Convorbirea dintre Ilie Bolojan și Alteța Sa Șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan a avut loc în spiritul relației de prietenie și cooperare dintre România și Emiratele Arabe Unite.
Bolojan și-a exprimat deplina solidaritate cu poporul emirian în contextul actualelor evoluții de securitate din Orientul Mijlociu care au afectat și Emiratele Arabe Unite. Acesta a transmis un mesaj de susținere și a urat putere și reziliență pentru depășirea acestor momente dificile.
Totodată, prim-ministrul a mulțumit personal AS Șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan și autorităților pentru sprijinul acordat cetățenilor români care locuiesc, muncesc sau se află ca turiști în Emiratele Arabe Unite.
Premierul Ilie Bolojan a solicitat sprijinul Emiratelor Arabe Unite pentru facilitarea culoarelor de zbor necesare operării companiilor aeriene românești, astfel încât cetățenii români să poată reveni în siguranță acasă.
Cei doi lideri au convenit să continue cooperarea și coordonarea pentru identificarea celor mai bune soluții în sprijinul cetățenilor români aflați în regiune.
În urmă cu aproape doi ani, Belgia a promis că va livra Ucrainei până la 30 de avioane de vânătoare F-16. Totuși, niciunul dintre aceste aparate nu a fost transferat până acum. Relatările care evidențiază această întârziere provin adesea din publicații puternic pro-ucrainene, care tind să prezinte situația ca pe un eșec politic. În realitate, explicația pare mai degrabă tehnică și legată de structura actuală a forțelor armate belgiene, scrie Defence24.com.
Principalul motiv al amânării este modernizarea în curs a Forțelor Aeriene ale Belgiei. Bruxellesul își înlocuiește în prezent flota îmbătrânită de F-16 cu avioane F-35 noi. Până când un număr suficient din aceste aparate va intra în serviciu, Belgia trebuie să păstreze avioanele existente pentru a-și menține apărarea aeriană națională și pentru a-și îndeplini obligațiile în cadrul NATO.
Potrivit generalului-maior al Forțelor Aeriene Gert De Decker, transferul avioanelor F-16 va deveni posibil doar după ce această tranziție va avansa suficient, iar cerințele operaționale ale Belgiei vor fi asigurate. Ministerul belgian al Apărării a subliniat, de asemenea, că nu a fost stabilit niciodată oficial un calendar precis pentru livrare.
Alți parteneri europeni s-au mișcat mai rapid. Olanda a livrat toate cele 24 de avioane F-16 promise până la jumătatea anului 2025. Danemarca a promis 19 aparate și a început livrările în 2024, în timp ce Norvegia a transferat aproximativ 14 avioane. În total, Ucraina a primit aproximativ 44 de avioane de vânătoare din cele aproximativ 87–95 promise de partenerii europeni.
Chiar și acolo unde avioanele au ajuns, problemele operaționale au rămas. Unitățile ucrainene de F-16 s-ar fi confruntat timp de câteva săptămâni cu o lipsă de rachete aer-aer, după ce livrările din partea partenerilor internaționali au încetinit. În acea perioadă, piloții au fost nevoiți să se bazeze în principal pe tunurile de bord și să efectueze mai ales misiuni pe timp de zi. Situația s-a îmbunătățit abia după livrarea unor rachete suplimentare AIM-9 Sidewinder, cu puțin timp înaintea unei campanii aeriene majore a Rusiei.
Din punct de vedere tehnic, F-16 rămâne un avion multirol foarte capabil. Variantele modernizate pot utiliza o gamă largă de arme ghidate de precizie, inclusiv bombe JDAM, precum și rachete aer-aer AIM-120 și AIM-9. Totuși, valoarea reală pe câmpul de luptă depinde nu doar de avionul în sine, ci și de instruire, logistică, infrastructura de mentenanță și de o aprovizionare stabilă cu muniție.
Ce se întâmplă cu MirageO poveste similară s-a derulat și în cazul avioanelor franceze. Franța a promis că va furniza Ucrainei avioane de vânătoare Mirage. Din aproape 20 de aparate așteptate până la jumătatea anului, au fost livrate doar șase, iar unul dintre ele s-a prăbușit deja.
În acest stadiu, livrări suplimentare par puțin probabile. Instruirea piloților ucraineni pe platforma Mirage s-a dovedit mult mai consumatoare de timp decât s-a estimat inițial, iar integrarea acestor avioane în mediul operațional al Ucrainei s-a dovedit mai complexă decât se anticipa.
De ce are nevoie UcrainaÎn același timp, Ucraina și-ar fi exprimat interesul pentru achiziționarea, pe termen lung, a până la 100 de avioane de vânătoare Rafale. Un astfel de program ar reprezenta un salt major de capabilitate pentru Forțele Aeriene ucrainene. Deocamdată, însă, rămâne mai degrabă o ambiție strategică decât un plan realist de achiziție.
Concluzia generală este clară. Anunțurile politice privind livrarea avioanelor de vânătoare sunt adesea făcute rapid, însă livrarea și integrarea unor aeronave avansate durează ani de zile. Pentru Ucraina, avioanele occidentale rămân o capabilitate importantă, dar pe termen scurt războiul aerian continuă să depindă în principal de sistemele de apărare antiaeriană, nu de flote mari de avioane occidentale.
Subianto a făcut declarațiile în cadrul unei întâlniri cu lideri ai unor organizații islamice din Indonezia. El a răspuns criticilor privind decizia de a se alătura „Consiliului de Pace”, o inițiativă internațională care vizează stabilizarea Fâșiei Gaza după războiul dintre Israel și Hamas. Potrivit unui comunicat oficial al guvernului, președintele indonezian le-a transmis liderilor religioși că Jakarta se va retrage din această structură dacă participarea nu va aduce beneficii palestinienilor sau nu va servi intereselor naționale ale Indoneziei, mai arată Reuters.
