MediaFax.ro

Curtea Constituțională a României (CCR) discută miercuri sesizările de neconstituționalitate privind legea care modifică plata pensiilor private.

Legea, adoptată în Parlament în luna octombrie, introduce reguli stricte pentru retragerea banilor din conturile individuale de pensii private. Astfel, participanții nu mai pot opta pentru retragerea integrală a sumelor acumulate la momentul pensionării, ci doar pentru o plată parțială – maximum 30% din totalul fondului – restul urmând să fie achitat eșalonat, pe o perioadă de cel puțin opt ani.

Excepție de la aceste reguli fac persoanele diagnosticate cu boli oncologice. În rest, legea prevede o plată lunară, într-un sistem similar celui public, dar fără posibilitatea de retragere totală.

Criticii legii susțin că modificările restrâng dreptul de proprietate asupra sumelor acumulate și pot fi interpretate ca o „naționalizare mascată” a fondurilor private.

De cealaltă parte, susținătorii proiectului afirmă că măsura este necesară pentru a asigura o utilizare sustenabilă a economiilor pe termen lung și pentru a preveni epuizarea rapidă a fondurilor după pensionare.

Înalta Curte de Casație și Justiție a reclamat faptul că legea încalcă principiile constituționale privind dreptul de proprietate și libertatea contractuală, întrucât banii acumulați în fondurile de pensii private sunt contribuții personale, iar statul nu poate decide unilateral modalitatea de utilizare a acestora.

Partidul AUR a depus la rândul său o sesizare, acuzând că actul normativ reprezintă o ingerință nejustificată a statului în administrarea fondurilor private și un „precedent periculos” pentru economiile românilor.

Administrația Prezidențială a anunțat că șeful statului va susține conferința de presă la Palatul Cotroceni, începând cu ora 12:00.

Președintele României ar urma să prezinte azi Strategia Națională de Apărare a țării. MEDIAFAX va transmite în format LIVE TEXT principalele declarații ale președintelui Nicușor Dan.

Ulterior, de la ora 16:00, președintele Nicușor Dan se va întâlni din nou cu liderii Coaliției de guvernare, la discuții urmând să participe și reprezentanți ai magistraților, tema principală fiind pensiile de serviciu din sistemul judiciar.

Procurorul Claudiu Sandu, vicepreședintele CSM, a declarat marți seară, la Antena 3, că va participa la întâlnirea cu președintele împreună cu judecătoarea Raluca Costache, șefa CSM, potrivit G4Media.

Întâlnirea de astăzi are loc după ce Nicușor Dan s-a întâlnit și marți cu liderii coaliției, în plină criză a Justiției, cu reforma pensiilor speciale blocată de CCR și cu o plângere penală făcută de CSM împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu.

CCR a respins reforma pensiilor magistraților pe motiv că guvernul nu a așteptat avizul consultativ al CSM timp de 30 de zile.

Premierul Bolojan a susținut că proiectul trebuie adoptat rapid din nou, cu prevederile inițiale, pentru că CCR s-a pronunțat pe formă, și a mai subliniat că trebuie respectat termenul de 30 de zile stabilit de CCR pentru avizul CSM, dar că nu este necesară modificarea prevederilor proiectului.

În schimb, liderul PSD Sorin Grindeanu a susținut negocierea unui nou proiect cu reprezentanții magistraților, care s-au opus oricărei reforme.

Cotația Brent crude a scăzut ușor cu 0.12%, ajungând la 65.08 dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate a pierdut 0.11%, până la 60.97 dolari pe baril, după ce marți ambele cotații urcaseră cu peste .,5%.

Analiștii consideră că încheierea blocajului guvernamental ar putea relansa cererea de combustibil. 

Miercuri, Camera Reprezentanților urmează să voteze un proiect de lege de finanțare a bugetului guvernului federal, fapt ce ar putea stimula încrederea consumatorilor și activitatea economică. 

Reluarea activității federal ar însemna și o revenire la cotele normale ale traficului aerian care ar susține consumul de combustibil. 

Pe partea de ofertă, piața este influențată de noile sancțiuni americane împotriva companiilor petroliere ruse Lukoil și Rosneft, primele de acest fel impuse de administrația Trump de la începutul celui de-al doilea mandat.

