„Federația Silva este deranjată că își vor pierde funcțiile de conducere oameni care au tratat regia ca pe propria moșie”, spune Buzoianu, după ce Federația a contestat în instanță Hotărârea de Guvern privind reorganizarea Romsilva.
„Șoc. Ne surprinde că un proces ultra-dezbătut un an de zile, transparent, în care se pierd funcții de conducere de oameni care au tratat ca pe moșie proprie instituția…e contestat de cei care pierd acele funcții. Ce spune Hotărârea de Guvern? Reorganizare, tăiere de posturi de conducere inutile, concursuri pentru posturile de conducere vacante, contracte de mandat semnate și criterii de performanță stabilite clar”, arată ministrul.
De celalată parte, Buzoianu arată ce cere Federația Silva: „Să se suspende orice concurs. Doamne ferește să fie date concursuri. Doamne ferește să fie puse criterii de performanță. A, și toate acestea, cu tăcerea conducerii Romsilva care ne transmite oficial, sub semnătura directorului general Jean Vișan că nu prea e interesat de susținerea în instanță a reorganizării, pe care, de altfel, și-a și asumat-o”.
Eu zic atât: vom merge în instanță și vom argumenta decența și legalitatea. Nu ne lăsăm în fața disperării a conducerii Romsilva care crede că îi va mai merge mulți ani de zile cu incompetența și corupția”, avertizează Diana Buzoianu.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a reacționat după ce a fost numit noul director general al Romsilva după decizia luată de Consiliul de Administrație.
Diana Buzoianu a declarat că nu are încredere că schimbările necesare vor avea loc și avertizează că procesul de reformă se va întinde pe o perioadă lungă de timp.
Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, Buzoianu a explicat că a evitat orice comentariu pe durata selecției pentru a nu influența procedura. După finalizarea concursului, ea a ieșit în față cu o poziție.
Revenirea oamenilor în apropierea Lunii, prin programul Artemis, marchează o nouă etapă a explorării spațiale. Într-un interviul acordat Mediafax, cosmonautul Dumitru Prunariu explică ce înseamnă această misiune pentru viitorul explorării spațiale, care sunt provocările pentru echipaj și ce rol ar putea avea România în programele spațiale europene.
Victor Stephanovici: Cum priviți misiunea Artemis 2, care duce din nou oamenii spre Lună după mai bine de 50 de ani?
Dumitru Prunariu: Astronauții care zboară acum spre Lună nici măcar nu erau născuți atunci când Apollo 17 s-a întors de pe Lună. Programele spațiale au o întindere foarte mare în timp. De ce nu s-a mai zburat cu oameni spre Lună în ultimele decenii? Pentru că NASA a avut alte priorități: programul navetei spațiale și construirea Stației Spațiale Internaționale. Revenirea oamenilor pe Lună reprezintă însă un eveniment foarte important pentru întreaga comunitate spațială și marchează începutul unei noi etape a explorării planetare.
„Luna este doar un intermediar spre Marte”Victor Stephanovici: Care este rolul Lunii în planurile de explorare spațială?
Dumitru Prunariu: Luna este doar un intermediar. Acolo se vor construi baze umane permanente și se vor desfășura activități de explorare a solului și subsolului lunar. Pe Lună vom învăța cum să trăim și cum să folosim tehnologii pe alte corpuri cerești. Toate acestea sunt necesare pentru o misiune mult mai importantă din punct de vedere istoric: explorarea planetei Marte.
Victor Stephanovici: Programul Artemis este însă și foarte costisitor. Cum vedeți această evoluție?
Dumitru Prunariu: Estimările inițiale pentru lansarea rachetei SLS cu capsula Orion erau de aproximativ 500 de milioane de dolari. În momentul lansării din 2022, costul ajunsese la 4,1 miliarde de dolari. Este o sumă uriașă, mai ales în condițiile în care sectorul privat devine tot mai puternic. Companii precum SpaceX sau Blue Origin concurează deja programele guvernamentale.
„Sectorul privat domină tot mai mult industria spațială”Victor Stephanovici: Care este cea mai mare diferență între programele spațiale din perioada dumneavoastră și cele de astăzi?
Dumitru Prunariu: În prezent, investițiile private joacă un rol tot mai mare. Companiile dezvoltă rachete reutilizabile, ceea ce reduce costul lansărilor. Elon Musk deține recordul de lansări comerciale de sateliți, iar la un moment dat SpaceX ajunsese să realizeze aproximativ 84% dintre lansările comerciale din lume. NASA începe și ea să schimbe modelul. Nu va mai construi stații orbitale proprii, ci va închiria spațiu pe stații dezvoltate de companii private.
„Tehnologia navelor spațiale s-a schimbat radical”Victor Stephanovici: Capsula Orion este mult mai avansată decât navele cu care ați zburat dumneavoastră. Ce v-ar impresiona cel mai mult la bordul unei nave moderne?
Dumitru Prunariu: Pe vremea mea nu existau computere de bord așa cum există astăzi. Aveam doar câteva programe automate executate de un computer electromecanic. Singurul aparat digital pe care l-am avut la bord a fost un mic calculator de buzunar pe care îl foloseam pentru calcule rapide. Astăzi, toate sistemele sunt integrate digital și controlate de pe ecrane computerizate.
Victor Stephanovici: Care este cea mai dificilă parte a unei misiuni precum Artemis 2?
Dumitru Prunariu: În primul rând, lansarea cu succes. Misiunea automată Artemis din 2022 a fost amânată de mai multe ori înainte de lansare din cauza unor probleme tehnice descoperite în ultimele momente. De asemenea, scutul termic al capsulei Orion a avut unele probleme la reintrarea în atmosferă, ceea ce a dus la modificarea profilului de reintrare pentru misiunile următoare.
