MediaFax.ro

Reacția vine Partidul Național Liberal a transmis vineri un comunicat de presă prin care a anunțat că nu susține modificarea Legii partidelor politice.

AEP respinge acuzațiile politice și cere implicarea PNL

Într-un comunicat de presă, Autoritatea Electorală Permanentă susține că activitatea instituției trebuie să rămână în afara disputelor dintre partide și reafirmă caracterul său autonom și apolitic.

„Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este o instituție autonomă, independentă și apolitică, care își exercită atribuțiile cu imparțialitate, în interesul democrației și al corectitudinii procesului electoral. Respingem categoric încercarea de a transforma AEP într-o țintă a disputelor politice dintre partide”, se arată în comunicat.

Instituția susține că necesitatea restructurării sale a fost deja analizată și fundamentată într-un raport transmis Parlamentului.

„Reforma instituției nu poate fi susținută doar declarativ și, în același timp, blocată procedural. Facem apel la reprezentanții PNL din comisiile juridice ale Parlamentului să își asume această responsabilitate și să contribuie activ la dezbaterea și adoptarea proiectului”, transmite AEP.

Cinci proiecte legislative pentru schimbarea sistemului electoral

Potrivit instituției, în ultimele nouă luni au fost elaborate cinci inițiative legislative care urmăresc modernizarea cadrului electoral din România.

Acestea vizează aplicarea regulamentului european privind transparența publicității politice și vizarea publicului-țintă, transpunerea directivelor europene referitoare la participarea cetățenilor UE la alegerile europarlamentare și locale, reglementarea alegerilor anticipate, reorganizarea AEP și modificarea legislației privind partidele politice.

Propunerile au fost discutate cu reprezentanți ai partidelor parlamentare și neparlamentare, ai societății civile și ai mediului universitar.

În paralel, proiectul privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale se află într-un stadiu avansat de elaborare, iar AEP pregătește documentația necesară unui viitor Cod electoral.

Regulamentul de funcționare a AEP, neaprobat de Parlament

Autoritatea Electorală Permanentă atrage atenția că Regulamentul de organizare și funcționare a instituției, depus la Parlament în martie 2026, nu a fost aprobat nici până în prezent.

Instituția consideră nefondate acuzațiile potrivit cărora inițiativele legislative ar urmări favorizarea unei formațiuni politice.

„Prin urmare, acuzația că aceste demersuri ar servi interesele unui partid este nefondată și reprezintă o încercare de politizare a unei reforme necesare. Rapoartele de activitate ale AEP pentru 2024 și 2025 documentează problemele reale ale sistemului electoral. Reforma nu este despre vreun partid politic, este despre funcționarea corectă a democrației.”

AEP susține că schimbările propuse urmăresc eliminarea disfuncționalităților legislative, creșterea transparenței și consolidarea mecanismelor de control și responsabilitate în procesul electoral.

„Reamintim că AEP se află sub autoritatea Parlamentului, iar autonomia sa trebuie respectată și protejată sub toate aspectele, inclusiv în declarațiile publice”, se mai arată în comunicatul instituției.

„Am spus întotdeauna că a fi manager sau director într-un spital sau într-o instituție medicală nu este un bonus, ci o mare responsabilitate. Deși suntem în anul 2026, sistemul medical are încă instituții în care funcțiile de conducere sunt ocupate pe viață. Nu pot să accept așa ceva!”, a transmis Rogobete, pe Facebook.

Potrivit ministrului, noile reguli se vor aplica unor instituții precum Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Institutul Național de Transfuzie Sanguină (INTS) și Agenția Națională de Transplant (ANT).

„Conducătorii acestora vor ocupa funcțiile în urma unui concurs, pe baza unor contracte de management încheiate pentru o perioadă de patru ani, cu indicatori de performanță și evaluare anuală. Acolo unde managementul este defectuos și obiectivele asumate nu sunt îndeplinite, contractele vor putea fi reziliate în condițiile legii”, a explicat ministrul.

Alexandru Rogobete spune că își dorește instituții „în care performanța directorilor să poată fi evaluată și în care, atunci când există probleme de management sau obiectivele asumate nu sunt îndeplinite, să pot interveni”.

Proceduri simplificate pentru medicii care au obținut titlul de specialist în Marea Britanie

Același proiect de ordonanță prevede simplificarea procedurii de recunoaștere a diplomelor, certificatelor și titlurilor de medic specialist obținute în Marea Britanie.

„Medicii care doresc să profeseze în România trebuie să beneficieze de proceduri administrative clare și eficiente”, a transmis Rogobete.

Pentru medicii rezidenți, ministrul anunță extinderea posibilității de desemnare a „coordonatorilor de pregătire, inclusiv din rândul cadrelor didactice care ocupă funcții de șefi de secție în spitale”.

De asemenea, proiectul simplifică procedura de desemnare a coordonatorilor pentru specialitățile deficitare, precum neurologia pediatrică, expertiza medicală a capacității de muncă și medicina sportivă.

Modificările vizează și alte specialități în care există situații în care pregătirea rezidenților este asigurată de un singur coordonator la nivel național.

Medicii care au terminat rezidențiatul ar putea fi angajați înainte de examenul de specialist

O altă măsură anunțată de ministrul Sănătății îi privește pe medicii care au finalizat pregătirea în rezidențiat, însă nu au promovat încă examenul de specialist.

„Am creat cadrul legal pentru simplificarea angajării medicilor care au finalizat pregătirea în rezidențiat, dar nu au promovat încă examenul de specialist, în condițiile prevăzute de lege. Este o soluție care poate contribui la reducerea presiunii asupra personalului medical din spitale”, a precizat Alexandru Rogobete.

Sonny Side, pe numele său real Will Sonbuchner, este creatorul și prezentatorul canalului „Best Ever Food Review Show”, urmărit de peste 12 milioane de persoane. Americanul călătorește în întreaga lume pentru a descoperi mâncăruri neobișnuite, tradiții culinare și poveștile comunităților din care provin acestea.

Într-un episod dedicat României și gastronomiei romilor, youtuberul a ales să exploreze nu doar restaurantele tradiționale din Cluj-Napoca, ci și una dintre cele mai marginalizate comunități ale orașului.

Foto: Captură foto video -Best Ever Food Review Show

Mâncare gătită într-o casă de câțiva metri pătrați. Reacția americanului

Însoțit de Alex, un activist rom care a locuit timp de șapte ani într-o comunitate din Pata Rât, Sonny a intrat în casele unor familii care încearcă să supraviețuiască din venituri reduse.

Prima oprire a fost la Eva, o femeie care locuiește în zonă de aproximativ 25 de ani. Într-o casă foarte mică, în care trăiesc șase persoane, aceasta i-a pregătit o tocăniță din gâturi de pui, servită cu mămăligă.

