MediaFax.ro

Potrivit DIICOT, cele 16 percheziții în cazul de trafic de droguri au avut loc la domiciliile unor persoane fizice și sediile unor firme de pe raza municipiilor Timișoara, Satu Mare, Oradea și Câmpulung Moldovenesc și a județelor Maramureș, Satu Mare, Timiș și Mehedinți.

Anchetatorii arată că din septembrie 2023 patru bărbați și o firmă de transport internațional au constituit un grup infracțional organizat de tip piramidal, la care au aderat ulterior alți membri, cetățeni români și străini. Scopul rețelei era să obțină sume mari de bani din procurarea și transportarea, din Spania către diverse state europene, a unor cantități de ordinul sutelor de kilograme de droguri, respectiv rezină de canabis, canabis și cocaină, prin utilizarea unor TIR-uri prevăzute cu compartimente ascunse.

La grupul infracțional organizat au aderat alți nouă bărbați și o femeie, precum și alte 4 firme, întreaga activitate a grupării de criminalitate organizată fiind sprijinită de către o altă suspectă, partenera de viață a unuia dintre lideri.

Procurorii arată că liderii grupului, aflați în România, primeau comenzi pentru efectuarea transporturilor de droguri de la narco traficanții albanezi, și le transmiteau membrilor aflați pe celelalte paliere ale grupării. Aceștia au făcut aranjamentele necesare pentru implicarea șoferilor și pentru asigurarea auto vehiculelor, monitorizând apoi, tot din România, derularea transporturilor.

În acest caz, polițiștii și procurorii români au colaborat cu autoritățile competente din Franța, Spania, Italia și Germania, prin intermediul Eurojust, dar și cu alte poliții naționale.

Patru transporturi au fost depistate de organele judiciare din Franța, Germania, Italia și Spania în baza probelor și informațiilor transmise de organele de urmărire penală din România. Acestea au dus la capturarea de către autorități a cantităților de 114 kg cocaină, 228,219 kg canabis și 1.376,913 kg hașiș, în total aproximativ 1.719 kg de droguri. Valoarea estimată a acestora este de aproximativ 9,6 milioane de euro la nivel en-gros și aproximativ 25 de milioane de euro la nivel en-detail.

Gruparea oferea traficanților albanezi servicii de transport a diferitor feluri și cantități de droguri de risc și mare risc.

În 2025, liderul grupului infracțional organizat, un cetățean român, a fost listat de către EUROPOL, la solicitarea României, ca High Value Target.

„Un High Value Target (HVT), sau țintă de mare valoare, este definită de Europol ca fiind o persoană a cărei activitate infracțională îndeplinește criterii stricte de risc și care generează o amenințare majoră, transfrontalieră, de criminalitate gravă și organizată pentru două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene”, arată DIICOT.

De asemenea, probele administrate au arătat că liderul grupului a fost utilizator al unei aplicații criptate folosite de traficanții de droguri, date ce au fost solicitate și transmise prin Ordin European de Anchetă, de la autoritățile franceze.

Audierile în acest caz urmează să se desfășoare la sediul DIICOT.

Un pacient cu arsuri a fost transferat în Belgia pentru tratament, cu o aeronavă militară C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române, potrivit unei comunicări a Bazei 90 Transport Aerian Otopeni.

Misiunea umanitară a avut loc luni, pe ruta Otopeni – Craiova – Charleroi – Otopeni, la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență.

Pacientul a fost transportat la Grand Hôpital de Charleroi, unde urmează să primească îngrijiri medicale specializate.

Pe durata zborului, pacientul a beneficiat de asistență medicală specializată pentru transport aerian.

Echipajul medical a fost format din personal MEDEVAC al Bazei 90 Transport Aerian, coordonat de căpitanul medic militar Vlad Nacu, alături de o echipă medicală de la Spitalul Clinic de Urgență București.

Aeronava C-27J Spartan aparține Bazei 90 Transport Aerian din Otopeni, iar misiunea a fost realizată cu aprobarea Ministerului Apărării Naționale și cu sprijinul Forțelor Aeriene Române.

„Misiune pentru Viață!”, au transmis reprezentanții Bazei 90 Transport Aerian într-o postare pe Facebook, în care au prezentat operațiunea de transfer medical.

Partida Suedia-România din Liga B a Ligii Națiunilor este programată vineri, 25 septembrie, de la ora 21.45, ora României, la Solna, pe Strawberry Arena.

Biletele pentru meci se pun în vânzare marți, 25 august, online, pe site-ul bilete.frf.ro.

Prețul unui bilet este de 130 de lei, fanilor tricolori fiindu-le repartizate 2.200 de locuri în Peluza Nord a stadionului (sectoarele 116-121).

FRF anunță că fiecare suporter poate comanda maximum 4 bilete, iar biletele vor fi nominale. În procesul de achiziționare vor trebui introduse date de identificare precum nume și CNP.

Biletele comandate vor fi trimise pe adresa de e-mail de pe care s-a realizat comanda în apropierea disputării meciului, odată ce acestea vor fi distribuite de organizatori către Federația Română de Fotbal.

România joacă în grupa B4 a Ligii Națiunilor, o grupă din care mai fac parte Bosnia-Herțegovina și Polonia.

Programul complet al meciurilor este următorul:
• Vineri, 25 septembrie, ora 21:45: Suedia – ROMÂNIA
• Luni, 28 septembrie, ora 21:45: ROMÂNIA – Bosnia-Herțegovina
• Vineri, 2 octombrie, ora 21:45: Polonia – ROMÂNIA
• Luni, 5 octombrie, ora 21:45: ROMÂNIA – Suedia
• Sâmbătă, 14 noiembrie, ora 21:45: ROMÂNIA – Polonia
• Marți, 17 noiembrie, ora 21:45: Bosnia-Herțegovina – ROMÂNIA.

În imaginile transmise de Administrația Prezidențială, Prima Doamnă apare îmbrăcată într-o rochie de culoare deschisă, simplă dar elegantă și pantofi cu toc de aceeași culoare cu rochia. În timpul ceremoniilor, Mirabela Grădinaru stă așezată lângă Olena Zelenska, Prima Doamnă a Ucrainei (dreapta), dar și Tetiana (Tanya) Sybiha, soția ministrului de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha.

Preț de câteva momente, Mirabela Grădinaru a discutat cu președinta Moldovei, Maia Sandu. De asemenea, în fotografii, se vede cum Mirabela Grădinaru a dat mâna cu președinta Moldovei.

