Agregator de ştiri

Piața Benthemplein din Rotterdam arată, pe vreme bună, ca un teren de baschet și un loc de joacă. Când plouă torențial, cele trei bazine ale ei pot reține temporar până la 1,7 milioane de litri de apă, potrivit Euronews.

Exemple asemănătoare există de zeci de ani în Europa. Între 1998 și 2002, orașul suedez Malmö a transformat cartierul Augustenborg, des inundat, cu acoperișuri verzi, zone umede, iazuri de retenție și șase kilometri de canale. La furtunile puternice din 2007 și 2014, cartierul a suferit pagube mult mai mici decât restul orașului. La Copenhaga, piața Tåsinge Plads colectează din 2014 apa de pe acoperișurile din jur, în rezervoare subterane și „grădini de ploaie”.

„Una dintre cele mai eficiente metode prin care orașele se pot adapta este să renunțe la un secol de urbanism care a tratat ploaia ca pe un deșeu, nu ca pe o resursă valoroasă”, spune Justin Abbott, specialist în apă pentru Europa la firma de inginerie Arup.

Ce este un „oraș-burete”

Conceptul a fost dezvoltat la începutul anilor 2000 de arhitectul peisagist chinez Kongjian Yu, mort în septembrie 2025 într-un accident aviatic în Brazilia. Ideea este ca iazurile, zonele umede și șanțurile cu vegetație să rețină ploaia înainte să ajungă în canalizare. Apa poate fi apoi folosită pentru udarea parcurilor sau pentru refacerea pânzei freatice, iar vegetația răcorește străzile în timpul caniculei.

Ideile lui au atras atenția după inundațiile din 2012 de la Beijing, soldate cu 79 de morți. China a adoptat reguli naționale în 2014, a lansat un program-pilot în 16 orașe și vrea ca, până în 2030, 80% din zonele sale urbane să funcționeze ca „orașe-burete”.

Comisia Europeană a cerut mai multe astfel de orașe în Strategia pentru reziliența apei din 2025 și pregătește acum un mecanism dedicat, numit „Sponge Facility”.

Nu sunt o soluție pentru orice

În centrele istorice, clădirile protejate, străzile aglomerate și conductele îngropate fac lucrările dificile. Abbott recomandă intervenții mai mici, precum scoaterea pavajului din curți, plantarea de copaci și acoperișurile verzi.

Chiar și cel mai verde oraș are însă o limită. La furtunile extreme, solul se saturează și rezervoarele se umplu, așa cum s-a văzut la inundațiile catastrofale din jurul Valenciei, în 2024. De aceea, orașele au nevoie în continuare de canalizare clasică, de rezervoare mai mari și de trasee pe care apa să poată fi evacuată.

Ce se face în România

După ploaia torențială din 30 iunie 2026, Primăria Capitalei a anunțat că toate proiectele publice vor include elemente de tip „oraș-burete”. În Sectorul 3 a fost deja finalizat un bazin subteran de 2.000 de metri cubi pentru apa de ploaie, iar alte două sunt în lucru. Apa reținută va fi folosită pentru irigarea parcurilor și a copacilor.

În aprilie, în Parcul Tineretului a început amenajarea primei grădini de ploaie din București. La Timișoara, compania de apă Aquatim a discutat cu primăria introducerea conceptului, pe fondul scăderii pânzei freatice.

Brigada Rutieră a fost alertată printr-un apel la 112 în jurul orei 05:00, polițiștii fiind anunțați despre producerea unui accident de circulație în Piața Operei.

Potrivit informațiilor preliminare furnizate de DGPMB – Brigada Rutieră, un bărbat în vârstă de 38 de ani conducea un autovehicul pe Splaiul Independenței, din direcția Podului Eroilor către Podul Hașdeu.

Ajuns în intersecția din Piața Operei, autoturismul acestuia a intrat în coliziune cu o altă mașină, la volanul căreia se afla un tânăr de 25 de ani.

Forța impactului a făcut ca cel de-al doilea autovehicul să se răstoarne pe una dintre părți.

Un pasager a fost transportat la spital

În urma accidentului, un pasager care se afla în autoturismul răsturnat a avut nevoie de îngrijiri medicale.

Victima a fost preluată și transportată la spital pentru investigații și acordarea asistenței medicale necesare. Poliția nu a oferit, deocamdată, informații suplimentare despre starea acesteia.

Cei doi șoferi implicați în accident au fost verificați de polițiști pentru a se stabili dacă au consumat alcool înainte de a se urca la volan.

Atât conducătorul auto în vârstă de 38 de ani, cât și șoferul de 25 de ani au fost testați cu aparatul etilotest, iar în ambele cazuri rezultatul a fost zero.

Polițiștii încearcă să stabilească modul în care s-a produs accidentul

Circumstanțele exacte care au dus la coliziunea dintre cele două autovehicule nu au fost stabilite până în acest moment.

Polițiștii Brigăzii Rutiere continuă cercetările pentru a determina cauzele și împrejurările în care s-a produs accidentul de sâmbătă dimineață din Piața Operei.

Ancheta urmează să stabilească inclusiv dinamica exactă a impactului și circumstanțele în care unul dintre cele două autovehicule s-a răsturnat.

Social-democratul afirmă că țara noastră se află într-o „cursă contra cronometru”.

Fifor: Economia românească se află într-un punct critic

Într-un mesaj publicat sâmbătă pe Facebook, Mihai Fifor afirmă că viitorul Executiv trebuie să pună relansarea economică în centrul programului său, argumentând că, în lipsa creșterii economice, statul nu va putea susține venituri, servicii publice și investiții.

„România nu mai are timp de pierdut. Suntem într-o cursă contra cronometru”, susține parlamentarul PSD.

Fifor critică politica economică din perioada precedentă, pe care o numește „Zodia Bolojan”, și afirmă că firmele românești au fost afectate de fiscalitate, majorarea costurilor și scăderea consumului.

În susținerea afirmațiilor sale, social-democratul invocă scăderea producției industriale cu 3,4% în primele opt luni ale anului și reculul de 4,4% al industriei prelucrătoare. De asemenea, el indică existența a peste 520.000 de șomeri și o rată a șomajului în rândul tinerilor de peste 30%.

Investițiile străine, unul dintre semnalele de alarmă invocate de Fifor

Un alt motiv de îngrijorare indicat de liderul PSD Arad îl reprezintă investițiile străine directe. Potrivit cifrelor BNR citate de Fifor, acestea ar fi coborât în primele opt luni din 2026 de la 5,66 miliarde de euro la 2,12 miliarde de euro, ceea ce ar reprezenta o scădere de 62,5% față de perioada similară a anului trecut.

