„La finalul acestui an, dacă și după discuțiile pe care le-am avut cu constructorul, cu cel mai mare constructor pe care îl avem și aici mă refer la UMB, estimăm undeva în jur de 250-255 de kilometri de autostradă și drumuri expres la finalul acestui an, finalizate”, a spus marți, ministrul Transporturilor.
În ceea ce privește bugetul, ministrul a precizat că acesta nu este suficient pentru nevoile existente: „Este un buget modest, nu pot să spun că este un buget bun, pentru că aveam nevoie de mai mulți bani. Dacă inițial am plecat de la o sumă propusă de 36 de miliarde, am ajuns la 42.014, la care mai adăugăm încă un miliard anul acesta, estimăm un miliard de execuție din programul SAFE, banii pentru avansuri. Așteptăm cu interes rectificarea din vară, să putem completa cu sumele necesare pentru a acoperi toate proiectele pe care le avem în derulare sau proiectele noi pe care urmează să le finanțăm”.
Privind A7, Șerban a precizat că tronsonul Bacău Pașcani va fi finalizat până la finalul lunii august. „Pe A7, după discuția pe care am avut-o cu constructorul, închidem la finalul lunii august tot tronsonul până la Pașcani. Nu se pierd bani, așa cum spune toată lumea. Acolo sunt bani din împrumut, nu sunt bani din grant”, spune Șerban.
„Aderarea la o organizație percepută drept un „club al economiilor dezvoltate” transmite un semnal puternic privind angajamentul unei țări față de standarde ridicate în domenii precum guvernanța corporativă, combaterea corupției, stimularea concurenței, facilitarea comerțului și reglementarea investițiilor. Acest lucru contribuie la consolidarea încrederii investitorilor și poate reduce costul capitalului pentru economie.
Procesul de aderare implică evaluări extinse și multidimensionale ale cadrului legislativ și instituțional, ceea ce accelerează implementarea unor reforme structurale cu impact asupra productivității. Studiile arată că eliminarea vulnerabilităților de politică publică, definite ca acele abordări care, potrivit indicatorilor OCDE, se plasează sub nivelul mediu observat la nivel internațional, ar putea genera câștiguri economice semnificative. De exemplu, potrivit analizei „OECD Economics Department Working Papers no. 834”, alinierea politicilor naționale la nivelul mediu al țărilor OCDE ar putea conduce, în cazul unei economii tipice, la o creștere pe termen lung de aproximativ 25% a PIB-ului pe cap de locuitor.
O parte importantă a acestui impact provine din reforme specifice promovate de OCDE. Astfel, aproximativ o cincime din creșterea estimată (circa 5 puncte procentuale) este asociată reformelor în domeniul reglementării piețelor de bunuri. Un impact similar ar rezulta din ajustarea nivelului mediu al poverii fiscale asupra muncii („tax wedge”). Beneficii economice semnificative ar putea apărea, de asemenea, din investiții în capitalul uman și din reforme ale sistemelor de ajutor de șomaj, care pot îmbunătăți funcționarea pieței muncii.
În același timp, apartenența la OCDE încurajează adoptarea celor mai bune practici în domenii precum educația, sănătatea publică și piața muncii, contribuind astfel la creșterea calității vieții și la dezvoltarea capitalului uman. De asemenea, aderarea facilitează implementarea unor mecanisme de cheltuire a fondurilor publice mai transparente, eficiente și responsabile.
În plus, respectarea standardelor OCDE consolidează funcționarea piețelor financiare și sprijină capacitatea economiei de a face față șocurilor economice externe, sporind reziliența macroeconomică.
Oportunitate majoră, stimularea legăturilor organice între capitalul străin și furnizorii autohtoniParcurgând studiul recent al OCDE, elementul cel mai încurajator nu este doar rata de convergență impresionantă a veniturilor (indicator utilizat adesea pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra progresului economic), ci diagnosticul precis al potențialului de integrare superioară în economia globală.
