România a importat în 2025 din China bunuri de aproximativ 9,1 miliarde de euro, cu 16,2% mai mult decât în anul precedent, în timp ce exporturile românești pe piața chineză au stagnat la numai 715 milioane de euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică analizate de Curs de Guvernare.
Diferența dintre cele două fluxuri a dus deficitul comercial al României cu China la aproximativ 8,4 miliarde de euro, în creștere cu circa 1,27 miliarde de euro față de 2024.
Importurile din China sunt acum de 12,7 ori mai mari decât exporturile României către China, față de un raport de 10,9 la 1 în 2024.
Dezechilibrul bilateral este uriaș inclusiv raportat la comerțul exterior total al țării. România a încheiat anul 2025 cu un deficit comercial de 32,74 miliarde de euro, potrivit INS. Asta înseamnă că relația comercială cu China generează, singură, aproximativ un sfert din deficitul de bunuri al României.
Nu Temu și Shein fac grosul deficitului. România cumpără din China componentele economiei moderneExplozia comenzilor de pe platformele chinezești este partea cea mai vizibilă pentru consumator, dar datele arată că dezechilibrul este în primul rând industrial.
Doar trei categorii au reprezentat în 2025 aproximativ 5,04 miliarde de euro, adică 55% din toate importurile României din China:
Urmează produsele din construcții metalice, cu 707 milioane de euro, cauciucul și masele plastice, produsele chimice, autovehiculele, textilele și produsele metalurgice. Importurile de automobile chinezești au ajuns singure la aproximativ 345 de milioane de euro.
România vinde Chinei lemn și produse intermediare și cumpără tehnologie și utilajePrincipala categorie exportată de România în China în 2025 a fost lemnul și produsele din lemn, în valoare de 118 milioane de euro. Au urmat calculatoarele și produsele electronice, cu 115 milioane de euro, echipamentele electrice, cu 109 milioane, mașinile și utilajele, cu 96 de milioane, și produsele metalurgice, cu 68 de milioane de euro.
Primele cinci categorii însumează însă valori care rămân foarte mici în comparație cu importurile chinezești din aceleași sectoare.
România ajunge astfel să exporte către China în mare parte resurse, componente și bunuri intermediare, în timp ce importă volume mult mai mari de produse industriale și tehnologice cu valoare ridicată.
Iar 2025 arată clar de unde provine deteriorarea: exporturile românești au rămas practic pe loc, scăzând cu 0,6%, în timp ce importurile au crescut cu peste 16%.
De ce vin tot mai multe produse chinezești în RomâniaDezechilibrul României trebuie privit și în contextul unei schimbări mult mai ample în comerțul mondial.
China dispune de o capacitate industrială enormă, iar cererea internă nu poate absorbi întreaga producție. În paralel, barierele comerciale ridicate de Statele Unite au împins companiile chineze să caute piețe alternative pentru mărfurile pe care le produc. Europa este una dintre principalele destinații.
Comisia Europeană recunoaște că politicile industriale și sprijinul acordat de Beijing unor sectoare produc efecte asupra partenerilor comerciali și indică drept probleme centrale ale relației cu China lipsa reciprocității, condițiile inegale de concurență și alte asimetrii comerciale.
În 2025, UE a importat din China bunuri de 559,4 miliarde de euro, în timp ce exporturile europene către piața chineză au fost de numai 199,6 miliarde de euro. Deficitul a ajuns astfel la aproape 360 de miliarde de euro. Importurile europene din China au crescut cu 6,4%, în timp ce exporturile UE către China au scăzut cu 6,5%.
Dezechilibrul a devenit suficient de mare pentru a ajunge din nou pe agenda politică de la Bruxelles. Comisia Europeană cere Beijingului măsuri concrete pentru reducerea dezechilibrului comercial, iar comisarul european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, avertiza în această săptămână asupra creșterii exporturilor chineze de textile, materiale plastice, baterii și vehicule electrice către Europa.
Paradoxul României: deficitul total scade, cel cu China explodeazăEvoluția este cu atât mai relevantă cu cât, la nivelul întregii economii, România a reușit în 2025 să își reducă ușor deficitul comercial.
Exporturile totale ale țării au crescut cu 4,2%, la 96,6 miliarde de euro, iar importurile au avansat cu 2,6%, la 129,35 miliarde de euro. Deficitul comercial a coborât cu aproximativ 673 de milioane de euro, la 32,74 miliarde.
În relația cu China s-a întâmplat exact invers: exporturile românești au stagnat, importurile au accelerat, iar deficitul a crescut cu peste un miliard de euro.
Asta transformă China într-un caz aparte în comerțul exterior românesc și arată că problema nu poate fi redusă la apetitul consumatorilor pentru produse ieftine.
O parte din importuri reprezintă utilaje și componente necesare chiar companiilor românești și pot contribui la investiții și producție. Un deficit comercial bilateral nu este, prin el însuși, dovada unei pierderi economice. Problema apare însă atunci când dezechilibrul persistă și se adâncește, iar economia nu reușește să construiască în sens invers suficiente produse și companii capabile să intre pe piața chineză.
O posibilă portiță pentru exporturile româneștiUn prim pas spre extinderea exporturilor a venit din sectorul agroalimentar. China a deschis accesul pentru anumite produse lactate românești, ceea ce permite companiilor eligibile să exporte inclusiv brânzeturi, lapte praf, produse din zer și alte produse obținute din lapte de vacă, oaie sau capră.
Sunt discutate și oportunități pentru cereale și produse procesate din carne de porc.
Chiar și o creștere importantă a exporturilor agroalimentare ar avea însă nevoie de timp și de volume foarte mari pentru a modifica substanțial o diferență de 8,4 miliarde de euro.
Pentru România, miza reală este mai largă: dezvoltarea unor exporturi cu valoare adăugată mai mare și accesul companiilor românești la piața chineză într-un moment în care fluxul în sens invers crește mult mai repede.