Într-o fotografie separată, Prima doamnă a României a fost surprinsă dând mâna cu ministrul de Externe al Ucrainei.

Mirabela Grădinaru este prezentă la Kiev, acolo unde a fost invitată de Olena Zelenska, Prima Doamnă a Ucrainei.

Mirabela Grădinaru a fost prezentă la Summitul Primelor Doamne și al Primilor Domni.

De asemenea, la Kiev au avut loc ceremonii cu prilejul Zilei Independenței Ucrainei, la care a participat și Mirabela Grădinaru.

Separat, tot luni, s-a desfășurat și reuniunea Coaliției de Voință, la care președintele României, Nicușor Dan, a participat în format de videoconferință.

Partenera președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, se află luni, la Kiev, cu ocazia Zilei Independenței Ucrainei, unde a avut discuții cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Imaginile de la întâlnirea dintre Mirabela Grădinaru și Maia Sandu au fost publicate într-o postare pe pagina de Facebook a publicației cotidianul.md, în contextul evenimentelor organizate la Kiev de Ziua Independenței Ucrainei.

Prezența Mirabelei Grădinaru la Kiev a fost anunțată de președintele Nicușor Dan încă din luna iulie, când a spus că partenera sa va participa la evenimentul programat pe 24 august și că se va implica în inițiative internaționale dedicate copiilor.

Potrivit informațiilor anunțate anterior de șeful statului, participarea Mirabelei Grădinaru la astfel de reuniuni are în centrul atenției teme precum educația, protejarea copiilor de efectele nocive ale tehnologiei și prevenirea dependențelor.

Mirabela Grădinaru a fost invitată la Kiev de Olena Zelenska, soția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Cele două au avut o întâlnire la Palatul Cotroceni, în luna mai, unde au discutat despre protejarea copiilor, sănătatea mintală și sprijinirea familiilor vulnerabile.

Prezența la Kiev are loc într-un moment simbolic pentru Ucraina, care marchează luni Ziua Independenței, pe fondul războiului declanșat de Rusia.

„Astăzi, marcând Ziua Independenței Ucrainei, am avut o reuniune constructivă a Coaliției de Voință. A fost un moment oportun pentru a reafirma sprijinul nostru deplin pentru Ucraina și am continuat discuțiile privind finalizarea unui cadru solid de garanții de securitate”, se arată în mesajul publicat pe X de șeful statului. 

Pe agenda discuțiilor s-au aflat și riscurile de securitate ce vizează statele aliate, precum creșterea numărului de incidente cu drone înregistrate la granița cu NATO, activitățile hibride desfășurate de Federația Rusă și securitatea navigației pe Marea Neagră. 

Today, marking Ukraine’s Independence Day, we held a constructive meeting of the Coalition of the Willing #CoW.
It was a timely opportunity to reaffirm our full backing for Ukraine and we continued discussions on finalizing a robust framework of security guarantees. We also…

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) August 24, 2026

„Am abordat, de asemenea, numărul tot mai mare de incidente cu drone la frontierele NATO și alte activități hibride desfășurate de Rusia, precum și necesitatea de a asigura securitatea navigației și a rutelor comerciale în Marea Neagră”, a notat Nicușor Dan. 

În cadrul mesajului, președintele a condamnat ferm cele mai recente atacuri lansate de Rusia împotriva populației civile din Ucraina. 

Atacurile au fost calificate drept: „Un act de iresponsabilitate și cruzime”, de către liderul de la București. 

„Cu ocazia Zilei Independenței Ucrainei, România transmite cele mai calde felicitări, împreună cu urări de pace, securitate și prosperitate. Astăzi, onorăm curajul extraordinar și reziliența eroică a poporului ucrainean în apărarea valorilor noastre comune și a libertății”, a mai transmis Nicușor Dan, în cursul zilei de luni. 

Guvernul a început studiile pentru construirea unui dig cu o lungime de până la 300 de metri în jurul centralei de la Kozlodui, pentru a menține nivelul apei suficient de ridicat. Lucrările ar putea dura până la două săptămâni, a declarat luni ministrul Energiei, Iva Petrova, pentru postul public de televiziune BNT, potrivit Bloomberg.

Seceta prelungită a dus luna trecută nivelul Dunării, cea mai lungă cale navigabilă din Europa după Volga, la cel mai scăzut nivel de când sunt făcute măsurători, afectând transportul și comerțul.

Scăderea nivelului Dunării a dus și la reducerea producției de energie la centrala nucleară Paks din Ungaria, iar centrala nucleară de la Cernavodă din România a fost oprită complet.

Centrala de la Kozlodui a redus vineri cu aproximativ 9% producția unuia dintre cele două reactoare ale sale, fiecare cu o putere de 1.040 MW. Este prima reducere a capacității provocată de condiții hidrologice și meteorologice extreme în cei 52 de ani de funcționare ai centralei.

„Situația este extremă”, a declarat Petrova, adăugând însă că prognozele pentru a doua parte a acestei săptămâni sunt „încurajatoare”.

România a anunțat sâmbătă că va continua lucrările de dragare în zona centralei de la Cernavodă și că va construi un epiu destinat să devieze o parte din corpul de apă către canalul Dunăre – Marea Neagră și, implicit, către zona care asigură priza de apă pentru sistemele de răcire ale centralei.

Primarul General al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, a anunțat că a transmis propunerea grupurilor politice ale consilierilor generali pentru a fi supusă atenției Consiliului. 

Edilul a mai precizat că inițiativa aparține în întregime Comitetului Olimpic și Sportiv Român. 

„Comitetul Olimpic Român, printr-o scrisoare adresată Primăriei Municipiului București, a propus schimbarea denumirii parcului Izvor în parcul “Nadia Comăneci”, cu ocazia împlinirii a 50 de la momentul în care legenda gimnasticii artistice mondiale a obținut prima notă de 10.00 din întrecerile olimpice de gimnastică artistică! Este o propunerea venită din partea COSR și am promis că o voi supune atenției Consiliului General, deci am trimis-o grupurilor politice ale consilierilor generali”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ciucu. 

Inițiativa COSR marchează împlinirea unei jumătăți de secol de la Jocurile Olimpice din 1976 de la Montreal, momentul în care Nadia Comăneci a intrat în istoria sportului mondial prin obținerea primei note perfecte de 10.00 la paralele inegale. 

