Una dintre schimbări, potrivit Hotnews, vizează Ministerul Educației, care va fi condus de Sorin Costreie. În cadrul instituției va fi introdusă funcția de ministru delegat pentru învățământul preuniversitar, post care urmează să fie ocupat de Sorin Ionescu (PSD).
Sorin Ionescu este director al Colegiului Național Bănățean din Timișoara și a ocupat anterior funcțiile de inspector școlar general adjunct în județul Timiș și subprefect. Acesta a fost și consilier local din partea PSD.
Miniștrii delegați sunt membri ai Guvernului care primesc responsabilități pentru domenii specifice, fără să conducă ministere separate. Prin această formulă, PSD și tehnocrații din Cabinetul Niculescu vor împărți responsabilitățile în interiorul a două ministere, fără înființarea unor instituții suplimentare.
Ministerul pentru Inteligență Artificială nu va mai fi înființat separatO altă modificare importantă privește Comunicațiile și Inteligența Artificială, domeniu pentru care fusese luată în calcul înființarea unui minister distinct.
Potrivit noii formule, atribuțiile vor fi integrate în Ministerul Economiei și Digitalizării, care va fi condus de Daniel Zamfir (PSD).
Bogdan Dumitru, nominalizat inițial pentru portofoliul Comunicațiilor și Inteligenței Artificiale, va ocupa în schimb funcția de ministru delegat în cadrul acestui minister.
Cum vor funcționa cele două posturi de ministru delegatMiniștrii delegați sunt membri ai Guvernului care primesc responsabilități pentru domenii specifice, fără să conducă ministere separate. Aceștia își exercită atribuțiile în cadrul unor ministere coordonate de miniștri titulari.
Prin această formulă, viitorul Cabinet Niculescu va avea atât reprezentanți PSD, cât și tehnocrați implicați în conducerea unor domenii din interiorul acelorași ministere, fără înființarea unor instituții ministeriale suplimentare.
Atribuțiile exacte ale celor doi miniștri delegați și raporturile administrative cu miniștrii titulari urmează să fie stabilite prin actele normative care vor reglementa organizarea și funcționarea Guvernului.
Negocierile au continuat și în ziua depunerii listeiLista miniștrilor și programul de guvernare erau programate inițial să fie depuse la Parlament în jurul prânzului de joi, 15 octombrie. Procedura a fost însă decalată, în condițiile în care discuțiile privind componența și structura Cabinetului au continuat până în ultimele ore.
Pentru a primi votul de încredere, Guvernul Luca Niculescu trebuie să obțină voturile favorabile ale majorității deputaților și senatorilor, respectiv cel puțin 233 de voturi.
Componeța guvernului Luca NiculescuLista miniștrilor PSD – 11 portofolii
Miniștrii propuși de Luca Niculescu sau agreați de Nicușor Dan
Elicopterul a aterizat la POA Constanța, având la bord cele cinci persoane și o echipă medicală a UPU-SMURD Constanța. Potrivit evaluării medicale inițiale, unul dintre membrii echipajului prezenta arsuri la nivelul scalpului, iar o altă persoană avea o ușoară intoxicație cu fum. Ceilalți trei nu prezentau semne vizibile de traumatisme, transmite ISU Tulcea.
Persoanele au fost preluate de echipaje SMURD ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Constanța și de echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean Constanța, pentru acordarea asistenței medicale și transportul la spital.
Salvatorii se pregătesc să caute în interiorul naveiÎn paralel, sunt în desfășurare pregătirile pentru o operațiune de căutare și salvare în interiorul navei comerciale, în vederea identificării celorlalți membri ai echipajului dați dispăruți, inclusiv a eventualelor persoane rănite care nu se află pe punte.
Un alt elicopter Black Hawk a decolat către nava FIFI, care se deplasează spre locul incidentului. Planul prevede preluarea prin troliere a echipei de căutare-salvare aflate la bordul navei FIFI și transportarea acesteia pe nava avariată, tot prin troliere, pentru efectuarea căutărilor în interior.
Intervenția la bordul navei, care navighează sub pavilion străin, va avea loc cu respectarea procedurilor aplicabile și după obținerea acordului necesar pentru accesul echipelor de salvare.
Garda de Coastă participă la operațiuneGarda de Coastă continuă să participe la misiune cu o navă din cadrul instituției. Șalupa de intervenție trimisă inițial la fața locului a fost nevoită să se retragă la bază din cauza condițiilor hidrometeorologice nefavorabile și a dimensiunilor reduse, care nu îi permit să ofere sprijin în condițiile actuale.
Potrivit informațiilor transmise de autorități, personalul implicat în misiune este special instruit pentru astfel de intervenții. Pompierii care încadrează nava FIFI au urmat cursuri de pregătire de specialitate la Marsilia, în Franța, și la Hamburg, în Germania.
