„Prezenta ordonanță reglementează prorogarea unor termene, după cum urmează: prelungește termenul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023, cu modificările și completările ulterioare, cu o nouă perioadă de 3 luni, respectiv până la data de 30 septembrie 2025 inclusiv, cu efecte în combaterea creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, în vederea menținerii puterii de cumpărare a populației pentru produsele de bază”, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului.
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, o măsură luată în august 2023 pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor și care viza inițial 14 grupe de produse alimentare, a fost continuată în 2024, iar lista a fost extinsă.
Lista actuală a alimentelor vizate include:
pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300–500 grame, fără specialități;
lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT;
brânză telemea de vacă vrac;
iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;
făină albă de grâu tip “000”, până la 1 kg;
mălai până la 1 kg;
ouă de găină calibrul M;
ulei de floarea-soarelui până la 2 l;
carne proaspătă de pui;
carne proaspătă de porc;
legume proaspete vrac;
fructe proaspete vrac;
cartofi proaspeți albi vrac;
zahăr alb tos până la 1 kg;
smântână – 12% grăsime;
unt până la 250 grame;
magiun până la 350 grame.
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost introdusă pentru prima dată în iulie 2023, prin Ordonanța de Urgență nr. 67/2023, adoptată de Guvern. Măsura a stabilit un plafon de maximum 20% pentru procesatori și retaileri și de cel mult 5% pe întreg lanțul de distribuție. Inițial, reglementarea s-a aplicat pentru 14 categorii de produse alimentare de bază, iar nerespectarea acesteia putea atrage sancțiuni între 100.000 și 2 milioane de lei.
În luna octombrie 2023, Guvernul a prelungit măsura și a extins lista de produse vizate, prin Ordonanța de Urgență nr. 89/2023. Astfel, plafonarea a fost aplicată și altor produse precum orezul, cozonacul sau bulionul, numărul total de categorii alimentare vizate ajungând la 21.
În martie 2024, Parlamentul a aprobat această măsură prin Legea nr. 5/2024, care a consfințit menținerea plafonării până la 31 decembrie 2024. Ulterior, în decembrie 2024, Guvernul a decis să continue aplicarea plafonului prin OUG nr. 152/2024, extinzând termenul până la 30 iunie 2025 și păstrând aceleași limite – 20% pentru procesatori și retaileri și 5% pentru lanțul de distribuție.
Acest cadru legislativ constituie fundalul pentru noul proiect de Ordonanță publicat recent de Ministerul Agriculturii, care prevede o posibilă prelungire suplimentară a plafonării până la 30 septembrie 2025.
Articolul Prețurile la alimentele de bază ar putea rămâne neschimbate încă trei luni: OUG publicat de Ministerul Agriculturii apare prima dată în Mediafax.
Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și desfășurarea Summitului NATO în Olanda au generat perturbări semnificative în traficul aerian internațional în perioada 22–30 iunie, conform datelor companiei Vola.
Potrivit datelor furnizate de agenția de turism online, 22% dintre rezervările către destinații din regiunea Golfului, precum Dubai, Doha sau Abu Dhabi, au fost anulate.
Dubai este cel mai afectat nod aerian, cu 41% din totalul zborurilor anulate, urmat de celelalte mari destinații din zonă. Instabilitatea politică și măsurile de siguranță impuse de companiile aeriene au contribuit la deciziile pasagerilor de a renunța la planurile de călătorie.
Sezonul estival amplifică efectele oricărei crize, iar modificările de ultim moment afectează în lanț pasagerii, operatorii aerieni și infrastructura aeroportuară. Reconfigurarea rutelor duce la consum suplimentar de combustibil, întârzieri majore și costuri crescute pentru companiile aeriene, care trebuie să ofere compensații, cazare și rerutări.
În paralel, Summitul NATO și o grevă anunțată a personalului KLM au afectat și zborurile spre Amsterdam, 9% dintre acestea fiind întârziate sau anulate.
Articolul Turismul din Golf grav afectat de tensiunile din Orientul Mijlociu. În ultima săptămână s-au anulat 22% din rezervări apare prima dată în Mediafax.
Vineri, angajații din instituțiile guvernamentale au declanșat un protest spontan, nemulțumiți de plafonarea așa-numitului „spor de antenă” la 172 de lei brut.
