MediaFax.ro

Unitatea sanitară funcționează într-un imobil format din demisol, parter și 3 etaje care are ca destinație hotel. Abia pe 29 iulie 2024, Primăria Constanța a autorizat executarea lucrărilor de schimbare a destinației din hotel în spital.

Echipa de control a stabilit că din 2009 până în 2025, spitalul a funcționat cu autorizație sanitară de funcționare de spital, deși destinația clădirii era de hotel, iar spațiile de spitalizare sunt de fapt camere de hotel, mult prea mici pentru scopul medical.

Compartimentul ATI prezintă nereguli majore. În structura aprobată de Ministerul Sănătății și în Autorizația Sanitară de Funcționare sunt prevăzute 3 paturi, însă la fața locului au fost identificate 4 paturi ATI, distribuite în 2 saloane a câte 2 paturi. Cele 2 saloane nu respectă suprafața netă minimă de 12 metri pătrați per pat.

Compartimentul ATI funcționează fără clasificare conform Ordinului 1500/2009. Anchetatorii nu au putut stabili din care categorie fac parte paturile, dacă sunt de terapie intermediară, îngrijire postoperatorie sau supraveghere postanestezică. Mai mult, nu există organizat un filtru pentru pacienți, personal, vizitatori și aprovizionare, așa cum prevede legislația.

Sala de operații nu respectă niciun normativ legal. Înălțimea este de doar 2,4 metri în loc de 3,2 metri. În sala de operații existau ferestre acoperite cu jaluzele, organizare care contravine normativelor în vigoare. Finisajele pereților nu sunt lavabile, ceea ce împiedică operațiunile de curățare și dezinfecție corespunzătoare. Temperatura și umiditatea nu sunt monitorizate.

Nu există filtru organizat pentru bolnavi și pentru personalul medical, care ar trebui să cuprindă vestiar și grup sanitar cu duș. Spitalul nu are echipamente pentru determinări de urgență, analize rapide care ar trebui folosite împreună cu serviciul ATI. Spațiile nu sunt organizate în flux, astfel nu se asigură circuite separate pentru instrumentarul și materialele nesterile de cele sterile.

La verificarea făcută pe 15 octombrie 2025, ora 12:00, inspectorii au găsit produse medicale cu termene de valabilitate depășite. În salonul ATI au fost descoperite mască balon sterilizată și balon Ruben sterilizat, ambele cu termen de expirare august 2024, deci expirate de peste un an.

Gelurile ecograf aveau termen de valabilitate depășit, iar unele recipiente prezentau urme vizibile de murdărie. La nivelul sălii de tratamente pediatrie, anchetatorii au găsit dezinfectant Aniosgel cu data expirării august 2025. La oficiul alimentar, un alt dezinfectant Aniosgel avea data expirării martie 2025.

Produsele biocide erau folosite în mod necorespunzător. Unitatea sanitară nu are avizele sau autorizațiile actualizate pentru toate produsele biocide. Există diferențe între documentele întocmite de unitatea sanitară, precum Protocolul de utilizare, și informațiile din actele administrative de plasare pe piață din punct de vedere al metodei de aplicare, concentrației de lucru și timpului de acțiune al produsului biocid.

Unul dintre produsele biocide verificate se folosește neconform atât din punct de vedere al avizului, cât și al procedurii operaționale de utilizare.

La Unitatea de Transfuzie Sanguină, produsele sanguine erau depozitate într-o combină frigorifică de tip casnic, nevalidată de Centrul de Transfuzie Sanguină.

Unitatea sanitară are încheiat contract de prestări servicii cu un furnizor extern de analize pentru probele de autocontrol. Însă, în urma verificărilor făcute la laborator, a reieșit că acesta nu are acreditare RENAR pentru prelucrarea tipului de probe menționate, respectiv probe recoltate de pe suprafețe, din aer și probe de sterilitate.

Într-o întâlnire de lucru desfășurată marți, între ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și conducerea BID, au fost analizate programele existente și prezentate noi mandate de intervenție pentru susținerea investițiilor strategice, se arată într-un comunicat al ministerului, remis miercuri.

„Am solicitat conducerii Băncii de Investiţii şi Dezvoltare să accelereze implementarea programelor, astfel încât produsele de garantare să fie active pe piaţă în cel mai scurt timp. Este esenţial ca finanţările să ajungă rapid şi eficient la beneficiarii finali — IMM-uri, autorităţi publice locale şi companii din subordinea acestora – pentru ca efectele pozitive să se resimtă în economie începând cu anul 2026. În paralel, trebuie să consolidăm disciplina fiscală şi credibilitatea României pe pieţele internaţionale, pentru a susţine stabilitatea macroeconomică şi a proteja ratingul investiţional”, a declarat ministrul Nazare.

Directorul general al BID, Dan Sandu, a precizat că banca va acționa cu prioritate pentru mobilizarea capitalului și sprijinirea proiectelor locale, asigurând implementarea rapidă a instrumentelor financiare și generarea de efecte reale în economie.

Produsele financiare active sau aflate în implementare sunt următoarele:

• IMM-uri: prin garanția de portofoliu, aproximativ 26.000 de companii vor putea accesa finanțări în următorii trei ani, valoarea totală estimată fiind de 12,6 miliarde lei, din care 8,8 miliarde lei reprezintă garanții gestionate de BID.
• Autorități locale și companii subordonate: garanții individuale cu buget de 2,2 miliarde lei pentru următorii trei ani.
• Creditare directă pentru entități publice, inclusiv asistență tehnică printr-o linie de finanțare de la Banca Europeană de Investiții.

BID gestionează și fonduri europene, cum ar fi Fondul de Participare Regională, cu alocare totală de peste 233 milioane euro, pentru sprijinirea investițiilor IMM-urilor din regiunile Nord-Est, Sud-Est și București-Ilfov, prin împrumuturi cu dobândă redusă și granturi de până la 40% din valoarea finanțării.

Potrivit comunicatului, mandatele în analiză sunt:

• Fondul de Modernizare: investiții în rețelele de distribuție a energiei și garanții pentru IMM-uri ce investesc în retehnologizare și eficiență energetică.
• Fondul Social pentru Climă: dedicat microîntreprinderilor vulnerabile și sociale.
• Fondul de Tranziție Justă: prin împrumuturi subvenționate cu capital rebate.

Implementarea programelor este planificată astfel încât BID să finalizeze selecția intermediariilor până la sfârșitul anului 2025, să lanseze tranzacțiile partenere între noiembrie-decembrie 2025 și începutul anului 2026 și să asigure monitorizarea și raportarea continuă către beneficiari și public.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare (Decretul Guvernamental 190/2008), restricțiile de trafic pentru camioanele de mare tonaj (peste 7,5T) cuprind întreaga perioadă menționată, în vederea asigurării corespunzătoare a circulației bunurilor, MCT a decis suspendarea acestei măsuri pe timpul nopții, sens în care restricțiile vor fi aplicate doar la 23.10.2025, în intervalul orar 6:00 – 22:00, ora locală.

Mai multe informații referitoare la restricția circulației camioanelor de mare tonaj pot fi consulate aici. 

Cetățenii aflați în Ungaria pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale misiunii diplomatice a României la Budapesta: ‪+36 13847689‬, Consulatului General al României la Szeged: ‪+36 62424431‬ și Consulatului General al României la Gyula: ‪+36 66464579‬, ‪+36 66477147‬, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

De asemenea, românii care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefoanele de permanență ale Ambasadei României în Ungaria ‪+36 305356912‬, Consulatului General al României la Szeged ‪+36 306777980‬ și Consulatului General al României la Gyula ‪+36 306357181‬.

