Surprinzător anul 2025 din punctul de vedere al consumului de media la români!
După o perioadă intensă, dominată de tensiuni politice, supraexpunere informațională și activitate online crescută, publicul intră într-o etapă de normalizare și reechilibrare.
Datele din cel mai recent val al studiului FOCUS ON: New Media Adoption, realizat de Spark Foundry, arată clar că interesul se mută treptat dinspre digital către media tradiționale, iar comportamentele online devin mai selective, mai prudente și mai funcționale.
Revenirea la matcă: TV-ul își recâștigă încredereaTeleviziunea, radioul și presa tipărită revin în centrul atenției publicului. Încrederea în știrile TV este în creștere, chiar dacă tot mai puțini oameni se bazează exclusiv pe televiziune pentru informare. Această dinamică indică o relație mai matură cu sursele de informare: credibilitatea contează, dar comoditatea digitală rămâne un factor important.
Totodată, scade semnificativ comportamentul de tip „second screen”. Mai puțini utilizatori navighează pe telefon, comentează sau fac multitasking online în timp ce urmăresc televizorul.
TV-ul își recapătă rolul de canal principal, nu de fundal.
În ceea ce privește atenția acordată diferitelor canale, televiziunea rămâne lider, urmată de YouTube, apoi de serviciile video-on-demand și rețelele sociale. Publicul de peste 35 de ani preferă TV-ul clasic și radioul, în timp ce segmentele mai tinere (18–44 de ani) rămân mai apropiate de VOD și podcasturi.
Platformele digitale! Ce se întâmplă cu platformele digitale?Majoritatea activităților online sunt în scădere față de valurile anterioare. Cele mai mari diminuări apar la:
Căutarea de informații non-știri rămâne principala activitate online, urmată de plățile digitale.
Rețelele sociale își pierd treptat rolul de alternativă la media tradiționale.
TikTok și Instagram înregistrează cele mai mari scăderi, în timp ce Facebook rămâne relativ stabil, fiind folosit de aproximativ 40% dintre utilizatorii de internet din mediul urban. Platformele video și sociale își pierd relevanța ca surse de informare, iar Google este folosit tot mai rar ca punct de plecare.
Pe social media, singurul motiv în creștere este dorința de a rămâne conectat cu prietenii. Toate celelalte motivații — informare, divertisment, shopping, interacțiune cu branduri — scad sau stagnează.
Când influensăreala te lasă receRelația cu influencerii devine mai pasivă. Deși 55% dintre utilizatori urmăresc creatori de conținut, interacțiunile sunt mai degrabă limitate la vizualizare și like-uri. Urmărirea activă, implicarea și achizițiile influențate de creatori sunt în scădere.
Campaniile cu influenceri sunt mai puțin memorabile, cu excepția celor din zona de muzică, gastronomie, turism și beauty & fashion, respectiv a campaniilor sociale, de sustenabilitate și DIY.
În social commerce, deși funcțiile de tip tag (prețuri afișate, linkuri rapide, economie de timp) sunt apreciate, comportamentele tranzacționale — cumpărături directe din Instagram, Marketplace sau click-to-buy — sunt în declin.
Universul din online nu mai e un univers, e o ogradăȘase din zece utilizatori sunt familiarizați cu conceptul de Metavers, iar 63% declară interes pentru experiențe virtuale.
Totuși, interesul efectiv pentru majoritatea acestora scade, cu excepția magazinelor virtuale, care rămân atractive.
Socializarea, shopping-ul virtual și concertele online sunt principalele forme de interes.
Metaversul este perceput mai degrabă ca o posibilitate viitoare decât ca o necesitate imediată.
Dar cu AI ce-ați avut?Utilizarea AI continuă să crească: 56% dintre utilizatori declară că folosesc astfel de instrumente. Cele mai frecvente utilizări sunt:
Se observă o mutare de la utilizarea experimentală către una practică și funcțională. Totodată, apare o doză crescută de scepticism: aproape jumătate dintre utilizatori cred că imaginile generate de AI pot induce în eroare, iar o treime le percep ca fiind false.
Această atitudine reflectă o maturizare a comportamentului digital — utilizatorii folosesc AI, dar nu mai au încredere oarbă în conținutul automatizat.
Ce ne spune, de fapt, 2025 despre public?În ansamblu, consumul media în 2025 este definit de trei tendințe majore:
Publicul român din mediul urban nu abandonează digitalul, dar îl integrează într-un mod mai pragmatic, mai critic și mai controlat. Entuziasmul necondiționat al anilor anteriori lasă loc unei relații mai echilibrate cu tehnologia și media.
După ani de suprastimulare informațională, 2025 pare a fi anul în care românii nu mai caută „mai mult conținut”, ci mai mult sens, mai multă siguranță și mai multă încredere în ceea ce consumă.
Proiectul feroviar de mare viteză HS2, unul dintre cele mai costisitoare din istoria Marii Britanii, generează peste 14 milioane de lire sterline anual din chirii, potrivit The Telegraph. Veniturile provin din închirierea sutelor de locuințe cumpărate de-a lungul traseelor planificate ale liniei feroviare, inclusiv pe segmentele care au fost ulterior anulate.
