Cheltuielile SUA pentru apărarea în spațiu au crescut cu 7,7% în 2024, ajungând la 49,5 miliarde de dolari, de peste patru ori mai mult decât suma totală investită de toate celelalte națiuni, care au alocat doar 11,3 miliarde de dolari în acest domeniu. Datele apar într-un nou raport publicat de Space Foundation, care evidențiază avansul rapid al SUA în militarizarea spațiului, potrivit Bloomberg.
Raportul, întocmit pentru anul 2024, notează că „nevoile militare ale SUA generează o epocă de aur pentru companiile spațiale comerciale”, deschizând oportunități semnificative pentru firme precum SpaceX, a miliardarului Elon Musk. În plus, „noua strategie spațială comercială a NATO reprezintă următorul mare premiu”, se arată în document.
Companiile spațiale private, parte din noua strategie NATOLansată în iunie 2025, noua strategie spațială comercială a Alianței Nord-Atlantice integrează companiile private în eforturile de apărare colectivă. NATO are în vedere colaborări rapide cu firme private precum SpaceX pentru accesul la sateliți, comunicații și imagini în timp real, printr-un portal dedicat numit Space Front Door. Strategia urmărește consolidarea rezistenței în situații de criză, prin tehnologii dual-use comerciale, care pot fi folosite atât în scopuri civile, cât și militare.
Sateliții folosiți pentru monitorizarea climei sau agriculturii, de exemplu, pot furniza și informații strategice în zone de conflict, iar rețelele de comunicații prin satelit pot servi la fel de bine populației civile și operațiunilor militare. Acest tip de tehnologie permite NATO să colaboreze rapid cu sectorul privat, folosind tehnologii deja existente și testate.
1 trilion de dolari pentru spațiu în următorii 7 aniCreșterea accelerată a investițiilor militare în spațiu stimulează și interesul investitorilor privați. „Piața este luată cu asalt” afirmă raportul, subliniind că inclusiv fonduri de capital de risc, care nu aveau legături cu domeniul spațial, își îndreaptă atenția către acest sector acum.
Economia spațială mondială, incluzând activitățile comerciale, bugetele guvernamentale, infrastructura, serviciile și industriile de suport legate de domeniul spațial, a ajuns la 613 miliarde de dolari în 2024, înregistrând o creștere de 7,8% față de anul precedent. Dacă tendințele actuale continuă, industria spațială mondială va atinge 1.000 de miliarde de dolari până în 2032.
Articolul SUA cheltuie de patru ori mai mult decât tot restul lumii pentru apărarea spațială apare prima dată în Mediafax.
Președintele României, Nicușor Dan, s-a declarat profund îngrijorat de rezultatele studiului publicat astăzi de INSCOP și IICMER, potrivit căruia 60% dintre români consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun.
„Principalul motiv pentru care tot mai mulți români idealizează comunismul este dezamăgirea profundă față de clasa politică din ultimele trei decenii. Corupția, lipsa de transparență, promisiunile nerespectate și sentimentul de nedreptate au slăbit încrederea oamenilor în prezent și în viitor. Când speranțele sunt înșelate ani la rând, nostalgia devine o reacție firească, chiar dacă se bazează pe o imagine distorsionată a trecutului”, a transmis șeful statului într-o postare pe Facebook.
Acesta avertizează că percepțiile publice pot fi ușor manipulate în lipsa unei educații istorice solide și a unei comunicări oneste din partea statului. „Imaginea falsă despre perioada comunistă este întreținută și de campanii de dezinformare, care încearcă să submineze valorile democratice și să ofere un trecut împachetat frumos, în timp ce ascund adevărul despre represiune, frică, foamete și lipsa de libertate”, a mai spus președintele.
Potrivit lui Nicușor Dan, România nu poate merge înainte decât prin asumarea onestă a trecutului și prin politici publice care redau încrederea cetățenilor. „Avem datoria de a învăța din trecut, nu de a-l reînvia”, a conchis președintele.
Majoritatea românilor consideră regimul comunist „mai degrabă un lucru bun”Peste jumătate dintre români (55,8%) consideră că regimul comunist a însemnat „mai degrabă un lucru bun pentru România”, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), prezentat marți.