Compania chineză Yanchang Petroleum caută surse alternative de aprovizionare, iar o subsidiară Sinopec a fost nevoită să își oprească temporar activitatea pentru mentenanță,

Directorul general al Organizației Australiene pentru Informații și Securitate a menționat două grupuri de hackeri, Salt Typhoon și Volt Typhoon, despre care a spus că operează pentru serviciile de informații și armata chineză. Acestea ar fi vizat nu doar rețelele de telecomunicații din SUA, ci și cele din Australia, în scopuri de spionaj și pregătire pentru posibile acțiuni de sabotaj.

„Am văzut și hackeri chinezi care ne investighează infrastructura critică. Vă asigur că acestea nu sunt ipoteze, guvernele străine au echipe de elită care investighează aceste posibilități chiar acum”, a transmis șeful serviciului de spionaj. 

Acesta a avertizat asupra efectelor potențiale ale unor atacuri care ar putea perturba comunicațiile, alimentarea cu apă, energia electrică, transportul și sistemele bancare.

În plus, Brugess a declarat la o conferință de afaceri în Melbourne că activitățile de spionaj cibernetic au costat Australia aproximativ 8 miliarde de dolari, dintre care două miliarde au reprezentat pierderi de secrete comerciale și proprietate intelectuală. 

Son a afirmat: „Doar încrederea poate duce la cooperare și numai cooperarea poate duce la prosperitate, iar Vietnamul caută întotdeauna să intensifice cooperarea cu Statele Unite”. 

În octombrie, cele două țări au convenit să finalizeze un acord comercial, prin care tarifele pentru importurile de produse vietnameze în SUA vor rămâne la 20%, dar anumite categorii de produse vor fi scutite de taxe vamale.

Oficialul vietnamez a făcut apel la companiile americane să sprijine vizita viitoare a secretarului general, To Lam în SUA și să încurajeze Washingtonul să recunoască Vietnamul ca economie de piață, ridicând restricțiile privind exportul produselor din domeniul tehnologiei. 

Potrivit Ministerului Industriei și Comerțului din Vietnam, negocierile conduse de ministrul Nguyen Hong Dien au loc de miercuri până vineri la Washington.

Jeffries a anunțat că Democrații vor introduce un amendament pentru extinderea creditelor oferite de Affordable Care Act în cadrul ședinței de marți a Comitetului pentru Regulamente.

Scopul propunerii este de a pune presiune pe republicani să includă, în proiectul de finanțare a guvernului federal, măsuri pentru reducerea costurilor din domeniul sănătății. 

„Republicanii din Cameră, bine ați revenit din vacanța de șapte săptămâni plătită din banii contribuabililor. Acum aveți oportunitatea de a acționa în criza sănătății, colaborând cu Democrații”, a afirmat Jeffries, adăugând că se așteaptă ca proiectul republican de finanțare a guvernului federal să nu fie votat de democrații din Camera Reprezentanților. 

Luni, Senatul a votat un proiect de lege care ar putea redeschide guvernul federal, aflat în cel mai lung blocaj din istoria sa.  

Proiectul urmează să fie votat în Camera Reprezentanților. Președintele Trump a caracterizt proiectul de lege drep unul „foarte bun”, iar președintele Camerei, Mike Johnson și-a exprimat dorința ca proiectul să fie aprobat până miercuri. 

Demersul liderului de la Casa Albă reflectă încercarea guvernului de a sprijini piața de capital americană și de a reconstrui lanțurile de aprovizionare interne în industriile considerate cruciale pentru securitatea națională. 

JPMorgan a anunțat un plan de investiții de 1.5 trilioane de dolari pe o perioadă de 10 ani, concentrat pe domeniile apărării, aerospațial, energiei, producției și tehnologiilor avansate. În cadrul inițiativei, 10 miliarde de dolari vor fi investiți în companii cu capital american.

Reprezentanții Nasdaq și JPMorgan nu au comentat subiectul, iar sursa Reuters, deși a confirmat întâlnirea, nu a precizat și lista de invitați. 

Președintele Trump a avut mai multe întâlniri cu lideri din mediul de afaceri punând accent pe creșterea economică internă, relocarea industriilor critice în SUA și stimularea investițiilor private pentru a securiza poziția țării în producția de tehnologie și lanțurile energetice, în raport cu instabilitate relațiilor comerciale globale.  

