Jucătoarele au căutat refugiu în Australia după ce au fost criticate drept „trădătoare” la televiziunea iraniană pentru că nu au cântat imnul național al țării înainte de unul dintre meciurile lor, scrie Sky News.
Restul lotului a rămas în capitala Malaeziei, Kuala Lumpur.
Ministrul australian al imigrației a numit-o „situație foarte complexă” cu „decizii profund personale”.
Activiștii au dat vina pe presiunea regimului pentru schimbarea de opinie a femeilor.
Mass-media din Iran a folosit-o ca pe o victorie propagandistică, spunând sâmbătă că jucătoarele „se întorc la îmbrățișarea caldă a familiei și a patriei lor”.
Mai multe explozii s-au auzit între orele 21:00 și 21:15 (16:30 – 16:45 GMT), iar nori de fum erau vizibili din zonele Shahr-e-Naw și Wazir Akbar Khan din centrul capitalei afgane, relatează AFP.
Exploziile – cu doar câteva zile înainte de sfârșitul lunii sfinte musulmane a Ramadanului – au provocat panică și au forțat familiile care au întrerupt postul să fugă în căutare de adăpost, a declarat un fotograf AFP.
Alți locuitori din zonă s-au grăbit să se adăpostească în subsoluri.
Purtătorul de cuvânt al guvernului taliban, Zabihullah Mujahid, a scris pe X că armata pakistaneză „încă o dată a violat teritoriul afgan” și a numit atacurile „o crimă” și un „act de inumanitate”.
Armata pakistaneză a atacat Kabulul de mai multe ori în ultimele săptămâni, ca parte a unui conflict declanșat de acuzațiile conform cărora guvernul taliban ar fi adăpostit extremiști care au comis atacuri peste graniță.
Însă Mujahid a declarat că ultimele atacuri au lovit un centru de tratament pentru droguri, ucigând mai mulți civili.
Nu a existat nicio verificare independentă imediată a afirmației sale. Nici armata pakistaneză nu a făcut niciun comentariu atunci când a fost contactată de AFP.
Sunetul tunurilor antiaeriene s-a oprit în jurul orei 22:00 și se puteau auzi sirenele ambulanțelor.
Distribuția de alimenteConflictele dintre cele două părți s-au intensificat în octombrie anul trecut, soldate cu zeci de morți, dar după ce s-au potolit, au reluat luna trecută, Pakistanul descriind conflictul drept „război deschis”.
Vineri, misiunea Națiunilor Unite din Afganistan a confirmat moartea a cel puțin 75 de civili în țară de la intensificarea confruntărilor cu Pakistanul pe 26 februarie.
Ambele părți susțin că nu vizează civilii.
Atacuri aeriene și bombardamente sunt raportate în mod regulat în regiunile de frontieră din estul și sudul Afganistanului.
Trei copii și o femeie au fost uciși de bombardamentele pakistaneze din estul Afganistanului, în noaptea de duminică spre luni, au declarat oficiali afgani.
Doi copii au fost uciși duminică noaptea, în urma unui bombardament cu mortiere pakistaneze în zona Khost din Dubai, în Afganistan, a anunțat biroul guvernatorului într-un comunicat.
O persoană a fost ucisă și în provincia estică Nuristan, când un bombardament a lovit o „locuință civilă” duminică, a declarat purtătorul de cuvânt adjunct al guvernului, Hamdullah Fitrat, pentru X.
În total, 18 civili au fost uciși în Afganistan în ultima săptămână în urma confruntărilor transfrontaliere dintre cele două părți, potrivit autorităților afgane.
Conflictele repetate la frontieră din ultimele săptămâni au afectat comerțul, iar aproximativ 115.000 de persoane au fost forțate să își părăsească locuințele, potrivit agenției ONU pentru refugiați.
Programul Alimentar Mondial (PAM) a anunțat duminică că a început să livreze „alimente care salvează vieți” către peste 20.000 de familii afgane strămutate și a avertizat că „o instabilitate suplimentară va împinge milioane de oameni în foamete”.
Puțin peste 100 de persoane forțate să-și părăsească locuințele s-au adunat luni, începând cu zorii zilei, la un punct de distribuție al PAM din provincia Paktia, la granița de est a Afganistanului, pentru a primi biscuiți fortificați, a declarat un fotograf AFP.
