MediaFax.ro

NASA spune că cea mai devreme lansare posibilă a misiunii Artemis II este acum în martie. Misiunea urma să aibă loc pe 8 februarie, conform CNN.

Decizia a fost luată după o repetiție generală cu alimentare. NASA a întâmpinat mai multe probleme în timpul testului, după ce vremea rece a întârziat startul. Una dintre principalele dificultăți a fost legată de scurgeri de hidrogen în timpul alimentării rachetei cu combustibil.

„Cu peste trei ani între lansările SLS, ne așteptam pe deplin să întâmpinăm dificultăți”, a adăugat administratorul NASA, Jared Isaacman, într-o postare pe X.

Misiunea Artemis II vrea să trimită un grup de patru astronauți (Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen) într-o călătorie de 10 zile dincolo de partea îndepărtată a Lunii, ceea ce ar putea stabili un nou record pentru cea mai mare distanță la care au ajuns vreodată oamenii față de Pământ.

Astronauții vor fi scoși acum din carantină, în care au intrat la Houston pe 21 ianuarie, și nu se vor mai deplasa marți la Centrul Spațial Kennedy din Florida, așa cum era planificat.

NASA a spus că echipajul va intra din nou în carantină cu aproximativ două săptămâni înainte de următoarea dată vizată pentru lansare. NASA menționase anterior că 6, 7, 8, 9 și 11 martie sunt date disponibile pentru lansare.

Sosirile turiștilor pe insula caraibiană au scăzut cu 17,8% într-un singur an, ilustrând impactul direct al crizei economice și politice asupra unui sector vital pentru țară, potrivit Le Figaro.

Aproximativ 1,8 milioane de vizitatori au călătorit pe insulă, conform datelor publicate duminică de Oficiul Național de Statistică și Informații (ONEI), mult sub cele 2,6 milioane așteptate de guvern. Aceasta reprezintă un regres pentru fosta destinație vedetă din Caraibe.

ONU estimează că fluxul de turiști internaționali continuă să crească, cu 1,52 miliarde de călători înregistrați la nivel mondial în 2025, cu aproape 60 de milioane mai mult decât în ​​2024.

Un an teribil pentru turismul internațional din Cuba

Anul 2025 „a fost teribil pentru turismul internațional din Cuba”, a comentat economistul cubanez Pedro Monreal pe rețeaua de socializare X, adăugând: „Știam că asta va veni”. Insula se confruntă cu una dintre cele mai grave crize economice ale sale, marcată de penurie de combustibil, medicamente și electricitate, în mare parte din cauza înăspririi sancțiunilor americane în timpul  primului mandat al lui Donald Trump.

Piețele turistice istorice s-au prăbușit, cum ar fi Canada (-12,4%), Rusia (-29%), Germania (  -50,5%) și chiar diaspora cubaneză (-22,6%), majoritatea locuind în Statele Unite. Iar tendința descendentă continuă.

În decembrie 2025, Cuba a înregistrat cele mai scăzute cifre de sosiri turistice pentru acea lună din ultimii patru ani, confirmând un început lent al sezonului de vârf, care a început în noiembrie.

Mai multe țări au emis avertismente de călătorie pentru Cuba, inclusiv Canada, Spania și Regatul Unit, care și-au îndemnat cetățenii să dea dovadă de „prudență extremă ”. Argentina a recomandat vineri, 30 ianuarie, cetățenilor săi să evite călătoriile pe insulă din cauza perturbărilor serviciilor publice și a lipsei de materiale medicale.

 

Reuniunea din Dubai aduce împreună delegați din aproximativ 150 de state și peste 500 de miniștri. Ele participă alături de lideri din mediul privat, pentru a analiza modalitățile prin care țările pot colabora și inova într-un context global aflat în schimbare rapidă. Euronews arată că printre temele principale se numără comerțul internațional, inteligența artificială, securitatea economică și echilibrul geopolitic.

Europa este prezentă la nivel înalt într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să-și consolideze rolul într-un sistem global tot mai fragmentat.

OECD: provocările economiei mondiale discutate la Dubai

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este reprezentată de secretarul general Mathias Cormann. El participă la discuții privind reziliența economică, investițiile și impactul tehnologiilor emergente asupra pieței muncii.

Potrivit oficialilor OCDE, inteligența artificială și automatizarea vor transforma profund economiile. Toate guvernele au obligația să găsească un echilibru între inovație, competitivitate și protecția socială.

În paralel cu forumul din Dubai, la Bruxelles s-a reaprins dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene. Fostul premier italian Mario Draghi a subliniat că UE nu ar trebui să evite o integrare în ritmuri diferite. Mai ales dacă aceasta reprezintă soluția pentru a-și consolida influența globală.

Într-un discurs susținut la Universitatea din Leuven, Draghi a transmis că Europa trebuie să accepte forme flexibile de cooperare pentru a rămâne competitivă în fața marilor puteri economice și tehnologice.

Franța, stabilitatea politică și cererea europeană pentru aur

Pe scena internă europeană, Franța continuă să se confrunte cu tensiuni politice. Premierul Sébastien Lecornu a depășit recent o perioadă de blocaj instituțional. El a apelat la o procedură constituțională specială pentru a impune un proiect controversat.

Deși a reușit să evite la limită două moțiuni de cenzură, situația evidențiază fragilitatea echilibrului politic din una dintre principalele economii ale Uniunii Europene.

Pe plan economic, piețele au fost surprinse de o corecție rapidă a prețului aurului, urmată de o scădere similară a argintului. Cu toate acestea, cererea europeană rămâne puternică, investitorii și populația continuând să achiziționeze metale prețioase pe fondul incertitudinilor globale.

Un boicot al meciurilor Cupei Mondiale din Statele Unite, susținut de oficiali europeni pentru a denunța amenințările din partea  lui Donald Trump, va aduce doar „mai multă ură”, a avertizat luni președintele FIFA, Gianni Infantino, care și-a apărat și decizia de a acorda un „Premiu pentru Pace” președintelui american, potrivit Le Figaro.

