MediaFax.ro

Potrivit ANM, avertizarea nowcasting cod portocaliu de intensificări ale vântului este în vigoare în intervalul 27 martie, ora 21:00 – 28 martie, ora 00:00.

Codul portocaliu vizează zonele de munte din județele Caraş-Severin și Hunedoara, la altitudini de peste 1.800 de metri. 

Potrivit meteorologilor, se vor înregistra ninsori care vor fi însoțite de vânt puternic cu viteza la rafală de 85-120 km/h, care determină scăderea vizibilității sub 50 m la altitudine de peste 1800 m.

În aceste condiții, a fost emis și RO-Alert pentru județul Hunedoara.

Tot vineri, ANM a emis un cod portocaliu de vânt puternic pentru mai multe localități din Olt și Vâlcea, cu rafale de până la 80 km/h.

Cancelarul german Friedrich Merz a transmis vineri un mesaj de prudență în legătură cu evoluția conflictului din Iran. Liderul de la Berlin nu are certitudinea că acțiunile Statelor Unite și ale Israelului vor duce la un rezultat clar și stabil, scrie Reuters.

„Pur și simplu nu sunt convins că ceea ce se întâmplă în acest moment – ceea ce fac Israelul și America – va duce efectiv la succes”, a declarat Friedrich Merz în cadrul unei conferințe organizate de ziarul FAZ.

Conflictul a escaladat după atacurile lansate de SUA și Israel la finalul lunii februarie. Iranul a răspuns cu lovituri asupra Israelului, bazelor americane și unor state din Golf. Situația a afectat și exporturile de energie din regiune, mai ales prin blocajele din Strâmtoarea Ormuz.

În acest context tensionat, statele europene au evitat implicarea directă, iar această atitudine a generat nemulțumiri la Washington. Germania a ales să se concentreze pe demersuri diplomatice, atât în relația cu statele din Golf, cât și în cadrul G7.

Cancelarul a recunoscut că influența Berlinului asupra Israelului rămâne limitată. „Încercăm să influențăm Israelul, cu un succes limitat, recunosc”, a spus acesta.

Friedrich Merz a discutat și cu președintele american Donald Trump despre natura conflictului. El a declarat că nu este un război al NATO.

„Cred că a înțeles acest lucru”, a adăugat liderul german.

Pe termen mai lung, Germania ia în calcul o posibilă implicare în stabilizarea regiunii. Printre opțiuni se află securizarea Strâmtorii Ormuz, inclusiv prin operațiuni de deminare. Totuși, o astfel de decizie depinde de existența unui mandat internațional și de acordul Parlamentului german.

Pentru moment, Berlinul exclude orice participare directă, atât timp cât conflictul militar este în desfășurare.

Toți indicatorii financiari-cheie ai Eurohold pentru anul 2025 sunt în creștere față de anul precedent, potrivit datelor transmise de oficialii companiei la solicitarea Mediafax.

Eurohold Bulgaria AD este un grup energetic și financiar care operează în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, listat la Bursa de Valori din Bulgaria și Varșovia. Eurohold este compania-mamă a Euroins Insurance Group AD (EIG), care operează în 11 țări din regiune. Eurohold deține și Electrohold, important grup energetic din Bulgaria și proprietarul celui mai mare distribuitor, furnizor și comerciant de energie electrică din țară, cu 3.000 de angajați și peste 3 milioane de clienți.

De amintit că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) din România i-a retras societății Euroins, care era liderul pieței de asigurări auto la momentul respectiv, licența EIRO în mai 2023, ceea ce a declanșat falimentul asigurătorului român în iunie același an. Ca răspuns, Eurohold a depus două acțiuni împotriva statului român la Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor Relative cu Investițiile (ICSID), cu o valoare combinată care depășește un miliard de euro.

Principalii factori care au contribuit la creștere

Performanța grupului Eurohold reflectă o eficiență operațională sporită, cifrele depășind semnificativ valorile de referință ale anului precedent, arată compania în răspunsul pentru Mediafax. Veniturile consolidate au crescut cu 13%, ajungând la 1,67 miliarde de euro. EBITDA – profitul operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare – a crescut cu 21,4% , totalizând 189,7 milioane de euro. Profitul net aproape s-a triplat, ajungând la 50,2 de milioane euro. Activele totale au crescut cu 17,4%, ajungând la 1,65 miliarde de euro.

Succesul grupului a fost susținut de cele două segmente principale ale sale, atât energia, cât și asigurările, ambele raportând evoluții pozitive.

Energia, prin Electrohold, rămâne pilonul principal, generând venituri de 1,32 miliarde de euro (+12,6%).

„Deși EBITDA în acest sector a înregistrat o ușoară scădere la 130,2 milioane de euro (-12,4%), integrarea grupului Electrohold, care deservește peste 3 milioane de consumatori din Bulgaria și aproape jumătate din totalul afacerilor situate în Bulgaria, rămâne vitală pentru stabilitatea fluxului de numerar”, arată oficialii companiei.

Euroins Insurance Group, un jucător important pe piața asigurărilor din Europa Centrală și de Sud-Est, operează în 10 țări europene atât prin filiale locale (în total patru unități), cât și prin intermediul serviciilor (FoS) și serviciilor (FoE).