Gazdele au început mai bine partida și s-au desprins rapid la un avantaj format din două cifre, după ce Kenny Dye și Bălan au reușit câte două aruncări de trei puncte. Pentru ploieșteni, Jones a închis primul sfert tot cu o triplă, iar Steaua conducea cu 20-13, după primele 10 minute.
În actul secund, elevii antrenorului Andrei Mandache au dus diferența la 15 puncte, după un parțial de 7-0. Veljko Brkic a încercat să readucă echipa oaspete în joc, iar cu cinci puncte din ultimele zece ale formației sale a redus diferența înaintea pauzei, scor 40-33.
După reluare, Brkic a continuat să marcheze și a apropiat echipa din Ploiești la doar cinci puncte. Steaua a reacționat și a refăcut avantajul de peste 10 puncte, scor 54-41.
Diferența a continuat să crească până la 18 puncte la finalul sfertului trei. Ploieștenii nu au mai reușit să revină, scorul fiind 67-50 înaintea ultimului act.
Ultima perioadă de joc nu a mai schimbat soarta partidei. Steaua și-a mărit avantajul chiar peste 20 de puncte. Meciul s-a încheiat cu victoria clară a bucureștenilor, 89-69.
Kenny Dye, cel mai eficient de pe terenKenny Dye a fost cel mai bun jucător al meciului, cu 18 puncte, 7 pase decisive și 4 recuperări, pentru un indice de performanță de 31.
Juwan Gray a contribuit cu 17 puncte, 8 recuperări și 4 pase decisive.
De la CSM Petrolul Ploiești, Veljko Brkic a fost cel mai bun marcator, cu 15 puncte, adăugând 5 recuperări și 2 pase decisive. Tânărul Georgian Angelian a realizat unul dintre cele mai bune meciuri ale sale, contribuind cu 11 puncte, 5 recuperări și 2 pase decisive.
În urma acestui succes, Steaua ajunge la un bilanț de 10 victorii și 12 înfrângeri și păstrează șanse de calificare în play-off, ocupând locul 10. CSM Petrolul Ploiești ajunge la 6 victorii și 15 înfrângeri și se concentrează pe play-out, situându-se pe locul 13.
„Facem performanță, de exemplu, pentru a dezvolta antreprenoriatul și pentru a îmbunătăți modul de funcționare pe parcurs. Am prins pentru prima oară bugetul necesar pentru a acorda granturi dedicate femeilor antreprenor prin programul SBA Antreprenor”, a spus ministrul la prezentarea bugetului pe 2026.
Inspirat din inițiativa europeană Small Business Act, programul este destinat sprijinirii femeilor care doresc să își dezvolte propriile afaceri. Finanțarea urmărește stimularea antreprenoriatului feminin și susținerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.
O nouă ediție Start-Up NationTot în cadrul programelor de sprijin pentru antreprenoriat, ministerul pregătește lansarea unei noi ediții a programului Start-Up Nation. „Vom lansa a patra ediție a programului Start-Up Nation, cu finanțarea adecvată”, a spus Irineu Darău.
Potrivit acestuia, ministerul are în vedere și dezvoltarea infrastructurii de inovare. „Am prins în buget și angajamente pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare, prin finanțarea a 150 de incubatoare tehnologice în perioada 2020–2027”, a precizat ministrul, incubatoarele fiind destinate sprijinirii start-up-urilor și întreprinderilor mici aflate la început de activitate.
Bani pentru economia localăBugetul Ministerului Economiei pentru acest an include și programe pentru susținerea activităților economice la nivel local. „Avem aici fonduri pentru investiții publice, pentru dezvoltarea activității regionale, pentru microindustrializare și pentru scheme de sprijin”, a afirmat Darău.
Totodată, ministerul își propune să crească atragerea și utilizarea fondurilor europene. „Vrem să urmărim atragerea și cheltuirea cât mai eficientă a fondurilor din PNRR”, a spus ministrul.
Buget mai mare pentru închiderea minelorȘi fondurile pentru Programul Geologic Național și pentru lucrările de închidere și reconstrucție ecologică a obiectivelor miniere vor fi majorate.
„În ceea ce înseamnă resurse minerale, ne vom concentra pe o cunoaștere mai bună a resurselor disponibile prin creșterea finanțării pentru Programul Geologic Național și pe lucrările de închidere și reconstrucție ecologică a obiectivelor miniere. Aici am alocat considerabil mai mult buget, aproximativ dublu”, a declarat ministrul Economiei.
