Într-un scurt interviu acordat publicației The Wall Street Journal (WSJ), liderul de la Casa Albă a refuzat să spună dacă agentul ICE care a împușcat mortal bărbatul de 37 de ani a acționat sau nu corespunzător. Totuși, el a dat asigurări că administrația analizează evenimentul produs.
„Analizăm, examinăm totul și vom lua o decizie”, a fost răspunsul lui Trump pentru sursa citată.
În cadrul interviului, Trump l-a criticat pe Alex Pretti, bărbatul în vârstă de 37 de ani care a fost împușcat de un agent federal al Patrulei de Frontieră, pentru că purta o armă în momentul în care s-a produs tragedia.
„Nu-mi plac împușcăturile. Nu-mi plac. Nu-mi place când cineva participă la o manifestație și are o armă foarte puternică, încărcată la maxim, cu două încărcătoare pline cu gloanțe. Nici asta nu e bine”, a spus Trump.
De asemenea, președintele american a mai semnalat disponibilitatea de a retrage în cele din urmă agenții ICE din zona Minneapolis, însă fără a oferi un termen în acest sens.
„La un moment dat, vom pleca. Noi am făcut, ei au făcut o treabă fenomenală. Vom lăsa acolo un alt grup de oameni pentru fraudele financiare”, a declarat Trump pentru WSJ.
A doua persoană ucisă de agenții ICE în Minneapolis în decurs de trei săptămâniO persoană a murit în urma unui schimb de focuri care a avut loc sâmbătă dimineață în Minneapolis, în care au fost implicați agenți federali.
Membrii familiei spun că bărbatul ucis sâmbătă de un ofițer federal în Minneapolis era asistent medical la secția de terapie intensivă a Administrației Veteranilor.
Potrivit CNN, DHS a afirmat că acesta „a opus rezistență violentă” când polițiștii au încercat să-l dezarmeze, iar un agent l-a împușcat în legitimă apărare.
Incidentul de sâmbătă are loc la trei săptămâni după ce un agent ICE a împușcat-o mortal pe Renee Good, o femeie în vârstă de 37 de ani, în sudul orașului Minneapolis.
Într-un context geopolitic din ce în ce mai complicat, dar și cu o ruptură de SUA care pare iminentă, Europa face eforturi să-și producă singură armamentul de care are nevoie pentru a se apăra.
Declarațiile lui Trump privind Groenlanda a generat întrebări în rândul aliaților americani din NATO cu privire la capacitatea Europei de a produce suficiente arme proprii pentru a lupta independent de America. Analiștii din domeniul apărării concluzionează că în principal ar fi capabilă, însă nu încă.
Potrivit The Wall Street Journal (WSJ), industria de apărare din Europa a început să producă drone, tancuri, și muniții. În anul 2025, au fost cheltuiți, pentru înarmare, 560 de miliarde de dolari. Totuși, suma este încă departe de ceea ce este nevoie, iar UE va ajunge abia în 2035 la 80% din bugetul Pentagonului.
Efortul Europei de a-și reconstrui industria militară, estimat la un trilion de dolariPotrivit think tank-ului International Institute for Strategic Studies, costul înlocuirii echipamentului militar și a personalului american actual din Europa ar fi de aproximativ un trilion de dolari. Cu toate acestea, unele capacități, așa cum ar fi avioanele invizibile (stealth), rachete cu rază lungă sau sateliții militari, pur și simplu nu pot fi deocamdată înlocuite.
Dacă americanii „vor începe să-și reducă prezența pe continentul european… desigur, trebuie să începem să planificăm cum vom construi ceea ce putem numi un pilon european al NATO”, a declarat miercuri Andrius Kubilius, oficialul UE responsabil cu revitalizarea industriei de apărare, la Forumul de la Davos.
WSJ mai remarcă faptul că Europa asigură în jur de 10% din veniturile producătorilor americani de echipamente de apărare, potrivit grupului de cercetare Agency Partners din Marea Britanie.
Fabrici noi deschise și creșterea producției de rachete de apărare aerianăDupă debutul invaziei Rusiei în Ucraina, unele companii din Europa au luat măsuri. De exemplu, compania germană Rheinmetall a deschis sau construiește 16 fabrici noi. Gigantul italian din domeniul apărării, Leonardo, și-a mărit numărul de angajați cu aproape 50%.
Și MBDA, cel mai mare producător de rachete din Europa, și-a intensificat activitatea. Înainte, MBDA făcea 10 rachete pe lună, iar în prezent face 40 pe lună.
Producția europeană a depășit-o pe cea a Statelor Unite în unele cazuriDe asemenea, Rheinmetall va ajunge probabil anul acesta la o producție de 1,5 milioane de obuze de artilerie de 155 mm, mai mult decât industria de apărare americană.
