Cele două sportive vor concura în grupa C, care va începe de la ora 22:10, în prima zi a competiției fiind programate probele de minge și cerc. Ziua următoare sunt programate probele de măciuci și panglică, iar grupa din care fac parte cele două gimnaste române va începe de la ora 01:35, vineri dimineață.
Campionatele Mondiale de la Rio reunesc un număr record de sportive din 77 de țări, fiind cel mai important eveniment anual al gimnasticii ritmice, dar și o etapă crucială în drumul spre Jocurile Olimpice de la Los Angeles 2028.
Printre principalele favorite se află campioana olimpică și mondială Darja Varfolomeev (Germania), italianca Sofia Raffaeli, ucraineanca Taisiia Onofriichuk și bulgăroaica Stiliana Nikolova.
Este pentru prima dată când Mondialele de gimnastică ritmică se desfășoară în emisfera sudică.
Articolul Amalia Lică și Andreea Verdeș reprezintă România la Campionatele Mondiale de Gimnastică Ritmică din Brazilia apare prima dată în Mediafax.
Cei doi lideri s-au salutat, au pozat pentru fotografi în fața Casei Albe și au răspuns la întrebările reporterilor în Biroul Oval. În timp ce camerele de filmat au surprins interacțiunile dintre lideri, cuvintele pe care le-au rostit nu au fost singura parte a poveștii, porivit HuffPost.
Experții în limbajul corpului spun că gesturile fizice, posturile și atingerea lui Trump au dezvăluit o dinamică complicată a puterii ― una care l-a pus adesea pe Zelenski în defensivă.
Unul dintre momentele cele mai notabile pentru experții în limbajul corpului a fost atunci când Trump a ridicat pumnul în aer în momentul în care Zelenski a sosit la Casa Albă.
„Totul începe cu gestul de putere al lui Trump”, a spus Traci Brown, autoare și expertă în limbajul corpului. „El intenționează să dețină controlul total. Este foarte cordial cu Zelenski, îi complimentează costumul, dar își apropie mâinile prea mult de spațiul personal al lui Zelenski, cu palma aproape sub bărbie. Acesta este un semn de control”.
Ridicarea pumnului este o „mișcare simbolică de lovire”, potrivit lui Patti Wood, expert în limbajul corpului și comunicarea nonverbală și autor al cărții „SNAP: Making the Most of First Impressions, Body Language, and Charisma” (SNAP: Cum să profiți la maximum de prima impresie, limbajul corpului și carisma).
„În mod subconștient, asta înseamnă că simte că se pregătește pentru o luptă și că trebuie să se apere”, a spus ea. „Este un exemplu de ceea ce se numește armă simbolică. Și pentru că este primul lucru pe care îl face ca răspuns la această întâlnire, asta îl face mult mai puternic”.
Articolul Limbajul corporal al lui Trump la întâlnirea cu Zelenski: Ce semnificație are pumnul ridicat în aer apare prima dată în Mediafax.
Marius Voineag, Procurorul șef al DNA, a declarat cu privire la salariile magistraților, aflate în pachetul doi al măsurilor fiscale ce ar urma să fie adoptate de Executiv săptămâna viitoare că: „Trebuie să ne raportăm și la ce se întâmpla în țările dezvoltate. Magistrații sunt foarte bine plăți”, citează Gândul.
Întrebat ce părere are despre noile măsuri cu privire la salarizarea magistraților, Voineag a afirmat că „nu m-aș putea pronunța cu privire la cuantum. Trăim în România și e o situație complicată financiar”.
Procurorul-șef mai atrage atenția că salarizarea ar trebui făcută în concordanță cu nivelul Uniunii Europene.
„Când spui justiție și bani, creezi deja o imagine greșită. Într-o autonomie financiară și o stabilitate în profesie, aș controla mai mult în zona asta. Trebuie să ne raportăm și la ce se întâmpla în țările dezvoltate. Magistrații sunt bine foarte plăți. Am văzut un articol, undeva cuantumiri în Canada 20.000-30.000 de dolari pe lună. Sunt diferențe palpabile și pe care le poți identifica pe baza baromentrului. Salarizarea la nivelul UE suntem undeva la mijloc, nu la în vârf”, mai spune Voineag.
