Şedinţa de la Judecătorie este programată pentru joi la ora 9:00, conform portalului instanţelor. Elena Udrea este la un pas de eliberarea condiţionată după ce a obţinut aviz favorabil de la Comisia din Penitenciarul Târgşor. Dacă instanţa decide că Udrea poate fi eliberată condiţionat, fosta politiciană va putea părăsi rapid penitenciarul.
Fostul ministru a fost încarcerat în iunie 2022 după extrădarea din Bulgaria în contextul condamnării din dosarul „Gala Bute”.
Udrea a fost inculpată în 2015 şi condamnată definitiv în iunie 2018, dar a părăsit ţara înainte de pronunţarea verdictului. A fost identificată şi arestată în Costa Rica, însă în decembrie 2018 a fost eliberată după o decizie a Curţii Constituţionale care anula condamnările pentru nerespectarea legii la constituirea completurilor de judecători.
În aprilie 2022, pe baza unei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Înalta Curte a respins o contestaţie în anulare şi a confirmat pedeapsa de şase ani. Udrea a fugit în Bulgaria, de unde a fost extrădată şi încarcerată la Târgşor.
Udrea a fost inculpată pentru coordonarea unui sistem prin care persoane din anturajul său au primit bani de la companii pentru a le garanta plata rapidă a contractelor cu Ministerul Turismului.
Articolul Elena Udrea află joi dacă scapă de închisoare apare prima dată în Mediafax.
Partida River Plate (Argentina) – Inter Milan (Italia), din grupa E a Campionatului mondial s-a disputat pe Lumen Field din Seattle. Italienii s-au impus cu 2-0, ambele goluri fiind înscrise în repriza a doua.
În celălalt meci al grupei E, pe Rose Bowl din Pasadena s-au întâlnit formaţiile Urawa (Japonia) şi Monterrey (Mexic). Mexicanii s-au impus fără emoţii, scor 4-0. În urma acestor rezultate, Inter a câştigat grupa având şapte puncte. Pe locul doi, cu cinci puncte, s-au clasat mexicanii, care au obţinut astfel calificarea în fazele eliminatorii ale competiţiei din SUA. River Plate (patru puncte) şi Urawa (zero puncte) s-au situat pe locurile trei şi patru fiind eliminate din campionat.
În optimi, Inter o va întâlni pe Fluminense (Brazilia), în timp ce Monterrey se va confrunta cu Dortmund (Germania). Dortmund şi Fluminense au terminat pe primele două locuri în grupa F.
Articolul Campionatul mondial al cluburilor. Inter s-a calificat în optimile competiţiei apare prima dată în Mediafax.
În noaptea de 26 iunie, au fost raportate explozii în Moscova, primarul Serghei Sobianin afirmând că două drone au fost doborâte de apărarea antiaeriană.
Două drone au fost doborâte, a spus Sobianin, adăugând că serviciile de urgență intervin la locul accidentului.
Armata ucraineană atacă în mod regulat ținte militare aflate în interiorul Rusiei, în încercarea de a diminua puterea de luptă a Moscovei, care continuă războiul împotriva Ucrainei.
Aliații NATO surprinși de inconsecvența lui Rubio în privința sancțiunilor împotriva Rusiei, relatează PoliticoSecretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a surprins aliații NATO săptămâna aceasta cu mesaje contradictorii privind sancțiunile împotriva Rusiei, adoptând o poziție mai dură în privat decât în declarațiile sale publice, a raportat Politico pe 25 iunie.
Rubio s-a întâlnit cu miniștrii de externe ai NATO pe 25 iunie, în cadrul unei cine private la summitul anual al alianței. Potrivit surselor care au vorbit cu Politico, Rubio a recunoscut că Rusia este principalul obstacol în calea negocierilor de pace pentru încheierea războiului din Ucraina.
El ar fi spus că Senatul SUA va lua probabil în considerare o nouă legislație privind sancțiunile după finalizarea lucrărilor la proiectul de lege privind cheltuielile președintelui Donald Trump.
Zelenski semnează un acord pentru un tribunal care să îl judece pe PutinPreşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat miercuri un acord cu Consiliul Europei pentru înfiinţarea unui tribunal special care să judece înalţii oficiali responsabili de invazia Rusiei în Ucraina, inclusiv preşedintele Vladimir Putin.
