MediaFax.ro

Subscribe to Flux MediaFax.ro MediaFax.ro
Știri de ultimă oră și cele mai noi știri pe surse - Știri online
Actualizat: în urmă cu 7 minute 5 sec

Explozii și alerte de raid aerian în Kaliningrad, lângă o bază strategică a Flotei ruse din Marea Baltică

21 de ore 31 de minute în urmă

Mai multe explozii și o posibilă activitate a dronelor au fost raportate pe 21 noiembrie în apropierea bazei navale a Flotei ruse din Marea Baltică, situată în orașul Baltiisk, din regiunea Kaliningrad.

În mai multe zone ale enclavei rusești au fost activate sirenele de raid aerian.

Informațiile au fost publicate de canalele ucrainene de monitorizare Exilenova+ și Lachentyt, care au relatat despre explozii repetate, zgomote produse de drone și o posibilă intervenție a apărării antiaeriene ruse.

Publicația Kyiv Independent relatează că, la momentul publicării informațiilor, nu era clar dacă baza navală a fost ținta unui atac și nici dacă instalațiile militare din zonă au suferit avarii.

O regiune de importanță strategică deosebită

Relatările apar într-un context de tensiuni sporite în regiunea Mării Baltice.

Regiunea Kaliningrad este o enclavă rusă situată între Polonia și Lituania, ambele membre NATO, ceea ce îi conferă o importanță strategică deosebită.

Publicația Kyiv Independent a precizat că nu a putut verifica independent informațiile despre explozii și nici dacă baza navală rusă a fost lovită.

Efecte colaterale asupra comunicațiilor

Alerta de securitate a avut și efecte asupra transporturilor și comunicațiilor din regiune.

Potrivit presei ucrainene, aeroportul Khrabrovo din Kaliningrad a instituit restricții temporare, iar operatorii de telefonie mobilă au avertizat utilizatorii că accesul la internet ar putea fi limitat din motive de securitate.

Între timp, pe rețelele sociale au apărut imagini cu fum și o lumină roșiatică pe cerul regiunii, însă locul și cauza presupusului incendiu nu au fost confirmate independent.

Categorii: MediaFax.ro

Allen Coliban, desemnat candidatul USR Brașov pentru Primăria Brașov la alegerile din 2028 | Flavia Boghiu, fostă viceprimăriță, pierde competiția internă

21 Noiembrie, 2026 - 23:44

Aceasta a confirmat rezultatul votului pe contul său personal și i-a transmis lui Allen Coliban un mesaj de felicitare.

Flavia Boghiu, fost viceprimar USR al municipiului Brașov în mandatul 2020-2024, le-a mulțumit colegilor de partid care au susținut-o prin vot, dar și brașovenilor care i-au transmis mesaje de încurajare.

A intrat în cursă pentru principii

Ea a recunoscut că, asemenea oricărei competiții, rezultatul poate însemna fie o victorie, fie o înfrângere, însă a subliniat că a considerat important să intre în această cursă pentru principiile în care crede, nu doar din rațiuni de strategie politică sau calcule electorale.

„Continui să cred că unele bătălii trebuie duse pentru lucrurile în care credem, nu doar din strategii și calcule politice”, a transmis aceasta.

Flavia Boghiu a dat asigurări că va rămâne în USR și că va continua să se implice în problemele comunității brașovene.

„Continuu să fiu implicată în viața comunității”

De asemenea, intenționează să dezvolte proiectele pe care le derulează în afara politicii, dedicate persoanelor vârstnice și celor cu dizabilități.

Boghiu a transmis că implicarea în viața comunității nu depinde neapărat de ocuparea unei funcții politice și că poate contribui la rezolvarea unor probleme și din afara administrației sau a structurilor de conducere ale partidului.

„Ce urmează pentru mine? Rămân în USR, continuu să fiu implicată în problemele comunității și să dezvolt proiectele din afara politicii pe care le am în derulare pentru vârstnici și persoane cu dizabilități.

Sunt binecuvântată să am posibilitatea să fac lucruri pentru comunitate și fără funcție politică, iar asta nu-i puțin lucru”. 

Scurt context

Flavia Boghiu a fost viceprimar al Brașovului din partea USR și a avut atribuții în domeniul culturii.

În 2021, a fost implicată în proiectul cultural „Catacombele de după Ziduri”, în colaborare cu Asociația Amural.

Procurorii DNA au pus-o atunci sub urmărire penală pentru abuz în serviciu – mai exact – folosirea fără aprobarea Consiliului LOcal și fără plata unei chirii a unui imobil din patrimoniul municipalității.

Boghiu a respins constant acuzațiile și a susținut că dosarul deschis de DNA are o motivație politică.

În ianuarie 2026, Tribunalul Brașov a achitat-o pe Boghiu, motivând că fapta nu există.

Categorii: MediaFax.ro

Jair Bolsonaro a fost internat la terapie intensivă. În ce stare se află fostul președinte

21 Noiembrie, 2026 - 23:01

Spitalul, unde fostul șef de stat a fost internat vineri din cauza unor dureri abdominale, a anunțat că acesta suferă de un „abdomen acut obstructiv”, însă este „stabil clinic, conștient” și „respiră singur”, notează AFP.  

Problemele de sănătate ale fostului lider brazilian sunt legate de o rană provocată de un atac cu cuțitul, în timpul campaniei prezidențiale din 2018. De atunci, Bolsonaro a trecut prin mai multe intervenții chirurgicale.

Anunțul internării a fost făcut și de fiul său, senatorul ales Carlos Bolsonaro. 

„Tatăl meu tocmai s-a întors la spital, după ce a suferit dureri abdominale severe. Starea sa de sănătate se deteriorează pe zi ce trece, din cauza privării de libertate, a lipsei de mobilitate și a torturii psihologice la care este supus zilnic”, a anunțat acesta, printr-un mesaj publicat pe X. 

Jair Bolsonaro a fost condamnat anul trecut la 27 de ani de închisoare pentru încercarea de a rămâne la putere după înfrângerea suferită în fața președintelui de stânga Luiz Inácio Lula da Silva, la alegerile din 2022. După câteva luni petrecute în detenție, el a fost plasat în arest la domiciliu în luna martie, din motive medicale. 

Totodată, fratele mai mare al lui Carlos, senatorul Flavio Bolsonaro, a pierdut în luna octombrie turul al doilea al alegerilor prezidențiale în fața lui Lula.  Vizat de mai multe anchete, acesta nu și-a recunoscut înfrângerea și a fugit în Statele Unite, invocând la rândul său o „persecuție politică”. 

Categorii: MediaFax.ro

Rogobete spune că s-ar interna în orice spital public din România. Ce a pățit într-un spital din Italia: „Urlam de durere”

21 Noiembrie, 2026 - 22:52

Întrebat, sâmbătă, la Digi24, dacă ar avea curajul să se interneze în oricare dintre spitalele publice din România, în calitate de pacient obișnuit, fără funcție sau relații, Alexandru Rogobete a răspuns afirmativ.

„Da. Și o spun cu toată sinceritatea”, a declarat ministrul Sănătății.

Rogobete a precizat că a fost pacient de mai multe ori în sistemul medical românesc.

„Am fost de mai multe ori, de asta vă spun, am fost pacient care a beneficiat de sistemul de sănătate de multe ori. (…) Cel mai neplăcut lucru care mi s-a întâmplat a fost o atitudine neadecvată a personalului medical”, a afirmat acesta.

Ministrul a explicat că s-a confruntat cu un limbaj nepotrivit și cu o atitudine de superioritate din partea unor cadre medicale

Accidentul suferit în Italia: „Am stat cam patru ore pe o targă”

Alexandru Rogobete a povestit că, în 2021, în timp ce participa la un congres european de anestezie, la Milano, a suferit un accident după ce s-a urcat pentru prima dată pe o trotinetă electrică.

„Eram la congresul european de anestezie și eram cu un prieten și m-a convins pentru prima dată să mă urc pe o trotinetă electrică. Și m-am urcat timp de două minute, trei minute, cam atât a durat. Nu-mi aduc aminte mare lucru. Accidentul a fost unul dur. M-am trezit la spital”, a relatat ministrul.

„Eram într-o unitate de primiri urgențe în mijlocul Milanului. În 2021. Și am stat cam patru ore pe o targă. Fără să vină nimeni la mine și urlam de durere”, a povestit Rogobete.

Ministrul a afirmat că medicii italieni au încercat ulterior o manevră medicală nepotrivită, fără anestezie, care i-ar fi agravat leziunea la umărul drept.

„Mi-au rupt umărul, practic. Umărul drept, complet. Și au aplicat o manevră care nu era potrivită pentru acea intervenție. Pe viu. Fără anestezie, fără absolut nimic. Mi-am pierdut cunoștința și m-am trezit în terapie intensivă. Și în loc să-mi pună umărul la loc, l-au rupt de tot”, a susținut ministrul.

Operat timp de șapte ore și jumătate la București

După experiența din Italia, Alexandru Rogobete a revenit în România, unde a fost operat la Spitalul Militar Central din București.

„Drept dovadă, am venit la București. Șapte ore și jumătate intervenție chirurgicală la Spitalul Militar Central. O proteză pe care am purtat-o doi ani de zile, recuperare. Acum sunt bine”, a declarat Alexandru Rogobete.

Categorii: MediaFax.ro

Lovitură grea pentru PSG. Désiré Doué a suferit o „accidentare gravă la genunchi”

21 Noiembrie, 2026 - 22:22

Incidentul s-a produs în minutul 38 al partidei de sâmbătă, la doar câteva minute după ce Doué reușise să înscrie pentru PSG, ducând scorul la 2-1. În timp ce încerca să se întoarcă cu mingea la picior, jucătorul și-a răsucit genunchiul drept și s-a prăbușit pe gazon, notează Le Figaro. 

