Papa Francisc, primul lider latino-american al Bisericii Romano-Catolice, a murit, a anunţat luni Vaticanul într-o declaraţie video, relatează Reuters. Avea 88 de ani şi supravieţuise recent unei crize grave de pneumonie dublă.
Decesul suveranului pontif deschide calea spre alegerea unui nou Papă.
Procedura de alegere a unui nou PapăBiserica Catolică a modificat, pe durata celor două mii de ani de istorie, în repetate rânduri modalităţile de desemnare a unui Papă, înainte de a ajunge la soluţia actuală de alegere în conclav, în timp ce Evanghelia nu precizează modalitatea în care trebuie ales succesorul Sfântului Petru.
Intervenţia suveranilor sau a marilor familii, chiar prin forţă armată, în alegerea Papei l-a determinat pe Nicolae al II-lea să reacţioneze, publicând la 1060 bula papală In Nomine Domini. Textul a definitivat procedura de alegere a papei, care nu se va mai face de către laici, ci exclusiv de cardinali.
La 21 noiembrie 1970, Paul al VI-lea a definitivat caracteristicile actuale ale colegiului electoral: vârsta maximă a unui cardinal care poate participa la alegeri este de 80 de ani, iar numărul maxim de cardinali electori este de 120. Ioan Paul al II-lea a confirmat aceste proceduri în februarie 1996 prin constituţia apostolică „Universi Domini Gregis” (Întreaga turmă a Domnului)”
În ultimii ani, internaţionalizarea tot mai accentuată a colegiului cardinalilor a făcut din ce în ce mai aleatorie orice previziune asupra alegerii următorului papă.
Alegerea papei trebuie să se desfăşoare în afara oricărei presiuni exterioare, conclavul (cum clave – sub cheie) este izolat de exterior.
Această izolare există din 1271, cânt în Viterbe (Italia), cardinalii care nu reuşeau să ajungă la un acord asupra găsirii unui succesor pentru Clement al IV-lea au fost închişi de către creştini şi supuşi unui regim strict cu pâine şi apă, pentru a-i determina să aleagă mai repede următorul Papă.
Alesul, Grigorie al X-lea, a făcut din aceasta o regulă, exceptând regimul de pâine şi apă.
Ce se întâmplă acum după decesul lui FranciscVor fi făcute amenajări speciale la Vatican, în scopul de a asigura izolarea „marilor electori”, dar şi pentru a permite traiul în condiţii de minim confort în timpul conclavului, în condiţiile în care numeroşi membri sunt în vârstă.
Cardinalii interă în conclav la cel puţin 15 zile şi maxim 20 de la decesul sau retragerea Papei. Ei trec în cortegiu din Capela Paulină în Capela Sixtină. Apoi se închid porţile, se scot cheile, iar izolarea este verificată de cardinalul şambelan la interior şi de prefectul Casei Pontificale la exterior.
Cardinalii nu au voie să voteze pentru ei înşişi şi trebuie să depună pe rând un jurământ de respectare a votului secret şi de acceptare a rezultatului. Ei jură că acela dintre ei care va fi ales nu va renunţa niciodată să revendice drepturile depline ale pontifului roman.
Procesul de votare se desfăşoară în Capela Sixtină, cu două scrutine dimineaţa şi două seara. Buletinele de vot sunt apoi arse. Cardinalul care obţine două treimi din voturi este ales. În cazul unui impas, există şi posibilitatea votului cu majoritate absolută.
După ce este obţinut rezultatul, decanul Colegiului Cardinalilor îl întreabă pe câştigător dacă acceptă alegerea. În cazul în care o face, acesta devine Papă, iar competenţele sale se extind imediat asupra lumii catolice din întreaga lume.
Noul Papă trebuie să declare ce nume va purta ca suveran pontif.
În timpul desfăşurării scrutinului, o sobă din capela sixtină informează mulţimea adunată în Piaţa Sfântul Petru în legătură cu rezultatul votului. Dacă fumul este negru, Suveranul Pontif nu a fost ales. Dacă este alb, înseamnă că a fost ales un nou Papă.
Articolul Cum va fi ales următorul Papă, după decesul Papei Francisc apare prima dată în Mediafax.
În timp ce președintele american Donald Trump bulversează relația cu vecinul său nordic printr-o avalanșă de tarife punitive și postări belicoase pe rețelele de socializare, canadienii se întreabă dacă nu ar trebui să se apropie de noi aliați, mai de încredere.
