În timpul unui turneu de conferințe în SUA, în weekend, Hamdi a fost reținut de ofițerii de imigrări, iar viza i-a fost revocată, a anunțat duminică, pe rețeaua X, Tricia McLaughlin, purtătoare de cuvânt a Departamentului pentru Securitate Internă (DHS).
Hamdi se află în custodia ICE în așteptarea expulzării sale din țară, a adăugat ea.
Departamentul de Stat și DHS afirmă că Hamdi susține terorismul și reprezintă o amenințare la adresa securității naționale, în timp ce un grup de susținere a musulmanilor susține că este vizat politic, încălcându-i dreptul la libertatea de exprimare.
„Am mai spus-o și înainte, o vom spune din nou: Statele Unite nu au nicio obligație de a găzdui străini care susțin terorismul și subminează în mod activ siguranța americanilor”, a declarat Departamentul de Stat pe X într-o postare despre detenția lui Hamdi.
Departamentul a adăugat că va continua să revoce vizele persoanelor implicate în astfel de activități.
DHS, ICE și Departamentul de Stat nu au răspuns solicitării BBC de a oferi dovezi privind presupusa susținere a terorismului de către Hamdi.
Hamdi, care apare frecvent la rețelele de televiziune britanice pentru a comenta pe tema Orientului Mijlociu, a fost reținut duminică pe Aeroportul Internațional San Francisco „aparent din cauza criticilor sale la adresa genocidului israelian din Gaza”, a anunțat într-un comunicat Consiliul pentru Relații Americano-Islamice (CAIR), o organizație musulmană pentru drepturile civile și susținerea drepturilor musulmane.
Pentru Rapid au marcat Petrila în minutul 7, Pop în minutul 36, Manea în minutul 45+2 și Dobre în minutul 61.
Espinosa a marcat singurul gol al oaspeților în minutul 90+1.
Rapid ocupă locul doi în clasament, la egalitate de puncte (31) cu FC Botoșani, dar cu un golaveraj inferior. Unirea Slobozia se află pe locul opt, cu 18 puncte după 14 etape.
Tot luni, FC Botoșani a trecut cu 2-0 de FC Hermannstadt, prin golurile marcate de Kovtalyuk și Petro.
Echipele de startRapid: Aioani – Cr. Manea, Pașcanu, Kramer, Onea – Christensen, K. Keita – Al. Dobre, R. Pop, Petrila – Koljic
Rezerve: Stolz, Bolgado, Braun, Bădescu, Hromada, A. Șucu, C. Grameni, Gojkovic, S. Banu, Micovschi, Baroan, Jambor
Antrenor: Costel Gâlcă
Slobozia: R. Popa – R. Negru, I. Dinu, Safronov, Șerbănică – Hamdiji, J. Jeno – Rotund, Purece, Papeau – Afalna
Rezerve: Gurău, Ibrian, C. Toma, V. Pop, Coadă, Dulcea, E. Florescu, Bărbuț, Deaconu, Said, Espinosa
Antrenor: Andrei Prepeliță
Un seism cu magnitudinea 6 a lovit luni seara regiunea Balkesir din vestul Turciei, fiind resimțit puternic în marile orașe Istanbul și Izmir, unde locuitorii au ieșit speriați din clădiri.
Conform Turkiyetoday, un cutremur cu magnitudinea 6 s-a produs luni în zona Balikesir, din vestul Turciei, provocând panică în mai multe provincii, inclusiv în Istanbul și Izmir.
Seismul, care a avut o durată mai lungă decât de obicei, a determinat mii de oameni să iasă în stradă de teamă.
Sunt evaluate pagubele materialePotrivit primelor informații, cutremurul s-a simțit pe o arie extinsă, fiind perceput clar în regiunile dens populate din nord-vestul țării.
Autoritățile turce evaluează în prezent eventualele pagube și posibile victime.