Divizia de asigurări, Euroins, a înregistrat o performanță remarcabilă, cu venituri de 362,1 milioane de euro (+15,8%). Potrivi companiei, rentabilitatea operațională (EBITDA) pentru acest segment a explodat, crescând cu 148% față de anul precedent, ajungând la 24,6 milioane de euro.

„Rezultatele din segmentul asigurărilor ar fi fost și mai impresionante dacă ar fi deținut în continuare Euroins România (EIRO), anterior una dintre cele mai mari unități din cadrul grupului de asigurări”, arată compania.

„Cu toate acestea, Eurohold nu numai că și-a recuperat pozițiile pe piață, dar a avut performanțe destul de bune după acel caz, atât în segmentul energetic, cât și în cel al asigurărilor”, au transmis oficialii companiei cu referire la decizia ASF de retragere a autorizației de funcționare în România.

Mișcări strategice în regiunea SEE

Compania a amintit și deciziile care au dus la îmbunătățirea rezultatelor raportate acționarilor. În mai 2025, subholdingul energetic (EEEC) al Eurohold a încheiat cu succes prima emisiune de obligațiuni în valoare de 500 de milioane de euro pe piețele de capital europene.

Emisiunea a fost suprasubscrisă de peste 60 de investitori internaționali din 17 țări, predominant din Europa de Vest, Marea Britanie și SUA. În octombrie 2025, Fitch Ratings a îmbunătățit ratingul Euroins Bulgaria la „BB-” cu o perspectivă stabilă.

Odată cu adoptarea monedei euro de către Bulgaria la 1 ianuarie 2026 , acțiunile Eurohold au beneficiat de tranziția la moneda unică europeană.

„Într-o mișcare inteligentă menită să atragă investitori instituționali și să crească vizibilitatea pe piețele de capital, acțiunile Eurohold Bulgaria au fost transferate la cel mai înalt nivel al Bursei de Valori din Bulgaria – Segmentul Premium”, arată oficialii în răspunsul pentru Mediafax.

Astfel, începând cu 26 ianuarie 2026, acțiunile holdingului sunt tranzacționate printre companiile de top, iar această tranziție impune standarde stricte de transparență și lichiditate, oferind securitate și stabilitate suplimentară acționarilor, potrivit companiei.

Nu în ultimul rând, acțiunile Eurhold au demonstrat o rezistență notabilă în ultimul an,crescând cu aproximativ 8,6%, astfel că Holdingul rămâne cel mai mare holding listat la bursă atât la bursa din Bulgaria, cât și la cea din Varșovia.

Procurorii militari au descins la Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) din Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Surse au declarat pentru Observator că telefonul secretarului de stat Raed Arafat ar fi fost ridicat de procurori în timpul perchezițiilor.

Într-o reacție pentru Observator, Raed Arafat nu a dorit să ofere detalii despre acțiune, precizând că este vorba un dosar care vizează fapte, nu persoane.

„O să ieșim cu un comunicat. Este IN REM (n.red. ancheta), este în analiză, nu am ce să comentez până nu vedem despre ce este vorba. Nu o să comentez, o să ieșim cu un comunicat”, a declarat Raed Arafat pentru Observator.

Sursele citate de Observator mai spun că ancheta vizează două spitale importante din Bucureşti: spitalul Floreasca şi spitalul Gerota. Procurorii ar avea suspiciuni că sunt doi medici de la spital Floreasca şi unul de la Gerota care nu s-ar fi prezentat la activitatea din cadrul DSU, deși figurau în schemă.

 

Un milionar finlandez a primit o amendă uriașă deoarece a depășit vieza legală cu 29 km/h, potrivit Le Figaro. Anders Wiklöf, un om de afaceri în vârstă de 79 de ani și unul dintre cei mai bogați finlandezi, nu a contestat amenda.

„Dacă am făcut o greșeală, am făcut-o, o accept și nu mai este nimic de spus”, a declarat el presei locale

Potrivit publicației finlandeze Nya Åland, el a fost amendat cu 120.000 de euro după ce a fost prins conducând cu o viteză de 59 km/h într-o zonă cu limită de 30 km/h. Milionarul conducea un Bentley în Mariehamn, în Insulele autonome Åland.

Nu este prima dată când Anders Wiklöf este sancționat pentru depășirea vitezei. În 2013 și în 2018, a primit două amenzi de 64.000 de euro și 95.000 de euro, în 2018 și 2013. Jurnaliștii finlandezi estimează că timp de zece ani, milionarul ar fi plătit aproape 400.000 de euro pentru încălcări repetate ale regulilor de viteză.

Cum se calculează amenda în Finlanda

În Finlanda, viteza excesivă este considerată o infracțiune gravă. În plus, sistemul de sancțiuni se bazează pe un principiu original: cuantumul amenzii este indexat în funcție de venitul contravenientului. Practic, cu cât un șofer câștigă mai mulți bani, cu atât amenda este mai mare, iar pentru cei foarte bogați, factura poate ajunge la un nivel uriaș.

În 2022, Anssi Vanjoki, fostul vicepreședinte al Nokia Mobile Solutions, a fost amendat cu peste 100.000 de euro după ce a fost prins conducând o motocicletă cu 75 km/h într-o zonă cu limită de 50 km/h în timp ce se afla la bordul motocicletei.

