MediaFax.ro

Discuțiile, descrise drept „ample”, au vizat modul în care producătorii auto ar putea contribui la fabricarea de piese pentru diverse sisteme de armament, inclusiv prin utilizarea unor tehnici avansate de producție, precum imprimarea 3D, afirmă surse citate de Financial Times.

Dialogul are loc în contextul în care secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, promovează o schimbare radicală a modului în care armata cumpără echipamente și tehnologie.

Pentagonul vrea extinderea rapidă a bazei industriale

Secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, a acuzat anul trecut marile companii din industria de apărare că au determinat armata americană să depindă excesiv de sisteme foarte specializate, mai scumpe și mai greu de produs decât echivalentele comerciale.

„Pentagonul este foarte motivat să restructureze achizițiile, să se miște mai repede, să facă lucrurile la costuri mai mici, să elimine blocajele și să crească producția. De aceea au contactat GM și Ford, iar întrebarea preliminară este: ce puteți face pentru a ajuta?”, a spus una dintre sursele apropiate discuțiilor.

„Deocamdată nu s-a semnat nimic”, a adăugat sursa.

GM are deja o subsidiară dedicată sectorului de apărare, care lucrează cu armata SUA la dezvoltarea unor capabilități precum vehicule autonome capabile să transporte personal rănit. Compania care deține mărcile Chevrolet și Cadillac face parte și dintr-un consorțiu care lucrează la un nou rover lunar pentru programul Artemis al NASA.

„De mai bine de 100 de ani, GM sprijină securitatea Americii, siguranța și pe cei care ne protejează națiunea”, a transmis compania într-un comunicat. „Deși acest angajament continuă, nu comentăm speculațiile.”

Ford, care nu are o subsidiară dedicată apărării, a refuzat să comenteze.

„Departamentul de Război este angajat să extindă rapid baza industrială de apărare prin valorificarea tuturor soluțiilor și tehnologiilor comerciale disponibile, pentru a se asigura că militarii noștri își păstrează un avantaj decisiv”, a declarat pentru FT un oficial al Pentagonului.

Sudanul este în prezent divizat între armata regulată și forțele paramilitare Rapid Support Forces (RSF), arată Il Post. Armata, condusă de generalul Abdel Fattah al-Burhan, controlează estul țării, inclusiv capitala Khartoum, coridorul Nilului și portul strategic Port Sudan. De cealaltă parte, RSF, conduse de Mohamed Hamdan Dagalo („Hemedti”), domină vestul, inclusiv regiunea Darfur. Această regiune este în prezent una dintre cele mai afectate zone ale conflictului. Linia frontului a rămas relativ stabilă în ultimele luni, în special în regiunea Kordofan, unde luptele s-au blocat fără progrese majore.

Negocierile, în impas total

Eforturile internaționale de mediere nu au reușit să aducă părțile la un acord. O propunere americană din 2025, care includea un armistițiu temporar, acces umanitar și un plan pentru un guvern civil în termen de nouă luni, a fost respinsă de ambele tabere. Armata refuză negocierile de teamă că ar legitima controlul RSF asupra vestului țării, unde acestea au format structuri paralele de putere. În același timp, RSF resping orice acord care ar presupune dezarmarea lor sau recunoașterea liderului armatei ca autoritate legitimă. Conflictul a izbucnit în aprilie 2023 tocmai din cauza eșecului celor doi lideri de a ajunge la un acord privind integrarea RSF în armata națională.

Fight between RSF and the military

Footage from Sudan – 2023 pic.twitter.com/uiDEcNfuQV

— War Monitor Clips (@WarMonitorClips) March 1, 2025

Conflictul etnic și violențele

Războiul este alimentat și de tensiuni etnice profunde. RSF își au originile în milițiile janjawid, implicate în atrocități în Darfur în anii 2000, iar violențele actuale continuă pe aceeași linie. Organizațiile internaționale semnalează crime de război, inclusiv execuții în masă, violuri și atacuri asupra civililor, unele documentate și distribuite online. Sudanul a devenit și un teren de confruntare indirectă între puteri regionale. Egiptul și Arabia Saudită sprijină armata, oferind ajutor militar și diplomatic. În același timp, Emiratele Arabe Unite sunt acuzate că susțin RSF, acuzații pe care le neagă. Recent, și Etiopia ar fi început să sprijine RSF, ceea ce ridică temeri privind extinderea conflictului într-un război regional prin intermediari.

