MediaFax.ro

Noul premier al Marii Britanii, Andy Burnham, a anunțat marți că va elimina TVA-ul din facturile de electricitate ale gospodăriilor din Marea Britanie. Măsura va intra în vigoare de la 1 octombrie și reprezintă prima decizie majoră de când a preluat mandatul.

Burnham a declarat că măsura le va „oferi oamenilor un răgaz” și va „lăsa mai mulți bani în buzunarele oamenilor”, potrivit The Guardian.

Estimările guvernului britanic arată că prin implementarea acestei măsuri, factura unei gospodării medii ar urma să scadă cu 53 de euro pe an.

În plus, măsura va costa în acest an bugetul de stat un miliard de euro şi va fi finanţată din fondurile disponibilizate prin renunţarea la proiectul cărţii de identitate digitală.

Totodată, un grup de economiști au cerut introducerea unui impozit pe avere aplicat celor mai bogate gospodării din Marea Britanie, care ar putea aduce bugetului 10 miliarde de lire sterline pe an, scrie The Guardian.

Această sumă ar putea fi obținută prin aplicarea unei taxe minime de 2% gospodăriilor cu averi de peste 100 de milioane de lire sterline. Măsura ar afecta mai puțin de o mie dintre cele mai bogate gospodării din Marea Britanie.

Fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui a venit cu o reacție în privința măsurii anunțate de Burnham, subliniind că aceasta este una „corectă”.

„E încă prea devreme să ne dăm seama de ce va face, dar prima acțiune a noului premier al Regatului Unit este corectă: reduce TVA-ul la electricitate. Astfel Regatul Unit se alătură țărilor europene care au mai tot scăzut TVA-ul. Finlanda a scăzut TVA-ul la alimente, medicamente și o serie de produse la 13.5%. Germania a scăzut TVA-ul în Horeca de la cota lor standard de 19%, la 7%. Irlanda a scăzut TVA-ul tot în Horeca la 9%. Austria a scăzut TVA-ul la mâncare la 4.9% și a făcut TVA zero pentru produse de igienă și sănătate. Suedia a redus TVA-ul la alimente la 6%”, a scris deputatul USR pe Facebook.

El a mai punctat faptul că, între timp, „România tot anunță noi scheme de ajutor de stat de miliarde de euro, naționalizează combinate și pune încă un miliard de euro în noua bancă de stat, a 3-a bancă de stat. Iar unii numesc asta liberalism”.

Scandalul a izbucnit după publicarea celui mai recent raport al Office for Budget Responsibility – OBR, instituția independentă care verifică prognozele și politicile bugetare ale guvernului britanic.

În document, OBR afirmă că vârsta pentru obținerea pensiei de stat ar urma să ajungă la 68 de ani între 2037 și 2039, calendar pe care Trezoreria l-ar fi confirmat drept „poziția actuală de politică” a guvernului. Legea aflată în vigoare prevede însă că majorarea la 68 de ani trebuie să aibă loc abia între 2044 și 2046.

Diferența de șapte ani este uriașă pentru persoanele născute în prima jumătate a anilor 1970. Potrivit calendarului propus inițial în 2017, cei născuți între 6 aprilie 1970 și 5 aprilie 1978 ar putea fi obligați să aștepte între o lună și un an suplimentar înainte de a primi pensia de stat. Propunerea nu a fost însă transformată în lege și ar avea nevoie de aprobarea Parlamentului britanic.

Ministrul britanic al Pensiilor, Torsten Bell, a respins, totuși, informațiile potrivit cărora actualul guvern ar fi decis deja grăbirea calendarului.

Presiunea pentru creșterea vârstei de pensionare este alimentată de costurile tot mai mari ale îmbătrânirii populației.

OBR estimează că menținerea calendarului prevăzut de lege – pensionarea la 68 de ani abia începând din 2044 – ar costa bugetul britanic, în medie, cu șase miliarde de lire sterline în plus pentru fiecare an în care majorarea ar fi amânată față de intervalul 2037-2039.

Cheltuielile cu pensia de stat ar putea crește de la aproximativ 5% din PIB în 2030 la 9% din PIB până în 2075, pe fondul îmbătrânirii populației și al mecanismului „triple lock”, prin care pensiile sunt majorate anual cu cea mai mare valoare dintre inflație, creșterea salariilor și 2,5%.

Marea Britanie a început deja, în aprilie 2026, creșterea treptată a vârstei de pensionare de la 66 la 67 de ani. Procesul se va încheia în aprilie 2028.

Măsura lovește însă diferit populația. O comisie a Parlamentului britanic a constatat că 57% dintre oameni nu mai au un loc de muncă plătit în anul anterior atingerii vârstei de pensionare. Persoanele cu probleme de sănătate, cele care au muncit în profesii solicitante fizic sau provin din zone sărace riscă să rămână fără salariu și fără pensie pentru o perioadă mai lungă.

Creșterea anterioară a vârstei de pensionare, de la 65 la 66 de ani, a dus la mai mult decât dublarea ratei sărăciei în rândul persoanelor de 65 de ani, potrivit aceleiași analize parlamentare.

Orice modificare va afecta și o parte importantă a comunității românești din Regatul Unit.

La recensământul din 2021, aproximativ 539.000 de locuitori ai Angliei și Țării Galilor declaraseră că s-au născut în România, iar 550.000 de persoane dețineau pașaport românesc. Numărul celor născuți în România crescuse de aproape șapte ori în numai un deceniu, în special după eliminarea restricțiilor de pe piața muncii în 2014.

Migrația continuă și după Brexit. Românii au reprezentat cea mai numeroasă naționalitate din UE în rândul imigranților care au venit pe termen lung în Regatul Unit în anul încheiat în decembrie 2025.

Pentru românii care au lucrat legal în Marea Britanie, anii de contribuții la National Insurance sunt luați în calcul pentru pensia britanică. Perioadele de contribuții din România și din alte state ale Spațiului Economic European pot fi folosite pentru îndeplinirea condiției minime de eligibilitate, însă suma efectiv plătită de Londra este calculată în funcție de anii de contribuții realizați în sistemul britanic. Pentru noua pensie de stat sunt necesari, în general, cel puțin zece ani eligibili.

Pensia britanică poate fi încasată și după revenirea în România, iar plățile sunt indexate anual pentru beneficiarii care locuiesc într-un stat al Spațiului Economic European.

Dacă vârsta de pensionare ar fi ridicată mai devreme la 68 de ani, românii din generațiile afectate ar trebui să aștepte mai mult pentru partea de pensie cuvenită din Marea Britanie, chiar dacă între timp s-au întors în țară.

Discuția britanică este și un avertisment pentru România, unde sistemul public funcționează tot pe principiul solidarității între generații: contribuțiile plătite de actualii angajați finanțează pensiile aflate în plată.

Comisia Europeană avertizează în raportul său din 2026 că sistemul românesc de pensii este afectat de evoluțiile demografice și de reducerea capacității de contribuție. Numărul persoanelor de cel puțin 65 de ani ar urma să crească de la 3,7 milioane la 4,3 milioane, în timp ce populația cu vârste între 20 și 64 de ani ar putea scădea cu 30%, până la numai 7,8 milioane în 2070.

Problema este amplificată de emigrație. Comisia Europeană estimează că 2,5 milioane de cetățeni români de vârstă activă locuiau într-un alt stat al Uniunii Europene în 2025. Aceștia contribuie la sistemele de pensii din țările în care muncesc, nu la bugetul public de pensii din România.