Sondajul, efectuat în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025 pe un eșantion de 1.505 persoane, relevă și alte date relevante privind percepția asupra comunismului: 48,4% dintre respondenți afirmă că înainte de 1989 „se trăia mai bine” decât în prezent, în timp ce 34,7% apreciază că „se trăia mai rău”.
Articolul Nicușor Dan, profund îngrijorat că 60% dintre români spun că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun apare prima dată în Mediafax.
„Avem în prezent 95% din infrastructura sportivă necesară și un plan național complet pentru a finaliza restul instalațiilor până la 100%”, a declarat șeicul Joaan ben Hamad Al-Thani, președintele Comitetului Olimpic din Qatar și al comitetului de candidatură, citat de L’Equipe.
Qatar, care și-a exprimat interesul anterior pentru edițiile din 2024 și 2032, pune în valoare experiența dobândită prin organizarea unor competiții majore, precum Cupa Mondială de Fotbal din 2022.
În contextul distribuției geografice a orașelor gazdă pentru edițiile recente și viitoare (Paris 2024, Los Angeles 2028, Brisbane 2032), un stat asiatic are șanse mari să organizeze JO 2036.
În cazul în care va fi ales, Qatar va deveni prima țară din Orientul Mijlociu care găzduiește Jocurile Olimpice și Paralimpice de Vară. Concurența este puternică, iar printre rivalii săi se numără Coreea de Sud, India, Egipt, Africa de Sud, Turcia, Indonezia și Ungaria.
Articolul Qatar a anunțat oficial candidatura pentru organizarea Jocurilor Olimpice de Vară din 2036 apare prima dată în Mediafax.
Andreea (nume fictiv) lucrează într-o agenție de comunicare și marketing. Șeful ei, Álvaro (de asemenea nume fictiv), o cheamă brusc în birou și îi spune, ca și cum i-ar oferi un compliment mascat în ordine: „Vreau să conduci un nou proiect de branding. Este urgent și foarte important pentru companie.”
„Firma cu care lucrăm vrea cât mai curând posibil să primească cele mai bune idei pentru a-și gestiona eficient marca, să-și definească clar identitatea și valorile, să se poziționeze mai bine pe piață și să creeze o imagine pozitivă în rândul clienților și consumatorilor. Nu e nimeni mai pregătit decât tine pentru a conduce acest proiect, așa că am nevoie să-mi spui chiar azi dacă preiei inițiativa, ca să ne putem apuca imediat de treabă”, încheie șeful Andreei.
Aparenta „ofertă” pe care Álvaro i-o face Andreei este un exemplu clasic de manipulare emoțională, o formă frecventă de control psihologic, prin care o persoană încearcă să controleze, să influențeze sau să domine pe alta și să-i dirijeze comportamentul în beneficiul propriu, folosind strategii mentale foarte subtile.
Psihologul Claudia Nicolasa explică: „Unii manipulatori, cu profiluri machiavelice, privesc oamenii ca pe un instrument sau un mijloc pentru atingerea unui scop, îi evaluează în funcție de cât de mult îi apropie de obiectivele lor și se consideră îndreptățiți să îi manipuleze pentru a-i face să acționeze conform așteptărilor lor”, citează EFE.
Când întărim, fără să vrem, manipularea emoționalăClaudia Nicolasa este psiholog, antreprenor și creator de conținut digital. În cartea sa „E manipulare și nu știi” (Zenith), ea identifică diferitele tipuri de manipulatori, descrie tehnicile lor de control emoțional și oferă instrumente practice și eficiente pentru a le face față.
Specialista explică faptul că unele persoane devin victime ale manipulării din partea partenerului de viață, a șefului, a prietenilor sau chiar a membrilor familiei, fiind conduse de nevoia de afecțiune și siguranță, și ajung să repete tipare toxice fără să poată ieși din ele.
„Problema nu este doar că alții ne manipulează, ci că adesea noi înșine întărim această manipulare”, subliniază Nicolasa.
De exemplu, de câte ori nu am cedat unei cereri doar pentru că ne simțeam vinovați, sau am evitat să spunem „nu” de teamă să nu declanșăm un conflict?, se întreabă specialista.