Un sistem asemănător există și în Elveția. Acolo a fost înregistrată cea mai mare amendă din lume. În 2010, un șofer suedez a fost obligat să plătească aproape 800.000 de euro pentru că a condus cu 290 km/h între Berna și Lausanne.

Un apel la 112, în jurul orei 17:15, anunța un accident rutier produs pe DN15, în comuna Pângărați. Un autoturism s-a răsturnat pe cupolă.

Potrivit IPJ Neamț, la fața locului s-au deplasat două echipaje de pompieri cu o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD din cadrul Detașamentului Piatra-Neamț și un echipaj de la IPJ.

La sosirea acestora la fața locului, conducătorul auto, în vârstă de aproximativ 75 de ani, era ieșit din autoturism. El a fost asistat medical de membrii echipajului SMURD, iar ulterior a fost transportat la spital.

În urma acestui accident, traficul a fost blocat pe un sens de mers.

Pompierii au acționat pentru asigurarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor, pentru curățarea carosabilului de elementele rezultate în urma accidentului rutier, dar și pentru repunerea autoturismului pe roți și îndepărtarea acestuia de pe partea carosabilă, mai anunță IPJ Neamț.

Liderul PNL Bacău, Mircea Fechet, a lansat, vineri, un atac la adresa primarului USR al municipiului Bacău, Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu, pe care îl acuză de „alba-neagra în administrația locală” și de încercări de a transfera responsabilitatea pentru problemele bugetare către Guvern.

Fechet susține că edilul din Bacău ar fi majorat taxele și impozitele locale „la un nivel maxim” și că încearcă să justifice aceste măsuri prin critici la adresa Executivului și a premierului Ilie Bolojan.

„Situația din curtea dlui Viziteu are un fir logic ușor de urmărit (…) Mai întâi, a majorat taxele și impozitele locale la un nivel maxim, dincolo de orice limită recomandată de guvernul în care îi găsim ca miniștri pe subordonații dlui Viziteu pe linie de partid. Decizia de a pune presiune directă pe băcăuani și pe mediul de afaceri are autor cunoscut: Lucian – Daniel Stanciu – Viziteu, care dă vina pe premierul Ilie Bolojan pentru că nu i-au ieșit calculele electorale. Fiindcă una a promis și alta a livrat”, a scris Mircea Fechet într-o postare pe Facebook.

„Primarul Bacăului își spală rușinea de a fi singurul din țară la conducerea unui oraș reședință de județ care a eliminat bonificația legală de 10% pentru plata în avans a taxelor și impozitelor locale până la data de 31 martie. Anunțul privind revenirea la această bonificație, din 2027, după o perioadă în care contribuabilii au plătit deja mai mult, este o nouă mostră de dispreț față de băcăuani”, a mai spus Fechet în postarea sa.

În reacția sa, Fechet mai afirmă că „atacul la adresa premierului Bolojan, implicit a PNL, nu rezolvă nimic. Nu scade taxele, nu aduce investiții și nu repară erorile grave de administrație. Produce doar zgomot și confuzie”. Liderul PNL Bacău îl mai acuză pe primar și de inconsecvență politică și de alianțe „de conjunctură”.

„Cu alianțe de conjunctură, compromisuri fără explicații și un discurs care se schimbă în funcție de interesul de moment, ba e albă, ba e neagră, ați dovedit un lucru rușinos: că știți să vă negociați principiile. Cu jocuri de imagine și jumătăți de adevăr, ne-ați convins că sunteți dispus să vindeți interesele băcăuanilor pentru tunuri care secătuiesc bugetul local și pentru aplauze ieftine”, a conchis Fechet.

Ce a spus Viziteu

Reacția lui Fechet vine după o postare a primarului Lucian Daniel Stanciu-Viziteu, publicată vineri pe Facebook, în care acesta critica politicile guvernamentale și impactul asupra bugetelor locale.

„După ce Bolojan ne-a luat banii de termoficare, școli și cofinanțări am găsit soluția să revenim la bonificația de 10% pentru băcăuani. După discuții serioase cu cei 16 consilieri de la PSD, PMP, AUR, FD, Verzi și USR, am găsit soluțiile necesare pentru ca, începând de anul viitor, să revenim la bonificația de 10% pentru persoanele fizice. Reducerea la 5% nu a fost alegerea noastră. A fost efectul direct al deciziilor hazardate ale Guvernului, care a tăiat fără explicații și fără consultare resurse esențiale pentru administrațiile locale”, a spus Viziteu în postarea sa.

Grădina Zoologică Heythrop din Chipping Norton, Oxfordshire, se va închide până la finalul lunii martie, potrivit Express. Este o grădină privată, înființată de Jim Clubb și fosta sa soție Sally în 1988.

Cei doi au fost dresori de animale și au fondat Amazing Animals, o agenție care a furnizat animale pentru televiziune și cinematografie. Deși grădina zoologică nu a fost niciodată deschisă în mod oficial publicului, oamenii au putut să o viziteze pentru diferite evenimente. Parcul zoo a fost folosit în numeroase filme, inclusiv în seria Harry Potter.

De asemenea, în ceea ce ar putea fi ultima sa apariție pe marele ecran, grădina zoologică va avea scene în următorul blockbuster al lui Christopher Nolan, Odiseea. În plus, de-a lungul anilor, afacerea a devenit cunoscută pentru furnizarea de animale pentru terapie la domiciliu și spitale.

