Doar 19,4% dintre ucraineni consideră că aderarea la NATO reprezintă cea mai bună garanție de securitate, procentul fiind cu 10% mai mic decât anul trecut.
Datele provin din ultimul sondaj realizat de agenția Info Sapiens și publicat de New Europe Center, miercuri, 3 decembrie.
Cea mai mare parte a respondenților, 31,1%, văd dezvoltarea armelor nucleare proprii de către Ucraina, o idee anterior respinsă de Kiev, drept soluția optimă pentru securitate.
Aceștia susțin „dezamăgirea ucrainenilor față de sprijinul internațional”, potrivit New Europe Center, think-tank cu sediul la Kiev.
Rezultatele acestui studiu vin și în contextul presiunilor recente din partea Statelor Unite asupra Ucrainei pentru a accepta un acord de pace cu Moscova.
Respondenții au fost întrebați care garanție de securitate ar fi cea mai eficientă, una dintre opțiuni fiind aderarea la NATO, cu condiția ca protecția alianței să acopere doar teritoriile controlate de Ucraina.
De asemenea, procentul celor care consideră „complet inacceptabil” să renunțe la aspirațiile NATO pentru un acord de pace cu Rusia a scăzut la 41,1%, față de 48,7% în 2024 și 56,9% în 2023.
Sondajul, realizat între 5 și 26 noiembrie pe un eșantion de 1.000 de persoane, a fost prezentat în cadrul întâlnirii miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles, dedicată securității euro-atlantice.
Filmarea a fost realizată de Ziua Națională, în interiorul sediului Administrației Prezidențiale, în contextul în care Constituția prevede obligația de neutralitate politică pentru șeful statului, relatează Gândul.
În material, președintele discută cu Cătălin Drulă despre urbanismul din București și formulează critici la adresa administrației PNL din sectoare, inclusiv sub mandatul lui Ciprian Ciucu.
În acest fel, șeful statului apare într-un conținut cu caracter politic alături de un candidat, în timp ce comentează activitatea altui candidat aflat în competiția electorală.
Pentru a clarifica implicațiile constituționale ale situației, Gândul a solicitat, în exclusivitate, puncte de vedere de la trei foști judecători ai Curții Constituționale.
Zegrean: Președintele nu are voie să facă asta, scrie clar în ConstituțieAugustin Zegrean, fost judecător CCR, spune că apariția președintelui într-un clip cu caracter politic reprezintă o încălcare flagrantă a obligațiilor constituționale ale șefului statului.
„Președintele trebuie să fie independent politic, el nu face parte din niciun partid și trebuie să fie echidistant față de toate partidele politice și față de toți competitorii electorali. Scrie clar în Constituție că nu poate face asta, el este reprezentantul tuturor românilor și mediatorul public. Nu face parte din fișa postului președintelui, fișa postului său este Constituția României. Să citească acolo ce trebuie să facă pentru că asta nu are voie”, a spus Zegrean pentru Gândul.
Chiar dacă fapta nu este sancționată penal, consecințele politice pot fi dramatice, spune acesta.
„Asta nu se pedepsește, nu avem o sancțiune să-l bage la închisoare sau să-l amendeze. Poate avea doar sancțiuni politice. Fiți siguri că cineva contabilizează toate astea”, a subliniat Zegrean.
Neacșu: Este evidentă încălcarea neutralității constituționaleAdrian Toni Neacșu susține că situația ridică două probleme majore.
În primul rând, spune el, ar exista o abatere de la obligația de neutralitate politică: „Este evidentă încălcarea neutralității constituționale de care trebuie să dea dovadă președintele României”.
A doua problemă ține de legislația electorală, juristul afirmând că videoclipul reprezintă un material neconform: „Este un material electoral nelegal. Sper ca Biroul Electoral al Municipiului București, dacă va fi sesizat, să îl analizeze și să îl înlăture”.
În privința sancțiunilor aplicabile, Neacșu precizează că instrumentele legale sunt limitate în cazul unui șef de stat: „Din păcate, președintele poate primi doar sancțiuni politice: suspendarea. Juridic, clipul poate fi scos din spațiul public, dar răspunderea lui este politică”.
Petre Lăzăroiu: Nicușor Dan susține direct și în mod public un candidatFostul judecător al Curții Constituționale Petre Lăzăroiu afirmă că președintele Nicușor Dan ar încălca obligația de neutralitate politică prin apariția într-un material video alături de un candidat la alegerile locale.
„Președintele nu trebuie să fie membrul niciun partid și nu trebuie să susțină pe nimeni. Ce face Nicușor Dan este o chestiune de susținere publică, practic ajută în mod direct un candidat. Ceea ce, în mod evident, nu are voie să facă”, a declarat Lăzăroiu pentru Gândul.
El susține că lista motivelor de suspendare ar fi deja lungă.
„Consecințele sunt multe care ar putea fi dispuse, dar nu are cine să le adopte. Poate să fie suspendat. Slavă Domnului, are multe pentru care poate fi suspendat, dar nu vrea nimeni să le vadă”, a subliniat fostul judecător CCR.
Intervenția a fost făcută de militarii Centrului 39 Scafandri, care s-au deplasat în raionul maritim estimat la 36 de mile marine est de Constanța, cu sprijinul unei nave a Gărzii de Coastă.
În urma analizei obiectului care plutea în derivă, militarii au constatat că era o dronă maritimă de tip Sea Baby.
În jurul orei 13.00, drona maritimă a fost distrusă prin detonare controlată.
MApN arată că, de la începutul războiului din Ucraina, Forțele Navale Române monitorizează și supraveghează permanent zona de responsabilitate maritimă și fluvială.
Din luna februarie 2022 până în prezent, a fost asigurată libertatea de navigație pentru peste 12.000 de nave comerciale care au tranzitat bazinul Mării Negre.
Ministerul arată că un alt pericol major pentru securitatea maritimă este reprezentat de minele marine aflate în derivă. În ultimii aproape patru ani, în Marea Neagră, au fost neutralizate aproximativ 150 de mine marine, șapte dintre acestea fiind distruse de Forțele Navale Române.
România face parte și din Grupul operativ de combatere a minelor din Marea Neagră MCM BS TG, alături de forțele navale ale Bulgariei și Turciei, iar în ultimele șase luni ale acestui an comanda grupării navale a fost asigurată de marinarii militari români.