Trei sferturi din proprietăți, date în chiriePentru a face loc viitoarei linii de mare viteză, statul britanic a cumpărat, începând din 2012, sute de proprietăți de-a lungul traseului planificat al proiectului HS2. Din cele 782 de locuințe achiziționate voluntar în anul lansării proiectului, 602 sunt închiriate în prezent. Aproape jumătate dintre acestea se află pe tronsoanele abandonate ale fazei a doua.
Traseul urma să lege Birmingham de Manchester și Leeds, dar a fost anulat în 2023, în timpul mandatului premierului conservator Rishi Sunak. Între Birmingham și Crewe, aproape toate locuințele achiziționate sunt închiriate către persoane fizice.
Chiria medie lunară depășește 2.100 de lire sterline pe tronsonul Londra–Birmingham, în timp ce pe traseele din nord este mai mică, situându-se între 1.700 și 1.800 de lire sterline.
Chirii modeste pentru valoarea proiectului feroviarChiriile sunt ridicate la nivel individual, dar impactul lor financiar este redus în raport cu costul total al proiectului feroviar. În total, acestea aduc companiei de stat HS2 Ltd peste 14,1 milioane de lire sterline pe an. Suma este însă infimă raportat la costul total al proiectului, estimat la 81 de miliarde de lire sterline, bani proveniți din fonduri publice.
Criticii spun că aceste venituri sunt nesemnificative față de amploarea cheltuielilor. „14 milioane de lire din chirii pot părea o sumă mare, dar sunt insignifiante în comparație cu costurile continue ale HS2”, a declarat Penny Gaines, președinta grupului de campanie Stop HS2. Potrivit acesteia, proiectul a costat guvernul britanic peste 7 miliarde de lire doar în ultimul an.
Banii din chirii, sub semnul întrebăriiExperții pun sub semnul întrebării modul în care sunt folosite fondurile obținute din chirii. „Este puțin probabil ca aceste sume să reducă povara asupra contribuabililor. HS2 ar trebui să explice dacă aceste chirii chiar scad costurile sau sunt doar recirculate în interiorul proiectului”, spun specialiștii de la Institutul Adam Smith.
Costuri uriașeAprobat inițial în 2012, proiectul a pornit cu un buget de 33 de miliarde de lire sterline. Ulterior, estimările de cost au crescut la 57,5 miliarde și apoi la 81 de miliarde de lire (în prețurile din 2019). După ajustarea cu inflația, costul final ar putea depăși 100 de miliarde de lire.
În prezent, doar tronsonul Londra-Birmingham al liniei de trenuri de mare viteză mai este în construcție. Însă punerea sa în funcțiune a fost amânată până cel puțin în 2033.
Statul începe să vândă proprietățile cumpărateÎntre timp, autoritățile de la Londra au anunțat că vor începe vânzarea terenurilor și proprietăților cumpărate pentru HS2, dar devenite inutile după reducerea proiectului. Deși imobilele generează venituri din chirii, oficialii consideră că vânzarea lor ar putea aduce sume mai mari și mai rapide pentru recuperarea banilor publici investiți. Decizia guvernului britanic marchează încă un capitol controversat al unuia dintre cele mai ambițioase – și contestate – proiecte de infrastructură din Europa.
Tarifele din SUA au dat peste cap piața
În 2025, discuțiile și anunțurile privind tarifele americane au declanșat o adevărată cursă a importatorilor: companiile au încercat să aducă metal în SUA înainte de eventuale taxe, iar asta a creat o diferență neobișnuit de mare între prețul din SUA (Comex) și reperul global (LME). Chiar dacă unele produse rafinate (precum catodul de cupru) au fost exceptate, piața a rămas tensionată din cauza riscului unor noi măsuri în 2026.
Accidente și revizuiri de producție la mine mari
Seria de incidente la unele dintre cele mai importante exploatări a alimentat temerile că oferta nu ține pasul. Mai mulți producători au ajustat în jos țintele de producție, iar piața a reacționat rapid, împingând cotațiile spre noi maxime, relatează Financial Times.
Cererea structurală crește: energie verde, mașini electrice, centre de date AI
Cuprul devine „metalul tranziției”: este folosit masiv în rețele electrice, eolian/solar, vehicule electrice și în boom-ul de centre de date care alimentează inteligența artificială. Analiștii se așteaptă ca cererea să depășească oferta minată în anii 2030, menținând presiunea pe preț.
Ce urmează în 2026: de ce „nu pare că se va opri”Mai multe case de analiză văd prețuri rezistente și în 2026, chiar dacă cererea Chinei încetinește. Riscurile rămân: noi tarife, noi întreruperi de producție și subinvestiția cronică în mine noi (proiecte scumpe, cu ani de execuție).
Impact posibil pentru companii și consumatoriCosturi mai mari pentru cabluri, instalații electrice, echipamente industriale, construcții și producători de electronice.
