Simptomele sunt evidente. Rata de creștere economică este redusă, nu mai asigură convergență. Investițiile reduse în cercetare-dezvoltare, tehnologie și capital uman fac imposibilă tranziția către o economie bazată pe inovare. Pierderea ”avantajului competitiv” al forței de muncă ieftine nu este compensată de investiții în capitalul uman, România se deprofesionalizează în multe domenii. Se perpetuează o dependență excesivă de sectoare tradiționale și de exporturi cu valoare adăugată redusă în condițiile unor importuri cu valoare adăugată ridicată.
Arhitectura instituțională a României este încă imatură, reactivă, fără algoritmi de avertizare timpurie eficienți. Dependența aproape exclusivă de intrările de capital străin ajută în unele sectoare dar îngreunează în altele. După 20 de ani în care s-a manifestat un proces de investire (intrările de capitaluri străine erau mai mari decât ieșirile), în ultimii 7 ani cel puțin are loc procesul de dezinvestire (ies capitaluri străine din România într-o măsură mai mare decât intră). Pe termen mediu, lipsa unui model românesc bazat pe Productivism va dezgoli toate vulnerabilitățile sistemului actual de funcționare a economiei și societății românești.
Plasa de siguranță socială este volatilă, au fost câțiva ani în care s-a consolidat și mulți ani în care arată precum o ”sită cu care vrei să cari apă”. 10% dintre cetățenii români cei mai bogați dețin 59% din averea netă a României, iar 50% dintre cetățenii români cei mai săraci dețin 4% din averea netă (vezi World Inequality Database, 2025). Cu toate că au existat creșteri consistente de venituri în ultimii ani, lipsa unui mecanism de impozitare progresivă a accentuat polarizarea. Polarizarea economică și socială accentuată conduce la tensiuni sociale și politice și mai pronunțate decât cele de până acum.
Tabloul prezent al economiei românești nu asigură premisele unei dezvoltări sustenabile viitoare. Nu avem motoarele pentru a ieși din stagnarea specifică “sindromului portughez” și a face tranziția către o economie bazate pe creștere endogenă, cu valoare adăugată mare – forță de muncă creativă, calificată și bine plătită, inovare și cercetare – dezvoltare.
Modelul economic promovat de doctrina neoliberală a ajuns la saturație de ani buni în România. Haosul provocat în economie prin credința exclusivă în virtuțile pieței libere a condus la o formă de capitalism primitiv, caracterizat de crize profunde, eliminarea a milioane de locuri de muncă, distrugerea clusterelor industriale de competitivitate, pierderea masivă de anvergură economică, polarizare continuă şi degradarea plasei de siguranţă socială.
Nu se mai poate continua utilizând modelul economic centrat pe dependența cvasitotală de intrările de capital străin, pe un model bazat prea puțin pe producție și prea mult pe importuri. România nu mai poate vinde și ultimele companii de stat profitabile, aflate în domeniile strategice. România nu mai poate continua să se îndatoreze accelerat din cauza unui sistem de tip paradis fiscal, cu o colectare redusă a unor taxe și impozite printre cele mai mici din UE și evaziune fiscală anuală cât bugetele agregate ale educației, sănătății și agriculturii. Toate acestea conduc la distrugerea totală a firavei suveranități economice – cea care a mai rămas.
Continuarea implementării acestui model va conduce la țintuirea României în periferie și accentuarea decalajelor față de țările din regiune – Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia și chiar Bulgaria. Concretizarea acțiunilor privind privatizarea educației și a sănătății precum și privatizarea unor companii strategice din economie ar transforma economia românească într-una complet dependentă de strategii și politici externe. Se va ajunge la situația în care viitoarele guverne – indiferent de culoarea politică – vor suferi de fenomenul tye hands “legării mâinilor autorităților decidente de politici publice”, fiind din ce în ce mai dificilă construirea unei viziuni de dezvoltare economică.
Am trecut în revistă 10 argumente pentru care modelul economic actual și-a terminat potențialul, ”sufocând” economia și societatea românească. Analizez factorii creșterii economice din funcția de producție Solow-Swan completată de funcția Lucas, care să includă motoare ale creșterii economice endogene. Concret, voi avea în vedere elementele calitative și cantitative ale factorilor de producție clasici muncă și capital dar și neofactorii cuprinși în Productivitatea totală a factorilor (progresul tehnologic, calitatea instituțiilor, a educației, inovarea si cercetarea, gradul de intermediere financiară, alocarea eficientă a resurselor, libertatea economică etc).
1. Imaturitatea instituționalăLipsește o viziune asupra modernizării instituționale, afectate fiind libertatea economică și motoarele ”distrugerii creatoare” teoretizate de Joseph Schumpeter. Deși România a implementat acquis-ul comunitar, arhitectura instituțională arată mai degrabă a ”formă fără fond”. Sistemul instituțional este încă lent, reactiv, cu proceduri și reglementări greoaie. Există suprareglementare acolo unde nu este nevoie și subreglementare unde ar trebui ca procesul să fie foarte strict. Rezolvarea unor probleme pe terme scurt (stilul pompieristic) consumă peste 90% din activitatea guvernamentală la nivel central și local. Inovația impusă de intrările de capital uman tânăr și pregătit este marginală. Cooperarea între instituții se face dificil și durează mult, efectele unor dezechilibre afectând deja atât economia cât și societatea. Sistemul anticipativ, preventiv, se regăsește doar pe alocuri în sistemul public. Unitățile de politici publice nu mai există. Deși au existat mici progrese, România a rămas imatură instituțional. Așa cum arată dinamica indicatorului eficacității guvernamentale, România se află mult sub scorul înregistrat în țările europene dezvoltate. De fapt, suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest indicator.
Sursa World Bank, 2025
2. Deprofesionalizarea României
Capitalul uman în degradare. Insule de excelență într-o mare de mediocritate în sistemul de învățământ românesc. Un statut al profesorilor încă lipsit de demnitate, motivare și de instrumentele asigurării unui proces educațional cu valoare adăugată. Birocrație care suprimă dezvoltarea, sistem de stimulare ineficient și egalitarist – factori care frânează creșterea performanței. Câțiva elevi și studenți merituoși – din ce în ce mai puțini – care sunt ”furați” de potențialul de dezvoltare din țările occidentale. O masă consistentă de elevi și studenți fără pasiune pentru carte și cunoaștere, ”acaparați” de rețele sociale pline de nonvalori ”populare” și manipulați de fake-news.
Indicele capitalului uman calculat de Banca Mondială arată o stare suboptimal în România. Un copil născut astăzi ar urma urma să atingă doar 58% din potențialul său productiv în condiții ideale de educație și sănătate. Este un nivel semnificativ sub media regiunii Europa și Asia Centrală (69%) și a țărilor cu venituri ridicate (71%). Aceasta indică deficiențe majore în educație, sănătate și dezvoltare timpurie comparativ cu standardele internaționale.