„Nadia Comăneci a inspirat generații de sportivi și face parte din panteonul sportului românesc”, mai spune primarul. 

Potrivit avertizării Cod galben, emise de ANM, se vor semnala averse torențiale care vor acumula 15-25 l/mp și frecvente descărcări electrice.

De asemenea, vor fi intensificări ale vântului, cu rafale de 50-60 km/h și grindină de mici dimensiuni (1-2 cm).

Avertizarea Cod galben vizează municipiul București luni între orele 15.30 și 16.35.

ANM a anunțat luni că România va trece printr-o schimbare rapidă a vremii în următoarele zile. Temperaturile urcă până la 35 de grade în vest și sud-vest, apoi însă scad puternic în unele regiuni, în timp ce ploile își fac apariția în mai multe zone ale țării.

Mașina a ajuns pentru omologare la RAR Grivița. Pentru că este un exemplar rar, angajații stației nu au ratat ocazia să îl fotografieze.

Este vorba de un Peugeot 203 din 1958. „Șansele să întâlniți o astfel de mașină în trafic sunt foarte mici”, arată reprezentanții RAR.

Potrivit datelor oficiale, pe teritoriul României există mai puțin de cinci astfel de exemplare în stare de funcționare.

Actualul proprietar al mașinii a cumpărat-o într-o stare avansată de degradare.

Munca pentru restaurarea automobilului s-a întins pe câțiva ani.

Proprietarul a găsit cu greu piese de schimb în Franța, dar satisfacția readucerii la viață a unui astfel de autovehicul a fost pe măsură.

Eforturile i-au fost răsplătite, mașina fiind acum înscrisă și în categoria vehiculelor istorice.

Peugeot 203 a fost lansat imediat după cel de-Al Doilea Război Mondial. Conform arhivelor de pe site-ul L’Aventure Peugeot, modelul a fost produs între anii 1948 și 1960 într-un număr total de 685.828 de exemplare.

Potrivit fișei tehnice, mașina are un motor de 1.290 cm³ pe benzină, asigurând la acea vreme o viteză maximă de peste 115 km/h.

Atestarea obținută la Registrul Auto Român îi permite acum acestui automobil de epocă să ruleze complet legal pe drumurile publice, ca o veritabilă piesă de muzeu în mișcare.

Imaginile au devenit virale. Conform informațiilor din mediul online, incidentul s-a produs aproape de finalul partidei Minnesota United-San Jose Earthquakes, scor 5-1, din campionatul de fotbal nord-american.

Un bebeluș a intrat pe teren chiar în timpul meciului de fotbal. Toată lumea a fost surprinsă, inclusiv organizatorii evenimentului sportiv.

Comentatoarea de la postul de televiziune a exclamat: „O, este un bebeluș pe teren!”.

Partida a fost întreruptă câteva minute la solicitarea arbitrului. Un angajat al stadionului a luat copilul în brațe și l-a dus până la tribună unde se afla mama lui.

Spectatorii surprinși și ei de incident au aplaudat reunirea mamei și bebelușului. În tot timpul incidentului, copilul a zâmbit semn că nu a fost speriat de mulțimea de oameni care se uita la el.

▫️Amerika’da, 1,5 yaşında ki bir çocuk sahaya girdi. pic.twitter.com/ywqYcfbbMW

— KBFootball (@kbftbbl) August 24, 2026

Conducerea Electrica a transmis acționarilor și investitorilor, printr-o informare transmisă la Bursa de Valori București, că a semnat luni contractul pentru dezvoltarea la Craiova a unei noi centrale de cogenerare de înaltă eficiență, pe motoare termice alimentate cu gaze naturale, care va furniza energie termică pentru sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) al municipiului și energie electrică în Sistemul Energetic Național.

Potrivit informării semnate de directorul general Alexandru Chiriță, centrala este concepută, încă din faza de proiectare, ca o unitate flexibilă, pregătită pentru hidrogen (hydrogenready) și echipată cu capacitate de pornire autonomă (black-start).

Energia termică produsă va alimenta sistemul centralizat al Craiovei, care deservește în prezent aproximativ 53.000 de locuințe și instituții publice, înlocuind o sursă bazată în prezent pe cărbune.

„Pentru locuitorii orașului, proiectul înseamnă trecerea de la o infrastructură ajunsă la finalul duratei de viață la o capacitate nouă, dimensionată pentru cererea reală de căldură și construită conform standardelor europene în vigoare. Prin înlocuirea lignitului ca sursă de bază, proiectul elimină arderea cărbunelui la Craiova și reduce semnificativ emisiile și poluarea locală asociate acestuia, cu efect direct asupra calității aerului din oraș”, a transmis Alexandru Chiriță.

• Acționarii companiei – dintre care statul, prin Ministerul Energiei, are cel mai pare pachet, de 49,78% – au aprobat, în Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor (AGEA) din 20 august, proiectul de investiții „Construire capacități de producere de energie electrică și termică, echipamente/capacităti auxiliare și conexe, rețea electrica internă, stație electrică de transformare, împrejmuire teren, asigurarea energiei termice pentru SACET Craiova („Obiectivul 1” – CET SACET) și asigurarea energiei termice pentru încalzire și procese tehnologice consumatorul industrial FORD OTOSAN ROMANIA („Obiectivul 2” – CET Ford Otosan) – în Municipiul Craiova, Judetul Dolj” („Proiectul Craiova”), cu o valoare totală a investiției de până la 235 milioane de euro, la care se adaugă TVA, pentru ambele obiective de investiție și aprobarea demarării implementării investiției.
• Pe 16 iunie, Electrica anunța că a fost desemnată câștigătoare în cadrul procedurii de licitație publică organizată de Municipiul Craiova, având ca obiect: „Delegarea prin concesiune a activității de producere energie termică și electrică, bazate pe cogenerare și/sau surse regenerabile de energie din Municipiul Craiova”.
• Concesiunea vizează un contract de 12 ani și presupune realizarea unui sistem nou de producere a energiei termice pentru rețeaua centralizată (SACET) a municipiului Craiova, cu o soluție bazată pe cogenerare de înaltă eficiență și/sau surse regenerabile de energie. Proiectul răspunde atât necesarului de energie termică al orașului, cât și cerințelor de eficiență energetică impuse de legislația europeană în vigoare (Directiva 2023/1791), potrivit informării companiei la BVB.