Declarația a fost confirmată și de reprezentanți ai organizațiilor islamice participante la discuții.
Critici din partea organizațiilor musulmaneParticiparea Indoneziei la „Consiliul de Pace” a stârnit nemulțumiri în țara cu cea mai mare populație musulmană din lume. Consiliul Ulema din Indonezia, una dintre cele mai importante autorități religioase din țară, a cerut deja guvernului să se retragă din platformă. A fost invocat rolul Statelor Unite în conflictul din Orientul Mijlociu și în războiul împotriva Iranului.
Alte organizații, precum Nahdlatul Ulama – cea mai mare organizație musulmană din Indonezia – au sugerat că Jakarta ar putea folosi această platformă pentru a promova dezescaladarea tensiunilor și negocieri de pace în regiune.
„Consiliul de Pace” a fost lansată de administrația Trump pentru a sprijini reconstrucția Fâșiei Gaza și stabilizarea zonei după războiul cu Hamas. Platforma reunește aproape 30 de state, inclusiv SUA, Israel, Egipt, Arabia Saudită, Turcia, Indonezia și mai multe țări din Asia și Europa.
În cadrul acestei inițiative mai multe state au promis finanțări pentru reconstrucția Gaza. Unele țări au acceptat să antreneze o nouă forță de poliție palestiniană. Altele, inclusiv Indonezia, s-au oferit să contribuie cu trupe pentru o forță internațională de stabilizare.
Indonezia ar putea trimite până la 8.000 de militari, ceea ce ar face-o unul dintre cei mai mari contributori ai misiunii.
Poziția tradițională a IndonezieiIndonezia nu are relații diplomatice oficiale cu Israelul și susține de mult timp soluția celor două state. Aceasta ar presupune crearea unui stat palestinian independent.
Guvernul de la Jakarta a argumentat că participarea la „Consiliul de Pace” este o modalitate de a apăra interesele palestinienilor din interiorul procesului decizional, în condițiile în care reprezentanții palestinieni nu fac parte din această structură.
Comisia Europeană analizează introducerea unor „mecanisme de protecție pe termen lung”, noi reguli, în tratatele de aderare ale noilor membri. Scopul este ca Uniunea să poată reacționa rapid dacă un stat membru începe să se îndepărteze de valorile democratice sau de principiile statului de drept, arată Politico.
Această dezbatere a fost alimentată de experiența cu Viktor Orbán și guvernul de la Budapesta. Este cunoscut faptul că Ungaria a blocat în repetate rânduri decizii importante ale UE. Inclusiv sancțiuni împotriva Rusiei și sprijin financiar pentru Ucraina.
Muntenegru, posibil „caz de test” pentru noile reguliJakov Milatović a confirmat că autoritățile de la Podgorica discută cu instituțiile europene despre modul în care vor arăta aceste garanții în tratatul de aderare. Comisia Europeană pregătește în prezent un proiect de tratat, care ar putea deveni modelul pentru toate viitoarele extinderi ale Uniunii. În paralel, discuțiile privind extinderea sunt influențate și de alte state candidate sau interesate, precum Ucraina sau Islanda.
Una dintre noile reguli discutate la Bruxelles este suspendarea dreptului de veto pentru noile state membre. Aceasta s-ar aplica în momentul în care se încalcă principiile fundamentale ale Uniunii. În trecut, au existat clauze de protecție pentru statele care au aderat în 2004, însă acestea erau limitate la o perioadă de trei ani și aveau un impact redus. Autoritățile din Muntenegru spun însă că nu ar accepta restricții asupra dreptului lor de vot în instituțiile europene.
Muntenegru: aderarea până în 2028, un obiectiv ambițiosMuntenegru speră să devină membru al Uniunii Europene până în 2028, însă pentru a reuși trebuie să finalizeze negocierile pentru 20 dintre cele 33 de capitole ale legislației Uniunii Europene. Procesul presupune adoptarea unui număr mare de reforme și legi pentru alinierea la standardele europene. În plus, după finalizarea negocierilor, tratatul de aderare trebuie ratificat de toate cele 27 de state membre ale Uniunii, ceea ce poate dura mai mulți ani.
Donald Trump a exclus trimiterea trupelor terestre în Iran, descriind această opțiune drept „o pierdere de timp”. Declarația a fost făcută pentru NBC News, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.
Trump: „Au pierdut deja totul”„Este o pierdere de timp. Au pierdut totul. Au pierdut marina. Au pierdut tot ce puteau pierde”, a spus președintele american.
Întrebat despre avertismentul ministrului iranian de externe Abbas Araghchi, care a numit o eventuală operațiune terestră americană un „dezastru”, Trump a respins declarația ca „vorbărie inutilă”.
Araghchi a afirmat pentru NBC că Iranul este „pregătit pentru orice eventualitate, chiar și pentru o debarcare”, adăugând că oficialii iranieni sunt încrezători că ar putea face față unui astfel de scenariu.
Strâmtoarea Ormuz, aproape blocatăPe fondul conflictului, traficul naval prin Strâmtoarea Ormuz s-a oprit aproape complet. Centrul Comun de Informații Maritime confirmă doar două tranzite comerciale în ultimele 24 de ore — ambele nave de marfă, niciun petrolier.
Organizația descrie situația drept „o pauză temporară aproape completă a traficului comercial de rutină”, potrivit Bloomberg.
Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
„Casa a tremurat 5 minute în continuu. Noaptea trecută a fost cea mai rea noapte”, spune bărbatul pentru BBC.