În 2025, cifra care sintetizează cel mai bine dezechilibrul rămâne cea de 12,7 la 1: pentru fiecare euro de produse românești ajuns în China, aproape 13 euro de produse chinezești au intrat în România.
Sursa datelor bilaterale: INS, analiză Curs de Guvernare.
Vânătoarea de balene din Islanda a stârnit ani la rând proteste din partea organizațiilor pentru protecția animalelor și a unor celebrități de la Hollywood, relatează Reuters.
Proiectul de lege va include „o interdicție permanentă a vânătorii de balene”, a anunțat guvernul islandez, care deține majoritatea în parlament.
În sezonul de vânătoare din acest an, desfășurat din iunie până spre sfârșitul lunii septembrie, 80 de balene cu înotătoare au fost capturate până pe 9 septembrie, potrivit organizației Humane World for Animals, care monitorizează capturile. Cota stabilită pentru acest an permite uciderea a 150 de astfel de balene.
Balenele cu înotătoare, principala specie vânată de industria islandeză, sunt considerate vulnerabile de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii.
În 2024, guvernul interimar al Islandei a acordat o licență pentru cinci ani singurei companii din țară care mai practică vânătoarea de balene.
În ultimii ani, doar Islanda, Norvegia și Japonia au continuat vânătoarea comercială de balene, potrivit Comisiei Internaționale pentru Vânătoarea de Balene. Norvegia a reluat această practică în 1993, iar Islanda în 2006.
Japonia s-a retras din Comisia Internațională pentru Vânătoarea de Balene în 2019 și a reluat vânătoarea comercială în apele sale teritoriale și în zona economică exclusivă.
Populațiile indigene din anumite regiuni ale lumii, precum Groenlanda și Alaska, pot continua să vâneze balene, deoarece această practică are un rol important în alimentația și tradițiile comunităților locale.
Demonstrația cu trenul automatizat a fost realizată în cadrul proiectului de cercetare AutomatedTrain, dezvoltat de Siemens Mobility împreună cu Deutsche Bahn și alți parteneri din industrie și cercetare, scrie Rail Market.
În cadrul testului, trenul Mireo primește comanda de pornire, se pregătește singur pentru deplasare și efectuează verificările necesare înainte de plecare.
Ulterior, acesta se deplasează singur, fără mecanic, de la depou până la stația de plecare.
Sistemele de la bord detectează obstacolele pe parcursul călătoriei și permit trenului să reacționeze automat. Gararea automată face, de asemenea, parte din acest proces.
Tehnologia permite trenului să reacționeze la obstacoleSistemul combină funcționarea automată a trenului (ATO) cu semnalizarea bazată pe ETCS, controlul inteligent al vehiculului și tehnologii pentru detectarea mediului înconjurător al trenului.
O hartă digitală și localizarea de înaltă precizie sunt combinate cu senzori de la bord care identifică obstacolele de pe calea ferată și permit un răspuns automat.
O componentă centrală este AVVO (Advanced Vital Vehicle Operation), care conectează sistemele necesare pentru funcționarea automatizată și controlează funcții precum pregătirea vehiculului, direcția de deplasare și frânarea.
AVVO monitorizează, de asemenea, deplasarea în condiții de siguranță a trenului, asigură comunicarea cu centrul de control și este concepută pentru a aduce vehiculul într-o stare de siguranță în cazul unei defecțiuni.
Marc Ludwig, CEO al diviziei Rail Infrastructure din cadrul Siemens Mobility, a declarat că AutomatedTrain demonstrează că operarea complet automatizată în sistemele feroviare deschise este fezabilă.
Pregătirea pentru standardizareProiectul nu înseamnă însă că trenurile fără mecanic vor intra imediat în serviciul comercial.
Partenerii proiectului au lucrat și la stabilirea unor cerințe și a unei arhitecturi comune pentru viitoarele sisteme feroviare complet automatizate.
Rezultatele testelor urmează să constituie baza pentru trecerea tehnologiilor către etapa de standardizare și, ulterior, către procesele de autorizare.
Guvernul german consideră, de asemenea, că funcționarea fără mecanic reprezintă o modalitate potențială de a spori flexibilitatea și de a menține serviciile feroviare în contextul penuriei de personal calificat.
Proiectul AutomatedTrain face parte din programul de stimulare economică al guvernului german și a fost cofinanțat de Uniunea Europeană.
Misiunea a fost desfășurată de Direcția Principală de Cercetare Subacvatică a Rusiei (GUGI), o unitate specializată aflată sub sancțiunile Washingtonului și Londrei, notează Reuters.
Submersibilele rusești de mare adâncime au simulat amplasarea acestei tehnologii sofisticate și distructive în eventualitatea unui conflict deschis cu NATO, fără a provoca însă avarii cablurilor existente.
Exercițiul a avut loc în apropierea arhipelagului Svalbard, unde două cabluri de fibră optică leagă insulele de Norvegia continentală. Acestea se află la adâncimi de până la 2.700 de metri și transportă volume masive de date provenite de la stația satelitară SvalSat, parte din rețeua NASA.
Marea Britanie și Norvegia au anunțat în aprilie că au identificat o operațiune rusă clandestină în apele arctice. Cele două state au informat ulterior Moscova că sunt la curent cu existența noii tehnologii, într-o încercare de a descuraja utilizarea acesteia.
Ministrul norvegian al apărării, Tore Sandvik, a declarat că operațiunea comună a transmis Rusiei mesajul că activitățile clandestine nu pot rămâne nedetectate și că orice tentativă de atac asupra infrastructurii critice va avea consecințe.
Vulnerabilitatea infrastructurii submarineImportanța strategică a infrastructurii submarine a crescut în ultimii ani, în condițiile în care cablurile de telecomunicații și energie susțin comunicațiile globale, tranzacțiile financiare și transportul de date.
