După summitul de la Casa Albă care a adus un angajament mai ferm din partea SUA privind garanțiile de securitate, liderii europeni caută să valorifice oferta lui Trump și să plaseze Kievul într-o poziție mai puternică înaintea unei posibile întâlniri între președinții Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, informează Bloomberg.
Europa discută despre trimiterea de trupe de menținere a păcii în UcrainaLiderii europeni s-au reunit marți pentru a discuta un plan ce prevede trimiterea de trupe britanice și franceze în Ucraina, în cadrul unui acord de pace.
Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, discuțiile s-au concentrat pe dimensiunea și amplasarea contingentelor. În jur de zece state ar fi pregătite să trimită militari în țara devastată de război, au precizat aceleași surse, sub protecția anonimatului, pentru Bloomberg.
Totuși, natura sprijinului american rămâne neclară.
„Când vine vorba de securitate, ei sunt dispuși să trimită trupe la sol”, a declarat Trump pentru Fox News. „Noi suntem dispuși să-i ajutăm cu diverse lucruri, mai ales – probabil prin aer, pentru că nimeni nu are capabilitățile pe care le avem noi, pur și simplu nu au. Dar nu cred că va fi o problemă”.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat ulterior că Trump înțelege importanța garanțiilor de securitate pentru asigurarea unei păci durabile.
Oficiali militari europeni urmează să se întâlnească în zilele următoare cu omologii americani pentru a detalia „garanții de securitate solide și pentru a pregăti desfășurarea unei forțe de stabilizare dacă ostilitățile se vor încheia”, a anunțat guvernul britanic într-un comunicat.
La discuții vor participa comandantul suprem al NATO în Europa, precum și șefii apărării din statele membre, au precizat surse familiare cu subiectul.
Scepticism privind un acord de paceDeși liderii europeni au salutat întâlnirea de la Casa Albă, mai mulți oficiali rămân sceptici în privința perspectivei unui acord de pace și dacă aceste garanții de securitate ar fi suficiente pentru a-l descuraja pe Putin.
Kremlinul, care cere ca Ucraina să cedeze controlul asupra unor teritorii din est, a respins ferm perspectiva desfășurării de trupe NATO pe teritoriul ucrainean.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a propus anterior un sistem de garanții de securitate pentru Ucraina similar cu cel al NATO, care ar oferi Kievului angajamente solide de apărare colectivă, fără a presupune aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Luni, la Washington, ea a declarat că aceasta este una dintre propunerile care vor fi discutate între aliați.
Articolul Liderii europeni vor să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina, cu sprijinul SUA. Franța și Marea Britanie conduc inițiativa apare prima dată în Mediafax.
Israelul este așteptat să transmită până vineri răspunsul său la un nou plan de încetare a focului în Gaza, acceptat de Hamas, scrie The Guardian.
Propunerea, considerată aproape identică cu un cadru anterior sprijinit de SUA, vine pe fondul unei presiuni internaționale și interne tot mai mari asupra guvernului premierului Benjamin Netanyahu de a pune capăt războiului devastator, care a făcut peste 62.000 de victime palestiniene.
Planul de încetare a focului și schimbul de prizonieriÎncetarea focului propusă pentru 60 de zile ar presupune ca Hamas să elibereze aproximativ jumătate dintre cei 20 de ostatici israelieni rămași, precum și trupuri, în schimbul a 150 de prizonieri palestinieni.
Deși Hamas și-a redus unele cerințe, inclusiv privind zona tampon de securitate, Israelul a insistat public asupra unui acord complet, nu parțial.
Relatările sugerează că planul este foarte apropiat de o inițiativă anterioară propusă de fostul trimis special al SUA, Steve Witkoff.
Mediere internațională și preocupări umanitareȘeful Mossad, David Barnea, a vizitat recent Qatarul, alimentând speculațiile că negocieri neoficiale sunt în desfășurare.
Egiptul și Qatarul, în calitate de mediatori, au declarat că „mingea este acum în terenul Israelului”.
Între timp, ONU a avertizat asupra foametei generalizate din Gaza, provocată de restricțiile Israelului asupra ajutorului umanitar, calificând criza drept rezultat direct al politicii guvernamentale.
Tensiuni politice în IsraelNetanyahu este prins între presiunile interne și cele externe. Aliații de extremă dreapta amenință cu prăbușirea fragilei sale coaliții dacă acceptă un armistițiu, în timp ce protestele masive cer un acord pentru eliberarea ostaticilor.
Analiștii observă schimbările de poziție ale premierului și sugerează că presiunea SUA sau nemulțumirea publică tot mai mare l-ar putea obliga să accepte.
Experții avertizează că respingerea planului riscă să amplifice condamnările internaționale și sancțiunile, agravând instabilitatea politică din Israel.
Articolul Israelul, sub presiune să răspundă până vineri la propunerea Hamas pentru încetarea focului apare prima dată în Mediafax.
Un proiect prezentat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii prevede blocarea transferurilor și detașărilor între instituțiile statului. De asemenea, acesta prevede suspendarea concursurilor de angajare.
