MediaFax.ro

Un satelit experimental, realizat în colaborare cu o companie daneză, a ajuns deja pe orbită și a început să funcționeze.

Compania ucraineană Himera și producătorul danez de sateliți GomSpace au lansat dispozitivul Obria Nano, care urmează să fie utilizat pentru testarea tehnologiilor necesare construirii unei infrastructuri naționale de comunicații, relatează Kyiv Post.

Satelitul a fost lansat cu o rachetă SpaceX

Potrivit informațiilor comunicate de Himera publicației Ukrainska Pravda, satelitul a fost transportat pe orbită la 1 octombrie, în cadrul misiunii Transporter-18, organizată de compania americană SpaceX.

Deși lansarea a fost realizată cu ajutorul unei rachete americane, controlul dispozitivului va reveni unui operator ucrainean.

Testele tehnice au rolul de a verifica funcționarea sistemului și de a furniza experiența necesară dezvoltării unei rețele de comunicații independente.

Pe termen lung, Himera intenționează să creeze o constelație de sateliți care să asigure acoperirea întregului teritoriu ucrainean.

Kievul vrea să reducă dependența de tehnologiile străine

Inițiativa apare pe fondul preocupărilor autorităților ucrainene privind dependența de serviciile externe de comunicații, inclusiv de sistemul american Starshield, dezvoltat de SpaceX.

În contextul războiului cu Rusia și al tensiunilor diplomatice cu Washingtonul, Kievul consideră că dezvoltarea unor capacități proprii ar putea diminua vulnerabilitățile strategice.

Un alt obiectiv este transferarea treptată în Ucraina a producției de sateliți și terminale terestre.

În paralel, autoritățile ucrainene își consolidează cooperarea tehnologică europeană. La 22 octombrie, Ucraina a semnat șapte acorduri cu Finlanda, inclusiv pentru extinderea utilizării capacităților satelitare oferite de Nokia și ICEYE.

Președintele Volodimir Zelenski a subliniat importanța acestor tehnologii pentru apărarea și reziliența țării.

Rusia dezvoltă propriul concurent pentru Starlink

În același timp, Rusia lucrează la o rețea de comunicații prin satelit denumită Rassvet, dezvoltată de compania Bureau 1440.

Sistemul ar urma să utilizeze sateliți plasați pe orbită joasă, la aproximativ 800 de kilometri altitudine, și să ofere conexiuni de până la 1 Gbps, potrivit obiectivelor anunțate de dezvoltator.

Fostul oficial al serviciilor de informații militare ucrainene Ilya Pavlenko a avertizat că o asemenea infrastructură ar putea permite armatei ruse să controleze în timp real drone cu rază lungă de acțiune.

Acesta consideră că tehnologia ar putea deveni inclusiv un instrument al operațiunilor hibride îndreptate împotriva Europei.

Pentru Ucraina și pentru statele europene aflate în proximitatea conflictului, dezvoltarea acestor sisteme evidențiază importanța tot mai mare a infrastructurii spațiale în securitatea regională.

Guvernul italian a subliniat că acest lucru nu înseamnă că abandonează complet ajutorul pentru Ucraina.

Conform Il Giornale d’Italia, următorul transport de ajutor militar este complet pregătit, dar programul transferului său către Kiev nu a fost încă aprobat.

Transferul a fost amânat în mod repetat. Inițial, pauza a fost explicată printr-o modificare a calendarului din iulie în septembrie, apoi prin necesitatea de a aștepta congresul partidului Liga. Acum, suspendarea a fost motivată prin alegerile de la jumătatea mandatului din SUA.

Calendarul politic american devine astfel noul punct de referință pentru așteptările Italiei. Cu toate acestea, nu este clar ce rezultat al sondajelor ar putea favoriza o decizie privind ajutorul militar și nici nu este programat să fie trimis imediat după vot.

Întârzierile afectează și relațiile cu aliații. Angajamentul lui Meloni față de Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski riscă să rămână neîndeplinit, adăugând o problemă diplomatică la dificultățile de gestionare a sprijinului pentru Ucraina, potrivit sursei citate.

Nu există dovezi ale anulării acordului sau ale unei rupturi cu Parisul și Kievul. Cu toate acestea, momentul implementării sale rămâne incert, în timp ce conținutul operațional al acordului sau condițiile necesare pentru finalizarea acestuia nu au fost specificate.

Ultima livrare de ajutor militar pentru Ucraina a fost realizată în urmă cu 10 luni, mai arată sursa citată.

„Felicitări echipei din Frankfurt, cu siguranță a meritat victoria. Noi am jucat slab și nu am avut evoluția pe care ne-o doream. Practic, asta este tot ce pot spune. Apărarea noastră a fost teribilă în această seară. Nu traversăm o perioadă prea bună, dar aceasta este situația și trebuie să găsim soluții. Asta voi încerca să fac din postura de antrenor al acestei echipe”, a declarat Mihai Silvășan, potrivit site-ului oficial al clubului clujean.

Skyliners Frankfurt a stabilit un record de puncte marcate într-un meci de EuroCup pentru clubul german, cu 113 puncte, și a obținut a treia victorie în actuala ediție a competiției. Gazdele au avut șase jucători care au încheiat partida cu cel puțin 10 puncte și au controlat jocul după ce au preluat conducerea spre finalul primului sfert.

U-BT Cluj-Napoca a avut dificultăți în a opri atacul adversarei, care a înscris 12 aruncări de trei puncte din 28 de încercări. Formația ardeleană a înregistrat și 12 mingi pierdute, față de numai șase ale echipei din Frankfurt.

Otis Livingston II a fost principalul marcator al clujenilor, cu 23 de puncte, care a reușit double-double, adăugând 10 pase decisive. De partea gazdelor, Till Pape și Judah Mintz au înscris câte 17 puncte, iar Isaiah Swope a contribuit cu 16.

În urma acestui rezultat, U-BT Cluj-Napoca are un bilanț de două victorii și trei înfrângeri în Grupa B a EuroCup. Campioana României ocupă locul 7, în momentul de față, penultimul.

U-BT Cluj-Napoca a ajuns în sferturile de finală în precedentele trei ediții ale EuroCup.

Românii care au muncit și au contribuit la sistemele de pensii din două sau mai multe țări se confruntă uneori cu întârzieri în stabilirea drepturilor de pensionare. Întârzierile apar atunci când instituțiile din România trebuie să obțină informații despre perioadele de asigurare din străinătate, iar răspunsurile întârzie.

O inițiativă legislativă propune modificarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, astfel încât persoanele îndreptățite să nu mai fie nevoite să aștepte finalizarea tuturor verificărilor pentru a primi banii care li se cuvin.

Pensia ar putea fi plătită înainte de sosirea tuturor documentelor

Principala schimbare propusă are în vedere introducerea obligației caselor teritoriale de pensii de a emite o decizie provizorie de admitere a cererii, atunci când documentele disponibile permit stabilirea dreptului la pensie.

Astfel, o persoană care a lucrat atât în România, cât și în alte state ar putea începe să primească pensia calculată pe baza informațiilor existente, deși instituțiile din străinătate nu au transmis încă toate datele solicitate.

După primirea documentelor lipsă, casa de pensii ar trebui să recalculeze suma și să emită decizia definitivă.

45 de zile pentru emiterea deciziei

Propunerea legislativă stabilește și un termen pentru soluționarea cererilor care necesită verificarea perioadelor de asigurare realizate în alte țări.

Casele teritoriale de pensii trebuie să emită decizia de admitere sau respingere în cel mult 45 de zile de la primirea tuturor documentelor și informațiilor necesare de la instituțiile din străinătate.

Inițiativa prevede și posibilitatea prelungirii acestui termen cu încă 30 de zile în anumite situații, cum ar fi necesitatea unor documente sau verificări suplimentare.

Reguli noi pentru casele de pensii

O altă modificare urmărește stabilirea unor reguli comune pentru toate casele teritoriale de pensii în relația cu instituțiile din alte state.

Casa Națională de Pensii Publice ar urma să adopte, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, o procedură care să stabilească termenele și frecvența cu care instituțiile din România trebuie să revină asupra solicitărilor de informații transmise în străinătate.

Inițiatorii susțin că, în prezent, casele teritoriale de pensii nu soluționează dosarele în același mod. Unele emit decizii provizorii, în timp ce altele așteaptă toate documentele externe înainte de a lua o hotărâre.

În susținerea modificărilor, parlamentarii invocă un raport al Avocatului Poporului din 2025, care arată că unele dosare de pensie sunt soluționate cu mari întârzieri, din cauza dificultăților de comunicare dintre instituțiile din România și cele din străinătate.

Raportul atrage atenția asupra lipsei unor reguli comune pentru toate casele teritoriale de pensii. Deși dosarele care depășesc șase luni sunt monitorizate lunar, nu există o procedură unitară care să stabilească demersurile necesare pentru obținerea documentelor din alte țări.

Aviz favorabil de la CES

Consiliul Economic și Social (CES) a avizat favorabil inițiativa legislativă, însă a formulat două observații.

Prima privește necesitatea corelării noului termen de 45 de zile cu perioada de șase luni prevăzută deja de legislație pentru obținerea informațiilor de la instituțiile din alte țări.

De asemenea, CES consideră nejustificată posibilitatea prelungirii termenului de 45 de zile cu încă 30 de zile și recomandă eliminarea acestei prevederi.

Propunerea legislativă se află în consultare publică la Senat, iar persoanele interesate pot transmite opinii și sugestii până pe 6 noiembrie 2026.

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

Anul 2026 a fost marcat de o criză politică prelungită, declanșată de retragerea sprijinului PSD pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și culminată cu demiterea Executivului prin moțiune de cenzură, pe 5 mai. După aproape cinci luni și jumătate de negocieri și trei încercări eșuate de formare a unui nou Guvern, Parlamentul a învestit, pe 20 octombrie, Cabinetul condus de Luca Niculescu. În plan sportiv, România a pierdut una dintre cele mai importante personalități ale fotbalului său: Mircea Lucescu.

Tot în 2026, MEDIAFAX împlinește 35 de ani,  aniversare care coincide cu lansarea unor noi platforme dedicate comunităților românești din diaspora.

Criza politică din România: de la căderea Guvernului Bolojan la învestirea lui Luca Niculescu

Criza politică a început în aprilie, pe fondul deteriorării relațiilor dintre partidele care formau coaliția de guvernare. Primul moment decisiv a fost 20 aprilie, când PSD a hotărât să retragă sprijinul politic pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan. Social-democrații au invocat efectele economice și sociale ale măsurilor adoptate de Executiv, precum și lipsa dialogului în interiorul coaliției.

Primul moment decisiv a fost 20 aprilie, când PSD a hotărât să retragă sprijinul politic pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan. Social-democrații au invocat, printre motive, efectele economice și sociale ale măsurilor guvernamentale și lipsa dialogului în cadrul coaliției.

