Acest lucru l-a condus, la rândul său, să devină unul dintre cei mai bogați oameni din lume; Forbes îl clasează pe locul 18, cu o avere estimată la 104 miliarde de dolari. Și, la fel ca majoritatea magnaților importanți, Gates are un portofoliu larg de afaceri dincolo de Microsoft, scrie El Economista.
Printre acestea, una dintre cele mai mari și mai influente este Fundația Bill & Melinda Gates, fondată în anul 2000 de Gates și fosta sa soție, Melinda. În prezent, este cea mai mare organizație filantropică din lume și un jucător important în politicile globale de sănătate, educație și alimentație.
Fundația a anunțat recent că va cheltui un record de 9 miliarde de dolari în 2026, cel mai mare buget anual de până acum, în timp ce se pregătește să elimine până la 500 de locuri de muncă în următorii cinci ani.
Aceasta face parte din planul de a începe închiderea fundației, așa cum a explicat Gates anul trecut, cu scopul de a înceta complet operațiunile până în 2045. Directorul general al fundației, Mark Suzman, a declarat că reducerile vor fi graduale.
„Vom face acest lucru cu atenție, gândire și sistematic… Îl vom recalibra în fiecare an. Obiectivul de 500 de persoane este o țintă maximă. Sper sincer că nu va trebui să atingem un număr atât de mare.”
Fundația Bill și Melinda Gates are un personal de peste 2.300 de angajați, iar planurile sale includ lăsarea unor posturi vacante, care ne putem aștepta să fie înlocuite de inteligența artificială pe măsură ce trec anii.
În același timp, Gates recunoaște că reducerea cheltuielilor publice pentru ajutor extern, inclusiv tăieri de bugete în unele țări, a produs efecte devastatoare. El avertizează că, dacă lumea nu restabilește sprijinul financiar pentru programele de sănătate și dezvoltare, progresul consemnat de un sfert de secol ar putea fi anulat, iar suferința umană ar crește semnificativ.
Gates rămâne încrezător că inovațiile tehnologice și științifice pot duce omenirea către o perioadă de progres fără precedent, dar avertizează că fără finanțare robustă în următorii ani, riscurile regresului, inclusiv creșterea mortalității copiilor și pierderea oportunităților de dezvoltare, rămân foarte reale.
În timp ce statele bogate sunt preocupate de îmbătrânirea populației și de efectele asupra muncii, pensiilor și sănătății, multe regiuni mai sărace, mai ales din Africa, se confruntă cu provocarea unui număr tot mai mare de tineri ambițioși, frustrați de lipsa oportunităților economice și a libertăților politice, scrie Financial Times.
Născuți între 1997 și 2012, cei din Generația Z au anul acesta între 14 și 29 de ani, trecând decisiv în prim-planul scenei politice.
Statele cu mulți tineri, mai expuse la conflictePotrivit Our World in Data, aproximativ 80 de țări cu o populație cumulată de 2,5 miliarde de oameni au o vârstă mediană de 29 de ani sau mai mică, ceea ce le face țări dominate demografic de Generația Z.
Printre ele se numără Uzbekistan (vârstă mediană 29), Ecuador (28) și Filipine (26), precum și majoritatea celor 54 de țări ale Africii, cele mai tinere fiind Uganda (16) și Niger (15). Doar patru state africane, Mauritius, Seychelles, Tunisia și Maroc, au o vârstă mediană de peste 29 de ani.
Cercetările arată că populațiile foarte tinere pot fi asociate cu instabilitate politică, mai ales când instituțiile sunt slabe iar locurile de muncă sunt puține. Un studiu publicat în 2006 de cercetătorul Henrik Urdal concluziona că țările cu un „val” mare de tineri sunt mai expuse la violență politică, inclusiv războaie civile, revolte și terorism.
Există și exemple sugestive din țări cu vârsta mediană mai ridicată, precum Iran (34 de ani) și Maroc (31). În aceste cazuri, combinația dintre probleme economice și furia față de elite a scos oamenii în stradă. Însă ca regulă generală, cu cât o țară e mai tânără, cu atât crește riscul unor reacții sociale puternice și greu de anticipat.
