau eu o fugă.
POTRA HORAȚIU: Păi ce? Bănuiesc ce? Vreți să mergeți în
Congo, la muncă? Sau ce?
DOMN: Nu. Ce… nu, nu, nu! Nu, să fiu lângă dumneavoastră și să
mergem mai departe.
POTRA HORAȚIU: Neoh! (n.l. – râde) Ne întâlnim și povestim. Din
Timișoara? Erați în Timișoara la revoluție?
DOMN: Da, eu am fost în Plutonul de Intervenție în Libertății!
POTRA HORAȚIU: Decât? Eu am fost la…
DOMN: Eu am fost cel care am oprit să nu se tragă în muncitorii de
la OMT și de la 6Mai. Eram soldat, eram în termen.
POTRA HORAȚIU: Bine, eu n-am… n-am… Da, da, n-am fost, eu am
fost chiar în prima zi, pe 16 la Consiliul Județean când a pornit…
DOMN: Nu, a, fost de la început.
POTRA HORAȚIU: Și după… păi nu, dar pe 16 nu era nimic, că pe 16 n-o fost…
DOMN: A!
POTRA HORAȚIU: Nu era armata încă prezentă.
DOMN: Pe 17, da.
POTRA HORAȚIU: Tocmai pe 17 a început, da.
DOMN: Dar nu numai asta, eu am lucrat și în sistem după aia, până
în `97 când a fost demilitarizarea și știu cum am fost executați noi, după aia. Știi?
POTRA HORAȚIU: A!
DOMN: E grele. Ceea ce vrea să facă domnul Călin acuma…
POTRA HORAȚIU: No zi!
DOMN: Să taie tot cancerul și suntem câțiva băieți care știm bine
ce-a fost.
POTRA HORAȚIU: Îhî.
DOMN: Din `89 până inclusiv în ziua de azi.
POTRA HORAȚIU: Ee… No bine, dar m-ați sunat pe număr
DOMN: A!
POTRA HORAȚIU: Nu era armata încă prezentă.
DOMN: Pe 17, da.
POTRA HORAȚIU: Tocmai pe 17 a început, da.
DOMN: Dar nu numai asta, eu am lucrat și în sistem după aia, până în `97 când a fost demilitarizarea și știu cum am fost executați noi, după aia. Știi?
POTRA HORAȚIU: A!
DOMN: E grele. Ceea ce vrea să facă domnul Călin acuma…
POTRA HORAȚIU: No zi!
DOMN: Să taie tot cancerul și suntem câțiva băieți care știm bine
ce-a fost.
POTRA HORAȚIU: Îhî.
DOMN: Din `89 până inclusiv în ziua de azi.
POTRA HORAȚIU: Ee… No bine, dar m-ați sunat pe număr normal. Știți că sunt înregistrate tot.
DOMN: Dar și pe Whatsapp se înregistrează, stai liniștit, nu știu cine a spus…
POTRA HORAȚIU: Ei, nu cred. Nu cred! Păi acum am venit, am ieșit din… din…
DOMN: Da.
POTRA HORAȚIU: Din… ăsta, percheziție informatică, d-alea nu, n-am nimica pe whatsapp.
DOMN: Da? Da, nu contează.
POTRA HORAȚIU: Da.
DOMN: Lasă să mă înregistreze că oamenii știu cine sunt.
POTRA HORAȚIU: Ei no…
DOMN: N-am nimic de ascuns.
POTRA HORAȚIU: No bine, vedem.
DOMN: No!
POTRA HORAȚIU: Ne-om întâlni cânva.
DOMN: Ne auzim.
POTRA HORAȚIU: Bine.
DOMN: Și ne întâlnim. Doamne ajută!
Context: Mercenarii români din Congo, majoritatea foști militari și legionari străini, au fost recrutați de Horațiu Potra pentru a lupta de partea guvernului congolez împotriva rebelilor M23. Contra unui salariu de circa 5.000 de dolari pe lună, aceștia au asigurat antrenament, pază și sprijin militar direct pe front. Aventura s-a încheiat dramatic, după pierderea orașului Goma, când aproape 300 de români au fost nevoiți să se predea și să fie repatriați. Potra a participat cu mercenarii săi și la alte teatre din Africa.
Articolul Stenograme. Cum recruta Potra tineri pentru a fi mercenari: „Ai mai fost în vreun conflict? Știi instrucție de front, cunoști ambuscade?” apare prima dată în Mediafax.