Ministerul Muncii a prezentat în dezbatere proiectul Ordonanței de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare și unele măsuri aplicabile personalului contractual plătit din fonduri publice.
Proiectul a fost întocmit „având în vedere obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice, (…) ținând cont de necesitatea păstrării echilibrelor bugetare prin adoptarea de măsuri menite să limiteze creşterea cheltuielilor bugetare permanente”.
„În termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la 31 decembrie 2026 se suspendă aplicarea prevederilor art. 505 și 506 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situația detașării funcționarilor publici pe o funcție publică din categoria înalţilor funcţionari publici, respectiv pe o funcție publică de conducere aferentă conducătorilor autorităților și instituțiilor publice, precum si adjuncții acestora.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) prevederile art. 506 privind transferul în interesul serviciului se pot aplica în situația funcționarilor publici aflați în preaviz în condițiile art. 519 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în proiect.
Acesta prevede că procedurile de transfer aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se finalizează în condițiile reglementate de prevederile legale în vigoare la data publicării anunțului privind organizarea transferului.
„În termen de 10 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență conducătorii autorităților și instituțiilor publice au obligația de a dispune, în condițiile legii, prin act administrativ, încetarea detașării personalului contractual.
(3) De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență conducătorii autorităților și instituțiilor publice în care se află detașat personal contractual, au obligația de a decide dacă salariații în cauză își pot continua activitatea în autoritatea sau instituția publică respectivă și dispun, după caz, demersurile legale pentru realizarea transferului în interes de serviciu al acestora pe posturile vacante pe care au fost detașați anterior, cu încadrarea în termenul de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”, se mai arată în proiect.
De asemenea, se fac precizări și în ceea ce privește cumulul pensiei cu salariul la stat.
„Personalul plătit din fonduri publice în conformitate cu prevederile Legii – Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și personalul regiilor autonome înfiinţate de stat, societăţilor/companiilor naţionale, ai societăţilor la care statul este acţionar unic sau deţine o participaţie majoritară, ai regiilor autonome înfiinţate de unităţile administrativ-teritoriale, ai societăţilor la care unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau deţin o participaţie majoritară, precum și ai autorităților de reglementare, căruia i-a fost emisă decizia de pensionare din sistemul public de pensii, inclusiv decizia de pensie de serviciu sau decizia de pensionare din sistemul militar de pensii, acordată în condițiile prevăzute de legislația specifică, are dreptul de a continua activitatea cu acordul anual al ordonatorului de credite/angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
(2) Persoanele prevăzute la alin.(1) pot fi menținute în activitate, în baza unei cereri, cu condiția suspendării plății pensiei”, mai prevede proiectul.
Totodată, proiectul spune că, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la 31 decembrie 2026, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice,indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii.
„Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor unice vacante cuprinse în anexa nr. 1 din Hotărârea nr. 298/2025 privind aprobarea Planului de recrutare a funcţionarilor publici şi a Planului de promovare în funcţii publice de conducere, pentru perioada 2025-2026. Concursurile aflate în curs de desfășurare pentru care s-a afișat rezultatul verificărilor eligibilității candidaților/selecției dosarelor candidaților anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se finalizează în condițiile reglementate în vigoare la data publicării anunțului privind organizarea concursului”, se mai arată în proiectul supus dezbaterii.
Articolul Proiect care prevede blocarea transferurilor și detașărilor, în dezbatere publică apare prima dată în Mediafax.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat marți că Anthony Albanese va fi „amintit ca un politician slab”, acuzându-l de trădare și de abandonarea comunității evreiești din Australia, pe fondul escaladării tensiunilor diplomatice dintre cele două țări.
Potrivit BBC, relațiile dintre Israel și Australia s-au deteriorat brusc după ce guvernul de la Canberra a anunțat săptămâna trecută că va recunoaște un stat palestinian în luna septembrie.
Într-o reacție dură, premierul Benjamin Netanyahu l-a acuzat pe omologul său australian, Anthony Albanese, că a „trădat Israelul” și a „abandonat” comunitatea evreiască din Australia, adăugând că „istoria îl va reține ca pe un politician slab”.
Declarațiile vin la doar o zi după ce Australia a anulat viza deputatului israelian de extremă dreapta Simcha Rothman, care urma să participe la evenimente organizate de Asociația Evreiască Australiană.
În replică, Israelul a revocat vizele unor reprezentanți australieni acreditați pe lângă Autoritatea Palestiniană și a avertizat că va analiza cu atenție toate cererile oficiale de intrare venite din partea Canberrei.
Ministerul de Externe israelian a acuzat guvernul australian că alimentează antisemitismul, în condițiile în care în ultimele luni au fost raportate mai multe atacuri împotriva comunității evreiești din Australia.
Opoziția din Israel s-a delimitat însă de declarațiile premierului. Liderul Yair Lapid a scris pe platforma X că Netanyahu îi face un „cadou politic” lui Albanese, întrucât „cea mai mare sursă de legitimitate pentru un lider democratic în prezent este să se afle în confruntare cu Netanyahu, cel mai toxic politician din lumea occidentală”.
