MediaFax.ro

Apărarea maritimă este unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creștere. Producția de vehicule și echipamente navale la nivelul blocului comunitar a ajuns la 117,8 miliarde de euro din 2016, iar producția a atins 13,7 miliarde de euro numai în 2025, potrivit Euronews.

Cine construiește flotele Europei

La prima vedere, patru țări domină această producție. Franța, Germania, Italia și Spania reprezintă 87% din baza industrială a apărării maritime a UE și au generat 82% din valoarea totală a producției anul trecut. Franța a produs singură 37% dintre vehiculele pentru apărare maritimă ale blocului în 2025, urmată de Germania și Italia, cu câte 19%, și Spania, cu 8%. Împreună, cele patru țări reprezintă și 60% din totalul cheltuielilor pentru apărare ale UE.

O imagine distorsionată?

Producția industrială nu este însă același lucru cu angajamentul militar, potrivit lui Chris Kremidas-Courtney, consilier principal la European Policy Centre, care susține că perspectiva centrată pe cele patru țări ignoră unele dintre cele mai expuse forțe navale ale Europei. „Concentrarea industrială nu este același lucru cu angajamentul pentru apărarea maritimă”, a spus acesta, indicând Grecia și Suedia drept „omisiuni evidente”.

Grecia are una dintre cele mai puternice flote de submarine convenționale din Europa și menține un nivel ridicat de activitate operațională în Marea Egee, estul Mediteranei și Marea Roșie. Marina suedeză, mai mică, este concepută în special pentru Marea Baltică și beneficiază de o industrie națională de apărare solidă.

Adevăratul test, spune Kremidas-Courtney, este integrarea, nu dimensiunea.

„Europa nu are nevoie ca fiecare țară să construiască o flotă comparabilă cu cele ale Italiei sau Franței, dar are nevoie de forțe distribuite credibile, conectate prin sisteme interoperabile și o imagine maritimă comună”, o abordare care, susține acesta, trebuie extinsă dincolo de UE pentru a include Marea Britanie și Norvegia.

Dacă raportarea se face în funcție de PIB, și nu de producția brută, harta se mută spre est. Polonia alocă cea mai mare pondere din PIB pentru apărare dintre statele UE, 4,48%, urmată de Lituania, cu 4%, Letonia, cu 3,73%, și Estonia, cu 3,38% — toate state aflate în prima linie și cu granițe cu Rusia sau cu aliatul acesteia, Belarus.

Germania și-a majorat de peste două ori ponderea cheltuielilor pentru apărare în PIB față de 2021, de la 1,27% la 2,14%, și urmărește să ajungă la cheltuieli anuale pentru apărare de 162 de miliarde de euro până în 2029.

Ce determină aceste cheltuieli

În spatele creșterii cheltuielilor se află războiul Rusiei împotriva Ucrainei și amenințările maritime care au apărut în acest context. O „flotă fantomă” de petroliere sancționate, despre care se presupune că este folosită pentru supraveghere și sabotaj, a pus UE în alertă. O serie de incidente în care au fost tăiate cabluri submarine în Marea Baltică, inclusiv cazurile BCS East-West Interlink, C-Lion1 și Estlink 2 de la sfârșitul lui 2024, au determinat Bruxellesul să adopte, în 2025, un Plan de acțiune pentru securitatea cablurilor, în paralel cu misiunea navală NATO „Baltic Sentry”.

UE și-a revizuit Strategia pentru securitate maritimă în 2023. Strategia anterioară era concentrată pe „piraterie, pescuit ilegal și fluxuri de migrație”, în timp ce versiunea actualizată este construită pentru a contracara amenințările venite din partea statelor, explică Tytgat. El avertizează însă că strategia actuală nu este suficient de puternică: „instrumentele s-au înmulțit, dar finanțarea și arhitectura de guvernanță necesare pentru a transforma strategia în acțiuni concrete lipsesc în continuare”.

Cum ajută UE la finanțare?

Un pachet al Comisiei Europene pentru infrastructura submarină, anunțat în februarie 2026, are o valoare de 347 de milioane de euro, la care se adaugă o inițiativă separată de 92 de milioane de euro pentru observarea oceanelor, lansată la jumătatea lui 2026. Tytgat consideră că ambele sunt „un prim pas”, dar spune că sumele sunt „departe de a fi suficiente dacă UE vrea să facă față în mod corespunzător amenințărilor cu care se confruntă zilnic”.

Bruxellesul încearcă să reducă acest decalaj și prin alte mecanisme: facilitatea de împrumut SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, din cadrul planului „Readiness 2030”, Fondul european de apărare, din care 68,4% au revenit Franței, Germaniei, Italiei și Spaniei, precum și proiectele comune de construcție navală din cadrul PESCO, inclusiv European Patrol Corvette, coordonat de Italia.

În martie 2026, UE a lansat și o Strategie industrială maritimă, prin care construcția de nave este inclusă pentru prima dată într-un cadru industrial la nivelul întregului bloc, în loc să fie lăsată în seama marilor companii naționale. Au fost alocate 325 de milioane de euro pentru proiecte de apărare navală și subacvatică.

Testul real pentru împărțirea responsabilităților va veni în octombrie 2026, când Comisia Europeană va publica raportul privind progresele în implementarea strategiei maritime. Pentru moment, Tytgat spune că UE trebuie să se concentreze pe asigurarea „instrumentelor și investițiilor necesare pentru a face față provocărilor actuale din vecinătatea sa, dar și în toate punctele strategice globale care reprezintă amenințări pentru securitatea aprovizionării, comerțul și economia UE”.

FC Botoșani a avut prima șansă importantă în minutul 27, când Dumiter, găsit liber în careu după un corner, a trimis mingea pe lângă poarta rămasă goală, notează ProSport. 

Farul a replicat în minutul 37, prin Denis Alibec. Atacantul a pătruns în careu și a încercat să-l lobeze pe portarul oaspeților, însă șutul său a trecut la mică distanță de bară. 

În minutul 39, Farul a primit o lovitură de la 11 metri după un fault asupra lui Țicu.

Alibec a executat slab lovitura de pedeapsă, însă faza a continuat, iar atacantul a reușit să împingă mingea în plasă câteva secunde mai târziu; reușita a fost însă anulată de camera VAR din cauza unei poziții de ofsaid.  

După pauză, oaspeții au avut o nouă ocazie importantă. În minutul 50, Mailat a șutat în diagonală, de la aproximativ 18 metri, însă mingea a lovit transversala. 

Niciuna dintre echipe nu a reușit să înscrie până la final, partida încheindu-se ca o remiză albă. 

