Ministerul de Externe al Lituaniei intenționa să convoace reprezentanții Ambasadei Rusiei în capitala lituaniană Vilnius pentru a protesta împotriva încălcării, a declarat președintele Gitanas Nausėda într-o postare pe platforma de socializare X.
„Aceasta este o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a integrității teritoriale a Lituaniei”, a scris Nausėda pe X. „Încă o dată, acest lucru confirmă importanța consolidării pregătirii apărării aeriene europene”.
Moscova nu a făcut niciun comentariu imediat, potrivit AP.
Țările baltice sunt deja în stare de alertă maximă din cauza agresiunii Rusiei vecine asupra Ucrainei. În ultimele săptămâni, o serie de incidente misterioase cu drone și încălcări ale spațiului aerian de către avioane de război rusești au alimentat îngrijorările că președintele rus Vladimir Putin ar putea testa reflexele defensive ale NATO.
Unii lideri l-au acuzat pe Putin că duce un război hibrid în Europa. Moscova neagă că ar testa apărarea NATO.
Forțele armate lituaniene au declarat într-un comunicat că joi, în jurul orei 18:00, ora locală, două avioane militare ruse au zburat în spațiul aerian lituanian pe o distanță de aproximativ 700 de metri.
Avionul SU-30 și avionul de realimentare IL-78 au zburat mai departe după aproximativ 18 secunde.
Forțele armate lituaniene cred că avioanele militare ar fi putut efectua exerciții de realimentare în exclava rusă vecină Kaliningrad.
Două avioane de vânătoare spaniole, care efectuau misiuni de poliție aeriană NATO, au fost trimise în zonă.
Joi dimineață, Nausėda a participat la un summit la sediul Consiliului European din Bruxelles, unde liderii UE au aprobat un plan pentru a se asigura că Europa se poate apăra împotriva unui atac extern până la sfârșitul deceniului. Planul este denumit Readiness 2030.
Armata SUA și-a intensificat prezența în Caraibe, inclusiv prin desfășurarea de distrugătoare cu rachete ghidate, avioane de vânătoare F-35, un submarin nuclear și mii de soldați.
„Ei bine, nu cred că vom cere neapărat o declarație de război. Cred că vom ucide pur și simplu oamenii care introduc droguri în țara noastră. Ok? Îi vom ucide”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă.
Statele Unite au efectuat o serie de atacuri împotriva navelor suspectate de trafic de droguri în Caraibe și Oceanul Pacific de la începutul lunii septembrie, ucigând aproape 40 de persoane.
Deși Pentagonul a furnizat puține informații, acesta a declarat că unele dintre aceste atacuri au vizat nave aflate în apropierea Venezuelei, potrivit Reuters.
„Acum (drogurile) intră pe uscat… știți, uscatul va fi următorul”, a adăugat Trump, repetând comentariile pe care le-a făcut în ultimele săptămâni.
Președintele venezuelean Nicolas Maduro, vorbind joi la un eveniment live în Caracas, a avertizat că, dacă SUA ar interveni vreodată în țară, „clasa muncitoare s-ar ridica și s-ar declara o grevă generală insurecțională în stradă până la recâștigarea puterii”, adăugând că „milioane de bărbați și femei înarmați cu puști ar mărșălui prin toată țara”.
Așezat lângă Trump la același eveniment joi, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a apărat decizia de a repatria cei doi supraviețuitori, comparând-o cu practicile de pe câmpul de luptă din timpul războaielor din Irak și Afganistan.
„În acele conflicte, am capturat mii de persoane pe câmpul de luptă și am predat 99% dintre ele autorităților țării gazdă”, a spus Hegseth. „Ne-a plăcut întotdeauna rezultatul? Nu întotdeauna. Dar era standardul, și același lucru se aplică și aici”.
„Avem nevoie să avansăm în analiza medico-legală pentru a putea spune la câte victime corespund acești saci”, a declarat Blanca Trujillo, procuror adjunct al statului, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Le Figaro.
