Avocații lui Sarkozy au solicitat așa-numita contopire a pedepselor, ceea ce înseamnă că timpul deja executat într-un caz să fie luat în considerare în celălalt dosar. Totul se referă la două cazuri de mare amploare din ultimii ani: cazul interceptărilor telefonice și al influenței ilicite și cazul Bygmalion, care a implicat facturi false în timpul campaniei prezidențiale din 2012 .
În februarie, fostul președinte a solicitat instanței să declare că pedeapsa de șase luni de închisoare din cazul Bygmalion a fost deja executată. El a invocat faptul că purtase deja o brățară electronică între februarie și mai 2025 ca parte a pedepsei sale în „cazul interceptărilor telefonice ”. Cu toate acestea, instanța a constatat că în acest caz nu erau îndeplinite condițiile pentru combinarea pedepselor.
Legea penală franceză permite contopirea pedepselor dacă infracțiunile au fost comise înainte de decizia definitivă a instanței și dacă pedepsele aplicate sunt similare.
Instanța a decis că, în cazul lui Sarkozy, aceste condiții nu permit comutarea automată a pedepsei deja executate. Fostul președinte va fi obligat să își execute pedeapsa din cazul Bygmalion – șase luni de închisoare cu o brățară electronică.
Pe 16 martie, la Paris va începe un nou proces de apel privind presupusa finanțare libiană a campaniei sale prezidențiale din 2007. În ședința de judecată anterioară, el a fost găsit vinovat de „participare la o organizație criminală” și condamnat la cinci ani de închisoare.
Nicolas Sarkozy a fost președintele Franței între 2007 și 2012 și, după ce a părăsit politica, a făcut în mod repetat obiectul unor anchete penale. Decizia instanței de astăzi privind consolidarea pedepselor este cea mai recentă dintr-o serie de proceduri judiciare care îl vizează pe fostul lider.
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat pregătirea unei „misiuni de apărare” pentru a restabili siguranța navigației în Strâmtoarea Ormuz, blocată de la izbucnirea conflictului militar dintre Statele Unite, Israel și Iran. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă în Cipru, relatează BFM TV .
Potrivit domnului Macron, operațiunea va fi desfășurată în comun cu parteneri europeni și non-europeni.
Scopul său este de a escorta navele portcontainere și petrolierele odată ce faza acută a conflictului se încheie.
Franța va desfășura, de asemenea, două fregate suplimentare în regiune, ca parte a misiunii existente a UE Aspides, care operează în Marea Roșie din 2024.
Aceasta va mări forța franceză la opt fregate, două nave de asalt amfibii și portavionul Charles de Gaulle.
Președintele francez a vizitat astăzi Cipru ca urmare a atacului cu drone iraniene asupra bazei militare britanice din Akrotiri.
Emmanuel Macron a subliniat că atacul asupra insulei a fost un atac asupra întregii Europe, iar apărarea acesteia este o chestiune de securitate paneuropeană.
Franța, Germania și Regatul Unit au avertizat anterior că sunt pregătite să folosească forța militară dacă Iranul continuă atacurile fără discriminare împotriva aliaților lor din regiune. Secretarul britanic al Apărării a confirmat că aeronavele cu sediul în Cipru și Bahrain vor doborî dronele și rachetele iraniene.
Europa a devenit în ultimii ani cel mai mare importator de arme din lume, potrivit unui nou studiu realizat de Stockholm International Peace Research Institute.
Analiza arată că importurile de armament ale statelor europene au crescut puternic în ultimii cinci ani, în special după invazia Rusiei în Ukraine.
Potrivit raportului, statele europene și-au triplat importurile de arme în perioada 2021–2025, comparativ cu intervalul 2016–2020.
O mare parte din aceste echipamente militare provin din Statele Unite, deși liderii europeni vorbesc frecvent despre obiectivul unei autonomii strategice în domeniul apărării.
Ucraina e cel mai mare importator de arme din lumeCercetătorii SIPRI indică livrările de armament către Ucraina, începând din 2022, drept „cel mai evident factor” al creșterii importurilor.
În ultimii cinci ani, Ucraina a devenit cel mai mare importator de arme la nivel global, deși livrările au început să scadă mai recent.
În același timp, raportul subliniază că guvernele europene încearcă să își consolideze capacitățile militare, după ani sau chiar decenii în care investițiile în apărare au fost neglijate de multe clase politice de pe continent.
Europa produce arme, dar le exportăAnaliza mai arată însă că problema nu este neapărat lipsa capacității de producție în Europa.
O parte semnificativă din armamentul produs pe continent ajunge pe piețele externe.
Fostul vicepreședinte al European Commission, Josep Borrell, declara în noiembrie 2023 că aproximativ 40% din producția industriei europene de apărare este exportată către țări terțe.
El sugera atunci că livrările ar trebui orientate mai mult către statele considerate prioritare, pentru a rămâne mai mult echipament în Europa.
Potrivit raportului SIPRI, această tendință nu pare să se fi schimbat semnificativ.
Germania este cel de-al patrulea cel mai mare exportator de arme din lume. Franța e al doileaÎn același timp, unele state europene își consolidează poziția pe piața globală a exporturilor de arme.
Germania a depășit China, devenind al patrulea cel mai mare exportator de armament din lume, iar peste trei sferturi din exporturile sale nu au fost destinate Ucrainei.
De asemenea, Franța s-a clasat pe locul al doilea în lume în ceea ce privește exporturile de arme majore, confirmând rolul important al industriei europene de apărare pe piața globală.
Raportul evidențiază astfel o situație paradoxală: deși Europa produce și exportă armament în cantități semnificative, continentul a devenit în același timp cel mai mare importator de arme din lume.
Potrivit lui Nicușor Dan, discuția telefonică a vizat tema precum competitivitatea și Piața Unică, tranziția către energia verde, bugetul Uniunii Europene și relansarea industriei europene.
„I-am transmis președintelui Costa că ne dorim o Piață Unică complet integrată, precum și o simplificare semnificativă a birocrației și a poverii administrative. Din perspectiva României, capitolul energie este unul esențial, mai ales în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, care ne arată cât de important este ca Uniunea Europeană să reducă dependențele de importurile de combustibili fosili. Așa cum am mai spus, ne dorim ca tranziția către energia verde să se desfășoare într-un ritm și cadru care să nu afecteze iremediabil competitivitatea companiilor europene și românești”, a scris pe Facebook președintele României.
Cei doi au vorbit și despre viitorul cadru bugetar european.