NATO și statele europene și-au intensificat măsurile de protejare a acestor infrastructuri după distrugerea conductelor Nord Stream în 2022 și după o serie de incidente în Marea Baltică.
Începând din 2023, un număr tot mai mare de nave au fost observate deplasându-se lent deasupra sau în apropierea unor infrastructuri submarine sensibile, activitate cunoscută drept „drifting”.
Deși practica nu este ilegală în ape internaționale, analiștii consideră că astfel de operațiuni sunt premergătoare unui sabotaj.
Deși acțiunile de monitorizare aliată precum Baltic Sentry și Nordic Warden au redus incidentele din Marea Baltică, infrastructura submarină europeană rămâne expusă în fața extinderii rapide a dependenței digitale și a rețelelor de transport al energiei.
Temeri privind testarea Articolului 5Confruntarea alimentează temerile analiștilor occidentali privind testarea de către Moscova a Articolului 5 din NATO (apărarea colectivă).
În plus, în luna august, directorul CIA, John Ratcliffe, a mers la Moscova tocmai pentru a avertiza autoritățile ruse împotriva escaladării actelor ostile din Europa, în timp ce Kremlinul continuă să nege orice implicare.
Sydney Sweeney este protagonista campaniei „Just Sports”, lansată miercuri de platforma Novig, relatează Entertainment Weekly.
În videoclip, Sydney Sweeney apare în mai multe scene inspirate de fotbal american, baschet, tenis, hochei, fotbal și baseball.
Milioane de vizualizări în doar câteva oreCampania promovează faptul că Novig este o platformă dedicată exclusiv sportului, fără piețe de predicții pentru politică, războaie sau alte evenimente.
Videoclipul a devenit rapid viral. Potrivit Entertainment Weekly, acesta a depășit trei milioane de vizualizări pe X la aproximativ o zi de la lansare.
Sweeney nu este doar imaginea campaniei. Actrița a devenit partener strategic al companiei și deține și o participație.
Sydney Sweeney, în vârstă de 28 de ani, este cunoscută în special pentru rolurile din serialele „Euphoria” și „The White Lotus”, dar și pentru filme precum „Anyone But You” și „Christy”, în care a interpretat-o pe fosta campioană mondială la box Christy Martin.
Actrița a practicat mai multe sporturi în copilărie, printre care fotbal, softball și arte marțiale mixte, și a declarat că urmărește în prezent în special hocheiul și boxul.
O altă reclamă cu Sydney Sweeney a provocat controverseNu este prima campanie publicitară cu Sydney Sweeney care devine virală. În vara anului 2025, actrița a fost protagonista unei reclame pentru brandul american American Eagle, construită în jurul sloganului „Sydney Sweeney Has Great Jeans”.
Campania folosea un joc de cuvinte între „jeans” („blugi”) și „genes” („gene”) și a provocat controverse în Statele Unite. Unii critici au considerat că reclama făcea aluzie la aspectul fizic și genele actriței, în timp ce American Eagle a susținut că mesajul era doar despre blugi.
Controversa a ajuns inclusiv în zona politică, după ce președintele american Donald Trump și vicepreședintele JD Vance au comentat public campania.
Sweeney a declarat ulterior că a fost surprinsă de amploarea reacțiilor și că nu este de acord cu interpretările criticilor.
Dumitru Cîmpean, profesor de istorie la școala din Gura Râului, este unul dintre oamenii care păstrează poveștile satului. El vorbește cu mândrie despre cele două monumente istorice ale comunei: Biserica Mică, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, și podul acoperit, cunoscut și sub numele de Podul Morii.
Fără picior de sprijin în albia râuluiRidicat în secolul al XIX-lea, podul este una dintre construcțiile care atrag atenția prin soluția folosită de meșteri. Este lung de peste 12 metri și a fost realizat după principiul „grinzilor cu zăbrele”, ceea ce i-a permis să traverseze Cibinul fără un picior de sprijin în albia râului.
În Ardeal au mai rămas doar câteva poduri construite după acest principiu.
Podul avea legătură directă cu moara de pe malul Cibinului. Într-o monografie din 1896 se arată că moara a fost cumpărată în 1858 de preotul Ioan Arsenie, cu 3.200 de florini, împreună cu „temeinicul pod acoperit, care mijlocea comunicațiunea”.
Apa Cibinului nu era atunci doar parte din peisaj. Ea punea în mișcare joagăre, pive pentru postav și ulei și mori pentru cereale. De aici și expresia potrivit căreia „gurănilor le veneau banii pe apă”.
„În Gura Râului funcționau patru mori pe apă, iar morarii umblau prin sat cu carul tras de boi pentru a strânge sacii cu grăunțe și, mai apoi, pentru a aduce făina. Aveau la cornul boului un «clopot morăresc», legat cu o funie, care anunța că morarul a venit după măciniș”, spune Dumitru Cîmpean.
Activitatea morilor avea să dispară treptat.
Podul acoperit, parte din viața satuluiDupă cel de-al Doilea Război Mondial, autoritățile comuniste au decis oprirea joagărelor, iar morile au mai funcționat până spre sfârșitul anilor ’70, când a fost construit barajul.
Odată cu schimbarea regimului apei, a dispărut și lumea în care morarii mergeau cu boii după sacii cu grăunțe. În locul carelor au rămas doar oamenii care își duceau puținele cereale necesare gospodăriei.
Podul a fost însă martor și la momente mult mai simple din viața satului.
„Aici se jucau copiii, iar în posturi, când nu se făcea joc în Pavilion, se întâlneau tinerii ce luau apoi drumul spre «Calea Domnilor» sau «Măial», cum i se mai spune potecii și poieniței folosite pentru plimbare”, povestește profesorul.
Pe aici ar fi trecut și poetul George Coșbuc, atunci când era găzduit la preotul Manta și obișnuia să urce de-a lungul Cibinului până în Vârtochele.
