MediaFax.ro

Guvernul României a transmis, vineri, că serviciul de urgență 112 va fi extins și îmbunătățit.

Vor fi implementate „noi soluții și servicii IT&C pentru a deveni mai accesibil în mod nativ pentru cetățeni, îndeosebi pentru persoanele cu dizabilități, și pentru a reduce timpul de intervenție în situații de urgență”.

Pentru persoanele care vor apela la numărul unic de urgență, „vor fi disponibile funcțiile native de tip video și text în timp real” și „vor fi extinse mijloacele de comunicare”.

Introducerea acestor noi funcții „bazate pe tehnologii moderne va crește capacitatea operațională de preluare a solicitărilor de urgență”, a transmis Guvernul.

De asemenea, se extinde și „digitalizarea serviciilor și fluxurilor operaționale”. Vor fi introduse „funcții suport oferite prin tehnologii de tip inteligență artificială, pentru a crește interoperabilitatea agențiilor de intervenție. Rezultatul va fi scurtarea timpului de identificare aprofundată a situației din teren”. Va fi scurtată și perioada în care salvatorii intervin”, a mai specificat Guvernul României.

Noile modificări „vor face Serviciul 112 mai accesibil cetățenilor”. Noile tehnologii „vor oferi salvatorilor date mai clare și posibilitatea de a interveni mai rapid, pentru a-i ajuta pe oameni în situații de urgență”.

Proiectul este „aprobat de Guvern și susținut din fonduri europene și naționale”. Are o „perioadă de implementare de 36 de luni”, potrivit Guvernului.

Procurorii Secției a II-a au chemat-o din nou pe jurnalista Denise Rifai la DNA, în această după amiază la ora 17.00, arată surse.

Procurorii DNA continuă și astăzi audierile în acest caz, dorind să afle mai multe informații după mărturiile obținute în complexul dosar.

Ieri, Secția a II-a a DNA a dispus măsura preventivă a controlului judiciar pe Ciprian Ciucu, a obținut două arestări în caz la Tribunalul București și a pus alte trei persoane sub control judiciar.

Denise Rifai a fost audiată și zilele trecute în caz de către de procurorii Secției a II-a a DNA și a fost deja pusă sub acuzare. Jurnalista are calitatea de suspect pentru instigare și complicitate la dare de mită, arată surse judiciare.

În același dosar, și Odeta Nestor, fostul președinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), o apropiată a jurnalistei Denise Rifai, dar și a edilului Capitalei, Ciprian Ciucu, de când acesta era primar al Sectorului 6, a fost arestată de Tribunalul București și pusă sub acuzare pentru:

• complicitate la luare de mită,
• dare de mită, în formă continuată (3 acte materiale),
• dare de mită
• instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

​Ciprian Ciucu, fost ​primar ​al ​Sectorului ​6 ​București, ​începând ​cu ​data ​de ​18 ​iunie ​2026, ​pentru ​săvârșirea ​infracțiunii ​de ​luare ​de ​mită. ​ Ciprian Ciucu a fost pus sub acuzare pentru luare de mită și plasat sub control judiciar pentru 60 de zile: „Inculpații M.N.K.A. și M.M. ar fi oferit foloase necuvenite reprezentate de servicii de publicitate și consultanță electorală, prestate în perioada noiembrie-decembrie 2025, destinate susținerii activității politice și electorale a inculpatului CIUCU CIPRIAN, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ce reveneau acestuia în cadrul procedurilor administrative desfășurate la nivelul Primăriei Sectorului 6 București”, susține DNA.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Timișoara au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva mai multor angajați ai Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Arad, într-un dosar care vizează presupuse fapte de abuz în serviciu și corupție.

Sub control judiciar pentru 60 de zile au fost plasați Marcel Roșu, director executiv al DSVSA Arad, Gheorghe Cioban, director executiv adjunct, și medicul veterinar Marin-Casian Paven.

În același dosar au fost inculpați Ancuța-Maria Ardelean, șef al Laboratorului Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor din cadrul instituției, precum și reprezentantul unei societăți comerciale, acuzat de dare de mită.

Potrivit procurorilor, în perioada august 2024 – decembrie 2025, conducerea DSVSA Arad ar fi aprobat plata a câte 10.000 de lei lunar către o societate care concesionase activități sanitar-veterinare în Circumscripția Vladimirescu.

Anchetatorii susțin că beneficiarii plăților știau că medicul veterinar desemnat de societate nu și-ar fi desfășurat activitatea și nici nu s-ar fi prezentat la sediul circumscripției în perioada respectivă.

DNA estimează că prejudiciul produs instituției se ridică la 170.000 de lei.

În același timp, societatea comercială ar fi beneficiat de un folos patrimonial necuvenit în aceeași valoare.

Conform contractului, firma avea obligația de a asigura zilnic activitatea unui medic veterinar cu program complet pentru exploatațiile din zonă.

Un alt capăt al anchetei vizează modul în care ar fi fost gestionat un caz de leucoză bovină descoperit la o fermă din județul Arad.

Procurorii susțin că, în februarie 2026, directorul executiv al DSVSA Arad ar fi cunoscut existența unui rezultat pozitiv la această boală, însă nu ar fi dispus măsurile legale pentru declararea focarului.

Potrivit DNA, lipsa intervenției ar fi putut favoriza răspândirea bolii și ar fi pus în pericol sănătatea publică.

Anchetatorii susțin că societatea comercială vizată ar fi evitat astfel restricțiile care ar fi fost impuse în cazul declarării oficiale a focarului.