Pe de altă parte, Europa își furnizează aproape exclusiv propriile vehicule blindate, tancul german Leopard fiind cel mai popular din lume, și își propune să-și producă toate navele și submarinele.
Cu toate acestea, experții consultați de WSJ spun că un moment de cotitură în care Europa se va îndepărta de SUA nu a avut loc încă.
Obstacolul din calea reînarmării rapide a EuropeiRoberto Cingolani, directorul executiv al Leonardo, a declarat, într-un interviu pentru WSJ, că fragmentarea reprezintă un obstacol în calea reînarmării rapide a Europei.
„Fiecare țară dorește să aibă propriul tanc, propria aeronavă, propria navă și, desigur, dispersia în termeni de investiții, cercetare și dezvoltare [și] achiziții nu favorizează” reînarmarea Europei, a spus el pentru sursa citată.
Dependența Europei față de tehnologia SUADe asemenea, Europei îi va mai lua cel puțin 10 ani până să poată avea un avion de vânătoare stealth (invizibil – n.r.) produs local. Între timp, multe dintre cele 13 țări europene care au cumpărat sau comandat avionul american F-35 continuă să-și mărească flotele.
Europa este în urma Statelor Unite în privința informațiilor satelitare și depinde în mare parte de companiile americane pentru cloud computing-ul care gestionează datele de pe câmpul de luptă. În plus, deși Germania a inventat racheta balistică în urmă cu peste 80 de ani, în prezent, continentul nu produce aproape deloc această armă sau alte tipuri de rachete cu rază foarte lungă de acțiune. Din acest motiv, sistemul american de apărare antirachetă cu rază lungă de acțiune rămâne sistemul preferat al țărilor europene.
Unele națiuni europene încearcă acum să își remedieze deficiențele, de exemplu prin producerea unor rachete cu o rază de peste 1.500 de km, dar aceste proiecte, deși demarate, nu vor fi operaționale mai devreme de 2030, concluzionează WSJ.
Sprijinul public pentru guvernul condus de prim-ministra Japoniei, Sanae Takaichi, a scăzut sub 70% pentru prima dată de la preluarea mandatului în octombrie anul trecut. Sondajul realizat de publicația Nikkei Asia și TV Tokyo arată că rata de aprobare a ajuns la 67%, de la 75% în luna decembrie 2025, scrie Reuters.
De asemenea, procentul celor care au declarat că nu susțin administrația Takaichi a crescut de la 18% la 26%, se mai arată în raport.
56% dintre cei care au răspuns la sondaj au declarat că nu cred că pachetul de stimulente al lui Takaichi, conceput pentru a atenua impactul creșterii costurilor de trai, va fi eficient.
Potrivit Nikkei Asia, partidul lui Takaichi și partenerul său de coaliție, Partidul Inovării din Japonia, s-au angajat să reducă la zero taxa pe consum pentru alimente.
De asemenea, 59% dintre respondenți sunt în favoarea menținerii cotei de impozitare pentru a asigura resursele bugetare.
Datele sondajului vin în contextul în care Sanae Takaichi a convocat alegeri generale anticipate pe 8 februarie, în încercarea de a obține o majoritate clară.
Sanae Takaichi a preluat funcția de prim-ministru în luna octombrie 2025, după ce a câștigat alegerile interne pentru conducerea Partidului Liberal Democrat.
Luni dimineață, prețul aurului a atins un nou nivel record: a depășit pragul de 5.000 de dolari pe uncie, pe fondul tensiunilor geopolitice crescânde care au determinat investitorii să se îndrepte către active sigure, potrivit Reuters.
La momentul redactării știrii, prețul spot al aurului a crescut cu 1,42%, ajungând la 5.049,72 dolari pe uncie.
„Ne așteptăm la o creștere suplimentară. Previziunile noastre actuale sugerează că prețurile vor atinge un nivel maxim de aproximativ 5.500 de dolari în cursul acestui an”, a declarat Philip Newman, director la Metals Focus, pentru sursa citată.
Creșterile aurului din acest an au fost impulsionate de tensiunile crescânde dintre Statele Unite și NATO cu privire la Groenlanda, pe fondul așteptărilor privind o mai mare incertitudine financiară și geopolitică.
De asemenea, argintul spot a ajuns la 104,72 dolari pe uncie. Platina spot a rămas stabilă la 2.767 dolari pe uncie la momentul redactării știrii.
Vineri, argintul a depășit pentru prima dată pragul de 100 de dolari, continuând creșterea de 147% înregistrată anul trecut, pe fondul fluxurilor de investitori de retail și al achizițiilor determinate de dinamica pieței.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a afirmat la televiziunea de stat, că Rusia nu va avea nicio discuție cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă și de securitate, Kaja Kallas.