România ocupă în prezent o poziție de „platou intermediar” în lanțurile valorice globale, fiind caracterizată de o integrare asimetrică: exporturile sunt dominate de entități mari, cu capital străin, în timp ce legăturile dintre întreprinderile străine și furnizorii autohtoni rămân reduse. Din această perspectivă, analiza complexă și cuprinzătoare realizată în cadrul raportului oferă o foaie de parcurs clară pentru a depăși acest stadiu.
Consider că unul dintre elementele importante evidențiate în cadrul raportului, ca o oportunitate majoră pentru România, este stimularea legăturilor organice între capitalul străin și furnizorii autohtoni. Această „infuzie de capilaritate” poate transforma firmele locale din furnizori de componente simple în parteneri de inovație, accelerând transferul tehnologic și consolidând un ecosistem economic mult mai rezilient și interconectat.
Astfel, din experiența internațională s-a observat că, în multe economii emergente, inclusiv în Europa Centrală și de Est, investițiile străine creează uneori „insule de productivitate” prea puțin conectate la economia locală în ansamblu. Aceasta descrie situația în care unele companiile multinaționale care operează cu lanțuri de aprovizionare globalizate creează o facilitate punctuală de producție în economia locală, atrase poate de forța de muncă mai ieftină sau de proximitatea pieței de desfacere, dar aceste firmele locale rămân limitate la activități cu valoare adăugată scăzută sau nu se integrează pe verticală în activitatea economică locală. De aceea, contribuția lor la difuzia tehnologiei, inovare și dezvoltarea multidirecțională a afacerilor locale se plasează sub nivelul optim. Beneficiile sunt așadar limitate pentru țara gazdă.
Ceea ce avem nevoie, în schimb, este să gândim mecanisme prin care firmele românești deja existente să devină un argument în plus pentru atragerea de investiții străine directe. Acestea trebuie să fie capabile să se integreze în lanțurile de producție ale noilor facilități productive proiectate de investitorii străini și să ofere opțiuni competitive pentru aprovizionare, transport și desfacere. Un pas important pentru dezvoltarea unor relații stabile de colaborare industrială va putea fi realizat doar atunci când firmele locale și-ar crește rolul în cadrul parteneriatelor cu investitorii străini, de la simpli furnizori la parteneri de dezvoltare și integrare tehnologică.
Pledoarie pentru o schimbare de paradigmă pe piața munciiÎn plan social, analiza OCDE pledează pentru o schimbare de paradigmă pe piața muncii, în care deficiențele și decalajele din prezent să fie abordate ca oportunități de dezvoltare. Din această perspectivă, inegalitatea și fragmentarea pieței muncii devin rezerve de creștere neexploatate. Identificarea segmentelor deconectate sau implicate pe piața muncii sub nivelul potențial (de exemplu, al tinerilor, femeilor sau al populației din mediul rural) ne oferă de fapt pârghiile pentru a accelera creșterea potențială a economiei. Integrarea lor mai puternică în activitatea economică ar crește oferta de forță de muncă, productivitatea și nivelul de ansamblu al veniturilor în economie.
Pentru atingerea acestor obiective, politicile publice s-ar putea concentra mai mult asupra unor instrumente recomandate de practica țărilor membre OCDE, precum sisteme duale de educație (școală + companie), servicii active de ocupare, extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor, programe de lucru flexibile, politici de combatere a discriminării salariale, dezvoltarea infrastructurii de transport și digitale, sprijin pentru antreprenoriat rural și IMM-uri, programe de mobilitate regională a forței de muncă, formare profesională adaptată nevoilor comunității locale etc.
OCDE subliniază că investițiile țintite în prevenție în sănătate și în adaptarea competențelor la era digitală nu sunt doar măsuri de protecție sau imperative sociale, ci motoare de productivitate, asigurând reziliența modelului de creștere în fața îmbătrânirii populației. Adresarea acestor vulnerabilități demografice prin reforme structurale va permite României să își mențină avantajul competitiv, trecând de la costuri scăzute la o forță de muncă înalt calificată și adaptabilă.