„Trebuie să așteptăm investigațiile de mâine, dar este o accidentare gravă, asta e clar. Asta înseamnă viața unui jucător profesionist de nivel înalt (…) Trebuie să accepți acest lucru și sunt convins că se va recupera foarte bine și va reveni și mai puternic”, a spus Luis Enrique, după fluierul final. 

Doué a primit îngrijiri medicale pe teren timp de câteva minute, înainte de a fi evacuat pe targă în lacrimi, cu mâinile la față. 

Partida s-a terminat 3-2, pentru parizieni marcând Mayulu, Désiré Doué  și Ferran Torres. De partea cealaltă, pentru Nice au înscris Mohamed Amoura și Ali Abdi. 

Problemele medicale la PSG

Doué fusese convocat la naționala Franței în pauza internațională. A evoluat în înfrângerea cu 3-1 din Italia, însă a ratat partida câștigată cu 2-1 în fața Turciei, din cauza unei probleme dentare și a unor dureri la nivelul musculaturii. 

Parizienii au însă deja o absență importantă pe termen lung, jucătorul Khvicha Kvaratskhelia, care a suferit o ruptură a ligamentului încrucișat anterior de la genunchiul drept și a fost operat la finalul lunii octombrie, la Doha.

Categorii: MediaFax.ro

Ce notă dă Alexandru Rogobete sistemului sanitar din România: „Acum 10 ani, i-aș fi dat nota 4”

21 Noiembrie, 2026 - 22:14

Întrebat, sâmbătă, la Digi24, ce notă ar acorda sistemului sanitar din România, Alexandru Rogobete a explicat că evaluarea trebuie făcută ținând cont de evoluția din ultimul deceniu.

„Aș vrea să dau o notă dinamică. Acum 10 ani, i-aș fi dat nota 4. Acum 5 ani, i-aș fi dat nota 6. Iar acum îi dau nota 8. Și cred că e important întotdeauna când privim sistemul de sănătate, în special sistemul de sănătate care este ca un organism viu, să-l privim în dinamică”, a declarat ministrul Sănătății.

Rogobete a susținut că sistemul medical românesc a înregistrat progrese importante în ultimii patru-cinci ani, menționând investițiile și accesul la tehnologii medicale moderne.

„S-au făcut progrese mari, impresionante în sistemul de sănătate în ultimii 4-5 ani de zile. Vorbim de spitale noi, vorbim de secții reabilitate, vorbim de echipamente de ultimă generație, vorbim de medicamente inovative aflate în sistem. Sigur, sunt multe de rezolvat, sunt multe de reașezat. Dar e mult mai bine ca acum 5 ani și mult, mult mai bine ca acum 10 ani de zile”, a afirmat acesta.

Rogobete compară sistemul sanitar din România cu cele din Anglia și Belgia

Ministrul Sănătății consideră că sistemul medical românesc este adesea criticat excesiv și susține că, în anumite privințe, pacienții din România beneficiază de un acces mai rapid la servicii medicale decât cei din alte state europene.

„E nedrept atunci când sistemul de sănătate este judecat ca fiind cel mai slab, cel mai prost din lumea europeană. Nu este așa”, a declarat Rogobete.

Acesta a oferit drept exemple timpul de așteptare pentru investigațiile RMN în Anglia și costurile asigurărilor de sănătate din Belgia.

„În România, accesul la un RMN, de exemplu, se face mult mai rapid decât în Anglia, unde aștepți șase luni. Părinții mei locuiesc în Belgia. Acolo nu ajungi la medic când vrei și la cine vrei fără să ai o asigurare de sănătate care te costă un sfert din salariu. Nivelul în plata asigurării de sănătate este unul redus comparativ cu alte țări în Europeană. Accesul pe anumite categorii, nu pe toate, pentru că avem pe altele probleme mari și aici vorbim de inovative, de exemplu, medicamente, este mai rapid și în România rar se întâmplă ca un om care nu are asigurare să moară în fața spitalului”, a spus ministrul.

Categorii: MediaFax.ro

Alexandru Rogobete, despre cum și-a început cariera politică: Eram un tânăr rezident la Minister și nu știam pe nimeni

21 Noiembrie, 2026 - 21:54

Ministrul Sănătății a relatat că intrarea sa în administrația publică a avut loc în timpul pandemiei de COVID-19, după ce lucrase la privat și acumulase experiență de management de proiect cu Banca Mondială. 

„Eram rezident la Timișoara, cred că anul unu spre doi, când a venit pandemia și pentru că în facultate am lucrat în acea corporație unde am întâlnit managementul. Unde am întâlnit ce înseamnă să lucrezi în stil corporate și să faci management. În pandemie aveau nevoie la spital de unul care știe să facă proiecte. Pentru că așa a fost. Fiecare se ocupa de ce știa în momentele respective. Am participat la multe proiecte din zona pandemiei, de achiziție de ventilatoare, de materiale sanitare și am început un proiect mare la Ministerul Sănătății cu Banca Mondială pentru achiziția rapidă de ventilatoare și monitoare pentru extinderea rapidă a capacității secțiilor ATI”, a povestit Rogobete, într-o emisiune difuzată sâmbătă, la Digi24. 

„Nici nu știam unde este Ministerul Sănătății”

Acesta a povestit că a fost recomandat atât de un profesor de al său, dar și de Banca Mondială, prin prisma experienței sale administrative. 

„Era ministru Nelu Tătaru și secretar de stat. Era un bun prieten de-al meu astăzi, pe atunci nu-l cunoșteam, domnul doctor Dragoș Garofil. Și toți cereau în minister oameni din zona medicală pentru gestionarea și a zonei administrative din timpul pandemiei. Și atunci profesorul Săndesc m-a recomandat, împreună cu cei de la Banca Mondială, care și ei m-au recomandat, și m-am dus consilierul secretarului de stat Garofil și mă ocupam strict de proiectul cu Banca Mondială pentru ATI. Aceea a fost prima mea intrare”, a mai relatat Rogobete. 

Oficialul a mărturisit că, la momentul respectiv era rutp de realitățile politic, spunând că nici nu știa unde este clădirea Ministerului Sănătății. 

„ Eu când am intrat în Ministerul Sănătății, în primul rând nici nu știam unde este Ministerul Sănătății. L-am găsit într-un final. M-am întâlnit cu domnul secretar de stat, pe care nu-l cunoșteam. Nu știam pe nimeni. Absolut pe nimeni. Eram un tânăr rezident într-un cabinet al unui secretar de stat. Nu știam care e diferența între funcții”, a povestit Rogobete. 

Ministrul a amintit că de la acel început, a reușit să parcurgă toate pozițiile importate din Sănătate. 

„Acolo am rămas până astăzi, unde am avut toate funcțiile din Ministerul Sănătății posibile. Am fost consilier secretar de stat, apoi am fost consilier ministru, apoi am fost secretar de stat, apoi am fost președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, apoi am fost ministru”, a conchis Rogobete. 

Categorii: MediaFax.ro

Alexandru Rogobete, despre cum și-a început cariera politică: Eram un tânăr rezident la Minister și nu știam pe nimeni

21 Noiembrie, 2026 - 21:54

Ministrul Sănătății a relatat că intrarea sa în administrația publică a avut loc în timpul pandemiei de COVID-19, după ce lucrase la privat și acumulase experiență de management de proiect cu Banca Mondială. 

„Eram rezident la Timișoara, cred că anul unu spre doi, când a venit pandemia și pentru că în facultate am lucrat în acea corporație unde am întâlnit managementul. Unde am întâlnit ce înseamnă să lucrezi în stil corporate și să faci management. În pandemie aveau nevoie la spital de unul care știe să facă proiecte. Pentru că așa a fost. Fiecare se ocupa de ce știa în momentele respective. Am participat la multe proiecte din zona pandemiei, de achiziție de ventilatoare, de materiale sanitare și am început un proiect mare la Ministerul Sănătății cu Banca Mondială pentru achiziția rapidă de ventilatoare și monitoare pentru extinderea rapidă a capacității secțiilor ATI”, a povestit Rogobete, într-o emisiune difuzată sâmbătă, la Digi24. 

„Nici nu știam unde este Ministerul Sănătății”

Acesta a povestit că a fost recomandat atât de un profesor de al său, dar și de Banca Mondială, prin prisma experienței sale administrative. 

„Era ministru Nelu Tătaru și secretar de stat. Era un bun prieten de-al meu astăzi, pe atunci nu-l cunoșteam, domnul doctor Dragoș Garofil. Și toți cereau în minister oameni din zona medicală pentru gestionarea și a zonei administrative din timpul pandemiei. Și atunci profesorul Săndesc m-a recomandat, împreună cu cei de la Banca Mondială, care și ei m-au recomandat, și m-am dus consilierul secretarului de stat Garofil și mă ocupam strict de proiectul cu Banca Mondială pentru ATI. Aceea a fost prima mea intrare”, a mai relatat Rogobete. 

Oficialul a mărturisit că, la momentul respectiv era rutp de realitățile politic, spunând că nici nu știa unde este clădirea Ministerului Sănătății. 

„ Eu când am intrat în Ministerul Sănătății, în primul rând nici nu știam unde este Ministerul Sănătății. L-am găsit într-un final. M-am întâlnit cu domnul secretar de stat, pe care nu-l cunoșteam. Nu știam pe nimeni. Absolut pe nimeni. Eram un tânăr rezident într-un cabinet al unui secretar de stat. Nu știam care e diferența între funcții”, a povestit Rogobete. 

Ministrul a amintit că de la acel început, a reușit să parcurgă toate pozițiile importate din Sănătate. 

