Etapa din Superliga propune mai multe dueluri importante, cel mai așteptat fiind derbiul dintre Dinamo București și FC Rapid București, programat duminică seară.
De asemenea, sâmbătă se joacă derbiul Clujului, între vicecampioana CFR și actualul lider al campionatului – Universitatea.
Programul complet al etapei:
Play-off
Sâmbătă, 25 aprilie:
20:30 – CFR Cluj – Universitatea Cluj
Duminică, 26 aprilie:
21:00 – Dinamo București – FC Rapid București
Luni, 27 aprilie:
20:30 – FC Argeș – Universitatea Craiova
Play-out
Vineri, 24 aprilie:
17:30 – AFC Hermannstadt – FK Csikszereda Miercurea Ciuc
20:30 – FCSB – Petrolul Ploiești
Sâmbătă, 25 aprilie:
15:00 – FC Botoșani – Oțelul Galați
Duminică, 26 aprilie:
14:00 – UTA Arad – Farul Constanța
Luni, 27 aprilie:
17:30 – FC Metaloglobus București – Unirea Slobozia
„Bolojan trebuie să plece! Nu mai putem lăsa România pe mâna unui kamikaze. După experimentul Klaus Iohannis, care ne-a costat 10 ani din viața noastră și a copiilor noștri, nu aveam dreptul să ne mai permitem experimente pe seama viitorului României. „Miracolul” de la Bihor nu e doar un experiment ratat. Este dovada vie că atât poate produce dreapta din România: niște pigmei zgomotoși vânduți ca voinici pe steroizi, puși pe prăduirea țării în numele «reformei»”, acuză Fifor, într-o postare publicată pe Facebook.
Potrivit deputatului PSD, austeritatea a pus povara umerii românilor cu venituri mici și medii. Acesta consideră că ajustarea fiscală „a fost regresivă și a lovit exact în cei mai vulnerabili”.
Deputatul afirmă că scumpirea TVA-ului și a accizelor a dus la creșterea costului vieții, ceea ce i-a împins pe milioane de români spre un trai dificil.
„Clasa de mijloc este împinsă spre sărăcie, iar cei care abia reușeau să-și ducă traiul au fost forțați să taie din lucrurile esențiale — hrană, sănătate, viață decentă”, a scris deputatul PSD.
Acesta a precizat că puterea de cumpărare a salariaților a scăzut „dramatic”, înregistrând 8 luni consecutive de scădere, atingând o depreciere medie de 8,2 %.
Nivelul de trai a scăzut cu 15% în educație, 14% în administrație și 10% în sănătate. Mihai Fifor acuză că „este cea mai dură scădere a nivelului de trai din ultimii 15 ani”.
„«Reforma» cu barda a la Bolojan a produs și un alt efect major: explozia inflației. Creșterea TVA, a accizelor și a taxelor a împins inflația de la aproximativ 5% la peste 10% în a doua parte a anului. Asta înseamnă scumpiri accelerate la alimente, energie și servicii — adică exact acolo unde doare cel mai tare”, acuză Fifor.
Deputatul PSD acuză că și pensionarii au fost afectați de scăderea puterii de cumpărare, precizând că aceștia se confruntă cu cea mai severă scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani, susținând că peste 500.000 de pensionari „au fost împinși spre deprivare severă”.
„Suntem deja în recesiune. Ar fi iresponsabil să nu facem nimic pentru a redresa economia. Un partid responsabil intervine atunci când economia e afectată. Avem nevoie de o schimbare de direcție pentru a redresa economia. Iresponsabili sunt cei care susțin că trebuie să continuăm cu aceeași strategie care a eșuat”, este de părere deputatul PSD, Mihai Fifor.
Declarațiile deputatului PSD vin în contextul în care social-democrații, nemulțumiți de Guvernul Bolojan se întrunesc, luni, 20 aprilie, pentru a vota o schimbare de direcție a partidului. Aceștia vor vota asupra deciziei de retragere a sprijinului politic pentru premier și amenință că cei șase miniștri PSD își vor da demisia, dacă premierul nu va renunța la guvernare.