Fifor reclamă și costurile ridicate suportate de companii pentru energie și transport și susține că acestea reduc competitivitatea producătorilor români pe piața europeană.

În opinia sa, România are nevoie de „energie la prețuri competitive, stabilitate fiscală și de garanția că anul 2027 nu va aduce noi majorări de taxe”.

„Jucăm all-in. Nu e loc de erori”

Social-democratul consideră că fondurile disponibile prin programul SAFE ar trebui folosite inclusiv pentru dezvoltarea capacităților industriale, transfer de tehnologie și integrarea companiilor românești în lanțurile europene de producție.

În același timp, Fifor afirmă că bugetul pentru 2027 va reprezenta primul test important pentru noua orientare economică și cere reluarea investițiilor, accelerarea proiectelor finanțate prin PNRR și fonduri europene și măsuri pentru susținerea capitalului românesc.

El susține că PSD și-a condiționat participarea la guvernare de o schimbare a politicilor economice, rezumată prin „stimulare economică în locul austerității” și „predictibilitate în locul improvizației fiscale”.

Mesajul se încheie cu un avertisment adresat clasei politice.

„Un lucru e cert: jucăm all-in. Nu e loc de erori, nu e loc de strategii electorale. România trebuie întoarsă de pe buza prăpastiei”, afirmă Fifor.

Deputatul PSD adaugă că politicienii care, în actualul context, continuă „cu ifose și fițe politice și cu calcule electorale” nu acționează în interesul țării.

„Noi avem un pariu de câștigat. Cel cu noi înșine. Și ceasul ticăie deja”, își încheie Mihai Fifor mesajul.

Daniel Dorobete, legitimat la CS Rapid București, a devenit campion european la smuls, în categoria 65 kg juniori, transmite Comitetul Olimpic și Sportiv Român.

Halterofilul român a cucerit aurul după ce a ridicat 128 de kilograme și a încercat apoi să stabilească un nou record european. Dorobete a atacat 138 de kilograme, însă nu a reușit tentativa.

O altă performanță importantă a venit din partea Danei Berchi, de la CSM Bistrița. Sportiva din România a urcat de trei ori pe treapta a doua a podiumului la categoria 57 kg U23.

Berchi a obținut argintul la smuls, cu 85 kg, la aruncat, cu 108 kg, precum și la total, unde a încheiat concursul cu 193 kg. Ea pleacă astfel de la Europene cu statutul de triplă vicecampioană continentală.

Anca Grosu a cucerit două medalii de bronz

România și-a completat seria din această etapă a competiției prin Anca Grosu, reprezentanta CSA Steaua București.

Sportiva a câștigat bronzul la aruncat, cu 117 kg, și la total, cu 208 kg, în categoria 61 kg U23. La smuls, Grosu a fost foarte aproape de podium, încheind proba pe poziția a patra.

Cele șase medalii se adaugă celor șapte obținute de delegația României în primele zile ale Campionatelor Europene.

Campioană europeană la numai 15 ani

Printre performanțele anterioare se remarcă cea a Maiei Andrei, de la CS Botoșani, care a devenit campioană europeană la numai 15 ani. Ea a câștigat aurul la aruncat, în categoria 49 kg juniori.

Alexia Sipoș, legitimată la CSM Onești și CNOPT, a cucerit trei medalii de argint la categoria 53 kg juniori, la smuls, aruncat și total.

Ioana Mădălina Miron, de la CSA Steaua și CNOPT, a obținut două medalii de bronz, la aruncat și total, în categoria 49 kg U23. Narcis Papolti, reprezentant al CSM Bistrița și CNOPT, a urcat și el pe podium, cu bronz la aruncat în categoria 60 kg juniori, și a mai bifat două clasări pe poziția a patra.

În total, șapte sportivi români au câștigat până acum medalii la Durrës. Bilanțul Team Romania a ajuns la 13 medalii: două de aur, șase de argint și cinci de bronz.

Campionatele Europene de Juniori și Tineret U23 din Albania continuă până pe 19 octombrie, astfel că delegația României își poate îmbunătăți în următoarele zile bilanțul.

Cele opt sportive fac parte din Marin Rowing Association, în California, și urmează să devină primul echipaj feminin de canotaj format din octogenare care participă la Head of the Charles, una dintre cele mai mari competiții de profil, potrivit National Geographic.

Performanța este cu atât mai neobișnuită cu cât membrele echipei nu au fost selecționate dintre cele mai puternice sportive de peste 80 de ani din Statele Unite. Ele provin din același club și multe se antrenează împreună de ani întregi, de trei sau patru ori pe săptămână. Șapte dintre cele opt sunt și bunici.

Cea mai în vârstă dintre ele, Arlene Killpack, are 85 de ani și a descoperit canotajul abia la începutul anilor ’90. În tinerețe, într-o perioadă în care oportunitățile sportive pentru femei erau mult mai limitate, nici măcar nu credea că ar putea ajunge să facă parte dintr-o echipă.

Ce spun cercetătorii despre sport după 80 de ani

Exemplul lor este relevant și pentru cercetarea privind longevitatea. O mare parte din ceea ce știm despre organismul persoanelor de 80 de ani provine din studierea unor oameni care au renunțat la exercițiile fizice cu zeci de ani înainte.

Lorcan Daly, cercetător în domeniul sportului și exercițiului fizic la Technological University of the Shannon din Irlanda, susține că persoanele care continuă să se antreneze oferă o perspectivă diferită asupra efectelor reale ale îmbătrânirii. Chiar și la 80 de ani, capacitatea aerobă, forța și puterea musculară pot răspunde antrenamentului.

Există însă puține date despre sportivele ajunse la asemenea vârste. O analiză publicată în 2026, care a trecut în revistă patru decenii de cercetări, a identificat numai 29 de studii despre influența vârstei asupra rezistenței atletelor, cele mai multe vizând femei de 40, 50 sau 60 de ani. Femeile de peste 70 și 80 de ani rămân insuficient studiate.

Somn, proteine și antrenamente adaptate vârstei

Sportivele și-au adaptat singure o parte din rutină. Pun accent pe odihnă și consumul de proteine, își gestionează mai atent energia și încearcă să reducă zahărul adăugat. Unele au renunțat în mare parte și la alcool.

La fel de importantă pare însă componenta socială. Prieteniile formate în jurul canotajului le-au ajutat să continue antrenamentele, să treacă peste accidentări și să se adapteze împreună schimbărilor aduse de vârstă.

Pentru cele opt femei, miza cursei de la Boston depășește astfel rezultatul sportiv. Participarea lor oferă un exemplu rar despre ce poate face organismul feminin după 80 de ani atunci când activitatea fizică rămâne o constantă a vieții.