Prioritatea salvatorilor rămâne identificarea și salvarea celorlalți membri ai echipajului dați dispăruți, cu respectarea măsurilor de siguranță impuse de condițiile din zona incidentului.
Incidentul grav a fost semnalat joi dimineață în apele Mării Negre, la aproximativ 14 mile marine de Sulina. Un incendiu a izbucnit la bordul unei nave comerciale sub pavilion San Marino, din cauze, deocamdată necunoscute. Opt marinari sunt dați dispăruți și sunt căutați de echipe de salvare. Autoritățile iau în calcul posibilitatea ca nava să fi fost lovită de o dronă.
Reducerea de 25% reprezintă o diminuare cu 701,07 lei/1.000 litri, respectiv 829,69 lei/tonă. Astfel, în intervalul 16–31 octombrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard comercializată pe piața internă va rămâne de 2.103,22 lei/1.000 litri, respectiv 2.489,05 lei/tonă.
„Această măsură continuă intervenția aplicată în perioada anterioară, într-un context marcat de presiuni pe piața carburanților. Mecanismul este calibrat în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă, cu scopul de a limita efectele acestora asupra populației și economiei”, au transmis oficialii instituției.
De amintit că pe 26 martie 2026, Guvernul României a declarat, prin ordonanță de urgență, starea de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, devenită Legea nr. 162/2026, promulgată de Președintele României în august 2026, care este în vigoare până la 31 octombrie 2026, cu posibilitate de prelungire succesivă prin hotărâre a Guvernului pentru perioade de cel mult 3 luni.
„Intervenția urmărește limitarea efectului de propagare în lanț al costurilor cu carburanții”Potrivit ministerului, analiza aferentă segmentului bilunar 16-31 octombrie 2026 indică o variație procentuală a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de +47,78%, în timp ce variația procentuală a prețului mediu la pompă al motorinei standard (VM) este de +35,60%.
Prin urmare, în baza acestor indicatori și a mecanismului prevăzut de lege, reducerea accizei se menține la nivelul de 25% pentru perioada 16-31octombrie 2026.
„Intervenția urmărește limitarea efectului de propagare în lanț al costurilor cu carburanții, în special în transport și logistică, cu impact asupra costurilor din economie și asupra prețurilor bunurilor de consum. Mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026 funcționează dinamic, prin reevaluarea indicatorilor de piață la fiecare două săptămâni. Ministerul Finanțelor va continua să monitorizeze evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă”, au conchis oficialii.
Potrivit soluţiei pronunţate de Instanţa Supremă, toate recursurile au vizat sentinţa civilă nr. 141/2026, pronunţată la 5 mai 2026 de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice.
Totodată, Instanţa Supremă a respins, ca inadmisibilă, cererea Guvernului României de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Decizia ÎCCJ este definitivă.
Soluţia a fost pronunţată joi, prin punerea acesteia la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
Guvernul a cerut sesizarea CJUEÎn cadrul procesului deschis de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului României și Ministerului Finanțelor, Executivul a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o întrebare preliminară și suspendarea judecării cauzei până la pronunțarea unei decizii de către instanța europeană.
Litigiul a vizat obligarea Guvernului și a Ministerului Finanțelor la asigurarea fondurilor necesare achitării drepturilor salariale restante ale magistraților și ale altor categorii de personal, rezultate din hotărâri judecătorești și scadente în 2026. Miza financiară a procesului este estimată la aproximativ 4,8-5 miliarde de lei.
În primă instanță, Curtea de Apel București a admis, în 5 mai 2026, acțiunea ÎCCJ și a obligat autoritățile să asigure fondurile necesare plăților, inclusiv prin rectificare bugetară. Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat hotărârea cu recurs.
În paralel, Guvernul a contestat și la Curtea Constituțională relația dintre obligațiile stabilite de instanță și atribuțiile Executivului privind elaborarea și executarea bugetului de stat.
La 15 octombrie 2026, Înalta Curte a respins ca inadmisibilă cererea Guvernului de sesizare a CJUE și a respins ca nefondate recursurile principale și incident. Decizia este definitivă.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Ilie Bolojan susține că un vot pentru noul Cabinet ar putea avea costuri politice și de imagine pentru PNL, în condițiile în care acesta ar permite revenirea PSD la guvernare. Liderul liberal afirmă însă că decizia trebuie analizată în primul rând prin prisma efectelor pe care continuarea crizei le-ar avea asupra României.
Potrivit acestuia, grupurile parlamentare ale PNL au recomandat acordarea votului de învestitură în baza unui acord care ar urma să fie semnat cu premierul desemnat.