Accent pe avansul digitalizăriiO altă observație valoroasă a experților OCDE inclusă în raport vizează saltul tehnologic pe care economia României are capacitatea de a-l realiza. Deși adoptarea tehnologiilor avansate în business-ul local a fost modestă, fiind limitată de experiența managerială inerent deficitară și de un acces restrâns la finanțare, infrastructura digitală generalizată și de nivel ridicat a României oferă fundația ideală pentru o accelerare rapidă a productivității. Demersurile pentru întărirea guvernanței, creșterea predictibilității cadrului de reglementare și fiscal, precum și mai multă claritate în procesul de autorizare, vor contribui la acest dinamism latent al sectorului privat. Astfel, aderarea la OCDE devine instrumentul prin care România își poate rafina mediul de afaceri, transformând încrederea investitorilor într-un capital productiv capabil să susțină o convergență reală și de durată cu cele mai avansate economii ale lumii.
Pentru a monitoriza dacă succesul diplomatic și administrativ de până acum al demersurilor de aderare la OCDE se traduce în succes economic real, se poate utiliza un mix de indicatori utilizat în raport și care reflectă cel mai bine canalele de transmisie menționate anterior, reprezentativi pentru cele mai importante categorii: risc și stabilitate financiară, fluxuri de capital și investiții, productivitate și structură economică, guvernanță și eficiență instituțională, eficiență a cheltuielilor publice și capital uman, mobilitate și coeziune socială.
Un element de importanță aparte din perspectiva procesului de ajustare pe care îl parcurge România în prezent este reprezentat de demersurile pentru digitalizarea administrației ca vector de accelerare a convergenței. Dincolo de dimensiunea tehnologică propriu-zisă, digitalizarea administrației produce efecte economice favorabile printr-o serie de mecanisme structurale care influențează funcționarea piețelor, eficiența instituțională și sustenabilitatea finanțelor publice.
Aceste efecte devin vizibile în mai multe domenii: reducerea costurilor de tranzacție, creșterea transparenței și implicit a credibilității și predictibilității administrației, stimularea inițiativelor economice, a investițiilor și a productivității, îmbunătățirea colectării fiscale. Aceste evoluții pot fi monitorizate prin indicatori precum:
Reformele instituționale inspirate de standardele OCDE vor produce rezultate optime doar dacă vor fi însoțite de corecții macroeconomice și structurale coerente (elemente care sunt, de altfel, și ele parte a cadrului de bună guvernanță economică susținut de această organizație). Așadar, nu trebuie să pierdem din vedere nevoia de corecții consistente ale dezechilibrelor macroeconomice din prezent, conform obiectivelor și etapelor discutate împreună cu Comisia Europeană. În absența unor astfel de ajustări, modernizarea administrativă și adoptarea standardelor OCDE nu vor avea efectele scontate, deoarece performanța instituțională, calitatea investițiilor și dezvoltarea piețelor financiare pot fi menținute pe termen lung doar însoțite de stabilitate macroeconomică.
De aceea, trebuie corectată traiectoria de creștere a datoriei publice, ceea ce, în condițiile actuale (privind nivelul acesteia, costul asociat cu dobânzile și ritmul mai redus de creștere economică) necesită aducerea deficitului primar sub pragul de 1% din PIB. Acest proces nu poate fi decât gradual, dar este important ca el să nu întârzie.
Pentru anul 2026, nivelul deficitului primar va fi probabil de aproximativ 3,27% (ținând seama de faptul că dobânzile plătite în contul datoriei publice se vor ridica probabil la aproximativ 3% din PIB, iar conform proiectului de buget deficitul total va fi de circa 6,25%). Așadar, traiectoria de creștere a datoriei publice (ca pondere în PIB) va continua și anul acesta, chiar dacă mai lent comparativ cu 2024 și 2025.
