Vehiculele electrice sunt implicate în 5,16 accidente la 160 de milioane de kilometri parcurși. Mașinile clasice dotate cu motor cu ardere internă au o rată de 2,40. Statistica demonstrează că mașinile electrice silențioase reprezintă un pericol semnificativ în trafic, potrivit Le Figaro.
Practic, pietonii sunt de două ori mai predispuși să fie loviți de acestea decât de vehiculele clasice, așa cum arată un studiu realizat de britanici în 2024. În orașe, riscul de a fi lovit este de 2,5 ori mai mare. Motivul este simplu: mașinile electrică nu pot fi auzite atunci când se apropie. Acest lucru poate pune în pericol pietonii neatenți care se bazează în principal pe auz pentru a detecta vehiculele.
Măsuri în UEConfruntată cu această situație, Uniunea Europeană a luat măsuri. Începând cu 1 iulie 2021, toate vehiculele electrice noi trebuie să fie echipate cu un AVAS (Sistem Acustic de Alertare a Vehiculelor). Acest dispozitiv produce automat un sunet de la pornire până la 20 km/h și la mersul înapoi. Regulamentul impune, de asemenea, ca sunetul să varieze în funcție de viteza vehiculului. Cu toate acestea, producătorii rămân liberi să aleagă natura exactă a sunetului, atâta timp cât respectă anumite reguli de volum și frecvență.
Și crearea sunetului potrivit nu este atât de simplă. Cercetătorii germani de la Universitatea din Dortmund au arătat în septembrie 2023 că sunetul se propagă foarte diferit în funcție de frecvență. La 160 Hz (frecvență joasă), sunetul se răspândește uniform în toate direcțiile. Dar la 5000 Hz (frecvență înaltă), apar modele de interferență: sunetul devine greu de perceput din anumite unghiuri. Mai rău, un difuzor prost plasat poate crea o diferență de până la 10 decibeli între partea stângă și cea dreaptă a mașinii. În funcție de locul lor, pietonii s-ar putea să nu audă deloc mașina.
Cercetătorii japonezi susțin că au găsit o soluție numită „zgomotului roz”Astfel a apărut ideea cercetătorilor de la Societatea de Acustică din Japonia. Aceștia au vrut să creeze un zgomot universal și ușor de distins: faimosul zgomot roz. Cercetătorii au creat o bibliotecă de sunete testând două abordări: onomatopee atent selectate și „zgomot roz”, un sunet bogat în frecvențe joase care taie ușor zgomotul ambiental. Voluntarii au ascultat aceste sunete într-un studio și în condiții reale de trafic. Au trebuit să evalueze fiecare sunet și să stabilească dacă „este ușor de detectat” și „transmite un sentiment de urgență”
„Acest stimul sonor a primit cea mai mare notă datorită componentelor sale puternice de joasă frecvență și asemănării sale cu sunetul motorului unei mașini”, explică Mei Suzuki, cercetător la Societatea de Acustică din Japonia. Mai exact, aceste frecvențe joase sunt mai puțin mascate de zgomotul ambiental, permițând pietonilor să audă clar vehiculele care se apropie în orice condiții.
Pornind de la acest rezultat, echipa de cercetare nu intenționează să se oprească aici. Experții lucrează deja la sisteme de avertizare similare pentru biciclete și trotinete electrice, care prezintă aceeași problemă.
„Cercetările privind sistemele de avertizare la apropiere pentru dispozitivele de micromobilitate sunt încă relativ neexplorate. Acest lucru ar putea ajuta la reducerea coliziunilor care implică pietoni și persoane cu deficiențe de vedere”, explică cercetătorul.
Concluzia experților este că o inovație simplă ar putea salva mii de vieți.
Miercuri, în cadrul ultimei audieri din cadrul procesului, procuratura a cerut o pedeapsă de 15 ani de închisoare pentru Kim Keon Hee, soția fostului președinte sud-coreean Yoon Suk Yeol.
În august, Kim Keon Hee a fost pusă sub acuzare pentru încălcarea Legii piețelor de capital, a Legii finanțării politice.
Procurorii susțin că, între 2010 și 2012, Kim ar fi conspirat cu fostul director al Deutsch Motors, un dealer BMW din Coreea de Sud, și cu un asociat apropiat pentru a manipula prețul acțiunilor companiei, obținând profituri ilegale în valoare de peste 500.000 de dolari.
Kim este acuzată că a primit cadouri de lux în valoare de aproximativ 50.000 de dolari în 2022 de la un oficial al Bisericii Unificării, prin intermediul unui șaman, în schimbul unor presupuse favoruri de afaceri.