În mod normal, după confirmarea bolii, autoritățile ar fi trebuit să declare focarul și să aplice măsurile prevăzute de legislația sanitar-veterinară, inclusiv sacrificarea animalelor afectate.

Procurorii afirmă că, în schimb, au fost efectuate noi testări care ar fi condus la rezultate negative.

DNA mai susține că, în martie 2026, directorul executiv adjunct al DSVSA Arad ar fi primit de la reprezentantul unei firme o sumă de bani în bancnote de 100 de euro.

Potrivit anchetatorilor, mita ar fi fost oferită pentru protejarea societății în eventualitatea unor controale efectuate de instituție.

De asemenea, medicul veterinar Marin-Casian Paven este acuzat că ar fi primit, în mai multe rânduri, bani de la administratorii a două societăți comerciale.

Într-un caz, sumele ar fi fost oferite în legătură cu certificarea unor documente sanitar-veterinare necesare exportului sau comerțului intracomunitar cu bovine.

În cel de-al doilea caz, banii ar fi fost primiți pentru a nu dispune măsurile legale privind existența unor animale neidentificate corespunzător și pentru acoperirea neregulilor constatate.

Pe durata controlului judiciar, cei trei inculpați nu au voie să exercite funcțiile publice în cadrul cărora procurorii susțin că ar fi fost comise faptele investigate.

Totodată, aceștia trebuie să se prezinte la organele de urmărire penală ori de câte ori sunt chemați și nu pot comunica cu persoanele indicate de procurori.

DNA precizează că, în cazul încălcării obligațiilor stabilite, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă.

Procurorii subliniază că punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă o etapă a procesului penal și nu înlătură prezumția de nevinovăție de care beneficiază toate persoanele cercetate.

Pe 22 iunie, la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, vor găzdui cel de al doilea summit UE-Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat de presă, la eveniment va lua parte și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Cei trei vor trece în revistă progresele semnificative înregistrate în relațiile UE-Moldova și vor discuta despre următoarele etape ale procesului de aderare a Republicii Moldova la UE.

Summitul vine la câteva zile după deschiderea primelor negocieri oficiale de aderare a Republicii Moldova la UE.

„Organizat la doar câteva zile după deschiderea acestor negocieri istorice cu Republica Moldova, precum și cu Ucraina, summitul cu Republica Moldova va transmite încă un semnal puternic al angajamentului continuu al UE față de calea europeană a acestei țări. Liderii vor discuta despre progresele înregistrate în punerea în aplicare a agendei de reforme a Republicii Moldova în cadrul Planului de creștere, care a deblocat deja fonduri UE în valoare de 504 milioane EUR. De asemenea, summitul va oferi ocazia de a consolida cooperarea în domenii de interes comun, inclusiv conectivitatea, energia, educația, contactele interpersonale dintre europeni și moldoveni și apărarea împotriva amenințărilor hibride”, se arată în comunicatul de presă emis.

Cei trei oficiali vor susține discursuri introductive în jurul prânzului, iar după summit va avea loc și o conferință de presă comună.

Zilele trecute, Uniunea Europeană a confirmat lansarea oficială a negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, după aprobarea cadrului de negociere de către Consiliul UE. Conferințele interguvernamentale vor avea loc la Luxemburg.

Decizia este considerată un moment istoric atât pentru Kiev, cât și pentru Chișinău, în contextul în care cele două state încearcă să accelereze apropierea de UE pe fondul tensiunilor geopolitice și al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

„Aceasta este o recunoaștere a determinării, curajului și muncii asidue depuse de ambele țări în promovarea reformelor, chiar și în fața unor provocări imense”, a spus Ursula von der Leyen.

„Am făcut adrese atât către Ministrul Justiției, cât și către prim-ministrul României și am comunicat public faptul că ne-am adresat acestora pentru a debloca concursurile de admitere în Magistratură: 2024, 2025 și iată jumătate de 2026, aceste concursuri au fost blocate printr-o prevedere legislativă”, acuză președintele CSM, Liviu Odagiu, la OFF The Record. 

Șeful CSM a amintit și că în luna aprilie a acestui an Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență ce a instituit pentru Justiție o excepție. Totuși, el spune că nu a a fost o favoare, pentru că această excepție exista dintotdeauna în sistemul sanitar, dar și în învățământ.

„A fost un «măr otrăvit» fiindcă prevederea din ordonanță prin care se permitea organizarea concursurilor mai introducea o condiție: elaborarea de către Consiliul Superior Magistraturii a unui un memorandum justificativ și care să fie ulterior aprobat de Ministrul Finanțelor, de primul-ministru, de ministrul Justiției”, a declarat Odagiu, afirmând și că CSM a întocmit și trimis acest memorandum după publicarea ordonanței în Monitorul Oficial. 

Vorbind despre organizarea concursurilor de ocupare a posturilor în magistratură, președintele CSM a precizat că nu există niciun fel de cheltuială publică cu organizarea și desfășurarea concursurilor pentru admitere în magistratură.

„Nu există niciun fel de cheltuială suplimentară. Nu există niciun fel de cheltuială cu organizarea concursurilor de admitere în magistratură fiindcă acele concursuri se autofinanțează din taxele plătite de candidații ce se înscriu în procedură”, a declarat Odagiu. 

 În ceea ce privește posturile, acesta a precizat că există posturi existente pentru care au fost primiți bani din buget la începutul anului, fie că au fost ocupate sau nu.