Restaurat cu ajutorul Ambulanței pentru MonumenteAnii au trecut, însă podul a rămas. Recent, voluntarii „Ambulanței pentru Monumente” au lucrat la restaurarea construcției.
Reabilitarea îi poate oferi monumentului o nouă viață. Dumitru Cîmpean spune că podul ar putea găzdui expoziții etnografice și evenimente culturale și se gândește chiar la organizarea unei „Zile a Podului”.
„Lumea a auzit de el, este curioasă să-l vadă și să-i afle povestea”, spune profesorul.
Podul acoperit din Gura Râului a rămas astfel nu doar o construcție veche peste Cibin, ci și o bucată din istoria satului.
„Podul acoperit din centrul comunei Gura Râului are o nouă viață prin grija voluntarilor și are puterea să adune comunitatea laolaltă”, susține Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, care a prezentat povestea podului din Gura Râului.
Incidentul a avut loc la Roma, Italia. Proprietarul a găsit în interiorul locuinței două persoane străine. Acesta au refuzat să plece, astfel încât bărbatul a sunat la Poliție.
Polițiștii au constatat că în apartament se aflau două persoane condamnate pentru infracțiuni legate de droguri. Totuși, acestea nu au putut fi evacuate pe perioada anchetei și până la eliberarea unui ordin de evacuare.
Totul a ținut câteva săptămâni, iar proprietarul a fost nevoit să stea la hotel, pe propria cheltuială.
În minutul 92, Haaland și mijlocașul Pablo Rosario s-au luat la harță în urma unui duel. Cei doi s-au împins și au ajuns la pământ, iar după intervenția celorlalți jucători au fost avertizați cu cartonașul galben, arată The Guardian.
„M-a prins de posterior”După meci, Haaland a povestit incidentul într-un interviu acordat televiziunii norvegiene TV 2. Atacantul lui Manchester City a spus că își dorea să înscrie și al treilea gol, în timp ce Rosario încerca să îl oprească. Potrivit lui Haaland, în timpul duelului, fotbalistul lui Porto l-a prins de posterior.
„A fost un moment destul de interesant. O să vedeți o fotografie în care mă prinde de fund. O să fie interesant de văzut”, a spus Haaland, referindu-se la momentul care a fost surprins de camerele de televiziune.
Incidentul a venit după un meci tensionatMomentul din minutul 92 nu a fost singurul episod tensionat al partidei. Înainte de pauză, Marc Guéhi și Gabriel Veiga au avut un duel în urma căruia jucătorul lui Porto a avut nevoie de îngrijiri medicale după ce s-a lovit la cap.
La finalul primei reprize, tensiunile au continuat în apropierea tunelului către vestiare, unde au fost implicați jucători și membri ai staffurilor celor două echipe.
Imaginile l-au surprins și pe Rúben Dias cu mâna pe ceea ce părea să fie antrenorul lui Porto, Francesco Farioli. UEFA urma să analizeze raportul arbitrului Szymon Marciniak și al delegatului Stephanie Ford înainte de a decide dacă sunt necesare măsuri disciplinare.
Haaland își exersează loviturile de capDincolo de incidentul din final, Haaland a vorbit și despre primul său gol, înscris în minutul 47 cu o lovitură de cap.
Norvegianul a dezvăluit că își exersase recent această execuție chiar alături de tatăl său, Alf-Inge Haaland, fost jucător al lui Manchester City.
„Cu două zile în urmă exersam loviturile de cap cu tatăl meu în grădină”, a povestit atacantul. Haaland a spus că a muncit mult în ultimii ani pentru a-și îmbunătăți jocul aerian și consideră că loviturile de cap au devenit una dintre calitățile sale.
Bătaia generală a avut loc la Florența. Mai multe persoane s-au luat la bătaie în stradă, în fața unui magazin. În înregistrare se aud strigăte și apar oameni care asistă la conflict.
Europarlamentara Silvia Sardone a distribuit videoclipul pe rețelele sociale și a cerut măsuri urgente.
„Scene inacceptabile, cu implicarea străinilor, care din păcate se repetă în multe orașe”, a transmis Silvia Sardone în mesajul care însoțește filmarea.
Alexander Zverev și-a asigurat miercuri locul în semifinalele US Open pentru a treia oară în carieră, după ce l-a învins pe Botic van de Zandschulp cu 6-2, 7-5, 6-1.
Favoritul numărul unu, care a câștigat primul său titlu de Grand Slam la Roland Garros în acest an, are 51 de victorii în acest sezon. Cele 23 de victorii în meciuri de Grand Slam obținute în acest sezon de jucătorul în vârstă de 29 de ani reprezintă un record pentru un jucător german într-un singur sezon, depășind cele 22 de victorii înregistrate de Boris Becker în 1989.
„Mă bucur că am ajuns în semifinale”, a declarat Zverev în conferința de presă de după meci, citat de ATP Tour.
În semifinală, Zverev îl va înfrunta pe numărul 50 mondial, Karen Khachanov. Acesta s-a calificat miercuri în a treia sa semifinală de Grand Slam, după ce Alexander Blockx s-a retras din cauza unei accidentări în primele faze ale setului al treilea, pe stadionul Arthur Ashe.
Khachanov conducea cu 6-2, 7-5, 3-2 în fața jucătorului de 21 de ani când belgianul a pus capăt meciului, după ce a beneficiat de mai multe pauze medicale din cauza durerilor la partea superioară a corpului.
A doua semifinală este 100% americamă: Ben Shelton – Frances Tiafoe.
Incidentul s-a petrecut pe firul 2, în stația de metrou Ștefan cel Mare din Sectorul 2, în jurul orei 8:15, informează Metrorex.
Personalul Metrorex a solicitat intervenția SMURD și celorlalte organe abilitate.
„Conform procedurilor interne, organele abilitate, împreună cu Metrorex vor deschide o anchetă pentru a se stabili împrejurările în care s-a produs evenimentul”, arată sursa citată.