„Chiar dacă dezbaterile vor mai dura, perspectiva României trebuie să fie corect înțeleasă. Bugetul UE trebuie să asigure fonduri relevante pentru a asigura creșterea competitivității inclusiv în zona statelor estice, din care face parte și țara noastră, națiuni care au un decalaj istoric față de nivelul de dezvoltare al celorlalte state membre. De altfel, salut orientarea deciziilor europene către stimularea competitivității și investiții care să asigure un sistem energetic rezilient la șocuri externe”, a adăugat Nicușor Dan.
Ca urmare a războiului din Iran și a blocadei petroliere ucrainene, explozia prețului internațional al petrolului a ajuns și în Ungaria.
„Prețurile combustibililor au început să crească brusc în toată Europa, așa că guvernul a decis în ședința de astăzi că vom proteja familiile, antreprenorii și fermierii maghiari”, a explicat Viktor Orbán decizia guvernului.
„Pentru a reduce prețurile galopate la combustibil, începând de astăzi, de la miezul nopții, va fi introdus un preț protejat, peste care prețurile de vânzare cu amănuntul pentru toate familiile și întreprinderile maghiare nu pot depăși”, a continuat prim-ministrul.
Plafonul pentru benzină este de 595 de forinți (7,68 ron), iar pentru motorină este de 615 forinți (7,94 ron).
Viktor Orbán a declarat că rezervele de stat vor fi eliberate pentru a asigura aprovizionarea.
Acesta avertizează că prețul protejat se aplică doar vehiculelor cu numere de înmatriculare și înmatriculare maghiare și este extins la fermieri, transportatori și antreprenori, pe lângă persoanele fizice.
„Prețul protejat va intra în vigoare astăzi la miezul nopții”, și-a încheiat prim-ministrul discursul.
Orban: „Este necesară o plăcuță de înmatriculare maghiară și un certificat de înmatriculare maghiar”
„Din păcate, ca urmare a războiului din Iran și a blocadei petroliere din Ucraina, explozia prețurilor internaționale ale petrolului a ajuns și în Ungaria. Prețurile combustibililor au început să crească brusc în toată Europa. Prin urmare, guvernul a decis în ședința de astăzi să protejeze familiile, antreprenorii și fermierii maghiari de creșterile de prețuri.
Guvernul introduce un preț protejat pentru familiile maghiare atât pentru benzină, cât și pentru motorină. Prețurile de vânzare cu amănuntul nu pot depăși prețul protejat. Persoanele fizice, transportatorii și fermierii pot, de asemenea, să cumpere la un preț protejat; este necesară o plăcuță de înmatriculare maghiară și un certificat de înmatriculare maghiar”, anunță Orban.
Federația Rusă a avertizat în mod repetat că tentativele de a destabiliza situația din Orientul Mijlociu vor duce la creșterea prețurilor la petrol și gaze, a declarat președintele rus, citat de Kommersant.
Întreruperile livrărilor de petrol și gaze din cauza conflictului din Orientul Mijlociu afectează întregul sistem de relații economice internaționale, a declarat Putin.
Schimbarea rutei de furnizare, fără Ormuz, este imposibilă„În prezent, ruta de aprovizionare cu petrol prin Strâmtoarea Ormuz este practic închisă. O schimbare completă a furnizării de petrol din Orientul Mijlociu fără Strâmtoarea Ormuz este în prezent imposibilă
Concurența pentru furnizorii de energie la nivel mondial se intensifică în prezent.Companiile energetice rusești ar trebui să profite de prețurile actuale ale petrolului și să utilizeze veniturile pentru achitarea datoriilor către bănci.
Schimbarea echilibrului dintre cerere și ofertă de energie va duce la o nouă realitate a prețurilor sustenabile”, a declarat el.
Șeful statului rus a constatat că prețurile mondiale ale petrolului au crescut cu 30% pe săptămână, iar livrările de GNL din Orientul Mijlociu au scăzut drastic. „Reluarea producției va dura săptămâni și luni”, a declarat Putin.
Rusia ajută Slovacia și Ungaria„Prețurile actuale ridicate ale energiei sunt temporare, iar Rusia înțelege acest lucru. Rusia va continua să livreze petrol și gaze către țările care sunt cumpărători de încredere, inclusiv Slovacia și Ungaria. Rusia mărește în prezent furnizarea de resurse energetice partenerilor săi de încredere din mai multe regiuni ale lumii”, a anunțat Putin.
Rusia așteaptă semnalul europenilor, dacă au nevoie de ajutorDin cauza întreruperii furnizării de resurse energetice la nivel mondial, „inflația crește”, iar producția de bunuri industriale este afectată. Rusia nu ar trebui să aștepte ca Europa să „închidă ușa în mod demonstrativ” în ceea ce privește furnizarea de energie, ci să redirecționeze volumele către alte piețe. Rusia este pregătită să lucreze cu europenii la furnizarea de petrol și gaze, dar are nevoie de un semnal din partea lor”, a declarat șeful statului rus.
Incidentul a avut loc luni, în jurul orei 13.00, când un utilaj care pregătea plaja pentru sezonul estival, în zona fostei terase Lujo din Năvodari, a avariat accidental un rezervor subteran de gaz, cu o capacitate de 2600 litri, îngropat în nisip.
Reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române” au securizat perimetrul și au restricționat accesul persoanelor pe o rază de aproximativ 100 de metri.
La fața locului au intervenit echipaje ale ISU Constanța, inclusiv echipa specializată pentru substanțe periculoase, și polițiști.
Zona a fost izolată și au fost aplicate toate măsurile necesare pentru eliminarea oricărui risc și prevenirea unui incident major.
Poliția a efectuat cercetări la fața locului și a ridicat probe în vederea deschiderii unui dosar penal pentru stabilirea tuturor responsabilităților, transmite Ministerul Mediului într-un comunicat.
Controale pe tot litoralul„Politica Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor cu privire la plajele din România este toleranță 0 pentru ilegalitățile care pun în pericol mii de români. Ce a fost descoperit astăzi la Năvodari – un rezervor de gaz îngropat ilegal într-o zonă în care încetase contractul de închiriere anul trecut – este un risc foarte mare și o iresponsabilitate uriașă din partea operatorilor economici. Nu vom întoarce ochii la ilegalitățile de pe plajele din România indiferent cine sunt operatorii economici. Vom controla toate plajele eliberate de construcții în 2025 pentru a vedea dacă această situație se repetă și în alte zone”, a declarat Diana Buzoianu, ministra Mediului.
Potrivit comunicatului citat, din verificările preliminare rezultă că rezervorul de gaz a fost îngropat ilegal în nisip de către operatorul economic care a administrat terasa din acea zonă.
Contractul de închiriere pentru sectorul de plajă a încetat în 30 octombrie 2025, iar operatorului i-a fost impusă obligația de a dezafecta și evacua toate dotările de pe plajă până cel târziu în 15 decembrie 2025.
