MediaFax.ro

Salariul mediu net era de aproximativ 3.630 de lei pe lună în România anului 1989.

Pe hârtie, suma nu pare mică: o pâine era câțiva lei, laptele – la fel și multe produse de bază aveau prețuri foarte mici.

Dar nu era suficient să ai bani. Trebuia să mai găsești și marfa! E, aici începe circul!

3.063 de lei pe lună

Datele oficiale indică pentru 1989 un salariu mediu de 3.538 de lei brut și 3.063 de lei net. În 1988, salariul mediu net fusese 2.946 de lei.

Salariul minim era de 2.000 de lei, nivel stabilit din 1988.

Deci, cei aproximativ 3.000 de lei sunt o medie admisibilă social, nu venitul tuturor angajaților.

Ce puteai cumpăra cu salariul?

Prețurile aproximative din 1989 arătau așa:

Pâine 4 lei Zahăr, kg 12 lei Ulei, litru 17 lei Unt 14 lei Ou 1,5 lei Orez, kg 17 lei Lapte, litru ~3,5 lei Carne ~35 – 38 lei/kg Banane ~22 – 23 lei/kg Salam de vară ~64 – 65 lei/kg

O simplă matematică: un salariu mediu de 3.063 de lei însemna aproximativ:

• 750 de pâini
• 180 de litri de ulei
• 2.000 de ouă
• 200 kg de zahăr
• aproximativ 80 kg de carne

Dar asta nu înseamnă nimic.

Pentru că oricine a trăit în anii comunismului știe că degeaba aveai bani dacă oferta magazinelor se rezuma la conservele de mazăre și macroul congelat.

Inflația era mică. Atunci de ce erau magazinele goale?

Este unul dintre cele mai interesante paradoxuri.

Indicele mediu anual al prețurilor de consum pentru 1989 indică aproximativ 101,1, adică o creștere de circa 1,1%.

O analiză FMI indică aproximativ 0,9%.

Deci România nu avea în 1989 inflația galopantă care avea să apară după 1990.

Dar prețurile erau în mare parte administrate de stat, iar problema principală era penuria.

Într-o economie de piață, un produs rar tinde să se scumpească. În economia planificată, prețul putea rămâne stabil în timp ce produsul dispărea de pe raft.

Așa apărea combinația aparent absurdă:

inflație mică + prețuri controlate + lipsă de produse + cozi.

Când „ieftin” nu însemna accesibil

Acum, folosim termenul „accesibil” dând ochii pe spate și, de fapt, vrem să spunem într-un mod prețios „ieftin, ușor de procurat”.

Atunci, „accesibil” avea cu totul altă definiție.

Să luăm, de pildă, pâinea.

La aproximativ 4 lei, un salariu mediu cumpăra matematic peste 750 de pâini. Dar o familie nu-și cheltuia toți banii pe pâine. Avea nevoie de carne, lapte, ouă, ulei, zahăr, făină, legume și alte produse.

Iar unele dintre acestea erau raționalizate sau greu de găsit.

Pe vremea lui Ceaușescu, puteai să iei 300 g de pâine pe zi, 10 ouă pe lună, cantități limitate de carne, zahăr și ulei – pe cartelă.

Prin urmare:

Banii puteau să fie. Marfa putea lipsi.

Carnea: 35–38 de lei kilogramul

Pentru sfârșitul anilor ’80, carnea costa aproximativ 35 – 38 de lei/kg.

La un salariu de 3.063 de lei, rezultă matematic aproximativ 80 kg de carne – aceeași ordine de mărime apare și în comparațiile publicate ulterior.

Dar asta nu însemna că puteai să intri în magazin ca să-ți iei 80 de kg de carne.

Carnea era greu de găsit. Pentru carne se aștepta ore și zile întregi. La carne se formau cozi fără ca nimeni să știe vreodată dacă pricopsita aia de alimentară o să primească vreodată și altceva în afară de conserve de roșii. Pentru carne se făceau liste. Pentru carne trebuia să te trezești la 3 noaptea să strigi „prezent”. Altfel, îți pierdeai rândul.

Prin urmare, nu banii erau problema, ci accesul.

Uleiul și ouăle: matematică vs. realitate

Uleiul costa aproximativ 17 lei/litru. Un salariu mediu echivala cu aproximativ 180 de litri, calcul confirmat și de comparațiile retrospective.

Un ou costa aproximativ 1,5 lei, ceea ce însemna circa 2.000 de ouă dintr-un salariu mediu.

Cât costa locuința?

Pentru un apartament bucureștean de două-trei camere, întreținerea era de ordinul câtorva sute de lei pe lună.

O estimare pentru un apartament de trei camere indică aproximativ 300 de lei, adică în jur de 10% din salariul mediu.

Dar costul financiar mic nu reflecta neapărat calitatea serviciilor.

Anii ’80 au fost marcați de restricții severe privind energia, încălzirea și apa caldă. Problema nu era întotdeauna factura, ci faptul că serviciul putea să nu fie disponibil în condiții normale.

Televizorul putea costa un salariu întreg

Un televizor alb-negru costa în jur de 3.000 de lei, iar unul color aproximativ 10.000 de lei, adică un salariu mediu net față de trei salarii medii nete.

Și la ce te ajuta, că oricum, n-aveai ce să vezi la el!

Pentru o Dacie, diferența era și mai mare.

Cât costa o Dacia 1300?

O Dacie era aproximativ 70.000–85.000 de lei, în funcție de versiune.

Documente din 1989 care menționează explicit 70.000 de lei pentru o Dacia 1300, adică 23 de salarii medii nete.

Dar degeaba, că nu mereu aveai benzină!

Salariul real chiar crescuse în 1989

Și aici avem de-a face cu un alt paradox.

Potrivit FMI, în 1989 salariul mediu nominal crescuse cu aproximativ 4%. Prețurile de consum au crescut și ele cu aproximativ 0,9%. Salariul mediu real a crescut cu circa 3,1%.

Strict statistic, puterea de cumpărare măsurată prin acest indicator crescuse.

Dar indicatorul FMI nu surprinde complet timpul pierdut la cozi, penuria și imposibilitatea de a cumpăra anumite produse.

Dacă un kilogram de carne costă 35 de lei, dar trebuie să aștepți ore întregi și riști să ajungi în față când marfa s-a terminat, costul real al acelui kilogram este mai mare decât prețul de pe etichetă.

O Românie, un 1989, două economii

Pentru omul obișnuit existau, practic, două valori diferite ale unui produs: prețul oficial și costul real al procurării lui.

Iar în costul ăsta real puteai să incluzi ore petrecute la coadă, deplasări între magazine, cantități limitate, așteptarea aprovizionării, relațiile personale, uneori, piața informală.

Așa că, dacă e să vorbim despre puterea de cumpărare în 1989-le lui Ceaușescu, dăm de o mulțime vidă alcătuită din „poate”, „am auzit că se bagă carne”, „vine brânza la 10”, „bagă banane la 4”.

Cu un salariu de 3.000 de lei și o inflație de 1%, tot gol îți era frigiderul, tot gol – rezervorul Daciei, tot stins televizorul, tot întuneric pe scara blocului.

În timpul conferinței de presă de sâmbătă, Siegfried Mureșan a fost întrebat despre majorarea pensiilor prevăzută în programul de guvernare și despre nivelul la care acestea ar trebui să ajungă în 2027. De asemenea, i s-a cerut să precizeze cât sunt în prezent pensia minimă și salariul minim în România și cum ar trebui să evolueze acestea potrivit legii.

Premierul desemnat a răspuns inițial vorbind despre deciziile luate de guverne la sfârșitul fiecărui an prin așa-numitele „ordonanțe-trenuleț” și despre necesitatea menținerii stabilității fiscal-bugetare.

Întrebat de trei ori despre valoarea salariului minim

După ce întrebarea privind valorile actuale ale salariului minim și pensiei minime a fost repetată, Mureșan a răspuns: „Ne propunem să avem o creștere a pensiilor și o creștere a salariilor cât de curând posibil, în următoarele luni. După cum v-am spus, la legea bugetului de stat, la finalul acestui an, vom evalua”.