Circulația metrourilor a fost reorganizată, iar călătorii au fost informați prin stații de sonorizare și trenuri. Ea a fost reluată abia la ora 8:44.
Tânără de 24 de ani, lovită de metrouPotrivit ISU București – Ilfov, este vorba despre o tânără de 24 de ani care ar fi căzut în fața metroului. Ea a fost găsită inconștientă, cu multiple traumatisme de salvatori.
„În urmă cu scurt timp am intervenit la stația de metrou Ștefan cel Mare, unde o persoană a fost lovită de metrou. După deconectarea rețelei de la sursa de electricitate, echipajele de intervenție au extras victima de sub metrou, aceasta (femeie, aproximativ 25 de ani) fiind inconștientă, cu multiple traumatisme”, informează sursa citată.
La fața locului au intervenit două echipaje SMURD, Detașamentul Special de Salvatori și o autospecială de stingere.
Potrivit polițiștilor DGPMB, tânăra ar fi coborât ar fi coborât pe șine, moment în care a fost surprinsă și accidentată de metrou.
„La fața locului s-au deplasat cu operativitate polițiști din cadrul structurii, iar din primele verificări, s-a stabilit că, în timp ce se afla în incinta stației Stefan cel Mare, o femeie, în vârstă de 24 de ani, ar fi coborât în calea de rulare a trenului, moment în care ar fi fost surprinsă și accidentată de către acesta”, informează Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.
Misiunea este în dinamică, iar polițiștii de la metrou continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate condițiile în care s-a produs incidentul.
Persoanele care se confruntă cu depresie, anxietate și stări suicidale pot să sune gratuit la numărul 0800 801 200, linie telefonică pusă la dispoziție de Alianța Română de Prevenție a Suicidului.
Republica Moldova a accelerat în ultimii ani implementarea reformelor necesare aderării la Uniunea Europeană, iar ritmul acestora a depășit capacitatea Comisiei Europene de a urmări și evalua progresele, notează Euronews.
În acest context, instituția europeană a început să realoce resurse către țările candidate care înregistrează cele mai rapide progrese.
„Rezultatele impresionante ale Republicii Moldova în ceea ce privește reformele legate de UE încep să dea roade. Am avut o discuție fructuoasă cu noul prim-ministru Vasile Tofan, în cadrul căreia am abordat următorii pași pe calea aderării Republicii Moldova la UE”, a transmis comisarul european pentru extindere, Marta Kos.
La rândul său, viceprim-ministrul pentru integrare europeană al Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, a subliniat că reformele din ultimii cinci ani sunt fără precedent și că Chișinăul vizează încheierea negocierilor de aderare până la începutul anului 2028.
Mecanismul cuplării cu UcrainaRepublica Moldova și Ucraina au început împreună procesul de aderare în 2022, iar în decembrie 2023 liderii UE au decis deschiderea simultană a negocierilor cu cele două state. Această asociere politică a proceselor de aderare, denumită informal „cuplare”, presupune menținerea parcursurilor celor două țări într-o relație strânsă în etapa deschiderii capitolelor de negociere.
În paralel, Ucraina își continuă reformele, însă războiul și presiunile asupra bugetului afectează procesul de aderare.
Parcursul Kievului a fost blocat timp de doi ani de vetoul Ungariei conduse de Viktor Orbán, motivat de situația minorității maghiare din Transcarpatia. După înlăturarea lui Orbán de la putere în aprilie de către partidul Tisza condus de Peter Magyar, Budapesta a ridicat vetoul pe primul cluster în iunie, iar al doilea cluster a fost deschis în iulie.
Orizontul unei posibile decuplăriMecanismul cuplării este menținut din considerente geopolitice. Susținători precum statele baltice pledează pentru păstrarea acestui format pe toată durata etapei de deschidere a capitolelor de negociere, pentru a nu trimite un semnal de abandonare a Ucrainei.
Cu toate acestea, oficialii UE anticipează că, odată ce toate clusterele vor fi deschise, situația s-ar putea schimba rapid, permițând Chișinăului să accelereze pe cont propriu dacă își păstrează dinamica reformelor.
Amenințările președintelui american cu introducerea unor tarife au influențat, în ultimele 18 luni, modul în care Comisia Europeană a abordat cazurile care vizează companiile americane și au scos la iveală diviziuni interne privind cât de ferm ar trebui aplicate noile reguli, informează Financial Times.
„Nu suntem proști. Evităm provocările inutile în domeniul tehnologiei”, a declarat un oficial european, citat de FT.
UE pregătește limite de vârstă pentru accesul la rețelele socialePreședinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să propună noi limite de vârstă pentru accesul la platformele digitale. Copiii sub 13 ani nu ar mai avea acces la rețelele sociale, adolescenții mai mari ar urma să primească acces treptat, iar platformele de jocuri care folosesc funcții ce pot crea dependență ar putea fi, la rândul lor, supuse unor restricții.
Abordarea este mai moderată decât măsurile similare adoptate sau luate în calcul în țări precum Marea Britanie, Australia și Indonezia, unde limita de vârstă este de 16 ani. În interiorul UE există însă diferențe de opinie privind vârsta de la care ar trebui permis accesul.
Noile măsuri ar afecta companii americane din domeniul tehnologiei, inclusiv Meta, într-un moment în care Bruxelles-ul investighează deja funcțiile de pe Instagram și Facebook despre care există suspiciuni că ar putea crea dependență.
Franța și Grecia au cerut de mai mult timp Comisiei Europene să introducă restricții ample privind accesul copiilor la rețelele sociale. În țările nordice și în Europa Centrală și de Est există însă în continuare rezerve privind oportunitatea ca guvernele să impună astfel de măsuri și, mai ales, dacă acestea pot fi aplicate în practică.
Nemulțumită de ritmul lent al discuțiilor de la Bruxelles, Franța a încercat să interzică accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 15 ani. Măsura a fost ulterior anulată de cea mai înaltă instanță a țării.