Presiune pe proiectele „non-critice”: dacă prețurile rămân sus, unele industrii ar putea amâna investiții sau căuta înlocuitori mai ieftini acolo unde e posibil.
Cifra marchează o scădere de 0,74% față de perioada similară a anului 2024, când deficitul a fost de 7,15% din PIB.
Instituția precizează că datele la final de noiembrie „confirmă eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României”, evoluția fiind susținută de o „creștere consistentă a veniturilor și direcționarea resurselor către investiții și proiecte finanțate din fonduri europene”.
La capitolul venituri, bugetul general a însumat 591,91 mld lei, în creștere cu 13%. Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 53,43 mld lei, fiind raportat un avans de 19,4% față de 2024.
Această dinamică a fost determinată, conform comunicatului, de creșterea încasărilor din impozitul pe dividende cu 72,6% și de un plus de 20,4% la impozitul pe salarii, „evoluție influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate anumitor sectoare economice”.
De asemenea, contribuțiile de asigurări au înregistrat 189,71 mld lei (+10,1%), reflectând „eliminarea excepțiilor de la plata Contribuției de asigurări sociale de sănătate”.
În ceea ce privește taxele pe consum, încasările nete din TVA au ajuns la 120,59 mld lei, cu o creștere de 11,1%.
Ministerul subliniază o „accelerare a dinamicii încasărilor brute din TVA începând cu luna august”, atribuită modificărilor cotelor prevăzute de Legea nr. 141/2025. Totodată, veniturile din accize au crescut cu 3,7%, ajungând la 43,69 mld lei, iar sumele rambursate de Uniunea Europeană au marcat o „creștere semnificativă de 47,5%”, totalizând 54,34 mld lei.
Împărțirea cheltuielilorCheltuielile totale ale bugetului au fost de 713,68 mld lei, marcând o creștere nominală de 9,9%.
Cheltuielile de personal au însumat 154,13 mld lei (8,1% din PIB), fiind raportată o scădere a ponderii față de anul precedent pe fondul „reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale”.
În completare, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 4,7%, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au însumat 48,81 mld lei, fiind cu 13,48 mld lei mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Cea mai mare creștere nominală a fost înregistrată la asistența socială, unde cheltuielile de 229,37 mld lei (+11,7%) au fost influențate de „recalcularea pensiilor din sistemul public, în conformitate cu Legea nr. 360/2023”, dar și de compensarea facturilor la energie.
În final, cheltuielile pentru investiții au urcat la 108,39 mld lei, față de 93,11 mld lei în 2024, iar proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au înregistrat un salt de 37,43%, ajungând la 67,05 mld lei.
În România, întrebarea „când nu se fac nunți?” apare aproape mereu dintr-un motiv simplu: cununia religioasă are rânduieli clare (posturi, sărbători mari), iar majoritatea cuplurilor își aleg data în funcție de ele. Mai jos ai un ghid practic pentru 2026, cu perioadele în care nu se fac nunți și ferestrele cele mai bune în care se fac.
Cununia civilă vs. cununia religioasă: de ce conteazăCununia civilă (starea civilă) poate fi programată, în general, pe tot parcursul anului, în funcție de programul primăriei.
Cununia religioasă (ortodoxă) nu se oficiază în anumite perioade (posturi, sărbători mari și ajunuri, plus alte zile de post).
Dacă vrei doar civilul în 2026, ai mai multă libertate. Dacă vrei și biserica, calendarul de mai jos e „baza”.
Când NU se fac nunți în 2026 (calendar ortodox)Conform rânduielilor bisericești publicate pentru 2026, nu se oficiază cununii în:
1) Perioade fixe (intervale clare în 2026)
2) Zile în care, de regulă, nu se fac nunți (chiar și în afara intervalelor de mai sus)
În toate zilele de post de peste an (inclusiv miercurea și vinerea, cu excepțiile cu „dezlegare”, unde e cazul).
În zilele Praznicelor Împărătești și în ajunul acestora (sărbători mari).
Exemple de zile de post punctuale menționate pentru 2026: 5 ianuarie (Ajunul Bobotezei), 29 august, 14 septembrie.
Important: pot exista particularități locale (parohie/eparhie). Cel mai sigur: confirmă data cu preotul/parohia înainte să semnezi cu locația.
Când SE fac nunți în 2026 (cele mai bune ferestre)Dacă mergem strict pe intervalele de mai sus, cele mai „curate” perioade (în care, în general, se pot programa nunți) sunt:
Fereastra 1: după Săptămâna Luminată până la Postul Sfinților Apostoli
20 aprilie – 7 iunie 2026 (cu atenție la sărbători mari și la zilele de post din săptămână).
Fereastra 2: vara, după postul Sfinților Apostoli și înainte de postul Adormirii
29 iunie – 31 iulie 2026 (din nou: verifică miercurile/vinerile și sărbătorile).
Fereastra 3: toamna (cea mai populară pentru multe cupluri)
16 august – 13 noiembrie 2026 (o perioadă lungă și foarte căutată).
Sfaturi rapide ca să alegi data „perfectă” în 2026Rezervă din timp: weekendurile bune (mai ales în septembrie–octombrie) se ocupă primele.