Întrebat dacă este bine, acesta a spus că nu. Acesta a spus că i-a fost greu să adoarmă, noaptea trecută, din cauza „exploziilor constante”.
BBC afirmă că este dificil să contacteze persoane din Iran din cauza penei de internet care afectează țara, însă câțiva cetățeni au reușit să se conecteze momentan la rețea. Publicația explică faptul că a decis să le ascundă identitatea cetățenilor cu care a discutat, pentru protecția lor.
„M-am trezit în jurul orei 5:00 AM și nu am mai putut să dorm de atunci”, a povestit o femeie din Teheran.
„A fost îngrozitor. Atacurile loveau atât de tare încât ferestrele tremurau. Suna de parcă un dragon scotea acele zgomote”, povestește o altă femeie.
Vineri, Israelul a lansat atacuri asupra Teheranului, vizând infrastructura regimului din capitala Iraniană. Televiziunea de stat a raportat că s-au auzit explozii în mai multe părți ale orașului. Conflictul din Orientul Mijlociu a ajuns, vineri, în cea de-a 7-a zi.
Potrivit unui comunicat al ANFA, firma a fost identificată în urma analizelor de risc fiscal făcute de inspectorii Antifraudă, acestea evidențiind o societate care comercializa bijuterii din aur, diamante și lingouri din aur fără documente de proveniență.
În urma verificărilor au fost găsite aproximativ 6 kg de aur și diamante fără documente. Întreaga cantitate de aur confiscată a fost predată Trezoreriei Statului.
De asemenea, inspectorii au dispus confiscarea unor încasări și aplicarea unor amenzi în valoare totală de 18.000 lei.
Verificările continuă, inclusiv la o a doua firmă, care prestează servicii de amanet în aceeași locație cu prima firmă și care este controlată de aceeași persoană. În cazul celei de-a doua firme au fost identificate peste 50 kg de piese din aur și metale prețioase, din care trebuie clarificată proveniența a peste 15 kg.
De asemenea, inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală sunt în curs de evaluare a regimului de aplicare a taxei pe valoarea adăugată asupra tranzacțiilor cu lingouri și estimează obligații fiscale de circa 1,5 milioane de lei.
Jimmy Lai, fondatorul publicației pro-democrație Apple Daily, închisă între timp de autoritățile de la Beijing a decis să nu conteste în instanță sentința primite în februarie. după ce fusese condamnat în decembrie pentru două capete de acuzare de conspirație cu puteri străine și unul pentru publicarea de materiale sedițioase.
„Putem confirma că avem instrucțiuni clare și definitive de a nu depune apel împotriva condamnării sau a sentinței”, a spus un membru al echipei juridice pentru Reuters.
În același dosar, fostul redactor șef al secțiunii în limba engleză a publicației Apple Daily, Fung Wai-kong, a făcut luni recurs împotriva pedepsei de 10 ani de închisoare primite în baza aceleiași legi a securității naționale.
Condamnarea lui Lai, unul dintre cei mai vocali critici ai Partidului Comunist Chinez, a pus capătă unui proces care a critici din partea mai multor state occidentale, inclusiv Marea Britanie și Statele Unite.
În luna noiembrie a anului trecut președintele Statelor Unite, DOnald Trump, a cerut eliberare magnatului media și este așteptat să revină asupra subiectului într-o vizită anticipată la Beijing, programată pentru finalul acestei luni, în perioada în perioada 31 martie – 2 aprilie.
Cercetarea a analizat sute de studii privind creșterea nivelului mării. S-a descoperit că aproximativ 90% dintre ele ar fi subestimat nivelul de referință al apelor de coastă cu o medie de aproximativ 30 de centimetri, arată Euronews.
Problema provine dintr-o neconcordanță între modul în care sunt măsurate altitudinile terenului și nivelul apei. Multe modele pornesc de la presupunerea că nivelul zero al terenului corespunde exact nivelului mării, ceea ce nu este întotdeauna corect în realitate.
Cercetătorii explică faptul că în zonele de coastă intervin numeroși factori – valuri, curenți, maree, vânt sau fenomene climatice precum El Niño – care pot modifica nivelul apei.
Milioane de persoane ar putea fi mai expuse risculuiDacă nivelul mării va crește cu peste un metru până la sfârșitul secolului, așa cum estimează unele scenarii climatice, suprafața de teren inundată ar putea fi cu până la 37% mai mare decât s-a calculat anterior. Potrivit autorilor studiului, acest lucru ar putea pune în pericol suplimentar între 77 și 132 de milioane de oameni care trăiesc în zone de coastă.
Riscurile sunt deosebit de mari în Asia de Sud-Est, în statele insulare din Pacific și în unele regiuni din așa-numitul „Sud global”, unde diferențele dintre măsurători sunt cele mai mari.
Impact direct asupra comunităților de coastăCreșterea nivelului mării este deja o realitate pentru unele comunități insulare. În arhipelagul Vanuatu din Pacific, localnicii spun că plajele se erodează, arborii de pe coastă sunt smulși de apă, iar unele locuințe se află la doar câțiva metri de mare în timpul mareei. În anumite zone, drumuri și infrastructuri au fost deja mutate spre interiorul coastei din cauza înaintării apei.
Cercetătorii avertizează că aceste noi estimări ar putea obliga guvernele să își revizuiască planurile de adaptare la schimbările climatice și strategiile de protecție a zonelor de coastă.
Culorile neutre – gri, bej, taupe, alb delicat – nu sunt semnul unui interior plictisitor. Ele sunt, potrivit psihologiei, răspunsul firesc al unei minți care procesează deja prea multe informații în fiecare zi.