Aproape 50.000 de bărbați s-au înscris voluntar în armata thailandeză în acest an, potrivit datelor oficiale, în creștere cu 22% față de 2025. Tendința se menține de aproximativ cinci ani și contrastează cu situația din alte state, precum Japonia, unde autoritățile se confruntă cu dificultăți în recrutarea de personal militar, mai arată The Guardian. Autoritățile militare susțin că această evoluție reflectă o creștere a încrederii în instituție, însă analiștii indică mai mulți factori care ar putea explica fenomenul.
Între naționalism și dificultăți economiceUna dintre explicații este legată de tensiunile recente de la granița cu Cambodgia, care au alimentat un val de naționalism. În același timp, contextul economic fragil reduce oportunitățile de angajare pentru tineri. „Multe companii nu mai angajează în acest moment”, spune un tânăr absolvent care a ales să se înroleze voluntar. Pentru unii, armata devine o alternativă stabilă, oferind un salariu lunar de aproximativ 11.000 baht (circa 340 de dolari), precum și hrană și cazare.
Sistemul de recrutare din Thailanda include o loterie pentru bărbații între 18 și 29 de ani care nu se oferă voluntari. Cei care extrag un cartonaș negru sunt scutiți de serviciu, iar cei care trag unul roșu sunt obligați să servească între unu și doi ani. În schimb, voluntarii pot alege locația și perioada serviciului, iar cei cu studii superioare pot face armata în doar șase luni. „Ca voluntar, pot alege baza și perioada. Prefer șase luni decât riscul de a fi trimis departe pentru mai mult timp”, explică un tânăr.
Campanii neobișnuite și viralizare onlineArmata thailandeză a încercat să atragă tinerii și printr-o comunicare diferită, folosind umor și mesaje virale pe rețelele sociale. „Te-ai plictisit de soție? Înrolează-te în armată”, suna unul dintre mesajele distribuite online, marcând o schimbare de ton față de stilul tradițional. Clipurile cu loteria militară devin frecvent virale, surprinzând reacțiile intense ale tinerilor, în special ușurarea celor care evită recrutarea.
Dezbaterea privind serviciul militar obligatoriuÎn plan politic, tema serviciului militar obligatoriu rămâne sensibilă. Opoziția a propus eliminarea recrutării forțate, însă contextul geopolitic face puțin probabilă o reformă rapidă. „Cum poți discuta despre eliminarea conscripției când există un conflict la graniță?”, spun analiștii. Totuși, unii tineri consideră că sistemul ar trebui să fie complet voluntar și bazat pe stimulente. „Ar fi mai bine să existe beneficii care să încurajeze oamenii să se înscrie, nu să fie obligați”, spune un viitor recrutat. Creșterea numărului de voluntari reflectă astfel o combinație de factori – de la climatul regional la realitățile economice – și ar putea indica o schimbare de percepție asupra rolului armatei în societatea thailandeză.
Serghei Șoigu, care era ministrul Apărării atunci când Moscova a lansat invazia asupra Ucrainei, a făcut referire la incidente în care drone s-au prăbușit în Finlanda și în statele baltice în timpul unor atacuri ucrainene asupra Ust-Luga, un important port rusesc din Golful Finlandei, conform The Kyiv Independent.
Ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a declarat anterior că Kievul dispune de informații din serviciile de informații care sugerează că Rusia a redirecționat în mod deliberat drone către statele baltice și Finlanda pentru a intensifica tensiunile.
Avertismentul MoscoveiȘoigu a afirmat, fără a prezenta dovezi, că atacurile cu drone ucrainene asupra Rusiei au fost lansate din ce în ce mai des prin statele baltice, via Finlanda.
„Acest lucru s-ar putea întâmpla în două scenarii: fie sistemele occidentale de apărare antiaeriană sunt extrem de ineficiente… fie statele în cauză permit în mod deliberat folosirea spațiului lor aerian, ceea ce înseamnă că sunt complici activi la agresiunea împotriva Rusiei”, a spus Șoigu.
„În acest din urmă caz, în baza dreptului internațional, articolul 51 din Carta ONU, privind dreptul inerent al statelor la autoapărare în cazul unui atac armat, devine aplicabil”, a adăugat Șoigu.