Verifică și calendarul legal pentru confortul invitaților (transport, concedii). De exemplu, în 2026 sunt zile libere precum 1 mai (vineri) sau 1 iunie (luni) care pot ajuta la logistică.
Gândește în pereche: biserică + local + cazare (uneori găsești biserica liberă, dar nu și locația, sau invers).
Se pot face nunți în post dacă vrem „doar petrecere”?Poți face o petrecere oricând, dar cununia religioasă (slujba) nu se face în perioadele de post și în celelalte intervale menționate.
Dar sâmbăta e mereu ok?
De obicei sâmbăta e ziua clasică pentru nuntă, însă nu este „automat ok” dacă pică în post, în sărbători mari/ajun sau într-o zi de post.
Boxerul britanic Anthony Joshua a fost rănit într-un accident rutier produs pe drumul expres Ogun-Lagos, în sud-vestul Nigeriei, au anunțat autoritățile locale.
Poliția din statul Ogun a confirmat că două persoane au murit în urma impactului, iar Joshua, alături de alte victime, a fost transportat la un spital a cărui locație nu a fost făcută publică, notează BBC.
Potrivit forțelor de ordine, sportivul în vârstă de 36 de ani a suferit răni minore și se află în afara oricărui pericol.
Imagini apărute pe rețelele sociale arată un autoturism grav avariat, iar presa locală relatează că impactul a fost unul violent.
Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili circumstanțele exacte ale producerii accidentului.
Anthony Joshua este unul dintre cei mai cunoscuți boxeri ai momentului, fost campion mondial la categoria grea, iar incidentul a stârnit reacții rapide atât în Nigeria, cât și în Marea Britanie.
Alexandru Rogobete announced that the last payments for 2025 through PNRR were completed on Monday.
„We accelerated payments, reduced bottlenecks, and worked to ensure that investments were implemented correctly, on time, and with as little risk as possible,” said the Minister of Health.
According to him, in 2023, payments of 108 million lei were made, in 2024, 1.1 billion lei, in the first half of 2025, payments of 735 million lei were made, and in the second half, 2.5 billion lei.
„In the second half of 2025 alone, payments increased by approximately 240%, a rate that clearly shows the capacity to mobilize and mature payment mechanisms,” Rogobete points out.
He claims that, in total, the Ministry of Health paid 4.45 billion lei, representing approximately 68.7% of the total budget allocated to health through the PNRR.
According to the minister, the funds were directed towards equipping 2,500 family medicine practices with screening and diagnostic equipment, the rehabilitation and equipping of intensive care units and the purchase of equipment for the control and reduction of nosocomial infections (119 hospitals), the establishment, expansion, modernization, and equipping of specialized outpatient clinics (69 hospitals), and the expansion and modernization of intensive care units for newborns (37 hospitals).
Other funds were allocated for the digitization of hospitals and health institutions, the development of the new digital platform for health insurance – PIAS (CNAS) and for the construction of the eight new hospitals financed through the PNRR.
Asked how he views the situation at the Constitutional Court and whether it can be described as a deadlock, Minister Radu Marinescu told Digi 24 that he „could not comment” because he did not know the „details” and „did not know what was discussed at the Constitutional Court meeting.”
In the context of reports that four judges had arrived at the CCR headquarters but had not entered the meeting, the minister said he could not interpret the situation: „I do not know what actually happened there, what the deliberation mechanisms are, what discussions took place.”
The minister indicated that explanations should come from the CCR: „in this context, I believe that the best explanations should come from the Constitutional Court, explaining why this happened, why it was postponed again.”
He added that the CCR is „a political-judicial body” that „does not fall within the sphere of judicial authority” and „even less within the sphere of competence of the Ministry of Justice,” which is why it would be „very difficult” for him to comment on internal procedures.
Reprezentanții companiei care operează feribotul pe ruta Zimnicea (România)- Sviștov (Bulgaria) au informat Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu că legătura fluvială a fost oprită începând cu ora 09:30.
Decizia a fost luată pentru a preveni riscurile generate de vremea nefavorabilă.
Autoritățile precizează că reluarea circulației cu bacul va fi anunțată imediat ce condițiile vor permite desfășurarea transportului în siguranță.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu recomandă persoanelor care intenționează să călătorească spre Bulgaria să se informeze din timp cu privire la situația traficului în zonă.
Astfel, conform datelor înregistrate prin intermediul SATI (Studiul de Audiență și Trafic de Internet), în ziua de 28 decembrie 2025, platforma DESCOPERĂ.ro a fost accesată de 115.094 de cititori unici la nivel global. La nivel național, DESCOPERĂ.ro a continuat să fie lider în categoria Știință și Tehnologie cu 98.655 de cititori unici.
Cu acest prilej, echipa redacțională dorește să mulțumească cititorilor DESCOPERĂ.ro pentru atenția cu care ne urmăriți! Este cu adevărat un privilegiu să fim cel mai urmărit site de Știință și Tehnologie din România!
