MediaFax.ro

Autoritățile avertizează că, în perioada minivacanței de 1 Mai, valorile de trafic ar putea crește semnificativ. Acestea vor duce la timpi de așteptare mai mari decât în mod obișnuit pentru traversarea podului. Pentru a evita blocajele și întârzierile, șoferii și operatorii de transport sunt sfătuiți să își planifice din timp traseele și să ia în calcul rute alternative.

Pentru traversarea frontierei cu Bulgaria, autoritățile indică mai multe puncte de trecere:

• Dolj: Calafat, Bechet
• Teleorman: Zimnicea, Turnu Măgurele
• Călărași: Călărași
• Constanța: Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipnița, Dobromir

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu precizează că acționează zilnic, împreună cu celelalte instituții competente, pentru prevenirea activităților ilegale și pentru gestionarea eficientă a traficului în zona de frontieră. Totodată, instituția colaborează permanent cu autoritățile de frontieră din Bulgaria pentru fluidizarea circulației și menținerea unui climat de siguranță. Reprezentanții Poliției de Frontieră subliniază că echipele sunt în teren pentru a oferi sprijin participanților la trafic și recomandă respectarea indicațiilor autorităților pentru evitarea aglomerației.

Deși pare simplu la prima vedere, definirea limitei galaxiei este dificilă, deoarece densitatea stelelor și a gazelor scade treptat pe măsură ce ne îndepărtăm de centrul galactic.

Potrivit unui studiu publicat în revista științifică Astronomy & Astrophysics, marginea Căii Lactee poate fi definită ca zona în care încetează formarea activă de stele. Cercetătorii au stabilit că această limită se află între 11,28 și 12,15 kiloparseci de centrul galaxiei, echivalentul a aproximativ 40.000 de ani-lumină.

Pentru a determina cu precizie marginea Căii Lactee, oamenii de știință au analizat vârsta a peste 100.000 de stele gigant. Datele au fost colectate din mai multe proiecte astronomice importante, printre care APOGEE-DR17, LAMOST-DR3 și Gaia.

Analiza a evidențiat o relație interesantă între vârsta stelelor și distanța acestora față de centrul galaxiei. Cercetătorii au identificat un model în formă de „U”, care arată că stelele din apropierea centrului sunt foarte vechi, apoi devin progresiv mai tinere către exterior, până la un anumit punct. După această limită, stelele încep să fie din nou mai vechi.

Acest punct reprezintă, potrivit autorilor studiului, marginea Căii Lactee din perspectiva formării de stele.

Explicația pentru acest model ține de istoria formării galactice. În apropierea găurii negre supermasive din centrul galaxiei, gazul și praful cosmic erau mult mai dense, ceea ce a favorizat formarea rapidă a stelelor în urmă cu miliarde de ani.

În regiunile mai îndepărtate, materia este dispersată, iar procesele gravitaționale care duc la apariția stelelor se desfășoară mai lent. Astfel, stelele devin mai tinere pe măsură ce ne apropiem de limita zonei de formare.

Dincolo de marginea Căii Lactee, cercetătorii au descoperit totuși stele mai vechi. Acestea nu s-au format în acea regiune, ci au migrat de-a lungul timpului din zonele interioare ale galaxiei.

Oamenii de știință cred că stelele care există dincolo de marginea Căii Lactee au fost împinse spre exterior de forțele gravitaționale ale brațelor spirale sau de bara centrală a galaxiei.

Aceste mecanisme acționează asemenea unui efect de „praștie cosmică”, mutând stelele din regiunile active de formare către zonele periferice. Astfel, regiunile exterioare ale galaxiei sunt populate de stele bătrâne, care au migrat în decursul a miliarde de ani.

Studiul propune trei explicații principale pentru existența unei limite clare în procesul de formare a stelelor.

Prima ipoteză se referă la rezonanța Outer Lindblad produsă de bara centrală a galaxiei, care poate perturba fluxul de gaz și îl poate concentra în zonele interioare.

A doua explicație vizează deformarea planului galactic, cunoscută drept „warp galactic”, care dispersă gazul cosmic pe o suprafață mai mare.

A treia ipoteză sugerează că gazul din regiunile exterioare devine prea rarefiat pentru a se răci și condensa suficient încât să formeze noi stele.

Descoperirea ajută astronomii să înțeleagă mai bine structura galaxiei noastre și să clasifice Calea Lactee drept o galaxie de tip II, caracterizată printr-o scădere accentuată a densității stelare spre exterior.

Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) anunță, joi, lansarea licitației pentru construirea unei noi parcări „Long Term” la Aeroportul Henri Coandă.

Potrivit unui comunicat de presă, parcarea va fi supraetajată, va avea 4 niveluri și va oferi 795 de locuri pentru staționare pe termen lung.

„Noua infrastructură va fi amplasată pe terenul aeroportului, în proximitatea stației CFR „Aeroport Henri Coandă”, cu ieșiri directe la drumul spre DN1. Accesul pasagerilor spre parcare se va realiza facil, prin rețeaua de drumuri interioare ale aeroportului, terenul aflându-se în apropierea sensului giratoriu „Sud”. Atât construcțiile existente pe teren, în suprafață totală construită la sol de 535.00 m², cât și sistemul rutier și pietonal de acces către clădirea Tarom Training Center vor fi păstrate integral”, mai menționează CNAB.

Pentru reducerea duratei de execuție, CNAB poate solicita ca unele lucrări să se desfășoare „în regim de 24 de ore, iar constructorul trebuie să aibă în vedere un program de lucru inclusiv pe timp de noapte și în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale”.

Potrivit CNAB, termenul de realizare a parcării este de maximum 2 ani de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor. Valoarea estimată a investiției se ridică la 62,6 milioane de lei.

Proiectul privind construirea acestei noi parcări face parte din programul amplu de modernizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Totodată, CNAB a anunțat că a inițiat demersuri și pentru construirea altor parcări, precum și pentru modernizarea și consolidarea parcării etajate „Sosiri”.