Sursă foto: Sursa World Bank, 2025
3. Cercetarea – dezvoltarea – inovarea, ultima pe lista de priorități, atât la nivel public cât și în majoritatea companiilor private
Ultimele date Eurostat arată că România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește procentul cheltuielilor (publice și private) cu cercetarea-dezvoltarea-inovarea în PIB (0,5% din PIB România, față de media UE 2,2% din PIB, Bulgaria 0,8%, Ungaria 1,4% iar Polonia 1,6% din PIB). Potrivit ultimului Raport al Băncii Mondiale Enterprise Surveys 2023, doar 7,6% dintre firmele din România cheltuiesc pentru cercetare-dezvoltare inovare (mult în urma mediei din Europa și Asia Centrală = 19,6%). Situația este și mai gravă în ceea ce privește procentul companiilor din România care au introdus o inovație de proces (2%, semnificativ în urma mediei din Europa și Asia Centrală = 19,1%). România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI) 2022. Are cele mai mici scoruri la toate cele patru componente: Capital uman (educație digitală), Conectivitate, Integrarea tehnologiilor digitale în afaceri și Serviciile publice digitale. România are un decalaj semnificativ față de media UE. România se îndepărtează de țările aflate pe frontiera tehnologică, aceasta indicând șanse reduse pentru tranziția către o economie bazată pe inovare.
Susă foto: Eurostat, 2024
Sursa Comisia Europeană, 2024
4. Raritatea, sărăcia și slaba calificare a forței de muncă
Raritatea forței de muncă specializate. Eșecul reformelor privind ucenicia și parțial, a învățământului dual. Discrepanța dintre nevoia de forță de muncă specifică din anumite domenii și oferta de forță de muncă existentă. Lipsa programelor de formare continuă. In timp ce există deficit de forță de muncă acut în anumite sectoare economice, conform datelor Eurostat pentru anul 2024, România a avut a treia cea mai mică rată de ocupare dintre țările UE, cu 69,5% (față de media UE de 75,8%). Unul din patru tineri din România este șomer. Ponderea lucrătorilor care au venituri ce se află sub pragul stabilit pentru riscul de sărăcie în total lucrători (in work at-risk-of-poverty -rate) este de 10,9% in Romania, media UE este de 8%. Suntem pe locul 4 în UE, în baza clasamentului făcut de Eurostat cu date din anul 2024.
Sursa: Eurostat, 2025
Sursa: Eurostat, 2025
Modelul economic românesc este încă focusat pe sectoare cu valoare adăugată mică, bazat pe avantajul forței de muncă ieftine. “90% din valoarea adăugată este produsă în sectoarele cu valoare adăugată medie și scăzută, fiind exploatat avantajul comparativ al forței de muncă relativ ieftină și astfel avem o delocalizare a activităților de producție intensive în factorul muncă dinspre statele dezvoltate din Vest spre Estul Europei.“ (Stefan G., Aspecte structurale ale economiei românești, lucrare prezentată în cadrul Consiliului de Programare Economică, www.cnp.ro, 2019). Modelul economic românesc este mai puțin bazat pe producție și mai mult pe importuri. Datele Băncii Mondiale (Enterprises Surveys, World Bank, 2023) arată că România avea printre cele mai mici ponderi ale firmelor cu capital străin care apelau la inputuri din economia internă – în jur de 31,2% – mult sub Polonia (53,2%) și Bulgaria, unde ponderea inputurilor provenite din economia internă era de 50,6%. De asemenea, inadecvarea structurală se observă chiar și în rândul companiilor domestice, care apelau în proporție de 64,1% la inputuri din România (peste 70% în Bulgaria și Polonia).
5. Un model economic bazat pe inegalități nu poate funcționa sustenabilConform ultimelor date Eurostat: 33,8% dintre copiii din România (1,3 milioane de copii) trăiesc sub pragul de sărăcie și excluziune socială (locul 3 în UE, media UE27=24,2%); 5,3 milioane români au risc de sărăcie şi excluziune socială; 3,3 milioane români trăiesc în deprivare materială severă. În anul 2024, totalul veniturilor unei cincimi din populaţia ţării (cu veniturile cele mai mari) (raportul S80/S20) era de 4,6 ori mai mare decât totalul veniturilor celor 20% de persoane cele mai sărace (cu veniturile cele mai mici). Indicele Gini – ce măsoară distribuţia inegalităţii veniturilor a fost estimat, în anul 2024, la 28%, aproape de media UE. Conform INS, veniturile băneşti ce revin pe o persoană din cele 10% cele mai bogate gospodării (înregistrate statistic, oficial) sunt de 10,5 ori mai mari decât cele ce revin pe o persoană din cele 10% cele mai sărace gospodării din România. Tot în anul 2023, lipsa resurselor financiare a determinat o mare parte a gospodăriilor să nu poată plăti la timp pentru consumul utilităţilor. Astfel, 39,3% din totalul acestor gospodării, 39,9% din gospodăriile din mediul urban şi 38,8% din gospodăriile din mediul rural nu au posibilitatea plăţii la timp a serviciilor legate de întreţinerea locuinţei.
Vezi Galeria foto 2 Imagini var gallery_25297fd62e4fd20336ef81719f6f6423 = {"23573666":"https:\/\/media.mediafax.ro\/9e6Nxc109scXLzYh_-bhq7H3Ylc=\/1200x1164\/smart\/filters:contrast(5):format(webp):quality(80)\/https:\/\/www.mediafax.ro\/\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/sursa-institutul-national-de-statistica-2025-2.jpeg","23573667":"https:\/\/media.mediafax.ro\/p4I3p6RYQesBY9hmVPDPu9k6Bx8=\/1200x1181\/smart\/filters:contrast(5):format(webp):quality(80)\/https:\/\/www.mediafax.ro\/\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/sursa-institutul-national-de-statistica-2025-1.jpeg"}; 6. Slaba capitalizare a firmelor românești și dependența ridicată de capitalul străinAstăzi, capitalul românesc este slab reprezentat. “Capitalul privat românesc deține 44% din cifra de afaceri din economie, capitalul străin 52% iar statul deține 4%” (supliment Ziarul Financiar – Capitalul Privat Românesc). Statul deține deja o pondere mică față de ceea ce ar fi necesar pentru a juca un rol decent în construirea unui model economic de dezvoltare. În România, Consiliul Fiscal definește 781 companii de stat. Acestea reprezintă 0,09% din numărul total de companii din România, aduc 9,7% din valoare adăugată brută totală din economie și angajează 5,9% din numărul total de salariați. Datele arată că sectorul public din România, reprezentat de companiile de stat, deținea sub o treime din totalul activității economice din sectoarele poștal și curierat, energie și gaz, apă, minerit, transport, industria chimică și agricultura.
