MediaFax.ro

Ambasadorul Statelor Unite în România, Darryl Nirenberg, a participat marți, 10 noiembrie, la o ediție specială AGORA Talks, organizată de Centrul AGORA pentru Democrație, la Clubul Diplomatic din București. Evenimentul a reunit participanți cu vârste între 25 și 40 de ani, din sectorul public, mediul privat, societatea civilă și mediul academic.

Discuția, cu tema „Parteneriatul Strategic România-Statele Unite: valori comune, viitor comun”, a fost moderată de Alexandru Manda, fondatorul și președintele Centrului AGORA pentru Democrație, și Eliza Chirilă, membră a comunității AGORA Talks.

Una dintre temele întâlnirii a fost viitorul prezenței militare americane în România, în cadrul discuțiilor despre evoluția NATO și relațiile de securitate dintre cele două state.

Participanții au abordat și securitatea Mării Negre, atât din perspectiva riscurilor regionale, cât și a oportunităților economice oferite de rutele comerciale care leagă Europa de Caucaz, Asia Centrală și Orientul Mijlociu.

Pe agenda întâlnirii s-au aflat și perspectivele Parteneriatului Strategic România-Statele Unite, inclusiv posibilitățile de extindere a cooperării bilaterale dincolo de domeniul apărării.

Un alt subiect a vizat rolul schimburilor educaționale și al relațiilor dintre cetățenii celor două țări în dezvoltarea cooperării pe termen lung.

Evenimentul a avut loc cu aproximativ un an înaintea aniversării a trei decenii de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, anunțat în 1997, în timpul vizitei președintelui american Bill Clinton la București.

Cu această ocazie, ambasadorul Darryl Nirenberg a primit din partea Centrului AGORA pentru Democrație o fotografie realizată în 1997, în care apar fostul președinte al României, Emil Constantinescu, și fostul președinte american Bill Clinton. Fotografia a fost semnată de Emil Constantinescu.

Discuțiile au inclus și rolul generațiilor tinere în dezvoltarea relațiilor româno-americane, într-un an în care Statele Unite au aniversat 250 de ani de la Declarația de Independență.

În cadrul evenimentului a fost organizată și o sesiune de întrebări și răspunsuri, în care participanții au avut posibilitatea să discute direct cu ambasadorul SUA despre subiectele abordate.

Întâlnirea a făcut parte din seria AGORA Talks, organizată de Centrul AGORA pentru Democrație, o organizație independentă înființată în ianuarie 2024, care desfășoară activități de analiză a politicilor publice și dialog între reprezentanți ai instituțiilor, experți și tineri profesioniști.

La edițiile anterioare ale AGORA Talks au participat, printre alții, foștii președinți Traian Băsescu și Emil Constantinescu, precum și generalul în rezervă Daniel Petrescu, fost șef al Statului Major al Apărării în perioada 2019–2023.

Generația Z domină căutările de locuri de muncă din România, cu peste jumătate din totalul aplicărilor înregistrate pe eJobs în primele zece luni ale anului.

În timp ce tinerii se orientează în special către retail și servicii, candidații de peste 60 de ani sunt interesați mai ales de joburile din construcții.

Munca remote rămâne preferată de millennials și de cei mai tineri candidați, potrivit unei analize eJobs.

Peste 11,5 milioane de aplicări, venite din partea a 523.000 de candidați, au fost înregistrate pe eJobs.ro în perioada ianuarie-octombrie 2026.

Aproape șase milioane dintre acestea au fost trimise de persoane cu vârste între 14 și 29 de ani, ceea ce înseamnă 51,5% din total.

Numărul aplicărilor din partea generației Z este cu 34,8% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut.

Numărul candidaților activi din această categorie a crescut cu 14,9%, în timp ce volumul aplicărilor a avansat de peste două ori mai mult.

În medie, un candidat a trimis 21,8 aplicări în primele zece luni ale anului, față de 18,6 în perioada similară din 2025.

Millennialii, cu vârste între 30 și 45 de ani, au cea mai mare medie de aplicări per candidat, respectiv 23,2, urmați de generația X, cu 20,5, și de baby boomers, cu 20.

Retailul este principalul domeniu către care se îndreaptă generația Z, concentrând 39,4% din aplicările acesteia. Urmează serviciile, cu 14,6%, sectorul financiar-bancar, cu 12,8%, call-center/BPO, cu 12%, și turismul, cu 11,5%.

În cazul candidaților cu vârste între 30 și 45 de ani, retailul, serviciile, sectorul financiar-bancar și call-center/BPO ocupă primele poziții.

Construcțiile intră însă în top cinci, cu 10,2% din totalul aplicărilor.

Interesul pentru acest sector crește odată cu vârsta. În rândul generației X, construcțiile ocupă locul al doilea, cu 14,1% din aplicări, după retail.

Pentru candidații de peste 60 de ani, domeniul devine chiar principala opțiune: 28,6% dintre aplicări vizează construcțiile, în timp ce 26,6% se îndreaptă către comerț.