Ospătarul le-a arătat pe telefon fotografia peștelui, iar cei doi au comandat fără să știe cât costă, deși restul meniului avea feluri între 21 și 34,50 euro.

Nota finală a ajuns la 188,72 euro, iar pe bon apărea doar suma, fără greutatea peștelui sau prețul pe unitate.

Turiștii au plătit ca să evite scandalul, dar au sesizat asociația pentru protecția consumatorilor Adico și primăria.

Proprietarul spune că prețul de 13 euro la 100 de grame era scris în meniu, iar clienții au ales singuri un pește de peste un kilogram.

Potrivit Adico, pentru produsele vândute la greutate restaurantul trebuie să comunice prețul și greutatea, iar dacă nu o face, bonul poate fi contestat.

Ce spune proprietarul trattoriei, cum s-a încheiat un caz asemănător la Rialto și ce reguli trebuie să respecte restaurantele din Italia aflați din articolul complet publicat de Mediafax Italia.

În Wuppertal, vagoanele circulă de 125 de ani suspendate de o șină, la 8–12 metri deasupra râului Wupper și a străzilor, potrivit Daily Mail. Inventatorul Eugen Langen a propus sistemul mai întâi Berlinului și Münchenului, care l-au refuzat. Linia de 13,3 kilometri, cu 20 de stații, transportă astăzi peste 80.000 de oameni pe zi. Pe 19 septembrie, orașul a sărbătorit aniversarea cu o mare petrecere de familie și cu călătorii gratuite.

Sursa foto: wikipedia

Trenuri care atârnă și trec prin clădiri

La Wuhan, în China, funcționează din 2023 Optics Valley Photon Air Rail, primul monorai suspendat comercial al țării. Garniturile fără șofer au podele de sticlă, prin care pasagerii văd orașul de sub ei.

Tot în China, la Chongqing, se află cel mai mare sistem de monorai din lume, deschis în 2005, care poate transporta 30.000 de pasageri pe oră. Stația Liziba se află între etajele 6 și 8 ale unui bloc cu 19 niveluri, unde restul etajelor sunt apartamente. Clădirea și stația au fost construite în același timp, iar locuințele au sisteme de reducere a zgomotului.

Sursa foto: wikipedia

Pe munte, prin deșert și pe bambus

Stoosbahn, din cantonul elvețian Schwyz, este cel mai abrupt funicular din Europa, cu o pantă de 110%. Cabinele cilindrice se rotesc pe măsură ce urcă, astfel încât podeaua rămâne mereu orizontală. Recordul era deținut anterior de Gelmerbahn, unde pasagerii urcă într-un vagon deschis, ținându-se doar de o bară de metal, până la lacul Gelmersee.

Sursa foto: wikipedia

În Ecuador, trenul Nariz del Diablo („Nasul Diavolului”) urcă în zigzag pe un perete de stâncă prea abrupt pentru o linie dreaptă. Numele vine de la numeroșii muncitori care au murit la construcția lui.

În Mauritania, trenul de minereu de fier lung de aproximativ 2 kilometri străbate 700 de kilometri de deșert, între Zouérat și portul Nouadhibou. Mulți călători aleg să stea pe vagoanele cu minereu, deși autoritățile au încercat să interzică practica.

În Cambodgia, „norry” sunt platforme de bambus montate pe roți de cale ferată, care ating 50 km/h. Când două se întâlnesc pe aceeași linie, una este demontată și scoasă de pe șine.

Sursa foto: wikipedia

Jumătate autobuz, jumătate tren

În Japonia, compania Asa Coast Railway folosește din 2021 un vehicul care trece de la autobuz la tren în 15 secunde, coborând roți de oțel pe șine. Transportă 23 de oameni, cu tot cu șoferul, și merge cu 60 km/h pe calea ferată.

În Bolivia și Chile circulă „ferrobus”-uri, autobuze montate pe roți de tren. Tot în Japonia, un tren decorat cu Pikachu circulă din 2012 prin zona lovită de cutremurul și tsunamiul din 2011, cu o cameră de joacă pentru copii.

În Argentina, Tren Solar de la Quebrada străbate 42 de kilometri prin Quebrada de Humahuaca, cu 33 km/h, alimentat cu energie solară și baterii de litiu.

Unde pot fi văzute astăzi

Trenul Nasul Diavolului a fost oprit în februarie 2026, după o aluviune, și a fost redeschis pe 6 iunie, cu plecări de joi până duminică. Trenul de bambus circulă pe o linie turistică de 4 kilometri, la peste 20 de kilometri de Battambang. Trenul Pikachu face o cursă dus-întors pe zi, în weekend și în zilele libere, între Ichinoseki și Kesennuma.

Un clasament realizat de Visual Capitalist pe baza datelor oficiale ale FMI de la începutul lunii octombrie 2026 arată dimensiunea diferențelor dintre principalii debitori ai instituției financiare internaționale.

Argentina are un sold al creditelor FMI de 56,8 miliarde de dolari, echivalent cu 8,2% din PIB-ul estimat al țării pentru acest an. Suma depășește chiar datoriile cumulate ale următoarelor șase state din clasament.

Pe poziția a doua se află Ucraina, cu 14,4 miliarde de dolari, reprezentând aproximativ 6,4% din PIB. Urmează Pakistan, cu 10,8 miliarde de dolari, Egipt, cu 10,6 miliarde, și Ecuador, cu 9,4 miliarde de dolari.

În cazul Ecuadorului, raportarea datoriei la dimensiunea economiei indică o povară importantă: creditele restante către FMI reprezintă 6,8% din PIB.

De ce Argentina revine constant la FMI

Poziția Argentinei este rezultatul unei istorii îndelungate de crize valutare, inflație ridicată și dificultăți în accesarea piețelor internaționale de capital.

În 2018, Buenos Aires a obținut un acord de finanțare în valoare de 57 de miliarde de dolari, într-un moment în care țara traversa o gravă criză monetară. Au urmat noi negocieri și un alt acord important în 2022.

Cel mai recent program a fost aprobat în aprilie 2025 și prevedea finanțări de 20 de miliarde de dolari, dintre care 12 miliarde au fost puse imediat la dispoziția Argentinei. Obiectivele au inclus stabilizarea economiei, refacerea rezervelor valutare și recâștigarea încrederii investitorilor.

Sub conducerea președintelui Javier Milei, autoritățile au adoptat reduceri de cheltuieli și măsuri de disciplină fiscală, precum și un regim valutar mai flexibil. O evaluare realizată în mai 2026 a permis deblocarea unui nou miliard de dolari.