„Noi avem în sistem, să spunem, 15.000 de posturi de judecători. Toate acele posturi, indiferent că sunt ocupate sau nu sunt ocupate, ele sunt finanțate prin bugetul adoptat la începutul anului. Deci acel post, el este finanțat, își așteaptă doar ocupantul”, afirmă Odagiu. 

Aceste dificultăți cu care se confruntă sistemul Judiciar vin pe fondul lipsei de magistrați și al dosarelor într-un număr mare.

„Am ajuns să solicităm desființarea două Judecătorii, fiindcă nu mai are cine să judece acolo cauze; să avem colegi care sunt singuri într-o instanță, în care trebuiau să fie 6 judecători – și este singurul judecător; într-o instanță în care ar trebui să fie 10 judecători, să existe doar 2 judecători”, spune președintele CSM.

Cele două judecătorii pentru care au început demersurile de desființare sunt cele de la Strehaia și Urziceni.

Continuarea discuției poate fi urmărită în emisiunea integrală ce se regăsește pe YouTube. 

Strâmtoarea Ormuz a fost tranzitată, joi, de un număr de 25 de nave comerciale, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de la mijlocul lunii aprilie, potrivit AFP.

Această creștere a venit după semnarea unui memorandum de înțelegere între Statele Unite și Iran, miercuri. De asemenea, creșterea vine și după ridicarea de joi a blocadei porturilor iraniene impusă de Washington din 13 aprilie. Blocada a fost inițiată ca răspuns la închiderea Strâmtorii Hormuz de către Teheran, potrivit sursei.

Discuțiile programate pentru vineri în Elveția, menite să declanșeze un proces de 60 de zile pentru rezolvarea problemei centrale a programului nuclear al Iranului, au fost amânate pe termen nelimitat. Amânarea generează incertitudine asupra situației maritime din regiune.

Pe 18 iunie, „am observat 25 de tranzite verificate ale unor nave comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, cel mai mare număr într-o singură zi din 18 aprilie. Numărul este de peste cinci ori mai mare decât nivelul mediu zilnic înregistrat în primele zece zile ale lunii iunie ”, a declarat AXSMarine într-un comunicat de presă.

„Traficul este distribuit uniform în ambele direcți. Majoritatea navelor urmează rutele iraniene stabilite”, a transmis platforma de urmărire maritimă Kpler. Aceasta a înregistrat cinci treceri ale navelor sancționate.

Cele 28 de tranzite înregistrate de AXSMarine în timpul vârfului precedent, din 18 aprilie, au coincis cu o scurtă redeschidere a căii navigabile strategice pentru traficul comercial de către Iran. Redeschiderea a făcut parte dintr-un  acord de încetare a focului. Teheranul a anunțat în aceeași zi că reia „controlul strict” asupra strâmtorii. Anunțul a venit ca răspuns la blocada continuă a porturilor iraniene impusă de SUA, mai arată sursa.

De duminică, aproximativ 50 de nave comerciale au intrat sau au ieșit din Golf, comparativ cu aproape 600 în aceeași perioadă din iunie 2025. Totalul ar putea fi mai mare. Unele nave dezactivează sau manipulează semnalele transponderelor AIS. Ele fac acest lucru pentru a evita să fie detectate la trecerea prin strâmtoare, potrivit sursei citate.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Liviu Odagiu, a criticat ceea ce a numit „justiție populară” și „justiție televizată”, afirmând că judecătorii trebuie să decidă exclusiv pe baza legii și a probelor administrate în dosare.

Invitat la „Off the Record”, Odagiu a declarat pentru Mediafax că presiunile publice exercitate asupra instanțelor pot afecta percepția asupra actului de justiție.

„Nu cred că un stat democratic, nu cred că un stat de drept are nevoie de o justiție populară care să dicteze judecătorilor modul în care să interpreteze și să aplice legea”, a afirmat președintele CSM.

Liviu Odagiu a susținut că în spațiul public sunt promovate frecvent interpretări eronate privind soluțiile pronunțate de instanțe.

Acesta a oferit exemplul situațiilor în care achitarea este asociată în mod greșit cu prescripția răspunderii penale.

„Să amesteci o soluție de nevinovăție, de achitare, cu o soluție de încetare a procesului penal și să livrezi un narativ public este o mare problemă”, a declarat Odagiu.

El a adăugat că, de multe ori, din dezbaterea publică lipsesc informații importante privind recuperarea prejudiciilor.

„Nu se mai spune că instanțele au obligat la plata unor despăgubiri colosale. Întrebarea este cine a mai fost preocupat dacă acele sume au fost recuperate și cum au fost recuperate”, a afirmat președintele CSM.

Întrebat despre relansarea luptei împotriva corupției, Odagiu a respins ideea că activitatea instituțiilor judiciare ar fi fost diminuată în ultimii ani.

„Nu știu dacă vreodată această luptă a încetat să fie purtată sau și-a redus din motoare, cum au afirmat unii și alții. Poate că, de fapt, niciodată această luptă nu a încetat, ci doar a continuat cu mijloace legale, respectând legea și fără a mai fi atât de amplu televizată”, a declarat acesta.

Potrivit șefului CSM, diferența față de trecut este legată mai degrabă de modul în care sunt prezentate public anumite dosare.

„Lupta anticorupție a continuat, dar a continuat exclusiv pe bază de fapte și de probe. Nu doar pe o justiție televizată”, a spus Odagiu. „Dacă ne raportăm la lupta anticorupție purtată televizat și uităm să ne raportăm la ce s-a întâmplat cu acele cauze, cu persoanele livrate publicului ca fiind în mod evident vinovate, riscăm să tragem concluzii greșite despre ceea ce înseamnă Justiția.”