În ziua anunțării deciziei, MEDIAFAX a relatat declarațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care a susținut că rezultatul consultării interne a partidului impunea retragerea sprijinului pentru premier.

„Când 97,7% dintre colegi îți spun că acesta este mandatul, că Ilie Bolojan trebuie să plece acasă, nu mai este loc de nimic altceva. Am înțeles acest lucru și eu și Claudiu și prin vicepreședinții și toată conducerea partidului vă asigur că în conformitate cu ceea ce ați votat, în zilele următoare vom acționa”, a declarat Grindeanu după anunțarea deciziei de retragere a sprijinului pentru Ilie Bolojan, potrivit MEDIAFAX.

Presedintele Partidului Social Democrat (PSD), Sorin Grindeanu, participa la sedinta conducerii partidului in care se decide viitorul prezentei formatiunii in coalitia de guvernare, eveniment desfasurat la Palatul Parlamentului, luni, 20 aprilie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Trei zile mai târziu, pe 23 aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile, accentuând instabilitatea Executivului. MEDIAFAX a consemnat atunci poziția oficială a formațiunii, care susținea că premierul nu mai beneficia de sprijinul unei majorități parlamentare.

„Partidul Social Democrat a transmis oficial, joi, într-un comunicat de presă, faptul că demisiile au fost depuse și că premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare. Potrivit PSD, menținerea în fruntea unui guvern nefuncțional, lipsit de o majoritate parlamentară, ≪constituie o abordare profund iresponsabilă, cu implicații negative asupra economiei naționale≫”, a scris MEDIAFAX pe 23 aprilie. 

Acest lucru a deschis, implicit, și drumul către confruntarea parlamentară care avea să ducă, mai târziu, la demiterea Guvernului.

• 5 mai 2026: Guvernul Bolojan este demis prin moțiune de cenzură 

La finalul lunii aprilie, conflictul politic a intrat într-o nouă etapă. Pe 28 aprilie, PSD și AUR au anunțat că au finalizat textul moțiunii comune de cenzură și că au depus la Parlament 254 de semnături pentru demiterea Executivului. Documentul acuza Guvernul de „distrugerea economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”.

MEDIAFAX a publicat atunci informații despre conținutul demersului parlamentar, inclusiv argumentele invocate de inițiatori în privința companiilor de stat.

„PSD și AUR au finalizat textul moțiunii comune de cenzură. Textul demersului parlamentar de dărâmare a Guvernului Bolojan face referire la ≪distrugerea economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului≫ de către actualul Executiv. (…) Textul de opt pagini al moțiunii de cenzură comune PSD – AUR susține că ≪România nu este o marfă, iar companiile statului nu sunt active de lichidat pentru a acoperi eșecuri politice. Guvernul condus de Ilie Bolojan a ajuns într-un punct în care confundă deliberat reforma cu vânzarea și strategia cu improvizația≫, arată demersul parlamentar”, relata MEDIAFAX pe 28 aprilie. 

În data data de 5 mai, moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România a fost adoptată de Parlament. Au fost înregistrate 281 de voturi pentru, patru împotrivă și trei voturi anulate, cu mult peste pragul de 233 de voturi necesar pentru demiterea Guvernului.

Ilie Bolojan participa la sedinta comuna a Senatului si Camerei Deputatilor in care se dezbate si se voteaza motiunea de cenzura „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de saracire a populatiei si de vanzare frauduloasa a averii statului”, depusa de grupurile parlamentare ale PSD, AUR si PACE – Intai Romania, la Palatul Parlamentului, marti, 5 mai 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

MEDIAFAX a urmărit întreaga desfășurare a evenimentelor printr-o relatare în format live text, de la dezbaterile parlamentare și declarațiile liderilor politici până la anunțarea rezultatului și primele reacții de după vot.

„Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Parlamentarii au votat în favoarea moțiunii cu peste 280 de voturi pentru, peste pragul necesar de 233 de voturi pentru ca Executivul să fie înlăturat. În urma votului, Guvernul rămâne interimar până la formarea unui nou Cabinet. (…) Sorin Grindeanu a declarat că formațiunea sa a încercat să mențină ≪punți de dialog≫ cu celelalte partide politice, în contextul tensiunilor apărute după votul asupra moțiunii. Grindeanu a susținut că alți lideri politici au abordat situația în logica ≪totul sau nimic≫, condiționând continuarea majorității de păstrarea funcției de prim-ministru”, a relatat MEDIAFAX în live textul din 5 mai.

Sorin Grindeanu participa la sedinta comuna a Senatului si Camerei Deputatilor in care se dezbate si se voteaza motiunea de cenzura „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de saracire a populatiei si de vanzare frauduloasa a averii statului”, depusa de grupurile parlamentare ale PSD, AUR si PACE – Intai Romania, la Palatul Parlamentului, marti, 5 mai 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Demersul a pus capăt mandatului Guvernului Bolojan, însă nu a rezolvat problema formării unei noi majorități parlamentare. Cabinetul demis a rămas în funcție cu atribuții interimare, până la învestirea unui nou Executiv.

Pentru a explica implicațiile votului, MEDIAFAX a publicat și materiale despre limitele constituționale ale unui Guvern interimar, inclusiv restricțiile privind adoptarea legislației primare.

„Un Guvern interimar nu poate decât să administreze treburile publice curente și poate emite juridic doar acte cu caracter individual sau normativ de nivel secundar, cum sunt Hotărârile de Guvern. Interdicția reflectă principiul conform căruia un Guvern care nu mai are sprijin politic parlamentar (fiind demis) nu mai poate modifica legislația primară a României, prin legi și ordonanțe”, a scris MEDIAFAX pe 5 mai. 

La acel moment, președintele Nicușor Dan anunța că va urma să aibă consultări cu partidele pentru desemnarea unui nou premier și a exclus de la început scenariul organizării alegerilor anticipate.

Moțiunea a reprezentat momentul de ruptură al crizei, întrucât PSD și AUR au colaborat pentru înlăturarea Guvernului, chiar dacă această majoritate punctuală nu s-a transformat automat într-o înțelegere pentru susținerea unui nou cabinet.

Iunie 2026: două desemnări de premier, fără formarea unui Guvern

După consultările de la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan a încercat să identifice o formulă de Executiv capabilă să obțină sprijinul necesar în Parlament.

Prima nominalizare de premier a venit la aproape o lună după demiterea Guvernului Bolojan, respectiv pe 4 iunie 2026, când șeful statului l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac să formeze un nou Executiv. MEDIAFAX anunțase anterior, citând surse din Administrația Prezidențială, că Tomac urma să fie desemnat, iar ulterior a relatat oficializarea deciziei.

„Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de premier, în urma consultărilor și negocierilor purtate în ultimele săptămâni cu partidele parlamentare. ≪Pentru că partidele nu se înțeleg între ele, singura soluție este un prim-ministru independent de partidele din Parlament≫, a spus Nicușor Dan”, relata MEDIAFAX pe 4 iunie.

Premierul desemnat, Eugen Tomac, sustine o declaratie de presa la finalul consultarilor cu membri ai UDMR privind sustinerea noului Executiv, in Bucuresti, marti, 9 iunie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Eugen Tomac a făcut demersuri pentru a-și asigura sprijinul la votul din Parlament, însă după zece zile de discuții, el și-a depus mandatul, invocând lipsa unui acord suficient între partide.

În aceeași zi în care Tomac și-a depus mandatul, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea pentru a forma Guvernul. 

Desemnarea lui Veștea a provocat însă tensiuni în PNL. Ilie Bolojan a declarat, la acel moment, potrivit relatărilor MEDIAFAX, că decizia președintelui a fost luată fără consultarea conducerii partidului și a calificat-o drept „un act ostil” și „o încercare de rupere a PNL”.

Pe 22 iunie, Cabinetul propus de Adrian Veștea a fost supus votului Parlamentului, dar nu a reușit să obțină învestitura. Din cele 212 voturi exprimate, 189 au fost pentru și 23 împotrivă, în condițiile în care erau necesare cel puțin 233 de voturi pentru.

MEDIAFAX a urmărit votul în regim de live text și a publicat rezultatul oficial, precum și consecințele eșecului.

„Senatorul Vasile Blaga a anunțat rezultatul oficial al votului pentru învestirea Guvernului Veștea. Au fost exprimate 212 voturi, dintre care 189 pentru și 23 împotrivă. Pentru învestirea Guvernului erau necesare 233 de voturi. În urma acestui rezultat, Guvernul Veștea nu a fost învestit. Președintele Nicușor Dan va trebui să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru, după consultări cu partidele”, a scris MEDIAFAX la acel moment. 

Adrian Vestea sustine o declaratie de presa la Palatul Parlamentului din Bucuresti, dupa ce Guvernul propus de el a picat la votul de investire, intrunind doar 189 de voturi din cele 233 necesare, luni, 22 iunie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO

În paralel, divergențele dintre partide s-au accentuat. PSD a anunțat că este pregătit să își asume guvernarea, cu Sorin Grindeanu drept propunere de premier. În schimb, PNL, USR și UDMR au susținut ulterior o variantă comună, cu europarlamentarul Siegfried Mureșan. USR a exclus participarea la un guvern din care să facă parte PSD, în timp ce AUR a cerut un premier susținut de propria formațiune.

• Vara și toamna: blocajul continuă

Pe parcursul verii, președintele Nicușor Dan nu a mai făcut o nouă nominalizare, dar a cerut partidelor să identifice o soluție care să poată obține sprijin parlamentar. Negocierile nu au produs însă un acord, iar disputele au vizat atât numele premierului, cât și structura viitoarei coaliții, participarea PSD la guvernare și posibilitatea susținerii unui Executiv minoritar.

Până în septembrie, criza se prelungise de peste patru luni. Pe 17 septembrie, după o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. MEDIAFAX a relatat atât desfășurarea consultărilor, cât și declarațiile delegațiilor partidelor participante.

„Consultările de la Palatul Cotroceni s-au încheiat după mai bine de șase ore de discuții. Administrația Prezidențială a anunțat că Nicușor Dan va susține declarații de presă la ora 17:00. (…) Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, după consultările de la Palatul Cotroceni cu partidele și formațiunile parlamentare. Șeful statului a precizat că Mureșan i-a cerut timp de gândire înainte de a confirma sau infirma propunerea”, a scris MEDIAFAX pe 17 septembrie.

Nici această încercare nu a dus la formarea unui Guvern. Pe 30 septembrie, Cabinetul propus de Siegfried Mureșan a fost respins de Parlament, cu 182 de voturi pentru și 15 împotrivă, sub pragul de 233 de voturi necesar învestiturii. MEDIAFAX a urmărit din nou evenimentele în format live text, consemnând rezultatul votului și reacția președintelui.