Minimalismul înseamnă să deții mai puține lucruri, notează Global English Editing.
Liniștea vizuală înseamnă să creezi calm prin culori, indiferent de câte obiecte ai. Poți avea rafturi pline de cărți și totuși un spațiu liniștit, dacă paleta de culori rămâne discretă.
Culorile neutre – gri, bej, taupe, alb delicat – creează un fundal care nu cere nimic minții tale. Nu declanșează reacții emoționale, nu concurează pentru atenție și nu adaugă la încărcătura mentală deja existentă.
De ce unele minți au nevoie de spații liniștiteViața modernă procesează mai multe informații într-o zi decât generațiile anterioare întâlneau într-o lună. Fiecare suprafață a devenit un ecran, fiecare moment – o oportunitate de stimulare.
Pentru persoanele cu sensibilitate sporită la stimuli, acest ritm creează o oboseală invizibilă. Creierul funcționează la capacitate maximă. Un perete roșu aprins sau un model geometric îndrăzneț devine, în acest context, un surplus pe care sistemul nervos nu îl mai poate gestiona.
Griul și bejul acționează ca o expirație vizuală. Există pur și simplu ca fundal pentru odihnă.
Neutru nu înseamnă fără personalitateLiniștea vizuală se poate construi prin texturi, nu prin culori. Perdele de in, pături de lână, ceramică, lemn natural – fiecare obiect are prezență fără să strige după atenție.
Plantele adaugă vitalitate fără haos, deoarece verdele natural este perceput de creier ca o culoare neutră. Iluminatul completează tabloul: becuri calde seara, lumină naturală ziua, lumânări când e nevoie de delicatețe.
Când neutrul devine prea neutruExistă și un risc al excesului. Spațiile complet lipsite de stimulare pot deveni opresive, asemeni unei săli de așteptare scumpe. Echilibrul arată diferit pentru fiecare.
Unii păstrează dormitorul neutru și lasă bucătăria să aibă culoare. Alții rotesc lucrările de artă colorate în funcție de starea mintală din acea perioadă.
Scopul nu este să trăiești într-o cutie fără culoare. Scopul este să respecți ceea ce are nevoie sistemul tău nervos pentru a funcționa echilibrat.
Anunțul a fost făcut de Brad Cooper în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de secretarul Apărării, Pete Hegseth.
„Atacurile noastre împotriva marinei iraniene s-au intensificat. Suntem acum la peste 30 de nave scufundate, iar în ultimele ore am lovit un portavion de drone, o navă de dimensiunea unui portavion din al Doilea Război Mondial. Acesta arde chiar în acest moment”, a declarat Cooper, citat de AFP.
În plus, comandantul a mai anunțat reducerea semnificativă a capabilităților ofensive ale Teheranului, precizând că iranienii și-au redus semnificativ atâta atacurile cu rachete balistice, cât și cele cu drone.
„În ultimele 24 de ore, atacurile cu rachete balistice au scăzut cu 90% față de prima zi, iar atacurile cu drone cu 83%”, anunță amiralul.
Cooper a mai spus că de la începutul războiului, „peste 500 de rachete balistice și peste 2.000 de drone în întreaga regiune”.
Amiralul Cooper a declarat că operațiunea va continua cu scopul de a reduce cât mai mult capacitățile ofensive iraniene. „Pe măsură ce trecem la următoarea fază a acestei operațiuni, vom demonta sistematic capacitățile de producție de rachete ale Iranului pentru viitor”, a spus Cooper.
Angajamentul angajaților față de locurile lor de muncă este influențat de diverși factori legați de mediul de lucru și de modul în care organizațiile își gestionează echipele.
Printre cele mai importante elemente se numără claritatea cerințelor postului, indicată de 61,5% dintre lucrători, ceea ce subliniază importanța unor funcții și responsabilități bine definite, conform cifrelor din The Happiness Index.
Un alt aspect cheie este angajamentul față de succesul companiei, identificat de 57% dintre angajați ca un factor determinant în consolidarea legăturii lor cu locul de muncă.
De asemenea, relevant este accesul la resursele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor, menționat de 55,3%, ceea ce arată că deținerea de instrumente adecvate și condiții de muncă favorabile contribuie la un nivel mai ridicat de implicare în muncă.
Alți factori care influențează implicarea angajaților includ informațiile despre companie, colaborarea eficientă între echipe și inspirația generată de organizație, toate acestea fiind la niveluri apropiate de jumătate dintre angajați.
În termeni generali, implicarea angajaților nu depinde de un singur factor, ci de un mediu organizațional care combină claritatea, comunicarea, resursele adecvate și cultura corporativă.
În ultimul deceniu, statele din Golful Persic au investit masiv în sport, transformând regiunea într-un centru important pentru competiții internaționale. Qatar a organizat Cupa Mondială de fotbal din 2022 și este proprietarul clubului Paris Saint-Germain, câștigător recent al Ligii Campionilor. În același timp, Saudi Arabia a dezvoltat unul dintre cele mai bogate campionate de fotbal și găzduiește evenimente sportive majore, inclusiv raliul Rally Dakar, arată Il Post.
De asemenea, United Arab Emirates organizează turnee importante de tenis și găzduiește un Mare Premiu de Formula 1, la fel ca Qatar și Arabia Saudită.
Competiții amânate sau puse în pericolConflictul a început deja să afecteze calendarul sportiv. De exemplu, stadionul Lusail din Qatar ar trebui să găzduiască pe 27 martie Finalissima, meciul dintre campioana Europei și cea a Americii de Sud.