Ucraina, pe locul doi pe fondul războiului

Situația Ucrainei are cauze diferite. Invazia Rusiei, începută în 2022, a provocat distrugeri ale infrastructurii și perturbări majore ale economiei, crescând nevoia Kievului de finanțare externă.

În februarie 2026, Ucraina a obținut un nou program FMI de 8,1 miliarde de dolari, parte a unui pachet internațional de sprijin mult mai amplu, de 136,5 miliarde de dolari.

Pakistanul, al treilea mare debitor al FMI, se confruntă, în schimb, cu probleme structurale precum colectarea redusă a taxelor, deficitul de valută și datoriile din sectorul energetic.

România nu apare între primele 26 de țări din clasamentul marilor debitori prezentat în datele analizate.

Măsurile fuseseră aprobate de Congres prin Legea Lindsey O. Graham privind sancționarea Rusiei și Iranului, pe care chiar Trump a promulgat-o pe 18 septembrie, potrivit Kyiv Post. Ele urmau să se aplice de duminică, 18 octombrie.

„Renunț la aplicarea sancțiunilor, restricțiilor și taxelor vamale prevăzute de Legea Graham”, a scris Trump în documentul publicat de Casa Albă.

Ce sancțiuni a suspendat Trump

Legea prevedea trei categorii de taxe vamale: o suprataxă de 500% pe toate bunurile importate din Rusia, taxe de 100% pentru cei mai mari cinci cumpărători de petrol și gaze rusești și taxe de 100% pentru primele cinci țări care ajută Moscova să ocolească sancțiunile. Erau vizate și industria energetică și de apărare a Rusiei, instituțiile financiare și „flota din umbră”, petrolierele care transportă petrol rusesc în ciuda restricțiilor occidentale.

Prin suspendare, mari clienți ai energiei rusești, între care s-ar putea afla China și India, scapă deocamdată de noile penalități comerciale americane. Sancțiunile deja impuse prin alte ordine executive rămân în vigoare.

Trump a invocat secțiunea 115 a legii, care permite suspendarea măsurilor dacă administrația certifică faptul că decizia servește interesului național al SUA. Certificarea a fost trimisă Congresului, însă ordinul nu explică public motivele.

Legea trecuse de Senat cu 86 de voturi la 11 și de Camera Reprezentanților cu 262 la 159. Ea poartă numele senatorului republican Lindsey Graham, inițiatorul proiectului, care a murit în această vară.

Furie la Washington, critici la Kiev și Bruxelles

Decizia vine la o săptămână după acordul încheiat de Trump cu Vladimir Putin, prin care Rusia poate exporta din nou motorină. Moscova s-a angajat să livreze imediat peste 300.000 de tone pe piața americană și mondială, apoi încă 500.000 de tone în noiembrie. Departamentul Trezoreriei a relaxat restricțiile asupra motorinei rusești până la 7 aprilie 2027.

Marți, un grup de senatori din ambele partide, printre care republicanii Mitch McConnell, Thom Tillis, Susan Collins și Lisa Murkowski, îi ceruse lui Trump să renunțe la acord și să aplice sancțiunile din Legea Graham. Democratul Don Beyer l-a acuzat pe președinte că a cedat în fața lui Putin, iar senatoarea Elizabeth Warren a criticat subminarea eforturilor Congresului.

Volodimir Zelenski a numit acordul pe motorină „o decizie slabă” și avertizează că veniturile suplimentare din energie îi permit Moscovei să finanțeze războiul. Trump a calificat drept „o rușine” atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, pe care le acuză de scumpirea carburanților.

La summitul UE de vineri, de la Bruxelles, președintele Consiliului European, António Costa, a respins orice relaxare: „Nu este momentul să retragem sprijinul pentru Ucraina. Nu este momentul să relaxăm sancțiunile împotriva Rusiei”.

Ce urmează

Suspendarea rămâne valabilă până când Trump sau oficialii desemnați decid altfel, iar Casa Albă nu a anunțat niciun calendar pentru reintroducerea măsurilor. Reprezentantul SUA pentru Comerț, împreună cu departamentele de Stat, Trezorerie și Energie, va continua să monitorizeze achizițiile de energie rusească și ocolirea sancțiunilor.

Reuniunea vine după ce susținerea anunțată inițial de liberali a început să fie contestată din interiorul formațiunii.

Liberalii trebuie să tranșeze votul pentru noul Guvern

Ședința BPN are loc într-un moment important pentru deblocarea crizei politice, în condițiile în care lista Cabinetului Niculescu și programul de guvernare au fost deja depuse la Parlament.

În ultimele zile, scenariul luat în calcul era ca PNL să voteze pentru învestirea Executivului fără să intre însă la guvernare alături de PSD. Deputatul liberal Mircea Fechet explica miercuri că partidul poate susține instalarea noului Cabinet pentru a pune capăt perioadei de instabilitate politică, urmând apoi să facă opoziție PSD.

Situația s-a complicat însă după prezentarea formulei finale a Guvernului. Mai mulți liberali și susținători ai partidului au criticat perspectiva ca voturile PNL să faciliteze revenirea PSD la Palatul Victoria, iar nemulțumirile au ajuns și în rândul parlamentarilor.

Deputatul PNL Dragoș Ciobotaru a anunțat vineri că va susține în ședința de sâmbătă că partidul nu ar trebui să voteze Cabinetul în actuala formulă.

PSD are 11 miniștri în Cabinetul Niculescu

Luca Niculescu a depus joi la Parlament lista unui Cabinet format din 19 membri. Dintre aceștia, 11 sunt propuși de PSD, iar ceilalți sunt independenți, inclusiv premierul desemnat.

Social-democrații au decis să intre direct la guvernare, după negocierile purtate în ultimele zile. Printre numele propuse de PSD se află Marian Neacșu, pentru funcțiile de vicepremier și ministru de Interne, Alexandru Rogobete la Sănătate, Florin Barbu la Agricultură și Radu Marinescu la Justiție.

Luca Niculescu a fost desemnat premier de președintele Nicușor Dan pe 5 octombrie, după consultările cu partidele parlamentare. Șeful statului a argumentat atunci că diplomatul are cele mai mari șanse să coaguleze o majoritate parlamentară.

Votul din Parlament, programat marți

Miniștrii propuși urmează să fie audiați luni, 19 octombrie, în comisiile de specialitate, iar votul de învestitură este programat pentru marți, 20 octombrie.

Pentru instalarea Guvernului sunt necesare minimum 233 de voturi. Poziția finală a PNL, care are 81 de parlamentari, poate modifica substanțial calculele pentru majoritatea pe care se bazează Luca Niculescu. USR a decis deja să voteze împotriva noului Executiv.

