Agregator de ştiri

Filmul cu Tom Holland în rolul principal a ratat la limită recordul stabilit în 2019 de „Avengers: Endgame”, care debutase cu încasări de 357 de milioane de dolari. Pe piețele externe, noua producție a obținut încă 572 de milioane de dolari, dintre care 121 de milioane numai în China.

În total, „Spider-Man: Brand New Day” (Spider-Man: O nouă zi) a încasat 927 de milioane de dolari la nivel mondial în primul weekend, înregistrând al doilea cel mai bun debut global din istorie, după „Avengers: Endgame”, care depășise 1,2 miliarde de dolari.

Cifrele au fost anunțate duminică de Sony și reprezintă estimările studioului pentru primul weekend de la lansare, potrivit Associated Press.

Filmul a avut un start record încă din prima zi, când a încasat 168 de milioane de dolari în SUA și Canada, peste cele 157 de milioane obținute de „Avengers: Endgame” în ziua lansării.

„Brand New Day” devine astfel cea mai de succes lansare din istoria studioului Sony Pictures, depășind performanța „Spider-Man: No Way Home”, care a debutat în decembrie 2021.

Criticii și publicul au primit favorabil noua producție. Filmul are un scor de 90% pe platforma de recenzii Rotten Tomatoes, nota „A” în sondajele CinemaScore și calificativul maxim pe PostTrak, serviciu care evaluează reacțiile spectatorilor.

Succesul noului „Spider-Man” a contribuit la cel mai mare weekend din istorie pentru cinematografele nord-americane, cu încasări totale estimate la aproximativ 430 de milioane de dolari.

Analiștii estimează că performanța filmului ar putea împinge încasările sezonului estival peste pragul de 4 miliarde de dolari și ar putea ridica încasările cinematografelor din America de Nord la peste 10 miliarde de dolari până la finalul anului.

Descoperirea, publicată în revista Nature Communications, deschide noi perspective pentru cercetarea bolilor neurodegenerative, inclusiv a maladiei Alzheimer, scrie Science Alert.

Cercetarea, coordonată de biologul Scott Kanoski, a fost realizată pe șobolani și a urmărit modul în care alimentația influențează activitatea neuronală. Oamenii de știință au descoperit că, după consumul unei mese nutritive, intestinul transmite un semnal către creier prin intermediul nervului vag.

Acest semnal ajunge în zona medială a septului, o regiune cerebrală care controlează activitatea hipocampului, centrul responsabil pentru formarea și stocarea amintirilor.

Cercetătorii știau deja că neuronii din această regiune eliberează acetilcolină, un neurotransmițător esențial pentru memorare. Noutatea studiului constă în demonstrarea faptului că activitatea intestinului influențează direct eliberarea acetilcolinei prin intermediul nervului vag.

Pentru a observa activitatea neuronală, cercetătorii au utilizat tehnica de fotometrie cu fibră optică. Șobolanii au primit soluții bogate în grăsimi sau zahăr, în timp ce un alt grup a primit băuturi cu gust asemănător, dar fără calorii.

Rezultatele au arătat că doar animalele care au consumat alimente cu aport caloric au prezentat o activitate cerebrală asociată memoriei semnificativ mai intensă.

Acest lucru sugerează că nu gustul alimentelor și nici simplul act al hrănirii declanșează mecanismul, ci energia furnizată organismului.

În cadrul experimentelor, atunci când cercetătorii au întrerupt comunicarea dintre intestin și creier sau au eliminat neuronii implicați în eliberarea acetilcolinei, efectul pozitiv asupra memoriei a dispărut complet.

Autorii studiului avertizează că nu orice aliment bogat în calorii aduce beneficii.

Șobolanii hrăniți încă din tinerețe cu o dietă occidentală bogată în grăsimi și zahăr – care includea chipsuri, unt de arahide cu ciocolată și sirop de porumb bogat în fructoză – au prezentat o slăbire a sistemului de comunicare dintre intestin și creier.