„Guvernul Siegfried Mureșan a picat: 182 de voturi pentru, 15 împotrivă și niciun vot anulat. Parlamentul nu a acordat votul de încredere, iar ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului s-a încheiat. (…) Președintele Nicușor Dan a făcut miercuri primul anunț după votul din Parlament. Șeful statului a anunțat că nu dizolvă Parlamentul pentru a deschidea calea către alegerile anticipate. În schimb, Nicușor Dan va organiza noi consultări și va face încă o desemnare de premier”, a scris MEDIAFAX pe 30 septembrie, zi în care a prezentat, în regim de live text, succesiunea evenimentelor.

Premierul desemnat Siegfried Muresan sustine un discurs in timpul sedintei plenului reunit al Parlamentului pentru votul de investitura a Guvernului propus, in Bucuresti, miercuri, 30 septembrie 2026. MARIAN ILIE / MEDIAFAX FOTO

• Cea de-a patra nominalizare de premier făcută de Nicușor Dan aduce și un Guvern cu drepturi depline

Pe 5 octombrie, Nicușor Dan a făcut cea de-a patra nominalizare de premier de la căderea Cabinetului Bolojan: Luca Niculescu, fost jurnalist, diplomat și ambasador al României în Franța.

„≪Propunerea mea pentru poziția de prim-ministru este Luca Niculescu≫”, a anunțat Nicușor Dan. Președintele și-a motivat alegerea prin experiența diplomatică a lui Niculescu și prin rolul pe care acesta l-a avut în procesul de aderare a României la OCDE. ≪Luca Niculescu este un diplomat, adică un om care are ca meserie să armonizeze poziții. În ultimii patru ani s-a ocupat de procesul de aderare a României la OCDE și, în calitatea asta, a lucrat cu instituțiile statului român≫, a declarat Nicușor Dan”, a scris MEDIAFAX pe 5 octombrie, după o nouă zi de consultări convocate de șeful statului la Palatul Cotroceni.

La scurt timp după desemnarea sa, MEDIAFAX a realizat un amplu material despre parcursul său profesional pe care Luca Niculescu l-a avut până la momentul desemnării sale în calitate de premier.

„Președintele Nicușor Dan l-a desemnat luni pe Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru al României. Fost jurnalist, ambasador al României la Paris și, din 2022, coordonator al procesului de aderare la OCDE, Niculescu vine la Palatul Victoria cu un profil neobișnuit pentru politica românească: fără carnet de partid și fără experiență electorală, dar cu peste două decenii petrecute în presă și aproape un deceniu în diplomație și administrația centrală”, a scris MEDIAFAX în seara zilei de 5 octombrie.

Pe 20 octombrie, MEDIAFAX a urmărit în regim de live text audierile ultimilor miniștri propuși și ședința comună a Parlamentului în care urma să fie votată învestirea noului Executiv. Guvernul condus de Luca Niculescu a primit 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, depășind pragul de 233 de voturi necesar.

Sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, dedicata votului de investitura pentru noul Guvern propus de premierul desemnat Luca Niculescu, desfasurata la Palatul Parlamentului din Bucuresti, marti, 20 octombrie 2026. ALEX NICODIM / MEDIAFAX FOTO

Luca Niculescu a avut negocieri cu principalele partide în căutarea sprijinului în Parlament. În urma acestor demersuri, PSD a decis să intre la guvernare, în timp ce PNL și UDMR au anunțat că vor acorda votul pentru învestirea Guvernului, pentru a pune capăt crizei politice, dar vor intra în Opoziție. Pe de altă parte, USR, AUR și S.O.S România au anunțat că nu vor vota Guvernul.

Pe 20 octombrie, MEDIAFAX a urmărit în regim de live text audierile ultimilor miniștri propuși și ședința comună a Parlamentului în care urma să fie votată învestirea noului Executiv. Guvernul condus de Luca Niculescu a primit 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, depășind pragul de 233 de voturi necesar.

Astfel, după aproape cinci luni și jumătate de criză, România a avut din nou un guvern cu puteri depline.

În aceeași zi, membrii Guvernului condus de Luca Niculescu au depus și jurământul de învestitură la Palatul Cotroceni, în fața președintelui Nicușor Dan, urmând ca spre seară să aibă loc și prima ședință a noului Executiv la Palatul Victoria.

Prima sedinta a noului Cabinet condus de prim-ministrul Luca Niculescu, desfasurata la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 20 octombrie 2026. ALEX NICODIM / MEDIAFAX FOTO

Noul premier a indicat printre priorități atragerea fondurilor europene și a banilor din PNRR, reducerea risipei și protejarea veniturilor. Guvernul se confruntă însă cu presiunea reducerii deficitului bugetar și cu nevoia de a menține sprijinul parlamentar într-un peisaj politic fragmentat.

7 aprilie 2026: Fotbalul românesc pierde una dintre cele mai importante personalități ale sale: Mircea Lucescu

Anul 2026 a fost și unul marcat de pierderi în fotbalul românesc. Antrenorul Mircea Lucescu a încetat din viață pe 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani, la Spitalul Universitar de Urgență București, unde fusese internat în urma unor probleme medicale. Decesul a fost anunțat oficial în seara aceleiași zile, în jurul orei 20:30.

Problemele de sănătate apăruseră în perioada în care Lucescu se afla alături de echipa națională a României. El a fost internat după ce i s-a făcut rău în cantonamentul reprezentativei, înaintea deplasării pentru meciul amical cu Slovacia. Ulterior, starea sa s-a agravat, suferind și două infarcturi, potrivit relatărilor publicate atunci de MEDIAFAX.

Vestea i-a șocat pe mulți dintre cei care l-au cunoscut, iar presa internațională a relatat pe larg despre realizările lui Mircea Lucescu în fotbal. Toate aceste reacții au fost adunate de MEDIAFAX într-un amplu material publicat la scurt timp după anunțul oficial al decesului lui Mircea Lucescu.

April 9, 2026, Krakow, Poland: 2026.04.09 Krakow.Pilka nozna UEFA Liga Konferencji Cwiercfinal.FC Shakhtar Donetsk – AZ Alkmaar.N/z Minuta ciszy Mircea Lucescu.Foto Michal Kedzierski / PressFocus..2026.04.09 Krakow.Football UEFA Conference League Quarter-final.FC Shakhtar Donetsk – AZ Alkmaar.Minuta ciszy Mircea Lucescu.Credit: Michal Kedzierski / PressFocus (Credit Image: © Michal Kedzierski/Newspix via ZUMA Press)

• Cariera lui Il Luce, întinsă pe aproape cinci decenii

Născut la 29 iulie 1945, Mircea Lucescu a fost atât jucător, cât și antrenor, construindu-și o carieră care s-a întins pe parcursul a aproape 50 de ani.

A început fotbalul la juniorii clubului Dinamo București, unde avea să își construiască întreaga carieră de jucător. La Dinamo a evoluat ca atacant și a devenit unul dintre jucătorii importanți ai echipei în anii ’60 și ’70. A câștigat mai multe titluri de campion al României și a participat în competițiile europene cu echipa bucureșteană. Pentru echipa națională a României a disputat peste 70 de meciuri și a marcat mai multe goluri. A participat la Campionatul Mondial din 1970 din Mexic, unul dintre cele mai importante turnee din istoria selecționatei României.

După retragerea din activitatea de jucător, Lucescu a început cariera de antrenor la finalul anilor ’70. A preluat echipa națională a României la o vârstă relativ tânără pentru un selecționer și a condus reprezentativa între 1981 și 1986. În această perioadă, România s-a calificat la Campionatul European din 1984. Ulterior, Mircea Lucescu a antrenat mai multe cluburi din România, printre care Dinamo București și Corvinul Hunedoara. În anii ’90, Il Luce – așa cum mai era el numit – și-a început cariera internațională, antrenând în mai multe campionate puternice din Europa. A pregătit echipe din Italia, precum Pisa, Brescia și Inter Milano. Ulterior, el a antrenat și în Turcia, unde a obținut unele dintre cele mai importante rezultate ale carierei sale.

Pe de altă parte, cea mai importantă perioadă a carierei sale a fost la clubul ucrainean Șahtior Donețk, unde a antrenat între 2004 și 2016. Sub conducerea lui Mircea Lucescu, clubul a devenit una dintre cele mai puternice echipe din Europa de Est. După plecarea de la Șahtior, Lucescu a continuat să antreneze în campionate importante.

În 2024, după o carieră îndelungată în fotbalul internațional, tehnicianul a fost de acord din nou să preia conducerea reprezentativei României, într-un moment în care federația căuta experiență și stabilitate la nivelul băncii tehnice.

Moartea sa a provocat reacții și în lumea fotbalului din România și din străinătate. Federația Română de Fotbal și reprezentanții fotbalului european au evidențiat contribuția sa la dezvoltarea sportului, rezultatele obținute și influența pe care a avut-o asupra mai multor generații de jucători.

UEFA a transmis un mesaj de omagiu, iar în competițiile europene de club au fost programate momente de reculegere în memoria sa.

Cei care au dorit să îi aducă un ultim omagiu au putut să o facă pe Arena Națională, unde trupul neînsuflețit al antrenorului a fost depus pentru public. MEDIAFAX a urmărit evenimentul în regim de live text, relatând desfășurarea momentelor de reculegere și venirea celor care au dorit să își ia rămas-bun.

Sicriul cu trupul neinsufletit al fostului antrenor al echipei nationale de fotbal, Mircea Lucescu, a fost depus la Arena Nationala din Bucuresti, miercuri, 8 aprilie 2026. Mircea Lucescu a incetat din viata marti seara, la varsta de 80 de ani, la Spitalul Universitar de Urgenta din Bucuresti, unde fusese internat dupa ce i s-a facut rau in timpul unui antrenament al selectionatei Romaniei. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

În data de 10 aprilie, marele antrenor Mircea Lucescu a fost înmormântat la Cimitirul Bellu cu onoruri militare, iar MEDIAFAX a urmărit îndeaproape acea zi, prin relatări în timp real.

2026 – MEDIAFAX împlinește 35 de ani și trece la un nou nivel

Dincolo de evenimentele politice și sportive care au marcat anul, 2026 are o semnificație aparte pentru MEDIAFAX: agenția de presă împlinește 35 de ani de la înființare.

Lansată în 1991, într-o Românie aflată în plină tranziție după căderea regimului comunist, MEDIAFAX a devenit un reper al jurnalismului de agenție și al transmiterii rapide a informațiilor către redacții și public.

Aniversarea din 2026 este, astfel, și o retrospectivă a transformărilor prin care a trecut presa. Dacă în primii ani agențiile și redacțiile funcționau într-un ecosistem media diferit, dezvoltarea internetului, apariția smartphone-urilor și extinderea rețelelor sociale au accelerat radical modul în care circulă informația.

