O dronă ucraineană a lovit o fabrică industrială din Izhevsk, la aproximativ 1.000 de kilometri de Moscova. Trei persoane au fost ucise, iar alte 35 au fost rănite, a declarat Alexander Brechalov, şeful regiunii Udmurtia.
Muncitorii fabricii au fost evacuaţi, a spus el.
Drona a lovit Uzina Electromecanică Kupol, care produce sisteme de apărare aeriană şi drone pentru armata rusă, potrivit unui oficial din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei, SBU.
Ucraina se află sub o presiune severă din cauza atacurilor ruseşti pe linia frontului, lungă de aproximativ 1.000 de kilometri (620 de mile). Rusia a lansat luna trecută 5.438 de drone asupra Ucrainei, un nou record lunar, potrivit datelor oficiale colectate de Associated Press.
Articolul O dronă ucraineană a lovit o fabrică rusească de armament apare prima dată în Mediafax.
Senatul SUA a adoptat proiectul de lege privind taxele și cheltuielile propus de Donald Trump și l-a trimis Camerei Reprezentanților.
Legislația a fost adoptată la limită, după ce vicepreședintele JD Vance și-a exprimat votul de departajare.
Proiectul de lege include reduceri de impozite de 4.500 de miliarde de dolari, conform celei mai recente analize a Oficiul pentru Buget al Congresului (CBO). Aceasta include promisiunea sa din campanie de a nu impozita bacșișul.
CBO a anunțat că pachetul va crește deficitul cu aproape 3.300 de miliarde de dolari în următorul deceniu.
Pachetul reduce miliarde de dolari din creditele fiscale pentru energie verde, despre care democrații avertizează că vor elimina investițiile în energie eoliană și solară, impune reduceri de 1.200 de miliarde de dolari, în mare parte la Programul de servicii de sănătate Medicaid, prin impunerea unor cerințe de angajare pentru persoanele apte de muncă și reduce drastic finanțarea pentru educație, locuințe sociale, programe de mediu, cercetare științifică și protecția unor parcuri naționale.
În plus, proiectul de lege prevede 350 de miliarde de dolari pentru securitate.
Articolul Senatul SUA adoptă planul fiscal propus de Trump. Proiectul merge din nou în Camera Reprezentanților apare prima dată în Mediafax.
Vladimir Putin și Emmanuel Macron au purtat prima lor convorbire telefonică din 2022 încoace, potrivit Reuters.
La Paris, biroul lui Macron a precizat că discuția a durat două ore, iar liderul francez a cerut încetarea focului în Ucraina și demararea negocierilor pentru încheierea conflictului.
Potrivit serviciului de presă al Kremlinului, Putin a subliniat necesitatea respectării dreptului Iranului de a dezvolta energie nucleară în scopuri pașnice, precum și continuarea respectării de către Teheran a obligațiilor ce decurg din Tratatul de Neproliferare Nucleară.
Putin i-a reiterat lui Macron opinia sa conform căreia războiul din Ucraina este „o consecință directă a politicii Occidentului”, despre care a afirmat că „a ignorat interesele de securitate ale Rusiei” în ultimii ani.
Orice eventual acord de pace între Rusia și Ucraina ar trebui să aibă „un caracter cuprinzător și de durată” și să se bazeze pe „noile realități teritoriale”, a declarat Putin, potrivit Kremlinului.
Putin a afirmat în repetate rânduri că Ucraina trebuie să accepte anexarea de către Rusia a unor părți din teritoriul său ca parte a oricărui acord de pace.
Biroul lui Macron a precizat că președintele francez a subliniat, la rândul său, necesitatea ca Iranul să respecte obligațiile asumate prin Tratatul de Neproliferare Nucleară și să coopereze pe deplin cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică.
Cei doi lideri au convenit să își coordoneze eforturile și să reia discuțiile în viitorul apropiat, potrivit comunicatului emis de Palatul Élysée.
Articolul Putin și Macron au vorbit pentru prima dată din 2022: războiul din Ucraina și criza din Orientul Mijlociu, principalele teme apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avut marți o întâlnire cu reprezentanții angajaților din cadrul ministerului, în contextul protestelor generate pe fondul planului de reducere a deficitului bugetar.
„Traversăm o perioadă care impune măsuri de reducere a cheltuielilor aparatului bugetar”Dialogul s-a concentrat pe identificarea soluțiilor de optimizare a grilelor salariale, dar și de reducere a cheltuielilor nejustificate din aparatul bugetar.
Totodată, ministrul Finanțelor le-a explicat reprezentanților angajaților contextul economic și constrângerile bugetare.