O criză umanitară de proporții

Situația civililor este descrisă drept una dintre cele mai grave la nivel global. Aproximativ 9 milioane de oameni au fost forțați să își părăsească locuințele. Majoritatea s-au refugiat în țări vecine precum Ciad, Libia, Sudanul de Sud sau Egipt. În interiorul țării, milioane de persoane trăiesc în condiții precare, în tabere supraaglomerate. Datele arată că circa 14 milioane de oameni se confruntă cu insecuritate alimentară severă, iar opt milioane de copii nu mai au acces la educație. Aproape 40% dintre unitățile medicale nu mai funcționează, multe fiind distruse sau atacate.

Atenția internațională scade

Conflictul din Sudan este tot mai puțin prezent pe agenda internațională, în special după escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Creșterea prețurilor la combustibil și blocarea ajutoarelor umanitare în regiune au agravat și mai mult situația din teren. În lipsa unei presiuni internaționale consistente și a unui compromis între părți, războiul din Sudan riscă să rămână blocat, cu consecințe tot mai grave pentru populația civilă.

Publicația maghiară mandiner, apropiată de ecosistemul ideologic al lui Viktor Orbán, analizează în detaliu valul de reacții stârnit în România de rezultatele recentelor alegeri din țara vecină.

Ziariștii maghiari observă că România ia schimbarea de la Budapesta drept o posibilă lecție pentru scena politică internă, nu doar ca pe un simplu eveniment extern.

Potrivit publicației, presa și comentatorii români au interpretat ascensiunea noului lider maghiar ca pe un moment de cotitură, dar nu lipsit de ambiguități.

Reacții pe alocuri dure la București

Deși victoria sa este percepută de unii ca o ruptură față de era lui Viktor Orbán, analizele de la București subliniază, scrie mandiner, că anumite poziții-cheie – precum reticența față de sprijinul financiar masiv pentru Ucraina sau față de aderarea accelerată a acesteia la Uniunea Europeană – indică mai degrabă o continuitate parțială decât o schimbare radicală.

Reacțiile politice de la București au fost pe alocuri dure, analizează publicația.

„Căderea marionetei lui Putin”

Deputatul liberal Ionuț Stroe a descris înfrângerea lui Orbán drept căderea „marionetei lui Putin în Uniunea Europeană”, reflectând o critică mai veche a orientării externe a fostului lider maghiar.

În același timp, voci importante din spațiul european au vorbit despre o posibilă reașezare geopolitică.

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a caracterizat momentul drept o schimbare de epocă, sugerând că Ungaria s-ar putea reorienta mai clar către valorile europene, relatează publicația, care observă că, dincolo de reacțiile politice, analiza mediului public românesc a mers mai departe, folosind alegerile din Ungaria ca o oglindă pentru propriile vulnerabilități.

Ungaria ar putea câștiga teren

Comentatorii au remarcat contrastul dintre dinamismul noului lider maghiar – descris ca tânăr, energic și eficient în comunicare – și stagnarea percepută a clasei politice românești.

Lipsa unor direcții clare de guvernare în ultimul an și jumătate și absența unor programe coerente au fost frecvent invocate în acest context.

Dimensiunea economică a schimbării nu a fost ignorată.

Unele analize sugerează că Ungaria ar putea câștiga teren în competiția regională pentru investiții, pe fondul reacțiilor pozitive ale piețelor și al întăririi monedei naționale.

„România e mai curioasă de Ungaria decât lasă să se vadă”, insinuează presa maghiară

În contrapunct, România este descrisă de mandiner drept afectată de întârzieri în infrastructură și de incertitudini în politicile economice.