„V-aș da un alt exemplu de ce înseamnă să-ți bați joc de banul public nefăcând investiții. Gândiți-vă că Hidroelectrica, în acești ani, a făcut puține investiții. Au preferat să facă profituri pentru că, oricum, apa în România curge de la deal la vale, deci trece prin hidrocentrale, prin baraje, în loc să facă investiții. Și gândiți-vă că dacă lângă fiecare baraj care este pe cursul apei, nu în zona montană, care trebuie să funcționeze pentru că nu poți opri apa, am fi montat de un an-doi niște baterii de stocare, în așa fel încât toată producția între orele de la prânz să fie stocată, să fie eliberată seara, ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica și ar fi însemnat prețuri cu 20-30% mai mici pe piața de energie din România pentru cetățenii noștri.

Dar au preferat să ia bonusuri de performanță în fiecare an pentru profiturile pentru care nu s-au zbătut, de 150.000-180.000 de euro, pe lângă salariile mari pe care le au, în loc să facă aceste investiții. Dacă le-ar fi făcut, ar fi lăsat foarte puține spații de tranzacționat pe piațe și cei care fac bani din operațiuni care se întâmplă pe piețele zilnice ar fi avut o marjă mult mai mică de mișcare și prețul energiei ar fi scăzut.”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul susține că problema nu este izolată și că același tip de management afectează mai multe companii de stat, inclusiv din transporturi, unde costurile sunt transferate către populație.

„Sunt foarte multe zone de genul acesta. Domnul ministru Miruță a prezentat ieri cazul de la Metrorex. Ce a găsit acolo? Sunt niște anormalități, în loc să îți faci reducerea de cheltuieli, să-ți controlezi cheltuielile, să muți ineficiența în prețul final. În cazul companiilor monopoliste din energie care nu-i interesează, pentru că oricum nu sunt alți producători și oricum produc 60% din energia României, trei companii de stat, iar în prețul biletelor la companiile monopoliste din transporturi sau în subvenții de milioane de euro pe care le dăm anual în pierderi enorme.”, a afirmat Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan avertizează că lipsa controlului asupra cheltuielilor are un efect direct asupra populației, fie prin facturi mai mari, fie prin bani din bugetul de stat.

„Și orice companie care este în această situație, dacă nu are o conducere, care într-adevăr se uită la cheltuieli și nu își bat joc de banii pe care îi încasează, dacă nu fac asta, ce fac? Se mută cu pierderile, se mută cu găurile negre în prețuri la populație, prețuri de tarife, prețuri de megavat sau în subvenții de la bugetul de stat.”, a explicat Ilie Bolojan.

Premierul a dat și un exemplu punctual pentru a ilustra dimensiunea problemelor din sistem.

„Și v-am spus, oricât am aduna, oricât ne-am speti să creștem colectarea, să creștem taxe, oricât am reduce cheltuieli, dacă aceste lucruri nu le corectăm, înseamnă că gândiți-vă doar la o singură companie. Complexul Oltenia, anul trecut pierderile au fost de 200 de milioane de euro. La o singură entitate.”, a precizat Ilie Bolojan.

În final, premierul a atras atenția că fără reforme reale, statul riscă să nu mai aibă resurse pentru investiții esențiale.

„Dacă luăm fiecare companie cu subvenții, cu tot ce înseamnă asta, cheltuielile enorme pe care le face statul român, într-o formă sau alta, se mută, direct sau indirect, în buzunarul cetățenilor. Dacă nu le corectăm aceste lucruri, indiferent cine vine la guvernare, va ajunge să aibă niște spații tot mai mici. Pentru că noi ne-am împrumutat cu viteză foarte mare, nu ne putem opri de la un an la altul să nu ne mai împrumutăm, indiferent ce guvern vine.

Trebuie să ne controlăm acest serviciu al datoriei, în așa fel încât să rămână spații pentru guvernele care vor veni, să aibă resurse să investească în energie, să investească în educație, să investească în sănătate, să creeze condiții de dezvoltare. Pentru că altfel guvernele vor fi niște agenții de plăți, în care să plătească drepturi sociale, în care să plătească dobânzi și să mai facă câte ceva. Dar asta nu e suficient.”, a mai spus Ilie Bolojan.

„Comandanții trebuie să se asigure că sunt create condițiile pentru ca personalul militar să rămână la posturile sale timp de până la două luni, urmate de o rotație obligatorie, care trebuie să aibă loc în termen de o lună. Rotația nu este doar o chestiune de organizare a serviciului, ci o chestiune de conservare a vieții soldaților noștri și de stabilitate a apărării”, spune Sîrskîi, citat de Reuters. 

Măsura prevede și obligativitatea evaluărilor medicale periodice, precum și asigurarea hranei și muniției pentru trupele din prima linie. 

Decizia șefului armatei ucrainene vine pe fondul intensificării războiului cu drone care provoacă dificultăți ucrainenilor în eforturile de aprovizionare și deplasare a trupelor. 

Ordinul a fost dat și în urma relatărilor despre soldați care au fost nevoiți să rămână perioade îndelungate pe front, în condiții extrem de dificile, care se confruntă cu presiunea avansului lent, dar susținut al armatei ruse. 

Armata Ucrainei continuă să se confrunte cu dificultăți în atragerea de noi recruți, pe fondul scăderii entuziasmului pentru înrolare și al criticilor privind condițiile de instruire și comportamentul personalului militar de recrutare. 

Premierul Ilie Bolojan a acordat un interviu joi, la Rock FM, în care a fost întrebat despre actuala situație politică din România, în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare generate de PSD prin retragerea sprijinului politic pentru premier și depunerea demisiilor a miniștrilor PSD din Guvern.

Spre finalul interviului, Bolojan a fost întrebat ce citește în prezent sau ce volume are în așteptare.  Premierul a precizat că a cumpărat recent cartea „Constituția Libertății”, de Friedrich Hayek, însă nu a reușit să citească, dat fiind contextul politic tensionat din ultima perioadă.