În acest context, jurnalismul de agenție a trebuit să se adapteze la un ritm mult mai rapid de publicare, păstrând în același timp verificarea informațiilor și rigoarea editorială.

Aniversarea nu este doar un moment de bilanț. În 2026, MEDIAFAX s-a extins internațional, prin lansarea platformelor MEDIAFAX Spania și MEDIAFAX Italia.

Inițiativa se adresează comunităților românești din diaspora, cu scopul de a le oferi informații relevante atât despre România, cât și despre țările în care trăiesc. Proiectul urmărește, de asemenea, să aducă în atenția publicului din România experiențele, poveștile și problemele românilor din străinătate.

Aniversarea de 35 de ani marchează, așadar, două direcții: privirea în urmă, către evenimentele pe care agenția le-a relatat începând din 1991, și dezvoltarea unor noi platforme pentru publicul român din afara țării.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.

O bretea de legătură dintre cele două autostrăzi va fi închisă temporar, începând de miercuri dimineață, pentru efectuarea unor lucrări la carosabil.

Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) București a anunțat că restricțiile vor fi aplicate în perioada 28 octombrie, ora 09:00 – 29 octombrie, ora 12:00, fiind vizată breteaua directă care permite accesul de pe A0 pe A2, către Constanța.

Unde se închide circulația și cât durează restricțiile

Potrivit administratorului drumului, circulația va fi suspendată pe breteaua situată la kilometrul 53+240 al autostrăzii A0, Calea 2, care asigură coborârea către Autostrada A2, pe sensul de deplasare spre Constanța.

Măsura va fi în vigoare timp de aproximativ 27 de ore, interval în care echipele de intervenție vor executa lucrări de frezare a stratului rutier existent și de așternere a unor noi mixturi asfaltice.

Restricția privește această bretea de conexiune, nu închiderea integrală a circulației pe cele două autostrăzi.

Traseul alternativ pentru șoferii care merg spre Constanța

Pentru a permite continuarea deplasării către Constanța, DRDP București a stabilit o rută ocolitoare prin intermediul celorlalte bretele ale nodului rutier de tip treflă, realizat la intersecția autostrăzilor A0 și A2.

Astfel, conducătorii auto care circulă pe A0 vor trebui să urmeze următorul traseu:

1. La kilometrul 52+400 al A0, vor coborî pe Autostrada A2, Calea 2, în zona kilometrului 13+400.
2. La kilometrul 13+100 al A2, vor utiliza breteaua de ieșire pentru a reveni pe A0, la kilometrul 52+400.
3. Ulterior, la kilometrul 52+800 al A0, vor coborî pe A2, Calea 1, în zona kilometrului 13+300, continuând deplasarea spre Constanța.

Această variantă permite evitarea bretelei închise, fără ca șoferii să fie nevoiți să părăsească rețeaua de autostrăzi.

Recomandările autorităților pentru participanții la trafic

Reprezentanții DRDP București le solicită conducătorilor auto să manifeste prudență în zona nodului rutier și să respecte indicatoarele și semnalizarea temporară amplasate pe durata lucrărilor.

Șoferii sunt sfătuiți să urmărească atent direcțiile de deplasare, în special în apropierea bretelelor de acces și ieșire, pentru a evita încadrarea greșită pe traseu.

Ziua începe la ora 15:00, când sunt programate trei partide: Minerul Lupeni – Politehnica Timișoara, în Grupa A, CSM Corona Brașov – Campionii FC Argeș, în Grupa C, și Sporting Liești – FC Bacău, în Grupa D.

De la ora 19:00, Dinamo primește vizita Chindiei Târgoviște, într-un meci din Grupa D.

Programul zilei se încheie cu derby-ul CFR Cluj – Universitatea Cluj, programat la ora 21:30, în Grupa B.

Înaintea derby-ului, antrenorul CFR-ului, Marius Șumudică, a anunțat că intenționează să folosească juniori și jucători care au evoluat mai puțin, invocând programul aglomerat și necesitatea de a prioritiza campionatul. „U Cluj e în total avantaj față de noi, au două zile mai mult de odihnă”, a afirmat Șumudică la conferința de presă de marți.

De cealaltă parte, antrenorul Universității, Cristiano Bergodi, a transmis că echipa sa urmărește victoria și a spus că nu crede că rivala va apela la o formulă mult schimbată. „Fotbalul trebuie mereu jucat pentru a câștiga meciul. Eu cred că vor juca cu echipa cea mai bună. Și noi la fel”, a declarat italianul.

Rezultatele primei zile din etapa a doua din Cupa României

Marți, în primele patru partide ale etapei, Petrolul Ploiești a obținut cea mai clară victorie, 6-0 în deplasare cu Progresul Spartac. Bran Flores, Leescu, cu două goluri, și D. Paraschiv, tot cu o dublă, au marcat pentru ploieșteni, în timp ce Geană a înscris în propria poartă.

În celelalte meciuri disputate marți, FC Bihor Oradea a învins-o în deplasare pe AFK Csikszereda, cu 2-1, prin golurile lui Tescan și Orban, după ce A. Szabo deschisese scorul pentru gazde. UTA Arad și FC Botoșani au încheiat la egalitate, 2-2, după ce moldovenii au condus cu 2-0, iar Corvinul Hunedoara și Rapid București au remizat fără goluri, scor 0-0.

Etapa a doua a grupelor se încheie joi, cu alte trei confruntări: Concordia Chiajna – Sepsi OSK, de la ora 17:00, FC Voluntari – Universitatea Craiova, de la ora 19:00, și Gloria Bistrița – FCSB, de la ora 21:30.

Autoritățile din statul american Utah au anunțat marți, 27 octombrie, că Ted Bundy este responsabil pentru uciderea Melissei Ann Smith, o adolescentă de 17 ani, al cărei trup neînsuflețit a fost descoperit de un vânător în 1974, potrivit CNN.

Probele ADN au rezolvat misterul după 52 de ani

Margaret Olson, procuror în comitatul Summit, a declarat într-o conferință de presă că anchetatorii consideră cazul clarificat, după ce noile analize genetice au furnizat dovezi care îl indică pe Bundy drept autorul crimei.

Investigația a făcut un pas decisiv în urma comparării probelor din dosarul Melissei Smith cu cele din cazul Laurei Aime, o altă victimă a criminalului în serie. Acest din urmă caz fusese soluționat în aprilie, în comitatul Utah.

Potrivit sergentului Mike Reynolds, anchetatorii au identificat în probele prelevate la autopsia adolescentei un profil ADN foarte asemănător celui asociat cu Ted Bundy.

Procurorul Margaret Olson a precizat că, dincolo de rezultatele genetice, circumstanțele crimei corespund tiparului infracțional al criminalului, inclusiv în ceea ce privește motivația, mijloacele și oportunitatea.

Dovezile păstrate timp de decenii, esențiale pentru anchetă

Șeriful comitatului Salt Lake, Rosie Rivera, a subliniat că soluționarea dosarului demonstrează cât de importantă este conservarea probelor criminalistice, chiar și atunci când o anchetă pare să fi ajuns într-un punct mort.

Autoritățile au luat legătura cu rudele Melissei Smith, care nu mai locuiesc în regiunea în care s-a produs crima.

Descoperirea reprezintă un nou exemplu al modului în care tehnologiile moderne de analiză ADN pot contribui la elucidarea unor infracțiuni comise cu zeci de ani în urmă.

Ted Bundy a recunoscut zeci de crime înainte de execuție

Ted Bundy este considerat unul dintre cei mai cunoscuți criminali în serie din istoria Statelor Unite. În anii 1970, acesta a ucis cel puțin 30 de femei și adolescente în mai multe state americane, printre care Utah, Florida, Colorado, Idaho și Washington.

A fost executat pe scaunul electric, în Florida, în 1989, pentru uciderea a două tinere într-o clădire a asociației studențești Chi Omega, din cadrul Universității de Stat din Florida, în 1978.

În ultimele zile de viață, Bundy a mărturisit implicarea în numeroase alte crime, inclusiv unele despre care poliția nu avea informații. Nu toate declarațiile sale au putut fi confirmate.

Anchetatorii americani continuă să examineze dosare mai vechi, inclusiv dispariția și presupusa ucidere a lui Nancy Wilcox, o adolescentă de 16 ani din Utah, considerată o posibilă victimă a criminalului.

Apicultorii care își transportă stupii în diferite regiuni ale țării ar putea beneficia de o nouă scutire. Parlamentarii propun ca vehiculele folosite exclusiv pentru această activitate să nu mai plătească rovinieta.

Ce vehicule ar putea fi scutite

Propunerea se adresează apicultorilor care practică stupăritul pastoral, adică își mută periodic stupii în zone cu plante melifere, precum culturile de rapiță, pădurile de salcâm sau câmpurile cu floarea-soarelui, în funcție de perioada de înflorire.

Scutirea nu s-ar aplica însă tuturor mașinilor folosite de apicultori.

Pentru a beneficia de scutirea de rovinietă, vehiculele trebuie să fie specializate pentru transportul stupilor, să fie omologate în acest scop de Registrul Auto Român (RAR) și să fie utilizate exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral.

Proiectul nu prevede restricții privind greutatea sau dimensiunile vehiculelor, astfel că scutirea ar putea viza atât mașinile de până la 3,5 tone, cât și vehiculele mai mari, dacă îndeplinesc condițiile stabilite.

Transportul stupilor pe distanțe mari, tot mai costisitor

Inițiatorii, 31 de parlamentari din UDMR, PSD, PNL și USR, au explicat că transportul stupilor presupune cheltuieli importante pentru apicultori, mai ales atunci când aceștia trebuie să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge în zonele cu plante melifere.

Pe lângă rovinietă, crescătorii de albine trebuie să suporte costurile combustibilului, ale echipamentelor, ale tratamentelor pentru albine și ale întreținerii stupinelor. La acestea se adaugă dificultățile provocate de schimbările climatice, iar zonele în care albinele găsesc suficient nectar sunt tot mai greu de găsit, ceea ce îi obligă pe apicultori să parcurgă distanțe tot mai mari.

Parlamentarii spun că, prin eliminarea rovinietei pentru vehiculele specializate, urmăresc să reducă o parte dintre aceste cheltuieli și să sprijine producția de miere din România.

Potrivit acestora, măsura nu ar afecta semnificativ veniturile statului, deoarece numărul vehiculelor care ar beneficia de scutire este mic în comparație cu totalul celor pentru care se plătește rovinieta.

CES a dat aviz negativ. Ce problemă a identificat

Consiliul Economic și Social (CES) a avizat negativ propunerea. Motivul nu ține de utilitatea scutirii, ci chiar de legea pe care parlamentarii vor să o modifice.

