MediaFax.ro

„Prima dată când am auzit despre Rapid am aflat că este un club mare, cu tradiție și o adevărată familie. Acesta a fost unul dintre motivele care m-au inspirat să vin aici”, a declarat atacantul în primul interviu acordat clubului.

În vârstă de 26 de ani, jucătorul elvețian cu origini sârbe este considerat unul dintre cele mai importante transferuri realizate de Rapid în această vară. Pisa îl transferase definitiv în ianuarie 2026, după un sezon foarte bun la Cracovia, unde a înscris șapte goluri în 18 meciuri din campionatul Poloniei.

Stojilkovic a dezvăluit că înainte de a accepta oferta s-a documentat despre Rapid și a avut chiar o recomandare din partea unui prieten român.

„Primul om pe care l-am sunat când am primit oferta a fost cel mai bun prieten al meu, care este român. Mi-a spus că Rapid este un club mare și că stilul meu de joc se potrivește aici. Am avut un sentiment bun și am decis să accept”, a spus fotbalistul.

Atacantul elvețian, care a evoluat până acum în Elveția, Germania, Serbia, Polonia și Italia, consideră că Superliga reprezintă o nouă provocare în cariera sa.

„Spun mereu: «Fără risc, nu există poveste». Dacă am un sentiment bun, merg înainte. La Rapid am avut acest sentiment. Cred că aici se joacă pentru trofee și pentru victorii, iar asta îmi place. De aceea am ales să vin”, a afirmat Stojilkovic.

Noul atacant al giuleștenilor a comparat Superliga cu campionatul Poloniei, unde a avut una dintre cele mai productive perioade ale carierei.

„Cred că nivelul este asemănător cu cel din Polonia. Este un campionat bun, iar Rapid este un club cunoscut. Și suporterii sunt extraordinari, atmosfera este asemănătoare, poate chiar mai frumoasă aici”, a precizat el.

Născut în Elveția, dar cu origini sârbe, noul atacant al Rapidului spune că se identifică mai mult cu rădăcinile sale.

„Acasă vorbim sârbește, iar mentalitatea mea este sârbească. Avem o mentalitate de luptători și mă regăsesc mai mult în ea”, a explicat Stojilkovic.

Stojilkovic a vorbit și despre primele impresii după întâlnirea cu antrenorul Daniel Pancu, despre care spune că l-a convins prin sinceritate.

„Mi-a explicat foarte clar ce așteaptă de la mine. A fost un atacant foarte bun și o legendă a clubului, așa că pot învăța multe de la el. Sper să-i răsplătesc încrederea pe teren”, a declarat noul vârf al Rapidului.

Întrebat cum s-ar descrie ca fotbalist, Stojilkovic a răspuns simplu: „Agresiv, marcator și cu mentalitate”.

Despre obiectivele personale pentru acest sezon a preferat să nu ofere detalii: „Le am în minte, dar nu le spun niciodată”.

În cel mai recent caz, un livestream care conținea imagini explicite de auto-vătămare a rămas accesibil aproximativ 15 minute înainte ca măsurile de blocare să devină eficiente.

Potrivit unei relatări publicate de Vanity Fair, bloggerul american Perez Hilton a transmis marți seară, timp de aproximativ un sfert de oră, un livestream pe TikTok în care apărea rănit și ținând un cuțit, existând aparența unui episod de auto-vătămare.

Cazul este relevant nu doar prin natura imaginilor, ci și prin durata în care acestea au putut fi văzute. Într-o platformă folosită masiv de adolescenți și tineri, chiar și câteva minute pot însemna expunerea unui număr mare de persoane la materiale cu potențial traumatic.

TikTok dispune de reguli privind conținutul legat de auto-vătămare, însă incidentul arată că aplicarea lor în transmisiuni live poate întârzia exact în momentele în care intervenția rapidă este esențială.

Potrivit articolului, platforma a încercat să oprească transmisia, însă nu a reușit inițial să o blocheze. Acest lucru ridică o problemă mai largă pentru rețelele sociale: sistemele automate și echipele de moderare pot identifica relativ eficient conținutul deja publicat, dar reacția la imagini periculoase difuzate în timp real rămâne mult mai dificilă.

Expunerea neintenționată la scene de violență sau auto-vătămare poate avea un impact deosebit asupra minorilor și persoanelor aflate într-o stare emoțională vulnerabilă.

În astfel de situații, problema nu este doar dacă platforma elimină conținutul în cele din urmă, ci și cât de repede îl detectează, dacă limitează distribuirea lui și dacă împiedică redistribuirea unor fragmente după încheierea transmisiei.

Incidentul se înscrie într-o serie mai amplă de situații în care crize personale sau evenimente violente ajung să fie transmise live pe rețele sociale înainte ca mecanismele de siguranță să reacționeze.

Pentru TikTok și alte platforme, provocarea este tot mai clară: moderarea nu mai înseamnă doar ștergerea unui clip după publicare, ci prevenirea răspândirii în timp real a unor imagini care pot produce efecte serioase asupra utilizatorilor.

Cazul Perez Hilton arată că, în ciuda sistemelor de siguranță existente, există încă intervale în care conținutul nociv poate rămâne vizibil suficient de mult pentru a ajunge la un public larg.

Infractorii le spuneau victimelor că pe numele lor fusese făcut un credit fără știrea lor și le convingeau să își retragă banii din conturi și să îi predea unor persoane indicate de aceștia.

Trei persoane au căzut victime acestei metode între 28 iulie și 5 august 2026, potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București.

