Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat Parchetul General privind mai multe nereguli pe care le-a găsit în modul în care Nicuşor Dan şi-a gestionat campania pentru alegerile prezidenţiale. În urma unui control desfăşurat în perioada 4-24 aprilie, AEP a descoperit, conform unui raport obţinut de HotNews, că Nicuşor Dan a obţinut donaţii în valoare de peste 3 milioane de lei (peste 650.000 de euro), pe care nu le-a declarat.
Conform Raportului de Control al AEP, care a fost trimis Parchetului General, Nicuşor Dan a folosit maşina de serviciu a primăriei pentru deplasări cu scop electoral, în 11 aprilie, lucru interzis de lege, scrie Gândul. De altfel, Nicuşor Dan a recunoscut public, într-o conferinţă de presă din 16 aprilie, că a făcut acest lucru.
„Sunt primarul Bucureştiului şi trebuie să mă duc la o dezbatere la o televiziune 19, la 20. Credeţi că, plecând din biroul de primar, ar trebui să merg cu maşina primăriei sau să mă duc acasă şi cu maşina personală să mă duc la dezbatere? V-am dat răspunsul. Sunt primar, maşina primăriei mă duce acasă, poate să mă ducă la o dezbatere”, a spus el atunci.
AEP susţine că, de fapt, primarul făcând asta a încălcat legea 334/2006„Campania electorală a acestuia a fost finanţată din fonduri provenite de la o instituţie publică”, se arată în raportul întocmit de AEP. Pentru această faptă, Nicuşor Dan poate fi sancţionat cu avertisment sau amendă de la 10.000 la 25.000 de lei, conform AEP.
Potrivit AEP, Nicuşor Dan nu a declarat 3.263.790 de lei adunaţi prin intermediul platformei „Stripe”, se mai arată în documentul Autorităţii Electorale Permanente. Pentru acest lucru, Nicuşor Dan poate fi sancţionat cu avertisment sau amendă între 15.000 şi 50.000 de lei şi riscă să îi fie confiscată toată suma.
„Deşi donaţiile anterior menţionate au fost colectate cu un scop clar şi anume de a sprijini financiar campania electorală a candidatului independent Dan Nicuşor-Daniel, aceste donaţii până în momentul de faţă nu au fost declarate la Autoritatea Electorală Permanentă, existând suspiciuni rezonabile că aceste sume au fost utilizate din alte conturi bancare decât cel notificat la Autoritatea Electorală Permanentă pentru finanţarea campaniei electorale din diaspora a domnului Dan Nicuşor-Daniel”, se arată în documentul.
Nicuşor Dan este acuzat şi că a amplasat bannere neautorizate, la sediul de campanie de pe Bulevardul Regina Elisabeta, numărul 38. Fapta poate fi sancţionată cu avertisement sau amendă de la 10.000 la 25.000 de lei, conform documentului:„Am constatat că domnul Dan Nicuşor-Daniel, candidat independent a utilizat materiale de propagandă electorală altele decât tipurile de materiale prevăzute de legislaţia electorală în vigoare, astfel în data de 05.04.2025 ora 16.47 pe geamurile hotelului Cişmigiu, situat pe bld. Regina Elisabeta, nr. 38, sector 5, municipiul Bucureşti se regăseau bannere (colante) ce aveau inscripţionat sloganul „Om onest!”, iar pe fundal se regăsea imaginea domnului Dan Nicuşor-Daniel. Precizăm că data începerii campaniei electorale a fost 04.04.2025, rezultând astfel, că acest material a fost utilizat în perioada campaniei electorale”, conform documentului.
În urma verificării modului de desfăşurare a campaniei electorale în perioada 04.04.2025 – 24.04.2025 aferentă alegerii Preşedintelui României din anul 2025, am constatat că domnul Dan Nicuşor-Daniel, candidat independent:Articolul Autoritatea Electorală Permanentă îl reclamă la Parchet pe Nicuşor Dan. Candidatul nu a declarat donaţii de sute de mii de euro apare prima dată în Mediafax.