Proiectul prevede o putere electrică instalată de circa 82 MW și o capacitate termică de aproximativ 179 Gcal/h (circa 208 MWt), obținută prin cogenerare de înaltă eficiență, completată de instalații de producere a energiei termice de vârf/rezervă.

Mai mult, centrala va fi dotată cu o capacitate de stocare a energiei termice, care permite decuplarea producției de căldură de cea de energie electrică: motoarele pot funcționa pentru a valorifica energia electrică în orele de vârf de preț, iar căldura produsă simultan este stocată și livrată ulterior în sistem, în funcție de cererea reală

„Această soluție crește eficiența economică a investiției și, prin optimizarea costului de producție a energiei termice, poate sprijini menținerea unor costuri competitive ale căldurii în sistemul orașului”, arată conducerea companiei.

Proiectul va fi realizat în două etape: în prima etapă vor fi montate cazanele de apă fierbinte (CAF), care vor asigura capacitatea de producere a energiei termice, iar în a doua etapă vor fi puse în funcțiune și motoarele de cogenerare, completând ansamblul cu producția simultană, de înaltă eficiență, de energie electrică și termică.

Conform sursei citate, motoarele sunt proiectate să funcționeze pe gaz natural, cu posibilitatea utilizării hidrogenului în amestec, pe măsură ce acesta devine disponibil la scară industrială.

„Investiția are astfel o cale clară de decarbonizare pe termen lung și rămâne compatibilă cu evoluția cadrului european de reglementare, protejând valoarea activului pe întreaga durată de viață. Centrala va fi proiectată să pornească „din pană” (black-start), fără alimentare din exterior, și să contribuie la repornirea rețelei în caz de black-out”, a transmis compania.

Bazată pe aceeași clasă de motoare pe gaz ca proiectele europene de referință, unitatea este concepută să atingă puterea maximă în circa două minute de la pornire și să se sincronizeze cu rețeaua în mai puțin de 30 de secunde, un timp de reacție esențial pentru siguranța alimentării și pentru stabilitatea rețelei. Prin această configurație, centrala combină eficiența ridicată a cogenerării, cu randament global mare și emisii reduse față de tehnologiile pe care le înlocuiește, cu o capacitate fermă și flexibilă care oferă servicii tehnologice de sistem și participă la piața de echilibrare, sprijinind integrarea surselor regenerabile.

Capacitatea de black-start contribuie la reziliența sistemului și la repornirea rețelei în caz de avarie, iar soluția hydrogen-ready deschide o cale de decarbonizare pe termen lung, potrivit companiei.

Grupul Electrica este un jucător-cheie pe piața de distribuție, furnizare și producție a energiei electrice din România, precum și unul dintre principalii furnizori de servicii energetice la nivel național. Grupul deservește 4 milioane de utilizatori, acoperind 18 județe din trei zone geografice pentru distribuția energiei electrice (Transilvania Nord, Transilvania Sud și Muntenia Nord), și întreg teritoriul țării pentru furnizarea energiei electrice, mentenanță și servicii energetice.

Bucățile de dronă au fost observate de o femeie în propria curte. Informația a fost confirmată de primarul comunei Garoafa, Laurențiu Diaconu, care a precizat că martorii din zonă au relatat că au auzit o bubuitură puternică, potrivit publicației Monitorul de Vrancea. 

Elicopterul IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române care survolează zona Târgu Bujor – Matca, județul Galați, nu a identificat până în prezent urme de impact și nu a descoperit fragmente sau alte elemente care să indice căderea unui obiect pe teritoriul României, transmite Ministerul Apărării Naționale (MApN).

Potrivit MApN, alerta aeriană instituită luni dimineață a încetat la ora 8.52, iar cele două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au revenit și au aterizat la Baza 86 Aeriană de la Borcea.

Incidentul a fost semnalat luni dimineață, în jurul orei 6.00, când sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat semnale intermitente în spațiul aerian al Republicii Moldova, în zona Cahul.

Ulterior, unul dintre semnale a apărut în zona Târgu Bujor, județul Galați. Autoritățile au transmis populației un mesaj RO-Alert, iar pentru monitorizarea situației au fost ridicate de la sol două aeronave F-16 și un elicopter IAR-330 SOCAT.

Elicopterul militar continuă verificările în zona Târgu Bujor – Matca, pentru a clarifica situația și pentru a stabili dacă există eventuale urme ale unui obiect care ar fi putut pătrunde în spațiul aerian național.

Până la acest moment, MApN precizează că nu au fost identificate fragmente, urme de impact sau alte elemente care să indice căderea unui obiect pe teritoriul României.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova transmite că sistemele de monitorizare a spațiului aerian au detectat pătrunderea în spațiul aerian național al Republicii Moldova o drona neidentificată din direcția Ucraina, cu traversarea frontierei de stat.

Drona a traversat spațiul aerian la ora 05.55, din direcția localității Vinogradovka, regiunea Odesa spre orașul Vulcănești, UTAG Republica Moldova.

La ora 06:09, aceasta a fost fixată părăsind spațiul aerian național din direcția localității Pașcani raionul Cahul în România, proximitatea localității Vlădești, județul Galați.

Din acest motiv, spațiul aerian național din Rep. Moldova în zona Sud a fost restricționat pentru o perioada de 15 min, ulterior fiind redeschis.

„Survolarea neautorizată a avut loc în urma atacurilor aeriene din această noapte ale Federației Ruse asupra Ucrainei. Autoritățile naționale, în comun cu partenerii, continuă monitorizarea spațiului aerian pentru siguranța populației”, transmite Ministerul Apărării din Moldova.

Potrivit sursei citate, unul dintre semnalele detectate a apărut ulterior în zona Târgu Bujor, județul Galați.

Pentru monitorizarea situației, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, din Baza 86 Aeriană de la Borcea, precum și un elicopter IAR-330 SOCAT au fost ridicate de la sol.

Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) cu privire la instituirea măsurilor de alertare a populației din zona vizată.

Un mesaj RO-Alert a fost transmis populației la ora 6.12.

CSO Voluntari a fost reprezentat la Riga de managerul Marius Bulancea.

Echipa din Voluntari a fost repartizată în Grupa B și va debuta în noul sezon pe teren propriu, pe 7 octombrie, împotriva formației TalTech.

Componența Grupei B: TalTech (Estonia), Anwil Włocławek (Polonia), Donar Groningen (Țările de Jos), Fyllingen Lions (Norvegia), Spartak Pleven (Bulgaria), AEL (Cipru), Zrinjski 1992 (Bosnia și Herțegovina), CSO Voluntari (România), o echipă din Croația, stabilită după calificări (Croația).