Aceste declarații vin în urma unui avertisment separat lansat de Moscova cu o zi înainte, potrivit căruia sprijinul european acordat capacităților Ucrainei în domeniul dronelor ar putea avea „consecințe imprevizibile”, acuzând mai multe țări că au devenit parte a „flancului strategic” al Kievului.
Statele baltice resping acuzațiile MoscoveiStatele baltice au respins acuzații similare venite dinspre Moscova, calificând afirmațiile drept false și negând că Ucraina ar fi folosit spațiul lor aerian pentru atacuri.
De la începutul războiului la scară largă, Rusia a lansat în repetate rânduri amenințări la adresa țărilor europene.
Potrivit unui comunicat transmis de ISU Galați, echipa pirotehnică din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „General Eremia Grigorescu” a intervenit pe Bulevardul Siderurgiștilor, în zona IREG. Sesizarea a vizat existența unui obiect suspect care ar putea fi muniție neexplodată. La fața locului, specialiștii au identificat o grenadă defensivă.
Reprezentanții ISU au precizat că dispozitivul a fost cercetat de pirotehniști și ulterior ridicat în condiții de siguranță. Grenada a fost transportată pentru depozitare, urmând procedurile specifice în astfel de cazuri. Intervenția s-a desfășurat fără incidente, iar zona nu a fost pusă în pericol.
Autoritățile reamintesc că orice obiect suspect sau posibilă muniție neexplodată nu trebuie atinsă sau mutată. „În cazul descoperirii unor elemente de muniție sau obiecte suspecte, este interzisă atingerea, lovirea sau deplasarea acestora”, transmit reprezentanții ISU. Cetățenii sunt sfătuiți să apeleze de urgență numărul 112 și să se îndepărteze de zona respectivă până la sosirea echipajelor specializate.
Potrivit statisticilor oficiale, în februarie resursele de energie primară au scăzut cu 1,2%, iar cele de energie electrică au crescut cu 2,8%, față de perioada similară din 2025.
Principalele resurse de energie primară au totalizat 5274,8 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 62,4 mii tep față de aceeași perioadă din 2025. Producţia internă a însumat 2688,6 mii tep, în scădere cu 56,5 mii tep (-2,1%), iar importul a fost de 2586,2 mii tep, în scădere cu 5,9 mii tep (-0,2%).
În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 12138,5 milioane kWh, în creștere cu 326,2 milioane kWh față de februarie 2025.
Producţia din termocentrale a fost de 3484,9 milioane kWh, în scădere cu 240,6 milioane kWh (-6,5%). Producţia din hidrocentrale a fost de 2497,1 milioane kWh, în creștere cu 796,6 milioane kWh (+46,8%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 1878,6 milioane kWh, în scădere cu 61,3 milioane kWh (-3,2%).
Producţia din centralele electrice eoliene a fost de 1361,4 milioane kWh, în creștere cu 351,4 milioane kWh, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a fost de 323,2 milioane kWh, în scădere cu 36,2 milioane kWh.
Consumul final de energie electrică, în această perioadă, a fost de 8783,0 milioane kWh, cu 0,8% mai mic față de februarie 2025, iar consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 0,3%, iluminatul public a crescut cu 2,9%, iar consumul populației a scăzut cu 4,4%.
Exportul de energie electrică a fost de 2122,5 milioane kWh, în creștere cu 155,9 milioane kWh.
Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 1233,0 milioane kWh, în creștere cu 236,9 milioane kWh.
Potrivit sursei citate, românii din țară, dar și din străinătate, nemulțumiți de produsele sau serviciile plătite au făcut peste 2.500 de solicitări. 50 dintre acestea au venit de la românii aflați în țări UE, dar și în țări din afara Uniunii, precum Norvegia, Islanda sau Regatul Unit, transmise prin intermediul Centrelor Europene ale Consumatorilor.
Principalele reclamații ale românilor au fost făcute în domenii precum transporturi – rutier, aerian, feroviar și închirieri auto, reprezentând 26% din reclamații.
Aceștia au mai întâmpinat probleme în domeniul produselor și serviciilor: servicii financiare, dar și cumpărarea unor bunuri precum ceasuri, bijuterii sau produse de îngrijire de care nu au fost mulțumiți, reprezentând un procent de 16,7 % din reclamații.