„Rezervorul respectiv nu a fost declarat și nu a avut niciun acord din partea Administrației Naționale <Apele Române> pentru amplasare”, arată reprezentanții ministerului.
Administrația Bazinală de Apă Dobrogea–Litoral face de mâine controale pentru verificarea întregului litoral românesc și identificarea oricăror situații similare care ar putea pune în pericol siguranța publică sau mediul.
Utilizarea unor pastile pentru combaterea obezității a crescut semnificativ în ultima perioadă. Cererea tot mai mare, alimentată în parte de rezultatele în scăderea în greutate, a deschis o dezbatere importantă: cât de sigure sunt aceste tratamente, ce efecte secundare pot avea și în ce situații ar trebui prescrise, scrie La Vanguardia.
Specialiștii de la Hospital Clínic Barcelona au explicat aceste aspecte într-o analiză realizată de endocrinologii Antonio Jesús Blanco și Ana de Hollanda.
Ce sunt aceste pastilePrintre cele mai cunoscute tratamente utilizate pentru pierderea în greutate se numără semaglutide și liraglutide.
Aceste substanțe imită acțiunea hormonului GLP-1, o substanță produsă în intestin după masă, care ajută la reglarea nivelului de glucoză din sânge, controlează apetitul și crește senzația de sațietate.
Inițial, aceste tratamente au fost dezvoltate pentru diabet. Ulterior s-a constatat că pot contribui și la reducerea greutății la persoanele cu obezitate sau cu suprapondere asociată unor factori de risc.
Ca orice alt tratament, aceste pastile trebuie prescrise numai după o evaluare medicală individuală și nu ar trebui utilizate niciodată fără supravegherea unui specialist.
Ce efecte secundare pot apăreaUn aspect important este că niciun tratament nu este lipsit de efecte adverse. Din acest motiv, prospectele includ atât reacțiile observate în timpul studiilor clinice, cât și cele raportate după introducerea pe piață.
Acest lucru nu înseamnă că toate persoanele care folosesc aceste pastile vor avea astfel de simptome sau că fiecare pacient va experimenta toate reacțiile menționate.
În cazul pastilelor pentru pierderea în greutate, cele mai frecvente efecte secundare sunt digestive. Pot apărea greață, care rareori ajunge la vărsături, constipație sau diaree, dar și reflux sau senzație de arsură la stomac.
Apariția acestor simptome depinde, în mare măsură, de doza administrată și, de obicei, se reduce în timp.
Posibile efecte secundare asupra vederiiSpecialiștii au identificat și două situații în care aceste tratamente ar putea influența vederea.
Prima se referă la pacienții cu diabet slab controlat și cu retinopatie preexistentă, o boală care afectează retina, partea ochiului responsabilă de vedere. În aceste cazuri, scăderea rapidă a nivelului de glucoză din sânge poate provoca o agravare temporară a problemelor de vedere.
Acest fenomen nu este specific doar substanței semaglutide și poate apărea și în cazul altor tratamente pentru diabet, cum ar fi insulina.
În al doilea rând, Agenția Europeană a Medicamentului a avertizat recent asupra unui posibil risc, foarte rar, de neurită optică, o inflamație a nervului optic, asociată tratamentului cu semaglutidă.
Incidența estimată este de aproximativ un caz la 1.000 de persoane într-o perioadă de trei ani.
Medicii subliniază că rolul specialistului este de a evalua atent raportul dintre riscuri și beneficii pentru fiecare pacient. De aceea, tratamentele pentru obezitate trebuie prescrise doar de profesioniști calificați, după o evaluare medicală completă.
Ce nivel de siguranță au aceste tratamenteÎn linii generale, potrivit specialiștilor de la Hospital Clínic Barcelona, aceste tratamente au un profil de siguranță considerat rezonabil.
Ele acționează asupra unor hormoni intestinali, precum GLP-1 sau GIP, eliberați după masă. Datorită acestui mecanism, nu produc în mod obișnuit interacțiuni medicamentoase complexe.
Acest profil de siguranță a contribuit la popularitatea pe care aceste tratamente au câștigat-o în ultimii ani. Cu toate acestea, indicația și utilizarea lor trebuie evaluate individual pentru fiecare pacient.
De ce au apărut proceseDincolo de domeniul medical, aceste tratamente au ajuns și în centrul dezbaterilor publice, mai ales în Statele Unite.
Creșterea utilizării tratamentelor din familia GLP-1, inclusiv Ozempic, a dus la peste 1.200 de procese colective legate de apariția unor efecte adverse.
Această situație a readus în discuție modul în care pacienții sunt informați despre riscurile tratamentelor și responsabilitatea companiilor farmaceutice în comunicarea acestor riscuri.
Specialiștii de la Hospital Clínic Barcelona subliniază însă că existența acestor procese nu înseamnă neapărat că tratamentele sunt nesigure.
La fel ca în cazul multor terapii inovatoare, utilizarea lor pe scară largă poate scoate la iveală efecte secundare rare care nu apar întotdeauna în studiile clinice inițiale.
În același timp, companiile farmaceutice susțin că o parte dintre reacțiile adverse invocate în procese ar fi legate de utilizarea tratamentelor în afara indicațiilor aprobate de autoritățile de reglementare.
De aceea, specialiștii insistă că aceste pastile trebuie utilizate doar sub supraveghere medicală, iar decizia de a începe sau continua tratamentul trebuie luată împreună cu medicul curant.
Guvernul Australiei va acorda azil politic pentru cinci jucătoare din echipa națională de fotbal a Iranului. Cele cinci jucătoare se află, luni, în grija poliției din Queensland, Australia, potrivit The Guardian.
Cinci membre ale echipei iraniene de fotbal feminin au fost luate sub protecția poliției din Australia după ce au refuzat să se întoarcă în țara lor de origine în urma eliminării echipei din Cupa Asiei Feminină.
Citând surse din comunitatea australiano-iraniană, ziarul Nine a precizat că femeile „beneficiau de sprijinul” poliției. „Poliția le-a dus într-un loc sigur. Este minunat, este uimitor ”, a declarat pentru publicația Nine, Hadi Karimi, un activist pentru drepturile omului din Brisbane, capitala statului Queensland.
O reacție a venit și din partea președintelui SUA, Donald Trump. Într-un nou mesaj publicat, în urmă cu puțin timp, pe rețeaua sa, Truth Social, Trump a precizat că premierul australian Anthony Albanese, este implicat activ în protejarea celor cinci jucătoare.