Documentul ar stabili limite clare pentru sprijinul liberalilor și ar viza obiectivele bugetare, transparența, buna guvernare și respectarea principiilor democrației parlamentare. Acordul ar urma să fie valabil până în primăvara anului 2027.
Bolojan precizează că PNL și-ar păstra inclusiv posibilitatea de a vota o moțiune de cenzură în cazul în care condițiile stabilite vor fi încălcate.
Liderul PNL invocă drept principal argument situația economică și bugetară, după cinci luni de criză politică și funcționare a unui guvern fără puteri depline.
El avertizează că, în lipsa unei rectificări bugetare rapide, mai multe servicii esențiale ar putea avea probleme de funcționare. Bolojan indică în special sistemul sanitar, susținând că unele unități de primiri urgențe s-au confruntat încă din vară cu insuficiența fondurilor, situația fiind temporar rezolvată prin redistribuirea unor sume din bugetul Ministerului Sănătății.
Prelungirea incertitudinii politice ar putea afecta și costurile de finanțare ale României, avertizează liderul liberal, care estimează că statul s-ar putea împrumuta mai greu și la dobânzi mai ridicate, în condițiile menținerii unui risc de țară crescut.
„Nu refacem coaliția”Bolojan insistă că eventuala susținere a învestiturii nu înseamnă refacerea coaliției și nici acordarea unui cec în alb noului Executiv.
„Votul nu va fi unul de încredere”, afirmă liderul PNL, explicând că acesta ar avea ca obiectiv exclusiv ieșirea din criza politică.
Responsabilitatea pentru componența Cabinetului îi va reveni premierului tehnocrat desemnat de președintele României, iar PNL va rămâne în opoziție și se va comporta ca partid de opoziție după eventuala învestire, susține Bolojan.
„Responsabilitatea pentru echipa cu care va guverna îi aparține în exclusivitate premierului tehnocrat desemnat de către Președintele României. Și așa este și normal: domnia sa are datoria de a forma un cabinet și o majoritate de învestire. Noi vom fi în opoziție și ne vom manifesta ca atare după potențiala învestitură. Până la urmă, ieșim și din ipocrizie. Cei care au doborât guvernul, direct și indirect, își vor asuma acum guvernarea și soluțiile. Noi am încercat tot ce s-a putut, dar nu am avut sprijinul necesar”, spune BolojanLiderul liberal admite că strategia implică un risc electoral, deoarece PNL ar putea fi asociat ulterior cu deciziile controversate ale Guvernului. El argumentează însă că liberalii nu ar trebui să pună interesul politic al partidului înaintea necesității ca România să aibă un Executiv cu puteri depline.
„Nu pot face așa ceva țării noastre doar pentru a evita costul personal de imagine. PNL va lua o decizie finală la sfârșitul acestei săptămâni. Deocamdată, grupurile parlamentare au recomandat să dăm votul de învestitură în baza unui acord pe care l-aș putea semna cu premierul desemnat. Acordul trasează precis limitele unei susțineri punctuale, strict pentru obiectivele bugetare, principiile de transparență, bună guvernare și democrație parlamentară, și este valabil până în primăvara anului 2027. Ne rezervăm inclusiv posibilitatea de a vota o moțiune de cenzură dacă acestea sunt încălcate,” spune premierul interimar.Decizia finală privind votul PNL pentru Guvernul Niculescu urmează să fie luată la sfârșitul acestei săptămâni.
Faptele s-au petrecut din octombrie 2025 și până în iunie 2026.
„Din probatoriul administrat a rezultat faptul că, în perioada octombrie 2025 – iunie 2026, cel în cauză ar fi determinat o victimă minoră, de 14 ani, să producă și să înregistreze materiale cu caracter pornografic, în care să se înfățișeze într-o manieră sexuală explicită și să i le transmită prin intermediul unei aplicații de mesagerie online, cereri cărora victima le-ar fi și dat curs”, informează IPJ Timiș.
Bărbatul a stocat imaginile primite de la copilă în telefonul mobil și ulterior i-ar fi trimis mamei fetei o astfel de fotografie, potrivit Poliției.
Ba mai mult, individul s-a culcat cu copila de 14 ani.
„Din actele de urmărire penală a reieșit și faptul că, în același interval de timp, cel în cauză ar fi întreţinut relaţii și acte sexuale cu victima minoră”, mai informează IPJ Timiș.
Polițiștii au descins la locuința acestuia situată în orașul Jimbolia, de unde au ridicat mijloace de probă.
Bărbatul de 41 de ani a fost reținut, joi, 14 octombrie. Ulterior acesta a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, la decizia judecătorului de drepturi și libertăți a Tribunalului Timiș.
Bărbatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de pornografie infantilă și viol săvârșit asupra unui minor.
City Grill Group, cel mai mare lanț de restaurante cu capital românesc, deschide Hanu’ Berarilor la Cluj, în Piața Muzeului nr. 4, în clădirea cunoscută drept Palatul Mikes, ridicată în jurul anului 1800. Investiția se ridică la 500.000 de euro, iar restaurantul va avea 390 de locuri: 240 în interior și pe terasa din curtea interioară, 50 în cramă și 100 pe terasa din Piața Muzeului. Este a patra locație Hanu’ Berarilor și prima deschisă în afara Capitalei sub acest brand.
„Primul Hanu’ Berarilor din afara Bucureștiului nu putea fi deschis decât într-un loc spectaculos, iar Palatul Mikes din centrul Cluj-Napoca este exact un astfel de loc. Ne dorim să ducem la Cluj experiența extraordinară a unei mese la Hanu’ Berarilor, brand care reflectă foarte bine filozofia noastră de ospitalitate, în care frumusețea și vibe-ul locației, servirea și gustul sunt condimentate de atmosferă”, spune Daniel Mischie, Președinte Executiv City Grill Group.
Deschiderea vine într-un an în care grupul a alocat un buget de investiții de 6,5 milioane de euro și țintește o cifră de afaceri consolidată de 100 de milioane de euro, după un 2025 încheiat cu 90 de milioane. Grupul a început în 2024 extinderea geografică și vizează clădiri de patrimoniu cu identitate puternică. Astfel, după Cazinoul din Constanța, Palatul Mikes din Cluj-Napoca este următorul proiect finalizat din această direcție.
„Modelul Hanu’ Berarilor a funcționat de la început pe clădiri de patrimoniu: Casa Oprea Soare (2009), Casa Elena Lupescu (2011) și Uranus (2019), toate monumente istorice din București. Este o strategie cu un cost de intrare mai mare. Investiția într-un restaurant amenajat într-un monument istoric poate ajunge la dublul celei dintr-o clădire obișnuită, dar cu un randament pe termen lung dat de unicitatea locației și de statutul de destinație turistică”, explică Daniel Mischie.
Hanu’ Berarilor Cluj funcționează în Palatul Mikes, pe latura nordică a Pieței Muzeului, în nucleul Cetății Vechi, unde a funcționat anterior restaurantul Epoca Bella. Clădirea a fost ridicată în jurul anului 1800, într-o perioadă de construcție intensă a reședințelor nobiliare urbane la Cluj, și este atribuită arhitectului Joseph Leder, autorul palatului Teleki și al Colegiului Reformat. Are plan în formă de U, un pasaj boltit care leagă piața de strada Octavian Petrovici și o curte interioară cu galerii baroce pe două niveluri, o soluție care în Cluj apare doar la câteva clădiri de prim rang.
Cele trei zone ale restaurantului urmăresc structura clădirii: parterul aripii principale și curtea interioară acoperă cea mai mare parte din capacitate, crama funcționează în subsolul boltit, iar terasa din piață deschide locația spre spațiul public.
Prezență consolidată a grupului în Cluj
City Grill Group operează în Cluj-Napoca din octombrie 2024, când a preluat pachetul majoritar al Marty Restaurants, cu șase restaurante și o capacitate de 1.321 de locuri, la care se adaugă centre de delivery și o franciză în Oradea. Odată cu Hanu’ Berarilor, City Grill Group ajunge la peste 1.700 de locuri în oraș.
„Investiția de 500.000 de euro vine după doi ani în care am operat deja în Cluj, prin Marty. Cunoaștem obiceiurile de consum, structura zilei, preparatele care funcționează și pe cele care nu. Asta ne-a permis să construim de la început un meniu potrivit pentru publicul de aici și să reducem riscul asociat unei deschideri într-o piață nouă”, completează Daniel Mischie.
În această toamnă, tot în Cluj, și restaurantul Chios intră în portofoliul City Grill. Acesta va funcționa momentan sub același brand.
Bon mediu evaluat la nivelul Capitalei
Bonul mediu în locațiile Hanu’ Berarilor din București este de 280 de lei, iar grupul estimează un nivel similar la Cluj. Estimarea se bazează pe trei elemente: salarii și putere de cumpărare comparabile cu cele din Capitală, un flux turistic constant și un calendar de evenimente care menține orașul plin pe tot parcursul anului.
Locația va fi integrată în Out4Food, aplicația de loializare a grupului, care are 380.000 de utilizatori activi și generează 28% din cifra de afaceri, cu un bon mediu cu 20% mai mare decât în cazul clienților care nu o folosesc.