7 octombrie – TalTech (acasă)

21 octombrie – Anwil Włocławek (deplasare)

27 octombrie – Donar Groningen (deplasare)

4 noiembrie – Fyllingen Lions (acasă)

8 decembrie – Spartak Pleven (deplasare)

15 decembrie – AEL (acasă)

27 ianuarie – Zrinjski 1992 (deplasare)

2 februarie – Echipă din Croația, care se va decide după turneul de calificare din septembrie (acasă)

Componența Grupei A – ENBL 2026/2027: BC Jonava Hipocredit (Lituania), BK Liepāja (Letonia), Bristol Flyers (Marea Britanie), Hefte Helfen Bulls (Austria), Pully Lausanne Foxes (Elveția), Syntainics MBC (Germania), Tindastoll (Islanda), alături de o altă echipă din Croația și încă o formație, care se vor stabilit după calificările din septembrie.

În 2024, CSO Voluntari a jucat finala competiției, pierdută la limită. Apoi, în 2025, echipa a devenit campioană ENBL, câștigând trofeul.

În 2026, Voluntari s-a clasat pe locul 4, după ce a pierdut semifinala cu Dziki Varșovia (80–87) și finala mică cu Syntainics MBC (76–92)

Liga Nord-Europeană de Baschet reunește 18 echipe din 16 țări, fiecare disputând opt meciuri – patru acasă și patru în deplasare.

Primele patru clasate din fiecare grupă vor merge în sferturile de finală, urmate de Final Four-ul ENBL 2027.

Elicoptere și echipe terestre românești au fost mobilizate după activarea mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene.

Serbia a solicitat ajutor european vineri, 21 august, pe fondul agravării incendiilor care continuă de mai bine de două săptămâni.

În doar câteva ore de la activarea mecanismului de protecție civilă, Uniunea Europeană a mobilizat patru elicoptere din rezerva strategică rescEU, bazate în Cehia, România și Slovacia.

Pe lângă sprijinul aerian, au fost mobilizate și echipe terestre din Germania și România, care acționează alături de forțele sârbe. Echipamentele și personalul rămân desfășurate în teren și participă la operațiunile de stingere a incendiilor.

Pentru coordonarea intervenției, un ofițer de legătură a fost trimis în Serbia. Acesta facilitează cooperarea dintre autoritățile sârbe, Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE și echipele trimise din statele membre.

Serviciul european Copernicus pentru gestionarea situațiilor de urgență fusese activat încă din 8 august.

Sistemul furnizează imagini din satelit și analize ale zonelor afectate, informații folosite pentru evaluarea situației și planificarea operațiunilor de intervenție.

Incendiile sunt alimentate de vânturi puternice, condiții meteo dificile și accesul complicat pentru echipele de la sol. Persistența focarelor a pus în pericol una dintre cele mai importante zone naturale ale Serbiei.

Comisara europeană pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, a subliniat rolul cooperării dintre statele europene.

Ea a arătat că echipe din Cehia, Germania, România și Slovacia s-au alăturat forțelor locale pentru combaterea incendiilor și a transmis că „în vremuri de restriște, Europa rămâne puternică”.

Participarea României este relevantă și prin proximitatea regională, incendiile de vegetație din Balcani reprezentând un risc tot mai frecvent în perioadele de caniculă și secetă.

Volodimir Zelenski s-a adresat Chinei în timpul mesajului prilejuit de Ziua Independenței Ucrainei, potrivit Nexta.

„Niciun dictator nu ar trebui să amenințe planeta cu vechile sale focoase nucleare”, a declarat Volodimir Zelensky în timp ce se referea la amenințările lansate de președintele Rusiei, Vladimir Putin.

Volodimir Zelenski: China trebuie să reacționeze

Președintele Ucrainei a îndemnat Beijingul să reacționeze ferm la amenințările Rusiei și să demonstreze că își asumă ambițiile de a fi unul dintre lideri mondiali nu doar din punct de vedere economic și tehnologic, ci și politic.

„Când cineva se îmbracă în uniformă de marinar și de pilot și, pronunțând greșit anumite cuvinte, vorbește despre un atac nuclear, China trebuie să reacționeze, trebuie să calmeze situația”, a adăugat Zelensky.

Președintele Volodimir Zelenski s-a adresat Chinei în timp ce îi felicita pe ucraineni de Ziua Independenței Ucrainei. În discursul său, el a subliniat că, de-a lungul anilor de război, sărbătoarea a căpătat un nou sens, iar cea mai mare realizare a Ucrainei rămân oamenii săi.

„În toate planurile lui Putin referitoare la Ucraina, el a făcut o greșeală fundamentală. Inamicul a numărat resursele, depozitele și echipamentele noastre, dar a ignorat elementul cheie, oamenii. Principala realizare a independenței Ucrainei. Oamenii care alcătuiesc statul. Cei care își asumă responsabilitatea. Cei care nu vor Rusia aici și care luptă pentru pace și independență. Rușii ne considerau fratele mai mic, dar viața a demonstrat că noi suntem străini pentru ei”, a precizat Volodimir Zelenski.

Ziua Independenței este ziua națională a Ucrainei. Se sărbătorește anual pe 24 august și marchează adoptarea Declarației de Independență față de Uniunea Sovietică, în anul 1991.

Thuma își începe mesajul de pe Facebook prin a cita declarații făcute de Oana Gheorghiu, Sanda Nicola și Dragoș Pîslaru înainte sau după intrarea lor în PNL: „Vineri, PNL București a primit patru președinți de organizație. Trei dintre ei nu aveau nicio treabă cu liberalismul acum două luni. Îi las pe ei să se prezinte”.

Despre Oana Gheorghiu, numită vineri președinte al PNL Sector 4, Thuma amintește o declarație din noiembrie 2025: „Nu mă tentează politica. Nu am venit nici să intru în politică, nici să susțin un anume partid”. Liberalul compară cu afirmația făcută vineri de Gheorghiu: „Nu am pretenții, reacții sau instincte de politician”.

În cazul Sandei Nicola, Thuma citează răspunsul acesteia la întrebarea de ce a intrat în PNL: „De ce nu?”. Despre Dragoș Pîslaru, el amintește declarația de la congres, „o negație pe care nu i-o ceruse nimeni”: „Niciodată președintele PNL nu m-a obligat să devin membru al partidului”.