Fără majorări de capital în apărareDarău a precizat că în buget apare și o reducere la capitolul majorări de capital pentru companiile din industria de apărare, deoarece acestea dispun deja de resurse financiare importante: „Am renunțat la majorarea de capital pentru companiile de stat din apărare, pentru că există foarte mult capital deja disponibil. Anul acesta ne vom concentra să găsim variante pentru a cheltui eficient și a investi acel capital deja existent”.
Potrivit acestuia, filialele companiei Romarm au împreună aproximativ 1,5 miliarde de lei în conturi, nemaifiind necesară o nouă majorare de capital.
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, a declarat luni că bugetul alocat promovării turistice va fi dublat în acest an, de la 2,2 milioane de euro la aproximativ 4,5 milioane de euro.
„Turismul – am insistat încă de când am ajuns ministru și voi continua să o fac – are nevoie de mult mai multe sume pentru promovare. Dacă am compara bugetul de promovare al destinației România cu bugetele de promovare ale altor țări, chiar și mai mici, vom vedea că încă nu suntem unde trebuie”, a afirmat ministrul, la prezentarea bugetului pe 2026.
Alocare dublă pentru promovarePotrivit acestuia, Ministerul Economiei a reușit să dubleze alocarea pentru promovarea turistică.
„Am reușit, și mulțumesc Ministerului Finanțelor pentru acest lucru, să dublăm alocarea bugetară aici: de la 2,2 milioane de euro vom ajunge la aproximativ 4,5 milioane de euro, iar pe credite de angajament avem peste 20 de milioane de euro”, a precizat Darău.
Investiții în turismul ruralMinistrul a explicat că fondurile vor fi folosite pentru promovarea României ca destinație turistică și pentru investiții în comunități.
„Ne dorim să promovăm România ca destinație atractivă, să investim în comunități, să avem bani pentru investiții în obiective turistice și să relansăm turismul rural”, a mai spus el.
Darău a adăugat că bugetul include și fonduri pentru dezvoltarea turismului și investiții locale, precum și pentru susținerea unor proiecte de dezvoltare economică regională.
Buzoianu a afirmat că mai puțin de 10% din buget va fi pentru cheltuieli de personal și cheltuieli de funcționare ale Ministerului Mediului.
„Vor fi finanțate sute de proiecte pentru centre de colectare cu aport voluntar, insule ecologice digitalizate, fabrici de reciclare. De asemenea, vor continua investiții importante pentru infrastructura de apă, inclusiv lucrări la acumulările Cuceu, Rovinari, Surduc – Timiș și Frumoasa. Toate acestea cu o gestionare eficientă a cheltuielilor de funcționare, care rămân reduse în raport cu totalul bugetului”, a declarat Diana Buzoianu.
Pentru anul 2026, Ministerul Mediului are un buget de 4,66 miliarde lei credite de angajament și 5,95 miliarde lei credite bugetare.
Din acestea, 83,73% din creditele bugetare și 79,24% din totalul creditelor de angajament sunt alocate implementării proiectelor cu finanțare din PNRR, proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă și proiectelor de investiții și asimilate investițiilor.
Pentru salarii, bunuri și servicii, respectiv cheltuieli de capital este alocat doar 9,56% din totalul creditelor bugetare.
Pentru infrastructura de apă, prevenirea inundațiilor și gestionarea resurselor de apă, inclusiv lucrări de apărare, hidrologie și reducerea riscurilor naturale, Ministerul Mediului are alocată suma de 1,3 miliarde lei.
Alte 274 milioane lei sunt destinate dezvoltării durabile a silviculturii, prin compensații pentru proprietari de păduri, despăgubiri pentru pagube produse de fauna sălbatică și investiții în împăduriri, drumuri forestiere și lucrări de corectare a torenților.
Nu în ultimul rând, Ministerul Mediului alocă 659 milioane lei pentru protecția mediului, inclusiv pentru modernizarea rețelei de monitorizare a calității aerului și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Afirmațiile fostului ministru de Externe, în exclusivitate pentru Gândul, vin în contextul mesajului de amenințare adresat de Iran României.
Teodor Meleșcanu a argumentat punctual motivele pentru care România nu ar fi fost nevoită să accepte dislocarea de forțe americane pentru a ajuta SUA în conflictul din Orientul Mijlociu. Actualul război din Golf nu este responsabilitatea statelor NATO, având în vedere că principalii actori sunt Statele Unite, Israel și Iran, subliniază fostul șef al Serviciului de Informații Externe.
