Autoritățile au fost anunțate de explozia care a fost urmată de incendiu la ora 23:50 în noaptea de Crăciun.
La fața locului au fost mobilizate de urgență două autospeciale de stingere cu apă și spumă, o ambulanță SMURD, o autospecială pentru salvare de la înălțime, precum și un echipaj SAJ Bacău.
Potrivit pompierilor, incendiul s-a produs într-un bloc tip P+3 etaje, la etajul 1.
„Două persoane (o femeie și un bărbat în vârstă de 31 de ani) care se aflau în locuință s-au autoevacuat și au suferit arsuri de diferite grade pe aproximativ două treimi din suprafața corpului”, informează ISU Bacău.
Victimele au primit îngrijiri medicale la fața locului și au fost transportate la spital.
Autoritățile au anunțat că incendiul a fost lichidat rapid și că nu a fost necesară evacuarea blocului. În plus, structura de rezistență nu a fost afectată.
Guvernul de la Tokyo, condus de Sanae Takaichi, și-a dat acordul pentru un buget record destinat apărării. Bugetul de apărare pentru anul viitor ar urma să ajungă la 58 de miliarde de dolari, marcând o creștere de 9.4% față de 2025.
Este al patrulea an din programul pe cinci ani prin care Japonia urmărește să-și dubleze cheltuielile militare până la 2% din produsul intern brut.
Strategia de securitate adoptată de Tokyo în 2022 identifică China drept cea mai mare provocare strategică. În plus, în document este susținut un rol mai activ al Forțelor de Autoapărare, în cadrul alianței cu Statele Unite.
Bugetul prevede întărirea capacității de contraatac, a apărării de coastă și investiții în rachete de croazieră cu rază lungă, sisteme fără pilot și alte echipamente moderne.
Creșterea bugetului de apărare are loc pe fondul tensiunilor crescânde cu China. La începutul lunii noiembrie, premierul Takaichi a declarat că o acțiunea militară a Chinei împotriva Taiwanului ar genera o ripostă din partea Japoniei. Declarația a pornit un conflict diplomatic între cele două state, care s-a manifestat prin declarații violente sau restricții comerciale.
În plus, în decursul lunii, portavioanele chineze au efectuat exerciții în sud-vestului Japoniei.
Bugetul propus de executivul japonez trebuie să fie votat de parlament până în luna martie a anului viitor.
Solicitarea a fost formulată de echipa condusă de procurorul special Cho Eun-suk, în cadrul ședinței finale de vineri a procesului desfășurat la Tribunalul Central din Seul.
Fostul șef de stat este acuzat că ar fi împiedicat anchetatorii să îl rețină în luna ianuarie, că ar fi încălcat drepturile a nouă membri ai Cabinetului care nu au fost convocați la o reuniune privind planul de instituire a legii marțiale și pentru că ar fi ar fi redactat, apoi distrus, o versiune revizuită a decretului de impunere a legii marțiale după ce acesta ar fi fost suspendat.
Yoon este judecat și în alte trei procese. Cea mai gravă acuzație care i se aduce este că acesta ar fi condus o insurecție.
Procesul privind obstrucționarea justiției este primul care urmează să se încheie. Instanța a indicat anterior că verdictul ar putea fi pronunțat pe 16 ianuarie, iar în procesul privind acuzațiile de insurecție, Yoon ar putea să își afle verdictul în luna februarie.
Judecătorul districtual Vernon Broderick a emis un ordin de restricție temporară care blochează reținerea sau deportarea lui Ahmed până când cazul său nu va fi susținut în fața unei instanțe. Acesta a programat pentru luni o întâlnire între părțile implicate în proces, notează Reuters.
Marți, guvernul federal a impus interdicții de viză lui Imran Ahmed și altor patru cetățeni europeni printre care și Thierry Breton, fost comisar european. Decizia a fost motivată prin implicarea celor cinci în limitarea libertății de exprimare prin reglementarea companiilor americane.
Ahmed, rezident permanent în SUA este CEO al Centrul pentru Combaterea Discursului de Ură în Mediul Online, este singurul dintre cei cinci care locuiește în Statele Unite.
Secretarul de Stat, Marco Rubio, a precizat că cei cinci vizați de măsuri ar risca deportarea, astfel Ahmed ar putea să fie separat de soția și copilul său, ambii cetățeni americani.
Activistul a lăudat sistemul juridic american și a declarat: „Nu mă voi lăsa intimidat și nu voi renunța la munca vieții mele de a lupta pentru protejarea copiilor de pericolele rețelelor de socializare și pentru oprirea antisemitismului în mediul online”.
Rezidenții permanenți legali, cum este Ahmed, nu au nevoie de viză pentru a rămâne în SUA, dar administrația Trump a încercat anterior să-i deportateze pe unii dintre aceștia, printre care și Mahmoud Khalil, implicat în proteste pro-palestiniene.