Acesta a subliniat că trebuie să existe dialog între părțile implicate, respectiv între premier și magistrați.
„E o chestiune pe care trebuie să o tranșeze executivul cu un dialog onest cu corpul magistraților”, a mai spus Voineag.
Articolul Procurorul șef al DNA: Magistrații sunt foarte bine plătiți în țările dezvoltate apare prima dată în Mediafax.
Proiectul depus de Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian în campania electorală a alegerilor prezidențiale din 2025, la solicitarea lui Crin Antonescu.
„Am solicitat coaliției de guvernare să terrminăm odată cu pensiile speciale din magistratură, cu vârstele de pensionare diferite, pentru că trebuie să existe un principiu de echitate pentru toți cetățenii acestei țări. Magistrații care vor intra în magistratură trebuie să iasă la pensie la 65 de ani, precum toți ceilalți cetățeni ai țării”, afirma în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale Crin Antonescu.
Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților pe 23 aprilie, 259 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” și 25 de abțineri.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat recent principalele măsuri din proiectul de reformă a pensiilor magistraților, care va fi inclus în al treilea pachet fiscal. Printre modificările esențiale se numără creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, majorarea vechimii minime la 35 de ani și limitarea pensiei la cel mult 70% din salariul net, față de formula actuală care permite pensii mai mari decât venitul din activitate.
Procurorul general, Alex Florenţa, a discutat, marți, cu premierul Ilie Bolojan despre proiectul de reformă a pensiilor speciale. El a susţinut că modalităţile de calcul privind vechimea în magistratură şi vârsta de pensionare trebuie să cunoască o eşalonare reală, pentru a se evita crearea unor dezechilibre şi discriminări. Şeful Parchetului General a mai spus că repunerea în discuţie, periodic, a unor elemente importante ale statutului magistraţilor are efecte negative asupra sistemului de justiţie, mai ales asupra resursei umane.
Articolul Proiectul privind pensiile magistraților depus în campania lui Antonescu a fost respins de Senat apare prima dată în Mediafax.
„Dacă pot salva 7.000 de oameni pe săptămână de la moarte, cred că este destul de… Vreau să încerc să ajung în rai, dacă este posibil, pentru că am auzit că nu mă descurc prea bine. Sunt chiar pe nivelul de jos. Dar dacă voi putea ajunge în rai, acesta va fi unul dintre motive”, a spus Trump.
Întrebată la Casa Albă dacă Trump glumea sau a fost serios, purtătoarea de cuvânt de la Casa Albă Karoline Leavitt a spus: „Cred că președintele a vorbit serios. Cred că vrea să ajungă în Rai – așa cum, sper, ne dorim cu toții”.
După summit-ul cu Putin din Alaska și apoi întâlnirea cu Zelenski și cu liderii europeni de la Casa Albă, Trump a reușit să obțină promisiunea că Putin și Zelenski vor avea o întâlnire bilaterală.
Articolul Trump dorește pacea din Ucraina deoarece vrea să „ajungă în rai” apare prima dată în Mediafax.
Decizia, relatează Associated Press, vine în contextul în care administrația Trump intensifică presiunea asupra cartelurilor din America Latină, acuzate de introducerea în SUA a fentanilului și altor substanțe ilicite. Trump a cerut Mexicului, condus de Claudia Sheinbaum, o cooperare mai strânsă în lupta antidrog, dar aceasta a respins ideea unei intervenții americane pe teritoriul mexican, invocând respectarea suveranității.
În februarie, Washingtonul a desemnat mai multe grupări criminale din Mexic, Venezuela și America Centrală drept organizații teroriste străine – o clasificare de regulă rezervată structurilor precum Al-Qaida sau Statul Islamic.