Într-un sondaj recent, 44% dintre canadieni au declarat că susțin ideea aderării la UE, comparativ cu doar 34% care au respins ideea, relatează POLITICO.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Paula Pinho, a precizat că Bruxelles-ul este „onorat de rezultatele unui astfel de sondaj”, dar a părut să confirme că numai țările europene sunt eligibile pentru aderare, în conformitate cu tratatele care guvernează blocul comunitar.
Dar, în timp ce aderarea Canadei la UE ar putea părea exagerată chiar și pentru Comisie, experții UE care au analizat problema pentru POLITICO au declarat că, deși o astfel de mișcare ar fi puțin probabilă să reușească … nu este de fapt imposibilă.
Canada s-ar califica cu siguranțăDeși separate de Oceanul Atlantic și de mii de kilometri, Canada și UE împărtășesc multe interese comune: legături economice puternice, valori democratice comune și durerea de cap provocată de administrația americană a lui Donald Trump.
Aceasta ridică întrebarea – având în vedere că Pinho a indicat terminologia din articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care spune că „orice stat european … poate solicita să devină membru al Uniunii” – există ceva dincolo de geografia de bază care face ca o țară să fie europeană și ar putea Canada să se califice?
„A fi european este mai mult o stare de spirit”, a declarat pentru POLITICO Giselle Bosse, profesor de sprijin pentru democrația externă a UE la Universitatea Maastricht.
„Din punct de vedere juridic și formal, un stat european nu este de fapt definit și, privind în trecut, am avut state europene care, într-un fel, nu sunt limitate la continentul european”, a spus Bosse, subliniind că țările UE au teritorii de peste mări în Caraibe, Pacific și Arctica.
Ea i-a numit pe canadieni „europeni speciali, într-un fel” din motive care includ credința lor în statul bunăstării, sistemele lor politice și juridice fiind bazate pe modele europene și mulți canadieni având strămoși continentali.
Frank Schimmelfennig, profesor de politică europeană la ETH Zurich, a avut o părere similară, dezvoltând o discuție continuă despre ce înseamnă să fii european dincolo de plasarea pe o hartă a lumii.
„Canada s-ar califica cu siguranță”, a spus el, deoarece este «în foarte multe privințe probabil mai aproape de aceste valori, instituții și politici europene decât multe dintre țările candidate actuale».
Aceste țări candidate includ țările din Balcanii de Vest, precum și Ucraina și Moldova, care progresează bine (deși lent) pe calea UE, dar și Turcia și Georgia, care au stagnat din cauza regreselor democratice și a preocupărilor privind statul de drept.
Orice decizie ar aparține, în cele din urmă, Comisiei Europene și țărilor membre ale blocului.Ca o notă de precauție pentru eurofilii excitabili din Ottawa, atunci când Marocul, vecinul sudic al UE, a solicitat aderarea în 1987, cererea sa a fost respinsă pe motiv că nu era un stat european.
Ian Bond, director adjunct la Centrul pentru reformă europeană, consideră că „ar fi extrem de dificil să se demonstreze că Canada este o țară europeană” din mai multe motive.
Chiar dacă ar trece testul așa-numitei europenități, „economia practică” ar sta în cale, a spus el.
„Canada ar trebui apoi să pună granița vamală între ea și SUA și să aplice tarifele și reglementările UE asupra importurilor din SUA … Ar fi incredibil de distructiv din punct de vedere economic. Ar depăși orice beneficii pe care s-ar putea aștepta să le obțină de pe urma aderării [la UE] în foarte mulți ani”, a adăugat Bond.
Acesta a afirmat că acceptarea unui nou membru în bloc ar necesita unanimitate – și chiar referendumuri în unele țări membre, cum ar fi Franța.
„De câte ori au votat fermierii francezi în favoarea comerțului liber cu alte părți ale lumii? … Este mai probabil ca aceștia să dea foc lucrurilor în încercarea de a împiedica acest lucru să se întâmple”, a adăugat el.
„Nu cred că acest lucru este fezabil pe termen scurt, din cauza procedurilor și a stării Uniunii și a extinderii”, a declarat Bosse.
În schimb, Canada ar putea să își îmbunătățească acordul de parteneriat economic cu UE, a declarat Bond.
Și se pare că autoritățile canadiene se ocupă deja de acest lucru. Noul prim-ministru Mark Carney a efectuat prima sa deplasare externă în Franța la 17 martie pentru a discuta cu președintele francez Emmanuel Macron despre construirea unor legături economice, de apărare și comerciale mai puternice.
Articolul Politico: Ar putea Canada să adere la UE? Expert: „A fi european este mai mult o stare de spirit” apare prima dată în Mediafax.
