„Ni s-a cerut să achiziționăm capabilități spațiale suplimentare, astfel că am ajuns la 185 de miliarde de dolari pentru arhitectura obiectivă”, a declarat generalul Michael Guetlein, unul dintre conducătorii Forței Spațiale a SUA, în cadrul conferinței McAleese Defense Programs, care a avut loc marți, la Arlington, în Statele Unite.
Ce include sistemulPotrivit Breaking Defense, Pentagonul accelerează dezvoltarea capabilităților spațiale destinate protejării teritoriului împotriva amenințărilor aeriene. Programul include sisteme care pot urmări ținte în mișcare (Airborne Moving Target Indication), o rețea de date în spațiu (Space Data Network) și senzori capabili să detecteze rachete balistice și hipersonice (Hypersonic and Ballistic Tracking Space Sensor), esențiale pentru identificarea amenințărilor moderne, precum rachetele cu rază lungă de acțiune sau cele hipersonice greu de interceptat.
Testul real: costurileTotuși, dezvoltarea unor sisteme plasate în spațiu, capabile să intercepteze și să distrugă rachete în zbor, ridică în continuare probleme, nu din perspectivă tehnologică, ci a costurilor și a capacității de implementare la scară largă.
„Nu este vorba despre tehnologie, ci despre scalabilitate și costuri. Putem extinde aceste soluții suficient de rapid și suficient de accesibil pentru a fi eficiente împotriva amenințării? Aici va fi provocarea”, a explicat generalul american.
Cum a începutProgramul Golden Dome a fost lansat la începutul anului 2025, după ce președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv pentru crearea unui sistem multistrat de apărare aeriană a teritoriului SUA, estimat inițial la aproximativ 175 de miliarde de dolari.
Transparență limitatăDetaliile programului rămân în mare parte secrete, iar congresmenii continuă să solicite mai multe informații despre programul de contractare SHIELD, prin care Pentagonul lucrează cu peste 2.400 de companii implicate în dezvoltarea sistemului.
Generalul a descris modul de lucru al consorțiului ca fiind unul competitiv, în care firmele își stabilesc singure responsabilitățile și sunt evaluate periodic de ceilalți participanți. „Companiile decid ce vor construi, când vor construi și cum vor construi, iar apoi își asumă responsabilitatea și se evaluează reciproc. Dacă una dintre ele nu își îndeplinește sarcinile, poate fi exclusă”, a spus Guetlein.
Cine dezvoltă Golden DomeNouă companii din industria americană de apărare au fost deja selectate pentru dezvoltarea componentei de comandă și control, printre care Lockheed Martin, Northrop Grumman și Raytheon. Având în vedere rolul critic al acestei componente, proiectul nu a fost lăsat la mâna unei singure companii.
În ceea ce privește eficiența acestor sisteme, generalul Michael Guetlein a declarat că o demonstrație recentă a arătat rezultate „comparabile” cu cele ale Agenției pentru Apărare Antirachetă a SUA (Missile Defense Agency).
Sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat, marți seara, semnalele unei drone în proximitatea spațiului aerian național, în nordul județului Tulcea.
Ținta a fost semnalată la aproximativ 20 km nord de Vâlcove.
În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis, la ora 19.17, un mesaj RO-Alert pentru informarea populației din zona de nord a județului Tulcea. Pentru monitorizarea situației, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești, la ora 19.22.
Sistemele de apărare aeriană sunt în alertă și sunt pregătite să intervină, în funcție de evoluția situației.
Știre inițială:Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis marți un mesaj RO-Alert pentru locuitorii din zona de nord a județului Tulcea, care sunt informați despre posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian.
Tulcenii sunt informați despre posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian în urma identificării de către structurile cu rol de apărare și monitorizare a granițelor României din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Mesajul RO-Alert are scopul de a informa populația din zona de interes și de a transmite măsuri de siguranță și adăpostire în cazul în care situația o impune.
IGSU reamintește că nu teritoriul României este vizat de atacurile Federației Ruse ci obiective de pe teritoriul ucrainean aflate pe malul stâng al Dunării și al Brațului Chilia Veche.
