MediaFax.ro

Evenimentul Economist Romania Government Roundtable 2026, organizat la București pe durata a trei zile, a adus împreună șefi de stat, premieri, miniștri, guvernatori de bănci centrale, experți internaționali și reprezentanți ai mediului de afaceri global.

Discuțiile au acoperit securitatea internațională, energie, finanțe, tehnologie, democrație și viitorul integrării europene, într-un context în care tensiunile geopolitice sunt în creștere tot mai mare.

Printre participanți s-au aflat președintele României Nicușor Dan, președinta Republicii Moldova Maia Sandu, premierul României Ilie Bolojan, premierul Republicii Moldova Alexandru Munteanu, premierul Albaniei Edi Rama, ministrul român al finanțelor Alexandru Nazare, ministrul energiei Bogdan Ivan, dar și oficiali europeni și internaționali precum Enrico Letta, Frans Timmermans, Tarja Jaakkola din partea NATO și economistul Daron Acemoglu.

Evenimentul a reunit și guvernatori de bănci centrale, printre care Mugur Isărescu și Yannis Stournaras, alături de reprezentanți ai Băncii Mondiale, Comisiei Europene și industriei energetice globale.

România între trecut istoric și presiuni actuale

În deschiderea reuniunii, președintele României Nicușor Dan a vorbit despre evoluția istorică a țării și pe capacitatea de adaptare la crizele care sunt în desfășurare. El a descris transformarea economică post-1990 drept un proces de recuperare accelerată.

„Din perspectiva experiențelor negative ale țării în timpul primului și celui de-al doilea război mondial și în timpul erei comuniste postbelice până în 1990, dezvoltarea ulterioară a României trebuie considerată o mare poveste de succes”, a declarat președintele.

În cadrul evenimentului, acesta a prezentat și evoluția economică a țării, inclus cu referințe la creșterea PIB-ului și la paritatea puterii de cumpărare de la 26% în anul 2000 la aproximativ 78% în 2024.

În analiza contextului actual, Nicușor Dan a vorbit și despre riscurile generate de atacuri hibride și de războiul informațional, dar și despre problemele internaționale care afectează economiile europene.

Președintele a făcut trimitere la nevoia de consolidare a instituțiilor și la propunerile lui Daron Acemoglu privind reforma structurală.

Acesta a susținut și accelerarea integrării pieței unice europene în energie, servicii financiare și infrastructură digitală, idee asociată și cu raportul lui Enrico Letta.

Republica Moldova și echilibrul geopolitic regional

Într-un mesaj video, difuzat în cadrul aceluiași eveniment, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit despre presiunile externe asupra țării sale și despre cât contează cooperarea cu România și Uniunea Europeană.

„Încercările Moscovei de a destabiliza Republica Moldova au eșuat, iar Republica Moldova s-a dovedit rezistentă.”, a afirmat aceasta.

Ea a făcut referire și la rolul Ucrainei în stabilitatea regională. Sprijinul european a fost prezentat de președinta Republicii Moldova ca element decisiv în procesul de reformă și apropiere de Uniunea Europeană.

Instabilitate globală și crize succesive

Discuțiile din cadrul Economist Romania Government Roundtable 2026 s-au extins apoi și spre subiecte de actualitate, precum pandemia, războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și presiunile energetice globale.

Acestea au afectat fluxurile comerciale și au crescut volatilitatea piețelor.

S-a discutat și despre efectele asupra României, care traversează o perioadă de consolidare fiscală și ajustare bugetară, având în vedere instabilitatea economică pe scară largă care se instaurează în ultima perioadă.

Energie, inflație și rolul băncilor centrale

Un alt moment central din cadrul conferinței fost intervenția guvernatorilor de bănci centrale Mugur Isărescu și Yannis Stournaras, care au analizat efectele crizei energetice globale.

„Pasivitatea nu este o opțiune atunci când lovesc crizele”, a spus Mugur Isărescu, care a adăugat că, totuși, „sunt necesare politici proactive”.

El a vorbit, de altfel, și despre importanța coordonării între politica fiscală și cea monetară.

În paralel, Yannis Stournaras a avut un discurs despre efectele de durată ale șocurilor energetice și asupra presiunilor inflaționiste persistente în Europa, chiar și după eventuale stabilizări ale conflictelor globale.

Securitate, NATO și arhitectura de apărare

Într-o sesiune despre arhitectura de securitate a Europei, Tarja Jaakkola, reprezentantă NATO, a vorbit despre modul în care alianța ajută Europa să își dezvolte industria și capacitățile de apărare.

Ea a discutat, printre altele, despre obiectivele ambițioase de cheltuieli ale blocului comunitar, planurile de reînarmare, achizițiile publice, producția și problemele de interoperabilitate.

Totodată, ministrul român al Apărării, Radu Miruța, a dezvăluit că 40% din bugetul ministerului său este alocat unor noi investiții în proiecte SAFE. Reprezentanții industriei de la PPC Group și E.ON România au declarat că UE are în sfârșit o strategie de apărare, dar au regretat că nu are o strategie de securitate energetică.

Europa trebuie să depășească Pactul verde și să stabilească în sfârșit o piață unică în domeniul energiei. Cei doi au spus că blocul comunitar nu a învățat lecțiile crizei Rusia-Ucraina, și anume că sistemele bazate pe electricitate sunt cele mai bune. În România, aceștia au susținut că sectoarele public și privat trebuie să colaboreze mai strâns.

România și direcția strategică

Depășirea fragmentării în politică, apărare, securitate și energie au fost temele majore ale celei de-a doua zile a evenimentului.

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a vorbit despre poziția strategică a României la frontiera estică a Europei și a îndemnat UE să o consolideze prin continuarea extinderii spre est și investiții în coridoare energetice.

El a susținut că apărarea, securitatea și dezvoltarea economică sunt inseparabile și că extinderea UE către Balcanii de Vest și Republica Moldova va contribui la securitatea și ponderea economică a Europei.

Premierul a spus că provocarea pentru guvernul său este de a aborda lipsa unei bune guvernări, de a asigura stabilitate și creștere economică și de a crește nivelul de trai al cetățenilor săi.

Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a fost de acord cu  Bolojan și a declarat că țara sa „face lucruri pe nume și nu doar vorbește” în ceea ce privește aderarea la UE.

Preț de câteva minute, nu mai eram într-o sală de evenimente, într-un oraș din Banat, ci am fost transportați în Japonia secolului al XV-lea, unde arta mânuiri katanei era atuul oricărui războinic.