Foto: Captură foto video -Best Ever Food Review Show

Preparatul conține ceapă, ardei, pătrunjel, boia, condimente și gâturi de pui, fierte într-un sos consistent.

Americanul a remarcat că ingredientele sunt ieftine, dar permit pregătirea unei mese calde pentru întreaga familie.

„Este sărată. Îmi place. Mămăliga este, în momentul acesta, ca un piure de cartofi rece. Își păstrează forma, dar absoarbe din zeama tocăniței”, a spus Sonny Side după ce a gustat preparatul.

Youtuberul a încercat apoi și carnea de pe gâturile de pui, glumind pe seama aspectului acestora.

„Are gust de pui. Este carne și os. Partea cea mai dificilă sunt vertebrele”, a explicat americanul.

Foto: Captură foto video -Best Ever Food Review Show

Acesta a remarcat că o astfel de mâncare oferă familiilor posibilitatea să consume carne și grăsime animală fără să cheltuiască foarte mulți bani.

„Este mai bună decât unele mâncăruri pe care le-am încercat în Europa de Est”

Momentul care l-a impresionat cel mai mult a venit la următoarea oprire, în casa Susanei, mătușa ghidului său.

Femeia a pregătit o tocăniță de cartofi cu cârnați, ceapă, ardei, boia și pătrunjel, servită cu pâine.

Sonny Side a apreciat gustul afumat al cârnaților, cartofii moi și sosul bogat, în care a înmuiat bucăți de pâine.

„Este foarte afumată, foarte sărată. Îmi place. Pâinea absoarbe toate uleiurile și grăsimea din cârnați”, a comentat el.

Verdictul a fost însă și mai favorabil după ce a gustat cârnații și cartofii.

„Este mai bună decât unele dintre celelalte mâncăruri est-europene pe care le-am încercat până acum. Se prepară repede, este ieftină, sățioasă și plină de gust”, a declarat youtuberul american.

În timpul discuției, Sonny a aflat că, pentru Susana, carnea de vită reprezintă un lux pe care și-l permite doar foarte rar.

Întrebată ce preparat special gătește atunci când are mai mulți bani, femeia a răspuns că tocănița de vită ajunge pe masa familiei aproximativ o dată pe an, din cauza prețului ridicat al cărnii.

Șocat de condițiile de viață: „Nu este un loc în care cineva și-ar dori să trăiască”

Dincolo de experiența culinară, americanul a vorbit și de condițiile în care locuiesc familiile din Pata Rât.

În imaginile filmate apar locuințe improvizate, deșeuri și spații foarte mici, în care trăiesc familii numeroase.

Ghidul său i-a explicat că unele case au aproximativ 16 metri pătrați și pot adăposti între patru și zece persoane. În anumite zone, locuitorii nu au apă curentă în casă sau toalete.

„Să nu încercăm să îndulcim realitatea. Acesta este un ghetou. Nu este un loc în care oamenii își doresc să trăiască. Nu este prima alegere a nimănui”, a afirmat Sonny Side.

Cu toate acestea, youtuberul a fost surprins de primirea făcută de localnici.

„Sunt surprins de atmosfera acestui loc. Toată lumea pare optimistă, relaxată și bucuroasă că suntem aici. De fapt, unii oameni chiar recunosc canalul”, a povestit americanul.

Alex i-a explicat că mulți dintre locuitori muncesc, dar veniturile mici și costurile ridicate ale chiriilor din Cluj-Napoca îi împiedică să se mute în alte cartiere.

Ghidul a povestit și experiența propriei familii, evacuată din oraș și relocată în Pata Rât în decembrie 2010.

76 de familii, majoritatea de etnie romă, au fost evacuate forțat de pe strada Coastei, la 17 decembrie 2010. Patruzeci de familii au primit locuințe considerate necorespunzătoare în apropierea rampei de gunoi, iar alte 36 au rămas fără o alternativă locativă adecvată.

De la tocănița săracilor la ospățul de la palatul regelui romilor

După vizitele în locuințele din Pata Rât, americanul a ajuns și la reședința lui Dorin Cioabă, cunoscut drept „regele internațional al romilor”.

În locul preparatelor ieftine, gătite pentru supraviețuire, Sonny a fost întâmpinat cu porc întreg la proțap, saramură de pui, carne afumată și șah-hai-mas, o tocăniță tradițională de varză și carne.

„De la casele improvizate ale comunității sărace am ajuns la castelul regelui romilor”, remarcă prezentatorul.

Sonny Side l-a întreabat pe autointitulatul „rege internațional al romilor” despre diferența uriașă dintre locuința sa și condițiile în care trăiesc romii vizitați anterior.

„Aveți această casă uriașă și frumoasă. Aveți un tron. Diferența este evidentă. Unii oameni se vor uita la acest video și se vor întreba de ce dumneavoastră aveți toate acestea, iar ei atât de puțin”, afirmă americanul.

Dorin Cioabă i-a răspus că poziția sa presupune „reprezentarea comunității în relațiile cu autoritățile și instituțiile internaționale”.

„Nu pot invita ambasadori și președinți într-un loc sărac. Am nevoie de un spațiu potrivit pentru poziția pe care o am”, a spus Dorin Cioabă.

Dorin Cioabă, vizat recent de percheziții într-un dosar de evaziune fiscală

La 4 noiembrie 2026, polițiștii din Sibiu au efectuat șase percheziții într-un dosar de evaziune fiscală în care sunt cercetați Dorin Cioabă și un alt bărbat.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2023–2025, prin intermediul a două societăți comerciale, cei doi ar fi desfășurat activități de colectare, prelucrare și topire a unor metale neferoase fără autorizațiile de mediu necesare și fără înregistrarea integrală a veniturilor.

Prejudiciul estimat este de aproximativ 723.000 de lei, iar autoritățile au indisponibilizat aproximativ 18 tone de plumb.

Separat, inspectorii Gărzii de Mediu au descoperit aproximativ cinci tone de deșeuri de plumb și 200 de kilograme de aluminiu, aplicând amenzi în valoare totală de 255.000 de lei.

Dorin Cioabă a respins acuzațiile și a reclamat că ar fi fost tratat abuziv de forțele de ordine în timpul intervenției, susținând că a suferit un atac de panică și a avut nevoie de asistență medicală.

Documentarul realizat de Sonny Side poate fi urmărit pe canalul YouTube „Best Ever Food Review Show”, unde americanul prezintă atât preparatele tradiționale, cât și poveștile oamenilor care le pregătesc.