Turcia este situată pe una dintre cele mai active falii tectonice din lume, Falia Anatoliană de Nord, care traversează nordul țării și trece aproape de regiunea Marmara, unde se află metropola Istanbul, cu peste 15 milioane de locuitori.
Nu există date oficiale privind victimeProximitatea seismului față de marile centre urbane, inclusiv Izmir, al treilea oraș ca mărime al țării, a stârnit temeri legate de posibile prăbușiri de clădiri și victime.
Până la această oră, nu există date oficiale privind victime sau pagube majore, însă autoritățile au transmis că echipele de intervenție sunt în alertă și continuă verificările în zona afectată.
Într-un comunicat transmis luni seară, compania energetică Lukoil, cu sediul central la Moscova, a confirmat că a început să caute cumpărători pentru afacerile sale din străinătate, informează Politico și Bloomberg.
Decizia, se arată în comunicat, a fost luată „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”, ceea ce a obligat grupul să anunțe „intenția de a vinde activele sale internaționale”.
„Lukoil este terminată”Un fost director al Lukoil, citat de Politico, a declarat sub protecția anonimatului că această măsură ar putea duce la o scădere cu aproximativ 30% a veniturilor și profiturilor companiei.
„Lukoil este terminată”, a spus fostul director al companiei.
Măsura vine la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.
„Având în vedere refuzul președintelui rus Vladimir Putin de a pune capăt acestui război absurd, Trezoreria sancționează cele mai mari două companii petroliere ale Rusiei, care finanțează mașina de război a Kremlinului. Îi încurajăm pe aliații noștri să ni se alăture și să respecte aceste sancțiuni”, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent.
Lukoil este activă și în RomâniaLukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa.
România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.
Lukoil deține în România rafinăria Petrotel-Lukoil din Ploiești, achiziționată în 1998, precum și o rețea de peste 320 de stații de carburanți. Rafinăria are o capacitate de procesare de aproximativ 2,5 milioane de tone pe an și asigură o parte semnificativă a producției de combustibili din regiune.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat pentru Politico, vineri, că ar prefera ieșirea de piață a operatorului petrolier, fără ca aceasta să paralizeze infrastructura de rafinare şi distribuţie: „Lukoil va avea acum obligația să își vândă rafinăria Petrotel înainte de termenul-limită” și că „Am fi bucuroși să nu mai avem Lukoil în România”.
Se vor scumpi carburanții?Termenul-limită stabilit de autoritățile americane pentru încetarea colaborărilor cu entitățile vizate este 21 noiembrie 2025. Dacă vânzarea sau reorganizarea nu sunt finalizate până atunci, statul român s-ar putea confrunta cu blocaje operaționale la rafinărie și în rețeaua de distribuție.
Acest lucru ar putea reduce oferta de carburanți pe piața intern și crește dependența de importuri, generând scumpiri și riscuri suplimentare pentru securitatea energetică națională deoarece pierderea unei rafinării reduce semnificativ capacitatea internă de procesare a ţiţeiului.
Aflat, luni, în vizită la Vatican (unde a avut o întâlnire cu Papa Leon al XIV-lea), premierul ungar Viktor Orban a acordat un interviu cotidianului La Repubblica, în care a reiterat o temă mai veche și pentru care pare că nu are de gând să facă niciun compromis: gazele rusești.
Viktor Orban și-a declarat pentru La Repubblica intenția de a vizita, săptămâna viitoare, Statele Unite, pentru consultări, chiar personale, dacă va fi nevoie, cu președintele american, Donald Trump, cu privire la recentele avertizări înaintate de Matt Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, potrivit cărora SUA se așteaptă ca Ungaria să implementeze planuri pentru a se detașa cât mai repede posibil de sursele de energie rusești.
Ce înseamnă deciziile SUA pentru UngariaAmintim că Ungaria este printre țările europene dependente aproape în totalitate de gazele rusești, iar avertizările SUA, care vin la pachet și cu avertizări ale UE, nu fac decât să alimenteze temeri de creșteri ale prețurilor la combustibili în societatea maghiară.