7. Decapitalizarea economiei reale. Raritatea afacerilor de succesActivitatea de producție din numeroase sectoare economice nu se califică pentru a primi credite de investiții. Conform studiilor BNR (Raportul de stabilitate financiară, 2024), din cele 832.000 de companii active, 258.000 sunt cu capitaluri negative. O treime din firmele din economie sunt subcapitalizate. Capitaluri negative ale firmelor din România de 29 mld euro la 31 dec 2023 și datorii față de acționari de cca. 54 mld euro. Gradul de îndatorare (datorii pe capitaluri) este de 158% în Romania , Spania are 60%, Germania și Belgia (89%), Austria (93%), Portugalia (96%), Franța (97%). Polonia are un grad de îndatorare de 111%, 128% în Ungaria, 162% în Germania și 170% în Franța. În Raportul asupra stabilității financiare 2024, firmele bancabile din România sunt în număr de 22455 (2,7% din numărul companiilor), din care 11 700 au un grad de îndatorare mai mic de 100% (cu un potențial de îndatorare de 213 mld. lei). Din cele 22455, circa 19000 sunt firme având capital privat autohton, 2 600 sunt firme străine și 291 sunt companii de stat. Companiile de succes din România, identificate de Direcția de Stabilitate Financiară (BNR), caracterizate de creștere rapidă, de peste 20% pe an timp de cel puțin 3 ani și cu mai mult de 10 salariați (conform metodologiei OECD), sunt în număr de 2642 companii (0,3% din 832.000 companii pe total), 13% din ele fiind corporații, 10% firme de mărime medie și 4% firme mici.
8. Finanțarea economiei reale se face anevoios. Intermedierea financiară este cea mai scăzută din UEDezechilibrele din economia reală conduc la o slabă dezvoltare a sectorului financiar. Accesul la finanțarea bancară este extrem de scăzut. Creditul ca pondere în PIB era de 24% din PIB în 2024, în Ungaria 31%, Polonia 38%, Bulgaria 51% și Cehia 52. Germania are 80%, Franța 107%, Italia 66%, Spania 72% iar Țările de Jos 94%. Raportul de Stabilitate Financiară al BNR 2024 mai arată subdezvoltarea sectorului financiar, exprimată prin indicatorul active sector bancar în PIB. Astfel, România are 51% din PIB în T4 2024, Polonia și Bulgaria 93%, Ungaria 106%, Cehia 131%, Germania 220%, Italia 139%, Spania 270% iar Țările de Jos 253%. În plus, se menține dependența companiilor nefinanciare de împrumuturile de la nerezidenți – datoria externă a companiilor nefinanciare este ridicată (80% provenind de la companiile nerezidente membre ale grupului din care fac parte companiile din România).
Sursa BNR, Raportul de stabilitate financiară, 2024
9.Dependența încă ridicată de băncile cu capital străin
Deși evoluția din ultimul an arată o consolidare a băncilor cu capital românesc (majoritar de stat sau privat), în România anului 2024, băncile cu capital majoritar străin dețin o pondere semnificativă a activelor nete în total, de 62,4%. Cele cu capital majoritar privat românesc au 23,3%, iar cele cu capital majoritar de stat 14,3% din total active nete deținute de sistemul bancar. Profitabilitatea este puternic concentrată, băncile mari din Top 10 obțin 85% din profiturile totale.
Conform Institutului Bruegel, la sfârșitul anului 2015 sectorul public (inclusiv ca efect al naționalizării unor bănci private) din zona euro deținea 16% din activele băncilor cu importanță sistemică. În totalul activelor deținute la nivel național de către băncile sistemice, băncile controlate de către stat reprezintă 80% în Slovenia, 68% în Portugalia, 57% în Luxemburg, 54% în Belgia, 50% în Irlanda, 32% în Olanda, 31% în Germania, 21% în Finlanda și 0% în Grecia. În Ungaria, cota medie de piață (2006-2016) a băncilor controlate de către stat a fost de 15,9%, iar în Polonia de 21%, conform FMI (2019).
Privind în viitor, apar multe întrebări și dileme. Cum se poziționează România în lumea de mâine, având în vedere perioada de ciocnire a două cicluri lungi Kondratieff și lupta marilor puteri pentru supremația tehnologică, economică și militară ? Are România o viziune, are nevoie de o nouă Strategie de tip Snagov 2.0 ? Care trebuie să fie rolul statului român în sectoarele strategice ale economiei? Care ar trebui să fie rolul capitalului privat autohton? Cât este prea mult în ceea ce privește procesele de liberalizare și privatizare? Cum se poate construi o strategie națională și dacă se pot consensualiza interesele capitalului străin cu cele ale capitalului autohton și cu o strategie economică guvernamentală?
Este eficient să vinzi activele cele mai de preț ale României și dacă da, avantajul unor venituri mici pe termen scurt este mai mare decât pierderea unui flux de venituri viitoare permanente la bugetul de stat? Cum stimulăm economia, capitalul uman, dezvoltarea instituțională și financiară precum și creșterea intensității tehnologice ? Cum putem crea campioni regionali și europeni? Care este rolul jucat de România în arhitectura geopolitică europeană și globală?
Articolul Lecția de macroeconomie: Zece argumente despre ”sufocarea” modelului economic românesc actual apare prima dată în Mediafax.
Pe 27 iunie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat un decret care stabilește coordonarea sancțiunilor împotriva Rusiei cu cele impuse de Uniunea Europeană și Grupul celor Șapte, G7, conform unui anunț publicat pe pagina Administrației Prezidențiale.
Cu o zi mai devreme, liderii statelor din Uniune au fost de acord să extindă sancțiunile deja aplicate Rusiei pentru războiul declanșat împotriva Ucrainei, transmite Kyiv Independent. Totuși, noul pachet de sancțiuni, cel cu numărul 18, nu a fost aprobat, din cauza unui veto exprimat de Slovacia. Acesta ar fi vizat în special domeniile energetic și bancar ale Rusiei.
Decretul semnat de Volodimir Zelenski pune în aplicare o decizie a Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei (NSDC), care cere sincronizarea sancțiunilor ucrainene cu cele introduse de partenerii din Uniune și G7.
Potrivit documentului, măsurile restrictive adoptate de țările partenere trebuie prezentate Consiliului NSDC pentru aprobare în termen de cel mult 15 zile de la data intrării lor în vigoare.
Guvernul, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Banca Națională trebuie să asigure implementarea sancțiunilor aprobate de partenerii internaționali.
Articolul Zelenski adoptă un decret pentru alinierea sancțiunilor contra Rusiei cu cele ale UE și G7 apare prima dată în Mediafax.