În urma acestei remize, Farul Constanța ocupă locul 7 în clasament, cu 10 puncte, în timp ce FC Botoșani rămâne în a doua jumătate a ierarhiei, pe locul 13, cu 7 puncte. 

Echipele de start

Farul Constanța

Antrenor: Ovidiu Sabău 

3-4-3: R. Munteanu – Bouzamoucha, Dican, Gustavo – Sîrbu, Njike, Ahlinvi, Țicu – Sima, Alibec, Radaslavescu 

FC Botoșani 

Antrenor: Marius Croitoru 

4-3-3: Anestis – Bayeye, Miron, Diarra, Ilaș – Lucas de Vega Limas, Petro, Papa – Bodișteanu, Dumiter, Mailat 

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.069 de respondenți, adulți, dar și tineri cu vârsta de peste 18 ani.

Potrivit sondajului, cei mai mulți dintre aceștia au o percepție negativă asupra direcției țării, diferența dintre evaluările pozitive și cele negative fiind semnificativă, potrivit comunicatului publicat, duminică, de CURS. 

Bucureștenii sunt nemulțumiți și de cum evoluează lucrurile în Capitală. 63% dintre aceștia consideră că Bucureștiul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 25% apreciază că direcția este una bună.

Deși majoritatea bucureștenilor sunt nemulțumiți de direcția în care evoluează orașul, percepția asupra Bucureștiului este mai puțin negativă decât cea asupra României, afirmă CURS.

Traficul și aglomerația sunt sunt indicate de 33% dintre cetățenii capitalei ce au răspuns sondajului, fiind principalele probleme care ar trebui rezolvate cu prioritate de Primăria Generală.

A doua cea mai mare problemă indicată de cetățeni este starea străzilor și a drumurilor, care a fost menționată de 19% dintre bucureșteni, urmată de problema parcărilor, cu 11%.

Impozitele și taxele sunt considerate principala problemă de 8% dintre cetățeni, nivelul de trai de 7%, iar curățenia și salubritatea, respectiv spitalele, sănătatea și medicamentele, sunt menționate de câte 6%.

Potrivit sondajului, problemele legate de circulație și infrastructura rutieră continuă să ocupe primul plan în preocupările bucureștenilor. Traficul, starea drumurilor și parcările cumulează o parte importantă a răspunsurilor, ceea ce arată că mobilitatea urbană rămâne principala zonă în care locuitorii Capitalei așteaptă soluții din partea administrației.

PSD ar fi pe primul loc dacă s-ar organiza alegeri locale

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri locale, PSD ar obține 22% din voturi, fiind urmat la o diferență de un punct procentual de PNL, cu 21%. AUR este creditat cu 20%, iar USR cu 18%.

Potrivit CURS, diferențe de procente de vot dintre cele patru partide sunt mici. Niciun partid nu reușește să se desprindă clar în preferințele bucureștenilor.

În afara celor patru partide, SENS este creditat cu 6%, PNRR-Piedone cu 5%, SOS România cu 4%, iar ACT cu 2%. Rezultatele indică un peisaj electoral în care voturile cetățenilor sunt împărțite pentru mai multe partide, dar în care și formațiunile mici reușesc să strângă o parte importantă a opțiunilor de vot.

Dacă alegerile locale ar avea loc duminica viitoare, PSD ar obține 22% dintre voturile exprimate în Capitală, potrivit sondajului CURS publicat duminică, 30 august.

PNL se află la numai un punct în spatele social-democraților, cu 21%, iar AUR este creditat cu 20%. USR completează plutonul fruntaș cu 18%.

Practic, doar patru puncte procentuale separă primul partid de formațiunea aflată pe poziția a patra, într-un București în care niciuna dintre principalele forțe politice nu reușește să se desprindă.

USR crește față de sondajul din iunie

Datele pot fi comparate orientativ cu sondajul CURS realizat în Capitală în luna iunie.

Atunci, PSD și PNL erau la egalitate, cu câte 22%, AUR avea 21%, iar USR era cotat la 16%.

În sondajul din august, PSD rămâne la 22%, PNL coboară la 21%, iar AUR la 20%. USR este singurul dintre cele patru mari partide care înregistrează o creștere, ajungând de la 16% la 18%.

Comparația trebuie însă privită cu prudență: sondajul din iunie a folosit interviuri față în față, în timp ce cercetarea din august a fost realizată prin interviuri telefonice asistate de calculator.

În afara celor patru formațiuni principale, SENS este creditat cu 6%, PNRR-Piedone cu 5%, SOS România cu 4%, iar ACT cu 2%.

Rezultatele descriu astfel un electorat puternic fragmentat, cu patru formațiuni mari plasate într-un interval foarte îngust și cu alte partide care adună împreună un procent semnificativ din voturi.

73% dintre bucureșteni spun că România merge într-o direcție greșită

Sondajul măsoară și starea de spirit a locuitorilor Capitalei.

73% dintre cei chestionați consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce numai 18% cred că direcția este una bună. Alți 9% nu au exprimat o opinie.

Percepția este negativă și atunci când bucureștenii sunt întrebați despre propriul oraș: 63% spun că Bucureștiul merge într-o direcție greșită, iar 25% consideră că direcția este una bună.

Traficul, problema numărul unu a Capitalei

Traficul și aglomerația continuă să fie principala nemulțumire a bucureștenilor.

33% dintre respondenți indică traficul drept problema care ar trebui rezolvată cu prioritate de Primăria Generală.

Urmează starea străzilor și a drumurilor, menționată de 19% dintre respondenți, și lipsa locurilor de parcare, cu 11%.

Impozitele și taxele sunt indicate de 8%, nivelul de trai de 7%, iar curățenia și salubritatea, respectiv spitalele, sănătatea și medicamentele, de câte 6%.

Cele trei probleme legate direct de mobilitatea urbană – traficul, drumurile și parcările – însumează astfel aproape două treimi dintre răspunsurile privind principalele dificultăți pe care administrația Capitalei ar trebui să le rezolve.

Cum a fost realizat sondajul

Sondajul CURS a fost realizat în perioada 21-28 august 2026, pe un eșantion de 1.069 de persoane cu vârsta de minimum 18 ani, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă în București.

Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI), validate pe baza datelor Institutului Național de Statistică și ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului bucureștean.

Șefa guvernului de la Reykjavik,  Kristrún Frostadóttir a ținut să clarifice poziția executivului în fața rezultatului strâns, alegând să privească „partea plină a paharului” în ciuda propriei opțiuni pro-europene. 