Schema începea cu un apel telefonic. Cei care sunau foloseau identități false și pretindeau, pe rând, că sunt reprezentanți ai BNR, angajați ai unei bănci comerciale, polițiști de la investigarea criminalității economice, reprezentanți ai Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) sau ai Poliției Române.

Pentru ca povestea să pară credibilă, victimelor le erau prezentate inclusiv documente care păreau să provină de la BNR sau DIICOT.

După ce retrăgeau numerarul, victimele primeau instrucțiuni să se întâlnească cu anumite persoane și să le predea banii.

Anchetatorii susțin că unii dintre cei trei inculpați participau la întâlnirile în care erau preluate sumele, în timp ce ceilalți supravegheau zonele respective.

Autorii apelurilor telefonice nu au fost încă identificați.

În total, prejudiciul indicat până în acest moment de anchetatori ajunge la peste 90.000 de lei.

Prima persoană înșelată a rămas fără 30.000 de lei, iar cea de-a doua a predat 61.540 de lei. În cazul celei de-a treia victime, suma a fost mai mică, de numai 500 de lei.

Cei trei suspecți au fost prinși în flagrant de polițiștii Secției 26 chiar în momentul în care cea de-a treia victimă preda suma de bani. Aceștia interveneau doar în etapa în care victimele predau banii.

Procurorii au pus în mișcare acțiunea penală împotriva celor trei cetățeni ucraineni pentru înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, fapte cercetate în formă continuată și în diferite forme de participație.

Judecătoria Sectorului 3 a dispus joi arestarea preventivă a celor trei pentru 30 de zile.

Parchetul atrage atenția că instituțiile bancare sau Poliția nu le cer oamenilor, prin astfel de apeluri, să își retragă banii din conturi și să îi predea unor necunoscuți.

Cetățenii sunt sfătuiți să nu retragă și să nu transfere bani la solicitarea unor persoane necunoscute care îi contactează telefonic și să sesizeze imediat Poliția dacă primesc asemenea cereri.

Cercetările în acest caz continuă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București și Poliția Capitalei – Secția 12.

În timpul recensământului anual al renilor, 13 reni au fost găsiți morți în insula Svalbard, administrată de Norvegia, potrivit AFP.

Dintre cei 13, unsprezece erau femele iar doi erau masculi, a anunțat biroul guvernatorului local.

„Este foarte neobișnuit ca femelele aflate la vârsta reproducerii și masculii adulți să moară în timpul verii. De aceea dorim să monitorizăm îndeaproape această evoluție”, au adăugat ei.

Cauzele acestor decese nu sunt încă cunoscute. Autoritățile au făcut apel la public să raporteze posibila descoperire a altor cadavre, potrivit sursei.

Întrebat de AFP, Institutul Norvegian pentru Cercetări ale Naturii (NINA) a declarat că nu are „nicio indicație clară sau o ipoteză specifică” pentru a explica această mortalitate neobișnuită din timpul verii.

„Iarna, mor în principal cei mai tineri și mai bătrâni indivizi. Animalele găsite moarte în această vară, dimpotrivă, se află în cea mai viguroasă și productivă perioadă a vieții lor”, a explicat cercetătorul Vebjørn Veiberg.

Acesta a adăugat că „specialiștii veterinari caută în mod natural o explicație legată de o boală. Cu toate acestea, pare puțin probabil ca o boală să afecteze în primul rând cele mai robuste animale”, conform aceleiași surse.

Svalbard are o populație de aproximativ 22.000 de reni. Numărul este semnificativ mai mic decât renii mari de pe continent – adică de aproximativ șapte ori mai mare decât populația oamenilor.

Pe lângă oficialul ales, care deține o companie de instalații electrice legate de un parc eolian din regiunea afectată, sistemul judiciar a plasat în arest preventiv și un antreprenor implicat în incendiu, a relatat postul public de televiziune Ertnews, citat de Le Figaro.

În urma unui interogatoriu maraton care a început miercuri dimineață și s-a încheiat vineri dimineață, potrivit presei locale, parchetul și judecătorul de instrucție au dispus arestarea preventivă a celor doi bărbați. Aceștia sunt acuzați de incendiere într-o pădure și deteriorarea infrastructurii publice. Ei riscă pedepse de peste zece ani de închisoare.

Conform primelor concluzii ale anchetei, incendiul a izbucnit vinerea trecută, la vest de Atena, după o scânteie la cablurile electrice gestionate de o companie privată din Agios Vassilios, un sat de coastă situat la poalele unui munte, la 85 km nord-vest de Atena.

Potrivit locuitorilor, în special celor care au vorbit pe rețelele de socializare, aceste cabluri electrice aparțineau unui parc eolian care funcționa în zonă de peste zece ani. La acea vreme, unii săteni intentaseră un proces împotriva instalării parcului eolian, dar fără succes.

Vânturi puternice cu rafale de 130 km/h, weekendul trecut, au răspândit incendii pe Muntele Cithaeron, lângă Atena, arzând peste 11.000 de hectare în cinci zile și provocând „grave daune mediului”, a declarat miercuri premierul grec Kyriakos Mitsotakis. „Vom face tot ce ne stă în putință pentru a promova regenerarea naturală ”, a asigurat el.

Pe lângă pădurea, tufișurile și plantațiile de măslini afectate de incendiu, peste 120 de clădiri și locuințe au fost avariate în stațiunea balneară Porto Germeno, de pe țărmurile Golfului Corint.

Un șofer a fost informat că asigurarea auto nu îi va fi prelungită dacă nu îndepărtează abțibildurile cu mesajul „Isus te iubește” de pe mașina sa. Potrivit Daily Mail, este vorba despre o mașină veche, de mici dimensiuni, pe portierele căreia proprietarul a lipit mesajele creștine.