Articolul Netanyahu îl acuză pe premierul Australiei de „trădare” după recunoașterea statului palestinian apare prima dată în Mediafax.
Alexandru Nazare avertizează că țara noastră se confruntă de mai mulți ani cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană.
„În ultimii ani, România a avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. În pandemie, toate statele și-au crescut cheltuielile pentru a sprijini populația și economia. Diferența este că, în timp ce alte țări au retras treptat aceste măsuri, reducându-şi totodatǎ şi deficitele, România a rămas cu un deficit ridicat – dar nu din cauza pandemiei, ci din cauza unor probleme mai vechi. Cheltuim permanent mai mult decât încasăm și colectăm mai puține venituri decât ar trebui”, a scris Nazare pe pagina sa de Facebook.
Ministrul atrage atenția că un deficit bugetar mare are consecințe directe asupra cetățenilor: „mai multă datorie publică, costuri mai mari cu dobânzile – care sunt plǎtite din taxele noastre – şi mai puțini bani disponibili pentru drumuri, spitale, școli sau investiții care să creeze locuri de muncă şi alte oportunitǎți”.
„Cu o medie de peste 7%, România se află departe de respectarea pragului european de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. Reducerea deficitului nu este doar o chestiune tehnică sau un obiectiv al Guvernului. Este despre cum asigurăm stabilitate, credibilitate și șansa unei economii sănătoase pe termen lung, care să ofere oportunități pentru toți românii”, a adăugat el.
Nazare susține că măsurile fiscal-bugetare anunțate de Guvern sunt decisive: „corectează dezechilibrele, restabilesc încrederea investitorilor și reduc costurile de finanțare ale statului. Cu alte cuvinte, fiecare leu cheltuit va merge mai mult către dezvoltare şi un nivel de trai mai bun pentru toți și mai puțin către plata dobânzilor.”.
„Este singura cale responsabilă pentru a pune finanțele României pe un drum solid și pentru a asigura o creștere economică mai rapidă și mai sănătoasă”, a conchis ministrul Finanțelor.
Articolul De ce este important ca România să reducă deficitul bugetar? Explicațiile ministrului Finanțelor apare prima dată în Mediafax.
Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus marți că președintele Rusiei, Vladimir Putin, a promis că va avea discuții cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, scrie CNN.
Un jurnalist de la conferința de presă de marți a dorit să afle dacă Vladimir Putin s-a angajat să aibă o întâlnire directă în perioada următoare.
„Așa a făcut, și tocmai v-am răspuns la această întrebare”, a declarat Karoline Leavitt.
Secretarul de presă al Casei Albe a primit o întrebare și din partea unui jurnalist de la CNN, pe același subiect.
Ea a afirmat că „Vă pot asigura că guvernul Statelor Unite și administrația Trump lucrează atât cu Rusia, cât și cu Ucraina pentru a realiza acest bilateral”.
Planurile pentru o discuție bilaterală între Putin și Zelenski sunt acum „în curs de desfășurare”, iar „multe opțiuni” se află pe masă, a mai declarat marți secretarul de presă.
Întrebată despre posibile locații, Karoline Leavitt a evitat să ofere detalii.
„Ambii lideri și-au exprimat dorința de a se întâlni, așa că echipa noastră de securitate națională va ajuta ambele țări să facă acest lucru”, a spus ea în fața reporterilor la Casa Albă.
Atunci când a fost întrebată despre schimbarea planurilor de la o întâlnire trilaterală la una bilaterală, Karoline Leavitt a declarat că „a fost o idee care a evoluat în cursul conversațiilor președintelui atât cu președintele Putin, cât și cu președintele Zelenski, precum și cu liderii europeni”, iar „toți sunt de acord că acesta este un prim pas important”.
Ea a afirmat că Donald Trump este „de acord” cu organizarea unei întâlniri bilaterale fără participarea Statelor Unite.
„În cele din urmă, președintele a spus întotdeauna că există domenii de dezacord în acest război care vor trebui discutate și decise de aceste două țări. Prin urmare, el dorește ca aceste două țări să se angajeze în diplomație directă”, a mai spus purtătoarea de cuvânt.
Articolul Vladimir Putin ar fi de acord cu o întâlnire cu Volodimir Zelenski, afirmă Casa Albă apare prima dată în Mediafax.
Președintele Consiliului Județean Cluj,Alin Tișe, a anunțat marți noua strategie de dezvoltare, pe termen lung, a Aeroportului Internațional Avram Iancu: „Cluj – 10 milioane de pasageri până în 2045”.
Creșterea traficului aerian la Cluj„Toate prognozele arată foarte clar că, peste 20 de ani, aeroportul va atinge pragul de 10 milioane de pasageri! Este o cifră importantă, care atrage cu ea și o mare responsabilitate, pe care noi, în calitate de proprietar al acestui obiectiv, avem datoria să o gestionăm într-un mod cât mai profesionist. Tocmai din acest considerent, credem că a sosit momentul să ne gândim la viitor și să avansăm într-o nouă etapă de dezvoltare, care presupune, în linii mari, implementarea unui program de investiții coerent și robust, cu o valoare estimată la peste 330 de milioane de euro”, a spus Alin Tișe.