Nu este un război al NATO„Părerea mea este că războiul care se desfășoară acum în Iran are ca beligeranți Iranul, Israel și SUA. Nu este un război al NATO și consider că este o mare greșeală implicarea sub orice formă a României în acest conflict”, a precizat Teodor Meleșcanu.
Implicarea României în conflictul din Orientul Mijlociu, alături de o putere nucleară cum este SUA, pune țara noastră într-o poziție foarte vulnerabilă, expusă unui risc inerent de retaliere, este de părere Meleșcanu.
Acesta a menționat atacurile forțelor iraniene asupra bazelor americane, soldate cu mai multe victime, și a fost de părere că Iranul nu va ezita să răspundă cu aceeași violență și în cazul bazelor din Europa, implicit din România.
„Am văzut ce s-a întâmplat cu bazele militare americane din zona Orientului Mijlociu, ceea ce mă face să cred că Iranul va proceda la fel cu orice bază militară americană, inclusiv cu cele aflate în Europa”, a argumentat fostul ministru de Externe.
Meleșcanu lansează un avertisment puternicÎn ciuda „parteneriatului strategic” dintre România și SUA, în baza acordului NATO, Meleșcanu a subliniat că alte țări precum Franța, Spania sau Turcia au decis să nu intervină. Meleșcanu lansează un avertisment puternic și atrage atenția că baza Kogălniceanu este la doar 60 de km de centrala nucleară de la Cernavodă, ceea ce ar genera un adevărat dezastru pentru țara noastră.
„Nu întâmplător, Franța, Spania și Turcia au declarat că nu se implică, deși sunt în NATO. Implicarea României în acest conflict poate fi dezastruoasă pentru noi, cu atât mai mult cu cât baza de la Kogălniceanu se află la o distanță de aproximativ 60 de km de centrală atomoelectrică de la Cernavodă. O rachetă care lovește în baza de la Kogălniceanu va afecta imprevizibil centrală atomoelectrică de la Cernavodă, cu impact devastator și pe termen lung întreagă regiune”, a mai adăugat fostul șef SIE.
Teodor Meleșcanu critică decizia președintelui Nicușor Dan de a aproba dislocarea trupelor și armamentului american, pe care o consideră „lipsită de discernământ”, având în vedere că nu a cântărit riscurile de securitate de o gravitate fără precedent.
„Consider că decizia președintelui Nicușor a fost pripită și lipsită de discernământ, punând în pericol viețile românilor, care nici măcar nu au fost consultați”, a conchis Meleșcanu.
După ședința CSAT în care a fost discutată cererea SUA de dislocare a trupelor în România, Nicușor Dan a precizat că, în urma acestei decizii, România ar urma să devină „o țară și mai sigură” și le-a transmis românilor să nu se îngrijoreze.
Luni, 16 martie, Iranul a amenințat țara noastră, în baza celor hotărâte chiar de cei aflați la vârful puterii. Aceste declarații nu fac decât să pună sub semnul întrebării modul în care Nicușor Dan a analizat cererea Statelor Unite și dacă a luat în considerare riscurile la care supune România.
Haddaway, vocea iconică a eurodance-ului mondial, vine la București pentru lansarea live a noului său album, „The Sun” — și o face în compania unui invitat de excepție: Layzee ex. Mr. President.
Este genul de anunț care îți provoacă instantaneu un zâmbet și te poartă, fără avertisment, înapoi în timp. Înapoi pe ringurile de dans aglomerate, înapoi la melodiile care răsunau din fiecare radio și fiecare difuzor, înapoi la o epocă în care muzica dance europeană domina planeta. Iar acum, două dintre vocile definitorii ale acelei ere se reunesc pe aceeași scenă, la București, pentru o noapte care se anunță de neuitat.
Haddaway și întrebarea care a cucerit lumeaExistă puține momente în istoria muzicii pop în care o singură întrebare reușește să captureze imaginația colectivă a unei întregi generații. „What Is Love?” — lansată în 1993 — a fost unul dintre acele momente. Haddaway nu a compus pur și simplu un hit. A creat un imn. O piesă care, la peste trei decenii distanță, continuă să fie recunoscută instant de oricine a trăit, măcar o clipă, în proximitatea unui radio sau a unui ring de dans în anii ’90.