„Imponderabilitatea nu este atât de plăcută pe cât pare”Victor Stephanovici: Care sunt provocările pentru echipaj în timpul zborului?
Dumitru Prunariu: Imponderabilitatea nu este o stare atât de plăcută precum pare la prima vedere. Ea produce modificări în organismul uman. Zborul spre Lună implică și traversarea unei zone cu nivel de radiații mai mare decât cel de pe orbita Pământului. Pot apărea disconfort muscular sau ușoară atrofie, dar într-o misiune de aproximativ zece zile aceste efecte sunt recuperabile după revenirea pe Pământ.
Victor Stephanovici: Cum se schimbă percepția asupra Pământului atunci când îl vezi din spațiu?
Dumitru Prunariu: Este o imagine extraordinară. Te îndrăgostești de planeta noastră atunci când o vezi de la acea înălțime. Astronauții experimentează ceea ce se numește „overview effect”, o percepție globală asupra Pământului. Îl vezi ca pe un tot unitar, fără granițe, și înțelegi cât de fragil este. Înțelegi atunci că aceasta este casa noastră și că trebuie să o protejăm.
„România ar putea participa mai mult la programele spațiale”Victor Stephanovici: România ar putea participa la viitoarele misiuni spațiale?
Dumitru Prunariu: Teoretic, da. Practic însă, nivelul implicării este limitat. Mai multe state europene au decis recent să își mărească contribuția la Agenția Spațială Europeană pentru a beneficia de noi proiecte tehnologice și industriale. România a redus însă contribuția, ceea ce limitează oportunitățile de dezvoltare în acest domeniu.
Victor Stephanovici: Dacă ați avea din nou 30 de ani și ați primi oferta de a merge într-o misiune spre Lună sau Marte, ați accepta?
Dumitru Prunariu: Dacă aș avea din nou 30 de ani, aș pleca imediat spre Marte! Dacă mă întrebați acum, probabil că aș accepta o misiune spre Lună după o perioadă de pregătire medicală și antrenament.
Artemis II, o punte între Apollo și viitorÎntr-un material pregătit înaintea interviului, Dumitru Prunariu subliniază că misiunea Artemis II reprezintă mai mult decât o simplă lansare spectaculoasă. Ea marchează reluarea drumului omenirii către spațiul profund și trecerea către o nouă arhitectură a explorării spațiale.
Programul Artemis urmărește construirea unei prezențe umane sustenabile dincolo de orbita joasă a Pământului și testarea sistemelor care vor permite revenirea oamenilor pe Lună, dar și pregătirea misiunilor către Marte. Prunariu spune că fiecare lansare spațială este rezultatul muncii a mii de specialiști – ingineri, medici, cercetători și tehnicieni – și că explorarea cosmosului rămâne unul dintre puținele domenii în care omenirea reușește să coopereze pentru un scop comun.
În opinia sa, astfel de misiuni transmit și un mesaj important generațiilor tinere: marile proiecte științifice și tehnologice nu au dispărut, iar curiozitatea și dorința de explorare continuă să împingă civilizația înainte. „Fiecare lansare este rezultatul unei memorii colective a umanității. Nimeni nu ajunge singur în Cosmos”, spune cosmonautul român.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit într-un interviu exclusiv pentru G4Media despre cauzele problemelor grave de sănătate publică din România, cum ar fi rata ridicată a cancerului de col uterin, cazurile de rujeolă și situația mamelor minore.
În cadrul interviului a fost menționat faptul că disciplina educație pentru sănătate este opțională în România, iar aceasta depinde de acordul scris al părinților.
Întrebat dacă are „curajul” să susțină introducerea educației pentru sănătate în școli, ministrul a declarat că problema este mult mai complexă și nu poate fi redusă doar la sistemul educațional.
„Am curajul, dar aici nu e vorba de curaj, aici e vorba de a face lucrurile într-un mod responsabil și aplicabil. Nu, n-are legătură cu acest curaj. Da, educația este un element, dar nu e totul”, a declarat Alexandru Rogobete.
Ministrul Sănătății a precizat că soluția privind această materie școlară nu ține exclusiv de Ministerul Sănătății și că există deja discuții cu Ministerul Educației despre tot acest demers.
„Este gândit așa. Modulul de educație pentru sănătate are mai multe componente”, a explicat el. „E adevărat. Știți dumneavoastră, eu momentan sunt ministrul Sănătății, nu al Educației.”
Rogobete a mai declarat însă că principala problemă din spatele ratei scăzute de vaccinare nu este lipsa orelor din școli, ci impactul dezinformării și a mișcărilor antivacciniste.
„În spatele ratei acesteia de vaccinare scăzută, pentru că părinții care nu-și vaccinează copiii nu sunt la școală. Deci nu asta este neapărat problema. Fenomenul antivaxerilor care circulă în social media la intensitate maximală și care, din păcate, încă nu este scăzut”, a spus ministrul.
Alexandru Rogobete a afirmat că soluția cea mai ideală privind tot acest subiect este comunicarea mai credibilă din partea specialiștilor din domeniul sănătății, nu a politicienilor.
„Deci avem nevoie de o informare mai completă, mai accelerată, mai vocală, profesioniști în sănătate, doctori și așa mai departe ar trebui să fie mai des pe la televizoare, să recomande ei, să recomande vaccinarea, nu eu sau politicienii”, a afirmat Rogobete.