Publicația constată că interesul din România pentru ce se întâmplă acum în Ungaria depășește simpla curiozitate: există o nevoie reală de a înțelege dacă Ungaria traversează o schimbare de regim și ce impact ar putea avea aceasta asupra relațiilor bilaterale și asupra UDMR.

Analistul politic Valeriu Turcan vorbește despre un „vot antisistem puternic” în Ungaria, comparabil doar parțial cu tendințele din România, unde nemulțumirea față de sistem s-a manifestat diferit, uneori în direcții mai sceptice față de Uniunea Europeană, notează mandiner.

Despre ce lecții ar putea învăța România de la Ungaria

În timp ce o parte a societății românești a privit cu entuziasm schimbarea de la Budapesta, elita politică adoptă o atitudine mai prudentă.

La București se discută atât despre posibile proiecte comune cu noul guvern ungar, cât și despre lecțiile pe care scena politică românească ar trebui să le învețe.

Totuși, experții avertizează că nu este de așteptat o ruptură totală în politica externă a Ungariei. Relațiile pragmatice cu Rusia, în special în domeniul energetic, ar putea continua.

„Ungaria ar putea influența România inclusiv în modul în care își negociază poziția în Europa”

În acest context, istoricul Marius Diaconescu, citat în presa maghiară, atrage atenția că România ar putea pierde un avantaj important: acela de a folosi „modelul Orbán” ca reper negativ în discursul european.

Această posibilă schimbare de paradigmă ar putea avea consecințe inclusiv asupra poziționării României în negocierile europene, în special în ceea ce privește accesarea fondurilor UE, observă publicația maghiară.

Deși există și alte destinații populare din Europa, precum Austria, cunoscută hotelurile de wellness alpine sau Finlanda, cunoscută pentru saunele sale, Bulgaria, țara din Balcani, se conturează ca un nou centru european de sănătate și relaxare, potrivit Euronews. 

Cu peste 700 de izvoare minerale renumite pentru proprietățile lor curative, Bulgaria atrage un număr tot mai mare de turiști, atrași de oferta sa tot mai bogată în materie de turism balnear și de wellness.

„Este o tendință încurajatoare faptul că, în ultimii ani, dorința de a veni în Bulgaria pentru turism balnear a crescut cu 15%”, a declarat Irena Georgieva, ministrul interimar al Turismului din Bulgaria.

„În prezent, întrebarea referitoare la tipul de destinație pe care îl reprezintă Bulgaria nu ar trebui formulată ca «este Bulgaria o destinație ieftină?», ci mai degrabă «merită să vizitați Bulgaria?», și cred că tot mai mulți turiști europeni răspund afirmativ la această întrebare”, a continuat ministra interimară.

Orașul Velingrad, situat la 130 de kilometri de Sofia, este renumit drept capitala balneară a Balcanilor, potrivit Bulgaria Travel. Ascuns în Munții Rodopi, unde, potrivit legendei, s-a născut miticul cântăreț Orfeu, Velingrad este cunoscut pentru apele sale bogate în minerale, despre care se crede că au efecte benefice pentru persoanele care suferă de hipertensiune, afecțiuni respiratorii și gastrointestinale.

Între timp, în sud-vest, diverse hoteluri din Sandanski, precum Medite Spa Resort & Villas și Park Hotel Pirin, oferă servicii relaxante de spa și wellness.

La o aruncătură de băț de granițele cu Macedonia de Nord și Grecia, orășelul Sandanski găzduiește aproximativ 80 de izvoare minerale cu temperaturi cuprinse între 42 °C și 81 °C.

Influențat de climatul mediteraneean, orașul este cunoscut pentru apele sale despre care se crede că sunt benefice pentru afecțiunile sistemului musculo-scheletic și nervos, precum și pentru artro-reumatism.

Bulgaria atrage noi vizitatori

Ministrul interimar al turismului Bulgaria a declarat că vizitatorii proveniți de pe piețe noi sunt, de asemenea, din ce în ce mai atrași de țară datorită ofertei culturale din această țară.

