Compania de Transport Public (CTP) Iași a anunțat că elimină definitiv biletele de hârtie, începând din 1 septembrie.
Biletele de călătorie vor fi înlocuite de carduri „pentru un sistem public inteligent și sustenabil”.
La intrarea în mijloacele de transport, ieșenii vor valida cardurile. Ele pot fi reîncărcate online la automatele din stații sau la punctele de vânzare CTP.
Soldul și istoricul călătoriilor poate fi verificat online.
Compania de Transport Public din Iași îi încurajează pe călători să treacă la cardurile electronice „cât mai curând”.
„Împreună, transformăm transportul public din Iași într-o experiență mai comodă, mai sigură și mai eficientă”, transmite CTP Iași.
Articolul CTP Iași renunță emiterea biletelor clasice de călătorie apare prima dată în Mediafax.
„Acordul cu Regatul Unit este complet și cuprinzător și va consolida relația dintre Statele Unite și Regatul Unit pentru mulți ani. Datorită istoriei noastre îndelungate și loialității reciproce, este o mare onoare ca Regatul Unit să fie PRIMUL nostru anunț”, a transmis Trump pe rețeaua sa Truth Social. El a adăugat că urmează „multe alte acorduri, care se află în stadii serioase de negociere”, scrie El Diario.
Trump anunțase încă de miercuri că va face public un acord comercial important cu reprezentanții unei „țări mari și foarte respectate”, fără a oferi însă detalii. Conferința de presă este programată pentru ora 10:00, ora Washingtonului (16:00 ora României).
Starmer: „Voi acționa pentru interesul național”La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a confirmat că va face o declarație privind negocierile comerciale cu SUA. „Suntem de ceva vreme în discuții cu Statele Unite și veți avea mai multe detalii astăzi, dar să nu vă înșelați: voi acționa mereu în interesul național, pentru muncitori, afaceri și familii, pentru a aduce securitate și reînnoire în țara noastră”, a declarat el în cadrul Conferinței de Apărare de la Londra.
Acordul ar putea reduce tarifele pentru produse-cheiePotrivit publicației The Guardian, este probabil ca acordul să se concentreze pe reducerea tarifelor impuse de SUA produselor britanice precum oțelul, aluminiul și automobilele. Pe 2 aprilie, Trump impusese o taxă de 10% aplicabilă majorității țărilor, dar și tarife reciproce mai mari pentru mai mulți parteneri comerciali, suspendate ulterior pentru 90 de zile.
Deși Regatul Unit nu a fost afectat de tarifele reciproce datorită surplusului comercial al SUA față de Marea Britanie, a fost totuși vizat de taxa generală de 10%, precum și de suprataxa de 25% pe oțel, aluminiu și autoturisme.
La 2 aprilie, Trump a impus un tarif de 10 % pentru majoritatea țărilor, precum și tarife „reciproce” mai mari pentru mai mulți parteneri comerciali, dar la scurt timp după aceea le-a suspendat pentru 90 de zile. Regatul Unit nu a fost afectat de tarifele reciproce deoarece SUA are un excedent comercial, ceea ce îi permite să vândă mai mult decât cumpără de la partenerul său transatlantic. Cu toate acestea, Regatul Unit a fost afectat, ca orice altă țară, de tarifele de 10% pentru toate produsele și de 25% pentru oțel, aluminiu și automobile.
Articolul Donald Trump anunță un acord comercial cu Regatul Unit în plină criză tarifară apare prima dată în Mediafax.
Într-un comunicat publicat miercuri, Comisia Europeană a declarat că politica României încalcă regulile Uniunii Europene privind formarea liberă a prețurilor la gazele en-gros, întrucât măsura luată de statul român obligă firmele să vândă o parte din producția lor la un preț fix pe piața en-gros: „Prețurile reglementate la nivelul pieței en-gros la scară europeană distorsionează semnalele de preț și funcționarea eficientă a pieței”, se spune în comunicat, potrivit Reuters.
Avizul motivat adresat României, în care se solicită eliminarea plafonării prețurilor la gaze, este cea de-a doua etapă a procedurii de infringement, inițiată împotriva statului român în octombrie 2024. România are la dispoziție două luni să răspundă avertismentului și să ia măsurile necesare.
Statul român poate fi sancționat dacă nu se conformează cerințelor Comisiei EuropeneDacă statul român nu se conformează cerințelor, litigiul urmează să fie supus Curții de Justiție a Uniunii Europene, care poate impune sancțiuni financiare. Sancțiunile pot include amenzi și penalități financiare zilnice, pentru fiecare zi de întârziere în conformare.