Într-un discurs susținut la COP30, Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, guvernatorul Californiei Gavin Newsom  a afirmat despre administrația Trump: „Încep să insiste asupra prostiei în ceea ce privește politica climatică în țară, dar nu și în statul meu”, adăugând că Trump încearcă să readucă țara în secolul XX sau chiar XIX. 

Newsom a vorbit în fața unui auditoriu complet de reprezentanți locali și internaționali, marcând prima sa apariție la conferința anuală. Absența oficialilor federali a amplificat rolul său, făcându-l cel mai înalt reprezentant guvernamental american prezent la eveniment. 

Pe plan climatic, Newsom a reînnoit un parteneriat cu landul german Baden-Württemberg, inițiat de fostul guvernator Jerry Brown, pentru a promova acțiuni climatice la nivel de stat, în ciuda inacțiunii guvernului federal.

„Donald Trump este temporar. Angajamentul Californiei este puternic și pe termen lung”, a concluzionat Newsom. 

Prezența lui Newsom la conferința ONU are loc la scurt timp după ce acesta a obținut o victorie politică cu Inițiativa 50, privind redesenarea hărților electorale din California în favoarea democraților, ca răspuns la demersurile asemănătoare realizate de republicanii din Texas. 

Printr-un mesaj publicat pe platforma X, președintele de la Bogota a anunțat suspendarea contactului și altor colaborări cu agențiile de securitate ale Statelor Unite la toate nivelurile serviciilor de informații columbiene, adăugând: „Lupta împotriva drogurilor trebuie să se subordoneze drepturilor omului ale poporului caraibian”. 

Șeful de stat a mai menționat cî măsura va rămâne în vigoare până Statele Unite opresc operațiunile din Caraibe. 

De la începutul lunii septembrie, cel puțin 19 lovituri au fost efectuate împotriva ambarcațiunilor suspectate de trafic de droguri în Caraibe și în estul Pacificului, soldate cu minimum 76 de morți.

Oficialii Pentagonului au confirmat, de asemenea, că portavionul USS Gerald R. Ford a fost trimis în regiune, alături de opt nave de război, un submarin nuclear și avioane F-35, consolidând prezența militară americană deja existentă în zonă.

Decizia Curții Supreme menține, temporar, suspendarea unei hotărâri emise de judecătorul John McConnell care decise ca guvernul să finanțeze integral programul SNAP pentru luna noiembrie. 

Vineri, McConnell a decis ca guvernul să asigure fonduri complete pentru finanțarea programului SNAP.

Fondurile necesare pentru finanțarea programului sunt de aproximativ 9 miliarde de dolari. 

Administrația Trump anunțase anterior că va aloca doar 4.65 miliarde de dolari din fonduri de urgență.

Blocarea temporară va rămâne în vigoare până la miezul nopții de joi, moment până la care se așteaptă ca un proiect de lege de finanțare a guvernului federal să fie votată de Congres. 

Programul SNAP (Programul de Asistență Nutrițională Suplimentară)  sprijină aproximativ 42 de milioane de americani, iar înghețarea fondurilor în timpul blocajului guvernamental a stârnit îngrijorări privind accesul familiilor vulnerabile la alimente de bază.

„Am observat cu îngrijorare operațiunile militare din regiunea Caraibelor, deoarece acestea încalcă dreptul internațional și pentru că Franța este prezentă în această regiune prin intermediul teritoriilor sale de peste mări, unde locuiesc peste un milion de compatrioți ai noștri. Astfel, ei ar putea fi afectați de instabilitatea cauzată de orice escaladare, lucru pe care evident dorim să-l evităm”, a transmis șeful diplomației de la Paris, marți, în marja summitului G7 găzduit de Canada. 

Potrivit oficialilor americani, de la începutul lunii septembrie, au fost efectuate cel cel puțin 19 atacuri împotriva unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri în Caraibe și în largul coastelor Pacificului din America Latină, soldate cu cel puțin 76 de morți. 

În plus, oficialii americani de la Pentagon au anunțat trimiterea portavionului USS Gerald Ford în regiune, unde va completa o forță formată din opt nave de război, un submarin nuclear și avioane F-35. 