Hanu’ Berarilor Cluj funcționează cu meniul locațiilor din București, construit în jurul bucătăriei de berărie și al preparatelor care definesc brandul: ciolan la cuptor cu varză călită, rață pe varză, coaste de porc, carne la garniță, sarmale sau papanași. La preparatele-vedetă consacrate se adaugă un capitol dedicat publicului clujean, cu 6–8 preparate locale.
„Evenimentele au devenit în ultimii ani una dintre direcțiile importante ale grupului. Hanu’ Berarilor Cluj pornește cu această experiență. Curtea interioară cu galerii, crama boltită și terasa din Piața Muzeului se potrivesc la fel de bine unei mese corporate și unei aniversări sau petreceri de familie pe care oamenii vor să o țină minte. Echipa din Cluj lucrează după aceleași standarde pe care le aplicăm în restaurantele din București, de la meniu la servire. Pentru clujeni, așteptarea s-a încheiat: Hanu’ Berarilor este acum și aici, pentru o seară obișnuită sau pentru una de sărbătoare”, precizează Daniel Mischie.
Despre City Grill Group
Fondat în 2004, City Grill Group este cel mai mare lanț de restaurante cu capital românesc, cu o cifră de afaceri consolidată de 90 de milioane de euro în 2025 și o țintă de 100 de milioane de euro pentru 2026. Grupul operează sub brandurile Caru cu Bere, Hanu lui Manuc, Hanu’ Berarilor, Peșcaruș, Buongiorno.Italian, City Grill, City Grill Family, Marty Restaurants, Aubergine și hotelul La Boheme. Platforma de loializare Out4Food numără peste 380.000 de utilizatori activi și generează 28% din veniturile grupului.
Evenimentul ajunge la cea de-a XIII-a ediție și reunește 102 producători români și opt internaționali, cu produse alimentare, rețete tradiționale și povești antreprenoriale neobișnuite.
Muzeul Sarmalelor și șofranul care crește în grădinăUna dintre premierele anunțate de organizatori este deschiderea Muzeului Sarmalelor, dedicat unuia dintre cele mai cunoscute preparate din bucătăria românească.
Dincolo de rețetă, inițiativa își propune să pună în valoare diversitatea regională a sarmalelor și rolul lor în tradițiile de familie.
Tot la târgul Artisan Food, vizitatorii vor putea cumpăra bulbi de șofran pe care să-i planteze acasă. Cunoscut drept „aurul roșu”, șofranul este unul dintre cele mai scumpe condimente din lume, iar obținerea lui presupune multă muncă manuală și o recoltare atentă.
Zacuscă din pește și pălincă cu fruct în sticlăPrintre produsele care ies din tiparele obișnuite se numără zacusca pescărească de la Trio Arca, preparată cu sturion, păstrăv și crap. Producătorul a obținut recunoaștere la Great Taste Awards, competiție internațională dedicată produselor alimentare.
O altă curiozitate vine din zona Satu Mare: pălinca în a cărei sticlă crește un fruct întreg. Recipientul este prins de pom încă de când fructul este mic, astfel încât acesta se dezvoltă direct în interiorul sticlei. După ce ajunge la maturitate, fructul este desprins de pom, iar băutura este turnată în recipient.
Târgul aduce și povestea Cramei Lipiot, înființată în 2026, care lucrează cu o suprafață de numai un hectar de vie și care a obținut deja premii la concursuri de profil.
De la foști corporatiști la făinuri din soiuri româneștiPrintre expozanți se află și antreprenori care au renunțat la carierele din corporații pentru a-și construi propriile afaceri în domeniul alimentar.
Montana Laptele Naturii, de exemplu, este o fermă de capre dezvoltată de o echipă care se descrie drept o „gașcă de corporatiști”.
Vizitatorii vor găsi și făinuri din grâu Glosa și secară Suceveana, obținute din soiuri românești, paste realizate din aceste cereale, pâine după rețete vechi, brânzeturi, dulcețuri cu combinații neobișnuite și produse tradiționale din mai multe țări europene.
Evenimentul include degustări, demonstrații, masterclass-uri și întâlniri între producători și profesioniști din domeniul alimentar.
La târg va fi prezentă și inițiativa Mâncarea Face Bine, care direcționează o parte din încasările de la stand către activități de conștientizare a violenței domestice.
Artisan Food Market are loc în atriumul Bibliotecii Naționale a României, de vineri, 16 octombrie, de la ora 12:00, până duminică, 18 octombrie, la ora 20:00. Biletul de intrare costă 20 de lei.
Senatorii și Deputații PNL și USR cer Parlamentului înființarea unei comisii speciale care să deservească reformei administrativ-teritoriale. Aceasta a fost inclusă, în 2025, și în programul de guvernare al lui Ilie Bolojan și, mai nou, se află printre prioritățile PSD, partidul care se pregătește să intre la guvernare, de săptămâna viitoare.