„Sunt împotriva interdicțiilor, precum și a boicoturilor. Cred că nu realizează nimic (…), pur și simplu contribuie la mai multă ură”, a declarat Infantino într-un interviu acordat canalului de televiziune britanic Sky News .

El a făcut o paralelă cu relația comercială semnificativă dintre Regatul Unit și Statele Unite. „Cere cineva ca Regatul Unit să înceteze comerțul cu SUA? Nu am auzit așa ceva. Atunci de ce fotbal?”, a întrebat șeful FIFA. „În lumea noastră divizată și agresivă, avem nevoie de oportunități în care oamenii să se poată reuni și uni în jurul pasiunii” pentru fotbal, a adăugat oficialul în vârstă de 55 de ani.

Apel la boicotare ca reacție la tensiunile cauzate Trump în privința Groenlandei

Apeluri la boicotarea Cupei Mondiale din 2026, organizată în comun de Statele Unite, Canada și Mexic (11 iunie – 19 iulie), au fost lansate în ianuarie în Germania, o națiune importantă din fotbal, ca reacție la tensiunile cauzate de dorința președintelui american de a confisca Groenlanda și de amenințările cu creșterea tarifelor împotriva statelor europene care se opun acesteia.

Politica anti-imigrație a guvernului american și metodele poliției de imigrație din Minneapolis (nord-est), care au provocat emoții puternice în țară și în întreaga lume, provoacă, de asemenea, un val de îngrijorare cu privire la condițiile de securitate ale milioanelor de susținători așteptați în această vară în Statele Unite.

La sfârșitul lunii ianuarie, Sepp Blatter, predecesorul lui Infantino la conducerea FIFA, a reiterat apelul unui proeminent avocat elvețian anticorupție de a „evita Statele Unite” în această vară.

Între timp, Gianni Infantino și-a apărat decizia din decembrie, mult criticată, de a acorda primul Premiu FIFA pentru Pace lui Trump, care se laudă că a pus capăt mai multor conflicte de la revenirea la putere în ianuarie 2025. „Obiectiv, îl merită”, a declarat liderul italo-elvețian, care își etalează în mod regulat legăturile strânse cu președintele american. „Trebuie să facem tot ce putem pentru a ajuta la pacea mondială”, a afirmat Infantino.

Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale, s-a prezentat marți la Judecătoria Sectorului 1 din București, pentru a răspunde în fața magistraților într-un dosar în care este acuzat de propagandă legionară.

Luni, Călin Georgescu a apărut în fața instanței într-un alt dosar, iar ulterior a fost hotărât de judecători ca a fost amânată pronunțarea unei decizii.

În prezent, fostul candidat la alegerile prezidențiale urmează să afle dacă măsura controlului judiciar va fi prelungită cu încă 60 de zile, hotărârea nefiind însă definitivă.

După încheierea termenului de judecată, programat pentru ora 09.00, Călin Georgescu trebuie să se prezinte la sediul Poliției din Buftea pentru a semna documentele aferente controlului judiciar.

Când a ieșit din clădirea Judecătoriei Sectorului 1, Călin Georgescu a făcut o serie de declarații în fața reporterilor prezenți.

„O justiție care tace la nedreptate nu mai este temelia statului, ci este acoperișul abuzului. Și când dreptatea se vinde, nedreptatea devine lege. Și practic, sigur, o justiție care nu are repere morale este invitația la haos și la dictatură”, a declarat Georgescu.

„România, cel puțin pentru moment, a apucat pe acest drum. Însă, știți cum e, oamenii mint și le place să fie mințiți pentru că le este frică de adevăr. Nu trebuie să vă fie frică de adevăr și nu trebuie să mai acceptați și nu mai trebuie să trăiți în minciună. ”, a adăugat fostul candidat.

Fostul candidat, Călin Georgescu, a solicitat, din nou, desecretizarea tuturor documentelor legate de anularea turului al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024.

„Asta înseamnă turul doi înapoi, întoarcerea la adevăr și la demnitate. Știți, orice vreme își are vremea și fructele stricate cad din pom singure. Eu spun în continuare că este bine de desecretizat ședința CSAT și ședința informală a CCR dinaintea anulării alegerilor pe data de 6 decembrie 2024. Nemaivorbind de mascarada alegerilor din mai 2025. Eu nu-mi doresc și singurul meu obiectiv este prosperitatea și demnitatea poporului român. Restul sunt detalii nesemnificative. Adevărul mântuiește, minciuna ucide. Întoarceți-vă la Dumnezeu!”, a mai afirmat Georgescu.

Agenții federali de imigrare detașați în Minneapolis, Minnesota, vor primi în curând camere video corporale, potrivit Departamentului pentru Securitate Internă al SUA (DHS).

„Începând de acum, vom echipa cu camere video fiecare ofițer din teren din Minneapolis. Pe măsură ce vor fi disponibile fonduri, programul de camere video corporale va fi extins la nivel național. Vom achiziționa și vom echipa rapid cu camere video corporale forțele de ordine ale Departamentului Securității Interne din întreaga țară”, a scris luni secretarul DHS, Kristi Noem, pe platforma X.

I just spoke with @RealTomHoman @ICEDirector @CBPCommissioner. Effective immediately we are deploying body cameras to every officer in the field in Minneapolis.

As funding is available, the body camera program will be expanded nationwide. We will rapidly acquire and deploy body…

— Secretary Kristi Noem (@Sec_Noem) February 2, 2026

Anunțul vine în contextul în care în care guvernul se confruntă cu reacții negative după ce în luna ianuarie, doi cetățeni americani au fost împușcați mortal în urma unei intervenții masive a agenților federali de imigrare în zona Minneapolis, ca parte a unei acțiuni de combatere a imigrației ilegale.