Potrivit lui Péter Szijjártó, purtător de cuvânt al premierului Orban, se examinează și „ce înseamnă exact aceste decizii ale americanilor din punct de vedere legal și fizic”.
Îngrijorările lui Orban„În curând, mă voi întâlni cu Trump pentru a rezolva problema sancțiunilor privind petrolul”, a declarat Orban pentru cotidianul italian.
Orban a adăugat că, fără energia rusească, prețurile energiei în Ungaria ar „crește vertiginos”, așa că, din perspectiva Ungariei și în opinia sa, Trump a greșit când a anunțat noi sancțiuni Moscovei.
„Recentele sancțiuni americane împotriva Rusiei nu au intrat încă în vigoare, așa că, deocamdată, acestea nu reprezintă niciun fel de perturbare a aprovizionării cu energie a Ungariei, dar guvernul examinează situația”, a declarat Péter Szijjártó când a comentat declarația lui Whitaker în timpul unei conferințe de presă comune cu omologul său israelian, Gideon Saar, luni, la Budapesta.
„Prim-ministrul Orban va avea ocazia să discute această problemă personal cu Trump”De asemenea, Szijjártó a insistat pe faptul că Marco Rubio are competențe să discute această problemă cu președintele SUA și că, la rândul său, Viktor Orban va avea ocazia s-o abordeze personal cu Trump, săptămâna viitoare.
„În ceea ce privește aprovizionarea noastră cu energie, nu sunt în favoarea niciunui fel de schimb de mesaje.
Am discutat personal această problemă cu Marco Rubio în mai multe rânduri, prim-ministrul a discutat-o cu președintele SUA, iar prim-ministrul va avea din nou ocazia să abordeze personal această problemă cu președintele SUA în a doua jumătate a săptămânii viitoare, la Washington”, a spus acesta.
SUA sunt conștiente că Ungaria nu e pregătită să se rupă de gazul rusescDe cealaltă parte, Matt Whitaker a declarat, anterior, pentru Fox News: „Ne așteptăm ca țări precum Ungaria, Turcia și Slovacia, care continuă să cumpere petrol și gaze rusești, să elaboreze un plan și să îl pună în aplicare pentru a se detașa complet de petrolul și gazele rusești”.
Whitaker este conștient de faptul că nici Ungaria și nici Croația (care este în aceeași măsură dependentă de resursele rusești), cărora li se adaugă Turcia nu au luat nicio măsură activă înspre reducerea dependenței de Rusia.
„Vom continua să colaborăm cu Ungaria și cu vecinii săi, precum Croația, pentru a-i ajuta să se debaraseze de energia rusească ”, a declarat Whitaker, adăugând: „Prietenii noștri din Ungaria trebuie să facă multe planuri, iar noi îi vom ajuta să elaboreze și să pună în aplicare aceste planuri, așa cum ar trebui să facă un aliat bun.”
Trump nu mai e dispus să negocieze decât dacă știe sigur că va câștigaÎn același context, Whitaker a mai spus că Trump e pe plus în această ecuație și că Rusia pare slabă, în prezent.
Donald Trump mai precizase anterior că nu mai are de gând să se întâlnească cu Putin dacă nu e sigur că vor ajunge la un acord de pace.
Întâlnirea dintre Trump și Putin, programată pentru Budapesta, a fost amânată tocmai pentru că Trump nu era sigur că Rusia dorește pacea, cu adevărat.
Noile sancțiuni anunțate pentru Rusia sunt de natură să afecteze cele două mari companii producătoare de petrol ale Rusiei, Lukoil și Rosneft.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că în cazul exploziei din cartierul Rahova, în urma căreia mai multe persoane au murit și zeci au rămas fără locuințe, statul are obligația să găsească o soluție prin care oamenii afectați să își recupereze proprietățile.
„Legislația actuală nu permite ca statul să investească și, în același timp, oamenii să rămână proprietari. Se poate schimba legea, dar cei vinovați, fie Distrigaz, Delgaz, sau cine se va dovedi, trebuie să plătească despăgubiri consistente. A fost o neglijență clară, nu am niciun dubiu”, a spus Kelemen Hunor.