O scădere vizibilă a raportului datorie/PIB va fi posibilă doar atunci când balanța bugetară primară va deveni excedentară. În acest context, devine foarte importantă aplicarea unor reguli fiscale operaționale care să includă mecanisme automate de corecție bugetară în cazul deviațiilor. Acestea ar crește credibilitatea politicii fiscale și ar reduce costurile de finanțare ale statului.
Contează nu doar volumul ci și calitatea investițiilor pentru creșterea PIB potențialTotodată, consolidarea fiscală trebuie însoțită menținerea fluxului de investiții publice și private orientate către sectoare cu efect multiplicator ridicat. Așa cum știm, nu doar volumul ci și calitatea investițiilor este un factor determinant pentru creșterea PIB potențial. Dezvoltarea infrastructurii, avansul digitalizării și suplimentare producției de energie la costuri competitive generează efecte de antrenare semnificative asupra productivității totale.
În același timp, îmbunătățirea accesului la finanțare este condiționată de menținerea stabilității financiare și reducerea inflației, acestea fiind criterii esențiale pentru un mediu macroeconomic robust și predictibil. Evitarea riscului de dominanță fiscală (în care presiunile bugetare ar putea influența orientarea politicii monetare) este importantă pentru ancorarea anticipațiilor inflaționiste și pentru menținerea credibilității cadrului de politică economică. De asemenea, trebuie să diversificăm instrumentele și modalitățile de atragere de investiții pe piața de capital și să ne asumăm creșterea nivelului de complexitate al acesteia și în Romania (fiind o componentă esențială a modernizării economiei).
Creșterea rezilienței economiei în fața șocurilor externe, în mediu global actual caracterizat de incertitudini geopolitice, comerciale și tehnologice, este importantă. Ea poate fi realizată inclusiv prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare, consolidarea rezervelor strategice și menținerea unor amortizoare macroeconomice adecvate.
România are șansa de a converti încrederea piețelor financiare în capital productiv sustenabilAșadar, România are nevoie simultan de disciplină fiscală, investiții productive și dezvoltarea piețelor financiare pentru a crește potențialul economiei și a stabiliza datoria publică. În acest fel, reformele realizate în cadrul procesului de convergență cu standardele OCDE pot produce efecte durabile și pot susține mai eficient transformarea structurală a economiei.
În concluzie, integrarea României în OCDE nu reprezintă un punct terminus, ci activarea unui sistem de referință care poate genera un plus de creștere potențială estimat la 0,8% – 1% din PIB pe an. Acest surplus nu este un dividend pasiv al aderării, ci rezultatul cumulat al comprimării primei de risc, al eficientizării alocării capitalului și al modernizării funcției de producție prin digitalizare și guvernanță corporativă.
Pentru ca acest obiectiv de etapă să devină realitate, monitorizarea indicatorilor de performanță — de la TFP (Productivitatea Totală a Factorilor) și calitatea investițiilor străine directe, până la eficiența cheltuielilor cu capitalul uman – trebuie să devină coloana vertebrală a politicilor publice post-aderare. Experiența statelor din regiune, precum Polonia și Cehia, demonstrează că succesul pe termen lung depinde de capacitatea instituțională de a transforma standardele formale în mecanisme de piață funcționale.
În definitiv, apartenența la „clubul țărilor dezvoltate” oferă României instrumentele necesare pentru a depăși modelul de creștere bazat pe avantaje competitive tranzitorii. Prin internalizarea acestor bune practici și menținerea unui cadru macroeconomic predictibil, România are șansa de a converti încrederea piețelor financiare în capital productiv sustenabil, ancorând economia națională pe o traiectorie de convergență reală și durabilă”, arată Leonardo Badea, în analiza transmisă.
Notă: Intertitlurile aparțin Mediafax.