Născut în Trinidad și crescut muzical în Germania, Haddaway a debutat pe scena internațională cu o forță rară. Vocea sa caldă, producțiile eurodance impecabile și o prezență scenică autentică l-au propulsat rapid în fruntea unui gen care cucerea lumea cu o viteză uluitoare. Au urmat hiturile „Life” și „Rock My Heart”, dar „What Is Love?” a rămas piatra de temelie a unei cariere care a rezistat testului timpului cu eleganță.
Ceea ce face însă evenimentul de pe 18 aprilie cu adevărat special este că Haddaway nu vine la București pentru o simplă trecere în revistă a trecutului. Artistul vine cu ceva nou, cu ceva personal și profund — vine cu „The Sun”, noul său album, pe care îl va lansa live, alături de trupa sa, în fața publicului bucureștean.
„The Sun” — un nou capitol, același suflet„The Sun” reprezintă un moment de cotitură în cariera lui Haddaway. Este albumul prin care artistul se întoarce la ceea ce l-a definit întotdeauna — căldura, emoția, autenticitatea — dar o face cu ochii larg deschiși spre prezent. Piesele noului album îmbină rădăcinile eurodance și pop cu influențe subtile de jazz și reggae, creând un sunet care sună simultan familiar și proaspăt, nostalgic și modern.
Este, în esență, un album despre reinventare fără renegare. Haddaway nu încearcă să fie altcineva. Dimpotrivă — cu „The Sun”, el celebrează tot ceea ce a fost, adăugând straturi noi de maturitate artistică și sensibilitate. Fiecare piesă poartă amprenta unui om care a trăit intens, care a văzut lumea, care a cântat pe scenele din zeci de țări și care, la capătul acestei călătorii, a ales să compună un album despre lumină.
Lansarea live a acestui album la București este, astfel, mult mai mult decât un concert. Este un eveniment artistic în sine, o premieră pe care publicul român o va experimenta printre primii din lume.
Layzee ex. Mr. President — invitatul care completează perfect tabloulDacă Haddaway este vocea care a întrebat lumea ce este dragostea, Layzee este vocea care a convins-o să danseze fără oprire. Fostul solist al formației Mr. President vine la București ca invitat special al lui Haddaway, iar această alegere nu este întâmplătoare — este o declarație despre prietenie, despre respect mutual și despre o epocă muzicală pe care amândoi au contribuit decisiv să o definească.
Mr. President a luat naștere la Hamburg, la începutul anilor ’90, și a devenit în scurt timp unul dintre cele mai de succes proiecte eurodance ale deceniului. Trupa era un trio format din T-Seven, Lady Danii și Layzee, iar chimia dintre ei era evidentă de la primele acorduri. Dar explozia globală a venit în 1996, odată cu lansarea piesei „Coco Jamboo” — un fenomen muzical care a dominat topurile din peste 30 de țări simultan, a vândut milioane de exemplare și a transformat Mr. President dintr-o trupă promițătoare într-o forță a industriei muzicale internaționale.
„Coco Jamboo” a fost urmată de o serie de hituri care au consolidat statutul grupului în panteonul eurodance-ului mondial: „Up ‘n Away”, „Jojo Action”, „I’ll Follow the Sun”, „In the Sunshine” — piese care, la peste 25 de ani distanță, continuă să provoace reacții imediate și entuziaste pe orice ring de dans din lume. Există o calitate aparte în muzica acelor ani, o simplitate și o bucurie pură care s-au dovedit impermeabile la trecerea timpului.
Layzee — pe numele real Ray Horton — a fost nu doar vocea, ci și sufletul vizibil al trupei. Cu o energie scenică debordantă, un simț înnăscut al spectacolului și o capacitate rară de a conecta instantaneu cu publicul, el a transformat fiecare concert al lui Mr. President într-o experiență. Nu cânta pur și simplu — trăia pe scenă, și publicul o simțea la fiecare pas, la fiecare frază, la fiecare privire aruncată spre sală.
După perioada de glorie a trupei, Layzee a continuat să performeze, să creeze și să mențină vie flacăra unui gen muzical care, contrar multor predicții, nu a murit niciodată cu adevărat. Eurodance-ul trăiește, și Layzee este unul dintre cei mai credibili și mai îndrăgiți ambasadori ai săi.