El a subliniat că și în prezent sunt pronunțate atât condamnări, cât și achitări, în funcție de probele existente în fiecare cauză. „Și înainte se pronunțau condamnări, și acum se pronunță condamnări. Se pronunță însă și soluții de achitare, atunci când nu există probe suficiente. Asta înseamnă funcționarea normală a Justiției și respectarea legii.”

„Poate că, de fapt, niciodată această luptă nu a încetat. Ea doar a continuat cu mijloace legale, respectând legea și fără a mai fi atât de amplu televizată”, a afirmat președintele CSM.

Referindu-se la cazurile de corupție din Justiție, Liviu Odagiu a susținut că existența unor probleme punctuale nu poate fi extrapolată la nivelul întregului sistem.

„Justiția își face curățenie. Nu am negat niciodată că există probleme în sistem. Am recunoscut mereu existența unor situații punctuale și ele s-au reflectat inclusiv în hotărâri de sancționare disciplinară”, a declarat el.

Potrivit președintelui CSM, sancțiunile aplicate demonstrează că mecanismele de control funcționează.

„În Justiție, ca în orice alt sistem, există probleme. Ceea ce contest este dimensiunea pe care unii au încercat să o atribuie acestor situații, vorbind despre corupție și abuzuri generalizate”, a spus Odagiu.

„Una este să ai două mii de judecători cercetați penal și alta este să ai la finalul anului cinci, șase sau șapte condamnări. Dacă ne uităm în ultimii ani, vedem că numărul persoanelor cercetate și trimise în judecată nu este sensibil diferit de numărul condamnărilor.”

Șeful CSM a fost întrebat dacă un judecător trebuie să manifeste empatie. Răspunsul său a fost categoric.

„Da, un judecător trebuie să fie empatic. Empatia este o trăsătură umană. Lipsa empatiei te transformă într-un mic robot și te împiedică să înțelegi dacă un om a greșit o singură dată sau dacă va repeta acea greșeală.”, a afirmat Odagiu.

Acesta a explicat că rolul judecătorului nu este doar de a aplica mecanic legea, ci și de a înțelege contextul uman al fiecărui dosar.

„Lipsa empatiei te face să nu vezi dacă un om a făcut o greșeală o singură dată sau dacă o va repeta”, a declarat președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru a ilustra această idee, Odagiu a evocat o lecție pe care o păstra pe peretele biroului său în perioada în care era judecător la Judecătoria Sibiu.

„Nu judeca o greșeală ca pe o regulă”, a spus acesta, explicând că actul de justiție trebuie să țină cont de complexitatea fiecărei situații și de faptul că este realizat de oameni, nu de mecanisme automate.

Judecătorii din România au transmis la Bruxelles raportul prin care acuză clasa politică de afectare a independenței magistraților.

Ce CSM? Pe cine acuză cei peste 3500 de judecători din România? Ce probleme sunt în sistemul judiciar? De ce s-au supărat procurorii dar și susținătorii lui Ilie Bolojan? Cine este de vină pentru prescripție? Ce așteptări are Justiția de viitorul Guvern al României? Cum au ajuns judecătorii sufocați de dosare, ce măsuri se iau? Cât afectează noua lege a salarizării unice sistemul de Justiție? Cum pot fi oprite plecările din sistem? Cât de ridicată este pregătirea magistraților? Trebuie reformat CSM? Cum poate fi revigorată lupta anticorupție? Despre toate acestea și multe altele discutăm cu judecătorul Liviu Odagiu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Compania susține că au fost făcute, în perioada 15-19 iunie, măsurători privind acoperirea rețelei radio GSM-R, parte a sistemului ERTMS Nivel 2, pe distanța Simeria – Sighișoara. Acțiunea a inclus stațiile și punctele de oprire de pe această secție de circulație și a avut ca obiectiv evaluarea calității și continuității comunicațiilor GSM-R.

„ERTMS Nivel 2 este o tehnologie europeană de management și control al traficului feroviar, care permite transmiterea continuă a informațiilor esențiale între echipamentele de la bordul trenului și Radio Block Centre (RBC). Mecanicul primește în timp real date privind autorizația de mișcare, limitele de viteză și condițiile de circulație, fără a depinde exclusiv de interpretarea semnalelor laterale clasice”, a transmis CFR Infrastructură.

Măsurătorile au fost făcute cu echipamente montate pe trenul dedicat acestor teste, automotorul Alstom Coradia Polyvalent, la viteza de 160 km/h.

Astfel, au fost înregistrate date privind nivelul semnalului recepționat, calitatea comunicației radio, rata erorilor de bit, raportul semnal-zgomot, continuitatea acoperirii, transferul între celulele radio și eventualele întreruperi ale transmisiei. Datele sunt înregistrate automat de echipament, care furnizează un raport la finalizarea curselor, în care sunt evidențiate problemele identificate.

„Aceste măsurători sunt efectuate pentru verificarea remedierii problemelor identificate în urma testelor din anul 2025. Prin astfel de acțiuni tehnice, CFR S.A. susține exploatarea infrastructurii în condiții moderne, eficiente și conforme cu standardele europene, în beneficiul călătorilor, operatorilor feroviari și interesului public”, mai transmite compania.