Groapa clandestină a fost localizată în urmă cu patru săptămâni de un colectiv de căutare a persoanelor dispărute, pe un teren viran din Zapopan, parte a aglomerației Guadalajara.
De la descoperirea gropii, autoritățile au lucrat la recuperarea rămășițelor cu sprijinul membrilor colectivului Guerreros buscadores (Războinicii căutători). Cazul se adaugă zecilor de situații similare din statul Jalisco, bastion al Cartelului Jalisco Nueva Generación (CJNG), desemnat la începutul anului de administrația fostului președinte american Donald Trump drept „organizație teroristă străină”.
Potrivit autorităților americane, acest cartel, alături de Cartelul din Sinaloa, este unul dintre principalii responsabili ai traficului de fentanil, un opioid sintetic care a provocat zeci de mii de decese prin supradoză în Statele Unite.
Mexicul înregistrează peste 127.000 de persoane dispărute, majoritatea din 2006, anul în care guvernul federal a lansat o operațiune militară antidrog intens criticată.
În iunie, experți medico-legali au identificat rămășițele a 34 de persoane îngropate lângă o zonă rezidențială din Zapopan.
Conform datelor oficiale, statul Jalisco numără peste 15.900 de persoane dispărute.
Armata americană a concentrat o forță neobișnuit de mare în Marea Caraibelor și în apele din largul Venezuelei, ceea ce a alimentat speculațiile că Donald Trump ar putea încerca răsturnarea liderului venezuelean Nicolás Maduro.
Maduro este acuzat de narcoterorism în SUA.
La aceste speculații se adaugă faptul că, din începutul lunii septembrie, forțele americane au efectuat lovituri letale asupra unor vase în apele din largul Venezuelei, pe care Trump le-a descris ca traficanți de droguri.
Conform datelor de urmărire a zborurilor, o pereche de bombardiere B-1 Lancer a decolat de la baza aeriană Dyess din Texas joi și a zburat prin Caraibe până la țărmul Venezuelei, potrivit AP.
Un oficial american, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta operațiuni militare sensibile, a confirmat că a avut loc un zbor de antrenament cu B-1 în Caraibe.
Bombardierul B-1 poate transporta mai multe bombe decât orice alt avion din inventarul SUAUn zbor similar, cu bombardiere B-52 Stratofortress, mai lente, a fost efectuat în regiune săptămâna trecută. Bombardierele au fost însoțite de avioane de vânătoare furtiv F-35B ale Corpului Marinei, o escadrilă este în prezent dislocată în Puerto Rico, pentru ceea ce Pentagonul a numit o „demonstrație de atac cu bombardiere”, ilustrată în fotografii postate online.
Când a fost întrebat despre zborul B-1 de joi și dacă scopul a fost creșterea presiunii militare asupra Venezuelei, Trump a spus: „este fals, dar nu suntem mulțumiți de Venezuela din multe motive. Drogurile sunt unul dintre ele”.
Armata americană din Caraibe include opt nave de război, avioane de patrulare maritimă P-8, drone MQ-9 Reaper și o escadrilă de avioane F-35. De asemenea, a fost confirmată prezența unui submarin în apele din largul Americii de Sud.
Miercuri, Trump a afirmat că are „autoritate legală” pentru a efectua lovituri asupra bărcilor presupus implicate în trafic de droguri și a sugerat că lovituri similare ar putea fi efectuate și pe uscat.
Președintele Dan a fost întrebat dacă a primit detalii despre criminalul fugar Emil Gînj, cel care se ascunde de câteva luni și dacă a primit un raport din care să reiasă o anumită lentoare a polițiștilor care au acționat înainte de crima care a șocat țara.
De asemenea, Dan a fost întrebat dacă femeile din România, indiferent de statutul social pe care îl au, sunt protejate cu adevărat de statul român.