Revista DESCOPERĂ.ro a fost înființată în aprilie 2003, iar încă de la început echipa editorială și-a propus să construiască cea mai dinamică și mai importantă revistă de popularizare a științelor din România, aducând cititorilor români informații inedite din cele mai variate domenii ale științei, tehnologiei, istoriei, culturii și naturii.
Astăzi, DESCOPERĂ.ro continuă să fie cel mai mare site de popularizare a științelor și de cultură generală din România. Pentru a-și îndeplini această misiune, articulată în sloganul E LUMEA TA!, portalul DESCOPERĂ.ro aduce zilnic cele mai noi știri din cele mai fascinante domenii științifice, investighează și analizează amănunțit fenomene controversate, invenții sau descoperiri din secolul XXI, dar și din trecut, și își invită urmăritorii să exploreze și să se pronunțe asupra articolelor bine documentate.
Echipa DESCOPERĂ.ro este coordonată de Adrian Artene – Director Editorial, Ioana Scholler – Redactor-șef, fiind completată de o echipă de redactori și colaboratori dedicați, formată din Ștefan Trepăduș, Mihaela Horchidan, Mihaela Stoica, Mioara Enache și Roxana-Ioana Ancuța.
DESCOPERĂ.ro face parte din ARCMEDIA, cel mai complex si variat grup de publishing din România care reunește sub un singur brand multe dintre cele mai notorii și respectate publicații din piața românească. Astfel, în portofoliul ARCMEDIA se regăsesc publicații precum CANCAN, Ciao, ProSport, Gândul, Promotor, „Ce se întâmplă, doctore?”, DESCOPERĂ.ro, go4it, go4games, Liga2, Râzi cu lacrimi și Apropo, la care s-au adăugat ulterior agenția de știri Mediafax și agenția Mediafax Foto, în ianuarie 2025, și G4Media, G4Food, TechRider, Economedia si Pets&Cats.
Monday’s CCR meeting has ended. It has been postponed again. The next meeting has been set for January 16.
Only 5 of the 9 judges were present in the courtroom.
The legislative act concerns major changes to magistrates’ special pensions.
The referral was sent to the CCR after Prime Minister Ilie Bolojan took responsibility in Parliament for the second version of the bill. The High Court judges unanimously decided to challenge the legislative act, arguing that the new regulations affect the independence of the judiciary and effectively lead to the abolition of service pensions for magistrates. The decision was adopted with the votes of all 102 judges present.
First version, rejectedThe first version of the law on magistrates’ pensions was rejected by the Constitutional Court on October 20, on the grounds that it lacked the approval of the Superior Council of Magistracy.
The reform bill currently under review by the Constitutional Court provides for a change in the way pensions are calculated, with pensions representing 55% of the average gross remuneration received in the last five years of service, with a ceiling of 70% of the last net remuneration. At the same time, it is proposed to increase the minimum length of service required for retirement from 25 to 35 years, as well as to raise the retirement age to 65.
The new rules would be implemented in stagesThe transition period is set at 15 years, starting on January 1, 2026, during which time the retirement age will gradually increase by one year. According to the draft, in 2042, magistrates would be able to retire at the age of 65.
The Constitutional Court began debating the law on Sunday, but the ruling was postponed.
At one point, the debates were temporarily suspended, and later the session could not continue due to a lack of quorum after judges proposed by the PSD left the room.
Decizia privind oprirea livrării scrisorilor în Danemarca vine pe fondul unor pierderi financiare semnificative. PostNord Danemarca a raportat un deficit operațional de 428 de milioane de coroane daneze, echivalentul a aproximativ 57 de milioane de euro, în anul precedent. Conducerea companiei susține că măsura este una pragmatică, în condițiile în care volumul scrisorilor fizice a scăzut cu peste 90% din anul 2000 până în prezent, scrie Politico.
„Danemarca este una dintre cele mai digitalizate țări din lume, iar majoritatea cetățenilor nu mai folosesc corespondența clasică”, a declarat Andreas Brethvad, director de relații publice și comunicare al PostNord.
Livrarea scrisorilor în Danemarca va fi preluată de o companie privatăDeși PostNord se retrage din acest segment, legislația daneză garantează dreptul cetățenilor de a trimite și primi scrisori fizice. Astfel, livrarea scrisorilor în Danemarca va fi preluată de compania privată Dao, începând cu luna ianuarie. Danezii vor putea depune scrisorile în magazinele Dao și vor utiliza timbrele acestei companii.
Dao a anunțat că va primi subvenții guvernamentale de 110 milioane de coroane și că intenționează să își extindă capacitatea de procesare la până la 80 de milioane de scrisori anual. Reprezentanții companiei afirmă că există semnale privind o revenire a corespondenței fizice, mai ales în rândul tinerilor.
Impactul social al decizieiÎncetarea serviciului va duce la desființarea a aproximativ 1.500 de locuri de muncă și la eliminarea celor 1.500 de cutii poștale roșii emblematice. O parte dintre acestea au fost deja vândute la licitație, iar fondurile obținute au fost donate organizațiilor caritabile. Restul vor fi reutilizate în proiecte comunitare, după modelul altor țări europene.