„Să știți că a apărut o carte pe care am apucat să o răsfoiesc, dar dat fiind turbulențele nu am apucat să intru în ea. Am luat-o cred că săptămâna trecută. Este [scrisă de] Hayek, Constituția Libertății”, a declarat acesta la Rock FM.

Bolojan l-a descris pe Friedrich Hayek drept „un autor, totuși, inspirațional, economic” și a adăugat că își propune să revină la lectură în perioada următoare.

Referindu-se la obiceiurile sale, premierul a subliniat rolul lecturii în viața personală.

„În general, citesc pentru că asta, pentru mine, e o formă de delectare. Unii oameni aleargă, unii se delectează într-un fel sau altul. Pentru mine, cititul reprezintă ceva și e o formă de delectare”, a conchis acesta.

Cel mai mare portavion al Marinei SUA, USS Gerald R. Ford, va fi retras din Orientul Mijlociu și se va întoarce acasă, după o misiune de peste 300 de zile în regiune.

Potrivit unor surse citate de ziarul The Washington Post, portavionul Gerald R. Ford va părăsi Orientul Mijlociu în perioada următoare și se va întoarce în portul din Virginia la jumătatea lunii mai.

Portavionul Ford a fost dislocat în regiune alături de alte două portavioane, respectiv USS George H.W. Bush și USS Abraham Lincoln, care operează în Marea Arabiei pentru a aplica blocada impusă de SUA asupra navelor care transportă petrol sau mărfuri din porturile iraniene.

Ford și-a început desfășurarea îndreptându-se spre Marea Mediterană, ulterior fiind redirecționat spre Caraibe în octombrie. De asemenea, portavionul a luat parte la operațiunea de capturare a fostul lider din Venezuela, Nicolas Maduro. Ulterior, portavionul s-a îndreptat spre Orientul Mijlociu pe măsură ce tensiunile cu Iranul s-au intensificat.

Potrivit Associated Press și The Washington Post, un incendiu izbucnit într-una dintre spălătoriile sale a obligat portavionul să se întoarcă în Marea Mediterană pentru reparații. În plus, nava a avut probleme repetate cu toaletele. Odată ce nava se va întoarce în port, se așteaptă să fie supusă unor reparații și lucrări de întreținere ample.

Atacurile au provocat cele mai grave pagube în districtul central Prymorskyi, unde au fost afectate blocuri înalte și clădiri rezidențiale cu cinci etaje, a declarat Serhiy Lysak, șeful administrației militare locale, scrie Reuters.

Potrivit acestuia, atacurile au declanșat incendii puternice la etajele superioare și pe acoperișuri, care între timp au fost ținute sub control. El a făcut declarațiile pe Telegram.

Serviciile de urgență au precizat că numărul răniților ar putea crește.

Odesa, un important port la Marea Neagră și un punct esențial pentru exporturile ucrainene, a fost ținta repetată a atacurilor rusești pe parcursul celor peste patru ani de război declanșat de Rusia.

Paisprezece persoane au fost rănite într-un atac produs luni.

Forțele aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat, începând de miercuri ora 18:00, o rachetă balistică și 206 drone asupra țării, dintre care 172 au fost doborâte sau neutralizate. Potrivit armatei, o rachetă și 32 de drone au lovit 22 de locații.

Lysak a declarat că printre răniți se află și un băiat de 17 ani, iar două persoane sunt internate la terapie intensivă, în stare gravă.

El a adăugat că o grădiniță a fost grav avariată și că au fost raportate distrugeri la un centru comercial, un hotel și mai multe clădiri administrative.

Oficialul a publicat fotografii care surprind un incendiu violent într-o clădire cu etajul superior avariat, precum și flăcări și fum dens ieșind dintr-un bloc înalt.

De asemenea, zeci de autobuze și autoturisme au fost distruse sau avariate în mai multe parcări.

Într-un alt district, au fost raportate lovituri asupra unor facilități de infrastructură, depozite și garaje cooperative, a mai spus acesta.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunță că în noaptea de miercuri spre joi a nins pe mai multe șosele din județele Brașov și Covasna. Este vorba despre drumurile aflate în zonele montane. Autoritățile au fost nevoite să trimită utilajele de deszăpezire în misiune.

„Iarna s-a întors în zona montană din centrul țării! În acest moment ninge în zonele alpine din județele Brașov și Covasna iar utilajele de deszăpezire sunt pe traseu. Circulați cu prudență”, a transmis CNAIR pe Facebook.

România se confruntă cu un episod de vreme rea la finalul lunii aprilie și la începutul lunii mai. Temperaturile sunt mai scăzute față de mediile normale ale perioadei în întreaga țară, iar în unele zone sunt precipitații mixte, ploi, lapoviță și ninsoare.

Ministerul Afacerilor Externe anunță că a fost numită o nouă conducere a Consulatului General al României la Odesa în Ucraina.

Numirea vine după o perioadă lungă în care activitatea oficiului consular a fost gestionată interimar.
„Prin Hotărărea de Guvern adoptată în ședința de miercuri, 29 aprilie 2026, domnul Doru Liciu a fost numit consul general al României la Odesa.
Anterior, Doru Liciu a fost însărcinat cu afaceri a.i. la Ambasada României în Republica Turcia. A intrat în Ministerul Afacerilor Externe în 2007, a fost consul al României la Toronto în perioada 2008-2017 și a deținut ulterior funcția de șef serviciu al Unității Arhivelor Diplomatice din cadrul MAE”, a transmis Ministerul de Externe.