Cercetătorii au aflat că mitocondriile pot simți un compus numit lactat, pe care bacteriile îl eliberează când produc energie. Acest lactat e ca un semnal de alarmă care le spune celulelor că sunt atacate de bacterii, anunță Science Alert.
Când mitocondriile detectează lactatul, declanșează un mecanism prin care celulele albe din sânge numite neutrofile creează „capcane” – structuri lipicioase făcute din ADN și proteine care prind bacteriile și le distrug.
„Acest lucru evidențiază un dialog complex între metabolismul bacteriilor și mecanismul energetic al celulei gazdă”, explică cercetătorul Andrew Monteith.
Ceea ce îi surprinde pe oamenii de știință este că mitocondriile reușesc să detecteze bacteriile chiar dacă acestea sunt închise într-un compartiment separat din celulă. Cumva, „senzorii” mitocondriali captează semnalele din aceste spații izolate.
Când cercetătorii au blocat capacitatea mitocondriilor de a detecta lactatul, celulele nu au mai putut produce capcane eficient. Asta înseamnă că bacteriile aveau mai multe șanse să scape și să se înmulțească.
Descoperirea explică de ce pacienții cu lupus – o boală autoimună – au infecții frecvente. La acești pacienți, mitocondriile din neutrofile nu detectează corect lactatul bacterian, așa că nu produc suficiente capcane pentru bacterii.
Descoperirea deschide drumul către noi tratamente. Medicamentele care îmbunătățesc detectarea mitocondrială ar putea ajuta persoanele cu sistem imunitar slăbit. La fel, în cazul bolilor în care aceste capcane celulare fac mai mult rău decât bine – cum e COVID-19 sever – s-ar putea limita această reacție.
Studiul face parte dintr-un domeniu nou numit imunometabolism, care studiază cum metabolismul și sistemul imunitar lucrează împreună. Mitocondriile nu sunt doar „centralele energetice” ale celulei, ci și turnurile de veghe care detectează cele mai slabe semnale ale bacteriilor invadatoare.
Articolul Studiu: Mitocondriile celulelor ajută sistemul imunitar să identifice bacteriile apare prima dată în Mediafax.
„Probabil că online dating a fost cel care a schimbat cel mai mult lucrurile în căutarea sufletului-pereche. Aduceți-vă aminte că între 2005 și 2012, o treime dintre cuplurile care s-au căsătorit în SUA s-au cunoscut pe internet. (…) Online dating, cu numărul uriaș de potențiali parteneri, poate să facă să pară o opțiune mai bună să stai în pijamale și să navighezi printre profiluri (…)”, scria comedianul american de stand-up Aziz Ansari în 2015, în cartea sa, „Dragostea modernă”.
În ultimii 10 ani, piața aplicațiilor de dating a recalibrat modul în care omul modern se raportează la viața sa sentimentală. Dragostea este acum parte a economiei digitale, iar aplicațiile de dating nu mai sunt despre inimi, ci despre algoritmi, inteligență artificială și profit.
Dragostea este o industrie de miliarde de dolariCu peste 370 de milioane de utilizatori activi la nivel global și cu profituri ce depășesc 5 miliarde de dolari anual, dragostea e o monedă de business între competitori acerbi – giganți tehnologici care nu se bat inimi, ci pe carduri.
Tinder, Bumble, Hinge, Badoo, OkCupid sau Happn sunt mai mult decât simple aplicații de dating. Ele construiesc adevărate ecosisteme sociale, dictează norme de comportament, dictează compatibilități.
Economie sau conexiune? Câteva cifreCine pierde și cine câștigă de aici?
Câștigă Match Group – gigantul care are în componență Tinder, Hinge și OkCupid – 3.2 mld de dolari numai anul trecut, cu un cash flow operațional de aproximativ 800 de milioane de dolari.
Tinder are 60 – 75 de milioane de utilizatori activi lunar și 9 – 10 milioane de abonați plătitori. În 2024, doar Tinder i-a adus companiei-mamă 1.94 mld de dolari, contribuind cu o creștere de 57% din veniturile totale ale grupului Match.
Hinge are 23 de milioane de utilizatori, din care 1.4 milioane sunt plătitori. Hinge a contribuit la Match Group cu 124 de milioane de dolari în 2024. De altfel, Hinge a explodat în profit, de la 8 milioane de dolari în 2018 la 284 de milioane în 2022.
Bumble e în declin, dar nu se predăCâștigă Bumble și Badoo – 1 miliard de dolari, chiar dacă în declin de la începutul anului 2025, companie care a și dat afară 40% din angajați și care și-a declarat intenția de a investi în Inteligența Artificială.
Bumble, spre exemplu, are 4 milioane de utilizatori plătitori, iar în 2025 a raportat 244 – 249 de milioane de dolari în veniturile trimestriale, adică o scădere de 8% în venituri. Bumble se concentrează acum pe eficientizarea costurilor prin concedieri masive (30% din personal a fost dat afară) și investiție în AI.
Badoo – 460 de milioane de utilizatori înregistrați și un venit trimestrial de 65 de milioane de dolari în 2024.
Și mai câștigă și Grindr, care are 1.1 milioane de abonați plătitori și venituri de 341.7 milioane de dolari raportați în SUA plus 41.3 milioane raportați în Marea Britanie.
Asta doar ca să-i amintim pe cei mai mari jucători din piață!
Aplicațiile de dating învață în permanență să capitalizeze nevoia profund umană de conexiune. Cu o rată medie de conversie de 5-10% din utilizatori în abonați plătitori, miza lor este dublă: creșterea bazei de utilizatori și creșterea timpului petrecut în aplicație.
Planurile premium, boost-urile, opțiunile de vizibilitate și mesajele prioritare monetizează dorința de apropiere în venituri recurente.
Paradox sau realitate cinică?Notăm aici un paradox sau poate doar o cinică realitate: ele nu intenționează să-și „elibereze” utilizatorul livrându-i o relație, ci să-l mențină prin promisiuni ce întrețin o iluzie.
De altfel, mulți utilizatori raportează frustrare, burnout și lipsa conexiunii autentice. Ei spun asta după ce au migrat ani de zile între aplicații și după experiențe eșuate, traduse prin dezabonări sau pauze lungi.
Asta se vede în profiturile Tinder, de pildă, care deși semnificative, sunt constante, nu mai cresc.
Piețele mature (Europa și SUA) sunt saturate, iar aplicațiile au înțeles asta, așa că se îndreaptă acum către nișe noi: LGBTQ+, religioase, culturale.
Viitorul lor depinde de inovație, personalizare și încredere.
În fond, la sfârșitul anului financiar, trebuie să iasă pe plus!