Întrebat din nou dacă știe cât sunt salariul minim și pensia minimă în prezent, candidatul la funcția de premier a vorbit mai întâi despre indexarea acestora cu rata inflației.

În timpul schimbului de întrebări, Siegfried Mureșan a privit de mai multe ori spre telefon înainte de a oferi cifrele. Ulterior, în mediul politic au apărut speculații potrivit cărora premierul desemnat ar fi primit prin mesaje valorile pe care urma să le comunice.

În cele din urmă, Mureșan a oferit o valoare aproximativă pentru salariul minim.

„Salariul minim brut în România este în momentul de față în jur de 4.300 de lei, adică în jur de 2.600-2.700 de lei net”, a declarat Siegfried Mureșan.

Salariul minim brut pe țară este de 4.325 de lei pe lună, începând cu 1 iulie 2026.

Mureșan, încurcat de rata inflației folosită la indexarea pensiilor

În privința pensiei minime, Mureșan a răspuns inițial că aceasta este mai mică decât salariul minim și a vorbit despre necesitatea corectării inechităților din sistem.

„Pensia minimă în România este mai puțin decât salariul minim”, a răspuns Mureșan, înainte de a preciza că valoarea acesteia este de 1.281 de lei.

În ceea ce privește rata inflației care ar urma să fie luată în calcul pentru indexare, Mureșan a indicat 6,2%, precizând că aceasta a scăzut de la aproximativ 10%.

I s-a atras însă atenția că întrebarea viza indicatorul prevăzut de lege pentru indexarea pensiilor și perioada de referință, nu rata curentă a inflației. Premierul desemnat a indicat din nou 6,2%.

Conform mecanismului prevăzut de Legea pensiilor, calculul ia în considerare rata medie anuală a inflației din anul calendaristic anterior, alături de 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Rata medie anuală a inflației pentru 2025 a fost de 7,3%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Mureșan a susținut că ideile și măsurile cuprinse în program provin de la experții celor trei partide care susțin Cabinetul, precum și din consultările cu reprezentanți ai societății, iar instrumentele informatice au fost folosite în procesul tehnic de redactare și formatare. PNL, USR și UDMR au aprobat programul înainte ca acesta să fie depus la Parlament.

„Toate ideile sunt idei elaborate cu inteligența umană”

Întrebarea adresată premierului desemnat a pornit de la aparenta contradicție dintre afirmația potrivit căreia programul a fost realizat cu „inteligență umană” și mențiunea din document referitoare la utilizarea unui program de inteligență artificială.

„Toate ideile pe care noi le-am introdus în programul de guvernare sunt idei elaborate cu inteligența umană. Toată munca pe care am făcut-o la programul de guvernare am făcut-o împreună cu experții celor trei partide. Am formatat programul de guvernare, am făcut liniile și punctulețele și așa mai departe cu tehnologia informației, așa cum cu toții în era modernă facem de mulți ani de zile”, a declarat Siegfried Mureșan.

Programul prezentat de premierul desemnat include, între altele, măsuri privind fiscalitatea, reforma administrației, pensiile, energia, digitalizarea serviciilor publice și utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în administrație, cu respectarea protecției datelor.

Mureșan: Ideile au venit și de la fermieri, întreprinzători și sindicate

Premierul desemnat a insistat că propunerile din document nu au fost generate de inteligența artificială și a enumerat sursele despre care spune că au contribuit la elaborarea măsurilor.

„Toate ideile sunt rezultatul inteligenței umane din cele trei partide, ale contribuțiilor colegilor din cele trei partide, din administrația locală, din administrația centrală, din grupurile parlamentare. Sunt rezultatul ideilor pe care le-am primit din societate, de la fermieri, de la întreprinzători, de la sindicate, de la asociații padronale. Dar nu le-am scris de mână cu pixul, ci le-am scris pe calculator și am folosit tehnologia informației și mijloacele IT care ne fac pe toți mai eficienți în anul 2026”, a declarat Mureșan.

Programul și lista Cabinetului au ajuns în Parlament

Siegfried Mureșan a depus sâmbătă la Parlament programul de guvernare și lista Cabinetului propus. Formula guvernamentală convenită de PNL, USR și UDMR cuprinde 16 ministere și trei vicepremieri, fiecare dintre aceștia având și un portofoliu ministerial.

Următoarea etapă este audierea miniștrilor propuși în comisiile parlamentare de specialitate. Mureșan a anunțat anterior că obiectivul este ca audierile să se desfășoare luni și marți și a cerut ca fiecare candidat la funcția de ministru să beneficieze de cel puțin 60 de minute pentru întrebările parlamentarilor și răspunsuri.

Cercetătorii au analizat de-a lungul anilor modul în care se schimbă percepția față de timpul trecut, iar mai multe teorii încearcă să explice acest fenomen.

O explicație pornește de la diferența dintre timpul măsurat de ceas și timpul perceput de mintea umană. Ceasul măsoară obiectiv aceeași zi de 24 de ore, însă „timpul mental” este influențat de imaginile și experiențele pe care le acumulăm de-a lungul vieții.

O analiză citată de The Independent identifică cinci posibile motive pentru care timpul pare să se accelereze odată cu înaintarea în vârstă.

1. Un an reprezintă o parte tot mai mică din viață

Prima explicație este teoria proporționalității.

La vârsta de 10 ani, un an reprezintă 10% din tot ceea ce ai trăit până atunci. La 50 de ani, același an reprezintă doar 2% din experiența de viață.

Pe măsură ce îmbătrânim, fiecare an nou reprezintă, astfel, o fracțiune tot mai mică din întreaga noastră experiență.

2. Avem mai puține experiențe noi

Un alt factor este ceea ce este numit „deficit de noutate”.

Memoria nu înregistrează timpul în mod uniform, ci reține mai ales evenimentele distincte.

Atunci când rutina se instalează, există mai puține amintiri noi care să diferențieze perioadele.

Din acest motiv, timpul poate părea comprimat atunci când privim în urmă.

3. Intrăm pe „pilot automat”

Un alt factor este absorbția atenției.

Atunci când facem activități familiare sau repetitive, creierul poate funcționa aproape automat, iar atenția este concentrată asupra activității, nu asupra trecerii timpului.

Cu alte cuvinte, atunci când suntem absorbiți de ceea ce facem, acordăm mai puțină atenție ceasului.

4. Emoțiile puternice lasă amintiri mai clare

Frica, anxietatea sau entuziasmul pot lăsa urme puternice în memorie.

În schimb, epuizarea, stresul și monotonia pot produce amintiri mai puțin distincte și mai asemănătoare între ele. Iar atunci când privim retrospectiv o astfel de perioadă, ea poate părea mai scurtă.

5. Dopamina poate avea un rol

A cincea explicație se referă la dopamină, un neurotransmițător implicat în motivație, recompensă și modul în care creierul procesează timpul.

Nivelurile de dopamină se pot modifica odată cu înaintarea în vârstă, iar acest lucru ar putea contribui la senzația că timpul trece mai repede.

Cum putem face timpul să nu mai pară că zboară

Dacă rutina și lipsa experiențelor noi contribuie la senzația că timpul se comprimă, ieșirea din rutină poate crea mai multe momente distincte și amintiri noi.

Profesorul de inginerie mecanică și autorul de origine română Adrian Bejan, citat de The Independent, recomandă oamenilor să încetinească puțin ritmul, să facă lucruri noi și să se îndepărteze de rutină.

„Surprinde-te. Fă lucruri neobișnuite”, este recomandarea sa.

Ideea este că experiențele noi și neașteptate pot crea amintiri mai distincte și pot schimba modul în care percepem perioada respectivă atunci când privim înapoi.

Întrebat despre informațiile potrivit cărora social-democrații ar putea fi prezenți în Parlament în ziua votului, dar nu ar vota, Mureșan a spus că se așteaptă ca parlamentarii PSD să participe la procedură.