Evenimentul face parte dintr-un festival fotbalistic mai amplu organizat în Qatar. Situația complicată de securitate ridică semne de întrebare cu privire la desfășurarea competiției în regiune.
Între timp, mai multe competiții sportive din Orientul Mijlociu au fost suspendate. Aici se numără și campionatele de fotbal din Iran, Qatar și Israel. Partide din EuroLeague Basketball și din Liga Campionilor Asiatice au fost de asemenea amânate.
Competițiile și sporturile care ar putea fi afectateSituația complică și pregătirile pentru FIFA World Cup 2026, care va avea loc în Statele Unite, Canada și Mexic.
Iran este deja calificată la turneul final. Totuși, oficiali ai federației iraniene au sugerat că participarea ar putea deveni dificilă din cauza conflictului. Dacă Iranul s-ar retrage, locul său ar putea fi preluat de o altă echipă asiatică, posibil United Arab Emirates sau Irak, în funcție de rezultatele din calificări.
Tenisul este unul dintre sporturile deja afectate de situația din regiune. După turneul Dubai Championships, mai mulți jucători au fost nevoiți să părăsească Emiratele Arabe Unite pe cale terestră, traversând granița spre Oman înainte de a putea zbura spre alte destinații.
În același timp, programul sezonului de Formula 1 ar putea fi perturbat. În aprilie sunt programate Marele Premiu din Bahrain și cel din Arabia Saudită. Aceste competiții depind în mare măsură de evoluția situației de securitate din regiune.
Sportivi afectați direct de conflictUnii sportivi au fost nevoiți să părăsească zonele afectate. Fotbalistul Munir El Haddadi, care juca la un club din Teheran, a fost transportat cu mașina până la granița cu Turcia într-o călătorie de aproximativ 2.000 de kilometri pentru a putea reveni în Europa.
În paralel, sportul rămâne și o scenă pentru mesaje simbolice. La un turneu feminin de fotbal din Australia, jucătoarele naționalei Iranului au refuzat inițial să cânte imnul național, gest interpretat de unii ca formă de protest sau de doliu în contextul conflictului.
Gruparea Hezbollah a transmis vineri dimineață un avertisment către locuitorii israelieni care trăiesc aproape de frontiera cu Libanul și le-a cerut să părăsească zonele situate la mai puțin de cinci kilometri de graniță, potrivit informațiilor relatate de BBC.
Mesajul a fost trimis pe canalul de Telegram al organizației, publicat în limba ebraică. Agenția Reuters precizează că anunțul a avut rolul de a transmite o reacție la acțiunile recente ale armatei israeliene în Liban.
În mesajul postat pe platforma de socializare, Hezbollah a criticat operațiunile militare ale Israelului și a făcut precizarea că acestea vor avea consecințe.
„Agresiunea armatei voastre împotriva suveranităţii Libanului şi a cetăţenilor paşnici, distrugerea infrastructurii civile şi campania de expulzare pe care o desfăşoară nu vor rămâne fără răspuns”, a declarat Hezbollah.
Tensiunile dintre cele două părți au crescut după ce armata israeliană a lansat un nou val de atacuri asupra unor ținte din Liban. Loviturile au fost lansate joi seara, după ce autoritățile israeliene au cerut locuitorilor din suburbiile sudice ale Beirutului să plece din zonă.
Partea aceasta a capitalei libaneze este cunoscută drept un bastion important al Hezbollah.
În paralel, Forțele de Apărare ale Israelului au anunțat că operațiunile militare nu s-au limitat la Liban. Armata israeliană a anunțat că a început „un val amplu de lovituri împotriva infrastructurii regimului terorist iranian din Teheran”.
Hezbollah-ul libanez a avertizat vineri locuitorii israelieni să evacueze orașele aflate la 5 km de granița dintre cele două țări.
„Agresiunea armatei voastre împotriva suveranității libaneze… nu va trece fără un răspuns”, a declarat Hezbollah pe Telegram, vineri dimineață.
Israelul și Hezbollah au făcut schimb de lovituri pe măsură ce conflictul se extinde în Orientul Mijlociu. Israelul a efectuat mai multe atacuri peste noapte în Dahieh, o suburbie sudică a Beirutului, pe care o consideră o bastionă a Hezbollah. Aceasta vine după anunțul de joi al armatei israeliene că a început să vizeze infrastructura Hezbollah din Beirut.
Până în prezent, 123 de persoane au fost ucise și 683 rănite în urma atacurilor israeliene din Liban, potrivit Agenției Naționale de Știri a țării, joi seară, citând Ministerul Sănătății Publice.
Hezbollah issues an evacuation warning to residents of the northern Israeli communities located within 5 km of the border line. pic.twitter.com/VmnowMAYEj
— Ali Hashem علي هاشم (@Alihashem) March 6, 2026
Garda iraniană susține că a lansat rachete asupra orașului Tel Aviv, deși IDF nu a emis nicio alertăCorpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran anunță un val de lansări de rachete asupra centrului comercial al orașului Tel Aviv, potrivit agenției de știri de stat iraniane IRNA.
„Rachetele se îndreaptă spre Tel Aviv”, scrie IRNA, relatând o declarație a IRGC privind „un atac combinat cu rachete și drone… care vizează locații din inima orașului Tel Aviv”.
În ciuda declarației IRGC, nu există avertismente imediate din partea Forțelor de Apărare Israeliene cu privire la un atac cu rachete care se apropie, scrie The Times of Israel.
Qatar interceptează un atac cu drone asupra unei baze americaneMinisterul apărării din Qatar a declarat vineri că forțele țării au interceptat un atac cu drone asupra bazei aeriene americane Al Udeid, scrie Sky News.