El a adăugat că despăgubirile trebuie să fie suficient de mari încât locatarii să poată redobândi proprietatea asupra locuințelor pierdute.
În opinia sa, ancheta în curs trebuie să stabilească exact responsabilitatea companiilor implicate, însă statul trebuie să fie alături de oameni și să modifice legea dacă este nevoie.
„Oamenii nu au nicio vină că și-au pierdut locuințele. Este o tragedie umană enormă, dincolo de pierderea proprietății au fost și decese. Statul trebuie să intervină, iar firmele care au greșit trebuie să plătească. Au profituri mari și au de unde”, a mai spus liderul UDMR.
Kelemen Hunor a subliniat și importanța asigurărilor de locuință, spunând că prea puțini români plătesc polițele minime care ar putea acoperi astfel de daune.
Kelemen Hunor a vorbit luni seară, la Digi24, despre blocajul legii privind pensiile magistraților, spunând că subiectul trebuie închis cât mai repede, imediat după publicarea motivării Curții Constituționale.
Liderul UDMR a subliniat că toți partenerii de coaliție au fost inițial de acord cu varianta propusă de guvern, care prevedea creșterea vârstei de pensionare la o vechime de 35 de ani și o pensie de 70% din venitul net, cu o perioadă de tranziție de 10 ani.
„A fost o discuție dacă perioada de tranziție să fie de 15 ani, dar guvernul a mers pe 10 ani, iar în Parlament nimeni nu a propus altceva. Apoi s-a întâmplat ce s-a întâmplat la Curtea Constituțională”, a explicat Kelemen.
El a avertizat că, în lipsa unei soluții, întreaga coaliție și guvernul riscă să fie percepute ca „impotente” în fața unei probleme care irită opinia publică.
„Dacă nu închidem acest subiect într-un fel, pierdem cu toții. Oamenii sunt extrem de nervoși”, a spus liderul UDMR.
Kelemen a adăugat că există o majoritate clară, atât în societate, cât și în coaliția de guvernare, care susține schimbarea sistemului de pensii al magistraților.
„Nu are nimeni nimic cu judecătorii sau procurorii, dar percepția publică e justificată. Sunt oameni care se pensionează la 48-50 de ani, cu pensii foarte mari, și apoi revin în activitate în alte domenii”, a afirmat el.
Cotidianul spaniol El Pais susține că atacantul FC Barcelona ar fi pe cale să-și facă un cadou frumos.
Jucătorul în vârstă de 18 ani va achiziționa fosta reședință a fostului fundaș al clubului catalan Gerard Piqué și a Shakirei.
Casa campionului mondial din 2010 și a cântăreței este situată în suburbia Barcelonei, în Esplugues de Llobregat, un cartier discret.
Potrivit unor apropiați ai jucătorului, citați de mass-media spaniolă, „ideea este de a transforma o casă familială într-o casă de elită pentru sportivi”.
Pentru aceasta, va trebui să cheltuiască nu mai puțin de 11 milioane de euro.
Casa dispune de piscină interioară și exterioară, teren de tenis, sală de sport, studio de înregistrare și grădini mari.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat la Digi24 că discuțiile privind reducerea personalului din administrația locală nu sunt finalizate, deși toate partidele sunt de acord cu ținta de 10%.
El a avertizat că, fără modificarea legislației, bugetele locale vor rămâne fără control.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat luni, că discuțiile despre reducerea personalului din primării și consilii județene continuă, deși se discută încă din vară.
„Suntem în jurul acestui subiect din august, de trei luni. Toată lumea e de acord cu ținta de 10%, dar fiecare are altă abordare”, a spus el.
Susține reducerea diferențiată pe fiecare UATKelemen Hunor a explicat că UDMR susține modificarea Legii 63/2010, care stabilește pragurile de personal în funcție de numărul de locuitori, astfel încât reducerea să se aplice diferențiat pe fiecare unitate administrativ-teritorială.
