Agregator de ştiri

Orban a susținut că procedurile constituționale prevăd consultări publice, cu delegații desemnate formal de conducerile partidelor, și a subliniat că întâlnirile de la Cotroceni au avut un caracter informal.

„Consultările se fac public, în baza procedurilor constituționale, cu delegații reprezentative, cu mandate care sunt date de conducerile partidelor. Astea sunt niște discuții private ce face Nicușor Dan”, a afirmat Ludovic Orban.

Întrebat dacă astfel de discuții sunt legale, fostul premier a răspuns că șeful statului poate purta discuții cu liderii politici, însă a respins ideea că acestea ar reprezenta „aranjamente” între partide. În opinia sa, președintele încearcă să afle „care e starea de spirit” și care sunt limitele de negociere în interiorul fostei coaliții de guvernare.

Orban a afirmat că președintele își dorește refacerea coaliției pentru a evita izolarea PSD și eventuale repoziționări politice ale social-democraților.

„Nicușor Dan vrea să refacă coaliția. Ca nu cumva să iasă din decor PSD-ul, care se poate întoarce împotriva lui, indiferent pe ce formulă de guvern s-ar face”, a declarat liderul Forța Dreptei.

Acesta a susținut însă că o refacere a coaliției este imposibilă după depunerea moțiunii de cenzură de către PSD împreună cu AUR. Potrivit lui Orban, atât PNL, cât și USR au avertizat anterior că nu vor mai colabora cu PSD în cazul unui astfel de demers.

„După ce s-a depus moțiunea de cenzură, PSD cu AUR împreună, părerea mea, nu e posibilă refacerea coaliției și președintele trebuie să înțeleagă lucrul ăsta”, a spus Ludovic Orban.

Fostul premier a apreciat că actuala criză politică trebuie rezolvată rapid și a cerut șefului statului să declanșeze consultările oficiale pentru desemnarea unei soluții guvernamentale.

„Președintele, ai făcut discuții informale cu președinții partidelor care au compus coaliția. Trebuie să dea drumul la consultări și să degaje o soluție cât mai repede”, a conchis Orban.

Andrew Giuliani, fiul fostului primar al New York-ului și aliat al lui Trump, Rudy Giuliani, a declarat că, dacă oamenii nu își permit bilete, ar putea participa la festivalurile fanilor FIFA sau la evenimente de vizionare în direct, cu costuri reduse sau gratuite, găzduite în orașele în care au loc meciurile. „Considerăm FIFA ca pe o entitate privată, nu credem cu adevărat în controlul prețurilor”, a declarat Giuliani pentru FT. „Cam asta poate face stabilirea dinamică a prețurilor.” El a adăugat: „De fapt, arată cât de mult lumea dorește să vină în Statele Unite pentru o Cupă Mondială .”

FIFA, forul de conducere al fotbalului, s-a confruntat cu reacții negative la nivel mondial din cauza prețului ridicat al biletelor la turneul care se desfășoară în locații din SUA, Canada și Mexic și începe în iunie.

Donald Trump a comentat săptămâna aceasta că nu va plăti 1.000 de dolari pentru un bilet la meciul de deschidere al echipei SUA împotriva Paraguayului, pe 12 iunie. „Cu siguranță, mi-ar plăcea să fiu acolo, dar nici nu aș plăti, ca să fiu sincer cu voi”, a spus el într-un interviu acordat publicației New York Post.

FIFA a folosit prețuri dinamice — în care se folosesc algoritmi pentru a determina prețul în funcție de cerere — pentru a stabili costurile biletelor, atrăgând critici din partea fanilor din cauza prețurilor exorbitante.

Oficialii organizației au apărat practica, spunând că veniturile susțin dezvoltarea globală a acestui sport.

Utilizarea algoritmilor pentru stabilirea prețurilor este supusă unei atenții sporite din partea autorităților de reglementare.

În Canada, biletele la meciurile Cupei Mondiale de la Toronto pot fi revândute doar la prețul inițial, după ce guvernul provincial a interzis revânzarea biletelor la evenimente peste valoarea nominală. Giuliani a declarat că vânzările inițiale de bilete pentru meciurile din SUA se aflau pe o „cale destul de bună, cu peste 5 milioane de bilete vândute” până în ultima săptămână a lunii aprilie.