Articolul Swipe, profit, repeat! Cum au devenit aplicațiile de dating o industrie de miliarde apare prima dată în Mediafax.
Meteorologii au emis o avertizare de ultimă oră pentru județul Neamț, unde între orele 15:40 și 16:30 se vor înregistra fenomene meteorologice extreme.
Sunt vizate localitățile Piatra-Neamț, Bicaz, Bodești, Pângărați, Crăcăoani, Bălțătești, Gârcina, Hangu, Tarcău, Alexandru cel Bun, Ghindăoani, Negrești și Dobreni.
Locuitorii din zona respectivă trebuie să se pregătească pentru:
– grindină de mari dimensiuni – bucățile de gheață vor depăși 4 centimetri
– vânt puternic cu rafale de până la 90 de kilometri pe oră
– ploi torențiale care vor acumula între 30 și 40 de litri pe metru pătrat
– descărcări electrice frecvente.
Articolul Cod roșu de vreme severă în Neamț: grindină de 4 cm și vânt de 90 km/h apare prima dată în Mediafax.
Manifestațiile au avut loc vineri în mai multe orașe, inclusiv Sofia, Varna, Blagoevgrad și Vratsa.
În Sofia, medicii s-au adunat în fața Ministerului Sănătății, cerând ca salariile să fie corelate cu nivelul cerințelor profesionale, insistând că salariul brut de bază pentru tinerii medici și medicii specialiști ar trebui să fie de cel puțin 3,5 ori mai mare decât salariul minim pe economie. „E timpul să avem condiții de muncă decente și să fim remunerați corect pentru munca noastră. Suntem esențiali pentru sănătatea populației și merităm o recompensă pe măsură”, a declarat un tânăr medic, citat de Sofia News Agency.
La Varna, protestele au avut loc în Grădina Mării, unde medicii și asistenții medicali au cerut schimbări urgente în sistemul de sănătate. „Este o luptă pentru viitorul nostru și al sistemului de sănătate din Bulgaria. Dacă nu se iau măsuri acum, vom asista la o criză fără precedent în domeniul medical”, a explicat un reprezentant al protestatarilor din Varna, citat de agenția bulgară.
Se cere reformarea din temelii a sistemului medicalÎn Blagoevgrad, Uniunea Specialiștilor Medicali Bulgari a organizat protestul separat, cu sprijinul Asociației Profesioniștilor din Sănătate, care reunește diverse categorii de lucrători din domeniul sănătății, inclusiv asistente medicale, moașe, asistenți de recuperare medicală, tehnicieni de laborator și alți specialiști. Aceștia au ieșit în stradă cu mesajul „Acum este momentul! Nu aștepta, nu mai este timp”, subliniind faptul că, în ciuda numeroaselor cereri anterioare, problemele lor nu au fost rezolvate: „Suntem la capătul răbdării. Este inacceptabil ca lucrurile să rămână neschimbate. Avem nevoie de acțiuni imediate”, a menționat liderul protestului din Blagoevgrad.
În Vratsa, la prânz, Asociația Profesioniștilor din Sănătate a organizat un protest concentrat pe condițiile de muncă precare cu care se confruntă întreaga categorie de lucrători din domeniul medical. Manifestanții au cerut o reformă profundă a sistemului de sănătate din Bulgaria, spunând că nu doar tinerii medici, ci și ceilalți profesioniști din sănătate sunt afectați de salariile mici și de condițiile de muncă dificile: „Lucrăm în condiții extrem de stresante și nu suntem recunoscuți pentru eforturile noastre. Este timpul pentru schimbare, pentru că fără o reformă reală, sistemul de sănătate se va prăbuși.”
Protestele vor continua, spun cadrele medicaleProtestele din întreaga țară exprimă nemulțumirile generalizate ale medicilor și altor profesioniști din domeniul sănătății față de condițiile de muncă și salariile lor. Bulgaria este cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, având un salariu mediu lunar echivalentul a 1.249 euro.
Manifestațiile au luat o dimensiune suplimentară în contextul tranziției Bulgariei la euro de la 1 ianuarie 2026, schimbarea nefiind bine primită de cetățenii bulgari, care cred că ar putea amplifica și mai mult inegalitățile existente. Protestatarii au declarat că vor continua demonstrațiile până când autoritățile vor răspunde cerințelor lor și vor implementa măsuri concrete pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate.
Articolul Proteste în Bulgaria: Medicii cer salarii mai mari și condiții de muncă mai bune apare prima dată în Mediafax.
Compania de articole sportive a anunțat că va crește prețurile pentru consumatori din cauza acestor taxe, iar majorările vor intra în vigoare din toamnă, conform Sky News.
Pentru a reduce impactul tarifelor, Nike lucrează la o strategie de relocare a producției. Compania vrea să reducă cantitatea de încălțăminte fabricată în China și importată în SUA de la 16% în prezent la o cifră cu o singură cifră.
Producția din China va fi „realocată către alte țări din întreaga lume”, au explicat reprezentanții Nike investitorilor.
Tarifele lui Trump au afectat cel mai puternic China, intensificându-se după mai multe runde de represalii. Inițial, taxa a ajuns la 145%, dar după un acord între Washington și Beijing a fost redusă la 30% pentru produsele chinezești.
Avertizarea vine în contextul în care Nike a raportat cele mai slabe rezultate trimestriale din ultimii trei ani. Veniturile au fost de 11,1 miliarde de dolari – cele mai scăzute din trimestrul trei al anului 2022.
Compania se confruntă cu efectele unei strategii eșuate de vânzare directă către consumatori, iar analiștii de pe Wall Street o critică pentru dependența de produsele lifestyle și tendințele modei.
Elliott Hill, directorul executiv al Nike care s-a întors anul trecut din pensie, este optimist că cel mai rău din războaiele comerciale a trecut deja.
Articolul Tarifele lui Trump ne-ar putea costa 1 miliard de dolari pe an, avertizează Nike apare prima dată în Mediafax.
La Copenhaga, Soren Andersen, conducătorul Comandamentului Arctic Danez, a declarat joi pentru Reuters, că o eventuală preluare a Groenlandei de către Statele Unite „nici nu-mi trece prin minte”.
„Dorm perfect noaptea. Militar, colaborăm cu SUA cum am făcut întotdeauna”, a adăugat Andersen.
Fostul președinte Donald Trump a sugerat în mai multe rânduri că SUA ar putea și ar dori să ocupe Groenlanda – teritoriul semi autonom danez, esențial strategic, cu rol în sistemul american de avertizare balistică.
La o audiere în Congres, secretarul Apărării american, Pete Hegseth, nu a exclus posibilitatea unei astfel de achiziții printr-o potențială acțiune militară.
În ciuda lipsei de îngrijorări privind o preluare americană, Andersen avertizează că trebuie intensificate măsurile de descurajare față de Rusia, pentru a asigura securitatea regiunii Arctice.