Potrivit Comisiei Naționale pentru Planificarea Capitalei, reprezentanții Casei Albe se vor reuni pe 8 ianuarie pentru a oferii mai multe informații în legătură cu dezvoltarea proiectului din Aripa de Est, anunță Reuters.
Proiectul prevede construirea unei săli de bal de aproximativ 8.000 de metri pătrați, despre care Donald Trump a afirmat că va costa în jur de 400 de milioane de dolari și va depăși ca dimensiuni clădirile existente ale Casei Albe.
Proiectul președintelui Trump a fost criticat aspru. Organizații pentru protejarea patrimoniului au contestat proiectul în instanță, iar congresmeni democrați au calificat gestul drept „abuz” și au solicitat clarificări privind identitatea donatorilor.
Comisia de planificare, condusă de Will Scharf, consilier al Casei Albe și fost avocat al lui Trump, a refuzat până acum să analizeze demolarea fostei Aripi de Est sau impactul asupra clădirilor istorice, în ceea ce ar reprezenta cea mai amplă modificare a reședinței prezidențiale.
Proiectul sălii de bal a fost atacat în instanță de o organizației non-profit, însă judecătorul a respins recent cererea de suspendare temporară a lucrărilor, argumentând că dimensiunile și specificațiile finale ale construcției nu au fost încă stabilite, următorul termen fiind stabilit pentru luna ianuarie.
Președintele Trump s-a implicat activ în proiecte de remodelarea a Casei Albe sau a capitalei, Washington DC. Acesta a propus construcția unui arc de triumf în capitală, în vederea celebrării, anul viitor, a 250 de ani de independență, iar la Casa Albă, Trump a instalat plăcuțe sub portretele foștilor președinți în care îi critică dur.
Acțiunea împotriva ISIS a fost anunțată de liderul de la Casa Albă printr-un mesaj publicat pe Truth Social, citat de CNN.
„În această seară, la ordinul meu în calitate de Comandant Suprem, Statele Unite au lansat un atac puternic și mortal împotriva grupării teroriste ISIS din nord-vestul Nigeriei”, se arată în mesajul publicat joi de președintele Trump.
Președintele a acuzat gruparea că ar fi comis violențe grave împotriva civililor, în special a creștinilor: „au vizat și ucis cu cruzime, în principal, creștini nevinovați, la niveluri nemaivăzute de mulți ani și chiar de secole! I-am avertizat anterior pe acești teroriști că, dacă nu vor opri masacrul crestinilor, vor plăti un preț greu”.
În mesajul său, liderul de la Casa Albă a reiterat că, sub conducerea sa, Washingtonul nu va permite „terorismului islamist radical” să se extindă.
În încheierea mesajului, Trump a notat: „Dumnezeu să binecuvânteze armata noastră și Crăciun Fericit tuturor, inclusiv teroriștilor morți, care vor fi mult mai mulți dacă masacrul lor de creștini continuă”.
Potrivit Comandamentul Statelor Unite pentru Africa, atacul a fost efectuat la cererea autorităților nigeriene.
„AFRICOM a efectuat un atac la cererea autorităților nigeriene în statul Soboto, ucigând mai mulți teroriști ISIS. Atacurile letale împotriva ISIS demonstrează puterea armatei noastre și angajamentul nostru de a elimina amenințările teroriste la adresa americanilor, atât în țară, cât și în străinătate”, se arată în mesajul publicat pe X de comandament.
Pete Hegseth, secretarul Apărării a transmis pe X: „Președintele a fost clar luna trecută: uciderea creștinilor nevinovați în Nigeria (și în alte țări) trebuie să înceteze. Suntem recunoscători pentru sprijinul și cooperarea guvernului nigerian”.
La începutul lunii noiembrie, liderul de la Casa Albă a a amenințat Nigeria cu acțiune militară și cu încetarea ajutorului dacă țara „continuă să permită uciderea creștinilor”.
Incidentul s-a petrecut în timpul unei intervenții a jandarmeriei, când conducătorul auto a ignorat semnalele autorităților și a intrat în aceștia cu mașina.
Evenimentul petrecut într-o comună din nord estul Franței a fost confirmat de ministrul de Interne de la Paris, Laurent Nuñez.
Acesta a precizat că starea jandarmilor nu este gravă și că aceștia se află în grija cadrelor medicale.
Șoferul responsabil de incident a fugit de la fața locului. „Condamn cu fermitate acest act grav, care pune în pericol în mod deliberat viața celor care ne protejează. Se depun toate eforturile pentru a găsi fugarul”, a mai transmis Nuñez, joi, printr-un mesaj publicat pe platforma X (fosta Twitter).
Potrivit comunicatului de presă emis de ministerul de la Damasc, în urma acțiunii a fost eliminat Mohammed Shahadeh, cunoscut și sub numele de Abu Omar Shaddad, un lider important al Statului Islamic, considerat guvernator al regiunii Hauran, din sudul Siriei.
Raidul a avut loc în orașul al-Buweida din apropierea Damascului și s-a realizat după o perioadă lungă de supraveghere. La acțiune a participat și Direcția Generală de Informații care s-a coordonat cu forțe internaționale.