„Comisia va avea rolul de a elabora cadrul legislativ necesar acestei reforme, astfel încât ea să poată fi aplicată începând din 2032. Demersul reprezintă un prim pas concret pentru deblocarea unei reforme amânate de prea mult timp și este rezultatul acordului de colaborare parlamentară semnat între USR și PNL”, au transmis cele două partide de dreapta, printr-un comunicat de presă.
Care este „vesta de salvare” pentru reforma administrativ-teritorialăPSD, PNL și USR vor același lucru, însă partidele nu au reușit până acum să obțină consens pe această temă. Mai mult, întrucât reforma administrativă a fost o prioritate încă de la intrarea în Guvernul Bolojan, în vara anului 2025, iar aceasta a rămas la sertar, cele trei formațiuni vor să și-o asume acum separat.
Liderii PSD au susținut, în momentul în care au anunțat că vor intra în Guvernul condus de Luca Niculescu, că vor face 10 reforme importante pentru România, cărora le-au impus termene clare. Ultima de pe lista lor, fără un termen limită, este reforma administrativă.
„Demararea reformei administrative – comasarea voluntară a localităților cu până la 1500 de locuitori și comasarea serviciilor publice pentru reducerea cheltuielilor”,a declarat Sorin Grindeanu, președintele PSD.
USR și PNL, atac la adresa social-democraților: Este momentul adevăruluiDiana Stoica, deputat USR, explică că dacă PSD într-adevăr vrea să facă această reformă, ar trebui să vină în Parlament. Liderii PSD s-au opus, la momentul guvernării sub conducerea lui Bolojan, variantelor care se aflau pe masă.
„Este momentul adevărului. Să vedem ce alege PSD între vorbe și fapte. Puterea legislativă este Parlamentul. Reorganizarea administrativ-teritorială este o restanță față de românii care așteaptă servicii publice de calitate și care vor să trăiască în comunități dezvoltate. Acest lucru e posibil doar prin reorganizarea administrativ-teritorială”, a declarat Diana Stoica, lidera deputaților USR.
Solicitarea a fost adusă în Parlament joi, cu doar câteva ore înainte ca Luca Niculescu să își depună programul de guvernare și lista de miniștri.
Vylor, compania de semințe și genetică avansată care s-a desprins din Corteva la 1 octombrie 2026, a anunțat lansarea Vylor Edge, o nouă platformă de investiții dedicată accelerării dezvoltării tehnologiilor avansate în agricultura globală. Vylor Edge va colabora cu startup-uri, antreprenori, universități și cu ecosistemul mai larg de inovare prin investiții de capital și parteneriate strategice.
„Vylor Edge va colabora cu comunitatea științifică globală pentru a furniza inovații revoluționare care să contribuie la dezvoltarea agriculturii la nivel mondial și să reducă principalele provocări de producție”, a declarat Sam Eathington, directorul tehnologic al companiei Vylor. „Combinarea expertizei de clasă mondială a Vylor cu cea a altor lideri tehnologici din întreaga lume va contribui la stimularea inovației și le va oferi fermierilor instrumentele de care au nevoie pentru a avea succes.”
Inițial, Vylor Edge se va concentra pe identificarea oportunităților din domenii strategice aliniate priorităților Vylor, inclusiv editarea genetică și ameliorarea avansată, ingineria proteinelor, precum și platformele de inteligență artificială și tehnologiile digitale. De asemenea, platforma va explora oportunități și în alte domenii și sectoare pentru a valorifica tehnologii care pot fi aplicate activității și misiunii Vylor de a ajuta fermierii să hrănească populația globală.
„Suntem încântați să colaborăm cu antreprenori care pot beneficia de expertiza profundă a echipei noastre dedicate, precum și de capacitățile de cercetare și dezvoltare de vârf ale Vylor, de prezența sa globală și de infrastructura sa de acces pe piață”, a declarat Mat Muller, șeful Vylor Edge. „Așteptăm cu interes să sprijinim dezvoltarea și comercializarea tehnologiilor promițătoare și să oferim noi inovații producătorilor agricoli.”
Portofoliul Vylor Edge va fi lansat pe baza unui fundament solid de investiții și colaborări care anterior făceau parte din Corteva Catalyst™ și care sunt transferate către Vylor în cadrul procesului de separare a companiei de Corteva. Prin intermediul Vylor Edge, compania va continua să susțină și să extindă aceste parteneriate, identificând totodată noi oportunități pentru accelerarea inovației în agricultura globală.