Potrivit Serviciului Vamal și de Protecție a Frontierelor al SUA, cei doi agenți implicați în împușcarea mortală a celui de-al doilea american, Alex Pretti, la sfârșitul lunii ianuarie, purtau camere video corporale. Aceștia au fost suspendați, a declarat agenția.

Adrian Câciu a transmis avertismentul pe Facebook.

„Pachetul social este obligatoriu pentru anul 2026. Nu e nimic de negociat aici”, a avertizat reprezentantul PSD.

Potrivit lui Câciu, cinci milioane de persoane vor beneficia de noile măsuri.

„Persoanele vulnerabile trebuie protejate de valul austerității care aduce sărăcie și atacă puterea de cumpărare a oamenilor. PSD se află la guvernare pentru oameni! O țară se conduce sprijinind economia și oamenii”, a adăugat Adrian Câciu.

El a mai scris că „există spațiu fiscal pentru pachetul social și pentru cel de relansare economică” și i-a atacat pe cei care se opun măsurilor propuse de PSD.

„Cine se opune acestor programe? Fix cei care vă vor în faliment! Adevărul trebuie spus: PSD vă protejează! Ceilalți vă falimentează”, a precizat Câciu.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat luni ce măsuri conține Pachetul de Solidaritate propus de PSD. Acesta vizează mai multe categorii vulnerabile. Pe listă sunt mamele în concediul maternal, veteranii, pensionarii cu pensii mici, copiii cu dizabilități și familiile cu venituri reduse.

Pachetul va fi propus coaliției de guvernare. Reprezentanții PSD condiționează rămânerea la guvernare de adoptarea pachetului.

Incidentul s-a produs pe raza Sucursalei Regionale de Căi Ferate Craiova și a dus la oprirea traficului feroviar pe firul II, începând cu ora 07:10.

Potrivit CFR SA, măsura a fost dispusă exclusiv din motive de siguranță feroviară, după ce personalul de specialitate a constatat existența unei șine rupte la kilometrul feroviar 115+500. Pe sectorul afectat, firul I este deja închis permanent, fiind în desfășurare lucrări programate de reabilitare a infrastructurii feroviare.

Imediat după semnalarea defecțiunii, echipele de intervenție ale CFR SA au fost mobilizate la fața locului. Personalul specializat din cadrul Sucursalei Regionale de Căi Ferate Craiova acționează pentru evaluarea situației și executarea lucrărilor necesare remedierii șinei rupte, în vederea reluării circulației feroviare în condiții de maximă siguranță.

Reprezentanții companiei precizează că intervenția se desfășoară operativ, iar redeschiderea circulației va avea loc imediat ce lucrările vor fi finalizate și sectorul va fi declarat sigur pentru trafic.

Trenuri afectate și întârzieri

Până la finalizarea intervenției și reluarea circulației pe segmentul Măldăeni – Mihăești, mai multe trenuri staționează în stațiile adiacente, înregistrând întârzieri față de graficul normal de circulație. Conform CFR SA, sunt afectate următoarele trenuri: R 11614, staționat de la ora 07:20, R 9910, de la ora 07:35, și IR 72, de la ora 07:50.

Pasagerii sunt informați permanent cu privire la evoluția situației, iar personalul feroviar încearcă să minimizeze impactul asupra traficului și disconfortul creat călătorilor.

Elon Musk vrea să combine producătorul de rachete SpaceX cu startup-ul său de inteligență artificială, potrivit unui comunicat citat de CNBC. xAI, compania care deține și operează rețeaua socială X, a apărut tot în urma unei fuziuni.

Noua fuziune are rolul de a pregăti SpaceX pentru o listare masivă la bursă. Tranzacția a fost anunțată luni pe blogul lui Musk, care a spus că astfel se formează „cel mai ambițios motor de inovație integrat vertical pe (și în afara) Pământului, cu inteligență artificială, rachete, internet spațial” și platforma de socializare X.

Se așteaptă ca în urma listării la bursă să se obțină o evaluare de 1,25 trilioane de dolari, a relatat Bloomberg. Înregistrările publice ale statului Nevada, obținute de CNBC, indică faptul că tranzacția a fost finalizată pe 2 februarie, Space Exploration Technologies Corp. fiind listată ca „membru de conducere” al X.AI Holdings.

Tranzacția marchează cea mai mare fuziune din vastul portofoliu de afaceri al lui Musk și reunește două companii care au crescut în valoare pe piețele private.

Printre investitorii din cea mai recentă rundă de finanțare a xAI s-au numărat Nvidia și Cisco Investments, precum și partenerii cunoscuți ai lui Musk, Valor Equity Partners, Stepstone Group, Fidelity, Qatar Investment Authority, MGX din Abu Dhabi și Baron Capital Group. Tesla, producătorul de vehicule electrice al lui Musk, a anunțat săptămâna trecută că investește aproximativ 2 miliarde de dolari în xAI.

Conducerile SpaceX și xAI nu au explicat dacă fuziunea uriașă ar avea nevoie de aprobarea autorităților americane.

Digital Networks Act ar urma să înlocuiască actualul Cod European al Comunicațiilor Electronice (EECC), adoptat în 2018, dar aplicat complet abia din 2024. Faptul că implementarea a durat aproape șase ani arată cât de complicată este armonizarea politicilor telecom în interiorul Uniunii Europene, mai scrie Euronews.

De această dată, proiectul propune o integrare și mai profundă. S-ar transfera o parte semnificativă a deciziilor către nivelul european. Aceasta ar fi o schimbare care atinge direct domenii considerate până acum chestiuni de suveranitate națională.

Mai puțin control național asupra spectrului radio

Una dintre modificările majore se referă la administrarea spectrului radio, o resursă publică limitată gestionată până acum în principal de statele membre. Noua propunere pornește de la ideea că „frontierele naționale devin tot mai puțin relevante” pentru utilizarea eficientă a spectrului. Prevede astfel o coordonare mult mai strânsă la nivelul Uniunii.