Răspunsul lui Dan a fost tranșant: „Nu. Deci răspunsul este că, în acest moment, există multe categorii de persoane care nu sunt protejate corespunzător de statul român. Inclusiv dacă ne referim la tragedia din Rahova, dacă se împlinesc 10 ani de la Colectiv. Deci sunt multe, multe zone în care, teoretic, există o protecție a cetățeanului din partea statului român și, în practică, există deficiențe și asta e ceva ce noi trebuie să corectăm și va dura ani de zile. Asta e răspunsul general. Mărturisesc că nu (nu a primit raportul – n.r.). De la momentul în care am avut răspunsul acesta, nu am primit un raport și mărturisesc că e vina mea că nu l-am cerut. Dar, acum că m-ați întrebat, până data viitoare…”. a spus președintele Nicușor Dan.
În dimineața zilei de 8 iulie 2025, Emil Gânj a ucis-o cu toporul pe fosta lui iubită, o tânără de doar 23 de ani, chiar în locuința acesteia, în fața rudelor, apoi i-a incendiat trupul și a fugit de la locul faptei. De atunci, el este căutat de oamenii legii.
Acordul, în valoare de zeci de miliarde de dolari, este cel mai mare angajament al companiei în domeniul TPU până în prezent și se preconizează că va aduce online o capacitate de calcul AI de peste un gigawatt în 2026.
Estimările din industrie situează costul unui centru de date de 1 gigawatt la aproximativ 50 de miliarde de dolari, din care aproximativ 35 de miliarde de dolari sunt alocați în mod obișnuit pentru cipuri.
În timp ce concurenții promovează prognoze și mai ambițioase – printre care se numără și „Stargate” de 33 de gigawați al OpenAI – mișcarea Anthropic este o demonstrație de putere discretă, bazată pe execuție, nu pe spectacol.
Fondată de foști cercetători OpenAI, compania a adoptat în mod deliberat o etică mai lentă, mai stabilă, eficientă, diversificată și concentrată pe piața întreprinderilor.
Un element cheie al strategiei de infrastructură a Anthropic este arhitectura sa multi-cloud.
Familia de modele lingvistice Claude a companiei rulează pe TPU-urile Google, cipurile Trainium personalizate ale Amazon și GPU-urile Nvidia, fiecare platformă fiind alocată sarcinilor de lucru specializate, cum ar fi instruirea, inferența și cercetarea.
Google a declarat că TPU-urile oferă Anthropic „un raport preț-performanță și o eficiență ridicate”„Anthropic și Google au un parteneriat de lungă durată, iar această ultimă extindere ne va ajuta să continuăm să dezvoltăm capacitatea de calcul de care avem nevoie pentru a defini frontierele IA”, a declarat Krishna Rao, directorul financiar al Anthropic, într-un comunicat.
Capacitatea Anthropic de a distribui sarcinile de lucru între diferiți furnizori îi permite să ajusteze prețul, performanța și constrângerile de putere.
Potrivit unei persoane familiarizate cu strategia de infrastructură a companiei, fiecare dolar investit în calcul se extinde mai mult în acest model decât în arhitecturile blocate într-un singur furnizor.
Google, la rândul său, se bazează pe acest parteneriat.
„Decizia Anthropic de a-și extinde semnificativ utilizarea TPU-urilor reflectă raportul preț-performanță și eficiența pe care echipele sale le-au observat la TPU-uri de mai mulți ani”, a declarat Thomas Kurian, CEO Google Cloud, într-un comunicat, promovând acceleratorul „Ironwood” de generația a șaptea al companiei ca parte a unui portofoliu în curs de maturizare.
Întrebat, în noaptea de joi spre vineri, dacă România poate accede la zona euro, Nicușor Dan a spus că o condiție esențială este stabilitatea bugetară.
„Noi, în momentul ăsta, nu putem să vorbim de asta. cu deficitul la 8%, cum suntem… Mai întâi să ne preocupăm de deficit și imediat după asta”, a spus Dan.
Președintele a afirmat, însă, că intenția României de a adera la OCDE avansează.