Mai mult, chiar și după revenirea la o alimentație mai echilibrată, aceștia au continuat să aibă dificultăți în testele de memorie.

Potrivit cercetătorilor, mecanismul descoperit ar fi evoluat pentru a ajuta animalele să rețină locurile unde găsesc hrană, însă alimentația nesănătoasă pare să afecteze această funcție naturală.

Autorii studiului subliniază că rezultatele au fost obținute exclusiv pe șobolani masculi, ceea ce înseamnă că ele nu pot fi extrapolate automat la oameni.

Totuși, cercetarea este considerată promițătoare deoarece degradarea sistemului bazat pe acetilcolină reprezintă una dintre primele modificări neurochimice observate în boala Alzheimer.

Descoperirea ar putea contribui la dezvoltarea unor terapii bazate pe stimularea nervului vag. Această metodă este deja utilizată în tratamentul epilepsiei, al depresiei și în recuperarea după accident vascular cerebral, iar unele studii aflate în desfășurare analizează dacă poate încetini declinul memoriei la pacienții aflați în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer.

Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma că același mecanism există și la oameni, studiul consolidează tot mai mult ideea că sănătatea intestinului și alimentația echilibrată joacă un rol important în funcționarea creierului și în procesele de memorare.

Belarus a început formarea unei noi brigăzi de asalt aeropurtat în regiunea Gomel, aflată în sudul țării, la aproximativ 40 de kilometri de granița cu Ucraina. Anunțul a fost făcut de colonelul Alexander Ilyukevich în cadrul unei emisiuni difuzate de postul de stat VoenTV, unde a spus că noua unitate militară se află în procesul de organizare, potrivit ZN.UA.

„Am început deja formarea unităților militare. A fost format un batalion, au fost recrutați ofițeri și a fost recrutat personal. Anul acesta, formăm un alt batalion, alături de unități de sprijin de luptă, unități de artilerie, antiaeriene și de recunoaștere.”, a declarat Ilyukevich.

Potrivit autorităților de la Minsk, desfășurarea Brigăzii 37 de Asalt Aerian în regiunea Gomel are scopul de a consolida flancul sudic al Belarusului, zonă pe care conducerea militară o consideră una dintre principalele preocupări de securitate.

Noua brigadă completează structura actuală a trupelor aeropurtate din Belarus, care include deja trei brigăzi de asalt aerian separate: Brigada 103 din Vitebsk, Brigada 38 din Brest și Brigada 5 din Maryina Horka, aflată în apropierea capitalei Minsk.

Formarea noii brigăzi vine după mai multe săptămâni în care Belarus și-a intensificat activitatea militară în apropierea frontierei cu Ucraina.

La începutul lunii iulie, Serviciul de Grăniceri de Stat al Ucrainei (DPSU) a anunțat că Belarus dezvoltă infrastructură militară nouă în apropierea graniței, inclusiv terenuri de antrenament și centre logistice.

„Oricine nu execută ordinele ar trebui trimis în armată. Să servească acolo. Pot sta în pădure. Au nevoie și de personal acolo. Toți cei care nu știu să muncească – în armată și la granița de sud.”, a declarat Lukașenko în timpul unei conferințe telefonice din iulie, referitoare la campania de recoltare din 2026.

Deși liderul de la Minsk susține în mod repetat că Ucraina reprezintă o amenințare la adresa securității Belarusului, acesta spune că țara sa nu intenționează să intre în război.

Cu toate acestea, serviciile de informații ucrainene continuă să susțină că Rusia exercită presiuni asupra Belarusului pentru a-și extinde implicarea militară.

Jocurile Commonwealth sunt organizate o dată la patru ani și reunesc sportivi din statele și teritoriile membre ale Comunității Națiunilor (Commonwealth), organizație internațională care reunește în principal foste teritorii ale Imperiului Britanic.