„Eșecul campaniei de vaccinare din COVID, că tot vorbim de vaccinuri, se vede rezultatul când politicienii își beau cafeaua pe la tot felul de cârciumi pe unde erau filmați și recomandau vaccinarea COVID, că doar așa poți să bei cafeaua. Ăsta este efectul. În momentul în care cei de la guvernare s-au apucat să recomande vaccinarea COVID, automat că opoziția, în Parlament, politică, a utilizat, a speculat acest moment și a creat opoziție, creând astfel fenomenul de antivaccinare. Noi încă suntem acolo”, a declarat ministrul.
Potrivit FRH, Eva Kerekes (CS Gloria Bistrița) a părăsit lotul din motive medicale și nu va putea evolua. În locul ei, selecționerul Ovidiu Mihăilă a convocat-o pe Gabriela Dumitrașcu (CSM Corona Brașov).
Naționala României se reunește duminică pentru ultimele două meciuri din faza grupelor competiției EHF Euro Cup.
România va întâlni miercuri, 8 aprilie, de la ora 19:00, Norvegia, la București. Apoi, „tricolorele” vor evolua împotriva Poloniei, în deplasare, duminică, 12 aprilie, la Radom, de la ora 19:00.
Echipa României ocupă în prezent locul al doilea în grupă, cu un bilanț de trei victorii și o înfrângere. Se află, astfel, la un pas de calificarea la Final Four-ul EHF Euro Cup, programat la finalul lunii septembrie.
Competiția are caracter amical, participând echipele deja calificate la turneul final al Campionatului European 2026, la care România este co-organizatoare.
Întrecerea se desfășoară în paralel cu preliminariile pentru competiția continentală.
Lotul naționalei feminine a României pentru meciurile cu Norvegia și Polonia:
Bianca Bazaliu (Gloria Bistrița)
Alisia Boiciuc (CSM Corona Brașov)
Yaroslava Burlachenko (Gloria Bistrița)
Diana Ciucă (Rapid București)
Bianca Curmenț (CSM Corona Brașov)
Asma Elghaoui (SCM Râmnicu Vâlcea)
Alicia Gogîrlă (SCM Craiova)
Sorina Grozav (CSM Corona Brașov)
Gabriela Dumitrașcu (CSM Corona Brașov) – convocată în locul Evei Kerekes
Cristina Laslo (Gloria Bistrița)
Lorena Ostase (Gloria Bistrița)
Beatrice Raicea (Dunărea Brăila)
Elena Roșu (Dunărea Brăila)
Sonia Seraficeanu (Gloria Bistrița)
Ștefania Stoica (Gloria Bistrița)
Alexandra Szoke (CSM București)
Naționala este coordonată de selecționerul Ovidiu Mihăilă, ajutat de Iulia Curea (antrenor secund) și Daniel Apostu (antrenor cu portarii).
Guvernul nu are nici o altă șansă decât să meargă înainte cu Ilie Bolojan ca prim-ministru, spune, la RFI, fostul premier Theodor Stolojan. Acesta speră că PSD nu va rupe coaliția în urma consultării interne din 20 aprilie.
Theodor Stolojan analizează criza politică iminentă din coaliție.
„Ca să mă exprim pe românește, asta ne mai lipsește, ca în perioada următoare să intrăm într-o situație din asta de instabilitate politică. Politică, politică, guvernamentală și capacitatea Guvernului de a lua deciziile necesare”, potrivit premierului.
Fostul prim-ministru subliniază că „premierul Bolojan ne-a spus foarte limpede într-o conferință de presă că în lunile care urmează până la sfârșitul lui august, România are de depus două cereri de plată pentru fondurile europene din PNRR, care se termină la sfârșitul lui august, două cereri care însumate înseamnă peste opt miliarde de euro. Imaginați-vă ce înseamnă. Și sigur că între timp trebuie realizate și proiectele și reformele, jaloanele acelea pe care trebuie să le aprobăm, pentru a putea depune aceste cereri de plată”.
În opinia sa, „noi nu avem nici o altă șansă decât să mergem înainte cu premierul Bolojan, care știe ce are de făcut și sigur, va fi în mâna Parlamentului, dacă Parlamentul va susține în continuare măsurile pe care premierul Ilie Bolojan e obligat să le ia, dacă vrem ca România să mai fie o țară credibilă pe piețele financiare naționale și internaționale”.
Un atac masiv cu drone și rachete rusești este în desfășurare în regiunea Kiev, a avertizat vineri șeful administrației militare regionale, Mykola Kalachnyk. Acesta marchează cel mai recent episod al unui atac pe timp de zi împotriva Ucrainei, care este de obicei vizat noaptea, relatează Le Figaro.
Rusia a lansat miercuri peste 360 de drone împotriva Ucrainei în plină zi. Pe 24 martie, a lansat unul dintre cele mai mari atacuri în plină zi împotriva Ucrainei de la începutul războiului în februarie 2022, cu peste 400 de drone,.
Rusia a respins săptămâna aceasta propunerea de armistițiu de Paște, înaintată de liderul ucrainean Volodimir Zelenski. Întâlnirile din ultimele luni dintre Statele Unite, Ucraina și Rusia nu au dat rezultate tangibile în direcția încheierii celui mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace.
Cu toate acestea, Kievul solicită reluarea discuțiilor, în timp ce atenția Washingtonului este acum concentrată asupra războiului din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile israeliano-americane asupra Iranului din 28 februarie.
Proiectul legislativ a fost adoptat în ședința de miercuri a Senatului, cu 64 de voturi „pentru”, 33 „împotrivă” și 2 abțineri, urmând să fie dezbătut în Camera Deputaților, forul decizional.