„Vara anului viitor este o țintă realistă”, a precizat Dan.
Măsură luată de Trump care a determinat creșterea cu 5% a prețurilor globale ale petrolului.
Sancțiunile americane au determinat marile companii petroliere de stat chineze să suspende achizițiile de petrol rusesc pe termen scurt, au declarat surse comerciale pentru Reuters. Rafinăriile din India, cel mai mare cumpărător de petrol rusesc transportat pe mare, sunt pregătite să reducă drastic importurile de țiței, potrivit surselor din industrie.
Sancțiunile vizează giganții petrolieri Rosneft și Lukoil, care împreună reprezintă peste 5% din producția mondială de petrol, și marchează o schimbare radicală de poziție din partea lui Trump, care săptămâna trecută a declarat că el și Putin vor organiza în curând un summit la Budapesta pentru a încerca să pună capăt războiului din Ucraina.
Deși impactul financiar asupra Rusiei poate fi limitat pe termen scurt, această măsură este un semnal puternic al intenției lui Trump de a strânge finanțele Rusiei și de a forța Kremlinul să încheie un acord de pace în invazia sa pe scară largă a Ucrainei, care durează de trei ani și jumătate.
Putin a ridiculizat sancțiunile ca fiind un act neprietenos, afirmând că acestea nu vor afecta în mod semnificativ economia rusă și a subliniat importanța Rusiei pentru piața globală. El a avertizat că o scădere bruscă a ofertei ar duce la creșterea prețurilor și ar fi incomodă pentru țări precum Statele Unite.
„Aceasta este, desigur, o încercare de a exercita presiune asupra Rusiei”, a declarat Putin. „Dar nicio țară care se respectă și niciun popor care se respectă nu ia vreodată decizii sub presiune”.
În contextul în care Ucraina a solicitat aliaților americani și europeni rachete cu rază lungă de acțiune pentru a ajuta la schimbarea cursului războiului, Putin a avertizat, de asemenea, că răspunsul Moscovei la atacurile în adâncul teritoriului rus va fi „foarte serios, dacă nu chiar copleșitor”.
Întrebat de ce, ca și în cazul dronelor, a existat o întârziere în comunicare, ba chiar o lipsă a comunicării în cazul operațiunii de sabotaj instrumentată de Rusia în România, Nicușor DAn a spus că ? Domneavoastră ați vorbit de foarte multe ori de nevoia de a explica populații.
„Cel mai important este că un act de sabotaj a fost dejucat de serviciile românești. Apoi comunicarea s-a făcut în momentul, în ziua în care chestiunea asta s-a produs de către Serviciul Român de Informații. Dacă acest lucru putea să fie făcut de o persoană mai expusă public, e o întrebare. În orice caz, am promis că la un moment dat o să vorbim în ansamblu de influența rusă în România și de alegerile anulate din România. În momentul în care o să venim cu raportul acela, acest fapt, ca și altele similare, vor fi parte din raport”, a spus președintele României.
Întrebat, în continuare, ce face România să fie pregătită în fața unor atacuri similare, Dan a spus că „faptul pozitiv este că noi nu am avut atentate, sabotaje pe teritoriu național”.
„Asta înseamnă că avem o structură de informații care este pregătită pentru tipul acesta de interferențe. Cum fac ei asta? Evident colaborează cu serviciile partenere și au mijloacele lor specifice”, a mai spus președintele României.
Serviciul Român de Informații, în cooperare cu DIICOT, MAI-DCCO şi MApN-DGIA, precum și cu servicii partenere externe, informează că a prevenit comiterea unei noi operațiuni de sabotaj pe teritoriul național, cu implicarea a doi cetățeni ucraineni, aflați sub coordonarea directă a unor reprezentanți ai serviciilor secrete ruse, scopul acestora fiind distrugerea prin incendiere a unui sediu al companiei NOVA POST din municipiul București.