Noua lege a pensiilor încearcă să limiteze dezechilibrul. Vârsta standard este de 65 de ani pentru bărbați, iar pentru femei va crește treptat până la 65 de ani în 2035. După finalizarea acestei etapizări, vârsta de pensionare și stagiile de cotizare pot fi majorate, cel puțin o dată la trei ani, în funcție de evoluția speranței de viață.

Proiecțiile Comisiei arată că reforma ar putea reduce pe termen lung cheltuielile publice cu pensiile ca pondere în PIB. Ajustarea are însă și un cost social: rata brută de înlocuire a salariului prin pensie este estimată să scadă cu 3,6 puncte procentuale până în 2040, ceea ce înseamnă că pensiile viitoare ar putea reprezenta o proporție mai mică din veniturile obținute înainte de retragerea din activitate.

Un incendiu a izbucnit în noaptea de 21 iulie la mai multe instalații industriale din orașul Lipetsk, în vestul Rusiei, după ce localnicii au raportat câteva explozii și un posibil atac cu drone, potrivit Kyiv Post.

Informațiile au fost publicate de canale locale de monitorizare și de presa independentă rusă.

Potrivit locuitorilor, în oraș s-au auzit mai multe explozii, iar pe cer au fost observate flăcări și un incendiu de proporții. Mai mult, în regiune era în vigoare o alertă de rachetă, au relatat publicațiile independente Astra și Exilenova.

Guvernatorul regiunii Lipetsk, Igor Artamonov, a confirmat izbucnirea incendiului la instalațiile industriale, însă a spus că autoritățile încă verifică cauza producerii acestuia. El nu a confirmat informațiile privind un atac cu drone.

Imaginile și înregistrările video distribuite pe rețelele sociale de locuitori arată un incendiu în apropierea uzinei Novolipetsk Steel, dar și în zona centralei termoelectrice Lipetsk CHPP-2, potrivit Astra.

Sursa foto: ASTRA / Telegram

Sursa foto: ASTRA / Telegram

Uzina NLMK este cel mai mare producător de oțel din Rusia și asigură aproximativ 20% din producția totală de oțel a țării. Fabrica se află la circa 400 de kilometri de granița cu Ucraina și, potrivit publicației Astra, furnizează produse siderurgice companiilor implicate în producția de rachete a Rusiei.

Centrala Lipetsk CHPP-2 are, de asemenea, un rol important în alimentarea orașului și a zonelor industriale din apropiere cu energie electrică și căldură.

La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele de apărare antiaeriană au interceptat peste noapte 209 drone ucrainene deasupra mai multor regiuni ale Rusiei, deasupra Crimeei ocupate, Mării Negre și Mării Azov.

Instituția nu a precizat câte dintre acestea ar fi fost doborâte în regiunea Lipetsk. Până în acest moment, autoritățile rusești nu au raportat victime.

„Este foarte probabil să asistăm la un eveniment de albire masiv, foarte grav și la scară largă pe Marea Barieră de Corali”, a declarat Morgan Pratchett, cercetător în ecologie la Universitatea James Cook din Australia, la o conferință organizată la Auckland, Noua Zeelandă, relatează Le Figaro.

Potrivit cercetătorului, cauza este fenomenul „extrem” El Nino, care este în curs de desfășurare, deosebit de îngrijorător pentru această destinație turistică populară, considerată cea mai mare structură vie din lume.

El Nino este o variație naturală a climei care încălzește temperaturile la suprafață în centrul și estul Oceanului Pacific ecuatorial. Marea Barieră de Corali, care găzduiește o biodiversitate incredibilă, a suferit deja un eveniment dramatic de albire în 2024-2025. „Nu este exclus ca următoarea perturbare majoră să ducă la extincții localizate ale speciilor (…) și la colapsul pe scară largă al ecosistemului”, a avertizat Morgan Pratchett.

Supraviețuirea coralilor depinde de relația lor cu un tip de alge care trăiește în structura pe care o construiesc și, la rândul lor, le furnizează nutrienți prin fotosinteză. Dar acest sistem se prăbușește atunci când apa mării se încălzește excesiv: algele dispar, chiar dacă acest organism conferă coralului culorile sale caracteristice. Lasă în urmă o structură albicioasă din ce în ce mai lipsită de nutrienți și, prin urmare, pe cale de dispariție.

La conferința de la Auckland, profesorul de studii marine Ove Hoegh-Guldberg de la Universitatea din Queensland, Australia, a avertizat că inacțiunea guvernelor amenință viitorul recifelor de corali din întreaga lume. „Acesta ar putea fi preludiul dispariției omenirii”, a insistat el, comparând situația actuală cu scufundarea Titanicului. „Nava începe să se scufunde foarte clar, iar noi nu vedem asta.”

DIICOT a anunțat că marți a pus în executare două mandate europene de arestare, emise pe numele unor suspecți, un bărbat și o femeie, cetățeni români, membri marcanți ai unei grupări infracționale din municipiul Timișoara. Ar fi vorba de clanul Cârpaci, potrivit unor surse.

Aceștia sunt acuzați că au ținut un bărbat, tot român, în stare de sclavie.

Victima a fost adăpostită în locuința celor doi din Munchen, unde suspecții i-au reținut actele de identitate și au izolat-o de orice contact cu propria sa familie.

De asemenea, bărbatul a fost obligat să muncească fără să fie plătit, să semneze contracte de vânzare-cumpărare a unor mașini, iar apoi, sub amenințarea uciderii părinților săi din România, a fost obligată să accepte donarea unui rinichi.

Donarea a fost realizată la o clinică medicală situată tot pe teritoriul Germaniei, unde persoana vătămată a declarat în mod nereal că ar fi nepotul suspectului.

Cei doi suspecți au fost prinși marți în municipiul Caransebeș și urmează să fie prezentați în fața judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Timișoara cu propunere de arestare preventivă în vederea extrădării.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a afirmat marți, într-o postare pe Facebook, că formațiunea sa nu va încheia nicio înțelegere politică, „de niciun fel”, cu PSD, atât timp cât Sorin Grindeanu va conduce partidul.

De asemenea, el susține că, în cazul în care în Parlament ar fi supusă la vot schimbarea lui Grindeanu din funcția de președinte al Camerei Deputaților, aleșii AUR ar susține o astfel de inițiativă.

Răspunsul logic la perorațiile brânzovenești ale lui Grindeanu este scurt și la obiect: AUR nu va mai putea face nicio înțelegere politică, de niciun fel, cu PSD, cât timp Sorin Grindeanu este președinte al acelui partid, de vreme ce acestuia îi repugnă cei 90 de parlamentari ai noștri; Dacă vreodată cineva va supune la vot înlocuirea lui Grindeanu de la conducerea Camerei Deputaților, parlamentarii AUR vor avea tendința naturală de a vota acest lucru; motivul? Este greu de apărat un om cu atâtea carențe morale”, a scris Peiu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Liderul senatorilor AUR l-a acuzat pe liderul PSD de ipocrizie și îi reproșează criticile adresate AUR pe tema valorilor europene.