„Am purtat azi o discuție fermă și onestă cu colegii din Ministerul Finanțelor. Traversăm o perioadã care impune mãsuri de reducere a cheltuielilor aparatului bugetar, iar acest lucru creeazã în mod firesc neliniște, alimentând însã în același timp zvonuri și semnale false de alarmã. Înțeleg presiunea pe care o resimt angajații Ministerului și ai instituțiilor din subordine și le respect pe deplin dreptul la protest. Însă, este esențial să înțelegem cu toții că panica generată de zvonistică și informații eronate nu reflectă realitatea și nu ajută în mod real pe nimeni”, spune Alexandru Nazare.
Cheltuielile cu sporurile și indemnizațiile plătite angajaților din aparatul propriu s-au ridicat la 370 milioane de leiEl afirmă că „nu se pune problema amânării sau blocării plății pensiilor și a salariilor, așa cum s-a vehiculat, pe surse, în mass-media”.
„Pornim de la o realitate care impune economii acolo unde se constată disfuncționalități. România înregistreazã un deficit bugetar semnificativ, ceea ce poate genera o serie de consecințe severe, în lanț, dacã nu adoptãm mãsurile necesare la timp”, a adăugat Alexandru Nazare.
MF arată că, în 2024, cheltuielile cu sporurile și indemnizațiile plãtite angajaților din aparatul propriu și din instituțiilor subordonate Ministerului Finanțelor s-au ridicat la 370 milioane de lei.
Din aceastã sumã, 360.5 milioane de lei au fost reprezentate de sporul pentru condiții vãtãmãtoare.
Pe lângă acestea, angajații Ministerului Finanțelor și ai instituțiilor din subordine au mai încasat doar sporuri pentru handicap și indemnizații pentru titlul științific de doctor.
„Mesajul este unul clar: prioritizăm performanța în aparatul bugetar”„Mesajul este unul clar: prioritizãm performanța în aparatul bugetar și avem toleranțã zero pentru cheltuirea iresponsabilã a banului public.
Ne îndreptăm spre un sistem de salarizare echitabil, care să asigure toți angajații din sistemul public cã performanța este remuneratã corect.
Îi asigur pe toți colegii din minister și din instituțiile din subordine că măsurile de reducere a cheltuielilor nu sunt îndreptate spre o categorie specifică de angajați și cu atât mai puțin cãtre angajații Ministerului Finanțelor, ai ANAF și ai celorlalte instituții, oameni care constituie coloana vertebralã a administrației publice din România.
Continuãm sã analizăm, împreună cu sindicatele, soluțiile, măsurile care pot aduce echitate si predictibilitate financiară”, încheie Nazare.
Articolul Ministrul Finanțelor dă asigurări: Nu se pune problema amânării sau blocării plății pensiilor și a salariilor apare prima dată în Mediafax.
Compania americană Vertex Pharmaceuticals a anunțat că tratamentul său de ultimă generație pentru fibroză chistică, numit Alyftrek, a primit aprobarea Uniunii Europene. Medicamentul este destinat tratării unei boli genetice rare și progresive, care afectează milioane de oameni. În Europa, 50.000 de persoane sunt înregistrate cu această boală. Odată cu această aprobare, Vertex își extinde prezența dincolo de Statele Unite, consolidându-și poziția pe piața tratamentelor pentru fibroza chistică, potrivit Reuters.
Medicamentele utilizate în tratamentele pentru fibroza chistică, precum Alyftrek, combină substanțe active care ajută la corectarea funcționării proteinei CFTR, esențială pentru transportul ionilor în celule. Aceste tratamente îmbunătățesc stabilitatea și funcționalitatea proteinei, contribuind la gestionarea bolii prin reducerea acumulării de mucus în plămâni și îmbunătățind funcția respiratorie, ceea ce oferă o calitate mai bună vieții pacienților.
Alyftrek oferă o opțiune mai convenabilă paciențilorAlyftrek a fost testat în studii clinice, unde s-a dovedit că oferă aceleași beneficii ca și Trikafta, vechiul medicament de la Vertex, dar care se administrează de două ori pe zi, în comparație cu Alyftrek, care se ia doar o dată. Tratamentul a fost aprobat după recomandarea pozitivă din partea Agenției Europene a Medicamentului, iar Comisia Europeană a emis avizul final.