Potrivit ministerului, pe fondul declanșării de către Federația Rusă a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, în februarie 2022, MAE a decis suspendarea activității Consulatului General de la Odesa, cu relocarea la Ambasada României la Kiev a gerantului interimar, care gestiona în acea perioadă activitatea oficiului consular.
„Consulatul General al României la Odesa și-a reluat activitatea în toamna anului 2025, în regim limitat, (prezență pe spațiu a gerantului timp de 14 zile/lună), pe fondul situației de securitate din Ucraina.
MAE își propune revenirea graduală la funcționare normală a CG Odesa, ținând cont și de condițiile de siguranță. Este un obiectiv dorit de comunitatea românească din regiunea Odesa (peste 120.000 de persoane, conform recensământului din 2001) și menționat, de altfel, președintelui Nicușor Dan la întâlnirea avută cu reprezentanții comunității românești, în iunie 2025”, a precizat MAE.
Chiar și în condiții de funcționare limitată, Consulatul General de la Odesa a reușit în ultimele luni să reia și să susțină activități culturale importante pentru comunitatea locală, să identifice proiecte de asistență finanțate de MAE/RoAid și să întreprindă vizite regulate în comunitățile locale majoritar românești.
Ministerul de Externe transmite, de asemenea că reprezentarea României la Odesa la nivel de consul general este importantă și din perspectiva importanței strategice a regiunii, aici aflându-se cel mai mare port al Ucrainei, cel mai important conector al acestei țări cu piața globală, inclusiv în ce privește transportul de cereale.
Cu privire la activitatea consulară, aceasta s-a realizat în regim de consulat itinerant, cu deplasări lunare, pentru perioade de aproximativ de două săptămâni, ale șefului oficiului consular de la Kiev la Odesa. Până în prezent au fost realizate șapte astfel de consulate itinerante.

Deputatul PSD Marius Budăi a lansat, joi, un atac la adresa Ilie Bolojan, acuzându-l că prioritizează menținerea sa în funcția de premier, deși traiul în România „se scumpește pe zi ce trece”.

Într-o postare pe Facebook, social-democratul susține că premierul „a găsit o a treia cale – să rămână pur și simplu în funcție, indiferent de ce se întâmplă în jur”.

„România se scumpește pe zi ce trece. Facturile sufocă familiile. Tinerii se întreabă care le va fi viitorul. Părinții și bunicii noștri aleg între medicamente și mâncare. Mediul de afaceri simte presiunea pierderii puterii de cumpărare a populației. Domnul prim-ministru Bolojan? Doarme liniștit – scaunul este intact. Cu o mână pe scaun și cu cealaltă întinsă către cei pe care i-a insultat ieri, domnul Ilie Bolojan ne dă o lecție memorabilă de flexibilitate morală”, a scris Budăi pe Facebook.

Social-democratul a subliniat că guvernul nu mai beneficiază de sprijin politic și că „legitimitatea este o amintire frumoasă” – în contextul în care săptămâna trecută, PSD a retras sprijinul pentru premier, iar miniștrii PSD și-au depus demisiile.

„Nu contează că românii se întreabă cum ajung la sfârșitul lunii. Contează că scaunul există. Și că cineva stă pe el”, a adăugat acesta.

În același mesaj, deputatul PSD susține că partidul „a ales să fie alături de toți cetățenii români” și că „nicio funcție guvernamentală […] nu valorează mai mult decât schimbarea reală a modului în care este guvernată această țară”.

„Domnule Bolojan, România nu are nevoie de un prim-ministru care supraviețuiește de azi pe mâine. Are nevoie de unul căruia îi arde când unui senior nu îi ajung banii de pâine. De unul căruia îi pasă mai mult de viitorul acestei țări decât de viitorul fotoliului său”, a conchis social-democratul.

Economia țării sud-americane, cu o populație de sub un milion de locuitori, traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări economice la nivel global, datorită industriei petroliere offshore, conform presei elene.

Din 2019, anul în care a început exploatarea comercială a zăcămintelor maritime, Guyana a devenit una dintre cele mai dinamice economii ale lumii. Descoperirile masive de petrol din largul coastelor au atras investiții internaționale și au schimbat complet structura economică a țării. În prezent, veniturile generate de petrol cresc accelerat pe fondul prețurilor ridicate ale barilului, alimentate de incertitudinile geopolitice globale.

Potrivit estimărilor recente, Guyana înregistrează venituri de aproximativ 623 de milioane de dolari săptămânal din sectorul petrolier. Principalul motor economic este blocul petrolier Stabroek, operat de ExxonMobil, unul dintre cele mai mari proiecte offshore descoperite în ultimii ani.

Datele din industrie arată că producția offshore a Guyanei se apropie de pragul de un milion de barili pe zi, cu o medie de peste 900.000 barili zilnic în prima parte a anului 2026.

Rezervele din blocul Stabroek sunt estimate la peste 11 miliarde de barili echivalent petrol, ceea ce plasează Guyana printre cele mai promițătoare piețe energetice emergente.

Creșterea prețurilor petrolului, influențată de tensiunile internaționale și de riscurile logistice din Orientul Mijlociu, oferă Guyanei un avantaj competitiv major. Cererea ridicată din Europa și dorința statelor occidentale de diversificare energetică contribuie la consolidarea exporturilor petroliere.

Guvernul din Guyana încearcă să valorifice această perioadă favorabilă prin investiții în infrastructură, transport și proiecte energetice. Drumurile, podurile și extinderea serviciilor publice sunt priorități finanțate din fondurile provenite din petrol.

În paralel, companiile energetice accelerează dezvoltarea noilor platforme plutitoare de producție și stocare (FPSO), pentru a crește capacitatea de extracție. Proiectele aflate în construcție ar putea ridica producția totală la peste 1,1 milioane barili pe zi până la finalul anului 2026.

Economia Guyanei continuă să fie susținută masiv de sectorul energetic, iar prognozele indică o creștere economică de peste 16% în 2026.

În ciuda succesului financiar, experții avertizează asupra riscurilor generate de dependența excesivă de petrol. Economia Guyanei devine tot mai vulnerabilă la fluctuațiile pieței energetice, iar creșterea accelerată a veniturilor poate produce dezechilibre.