Clasamentul preferințelor generației baby-boomers este completat de servicii, producție și transport/logistică.

Reprezentanții eJobs explică aceste diferențe prin experiența profesională și etapa de carieră în care se află candidații.

Dacă tinerii aflați la început de drum caută mai ales domenii în care pot intra fără competențe tehnice foarte specializate, persoanele cu mai multă experiență tind să se orienteze către sectoare în care își pot valorifica meseria și calificările.

Diferențele dintre generații se văd și în tipurile de posturi pentru care candidează.

Tinerii din generația Z aplică în special pentru poziții de reprezentant de vânzări, asistent manager, agent de vânzări, barista și consilier de vânzări.

Millennialii sunt interesați de posturi de reprezentant de vânzări, agent de vânzări, asistent manager, reprezentant medical și area sales manager.

În cazul generației X, cele mai căutate poziții sunt cele de reprezentant de vânzări, agent de vânzări, contabil, asistent manager și area sales manager.

Pentru candidații de peste 60 de ani, topul este diferit. Aceștia aplică în special pentru joburi de contabil, șofer, contabil senior, inginer constructor și consilier juridic, ceea ce reflectă diversitatea experienței profesionale din această categorie de vârstă.

Și preferințele privind modul de lucru diferă în funcție de generație. Millennials conduc în clasamentul aplicărilor pentru joburile remote, cu o pondere de 9,39% din totalul aplicărilor lor.

Generația Z se află foarte aproape, cu 9,12%, în timp ce interesul scade considerabil în cazul candidaților mai în vârstă: 4,20% pentru generația X și 3,84% pentru baby boomers.

„Scuzați-mă, trebuie să merg acasă.” Cu această frază și-a luat Zaniolo rămas-bun de la colegi, de la selecționerul Roberto Mancini și de la staff. Așa a început dimineața de marți în care Zaniolo a părăsit naționala Italiei, la Coverciano, scrie Il Fatto Quotidiano.

Federația italiană a comunicat doar că jucătorul pleacă din cantonament „din motive personale”, fără alte detalii. A precizat că nu e vorba de o problemă fizică.

Seara, după o zi de speculații, Zaniolo a vorbit el însuși, într-un story pe Instagram: „Să plec de la Coverciano nu a fost ușor, dar am luat această decizie din motive strict personale. Să îmbrac tricoul albastru este mereu un motiv de mândrie. Mulțumesc antrenorului, staff-ului și colegilor pentru sprijin.”

Apoi a adresat o rugăminte: „Cer doar să-mi fie respectată viața privată, fără să se dea crezare unor reconstituiri care nu mă reprezintă”.

La final a adăugat că poartă tricoul naționalei în inimă și că va munci în fiecare zi ca să-l îmbrace din nou.

Pentru numărul 10 al lui Udinese, revenirea la națională se amână încă o dată. În septembrie, Zaniolo fusese convocat, dar a părăsit cantonamentul după ce i-a reapărut întinderea la coapsa dreaptă de la începutul campionatului.

Zaniolo lipsește de la Italia – Franța, joi seară, pe San Siro, și de la Belgia – Italia, duminică, la Bruxelles. Presa italiană scrie că Sebastiano Esposito ar urma să-i ia locul în atac, pe partea dreaptă.

Potrivit Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan va participa joi, 12 noiembrie, la Summitul Comunității Politice Europene.

Lucrările vor fi deschise la ora 13.30, urmate la ora 15.00 de un dejun de lucru.

De la ora 16.00, va avea loc masa rotundă privind securizarea și apărarea Europei democratice: sprijinul pentru Ucraina, reziliența democratică și combaterea FIMI.

La ora 17.00, Nicușor Dan va participa la reuniunea Grupului de sprijin pentru Republica Moldova, iar de la 18.30 la reuniunea Coaliției Europene împotriva Drogurilor.

Sesiunea plenară de închidere a Summitului este programată la ora 19.15, iar de la 21.00 Nicușor Dan va lua parte la un dineu găzduit de prim-ministrul Irlandei, Micheál Martin.

Vineri, șeful statului va participa, de la ora 12.00, la reuniunea informală a Consiliului European.

Petrolul Brent, referința pentru piața europeană, a pierdut 1,14 dolari, respectiv 1,2%, ajungând la 91,62 dolari pe baril, potrivit datelor Reuters de joi dimineață. Petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 1,04 dolari, tot cu 1,2%, până la 85,49 dolari pe baril. Scăderile vin după o revenire temporară a cotațiilor miercuri. Brent câștigase aproximativ 1,4%, iar WTI 0,6%, după ce ambele atinseseră marți minimele ultimelor două luni.

Investitorii speră că eforturile diplomatice vor reduce riscurile care au afectat aprovizionarea mondială cu energie. „Piețele scad pe fondul așteptărilor că se desfășoară eforturi diplomatice pentru obținerea unui armistițiu între Rusia și Ucraina și că războiul din Iran nu se va intensifica înaintea summitului SUA-China de săptămâna viitoare”, a explicat Hiroyuki Kikukawa, strateg-șef la Nissan Securities Investment.