În acest an, până în prezent, au fost eliberate nu mai puțin de 12.000 de permise pentru lucrătorii din sectorul turistic bulgar, comparativ cu 24.000 în întreg anul 2025.

Dacă vă gândiți la Bulgaria ca destinație pentru următorul concediu, programul de evenimente pentru restul anului include Festivalul anual al Trandafirului, Festivalul Cireșelor și diverse festivaluri de dans și muzică folclorică.

2026, Anul Turismului Cultural

Potrivit presei de stat din această țară, Ministerul bulgar al Turismului a numit 2026 „Anul Turismului Cultural”.

Măsura se înscrie în cadrul eforturilor de încurajare a călătoriilor pe tot parcursul anului, de valorificare a potențialului turistic local și de aliniere la tendințele globale care favorizează experiențele autentice.

Printre prioritățile cheie se vor număra turismul de sănătate, gastronomic, montan, de pelerinaj, dar și turismul de lux.

Aproape o treime din țară este acoperită de munți, invitând vizitatorii să schieze în timpul iernii, sezonul de schi durând aproximativ 130 de zile pe an în stațiunile de altitudine medie-mare și alpine, sau să facă drumeții în timpul verii.

Pasagerii din aeroporturi din Franța, Germania, Italia, Spania, Belgia și Grecia se confruntă cu întârzieri semnificative la controlul de frontieră. Reprezentanții Airports Council International (ACI), citați de The Guardian, avertizează că situația ar putea deveni și mai dificilă în perioada de vârf din sezonul estival. „Această situație, în următoarele săptămâni și mai ales în lunile de vară, va deveni pur și simplu imposibil de gestionat”, a declarat Olivier Jankovec, directorul ACI Europe.

Ce este sistemul EES și de ce creează probleme

Sistemul EES a intrat complet în vigoare în spațiul Schengen și presupune colectarea datelor personale și biometrice ale cetățenilor din afara UE la intrarea și ieșirea din Uniune. Procesul include scanarea pașaportului, amprente și fotografiere, ceea ce prelungește timpul de procesare la frontieră. Comisia Europeană susține că înregistrarea durează în medie 70 de secunde. Totuși operatorii din aeroporturi afirmă că poate ajunge până la cinci minute per pasager. Din cauza acestor blocaje, ACI a cerut autorităților europene posibilitatea de a suspenda temporar verificările EES în situații critice. „Avem nevoie de capacitatea de a suspenda complet înregistrarea EES atunci când timpii de așteptare devin imposibil de gestionat”, a spus Jankovec. Reprezentanții aeroporturilor au cerut, de asemenea, extinderea excepțiilor existente pentru a reduce presiunea asupra punctelor de control.

Comisia Europeană minimalizează problemele

Executivul european susține că sistemul funcționează în general bine. „În marea majoritate a statelor membre nu există probleme”, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. El a adăugat că eventualele dificultăți tehnice sunt limitate și sunt deja în curs de rezolvare. De la introducerea sistemului, peste 52 de milioane de intrări și ieșiri au fost înregistrate. Aproximativ 700 de persoane considerate un risc de securitate au fost chiar identificate. Problemele însă au avut deja consecințe nedorite. Potrivit unor relatări din presă, peste 100 de pasageri nu au reușit să se îmbarce într-un zbor din Milano către Manchester din cauza întârzierilor la controlul pașapoartelor. Reprezentanți ai industriei avertizează că astfel de situații ar putea deveni frecvente.

Critici dure din partea industriei aeriene

Directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, a criticat dur implementarea sistemului. A descris situația drept „un haos total”, sugerând amânarea aplicării complete până în toamnă. Problemele generate de EES apar într-un moment deja tensionat pentru sectorul aviatic european. Operatorii avertizează și asupra riscului unor perturbări în aprovizionarea cu combustibil, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al blocadei strâmtorii Ormuz. În aceste condiții, aeroporturile europene se confruntă cu o combinație de factori care ar putea afecta semnificativ traficul aerian în lunile următoare.