Am avut prilejul să fim martori la înfruntarea samurailor. În cadrul demonstrației de arte marțiale japoneze, i-am văzut pe cei patru discipoli ai școlii de Kenjutsu din Timișoara, „SHIN DO RYU”.

Am putut să vedem aceleași exerciții de mânuire a katanei pe care le utilizau și samuraii antici în luptele lor. A fost și o demonstrație de luptă cu săbii tradiționale din lemn, numite bokuto. 

Artele marțiale, un stil de viață

Pentru împătimiții de arte marțiale, acesta nu este un simplu hobby, ci mai degrabă un stil de viață. Am avut prilejul să vorbim atât cu doi dintre discipolii școlii de Kenjustsu, cât și cu mamele, dar și soțiile lor.

Cu zâmbetul pe buze, femeile ne-au explicat că, în viața de zi cu zi, partenerii lor sunt răbdători, corecți și disciplinați. Ei practică artele marțiale de zeci de ani. Una dintre soțiile maeștrilor ne-a explicat că și copii lor „au prins drag de artele marțiale”.

Am stat de vorbă și cu doi frați, Chris și Maximilian Szöllösi. Aceștia sunt discipoli ai școlii de arte marțiale fondate de tatăl lor și practică acest stil de viață încă de la vârsta de trei ani.

Cei doi tineri au în prezent vârsta de 32 de ani.

„Tatăl nostru este maestru. Practică de 50 de ani. El a înființat școala”, explică Maximilian.

„Nu este un sport, e un stil de viață. Îți dă înțelepciune și răbdare, înțelegere și așa este și în viața de zi cu zi, la fel ca în artele marțiale”, a adăugat el. 

Născuți într-o familie de Samurai

„Noi așa ne-am născut, într-o familie de Samurai”, spune fratele său, Chris.

Cei doi frați spun că, pentru ei, Kenjutsu este o artă. Ei exersează cu toate armele tradiționale japoneze și, după cum este obiceiul în rândul pasionaților de arte marțiale care implică săbii, au și permis pentru katana.

„Noi facem atât Kenjutsu, cât și Karate de altfel, și exersăm cu toate armele tradiționale japoneze, dar în mare parte facem Kenjutsu cu sabia japoneză și asta ne place cel mai mult. Avem și permis de katana, l-am făcut acum multă vreme”, spune Maximilian.

„Te duce mai mult cu gândul spre artă, decât spre muncă și sport fizic”, adaugă el.

I-am rugat pe cei doi să descrie ce simt în momentul mânuirii katanei. Cei doi au mărturisit că avut multe emoții. Ei nu au avut cuvinte să descrie ceea ce au simțit.

Deși publicul a asistat la demosntrație, frații pasionați de Kenjutsu spun că ceilați oameni „au văzut-o din afară”, dar și că publicul nu a putut să simtă aceleași emoții pe care le-au simțit și cei patru discipoli.

„Am simțit multe emoții. Toată munca din spate și anii pe care i-am făcut”, conchide Chris Szöllösi, care, alături de fratele său, practică Kenjutsu de 29 de ani.

Profesorul universitar Cristian Socol arată că discuțiile despre vânzarea unor participații suplimentare în companii strategice trebuie privite dincolo de nevoile imediate de finanțare ale bugetului public.

Q&A despre vânzarea unor pachete de acțiuni ale companiilor profitabile

MEDIAFAX: Listarea unor companii la Bursă este un principiu corect, dar este nevoie de listare suplimentară pentru cele mai profitabile companii de stat românești deja listate la Bursă?

CRISTIAN SOCOL: De principiu, listarea la Bursă aduce avantaje precum acces la capitalizare și finanțarea unor proiecte de investiții, creșterea transparenței și implementarea unor bune practici de guvernanță corporativă, un acces mai facil la finanțare, presiune pentru profit și eficiență ridicate. De principiu, deoarece în cazul Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz s.a.m.d aceste avantaje există deja, sunt companii de stat deja listate. Nu se înțelege din comunicarea guvernamentală care sunt rațiunile economice care ar trebui să stea la baza listării suplimentare de noi pachete de acțiuni la aceste societăți. În cazul unor companii strategice, esențiale pentru apărarea și securitatea economică a României, pierderea controlului statului, fie el structural / absolut (sub două treimi) sau managerial / majoritatea simplă (sub 50%) poate crea vulnerabilități și amenințări greu de estimat. Cel puțin așa scrie în Strategia de Apărare a României 2025-2030, adoptată acum câteva luni în Parlament, după ce documentul a fost prezentat de Președintele României.

MEDIAFAX: Dar cât de profitabile sunt totuși aceste companii de stat la care se dorește listarea suplimentară de acțiuni?

CRISTIAN SOCOL: Sunt superprofitabile. Hidroelectrica 2025 – venituri de 9,6 miliarde lei, profit net de 3,37 miliarde lei, plus 32% la investiții (781 milioane lei), capital social 4,5 miliarde lei, capitalizare 71,5 miliarde lei.

Romgaz 2025 – venituri de 8,7 miliarde lei, profit net de 3,34 miliarde lei, investiții strategice în Neptun Deep, capital social 3,9 miliarde lei, capitalizare 49 miliarde lei, 2 emisiuni obligatare în valoare agregată de 1 miliard euro în ultimii 2 ani.

Transgaz 2025 – profit net de 0,9 miliarde lei (de 2,2 ori mai mare decât în anul 2024), capital social 1,9 miliarde lei, capitalizare 17 miliarde lei.

CEC Bank, doar în semestrul 1 din 2025 a obținut un profit de 0,3 miliarde lei (plus 12,8% față de aceeași perioadă a anului anterior), active nete de 100 miliarde lei.

Conform ultimului Raport al Consiliului Fiscal privind Analiza performanței în companiile de stat observăm că Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz și Aeroporturi București se află in top companii de stat cu profit net ridicat.

MEDIAFAX: Este listarea suplimentară a acestor companii de stat trecută în vreun Jalon PNRR rămas de îndeplinit?

CRISTIAN SOCOL: Nu, conform ultimei conferințe a VPM Gheorghiu, a existat ca discuție în Guvern doar varianta restructurării a trei companii, pentru a fi prezentate la Bruxelles pentru îndeplinirea jalonului – Tipografica CFR, Telecomunicaţii CFR și Electrocentrale Grup ELCEN. Nu reprezintă companii strategice, nu au nici anvergură națională. Nicidecum nu s-a agreat în Coaliția de Guvernare prezentarea vreunei lista sau a unor scenarii privind vânzarea suplimentară de pachete de acțiuni la companiiile strategice.