Ministrul interimar al Transporturilor Radu Miruță a vorbit, vineri, despre Dominic Fritz și condamnarea acestuia de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

„El nu este acuzat de incompatibilitate, nu este de vreo faptă penală. Este un conflict de interese în urma căruia nu se pierde mandatul de primar”, a transmis Miruță.

Miruță a afirmat că „s-a discutat aseară în partid. Ministrul va cere un vot de încredere din partea partidului și va merge mai departe la CEDO pentru apărarea situației în care se află”.

„Eu am încredere fără echivoc în buna credință a domnului Fritz, fără rezerve”, a mai menționat ministrul interimar.

Întrebat dacă există riscul unui puci în USR, Radu Miruță a precizat că „există foarte multă dorință de a se vedea un puci în USR”.

Însă, „partidul este mai unit ca niciodată”, a conchis ministrul interimar.

Ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, a declarat vineri că situația din sistemul feroviar și din proiectele finanțate prin PNRR este mai complicată decât anticipase la preluarea mandatului.

Oficialul a afirmat că există numeroase probleme care necesită soluții urgente, de la vagoanele abandonate pe liniile ferate până la proiectele europene aflate în întârziere.

„Sunt mai multe probleme decât zile de când am ajuns eu. Am început să le iau în ordinea în care le-am descoperit și să înțeleg exact care sunt cauzele pentru fiecare dintre ele.”, a declarat ministrul.

Radu Miruță a precizat că a cerut explicații privind numeroasele vagoane trase pe linii ferate din diferite zone ale țării.

Potrivit acestuia, procesul de mutare și valorificare a acestora avansează mai lent decât ar trebui.

Ministrul a explicat că unele cazuri sunt blocate de litigii, iar altele de proceduri administrative și juridice complexe. „Am întrebat de ce sunt vagoane trase în diverse zone ale căii ferate din România. Am început să primesc date că unele sunt în litigii, că altele sunt afectate de probleme juridice apărute după situația CFR Marfă,” a declarat Miruță.

El a menționat și situațiile apărute după dificultățile financiare ale CFR Marfă.

„Există situații în care, atunci când vrei să oprești sau să schimbi anumite lucruri, apar tot felul de motivații legale care sunt valide. Eu nu pot să fac asta cu încălcarea legii.”, a subliniat ministrul, referindu-se la eventualele măsuri de accelerare a procesului.

Radu Miruță a vorbit și despre stadiul proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Potrivit acestuia, România încearcă să obțină acceptul Comisiei Europene pentru o evaluare bazată pe gradul efectiv de execuție al lucrărilor. „Pe noi ne avantaja să fim măsurați la gradul de progres al întregului proiect. Comisia punea problema să ni se plătească doar etapele închise complet. Diferența de bani pe care o pierdeam era una semnificativă.”

Ministrul a explicat că numeroase proiecte sunt realizate parțial, însă anumite etape nu sunt finalizate complet. „Suntem în situația în care multe etape sunt în curs și nu vor fi închise. Ne încurcă foarte tare dacă nu sunt închise să se piardă toți banii. Ne ajută foarte mult să ni se recunoască procentul efectiv realizat din lucrări.”

În aceste condiții, există riscul ca unele fonduri să nu poată fi decontate integral.

„S-au antamat niște lucrări pe PNRR pentru care nici pe plan măcar nu exista realitatea, nici în teorie, că vor fi terminate.”, a declarat Miruță.

El a precizat că obiectivul actual este reducerea la minimum a sumelor care ar putea fi pierdute. „Nu contează din ce cauză s-a ajuns aici. Contează ce putem face din acest moment, astfel încât banii pe care îi pierdem să fie cât mai puțini.”

Potrivit ministrului, recuperarea unei părți cât mai mari din finanțarea europeană ar permite utilizarea banilor din bugetul de stat pentru alte investiții: „Este evident că există o lipsă de bani. Cu cât pierdem mai puțini bani europeni, cu atât ne rămân mai multe resurse din bugetul național pentru obligațiile pe care le avem.”

În cadrul aceleiași conferințe, ministrul a fost întrebat despre informațiile potrivit cărora persoane ar sta la coadă pentru depunerea dosarelor de angajare la Metrorex.

Radu Miruță a declarat că nu are informații despre o astfel de situație.

El a precizat însă că le-a transmis reprezentanților din Consiliul de Administrație necesitatea optimizării cheltuielilor: „Principiul pe care îl transmit celor din Consiliul de Administrație este optimizarea cheltuielilor. Dacă există probleme, ele trebuie să se reflecte în indicatorii de performanță ai conducerii.”

Ministrul a subliniat că nu poate interveni direct în deciziile operative ale conducerii companiilor din subordine.

„Eu nu pot din birou să pun mâna pe telefon și să influențez o decizie a directorului. Legea nu îmi permite acest lucru”, a afirmat acesta.

Totodată, Miruță a arătat că poate solicita îndeplinirea unor indicatori financiari și poate cere explicații atunci când există suspiciuni privind utilizarea ineficientă a resurselor.

Ministrul a adăugat că va verifica informațiile privind eventualele angajări la Metrorex, dacă vor fi puse la dispoziție date suplimentare.

Potrivit lui Miruță, este vorba despre 9 tronsoane de autostradă finanțate prin SAFE, dintre care 6 au contractele deja semnate.

Potrivit lui Miruță, în 30 mai au rămas trei contracte nesemnate din cauza unor contestații la CNSC. Între timp, două dintre ele au fost rezolvate, iar în aceste zile România se află în discuții pentru încheierea acordului cu Ucraina și Moldova.