Simeon Chandra, un indian care s-a mutat în Anglia, a fost înștiințat că i s-a refuzat modificarea efectuată asupra vehiculului și că i se va anula polița de asigurare dacă nu îndepărtează autocolantele. El a fost nevoit să accepte cererea asiguratorului, dar acum se gândește să inițieze o acțiune în instanță.

Bărbatul în vârstă de 35 de ani susține că drepturile sale privitoare la libertatea religioasă și de exprimare au fost încălcate. El consideră că mesajul nu era politic sau de ură, ci unul de speranță. În plus, șoferul arată numeroase alte mașini acceptate de asiguratori care au colante cu mesaje diferite, politice și comerciale.

Compania nu a oferit o explicație oficială. Totuși, se știe că numeroși asiguratori consideră că orice formă de modificare a vehiculului, cosmetică sau de îmbunătățire a performanței, poate crește riscul de accident, deoarece mașina este considerată mai atractivă sau mai predispusă la daune.

Într-o postare încărcată vineri pe contul său de Facebook, fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a transmis că „aproape toate segmentele esențiale ale acestei țări sunt afectate”.

„Economia este în incertitudine, investițiile sunt blocate, oamenii privesc cu teamă spre ziua de mâine, iar speranța începe să fie înlocuită de neîncredere”, a scris Rogobete.

Către „reformiștii închipuiți”, fostul ministru le-a transmis că „ați împachetat un șir de măsuri improvizate și incoerente sub eticheta de «reformă»”.

Alexandru Rogobete a continuat explicând că o „reformă adevărată nu înseamnă să distrugi, să blochezi și să dezbini”.

„Reforma înseamnă să construiești, să corectezi ceea ce nu funcționează și să creezi oportunități pentru oameni”, a afirmat acesta.

Fostul ministru al Sănătății a specificat că „România are nevoie de echilibru, de competență, de construcție și de speranță. Are nevoie de lideri care unesc, nu de politici care împart oamenii și paralizează dezvoltarea”.

„Reformiștilor închipuiți, dacă v-a mai rămas măcar o urmă genetică de decență, opriți-vă! România merită mai mult. Românii merită mai mult. Și, mai presus de orice, această țară merită un viitor construit cu responsabilitate, nu sacrificat în numele unor reforme închipuite”, a conchis Alexandru Rogobete.

Tot în această săptămână, fostul ministru i-a acuzat pe „reformiști” că au blocat proiectele energetice ale României.

Acesta a susținut că închiderea centralelor pe cărbune, renunțarea la exploatarea gazelor de șist și blocarea unor investiții hidroenergetice au diminuat independența energetică a țării.

„Ați cerut închiderea centralelor pe cărbune. Ați luptat împotriva exploatării gazelor de șist. Ați reușit! România a renunțat la o șansă importantă de a-și consolida independența energetică. Ați contestat hidrocentralele. Ați blocat investiții ani întregi și ați pus în balanță fiecare megawatt produs în România cu orice moluscă sau habitat inventat și invocat în procese”, a afirmat atunci fostul ministru al Sănătății.

Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAPO) au trimis în instanță dosarul în care sunt acuzați fostul proprietar al PrivatBank și alte cinci persoane. Banca este cea mai mare din Ucraina, fiind naționalizată în 2016, după ce autoritățile ucrainene au intervenit pentru a evita destabilizarea sistemului bancar.

Dosarul trimis joi în instanță vizează însă fapte despre care anchetatorii susțin că au avut loc anterior, în perioada ianuarie-martie 2015.

Potrivit anchetei, fostul proprietar al PrivatBank, care la acea vreme ocupa și funcția de guvernator al regiunii Dnipropetrovsk, a pus la punct o schemă pentru a obține peste 9,2 miliarde de hrivne (peste 220 de milioane de dolari) din fondurile băncii. Banii au fost folosiți pentru finanțarea unei companii offshore pe care acesta o controla și pentru majorarea participației sale la capitalul băncii.

În cadrul schemei, banca ucraineană a plătit companiei offshore suma de peste 9,2 miliarde de hrivne pentru răscumpărarea propriilor obligațiuni, evaluate însă la un preț mult mai mare decât valoarea lor reală.

Prin obligațiuni, o bancă poate împrumuta bani de la investitori, pe care îi restituie ulterior în condițiile stabilite. În acest caz, obligațiunile au fost răscumpărate la un preț supraevaluat, iar suma a ajuns astfel la compania offshore.

Anchetatorii au urmărit și traseul unei părți din bani, care au fost transferați prin mai multe companii pentru a li se pierde urma. Astfel, peste 446 de milioane de hrivne au ajuns în conturile a trei companii afiliate, sub forma unor operațiuni de cumpărare și vânzare de titluri de valoare.

Ulterior, banii au mai trecut prin conturile altor două companii, iar în cele din urmă au ajuns în contul personal al fostului proprietar al PrivatBank.

Anchetatorii susțin că acesta a introdus ulterior banii în capitalul social al aceleiași bănci, pentru a îndeplini cerințele impuse de Banca Națională a Ucrainei.

Persoanele vizate de anchetă au fost informate oficial în septembrie 2023 că sunt suspectate în acest dosar.

Investigația NABU și SAPO a continuat aproape doi ani. Cercetările au fost finalizate în iulie 2025, iar fostul proprietar al PrivatBank și ceilalți cinci inculpați urmează să fie judecați.