Negocierile dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite la Abu Dhabi, s-au încheiat miercuri cu un acord privind un schimb important de prizonieri. Discuțiile nu au rezolvat însă principalele divergențe dintre cele două țări, inclusiv disputa teritorială. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că speră la rezultate concrete privind încheierea războiului până la sfârșitul acestui an.

Prima zi a negocierilor trilaterale SUA-Rusia-Ucraina, în Abu Dhabi. Sursa foto: X/@OFMUAE

În Orientul Mijlociu, perspectiva unor negocieri între Washington și Teheran alimentează așteptările unei reduceri a tensiunilor. Autoritățile americane au transmis că problemele nucleare trebuie incluse în discuțiile inițiale privind încheierea războiului. Totuși, au redus posibilitatea unor noi atacuri militare. Iranul își menține însă poziția fermă. Mohsen Rezaei, oficial iranian responsabil de securitate, a declarat că țara sa nu va accepta transferul în străinătate al materialelor nucleare îmbogățite.

El a avertizat și că eventualele noi atacuri americane vor avea consecințe. Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului, continuă să fie afectată de perturbări. Analistul Hiroyuki Kikukawa consideră că această incertitudine limitează posibilitatea unei prăbușiri mult mai accentuate a prețurilor.

Pe lângă negocierile diplomatice, piața reacționează și la semnalele privind creșterea ofertei. Producția de petrol a statelor OPEC+ a avansat în octombrie, în special datorită majorării extracției din Arabia Saudită, în ciuda dificultăților de transport prin Ormuz. În Statele Unite, stocurile de țiței ar fi crescut cu aproximativ nouă milioane de barili în ultima săptămână, potrivit datelor preliminare ale American Petroleum Institute. O asemenea acumulare poate indica o ofertă mai mare decât cererea și poate accentua presiunea asupra prețurilor. Datele oficiale ale Administrației americane pentru Informații în Energie (EIA) urmează să fie publicate joi, cu o zi întârziere din cauza unei sărbători naționale din SUA.

Kimi Antonelli, noul campion mondial de Formula 1, este îndrăgostit de tiramisu. Lui îi place atât de mult celebrul desert italian originar din Treviso, încât a găsit o modalitate de a-l savura inclusiv în timpul călătoriilor.

Tânărul pilot și-a personalizat mașina de teren cu o măsuță specială, pe care să-și poată așeza desertul preferat.

Detaliul a fost remarcat de primarul orașului Treviso, Mario Conte, care a vorbit despre pasiunea pilotului într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.

Edilul l-a invitat pe Kimi Antonelli să viziteze Treviso, orașul din care se spune că provine celebrul desert. Continuarea pe Mediafax Italia.

O angajată din Italia, care a lucrat aproape 20 de ani în cadrul unei companii, va fi reangajată deoarece a fost concediată printr-un mesaj vocal trimis pe WhatsApp.

Tribunalul din Grosseto, Italia, a stabilit că decizia angajatorului nu respectă prevederile legale, întrucât concedierea nu a fost comunicată în scris. De asemenea, compania trebuie să îi plătească despăgubiri pentru perioada cuprinsă între concediere și revenirea efectivă în funcție.

Femeia era angajată cu contract pe perioadă nedeterminată, cu normă parțială, încă din 2006.

Experții avertizează că nu orice concediere anunțată prin intermediul unei rețele online este ilegală. Continuarea pe Mediafax Italia.

Jurnaliștii italieni sunt fascinați de așa-numita închisoare matrimonială din Transilvania. Ei au relatat despre obiectivul aflat în satul Biertan din județul Sibiu, între Mediaș și Sighișoara.

Localitatea săsească păstrează atmosfera medievală, cu străzi pietruite, case tradiționale și o biserică fortificată impresionantă, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO.

Închisoarea matrimonială a fost amenajată în urmă cu aproximativ 300 de ani. Acolo erau închise împreună cuplurile care aveau probleme în căsnicie, în speranța că vor reuși să-și rezolve neînțelegerile.

Potrivit informațiilor locale, metoda a avut rezultate surprinzătoare: în trei secole, un singur cuplu ar fi divorțat. Continuarea pe Mediafax Italia.

Un portar de fotbal din Gaza a murit în timpul unui atac israelian. Potrivit Anadolu, Mahmoud Kamal Fares Abdel-Malek, căpitan și portar al clubului Gaza Sports Club, a fost ucis marți în cartierul Sabra, din sudul orașului Gaza.

Clubul său a ocupat locul al doilea în divizia pentru Gaza și nordul Fâșiei Gaza în cadrul competiției „Cupa celor O Mie de Martiri”, a cărei finală a avut loc pe 5 noiembrie.