MEDIAFAX: Banii din listări ar ajuta la reducerea deficitul bugetar sau l-ar adânci?

CRISTIAN SOCOL: Nu ar ajuta, ci dimpotrivă. In primul rând banii din listări intră într-un cont din afara bugetului – cont de venituri din privatizări / cont de buffer, nu influențează veniturile bugetare. România are un buffer suficient azi in Trezorerie, care acoperă 4 luni din necesarul brut de finanțare al țării, conform cu recomandările FMI. Mai mult, pe viitor deficitul se va adânci pentru că 90% din profiturile nete ale acestor companii, cuvenite actiunilor detinute de stat nu vor mai intra la buget. Adică, un fel de vânzare a argintăriei din casă, a perlelor României – cele mai profitabile companii – la solduri. Pentru niște bani puțini acum, deoarece se vinde în criză. Și cu un deficit mai mare la încasări în viitor, pentru că încasările din dividende sunt potențial mai mici.

MEDIAFAX: Pierde statul controlul absolut/ majoritatea simplă la companiile strategice din energie prin listarea unor pachete suplimentare la Bursă?

CRISTIAN SOCOL: Listarea suplimentară a 15% din Hidroelectrica și 5% la Romgaz ar înseamna ca ponderea acțiunilor deținute de stat să scadă la 65%, sub cele două treimi necesare cf Legii 31/1990 actualizată. Adică sub pragul prin care adunarea generală extraordinară poate lua unele decizii strategice – majoritate calificată de cel puțin două treimi din drepturile de vot. Statul nu ar mai putea modifica unilateral actul constitutiv al societății, nu ar mai putea decide singur schimbarea sediului social sau a obiectului principal de activitate, nu ar mai putea decide unilateral fuziunea sau divizarea societății, nu ar mai putea adopta singur o majorare de capital social și măsuri de reorganizare structurală. S-ar putea confrunta cu un drept de veto societar din partea acționarilor minoritari pentru decizii strategice. La Salrom, statul ar pierde definitiv chiar majoritatea simplă (acum având 51% din total acțiuni), iar la Transgaz vânzarea unui pachet minoritar de 8-9% ar duce de asemenea la coborârea ponderii deținute de stat la mai puțin de 50%.

MEDIAFAX: De ce ar trebui să fi existat avizul CSAT și CNSM înainte de propunerea de listare a unor pachete / pachete minoritare la companii strategice din energie / transport apărare și, respectiv a CEC Bank?

CRISTIAN SOCOL:  Pentru că toate companiile superprofitabile la care se dorește listarea unor pachete minoritare suplimentare sunt din sectoare (energie, transporturi, apărare) definite ca fiind critice / strategice în Strategia Națională de Apărare a României 2025-2030 (SNAR) (adoptată la sfârșitul lunii noiembrie 2025, deci acum 5 luni). Energia este definită clar în SNAR ca instrument de putere geopolitică, vulnerabilitate strategică și posibilă țintă de atac sau presiune (pag 9 și19). Portul Constanța face parte și el din infrastructura logistică și a rutelor comerciale definite ca strategice, face parte din infrastructura critică. CEC Bank face parte din sistemul financiar strategic, fiind o bancă sistemică în România (locul 3 in topul bancar după volumul activelor în 2024 și locul 4 în anul 2025). Romarm este companie de armament, face parte din industria de apărare, definite ca strategică în SNAR (pag 21 și 22).

MEDIAFAX: Ce măsuri iau alte țări europene în privința companiilor strategice din sectoare critice – energie, transporturi, minerale critice, apărare, bănci – le privatizează parțial sau total, pierd controlul asupra lor?

CRISTIAN SOCOL: Postpandemie, cu precădere, strategiile europene consideră că infrastructura critică (energie, transport, telecom, apărare) poate deveni instrument geopolitic. Că dependențele economice pot fi folosite ca presiune politică și că statul trebuie să poată interveni pentru a preveni aceste riscuri. Majoritatea statelor europene au adoptat măsuri pentru a proteja companiile din sectoare considerate critice pentru securitatea națională și economică, atât prin naționalizări, cât și prin menținerea unui control strategic asupra deciziilor importante. Avem exemplul Franței, care păstrează drepturi speciale în companii strategice (permit statului să blocheze decizii importante, cum ar fi vânzarea companiei, schimbarea activității sau transferul tehnologiei) (vezi EDF, Airbus s.a), al Italiei prin sistemul ”golden power”, care permite statului să blocheze preluarea unei companii, să impună condiții la investiții și să anuleze tranzacții, al Spaniei și Germaniei, care controlează investițiile străine. Franța a decis să renaționalizeze complet EDF, Germania a decis să naționalizeze temporar UNIPER în energie. Postpandemie, Polonia a creat campioni naționali de stat și a readus infrastructura critică sub control public (vezi cazul gigantului PKN Orlen), a renationalizat infrastructura critică energetică feroviară (compania PKP Energetyka privatizată în 2015 și cumpărată de stat în 2023). Statul polonez a sprijinit și direct companiile strategice din industriile critice, printr-un program de 1,2 miliarde euro (pentru a nu fi afectată competitvitatea acestora din cauza crizei energetice). Ungaria și-a integrat companiile de trasnport într-un campion național, a creat un holding național în industria de apărare și și-a consolidat prezența strategică a statului în sistemul financiar bancar.

România ce face? Merge pe contrasens?

Datele Eurostat arată că, în ianuarie 2026, inflația la alimente în România a ajuns la 7,6%, raportat la aceeași lună a anului precedent. Nivelul este semnificativ peste media UE, de aproximativ 2,5%, și plasează România pe primul loc în clasamentul statelor membre.

În timp ce în unele țări europene prețurile alimentelor au stagnat sau chiar au scăzut, România a continuat să înregistreze creșteri susținute, tendință care s-a accentuat în a doua parte a anului 2025 și s-a menținut la început de 2026.

Sursa: Eurostat

Accelerare vizibilă în ultimele luni

Evoluția lunară indică o accelerare a inflației alimentare: de la valori de 5–6% în prima parte a anului 2025, creșterile au ajuns la aproape 9% în a doua jumătate a anului, niveluri care se mențin ridicate și în prezent.