Inițiatorii au propus completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002, care reglementa plata rovinietei. CES atrage însă atenția că această ordonanță a fost abrogată de la 1 octombrie 2026 și înlocuită de Legea nr. 226/2023 privind taxele rutiere.

Noile reguli păstrează rovinieta pentru autoturisme și vehiculele de transport marfă de până la 3,5 tone. Pentru vehiculele de transport marfă de peste 3,5 tone este prevăzut sistemul TollRo, prin care taxa se calculează în funcție de distanța parcursă.

Altfel spus, parlamentarii au depus propunerea după ce vechea ordonanță nu mai era în vigoare.

Avizul CES este consultativ și nu înseamnă că propunerea a fost respinsă definitiv de Parlament. Totuși, pentru ca apicultorii să beneficieze de această scutire, inițiativa trebuie adaptată legislației în vigoare înainte de a-și continua parcursul parlamentar.

„Nimeni nu știa în casa cui va intra apa sau a cui casă va fi înghițită”, a povestit Nagi, o locuitoare din districtul Kakinada, aflat în calea furtunii, citată de Reuters. Ciclonul Arnab a smuls copaci, stâlpi de electricitate și a distrus case. „Ne-au fost distruse toate lucrurile, inclusiv cărțile”, a adăugat femeia, care nu și-a dat numele de familie.

Până acum nu au fost raportate victime în niciunul dintre cele două state, a confirmat și premierul statului Andhra Pradesh, N. Chandrababu Naidu.

Alimentarea cu energie a fost întreruptă, unele școli au fost închise, iar o parte din trenuri și zboruri au fost anulate. Trei aeroporturi din Andhra Pradesh și-au suspendat activitatea.

Vânt de 150 km/h și cod roșu

Departamentul Meteorologic al Indiei a clasificat Arnab drept furtună ciclonică foarte severă, a treia categorie ca intensitate pe scara sa. Ciclonul a atins uscatul miercuri dimineață, iar centrul lui s-a mutat apoi complet spre interior.

Meteorologii estimează vânt de 125–135 km/h, cu rafale de până la 150 km/h, și valuri de furtună cu 1–1,5 metri peste nivelul normal al mareei, care ar putea inunda zonele joase. Pescarii au fost sfătuiți să nu iasă pe mare, iar autoritățile se așteaptă la pagube în culturi, la casele cu acoperiș de paie și la liniile de comunicații.

Șase districte din Andhra Pradesh sunt sub cod roșu. În Kakinada, poliția a numărat câteva sute de copaci și sub o sută de stâlpi smulși, iar drumul Uppada, de pe malul mării, a fost complet distrus.

Himalaya, închisă pentru turiști

Efectele ciclonului se simt și în Nepal. Autoritățile au suspendat timp de trei zile permisele de trekking pentru zonele montane înalte, de teama ploilor și a viscolului. Este vârful sezonului, cu aproximativ 750 de turiști care primesc zilnic permise. Nepalul îi avertizase deja pe turiști că Arnab ar putea provoca ploi torențiale, furtuni de zăpadă și avalanșe în Himalaya, de joi noaptea până sâmbătă.

Scenariul seamănă cu cel de anul trecut, când ciclonul Montha a lovit tot zona Kakinada la sfârșitul lui octombrie, iar ninsorile aduse de el în Nepal au blocat mii de turiști în drum spre Everest.

Lecția anului 1999

Arnab, nume propus de Bangladesh care înseamnă „ocean” în bengaleză, s-a format în Golful Bengal, o regiune în care s-au născut mai multe cicloane mortale. Un super-ciclon care a lovit Odisha în octombrie 1999 a ucis aproape 10.000 de oameni și rămâne una dintre cele mai grave catastrofe naturale din istoria Indiei. De atunci, țara a dezvoltat sisteme de avertizare timpurie și măsuri de prevenire pentru a reduce numărul victimelor.

Genuflexiunile la perete sau exercițiul plank realizate o singură dată pe săptămână pot ajuta la scăderea și menținerea tensiunii arteriale, conform rezultatelor unui nou studiu clinic.

Cercetătorii au explorat dacă anumite forme de exerciții fizice ar putea ajuta la menținerea tensiunii arteriale atunci când se face sport mai rar, notează The Independent.

Astfel, oamenii de știință au cercetat în special efectele exercițiilor izometrice. Acestea sunt o formă de antrenament de forță în care mușchii se contractă fără mișcări articulare, în care se menține aceeași poziție un timp mai îndelungat.

În cadrul studiului, 100 de participanți cu o vârstă medie de 37 de ani au urmat antrenament de anduranță pe intervale.

În ce a constat studiul

Oamenii au alternat între faze de intensitate ridicată, împingând ritmul cardiac până la 85% din capacitatea sa maximă timp de până la cinci minute. Apoi, au avut parte de perioade mai scurte de recuperare sau odihnă.

Participanții au redus treptat frecvența antrenamentelor pentru a vedea dacă exercițiile fizice realizate mai rar ar putea ajuta la menținerea beneficiilor inimii.

Cercetătorii au examinat schimbările biologice care au avut loc odată cu îmbunătățirile tensiunii arteriale în rândul participanților, pe parcursul perioadei de studiu de opt săptămâni.

După patru săptămâni, participanții care au urmat exercițiile izometrice au avut tensiunea arterială cu aproximativ 9,5 mmHg mai mică decât în ​​grupul de control, potrivit sursei citate.

În următoarele patru săptămâni, participanții care au făcut exerciții fizice o dată sau de două ori pe săptămână și-au menținut o parte din beneficiile aduse tensiunii arteriale, a constatat studiul.

În timp ce persoanele care au continuat să facă exerciții de trei ori pe săptămână au înregistrat cele mai mari beneficii, cele care au continuat cu unul sau două exerciții izometrice au menținut în continuare o reducere a tensiunii arteriale.

Beneficii mai mari după exercițiile realizate de trei ori pe săptămână

„Concluziile noastre arată că exercițiile fizice efectuate de trei ori pe săptămână au fost asociate cu reduceri mai bune ale tensiunii arteriale și cu menținerea unei game mai largi de beneficii fiziologice”, a declarat Jim Wiles, autorul studiului.

„Dar chiar și exercițiile fizice făcute o singură dată pe săptămână pot ajuta la menținerea unor beneficii pentru sănătate pe o perioadă scurtă de patru săptămâni, ceea ce le face o opțiune practică pentru oameni”, a adăugat acesta.

Harry Swift, un alt autor al studiului, a spus că „exercițiile fizice nu trebuie să fie totul sau nimic. Constatările noastre arată că atunci când viața devine aglomerată, așa cum se întâmplă adesea, reducerea la o singură sesiune de exerciții izometrice pe săptămână poate ajuta la menținerea beneficiilor deja obținute pentru tensiunea arterială până când se poate relua o rutină mai regulată”, mai arată sursa citată.

UPDATE Trump susține că sprijinul său l-a ajutat pe Netanyahu în alegerile din Israel

Președintele american Donald Trump consideră că sprijinul pe care i l-a acordat premierului israelian Benjamin Netanyahu a contribuit la îmbunătățirea rezultatelor acestuia în alegerile pentru Knesset, desfășurate marți, relatează presa internațională.

Trump a făcut referire la acest subiect într-o postare pe platforma Truth Social, în care a sugerat că susținerea sa a schimbat cursul scrutinului, transformând perspectiva unei înfrângeri pentru Netanyahu într-o revenire politică.

„Când președintele Trump și-a exprimat susținerea pentru Bibi Netanyahu, situația s-a schimbat radical; astfel, în loc de o înfrângere categorică pentru un prim-ministru remarcabil, asistăm la o revenire spectaculoasă care duce la un impas – sau chiar la o VICTORIE – pentru Netanyahu”, se arată în mesajul publicat de liderul american.

Postarea este formulată integral ca un citat, fără să fie clar dacă Trump reproduce comentariile unui analist de televiziune sau face referire la propria persoană la persoana a treia.

Ulterior, după participarea la un miting în Texas, președintele american a fost întrebat de jurnaliști despre rezultatele alegerilor din Israel.

„Din câte am înțeles din sondajele la ieșirea de la urne, Netanyahu a obținut rezultate foarte bune. Cred că susținerea pe care i-am acordat-o l-a ajutat considerabil”, a declarat Trump, potrivit Times of Israel.

Întrebat dacă a discutat cu Netanyahu după apariția primelor rezultate, liderul de la Casa Albă a răspuns că nu a avut o astfel de conversație.

UPDATE Noi exit-polluri în Israel. Tabăra lui Netanyahu recuperează teren

Cele trei mari televiziuni israeliene au actualizat exit-pollurile de la alegerile parlamentare, iar noile estimări arată o creștere a numărului de mandate pentru tabăra premierului Benjamin Netanyahu, potrivit The Times of Israel.

Conform noilor date prezentate de Channel 12, blocul lui Netanyahu ar obține 52 de mandate, față de 49 pentru opoziția condusă de Gadi Eisenkot. Inițial, exit-pollul indica 50 de mandate pentru tabăra premierului și 52 pentru opoziție. Celelalte 19 mandate ar reveni partidelor arabe.

În schimb, exit-pollurile actualizate de Channel 13 și postul public Kan 11 indică egalitate între cele două tabere, fiecare fiind creditată cu 51 de mandate.

Partidul Likud, condus de Netanyahu, ar obține 27 de mandate, potrivit noilor estimări ale celor trei televiziuni, consolidându-și poziția de cea mai mare formațiune politică din Israel.

Cu toate acestea, niciuna dintre tabere nu ar avea majoritatea de 61 de mandate necesară pentru formarea unui guvern în Parlamentul israelian, care are 120 de locuri.

UPDATE Lapid susține că blocul lui Netanyahu a suferit o „înfrângere zdrobitoare”

Fostul premier israelian Yair Lapid a declarat că blocul condus de Benjamin Netanyahu a suferit o „înfrângere zdrobitoare” la alegerile parlamentare, potrivit primelor exit-poll-uri, relatează The Times of Israel.

„Nu lăsați pe nimeni să vă inducă în eroare: blocul lui Netanyahu a suferit o înfrângere zdrobitoare. Este un colaps total, iar cetățenii le-au transmis să plece acasă”, a declarat Lapid într-un comunicat.

Potrivit exit-poll-urilor, blocul lui Netanyahu nu ar obține suficiente mandate pentru a avea majoritatea în Knesset, Parlamentul israelian. Totuși, nici opoziția nu are o cale clară pentru formarea unui guvern.

UPDATE Reacția lui Gadi Eisenkot după primele exit-poll-uri din Israel

Liderul partidului israelian Yashar, Gadi Eisenkot, a declarat marți seară că primele exit-polluri arată că majoritatea israelienilor nu mai au încredere în guvernul lui Benjamin Netanyahu.