Este cea mai mare bază americană din regiune, deși s-a golit semnificativ de la începutul conflictului, pe fondul temerilor că ar putea fi o țintă a atacurilor iraniene.
Guvernul qatarez a trimis anterior alerte de securitate către telefoanele mobile din țară, avertizând locuitorii să stea departe de ferestre și zone deschise.
Joi, Sir Keir Starmer a anunțat că patru avioane Typhoon suplimentare vor fi trimise la baza Al Udeid. Avioane din Escadrila 12 a RAF au fost trimise anterior în Qatar la sfârșitul lunii ianuarie.
Explozii la Teheran, în timp ce Israelul lansează noi atacuriIsraelul a declarat că a lansat un val de atacuri asupra Teheranului vineri dimineață, vizând „infrastructura regimului” din capitala iraniană, scrie The Guardian.
Forțele israeliene au lansat un „val de atacuri la scară largă împotriva infrastructurii regimului terorist iranian din Teheran”, se arată într-un comunicat militar.
Televiziunea de stat iraniană a raportat explozii în mai multe părți ale orașului.
Știrea inițialăEste vineri, iar conflictul din Orientul Mijlociu, început de Statele Unite împreună cu Israelul împotriva Iranului a ajuns în ziua a șaptea. De joi până astăzi au avut loc o serie de evenimente pe măsură ce ofensiva de eliminare a Iranului escaladează. MEDIAFAX va transmite în continuare desfășurarea evenimentelor în format de LIVE TEXT.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu pentru NBC că Iranul este pregătit să se confrunte cu trupele americane dacă SUA vor decide să lanseze o invazie terestră.
Oficialul iranian a avertizat că un astfel de conflict nu ar aduce victorie nimănui și a spus că Teheranul nu solicită un armistițiu în acest moment.
În paralel, președintele american Donald Trump a făcut o serie de afirmații despre situația militară a Iranului. Vorbind la Casa Albă, joi, liderul american a susținut că forțele aeriene și marina iraniană ar fi fost practic eliminate.
El a declarat: „Distrugem tot mai multe dintre capacitățile Iranului de rachete și drone în fiecare oră, doborându-i. Deci [Iranul] nu are forțe aeriene, nu are apărare aeriană. Toate avioanele lor au dispărut, comunicațiile lor au dispărut. În afară de asta, se descurcă destul de bine. Marina lor a dispărut, [au pierdut] 24 de nave în trei zile, asta înseamnă multe nave”.
Trump a mai declarat că Iranul ar fi pierdut și 60% din rachete și 64% din lansatoarele de rachete. El a reiterat ideea că armata americană și Israelul „demolează complet” țintele iraniene „cu mult înainte de termen”.
Președintele american a mai declarat că dorește să aibă un rol în alegerea viitorului lider al Iranului. El a respins posibilitatea ca Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem iranian ucis, Ali Khamenei, să preia conducerea țării, considerând această variantă „inacceptabilă”.
Conflictul s-a extins treptat și implică acum aproximativ 14 state din Orientul Mijlociu și din alte regiuni, relatează The Guardian. Joi, Azerbaidjan a acuzat Iran de lansarea unor atacuri cu drone, însă autoritățile de la Teheran au respins acuzațiile.
În Statele Unite, Camera Reprezentanților a SUA a respins joi o inițiativă susținută de democrați care urmărea oprirea conflictului cu Iranul. Votul a permis administrației Trump să continue operațiunile militare.
Situația atrage atenția și în Europa. Secretarul britanic al Apărării, John Healey, nu a exclus posibilitatea ca Regatul Unit să participe la atacurile americano-israeliene asupra Iranului.
De asemenea, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat că a primit o solicitare din partea Statelor Unite pentru sprijin în gestionarea dronelor iraniene Shahed.
Aceste drone au fost utilizate intens de Rusia în războiul din Ucraina. Washingtonul și aliații săi vor să folosească experiența ucraineană în combaterea acestor atacuri.
„Am dat instrucțiuni pentru a furniza mijloacele necesare” și „să asigure prezența specialiștilor ucraineni care pot garanta securitatea necesară”, a scris președintele Zelenski pe X.
„Ucraina îi ajută pe partenerii care contribuie la asigurarea securității noastre și la protejarea vieților poporului nostru.”, a mai declarat acesta.
Anchetatorii militari din Statele Unite analizează posibilitatea ca forțele americane să fi provocat atacul asupra unei școli de fete din orașul Minab, în sudul Iranului, care a dus la moartea a zeci de copii, relatează Reuters.
Două surse oficiale americane au declarat pentru Reuters că evaluarea preliminară indică această variantă, însă investigația nu s-a încheiat și nu există o concluzie definitivă.
Oficialii nu au oferit mai multe detalii despre probele analizate până acum. Nu este clar ce tip de armament a lovit clădirea, cine a ordonat atacul sau din ce motiv școala ar fi putut deveni o țintă.
Aceleași surse au precizat că ancheta rămâne deschisă și că noi informații ar putea apărea, iar acestea ar putea chiar să arate că altă parte a fost responsabilă pentru incident.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a confirmat miercuri că armata examinează cazul. „Investigăm acest lucru. Desigur, nu țintim niciodată ținte civile. Dar analizăm și investigăm acest lucru”, a declarat Pete Hegseth.
Reuters nu a oferit informații legate de durata investigației și nici ce elemente caută anchetatorii pentru a formula o concluzie finală. Atacul asupra școlii a avut loc sâmbătă, în prima zi a loviturilor lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului.
Ambasadorul Iranului la ONU la Geneva, Ali Bahreini, a afirmat că în urma bombardamentului au murit 150 de eleve. Numărul victimelor nu a putut fi verificat independent.