În prezenţa unor oficiali ai Guvernului României, ambasadori, parlamentari şi reprezentanţi ai instituţiilor culturale, a avut loc, joi, redeschiderea oficială a Muzeului Naţional al Ţăranului Român. Evenimentul marchează finalul unui amplu proces de consolidare şi reabilitare început în 2016 şi aduce în atenţia publicului un spaţiu reconfigurat, modern, dar fidel memoriei sale istorice.
„Muzeul Naţional al Ţăranului Român nu este doar un muzeu, ci un lăcaş al credinţei, al tradiţiei şi al artei populare autentice. Este un reper esenţial în peisajul cultural românesc, unde trecutul şi prezentul dialoghează prin obiecte, prin poveşti, prin emoţie. Redeschiderea acestui spaţiu reprezintă o reafirmare a angajamentului nostru de a proteja, păstra şi valorifica patrimoniul cultural al României. Mulţumesc domnului director Virgil Ştefan Niţulescu şi colectivului muzeului, echipei din cadrul Unităţii de Management a Proiectului a Ministerului Culturii, condusă de domnul Bogdan Trâmbaciu, constructorului care a realizat această lucrare, precum şi voluntarilor”, a declarat Natalia-Elena Intotero, ministrul Culturii.
Pentru reabilitarea Muzeului Ţăranului Român au fost realizate lucrări de structură, arhitectură şi instalaţii, iar valoarea totală a investiţiei, care a inclus atât lucrările de proiectare, cât şi cele de execuţie, a fost de 6.321.163 euro.
Muzeul Naţional al Ţăranului Român continuă o tradiţie muzeală începută în 1875, odată cu iniţiativa lui Titu Maiorescu de a înfiinţa o secţie de artă textilă cu lucrări realizate în mediul rural, în cadrul Muzeului Naţional de Antichităţi. Înfiinţat ca instituţie autonomă în 1906 şi găzduit, din 1912, în clădirea actuală, muzeul s-a afirmat ca un reper al culturii tradiţionale româneşti. În 1996, muzeul a fost distins cu prestigiosul Premiu EMYA (European Museum of the Year), fiind singura instituţie muzeală din România care a primit această recunoaştere.
Articolul Muzeul Naţional al Ţăranului Român a fost redeschis apare prima dată în Mediafax.
Curtea de Apel Ploiești a decis joi să suspende executarea hotărârii prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat alegerile prezidențiale din 2024.
Curtea de Apel Ploiești a decis suspendarea hotărârii până la soluționarea definitivă a cauzei.
„Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru”, este decizia Curții de Apel Ploieșt.
Decizia Curții de Apel Ploiești este cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare.
Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Ploieşti.
În același timp, juriștii cu experiență afirmă că nu este posibil ca o Curte de Apel să decidă peste Curtea Constituțională
„Decizia definitivă va fi la ICCJ, care deja s-a pronunțat, a respins cereri similare”, afirmă aceștia.
Articolul Curtea de Apel Ploiești suspendă decizia CCR de ANULARE a alegerilor apare prima dată în Mediafax.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Iaşi, împreună cu poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Iaşi – Serviciul Antidrog au indisponibilizat cantitatea de aproximativ 20 kilograme ketamină (drog de risc), introdusă fraudulos în România şi destinată pieţei de consum din Australia.
Probatoriul administrat în cauză a arătat faptul că, în cursul lunii martie 2025, un suspect în vârstă de 37 de ani a procurat din Olanda cantitatea de aproximativ 20 kilograme ketamină, pe care a introdus-o în ţară într-un transport de obiecte de vestimentaţie. Drogul de risc a fost ascuns în interiorul a peste 980 de plicuri inscripţionate ca fiind gel de siliciu desicant pentru absorbţia umidităţii (haine) şi amplasat în 12 cutii ce conţineau veste şi pantaloni.