„Ar fi ciudat ca partidul condus de președintele Camerei Deputaților să boicoteze o ședință a Parlamentului și un vot în Parlamentul României. Ar fi o lipsă flagrantă de respect față de Parlamentul României dacă parlamentarii PSD, care dă în momentul de față președinția Camerei Deputaților, nu ar participa la vot”, a afirmat Mureșan.

El a spus că se așteaptă ca parlamentarii social-democrați să fie prezenți la vot.

„Mă aștept ca parlamentarii PSD să fie la serviciu în ziua votului și să muncească în ziua votului. Orice altceva ar fi un act ostil la adresa Parlamentului, la adresa parlamentarismului și ar fi și un act ostil la adresa președintelui României, care încearcă, după puterile pe care le are și cu mijloacele pe care le are, să rezolve această criză politică”, a declarat premierul desemnat.

Mureșan a adăugat că o eventuală neparticipare a parlamentarilor unui partid la procedura de învestire ar reprezenta, în opinia sa, „o sfidare clară a Constituției, a procedurii de desemnare și a președintelui României”.

Declarațiile au fost făcute după ce premierul desemnat a depus la Parlament programul de guvernare și lista Cabinetului pe care îl propune. PSD a anunțat anterior că nu va susține Guvernul Mureșan în Parlament, astfel că obținerea voturilor necesare pentru învestire depinde și de poziția celorlalți parlamentari care nu fac parte din coaliția PNL-USR-UDMR.

Românul Constantin Popovici este unul dintre cei trei sportivi care mai pot câștiga titlul mondial la masculin în anul 2026.

Înaintea finalei din acest weekend, liderul clasamentului este britanicul Aidan Heslop, cu 68 de puncte.

James Lichtenstein are 57 de puncte, iar Constantin Popovici ocupă locul al treilea, cu 55 de puncte. Popovici are deja un titlu mondial în palmares, cucerit în 2023.

Competiția care va decide marele câștigător se desfășoară la Polignano a Mare chiar în centrul istoric al orașului. Sportivii traversează străduțele înguste ale orașului pentru a ajunge la platformele de sărituri, iar publicul îi urmărește de pe stânci, de pe plaja Lama Monachile, de pe balcoane și de pe podul Bourbon.

Continuarea pe Mediafax Italia.

UPDATE ora 11: 53 Tánczos Barna cere TVA de 19% „imediat” și exclude majorarea taxelor

Tánczos Barna, propus de UDMR pentru funcțiile de vicepremier și ministru al Agriculturii în Cabinetul Mureșan, a declarat sâmbătă că viitorul Executiv ar trebui să evite majorarea taxelor și impozitelor și să reducă TVA la 19%. „Susținem în continuare ideea nemajurării taxelor, susținem ca nici un impozit, nici o taxă să nu fie majurată în perioada următoare, să reducem TV-ul la 19% imediat, și acest lucru este posibil și echilibru bugetar permite acest lucru”, a afirmat Tánczos Barna.

El a susținut totodată că România are nevoie, pentru următorii doi ani, de „un guvern stabil” și a indicat printre prioritățile pentru Agricultură irigațiile, legea arendei, leasingul funciar și dezvoltarea unui sistem de asigurări pentru fermierii afectați de provocările climatice.

UPDATE ora 11: 37 Drulă avertizează: „Dacă nu, se deschide calea anticipatelor”

Cătălin Drulă, propus de USR pentru Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în Cabinetul Mureșan, a susținut sâmbătă că viitorul Executiv reprezintă „o alternativă clară” și a evocat scenariul alegerilor anticipate în cazul în care acesta nu va primi sprijinul necesar în Parlament.

„Dacă cei care se declară pro-europeni și susțin de o direcție pro-europeană votează acest guvern, avem parte și de acea stabilitate de care tot vorbesc, și de acea direcție pro-europeană, dacă nu se deschide calea anticipatelor și vom merge către decizia poporului, așa cum este normal într-o democrație”, a declarat Drulă. Acesta a precizat că miniștrii propuși se pregătesc pentru audierile programate la începutul săptămânii viitoare și și-a exprimat speranța că perioada de interimat se va încheia.

UPDATE ora 11:30 Mureșan cere audieri de câte o oră pentru fiecare ministru. Votul de învestitură, marți sau miercuri

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a cerut Parlamentului ca fiecare ministru propus să fie audiat timp de 60 de minute în comisiile de specialitate, argumentând că intervalul de 30 de minute folosit anterior este insuficient pentru o discuție serioasă. „Dorim ca parlamentarii de la toate partidele să poată adresa întrebări, să aibă o discuție serioasă cu miniștrii”, a declarat Mureșan.

Potrivit calendarului prezentat de premierul desemnat, audierile Cabinetului ar urma să aibă loc luni și marți, iar votul de învestitură în plen este vizat pentru a doua parte a zilei de marți sau, cel târziu, miercuri. Procedura parlamentară începe după ce Mureșan și-a prezentat echipa de 16 miniștri și trei vicepremieri, toți cei trei având și portofolii ministeriale.

UPDATE ora 11:15 Principalele obiective incluse în programul de guvernare propus de Mureșan

Pensionarea anticipată ar dispărea în sistemele unde ieșirea la pensie are loc prea devreme. Cumulul pensiei cu salariul la stat ar fi interzis. Pensiile speciale din apărare și ordine publică s-ar calcula după contribuție și vechime. Ajutoarele sociale ar fi condiționate de muncă sau formare pentru persoanele apte. Părinții care revin la muncă după primele șase luni ar păstra indemnizația de creștere a copilului.

Programul introduce și „Contul Viitorului”, un cont de economii și investiții deschis pe numele copilului.

Ținta de deficit pentru 2026 rămâne 6,2% din PIB, iar pentru 2030 obiectivul este sub 3%. Programul promite că nu vor exista taxe noi. TVA ar scădea la 19%, fără un termen precis. Impozitul minim pe cifra de afaceri ar fi eliminat de la 1 ianuarie 2027. Pensiile și alocațiile ar fi indexate în 2027, dar în limitele traiectoriei de deficit. Noua lege a salarizării unice ar trebui adoptată până la 31 octombrie 2026. ANAF s-ar reunifica cu Vama, ar face controale pe bază de risc și ar introduce un sistem bonus – malus pentru conducere.

Numărul parlamentarilor ar scădea cu 13%, dar sistemul electoral rămâne același. Fiecare minister ar avea cel mult trei secretari de stat. Agențiile cu atribuții suprapuse ar fi comasate, iar în administrația centrală s-ar aplica regula „o angajare la două plecări”. Atribuțiile de urbanism, transport, educație și sănătate din București ar trece de la sectoare la Primăria Generală. Apare și un „dividend al reformei”: din iulie 2027, jumătate din economiile certificate ar merge la reducerea taxării muncii.

UPDATE ora 11:09 Programul de guvernare integral

Siegfried Mureșan a depus programul de guvernare la Senat și la Camera Deputaților, despre care a spus ca a fost finalizat vineri.

Știrea inițială:

Cabinetul propus are 16 ministere și trei vicepremieri cu portofolii, câte unul din partea PNL, USR și UDMR. Conducerile celor trei formațiuni au aprobat vineri programul de guvernare și nominalizările pentru ministere.

Trei vicepremieri cu portofoliu

Mircea Abrudean, din partea PNL, este propus vicepremier și ministru al Afacerilor Interne, Radu Miruță, de la USR, ar urma să ocupe funcțiile de vicepremier și ministru al Apărării Naționale, iar Tánczos Barna, din partea UDMR, este propus vicepremier și ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Pentru Ministerul Justiției, cele trei formațiuni o susțin pe Andrea Chiș, fostă judecătoare și fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii, care este propusă ca independentă.

Lista miniștrilor propuși în Guvernul Mureșan

Din partea PNL, Alexandru Nazare este propus la Ministerul Finanțelor, Raluca Turcan la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Oana Gheorghiu la Sănătate, Dragoș Pîslaru la Investiții și Proiecte Europene, Mihai Dimian la Educație și Cercetare, iar Sebastian Burduja la Energie.

Lista liberalilor a fost aprobată în unanimitate vineri de Biroul Politic Național al PNL.