Potrivit IGSU, populația trebuie să adopte „un comportament responsabil, să urmeze recomandările transmise de autorități, să se informeze din surse oficiale și verificate, să nu intre în panică și să ceară ajutorul la numărul unic de urgență 112 în cazul în care situația o impune”.
Gruparea turcă a condus o mare parte din timp, dar U-BT a revenit în sfertul final și a avut șansa egalării în ultimele secunde. Cavanaugh a marcat un coș decisiv pentru Bahcesehir, iar Ceaser și Russell au ratat șansele de a aduce meciul în prelungiri.
A fost al treilea meci din tot atâtea confruntări directe în actualul sezon în care clujenii au pierdut cu echipa din Istanbul.
Conform formatului competiției, sferturile de finală se dispută într-o singură manșă, pe terenul formației mai bine clasate la finalul sezonului regulat. Bahcesehir a încheiat pe locul secund în Grupa A. U-BT s-a situat pe locul 6.
La Bahcesehir Istanbul, cei mai importanți jucători au fost Malachi Flynn – 16 puncte și 10 recuperări, Trevion Williams – 11 puncte și 16 recuperări, Tyler Cavanaugh – 10 puncte și 5 recuperări, Caleb Homesley – 9 puncte și 7 pase decisive.
La U-BT Cluj-Napoca, Daron Russell a fost liderul ofensiv cu 23 de puncte. Nighael Ceaser a reușit double-double, cu 12 puncte și 10 recuperări. Mitch Creek a încheiat cu 9 puncte, iar Karel Guzman a contribuit cu 7 puncte și 10 recuperări.
Echipa clujeană a avut 39 de recuperări, față de 50 ale turcilor (dintre care 21 ofensive), ceea ce a influențat decisiv deznodământul partidei.
Bahcesehir va întâlni în semifinale învingătoarea dintre Beșiktaș și Trento, meci programat miercuri, de la ora 19:00.
Târgul reunește peste 2.000 de expozanți din zeci de țări și sute de mii de vizitatori anual și include mii de lecturi, dezbateri și întâlniri cu autori în librării, cafenele, teatre și alte spații culturale.
Tema ediției din acest an, „Where Words Flow – Literary Currents in Southeast Europe / Danube – Strong Currents and Between Worlds”, pune accent pe spațiul cultural al Dunării și pe dialogul literar între țările riverane, inclusiv România.
Prezența României este coordonată de Ministerul Culturii, în parteneriat cu ICR Berlin și Traduki, și cuprinde peste 20 de evenimente, inclusiv lansări de carte, dezbateri, lecturi publice și întâlniri profesionale pentru industria editorială.
La acestea participă aproximativ 30 de invitați – autori, traducători, cercetători și profesioniști ai cărții din România, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Elveția și Chile.
Standul României oferă 13 traduceri în limba germanăStandul României, situat în Hala 4 (E400/D401), ocupă 80 de metri pătrați și prezintă literatura română contemporană, oferind vizitatorilor peste 100 de titluri recente, dintre care 13 traduceri în limba germană.
Printre autorii și invitații prezenți se numără Gabriela Adameșteanu, Robert Șerban, András Visky, Dana Grigorcea, Jan Cornelius, precum și autori din Republica Moldova – Lorina Bălteanu, Iulian Ciocan, Dumitru Crudu și Emilian Galaicu-Păun. La evenimente participă și specialiști din mediul academic și jurnalistic, precum istoricul Cosmin Popa, jurnalistul Michael Martens, lingvistul Thede Kahl și scriitorul/editor Ernest Wichner.
Traducătorii literari prezenți contribuie la promovarea internațională a literaturii române și includ Georg Aescht, Edith Konradt, Jan Koneffke, Sabine Krause, Ingrid Baltag, Gundel Grosse, Julia Richter, Timea Tankó și Ernest Wichner.
Programul include și discuții pe teme actuale, precum „Fake News ca armă. De la algoritmi la linia frontului”, „The Balkans Revisited”, „Front literar comun: România – Ucraina” și „No more borders – autori din Republica Moldova traduși în germană”.