Conceptul central este „use it or share it”. Practic dacă un operator nu utilizează frecvențele alocate, acestea ar putea fi redistribuite altor companii. Pentru industrie, această regulă ar aduce stabilitate și predictibilitate. Pentru guverne, însă, ar însemna o pierdere de control asupra licitațiilor, condițiilor și duratei licențelor. Iar acest lucru este un compromis dificil pe plan politic.

Licențiere unică pentru serviciile satelitare

Proiectul DNA introduce și o autorizație comună la nivelul UE pentru furnizorii de servicii prin satelit, eliminând necesitatea aprobărilor separate în fiecare stat membru. Pentru operatorii europeni, măsura ar simplifica considerabil procedurile.

În schimb, companiile din afara Uniunii ar putea întâmpina noi bariere. Într-un context în care Bruxelles-ul promovează tot mai mult tehnologia „made in Europe”, deciziile care erau până acum luate la nivel național vor fi preluate de o autoritate paneuropeană. Este un aspect semnificativ pentru jucători globali precum SpaceX.

Telecomunicațiile, treptat sub reguli generale de concurență

Un alt element important este reducerea reglementărilor specifice pentru sectorul telecom. Spre deosebire de marile platforme digitale, reglementate strict prin legislații precum Digital Markets Act, companiile de telecomunicații ar urma, în timp, să fie supravegheate aproape exclusiv prin normele generale ale concurenței.

Mesajul transmis este limpede: mai puțină reglementare sectorială și mai multă libertate pentru fuziuni și consolidări. Contestatarii avertizează însă că această relaxare ar putea slăbi protecția consumatorilor într-un domeniu esențial pentru economia digitală.

„Taxele de rețea”, reambalate sub o altă denumire

Cea mai contestată parte a proiectului este revenirea ideii de „fair share”. Acest lucru se referă la solicitarea operatorilor telecom ca furnizorii de conținut cu trafic ridicat să contribuie la costurile rețelelor. Oficial, Comisia evită termenul și vorbește despre „mecanisme de soluționare a disputelor privind interconectarea IP”.

Totuși, organizațiile civice, grupurile de consumatori și unele state membre consideră că aceasta reprezintă o reintroducere mascată a taxelor de rețea, cu riscul apariției unui internet „cu două viteze”.

Un mecanism „voluntar” cu efecte obligatorii

Proiectul descrie un proces în mai multe etape: elaborarea de ghiduri de către BEREC, implicarea autorităților naționale, opinii europene în termene fixe și, în final, propunerea de „opțiuni” pentru cooperare între operatori și furnizori de conținut.

Problema este formularea vagă a acestor „opțiuni”. În lipsa unui acord între părți, autoritățile ar putea impune soluții care, de facto, echivalează cu aplicarea unor taxe de rețea, fără o dezbatere politică explicită. Este o abordare deja cunoscută la Bruxelles: idei respinse public reapar sub forma unor ghiduri sau mecanisme „voluntare”, care devin obligatorii în practică.

În perioada 3–5 februarie, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, se va afla într-o vizită oficială în Statul Israel, alături de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu.

Deplasarea are ca obiectiv consolidarea dialogului instituțional bilateral și dezvoltarea cooperării în domeniul sănătății, prin contacte la nivel înalt și vizite de lucru, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătății.

Vizita include discuții oficiale cu președintele Knessetului, Amir Ohana, cu prim-ministrul Statului Israel, Benjamin Netanyahu, vizite de lucru în spitale de referință, respectiv Hadassah Ein Kerem Hospital și Herzog Hospital. De asemenea, ministrul Sănătății are programate întâlniri de lucru cu reprezentanți ai mediului privat din sănătate și agențiile de asigurǎri de sǎnǎtate, respectiv Meuhedet Health Services. Agenda vizitei include și participarea la ceremonia oficială de primire la Knesset.

Ministerul Sănătății precizează că vizita se înscrie în demersurile României de extindere a cooperării internaționale și de preluare a bunelor practici relevante pentru dezvoltarea sistemului de sănătate, digitalizarea în sǎnǎtate și a asigurǎrilor de sǎnǎtate.

Președintele Chinei, Xi Jinping, a discutat marți cu liderul Uruguayului, Yamandu Orsi, despre relațiile de cooperare de la nivel internațional.

Potrivit unui raport media, cei doi au discutat despre rolul comun al statelor sale într-o ordine internațională mai echitabilă, scrie Reuters.

În cadrul întâlnirii, Xi Jinping a afirmat că China și Uruguayul ar trebui „să colaboreze pentru a promova o lume multipolară egală și ordonată și o globalizare economică incluzivă și universal benefică”.

Președintele chinez a legat acest mesaj de obiectivul complex al Beijingului, care vizează construirea unei comunități cu un viitor pentru omenire.

A fost prima deplasare a unui lider sud-american la Beijing după evenimentele din ianuarie, când Statele Unite au invadat Venezuela și l-au capturat pe Nicolas Maduro.

Întâlnirea are loc după mai multe vizite ale unor lideri occidentali în China, printre care prim-ministrul britanic Keir Starmer, prim-ministrul canadian Mark Carney și prim-ministrul finlandez Petteri Orpo.

Yamandu Orsi a explicat scopul deplasării sale într-un mesaj publicat pe Facebook, la scurt timp după sosirea la Beijing.

El a declarat că vizita urmărește „să împuternicească Uruguayul în lume și să genereze oportunități, investiții și dezvoltare”.

Președintele uruguayan conduce o delegație de aproximativ 150 de persoane, cu lideri de afaceri, într-o vizită care va dura până pe 7 februarie și care va include și orașul Shanghai.

Trecutul arată că există o legătură puternică între cele două state. China a fost principala destinație pentru exporturile Uruguayului în 2025, incluzând produse agricole precum celuloza de lemn, soia și carnea de vită.

În prima jumătate a anului 2025, Uruguay a raportat un excedent comercial de 187,1 milioane de dolari în relația cu China.