Noile reglementări introduc măsuri precum supravegherea video extinsă pe stadioane, sancțiuni mai dure pentru suporteri, restricții privind consumul de alcool și limitarea utilizării materialelor pirotehnice. Consumul de băuturi alcoolice ar urma să fie permis în zone speciale, fără acces în tribune.
Șase cluburi din Superliga de fotbal au reacționat după decizieOțelul Galați, Farul Constanța, Universitatea Craiova, Dinamo București, Universitatea Cluj și Petrolul Ploiești au acuzat, prin comunicate oficiale, lipsa consultării și efectele negative asupra suporterilor și organizării meciurilor.
Cluburile susțin că forma actuală a proiectului este dezechilibrată și departe de standardele europene. Acestea avertizează că măsurile propuse ar putea afecta atmosfera din tribune și ar îndepărta publicul de pe stadioane.
Cluburile fac apel la autorități să reanalizeze modificările și să inițieze consultări reale cu toate părțile implicate. Ele subliniază că sunt dispuse să contribuie la elaborarea unei legislații echilibrate, care să asigure atât siguranța, cât și menținerea spiritului autentic al fotbalului.
„Farul Constanța a urmărit cu deosebit interes modificarea Legii 4, prin care ar trebui ca fiecare eveniment sportiv să se transforme într-un moment pe care fiecare suporter să îl aștepte cu și mai mult interes. […] Am constatat, din păcate, că forma finală a acestei legi […] nu aduce sub nicio formă beneficii, ci doar alte constrângeri”, a transmis clubul Farul Constanța.
Reprezentanții clubului au subliniat că nu au fost consultați în procesul legislativ și au avertizat că noile reguli pot adânci diferențele față de campionatele europene de top.
La rândul său, Universitatea Craiova a criticat dur proiectul, considerându-l dezechilibrat și dificil de aplicat:
„Analiza prevederilor incluse în proiect evidențiază o serie de măsuri care […] generează dificultăți operaționale semnificative, costuri suplimentare și riscuri sporite atât pentru organizatori, cât și pentru suporteri. Practic, prin aceste modificări aberante, legiuitorul nu face altceva decât să alunge suporterii din tribune”, spun reprezentanții clubului din Craiova.
Dinamo București a atras atenția asupra necesității unui cadru legislativ clar și previzibil„Orice cadru legal care limitează exercitarea unor drepturi […] trebuie să fie clar, previzibil și lipsit de ambiguități. Sportul înseamnă performanță și fair-play, dar și suporteri”, se arată în comunicatul Dinamo.
Critici similare au venit și din partea celor de la U Cluj, care consideră legea „anti-fotbal”: „Modificările aduse Legii […] reprezintă […] o transformare a evenimentului sportiv dintr-un spectacol social într-un exercițiu de supraveghere și birocrație”.
De asemenea, Oțelul Galați a transmis că noile prevederi „nu aduc beneficii reale nici suporterilor, nici spectacolului sportiv”.
Totodată, FC Petrolul Ploiești a avertizat asupra „constrângerilor, costurilor suplimentare și riscurilor crescute” generate de lege.
Autoritățile maghiare au informat Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației că, în acest sfârșit de săptămână, când creștinii catolici sărbătoresc Paștele, circulația autovehiculelor de marfă cu masa mai mare de 7,5 tone este restricționată pe teritoriul Ungariei.
Potrivit autorităților din Ungaria, circulația acestui tip de vehicule se va desfășura conform unui program stabilit.
Astfel, autovehicule cu o capacitate mai mare de 7,5 tone nu pot circula vineri, 3 aprilie, între orele 07.00 – 23.00, duminică, 5 aprilie, între orele 07.00 – 23.00 și luni, 6 aprilie, între orele 07.00 – 23.00.
În intervalele vizate de restricţii, şoferii automarfarelor au obligaţia să staţioneze în parcările special amenajate, până la reluarea circulației pe drumurile publice din ţara vecină, Unagria. În acest sens, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmației va ţine legătura permanent cu autorităţile din Ungaria în vederea dispunerii unor măsuri comune pentru fluidizarea traficului la ridicarea restricţiilor, dacă acest lucru se va impune.
În intervalul orar când autovehiculele de mare tonaj sunt restricționate, traficul de călători şi autoturisme se va desfăşura în condiţii normale.
Minstrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a precizat în interviul de la G4Media că România are în prezent 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, ceea ce este o situație fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR.
„România tranzitează o perioadă importantă acum și vă spun că indiferent, cu bune, cu rele, cu șapcă fără șapcă cum suntem, pentru că oricum ar fi, niciodată nu este suficient de bine, ceea ce este absolut corect. Nu suntem perfecți și întotdeauna este loc de mai bine, dar așa imperfecți cum suntem, astăzi România are 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR. Nouă dintre ele au fost mutate în Programul Operațional Sănătate, tot fonduri europene nerambursabile și aici gradul mediu de execuție este undeva la 40%, deci ele au practic și acestea nouă vor fi finalizate, dar au un termen mai lung, 2028, fiind un alt exercițiu financiar. Cele două centre de arși grav, primele într-un final apoteotic, foarte târziu este adevărat, sunt finalizate”, a declarat Alexandru Rogobete.
Fără a preciza o dată certă, ministrul Sănătății a spus că din vară spitalele din Timișoara și Târgu Mureș vor putea primi pacienți.
