Armata israeliană a atacat peste noapte unele locuri care aparțin guvernului din Siria ca răspuns la atacurile sirienilor împotriva civililor druzi, potrivit CNN.
Armata israeliană a transmis că a vizat un „centru de comandă și poziții militare” din sudul Siriei pentru a apăra populația minoritară.
Israelienii susțin că sirienii i-au atacat joi pe druzii din provincia Suwayda, în sudul Siriei.
Druzii sunt un grup religios arab de aproximativ un milion de oameni care trăiesc în principal în Siria, Liban și Israel. În Siria, comunitatea este concentrată în trei provincii, aproape de Înălțimile Golan ocupate de Israel.
Anul trecut, ciocnirile dintre membrii grupului minoritar și triburile beduine au făcut sute de oameni și au provocat intervenția militară a Siriei. În replică, israelienii i-au atacat pe sirieni.
Declarația vine pe fondul unuia dintre cele mai grave scandaluri care au afectat familia regală norvegiană, după publicarea de către autoritățile americane a milioane de documente legate de cazul Epstein.
Documentele făcute publice de Departamentul de Justiție al SUA au provocat reacții puternice la nivel internațional, dezvăluind legături extinse între Epstein și personalități influente din politică, afaceri și diplomație.
În Norvegia, scandalul Epstein a atras atenția asupra relației acestuia cu prințesa moștenitoare, dar și cu politicieni și oameni de afaceri de rang înalt, notează Reuters.
Într-un interviu acordat postului public NRK, Mette-Marit a declarat că regretă întâlnirea cu Epstein și că, privind retrospectiv, ar fi preferat să nu-l fi cunoscut niciodată.
Explicațiile prințesei Mette-MaritPotrivit documentelor americane, prințesa a menținut contactul cu Epstein între 2011 și 2014, perioadă în care acesta fusese deja condamnat, în 2008, pentru solicitarea de favoruri sexuale de la o minoră. De asemenea, Mette-Marit ar fi petrecut patru zile la reședința lui Epstein din Palm Beach, în timpul unei călătorii private din 2013.
Prințesa, soția prințului moștenitor Haakon, a precizat că nu a fost martora niciunei activități ilegale și că nu este acuzată de vreo faptă penală. Ea a mai spus că și-a cerut scuze în mod oficial regelui Harald V și reginei Sonja.
Reacția opiniei publice din NorvegiaDeși presa relatase anterior despre legături limitate între prințesă și Epstein, amploarea relației relevate de noile documente a generat critici publice, inclusiv din partea premierului Norvegiei, și a determinat solicitări pentru explicații complete.
Un sondaj realizat în februarie indică faptul că scandalul Epstein a afectat popularitatea monarhiei. Sprijinul pentru instituția regală a scăzut la 60%, de la 70% în luna ianuarie, în timp ce susținerea pentru o republică a crescut semnificativ.
Principala concluzie a studiului este ceea ce cercetătorii numesc „problema luminii și umbrei”: exact lucrurile pentru care oamenii apreciază AI sunt și cele care îi îngrijorează cel mai mult, arată Euronews.
De exemplu, utilizatorii spun că AI îi ajută emoțional în momente dificile. Ei spun că le economisește timp și reduce volumul de muncă. Ba chiar le îmbunătățește productivitatea. Dar, în același timp, mulți se tem că devin prea dependenți de aceste sisteme.
AI, sprijin emoțional și instrument de lucruMulți respondenți au descris inteligența artificială ca pe un sprijin real în viața personală.
Unii au folosit AI pentru a face față pierderilor personale. Alții l-au utilizat pentru a comunica mai ușor (inclusiv persoane cu dizabilități). Alte moduri descrise au fost gestionarea stresului sau situații dificile, inclusiv în context de război.
În mediul profesional, AI este folosit în special pentru automatizarea sarcinilor, permițând oamenilor să câștige timp, pe care mulți spun că îl folosesc pentru familie.
Teama de dependență și pierderea gândirii criticePe lângă beneficii, studiul evidențiază și temeri majore. Cele mai frecvente îngrijorări au fost semnalate astfel:
Unii utilizatori recunosc că, deși AI le simplifică munca, se tem că își pierd abilitățile de analiză și gândire independentă.