MAE recomandă consultarea paginilor oficiale: http://budapesta.mae.ro, http://szeged.mae.ro, http://gyula.mae.ro, www.mae.ro.

Evenimentul are loc la Hotelul Marriott din București și reunește sute de specialiști din întreaga lume – ingineri de rețea, reprezentanți ai furnizorilor de servicii de internet, operatori de infrastructură, experți în politici de adresare IP și reprezentanți ai organizațiilor internaționale din domeniul tehnologiilor de Internet.

Conferința RIPE 91, organizată sub egida RIPE NCC (Réseaux IP Européens Network Coordination Centre), oferă participanților o platformă pentru schimbul de cunoștințe, prezentarea celor mai noi tehnologii și discutarea aspectelor tehnice și de reglementare privind funcționarea Internetului la nivel global.

Citeşte comunicatul integral AICI

Piața ucraineană a resimțit imediat efectele anunțului, înregistrând o corecție vizibilă pe principalele burse regionale. Indicele WIG-Ukraine al Bursei din Varșovia (WSE), care urmărește evoluția principalelor companii ucrainene listate pe piața poloneză, a pierdut 2,40%, coborând la 510,58 puncte, după o perioadă de creștere constantă.

Potrivit datelor WSE, citate de Interfax-Ukraine, declinul a urmat anunțului privind amânarea întâlnirilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin, respectiv Marco Rubio și Serghei Lavrov, decizie luată din cauza refuzului Rusiei de a opri ostilitățile.

Impactul s-a reflectat rapid în prețurile acțiunilor listate de companiile ucrainene. Astarta, cel mai mare producător de zahăr din țară, a scăzut cu 2,99%, Milkiland cu 4,33%, iar holdingurile agricole KSG Agro, Agroton și IMC au pierdut între 1,6% și 2,4%. În același timp, compania minieră Coal Energy, ale cărei exploatări au fost în mare parte oprite din cauza războiului, a înregistrat o pierdere de 4,48%. Doar grupul Kernel, liderul producției de ulei de floarea-soarelui, a reușit o ușoară creștere de 0,21%.

Pe Bursa din Londra, unde investitorii de retail au o influență mai mică, acțiunile producătorului de minereu de fier Ferrexpo au coborât cu 6,57%, în timp ce titlurile MHP, cel mai mare producător de carne de pasăre din Ucraina, au urcat cu 1,06%.

Și euroobligațiunile Ucrainei (titluri de datorie emise pe piețele internaționale) au pierdut între 1,25% și 2,14% la Bursa din Frankfurt. Când prețul euroobligațiunilor scade, înseamnă că investitorii au mai puțină încredere în capacitatea statului sau companiei de a-și plăti datoriile.
În cazul Ucrainei, scăderea lor reflectă temerile privind riscul de război și instabilitatea politică.

În schimb, garanțiile legate de PIB (instrumente prin care investitorii sunt recompensați dacă economia ucraineană depășește anumite niveluri de creștere) au rămas aproape neschimbate, semn că participanții la piață nu și-au modificat semnificativ așteptările privind evoluția economiei pe termen mediu, în ciuda tensiunilor geopolitice.

Evoluțiile confirmă sensibilitatea ridicată a piețelor ucrainene la orice semnal privind negocierile de pace. După victoria electorală din 2024 a lui Donald Trump – care promisese că va „rezolva războiul din Ucraina într-o zi” – indicele WIG-Ukraine urcase puternic, însă entuziasmul s-a estompat odată cu eșuarea speranțelor într-un acord rapid: „După optimismul privind un acord de pace, indicele WIG-Ukraine a scăzut din nou la 508 puncte”, se arată într-un raport al WSE.

Chiar dacă anunțul recent al unei posibile întâlniri Trump–Putin la Budapesta ridicase din nou cotațiile, impulsul s-a dovedit de scurtă durată: „Indicele, care urcase la 523 de puncte, a coborât la 510,58”, arătau datele de tranzacționare miercuri dimineață.

Apelul ministrului Sănătății a fost lansat miercuri în timpul unei conferințe de presă.

„Fac un apel către direcțiile de sănătate publică, nu mai avizați unități sanitare publice sau private dacă nu respectă normativul deoarece mor oameni”, a spus Alexandru Rogobete.

În cadrul conferinței, ministrul a prezentat măsurile luate în cazul unității medicale privare din Constanța unde o pacientă de 29 de ani a murit după ce a născut.

Ministrul Sănătății a mai spus că în ministerul pe care-l conduce a fost creat un grup de lucru pentru a realiza o platforma digitală. Aceasta va verifica modul în care direcțiile de sănătate publică avizează funcționarea unor unități medicale. Astfel, se încearcă schimbarea modului în care sunt acordate autorizațiile și avizele sanitare.

Conform AP, Egiptul și Uniunea Europeană organizează miercuri, la Bruxelles, primul lor summit, dedicat întăririi relațiilor economice și de securitate, precum și cooperării privind migrația și criza umanitară din Fâșia Gaza.

La reuniune participă președintele egiptean Abdel-Fattah el-Sissi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa.

Potrivit oficialilor europeni, urmează să fie anunțată creșterea asistenței economice pentru Egipt, precum și includerea acestuia în programul european Horizon Europe, un fond de 175 de miliarde de euro destinat cercetării și inovării în domenii precum tehnologia cuantică sau industria spațială.

Summitul are loc într-un context geopolitic tensionat, marcat de politicile protecționiste ale Statelor Unite și de restricțiile impuse de China asupra exporturilor strategice.

UE caută să consolideze relațiile cu statele din zona mediteraneană, de la Maroc la Turcia, în cadrul așa-numitului Pact pentru Mediterană, oferind sprijin financiar în schimbul unor măsuri menite să limiteze migrația spre Europa.

Egiptul se confruntă cu o inflație galopantă și cu efectele indirecte ale războiului din Gaza.

În discuțiile recente cu lideri europeni, președintele el-Sissi a declarat că planul de pace propus de președintele american Donald Trump reprezintă „ultima șansă” pentru stabilitatea regiunii și a reiterat sprijinul pentru soluția celor două state.

În cadrul unui acord semnat anul trecut, Bruxellesul a promis un pachet de 7,4 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, investiții și sprijin pentru programe de migrație.

Fondurile au oferit o gură de oxigen economiei egiptene, grav afectată de pandemia de COVID-19, de efectele războiului din Ucraina și de scăderea veniturilor din Canalul Suez, cauzată de atacurile asupra transporturilor din Marea Roșie.

Chestiunea migrației rămâne una centrală în relația dintre Bruxelles și Cairo.

El-Sissi a subliniat, într-o întâlnire cu șefa diplomației europene Kaja Kallas, că Egiptul a împiedicat plecarea navelor cu migranți către Europa încă din 2016.

În același timp, organizațiile pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International, cer liderilor europeni să abordeze și problema drepturilor omului din Egipt, criticând detențiile arbitrare și procesele inechitabile împotriva opozanților regimului.

„Sâmbătă va ateriza pe aeroportul din Otopeni și va fi transferat la secția de chirurgie plastică din cadrul Spitalului de Arși din București pentru îngrijiri medicale și medicochirurgicale”, a declarat ministrul.