USR îi propune, pe lângă Radu Miruță la Apărare, pe Oana Țoiu la Ministerul Afacerilor Externe, Cătălin Drulă la Transporturi și Infrastructură, Irineu Darău la Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism și Diana Buzoianu la Mediu, Ape și Păduri.

UDMR îi are pe Tánczos Barna la Agricultură, Cseke Attila la Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație și pe Bulcsú Koppány Ötvös la Cultură.

Dan Reșitnec, din partea USR, este propus pentru funcția de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru.

Drulă și Turcan, printre numele care revin în Executiv

Noua formulă propusă de Mureșan include mai multe persoane cu experiență guvernamentală. Cătălin Drulă este nominalizat din nou pentru Transporturi, minister pe care l-a mai condus în 2021, în timp ce Raluca Turcan este propusă pentru portofoliul Muncii.

Audierile și votul ar urma să aibă loc la începutul săptămânii

Siegfried Mureșan a declarat că se așteaptă ca audierile miniștrilor propuși și votul de învestitură să fie organizate la începutul săptămânii viitoare, astfel încât procedura să fie încheiată marți sau, cel târziu, miercuri.

Premierul desemnat s-a întâlnit vineri și cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, unde i-a prezentat șefului statului programul de guvernare.

Mureșan este a treia persoană desemnată în acest an să încerce formarea unui nou Guvern după demiterea Cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură, la 5 mai. Eugen Tomac, desemnat în iunie, și-a depus ulterior mandatul după ce nu a reușit să formeze o majoritate, iar Adrian Veștea nu a obținut voturile necesare în Parlament.

Siegfried Mureșan a prezentat sâmbătă, în cadrul conferinței de presă dedicate programului de guvernare, principalele proiecte pe care viitorul Executiv intenționează să le continue sau să le accelereze în domeniile energiei, transporturilor și agriculturii.

Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, printre prioritățile energetice

În domeniul energiei, Siegfried Mureșan a anunțat că viitorul Guvern va pune accent pe creșterea capacității de producție și pe investițiile menite să consolideze securitatea energetică a României.

Reactoarele 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă se numără printre proiectele prioritare, alături de centralele de la Mintia și Iernut. De asemenea, sunt prevăzute investiții în capacități de stocare a energiei în baterii, necesare pentru echilibrarea sistemului pe măsură ce crește producția din surse regenerabile.

Viitorul Guvern își propune, de asemenea, lansarea primei concesiuni pentru dezvoltarea energiei eoliene offshore în Marea Neagră. Aceasta ar permite atribuirea unor perimetre în care să fie dezvoltate viitoare capacități de producere a electricității cu ajutorul turbinelor eoliene instalate în larg.

În transporturi, regula va fi „terminăm ce am început”

În privința infrastructurii de transport, Siegfried Mureșan a anunțat că principiul viitorului Guvern va fi „terminăm ce am început”, cu prioritate pentru proiectele aflate deja în derulare.

„Terminăm ce am început. Niciun contract nu se semnează fără sursă de finanțare”, a declarat Mureșan, explicând că Executivul nu va mai angaja lucrări pentru care banii necesari nu sunt deja asigurați.

El a arătat că diferența dintre valoarea proiectelor depuse și fondurile disponibile este foarte mare: proiectele însumează aproape 490 de miliarde de lei, în timp ce programul european din care ar trebui finanțate are la dispoziție aproximativ 40 de miliarde de lei.

Mecanism pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă

În agricultură, Siegfried Mureșan a anunțat că, din primăvara anului următor, ar urma să funcționeze un mecanism pentru compensarea pierderilor suferite de fermieri din cauza secetei.

„Din primăvara anului 2027 vom avea un mecanism de compensare a pierderilor din secetă, realizat împreună cu Banca Mondială”, a declarat Mureșan.

Programul de guvernare prevede și introducerea etichetei „100% RO” pentru produsele românești, astfel încât acestea să poată fi identificate mai ușor de consumatori.

„Ne axăm pe absorbția tuturor fondurilor europene”

Mureșan a vorbit și despre fondurile europene, anunțând că absorbția banilor disponibili va fi una dintre prioritățile viitorului Executiv.

„În primele săptămâni de mandat, Guvernul pe care noi îl vom forma va încheia negocierile cu Comisia Europeană pentru a absorbi ultimele fonduri care trebuie să vină din Planul Național de Redresare și Reziliență”, a declarat Siegfried Mureșan.

El a precizat că, odată încheiat PNRR, Guvernul se va concentra pe absorbția fondurilor europene care sunt disponibile României până în 2027.

Absolventă de Drept la Universitatea din Utrecht, Willemijn van Haaften și-a început parcursul profesional într-un domeniu în care rigoarea și atenția la detalii sunt esențiale. Astăzi, experiența acumulată o aduce la București, unde reprezintă Regatul Țărilor de Jos. În perioada petrecută în România, a descoperit treptat o țară care i-a oferit motive să se apropie tot mai mult de locurile și oamenii de aici.

„Doamne ajuta”, primul contact cu limba română

Primele cuvinte au fost „bună ziua” și „bună ziua”, însă „Doamne ajuta” i-a atras atenția în mod aparte. Expresia i se pare frumoasă și spune că „are o lume întreagă în spate”. Este una dintre formulele pe care le-a reținut din întâlnirea cu limba română și care i-au stârnit curiozitatea pentru felul în care se exprimă românii.

„România, te iubesc!”

Provocată să spună o propoziție în română direct în fața camerei, răspunsul a venit simplu, „România, te iubesc!” Pentru un selfie, are deja o fotografie cu Gheorghe Hagi, iar dintre alți sportivi români l-ar alege pe David Popovici sau, dacă ar putea călători în trecut, pe Ivan Patzaichin.

România și Țările de Jos, unite de apă și sport

Vizita în Tulcea și la muzeul dedicat lui Ivan Patzaichin i-a oferit și un motiv să vorbească despre una dintre asemănările dintre România și Țările de Jos. Ambele țări au o legătură puternică cu apa și cu sportul, iar diplomata olandeză a ținut să felicite România pentru rezultatul obținut la Campionatul Mondial de canotaj de la Amsterdam.

Ciorba, surpriza gastronomică

Înainte să ajungă în România, profesoara ei de limba română din Țările de Jos încerca să-i explice ce este ciorba. Ideea unei supe acre nu a convins-o din prima, însă după ce a gustat-o și-a schimbat părerea, iar acum spune că este unul dintre lucrurile pe care le iubește în România.

Amsterdamul de dincolo de cartea poștală

Pentru românii care cunosc Amsterdamul mai ales din imaginile turistice, recomandarea este să descopere orașul și dincolo de traseele clasice. Orașul are muzee de artă, o populație multiculturală, mâncare din întreaga lume și o atmosferă aparte, construită în jurul podurilor și canalelor.

Visul de a deveni ambasador

Pentru un tânăr care își dorește o carieră diplomatică, mesajul transmis este să facă ceea ce îi place cu adevărat și să muncească pentru acel lucru. Willemijn van Haaften spune că și-a dorit să devină ambasador încă din copilărie și crede că, atunci când îți dorești cu adevărat ceva și lucrezi pentru acel obiectiv, poți ajunge acolo.

Concluzia vine dintr-o analiză a 87 de studii clinice, potrivit Science Alert.

Cercetarea a inclus peste 6.500 de participanți din Asia, Europa, SUA, Canada, Brazilia și Australia. Echipa a urmărit cum influențează cantitatea de cereale integrale factorii de risc cardiovascular pe termen scurt.

Studiile leagă de mult timp dietele cu orez brun, ovăz sau quinoa de un risc mai mic. Este vorba despre diabetul de tip 2, hipertensiunea și bolile coronariene. Studiile clinice au dat însă rezultate contradictorii.

Autoarea principală este Helda Tutunchi, de la Universitatea de Științe Medicale din Tabriz. Ea spune că o întrebare practică rămăsese fără răspuns. Oamenii nu știau câte cereale integrale ar trebui să mănânce ca să-și protejeze inima.

Rezultatele au arătat scăderi ale greutății, tensiunii arteriale, colesterolului „rău”, glicemiei și markerilor inflamatori.