El a spus că îngrijorările legate de aplicarea legilor privind imigrația în SUA nu i-au descurajat pe fanii internaționali să vină la turneu, în ciuda avertismentelor de luna trecută din partea Uniunii Americane pentru Libertăți Civile și a altor grupuri pentru drepturile omului, conform cărora vizitatorii ar putea fi expuși riscului de arestare și deportare. „Oricine a venit aici legal sau care se află aici în mod legal nu are de ce să-și facă griji, fie că este vorba de Cupa Mondială sau în alt moment”, a spus Giuliani.

El a adăugat că peste 5 milioane de vize Esta (sistem electronic de autorizare a călătoriilor) au fost procesate din octombrie 2025 până la sfârșitul lunii martie a acestui an pentru persoane din 19 țări cu echipe care participă la Cupa Mondială, timpii de așteptare în Argentina și Brazilia reducându-se la „mai puțin de două săptămâni”. Recomandat Arturo Sarukhán Această Cupă Mondială duce lipsă de un gol liber

„SUA își dorește ca oamenii să poată veni aici în mod legal și să se poată bucura de această Cupă Mondială”, a spus Giuliani. „Este o oportunitate incredibilă de a arăta lumii excepționalismul american de-a lungul primilor noștri 250 de ani ”, a spus el, referindu-se la cea de-a 250-a aniversare a independenței SUA.

Keith Pagello, fondatorul Ticket Data, cu sediul în Cincinnati, care urmărește prețurile biletelor pe mai multe site-uri de revânzare, a declarat că prețul mediu al celui mai ieftin bilet la Cupa Mondială a scăzut cu 17% în ultimele două săptămâni, ajungând la 567 de dolari.

Strategia FIFA privind biletele a fost „destul de tipică” pentru evenimente sportive mari, inclusiv Super Bowl-ul NFL, iar adesea prețurile biletelor încep să scadă mai aproape de eveniment, a spus Pagello. „Asta nu înseamnă că FIFA a dat greș la prețuri, probabil că au vândut 90% din bilete la prețuri destul de mari”, a spus el. „Marele semn de întrebare de acum înainte este care este stocul pe care îl mai are FIFA în buzunar.”

UPDATE

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat acordul de trei zile. El a spus că pentru ucraineni este mai importantă eliberarea prizonierilor de război decât un atac asupra Moscovei.

„Un argument suplimentar pentru Ucraina în definirea poziției noastre este întotdeauna rezolvarea uneia dintre problemele umanitare cheie ale acestui război, și anume eliberarea prizonierilor de război. Piața Roșie este mai puțin importantă pentru noi decât viețile prizonierilor ucraineni, care pot fi întorși acasă. Din acest motiv, astăzi, în cadrul procesului de negociere cu intermedierea americană, am obținut acordul Rusiei de a face un schimb de prizonieri de război în formatul 1.000 la 1.000. De asemenea,nu vor fi operațiuni militare pe 9, 10 și 11 mai. Ucraina lucrează în mod consecvent pentru a-și recupera oamenii din captivitatea rusă”, a transmis Volodimir Zelenski.

Totodată, Volodimir Zelenski le-a cerut americanilor să se asigure că rușii vor respecta înțelegerea.

„Mulțumesc Președintelui Statelor Unite și echipei sale pentru participarea diplomatică eficientă. Ne așteptăm ca Statele Unite să asigure respectarea acordurilor de către partea rusă”, a precizat Zelenski.

Anunțul a fost făcut vineri pe rețeaua Truth Social.

„Am plăcerea să anunț că va exista o încetare a focului de trei zile (9, 10 și 11 mai) în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sărbătoarea în Rusia este dedicată Zilei Victoriei, dar, la fel este în Ucraina, deoarece și ea a fost o parte importantă a celui de-al Doilea Război Mondial”, a explicat președintele SUA, Donald Trump.

Armistițiul va include și un schimb de prizonieri.

„Această încetare a focului va include suspendarea tuturor activităților militare și un schimb de 1.000 de prizonieri din fiecare țară. Această cerere a fost făcută direct de mine și apreciez foarte mult acordul președintelui Vladimir Putin și al președintelui Volodimir Zelenski. Sper că acesta este începutul sfârșitului unui război foarte lung și devastator. Discuțiile continuă pentru încheierea acestui conflict major, cel mai mare de la al Doilea Război Mondial încoace, și ne apropiem de final din ce în ce mai mult pe zi ce trece”, a precizat Donald Trump.