„În scopul ascunderii identităţii sale reale la momentul introducerii în ţară şi ulterior a exportului substanţei interzise, suspectul a falsificat prin plăsmuire o carte de identitate, precum şi mai multe înscrisuri olografe ce atestau nereal că este mandatat de către o societate comercială pentru a realiza actele de comerţ cu bunuri de larg consum (haine), care au servit drept paravan pentru tranzacţionarea cantităţii de drog de risc. Actele de urmărire penală au relevat că suspectul a beneficiat de ajutorul unui membru de familie, care l-a sprijinit în activitatea infracţională, suspecta în vârstă de 34 de ani realizând transportarea, în diverse locaţii, a coletelor în care se afla drogul de risc. De asemenea, la data de 14.04.2025, suspecta a deţinut în locuinţa sa din municipiul Galaţi, în vederea comercializării, mai multe recipiente conţinând diferite cantităţi de substanţe solidificate şi cristalizate, ridicate pe parcursul percheziţiei domiciliare efectuate. În prezent, suspectul se află sub o măsură restrictivă de libertate, dispusă în cursul lunii aprilie de către autorităţile din Germania, care l-au depistat în timp ce se deplasa pe autostradă, împreună cu un alt cetăţean român, cu destinaţia România, având asupra lor o cantitate de circa 2,5 kilograme de droguri”, arată DIICOT într-un comunicat de presă transmis joi.
Cercetările sunt continuate pentru săvârşirea infracţiunilor de participaţie improprie la introducerea şi scoaterea din ţară, fără drept, de droguri de risc, în formă continuată, trafic de droguri de risc, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, uz de fals în formă continuată, respectiv participaţie improprie la trafic de droguri de risc şi trafic de droguri de risc şi de mare risc.
Articolul 20 de kilograme de ketamină adusă în România din Olanda, confiscate înainte de a ajunge în Australia apare prima dată în Mediafax.
Detasamentul 2 de pompieri Craiova intervine cu două autospeciale de lucru cu apă şi spumă pentru localizarea şi lichidarea unui incendi izbucnit la o anexă gospodareasca în localitatea Ghindeni.
La sosirea forţelor de intervenţie incendiul se manifesta la anexă, dar şi la gazul din doua butelii de GPL, una de 700 litri şi a doua de 1000 litri.
Imediat ce au constatat gravitatea incendiului, pompierii au solicitat suplimentarea forţelor cu încă 4 autospeciale.
Fumul dens este provocat de arderea unei cantităţi de ulei.
Articolul Intervenţie de urgenţă a pompierilor din Dolj: ard două butelii mari de GPL apare prima dată în Mediafax.
Administrația Trump a solicitat joi Curții Supreme să permită aplicarea interdicției privind serviciul militar al persoanelor transsexuale, în ciuda obstacolelor legale apărute în ultimele săptămâni, relatează CNN.
Cererea de urgență vine pe fondul unor conflicte juridice intense legate de această măsură, care a fost blocată în instanțele inferioare înainte să devină efectivă.
Apelul adresează instanței supreme o nouă provocare în sfera deciziilor controversate, în timp ce administrația Trump continuă să încerce să atingă și să îndeplinească puncte cheie din agenda sa politică, îngreunate de hotărâri judecătorești care continuă să apară.
Anunțată la începutul anului, politica de interzicere a persoanelor transsexuale în armată ar fi trebuit să intre în vigoare la sfârșitul lunii trecute. Totuși, mai multe instanțe federale au emis decizii care au suspendat aplicarea acesteia.
Într-unul dintre aceste cazuri, un judecător federal din statul Washington a concluzionat că interdicția ar putea încălca drepturile constituționale ale unor membri activi transsexuali și ale unei persoane care dorește să se înroleze.
Articolul Administrația Trump cere permisiunea Curții Supreme de a activa temporar interdicția pentru persoanele transsexuale din armată apare prima dată în Mediafax.