Turneul a marcat reluarea competițiilor oficiale, după ce războiul purtat de Israel și distrugerea infrastructurii sportive au dus la o suspendare prelungită a activităților. Competiția a început pe 4 septembrie și a reunit peste 200 de echipe din Gaza, din Cisiordania și din taberele de refugiați palestinieni din Liban.

Decesul lui Mahmoud Abdel-Malek, în vârstă de 20 de ani, ridică bilanțul victimelor din rândul comunității sportive palestiniene la 1.017. În urmă cu cinci zile sportivul a participat la finala unui turneu organizat în memoria sportivilor și oficialilor din domeniul sportului uciși începând cu luna octombrie 2023, a transmis Federația Palestiniană de Fotbal.

În weekendul trecut, federația a anunțat decesul unui alt tânăr fotbalist. Sâmbătă, instituția a comunicat că forțele israeliene l-au împușcat mortal pe Mohammed Nidal Barbakh, un jucător în vârstă de 15 ani de la Academia Sportivă Al-Najma, în timp ce acesta juca fotbal cu prietenii în zona Al-Mawasi, din sudul Fâșiei Gaza.

Autoritățile locale susțin că începând cu octombrie 2023, războiul din Gaza a dus la uciderea a peste 74.600 de palestinieni și la rănirea a aproape 176.000 de persoane.

Majoritatea celor uciși și răniți sunt femei și copii. De asemenea, războiul a distrus 90% din infrastructura teritoriului.

Membrii unei organizații civice și avocați internaționali specializați în drepturile omului au solicitat oficial, miercuri, Curții Penale Internaționale (CPI) să îi investigheze pe președintele Donald Trump, pe secretarul de stat Marco Rubio și pe alți înalți oficiali americani pentru „complicitate la genocid, crime de război și crime împotriva umanității comise de Israel în Gaza”.

Organizația „Taxpayer Alliance Against Genocide” (TAAG) a explicat, într-un comunicat, că a transmis Biroului Procurorului CPI de la Haga „declarații sub jurământ” ale unor medici care au lucrat în Gaza, mărturii ale unor martori oculari, depoziții ale unor avertizori de integritate, probe video și documente privind sprijinul militar, financiar, diplomatic și politic acordat Israelului de către SUA.

„Dreptul internațional rămâne ultimul instrument pașnic de care dispunem pentru a înfrunta nedreptatea și a deschide calea spre viitor”, a declarat Francesca Albanese, raportor special al ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Haga după depunerea sesizării.

„Instrumentele juridice există. Ceea ce lipsește este curajul politic de a le folosi”, a adăugat ea, conform Anadolu.

Potrivit grupului, sesizarea include mărturiile lui Feroze Sidhwa, un chirurg traumatolog american care a lucrat în Gaza în două rânduri, și ale lui David McIntosh, fost manager în cadrul „Gaza Humanitarian Foundation”.

CPI nu s-a pronunțat încă asupra acestor acuzații. Depunerea unei sesizări la procuror nu înseamnă automat că instanța va deschide o anchetă sau va emite mandate de arestare.

Autoritățile din SUA resping jurisdicția instanței CPI asupra cetățenilor americani și israelieni. Israelul a respins acuzațiile de genocid în Gaza.

În noiembrie 2024, instanța a emis mandate de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant, în legătură cu acțiunile lor în Gaza.

În luna iulie, Rubio a declarat că administrația va „demonta” instanța, „cărămidă cu cărămidă, dacă va fi nevoie”. Washingtonul a impus sancțiuni împotriva judecătorilor și procurorilor CPI, precum și împotriva lui Albanese, din cauza unor acțiuni pe care le-a calificat drept „ilegitime și nefondate”, îndreptate împotriva SUA și a Israelului.

Producția totală de țiței a OPEC a atins, în octombrie, aproximativ 27,16 milioane de barili pe zi, conform Anadolu. Arabia Saudită a înregistrat cea mai mare creștere lunară, producția sa majorându-se cu 1,18 milioane de barili pe zi, până la aproximativ 9,19 milioane de barili pe zi.

Producția Irakului a urcat cu 496.000 de barili pe zi, ajungând la 4,49 milioane de barili pe zi, în timp ce Kuweitul și-a majorat producția cu 232.000 de barili pe zi, până la aproximativ 2 milioane de barili pe zi.

Producția a mai crescut în Emiratele Arabe Unite (EAU), Libia, Venezuela și Gabon. În EAU, producția a urcat cu 91.000 de barili pe zi, la 4,01 milioane de barili pe zi, iar în Libia a crescut cu 36.000 de barili pe zi, la 1,33 milioane de barili pe zi. De asemenea, în Venezuela a avansat cu 11.000 de barili pe zi, până la 1,16 milioane de barili pe zi, iar în Gabon a crescut cu 5.000 de barili pe zi, ajungând la 212.000 de barili pe zi.

Iranul a înregistrat cea mai mare scădere, producția sa diminuându-se cu 44.000 de barili pe zi, până la aproximativ 1,91 milioane de barili pe zi. Producția Nigeriei a scăzut și ea cu 27.000 de barili pe zi, la 1,54 milioane de barili pe zi.