Motivul încheierii acordului este acela că două dintre tronsoane reprezintă capetele de drumuri dintre Ucraina și dinspre Republica Moldova și este nevoie de încheierea unui acord cu aceste țări.

Miruță a clarificat și o dezinformare care circulă în spațiul public, aceea mai precis că banii prin SAFE, nu doar din Apărare, ci și din Transporturi, ajung spre alte țări, mai precis spre firme din Ucraina.

„Este o minciună și este o intoxicare, nu știu neapărat cu ce scop dar pot bănui. Am verificat care sunt companiile care au câștigat construirea celor nouă loturi de autostradă și șapte din nouă companii sunt românești”, a declarat Miruță, în calitate de ministru al Transporturilor.

Potrivit lui Miruță, celelalte două companii sunt una spaniolă și una italiană.

În calitate de ministru al Transporturilor, Radu Miruță a precizat că pentru trei dintre tronsoanele câștigate de o firmă românească cu sediul în Bistrița, acea firmă a făcut acord de subcontractare și pentru o parte din cele trei lucrări cu o firmă din Ucraina.

„Dar ministerul a încheiat contract cu firmă din România pe o procedură competitivă pe licitație cu cel mai mic preț”, a declarat Miruță. 

Miruță a reiterat că 7 din 9 firme sunt românești, iar ponderea banilor din SAFE ce se derulează cu firme românești, crește.

„Șapte din nouă firme sunt românești și ponderea banilor din safe care se derulează cu firme românești, față de 60% la apărare, crește astăzi aducând în această pondere și banii cheltuiți pe zona de infrastructură rutieră”, a conchis Miruță.

În cazul TAROM, Miruță a afirmat că unele calcule din proiectul de buget sunt construite pe ipoteze pe care le consideră nerealiste. Ministrul a oferit exemplul costului combustibilului, susținând că în document era prevăzut un preț de 950 de euro pe tonă, în condițiile în care costul real ar fi de aproximativ 1.400 de euro. El a invocat și gradul de ocupare al aeronavelor, afirmând că estimările de cheltuieli au fost realizate pornind de la premisa unor curse pline, deși în realitate avioanele ar circula frecvent cu multe locuri libere. „Responsabilitatea, din punctul meu de vedere, este să oprești aceste pierderi atunci când le vezi. Nu să semnezi un document în care 2 plus 2 scrie că e egal cu 10 și să spui că e corect”, a declarat ministrul.

Referitor la CFR Călători, Miruță a susținut că în proiectul de buget sunt incluse venituri considerate certe, deși acestea depind de o serie de condiții și nu există garanția că vor fi încasate. Ministrul nu a detaliat natura acestor venituri, argumentând că o prezentare mai amplă nu ar fi în interesul comercial al companiei. „Sunt niște potențiale venituri pe care CFR Călători le are, care nu pot fi considerate a fi certe. Sunt foarte multe condiții care influențează încasarea acestor venituri sau nu”, a spus Miruță.

Ministrul a respins ideea că blocarea aprobării bugetelor ar afecta companiile și a susținut că adevăratul risc este validarea unor calcule pe care le consideră artificiale. „Știți ce nu este în avantajul acestor companii de stat? Ca din această clădire să se dea apă la moară celor care trag bani din această companie și să spună că e în regulă. Eu opresc asta”, a afirmat el. Radu Miruță a precizat că, potrivit legislației privind societățile comerciale, nu poate da dispoziții directe conducerilor celor două companii, însă poate influența deciziile prin reprezentanții statului în adunările generale ale acționarilor. El a insistat că nu va valida documente bugetare care, în opinia sa, conțin estimări nerealiste.

„S-au făcut pași în sensul că s-a deblocat situația între ARF și PESA. Existau obligații în contract de mentenanță. Obligația de mentenanță nu a fost demonstrată. Pe șapte sau opt trenuri s-au făcut recepția, pe ce justificare eu nu văd, dar recepția a fost făcută. i-am sancționat oprindu-le banii asociați mentenanței. Adică ei aveau obligație de a cheltui câte 35 de milioane pentru fiecare dintre cele patru centri de mentenanță, cu bani pe care îi solicitaseră fără că aceste centri trebuie să fie finalizate. Din prețul trenului pe care statul român trebuie să-l plătească, i-am oprit penalizându-i și oprindu-le suma respectivă de bani”, a declarat ministrul Miruță. 

În prezent, se discută o posibilă cesionare a activităților de mentenanță între CFR Călători, ARF și PESA, în cadrul unor negocieri aflate în desfășurare.

„Acuma este o cesionare a mentenanței între CFR Călători, ARF și PESA, care se discută în aceste zile, dar pasul semnificativ este un triunghi de relații între PESA și ARF, după care între ARF, CFR Călători sau, mă rog, operatorul privat și PESA. Prima bucată s-a rezolvat prin faptul că se oprește această sumă de bani cu obligația de a demonstra în continuare că fac aceste centre de mentenanță, dar nu le vom da banii pe ceva ce n-au făcut cum se propusese inițial”, declară oficialul. 

Miruță a precizat că, în opinia sa, contractul a pornit într-o formă problematică, fiind inițial blocat complet, dar că în prezent aproximativ 80% din acesta a fost deblocat.