Agenţia Spaţială Europeană (ESA) lansează luni reţeaua de ceasuri atomice ACES, care se va andoca la Staţia Spaţială Internaţională pentru a măsura efectul gravitaţiei asupra curgerii timpului. Prezent în „toate ecuaţiile fizicii”, timpul este esenţial pentru funcţionarea computerelor şi a sistemelor de geo-localizare prin satelit, a explicat Simon Weinberg, şeful proiectului ACES de la ESA, într-o conferinţă de presă dinaintea lansării, potrivit Le Figaro.
Totuşi, în 1915, Albert Einstein a revoluţionat viziunea asupra timpului, care până atunci fusese considerată universală şi absolută. În teoria sa a relativităţii generale, el a prezis că timpul nu este acelaşi peste tot şi încetineşte în apropierea unui obiect masiv. De exemplu, pe Pământ, timpul trece mai repede în vârful Turnului Eiffel decât la baza acestuia, dar acest „efect Einstein” este imposibil de sesizat de către oameni.
Totuşi, efectul devine sesizabil în cazul deplasărilor în spaţiu. Pe orbită, ceasurile atomice ale sateliţilor de geo-localizare avansează cu 40 de microsecunde în fiecare zi faţă de cele poziţionate pe Pământ. Obiectivul misiunii europene este de a îmbunătăţi măsurarea acestei „deplasări gravitaţionale” cu două zecimale.
Reţeaua ACES, care este transportată la bordul unei rachete SpaceX Falcon 9, urmează să decoleze luni, de la Cape Canaveral, SUA. Un braţ robotic o va monta în afara Staţiei Spaţiale Internaţionale şi va rămâne acolo timp de 30 de luni pentru a colecta date de la ceasuri.
Rezultatele vor fi analizate pentru a determina dacă sunt în concordanţă cu predicţiile teoriei relativităţii, explică specialiştii. Astfel, se va deschide o nouă fereastră în lumea fizicii care ar putea oferi răspunsuri căutate de toţi fizicienii.
Articolul Ce este cu adevărat timpul? Agenţia Spaţială Europeană va monta ceasuri atomice în spaţiu pentru a testa efectul Einstein apare prima dată în Mediafax.
Avertismentul Chinei vine în contextul escaladării războiului comercial cu SUA. China le-a cerut luni celor implicaţi în negocieri să nu încheie în numele ţărilor lor acorduri economice cu Statele Unite care pot afecta interesele chinezilor, anunţă Reuters.
Beijingul se va opune ferm oricărei părţi care încheie un acord pe cheltuiala Chinei şi „va lua contramăsuri într-un mod hotărât şi reciproc”, a anunţat Ministerul Comerţului.
Ministerul a răspuns la un raport Bloomberg, conform căruia administraţia Trump se pregăteşte să facă presiuni asupra naţiunilor care solicită reduceri sau scutiri de tarife din partea SUA astfel încât acestea să limiteze comerţul cu China.
Preşedintele Donald Trump a suspendat tarifele vamale pe care le-a anunţat pe 2 aprilie, cu excepţia celor care vizează China. Washingtonul a majorat tarifele vamale la importurile chinezeşti la 145%, determinând Beijingul să impună taxe de 125% asupra bunurilor americane. Săptămâna trecută, China a semnalat că propriile sale tarife generale nu vor mai creşte.
Articolul Avertismentul Chinei pentru ţările care vor să încheie acorduri cu SUA: vom lua contramăsuri apare prima dată în Mediafax.
Potrivit ANM este vorba despre „ceaţă ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m şi izolat sub 50 m.”
Ceaţa afectează în special localităţile Vatra Dornei, Dorna Candrenilor, Dorna-Arini, Poiana Stampei şi Coşna, toate din judeţul Suceava.
Atenţionarea cod galben este valabilă luni, până la ora 9.00.
Articolul Ceaţă densă în nordul Moldovei apare prima dată în Mediafax.
Armata ucraineană a anunţat că atacurile cu drone s-au dezlănţuit la câteva ore după încheierea „armistiţiului de Paşte” declarat de Moscova. Forţele aeriene ucrainene au emis alerte de raid pentru regiunile Kiev, Herson, Dnipropetrovsk, Cerkasî, Nikolaiv şi Zaporojia, potrivit BBC.
Primarul oraşului Nikolaiv, Oleksandr Senkevych, a declarat că „s-au auzit explozii”, dar nu se ştie dacă sunt victime sau pagube. În primele ore ale zilei de luni, locuitorii din mai multe oraşe ucrainene, inclusiv din capitala Kiev, au fost îndemnaţi de autorităţile locale să meargă de urgenţă la adăposturile din apropiere din cauza ameninţării cu atacuri cu drone.