Activitatea aeroportului va fi oprită complet între orele 05:00 și 23:59, după ce sindicatul ver.di a chemat la grevă aproximativ 2.000 de angajați. Potrivit operatorului aeroportuar, în aceste condiții „operațiunile nu mai pot fi menținute”, iar toate zborurile programate pentru ziua de miercuri au fost anulate, transmite Euronews.
Zeci de mii de pasageri, obligați să își schimbe planurileÎn total, 445 de decolări și aterizări erau programate, însă niciun zbor nu va avea loc. Cei aproximativ 57.000 de pasageri afectați sunt sfătuiți să contacteze companiile aeriene pentru reprogramare sau alternative de călătorie. Pentru biletele achiziționate prin agenții de turism sau pachete de vacanță, responsabilitatea revine operatorilor turistici.
Greva include angajați din domenii-cheie pentru funcționarea aeroportului, printre care serviciile de pompieri, managementul traficului și administrarea terminalelor. Fără aceștia, funcționarea aeroportului este imposibilă.
Conflictul de muncă este legat de negocierile salariale dintre angajați și conducerea aeroportului. Operatorul a propus majorări salariale etapizate până în 2028, însă sindicatul a respins oferta, considerând-o insuficientă. Sindicaliștii cer o creștere salarială de aproximativ 6%, în timp ce oferta angajatorului prevedea majorări de doar 1-1,5% pe an.
Conducerea aeroportului din Berlin critică grevaDirectorul aeroportului, Aletta von Massenbach, a calificat greva drept „disproporționată”. El a făcut referire la tensiunile internaționale generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Reprezentanții companiei speră ca următoarea rundă de negocieri, programată pentru 25 martie, să ducă la un acord. Nu este primul astfel de incident: în februarie, grevele piloților au afectat zborurile Lufthansa. Recent mai multe aeroporturi din Belgia au fost închise din cauza protestelor sindicale.
„Ritmul de dezvoltare a sistemelor de armament, în principal a sistemelor de drone fără pilot, și sofisticarea metodelor utilizate pentru desfășurarea acestora sunt de așa natură încât nicio regiune a Rusiei nu se poate simți în siguranță”, a spus Serghei Șoigu despre producția ucraineană de drone, relatează Reuters.
Declarațiile făcute de fostul ministru și actualul secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei în cadrul unei reuniuni desfășurate la Ekaterinburg.
Șoigu a avertizat și cu privire la numărul de acțiuni de sabotaj atribuite Ucrainei pe teritoriul rus. Acesta a spus că numărul a crescut semnificativ, ajungând la 1.830 de incidente în 2025, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 40% față de anul anterior.
Fostul ministru a mai precizat că sabotajele ucrainene sunt susținute de servicii de informații din 56 de țări, fără a preciza exact ce servicii de informații.
Creșterea numărului atacurilor și pericolul dronelor a fost subliniată și de primarul Moscovei care a anunțat că în decursul zilelor de sâmbătă și duminică, apărare antiaeriană a doborât 250 de drone ucrainene, cel mai important atac din ultimul an.
Conform amendamentului, pensionarii militari cu venituri cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei ar urma să primească 600 de lei. Pentru cei cu pensii între 1.501 și 2.000 de lei, ajutorul prevăzut este de 800 de lei, iar pensionarii cu venituri sub 1.500 de lei ar urma să beneficieze de 1.000 de lei.
Amendamentul a fost susținut de parlamentarii PSD, AUR și de reprezentanți ai grupului PACE. Împotriva propunerii au votat aleșii PNL, USR și UDMR.
Dezbaterile din comisii au fost marcate de schimburi dure de replici între reprezentanții puterii și cei ai opoziției, dar și între PSD și PNL. Deputatul PSD Adrian Câciu a fost acuzat de populism de deputatul PNL Robert Sighiartău, care i-a reproșat că măsura ar putea afecta stabilitatea sistemului financiar.
În replică, Adrian Câciu a respins criticile și a susținut că problemele actuale nu pot fi puse în sarcina PSD, trimițând indirect și la fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș.
