„Se bucurau: «Au luat-o pe mama lui Ponta la DNA». Dar când a vorbit mama lui Bolojan: «Dom’le, ce mamă extraordinară». Da, o mamă extraordinară, mama domnului Bolojan, eu spun, mi se pare o femeie extraordinară, dar când au luat-o pe mama mea cu duba vă bucurați! Deci, de asta m-am aprins așa”, a declarat Ponta.
Reamintim că mama lui Victor Ponta, Cornelia Naum, a fost audiată, în martie 2015, de DNA Ploiești, ca martor într-un dosar de fraudă cu fonduri europene al ginerelui ei, Iulian Herţanu, cumnatul fostului premier.
Ponta i-a luat apărarea fiicei lui Traian BăsescuPonta a vorbit și despre dosarele penale care o vizau pe Ioana Băsescu. Ea a fost condamnată în 2021 la 5 ani de închisoare pentru instigare la delapidare, dar și instigare la spălare de bani, în timpul campaniei electorale din 2009 a fostului președinte. Faptele s-au prescris, însă în 2023. De asemenea, Ioana Băsescu a fost cercetată ca mator în dosarul Nordis, în februarie 2025, fiind bănuită că ar fi încheiat, ca notar, tranzacțiile imobiliare în cadrul firmei.
„Nu mă poți bănui de prietenie cu Băsescu, dar e o mare porcărie să-i faci dosare penale fetei lui Băsescu. Se bucurau USR-iștii: «Ce bine, c-o bagă la pușcărie!» Stați măi, bateți-vă cu Băsescu, nu cu fata”, a declarat Ponta.
„O țară condusă de nebuni”Acesta a continuat declarațiile sale, acuzând că țara este „condusă de nebuni fără frică de Dumnezeu”.
„În ce țară vrem să trăim? Într-o țară condusă de niște nebuni, cărora nu le e frică de Dumnezeu? Sau vrem, totuși, să se calmăm, să ne liniștim, să încercăm să facem? Ce țară lăsăm copiilor noștri? Ce le spun eu copiilor mei? «Să stai în România mă, că aici o să fie unii niște psihopați care o să te înjure de ce vrei să vii acasă din război»”, a conchis Victor Ponta, vorbind despre intervenția MAE care i-ar fi refuzat fiicei sale îmbarcarea în avionul de repatriere care s-a întors din Oman, la începutul lunii martie.
Armata israeliană a anunțat marți că l-a ucis pe cel mai înalt lider iranian, Ali Larijani , într-un atac aerian peste noapte în apropiere de Teheran, dând o altă lovitură severă unei structuri de putere deja decimate de trei săptămâni de atacuri americano-israeliene.
Larijani a fost șeful Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului și a devenit liderul de facto al Iranului după ce atacurile aeriene au ucis eșaloanele superioare ale guvernului și armatei iraniene.
Armata israeliană a anunțat, de asemenea , că l-a ucis pe Gholamreza Soleimani, șeful Basij, puternica miliție iraniană în civil.
Autoritățile iraniene și presa de stat nu au comentat anunțurile israeliene. Însă doi oficiali iranieni, care au vorbit sub condiția anonimatului, au confirmat că Larijani și Soleimani au fost uciși.
Uciderea lui Larijani semnifică înlăturarea uneia dintre cele mai proeminente voci ale sfidării din Iran, arată The New York Times.
Larijani era un pragmatist influent, considerat a avea puterea necesară pentru a negocia cu Statele Unite.
Moartea sa ar putea, de asemenea, să-i încurajeze pe liderii iranieni și mai intransigenți , care cred că republica islamică poate supraviețui doar prin dublarea și întărirea eforturilor.
Ali Larijani a fost un apropiat al ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem care a fost ucis într-un atac aerian israelian la începutul războiului, pe 28 februarie.
Larijani a condus, practic, Iranul în culise chiar înainte de moartea ayatollahului Khamenei, conducând reprimarea brutală din acest an a protestelor împotriva guvernării islamice.