Anunțul vine la o zi după ce autoritățile siriene au comunicat arestarea lui Taha al-Zoubi, alt lider al grupării teroriste. Potrivit autorităților, în urma raziei care a rezultat în arestarea acestuia, s-a confiscat o vestă explozivă și o armă.
Potrivit oficialilor militari sirieni, raidurile reprezintă o lovitură puternică pentru gruparea Statului Islamic.
În Siria, gruparea consideră actualele autorități de la Damasc ilegitime.
Deși Statul Islamic a suferit înfrângeri în ultimii ani, membrii acesteia continuă să realizeze atentate. În 13 decembrie, trei americani, doi militari și un civil, au fost uciși, iar ca urmare a incidentelor, SUA a lansat o serie de atacuri împotriva ISIS.
Kim Jong Un, liderul de la Phenian, a făcut vineri anunțul de continuare a dezvoltării programelor de rachete, în urma unor vizite la mai multe întreprinderi de apărare din Coreea de Nord.
Acesta a subliniat că „Sectorul de producție a rachetelor și obuzelor din țară este de o importanță capitală în consolidarea descurajării războiului”, potrivit agenției nord-coreene, KCNA, citată de Reuters.
Liderul nord-coreean a aprobat o serie de documente preliminare privind modernizarea principalelor fabrici de armament, care urmează să fie prezentate congresului Partidului Muncitoresc de anul viitor.
Anunțul vine la scurt timp după ce, joi, presa de stat a dezvăluit imagini cu Kim Jong Un fiind în inspecție la construcția unui submarin nuclear de 8.700 de tone, alături de fiica sa.
Totodată, liderul nord-coreean a asistat la testarea unor rachete sol-aer cu rază lungă de acțiune.
Sergei Udalțov, liderul mișcării Frontul de Stânga, afiliată Partidului Comunist, a fost arestat anul trecut.
Presa locală informează că acesta a fost condamnat după ce a publicat un articol în care își arăta susținerea față de un un grup de activiști ruși acuzați de formarea unei organizații teroriste. Membrii grupului respectiv au fost condamnați la pedepse de la 16 la 22 de ani de detenție.
Udalțov a calificat verdictul drept „rușinos” și a anunțat că va intra în greva foamei.
Pedeapsa urmează să fie fie executată într-o colonie penală de maximă securitate.
Sergei Udalțov a ieșit în evidență ca lider al opoziție în cadrul protestelor din 2011-2012 declanșate de acuzații de fraudare a alegerilor parlamentare. În plus, acesta a făcut parte dintr-un grup de opozanți care s-au întâlnit cu Dmitrii Medvedev, președintele de atunci.
Aceasta nu este prima condamnare a lui Udalțov. În 2014, el a fost condamnat la patru ani și jumătate de închisoare pentru organizarea unui protest împotriva lui Putin din 2012, soldat cu violențe, fiind eliberat în 2017.
De asemenea, în 2023, a fost condamnat la muncă în folosul comunității, după ce a încercat să flutură un steag cu imaginea lui Stalin, în Piața Roșie.
De la începutul Războiului din Ucraina, autoritățile ruse au intensificat reprimarea opoziției din Rusia, vizând organizații pentru drepturile omului, mass-media independente sau membri ai societății civile.
„Cu angajamentul de a nu permite ca voința populară să fie redusă la tăcere, iau decizia de a-l nominaliza pe Flavio Bolsonaro drept pre candidat la președinție în 2026”, nota scrisoare fostului președinte, citită de fiul acestuia, joi, în fața spitalului unde fostul Jair Bolsonaro se recuperează după o operație de hernie.
Flavio Bolsonaro, în vârstă de 44 de ani, a declarat că intenționează să ducă mai departe moștenirea conservatoare a tatălui său și să-l înfrunte pe președintele în exercițiu, Luiz Inácio Lula da Silva, în cadrul alegerile programate pentru luna octombrie a anului viitor.
Decizia fostului președintele de a-și susține fiul a fost calificată drept surprinzătoare, fiind așteptat ca acesta să aleagă un candidat mai experimentat precum Tarcisio de Freitas, guvernatorul din São Paulo.
Începând cu finalul lunii noiembrie, Jair Bolsonaro ispășește o pedeapsă de 27 de ani de închisoare, fiind condamnat pentru tentativă de lovitură de stat, după ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2022.
Fostul președinte a fost operat pentru hernie inghinală. Procedura a fost autorizată de judecătorului Curții Supreme, Alexandre de Moraes. Autoritățile au impus măsuri stricte de securitate, inclusiv interdicția utilizării telefoanelor mobile și a calculatoarelor în salonul său.
Potrivit medicilor, operația care a durat trei ore a decurs fără complicații, însă aceștia au precizat că există posibilitatea unei proceduri medicale suplimentare pentru tratarea sughițului cronic de care suferă fostul președinte.