La acest capete de acuzare, procurorii au solicitat 11 ani de închisoare, returnarea sumei strânse ilegal și plata unei amenzi de aproximativ un milion de dolari.
Un alt dosar vizează primirea unor sondaje de opinie gratuite, în valoare aproximativ 180.000 de dolari. , pentru ea și fostul președinte Yoon Suk Yeol, în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din 2022. În schimb, ar fi fost promisă nominalizarea unui politician la niște alegeri parlamentare parțiale.
Prima Doamnă se află în arest încă din lun august și își va afla sentința la finalul lunii ianuarie.
La fel ca anii trecuți, manelele și trapul rămân genurile preferate ale utilizatorilor români pe Spotify. În topul din 2025, titlul de artistul anului în topul Spotify îi revine manelistlui Tzanca Uraganu, urmat de Rava și Dani Mocanu.
Succesul lui Tzanca Uraganu și al lui Dani Mocanu în topurile de streaming vine în parelel cu o serie de scandaluri, controverse și condamnări.
În cazul lui Tzanca Uraganu, cel mai mare val de reacții a apărut după un podcast în care artistul a povestit că și-a lovit partenerele și a relativizat violența asupra femeilor, spunând că „mai dai o palmă, două, un picior, ceva, la o femeie” ca să o „trezești” sau „s-o stăpânești”. Declarațiile au fost criticate dur de public și ONG-uri, iar mai multe sesizări au ajuns la CNA, în timp ce Centrul FILIA și alte organizații au acuzat faptul că artistul normalizează violența domestică și transmite un mesaj periculos într-un context în care cazurile de agresiune asupra femeilor sunt în creștere.
Manelistul Dani Mocanu a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu executare pentru tentativă de omor, după un incident petrecut în 2022, la o benzinărie din Pitești, unde, potrivit instanței, el și fratele său au bătut cu o rangă doi bărbați; fratele artistului a primit 7 ani de închisoare.
După pronunțarea sentinței definitive, Dani Mocanu și fratele său nu au fost găsiți la domiciliu și au fost dați în urmărire internațională, fiind ulterior localizați și arestați în localitatea Casola di Napoli, în apropiere de Napoli, în Italia. Autoritățile italiene desfășoară procedurile pentru punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare și predarea lor către România.
Clasamentul celor mai ascultați 10 artiști pe Spotify în România în 2025 arată astfel:Față de ediția de anul trecut, ierarhia se schimbă mai ales în vârf: dacă anul trecut Rava și Tzanca Uraganu ocupau primele două locuri, în 2025 Tzanca trece în față. Dani Mocanu are una dintre cele mai spectaculoase creșteri, urcând 7 poziții față de anul precedent, în timp ce Bogdan DLP rămâne constant pe locul 8.
Noutatea notabilă din top este Aerozen, un tânăr artist de trap, asociat frecvent cu Oscar și Rava, care intră pentru prima oară în lista celor mai ascultați artiști din România pe Spotify.
Piese virale: de la „Cât vrei tu” la „Baklava” și „Damaelo”Topul celor mai ascultate piese pe Spotify în România în 2025 este dominat, din nou, de manele și trap:
„Baklava” de la Babasha este singura piesă care reușește performanța să rămână în top și anul acesta, semn că melodia are o durată de viață mai lungă decât hiturile obișnuite din streaming.
România vs. restul lumii: manele și trap aici, pop globalDacă în România manelele și trapul fac legea, la nivel global pop-ul continuă să domine clasamentele de streaming, păstrând trendul din anii trecuți. În plus, rapul trece printr-o perioadă de recul: pentru prima oară din 1990, genul nu a reușit să ajungă în Top 40 Billboard Hot 100, un semnal puternic al schimbării gusturilor muzicale la nivel internațional.
Contrastul dintre preferințele din România și tendințele globale este evident: în timp ce lumea ascultă în special pop, utilizatorii români de Spotify împing în față manelele și trapul, transformând artiști precum Tzanca Uraganu, Rava, Dani Mocanu sau Babasha în superstaruri locale ale streamingului.
Doar 19,4% dintre ucraineni consideră că aderarea la NATO reprezintă cea mai bună garanție de securitate, procentul fiind cu 10% mai mic decât anul trecut.
Datele provin din ultimul sondaj realizat de agenția Info Sapiens și publicat de New Europe Center, miercuri, 3 decembrie.
Cea mai mare parte a respondenților, 31,1%, văd dezvoltarea armelor nucleare proprii de către Ucraina, o idee anterior respinsă de Kiev, drept soluția optimă pentru securitate.