Sistemul intră în funcțiune pe 12 noiembrie, odată cu deschiderea noului tronson al E6 dintre Kvithammar și Åsen, în regiunea Trøndelag din Norvegia, relatează Autoblog. Pe porțiunea Kleiva, o zonă de circa 280 de metri între două tuneluri, parapetul antigheață are furtunuri montate direct în structură.

Roar Dypvik, consultant operațional al companiei de drumuri Nye Veier, explică faptul că în Kleiva temperaturile sunt adesea mai scăzute decât pe restul traseului. Locul are parte de soare puțin, iar pe sub drum trece un pârâu, condiții ideale pentru formarea gheții.

Senzorii urmăresc temperatura și „punctul de rouă”, un indicator care arată când umezeala din aer se poate transforma în condens sau brumă. Când apare riscul de polei, echipa de întreținere pornește instalația de la distanță, chiar și de pe telefon, printr-o aplicație. Instalația pulverizează o soluție de apă și sare direct pe șosea, înainte ca drumul să devină alunecos.

Mașinile care trec prin zonă duc o parte din sare mai departe.

Mai puțină sare pe drumuri

Sarea rămâne principala armă împotriva gheții, dar accelerează coroziunea mașinilor și ajunge în sol și în apele din apropiere. Tratând doar porțiunea cu adevărat expusă, consumul total de sare ar putea scădea. Nye Veier și-a propus să reducă cu 75% până în 2030 emisiile generate de întreținerea drumurilor, deși compania spune că e prea devreme pentru un calcul al câștigurilor.

Instalația din Kleiva rămâne un proiect-pilot pe durata unui sezon de iarnă. Dacă rezultatele sunt bune, sistemul ar putea fi montat și în alte puncte expuse la îngheț, precum curbe, poduri sau porțiuni umbrite. Rămân de evaluat costurile de instalare, întreținerea duzelor și fiabilitatea pe ger sever.

Ministrul a declarat că anul 2027 va fi decisiv pentru recâștigarea unei perspective stabile a ratingului României, după perioada în care țara s-a aflat sub presiunea agențiilor de evaluare financiară.

„Suntem la o răscruce de drumuri. În 2027 e un an al deciziei. În 2027 avem un scenariu pozitiv și aș pleca de la lucrurile pozitive. Avem un scenariu pozitiv în care, cu atingerea țintei pentru 2026, cu un buget pentru 2027 credibil, cu un buget pentru 2027 care să se reflecte în execuție pozitiv, avem în mod real șansa de a obține o perspectivă stabilă.”

În schimb, un buget lipsit de credibilitate ar putea avea consecințe severe.

„Lucrurile astea le judecă investitorii, le judecă agențiile de rating. Și atunci, după cartonașele galbene pe care le-am primit de la agențiile de rating în această vară, ele nu o să mai aștepte să ne dea încă o dată, încă un galben. Vom primi direct cartonaș roșu.”

Nazare a avertizat că efectele s-ar resimți inclusiv asupra economiilor populației, dobânzilor și investițiilor companiilor.

Bugetul pentru 2027 și eliminarea IMCA

Ministrul a subliniat că următoarele săptămâni vor aduce decizii esențiale privind rectificarea bugetară și construcția bugetului pentru anul viitor.

„În următoarele săptămâni luăm decizia pe a doua rectificare, luăm decizia pe cum ne organizăm pentru atingerea țintei în 2026, luăm deciziile fundamentale asupra bugetului 2027, unde trebuie să fim foarte atenți la ce putem finanța realist. Nu putem să revenim la situația în care bugetul nu reflectă corect realitatea, pentru că nu mai are nimeni răbdare cu România.”

În privința fiscalității, Nazare a reconfirmat eliminarea IMCA.

„Și cred că, repet, angajamentul de a reduce IMCA, de a abroga IMCA, întâi de a reduce și după aceea de a abroga IMCA, ni-l menținem. Nu vom mai avea IMCA începând cu anul 2027.”

Investițiile private, în centrul relansării economice

Ministrul a anunțat că autoritățile pregătesc noi instrumente de finanțare, inclusiv un fond de aproximativ 200 de milioane de euro împreună cu Fondul European de Investiții.

„Cred că trebuie să fim mult mai ambițioși când ne uităm la piața de capital și la întreg ecosistemul de fonduri de investiții astfel încât să stimulăm investițiile private pentru că, în realitate, investițiile private duc greul și investițiile private sunt cele care pot declanșa această creștere economică despre care noi tot vorbim. Nu cele publice.”

Subvenții la energie și taxa pe lux

Tot vineri, la Antena 3 CNN, Alexandru Nazare a declarat că Ministerul Energiei pregătește propuneri de sprijin pentru consumatori, dar a avertizat împotriva subvențiilor care ar genera datorii.

„Subvenții pentru energie de o dimensiune foarte mare, cum am mai avut în anii trecuți, pe care să nu le putem plăti sau, după urma cărora, să rămânem cu datorii, nu sunt genul de măsuri care cred că sunt potrivite.”

Referitor la extinderea plafonării adaosului comercial la toate alimentele, ministrul a precizat că nu a primit propunerea și că inițiativele vor fi analizate în cadrul pregătirii bugetului.

În privința taxei pe lux, Nazare a afirmat: „Cred că, oricum, taxa în forma actuală, sau în cuantum actual, trebuie prelungită și în 2027. Forma în care vom face, asta e o altă discuție.”

Meta a renunțat la o schimbare controversată privind modul în care ar urma să funcționeze Instagram și Facebook.

Compania, care deține și Messenger, WhatsApp și Threads, s-a confruntat cu critici susținute după ce a anunțat noi condiții pentru utilizatorii care au conturi de business pe platformele sale, potrivit The Independent.

Inițial, noile reguli le-ar fi permis Instagram și Facebook să preia conținut de pe site-urile utilizatorilor și să îl folosească pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială.

Noile reguli au stârnit critici la nivel internațional

Condițiile actualizate au provocat reacții puternice la nivel internațional, după ce au fost dezvăluite pentru prima dată, la jumătatea lunii octombrie.

Printre criticii regulilor s-au numărat politicieni din Statele Unite și Marea Britanie, care au susținut că Meta nu respectă drepturile editorilor și ale altor proprietari de afaceri, obligându-i să renunțe la controlul asupra propriilor site-uri dacă vor să continue să utilizeze platformele companiei.

În săptămânile care au urmat, Meta a încercat în repetate rânduri să limiteze reacțiile negative, printr-o serie de declarații publice și modificări ale condițiilor.

De exemplu, compania a eliminat cuvântul „antrenare” din noile reguli, în încercarea de a reduce temerile utilizatorilor că materialele publicate de aceștia vor fi introduse în sistemele de inteligență artificială.