Anterior, rușii au amenințat Ucraina cu atacuri devastatoare asupra Kievului dacă ucrainenii perturbă ceremoniile dedicate Zilei Victoriei.

Suma reprezintă cea mai mare alocare acordată unui stat participant și va fi folosită pentru modernizarea și consolidarea capacităților militare ale țării, scrie TVPWorld.

Acordul a fost semnat de vicepremierul și ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, ministrul de Finanțe Andrzej Domański, reprezentanți ai băncii de dezvoltare BGK și oficiali ai Comisiei Europene.

Polonia este primul dintre cele 19 state participante care finalizează semnarea acordului SAFE, fiind urmată, cel mai probabil, de Lituania.

Programul SAFE, în valoare totală de 150 de miliarde de euro, oferă împrumuturi cu dobânzi reduse pentru achiziții militare, cu accent pe echipamente produse în Europa. Inițiativa a fost lansată pe fondul intensificării preocupărilor de securitate în Europa, generate de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

Semnarea acordului SAFE a fost întârziată de tensiunile politice interne din Polonia.

Președintele conservator Karol Nawrocki a blocat legislația necesară, susținând că Uniunea Europeană ar putea suspenda arbitrar finanțarea pe durata împrumutului, estimată la 45 de ani.

Pentru a evita blocajul instituțional, guvernul centrist condus de premierul Donald Tusk a adoptat o rezoluție prin care banca de stat BGK poate contracta împrumutul SAFE și transfera fondurile prin Fondul de Sprijin al Forțelor Armate. Acest mecanism permite continuarea principalelor programe militare fără aprobarea legii respinse de președinte.

Primele fonduri, estimate la aproximativ 6,5 miliarde de euro, ar putea ajunge în Polonia chiar din luna mai.

Fondurile obținute prin programul SAFE vor fi direcționate către mai multe proiecte strategice de apărare. Printre priorități se află programul East Shield pentru fortificarea frontierei estice, dezvoltarea sistemelor anti-drone, apărarea antiaeriană, artileria, vehiculele blindate și producția de muniție.

Mai multe companii poloneze din industria de apărare urmează să beneficieze de contracte finanțate prin SAFE.

Printre acestea se numără MESKO, producător de muniție și sisteme de rachete, inclusiv sistemul antiaerian Piorun, Dezamet, specializată în muniție pentru artilerie și mortiere, și Fabryka Broni „Łucznik” din Radom, producător de arme de calibru mic.

De asemenea, vor primi sprijin și companii precum Huta Stalowa Wola, care produce obuzierul Krab și vehiculul blindat Borsuk, Wojskowe Zakłady Elektroniczne, implicată în dezvoltarea sistemelor radar și de război electronic, dar și WZL No. 1 din Łódź, specializată în mentenanța aeronavelor și elicopterelor militare.

Prin această finanțare masivă, Polonia își consolidează poziția drept unul dintre principalii piloni ai securității regionale și ai strategiei europene de apărare.

Ministerul Mediului a anunțat vineri, printr-o postare pe Facebook, că norul de fum rezultat în urma incendiului izbucnit în zona Cernobîl nu va avea impact asupra teritoriului României, iar nivelul radioactivității mediului din țară se menține în limite normale.

Ministerul a declarat că situația este monitorizată permanent de instituțiile responsabile, împreună cu specialiștii în meteorologie și protecția mediului.

„Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public privind incendiul izbucnit în zona Cernobîl, Ucraina, şi monitorizarea evoluţiei norului de fum, instituţiile din subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor urmăresc permanent situaţia, împreună cu autorităţile competente. Potrivit estimărilor realizate de Administraţia Naţională de Meteorologie RA, direcţia dominantă a vântului va favoriza deplasarea norului de fum către Belarus, ulterior către nordul şi nord-estul Ucrainei şi sud-vestul Rusiei, fără impact asupra teritoriului României”, se arată într-o postare a instituţiei.

Ministerul Mediului a precizat, de asemenea, că, până acum, nu au fost înregistrate depășiri ale limitelor de avertizare privind radioactivitatea mediului în România.

„În paralel, Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate – ANMAP, prin Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM), monitorizează permanent radioactivitatea factorilor de mediu la nivel naţional, prin staţii automate şi laboratoare specializate care funcţionează continuu. Până la acest moment, nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de avertizare sau atenţionare privind radioactivitatea mediului în România”, a transmis ministerul Mediului.