În fiecare an, pe 2 februarie, la Gobbler’s Knob, în localitatea Punxsutawney, Phil este „consultat” pentru a oferi o prognoză pe termen lung. Dacă își vede umbra, iarna va continua, dacă nu, primăvara va sosi mai devreme. Anul acesta, marmota a indicat o iarnă prelungită, spre bucuria publicului adunat la eveniment, arată CNN.

Calendarul astronomic și precizia lui Phil

Indiferent de predicția lui Phil, iarna astronomică se încheie la echinocțiul de primăvară, pe 20 martie, la ora 10:46 ET. Totuși, vremea reală nu urmează întotdeauna calendarul și nici prognoza simbolică a marmotei.

Deși legenda afirmă că același „Phil” ar fi activ încă din anii 1800, acuratețea predicțiilor sale este modestă. Datele NOAA arată că, în ultimele douăzeci de ani, marmota a avut dreptate în aproximativ 35% dintre cazuri. Este o rată comparabilă cu o simplă aruncare de monedă, cap sau pajură.

În 2025, de exemplu, predicția unei ierni lungi nu s-a confirmat: februarie a avut temperaturi normale, iar martie a fost a șasea cea mai caldă din istoria măsurătorilor la nivel național.

Ce spun specialiștii

Specialiștii de la National Weather Service – Climate Prediction Center estimează pentru februarie un tablou mixt. Temperaturile vor fi mai scăzute decât media în mare parte din estul țării și vor fi valori peste normal în vest și în câmpiile sudice. Restul regiunilor au șanse similare pentru temperaturi în jurul mediei. Trebuie totuși menționat: chiar și cu tehnologiile moderne, prognozele pe termen lung rămân dificil de realizat.

Tradiția spune că urmează șase săptămâni de iarnă, însă datele climatice oferă o imagine mai complexă – cu zone reci, altele anormal de calde și o tendință generală de încălzire. În aceste condiții, predicția lui Punxsutawney Phil rămâne mai degrabă o tradiție folclorică decât o prognoză meteorologică reală.

Musk a susținut că integrarea celor două companii va permite, pe termen lung, construirea unor „centre de date orbitale”, o idee pe care o vede realizabilă în următorii doi-trei ani. Însă analiștii spun că, în prezent, xAI are o problemă mult mai concretă – cheltuiește miliarde de dolari și trebuie să țină pasul cu rivali deja bine finanțați precum OpenAI, Google sau Anthropic.

„Centrele de date în spațiu sunt un obiectiv îndepărtat. Realitatea este că xAI are nevoie de bani acum”, a explicat Tim Farrar, expert în industria sateliților și telecomunicațiilor și președintele firmei de analiză TMF Associates, pentru CNBC.

xAI, pierderi mari și cursă contra cronometru

Într-o postare publicată luni, Musk a afirmat că „cea mai ieftină formă de putere de calcul pentru inteligența artificială va fi, în cele din urmă, în spațiu”. Totuși, dezvoltarea infrastructurii necesare pentru AI presupune investiții uriașe pe Pământ, nu pe orbită.

Potrivit informațiilor prezentate investitorilor, xAI a cheltuit aproximativ 9,5 miliarde de dolari doar în primele nouă luni din 2025. Deși compania a atras recent 20 de miliarde de dolari într-o rundă de finanțare, competiția din domeniu rămâne extrem de costisitoare.

„Oamenii aruncă zeci de miliarde de dolari către companiile de AI chiar acum. Dar peste șase sau 12 luni s-ar putea să nu mai fie la fel de entuziasmați”, avertizează experții. „Fereastra pentru a obține bani este deschisă acum, nu știm pentru cât timp”.

SpaceX este cheia

Pentru Musk, SpaceX reprezintă cea mai solidă sursă de capital. Compania este susținută de succesul Starlink, serviciul de internet prin satelit care numără milioane de clienți și mii de sateliți activi.

Mai mult, SpaceX pregătește o posibilă listare la bursă care ar putea deveni una dintre cele mai mari din istorie, la o evaluare estimată de până la 1.500 de miliarde de dolari. Integrarea xAI în structura SpaceX permite atragerea de capital sub umbrela unei companii deja profitabilă și bine poziționată.

„SpaceX nu poate investi sume uriașe doar în propriul business, pentru că există limite fizice – nu poți lansa un număr nelimitat de rachete într-un an. Însă, prin xAI, Musk valorifică interesul uriaș al investitorilor pentru inteligența artificială”, spune analistul TMF Associates.

Moment prielnic pentru Musk

Fuziunea are loc într-un moment extrem de favorabil din punct de vedere politic și de reglementare. Administrația Trump a redus presiunea asupra marilor companii de tehnologie, iar autoritățile federale sunt mai deschise față de proiectele SpaceX, inclusiv Starlink.

În anunțul oficial, Musk nu a făcut nicio referire la eventuale obstacole de reglementare și a lăsat de înțeles că tranzacția este deja finalizată. Documente oficiale arată că SpaceX a devenit deja entitatea care controlează xAI.

Un tipar deja cunoscut

Nu este pentru prima dată când Musk își leagă companiile între ele pentru a le menține pe linia de plutire. De-a lungul anilor, Tesla, SpaceX și alte firme din portofoliul său au făcut schimb de resurse, bani și personal.

Investitorii par să accepte acest model, convinși că forța întregului imperiu depinde de stabilitatea fiecărei piese.

„Totul se bazează pe încrederea în Elon Musk. Dacă una dintre companiile sale ar cădea, efectul s-ar răsfrânge asupra tuturor”, spun experți din industrie.

Pentru moment, visul centrelor de date din spațiu rămâne doar o promisiune. Banii, însă, sunt o urgență.

Uniunea Europeană ia în calcul o relaxare semnificativă a regulilor privind vânzarea de autoturisme noi după 2035. Măsura ar putea reduce ponderea vehiculelor electrice și ar menține pe piață motoarele cu ardere internă, potrivit unui raport publicat marți de organizația de mediu Transport & Environment (T&E), citat de Reuters.