Rogobete a spus că suprafața arsă critică a scăzut sub 9%, iar pacientul nu mai are nevoie de terapie intensivă.

„Pacientul nu mai pune probleme de terapie intensivă, nu mai necesită ventilație mecanică, nu mai necesită monitorizare în terapie intensivă, motiv pentru care va fi transferat din Austria înapoi în România și monitorizat și îngrijit în continuare într-o secție normală de chirurgie plastică”, a spus ministrul Sănătății.

Ministrul a oferit detalii și despre starea celorlalți pacienți arși din spitalele bucureștene:

Spitalul Floreasca: Pacienții au evoluție bună. Un pacient a fost deja externat, iar ceilalți doi urmează să fie externați în cursul acestei săptămâni sau în prima parte a săptămânii viitoare.

Spitalul Grigore Alexandrescu: Băiatul a fost externat, iar pacienta pediatrică este în continuare internată sub monitorizare și urmează să aibă o a doua intervenție chirurgicală. „Nu se află într-o stare critică în momentul de față”, a precizat Rogobete.

Pacienta de la Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni are evoluție favorabilă, conform ministrului.

Alexandru Rogobete afirmă că blocul operator al spitalului privat din Constanța are o singură sală de operații, iar în momentul controlului s-a verificat dimensiunile acestei săli. Ministrul spune că dimensiunile nu respectă normativul în vigoare.

„Vorbim de o sală de operații care nu respectă înălțimea. O sală de operații în care există ferestre acoperite cu jaluzele, contrar normativului legal. Vorbim de o sală de operații în care finisajele pereților nu pot fi dezinfectate și nu pot fi curățate pentru că nu sunt lavabile. De asemenea, nu se monitorizează temperatura și umiditatea. Mai sunt și alte neconcordanțe administrative la nivelul sălii de operații, dar acestea sunt cele mai importante. Dacă discutăm, sigur, despre controlul infecțiilor asociate a activității medicale într-un spațiu, cum este o sală de operații, un bloc operator, identificăm o serie de alte neconcordanțe. Nu există filtru pentru bolnavi, pentru personalul medical, nu există echipamente medicale pentru determinări rapide. Aici mă refer la cele analize de tip „point of” care, care, conform normativului, trebuie să existe într-o sală de operații pentru a putea determina anumiți biomarkeri, de exemplu, o hemoleucogramă, pentru a identifica necesarul de transfuzie. Aceste echipamente nu există nici în sala de operație, din păcate nu există nici în unitatea de terapie intensivă”, spune ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, într-o conferință de presă.

Ministrul a mai spus că spațiile spitalului privat din Constanța nu sunt organizate într-un flux medical care să respecte toate condițiile internaționale și, în dotarea sterilizării din cadrul blocului operator a fost identificat un autoclav, însă, la data controlului, acesta era nefuncțional.

„Ca orice unitate medicală unde se desfășoară activități chirurgicale, este necesară o unitate de transfuzie sanguină în interiorul unității sanitare, tocmai pentru a putea administra pacienților sânge și produse de sânge, plasmă, trombocite și așa mai departe, în cazul unor situații de acest gen, în cazul în care apare o hemoragie, cum am avut și în cazul pacientei (decedate după naștere – n.r.). Sigur că unitatea medicală privată deține o astfel de unitate de transfuzie, însă produsele de sânge și plasma și, mă rog, toate elementele sanguine sunt depozitate total impropriu, cu nerespectarea legislației în vigoare într-un frigider de uz casnic care nu este avizat și apropat de către centrul de transfuzie”, afirmă ministrul.

Mai mult decât atât, pentru controlul microbiologic de la nivelul unității sanitare, acolo unde, în mod normal, pentru un protocol de autocontrol se iau periodic probe de pe suprafețe sau de pe diferite elemente pentru verificarea încărcăturii microbiene, spitalul privat deține un contract cu un laborator privat, însă, în urma verificărilor făcute de Inspecția Sanitară de Stat și de la Corpul de Control din Ministerul Sănătății s-a ajuns la concluzia că acel laborator nu este acreditat RENAR, deci rezultatele de microbiologie, rezultate în urma autocontrolului pentru menținerea și pentru controlul infecțiilor nosocomiale nu pot fi validate și nu pot fi luate în calcul, întrucât laboratorul unde ele se practică și se analizează nu este acreditat.

În plus, în timpul controlului au fost identificate cantități importante de produse dezinfectante utilizate la nivelul spitalului privat expirate din anul 2025, dar și unele produse și consumabile expirate încă din anul 2024.

Ministrul Sănătății a trimis Corpul de Control la Constanța, după ce o pacientă de 29 de ani care a născut într-un spital privat a murit.

Meciul este programat pentru 10 ianuarie 2026, la Incheon Inspire Arena, în Seul. Confruntarea va avea loc în cadrul unui eveniment intitulat Hyundai Card Super Match.

În trecut, această competiție a adus împreună campioni din diverse sporturi, inclusiv un meci de tenis între Roger Federer și Pete Sampras în 2007.

Alcaraz și Sinner sunt considerați rivali de referință ai generației, dominând tenisul masculin în ultimii doi ani.

În această perioadă, cei doi și-au împărțit titlurile majore: Sinner a câștigat Australian Open și US Open anul trecut, și Australian Open și Wimbledon anul acesta. Alcaraz a cucerit French Open și Wimbledon anul trecut și French Open și US Open în acest an. Totodată, cei doi s-au întâlnit în trei finale consecutive de Grand Slam în 2025: French Open, Wimbledon și US Open.

Vicepreşedintele Statelor Unite, JD Vance, a declarat miercuri, la Ierusalim, că Israel nu este un „stat client” al Washingtonului, ci un partener strategic al Americii. Declaraţia a fost făcută în cadrul unei conferinţe de presă susţinute alături de premierul israelian Benjamin Netanyahu, în Ierusalimul de Vest.

„Nu vrem un stat client şi Israelul nu este aşa ceva. Vrem un partener. Vrem un aliat”, a spus Vance, într-un discurs care a avut ca scop reafirmarea sprijinului administraţiei Trump pentru statul israelian, dar şi a unei dorinţe de echilibru în relaţiile bilaterale.

Vance a adăugat că preşedintele Donald Trump „crede că Israelul poate juca un rol de lider puternic în regiune”, ceea ce ar permite Statelor Unite „să adopte o poziţie mai discretă” în Orientul Mijlociu.

Potrivit Administrației Prezidențiale, președintele Nicușor Dan a semnat miercuri mai multe decrete.

Printre acestea se numără decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

De asemenea, șeful statului a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea legii privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, decretul de promulgare a legii care completează unele acte normative în domeniul ordinii şi siguranței publice, dar și decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii educației fizice şi sportului.

Tot miercuri, Nicușor Dan a semnat decretul de decorare a Asociației Obștești „Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova”.

„Astfel, cu prilejul aniversării a 105 ani de la fondarea Societății scriitorilor români din Basarabia, predecesoare a Uniunii scriitorilor din Republica Moldova, în semn de înaltă apreciere pentru eforturile deosebite în promovarea culturii române, pentru contribuțiile avute în domeniile creației, criticii şi istoriei literare, precum şi pentru promovarea literaturii române în Republica Moldova, Președintele Nicușor Dan a conferit Ordinul «Meritul Cultural» în grad de Cavaler, Categoria A – «Literatura», Asociației Obștești «Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova»”, a transmis Administrația Prezidențială.