Războiul dintre SUA și Israel cu Iranul a dus la cea mai mare întrerupere din istorie a aprovizionării globale cu petrol și gaze, din cauza blocării de către Iran a traficului prin strâmtoare, care gestionează aproximativ 20% din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate, conform Reuters.

Sute de petroliere și alte nave, precum și 20.000 de marinari, sunt blocați în Golful Persic de la începutul războiului, pe 28 februarie. Un armistițiu de două săptămâni a intrat în vigoare pe 8 aprilie, iar președintele american Donald Trump a declarat miercuri că războiul este aproape de final, dar controlul asupra Strâmtorii Ormuz rămâne o problemă cheie în cadrul negocierilor.

Sursa, care a refuzat să fie identificată din cauza caracterului sensibil al subiectului, a spus că Iranul ar putea fi dispus să permită navelor să utilizeze cealaltă parte a strâmtorii înguste, în apele teritoriale ale Omanului, fără niciun obstacol din partea Teheranului.

Sursa nu a precizat dacă Iranul ar fi de acord să îndepărteze și eventualele mine pe care le-ar fi plasat în acea zonă maritimă sau dacă toate navele, chiar și cele legate de Israel, ar avea voie să treacă liber.

Sursa a adăugat însă că propunerea depinde de disponibilitatea Washingtonului de a satisface cererile Teheranului, o condiție esențială pentru orice potențial progres în ceea ce privește Strâmtoarea Ormuz.

O sursă occidentală din domeniul securității a declarat că propunerea de a permite navelor să treacă nestingherite prin apele teritoriale ale Omanului era în curs de elaborare, deși nu era clar dacă existase deja vreun răspuns din partea Washingtonului.

Strâmtoarea, o fâșie de apă de doar 34 km lățime între Iran și Oman, asigură trecerea de la Golful Persic la Oceanul Indian și este o rută principală pentru aprovizionarea cu energie din Orientul Mijlociu și alte bunuri vitale, inclusiv îngrășăminte.

Propunerea ar fi primul pas vizibil al Teheranului de a se retrage de la ideile mai combative lansate în ultimele săptămâni, care includeau taxarea navelor pentru trecerea prin calea navigabilă internațională și impunerea suveranității asupra strâmtorii, considerate de industria globală a transportului maritim ca măsuri unilaterale fără precedent, care încalcă convențiile maritime.

Țările membre ale Organizației Maritime Internaționale a ONU, reunite la Londra în această săptămână, au respins ideea impunerii de către Iran a unei taxe pentru navele care utilizează strâmtoarea, despre care OMI a afirmat că ar „crea un precedent periculos”.

Propunerea Iranului ar fi, de asemenea, primul pas către restabilirea statu quo-ului privind navigația prin strâmtoare, care a fost în vigoare timp de decenii, în ciuda confiscărilor periodice de către Iran a navelor care traversau calea navigabilă.

Așa-numitul sistem de separare a traficului în două sensuri, adoptat de agenția ONU pentru transport maritim în 1968 cu acordul țărilor din regiune, a creat actualul sistem de rutare a navelor, care împarte coridoarele de navigație prin apele iraniene și omaneze.

Luni, SUA au impus un blocaj asupra navelor petroliere care părăsesc porturile iraniene, iar traficul maritim general a rămas redus la minimum începând cu 28 februarie.

Cercetările recente arată că un factor de mediu mai puțin discutat ar putea contribui semnificativ la creșterea tensiunii arteriale în rândul populației globale, în special în zonele de coastă afectate de schimbările climatice, scrie Science Alert.

Pe măsură ce nivelul mărilor crește, apa sărată pătrunde tot mai mult în sursele de apă dulce, contaminând acviferele subterane utilizate pentru consumul uman. Peste trei miliarde de oameni trăiesc în regiuni de coastă sau apropiate de coastă, multe dintre acestea situate în țări cu venituri mici și medii, unde apa subterană reprezintă principala sursă de băut. În aceste comunități, apa sărată și hipertensiunea arterială pot deveni o problemă majoră de sănătate publică, deoarece sodiul din apă este dificil de detectat gustativ.