Tribunalul va judeca „crima de agresiune” comisă în cadrul invaziei lansate de Rusia în februarie 2022 şi ar putea, în teorie, să judece personalităţi de rang înalt, până la preşedintele Vladimir Putin, conform AFP.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1219. Zelenski semnează un acord pentru un tribunal care să îl judece pe Putin / Au fost auzite explozii în Moscova. Autoritățile spun că ar fi vorba despre un atac cu drone apare prima dată în Mediafax.
Armata israeliană a efectuat atacuri în nordul, centrul şi sudul Fâşiei Gaza, ucigând cel puţin 13 palestinieni în ultimele ore, potrivit Al Jazeera.
Surse de la Spitalul al-Shifa au declarat că cinci palestinieni au fost ucişi şi alţii au fost răniţi într-un atac aerian israelian asupra unei şcoli care adăpostea persoane strămutate în cartierul Sheikh Radwan.
Un incident a avut loc şi la tabăra de refugiaţi Nuseirat din centrul Fâşiei.
O altă sursă de la Spitalul Nasser a transmis că sunt mai multe victime în urma unui atac aerian israelian asupra unor corturi care adăposteau persoane strămutate în al-Mawasi, la vest de Khan Younis.
De asemenea, un atac cu dronă israeliană a vizat o casă de lângă Khan Younis, susţine Complexul Medical Nasser.
Articolul Atacuri israeliene în Gaza. Dronele au lovit o şcoală şi tabere de corturi apare prima dată în Mediafax.
Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), „prin reprezentanţii studenţilor din Galaţi, anunţă organizarea unui protest joi, 26, începând cu ora 10:00, la Monumentul Eroii Revoluţiei din municipiu, ca parte a manifestaţiilor desfăşurate simultan în întreaga ţară împotriva reducerilor anunţate privind fondul de burse studenţeşti”.
Studenţii spun că sumele alocate lor se vor reduce semnificativ.„Potrivit noii formule propuse de Guvern, fondul de burse nu va mai fi calculat în funcţie de salariul minim brut, ci de cel net, ceea ce ar reduce semnificativ suma alocată per student – de la 405 lei/lună la aproximativ 257 lei/lună, în medie. Măsura apare în contextul programului de guvernare al noii coaliţii şi este completată de Ordonanţa de Urgenţă nr. 156/2024, care a îngheţat fondul la nivelul din noiembrie 2024, împiedicând actualizările burselor în funcţie de creşterea salariului minim în 2025”, au transmis studenţii.
Organizaţiile studenţeşti se tem că Guvernul va elimina o serie de drepturi.„Mai mult, se preconizează eliminarea unor drepturi esenţiale pentru studenţi, precum acordarea burselor pe 12 luni şi posibilitatea cumulării bursei pentru românii de pretutindeni cu bursa de performanţă academică. Aceste măsuri vor conduce la adâncirea inechităţilor sociale şi la limitarea accesului echitabil la educaţie superioară”, au mai transmis protestatarii.
Ei cred că în faţa acestei situaţii, universităţile vor fi constrânse să aleagă între reducerea valorii burselor, limitarea numărului de beneficiari şi acoperirea diferenţelor din fonduri proprii.
„Considerăm că investiţia în educaţie este esenţială pentru viitorul României, nu un capitol din care se pot face economii bugetare”, este concluzia studenţilor care au anunţat mişcarea de protest.
Articolul Protest al studenţilor nemulţumiţi de noul mod de calcul al burselor apare prima dată în Mediafax.
Cercetarea a fost tabu până în prezent din cauza îngrijorărilor că ar putea duce la copii de laborator sau la schimbări neprevăzute pentru generaţiile viitoare.
Recent, cea mai mare organizaţie caritabilă medicală din lume, Wellcome Trust, a donat o sumă iniţială de 10 milioane de lire sterline pentru a începe proiectul, potrivit BBC. Organizaţia spune că proiectul are potenţialul de a face mai mult bine decât rău prin accelerarea tratamentelor pentru multe boli incurabile.
Dr. Julian Sale, de la Laboratorul de Biologie Moleculară MRC din Cambridge, care face parte din proiect, a declarat pentru BBC News că cercetarea poate fi un salt uriaş în biologie.
„Cerul este limita. Căutăm terapii care vor îmbunătăţi viaţa oamenilor pe măsură ce îmbătrânesc, care vor duce la o îmbătrânire mai sănătoasă, cu mai puţine boli pe măsură ce îmbătrânesc. Căutăm să folosim această abordare pentru a genera celule rezistente la boli pe care le putem folosi pentru a repopula organele deteriorate, de exemplu în ficat şi inimă, chiar şi sistemul imunitar”, a spus cercetătorul.