În ultimii ani, s-au înregistrat progrese semnificative în tehnologia agricolă, precum platformele digitale și inteligența artificială, care permit monitorizarea în timp real și utilizarea mai precisă a resurselor. În plus, practicile regenerative contribuie la sănătatea solului și la creșterea biodiversității, iar soluțiile biologice sprijină protecția culturilor și toleranța la stres. Pe lângă aceste evoluții, ameliorarea plantelor intră într-o nouă etapă prin aplicarea Noilor Tehnici Genomice (NGT).

NGT-urile, inclusiv tehnologia CRISPR-Cas, oferă un nivel fără precedent de precizie în ameliorarea plantelor. Spre deosebire de organismele modificate genetic, care se bazează pe introducerea unor gene străine, NGT-urile acționează în cadrul propriului ADN al plantei. Această abordare permite modificări țintite, care ar putea apărea în mod natural, dar sunt obținute mai rapid și cu o acuratețe mai mare. Tehnologia sprijină dezvoltarea unor varietăți mai rezistente la secetă, dăunători și boli, cu utilizare mai eficientă a apei și a nutrienților, precum și cu valoare nutrițională sporită. De asemenea, contribuie la reducerea alergenilor și a risipirii alimentare, prin prelungirea duratei de păstrare a produselor.

Citeşte comunicatul integral AICI

Corpul de Control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a finalizat acțiunea dispusă de ministrul Diana Buzoianu la Administrația Națională „Apele Române”, având ca unul dintre obiectivele principale verificarea modului în care instituția și-a îndeplinit atribuțiile de inspecție, control și gestionare a resurselor umane. Verificările au confirmat deficiențe majore de organizare, un declin constant al activității de control și o concentrare disproporționată a personalului în structurile administrative, în detrimentul celor operative.

„Am cerut acest control pentru că era nevoie de claritate și adevăr, nu de explicații formale. Apele Române administrează una dintre cele mai importante resurse strategice ale țării, iar oamenii au dreptul să știe cum sunt folosiți banii publici. Concluziile raportului confirmă că am luat decizia corectă atunci când am schimbat conducerea instituției, în urmă cu o lună. Ce am găsit este o structură blocată, cu fonduri pierdute și responsabilități ignorate. Apele Române trebuie reformată din temelii”, a declarat ministra Diana Buzoianu.

Datele arată o scădere a numărului total de controale de la 10.790 în 2022 la 9.270 în 2024, iar în prima jumătate a anului 2025 au fost realizate doar 3.081. În același interval, ponderea avertismentelor a crescut la peste 63% din totalul sancțiunilor, iar gradul de încasare a amenzilor a coborât sub 20%. În paralel, numărul de inspectori a scăzut dramatic: Serviciul Inspecția Națională a Apelor, structura responsabilă de coordonarea controalelor la nivel național, avea până de curând doar doi inspectori din 11 posturi aprobate.

„Concluziile raportului confirmă decizia de a schimba conducerea instituției. Este evident că structurile de inspecție au fost obstrucționate în mod deliberat, atât la nivel central, cât și la nivel local, golind de conținut una dintre cele mai importante funcții ale instituției — aceea de a preveni abuzurile și poluările printr-o prezență constantă în teren. Este, de asemenea, clar că toate aceste lucruri nu s-ar fi putut întâmpla fără directori locali care să întoarcă privirea sau care, mai grav, să oprească controalele reale”, a declarat ministra Diana Buzoianu.

„Zilele acestea, numărul inspectorilor va fi dublat prin abilitarea șefilor de sisteme de gospodărire a apelor din teritoriu. Urmează o perioadă de câteva luni de instruire pe teren a personalului nou, luni de zile în care aceste persoane vor avea un număr de controale la care vor fi parte, ulterior acestui termen putând chiar ei să coordoneze aceste activități de control. Vor fi stabilite misiuni tematice lunare și criterii minime de performanță – fiecare inspector urmând să efectueze cel puțin 20-30 de controale pe lună. În acest moment media este de aproximativ 50 de controale pe inspector, pentru primele 10 luni ale anului 2025- un lucru total inadmisibil”, declară Diana Buzoianu.

Analiza Corpului de Control a mai arătat că structura centrală a ANAR a crescut cu 17% în ultimii cinci ani, depășind limita legală de posturi de conducere prevăzută de Codul Administrativ. În timp ce aparatul central s-a extins, activitatea de inspecție s-a restrâns, iar echipele operative din teritoriu au rămas subdimensionate și slab coordonate.

„Nu poți proteja resursa de apă doar stând la birou. Reforma ANAR începe astăzi, iar rezultatele se vor vedea în teren. Vreau controale reale, investiții care se mișcă și o instituție care lucrează pentru oameni, nu pentru propriul confort. Voi cere lunar un raport cu controalele realizate în fiecare administrație bazinală și ce sancțiuni au fost date. Ne vom uita dacă sunt controlați poluatorii reali și dacă se iau măsuri. Cine mimează controlul pe teren va pleca din instituția Apele Române. Cine coordonează administrațiile bazinale în care corupția e lăsată să zburde, va pleca din instituția Apele Române. Nu ne mai permitem corupția să acapareze una dintre cele mai importante resurse ale noastre: apa”, a subliniat ministra Mediului.

Acum două luni, am argumentat în analiza publicată de Mediafax AICI cu privire la costul ridicat generat în economia și societatea românească de declarațiile publice apocaliptice. Am arătat că folosirea sintagmei ”intrarea în incapacitate de plată” este incorectă, date fiind acoperirea predictibilă a necesarului brut de finanțare, rezerva financiară (buffer) consistent din Trezorerie (care acoperă 4 luni din necesarul de finanțare, adecvarea rezervelor valutare internaționale la BNR), ponderea ridicată a depozitelor populației și companiilor în bănci, rata redusă a creditelor neperformante etc

În această analiză, argumentez că recurența acestor declarații a transformat criza bugetară într-o criză economică. Se consolidează semnele unei crize auto-induse, o ”profeție care se îndeplinește”. În această analiză, estimez costurile la nivel micro și macroeconomic al retoricii alarmiste. Explic canalele prin care declarațiile apocaliptice nebazate pe fundamente fac mult rău economiei și societății românești. Arăt că acest val de propagandă politică în dauna economiei trebuie stopat, altfel apărând o criză autoindusă, persistentă și periculoasă.

Deși mulți macroeconomiști au atras atenția asupra costurilor generate de asemenea declarații, ele au continuat, validând astfel că dincolo de ”reformele reale” se află motivația unei propagande politice – ”mitul eroului salvator”. De la votul de învestitură până în prezent, am numărat 33 declarații publice în care principalul decident de politici publice din România a folosit sintagme precum ”incapacitate de plată”, ”dezastru economic”, ”criză bugetară”, ”default”, ”faliment”, ”colaps financiar”. Chiar de la primul discurs în Parlament, trecând prin interviul inoportun în Bloomberg și culminând cu prezentarea bilanțului de 100 de zile de mandat, propaganda a continuat, invocând apocalipsa economică, dezastrul ce ar fi fost evitat.

În realitate, o luptă cu himere, România nu a fost și nici nu va fi în incapacitate de plată, așa cum am prezentat în analiza de mai sus, au argumentat și Președintele Consiliului Fiscal dar și reputați jurnaliști cu știință de carte în domeniul macroeconomic.