„Votul nu este un eșec pentru guvern, ci o victorie pentru democrație. Vreau să fiu absolut clară, acest guvern nu va relua negocierile de aderare în cursul acestui mandat legislativ”, a declarat Frostadóttir, la o zi după consultarea islandezilor, notează AFP. 

Poziția guvernului islandez vine după ce sâmbătă, în cadrul referendumului privind redeschiderea negocierilor pentru aderarea la UE, populația a respins demersul. 

La referendum au participat 225.031 de alegători, ceea ce înseamnă o prezență de 82,5%, iar rezultatul final a arătat că opțiunea „Nu” a obținut 52,8% din sufragii (118.040 de voturi), în timp ce tabăra „Da” a strâns 47,2% (105.339 de voturi). 

Contextul istoric și mizele geopolitice ale votului

Islanda a depus cererea de aderare în 2009, după criza financiară care a lovit puternic economia țării. 

Negocierile au început în 2010 și au avansat în mai multe domenii, însă au fost suspendate în 2013, după ce puterea a fost preluată de un guvern eurosceptic.   Cererea Islandei nu a fost retrasă oficial, iar negocierile pot fi reluate dacă alegătorii susțin această variantă.

De această dată, dezbaterea are loc într-un context geopolitic foarte diferit. Islanda este membră NATO, dar nu are armată proprie și se bazează în mare parte pe cooperarea cu aliații pentru securitate.

În plus, Războiul din Ucraina, activitatea Rusiei în Atlanticul de Nord și incertitudinile legate de politica Statelor Unite au determinat o parte dintre islandezi să privească mai atent spre Europa.

Sportiva de la CSM Constanța a devenit din nou campioană națională la clasa olimpică ILCA 6, chiar la ea acasă, pe lacul Siutghiol. După titlul cucerit la Constanța, Ebru Bolat urmează să se deplaseze în Irlanda, unde între 7 și 12 septembrie va concura la Campionatul Mondial, în apropiere de Dublin.

„E mereu, dacă vrei să te apuci de yachting, cel mai ușor să înveți pe lac, că apa e destul de plată și manevrele, tehnica, se învață de la un nivel, din clasa întâi. E mereu frumos să vezi unde ai început. Să rămâi așa cu capul pe pământ, să-ți aduci aminte. Cumva sunt recunoscătoare că am avut ocazia și am putut să învăț aici”, a declarat Ebru Bolat, într-un interviu pentru CSM Constanța.

În prezent, spune că este obișnuită cu competițiile internaționale și cu condiții mult mai dificile de navigare.

„Iubesc marea și oceanul mult mai mult. Acum știu că pot mai mult, valuri mai mari și condiții mai periculoase. Îmi aduc un pic mai multă bucurie”, mărturisește sportiva.

Această mentalitate o ajută să privească fiecare competiție ca pe o nouă oportunitate de progres.

A scris istorie la Paris

Ebru Bolat are deja un loc important în istoria sportului românesc.

La Jocurile Olimpice de la Paris 2024, ea a devenit prima femeie din România care a concurat la yachting la Jocurile Olimpice. În proba de ILCA 6, Bolat a încheiat competiția pe locul 23 din 43 de sportive.

Calificarea la Paris a venit după o performanță decisivă la ultima regată de calificare, unde Ebru a terminat pe primul loc, obținând astfel biletele pentru Jocurile Olimpice.

Performanțele olimpice au fost precedate de rezultate importante la nivel juvenil. Ebru Bolat este dublă campioană europeană de juniori, cu titluri europene la clasele Zoom8 și Optimist, și a devenit ulterior vicecampioană mondială la juniori.

În prezent pe locul 27 mondial, sportiva română a ocupat anul trecut și locul 10 în ierarhia federației internaționale de specialitate, în iunie, fiind cea mai bună clasare a sa din carieră.

Obiectivul: încă o ediție a Jocurilor Olimpice

După Paris, Ebru Bolat și-a mutat deja atenția către următorul obiectiv major: Jocurile Olimpice de la Los Angeles 2028.

Mondialele din Irlanda reprezintă următorul test important. Însă, primul test major în cursa pentru calificarea la LA 2028 va avea loc în ianuarie 2027.

Între 15 și 23 ianuarie 2027, la Fortaleza, Brazilia, este programat Campionatul Mondial ILCA 6, care va stabili în proporție de aproximativ 40% componența sportivelor care vor participa la Jocurile Olimpice 2028.

Ebru Bolat a stabilit anul trecut cea mai bună clasare obținută vreodată de România în această clasă olimpică la nivel de senioare. Sportiva română s-a situat pe locul 9 la ediția din mai 2025, desfășurată în China.

Beneficiul observat este însă unul moderat, iar cercetătorii avertizează că fructul nu trebuie privit drept un aliment-minune, potrivit publicației Bild.

Cercetătorii au analizat numărul particulelor LDL

Noua cercetare pornește de la datele unui studiu anterior, publicat în 2021, care arătase că un avocado consumat zilnic nu reduce grăsimea abdominală în cazul adulților supraponderali, dar poate determina scăderea colesterolului LDL, cunoscut popular drept colesterolul „rău”.

De această dată, oamenii de știință au analizat mai atent particulele LDL care transportă colesterolul prin sânge. Numărul acestor particule poate oferi informații suplimentare despre riscul cardiovascular: două persoane pot avea valori similare ale colesterolului LDL, dar un număr diferit de particule care îl transportă.

Analiza a inclus probe de sânge provenite de la 786 de adulți supraponderali. Dintre aceștia, 389 au consumat zilnic câte o avocado Hass, timp de 26 de săptămâni. Ceilalți 397 și-au păstrat alimentația obișnuită și au evitat, în mare măsură, consumul de avocado.

Scădere semnificativă a particulelor de colesterol LDL

La finalul perioadei analizate, cercetătorii au constatat că numărul total al particulelor LDL a scăzut în grupul care a consumat avocado. Diferența față de grupul de control a fost de 49,1 nanomoli pe litru.

Potrivit autorilor cercetării, această modificare ar putea corespunde unei reduceri de aproximativ 4% a riscului de apariție a bolilor cardiovasculare. Există însă o precizare importantă: cercetătorii nu au constatat direct o scădere cu 4% a numărului de îmbolnăviri. Procentul reprezintă o estimare calculată pe baza datelor provenite din cercetări anterioare.

Janhavi Damani, unul dintre autorii studiului, explică faptul că persoanele cu aceeași concentrație de colesterol LDL pot avea profiluri de risc diferite. O persoană care transportă colesterolul printr-un număr mai mare de particule LDL, mai mici, poate avea un risc cardiovascular superior uneia care are mai puține particule, chiar dacă analizele obișnuite indică valori similare ale LDL.