Primele beneficii ar apărea de la 30-40 de grame pe zi, cântărite uscate, adică două porții. Cele mai mari efecte s-ar obține însă la 60-100 de grame zilnic, echivalentul a patru-șase porții.

Tensiunea arterială s-a îmbunătățit cel mai mult la aproximativ 60 de grame pe zi. Pentru colesterolul rău, maximul a fost observat la 220 de grame.

Puține studii au testat însă cantități de peste 140 de grame, așa că efectele la aceste niveluri rămân incerte.

Ghidurile americane recomandă în prezent două-patru porții zilnic. Tutunchi spune că rezultatele nu impun schimbări majore ale recomandărilor. Ele susțin însă apropierea de limita superioară a obiectivelor actuale.

Un editorial condus de Cecilie Kyrø, de la Institutul Danez de Cancer, transmite un mesaj simplu. Înlocuirea cerealelor rafinate cu cele integrale ar aduce îmbunătățiri modeste, dar reale. Beneficiile ar putea fi mai vizibile la persoanele cu diabet de tip 2.

Vizita a avut loc vineri, 25 septembrie, în prima zi a călătoriei Papei în Franța. Potrivit Vatican News, aproximativ 300.000 de persoane s-au aflat de-a lungul străzilor și bulevardelor din apropierea Senei pentru a saluta trecerea Suveranului Pontif în papamobil.

Clopotele bisericilor din Paris au răsunat în timpul deplasării sale prin capitala Franței.

Mii de credincioși la Notre-Dame

Alte aproximativ 8.000 de persoane s-au aflat în interiorul și în fața catedralei. Mulți dintre credincioși veniseră încă de dimineață și au așteptat ore întregi în spatele barierelor de securitate.

Intrarea Papei în Notre-Dame a fost însoțită de muzică de orgă, cântece și aplauzele credincioșilor. Instrumentul monumental al catedralei are peste 7.000 de tuburi.

Leon al XIV-lea a fost însoțit în timpul vizitei de arhiepiscopul mitropolit al Parisului, Laurent Ulrich. La intrarea în catedrală, rectorul-arciprete Olivier Ribadeau-Dumas l-a întâmpinat și i-a oferit crucea și apa sfințită pentru ritualul de aspersiune.

Suveranul Pontif s-a retras apoi pentru un scurt moment de reculegere în Capela Sfântului Sacrament.

Papa a venerat Coroana de Spini

Unul dintre momentele centrale ale vizitei a avut loc în capela unde este păstrată Coroana de Spini, venerată în tradiția creștină drept coroana purtată de Iisus în timpul Patimilor.

Papa Leon al XIV-lea a sărutat relicva, care a fost apoi așezată din nou în relicvariul său.

Vizita a continuat cu celebrarea solemnă a Vecerniei, alături de episcopi, preoți, diaconi, persoane consacrate și seminariști. Rugăciunile și imnurile au fost interpretate de cor și de credincioșii prezenți în catedrală.

În omilia sa, Papa a vorbit despre reconstrucția Notre-Dame și a prezentat procesul prin care monumentul a fost readus la viață drept un posibil model de participare și primire.

La încheierea Vecerniei, Leon al XIV-lea s-a apropiat de un grup de persoane bolnave aflate în scaune cu rotile și le-a oferit binecuvântarea.

Notre-Dame, la șapte ani după incendiul devastator

Vizita are loc la șapte ani după incendiul din aprilie 2019, care a provocat distrugeri majore în catedrală și a declanșat unul dintre cele mai ample proiecte de restaurare a unui monument european.

Notre-Dame a fost redeschisă în decembrie 2024, iar vizita lui Leon al XIV-lea este prima a unui Papă în interiorul edificiului după restaurare.

Urmele lucrărilor sunt încă vizibile în anumite zone, unde se mai află macarale și schele, în timp ce elementele emblematice ale catedralei, inclusiv turnurile sale de 69 de metri, domină din nou peisajul parizian.

După slujbă, Papa a ieșit din nou în fața catedralei pentru a-i saluta pe credincioși. Vizita s-a încheiat cu intonarea rugăciunii „Salve Regina”, în fața statuii Fecioarei Maria.

Momentul de la Notre-Dame face parte din călătoria apostolică a Papei Leon al XIV-lea în Franța, programul incluzând și întâlniri la Paris, precum și o deplasare la Lourdes.

Controalele au avut loc în noaptea de 25 spre 26 septembrie, pe străzile Capitalei, potrivit Brigăzii Rutiere.

Foto: amator

Polițiștii au lucrat împreună cu inspectori ai Registrului Auto Român. Ținta principală au fost mașinile cu defecțiuni tehnice și cele cu tobe modificate, care fac zgomot excesiv.

Amenzile au însumat aproximativ 67.000 de lei. Nouă sancțiuni au fost date pentru modificări neomologate la sistemul de evacuare a noxelor. Celelalte 90 au vizat alte deficiențe tehnice.

Pe lângă cele 44 de certificate reținute, dintre care 12 pentru motociclete, polițiștii au luat și 9 seturi de plăcuțe. Cinci dintre acestea erau de pe motociclete. Documentele vor fi returnate abia după remedierea problemelor constatate de inspectorii RAR.

Agenții au verificat sistemele de reducere a zgomotului și a emisiilor poluante. Au controlat și luminile de altă culoare sau intensitate decât cele omologate. Șoferii au fost verificați și dacă au inspecția tehnică periodică valabilă.

Unul dintre cazuri a fost cel al unui tânăr de 20 de ani, oprit pe Calea Victoriei. Mașina lui avea toba modificată, neomologată și în neconcordanță cu datele tehnice ale vehiculului. Avea și lumini de altă culoare și intensitate. Anvelopele aveau alte dimensiuni decât cele trecute în cartea de identitate. Șoferul a primit o amendă de 2.595 de lei. Polițiștii i-au reținut certificatul de înmatriculare și plăcuțele.

Tot pe Calea Victoriei a fost oprit un bărbat de 22 de ani. Și mașina lui avea modificări neomologate la sistemul de evacuare. El a fost amendat cu 1.294,5 lei. Și în cazul lui au fost reținute certificatul de înmatriculare și plăcuța, până la remedierea deficiențelor.

Specialiștii consultați de Huffington Post precizează că părinții nu trebuie să se îngrijoreze din cauza fiecărei situații în care au împărțit accidental mâncarea sau băutura cu un copil. Există însă câteva măsuri simple prin care expunerea poate fi redusă, mai ales în primii ani de viață.

Bacteriile asociate cariilor pot ajunge de la adult la copil

Una dintre principalele preocupări este bacteria Streptococcus mutans, asociată cu apariția cariilor. Microorganismele de acest tip utilizează zaharurile și produc acizi care pot deteriora smalțul dentar.

Medicul stomatolog pediatru Soha Sharif explică faptul că bebelușii nu se nasc cu principalele bacterii care produc carii, acestea putând fi transmise ulterior de părinți sau de persoanele care îi îngrijesc, inclusiv prin salivă.

Colonizarea timpurie a cavității bucale poate crește riscul apariției cariilor în copilăria mică, potrivit specialistului. Starea de sănătate orală a adultului contează, de asemenea: prezența cariilor netratate, a unei boli gingivale active sau a unei infecții poate influența cantitatea de microorganisme potențial nocive transferate.

O igienă orală bună a părintelui nu elimină însă complet riscul, deoarece cavitatea bucală nu este un mediu steril.

Nu este vorba doar despre carii

Transferul de salivă poate facilita și transmiterea unor virusuri.

Pediatrul Amanda Furr atrage atenția că răcelile, gripa și unele infecții ale gâtului pot fi transmise înainte ca adultul să-și dea seama că este bolnav.

Un risc care necesită o atenție deosebită în cazul nou-născuților este virusul herpes simplex de tip 1 (HSV-1), asociat frecvent cu herpesul oral. Prima infecție poate produce leziuni dureroase la nivelul gurii și feței, iar în cazul nou-născuților poate provoca forme severe de boală.