„Acolo am rămas până astăzi, unde am avut toate funcțiile din Ministerul Sănătății posibile. Am fost consilier secretar de stat, apoi am fost consilier ministru, apoi am fost secretar de stat, apoi am fost președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, apoi am fost ministru”, a conchis Rogobete. 

Categorii: MediaFax.ro

Florin Barbu vrea prelungirea plafonării adaosului comercial până la finalul anului 2027: Mecanismul și-a produs efectele

21 Noiembrie, 2026 - 21:21

Florin Barbu a anunțat că a transmis Ministerului de Finanțe o solicitare privind prelungirea plafonării adaosului comercial la alimente , prezentând mai multe argumente privind eficiența măsurii. 

„Am propus în ordonanță trenuleț prelungirea plafonării adaosului comercial până pe 31 decembrie 2027. din datele pe care le avem de la Institutul Național de Statistică se vede foarte clar. Inflația la nivel național este una foarte mare. Prețul alimentelor și a produselor agroalimentare are cu 1,52% mai puțin decât inflația generală. Asta arată faptul că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază și-a produs efectele”, a spus ministrul, sâmbătă, la Antena 3 CNN. 

Raport cerut privind impactul plafonării

Ministrul a mai cerut să se realizeze o analiză clară a modului în care măsura a influențat piața și să prezinte concluziile Guvernului și premierului, pentru a putea fi luată o decizie.

„Am solicitat în același timp Consiliului Concurenței și toate instituțiile care verifică mecanismul privind plafonarea adaosului comercial să vină cu un raport să vedem dacă această plafonare, acest mecanism pe care l-am propus din anul 2023 și-a produs efecte pe piața din comerțul din retail, să-l prezinte în Guvernul României, să-l prezinte primului ministru și să luăm o decizie în Guvernul României”, a mai spus Barbu. 

Egalizarea adaosului la raft

Ministrul Agriculturii a reiterat solicitarea ca toate produsele din aceeași categorie să aibă același adaos comercial la raft, indiferent dacă sunt fabricate de producători locali sau aduse din import. 

„Am solicitat de atâtea ori ca adaosul comercial, de aceeași categorie de produs, subdiviziune de produs, toate produsele atât realizate de către producători și procesatori români, să aibă același adaos comercial la raft. Pentru că este o practică comercială neloială între produsele care vin din import și produsele realizate de către producători și procesatorii români. Nu vreau să fiu acuzat, așa cum am fost acuzat de atâtea ori că Florin Barbu intervine în piață”, a mai transmis ministrul. 

„Acest mecanism a fost propus către Ministerul de Finanțe. Ministerul de Finanțe emite această ordonanță. Eu sunt convins că Ministerul de Finanțe, în primul rând, cu prim-ministru, vor lua o decizie corectă”, a conchis Barbu. 

Categorii: MediaFax.ro

Victor Negrescu avertizează asupra propunerii de reducere a bugetului UE cu peste 200 de miliarde de euro. Riscurile pentru România

21 Noiembrie, 2026 - 21:12

Într-o postare publicată sâmbătă pe Facebook, europarlamentarul a criticat reducerile propuse de președintele Consiliului European, António Costa, și a cerut autorităților române să adopte o poziție comună în negocierile privind viitorul buget european.

„Noua propunere privind bugetul european 2028-2034 reprezintă un risc major pentru finanțele României și capacitatea noastră de investiții”, a scris acesta.

Victor Negrescu a subliniat că noua propunere prevede un buget de aproximativ 1.582 de miliarde de euro, cu peste 180 de miliarde mai puțin decât propunerea inițială a Comisiei Europene și cu aproape 40 de miliarde sub varianta discutată în octombrie. Sumele sunt calculate la prețurile constante din 2025. În prețuri curente, bugetul propus scade de la 1.984,9 miliarde de euro la 1.780,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 204 miliarde de euro.

„Apreciez efortul președintelui Consiliului European, António Costa, de a apropia pozițiile statelor membre înaintea summitului european de săptămâna viitoare. Dar România are nevoie de un buget care să îi permită să continue dezvoltarea, nu de unul care să îi limiteze oportunitățile”, a transmis europarlamentarul PSD.

Reduceri pentru coeziune și cercetare

Negrescu a explicat ce efecte ar putea avea noua propunere de buget asupra României.

„Mai multă presiune asupra fondurilor pentru dezvoltare. Finanțarea europeană pentru coeziune scade la aproximativ 402 de miliarde de euro, iar programul Interreg, important pentru cooperarea transfrontalieră, pierde peste un miliard față de propunerea Comisiei. România are nevoie de aceste resurse pentru autostrăzi, spitale, infrastructură locală și reducerea decalajelor dintre regiuni. Este esențial să păstrăm fonduri distincte și garanții pentru comunitățile mai puțin dezvoltate”, a explicat Negrescu.

În privința agriculturii, sprijinul pentru veniturile fermierilor ar rămâne la 261 de miliarde de euro, în timp ce rezerva europeană pentru crize agricole ar fi redusă la 3,9 miliarde de euro.

„Ca raportor, am obținut susținerea Comisiei pentru bugete a Parlamentului European pentru un buget agricol de 433 de miliarde de euro. Solicit în continuare bani separați pentru dezvoltarea rurală și subvenții echitabile pentru fermierii români”, a precizat europarlamentarul PSD.

Negrescu a criticat și reducerile propuse pentru educație, cercetare și sănătate. Bugetul Erasmus+ ar scădea de la 36,2 la 34,7 miliarde de euro, iar cercetarea ar pierde aproape 15 miliarde de euro față de propunerea inițială.

„Mai puțini bani pentru educație, cercetare și sănătate decât propusese Comisia Europeană. Erasmus+ primește 34,7 miliarde de euro, față de 36,2 miliarde în propunerea inițială. Cercetarea pierde aproape 15 miliarde de euro, iar sănătatea nu beneficiază încă de un program european autonom. Am cerut, inclusiv prin raportul meu din Comisia pentru sănătate publică, cel puțin 20 de miliarde de euro pentru sănătate. România are nevoie de investiții europene pentru universități, spitale, cercetători și tineri”, a afirmat acesta.

Marea Neagră, inclusă în propunerea privind bugetul european

Europarlamentarul a evidențiat și un element pozitiv al documentului: includerea explicită a regiunii Mării Negre printre prioritățile europene.

„Un progres pentru securitatea Mării Negre. După demersurile și amendamentele pe care le-am promovat, regiunea este menționată explicit în propunere, inclusiv pentru mobilitatea militară și sprijinirea regiunilor de frontieră. Este important ca această recunoaștere să fie urmată de finanțarea infrastructurii strategice și a proiectelor de securitate din România”, a transmis Negrescu.

În ceea ce privește investițiile sociale, vicepreședintele Parlamentului European a cerut păstrarea unui Fond Social European distinct, în valoare de 124 de miliarde de euro.

„Am inițiat în această săptămână o scrisoare deschisă, susținută de lideri social-democrați europeni și eurodeputați, prin care solicităm un Fond Social European distinct, de 124 de miliarde de euro. Nu putem lăsa finanțarea locurilor de muncă, a formării profesionale și a combaterii sărăciei să depindă de competiția cu alte priorități bugetare”, a explicat europarlamentarul.

Negrescu, rezerve față de noile taxe europene

Negrescu și-a exprimat, de asemenea, rezervele față de propunerea introducerii unei taxe de 3% pentru anumite servicii digitale ale marilor companii, avertizând asupra posibilelor efecte asupra economiei digitale din România.

Acesta a criticat și neincluderea propunerii sale privind taxarea jocurilor de noroc online, susținând că veniturile obținute dintr-o asemenea măsură ar putea fi direcționate către educație și protejarea tinerilor.

„O abordare discutabilă privind noile taxe europene. Regret că nu a fost inclusă propunerea mea privind taxarea jocurilor de noroc online, susținută de eurodeputați din mai multe grupuri politice. Avem nevoie de instrumente europene pentru combaterea platformelor ilegale și colectarea de venituri de la operatorii acestui sector, bani pe care îi putem direcționa către educație și protejarea tinerilor. În schimb, se propune o taxă de 3% pentru anumite servicii digitale ale marilor companii. România trebuie să fie foarte atentă la efectele unei asemenea măsuri asupra competitivității economiei digitale, sector care contribuie cu aproximativ 6,7% la PIB-ul țării”, a afirmat Negrescu.

Negrescu cere o poziție comună a României în negocierile europene

Negrescu consideră că Guvernul, reprezentanții României în instituțiile europene, autoritățile locale, fermierii, mediul economic și partenerii sociali trebuie să susțină priorități comune în negocierile pentru bugetul 2028-2034.

„Acum este momentul unei coordonări politice și instituționale serioase la nivelul României. Guvernul, reprezentanții României în instituțiile europene, autoritățile locale, fermierii, mediul economic și partenerii sociali trebuie să susțină priorități comune în aceste negocieri. Nu este doar o discuție despre cât va primi România din bugetul european, ci și despre ce investiții vom putea realiza, ce programe vor fi protejate și cine va decide utilizarea fondurilor”, a subliniat europarlamentarul.

„Avem nevoie de o poziție națională clară, de alianțe europene și de negocieri ferme. România nu își poate permite să piardă oportunități de dezvoltare. Fiecare miliard de euro contează!”, a încheiat Victor Negrescu.

Categorii: MediaFax.ro

Turiștii aruncă tot mai puține monede în Fontana di Trevi din Roma. Care ar fi cauza

21 Noiembrie, 2026 - 20:41

Organizația Caritas Roma, care colectează monedele aruncate de turiști în Fontana di Trevi, strânge în mod obișnuit peste 1,4 milioane de euro anual, relatează The Guardian.

În perioada ianuarie-septembrie 2026, suma colectată a fost însă cu aproximativ 200.000 de euro mai mică decât în aceeași perioadă a anului trecut.