Sursa: Eurostat

Această evoluție afectează direct costul coșului de consum, în special pentru gospodăriile cu venituri fixe.

Pensiile pierd din puterea de cumpărare

În paralel, datele privind dinamica puterii de cumpărare a pensiei medii indică o deteriorare rapidă. După o perioadă de creșteri nominale în 2024, efectul acestora a fost anulat de inflație.

Începând din a doua jumătate a anului 2025, indicatorul a intrat în teritoriu negativ, ajungând la valori de aproximativ –8% spre finalul anului și începutul lui 2026. Nivelul este comparabil cu episoadele de corecție severă din ultimele două decenii.

Scăderea puterii de cumpărare afectează în mod direct pensionarii, în contextul în care alimentele și medicamentele au o pondere ridicată în cheltuielile acestora. Specialiștii atrag atenția că, în absența unor ajustări care să țină pasul cu inflația, presiunea asupra nivelului de trai va continua.

Datele sunt publicate în contextul aplicării unor politici de consolidare fiscală și de control al cheltuielilor bugetare, promovate de actuala conducere guvernamentală, asociată cu mandatul premierului Ilie Bolojan.

Statisticile oficiale indică o combinație de factori cu impact direct asupra populației vulnerabile: creșteri accelerate ale prețurilor la alimente și o reducere semnificativă a puterii de cumpărare a pensiilor.

Evoluțiile din ultimele luni plasează România într-o poziție nefavorabilă la nivel european și ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pe termen scurt.

De asemenea, el a dezvăluit că trimite din nou reprezentanți în Pakistan pentru noi discuții de pace. Delegația americană va ajunge acolo mâine seară, potrivit lui Trump.

Într-o postare lungă pe platforma sa Truth Social, președintele SUA răspunde direct la închiderea de ieri a Strâmtorii Ormuz de către Iran, care a inclus și câteva atacuri asupra navelor.

Trump susținuse anterior, într-o altă postare pe Truth Social de vineri, că Iranul a fost de acord să nu mai închidă niciodată strâmtoarea.

În noua postare, Trump susține că SUA „nu pierde nimic” din închiderea strâmtorii, dar a spus că Iranul pierde milioane de dolari.

Trebuie menționat că Trump a avertizat Iranul că SUA îi vor bombarda centralele electrice în timpul conflictului, înainte de a găsi modalități de a renunța la această amenințare.

Atacarea infrastructurii energetice este, de asemenea, condamnată pe scară largă de comunitatea internațională și considerată o încălcare a dreptului internațional.

Ultima sa postare se încheie cu mesajul scris cu majuscule: „E TIMPUL CA MAȘINA DE UCIS A IRANULUI SĂ SE OPRESCĂ!”

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat duminică că România se află într-un moment decisiv, în care trebuie să atragă 10 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la termenul limită din data de 31 august 2026.

„10 miliarde de Euro. Asta e suma pe care trebuie s-o aducem în ţară prin proiectele PNRR cu termen 31 august 2026. Bani care ne aşteaptă doar pe noi. Bani puşi deoparte doar pentru România. Pentru aceste 10 miliarde nu concurăm cu nicio altă ţară din UE. Singurii cu care concurăm suntem noi înşine. Ce se face de banii ăştia? Se construiesc autostrăzi, se construiesc şi se modernizează spitale, grădiniţe şi şcoli mai sigure pentru copiii noştri, se digitalizează ţara, se renovează şi eficientizează energetic clădiri publice şi gospodării vulnerabile, se plantează păduri şi o mulţime de alte proiecte”, a afirmat Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook, duminică.

Ministrul a explicat că este vorba despre peste 21.000 de proiecte la nivel național, care pot fi urmărite pe site-ul instituției, inclusiv cu detalii despre stadiul lor.

Pîslaru a spus că este un moment important pentru dezvoltarea României și că este nevoie de accelerarea reformelor și investițiilor.

„Aceste date sunt relevante ca să înţelegem exact cât de important este momentul în care ne aflăm astăzi pentru dezvoltarea României. Toţi politicienii trebuie să bage la cap chestia asta. E un moment crucial în care, în loc să să călcăm frâna, trebuie să apăsăm pedala de acceleraţie şi să ne asigurăm că ducem la capăt toate investiţiile şi reformele. Ca aceste 10 miliarde să ajungă cu adevărat în România, avem nevoie de cineva care ştie că o reformă nu se face nici la TV şi nici pe TikTok. Ci prin muncă riguroasă, zi de zi. Aşa cum a demonstrat la Oradea, mai apoi la Bihor şi da, aşa cum a demonstrat de când a preluat mandatul de prim-ministru, omul care poate gestiona acest efort este Ilie Bolojan”, a declarat Pîslaru.

În același context, el a precizat că nu există lideri perfecți, dar că este important să existe o asumare a responsabilității.

„Dar este omul care găseşte soluţii, nu scuze. Care reformează, nu amână. Care este responsabil şi nu minte”, a punctat ministrul.

„Ilie Bolojan este tocmai opusul acestui tipar. În efortul de a implementa PNRR-ul, prim-ministrul mi-a oferit tot sprijinul, asumându-şi inclusiv măsuri nepopulare, dar vitale pentru a nu pierde banii europeni, a reduce risipa şi a aduce înapoi gradual un trai mai bun pentru români. Am prioritizat proiectele de investiţii şi am accelerat reformele. Facem într-un an ce nu s-a făcut în cinci de dinainte. Astăzi suntem la o răscruce de drumuri: putem merge în direcţia unei crize politice care ar arunca ţara în haos ori putem să fim cu adevărat oameni de stat înţelepţi şi să ne ridicăm la nivelul funcţiilor pe care le ocupăm vremelnic în statul român. Să provoci o criză e cel mai uşor lucru din lume. Să construieşti însă ceva durabil – aici este provocarea. Într-un context internaţional atât de fragil, să pui deliberat în pericol stabilitatea ţării nu este un act politic, ci o dovadă clară de iresponsabilitate”, a afirmat el.

Ministrul a făcut și o aluzie în postarea sa la metafora folosită de premierul Ilie Bolojan, referitoare la transparență și reforme.