Sudanul e un exemplu de rezultat neașteptat. În 2019, protestele pornite de la prețul pâinii au dus la căderea dictatorului Omar al-Bashir, aflat la putere de 30 de ani. Însă în aprilie 2023, armata, care părea să accepte tranziția democratică, a intrat într-un conflict care a împins țara într-un război civil devastator.
Prima generație „nativ digitală”Generația Z este prima generație „nativ digitală” și are acces rapid la informații: vede mai ușor corupția, eșecurile guvernelor și diferențele dintre viața oamenilor obișnuiți și stilul de viață al elitelor. Asta poate amplifica frustrarea.
În Kenya, în 2024, protestele Generației Z l-au obligat pe președintele William Ruto să renunțe la creșteri de taxe și să își demită cabinetul. Tinerii au acuzat politicienii că au făcut datorii inutile, în timp ce își afișau luxul pe rețelele sociale.
Sondajele Afrobarometer arată că majoritatea africanilor preferă democrația: două treimi dintre respondenți, în 39 de țări, au spus în 2024 că o preferă altor forme de guvernare.
Paradoxal, tocmai dezamăgirea față de democrații slabe îi face pe unii tineri să fie mai toleranți cu lideri autoritari sau cu armata la putere. În Madagascar, tinerii au răsturnat guvernul lui Andry Rajoelina, însă doar cu ajutorul forțelor armate, care sunt acum la putere.
În octombrie 2025, tinerii au ieșit în stradă în Tanzania pentru a protesta împotriva unor alegeri trucate, unii cerând intervenția armatei. Poliția și forțele de securitate au ucis sute de oameni, iar Samia Suluhu Hassan s-a declarat câștigătoare cu un scor greu de justificat, de 98% din voturi.
Gen Z poate fi o forță destabilizatoare și în țările bogateChiar și în țările mai bogate, unde Generația Z nu este majoritară și unde revendicările sale sunt mai puțin existențiale, aspirațiile economice și politice ale generației TikTok devin o forță tot mai puternică.
După unele criterii, Gen Z este poate cea mai privilegiată generație din istorie, însă mulți tineri din SUA și Europa sunt frustrați de costul locuințelor, datoriile pentru studii și teama că inteligența artificială le va reduce șansele pe piața muncii. Se tem pentru viitorul lor și pot fi nemulțumiți de avantajele pe care le au generațiile mai în vârstă.
În mai multe regiuni ale lumii, inclusiv în SUA, Franța și Germania, dar și în țări mai puțin dezvoltate, mulți tineri se îndreaptă spre opțiuni politice care altădată erau considerate marginale.
Concluzia este că Gen Z poate fi o forță destabilizatoare atât în țările cu populații foarte tinere, cât și în cele bogate și îmbătrânite, unde miza economică și politică este mare.
Partida s-a decis în minutul 94 al primei reprize de prelungiri. Pape Gueye a înscris cu un șut puternic în vinclu, aducând victoria „Leilor din Teranga”, într-o finală dramatică. Înainte de prelungiri, tensiunea a atins cote maxime. După o pauză de 14 minute, portarul Édouard Mendy a salvat o lovitură de pedeapsă executată în stil „Panenka” de Brahim Díaz. S-a întâmplat chiar în ultimele momente ale timpului regulamentar, scrie CNN.
Scandalul a izbucnit când Marocul a primit un penalty în prelungirile timpului regulamentar. Iar asta imediat după ce Senegalului i-a fost anulat un gol pe care jucătorii și staff-ul îl considerau valid. Drept reacție, fotbaliștii senegalezi au părăsit temporar terenul. Între rezervele celor două echipe au avut loc altercații. Din tribune câțiva suporteri senegalezi au coborât spre zona fotografilor, încercând să intre pe gazon. Un scaun a fost aruncat pe teren, ceea ce a determinat intervenția rapidă și numeroasă a jandarmeriei. Prelungirile au început cu un cordon de securitate între tribune și teren.