Trikafta a revoluționat tratamentul fibrozei chistice, îmbunătățind semnificativ calitatea vieții pacienților și prelungindu-le durata de viață. Însă, în 2037, Trikafta va ieși de sub protecția brevetului, ceea ce va permite altor companii să producă și să vândă medicamente generice identice cu Trikafta, dar la un preț mult mai scăzut. Aceste versiuni generice vor avea un impact semnificativ asupra vânzărilor de Trikafta ale Vertex Pharmaceuticals, deoarece pacienții și sistemele de sănătate preferă, de obicei, opțiunile mai ieftine. Pentru a-și menține veniturile în viitor, Vertex încearcă să lanseze noi medicamente sub brevet, precum Alyftrek.
Medicamentul a fost deja aprobat în Statele UniteFibroza chistică este o boală genetică gravă, în care o proteină esențială pentru organism (Cystic Fibrosis Transmembrane Conductance Regulator) nu funcționează corect, afectând mișcarea apei și a sării în celule. Aceasta duce la acumularea unui mucus gros în plămâni, care face respirația dificilă și poate provoca deteriorarea progresivă a acestora. Din păcate, netratată corespunzător, boala duce la decesul prematur.
Medicamentul a fost deja aprobat în Statele Unite și a generat vânzări semnificative, în valoare de 53,9 milioane de dolari doar în primul trimestru al anului, arătând că tratamentul este promițător și pentru piața europeană.
În Statele Unite, prețul de listă pentru medicamentul Alyftrek este de aproximativ 370.269 de dolari pe an, ceea ce înseamnă aproximativ 28.404 USD pe lună. Costul se aplică pacienților care nu beneficiază de asigurare de sănătate sau care nu au acoperire pentru acest medicament.
Articolul Un nou tratament pentru fibroza chistică a fost aprobat de Uniunea Europeană apare prima dată în Mediafax.
Oficialii israelieni poartă negocieri la Washington privind încetarea focului în Gaza, în urma escaladării militare din enclavă. Ron Dermer, ministrul israelian pentru Afaceri Strategice, un apropiat al premierului Benjamin Netanyahu, se află în capitala SUA pentru întâlniri cu oficiali de la Casa Albă. „Dermer explorează posibilitățile unor acorduri diplomatice regionale în urma războiului de 12 zile al Israelului cu Iranul și pentru încheierea războiului din Gaza”, potrivit purtătoarei de cuvânt a președintelui Donald Trump, Karoline Leavitt, citată de Reuters.
Netanyahu a anunțat că va vizita și el Statele Unite săptămâna viitoare, având o întâlnire programată cu președintele Trump, pe 7 iulie. Un oficial israelian din Washington a precizat că cei doi lideri vor discuta despre „Iran, Gaza, Siria și alte provocări regionale.”
„SUA să-și ispășească păcatul față de Gaza prin declararea încetării războiului”Eforturile de încetare a focului în enclava palestiniană sunt blocate, iar oficialul Hamas Sami Abu Zuhri a precizat că „presiunea lui Trump asupra Israelului va fi cheia oricărui progres în negocierile de pace”, lansând un apel urgent către SUA: „Facem apel către administrația SUA să-și ispășească păcatul față de Gaza prin declararea încetării războiului.”
Reprezentanții Hamas susțin că gruparea este dispusă să elibereze toți ostaticii rămași doar ca parte a unui acord care să încheie războiul, în timp ce Israelul susține că ostaticii trebuie eliberați imediat, iar conflictul poate lua sfârșit doar dacă Hamas este dezarmat și nu mai guvernează Gaza.
Conflictul a început pe 7 octombrie 2023, când luptători Hamas au lansat un atac surpriză asupra Israelului, ucigând 1.200 de persoane, majoritatea civili, și luând 251 de ostatici. Răspunsul militar israelian a provocat moartea a peste 56.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, majoritatea civili, și a strămutat aproape întreaga populație de 2,3 milioane de locuitori, generând o criză umanitară severă în Fâșia Gaza și în zonele învecinate.
Războiul durează de aproape 21 de luniÎn ultimele 24 de ore, atacurile israeliene au ucis cel puțin 112 persoane și au rănit peste 400, potrivit autorităților medicale locale, iar distrugerile s-au concentrat în cartierele din orașul Gaza, precum și în alte două orașe mari din sudul Ghazei, Khan Younis și Rafah. Locuitorii evacuați, printre care familii recent strămutate, au fost nevoiți să-și instaleze corturi pe șosele după ce au fugit din calea atacurilor. „Nu dormim din cauza zgomotelor exploziei tancurilor și avioanelor. Ocupația israeliană distruge casele din estul Gazei, în Jabalia și în alte locuri din jurul nostru”, a descris situația un rezident din nord-vestul orașului Gaza.