„În condițiile în care Curtea Constituțională face această analiză rapid, sunt două posibilități. Dacă se constată că acele articole sunt neconstituționale, înseamnă că legea va fi retrimisă la Parlament și mai avem de săptămâna viitoare încă două săptămâni la dispoziție pentru a corecta lucrurile”, a declarat Bolojan, vineri, la RFI.

El a precizat că, dacă prevederile sunt declarate constituționale, legea va merge la promulgare.

„Dacă ele vor fi declarate constituționale, înseamnă că vor merge la promulgare. Dar această verificare de constituționalitate este necesară”, a spus premierul.

Bolojan a criticat amendamentele contestate la CCR, afirmând că acestea nu au fost făcute „din grijă pentru transparență” sau „din grijă pentru integritate”.

„Sunt modificări făcute țintit pentru plăți politice”, a afirmat premierul. Acesta a adăugat că, în cazul în care acestea sunt declarate neconstituționale, există riscul ca România să nu îndeplinească jalonul PNRR privind integritatea.

Legea privind modificarea legislației în domeniul integrității a fost adoptată, miercuri, de Senat, în calitate de for decizional, cu 105 voturi „pentru”, opt voturi „împotrivă” și șapte abțineri. USR și o parte dintre liberali contestă în special amendamentele introduse cu sprijinul PSD și AUR. De adoptarea și intrarea în vigoare a legii depinde validarea unui jalon din PNRR evaluat la aproximativ 770 de milioane de euro. Curtea Constituțională a înregistrat sesizarea depusă de USR și PNL privind Legea ANI și a stabilit pentru 12 august termenul la care judecătorii constituționali vor analiza contestația.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a precizat, într-un comunicat transmis vineri, că implementarea Sistemului de Tarifare Rutieră Electronică din România (STRR), realizat pe domeniul SETRE România, și a sistemului TollRo va intra în vigoare începând cu 31 august 2026, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 170/2026, coroborate cu Legea nr. 226/2023.

Potrivit CNAIR, TollRo se va aplica vehiculelor înmatriculate utilizate pe domeniul SETRE România, concepute și construite pentru transportul de marfă, cu masa totală maximă autorizată (MTMA) mai mare de 3,5 tone. Tariful va fi colectat prin intermediul STRR, iar vehiculele de transport mixt vor fi asimilate, din punctul de vedere al aplicării TollRo, vehiculelor de transport marfă.

Autostrada Moldovei. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Mediafax

Deși sistemele vor fi funcționale din 31 august, CNAIR subliniază că tarifele nu vor fi aplicate imediat. Instituția amintește că art. 29 alin. (1) din Legea nr. 226/2023 prevede că aplicarea rovinietei și a TollRo de către CNAIR începe la 1 octombrie 2026, în condițiile stabilite de lege.

În consecință, 31 august 2026 reprezintă termenul pentru implementarea infrastructurii și a sistemelor informatice STRR și TollRo pe teritoriul României, iar 1 octombrie 2026 este data de la care vor începe efectiv să fie percepute tarifele pentru rovinietă și TollRo.

CNAIR mai anunță că interoperabilitatea sistemului românesc de tarifare rutieră electronică cu sistemele similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene, prin intermediul Serviciului European de Taxare Rutieră (SETRE), va deveni operațională începând cu 15 ianuarie 2027. Măsura este prevăzută la art. 11 alin. (2) din Legea nr. 226/2023, modificată prin Legea nr. 103/2026, și va permite integrarea sistemului românesc cu platformele europene de taxare rutieră. Comunicatul integral al CNAIR poate fi consultat pe pagina oficială a companiei.

Invitat vineri dimineața la RFI România, premierul interimar Ilie Bolojan a vorbit despre criza din domeniul energiei.

„Din păcate, suntem în situația în care pe fondul unor ani în care nu am făcut ceea ce trebuie în domeniul energetic, ne vine o notă de plată pentru decizii care nu au fost luate sau pentru decizii greșite”, a explicat el.

În loc să încurajăm producția de energie, să încurajăm producția de energie combinată cu stocarea, „criticam marile companii de stat, pentru că nu-și fac investițiile. Deși au bugete de investiții, execută doar o trime din ele, discutam de blocajul pe care l-am avut și l-am limitat accesul prin reglementări la rețelele noastre electrice”, a transmis Bolojan.

„Toate aceste lucruri, investiții întârziate, fără o strategie care să fie urmărită an de zile, ne-a dus în situația în care avem dezechilibri importante în piața de energie, nu neapărat un deficit de electricitate, ci dezechilibre”, a specificat premierul interimar.

El a mai adăugat că „avem producție foarte mare la prânz, de care practic nu avem nevoie și pe care o exportăm. Și avem un deficit de energie în orele de seară, pe care l-am fi putut compensa relativ ușor, dacă am fi avut o capacitate de stocare. Și măsurile care au fost adoptate în aceste luni, programele pe care Ministerul Energiei le-a declanșat de a cofinanța instalații de stocare, de a cofinanța parcuri fotovoltaice, exclusiv dacă au și stocare, își vor arăta rezultatele în următorul an, dar acum trebuie să trecem peste această perioadă de criză”.

Întrebat de ce nu s-au făcut investiții, Bolojan a răspuns că „este o combinație de mai mulți factori”.

„Am avut politici care n-au susținut stocarea. Dacă ani de zile finanțezi doar fotovoltaic și eolian, pentru că în piața asta speculativă primeai stimuli să financezi aceste direcții, fără să pui condiții de stocare, de exemplu, atunci ai o supra-producție la prânz, pe care nu ai unde să o stochezi, pe care nu o poți valorifica sau o exporți la niște prețuri foarte mici, în timp ce seara ai un deficit și imporți la prețuri mult mai mari”, a declarat premierul interimar.