Inflația, creșterea prețurilor la locuințe și presiunea asupra forței de muncă reprezintă provocări reale pentru autorități. Fenomenul cunoscut drept „blestemul resurselor” (n.r. situația în care țările bogate în resurse naturale dezvoltă probleme economice și sociale) începe să fie invocat în analiza dezvoltării Guyanei.

În timp ce veniturile cresc exponențial, guvernul trebuie să găsească echilibrul între investiții și sustenabilitate economică. Viitorul țării depinde de modul în care va administra această bogăție petrolieră.

Un nou sistem de rachete ar putea fi folosit de americani în cazul în care se reiau luptele cu iranienii, potrivit Bloomberg. Comandamentul Central al SUA a solicitat aprobarea pentru desfășurarea rachetei hipersonice cu rază lungă de acțiune „Dark Eagle” în Orientul Mijlociu.

Astfel, militarii americani vizează lansatoarele de rachete balistice iraniene aflate în afara razei de acțiune a sistemelor americane actuale.

Racheta are o rază de acțiune de aproximativ 2.725 de kilometri și este concepută pentru lovituri rapide și precise împotriva unor ținte puternic apărate.

Dacă transferul va fi aprobat, va marca prima desfășurare operațională a sistemului, care nu este încă declarat în mod oficial gata de utilizare. Fiecare rachetă costă aproximativ 15 milioane de dolari și există un număr limitat de proiectile.

Informația apare cu puțin timp înainte de o întâlnire a președintelui Donald Trump cu comandantul CENTCOM, Brad Cooper. Liderul militar îl va informa pe Trump despre noile opțiuni militare împotriva Iranului.

Planurile includ o campanie de atac scurtă și intensă, preluarea controlului asupra Strâmtorii Ormuz și o misiune a forțelor speciale care vizează uraniul îmbogățit.

În prezent, Trump susține blocada navală asupra Iranului, dar el s-ar putea răzgândi dacă discuțiile cu iranienii nu progresează.

Proiectul de lege privind unele măsuri aplicabile funcţionarilor publici şi personalului contractual plătit din fonduri publice, respectiv cumulul pensie-salariu în sectorul public, va fi adoptat joi, de Guvern, într-o ședință extraordinară.

Anunțul a fost făcut miercuri de purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Nadina Dogioiu, în cadrul unei conferințe de presă.

Aceasta a explicat faptul că proiectul de lege a fost inclus pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri, însă mai avea nevoie de avizul Consiliului Legislativ.

„El va veni mâine (joi – n.r.) dimineață, la ora 09.00–09.30, după care proiectul de lege va fi adoptat. Deci e doar o mică întârziere”, a explicat Dogioiu.

La sfârșitul lunii martie, premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul unei intervenții televizate, că proiectul de lege privind cumulul pensie-salariu la stat este finalizat și că aștepta avizul Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile.

La momentul respectiv, premierul a adăugat că efectul acestei legi ar trebui să fie ca „ori cei care cumulează pensia şi salariul să renunţe la 85% din pensie, dacă vor să lucreze în continuare, sau să renunţe la locul de muncă de la stat”.

Grupul OMV Petrom, controlat de grupul omonim din Austria, la care statul român deține 20,69% din pachetul de acțiuni, a anunțat joi că performanța solidă a activelor susține stabilitatea energetică în contextul turbulențelor de pe piață

Compania a anunțat un profit net de 1,028 miliarde de lei după primele trei luni din 2026, cu 4% mai mic decât cel de 1,070 miliarde de lei din primul trimestru al anului anterior. La raportarea precedentă, pentru între anul 2025, grupul OMV Petrom anunțase un profit net în scădere cu 27%, conform rezultatelor preliminare la 31 decembrie,.

„Într-un prim trimestru extrem de volatil, activele noastre au înregistrat o performanță solidă, rafinăria și centrala electrică funcționând la capacitate maximă. Producția lor fiabilă a contribuit în mod direct la securitatea aprovizionării României și la stabilitatea sistemului energetic într-o perioadă marcată de turbulențe. Acest lucru evidențiază, încă o dată, rolul esențial al producției interne – atât în explorare și producție (upstream), cât și în rafinare și distribuție (downstream) – pentru asigurarea rezilienței energetice”, a declarat, joi, Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Potrivit șefei OMV Petrom, rezultatele financiare ale grupului reflectă doar parțial creșterea cotațiilor la țiței și carburanți, întrucât a menținut o politică moderată a prețurilor în contextul creșterilor abrupte din martie.

Totodată, rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale  aferent primului trimestru a fost de 1,5 miliarde lei, cu 16% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut, datorită îmbunătățirii rezultatelor segmentelor R&M și G&P, arată Christina Verchere.

Potrivit acesteia, investițiile de 1,6 miliarde lei, în creștere cu 14% față de aceeași perioadă a anului trecut, au susținut progresul implementării strategiei, în timp ce contribuțiile la bugetul de stat au rămas la un nivel ridicat, de 4,1 miliarde lei, cu 9% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

„În perspectivă, vom continua să dezvoltăm proiectele noastre de energie convenționala, precum și cele cu emisii reduse sau zero de carbon, contribuind la reziliența portofoliului nostru de active, la valoarea generata pe termen lung și la asigurarea energiei necesare pentru prezent și viitor”, a conchis Christina Verchere.

Raportul trimestrial prezentat acționarilor detaliază impactul reglementărilor și analizează tipurile de riscuri la care a fost expus grupul, dar și o succintă perspectivă pentru întregul an 2026, cu accent pe recenta escaladare a tensiunilor din Orientul Mijlociu.