Totuşi, criticii se tem că proiectul deschide calea pentru cercetătorii fără scrupule care doresc să creeze oameni îmbunătăţiţi sau modificaţi.
În trecut, Proiectul Genomului Uman le-a permis oamenilor de ştiinţă să citească toate genele umane ca pe un cod de bare. Noua cercetare, numită Proiectul Genomului Uman Sintetic, ar putea fi un salt uriaş înainte dacă va permite cercetătorilor nu doar să citească o moleculă de ADN, ci să creeze părţi din ea, poate într-o zi pe toată, moleculă cu moleculă de la zero.
Articolul Oameni la comandă? Noua frontieră a biologiei sintetice apare prima dată în Mediafax.
În iunie 2024, astronomii care foloseau radiotelescopul Australian Square Kilometer Array Pathfinder (ASKAP) au interceptat un semnal radio extrem de puternic, provenit din galaxia noastră, un eveniment neobișnuit întrucât astfel de explozie radio misterioasă se înregistrează de obicei din galaxii îndepărtate. Durând doar 30 de nanosecunde, pulsul a depășit în intensitate toate celelalte semnale detectate la acel moment, scrie Science Alert.
Cercetătorii au stabilit că semnalul provenea de la Relay 2, un satelit NASA lansat în 1964 și scos din funcțiune în 1967. Deși nu există nicio dovadă că sistemele satelitului ar fi emis intenționat semnalul, două ipoteze au fost formulate: impactul cu un micrometeorit sau un eveniment de descărcare electrostatică (electrostatic discharge – ESD).
„Acest impuls radio a fost atât de intens încât nici măcar ASKAP nu a reușit să-l focalizeze corect. Ne-am gândit inițial că am descoperit un nou pulsar”, a declarat dr. Clancy James de la Curtin University din Australia.
Ipoteza cea mai plauzibilă, conform cercetării publicate pe serverul arXiv, este că un fenomen ESD a generat semnalul. Sateliții construiți în primele etape ale explorării spațiale, precum Relay 2, sunt susceptibili acumulării de sarcini electrice, din cauza materialelor utilizate la acea vreme.
Specialiștii consideră că astfel de evenimente pot deschide noi perspective privind comportamentul deșeurilor spațiale și riscurile asociate. Karen Aplin, profesor de științe spațiale la University of Bristol, afirmă că detectarea unor descărcări electrostatice de la sateliți morți ar putea deveni o metodă importantă pentru studiul mediului spațial.
Articolul Satelit NASA mort de decenii, posibil vinovat pentru o misterioasă explozie radio detectată în galaxia noastră apare prima dată în Mediafax.
Acest dispozitiv inovator detectează biomarkeri specifici în sângele menstrual, oferind rezultate rapide și neinvazive, scrie Science Alert.
Cum funcționează dispozitivul de screening pentru cancer ovarian integrat în absorbante menstrualeDispozitivul are dimensiunea de 2×2 cm, este încastrat într-un strat de silicon moale și conține o bandă de testare pe hârtie care își schimbă culoarea în prezența biomarkerilor asociați cu inflamația sau cancerul. Printre acești biomarkeri se numără:
Rezultatele testului apar vizibil în aproximativ 15 minute, sub formă de linii sau cercuri, a căror intensitate indică nivelul biomarkerului. Dispozitivul poate fi citit cu ochiul liber sau cu ajutorul unei aplicații mobile ce folosește analiză imagistică bazată pe învățare automată.
Dispozitivul de screening pentru cancer ovarian: eficiență, confort și pașii următoriTestele efectuate pe sânge menstrual și sânge venos au demonstrat o corelare foarte bună a rezultatelor, confirmând potențialul dispozitivului ca metodă fiabilă de detectare timpurie a cancerului ovarian. În plus, utilizatoarele care au testat dispozitivul în condiții reale au raportat un confort similar cu cel oferit de un absorbant obișnuit.
Următorul pas este extinderea testării pe un eșantion de aproximativ 100 de persoane, pentru a evalua performanța în condiții reale. Dacă studiile viitoare confirmă eficacitatea și siguranța, dispozitivul ar putea fi disponibil comercial în aproximativ trei ani.
Profesorul Paul Blumenthal de la Universitatea Stanford a declarat că acest tip de tehnologie ar putea deveni un instrument valoros în monitorizarea biomarkerilor pe termen lung, oferind un sistem de detecție timpurie pentru cancerul ovarian, mai ales pentru femeile cu risc crescut.