O echipă internațională de cercetători, coordonată de Rajiv Chowdhury, profesor de sănătate globală la Florida International University, a realizat o analiză sistematică și o meta-analiză care a inclus 27 de studii populaționale din mai multe țări, însumând peste 74.000 de participanți.

Rezultatele arată că persoanele expuse la apă sărată au, în medie, o creștere de 3,22 mmHg a tensiunii sistolice și de 2,82 mmHg a tensiunii diastolice. Mai mult, riscul de a dezvolta hipertensiune este cu 26% mai mare, efectele fiind cele mai pronunțate în comunitățile de coastă.

Apa sărată, comparabilă cu sedentarismul

Deși creșterile de tensiune pot părea modeste la nivel individual, la scară largă acestea pot duce la un număr semnificativ de cazuri suplimentare de boli cardiovasculare. Cercetătorii subliniază că riscul asociat cu apa sărată este comparabil cu cel al sedentarismului, un factor de risc bine cunoscut.

În prezent, Organizația Mondială a Sănătății nu stabilește un prag de siguranță pentru sodiul din apa potabilă.

În Kiev, primarul Vitali Klitschko a declarat că două persoane, printre care și un copil, au murit. În orașul Dnipro, din sud-estul țării, unde atacurile rusești au incendiat clădiri rezidențiale, guvernatorul regional a declarat că o persoană a fost ucisă, scrie Reuters.

„În urma atacului inamic asupra capitalei, două persoane au fost ucise, un băiat de 12 ani și o femeie de 35 de ani”, a scris Klitschko pe Telegram.

„Zece locuitori au fost răniți. Șase sunt internați în spital.”

Tymur Tkachenko, șeful administrației militare a capitalei, a estimat numărul răniților din oraș la 18, inclusiv un copil.

Alerta de raid aerian a rămas în vigoare atât în Kiev, cât și în Dnipro, la mai mult de două ore după ce a fost instituită în capitală.

Fotografiile postate online arătau incendii scăpate de sub control și fum care se ridica spre cer.
Klitschko a declarat că echipele de salvare au salvat o mamă și un copil dintr-o clădire dintr-un cartier central, unde parterul a fost grav avariat.

El a mai spus că o rachetă a lovit etajul al șaselea al unui bloc de apartamente din cartierul central Podil.

Klitschko a declarat că a izbucnit un incendiu de proporții într-o clădire dintr-un cartier din nordul capitalei și că patru lucrători medicali de urgență au fost răniți, în timp ce resturi au căzut în mai multe locuri.

În Dnipro, guvernatorul regional Oleksandr Ganzha a scris pe Telegram că un locuitor a murit. El a menționat că 10 persoane au fost rănite și a postat imagini care arată clădiri rezidențiale în flăcări.
În Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, situat în nord-est, oficialii au declarat că două persoane au fost rănite în urma unor atacuri cu drone.

Vizita are loc în contextul unui turneu african amplu, considerat unul dintre cele mai complexe din ultimele decenii pentru un pontif, scrie Reuters.

Adresându-se liderilor politici și religioși, Papa Leon a subliniat că „lanțurile corupției, care desfigurează autoritatea și îi distrug credibilitatea, trebuie rupte”, cerând eliberarea societății de „setea idolatră de profit”. Declarațiile au fost făcute la scurt timp după sosirea sa în Camerun, venind din Algeria.

Conflictul anglofon și suferința civililor

În discursul său, Papa Leon a abordat și conflictul anglofon din regiunile vorbitoare de limbă engleză ale Camerunului, violențe care au provocat moartea a mii de persoane în ultimul deceniu. Pontiful a cerut încetarea luptelor și a avertizat că generații întregi de tineri sunt private de educație și speranță.

