Partidul liberal elimină aproape jumătate din posturile de conducere și introduce 19 reprezentanți regionali în noua structură executivă care va fi votată la Congresul din iulie.
Comisia de Statut a PNL a propus sâmbătă restructurarea completă a conducerii partidului, prin instituirea unui Birou Executiv redus la 27 de membri, cu aproximativ 50% mai puțin față de structura actuală.
Noua conducere va fi alcătuită din președinte, 4 prim-vicepreședinți, secretar general și 19 reprezentanți regionali, dintre care 8 vor avea și atribuții de vicepreședinți. Această reformă face parte dintr-un pachet de aproape 100 de modificări statutare care vor fi supuse votului la Congresul din iulie.
Alegerea membrilor va fi restructurată complet: președintele și prim-vicepreședinții vor fi aleși direct în cadrul Congresului, reprezentanții regionali vor fi desemnați conform unui regulament aprobat de Biroul Politic Național, iar secretarul general va fi propus de președintele ales și validat ulterior.
De asemenea, se vor coopta două personalități publice cu derogare de vechime, la propunerea președintelui. Biroul Politic Național va include doar membrii Biroului Executiv și președinții organizațiilor județene, ceilalți membri actuali având statut de invitați permanenți.
Articolul Ședință la PNL. Partidul își reduce conducerea la jumătate apare prima dată în Mediafax.
Decizia care a stârnit un veritabil scandal, culmea, mai ales în rândurile electoratului PDL-USR, în rândurile electoratului lui Nicușor Dan, se referă la reducerea spectaculoasă a burselor pentru elevi.
Trebuie precizat că e vorba de o măsură prin care se dă un soi de bursă care ține mai puțin cont de performanță. A fost o întreagă discuție.
De fapt, această măsură a fost luată pentru a aduce copiii la școală. Ca și măsura cu masa caldă, cu cornul, a fost o măsură prin care părinți cu venituri mici sau cu lipsa chefului de a-și trimite copiii la școală au fost îndemnați și ajutați să-i trimită, pentru că, de fapt, luau bursă. Și atunci, de fapt, cu bursa elevul întreținea și părintele.
Nu are importanță faptul că această primă măsură radicală pentru reducerea deficitului bugetar a fost percepută ca fiind reducerea burselor.
Asta a stârnit indignare și dacă vom citi cu atenție sau vom număra cu atenție reacțiile, atât pe social media cât și în presa mainstream ale celor care protestează, vom constata că argumentul lor e temeinic din punctul lor de vedere.
Și anume, argumentul este acesta: Băi, aveți pensii nesimțite, salarii uriașe, o superclasă de români care nu produce nimic, dar ia salarii uriașe, are venituri uriașe. Și măsurile de reducere a deficitului bugetar au fost văzute ca măsuri și mai ales morale. Adică trebuie să punem capăt acestor risipe, acestor cumetrii.
Revolta, nu numai a electoratului lui Nicușor Dan, ci a tuturor românilor simpli, a venit din faptul că locul la stat, salariul la stat, funcția la stat a devenit un fel de afacere de corupție. Adică ajung la putere, înființez nu știu ce institut sau nu știu ce consiliu și salariile de acolo sunt uriașe, care sunt un fel de plată pentru clientela politică. Nu întâmplător presa a atacat absența unei decizii privind subvenționarea partidelor.
Deci este clar că reducerea deficitului bugetar a fost văzută și este văzută ca o chestiune în primul rând de morală publică. Adică hai să punem capăt acestor cheltuieli de cometrie vecine cu corupția. În loc să îi dai, ca pe vremuri, un contract cu statul, că e mai greu acum un contract generos, acum îi dai cumnatei unui lider de partid sau unui primar care ți-a adus voturi, îi dai o funcție pe care nu o merită, dar care îi aduce foarte mulți bani.
Ilie Bolojan, care nu depășește gândirea și felul de a fi al unui contabil, nu a pornit cu această chestiune morală. De exemplu, la elevi el ne-a spus că, uitați, în conferința de presă, că am dezvoltat un pachet de burse care acum trei ani de zile a plecat de la 188 milioane de lei pe toată țara și a ajuns la 4,7 miliarde de lei în trei ani de zile. O creștere imensă, deci trebuie să le reducem.