Nicolas Maduro, președintele Venezuelei a făcut mai multe declarații potrivit cărora concentrarea de forțe americane are rolul de a-l înlătura de la putere. 

Giorgos Floridis, ministrul grec de Justiție a declarat că în ianuarie 2025 a fost deschis cazul și se află în prezent în faza de examinare de către un procuror.

Anunțul a fost făcut marți, în timpul unei intervenții în parlamentul elen. Investigația urmărește să verifice autenticitatea semnăturilor din declarația de constituire a partidului.

Documentele necesare au fost trimise ministerului de Interne de la Atena, instituție care supervizează partidele politice și procesul electoral.  

Conform legislației elene, un partid politic trebuie să prezinte cel puțin 200 de semnături valide de la cetățeni cu drept de vot pentru a putea participa la alegeri. În cazul de față, o parte dintre aceste semnături ar fi fost falsificate. 

Un reprezentant al partidului a respins acuzațiile, catalogându-le drept „absurdități motivate de teama”. 

Afrodita Latinopoulou, lidera partidului se află în Parlamentul European din 2024. În 2022, a fost exclusă din partidul de guvernământ Noua Democrație după ce a făcut comentarii jignitoare la adresa unei prezentatoare de televiziune. 

Latinopoulou se declară apropiată de lideri ai dreptei europene precum Marine Le Pen și Giorgia Meloni și susține politici conservatoare precum limitarea avortului și a migrației, realtează Politico. 

Mandatul de arestare a fost cerut de procurorului special Cho Eun-suk are îl acuză pe fostul șef al spionajului sud-coreean de încălcarea legii privind funcționarea serviciului de informații, neglijență în serviciu, mărturie mincinoasă, distrugere de probe și falsificare de documente oficiale. 

Cho Tae-yong, considerat un apropiat al fostului președinte Yoon Suk Yeol, este acuzat că nu a informat Adunarea Națională despre planul de instaurare a legii marțiale, dar și de ignorarea unui raport intern potrivit căruia trupele plănuiau arestarea liderului opoziției, Lee Jae Myung și și a liderul partidului de guvernământ de atunci, Han Dong-hoon.

Procurorii afirmă și că Cho a făcut declarații false în fața Adunării Naționale și a Curții Constituționale, susținând că nu a văzut decretul de instaurare a legii marțiale și nici documentele aferente. Ulterior, imagini de supraveghere din biroul prezidențial au arătat membri ai cabinetului primind astfel de documente, inclusiv pe Cho. 

Conform Legii Serviciului Național de Informații, directorul are obligația de a anunța atât parlamentul cât și președintele privind situațiile care amenință securitatea națională. 

Potrivit informării emise de ANM, vizibilitatea va scădea local sub 200 de metri și, izolat, chiar sub 50 de metri. 

În județul Argeș, ceața va fi prezentă în localitățile: Costești, Buzoești, Leordeni, Bârla, Slobozia, Ungheni, Stolnici, Lunca Corbului, Suseni, Căteasca, Rătești, Recea, Rociu, Căldăraru, Miroși, Negrași, Hârsești, Mozăceni, Popești, Izvoru, Ștefan cel Mare, Săpata, Teiu, Râca. 

În Giurgiu, fenomenul va afecta localități precum Bolintin-Vale, Florești-Stoenești, Roata de Jos, Ulmi, Ghimpați, Bolintin-Deal, Găiseni, Vânătorii Mici, Ogrezeni, Crevedia Mare, Buturugeni, Bucșani, Letca Nouă, Grădinari, Răsuceni, Joița, Clejani, Toporu, Mârșa, Schitu, Cosoba, Bulbucata. 

Din județul Dâmbovița, sunt vizate localitățile Găești, Titu, Potlogi, Corbii Mari, Dragodana, Răcari, Crevedia, Petrești, Cojasca, Lungulețu, Mătăsaru, Gura Șuții, Ciocănești, Odobești, Tărtășești, Braniștea, Uliești, Mogoșani, Conțești, Vișina, Nucet, Brezoaele, Sălcioara, Poiana, Șelaru, Produlești, Costeștii din Vale, Crângurile, Morteni, Gura Foii, Butimanu, Răscăeți, Slobozia Moară, Cornățelu, Bilciurești. 