Separatiștii au anunțat un armistițiu temporar de trei zile pentru a permite deplasarea în siguranță a civililor și a vizitatorilor pe durata vizitei papale. Papa Leon a condamnat, de asemenea, activitatea grupărilor militante din nordul țării, inclusiv Boko Haram, subliniind impactul devastator al războiului asupra populației.

Mesaj către Trump

Papa Leon, primul papă originar din Statele Unite, se apropie de un an de pontificat și a devenit recent tot mai vocal în probleme geopolitice, inclusiv războiul din Iran. Pozițiile sale i-au atras critici publice repetate din partea președintelui american Donald Trump. Cu toate acestea, Papa a declarat pentru Reuters că va continua să vorbească deschis, indiferent de reacții.

În fața liderilor camerunezi, pontiful a subliniat că guvernarea autentică presupune „ascultarea reală a cetățenilor” și respectarea strictă a drepturilor omului, chiar și în contextul măsurilor de securitate.

Zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile capitalei Yaounde pentru a-l întâmpina pe Papa Leon, iar autoritățile estimează că aproximativ 600.000 de credincioși vor participa la slujba de vineri din orașul Douala. Turneul papal include 11 orașe și peste 18.000 de kilometri parcurși, urmând să continue în Angola și Guineea Ecuatorială.

Comandantul suprem Oleksandr Syrskyi a declarat că forțele de la Kiev au recâștigat controlul asupra a aproape 50 de kilomentri pătrați din teritoriul său de la Rusia în luna martie, consolidându-și câștigurile de la începutul anului, scrie Reuters.

Dronele au jucat un rol important în războiul care durează de patru ani între Kiev și Moscova. Ambele părți au alocat resurse pentru dezvoltarea unor metode de interceptare a dronelor și pentru modernizarea apărării aeriene.

„Se introduce un nou model de război, unități de asalt cu drone care combină sistemele aeriene și terestre fără pilot cu infanteria într-un singur sistem integrat”, a declarat Ministerul Apărării într-o scurtă declarație pe Telegram.

„Această abordare a dat deja rezultate în sud, unde, începând din februarie, o mare parte a teritoriului a fost eliberată, tocmai datorită utilizării acestor unități avansate.”

Syrskyi și-a prezentat evaluarea teritoriului recucerit într-o declarație separată pe Telegram. El a mai spus că, pe fondul îmbunătățirii vremii de primăvară, forțele ruse au intensificat operațiunile ofensive de-a lungul aproape întregii linii de front de 1.200 km.

Syrskyi a spus că zona din jurul orașului Pokrovsk din est, asediat, pe care Rusia încearcă să-l captureze în totalitate încă de la jumătatea anului 2024, a fost printre cele mai intense locuri de luptă în luna martie.

El a evidențiat, de asemenea, sectoarele Oleksandrivka, Kostiantynivka și Lyman din sud-est și est ca fiind punctele „cele mai fierbinți” din cursul lunii.

Contraatacurile ucrainene din sud-est au contribuit la zădărnicirea eforturilor rusești din jurul orașului Pokrovsk și a ofensivei rusești de primăvară în general, au afirmat analiștii militari.

Syrskyi a declarat săptămâna trecută că Ucraina a recâștigat controlul asupra unui teritoriu de 480 de kilomteri pătrați de la sfârșitul lunii ianuarie, iar președintele Volodimir Zelenski a descris luna aceasta situația de pe linia frontului ca fiind cea mai favorabilă pentru Ucraina de la jumătatea anului trecut.
Forțele ruse sunt angajate într-o avansare lentă în regiunea Donetsk de est, anunțând frecvent capturarea de noi sate.

Ministerul Apărării rus a anunțat miercuri că a capturat așezarea Vovchansky Khutory din regiunea Harkov de nord-est.

Armata rusă afirmă că încearcă, de asemenea, să stabilească zone tampon în regiunile de frontieră Harkov și Sumy.

În comentariile sale de pe Telegram, Syrskyi a spus că forțele ucrainene încearcă să reducă capacitățile ofensive ale Rusiei prin menținerea unui ritm ridicat de lovituri asupra instalațiilor militare, din industria de apărare și a altor facilități.