„Conflictul recent din Orientul Mijlociu a crescut semnificativ volatilitatea pe piețele globale de energie și a generat perturbarea lanțurilor de aprovizionare, creșterea prețurilor materiilor prime și o incertitudine sporită pe piață în ceea ce privește prețurile și fluxurile de tranzacționare la petrol, gaze naturale și carburanții. Prin urmare, pe baza informațiilor disponibile la momentul publicării, aceste perspective reprezintă evaluarea noastră actuală a pieței și se bazează pe ipoteza că restricțiile privind navigația prin strâmtoarea Hormuz vor fi ridicate, în mare măsură, înainte de sfârșitul primei jumătăți a anului 2026. Rezultatele reale pot diferi semnificativ dacă evoluțiile geopolitice se abat de la ipotezele curente”, se arată în raport.

Pentru 2026, OMV Petrom preconizează că prețul mediu al țițeiului Brent va fi între 85 USD/bbl și 95 USD/bbl (anterior jur de 65 USD/bbl; 2025: 69,1 USD/bbl).

Indicatorul marja de rafinare se preconizează că va fi de peste 10 USD/bbl (anterior în jur de 9 USD/bbl; 2025: 12,4 USD/bbl). Totuși, plafonarea impusă de guvernul României pentru marjele de rafinare la motorină și benzină pentru T2/26 va reduce temporar eficacitatea indicatorului marjei de rafinare că indicator pentru evaluarea profitabilității R&M.

În România, OMV Petrom preconizează că cererea de produse petroliere în comerțul cu amănuntul și cea de energie electrică vor fi stabile; cererea de gaze naturale estimăm că va fi de asemenea stabilă (anterior: în creștere ușoară comparativ cu 2025).

În martie 2026, guvernul a emis o nouă ordonanță de urgență prin care piață gazelor naturale pentru consumatorii casnici, precum și pentru producția de energie termică în centrale de cogenerare și termocentrale pentru consumul casnic, rămâne reglementată până la sfârșitul T1/27. Acest lucru se traduce printr-o reducere a sferei de aplicare a reglementării anterioare.

Aplicabilitatea taxei pe cifra de afaceri introduse în 2024 (0,5% pentru OMV Petrom S.A. și OMV Petrom Marketing S.R.L.), inițial anunțată să expire la finalul anului 2025, a fost extinsă cu un an, până la finalul anului 2026. Se estimează că va avea un impact anual total de sub 250 de milioane lei în 2026 (2025: 205 milioane de lei). Conform reglementărilor actuale, taxa va fi eliminată începând cu 1 ianuarie 2027.

O taxa de 0,5% din valoarea netă a anumitor construcții (cost minus amortizare) este aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2025. Impactul estimat pentru 2026 este de ordin mediu în zeci de milioane de lei (2025: 69 milioane de lei). Conform reglementărilor actuale, taxa va fi eliminată începând cu 1 ianuarie 2027.

„În martie 2026, că urmare a conflictului din Orientul Mijlociu, statul român a declarat stare de criză pentru piețele de petrol și carburanți pentru o perioada inițială de 3 luni, care se încheie în iunie 2026. În T2/26, intervențiile guvernului român care au impact asupra OMV Petrom reduc potențialul de creștere la nivel de Grup prin limitarea marjelor R&M la nivelurile din anul precedent pentru benzină și motorină, precum și prin instituirea unei contribuții de solidaritate în segmentul E&P, în funcție de cotațiile medii Brent pentru luna respectivă”, potrivit sursei citate.

Grupul OMV Petrom

• Rezultat din exploatare CCA excluzând elementele speciale de 1,5 mld lei, mai mare cu 16%, datorită îmbunătățirii rezultatelor G&E și R&M
• Profitul net a scăzut cu 4%, la 1 mld lei
• Investiții de 1,6 mld lei, cu 14% mai mari, reflectând în principal investițiile crescute în proiecte cu emisii de carbon reduse și zero
• Contribuția la Bugetul de Stat a crescut cu 9%, ajungând la 4,1 mld lei

Explorare și Producție

• Rezultat din exploatare excluzând elementele speciale de 660 mil lei, comparativ cu 827 mil lei în T1/25, reflectând în principal scăderea prețurilor gazelor naturale și a volumelor de vânzări de țiței, precum și cursul de schimb valutar nefavorabil, aspecte parțial compensate de prețurile mai mari ale țițeiului
• Producția a scăzut cu 3,1%, cu o creștere de 1,7% a producției de gaze naturale, contribuția reparațiilor capitale la sonde și a sondelor noi compensând parțial declinul natural
• Cost de producție unitar de 18,7 USD/bep, mai mare cu 10%, în principal ca urmare a cursului de schimb valutar nefavorabil și a scăderii volumelor de producție de țiței, aspecte parțial compensate de măsurile de optimizare a costurilor în pofida presiunii inflaționiste ridicate

Rafinare și Marketing

• Rezultat din exploatare CCA excluzând elementele speciale de 506 mil lei față de 395 mil lei în T1/25, reflectând în principal marja de rafinare mai mare și volumele de vânzări crescute, parțial contrabalansate de marjele semnificativ mai mici ale canalelor de vânzări
• Indicatorul marja de rafinare OMV Petrom la nivelul de 14,3 USD/bbl, mai mare cu 74%, susținut de diferențialele ridicate pentru distilatele medii
• Rata de utilizare a rafinăriei la 98%, neschimbată față de T1/25 și menținută la un nivel ridicat pentru a beneficia de mediul de piață cu marje ridicate de rafinare
• Volumele de vânzări cu amănuntul au crescut cu 4%

Gaze și Energie

• Rezultat din exploatare excluzând elementele speciale de 339 mil lei, comparativ cu (86) mil lei în T1/25, cu o contribuție foarte bună din ambele linii de activitate
• Volume totale de vânzări de gaze naturale mai mari, de 16,1 TWh, datorită volumelor mai mari vândute către piața angro și clienților finali, precum și datorită consumului mai mare al centralei electrice
• Producție mai mare a centralei electrice Brazi, în creștere cu 32% la 1,6 TWh, acoperind 11% din mixul de generare al României