Totuși, cercetătorii subliniază că există și provocări – de exemplu, riscul de rezultate false sau interpretări greșite care ar putea cauza anxietate utilizatoarelor. Este important ca aceste aspecte să fie luate în considerare în dezvoltarea ulterioară a tehnologiei.
Articolul Descoperire uimitoare. Dispozitiv revoluționar integrat în absorbante ar putea detecta cancerul ovarian din sângele menstrual apare prima dată în Mediafax.
Echipa de la Universitatea din Göttingen a găsit urme minuscule de ruteniu cu o compoziţie izotopică neobişnuită în rocile vulcanice hawaiene. „Amprenta” chimică poate proveni doar din miezul metalic al Pământului, unde se află peste 99,999% din aurul planetei, la aproximativ 3.000 de kilometri adâncime.
Descoperirea a fost posibilă datorită unei noi metode de detectare a diferenţelor izotopice extrem de mici. Miezul Pământului conţine mai mult dintr-un anumit izotop al ruteniu (100Ru) decât mantaua stâncoasă, diferenţă care până acum era imposibil de măsurat.
„Când au apărut primele rezultate, ne-am dat seama că am dat literalmente peste aur”, spune dr. Nils Messling, autorul principal al studiului. „Datele noastre confirmă că material din miez, inclusiv aur şi alte metale preţioase, se scurge în mantaua de deasupra”.
Profesorul Matthias Willbold afirmă că volume uriaşe de material supraîncălzit – câteva sute de cvadrilioane de tone de rocă – se ridică de la graniţa dintre nucleu şi manta până la suprafaţă, formând insule oceanice ca Hawaii.
Studiul, publicat în revista Nature, sugerează că cel puţin o parte din rezervele de metale preţioase de care depindem pentru energia regenerabilă şi alte sectoare ar putea proveni din miezul Pământului. Cercetătorii vor să determine dacă aceste procese au funcţionat şi în trecut.
Articolul Se ridică aurul! Descoperire uluitoare sub vulcanii din Hawaii apare prima dată în Mediafax.
Studiul, publicat în revista PLOS Pathogens, a analizat rinichii a 142 de lilieci din 10 specii diferite, colectaţi timp de patru ani în sud-vestul Chinei. Din totalul de 22 de virusuri găsite, peste 90% erau complet necunoscute până acum.
Cei mai îngrijorători sunt doi henipavirusuri descoperiţi la liliecii fructivori care trăiesc aproape de livezile de fructe din zonele rurale. Unul dintre aceştia este cel mai apropiat cunoscut al virusurilor mortale Hendra şi Nipah, care se pot transmite prin urină şi au rate de mortalitate între 40 şi 80%.
Patogenii pot provoca inflamaţii grave ale creierului şi boli respiratorii la oameni, fiind şi o ameninţare majoră pentru animale. Experţii se tem că fructele contaminate ar putea transmite virusurile la animale sau oameni.
Virusul Hendra a ucis în Australia patru oameni şi zeci de cai din 1994, când a fost identificat prima dată. Experţii australieni spun că descoperirea din China este deosebit de relevantă, având în vedere că mediul rural din Australia seamănă cu livezile din Yunnan.
„Descoperirile evidenţiază necesitatea unor analize microbiene cuprinzătoare pentru a evalua mai bine riscurile de transmitere de la populaţiile de lilieci”, au declarat autorii studiului.
Un expert de la Universitatea din Sydney a avertizat că distrugerea habitatului şi pierderea surselor naturale de hrană cresc riscul de transmitere a acestor virusuri la oameni.
Articolul 20 de virusuri necunoscute în lilieci. Descoperirea alarmantă din China ar putea prevesti următoarea pandemie apare prima dată în Mediafax.
Discuţia vine pe fondul tensiunilor crescânde între Microsoft, principalul investitor al OpenAI, şi startup-ul de inteligenţă artificială. Microsoft şi OpenAI negociază în prezent revizuirea termenilor investiţiei, inclusiv participaţia pe care gigantul tehnologic o va deţine în viitor în compania care a creat ChatGPT.
Potrivit Financial Times, Microsoft ia în considerare suspendarea discuţiilor dacă cele două părţi nu ajung la un acord pe aspecte critice, cum ar fi dimensiunea viitoarei participaţii.
„Evident, în orice parteneriat profund există puncte de tensiune şi cu siguranţă le avem şi noi”, a recunoscut Altman. „Dar, în ansamblu, a fost o colaborare minunată pentru ambele companii”.