Bine, n-a venit să explice, nu știu, că e o sursă de corupție, deși nu este. Această viziune a intrat în conflict și cu opțiunile electorale. Nici în campania electorală pentru parlamentare, nici în cea pentru prezidențiale, nu s-a pus problema la un moment dat a reducerii în sine, a deficitului bugetar, ca o chestiune strict economică.
Dacă ne uităm la sloganul lui Nicușor Dan, este România onestă. România onestă înseamnă România în care tai de la ăia care iau bani pe nedrept, tai cheltuielile nesăbuite, ca să zic așa, și, mă rog, lași pe ceilalți să trăiască. Deci, absența acestei dimensiuni morale omoară clar aceste măsuri care sunt văzute strict contabilicește.
Articolul Ion Cristoiu: O eroare fatală: Reducerea deficitului bugetar e gîndită ca o Operațiune strict contabilicească apare prima dată în Mediafax.
Ilie Bolojan a prezentat sâmbătă la ședința PNL schimbările radicale pe care le propune pentru partidul liberal în vederea Congresului din iulie. Principala noutate: reintroducerea demisiei de onoare pentru președinții de organizații care obțin ultimele 10 locuri la alegeri.
„Reintroducem în statut demisia de onoare a președinților de organizații care a obținut la ultimele alegeri locale și parlamentare ultimele 10 locuri. Asta nu înseamnă că vor fi imediat demiși, ci înseamnă că, dacă ai obținut rezultate proaste, este o chestiune de onoare. Îți depui demisia. Poate sunt din cauza ta, poate nu sunt din cauza ta. Cei care mă știți, vă aduceți aminte că în 2016 am fost secretarul general al PNL și pentru că PNL în 2016 n-au obținut rezultate așa cum ne-am așteptat, mi-am depus demisia. Nu s-a întâmplat nimic”, a explicat Bolojan.
Noul statut elimină sistemul de alianțe interne și introduce performanța drept criteriu principal. În loc să fii „prieten cu președintele partidului”, trebuie să fii „prieten cu cetățenii din comunitățile pe care le reprezinți”.
Din cei 25 de membri ai biroului executiv, 19 vor fi reprezentanți regionali aleși proporțional cu rezultatele obținute.
Bolojan a anunțat și măsuri financiare: toți aleșii locali vor contribui la acoperirea datoriilor partidului, jumătate din sumă rămânând la filialele județene, iar cealaltă jumătate mergând la centru. „Nu putem să le spunem românilor că redresăm țara dacă nu dovedim că redresăm PNL”, a argumentat el.
Partidul va rezerva aproximativ 10% din posturile de conducere pentru personalități din afara partidului, pentru a atrage „capital de profesionalism”.
Bolojan a mai anunțat că în 2027 va fi organizat un congres pentru a decide dacă actuala conducere trebuie înlocuită înainte de alegerile din 2028: „Este foarte posibil ca după un an, un an și jumătate, să apară o uzură puternică la guvernare. De aceea le-am propus la colegi ca în 2027, când se încheie un mandat de guvernare ipotetic, cu reprezentare a PNL, să avem un congres care practic să închidă alegerile județene care se vor desfășura până atunci, în așa fel încât să puteți decide conducerea care are capacitatea să ducă partidul mai departe, dacă nu, trebuie înlocuită, pentru că în 2028 trebuie să creăm condiții pentru ca partidul nostru, dacă confirmă în guvernările naționale și locale, să aibă capacitatea să obțină un scor bun”.
„Trebuie să permitem ca pe lângă noi să ridicăm oameni care să fie noile generații care performează pentru PNL”, a concluzionat liderul liberal.
Articolul Bolojan pregătește revoluția în PNL: demisia de onoare pentru șefii cu rezultate slabe apare prima dată în Mediafax.
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, aflat la final de mandat, a ajuns sâmbătă la Kiev pentru o întâlnire cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski.
Vizita vine ca un ultim gest oficial înainte ca Andrzej Duda să părăsească funcția în luna august. Informația a fost transmisă chiar de el printr-o postare pe rețelele sociale.
„Președintele Duda a fost alături de Ucraina în cele mai dificile momente ale agresiunii la scară largă a Rusiei”, a spus Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, pe platforma X, chiar în ziua în care Ucraina marchează Ziua Constituției.
„Îi suntem recunoscători lui și tuturor polonezilor care au arătat o adevărată solidaritate cu Ucraina.”, a mai spus Andrii Sybiha.
După declanșarea războiului de către Rusia în 2022, Polonia s-a numărat printre țările care au susținut cel mai mult Ucraina.