Potrivit instituției, valorile măsurate în prezent se încadrează în limitele normale și urmează tendințele obișnuite pentru această perioadă a anului.

Din februarie 2024, depozitarul belgian Euroclear a plătit Ucrainei aproximativ 6,6 miliarde de euro din activele rusești blocate. Următoarea plată, estimată la 1,4 miliarde de euro, este scadentă în iulie.

Informațiile privind mărimea transferurilor Euroclear către Fondul European pentru Ucraina sunt prezentate în raportul depozitarului pentru primul trimestru al anului 2026. Acesta arată că veniturile din dobânzi provenite din activele rusești blocate au scăzut cu 23% față de aceeași perioadă din 2025.

Luând în considerare plățile acumulate ale cupoanelor, Euroclear are în bilanț 200 de miliarde de euro legate de active rusești.

„Invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 a dus la aplicarea la nivelul întregii piețe a unor sancțiuni internaționale. Euroclear consideră aplicarea sancțiunilor internaționale o obligație cheie. Prin urmare, există procese bine stabilite care au permis grupului să implementeze sancțiunile, menținând în același timp cursul normal al activității.

Ca urmare a sancțiunilor, plățile blocate ale cupoanelor și răscumpărările datorate entităților sancționate continuă să se acumuleze în bilanțul Euroclear Bank. La sfârșitul lunii martie 2026, bilanțul Euroclear Bank totaliza 237 de miliarde de euro, din care 200 de miliarde de euro se referă la active rusești sancționate.

În mai 2024, Comisia Europeană a adoptat un regulament privind o contribuție excepțională aplicabilă CSD-urilor care dețin active ale Băncii Centrale a Rusiei cu o valoare totală de peste 1 milion EUR. Profiturile generate de reinvestirea acestor sume sancționate, începând cu 15 februarie 2024, trebuie să fie contribuite la Fondul European pentru Ucraina. Până în prezent, Euroclear a plătit aproximativ 6,6 miliarde EUR prin intermediul contribuției excepționale la Fondul European pentru Ucraina. Următoarea plată, estimată la 1,4 miliarde EUR, urmează să aibă loc în iulie 2026. 

Euroclear continuă să acționeze prudent și să își consolideze capitalul prin păstrarea restului profiturilor legate de sancțiunile impuse de Rusia ca tampon împotriva riscurilor actuale și viitoare. Euroclear se concentrează pe minimizarea potențialelor riscuri juridice, financiare și operaționale care pot apărea pentru ea și pentru clienții săi, respectând în același timp obligațiile sale.

Ca o consecință directă a sancțiunilor și contramăsurilor, Euroclear se confruntă cu multiple proceduri în instanțele rusești. Întrucât Rusia consideră că sancțiunile internaționale sunt împotriva ordinii publice, reclamanții ruși au inițiat proceduri judiciare care vizează în principal accesul la active blocate în registrele Euroclear Bank, solicitând o sumă echivalentă în ruble rusești și executându-și creanța în Rusia. În ciuda tuturor acțiunilor legale întreprinse de Euroclear și a resurselor considerabile mobilizate pentru a se apăra pe sine și interesele clienților săi, probabilitatea unor decizii nefavorabile în instanțele rusești este mare, deoarece Rusia nu recunoaște sancțiunile internaționale.

Banca Centrală a Rusiei a inițiat proceduri legale împotriva Euroclear în instanțele ruse, audierile având loc cu ușile închise. Euroclear își apără interesele, în conformitate cu angajamentul său de a proteja stabilitatea pieței, statul de drept și de a apăra interesele clienților săi.

Euroclear continuă, de asemenea, să anticipeze scenarii de risc viitoare pentru sine și pentru clienții săi. Compania monitorizează îndeaproape evoluțiile legate de războiul din Ucraina, negocierile de pace și alte provocări juridice legate de aceste evenimente”, se arată în raportul Euroclear.

În urma izbucnirii conflictului din Ucraina, țările UE și G7 au înghețat active rusești în valoare de aproximativ 300 de miliarde de euro. Aproximativ 180 de miliarde de euro din acestea sunt deținute de Euroclear. În decembrie 2025, Banca Rusiei a intentat un proces împotriva Euroclear pentru 18,17 trilioane de ruble.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat vineri seara, într-o postare pe Facebook, critici la adresa situației economice a României, în care a susținut că datele oficiale ar putea confirma intrarea într-o criză economică.