„O să fie greu să zic o dată anume, dar pot să vă zic că în această vară și Timișoara și Târgu Mureșul vor putea primi pacienți. Construcțiile sunt finalizate, acum se instalează echipamente, circuite, mă rog, ultimele detalii de acest gen, dar gândiți-vă că șantierul efectiv la Timișoara. Îmi aduc aminte ziua ca și cum ar fi fost ieri. Prima sapă a fost dată în 4 iunie 2023, deci iată că la 3 ani distanță vorbim de un spital făcut de la zero. Asta după ce timp de 10 ani, unii și-au dat cu părerea cum ar trebui sau nu să fie făcute. Vorbesc cu pasiune despre aceste proiecte pentru că le știu de când erau pe hârtie. Eram la începutul meu în Ministerul Sănătății și mai îmi aduc aminte ceva care voi spune. Acest lucru îl voi spune întotdeauna: erau niște proiecte pe hârtie, nimeni nu avea încredere în noi și 99% din oameni îmi spuneau cu nonșalanță în față că nu vom reuși și că nu se vor face niciodată”, a mai spus ministrul Alexandru Rogobete.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și președintele Coreei de Sud, Lee Jae-myung, au declarat vineri, la Seul, că cele două state vor coopera pentru a contribui la redeschiderea Strâmtorii Ormuz și pentru reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Macron a afirmat, la începutul întâlnirii, că Parisul și Seulul pot juca un rol în stabilizarea situației regionale, inclusiv în zona strâmtorii, potrivit presei sud-coreene, mai transmite Euronews.
În cadrul unei declarații comune televizate, liderul francez a subliniat necesitatea cooperării pentru redeschiderea rutei maritime și pentru diminuarea tensiunilor din regiune. La rândul său, Lee a spus că cele două țări și-au reafirmat angajamentul de a coopera pentru a asigura siguranța transportului maritim prin strâmtoare. Cei doi lideri nu au răspuns întrebărilor jurnaliștilor și nu au oferit detalii despre modul concret în care ar putea contribui la redeschiderea rutei maritime.
O rută strategică pentru energia globalăStrâmtoarea Ormuz, situată între Iran și Oman, este una dintre cele mai importante căi de transport pentru petrolul mondial. Aproximativ o cincime din producția globală de petrol tranzitează această rută, ceea ce face ca orice blocaj să aibă efecte rapide asupra piețelor energetice și economiei globale. Summitul dintre Macron și Lee a avut loc în contextul în care președintele american Donald Trump a criticat aliații Washingtonului pentru sprijinul limitat acordat operațiunii militare a SUA și Israelului împotriva Iranului.
Trump a declarat că Statele Unite „nu au nevoie” de strâmtoare și că statele care depind de această rută energetică ar trebui să se implice mai activ în securizarea ei. El a menționat în mod special Coreea de Sud, Japonia și China.
Cooperare economică între Paris și SeulÎn timpul vizitei, Franța și Coreea de Sud au semnat mai multe acorduri de cooperare în domeniul tehnologic și energetic. Printre acestea se numără proiecte legate de lanțurile de aprovizionare cu combustibil nuclear, investiții comune într-un parc eolian offshore în sudul Coreei de Sud și colaborare în domeniul mineralelor critice.
În paralel, Iranul a avertizat Consiliul de Securitate al ONU împotriva oricărei „acțiuni provocatoare” legate de situația din Strâmtoarea Ormuz. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că orice demers al „agresorilor și susținătorilor lor” în cadrul Consiliului de Securitate ar putea complica și mai mult situația. Declarația a fost făcută înaintea unui vot programat asupra unui proiect de rezoluție care ar fi autorizat folosirea unei forțe defensive pentru protejarea transportului maritim în zonă. Proiectul de rezoluție, inițiat de Bahrain, prevedea autorizarea utilizării forței defensive pentru a proteja navele comerciale de eventuale atacuri iraniene. Strâmtoarea Ormuz este aproape blocată de la sfârșitul lunii februarie, după ce Statele Unite și Israel au lansat lovituri militare împotriva Iranului.
„Continuăm să dezvoltăm fermele și satele României folosind fondurile europene. În primul trimestru al anului 2026, au fost efectuate plăți de peste 1.3 miliarde de lei (256 milioane de euro) prin mecanismele gestionate de Autoritatea de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 și implementate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale”, a transmis ministrul.
Potrivit acestuia, banii sunt direcționați către investiții în agricultură și comunități locale. „Fondurile direcționate beneficiarilor susțin dezvoltarea fermelor, extinderea unităților de procesare și modernizarea satelor și comunelor”, a precizat Barbu.
Ministrul a mulțumit instituțiilor implicate în gestionarea fondurilor. „Le mulțumesc colegilor din Autoritatea de Management și AFIR pentru eforturile depuse constant pentru ca România să atragă și să utilizeze eficient fondurile europene”.
„Continuăm să folosim toate sursele de finanțare disponibile pentru a crește investițiile în fermele, fabricile și comunitățile românești”, a mai declarat ministrul Agriculturii.
Ordinul executiv prevede tarife diferite în funcție de acordurile semnate cu administrația americană. Companiile care acceptă reguli de preț „most favored nation” și investesc în fabrici în SUA ar putea beneficia de tarife de 0%. Pentru companiile care construiesc facilități de producție în SUA, dar nu semnează acorduri privind prețurile, tarifele vor începe de la 20%. Acestea ar putea crește treptat până la 100% în următorii patru ani, mai transmite AP.
Administrația americană le oferă companiilor un termen de câteva luni pentru negocieri. Marile firme au aproximativ 120 de zile pentru a ajunge la acorduri, iar celelalte companii 180 de zile.
Justificarea: securitatea economică și lanțurile de aprovizionareÎn documentul oficial, Trump a argumentat că importurile de medicamente și ingrediente farmaceutice pot afecta securitatea națională. Administrația susține că Statele Unite trebuie să reducă dependența de producția externă. Anunțul a fost făcut la un an după ceea ce Trump a numit „Liberation Day”. Atunci, administrația a introdus tarife comerciale extinse pentru importuri din aproape toate țările. O parte dintre aceste tarife au fost ulterior anulate de Supreme Court of the United States.