În prima parte a lunii iunie, Polonia a organizat al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
Karol Nawrocki, un istoric cu vederi conservatoare, a câștigat cu 50,89% din voturi. El a declarat că sprijină independența Ucrainei, dar s-a arătat împotriva integrării țării în Uniunea Europeană și NATO.
Articolul Președintele Poloniei se întâlnește cu Zelenski la Kiev, înainte de plecarea sa din funcție apare prima dată în Mediafax.
Rogobete a explicat că România a semnat contracte pentru 24 de spitale, deși indicatorul Comisiei Europene era de 19, supracontractând deliberat pentru a putea respecta ținta în cazul în care anumite șantiere se blochează.
„Vom păstra în PNRR spitalele care se pot face și aici discutăm de cele 14 care astăzi au această posibilitate, iar diferența vor fi finalizate cu alte surse de finanțare”, a spus ministrul, fără să precizeze ce surse alternative de finanțare va folosi guvernul.
Ministrul și-a fundamentat strategia pe rezoluția Parlamentului European de prelungire a PNRR-ului, dar a recunoscut că decizia finală aparține Comisiei Europene.
Articolul 14 spitale din PNRR sunt în construcție. Rogobete nu garantează finalizarea lor până în 2026 apare prima dată în Mediafax.
Premierul israelian și ministrul apărării au calificat drept „minciuni rău intenționate” un articol din Haaretz care susținea că armata a primit instrucțiuni să deschidă focul asupra civililor care căutau ajutoare umanitare în Gaza.
Ei au calificat concluziile articolului drept „minciuni rău intenționate menite să defăimeze” armata, scrie AP.
Controversa izbucnește în contextul în care peste 500 de palestinieni au fost uciși și sute răniți în timp ce căutau hrană la punctele de distribuție ale Fundației Umanitare din Gaza, în ultimele patru săptămâni. Martorii palestinieni susțin că trupele israeliene deschid focul asupra mulțimilor care se îndreaptă spre locurile de ajutor.
Armata israeliană a confirmat că investighează incidentele în care civili au fost răniți, dar a respins acuzațiile privind „focuri deliberate asupra civililor”.
Militarii susțin că au tras doar focuri de avertisment pentru a controla mulțimile care traversează zonele militare.
Organizația Medici fără Frontiere a condamnat sistemul actual de distribuție ca fiind „un masacru deghizat în ajutor umanitar”, cerând închiderea imediată a acestuia.
Articolul Netanyahu respinge acuzațiile că soldații israelieni au primit ordin să tragă în palestinieni apare prima dată în Mediafax.
Radu Oprea, fost ministru al Economiei în Guvernul Ciolacu și membru PSD, a fost numit în funcția de secretar general al Guvernului.
El o înlocuiește pe Cristina Trăilă, care a fost eliberată din funcție prin aceeași decizie.
Funcția de secretar general al Guvernului este una dintre cele mai influente poziții din administrația centrală. El avizează toate proiectele de hotărâri și ordonanțe, organizează ședințele de guvern și gestionează circuitul documentelor oficiale.
Funcția vine și cu o putere reală asupra aparatului guvernamental: secretarul general are în subordine zeci de instituții și companii publice.
Mihai Jurca, numit în funcția de șef al Cancelariei Prim-MinistruluiTotodată, Mihai Jurca, un apropiat al premierului și fost city manager al municipiului Oradea, a fost numit în funcția de șef al Cancelariei Prim-Ministrului, cu rang de ministru.
În februarie 2025, preşedintele interimar Ilie Bolojan l-a numit pe Mihai Jurca consilier prezidenţial pentru colaborarea cu instituţiile din administraţia publică centrală şi locală.
Articolul Radu Oprea, numit de premierul Bolojan în funcția de secretar general al Guvernului apare prima dată în Mediafax.
Sicriele generalului Hossein Salami, șeful Gărzii, generalului Amir Ali Hajizadeh, șeful programului de rachete balistice, și ale altor persoane au fost transportate pe camioane de-a lungul străzii Azadi din capitală, în timp ce mulțimea scanda „Moarte Americii” și „Moarte Israelului”, potrivit AP.