„Rezultatele primelor exit-poll-uri indică o lipsă totală de încredere în Netanyahu și în guvernul responsabil pentru 7 octombrie”, a scris Eisenkot.

„Dacă acestea sunt rezultatele finale, este o victorie pentru majoritatea sionistă responsabilă din Israel”, a adăugat el.

Eisenkot a anunțat că va începe imediat demersurile pentru înlocuirea guvernului Netanyahu și formarea unei noi coaliții.

UPDATE Prezența la vot în Israel a ajuns la 77,7%, cel mai ridicat nivel din 1999

Prezența la alegerile parlamentare din Israel a ajuns la 77,7% până la ora 22:00, față de 70,6% la scrutinul din 2022, potrivit datelor aproape finale ale Comisiei Electorale Centrale, citate de The Times of Israel.

Aproximativ 5,7 milioane de israelieni s-au prezentat la urne, fiind înregistrată cea mai ridicată prezență la vot din 1999.

Datele au fost anunțate după închiderea secțiilor de votare, însă procentul final ar putea crește ușor, deoarece persoanele aflate la coadă au putut vota și după ora 22:00.

UPDATE Cine este Gadi Eisenkot, generalul devenit politician care încearcă să îl înlăture pe Netanyahu

Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene și lider al partidului de centru Yashar, este principalul rival al premierului Benjamin Netanyahu la alegerile parlamentare din Israel.

Gadi Eisenkot, în vârstă de 66 de ani, este fiul unor imigranți evrei din Maroc și a ajuns să conducă armata israeliană. A crescut în orașele Tiberias și Eilat, departe de principalele centre politice ale țării. Parcursul său este diferit de cel al lui Benjamin Netanyahu, care a crescut într-un mediu de elită, apropiat de cercurile politice din Ierusalim, potrivit unei analize CNN.

Eisenkot a avut o carieră militară de aproximativ 40 de ani, iar între 2015 și 2019 a ocupat funcția de șef al Statului Major al armatei israeliene, în timpul guvernării lui Netanyahu.

A intrat în politică în 2022, alături de Benny Gantz, un alt fost șef al armatei israeliene. După atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, cei doi s-au alăturat guvernului de urgență condus de Netanyahu. În iunie 2024, au părăsit guvernul, nemulțumiți de lipsa unui plan pentru perioada de după încheierea războiului din Gaza.

Războiul din Gaza i-a afectat și familia. Fiul său cel mai mic, în vârstă de 25 de ani, și doi dintre nepoții săi au murit în lupte.

UPDATE Partidul lui Netanyahu este pe primul loc, dar opoziția are mai multe mandate

Partidul Likud, condus de premierul Benjamin Netanyahu, ar urma să obțină cele mai multe mandate la alegerile parlamentare de marți din Israel. Cu toate acestea, niciuna dintre cele două tabere politice nu ar avea majoritatea necesară pentru formarea unui guvern, potrivit exit-pollului realizat de postul public Kan.

Rezultatele exit-pollului contrazic sondajele din ultimele luni, care indicau că Likud se afla în urma partidului Yashar, condus de Gadi Eisenkot.

Potrivit estimărilor Kan, Likud ar obține 25 dintre cele 120 de mandate din Parlamentul israelian, în timp ce Yashar ar obține 21 de mandate.

Cu toate acestea, blocul opoziției condus de Eisenkot ar avea 53 de mandate, față de cele 50 estimate pentru partidele care îl susțin pe Netanyahu.

Partidele arabe, care se opun premierului israelian, dar nu fac parte din blocul opoziției conduse de Eisenkot, ar urma să obțină alte 17 mandate.

Astfel, niciuna dintre cele două tabere nu ar avea cele 61 de mandate necesare pentru a forma un guvern.

Deși primul loc ocupat de Likud reprezintă o surpriză, după luni de sondaje favorabile partidului Yashar, rezultatul neconcludent al alegerilor era anticipat.

În aceste condiții, cele două tabere vor încerca să negocieze formarea unei coaliții de guvernare. Netanyahu ar putea primi primul mandatul de a forma un guvern, deoarece partidul său este cel mai mare din Parlament.

Există însă posibilitatea ca niciuna dintre tabere să nu reușească să obțină o majoritate, ceea ce ar putea duce la organizarea unor noi alegeri în următoarele luni.

O situație asemănătoare a avut loc între 2019 și 2022, când Israelul a trecut printr-o criză politică și a organizat cinci runde de alegeri parlamentare.

UPDATE Primele exit-polluri: Partidul lui Netanyahu conduce, dar niciuna dintre tabere nu are majoritate

Primele exit-polluri de la alegerile parlamentare din Israel arată că partidul Likud, condus de premierul Benjamin Netanyahu, ar urma să obțină cele mai multe mandate. Cu toate acestea, nici tabăra premierului, nici opoziția nu ar obține majoritatea necesară pentru formarea unui guvern, potrivit The Times of Israel.

Conform exit-pollului realizat de Channel 12, Likud ar obține 24 de mandate, iar partidul de centru Yashar, condus de Gadi Eisenkot, 22 de mandate. Blocul partidelor care se opun lui Netanyahu ar obține 52 de locuri în Parlament, față de 50 pentru partidele care îl susțin pe premier.

Partidele arabe ar câștiga 18 mandate.

Rezultate asemănătoare indică și exit-pollurile Kan 11 și Channel 13. Ambele estimează 50 de mandate pentru tabăra lui Netanyahu și 53 pentru partidele de opoziție, fără a include formațiunile arabe.

Pentru formarea unui guvern este nevoie de cel puțin 61 de mandate în Knesset, Parlamentul israelian, care are 120 de locuri.

În aceste condiții, formarea viitorului guvern ar putea depinde de negocierile dintre partide și de sprijinul formațiunilor arabe. Dacă niciuna dintre tabere nu reușește să formeze o majoritate, Israelul ar putea organiza noi alegeri.

UPDATE Primele exit-polluri de la alegerile din Israel vor fi prezentate la ora 22:00

Primele exit-polluri de la alegerile parlamentare din Israel vor fi prezentate la ora 22:00, odată cu închiderea secțiilor de votare, potrivit The Times of Israel.

Aceste estimări vor fi actualizate pe parcursul nopții, pe măsură ce vor apărea noi date.

Comisia Electorală Centrală va începe numărarea voturilor imediat după închiderea urnelor.

Primele rezultate oficiale parțiale vor fi anunțate în cursul nopții, iar numărătoarea va continua miercuri.

UPDATE Prezența la vot în Israel a ajuns la 74,3%, depășind deja nivelul înregistrat la alegerile din 2022

Prezența la vot la alegerile parlamentare din Israel a ajuns la 74,3% la ora 20:00, față de 66,3% la aceeași oră în 2022, potrivit Comisiei Electorale Centrale.

Procentul depășește deja prezența finală înregistrată la scrutinul precedent.

Peste 5,4 milioane de israelieni s-au prezentat la urne până la ora 20:00. Este cea mai ridicată prezență la vot înregistrată la această oră din 1988.

Știrea inițială: Cozi lungi s-au format în fața secțiilor de votare la primele alegeri organizate după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, urmat de războaiele din Gaza, Liban și Iran, relatează Reuters.

Conform datelor publicate de The Times of Israel, prezența la vot a ajuns la 66,7% până la ora 18:00, față de 57,7% la aceeași oră în 2022. Este cea mai ridicată prezență la vot înregistrată la această oră din 1973, de când autoritățile israeliene colectează astfel de date.

Peste 4,8 milioane de israelieni votaseră până la ora 18:00, potrivit Comisiei Electorale Centrale.

Secțiile de votare urmează să se închidă la ora 22:00, ora României.

Netanyahu încearcă să rămână la conducerea Israelului

Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv premier din istoria Israelului, cu 19 ani petrecuți la conducerea guvernului, încearcă să obțină un nou mandat.

Principalul său adversar este Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene, care încearcă să formeze o majoritate cu sprijinul partidelor de centru și de dreapta, dar și al unor formațiuni de stânga.

Parlamentul israelian, Knessetul, are 120 de locuri, iar pentru formarea unei majorități sunt necesare cel puțin 61 de mandate.

Dacă nici Netanyahu, nici Eisenkot nu reușesc să formeze un guvern, actualul premier ar putea rămâne în funcție interimar până la organizarea unor noi alegeri.

Sondajele publicate înaintea alegerilor indicau o competiție strânsă, fără o majoritate clară pentru vreuna dintre tabere.

Netanyahu le-a cerut susținătorilor săi să meargă la vot, invocând participarea ridicată a alegătorilor de stânga și a cetățenilor israelieni de origine arabă.

„Trebuie să mergeți cu toții la urne. Acesta este un moment decisiv”, a declarat premierul israelian.

În campania electorală, Netanyahu a pus accentul pe sprijinul primit din partea președintelui american Donald Trump, aliatul său în războiul împotriva Iranului.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu votează alături de soția sa, Sara, la o secție de votare din Ierusalim. Foto: DPA/Hepta

Atacul din 7 octombrie 2023, una dintre principalele teme ale alegerilor

Pentru o mare parte a opoziției, alegerile reprezintă și o ocazie de a cere explicații pentru eșecurile de securitate care au permis atacul Hamas din 7 octombrie 2023.

Partidele de opoziție au promis organizarea unei anchete naționale privind atacurile, inițiativă căreia guvernul Netanyahu i s-a opus.

„Sunt convins că, până la sfârșitul acestei zile, vom vedea o schimbare, un nou spirit pentru statul Israel, care va reprezenta o îndreptare a lucrurilor după ultimii trei ani și după acea zi îngrozitoare”, a declarat Gadi Eisenkot, în timpul unei vizite în kibbutzul Nir Oz, una dintre localitățile atacate de Hamas.

Eisenkot consideră că războiul din Fâșia Gaza nu și-a atins obiectivele, deoarece Hamas continuă să controleze teritoriul.

El a promis că, dacă va ajunge la conducerea guvernului, va elimina capacitățile militare și structurile de conducere ale Hamas în termen de 18 luni.

Participarea alegătorilor arabi ar putea influența rezultatul alegerilor

Unul dintre factorii importanți ai scrutinului este participarea cetățenilor arabi ai Israelului, care reprezintă aproximativ o cincime din populația țării.

O prezență ridicată în rândul acestora ar putea reduce numărul mandatelor obținute de coaliția condusă de Netanyahu și ar putea influența formarea viitorului guvern.

Eisenkot a exclus o coaliție cu partidele arabe, însă un eventual guvern minoritar condus de acesta ar putea avea nevoie de sprijinul lor în Parlament.