„Sorin Grindeanu reproșează AUR că nu a votat guvernul Veștea, un guvern făcut printr-o șobolăneală greu de acceptat, adică prin racolarea unui grup de parlamentari de la un alt partid. De altfel, aceeași șobolăneală o încearcă ridicolul Grindeanu și cu AUR, atunci când anunță că ar primi voturile unor parlamentari AUR, dar îi put «liderii partidului»”, a mai scris Peiu.

Liderul senatorilor AUR respinge, de asemenea, afirmațiile potrivit cărora parlamentari ai formațiunii ar putea susține PSD și susține că aceștia nu au motive să părăsească partidul.

„Poate l-ar ajuta pe Grindeanu să știe că toți parlamentarii AUR sunt propuși să ocupe aceleași poziții ca cele actuale și pe listele de la alegerile următoare”, afirmă Peiu, adăugând că, în opinia sa, doar AUR le poate garanta acestora un nou mandat, potrivit sondajelor.

„Cât privește pretinsele deviații ale AUR de la valorile «europene», să îi reamintim lui Sorin Grindeanu și faptul, ușor de verificat, că AUR susține ferm apartenența României la UE și NATO”, a conchis acesta.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat marți că nava LPG Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost lovită în timpul nopții în afara apelor teritoriale ale României, la aproximativ 20 de mile marine de țărm.

Șeful statului a precizat că întregul echipaj a fost evacuat în siguranță, iar autoritățile române au intervenit imediat pentru gestionarea situației.

În cursul nopții trecute, nava LPG Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost lovită în afara apelor teritoriale ale României, la aproximativ 20 de mile marine în largul țărmului românesc.
⁰La scurt timp după incident, două nave ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe…

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) July 21, 2026

Într-un mesaj publicat pe platforma X, președintele a explicat că incidentul s-a produs în largul Mării Negre și că echipajele române de salvare au intervenit rapid.

„În cursul nopții trecute, nava LPG Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost lovită în afara apelor teritoriale ale României, la aproximativ 20 de mile marine în largul țărmului românesc”, a transmis Nicușor Dan.

Președintele a precizat că două nave ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare au fost trimise imediat în zona incidentului și au reușit să evacueze toate persoanele aflate la bord, inclusiv trei membri ai echipajului care au fost răniți.

„La scurt timp după incident, două nave ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare s-au deplasat la fața locului și au evacuat întregul echipaj, inclusiv cei trei membri răniți. Toți au fost aduși în siguranță la țărm”, a precizat șeful statului.

Autoritățile au trimis în zonă și un remorcher pentru a preveni ca „nava nu intră în derivă și că nu reprezintă un pericol suplimentar pentru siguranța navigației”.

Acesta a declarat că instituțiile române analizează acum circumstanțele producerii incidentului.

„Instituțiile statului sunt în alertă și vor clarifica circumstanțele, cauzele și responsabilitățile aferente acestui grav incident, cel mai probabil parte a războiul ilegal de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”, a afirmat președintele.

Președintele Nicușor Dan a mai precizat că nava plecase din portul Alexandria, din Egipt, și avea ca destinație portul ucrainean Reni.

Nava GAS LISBON, cu numărul IMO 9267974, este un transportor de gaz petrolier lichefiat (LPG tanker), construit în 2002 în Japonia. Nava are aproximativ 120 de metri lungime, o capacitate de peste 8.000 de metri cubi și navighează sub pavilionul Liberiei.

În ultimul an, nava a efectuat în mod repetat curse între porturi din Mediterana de Est și Marea Neagră, cu escale la Alexandria, Aspropyrgos, Baniyas, Burgas și Sulina. În istoricul său recent apar și deplasări către Tulcea și Galați.

Potrivit anchetatorilor, unul dintre ei ar fi implantat, timp de patru ani, dispozitive cardiace extrase de la persoane decedate sau cu proveniență necunoscută, fără informarea pacienților și cu încălcarea legislației.

Procurorii au anunțat marți că au finalizat ancheta și au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui medic primar pentru 185 de acte materiale de abuz în serviciu și luare de mită, precum și a unui al doilea medic, acuzat de complicitate la abuz în serviciu în 24 de acte materiale.

Conform rechizitoriului, în perioada aprilie 2018 – mai 2022, medicul primar din cadrul Clinicii de Cardiologie a unui spital din Iași ar fi implantat 185 de stimulatoare și defibrilatoare cardiace de unică folosință, extrase de la cadavre sau a căror proveniență nu putea fi stabilită.

Dispozitivele ar fi fost reutilizate și resterilizate, deși legislația și indicațiile producătorilor interzic această practică.

Anchetatorii susțin că faptele au produs un prejudiciu de 2.076.505,62 lei spitalului din Iași, au afectat dreptul pacienților la sănătate și au încălcat dreptul acestora de a fi informați cu privire la intervențiile medicale. Mai mulți pacienți s-au constituit părți civile în dosarul penal.

Potrivit procurorilor, cel de-al doilea medic, cardiolog la un spital din Brașov, ar fi trimis de 24 de ori dispozitive medicale de unică folosință nesterilizate, expirate sau cu proveniență necunoscută, pentru a fi implantate pacienților.

Rechizitoriul arată că primul inculpat ar fi coordonat o rețea de cadre medicale care îi furnizau dispozitive cardiace, inclusiv unele extrase de la persoane decedate, fără acordul acestora exprimat anterior decesului sau al aparținătorilor.

Dispozitivele nu erau înregistrate în gestiunea spitalului și nu existau documente privind proveniența, garanția sau sterilizarea lor.

Anchetatorii mai susțin că o parte dintre intervenții nici măcar nu erau necesare din punct de vedere medical, fiind recomandate în baza unor diagnostice fictive sau după administrarea unor tratamente care provocau simptome specifice.

În unele cazuri, defibrilatoarele ar fi fost implantate fără justificare clinică, expunând pacienții la riscul unor complicații grave sau chiar al decesului.

De asemenea, procurorii afirmă că formularele de consimțământ informat ar fi fost modificate după semnarea lor de către pacienți, prin adăugarea unor mențiuni potrivit cărora aceștia și-ar fi dat acordul pentru implantarea unor dispozitive extrase de la cadavre.

Pacienții și familiile donatorilor nu ar fi fost informați despre proveniența dispozitivelor și nici despre riscurile procedurii.

În același dosar, medicul primar este acuzat și de luare de mită, după ce, potrivit procurorilor, ar fi primit 100 de lei de la o pacientă consultată în cabinetul său din spital, în noiembrie 2022.

Procurorul de caz a propus menținerea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor celor doi inculpați, iar rechizitoriul a fost trimis Tribunalului Iași. PÎCCJ subliniază că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal și nu înlătură prezumția de nevinovăție.

Controversa a pornit de la un proiect publicat de Ministerul Mediului pentru modificarea mai multor acte normative, inclusiv Legea apelor nr. 107/1996. Documentul urmărește transpunerea Directivei europene 2024/1203 privind combaterea criminalității de mediu și introduce pedepse mai severe pentru poluare, distrugerea ecosistemelor și exploatarea ilegală a resurselor naturale.

Important este că vorbim, în acest moment, despre un proiect, nu despre o lege intrată în vigoare. Ministerul Mediului l-a pus în dezbatere publică la 18 iunie 2026, iar perioada de consultare a fost prelungită. Ulterior, instituția a anunțat că proiectul urma să fie promovat după instalarea unui Guvern cu atribuții depline.