„Sunt ultimele discuții în care CFR călătorii vrea să se asigure că există unde să se poate fi făcută mentenanța pentru trenurile care urmează să plece. CFR Călători trebuie să primească dovada de la producătorul acestor trenuri care are capacitate să facă mentenanță. Există o discuție de reglementare europeană în care producătorul PESA a venit cu un certificat pe care statul român pare că trebuie să-l ia în considerare, un certificat european care atestă capacitatea de a face mentenanță. A pornit prost acest contract. A fost blocat complet. S-a deblocat în aprecierea mea 80% din el”, conchide Miruță. 

„Nu va creşte preţul la metrou nici acum, nici probabil în perioada următoare”, a declarat Radu Miruţă.

„Am decis anularea creşterii biletului la metrou, care ar fi trebuit să se întâmple peste câteva zile. Am închis definitiv acest subiect”, a spus ministrul interimar al Transporturilor.

Radu Miruță a criticat modul în care Metrorex a încercat să rezolve problemele financiare ale companiei și a spus că banii publici trebuie folosiți mai eficient.

El a adăugat că problemele Metrorex nu trebuie acoperite prin tarife mai mari suportate de pasageri.

„Există foarte mult spațiu la Metrorex, chiar de mâine, de a se reduce semnificativ cheltuielile”, a spus ministrul.

Ministrul interimar a spus că Metrorex ar putea obține venituri suplimentare și din închirierea unor spații pentru reclame, dar pe baza unor reguli clare.

„Nu trebuie să se revină în stațiile de metrou cu toate chioșcurile și toate maghernițele pe care oamenii trebuie să le ocolească. Dar se poate face un plan astfel încât să existe o metodă civilizată de a obține bani din închirierea anumitor suprafețe”, a spus Miruță.

Majorarea tarifelor la metrou trebuia să intre inițial în vigoare la 1 mai, dar fusese amânată până la 1 iulie. Potrivit noilor prețuri propuse, o călătorie cu metroul ar fi urmat să crească de la 5 lei la 7 lei.

„La Portul Constanța, situația de securitate este, din punctul meu de vedere, gravă. Am dat o dispoziție Consiliului de Administrație și conducerii portului ca în 15 zile să vină cu un plan care să fie implementat de urgență, în trei luni, măcar pentru cele trei puncte critice care sunt la intrarea dinspre mare în port. Sper totuși, având în vedere importanța atât de mare a acestui port, să reușească și să înțeleagă toate instituțiile responsabile că nu este de joacă și că acest plan ar trebui implementat într-o formă parțială cât mai repede cu putință”, a declarat vineri Radu Miruță.

El spune că Portul Constanța este poarta de plecare, de unde pornesc camioane spre București și apoi spre diverse puncte din țară. Ministrul susține că a verificat personal care este situația în ceea ce privește greutatea maximă admisă.

„Pe A2 am avut curiozitatea să verific măcar la greutate cum stau lucrurile și într-o lună au fost 15.000 de treceri peste limita legală doar pe un sens. Și atunci am cerut să existe un protocol între CNAIR, ISCTR și ANAF, astfel încât toate aceste instituții să aibă acces la sistemul electronic care măsoară în timp real depășirea greutății”, a spus ministrul.

Radu Miruță a declarat că sistemul de monitorizare din Portul Constanța „este deficitar” și a cerut măsuri în trei luni.

„La acest sistem care va fi implementat de urgență să existe acces nu doar din partea celor de la Portul Constanța, ci și acces oficial celor de la Serviciul Român de Informații și de la Ministerul Apărării. Când se uită mai mulți ochi într-un sistem, unde unii ar vrea să nu existe niște informații, principial scad șansele ca cei care vor să închidă ochii să o și facă”, a mai declarat Radu Miruță.

Potrivit CNAIR, sâmbătă, 20 iunie, este marcată Ziua Podului.

Astfel, autoturismele, inclusiv vehiculele rutiere cu cel mult 8+1 locuri pe scaune (inclusiv șofer), care trec podul peste Dunăre în sensul Giurgiu – Ruse, vor fi scutite de achitarea tarifului de trecere.

În acest context, libera trecere va fi asigurată pe benzile 1-4, dedicate autoturismelor, iar tarifele de trecere achitate anterior prin aplicația e-TGP nu vor fi asociate trecerii efectuate în data de 20.06.2026.

Trecerile achitate pentru această dată își păstrează valabilitatea și pot fi utilizate pentru o traversare ulterioară, în termen de 12 luni de la data achiziției.

Procurorii mexicani au anunțat că Nancy Napoles, primarul orașului Tenancingo, situat la aproximativ 70 de kilometri de capitala Ciudad de Mexico, a fost citată să se prezinte în fața instanței pe 9 iulie, fiind acuzată că ar fi simulat o răpire, notează AFP. 

Potrivit variantei inițiale, bărbați înarmați au forțat-o pe primăriță să coboare din mașină și au dus-o într-un loc necunoscut. Procurorii afirmă că, în timpul captivității, atacatorii ar fi amenințat-o cu moartea dacă nu plătește 40 de milioane de pesos, aproximativ 2.3 milioane de dolari. Mai mult, aceștia i-ar fi sugerat direct ca, în cazul în care nu are suma necesară, să acceseze fondurile publice. 

Deși primărița a susținut ulterior că a reușit să evadeze profitând de un moment de neatenție al răpitorilor, ancheta a scos la iveală neconcordanțe majore. 

În realitate, infractorii au fost nevoiți să abandoneze planul după ce un martor a alertat poliția, care a declanșat o operațiune de căutare. 

Anchetatorii bănuiesc că soțul și cumnatul primarului ar fi organizat o răpire fictivă pentru a justifica dispariția unor fonduri publice. Cei doi sunt dați în urmărire și nu au fost încă reținuți de autorități. 