Dacă Bruxellesul renunță la obiectivul de zero emisii

Sub presiunea constructorilor auto, Comisia Europeană a propus în decembrie ca, în locul unei interdicții totale a motoarelor termice, să fie impusă o reducere cu 90% a emisiilor de CO₂ pentru mașinile și autoutilitarele noi, până în 2035, față de nivelul din 2021.

T&E consideră această schimbare „cea mai mare retragere a UE din politicile sale verzi din ultimii ani” și spune aceasta ar permite continuarea vânzărilor de vehicule cu emisii ridicate, în timp ce producătorii chinezi avansează rapid în domeniul mașinilor electrice cu baterii (BEV).

„Relaxarea regulilor riscă să încetinească tranziția către mobilitatea electrică și să lase Europa în urma competitorilor globali”, se arată în raportul T&E.

Câte mașini non-electrice ar putea fi vândute

Potrivit analizei, după 2035, producătorii auto ar putea vinde între 5% și 50% de vehicule care nu sunt complet electrice. Scenariul cel mai probabil indicat este ca aproximativ 15% din vânzări să fie reprezentate de motoare cu combustie internă sau de hibride plug-in.

„În funcție de strategiile producătorilor, piața ar putea include în continuare atât mașini cu motoare clasice, cât și hibride plug-in cu autonomie extinsă”, arată organizația.

Emisii mai mari pe termen lung

Împreună cu o prelungire a termenelor de conformare pentru țintele din 2030, noile reguli ar putea duce la emisii de CO₂ cu aproximativ 10% mai mari până în 2050, comparativ cu actualul cadru legislativ.

De cealaltă parte, Comisia Europeană susține că modificările ar sprijini în continuare vânzările de vehicule electrice și ar permite economii de circa 2,1 miliarde de euro pentru industria auto în următorii trei ani, bani care ar putea fi redirecționați către inovare și dezvoltarea de noi modele electrice.

Urmează negocieri

Propunerile urmează să fie analizate de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene, ambele instituții având drept de aprobare.

T&E avertizează că există riscul ca regulile să fie slăbite și mai mult în timpul negocierilor politice, ceea ce ar putea afecta obiectivele climatice ale Uniunii Europene pe termen lung.

Taxele vamale americane scad de la 50% la 18%, în schimbul angajamentului Indiei de a opri achizițiile de petrol rusesc și de a relaxa unele bariere comerciale. Analiștii spun că acordul a fost primit mult mai bine decât se anticipa și ar putea aduce un impuls rapid pentru acțiuni, monedă și încrederea investitorilor.

Tarifele scad mult peste așteptări

„Reducerea tarifelor de la aproximativ 50% la circa 18% a venit semnificativ peste așteptările pieței”, a declarat Trideep Bhattacharya, președinte și director de investiții la Edelweiss Asset Management. Potrivit Reuters, el consideră că, alături de acordul comercial încheiat recent cu Uniunea Europeană, această înțelegere ar putea deveni „unul dintre cele mai puternice motoare externe de creștere pentru economia Indiei în 2026”.

Bhattacharya este responsabilul pentru deciziile de investiții în acțiuni la Edelweiss Asset Management, una dintre marile firme de administrare a banilor din India. În această calitate, el coordonează strategia prin care fondurile companiei investesc pe bursă și analizează impactul deciziilor economice asupra pieței.

Exportatorii, principalii câștigători

Specialiștii anticipează câștiguri mai ales pentru sectoarele orientate spre export. „Textilele, pietrele prețioase și bijuteriile, bunurile de inginerie, pielea și produsele chimice se numără printre principalii beneficiari”, spune Radhika Rao, economist-șef la DBS Bank, cea mai mare bancă din Singapore și una dintre cele mai importante instituții financiare din Asia.

Ea adaugat că, după ce tarifele ridicate au afectat sentimentul investitorilor în ultimele luni, piețele indiene ar putea începe ședința de tranzacționare pe plus.

Acordul este văzut și ca un semnal de stabilitate pentru investitorii străini, care au fost prudenți față de India. „Elimină o parte importantă din incertitudinea care a apăsat asupra activelor indiene și deschide calea pentru o revenire pe termen scurt a rupiei și a acțiunilor”, au explicat analiștii de investiții.

Costuri mai mari cu energia

Însă nu toate efectele sunt lipsite de riscuri. Renunțarea la petrolul rusesc, achiziționat până acum la prețuri reduse, ar putea duce la costuri mai mari pentru importuri. „Dacă factura energetică crește vizibil, acest lucru poate aduce din nou presiuni asupra inflației și asupra monedei”, avertizează economiștii.

Chiar și așa, investitorii spun că acordul schimbă percepția mondială asupra Indiei. „Deși exporturile către SUA reprezintă mai puțin de 5% din PIB, tensiunile comerciale au cântărit mult în deciziile investitorilor străini”, arată Lakshman Venkitaraman, de la Wastach Global, companie americană care gestionează investiții pe piețele internaționale. În opinia sa, înțelegerea „readuce India în centrul atenției și ar putea relansa intrările de capital”.

Respiro pentru piața indiană

India a avut o evoluție mai slabă decât alte piețe emergente în ultimul an, iar cei mai mulți dintre analiști cred că acest acord ar putea schimba direcția: „Este o ușurare. Unul dintre motivele care i-au ținut pe investitori departe de piața indiană dispare”. Specialiștii au subliniat însă că beneficiile se vor vedea treptat, pe măsură ce acordul va fi pus în practică.

Declarațiile au fost făcute într-un podcast relansat luni, moderat de un fost oficial FBI devenit comentator politic apropiat liderului american. Donald Trump a reluat și acuzații privind o presupusă fraudă la alegerile din 2020, care nu au fost confirmate de instanțe sau de autoritățile electorale din SUA.