Companiile de social media susțin că au introdus deja măsuri pentru protejarea copiilor. Instagram, de exemplu, oferă conturi speciale pentru adolescenți, care includ limite privind timpul petrecut în aplicație și setări suplimentare de confidențialitate pentru restricționarea contactelor din partea persoanelor necunoscute.
Presiunile lui Trump complică aplicarea regulilor europenePlanul UE va fi însă pus la încercare de administrația Trump, care s-a opus unor astfel de restricții, invocând atât libertatea de exprimare, cât și interesele mediului de afaceri.
Trump a acuzat în repetate rânduri UE că vizează în mod special companiile americane și a amenințat cu tarife ca răspuns la măsurile adoptate de Bruxelles.
Anthony Whelan, cel mai înalt funcționar european din domeniul concurenței, a declarat pentru Financial Times că aceste divergențe sunt „dezamăgitoare”, în condițiile în care autoritățile de reglementare din SUA și Europa au adesea preocupări similare.
El a respins însă ideea că presiunile geopolitice determină Bruxelles-ul să evite deschiderea unor investigații împotriva companiilor americane.
În iulie, după ce Comisia Europeană a amendat Google cu 890 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor digitale ale UE, Trump a avertizat că blocul comunitar va plăti „un preț foarte mare”.
Aproximativ 58% dintre companiile participante la un sondaj al Camerei Americane de Comerț din Shanghai spun acum că sunt optimiste în privința perspectivelor lor în China pentru următorii cinci ani, scrie Reuters. Procentul a crescut cu 17 puncte într-un singur an.
Profiturile au atins cel mai bun nivel din 2019Schimbarea de sentiment are și o explicație financiară. 78% dintre cele 262 de companii chestionate au declarat că operațiunile lor din China au fost profitabile anul trecut. Este cea mai mare proporție înregistrată din 2019.
Și investițiile dau semne de revenire. 31% dintre companii intenționează să își majoreze investițiile în China în 2026, în timp ce doar 14% spun că le vor reduce.
Camera Americană de Comerț din Shanghai – logo. Sursa foto: amcham-shanghai.org
Ce a devenit principala problemă pentru firmele americaneSondajul arată însă și o schimbare neașteptată. Tensiunile dintre SUA și China nu mai sunt principala preocupare a companiilor americane. Concurența internă din China a preluat primul loc, fiind indicată de 68% dintre respondenți drept cea mai importantă provocare.
În același timp, 55% consideră că mediul de reglementare din China este transparent, cu 7 puncte procentuale mai mult decât anul trecut.
Optimismul este legat și de apropierea dintre Washington și BeijingCamera Americană de Comerț din Shanghai apreciază că îmbunătățirea relațiilor dintre cele două țări a contribuit la schimbarea de atmosferă.
După armistițiul comercial de la sfârșitul anului trecut și summitul dintre Donald Trump și Xi Jinping din luna mai, companiile americane au primit un semnal de stabilizare a relațiilor.
Totuși, rezultatele sondajului arată că problemele nu au dispărut. Firmele americane trebuie să facă față unei competiții tot mai puternice din partea companiilor chineze, iar așteptările privind o deschidere suplimentară a mediului de reglementare au scăzut.
Trump a făcut anunțul în timpul primei convenții republicane pentru alegerile de la jumătatea mandatului, organizată la Dallas, unde le-a cerut alegătorilor să rămână uniți și să voteze candidații republicani la scrutinul din 3 noiembrie.
Președintele american a susținut că plata ar fi posibilă datorită performanțelor economice și veniturilor obținute de Statele Unite și a comparat-o cu distribuirea de bani către acționarii unei companii profitabile, scrie Reuters.
„Dacă republicanii câștigă Camera Reprezentanților și Senatul Statelor Unite (…) voi acorda un dividend fiecărui cetățean adult din Statele Unite ale Americii, în valoare de 5.000 de dolari”, a declarat Trump.
Donald Trump vrea ca plata de 5.000 de dolari să fie „Trump Dividend”Donald Trump a propus ca plata să poarte numele de „Trump Dividend”. Președintele a precizat însă și o condiție: banii ar trebui cheltuiți în Statele Unite.
„Nu vrem să mergeți în Canada pentru a cheltui banii”, a spus Trump.
În discursul său, liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe americani să îi ofere lui și republicanilor suficient sprijin politic pentru a-și „duce treaba la capăt”. Trump a susținut că administrația sa poate contribui la recâștigarea respectului de care Statele Unite s-ar fi bucurat pe plan internațional și a criticat din nou administrația fostului președinte Joe Biden.
Trump i-a atacat și pe democrați, afirmând că aceștia nu pot obține rezultate similare deoarece nu folosesc tarifele și „știu doar despre sărăcie”.
Donald Trump ar putea avea nevoie de 1.200 de miliarde de dolari pentru plata americanilorPromisiunea lui Donald Trump ar presupune un efort bugetar uriaș. Potrivit estimărilor citate în informațiile prezentate, în Statele Unite există aproximativ 240 de milioane de adulți.
O plată de 5.000 de dolari pentru fiecare adult ar costa, în acest caz, aproximativ 1.200 de miliarde de dolari, sumă care reprezintă o parte semnificativă din bugetul federal anual al Statelor Unite, estimat la aproximativ 7.000 de miliarde de dolari.
Ideea unui astfel de dividend nu este nouă. Trump a discutat pentru prima dată despre concept în iulie 2025. Valoarea de 5.000 de dolari a fost propusă de James Fishbach, un consilier extern al Departamentului pentru Eficiența Guvernului (DOGE).
În februarie 2025, Fishbach a propus un „DOGE Dividend”, prin care 20% din economiile realizate de guvern prin măsurile DOGE ar fi fost distribuite direct gospodăriilor americane.