Spre deosebire de ediția din 2022, competiția din acest an a inclus doar 10 discipline sportive: atletism, înot, gimnastică artistică, ciclism pe velodrom, box, judo, netball, haltere, bowls și baschet 3×3, o variantă a baschetului disputată între echipe de câte trei jucători pe jumătate de teren. Șase dintre discipline au inclus și probe dedicate sportivilor paralimpici.

Ediția din 2026 s-a desfășurat între 23 iulie și 2 august la Glasgow, în Scoția, oraș care găzduiește pentru a doua oară Jocurile Commonwealth, după ediția din 2014. Aproximativ 3.000 de sportivi au concurat pentru medalii în 215 probe specifice celor 10 discipline.

Până înaintea ultimei sesiuni de concurs, Australia conduce clasamentul pe medalii, fiind urmată de Anglia și Canada.

În ultima zi a Jocurilor se dispută 15 finale pentru medalii, dintre care șase la ciclism pe velodrom și paraciclism, patru la judo, iar restul la atletism și bowls. Australia, Anglia, Canada, India și Noua Zeelandă se numără printre reprezentativele care încearcă să își îmbunătățească bilanțul înaintea ceremoniei de închidere.

În timp ce ultimele finale sunt încă în desfășurare, primele medalii ale zilei au fost deja decernate.

Scoția și-a trecut în cont o nouă medalie de aur, câștigată de Josh Kerr în proba de o milă. Noua Zeelandă a învins Jamaica în finala de netball – un sport de echipă înrudit cu baschetul, jucat între două formații de câte șapte jucătoare – și a cucerit primul său titlu în această disciplină după 16 ani.

Australia și-a adăugat, la rândul său, o nouă medalie de aur prin Leigh Hoffman, câștigătorul probei masculine de contratimp de 1.000 de metri la ciclism pe velodrom, stabilind și un nou record al Jocurilor.

După încheierea competițiilor sportive, Glasgow va găzdui ceremonia de închidere, în cadrul căreia steagul Jocurilor Commonwealth – simbolul oficial al competiției – va fi predat oficial orașului Ahmedabad, din statul indian Gujarat, gazda ediției următoare.

Ceremonia va marca încheierea celor zece zile de competiție și va deschide simbolic drumul către Jocurile Commonwealth din 2030, care coincid cu împlinirea a 100 de ani de la prima ediție a competiției.

Echipele Salvamont Sibiu au fost mobilizate în Munții Făgăraș, în zona Văii Arpășelului, unde un parapantist a rămas blocat într-un copac.

Salvatorii montani au transmis că se deplasează către locul incidentului și pregătesc operațiunea de extragere, astfel încât persoana să fie coborâtă în siguranță.

În același timp, o altă echipă intervine în Munții Cindrel, unde un băiat în vârstă de 10 ani s-a accidentat după ce a căzut cu bicicleta pe un traseu montan. Copilul a suferit o plagă la genunchiul stâng și a primit primul ajutor la fața locului din partea salvamontiștilor.

Ulterior, victima a fost preluată de echipa Salvamont și este transportată la Rășinari, unde urmează să fie predată unui echipaj al Serviciului de Ambulanță pentru investigații și îngrijiri medicale de specialitate.

Reprezentanții Salvamont Sibiu au transmis că ambele misiuni sunt în dinamică, iar intervențiile continuă până la evacuarea în siguranță a persoanelor implicate.

Sfârșitul de săptămână a fost unul solicitant și pentru intervențiile desfășurate sâmbătă, chiar de ziua lor.

Salvamontiștii din Sibiu au participat la o operațiune comună alături de colegii de la Salvamont Argeș, în Munții Făgăraș. Misiunea a vizat recuperarea trupului unui bărbat în vârstă de 74 de ani, care și-a pierdut viața după o cădere de la înălțime, într-o zonă greu accesibilă.