Critici din industria farmaceuticăIndustria farmaceutică avertizează că noile tarife ar putea avea efecte negative. Reprezentanții companiilor spun că taxele pe medicamente inovatoare ar putea crește costurile pentru pacienți. Organizația industriei farmaceutice americane a avertizat că măsura ar putea afecta investițiile din sector. De asemenea, multe medicamente importate provin din țări aliate ale SUA. Administrația Trump susține însă că presiunea tarifară a dus deja la negocieri cu mai multe companii mari din industrie.
Tarife și pentru alte sectoare industrialeÎn aceeași zi, Trump a anunțat modificări și pentru taxele aplicate metalelor importate. Tarifele pentru oțel, aluminiu și cupru rămân la 50% pentru majoritatea țărilor. Noile reguli schimbă modul în care sunt calculate taxele pentru produsele care conțin aceste metale. Produsele cu o cantitate mică de metal ar putea plăti doar tarifele generale pentru import. Măsurile fac parte din strategia mai amplă a administrației Trump de a utiliza tarife comerciale pentru a încuraja producția internă și pentru a reduce deficitul comercial al Statelor Unite.
Acesta susține că PSD evită, de fapt, o alianță directă cu AUR din motive strategice.
„Singurul motiv pentru care PSD nu a format până acum o majoritate cu AUR pentru a guverna România este că, într-o astfel de alianță, AUR va crește și mai mult și va absorbi PSD-ul de tot. O guvernare PSD – AUR nu poate fi decât una a populismului și, într-o competiție a guvernării populiste, AUR învinge PSD, după cum o arată deja sondajele”, afirmă Mureșan, vineri, pe Facebook.
Europarlamentarul PNL consideră că social-democrații ar prefera un alt scenariu politic.
„Ca atare, visul PSD este să meargă în opoziție și AUR să ajungă cumva la guvernare, fiindcă ambele partide se bat pe același electorat și, ca atare, partidul populist din opoziție va crește, iar partidul populist de la guvernare va scădea”, spune acesta.
Mureșan susține că actuala guvernare trebuie menținută pentru a evita o astfel de situație.
„Singura garanție ca antieuropenii de la AUR să nu vină să conducă România este păstrarea Guvernului Bolojan”, conchide europarlamentarul PNL.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat în luna martie că: „PSD nu face alianță cu AUR, este exclus, dacă am fi vrut era foarte simplu și doi, noi nu susținem un guvern minoritar”.
Oklahoma City Thunder, campioana en-titre din Liga profesionistă nord-americană de baschet (NBA), a reușit o victorie categorică în fața formației Los Angeles Lakers, scor 139-96, vineri dimineață, rezultatul reprezentând una dintre cele mai severe înfrângeri din istoria echipei din Los Angeles.
Oklahoma City Thunder a condus ostilitățile de la un capăt la altul, ajungând să aibă un avantaj de până la 43 de puncte. Echipa din Oklahoma a avut procente excelente la aruncări, cu 55% din acțiune și 47% de la distanță.
Vedeta partidei a fost MVP-ul ligii din sezonul trecut, Shai Gilgeous-Alexander, care a marcat 28 de puncte și a condus ofensiva Thunder într-o prestație dominantă.
Diferența de 43 de puncte reprezintă una dintre cele mai mari înfrângeri din istoria francizei din Los Angeles, care a pierdut la un ecart mai mare doar de șase ori. Este la doar șase puncte distanță de recordul negativ stabilit în 2017, într-un meci cu Dallas Mavericks.
Pentru Lakers, înfrângerea vine într-un moment în care traversa o perioadă pozitivă, cu 13 victorii în 14 meciuri.
LeBron James a avut o evoluție modestă, cu 13 puncte în 26 de minute. Austin Reaves a fost cel mai bun marcator al echipei californiene, cu 15 puncte.
Meciul a fost marcat și de problema medicală a lui Luka Doncic, care a părăsit terenul în timpul sfertului al treilea, afectat de o accidentare la ischiogambieri. Jucătorul urmează să efectueze investigații suplimentare.
La finalul partidei, LeBron James a recunoscut superioritatea adversarului, declarând: „Am fost depășiți în toate aspectele jocului. Este inacceptabil și trebuie să fim mai buni”.
În sezonul regulat, echipa din Oklahoma City are cel mai bun bilanț din NBA, cu 61 de victorii și 16 înfrângeri.
Los Angeles Lakers se află pe locul 3 în Conferința de Vest, cu 50-27.
Șapte vagoane ale trenului care lega Cheliabinsk, din Ural, de Moscova „au deraiat” în urma acestui accident, a cărui cauză nu era cunoscută imediat, potrivit guvernatorului regional, Alexei Rousskikh.
Accidentul s-a produs în apropierea stației Briandino, la aproximativ 70 km de orașul Uliyanovsk, a indicat pe Telegram Rousskikh, care a precizat că s-a deplasat la fața locului, potrivit Le Figaro.
Pe imaginile difuzate de postul de televiziune rus Vesti, se pot vedea cel puțin două vagoane răsturnate pe o parte, într-o ceață densă.
„Conform primelor informații, șapte persoane, printre care un copil, au fost rănite”, a indicat filiala locală a Ministerului Sănătății din Rusia, citată de agenții.
Anchetatorii s-au deplasat la locul accidentului pentru a „stabili toate circumstanțele”, a anunțat Comitetul de anchetă rus, însărcinat cu principalele investigații din țară.