„Se vede astăzi, mai clar ca niciodată, cât de tare se tem unii de ceea ce se întâmplă atunci când aprindem lumina în cămară. Pentru că odată ce aprindem lumina ies la iveală bolidurile de lux, zborurile cu avioane private şi ceasurile de sute de mii de euro. Ies la iveală sinecurile din consiliile de administraţie, firmele care căpuşează bugetul naţional şi cutiile de pantofi pline cu bani. Şi ceea ce unii politicieni încă refuză să accepte este că petrecerea s-a terminat, băieţi. Vrei să lucrezi pentru români şi pentru ţară? Foarte bine, vom face echipă bună împreună. Vrei să-ţi protejezi privilegiile şi să-ţi pui partidul înaintea ţării? Aici drumurile noastre se despart. Ce vedem astăzi nu e un conflict ideologic, ci o ecuaţie cât se poate de simplă. Dacă A reprezintă dezvoltarea prin muncă şi curăţenie asumată (modelul Bolojan) şi B reprezintă stagnarea prin risipă şi clientelism (şobolăneală), atunci A > B nu este o teoremă politică de demonstrat, ci o axiomă”, a spus Pîslaru.

„Eu aleg drumul construcţiei şi îl susţin în totalitate pe Ilie Bolojan. Aleg să ducem la capăt PNRR-ul şi să redresăm ţara alături de profesionişti care nu se tem să îşi asume reformele reale de care România are atât de mare nevoie. Hai să lăsăm lumina aprinsă. Pentru România onestă”, a spus el.

Deși războiul SUA-Israel împotriva Iranului a afectat semnificativ structura de conducere de la Teheran, Iranul a decis să închidă Strâmtoarea Ormuz, provocând o creștere la nivel global a prețurilor petrolului, a îngrășămintelor și altor produse de bază.

Închiderea strâmtorii a dat peste cap planurile de război ale Statelor Unite și Israelului, iar oficialii au fost nevoiți să elaboreze opțiuni militare pentru a smulge strâmtoarea de sub controlul iranian, scrie The New York Times (NYT).

„Toată lumea știe acum că, dacă va exista un conflict în viitor, închiderea strâmtorii va fi prima măsură prevăzută în manualul iranian. Nu poți învinge geografia”, a declarat Danny Citrinowicz, fost șef al filialei din Iran a agenției de informații militare a Israelului și actualmente membru al Atlantic Council, potrivit sursei citate.

Jurnaliștii de la NYT mai notează că Iranul deține mijloace de control mult mai precise: drone de atac și rachete cu rază scurtă de acțiune. De asemenea, potrivit unor estimări făcute de oficiali militari și de informații americani, Iranul încă deține aproximativ 40% din arsenalul său de drone de atac și peste 60% din lansatoarele sale de rachete. Acest lucru reprezintă mai mult decât suficient pentru a ține ostatice navele din Strâmtoarea Ormuz în viitor.

În timp ce Iranul a menținut strâmtoarea închisă de la începutul războiului – deschizând-o pentru câteva ore în această săptămână – , Statele Unite au anunțat o blocadă navală în regiune, iar săptămâna aceasta Marina SUA a început să forțeze navele de marfă să intre în porturile iraniene după ce acestea au tranzitat calea navigabilă.

Chiar și așa, impactul blocadei americane a fost real. Comerțul maritim reprezintă aproximativ 90% din producția economică a Iranului, iar acest flux în ultimele zile s-a oprit în mare parte.

Iranul a mai încercat o dată să blocheze Strâmtoarea Ormuz, minând-o în timpul conflictului cu Irakul din anii 1980.

Victoria obținută de Anda Filip marchează un moment istoric atât pentru România, cât și pentru Uniunea Interparlamentară, organizație cu o tradiție de peste 135 de ani în promovarea dialogului parlamentar la nivel mondial.

Potrivit rezultatelor votului, candidatul României s-a impus clar în competiție, fiind unul dintre cei cinci candidați selectați pentru această funcție de prestigiu și obținând majoritatea necesară încă din primul tur.

Două premiere istorice pentru UIP

Alegerea Andei Filip aduce două premiere absolute în istoria organizației:

• este prima femeie care va conduce Secretariatul Uniunii Interparlamentare;
• este primul reprezentant al Europei de Est ales în această funcție.

Succesul este considerat un semnal important privind rolul tot mai activ al României în diplomația parlamentară internațională și în consolidarea cooperării multilaterale.

Mircea Abrudean: „România scrie istorie la Istanbul”

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a salutat rezultatul votului și a subliniat impactul diplomatic al acestei reușite.

„Am susținut candidatura doamnei Filip, iar victoria dumneaei nu este doar un succes diplomatic de excepție, ci și o recunoaștere a valorii profesionale pe care România o aduce pe scena globală. Într-o lume care are nevoie de dialog și echilibru, alegerea primei femei la conducerea celui mai vechi for parlamentar mondial, cu un sprijin atât de mare, este un semnal de modernizare și de încredere”, a declarat Mircea Abrudean.

Acesta a adăugat că rezultatul confirmă rolul României în relațiile internaționale:

„Sunt mândru că România scrie astăzi istorie la Istanbul, reconfirmând statutul nostru de pilon de stabilitate și profesionalism în relațiile internaționale.”

Experiență diplomatică și viziune pentru parlamentarism modern

Experiența vastă a Andei Filip în cadrul UIP și viziunea sa pentru un parlamentarism modern, incluziv și orientat spre soluții globale au fost argumentele care au unit parlamentele lumii în jurul candidaturii sale, transmite Senatul.

„Felicitări, Anda Filip! Este un moment de mândrie pentru noi toți și o oportunitate imensă pentru diplomația parlamentară românească”, a transmis Mircea Abrudean.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ÎCCJ dezbate pe 20 aprilie o sesizare a Curţii de Apel Bucureşti în care această instanță întreabă ÎCCJ dacă sporul SIIJ (fosta Secție de Investigare a Infracțiunilor din Justiție) de 2% pe zi ar trebui primit de toţi magistraţii care împlinesc 18 ani vechime și au grad de Curte de Apel (nu doar cei care îndeplineau aceste condiții la data funcţionării fostei Secții Speciale, între 2018-2022).

Potrivit G4Media, înaintea ședinței de luni, a fost emis un ordin al Liei Savonea, șefa ÎCCJ, prin care a introdus „sporul SIIJ” în salariul de bază al magistraţilor care îndeplineau condiţiile de a activa la SIIJ.

„De plata drepturilor (…) beneficiază judecătorii care în perioada de referinţă se încadrează în situaţia juridică reglementată de lege în baza documentelor justificative şi a verificărilor administrative efectuate de structurile competente, în conformitate cu dezlegările obligatorii stabilite prin Decizia nr. 13/2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin reflectarea acestora în indemnizaţia de încadrare a judecătorilor”, se arată în ordinul semnat de Lia Savonea.