Meta suspendă aplicarea schimbărilor

Acum, Meta anunță că a „suspendat” actualizarea condițiilor și că acestea nu vor intra în vigoare pe 20 noiembrie 2026, așa cum era planificat.

Termenul-limită fusese stabilit inițial pentru 30 octombrie, însă a fost amânat în repetate rânduri de la primul anunț.

„Continuăm să ne consultăm cu părțile interesate și vom oferi informații suplimentare atunci când vom avea noutăți. Între timp, condițiile noastre actuale rămân în vigoare”, se arată într-o pagină actualizată a Centrului de asistență pentru companii al Meta.

Strategia Națională Anticorupție 2026-2030 a fost publicată în consultare publică și prevede 108 măsuri concrete pentru prevenirea și combaterea corupției în instituțiile publice și în sectoarele considerate vulnerabile.

Potrivit ministrului Radu Marinescu, prioritizarea adoptării strategiei a fost una dintre preocupările sale după preluarea mandatului, procesul de elaborare fiind început încă din 2025.

Noua strategie urmărește consolidarea integrității instituționale, creșterea rezilienței administrative și reducerea vulnerabilităților la corupție în mai multe domenii de activitate.

Printre sectoarele vizate se numără achizițiile publice, transporturile, mediul de afaceri, întreprinderile publice, administrația centrală și locală, educația, sănătatea, protecția mediului, sportul, sistemul electoral, sectorul fiscal și cel vamal.

Strategia include și măsuri pentru prevenirea și combaterea corupției care facilitează criminalitatea organizată.

108 măsuri pentru reducerea riscurilor de corupție

Printre măsurile prevăzute în planul de acțiune se numără auditarea periodică a instituțiilor, consolidarea funcției consilierilor de etică și a structurilor cu atribuții de integritate, precum și digitalizarea proceselor administrative considerate vulnerabile.

Radu Marinescu a precizat că documentul a fost elaborat pe baza consultărilor instituționale, a unui studiu criminologic, a unei evaluări externe independente, a activității Direcției Naționale Anticorupție, precum și a datelor Eurobarometrelor Comisiei Europene și a studiilor europene privind domeniile cu risc ridicat de corupție.

O altă noutate este metodologia de monitorizare a implementării strategiei, care urmărește organizarea unitară a celor cinci platforme de cooperare, stabilirea atribuțiilor secretariatului tehnic și introducerea unor proceduri de evaluare tematică a instituțiilor.

Implementarea strategiei se va realiza sub autoritatea și coordonarea ministrului Justiției, cu raportare anuală către Guvern.

„După adoptarea acestei hotărâri România va avea un instrument strategic major în lupta împotriva corupției”, a transmis Radu Marinescu într-o postare pe Facebook.

 

Acțiunea a avut loc joi, 6 noiembrie, în cadrul operațiunii JUPITER, desfășurată sub coordonarea Parchetului General și a Inspectoratului General al Poliției Române. Bărbatul a fost audiat la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, în calitate de reprezentant al unei societăți comerciale vizate în dosar.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2020–2022, acesta ar fi acționat în calitate de administrator de fapt al unei firme cu activitate în domeniul construcțiilor și valorificării imobilelor. El ar fi pus la punct un mecanism prin care veniturile obținute din vânzarea unor proprietăți ar fi fost disimulate, pentru a evita plata obligațiilor fiscale.

Mai exact, bărbatul ar fi omis înregistrarea în contabilitatea societății a unor venituri din tranzacții imobiliare și ar fi transferat artificial sumele către alte firme aflate sub controlul său, dar și către un membru al familiei. Prin fragmentarea operațiunilor între mai multe societăți, ar fi urmărit menținerea firmei în categoria microîntreprinderilor și evitarea impozitării pe profit.

Prejudiciul calculat de anchetatori este de 1.590.470 de lei și reprezintă impozit pe profit aferent perioadei aprilie – decembrie 2020, precum și anilor 2021 și 2022.

Sechestrul asupra imobilelor a fost instituit în vederea recuperării prejudiciului. Cercetările sunt continuate de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Bihor, sub supravegherea procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor.

Cine este Călin Raita. Omul de afaceri din Oradea, cunoscut pentru proiectele imobiliare și controversele din jurul acestora

Călin Raita este un antreprenor din Oradea, cunoscut în mediul local pentru investițiile în construcții și dezvoltări imobiliare. Acesta a devenit cunoscut în special după ce a dezvoltat mai multe ansambluri rezidențiale în zona Oradea și în localitatea Paleu, promovându-se inclusiv sub brandul „Superconstructorul”. A fost și candidat la Primăria Oradea în 2008.

Numele său a apărut de-a lungul anilor în mai multe anchete și procese legate de afaceri imobiliare și operațiuni comerciale. În 2013, Tribunalul Bihor l-a condamnat la 10 ani de închisoare într-un dosar în care era acuzat că a înșelat furnizori de materiale de construcții. În urma apelului, Curtea de Apel Oradea a redus pedeapsa la patru ani de închisoare cu suspendare, potrivit ebihoreanul.ro.

În martie 2024, polițiștii au efectuat percheziții la sediile unor firme controlate de Raita și la domiciliul acestuia, într-o anchetă privind presupuse circuite comerciale și financiare artificiale prin care ar fi fost evitată plata unor obligații fiscale. Prejudiciul estimat atunci de anchetatori era de aproximativ cinci milioane de lei, potrivit crisana.ro.

Într-un alt dosar, referitor la continuarea unor lucrări de construcții după dispunerea opririi acestora de către autorități, Curtea de Apel Oradea a dispus, în martie 2025, încetarea procesului penal ca urmare a prescripției răspunderii penale și achitarea lui Raita.

Șeful statului a vorbit, vineri, în cadrul reuniunii de lucru cu tema „Societatea informațională și democrația constituțională”, organizată în programul trienal al președinției Asociației Curților Constituționale Francofone.

„Tema pe care ați ales-o, legitimitatea electorală și garanții constituționale în societatea informațională, este una extrem de importantă și de actuală”, a spus șeful statului.

Nicușor Dan a subliniat că legitimitatea alegerilor nu mai poate fi evaluată doar prin corectitudinea numărării voturilor, ci trebuie analizate și condițiile în care se desfășoară campaniile electorale și modul în care cetățenii își formează opiniile.

„Alegerile sunt fundamentul democrației și nu mai suntem în situația în care legitimitatea unor alegeri să se rezume la numărarea corectă a voturilor. Trebuie să ne uităm la cum se desfășoară campania și mai ales la modul în care cetățenii pot să-și formeze opiniile”, a declarat președintele.