Complementar măsurilor de consolidare fiscal-bugetară nepotrivite – vezi creșterea TVA și altor taxe în dauna taxei de solidaritate și impozitului progresiv – declarațiile inoportune despre o realitate falsă – intrarea în incapacitate de plată a României – împing cu putere economia românească de la o criză bugetară spre o criză economică.

Deși cuantificarea unor costuri exacte este dificilă, putem aproxima un impact mediu al retoricii alarmiste nejustificate, atât la nivel macroeconomic cât și la nivel microeconomic.

În primul rând, au crescut costurile de finanțare și dobânzile pe care România le plătește investitorilor, costurile la care statul se împrumută. Înainte de valul de declarații apocaliptice, randamentul la obligațiunile românești era de 6,83%, sub costurile de împrumut ale Ungariei (6,95%) și peste cele ale Poloniei (5,41%) și Slovaciei (3,49%). După includerea primei psihologice de risc indusă de panică, randamentele României au ajuns în august la 7,17% (+34 puncte de bază). În aceeași perioadă, cu probleme de criză bugetară asociată dar fără declarații apocaliptice, costurile de împrumut ale Poloniei au scăzut la 5,4% iar ale Ungariei au crescut mult mai puțin, cu doar 8 puncte de bază.

Conform platformei investing.com, costurile de împrumut ale României au ajuns la 7,45%, o creștere cu 62 puncte de bază, reflectând climatul de neîncredere asociat României. Prima suplimentară de risc asociată declarațiilor apocaliptice este mai mare de atât, în condițiile în care implementarea pachetelor de consolidare fiscal-bugetară ar fi trebuit să scadă costurile de împrumut cu 50 de puncte de bază adică să ajungem de la 6,83% în mai 2025 la 6,33% în prezent. Interviul din Blomberg cu privire la incapacitatea de plată a României a blocat această scădere și mai mult de atât, a urcat costurile de împrumut ale României la 7,45% – asta înseamnă o primă suplimentară de risc de 112 puncte de bază. Aceasta se traduce într-o pierdere la buget generată de creșterea cheltuielilor cu dobânzile cu 2,8 miliarde lei anual (din plusul de 12,4 miliarde lei față de ceea ce s-a bugetat inițial pentru anul 2025 înseamnă 22,5%).

În al doilea rând, climatul de panică cauzat de declarațiile apocaliptice și măsurile de austeritate greșit fundamentate și implementate au frânat accentuat economia în a doua jumătate a anului 2025 și vor afecta puternic tot anul 2026. Având în vedere modificarea prognozei de creștere a PIB real efectiv de la 2,5% la 0,6% și a deflatorului PIB de la 5,8% la 7,4%, pierderea anuală de PIB poate fi estimată la 29 miliarde lei. Dacă asignăm 20% din încetinirea creșterii economice pe seama panicii și depresiei economice în comportamentele de consum și investiții, cauzată de declarațiile apocaliptice, ajungem la o estimare de 5,8 miliarde lei pierdere de valoare la nivel agregat, în PIB. Deja consumul și investițiile se reduc abrupt. Această pierdere se resimte în locuri de muncă noi mai puține și chiar concedieri și venituri mai mici încasate la buget de 1,7 miliarde lei anual.

În al treilea rând, valul de neîncredere generat de declarațiile apocaliptice conduce la investiții amânate / blocate și / sau redirecționate. Având în vedere fluxul mediu net de investiții străine directe din ultimii 3 ani de 7,65 miliarde euro și ipoteza unei scăderi cu 10% a acestuia din cauza retoricii negative care a speriat întreprinzătorii, putem estima costuri potențiale de 0,76 miliarde euro capital care nu a mai intrat / nu mai intră în România sau a fost amânat în acest an. De asemenea, indicatorii lunari arată o destimulare a investițiilor private din cauza climatului de neîncredere, concretizată în proiecte totale amânate / blocate de 0,7 miliarde euro în anul 2025. Asta înseamnă 1,465 miliarde euro investiții neefectuate care reprezintă infrastructură nerealizată, locuri de muncă necreate și o reducere potențială de venituri la bugetul de stat de 2,2 miliarde lei în 2025.

În al patrulea rând, vorbim despre creșterea inflației, rate bancare mai mari, creșterea facturilor și reducerea nivelului de trai al populației. Declarațiile apocaliptice au stimulat creșterea prețurilor peste cea bazată pe cauze obiective (a se observa că transmisia creșterii taxelor, mai ales a TVA și accizelor în prețuri a fost mai mare de 100%). Producătorii și vânzătorii au dorit să își securizeze profiturile în timpul panicii induse de declarațiile privind ”intrarea României în incapacitate de plată și faliment”. Mai există un cost, dificil de cuantificat, al dificultății ancorării anticipațiilor inflaționiste de către BNR. Dacă zilnic declarațiile decidenților de vârf arată panica și posibile creșteri de TVA (de curând a apărut sperietoarea TVA la 24%, pe surse politice), apare ca fiind rațională explozia de prețuri ca mijloc de protecție a profiturilor companiilor. Acesta este și un cost ce se va manifesta pe termen mediu și lung, economia ajungând la echilibre joase combinate cu inflație persistentă, un mix de fenomene ce va genera o traiectorie de creștere mai slabă pentru mulți ani.

În al cincilea rând, declarațiile apocaliptice vor reduce valoarea companiilor românești cotată la bursă și a companiilor românești în general. Pe lângă considerentele strategice, acesta este încă un argument pentru stoparea vânzării de pachete minoritare sau vânzării integrale a companiilor de stat profitabile, intenție anunțată din ce în ce mai insistent de decidenți de prim rang din statul român. A vinde argintăria din casă este o non soluție. Sau poate fi o soluție doar pentru niște interese economice speculative, în dauna statului român.

”Apocalipsa economică”, ”dezastru”, ”faliment”, ”default”, ”incapacitate de plată” etc sunt sintagme ”interzise” în discursurile unor decidenți de prim rang, fie ei Președinte, Prim Ministru, Ministru de finanțe, Guvernator sau membri ai conducerii Băncii Centrale, autorități de supraveghere financiare etc. Asta arată manualele, asta arată ghidurile de bune practici, asta arată articolele științifice asociate macroeconomiei și economiei comportamentale.

De ce? Pentru că neîncrederea și panica induse de asemenea declarații generează costuri semnificative la nivel de economie și societate, efect al afectării comportamentului investitorilor, firmelor și populației.

Senzitivitatea cea mai mare există în rândul investitorilor – anunțarea de către un decident important a unui ”risc iminent de faliment” sperie piețele financiare și creditorii (și așa volatile și iraționale fiind aceste piețe) iar aceștia își retrag banii sau pun o primă de risc suplimentară, mărind astfel costurile de împrumut. Efect al valului de declarații apocaliptice din ultimele 3 luni, costurile de împrumut ale României s-au menținut sus / au crescut ca și cum țara noastră ar fi deja în junk, chiar dacă ea nu a fost retrogradată. Există un ”efect de profeție care se autoîndeplinește” – declarațiile apocaliptice conduc la creșterea costurilor de finanțare, cresc cheltuielile cu dobânzile, deficitul se înrăutățește, declarațiile apocaliptice continuă, cresc costurile de finanțare ….s.a Statul se îndatorează din ce în ce mai scump, banii sunt plătiți din impozitele și taxele mărite ale contribuabililor corecți – fie ei firme sau populație.

Percepția indusă privind ”dezastrul economic și bugetar” are și un efect de incertitudine asupra oamenilor de afaceri, aceștia își reduc / amână planurile de investiții. Toți se feresc să acționeze într-un mediu instabil.