Operațiunea s-a desfășurat în condiții dificile, specifice terenului montan, și a necesitat colaborarea echipelor din cele două județe, a transmis Salvamont Sibiu.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis duminică o serie de precizări după informațiile apărute în spațiul public privind accidentul aviatic produs în Grecia.

„La acest moment, Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne nu are nicio aeronavă dislocată în Grecia și niciun pilot sau alt membru al personalului navigant nu desfășoară misiuni în sprijinul autorităților elene”, a transmis IGSU.

De asemenea, reprezentanții IGSU au precizat că modulul de pompieri români trimis în Grecia prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene nu se află în zona în care s-a produs accidentul.

„Modulul de pompieri români (…) nu se află în aceeași regiune în care a avut loc incidentul aviatic și desfășoară exclusiv misiuni terestre de stingere a incendiilor de vegetație, fără a executa misiuni aeriene. Personalul român este în siguranță și își continuă activitatea operațională”, se arată în comunicatul IGSU.

„Transmitem, pe această cale, un mesaj de solidaritate tuturor celor implicați în operațiunile de intervenție și sperăm ca echipajele afectate de acest tragic eveniment să fie găsite în siguranță”, au mai transmis reprezentanții IGSU.

Două elicoptere folosite pentru stingerea incendiilor de vegetație s-au ciocnit în aer, duminică, în timpul unei intervenții desfășurate la vest de Atena, au anunțat autoritățile elene, relatează AP și BBC.

Potrivit pompierilor, accidentul s-a produs în zona orașului Psatha, din regiunea Attica, unde echipele luptau pentru limitarea incendiilor de vegetație.

Cele două elicoptere, de tip Bell, erau închiriate de serviciul de pompieri din Grecia și aveau la bord câte doi membri ai echipajului. Aparatele de zbor decolaseră anterior de pe aeroportul militar Elefsina, conform informațiilor transmise de autorități.

În contextul incendiilor care afectează mai multe regiuni din Europa, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că țara traversează o perioadă marcată de condiții meteorologice extreme.

„Există momente în care natura și intensitatea fenomenelor meteorologice depășesc orice planificare umană și orice capacitate operațională”, a scris Kyriakos Mitsotakis într-o postare publicată pe Facebook.

Premierul grec a precizat că, din cauza vântului puternic, aeronavele de stingere nu mai pot interveni în condiții de siguranță.

„Zecile de aeronave pe care le avem la dispoziție nu pot opera în siguranță”, a subliniat acesta.

Potrivit informațiilor transmise de serviciul elen de ambulanță EKAB, toate cele patru persoane aflate la bordul celor două elicoptere implicate în accident au fost găsite și transportate la Spitalul General de Aviație 251.

Două dintre ele au suferit răni ușoare, iar alte două au fost găsite inconștiente.

Inițial, echipajul unuia dintre elicoptere a reușit să ia legătura cu centrul operațional și să își transmită coordonatele, fiind preluat rapid de echipele de intervenție. Pentru cel de-al doilea aparat de zbor a fost declanșată o operațiune de căutare și salvare.

Ulterior, autoritățile au anunțat că și al doilea elicopter a fost localizat, iar echipajul său a fost recuperat și transportat la spital.

Departamentul de Pompieri din Grecia a precizat că cele două elicoptere erau închiriate pentru intervențiile de stingere a incendiilor de vegetație. Fiecare elicopter avea la bord câte două persoane, respectiv un pilot și un coordonator grec pentru stingerea incendiilor aeriene.

Guvernul spaniol ar fi fost avertizat cu câteva zile înainte de izbucnirea crizei din Ceuta că există riscul unui aflux masiv de migranți, potrivit unor informații provenite din mai multe surse din serviciile de informații militare și civile, relatează Euronews.

Potrivit surselor citate, serviciile de informații au transmis mai multe avertizări către autorități, inclusiv în orele dinaintea traversării în masă a frontierei. Acestea indicau că regele Mohammed al VI-lea ar putea face un „gest de mărinimie” la graniță cu ocazia Zilei Tronului din Maroc.