G4Media mai notează că procurorii care au activat la fosta Secţie Specială (SIIJ sau Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie) în perioada octombrie 2018 – martie 2022 au beneficat de un spor sau o diurnă de 2 %.

Ulterior, judecătorii care judecau dosarele SIIJ s-au considerat discriminaţi şi au cerut şi ei acest spor, au explicat magistraţii consultaţi de G4Media.ro. Au argumentat că îndeplinesc condiţiile de a activa la SIIJ, adică au vechime de 18 ani şi grad de Curte de Apel, aşa că trebuie să primească şi ei acest spor.

Potrivit surselor G4Media.ro, sintagma-cheie este „prin reflectarea acestora în indemnizaţia de încadrare a judecătorilor”. Prin această formulă, sporul SIIJ este băgat în salariile judecătorilor care pe vremea fostei Secții Speciale îndeplineau condiţiile de vechime de a activa la SIIJ.

Sursele citate de G4Media mai spun că practic, prin acest procedeu, „Savonea majorează din pix salariile magistraţilor care îndeplineau condiţiile de a activa la SIIJ cu 2% pe zi din brut, pentru toate zilele calendaristice. Adică, majorează cu 60 % din brut salariile pentru magistraţii care pe vremea SIIJ aveau 18 ani vechime şi grad de Curte de Apel.”

Totodată, potrivit estimărilor făcute de sursele citate de G4Media, cel puţin 1000 de magistraţi beneficiază de majorarea salarială acordată de Lia Savonea prin ordin de președinte ÎCCJ.

Fostul ministru al Finanțelor și deputatul PSD Adrian Câciu susține că PSD nu mai poate face parte dintr-o coaliție de guvernare care îl are ca prim-ministru pe Ilie Bolojan, invocând „incompetența” acestuia și pierderi semnificative de fonduri europene.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, deputatul PSD îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că „lovește în oameni și în economie” și critică inclusiv comunicarea guvernamentală.

„PSD nu mai poate face parte dintr-o coaliție care îl susține pe Bolojan prim-ministru! Asta este opinia mea! PSD nu mai poate gira incompetența unui individ care lovește în oameni și în economie. Așa cum nu poate gira nici incompetența purtătorului de cuvânt al Guvernului care crede că volumul se măsoara în centimetri pătrați. Am dat, de-a lungul timpului, zeci de motive pentru care nu se mai poate continua așa”, a scris Câciu pe Facebook.

Deputatul PSD subliniază că există două opțiuni clare pentru partenerii de coaliție.

„Vreți să continuăm? O facem fără Bolojan și cu un program economic care să repare economia și care să combată erodarea puterii de cumpărare a cetățenilor! Nu vreți? Aveți varianta să vă faceți propria coaliție, fără PSD!”, a mai spus Câciu.

Deputatul social-democrat a mai adus în discuție și fondurile din PNRR, susținând că 5 miliarde de euro, din cele 10 rămase de accesat, sunt deja „ca şi pierdute”, sumă care s-ar adăuga celor 7 miliarde de euro pierdute anul trecut.

„Ca să stiti cum stam si pe PNRR: Sunt deja ca si pierdute 5 miliarde euro din cele 10 rămase de luat de la Comisie. Dupa ce Bolojan a pierdut 7 miliarde euro anul trecut, anul asta are deja ca si pierdute 5 miliarde euro. 840 milioane euro CP3, 2,3 miliarde euro CP4(e final de aprilie, trebuia sa avem banii din martie) 250 milioane euro microbuze electrice din CP5 si 1,6 miliarde euro ca nu a restructurat companii de stat(CP5). Aproape imposibil ca acesti bani sa fie aprobati de Comisia Europeana în termen”, a completat acesta.

PSD decide luni dacă retrage sau nu sprijinul pentru Bolojan

Luni după-amiază, PSD organizează un referendum intern pentru a decide dacă retrage sau nu sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan. 5.000 de membri își vor exprima votul în acest sens. Conducerea centrală a partidului se va reuni la grupul PSD din Camera Deputaților, în timp ce organizațiile județene vor vota online.

Săptămâna aceasta, premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu pentru Europa FM, că nu ia în calcul demisia, în contextul speculațiilor legate de presiuni politice venite din partea PSD după referendumul din 20 aprilie. Șeful Executivului a subliniat că își va continua mandatul responsabil, apreciind că cei care generează crizele politice trebuie să își asume consecințele acțiunilor lor și să acționeze în mod responsabil.

Incendiul a izbucnit în cursul nopții de sâmbătă spre duminică în regiunea Sabah, potrivit Al Jazeera. Este vorba despre un sat aflat pe malul apei.

Cel puțin 200 de case, majoritatea locuințe lacustre, au ars și nu mai pot fi refăcute, au stabilit autoritățile. Aproximativ 450 de persoane au fost evacuate de urgență.

„Vântul puternic și densitatea mare a caselor au cauzat răspândirea rapidă a incendiului, în timp ce condițiile de reflux au îngreunat obținerea unei surse de apă”, a declarat șeful pompierilor Jimmy Lagung, citat de agenția de știri Bernama.

Incendiul a izbucnit în una dintre cele mai sărace regiuni ale Malaysiei. Autoritățile centrale au anunțat că vor oferi suport financiar victimelor după finalizarea operațiunilor de salvare și relocare.

Partidul Tisza al lui Peter Magyar și-a majorat numărul de mandate în Parlament după ce biroul electoral a anunțat că a centralizat toate buletinele de vot, inclusiv voturile din străinătate și ale alegătorilor transferați.

Rapoartele iniţiale indicau faptul că partidul lui Peter Magyar ar urma să aibă 138 de parlamentari., însă rezultatele finale arată că Tisza şi-a majorat majoritatea parlamentară la 141 de mandate din totalul de 199, potrivit Reuters.

„O majoritate fără precedent, un mandat fără precedent și, în același timp, responsabilitate”, a scris Magyar pe Facebook, reacționând la rezultatele finale.

„În acest moment lucrăm cu toți colegii noștri pentru a ne asigura că partidul TISZA va putea începe lucrul cu un guvern la mijlocul lunii mai, care va putea dovedi zilnic că, deși nu a fost perfect, a fost demn de încrederea poporului maghiar și este capabil să construiască o Ungaria funcțională și umană”, a mai spus Magyar în cadrul postării.