Italianca se află la Timișoara și a povestit ce a surprins-o în primele zile petrecute în România.

Pe primul loc pune curățenia străzilor, urmată de siguranță, liniște și ospitalitatea localnicilor.

Simona nu s-a putut abține și a comandat o pizza napoletană în Timișoara, dar a avut parte de un șoc și mai mare când a gustat un burger local. Experiența culinară din România a depășit complet așteptările exigente ale italiencei.

Află ce a uimit-o în articolul complet pe Mediafax Italia.

Două avioane de luptă F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN). Aeronavele se află în România în serviciul de luptă Poliție Aeriană Întărită.

Mesaj RO-Alert la ora 01.54

Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care a declanșat procedurile de avertizare a populației din nordul județului Tulcea. Mesajul RO-Alert a ajuns pe telefoanele locuitorilor la ora 01.54, iar alerta aeriană a încetat la ora 02.30. Nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național.

Un șir de alerte în ultimele săptămâni

Alerta de sâmbătă vine după mai multe episoade similare în nordul Dobrogei. La sfârșitul lui septembrie, avioanele F-18 spaniole au decolat în două nopți consecutive, după detectarea unor ținte în apropierea graniței, inclusiv la nord de Isaccea.

În noaptea de 9 spre 10 octombrie, locuitorii din nordul județului au primit două mesaje RO-Alert, pentru o țintă detectată la aproximativ 20 de kilometri nord de Periprava.

Mai mulți utilizatori ai ochelarilor inteligenți Ray-Ban Meta au semnalat că dispozitivele înregistrau conversații fără să primească vreo comandă. potrivit Ars Technica,în unele cazuri, înregistrările audio și transcrierile acestora au fost salvate automat în istoricul aplicației Meta AI,

Un utilizator a relatat că a întâlnit problema la trei perechi de ochelari Ray-Ban Meta, deși dezactivase funcția care permite asistentului vocal să răspundă fără comanda „Hey, Meta”.

Acesta a descoperit că aplicația Meta AI păstra în istoricul conversațiilor atât înregistrările audio, cât și transcrierile discuțiilor.

„Clienții nu ar trebui să fie nevoiți să se întrebe dacă discuțiile lor private sunt înregistrate atunci când nu au activat intenționat asistentul AI”, a transmis utilizatorul.

Meta confirmă remedierea erorii, dar nu explică ce a provocat-o

Mai mulți utilizatori au semnalat pe Reddit că ochelarii Ray-Ban Meta înregistrau conversații fără să fie activați prin comandă vocală. Meta a confirmat ulterior că problema a fost remediată.

„Această problemă a fost rezolvată. Utilizatorii pot gestiona, consulta și șterge oricând înregistrările vocale ale interacțiunilor cu Meta AI, din setări”, a transmis compania.

Meta nu a explicat ce a determinat activarea neintenționată a înregistrărilor și nici câte dispozitive au fost afectate.

Unul dintre utilizatorii care au raportat problema a precizat că a observat comportamentul neobișnuit după o actualizare recentă a software-ului ochelarilor. Compania nu a confirmat însă existența unei legături între actualizare și eroare.

Înregistrări private, vizionate de angajați externi Incidentul readuce în atenție problemele de confidențialitate asociate ochelarilor inteligenți, care sunt echipați cu microfoane și camere video.

La începutul acestui an, o investigație realizată de jurnaliști suedezi a dezvăluit că angajați ai companiei Sama, specializată în prelucrarea datelor pentru inteligența artificială, cu sediul în Kenya, au avut acces la înregistrări realizate cu ochelarii Ray-Ban Meta.

Peste 30 de angajați intervievați au relatat că au vizionat imagini care surprindeau activități private, aparent fără ca persoanele filmate să știe că sunt înregistrate.

Printre exemplele prezentate se numără imagini cu partenera unui utilizator care ieșea dezbrăcată din baie.

Dezvăluirile au dus la deschiderea unui proces în Statele Unite, pentru care reclamanții solicită statutul de acțiune colectivă, și la declanșarea unei investigații de către procurorul general al statului Texas, Ken Paxton.

Norvegia ia în calcul interzicerea ochelarilor

Meta a susținut anterior că ochelarii săi inteligenți dispun de un indicator luminos care avertizează atunci când sunt realizate înregistrări audio sau video.

În august, compania a modificat funcționarea dispozitivelor, astfel încât acestea să nu mai permită înregistrarea atunci când indicatorul luminos este acoperit.

Totuși, eroarea descoperită recent arată că dispozitivele pot înregistra conversații fără ca utilizatorii să intenționeze acest lucru, chiar dacă indicatorul funcționează.

Riscurile asociate acestor tehnologii au determinat apariția unor aplicații concepute pentru detectarea ochelarilor inteligenți și a unor propuneri legislative privind limitarea utilizării lor.

Norvegia se numără printre țările care iau în considerare o interdicție temporară.

Deși Meta susține că eroarea a fost remediată, compania nu a oferit până acum detalii despre măsurile prin care intenționează să prevină apariția unor probleme similare.

O bucată de craniu descoperită în 1924, în sudul Angliei, a permis cercetătorilor să identifice o nouă specie de dinozaur carnivor, care a trăit în urmă cu aproximativ 120 de milioane de ani. Fosila a rămas aproape un secol în colecțiile muzeului londonez, fără ca adevărata sa importanță să fie cunoscută.

Potrivit Live Science, noua specie a primit numele Invictibellatrix amberina și aparține grupului megaraptoranilor, dinozauri carnivori care se deplasau pe două picioare și își atacau prada cu ajutorul brațelor puternice și al ghearelor lungi, curbate.

Un prădător mai periculos decât T. rex

Cercetătorii estimează că dinozaurul avea între trei și patru metri lungime, aproximativ 1,5 metri înălțime și cântărea între 200 și 300 de kilograme.

Spre deosebire de celebrul Tyrannosaurus rex, care își folosea fălcile puternice pentru a ucide, megaraptoranii aveau capete mai mici, brațe dezvoltate și gheare care, în cazul acestei specii, ar fi putut atinge 10-20 de centimetri.

Cercetătorii cred că Invictibellatrix amberina se hrănea cu mamifere mici, reptile și pui de dinozaur. Deși nu era cel mai mare prădător din ecosistemul său, ar fi putut reprezenta un pericol considerabil pentru oameni, dacă aceștia ar fi trăit în aceeași perioadă.

Paleontologul Cassius Morrison, autorul principal al studiului, a explicat că oamenii ar fi avut dimensiunea potrivită pentru a deveni prada acestui animal, în timp ce un T. rex ar fi putut considera un om prea mic pentru a merita efortul unei vânători.