Potrivit publicației franceze Nice-Matin, românul în vârstă de 39 de ani a fost judecat de Tribunalul Corecțional din Draguignan, după ce vameșii francezi au găsit 407 kilograme de rășină de canabis în camionul pe care îl conducea.

Drogurile erau ascunse printre produse de Crăciun

Descoperirea a fost făcută în dimineața zilei de 22 octombrie, într-o parcare de pe autostrada A8, în zona Adrets de l’Estérel, din sudul Franței.

În urma controlului, autoritățile au identificat 14 cutii care conțineau droguri, ascunse printre produse de Crăciun destinate pieței italiene.

Inițial, șoferul român a negat că ar fi implicat în transportul ilegal, însă ulterior, în timpul audierilor, a recunoscut că acceptase să ducă marfa din Spania până în Italia.

Acesta a povestit că fusese abordat în Barcelona, în timp ce efectua o pauză obligatorie de nouă ore. O mașină gri ar fi oprit în apropierea mai multor camioane, iar persoanele din vehicul i-ar fi propus să transporte „ciocolată” până la Roma.

„Am datorii uriașe, mama este bolnavă”

În fața anchetatorilor, românul a explicat că dificultățile financiare l-au determinat să accepte propunerea. Pentru transportul drogurilor urma să primească 5.000 de euro la destinație.

Judecătorii l-au condamnat la patru ani de închisoare cu executare și au dispus interzicerea definitivă a accesului său pe teritoriul Franței.

În plus, bărbatul trebuie să achite o amendă vamală de 3,26 milioane de euro.

Avocatul său, Eric Vincent, a susținut că șoferul a fost exploatat de traficanți, care caută persoane vulnerabile financiar și le oferă sume relativ mici în raport cu riscurile asumate.

Autoritățile au inițiat și o cooperare internațională între serviciile de anchetă, pentru identificarea persoanelor care au organizat transportul.

Bogues, în vârstă de 61 de ani, a evoluat timp de 14 sezoane în liga profesionistă nord-americană de baschet, dintre care zece pentru Charlotte Hornets, între 1988 și 1998. El deține recordurile francizei la pase decisive, intercepții și minute jucate.

Cu o înălțime de numai 1,60 metri, fostul conducător de joc a devenit una dintre figurile reprezentative baschetul mondial și ale echipei din Carolina de Nord, la care a ajuns în 1988, cu ocazia draftului de extindere. După încheierea carierei de jucător, Bogues a continuat să fie asociat clubului, în calitate de ambasador.

„Charlotte m-a primit cu brațele deschise. Acesta este locul pe care l-am numit acasă mai mult decât oricare altul, chiar și decât orașul Baltimore, unde am crescut”, a declarat Bogues, citat de ESPN.

Fostul baschetbalist a descris momentul retragerii tricoului drept unul ireal.

„După atâtea momente în care te-ai uitat în sus, către ceilalți, va veni clipa în care tricoul va fi ridicat, iar eu voi privi de sus întreaga lume”, a afirmat Bogues.

Decizia de retragere a numărului 1 a fost luată de proprietarii clubului, Rick Schnall și Gabe Plotkin, în cadrul demersurilor de consolidare a legăturii echipei cu istoria și personalitățile sale emblematice.

Prin această distincție, Bogues se va alătura lui Bobby Phills, al cărui număr 13 a fost retras, și lui Dell Curry, care a purtat numărul 30. Cei trei sunt singurii jucători ale căror tricouri au fost retrase de franciza Charlotte Hornets.

„Dacă joci împotriva celor mai buni și ai succes în fața lor, trebuie să fii considerat unul dintre cei mai buni”, a conchis Bogues.

Atacurile au coincis cu alegerile parlamentare din Israel.

În nordul Fâșiei Gaza, trupele israeliene l-au împușcat mortal pe Mahmoud Samih al-Harsh, în vârstă de 28 de ani, pe strada al-Hawja din tabăra de refugiați Jabalia, au declarat surse medicale pentru agenția Anadolu.

Un alt palestinian, a cărui identitate nu este cunoscută încă, a fost ucis într-un atac israelian lângă sensul giratoriu al-Alam, în zona al-Mawasi din Rafah, în sudul Fâșiei Gaza. Trupul său a fost recuperat ulterior.

În Khan Younis, Tahani Mohammed Saeed Shalalfeh, în vârstă de șase ani, a murit din cauza rănilor suferite luni, când forțele israeliene au deschis focul în zona al-Mawasi.

De asemenea, Ahmed Yassin Bseiso a decedat în urma rănilor suferite cu câteva zile în urmă într-un atac israelian pe strada al-Thawra, în centrul orașului Gaza.

Un pescar a fost rănit de schije provenite de la o bombă lansată de o dronă israeliană în largul coastelor orașului Khan Younis, potrivit unor surse din cadrul apărării civile.

Focuri de armă israeliene au rănit alți doi palestinieni în incidente separate, în Qizan Rashwan și la est de orașul Hamad.

Încă doi palestinieni, inclusiv un copil, au fost răniți de forțele israeliene la est de tabăra de refugiați Bureij, în centrul Fâșiei Gaza, a declarat o sursă medicală de la Spitalul Al-Awda.

Navele israeliene au bombardat și au deschis focul cu mitraliere asupra unor palestinieni aflați pe plajă, în apropierea taberei de refugiați al-Shati, la vest de orașul Gaza, au precizat surse locale.

Începând din octombrie 2023, războiul purtat de Israel în Fâșia Gaza a ucis peste 74.000 de palestinieni și a rănit mai mult de 175.000, provocând în același timp distrugeri masive care au afectat aproximativ 90% din infrastructura civilă a teritoriului. Peste 1.500 de palestinieni au fost uciși în Fâșia Gaza de la intrarea în vigoare a unui armistițiu, în octombrie 2025.

Ipoteza a fost prezentată de medicul Luigi Laino într-un studiu publicat în revista științifică Clinics in Dermatology, relatează Blic.

O boală ar putea explica absența sprâncenelor

Dermatologul consideră că Lisa Gherardini, femeia identificată în mod tradițional drept modelul portretului, ar fi putut suferi de alopecia areata universalis, o formă extinsă de cădere a părului. Medicul și-a bazat analiza pe patru particularități vizibile în tablou: absența sprâncenelor și genelor, aspectul liniei părului de pe frunte și lipsa cicatricilor în zonele respective.

Potrivit autorului, această afecțiune ar putea explica toate cele patru elemente mai bine decât alte ipoteze medicale sau cosmetice. Laino a analizat și informațiile biografice despre Lisa Gherardini, care avea aproximativ 24 de ani când Leonardo a început portretul, în jurul anului 1503. Medicul consideră că experiențele stresante din viața ei ar fi putut fi relevante, fără ca acestea să demonstreze existența bolii.

O altă explicație: sprâncenele au dispărut din pictură

Teoria medicală nu este singura explicație propusă pentru acest detaliu. În 2007, inginerul francez Pascal Cotte a prezentat rezultatele unei analize realizate cu o cameră de 240 de megapixeli, capabilă să examineze pictura în mai multe benzi ale spectrului luminos.

Tabloul „Mona Lisa” de Leonardo da Vinci. Imagine surprinsă la Paris, Franța, pe 28 mai 2013. Foto: Aurore Marechal/ABACAPRESS.COM

Cercetătorul a identificat o urmă fină în zona unei sprâncene, interpretată drept indiciu că Leonardo ar fi pictat inițial asemenea detalii. Cotte a sugerat că sprâncenele și genele ar fi putut dispărea din cauza îmbătrânirii materialelor sau a intervențiilor de curățare efectuate de-a lungul secolelor. Noul studiu medical oferă însă o interpretare diferită aceleiași urme: aceasta ar putea reprezenta un fir de păr izolat, rămas la o persoană afectată de alopecie.

Era lipsa sprâncenelor o modă în Renaștere?

Există și o explicație legată de standardele de frumusețe ale epocii. În Renaștere, unele femei își îndepărtau sprâncenele sau firele de păr de la marginea frunții pentru a crea impresia unei frunți mai înalte. O altă ipoteză medicală, discutată într-o lucrare apărută online în 2019, este alopecia frontală fibrozantă, care poate provoca retragerea liniei părului și pierderea sprâncenelor. Luigi Laino consideră că aceste variante nu explică la fel de bine toate particularitățile portretului.

Totuși, niciuna dintre teorii nu exprimă un diagnostic confirmat. Analiza se bazează pe reprezentarea artistică a unei persoane care a trăit în urmă cu cinci secole, nu pe o examinare medicală a acesteia. În prezent nu se poate stabili cu certitudine dacă Lisa Gherardini avea o afecțiune dermatologică, dacă Leonardo a redat o practică estetică a epocii sau dacă sprâncenele și genele pictate s-au pierdut în timp.

Efectele încălzirii globale asupra sănătății au crescut mai repede în deceniul de după Acordul de la Paris din 2015 decât în cel dinainte, iar media anuală de decese cauzate de căldură a urcat cu aproape 36%, arată raportul Lancet Countdown privind sănătatea și schimbările climatice, citat de The Independent. Studiul, coordonat de University College London împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, urmărește 54 de indicatori și a fost publicat miercuri, înaintea conferinței ONU COP31 din noiembrie.

Căldura ucide mai mult decât malaria sau HIV

În 2023, cel mai cald an din perioada analizată, căldura extremă a contribuit la un număr record de 710.000 de decese, mai multe decât cele provocate de malarie sau HIV. Peste 70% dintre ele au fost atribuite direct încălzirii provocate de om. Fără schimbările climatice, bilanțul ar fi fost de aproximativ 200.000 de morți.

Între 2016 și 2023, aproape 3 milioane de decese au fost legate de schimbările climatice. Căldura a lovit și economia: în ultimii trei ani, pierderile de productivitate ale muncitorilor au depășit un trilion de dolari anual.

Seceta și apa, noile amenințări

În 2025, seceta severă a afectat aproape 52% din uscatul planetei timp de cel puțin o lună, al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat. Analizele din satelit arată că, din 2003, 80% din suprafața uscatului a trecut prin schimbări majore ale rezervelor de apă subterană, ceea ce amenință igiena și siguranța alimentară.

Există și vești bune. Investițiile în energie curată au atins un record în 2025, aproape dublu față de cele în combustibili fosili. În 77 de țări în care emisiile au scăzut după 2016, aerul mai curat a prevenit aproximativ 323.000 de decese pe an.

Combustibilii fosili asigură însă în continuare peste 80% din energia lumii. Cei mai mari 100 de producători de petrol și gaze ar urma să depășească până în 2040 cu 150% nivelul de producție compatibil cu limita de 1,5°C, față de 138% în estimarea de anul trecut.