Dimensiunea schimbării politice este evidenţiată şi de prăbuşirea partidului Fidesz al lui Viktor Orban. La alegerile din 2022, formaţiunea câştigase 87 dintre cele 106 circumscripţii uninominale. La scrutinul din acest an, Fidesz a obţinut doar 10 şi va avea 52 de parlamentari.

Victoria lui Magyar a avut un impact și asupra situației economice a Ungariei, întrucât s-a înregistrat o creştere a activelor financiare ungare. Investitorii speră într-o relansare a relaţiilor cu Uniunea Europeană, tensionate în ultimii ani din cauza disputelor dintre guvernul Orban şi Bruxelles privind statul de drept.

Peter Magyar a promis că după preluarea mandatului, programată pentru 9 sau 10 mai, va lansa o amplă campanie anticorupţie, parte a unui plan mai larg de relansare a economiei ungare.

În Egipt, va fi construit un nou oraș în valoare de 27 de miliarde de dolari, potrivit CNBC. Proiectul uriaș prevede construirea a 165 de turnuri rezidențiale și comerciale.

Termenul de finalizare nu este clar, dar se preconizează că proiectul The Spine va crea peste 55.000 de locuri de muncă directe și sute de mii de posturi indirecte. De asemenea, inițiatorii vor ca viitorul oraș să atragă milioane de vizitatori pe an.

Grupul egiptean Talaat Moustafa (TMG) a anunțat că întreaga investiție va avea o valoare de 1,4 trilioane de lire egiptene (27 de miliarde de dolari). Proiectul va fi dezvoltat în parteneriat cu Banca Națională a Egiptului care va contribui cu 69 de miliarde de lire egiptene (1,3 miliarde de dolari). Investiția este echivalentă cu aproximativ 1% din PIB-ul Egiptului.

Orașul va fi construit la est de Cairo într-o Zonă Specială de Investiții pe o suprafață de aproximativ 2,4 milioane de metri pătrați de teren. În oraș vor fi clădiri rezidențiale și comerciale, hoteluri, zone de divertisment și spații verzi publice toate gândite într-un concept unitar.

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a afirmat că președintele american Donald Trump nu are niciun temei să priveze Iranul de drepturile sale nucleare, în contextul în care Washingtonul și Teheranul continuă să aibă opinii divergențe pe tema nucleară.

„Trump spune că Iranul nu poate să-și exercite drepturile nucleare, dar nu precizează pentru ce crimă. Cine este el să priveze o națiune de drepturile sale?”, a declarat Pezeshkian, potrivit agenției ISNA, afiliată statului, scrie Reuters.

Reacția acestuia vine în fondul poziției adoptate de administrația Trump odată cu izbucnirea conflictului în Orientul Mijlociu, potrivit căreia împiedicarea Iranului să obțină o armă nucleară este un obiectiv cheie al războiului.

Iranul a declarat anterior că nu dezvoltă astfel de arme și a respins limitările impuse programului său nuclear.

În această săptămână, președintele american Donald Trump a anunțat că ar putea avea loc în curând noi negocieri directe cu Iran, posibil chiar în weekend.

Nu există un anunț oficial din partea Teheranului sau Washingtonului în privința unei noi runde de negocieri. Totuși, duminică dimineața, în capitala Pakistanului s-au intensificat măsurile de securitate. Au fost mobilizați mai mulți polițiști și au fost instalate puncte de control, deși pregătirile nu au atins nivelul înregistrat în weekendul trecut, potrivit Al Jazeera.

Un tânăr a murit după ce a fost lovit de fulger în timpul unei furtuni puternice pe Muntele Kom din vestul Bulgariei, a anunțat Serviciul de Salvare Montană (MRS) al Crucii Roșii Bulgare, citat de BTA și Novinite.

O altă persoană a fost rănită în același incident. Deși avea răni grave, ea a reușit să coboare de pe munte până la o cabană. Acolo a primit îngrijiri medicale și apoi a fost transportată la spital.

La misiune a participat și elicopterul medical.

Se pare că cele două victime au fost surprinse de o furtună puternică care s-a dezvoltat foarte rapid.

Numerologul Eduard Agachi a fost invitat la cel mai recent episod al podcastului „ALTCEVA cu Adrian Artene”, în cadrul căruia acesta a vorbit despre cum ne calculăm cifra destinului, ce relevanță are ziua de naștere, dar și cum ar trebui să alegem numele copiilor.

Există multe nume care au o încărcătură aparte, iar mulți se îndreaptă către astfel de opțiuni. Cu toate acestea, numerologul Eduard Agachi spune că atunci când alegem numele unui copil nu trebuie să ținem cont de astfel de lucruri.

„Nu avem nevoie de specialiști neapărat, pentru că oricum avem în noi simțirea. O avem. Bunul simț îl avem în noi, știm ce avem de făcut. În momentul în care omul caută o performanță, asta se duce undeva în exterior, se duce departe. Vreau să fie spectaculos, pentru cine să fie, pentru ce să fie? Oare va putea să aibă succes? Poate că acel copil are și o altă datorie, o altă misiune, un alt destin pe pământ. Nu avem de unde să știm. Noi punem dorințele noastre de părinți în față și încercăm să-i creionăm o anumită direcție”, a spus Eduard Agachi la podcast.

El a subliniat că ar trebui să ne ghidăm mai degrabă după intuiție și după ceea ce simțim.

„Asta recomand în general, mai ales mamelor. Sunt și tătici care caută îndrumare în direcția aceasta. Nu este o problemă, dar eu așa o văd și tuturor asta le spun. În primul rând, e copilul tău. Stai un pic, ia-ți câteva clipe, gândește-te cum, ce simți, ce rezonează, cum îl vezi, ce simți. (…) Simt că eu creez o ruptură acolo, chiar și o sugestie pe care o dau, simt că introduc ceva de care nu au nevoie, între ei, în relația lor.”, a mai spus numerologul.

Întreaga discuție poate fi urmărită mai jos:

Prima partidă a zilei este Petrolul Ploiești-FC Hermannstadt. Este un meci din etapa a V-a a play-out-ului Superligii de fotbal care va începe la ora 18.15. Ambele formații au mare nevoie de puncte. Gazdele se află pe loc de baraj pentru evitarea retrogradării, în tip ce sibienii sunt pe penultima poziție care duce direct în Liga a II-a.