Consumatorii manifestă și ei un comportament de nejustificată precauție. Când auzi zilnic că ”nu sunt bani de salarii și pensii”, ”concedieri”, ”înghețări / tăieri de venituri”, ”criză iminentă” … este normal să devii excesiv de prudent, reducându-ți brusc cheltuielile de consum, cu efect în frânarea cererii agregate din economie.

Retorica negativă venită de la cel mai înalt nivel determină un efect de frână și în creditare – băncile comerciale devin prudente în fața unui ”risc iminent de default”, temându-se de eventuala creștere a creditelor neperformante.

Pot apărea ”psihoza pe curs” și panica valutară în urma unor astfel de declarații. Se complică astfel și sarcina politicii monetare de a acționa anti ciclic și a ancora anticipările inflaționiste.

Este vorba și despre credibilitate. Când timp de 90 de zile declari public că ”nu mai sunt bani” și la bilanțul de 100 de zile afirmi că ”am evitat falimentul”, nimeni nu mai știe ce să mai creadă. Atunci când profesorilor, mamelor gravide, veteranilor de război, mediului de afaceri, IMM urilor, pensionarilor etc le spui că ”ai evitat dezastrul” dar ținta de deficit este apropiată de cea din trecut și vrei să elimini un impozit pe marile companii care provoacă un minus abrupt de 4,4 miliarde lei anual, oamenii și companiile nu mai știu ce să (mai) creadă.

Științific, sunt explicate toate aceste canale de contagiune și schimbări negative de comportament în economia comportamentală.

Bias-ul de disponibilitate apare instant, indivizii / investitorii fac o eroare cognitivă și își bazează deciziile pe informațiile care le vin cel mai ușor în minte, nu pe date relevante și informații fundamentate (”Dacă informația vine de la un decident atât de important, înseamnă că are informații pe care noi nu le avem, situația este mult mai gravă”!). Percepția riscului crește nejustificat și abrupt, ajutând la manifestarea efectului de profeție autoîndeplinită.

Autoprotecția se manifestă la fel de rapid, firmele îngheață planurile de investiții, băncile nu mai acordă credite, consumatorii își frânează puternic cererea. Apare astfel un efect de ”ancorare” – declarația oficială apocaliptică ghidează așteptările spre un scenariu de criză, de haos economic, chiar dacă în realitate lucrurile sunt departe de un astfel de proces.

Precauția excesivă (bazată pe teoria ”aversiunii față de pierdere”) se manifestă persistent, explicat fiind în literatura științifică relevantă că veștile proaste au un impact mult mai mare asupra stării de spirit decât știrile bune. Încrederea consumatorilor și a producătorilor și sentimentul lor economic sunt în mod consistent afectate. ”Animal spirits” (conceptul keynesian) se manifestă plenar în acest caz.

Există un efect puternic de ancorare a anticipațiilor negative, de la cele economice la cele inflaționiste. Are loc și o validare a credințelor celor pesimiști, nemulțumiți. ”Dacă un decident cu greutate spune că suntem într-o criză iminentă, cine sunt eu să nu cred așa ceva?” Teoria învățării bazate pe semnale acționează și ea aici – un anunț dramatic de la o autoritate face masele de oameni să-și actualizeze credințele spre o direcție negativă. Ulterior, din ce în ce mai mulți agenți economici se conformează – cred în percepții, fără a verifica și argumenta critic afirmațiile departe de realitate.

În concluzie, declarațiile publice alarmiste, veștile negative propagate exagerat au avut impactul unui șoc psihologic, inducând panică și comportamente defensive la nivelul populației, firmelor și investitorilor, cu un efect măsurabil de minimum 6,7 miliarde lei anual (0,35% din PIB) (costuri mai mari de împrumut pentru stat, venituri neîncasate din investiții blocate și / sau amânate, consum frânat și creștere economică mai redusă).

Cineva trebuie să oprească acest val de declarații apocaliptice, fenomen ce va provoca o criză auto-indusă, transformarea certă a unei crize bugetare (rezolvabile) într-una economică (persistentă).

Protocolul va fi inclus pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului București la sfârșitul lunii octombrie și urmează să fie pus în aplicare prin elaborarea, adoptarea și implementarea Planului Operațional Centura Verde București-Ilfov, în colaborare cu Consiliul Județean Ilfov, alte autorități publice, organizații ale societății civile, mediul academic și sectorul privat.

Anunțul a fost făcut în cadrul Climate Change Summit, desfășurat la Palatul Parlamentului, marți seară, în timpul unei sesiuni dedicate, la care au participat Lucian Judele, administrator public al Municipiului București, Oana Cambera, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului, și Alex Găvan, președinte al Fundației Centura Verde și fondator al Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde.

Președintele Nicușor Dan și-a reafirmat sprijinul pentru proiect: „Astăzi, în calitate de Președinte al României, reafirm cu tărie convingerea că acțiunea climatică este o investiție strategică în securitatea, sănătatea și prosperitatea noastră colectivă”.

Protocolul reprezintă continuarea angajamentelor asumate prin Memorandumul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor, documentul fondator al viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov și al Centurilor Verzi la nivel național, semnat în perioada 2023-2024 de către Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde, președinți de partide politice, prim-ministru, ministrul mediului, primarul Capitalei și președintele Consiliului Județean Ilfov.

„Bucureștiul este un oraș dinamic, un oraș în schimbare, un oraș cu multe oportunități, dar are nevoie de o Centură Verde. Scopul meu este să mă asigur că, la sfârșitul lunii octombrie, acest Protocol va fi pe ordinea de zi a Consiliului General și se va vota”, a declarat Lucian Judele.

Oana Cambera a subliniat, la rândul său: „Centura Verde București–Ilfov nu a fost niciodată un proiect abstract, ci unul concret, despre viața oamenilor și calitatea acesteia, iar implementarea ei ne poate aduce nenumărate beneficii – pentru oraș și pentru locuitorii săi”.

„Centura Verde reprezintă masca de oxigen a Capitalei și a zonei metropolitane. Prin semnarea acestui protocol, trecem de la viziune și consens politic și administrativ la concretul acțiunii executive”, a menționt și Alex Găvan.

Centura Verde București-Ilfov este un proiect de sănătate publică și de infrastructură verde critică, menit să îmbunătățească calitatea vieții pentru locuitorii Bucureștiului și ai zonei metropolitane, contribuind la neutralitatea climatică, reducerea emisiilor, diminuarea poluării, atenuarea efectelor fenomenelor meteo extreme și a insulei de căldură urbană, precum și la creșterea suprafețelor împădurite și conservarea biodiversității.

Proiectul integrează și conectează zonele verzi, albastre și galbene într-un ansamblu coerent, accesibil publicului larg, destinat recreerii, sportului și educației, și este susținut de Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde, care reunește peste 150 de organizații și persoane publice.

În urma prevederilor noului Cod Silvic, Centurile Verzi au fost legiferate la nivel național, iar pădurilor din jurul Bucureștiului li s-a redat rolul social și de protecție, constituind fundamentul dezvoltării viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov.