Trump a menționat, de asemenea, că republicanii ar trebui „să preia organizarea alegerilor în cel puțin 15 locuri”. Potrivit Politico, el a susținut că scrutinul nu este corect organizat. „Republicanii ar trebui să naționalizeze votul”, a adăugat liderul SUA.

În Statele Unite, alegerile sunt organizate de autoritățile fiecărui stat. Prin „naționalizarea” votului, Trump sugerează ca organizarea alegerilor să fie preluată la nivel federal, de guvernul de la Washington.

Rezultatele alegerilor, confirmate oficial

Președintele SUA a spus din nou că a câștigat alegerile din 2020 „la scor”, susținând că ar fi existat voturi ilegale, însă nu a prezentat dovezi pentru aceste afirmații. El a făcut referire și la o descindere recentă a FBI într-un birou electoral din comitatul Fulton, statul Georgia, sugerând că „vor apărea lucruri interesante”.

În realitate, zeci de procese intentate după alegerile din 2020 nu au condus la descoperirea unor fraude electorale pe scară largă. În Georgia, atât un audit oficial, cât și o renumărare a voturilor cerută chiar de echipa lui Trump au confirmat victoria lui Joe Biden.

Presiuni pentru schimbarea regulilor electorale

În ultimele luni, Trump și-a intensificat atacurile la adresa rezultatelor alegerilor din 2020. În ianuarie, el a afirmat că mai multe persoane vor fi cercetate penal pentru modul în care au fost organizate alegerile. În paralel, Departamentul Justiției a intentat procese împotriva a aproximativ douăzeci de state, solicitând acces la listele de alegători.

Trump a promis, în 2025, că va semna un ordin pentru a schimba regulile alegerilor, susținând că astfel va aduce „corectitudine” scrutinului din 2026. Până în prezent, un astfel de ordin nu a fost semnat, iar administrația de la Washington nu a explicat cum ar putea fi pusă în aplicare o asemenea măsură fără a încălca Constituția.

Un alt ordin executiv, semnat anul trecut și care viza modificarea regulilor de înregistrare a alegătorilor și a votului prin corespondență, a fost blocat în mare parte de instanțele federale.

Fiul prințesei moștenitoare a Norvegiei este judecat începând de marți pentru 38 de capete de acuzare, printre care viol, violență domestică, agresiune și infracțiuni legate de droguri. Este unul dintre cele mai grave cazuri care au afectat familia regală în timp de pace.

Marius Borg Høiby, în vârstă de 29 de ani, fiul prințesei moștenitoare Mette-Marit și fiul vitreg al prințului moștenitor Haakon, riscă mai mulți ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat pentru acuzațiile cele mai grave.

Recunoaște doar fapte minore

Avocatul său, Petar Sekulic, a declarat pentru Reuters că clientul său neagă acuzațiile de viol și violență domestică, dar recunoaște unele fapte mai puțin grave. „Nu își recunoaște vinovăția pentru acuzațiile de viol sau violență domestică. Va oferi o explicație detaliată în instanță”, a precizat apărătorul său.

Procesul se va desfășura până la 19 martie, iar inculpatul urmează să depună mărturie miercuri.

Arestat înainte de proces

Cu doar câteva zile înainte de începerea judecății, poliția norvegiană l-a reținut pe fiul prințesei moștenitoare sub suspiciunea de vătămare corporală, folosirea unui cuțit și încălcarea unui ordin de restricție. Instanța a decis plasarea sa în arest preventiv pentru patru săptămâni, iar avocatul său a anunțat că analizează posibilitatea unui apel.

Acuzații de viol și droguri

Potrivit procurorilor, printre acuzații se află un caz de viol prin raport sexual și trei cazuri de viol fără raport sexual. Unele dintre faptele incriminate ar fi fost filmate cu telefonul mobil.

Procurorii au adăugat recent noi capete de acuzare, între care deținerea și transportul a 3,5 kilograme de marijuana.

Într-un dosar anterior, din 2024, acesta a fost suspectat de agresiune fizică asupra unei femei cu care avea o relație. La acel moment, el a recunoscut că i-a provocat vătămări corporale în timp ce se afla sub influența cocainei și alcoolului. „Regret faptele mele”, a transmis el într-o declarație publică.

Familia regală nu va participa la proces

Prințul moștenitor Haakon a anunțat că el și soția sa, prințesa moștenitoare Mette-Marit, nu vor fi prezenți la proces. „Avem încredere că sistemul de justiție va fi corect și echitabil”, a transmis Haakon.

Despre fiul său vitreg, acesta a spus: „Îl iubim, este o parte importantă a familiei noastre. Este cetățean norvegian și are aceleași responsabilități și drepturi ca oricine altcineva”.

Prințul moștenitor a exprimat și compasiune față de presupusele victime: „Ne gândim la ele și știm că multe trec printr-o perioadă dificilă”.

Norvegienii susțin monarhia

Istoricii descriu acest caz drept cea mai gravă criză pentru monarhia norvegiană în timp de pace, chiar dacă inculpatul nu are titlu regal și nu se află în linia de succesiune. Familia regală se confruntă cu probleme de sănătate ale regelui Harald, precum și cu alte controverse recente interioare.

Cu toate acestea, sprijinul public rămâne ridicat. Aproximativ 70% dintre norvegieni susțin monarhia ca instituție, potrivit unui sondaj Norstat realizat pentru postul public NRK.

La nivelul Uniunii Europene, 9,2% din populație nu a reușit să își mențină locuința suficient de caldă în 2024. Situația s-a îmbunătățit față de anul precedent, când proporția persoanelor aflate în această situație a fost mai ridicată, potrivit datelor publicate de Eurostat.

În România, 10,8% din populație s-a confruntat cu dificultăți în a-și încălzi adecvat locuința în 2024. Deși nivelul rămâne peste media UE, datele indică o ameliorare față de 2023, când procentul era de 12,5%.