CJ Cluj și-a asumat implementarea, până în anul 2031, a 12 proiecte de creștere și dezvoltare a aeroportului: amenajarea Someșului Mic, construirea unui parc fotovoltaic, extinderea terminalului Pasageri-Sosiri, construirea unei platforme de staționare a aeronavelor, amenajarea suprafeței pistei, extinderea pistei de decolare-aterizare la 3.400 de metri, construirea unui terminal nou de pasageri, construirea unui terminal cargo, amenajarea unui hangar de mentenanță pentru aeronave, construirea unei platforme de staționare aeronave suplimentare, înlocuirea utilajelor și echipamentelor neperformante și menajarea unei parcări de tip „long term”.
Investiții de peste 330 de milioane de euro„Analizele noastre, care arată o triplare a numărului de pasageri în următorii 10 ani, sunt totuși prudente, având în vedere creșterea constantă a numărului de linii și destinații oferite de aeroport în țară și străinătate. Prin intermediul acestui set de proiecte ne dorim să schimbăm fața aeroportului și să transformăm Clujul într-un nod de transport aerian de prim rang în această zonă a Europei”, a declarat directorul Aeroportului, David Ciceo.
Valoarea totală estimată a acestor investiții este de 333,69 milioane de euro, din care 298,39 de milioane de euro reprezintă fonduri proprii, restul fiind acoperit de fondurile atrase și nerambursabile, inclusiv din surse alternative precum atragerea de capital privat din piață (bursă).
La aceste investiții se adaugă și valoarea amenajării râului Someșul Mic, de circa 35 de milioane de euro, un proiect demarat de Administrația Bazinală Someș-Tisa și care înregistrează un stadiu fizic de implementare de peste 50%.
Transformarea aeroportului în societate pe acțiuniDe asemenea, tot în contextul proiectului de dezvoltare a Aeroportului clujean, Alin Tișe a anunțat inițierea demersurilor pentru transformarea Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj din regie autonomă în societate pe acțiuni, statut care prevede și o serie de dispoziții tranzitorii importante, precum menținerea tuturor locurilor de muncă actuale și păstrarea proprietății județului Cluj în structura acționariatului.
Acest proiect urmează să fie prezentat și dezbătut de toate partidele politice reprezentate în Consiliul Județean.
Articolul CJ Cluj anunță investiții de peste 330 de milioane de euro la Aeroportul Cluj: „10 milioane de pasageri până în 2045” apare prima dată în Mediafax.
Prin ordin al ministrului Energiei, ca urmare a constatării eliminării factorilor care au generat disfuncționalitatea majoră în aprovizionarea cu țiței, situația de urgență a încetat, a transmis marți Ministerul Energiei.
„Am încheiat procedura legală prin care am evitat o situația de criză în aprovizionarea cu țiței a țării. Prin măsurile pe care le-am luat, am evitat orice riscuri în aprovizionarea cu carburanți a românilor și a companiilor românești. Am demonstrat că România dispune de mecanisme solide de protecție și reacție, care au funcționat eficient și au asigurat atât stabilitatea pieței, cât și continuitatea alimentării cu produse petroliere”, a precizat ministrul Bogdan Ivan.
Situația de urgență – nivel criză fusese instituită ca urmare a notificării OMV Petrom privind dificultăți la importul de țiței, în urma contaminării cu cloruri organice de la portul de încărcare a două transporturi de țiței ce cumulau 184.000 de tone.
Pentru asigurarea continuității aprovizionării, Ministerul Energiei a activat, la acel moment, procedurile legale privind utilizarea stocurilor de urgență ale României.
Ministerul precizează că reconstituirea stocurilor de țiței utilizate va fi realizată de către OMV Petrom, în calitate de titular al obligației de stocare.
Articolul Bogdan Ivan: Am încheiat situația de urgență privitoare la aprovizionarea cu țiței a României apare prima dată în Mediafax.
Fostul jucător de top 100 ATP și actual președinte al Federației Americane de Tenis (USTA), Brian Vahaly, spune că își dorește ca tenisul să devină un loc sigur și primitor pentru sportivii queer, la începutul ediției din acest an a US Open, potrivit NBC News.
Brian Vahaly, fost jucător profesionist de tenis și actual președinte al United States Tennis Association (USTA), a vorbit despre drumul său personal și despre rolul său ca lider LGBTQ în sport, odată cu deschiderea US Open 2025.
Vahaly, 46 de ani, a intrat în istorie în 2017, când a devenit primul jucător actual sau retras de pe circuitul ATP care a vorbit public despre homosexualitatea sa.
Într-un interviu, el a mărturisit că a decis să iasă public după ce, împreună cu soțul său, a devenit tatăl a doi băieți gemeni.
„Nu mai era vorba doar despre mine. Am simțit o responsabilitate uriașă față de copiii mei și față de versiunea mea mai tânără, care nu avea pe nimeni la care să se uite ca model”, a spus Vahaly.
Cariera sa pe teren a fost marcată de performanțe importante: a atins locul 64 mondial, a jucat finala NCAA și a obținut victorii împotriva unor nume mari precum Michael Chang și Juan Carlos Ferrero.