Examinată cu ajutorul tomografiei computerizate

Fragmentul de craniu a fost găsit în 1924, de un colecționar amator de fosile pe Insula Wight, în sudul Angliei. Ulterior, a ajuns la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, unde a rămas depozitat timp de aproape un secol.

Cercetătorii au reexaminat fosila cu ajutorul tomografiei computerizate, o tehnologie care le-a permis să studieze structura internă a osului și să realizeze modele digitale tridimensionale.

Comparând caracteristicile craniului cu cele ale altor dinozauri carnivori, specialiștii au identificat particularități anatomice care au indicat existența unei specii necunoscute.

Numele Invictibellatrix înseamnă „războinica neînvinsă”, iar amberina face referire la chihlimbarul prezent în straturile geologice din care provine fosila.

Noi dovezi despre migrația dinozaurilor

Până acum, fosile de megaraptorani fuseseră identificate în Asia, Australia și America de Sud, dar prezența lor în Europa nu fusese confirmată.

Noua descoperire susține ipoteza potrivit căreia acești dinozauri au apărut în Asia și s-au răspândit ulterior spre Europa, Africa și alte regiuni ale lumii.

Cercetătorii cred că megaraptoranii au ajuns în Europa în urmă cu aproximativ 130 de milioane de ani și că unele populații au migrat mai departe, folosind legăturile terestre existente la acea vreme.

Traseul exact al migrației rămâne însă necunoscut. Oamenii de știință încearcă să stabilească și de ce acești prădători au dispărut din regiunile nordice, în timp ce rudele lor au continuat să trăiască în emisfera sudică.

Reuniunea Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organism al ONU care evaluează cercetările științifice despre evoluția climei, s-a desfășurat în această săptămână la Addis Abeba, capitala Etiopiei.

Discuțiile au fost suspendate vineri pentru că delegațiile nu au reușit să ajungă la un acord asupra termenelor de publicare a noilor rapoarte. Potrivit Reuters, întâlnirea a depășit durata programată, iar numeroși reprezentanți ai țărilor cel mai puțin dezvoltate și ai micilor state insulare au fost nevoiți să plece.

IPCC a anunțat că discuțiile privind termenul de publicare a rapoartelor științifice despre evoluția climei, efectele încălzirii globale și măsurile de combatere a acesteia, precum și bugetul organizației, vor fi reluate cât mai curând posibil, fără să precizeze însă o dată.

China, Rusia și India cer mai mult timp

Disputa privind calendarul publicării rapoartelor durează de aproape trei ani.

Un grup de 30 de țări, printre care se numără state europene, latino-americane și insulare, solicită finalizarea documentelor înainte de negocierile climatice ale ONU, din noiembrie 2028.

Guvernele trebuie să evalueze atunci progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris din 2015, care urmărește limitarea încălzirii globale.

De cealaltă parte, China, Rusia, India, Arabia Saudită și Kenya cer prelungirea termenelor de elaborare a rapoartelor. Aceste state susțin că cercetătorii din țările cu resurse financiare limitate trebuie să aibă suficient timp pentru a contribui la realizarea documentelor.

Neînțelegerile ar putea face ca evaluările științifice să nu fie disponibile înaintea negocierilor din 2028, când guvernele vor trebui să decidă următoarele măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice.

Statele insulare: „O tactică rușinoasă de tragere de timp”

Reprezentanta Insulelor Marshall pentru probleme climatice, Tina Stege, a criticat dur lipsa unui acord.

„Am venit aici să lucrăm, dar am constatat că fiecare propunere a fost respinsă, fie că era vorba despre participarea tuturor, despre relevanța datelor științifice pentru planificarea națională sau despre necesitatea unor dovezi care să stea la baza următoarei evaluări globale”, a declarat aceasta.

Ea a acuzat participanții că au blocat negocierile până în ultimul moment.

„Progresele au fost blocate până la final. O tactică rușinoasă de tragere de timp, când nu mai avem timp de pierdut”, a spus Stege.

Riscuri pentru viitoarele decizii climatice

Rapoartele IPCC sunt elaborate de sute de experți internaționali și aprobate de statele membre. Ele sunt folosite de guverne pentru stabilirea politicilor climatice și au fost citate în hotărâri ale instanțelor internaționale.

Următoarele evaluări trebuie să ofere informații actualizate despre evoluția temperaturilor globale, efectele schimbărilor climatice și măsurile necesare pentru limitarea acestora.

Una dintre problemele importante care urmează să fie clarificată este măsura în care anumite efecte ale încălzirii globale ar putea fi reversibile.

Lipsa unui acord privind calendarul publicării documentelor riscă să lase guvernele fără concluzii științifice comune și actualizate înaintea negocierilor din 2028.

Experții Programului ONU pentru Mediu au avertizat în repetate rânduri că măsurile adoptate până acum pentru limitarea încălzirii globale sunt insuficiente și că sunt necesare reduceri mai mari ale emisiilor de gaze cu efect de seră pentru evitarea unor dezastre climatice.

Vestea scufundării unei nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz a atras sute de localnici, care s-au grăbit să ajungă cu bărcile în zona naufragiului. Încărcătura navei GFS Pride, sub pavilion singaporez, care transporta peste 2.500 de containere, s-a împrăștiat pe mare, iar oamenii încearcă să recupereze cât mai multe produse de valoare.

Potrivit The Telegraph, pescarii au plecat cu bărci mici și alte ambarcațiuni, după ce au aflat că printre produsele pierdute se află telefoane Apple și parfumuri franțuzești.

„Ne adunăm și ne îndreptăm spre Strâmtoarea Ormuz. Am auzit că s-a scufundat o navă cu containere, așa că mergem să adunăm iPhone-uri și parfumuri”, spune un bărbat într-o înregistrare video, citată de publicația britanică.

Bărci mici, printre containere uriașe

Imaginile surprinse în zonă arată zeci de ambarcațiuni care se deplasează printre containerele parțial scufundate. Mai mulți bărbați sunt filmați în timp ce scot cutii din apă și le încarcă în bărci.

În alte înregistrări, ambarcațiuni de mici dimensiuni încearcă să tracteze câte un container maritim întreg.

Nava GFS Pride, înregistrată în Singapore, s-a scufundat în urma unui incendiu izbucnit la bord. Autoritățile din Singapore au anunțat că toți cei 21 de membri ai echipajului au fost evacuați fără să fie răniți.

Marina Corpului Gardienilor Revoluției Islamice din Iran, organizație militară care apără regimul de la Teheran și controlează o parte a forțelor navale iraniene, susține că nava a intrat pe o rută maritimă neautorizată și periculoasă și a lovit o mină, care ar fi provocat incendiul.