90% dintre profesori și consilieri școlari consideră că elevii cu care lucrează sunt victime ale fenomenului de bullying. În funcție de mediu, respondenții din școlile bucureștene sunt cei care indică în cea mai mare măsură cea mai ridicată frecvență a fenomenului de bullying (28,1%), în timp ce doar 13,4% dintre profesorii școlilor rurale au optat pentru acest răspuns, arată datele unei analize calitative complexe realizate de Organizația Salvați Copiii România. În acest context, pentru a putea adresa fenomenul de bullying în diferitele lui aspecte, Salvați Copiii România a inaugurat Centrul de Resurse Antibullying, hub de resurse dedicate copiilor, profesorilor și părinților pentru a înțelege, a preveni și a răspunde adecvat situațiilor de bullying și a îmbunătăți climatul școlar.

Doar 4 din 10 participanți (43,1%) au încredere în eficiența mecanismelor de raportare anonimă, în timp ce doar un sfert (25,6%) consideră util stabilirea unor profesori cărora să le fie sesizate incidentele și o proporție și mai mică (17,5%) cred în relevanța participării directe a copiilor prin desemnarea unor elevi cărora victimele bullyingului să le poată sesiza fenomenul.

Analizând frecvența pe care respondenții o consideră potrivită pentru realizarea de activități antibullying, aproape o treime au indicat cele mai ridicate frecvențe: „în mod constant – ca parte a culturii școlii” (31,5%) și „ar trebui să fie abordate de fiecare profesor când observă comportamente nepotrivite între elevi” (30,9%), în timp ce un procent nesemnificativ de respondenți consideră că aceste activități nu reprezintă responsabilitatea școlii (0,4%) sau că ar trebui organizate doar în cadrul programului „Școala Altfel” (1%).

„De peste 10 ani, Salvați Copiii lucrează împreună cu profesorii, cu părinții și mai ales cu copiii, în școli și comunități, pentru a schimba atitudinile și comportamentele de bullying. Este important ca fiecare actor să-și înțeleagă rolul și să-și asume soluționarea unui fenomen care are consecințe grave asupra dezvoltării socio-emoționale a copiilor. Școala trebuie să rămână un mediu în care copilul se simte în siguranță. Experiența organizației, susținută de date din intervențiile directe în școli, arată că sancțiunile singure nu reduc bullyingul, ci pot accentua marginalizarea și vulnerabilitatea copiilor implicați. Soluțiile eficiente se bazează pe prevenire, participare reală și cultivarea unor relații sănătoase în comunitatea școlară. Este esențial ca elevii să aibă un rol activ în crearea unui mediu sigur, alături de adulți care îi ascultă, îi implică și le validează contribuția. Doar printr-un efort comun, empatic și coerent putem răspunde cu adevărat nevoilor copiilor”, a explicat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.

Centrul de Resurse Antibullying este un spațiu fizic și virtual în care școlile și grădinițele primesc sprijin real pentru a construi comunități educaționale sigure și incluzive. Pe termen lung, Salvați Copiii își propune să aibă impact social relevant, contribuind la promovarea unei culturi sociale non-violente în România.

Serviciile oferite în cadrul Centrului de Resurse Antibullying răspund nevoilor identificate în grădinițele, școlile și familiile din România: pregătirea specialiștilor (profesori, consilieri școlari, personalul nedidactic din școli, specialiștii din sistemul de protecție a copilului, angajați ai birourilor de siguranță școlară), dezvoltarea și punerea la dispoziția școlilor și grădinițelor de metodologii validate științific pentru prevenirea bullyingului și promovarea unui climat pozitiv, consiliere și suport pentru copii, părinți și cadre didactice și referirea cazurilor care au nevoie de servicii specializate, creșterea gradului de participare a copiilor și tinerilor în programe de prevenire, derularea de campanii de informare și conștientizare pentru copii, profesori, părinți, analize și cercetări asupra fenomenului de bullying, însoțite de acțiuni de advocacy menite să influențeze politicile publice astfel încât copiii să beneficieze de măsuri și resurse dedicate unui climat școlar sigur și incluziv.

Din echipa centrului fac parte: experți în domeniul educațional, formatori, psihologi, psihopedagogi, facilitatori.

Întrebați fiind care sunt factorii sau caracteristicile care fac ca unii elevi să prezinte un risc mai mare de a deveni ținte ale bullyingului, cei mai mulți dintre respondenți (60%) au indicat timiditatea sau caracterul mai retras, următorii factori fiind aspectul fizic (50,2%) și stilul vestimentar (40,9%), urmate la mică distanță de sensibilitatea elevului țintă (39,8%) și situația economică a familiei acestuia (39%).

În ceea ce privește responsabilitatea pentru astfel de comportamente, cei mai mulți dintre participanții la sondaj o atribuie elevului care adoptă comportamentul (73,5%), urmat de părinți/familie (65%) și anturaj (61%). Dacă 11,4% dintre respondenți consideră că (și) elevul care este ținta bullyingului este responsabil, se observă că 17,4% dintre participanți consideră că și profesorii sunt responsabili, în timp ce conducerea școlii a fost considerată responsabilă doar de 9,6% dintre respondenți. Doar șapte profesori din 100 consideră că responsabilitatea este împărțită între elevul care inițiază, familia acestuia și școala reprezentată de cadre didactice și conducerea școlii.

Deși nouă din 10 respondenți afirmă că au o bună cunoaștere a fenomenului de bullying și îl pot recunoaște și în practică, se remarcă faptul că, atunci când acestora li se solicită să identifice caracteristicile bullyingului, nu puțini sunt aceia care fac asocieri improprii sau nu identifică trăsături care țin de natura fenomenului. Astfel, puțin peste jumătate din respondenți (52,4%) recunosc caracterul intenționat al comportamentului (cu un nivel maxim de 77,2% în cazul consilierilor școlari), în timp ce mai puțin de jumătate (48%) recunosc caracterul repetitiv al bullyingului (cu un nivel maxim de 80,8% în cazul consilierilor școlari). În schimb, unul din cinci participanți la sondaj consideră că bullyingul se poate manifesta și prin conflicte spontane (dar peste o treime din managerii școlari – 33,8% – sunt de această părere).

Rezultatele sondajului arată că există confuzie în ceea ce privește înțelegerea actorilor implicați: 31,3% dintre respondenți considerând că bullyingul se manifestă exclusiv între elevi, în timp ce 30,6% sunt de părere că se poate manifesta și din partea elevilor către profesori, iar aproape doi din cinci (19,8%) sunt în situația de a confunda bullyingul cu abuzul, considerând că bullyingul se poate manifesta și din partea profesorilor către elevi.

Peste trei sferturi (75,4%) dintre participanții la sondaj se consideră bine și foarte bine pregătiți pentru a gestiona corespunzător bullyingul între elevi, iar atunci când li se solicită opinia cu privire la cele mai potrivite intervenții, cei mai mulți au optat pentru campanii de conștientizare a părinților pentru a educa copiii într-o manieră pozitivă (72%), promovarea toleranței și respectului reciproc prin activități non-formale (64,1%) și activități pentru creșterea coeziunii de grup (62,4%).

Fișa tehnică Sondajul de opinie a fost completat de aproape 2.500 de cadre didactice din învățământul primar și gimnazial, manageri și consilieri școlari, răspunsurile fiind colectate în perioada 10-16 octombrie 2025. Distribuția respondenților în funcție de mediul unde se află școala unde predau este una echilibrată: 42,6% activând în școli din mediul rural, 28,9% în școli din municipiile reședință de județ, 21,5% în școli din alte orașe și 7% în școli din București. Cei mai mulți dintre participanții la sondaj au o experiență în profesie de peste 10 ani (72,4%).