Protestatarii cer ca mai întâi să fie demontate antenele de pe clădirea Guvernului, considerate motivul acordării acestui spor, și abia apoi să fie aplicată reducerea. Ei amenință că vor bloca activitatea Executivului dacă solicitările lor nu sunt luate în considerare.
Potrivit unei ordonanței discutate în ședința de Guvern, sporul pentru condiții vătămătoare, care include și sporul de antenă, ar urma să fie limitat la o valoare maximă de 300 de lei brut — adică aproximativ 172 de lei net, față de plafonul actual de până la 1.500 de lei.
Pe lângă această măsură, sunt propuse și alte reduceri de beneficii pentru angajații din sistemul public: numărul de zile de concediu suplimentar va scădea de la 10 la cel mult 3, iar criteriile de acordare a voucherelor de vacanță și tichetelor de masă vor deveni mai restrictive.
Începând cu luna viitoare, sunt așteptate și creșteri de TVA și alte taxe. De asemenea, expiră plafonarea la energie pentru o parte dintre consumatori, iar sprijinul de la stat se reduce de la aproximativ 70 la 50 de lei lunar, sub formă de tichet pentru plata facturilor.
Alin Stoica, reprezentant USR, a precizat că „se discută inclusiv tăieri de cheltuieli de la partide” și că nu toate sporurile pentru condiții de risc vor fi eliminate, ci doar cel legat de antene.
Articolul Protest spontan al angajaților din aparatul guvernamental față de tăierea sporurilor apare prima dată în Mediafax.
Incendiile forestiere violente care au devastat numeroase stațiuni de pe litoralul din sudul Atenei, sunt „ținute sub control” începând de vineri dimineață, au anunțat pompierii greci, potrivit Le Figaro.
Aproximativ „104 pompieri cu 37 de vehicule și un elicopter sunt încă în prima linie pentru a preveni reaprinderea incendiului”, a declarat un purtător de cuvânt al departamentului de pompieri. Incendiile au dus la evacuarea localnicilor.
Serviciul de Protecție Civilă a avertizat tot vineri asupra unor riscuri de incendiu „foarte mari” în Attica, regiunea din jurul Atenei, precum și în insulele din nordul Mării Egee, din cauza temperaturilor ridicate și a vântului puternic.
Un alt incendiu de pădure face ravagii pe insula Chios din nord-estul Mării Egee. Până acum a devastat peste 4.000 de hectare, conform Observatorului European Copernicus.
Grecia este deosebit de vulnerabilă la incendii în fiecare vară. Anul trecut, aproximativ 45.000 de hectare au fost distruse de flăcări.
Articolul Incendiul din sudul Atenei a fost oprit. Riscurile însă rămân „foarte mari” in toată zona Attica apare prima dată în Mediafax.
Autoritatea de supraveghere a concurenței din UE a declarat că Meta va aduce doar modificări limitate modelului său „plătești sau consimți” lansat în noiembrie anul trecut.
Avertismentul Comisiei Europene, care acționează în calitate de autoritate de concurență a UE, a venit la două luni după ce a aplicat o amendă de 200 de milioane de euro gigantului american de social media pentru încălcarea Legii piețelor digitale (DMA), care vizează limitarea puterii marilor companii de tehnologie, potrivit Reuters.
Executivul UE a declarat că modelul „plătești sau consimți” introdus de Meta în noiembrie 2023 a încălcat DMA în perioada până în noiembrie 2024, când l-a modificat pentru a utiliza mai puține date personale pentru publicitatea țintită. De atunci, Comisia a analizat modificările.
Modelul oferă utilizatorilor Facebook și Instagram care își dau consimțământul să fie urmăriți de un serviciu gratuit finanțat din veniturile din publicitate. Alternativ, aceștia pot plăti pentru un serviciu fără reclame.
„Comisia nu poate confirma în acest stadiu dacă acestea sunt suficiente pentru a respecta parametrii principali de conformitate prezentați în decizia sa de neconformitate”, a declarat un purtător de cuvânt.
Autoritățile antitrust ale UE nu pot verifica deocamdată dacă modificările sunt suficiente pentru a respecta o hotărâre antitrust a UE, a declarat vineri Comisia Europeană.
„Având în vedere acest lucru, vom lua în considerare următoarele măsuri, inclusiv reamintirea faptului că nerespectarea continuă ar putea duce la aplicarea de penalități periodice începând cu 27 iunie 2025, așa cum se indică în decizia de nerespectare”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei într-un e-mail.