„Aceste dinamici nu doar că mențin controlul pe care alții îl au asupra noastră, dar ne hrănesc propriile capcane mentale.”
„Când o persoană nu este conștientă de propriile vulnerabilități și impulsuri, poate cădea în capcana auto-manipulării, sabotându-se, mințindu-se și luând decizii greșite care îi afectează și pe cei apropiați, pe care îi folosește inconștient pentru a-și alina durerile, fricile sau lipsurile”, subliniază Nicolasa.
„Manipulăm și ne lăsăm manipulați pentru că, în adâncul minții noastre, există părți din noi (învățături inconștiente, condiționări, prejudecăți, temeri, dorințe sau răni) pe care nu le înțelegem și nu știm să le gestionăm – iar asta ne face să cădem în capcane mentale.”
Aplică amânarea asertivăRevenind la încercarea lui Álvaro de a o manipula pe Andreea – o situație reală descrisă de Nicolasa, cu numele personajelor schimbate – psihologul arată că pacienta a reușit să gestioneze momentul folosind o tehnică foarte eficientă: amânarea asertivă.
„Când Álvaro i-a propus Andreei să conducă proiectul, capcana era deja pregătită. El miza pe grabă, pe presiune și pe nevoia Andreei de a demonstra că e capabilă”, spune Nicolasa.
Andreea mai trăise astfel de episoade. Acceptase sarcini fără să le evalueze, se epuizase și ajunsese să muncească contratimp, în timp ce laudele le primea altcineva.
De data aceasta, Andreea a respirat adânc, și-a acordat câteva secunde și a aplicat tehnica amânării asertive – pe care o exersase mental de când începuse să observe aceste tipare.
I-a răspuns șefului pe un ton calm: „Îți mulțumesc pentru încredere. Știu că e un client important care merită tot ce e mai bun din partea noastră și, tocmai de aceea, vreau să mă gândesc puțin înainte să îți dau un răspuns potrivit. Am nevoie să verific timpul și volumul de muncă, ca să pot analiza dacă pot oferi calitatea necesară. Mâine dimineață îți confirm.”
Andreea nu a spus «nu», dar nici nu a răspuns automat cu un «da». A rupt ritmul emoțional impus de șef”, subliniază Nicolasa. Când cineva vrea să iei o decizie rapid, aproape niciodată nu e pentru că îi pasă de binele tău, ci pentru că știe că, dacă reflectezi, s-ar putea să spui «nu».”
Autoapărare psihologicăPotrivit Nicolasei, această amânare i-a redat Andreei controlul asupra propriei judecăți. Ea avea fraza pregătită, pentru că știa că poate veni un moment ca acesta.
„Exersase formule simple, asertive și clare pentru a câștiga timp, precum: «O să mă gândesc atent, pentru că este important» sau «Prefer să analizez, ca să-ți ofer un răspuns potrivit».”
Sunt fraze scurte, dar încărcate de sens: comunică stăpânire de sine, maturitate și, mai ales, faptul că nu te vei lăsa controlat.
„Când suspectezi că cineva te manipulează într-o conversație, amână răspunsul”, recomandă psihologul.
Andreea a folosit timpul rămas cu înțelepciune. A analizat proiectul, și-a evaluat volumul de muncă actual, s-a consultat cu o colegă de încredere. Acea pauză strategică nu doar că i-a oferit un respiro logistic, ci i-a redus și reactivitatea emoțională – un avantaj important într-un context presant.
„Deși această tehnică pare simplă, forța ei constă în faptul că oprește manipularea încă din faza inițială. Manipulatorul vrea grabă și reacții automate, dar tu, când aduci în ecuație pauză, reflecție și un «îți răspund mâine» bine plasat, recuperezi ceva esențial: capacitatea de a decide din libertate, nu din frică”, afirmă Nicolasa.
În final, psihologul amintește că în cartea sa descrie și alte tehnici utile de apărare psihologică împotriva manipulării, precum „banca de ceață”, care constă în a răspunde neutru și vag – recunoscând superficial ceea ce spune celălalt, dar fără a-ți compromite poziția sau a alimenta conflictul.
Articolul Cea mai comună formă de control folosită de șefi: manipularea emoțională. Cum o recunoști și cum o combați apare prima dată în Mediafax.