„Cum poți discuta ceva cu Kaja Kallas? Nu vom discuta niciodată nimic cu ea, nici americanii nu vor discuta nimic cu ea, și asta este evident. Ce putem face? Trebuie doar să așteptăm până când va pleca”, a spus Peskov, potrivit Alarabiya, care citează Reuters.
Peskov a continuat atacurile la adresa conducerii UE.
„Sunt niște funcționari neinstruiți, incompetenți, care nu privesc spre viitor și sunt incapabili să înțeleagă sistemul de coordonate existent astăzi”, a mai spus el, potrivit DPA.
Întregul sistem de relații internaționale are de suferit ca urmare a acestui fapt, a adăugat Peskov.
În luna decembrie, Kaja Kallas a declarat că președintele rus Vladimir Putin este „puțin probabil să respecte vreo înțelegere pentru mult timp”, motiv pentru care Europa trebuie să își consolideze capacitățile de apărare.
Comentariile lui Peskov vin după ce vineri și sâmbătă, la Abu Dhabi, a avut loc prima întâlnire trilaterală Rusia-SUA-Ucraina. Nu s-a ajuns la un acord în urma discuțiilor, însă s-au înregistrat progrese.
Următoarea rundă de negocieri va avea loc în data de 1 februarie.
Aripă economică a Partidului Creștin-Democrat German (CDU), aflat la guvernare, a propus eliminarea dreptului legal la munca part-time (trad. „cu fracțiune de normă”).
Potrivit moțiunii inițiate, care a fost obținută de DPA, aripa economică a propus restricționarea dreptului de a munci cu fracțiune de normă, cu scopul de a stimula economia. Cu toate acestea, propunerea a stârnit reacții negative imediate, inclusiv din interiorul CDU.
Potrivit DPA, parlamentarii CDU care au inițiat moțiunea solicită ca dreptul de a munci cu fracțiune de normă să fie acordat numai persoanelor care cresc copii, îngrijesc rude sau urmează cursuri de formare suplimentare.
Munca part-time, la un nivel record în 2025În plus, în moțiunea lor, parlamentarii CDU susțin că rata muncii cu normă redusă a atins un nivel record în Germania în 2025, respectiv aproximativ 40%.
„Aș dori, de asemenea, ca mai multe persoane care lucrează cu normă parțială […] să revină la normă întreagă”, a declarat Dennis Radtke, președintele unei aripi a parlamentarilor CDU axată pe nevoile angajaților, pentru grupul media Funke, mai notează DPA. „Cu o astfel de restricție, punem carul înaintea boilor”, a mai spus acesta.
Potrivit Der Spiegel, în baza legislației actuale a muncii, angajații au dreptul să își reducă programul de lucru dacă aceștia lucrează în companie de cel puțin jumătate de an și dacă firma are mai mult de 15 angajați.
Cu toate acestea, companiile pot respinge o astfel de cerere numai dacă reducerea afectează în mod semnificativ fluxul de lucru sau generează costuri disproporționate.
Duminică, Israelul a anunțat că armata desfășoară o „operațiune de amploare” pentru a găsi ultimul ostatic din Gaza. Anunțul a fost făcut în timp ce cabinetul israelian se întrunea pentru discuții privind posibilitatea de a fi deschis punctul de trecere a frontierei Rafah dintre Gaza și Egipt, notează Associated Press.
Întoarcerea ultimului ostatic, Ran Gvili, este considerată de mulți ca fiind eliminarea ultimului obstacol în calea deschiderii punctului de trecere Rafah – implicit încheierea primei etape a armistițiului – și trecerea la a doua fază a acestuia.
„La finalizarea acestei operațiuni și în conformitate cu ceea ce s-a convenit cu Statele Unite, Israelul va deschide punctul de trecere Rafah”, a anunțat, duminică seara, biroul premierului israelian Benjamin Netayahu, potrivit sursei citate.
Momentan, nu se cunosc detalii privind durata acestei operațiuni, însă presa locală menționează că ea ar putea dura câteva zile.
Potrivit The Times of Israel, armata israeliană a confirmat că a început căutarea trupului lui Ran Gvili într-un cimitir din nordul Fâșiei Gaza. În plus, familia lui Gvili a îndemnat guvernul Netanyahu să nu intre în a doua fază a armistițiului până când rămășițele sale nu vor fi returnate.
Israel și Hamas se acuză reciprocÎntoarcerea tuturor ostaticilor rămași, indiferent că aceștia sunt vii sau morți, a constituit un aspect-cheie a primei faze a încetării focului, aflat în vigoare din 10 octombrie 2025. Până la anunțul făcut duminică, ultimul ostatic a fost recuperat la începutul lunii decembrie 2025.
