Polițiștii BCCO și procurorii DIICOT Iași fac marți șase percheziții domiciliare în județele Suceava și Ilfov, într-o cauză privind constituirea unui grup infracțional organizat, falsificare de monede, punerea în circulaţie de valori străine falsificate și deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori.
Din cercetări a reieșit că, în luna octombrie 2025, patru persoane, trei cetățeni români și un cetățean italian, ar fi constituit, în județul Suceava, o grupare de criminalitate organizată specializată în falsificare de monedă.
În perioada octombrie – noiembrie 2025, persoanele în cauză ar fi procurat, din străinătate, o cantitate însemnată, de ordinul sutelor de kilograme, de hârtie specială pentru producerea de bani falși.
Ulterior, liderul grupului infracțional organizat, un cetățean român, ar fi cumpărat aparatură performantă pentru inițierea unei imprimerii clandestine într-o locație din zona rurală a județului Suceava.
Prinși în SofiaPotrivit polițiștilor, italianul este cunoscut la nivel internațional cu preocupări legate de falsificarea de bani, rolul acestuia în cadrul grupării infracționale organizate fiind de a-i instrui pe ceilalți membri cu privire la producerea banilor falși, precum și de a facilita, prin intermediul conexiunilor infracționale din străinătate, procurarea de instrumente sau materiale în vederea producerii de bani falși, precum și punerea în circulație a acestora pe teritoriul României sau teritoriul altor state.
Suspecții ar fi vizat crearea unor legături infracționale în Bulgaria, care a adoptat recent moneda euro, sens în care s-ar fi deplasat în mai multe rânduri în țara vecină.
Luni, persoana de origine italiană, doi cetățeni români și doi cetățeni bulgari au fost depistați în Sofia, în timp ce ar fi deținut și transportat aproximativ 1.200.000 de euro falși. În acest context a fost descoperită și cantitatea de 1 kilogram de cocaină, drog de mare risc.
Până acum, la una dintre locații, a fost descoperită „o fabrică de bani” amenajată într-un imobil aflat în construcție.
Au fost descoperite și ridicate imprimante, diferite componente electronice, hârtie specială pentru imprimarea bancnotelor și bancnote contrafăcute de 50 și 100 de euro.
Audierile în acest caz vor avea loc la sediul DIICOT Iași.
Într-un comunicat publicat, marți, compania precizează că mersul trenurilor nu se va schimba, cel intrat în vigoare rămâne valabil.
Trenurile operate CFR vor circula după ora actuală (de iarnă) până în noaptea de 28 spre 29 martie, la ora 03:00, care va deveni ora 04:00.
După ora 04:00, trenurile vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând, însă, ora oficială de vară.
Trenurile de noapte aflate în circulație după ora 3:00, își vor continua mersul până la stația de destinație, iar în cazul în care orele de plecare ale acestor trenuri se suprapun cu orele normale de plecare în intervalul orar 04:00 – 05:00, trenurile vor pleca în ordinea rangului.
În ceea ce privește cursele internaționale, duminică, între stațiile de frontieră trenurile vor circula după graficele din mersul de tren în vigoare.
Pentru mai multe informații despre circulația trenurilor, călătorii se pot informa la numerele de telefon publicate pe CFR Călători, dar și pe cfr.ro., acolo unde se regăsesc tabelele de informare din București Nord, Aeroport Henri Coandă, Timișoara, Craiova, Brașov, Iași, Cluj Napoca și Constanța, actualizate în timp real, precum și pe portalul cfrcalatori.ro, la secțiunea de trafic intern. Eventual, călătorii pot să ceară informații și de la personalul CFR din stații.
Iranul a lansat marți dimineață noi rachete către Israel, la câteva ore după declarațiile președintelui american Donald Trump privind discuții „foarte bune” pentru încheierea conflictului. Oficialii iranieni au negat existența unor negocieri directe cu Statele Unite. Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că „nu există negocieri”, acuzând Washingtonul că încearcă să manipuleze piețele financiare și energetice, scrie Euronews.
De asemenea, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a confirmat că anumite mesaje au fost transmise prin intermediul unor state mediatoare. El a subliniat totuși că nu au avut loc discuții oficiale.
Ultimatumul lui Trump privind strâmtoarea OrmuzPreședintele american Donald Trump a impus anterior Iranului un ultimatum pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Inițial, Washingtonul a acordat Teheranului un termen de 48 de ore pentru a opri atacurile și a permite reluarea traficului maritim. În caz contrar, a amenințat cu lovituri asupra infrastructurii energetice iraniene. Ulterior, Trump a anunțat că prelungește termenul cu încă cinci zile. El a susținut că administrația sa poartă discuții cu „o persoană de rang înalt” din Iran.