„Dacă Rusia își schimbă comportamentul în jurul Groenlandei, trebuie să pot reacționa”, a spus el.
În acest sens, Danemarca a anunțat investiții de peste 2 miliarde de dolari pentru apărarea Arcticii.
Articolul ”Dorm foarte bine noaptea” spune Soren Andersen, general danez, întrebat despre planurile SUA pentru Groenlanda apare prima dată în Mediafax.
Rachael Hamilton, membră conservatoare în Parlamentul Scoțian, a povestit că pescărușii „agresivi” au atacat șapte copii într-o singură lună anul trecut în Eyemouth. O fetiță a fosr rănită.
Fostul lider conservator Douglas Ross a avertizat că oamenii riscă să-și piardă viața din cauza „problemei tot mai mari” creată de aceste păsări „deranjante”, notează Sky News.
Ross a explicat că alegătorii îi spun că sunt îngrijorați să iasă din casă de teamă să nu fie „bombardați” de pescăruși, în timp ce alții au dezvoltat probleme de sănătate mintală din cauza lipsei de somn provocate de zgomotul păsărilor.
„Oamenii zâmbesc ironic când aud că parlamentul scoțian discută problemele legate de pescăruși, dar este o problemă extrem de gravă”, a declarat Ross.
Hamilton a criticat lipsa de acțiune a guvernului scoțian, spunând că „nu se face absolut nimic” pentru a rezolva situația. Ea a afirmat că oamenii sunt „speriați, atacați și traumatizați” de comportamentul pescărușilor.
Agenția NatureScot, responsabilă cu acordarea licențelor pentru controlul păsărilor, a fost acuzată de conflict de interese, fiind în același timp responsabilă și de conservarea acestora. Reprezentanții săi le-au sugerat oamenilor să se protejeze cu umbrele sau să folosească câini ca mijloc de descurajare.
Jim Fairlie, ministrul agriculturii scoțiene, a recunoscut că problema este „extrem de gravă” și a îndemnat oamenii să nu mai hrănească păsările, considerând aceasta cauza principală a problemei.
Deși un summit pentru pescăruși era deja promis pentru nordul Scoției, politicienii cer acum o reuniune la nivel național pentru întreaga țară, pentru a găsi soluții eficiente înainte ca situația să escaladeze.
Articolul Scoția cere un summit de urgență pentru pescărușii agresivi: „Cineva ar putea muri” apare prima dată în Mediafax.
Pe 1 iulie, Veranda Mall găzduiește unul dintre cele mai așteptate evenimente ale verii – Summer Fashion Gala 2025, aflat la cea de-a noua ediție. Evenimentul are loc pe 1 iulie începe la ora 19:00 și prezintă ultimele colecții ale unora dintre cei mai cunoscuți designeri români, cât și branduri internaționale. Accesul în se face exclusiv pe bază de invitație, însă pasionații de fashion și artă sunt invitați să se bucure de show-ul din Amfiteatru de pe terasa mallului.
Sub tema „Voyage, Voyage”, ediția din acest an își propune să exploreze moda ca pe o călătorie a spiritului și a stilului, unde diversitatea culturală prinde viață prin culoare, formă și expresie artistică. Este o odă adusă libertății de a visa, de a descoperi și de a purta cu încredere cine suntem, oriunde am merge.
Citește comunicatul integral la adresa: https://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21053
Articolul Summer Fashion Gala 2025 apare prima dată în Mediafax.
Naționala antrenată de Stelian Burcea s-a impus în duelul de vineri după-amiază cu Norvegia, scor 43-5, într-un meci contând pentru grupa C.
Pentru „stejari” urmează confruntarea cu Turcia, programată vineri, de al ora 18:29, iar sâmbătă, de la ora 12:59, partida cu Letonia.
În prima etapă, care a avut loc la Makarska (Croația), România 7s a obținut medaliile de bronz. În urma celor două etape se va face un clasament general, primele două echipe urmând să promoveze în Championship Series (primul eșalon valoric) sezonul 2026, iar ultimele două echipe vor retrograda în Conference.
Lot România 7s masculin: Alexander Dinu (RC Orleans), Luca Mușat (Edinburgh), Marian Muntianu (CS Rapid), Răzvan Călin (CS Rapid), Alexandru Ionuț Sava (CSA Steaua), Robert Ionașcu (CS Dinamo), Ionel Melinte (Union Barbezieux Jonzac), Silviu Mircea (CS Rapid), Ștefan Nedelcu (CS Rapid), Teodor Ursu (CS Dinamo), Ionuț Donici (CSA Steaua), Alexandru Sava (CS Rapid), Dănuț Jipa (CS Petroșani). Staff: Stelian Burcea (antrenor principal), Florin Surugiu (antrenor secund), Silviu Andrei Tanase (preparator fizic), Sorin Stancu (kinetoterapeut).
Articolul Naționala masculină de rugby 7s a debutat cu victorie la a doua etapă a Europe Trophy Series apare prima dată în Mediafax.
Inflația a crescut ușor în Franța și Spania în luna iunie. În Franța, prețurile au urcat cu 0,8% față de anul trecut, iar în Spania cu 2,2%. Chiar dacă sunt în creștere, acestea nu-i îngrijorează pe oficialii Băncii Centrale Europene (BCE), care cred în continuare că ținta de inflație de 2% va fi atinsă și menținută până la finalul anului, potrivit Bloomberg.
În Franța, creșterea prețurilor a fost susținută în special de servicii, unde inflația a depășit 2%. Prețurile din industrie au scăzut, la fel și cele ale energiei, dar mai lent. Guvernatorul Băncii Franței, Francois Villeroy de Galhau, a declarat, la Paris, că inflația este „bine controlată”: „Inflația este foarte bine controlată în Franța, iar cifrele sunt în concordanță cu prognoza noastră actualizată de la începutul lunii iunie, lucru încurajator pentru banca centrală și o veste bună pentru cetățenii noștri.”
În Spania, inflația a fost influențată în cea mai mare măsură de creșterea prețurilor la combustibili și mai puțin de cele ale alimentelor și băuturilor nealcoolice.
Perioada de scădere a dobânzilor se apropie de finalDeși economia din zona euro rămâne fragilă, iar încrederea consumatorilor a scăzut în iunie, BCE a redus deja dobânzile de opt ori în ultimele 12 luni. Începând din iunie 2024, BCE a redus rata dobânzii de politică monetară de la 4% la 2%, pentru a sprijini economia zonei euro în fața riscurilor economice și comerciale.