Jabalia este un oraș și o tabără de refugiați din nordul Fâșiei Gaza, fiind una dintre cele mai mari și dens populate zone din regiune, cu locuitori numeroși palestinieni, majoritatea refugiați sau descendenți ai acestora.
Mediatorii din Qatar și Egipt și-au intensificat contactele cu părțile implicate, fără să poată stabili o dată pentru o nouă rundă de negocieri privind un armistițiu. Războiul durează de aproape 21 de luni.
Articolul Oficialii israelieni negociază la Washington încetarea focului în Gaza apare prima dată în Mediafax.
Un studiu realizat de profesorul Martin Solan, biolog marin la Universitatea din Southampton din Anglia, dezvăluie trăsături uimitoare ale stelelor fragile, nevertebrate marine înrudite cu stelele de mare, care trăiesc pe fundul oceanului. Chiar și atunci când își pierd toate brațele sau jumătate din corp, stelele fragile reușesc să se refacă complet. În mod constant, ele sunt ciupite de pești sau alte vietăți, dar se regenerează din nou și din nou, un proces esențial pentru supraviețuirea lor, potrivit The Guardian.
Pe lângă această abilitate impresionantă, ele joacă și un rol vital în ecosistem. Unele specii, precume Amphiura filiformis, trăiesc în sedimentele marine și pot ajunge la densități de mii de indivizi pe metru pătrat. Prin mișcările lor, ele oxigenează solul marin, descompun resturile organice și curăță mediul înconjurător, îmbunătățind astfel condițiile de viață pentru alte specii.
Înrudite cu stelele de mare și organizate cu precizia unor soldațiStelele fragile se remarcă printr-o varietate de trăsături spectaculoase. Multe dintre ele sunt bioluminescente, emitând lumină albastră, iar unele afișează modele sau comportamente vizuale complexe. Sunt înrudite cu stelele de mare, dar au un aspect mai delicat: brațele lor sunt mult mai subțiri, pot atinge chiar 60 cm lungime, și sunt acoperite cu spini ornamentali, ceea ce le conferă un aspect decorativ. În regiunile tropicale, aceste creaturi marine pot fi întâlnite în culori vii, roșu, negru, portocaliu, transformând fundul oceanului într-un peisaj viu colorat.
Profesorul Solan, reputat biolog și expert în ecologia sedimentelor marine, a fost primul cercetător care a obținut secvențe video accelerate cu aceste viețuitoare nevertebrate în timp ce sapă, se hrănesc și se mișcă în mod coordonat sub sedimente. A descoperit o populație organizată cu precizie, fiecare individ aflat la aceeași adâncime și distanță, „ca într-un rând de soldați”.
Sunt pentru ocean ceea ce sunt elefanții pentru savaneTotuși, aceste organisme sunt extrem de vulnerabile. Pentru că trăiesc în sediment, ele nu se pot feri de poluare și absorb tot ce se depune pe fundul mării. Scheletul lor este compus din carbonat de calciu, ceea ce le face sensibile la acidifierea oceanelor, un efect direct al creșterii concentrației de dioxid de carbon în atmosferă. În condiții de aciditate ridicată, ele se dizolvă treptat.
Stelele fragile sunt considerate o specie-cheie, deoarece modifică în mod activ mediul în care trăiesc și îl fac mai favorabil pentru alte viețuitoare, la fel cum elefanții modelează ecosistemele din savană: „De sute de milioane de ani, stelele fragile contribuie la diversitatea vieții marine. Ele sunt mai importante decât par și sper că vom lua măsuri pentru a le proteja înainte ca aceste organisme remarcabile să dispară”, a atras atenția profesorul Solan.
Natura se repară, dar nu la nesfârșitUnii oameni de știință consideră că organismele cu capacitate mare de regenerare, cum sunt stelele fragile, planarii sau axolotlii, sfidează parțial ideea de îmbătrânire clasică, pentru că își pot înlocui celulele afectate, într-o formă de „longevitate funcțională”, potrvit cercetătorului din Anglia.
Totuși, chiar dacă este mai lentă, îmbătrânirea celulară are loc și în cazul lor. Însă capacitatea de regenerare, adaptabilitatea în fața prădătorilor și rolul lor ecologic constant le fac exemple remarcabile de reziliență biologică. Această discreție biologică, combinată cu eficiența ecologică, este o lecție tăcută și valoroasă: natura are capacitatea de a se regenera, dar nu la nesfârșit.
Articolul Cercetătorii din Anglia au descoperit o capacitate excepțională de regenerare a unor nevertebrate marine apare prima dată în Mediafax.