Despre Vylor
Vylor este o companie de semințe și genetică avansată care, de mai bine de un secol, se concentrează pe furnizarea de inovații revoluționare pentru fermieri. Bazându-se pe unul dintre cele mai valoroase fonduri genetice din agricultură și pe biotehnologii transformatoare, Vylor își valorifică expertiza științifică pentru a oferi tehnologii de ultimă generație care ajută fermierii din întreaga lume să își crească producțiile. Prin expertiza sa în științe avansate, accesul puternic la piață și activitatea de licențiere aflată în extindere, Vylor creează valoare și generează creștere pentru fermieri, clienți și acționari, contribuind astfel la hrănirea populației. Mai multe informații pot fi găsite pe vylor.com.
„Este impardonabil. Ieri, în Senatul Romaniei, din cei 26 senatori PNL, 11 au fost prezenți la votul referitor la proiectul de lege ce privește modificarea Legii nr. 127/2017 privind instituirea Zilei Naționale de Cinstire a Martirilor din Temnițele Comuniste”, a scris Daniel Șandru, într-o postare pe Facebook.
Acesta a explicat că proiectul de lege propunea schimbarea datei comemorării din 14 mai în 16 august.
„Mai exact, modificarea avea în vedere schimbarea datei comemorării din 14 mai (cînd, în 1948, au fost arestați fasciștii legionari de către comuniști, după ce încheiaseră un pact între ei în 1945) în 16 august (cînd, în 1952, comuniștii i-au întemnițat pe liderii partidelor democratice, inclusiv pe cei ai PNL)”, a precizat președintele IICCMER.
Daniel Șandru, mesaj pentru senatorii PNL: „Mai pot rosti numele Brătienilor?”„Din cei 11 senatori PNL, unul (proaspăt venit de la POT, deci un «fost» extremist, ce «achiziție»!) a votat împotrivă, precum reprezentanții AUR, iar ceilalți 10 s-au abținut. E cu totul de neînțeles pentru mine, raportîndu-mă la istoria traumatică de după 1945 a PNL. Nu am pretenția ca cei 10 colegi ai mei să o cunoască”, a adăugat acesta.
Președintele IICCMER le-a adresat apoi un mesaj senatorilor PNL, făcând referire la familia Brătianu și la istoria partidului.
„Vreau doar să îi rog să se întrebe, privindu-se în oglindă: mai pot rosti numele Brătienilor? Poate află răspunsul potrivit pînă la viitoarea festivitate, cea de pe 24 mai 2027, cînd PNL va împlini 152 de ani de la înființare”, a subliniat Șandru.
IICCMER a susținut modificarea datei comemorăriiȘandru a publicat și documentul transmis de IICCMER către Secretariatul General al Guvernului, în iulie 2026, prin care instituția și-a exprimat susținerea pentru modificarea datei comemorării.
În document, IICCMER arată că, în noaptea de 15 spre 16 august 1952, autoritățile comuniste au desfășurat o amplă operațiune de arestare a foștilor lideri politici și a persoanelor care ocupaseră funcții importante în stat înainte de instaurarea regimului comunist. Potrivit instituției, măsurile represive au vizat peste 16.000 de persoane.
IICCMER consideră că data de 16 august reflectă mai bine represiunea exercitată de regimul comunist împotriva reprezentanților partidelor istorice și a altor categorii de persoane persecutate din motive politice.
Proiectul de lege a fost respins miercuri de Senat, cu 18 voturi pentru, 30 împotrivă și 48 de abțineri. Au votat pentru 16 senatori USR și doi senatori neafiliați, în timp ce împotrivă s-au pronunțat 21 de senatori AUR, cinci din grupul PACE – Întâi România, unul de la PNL și trei neafiliați. S-au abținut 30 de senatori PSD, zece de la PNL și opt de la UDMR.
Instanța supremă a respins joi, 15 octombrie, recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor, menținând hotărârea pronunțată pe 5 mai de Curtea de Apel București.
Decizia este definitivă și pune presiune asupra viitorului Cabinet condus de Luca Niculescu, care, dacă va primi votul de încredere al Parlamentului, va trebui să gestioneze obligațiile financiare rezultate din acest litigiu.
Sumele reprezintă drepturi salariale restante ale magistraților, provenite din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. O parte dintre aceste obligații sunt vechi de peste un deceniu.
Guvernul are un termen de 10 zile. Penalitățile pot crește facturaHotărârea Curții de Apel București, menținută în urma recursului, prevede că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să facă demersurile necesare pentru asigurarea fondurilor destinate achitării restanțelor salariale, inclusiv prin rectificare bugetară.
Instanța a stabilit un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea acesteia în executare.