„Dacă nu reducem pragul, anul viitor bugetul va fi făcut pe legislația actuală, iar prefecții nu vor putea controla numărul de angajați din administrația locală”, a subliniat liderul UDMR.
În timp ce UDMR propune reducerea pragurilor de personal, PSD insistă pentru scăderea anvelopei salariale cu 10%, iar PNL susține varianta inițială, cea din proiectul ministrului Cseke Attila.
„Dacă pierdem octombrie și noiembrie, nu putem vota bugetul în decembrie”„Noi am venit și cu o alternativă, 7,5% din posturile ocupate și restul ajustat din anvelopa salarială, dar nu au acceptat nici unii, nici alții”, a precizat Kelemen Hunor.
El a mai spus că premierul ar trebui să introducă proiectul în ședința de guvern cel târziu săptămâna viitoare.
„Dacă pierdem și octombrie și noiembrie, nu avem cum să votăm bugetul în decembrie. Am ajunge în ianuarie sau februarie cu bugetul votat, ceea ce ar fi un semnal prost pentru toată lumea”, a avertizat liderul UDMR.
Întrebat luni seara, la Digi24 despre disputele din coaliție, președintele UDMR a apus: „Da, există aceste dispute. Este dinamica coaliției de la bun început și aproape dinamica tuturor coalițiilor din ultimii 35 de ani. Mai repede sau mai târziu apar astfel de polemici. PSD-ul se pregătește de alegeri, cu toate că nu există o miză, că nu există o competiție, în sensul că n-are Sorin Grindeanu un competitor. Și apar aceste dispute”.
El spune că, în România, de fiecare dată când se guvernează în coaliție, apar aceste conflicte în spațiu public.
„Ce voia PSD-ul aia era, că ei erau mai mari”„Eu am și o altă explicație. Sigur că nu o să-i placă nici PSD-ului, nici PNL-ului. Dar asta e viața. Nu fac politică ca să fiu pe placul lor. Ei s-au obișnuit când au guvernat în doi, că ceea ce spune PSD-ul, PNL-ul acceptă. Nicu cu Marcel aveau o altă relație. Și indiferent cine era premier, că era Nicu, că era Marcel, ce voia PSD-ul aia era, că ei erau mai mari”, a explicat Kelemen Hunor.
El spune că acum există un alt premier de la PNL „care e mai puțin flexibil, hai să folosim acest cuvânt, și trebuie să te obișnuiești cu asta”.
„Într-o coaliție unde sunt cinci la masă, n-ai cum să aștepți să fie toată lumea de acord cu fiecare enunț. Dar eu cred că suntem oameni maturi și vom trece de aceste, sau peste aceste tensiuni din coaliție după 7 noiembrie”, a mai afirmat liderul UDMR.
Kelemen Hunor a explicat, într-un interviu la Digi24, că efectele măsurilor de austeritate luate după luna iulie au început să se simtă abia în august-septembrie, însă nu au produs rezultate spectaculoase în privința deficitului bugetar.
„Veniturile au mai crescut, mai ales pe TVA și pe câteva taxe parafiscale, pe accize, dar cheltuielile nu au fost reduse așa cum ar fi trebuit”, a spus liderul UDMR.
El a subliniat că un deficit de peste 9% nu poate fi redus doar prin majorări de taxe sau prin tăieri bugetare, ci este nevoie de o relansare a economiei.
„Dacă nu merge economia, dacă nu ai o creștere economică pe termen mediu și lung, n-ai cum să reduci deficitul de la 9,4% la 3%. Aici e blocajul, economia este blocată și trebuie stimulată”, a afirmat Kelemen Hunor.
Președintele UDMR a adăugat că este nevoie de un nou pachet de măsuri de stimulare a economiei, care ar trebui adoptat până la sfârșitul anului, pentru ca efectele să se vadă din 2026-2027.