Între extremele UE

Comparativ cu alte state membre, România se află într-o poziție intermediară. Situația este mai bună decât în țările cele mai afectate de sărăcia energetică, unde proporția persoanelor care nu își pot încălzi locuința ajunge la 19% în Grecia, 18% în Lituania și 17,5% în Spania, ceea ce înseamnă că aproape una din cinci persoane se confruntă cu această problemă.

România, mai afectată decât Europa Centrală

În același timp, situația din România este mai dificilă decât în numeroase state din Europa Centrală și de Nord. În Germania, 6,3% din populație se confruntă cu această problemă, în Ungaria 6%, în Cehia 4,9%, iar în Polonia 3,3%. La polul opus în Uniunea Europeană se află Finlanda, unde doar 2,7% din populație declară că nu își poate încălzi adecvat locuința.

Datele arată diferențe și între marile economii europene. În Franța, 11,8% din populație se confruntă cu dificultăți în a-și încălzi locuința, un procent ușor mai mare decât în România. În Italia, 8,6% dintre oameni se află în aceeași situație, iar în Slovacia 8,3%, ambele țări având valori sub nivelul României, dar peste media Uniunii Europene.

Nordul mai protejat, Sudul mai expus

Fenomenul este influențat de nivelul veniturilor, de costurile energiei, eficiența energetică a locuințelor și de condițiile climatice.

Țările din Europa de Nord, unde locuințele sunt mai bine izolate și sistemele de sprijin sunt mai extinse, înregistrează cele mai scăzute valori. În schimb, în state din sudul și estul Europei, inclusiv România, proporția populației afectate rămâne mai ridicată, în principal din cauza veniturilor mai mici și a clădirilor mai puțin eficiente din punct de vedere energetic.

Început pe 26 octombrie 2025, la Fort Worth, în Texas, marșul se desfășoară pe un traseu de aproximativ 3.700 de kilometri, având drept destinație Washington, D.C.
Luni, călugării au ajuns la Richmond, în Virginia, împlinind 100 de zile consecutive de mers, după ce au traversat, pas cu pas, opt state din sudul și estul Statelor Unite: Texas, Louisiana, Mississippi, Alabama, Georgia, Carolina de Sud, Carolina de Nord și Virginia.

Ei au parcurs zilnic peste 35 de kilometri, în tăcere sau rugăciune, cu opriri pentru masă, întâlniri cu oamenii care îi așteptau și înnoptare în comunitățile pe care le traversau.
Organizatorii au descris marșul drept un demers non-politic, conceput ca un pelerinaj spiritual dedicat păcii, compasiunii și reflecției, oferit ca răspuns spiritual la conflictele armate din lume, între care este menționat constant și războiul din Ucraina.

Așteptați în toate comunitățile

De-a lungul celor 100 de zile, marșul a atras constant oameni care au ieșit din case pentru a-i vedea pe călugări, care trăiesc, de regulă, retrași, departe de viața publică. Mulți dintre ei au venit din alte localități, unii de la zeci de kilometri distanță. Oamenii i-au așteptat pe marginea drumului cu flori, sticle de apă și pachete cu mâncare, iar unii li s-au alăturat pentru porțiuni scurte de drum.

În multe localități, părinți și bunici și-au adus copiii pentru binecuvântări. De asemenea, bolnavi însoțiți de aparținători au venit special pentru a-i întâmpina. Călugării s-au oprit de fiecare dată, au stat lângă oameni, au meditat, s-au rugat și le-au dăruit brățări simbolice, realizate de ei.

Sprijin constant din partea autorităților

Pe întregul traseu, marșul a beneficiat de sprijin constant din partea autorităților americane locale. Poliția, serviciile de urgență și echipele medicale au asigurat escorta, siguranța și coordonarea traficului în numeroase orașe și comunități.

În orașe importante, inclusiv la Capitoliul statului Carolina de Nord, în Raleigh, au fost organizate adunări publice pentru pace, la care au participat mii de oameni. De-a lungul marșului, călugării au primit și insigne onorifice din partea unor reprezentanți ai forțelor de ordine, ai serviciilor de intervenție și ai administrațiilor locale, ca gest simbolic de respect și susținere pentru caracterul pașnic al inițiativei.

Încercări pe traseu

Drumul nu a fost lipsit de momente dificile. La scurt timp după plecarea din Texas, un accident rutier a dus la rănirea gravă a unor participanți, iar marșul a fost oprit temporar. Unul dintre călugări a suferit răni atât de severe încât i-a fost amputat un picior.

Grupul a parcurs traseul în condiții meteo dificile, inclusiv frig și ploi abundente. O parte dintre călugări au mers desculți pe cea mai mare parte a drumului, până când gheața și zăpada i-au obligat să poarte încălțăminte.

Aloka, câinele pelerinajului

Un simbol al marșului este Aloka, un câine adoptat de comunitatea de călugări, care i-a însoțit pe acest drum. Aloka a mers alături de ei în frig, ploaie și pe distanțe lungi, zi de zi, devenind rapid un reper pentru oamenii întâlniți pe traseu, care îl recunoșteau și îl așteptau cu hrană și apă.

În timpul pelerinajului, Aloka a suferit o accidentare și a avut nevoie de îngrijiri medicale, fiind separat temporar de grup. Organizatorii au anunțat atunci că prioritatea a fost recuperarea lui, iar marșul a continuat fără el o perioadă. După însănătoșire, Aloka a fost readus lângă călugări și continuă să le fie alături, devenind parte din ritmul zilnic al drumului.

Drumul continuă

Ajunși în Virginia, călugării se află acum în ultima parte a traseului. Potrivit programului anunțat de organizatori, sosirea în Washington este urmată de mai multe evenimente dedicate păcii, programate în zilele de 10 și 11 februarie 2026.

Mesajul transmis a fost același pe tot parcursul marșului și este reluat la fiecare oprire: „Fie ca toate ființele să fie bine, fericite și în pace”.