Conturile false și algoritmii pot acoperi vocea alegătorilor

Președintele a atras atenția asupra vulnerabilităților create de extinderea spațiului digital. Acesta a enumar manipularea algoritmică, publicitatea politică direcționată, campaniile inautentice de influență politică și utilizarea inteligenței artificiale pentru producerea de materiale false.

„Pericolul pentru democrație este că vocea legitimă a cetățeanului riscă să nu se mai audă. Riscă să fie acoperită de sute de mii sau zeci de mii de conturi false plătite sau ca un algoritm sau altul să acopere vocea legitimă a cetățeanului”, a spus Nicușor Dan.

În opinia sa, aceste fenomene afectează atât dreptul fundamental de a alege, cât și dreptul cetățenilor de a fi informați.

Instituțiile trebuie să poată reacționa rapid la dezinformare

Nicușor Dan a subliniat că nu este suficient ca instituțiile să identifice mecanismele de manipulare și să cunoască instrumentele prin care pot răspunde, ci este esențial și timpul în care pot interveni.

„Întrebarea fundamentală este cât de repede pot ele să răspundă. Pentru că dacă o informație s-a răspândit, să zicem, la 20% din populație într-o formă care este falsă sau inautentică, este extrem de important”, a afirmat președintele.

El a arătat că societățile democratice se confruntă cu un teritoriu nou, pe care instituțiile trebuie să îl înțeleagă, iar experiențele acumulate pot contribui la găsirea unui echilibru între drepturile fundamentale.

Șeful statului a mai menționat dificultățile legate de finanțarea campaniilor politice, în condițiile diversificării modalităților prin care circulă resursele financiare și ale provocărilor privind reglementarea fluxurilor financiare.

Potrivit informațiilor publicate pe portalul ÎCCJ, instanța a respins ca nefondat recursul CNA împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel București la 9 aprilie 2026.

„Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Consiliul Naţional al Audiovizualului împotriva sentinţei nr. 643 din 9 aprilie 2026 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat”, se arată în soluția instanței.

Totodată, ÎCCJ a obligat CNA să plătească societății Angus Resources SRL, care administrează postul Gold FM, suma de 1.936 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

De ce a retras CNA licența Gold FM

La 7 aprilie 2026, Consiliul Național al Audiovizualului a decis retragerea licenței postului Gold FM, în baza Legii audiovizualului, care prevede această măsură dacă titularul nu depune, în termen de șase luni de la aplicarea unei amenzi, dovada achitării acesteia.

Reprezentanții radioului au contestat decizia, susținând că nu au fost notificați în prealabil, spre deosebire de alți radiodifuzori aflați în situații similare.

Daria Gușă, acționar al societății care administrează Gold FM, a acuzat atunci CNA că nu a oferit postului posibilitatea de a se apăra în aceleași condiții ca ceilalți radiodifuzori.

O altă nemulțumire a vizat comunicarea cu ANAF. Potrivit Gold FM, somația transmisă de instituție ar fi ajuns la societate abia în seara de 7 aprilie, după ce CNA adoptase decizia de retragere a licenței.

„Reprezentanții postului au susținut că această succesiune a evenimentelor le-a afectat posibilitatea de a se apăra în fața Consiliului și au afirmat că amenzile despre care au fost informați fuseseră achitate imediat cum s-a aflat de ele”, se precizează în comunicatul Gold FM.

Decizia de retragere a licenței rămâne suspendată

La 9 aprilie, Curtea de Apel București a admis cererea formulată de Angus Resources SRL și a dispus suspendarea executării deciziei CNA nr. 260 din 7 aprilie 2026, până la soluționarea definitivă a procesului pe fond.

CNA a contestat hotărârea, formulând recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă instanța supremă a respins recursul și a menținut suspendarea.

„Hotărârea din 5 noiembrie reprezintă un nou pas înainte în instanță pentru Radio GOLD FM în disputa cu CNA și consolidează poziția obținută de societate în primă instanță. Înalta Curte a confirmat, prin respingerea recursului CNA, menținerea suspendării dispuse de Curtea de Apel București. Legalitatea deciziei de retragere a licenței urmează să fie tranșată în litigiul de fond. Cu toate acestea, rezultatul este semnificativ: CNA nu a reușit să obțină revocarea măsurii de suspendare, iar hotărârea favorabilă Gold FM a devenit definitivă în această procedură”, se arată în comunicatul Gold FM.

Prin urmare, Gold FM își poate continua emisia pe frecvența de 96,9 FM, în timp ce legalitatea deciziei CNA de retragere a licenței urmează să fie stabilită în procesul pe fond.

Declarațiile au fost făcute vineri, 6 noiembrie, în cadrul reuniunii de lucru „Societatea informațională și democrația constituțională”.

Simina Tănăsescu: Democrația constituțională presupune limitarea puterii politice

În discursul susținut în fața reprezentanților jurisdicțiilor constituționale, președinta CCR a subliniat importanța protejării valorilor constituționale, indiferent de contextul politic sau social.

„O Constituție este construită pe valorile care unesc societatea, și pe care le statornicește. Jurisdicțiile constituționale sunt chemate să le aplice drept frontiere ale spațiului democrației constituționale. Acest lucru trebuie să se întâmple și în timpuri liniștite, și în vremuri tulburi”, a afirmat Elena-Simina Tănăsescu.

Președinta CCR a insistat asupra rolului Constituției în prevenirea concentrării puterii politice.

„Esența democrației constituționale este încadrarea și limitarea puterii politice prin Constituție. Ea asigură respectarea statului de drept. Ea presupune respingerea instituționalizată a oricărei forme de concentrare a puterii în mâinile unei persoane, ale unui grup sau ale unei majorități.”

„Prin urmare, democrația constituțională nu este un oximoron, iar democrația nu este externă Constituției. Justiția constituțională stă dovadă pentru acest fapt”, a adăugat aceasta.

Anularea alegerilor din România, comparată cu decizii din Austria și Bulgaria

În intervenția sa, Simina Tănăsescu a amintit trei situații în care instanțele constituționale europene au intervenit asupra rezultatelor sau desfășurării unor procese electorale.

„Curtea Constituțională a Austriei a decis reluarea celui de al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2016.”

Președinta CCR a continuat cu exemplul României:

„În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a invalidat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, cu consecința reluării sale în integralitate.”

Aceasta a amintit și că, în martie 2025, Curtea Constituțională a Bulgariei a invalidat parțial rezultatele alegerilor parlamentare din octombrie 2024.

Avertisment privind inteligența artificială și influența tehnologiilor digitale

Referindu-se la impactul internațional al deciziei CCR din decembrie 2024, Elena-Simina Tănăsescu a declarat:

„Chiar dacă nu este singulară, hotărârea Curții Constituționale a României a atras atenția lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale, componente ale societății informaționale, în special cu privire la procedurile și mecanismele democratice.”

