Fondatorul trustului, Adrian Sârbu, a făcut un atac direct la adresa conducerii actuale a PRO-TV.
„18 ani am dus PRO-TV-ul în cârcă. (…) eu nu mai exist în lumea PRO-TV-ului încă din 2013 – când au venit niște cetățeni care erau dușmanii mei și le-au zis tuturor să nu-mi mai pronunțe numele. Astăzi, PRO TV este ostaticul unor impostori”, a declarat omul de afaceri Adrian Sârbu.
Într-un interviu la Aleph News, Sârbu a vorbit și despre parcursul televiziunii, dar și cum a înființat-o.
„A venit Revoluția, din întâmplare am ajuns membru al primei structuri de conducere a României – Guvernul Frontului Salvării Naționale. Nu am complotat acolo, dar m-am trezit pe listă și am ajuns în felul ăsta în Guvernul Roman. (…)
Mi-am făcut un plan, i-am povestit lui Țiriac și în toamna lui ’90 mi-am dat demisia și imediat m-a sunat Țiriac și mi-a zis: «Hai să facem televiziune» și i-am zis: «Bagă banu’!» și 4 ani n-a băgat”, a declarat Sârbu.
El a povestit și că Ion Iliescu „a avut o contribuție mare” pentru că „s-a lăsat păcălit”. „Era o rezistență extraordinară din partea nomenclaturii televiziunii și diverși securiști politruci pentru că ei nu voiau să aibă nimeni licență, că i-ar fi fi distrus”, a declarat Sârbu.
Sârbu a declarat că „lansarea trustului PRO TV din decembrie ’95 a fost cel mai important moment după Revoluție, pentru că a pus bazele trecerii de la comunism la capitalism”, spunând și că înființarea trustului „a redat încrederea românilor”.
El a vorbit și despre victoria lui Constantinescu și a Convenției Democrate. „PRO TV l-a adus la putere pe Constantinescu. El a recunoscut asta, că era un om sincer. A agregat și nemulțumirile și așteptările poporului român și s-a văzut la vot”
Sârbu spune că principalul obiectiv al televiziunii, după alegerile din 1997 a fost intrarea României în NATO. „Timp de 8 ani de zile, PRO TV a investit 2 milioane de dolari din banii acționarului ca să promoveze România în lume, ca să putem fi înscriși pe lista NATO. N-am reușit atunci. Am reușit abia în 2004”.
Potrivit Centrului Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române, este semnalată ceață, vizibilitatea în trafic fiind redusă sub 200 de metri, pe autostrada A1 București – Pitești, tronsonul cuprins între km. 11 și 149, precum și izolat, pe A0 Centura Capitalei, A3 București – Ploiești și pe A7 Ploiești – Focșani, carosabilul fiind umed.
La nivel național se circulă preponderent pe un carosabil umed, fără precipitații, iar pe artere rutiere din județele Arad, Caraș-Severin, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Sălaj, Teleorman, Timiș și Vâlcea vizibilitatea este redusă izolat la sub 200 metri și izolat sub 50 de metri din cauza ceții.
Pe arterele rutiere principale, respectiv autostrăzile A1 București-Pitești, A2 București-Constanța, DN 1 Ploiești-Brașov, traficul rutier se desfășoară fluent, în condițiile unui carosabil umed, cu vizibilitate bună.
În perioada 21 noiembrie – 19 decembrie 2025, sunt impuse restricții de circulație pe DN 7, tronsonul kilometric 200+500 de metri – 201+500 de metri, în afara localității Călimănești, județul Vâlcea, atât în cursul zilei, cât și pe parcursul nopții, pentru efectuarea unor lucrări de întreținere a viaductului Cârligu Mic. Circulația rutieră se desfășoară alternativ, pe un singur sens, dirijat prin piloți de circulație și prin semaforizare.
Polițiștii rutieri le recomandă șoferilor ca înainte de a porni în călătorie, șoferii să se informeze cu privire la condițiile meteorologice și la restricțiile impuse pe traseu. De asemenea, șoferii trebuie să se asigure de o bună vizibilitate din autovehicul, prin curățarea parbrizului, lunetei şi a geamurilor laterale, să ruleze cu o viteză adaptată condițiilor de trafic și de drum, astfel încât să poată face orice manevră în condiții de siguranță, se folosească frâna de motor pentru reducerea vitezei.
Pentru deplasarea pe suprafețe carosabile acoperite cu polei, gheață sau zăpadă, legislația rutieră prevede obligativitatea echipării autovehiculelor cu anvelope de iarnă.
Cunoscut în Mexic sub numele de „Chapitos” sau „micul Chapos”, Joaquin Guzman Lopez și fratele său Ovidio Guzman Lopez au fost acuzați că aceștia conduc o facțiune a cartelului din Sinaloa.
Autoritățile federale au descris operațiunea drept un efort masiv de a trimite cantități „uluitoare” de fentanil în SUA, potrivit Associated Press.
Joaquin Guzman Lopez a pledat vinovat pentru două acuzații de trafic de droguri, dar și continuarea activității criminale.