Israelul a acuzat de mai multe ori că Hamas că trage de timp în recuperarea ultimului ostatic. Duminică, Hamas a anunțat că a furnizat toate informațiile pe care le avea despre rămășițele lui Gvili, acuzând la rândul său Israelul că împiedică eforturile de căutare a acestora în zonele din Gaza aflate sub controlul militar israelian.
Sute de mii de întreruperi de curent sunt raportate în întreaga SUA, în contextul unei furtuni de zăpadă care continuă să lovească mai multe zone din țară. Sute de mii de oameni sunt afectați de condițiile meteo nefavorabile, mii de zboruri au fost anulate, iar multe drumuri au fost închise, relatează BBC.
Zăpada, gheața și ploaia înghețată creează condiții „periculoase pentru viață” de la Texas până în New England, iar această situație ar putea dura câteva zile, potrivit Serviciului Național de Meteorologie (NWS).
Sute de mii de oameni nu au energie electrică„Zăpada și gheața se vor topi foarte, foarte încet și nu vor dispărea prea curând”, a declarat Allison Santorelli, meteorolog la Serviciul Național de Meteorologie, pentru CBS News.
La momentul redactării acestei știri, peste 900.000 de clienți nu au energie electrică, potrivit datelor actualizate constant pe site-ul findenergy.com.
Sursa foto: captură findenergy.com
Cel mai afectat stat este Tennessee, acolo unde peste 300.000 de oameni nu au energie electrică. Mississippi și Louisiana sunt, de asemenea, alte două state afectate de această problemă, fiecare cu peste 100.000 de oameni fără curent.
În această perioadă sunt așteptate ninsori abundente, lapoviță și ploaie înghețată, aproximativ 180 de milioane de americani urmând a fi afectați.
Potrivit BBC, aproape jumătate din state au declarat stare de urgență în contextul fenomenelor meteo extreme, iar școlile din toată țara au anulat deja orele de curs.
Fostul președinte american Barack Obama a transmis, duminică, seara, un mesaj pe platforma X, referitor la tragedia produsă în acest weekend în Minneapolis, când un asistent medical a fost împușcat mortal de un agent ICE.
Obama a calificat moartea asistentului medical drept o „tragedie sfâșietoare” și a avertizat că „multe dintre valorile noastre fundamentale ca națiune sunt din ce în ce mai amenințate”.
Fostul președinte american a etichetat împușcăturile drept „un semnal de alarmă pentru fiecare american” și a subliniat că deși agenții ICE au o sarcină dificilă, „americanii se așteaptă ca aceștia să își îndeplinească îndatoririle într-un mod legal și responsabil (…) pentru a asigura siguranța publică”.
„Nu asta vedem în Minnesota. De fapt, vedem exact opusul. De câteva săptămâni, oamenii din toată țara sunt pe bună dreptate revoltați de spectacolul recruților ICE mascați și al altor agenți federali care acționează cu impunitate și recurg la tactici care par menite să intimideze, să hărțuiască, să provoace și să pună în pericol locuitorii unui important oraș american. Acest lucru trebuie să înceteze”, se mai arată în mesajul publicat de Obama pe X.
The killing of Alex Pretti is a heartbreaking tragedy. It should also be a wake-up call to every American, regardless of party, that many of our core values as a nation are increasingly under assault. pic.twitter.com/0JmEsJ1QFW
— Barack Obama (@BarackObama) January 25, 2026
În acest sens, fostul președinte american se alătură liderilor locali și democraților din întreaga țară, solicitând ca agenții ICE să părăsească Minnesota.
A doua persoană împușcată mortal de un agent ICE în Minnesota de la începutul anuluiSâmbătă, Alex Pretti, un bărbat în vârstă de 37 de ani, asistent medical la ATI, a fost împușcat mortal de un agent ICE în Minneapolis. Tragedia vine la mai puțin de trei săptămâni după ce o femeie a fost împușcată, tot în Minneapolis, de un ofițer ICE.
Potrivit The Independent, imaginile video filmate de martori și analizate de Associated Press par să contrazică declarațiile administrației Trump, care a afirmat că agenții ICE au tras „în scop defensiv” asupra lui Pretti. Nicio înregistrare nu pare să-l arate cu o armă. Deși agenții ICE au descoperit că Pretti avea asupra sa un pistol semiautomat de 9 mm, el avea permis de port armă ascunsă.
În urma celor două evenimente, oamenii au ieșit în stradă să protesteze în mai multe orașe din țară, inclusiv New York, Los Angeles și Washington.