De ce se închide grădina zoologică

Jim Clubb, în vârstă de 71 de ani, a decis să se pensioneze ceea ce va duce la închiderea complexului celebru. Anunțul a fost făcut pe propriul site.

„Din păcate, a venit momentul să anunțăm închiderea Grădinii Zoologice Heythrop la sfârșitul lunii martie. Această decizie nu a fost luată cu ușurință și am dori să le mulțumim tuturor pentru bunătatea, generozitatea și sprijinul lor. Suntem fericiți că am putut să vă primim pentru a participa la întâlnirile cu animalele, vizitele la grădina zoologică, zilele porților deschise, petrecerile și aventurile tinerilor din grădina zoologică. De asemenea, nu-i putem uita de rezidenții și angajații minunați ai numeroaselor cămine de bătrâni, și spitale pe care am avut privilegiul să le vizităm. Ne-a făcut o mare plăcere să vă cunoaștem pe toți – oaspeți și gazde deopotrivă – și să vă vedem zâmbetele de pe fețele voastre când ne-am întâlnit cu prietenii noștri, animalele. Vă mulțumim pentru tot, vă dorim mult succes în continuare”, au scris reprezentanții complexului în mesajul online

Parcul se va închide la sfârșitul lunii. Absolut toate animalele vor fi transportate săptămâna viitoare la noile lor cămine. Pinguinii, de exemplu, vor fi preluați de un colecționar privat.

Giganții comerțului online chinezesc, precum Temu și Shein, vor fi afectați de o nouă taxă privind coletele mici care ajung în UE. Taxa, una de manipulare a coletelor cu dimensiuni mici, se va adăuga la taxa vamală aplicabilă acestor articole care va intra în vigoare în luna iulie a acestui an.

Joi, Parlamentul European și Consiliul European au votat introducerea taxelor de manipulare pentru coletele mici provenite din afara blocului UE. Măsura va intra în vigoare cel târziu de la 1 noiembrie, potrivit Deutsche Welle.

Momentan, Comisia Europeană nu a stabilit cuantumul acestei taxe de manipulare, însă DW notează că aceasta ar putea fi probabil în jur de 2 euro per colet. Aceasta se va adăuga la taxa vamală de 3 euro pentru coletele care au o valoare de maxim 150 de euro.

Milioane de colete cu articole de pe platformele chinezești cu prețuri mici ajung în UE

Măsura introducerii unei taxe de manipulare a coletelor mici, pe lângă taxa vamală, vine ca răspuns la afluxul de articole care sosesc în Europa de pe platforme online chinezești ieftine, precum Shein, Temu și AliExpress.

Anul trecut, 5,9 milioane de astfel de colete au intrat în blocul comunitar, iar 90% dintre acestea au provenit din China, mai notează sursa citată.

Potrivit DW, noua taxă aprobată va fi utilizată parțial pentru angajarea unui număr mai mare de agenți vamali.

De la 1 ianuarie 2026, România a introdus o taxă unitară de 25 de lei pentru fiecare colet provenit din state din afara Uniunii Europene. Măsura se aplică inclusiv comenzilor efectuate pe platforme populare precum Temu, Shein sau AliExpress.

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a transmis un mesaj public în care atrage atenția asupra unor informații alarmiste distribuite în mediul online în ultimele zile.

„În spațiul online circulă recent o serie de informații alarmiste și complet nefondate care susțin că, în ultimele 48 de ore, la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu Air Base ar fi aterizat aeronave de transport având la bord «800 de militari americani răniți», aceștia urmând a fi distribuiți în unități spitalicești din România și Europa”, a precizat ministrul.

Acesta a respins ferm scenariul vehiculat online.

„Infirm categoric aceste informații!”, a transmis Radu Miruță.

Activitatea bazei militare continuă fără incidente

Ministrul Apărării a explicat că nu există nicio situație de urgență medicală sau militară la baza aeriană din județul Constanța.

„În realitate, activitatea în cadrul Bazei Mihail Kogălniceanu se desfășoară conform planificărilor curente, fără nicio situație de urgență medicală sau logistică de natura celei descrise”, a subliniat oficialul.

„Dezinformările urmăresc să inducă panică”

Radu Miruță a avertizat că răspândirea unor astfel de informații face parte dintr-un tipar cunoscut de manipulare informațională.

„Astfel de dezinformări urmăresc să inducă panică și să submineze încrederea publică în instituțiile statului și în parteneriatele noastre strategice. Este un tipar cunoscut, care apare ori de câte ori există interesul de a crea confuzie și neîncredere”, a afirmat ministrul Apărării.

Apel către cetățeni: verificați informațiile înainte de distribuire

Oficialul a făcut un apel direct către populație privind responsabilitatea în mediul online.

„Vă sugerez să verificați informațiile din surse oficiale înainte de a le distribui. Fiecare distribuire a unei știri false amplifică efectele acesteia”, a transmis acesta.

În final, ministrul a reafirmat poziția României în planul securității și al parteneriatelor internaționale.

„România este un partener serios și predictibil, iar securitatea cetățenilor săi nu este negociabilă. Adevărul trebuie spus clar și apărat ferm”, a concluzionat Radu Miruță.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat vineri legea bugetului de stat pentru anul 2026, care va fi trimisă la Monitorul Oficial şi va intra imediat în vigoare după publicare.