„Tocmai am vorbit cu prim-ministrul Anthony Albanese, din Australia, despre echipa națională feminină de fotbal a Iranului. Este implicat! Cinci dintre ele au fost deja îngrijite, iar restul sunt pe drum. Unele, însă, simt că trebuie să se întoarcă pentru că sunt îngrijorate de siguranța familiilor lor, inclusiv de amenințările la adresa acestor membri ai familiei dacă nu se întorc. În orice caz, prim-ministrul face o treabă foarte bună în această situație destul de delicată. Dumnezeu să binecuvânteze Australia!”, a declarat Donald Trump.
Trump a sugerat că le va oferi azil jucătoarelor iraniene
Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că Statele Unite le vor oferi azil echipei Naționale Feminine de fotbal a Iranului. Acesta avertizează Australia că face „o greșeală umanitară teribilă” prin faptul că le permite jucătoarelor să se întoarcă în Iran.
„Australia comite o greșeală umanitară teribilă prin faptul că permite ca echipa națională feminină de fotbal a Iranului să fie forțată să se întoarcă în Iran, unde cel mai probabil vor fi ucise. Nu faceți acest lucru, domnule prim-ministru, acordați-le AZIL. Statele Unite le vor primi dacă dumneavoastră nu o veți face”, a scris, luni, președintele SUA, Donald Trump, te rețeaua sa, Truth Social.
Reamintim că 5 jucătoare ale naționalei feminine de fotbal a Iranului au părăsit cantonamentul, cerând refugiu în Australia. Jucătoarele au fost criticate, dar și amenințate în Iran, după ce au refuzat, săptămâna trecută, să cânte imnul Iranului înaintea unei partide din cadrul Cupei Asiei, competiție desfășurată în Australia.
Mesajul lui Donald Trump vine la o zi după ce fiul fostului Șah al Iranului, Reza Pahlavi, emblemă a opoziției de la Teheran – aflat în exil la Washington, a solicitat autorităților Australiene să le ofere azil jucătoarelor, în contextul în care gestul lor de a refuza intonarea imnului național în cadrul competiției de fotbal a fost interpretat ca protest față de regimul teocrat de la Teheran.
Declarațiile au fost relatate de Al Jazeera și vin pe fondul intensificării confruntărilor dintre Iran și alianța formată din SUA și Israel.
Într-o conferință de presă susținută luni, Baghaei a declarat că „planul este clar” și că Washingtonul ar încerca să încalce suveranitatea Iranului pentru a intra „ilegal în posesia bogățiilor petroliere”. Declarațiile au fost făcute la scurt timp după ce Adunarea Experților din Iran l-a numit pe Mojtaba Khamenei noul lider suprem, succedându-i tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei.
Oficialul iranian a mai susținut că SUA și Israel au încălcat „toate normele și practicile internaționale” prin atacul militar concentrat lansat la 28 februarie împotriva Iranului. Baghaei a subliniat că obiectivul ar fi „înfrângerea poporului iranian” și subminarea statalității țării, fără a preciza clar dacă acuzațiile vizează în mod egal ambele state.
Declarațiile senatorului Lindsey GrahamReacția Teheranului vine după comentariile senatorului republican Lindsey Graham, un aliat al președintelui Donald Trump. Într-un interviu acordat Fox News, Graham a calificat intervenția militară împotriva Iranului drept „o investiție bună”, afirmând că, după căderea regimului de la Teheran, SUA vor obține beneficii economice majore din petrol.
Senatorul a susținut că atacurile se vor intensifica și a menționat importanța strategică a Strâmtorii Hormuz, în contextul creșterii prețurilor la petrol. Graham a făcut și o paralelă cu Venezuela, unde fostul președinte Nicolas Maduro ar fi fost înlăturat cu sprijin american. El a afirmat că Iranul și Venezuela dețin împreună 31% din rezervele mondiale de petrol, ceea ce ar reprezenta „coșmarul Chinei”.
Războiul din Orientul Mijlociu a făcut ca prețurile să crească vertiginos și demonstrează cât de mult lumea continuă să depindă de aprovizionarea cu petrol și gaze.
De la capturarea lui Nicolás Maduro din Venezuela până la războiul din Orientul Mijlociu, anul 2026 arată influența petrolului, ca „armă”, în geopolitică și economia globală.
Petrolul a fost atât un premiu în Venezuela, dar și un instrument puternic de coerciție politică, în blocada americană care privează Cuba de energie.
Iar acum, când petrolul se tranzacționează la peste 100 de dolari pe baril pentru prima dată în aproape patru ani, riscurile economice ale unei perioade scurte de timp fără acces deplin la energie din Golful Persic devin din ce în ce mai clare.
Cu petrolul în prim-plan, pare că a revenit în atenție perioada mai veche, înainte ca țările să înceapă să adopte energia regenerabilă și înainte ca Statele Unite să devină cel mai mare producător de petrol și gaze naturale din lume.
Există puține semne că războiul cu Iranul va provoca genul de suferință economică resimțită acum aproximativ o jumătate de secol, când petrolul acoperea aproape jumătate din necesarul energetic al lumii, iar un embargou impus de membrii unui cartel petrolier a dus la creșterea de patru ori a prețurilor în câteva luni , aruncând economia SUA într-o perioadă de inflație ridicată și creștere economică stagnantă, arată The New York Times.
Dar este clar că o lipsă de atâta petrol și gaze naturale, chiar și pentru scurt timp, pune presiune pe economiile din întreaga lume.
„Vechiul joc a revenit mai repede decât credeau oamenii că va reveni vreodată”, a declarat Elliott Abrams, care a fost reprezentant special pentru Iran și Venezuela în timpul primei administrații Trump.
Petrolul acoperă 30% din necesarul energetic al lumiiLumea rămâne dependentă de aprovizionarea fiabilă cu petrol și gaze, chiar dacă două treimi din cheltuielile globale în sectorul energetic merg acum către alternative mai curate, cum ar fi energia solară, care se dezvoltă mult mai rapid.
Deși petrolul acoperă acum o parte mai mică din necesarul energetic global decât înainte – mai puțin de 30% , potrivit Agenției Internaționale pentru Energie – lumea folosește aproape de două ori mai mult combustibil decât la începutul anilor 1970.
Iar gazele naturale, folosite pentru încălzirea locuințelor și generarea de electricitate, susțin o parte mult mai mare a economiei decât înainte.
„Lumea post-petrol rămâne departe în viitor”„Lumea post-petrol rămâne departe în viitor”, a declarat David Sandalow, cercetător la Centrul pentru Politici Energetice Globale al Universității Columbia, care a lucrat în administrațiile Clinton și Obama. „Suntem în stadiile incipiente și intermediare ale unei tranziții energetice, dar tranzițiile energetice necesită timp.”
Perturbări – ca războiul din Iran – pot accelera trecerea la surse alternative de energie, în special în locurile care nu au acces facil la combustibili fosili, împingând în același timp țările să utilizeze energia mai eficient. Standardele americane privind economia de combustibil sunt o moștenire durabilă a embargoului petrolier din 1973, de exemplu.