Lovituri asupra infrastructurii energetice iranienePresa iraniană a relatat că două instalații energetice au fost lovite în urma unor atacuri aeriene. Potrivit agenției Fars, o lovitură ar fi vizat infrastructura de gaze naturale din orașul Isfahan. O alta ar fi afectat o conductă de gaz care alimentează centrala electrică Khorramshahr. Până în prezent, nici Israelul, nici Statele Unite nu au revendicat oficial aceste atacuri.
În paralel, armata israeliană a anunțat că a efectuat noi atacuri aeriene asupra unor cartiere din sudul Beirutului. A fost vizată infrastructura grupării Hezbollah. Avioane de luptă israeliene au fost auzite zburând la joasă altitudine deasupra capitalei libaneze, în timp ce forțele israeliene au continuat confruntările cu militanți Hezbollah în sudul Libanului. Presa de stat libaneză a raportat cel puțin șapte raiduri aeriene în suburbiile sudice ale orașului.
Piețele financiare reacționează la tensiuniDeclarațiile lui Trump privind posibile negocieri au adus temporar calm pe piețele financiare. Indicele S&P 500 a crescut cu 1,1%, în timp ce Dow Jones și Nasdaq au înregistrat creșteri de aproximativ 1,4%. În același timp, prețul petrolului Brent a coborât sub pragul de 100 de dolari pe baril. Totuși, evoluțiile din regiune rămân extrem de volatile, iar investitorii continuă să urmărească îndeaproape evoluția conflictului.
Potrivit estimărilor recente, războiul a provocat deja peste 1.500 de victime în Iran și peste 1.000 în Liban. În Israel au fost raportate cel puțin 15 decese, iar 13 militari americani au murit în incidente legate de conflict.
Un exemplu este nava de cercetare Dong Fang Hong 3, operată de Universitatea Oceanică din China, care în 2024 și 2025 a navigat în mod repetat în apropierea Taiwanului și a bazei americane din Guam, dar și în zone strategice din Oceanul Indian, potrivit datelor analizate de Reuters.
Operațiune amplă de cartografiereÎn octombrie 2024, nava a verificat senzori oceanici chinezi capabili să detecteze obiecte subacvatice în apropierea Japoniei și a revenit în zonă în mai 2025. În martie 2025, a acoperit rutele din jurul strâmtorii Malacca, un punct-cheie pentru comerțul maritim.
Oficial, nava efectua studii asupra sedimentelor și cercetări climatice. Totuși, lucrări științifice arată că a realizat și cartografiere detaliată a fundului oceanic. Experți navali și oficiali ai Marinei SUA spun că astfel de date ajută China să își desfășoare mai eficient submarinele și să le detecteze pe cele ale adversarilor.
Dong Fang Hong 3 face parte dintr-o operațiune mai largă, care implică zeci de nave de cercetare și sute de senzori. Reuters a analizat documente oficiale și peste cinci ani de date privind mișcarea a 42 de nave active în oceanele Pacific, Indian și Arctic.
Deși cercetările au și scopuri civile, unele vizează zone de pescuit sau perimetre unde China are contracte de explorare minerală, ele au și o componentă militară, au declarat nouă experți în război naval consultați de Reuters.
Pentru a colecta informații despre relieful submarin, navele cartografiază fundul mării deplasându-se înainte și înapoi. Datele de urmărire arată astfel de tipare pe suprafețe extinse din cele trei oceane.
Aceste informații sunt importante atât pentru operarea submarinelor, cât și pentru detectarea lor.
Focus pe zone strategiceDatele arată că China se concentrează pe zone cu importanță militară, inclusiv în jurul Filipinelor, Guam, Hawaii și în Oceanul Indian rute esențiale pentru comerțul și importurile sale de energie.
Datele arată că China se concentrează pe zone cu importanță militară, precum apele din jurul Filipinelor, Guam și Hawaii, dar și pe rute din Oceanul Indian, esențiale pentru comerț și importurile sale de energie.
Autoritățile chineze susțin că sistemele monitorizează clima și condițiile oceanice, însă oficiali din provincia Shandong au afirmat că proiectul urmărește și „asigurarea apărării și securității maritime”.
Într-o audiere recentă în Congresul SUA, contraamiralul Mike Brookes, șeful Biroului de Informații Navale al SUA, a declarat că China și-a extins puternic activitățile de cartografiere, obținând date care „permit navigația submarinelor, camuflarea și amplasarea senzorilor sau armamentului pe fundul mării”. El a adăugat că această colectare de informații reprezintă „o preocupare strategică”.