Cercetătorii avertizează: avocado nu face minuni

Autorii temperează însă concluziile. Damani consideră că o reducere estimată de 4% este modestă, iar schimbarea alimentației în ansamblu ar putea produce beneficii mult mai importante pentru sănătatea cardiovasculară. Consumul zilnic de avocado poate reprezenta, cel mult, unul dintre pașii unei diete mai sănătoase.

Avocado furnizează grăsimi nesaturate, fibre, potasiu, folat și fier, nutrienți care au făcut ca fructul să devină tot mai popular inclusiv în România.

Studiul a fost finanțat de Avocado Nutrition Center. Potrivit informațiilor publicate odată cu cercetarea, finanțatorul nu ar fi intervenit în colectarea, analizarea sau publicarea datelor.

Curcumina este substanța responsabilă pentru culoarea galben intens a turmericului și este studiată pe scară largă pentru proprietățile sale antiinflamatoare și antioxidante. Noile cercetări sugerează că aceasta ar putea avea și un rol în protejarea vaselor de sânge afectate de diabet, potrivit ScienceDaily.

„Curcumina acționează mai mult decât ca un simplu compus găsit într-un condiment sau ca antioxidant. Nu doar că ajută la îmbunătățirea nivelului glicemiei, ci reduce și inflamația, restabilește răspunsurile celulare și menține structura și funcția aortei în cazul diabetului de tip 1”, a declarat Swasti Rastogi, autoarea principală a studiului și doctorandă la Florida Institute of Technology.

Diabetul de tip 1 și afectarea vaselor de sânge

Cercetarea s-a concentrat asupra diabetului de tip 1, o boală autoimună care afectează aproximativ 2 milioane de persoane în SUA. Deși terapia cu insulină este esențială pentru controlul bolii, persoanele cu diabet de tip 1 pot dezvolta boli cardiovasculare la o vârstă mai tânără, deoarece nivelul ridicat și persistent al glicemiei poate deteriora vasele de sânge.

Pentru a afla dacă poate reduce aceste efecte, cercetătorii au folosit șobolani cu diabet de tip 1. Aceștia au comparat animalele tratate cu curcumină cu cele care nu au primit substanța.

După o lună, șobolanii cărora li s-a administrat curcumină au prezentat îmbunătățiri ale sănătății vasculare similare celor observate la animalele fără diabet.

Curcumina a îmbunătățit mai mulți indicatori ai sănătății vasculare

Cercetătorii au constatat că tratamentul cu curcumină pare să reducă inflamația și să restabilească activitatea normală a calciului în vasele de sânge. De asemenea, substanța a contribuit la reechilibrarea proteinei de șoc termic 70, a cărei reglare este afectată de diabet.

Aceste efecte sugerează că substanța ar putea limita modificările structurale și funcționale care slăbesc treptat vasele de sânge și le reduc elasticitatea. Prin menținerea unei funcționări mai sănătoase a vaselor, curcumina ar putea contribui la reducerea unora dintre riscurile cardiovasculare asociate diabetului.

Sunt necesare mai multe cercetări înainte de utilizarea la om

Cercetătorii subliniază însă că rezultatele nu înseamnă că persoanele cu diabet de tip 1 ar trebui pur și simplu să consume mai mult turmeric sau să înceapă să ia suplimente cu curcumină.

Studiul a fost realizat pe șobolani, astfel că sunt necesare cercetări suplimentare și studii clinice pentru a determina dacă aceleași beneficii apar și la oameni. Oamenii de știință trebuie să stabilească și doza potrivită, care să ofere beneficii în condiții de siguranță și să reducă riscul unor interacțiuni cu alte medicamente.

Telescopul a decolat de la Centrul Spațial Kennedy și se îndreaptă către Punctul Lagrange 2 (L2), o locație orbitală stabilă situată la aproximativ 1.6 milioane de kilometri de Pământ, informează Reuters.

Misiunea este proiectată pentru o durată inițială de 5 ani, cu rezerve de combustibil ce permit extinderea cu încă 5 ani. 

Lansarea a avut loc cu nouă luni mai devreme decât termenul estimat inițial, după ce Congresul SUA a asigurat finanțarea proiectului în ciuda tentativelor de oprire a fondurilor de către președintele Donald Trump. 

Un telescop revoluționar, de o sută de ori mai rapid decât Hubble

Noul observator va completa activitatea telescopului spațial James Webb și a telescopului Hubble. 

Cu o claritate comparabilă cu cea a lui Hubble, noul observator poate scana cerul de o sută de ori mai repede decât celelalte  telescoape. 

„Va fi ca și cum Hubble și James Webb ar fi privit universul printr-o gaură a cheii, în timp ce Nancy Grace Roman va sparge ușa”, a declarat Nicola Fox, șefa Direcției pentru Misiuni Științifice a NASA. 

„Roman are, în linii mari, aceeași sensibilitate și claritate vizuală ca Hubble, însă scanează cerul mult mai rapid. O lună de observații pentru a cartografia galaxia noastră, Calea Lactee, ar necesita aproximativ un secol cu ​​Hubble”, a transmis și Julie McEnery, cercetător principal al proiectului la Centrul Goddard pentru Zboruri Spațiale al NASA din Maryland. 

Roman este proiectat să creeze cea mai detaliată hartă tridimensională a cosmosului realizată vreodată, scanând peste două miliarde de galaxii pe parcursul primului său an complet de observații. Această cartografiere are rolul de a măsura forțele care modelează universul. 

Printre acestea se numără materia întunecată (27% din univers) care va fi analizată prin amprenta sa gravitațională asupra stelelor și galaxiilor, energia întunecată (68% din univers): forța invizibilă responsabilă pentru expansiunea accelerată a cosmosului va fi măsurată la o precizie fără precedent și materia obișnuită (5% din univers) din care sunt formate stelele, planetele, gazul și praful. 

Polițiștii au fost chemați la fața locului duminică dimineața, în urma unei sesizări conform căreia o femeie fusese atacată cu un cuțit în gara din Rosenheim și rănită grav, potrivit Sky News. 

Ea a fost transportată la spital, unde a murit ulterior.

Un bărbat german în vârstă de 27 de ani a fost arestat la fața locului, în orașul bavarez, fiind suspectat că ar fi comis atacul.

Potrivit polițiștilor din Germania, incidentul s-a petrecut duminică, în jurul orei 00:50. Oamenii legii l-au reținut imediat după incident pe bărbatul suspectat de înjunghierea femeii.

Acesta se afla încă la fața locului când au sosit echipajele.

Nu este încă clar dacă bărbatul și femeia se cunoșteau.