Conflictul tot mai acut din Orientul Mijlociu, care a început cu atacurile americano-israeliene asupra Iranului pe 28 februarie, a blocat aproape complet Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă îngustă care servește drept poartă de acces către piața petrolului mondial și a unor cantități substanțiale de gaze naturale.
Mai multe rafinării din regiune au închis sau au redus procesarea, unele după ce au suferit daune, potrivit Kpler, o firmă de cercetare. Aceasta înseamnă că transformă mai puțin petrol în combustibili precum benzina, motorina și combustibilul pentru avioane.
Această perturbare — și îngrijorarea că ar putea dura o perioadă — a dus la creșterea prețurilor internaționale ale petrolului cu aproximativ 50% de la sfârșitul lunii februarie. Prețurile combustibililor au urmat rapid, cu creșteri deosebit de mari ale costurilor motorinei și ale combustibilului pentru avioane.
Între timp, Qatarul a oprit săptămâna trecută răcirea gazelor naturale pentru export, invocând atacuri militare. Aceasta a dus la o creștere a prețurilor gazelor naturale în Europa și Asia, care depind în mare măsură de combustibilul importat. Statele Unite, în calitate de principal producător mondial de gaze naturale, au fost relativ izolate.
Prețurile la principalul centru comercial intern crescuseră cu aproximativ 20% până duminică seara. (Piața gazelor naturale este mult mai regională decât piața petrolului, în mare parte pentru că combustibilul incolor este mai greu de transportat.)
Prețurile la benzină și motorină au crescut într-un moment în care mulți americani sunt deja îngrijorați de economie și inflație. Multe dintre aceste preocupări economice pot fi atribuite ultimei perturbări energetice majore, după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022.
Prețurile benzinei, care au depășit pentru scurt timp 5 dolari pe galon în acel an, scăzuseră considerabil, atât de mult încât costul relativ scăzut al alimentării a servit drept contrapondere la creșterea prețurilor în alte sectoare ale economiei – și un motiv de mândrie pentru președintele Trump.
Războiul cu Iranul prezintă un risc politic pentru Trump, nu în ultimul rând din cauza impactului pe care prețurile mai mari la energie îl vor avea cel mai probabil asupra economiei SUA.
Nu este o coincidență faptul că petrolul a reapărut atât ca instrument geopolitic, cât și ca amenințare economică într-o perioadă în care Statele Unite își rup relațiile comerciale și se ciocnesc cu alte mari puteri, a declarat Meghan O’Sullivan, consilier adjunct pentru securitate națională în Irak și Afganistan în timpul președintelui George W. Bush.
„ Arma energetică nu a dispărut niciodată , dar există o întreagă confluență de condiții globale – și apoi decizii individuale ale administrației Trump și ale altora – care au readus-o în prim-plan”, a spus O’Sullivan, acum profesor la Școala Kennedy a Universității Harvard. „Energia poate fi un instrument de politică externă, dar poate fi și un obiectiv.”
Trump a vrut să obțină petrol din Venezuela. Iar în ultimele săptămâni, Statele Unite au blocat accesul Cubei la petrol, în încercarea de a răsturna guvernul comunist al țării. Lipsită de energie, națiunea insulară, care este extrem de dependentă de combustibilul importat, se confruntă cu o criză umanitară și cu pene de curent pe scară largă.
În Orientul Mijlociu, Iranul s-a bazat pe unul dintre avantajele sale strategice : capacitatea sa de a perturba fluxul de petrol și gaze naturale prin Golful Persic și de a afecta economiile din întreaga lume.
„Acest lucru va sublinia încă o dată cât de expuse sunt țările la sursele de energie produse în afara granițelor lor”, a spus O’Sullivan.
Modul în care țările vor reacționa la război pe termen lung va depinde parțial de gravitatea consecințelor economice ale creșterii prețurilor la energie. De asemenea, este probabil ca reacțiile să varieze în funcție de regiune, împingând țările din Asia și Europa care nu produc mult petrol sau gaze naturale să adopte mai rapid energia regenerabilă.
Statele Unite, inundate de petrol și gaze naturale, ar putea continua să se bazeze pe aceste puncte forte, cel puțin sub conducerea lui Trump, chiar dacă arderea combustibililor accelerează schimbările climatice.
„Pentru orice țară care nu are rezerve substanțiale de petrol și gaze, o concluzie evidentă este că investițiile în energii regenerabile și stocare sunt strategice din punctul de vedere al securității energetice”, a declarat Kelly Sims Gallagher, o fostă oficială a administrației Obama, acum decan și profesor de politici energetice și de mediu la Școala Fletcher a Universității Tufts.
„Energia curată vine cu alte riscuri geopolitice, inclusiv o dependență mai mare de China”Energia curată vine cu propriile riscuri geopolitice, inclusiv o dependență mai mare de China, care domină producția a tot felul de produse, de la panouri solare la turbine eoliene și baterii reîncărcabile.
Însă, spre deosebire de petrol și gaze, de care țările au nevoie în mod continuu, asigurarea echipamentelor pentru energie eoliană și solară este mai degrabă un risc singular.
Odată ce o țară are instrumentele necesare pentru a valorifica soarele și vântul, sursele de energie în sine nu pot fi luate. „Nu poți transforma soarele într-o armă”, a spus Catherine Wolfram, secretar adjunct pentru climă și economie energetică în cadrul Departamentului Trezoreriei din administrația Biden. „Nu poți transforma vântul într-o armă.”
Potrivit proiectului, prima etapă, aplicată timp de trei luni, prevede reducerea TVA de la 21% la 5%.
„Aceasta este treapta de urgență. Protejează imediat consumatorii, fermierii aflați în campania agricolă de primăvară și transportatorii care plătesc azi cu 35% mai mult pe motorină”, a declarat deputatul AUR Florin Popovici.
Începând din a patra lună, TVA va reveni la 9%, menționându-se că prețul rămâne semnificativ sub nivelul actual. Deputatul AUR a explicat că efectele pozitive generate de reducerea temporară a TVA se vor resimți în economie cu un decalaj de 2-3 luni.
Popovici susține că măsura are și un efect anti-inflaționist, reducând inflația cu 0,8–2 puncte procentuale, în timp ce PIB-ul ar putea crește cu 0,5–0,8%, iar datoria publică ar rămâne la 56% din PIB. El a avertizat că neintervenția ar putea conduce la creșterea inflației cu 12–14% și la majorarea ratelor la credite cu 200–400 de lei.
Deputatul AUR a citat exemple din alte state UE, precum Polonia, Germania, Belgia, Spania și Irlanda, care au aplicat reduceri de TVA la combustibili în perioada crizei energetice din 2022, sub aprobarea Comisiei Europene.