Percepția asupra AI diferă semnificativ la nivel global.
În America de Nord și Europa de Vest există temeri legate de reglementare, supraveghere și pierderea locurilor de muncă. În Africa, America Latină și Asia de Sud, AI este văzut mai degrabă ca o oportunitate economică. În țările mai puțin dezvoltate, inteligența artificială este percepută ca un „egalizator”, oferind acces la educație și oportunități profesionale.
O relație complicată cu viitorulDeși 67% dintre respondenți au o opinie pozitivă despre AI, doar 11% spun că nu au nicio temere. Rezultatele arată clar că inteligența artificială nu este percepută nici ca o soluție perfectă, nici ca o amenințare absolută, ci ca o tehnologie puternică, cu efecte ambivalente. Studiul realizat de Anthropic oferă una dintre cele mai detaliate imagini de până acum asupra modului în care oamenii percep inteligența artificială.
Concluzia este simplă, dar importantă: oamenii vor să folosească AI – dar nu vor să depindă de ea.
Ziua de 20 martie marchează celebrarea Zilei Internaţionale a Fericirii, o sărbătoare instituită în 2012 printr-o rezoluţie a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Modalităţile de a măsura fericirea sunt mult mai vechi decât sărbătoarea dedicată acesteia. În 1972, al patrulea rege al Bhutanului, Jigme Singye Wangchuck, a declarat, într-o conferinţă internaţională, că „fericirea naţională brută este mult mai importantă decât produsul intern brut”. Conceptul său presupunea că dezvoltarea sustenabilă trebuie să ţină cont şi de aspectele non-economice ale bunăstării. Acesta a fost materializat prin crearea conceptului Fericirii Naţionale Brute şi impunerea a patru piloni de dezvoltare: buna guvernare, dezvoltarea socio-economică sustenabilă, conservarea şi promovarea culturii şi protecţia mediului.
Ulterior, în anul 2005, a apărut primul index global al fericirii. Acesta a fost creat de către International Institute of Management, o instituţie din SUA.
În anul 2011 a apărut Raportul Mondial al Fericirii, lansat de Organizaţia Naţiunilor Unite, dar şi a unui index al fericirii în Canada.
Cum s-a stabilit Ziua Internaţională a FericiriiIniţiativa de a marca o zi internaţională a fericirii a venit din partea lui Jayme Illien, un filantrop şi activist american. Acesta deţinea funcţia de consiler al Naţiunilor Unite. Illien şi-a prezentat conceptul în faţa oficialilor Organizaţiei Naţiunilor Unite în 2011 şi a primit atât sprijinul Secretarului General, Ban Ki moon, cât şi cel al celor 193 de state membre.
Data de 20 martie a fost aleasă de Illien pentru că ea coincidea cu echinocţiul de primăvară. Acesta este un fenomen resimţit pe plan universal, care are loc atunci când soarele se află exact pe ecuatorul ceresc.
Sărbătoarea a devenit oficială pe 28 iunie 2012, o dată cu adoptarea rezoluţiei 66/281 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceasta proclama data de 20 martie ca Ziua Internaţională a Fericirii, iar modurile recomandate de a celebra această zi erau activităţile cu caracter educaţional şi de creştere a gradului de conştientizare asupra conceptului.
Iată trei moduri prin care poţi răspândi fericirea astăzi:
1. distribuie mesaje pozitive, prin a răspândi idei care promovează pacea, bunătatea şi înţelegerea, online şi în viaţa reală.
2. conectaţi-vă şi adresaţi-vă persoanelor despre care ştiţi că se află într-o situaţie de criză şi oferiţi-vă sprijinul.
3. donaţi pentru cei care lucrează în prima linie în faţa unei crize sau găsiţi o modalitate de a ajuta prin implicare personală.
Raportul Mondial privind FericireaUltimul Raport Mondial privind fericirea arată că Finlanda ocupă pentru al nouălea an consecutiv primul loc în clasamentul fericirii, în timp ce România a urcat o poziție, situându-se pe locul 34 din aproape 150 de țări evaluate.
Conform studiului, scăderi semnificative ale nivelului de fericire au fost raportate în rândul tinerilor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă, în special în cazul fetelor.