Primii trei ani, perioada cu vulnerabilitate mai mare

Medicii citați consideră intervalul de la naștere până în jurul vârstei de trei ani drept perioada în care copiii sunt mai vulnerabili la efectele transferului de salivă.

Nou-născuții au un sistem imunitar încă insuficient dezvoltat, iar în primii ani apar și dinții, oferind bacteriilor suprafețe noi pe care se pot fixa. Microbiomul oral al copilului este, de asemenea, în curs de formare.

După aproximativ trei ani, riscul scade pe măsură ce flora bacteriană proprie și obiceiurile de igienă se stabilizează. O altă perioadă care necesită atenție este cea dintre șase și 12 ani, când erup dinții permanenți, deși vulnerabilitatea este mai redusă decât în primii ani.

Medicii: nu este un motiv de panică

Specialiștii subliniază că asemenea situații sunt dificil de eliminat complet din viața unei familii, iar folosirea accidentală a aceleiași lingurițe sau împărțirea ocazională a unei băuturi nu reprezintă un motiv pentru alarmare.

Prudența devine însă importantă atunci când adultul prezintă simptome de boală sau are herpes oral. În astfel de situații, medicii recomandă evitarea împărțirii alimentelor și a oricărui contact care presupune transfer de salivă, în special în cazul bebelușilor și nou-născuților.

Pentru a verifica temperatura mâncării, părinții pot testa recipientul sau alimentul pe piele, iar dacă este necesară degustarea poate fi folosită o linguriță separată și curată.

Medicii recomandă, de asemenea, evitarea folosirii acelorași pahare și avertizează că suzetele și tetinele nu ar trebui „curățate” în gura adultului. Acestea trebuie spălate cu apă și săpun, iar părinții pot avea la îndemână exemplare de rezervă.

În cazul copiilor mici trebuie avute în vedere și alte riscuri atunci când împart mâncarea adulților, printre care înecul cu alimente, bolile transmise prin produse contaminate și expunerea accidentală la alergeni.

Mijlocașul Rayan Cherki s-a declarat foarte mulțumit de rezultat, potrivit Le Figaro. El a spus că echipa se aștepta la un meci complicat în Turcia.

Francezii au fost foarte prezenți în dueluri, a adăugat jucătorul. Marea problemă a fost însă gazonul. Cherki crede că, pe un alt teren, meciul ar fi arătat cu totul altfel.

Despre noul selecționer, mijlocașul a fost scurt: „Zidane? E o adevărată plăcere”.

Jucătorii îi cunosc trecutul de fotbalist și de antrenor și își doreau un start cu victorie. Echipa a avut doar trei antrenamente sub comanda lui. Cherki spune că principiile noului tehnician s-au simțit imediat. Sincer, jucătorii au fost chiar surprinși de ei înșiși, a recunoscut el.

Cherki s-a arătat încântat și de noul său rol, în centrul jocului. Despre Kylian Mbappé, care trebuie să revină la Madrid, a spus că se simte bine. Colegii s-au îngrijorat pentru el, dar problema nu pare gravă.

Fundașul Jules Koundé a vorbit la TF1 despre un meci greu în deplasare. Turcia a fost o echipă foarte agresivă, care știe și să joace. Koundé spune că jocul Franței se va dezvolta treptat. Important era să câștige.

Zidane a rămas foarte calm, a povestit fundașul. Le-a cerut jucătorilor să păstreze mai bine mingea, pentru ca adversarii să obosească. Echipa a lucrat mult la tactică, mai ales la presingul de după pierderea mingii. Obiectivul este recuperarea balonului în primele zece secunde.

Întrebat despre relația dintre Mbappé și Dembélé, Koundé a spus că, personal, nu vede nicio tensiune. Amândoi sunt capabili să-și rezolve eventualele probleme, a adăugat el, iar grupul se înțelege bine.

Mesajul vine după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut în repetate rânduri să se retragă.

„Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus odată că nu îl depun, atunci nu îl depun”, a transmis Siegfried Mureșan, sâmbătă, într-un mesaj publicat pe platforma Facebook.

Premierul desemnat a insistat că procedura va continua până la votul din Legislativ.

„Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României. Abia aștept să prezint oamenilor viziunea mea pentru România”, a adăugat Mureșan.

Grindeanu îi cere de mai multe zile să renunțe

Declarația reprezintă un nou episod al disputei dintre premierul desemnat și liderul PSD privind formarea viitorului Executiv.

Sorin Grindeanu i-a cerut încă de luni lui Mureșan să își depună mandatul în cazul în care nu poate construi o majoritate parlamentară. Liderul social-democrat a argumentat că România are nevoie rapid de un guvern și a invocat drept alternative o nouă desemnare pentru funcția de premier sau intrarea în procedurile care pot conduce la alegeri anticipate.

Grindeanu a revenit asupra subiectului vineri, afirmând că PSD desemnase o echipă care să discute, dacă va fi cazul, despre programul de guvernare și criticând în același timp poziționarea politică a premierului desemnat.

Mureșan afirmase deja în această săptămână că nu intenționează să renunțe la mandat și că discută cu grupurile parlamentare în încercarea de a obține sprijin pentru viitorul Executiv.

Miza se mută în Parlament

Siegfried Mureșan a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru de președintele Nicușor Dan, după consultările cu partidele și grupurile parlamentare.

PSD a anunțat că nu intenționează să susțină un guvern condus de Mureșan. În paralel, premierul desemnat și liderii PNL, USR și UDMR au purtat negocieri privind formula viitorului Executiv și lista miniștrilor.

Prin mesajul publicat sâmbătă, Mureșan transmite că nu ia în calcul retragerea înaintea votului de învestitură, ceea ce mută confruntarea politică în Parlament, unde va fi testat sprijinul de care dispune formula de guvernare propusă de premierul desemnat.

Yuki Kurihara a câștigat finala la Puyo Puyo Champions cu scorul de 10-2, potrivit AFP.

Elevul de școală primară, care poartă ochelari, este considerat cel mai tânăr concurent de la Jocurile de la Aichi-Nagoya. Este și cel mai tânăr sportiv japonez din istoria Jocurilor Asiatice.

Puyo Puyo Champions este un joc de tip puzzle. Jucătorii aliniază bule colorate pe ecran, apoi le sparg ca să le elimine.

Kurihara și-a păstrat calmul pe tot parcursul turneului. A ajuns fără emoții în finală, după o serie de evoluții spectaculoase. În semifinale l-a învins cu 10-1 pe thailandezul Tanarak Wongkitkun, de 28 de ani. Victoria i-a garantat cel puțin argintul.

În finală, a fost condus cu 1-0 la început. L-a învins apoi pe sud-coreeanul Kang Dongshin, de 24 de ani. După meci, abia a schițat un zâmbet.

Băiatul a început să joace Puyo Puyo în clasa întâi. La scurt timp, participa deja la turnee și le câștiga. În aprilie și-a obținut licența de jucător profesionist. De atunci îi învinge regulat pe adulți.

Înaintea Jocurilor, Kurihara spunea că îi e greu să împace școala cu antrenamentele. A adăugat însă că se distrează foarte mult. Își dorea să profite de vacanță pentru a se antrena intens și a-și dezvolta noi puncte forte.

Nu există date publice despre cei mai tineri medaliați din istoria Jocurilor Asiatice, organizate prima dată în 1951. Indoneziana Bunga Nyimas a luat bronzul la skateboarding la 12 ani, la Jakarta, în 2018. Acum trei ani, la Hangzhou, Cui Chenxi a câștigat aurul la skateboarding stradal, la doar 13 ani.

Darlington Arena, din nord-estul Angliei, a fost inclusă între facilitățile luate în calcul pentru echipele participante la turneul final, relatează Daily Mirror.

Arena de 25.500 de locuri apare în catalogul facilităților pentru echipe pregătit în perspectiva Euro 2028, competiție care va fi organizată în Anglia, Scoția, Țara Galilor și Republica Irlanda.

Stadionul nu este însă candidat pentru găzduirea unor meciuri ale turneului. Acesta ar putea face parte din infrastructura pusă la dispoziția uneia dintre selecționatele participante, în condițiile în care organizatorii analizează combinații între baze de pregătire și hoteluri situate în apropierea orașelor-gazdă.