Livrarea scrisorilor în Danemarca, parte a unui trend europeanDanemarca nu este un caz izolat. În mai multe state europene, inclusiv Germania și Polonia, autoritățile poștale reduc serviciile tradiționale și numărul de angajați, în încercarea de a se adapta noilor realități digitale și economice.
Potrivit ministrului Cseke Attila, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va continua anul viitor prioritizarea investițiilor finanțate prin PNRR. Termenul-limită de implementare a programului expiră în 2026.
Creșe noi, prioritate în 2026Totodată, programul guvernamental de construire de creșe „Sfânta Ana” va rămâne o prioritate, a transmis instituția. „Prin acest program, sprijinim copiii și familiile tinere și oferim o soluție pentru una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă România și întreg continentul european: natalitatea în scădere”, a precizat oficialul.
În continuarea măsurilor de transparență adoptate în 2025 în relația cu autoritățile locale și sectorul construcțiilor, Cseke Attila spune că, în 2026, ministerul va pune accent pe predictibilitate. „Toate măsurile întreprinse în 2025 au stimulat investițiile și au oferit un sentiment de siguranță antreprenorilor, angajaților din construcții și familiilor acestora”.
PNRR: absorbție de patru ori mai mareMinisterul Dezvoltării a transmis că, în anul care se încheie, au fost eliberate gratuit aproape un milion de extrase de carte funciară. Măsura a însemnat economii de aproximativ 20 de milioane de lei pentru proprietari. „Statul lucrează pentru cetățeni, nu cetățenii pentru stat. Vom continua cu măsuri similare și în 2026”, a declarat ministrul.
În privința fondurilor europene, rata de absorbție a PNRR a crescut de la 15% la 66%. Până la finalul anului 2026, absorția fondurilor ar putea ajunge la 100%, potrivit ministrului.
Investiții plătite la ziCseke Attila a explicat că execuția bugetară a investițiilor este mai mare decât în 2024, în pofida dificultăților financiare ale României. De asemenea, ministrul a precizat că datoriile de 6,7 miliarde de lei preluate la începutul mandatului au fost achitate. „Vom achita toate facturile, inclusiv cele depuse în această lună, dacă nu sunt necesare completări sau clarificări punctuale. La finalul anului nu vom avea facturi neplătite pe niciun program de finanțare guvernamental”.
Tot în 2025, ministerul a finanțat investiții în infrastructura aeroportuară, sprijinind aeroporturile din Satu Mare, Baia Mare, Craiova și Târgu Mureș cu aproape 500 de milioane de lei.
Fiul fostului internațional Ionel Ganea, George Dănuț Ganea, susține că deciziile luate în cazul său la Újpest FC, formație din prima ligă a Ungariei, nu au fost exclusiv de ordin profesional. Fotbalistul român, în vârstă de 26 de ani, care și-a reziliat recent contractul cu formația din Budapesta, spune că, în ciuda faptului că a fost mereu disponibil, nu a primit niciodată o șansă reală de a se impune.
„Am făcut tot ce a ținut de mine. Am arătat mereu că sunt disponibil, dar, din păcate, nu a fost vorba doar de lucruri profesionale. Simt că au existat și alți factori”, a declarat atacantul, potrivit publicației Csakfoci.hu.
Ganea, un an pierdut din cauza accidentăriiDănuț Ganea a evoluat timp de două sezoane și jumătate la Újpest. În această perioadă a bifat 37 de apariții oficiale și patru pase decisive pentru echipa violet-albă. În primăvara anului 2024, cariera sa a fost serios afectată de o accidentare gravă – o ruptură de ligamente la genunchiul drept – care l-a ținut departe de teren aproape un an.
„Când m-am accidentat la genunchi, am plătit eu operația, mai mult decât clubul. Asta a fost înțelegerea, pentru că nu am vrut să mă operez în Ungaria. Ei nu au fost de acord să acopere integral costurile operației din Italia”, a explicat Ganea.
Revenire întârziată pe terenIntervenția chirurgicală a avut loc în Italia, iar fotbalistul spune că, deși medicii i-ar fi permis revenirea după șase luni, a reușit să joace din nou abia în luna a 11-a.
Referindu-se la perioada de recuperare, Ganea a precizat că, potrivit doctorului Pier Paolo Mariani, chirurgul ortoped italian care l-a operat, ar fi putut reveni pe teren mult mai devreme. „Doctorul Mariani mi-ar fi dat acordul să revin după șase luni. Eu am jucat din nou abia după aproape un an, deși eram deja 100% refăcut”.
„Nu îl plac pentru că e român”În cei aproape trei ani la Újpest, fotbalistul spune că a lucrat cu cinci antrenori diferiți, iar situația sa a fost similară cu fiecare dintre ei. „Cu toți s-a întâmplat același lucru. La final, nu cred că a fost vina mea. Nu am primit niciodată cu adevărat o șansă. A existat accidentarea, dar nici atunci nu am primit o oportunitate reală”.