Producția a mai scăzut cu 15.000 de barili pe zi în Congo, ajungând la 270.000 de barili pe zi, cu 2.000 de barili pe zi în Algeria, până la aproximativ 1 milion de barili pe zi, și cu 1.000 de barili pe zi în Guineea Ecuatorială, până la 44.000 de barili pe zi.

Producția de țiței a alianței OPEC+, care include statele membre OPEC și mai mulți producători din afara organizației, a crescut și ea în luna octombrie. Producția totală a grupului a crescut cu aproximativ 2,04 milioane de barili pe zi în cursul lunii, ajungând la o medie de 41,23 milioane de barili pe zi.

OPEC a menținut neschimbate, față de evaluarea din luna precedentă, prognozele privind creșterea cererii globale de petrol pentru anii 2026 și 2027. Grupul estimează că cererea globală de petrol va crește cu 180.000 de barili pe zi de la an la an, atingând o medie de 105,72 milioane de barili pe zi în 2026.

Se preconizează că cererea în țările din afara OCDE va crește cu 410.000 de barili pe zi, ajungând la 59,62 milioane de barili pe zi, în timp ce cererea în țările membre OCDE este așteptată să scadă cu 230.000 de barili pe zi, până la 46,10 milioane de barili pe zi.

Pentru anul 2027, OPEC estimează că cererea globală de petrol va înregistra o creștere suplimentară de 2,55 milioane de barili pe zi, ajungând la o medie de aproximativ 108,28 milioane de barili pe zi.

Se estimează că cererea în țările din afara OCDE va crește cu 2,01 milioane de barili pe zi, până la 61,63 milioane de barili pe zi, în timp ce cererea în țările OCDE este prognozată să crească cu 540.000 de barili pe zi, ajungând la 46,64 milioane de barili pe zi.

Incidentul a avut loc în noaptea de miercuri spre joi în zona de frontieră Nădlac. Polițiștii au organizat o operațiune și au oprit un camion condus de un sucevean.

În remorcă a fost descoperită o cantitate uriașă de țigări de contrabandă.

„La data de 11 noiembrie 2026, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, împreună cu cei ai Sectorului Poliției de Frontieră Nădlac, au organizat o acțiune de prindere în flagrant. În jurul orei 22:00, a fost oprit un ansamblu rutier, condus de un bărbat de 40 de ani, din județul Suceava. În urma controlului, în remorcă au fost găsite țigări de contrabandă, în baxuri, fiind estimată o cantitate de aproximativ 4.000.000 de țigarete, netimbrate”, a transmis IPJ Arad.

Bărbatul va fi condus la audieri. Cercetările sunt efectuate sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, au precizat reprezentanții IPJ.

Experți internaționali în domeniul sănătății se întâlnesc săptămâna aceasta la Washington, D.C., pentru a stabili care dintre țările din regiunea America se confruntă cu o transmitere endemică a rujeolei. Potrivit Al Jazeera, rezultatul ar putea determina dacă Statele Unite, Mexicul și Guatemala își păstrează statutul de țări fără rujeolă. Certificarea atestă faptul că virusul nu s-a răspândit necontrolat la nivel național timp de cel puțin 12 luni.

Comisia Regională de Monitorizare și Reverificare (RVC) din cadrul Organizației Panamericane a Sănătății (PAHO) și-a început marți conferința anuală pentru a evalua situația fiecărei țări. Conferința se va încheia vineri. Analiza are loc în contextul unei creșteri accentuate a virusului în regiunea America. De exemplu, Statele Unite se confruntă cu cea mai amplă și mai letală epidemie de rujeolă din ultimii aproape 30 de ani. SUA dețin statutul de țară fără rujeolă încă din anul 2000, însă riscă să-l piardă în acest an.

Comisia va examina rapoartele transmise de toate cele 35 de state membre ale PAHO, acordând o atenție deosebită țărilor în care au fost raportate epidemii prelungite.

În 2016, regiunea America a devenit prima din lume care a eliminat transmiterea endemică a rujeolei, în urma unor campanii de vaccinare desfășurate pe parcursul a zeci de ani. Pentru evaluarea din acest an, comisia analizează date epidemiologice din 2025 și din prima jumătate a anului 2026.

SUA, Mexicul, Guatemala, Peru și Bolivia se află în situația de a pierde statutul de țară fără rujeolă. Canada și-a pierdut statutul în luna noiembrie a anului trecut.

Statele Unite, care au eliminat transmiterea endemică a rujeolei în anul 2000, se confruntă cu epidemii persistente încă din ianuarie 2025. De asemenea, Mexicul a raportat o transmitere prelungită a virusului. PAHO a raportat 57.666 de cazuri confirmate de rujeolă în 17 țări și teritorii din regiunea America, în perioada ianuarie – octombrie 2026.

Anunțul oficial al comisiei este așteptat la începutul săptămânii viitoare, după încheierea conferinței de la Washington.