Același Larijani a preluat un rol mai important în procesul decizional cheie din timpul războiului, inclusiv după numirea lui Mojtaba Khamenei în funcția de lider suprem. Ali Larijani se opusese alegerii lui Mojtaba Khamenei, făcând lobby pentru o opțiune mai moderată.
Moartea sa a readus la iveală semne de întrebare serioase cu privire la scopul final al președintelui Trump pentru război: nu și-a exprimat clar obiectivele sau cum s-ar putea încheia atacul asupra Iranului și a recunoscut că mulți dintre oficialii iranieni cu care Statele Unite ar fi putut negocia au fost uciși
„Nici măcar nu le cunoaștem liderii”, a declarat Trump luni . „Avem oameni care vor să negocieze”, a adăugat el. „Nu avem nicio idee cine sunt”.
Într-o intervenție la ABC, în emisiunea „Good Morning America”, citată de CNBC, Cook a calificat drept simple zvonuri informațiile potrivit cărora s-ar pregăti să facă un pas înapoi. „Nu, nu am spus asta. Nu am spus asta niciodată. Iubesc profund ceea ce fac. Acum 28 de ani am intrat în Apple și mi-a plăcut fiecare zi de atunci”, a declarat el. „Nu îmi pot imagina viața fără Apple”.
Între aniversarea de 50 de ani și presiunea livrării AIMomentul este unul dificil pentru conducerea Apple. În decembrie, Apple a pierdut mai mulți executivi-cheie într-un interval scurt, inclusiv șeful diviziei de inteligență artificială, John Giannandrea, principalul jurist și un lider din zona de design. Contextul a alimentat criticile potrivit cărora modelul actual de conducere ar putea fi mai puțin adaptat unei industrii tot mai dominate de inteligența artificială.
Apple se află într-o etapă importantă: compania se apropie de aniversarea a 50 de ani, pregătește lansări majore de produse și este sub presiune să livreze funcții AI promise, dar întârziate, inclusiv o versiune modernizată a asistentului Siri.
Apple riscă să piardă cursa AIMai mulți analiști din piață avertizează că grupul riscă să rămână în urma competitorilor. Walter Piecyk, analist în cadrul LightShed Partners, o firmă de analiză și consultanță specializată în sectorul tehnologiei și telecomunicațiilor, a declarat recent că Apple ar putea ajunge dependentă de Google în zona de inteligență artificială, în urma parteneriatului pentru integrarea modelului Gemini pe iPhone. În opinia sa, această dependență ar putea avantaja ecosistemul Android, acolo unde dezvoltarea și integrarea AI ar avea loc mai rapid.
Apple nu a reușit să livreze modernizarea promisă a Siri în 2025, iar presiunea pentru rezultate concrete în AI crește.
2026, an-cheie pentru Apple?În acest context, există opinii că anul 2026 ar fi un moment potrivit pentru o eventuală schimbare de leadership, în condițiile în care acțiunile companiei sunt aproape de maxime istorice și se conturează un nou ciclu de upgrade al dispozitivelor. Pe piață se vorbește despre un posibil „super-ciclu” de înlocuire a iPhone-urilor, alimentat de noile funcții de inteligență artificială și de trecerea utilizatorilor de la modele mai vechi la unele mai performante.
Cook își apără strategiaCu toate acestea, mesajul transmis de Tim Cook indică lipsa oricărei intenții de retragere pe termen scurt.Liderul Apple a descris tehnologia AI drept „profundă” și a apărat strategia companiei, axată pe protejarea vieții private.
În ceea ce privește tarifele comerciale impuse în trecut, care au costat Apple miliarde de dolari, Cook a spus că situația este monitorizată și că o eventuală decizie va fi luată „în consecință”.
„Nu cred că Europa poate intra într-o criză gravă”, spune Traian Băsescu, susținând că Uniunea Europeană și-a redus dependența de hidrocarburi. „Ceea ce se întâmplă este proba unei decizii corecte luate de Uniunea Europeană de a diminua dependența de hidrocarburi în obținerea energiei electrice și a încălzirii. Politica Uniunii Europene este să se îndrepte cât mai mult către alte sorturi de energie decât energia generată de hidrocarbur”, spune fostul șef de stat.