Ionel Ganea a susținut că fiul său nu a fost privit cu ochi buni la Újpest din cauza naționalității, relatează presa maghiară. „Nu îl plac cu adevărat pentru că este român. Am auzit asta de la oameni cu care încă țin legătura în Ungaria. Îi este greu să primească o șansă doar pentru că este român”. „Au o filozofie pe care am întâlnit-o foarte rar în cariera mea”, a completat fostul internațional român.
Dor de fotbal acasăAtacantul român vrea să revină cât mai repede pe teren. Ganea este în căutarea unui club care să îi ofere șanse reale de a juca. „Vreau să joc, îmi doresc foarte mult să joc din nou fotbal. Nu am mai fost pe teren de mult timp, iar ultimul an și jumătate a fost extrem de dificil pentru mine și pentru familia mea”. „Acasă e acasă. E un sentiment diferit să fii printre români. Dar, în situația mea, nu pot spune că am posibilitatea să aleg”, a menționat jucătorul.
Fotbalistul român a insistat că își dorește să fie evaluat strict ca jucător, fără a fi judecat prin prisma altor criterii. „Un club care să se uite doar la George Ganea, nu la tatăl meu. Dacă cineva îl vrea pe George Ganea, să-l ia pe George Ganea, nu pe Ionel Ganea”. „Este foarte greu pentru orice copil de fotbalist”, a spus atacantul pentru Digisport, mărturisind că s-a simțit mai liber de etichete și presiune în afara țării.
George Dănuț Ganea a fost format la Viitorul Constanța, clubul fondat de Gheorghe Hagi. Fost internațional român de tineret, el a bifat multiple selecții la naționalele U21 și U23 ale României. Atacantul a evoluat ulterior la Viitorul (Farul Constanța), UTA Arad și Universitatea Cluj. În vara anului 2023, a semnat cu Újpest, club din primul eșalon al Ungariei.
BNR arată că masa monetară în sens larg a înregistrat la sfârșitul lunii noiembrie 2025 un sold de 768.605,1 milioane lei. Aceasta a crescut cu 1,4 la sută față de luna octombrie 2025, iar în raport cu noiembrie 2024 s-a majorat cu 6,6 la sută.
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna noiembrie 2025
cu 0,3 la sută față de octombrie 2025, până la nivelul de 446.769,3 milioane lei. Creditul în lei, cu o pondere de 68,7 la sută în volumul total al creditului neguvernamental, s-a diminuat cu 0,1%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,3 la sută în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 1,2%.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 6,8 la sută, pe seama majorării cu 4,6 la sută a componentei în lei și cu 12,2 la sută a componentei în valută exprimată în lei.
Soldul creditului guvernamental acordat de instituțiile de credit a înregistrat o creștere în luna noiembrie 2025 de 1,4% față de luna octombrie 2025, până la 264.062,8 milioane lei. În raport cu noiembrie 2024, acesta s-a majorat cu 13,7 la sută.
Depozitele populației, în creștereDepozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna noiembrie 2025 cu 1,5 la sută față de luna anterioară, până la 649.111,0 milioane lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 5,6 la sută.
Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 68,1 la sută în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 1,7 la sută față de luna octombrie 2025, până la 441.863,9 milioane lei. Comparativ cu luna noiembrie 2024, acestea s-au majorat cu 1,4%.
Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au crescut cu 1,2 la sută față de luna anterioară, până la 257.420,4 milioane lei și cu 3,9 la sută față de aceeași perioadă a nului anterior.
Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) s-au majorat cu 2,3 la sută față de luna precedentă, iar față de luna noiembrie 2024, au înregistrat o reducere cu 1,9 la sută.
Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 31,9 la sută din volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 1,1 la sută față de luna octombrie 2025, ajungând până la nivelul de 207.247,1 milioane lei. Comparativ cu luna noiembrie 2024, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 16,0 la sută.
Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au crescut cu 0,2 la sută față de luna octombrie 2025, până la 140.877,2 milioane lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 15,7 la sută.
Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au crescut cu 3,1 la sută față de luna octombrie 2025, până la 66.369,9 milioane lei. Comparativ cu noiembrie 2024, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 16,8 la sută.
Mesajul transmis de Kremlin după discuțiile Trump–Zelenski a fost unul direct: Ucraina ar trebui să își retragă trupele din toate zonele din Donbas aflate încă sub controlul său. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a subliniat că această cerință este o condiție de bază pentru orice avans în negocieri. El a mai precizat că o noua convorbire telefonică între Vladimir Putin și Donald Trump ar putea avea loc „în viitorul apropiat”, arată cotidianul La Stampa.
Conform estimărilor oficiale ruse, Federația Rusă controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei . Aici se includ Crimeea, aproape 90% din Donbas, precum și porțiuni semnificative din regiunile Zaporojie și Herson. Se mai adaugă și câteva zone mai mici din estul și sudul țării.
Kievul solicită garanții de securitate pe termen mult mai lungPreședintele Volodimir Zelenski a declarat, după întâlnirea cu Donald Trump, că planul de pace aflat în discuție prevede garanții de securitate. Acestea sunt menționate de Statele Unite pentru o perioadă de 15 ani, cu posibilitate de prelungire. Totuși, autoritățile ucrainene consideră această durată insuficientă.