Meta nu a făcut niciun comentariu deocamdată.
Astfel de amenzi zilnice pot ajunge până la 5% din cifra de afaceri medie zilnică a unei companii la nivel mondial.
Articolul Exclusiv: Meta va aduce modificări limitate modelului „plătești sau consimți” apare prima dată în Mediafax.
Băncile din România împrumută tot mai mult statul, iar această dependență a ajuns la cel mai mare nivel din Uniunea Europeană, arată cel mai recent raport al Băncii Naționale a României (BNR). În schimb, firmele și populația primesc mai puține credite, ceea ce ridică semne de întrebare legate de capacitatea băncilor de a susține simultan atât statul, cât și economia reală, adică firmele și cetățenii.
„Interconexiunea sectorului bancar cu sectorul guvernamental s-a intensificat în ultimii ani, deţinerile de creanţe directe – credite şi titluri de stat – de către bănci plasând România pe primul loc în UE din perspectiva ponderii creanţelor suverane în activul bancar total“, se precizează în raportul anual al BNR pentru 2024, analizat de Ziarul Financiar.
Băncile cresc din banii dați statuluiLa finalul anului trecut, 27% din bilanțul băncilor era orientat spre finanțarea statului, în special prin dețineri de titluri de stat, cu o pondere de 21,5% din active. Titlurile de stat, în valoare de aproape 200 de miliarde de lei, au fost principalul motor al creșterii activelor bancare în 2024, în timp ce împrumuturile directe acordate statului au crescut cu 34,5%, ajungând la 50 de miliarde de lei.
Anul trecut, activele băncilor din România au crescut cu 7,4%, până la 915,6 miliarde de lei, însă această creștere s-a bazat în mare parte pe împrumuturile acordate statului.
BNR a atras atenția asupra riscurilor generate de această dependență. „Deşi deţinerile de titluri de stat produc efecte favorabile asupra indicatorilor de lichiditate, acestea accentuează o vulnerabilitate recurentă a sectorului bancar românesc, cea a adâncirii interdependenţei dintre sectorul bancar şi statul român“, se menționează în raport.
Populația și firmele economisesc, statul se împrumutăCreditele acordate firmelor și populației în anul 2024 au reprezentat 46% din bilanțul băncilor, dar au crescut lent – doar cu 8,8% într-un an. În schimb, investițiile băncilor în titluri de stat au crescut mult mai rapid, cu 26,7%.
Pentru că au pierdut o parte din finanțarea primită din afara țării, băncile românești s-au sprijinit mai ales pe economiile atrase din interior – de la populație și companii. În aprilie 2025, depozitele din bănci ajungeau la 126 de miliarde de euro, cu 41 de miliarde mai mult decât creditele private (85 miliarde). O parte mare din acest surplus a fost folosită tot pentru a împrumuta statul.
Sprijinul oferit de stat prin garanții vine cu riscuri pentru stabilitatea financiarăUn alt canal prin care se adâncește legătura dintre stat și sistemul bancar este reprezentat de programele guvernamentale de garantare a creditelor. Acestea stimulează creditarea, dar vin și cu riscuri: pot duce la creșteri prea mari de prețuri pe unele piețe și la împrumuturi pe care oamenii nu și le permit cu adevărat, sporesc dependența băncilor de stat, limitează eficiența măsurilor de protecție financiară și pot adânci deficitul bugetar. „Deşi schemele de garantare a creditelor de către stat pot contribui la îmbunătăţirea intermedierii financiare, intervenţia statului pe piaţa creditului poate determina sporirea riscurilor”, potrivit BNR.
Statul este tot mai prezent în sistemul bancar, atât prin băncile pe care le controlează direct, cât și prin cererea tot mai mare de împrumuturi, în timp ce firmele, deși au bani în conturi, accesează mai puține credite decât depuneri. Instituțiile de credit cu acționariat majoritar românesc reprezentau 37,5% din totalul activelor bancare brute la finele lui 2024, iar băncile cu acționariat majoritar de stat dețineau 14,2% din piață.
Finanțarea statului poate lăsa economia fără resursePentru anul 2025, Ministerul Finanțelor are nevoie de cel puțin 230 miliarde de lei pentru finanțarea deficitului bugetar. În acest scop, statul oferă randamente de peste 8% pentru titlurile de stat, concurând astfel direct cu sectorul privat în atragerea resurselor bancare.