Proiectul prevede că poate constitui infracțiune captarea ilegală a apelor de suprafață sau subterane atunci când fapta este susceptibilă să producă daune semnificative stării ecologice a unui corp de apă sau rezervelor subterane.

Formularea a fost desprinsă din context și prezentată în mediul online ca o incriminare generală a săpării unei fântâni. În câteva zile, au apărut mesaje despre „prigoana fermierilor”, „pușcărie pentru fântâna din curte”, „contoare obligatorii”, „sigilarea fântânilor” și chiar pedepse pentru colectarea apei de ploaie.

Claudiu Târziu a susținut în mediul online că proiectul ar putea aduce „zece ani de pușcărie pentru că ai săpat o fântână în curtea ta”. Alte postări au vorbit despre pedepse de până la 20 de ani. Un consilier local AUR a afirmat că vor fi montate contoare pe fântâni, iar într-o emisiune online moderată de Dan Diaconescu a fost vehiculată teoria potrivit căreia fântânile ar urma să fie sigilate de la 1 august. .

Niciuna dintre aceste măsuri – contorizarea generală, sigilarea fântânilor gospodărești sau interzicerea colectării apei de ploaie – nu apare însă în proiectul publicat de Ministerul Mediului.

Regimul fântânilor gospodărești nu este creat de noul proiect. El este prevăzut deja de articolul 9 din Legea apelor nr. 107/1996.

Legea stabilește că apele de suprafață sau subterane pot fi folosite liber pentru băut, adăpatul animalelor, udat, spălat, îmbăiat și alte nevoi gospodărești, cu respectarea normelor sanitare și de protecție a apei. Condiția este să nu fie folosite instalații sau să fie utilizate instalații de capacitate mică, de cel mult 0,2 litri pe secundă, destinate exclusiv gospodăriei proprii.

Pragul de 0,2 litri pe secundă înseamnă o capacitate de aproximativ 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră sau 17,28 metri cubi într-o zi, în ipoteza unei funcționări continue. Este un debit considerabil mai mare decât consumul obișnuit al unei gospodării.

Pentru folosirea apei în aceste condiții nu este necesar avizul de gospodărire a apelor. Mai mult, articolul 81 din aceeași lege exceptează persoanele fizice care folosesc apa potrivit articolului 9 alineatul 2 de la sistemul de contribuții, plăți, tarife și penalități specifice gospodăririi resurselor de apă.

Administrația Națională „Apele Române” a transmis explicit că oamenii pot construi și folosi în continuare fântâni pentru nevoile gospodăriei proprii și că proiectul nu modifică aceste drepturi.

Situația se schimbă în cazul captărilor de capacitate mai mare, folosite pentru activități economice, irigații extinse, industrie, comercializarea apei sau alte operațiuni care depășesc nevoile unei gospodării.

Legea în vigoare stabilește deja că dreptul de folosință asupra apelor de suprafață sau subterane se exercită, ca regulă, pe baza autorizației de gospodărire a apelor. Excepția o reprezintă folosirea gospodărească în condițiile articolului 9 alineatul 2.

Această diferență este esențială: una este o fântână din care o familie scoate apă pentru consum și grădină, alta este o instalație care extrage volume mari dintr-un acvifer, eventual în scop comercial, afectând nivelul apei și accesul celorlalți utilizatori.

Apa este definită de legislația românească drept o resursă naturală vulnerabilă și limitată, care face parte din domeniul public al statului. Proprietatea asupra terenului nu oferă un drept nelimitat de exploatare a rezervelor subterane aflate sub acel teren.

Potrivit proiectului, captarea apelor cu încălcarea dispozițiilor legale ar putea fi pedepsită cu închisoarea de la unu la cinci ani dacă este susceptibilă să producă daune semnificative stării ecologice a apelor de suprafață sau stării cantitative a apelor subterane.

Dacă daunele semnificative s-au produs efectiv, pedeapsa ar urma să fie cuprinsă între doi și șapte ani. În situațiile în care sunt provocate daune pe scară largă, ireversibile sau de lungă durată, pedeapsa poate ajunge la trei până la zece ani.

Pentru aplicarea prevederilor penale trebuie să existe, cumulativ, încălcarea normelor aplicabile captării și riscul producerii unor daune semnificative sau producerea efectivă a acestora.

Pedepsele de până la 20 de ani, invocate în unele postări, reprezintă limita maximă propusă pentru infracțiunile grave de mediu care provoacă moartea unei persoane. Ministerul propune pedepse între 10 și 20 de ani numai atunci când o infracțiune de mediu are drept consecință decesul unei persoane.

Proiectul nu a fost inițiat special pentru fântânile din România, ci pentru transpunerea Directivei UE 2024/1203 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal.

Directiva stabilește reguli minime privind definirea infracțiunilor de mediu și a pedepselor aplicabile în statele membre. Documentul european a fost adoptat la 11 aprilie 2024, a intrat în vigoare la 20 mai 2024 și trebuia transpus în legislațiile naționale până la 21 mai 2026.

Scopul declarat este combaterea faptelor cu impact major: poluări industriale, deversări ilegale, distrugerea ecosistemelor, transporturi și depozitări ilegale de deșeuri sau exploatarea abuzivă a resurselor naturale.

Proiectul românesc introduce un sistem gradual de sancțiuni, în funcție de gravitatea și consecințele faptei: de la pericolul producerii unor daune semnificative până la distrugeri ireversibile ori pierderi de vieți omenești.

Este fals că fiecare fântână va trebui contorizată. Proiectul nu introduce o asemenea obligație pentru gospodării.

Este fals că apa din fântână va fi taxată. Persoanele fizice care o folosesc în limitele stabilite pentru necesitățile gospodăriei sunt exceptate în continuare de la plata contribuțiilor către Apele Române.

Este fals că fântânile vor fi sigilate de la 1 august. Proiectul nu conține o asemenea dată sau măsură și nici nu este, în prezent, o lege intrată în vigoare.

Este fals că simpla colectare a apei de ploaie va fi pedepsită cu închisoarea. Textul publicat de Ministerul Mediului nu introduce o astfel de infracțiune.

Este însă adevărat că extragerea unor cantități mari de apă, în afara cadrului legal și cu efecte semnificative asupra unui râu, lac sau acvifer, poate atrage sancțiuni. Astfel de captări sunt deja supuse autorizării, iar proiectul propune pedepse mai severe atunci când exploatarea ilegală produce sau poate produce daune importante.

Peste 6.300 de cadre didactice au promovat examenul de Definitivat 2026, cu aproape 10% mai multe decât anul trecut, în timp ce 40 de profesori au obținut media maximă, a anunțat luni ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian.

„6.345 de cadre didactice au promovat examenul și, implicit, au obținut definitivarea în învățământ, cu aproximativ 10% mai mulți decât anul trecut, când rezultatele inițiale indicau 5.784 promovați. 40 de cadre didactice au promovat examenul cu media 10”, a transmis ministrul, într-o postare publicată pe Facebook.

Totodată, Mihai Dimian le-a urat succes candidaților care susțin proba scrisă a concursului național de Titularizare 2026.

„Celor care urmează să susțină astăzi proba scrisă în cadrul concursului național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor din unitățile de învățământ preuniversitar le doresc mult succes, încredere în propriile forțe și rezultate pe măsura muncii depuse”, a scris ministrul.