În caz de întârziere, hotărârea prevede penalități de 1% pe zi din suma datorată, dar și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Raportate la o datorie estimată la 5 miliarde de lei, penalitățile de 1% ar însemna, teoretic, 50 de milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere. Aplicarea efectivă și baza de calcul a acestora trebuie însă analizate în raport cu dispozitivul definitiv și procedurile de executare.
Cât înseamnă miliardul de euro datorat magistraților: peste un milion de salarii minime, patru luni de alocații și împrumuturile pentru trei spitale regionaleCele aproximativ 5 miliarde de lei pe care statul trebuie să le asigure pentru plata restanțelor salariale ale magistraților reprezintă echivalentul a peste 1,15 milioane de salarii minime brute lunare, calculate la valoarea de 4.325 de lei, în vigoare de la 1 iulie 2026.
O altă comparație este cu alocațiile pentru copii. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), statul a plătit în septembrie 2026 peste 1,139 miliarde de lei pentru alocațiile aferente lunii august, de care au beneficiat aproape 3,4 milioane de copii.
Astfel, suma datorată magistraților este echivalentă cu peste patru luni de alocații pentru toți copiii din România.
Dimensiunea obligației financiare poate fi comparată și cu investițiile din sănătate. Cele 5 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ un miliard de euro, depășesc valoarea cumulată a împrumuturilor contractate de România de la Banca Europeană de Investiții pentru construirea celor trei spitale regionale de urgență din Iași, Cluj și Craiova.
Împrumuturile pentru cele trei spitale însumează 923 de milioane de euro: 250 de milioane pentru Iași, 305 milioane pentru Cluj și 368 de milioane pentru Craiova. Comparația privește exclusiv finanțarea prin împrumuturi BEI, nu costul total al spitalelor.
O moștenire dificilă pentru Luca Niculescu și viitorul ministru al FinanțelorDecizia vine înaintea votului de învestitură pentru vineri, 16 octombrie, pentru Guvernul Luca Niculescu.
Viitorul Executiv ar urma să fie susținut în principal de PSD, care a validat politic intrarea la guvernare și o listă de 11 miniștri. Celelalte portofolii vor fi ocupate de tehnocrați, între care Alexandru Nazare, propus să continue la Ministerul Finanțelor.
Problema este una semnificativă pentru construcția bugetară. România are pentru 2026 o țintă legală de deficit bugetar de 6,2% din PIB, iar pentru anul viitor plafonul este de 5,1% din PIB.
O obligație suplimentară de aproximativ 5 miliarde de lei ar putea reduce spațiul bugetar disponibil pentru alte cheltuieli, în funcție de calendarul plăților, de fondurile deja prevăzute în buget și de modul în care aceste obligații sunt înregistrate în deficit.
Guvernul Bolojan a încercat să blocheze plata la Curtea ConstituționalăLitigiul a reprezentat unul dintre cele mai importante conflicte instituționale dintre Guvernul condus de Ilie Bolojan și sistemul judiciar.
În vara acestui an, Executivul a contestat hotărârea Curții de Apel București și a sesizat inclusiv Curtea Constituțională, susținând că instanțele nu ar trebui să poată impune Guvernului alocări bugetare suplimentare peste limitele stabilite prin lege.
Ilie Bolojan a invocat riscul perturbării echilibrului bugetar și a susținut că distribuirea resurselor publice reprezintă o atribuție a puterii executive.
De cealaltă parte, Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a susținut că neexecutarea unor hotărâri judecătorești definitive afectează drepturile magistraților și principiul separării puterilor în stat.
Pe 7 octombrie, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan.
Judecătorii constituționali au stabilit că procedura privind conflictul juridic de natură constituțională nu poate fi utilizată pentru modificarea sau anularea unor hotărâri judecătorești.
Cum s-a ajuns la restanțe salariale de aproape un miliard de euroDatoriile provin dintr-o serie de litigii salariale câștigate de magistrați în ultimii ani, prin care au fost recunoscute drepturi rezultate din modul de calcul al remunerațiilor și din majorări aplicate retroactiv.
Deși au existat hotărâri judecătorești definitive, plata integrală a drepturilor restante a fost amânată sau eșalonată, inclusiv din motive bugetare.
În acest context, Înalta Curte, prin președinta Lia Savonea, a deschis acțiunea împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru a obține fondurile necesare executării obligațiilor salariale.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea, iar Guvernul și Ministerul Finanțelor au formulat recurs.
Dosarul a ajuns la Înalta Curte, care a amânat de șapte ori pronunțarea, înainte de soluția definitivă din 15 octombrie.
Hotărârea deschide acum o problemă imediată pentru viitorul Cabinet Niculescu: identificarea resurselor necesare executării obligațiilor stabilite de instanță, într-un moment în care spațiul fiscal al României rămâne limitat.