Pentagonul a transmis întrebările adresate de Reuters către Comandamentul Central al armatei americane, iar purtătorul de cuvânt al instituției, căpitanul Timothy Hawkins, a venit cu câteva precizări.
„Ar fi nepotrivit să comentez, având în vedere că incidentul este în curs de investigare”, a declarat el.
Casa Albă nu a intrat în detalii despre anchetă. Totuși, secretarul de presă Karoline Leavitt a oferit câteva răspunsuri legate de acest subiect.
„În timp ce Departamentul de Război investighează în prezent această chestiune, regimul iranian vizează civilii și copiii, nu Statele Unite ale Americii”, a spus Karoline Leavitt.
La începutul săptămânii, secretarul de stat Marco Rubio a fost întrebat despre acest incident. El a răspuns: „Departamentul de Război va investiga acest lucru dacă acesta ar fi fost atacul nostru și le-aș trimite întrebarea dumneavoastră”.
Potrivit unor surse implicate în planificarea operațiunilor militare, Statele Unite și Israel au împărțit până acum loviturile asupra Iranului în funcție de zone și de tipul țintelor.
Israelul a vizat în principal instalații de lansare a rachetelor în vestul țării, în timp ce Statele Unite au atacat obiective similare în sud, precum și ținte navale.
Oficiul ONU pentru Drepturile Omului a cerut deschiderea unei anchete, fără să indice cine ar putea fi responsabil. Purtătoarea de cuvânt a instituției, Ravina Shamdasani, a făcut și ea declarații la Geneva.
„Responsabilitatea de a investiga situația revine forțelor care au efectuat atacul”, a afirmat aceasta.
Între timp, televiziunea de stat iraniană a difuzat imagini de la funeraliile fetelor ucise. Sicrie mici, acoperite cu steaguri iraniene, au fost purtate prin mulțime înainte de înmormântare.
Dreptul internațional umanitar interzice atacurile deliberate asupra școlilor, spitalelor sau altor clădiri civile. Un astfel de act ar putea fi considerat crimă de război.
Dacă investigația va demonstra că forțele americane au avut un rol în bombardament, incidentul ar putea deveni unul dintre cele mai grave episoade cu victime civile din conflictele purtate de Statele Unite în Orientul Mijlociu în ultimele decenii.
Un zbor charter Air France, organizat de guvernul francez pentru a readuce cetățeni francezi din Emiratele Arabe Unite, a fost nevoit să revină joi din cauza tirurilor de rachete în zonă, a declarat ministrul Transporturilor, Philippe Tabarot, notează The Times of Israel.
„Această situație reflectă instabilitatea din regiune și complexitatea operațiunilor de repatriere”, a declarat Philippe Tabarot.
Franța a demarat miercuri zborurile de repatriere, în timp ce guvernele se grăbesc să aducă acasă zeci de mii de cetățeni blocați de conflictul dintre SUA, Israel și Iran, care se intensifică.
De asemenea, joi, pasagerii unui avion de pe aeroportul Ben Gurion din Israel au fost evacuați după ce sirenele au sunat din cauza unui baraj de rachete iraniene. Procedurile de urgență au fost activate pe principalul aeroport internațional al Israelului, pe măsură ce tensiunile dintre Iran și Israel au escaladat.
Luni, pe 2 martie, compania aeriană israeliană El Al a declarat că se pregătește să opereze zboruri din 22 de destinații din Europa, SUA și Asia pentru a readuce zeci de mii de israelieni blocați în străinătate, odată ce spațiul aerian al țării va fi redeschis treptat săptămâna viitoare, scrie The Times of Israel.
Ministrul Transporturilor israelian, Miri Regev, a declarat luni că autoritățile aviatice pregătesc redeschiderea spațiului aerian în mod eșalonat, în funcție de evoluțiile de securitate.
„L-am însărcinat pe șeful Autorității Aviației Civile, Shmuel Zakay, să se întâlnească cu companiile aeriene israeliene, astfel încât acestea să fie pregătite pentru deschiderea cerului în mod eșalonat începând de săptămâna viitoare. Toate acestea, desigur, în conformitate cu evoluțiile din domeniul securității”, a declarat Miri Regev.
Aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, principala poartă internațională a Israelului, a fost închis pentru plecări și sosiri de sâmbătă, după ce Israelul și SUA au lansat un atac militar major asupra Iranului, iar Republica Islamică a răspuns cu tiruri de rachete.
Închiderea spațiului aerian a lăsat peste 150.000 de israelieni blocați în străinătate.
Odată cu redeschiderea treptată a spațiului aerian, El Al intenționează să aducă israelieni din New York, Miami și Los Angeles, în SUA, și din Bangkok și Phuket, în Asia de Sud-Est.
În Europa, zborurile vor fi operate din Larnaca, Atena, Roma, Milano, Paris, Budapesta, Tbilisi, Sofia, Varșovia, București, Madrid, Londra, Barcelona, Geneva, Amsterdam, München și Zurich.
Polonia a implementat joi o lege care limitează beneficiile sociale pentru refugiații ucraineni, la peste patru ani de la începutul invaziei rusești, scrie Kyiv Post.
Măsura a fost adoptată la sfârșitul lunii ianuarie și are ca scop eliminarea progresivă a asistenței, prin impunerea unor restricții privind beneficiile sociale, accesul la servicii medicale, dreptul de ședere și educație pentru refugiații veniți după 2022.
Conform noii legi, „beneficiile speciale de asistență medicală vor fi acordate doar minorilor, persoanelor care lucrează, victimelor torturii sau violurilor și grupurilor vulnerabile care locuiesc în locuințe colective.”