Procuratura afirmă că deține înregistrări a peste 150 de convorbiri telefonice între soțul edilului și persoanele implicate în presupusa răpire. Potrivit anchetei, acesta le-ar fi oferit aproximativ 28.000 de dolari.  

Nancy Napoles respinge categoric toate acuzațiile, afirmând că municipalitatea este „stabilă din punct de vedere financiar” și că este pregătită să coopereze pentru ca adevărații vinovați să fie pedepsiți.  

Dacă va fi găsită vinovată de simularea răpirii, primărița riscă o pedeapsă de până la 16 ani de închisoare. 

Episoadele în care praful saharian ajunge deasupra Europei au devenit mai frecvente și mai intense în ultimii ani. Odată cu nisipul fin transportat de vânt pe distanțe de mii de kilometri, atmosfera aduce și bacterii, fungi și alte forme microscopice de viață. O echipă de cercetători de la Universitatea din Lisabona a analizat mostre de praf colectate în timpul furtunii Celia, care a afectat Peninsula Iberică în 2022. Folosind tehnici de cartografiere genomică, oamenii de știință au identificat numeroase specii de microorganisme capabile să supraviețuiască în condiții extreme, mai scrie The Guardian.

Praf saharian, ploaie roșie. Sursa foto: X

Printre rezultatele studiului s-a remarcat descoperirea unui grup de bacterii care ar putea avea efecte benefice asupra culturilor agricole. Potrivit cercetătorilor, unele dintre aceste microorganisme se pot integra în microbiomul solului european și pot funcționa ca bacterii care stimulează dezvoltarea plantelor. Ele contribuie la eliberarea nutrienților din sol și pot favoriza creșterea rădăcinilor, acționând într-un mod similar fertilizanților naturali. Regiunile viticole din sudul Portugaliei se află printre zonele monitorizate atent, deoarece sunt situate pe una dintre principalele rute de depunere a prafului saharian în Europa.

Oamenii de știință avertizează că efectele nu sunt exclusiv pozitive. Introducerea unor microorganisme noi într-un ecosistem poate modifica echilibrul biologic existent și poate influența fertilitatea solului sau sănătatea plantelor. În același timp, praful saharian este cunoscut pentru aportul de minerale precum fierul și fosforul, elemente esențiale pentru numeroase ecosisteme. Unele studii au arătat că astfel de particule contribuie inclusiv la fertilizarea naturală a unor regiuni aflate la mii de kilometri de deșertul african. Cercetătorii încearcă acum să înțeleagă mai bine cum sunt transportate aceste microorganisme și ce impact au asupra agriculturii europene pe termen lung.

Pe fondul schimbărilor climatice și al intensificării episoadelor de secetă din nordul Africii, specialiștii estimează că transportul de praf saharian către Europa ar putea deveni tot mai frecvent. Acest lucru înseamnă că „ploaia roșie” nu va fi doar un fenomen meteorologic spectaculos, ci și un factor care poate influența în mod subtil solurile, culturile agricole și ecosistemele continentului. Pentru cercetători, fiecare nou episod reprezintă o oportunitate de a înțelege mai bine legătura invizibilă dintre Sahara și Europa.

Platforma, care este dezvoltată în Suedia a fost construită de antreprenori în media, tehnologie și inteligență artificială. Versiunea beta a platformei a fost lansată săptămâna aceasta, utilizatorii fiind nevoiți să solicite verificarea de către echipa „W” înainte de a putea publica conținut, potrivit Euronews. 

De asemenea, înainte de a obține accesul, utilizatorii trebuie să se autentifice fie prin furnizarea numelui real, fie în mod anonim prin intermediul aplicației W Identity, o aplicație separată care scanează pașaportul sau cartea de identitate a utilizatorului pentru a-l autentifica direct pe dispozitivul său.

Și înalți oficiali europeni utilizează această platformă, între care Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene și António Costa, președintele Consiliului European.

Datele vor fi găzduite pe „servere deținute de companii europene”, iar accesul investitorilor va fi limitat la cei cu sediul pe continent, după cum a declarat anterior pentru Euronews, Directorul General Anna Zeiter.

La acea vreme, Zeiter plănuia ca platforma să utilizeze un furnizor de servicii de email, criptat, numit Proton, din Elveția, dar și un și inclusiv o platfomă de stocare software numită UpCloud din Finlanda, în concordanță cu legile UE privind protecția datelor.

Lansarea vine pe fondul mișcării europene prin care se dorește suveranitatea tehnologică față de SUA, din cauza îngrijorărilor legate de securitatea națională și protecția datelor. Franța, Germania și Olanda sunt statele care au exprimat aceste îngrijorări. Europa își dorește să se distanțeze de SUA în domeniul tehnologiei și Inteligenței Artificiale.

W este una dintre platformele UE lansate recent. Printre acestea se numără Bulle, eYou, Eurosky sau Monnett.

Săptămâna trecută, unele dintre aceste platforme au semnat o declarație prin care s-au angajat să adică pe continent o infrastructură tehnologică „diversă și rezilientă”, pentru „se îndepărta de marile platforme monopoliste cu guvernanța lor autoritară”.

Cu toate acestea, experții spun că le va fi greu să își mențină audiența și să rămână la fel de convenabile sau captivante precum Facebook, Instagram, TikTok, dar și celelelalte, care încearcă să mărească timpul petrecut de utilizatori în aplicații.