Administraţia Prezidenţială a precizat că şeful statului a semnat, totodată, decretul pentru promulgarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2026 şi decretul privind aprobarea plafoanelor unor indicatori din cadrul fiscal-bugetar pentru acelaşi an.

Preşedintele Nicuşor Dan afirmase, joi seară, că „în secunda” în care va primi motivarea Curţii Constituţionale a României privind respingerea contestaţiilor AUR la legile bugetului, va promulga legea bugetului de stat.

Curtea Constituţională a publicat vineri motivarea deciziilor de respingere a sesizărilor AUR referitoare la bugetul de stat pe 2026 şi la bugetul asigurărilor sociale de stat, astfel legea a fost trimisă pentru promulgare preşedintelui Nicuşor Dan.

Sony a anunțat o creștere a prețului pentru PlayStation 5 din cauza situației în care se află economia globală, potrivit PC Gamer. Prețurile vor crește începând cu 2 aprilie.

În SUA, versiunea cu unitate de disc va crește de la 550 de dolari la 650 dolari. Versiunea digitală va ajunge la 600 de dolari, iar PS5 Pro se va scumpi până la 850 de dolari.

Compania a transmis că acesta este un „pas necesar” pentru a menține calitatea și dezvoltarea produselor. De asemenea, Sony a explicat că majorările de prețuri sunt provocate de presiunile economice continue, precum inflația, tarifele vamale și costurile mai mari ale componentelor. Crizele au fost provocate de războaiele economice și cele clasice din diferite regiuni ale lumii.

Consola a fost lansată în 2020. Până la sfârșitul anului 2025, peste 92 de milioane de dispozitive au fost vândute.

Ordonanța de urgență adoptată joi de Guvernul României modifică cadrul legislativ privind centralele pe bază de cărbune, pentru a alinia legislația națională la angajamentele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și la recomandările Comisiei Europene.

Măsurile urmăresc să elimine orice mecanism care ar fi putut permite ca centralele să fie utilizate, prin ajustări considerate „reversibile”, pentru a atinge țintele PNRR. Practic, centralele pe bază de cărbune nu mai pot fi considerate închise doar pe hârtie, prin reducerea capacității sau alte modificări ale licențelor, pentru a bifa țintele din PNRR fără o închidere efectivă.

Potrivit Notei de fundamentare, la baza adoptării actului normativ a stat „necesitatea adoptării unor măsuri suplimentare pentru eliminarea oricăror elemente care ar putea genera riscul de reversibilitate a jalonului 114 privind legea decarbonizării”, jalon care se referă la obligația României de a adopta și aplica legislația prin care sunt eliminate treptat centralele pe cărbune.

Calendarul de închidere

România a obținut, în urma negocierilor cu Comisia Europeană pe PNRR, ajustarea calendarului de retragere a capacităților energetice pe cărbune, lignit și huilă.

„Ca urmare a negocierilor purtate cu Comisia Europeană, calendarul de retragere a capacităților energetice pe bază de cărbune a fost ajustat, astfel încât până la sfârșitul anului 2025 să fie retrase din exploatare 1.045 MW, iar până la 31 august 2026 să fie retrase suplimentar 710 MW”, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Dispar modificările din licențe, apar sancțiuni

Ordonanța abrogă prevederile OUG nr. 88/2025, care permiteau reducerea capacității licențiate a unor centrale, mecanism considerat neconform și incompatibil cu obiectivele PNRR. În același timp, actul normativ introduce obligații clare pentru operatori, care trebuie „să comunice Ministerului Energiei documentele care dovedesc scoaterea din exploatare a centralelor de producere a energiei electrice pe bază de huilă şi lignit rămase disponibile, în termen de 5 zile de la emiterea acestora”.

Pentru nerespectarea acestor obligații, ordonanța prevede sancțiuni clare. Astfel, „constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă în cuantum de până la 7% din cifra de afaceri netă a operatorului economic care operează capacităţile de producţie pe bază de huilă şi lignit, care nu au fost scoase din exploatare la datele scadente”.

Statul poate retrage rapid licențele

În plus, pentru a asigura aplicarea măsurilor, Ministerul Energiei poate solicita ANRE retragerea licențelor centralelor care nu respectă ordonanța, inclusiv pentru centralele de cogenerare pe bază de lignit sau huilă. Autoritatea este obligată să aplice măsura rapid: „în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la data înregistrării solicitării”.

Centrale legate de angajamentele din PNRR

Mai multe capacități pe cărbune sunt menționate în documentele care stau la baza ordonanței și în discuțiile cu Comisia Europeană, în legătură cu angajamentele din PNRR, inclusiv grupurile 3 și 4 de la CET Govora, dar și unități precum Turceni 4, Govora 5 și 6, Timișoara Sud, Motru, Drobeta și Iași 1. Acestea sunt relevante fie pentru calendarul de închidere asumat de România, fie pentru problemele semnalate de Comisia Europeană privind riscul ca unele capacități să fie menținute sau adaptate fără a fi efectiv scoase din exploatare.