Dezvoltarea regională a gazelor

• Neptun Deep: a început forajul celor 6 sonde pe zăcământul Domino și progresează lucrările la toate componentele proiectului
• OMV Petrom a anunțat finalizarea operațiunilor de foraj în perimetrul Han Asparuh; cele doua sonde de explorare nu au întâlnit un volum semnificativ de gaze naturale, contribuie însă la o mai bună înțelegere a geologiei
• Extinderea portofoliului de perimetre al companiei în Marea Neagră: OMV Petrom se alătură Shell si TPAO într-un proiect de explorare în perimetrul Han Tervel, offshore Bulgaria; OMV Petrom va deține o participație de 25%, alăturând-se operatorului Shell (42%) și TPAO (33%) – sub rezerva aprobării autorităților de reglementare

Proiecte cu emisii reduse de carbon

• OMV Petrom a avansat în dezvoltarea producției de hidrogen verde la Petrobrazi: primul modul pentru proiectul de hidrogen verde de 20 MW a fost livrat – parte din construcția celei mai mari unități de producție de carburanți sustenabili din Europa de Sud‑Est
• Trei proiecte eoliene de aproximativ 300 MW au intrat în faza de execuție, în cadrul parteneriatului dintre OMV Petrom și Renovatio Group
• OMV Petrom a demarat un proiect fotovoltaic de ~7 MW la rafinăria Petrobrazi

În ceea ce privește câștigurile acționarilor, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor (AGOA) a aprobat în aprilie propunerea Directoratului pentru un dividend de bază pe acțiune pentru 2025 de 0,0466 lei (în creștere cu 5% față de anul precedent) și un dividend special pe acțiune de 0,0112 lei (în scădere cu 44% față de anul precedent).

Într-o perioadă în care transportul aerian este adesea asociat cu întârzieri, aglomerație și costuri ridicate, producătorii și designerii propun soluții inovatoare care transformă cabina avionului într-un spațiu personalizat, adaptat nevoilor fiecărui pasager, mai arată Euronews.

Unul dintre cele mai avansate concepte este „Origin”, prezentat de RAVE Aerospace și Safran Seats la evenimentul Aircraft Interiors Expo din Hamburg. Acesta include un ecran panoramic în formă de U, bazat pe tehnologie micro-LED, care înconjoară pasagerul și transformă locul într-un spațiu multimedia complet. Utilizatorii pot ajusta peisajele digitale, lumina și atmosfera, adaptând experiența în funcție de preferințe. Conceptul integrează și audio fără căști, control al temperaturii scaunului și perne adaptive, toate concepute pentru a îmbunătăți confortul în zborurile lungi.

Pe lângă divertisment, industria explorează și integrarea unor spații dedicate productivității, precum „work pods” – mini-cabine în care pasagerii pot lucra în liniște în timpul zborului. Aceste soluții reflectă schimbarea comportamentului pasagerilor, tot mai interesați să combine călătoria cu activitățile profesionale.

O altă inovație vine de la startup-ul spaniol Chaise Longue, care propune scaune dispuse pe două niveluri. Conceptul valorifică spațiul vertical din cabină pentru a oferi mai mult loc pentru picioare și o poziție mai confortabilă, fără a crește densitatea locurilor. Designul include o înclinare mai mare a scaunelor și o separare mai clară între pasageri, oferind un nivel de confort apropiat de clasa premium economy sau chiar business. Deși implementarea acestor concepte la scară largă depinde de factori economici și tehnologici, ele indică direcția în care se îndreaptă industria: personalizare, confort și eficiență.

În St. Moritz, autoritățile locale au început construcția unui imobil cu 19 apartamente, destinat exclusiv rezidenților, care vor fi închiriate în funcție de venit, scrie Il Post. Clădirea este amplasată în zona Signal, între pârtiile de schi și lac, iar finalizarea este estimată pentru vara anului 2027.

Proiectul face parte dintr-un plan mai amplu al administrației locale de a combate lipsa locuințelor pentru persoanele cu venituri medii sau reduse. Deși stațiunea este sinonimă cu turismul de lux, realitatea pentru cei aproximativ 5.000 de locuitori permanenți este diferită. Autoritățile recunosc că tot mai mulți angajați din domenii esențiale, precum construcțiile sau industria hotelieră, nu își mai permit chirii în oraș. Potrivit viceprimarului Reto Matossi, inițiativa vizează persoanele care nu câștigă între 10.000 și 15.000 de franci elvețieni pe lună, prag considerat necesar pentru a face față costurilor ridicate din zonă.

Noul imobil va include apartamente de diferite dimensiuni, de la garsoniere la locuințe cu patru camere. Chiriile vor varia în funcție de venitul chiriașilor, pornind de la aproximativ 750 de franci elvețieni pe lună pentru o garsonieră și ajungând la circa 2.500 de franci pentru apartamentele mai mari. „Vrem un sistem în care cine câștigă mai mult plătește mai mult, iar cine câștigă mai puțin plătește mai puțin”, a explicat Matossi.

Proiectul are un buget de aproximativ 13 milioane de franci elvețieni și reprezintă primul dintr-o serie de dezvoltări similare. Alte două proiecte sunt deja în fază de planificare, în zonele Du Lac și Salet, pentru care autoritățile intenționează să lanseze licitații până la finalul anului. Inițiativa are și un obiectiv strategic: prevenirea depopulării. Autoritățile avertizează că, fără soluții pentru locuire, orașul riscă să piardă forța de muncă necesară pentru funcționarea serviciilor esențiale, de la școli și comerț până la sistemul medical.

Rezoluția a fost adoptată miercuri în plenul Parlamentului European, după ce a fost analizat raportului Comisiei Europene privind statul de drept din 2025.

Aleșii europeni atrag atenția că, în continuare, majoritatea recomandărilor făcute de Comisia Europeană nu sunt implementate în mai multe state membre: „93% dintre recomandări sunt reluate din anii anteriori”, semn că progresele sunt limitate în mai multe domenii-cheie.