„Restricționarea accesului direct la Fontana di Trevi ar putea fi unul dintre factori”, a declarat Giustino Trincia, directorul Caritas Roma, pentru publicația italiană Il Messaggero.

Banii colectați din fântână sunt folosiți pentru finanțarea băncilor de alimente și a altor proiecte sociale.

Taxa de 2 euro ar putea descuraja turiștii

Din februarie, turiștii care vor să coboare treptele până la bazinul Fontana di Trevi trebuie să plătească o taxă de 2 euro. Locuitorii Romei beneficiază de acces gratuit.

Măsura a fost introdusă pentru a reduce aglomerația din jurul monumentului și pentru a strânge fonduri destinate întreținerii fântânii și a altor obiective turistice din capitala Italiei.

Potrivit The Guardian, unii vizitatori renunță să mai arunce monede deoarece nu vor să plătească taxa, în timp ce alții nu au numerar asupra lor.

În timp ce donațiile colectate de Caritas au scăzut, taxa de acces a generat venituri importante pentru autoritățile locale.

Primăria Romei a încasat 435.194 de euro numai în prima lună de la introducerea taxei. Nu au fost publicate, deocamdată, date privind încasările din lunile următoare.

Categorii: MediaFax.ro

De ce ne este frică să spunem ce gândim? Psihologia autocenzurii și mecanismul care ne face să tăcem chiar și atunci când avem dreptate (P)

21 Noiembrie, 2026 - 20:35
De ce preferăm să tăcem atunci când ceilalți gândesc diferit

Romanul „1984” de George Orwell, prezentat în cadrul colecției „Cărți Fundamentale” a Editurii Litera, explorează consecințele extreme ale unei societăți în care exprimarea liberă este înlocuită de conformism și supraveghere. Povestea lui Winston Smith oferă un punct de plecare pentru înțelegerea mecanismelor psihologice care îi determină pe oameni să își ascundă opiniile.

Oamenii au o nevoie fundamentală de apartenență socială. Relațiile cu familia, prietenii, colegii și comunitatea contribuie la sentimentul de siguranță și la construirea identității personale. Din acest motiv, exprimarea unei opinii contrare majorității poate provoca disconfort, mai ales atunci când persoana anticipează că va fi criticată, ridiculizată sau exclusă. Autocenzura apare atunci când cineva decide să își ascundă sau să își modifice în mod deliberat opinia pentru a evita asemenea consecințe. Fenomenul poate apărea în contexte obișnuite, precum o conversație între prieteni, o ședință profesională sau o discuție de familie.

În psihologie, teama de evaluare negativă este asociată cu preocuparea față de modul în care ceilalți ne percep. O persoană poate anticipa că exprimarea unei idei controversate îi va afecta reputația sau relațiile sociale, chiar dacă nu există o amenințare explicită. În asemenea situații, tăcerea poate părea o strategie eficientă pentru evitarea conflictului.

Totuși, autocenzura poate avea motivații foarte diferite. Uneori, oamenii aleg să nu exprime o opinie pentru că nu dețin suficiente informații sau consideră că momentul este nepotrivit. Alteori, tăcerea apare din cauza unui climat social în care dezacordul este sancționat constant. Diferența dintre o alegere deliberată și o inhibare provocată de teamă devine importantă pentru înțelegerea efectelor psihologice ale fenomenului.

Spirala tăcerii. Teoria care explică de ce opiniile minoritare dispar din conversație

Colecția „Cărți Fundamentale” a Editurii Litera reunește opere care ajută cititorii să înțeleagă relația dintre individ și societate. În „1984”, George Orwell imaginează un sistem în care presiunea de a accepta opiniile oficiale este atât de puternică încât exprimarea dezacordului poate deveni o amenințare directă la adresa libertății personale.

În anii 1970, cercetătoarea germană Elisabeth Noelle-Neumann a formulat teoria cunoscută drept „spirala tăcerii”. Potrivit acesteia, oamenii urmăresc climatul de opinie din jurul lor și încearcă să estimeze ce poziții sunt acceptate social. Atunci când cred că propria opinie este minoritară sau nepopulară, pot deveni mai puțin dispuși să o exprime public, de teamă să nu fie izolați. Pe măsură ce aceste persoane tac, opinia aparent majoritară devine și mai vizibilă, iar celelalte perspective pot părea tot mai puțin răspândite.

Mecanismul poate fi observat într-o discuție de grup. Dacă majoritatea participanților susțin aceeași idee, persoanele care au rezerve pot evita să intervină. Tăcerea lor poate crea impresia unui consens aproape unanim, chiar dacă, în realitate, opiniile sunt mai diverse.

Teoria spiralei tăcerii a influențat cercetările despre opinia publică și comunicarea politică, dar nu explică toate situațiile în care oamenii aleg să vorbească sau să tacă. Identitatea personală, convingerile puternice, sprijinul social și caracteristicile mediului pot modifica disponibilitatea unei persoane de a exprima un punct de vedere minoritar.

În mediul online, fenomenul poate căpăta forme particulare. Comentariile dominante, reacțiile negative și vizibilitatea selectivă a anumitor opinii pot influența percepția asupra poziției majorității. O persoană poate ajunge să creadă că este singura care gândește diferit, chiar dacă această impresie reflectă mai degrabă structura conversației decât distribuția reală a opiniilor.

Experimentul lui Solomon Asch. Cât de ușor ne schimbăm răspunsul sub presiunea grupului

Prin abonamentul la colecția „Cărți Fundamentale” a Editurii Litera, cititorii pot descoperi opere importante ale literaturii universale, inclusiv „1984” de George Orwell. Oferta comunicată pentru colecție începe de la 49,99 lei pentru primele două volume și continuă cu două volume lunar, la 99,98 lei, cu posibilitatea întreruperii abonamentului. Romanul propune o reflecție asupra modului în care presiunea colectivă poate influența comportamentul și exprimarea opiniilor individuale.

În anii 1950, psihologul Solomon Asch a realizat o serie de experimente devenite celebre pentru studiul conformismului. Participanții trebuiau să compare lungimea unor linii și să ofere un răspuns simplu, în prezența altor persoane care făceau parte din experiment și care, în anumite situații, dădeau intenționat răspunsuri greșite. Rezultatele au arătat că presiunea grupului putea determina participanții să accepte public o variantă evident eronată.

În condițiile clasice ale experimentului, aproximativ trei sferturi dintre participanți au oferit cel puțin o dată un răspuns conform majorității, deși acesta era greșit. În medie, răspunsurile conforme cu grupul au reprezentat aproximativ o treime dintre răspunsurile date în situațiile critice. Aceste rezultate au demonstrat că oamenii pot fi influențați de grup chiar și în sarcini care presupun observații vizuale relativ simple. Uneori, participanții ajungeau să se îndoiască de propria percepție, iar alteori știau că răspunsul grupului era greșit, dar preferau să nu se diferențieze de ceilalți.

Experimentul lui Asch nu reproduce toate condițiile conversațiilor din viața reală. Totuși, el oferă o explicație pentru situațiile în care oamenii acceptă public o afirmație cu care nu sunt de acord. Teama de a ieși în evidență poate deveni suficient de puternică pentru a modifica răspunsul exprimat.

Ce se întâmplă în creier atunci când ne temem de respingere

Respingerea socială poate provoca reacții emoționale intense, deoarece relațiile interpersonale au o importanță majoră pentru bunăstarea psihologică. Cercetările din neuroștiință au analizat modul în care experiențele de excludere activează rețele cerebrale implicate în procesarea emoțiilor, a conflictului și a situațiilor percepute ca amenințătoare.

Unele studii au identificat implicarea unor regiuni precum cortexul cingulat anterior și insula în timpul experiențelor de excludere socială. Interpretarea acestor rezultate necesită însă precauție, deoarece aceleași regiuni participă la numeroase procese cognitive și emoționale. Activarea lor nu demonstrează că respingerea socială și durerea fizică sunt fenomene identice.

Din punct de vedere psihologic, anticiparea respingerii poate determina o persoană să își monitorizeze atent comportamentul. Înainte de a vorbi, ea poate evalua reacțiile celorlalți, riscul de a fi criticată și consecințele posibile asupra relațiilor sale.

Acest proces devine problematic atunci când este atât de intens încât împiedică exprimarea unor nevoi, limite sau opinii importante. Persoana poate începe să evite sistematic dezacordul, iar pe termen lung acest comportament poate contribui la frustrare, stres și dificultăți de comunicare.

De ce oamenii tac la serviciu, chiar și atunci când observă o greșeală

Autocenzura are consecințe importante și în mediul profesional. Cercetările despre employee silence, adică tăcerea angajaților, analizează situațiile în care oamenii evită să comunice informații, preocupări sau sugestii relevante pentru organizație. Un angajat poate observa o eroare într-un proiect, o procedură ineficientă sau un comportament problematic, dar poate prefera să tacă din teama de a fi considerat dificil. În organizațiile în care criticile sunt întâmpinate cu ostilitate, iar superiorii sancționează dezacordul, asemenea comportamente pot deveni frecvente.

Psihologul organizațional Amy Edmondson a contribuit la dezvoltarea conceptului de siguranță psihologică, care descrie măsura în care membrii unei echipe consideră că pot pune întrebări, pot recunoaște greșeli și pot exprima opinii fără să se teamă de umilire sau represalii interpersonale. Un mediu profesional caracterizat de siguranță psihologică poate facilita comunicarea problemelor și învățarea colectivă. În schimb, într-un climat dominat de frică, angajații pot ajunge să confirme public deciziile conducerii, chiar și atunci când au rezerve importante.

Această situație poate produce un paradox: cu cât o organizație descurajează mai mult exprimarea opiniilor critice, cu atât conducerea poate avea impresia că deciziile sale sunt acceptate unanim.