Potrivit Ministerului Educaţiei, principalele angajamente asumate în cadrul Procesului Bologna se referă la compatibilizarea studiilor universitare în ţări membre ale SEÎS şi relaţionarea mai strânsă cu piaţa muncii/societatea, focalizarea fiind iniţial pe organizarea ciclurilor de studiu, credite transferabile, suplimentul la diplomă, recunoaşterea diplomelor şi asigurarea calităţii, precum şi stimularea mobilităţilor academice şi întărirea dimensiunii europene a învăţământului superior.

Educaţia europeană a intrat apoi în ceea ce unii experţi numesc reforma Bologna 2.0, care dinamizează şi adaptează realizările primei perioade şi explorează aspecte suplimentare axate pe alianţe universitare europene, implementarea cât mai unitară şi relevantă a cadrului naţional al calificărilor prin raportare la rezultatele învăţării, microcredenţiale/microcertificări, relaţia educaţie formală-nonformală-informală şi învăţarea pe parcursul vieţii, specializări integrate (ex.: dubla specializare) etc.

„Ca rector am susţinut în Legea 199/2023 şi prin demersurile UBB elemente europene care se subsumează la ceea ce unii numesc «Reforma Bologna 2.0» şi mă bucur că în calitate de ministru am iniţiat şi/sau am aprobat câteva din acestea (unele au fost deja iniţiate pe parcursul anilor 2023 – 2024, iar altele urmează). Spre exemplu, în cazul specific al dublelor specializări, atât în specialitate, cât şi didactice, după diverse analize şi dezbateri, am susţinut acest demers, inclusiv prin propunerile UBB, cunoscând eficienţa structurii «major + minor» din sistemul american, care în demersul legislativ din ţară a devenit «specializare principală + specializare secundară». Mă uit acum cu plăcere că avem primele generaţii care încep anul universitar 2025 – 2026 în această structură, ceea ce le va spori şansele de integrare în piaţa muncii, dar va ajuta şi integrarea lor în învăţământul preuniversitar prin arii curriculare mai largi, crescând astfel şi accesul copiilor la cadre didactice calificate. Din discuţiile preliminare avute cu cei implicaţi am înţeles că a existat interes din partea studenţilor pentru aceste programe şi că startul a fost mai mult decât încurajator”, a declarat Daniel David, ministrul Educaţiei.

Grupul va primi prima livrare de șase modele Alstom Avelia Horizon cu două etaje în 2031 și a comandat în total 30 de trenuri.

Noile trenuri, care vor înlocui flota sa învechită de 34 de modele Alstom și vor circula alături de actualele 17 trenuri Siemens e320, vor permite companiei să-și extindă serviciile într-un moment în care se confruntă cu posibilitatea concurenței prin Tunelul Canalului Mânecii.

„Această comandă reprezintă o etapă concretă în strategia noastră de creștere”, a declarat directorul executiv Gwendoline Cazenave.

Eurostar își propune să-și intensifice operațiunile prin creșterea serviciilor între Londra și Paris și extinderea pe noi piețe unde consideră că poate concura cu companiile aeriene.

Compania vizează locații unde este posibil să se călătorească din Londra în mai puțin de cinci ore și unde consideră că există suficiente călătorii de afaceri, de agrement și familiale pentru a atrage clienți dispuși să călătorească cu trenul, a declarat Cazenave.

„Vom conecta marile orașe aflate la mai puțin de cinci ore de călătorie, deoarece știm că, peste cinci ore, trenul nu mai este relevant.”

Grupul își propune să conecteze serviciile cu alți operatori de mare viteză, precum TGV din Franța și, în timp, cu legătura feroviară High Speed 2 din Marea Britanie.

Într-un mesaj publicat miercuri pe pagina sa de socializare, Claudiu Salanță, care e și arhitectul șef al Clujului, a comentat noul Cod al Urbanismului și Amenajării Teritoriului, aflat în dezbatere parlamentară, care ar permite construirea locuințelor de până la 150 mp în mediul rural fără autorizație de construire. Salanță critică modificările, spunând că, deși susține simplificarea birocrației, aceasta nu trebuie să afecteze calitatea construcțiilor și identitatea satului românesc.

„Spun din start că sunt unul dintre marii susținători ai simplificării procedurilor administrative și cred cu tărie în diminuarea birocrației. (…) Însă consider că nu putem simplifica în dauna calității și a identității satului românesc”, a transmis arhitectul, explicând că în felul acesta face un apel public către premierul Ilie Bolojan și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Salanță a precizat că problema construcțiilor din mediul rural nu este suprafața locuinței, ci modul în care aceasta se integrează în specificul local și în peisajul tradițional: „Problema unei locuințe în rural nu este suprafața casei, ci felul în care ea se așază în loc, în peisaj, în tradiția locului. Satele noastre mai păstrează o frumusețe fragilă – prin piatră, lemn, curți cu suflet și oameni gospodari – și tocmai această frumusețe riscăm să o pierdem”.

El a amintit că există deja instrumente profesionale care pot asigura o dezvoltare rurală de calitate, fără birocrație excesivă: „Avem în toată țara ghiduri de încadrare în specificul local elaborate de Ordinul Arhitecților din România, putem să ne uităm la proiecte-tip ale caselor realizate de-a lungul timpului și să ne ghidăm după aceste exemple de bună practică”.

Noul Cod al Urbanismului și Amenajării Teritoriului propune o serie de măsuri de simplificare a birocrației în construcții. Pentru anumite tipuri de lucrări, în special în mediul rural, nu va mai fi necesară obținerea unei autorizații de construire, ci doar depunerea unei notificări însoțite de proiectul tehnic la primărie. Modificările vizează în special construcțiile mici, precum bucătăriile de vară, garajele sau anexele gospodărești de până la 20 de metri pătrați, pentru care se menține obligația unui proiect, dar se elimină etapa administrativă greoaie a autorizării.

Procedura simplificată se va aplica și în cazul locuințelor de până la 150 de metri pătrați, pe un singur nivel, destinate folosinței proprii. Proprietarii vor depune la primărie proiectul și notificarea privind începerea lucrărilor, iar dacă în termen de 15 zile autoritatea locală nu transmite un refuz motivat, construcția poate fi demarată. Primăriile nu sunt excluse din procesul de control, păstrându-și dreptul de a solicita autorizație acolo unde situația o impune, ci reduse formalitățile și grăbite procedurile.

Proiectul face parte din reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar În plus, măsurile ar putea aduce beneficii în mediul rural, unde birocrația a descurajat adesea construcțiile legale, iar termenele lungi au împins mulți proprietari către improvizații.

„România rurală are nevoie de simplificare, dar nu fără responsabilitate. (…) Decizia dumneavoastră va modela pentru generații chipul satului românesc. Poate să fie una care să lase în urmă un rural frumos, nu să ne strice una dintre cele mai valoroase resurse naționale”, a transmis Claudiu Salanță, solicitând menținerea în Codul Urbanismului a regulii potrivit căreia doar locuințele construite pe baza proiectelor-tip pot beneficia de proceduri simplificate.

Ordinul Arhitecților din România s-a împotrivit proiectului încă din timpul dezbaterilor, comunicând că modificările propuse nu sunt decât o „amputare a legii”. Drept exemplu, organizația a amintit un raport al Comisiei Tehnice de Urbanism a Primăriei Capitalei, care descria mai multe cazuri de neconformitate legală și tehnică ale documentațiilor de urbanism, considerate „imaginea unei practici de forțare și traumatizare a mediului construit”.