El a avertizat că următoarele zile sunt decisive pentru evoluția economiei, în contextul în care Institutul Național de Statistică urmează să publice noi date privind PIB-ul.

„Trimestrul I din 2026 ar putea deveni al treilea trimestru consecutiv de #scădere economică. Câteva zile ne mai despart de anunțul crucial pe care Statistica urmează să îl facă despre evoluția Produsului Intern Brut. În cazul unei noi scăderi a PIB, nu o să mai vorbim de «recesiune tehnică», ci de CRIZĂ ECONOMICĂ!”, a transmis Sorin Grindeanu.

Liderul PSD a susținut că evoluția economică negativă s-ar fi produs în perioada mandatului premierului Ilie Bolojan, iar totodată, acesta a criticat direcția de guvernare.

„Trei trimestre care s-au consumat sub mandatul lui Ilie Bolojan. Acesta este adevărul crud și dur despre «prim-ministrul reformelor», despre «austeritatea care vindecă», despre povestea vândută României timp de aproape un an”, a scris acesta.

Grindeanu a prezentat și o serie de date economice pe care le consideră îngrijorătoare, făcând referire la scăderea PIB-ului, la închiderea firmelor și, în același timp, la creșterea șomajului.

El a susținut că economia României a intrat într-o perioadă dificilă, cu destul de multe efecte asupra mediului de afaceri și a locurilor de muncă.

„Recesiune puternică. PIB-ul a scăzut cu 1,9% în Q4 2025 – cea mai mare scădere trimestrială de la 2012 încoace. Q1 2026 confirmă acum a treia scădere consecutivă. Marile bănci și-au tăiat brutal prognozele, de la 2% la valori care încep cu ZERO. Absolut toate revizuirile sunt în jos. Mii de firme închise. 83.000 de firme radiate în 2025. 47.000 dizolvate doar în primele 10 luni – cu 32% mai multe decât în 2024. Niciun județ din România nu a făcut excepție. În București singur – 9.500 dizolvări (+35%). În primele 3 luni din 2026, alte 1.900 de firme au intrat în insolvență (+14%) și 5.500 și-au suspendat activitatea. Peste 70 de mii de locuri de muncă dispărute. Și tot atâtea familii care au pe cineva rămas fără loc de muncă între iunie 2025 și martie 2026! Șomajul a urcat la 6,3%. Peste 500.000 de români nu au loc de muncă astăzi. Tinerii? Aproape 30% șomaj.”, a transmis liderul PSD.

„Aceasta este adevărata «moștenire Bolojan»”, a mai scris Grindeanu.

El a scris că problemele economice care se resimt în prezent sunt confirmate de instituțiile naționale și internaționale de statistică.

„Nu o spun politicienii. Nu o spune PSD. O spun INS, ONRC, BNR, FMI și toate băncile mari care își revizuiesc prognozele în jos, lună de lună. Au promis reformă. Au livrat recesiune! Au promis disciplină. Au livrat falimente! Au promis stabilitate. Au livrat o jumătate de milion de șomeri! Acesta este adevărul. Restul este propagandă.”, a scris Sorin Grindeanu.

Potrivit unor surse apropiate anchetei, bărbatul a fost găsit pe un câmp. El a fost căutat de numeroase echipe de polițiști dotate cu mașini, drone și câini de urmă. Bărbatul va fi dus la audieri.

O fată de 18 ani a fost găsită moartă vineri pe un câmp în localitatea Parhida, comuna Tămășeu din Bihor. Cadavrul prezenta leziuni în zona gâtului. Ancheta a început imediat după ce un localnic a descoperit trupul și a alertat autoritățile.

Fata era elevă la un liceu agricol și făcea practică la o fermă de capre din zonă. Localnicii susțin că ultima oară ar fi fost văzută în compania unui cioban angajat la fermă, un recidivist care ar fi ispășit recent o condamnare de 20 de ani pentru tâlhărie și crimă.

Blocajul a apărut după ce unul dintre partenerii-cheie de negocieri, liderul Partidului Moderat, Lars Lokke Rasmussen, a decis să se retragă din discuțiile pentru formarea noului executiv. Acesta a propus ca responsabilitatea negocierilor să fie preluată de Troels Lund Poulsen, care ar putea încerca să construiască un guvern de centru-dreapta, conform Reuters.