Întrebat cum ajută ne ajută Ucraina în aprovizionarea de energie, Bolojan a răspuns că „toate țările din regiune care au disponibilități de energie sunt în situația să le exporte spre România la prețurile comerciale din ziua respectivă. Noi facem importuri de energie din țările vecine, din zona Bulgariei, din sud-est, dinspre Grecia, relația Ungaria – centrul Europei și Ucraina. Și Ucraina contribuie atunci când are disponibilitate de export”.

„Deci a fost o combinație de decizii greșite, de schimbări de miniștri, de politici, de incompetență, poate uneori și de rea-voință. Fiecare ministru, fiecare director de companie, fiecare om implicat în sectorul energetic, cu poziție de conducere, are o răspundere direct proporționată cu funcția pe care a obținut aici. Nu e vorba de politică, e pur și simplu o problemă de răspundere de management și administrativă”, a conchis Ilie Bolojan.

Mai multe țări din Europa Centrală și de Est au doborât recorduri de temperatură, potrivit irishtimes.com.

presei britanice. Fenomenele meteorologice extreme continuă pe întregul continent. Slovacia, Austria și Ungaria se numără printre statele afectate de valul actual de căldură. Fenomenul a provocat, în paralel, incendii de pădure și secetă severă în mai multe regiuni.

Agenția hidrometeorologică slovacă a anunțat, joi, un nou maxim de 42 de grade la Dolné Plachtince.

În Polonia, autoritățile au fost nevoite să închidă centralele electrice pe cărbune de la Kozienice și Połaniec. Motivul este nivelul extrem de scăzut al apei din râul Vistula. Acesta a limitat aprovizionarea cu apă de răcire. Premierul polonez a îndemnat, la rândul său, angajatorii să asigure aer condiționat și apă rece angajaților.

Premierul ungar a anunțat că centrala nucleară de la Paks va fi repusă parțial în funcțiune. Potrivit acestuia, nivelul Dunării a crescut ușor față de minimul înregistrat duminică. O turbină a centralei funcționează deja, potrivit oficialului citat. Rămâne, totuși, necesară o reducere voluntară a consumului de energie electrică.

În Germania, activiștii pentru climă au manifestat față de lipsa de acțiune a guvernului împotriva căldurii extreme. Potrivit unor noi estimări ale Institutului Robert Koch, aproximativ 11.900 de persoane au murit din cauza căldurii. O reprezentantă a mișcării Fridays for Future a criticat politica privind combustibilii fosili. Aceasta a calificat-o drept iresponsabilă și periculoasă pentru populație.

Aproximativ jumătate de milion de hectare au ars deja în Uniunea Europeană, de la începutul anului. Cele mai afectate țări sunt Spania și Franța, potrivit datelor Sistemului European de Informații privind Incendiile Forestiere.

În Ucraina, alte aproape 300.000 de hectare au fost distruse de flăcări. Condițiile meteorologice favorabile incendiilor au stabilit noi recorduri pentru această perioadă a anului.

În Austria, unde s-a înregistrat miercuri 41,2 grade, severitatea acestor condiții depășește de două ori recordul anterior.

În Cehia și Slovacia, situația este, de asemenea, cu mult peste recordurile anterioare ale perioadei. O analiză realizată de un consorțiu științific arată că încălzirea globală a influențat vremea. Aceasta a făcut vremea caldă și uscată mult mai probabilă în Spania și Franța.

„Analizând ce s-a întâmplat în această săptămână, constat o reducere a consumurilor în orele de seară și folosesc încă o dată acest prilej să mulțumesc tuturor românilor, cetățeni, companii, instituții, pentru că mulți au răspuns acestui apel cu responsabilitate atunci când ai un deficit de energie”, a declarat Bolojan, vineri, la RFI.

Potrivit premierului interimar, reducerea consumului este importantă în contextul secetei care afectează România și alte țări din regiune, ceea ce limitează și capacitatea de import de electricitate.

„Soluția de bază este să îți reduci consumul la nivelul la care poți să asiguri o producție la care să se adauge importul de electricitate”, a explicat premierul.

Bolojan a precizat că, în afara unei zile cu temperaturi foarte ridicate, care a dus la creșterea consumului, în fiecare zi din această săptămână s-a înregistrat o reducere.

„Și cu excepția zilei de alaltăieri (n.r – miercuri) când am avut cele mai ridicate temperaturi, care în mod evident influențează consumul, gândiți-vă că toate agregatele care mențină temperaturile constante în supermarket-uri, în depozite consumă mai multă energie pentru a menține aceeași temperatură, în fiecare zi am avut un consum mai redus și le mulțumesc românilor pentru că au înțeles că împreună cu mici eforturi putem trece cu bine peste această perioadă.”, a spus premierul interimar.

Întrebat despre cifrele concrete, Bolojan a precizat că „față de 7.700-8.000 de megawați cât am consumat într-o zi normală anul trecut, acum avem consumuri de 7.300, 7.500, 7.700 de megawați, deci 200-300 de megawați în minus, ceea ce este foarte important”.

Șeful Executivului a avertizat că, în lipsa unei îmbunătățiri a situației hidrologice, centrala mai are asigurate condițiile de funcționare pentru doar câteva zile.

Într-un interviu acordat RFI, Ilie Bolojan a confirmat că unul dintre reactoarele Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă este deja oprit, iar cel de-al doilea ar putea fi oprit în perioada următoare din cauza debitului foarte scăzut al Dunării.