Reprezentanții AUR solicită Guvernului Bolojan să nu blocheze inițiativa și să țină cont de vocea românilor, care plătesc aproape 60% din prețul benzinei în taxe.
Războiul din Iran va reduce creșterea globală, dar este puțin probabil să declanșeze o prăbușire a economiei mondiale de amploarea crizei financiare din 2008, susține economistul Philippe Aghion, potrivit Al Jazeera.
„Dacă războiul durează mai mult de câteva săptămâni, dacă prețul petrolului crește peste 150 de dolari pe baril și vedem o creștere semnificativă a inflației, atunci vom vedea o situație similară cu șocul petrolului din 1973”, a declarat Aghion la radioul RTL.
Un embargou asupra petrolului impus de membrii arabi ai OPEC națiunilor care au sprijinit Israelul în războiul din octombrie 1973 a determinat creșterea dramatică a prețurilor, provocând inflație și stagnare economică.
Un astfel de șoc ar necesita un răspuns politic coordonat din partea țărilor europene, a Statelor Unite și a altor țări dezvoltate, a spus Philippe Aghion.
„Un conflict prelungit și în creștere va reduce creșterea globală. Văd o posibilă încetinire, dar nu văd un colaps. Nu văd nimic asemănător crizei financiare din 2008, de exemplu”, a spus economistul.
Philippe Aghion, Joel Mokyr şi Peter Howitt au câştigat Premiul Nobel pentru Economie în anul 2025. Ei au fost premiați pentru teoriile inovatoare legate de dezvoltarea economiei globale.
Partidele din coaliția de guvernare, împreună cu reprezentanții grupului minorităților naționale, au decis în ședința de luni ca Ministerul Finanțelor să publice cel târziu marți proiectul bugetului de stat pentru 2026, anunță reprezentanții PNL.
Decizia a fost luată în cadrul unei întâlniri dedicate definitivării principalelor coordonate ale bugetului, documentul urmând să stabilească prioritățile economice și nivelul cheltuielilor publice pentru anul viitor.
Investiții record de peste 8% din PIBPotrivit datelor incluse în proiect, anul 2026 ar urma să aducă un nivel record al investițiilor publice, estimat la 165,8 miliarde de lei, echivalentul a peste 8% din PIB.
Suma este cu aproximativ 27 de miliarde de lei mai mare decât cea alocată în 2025, când investițiile s-au ridicat la 138 de miliarde de lei.
Guvernul mizează astfel pe investiții masive pentru susținerea dezvoltării economice și a proiectelor de infrastructură.
Mai multe resurse pentru autoritățile localeProiectul de buget prevede și majorarea resurselor disponibile pentru autoritățile administrației publice locale (UAT).
În total, aproximativ 9 miliarde de lei suplimentari vor ajunge la nivel local, bani proveniți din:
sumele colectate din taxe și impozite locale,
transferuri de la bugetul de stat.
Aceste fonduri ar urma să sprijine investițiile locale și finanțarea serviciilor publice.
Venituri și cheltuieli estimate pentru 2026Conform proiectului de buget:
Venituri totale: 738 miliarde lei (aproximativ 36,1% din PIB, în metodologie cash)
Cheltuieli totale: 865 miliarde lei (aproximativ 42,3% din PIB, cash)
Diferența dintre venituri și cheltuieli indică un deficit bugetar estimat la 127,7 miliarde de lei, echivalentul a 6,2% din PIB.
Bugetul ar putea fi adoptat săptămâna aceastaCoaliția de guvernare a stabilit ca forma finală a bugetului să fie adoptată în ședința de Guvern din această săptămână, după publicarea proiectului de către Ministerul Finanțelor.
Ulterior, documentul va fi transmis Parlamentului, unde va intra în procedura legislativă pentru dezbatere și aprobare, apoi va ajung la președintele Nicușor Dan pentru promulgare.
Președintele Nicușor Dan a dat asigurări joi seară, că în cursul acestei luni România va avea buget. El a declarat că a discutat pe acest subiect cu reprezentanții tuturor partidelor din Coaliția de guvernare.
Un studiu realizat pe șobolani sugerează că expunerea la un anume fungicid în timpul sarcinii ar putea avea efecte asupra sănătății descendenților timp de până la 20 de generații. Experimentul s-a concentrat asupra vinclozolinului, o substanță activă din fungicide, folosită pentru combaterea bolilor fungice la plante.
Cercetătorii au observat că o singură expunere la această substanță în timpul sarcinii a crescut riscul de apariție a unor boli la urmașii animalelor studiate, iar efectele au continuat să apară de-a lungul mai multor generații.
Expunerea în sarcină afectează generațiile următoareStudiul a fost coordonat de Michael Skinner, profesor de biologie la Washington State University, care cercetează de peste două decenii modul în care factorii de mediu pot influența moștenirea biologică. Potrivit acestuia, efectele pot apărea deoarece substanța afectează linia germinală, adică celulele din care se formează spermatozoizii și ovulele.
„În esență, atunci când o femelă gestantă este expusă, și fătul este expus”, a explicat specialistul, citat de ScienceAlert. „Iar linia germinală din interiorul fătului este, la rândul ei, expusă. Din acel moment, efectele pot apărea la urmași și la generațiile următoare”.
Modificări epigenetice timp de 20 de generațiiAceste tip de modificări nu schimbă secvența ADN, ci modul în care genele sunt „citite” de organism. Fenomenul este cunoscut sub numele de moștenire epigenetică transgenerațională și influențează riscul de a dezvolta anumite boli.
În cadrul cercetării, oamenii de știință au urmărit mai întâi efectele timp de zece generații și au observat că riscul de boală rămâne ridicat. Ulterior au extins analiza până la 20 de generații pentru a vedea cât de mult pot persista aceste efecte.
Efecte agravate în timpAnimalele din liniile afectate au prezentat probleme la nivelul rinichilor, prostatei, testiculelor și ovarelor, iar în generațiile mai târzii au apărut complicații severe în timpul nașterii.
„Prezența bolii a rămas în mare parte constantă, dar în jurul generației a 15-a am început să vedem o agravare a situației”, spune Skinner. „În generațiile 16, 17 și 18 boala a devenit foarte pronunțată, iar uneori fie mama, fie puii mureau în timpul nașterii”.
De la medicina reactivă la cea preventivăRezultatele provin din experimente pe animale și nu demonstrează direct că același lucru se întâmplă la oameni. Totuși, cercetătorii spun că studiile pe mamifere pot oferi indicii importante despre modul în care substanțele chimice din mediul modern ar putea influența sănătatea pe termen lung.