Negocierile dintre partidele de centru-stânga au stagnat în ultimele săptămâni, afectând procesul decizional al guvernului într-un moment sensibil pentru politica externă a Danemarcei. Potrivit informațiilor oficiale, una dintre principalele provocări o reprezintă tensiunile cu administrația președintelui american Donald Trump privind statutul și interesele strategice legate de Groenlanda.

În acest context, regele Frederik X trebuie acum să desemneze un nou lider politic care să exploreze posibilitățile de formare a unei majorități parlamentare. Palatul Regal a anunțat că monarhul urma să se întâlnească vineri după-amiază cu Mette Frederiksen pentru consultări oficiale.

Potrivit procedurilor constituționale daneze, regele poate desemna un alt lider politic pentru negocieri sau îi poate oferi actualului premier o nouă șansă de a forma un cabinet.

Partidul Social Democrat, aflat la guvernare din 2019, a obținut doar 38 de mandate în Parlamentul de 179 de locuri în urma alegerilor din martie, în scădere semnificativă față de cele 50 de mandate câștigate în 2022.

Acesta reprezintă cel mai slab rezultat electoral al social-democraților danezi din anul 1903, fapt care a complicat considerabil negocierile pentru formarea unei majorități stabile.

Ministrul Economiei, Irineu Darău, a anunțat că Guvernul a modificat cadrul legislativ pentru a permite statului să intervină mai rapid în protejarea capacităților strategice din industria de apărare, în situațiile în care acestea riscă să fie închise, vândute sau pierdute.

Într-o postare pe Facebook, ministrul a scris că România nu mai poate pierde active importante prin lipsă de reacție administrativă și că noul cadru care ca scop salvarea și valorificarea lor economică.

„Nu mai putem rata oportunităţi mari de investiţii. România nu mai acceptă să piardă, prin tăcere şi inerţie, capacităţi strategice esenţiale. De acum le protejează, le reconstruieşte şi le transformă în forţă reală de securitate şi dezvoltare economică. La iniţiativa Ministerului Economiei, Guvernul a îmbunătăţit regulile şi cadrul legislativ astfel încât statul să îşi poată proteja mai rapid şi mai eficient interesele de securitate şi capacităţile strategice din industria de apărare – fix atunci când acestea sunt în pericol să fie închise, vândute sau pierdute”, a transmis Irineu Darău.

Ministrul a criticat modul în care industria de apărare a fost gestionată în trecut și a scris că noul mecanism schimbă abordarea statului și permite intervenții pentru salvarea activelor strategice.

El a explicat că nu este vorba doar despre infrastructură sau terenuri, ci despre unități industriale funcționale, care pot produce efectiv.

„Nu mai vorbim doar despre clădiri sau terenuri, ci despre „active funcţionale”, adică fabrici întregi care încă pot produce. Acestea sunt păstrate ca ansamblu, fără a fi fragmentate şi pierdute prin faliment sau vânzare pe bucăţi”, a precizat ministrul Economiei.

Irineu Darău a declarat că statul poate interveni atunci când o fabrică din domeniul apărării este în pericol de închidere, faliment sau vânzare pe bucăți, pentru a o menține în funcțiune.

„În astfel de situaţii, preluarea include întregul ansamblu de producţie – nu doar clădiri sau terenuri, ci şi utilaje, linii de producţie şi echipamente, adică tot ce asigură capacitatea reală de producţie; Aceste capacităţi sunt tratate ca un tot unitar, pentru a evita fragmentarea lor şi pierderea definitivă a unor resurse industriale esenţiale pentru securitatea naţională”, a subliniat acesta.

El a mai precizat că orice decizie de acest tip va fi bazată pe analize economice și de securitate și va necesita aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

„Orice decizie de acest tip este fundamentată pe analize economice, juridice şi de impact asupra securităţii naţionale şi este validată la nivelul CSAT, ca garanţie că statul îşi protejează în mod responsabil interesele strategice”, a explicat Irineu Darău.

După preluarea acestor active, ele nu vor fi lăsate nefolosite, ci vor putea fi repuse în funcțiune fie de stat, fie în parteneriat cu mediul privat, pentru a reintra în circuitul economic.

„După preluare, aceste capacităţi nu rămân inactive, ci pot fi repuse în funcţiune fie de stat, fie împreună cu parteneri privaţi, astfel încât să revină rapid în circuitul economic şi de producţie pentru apărare”, a mai transmis ministrul.