Aceștia susțin „dezamăgirea ucrainenilor față de sprijinul internațional”, potrivit New Europe Center, think-tank cu sediul la Kiev.
Rezultatele acestui studiu vin și în contextul presiunilor recente din partea Statelor Unite asupra Ucrainei pentru a accepta un acord de pace cu Moscova.
Respondenții au fost întrebați care garanție de securitate ar fi cea mai eficientă, una dintre opțiuni fiind aderarea la NATO, cu condiția ca protecția alianței să acopere doar teritoriile controlate de Ucraina.
De asemenea, procentul celor care consideră „complet inacceptabil” să renunțe la aspirațiile NATO pentru un acord de pace cu Rusia a scăzut la 41,1%, față de 48,7% în 2024 și 56,9% în 2023.
Sondajul, realizat între 5 și 26 noiembrie pe un eșantion de 1.000 de persoane, a fost prezentat în cadrul întâlnirii miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles, dedicată securității euro-atlantice.
Filmarea a fost realizată de Ziua Națională, în interiorul sediului Administrației Prezidențiale, în contextul în care Constituția prevede obligația de neutralitate politică pentru șeful statului, relatează Gândul.
În material, președintele discută cu Cătălin Drulă despre urbanismul din București și formulează critici la adresa administrației PNL din sectoare, inclusiv sub mandatul lui Ciprian Ciucu.
În acest fel, șeful statului apare într-un conținut cu caracter politic alături de un candidat, în timp ce comentează activitatea altui candidat aflat în competiția electorală.
Pentru a clarifica implicațiile constituționale ale situației, Gândul a solicitat, în exclusivitate, puncte de vedere de la trei foști judecători ai Curții Constituționale.
Zegrean: Președintele nu are voie să facă asta, scrie clar în ConstituțieAugustin Zegrean, fost judecător CCR, spune că apariția președintelui într-un clip cu caracter politic reprezintă o încălcare flagrantă a obligațiilor constituționale ale șefului statului.
„Președintele trebuie să fie independent politic, el nu face parte din niciun partid și trebuie să fie echidistant față de toate partidele politice și față de toți competitorii electorali. Scrie clar în Constituție că nu poate face asta, el este reprezentantul tuturor românilor și mediatorul public. Nu face parte din fișa postului președintelui, fișa postului său este Constituția României. Să citească acolo ce trebuie să facă pentru că asta nu are voie”, a spus Zegrean pentru Gândul.
Chiar dacă fapta nu este sancționată penal, consecințele politice pot fi dramatice, spune acesta.
„Asta nu se pedepsește, nu avem o sancțiune să-l bage la închisoare sau să-l amendeze. Poate avea doar sancțiuni politice. Fiți siguri că cineva contabilizează toate astea”, a subliniat Zegrean.
Neacșu: Este evidentă încălcarea neutralității constituționaleAdrian Toni Neacșu susține că situația ridică două probleme majore.
În primul rând, spune el, ar exista o abatere de la obligația de neutralitate politică: „Este evidentă încălcarea neutralității constituționale de care trebuie să dea dovadă președintele României”.
A doua problemă ține de legislația electorală, juristul afirmând că videoclipul reprezintă un material neconform: „Este un material electoral nelegal. Sper ca Biroul Electoral al Municipiului București, dacă va fi sesizat, să îl analizeze și să îl înlăture”.
În privința sancțiunilor aplicabile, Neacșu precizează că instrumentele legale sunt limitate în cazul unui șef de stat: „Din păcate, președintele poate primi doar sancțiuni politice: suspendarea. Juridic, clipul poate fi scos din spațiul public, dar răspunderea lui este politică”.
Petre Lăzăroiu: Nicușor Dan susține direct și în mod public un candidatFostul judecător al Curții Constituționale Petre Lăzăroiu afirmă că președintele Nicușor Dan ar încălca obligația de neutralitate politică prin apariția într-un material video alături de un candidat la alegerile locale.
„Președintele nu trebuie să fie membrul niciun partid și nu trebuie să susțină pe nimeni. Ce face Nicușor Dan este o chestiune de susținere publică, practic ajută în mod direct un candidat. Ceea ce, în mod evident, nu are voie să facă”, a declarat Lăzăroiu pentru Gândul.
El susține că lista motivelor de suspendare ar fi deja lungă.
„Consecințele sunt multe care ar putea fi dispuse, dar nu are cine să le adopte. Poate să fie suspendat. Slavă Domnului, are multe pentru care poate fi suspendat, dar nu vrea nimeni să le vadă”, a subliniat fostul judecător CCR.