Ce cer cercetătorii

Autorii raportului cer ca schimbările climatice să fie recunoscute oficial drept urgență globală de sănătate, un nou instrument al OMS pentru un răspuns coordonat și ca sănătatea să fie pusă în centrul fiecărei decizii climatice, de la reducerea emisiilor la finanțare.

„La un deceniu după Acordul de la Paris, concluziile noastre sunt clare: efectele schimbărilor climatice asupra sănătății cresc mai repede decât reacția lumii”, a declarat profesoara Marina Romanello, directoarea executivă a Lancet Countdown. Ea a recunoscut progresele din energia curată și din pregătirea sistemelor de sănătate, dar le-a considerat prea lente, prea mici și insuficient de bine țintite.

„Nu este o înrăutățire treptată, este un salt care trebuie recunoscut drept urgența globală de sănătate care este”, a avertizat Romanello.

Compania franceză a cheltuit un miliard de euro în cinci ani pentru ca clasa întâi de la Air France, numită „La Première”, să concureze cu avioanele private, relatează Reuters, într-o analiză despre prăpastia tot mai mare dintre pasagerii foarte bogați și cei de la clasa economic. Pe lângă această investiție, compania alocă anual încă un miliard de euro pentru reînnoirea flotei.

Pasagerii La Première intră pe aeroportul Charles de Gaulle printr-o ușă separată, trec printr-un control de securitate discret și așteaptă îmbarcarea într-un lounge cu spa, unde li se servesc caviar și șampanie. Până la avion îi duce un Porsche Cayenne negru. La bord au o suită privată de aproximativ 3,5 metri pătrați, întinsă pe cinci hublouri, pijamale de designer și meniuri create de bucătari cu stele Michelin.

„Am vrut să creăm spațiul ca într-un avion privat”, a spus Fabien Pelous, vicepreședintele executiv Air France responsabil cu experiența clienților.

Cât costă și cine plătește

Un bilet dus-întors Paris–New York la La Première pornește de la puțin sub 14.000 de dolari, aproximativ 12.500 de euro. Directorul general Ben Smith susține că oferta nu are egal pe piață. În septembrie, Skytrax, unul dintre cele mai cunoscute clasamente din aviație, a desemnat-o pentru prima dată cea mai bună clasă întâi din lume.

Air France nu publică cifre separate pentru clasa întâi. Segmentul format din clasa întâi și business a crescut însă cu 28,1% în 2025 și cu 26,9% în 2024, în timp ce veniturile de la clasa economic au stagnat.

Compania mai invocă un avantaj: anonimatul. Avioanele private trebuie înregistrate și pot fi urmărite pe site-urile de monitorizare a traficului aerian, așa că vedetele pot prefera o suită la bordul unui avion de linie.

Economia „în formă de K” ajunge în cabină

Pariul vine într-un an dificil. Prețul kerosenului, care reprezintă 30-40% din cheltuielile companiilor aeriene, s-a mai mult decât dublat de la începutul anului, pe fondul războiului cu Iranul, început la sfârșitul lui februarie. Biletele mai scumpe i-au făcut pe pasagerii de la clasa economic mai atenți la bani. IATA estimează că traficul de pasageri va crește anul acesta cu doar 2,1%, față de 5,3% anul trecut.

Și alte companii merg pe aceeași strategie. La începutul lui octombrie, British Airways a prezentat noile cabine pentru cele 12 avioane A380: capacitatea scade de la 469 la 417 locuri, clasa economic pierde 88 de locuri, iar aproape jumătate din avion va fi ocupată de clasele premium. În SUA, Delta spune că țintește partea de sus a economiei „în formă de K”, în care o parte a populației se îmbogățește, iar cealaltă sărăcește.

Un pariu fără cale de întoarcere

Directorul LATAM, Roberto Alvo, crede că firmele cu oferte premium solide vor ieși cele mai puternice din criză, iar companiile low-cost vor trece printr-o perioadă mai grea, urmată de consolidări.

Analistul John Strickland avertizează însă că retragerea locurilor de la clasa economic este greu de inversat: „Dacă investești atât de mult, reduci capacitatea și lucrurile merg prost, nu mai poți da înapoi”.

Pelous admite că și unii clienți bogați ar putea deveni mai atenți la cheltuieli cât timp războiul ține sus prețurile energiei. Air France nu își va schimba totuși strategia de mutare spre lux.

Informația a fost confirmată pentru Reuters de trei surse familiarizate cu situația. Un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat american a declarat că Flavio Bolsonaro și familia sa vor primi vize și vor putea intra în Statele Unite. Potrivit unei persoane apropiate familiei, politicianul ar fi ajuns în Florida. Locul exact în care se află el, soția și cele două fiice nu era cunoscut.

Curtea Supremă îi ceruse să predea pașapoartele

Luni, 26 octombrie, Flavio Bolsonaro a primit un termen de 24 de ore pentru a preda pașapoartele autorităților. Decizia a fost luată în cadrul unei investigații privind presupuse fapte de spălare a banilor, acuzații pe care politicianul le respinge.

În hotărârea Curții Supreme a fost invocat riscul ca Bolsonaro să fugă din țară și resursele financiare importante de care dispune. După expirarea termenului, pașapoartele acestuia au fost anulate, potrivit unor surse apropiate anchetei. Cu numai o zi înainte, senatorul declarase că nu intenționează să părăsească Brazilia și că își va apăra nevinovăția. „Nu m-am gândit niciodată să plec din țară”, susținuse el.

Cum a reușit să iasă din Brazilia?

Aceasta este una dintre principalele întrebări la care autoritățile braziliene încearcă să răspundă. Un oficial de rang înalt al Poliției Federale a declarat pentru Reuters că Flavio Bolsonaro nu a părăsit țara printr-un punct obișnuit de control al imigrației. Deocamdată, nu se știe ce traseu a urmat sau cum a ajuns în Statele Unite în condițiile restricțiilor impuse de instanță.

24 octombrie 2026, Brazilia, Rio de Janeiro: Susținători ai candidatului prezidențial de dreapta din Brazilia, senatorul Flavio Bolsonaro, participă la ultimul său miting de campanie înaintea turului decisiv al alegerilor prezidențiale împotriva președintelui Luiz Inacio Lula da Silva. Foto: Philipp Znidar/dps/dpa

Plecarea sa i-a surprins inclusiv pe apropiații politici. Rogério Marinho, coordonatorul campaniei electorale, a declarat că discutase cu Bolsonaro despre preluarea conducerii opoziției, având în vedere cele aproximativ 60 de milioane de voturi obținute.

Lula îl critică, iar Trump contestă alegerile

Flavio Bolsonaro a pierdut scrutinul prezidențial de duminică, 25 octombrie, în fața actualului președinte, Luiz Inácio Lula da Silva. Deși era considerat favorit, candidatul de dreapta a fost învins și nu și-a recunoscut oficial înfrângerea. Partidul său Liberal a acceptat însă victoria lui Lula.

Președintele brazilian a calificat plecarea adversarului drept rușinoasă și a afirmat că acesta ar fi trebuit să rămână în țară pentru a-și demonstra nevinovăția. La Washington, Donald Trump a pus sub semnul întrebării corectitudinea scrutinului brazilian, sugerând, fără a prezenta dovezi, că alegerile ar fi fost fraudate. Administrația sa este acuzată de Lula că sprijină familia Bolsonaro în încercarea de a reveni la putere.

Flavio Bolsonaro urmează traseul tatălui său

Situația amintește de plecarea fostului președinte Jair Bolsonaro în Statele Unite după înfrângerea electorală din 2022. Acesta s-a întors ulterior în Brazilia și a fost condamnat la 27 de ani de închisoare pentru implicarea într-un complot de lovitură de stat.

Flavio Bolsonaro riscă să își piardă imunitatea parlamentară în februarie 2027, când îi expiră mandatul de senator. Autoritățile braziliene nu au anunțat deocamdată dacă vor solicita extrădarea sa sau dacă vor lua alte măsuri în urma plecării din țară.

Noua evaluare, care nu a fost făcută publică oficial de Departamentul Apărării, arată amploarea costurilor unui conflict despre care președintele Donald Trump estimase inițial că va fi de scurtă durată, scrie Reuters. În iulie, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, evaluase costurile războiului la 37,5 miliarde de dolari. Noua cifră indică o creștere de cel puțin 9,5 miliarde de dolari.

Peste 29 de miliarde de dolari, necesare pentru înlocuirea muniției

Cea mai mare parte a costurilor estimate este legată de armamentul utilizat în operațiunile militare. Potrivit datelor Pentagonului, peste 29 de miliarde de dolari ar fi necesare pentru înlocuirea munițiilor consumate în război.

Strategia inițială a administrației Trump a presupus folosirea unor rachete de precizie costisitoare pentru distrugerea sistemelor de apărare iraniene. Ulterior, armata americană intenționa să utilizeze mai multe bombe convenționale, inclusiv muniții ghidate JDAM, disponibile în cantități mai mari și mai puțin costisitoare.

Atac al SUA cu rachete în Larmerd, Iran. Sursa foto: X

Alte peste șase miliarde de dolari ar fi necesare pentru înlocuirea echipamentelor militare pierdute, inclusiv aeronave și numeroase drone. Estimarea include și cheltuieli operaționale precum zborurile militare și sprijinul pentru operațiunile cibernetice.

Costurile ar putea fi mult mai mari

Un element important lipsește din calculul prezentat de Reuters: cheltuielile necesare reparării bazelor americane avariate de atacurile iraniene cu rachete și drone. Documentele analizate nu arată clar dacă aceste pagube, potențial foarte costisitoare, au fost incluse în evaluarea de peste 47 de miliarde de dolari. Prin urmare, suma nu trebuie considerată un bilanț financiar definitiv al războiului.

Conflictul a început în februarie 2026, printr-o ofensivă comună americano-israeliană împotriva Iranului. Armistițiul din aprilie a permis însă Teheranului să recupereze o parte din echipamentele aflate în depozite subterane și să reactiveze sisteme de apărare, rachete și drone.

Trump ia în calcul reluarea luptelor după alegerile din SUA

Președintele american a impus ulterior o blocadă navală asupra Iranului, încercând să limiteze veniturile obținute de Teheran din exporturile de petrol.

Trump a lăsat deschisă posibilitatea reluării operațiunilor militare după alegerile pentru Congres, programate pe 3 noiembrie. Oficiali americani citați anonim de Reuters afirmă că Pentagonul pregătește scenarii pentru reluarea luptelor de mare intensitate, dacă va primi ordinul.

Creșterea costurilor războiului vine într-un moment politic dificil pentru republicani, care dețin majorități fragile în ambele camere ale Congresului. Conflictul și efectele sale asupra prețurilor energiei au afectat popularitatea lui Trump și sprijinul pentru candidații republicani. Pentagonul nu a răspuns imediat solicitării presei de a comenta noua evaluare financiară.