În România, facturile la gaz și energie electrică pentru gospodării, micile afaceri și instituțiile publice au fost plafonate la anumite niveluri de consum lunar încă din luna noiembrie a anului 2021, iar furnizorii sunt compensați pentru diferență.
În luna februarie, fostul guvern a extins plafonarea prețurilor la gaze pentru încă un an și a prelungit limitele la prețul energiei electrice până în iunie, pentru a ține sub control facturile consumatorilor.România își acoperă aproape integral consumul intern de gaze, din producția proprie, realizată de companii precum OMV Petrom, Romgaz, controlată de stat, și producătorul offshore Black Sea Oil & Gas.
România, printre țările cu cele mai reduse costuri ale gazelor pentru consum casnicÎntre timp, România are un guvern interimar care nu poate lua decizii de politică publică. Președintele ce urmează să fie ales în 18 mai va numi un nou prim-ministru.
Datele Eurostat, departamentul de statistică al UE, arată că, în a doua jumătate a anului 2024, prețurile la gazele naturale pentru consumul casnic au crescut pentru prima dată după criza energetică din 2022.
Suedia a înregistrat cele mai mari prețuri la gazele naturale pentru consumul casnic, 18,93 euro pentru 100 kWh, urmată de Olanda, cu 16,71 euro și Italia, cu 15,86 euro.
La polul opus, cele mai mici prețuri au fost raportate de Ungaria, cu 3,20 euro pentru 100 kWh, Croația, cu 4,60 euro, și România, cu un preț de 5,40 euro pentru 100 kWh, care o plasează printre statele membre cu cele mai reduse costuri ale gazelor destinate gospodăriilor.
Prețurile en-gros ale gazelor pe piața europeană au început să crească în 2021, după ce Rusia a limitat livrările. În anul următor, după invazia Ucrainei din februarie, Moscova a redus și mai mult aprovizionarea, iar prețurile globale au explodat la noi maxime istorice.
Articolul Uniunea Europeană a avertizat România să elimine plafonul impus prețul gazelor apare prima dată în Mediafax.
Acțiunile companiei-mamă a Google, Alphabet, se prăbușesc la bursă și nu fără motiv: un director foarte înalt ierarhic, din cadrul Apple a dezvăluit că, în ultimele două luni, volumul de căutări efectuate prin Google pe browserul Safari a scăzut.
Este pentru prima dată în peste 20 de ani când se întâmplă acest lucru.
„Nu am mai văzut o astfel de scădere din 2003 încoace”, a spus Eddie Cue, vicepreședinte senior pe zona de servicii al Apple, în timpul audierii din procesul intentat de Departamentul Justiției din SUA împotriva Google, în cadrul acuzațiilor de practici anticoncurențiale.
Potrivit lui Cue, motivul scăderii este explozia serviciilor de inteligență artificială generativă precum ChatGPT sau Perplexity, pe care tot mai mulți utilizatori le preferă în detrimentul motoarelor de căutare tradiționale.
O informație care a costat Alphabet 250 de miliarde $Informația a avut efecte imediate și dramatice pe bursă. Acțiunile Alphabet, compania-mamă a Google, au scăzut cu peste 7% după apariția declarațiilor în presă, ceea ce a șters din capitalizarea bursieră a companiei nu mai puțin de 250 de miliarde de dolari.
Nici Apple nu s-a simțit mai bine: titlurile sale au scăzut cu peste 1%, pentru că are parteneriat cu Google, legat de traficul din Safari, care aduce anual peste 20 de miliarde $ în veniturile companiei.
Google are frisoane, între două procese antitrust și o prăbușire la bursăDeclarațiile directorului Apple se suprapun pe cele două procese antitrust pe care le are Google în SUA – compania e acuzată că împiedică orice concurență reală, pe motiv că domină căutările online – Bingul lui Microsoft nu are nicio șansă în fața monstrului Google.
Este suficient să ne gândim că, potrivit Statcounter, în aprilie 2024, Google deținea 89,7% din piața globală a căutărilor pe internet, în timp ce Bing avea doar 3,9%.
Google încă domină, dar a scăzut vizibil față de sfârșitul lui 2022, când avea 93%. În aceste condiții, o scădere de sub 90%, cât are acum, e o premieră tragică pentru Google. Lucrul ăsta nu s-a mai întâmplat de zece ani!