El și un alt lider longeviv al cartelului Sinaloa, Ismael „El Mayo” Zambada, au fost arestați în iulie 2024 în Texas, după ce au aterizat în SUA cu un avion privat.
Ambii bărbați au pledat anterior nevinovați pentru diverse acuzații de trafic de droguri, spălare de bani și deținere de arme de foc. Capturarea lor a provocat o creștere a violenței în statul Sinaloa din nordul Mexicului, în urma ciocnirilor dintre două facțiuni ale cartelului Sinaloa.
Ca parte a acordului de recunoaștere a vinovăției, Joaquin Guzman Lopez a recunoscut că a ajutat la supravegherea producției, dar și introducerea și punerea în vânznare în SUA a unei cantități mari de cocaină, heroină, metamfetamină, marijuana și fentanil, alimentând o criză care a contribuit la zeci de mii de decese prin supradoză în fiecare an.
Potrivit sursei citate, avocatul său, Jeffrey Lichtman, a felicitat autoritățile americane și cele mexicane.
„Până în prezent, guvernul a fost foarte corect cu Joaquin”, a declarat el după înfățișarea la tribunal. „Apreciez faptul că guvernul mexican nu a intervenit”.
Primul fiu al lui El Chapo care a încheiat o înțelegere cu procurorii din SUAFratele său, Ovidio, a devenit primul fiu al lui „El Chapo” care a încheiat o înțelegere cu procuratura SUA în iulie.
El a pledat vinovat pentru trafic de droguri, spălare de bani și deținere ilegală de arme de foc, pentru rolul său ca lider al cartelului. Experții juridici americani au calificat înțelegerea drept „un pas important pentru guvernul SUA” în ceea ce privește anchetarea ți urmărirea penală a liderilor cartelului Sinaloa.
Tatăl celor doi fii, Joaquin „El Chapo” Guzman, a fost condamnat la închisoare pe viață în 2019, pentru rolul său de fost lider al cartelului spaniol, după ce a introdus cantități de cocaină și alte tipuri de droguri în SUA, timp de 25 de ani. Frații urmau să preia rolul de lideri ai cartelului, după tatăl lor.
Potrivit ISU Dobrogea, incendiul s-a manifestat la primul etaj al unei clădiri de locuințe din Constanța, de pe strada Caraiman, numărul 10. Blocul numără trei etaje.
Pentru stingerea incendiului au intervenit pompierii ISU Dobrogea, cu trei autospeciale de stingere, Descarcerare, o alutoplatformă, un echipaj SMURD de tip B, dar și o ambulanță SAJ.
După izbucnirea incendiului, 10 locatari s-au autoevacuat din imobil, potrivit pompierilor.
Revenim cu detalii, în funcție de dinamica evenimentului.
Cotidianul danez Jyllands-Posten, scrie că România „a făcut tot posibilul pentru a zgudui Danemarca”, care, însă, și-a găsit ritmul în repriza a doua, câștigând detașat.
Jurnaliștii danezi au mai precizat că selecționata lui Mihăilă „a creat momente de confuzie și stres în rândurile Danemarcei, când cele două „națiuni” s-au întâlnit într-o finală de grupă „palpitantă” la CM de Handbal.
Publicația a remarcat jocul româncelor: „Când româncele au marcat patru goluri consecutive imediat după pauză și au preluat conducerea”, danezele „și-au revenit și le-au învins pe românce în mod categoric”, relatând și scorul meciului, de 31 – 39.
România a fost numită „cel mai puternic adversar de până acum” întâlnit de selecționata feminină daneză. Publicația nordică relatează că meciul, din perspectiva danezelor, „a fost caracterizat de prea multe atacuri defensive lungi și ample”. Jurnaliștii danezi au mai notat că „atunci când adversarul devine agresiv nu este suficient să încasezi atât de multe goluri”.
Trine Østergaard: Româncele sunt excentrice și individualiste purterniceGolurile româncelor au fost remarcate și de jurnaliștii cotidianului BT, care au precizat că „la începutul reprizei a doua, româncele au preluat conducerea după patru goluri consecutive”, spunând că situația a provocat „o stare de neliniște” printre daneze.
Căpitanul selecționatei daneze, „Trine Østergaard”, care a jucat primul meci după accidentarea sa la gleznă, a precizat că româncele sunt „excentrice, dar individualiste puternice”.
„De fapt, ne-a cuprins un sentiment de panică. Știam că va fi dificil, pentru că româncele sunt excentrice și individualiste puternice. Prima repriză și începutul reprizei a doua au fost dificile, dar după aceea cred că am dat dovadă de moral și caracter și am strălucit în toate aspectele”, a precizat extrema dreaptă pentru BT.
Publicația a mai notat și că: „după începutul șocant al reprizei a doua, Helle Thomsen a cerut time-out „și a creat calm în rândul echipei”, cu ajutorul căpitanului.
Ekstra Bladet, o altă publicație daneză, a comentat dificultatea meciului, scriind că echipa lui Helle Thomsen „a fost invitată să danseze, dar s-a dovedit a fi prea puternică spre finalul meciului”.