„O să râdeți, dar astea nu sunt citate din opoziție, ci e chiar noua conducere a PNL București”, scrie Thuma.

Liberalul susține că, deși în iunie afirma că PNL nu este „o platformă de reinserție politică”, între timp partidul ar fi devenit „și agenție de plasare a forței de muncă, cu perioadă de probă”.

Thuma face referire și la declarațiile Sandei Nicola despre noua sa funcție, despre care aceasta ar fi spus că este o angajare pe „perioadă de probă”. Potrivit lui Thuma, Nicola a afirmat că a primit un „termen limită” pentru a redresa o „filială neperformantă și recunoaște public că instanța i-ar putea anula numirea. Onest. Dar chiar nu cred că așa se conduce un partid de 151 de ani”.

Președintele CJ Ilfov spune că PNL are nevoie de schimbare, dar susține că aceasta ar trebui să fie obținută prin convingerea membrilor, nu prin impunere.

„Și ca să fiu limpede: PNL chiar are nevoie de schimbare. Am spus-o și când nu era comod pentru mine, inclusiv în ședințe. Dar un lider adevărat inspiră schimbarea, nu o impune. Când trebuie să o impui, înseamnă că nu ai convins pe nimeni”.

Liberalul îi reproșează lui Ilie Bolojan că liderilor înlocuiți în organizațiile bucureștene li s-au imputat rezultatele, deși aceștia nu ar fi avut posibilitatea de a candida în alegeri interne.

„Nu poți să-i ceri cuiva socoteală pentru o competiție la care nu l-ai lăsat să participe. Iar cei 1.150 de primari liberali, cei 12 președinți de consilii județene, zecile de mii de aleși locali care au ținut partidul în viață, se uită din tribună cum organizațiile din Capitală sunt împărțite unor oameni care încă își explică public de ce au intrat în PNL”, afirmă Thuma.

În final, acesta folosește o comparație din medicină pentru a descrie schimbările din PNL București: „În medicină există o regulă simplă: o grefă pusă fără compatibilitate este respinsă. Corpul apără ce e al lui, din reflex. Îi puteți pune un cap nou peste noapte, dar nu-l puteți obliga să-l accepte”.

Thuma îi reproșează lui Ilie Bolojan și faptul că, după 110 zile, nu ar fi reușit să formeze un guvern, în timp ce vineri au fost desemnați patru președinți de organizație într-o singură ședință. „Se vede unde e urgența”, a mai adăugat președintele CJ Ilfov.

„P.S: „PNL este un partid deschis”, ați spus vineri. Corect. Mai ales pentru cei care, până mai ieri, nu voiau să aibă nicio legatura cu el. Și singura întrebare care rămane este dacă mai e și liberal”, a conchis Hubert Thuma.

Într-o postare încărcată pe contul său de Facebook, Ștefan Radu Oprea a scris că Oana Gheorghiu „a mai pierdut niște bani europeni”.

Este vorba despre „Jalonul 173 din cadrul Investiției 8 – «Cartea de identitate electronică și semnătura digitală»”.

Acesta „prevedea ca să fie tipărite 5 milioane de carți de identitate. Jalonul a fost revizuit de 2 ori de la 5 milioane cărți de identitate, la 3,5 milioane și apoi la 2,1 milioane. A doua reducere a venit și cu reducerea finanțării de la 49 milioane euro la 29,4 milioane euro, dar problema este că vor trebui tipărite cărțile de identitate, dar acest lucru va fi făcut cu bani din bugetul de stat. Deci am pierdut 10 milioane de euro”, potrivit lui Radu Oprea.

Pierderea acestor bani ar fi din cauza unui „concurs al Oanei Gheorghiu care l-a numit la conducerea Autorității pentru Digitalizarea României pe Aurel Cătălin Giulescu, consilier onorific la cabinetul vicepremierului și fost director general la Direcția pentru Evidența Persoanelor din MAI”, a adăugat fostul ministru.

Ștefan Radu Oprea afirmă că nu au fost emise nici măcar jumătate din cărțile electronice de identitate.

„În noiembrie 2024, pe când era la MAI, domnul Aurel Cătălin Giulescu declara că România trebuie să ajungă la 5 milioane de cărți electronice de identitate până în iulie 2026. Când a ajuns șef la ADR a reușit doar emiterea a 2,36 milioane de cărți de identitate. Nici jumătate”, susține el.

„În concluzie, la cei 200 milioane de euro pierduți de Oana Gheorghiu din jalonul AMEPIP mai adaugăm 10 milioane de euro pentru cartea de identitate”, a conchis Radu Oprea.

Luna trecută, fostul ministru al Economiei a mai acuzat-o pe Gheorghiu de reforma companiilor de stat, spunând că România a pierdut 200 de milioane de euro.

Fostul ministru acuza că, în urma înființării comitetului interministerial coordonat de Oana Gheorghiu, România ar fi pierdut 200 de milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, invocând concluzii ale Comisiei Europene pe care spune că le-a prezentat anterior.

Un avion de vânătoare Gripen al Forțelor Armate Ungare s-a prăbușit luni, în apropiere de Szolnok, potrivit Blik. Pilotul s-a catapultat și a supraviețuit, fiind preluat de echipajele medicale și transportat la spital. Primele informații indică faptul că aeronava se întorcea dintr-o misiune și era echipată cu rachete, muniție și un rezervor suplimentar de combustibil.

Incidentul a fost anunțat luni dimineață de premierul ungar Peter Magyar, care a spus că avionul s-a prăbușit dintr-un motiv deocamdată necunoscut, iar pilotul a reușit să se catapulteze.

Informațiile publicate de presa maghiară arată că două avioane Gripen se întorceau în formație către baza aeriană de la Kecskemét după ce fuseseră mobilizate în urma unei alerte.

Se pare că unul dintre piloți și-ar fi avertizat colegul că aeronava sa este cuprinsă de flăcări. Pilotul avionului avariat ar fi încercat să se îndrepte către Szolnok, unde spera să poată efectua o aterizare de urgență. Situația s-a agravat însă rapid, iar flăcările s-au extins în zona motorului.

În cele din urmă, pilotul a fost nevoit să se catapulteze.

Aeronava se întorcea dintr-o misiune de alarmare și era configurată pentru luptă. Potrivit informațiilor relatate de presa maghiară, avionul avea la bord rachete, muniție și rezervoarele de combustibil.