„Societatea și economia românească nu pot suporta la nesfârșit doar creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli. Poți tăia din investiții, din utilități, dar nu din salarii și pensii”, a mai spus Kelemen Hunor.
Ministrul de Finanțe din Malta, Clyde Caruana, a declarat în parlament că rata extrem de scăzută a natalității în rândul populației native a insulei mediteraneene reprezintă „cea mai mare provocare” cu care se confruntă țara, conform Reuters.
Cea mai mică rată a fertilității din UE„Trebuie să încurajăm mai multe familii să aibă cel puțin doi copii”, a spus Caruana în discursul său privind bugetul Maltei pentru 2026.
Un raport al agenției europene de statistică Eurostat, publicat anul acesta, arăta că Malta a avut cea mai scăzută rată a fertilității din Uniunea Europeană în 2023, doar 1,06 copii per femeie.
Arhiepiscopul catolic de Malta, Charles Scicluna, a avertizat în septembrie că Malta se confruntă cu un risc de „extincție etnică”.
Deși dens populată, cu aproximativ 1.704 locuitori pe kilometru pătrat, aproape o treime din populația Maltei este formată din muncitori străini și familiile acestora.
Caruana a anunțat luni că, începând din 2026, părinții cu doi sau mai mulți copii nu vor plăti impozit pe venit pentru primele 18.500 de euro din venit. Pragul de venit neimpozabil va crește treptat la 30.000 de euro până în 2028, iar scutirea va fi valabilă până când copiii vor împlini vârsta de 23 de ani.
Schema este similară cu una anunțată în Polonia în septembrie, care prevede eliminarea impozitului pe venit pentru familiile cu cel puțin doi copii și un venit de până la 32.973 de euro.
Creștere economică stabilăCaruana a spus în februarie că populația nativă a Maltei este în prezent de 406.000 de persoane, dintre care 24% au peste 65 de ani.
În discursul său privind bugetul, ministrul a mai precizat că Malta ar urma să înregistreze o creștere economică reală de 4,1% în 2026, similară cu cea din 2025. Datoria publică națională este estimată să rămână stabilă la 47,1% din PIB. Deficitul bugetar ar urma să scadă la 3,3% din PIB în acest an și la 2,8% anul viitor, a adăugat el.
Șaptesprezece copii și adolescenți au fost aduși înapoi din zonele aflate sub ocupație rusă, în cadrul inițiativei prezidențiale Bring Kids Back UA, a anunțat șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak.
Ucraina a reușit să salveze 17 copii și adolescenți din teritoriile temporar ocupate de forțele ruse, a declarat Andrii Iermak, șeful biroului președintelui Volodimir Zelenski, într-o postare pe Telegram.
Operațiunea face parte din inițiativa Bring Kids Back UA, lansată în 2023 pentru a aduce acasă copiii deportați sau transferați forțat de Rusia.
Trimis forțat într-o tabără militarăPotrivit lui Iermak, printre copiii salvați se numără doi băieți de 17 ani, un băiat de 9 ani, un altul de 7 ani și o fată de 12 ani.
Aceștia au fost supuși presiunilor și abuzurilor din partea autorităților de ocupație, scrie Kyiv Independent.
Unul dintre adolescenți fusese trimis forțat într-o tabără militară, unde era instruit în folosirea armelor și a dronelor, fără acordul părinților.
„Aducem înapoi toți copiii ucraineni”Altul a fost reținut în timpul unei percheziții, interogat despre rudele sale care servesc în armata ucraineană și amenințat ulterior de forțele de ocupație.
Un băiat de 7 ani a fost ascuns de bunici pentru a fi protejat de deportare, iar o fată de 12 ani și fratele ei de 9 ani au fost umiliți zilnic la școală și amenințați că „ar trebui uciși pentru că sunt ucraineni”, a mai spus Iermak.
Cei 17 copii salvați au fost aduși în Ucraina, unde primesc sprijin psihologic, asistență medicală și ajutor pentru refacerea documentelor.