Ulterior, au apărut informații privind migranți care traversau înot din zona Fnideq, cunoscută în spaniolă drept Castillejos, dar și despre autobuze care transportau persoane din diferite regiuni ale Marocului către frontieră.

Pe parcursul a aproximativ zece zile, aproape 1.000 de persoane au intrat în Ceuta înot. Oficialii din serviciile de informații ar fi considerat acest lucru un test din partea autorităților marocane și au transmis această evaluare guvernului.

În cele din urmă, între 60.000 și 75.000 de migranți au trecut granița în Ceuta, marcând cea mai mare criză de migrație din istoria orașului autonom. Potrivit Ministerului de Interne al Spaniei, aproximativ 53.000 de persoane s-au întors în Maroc în zilele care au urmat.

Sursele citate spun că forțele de ordine aflate la punctul de trecere Tarajal, Garda Civilă și Poliția Națională, nu au mai putut opri valul de migranți și și-au concentrat eforturile asupra acordării de ajutor persoanelor rănite.

Aceleași surse au criticat autoritățile de la Madrid pentru faptul că armata nu a fost mobilizată imediat. „Ar fi putut fi mobilizate fără întâlniri prealabile, pur și simplu în urma unei decizii politice și a unui ordin din partea comandamentului operațiunilor”, au declarat sursele.

Ofițerii aflați în teren au afirmat, de asemenea, că jandarmeria marocană ar fi rămas pasivă în timp ce migranții încercau să treacă frontiera, atât pe lângă dig, cât și prin zona punctului de trecere, unde unii au escaladat gardurile.

Reprezentanți ai Gărzii Civile au spus că situația actuală diferă de cea din mai 2021, când Marocul a relaxat controalele la frontieră din cauza disputei diplomatice generate de primirea în Spania a liderului Frontului Polisario, Brahim Ghali.

De această dată, potrivit surselor, numărul persoanelor care ajungeau înot în Ceuta crescuse constant în ultimele săptămâni.

Aceștia pun fenomenul și pe seama unei hotărâri a Curții Supreme spaniole, care interzice returnarea imediată a migranților care ajung pe teritoriul spaniol înot.

La câteva ore după apariția acestor informații, Ministerul spaniol de Interne a transmis că relația de cooperare cu Marocul a fost „exemplară, loială și permanentă”.

Premierul Pedro Sánchez a calificat traversarea în masă drept „o încălcare a integrității teritoriale a Spaniei” și a acuzat rețelele de trafic de persoane că au profitat de decizia Curții Supreme pentru a încuraja mii de oameni să încerce să ajungă în Ceuta.

Șeful Guvernului de la Madrid, totodată, a declarat că autoritățile marocane au colaborat „rapid și consecvent” încă de la începutul crizei.

El a spus că ministrul de Interne, Fernando Grande-Marlaska, a decis consolidarea securității la frontieră pe măsură ce numărul traversărilor pe mare a crescut.

Potrivit informațiilor disponibile, măsurile de securitate în plus au însemnat trimiterea a aproximativ 30 de polițiști noi și a unei ambarcațiuni de intervenție, care însă s-a defectat câteva zile mai târziu.

Modulul național specializat în stingerea incendiilor de pădure, aflat în misiune de prepoziționare în Franța, continuă duminică intervențiile în Departamentul Var, unde, alături de pompierii francezi, luptă pentru limitarea și lichidarea incendiilor de vegetație, anunță IGSU.

Pe parcursul zilei de astăzi, echipajele române au fost mobilizate în zona Correns–Châteauvert, unde au participat la o intervenție, coordonată împreună cu autoritățile franceze.

Misiunea lor a implicat atât forțe de intervenție terestre, cât și mijloace aeriene, respectiv elicoptere și avioane de stingere, care au acționat simultan pentru limitarea extinderii incendiului.

În timp ce aeronavele au efectuat mai multe aruncări de apă asupra focarelor active aflate pe versanți, pompierii români și francezi au intervenit la sol pentru stingerea și răcirea zonelor afectate.

Potrivit IGSU, aceștia au realizat linii de apărare și au protejat suprafețele aflate în calea flăcărilor, pentru a împiedica extinderea incendiului.

Obiectivul principal al intervenției a fost oprirea extinderii focului din zona cu vegetație uscată și livezi către masivul forestier din apropiere. Din informații reiese că o extindere a incendiului în pădure ar fi putut provoca un incendiu masiv, cu efecte asupra fondului forestier.

Echipajele au instalat dispozitive de intervenție în teren deschis, au asigurat alimentarea permanentă cu apă și, totodată, au creat o barieră de protecție între frontul de incendiu și zona împădurită. Toate acestea pentru a ajuta la opri flăcările să avanseze.

Intervenția s-a desfășurat în condiții dificile, într-o zonă cu vegetație uscată și relief accidentat, ceea ce a favorizat răspândirea rapidă a incendiilor.

Pompierii români își continuă misiunea în deplină cooperare cu autoritățile franceze.

Personalul și tehnica de intervenție rămân în stare completă de operativitate și sunt pregătite să răspundă în continuare solicitărilor autorităților franceze, în funcție de evoluția incendiilor din teren.

Decizia adoptată duminică încheie planul prin care OPEC+ a renunțat treptat la reducerile de producție introduse în 2023, în încercarea de a susține prețul petrolului.

Potrivit Bloomberg, grupul a aprobat o creștere a producției de 188.000 de barili pe zi pentru luna septembrie, menținând ritmul majorărilor lunare început în această primăvară. Creșterea producției a fost convenită de cele șapte state care participă la programul de reduceri voluntare: Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Kazahstan, Algeria și Oman.

Deși producția este majorată treptat, cantitățile suplimentare de petrol nu ajung încă integral pe piața mondială. Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să afecteze exporturile din regiunea Golfului Persic și limitează disponibilitatea unor volume de țiței.

În ultimele luni, OPEC+ a continuat să crească producția chiar și în timpul confruntărilor dintre Iran și Israel. Strategia alianței a fost să pregătească piața pentru o ofertă mai mare de petrol, evitând în același timp riscul unor dezechilibre dacă livrările din regiune ar fi fost afectate de conflict.

Creșterea de 188.000 de barili pe zi este considerată în mare parte simbolică, deoarece impactul asupra pieței este deocamdată limitat. Dacă fluxurile de petrol din Golful Persic vor reveni la normal, OPEC+ va putea majora producția într-un ritm mai accelerat.

O ofertă mai mare ar putea contribui la refacerea stocurilor mondiale de țiței, reduse în ultimele luni din cauza tensiunilor geopolitice. În același timp, o creștere a producției ar putea tempera presiunile asupra prețurilor la carburanți și, implicit, asupra inflației.

În 2023, mai multe state din OPEC+, conduse de Arabia Saudită și Rusia, au decis să reducă voluntar producția de petrol pentru a susține prețurile, pe măsură ce economia mondială încetinea, iar cererea era din ce în ce mai scăzută.

Din 2026, alianța a început să renunțe treptat la aceste reduceri, prin creșteri lunare succesive ale producției.

Analiștii avertizează însă că evoluția producției va depinde în continuare de situația din Orientul Mijlociu. O eventuală detensionare a conflictului ar putea permite creșterea exporturilor de petrol din regiune și ar putea duce la un excedent de ofertă pe piața mondială în a doua parte a anului.

În același timp, o ofertă mai mare de petrol ar putea duce la scăderea prețului țițeiului, cu efecte ulterioare asupra prețurilor carburanților și ale energiei.

Locuitorii din nordul județului Tulcea au primit, duminică după-amiază, un nou mesaj RO-Alert, după ce sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat o țintă aeriană în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina.