Pilotul ar fi rămas în cabină până în ultimul moment pentru a încerca să îndepărteze aeronava în flăcări de zonele locuite. În cele din urmă, s-a catapultat deasupra unui teren aparținând armatei, iar avionul s-a prăbușit tot într-o zonă militară.

Deocamdată nu este clar dacă muniția și rachetele aflate la bord au explodat în momentul prăbușirii. Potrivit informațiilor publicate de presa maghiară, epava a ars pentru o perioadă îndelungată.

Ministrul Apărării, Romulusz Ruszin-Szendi, a transmis că pilotul era în viață și fusese preluat de echipajele medicale.

„Pilotul se află în acest moment în ambulanță, este în viață. Nu există alte persoane rănite, deoarece pilotul a făcut tot posibilul pentru ca aeronava să nu ajungă într-o zonă locuită, ci să cadă pe un teren al armatei”, a declarat ministrul.

Acesta a precizat că ancheta privind cauzele accidentului este în desfășurare și că urma să se deplaseze la locul prăbușirii împreună cu șeful Statului Major pentru a obține informații suplimentare.

Ungaria are în prezent o flotă de 18 avioane Gripen C/D, dintre care 16 Gripen C și două Gripen D.

Rafinăria Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, gigantul petrolier vizat de sancțiunile americane, va intra in insolvență, potrivit deciziei confirmate luni, într-un răspuns pentru Mediafax.

Compania consideră că procedura de insolvență poate asigura cadrul legal necesar pentru protejarea activului industrial și reluarea operațiunilor, chiar și în contextul restricțiilor OFAC, au transmis oficialii.

„Petrotel Lukoil continuă toate demersurile legale și operaționale pentru repornirea instalațiilor și reluarea activității rafinăriei. Prioritățile companiei sunt să își păstreze toată forța de muncă și a tuturor competențelor profesionale, protejarea relațiilor cu furnizorii și partenerii români, continuarea contribuției fiscale și menținerea unui activ relevant pentru securitatea energetică a României”, se arată în comunicatul transmis.

Conform sursei citate, în actualul context, compania consideră că procedura de insolvență poate oferi protecția juridică necesară pentru conservarea activității, stabilizarea relațiilor comerciale și pregătirea relansării operațiunilor. Obiectivul urmărit nu este închiderea rafinăriei, ci menținerea capacității sale industriale într-o formulă stabilă, predictibilă și compatibilă cu interesele strategice ale României și ale partenerilor săi europeni.

„Prioritatea noastră este să protejăm activul industrial, angajații – întreaga forță de muncă și relațiile construite cu partenerii români. Vom face tot ceea ce ține de noi pentru a reporni rafinăria cât mai repede și pentru a contribui la predictibilitatea pieței românești de carburanți. Singura măsură care poate salva rafinăria este declanșarea procedurii de insolvență care poate și va proteja societatea și, ca atare, va oferi protecția și răgazul necesar pentru relansarea activității. Această procedură va proteja societatea, activele sale, angajații săi și partenerii deopotrivă”, transmite conducerea Petrotel Lukoil.

Planul companiei pentru asigurarea continuității este construit în jurul a cinci direcții principale, așa cu, reieșea și din nota internă publicată vineri de Mediafax:

„1. Protejarea securității energetice a României

Menținerea unei infrastructuri de rafinare funcționale pe teritoriul național contribuie la reziliența lanțurilor de aprovizionare și la capacitatea României de a răspunde unor eventuale perturbări regionale. România nu trebuie să piardă capacitate industrială strategică într-o perioadă în care Europa încearcă să își reconstruiască și să își consolideze infrastructura energetică.

2. Păstrarea locurilor de muncă și a competențelor

Petrotel Lukoil își propune să mențină locurile de muncă pentru cât mai mult timp posibil. Rafinăria înseamnă nu doar instalații și infrastructură, ci și ingineri, tehnicieni, operatori și alte categorii de personal specializat, cu experiență acumulată în ani de activitate. Angajații rămân o prioritate, iar păstrarea competențelor este esențială pentru momentul în care instalațiile vor putea fi repornite.

3. Protejarea relațiilor cu furnizorii și partenerii români

Compania urmărește menținerea colaborării cu furnizorii, contractorii, operatorii logistici și companiile românești din domeniile energiei, mentenanței, ingineriei și serviciilor. Petrotel Lukoil precizează că a achitat peste 50% din obligațiile către furnizori și că întreprinde toate demersurile legale disponibile pentru protejarea relațiilor comerciale și reluarea activității.

4. Continuarea contribuției fiscale în România

Compania declară că și-a achitat taxele și impozitele inclusiv în perioada în care activitatea rafinăriei a fost oprită. Principiul urmărit este unul direct: activitate în România, locuri de muncă în România, parteneri în România și taxe plătite în România. Reluarea operațiunilor ar genera efecte economice pozitive atât pentru angajați și furnizori, cât și pentru bugetele publice.

5. Pregătirea unei soluții sustenabile de proprietate

Petrotel Lukoil ia toate măsurile necesare pentru o potențială schimbare de proprietate care să permită conservarea valorii industriale a rafinăriei și continuarea activității sub o structură de proprietate compatibilă cu obiectivele strategice ale României. O asemenea soluție ar trebui să protejeze simultan infrastructura, locurile de muncă, relațiile cu partenerii și interesele economice ale țării”.

„O rafinărie funcțională înseamnă o piață a carburanților mai predictibilă și mai echilibrată, locuri de muncă păstrate, taxe plătite la timp și parteneriate stabile cu furnizorii. Avem nevoie de sprijinul partenerilor noștri și al instituțiilor statului pentru a putea relua activitatea economică și de rafinare”, subliniază reprezentanții companiei.

Petrotel Lukoil este o platformă industrială relevantă pentru sectorul energetic românesc, în jurul căreia funcționează un ecosistem format din angajați, furnizori, contractori, operatori logistici și parteneri economici locali, arată sursa citată.

Activitatea rafinăriei Petrotel a fost oprită în octombrie anul trecut pentru lucrările programate de revizie tehnică, dar nu a mai fost reluată ulterior, pe fondul sancțiunilor internaționale impuse.

Rafinăria Petrotel deținută de Lukoil, asigură 21% din producția națională de carburanți și este singura dintre cele patru de pe teritoriul României care este închisă în prezent.