Armistiţiul declarat de preşedintele Vladimir Putin a expirat duminică la miezul nopţii. Ambele părţi s-au acuzat reciproc de încălcarea armistiţiului.
Preşedintele american Donald Trump a declarat duminică seară că ruşii şi ucrainenii ar putea ajunge în curând la o înţelegere. „Sperăm că Rusia şi Ucraina vor ajunge la o înţelegere săptămâna aceasta”, a spus Trump fără a oferi alte detalii.
Articolul Atac de proporţii asupra Ucrainei. Dronele lansate de ruşi au vizat mai multe regiuni apare prima dată în Mediafax.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a prezentat detalii despre un atac din martie asupra mişcării houthi din Yemen, într-un grup de mesaje Signal în care se aflau rudele şi avocatul, a declarat duminică, pentru Reuters, o sursă familiarizată cu situaţia.
Persoana, care a vorbit sub condiţia anonimatului, a declarat că a doua conversaţie a inclus aproximativ 12 persoane. Grupul a fost creat pentru a discuta probleme administrative, mai degrabă decât o planificare militară detaliată. Totuşi, conversaţia a inclus detalii despre programul atacurilor aeriene, a spus persoana respectivă.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, şi reprezentanta Casei Albe, Anna Kelly, au dat vina pe jurnaliştii care încearcă „să distrugă agenda preşedintelui Trump şi a apropiaţilor săi.” În schimb, parlamentarii democraţi i-au cerut lui Pete Hegseth să demisioneze cât mai rapid.
Este al doilea incident asemănător ceea ce ridică mai multe întrebări cu privire la utilizarea de către Hegseth a unui sistem de mesagerie neclasificat pentru a partaja detalii de securitate extrem de sensibile, susţin experţii. De asemenea, informaţiile apar într-un moment deosebit de delicat pentru el, înalţii oficiali fiind demişi de la Pentagon săptămâna trecută ca parte a unei anchete interne privind scurgerile de informaţii.
În primul incident dezvăluit luna trecută de revista The Atlantic, redactorul-şef al acesteia, Jeffrey Goldberg, a fost inclus din greşeală într-o conversaţie de pe aplicaţia Signal. Mai mulţi înalţi oficiali de securitate naţională ai preşedintelui Donald Trump au discutat planuri de război fără să ştie că pe grup se află un jurnalist.
Articolul Şeful Pentagonului a prezentat planuri de război pe un grup unde se aflau şi rudele sale apare prima dată în Mediafax.
Decesul a fost anunţat printr-un mesaj publicat pe reţelele de socializare.
„Familia Salameh anunţă cu profundă tristeţe dispariţia neaşteptată a Dr. Nawaf Salameh la vârsta de 59 de ani. A decedat astăzi lăsând în urmă un imens gol”, scrie în mesajul publicat de familie.
Conform mesajului, Dr. Nawaf Salameh a fost un om de afaceri vizionar, preşedinte şi fondator al Nawaf Salameh Family Office, un grup cu investiţii în sectoare multiple de activitate, precum ospitalitatea, agricultura sau energia regenerabilă, operaţiuni pe mai multe continente şi distribuţie în peste 100 de ţări. Alexandrion Group, liderul pieţei de băuturi spirtoase şi vinuri din România este printre primele business-uri înfiinţate şi conduse de Dr. Nawaf Salameh. Născut în 1965 în Marmarita, Siria, Dr. Salameh s-a stabilit în România din anii ’80, unde şi-a urmat vocaţia de medic înainte de a-şi dedica viaţa antreprenoriatului.
Mesajul mai evidenţiază că pe lângă realizările sale în mediul de afaceri, Dr. Nawaf Salameh a fost un filantrop devotat. El a fondat Fundaţia Alexandrion, organizaţie care a preluat proiectele de responsabilitate socială şi acţiunile umanitare ale grupului. Prin intermediul fundaţiei, Dr. Salameh a susţinut cultura, sportul şi educaţia din România: a iniţiat Gala Premiilor Constantin Brâncoveanu, un eveniment anual care onorează personalităţi marcante ale culturii româneşti; a sprijinit performanţa sportivă, fiind sponsor al Comitetului Olimpic Român şi al altor iniţiative sportive de-a lungul anilor şi s-a implicat în numeroase acţiuni caritabile, oferind ajutor concret celor aflaţi în suferinţă – de la victime ale conflictului din Ucraina până la comunităţi lovite de dezastre naturale recente. Prin aceste demersuri, Dr. Salameh şi-a pus amprenta nu doar în economie, ci şi în viaţa socială, câştigând respectul şi aprecierea publicului.
Articolul Un cunoscut om de afaceri din România a murit la vârsta de 59 de ani apare prima dată în Mediafax.