Concluzia apare în Evaluarea Anuală a Amenințărilor pentru 2026, realizată de Biroul Directorului Serviciilor Naționale de Informații (DNI) și publicată la 18 martie, potrivit Kyiv Post.
Raportul arată că Moscova este „aproape convinsă că va prevala pe câmpul de luptă din războiul din Ucraina și va impune o soluție în termenii săi”. Deși eforturile diplomatice în curs ar putea influența evoluția conflictului, serviciile secrete americane avertizează că prelungirea războiului crește semnificativ riscul unei escaladări majore.
Documentul subliniază că extinderea conflictului ar putea duce inclusiv la o confruntare directă între Rusia și NATO, scenariu considerat „cea mai periculoasă amenințare” pentru Statele Unite ale Americii. Raportul menționează și operațiuni de sabotaj atribuite Rusiei împotriva aliaților occidentali, inclusiv un incident feroviar în Polonia.
Amenințarea nuclearăRetorica nucleară a Moscovei, desfășurarea de arme nucleare în Belarus și suspendarea participării la acorduri de control al armamentelor sporesc riscul unei escaladări regionale sau globale. Deși utilizarea armelor de distrugere în masă la scară largă este considerată puțin probabilă, DNI avertizează că normele internaționale sunt tot mai erodate.
Raportul evidențiază rolul Chinei, al cărei sprijin economic și tehnologic reduce presiunea asupra Moscovei pentru un armistițiu. Importurile chineze de energie și exporturile de bunuri cu dublă utilizare susțin economia și industria de apărare rusă. De asemenea, trupe din Coreea de Nord au participat la lupte, acumulând experiență și acces la tehnologie militară.
DNI subliniază că războiul din Ucraina redefinește războiul modern prin utilizarea masivă a dronelor, sistemelor autonome și a serviciilor spațiale comerciale. Totodată, sancțiunile occidentale au forțat Rusia să dezvolte sisteme financiare alternative, însă cu costuri economice semnificative și o dependență crescută de China.
Psihiatrii iau în considerare extinderea definiției dependenței astfel încât aceasta să acopere mai multe aspecte ale vieții moderne, potrivit Live Science. Pe modelul jocurilor de noroc, experții analizează dacă shopping-ul și gaming-ul excesive ar trebui să fie introduse pe lista oficială cu dependențe. De asemenea, analiza vizează unele comportamente sexuale și modul de utilizare a rețelelor de socializare.
Un studiu publicat recent în revista Comprehensive Psychiatry analizează diferite tipuri de comportament. Experții au încercat să stabilească dacă este vorba despre un obicei prost sau despre o dependență, așa cum este în cazul jocurilor de noroc și al consumatorilor de alcool, tutun și droguri.
Clasificarea unor comportamente drept dependențe presupune alcătuirea unui cadru util pentru medici. De asemenea, criteriile clare i-ar putea ajuta pe oameni să recunoască sau să identifice o problemă.
Evenimentul propune două dezbateri majore, construite în jurul impactului schimbărilor economice globale asupra economiei românești și al oportunităților de extindere internațională.
Primul panel, moderat de G4Food, este dedicat agriculturii și analizează modul în care schimbările economice globale influențează competitivitatea fermierilor și procesatorilor. Discuțiile vor aborda efectele asupra prețurilor, standardelor și lanțurilor de aprovizionare, dar și opțiunile de adaptare și măsurile de protecție la nivel național și european
Al doilea panel, moderat de Economedia, are ca temă „Pașaport de business pentru America Latină” și vizează sectoarele cu potențial de creștere, precum automotive, IT, producție prelucrătoare și textile. Agenda include investiții, parteneriate și lanțuri de furnizori în statele Mercosur, precum și rolul statului în sprijinirea exporturilor și a internaționalizării companiilor românești.
Conferința „România în noul context global” își propune să ofere un cadru de dialog aplicat între mediul public și cel privat, într-un moment în care agricultura și industria locală sunt nevoite să se adapteze rapid la presiunile externe și la noile oportunități de piață.
Evenimentul este susținut de Fabrica de Zahăr Premium Luduș, Eurodac Automotion, AiPro și Agroland Group, în calitate de parteneri ai conferinței.