Acesta este al doilea titlu al Senegalului în Cupa Africii pe Națiuni, după cel obținut în 2021. Atunci a reușit să învingă Egiptul, la loviturile de departajare. Succesul de la Rabat consolidează poziția echipei Senegalului drept una dintre cele mai puternice selecționate africane din ultimul deceniu, într-o finală care va rămâne memorabilă atât pentru rezultat, cât și pentru desfășurarea plină de tensiune.
Cel puțin 18 persoane și-au pierdut viața, iar aproximativ 50.000 de oameni au fost forțați să-și părăsească locuințele, în timp ce flăcările continuă să se extindă.
Guvernul a declarat „stare de catastrofă” în regiunile Nuble și Biobio, situate la circa 500 de kilometri sud de capitala Santiago. Decizia a fost anunțată duminică chiar de președintele Gabriel Boric, care a transmis că toate resursele statului au fost puse la dispoziție pentru a face față situației.
Localități întregi evacuate peste noaptePotrivit Sky News, pompierii luptau duminică cu nu mai puțin de 24 de incendii active în întreaga țară. Cele mai afectate zone sunt comunitățile din sud, unde vântul puternic și temperaturile neobișnuit de ridicate alimentează focul și îngreunează intervențiile.
Autoritățile au comunicat că peste 300 de locuințe sunt distruse și aproape 85 de kilometri pătrați de teren au fost deja mistuiți de flăcări. Mai multe localități au fost evacuate în grabă, unele chiar în timpul nopții.
Luați prin surprindere de flăcăriLocalnicii spun că incendiile au izbucnit brusc, după miezul nopții, și au prins oamenii nepregătiți. Mulți nu au plecat la timp, crezând că focul se va opri la marginea pădurii. „Totul a fost complet scăpat de sub control. Nimeni nu se aștepta la așa ceva”, a povestit un locuitor dintr-o zonă afectată.
În unele orașe, autoritățile locale au acuzat lipsa intervenției rapide din partea guvernului central. Primarul orașului Penco, din regiunea Biobio, a transmis public că, timp de ore întregi, comunități întregi au ars fără niciun sprijin vizibil din partea statului. „Oamenii își văd casele arzând și nu primesc ajutor”, a spus edilul, criticând întârzierile în trimiterea forțelor de intervenție.
Incendiile, încă activeAutoritățile chiliene au avertizat că situația rămâne extrem de periculoasă. Vântul și căldura pot extinde incendiile în orice moment, iar bilanțul victimelor ar putea crește. Pentru mii de familii, noaptea nu mai înseamnă odihnă, ci fuga din calea focului.
Potrivit raportului publicat luni, averea miliardarilor a atins un nivel record în 2025. Oxfam susține că această acumulare de averi „subminează libertatea politică” și accentuează inegalitățile sociale. Tot începând de luni, la Davos, se întâlnesc cei mai bogați și influenți lideri ai lumii, în cadrul Forumului Economic Mondial.
La evenimentul organizat în stațiunea din Alpii elvețieni, președintele american este așteptat miercuri.
Bogații devin tot mai bogațiPentru prima dată în istorie, există acum peste 3.000 de miliardari la nivel mondial. Averea lor cumulată este estimată la 18.300 de miliarde de dolari. Iar în ultimul an, patrimoniul acestora a crescut cu 16,2%, de trei ori mai rapid decât media ultimilor cinci ani.
În același timp, reducerea sărăciei globale a încetinit după pandemia din 2020.
Raportul organizației, citat de Le Figaro, arată că cei mai bogați 12 miliardari din lume dețin împreună mai multă avere decât jumătatea cea mai săracă a populației globale, adică aproximativ patru miliarde de oameni.
Oxfam: Averile deschid ușa puteriiÎn analiza sa, ONG-ul spune că marile averi oferă acces direct la putere. Ultra-bogații pot influența deciziile politice, pot finanța campaniile electorale și pot controla instituțiile media.