Turceni 4, ultimele zile de activitate

În documentele care au stat la baza adoptării ordonanței, grupul energetic nr. 4 din cadrul centralei pe cărbune de la Turceni apare direct legat de plata fondurilor europene. Cererea de plată nr. 4, prin care România solicită acești bani, nu poate fi aprobată până la îndeplinirea tuturor jaloanelor, inclusiv închiderea acestei capacități.

ANRE a retras deja miercuri licența grupului energetic Turceni 4 din cadrul Complexului Energetic Oltenia. Deconectarea grupului trebuie făcută „cât mai devreme înainte de 31 martie 2026”, termen considerat esențial pentru deblocarea evaluării pozitive a cererii.

Este vorba de 2,62 miliarde de euro, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, iar cererea include 62 de jaloane și ținte care trebuie îndeplinite pentru ca banii să fie aprobați de Comisia Europeană. Fondurile vizează mai multe domenii, de la energie și infrastructură până la sănătate, educație și digitalizare, iar obținerea lor depinde de realizarea acestor obiective.

Câți bani se pierd dacă nu sunt respectate angajamentele

Potrivit Ministerului Energiei, nerespectarea angajamentelor privind închiderea centralelor pe cărbune conform calendarului asumat poate avea consecințe financiare majore. Este vorba de „aplicarea unei penalizări maxime echivalente cu tranșa de grant aferentă Cererii de plată nr. 2, în valoare de 1,8 miliarde de euro, precum și blocarea plăților din cererile aflate în analiză și a celor viitoare, iar neîndeplinirea obligațiilor poate atrage penalități suplimentare de până la 770 de milioane de euro”.

Modificări pentru sistemul energetic

Modificările legislative au fost necesare nu doar pentru respectarea angajamentelor din PNRR, ci și pentru funcționarea sistemului energetic. „Caracterul urgent al reglementării este determinat și de necesitatea asigurării funcționării în condiții de siguranță a Sistemului electroenergetic național și a continuității furnizării energiei termice către populație”, au explicat reprezentanții Ministerului Energiei.

UE a cerut dovezi clare de închidere

În urmă cu o lună, Comisia Europeană a transmis autorităților române că nu este convinsă că centralele pe cărbune declarate închise au fost scoase efectiv din funcțiune, solicitând dovezi clare în acest sens. Potrivit corespondenței dintre Guvern și Bruxelles, oficialii europeni consideră că simpla reducere a capacității licențiate nu echivalează cu o închidere reală, ci poate reprezenta doar o limitare temporară a activității. Comisia a cerut prezentarea unor documente care să ateste retragerea licențelor și deconectarea fizică a centralelor de la rețea, avertizând că, în lipsa acestor clarificări, România riscă să piardă fonduri din PNRR, în condițiile în care închiderea capacităților pe cărbune reprezintă un jalon asumat.

Guvernul Marii Britanii a decis alocarea imediată a unei sume noi de 100 de milioane de lire sterline (echivalentul a 115 milioane de euro) pentru întărirea sistemelor de apărare aeriană ale Ucrainei, potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial al executivului britanic.

„Marea Britanie va aloca de urgență 100 de milioane de lire sterline suplimentare pentru sprijinirea apărării aeriene a Ucrainei, contribuind la apărarea țării împotriva atacurilor neîncetate ale Rusiei”, se arată în comunicat, citat de Ukrinform.

Banii vor fi direcționați pentru întărirea protecției aeriene a Ucrainei. Va fi asigurată, de altfel, o securitate sporită forțelor de pe front și infrastructurii critice împotriva atacurilor aeriene.

Această alocare ridică la 600 de milioane de lire sterline sprijinul britanic destinat apărării aeriene ucrainene în ultimele două luni.

Măsura vine după reuniunea de la Helsinki a liderilor Forței Expediționare Comune, care au discutat modalități de accelerare și extindere a sprijinului pentru Ucraina.

De asemenea, inițiativa vine în urma vizitei președintelui Volodimir Zelenski la Londra, săptămâna trecută, când prim-ministrul Keir Starmer a fost informat despre curajul și rezistența continuă a Forțelor Armate Ucrainene.

„Pentru a ne asigura că acest lucru nu se va mai întâmpla niciodată și pentru a proteja oamenii de acasă de amenințarea reală pe care o reprezintă Rusia, sunt hotărât să fac tot ce putem pentru a sprijini o Ucraină suverană și liberă pentru generațiile viitoare”, a declarat Starmer.

Rusia l-a desemnat drept agent străin pe Pavel Talankin, co-regizorul filmului „Mr Nobody Against Putin”, la câteva zile după ce a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun film documentar.

Potrivit Reuters, numele acestuia a apărut vineri pe lista online a agenților străini a Ministerului rus al Justiției, etichetă pe care Moscova o folosește în privința persoanelor considerate a fi implicate în activități anti-ruse susținute de străini.

Documentarul realizat de Talankin și David Borenstein folosește imagini filmate pe parcursul a doi ani de către Talankin la o școală unde era angajat în regiunea Chelyabinsk din Rusia. Secvențele arată modul în care elevii erau expuși la mesaje pro-război.

Filmul a stârnit controverse inclusiv în rândul rușilor care se opun lui Putin și războiului, unii criticându-l pe Talankin pentru că și-a filmat colegii și copiii fără consimțământul lor.