Fotbalul a dispărut de pe arenă în 2012

Darlington Arena a fost inaugurată în 2003 și a reprezentat timp de nouă ani casa clubului Darlington FC.

Situația financiară dificilă a clubului a schimbat însă destinul stadionului. Darlington a intrat de trei ori în insolvență în perioada în care încerca să susțină costurile arenei, iar în 2012 echipa a părăsit definitiv stadionul.

Ulterior, Darlington Mowden Park RFC a cumpărat arena pentru aproximativ două milioane de lire sterline și a transformat-o în terenul său de acasă. De atunci, stadionul nu a mai fost folosit pentru fotbal profesionist.

Arena nu a rămas însă abandonată în sens propriu. Complexul continuă să găzduiască rugby și dispune de săli, saloane și alte spații utilizate inclusiv pentru conferințe și nunți.

Un hotel de patru stele, la mai puțin de trei kilometri

Unul dintre avantajele care ar putea readuce Darlington Arena în circuitul fotbalistic internațional este amplasarea.

Blackwell Grange Hotel, un hotel de patru stele amenajat pe proprietatea unui conac din secolul al XVII-lea, se află la mai puțin de două mile de stadion și dispune de 108 camere. Asocierea dintre o bază sportivă și o unitate de cazare apropiată reprezintă unul dintre criteriile analizate pentru facilitățile destinate echipelor.

Darlington, situat în nord-estul Angliei, oferă totodată legături către mai multe dintre orașele implicate în organizarea Euro 2028.

Printre stadioanele selectate pentru disputarea meciurilor se numără St. James’ Park din Newcastle, Etihad Stadium din Manchester și Hill Dickinson Stadium din Liverpool.

Mai multe baze din nord-estul Angliei sunt evaluate

Darlington Arena nu este singura facilitate din regiune luată în calcul pentru echipele care vor participa la Campionatul European.

Pe listă se mai află centrul de pregătire Rockliffe al clubului Middlesbrough, precum și facilități din Newcastle, între care Hilton Newcastle Tyne Bridge și Whitley Park.

Selecția finală ar putea oferi Darlington Arena o revenire neașteptată în fotbalul de nivel înalt. Dacă va fi aleasă, stadionul ar putea primi o echipă participantă la Euro 2028 la aproape 16 ani după ultimul sezon în care a fost folosit în mod regulat pentru fotbal.

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României post-decembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

MEDIAFAX își consolida și mai mult rolul de sursă de informație în presa românească. Știrile agenției erau preluate tot mai frecvent de publicațiile vremii, în special în cazul evenimentelor externe cu implicații directe pentru România, într-o perioadă în care accesul la informație internațională era încă limitat.

În 1993, această evoluție avea să fie vizibilă în numeroase articole din presa vremii, care citează MEDIAFAX în relatările despre unul dintre cele mai importante obiective ale României postcomuniste: apropierea de structurile europene.

7 octombrie 1993 – România face primul pas major privind apropierea de UE: intră în Consiliul Europei

Toamna lui 1993 a reprezentat un moment important pentru România postcomunistă. La 7 octombrie 1993, România a devenit membră a Consiliului Europei, organizație paneuropeană axată pe democrație, drepturile omului și statul de drept. Decizia fusese pregătită la începutul aceleiași luni: la 4 octombrie 1993, Comitetul Miniștrilor adoptase Rezoluția (93)37 prin care invita România să adere.

Pentru România, aderarea avea o puternică semnificație politică, în contextul în care țara ieșise cu doar patru ani înainte din regimul comunist, iar instituțiile democratice erau încă în proces de consolidare. Apartenența la Consiliul Europei însemna intrarea într-un sistem european în care respectarea drepturilor omului, democrația și statul de drept reprezentau repere fundamentale.

Procesul de aderare nu a fost însă lipsit de controverse în plan intern. UDMR a criticat unele dintre aspectele legate de demersul României, în special cele referitoare la situația minorității maghiare. În acest context, formațiunea susținea, printre altele, recunoașterea minorității maghiare drept „factor întemeietor de stat”.

Poziția UDMR a fost prezentată într-un memorandum transmis lui Catherine Lalumière, secretarul general al Consiliului Europei la acea vreme.

Reacția autorităților române a fost transmisă și prin intermediul MEDIAFAX, agenția fiind citată de presa vremii.

Un prim exemplu este ziarul Monitorul de Iași, care a preluat reacția ministrului de Externe de atunci, Teodor Meleșcanu:

„Nu este greu de observat că preocuparea principală a autorilor materialelor (UDMR – n.r.) nu este situația sistemului judiciar din România sau a respectării standardelor europene pentru persoanele aparținând minorităților. Ele urmăresc, de fapt, un obiect politic, exprimat prin cererea de „recunoaștere a minorității ca factor întemeietor de stat”. Prevederea constituțională, potrivit căreia România este un stat național, este în accepția și formularea UDMR ≪inacceptabilă≫”, a fost reacția lui Meleșcanu apărută în Monitorul de Iași, citând MEDIAFAX.

Pe de altă parte, în a doua jumătate a lunii septembrie 1993, relațiile dintre București și Budapesta par să fie mult mai bune față de poziția UDMR. Gazeta de Nord-Vest a alocat, în numărul din 17 septembrie 1993, un spațiu generos știrilor scrise de MEDIAFAX, una dintre ele fiind chiar în legătură cu sprijinul pe care guvernul ungar îl acordă României privind intrarea în Consiliul Europei.

„În cadrul discuțiilor pe care le-a purtat cu premierul român, dl. Geza Jeszensky, ministrul afacerilor externe al Ungariei a precizat că executivul ungar va sprijini intrarea României în Consiliul Europei. Au fost analizate relațiile bilaterale și au fost trecute în revistă aspectele care pot contribui la îmbunătățirea relațiilor dintre cetățenii români și cei unguri”, se arată în știrea MEDIAFAX și citată de Gazeta de Nord-Vest.

Parlamentul român a adoptat, la 30 septembrie 1993, legea privind aderarea la Statutul Consiliului Europei, iar actul a fost promulgat câteva zile mai târziu, la începutul lunii octombrie.

Pe 7 octombrie 1993, România a devenit oficial membră a Consiliului Europei. Momentul a fost urmat de reuniunea la nivel înalt a organizației, desfășurată la Viena în perioada 8-9 octombrie, la care a participat și președintele României de atunci, Ion Iliescu.

Și în acest caz, MEDIAFAX a fost citat de presa vremii. Monitorul publica, pe 7 octombrie 1993, o știre în care era prezentat programul reuniunii:

„Reuniunea la nivel înalt a Consiliului Europei (…) este, în viziunea purtătorului de cuvânt al MAE, dl. Dan Mircea Geoană, ”un moment de semnificație istorică”. (…) Ea va include un discurs al președintelui Ion Iliescu, sosit la Viena pentru certificarea admiterii României în Consiliul Europei. Cu ocazia reuniunii vor fi adoptate câteva declarații de principiu (…)”, este știrea MEDIAFAX apărută în ziarul Monitorul pe 7 octombrie 1993.

Nici în cazul primei participări a României la reuniunile miniștrilor de externe din țările Consiliului Europei, numele MEDIAFAX nu a fost omis.

„Purtătorul de cuvânt al MAE, Dan Mircea Geoană, a anunțat ieri, 27 octombrie, participarea șefului diplomației românești, dl. Teodor Meleșcanu, la cea de-a 23-a Reuniunea Ministerială de la Strasbourg. Prezența d-lui Meleșcanu la lucrările Consiliului Europei este prima de acest fel de la admiterea României în acest organism european. (…) Participarea românească la Strasbourg va da prilejul și unui moment festiv: ridicarea, în orele dimineții de 4 noiembrie, a drapelului românesc pe clădirea Consiliului Europei.”, este știrea apărută în numărul din 28 octombrie 1993 al ziarului Monitorul, când MEDIAFAX este citat.