„Victima, o cetățeană britanică în vârstă de 31 de ani, a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale suplimentare, dar a decedat ca urmare a rănilor grave suferite”, a informat poliția.

Poliția investighează motivul și circumstanțele atacului cu cuțitul și a făcut apel la public pentru a obține mai multe informații.

Aceasta a solicitat tuturor celor care au fost martori la „o ceartă” sau la o „altercație fizică” la gară, în primele ore ale dimineții, să se prezinte la poliție.

 

Feribotul, operat de compania Filo Denizcilik/Filo Jet, plecase în jurul orei locale 12:30 din portul Girne și se îndrepta spre Taşucu, pe coasta mediteraneană a Turciei, când a început să ia apă și s-a răsturnat la câțiva kilometri de țărm.

Potrivit ministrului Lucrărilor Publice și Transporturilor din administrația cipriotă turcă, Erhan Arıklı, la bord se aflau 259 de pasageri și opt membri ai echipajului, în total 267 de persoane. Primele informații din presa locală indicau 270 sau chiar 279 de persoane, însă cifra de 267 a fost comunicată ulterior de oficial.

YÜZLERCE YOLCU TERS DÖNEN GEMİNİN ÜZERİNDE KURTARILMAYI BEKLİYOR!

Girne Limanı’ndan çıkış yaptıktan kısa süre sonra 2-3 km açıkta alabora olan 250’den fazla kişinin bulunduğu Filo Jet’e ait Express Yolcu Gemisi’ndeki yolcular ters dönen geminin üzerinde kurtarılmayı bekliyor!… pic.twitter.com/IwYiaQs3pY

— Özgür Gazete Kıbrıs (@CyprusNewspaper) August 30, 2026

Cel puțin o persoană a murit

Erhan Arıklı a declarat pentru postul turc TGRT Haber că un pasager a murit, avertizând însă că operațiunea era încă în desfășurare și că un bilanț definitiv nu putea fi comunicat.

„Unul dintre pasagerii noștri și-a pierdut viața. Nu pot da încă o cifră exactă. Încercăm să salvăm pasagerii”, a spus oficialul.

159 de persoane fuseseră deja găsite. Pasageri văzuți pe nava răsturnată

Primarul din Girne, Murat Şenkul, a declarat pentru CNN Türk că echipele de intervenție ajunseseră la 159 de persoane, în timp ce căutările continuau.

„Situația este foarte gravă”, a spus primarul, potrivit presei cipriote și turce.

Imagini distribuite de presa locală arată pasageri cu veste de salvare aflați pe partea rămasă deasupra apei a feribotului răsturnat. Martorii au relatat că unii oameni au sărit în mare după ce nava a început să ia apă.

În zonă au fost trimise nave ale Pazei de Coastă, un elicopter și numeroase ambarcațiuni civile. La operațiune participă inclusiv pescari și nave ale altor companii de transport. Ambulanțele au fost mobilizate la port, iar spitalele din Girne și din împrejurimi au fost puse în stare de alertă.

Feribotul a început să ia apă la scurt timp după plecare

Cauza accidentului nu este deocamdată cunoscută. Potrivit informațiilor preliminare, echipajul a observat că nava lua apă, iar căpitanul a încercat să se întoarcă spre port, însă feribotul s-a răsturnat înainte de a putea ajunge la țărm.

Ministrul Arıklı a declarat că marea era agitată și că împrejurările exacte ale accidentului vor fi stabilite în urma unei investigații.

Premierul administrației cipriote turce, Ünal Üstel, și ministrul Transporturilor s-au deplasat în zona portului pentru a urmări operațiunile de salvare.

„Ciprul de Nord”

Accidentul s-a produs în largul orașului Kyrenia/Girne, aflat în partea de nord a insulei. Republica Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută ca stat numai de Turcia. Comunitatea internațională consideră teritoriul parte a Republicii Cipru.

Insula este divizată din 1974, după intervenția militară a Turciei în nordul Ciprului. Zona controlată de ciprioții turci și Republica Cipru sunt separate de o zonă tampon administrată de ONU.

Marine Le Pen, candidata extremei drepte din Franța la alegerile prezidențiale din 2027, a afirmat, într-o postare pe X, că votul islandezilor arată că aderarea la UE nu reprezintă „orizontul firesc” pentru toate democrațiile europene.

„Prin respingerea, prin referendum, a reluării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, poporul islandez a reamintit un lucru evident: aderarea la Uniunea Europeană nu este orizontul firesc al oricărei democrații europene”, a scris Le Pen.

Ea a susținut că rezultatul transmite un mesaj privind dreptul statelor de a-și decide singure viitorul și de a-și apăra interesele naționale.

„Acest vot transmite un mesaj clar: popoarele trebuie să poată decide singure asupra viitorului lor, asupra instituțiilor lor și asupra capacității de a-și apăra interesele naționale”, a adăugat Marine Le Pen.

„Într-un moment în care unii promovează mai mult federalism și mai mult transfer de suveranitate către Comisia Europeană, acest vot arată că este posibilă o altă Europă, o Europă a națiunilor libere, suverane și care cooperează voluntar în chestiuni de interes comun”, a mai scris ea.

Nigel Farage, unul dintre cei mai cunoscuți susținători ai Brexitului și o figură centrală a campaniei pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, a transmis, de asemenea, un mesaj pe X.

„Felicitări Islandei pentru votul de a-și păstra independența”, a scris Farage.

Islandezii au respins sâmbătă reluarea negocierilor de aderare la UE. Potrivit rezultatelor finale, tabăra „Nu” a obținut 52,8% din voturi, iar „Da” 47,2%.

Rezoluțiile au fost adoptate în cadrul Adunării Generale a organizației și urmează să contribuie la dezbaterile și proiectele promovate de Partidul Social Democrat.

Un nou proiect european pentru următorii 20 de ani

Prima rezoluție vizează împlinirea, în 2027, a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. PES activists România susține că momentul trebuie folosit pentru lansarea unui nou proiect european de țară pentru următorii 20 de ani.

„La 20 de ani de la aderare, România trebuie să treacă la următoarea etapă a proiectului său european. Trebuie să celebrăm ceea ce am realizat, dar mai ales să stabilim unde vrem să fim peste încă 20 de ani”, a declarat Victor Negrescu, președinte-coordonator național al PES activists România.

Organizația propune ca dezbaterea să includă domenii precum educația, economia, competitivitatea, sănătatea, infrastructura, inovarea și influența României la nivel european.

Protejarea burselor sociale și a tinerilor

A doua rezoluție cere protejarea burselor sociale, a oportunităților pentru copii și tineri și a drepturilor persoanelor cu dizabilități.