Într-o reacție pentru publicația independentă rusă The Moscow Times, Talankin încerca să asimileze informația și că se aștepta la „comentarii furioase și reacții negative”.

„Sunt agent străin pentru prima dată, așa că nu știu cum să reacționez. Sincer, nu mă așteptam [să fiu desemnat drept «agent străin»]. Mă așteptam la comentarii furioase și reacții negative, dar nu m-am gândit niciodată că se va ajunge la asta”, a spus Talankin pentru sursa citată.

Difuzarea documentarului, interzisă în Rusia

Informația vine în contextul în care un tribunal din Rusia a interzis distribuirea documentarului „Mr Nobody Against Putin”, premiat recent cu Oscar și BAFTA, după ce procurorii au susținut că filmul promovează o imagine negativă a guvernului rus și a războiului din Ucraina.

Procurorii ruși au susținut că filmul promovează „extremismul și terorismul” și prezintă Rusia într-o lumină negativă. Tribunalul din Celiabinsk a decis interzicerea distribuției documentarului pe întreg teritoriul Rusiei, inclusiv pe platformele de streaming. Autoritățile au mai susținut că unele imagini ar fi fost filmate cu elevi fără acordul părinților.

Ministerul Finanțelor a anunțat pregătirea unei ordonanțe de urgență care să introducă un mecanism de accize dinamice pentru carburanți, care să atenueze creșterea prețurilor la pompă în contextul noii crize energetice.

Anunțul a fost făcut de Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vineri, după reuniunea Eurogroup.

Ministrul a declarat că România trebuie să răspundă, împreună cu partenerii europeni, și să adopte măsuri mai bine calibrate, adaptate unui context economic mai dificil decât cel din 2022.

„România trebuie să fie parte din efortul european pentru a limita impactul crizei energetice. Astăzi, în cadrul reuniunii Eurogrup, am discutat despre impactul noului șoc energetic și despre modul în care trebuie să răspundem coordonat la nivel european”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook.

El a explicat că actuala situație este diferită de cea din 2022, când prețurile la energie au crescut vertiginos după invadarea Ucrainei de către Rusia.

„Criza este mai complexă, iar spațiul fiscal este limitat, motiv pentru care este nevoie de instrumente diferite, mai bine calibrate și mai bine coordonate între statele membre. În intervenția mea am subliniat că, de această dată, trebuie să tratăm mult mai atent situația decât în 2022, pentru că circumstanțele sunt mai dificile și efectele pot fi mai profunde”, a precizat Alexandru Nazare.

Un punct important al discuțiilor a vizat colaborarea între miniștrii de finanțe și cei ai energiei.

„Am susținut ideea unei colaborări mai strânse între formatele ECOFIN și Consiliul miniștrilor energiei, pentru a ajunge la soluții comune și coerente în fața acestei situații”, a adăugat ministrul Finanțelor.

La nivel intern, Ministerul Finanțelor, a mai declarat Nazare, a avansat în pregătirea măsurilor concrete, privind acest demers.

„La Ministerul Finanțelor suntem într-un stadiu avansat în elaborarea ordonanței de urgență care va introduce un mecanism transparent de ajustare a accizelor pentru carburanți. Acest mecanism de accizare dinamică, care se va simți direct în temperarea creşterii prețurilor la pompă, este gândit pentru a răspunde direct șocurilor externe și pentru a permite ajustări graduale, în funcție de creșterea simultană a prețurilor și a cotațiilor internaționale”, a explicat Nazare.

„România acționează responsabil, cu măsuri țintite și temporare, menținând în același timp traiectoria de consolidare fiscală și obiectivele bugetare asumate. În perioade de incertitudine, coordonarea și predictibilitatea sunt esențiale, iar soluțiile trebuie construite împreună, la nivel național și european”, a mai scris Alexandru Nazare.

Concret, ÎCCJ cere Guvernului să pună la dispoziția instanței toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante.

„Prezenta plângere prealabilă vizează refuzul nejustificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, al Guvernului României şi al Ministerului Finanţelor de a soluţiona favorabil cererile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind includerea şi alocarea sumelor necesare achitării drepturilor salariale restante stabilite prin titluri executorii şi scadente în anul 2026. Acest refuz rezultă, în concret, din: neincluderea integrală a sumelor solicitate în bugetul anului 2026; diminuarea sumelor solicitate faţă de necesarul transmis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; neasigurarea fondurilor necesare, deşi obligaţia de plată este certă, lichidă şi exigibilă; nesoluţionarea favorabilă a solicitărilor şi demersurilor ulterioare, inclusiv a cererilor de rectificare bugetară”, se arată în documentul ICCJ trimis Guvernului.

În document, instanța supremă mai subliniază că „necuprinderea acestor sume în bugetul pe anul 2026, precum și diminuarea lor față de necesarul solicitat, reprezintă o încălcare evidentă a propriului cadru normativ adoptat de autoritățile cărora le este adresată prezenta plângere”.

Pe de altă parte, în documentul trimis de ICCJ Guvernului se menționează că încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat şi a securităţii raporturilor juridice reprezintă încă un motiv al plângerii prealabile.