Potrivit estimărilor Oxfam, miliardarii au de peste 4.000 de ori mai multe șanse să ocupe o funcție politică decât cetățenii obișnuiți.
Politicile lui Trump, favorabile bogațilorSunt menționate în special Statele Unite, unde mai mulți membri ai administrației conduse de Donald Trump sunt miliardari. Organizația critică politicile fiscale promovate de administrația Donald Trump, care favorizează marile averi și companiile multinaționale. Totodată, unele multinaționale au fost exceptate de la taxa minimă globală de 15%, stabilită printr-un acord internațional.
„Inegalitățile economice și politice pot duce rapid la erodarea drepturilor și a siguranței oamenilor”, avertizează directorul general al Oxfam, Amitabh Behar.
ONG-ul cere impozitarea reală a marilor averi și limitarea finanțării politice de către ultra-bogați.
Ministerul Afacerilor Externe de la Sofia consideră că noile structuri de conducere prevăzute în plan sunt esențiale pentru stabilizarea regiunii.
„Formarea Consiliului pentru Pace, a Consiliului Executiv, precum și numirea unui Comitet Național de Management pentru Gaza, alcătuit din tehnocrați palestinieni, reprezintă pași importanți către stabilizarea și reconstrucția regiunii”, au transmis sâmbătă oficialii bulgari, citați de Novinite.
Planul, aplicat fără excepțiiBulgarii au subliniat că planul trebuie aplicat integral, fără excepții. Printre elementele-cheie menționate se numără securitatea, ajutorul umanitar și reconstrucția. Planul pentru Gaza beneficiază de sprijinul Consiliului de Securitate al ONU.
„Subliniem importanța implementării tuturor punctelor Planului, inclusiv dezarmarea Hamas, acordarea de asistență umanitară tuturor celor aflați în nevoie și reconstrucția Gazei”, au comunicat diplomații bulgari.
Avantaj diplomatic pentru SofiaUn rol central în acest proces îl va avea fostul ministru bulgar de Externe, Nikolai Mladenov, numit Înalt Reprezentant al Consiliului pentru Pace pentru Gaza.
Ministerul de Externe îl descrie pe Mladenov drept „un diplomat cu o vastă experiență în Orientul Mijlociu”. În calitate de Trimis Special al ONU pentru Procesul de Pace din Orientul Mijlociu, acesta „se bucură de încrederea tuturor părților implicate în conflict, precum și a mediatorilor internaționali”.
Bulgaria vrea un rol activSofia și-a exprimat nu doar sprijinul politic, ci și disponibilitatea de a se implica direct în punerea în aplicare a planului.
„Susținem implementarea Planului pentru pace și ne exprimăm disponibilitatea pentru o posibilă contribuție națională”, au precizat autoritățile bulgare.
Oficialii spun că Bulgaria va continua să sprijine inițiativele internaționale pentru stabilitatea Orientului Mijlociu și că este deschisă discuțiilor privind asumarea unui rol concret în acest demers
„Vom continua să susținem eforturile pentru obținerea unei păci și a unei securități durabile în Orientul Mijlociu și suntem pregătiți să discutăm un rol constructiv pentru țara noastră în noua inițiativă”, au transmis reprezentanții Ministerului de Externe.
Armata rusă pregătește noi atacuri asupra unor obiective strategice din sistemul energetic al Ucrainei. Este vorba de stațiile de transformare care susțin funcționarea centralelor nucleare, a anunțat Direcția Principală de Informații (GUR) a Ministerului Apărării ucrainean.
„Pentru a forța Ucraina să accepte cereri de capitulare inacceptabile în vederea încheierii războiului, statul agresor Rusia ia în calcul atacarea unor obiective strategice din sistemul energetic al țării noastre, în special a stațiilor de transformare care alimentează centralele nucleare ucrainene”, a transmis GUR pe canalul său oficial de Telegram, citată de Interfax-Ukraine.