Experții sunt de părere că SUA își vor pierde statutul de țară fără rujeolă. Deși pierderea statutului nu atrage consecințe imediate, specialiștii din domeniu consideră că o astfel de situație ar fi umilitoare.

Efectele pe termen lung includ o presiune mai mare asupra sistemelor de sănătate publică, acestea fiind nevoite să aloce resurse pentru identificarea infecțiilor, depistarea contacților, efectuarea analizelor de laborator, izolarea pacienților și organizarea campaniilor de vaccinare.

Iranul a desemnat forțele navale și aeriene argentiniene drept „organizații teroriste”, potrivit Al Jazeera. Măsura survine la câteva luni după ce guvernul lui Javier Milei a desemnat Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) din Iran drept „organizație teroristă”.

Ministerul iranian de Externe a precizat, într-un comunicat publicat miercuri, că, în baza „principiului reciprocității”, consideră cele două ramuri ale armatei argentiniene drept „organizații teroriste”. Comunicatul nu face referire la forțele terestre ale Argentinei.

„Este evident că responsabilitatea pentru toate consecințele care decurg din această chestiune va reveni guvernului argentinian”, se mai arată în comunicat.

Ministerul de Externe al Argentinei a reacționat printr-o declarație, afirmând că „respinge categoric” această desemnare din partea Iranului.

„Această măsură este complet nefondată și constituie o acuzație inacceptabilă”, se arată în declarație.

Schimbul de replici de miercuri nu reprezintă o premieră, în condițiile în care relațiile dintre Iran și Argentina sunt tensionate.

Argentina atribuie grupării Hezbollah, susținută de Iran, responsabilitatea pentru un atentat sângeros comis în 1994 împotriva centrului comunitar evreiesc AMIA din Buenos Aires, atac soldat cu 85 de morți și sute de răniți.

Administrația președintelui argentinian Javier Milei a făcut referire la acest incident pe 31 martie, când a desemnat IRGC drept „organizație teroristă”.

„Președintele Javier Milei speră că această decizie va achita o datorie istorică de peste 30 de ani față de familiile victimelor. Acest guvern este hotărât să realinieze Republica Argentina la civilizația occidentală, condamnând și combatând în mod direct pe cei care încearcă să o distrugă”, se preciza la acea vreme într-un comunicat al biroului său.

De asemenea, decizia de a desemna IRGC drept „organizație teroristă” a fost în concordanță cu încercările președintelui american Donald Trump de a izola Iranul. Liderul argentinian Javier Milei este un aliat al președintelui american.

Statele Unite și Israelul au lansat un război împotriva Iranului pe 28 februarie. Ulterior, cele două țări au solicitat aliaților internaționali să le susțină ofensiva. În timp ce mulți lideri din America Latină au evitat să ia parte la conflictele globale, Milei s-a poziționat ferm de partea SUA și a Israelului.

Stilul tranșant al lui Milei a dus, uneori, la conflicte cu alte țări din regiune, inclusiv cu actori economici regionali importanți, precum Brazilia. Totodată, liderul argentinian a redeschis disputa țării sale cu Regatul Unit privind Insulele Falkland. Argentina consideră că insulele sunt parte a teritoriului național.

Rușii au lansat un atac de amploare asupra Kievului în noaptea de miercuri spre joi, potrivit The Kyiv Independent. Atacul cu rachete balistice a fost declanșat la câteva ore după încheierea celei de-a doua runde a negocierilor de pace mediate de SUA la Abu Dhabi.

Explozii puternice au zguduit Kievul în jurul orei locale 1:00, au anunțat jurnaliștii din Kiev. Cu doar câteva minute înainte de deflagrații, Forțele Aeriene ale Ucrainei au avertizat că rachete balistice rusești se îndreaptă spre regiune.

30 de minute mai târziu, martorii au relatat despre o nouă serie de explozii puternice în partea de nord-vest a orașului. Atacurile asupra orașului continuă la ora redactării acestei știri.

Detalii despre ținte, pagube și eventuale victime nu au fost oferite încă de autoritățile ucrainene.

În ultimele săptămâni, rușii au lovit în mod repetat Kievul și alte orașe ucrainene, vizând infrastructura energetică și de transport.

Deși Ucraina spera că discuțiile de la Abu Dhabi vor convinge Rusia să reducă tensiunile, singurul rezultat concret anunțat în urma negocierilor a fost un nou schimb de prizonieri.

Scott Colom o va învinge pe senatoarea republicană Cindy Hyde-Smith, într-o surpriză majoră, devenind primul democrat ales de votanții din statul Mississippi în această cameră a legislativului în ultimele peste patru decenii, potrivit estimărilor echipei de analiză electorală a CNN.

De asemenea, Colom, în vârstă de 43 de ani, va deveni, prima persoană de culoare aleasă într-o funcție la nivel statal în Mississippi după foarte mulți ani. Victoria lui Colom, la o diferență foarte mică, scoate în evidență înfrângerea usturătoare a republicanilor în alegerile de săptămâna trecută.