„Prin refuzul de a asigura resursele bugetare necesare executării hotărârilor judecătoreşti, autoritatea executivă ajunge, în fapt, să paralizeze efectele unor hotărâri definitive, ceea ce este incompatibil cu principiul separaţiei puterilor în stat. Totodată, succesiunea de eşalonări şi reeşalonări, urmată de neincluderea în buget chiara sumelor re-reeşalonate pentru anul 2026, încalcă şi principiul securităţii raporturilorjuridice, întrucât creditorii aveau o aşteptare legitimă că măcar termenii ultimului mecanism normativ vor fi respectaţi”, se arată în document.

În plus, ICCJ a mai menționat că în caz de nesoluționare favorabilă a plângerii prealabile, va sesiza „instanța de contencios administrativ competentă”.

Coaliția a tăiat de la magistrați pentru pachetul de solidaritate propus de PSD

Pe 19 martie, Ilie Bolojan anunța că s-a ajuns la un acord în coaliție, pentru ca pachetul social propus de PSD să fie inclus în buget. Astfel, se amâna achitarea drepturilor salariale obținute de magistrați în instanțe.

„Aveam două posibilități. Prima, să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament. Nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care am căzut de acord este să reducem alte cheltuieli. Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și practic amânarea acestora pentru anii următori”, spunea Bolojan la momentul respectiv.

E-mailul directorului FBI, Kash Patel, a fost spart de hackeri, anunță Daily Express. Departamentul de Justiție al SUA a confirmat piratarea e-mailului personal al directorului Patel, transmite și Nexta.

Grupul de hackeri Handala a publicat fotografiile personale ale directorului FBI susținând că a obținut acces la căsuța poștală electronică. De asemenea, au fost publicate mai multe documente din corespondența privată și de serviciu a americanului.

Grupul Handala are legături cu serviciile speciale iraniene.

„M-am întâlnit astăzi la Palatul Cotroceni cu Numan Kurtulmuş, Președintele Marii Adunări Naționale a Turciei. Dialogul nostru a reconfirmat prietenia durabilă și Parteneriatul Strategic care leagă România și Turcia încă din 2015”, a transmis șeful statului.

Securitatea la Marea Neagră, tema centrală

Potrivit președintelui, stabilitatea regională și securitatea în zona Marea Neagră au reprezentat principalele subiecte ale discuțiilor, în contextul tensiunilor geopolitice actuale.

„Stabilitatea regională și securitatea la Marea Neagră au constituit principalele subiecte ale discuțiilor. Ca aliați NATO și state riverane Mării Negre, țările noastre poartă o responsabilitate specială pentru menținerea păcii în această regiune de importanță strategică, mai ales în contextul conflictelor în curs din Ucraina și Orientul Mijlociu”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a oferit și un exemplu concret al cooperării româno-turce în domeniul securității:

„Un exemplu concret în acest sens este cooperarea noastră în cadrul Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră.”

Parteneriat economic solid între România și Turcia

În cadrul întrevederii a fost reconfirmată și importanța relațiilor economice bilaterale, Turcia fiind principalul partener comercial al României din afara Uniunii Europene.

„Discuțiile au reconfirmat, de asemenea, soliditatea parteneriatului nostru economic. Turcia este cel mai important partener comercial al României din afara Uniunii Europene și suntem hotărâți să valorificăm pe deplin potențialul acestei relații”, a declarat șeful statului.

Legături istorice și comunități puternice

Președintele României a evidențiat și rolul comunităților care întăresc relația bilaterală:

„Comunitatea turco-tătară din România și comunitatea românească din Turcia atestă legăturile profunde dintre cele două popoare și reprezintă o sursă de inspirație pentru viitorul parteneriatului nostru.”

La final, Nicușor Dan și-a exprimat optimismul privind evoluția relațiilor dintre cele două state:

„Sunt încrezător că schimbul de opinii de astăzi va da un nou impuls cooperării noastre în toate domeniile. Sunt încrezător că schimbul de opinii de astăzi va da un nou impuls cooperării noastre în toate domeniile.”

Ministerul de Externe din Marea Britanie și-a actualizat sfaturile de călătorie pentru Turcia, Cipru și Grecia. Potrivit Express, ministerul a emis un avertisment pentru cetățenii britanici privitor la călătoriile în anumite zone populare din estul Mediteranei.

Pe măsură ce se apropie sezonul vacanțelor de vară, FCDO i-a sfătuit pe britanici să nu călătorească la o distanță de maximum 10 km de granița dintre Turcia și Siria. „Luptele din Siria continuă în zonele apropiate de granița cu Turcia și există un risc crescut de terorism în regiune”, a transmis FCDO.

De asemenea, a avertizat că drumurile din provincia Hatay care duc spre graniță ar putea fi închise cu din cauza conflictului.

„În provincia Hakkari trebuie să obțineți permisiunea de la Biroul Guvernatorului local pentru a vizita zonele apropiate de granița cu Irakul și Iranul”, a comunicat FCDO.

Muntele Ararat este o zonă militară desemnată și călătorii trebuie să obțină autorizație de la biroul guvernamental Doğubayazıt și să plătească o taxă.

Zone nerecomandate sunt și în Cipru

„Atacurile teroriste din Cipru nu pot fi excluse”, au stabilit autoritățile britanice. O bază britanică a fost atacată cu o dronă, iar criza s-ar putea agrava, avertizează ministerul.

FCDO și-a actualizat și informațiile despre Grecia după demonstrațiile și grevele de la începutul anului.