Rusia își rezervă dreptul de a utiliza arme nucleare în caz de „acțiuni neprietenoase” care amenință suveranitatea și integritatea teritorială, a declarat Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Sergei Shoigu, într-un interviu acordat agenției de știri TASS pe 24 aprilie 2025. Declarațiile vin pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare în Europa și al reducerii prezenței militare a SUA pe continent, scrie The Kyiv Independent.
Shoigu a subliniat că Moscova „monitorizează îndeaproape” pregătirile militare ale țărilor europene, avertizând că orice acțiune neprietenoasă va fi tratată cu măsuri „simetrice și asimetrice”, inclusiv prin recurgerea la arsenalul nuclear. Potrivit oficialului rus, politica de descurajare nucleară se aplică atât statelor, cât și coalițiilor militare care consideră Rusia un adversar potențial și care dețin arme de distrugere în masă.
Provocările europene și pericolul unui conflict nuclearShoigu a subliniat că orice forțe de menținere a păcii care ar fi desfășurate în Ucraina, pentru a monitoriza un eventual armistițiu, ar fi considerate de Kremlin o provocare directă. El a avertizat că implementarea unui astfel de scenariu ar putea duce la un conflict direct între NATO și Rusia, cu riscul unui război mondial.
În contextul unui posibil acord de pace, Shoigu a subliniat că Europa ar trebui să înțeleagă că o escaladare a conflictului ar putea avea consecințe grave pentru întreaga lume. Acesta a reiterat poziția oficială a Rusiei, care include utilizarea armelor nucleare pentru a răspunde agresiunii, chiar și în absența unui atac nuclear direct.
Politica de descurajare nucleară și schimbările recenteÎn noiembrie 2024, Rusia a actualizat politica sa oficială de descurajare nucleară, extinzând dreptul de a utiliza arme nucleare nu doar în caz de agresiune nucleară, ci și în fața atacurilor convenționale care amenință grav securitatea țării sau a aliatului său apropiat, Belarus. Deși Rusia a făcut amenințări repetate cu arme nucleare de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, până acum aceste amenințări nu s-au materializat.
Contextul internațional și acordul de la BudapestaDeclarațiile lui Shoigu vin pe fondul unui context geopolitic tensionat, în care Statele Unite, prin vocea vicepreședintelui JD Vance, au avertizat că ar putea abandona eforturile de pace dacă ambele părți refuză să accepte propunerea americană de recunoaștere temporară a teritoriilor ocupate de Rusia. Ucraina, care a renunțat la armele nucleare în urma semnării Memorandumului de la Budapesta în 1994, s-a declarat nemulțumită de lipsa de garanții de securitate oferite de marile puteri, inclusiv Rusia.
Articolul Ne aflăm în fața unui conflict mondial? Rusia își rezervă dreptul de a utiliza arme nucleare în fața „acțiunilor neprietenoase”, avertizează Sergei Shoigu apare prima dată în Mediafax.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus joi că prioritatea în războiul din Ucraina este o „încetare necondiționată a focului”. Discuțiile despre statutul Crimeei, propuse într-un plan de pace susținut de președintele american Donald Trump, nu sunt pe ordinea de zi acum, afirmă acesta.
Macron a precizat că orice soluție pentru război trebuie să înceapă cu oprirea focului. „O încetare necondiţionată a focului” este, în opinia lui, primul pas. „Toate celelalte chestiuni sunt chestiuni care ţin de o negociere de pace care trebuie să se facă ulterior şi care va lua în calcul poziţiile militare, chestiunile teritoriale, chestiunile de securitate”, a spus președintele francez.
El a mai adăugat: „În Ucraina, nu există decât un singur răspuns care este aşteptat. Este preşedintele (rus Vladimir) Putin de acord pentru o încetare necondiţionată a focului?”. Macron a subliniat că „americanii au propus-o”, iar Zelenski și aliații europeni au acceptat ideea.