Proba scrisă a concursului național de Titularizare 2026, prin care sunt ocupate posturile din învățământul preuniversitar, are loc marți, 21 iulie, conform calendarului stabilit de Ministerul Educației și Cercetării.

La examen participă 37.385 de profesori și viitoare cadre didactice, potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării. Numărul candidaților este cu aproape 6% mai mic decât anul trecut, când 39.737 de persoane aveau dreptul să susțină proba scrisă, conform datelor oficiale.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, pentru promovarea examenului de Definitivat este necesară obținerea unei medii de minimum 8, calculată din nota de la proba scrisă și rezultatele inspecțiilor la clasă.

Candidații care nu ating această medie pot fi încadrați doar pe perioadă determinată, își păstrează statutul de profesor debutant, dar nu pot avansa în cariera didactică.

Ministerul Educației a precizat că la proba scrisă din cadrul examenului național de definitivare în învățământ 2026 au participat 9.269 de candidați, adică 96,4% dintre cei 9.615 care aveau drept de participare.

Totodată, 318 candidați s-au retras din motive personale, în condițiile prevăzute de metodologie, 346 nu s-au prezentat la examen, iar alți trei au fost eliminați pentru tentativă de fraudă.

Furtunile din cursul zilei de luni au provocat inundații, alunecări de teren și blocaje rutiere în mai multe zone din țară. Potrivit Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), au fost înregistrate efecte în 20 de localități din județele Bacău, Buzău, Ilfov, Prahova și Vaslui, precum și în municipiul București.

Bilanțul arată că echipele de intervenție au acționat pentru evacuarea apei din 42 de case, 54 de curți și 16 beciuri, au îndepărtat elemente de construcție desprinse de pe acoperișurile a 10 imobile și au degajat 40 de copaci căzuți, care au avariat nouă autoturisme.

Cele mai importante intervenții au avut loc în județul Prahova, în localitățile Breaza, Comarnic, Cornu, Adunați și Bușteni, acolo unde fenomenele meteorologice au fost severe.

Potrivit DSU, pe DN1, în dreptul localităților Breaza și Comarnic, traficul rutier a fost blocat temporar și s-a intervenit pentru îndepărtarea aluviunilor cauzate de scurgerile de pe versanți.

Tot în Prahova, în localitatea Adunați, terenul s-a deplasat în anumite zone, afectând terasamentul drumului, dar și o locuință.

În Cornu, autoritățile au raportat că s-a produs o surpare de versant care a blocat ambele sensuri de mers pe DN1. În urma evenimentului a fost avariată o autoutilitară în care se aflau două persoane, care nu au avut nevoie de îngrijiri medicale.

La Bușteni au continuat intervențiile începute încă din 19 iulie pentru înlăturarea efectelor produse de fenomenele meteo extreme.

DSU mai arată că în localitățile Adunați și Bușteni, „fenomenele hidrometeorologice extreme au provocat distrugeri ale infrastructurii rutiere prin cedarea structurală a elementelor de scurgere, distrugerea stratului de uzură al carosabilului prin eroziune și blocarea platformei rutiere cu depuneri de aluviuni”.

În cursul zilei de marți, aproximativ 200 de pompieri și salvatori vor continua intervențiile în special în Breaza și Bușteni, unde acționează pentru evacuarea apei, decolmatarea șanțurilor și îndepărtarea aluviunilor și a noroiului. În paralel, comisii mixte și echipe de specialitate vor evalua și centraliza pagubele produse de furtuni în toate localitățile afectate.

Curtea Supremă a SUA a anunțat că va analiza cazul lui Kenneth Jouppi, un pilot de zboruri regionale din Alaska, care susține că autoritățile încalcă Constituția prin încercarea de a-i confisca aeronava, considerând sancțiunea disproporționată față de fapta comisă. Potrivit AP, procesul va fi judecat în toamna acestui an și ar putea stabili un precedent important privind limitele confiscării bunurilor în cadrul procedurilor penale.

Cazul datează din aprilie 2012, când Kenneth Jouppi urma să transporte un pasager din Fairbanks către Beaver, o comunitate izolată din Alaska în care introducerea băuturilor alcoolice este interzisă prin lege. Înainte de decolare, polițiștii au inspectat aeronava și au descoperit într-o sacoșă de cumpărături un pachet cu șase doze de bere Budweiser, aflat în bagajele pasagerului.

Pilotul Kenneth Jouppi,  Alaska. Sursa foto: X

Atât pasagerul, cât și pilotul și compania acestuia au fost acuzați că au transportat în mod conștient alcool într-o comunitate „uscată” („dry village”, unde nu se consumă alcool, n.e.), unde astfel de produse sunt interzise. Pasagerul și-a recunoscut vinovăția, iar un juriu l-a condamnat ulterior pe Jouppi și compania sa pentru o infracțiune minoră. Instanța l-a condamnat la trei zile de închisoare.

Conflictul juridic a continuat însă după sentință. Autoritățile din Alaska au inițiat procedura de confiscare a avionului Cessna din 1969 folosit la transport, evaluat la aproximativ 95.000 de dolari. Curtea Supremă din Alaska a decis că aeronava poate fi confiscată în baza legislației statului privind confiscarea bunurilor folosite la săvârșirea unor infracțiuni. Kenneth Jouppi contestă însă această măsură și susține că ea încalcă Amendamentul al Optulea din Constituția Statelor Unite, care interzice aplicarea unor amenzi sau sancțiuni excesive.

Pilotul, care are acum peste 80 de ani, afirmă că procesul nu mai este doar despre avionul său. „Am peste 80 de ani și lupt de mai bine de un deceniu pentru că simt că este datoria mea să mă asigur că Declarația Drepturilor chiar înseamnă ceva atunci când protejează cetățenii împotriva exceselor statului”, a declarat Jouppi într-un comunicat transmis prin intermediul avocaților săi.

Apărătorii săi, de la organizația Institute for Justice, susțin că instanțele din Alaska au analizat cazul prea abstract, fără să țină cont că nu exista un model repetat de activitate infracțională. „Puține cazuri privind sancțiunile excesive ilustrează problema atât de clar. Confiscarea unui avion pentru un pachet cu șase beri este un exemplu care justifică în sine intervenția Curții Supreme”, au argumentat aceștia în recurs.

Autoritățile din Alaska susțin însă că instanțele au aplicat corect legea. Avocații procurorului general al statului au arătat că tribunalele americane folosesc deja criterii bine stabilite pentru a evalua dacă o amendă sau o confiscare este disproporționată în raport cu gravitatea faptei.

În opinia lor, Kenneth Jouppi nu a demonstrat că pierderea avionului ar reprezenta o sancțiune excesivă în contextul legislației din Alaska. Statul argumentează că abuzul de alcool reprezintă o problemă majoră în comunitățile izolate din Alaska, iar avioanele sunt adesea singurul mijloc practic prin care alcoolul poate fi introdus ilegal în aceste localități.

Dosarul depășește cazul unui singur pilot și al unui singur avion. Hotărârea Curții Supreme ar putea clarifica modul în care trebuie interpretată clauza constituțională care interzice sancțiunile excesive și ar putea influența numeroase litigii privind confiscarea bunurilor folosite la săvârșirea unor infracțiuni.

Dacă judecătorii îi vor da dreptate lui Kenneth Jouppi, decizia ar putea limita posibilitatea autorităților americane de a confisca bunuri de mare valoare în cazurile în care sancțiunea este considerată disproporționată față de gravitatea faptei.