Salami și Hajizadeh au fost uciși în prima zi a războiului, pe 13 iunie, când Israelul a lansat o campanie care, potrivit declarațiilor sale, avea scopul de a distruge programul nuclear al Iranului, vizând comandanții militari, oamenii de știință și instalațiile nucleare.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, nu a fost văzut în transmisiunea televizată a funeraliilor. Khamenei nu a mai apărut în public de înainte de izbucnirea războiului.
30 de comandanți iranieni ucișiIsraelul a afirmat că a ucis aproximativ 30 de comandanți iranieni și 11 oameni de știință din domeniul nuclear, lovind opt instalații nucleare și peste 720 de obiective militare. Peste 1.000 de persoane au fost ucise, dintre care cel puțin 417 civili, potrivit grupului Human Rights Activists din Washington.
Iranul a lansat peste 550 de rachete balistice asupra Israelului, majoritatea fiind interceptate, dar cele care au trecut au provocat pagube și au ucis 28 de persoane.
Ceremoniile de sâmbătă au fost primele înmormântări publice ale comandanților de rang înalt de la încetarea focului de marți. Televiziunea de stat iraniană a raportat că au fost înmormântate în total 60 de persoane, printre care patru femei și patru copii. Autoritățile au închis birourile guvernamentale pentru a permite funcționarilor să participe.
Joi, Khamenei a difuzat un videoclip preînregistrat, primul său mesaj de la sfârșitul războiului, plin de avertismente la adresa Statelor Unite și Israelului. Bărbatul în vârstă de 86 de ani a minimizat atacurile asupra siturilor nucleare iraniene și a revendicat victoria asupra Israelului.
Șeful agenției de supraveghere nucleară ONU, Rafael Grossi, a caracterizat daunele provocate de bombele americane asupra sitului nuclear iranian Fordo ca fiind „foarte, foarte, foarte considerabile”.
Articolul Mii de iranieni la funeraliile comandanților uciși în războiul de 12 zile cu Israelul apare prima dată în Mediafax.
Uniunea Scriitorilor din România a anunțat încetarea din viață, la 26 iunie 2025, a scriitorului și regizorului Virgil Tănase.
„Prin dispariția lui Virgil Tănase literatura română și arta teatrală suferă o ireparabilă pierdere”, a transmis Uniunea Scriitor pe pagina de Facebook.
Cine a fost Virgil TănaseS-a născut la Galați la 16 iulie 1945. A studiat filologia la Universitatea din București (1963-1968) și regia de teatru la Institutul de Teatru „I.L. Caragiale” (1970-1974).
A făcut parte din mișcarea literară onirică, constituită în anul 1964, ulterior interzisă de autoritățile comuniste.
Virgil Tănase a publicat în Franța primul său roman, interzis în România, Portrait d’homme à la faux dans un paysage marin, Flammarion, 1976, apoi Apocalypse d’un adolescent de bonne famille, Flammarion, 1980; (tradus în română ca Apocalipsa unui adolescent de familie), București, 1992.
I s-a impus să plece cu familia sa în străinătate și, la începutul anului 1978, s-a stabilit în Franța, unde nu a cerut azil politic, rămânând cetățean român și după ce a obținut naționalitatea franceză.
La Paris, Virgil Tănase a obținut un doctorat în sociologia și semiologia artei (1979) sub conducerea lui Roland Barthes și a desfășurat o amplă activitate de scriitor, de jurnalist și de regizor de teatru.
Din 1999 a predat Istoria civilizațiilor la Institutul Internațional de Imagine și Sunet de la Paris. Între 1993-1997 și 2001-2005 a fost directorul Centrului Cultural Român de la Paris.
Virgil Tănase a publicat numeroase romane și piese de teatru, unele dintre acestea reprezentate pe scenă în Franța și România. Romanele sale au apărut la edituri franceze de prestigiu ca Flammarion, Hachette, Non Lieu.
A pus în scenă specacole de teatru în România și Franța.
Pentru activitatea sa literară, a primit Premiul de dramaturgie al Academiei Române (1997), Premiul de literatură al Uniunii Latine (2004), Premiul Șerban Cioculescu al Muzeului literaturii române pentru memorialistică (2012).
A fost Doctor honoris causa al Universității Dunărea de Jos, Galați.
Lui Virgil Tănase i-au fost conferite Ordinul Artelor și Literelor din Franța (1987) și Ordinul Național „Serviciu credincios” în grad de cavaler (2002).
Articolul Scriitorul Virgil Tănase a încetat din viață la vârsta de 79 de ani apare prima dată în Mediafax.