Două lumi, o singură scenăReunirea lui Haddaway și Layzee pe aceeași scenă este mai mult decât o întâlnire a două nume mari. Este convergența a două povești paralele, a două cariere care s-au desfășurat în același univers muzical, care au împărțit aceleași topuri, aceleași festivaluri, aceeași iubire a publicului european — și care acum se intersectează, la București, pentru o seară care promite să fie, fără exagerare, istorică.
Haddaway însuși a vorbit cu entuziasm despre prezența lui Layzee la concert:
„Layzee este unul dintre cei mai autentici artiști pe care i-am cunoscut vreodată. Când cântăm împreună, simți că anii ’90 nu au plecat niciodată cu adevărat — ei doar au așteptat momentul potrivit să se întoarcă. București, pregătiți-vă pentru o noapte pe care nu o veți uita!”
Sunt cuvinte care spun totul despre spiritul acestei seri. Nu este vorba despre nostalgie de dragul nostalgiei, despre o întoarcere forțată în trecut. Este vorba despre celebrarea unei muzici care a contat, a unui gen care a marcat profund cultura populară globală și care continuă să aducă bucurie, energie și conexiune umană.
Concertul începe la ora 21:00, la Cosmo Dome, iar biletele pot fi achiziționate accesând iabilet.ro.
Sancțiunile sunt legate de reprimarea protestelor izbucnite în Iran la începutul anului. „Noile includeri pe lista de sancțiuni vizează o serie de persoane și entități care au jucat un rol esențial în reprimarea protestelor de stradă din ianuarie 2026, care au dus la mii de victime civile”, se arată în comunicatul Consiliului UE.
Oficiali din securitate și justiție, pe lista sancțiunilorPe listă se află vice-ministrul iranian de interne responsabil de securitate și aplicarea legii, precum și mai mulți comandanți ai filialelor locale ale Corpulului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), acuzați că au fost direct implicați în reprimarea violentă a protestelor.
Consiliul UE a sancționat, de asemenea, două structuri ale Gărzilor Revoluționare implicate în coordonarea forțelor de securitate care au intervenit împotriva protestatarilor, inclusiv la Teheran și în provincia Khorasan Razavi, din nord-estul Iranului, unde represiunea a fost deosebit de violentă.
Lista include și membri ai sistemului judiciar iranian care au participat la procese împotriva protestatarilor pașnici, a activiștilor civici și sociali, inclusiv activiști pentru drepturile femeilor, precum și a jurnaliștilor și activiștilor politici critici față de autorități.
Companii IT și poliția cibernetică, sancționatePotrivit Consiliului UE, unele dintre persoanele incluse sunt responsabile pentru obținerea de confesiuni forțate, încălcarea garanțiilor unui proces echitabil și pronunțarea unor pedepse severe împotriva activiștilor pașnici.
De asemenea, sancțiuni au fost impuse companiei iraniene de servicii IT Naji Research and Development Company, responsabilă pentru dezvoltarea aplicației mobile Nazer, utilizată de forțele de ordine pentru supravegherea și controlul cetățenilor. Pe listă se află și șeful poliției cibernetice din Teheran, instituție implicată în cenzurarea internetului și a conținutului de pe rețelele sociale.
Restricții financiare și interdicții de intrareÎn total, măsurile restrictive ale Uniunii Europene pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Iran se aplică în prezent unui număr de 263 de persoane și 53 de organizații.
Persoanelor și organizațiilor incluse pe listă le-au fost blocate conturile și bunurile deținute în Uniunea Europeană, iar cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să le pună la dispoziție fonduri sau alte resurse economice. Cei sancționați nu pot intra sau tranzita spațiul Uniunii.
În plus, rămâne în vigoare interdicția de export către Iran a echipamentelor care ar putea fi utilizate pentru represiunea internă sau pentru monitorizarea telecomunicațiilor.
Regimul de sancțiuni, în vigoare din 2011Uniunea Europeană a introdus încă din 2011 un regim de sancțiuni pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Iran, măsuri care au fost reînnoite anual și prelungite cel mai recent până la 13 aprilie 2026.
Într-o declarație emisă în timpul protestelor din ianuarie, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a condamnat utilizarea violenței, detențiile arbitrare și intimidarea protestatarilor de către forțele de securitate iraniene și a cerut eliberarea persoanelor reținute pentru exercitarea drepturilor fundamentale.