Anunțul a fost făcut duminică, în cadrul ceremoniei dedicate împlinirii a 47 de ani de la revoluția sandinistă din 1979, eveniment în urma căruia a fost răsturnată dictatura lui Anastasio Somoza.

Ortega, în vârstă de 80 de ani și aflat la conducerea țării din 2007, a precizat că va colabora cu Adunarea Națională, controlată de partidul său, pentru adoptarea unor legi care să blocheze definitiv accesul opoziției la putere.

„Nu vor mai fi alegeri aici, pentru ca ei să nu poată încerca să preia guvernul și puterea”, a declarat liderul nicaraguan în fața a mii de susținători și angajați ai statului, scrie The Guardian.

Declarațiile lui Daniel Ortega sunt considerate de experți drept cea mai clară confirmare că regimul renunță complet la orice aparență democratică.

Tiziano Breda, analist pentru America Latină în cadrul organizației Armed Conflict Location and Event Data (ACLED), susține că decizia reprezintă punctul final al degradării instituțiilor democratice din Nicaragua.

„Prin această decizie, Ortega și Murillo au pecetluit tranziția țării către o dictatură familială în toată regula”, a afirmat analistul.

Potrivit acestuia, conducerea de la Managua se teme că orice deschidere politică, chiar și una limitată, ar putea permite opoziției să își recapete influența și să amenințe controlul exercitat de actualul regim asupra statului.

Alegerile prezidențiale erau programate pentru anul viitor, însă Ortega nu a explicat dacă acestea vor fi anulate oficial sau dacă opoziției îi va fi interzisă participarea. În scrutinul din 2021, autoritățile au arestat principalii candidați ai opoziției și au interzis mai multe formațiuni politice.

În ultimii ani, Daniel Ortega și soția sa, Rosario Murillo, și-au consolidat constant controlul asupra instituțiilor statului.

În 2025 au fost adoptate modificări constituționale care au extins mandatul prezidențial de la cinci la șase ani și au creat oficial funcția de „copreședinte”, ocupată de Rosario Murillo. Administrația americană descrie actuala conducere de la Managua drept „dictatura Murillo-Ortega”.

În discursul său, Ortega a susținut că noile măsuri sunt necesare pentru a proteja Nicaragua de ceea ce el numește „complotiști” și „trădători”, pe care îi acuză că s-au aflat în spatele protestelor antiguvernamentale din 2018.

Totodată, liderul nicaraguan a criticat Statele Unite și a făcut referire la o presupusă operațiune desfășurată în Venezuela, susținând că Washingtonul ar fi acționat împotriva președintelui Nicolás Maduro. Afirmațiile sale nu au fost însoțite de dovezi.

Regimul Ortega este acuzat de ONU, Statele Unite și numeroase organizații internaționale pentru drepturile omului de încălcări grave ale libertăților fundamentale.

Recent, Departamentul de Stat al SUA, alături de alte organizații și foști lideri ibero-americani, a acuzat administrația Ortega-Murillo de responsabilitate în cazul morții liderului indigen Brooklyn Rivera, care fusese încarcerat timp de aproape trei ani.

Represiunea începută după protestele din 2018 s-a soldat, potrivit ONU și organizațiilor pentru drepturile omului, cu peste 350 de morți, sute de răniți și mii de persoane arestate. Aproape un milion de nicaraguani au părăsit țara în ultimii ani.

Human Rights Watch estimează că în Nicaragua există în prezent aproximativ 50 de deținuți politici. În plus, autoritățile au retras cetățenia pentru 546 de persoane și au închis peste 5.600 de organizații neguvernamentale, 29 de universități și 58 de instituții media.

Anunțul lui Daniel Ortega privind eliminarea alegerilor reprezintă una dintre cele mai radicale decizii politice adoptate în Nicaragua după revenirea sa la putere și amplifică îngrijorările comunității internaționale cu privire la viitorul democrației în această țară din America Centrală.

Cele trei victime au fost aduse în municipiul Tulcea cu nava multirol a ISU Tulcea, urmând să fie preluate și transportate la spital cu ambulanțe SMURD și ambulanțe ale Serviciului Județean de Ambulanță (SAJ).

Sursa foto: ISU Tulcea

Sursa foto: ISU Tulcea

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat marți că nava LPG Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost lovită în timpul nopții în afara apelor teritoriale ale României, la aproximativ 20 de mile marine de țărm.

Șeful statului a precizat că întregul echipaj a fost evacuat în siguranță, iar autoritățile române au intervenit imediat pentru gestionarea situației.

„În cursul nopții trecute, nava LPG Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost lovită în afara apelor teritoriale ale României, la aproximativ 20 de mile marine în largul țărmului românesc”, a transmis Nicușor Dan.

Președintele a precizat că două nave ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare au fost trimise imediat în zona incidentului și au reușit să evacueze toate persoanele aflate la bord, inclusiv trei membri ai echipajului care au fost răniți.

Ce se știe despre nava GAS LISBON

GAS LISBON, cu numărul IMO 9267974, este un transportor de gaz petrolier lichefiat (LPG tanker), construit în 2002 în Japonia. Nava are aproximativ 120 de metri lungime, o capacitate de peste 8.000 de metri cubi și navighează sub pavilionul Liberiei.

Înainte de incident, GAS LISBON plecase din Alexandria, Egipt, la 16 iulie, și se îndrepta spre Sulina, după tranzitarea strâmtorilor turcești. Datele de urmărire AIS indicau un pescaj de aproximativ 5,9 metri, ceea ce sugerează că nava era încărcată, fără ca tipul și cantitatea exactă a mărfii să fie confirmate oficial.

În ultimul an, nava a efectuat în mod repetat curse între porturi din Mediterana de Est și Marea Neagră, cu escale la Alexandria, Aspropyrgos, Baniyas, Burgas și Sulina. În istoricul său recent apar și deplasări către Tulcea și Galați.

Cel puțin o cursă anterioară Alexandria–Sulina, din 2025, a transportat aproximativ 3.000 de tone de propan provenit din Egipt, mare parte din marfă fiind destinată unor clienți din Ucraina.

Explozia s-a produs în noaptea de luni spre marți la bordul unui petrolier aflat în Marea Neagră, la aproximativ 40 de kilometri de Sfântu Gheorghe, în timp ce se îndrepta spre Sulina.

Departamentul pentru Situații de Urgență a precizat că nava plecase din Egipt și se îndrepta către portul Reni din Ucraina având la bord o încărcătură de peste 3.790 de tone de propan. Echipajul era format din 17 persoane.

„Autoritățile române au intervenit pentru salvarea echipajului navei comerciale GAS LISBON, un tanc petrolier de tip LPG aflat sub pavilion Liberia, care naviga în Zona Economică Exclusivă a României, la aproximativ 20 de mile marine sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe. Nava plecase din portul Alexandria (Egipt) și se îndrepta către Reni (Ucraina), având la bord o încărcătură de peste 3.790 de tone de propan și un echipaj format din 17 persoane”, a transmis DSU.

Incendiul a fost violent și a avariat foarte grav nava, iar echipajul nu a putut să folosească mijloacele de evacuare.

„În urma producerii unui incident la bordul navei, care a provocat avarii majore și izbucnirea unui incendiu la nivelul suprastructurii, echipajul s-a refugiat în zona prova, fără posibilitatea de a utiliza mijloacele proprii de evacuare”, potrivit DSU.