Colom a dus o campanie intensă, încercând să mobilizeze votanții de culoare, care reprezintă aproximativ 35% din electoratul statului. Totodată, el a încercat să formeze o coaliție care să includă și cetățeni albi din Mississippi, proveniți din clasa muncitoare. În campania electorală, statul a fost vizitat de președintele Donald Trump care nu a reușit să încline balanța în favoarea republicanilor.

Victoria surpriză din Mississippi consolidează majoritatea pe care democrații o vor deține în Senat. Conform rezultatelor parțiale, democrații au obținut 55 de mandate, în timp ce republicanii au 44 de mandate.

La Camera Reprezentanților, democrații au 257 de mandate, iar republicanii 169. La Camera Reprezentanților majoritate necesară este 218 de mandate, iar la Senat sunt necesare 51 de mandate.

Armata din Ucraina a capturat primul său prizonier de război indonezian. Este un bărbat în vârstă de 49 de ani care ar fi fost păcălit să se alăture armatei ruse și trimis să lupte în regiunea Zaporojie așa cum a anunțat proiectul guvernamental ucrainean „Vreau să trăiesc” (I Want to Live).

Bărbatul, identificat drept Sukamto Ayok este din orașul Blitar, insula Java, Indonezia. Se pare că a fost convins de un fost coleg de școală, în luna mai a anului 2026, să accepte un loc de muncă în construcții, în Rusia, potrivit reprezentanților proiectului.

Ayok a sosit la Moscova pe 22 iulie, unde a semnat ceea ce credea a fi un contract de muncă în construcții, valabil un an. În realitate, el semnase un acord cu Ministerul rus al Apărării și fusese repartizat într-o brigadă a Rusiei.

Ucrainenii au mai spus că Ayok a aflat că a fost înrolat în armată abia pe 30 iulie, în timp ce era transportat spre Donețk, teritoriu aflat sub ocupație rusă. Ayok și un alt cetățean indonezian au încercat să evadeze, dar au fost prinși. Ulterior, rușii i-au tatuat un număr de identificare pe piept.
Conform reprezentanților „Vreau să trăiesc”, Ayok nu a beneficiat de nicio pregătire militară înainte de a fi trimis să participe la un asalt în regiunea Zaporojie. Unitatea sa a fost vizată de un atac cu drone ucrainene, după care indonezianul a rătăcit timp de câteva zile, până când a ajuns la pozițiile ucrainene și a fost luat prizonier.

În luna octombrie, oficiali ucraineni s-au întâlnit cu ambasadorul Indoneziei în Ucraina, Arief Basalamah, și și-au exprimat disponibilitatea de a permite o vizită consulară pentru Ayok.

Informațiile despre indonezian nu au putut fi confirmate din surse independente. Capturarea lui s-a produs pe fondul îngrijorărilor tot mai mari din Indonezia cu privire la recrutarea cetățenilor indonezieni în armata rusă. Proiectul „Vreau să trăiesc” estimează că Rusia a recrutat cel puțin 292 de cetățeni indonezieni în armata sa. Dintre aceștia, 283 au fost recrutați în primele nouă luni ale anului 2026, comparativ cu mai puțin de 10 în cei trei ani precedenți, potrivit publicației The Guardian.

La începutul lunii noiembrie, Jakarta a cerut Moscovei să împiedice recrutarea cetățenilor indonezieni în armata rusă, în urma informațiilor privind decesul unui cetățean indonezian care lupta de partea Rusiei.

De asemenea, poliția indoneziană a anunțat descoperirea unei rețele suspectate de trafic de persoane, care promova locuri de muncă civile bine plătite în Rusia prin intermediul rețelelor de socializare și al aplicațiilor de mesagerie. După ce ajungeau la destinație, unii dintre cei recrutați erau direcționați către serviciul militar.

Rusia a recrutat cetățeni străini pentru a-și suplimenta efectivele în Ucraina, încercând în același timp să evite o mobilizare în masă pe plan intern. Eforturile de recrutare vizează regiuni din Asia, Africa și America Latină, inclusiv India, Nepal, Kenya și Cuba. Unii dintre cei recrutați sunt atrași prin promisiuni false privind angajarea în sectorul civil.

Proiectul ucrainean „Vreau să trăiesc” („I Want to Live”), lansat în septembrie 2022, facilitează predarea militarilor ruși și a cetățenilor străini care servesc în armata rusă către forțele ucrainene.

Incidentul a avut loc miercuri. Un membru al gărzii de onoare s-a prăbușit pe treptele Palatului Élysée chiar lângă președintele francez Emmanuel Macron.

Liderul Franței participa la o ceremonie. Macron a renunțat la protocol și s-a apropiat rapid de bărbatul căzut. Acesta a fost înconjurat de colegii săi, iar președintele francez s-a îndepărtat pentru a face loc celor care interveneau.