Companiile au emis o declaraţie comună în care spun că „discuţiile sunt în curs şi suntem optimişti că vom continua să construim împreună în anii următori”.
Altman a mai dezvăluit că a avut discuţii productive cu preşedintele Donald Trump despre inteligenţa artificială, apreciind înţelegerea acestuia asupra importanţei geopolitice şi economice a tehnologiei.
Articolul Şeful OpenAI discută cu Microsoft despre viitorul parteneriatului lor apare prima dată în Mediafax.
„O astfel de vânătoare de vrăjitoare, pentru un om care a dat atât de mult, este de neconceput pentru mine”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social.
„Procesul lui Bibi Netanyahu ar trebui anulat, imediat, sau ar trebui acordată graţierea unui mare erou, care a făcut atât de multe pentru statul Israel”, a adăugat preşedintele american.
Articolul Donald Trump cere anularea procesului lui Netanyahu apare prima dată în Mediafax.
Curtea Penală Internaţională a emis mandatul în 2023, acuzându-l pe Putin de crime de război pentru deportarea a sute de copii din Ucraina în timpul războiului. Rusia neagă acuzaţiile şi consideră mandatul nevalid, însă Putin riscă să fie arestat dacă călătoreşte într-o ţară care a semnat tratatul CPI, notează Reuters.
Ushakov a explicat că Putin va participa prin videoconferinţă la summitul din 6-7 iulie: „Acest lucru se datorează anumitor dificultăţi, în contextul cerinţelor CPI. Guvernul brazilian nu a putut adopta o poziţie clară care să permită preşedintelui nostru să participe la această reuniune”.
Nu este prima dată când mandatul de arestare îi limitează deplasările lui Putin.
În 2023, a evitat să meargă la summitul BRICS din Africa de Sud din acelaşi motiv. Anul trecut, însă, a mers în Mongolia, deşi această ţară este membră CPI, şi a fost primit cu toate onorurile.
Summitul BRICS din Brazilia va avea loc într-un context în care Putin încearcă să consolideze alianţele cu ţările care nu susţin sancţiunile occidentale împotriva Rusiei pentru războiul din Ucraina.
Articolul Putin nu merge la summitul BRICS din Brazilia din cauza mandatului de arestare apare prima dată în Mediafax.
Iniţial, Charles propusese o întâlnire informală în Scoţia ca preludiu la vizita oficială. În februarie, premierul Keir Starmer îi înmânase personal lui Trump o scrisoare de la rege, sugerând o întâlnire la Balmoral sau Dumfries House înainte de ceremonia oficială, susţine Mirror.
Însă planurile s-au schimbat. Starmer a contracartat dorinţa regelui şi a devansat vizita oficială pentru septembrie, invocând probleme de agendă şi provocări logistice pentru întâlnirea informală din timpul verii.
Schimbarea vine pe fondul tensiunilor create de ameninţările repetate ale lui Trump de a face din Canada al 51-lea stat american. Charles, care este şi regele Canadei, a răspuns indirect în mai, când a vizitat parlamentul canadian şi a vorbit despre o ţară „puternică şi liberă”, îndemnând la calm.
Invitaţia oficială semnată de monarh a fost înmânată săptămâna trecută la Casa Albă. Un consilier al Palatului a confirmat că regele „îl cunoaşte pe preşedintele Trump de mulţi ani şi aşteaptă cu nerăbdare să-l primească pe acesta şi pe Prima Doamnă”.
Trump a mai avut o vizită de stat în Marea Britanie în 2019, când a fost primit de regretata regină la Palatul Buckingham.
Articolul Trump va fi primit de Regele Charles la Windsor în septembrie. Vizita a fost amânată pe fondul amenințărilor președintelui american apare prima dată în Mediafax.
Judecătoarea Tana Lin a emis o hotărâre prin care cere eliberarea fondurilor din programul NEVI (infrastructura naţională pentru vehicule electrice), în valoare de 5 miliarde de dolari pentru perioada 2022-2026. Programul fusese lansat de Biden în 2021, dar Trump l-a suspendat în februarie pentru 16 state şi Districtul Columbia.
Decizia vine după ce 17 procurori generali, conduşi de California, au dat în judecată administraţia Trump, în mai, pentru a debloca banii. Rob Bonta, procurorul general al Californiei, a acuzat administraţia că favorizează industria petrolieră în detrimentul programelor legale pentru vehicule electrice.