De asemenea, vor fi prezentate două antologii recente: „Fluviul. O antologie dunăreană altfel / Eine Donau-Anthologie den anderen Art” și „Mecanisme de apărare. 12 scriitori ucraineni în război”.
Continuă, totodată, și inițiativa Bursa Cărții, care facilitează întâlniri între editori, agenți literari și profesioniști ai industriei editoriale, contribuind la promovarea literaturii române pe piața internațională.
Participarea României la Leipzig reprezintă un pas important în pregătirea statutului de Invitat de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt 2028.
Pakistanul a respins acuzația Afganistanului că a vizat Spitalul de Tratament al Dependenței Omid, insistând că atacurile sale din estul Afganistanului de luni au fost împotriva unor instalații militare. De asemenea, a respins afirmațiile afgane privind sute de victime, numind-o propagandă, potrivit AP.
Victimele au fost duse la mai multe spitale din zonă, unde mulțimi s-au adunat pentru a-și căuta pe cei dragi printre răniți și morți. Nu a fost posibil să se confirme independent numărul de morți raportat.
În conflictul dintre Afganistan și Pakistan au fost ciocniri transfrontaliere repetate, precum și atacuri aeriene în interiorul Afganistanului, în ciuda apelurilor internaționale pentru un armistițiu.
Pakistanul acuză Afganistanul că oferă un refugiu sigur militanților care comit atacuri în interiorul Pakistanului, în special talibanilor pakistanezi. Gruparea este separată, dar strâns aliată cu talibanii afgani care au preluat Afganistanul în 2021, în urma retragerii haotice a trupelor conduse de SUA. Kabul neagă acuzația.
Purtătorul de cuvânt adjunct al guvernului afgan, Hamdullah Fitrat, a postat pe X că atacul aerian a lovit spitalul Omid, o unitate cu 2.000 de paturi din Kabul, în jurul orei 21:00, ora locală, și că secțiuni mari ale unității au fost distruse.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Abdul Mateen Qani, a declarat că 408 persoane au fost ucise și 265 rănite.
Imaginile de marți transmise de televiziunea locală au arătat forțele de securitate folosind lanterne în timp ce transportau victimele de la fața locului, în timp ce pompierii se luptau să stingă flăcările.
Spitalul Omid a fost redenumit și extins ca dimensiuni acum aproximativ un an de la Spitalul de Tratament pentru Dependența de Droguri Ibn Sina, ca parte a planurilor guvernamentale de eradicare a dependenței de droguri din Afganistan.
Spitalul, situat în apropierea aeroportului internațional din Kabul, este adiacent unei foste baze militare NATO, Camp Phoenix, unde forțele americane antrenau Armata Națională Afgană. Baza a fost preluată de noile autorități afgane după ce talibanii au preluat puterea. Nu e clar ce se afla acum la fața locului.
Cele mai premiate pisici ale României vor intra în ring alături de campioni veniți din mai multe țări europene, într-o competiție care reunește zeci de rase spectaculoase și unele dintre cele mai valoroase exemplare de pe continent. Publicul va putea urmări finalele expoziției, acolo unde vor fi desemnate cele mai frumoase pisici ale evenimentului.
Vedetele competițieiPrintre vedetele competiției se află RO Bucovina Kira Kiralina, o pisică British Shorthair blue devenită deja un nume cunoscut în lumea felinologiei. Poreclită de admiratori „ursoaica albastră din Bucovina”, Kira s-a remarcat printr-un palmares impresionant, după ce a adus României primul titlu major la categoria femele castrate. În prezent, ea deține titlurile de Campioană Mondială 2025 și Campioană Europeană 2026.
O altă prezență așteptată cu interes este Nexus, un motănel British Shorthair Silver, remarcat atât pentru aspectul său, cât și pentru performanțele obținute în competiții internaționale. Cu ochii săi de un albastru intens, Nexus este deja Campion European FIFe 2025 și Campion al Țărilor Baltice 2025, fiind una dintre atracțiile expoziției.