Adam Szlapka, purtător de cuvânt al guvernului pro-european al Poloniei, a explicat că „după patru ani, situația este mai stabilă” și că „aceste reglementări extraordinare pot fi eliminate treptat și putem trece de la soluții temporare la unele sistemice.”
Sprijinul pentru locuință și hrană se va aplica doar grupurilor considerate deosebit de vulnerabile.
Pentru elevii ucraineni din școlile poloneze, finanțarea pentru transport gratuit, ajutor material și lecții suplimentare de limba poloneză va continua doar până la sfârșitul anului universitar.
Refugiații vor păstra statutul de protecție în Polonia cel puțin până în martie anul viitor.
Un sondaj din ianuarie al Centrului pentru Cercetarea Opiniei Publice arată că doar 48% dintre polonezi aprobă sprijinul pentru refugiați, iar 46% se opun. „Acesta este cel mai scăzut nivel de sprijin de la anexarea Crimeii în 2014”, este menționat în raport.
Președintele Karol Nawrocki a spus că nu va semna legi privind asistența specială pentru ucraineni. El a declarat într-o conferință de presă că „polonezii simt… că efortul nostru, asistența noastră multifațetată acordată Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă nu a fost apreciată sau înțeleasă în mod corespunzător.”
Au apărut totuși și critici, mai ales din rândul organizațiilor pentru drepturile omului.
Purtătoarea de cuvânt a filialei poloneze a Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați a avertizat că „anul 2025 a fost cel mai mortal pentru civilii din Ucraina de la începutul invaziei la scară largă” și că „niciuna dintre zonele Ucrainei nu este sigură, iar 10,8 milioane de oameni încă au nevoie de asistență umanitară.”
Ministerul de Interne polonez a raportat că, între februarie 2022 și decembrie 2024, aproximativ 1,6 milioane de ucraineni, majoritatea femei și copii, au găsit adăpost în Polonia.
În același timp, forța de muncă ucraineană a contribuit cu 2,7% din PIB-ul Poloniei în 2024, depășind contribuția totală a țării la ajutorul umanitar, potrivit unui raport Deloitte pentru UNHCR.
Primul zbor de repatriere charter guvernamental pentru cetățenii britanici care doresc să părăsească Orientul Mijlociu a aterizat vineri dimineață înapoi în Marea Britanie, scrie Sky News.
Zborul Titan Airways, care a decolat din capitala Omanului, Muscat, joi după-amiază, înainte de a se opri pentru realimentare în Egipt, a aterizat vineri pe aeroportul Londra Stansted.
Inițial, decolarea a fost programată pentru miercuri, însă decolarea a fost amânată din cauza a ceea ce Ministerul de Externe a numit „probleme tehnice”, determinând un pasager, în cadrul unui interviu exclusiv acordat Sky News, să numească situația „un haos total”.
Joi, premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a susținut că peste 4.000 de britanici s-au întors oficial în Marea Britanie cu zboruri comerciale din Emiratele Arabe Unite, pe măsură ce conflictul se extinde în Orientul Mijlociu.
Kievul a declarat vineri dimineață că Budapesta a reținut fără explicații șapte angajați ai băncii de stat Oschadbank. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a precizat că aceștia transportau numerar între Austria și Ucraina, parte a activității lor obișnuite, scrie Kyiv Post.
„Astăzi, la Budapesta, autoritățile ungare au luat efectiv ostatici șapte cetățeni ucraineni. Motivele pentru aceasta sunt în prezent necunoscute, la fel ca și starea lor sau posibilitatea de a-i contacta”, a spus Sybiha.
„Acești șapte ucraineni sunt angajați ai băncii de stat Oschadbank. Conduceau două mașini bancare care tranzitau între Austria și Ucraina, transportând numerar ca parte a unui serviciu regulat între băncile de stat.”, a adăugat el.
Andrii Sybiha a acuzat Budapesta de „luare de ostatici și furt de bani” și a anunțat că ministerul de externe ucrainean a trimis o notă oficială prin care solicită eliberarea celor șapte cetățeni.
„De fapt, este vorba despre Ungaria care ia ostatici și fură bani. Dacă aceasta este aceeași «forță» pe care a invocat-o domnul Orban mai devreme astăzi, atunci este forța unui grup criminal. Aceasta este terorism de stat și extorcare”, a spus ministrul, referindu-se la amenințarea premierului ungar Viktor Orban de a folosi „forța” pentru a forța Ucraina să restabilească fluxul de petrol rusesc prin Ungaria.
Disputa dintre cele două țări a reapărut în ultimele săptămâni din cauza fluxului de petrol rusesc către Europa, cu puțin înainte de alegerile generale din Ungaria.
Budapesta și Slovacia au cerut Ucrainei să repare conducta Drujba, iar Ungaria a blocat pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro al UE pentru a exercita presiuni.
Kievul a refuzat, spunând că nu este responsabil pentru daunele provocate de Moscova.
Joi, tensiunile au crescut iarăși după ce ministrul de externe ungar a vizitat Moscova și a primit doi prizonieri de război ucraineni, declarând că va „rupe blocada petrolieră ucraineană prin forță”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că conducta ar putea fi funcțională teoretic în „o lună până la o lună și jumătate”, dar a adăugat că „asta nu înseamnă că tot ce a fost distrus va fi complet restaurat”.
„Sperăm că nicio persoană din Uniunea Europeană nu va bloca 90 de miliarde de euro sau prima tranșă din cele 90 de miliarde de euro… Altfel, vom da adresa acestei persoane Forțelor Armate, oamenilor noștri. Să-l sune și să vorbească cu el în limba lor.”, a avertizat Zelenski.