A member of the honor guard collapsed on Wednesday as Slovak President Peter Pellegrini arrived at the Élysée Palace in Paris for a visit. French President Emmanuel Macron and staff members approached the guard before staff carried him away. Macron then greeted Pellegrini. The guard’s condition and the cause of the collapse are not known.

— CBS News (@CBSNews) November 11, 2026

Bărbatul a fost luat de acolo și dus în altă parte pentru a primi ajutor medical. Starea sa de sănătate nu este cunoscută.

Președintele francez a revenit rapid la ceremonie. Macron l-a primit pe președintele slovac Peter Pellegrini.

Cei doi șefi de stat s-au îmbrățișat, au schimbat câteva replici și apoi au așteptat un pic pe scări în timp membrul gărzii de onoare era transportat în palat.

Un accident s-a produs pe șantierul autostrăzii A1 Sibiu-Pitesti, în apropierea localității Baița. Un autoturism s-a răsturnat, iar, în urma impactului cu solul, trei bărbați au avut nevoie de îngrijiri medicale.

„Precizăm că evenimentul s-a produs pe un drum tehnologic, în afara drumurilor deschise circulației publice”, a transmis IPJ Sibiu.

Echipajele Inspectoratului pentru Situații de Urgență au intervenit pentru a acorda îngrijiri medicale celor trei persoane rănite.

Din primele informații, un bărbat, în vârstă de 50 de ani, a suferit un traumatism lombar și a fost transportat de urgență la Unitatea de Primiri Urgențe din Sibiu, de către echipajul SMURD.

Ceilalți doi au ajuns și ei la spital, însă cu ambulanța.

„La fața locului au fost mobilizate două echipaje SMURD dintre care unul cu medic, o ambulanță SAJ, o autospecială de descarcerare și două autospeciale de stingere”, a transmis ISU Sibiu.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat miercuri seara, la Antena 3 CNN, faptul că România ar putea avea parte de „surprize extrem de neplăcute” în legătură cu modul în care PNRR-ul a fost gestionat de fostul Guvern condus de Ilie Bolojan.

El a afirmat că este necesară o evaluare la zi a situației financiare a României, care să includă și execuția bugetară de la sfârșitul lunii octombrie.

„Prim-ministrul Luca Niculescu a retrimis un mesaj către toți miniștrii, să trimită datele cerute către Ministerul Finanțelor, astfel încât, în câteva zile, Ministrul Finanțelor să facă acea prezentare a situației financiare la zi. I-am văzut pe unii foarte bucuroși să ne prezinte o situație care era la sfârșitul lunii septembrie. Aș vrea să văd situația la zi atunci când a fost preluat acest guvern, adică execuția la sfârșitul lunii octombrie. (…) Aș vrea să văd toate facturile și absolut tot transmis în mod transparent către Ministrul Finanțelor”, a spus Grindeanu la Antena 3 CNN.

Liderul PSD a mai spus, la Antena 3 CNN, că în urma unei discuții cu Mihai Ghigiu, ministrul Fondurilor Europene, se așteaptă la probleme serioase privind gestionarea PNRR de către fostul Guvern Bolojan.

„După ce am avut o discuție foarte lungă cu Mihai Ghigiu, eu cred că o să avem niște surprize extrem de neplăcute legate de modul în care guvernul Bolojean a gestionat PNRR-ul. Și noi, dacă nu mă înșel, mai avem de încasat undeva la 6,4 miliarde de euro. Sunt în pericol cam jumătate. Şi aici noi va trebui să prezentăm românilor situaţia la zi, nici mai grav decât este, dar nici să o îndulcim”, a adăugat Grindeanu. 

Liderul social-democrat a mai susținut că restanțele către magistrați s-ar ridica, de fapt, la 10 miliarde de lei, nu la cinci miliarde.

„Pe mine mă interesează să văd situația la zi (…) pentru că acel deficit de 3,8% la sfârșitul lunii septembrie, după ce la sfârșitul lunii august era de 2,8%, nu cuprindea foarte multe lucruri. Iar pe mine mă interesează în acest moment să văd câte facturi sunt emise și neplătite, câte lucrări sunt făcute și nici măcar facturate, dacă a fost cuprinsă datoria aceea către magistrați, care nu e doar de 5 miliarde, e de vreo 10 (miliarde de lei – n.r.)”, a conchis Grindeanu. 

La începutul acestei săptămâni, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat că raportul privind finanțele țării, care a fost solicitat de PSD și de premierul Luca Niculescu, va fi prezentat în a doua jumătate a săptămânii.

El a precizat că raportul va fi unul „complet, credibil, echilibrat” și că se află într-o stare avansată de pregătire, însă sunt așteptate datele de la toate ministerele.

„Avem raportul într-o fază avansată de pregătire. Depindem, însă, și de raportările fiecărui minister în parte, pentru că am solicitat săptămâna trecută raportări de la fiecare minister în parte. Cum le primim pe toate, le integrăm și prezentăm raportul public într-un fel în care să elucidăm aceste posibile discuții legate de situația financiară a țării”, a explicat ministrul.