Alternativele energetice ale EuropeiFostul președintele consideră că statele europene au suficiente alternative de aprovizionarea cu resurse, fără să reia relațiile energetice cu Federația Rusă.
„Strâmtoarea Ormuz creează probleme, dar Europa se poate aproviziona cu țiței dacă are nevoie. Din alte zone, spre exemplu, este terminalul Arabiei Saudite din Marea Roșie de la Yanbu. Este un mare terminal acolo, se poate aproviziona de acolo. Mergem mai încoace, venim în Mediterană. Este terminalul de la Ceyhan, pe unde se vinde țiței iranian, țiței din Azerbaidjan și țiței din Kazahstan. Venim mai încoace, venim în Marea Neagră, dacă vreți. Avem terminalul de la Batumi, pe unde se comercializează țiței din Kazahstan și din Azerbaidjan. Și avem terminalul de la novorossiysk, unde se scoate pe piață țiței din Kazahstan și din Federația Rusă. Dacă venim în vestul Africii, din Nigeria, care e țara OPEC și care exportă cantități uriașe de petrol. Venim în Mediterană la gazele lichefiate din Algeria. Venim la țițeiul din Libia. Deci Uniunea Europeană și Europa în general au locuri din care să se poată aproviziona cu țiței, fără să fie nevoie să revină la aprovizionarea cu țiței de la ruși. ”, spune Băsescu la B1 TV, amintind și de gazul american care se află deja pe piața europeană.
Dificultăți în minarea Strâmtorii OrmuzReferitor la amenințările cu minarea Strâmtorii, fostul președinte spune că procesul este unul extrem de complex din punct de vedere tehnic.
„Pentru cei care știu ce înseamnă minarea unei ape, nu e ușor să minezi strâmtoarea Ormuz. Este o strâmtoare cu adâncimi mari, între 70 și 150 de metri în pasa de navigație. Și nu poți să dai drumul la mine pur și simplu acolo. Curentul este de 3 metri pe secundă, deci într-un minut o mină este derivată 180 de metri. Dacă nu e ancorată. Ca să ancorezi mine în strâmtoarea Ormuz este un proces complicat pentru că trebuie să le ancorezi și în același timp să-ți stabilezi și adâncimea la care vrei să fie sub suprafața apei. Și aici este iar o dificultate, că acolo este maree. Curentul este când către intrare în golf, când către ieșire. Iar nivelul apei crește cu 2-3 metri la maree. Deci este extrem de complicat să minezi strâmtoarea Ormuz”, explică Traian Băsescu.
Ponta a spus că a strâns deja documentele pe care le va prezenta procurorilor: „Uite, dom’le, toate documentele”.
Întrebat când va merge la Parchet, acesta a răspuns: „Probabil săptămâna viitoare. O să vă anunț”.
„Au mințit. Și mint în continuare”Fostul premier susține că, din tot ce a analizat în speța întoarcerii acasă a fiicei sale au rezultat: „Din tot rechizitoriul pe care l-am compus rezultă că au mințit și mint în continuare. Și că au încălcat legea”.
Potrivit lui Ponta, legislația românească prevede obligații clare pentru autorități în cazul minorilor neînsoțiți aflați în zone de conflict sau pericol.
„Este o hotărâre de guvern din 2004 care se referă exact la obligația statului român față de minorii neînsoțiți aflați în zone de conflict. Atenție, nu trebuie să fie pe nicio listă”, a subliniat acesta.
„Consulul este obligat să ajute orice copil”Victor Ponta a explicat că, potrivit legii, orice minor român aflat în dificultate în străinătate trebuie sprijinit automat de autorități:
„Orice copil român care se duce acum în Ghana sau în Noua Zeelandă sau în Peru la consulat, consulul e obligat să-l ajute. Dacă e un copil minor, neînsoțit, aflat într-o zonă de pericol, e obligat să-l sprijine”.