Membrii echipajului au fost salvați cu ajutorul unor ambarcațiuni ale autorităților române.

„După primirea alertei prin intermediul MRCC Constanța, a fost declanșată o operațiune complexă de căutare și salvare, coordonată de autoritățile competente. Comunicațiile cu nava au fost menținute prin intermediul unei nave comerciale aflate în apropiere, utilizată ca releu radio.

În sprijinul echipajului au fost mobilizate o navă maritimă de intervenție a Gărzii de Coastă, precum și navele de căutare și salvare SAR APOLLO și SAR ARTEMIS, aparținând Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM). Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, intervenția aeriană cu un elicopter al Inspectoratului General de Aviație al MAI nu a putut fi realizată.

După sosirea la locul intervenției, echipajul navei SAR APOLLO a lansat la apă două plute de salvare, reușind evacuarea în siguranță a tuturor celor 17 membri ai echipajului.

Trei dintre persoanele salvate necesitau îngrijiri medicale de urgență. Două victime prezentau arsuri pe aproximativ 10-15% din suprafața corpului, iar cea de-a treia suferise multiple plăgi și prezenta hemoragie.

După evacuare, nava SAR APOLLO s-a deplasat către Portul Sulina. Pentru reducerea timpului de răspuns, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Delta” al județului Tulcea a mobilizat o ambarcațiune multirol și o echipă medicală pentru preluarea victimelor și transportul acestora către Unitatea de Primiri Urgențe Tulcea. Totodată, medicul coordonator a dispus realizarea unei joncțiuni între echipajele medicale, astfel încât transferul și acordarea asistenței medicale să se desfășoare în cel mai scurt timp”, a precizat DSU.

Potrivit aceleiași surse, la acest moment, incendiul de la bordul navei se manifestă în continuare la nivelul suprastructurii, nava fiind ancorată. Pentru siguranța navigației, a fost emis un mesaj de avertizare către toate navele aflate în zonă, în vederea evitării perimetrului afectat.

Autoritățile române continuă monitorizarea situației și mențin în teren resursele necesare pentru gestionarea în siguranță a intervenției.

Aderarea Muntenegrului la Uniunea Europeană ar putea complica destul de mult negocierile care sunt deja dificile privind viitorul buget multianual al blocului comunitar.

Deși costul estimat al integrării este de doar 3,2 miliarde de euro, oficialii europeni și diplomații susțin că adevărata miză nu este suma, ci precedentul pe care îl poate crea pentru viitoarele extinderi ale Uniunii, potrivit Euronews.

Luna trecută, Comisia Europeană a prezentat pachetul financiar destinat aderării Muntenegrului, țara candidată care a avansat cel mai mult în negocierile de aderare.

Cu o populație de aproximativ 626.000 de locuitori, Muntenegru ar avea nevoie de un sprijin financiar estimat la 3,2 miliarde de euro. Oficialii Comisiei au spus că impactul este mic, echivalent cu mai puțin de un euro pentru fiecare contribuabil european sau, după cum au precizat, mai puțin decât prețul unei cafele.

Deși suma este infimă raportată la bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, de aproape 2.000 de miliarde de euro, diplomații spun că dosarul ar putea avea impact asupra modului în care vor fi finanțate toate extinderile viitoare.

„Pachetul financiar al Muntenegrului se anunță controversat, nu atât din cauza banilor implicați, cât ca o chestiune de principiu”, a declarat un diplomat european pentru Euronews, sub protecția anonimatului.

Procesul de extindere al Uniunii a devenit prioritate după o perioadă lungă de stagnare, care a început după aderarea Croației în 2013. Potrivit Comisiei Europene, în ultimele șase luni s-au înregistrat mai multe progrese decât în ultimul deceniu.

În același timp, mai multe state membre cer să fie reformat procesul de aderare și să fie introduse etape suplimentare sau garanții democratice pentru viitoarele state membre, inclusiv Ucraina.

Având în vedere contextul, Muntenegru a devenit primul test pentru noul model de extindere, mai ales după ce redactarea tratatului de aderare a început în urmă cu câteva săptămâni.

„Muntenegru este un precedent. Nu ar trebui să fie, dar inevitabil este”, a declarat un al doilea diplomat european, care a spus că statele membre încearcă să își impună dorințele în negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual.

Una dintre cele mai dificile întrebări este legată de sursa banilor necesari pentru integrarea Muntenegrului. Statele membre trebuie să decidă dacă vor redistribui fondurile existente sau dacă vor găsi resurse noi.

Discuția este momentan complicată fiindcă se observă diferențe între prioritățile statelor membre. Țările din sudul și estul Europei cer mai multe fonduri pentru agricultură și politica de coeziune, în timp ce statele nordice vor ca bugetul să fie orientat mai mult către competitivitate și apărare.

După aderare, Muntenegru ar deveni beneficiar net al fondurilor europene, urmând să primească mai mulți bani decât ar contribui la bugetul Uniunii.

Potrivit propunerii Comisiei, o parte importantă din fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională ar urma să provină din sumele pe care Muntenegru le-ar fi primit în cadrul programului Europa Globală.

În schimb, finanțarea altor programe, precum cele pentru apărare și competitivitate, ar urma să fie majorată proporțional, astfel încât celelalte 27 de state membre să nu piardă fonduri.

Nu se știe însă de unde vor veni aceste resurse în plus. Soluțiile aflate pe masa discuțiilor sunt fie introducerea unor noi venituri la nivel european, prin așa-numitele resurse proprii, fie majorarea contribuțiilor naționale.

„Muntenegru creează precedentul. UE va trebui să fie consecventă în viitoarele procese de aderare. Din ce fond provin banii va fi controversat”, a declarat o altă sursă familiarizată cu negocierile.

„Astăzi văd cât de mulți așteptau acest eșec, răspândind pe tot parcursul Cupei Mondiale conspirații nefondate doar pentru a-și alina frustrarea că nu puteau trăi ceea ce trăiau toți argentinienii. Zâmbetele noastre îi deranjează, felul nostru de a fi îi deranjează. Dar asta nu a făcut decât să confirme că pasiunea și dragostea pentru tricoul nostru înving orice”, a scris Rodrigo De Paul, coechipier cu Messi atât la echipa Argentinei, cât și la clubul Inter Miami.

Mijlocașul a recunoscut că pierderea trofeului reprezintă o mare dezamăgire.

„Cea mai mare durere este că nu am putut aduce din nou Cupa Mondială în țara noastră, pentru că, dacă exista cineva care merita să retrăiască acel sentiment, aceia erați voi”, a fost mesajul lui De Paul pentru suporteri.

La scurt timp după mesajul lui De Paul, și Julián Álvarez le-a mulțumit suporterilor argentinieni pentru sprijinul oferit pe durata Cupei Mondiale și a transmis că naționala va reveni mai puternică.

„Ne vom ridica, vom învăța și vom merge mai departe. Pentru că, indiferent ce se întâmplă, așa suntem noi. Nu înțelegem viața în alt fel: întotdeauna înainte, luptând pentru drapelul nostru și visând să ducem Argentina cât mai sus”, a scris atacantul lui Atletico Madrid pe rețelele de socializare.