Autoritățile i-au avertizat pe oameni că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și le-au transmis să respecte măsurile de protecție.

„Exista posibilitatea caderii unor obiecte din spatiul aerian. Pastrati-va calmul! Adapostiti-va in beciuri sau adaposturi de protectie civila. In lipsa unui adapost, ramaneti in interiorul casei, departe de geamuri si pereti exteriori. Durata estimata: 90 min”, se arată în mesajul RO-Alert transmis populației.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, sistemul de supraveghere radar a identificat duminică, 2 august, la ora 15:09, o țintă aeriană în proximitatea frontierei fluviale dintre România și Ucraina.

Ca măsură de siguranță, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, din cadrul Bazei 86 Aeriene Borcea, au fost ridicate de la sol la ora 15:17 pentru monitorizarea evoluției situației.

În același timp, Centrul Național Militar de Comandă a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în vederea activării procedurilor de alertare a populației din județul Tulcea.

În urma notificării, autoritățile au transmis mesajul RO-Alert către locuitorii din zona vizată.

Reprezentanții Ministerului Apărării au precizat că vor reveni cu informații suplimentare pe măsură ce situația evoluează și apar noi date.

Nu este pentru prima dată când locuitorii din Tulcea sunt avertizați în cursul acestei zile. Sâmbătă dimineață, autoritățile au emis un alt mesaj RO-Alert, după ce sistemul de supraveghere radar al MApN detectase, în jurul orei 09:30, o țintă aeriană aflată tot în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina.

Premierul britanic Andy Burnham s-a declarat în favoarea adoptării unei constituții scrise pentru Regatul Unit, una dintre puținele țări care nu are un document unic de acest fel, informează AFP și Euractiv.

La doar două săptămâni după preluarea mandatului, fostul primar al regiunii Greater Manchester a făcut din descentralizarea puterii către autoritățile regionale una dintre principalele priorități ale noului său guvern.

„În cele din urmă, cred că asta deschide calea unui nou acord constituțional”, a declarat premierul în acest weekend, referitor la planurile sale legate de transferul unor atribuții către administrațiile locale.

Premierul britanic a făcut apel la „un nou ansamblu de principii clare privind modul în care această țară ar trebui condusă”, spunând că Regatul Unit are nevoie de o constituție scrisă, idee pe care a promovat-o și înainte de a ajunge la conducerea guvernului de la Downing Street.

Andy Burnham consideră că lipsa unui astfel de document afectează funcționarea statului și limitează puterea autorităților locale.

„Este anormal ca oamenii să fie reduși la a apăra lucruri care sunt pur și simplu fundamentale (…) și absența constituției privează teritoriile de mijloace de acțiune”, a estimat premierul britanic.

În prezent, Regatul Unit funcționează pe baza unui sistem alcătuit din legi, hotărâri judecătorești întemeiate pe dreptul comun și tratate, fără o constituție unică, așa cum există în majoritatea statelor.

Ideea elaborării unei constituții scrise este relativ nouă în politica britanică. Fostul premier laburist Gordon Brown, care a condus guvernul între 2007 și 2010 și în al cărui cabinet Andy Burnham a fost ministru, s-a numărat printre primii lideri care au susținut această reformă.

În urmă cu mai mulți ani, o comisie parlamentară a analizat timp de cinci ani diferitele variante de codificare a constituției, însă în 2015 s-a ajuns la concluzia că nu există un consens clar în această privință.

În aceste condiții, orice inițiativă lansată de Andy Burnham pentru adoptarea unei constituții scrise ar necesita, cel mai probabil, un proces de lungă durată, care ar include consultări publice și o anchetă la nivel național.

Vineri, premierul britanic a anunțat și o altă măsură din programul său de descentralizare, prin care dorește ca primarii regionali din Anglia să poată păstra o parte din impozitele colectate în propriile regiuni, în cadrul planului de transfer al unor atribuții de la Londra către administrațiile locale.