ChatGPT câștigă 400 de milioane de utilizatori săptămânalInteligența artificială devine o alternativă tot mai populară. Conform OpenAI, ChatGPT are acum aproximativ 400 de milioane de utilizatori activi pe săptămână. Deocamdată, majoritatea întrebărilor adresate acestor platforme nu sunt de natură comercială – un aspect ce limitează impactul asupra veniturilor Google, conform unei analize MoffettNathanson.
Chiar și așa, Wall Street nu mai pare impresionat de forța financiară a Alphabet. În ultimele 12 luni, acțiunile au scăzut cu aproape 12%, iar miercuri, pentru prima dată în 12 ani, compania a coborât sub un multiplu de 16 ori câștigurile estimate, potrivit datelor FactSet.
Google, singurul gigant tech cu evaluare sub indicele S&P 500Alphabet a devenit astfel singura companie Big Tech evaluată sub media S&P 500 în ceea ce privește raportul preț/câștig estimat. Deși generează anual aproape 75 de miliarde de dolari cash flow, incertitudinile legate de viitorul său – între riscul de reorganizare forțată și competiția IA – pun o presiune tot mai mare asupra acțiunilor.
Google e ieftin pe bursă, dar nu fără motiv.
Articolul Pentru prima dată în 20 de ani, Google începe să-și piardă supremația în căutările online. Acțiunile companiei-mamă se prăbușesc la bursă apare prima dată în Mediafax.
Unii profesioniști din domeniul sănătății recomandă interzicerea ecranelor la copiii sub 6 ani, cea mai mare problemă fiind aceea că cei mici stabilesc rapid legături afective foarte strânse cu aceste dispozitive. Interdicția pare nerealistă și greu de implementat, însă studii sociologice recente arată că există factori de protecție care pot diminua atât timpul petrecut în fața ecranului, cât și efectele sale negative, în special riscurile asociate.
Serge Tisseron, doctor în psihologie, cel care a dezvoltat programul 3-6-9-12+, recomandând vârstele corespunzătoare pentru introducerea diferitelor tipuri de media în viața copiilor, a sugerat câteva măsuri de precauție, reamintind că „ecranele sunt doar vârful cel mai vizibil al unui iceberg uriaș, acela al obiectelor conectate”.
Specialistul a oferit exemplul Elveției, țara care a introdus educația digitală începând din grădiniță, fără ca micuții să aibă acces la ecrane: „Începând cu grădinița, educația digitală poate fi introdusă fără a fi necesar să se folosească ecrane, un exemplu oferit de un program implementat în Elveția, în cantonele Vaud și Neuchâtel”.
„Mai târziu, în învățământul primar, este important ca educația să abordeze subiecte precum istoria tehnologiilor, funcționarea algoritmilor, programarea și impactul ecranelor asupra creierului”.
Statul trebuie să-și asume formarea specialiștilor care să integreze componenta digitală în școli, fără accesul copiilor la ecraneDeși în mod clar benefice pentru copii, deoarece îi ajută să înțeleagă cum funcționează inteligența din spatele ecranelor și influența acesteia asupra psihicului uman, propunerile implică o formare inițială și continuă a cadrelor didactice, astfel încât componenta digitală să fie integrată eficient în procesul educațional.
Din perspectivă medicală, extinderea psihiatriei dedicate copiilor și adolescenților este esențială pentru a oferi sprijin adecvat tinerilor și pentru a preveni transformarea dificultăților lor emoționale în probleme de durată.
Studiile au arătat că impactul ecranelor asupra copiilor mici diferă în funcție de context: ecranele neînsoțite de adulți reduc abilitățile lingvistice, în timp ce vizionarea în familie și conținuturile educative le pot îmbunătăți. Mesele fără televizor favorizează dezvoltarea cognitivă, iar expunerea excesivă la ecrane a celor mici, mai ales peste cinci ore pe zi, este adesea legată de probleme grave ale părinților, precum depresia.
Inegalitățile sociale influențează, de asemenea, modul în care copiii sunt protejați și însoțiți în utilizarea digitalului, iar părinții cu resurse limitate au mai puține posibilități de a controla expunerea acestora la ecrane. Accesul la activități alternative este inegal, iar joaca în aer liber e percepută în ultimul timp ca fiind riscantă. În plus, „tehnoferența”, folosirea ecranelor de către părinți în prezența copiilor, afectează negativ comunicarea și dezvoltarea emoțională a acestora.