Rețelele sociale și teama de a fi judecat de sute de oameni

Platformele digitale au extins posibilitățile de exprimare, dar au creat și contexte în care opiniile pot fi evaluate rapid de un public foarte numeros. O postare poate atrage reacții negative, comentarii ostile sau distribuiri în afara contextului inițial, iar unele persoane preferă să evite subiectele controversate pentru a-și proteja reputația.

Vizibilitatea reacțiilor sociale poate amplifica impresia că anumite opinii sunt universal acceptate, iar altele sunt respinse de majoritate. Totuși, numărul comentariilor sau intensitatea unei dispute online nu reflectă neapărat distribuția reală a opiniilor în societate. Algoritmii platformelor influențează conținutul pe care utilizatorii îl întâlnesc, iar experiențele pot varia considerabil de la o persoană la alta. Cineva expus frecvent unor mesaje asemănătoare poate ajunge să supraestimeze popularitatea unei anumite perspective.

În același timp, mediul online poate oferi sprijin persoanelor care au opinii minoritare în comunitatea lor imediată. Grupurile de discuție și comunitățile digitale pot facilita exprimarea unor idei care ar fi dificil de comunicat în alte contexte. Prin urmare, relația dintre rețelele sociale și autocenzură este complexă. Tehnologia poate amplifica presiunea socială, dar poate crea și oportunități de exprimare și solidaritate.

Cum a transformat George Orwell autocenzura într-un instrument al dictaturii

În „1984”, Winston Smith trăiește într-o societate în care orice semn de dezacord față de Partid poate avea consecințe grave. Supravegherea permanentă îl obligă să fie atent la cuvinte, gesturi și expresii faciale. Chiar și o reacție involuntară poate fi interpretată drept dovadă de neloialitate.

Orwell introduce conceptul de thoughtcrime, tradus frecvent prin „crimăgândit”, pentru a descrie situația în care simpla existență a unor gânduri contrare ideologiei oficiale devine o infracțiune. În universul romanului, controlul politic urmărește să pătrundă dincolo de comportamentul public și să influențeze însăși capacitatea individului de a gândi independent.

Un alt mecanism este doublethink, sau dublugânditul, prin care cetățenii trebuie să accepte simultan afirmații contradictorii, atunci când Partidul le impune. În asemenea condiții, exprimarea sinceră a unei opinii devine periculoasă, iar oamenii sunt încurajați să își adapteze permanent discursul la poziția oficială.

Paralela cu autocenzura din viața cotidiană trebuie înțeleasă în limitele sale. Teama de a fi criticat într-o conversație obișnuită are consecințe diferite de amenințarea cu arestarea sau tortura într-un regim totalitar. Romanul lui Orwell ilustrează însă forma extremă a unui mecanism psihologic recognoscibil: presiunea exercitată asupra individului pentru a renunța la exprimarea propriilor convingeri.

De ce ajungem uneori să credem că suntem singurii care gândesc diferit

Un fenomen apropiat de autocenzură este ignoranța pluralistă, studiată în psihologia socială. Aceasta apare atunci când membrii unui grup interpretează greșit opiniile celorlalți și ajung să creadă că propria perspectivă este neobișnuită, deși mai multe persoane împărtășesc aceeași poziție. De exemplu, într-o ședință, mai mulți angajați pot considera că o decizie este greșită, dar fiecare presupune că ceilalți sunt de acord cu ea. În lipsa exprimării dezacordului, conducerea poate interpreta tăcerea drept susținere, iar participanții își pot confirma reciproc impresia falsă de consens.

Fenomenul apare și în contexte sociale mai puțin formale. O persoană poate accepta participarea la o activitate pe care nu și-o dorește, presupunând că toți ceilalți sunt entuziasmați. Dacă mai mulți membri ai grupului procedează la fel, se poate crea o situație în care nimeni nu exprimă ceea ce gândește cu adevărat.

Ignoranța pluralistă și spirala tăcerii descriu mecanisme diferite, dar pot produce rezultate asemănătoare: o discrepanță între opiniile reale ale oamenilor și ceea ce pare să fie opinia dominantă a grupului.

Cum putem învăța să ne exprimăm opiniile fără să ne temem permanent de reacțiile celorlalți

Exprimarea sinceră a opiniilor presupune un echilibru între autenticitate, respect și evaluarea contextului. O persoană poate învăța să formuleze dezacordul fără agresivitate, să pună întrebări și să explice motivele pentru care vede diferit o situație.

În contexte obișnuite, poate fi utilă exprimarea opiniilor prin formulări care descriu propria perspectivă, precum „eu văd lucrurile diferit” sau „am câteva rezerve față de această idee”. Aceste expresii permit comunicarea dezacordului fără a transforma automat conversația într-o confruntare personală.

Sprijinul social poate avea un rol important. Atunci când o persoană știe că există oameni dispuși să îi asculte punctul de vedere, teama de respingere poate deveni mai ușor de gestionat. În organizații, liderii pot contribui la reducerea autocenzurii prin încurajarea întrebărilor și prin reacții constructive la opiniile divergente.

Există însă situații în care tăcerea reprezintă o alegere prudentă. În medii abuzive sau în contexte în care exprimarea unei opinii poate provoca represalii serioase, protejarea siguranței personale poate avea prioritate. Libertatea de exprimare presupune și existența unor condiții în care oamenii se pot manifesta fără amenințări.

George Orwell a construit în „1984” imaginea unei societăți în care aceste condiții au fost distruse aproape complet. Winston Smith ajunge să își ascundă gândurile deoarece știe că exprimarea lor îl poate costa libertatea sau viața. În relațiile sociale obișnuite, presiunile sunt de regulă mult mai puțin severe, dar nevoia de acceptare și teama de respingere continuă să influențeze ceea ce alegem să spunem.

Psihologia autocenzurii arată cât de important este climatul în care are loc comunicarea. Atunci când dezacordul este întâmpinat cu respect, oamenii au mai multe șanse să își exprime ideile și să contribuie la o discuție autentică. În schimb, într-un mediu în care fiecare opinie diferită este sancționată, tăcerea poate deveni regula, iar consensul aparent poate ascunde o diversitate de convingeri pe care nimeni nu mai îndrăznește să le formuleze.

Categorii: MediaFax.ro

CFR Cluj rămâne fără antrenor: Marius Șumudică le-a transmis jucătorilor că pleacă

21 Noiembrie, 2026 - 20:25

Anunțul despărțirii a fost făcut de mijlocașul clujenilor la finalul partidei din etapa a 16-a a Superligii, câștigată de CFR Cluj pe teren propriu, în fața celor de la Oțelul Galați, notează ProSport. 

„Și-a luat la revedere de la noi, îi mulțumim, îi mulțumesc pentru toți că ne-a ajutat. Ne-am simțit bine alături de el și îi mulțumim pentru tot. Ne-a spus astăzi (n.r. – sâmbătă, 21 noiembrie), a zis că va fi o decizie, dar nu ne-a spus că va pleca 100%, doar acum a făcut-o. Din nou, îi mulțumim!”, a spus mijlocașul din Gruia. 

Anunțul a fost făcut după ce CFR Cluj a învins sâmbătă, pe teren propriu, formația Oțelul Galați, scor 3-2, într-un meci disputat în etapa a 16-a din Superliga. 

„Nu am decât să le mulțumesc jucătorilor, conducerii, domnului Zăvăleanu, lui Marian Copilu, Ciprian Deac, cu care mă văd zi de zi. M-au susținut necondiționat. Nu am decât cuvinte de laudă. Am probleme personale pe care va trebui să le rezolv, nu mai necesită amânare”, a spus tehnicianul.

Marius Șumudică a fost readus în Gruia pe 14 august 2026, cu obiectivul clar de a redresa echipa. În timpul celui de-al doilea mandat, Șumudică i-a condus pe feroviar în 15 partide, reușind un bilanț de 6 victorii, 4 egaluri și 5 înfrângeri. 

„Șumi” a mai antrenat echipe precum Rapid, Gaziantep, Kayserispor, Al-Raed, Al-Shabab, dar și Astra Giurgiu, formație alături de care a cucerit titlul de campion al României.

Categorii: MediaFax.ro

Cum arăta lumea în 1984, anul imaginat de Orwell? Ce a prezis corect și unde s-a înșelat celebrul scriitor (P)

21 Noiembrie, 2026 - 20:15
1984, anul în care lumea trebuia să fie condusă de Big Brother

Romanul „1984” de George Orwell, prezentat în cadrul colecției „Cărți Fundamentale” a Editurii Litera, oferă o perspectivă asupra temerilor politice și sociale ale secolului XX. Compararea universului imaginat de autor cu evenimentele anului 1984 arată cât de puternic au influențat experiențele istorice construcția acestei distopii.

George Orwell a publicat romanul „Nineteen Eighty-Four” la 8 iunie 1949, într-o Europă care încerca să se reconstruiască după Al Doilea Război Mondial. Nazismul fusese înfrânt, Uniunea Sovietică își consolidase influența asupra Europei de Est, iar rivalitatea dintre Moscova și Washington transforma treptat relațiile internaționale. Scriitorul britanic a imaginat un viitor în care aceste tendințe politice ajungeau la consecințe extreme. În lumea romanului, libertățile individuale dispăruseră aproape complet, iar Partidul condus simbolic de Big Brother controla informațiile, comportamentul și chiar gândurile cetățenilor.

În realitate, anul 1984 a găsit lumea într-o situație mult mai complexă decât cea descrisă în roman. Statele Unite și Uniunea Sovietică reprezentau principalele puteri ale Războiului Rece, dar existau numeroase alte state independente, alianțe și organizații internaționale. Europa Occidentală beneficia de instituții democratice, în timp ce mare parte din Europa de Est se afla sub conducerea unor regimuri comuniste cu partid unic.