Președinta băncii europene, Christine Lagarde, a sugerat, însă, că perioada de relaxare monetară se apropie de sfârșit, chiar dacă alți oficiali ai BCE nu exclud posibilitatea unor noi reduceri ale dobânzilor, în funcție de modul în care va evolua situația. Altfel spus, BCE poate decide noi reduceri ale dobânzilor dacă inflația rămâne sub control, dar economia încetinește sau se confruntă cu riscuri majore, pentru a stimula creșterea și a evita recesiunea.
Pe fondul reducerii cheltuielilor pentru alimente și bunurile de larg consum, consumul populației a crescut doar cu 0,2% în mai, față de 0,5% în aprilie, în Franța. Analiștii estimează că economia franceză va avea un ritm de creștere mai lent în 2025, după doi ani în care a depășit media zonei euro.
Articolul Creșterea prețurilor din Franța și Spania nu alarmează Banca Europeană apare prima dată în Mediafax.
Un jurnalist chinez de la postul de televiziune Phoenix TV a fost rănit joi într-un atac cu dronă lansat din Ucraina. Jurnalistul se afla în regiunea rusă Kursk, potrivit Le Figaro. Lu Yuguang a fost „rănit la cap” și a ajuns la spital.
Ministerul rus de Externe a declarat că jurnalistul se afla în orașul Korenevo, lângă granița cu Ucraina, în momentul atacului. Acesta a spus că a fost vorba despre un „atac deliberat”.
Drone attack by the Kiev army on a Chinese journalist from @PhoenixTV_News who was shooting a program on civilian life in the war-torn border region of Kursk.
Russian Foreign Ministry spokeswoman Maria Zakharova said the Ukrainian attack on the Chinese TV crew was a clear attempt… pic.twitter.com/AUEDihSu8k
— Laurent Michelon Officiel (@LH_86_) June 27, 2025
Ministerul chinez de Externe a declarat că Beijingul este „profund îngrijorat” în urma incidentului.
„Partea chineză face apel la toate părțile să se angajeze în favoarea unei rezoluții politice și să colaboreze pentru a reduce tensiunile”, a declarat purtătorul de cuvânt Guo Jiakun.
China susține că este neutră față în ceea ce privește războiul din Ucraina. Totuși, aliații ucrainenilor au acuzat de mai multe ori China că oferă Moscovei sprijin economic și diplomatic.
Articolul Un jurnalist chinez a fost rănit în timpul unui atac cu drone lansat de ucraineni apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan va susține o conferință de presă la finalul ședinței de guvern.
Executivul va analiza plafonarea sporului pentru condiții vătămătoare, inclusiv așa-numitul spor de antenă, la cel mult 300 de lei brut, ceea ce înseamnă aproximativ 172 de lei net, față de plafonul actual care poate ajunge până la 1.500 de lei.
Pe lângă această măsură, sunt propuse și alte reduceri de beneficii pentru angajații din sistemul public: numărul de zile de concediu suplimentar va scădea de la 10 la cel mult 3, iar criteriile de acordare a voucherelor de vacanță și tichetelor de masă vor deveni mai restrictive.
Începând cu luna viitoare, sunt așteptate și creșteri de TVA și alte taxe.
Guvernul discută, totodată, acordarea unui voucher de 50 de lei/lună pentru consumatorii vulnerabili, în contextul în care actuala schemă de sprijin la energie expiră la 1 iulie. Se are în vedere și prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la 30 septembrie.
Preşedintele Nicuşor Dan a spus că primele măsuri de austeritate pregătite de Guvern, „cumva grosiere”, au fost luate sub presiunea timpului, iar pe termen scurt unii dintre români vor fi mai afectaţi decât alţii.
BNS cere amânarea discutării OUG privind personalul plătit din fonduri publiceBNS a cerut Consiliului Economic și Social, amânarea discutării proiectului de OUG privind personalul plătit din fonduri publice. Sindicaliștii acuză nerespectarea prevederilor legale privind transparența decizională.
„Blocul Național Sindical a solicitat astăzi (vineri – n.r.), în cadrul ședinței Consiliului Economic și Social, amânarea discutării proiectului de Ordonanță de Urgență privind personalul plătit din fonduri publice, întrucât nu au fost respectate prevederile legale privind transparența decizională. Este inadmisibil ca un astfel de proiect de OUG să ne fie transmis ieri, 26 iunie, la ora 14:00, iar astăzi (vineri – n.r.), în mai puțin de 24 de ore, să ni se ceară să avem un punct de vedere pentru avizarea lui”, potrivit unui comunicat de presă.
De asemenea, Blocul Național Sindial a înștiințat deja Comisia Europeană despre iminența adoptarea a acestei OUG care riscă să comită abuzuri.
Articolul Primele măsuri de austeritate, discutate azi de Guvern. Sporul pentru condiţii vătămătoare va fi plafonat la 300 de lei apare prima dată în Mediafax.
Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București (DGJMB) a anunțat vineri că șase jandarmi au fost sancționați disciplinar în urma unei anchete interne, declanșate după ce trei persoane au reclamat comportamentul acestora în timpul aplicării procedurilor legale la evenimentul Bucharest PRIDE 2025.
Potrivit unui comunicat oficial, sancțiunile au fost aplicate în urma constatărilor comisiei de verificare, care a identificat abateri de la normele instituționale. Reprezentanții Jandarmeriei au precizat că aceste sancțiuni implică și pierderea unor drepturi financiare pentru o perioadă determinată.
„Reiterăm faptul că nu vom tolera niciodată vreo abatere de la normele şi principiile deontologice care guvernează funcționarea instituţiei noastre”, a transmis DGJMB.
Articolul Sancțiuni disciplinare pentru 6 jandarmi în urma incidentelor de la Bucharest Pride 2025 apare prima dată în Mediafax.
„Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit în această dimineață cu Asociația Română a Băncilor (ARB), reprezentată de președintele Bogdan Neacșu. Tot astăzi, premierul a discutat și cu Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), reprezentat de Mihaela Bîtu”, anunță Executivul.
Potrivit sursei citată, întâlnirile s-au desfășurat în contextul pregătirii unui pachet de măsuri pentru consolidarea fiscală și au vizat schimbul de opinii cu privire la situația economică actuală, stabilitatea financiară și perspectivele generale de dezvoltare.
„Aceste discuții fac parte dintr-o serie mai amplă de consultări cu instituții și organizații din diverse domenii, prin care Guvernul urmărește să construiască un set de măsuri fiscale eficiente în vederea reducerii deficitului bugetar”, se arată în finalul comunicatului.
Articolul Premierul Ilie Bolojan, întâlnire cu bancherii pe tema situației economice actuale apare prima dată în Mediafax.
„Prezenta ordonanță reglementează prorogarea unor termene, după cum urmează: prelungește termenul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023, cu modificările și completările ulterioare, cu o nouă perioadă de 3 luni, respectiv până la data de 30 septembrie 2025 inclusiv, cu efecte în combaterea creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, în vederea menținerii puterii de cumpărare a populației pentru produsele de bază”, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului.