Însă adevărata provocare a venit după retragerea din sport, când a început să își accepte identitatea, după ani de presiuni și chiar experiențe de „terapie de conversie” în tinerețe.
Astăzi, Vahaly conduce tenisul american și se alătură unor figuri precum Billie Jean King și Martina Navratilova în promovarea incluziunii.
Deși recunoaște că în continuare există homofobie în unele medii sportive, el crede că noile generații de sportivi sunt mai deschise și pregătite să schimbe mentalitățile.
„Odată ce vom avea mai mulți sportivi vizibili, veți începe să îi vedeți și în circuitul profesionist”, a spus el.
Articolul Brian Vahaly, primul tenismen profesionist care a vorbit deschis despre homosexualitate apare prima dată în Mediafax.
Se pare că întâlnirile dintre liderul SUA și ceilați lideri ai lumii s-au încheiat, însă Rusia nu a oprit ofensiva în Ucraina. Potrivit autorităților ucrainene, peste 21 de persoane au murit și alte 99 au fost rănite, încă de la încheierea summitului oficial din Alaska.
Prețul petrolului scade pe fondul așteptărilor privind ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei
Cotațiile petrolului au înregistrat marți o scădere, după ce investitorii au pariat pe posibilitatea unui armistițiu în războiul din Ucraina, care ar putea aduce relaxarea sancțiunilor impuse Rusiei și creșterea ofertei globale de țiței.
Ucraina a primit echipamente IT în valoare de 10 milioane de euro
Ministerul Apărării din Ucraina a primit un alt transport de echipamente IT în valoare de 10 milioane de euro.
Ucraina a primit echipamente tehnologice de la Coaliția IT, formată din țări aliate care au sprijinit țara în sectorul IT, în lunile iulie și august. Echipamentele pentru Ucraina au fost cumpărate cu fonduri oferite de Luxemburg, Belgia, Estonia și Irlanda, a precizat marți Ministerul Apărării, citat de Ukrainska Pravda.
Donald Trump a declarat că nu are intenția de a trimite trupe americane în UcrainaDupă ce luni, Donald Trump a anunțat că ar putea trimite trupe militare americane în Ucraina pentru menținerea păcii, oficialul de la Casa Albă a precizat marți că nu va mai autoriza desfășurarea trupelor americane în Ucraina.
Într-un interviu pentru Fox News, citat de Sky News, Donald Trump a fost întrebat dacă va putea garanta că nu vor fi trimise trupe americane în Ucraina. Oficialul a răspuns: „Aveți asigurarea mea, și eu sunt președinte”, a precizat acesta. „Eu doar încerc să împiedic uciderea oamenilor”, se apără Trump.
Dronele ucrainene au distrus două depozite de muniții rusești în LuganskDouă depozite de muniții rusești din localitatea Bilokurakyne, aflată sub ocupație în regiunea Luhansk, au fost lovite de drone ucrainene, a anunțat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).
Serviciul de Securitate al Ucrainei a transmis marți, că dronele de atac au distrus două depozite de muniții ale armatei ruse în satul Bilokurakyne, Luhansk, aflat pe o linie feroviară importantă pentru aprovizionarea trupelor ruse de pe frontul din Pokrovsk.
Potrivit SBU, dronele au lovit țintele de cel puțin șapte ori, provocând un incendiu de proporții confirmat ulterior și de datele FIRMS, serviciul public al NASA care monitorizează incendiile active în timp real.
„Distrugerea muniției inamice ajută direct soldații noștri, care țin piept asalturilor rusești,” a precizat instituția, adăugând că astfel de operațiuni de „demilitarizare” a depozitelor rusești vor continua.
Conform Kyiv Independent, Bilokurakyne se află la circa 60 de kilometri de teritoriul controlat de Ucraina și rămâne sub ocupație rusă.
Moscova deține în prezent aproape întreaga regiune Lugansk.
Lavrov: Rusia nu respinge niciun tip de format de discuții cu UcrainaSerghei Lavrov spune că nu respinge niciun format de negocieri pentru conflictul din Ucraina, fie bilateral, trilateral sau multilateral, atâta timp cât acestea sunt pregătite serios.
Moscova declară că rămâne deschisă la orice variantă de discuții pentru soluționarea conflictului din Ucraina, fie ele bilaterale sau trilaterale.
Rusia a predat Ucrainei 1.000 de trupuri neînsuflețite. Printre ele, cinci militari care au murit în captivitateUcraina a primit marți 1.000 de trupuri de militari, inclusiv cinci morți în captivitate. Autoritățile militare acuză Moscova că tergiversează eliberarea prizonierilor grav bolnavi și răniți.
Autoritățile ucrainene acuză Moscova că blochează în mod deliberat procesul: „Partea rusă continuă să tergiverseze și să nu își îndeplinească obligațiile. Ucraina insistă asupra eliberării imediate a tuturor prizonierilor grav bolnavi și grav răniți și luptă pentru întoarcerea acasă a tuturor cetățenilor ucraineni”.