Astfel, în intervalul 14-15 octombrie 2025, SRI a identificat și monitorizat doi cetățeni ucraineni care au accesat teritoriul național dinspre Polonia spre București și au depus la sediul NOVA POST din București două colete care conțineau dispozitive incendiare cu inițiere de la distanță, confecționate artizanal, disimulate în căști audio și piese auto, respectiv componente de monitorizare a locației prin GPS.
„Angrenarea echipelor proprii și a resurselor specializate a permis identificarea imediată a coletelor incendiare, dezamorsarea acestora și prevenirea inițierii intenționate sau accidentale a dispozitivelor. În prezent, organele judiciare, împreună cu structurile polițienești și cele cu atribuții în domeniul securității naționale din țara noastră, derulează investigații, inclusiv în format partenerial, privind acțiunile celor doi cetățeni ucraineni. Expertiza preliminară relevă un modus operandi complex: utilizarea de substanțe incendiare (termit și nitrat de bariu), disimularea acestora cu posibilitatea inițierii lor de la distanță, respectiv adoptarea de către cei doi cetățeni ucraineni a unor măsuri de autoprotecție specifice serviciilor de informații. Datele obținute confirmă afilierea celor doi cetățeni ucraineni la o rețea extinsă de sabotori vizând țări europene, controlată de serviciile secrete ruse. Acțiunile acestora se încadrează în același tipar operațional care vizează infrastructura extinsă a companiei NOVA POST – cea mai mare companie privată de curierat ucraineană”, informează SRI.
Reuters anunța, mai devreme, că Polonia și România au dejucat un complot rus privind trimiterea de colete explozive.
Polonia și România au reținut opt persoane suspectate de planificarea unor acte de sabotaj în numele Rusiei, au declarat marți autoritățile din Varșovia, trei arestări fiind legate de un presupus nou plan de trimitere a unor colete explozive, de data aceasta către Ucraina.
Oficialii europeni au acuzat anterior Rusia pentru detonarea unor colete transportate de DHL și DPD în Europa în 2024, în ceea ce serviciile de securitate au declarat că a fost parte a unui test pentru un complot rus de a declanșa explozii pe zborurile de marfă către Statele Unite. Rusia a negat existența unor astfel de planuri.
Polonia afirmă că a fost ținta unor tactici precum incendii provocate și atacuri cibernetice într-un „război hibrid” purtat de Rusia pentru a destabiliza națiunile care susțin Kievul în războiul rus din Ucraina. Moscova a negat aceste acuzații.
„Informațiile preliminare indică faptul că au creat un fel de rută pentru a trimite explozibili prin Polonia și România către Ucraina”, a declarat Jacek Dobrzynski, purtătorul de cuvânt al coordonatorului serviciilor speciale.
„Unul dintre ei, un ucrainean în vârstă de 21 de ani, a fost reținut aici, în Polonia, lângă Varșovia. Colegii săi, care călătoreau spre România, au fost reținuți de serviciile speciale românești la București”.
Procuratura Națională Poloneză a declarat că transporturile de colete au fost interceptate de România înainte de a provoca vreun prejudiciu.
Transporturile ar fi trebuit să ia foc sau să explodeze în mod spontan în timpul transportului, iar scopul acțiunilor planificate era de a intimida populația și de a destabiliza țările Uniunii Europene care susțin Ucraina.
Dobrzynski a mai spus că, în ultimele luni, Agenția de Securitate Internă a reținut un total de 55 de persoane care au acționat în detrimentul Poloniei și în numele serviciilor secrete ruse.
Întrebat de jurnaliști dacă vrea să fie primar Cătălin Drulă, Nicușor Dan nu a spus nici da, nici nu.
„Vor porni niște alegeri la Primăria Capitalei. Bineînțeles că am o preferință”, a spus Dan, însă fără a spune vreun nume.
El i-a trasat, în schimb, liniile de urmat viitorului primar general.