De amintit că Executivul a adoptat, pe 12 februarie, hotărârea de Guvern care prevede implementarea măsurii supravegherii extinse – după ce a reglementat cadrul de aplicare și în  cazul sancțiunilor internaționale – în cazul activelor deținute de Lukoil în România.

Cele patru entități controlate de rușii Lukoil în România intrate sub supravegherea extinsă a statului sunt:

• Lukoil România SRL
• Petrotel-Lukoil S.A.
• Lukoil Lubricants East Europe
• Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam Olanda.

Lukoil International GmbH controlează în România integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii. Fabrica de producție de la Ploiești dispune de o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, potrivit termene.ro. În 2024, compania avut un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 de milioane lei și datorii de peste 75 de milioane de le și 73 de angajați.

Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării – sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 87,8% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră, Trident, în parteneriat cu Romgaz – prin subsidiara olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.

• LUKOIL ROMANIA SRL, înființată în 1998 și care are ca obiect principal de activitate comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, a avut în 2025, o cifră de afaceri de 10,06 miliarde de lei, cu 9,86 mai mică decât în 2024 (11,16 miliarde de lei), o pierdere de 131 miliade de lei și 209 angajați. În 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 de milioane de lei și 203 de angajați. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană și română.
• PETROTEL LUKOIL SA, care operează rafinăria Petrotel Ploiești, a avut, în 2024. ultimul an în care s-a raportat bilanțul, o cifră de afaceri de 3,85 miliarde de lei, peste dublu față de 2023, când a avut 1,89 de miliarde de lei, și un profit de 2,58 milioane de lei, față de 62,8 milioane de lei la finalul luni 2023. În 2024, compania a raportat un număr de 546 angajați, față de 542 în 2023.

În calitate de supraveghetor al activității operatorilor nominalizați a fost desemnat Ion – Bogdan Bugheanu, consilier în cadrul Ministerului Energiei.

Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, anunța pe 14 aprilie, de la Washington, că autoritățile americane au acceptat solicitarea de derogare de la regimul sancțiunilor SUA în cazul rafinăriei Petrotel, deținută e gigantul rus Lukoil.

Anunțul venea după ce, în cazul rafinăriei Petrotel, un activ valoros în contextul crizei carburanților, Ministerul Energiei a solicitat responsabililor americani creșterea duratei licenței OFAC cu cel puțin trei luni, potrivit informațiilor confirmate pentru Mediafax, după ce aceasta a fost prelungită în ultima perioadă cu o frecvență lunară, astfel încât să creeze contextul mai favorabil redeschiderii celei de-a patra rafinării din țară.

Demnitarul a detaliat ulterior că era vorba de o scrisoare de conformitate. „S-a primit o scrisoare care trebuia să fie conformă din punct de vedere al criteriilor şi (Petrotel-Lukoil) ar trebui să înceapă să opereze în baza acelei scrisori. (…) Din datele pe care le-am primit de la colegii mei, în mod normal, din momentul în care se ia decizia finală, dar după ce ai deja probele făcute, după ce ai semnate contractele pentru furnizarea de petrol compatibil cu instalațiile din Petrotel, ar trebui să se producă primele molecule de combustibil”, a explicat, pentru AGERPRES, fostul ministrul al Energiei.

Aceasta nu echivalează însă cu o licență specială a Biroului pentru controlul activelor străine (Office of Foreign Assets Control – OFAC) al Trezoreriei americane, cel care a emis, cu o frecvență lunară, licențele/derogările prin care Lukoil a obținut amânări repetate de la aplicarea sancțiunilor în cazul în care nu își vinde activele din afara Rusiei.

Potrivit specialiștilor în drept consultați de Mediafax, sancțiunile internaționale urmăresc blocarea fluxului de fonduri către Rusia, iar nu destabilizarea piețelor energetice și economice din restul lumii. Intenția este neechivocă și facil de observat, datorită faptului că a existat o continuitate neîntreruptă a permisiunilor încă de la momentul zero al sancționării PJSC Lukoil. Astfel, încă din 22 octombrie 2025, derogarea prin licențe generale a fost imediată, fiind adoptate concomitent. Licențele noi au fost adoptate întotdeauna înainte de ieșirea din vigoare a celor curente, iar autoritățile au oferit constant explicații prin FAQ-uri pentru a clarifica regimul aplicabil, cadrul cuprins de licențe și exemple aplicate.

Rafinăria Petrotel este a treia cea mai mare din România. În prezent în țară funcționează rafinăria Petromidia Năvodari, cea mai mare din România și operată, împreună de Vega Ploiești, de Rompetrol și rafinăria Petrobrazi, din Ploiești, operată de OMV Petrom.

Petromidia are o capacitate de procesare de peste 5 milioane tone materie primă/an, fiind una dintre cele mai moderne din sud-estul Europei. Vega este cea de-a doua rafinărie a Grupului KMG Internațional, situată în Ploiești, Prahova și care operează în regim integrat cu rafinăria Petromidia, care ii asigură materia primă. Cu o capacitate de prelucrare de 350.000 tone de materie primă/an (rafinat, păcură, jet A1, fracție C5-C6), rafinăria Vega deține poziția de unic producător pentru o serie de produse petroliere specifice.

Acționarii semnificativi ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și statul român, prin Ministerul Energiei (44,7%).

Rafinăria Petrobrazi, operată de OMV Petrom – care se întinde pe 400 de hectare, echivalentul a 700 de terenuri de fotbal – esta a doua rafinărie din țară în funcție de capacitatea anuală de de 4,5 milioane de tone. Aceasta asigură procesarea întregii producții interne de țiței și acoperă aproximativ o treime din cererea națională de combustibil.

OMV Petrom este controlată de grupul omonim din Austria, iar statul român deține, prin Ministerul Energiei, 20,69% din pachetul de acțiuni.

Sistemul radar este deja testat pe o autostradă din Italia.

Dispozitivul „vede” dacă șoferul folosește telefonul, scrie mesaje, navighează pe rețelele sociale sau nu poartă centura de siguranță.

Camerele pot funcționa atât ziua, cât și noaptea, inclusiv cu ajutorul iluminării în infraroșu.

Dispozitivul poate verifica și alte elemente legate de mașină, precum asigurarea și inspecția tehnică, folosind numărul de înmatriculare. Dacă testele confirmă eficiența sistemului, astfel de radare ar putea schimba modul în care sunt controlate abaterile șoferilor.

Află mai multe pe Mediafax Italia: