Primarul Guillaume Guérin din orașul francez Limoges a declarat duminică că guvernul are la dispoziție 24 de ore pentru a prezenta un plan de reconstrucție a primăriei, veche de 143 de ani.
Potrivit The Independent, edilul a solicitat o asistență de la stat similară cu eforturile de reconstrucție depuse în urma incendiului de la catedrala Notre-Dame din 2019.
Primăria din Limoges, care a supraviețuit ambelor războaie mondiale, nu a făcut față și incendiului rezultat în urma protestelor din weekendul trecut.
Clădirea a fost grav avariată după ce protestatarii au incendiat-o, provocând prăbușirea acoperișului și a turnului cu ceas.
„Vreau să avem aceeași capacitate de reconstrucție ca cea care i s-a oferit Notre-Dame de Paris”, a declarat primarul pentru presa locală.
„Vreau să văd o ploaie de milioane asupra orașului”, a adăugat edilul.
Incidentul a avut loc în timpul unora dintre cele mai grave tulburări civile pe care Franța le-a cunoscut în ultimii ani.
Protestele au venit în contextul în care protestele la nivel național din cauza creșterii costurilor vieții, a lipsei de profesori și a deteriorării liceelor s-au răspândit în orașele mari.
Primarul orașului Limoges a acuzat guvernul că a abandonat orașul și a condamnat răspunsul „insuficient” al forțelor de ordine.
„Am avut senzația că mă uitam din nou la imaginile cu Notre-Dame la televizor, dar de data aceasta chiar lângă casa mea”, a declarat un locuitor din zonă pentru Le Figaro.
„Cunosc primăria asta de o viață. Este îngrozitor că s-a ajuns la asta din cauza protestelor”, a adăugat acesta, conform sursei citate.
Călin Georgescu a anunțat luni că termenul pentru soluționarea contestației procurorilor față de decizia de înlocuire a arestării preventive cu arestul la domiciliu a fost stabilit pentru vineri, 23 octombrie 2026, la ora 09:00.
Până la soluționarea contestației, fostul candidat la alegerile prezidențiale rămâne în arest preventiv.
Acesta a precizat că a primit luni motivarea deciziei Tribunalului București, iar dosarul a fost înaintat Curții de Apel București pentru soluționarea contestației formulate de procurori.
„În această dimineață am primit pe cale oficială încheierea motivată. Dosarul a fost înaintat astăzi către Curtea de Apel București, în vederea soluționării contestației formulate de procurori”, a scris Călin Georgescu pe Facebook.
„Termenul stabilit este vineri, 23 octombrie 2026, ora 9:00. Până atunci, măsura arestării preventive rămâne în vigoare”, a transmis fostul candidat la alegerile prezidențiale.
Călin Georgescu, arestat preventiv pentru 30 de zileCălin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile pe 29 septembrie, printr-o decizie definitivă a Curții de Apel București, în dosarul instrumentat de DIICOT.
În aceeași cauză, omul de afaceri Ionel Rusen este acuzat, alături de Georgescu, de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Ancheta vizează o presupusă fraudă de peste un milion de euro, reclamată de un om de afaceri. Acesta susține că a fost prejudiciat într-o afacere care ar fi trebuit să îi faciliteze obținerea unei linii de credit.
Anterior, pe 22 septembrie, Tribunalul București respinsese propunerea procurorilor de arestare preventivă și dispusese plasarea lui Georgescu sub control judiciar pentru 60 de zile.
DIICOT a contestat hotărârea, iar Curtea de Apel București a decis, pe 29 septembrie, arestarea preventivă pentru 30 de zile.
În motivarea deciziei, judecătorii au invocat inclusiv suspiciunile că Georgescu și Rusen ar fi intenționat să se sustragă urmăririi penale. Mai mult, instanța a făcut referire la demersurile pentru găsirea unei locuințe în Italia.
Tribunalul București a admis cererea de arest la domiciliuPe 13 octombrie, Tribunalul București a admis cererea de înlocuire a arestării preventive cu arestul la domiciliu. Decizia a fost însă contestată de procurori.
Aceasta nu este prima solicitare a lui Călin Georgescu de a beneficia de o măsură preventivă mai blândă. La începutul lunii octombrie, fostul candidat a contestat și sechestrul instituit de procurori asupra locuinței sale din Mogoșoaia, în același dosar.
El a susținut că statul român ar trebui să analizeze posibilitatea de a utiliza modele de inteligență artificială apropiate de cele mai avansate sisteme existente, inclusiv modele open-source, găzduite în infrastructura guvernamentală.
Candidatul a afirmat că tehnologia nu mai reprezintă un obstacol major pentru digitalizarea administrației publice, inclusiv din perspectiva costurilor, comparativ cu situația din urmă cu câțiva ani.
„Este nevoie de puțină voință politică, nu mai mult. Repet, tehnologia astăzi există, nu ne mai stă în cale sau, oricum, într-o măsură mult mai mică, inclusiv legată de costuri, față de cum era acum câțiva ani”, a declarat Bogdan Dumitru.
El a susținut că programele deja începute trebuie continuate și că una dintre prioritățile viitoarei guvernări ar trebui să fie implementarea soluțiilor digitale care pot reduce timpul pierdut de cetățeni și costurile administrative.
Bogdan Dumitru vrea mai multă colaborare între ministere pentru digitalizareCandidatul pentru funcția de ministru delegat pentru Digitalizare a afirmat că unul dintre obiectivele sale ar fi simplificarea colaborării dintre instituțiile statului, astfel încât schimbul de informații și coordonarea proiectelor să nu mai consume resurse importante.
El a precizat că Agenția pentru Digitalizarea României (ADR) ar urma să dispună de buget pentru astfel de inițiative, dar a subliniat că implementarea lor depinde și de cooperarea dintre ministere.
„O colaborare poate să fie extrem de consumatoare de timp și de resurse, dar scopul ar fi ca genul ăsta de colaborări să fie aproape triviale sau, oricum, extrem de simple”, a afirmat Bogdan Dumitru.
El a adăugat că intenționează să lucreze cu o echipă care are experiență în instituțiile publice și care poate contribui la identificarea soluțiilor legislative și administrative necesare pentru punerea în aplicare a proiectelor.
Bogdan Dumitru propune analizarea unor modele de inteligență artificială pentru instituțiile statuluiBogdan Dumitru a atras atenția asupra dependenței de furnizorii externi de inteligență artificială și a susținut că statul român ar trebui să ia în calcul scenariul în care accesul la modelele avansate ar putea fi restricționat.
În acest context, el a pledat pentru o implicare mai activă la nivelul Uniunii Europene și pentru analizarea posibilității de a găzdui modele de inteligență artificială în infrastructura guvernamentală, inclusiv cu sprijinul unor instituții precum Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI).
„Trebuie să existe posibilitatea de a implementa și de a aduce în cloudul guvernamental, sau implicând instituții precum ICI, modele care sunt foarte aproape de modele de frontieră, plecând de la modele open-source, pe care le putem interioriza”, a declarat candidatul.
Potrivit acestuia, asemenea soluții ar putea permite ministerelor să utilizeze mai eficient datele proprii și să reducă volumul documentelor pe suport fizic care circulă între instituții.
Bogdan Dumitru a recunoscut că implementarea unor astfel de sisteme ar presupune costuri inițiale, dar a apreciat că, pe termen lung, acestea ar putea contribui la eficientizarea activității administrației publice.
Bogdan Dumitru susține accesul cetățenilor la servicii publice online, fără eliminarea ghișeelorÎn ceea ce privește relația dintre cetățeni și administrație, candidatul a afirmat că accesul online la serviciile publice trebuie să reprezinte o opțiune, fără ca interacțiunea directă cu funcționarii să fie eliminată.
El a explicat că persoanele care preferă să se deplaseze la ghișeu ar putea beneficia în continuare de sprijinul personalului, care ar accesa în sistem serviciile digitale în numele acestora.
Bogdan Dumitru a susținut că digitalizarea trebuie să aibă ca obiectiv principal economisirea timpului și reducerea cheltuielilor asociate deplasărilor.
„Tot ce înseamnă procesul de digitalizare are fundamental un singur scop, să economisească timp. Timp și, evident, resursele cheltuite pe deplasări. Deci, în esență, vorbim de o economie”, a declarat acesta.
Bogdan Dumitru vrea să faciliteze accesul startup-urilor la date publiceCandidatul a vorbit și despre posibilitatea ca firmele mici și startup-urile să aibă un acces mai bun la date publice, pentru a putea dezvolta proiecte tehnologice și prototipuri care să se transforme ulterior în afaceri.
El a menționat programul TechUp și a precizat că unele dintre aceste inițiative țin de Ministerul Economiei, subliniind însă că statul ar putea aborda mai coordonat sprijinirea companiilor aflate la început de drum.
„Să dăm posibilitatea companiilor mici, startup-urilor mici să aibă acces, iarăși, la date, date publice, astfel încât să poată să dezvolte diverse proiecte, prototipuri care pot să se sfârșească în a deveni niște startup-uri și poate chiar companii serioase în viitor”, a afirmat Bogdan Dumitru.
El a adăugat că speră ca viitoarele companii românești de tehnologie cu potențial de creștere până la nivelul de unicorn să provină din zona inteligenței artificiale.
Bogdan Dumitru a primit aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare de specialitate, cu 47 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și 16 abțineri.
Tânăra lucrează ca bonă de noapte, oferind sprijin familiilor în primele luni după nașterea copilului. În septembrie 2026, veniturile sale au ajuns la 17.322 de dolari, potrivit propriilor declarații.
Anna Carpenter locuiește în Houston, Statele Unite, și intenționează să se mute în San Diego în 2027. Tânăra a povestit pentru publicația People cum a transformat pasiunea pentru îngrijirea copiilor într-o profesie care îi aduce venituri consistente.
Programul ei începe, de regulă, la ora 21:00 și se încheie a doua zi, în jurul orei 10:00. În acest interval, are grijă de nou-născut, se ocupă de hrănirea lui, schimbă scutecele și pregătește biberoanele.
În funcție de contract, Anna câștigă între 39 și 43 de euro pe oră. La această sumă se pot adăuga plăți pentru sarcini suplimentare și deplasări, inclusiv atunci când însoțește familiile în vacanțe.
Pe lângă îngrijirea copilului, tânăra spală rufe, spală vase și le oferă mamelor informații de bază despre alăptare. Rolul ei este să le permită părinților să se odihnească în primele luni de viață ale bebelușului.
De regulă, familiile apelează la serviciile unei bone de noapte pentru o perioadă de cel mult patru luni.
Cum a ajuns să câștige peste 15.000 de euro într-o lunăÎn septembrie 2026, Anna a obținut 6.640 de dolari din îngrijirea copiilor, la care s-au adăugat 2.750 de dolari pentru că a însoțit o familie în vacanță. Astfel, veniturile din activitatea de bonă au ajuns la 9.390 de dolari.
Câștigurile nu s-au oprit aici. Tânăra a obținut bani și din activitatea desfășurată pe rețelele sociale, din consultanță și din colaborările comerciale.
Potrivit cifrelor prezentate de aceasta, veniturile din septembrie au fost următoarele:
Totalul a ajuns la 17.322 de dolari, echivalentul a peste 15.400 de euro.
Suma reprezintă veniturile cumulate din mai multe surse într-o singură lună, nu doar banii câștigați ca bonă de noapte.
De la îngrijirea copiilor la meseria de doulaAnna a crescut într-o familie numeroasă, cu nouă frați, și a devenit mătușă la doar cinci ani. Încă din adolescență, și-a dorit să lucreze cu nou-născuți și a acumulat experiență în îngrijirea copiilor timp de aproximativ zece ani, în paralel cu școala.
Ulterior, a decis să se specializeze și a obținut certificări pentru activitatea de doula și pentru îngrijirea nou-născuților.
O doula oferă sprijin practic și emoțional mamei și familiei în perioada din jurul nașterii și după aceasta. Rolul său nu este acela de a înlocui medicul sau moașa, ci de a ajuta familia să traverseze mai ușor această etapă.
Anna spune că își dorește să demonstreze că munca unei bone de noapte este o profesie în sine și poate deveni o sursă stabilă de venit. În același timp, vrea să atragă atenția asupra nevoii de sprijin pentru mamele care se recuperează după naștere.
„Sprijinul după naștere, indiferent de forma lui, este esențial, iar mamele merită să se recupereze cu demnitate”, este mesajul transmis de tânără.
Pe 16 octombrie, la TOFF Galleries din București | Palatul Știrbei (Calea Victoriei 107), a avut loc MBBFW Showroom SS’27, cu colaborarea ICE-Agenția pentru promovarea în străinătate și internaționalizarea întreprinderilor italiene si Camera Nazionale della Moda Italiana.
Showroom-ul a fost inclus în programul Mercedes-Benz Bucharest Fashion Week 2026, unul dintre cele mai așteptate evenimente din calendarul modei din Europa de Sud-Est și una dintre principalele platforme de modă și design din România, confirmând angajamentul ICE Agenția în sprijinirea prezenței internaționale a produselor Made in Italy și în favorizarea schimburilor comerciale dintre cele două țări.
Showroom-ul, dedicat brandurilor din line-up-ul acestei ediții a Mercedes-Benz Bucharest Fashion Week 2026, a adus la București opt mărci italiene din sectorul textil și al modei, care și-au prezentat colecțiile, reprezentând totodată un punct de întâlnire și dialog între companiile italiene și profesioniștii din industria modei din România. A fost o oportunitate excelentă de a descoperi noi mărci și colecții, de a intra în contact direct cu reprezentanții acestora și de a explora noi conexiuni și posibile colaborări între cele două piețe, cea italiană și cea românească. Pentru mărcile emergente și de dimensiuni artizanale, în special, showroom-ul a reprezentat un canal eficient de a-și prezenta colecțiile unui nou public de cumpărători și retaileri. Formatul a oferit o ocazie de întâlnire directă între branduri și cumpărătorii internaționali invitați la București, printre care reprezentanți ai Galeries Lafayette, YOOX, Harvey Nichols, Vitkac, Etoile Group și Saks Almaty.
Alessandra Capobianco, directoarea ICE – Agenția pentru promovarea în străinătate și internaționalizarea întreprinderilor italiene – Biroul de la București, a declarat:
“Schimburile comerciale dintre Italia și România în sectorul modei sunt deosebit de dinamice. Italia reprezintă unul dintre principalii parteneri ai României pentru îmbrăcăminte, textile, încălțăminte și articole din piele, în timp ce companiile italiene sunt prezente în țară și prin activități de producție, subcontractare și investiții. România constituie, la rândul ei, o piață interesantă pentru brandurile italiene, apreciate pentru calitate, design și stil.
În 2025, România a exportat îmbrăcăminte și încălțăminte în valoare de 3,67 miliarde de dolari, față de importuri in valoare de 4,76 miliarde de dolari.”
Mulțumită colaborării cu Camera Nazionale della Moda Italiana, opt mărci italiene din sectorul modei și al accesoriilor și-au prezentat colecțiile profesioniștilor din sistemul modei din România: Amato Daniele, Benedetta Bruzziches, Casa Preti, Gio Gerosa, Grossi, Moarno, Pecoranera și TheMoiré.
Amato Daniele realizează genți integral manual la Milano, în cadrul istoricei marochinării de familie Leu Locati, activă de peste 115 ani. Toate etapele de producție, de la croire până la controlul calității, se desfășoară în cadrul structurii, pentru creații cu o eleganță atemporală.
Benedetta Bruzziches, brand de marochinărie fondat în 2009, își creează gențile printre dealurile din Caprarola, într-un atelier aflat in mijocul pădurilor din Tuscia. Un grup de tineri artizani, condus de Benedetta și de fratele ei, Agostino, dă viață unor adevărate bijuterii atemporale, oferind valoare comunității locale.
Casa Preti, născută la Palermo în 2017 din viziunea lui Mattia Piazza, propune o reinterpretare a croitoriei prin volume măsurate și linii esențiale, inspirate de rigoarea compozițională a pictorului Mattia Preti. Întemeiată pe principiul „bun egal frumos”, îmbină producția locală cu valorizarea țesăturilor într-o idee de lux discret.
Gio Gerosa este colecția lui Giovanni Gerosa, născut la Lecco în 1996 și format la Milano în Fashion Design, după experiențe în cadrul unor branduri consacrate și ca asistent stilist pentru reviste de prestigiu. Piesele sunt concepute și realizate în Italia împreună cu echipa sa foarte tânără, cu scopul de a transmite emoții celor care le poartă.
Grossi este un proiect de modă masculină care transformă codurile garderobei italiene prin experimentare textilă și inovație în domeniul materialelor. Arhetipurile clasice sunt reinterpretate cu un imaginar inspirat din manga, benzi desenate și contracultura italiană a anilor ’80 și ’90.
Moarno, proiect de îmbrăcăminte contemporană al fraților Gianmarco și Francesco Marano, propune forme croite sobre și durabile, între identitate, vulnerabilitate și forță emoțională. Siluete relaxate, materiale naturale și o paletă cromatică inspirată de marea din sudul Italiei, avand o producție integral italiană.
Pecoranera, brand de tricotaje contemporane fondat la Milano în 2022, îmbină măiestria artizanală, designul inovator și tehnologia. Fiecare piesă este unică, realizată manual în atelierul milanez din fire italiene de înaltă calitate, între texturi futuriste și siluete pe cât de structurate pe atât de fluide.
TheMoiré, brand născut la Milano în 2019, urmărește o schimbare pozitivă pentru oameni și pentru planetă, cu cel mai mic impact asupra mediului posibil. Colecțiile folosesc țesături eco-sustenabile obținute din frunze de ananas și deșeuri din industria merelor, precum și materiale reciclate, cum ar fi PET și nailon provenit din plase de pescuit.
Selecția brandurilor reflectă varietatea și vitalitatea noii mode italiene: de la croitorie la tricotaje, de la marochinărie la îmbrăcăminte masculină, cu un numitor comun alcatuit din măiestrie artizanală, cercetare asupra materialelor, atenție la sustenabilitate și punerea în valoare a teritoriilor de proveniență. Alături de realități cu o istorie de producție consolidată, showroom-ul a oferit spațiu tinerilor designeri și proiectelor apărute în ultimii ani, expresie a unei creativități în continuă evoluție.
Colaborarea cu Mercedes-Benz Bucharest Fashion Week a oferit brandurilor italiene o vitrină importantă în cadrul unui program care a implicat publicul, profesioniștii din domeniu și presa, contribuind la consolidarea dialogului cultural și creativ dintre Italia și România.
Prin inițiative precum aceasta, Agenția ICE continuă să sprijine o industrie a modei care îmbină excelența în producție, inovația și responsabilitatea față de mediu și care privește piețele internaționale ca pe o oportunitate de creștere sustenabilă pentru companiile italiene. Agenția își continuă astfel activitatea de promovare a produselor Made in Italy în România, cu scopul de a construi parteneriate durabile și de a deschide noi perspective pentru sector.
Într-o postare publicată luni pe Facebook, CNAIR a anunțat că marţi şi miercuri, pe 20 și, respectiv, 21 octombrie, între anumite ore, circulaţia rutieră se va închide pe DN1 pe raza unui sat din judeţul Prahova.
Concret, este vorba despre închiderea circulației pe raza satului Puchenii Moşneni al comunei Puchenii Mari din judeţul Prahova. Măsura vine în contextul în care în Puchenii Moșneni va fi montată o pasarelă pietonală.
În acest sens, circulația va fi oprită pe ambele sensuri.
„Marți, 20.10.2026, în intervalul orar 10:00 – 14:00 și miercuri, 21.10.2026, în intervalul orar 00:00 – 04:00, se închide circulația rutieră pe DN1, sectorul cuprins între km 43+900 – km 44+750, pe ambele sensuri de deplasare, pentru montarea pasarelei pietonale, în zona km 43+960, pe raza satului Puchenii Moșneni al comunei Puchenii Mari (județul Prahova)”, a anunțat CNAIR.
Ce rută alternativă au șoferii la dispoziție pentru București – Ploiești și returPentru șoferii care circulă între București și Ploiești, CNAIR a anunțat și o rută alternativă care va permite ocolirea sectorului închis.
„Pentru relația București – Ploiești și retur circulația se va desfășura pe: DN 1, km 43+900 intersecție cu DS 353 – strada Comăneasca – strada Dogari – intersecție DN 1 km 44+750 – Ploiești”, a menționat CNAIR.
Șoferii sunt sfătuiți să urmărească indicatoarele temporare și să respecte semnalizarea rutieră instituită în zona lucrărilor.
Parlamentul European se reunește în perioada 19-22 octombrie, la Strasbourg, într-o nouă sesiune plenară. Eurodeputații vor dezbate intensificarea atacurilor Rusiei asupra teritoriului UE, mai ales asupra transportului maritim din Marea Neagră, și vor vota o rezoluție pe această temă.
Marți, eurodeputații vor discuta despre incursiunile și atacurile rusești pe teritoriul Uniunii Europene, în prezența șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Joi, aceștia vor vota o rezoluție.
Dezbaterea are loc după ce dronele au lovit recent mai multe nave în largul coastelor Bulgariei și României, la Marea Neagră. În ultimele luni, avioanele și dronele rusești au încălcat tot mai des spațiul aerian al mai multor state membre ale UE.
Noi reguli pentru protecția pasagerilor din UEDe asemenea, marți, Parlamentul European va da aprobarea finală unor reguli noi care urmăresc să îmbunătățească protecția pasagerilor și informațiile pe care aceștia le primesc atunci când călătoriile sunt perturbate.
Noua lege, convenită cu Consiliul UE în iunie 2026, clarifică regulile privind rambursarea banilor în cazul anulării zborurilor rezervate prin intermediari.
Pasagerii vor avea dreptul la rambursarea integrală a sumei plătite, inclusiv a eventualelor taxe de intermediere. Intermediarii vor trebui să informeze pasagerii, încă din momentul rezervării, despre condițiile în care pot primi banii înapoi.
Vor fi disponibile formulare standardizate pentru cererile de rambursare și despăgubire, în toate limbile UE și pentru toate tipurile de călătorii.
Acestea vor ajuta pasagerii să își exercite mai ușor drepturile.
Politică de coeziune mai puternică pentru orașele și regiunile UEEurodeputații vor cere ca viitoarea politică de coeziune a UE să susțină „dreptul de a rămâne” în orașele europene, oferind sprijin mai mare regiunilor afectate de agresiunea Rusiei.
Sunt două rapoarte foarte importante pentru stabilirea viitoarei politici de coeziune a UE. Parlamentul își definitivează poziția asupra mai multor dosare din pachetul legislativ pentru perioada de după 2027, înaintea negocierilor dintre instituțiile europene.
Aceste dosare includ planurile naționale și regionale de parteneriat (PNPP), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune, programul Interreg și alte instrumente conexe.
Orașele, în centrul politicii de coeziuneEurodeputații urmează să ceară Comisiei Europene să aplice principiul „dreptului de a rămâne” în cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2028-2034.
Prin fondurile de coeziune, ar urma să fie sprijinite locuințele la prețuri accesibile, locurile de muncă de calitate, serviciile publice esențiale, transportul, asistența medicală și conectivitatea.
Măsurile ar urma să vizeze orașele și teritoriile afectate de declinul demografic și de depopulare. Dezbaterea va avea loc luni, iar votul este programat marți.
Sprijin special pentru regiunile de la granița estică a UEUn al doilea raport, care va fi supus votului în plen joi, se referă la situațiile grave cu care se confruntă regiunile în fața agresiunii Rusiei, amenințărilor hibride și presiunilor geopolitice.
Raportul solicită investiții mai mari din fondurile de coeziune pentru infrastructura digitală, conectivitate, pregătire civilă, reziliență și infrastructură cu dublă utilizare, atât civilă, cât și militară.
Documentul propune și alocări speciale de până la 10% din bugetele instrumentelor relevante de finanțare ale Uniunii Europene.
În plus, este solicitată o finanțare dedicată prin programul Interreg de cel puțin 150 de milioane de euro, pentru a compensa pierderile provocate de suspendarea cooperării cu Rusia și Belarus.
Daniel Zamfir a primit aviz favorabil în şedinţa comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.
Au fost 48 de voturi „pentru”, 26 de voturi „împotrivă” și 2 abțineri.
Senatorul PSD, Daniel Zamfir este propunerea de ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului în viitorul guvern Niculescu. Senatorul PSD, la bază inginer, a trecut de la PD, la PNL, ALDE și ulterior la PSD.
Acesta s-a implicat, de-a lungul timpului, în Comisiile din Senat cu profil economic.
La începutul carierei sale, Zamfir a ocupat funcția de director în cadrul unei firme private din Capitală.
Ulterior, acesta a ocupat pentru doi ani funcția de director la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
Timp de 4 ani, din 2008 până în 2012, acestea a fost consultant în domeniile infrastructură și fonduri europene ca persoană fizică autorizată. Acesta a devenit, în 2012, deputat și în 2016 senator pe listele PNL.
Legendarul pilot va participa la eveniment alături de echipa Engage Racing și va efectua urcări demonstrative la volanul noului BMW i3 50 xDrive, un model electric care urmează să debuteze pe piață la 30 octombrie, anunță luni Federația Română de Automobilism Sportiv.
În vârstă de 74 de ani, Vatanen este una dintre figurile emblematice ale automobilismului mondial. Finlandezul a câștigat titlul mondial de raliuri în 1981 și s-a impus de patru ori în Raliul Dakar, în 1987, 1989, 1990 și 1991.
Numele său este legat și de una dintre cele mai spectaculoase demonstrații din istoria motorsportului. El a obținut victoria în 1988 la celebra cursă de viteză în coastă de la Pikes Peak, în Statele Unite ale Americii. Performanța, realizată la volanul unui Peugeot 405 Turbo 16, a fost imortalizată în scurtmetrajul „Climb Dance”, regizat de Jean-Louis Mourey.
Un invitat de marcă la finalul sezonuluiPrezența lui Vatanen la Brașov este legată de proiectul Engage Racing, echipă care concurează cu modelul electric BMW i4 Racing, dezvoltat pentru competițiile de motorsport. Finlandezul va fi prezent duminică, 25 octombrie, în parcul de service amenajat în zona Livada Poștei, unde se va întâlni cu fanii.
Ulterior, el va efectua urcări demonstrative pe traseul dintre Brașov și Poiana Brașov, la volanul noului BMW i3 50 xDrive. Potrivit organizatorilor, evenimentul va reprezenta una dintre primele prezentări publice ale modelului la nivel mondial și prima oportunitate pentru publicul larg de a vedea automobilul înainte de lansarea comercială.
Trofeul Poiana Brașov are o semnificație specială pentru Engage Racing. În urmă cu șase ani, competiția de la Poiana Brașov a marcat debutul proiectului electric, cu un MINI Cooper SE pilotat de Andrei Barbu.
În sezonul 2026, echipa a participat în două campionate naționale și a obținut deja titlul la clasa Electrice în Campionatul Național de Super Rally.
O carieră care depășește lumea raliurilorDupă retragerea treptată din competițiile de top, Ari Vatanen a fost implicat și în viața politică europeană, fiind membru al Parlamentului European între 1999 și 2009. În această perioadă, a susținut inițiative privind siguranța rutieră, transporturile și mobilitatea.
Colaborarea sa cu BMW include o participare în Raliul Finlandei la volanul unui BMW M3 E30 de Grupa A, pregătit de Prodrive. Marca germană a obținut două victorii în Campionatul Mondial de Raliuri cu un model similar, una dintre acestea fiind reușită în Raliul Corsicii din 1987 de francezul Bernard Béguin.
În Comisie a izbucnit un schimb de replicii între ministrul Apărării propus, Radu Oprea și deputatul PNL, Alexandru Muraru.
Oprea răspundea la o întrebarea adresat de Muraru referitoare la ce-l recomandă în CV ca ministru al Apărării, iar social-democratul a afirmat: „Am făcut armata. Știu ce înseamnă”.
„Față de antecesorii mei ultimii doi miniștrii ai Apărării, am o mare calitate aceea că am făcut Armata. Măcar din această perspectivă chiar știu ce înseamnă să faci armata, știu ce înseamnă să fii soldat în termen, știu ce înseamnă să fii la o armă specială. Am fost la 0-18-47 la parașutiști, am salturi cu parașuta, am tras cu arma. Sunt lucruri pe care le-am făcut, le-am trăit pe vremea aceea, nu știu dacă ați făcut armata, era o vorba, armata te face om”, a declarat Oprea.
Atunci, deputatul PNL Alexandru Oprea l-a criticat, afirmând că este singurul ministru al Apărării care a fost trimis în judecată de DIICOT.
„Dar în fața procurorilor, când ați fost trimis în judecată, v-a ajutat Armata? Când ați fost trimis în judecată pentru că ați devalizat statul român, v-a folosit Armata? Nu vă este rușine? Nu există niciun ministru în Uniunea Europeană care să fi fost trimis în judecată. Veți fi o rușine pentru Armata Română și pentru România”, a acuzat Muraru.
A urmat un schimb de replici aprins între cei doi, dar și un vacarm în comisia de audieri, moment în cadrul căruia lui Muraru i-a fost oprit microfonul, însă a continuat să-l critice pe social-democrat.
Radu Oprea s-a apărat, afirmând că acuzația acuzația apare „de fiecare dată” când este propus pentru o funcție publică.
„Este o chestiune care apare recurent de fiecare dată când am fost propus pentru o funcție publică. S-a întâmplat în 2018, când am fost ministru al Mediului de Afaceri, Comerțului și Antreprenoriatului. S-a întâmplat în 2023, când am fost designat ministru al Economiei. Este aceeași întrebare pe care o primez fie de la USR, fie de data aceasta a aripii USR din interiorul PNL-ului”, a declarat Oprea.
„Cazierul meu și fiscal și judiciar este mai alb decât al domnului Muraru. Vedeți, nici acesta nu-l suportă domnul Muraru, dar eu m-am obișnuit cu domnia sa. Sigur, în cazul meu s-a pronunțat instanța și au hotărât, la camera preliminară să trimită înapoi dosarul procurorilor”, a declarat Oprea.
Radu oprea a fost trimis în judecată, în ianuarie, pentru evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani.
După audierea de luni, ministrul propus al Apărării, Radu Oprea, a primit aviz favorabil, cu cu 21 de voturi pentru și 17 împotrivă.
Dumitru Chisăliță a făcut declarațiile luni, după ce a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare, cu 39 de voturi „pentru”, 8 „împotrivă” și o abținere.
Întrebat dacă România dispune de suficiente resurse pentru a trece cu bine peste sezonul rece, ministrul propus al Energiei a atras atenția asupra situației neobișnuite cu care se confruntă sistemul energetic.
„Trebuie să înțelegem că suntem într-o iarnă atipică. Suntem într-o iarnă în care, practic, foarte multe situații s-au suprapus, așa cum, din păcate, nu am mai întâlnit până la momentul de față”, a declarat Chisăliță.
Acesta a subliniat că situația impune o atenție sporită asupra potențialelor probleme care ar putea apărea în lunile următoare.
Pregătirea pentru iarnă, principala prioritateChisăliță a anunțat că una dintre primele sale acțiuni va fi organizarea unor discuții cu reprezentanții comandamentelor de iarnă, pentru evaluarea riscurilor și pregătirea mai multor scenarii.
„Principala mea activitate și principala mea concentrare în perioada imediat următoare va fi cum pregătim această iarnă. E foarte important să încercăm să facem cât mai multe scenarii, cât mai realiste, să ne pregătim pentru foarte multe situații care pot să apară, ținând seama și de istoricul anilor trecuți, ținând seama și de elementele noi care au apărut în acest an”, a explicat acesta.
Printre factorii care au afectat sectorul energetic, Chisăliță a menționat seceta, care a influențat producția de energie din diferite surse.
Ministrul propus a insistat asupra necesității de a asigura continuitatea furnizării energiei, atât pentru populație, cât și pentru companii.
„E foarte, foarte important, în ceea ce privește energia, să existe continuitate. Oamenii să beneficieze de energie, firmele să beneficieze de energie și, în același timp, să ne asigurăm o securitate energetică la nivel național”, a mai declarat Dumitru Chisăliță.
Rheinmetall și MSC urmează să preia Șantierul Naval Mangalia, pentru care vor plăti un preț de achiziție de 138 de milioane de euro. Tranzacția va fi finalizată după ce cumpărătorii obțin avizele obligatorii din partea responsabililor în domeniul concurenței și a investițiilor străine.
Damen Shipyards Mangalia a fost adjudecat în cadrul licitației organizate pe 9 octombrie de lichidatorul judiciar CITR, către Rheinmetall Real Estate România SRL.
Un centru cu dublă utilizarePotrivit oficialilor Rheinmetall, șantierul va deveni un centru cu dublă utilizare, pentru construcții navale civile și militare. Pentru divizia Naval Systems, Șantierul Naval Mangalia va avea un rol esențial în construcția celor patru nave militare contractate de Guvernul României, au transmis reprezentanții gigantului în domeniul apărării.
„Obiectivul preluării comune este dezvoltarea unei capacități de producție cu dublă utilizare, în care activitățile de construcții navale civile și militare pentru piața națională și internațională să fie dezvoltate și derulate în paralel. În acest scop, amplasamentul va fi organizat pe sectoare și zone de securitate distincte. Tranzacția, care urmează să fie finalizată în următoarele săptămâni, presupune un preț de achiziție de aproximativ 138 de milioane de euro, achitat în comun de cei doi parteneri”, au transmis oficialii Rheinmetall, comunicatul transmis ulterior solicitării Mediafax.
Pentru divizia Naval Systems a Rheinmetall, Șantierul Naval Mangalia va avea un rol esențial în construcția celor patru nave militare contractate de Guvernul României: două nave de patrulare maritimă de larg, cu lungimea de 96 de metri, și două nave de sprijin pentru scafandri, cu lungimea de 43 de metri. Totodată, șantierul va funcționa ca hub pentru alte proiecte de construcții navale militare. Rheinmetall creează astfel o bază scalabilă pentru proiecte viitoare în Europa de Sud-Est și își consolidează poziția pe o piață de importanță strategică.
„Prin această preluare, planificăm o extindere amplă și modernizarea șantierului. Ne propunem să dezvoltăm infrastructura existentă, să îmbunătățim condițiile de producție și să adaptăm capacitățile la cerințele viitoare. Astfel, pe termen lung, șantierul va juca un rol important în implementarea activităților noastre strategice în Europa de Sud-Est și ne va consolida prezența industrială la nivel local”, a declarat Tim Wagner, CEO al diviziei Naval Systems, conform comunicatului citat,
Grupul tehnologic cu sediul la Düsseldorf este prezent în România din 2024, prin Rheinmetall Automecanica, cu sediul la Mediaș.
Damen Shipyards Mangalia este deținut de olandezii de la Damen Holding în proporție de 49%, pachetul de control, de 51%, fiind deținut de Ministerul Economiei. Acționarii companiei Șantierul Naval 2 Mai – la care statul, prin Ministerul Economiei, deține 93,88% din pachetul de acțiuni – au fost convocați la Adunarea Generală Ordinară din 16 noiembrie în care, conform ordinii de zi, vor fi informați privind vânzarea prin licitație publică în bloc, ca un singur lot, a activului funcțional „Șantierul Naval Mangalia”.
Pașii până la finalizarea tranzacțieiCele două entități ale statului român responsabile de avizarea tranzacției prin care Rheinmetall ar urma să preia Șantierul Naval Mangalia – Consiliul Concurenței și Comisia de Examinare a Investițiilor Directe (CEID) – nu fuseseră încă norofocate oficial din partea câștigătorului licitației, săptămâna trecută, conform surselor Mediafax. Avizele sunt obligatorii pentru ca tranzacția să fie finalizată.
Tranzacția trebuie să primească avizul favorabil, obligatoriu prin lege, al Comisiei de Examinarea Investițiilor Directe (CEID), aflată sub umbrela Cancelariei Premierului – și care, în unele situații, poate duce și la implicarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), cum a fost în cazul acordului dintre E.On Energie România și grupul ungar MVM.
Pragul valoric de la care investițiile străine directe sunt analizate de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Directe (fosta Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe – CEISD) ajung în analiză investițiile notificate de peste 5 milioane de euro, prag crescut de la 2 milioane de euro, în luna martie.
Este obligatoriul și avizul Consiliului Concurenței, care verifică în ce măsură tranzacția ar duce la o cotă de piață cu impact asupra mediului concurențial având în vedere că gigantul german deține deja active și are producție în România, din informațiile Mediafax.
Teoretic, în funcție de cifra de afaceri a entităților implicate, analiza tranzacției poate fi preluată de Comisia Europeană.