Președinta Curții Constituționale a evidențiat și oportunitățile pe care dezvoltarea tehnologică le poate oferi democrației, dar a atras atenția asupra unor efecte negative.

„Societatea informațională se caracterizează printr-un rol tot mai important al informației și tehnologiei în toate domeniile vieții umane. Aceasta ar trebui să conducă la un salt calitativ al democrației, prin intermediul accesului la informație și al unei transparențe sporite, către o societate a cunoașterii.”

„Cu toate acestea, trebuie să admitem că în societatea informațională putem întâlni, uneori, și o mercantilizare a atenției umane”, a avertizat președinta CCR.

S-a întâmplat în sudul Italiei, la Taranto.

„Fiica ta nu a primit de mâncare din cauza unei datorii de 12 euro” – așa a sunat apelul către tată.

Bărbatul și-a găsit fiica singură, în timp ce colegii ei mâncau.

El habar nu are de datoria de 12 euro și a contactat un avocat.

Articolul complet pe Mediafax Italia:

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea, a salutat vineri schimbarea de atitudine a Executivului condus de Luca Niculescu față de guvernul condus de Ilie Bolojan, în legătură cu discuțiile privind plata eșalonată a celor aproximativ cinci miliarde de lei reprezentând drepturi salariale restante ale magistraților.

Cu toate acestea, Savonea a subliniat că mai întâi trebuie să existe discuţii oficiale cu reprezentanţii guvernului actual.

„Consider că este prematur să mă pronunț asupra unor eventuale propuneri înainte ca acestea să fie prezentate și discutate în cadrul unui dialog instituțional. Cred că este firesc să avem mai întâi discuții oficiale cu reprezentanții actualului Guvern, cu atât mai mult cu cât am remarcat o schimbare semnificativă și binevenită de abordare față de Guvernul anterior, reflectată, până în prezent, într-un discurs echilibrat, constructiv și într-o deschidere reală către dialog”, a declarat Lia Savonea pentru publicația Cotidianul.

„Apreciem această schimbare de atitudine și considerăm că este important să acordăm dialogului instituțional șansa de a conduce la soluții concrete, care să țină seama atât de drepturile recunoscute magistraților, cât și de principiile statului de drept”, a mai declarat președinta ÎCCJ pentru sursa citată.

Ce a spus Luca Niculescu despre plata eșalonată a drepturilor salariale restante ale magistraților

Reacția Liei Savonea vine după ce marți, premierul Luca Niculescu a declarat, într-un interviu la TVR, că Guvernul intenționează să inițieze discuții cu reprezentanții magistraților pentru a găsi o soluție prin care sumele restante să fie plătite eșalonat, sume care au fost stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.

„În primul rând ce vreau să spun este că statul român trebuie să respecte hotărârile judecătorești și să își achite obligațiile. Este o stare de tensiune pe care evident că nu vrem să o prelungim”, a declarat premierul.

„Va începe o discuție, un dialog pentru a vedea cum poate exista o eșalonare. Sigur că o sumă ca aceasta este mare, dar în același timp, după cum ziceam, este o hotărâre judecătorească definitivă. Trebuie să o respectăm”, a spus Luca Niculescu marți, la TVR.

Cum s-a ajuns la restanțe salariale de aproape un miliard de euro

Datoriile provin dintr-o serie de litigii salariale câștigate de magistrați în ultimii ani, prin care au fost recunoscute drepturi rezultate din modul de calcul al remunerațiilor și din majorări aplicate retroactiv.

Deși au existat hotărâri judecătorești definitive, plata integrală a drepturilor restante a fost amânată sau eșalonată, inclusiv din motive bugetare.

În acest context, Înalta Curte, prin președinta Lia Savonea, a deschis acțiunea împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru a obține fondurile necesare executării obligațiilor salariale. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea, iar Guvernul și Ministerul Finanțelor au formulat recurs.

Dosarul a ajuns la Înalta Curte, care a amânat de șapte ori pronunțarea, înainte de soluția definitivă din 15 octombrie, când a respins recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor.

Anchetă în Giurgiu după ce o femeie, în vârstă de 33 de ani, ar fi intrat în apartamentul fostului concubin și ar l-ar fi atacat cu un cuțit. Acesta ar fi preluat arma alba și ar fi tăiat-o pe picior.

Incidentul s-a produs joi, în jurul orei 00:30. Bărbatul, în vârstă de 51 de ani, a fost cel care a apelat autoritățile.

Un conflict care a degenerat

Conform anchetatorilor, după ce femeia s-ar fi deplasat la domiciliul bărbatului, între cei doi s-ar fi iscat un conflict.

Femeia ar fi luat un cuțit și l-ar fi atacat pe fostul partener în zona toracelui. Medicii ajunși la locul incidentului l-au transportat pe bărbat la spital.

La rândul sau, cel atacat a reușit să ia arma albă din mâinile fostei concubine, iar mai apoi a tăiat-o pe picior.

Dosar penal pentru violență în familie

Femeia se află acum în mâinile polițiștilor, care au deschis un dosar penal pentru violențe în familie și cercetează toate circumstanțele în care s-a întâmplat incidentul.

Vineri, aceasta va fi prezentată în fața procurorilor, cu propuneri procedurale, mai precizează IPJ Giurgiu.

Șapte persoane fizice și două persoane juridice, sunt cercetate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în două dosare penale pentru infracțiuni de fals intelectual, omisiunea sesizării, delapidare, tăiere fără drept de arbori, furt de arbori și a altor infracțiuni prevăzute de Codul silvic.
În cele două cauze penale, anchetatorii au desfășurat opt percheziții domiciliare și au dispus trei măsuri preventive de control judiciar față de trei dintre persoanele cercetate. Conform procurorilor aceștia au calitatea de șef de district în cadrul unui ocol silvic, șef de exploatare forestieră la cele două firme inculpate, respectiv șofer operator economic.

„Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat următoarea situație de fapt:
Unul dintre inculpați, în calitate de şef al unui district silvic din județul Caraș Severin, pentru a deservi interesele a două societăți comerciale, de asemenea inculpate și controlate în fapt şi drept de aceeaşi persoană, a omis consemnarea numărului de arbori lăsaţi pe picior cu stoc zero şi a celor prejudiciaţi, deşi potrivit legii şi împrejurărilor era obligat să întocmească un act de constatare a împrejurărilor de fapt descoperite pe teren, având complice un inginer silvic, responsabil de exploatare la cele două firme”, a precizat Parchetul General. 

În dosar este implicat și un șef de depozit al unui ocol silvic. El este acuzat că a vândut material lemnos de calitate superioară la preț de lemn de foc.