„În condițiile în care știți că s-a închis deja primul reactor, e pe punctul de a-l închide și pe al doilea, ținând cont că debitul Dunării a ajuns la un minim istoric.”

Premierul interimar a explicat că situația nu afectează doar România, ci și alte state din regiune care utilizează apa Dunării pentru răcirea centralelor nucleare.

„Ca efect al scăderii debitului Dunării, atât centrala maghiară de la Paks, cât și noi ne-am întrerupt o parte din grupuri. Maghiarii au oprit trei grupuri din patru, noi suntem cu unul din două.”

Potrivit lui Bolojan, autoritățile monitorizează permanent nivelul apei în zona din care Centrala de la Cernavodă își asigură necesarul de apă pentru răcirea reactoarelor.

„Astăzi avem un nivel al Dunării în zona de unde se trage apa pentru răcire, care ne asigură o funcționare de 4-5 zile.”

Șeful Guvernului a precizat că evoluția situației depinde de debitul fluviului în zilele următoare.

Premierul interimar a spus că instituțiile statului încearcă să crească debitul de apă pe brațul Dunării care alimentează centrala, prin intervenții hidrotehnice.

„Dacă debitele vor scădea în continuare cu 1-2-3 centimetri pe zi, ceea ce facem în aceste zile este să depunem eforturi pentru ca să încercăm să direcționăm, prin măsuri de criză, prin partea de dragaj, prin scufundarea unor barje, prin eliminarea unor obstacole naturale, în așa fel încât, chiar dacă scade debitul Dunării la intrarea în țară, pe brațul care aprovizionează centrala de la Cernavodă cu apă de răcire să avem un debit mai mare.”

Ilie Bolojan a susținut că actuala situație este și consecința lipsei investițiilor din ultimii ani în sistemul energetic.

„Din păcate, suntem în situația în care, pe fondul unor ani în care nu am făcut ceea ce trebuie în domeniul energetic, ne vine o notă de plată pentru decizii care nu au fost luate sau pentru decizii greșite.”

Premierul interimar a amintit că a atras atenția și în trecut asupra necesității accelerării investițiilor.

„Și acum câteva luni, chiar și anul trecut, când discutam despre faptul că în energie ar fi trebuit să avem investiții mult mai mari.”

Declarațiile vin în contextul în care România se confruntă cu un nivel foarte scăzut al Dunării, pe fondul temperaturilor ridicate și al lipsei precipitațiilor, situație care afectează atât navigația, cât și funcționarea unor obiective energetice dependente de debitul fluviului.

Japonia se confruntă cu efectele taifunului Dolphin, care se apropie de sud-vestul țării și amenință regiunile Kyushu și Okinawa cu fenomene meteo severe.

Potrivit Agenției Meteorologice din Japonia, autoritățile au emis ordine de evacuare pentru aproximativ 260.000 de locuitori din prefecturile Kagoshima și Okinawa, în contextul în care furtuna avansează lent și este așteptată să își mențină intensitatea în următoarele ore, transmite Reuters.

Taifunul, încadrat în categoria 1, înregistrează vânturi susținute de aproximativ 144 km/h, iar rafalele pot ajunge la 198 km/h, potrivit meteorologilor japonezi.

Specialiștii avertizează că furtuna poate produce pagube importante la clădiri și infrastructură. În plus, există riscul formării unor benzi înguste de precipitații extrem de intense, fenomen care poate provoca inundații rapide și alunecări de teren în zonele afectate.

Impactul taifunului se resimte deja asupra transporturilor. Companiile aeriene au anulat peste 500 de zboruri, afectând mii de pasageri.

Totodată, constructorul auto Toyota a suspendat activitatea în nouă fabrici pe parcursul zilei de vineri, ca măsură de siguranță pentru angajați și pentru limitarea riscurilor generate de condițiile meteorologice extreme.

Taifunul traversează inclusiv insula Kyushu, unde se află prefectura Kumamoto, o zonă care încearcă încă să își revină după cutremurul cu magnitudinea 7,1 produs săptămâna trecută.

Potrivit autorităților japoneze, aproximativ 6.700 de persoane locuiesc încă în centre de evacuare, după ce numeroase locuințe au fost distruse sau grav avariate de seism. Sosirea taifunului complică și mai mult situația din regiune.

Pe lângă ploile abundente și vântul puternic, Agenția Meteorologică din Japonia a emis avertizări și privind riscul de insolație și epuizare provocată de căldură.

În unele zone, temperaturile sunt așteptate să atingă 36 de grade Celsius, ceea ce poate îngreuna intervențiile echipelor de salvare și condițiile din centrele de evacuare.

Japonia este afectată frecvent de taifunuri în perioada verii și a începutului de toamnă, iar autoritățile recomandă populației să respecte ordinele de evacuare și să urmărească permanent informațiile oficiale privind evoluția fenomenelor meteo.

Un sondaj publicat vineri arată că un procent semnificativ din rândul adolescenților din Marea Britanie, care vor fi supuși unei propuse restricții pe rețelele sociale, vor să le ocolească.

Conform AFP, această măsură a fost introdusă la mijlocul lunii iulie de fostul guvern laburist al lui Keir Starmer. Ea completează interdicția privind rețelele de socializare pentru persoanele sub 16 ani anunțată în iunie. Aceasta din urmă vizează platforme precum Snapchat, TikTok, YouTube, Instagram și Facebook.

Restricțiile ar fi aplicate prin intermediul setărilor implicite ale conturilor tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 17 ani. Astfel, le este împiedicat accesul pe aceste aplicații, între miezul nopții și 6:00 dimineața.