Elveția, dispusă să ofere „imunitate” lui Vladimir Putin cu o singură condițieElveția îi va oferi imunitate lui Vladimir Putin pentru participarea la o conferință de pace, în ciuda inculpării sale internaționale, scrie Le Figaro.
Guvernul federal a stabilit anul trecut „regulile pentru acordarea imunității unei persoane aflate sub mandat internațional de arestare”.
Elveția îi va acorda astfel „imunitate” președintelui rus Vladimir Putin, în ciuda inculpării sale de către Curtea Penală Internațională, cu condiția ca acesta să participe „la o conferință de pace”, a declarat, marți, ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis.
Bloomberg: Garanțiile de securitate pentru Ucraina ar putea depinde de Coaliția de VoințăBloomberg a afirmat că summitul de luni de la Casa Albă dintre președintele american Donald Trump, Zelenski și mai mulți lideri europeni a dus la angajamente mai explicite din partea administrației americane de a contribui la garantarea securității Ucrainei.
Bloomberg consideră că aceste discuții „au atenuat îngrijorările Kievului și Europei, care se temeau că liderul american s-a apropiat de Moscova după discuțiile cu Putin din Alaska”.
„În cadrul întâlnirii, am discutat despre garanțiile de securitate pentru Ucraina, care vor fi furnizate de diferite țări europene, în coordonare cu Statele Unite ale Americii”, a declarat Trump într-o postare pe Truth Social.
WSJ: Marco Rubio va conduce grupul care elaborează garanțiile de securitate pentru UcrainaGrupul care va elabora un proiect de garanții de securitate pentru Ucraina va fi condus de secretarul de stat american Marco Rubio, relatează The Wall Street Journal, care a discutat cu oficiali europeni familiarizați cu negocierile.
Oficialii europeni au menționat că garanțiile de securitate vor consta în patru componente: prezența militară; apărarea aeriană; armament; monitorizarea încetării focului.
Zelenski anunță că Ucraina și aliații „lucrează deja la garanțiile de securitate”În urma întâlnirii de aseară cu Trump și aliații europeni la Casa Albă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că aliații „lucrează deja la conținutul concret al garanțiilor de securitate”, scrie The Guardian.
„Astăzi, continuăm coordonarea la nivel de lideri. Vor avea loc discuții și pregătim formatele relevante. Vom continua să lucrăm și mâine. Consilierii de securitate națională sunt, de asemenea, în contact permanent în acest moment. Vor exista garanții de securitate”.
Zelenski spune că va discuta problema teritoriului cu PutinPreședintele Volodimir Zelenski a declarat pe 18 august că va discuta direct problema teritoriului cu președintele rus Vladimir Putin în cadrul unor potențiale negocieri de pace, în timp ce Ucraina solicită negocieri necondiționate.
„Chestiunea teritorială este o chestiune pe care o vom lăsa între mine și Putin. Garanțiile de securitate vor fi probabil negociate cu partenerii noștri”, a declarat Zelenski în fața Casei Albe, după o întâlnire cu Trump și liderii europeni.
După întâlnirea de la Casa Albă, Zelenski a menționat că Ucraina este pregătită să poarte negocieri de pace necondiționate cu Rusia.
„Suntem pregătiți, așa cum am spus, pentru orice format, întâlniri la nivel de lideri, iar dacă Ucraina începe să stabilească condiții pentru o întâlnire globală, fără condiții pentru una echitabilă, atunci rușii vor avea 100 de condiții de partea lor. Prin urmare, cred că trebuie să ne întâlnim fără nicio condiție”, a spus el.
Trump a început organizarea unei întâlniri între Putin și ZelenskiPreședintele american Donald Trump a declarat luni că a început „organizarea” unei întâlniri între omologii săi rus și ucrainean, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, după ce a avut astăzi la Washington o întâlnire cu acesta din urmă și mai mulți lideri europeni pentru a încerca să se facă progrese către pacea în Ucraina, potrivit EFE.
„După încheierea întâlnirilor, l-am sunat pe președintele Putin și am început să aranjăm o întâlnire, într-o locație care va fi stabilită ulterior, între președintele Putin și președintele Zelenski”, a scris Trump într-un mesaj pe site-ul său de socializare, Truth, adăugând că summitul bilateral va fi urmat de o întâlnire tripartită la care va participa și el.
O dronă rusă a lovit un bloc de locuințe în nord-estul Ucrainei provocând ranirea mai multor persoaneAutoritățile locale au raportat marți dimineață că mai multe persoane au fost rănite, după ce o dronă rusă a lovit un bloc de locuințe în nord-estul Ucrainei. Incidentul amintește că, în ciuda veștilor diplomatice recente din Statele Unite, războiul din Ucraina continuă.
NATO ia în considerare garanții de securitate pentru Ucraina, aderarea la alianță nu este discutatăNATO analizează posibilitatea acordării de garanții de securitate pentru Ucraina, însă aderarea țării la alianță nu a fost pe agenda discuțiilor, a declarat marți secretarul general al organizației, Mark Rutte.