Astfel, numele MEDIAFAX apărea în presa vremii chiar în relatările despre primele momente ale participării României la noua sa organizație europeană.

1993 – România și primii pași spre Uniunea Europeană

Aderarea la Consiliul Europei nu a fost singurul pas făcut de România în direcția structurilor europene. Tot în 1993, apare un alt moment fundamental: în luna februarie, România a semnat Acordul European de asociere cu Comunitățile Europene și statele membre.

Documentul stabilea, printre altele, cadrul pentru dialog politic, relații economice și comerciale și cooperare în mai multe domenii. Cel mai important aspect era acela că acordul preciza, în mod explicit, că obiectivul final al României era să devină membră a Comunității și crea cadrul pentru integrarea graduală.

În iunie 1993, Consiliul European de la Copenhaga a stabilit și principiul potrivit căruia țările asociate din Europa Centrală și de Est puteau deveni membre ale Uniunii dacă îndeplineau criteriile politice și economice necesare.

1993 și apogeul Caritas

În timp ce România făcea pași către instituțiile europene, în interiorul țării se desfășura unul dintre cele mai spectaculoase și controversate fenomene economice ale tranziției: Caritas.

Sistemul fusese înființat de Ioan Stoica în 1992 și funcționa inițial la Brașov, după care s-a mutat la Cluj-Napoca. În 1993, Caritas a cunoscut o expansiune uriașă și a devenit un fenomen național.

Promisiunea era extraordinară pentru România acelor ani: banii depuși urmau să fie returnați înmulțiți de mai multe ori, într-un interval de câteva luni. Într-o societate afectată de inflație, de pierderea economiilor și de incertitudinea provocată de trecerea la economia de piață, promisiunea îmbogățirii rapide a atras un număr foarte mare de participanți.

În vara lui 1993, sistemul s-a deschis practic pentru participanți din întreaga țară, iar Cluj-Napoca a devenit centrul fenomenului. La casieriile Caritas se formau cozi uriașe, iar oamenii veneau din diferite zone ale României pentru a depune bani.

Toamna lui 1993 a fost punctul de cotitură. În septembrie, președintele Ion Iliescu avertiza public asupra sistemului și spunea că o schemă care promite asemenea câștiguri nu poate continua la nesfârșit.

În octombrie, problemele au devenit tot mai vizibile. Caritas nu mai reușea să susțină ritmul plăților, iar mecanismul bazat pe intrarea permanentă a unor noi bani începea să se blocheze. Sistemul avea să intre în colaps, iar falimentul oficial avea să fie declarat un an mai târziu.

MEDIAFAX, în mijlocul evenimentelor

1993 surprinde, astfel, două fețe ale României. Pe de o parte, țara făcea pași către structurile europene și își consolida orientarea către valorile democratice occidentale. Pe de altă parte, societatea traversa una dintre cele mai dificile perioade ale tranziției, în care speranța unei vieți mai bune se împletea cu inflația, incertitudinea și fenomene economice precum Caritas.

Pentru MEDIAFAX, 1993 a fost un an de consolidare. Agenția nu doar relata evenimentele care schimbau România, ci devenea tot mai prezentă în presa vremii. Știrile sale erau preluate de ziare naționale și locale, iar numele MEDIAFAX apărea în relatări despre decizii politice, relații internaționale și evenimente care defineau parcursul european al României.

De la negocierile și demersurile care au precedat aderarea la Consiliul Europei până la primele participări oficiale ale României la reuniunile organizației, MEDIAFAX a fost parte din circuitul informației care lega locul evenimentului de redacțiile din întreaga țară.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

Informația a ajuns de la locul evenimentului la redacții și, prin intermediul presei, la milioane de oameni.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care Mediafax a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.

„Inteligența artificială este cu siguranță suficient de puternică pentru a duce la evenimente care ar putea cauza un miliard de morți”, a spus Bill Gates într-un interviu acordat NBC News.

Potrivit Le Figaro, motivul invocat de miliardarul american este imensa „putere” a IA și capacitatea actorilor rău intenționați de a exploata inteligența artificială.

„Deși nu putem spune cu siguranță că acest lucru se va întâmpla, nicio armă nu s-a dovedit la fel de puternică ca instrumentele avansate de inteligență artificială folosite de indivizi rău intenționați”, a declarat el.

Declarația sa vine în contextul în care o parte din Silicon Valley solicită de luni de zile o reglementare mai strictă a inteligenței artificiale. Argumentul este că aceasta nu este în prezent suficient de aliniată cu valorile umane.

Jacob Coxon, un fost angajat al Anthropic, a declarat după ce a demisionat din compania sa în urmă cu mai puțin de o lună că inteligența artificială ne-ar putea „ucide pe toți până la sfârșitul deceniului”.

„Autoritățile de aplicare a legii și factorii de decizie politică trebuie să fie implicați în discuțiile despre care ar trebui să fie mecanismele de garanție și supraveghere pentru IA”, a subliniat Bill Gates în cadrul interviului.

„Și acest lucru trebuie să devină obligatoriu. Va crește costurile industriei, dar nu o va încetini”, a afirmat el.

Miercuri, CEO-ul OpenAI Sam Altman s-a adresat Națiunilor Unite, solicitând totodată dezvoltarea de standarde internaționale pentru „măsurarea capacităților, evaluarea riscurilor, determinarea dacă măsurile de siguranță sunt suficiente și menținerea supravegherii umane” asupra inteligenței artificiale.

Fondatorul și directorul general al Meta, Mark Zuckerberg, s-a opus acestei abordări, potrivit sursei inițiale.

„Nu cred că avem nevoie de vreo reglementare”, a declarat el pentru NBC News într-un interviu publicat joi.

Dormitul mai mult în weekend poate avea un efect neașteptat de pozitiv asupra sănătății inimii și reduce riscul de hipertensiune arterială, cu condiția să fie făcut corect.

Beneficii pentru persoanele care dorm mai mult în weekend

Un studiu preliminar, prezentat la reuniunea anuală a Societății Europene de Cardiologie, a descoperit că persoanele care dormeau mai mult în weekenduri aveau o probabilitate mai mică de a dezvolta hipertensiune arterială decât cele care mențineau un program de somn mai constant, dar uneori inadecvat, notează Blic.

Cercetătorii au studiat datele de sănătate a aproape 41.000 de adulți coreeni din cadrul Sondajului Național de Sănătate și Nutriție din Coreea, care a acoperit informații din perioada 2016-2023.

Ei au analizat cum a variat cantitatea de somn între zilele în care participanții au lucrat și zilele în care au avut liber. Apoi, au comparat acest lucru cu prevalența hipertensiunii arteriale.

„Aproximativ 1,44 ore de somn suplimentar în zilele nelucrătoare sunt asociate cu un risc de hipertensiune arterială cu aproximativ 9% mai mic” explică autorul studiului, Navon Lee.

„Asta echivalează cu aproximativ 1 oră și 26 de minute de somn potențial pozitiv”, adaugă el.

În plus, legătura a fost deosebit de puternică în rândul participanților inactivi fizic, potrivit sursei citate.

Motivul pentru care orele în plus de somn reduc afecțiunile inimii

„Somnul oferă sistemului cardiovascular șansa de a se recupera”, explică medicul cardiolog Barat Sangani.

În timpul unui somn normal și odihnitor, tensiunea arterială și ritmul cardiac scad, în general. Dacă nu dormi suficient sau somnul este perturbat, sistemele corpului tău rămân mai active, ceea ce interferează cu acea perioadă de relaxare nocturnă benefică.

Privarea continuă de somn pe o perioadă lungă de timp poate contribui la alte afecțiuni care ne dăunează sănătății și îngreunează controlul tensiunii arteriale, cum ar fi creșterea în greutate și bolile metabolice, precizează medicul cardiolog.

Totuși, aceste descoperiri nu ar trebui interpretate ca o recomandare de a pierde intenționat somnul în timpul săptămânii și de a-l recupera în weekend.

„Puțin somn de recuperare poate ajuta, dar ar trebui să lucrăm totuși la un somn adecvat pe tot parcursul săptămânii”, mai adaugă Sangani.