Cu toate acestea, opțiunea poate fi dezactivată. În acest sens, 85% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani chestionați de Censuswide au indicat că intenționează să o dezactiveze. Aproape jumătate dintre respondenți (aproximativ 48%) au justificat această ocolire prin dorința de a continua să comunice cu familia și prietenii. De asemenea, 37% din adolescenți doreau să poată accesa conținut online, potrivit sursei.

Rezultatele sondajului sugerează că o restricție în acest sen „este puțin probabil să fie suficientă, în sine, pentru a preveni riscurile online”, a declarat Leanne Proctor, șefa departamentului de reglementare a organizației care a comandat studiul.

Doar 2% dintre cei 1.000 de adolescenți chestionați au declarat că nu folosesc rețelele de socializare sau nu vizionează videoclipuri scurte în serile din timpul săptămânii.

Marea Britanie a anunțat în iunie o interdicție privind utilizarea rețelelor de socializare pentru persoanele sub 16 ani. Această măsură urmează să intre în vigoare la începutul anului 2027.

Australia a devenit prima țară care a adoptat o astfel de interdicție pentru persoanele sub 16 ani în decembrie. Rezultatele acestei măsuri au fost până acum mixte. Indonezia a urmat exemplul în martie. În același timp, Franța, Canada și Emiratele Arabe Unite se numără printre țările care au anunțat restricții similare, mai arată sursa citată.

Ziua Internațională a Berii, sărbătorită în fiecare an în prima vineri din august, readuce în atenție una dintre cele mai vechi băuturi din lume. Cu o istorie de peste 10.000 de ani, berea traversează astăzi o perioadă de transformare, fiind apreciată nu doar pentru caracterul său social, ci și pentru complexitatea gusturilor și varietatea stilurilor, mai scrie Euronews.

Specialiștii spun că există peste 160 de stiluri de bere, diferențiate prin combinația celor patru ingrediente de bază: apă, malț, hamei și drojdie. Din acestea rezultă beri foarte diferite între ele: de la pilsner, ușoare și răcoritoare, la IPA-urile intens aromate, stout-urile cu note de cafea și ciocolată sau berile din grâu, apreciate pentru aromele fructate și textura catifelată.

Un barbat umple un pahar cu bere in incinta Fabricii de bere din Timisoara, sambata, 12 mai 2018. VALENTINA SAROSI / MEDIAFAX FOTO

Diferențele apar inclusiv în funcție de tradițiile de producție. Școlile europene de bere, precum cele din Germania, Cehia, Belgia sau Marea Britanie, pun accent pe rețete istorice, în timp ce producătorii din Statele Unite, Japonia sau Brazilia au reinterpretat stilurile clasice și au creat arome noi.

Deși articolul Euronews analizează piața din Portugalia, fenomenul este vizibil și în România. În ultimii ani, numărul berăriilor artizanale românești a crescut constant, iar festivalurile dedicate berii atrag tot mai mulți vizitatori. Consumatorii sunt interesați să descopere stiluri noi, degustări ghidate și asocieri culinare care până de curând erau rezervate aproape exclusiv vinului. În marile orașe au apărut localuri specializate care oferă zeci de sortimente din România și din străinătate, iar berile artizanale românești au început să fie premiate la competiții internaționale.

Somelierii de bere susțin că o degustare autentică durează chiar și 20 de minute și implică toate simțurile. Se analizează culoarea și limpezimea băuturii, spuma, temperatura, sunetul bulelor, aromele și gustul final. Tipul de pahar și temperatura de servire pot influența semnificativ experiența, la fel ca în cazul vinului.

O altă tendință importantă este dezvoltarea segmentului 0,0% alcool. Pe fondul unui interes tot mai mare pentru un stil de viață sănătos, producătorii investesc în rețete care păstrează aroma berii, dar elimină alcoolul. Potrivit specialiștilor citați de Euronews, noile generații consumă alcool mai responsabil și aleg tot mai des produse premium sau variante fără alcool, ceea ce schimbă rapid piața mondială a berii. Astăzi, berea nu mai este privită doar ca o băutură pentru întâlnirile cu prietenii, ci ca un produs cu o cultură proprie, capabil să ofere experiențe gastronomice complexe și să rivalizeze, în multe privințe, cu lumea vinurilor.

„Am reușit împreună și am protejat securitatea energetică a țării noastre. De mâine (vineri, 7 august n.r.) nu mai este necesară reducerea voluntară a consumului”, a transmis Péter Magyar pe rețelele social, potrivit 24.hu.

Premierul a precizat că va prezenta vineri dimineață deciziile grupului guvernamental care gestionează criza energetică.

Apelul la reducerea consumului a fost lansat după ce nivelul foarte scăzut al Dunării a afectat funcționarea centralei nucleare de la Paks, care folosește apa fluviului pentru răcire.

La sfârșitul lunii iulie, Magyar avertiza că scăderea nivelului Dunării ar putea duce chiar la oprirea centralei. Paks nu s-a oprit însă complet, dar producția de energie electrică a fost redusă semnificativ.

Guvernul a cerut populației să își reducă voluntar consumul de electricitate în intervalul 17.00-22.00. Oamenii au fost îndemnați ca, pe cât posibil, să evite în aceste ore folosirea mașinilor de spălat și a aparatelor de aer condiționat, încărcarea mașinilor electrice și utilizarea altor echipamente cu un consum ridicat.

Marilor consumatori de energie le-a fost solicitat, de asemenea, să își reducă activitatea în perioadele critice.