Orwell nu a lăsat un calendar detaliat al evenimentelor care ar fi trebuit să conducă la formarea Oceaniei, Eurasiei și Estasiei. De altfel, romanul funcționează în primul rând ca un avertisment asupra totalitarismului, iar anul din titlu reprezintă cadrul unei ficțiuni politice. Cu toate acestea, comparația cu realitatea din 1984 scoate la iveală asemănări istorice importante.

Lumea împărțită între superputeri. Ce se întâmpla în realitate în 1984

Colecția „Cărți Fundamentale” a Editurii Litera reunește opere care au influențat înțelegerea istoriei și a politicii moderne. În „1984”, Orwell imaginează o ordine mondială dominată de rivalități geopolitice, propagandă și mobilizare militară, teme care aveau să rămână importante și în anul real 1984.

În roman, planeta este dominată de Oceania, Eurasia și Estasia, trei superstate care controlează teritorii continentale și se confruntă permanent. Oceania include Americile, Insulele Britanice și alte regiuni, Eurasia domină Europa continentală și nordul Asiei, iar Estasia cuprinde China și teritorii din Asia de Est. Cele trei puteri își schimbă alianțele, dar continuă să se afle într-o stare aproape neîntreruptă de război.

În 1984, Statele Unite erau conduse de Ronald Reagan, iar Uniunea Sovietică de Konstantin Cernenko, care preluase conducerea în februarie, după moartea lui Iuri Andropov. Relațiile dintre cele două puteri erau tensionate, pe fondul cursei înarmărilor nucleare și al conflictelor indirecte din diferite regiuni ale lumii.

Totuși, harta geopolitică nu semăna cu cea a lui Orwell. China era un stat distinct, condus de Partidul Comunist Chinez, dar avea relații complicate cu Uniunea Sovietică și își dezvoltase legăturile diplomatice cu Statele Unite. Europa Occidentală nu fusese absorbită de o Eurasie condusă de Moscova, iar Japonia rămânea un stat independent, cu o economie dezvoltată.

Orwell surprinsese posibilitatea apariției unor blocuri geopolitice uriașe, însă structura lumii reale era mai diversă decât modelul său. Rivalitatea dintre marile puteri exista, dar planeta nu fusese împărțită între trei regimuri totalitare asemănătoare.

România lui Ceaușescu în 1984. O realitate care amintea de romanul lui Orwell

Prin abonamentul la colecția „Cărți Fundamentale” a Editurii Litera, cititorii pot descoperi opere importante ale literaturii universale, inclusiv „1984” de George Orwell. Oferta comunicată pentru colecție începe de la 49,99 lei pentru primele două volume și continuă cu două volume lunar, la 99,98 lei, cu posibilitatea întreruperii abonamentului. Romanul permite o comparație între mecanismele totalitarismului literar și experiențele istorice ale societăților europene.

În România anului 1984, Nicolae Ceaușescu conducea un regim comunist în care Partidul Comunist Român controla instituțiile statului, presa și o mare parte a vieții publice. Securitatea desfășura activități extinse de supraveghere și represiune, iar exprimarea opiniilor critice la adresa conducerii putea atrage consecințe grave. Cultul personalității lui Ceaușescu ocupa un loc central în propaganda oficială, iar imaginea conducătorului era prezentă constant în spațiul public.

În același an, România se confrunta cu dificultăți economice și restricții severe asupra consumului. Politica de reducere accelerată a datoriei externe, urmărită de conducerea comunistă, contribuia la orientarea resurselor către export și la limitarea disponibilității unor produse pentru populație. Alimentele, energia și combustibilul erau supuse unor restricții, iar condițiile de viață se deteriorau.

Asemănările cu Oceania lui Orwell apar în special în raportul dintre propaganda oficială și experiența cotidiană a cetățenilor. În timp ce autoritățile prezentau realizările economice ale regimului, numeroși români se confruntau cu lipsuri și cu dificultatea procurării bunurilor de bază.

Existau însă și diferențe importante. România nu dispunea de tehnologia supravegherii permanente descrisă în roman, iar sistemul represiv funcționa prin rețele de informatori, interceptări, urmărire operativă și control instituțional. Dictatura lui Ceaușescu reprezenta o realitate istorică distinctă, chiar dacă anumite mecanisme de propagandă și intimidare pot fi comparate cu cele imaginate de Orwell.

Camerele de supraveghere și telescreenurile. Cât de aproape ajunsese tehnologia de Big Brother

Una dintre cele mai cunoscute invenții literare din „1984” este telescreenul, un dispozitiv care transmite permanent mesaje oficiale și poate monitoriza cetățenii. Winston Smith trăiește într-o societate în care nu poate ști cu certitudine când este observat, ceea ce îl obligă să își controleze gesturile și expresiile faciale.

În anul real 1984, camerele de televiziune cu circuit închis erau deja utilizate în anumite spații publice, industriale și instituționale. Tehnologia permitea monitorizarea unor zone, dar nu exista o infrastructură universală comparabilă cu sistemul descris în roman. Capacitatea de stocare și analiză a imaginilor era limitată în raport cu posibilitățile digitale dezvoltate ulterior.

Calculatoarele personale începeau să devină mai accesibile, iar în ianuarie 1984 compania Apple a lansat Macintosh, un computer care a contribuit la popularizarea interfețelor grafice. Reclama sa celebră, difuzată în timpul Super Bowl, folosea chiar imagini inspirate de universul romanului „1984”, prezentând o mulțime de oameni care urmăreau un conducător pe un ecran uriaș.

Această coincidență culturală este semnificativă. În anul ales de Orwell pentru distopia sa, industria calculatoarelor utiliza deja simbolul Big Brother pentru a vorbi despre conformism și control. Totuși, computerele personale din 1984 nu funcționau ca dispozitive universale de supraveghere conectate permanent la rețele digitale.

Ministerul Adevărului și propaganda. Ce se întâmpla cu informațiile în anul 1984

În roman, Winston Smith lucrează la Ministerul Adevărului, instituția responsabilă de modificarea documentelor și adaptarea trecutului la declarațiile Partidului. Articolele de presă, statisticile și relatările istorice sunt rescrise pentru ca autoritățile să pară întotdeauna infailibile. În anul 1984, propaganda de stat reprezenta o componentă importantă a regimurilor autoritare. În Uniunea Sovietică și în statele comuniste din Europa de Est, presa era controlată politic, iar prezentarea evenimentelor interne și internaționale era influențată de prioritățile conducerii.

În România, televiziunea, radioul și presa scrisă funcționau sub controlul partidului. Informațiile despre realizările economice și activitatea conducătorului erau prezentate într-o manieră favorabilă regimului, iar criticile politice nu aveau acces liber la mijloacele oficiale de comunicare. Totuși, niciun stat nu controla integral toate informațiile existente pe planetă. Posturile de radio internaționale, publicațiile din alte țări, contactele personale și documentele păstrate în afara instituțiilor oficiale ofereau surse alternative de informare, chiar dacă accesul la ele putea fi restricționat sau riscant.

Orwell anticipase cu mare precizie importanța politică a controlului informației, dar universul său reprezenta o formă extremă de monopol asupra adevărului, mai radicală decât posibilitățile tehnice și instituționale ale statelor din 1984.

Războiul permanent. De ce anul 1984 era încă dominat de conflicte

În Oceania, războiul reprezintă o stare aproape permanentă. Conflictul consumă resurse, justifică lipsurile economice și permite Partidului să mobilizeze populația împotriva unui inamic extern. Cele trei superstate își schimbă alianțele, dar nu urmăresc neapărat o victorie militară definitivă. În realitatea anului 1984, Războiul Rece continua să influențeze politica internațională. Statele Unite și Uniunea Sovietică dispuneau de arsenale nucleare uriașe, iar teama de un conflict direct între superputeri reprezenta una dintre preocupările majore ale epocii.

În Afganistan, trupele sovietice participau la războiul început în 1979, în timp ce grupările de rezistență afgane primeau sprijin extern. În Orientul Mijlociu, războiul dintre Iran și Irak, început în 1980, continua să provoace pierderi umane și distrugeri. În America Centrală, conflictele interne și rivalitățile ideologice erau influențate de competiția dintre marile puteri.

Aceste conflicte arată că Orwell identificase o caracteristică importantă a politicii secolului XX: rivalitatea dintre puteri putea continua timp îndelungat fără o confruntare militară directă între centrele principale de putere. Diferența fundamentală este că războaiele reale aveau cauze și obiective diverse, iar rezultatele lor nu erau stabilite de un mecanism global unic de conservare a dictaturilor, așa cum sugerează teoria prezentată în roman.

În 1984, oamenii puteau încă protesta și schimba guverne

Una dintre cele mai importante diferențe dintre roman și anul real 1984 privește existența libertăților politice în numeroase state. În Oceania, opoziția este imposibilă, alegerile libere nu există, iar Partidul controlează toate instituțiile importante.

În anul 1984, multe țări aveau sisteme democratice funcționale. În Statele Unite, Ronald Reagan a câștigat alegerile prezidențiale din noiembrie, în timp ce în alte democrații guvernele puteau fi contestate prin alegeri, presă independentă și manifestații publice.

În Polonia, mișcarea Solidaritatea, apărută în 1980, continua să reprezinte un simbol al rezistenței față de regimul comunist, deși fusese interzisă și supusă represiunii. În Uniunea Sovietică, disidenții și activiștii pentru drepturile omului contestau autoritățile în condiții dificile.

Existența acestor forme de opoziție arată că lumea reală nu ajunsese la nivelul de control total imaginat de Orwell. Chiar și în statele autoritare, societatea păstra uneori spații de rezistență, solidaritate și contestare.