Parlamentul European atrage atenția că în unele state membre există în continuare riscuri legate de influența politică asupra sistemului de justiție, inclusiv în numirea judecătorilor sau în gestionarea dosarelor.

Eurodeputații condamnă orice formă de interferență politică și au cerut garanții clare pentru independența justiției. „Sunt vizate atacurile asupra judecătorilor și procurorilor și utilizarea politică a sistemelor de justiție”, se arată în rezoluția adoptată.

De asemenea, Parlamentul cere respectarea deciziilor Curții de Justiție a UE și ale Curții Europene a Drepturilor Omului.

Corupția rămâne una dintre principalele preocupări ale eurodeputaților, fiind descrisă drept o „amenințare directă la adresa democrației și a egalității de tratament”.

Parlamentarii au cerut sancțiuni mai dure și acțiuni mai eficiente în cazurile de corupție la nivel înalt. Totodată, aceștia solicită o cooperare mai strânsă între instituțiile europene și participarea deplină a Uniunii Europene în GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei.

Eurodeputații au tras un semnal de alarmă și privitor la libertatea presei, arătând că jurnaliștii de investigație sunt în continuare expuși amenințărilor, hărțuirii și proceselor abuzive.

„Atacurile asupra jurnaliștilor sunt atacuri directe asupra statului de drept”, avertizează Parlamentul European.

De asemenea, a fost criticată utilizarea tehnologiilor de tip spyware, adică programele de supraveghere ascunsă a telefoanelor și computerelor, dar și concentrarea proprietății media în mâinile unui număr redus de actori sau presiunile politice asupra instituțiilor de presă publică.

În același timp, Parlamentul avertizează că spațiul pentru organizațiile societății civile se restrânge în unele state, prin finanțări reduse, birocrație sau campanii de discreditare.

Eurodeputații leagă direct statul de drept de respectarea drepturilor fundamentale, invocând probleme legate de discriminare, discurs de ură, drepturile minorităților, violență de gen sau accesul la servicii de sănătate reproductivă.

În acest context, Parlamentul European avertizează că fondurile UE vor fi suspendate acolo unde sunt constatate încălcări ale drepturilor fundamentale.

Raportorul Konstantinos Arvanitis consideră că adoptarea rezoluției arată un sprijin larg din partea forțelor democratice din Parlament.

„Textul acoperă toate domeniile relevante, exprimă îngrijorările noastre și include propuneri concrete de îmbunătățire”, a declarat acesta, adăugând că documentul ar trebui să devină un reper pentru viitoarele acțiuni privind statul de drept în UE.

Întrebat de jurnaliști, în Biroul Oval, după întâlnirea cu echipajul misiunii Artemis II, care dintre conflicte s-ar putea încheia mai repede – cel din Iran sau cel din Ucraina -Trump a spus că discuția sa cu liderul de la Kremlin s-a concentrat în principal pe Ucraina, dar a atins și situația din Iran.

„Am vorbit despre Ucraina și am vorbit puțin și despre Iran. El nu vrea să îi vadă (pe iranieni n.r.) că au o armă nucleară”, a spus Trump.

Președintele american a adăugat că a sugerat, în discuția cu Vladimir Putin, o posibilă încetare a focului. „Am sugerat, într-o oarecare măsură, o încetare a focului. Și cred că ar putea face asta. Ar putea anunța ceva în acest sens”, a afirmat el.

Trump spune că liderul rus „ar dori să ajute” în negocierile cu Iranul și a relatat că i-a transmis că vrea mai întâi să pună capăt războiului din Ucraina. „I-am spus: înainte să mă ajuți, vreau să-ți închei războiul”, a declarat acesta.

El a adăugat că îl cunoaște pe Putin „de mult timp” și că acesta ar fi fost pregătit să ajungă la un acord mai devreme. „Cred că era gata să facă un acord mai demult, dar unii oameni i-au îngreunat acest lucru”, a spus Trump.

Întrebat din nou despre evoluția conflictelor, liderul american a declarat că nu știe care dintre războaie – cel din Iran sau cel din Ucraina – se va încheia primul, dar că ambele ar putea urma „un calendar similar”.

În același timp, liderul american susține că Ucraina este „înfrântă militar” și că nu mai are flotă navală: „Uitați-vă: marina lor – aveau 159 de nave. Fiecare navă este acum sub apă. De obicei, asta spune totul”.

Potrivit înregistrărilor convorbirilor cu controlul de trafic aerian, pilotul unui zbor operat cu un Boeing 737 a semnalat prezența unui obiect de mici dimensiuni în aer, la aproximativ 90 de minute după decolarea din San Francisco. Aeronava zbura la circa 900 de metri altitudine în momentul incidentului, la primele ore ale dimineții.

Cu câteva minute înainte, pilotul ceruse turnului de control informații despre eventuale obiecte neobișnuite observate de alți aviatori. „Cred că tocmai am văzut un obiect mic, roșu, sub noi, în partea dreaptă”, a transmis acesta, potrivit Le Figaro.

Ulterior, întrebat de controlori, pilotul a adăugat: „Era atât de mic încât nu puteam să-l disting. Era roșu, era strălucitor”.

Compania United Airlines a confirmat că echipajul a raportat o posibilă dronă în apropierea aeronavei înainte de aterizare, dar a precizat că incidentul nu a avut consecințe pentru cei 48 de pasageri și cei șase membri ai echipajului.

„Zborul United 1980 a semnalat prezența potențială a unei drone înainte de a ajunge la San Diego. Aeronava a aterizat în siguranță, iar pasagerii au debarcat în mod normal la poartă. După o inspecție amănunțită, echipa de mentenanță nu a constatat nicio avarie”, a transmis compania.

Regulile Administrației Federale a Aviației interzic operarea dronelor la altitudini de peste 120 de metri fără autorizație specială și impun evitarea spațiilor aeriene restricționate, în special în apropierea aeroporturilor.