„Îndeplinim sarcina președintelui: să aducem înapoi toți copiii ucraineni”, a transmis Iermak.
Senatul a adoptat luni două proiecte care introduc noi obligații de transparență pentru federațiile sportive, printre care înființarea registrului național al premiilor acordate din fonrui publice.
Potrivit unui comunicat al USR, inițiatorul celor două proiecte, prima inițiativă legislativă prevede înființarea Registrului Național al Premiilor acordate din fonduri publice, care ar urma să fie gestionat de Agenția Națională pentru Sport (ANS) și va fi accesibil publicului online.
De la amenzi până la pierderea dreptului de a mai acorda finanțări publice – sancțiunileAcesta ar urma să cuprindă:
Instituțiile care acordă premii din fonduri publice vor fi obligate să transmită aceste date către ANS în termen de maximum 5 zile de la acordarea premiului, nerespectarea acestor obligații fiind pedepsită cu amenzi între 3.000 și 10.000 de lei, iar în cazurile de abateri repetate sau grave, pierderea dreptului de a mai acorda finanțări publice.
„S-au pierdut sume considerabile”„Banii din sport trebuie să ajungă la cei care fac performanță, nu în buzunarele celor care stau în umbra sportivilor și profită de sistem.
S-au irosit sume considerabile din bugetul sportului românesc în ultimii ani, fără criterii, fără control și fără respect față de cei care muncesc pentru performanță”, spune Brian Cristian, vicepreședintele Comisiei pentru Tineret și Sport din Camera Deputaților.
Obligațiile federațiilor sportiveAl doilea proiect legislativ prevede ca toate federațiile sportive să fie obligate să publice pe site-ul propriu, în termen de cel mult 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar, următoarele documente esențiale:
„Conform unui raport al Curții de Conturi, un miliard de lei au fost direcționați de Agenția Națională pentru Sport către federații și COSR, fără reguli, fără criterii, fără controale.
O bună parte din aceste sume au ajuns sub formă de prime la funcționari care n-au avut niciun aport la performanță.
Sunt banii cetățenilor, munciți și plătiți cu greu, care au fost dirijați din pix către niște băieți deștepți, un fel de premii la semnat hârtii de multe ori inutile. Asta nu e susținere a sportului. Este risipă de bani publici făcută cu bună știință”, spune senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu.
Proiectele vor merge la Camera Deputaților, pentru dezbateri și vot final.
Contractul, descris de Starmer drept „un moment de referință” pentru parteneriatul dintre cele două țări, a fost semnat împreună cu președintele Recep Tayyip Erdogan, care a afirmat că acordul ar putea fi urmat de alte proiecte comune în domeniul industriei de apărare.
Primele livrări, în 2030Guvernul britanic a precizat că primele avioane Typhoon vor fi livrate Turciei în 2030, iar acordul include o opțiune pentru achiziția unui număr suplimentar de aparate.
În paralel, Ministerul turc al Apărării a anunțat intenția de a cumpăra alte 24 de avioane Typhoon, câte 12 din Oman și Qatar.
Acordul vine după semnarea, în iulie, a unui memorandum preliminar pentru achiziția a până la 40 de aparate Typhoon, aprobat de consorțiul Eurofighter (Germania, Italia, Spania și Marea Britanie), reprezentat de Airbus, BAE Systems și Leonardo.
Turcia, aflată în cea mai bună perioadă a relațiilor sale cu Occidentul din ultimii ani, caută să modernizeze armata.
În paralel, Ankara dezvoltă propriul avion de luptă de generație nouă, KAAN, și a semnat anul trecut un contract de 7 miliarde de dolari cu Statele Unite pentru achiziția a 40 de F-16, ale căror livrări au fost întârziate.
Ankara a accelerat modernizarea forțelor aeriene în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Atacurile aeriene ale Israelului asupra Iranului, Siriei, Libanului și Qatarului au alimentat îngrijorarea autorităților turce, care văd în noile achiziții o măsură de echilibrare strategică.