Câțiva dintre români au cumpărat mobilier, echipamente pentru gospodărie, dar și electrocasnice. De asemenea, au existat nemulțumiri și cu privire la electronicele cumpărate, echipamente sportive sau de camping.
Unii dintre români care au cumpărat chiar și animale de companie sau chiar și bilete de concert nu au fost fericiți cu achizițiile lor și s-au văzut nevoiți să se adreseze Centrului European al Consumatorilor.
Astfel, ECC România a recuperat pentru aceștia, numai în primele trei luni ale anului, totalul de peste 173.000 de euro.
Potrivit comunicatului citat, față de anul trecut, mai puțini români au făcut solicitări în sectorul serviciilor de transport aerian, pentru anulări sau întârzieri de zbor, în timp ce numărul de reclamații pentru nemulțumiri legate de produse din domeniul îmbrăcămintei și încălțămintei a înregistrat „o creștere semnificativă” de peste 40%. De asemenea, numărul de reclamații a crescut și în domeniul achiziționării echipamentelor pentru gospodărie cu un procent de aproximativ 30%.
Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor oferă informații, consiliere și sprijin în soluționarea plângerilor legate de produse sau servicii și contribuie la consolidarea protecției consumatorilor la nivel UE. Există astfel de centre și în țări non-UE, la care consumatori europeni pot apela.
Gibellina a fost distrusă complet în urma cutremurului din 15 ianuarie 1968, care a lovit Valea Belice și a provocat moartea a aproape 300 de persoane, rănirea a peste 1.000 și strămutarea a circa 100.000 de oameni. În loc să reconstruiască orașul pe același loc, autoritățile au luat o decizie neobișnuită: ruinele au fost acoperite cu beton, într-o lucrare monumentală realizată de artistul Alberto Burri, arată CNN. Rezultatul este „Grande Cretto”. O suprafață de aproape 86.000 de metri pătrați, formată din blocuri de beton separate de „străzi” care urmează traseul vechiului oraș. Practic, Gibellina a devenit un „Pompeii modern”: nu conservat de natură, ci intenționat „înghețat” pentru a păstra memoria tragediei.
De la distrugere totală la experiment urbanCutremurul a lovit pe neașteptate, după mai multe replici, culminând cu unul de 6,4 grade pe scara Richter. Orașul a fost distrus în câteva secunde. „A fost complet neașteptat”, își amintește un localnic. „Cutremurul a fost doar prima catastrofă. După aceea, am fost abandonați de toți.” În primele luni, statul a oferit chiar bani pentru ca locuitorii să plece din zonă. Mulți au emigrat.
Noua Gibellina a fost construită la aproximativ 30 de minute distanță, într-o zonă mai accesibilă, aproape de infrastructură. Orașul a fost gândit modernist, cu străzi largi și arhitectură experimentală, dar fără centrul tradițional italian. Iar rezultatul a fost un oraș perceput de mulți drept „străin” și dificil de adaptat.
Gibellina și arta ca formă de reconstrucțiePentru a reda identitatea comunității, autoritățile au ales o soluție atipică: au invitat artiști din întreaga lume să contribuie la reconstrucție. „În fața uitării, au ales să renască orașul prin artă”, explică reprezentanții locali. În timp, Gibellina a devenit un veritabil muzeu în aer liber, cu peste 5.500 de opere de artă contemporană, de la sculpturi monumentale la instalații și arhitectură experimentală. „Ce s-a întâmplat aici este incredibil”, spun localnicii care au trăit tranziția de la distrugere la renaștere culturală.
Immagini del Grande Cretto di Alberto Burri a #Gibellina, dove l’arte diventa esperienza pic.twitter.com/3JAV3vRHMY
— askanews (@askanews_ita) January 25, 2026
Astăzi, Gibellina are aproximativ 3.000 de locuitori și a fost desemnată prima Capitală a Artei Contemporane din Italia. „Grande Cretto” rămâne piesa centrală: un loc care marchează distrugerea, dar și imposibilitatea de a uita. „Este o operă care nu vorbește despre moarte, ci despre viață”, spun cei implicați în proiect. Deși orașul se confruntă încă cu depopulare și dificultăți economice, autoritățile speră că statutul cultural din 2026 va atrage noi vizitatori și artiști.