Concluziile cercetărilor sociologice au arătat că statul trebuie să aibă are un rol esențial în dezvoltarea factorilor de protecție implicați în gestionarea expunerii copiilor la ecrane, în principal pentru informarea părinților, dar, mai ales, în formarea specialiștilor care să-i sprijine pe copii în școli.
Articolul Copiii să învețe despre dispozitivele digitale, fără să aibă acces la ele sub 6 ani, spun specialiștii apare prima dată în Mediafax.
Noul Papă ar putea fi ales joi sau vineri, susțin experții care urmăresc evenimentul. Printre favoriți sunt doi africani, un asiatic și un european. Noul Papă este ales de 133 de cardinali din întreaga lume care s-au reunit în Capela Sixtină.
Câțiva candidați sunt considerați succesori ai Papei Francisc pentru conducerea Bisericii Catolice, potrivit BBC. Pe listă este cardinalul Pietro Parolin, fostul secretar de stat al Vaticanului sub Papa Francisc și consilierul principal al Papei.
Peter Kodwo Appiah Turkson, primul ghanez numit cardinal sub Papa Ioan Paul al II-lea în 2003, a fost desemnat favorit de casele de pariuri înainte de votul din 2013, când Francisc a obținut poziția.
Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu este un alt candidat important, originar din Republica Democrată Congo (RDC), unde este arhiepiscop de Kinshasa de șapte ani.
Și cardinalul Luis Antonio Gokim Tagle este considerat o posibilă alegere. Biserica Catolică este foarte influentă în țara sa natală, Filipine, unde aproximativ 80% din populație este catolică.
Cardinalii Robert Prevost și Joseph Tobin au fost și ei menționați de numeroase ori ca potențiali succesori. Oricare dintre aceștia ar putea deveni primul papă din SUA.
Cardinalii nu au reușit joi dimineață să aleagă un nou Papă. Pe coşul de la Vatican a ieșit fum negru, așa cum s-a întâmplat și miercuri seara. O nouă încercare va avea loc joi seara. Conform procedurii, în fiecare zi au loc două runde de vot, una dimineața și una după-amiaza. La sfârșitul fiecărei sesiuni de vot, din coșul de fum instalat deasupra Capelei Sixtine iese fum. Dacă fumul este negru, înseamnă că votul nu a dus la nicio decizie, iar dacă este alb, înseamnă că a fost ales un nou papă.
133 de cardinali din întreaga lume s-au reunit miercuri în Capela Sixtină de la Vatican pentru a desemna un nou lider al celor 1,4 miliarde de catolici din lume. Alegerea se desfășoară în cel mai mare secret, iar cardinalilor li s-a cerut să își lase telefoanele mobile la intrarea în conclav. Cardinalii au depus un jurământ de confidențialitate, la fel ca tot personalul Vaticanului care îi asistă, de la bucătari și femei de serviciu, până la medici.
Articolul Noul Papă ar putea fi ales joi. Printre favoriți sunt doi africani apare prima dată în Mediafax.
Parlamentul Ucrainei, a ratificat acordul privind mineralele între SUA și Ucraina în sesiunea de joi, potrivit declarațiilor deputatului Yaroslav Zhelezniak, prim-vicepreședintele Comisiei pentru finanțe, fiscalitate și politică vamală, care a menționat că documentul a fost susținut de 338 de parlamentari.
Acordul, semnat pe 30 aprilie, stabilește un fond comun de investiții între Kiev și Washington și oferă Statelor Unite acces special la proiectele de exploatare a resurselor naturale ale Ucrainei. Părțile nu au dezvăluit detalii despre cum va funcționa fondul de investiții pentru reconstrucție, cu excepția faptului că acesta va fi gestionat într-o parteneriat egal, ambele state urmând să contribuie.
Anterior, premierul Denys Shmyhal a precizat că viitorul ajutor militar din partea SUA ar putea fi considerat o contribuție la fondul de reconstrucție, ajutoarele anterioare nefiind incluse.
Semnarea acordului privind mineralele a urmat după luni de negocieri, care au tensionat relațiile dintre SUA și Ucraina. Inițial, cele două țări și-au planificat să semneze acordul la sfârșitul lunii februarie, dar acesta a părut anulat în urma faimoasei dispute de la Casa Albă, dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump. Acordul finalizat exclude multe dintre aspectele versiunilor anterioare, considerate drept o exploatare a Ucrainei, dar încă nu oferă garanții concrete de securitate din partea SUA.
Articolul Parlamentul Ucrainei a ratificat acordul privind mineralele, semnat cu Statele Unite apare prima dată în Mediafax.