PES activists România se declară împotriva măsurilor care reduc sprijinul pentru elevii vulnerabili sau limitează accesul la activități educaționale și susține că investițiile în educație și egalitate de șanse trebuie protejate chiar și în perioade de ajustări bugetare.

„O societate puternică nu își construiește viitorul tăind oportunitățile copiilor, tinerilor și persoanelor cu dizabilități”, a afirmat Victor Negrescu.

Critici la adresa AUR și USR

Cea de-a treia rezoluție se referă la românii din diaspora și la discursul extremist. Organizația condamnă asocierea cu formațiuni și lideri politici din alte state despre care susține că promovează mesaje xenofobe, discriminatorii sau ostile comunităților românești.

PES activists România critică AUR pentru relațiile cu astfel de formațiuni și susține că este „incompatibilă apărarea intereselor românilor cu legitimarea” unor partide și lideri care atacă românii din diaspora.

Organizația critică, de asemenea, AUR și USR pentru ceea ce descrie drept folosirea unor „sintagme fasciste” în discursul politic din România.

Victor Negrescu a declarat că o societate puternică „nu poate accepta ca românii din diaspora să fie atacați de extremiști care, paradoxal, sunt apoi prezentați drept parteneri politici în România, sau ca discursul care incită la ură să devină norma”.

Federația Franceză de Baschet (FFBB) a refuzat să reexamineze în regim de urgență situația clubului AS Monaco, la 24 de ore după ce Comitetul Național Olimpic și Sportiv Francez (CNOSF) recomandase menținerea excluderii clubului din primele două ligi profesioniste.

Potrivit Le Figaro, echipa a primit astfel din nou un răspuns negativ și se află pe punctul de a părăsi lumea profesionistă.

Decizia pune capăt, cel puțin pentru moment, încercărilor campioanei Franței de a reveni în Betclic Élite, prima ligă franceză, sau în Élite 2, al doilea eșalon profesionist.

BeBasket notează că AS Monaco este exclusă astfel din campionatele profesionale și ar trebui să evolueze, în cel mai bun caz, în Nationale 1 în acest sezon.

Campioana en-titre a Franței

Situația este cu atât mai spectaculoasă cu cât Monaco a câștigat în luna iunie titlul de campioană a Franței, după ce a învins Paris Basketball în finală.

Clubul a ajuns însă în această situație din cauza problemelor legate de dosarul financiar și de recapitalizare necesar pentru înscrierea în competițiile profesioniste.

Camera de apel a Federației Franceze de Baschet confirmase pe 1 august refuzul înscrierii Monaco în Betclic Élite și Élite 2.

Monaco a continuat să caute soluții și a obținut între timp intrarea unui nou investitor în acționariat, motiv pentru care clubul a cerut Federației să îi reanalizeze dosarul.

Într-o postare pe Telegram, Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că forțele ruse „au început pregătirile pentru lansarea unor atacuri masive asupra instalațiilor energetice ale Ucrainei”, conform Politico.

Kremlinul susține că atacurile ar reprezenta o ripostă la loviturile ucrainene asupra infrastructurii energetice din Rusia.

La începutul lunii, ministrul ucrainean al Energiei, Denis Șmîhal, a declarat pentru Politico că „Putin vrea să distrugă complet sistemul energetic al Ucrainei”. El a spus că autoritățile de la Kiev încearcă să consolideze sistemul energetic și infrastructura pentru a evita repetarea penelor de curent din iarna trecută.

Ministerul Apărării a mai anunțat că Rusia a efectuat „atacuri coordonate” asupra unei instalații industriale din Kiev. Un atac lansat vineri asupra unui depozit din Myla, în apropierea capitalei ucrainene, a ucis 38 de persoane, a anunțat duminică președintele Volodimir Zelenski. Alte 20 de persoane au fost rănite, iar patru sunt date dispărute.

Incendiile provocate de atac au avariat cel puțin 50 de locuințe.

„În total, numai în această săptămână, rușii au lansat aproape 2.000 de drone de atac, peste 1.600 de bombe aeriene și 31 de rachete de diferite tipuri”, a spus Zelenski.

Oficialii ucraineni susțin, de asemenea, că informațiile de care dispun arată că Rusia pregătește un nou atac terestru asupra Kievului.

Pavlo Palisa, adjunct al șefului administrației prezidențiale ucrainene, a declarat că liderii militari ruși au primit ordin de la Kremlin să pregătească atacuri atât asupra Kievului, cât și asupra orașului Cernihiv.

Accidentul s-a produs în jurul orei 11.05, la intersecția străzilor Buzești și Sevastopol.

Potrivit primelor informații, șoferul circula pe Bulevardul Alexandru Ioan Cuza, dinspre strada Dr. Iacob Felix, iar la intersecția cu strada Buzești a acroșat, din cauze care urmează să fie stabilite, doi bicicliști participanți la competiția „L’Étape Romania by Tour de France”.

În urma accidentului, unul dintre bicicliști a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale.

Șoferul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind zero.

Polițiștii Brigăzii Rutiere fac cercetări pentru a stabili cu exactitate cauzele și împrejurările în care s-a produs accidentul.

Brigada Rutieră le recomandă șoferilor să evite zona în care se desfășoară evenimentul și să respecte semnalele și indicațiile polițiștilor rutieri aflați în trafic.

Prețul pe metru pătrat al unui apartament în centrul orașelor europene variază considerabil, arată Euronews, care citează date din raportul „Mapping the World’s Prices 2026”, publicat de Deutsche Bank Research.

Analiza compară prețul pe metru pătrat pentru achiziționarea unui apartament în centrul orașului în 69 de orașe, dintre care 28 din Europa.

Elveția conduce topul

Două orașe elvețiene ocupă primele locuri. Prețul pe metru pătrat pentru un apartament în centru este de 22.910 de euro în Zurich și de 19.439 de euro în Geneva.

Astfel, un apartament de 80 de metri pătrați ar costa peste 1,8 milioane de euro în Zurich și peste 1,5 milioane de euro în Geneva.

Londra ocupă locul al treilea, cu 17.241 de euro pe metru pătrat. Așadar, un apartament de aceeași dimensiune ar costa peste 1,3 milioane de euro.

În Paris, prețul pe metru pătrat este de 12.771 de euro. Viena completează topul celor cinci orașe europene, cu un preț de 12.483 de euro pe metru pătrat.

Praga, mai scumpă decât Madrid și Berlin

Cel mai scump oraș din Germania este München, cu 11.435 de euro pe metru pătrat.