Infrastructura nucleară a UcraineiUcraina dispune de patru centrale nucleare energetice active – Zaporojie, Rivne, Hmelnițki și Pivdennoukrainsk – care asigură o parte semnificativă din producția de electricitate a țării.
Cea mai mare dintre acestea, centrala de la Zaporojie, este și cea mai mare din Europa și se află sub ocupație rusă din 2022. Funcționarea acestor unități depinde de conectarea lor la rețeaua energetică națională, prin stații de transformare și linii de înaltă tensiune, care permit evacuarea energiei produse și menținerea siguranței reactoarelor.
Ofițerii ucraineni de informații spun că Moscova urmărește prin aceste acțiuni să deconecteze reactoarele centralelor nucleare de la sistemul energetic unificat al Ucrainei. Dacă acest plan va reuși, populația civilă ar putea rămâne „complet fără electricitate și căldură”.
Totodată, Rusia intenționează să își intensifice campania de presiune asupra statelor europene și asupra Occidentului în ansamblu. Scopul este descurajarea sprijinului acordat Ucrainei, în special a celui care vizează capacitatea de a respinge atacurile aeriene rusești asupra infrastructurii energetice critice.
„Până la jumătatea lunii ianuarie, forțele ruse au desfășurat activități de recunoaștere asupra a zece obiective critice de infrastructură energetică din nouă regiuni ale Ucrainei”, au precizat serviciile de informații.
„Intențiile Kremlinului de a ataca stații de transformare, folosind mijloace hibride pentru a afecta producția de energie a centralelor nucleare, demonstrează caracterul genocidar al războiului” purtat de Rusia împotriva Ucrainei, au transmis oficialii Apărării de la Kiev.
Reluarea activității a fost posibilă după ce autoritățile SUA au acordat companiei o derogare temporară de la sancțiunile impuse. Autoritățile de la Belgrad au atras atenția în repetate rânduri că oprirea prelungită a rafinăriei ar fi afectat grav aprovizionarea internă cu motorină și benzină.
Potrivit Ministerului sârb al Energiei, citat de Reuters, rafinăria a fost repornită etapizat. Inițial, a trecut printr-o etapă tehnică de menținere a instalațiilor – circulație caldă, urmată de reluarea procesării țițeiului. Primele cantități de motorină vor ajunge pe piață în a doua jumătate a lunii ianuarie, ceea ce ar trebui să stabilizeze oferta internă.
NIS, esențială pentru piața carburanților din SerbiaNIS are un rol strategic în economia Serbiei, asigurând cea mai mare parte a producției interne de produse petroliere. Compania este deținută în principal de Gazprom Neft și Gazprom, alături de statul sârb, iar includerea sa pe lista sancțiunilor americane a pus sub semnul întrebării funcționarea pe termen lung a rafinăriei.
Autoritățile caută soluțiiPentru a reduce expunerea la sancțiuni, autoritățile sârbe și conducerea companiei analizează soluții pe termen mediu și lung, inclusiv modificarea structurii de acționariat sau atragerea unui investitor din Uniunea Europeană. Sunt analizate și posibile măsuri de intervenție a statului, invocându-se necesitatea protejării securității energetice.
Serbia încearcă să mențină un echilibru delicat între relațiile cu Rusia, presiunile occidentale și nevoia de stabilitate economică internă, iar situația rafinăriei Pančevo este urmărită îndeaproape atât la Belgrad, cât și la Bruxelles și Washington.
Din delegație fac parte ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, ministrul energiei, Bogdan Ivan, precum și consilierul prezidențial Radu Burnete.
Marile teme ale ediției 2026Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că oficialii români participă la reuniune la invitația președintelui Forumului Economic Mondial. Evenimentul, ajuns la a 56-a ediție, a început duminică și se desfășoară pe parcursul a cinci zile.
Tema centrală din acest an este „În spiritul dialogului”, Forumul propunându-și să ofere „o platformă imparțială de dialog”, într-un context internațional marcat de tensiuni politice și diferențe tot mai vizibile între state.