Atac dur la adresa USR: „Sunt niște scelerați”Fostul premier a lansat și critici dure la adresa USR, :
„Faptul că un partid parlamentar primește bani de la bugetul de stat, milioane de euro, ca să se războiască cu niște copii, arată că sunt niște scelerați”, a spus Ponta.
El a mers mai departe, afirmând că situația reflectă o problemă mai amplă la nivel social: „Asta arată că societatea românească a luat-o razna”.
„Partidul Național Liberal cere PSD și conducerii Camerei Deputaților să se delimiteze și să sancționeze comportamentul agresiv repetat al deputatului PSD, Adrian Câciu Partidul Național Liberal condamnă ferm gestul violent al deputatului PSD Adrian Câciu, manifestat în cursul ședinței de astăzi a Comisiei de Buget-Finanțe, față de senatoarea PNL Gabriela Horga”, se arată pe pagina de Facebook a PNL.
Reprezentanții partidului au anunțat că vor sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
„Totodată, PNL solicită PSD să se delimiteze ferm de comportamentul acestui personaj care recidivează în atitudinea misogină și, recent, chiar xenofobă. Un asemenea comportament este inacceptabil oriunde, nu doar într-un for legislativ al unui stat democratic”, transmit liberalii.
PNL cere sancțiuniAceștia cer conducerii Camerei Deputaților să aplice sancțiunile prevăzute de regulament, iar PSD să dea dovadă că angajamentele publice asumate nu rămân vorbe goale.
„Reamintim că nu este primul incident de acest tip. După ce a urlat la ministra de externe, ulterior, pe 11 martie, același deputat a avut ieșiri cu caracter xenofob la adresa unui coleg parlamentar de etnie maghiară, declarând că acesta <nu înțelege ce înseamnă să fii român> și că <nu ar trebui să aibă voie să vorbească la microfon>. PSD a condamnat atunci incidentul și a anunțat o anchetă internă. Rezultatele acelei anchete nu s-au văzut”, adaugă PNL pe rețeaua de socializare.
Într-p postare separată, Raluca Turcan îi cere lui Adrian Câciu să îi ceară scuze publice senatoarei Gabriela Horga.
„Gestul lui Adrian Câciu de a-i da peste mână colegei noastre Gabriela Horga este inadmisibil într-un Parlament democratic. Ce pretenții să ai de la un bărbat cu 4 clase care își lovește soția și apare la știrile de la ora 5, dacă un parlamentar nu se stăpânește să-i dea peste mână unei colege și să țipe la ea în timpul unei dezbateri în Parlamentul României?”, spune Turcan.
„Statele Unite au fost informate de majoritatea «aliaților» noștri din NATO că aceștia nu doresc să se implice în operațiunea noastră militară împotriva regimului terorist din Iran, în Orientul Mijlociu, și asta în ciuda faptului că aproape toate țările au fost de acord în totalitate cu ceea ce facem și că Iranului nu i se poate permite, sub nicio formă, să dețină arme nucleare.
Nu sunt surprins de acțiunea lor, totuși, deoarece am considerat întotdeauna NATO, unde cheltuim sute de miliarde de dolari pe an pentru a proteja aceste țări, ca fiind o stradă cu sens unic — noi îi vom proteja, dar ei nu vor face nimic pentru noi, în special, în momentele de nevoie.
Din fericire, am decimat armata Iranului — marina lor a dispărut, forțele aeriene au dispărut, sistemele antiaeriene și radarele au dispărut și, poate cel mai important, liderii lor, practic la toate nivelurile, au dispărut, pentru a nu ne mai amenința niciodată pe noi, pe aliații noștri din Orientul Mijlociu sau pe lume!
Datorită faptului că am avut un astfel de succes militar, nu mai «avem nevoie» sau nu mai dorim asistența țărilor NATO — NICIODATĂ NU AM AVUT!
La fel și Japonia, Australia sau Coreea de Sud. De fapt, vorbind în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, de departe cea mai puternică țară din lume, NU AVEM NEVOIE DE AJUTORUL NIMĂNUI!
Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni. Președintele DONALD J. TRUMP”, scrie Donald Trump într-un mesaj pe Truth Social.