Luxemburg (11.011 euro), Copenhaga (10.191 euro), Stockholm (10.037 euro) și Oslo (9.785 euro) se află, de asemenea, în top 10. Prețul scade sub pragul de 10.000 de euro în capitala Norvegiei.
Milano și Amsterdam au prețuri de 9.378 de euro, respectiv 9.273 de euro pe metru pătrat.

Praga este mai scumpă decât capitalele Spaniei și Germaniei. Prețul pe metru pătrat pentru achiziționarea unui apartament în centrul orașului este de 8.352 de euro. În comparație, prețul este de 7.831 de euro în Madrid și de 7.613 de euro în Berlin.

Roma urmează, cu 7.328 de euro pe metru pătrat.

Prețurile se mențin peste pragul de 7.000 de euro pe metru pătrat în Dublin și Frankfurt.

Cele mai ieftine orașe din listă

Istanbul este cel mai ieftin oraș european din listă, cu 2.646 de euro pe metru pătrat, urmat de capitala Greciei, Atena, cu 3.442 de euro.

Bruxelles, capitala Uniunii Europene, se numără, de asemenea, printre cele mai ieftine orașe analizate, cu 4.380 de euro pe metru pătrat.

Dintre toate cele 69 de orașe incluse în raport, Hong Kong este cel mai scump, cu 23.790 de euro pe metru pătrat, urmat de Zurich, cu 22.910 euro, și Seul, cu 21.897 euro.

Referendumul din 29 august din Islanda nu a fost, în mod direct, un vot pentru sau împotriva aderării la Uniunea Europeană. Alegătorii au fost întrebați dacă țara trebuie să reia negocierile de aderare cu Bruxelles-ul, suspendate în urmă cu mai bine de un deceniu.

Dacă „Da” ar fi câștigat, orice eventual acord negociat cu UE ar fi trebuit supus ulterior unui al doilea referendum.

Cu toate acestea, pentru o mare parte a taberei „Nu”, întrebarea a fost privită ca fiind practic prima etapă spre aderare. Campania eurosceptică a insistat că deschiderea negocierilor ar pune din nou pe masă domenii asupra cărora Islanda nu dorește să cedeze controlul.

Peștele, o resursă economică și un simbol al independenței

Nicio temă nu a cântărit mai greu decât pescuitul.

Islanda își stabilește în prezent propriile cote de pescuit și controlează accesul la apele sale. Ca stat membru al Spațiului Economic European, țara participă la piața unică europeană, însă Politica Comună în domeniul Pescuitului a UE nu se aplică Islandei. Același lucru este valabil și pentru Politica Agricolă Comună.

O eventuală aderare ar schimba această situație și ar obliga Reykjavíkul să negocieze modul în care sectorul pescuitului ar urma să fie integrat în regulile Uniunii.

Pentru islandezi, însă, problema depășește cu mult economia.

Reuters amintește că lupta pentru controlul apelor teritoriale este strâns legată de istoria modernă a Islandei. În așa-numitele „Războaie ale Codului”, Islanda s-a confruntat în mai multe etape, între anii 1950 și 1970, cu Marea Britanie pentru extinderea și apărarea zonelor sale de pescuit. Victoria islandeză a devenit o parte importantă a identității naționale.

Profesorul de științe politice Eiríkur Bergmann explica pentru Reuters că pescuitul a devenit, în timp, „un simbol al suveranității Islandei”, tocmai pentru că a stat la baza independenței economice a țării.

Industria islandeză se teme și că aderarea la Politica Comună în domeniul Pescuitului ar putea afecta actualul model, în care o mare parte din valoarea capturilor rămâne în economia locală.

Ministrul islandez de Externe, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, care susține reluarea negocierilor, recunoștea înaintea referendumului cât de sensibil este subiectul: orice acord cu UE ar trebui, spunea ea, să garanteze Islandei control deplin asupra pescuitului, precum și un rezultat acceptabil pentru agricultură.

Suveranitatea: „Noi trebuie să luăm deciziile”

Al doilea argument major al taberei „Nu” a fost suveranitatea națională.

Islanda este o țară mică, cu aproximativ 400.000 de locuitori, care și-a câștigat independența deplină față de Danemarca abia în 1944. Tocmai de aceea, ideea transferării unor competențe către instituțiile europene provoacă mai multă rezistență decât în alte state.

„Cred că este vorba, în primul rând, despre păstrarea controlului asupra propriilor alegeri și decizii ca țară”, explica pentru Reuters un alegător islandez în timpul campaniei.

Această percepție a fost alimentată și de faptul că Islanda se află deja foarte aproape de Uniunea Europeană fără să fie membră.

Țara face parte din Spațiul Economic European, este membră a EFTA și participă la spațiul Schengen. Islandezii beneficiază astfel de libera circulație a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalurilor și aplică o parte importantă din legislația pieței unice europene.

În același timp, Islanda rămâne în afara politicilor UE considerate cele mai sensibile la Reykjavík: agricultura, pescuitul, uniunea vamală și politica monetară.

Pentru eurosceptici, acesta a fost argumentul central: Islanda are deja o mare parte dintre avantajele economice ale integrării europene, fără să fie obligată să renunțe la controlul asupra pescuitului și agriculturii.

Agricultura, o altă teamă a Islandei rurale

Pescuitul a dominat campania, dar agricultura a fost o altă problemă importantă, în special în afara Reykjavíkului.

Agricultura islandeză funcționează în condiții foarte diferite de cea din Europa continentală, din cauza climei, distanțelor și costurilor ridicate de producție.

Fermierii eurosceptici se tem de concurența produselor mai ieftine din statele UE și de schimbările pe care integrarea în Politica Agricolă Comună le-ar putea aduce sistemului actual de protecție și subvenții.

Problema nu este nouă. Chiar în precedentele negocieri de aderare, desfășurate după cererea depusă de Islanda în 2009, agricultura și pescuitul au fost cele mai dificile dosare. Capitolul privind agricultura nici măcar nu fusese deschis, iar negocierile efective privind pescuitul nu începuseră înainte ca procesul să fie suspendat.

Reykjavík a privit spre Europa. Provincia a fost mult mai sceptică

Numărătoarea voturilor a arătat și o ruptură geografică.

Capitala Reykjavík a votat majoritar pentru reluarea negocierilor. În Reykjavík Nord, tabăra „Da” a obținut aproximativ 57,5%, iar în Reykjavík Sud 54,5%. În schimb, în circumscripțiile rurale sprijinul pentru „Nu” a fost mult mai mare, ajungând la aproximativ 60% în sudul țării.

Diferența nu este întâmplătoare.

Comunitățile din afara capitalei sunt mult mai dependente de pescuit și agricultură, exact sectoarele asupra cărora un eventual statut de membru UE ar avea cele mai importante consecințe.