Agenda discuțiilor vizează cooperarea internațională, economia, investițiile în educație și forța de muncă, impactul noilor tehnologii și creșterea nivelului de trai la nivel global.
Relațiile Europa–SUA, pe agenda DavosLa Davos sunt așteptați șefi de stat și de guvern, miniștri, lideri ai organizațiilor internaționale, reprezentanți ai mediului academic, ai presei și ai societății civile. Aproximativ 3.000 de reprezentanți din 130 de țări, inclusiv 64 de șefi de stat și de guvern, și-au anunțat prezența.
Potrivit MAE, forumul va fi și „un context pentru discuții internaționale” despre evoluțiile recente din relațiile dintre Europa și Statele Unite.
România, cu „cea mai consistentă delegație”Ministerul a menționat că România participă cu „cea mai consistentă delegație guvernamentală din toate edițiile anterioare ale conferinței”, ca urmare a „angajamentului asumat de Guvern și de Administrația Prezidențială pentru întărirea diplomației economice”.
Ministrul de externe, Oana Țoiu, revine la Davos după ce în 2019 a fost prezentă ca expert, în rolul de vorbitor.
Uniunea Europeană analizează impunerea unor tarife de retorsiune în valoare de 93 de miliarde de euro sau restricționarea accesului companiilor americane pe piața comunitară. Opțiunile analizate ar trebui să le ofere liderilor europeni pârghii de negociere în discuțiile cu Donald Trump, care vor avea loc în această săptămână la Forumul Economic Mondial din Elveția, potrivit Financial Times.
Evenimentul reunește anual, la Davos, șefi de stat și de guvern, lideri politici, directori ai instituțiilor internaționale și reprezentanți de top ai mediului de afaceri, pentru dezbateri privind geopolitica și economia mondială. La ediția din acest an, care a început duminică, participă aproximativ 3.000 de reprezentanți din 130 de țări, inclusiv 64 de șefi de stat și de guvern.
Danemarca: „Europa nu va fi șantajată”Donald Trump a anunțat că intenționează să introducă tarife progresive împotriva mai multor state europene – Danemarca, Suedia, Franța, Germania, Olanda și Finlanda, precum și Regatul Unit și Norvegia – până când Statelor Unite li se va permite să cumpere Groenlanda.
Într-o declarație comună, cele opt țări au transmis că „amenințările cu tarife subminează relațiile transatlantice și riscă o spirală descendentă periculoasă”.
Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, spune că „Europa nu va fi șantajată”, poziție susținută și de ministrul german de Finanțe, de premierul Suediei și de ministrul de Externe al Olandei.
Consiliul UE, în reuniune extraordinarăPreședintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat duminică că va convoca o reuniune extraordinară a Consiliului European în zilele următoare, pentru a stabili o poziție comună a UE în disputa cu Statele Unite.
Premierul britanic Keir Starmer a discutat telefonic cu Donald Trump, transmițându-i că impunerea de tarife împotriva aliaților pentru apărarea securității colective a NATO este greșită. Downing Street a precizat că Starmer și-a reiterat poziția privind Groenlanda și a subliniat că securitatea în Nordul Îndepărtat este o prioritate pentru toți aliații NATO, în vederea protejării intereselor euro-atlantice.
SUA: Europa este prea slabăDe partea americană, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a minimalizat amenințările europene, spunând că Europa este prea slabă pentru a-și asigura propria securitate și că președintele SUA folosește pârghii strategice și prerogative de urgență pentru a-și atinge obiectivele. El a lăsat să se înțeleagă că Donald Trump nu intenționează să își schimbe poziția, afirmând că „europenii proiectează slăbiciune, iar SUA proiectează forță”.
Consilierul economic al Casei Albe, Kevin Hassett, a sugerat însă că Washingtonul rămâne deschis unui posibil acord privind Groenlanda, afirmând că este momentul ca retorica să fie temperată și ca părțile să încerce să ajungă la o soluție negociată.