Întrebat despre tensiunile din coaliție legate de împărțirea posturilor, Fritz a răspuns că nu ar trebui să existe tensiuni, având în vedere că „avem un protocol de coaliție în care este foarte clar prevăzut că ponderea fiecărui partid se reflectă și în numirile politice”.
„La orice nivel, asta se referă într-adevăr la secretari de stat, la prefecți, la subprefecți, la agenții unde președinții sunt numiți politici”, a explicat liderul USR.
Referitor la reticența celorlalți parteneri de a ceda posturi, Fritz a recunoscut că „există o anumită durere a celor care până acum au ocupat aceste poziții și trebuie să cedeze 20% unui nou partener”, dar a adăugat că „este normal că există această durere, dar o să treacă peste”.
Întrebat dacă PSD nu vrea să cedeze, Fritz a argumentat că „nu poți să faci reformă, nu poți să transmiti clar că s-a schimbat ceva la nivelul guvernării dacă nu se schimbă și unii oameni”.
„De aceea USR va insista în continuare să punem oameni competenți și bine pregătiți pe anumite posturi”, a declarat Fritz.
Referitor la negocierile cu PSD și la ce concesii va face fiecare parte, președintele USR a clarificat că „negocierea nu este pe pondere, încă o dată, această pondere de 20% este dată, și ea trebuie respectată”.
Liderul USR a subliniat că situația este specială pentru că „ceilalți trei parteneri deja au împărțit, să zicem, în fostul guvern toate aceste responsabilități” și „acum a venit un partener nou și de aceea această discuție nu este întotdeauna una ușoară”.
Fritz a conchis că nu consideră că ar trebui să convingă partenerii de coaliție că „responsabilitățile în acest guvern se distribuie conform ponderii politice”.
Articolul Fritz: USR va insista să pună oameni competenți pe posturile care îi revin conform ponderii de 20% apare prima dată în Mediafax.
O expertă a ONU a acuzat luni Israelul că atacă jurnaliști pentru a ascunde un „genocid” în Fâșia Gaza și a avertizat că actualul conflict este „cel mai sângeros observat vreodată” pentru presă, relatează AFP.
Folosindu-se de date ONU care arată că cel puțin 252 de jurnaliști au murit de la începutul războiului din Gaza pe 7 octombrie 2023, Irene Khan, reprezentant special al Națiunilor Unite pentru dreptul la libertatea de opinie și de exprimare, a spus că acest număr depășește bilanțul „din cele două războaie mondiale, din războiul din Vietnam, din războiul din Iugoslavia și din războiul din Afganistan luate împreună”.
Ea a declarat că actualul „conflict este cel mai sângeros observat vreodată pentru jurnaliști”, iar numărul morților „va continua probabil să crească, având în vedere că în fiecare săptămână auzim de noi decese”.
„Modul în care jurnaliștii sunt uciși, reduși la tăcere (…) constituie o mușamalizare a genocidului”, a declarat Irene Khan.
Irene Khan a făcut o comparație între războiul înfiorător din Fâșia Gaza și războiul din Ucraina, unde 14 jurnaliști au murit de la invazia rusă din februarie 2022.
Pentru că este un expert independent mandatat de ONU, Irene Khan a spus că mulți dintre jurnaliștii uciși în Gaza au fost „luați ca țintă”.
Ea a condamnat „campaniile de defăimare” ale Israelului, care acuză jurnaliștii morți în atacuri că sunt „susținători ai terorismului sau chiar teroriști”.
„Nu este vorba doar de a ucide jurnaliști, ci de o tentativă manifestă de a ucide informația”, a spus Irene.
Mai mult decât cele menționate, de care ea este extrem de revoltată, Irene și-a arătat indignarea și față de blocada impusă jurnaliștilor internaționali, care nu pot intra în Fâșia Gaza în scop profesional, pentru a transmite informații și imagini recente, reale, din timpul războiului.
„Nu-mi amintesc de o altă situație în care un stat membru al Națiunilor Unite să fi refuzat accesul entităților media internaționale independente în timpul unui conflict”, a spus Irene Khan.
„Statele trebuie să oprească Israelul înainte ca toți jurnaliștii din Gaza să fie reduși la tăcere”, a mai relatat experta.
Articolul Războiul din Gaza este cel mai „sângeros conflict” pentru jurnaliști, avertizează o expertă ONU apare prima dată în Mediafax.