Și reprezentanții USR au criticat amendamentul, susținând că măsura „îi umilește pe pensionarii militari”, deoarece ar reprezenta, în esență, un ajutor social, nu o soluție reală pentru corectarea pensiilor. De altfel, ministrul Apărării, Radu Miruță, declara recent că pensionarii militari au nevoie de pensii corecte, nu de ajutoare sociale.
Subiectul rămâne unul sensibil în Parlament, pe fondul disputelor privind echitatea sistemului de pensii militare și soluțiile bugetare prin care statul poate interveni pentru sprijinirea celor cu venituri mici.
„Blocarea nemotivată a unei decizii în acest sens determină, pe tot lanțul agroalimentar, efecte negative ce se vor acumula în prețul final al alimentelor”, potrivit unui comunicat de presă.
Campania agricolă de primăvară, menționează social-democrații, este în plină desfășurare, iar fermierii folosesc deja motorină scumpă pentru culturile de porumb și floarea soarelui.
„Fiecare zi fără o decizie din partea premierului implică în final o creștere a prețurilor la alimente! Mecanismul propus de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, prevede ca fermierii să primească tichete valorice, emise de Imprimeria Națională, pentru achiziția a 78 de litri de motorină/ha, la un preț fără acciză și TVA. Din perspectivă bugetară, impactul este zero, pentru că sumele scutite prin mecanismul propus ar fi oricum returnate fermierilor prin sistemul actual de rambursare privind motorina folosită în agricultură. Deci nu există nicio justificare economică pentru lipsa unei decizii din partea premierului Bolojan în această chestiune”, se mai arată în comunicat.
Social-democrații afirmă că diferența este însă importantă pentru fermieri.
„Aceștia nu vor mai trebui să aloce sumele aferente taxelor pe motorină, având astfel o capacitate mai mare de a face față altor provocări, precum creșterea prețurilor la fertilizanți. România este în mod evident afectată de creșterea prețului internațional al țițeiului, determinată de conflictului din Orientul Mijlociu. Este necesară o reacție rapidă din partea Guvernului pentru protejarea populației și a economiei naționale. Din primele momente de la declanșarea crizei internaționale, miniștrii PSD au propus soluții pentru atenuarea creșterii de prețuri la carburanți. Lipsește doar decizia prim-ministrului! Și fiecare zi de întârziere înseamnă costuri mai mari pentru populație și pentru economia națională”, se menționează în finalul comunicatului.
Sursa din guvernul iranian a precizat, pentru Reuters, că ayatollahul Mojtaba Khamenei, a respins propunerile de reducere a tensiunilor sau de încetare a focului cu Statele Unite, transmise Teheranului de către două țări intermediare.
Potrivit oficialului, poziția lui Khamenei privind răzbunarea împotriva SUA și Israelului a fost „foarte dură și serioasă” în cadrul primei sale sesiuni de politică externă. Acesta nu a precizat dacă Mojtaba Khamenei a participat personal.
Informațiile apar la doar o zi după declarațiile contondente susținute de Trump, luni, la Casa Albă. Președintele SUA a precizat că Iranul pare să dorească un acord de pace, dar că Washingtonul nu știe cu cine să negocieze. Trump a precizat că există persoane care vor să negocieze, însă identitatea lor rămâne neclară pentru partea americană.
Luni seară, doi lideri au autorităților iraniene au fost uciși, în atacuri ale Israelului. Doi dintre aceștia sunt Ali Larijani, șeful Consiliului de securitate și Gen. Gholam Reza Soleimani, șeful miliției Basij. Anunțul a fost dat marți, Israel Kratz, ministrul Apărării din Israel.
Anunțul a fost dat după ce armata israeliană (IDF) a anunțat anterior că a lansat o „serie de atacuri la scară largă” asupra capitalei Iranului și că a intensificat atacurile împotriva militanților Hezbollah din Liban, susținuți de Iran.