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, o măsură luată în august 2023 pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor și care viza inițial 14 grupe de produse alimentare, a fost continuată în 2024, iar lista a fost extinsă.
Lista actuală a alimentelor vizate include:
pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300–500 grame, fără specialități;
lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT;
brânză telemea de vacă vrac;
iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;
făină albă de grâu tip “000”, până la 1 kg;
mălai până la 1 kg;
ouă de găină calibrul M;
ulei de floarea-soarelui până la 2 l;
carne proaspătă de pui;
carne proaspătă de porc;
legume proaspete vrac;
fructe proaspete vrac;
cartofi proaspeți albi vrac;
zahăr alb tos până la 1 kg;
smântână – 12% grăsime;
unt până la 250 grame;
magiun până la 350 grame.
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost introdusă pentru prima dată în iulie 2023, prin Ordonanța de Urgență nr. 67/2023, adoptată de Guvern. Măsura a stabilit un plafon de maximum 20% pentru procesatori și retaileri și de cel mult 5% pe întreg lanțul de distribuție. Inițial, reglementarea s-a aplicat pentru 14 categorii de produse alimentare de bază, iar nerespectarea acesteia putea atrage sancțiuni între 100.000 și 2 milioane de lei.
În luna octombrie 2023, Guvernul a prelungit măsura și a extins lista de produse vizate, prin Ordonanța de Urgență nr. 89/2023. Astfel, plafonarea a fost aplicată și altor produse precum orezul, cozonacul sau bulionul, numărul total de categorii alimentare vizate ajungând la 21.
În martie 2024, Parlamentul a aprobat această măsură prin Legea nr. 5/2024, care a consfințit menținerea plafonării până la 31 decembrie 2024. Ulterior, în decembrie 2024, Guvernul a decis să continue aplicarea plafonului prin OUG nr. 152/2024, extinzând termenul până la 30 iunie 2025 și păstrând aceleași limite – 20% pentru procesatori și retaileri și 5% pentru lanțul de distribuție.
Acest cadru legislativ constituie fundalul pentru noul proiect de Ordonanță publicat recent de Ministerul Agriculturii, care prevede o posibilă prelungire suplimentară a plafonării până la 30 septembrie 2025.
Articolul Prețurile la alimentele de bază ar putea rămâne neschimbate încă trei luni: OUG publicat de Ministerul Agriculturii apare prima dată în Mediafax.
Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și desfășurarea Summitului NATO în Olanda au generat perturbări semnificative în traficul aerian internațional în perioada 22–30 iunie, conform datelor companiei Vola.
Potrivit datelor furnizate de agenția de turism online, 22% dintre rezervările către destinații din regiunea Golfului, precum Dubai, Doha sau Abu Dhabi, au fost anulate.
Dubai este cel mai afectat nod aerian, cu 41% din totalul zborurilor anulate, urmat de celelalte mari destinații din zonă. Instabilitatea politică și măsurile de siguranță impuse de companiile aeriene au contribuit la deciziile pasagerilor de a renunța la planurile de călătorie.
Sezonul estival amplifică efectele oricărei crize, iar modificările de ultim moment afectează în lanț pasagerii, operatorii aerieni și infrastructura aeroportuară. Reconfigurarea rutelor duce la consum suplimentar de combustibil, întârzieri majore și costuri crescute pentru companiile aeriene, care trebuie să ofere compensații, cazare și rerutări.
În paralel, Summitul NATO și o grevă anunțată a personalului KLM au afectat și zborurile spre Amsterdam, 9% dintre acestea fiind întârziate sau anulate.
Articolul Turismul din Golf grav afectat de tensiunile din Orientul Mijlociu. În ultima săptămână s-au anulat 22% din rezervări apare prima dată în Mediafax.
Vineri, angajații din instituțiile guvernamentale au declanșat un protest spontan, nemulțumiți de plafonarea așa-numitului „spor de antenă” la 172 de lei brut.
Protestatarii cer ca mai întâi să fie demontate antenele de pe clădirea Guvernului, considerate motivul acordării acestui spor, și abia apoi să fie aplicată reducerea. Ei amenință că vor bloca activitatea Executivului dacă solicitările lor nu sunt luate în considerare.
Potrivit unei ordonanței discutate în ședința de Guvern, sporul pentru condiții vătămătoare, care include și sporul de antenă, ar urma să fie limitat la o valoare maximă de 300 de lei brut — adică aproximativ 172 de lei net, față de plafonul actual de până la 1.500 de lei.
Pe lângă această măsură, sunt propuse și alte reduceri de beneficii pentru angajații din sistemul public: numărul de zile de concediu suplimentar va scădea de la 10 la cel mult 3, iar criteriile de acordare a voucherelor de vacanță și tichetelor de masă vor deveni mai restrictive.
Începând cu luna viitoare, sunt așteptate și creșteri de TVA și alte taxe. De asemenea, expiră plafonarea la energie pentru o parte dintre consumatori, iar sprijinul de la stat se reduce de la aproximativ 70 la 50 de lei lunar, sub formă de tichet pentru plata facturilor.
Alin Stoica, reprezentant USR, a precizat că „se discută inclusiv tăieri de cheltuieli de la partide” și că nu toate sporurile pentru condiții de risc vor fi eliminate, ci doar cel legat de antene.
Articolul Protest spontan al angajaților din aparatul guvernamental față de tăierea sporurilor apare prima dată în Mediafax.
Incendiile forestiere violente care au devastat numeroase stațiuni de pe litoralul din sudul Atenei, sunt „ținute sub control” începând de vineri dimineață, au anunțat pompierii greci, potrivit Le Figaro.
Aproximativ „104 pompieri cu 37 de vehicule și un elicopter sunt încă în prima linie pentru a preveni reaprinderea incendiului”, a declarat un purtător de cuvânt al departamentului de pompieri. Incendiile au dus la evacuarea localnicilor.
Serviciul de Protecție Civilă a avertizat tot vineri asupra unor riscuri de incendiu „foarte mari” în Attica, regiunea din jurul Atenei, precum și în insulele din nordul Mării Egee, din cauza temperaturilor ridicate și a vântului puternic.
Un alt incendiu de pădure face ravagii pe insula Chios din nord-estul Mării Egee. Până acum a devastat peste 4.000 de hectare, conform Observatorului European Copernicus.
Grecia este deosebit de vulnerabilă la incendii în fiecare vară. Anul trecut, aproximativ 45.000 de hectare au fost distruse de flăcări.
Articolul Incendiul din sudul Atenei a fost oprit. Riscurile însă rămân „foarte mari” in toată zona Attica apare prima dată în Mediafax.