Prima parte a World Rugby Nations Cup s-a desfășurat în luna iulie, în America de Sud și de Nord, iar „Stejarii” au încheiat turneul cu nouă puncte. România a debutat cu o înfrângere în fața statului Chile, scor 31-48. Apoi, a obținut o remiză spectaculoasă cu Uruguay, 36-36. Sâmbătă, în ultimul meci al primei părți, a produs surpriza ultimei etape prin victoria dramatică în fața echipei din Samoa, scor 38-37.

Rezultatele obținute în turneul de vară oferă motive de optimism înaintea meciurilor din noiembrie, de la București, dar și în perspectiva Cupei Mondiale din 2027, obiectivul major al generației actuale.

În Capitală, România va întâlni Tonga, Statele Unite ale Americii și Canada, în partea a doua a ediției inaugurale a World Rugby Nations Cup.

După primele trei etape ale World Rugby Nations Cup, România ocupă locul 4 în clasamentul general al grupei, cu 9 puncte.

Lider este Georgia, cu 14 puncte, urmată de Portugalia (12 puncte) și Spania (9 puncte, avantaj față de România la criteriile de departajare). În urma „Stejarilor” se află Hong Kong China (5 puncte) și Zimbabwe (2 puncte).

În cealaltă grupă, pe primul loc se află Statele Unite ale Americii, cu 14 puncte, urmate de Chile (10), Samoa (7), Tonga (7), Canada (7) și Uruguay (7).

Datele de disputare ale turneului din noiembrie urmează să fie stabilite.

O echipă internațională de cercetători a identificat primele dovezi solide privind factorii genetici de risc asociați cu tulburarea de personalitate borderline (BPD), potrivit unui studiu publicat luni în revista Nature Genetics.

Analiza reprezintă cel mai amplu studiu de asociere la nivelul întregului genom (GWAS) realizat până în prezent pentru această afecțiune psihică. Cercetătorii au identificat 11 regiuni ale genomului uman asociate cu BPD, în interiorul sau în apropierea cărora se află nouă gene funcționale considerate relevante pentru apariția tulburării.

Studiul a analizat date genetice provenite din 27 de cercetări și biobănci, comparând peste 12.300 de persoane diagnosticate cu BPD cu mai mult de un milion de persoane fără această afecțiune. Rezultatele au fost ulterior verificate într-un lot independent de aproape 108.500 de participanți.

Tulburarea de personalitate borderline afectează până la 2% din populația țărilor occidentale și este diagnosticată de aproximativ trei ori mai frecvent la femei decât la bărbați. Afecțiunea se caracterizează prin instabilitate emoțională, dificultăți în relațiile interpersonale, impulsivitate și tulburări de identitate.

Autorii estimează că variantele genetice identificate explică aproximativ 17% din riscul ereditar al bolii. Cercetătorii subliniază însă că genetica reprezintă doar o parte a ecuației, iar factorii de mediu rămân esențiali în dezvoltarea tulburării. Studiile anterioare pe familii și gemeni sugerau că ereditatea BPD este cuprinsă între 46% și 69%.

„Genetica este importantă, dar nu poate explica întreaga imagine”, a declarat Fabian Streit, psiholog la Institutul Central pentru Sănătate Mintală din Mannheim și unul dintre autorii studiului.

Cercetarea a evidențiat și suprapuneri genetice între BPD și alte afecțiuni psihice, inclusiv depresia, tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) și comportamentul antisocial. Cea mai puternică asociere genetică a fost observată în cazul PTSD, rezultat care susține ipoteza unei legături strânse între traumă și dezvoltarea tulburării de personalitate borderline.

Specialiștii avertizează însă că descoperirile nu permit, deocamdată, diagnosticarea sau estimarea riscului individual pe baza profilului genetic. Efectul fiecărei variante genetice este redus, iar mecanismele biologice prin care acestea influențează apariția bolii necesită cercetări suplimentare.

Potrivit autorilor, rezultatele reprezintă primul pas important către înțelegerea bazei genetice a tulburării și ar putea contribui, în viitor, la dezvoltarea unor tratamente mai bine adaptate mecanismelor biologice ale afecțiunii.

Autoritățile din Guyana au deschis o anchetă penală după răsturnarea feribotului MV Barima, în timp ce echipele de intervenție continuă căutările pentru supraviețuitori în largul coastelor regiunii Essequibo, potrivit AP.

Premierul Mark Phillips a declarat că există indicii potrivit cărora feribotul era supraîncărcat și că cel puțin 32 dintre cele 67 de persoane salvate nu figurau pe lista oficială a pasagerilor.

Potrivit autorităților, există suspiciuni că la bord se aflau mult mai multe persoane decât cele 116 înscrise, la care se adăugau 17 membri ai echipajului. De mai mulți ani, pasagerii reclamă că la terminalele operate de stat sunt vândute neoficial bilete contra numerar, fără ca numele călătorilor să fie trecute în documentele oficiale.

Ancheta vizează exactitatea listei de pasageri, încărcarea navei, respectarea normelor de siguranță și conduita echipajului înainte de plecare.

„Să fie foarte clar: acolo unde vor fi constatate neglijență, abateri sau fapte penale, cei responsabili vor răspunde în fața legii. Nu vor exista excepții și nu va exista nicio toleranță pentru acțiuni care au pus în pericol viețile unor oameni nevinovați”, a declarat premierul.

Conform lui Phillips, căpitanul feribotului și cel puțin un alt membru al echipajului au fost testați pozitiv la marijuana și se află în custodia poliției în cadrul anchetei penale.

Ministrul Lucrărilor Publice, Juan Edghill, a calificat tragedia drept cel mai grav dezastru maritim din Guyana din ultimele decenii și a spus că testele pozitive în cazul căpitanului reprezintă „un fapt extrem de grav”.

„Avem toleranță zero față de consumul de alcool sau droguri de către membrii echipajului în timpul serviciului. Faptul că testele căpitanului au ieșit pozitive este foarte grav”, a afirmat Edghill.

El a adăugat că autoritățile nu cunosc nici acum numărul exact al persoanelor aflate la bord, deoarece lista este inexactă, calificând această situație drept „o faptă penală”.

Feribotul, construit în 1939 și reparat ultima dată în 2024, efectua o cursă între Georgetown și Port Kaituma, în nord-vestul Guyanei, când s-a răsturnat sâmbătă seara. Mai mulți pasageri au relatat pe rețelele de socializare că apa pătrundea în compartimentul de marfă încă înainte de producerea naufragiului.

Potrivit celui mai recent bilanț, 67 de persoane au fost salvate, iar cel puțin 10 cadavre au fost recuperate. Operațiunile de căutare continuă.

Potrivit unui mesaj publicat de CENTCOM pe platforma X, forțele americane au vizat „centre de comandă militare iraniene, capacități maritime, poziții de lansare a rachetelor și dronelor, precum și sisteme de apărare antiaeriană”, cu scopul de a reduce capacitatea Iranului de a continua atacurile asupra navelor comerciale care tranzitează Strâmtoarea Ormuz.

Comandamentul american nu a precizat câte obiective au fost vizate în atacuri.

CENTCOM a subliniat că traficul comercial prin această rută maritimă strategică continuă, în pofida escaladării conflictului.

Potrivit armatei americane, de la începutul lunii mai, forțele sale au contribuit la facilitarea tranzitului a aproximativ 900 de nave comerciale și a unui volum de circa 450 de milioane de barili de țiței prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului la nivel mondial.