Achiziția de arme americane ar fi incluse în garanțiile de securitate ale UcraineiPreședintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat marți că discuțiile cu președintele american Donald Trump și liderii europeni la Casa Albă au inclus planuri pentru ca Ucraina să achiziționeze arme americane în valoare de 90 de miliarde de dolari, finanțate prin contribuții europene.
Ucraina nu trebuie să cedeze regiunea Donbas Rusiei, declară MerzCancelarul german Friedrich Merz a declarat marți, după discuțiile de la Casa Albă, că Ucraina nu ar trebui să fie forțată să cedeze regiunea Donbas controlată de guvernul de la Kiev, comparând această cerere cu ideea ca Statele Unite să renunțe la un stat, cum ar fi Florida.
Macron: Noi sancțiuni împotriva Rusiei în cazul unui eșec al negocierilor și garanții de securitate pentru UcrainaPreședintele francez Emmanuel Macron a evocat marți posibilitatea intensificării sancțiunilor împotriva Rusiei, dacă negocierile de pace eșuează, salutând totodată reluarea discuțiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin.
Starmer anunță „două rezultate” concrete ale discuțiilor de la Casa Albă privind UcrainaÎntâlnirea de la Casa Albă dintre cei șapte lideri europeni, președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a generat „două rezultate materiale importante”, a declarat marți premierul britanic Sir Keir Starmer.
Rutte: Posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina nu a fost discutată deloc în cadrul discuțiilorSecretarul general NATO, Mark Rutte, a declarat, marți, că subiectul desfășurării de trupe pe teren în Ucraina „nu a fost discutat deloc” în cadrul întâlnirii dintre liderii europeni, președintele SUA, Donald Trump, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Casa Albă.
Merz spune că Putin și Zelenski ar urma să se întâlnească în următoarele două săptămâniCancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat că Donald Trump a reușit să-l convingă pe Vladimir Putin să accepte o întâlnire cu Volodimir Zelenski.
Trump anunță planuri pentru o întâlnire între Zelenski și Putin și o viitoare reuniune trilateralăPreședintele american Donald Trump a declarat marți, pe platforma sa Truth Social, că sunt în curs de organizare discuții pentru o viitoare întâlnire între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele rus Vladimir Putin.
FT: Zelenski îi oferă lui Trump un contract de arme în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanțat de Europa, pentru a obține garanții de securitateUcraina va promite să cumpere arme americane în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanțate de Europa, ca parte a unui acord pentru a obține garanții din partea SUA pentru securitatea sa după încheierea unui acord de pace cu Rusia, potrivit unui document consultat de Financial Times.
Trump a întrerupt brusc întâlnirea cu liderii europeni pentru a-l suna pe PutinPreședintele american Donald Trump a întrerupt brusc o întâlnire cu lideri europeni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă pentru a purta un apel telefonic cu președintele rus Vladimir Putin, potrivit cotidianului german Bild.
Macron propune un nou format de summit în cazul Ucrainei. Președintele Franței spune că e în joc securitatea întregii EuropePreședintele Franței, Emmanuel Macron, a propus, în cadrul summitului de la Washington, organizarea unei întâlniri „cvadrilaterale”, subliniind că este în joc securitatea întregii Europe.
Donald Trump la întâlnirea cu liderii europeni: Toată lumea lucrează pentru același obiectiv
Zelenski a anunțat la Casa Albă faptul că alegerile prezidențiale din Ucraina vor avea loc doar după încheierea războiului cu Rusia, deoarece legea marțială nu permite organizarea de alegeri în timpul conflictului.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.273. Trump anunță că a început „organizarea” unei întâlniri Putin-Zelenski / NATO ia în considerare garanții de securitate pentru Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Cel puțin 21 de civili au fost uciși și alți 99 au fost răniți încă de la întâlnirea oficială dintre Vladimir Putin și Donald Trump în Alaska, potrivit autorităților regionale din Ucraina, citate de The Kyiv Independent.
Atacurile asupra Ucrainei se intensifică, pe măsură ce Moscova continuă să refuze solicitările pentru un armistițiu necondiționat. Donald Trump, care a cerut inițial o încetare a focului înainte de negocierile din Alaska, a dat semne încă de atunci că se poziționează în favoarea Moscovei, care își dorește un acord de pace cuprinzător, care să nu fie precedat de un armistițiu, notează sursa citată.
Duminică, 17 august, cinci oameni au fost uciși și alți 11 au fost răniți. Luni, opt oameni au murit și alți 35 au fost răniți. Marți, cel puțin opt oameni au fost uciși și alți 54 au fost răniți în regiunile ocupate din Ucraina.
În noaptea de luni spre marți, Rusia a lansat 270 de drone de atac, dar și drone-momeală de tip Shahed, cinci rachete balistice Iskander-M și cinci rachete de croazieră Kh-101. Forțele de apărare Aeriană ale Ucrainei au interceptat și distrus 230 de drone și șase rachete, însă alte patru rachete, dar și 40 de drone nu au putut fi doborâte, lovind trei locații.
În regiunea Zaporojie trei oameni au fost uciși și alți 33 au fost răniți într-un atac asupra capitalei din regiune, potrivit lui Ivan Fedorov, guvernatorul regiunii. Până în acest moment, numai în regiunea Zaporojie, Rusia a lansat 441 de atacuri în 13 așezări urbane și rurale.