Autoritățile iraniene, avertisment pentru pescari

Containerele care plutesc în Strâmtoarea Ormuz reprezintă un pericol pentru navigație. Marina le-a cerut pescarilor să circule cu atenție pentru a evita coliziunile.

GFS Pride este cea de-a doua navă scufundată în decurs de 24 de ore și a treia de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, la sfârșitul lunii februarie. Prima dintre acestea a fost Cape Dao, sub pavilionul Antigua și Barbuda, scufundată în urma unui atac din 23 septembrie.

Atacurile asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz s-au înmulțit în ultimele zile, atingând cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului.

Purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, generalul Mohammad Akraminia, a declarat vineri că redeschiderea Strâmtorii Ormuz depinde de retragerea forțelor americane din regiune.

„Dacă America părăsește regiunea, Strâmtoarea Ormuz se va deschide, securitatea colectivă va fi asigurată cu participarea statelor din regiune, iar economia mondială se va îmbunătăți. Iar dacă nu pleacă, o vom alunga”, a avertizat oficialul iranian.

Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz la începutul războiului și va menține restricțiile până când Statele Unite și Israelul vor respecta drepturile poporului iranian, a declarat șeful armatei iraniene, Amir Hatami, la încheierea Festivalului Național I’tikaf, un eveniment religios islamic, organizat la Academia Militară din Teheran.

„Strâmtoarea a fost închisă de la începutul războiului și va rămâne astfel până când inamicul va respecta drepturile națiunii iraniene”, a declarat Hatami, citat vineri de Fars News.

Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, puternic restricționat

Strâmtoarea se află sub supravegherea armatei iraniene și a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC). Marina IRGC controlează partea de vest a strâmtorii, în timp ce Marina armatei iraniene supraveghează partea de est și Marea Omanului.

Potrivit oficialului iranian, traficul maritim prin această cale navigabilă este acum „puternic restricționat”, iar Iranul „a reacționat decisiv față de navele despre care considera că încalcă restricțiile impuse”. Hatami a subliniat că poziția geografică a Iranului și controlul asupra acestei rute maritime strategice sunt elemente de putere pentru Iran.

Iranul amenință cu represalii mai puternice în cazul unor noi atacuri

Hatami a avertizat că orice nou atac asupra infrastructurii Iranului va atrage un răspuns mult mai puternic.

„Orice astfel de amenințare va fi întâmpinată cu un răspuns care va provoca daune de câteva ori mai mari infrastructurii și intereselor adversarului, regimului israelian și celor care cooperează cu acesta”, a declarat șeful armatei iraniene.

El a susținut că adversarii Iranului „nu și-au atins obiectivele militare și strategice” și că armata iraniană a folosit perioada în care luptele s-au redus pentru a repara pagubele și a-și îmbunătăți pregătirea militară.

Petrolul, aproape de 110 dolari pe baril

Războiul și restricțiile impuse în Strâmtoarea Ormuz au contribuit la scumpirea petrolului și au pus în pericol aprovizionarea piețelor internaționale.

Vineri, petrolul Brent, referința internațională pentru prețul țițeiului, a urcat cu 3,7%, până la aproape 110 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni. Agenția Internațională a Energiei avertizează că noile atacuri și costurile ridicate ale transportului maritim amenință revenirea exporturilor de petrol din regiune.

Efectele se resimt dincolo de piața energiei. Petrolul mai scump duce la creșterea prețurilor carburanților și a costurilor de transport și producție, cu efecte asupra prețurilor alimentelor și ale altor bunuri.

Potrivit Agenției Internaționale a Energiei, scumpirea motorinei afectează deja veniturile populației și activitatea economică, iar menținerea restricțiilor asupra transporturilor de petrol va accentua inflația la nivel mondial.

Marina franceză a confiscat peste 8,6 tone de droguri în Marea Caraibilor și Oceanul Atlantic, în urma a trei operațiuni.

Potrivit Le Figaro, operațiunile s-au desfășurat între 4 și 13 octombrie, în cooperare cu autoritățile altor state. În total, au fost confiscate aproape 6,9 tone de cocaină și 1,7 tone de marijuana.

Peste cinci tone de cocaină, pe un singur vas

Cea mai mare captură a fost făcută în Oceanul Atlantic, pe 8 octombrie. O navă militară franceză a interceptat un vas de pescuit fără pavilion, care începuse traversarea Atlanticului. La bord au fost descoperite 150 de pachete care conțineau 5.292 de kilograme de cocaină.

La solicitarea procurorilor, drogurile și cei cinci membri ai echipajului au fost transportați în Martinica, teritoriu francez din Caraibe. Suspecții au fost reținuți de anchetatorii francezi specializați în combaterea traficului de droguri.

Alte două nave, interceptate în Marea Caraibilor

Pe 4 octombrie, o fregată franceză, sprijinită de un elicopter și de Marina columbiană, a interceptat o ambarcațiune rapidă care naviga fără pavilion. La bord au fost găsite 16 pachete cu cocaină.

O altă operațiune a avut loc pe 13 octombrie, când militarii francezi au controlat un vas de pescuit venezuelean. Aceștia au descoperit 166 de pachete de cocaină și marijuana.

Cele două intervenții din Marea Caraibilor s-au încheiat cu confiscarea a peste trei tone de droguri. Ambarcațiunile, încărcăturile ilegale și echipajele au fost predate autorităților din Columbia și Venezuela, care urmează să continue procedurile judiciare.

Ministrul francez al Apărării, Catherine Vautrin, a transmis vineri pe X că operațiunile Marinei franceze s-au desfășurat cu respectarea strictă a legislației naționale.

Guvernul de la Kiev pregătește modificarea regulilor care permit companiilor din sectoarele esențiale să își protejeze angajații de mobilizarea în armată. Propunerea urmărește creșterea numărului persoanelor disponibile pentru serviciul militar, dar a provocat nemulțumiri în Parlament și în mediul de afaceri.

Potrivit The Kyiv Independent, peste 60 de parlamentari ucraineni au înregistrat vineri un proiect de hotărâre prin care solicită revizuirea măsurilor, consultarea companiilor și reevaluarea propunerii de înființare a unui nou organism responsabil cu supravegherea sistemului de exceptări de la mobilizare.

Guvernul Ucrainei intenționează să înființeze un centru de coordonare care să evalueze companiile esențiale pentru economia și securitatea țării și să decidă care dintre acestea pot beneficia de scutiri de mobilizare pentru mai mult de jumătate dintre angajați. Din noul organism urmează să facă parte reprezentanți ai serviciilor de securitate și informații ale Ucrainei și ai poliției ucrainene.