„Ne confruntăm cu un război care durează de aproape 15 ani. De aceea, dorim garanții pentru 30, 40 sau chiar 50 de ani”, a afirmat Zelenski, citat de presa ucraineană. Liderul de la Kiev a menționat că o asemenea decizie ar avea valoare istorică. Donald Trump s-a angajat să analizeze această solicitare esențială, a mai spus el.
Trump: „Suntem aproape de un acord”Donald Trump a spus, după întrevedere, că atât Vladimir Putin, cât și președintele ucrainean „își doresc un acord”. A declarat optimist că părțile sunt „aproape de o înțelegere”. Cu toate acestea, nu s-au înregistrat progrese clare în ceea ce privește statutul Donbasului sau o eventuală încetare a focului.
Surse diplomatice indică faptul că există diferențe majore de poziție nu doar între Kiev și Moscova, ci și între unii dintre aliații occidentali în privința etapelor următoare ale planului de pace.
Activitatea diplomatică rămâne intensă. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat o reuniune a susținătorilor Ucrainei la Paris, planificată pentru luna ianuarie. În paralel, Washingtonul și Moscova ar putea continua dialogul la nivel înalt, cu scopul de a găsi soluții pentru blocajul actual.
Deocamdată, pozițiile celor două părți rămân distanțate. Rusia condiționează orice progres de retragerea trupelor ucrainene din Donbas, iar Kievul solicită garanții de securitate pe termen îndelungat, menite să prevină reapariția unui conflict armat.
Potrivit instituției, așa-numita ordonanță „trenuleț” nu aduce nicio modificare dreptului prevăzut la art. 58 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, care reglementează acordarea alocației lunare de hrană pentru această categorie de copii. Beneficiul rămâne în vigoare și se aplică în continuare.
Confuzia a apărut în urma interpretării eronate a articolului XXXVIII din ordonanță, care prevede neaplicarea, în anul 2026, a art. 58 indice 2 din Legea 448/2006. Autoritățile subliniază că acest articol nu se referă la alocațiile de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, acestea fiind reglementate distinct prin art. 58 alin. (2), care nu a fost modificat.
„Prin ordonanța «trenuleț» nu este adusă nicio atingere acestui drept. Alocația lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA se acordă în continuare”, precizează ANPDPD.
Reprezentanții instituției afirmă că rămân deschiși pentru clarificarea oricăror îngrijorări generate de această confuzie, care a dus la răspândirea unei știri false.
„Respectăm rolul Curții Constituționale, dar România are nevoie de o decizie clară care să permită continuarea reformelor asumate. Reforma pensiilor înseamnă sfârșitul privilegiilor și un pas important spre echitate și normalitate, iar asta probabil deranjează. Nu putem permite jocuri politice, mai ales cu o miză atât de importantă”, a scris luni Mircea Abrudean pe rețelele de socializare.
El spune că blocajele au consecințe reale, că România riscă pierderea fondurilor PNRR și că PNL nu va ceda.
„Premierul Ilie Bolojan nu va ceda în fața presiunilor și nici Partidul Naţional Liberal nu o va face, indiferent dacă ele vin din zona politică sau instituțională”, a adăugat Abrudean.
Ședința Curții Constituționale privind legea pensiilor magistraților a fost din nou amânată, după ce plenul nu a reușit să atingă cvorumul necesar.
Incidentul a avut loc în weekend în Craiova. Jandarmii au fost sesizați prin apel la 112 de un bărbat care a spus că în încercarea de a scăpa de mai mulți câini care îl urmăreau a căzut într-un lac dintr-un parc.
El nu a mai reușit să iasă din apă, întrucât a rămas blocat în nămol și în crengile de pe fundul lacului.
Jandarmii care au intervenit au reușit să îl scoată pe bărbat din apă.
Acesta prezenta semne de hipotermie, motiv pentru care a fost transportat la Unitatea de Primiri Urgențe Craiova, unde a primit îngrijiri medicale.
Ședința de luni s-a încheiat fără decizie, deoarece doar cinci dintre cei nouă judecători au fost prezenți, împiedicând continuarea deliberărilor. Legea aflată în discuție vizează reformarea sistemului de pensii speciale pentru judecători și procurori, inclusiv creșterea vârstei de pensionare și plafonarea pensiilor, măsuri contestate de magistrați.
Reacția liderului AUR, George Simion, a fost dură. Acesta a acuzat CCR că funcționează într-un „stat capturat, putred și corupt” și a lansat apelul „HAI LIBERTATE!”, criticând modul în care instituțiile statului gestionează reforma pensiilor magistraților.
Simion a plasat amânarea deciziei CCR într-un context mai larg de nemulțumire față de funcționarea statului și independența instituțiilor publice.
Următoarea ședință a CCR este programată pentru 16 ianuarie 2026, când judecătorii vor relua deliberările asupra constituționalității legii pensiilor magistraților.