„Acum trebuie ca Rusia să răspundă. Dacă Rusia spune «nu sunt gata pentru o încetare a focului», atunci înseamnă că ea l-a minţit pe preşedintele american, că i-a minţit pe toţi cei cărora le-a spus că doreşte pacea, iar de aici vor trebui să rezulte consecinţe”, a zis Emmanuel Macron, conform relatărilor Agerpres.
El a mai spus că „enervarea americanilor nu trebuie îndreptată decât asupra unei singure persoane: preşedintele Putin”.
Ministerul de Externe al Franței a reiterat, printr-un purtător de cuvânt, că integritatea teritorială a Ucrainei „este un principiu care nu poate fi negociat”, ca răspuns la criticile lui Trump la adresa lui Zelenski.
„Facem tot ce ne-au propus partenerii noştri, cu excepţia a ceea ce este contrar legislaţiei şi Constituţiei (ucrainene)”, a declarat Volodimir Zelenski, care se află joi în Africa de Sud.
El a adăugat marți că Ucraina nu va recunoaște niciodată anexarea Crimeei de către Rusia: „Acesta este pământul nostru, pământul poporului ucrainean”. Zelenski a explicat că nici Constituția nu-i permite să cedeze teritorii.
În replică, Trump a scris pe rețeaua Truth Social: „Poate avea pacea, sau poate lupta încă trei ani înainte să piardă toată ţara”. Președintele american a mai continuat: „Nu am nimic de-a face cu Rusia, dar am mult cu dorinţa de a salva, în medie, cinci mii de soldaţi ruşi şi ucraineni pe săptămână, care mor pentru absolut niciun motiv. Declaraţiile făcute de Zelenski astăzi nu vor face altceva decât să prelungească măcelul, şi nimeni nu doreşte asta”.
Articolul Macron: Pacea în Ucraina trebuie să înceapă cu un armistițiu, nu cu discuții despre Crimeea apare prima dată în Mediafax.
Un potențial acord propus de administrația Trump, care implică recunoașterea suveranității Rusiei asupra Crimeei, agită scena diplomatică internațională. Oficialii europeni se tem că această ofertă unilaterală va tensiona relațiile bilaterale și va pune în pericol unitatea NATO, mai ales înaintea summitului programat pentru sfârșitul lunii iunie, scrie Financial Times.
Cu o poziție fermă, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a refuzat orice recunoaștere a controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, afirmând că Ucraina nu va accepta niciun acord care să legitimeze agresiunea Moscovei.
„Ucraina este pregătită să negocieze – dar nu să capituleze”, a declarat vicepremierul Yulia Svyrydenko.
Administrația Trump, reprezentată de Steve Witkoff și secretarul de stat Marco Rubio, a exclus participarea oficialilor europeni la discuțiile bilaterale și a aplicat presiuni directe asupra Kievului, promițând beneficii Rusiei și amenințând Ucraina cu izolare. Trump a acuzat atitudinea lui Zelenski ca fiind „inflamatorie” și dăunătoare pentru „eforturile de pace”.
Oficialii UE avertizează că acceptarea unei astfel de oferte ar însemna legitimarea unei agresiuni militare și ar crea un precedent periculos. „Crimeea este Ucraina”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, respingând ferm orice modificare a granițelor recunoscute internațional.
Diplomații europeni subliniază că orice schimbare de poziție din partea SUA ar putea fractura coeziunea NATO și ar submina securitatea regională. Germania și alte capitale europene au afirmat clar că nu pot susține o astfel de concesie față de Rusia, care ar încuraja și alte acte de agresiune în fostul spațiu sovietic.
Summitul NATO devine astfel un punct de cotitură, în care unitatea Alianței va fi pusă la încercare în fața noii realități geopolitice create de inițiativa administrației Trump.
Articolul Europa în fața unui test diplomatic major! Ultimatumul lui Donald Trump privind recunoașterea Crimeei tensionează relațiile transatlantice apare prima dată în Mediafax.