A doua partida a zilei este din play-off și se va disputa la Craiova. De la ora 21.00 se vor întâlni Univ.Craiova și Rapid București, echipele de pe locurile 2 și 4 în clasament. Oltenii și giuleștenii încearcă să profite de eșecul de sâmbătă al liderului U Cluj. Univ. Craiova are 36 de puncte, iar Rapid 32 de puncte. U Cluj este pe prima poziție cu 39 de puncte.

Primele două partide ale etapei au fost vineri. În play-out, Oțelul Galați a trecut pe teren propriu de UTA Arad, scor 1-0, în timp ce în play-off CFR s-a impus dramatic în fața formației FC Argeș, cu un gol înscris în prelungiri. Partida s-a disputat la Mioveni.

Sâmbătă, Csikszereda M. Ciuc a trecut de Unirea Slobozia, scor 3-2, iar Dinamo a învins-o pe U Cluj, la București, scor 2-1.

Europarlamentarul român și vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a publicat un mesaj dur pe pagina sa de Facebook, în care a afirmat că scena politică din România traversează o criză profundă de reprezentare, în care partidele „vorbesc de procente, nu de oameni”.

Nicu Ștefănuță afirmă că actuala clasă politică „nu mai reprezintă pe oameni”, acuzând liderii de partid că acționează exclusiv în interes propriu.

„La o săptămână după ce Ungaria ne-a demonstrat că se poate, România intră într-o criză politică ce nu va rezolva nimic. În acest moment politica nu mai reprezintă pe oameni. Se reprezintă strict pe ei, pe șefii de partid. Ei vorbesc de procente, nu de oameni”, a declarat acesta.

Europarlamentarul a criticat și modul în care partidele obțin legitimitate electorală, susținând că procentele sunt câștigate „cu japca, protejați de praguri electorale, de control de stat și de milioane de euro de la noi”.

În acest context, Ștefănuță consideră că România are nevoie de o schimbare radicală a sistemului politic, nu doar de reforme punctuale.

„Eu cred că România trebuie schimbată nu doar pe alocuri, ci trebuie ras tot”, a afirmat el.

Europarlamentarul a mai spus că României îi trebuie „un moment Ungaria, în care sursa puterii, Parlamentul, este schimbat radical, din temelii. În care nu mai există scuze că ‘nu se poate’ și că ‘nu pot’.”

„Cred că un oleoduct Basra–Ceyhan ar putea fi extrem de atractiv și un proiect foarte important atât pentru Irak și Turcia, cât și pentru securitatea aprovizionării regionale, în special din perspectiva Europei”, a declarat Birol într-un interviu acordat publicației Hürriyet. „De asemenea, cred că problema finanțării poate fi depășită. Acum este momentul potrivit”.

Irakul, dependent de exporturile prin Golful Persic

Iranul a reintrodus sâmbătă restricții asupra traficului naval în Strâmtoarea Ormuz, la mai puțin de 24 de ore după ce anunțase redeschiderea rutei pentru navele comerciale.

Irakul depinde de Strâmtoarea Ormuz pentru exporturile de petrol din portul Basra, din Golf. Zona concentrează unele dintre cele mai mari rezerve de țiței din lume și generează circa 90% din exporturile petroliere ale țării, a explicat Birol.

„Vaza a fost spartă o dată și este foarte greu de reparat”, a spus acesta, referindu-se la Strâmtoarea Ormuz. Un nou oleoduct „este o necesitate pentru Irak și o oportunitate pentru Turcia. Este, totodată, o oportunitate majoră pentru Europa în ceea ce privește securitatea aprovizionării. Cred că ar trebui tratat ca un proiect strategic”.

Proiectul ar putea beneficia și de sprijin european

Pentru realizarea proiectului este necesar un acord politic între Turcia și Irak, „ceea ce cred că este realizabil”, a mai spus Birol, adăugând că finanțarea ar putea beneficia și de sprijin european.

Turcia a propus deja extinderea oleoductului turco-irakian dintre Ceyhan și câmpurile petroliere din Kirkuk, către sud, în cadrul unui proiect mai amplu de coridor comercial de miliarde de dolari, care ar urma să lege portul Faw din provincia Basra de teritoriul turc.

Separat, Turcia, Siria și Iordania au convenit recent modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, cu obiectivul de a crea, în timp, un coridor între sudul Europei și Golful Persic.

Deputata PNL Raluca Turcan a reacționat public la atacurile lansate de liderul PSD Sibiu la adresa premierului Ilie Bolojan, susținând că „insultele (…) vorbesc de la sine despre cum duce PSD lupta politică”.

Într-o postare pe pagina de Facebook, Raluca Turcan afirmă că „limbajul grobian a devenit politica de partid la Sibiu de foarte mulți ani de zile” și consideră că acesta este „motivul pentru care la Sibiu, PSD pierde tot timpul alegerile”.

Deputata PNL mai acuză organizația locală că „a făcut politica doar prin înjurături, atacuri suburbane, campanii plătite, semne ale neputinței și disperării”, subliniind că un astfel de comportament este incompatibil cu statutul orașului.

„Într-un oraș care a fost capitala europeană a culturii un astfel de limbaj nu ar trebui să existe. Nu ai cum să îți respecți alegătorii când îți pierzi complet măsura în spațiul public”, a precizat aceasta.

Ce a spus liderul PSD Sibiu despre Ilie Bolojan

Reacția Ralucăi Turcan vine după ce duminică, președintele organizației județene PSD Sibiu, Bogdan Trif, a lansat un atac dur la adresa premierului Ilie Bolojan, pe care îl acuză că ar beneficia de o campanie coordonată de susținere în mediul online. Social-democratul susține că imaginea publică a acestuia ar fi „construită artificial”, iar reacțiile din mediul digital ar indica existența unei strategii organizate de comunicare.

„Conturi fără istoric, mesaje trase la șablon, intervenții coordonate din toate colțurile țării. Orice postezi, din orice zonă, în momentul în care apare numele lui, apar instant comentarii care îi apără imaginea și atacă orice critică”, a susținut liderul social-democrat.

De asemenea, liderul PSD Sibiu a criticat și politicile fiscale promovate de actuala guvernare, susținând că acestea ar afecta mediul economic.

„Creșterile de taxe, majorările de TVA și lipsa unor politici reale de stimulare economică pun presiune pe firme și cetățeni. Inflația crește, firmele românești sunt împinse spre insolvență sau faliment, iar oamenii suportă costuri tot mai mari”, a afirmat liderul PSD.