Votul a devenit și o confruntare între o capitală mai favorabilă integrării europene și o Islandă rurală preocupată de protejarea resurselor și a autonomiei economice.

Ce oferea tabăra „Da”: euro, dobânzi mai mici și mai multă influență în Europa

Victoria taberei „Nu” nu înseamnă că argumentele proeuropene au avut puțini susținători. Dimpotrivă, sondajele și rezultatul foarte strâns au arătat o țară aproape împărțită în două.

Principalul argument economic al taberei „Da” a fost instabilitatea coroanei islandeze și nivelul ridicat al dobânzilor.

Susținătorii negocierilor au prezentat perspectiva adoptării euro ca pe o posibilitate de a reduce volatilitatea monetară și, în timp, costul creditării. Inflația și costul vieții au devenit teme importante ale campaniei.

Argumentul politic era la fel de important: Islanda aplică deja numeroase reguli europene prin Spațiul Economic European, dar nu are drept de vot atunci când acestea sunt stabilite la Bruxelles.

Aderarea ar fi oferit Islandei reprezentare în instituțiile UE și posibilitatea de a participa direct la luarea deciziilor europene.

Războiul din Ucraina și Trump nu au fost suficiente pentru o victorie a taberei pro-UE

Contextul geopolitic a contribuit la reapariția dezbaterii europene.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei și importanța strategică tot mai mare a Atlanticului de Nord au ridicat întrebări privind securitatea unei țări care nu are o armată proprie.

Islanda se bazează pentru apărare pe NATO și pe acordul bilateral de apărare cu Statele Unite, semnat în 1951. Poziționarea țării în așa-numitul culoar GIUK — Groenlanda, Islanda și Regatul Unit — o face esențială pentru supravegherea activității navale rusești în Atlantic.

Declarațiile și presiunile administrației Donald Trump în privința Groenlandei au alimentat, de asemenea, discuții în Islanda despre cât de sigură mai este dependența tradițională de Washington.

Tabăra „Da” a susținut că apartenența la UE ar putea oferi încă un nivel de securitate politică și economică.

Dar pentru majoritatea care a votat „Nu”, NATO și relația cu Statele Unite au rămas suficiente în domeniul apărării, în timp ce costul perceput al cedării unor competențe către Bruxelles a fost prea mare.

Islanda a mai fost aproape de UE

Relația complicată dintre Islanda și Uniunea Europeană nu începe cu referendumul din 2026.

După prăbușirea spectaculoasă a sistemului bancar islandez în criza financiară din 2008, Reykjavíkul a depus oficial cererea de aderare la UE în iulie 2009.

Negocierile au început în 2010 și au avansat rapid în multe domenii, în special pentru că Islanda aplica deja o mare parte din legislația europeană prin Spațiul Economic European.

Din cele 35 de capitole de negociere, 27 au fost deschise și 11 închise provizoriu. Cele mai dificile — pescuitul și agricultura — au rămas însă nerezolvate.

După venirea la putere a unui guvern eurosceptic, procesul a fost suspendat în 2013, iar în 2015 autoritățile au anunțat Bruxelles-ul că Islanda nu mai dorește să fie considerată țară candidată.

Martinez, în vârstă de 33 de ani, campion mondial cu Argentina în 2022, a semnat un contract pe trei ani cu formația de pe Stamford Bridge, potrivit BBC Sport.

Fostul portar al lui Arsenal a ajuns la Aston Villa în 2020 și a bifat 256 de apariții pentru club. În sezonul trecut, el a contribuit la câștigarea Europa League.

„Sunt încântat să fiu la acest club”, a declarat Martinez.

„Pentru mine și familia mea, decizia de a veni la Chelsea a fost una ușoară. Sunt foarte fericit și abia aștept să încep. Vreau să am succes aici. Sunt o persoană care vrea să câștige în tot ceea ce face și vreau să aduc această mentalitate la Chelsea. Este un club obișnuit să câștige trofee, cred că ni se potrivește foarte bine această colaborare”, a spus portarul argentinian.

Martinez a încercat să plece de la Villa și vara trecută, însă transferul nu s-a concretizat. O nouă tentativă de plecare a eșuat la începutul acestei luni, după ce negocierile pentru un transfer la Juventus au căzut.

Aston Villa a transmis, într-un comunicat, că Martinez a fost „o prezență impunătoare în poartă” încă de la sosirea sa de la Arsenal.

„Prin evoluțiile sale excelente și spiritul competitiv, Emi va fi mereu ținut minte pentru rolul avut în parcursul și succesele noastre din ultimii ani”, a scris Aston Villa.

Un tren de artă al Ukrzaliznytsia, compania de căi ferate a Ucrainei, a părăsit pentru prima dată granițele țării și a început un turneu internațional.

Expoziția itinerantă a ajuns la Chișinău, potrivit Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova.

Acest tren va mai avea opriri în Ungheni și Bălți. Vizitarea trenului este gratuită.

Potrivit informațiilor publicate de Ukrzaliznytsia, după Republica Moldova, trenul este așteptat să continue către România, Bulgaria și Ungaria.

Căile Ferate Ucrainene precizează însă că, pentru aceste etape, negocierile sunt încă în desfășurare.

„Courage of a Nation”, în tren

Potrivit Ambasadei, vagoanele trenului au fost transformate în spații expoziționale, unde fotografiile, lumina și muzica creează o poveste emoțională despre Ucraina.

În centrul proiectului se află expoziția fotografică „Courage of a Nation”, care prezintă lucrările fotografului american Howard Buffett, realizate în timpul numeroaselor sale călătorii prin Ucraina după începerea invaziei rusești pe scară largă.

„Sunt imagini ale războiului, dar, în același timp, povești ale oamenilor, ale forței, demnității, sprijinului reciproc și credinței de neclintit în viitor”, arată reprezentanții ambasadei.

În primul an de funcționare, trenul de artă a parcurs aproximativ 9.000 de kilometri prin Ucraina, a vizitat 43 de orașe.

Expoziția a fost văzută de peste 48.000 de persoane.

Preşedintele ucrainean Zelenski a anunţat pe Twitter, în iunie 2022, că l-a primit la Kiev pe filantropul american Howard Buffet, fiul miliardarului Warren Buffet, pentru a discuta despre reconstrucţia ţării. Zelenski şi-a exprimat „mulţumirea pentru sprijinul umanitar” şi l-a invitat pe Buffet să participe la „proiecte pentru restaurarea sistemelor de irigare din regiunea Odesa, sprijin pentru refugiaţi, deminare şi reforma alimentaţiei şcolare”.