Una dintre cele mai emoționante povești ale salonului este însă cea a lui Duracell. Cândva o pisică fără stăpân, care încerca să supraviețuiască pe străzile din Iași, Duracell a devenit astăzi Campioană Europeană, după ce a câștigat luna trecută cel mai înalt titlu la Campionatul European Felin de la Graz, în Austria. Povestea ei este văzută de organizatori drept un exemplu despre cum destinul unui animal se poate schimba radical atunci când primește o șansă.
„Uneori, următorul campion al Europei începe ca o pisică salvată de pe stradă”, a declarat Adrian Dragotă, reprezentant Felis Romania.
Pe lângă competiția propriu-zisă, vizitatorii vor putea descoperi la SofistiCAT și pisici salvate care își caută o familie. Organizatorii spun că promovarea adopțiilor și grija pentru animalele fără stăpân rămân la fel de importante ca trofeele din ring.
Evenimentul va include și un moment important pentru felinologia europeană: examenul de definitivat pentru arbitru FIFe, susținut de George Dorgiakis, președintele Felis Greece. Examinatorii vor fi Adrian Alexandru Dragotă, președintele Felis Romania, și Francesco Cinque, șeful Comisiei de Arbitri și Standarde a Fédération Internationale Féline, una dintre cele mai importante autorități internaționale în domeniul standardelor raselor de pisici.
Considerat una dintre cele mai dificile etape în formarea unui arbitru internațional, examenul testează cunoștințele despre rase, înțelegerea comportamentului felin și capacitatea de evaluare și comunicare în fața unor specialiști de top.
Portarul titular Manuel Neuer își continuă recuperarea după o ruptură de fibre musculare, dar nu este încă apt de joc. În schimb, Jonas Urbig, portarul secund, care a suferit o comoție cerebrală în victoria cu 6-1 din tur împotriva italienilor și a ratat remiza 1-1 cu Bayer Leverkusen, din Bundesliga, este așteptat să revină, a dezvăluit antrenorul Vincent Kompany.
„Nu m-a surprins că Manuel Neuer a revenit la antrenamente, dar sunt bucuros că este din nou acolo și că Jonas Urbig se antrenează. Decizia va fi strict medicală. Dacă totul decurge conform așteptărilor, Urbig va fi titular. În caz contrar, vom găsi o altă soluție”, a spus Kompany, marți seară, într-o conferință de presă.
Având în vedere că Sven Ulreich și Leon Klanac sunt și ei indisponibili, Kompany a confirmat că tânărul Leonard Prescott, în vârstă de 16 ani, ar putea debuta, dacă Urbig nu va fi apt pentru startul meciului.
„Este destul de calm”, a comentat Kompany despre Prescott.
„Dar trebuie să spun că, privind un jucător atât de tânăr, este opusul lui Sven Ulreich. Totuși, avem un staff foarte calm. Dacă va trebui să joace, va avea tot sprijinul nostru. Avem mulți jucători buni care îl vor ajuta, iar niciun tânăr nu va primi niciodată un rol principal fără suport. Indiferent ce se va întâmpla, avem încredere totală în el”, a încheiat Kompany.
Bayern Munchen găzduiește Atalanta, miercuri, de la ora 22:00, pe Allianz Arena, în manșa retur a optimilor din Liga Campionilor.
„Se bucurau: «Au luat-o pe mama lui Ponta la DNA». Dar când a vorbit mama lui Bolojan: «Dom’le, ce mamă extraordinară». Da, o mamă extraordinară, mama domnului Bolojan, eu spun, mi se pare o femeie extraordinară, dar când au luat-o pe mama mea cu duba vă bucurați! Deci, de asta m-am aprins așa”, a declarat Ponta.
Reamintim că mama lui Victor Ponta, Cornelia Naum, a fost audiată, în martie 2015, de DNA Ploiești, ca martor într-un dosar de fraudă cu fonduri europene al ginerelui ei, Iulian Herţanu, cumnatul fostului premier.