Ce nu a anticipat Orwell despre lumea anului 1984

Una dintre cele mai importante diferențe privește dezvoltarea economică și tehnologică. În roman, societatea este dominată de lipsuri materiale, iar progresul tehnologic este orientat în principal către supraveghere, propagandă și război. În realitatea anului 1984, numeroase țări industrializate beneficiau de un nivel de trai mult mai ridicat decât în 1949.

Automobilele personale, televizoarele color, aparatele electrocasnice și sistemele moderne de telecomunicații deveniseră obișnuite în multe gospodării din statele dezvoltate. Medicina înregistrase progrese importante, iar speranța de viață crescuse în numeroase regiuni ale lumii.

Concomitent, informatica începea să transforme economia și comunicarea. Calculatoarele personale se răspândeau, iar rețelele de calculatoare se dezvoltau în mediile academice și instituționale. Internetul modern, așa cum avea să fie cunoscut de publicul larg, nu exista încă, dar fundamentele sale tehnice erau deja în curs de dezvoltare.

George Orwell nu a descris această evoluție a tehnologiei către utilizarea personală și comercială la scară largă. În lumea sa, inovația este aproape complet subordonată obiectivelor Partidului, în timp ce anul real 1984 era marcat de dezvoltarea unor industrii și produse destinate consumatorilor.

De ce 1984 a devenit un an simbolic pentru întreaga lume

Pe măsură ce anul 1984 se apropia, romanul lui Orwell a revenit în centrul atenției publice. Jurnaliștii, criticii literari și comentatorii politici au început să compare lumea reală cu distopia scriitorului britanic, întrebându-se dacă previziunile sale se împliniseră. Anul a devenit astfel un moment de reflecție asupra supravegherii, propagandei și libertății individuale. Romanul era deja una dintre cele mai influente opere ale secolului XX, iar termenul Big Brother intrase în vocabularul public ca simbol al controlului exercitat de autorități.

Reclama Apple pentru Macintosh a contribuit la popularizarea acestei comparații, folosind imaginea unei societăți dominate de un ecran uriaș pentru a transmite un mesaj comercial despre schimbare și individualitate. Referința demonstra că universul lui Orwell depășise de mult granițele literaturii și devenise un reper cultural.

Simultan, comparațiile cu anul real 1984 au evidențiat limitele interpretării romanului ca profeție. Orwell nu urmărea să ofere o prognoză tehnologică sau politică exactă pentru o anumită dată, ci să exploreze consecințele posibile ale totalitarismului.

Ce a prezis corect George Orwell și unde s-a înșelat

Privit din perspectiva anului real 1984, romanul lui Orwell surprinde cu acuratețe anumite mecanisme politice care au existat în secolul XX. Supravegherea populației, propaganda de stat, cultul personalității, represiunea politică și manipularea informațiilor reprezentau realități documentate în mai multe regimuri autoritare.

Cu toate acestea, lumea nu devenise o planetă împărțită între trei superstate totalitare. Democrațiile continuau să existe, dezvoltarea tehnologică aducea numeroase beneficii civile, iar relațiile internaționale erau mult mai complexe decât cele descrise în roman.

Orwell a imaginat o formă extremă de control politic, în care statul putea interveni asupra tuturor aspectelor vieții individuale. Realitatea anului 1984 a demonstrat atât existența unor mecanisme asemănătoare, cât și limitele capacității autorităților de a controla complet societatea.

Poate cea mai importantă contribuție a scriitorului a fost identificarea legăturii dintre putere și controlul adevărului. Într-o societate în care informațiile pot fi modificate arbitrar, iar cetățenii nu au posibilitatea de a verifica afirmațiile autorităților, libertatea individuală devine vulnerabilă.

Anul 1984 a trecut fără ca lumea să devină Oceania lui Big Brother. Totuși, romanul a continuat să fie citit, discutat și reinterpretat, deoarece întrebările sale depășesc limitele unei epoci istorice. George Orwell a construit o distopie despre consecințele concentrării necontrolate a puterii, iar comparația dintre ficțiune și realitatea anului 1984 arată cât de important este să distingem între avertismentul literar și evoluția efectivă a istoriei.

Categorii: MediaFax.ro

Un camion care distribuia ajutoare în Fâșia Gaza a fost lovit aerian. Trei palestinieni au fost uciși

21 Noiembrie, 2026 - 20:05

Atacul a fost confirmat de martori, care au declarat că vehiculul transporta alimente ambalate și documente pe care apărea sigla World Central Kitchen.

„Tocmai urma să se oprească pentru a distribui mâncare și băutură copiilor, când a fost lovit de o rachetă”, au susținut martorii citați de Reuters. 

Organizația umanitară World Central Kitchen, care distribuia hrană în enclava palestiniană, a precizat însă că vehiculul respectiv nu era afiliat acesteia.  

Un incident similar a avut loc în 2024

De cealaltă parte, armata israeliană a transmis că în zonă au fost vizați mai mulți militanți, fără a oferi detalii suplimentare. 

Atacul de sâmbătă nu este primul care vizează un convoi umanitar aflat în enclavă. În 2024, un alt atac al armatei israeliene a ucis șapte lucrători ai organizației World Central Kitchen, printre care cetățeni din Australia, Marea Britanie și Polonia. 

La acel moment, armata israeliană a recunoscut că au existat „erori grave și încălcări ale procedurilor”, însă în 2026 autoritățile israeliene au spus că nu există motive care să justifice deschiderea unei anchete. 

Bilanțul victimelor de la intrarea în vigoare a armistițiului

În octombrie 2025 a fost încheiat armistițiul din Fâșia Gaza care a pus capăt luptelor armatei cu gruparea militantă Hamas. 

Israelul susține că gruparea islamistă s-a regrupat și s-a reînarmat recent, motiv pentru care și-a intensificat operațiunile, în timp ce Hamas acuză partea israeliană că încearcă să submineze acordul de încetare a focului. 

Conform autorităților sanitare din Gaza, cel puțin 1.600 de palestinieni au fost uciși de la intrarea în vigoare a armistițiului, iar armata israeliană raportează moartea a cinci militari israelieni în aceeași perioadă. 

Bilanțul total al războiului început în urma atacului de la 7 octombrie 2023 se ridică la peste 74.000 de morți, potrivit Ministerului Sănătății din enclavă. 

Categorii: MediaFax.ro

Superliga: CFR Cluj a învins Oțelul Galați într-un meci cu cinci goluri și două eliminări

21 Noiembrie, 2026 - 20:01

Gazdele au deschis scorul în minutul 25, prin Ștefan Dražić. Oțelul a restabilit egalitatea în minutul 31, prin Pedro Nuno.

CFR Cluj a revenit în avantaj în minutul 44, când Andrei Cordea a transformat o lovitură de pedeapsă acordată de arbitrul Istvan Kovacs.

Imediat după gol, în minutul 45, Miguel Silva a primit al doilea cartonaș galben și a fost eliminat, lăsând Oțelul în inferioritate numerică.

La două minute după pauză, Andrei Cordea a înscris din nou, ducând scorul la 3-1 pentru formația pregătită de Marius Șumudică.

În minutul 62, Istvan Kovacs l-a eliminat și pe Renato Pantalon, după al doilea cartonaș galben, restabilind egalitatea numerică.

Oțelul Galați a redus din diferență în minutul 86, prin João Paulino, însă formația antrenată de Rui Duarte nu a mai reușit să egaleze.

În urma victoriei, CFR Cluj a acumulat 22 de puncte și ocupă locul 8 în clasamentul Superligii, după 16 meciuri disputate. Oțelul Galați rămâne pe poziția a 14-a, cu 13 puncte.

Categorii: MediaFax.ro

România a pierdut cu Mexic, scor 0-1, la debutul la Campionatul Mondial U17

21 Noiembrie, 2026 - 19:36

Partida s-a disputat pe terenul 8 al complexului Aspire Zone din Doha.

Echipa pregătită de selecționerul Mircea Diaconescu a avut mai multe ocazii de gol, dar nu a reușit să înscrie.

Singurul gol al meciului a fost marcat de Adan Sanchez, în minutul 55.

În tribune s-a aflat și selecționerul echipei naționale de seniori, Gheorghe Hagi, care a urmărit debutul tinerilor tricolori la competiția mondială.

Cu cine mai joacă România la Campionatul Mondial U17

România participă în premieră la Campionatul Mondial U17, după ce a obținut calificarea din postura uneia dintre cele mai bune echipe clasate pe locurile secunde în ultima fază a preliminariilor pentru EURO 2026.

Tricolorii au fost repartizați în grupa K, alături de Mexic, Venezuela și Camerun.

Următoarele meciuri ale României sunt programate astfel:

  • 24 noiembrie, ora 14:30: Venezuela – România
  • 27 noiembrie, ora 18:00: România – Camerun

La Campionatul Mondial U17 participă 48 de echipe, împărțite în 12 grupe de câte patru. Primele două clasate din fiecare grupă, alături de cele mai bune opt echipe de pe locul al treilea, avansează în șaisprezecimile de finală.

Lotul României la Campionatul Mondial U17 din Qatar

Portari: Tudor Coșa (Universitatea Cluj), Victor Kroes (Real Betis, Spania), Yanis Croitor (Standard Liège, Belgia).

Fundași: Cosmin Matei (CFR Cluj), Erik Mănăilă (Rapid), David Loghin (Universitatea Craiova), Robert Corduneanu (Fiorentina, Italia), Eduardo Corlat (Real Madrid, Spania), Claudiu Stancu (CSM Slatina), Lorand Bencze (Puskás Akadémia, Ungaria), Daniele Paul (AS Roma, Italia).

Mijlocași: Matei Pădure (Wolfsburg, Germania), Ioan Precup (Villarreal, Spania), Denys Muntean (Universitatea Craiova), Andrei Niculcea (Rapid), Darius Tripon (Farul Constanța), Alexandru Goncear (Farul Constanța), Denis Aevoaei (Venezia, Italia).