Ulterior, senatorul republican Josh Hawley a propus American Worker Rebate Act of 2025, un proiect care prevedea redistribuirea către familiile din clasa muncitoare a unor venituri provenite din noile tarife vamale introduse de administrația Trump.
Trump a susținut ulterior ideea unui „tariff dividend” de 2.000 de dolari pentru americani. Noua promisiune de 5.000 de dolari ar reprezenta o creștere considerabilă față de suma vehiculată anterior.
Un avion de atac A-10 Thunderbolt, cunoscut sub numele de „Warthog”, a fost lovit în timpul atacului și a rămas fără una dintre aripi.
Alte aproximativ opt avioane de luptă F-15 au suferit avarii ușoare, însă au fost reparate suficient pentru a fi repuse în serviciu, potrivit informațiilor citate de Reuters.
Un A-10 american a fost grav avariatBaza aeriană Muwaffaq Salti se află în apropierea localității Al-Azraq și găzduiește personal și echipamente militare americane. Instalația a devenit una dintre țintele atacurilor iraniene din ultimele zile, pe fondul escaladării conflictului dintre Statele Unite și Iran.
Potrivit informațiilor publicate de CBS, atacurile de peste noapte au provocat pagube mai multor aeronave americane aflate la bază. Cel mai grav caz a fost cel al unui A-10 Thunderbolt, care a fost lovit și a pierdut o aripă.
Aproximativ opt avioane F-15 au suferit, la rândul lor, avarii considerate ușoare și au fost ulterior readuse în serviciu.
Atacuri asupra bazei americane din Iordania, în contextul escaladării cu IranulAtacurile au avut loc după ce Iranul a lansat rachete balistice către obiective din Iordania. Armata iordaniană a anunțat că 18 dintre cele 20 de rachete lansate au fost interceptate și distruse, în timp ce două au căzut în zone deschise. Autoritățile nu au raportat victime în urma acestor atacuri.
Iranul a prezentat atacurile drept represalii în contextul confruntării cu Statele Unite. Escaladarea a avut loc după ce forțele americane au atacat petroliere iraniene, în timp ce Teheranul a intensificat la rândul său atacurile asupra unor ținte americane și ale aliaților Washingtonului din regiune.
Incendiul a izbucnit miercuri sear, la bordul navei c, aflată la aproximativ 2,2 kilometri de țărm, potrivit Pazei de Coastă filipineze.
Cinci victime au fost aduse la mal, în timp ce operațiunile de căutare și salvare continuă.
87 de persoane sunt date dispăruteCăpitanul Noemi Cayabyab, reprezentant al Pazei de Coastă filipineze, a declarat joi pentru un post de radio local că 42 de persoane au fost salvate până în acest moment.
Potrivit manifestului navei, la bordul MV June Aster se aflau în total 134 de pasageri și membri ai echipajului.
„Pe baza datelor pe care le avem în acest moment cu privire la persoanele salvate și victime, încă avem 87 de persoane care nu au fost localizate”, a declarat Cayabyab.
Dintre cele 42 de persoane salvate, 38 erau pasageri, iar patru membri ai echipajului.
Oficialul a precizat însă că situația este în continuă schimbare, întrucât operațiunile de căutare și salvare sunt în desfășurare. Autoritățile nu au reușit încă să discute cu toate persoanele salvate pentru a obține informații suplimentare, scrie Reuters.
Nava a fost cuprinsă complet de flăcăriImagini distribuite de Paza de Coastă filipineză pe Facebook arată că MV June Aster a fost cuprinsă în întregime de flăcări.
Echipajele de intervenție continuau joi eforturile pentru stingerea incendiului, în paralel cu operațiunile de căutare a persoanelor care nu au fost încă localizate.
Potrivit datelor MarineTraffic, nava MV June Aster plecase din Manila, înainte de incident.
Autoritățile filipineze continuă să verifice numărul exact al persoanelor aflate la bord și să stabilească situația celor care sunt încă dați dispăruți.
Potrivit SOUTHCOM, nava era o ambarcațiune rapidă care se deplasa pe „rute consacrate traficului de droguri” în Caraibe. Comandamentul american a afirmat că informațiile deținute de autorități indicau că ambarcațiunea era implicată în activități de trafic de droguri, scrie Reuters.
SOUTHCOM a transmis că atacul a fost efectuat pe 9 septembrie, sub coordonarea Joint Task Force Western Hemisphere, și că în urma operațiunii au fost ucise trei persoane pe care armata americană le-a descris drept traficanți de droguri.
Atacul are loc în contextul intensificării operațiunilor militare americane împotriva presupuselor rețele de trafic de droguri din regiune. Statele Unite au desfășurat în ultimele săptămâni mai multe operațiuni împotriva unor ambarcațiuni despre care susțin că sunt implicate în traficul de droguri.
Secretarul de Stat american Marco Rubio a apărat miercuri strategia administrației Trump, afirmând că Statele Unite vor continua să coopereze cu statele din regiune pentru combaterea traficului de droguri, dar că armata americană va recurge în continuare la forță atunci când consideră necesar.
Petrolul Brent a urcat miercuri, 9 septembrie, până la peste 100 de dolari pe baril și a închis ședința la 101,21 dolari, în creștere cu aproximativ 3,4%. Este cel mai ridicat nivel din luna mai.
Creșterea vine într-un moment în care conflictul dintre Statele Unite și Iran afectează tot mai puternic transporturile maritime din regiune. Iranul a atacat mai multe nave în apropierea Strâmtorii Ormuz, după ce SUA au distrus cinci petroliere iraniene.
Strâmtoarea este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. În mod normal, prin această zonă trece aproximativ 20% din comerțul mondial cu petrol și gaze.
Ce legătură are petrolul cu prețul benzinei din RomâniaPrețul petrolului nu se transformă automat, baril cu baril, în prețul de la pompă.
Costul unui litru de carburant este influențat de mai mulți factori: prețul țițeiului, costurile de rafinare și transport, marjele comerciale, cursul valutar, accizele și TVA.