În cazul șobolanilor, 20 de generații pot trece în doar câțiva ani. La oameni, același interval ar însemna câteva sute de ani. Cu toate acestea, cercetătorii cred că studiile epigenetice ar putea ajuta medicina să identifice riscurile mai devreme și să dezvolte strategii de prevenție.
„Acest studiu arată că problema nu va dispărea de la sine”, spun oamenii de știință. „Dar putem folosi epigenetica pentru a trece de la medicina reactivă la medicina preventivă”.
Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, procurorii au dispus sâmbătă reținerea tânărului acuzat de omor.
În noaptea de 6 spre 7 martie, tânărul și un bărbat de 73 de ani au avut un conflict spontan în localitatea Boian, județul Sibiu, în timp aceștia ce se aflau într-o zonă publică.
Autorul, în vârstă de 17 ani, a deposedat victima de o bâtă și a lovit-o pe aceasta la nivelul
capului în mod repetat, apoi a părăsit locul faptei.
Victima a murit în cursul aceleiași nopți datorită leziunilor suferite și expunerii prelungite la frig.
În 8 maryie, inculpatul a fost arestat de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Sibiu pe o perioadă de 30 de zile.
Cinci fotbaliste din echipa națională a Iranului au părăsit cantonamentul și au cerut refugiu în Australia, potrivit Sky News. Informația provine de la Reza Pahlavi, prințul moștenitor iranian aflat în exil în SUA.
Biroul lui Reza Pahlavi a susținut că a aflat că jucătoarele Fatemeh Pasandideh, Zahra Ghanbari, Zahra Sarbali, Atefeh Ramazanzadeh și Mona Hamoudi se află acum într-un „loc sigur”.
Guvernul australian a fost supus presiunilor internaționale pentru a proteja echipa feminină a Iranului după ce aceasta a fost eliminată din Cupa Asiei.
Zeci de oameni au înconjurat autocarul echipei în timpul plecării acestuia de pe stadionul din Queensland, după meciul de duminică. În zonă au ajuns mai multe echipe de polițiști care au realizat un pasaj de trecere.
Jucătoarele au intrat în atenția publicului deoarece înaintea unui meci cu naționala din Coreea de Sud de la Cupa Asiei au refuzat să cânte imnul național. Gestul a fost catalogat de unii drept un act de rezistență față de regimul de la Teheran. Numeroase amenințări și solicitări cu pedepse privind trădarea au apărut în presa iraniană stârnind îngrijorare cu privire la siguranța sportivelor la întoarcerea în Iran.
Dinozaurul erbivor, care a trăit acum aproximativ 70 de milioane de ani, a fost numit Kryptohadros kallaiae și este descris într-un studiu publicat în revista științifică Journal of Systematic Palaeontology.
Analizele făcute de cercetători arată că Kryptohadros kallaiae era înrudit cu alți dinozauri descoperiți în sud-estul Europei, precum Telmatosaurus din România și Tethyshadros din Italia.
Împreună, aceste specii formează un grup distinct de hadrosauroide, numit Telmatosauridae, care a evoluat în sud-estul arhipelagului european din Cretacicul târziu. În urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani, Europa nu era un continent compact, ci un mozaic de insule separate de mări mai mult sau mai puțin adânci. Aceste condiții au favorizat apariția unor comunități de animale unice, adaptate diferitelor medii insulare.
„Faunele erau mult mai dinamice decât se credea”„Pe baza analizelor filogenetice se pare că hadrosauroidele care au evoluat inițial în Asia au ajuns în Europa în mai multe valuri de migrație distincte. Unul dintre aceste evenimente a adus strămoșii lui Kryptohadros în sud-estul Europei. Descoperirea confirmă că faunele care trăiau pe insulele europene în acea perioadă erau mult mai dinamice și diverse decât se credea anterior”, explică Zoltán Csiki-Sava, cercetător la Universitatea din București și coordonatorul echipei de cercetare din România.
Descoperirea este bazată pe fosile provenite dintr-un sit nou identificat în apropierea satului Vălioara, în vestul Bazinului Hațegului (Hunedoara).
Aici au fost descoperite mai multe fragmente fosile aparținând unui schelet parțial de hadrosauroid, un grup de dinozauri erbivori din ordinul Ornithischia. Popular, aceștia sunt cunoscuți ca „dinozauri cu cioc de rață”.
Fosilele provin din depozitele geologice ale Formațiunii Densuș-Ciula, de la sfârșitul perioadei Cretacice.
Cum a fost identificat situlCercetătorul Gábor Botfalvai de la Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta a explicat modul în care fost identificat situl în anul 2022, după ce amenajarea unui drum forestier a scos la lumină straturi de roci ce conțineau fragmente fosile.
Cercetările ulterioare au arătat că acestea nu reprezentau doar resturi izolate, ci și părți ale scheletului aceluiași individ de dinozaur.
Timp de peste 100 de ani, majoritatea fragmentelor fosile de hadrosauroide descoperite în Țara Hațegului au fost atribuite speciei Telmatosaurus transsylvanicus, descrisă la începutul secolului XX de paleontologul Franz Nopcsa.
Analiza detaliată a noului material fosil a arătat însă că unele dintre aceste resturi, și, în primul rând cele nou identificate la Vălioara, aparțin unei specii complet diferite, deși înrudite.
Proveniența numelui„Scheletele care păstrează elemente din mai multe părți ale corpului, inclusiv elemente de craniu și ale membrelor, sunt foarte rare în Bazinul Hațegului, mai ales în cazul hadrosauroideor. De cele mai multe ori se descoperă doar fosile izolate, care în trecut au fost atribuite automat lui Telmatosaurus. De aceea a fost nevoie de o analiză atentă a materialului cunoscut pentru această specie „«istorică», pentru a putea compara și interpreta corect noile fosile”, explică Attila Ősi, profesor la Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta și coautor al studiului.
Denumirea Kryptohadros face trimitere la faptul că acest dinozaur a rămas „ascuns” timp de aproape 130 de ani, atât printre fosile atribuite în special lui Telmatosaurus, cât și în imediata apropiere a unui sit fosilifer cunoscut de cercetători.
A doua parte a numelui, kallaiae, este un omagiu adus mamei primului autor al studiului, Kállai Csilla, care i-a încurajat pasiunea pentru științele naturii încă din copilărie.
Publicarea acestei descoperiri a avut loc în apropierea zilei de 8 Martie și a oferit un prilej simbolic de a celebra contribuția și inspirația pe care femeile o aduc în lumea științei. Numele noului dinozaur a devenit astfel și un mic omagiu pentru toate femeile care susțin cercetarea, educația și pasiunea pentru cunoaștere.
Bazinul Hațegului este unul dintre cele mai importante locuri din Europa pentru studiul dinozaurilor din Cretacicul târziu.