Venezuela a reacționat dur la acuzațiile SUA. Ministrul de externe Yvan Gil a declarat că „acuzațiile de trafic de droguri dezvăluie eșecul politicilor Washingtonului în regiune”, în timp ce președintele Nicolás Maduro a acuzat SUA de „amenințări reînnoite la adresa păcii Venezuelei” și a anunțat mobilizarea a peste 4,5 milioane depersoane pe întreg teritoriul țării.
Tensiunile sunt amplificate de decizia recentă a administrației Trump de a dubla la 50 de milioane de dolari recompensa pentru arestarea lui Maduro, acuzat de narcoterorism și colaborare cu cartelurile pentru traficul de cocaină și fentanil.
Articolul Trei distrugătoare trimise în largul Venezuelei de către SUA, pentru combaterea traficului de droguri apare prima dată în Mediafax.
Kayle Bates, în vârstă de 67 de ani, a fost declarat mort la ora 18.17, după ce i s-au administrat trei injecții cu medicamente la închisoarea statală din Florida, în baza unui mandat de execuție semnat de guvernatorul republican Ron DeSantis.
A fost a zecea condamnare la moarte executată de statul Florida în 2025, extinzând recordul statului pentru execuții într-un singur an. În luna următoare sunt planificate încă două execuții.
De când Curtea Supremă a Statelor Unite a reinstaurat pedeapsa cu moartea în 1976, cel mai mare număr anual de execuții din Florida a fost de opt, în 2014.
Bates a fost condamnat pentru crimă de gradul întâi, răpire, jaf armat și tentativă de agresiune sexuală în cazul uciderii lui Janet White, pe 14 iunie 1982, în Bay County, în Florida Panhandle. Bates a răpit-o pe White de la biroul de asigurări unde lucra, a dus-o într-o pădure din spatele clădirii, a încercat să o violeze, a înjunghiat-o mortal și i-a smuls un inel cu diamant de pe unul dintre degete, potrivit documentelor judiciare.
Articolul Bărbat din Florida, executat pentru uciderea în 1982 a unei femei răpite apare prima dată în Mediafax.
Eemeli Peltonen, în vârstă de 30 de ani, care era deputat al Partidului Social-Democrat, se pare că s-a sinucis în clădire și a fost găsit marți dimineață, potrivit presei locale.
„Era un membru foarte iubit al comunității noastre și ne va lipsi profund. O viață tânără s-a sfârșit mult prea devreme”, a declarat Tytti Tuppurainen, președintele grupului parlamentar social-democrat, într-un comunicat.
Deși parlamentul se află în vacanța de vară, toate activitățile politice oficiale au fost suspendate de premierul Petteri Orpo pentru restul zilei.
Poliția a fost chemată la Parlament marți, la ora 11.06. Polițiștii au declarat că nu se suspectează nicio infracțiune.
Moartea lui Peltonen a fost confirmată aproximativ trei ore mai târziu într-o scurtă declarație parlamentară.
Peltonen, care reprezenta regiunea sudică Uusimaa, se afla la primul mandat ca membru al parlamentului, fiind ales în 2023.
Articolul Finlanda: Un politician a murit în parlamentul din Helsinki apare prima dată în Mediafax.
Potrivit Le Figaro, numărul exact de decese atribuite valului de caniculă care a afectat țara între 3 și 18 august se ridică la 1.149, potrivit sistemului de monitorizare a mortalității.
În luna iulie, aproximativ 1.060 de decese au fost atribuite de acest sistem caniculei, o creștere de peste 50% față de iulie 2024.
Valul de căldură care tocmai s-a încheiat în Spania, în timpul căruia s-au înregistrat temperaturi de până la 45°C în sudul țării, a complicat considerabil munca pompierilor și a soldaților care luptă împotriva incendiilor de vegetație.
Articolul Spania: Peste 1.100 de decese atribuite valului de căldură din ultimlele 16 zile apare prima dată în Mediafax.