„Bineînțeles că există, opinia mea, două chestiuni importante pe care le are Bucureștiul și – corespondent – calități pe care primarul ar trebui să le aibă. Una este să fie în stare să coordoneze lucrări mari de infrastructură pentru că Bucureștiul are un deficit de infrastructură și al doilea să fie în stare să se opună influențelor imobiliare”, a spus Dan.
Guvernul României a decis organizarea alegerilor locale parțiale pe 7 decembrie pentru funcția de primar general al municipiului București, președinte al Consiliului Județean Buzău și primari în 12 localități din țară.
Nicușor Dan a fost întrebat după Consiliul European, într-o conferință de presă, dacă el consideră că este oportun un referendum pe subiectul pensiilor magistraților.
„Eu cred că un referendum trebuie făcut atunci când societatea are o dezbatere și în momentul în care există opinii foarte bine conturate și opuse pe un subiect. Pe subiectul pensiilor magistraților nu există această dezbatere în societate. Adică suntem cu toții de acord că e anormal ca, în orice domeniu de activitate, pensia să fie cât salariul. Pentru că încurajezi oamenii să iasă la pensie când pot să mai muncească pentru societate. Deci nu există o dezbatere, nici în interiorul clasei politice, nici în interiorul societății, nici în interiorul clasei politice pe subiectul ăsta. Există un acord politic. Mai departe există niște chestiuni de nuanțe, deși nuanțele niciodată nu poți să le tranșiezi cu un referendum. Există chestiuni de nuanțe pentru cât de lungă să fie perioada de tranziție, există chestiuni de nuanță despre cât de mult să fie raportul între pensie și salariu și astea trebuie rezolvate într-o discuție între actorii relevați și inclusiv reprezentații magistraților”, spune Dan.
Dan a precizat că se gândește la o nouă discuție cu CSM-ul.
„Am avut o discuție informală acum două luni și jumătate aproximativ, cu reprezentanți ai magistraților, inclusiv oamenii din CSM și reprezentanții ai Guvernului, în care încerc să mediez între pozițiile pe multe chestiuni opuse ale unora și ale altora. A fost o discuție foarte consistentă și cred că acum, după decizia CCR, este nevoie de încă o astfel de discuție”, mai spune Dan.
Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a reacționat după decizia Curții Constituționale care a blocat reforma pensiilor magistraților și a cerut organizarea unui referendum național pentru ca cetățenii să se pronunțe direct asupra eliminării privilegiilor din sistemul public.
Oltenii au deschis scorul în minutul 38 prin Etim, care a profitat de o pasă excelentă a lui Anzor și a înscris primul său gol în tricoul alb-albastru, spre bucuria celor aproximativ 18.004 spectatori prezenți în tribune.
Armenii de la Noah au replicat în minutul 73, când Mulahesejnovic a marcat cu capul spectaculos, stabilind scorul final.
În ultimele minute, Craiova a încercat să obțină victoria, dar defensiva oaspeților a rezistat până la fluierul final.
Alb-albaștrii au dominat începutul de finalul și au căutat intens golul victoriei, dar Noah s-a apărat organizat, reușind să plece cu un punct prețios din Bănie.
Pentru Craiova reprezintă primul punct în competiție, după înfrângerea cu Rakow, din prima etapă, scor 0-2.
De menționat și că fanii de la Peluza Nord au omagiat legenda Ilie Balaci la șapte ani de la trecerea sa în neființă.
Formații:
Universitatea Craiova: Isenko – Stefanovic (Mogoș 80’), Rus, Romanchuk – Mora, Samuel Teles, Mekvabishvili (Băluță 61’), Cicâldău (Houri 80’), Bancu – Etim (Nsimba 80’), Al Hamlawi. Antrenor: Mirel Rădoi.
Noah: Fayulu – Boakye (Hambardzumyan 73’), Saintini, Murodian, David Sualehe – Sangare, Eteki, Helder Ferreira, Oshima (Manvelyan 73’), Grgic (Thorarinsson 73’) – Aias (Mulahesejnovic 59’). Antrenor: Sandro Perkovic