Pentru Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului astfel de rezultate reprezintă o ocazie importantă de a aduce mai aproape de public cercetările desfășurate în acest teritoriu și evidențiază modul în care descoperirile științifice contribuie la înțelegerea istoriei vieții pe Pământ.
Geoparcul este aflat în administrarea Universității din București.
Decizia a fost comunicată oficial pe rețelele sociale ale clubului, iar finanțatorul Gigi Becali a declarat că echipa ar putea fi preluată de Mirel Rădoi.
Elias Charalambous a condus FCSB în perioada 2022–2026, reușind să câștige două titluri de campion și două Supercupe ale României. Sub conducerea sa, formația roș-albastră a obținut rezultate remarcabile în cupele europene, atingând faza optimilor de finală în UEFA Europa League 2024-2025 și faza principală a competiției în sezonul actual. Plecarea sa marchează sfârșitul unei perioade de succes, în care FCSB și-a consolidat poziția atât pe plan intern, cât și european.
Secundul Mihai Pintilii, fost căpitan al clubului și figură emblematică începând din 2012, a preluat inițial echipa ca antrenor interimar în noiembrie 2022, devenind ulterior principalul colaborator al lui Charalambous din martie 2023. În această perioadă, Pintilii a contribuit direct la câștigarea celor două titluri de campion și a celor două Supercupe, dar și la performanțele remarcabile din competițiile europene ale clubului.
Decizia de a încheia colaborarea cu Charalambous și Pintilii vine într-un moment important pentru FCSB, care pregătește sezonul următor cu ambiții mari pe plan intern și european. Finanțatorul Gigi Becali a sugerat că următorul antrenor va fi Mirel Rădoi, fost internațional și tehnician experimentat, cunoscut pentru stilul său disciplinat și experiența în pregătirea echipelor de top.
Această schimbare reprezintă un punct de cotitură pentru FCSB, care caută să își mențină poziția de lider în campionatul României și să continue parcursul remarcabil în competițiile europene.
„Domnule Bolojan, cu ce vor face șoferii de tir aprovizionarea magazinelor? Cu metroul, cu tramvaiul sau cu trenul?, se întreabă transportatorii români.
Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (C.O.T.A.R.) cere Guvernului să explice cum a fost posibilă scumpirea carburanților la pompă, deși există stocuri pentru următoarele 6 luni.
De asemenea, solicităm intervenția imediată a Guvernului în scăderea accizelor la carburanți și reglementarea reală a prețului poliței de asigurare obligatorie RCA. Dacă vor continua să se scumpească atât carburanții, cât și RCA-ul, vom ajunge în situația de blocaj al lanțului de aprovizionare cu mărfuri, anunță COTAR printr-un comunicat, citat de Agerpres.
„Cum se justifică scumpirea benzinei și a motorinei la pompă?”
Dacă este adevărat că România are rezerve de combustibil care pot acoperi necesarul pentru următoarele cinci luni, în cazul în care nu s-ar mai rafina sau importa niciun litru de motorină sau benzină – așa cum a declarat, săptămâna trecută, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la briefingul de presă ce a urmat ședinței de Guvern de joi -, cum se justifică scumpirea benzinei și a motorinei la pompă?
Nu este prima oară când se întâmplă acest lucru, iar scumpirile nejustificate le decontează românii. Jocul acesta cu intervenția Consiliului Concurenței și al ANPC, amenințările de la o instituție la alta, nu fac decât să ofere publicului plătitor un spectacol grotesc, mult prea ieftin pentru prețul încasat de stat, pentru că realmente banii rămân dați, statul încasează la buget de la toți românii, din scumpirile carburanțior, din accize, din scumpirile în lanț la produse și servicii, apoi din amenzi. Iar pentru a nu riposta pentru că plătesc din ce în ce mai mult, nejustificat, românilor li se aruncă în spațiul public, de fiecare dată, acest circ institutional.
Între timp, firmele dau faliment, angajații rămân fără locuri de muncă, viața în România se scumpește și devine insuportabilă, iar românii care plătesc totul din ce în ce mai scump nu au niciun beneficiu.
Noi, transportatorii, suntem primii loviți de aceste scumpiri nejustificate ale carburanților și ale polițelor RCA – două domenii în care Guvernul ar fi trebuit să intervină, dar continuă să nu o facă. Ne-am săturat să vedem cum apar, de fiecare dată, declarații politice de pe margine, că dacă șeful Consiliului Concurenței și președintele ANPC nu sancționează scumpirile nejustificate ale carburanților la pompă, trebuie să fie demiși, pentru că prețul nu ar trebui să fie mai mare de 8 lei, cu tot cu TVA.
Toti fac parte din același guvern și nu vedem nicio măsură concretă.
Nu ne ajută cu nimic nici declarația de sâmbătă a ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care ne explica, de la Bistrița, că este extrem de important ca în România prețul carburanților să nu ajungă la două cifre și că se lucrează la cinci scenarii care să prevină o astfel de situație.
‘Vă oferim noi un scenariu, domnule ministru: interveniți cu pârghiile pe care le aveți la dispoziție, pentru a opri aceste scumpiri nejustificate. Domnule Bolojan, atunci când nu se vor mai putea onora contractele de transport, din cauza prețurilor care nu vor mai acoperi valoarea acestor contracte, cu ce vor putea face șoferii de tir aprovizionarea magazinelor? Cu metroul, cu tramvaiul sau cu trenul? Cerem intervenția de urgență a Guvernului în scăderea accizelor la carburanți și în stoparea scumpirilor nejustificate ale benzinei și motorinei, precum și a prețurilor polițelor RCA care au scăpat de sub control și se adaugă la scumpirile în lanț, până vor pune pe butuci economia României!’, a declarat Vasile Ștefănescu, președintele COTAR.
Sunt două lucruri care afectează foarte grav transportul de persoane și de mărfuri: prețul carburanților și polița RCA.
Se poate da o ordonanță de urgență sau o hotărâre de guvern, pentru scăderea accizelor la benzină și la motorină, dar și pentru ca o instituție bancară românească să emită polite RCA – situație prevăzută și de Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, iar din acel moment vom putea plăti o poliță RCA corectă. Conform Art. 47 din lege – Înființarea/Preluarea unei companii de asigurări -Ministerul Finanțelor Publice putea elabora actul normativ pentru înființarea sau preluarea unei companii de asigurări cu capital de stat, în domeniul asigurărilor RCA și altor tipuri de asigurări, dar nu s-a dorit acest lucru. COTAR solicită încă o data intervenția Guvernului României pentru înființarea unei astfel de companii de asigurări cu capital de stat, în domeniul asigurărilor RCA”, susține COTAR.