Ponta i-a luat apărarea fiicei lui Traian BăsescuPonta a vorbit și despre dosarele penale care o vizau pe Ioana Băsescu. Ea a fost condamnată în 2021 la 5 ani de închisoare pentru instigare la delapidare, dar și instigare la spălare de bani, în timpul campaniei electorale din 2009 a fostului președinte. Faptele s-au prescris, însă în 2023. De asemenea, Ioana Băsescu a fost cercetată ca mator în dosarul Nordis, în februarie 2025, fiind bănuită că ar fi încheiat, ca notar, tranzacțiile imobiliare în cadrul firmei.
„Nu mă poți bănui de prietenie cu Băsescu, dar e o mare porcărie să-i faci dosare penale fetei lui Băsescu. Se bucurau USR-iștii: «Ce bine, c-o bagă la pușcărie!» Stați măi, bateți-vă cu Băsescu, nu cu fata”, a declarat Ponta.
„O țară condusă de nebuni”Acesta a continuat declarațiile sale, acuzând că țara este „condusă de nebuni fără frică de Dumnezeu”.
„În ce țară vrem să trăim? Într-o țară condusă de niște nebuni, cărora nu le e frică de Dumnezeu? Sau vrem, totuși, să se calmăm, să ne liniștim, să încercăm să facem? Ce țară lăsăm copiilor noștri? Ce le spun eu copiilor mei? «Să stai în România mă, că aici o să fie unii niște psihopați care o să te înjure de ce vrei să vii acasă din război»”, a conchis Victor Ponta, vorbind despre intervenția MAE care i-ar fi refuzat fiicei sale îmbarcarea în avionul de repatriere care s-a întors din Oman, la începutul lunii martie.
Armata israeliană a anunțat marți că l-a ucis pe cel mai înalt lider iranian, Ali Larijani , într-un atac aerian peste noapte în apropiere de Teheran, dând o altă lovitură severă unei structuri de putere deja decimate de trei săptămâni de atacuri americano-israeliene.
Larijani a fost șeful Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului și a devenit liderul de facto al Iranului după ce atacurile aeriene au ucis eșaloanele superioare ale guvernului și armatei iraniene.
Armata israeliană a anunțat, de asemenea , că l-a ucis pe Gholamreza Soleimani, șeful Basij, puternica miliție iraniană în civil.
Autoritățile iraniene și presa de stat nu au comentat anunțurile israeliene. Însă doi oficiali iranieni, care au vorbit sub condiția anonimatului, au confirmat că Larijani și Soleimani au fost uciși.
Uciderea lui Larijani semnifică înlăturarea uneia dintre cele mai proeminente voci ale sfidării din Iran, arată The New York Times.
Larijani era un pragmatist influent, considerat a avea puterea necesară pentru a negocia cu Statele Unite.
Moartea sa ar putea, de asemenea, să-i încurajeze pe liderii iranieni și mai intransigenți , care cred că republica islamică poate supraviețui doar prin dublarea și întărirea eforturilor.
Ali Larijani a fost un apropiat al ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem care a fost ucis într-un atac aerian israelian la începutul războiului, pe 28 februarie.
Larijani a condus, practic, Iranul în culise chiar înainte de moartea ayatollahului Khamenei, conducând reprimarea brutală din acest an a protestelor împotriva guvernării islamice.
Același Larijani a preluat un rol mai important în procesul decizional cheie din timpul războiului, inclusiv după numirea lui Mojtaba Khamenei în funcția de lider suprem. Ali Larijani se opusese alegerii lui Mojtaba Khamenei, făcând lobby pentru o opțiune mai moderată.
Moartea sa a readus la iveală semne de întrebare serioase cu privire la scopul final al președintelui Trump pentru război: nu și-a exprimat clar obiectivele sau cum s-ar putea încheia atacul asupra Iranului și a recunoscut că mulți dintre oficialii iranieni cu care Statele Unite ar fi putut negocia au fost uciși
„Nici măcar nu le cunoaștem liderii”, a declarat Trump luni . „Avem oameni care vor să negocieze”, a adăugat el. „Nu avem nicio idee cine sunt”.