De aceea, dacă petrolul se scumpește cu 10%, benzina nu se scumpește automat cu 10%.
Există însă o legătură directă pe termen mediu: dacă țițeiul rămâne scump, costurile de producție ale carburanților cresc, iar presiunea se poate transfera treptat către consumatori.
În plus, piața carburanților rafinați poate reacționa diferit față de piața țițeiului. În actuala criză, motorina este deja afectată puternic, iar prețurile produselor rafinate au crescut pe fondul problemelor de aprovizionare.
Benzina și motorina sunt deja aproape de niveluri record în RomâniaȘoferii români resimt deja scumpirile.
Datele monitorizate pe 9 septembrie indică o medie națională de aproximativ 9,77 lei pentru un litru de benzină standard și 10,23-10,24 lei pentru un litru de motorină standard. În funcție de stație, prețurile diferă.
Motorina a trecut astfel de pragul psihologic de 10 lei pe litru la nivelul majorității stațiilor, în timp ce benzina standard se apropie de 10 lei.
Iar scumpirea nu este una izolată de evoluția din restul Europei.
Potrivit Eurostat, în iulie 2026, prețurile carburanților și lubrifianților pentru transportul personal din România erau cu 24,2% mai mari decât în iulie 2025, cea mai mare creștere anuală din Uniunea Europeană.
Cât costă acum un plinLa o medie de 9,77 lei/litru, un rezervor de 50 de litri de benzină costă aproximativ 488,50 lei.
Pentru motorină, la 10,24 lei/litru, același rezervor ajunge la aproximativ 512 lei.
Dacă prețul unui litru ar crește cu încă 20 de bani, un plin de 50 de litri ar costa cu 10 lei mai mult.
La o creștere de 50 de bani pe litru, diferența ar ajunge la 25 de lei pentru un singur plin.
Aceste calcule nu reprezintă o prognoză a prețurilor, ci arată impactul direct pe care l-ar avea eventualele scumpiri asupra șoferilor.
De ce motorina este urmărită cu atențieÎn actualul context, motorina este un indicator important pentru evoluția costurilor.
Motivul este că problemele de aprovizionare nu afectează doar țițeiul. Și produsele rafinate, inclusiv motorina, au ajuns sub presiune pe piețele internaționale. Reuters relatează că exporturile de petrol din zona Golfului sunt încă mult sub nivelurile de dinaintea războiului, în ciuda folosirii unor rute alternative și a unor transporturi efectuate cu nave care își opresc sistemele de urmărire.
Cu alte cuvinte, piața nu se confruntă doar cu problema prețului petrolului, ci și cu incertitudinea privind cantitatea de petrol care poate ajunge efectiv la cumpărători.
Ce se poate întâmpla cu prețurile în RomâniaEvoluția carburanților va depinde în primul rând de ceea ce se întâmplă în următoarele zile și săptămâni în Orientul Mijlociu.
Dacă tensiunile se reduc, iar transporturile prin Strâmtoarea Ormuz revin la normal, presiunea asupra petrolului s-ar putea diminua.
Dacă însă atacurile continuă, iar fluxurile de petrol rămân afectate, prețul barilului poate rămâne peste 100 de dolari sau poate urca și mai mult.
Nu există însă o regulă potrivit căreia petrolul la 100 de dolari înseamnă automat benzină la un anumit preț în România. Între cotația internațională și prețul afișat la pompă există mai multe componente care pot amplifica sau atenua variația.
Scumpirea petrolului se poate vedea și în prețul altor produseEfectul unui petrol scump nu se oprește la benzinării.
Transportul rutier reprezintă o componentă importantă a costurilor pentru numeroase produse și servicii. Dacă motorina rămâne scumpă o perioadă îndelungată, transportatorii pot suporta costuri mai mari, iar acestea pot ajunge ulterior în prețurile plătite de consumatori.
În acest context, petrolul devine și o problemă de inflație, nu doar una pentru șoferi.
De altfel, Reuters notează că revenirea petrolului peste 100 de dolari a readus pe piețele financiare temerile privind o perioadă mai lungă de inflație ridicată.
Condensul apare atunci când aerul cald și umed din interiorul locuinței intră în contact cu o suprafață rece, precum geamul. Aerul poate reține o anumită cantitate de vapori de apă, iar atunci când temperatura suprafeței scade suficient, vaporii se transformă în picături de apă.
Toamna, fenomenul devine mai frecvent deoarece diferența dintre temperatura din locuință și cea de afară crește.
De ce apare mai ales dimineațaÎn timpul nopții, temperatura geamului scade, în timp ce în locuință se acumulează umiditate. Respirația persoanelor, dușul, gătitul sau uscarea hainelor pot crește cantitatea de vapori de apă din aer.
De aceea, este posibil ca geamurile să fie acoperite cu picături dimineața, chiar dacă în restul zilei problema nu este la fel de vizibilă.
Cum poți reduce condensulAerisește locuința regulat. Câteva minute de aerisire cu ferestrele larg deschise pot ajuta la eliminarea aerului umed.
Folosește hota atunci când gătești și ventilatorul din baie după duș.
Evită uscarea hainelor în camere slab ventilate, deoarece apa din haine ajunge în aer sub formă de vapori.
Nu acoperi caloriferele cu obiecte care împiedică circulația aerului cald către geam.
Menține o temperatură relativ constantă în locuință, deoarece suprafețele foarte reci favorizează condensul.
Când condensul poate deveni o problemăCâteva picături de apă pe geam dimineața nu înseamnă automat că există o problemă gravă. Situația merită însă urmărită dacă geamurile rămân ude perioade lungi, dacă umezeala apare constant pe rame sau pereți ori dacă încep să apară pete negre.
În aceste cazuri, problema poate fi legată de umiditatea excesivă, ventilația insuficientă sau izolarea termică și nu ar trebui rezolvată doar prin ștergerea geamului.