Efortul a avut efect asupra consumului. În ultimele zile, gospodăriile și companiile au redus împreună consumul de electricitate cu aproximativ 600-700 MW pe zi în intervalul de vârf. Printre măsurile luate s-au numărat și suspendarea transportului feroviar de marfă în anumite ore și oprirea iluminatului decorativ al unor clădiri din Budapesta.

Anunțul privind încetarea reducerii voluntare a consumului arată o ameliorare a situației energetice, însă problemele provocate de nivelul scăzut al Dunării nu au dispărut.

Experții avertizează că atenuarea situației de criză nu înseamnă și dispariția problemelor ecologice.

Nivelul redus al Dunării continuă să producă dificultăți și pentru navigație. Mai multe sectoare ale fluviului din Ungaria au devenit prea puțin adânci pentru navigația comercială în condiții normale, iar navele de marfă sunt nevoite, în unele cazuri, să își reducă substanțial încărcătura.

O schimbare a vremii ar putea îmbunătăți situația. Ploile au ajuns în bazinul alpin al Dunării, inclusiv în Austria, iar apa provenită din precipitații este așteptată să ducă la creșterea nivelului fluviului în Ungaria în următoarele zile. Joi se raporta o creștere de aproximativ 3 centimetri în 24 de ore la Budapesta și Paks.

Agenția Spațială din Coreea de Sud (Korea Aerospace Research Institute – KARI) a publicat primele imagini surprinse de sonda lunară Danuri după impactul accidental al unui segment superior al unei rachete Falcon 9 aparținând SpaceX. Potrivit AP, sonda a survolat zona imediat după coliziunea produsă miercuri și a realizat mai multe fotografii din orbită, comparând aspectul terenului înainte și după impact.

Imaginile arată că zona lovită este acum mult mai întunecată decât în fotografiile realizate anterior. Potrivit cercetătorilor sud-coreeni, impactul a săpat un crater și a aruncat în jur cantități importante de praf și roci lunare. Fotografiile „înainte și după” permit observarea directă a modificărilor produse pe suprafața Lunii în urma coliziunii.

Segmentul de rachetă provenea din lansarea, realizată anul trecut, a două module private destinate explorării Lunii. După încheierea misiunii, treapta superioară a rămas în spațiu, iar activitatea solară și influența gravitațională au modificat treptat traiectoria acesteia, trimițând-o pe un curs de coliziune cu Luna. Impactul s-a produs cu aproximativ 8.700 km/h (5.400 mph).

Lansare racheta Falcon 9 SpaceX din Florida. Sursa foto: X

Agenția spațială americană a anunțat că sonda Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) va survola săptămâna viitoare locul impactului pentru a documenta în detaliu craterul și efectele produse asupra suprafeței lunare. Misiunea ar putea oferi cele mai clare imagini de până acum ale coliziunii și va ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine modul în care astfel de impacturi modifică relieful Lunii.

Marile case de discuri, printre care Sony Music, Universal Music Group și Warner Music Group, solicită înăsprirea regulilor privind includerea melodiilor generate cu ajutorul inteligenței artificiale în clasamentele muzicale oficiale, potrivit theviolinchannel.com.

Companiile susțin că piesele create cu AI nu ar trebui excluse complet, însă acestea ar trebui să îndeplinească anumite condiții pentru a putea concura alături de creațiile artiștilor.

Propunerea, susținută de Federația Internațională a Industriei Fonografice (IFPI), stabilește trei criterii pe care o piesă trebuie să le îndeplinească pentru a fi eligibilă în topurile muzicale:

1 – serviciul de inteligență artificială utilizat trebuie să fie autorizat și să respecte legislația;

2 – melodia trebuie să fie creată în mod substanțial de un om, iar contribuția umană să rămână elementul principal;

3 – piesa nu trebuie să ridice suspiciuni privind manipularea numărului de ascultări sau a clasamentelor.

Dacă aceste reguli vor fi adoptate, multe dintre melodiile generate aproape integral de platforme de inteligență artificială nu vor mai putea fi incluse în topurile oficiale.

Inițiativa vine într-un moment în care conflictul dintre industria muzicală și dezvoltatorii de inteligență artificială se amplifică.

Recent, Sony Music a deschis un nou proces împotriva companiei Udio, pe care o acuză că ar fi folosit fără permisiune peste 30.000 de melodii preluate de pe YouTube pentru antrenarea modelelor sale de inteligență artificială.

În paralel, Asociația Industriei Înregistrărilor din America (RIAA) și IFPI promovează introducerea unor etichete speciale pe platformele de streaming, astfel încât utilizatorii să poată identifica ușor piesele generate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Victoria Oakley, directorul general al IFPI, a declarat că topurile muzicale nu măsoară doar succesul comercial al unei piese, ci și performanța artistică a creatorilor.

„Topurile oficiale celebrează creativitatea umană. Ca fani, vrem să recunoaștem realizările artiștilor care creează muzica pe care o iubim și este firesc ca aceste clasamente să continue să pună în valoare creațiile în care creativitatea umană rămâne elementul central”, a afirmat aceasta.

Potrivit IFPI, inteligența artificială poate deveni un instrument valoros pentru artiști atunci când este utilizată legal și cu respectarea drepturilor de autor.

Organizația susține însă că tehnologia nu ar trebui să avantajeze sistemele care folosesc fără acord operele muzicienilor pentru a-și antrena modelele AI.

Propunerea face parte din eforturile industriei muzicale de a stabili reguli clare privind utilizarea inteligenței artificiale, pe măsură ce tehnologia devine tot mai prezentă în procesul de creare și distribuție a muzicii.