Avertizarea este generală pentru județul Teleorman. 

Comisia Europeană a anunțat marți că Italia, Spania, Grecia și Cipru trebuie să beneficieze de sprijin pentru transferul în alte state a cel puțin 30.000 de solicitanți de azil, pentru a reduce astfel „presiunea migratorie” asupra acestor patru țări, scrie POLITICO.

Decizia vine acum ca o invitație de dezbatere pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, întrucât unele guverne se arată rezervate în privința primirii de migranți.

Uniunea Europeană a aprobat în 2024 o reformă a politicii sale privind azilul și migrația, care urmează să intre în aplicare în scurt timp.

Reforma are la bază un nou sistem de „solidaritate”, menit să sprijine țările mediteraneene considerate de Bruxelles ca fiind sub „presiune migratorie”.

Restul statelor membre vor avea două opțiuni, adică fie să preia o parte dintre solicitanții de azil aflați acum în Italia, Spania, Grecia și Cipru, fie să ofere acestor țări un ajutor financiar de 20.000 de euro pentru fiecare migrant.

Negocierile asupra acestei decizii au fost întârziate cu o lună, deoarece unele state au încercat să influențeze concluziile Comisiei.

„Grecia și Cipru suportă o puternică presiune migratorie din cauza nivelului disproporționat al sosirilor în ultimul an”, a transmis marți executivul european într-un comunicat.

„Spania și Italia suferă de asemenea o puternică presiune migratorie din cauza unui număr disproporționat de sosiri în urma operațiunilor de salvare și de căutare pe mare în aceeași perioadă”, a mai declarat Comisia.

Referitor la acest subiect, unele guverne ale țărilor europene au precizat deja că nu intenționează să primească solicitanți de azil și că se vor limita la contribuții financiare.

Conform noului sistem, cel puțin 30.000 de migranți ar trebui „relocați” anual. Numărul final urmează să fie stabilit, iar decizia privind distribuția concretă trebuie adoptată până la sfârșitul anului

Incidentul s-a produs în regiunea georgiană Kakheti, în apropierea graniței cu Azerbaidjanul. Imagini apărute pe rețelele de socializare arată resturi de fuselaj în flăcări și coloane dense de fum negru ridicându-se din zona prăbușirii. Alte videoclipuri arătau aeronava învârtindu-se necontrolat înainte de impact.

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a transmis condoleanțe, declarând: „Cu voia lui Dumnezeu, vom depăși această prăbușire cu greutăți minime. Fie ca Dumnezeu să odihnească sufletul martirilor noștri și să fim alături de ei prin rugăciunile noastre”. 

Ministerul Apărării de la Ankara a anunțat că la bordul avionului se aflau 20 de militari fără a oferi alte detalii despre eventuali pasageri de alte naționalități. 

Publicații locale au anunțat că la bordului aeronvaeri se afla și persoanl azer. 

Potrivit unui anunț, președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev, a discutat cu Erdoğan despre accident. Aeronava decolase din orașul Ganja, din vestul Azerbaidjanului, și se îndrepta spre Turcia.

Potivit presei georgiene, Ministerul de Interne georgian a anunțat deschiderea unei anchete pentru a stabili circumstanțele prăbușirii, aceasta fiind încadrată la infracțiunea de încălcare a regulilor de transport aerian soldată cu pierderi de vieți omenești. 

Producătorul american Lockheed Martin, compania care construiește aeronava C-130 Hercules, a transmis condoleanțe Turciei și a anunțat că va sprijini autoritățile în investigația privind accidentul.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, se vor întâlni marți și miercuri la Moscova.

Cei doi lideri vor discuta despre proiecte de gaze și despre efectele sancțiunilor americane impuse companiilor petroliere din Rusia, a anunțat Kremlinul, scrie Reuters.

Dmitri Peskov a spus că Vladimir Putin vrea să afle și detalii despre întâlnirile pe care Tokayev și alți lideri din Asia Centrală le-au avut cu președintele american Donald Trump la Washington, săptămâna trecută.

„Dacă președintele Kazahstanului consideră necesar să-l informeze pe președintele nostru despre conținutul contactelor pe care le-a avut la Washington, desigur că acest lucru va fi extrem de interesant pentru partea rusă”, a spus Peskov.