„Ne dorim să protejăm capacităţile reale de producţie, să le menţinem întregi şi să le readucem rapid în economie – acolo unde generează securitate, locuri de muncă şi tehnologie. Patriotismul nu înseamnă lozinci despre „nu ne vindem ţara”, ci capacitatea de a-ţi păstra şi moderniza industria şi producţia românească, de a-ţi proteja capacităţile strategice şi de a contribui zi de zi la o economie care funcţionează”, a declarat acesta.

Analiza a fost realizată în perioada ianuarie-martie 2026, la cererea organizației Rounit, și s-a bazat pe experiențele antreprenorilor români din diasporă.

„Recentul nostru studiu subliniază necesitatea redefinirii rolului diasporei, dar Și adaptarea politicilor publice pentru valorificarea acestui potențial”, a explicat Eugen Terteleac, președintele Rounit.

Una dintre concluziile antreprenorilor reprezintă un semnal de alarmă. „Fără relaţii, nu mai poţi fi reintegrat acasă”, susțin românii stabiliți în străinătate. De asemenea, studiul a evidențiat faptul că diaspora nu mai poate fi privită exclusiv ca o sursă de forţă de muncă, sau ca bancomatul familiilor rămase în ţară.

„În prezent, diaspora, nu mai este doar o resursă economică pasivă, ci un vector activ de dezvoltare, iar potenţialul diasporei nu ar trebui să mai fie limitat doar la întoarcerea fizică, în ţară. Iar când afirm toate acestea, iau în calcul şi realitatea ultimilor ani, în care aceştia nu contribuie doar pe partea financiară. Ci, prin transfer de expertiză, practici de business, dar şi mentalitatea antreprenorială”, a declarat Eugen Terteleac, președintele Rounit.

Cercetarea a fost realizată prin interviuri cu antreprenori români stabiliți în Statele Unite ale Americii, Canada, Belgia, Italia și Anglia, dar și din România. Participanții sunt persoane cu cel puțin 10 ani de experiență antreprenorială în domenii variate precum IT, HoReCa, imobiliare, servicii de înfrumusețare, auto, construcții și servicii conexe, servicii medicale, comerț și retail.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina va răspunde „cu aceeași monedă” la acțiunile Rusiei, în contextul noilor atacuri de pe front și al discuțiilor privind o posibilă încetare a focului.

Declarațiile au fost făcute într-un mesaj video transmis de pe frontul din Oleksandrivka, potrivit agenției Ukrinform.

Președintele ucrainean a afirmat că Rusia continuă atacurile asupra pozițiilor ucrainene, în ciuda discuțiilor despre un posibil armistițiu.

„În acest moment, din Rusia vin multe amenințări noi. Deși am adoptat o poziție pe deplin logică și clară față de ruși – le vom răspunde strict la acțiunile lor. Astăzi, ei au început ziua cu bombardamente pe linia frontului și au avut loc acțiuni de asalt. Se folosesc drone. Ieri, au efectuat și mai multe atacuri aeriene. Răspunsurile noastre au fost pe măsură”, a spus Volodimir Zelenski.

Liderul ucrainean a transmis că evoluția situației depinde de deciziile venite din partea Moscovei.

„Ce va aduce ziua de mâine depinde de ce auzim astăzi”, a subliniat președintele ucrainean.

Potrivit informațiilor apărute anterior, pe 29 aprilie, președintele rus Vladimir Putin i-a transmis lui Donald Trump, într-o convorbire telefonică, că Rusia este pregătită să declare un armistițiu pentru data de 9 mai.

Ulterior, Zelenski a declarat că Ucraina nu a primit niciun semnal oficial din partea Moscovei privind oprirea luptelor, chiar dacă au existat declarații publice pe rețelele sociale.

Cu toate acestea, Kievul a anunțat un regim de armistițiu începând cu 6 mai și a cerut Rusiei să treacă „de la retorică la măsuri concrete”.

Pe 6 mai, Zelenski a afirmat că până la ora 10:00 forțele rusești încălcaseră armistițiul de 1.820 de ori, prin bombardamente, tentative de asalt, atacuri aeriene și atacuri cu drone.

Liderul ucrainean a concluzionat atunci că Rusia a încălcat efectiv armistițiul.

De asemenea, pe 7 mai, Ministerul rus al Apărării a anunțat un nou armistițiu, care ar urma să fie valabil de la miezul nopții dintre 8 și 10 mai.