Atacanți: Eduardo Bodnar (Universitatea Cluj), Rareș Silitră (Borussia Mönchengladbach, Germania), Darius Bota (Csikszereda).

Selecționer: Mircea Diaconescu.

Categorii: MediaFax.ro

„El Chapo Isidro”, unul dintre cei mai urmăriți traficanți de droguri, a fost capturat de armata mexicană

21 Noiembrie, 2026 - 19:28

Fausto Isidro Meza Flores sau „El Chapo Isidro” era considerat unul dintre liderii cartelului Beltrán Leyva, organizație care s-ar fi aliat cu facțiunea Los Mayos a puternicului Cartel Sinaloa, notează Reuters. 

Operațiunea militară de vineri, petrecută în statul mexican Sinaola, s-a soldat cu o confruntare armată între forțele de securitate mexicane și membrii cartelului, care au ridicat baricade incendiare pe drumurile din mai multe zone. 

Ministerul mexican al Apărării a precizat, într-un mesaj publicat pe platforma X, că arestarea a fost realizată de forțele speciale ale armatei și ale Gărzii Naționale, cu sprijinul și în coordonare cu serviciile din Statele Unite și Mexic. 

Se informa que, derivado de la coordinación entre organismos de inteligencia de la Secretaría de la Defensa Nacional y de los E.U.A., realizada en el marco de la cooperación bilateral con ese país, el 20 de noviembre del presente año, Fuerzas Especiales de la Guardia Nacional (Lobos) y del Ejército (Murciélagos), en coordinación con elementos de Fuerzas Especiales del Ejército comisionados en la Secretaría de Seguridad Pública del Estado de Sinaloa, detuvieron en el municipio de Guasave, Sin., a Fausto Isidro N (a) “Chapo Isidro”, jefe de la organización delictiva “Beltrán Leyva” y aliado al “Cártel del Pacífico” facción “Mayos”, a Germán N (a) “Serafín”, segundo al mando de esa organización delincuencial y a José N, operador financiero de este mismo grupo delictivo.

(a) “Chapo Isidro”, cuenta con una orden de aprehensión en México por delincuencia organizada y por cometer delitos contra la salud, y una orden de extradición a los E.U.A. por asociación delictiva para distribuir droga en territorio estadounidense; además, se encuentra en la lista de los 10 fugitivos más buscados por el F.B.I.

La operación para estas detenciones, fue realizada por fuerzas militares de élite, las que una vez ubicado con precisión el objetivo, mediante el empleo de diversos ingenios tecnológicos, la desarrollaron en 3 fases, de la forma siguiente:

Arribo al área del objetivo: se realizó utilizando el sigilo y la sorpresa por diferentes vías de acceso terrestre al área de la detención.

Establecimiento de la seguridad y captura del objetivo: esta se realizó a inmediaciones de la ubicación de los detenidos, mediante la colocación de un dispositivo de seguridad interna y externa, para evitar la huida o la llegada de refuerzos, habiendo sido agredidos con disparos de armas de fuego y explosivos, por lo que la fuerza de detención ingresó a la casa habitación para capturar a las personas indicadas.

Evacuación del objetivo: confirmada la identidad de los detenidos, se procedió a su evacuación a la Ciudad de México, en una aeronave de la Fuerza Aérea Mexicana, para ser puestos a disposición de las autoridades ministeriales competentes.

Derivado de esta detención, se registraron bloqueos en los municipios de Ahome, Guamúchil, Guasave y Navolato, para lo cual, en coordinación con autoridades locales, se activó el plan antibloqueo, movilizando fuerzas de seguridad para restablecer el tránsito en las vías de comunicación y proteger a la población.

#NoticiadeÚltimaHora #ComunicadoDePrensa #EjércitoMexicano #FuerzaAéreaMx #GuardiaNacional

— @Defensamx (@Defensamx1) November 21, 2026

Potrivit instituției, cartelul a instalat blocaje rutiere în municipalitățile învecinate, însă forțele de securitate au fost mobilizate împreună cu autoritățile locale pentru a le elibera.  

Capturare pe fondul presiunilor exercitate de Donald Trump

Arestarea lui „El Chapo Isidro” are loc într-un context în care autoritățile mexicane au intensificat operațiunile împotriva traficanților de droguri de rang înalt, pe fondul presiunilor exercitate de Washington.

Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu intervenții militare unilaterale pe teritoriul Mexicului, dacă administrația președintei Claudia Sheinbaum nu accelerează operațiunile împotriva cartelurilor. 

„El Chapo Isidro” și gruparea sa au introdus prin contrabandă cantități uriașe de heroină, metamfetamină, cocaină și marijuana pe teritoriul Statelor Unite, susține Departamentul de Stat. Acesta se afla pe lista celor mai căutați zece fugari ai Biroului Federal de Investigații (FBI). 

Categorii: MediaFax.ro

„Vreau să trăiesc, nu să supraviețuiesc”. Mii de francezi protestează pentru cel de-al șaselea weekend consecutiv

21 Noiembrie, 2026 - 18:44

La Paris, câteva mii de persoane s-au adunat în Piața Republicii, într-o atmosferă descrisă drept festivă, cu muzicieni, rulote cu mâncare, costume și pancarte, notează AFP.  

La manifestație au fost prezente steaguri și însemne ale sindicatelor și partidelor de stânga, alături de însemnele organizațiilor studențești și ale mișcării Vestelor Galbene. 

Un grup de manifestanți a instalat pietre funerare simbolice care proclamau moartea serviciilor publice din Franța, inclusiv a sistemului de asigurări sociale și a educației. 

„În mai multe țări, tinerii trec prin aceeași situație, și anume precaritatea. Trebuie să alegi între a avea un acoperiș deasupra capului, a beneficia de îngrijiri medicale și a putea mânca pe săturate”, a transmis Manon Moret, secretar general al sindicatului studențesc Unef. 

Alți protestatari au afișat mesaje precum „Vreau să trăiesc, nu să supraviețuiesc” sau „Nu permisului de a ucide”, o referire directă la legea adoptată vineri de parlamentul francez, care extinde protecția juridică a forțelor de ordine în cazul folosirii armelor.

Participare mai redusă față de mobilizările anterioare

Deși demonstrațiile au fost în mare parte pașnice, acestea au fost marcate și de incidente violente izolate. Pe 17 octombrie, manifestațiile au căpătat amploare națională, reunind aproximativ 550.000 de participanți, potrivit Ministerului francez de Interne. Protestele au fost însoțite de violențe, jafuri și incendieri în mai multe orașe.  

Ministrul francez de Interne, Laurent Nunez, a transmis că mobilizarea de sâmbătă a început într-o atmosferă „în general calmă”, iar numărul participanților a fost mai redus comparativ cu manifestațiile precedente.

Mișcarea de protest a fost declanșată la jumătatea lunii septembrie de către elevii de liceu care cereau condiții mai bune de studiu, a alimentat o campanie națională împotriva scumpirilor, a serviciilor publice deficitare și a violențelor poliției. 

Categorii: MediaFax.ro

Igor Dodon, după criticile unui senator USR: „Încetați să mai tratați Republica Moldova ca frate mai mic”. Ce spune despre unirea cu România

21 Noiembrie, 2026 - 18:43

„Am văzut ca media de peste Prut insistă pe promovarea mesajului unui deputat PNL de la adunarea anuală a francofoniei, care a reacționat la discursul meu despre situația reală din Republica Moldova și relațiile cu UE”, a scris Igor Dodon.

Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) s-a referit la Irineu Darău, care este însă senator USR, nu deputat PNL, așa cum a afirmat fostul președinte.

„Încetați să mai tratați Republica Moldova ca frate mai mic sau ca teritoriu care vă aparține. Noi, majoritatea absolută a cetățenilor din Republica Moldova, ne mândrim cu țara noastră, cu limba moldovenească și cu istoria noastră de peste 650 de ani. Cu România suntem gata să fim în continuare parteneri strategici și vecini care se respectă reciproc”, a transmis Dodon.

Acesta a susținut că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova se opun unirii cu România.

„Iar în ceea ce ține de ideea unirii la care speră unii, vă declar că, chiar dacă în actualul parlament de la Chișinău aveți parteneri care împărtășesc aceste viziuni, marea majoritate a cetățenilor sunt categoric împotrivă. Iar Partidul Socialiștilor și alte organizații patriotice vor proteja statalitatea moldovenească”, a adăugat fostul președinte.

Schimb de replici între Igor Dodon și Irineu Darău la Bruxelles

Declarațiile lui Igor Dodon vin după un schimb de replici cu senatorul USR Irineu Darău, la cea de-a 38-a Adunare Regională Europa a Adunării Parlamentare a Francofoniei, desfășurată în perioada 18–20 noiembrie, la Bruxelles.

În discursul său, fostul președinte al Republicii Moldova a criticat Uniunea Europeană.

Vineri, într-o postare pe Facebook, Irineu Darău l-a acuzat pe Dodon că promovează propaganda rusă și că prezintă informații false despre Republica Moldova și integrarea europeană.

„Dodon se duce și la Bruxelles să facă propagandă rusească și să aducă deservicii Republicii Moldova, după ce și-a luat recent «lumină» direct de la Moscova”, a scris senatorul USR.

„În intervenția lui, a ținut să spună prostii și neadevăruri legate de inventata limbă moldovenească, de presupusa militarizare a UE și de așa-zise riscuri legate de integrare”, a adăugat Darău.

În ceea ce privește referirile lui Dodon la „limba moldovenească”, limba oficială a Republicii Moldova este româna, potrivit Constituției.

Categorii: MediaFax.ro

Pagini