Rogobete spune că atunci când primești o factură și ești pus în fața unui fapt împlinit, primul impuls este să cauți vinovați.
„Dar responsabilitatea reală este alta: să găsim soluții pentru oameni și pentru România. Decizia instanței din Tribunalul de Primă Instanță Francofon din Bruxelles, în procesul privind contractele cu Pfizer, pune România în fața unei obligații financiare majore. Nu discutăm aici despre pandemie. Nu discutăm despre necesitatea vaccinării. Discutăm despre efectele unor decizii administrative care astăzi apasă direct pe bugetul public. Și, mai ales, despre ce facem mai departe. În urma discuțiilor avute, unul dintre scenariile pe care îl analizăm este deschiderea unei negocieri directe pentru ca aceste sume să fie transformate în beneficii reale pentru pacienți. Mai exact: acces mai rapid la medicamente inovative, introducerea unor terapii moderne în sistemul public și extinderea tratamentelor pentru pacienții care, până acum, nu aveau alternative”, spu e ministrul Sănătății, pe Facebook.
Altfel, ministrul este de părere că „inacțiunea înseamnă pierdere dublă: bani plătiți și oportunități ratate pentru pacienți”.
El recunoaște că nu este o soluție simplă și nici o decizie care se poate lua peste noapte, „dar este o direcție responsabilă, în care transformăm o obligație financiară într-un câștig concret pentru sistemul de sănătate”.
Rețelele wireless actuale – Wi-Fi și celulare – se confruntă cu limite tot mai clare: frecvențe aglomerate, interferențe și consum crescut de energie. Soluția propusă de cercetători vine dintr-o direcție diferită: în loc de unde radio, sistemul folosește lumina, conform Science Daily.
Comunicația optică fără fir oferă o lățime de bandă mult mai mare, evită interferențele cu rețelele existente și poate fi direcționată cu precizie. Este potrivită în special pentru spații interioare cu mulți utilizatori conectați simultan.
Un cip minuscul cu 25 de lasereLa baza sistemului se află o matrice de 25 de lasere semiconductoare – VCSEL – dispuse pe un cip mai mic de un milimetru. Fiecare laser funcționează independent și transmite propriul flux de date. Rularea simultană a mai multor lasere multiplică dramatic capacitatea totală.
Cipul poate fi fabricat cu tehnici standard din industria semiconductorilor. Dimensiunea sa redusă îl face compatibil cu puncte de acces compacte sau chiar cu dispozitive precum smartphone-urile.
Recorduri de viteză în primele testeEchipa a testat sistemul pe o distanță de doi metri. Din cei 25 de lasere, 21 au fost activi. Fiecare a transmis date între 13 și 19 gigabiți pe secundă. Viteza totală combinată a atins 362,7 Gbps.
Performanța a fost limitată de detectorul comercial folosit în experiment. Cu receptoare mai avansate, vitezele ar putea fi și mai mari, notează cercetătorii.
Lumina, distribuită fără interferențeFolosirea mai multor fascicule simultan ridică o problemă: suprapunerea lor poate genera interferențe. Cercetătorii au rezolvat-o printr-un sistem de microlentile care modelează și direcționează precis fiecare fascicul.
Rezultatul este o rețea structurată de zone de iluminare distincte. Testele au arătat o uniformitate de peste 90% a distribuției luminii la doi metri distanță. Fiecare fascicul poate fi alocat unui utilizator sau dispozitiv diferit din aceeași încăpere.
Într-un test cu patru fascicule simultane, toate conexiunile au rămas stabile, cu o rată combinată de aproximativ 22 Gbps fără interferențe semnificative.
Jumătate din energia Wi-FiFață de tehnologiile Wi-Fi de vârf în condiții similare, consumul este înjumătățit.
Pe măsură ce numărul dispozitivelor conectate crește, eficiența energetică devine o prioritate la fel de importantă ca viteza.
Complement, nu înlocuitorCercetătorii subliniază că tehnologia nu este concepută să elimine Wi-Fi-ul sau rețelele celulare. Ea poate funcționa alături de acestea, preluând traficul intens din spații interioare și degrevând sistemele radio de congestie.
În viitor, sisteme similare ar putea fi integrate în tavane, corpuri de iluminat sau puncte de acces, oferind conexiuni rapide și eficiente pentru mulți utilizatori simultan.
Unul dintre cele mai clare exemple vine din Danemarca, scrie Euronews. Guvernul a decis în 2023 să elimine o sărbătoare religioasă veche de aproape 340 de ani, cunoscută drept „Marea Zi a Rugăciunii”. Măsura a intrat în vigoare în 2024. Autoritățile estimează că eliminarea zilei libere aduce aproximativ 3 miliarde de coroane daneze pe an, echivalentul a circa 400 de milioane de euro. Banii sunt destinați creșterii bugetului pentru apărare, astfel încât Danemarca să atingă ținta NATO de 2% din PIB.
Ce spun studiile economiceEconomiștii au încercat să calculeze impactul real al zilelor libere asupra economiei. Un studiu realizat de Lucas Rosso și Rodrigo Wagner a analizat date din aproximativ 200 de țări între 2000 și 2019. Concluzia lor este că fiecare zi liberă suplimentară reduce producția anuală cu aproximativ 0,08% din PIB. Efectul este mai mic decât s-ar crede, deoarece unele sectoare, precum turismul sau restaurantele, beneficiază de creșterea consumului. Impactul este însă mult mai vizibil în industrie și producție, unde oprirea activității reduce direct volumul de bunuri fabricate.