Întrebat dacă Putin și Tokayev vor vorbi despre impactul sancțiunilor SUA asupra companiilor Lukoil și Rosneft, Peskov a făcut câteva completări importante pe subiect.

„Cooperarea noastră comercială și economică cu Kazahstanul este foarte complexă. Acoperă practic fiecare domeniu posibil de cooperare.”, a spus Peskov.

„Prin urmare, toate domeniile de cooperare vor fi discutate în detaliu, fără excepție”, a adăugat el.

Lukoil și Rosneft au fost sancționate luna trecută de administrația Trump, după ce discuțiile pentru pacea din Ucraina s-au blocat.

Ambele companii au investiții importante în Kazahstan, care este o țară bogată în resurse energetice ce exportă cea mai mare parte a petrolului prin Rusia.

Lukoil are acțiuni în zăcămintele Tengiz și Karachaganak, exploatări gestionate de mari companii occidentale.

Congresul american analizează un proiect de lege menit să pună capăt blocajului guvernamental care a paralizat activitatea federală, dar documentul conține și o prevedere controversată: opt senatori republicani ar putea primi până la 500.000 de dolari fiecare drept despăgubiri pentru presupuse încălcări ale vieții private, potrivit Reuters.

Textul de lege, adoptat deja de Senat, prevede că obținerea retroactivă a datelor telefonice ale unui senator fără notificare prealabilă devine ilegală. Totodată, permite celor afectați să dea în judecată Departamentul de Justiție și să ceară despăgubiri de 500.000 de dolari pentru fiecare caz, plus acoperirea cheltuielilor de judecată.

Printre senatorii vizați se numără Marsha Blackburn, Lindsey Graham, Josh Hawley, Ron Johnson, Tommy Tuberville, Dan Sullivan, Bill Hagerty și Cynthia Lummis. Aceștia afirmă că datele lor telefonice au fost obținute în timpul investigației conduse de procurorul special Jack Smith, care ancheta încercarea lui Donald Trump de a anula rezultatul alegerilor din 2020. „Nu ne vom odihni până când cei implicați în această folosire abuzivă a guvernului nu vor fi trași la răspundere”, a declarat senatoarea Marsha Blackburn, una dintre inițiatoarele amendamentului.

Democrații au criticat însă dur prevederea, acuzându-i pe republicani că folosesc proiectul pentru câștiguri personale.

„Niciun ban pentru sănătate, dar au inclus un bonus corupt de cel puțin 500.000 de dolari fiecare”, a scris senatoarea Patty Murray pe rețelele sociale. Ancheta lui Jack Smith privind implicarea lui Donald Trump în evenimentele din 6 ianuarie 2021 s-a încheiat după ce acesta a câștigat alegerile prezidențiale din 2024, procurorul invocând politica Departamentului de Justiție care interzice urmărirea penală a unui președinte în funcție. Într-un raport final, Smith a susținut că probele adunate ar fi fost suficiente pentru o condamnare.

Senatorii republicani cer acum explicații companiilor de telecomunicații AT&T, Verizon și T-Mobile privind datele furnizate procurorilor în baza mandatelor de percheziție.

Participarea la evenimente sau sporturi în aer liber îţi poate aduce atât divertisment, cât şi sănătate. Scopul tău de a economisi bani poate avea succes astăzi. Un cadou din străinătate te poate bucura. Spiritul de echipă te va conduce la rezultate dorite la serviciu, posibil să ocupi o poziţie respectabilă.

Vei recunoaşte valoarea banilor şi vei învăţa din experiența cheltuielilor excesive. Evită orice afacere dubioasă pentru liniştea ta. Setează-ţi obiective ridicate, dar nu te descuraja dacă rezultatele vin lent.

Este posibil să primești niște bani care să îți rezolve din problemele financiare mai vechi. Copiii s-ar putea să nu îţi aducă satisfacţiile aşteptate astăzi — încurajează-i în loc să îi critici. Fii la curent cu schimbările din domeniul tehnologiei.

Eforturile tale de economisire vor da roade. O relaţie nouă ar putea să se transforme în ceva semnificativ. La serviciu, performanţa ţi-o va aprecia colegii şi superiorii. O ceartă cu partenerul despre cheltuieli s-ar putea ivi.

Evită călătoriile excesive pentru a-ţi menţine liniştea şi calmul. Ai o înţelegere intuitivă a nevoilor altora, dar evită să te supraimplici financiar. Echilibrul între viaţa profesională şi cea personală ar trebui să fie prioritar – nu amesteca afacerile cu plăcerea.

Renunţă la negativismul rămas şi lasă bunătatea să-ţi ghideze ziua — ostilitatea îţi poate afecta starea. Evită să-încredinţezi altora finanţele tale. Creşterea încrederii te va ajuta să faci progrese în ambiţiile tale. Petrece timp citind conţinut spiritual sau motivaţional – te poate ajuta să-ţi linişteşti gândurile.

Nu îți consuma energia în argumente inutile – acestea aduc mai multă pierdere decât câştig. Fii precaut cu problemele financiare pentru a evita eventuale neplăceri. Lucrurile merg mai uşor în viaţa personală şi la locul de muncă ţi se poate acorda recunoaştere.

Atenție la activităţile în aer liber, care pot aduce stres inutil. Cel mai probabil vei simţi o siguranţă financiară, ceea ce îţi va oferi linişte. Fereşte-te de cei care s-ar putea să nu aibă cele mai bune intenţii. Networking-ul te va duce către personalităţi care să te inspire. Farmecul tău natural va fi un atuu, iar o surpriză plăcută te aşteaptă de la persoana dragă.

 Activităţile fizice şi practicile de conştientizare (cum ar fi yoga) vor fi deosebit de benefice. Stabilitatea financiară e indicată, dar evită cheltuielile inutile. Fii atent la cuvintele tale pentru a menţine armonia. Relaxarea şi divertismentul îţi îmbogăţesc ziua, însă dacă ai o afacere, acordă atenţie şi problemelor de business.

Sportul sau activităţile fizice îţi vor spori rezistenţa astăzi. Problemele financiare sunt pe cale să se rezolve în favoarea ta. La serviciu pot apărea veşti bune.

Călătoriile de plăcere şi socializarea îţi aduc relaxare şi bucurie. Nu acorda împrumuturi impulsiv, iar dacă o faci, asigură-te că ai claritate asupra rambursării. Îmbunătăţeşte-ţi abilităţile pentru a performa la serviciu. Este posibil ca o rudă mai îndepărtată să îți facă o vizită surpriză, iar acest lucru ți-ar putea da planurile peste cap și ți-ar ocupa timpul.

Cheltuielile neaşteptate ar putea să îţi adauge o povară financiară, deci urmăreşte-le. Colaborarea cu alţii te ajută să îţi atingi obiectivele. Fă-ți loc, în programul tău, și pentru îngrijirea personală – citit, hobby-uri, relaxare, lucruri care te detașează de stresul cotidian.

Conform Associated Press, Gal Gadot a fost recompensată cu Premiul Genesis al Israelului pentru sprijinul său „ferm și curajos” față de țară, într-un moment în care numeroase figuri din industria cinematografică au criticat acțiunile Israelului în războiul din Gaza.

Actrița a declarat că se simte „o evreică și o israeliană mândră” și că va dona premiul, în valoare de 1 milion de dolari, unor organizații care ajută la refacerea comunităților afectate de conflict.

„Israelul a trecut printr-o durere de neimaginat. Acum trebuie să începem să ne vindecăm, să reconstruim inimile, familiile și comunitățile”, a spus Gadot într-un comunicat. Premiul Genesis, acordat anual pentru realizări profesionale și angajament față de valorile evreiești, a fost decernat anterior unor personalități precum Michael Bloomberg, Steven Spielberg, Michael Douglas sau Albert Bourla.

Războiul din Gaza a început după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, în care peste 1.200 de israelieni au fost uciși și peste 250 luați ostatici. De atunci, ofensiva israeliană a provocat, potrivit autorităților din Gaza, moartea a peste 69.000 de palestinieni.

De-a lungul conflictului, Gadot a susținut constant cauza israeliană, a militat pentru eliberarea ostaticilor și a sprijinit difuzarea în Los Angeles a unui film documentar despre atacurile Hamas.

Actrița a fost însă și ținta criticilor, fiind acuzată că promovează o viziune unilaterală.