Trump, care consideră schimbările climatice „o farsă”, a abandonat mai multe programe pentru vehiculele electrice şi a blocat planul Californiei de interzicere a maşinilor cu motor termic până în 2035.
Administraţia Trump are timp până pe 2 iulie să facă apel sau să elibereze fondurile conform ordinului judecătorului. Autorităţile federale nu au anunţat încă dacă vor contesta decizia, potrivit AFP.
Articolul Un judecător federal îl obligă pe Trump să elibereze banii pentru staţiile de încărcare electrice apare prima dată în Mediafax.
Prima zi de meciuri va avea loc sâmbătă, 28 iunie, cu un derby brazilian între Palmeiras şi Botafogo la Philadelphia, urmată de confruntarea dintre Benfica şi Chelsea la Charlotte.
Duminică, 29 iunie, programul continuă cu alte două partide de mare interes: Paris Saint-Germain va întâlni Inter Miami la Atlanta, în timp ce la Miami se va disputa meciul dintre Flamengo şi Bayern München.
Luni, 30 iunie, la Charlotte se va juca meciul dintre câştigătoarea Grupei E şi Fluminense, iar noaptea va continua cu un meci la Orlando între câştigătoarea Grupei G şi clasata pe locul doi în Grupa H.
Ultima zi a optimilor va fi marţi, 1 iulie, cu două partide: câştigătoarea Grupei H va întâlni clasata pe locul doi în Grupa G la Miami, iar Borussia Dortmund va juca împotriva clasatei pe locul doi în Grupa E la Atlanta.
Toate meciurile se vor disputa în Statele Unite, în oraşe precum Philadelphia, Charlotte, Atlanta, Miami şi Orlando.
Articolul Care este programul optimilor de finală la Cupa Mondială a Cluburilor apare prima dată în Mediafax.
Tribunalul va judeca „crima de agresiune” comisă în cadrul invaziei lansate de Rusia în februarie 2022 şi ar putea, în teorie, să judece personalităţi de rang înalt, până la preşedintele Vladimir Putin, conform AFP.
„Trebuie să arătăm clar că agresiunea duce la pedeapsă şi trebuie să facem acest lucru împreună, toată Europa”, a declarat Zelenski după semnarea acordului cu secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset.
„Mai este încă un drum lung de parcurs. Justiţia necesită timp, dar trebuie să se facă”, a adăugat el, afirmând că acordul reprezintă „o şansă reală de a face dreptate pentru crima de agresiune”.
„Toţi criminalii de război trebuie să ştie că justiţia va fi făcută, inclusiv în Rusia”, a declarat Zelenski.
Berset a explicat că următorul pas pentru înfiinţarea tribunalului, care, potrivit Consiliului Europei, ar putea începe să funcţioneze anul viitor, ar fi un acord extins pentru „a permite unui număr cât mai mare de ţări să adere, să sprijine şi să contribuie la gestionarea tribunalului”. Nu s-a decis încă unde va avea sediul tribunalul.
„Dreptul internaţional trebuie să se aplice tuturor, fără excepţii şi fără standarde duble”, a declarat Berset.
Este pentru prima dată când un astfel de tribunal este înfiinţat sub egida Consiliului Europei, cea mai înaltă instituţie a drepturilor omului de pe continent.
Consiliul Europei, format din 46 de membri, nu face parte din UE, iar printre membrii săi se numără state europene importante care nu sunt membre ale UE, precum Turcia, Regatul Unit şi Ucraina. Rusia a fost expulzată în urma invaziei sale din Ucraina.
Miniştrii de externe europeni au aprobat crearea tribunalului în cadrul unei reuniuni care a avut loc la Lviv, în vestul Ucrainei, la 9 mai.
Curtea Penală Internaţională (CPI) de la Haga a emis deja mandate de arestare pe numele lui Putin pentru răpirea copiilor ucraineni şi a patru dintre comandanţii săi de rang înalt pentru atacuri împotriva civililor. Însă CPI nu are competenţa de a judeca Rusia pentru decizia de a lansa invazia, cunoscută şi sub denumirea de „crimă de agresiune”.
Potrivit Consiliului Europei, tribunalul va fi înfiinţat în cadrul organismului „cu mandatul de a judeca înalţii lideri pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”. Acesta a afirmat că tribunalul „umple golul” creat de „limitări jurisdicţionale” ale CPI.
Articolul Zelenski semnează un acord pentru un tribunal care să îl judece pe Putin apare prima dată în Mediafax.