În regiunea Donețk, mai mult de cinci oameni au fost uciși și alți opt au fost răniți, potrivit guvernatorului regiunii, Vadym Filashkin.
În regiunea Harkov, șase oameni au fost răniți, printre care și doi copii, în urma atacurilor lansate de Rusia în 16 orașe și sate, potrivit guvernatorului din regiune, Oleh Syniehubov.
În regiunea Kherson șase oameni au fost răniți, pe măsură ce armata Rusă a lansat atacuri asupra infrastructurii-cheie, dar și a clădirilor rezidențiale, potrivit guvernatorului din regiune, Oleksandr Prokudin.
Sâmbătă, 16 august, președintele Zelenski a precizat că refuzul Rusiei de a accepta un armistițiu „complică” eforturile de pace. Summitul Trump-Putin s-a încheiat fără un acord, Trump renunțând la amenințările sale anterioare cu „consecințe grave” în cazul în care Rusia ar respinge o posibilă încetare a focului.
Ucraina, dar și aliații UE au insistat că negocierile pentru un eventual acord de pace ar trebui să înceapă cu încetarea completă a focului. Rusia, pe de altă parte, a cerut concesii radicale, printre care și dezarmarea Ucrainei sau interzicerea ajutorului militar străin.
Articolul Atacurile din Ucraina continuă în ciuda întâlnirilor oficiale dintre lideri: zeci de morți și răniți, încă de la summitul Putin – Trump apare prima dată în Mediafax.
Ministerul Sănătății a anunțat marți continuarea dezvoltării programului național „Acțiuni Prioritare – ECMO”, care permite preluarea și susținerea artificială a funcțiilor vitale, oferind pacienților critici o șansă în plus la viață atunci când aceste funcții nu mai pot funcționa singure.
Marți a fost aprobată includerea unor noi unități sanitare în lista rețelei AP-ECMO.
Este vorba de Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” București, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara și Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara.
Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, extinderea acestui program reprezintă un pas important pentru creșterea capacității sistemului sanitar de a răspunde eficient în situații de urgență majoră, salvând vieți prin acces rapid la tehnici moderne de suport vital avansat.
Articolul Șase noi spitale incluse în rețeaua unităților finanțate prin programul „Plămân artificial” apare prima dată în Mediafax.
Fostul superstar al Washington Wizards, John Wall, a decis să se retragă la 34 de ani, după o carieră de peste un deceniu în NBA, în care a fost unul dintre cei mai rapizi și spectaculoși conducători de joc ai ligii.
Conform AP, John Wall, baschetbalist de cinci ori selecționat în All-Star Game, a anunțat că își încheie cariera după 11 sezoane în NBA.
În vârstă de 34 de ani, Wall a fost ales prima selecție în draftul din 2010, de către Washington Wizards, echipă pentru care a evoluat cea mai mare parte a carierei.
Mijlocașul a adunat medii de 18,7 puncte și 8,9 pase decisive pe meci și a fost unul dintre cei mai explozivi jucători ai deceniului trecut.
În sezonul 2016-2017, a reușit cea mai bună performanță din carieră, cu 23,1 puncte și 10,7 pase decisive pe meci, fiind inclus în echipa All-NBA Third Team.
„Astăzi fac un pas în afara terenului, dar nu departe de baschet. Simt că a venit momentul să pășesc cu încredere în următorul capitol din viața mea,” a scris Wall într-un mesaj pe rețelele sociale.
De-a lungul carierei, a mai evoluat pentru Houston Rockets și Los Angeles Clippers.
În 2014 a câștigat concursul de slam-dunk, iar în 2015 a fost inclus în echipa All-Defensive Second Team.
Articolul John Wall, de cinci ori All-Star, își anunță retragerea după 11 sezoane în NBA apare prima dată în Mediafax.
Liderul opoziției canadiene, Pierre Poilievre, s-a întors marți în Parlament, obținând o victorie categorică în alegerile parțiale din circumscripția Battle River-Crowfoot, provincia Alberta.
Poilievre a câștigat 80,4% din voturi, consolidându-și poziția într-un fief conservator tradițional și deschizându-și calea pentru confruntările politice cu premierul Mark Carney pe tema tarifelor comerciale și a politicilor economice.
Victoria marchează revenirea lui Poilievre după ce, în mod neașteptat, și-a pierdut vechiul mandat din Ottawa la scrutinul general din aprilie.
Alegerea sa în Alberta, unul dintre cele mai sigure bastioane conservatoare din țară, îi oferă ocazia de a-și continua rolul de principal rival al guvernului liberal condus de Carney.
Potrivit Reuters, succesul lui Poilievre în acest scrutin parțial îi consolidează autoritatea asupra formațiunii sale și îl readuce în prim-planul scenei politice canadiene, în contextul dezbaterilor tensionate privind politica economică și relațiile comerciale internaționale.
Articolul Liderul opoziției din Canada, Pierre Poilievre, revine în Parlament după victoria din Alberta apare prima dată în Mediafax.