Analiștii atrag atenția asupra riscurilor implicate de o eventuală creștere suplimentară a expunerii față de stat. „Din motive prudenţiale, expunerea băncilor pe titluri de stat este limitată prin lege şi sistemul bancar din România este deja aproape de limita maximă. Nici nu este de dorit ca toate sau cea mai mare parte a capitalurilor din economie să fie direcţionate către stat, sectorul privat are şi el nevoie de finanţare“, avertizează analistul economic Aurelian Dochia.
Potrivit analistului financiar, atragerea unor finanțări externe, inclusiv de la băncile-mamă, ar fi posibilă, dar nu recomandabilă: „Băncile româneşti pot să se finanţeze din exterior, chiar de la băncile-mamă, dar o asfel de situaţie ar spori expunerea ţării noastre faţă de străinătate şi ar contraveni tocmai obiectivului de suveranitate financiară.“
Articolul Avertisment BNR: Băncile din România sunt tot mai dependente de stat apare prima dată în Mediafax.
Unul dintre criticii lui Lars Klingbeil este fiul cel mare al fostului cancelar social-democrat Willy Brandt, al cărui Ostpolitik – politica de deschidere față de Europa de Est, în special față de Uniunea Sovietică și Germania de Est (RDG) în timpul Războiului Rece – continuă să aibă o influență puternică asupra partidului, scrie Financial Times.
Peter Brandt, un istoric în vârstă de 76 de ani, a semnat o moțiune în cadrul SPD care critică planurile guvernului privind reînarmarea și pledează pentru o „revenire treptată la destindere și cooperare cu Rusia”.
„Suntem departe de o revenire la o ordine stabilă de pace și securitate în Europa”, se arată în Manifestul publicat înaintea conferinței SPD din această săptămână.
Deși întărirea capacităților de apărare în Germania și în Europa este considerată „necesară”, autorii documentului subliniază că acest demers „trebuie integrat într-o strategie de dezescaladare și construire treptată a încrederii, nu într-o nouă cursă a înarmării”.
Peter Brandt a declarat pentru Financial Times că Lars Klingbeil a aprobat noile cheltuieli pentru apărare „fără să verifice dacă acesta este cu adevărat punctul de vedere al majorității membrilor partidului”.
„Este o problemă. Poziția conducerii nu reflectă clar ceea ce cred majoritatea membrilor”, a adăugat Brandt.
Criticile apar în contextul în care Klingbeil, vicecancelar în guvernul de coaliție condus de creștin-democratul Friedrich Merz, pregătește o majorare masivă a bugetului apărării.
Revolta din partid ar putea crea probleme pentru Klingbeil, care a negociat acordul de coaliție cu Merz după cel mai slab rezultat electoral al SPD din istorie.
Dizidenții ar putea îngreuna adoptarea legilor privind bugetul, livrările de arme și revenirea planificată la serviciul militar obligatoriu, într-un parlament unde coaliția are o majoritate fragilă de doar 13 locuri.
Semnatarii Manifestului susțin că prioritatea ar trebui să fie căutarea păciiRalf Stegner, unul dintre autorii documentului, a stârnit controverse luna trecută, după ce s-a aflat că a zburat în aprilie în Azerbaidjan pentru a se întâlni cu oficiali ruși, inclusiv un fost prim-ministru și un reprezentant sancționat de UE.
Stegner și-a apărat participarea, menționând că și parlamentari din CDU au fost prezenți, în scopul menținerii unor canale de comunicare deschise cu Moscova.
„Trebuie să poți vorbi cu toată lumea”, a spus el pentru FT. „Simplul fapt că vorbești cu cineva nu înseamnă că ești de acord cu ce spune, sau că ești agent al unei terțe părți – este, desigur, un nonsens total”.
Poziția lui Stegner subliniază nostalgia din SPD față de Ostpolitik-ul lui Willy Brandt. Potrivit FT, membrii SPD care s-au înscris în perioada în care Brandt conducea formațiunea și care sunt acum în jur de 60 de ani, reprezintă 58% din totalul membrilor.
Însă Klingbeil este reprezentantul unei „noi școli de gândire în partid”. Parlamentarii tineri ai SPD sunt mai pragmatici în privința Rusiei, spun analiștii.