De la 100% la 85%

În prezent, Ucraina permite companiilor din sectoarele esențiale pentru economie și apărare să își scutească angajații de mobilizarea în armată, pentru a putea continua să funcționeze în timpul războiului.

Companiile din industria de apărare și sectorul energetic beneficiază de scutiri pentru toți angajații, în timp ce firmele care se ocupă de întreținerea clădirilor și furnizarea utilităților publice își pot proteja până la 75% din personal.

Potrivit propunerii Guvernului ucrainean, în industria de apărare și sectorul energetic, numai 85% dintre angajați ar mai putea beneficia de scutiri, față de 100% în prezent. Pentru celelalte firme, procentul ar urma să scadă de la 75% la 60%.

Modificările ar însemna că o parte dintre angajații scutiți în prezent de mobilizare ar putea fi chemați în armată, deși companiile au nevoie de ei pentru a-și continua activitatea.

Producția de armament, pusă în pericol

Compania ucraineană Ukrspecsystems, specializată în producția de drone militare, avertizează că reducerea scutirilor de mobilizare ar putea întârzia livrarea echipamentelor comandate de armată. De asemenea, măsura ar putea descuraja specialiștii să se angajeze în industria de apărare, de teama că vor fi chemați pe front.

Asociația Națională a Industriilor de Apărare din Ucraina, organizație care reprezintă companiile producătoare de armament și echipamente militare, a cerut Guvernului să renunțe la reducerea scutirilor.

Președintele asociației, Serhii Pașinski, a avertizat că trimiterea în armată a câtorva mii de angajați nu ar rezolva deficitul de personal militar, dar ar putea afecta producția de arme și muniții necesare pe front.

Temerile companiilor sunt legate de posibilitatea pierderii unor angajați cu pregătire specializată, greu de înlocuit, în condițiile în care Ucraina are nevoie atât de militari pe front, cât și de personal pentru producția de armament și menținerea infrastructurii energetice.

Premierul Ucrainei susține că sistemul actual permite abuzuri

Premierul ucrainean Serhii Korețki a explicat că actualul sistem permite, în unele cazuri, evitarea mobilizării de către persoane care nu desfășoară activități esențiale.

Vineri, oficialul ucraunean le-a prezentat parlamentarilor exemplul unui contractor din sectorul energetic care avea 100 de angajați scutiți de mobilizare, deși numai 20 lucrau efectiv pentru compania respectivă.

Premierul a recunoscut că Statul Major General are nevoie de personal militar suplimentar pentru continuarea războiului împotriva Rusiei, dar a încercat să-i liniștească pe reprezentanții companiilor din sectoarele esențiale.

„Pot spune cu încredere că nu vor exista schimbări radicale pentru acești oameni și aceste industrii”, a transmis șeful Guvernului ucrainean.

Modificările au fost aprobate de miniștrii ucraineni la începutul săptămânii, însă regulile finale nu au fost încă adoptate.

Noul iPhone Duo, cel mai scump telefon lansat vreodată de Apple, a atras un număr mare de cumpărători încă din prima zi de precomenzi. Stocurile disponibile pentru ridicare din magazine s-au epuizat rapid vineri, iar termenele de livrare pentru unele comenzi online s-au prelungit până la sfârșitul lunii ianuarie 2027.

Potrivit CNBC, Apple a descris interesul pentru noul dispozitiv drept unul extraordinar și a transmis că va continua să accepte comenzi online.

Telefonul pliabil pornește de la 1.999 de dolari, dar versiunea cu o capacitate de stocare de 2 TB (aproximativ 2.000 GB) ajunge la 3.199 de dolari. Este cea mai importantă schimbare de design a iPhone din ultimii ani, iar prețul său depășește considerabil prețurile modelelor Pro și Pro Max.

Telefoanele pliabile: piață mică, cu venituri uriașe

Specialiștii din industrie consideră că Apple nu urmărește neapărat să transforme telefoanele pliabile în produse accesibile publicului larg. Compania încearcă să atragă clienții dispuși să cheltuiască sume considerabile pentru un dispozitiv exclusivist.

Potrivit IDC, companie specializată în cercetarea pieței de tehnologie, telefoanele pliabile vor reprezenta puțin peste 2% din numărul smartphone-urilor vândute la nivel mondial în acest an, dar vor genera aproape 7% din veniturile industriei.

Până în 2030, aceste dispozitive ar putea ajunge la 10% din veniturile pieței, deși vor reprezenta doar aproximativ 3% din telefoanele comercializate.

Principalul atu al noului iPhone nu este tehnologia pliabilă, disponibilă deja de mai mulți ani pe telefoanele Android, spun experții, ci faptul că produsul poartă marca Apple. Aceștia se așteaptă ca iPhone Duo să devină un simbol al statutului social, mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă.

Apple pregătește milioane de telefoane

Apple ar putea avea disponibile cel mult șase milioane de iPhone Duo într-o primă etapă, potrivit estimărilor firmei de cercetare a pieței Counterpoint Research.

La nivel mondial sunt utilizate aproximativ 1,4 miliarde de iPhone-uri. Astfel, chiar dacă numai o mică parte dintre actualii clienți ar decide să cumpere noul model, cererea ar putea depăși rapid oferta.

IDC estimează că Apple va livra aproximativ șapte milioane de iPhone Duo în 2026, echivalentul a 3% din totalul telefoanelor comercializate de companie.

Pentru anul viitor, specialiștii anticipează o creștere de aproximativ 70% a livrărilor. Dacă estimările se confirmă, Apple ar putea ajunge să controleze aproximativ 40% din piața mondială a telefoanelor pliabile, depășind Samsung și Huawei.

O strategie cu două tăișuri

Strategia Apple urmărește creșterea veniturilor într-o perioadă în care oamenii își schimbă telefoanele tot mai rar, iar piața mondială a smartphone-urilor încetinește.

Un client care ar fi cumpărat un iPhone Pro Max de aproximativ 1.200 de dolari ar putea alege acum un iPhone Duo de cel puțin 1.999 de dolari. Apple ar încasa astfel considerabil mai mult, chiar dacă numărul total al telefoanelor vândute nu ar crește.

Banca americană JPMorgan estimează că noul model ar putea contribui semnificativ la veniturile Apple, chiar dacă numărul total de iPhone-uri vândute anul viitor nu va crește semnificativ.

Specialiștii avertizează însă că această strategie prezintă și riscuri. Cu cât telefoanele devin mai scumpe, cu atât consumatorii ar putea amâna înlocuirea dispozitivelor pe care le folosesc deja.

Potrivit acestora, succesul noului iPhone Duo ar putea totuși încuraja compania să mizeze în continuare pe telefoanele din categoria de lux, în ciuda riscului de scădere a cererii.