Numărul sărbătorilor legale diferă considerabil în Europa. Lituania și Cipru au câte 15 zile libere oficiale pe an. Germania are doar nouă sărbători naționale, deși unele landuri adaugă zile suplimentare. După eliminarea unei sărbători, Danemarca are acum zece zile libere pe an, sub media europeană de aproximativ 11,7 zile. Diferența poate avea efecte economice. Un stat cu 15 zile libere poate pierde teoretic aproximativ 0,48% din PIB în plus față de unul cu doar nouă.
De ce zilele libere nu sunt doar o pierdere economicăEconomiștii avertizează că zilele libere nu pot fi privite doar ca o pierdere de productivitate. Studiile arată că perioadele de odihnă pot crește eficiența angajaților pe termen lung. În anii cu mai multe sărbători legale se înregistrează și mai puține accidente de muncă. De asemenea, sondajele indică niveluri mai ridicate de satisfacție și bunăstare. Din acest motiv, niciun guvern european nu ia în calcul eliminarea pe scară largă a zilelor libere. Pentru moment, dezbaterea rămâne un echilibru între productivitate economică și calitatea vieții.
În semifinală, Matei Radu a fost învins de georgianul Giorgi Urushadze, scor 4-15, rezultat care i-a adus automat locul al treilea și medalia de bronz.
Până în penultimul act, sportivul român a trecut, pe tabloul principal, de Patrik Radacsi (Ungaria), scor 15-11, Jan Pikur (Polonia), scor 15-6, Nathan Munguia (Mexic), scor 15-10, William Buxton (Marea Britanie), scor 15-9.
Aceasta este prima medalie obținută de România la actuala ediție a competiției mondiale de juniori și cadeți.
Titlul mondial a fost câștigat de americanul Aiden Tse, care l-a învins pe Urushadze în finală cu 15-10. Pe treapta a treia a podiumului a mai urcat și suedezul Kenneth Kong.
Cu o zi înainte, Matei Radu a ocupat locul 38 în concursul juniorilor.
Directorul creativ Bela Bajaria a declarat că Netflix va continua să investească în idei originale și să colaboreze cu studiouri consacrate, precum MGM și Warner Bros, pentru a încerca să producă filme și seriale care să dăinuie ani de zile, în stilul „Stranger Things”, „Wednesday” și „Bridgerton”, potrivit Reuters.
Totuși, încercarea eșuată de a cumpăra renumitul studio de film Warner Bros și HBO a evidențiat o vulnerabilitate pentru relativul nou-venit de la Hollywood, al cărui catalog de filme și seriale originale se întinde pe aproximativ doisprezece ani, comparativ cu peste un secol de povești și personaje pentru Warner Bros, Walt Disney și Universal Pictures.
Netflix a fost dispus să facă cea mai mare investiție din istoria sa, în valoare de 72 de miliarde de dolari, pentru a-și consolida biblioteca și a-și extinde portofoliul de proprietate intelectuală cu Harry Potter și „Game of Thrones”, deoarece crearea de francize s-a dovedit a fi o provocare.
De ce sunt importante francizeleFrancizele pot fi valoroase pentru companiile de divertisment, deoarece sunt investiții cu risc mai mic, care pot genera venituri suplimentare prin vânzarea de produse promoționale și experiențe în persoană. Personajele și poveștile ușor de recunoscut ies, de asemenea, în evidență într-un peisaj media fragmentat, captând atenția spectatorului într-o perioadă cu o multitudine de distrageri.
Netflix a anunțat prima sa achiziție majoră, editura de benzi desenate Millarworld, cu o zi înainte ca Disney să le spună investitorilor, în august 2017, că își va retrage filmele de pe serviciul de streaming pentru a crea un rival, numit ulterior Disney+.
„Stranger Things” a fost un succes necondiționat, generând o serie spin-off, o piesă de teatru și produse promoționale.
Eșecuri costisitoareAu existat eșecuri costisitoare pe parcursul construirii propriilor francize, cum ar fi tranzacția de 700 de milioane de dolari pentru achiziționarea drepturilor asupra catalogului lui Roald Dahl, care include povești pentru copii îndrăgite precum „Charlie și fabrica de ciocolată”. Investiția nu a produs încă un succes major în cinci ani – deși Netflix va încerca din nou anul acesta.
Producerea de succese constante care dau naștere la noi seriale contribuie la atragerea și fidelizarea abonaților, precum și la creșterea gradului de implicare, care a înregistrat o creștere de doar 2% în a doua jumătate a anului 2025, potrivit firmei de consultanță media Owl & Co.
Creșterea veniturilor totale a încetinit, estimându-se o creștere de 13% în 2026, conform datelor LSEG, comparativ cu 16% în 2025, iar vânzările din publicitate reprezintă doar 3% din total.
Înarmați cu o sumă neașteptată de 2,8 miliarde de dolari provenită din tranzacția eșuată cu Warner Bros, co-directorii executivi ai Netflix, Ted Sarandos și Greg Peters, vor continua pe cont propriu. Printre lansările viitoare se numără personaje și povești consacrate, inclusiv o serie live-action „Scooby-Doo” și un film „Narnia” bazat pe cărțile lui C.S. Lewis și regizat de Greta Gerwig.
Având în vedere volumul imens de conținut, Netflix are și partea sa de surprize, precum filmul de animație câștigător al premiului Oscar al Sony Pictures Animation, „KPop Demon Hunters”, care anul trecut a devenit cel mai vizionat film din istoria serviciului.
Când apare o oportunitate, se poate baza pe distribuția sa globală de neegalat și pe algoritmul sofisticat pentru a stârni entuziasmul pentru un film sau o serie pe care spectatorii au început să o vizioneze în mod obsesiv, contribuind la crearea unor fenomene culturale.