Klingbeil, care avea 11 ani când a căzut Zidului Berlinului, a încercat să schimbe orientarea politicii externe a partidului. Într-o serie de discursuri și editoriale acesta a declarat că partidul a „eșuat în a observa că lucrurile începuseră de mult să ia o altă direcție” în Rusia.
Peter Brandt consideră că amenințarea rusă este exageratăPeter Brandt, care afirmă că nu a fost niciodată pe aceeași lungime de undă cu tatăl său, a spus că a semnat Manifestul deoarece consideră că amenințarea rusă este exagerată.
„Nu cred în ideea că Rusia va ataca NATO”, a spus el. „Armata rusă și-a arătat slăbiciunile în războiul din Ucraina.”
El a adăugat că NATO „este acum superioră convențional armatei ruse. Chiar și fără americani.” A descris, de asemenea, noul obiectiv al NATO de a cheltui 5% din PIB pentru apărare drept „irațional”.
„Abordarea rațională ar trebui să fie: întâi faci o analiză a amenințărilor”.
Articolul Germania între reînarmare și moștenirea Ostpolitik: social-democrații sunt divizați în privința relațiilor cu Rusia apare prima dată în Mediafax.
Disputa teritorială dintre India și China, care se întinde pe o frontieră delimitată de aproximativ 3.800 km în regiunea Himalaya, a fost subiectul unor tensiuni. Deși în ultimele decenii zona a fost în general pașnică, un conflict violent în 2020 s-a soldat cu moartea a 20 de soldați indieni și patru chinezi, ceea ce a dus la o criză militară prelungită și la o deteriorare semnificativă a relațiilor bilaterale.
În cadrul discuțiilor bilaterale, ministrul Rajnath Singh a subliniat importanța unui plan structurat pentru rezolvarea durabilă a neînțelegerilor de la graniță. Potrivit ministerului indian al Apărării, el a pledat pentru depășirea problemelor de încredere generate de confruntările din 2020 și pentru prevenirea escaladării viitoarelor tensiuni.
Articolul „Soluție permanentă” pentru disputa de frontieră cu China. India face primul pas pentru rezolvarea pașnică apare prima dată în Mediafax.
Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) anunță că în perioada cuprinsă între 17 și 23 iunie au existat cel puțin 23 de atacuri ale coloniștilor israelieni asupra palestinienilor, potrivit Al Jazeera.
În urma atacurilor au fost victime și pagube. În tabăra palestiniană o persoană a murit și alte 14 au fost rănite, susține OCHA.
În timpul atacurilor au fost incendiate bunuri și au fost distruse plantațiile de măslin ale comunității palestiniene din Cisiordania, precizează agenția ONU.
Articolul Într-o singură sătpămână au fost raportate 23 de atacuri ale coloniștilor israelieni asupra palestinienilor apare prima dată în Mediafax.
„Poziția Ungariei este revolta. Am vorbit de o mie de ori în UE despre cum să schimbăm legislația privind migrația și cum să o facem mai eficientă. Și nu se întâmplă nimic, migranții tot intră”, a declarat Orbán presei la sosirea la un summit european, potrivit EFE.
Singura metodă eficientă de a opri intrările, a adăugat el, este ceea ce a aplicat Ungaria: „ca nimeni să nu poată intra pe teritoriul ungar fără permisiunea autorităților noastre”.
Orbán a afirmat că țara sa susține această linie, chiar dacă a fost sancționată de justiția europeană.
Amenzi de un milion de euro pe zi„Ce le propun colegilor mei este revolta. Noi trebuie să plătim un milion de euro pe zi, este prețul revoltei. Dar funcționează, e o investiție bună în viitor. Plătim, e singura soluție”, a susținut premierul.
În decembrie 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că Ungaria a încălcat legislația comunitară în ceea ce privește procedurile de acordare a protecției internaționale și returnarea resortisanților din țări terțe aflați ilegal pe teritoriul său.
Apoi, în iunie 2024, instanța europeană a constatat că Budapesta nu a pus în aplicare în mod deliberat decizia din 2020 și i-a impus o sancțiune de 200 de milioane de euro, plus o amendă de un milion de euro pentru fiecare zi de întârziere în aplicarea hotărârii.
Articolul Orbán cere statelor UE să încalce regulile privind migrația: „E singura soluție, chiar dacă amenda ne costă un milion de euro pe zi” apare prima dată în Mediafax.