„Totodată, un alt inculpat, având calitatea de şef depozit în cadrul unui ocol silvic, a procedat la valorificarea unor cantităţi de material lemnos superioare celor evidenţiate în documentele justificative, precum şi la comercializarea de material lemnos de calitate superioară, consemnat în mod necorespunzător în acte ca fiind lemn de foc”, susțin procurorii. 

În ceea ce privește cele două firme implicate, ancheta vizează infracțiunile de tăiere fără drept de arbori și furt de arbori.

„Cu privire la cele două societăți comerciale inculpate, procurorul de caz a reținut în ordonanța de punere în mișcare a urmării penale dintr-unul din dosare infracțiunile de tăiere fără drept de arbori și furt de arbori pentru un număr total de 184 de cioate”, transmit procurorii.
Prejudiciul cumulat, identificat în cele două cauze instrumentate de Secția de urmărire penală, este de peste 350.000 de lei.

Regele Philippe a luat această decizie după ce a primit angajamente oficiale din partea liderilor celor cinci partide ale coaliției de guvernare că vor face concesii pentru a ajunge la un compromis, a anunțat Palatul Regal într-un comunicat transmis vineri, după o întâlnire între monarh și Bart De Wever, scrie dpa.

Negocierile bugetare au provocat criza politică din Belgia

Criza politică a fost provocată de neînțelegerile privind bugetul Belgiei pentru 2027 și măsurile de austeritate prin care guvernul vrea să economisească aproximativ 10 miliarde de euro până în 2029.

De Wever, un politician conservator, conduce o coaliție formată din cinci partide cu orientări politice diferite, de la stânga la dreapta.

Negocierile bugetare au ajuns într-un impas la sfârșitul săptămânii trecute, după ce partidele de dreapta și de centru-stânga nu au reușit să ajungă la un acord privind reformele fiscale. În consecință, De Wever și-a prezentat demisia luni.

Pe parcursul săptămânii, regele s-a întâlnit cu liderii partidelor pentru a încerca să depășească blocajul politic.

„Toți și-au reafirmat hotărârea de a ajunge la un acord privind o traiectorie bugetară solidă pentru următorii trei ani”, a transmis Palatul Regal.

„Regele a subliniat necesitatea găsirii unui echilibru între menținerea coeziunii sociale și stimularea creșterii economice. Fiecare lider s-a angajat să respecte spiritul compromisului și să dea dovadă de responsabilitate pentru atingerea acestui obiectiv”, se arată în comunicat.

De Wever îl va informa pe regele Philippe despre progresele negocierilor pe 16 noiembrie, potrivit Palatului Regal.

Belgia, sub presiune pentru reducerea deficitului bugetar

Belgia trebuie să economisească miliarde de euro pentru a respecta regulile UE privind deficitul bugetar și datoria publică. În același timp, țara se confruntă cu presiuni pentru a majora considerabil cheltuielile pentru apărare în următorii ani, în conformitate cu planurile NATO.

Guvernul se confruntă și cu presiuni tot mai mari din partea populației și a sindicatelor, care au organizat proteste împotriva măsurilor de austeritate pregătite de autorități.

Comisia Europeană a acuzat TikTok că încalcă regulile europene privind platformele online, prin algoritmii săi de recomandare, care îi pot atrage pe utilizatori în așa-numitele „găuri de iepure”, potrivit POLITICO.

Fenomenul apare atunci când oamenii sunt conduși tot mai mult către un anumit tip de conținut, prin mai multe recomandări, uneori chiar și atunci când materialele pot avea efecte negative asupra lor.

Concluziile preliminare au fost anunțate vineri și reprezintă prima dată când Comisia Europeană se concentrează asupra sistemelor de recomandare ale unei platforme de socializare, pe care le consideră o posibilă încălcare a Actului privind Serviciile Digitale (Digital Services Act – DSA).

În baza acestei legislații, companiile pot primi amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală. „Este prima dată când abordăm direct modelul sistemelor de recomandare bazate pe interacțiune (engagement)”, a declarat un oficial al Comisiei.

Acesta este al cincilea caz în care Comisia Europeană acuză TikTok de încălcarea regulilor UE. Până acum, însă, platforma deținută de o companie chineză nu a primit nicio amendă din partea instituției europene.

În comunicatul publicat vineri, Comisia susține că TikTok nu a evaluat suficient riscul ca utilizatorii să fie atrași în aceste „găuri de iepure” printr-un flux continuu de videoclipuri personalizate.

Printre materialele recomandate se pot afla inclusiv videoclipuri care abordează subiecte sensibile, precum sănătatea mintală sau imaginea corporală.

Investigația s-a concentrat cel mai mult asupra efectelor asupra sănătății mintale, deoarece „probele erau cele mai solide” în această privință, a explicat un alt oficial european.

Comisia spune că algoritmul continuă să recomande conținut similar, chiar dacă acesta poate fi dăunător

Potrivit Comisiei Europene, cu cât utilizatorii interacționează mai mult cu un anumit tip de conținut, chiar dacă acesta poate fi dăunător, cu atât platforma le recomandă mai multe videoclipuri de acel fel.

De asemenea, un aspect menționat de Comisie este măsurile luate până acum de TikTok pentru a limita acest fenomen nu au fost eficiente.

Unul dintre oficialii Comisiei a explicat că platforma ar trebui să acorde mai multă importanță semnalelor „explicite” transmise de utilizatori, cum este butonul „nu mă interesează”, decât indicatorilor indirecți, precum timpul petrecut pe un videoclip sau numărul de aprecieri.

Aceste date arată cât de mult interacționează utilizatorii cu materialele de pe platformă, fiind folosite de algoritm pentru a decide ce alte videoclipuri să le recomande.

Oficialul a mai spus și că soluțiile adoptate de TikTok pentru reducerea acestor riscuri trebuie să aibă efecte propriu-zise, iar măsurile din acest moment nu îndeplinesc acest criteriu.

„Opțiunea «nu mă interesează» trebuie să aibă o semnificație reală, concretă; nu ar trebui să fie doar un detaliu nesemnificativ, după care sistemul revine la vechiul mod de funcționare a recomandărilor”, a declarat reprezentantul Comisiei.

Actul privind Serviciile Digitale prevede și posibilitatea ca utilizatorii să aleagă un flux de conținut care nu este personalizat în funcție de interesele și activitatea lor. Cu toate acestea, doar 0,2% dintre utilizatorii TikTok aleg această opțiune, potrivit unuia dintre oficialii europeni.

TikTok poate evita amenda dacă propune măsuri acceptate de Comisie

Momentan, compania poate analiza dovezile Comisiei Europene, își poate apăra modul de funcționare și poate propune soluții pentru problemele semnalate de autoritățile europene.

Dacă planul de remediere va fi considerat acceptabil de autoritatea de reglementare, TikTok ar putea evita aplicarea unei amenzi.

Platforma a mai reușit să încheie o investigație desfășurată în baza Actului privind Serviciile Digitale. Ancheta aceea a vizat transparența publicității, iar TikTok a ajuns la un acord cu Comisia Europeană, acceptând să ia mai multe măsuri pentru corectarea problemelor.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat într-un interviu la un post de televiziune olandez că războiul dintre Rusia și Ucraina se va încheia, cel mai probabil, printr-un acord negociat. În plus, el este de părere că luptele nu vor duce la o victorie categorică pentru vreuna dintre părți.

„Acest gen de războaie se încheie întotdeauna cu un acord de pace, care este adesea un fel de compromis”, a spus Rutte, citat de Bloomberg.

El a afirmat că poartă discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în fiecare săptămână, subliniind că este important, în același timp, ca Trump și președintele rus Vladimir Putin să aibă o „relație bună”.

Șeful NATO a fost întrebat și despre acordul dintre Trump și Putin privind importurile de motorină rusească, afirmând că a înțeles „panica” aliaților europeni.

„Înțeleg asta, și eu am ridicat o sprânceană”, a adăugat el, potrivit sursei citate.

Rutte: Europa trebuie să rămână vigilentă și după încheierea războiului

În privința conflictului dintre SUA și Iran, Rutte l-a lăudat pe Trump pentru eforturile sale de a împiedica Teheranul să construiască arme nucleare.

„Nu toate riscurile au dispărut, dar capacitățile nucleare ale Iranului sunt mult slăbite”, a precizat acesta.

În cadrul interviului pentru postul olandez, Rutte a atras atenția asupra faptului că Europa trebuie să rămână vigilentă în ceea ce privește potențialul unei agresiuni rusești chiar și după încheierea războiului din Ucraina.

„Amenințarea rusă nu se manifestă direct la granița noastră în acest moment, deoarece mulți dintre acei soldați sunt ocupați în Ucraina. Dar dacă războiul se va termina, atunci imensa lor armată nu va rămâne acolo doar pentru a fi o armată imensă”, a mai spus șeful NATO.

Maia Sandu a făcut precizările vineri, 6 noiembrie, după ședința Consiliului Național de Securitate.

Potrivit Maiei Sandu, ultimele evaluări arată că datele a peste 450.000 de cetățeni au fost accesate în urma incidentului.

Persoanele vizate urmează să fie informate de Agenția de Guvernare Electronică (AGE).

Atacul a exploatat o vulnerabilitate

Atacul a vizat infrastructura administrată de AGE și a fost posibil prin exploatarea unei vulnerabilități a unei aplicații care permitea accesul la registrele mai multor instituții ale statului. Atacatorii au folosit date de identificare pentru a pătrunde în sistem și au extras informații pe care ulterior le-au utilizat pentru a obține dosare mai complete despre cetățeni.

Maia Sandu a explicat că problema a fost una structurală: sistemele verificau aplicația care solicita datele, dar nu și identitatea utilizatorului sau dreptul acestuia de a accesa informațiile.

În acest mod, o singură aplicație vulnerabilă a permis accesul la registrele a cel puțin zece instituții.

Ce informații au fost accesate

Sandu a dat asigurări că atacul nu a compromis integritatea datelor bancare ale cetățenilor și că informațiile extrase nu permit accesarea directă a conturilor.

Totuși, datele personale ar putea fi folosite în tentative de înșelăciune.

Printre informațiile accesate se numără și coduri IBAN, care, combinate cu alte date personale, ar putea fi folosite de infractori pentru a câștiga încrederea victimelor.

Aceștia s-ar putea prezenta drept reprezentanți ai unor bănci sau instituții publice și ar putea solicita parole, coduri de autentificare ori alte informații confidențiale.

Șefa statului a precizat că băncile vor fi informate despre persoanele ale căror date au fost accesate ilegal.

Recomandări pentru cetățeni

Autoritățile le recomandă cetățenilor să nu ofere prin telefon sau mesaje parole, coduri de autentificare sau alte informații bancare confidențiale.

În cadrul briefingului, Maia Sandu a vorbit și despre necesitatea unor schimbări în modul în care sunt administrate și protejate sistemele informatice ale statului.

Un grup de lucru, condus de premier, urmează să propună soluții pentru remedierea problemelor de securitate cibernetică.

Scurt context

Atacul asupra sistemelor guvernamentale din Republica Moldova a avut loc în octombrie și a vizat mai multe servicii digitale ale statului.

Inițial, autoritățile au estimat că au fost extrase seturi de date asociate cu aproximativ 750.000 de numere de identificare, însă această cifră nu reprezenta neapărat numărul persoanelor direct afectate.

Constantin Toma a anunțat vizită liderilor liberali de la Buzău. Primarul social-democrat a vorbit despre un schimb de experiență între foști și actuali primari.

„Schimb de experiență între un fost și doi actuali primari. Administrație pentru oameni, pentru comunități. Mulțumesc pentru vizită, Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu!”, a transmis Constantin Toma pe Facebook.

Constantin Toma este în conflict cu conducerea PSD

Constantin Toma este în conflict cu conducerea PSD, așa că vizita liderilor liberali ar putea fi interpretată drept o apropiere de PNL.

Primarul orașului Buzău, Constantin Toma, a anunțat recent că nu mai dorește să candideze din partea PSD pentru un nou mandat la viitoarele alegeri. Atunci, el a spus că prima sa opțiune este o candidatură independentă.

Constantin Toma a demisionat din funcțiile de conducere din PSD

Constantin Toma a anunțat, la începutul lunii iunie, că și-a dat demisia din cele două funcții de conducere pe care le deținea în PSD. Este vorba despre funcția de președinte al Organizației Municipale PSD Buzău și cea de prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD Buzău.

Într-un mesaj publicat pe Facebook la momentul respectiv, edilul Buzăului a legat atitudinea conducerii locale a PSD și a unei părți dintre consilierii locali social-democrați de criticile pe care le-a formulat la adresa conducerii centrale a partidului.

„Sunt convins că atitudinea conducerii de la Buzău și a consilierilor locali PSD este legată de critica mea față de politica dusă de conducerea centrală a PSD, care a pus țara într-o situație foarte dificilă”, a scris Constantin Toma în iunie, în momentul în care și-a anunțat demisia din cele două funcții de conducere pe care le deținea în PSD.

La ultimele două rânduri de alegeri locale, Constantin Toma a fost ales primar al municipiului Buzău cu scoruri covârșitoare: 78%, respectiv 67% din voturi. Următoarele alegeri locale vor avea loc în 2028.