În martie, Ucraina a lovit 76 de astfel de ținte, inclusiv 15 instalații din industria de rafinare a petrolului, a spus el.

Ucraina a intensificat atacurile asupra porturilor, rafinăriilor și fabricilor de îngrășăminte rusești, în încercarea de a reduce veniturile Moscovei din exporturile de mărfuri, pe fondul creșterii prețurilor globale cauzate de conflictul din Iran.

Vizita lui Lee ar fi prima vizită a unui lider străin în Vietnam de când Lam a fost ales președinte săptămâna trecută, o mișcare care îi permite să combine funcția cu conducerea Partidului Comunist, cea mai puternică funcție din statul cu un singur partid. Totuși, aceasta nu ar fi prima întâlnire la nivel înalt a lui Lam în noua sa funcție, întrucât miercuri s-a întâlnit cu președintele Chinei, Xi Jinping, la Beijing, scrie Reuters.

Întâlnirea este programată în prezent pentru 23 aprilie, au declarat sursele.

Este probabil să fie semnate acorduri de cooperare guvernamentală. Seulul este, de asemenea, interesat de unele dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din Vietnam, precum căile ferate și centralele nucleare, dar nu se așteaptă decizii majore în aceste domenii, au spus sursele.
Ministerul de Externe al Coreei de Sud a refuzat să comenteze. Ministerul de Externe al Vietnamului nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Coreea de Sud este cel mai mare investitor în această țară din Asia de Sud-Est în ceea ce privește capitalul acumulat, producția fabricilor Samsung reprezentând, singură, mai mult de o zecime din exporturile țării. Cu toate acestea, angajamentele de investiții coreene au scăzut cu aproximativ 25% anul trecut față de 2024, potrivit datelor guvernului vietnamez, pe fondul incertitudinilor comerciale și al preocupărilor legate de reglementările din Vietnam.

Întâlnirea ar fi a doua dintre cei doi lideri în aproximativ opt luni, după ce Lam a vizitat Seulul în august, fiind primul lider străin primit de Lee după ce a fost ales președinte la Seul.

Lee va fi însoțit de o delegație de afaceri numeroasă, incluzând oficiali de la Samsung, fiind așteptată semnarea mai multor acorduri corporative, posibil pe 23 aprilie, au declarat oficialii fără a oferi detalii despre posibilele acorduri.

Discuțiile Samsung cu autoritățile vietnameze privind construirea unei fabrici de semiconductori back-end au înregistrat progrese după ani de negocieri, dar rămâne neclar când ar putea fi făcut un anunț, au declarat trei persoane familiarizate cu această chestiune.

Rapoartele privind o investiție planificată de 4 miliarde de dolari într-o unitate de testare a semiconductoarelor și, eventual, de ambalare, au fost retrase din mass-media vietnameză în ultimele zile.

Cele trei persoane au declarat că potențiala cheltuială a Samsung nu a fost finalizată. Investiția inițială totală ar fi mai mică și s-ar putea extinde în timp, incluzând potențial un grup de furnizori, a spus una dintre ele.

Samsung a refuzat să comenteze.

„Ca instituție care nu face altceva decât să păzească în permanență Constituția, n-aș avansa cu gândirea până acolo”, a declarat Simina Tănăsescu.

Aceasta a subliniat că actuala Constituție „s-a dovedit a fi destul de viabilă”, în pofida numeroaselor discuții și încercări de revizuire apărute de-a lungul timpului.

Președinta CCR a atras atenția că, de fiecare dată când se analizează concret ce anume s-ar dori a fi modificat, rezultă că propunerile vizează, în principal, dispoziții care funcționează ca garanții ale parcursului democratic.

„Sunt acele aspecte care, poate, uneori, jenează puterea politică și o obligă să se încadreze în niște limite. Ori, modificarea tocmai a acestor limite ar putea duce, dimpotrivă, la slăbirea democrației”, a spus aceasta.

Întrebată ce ar schimba dacă ar avea posibilitatea să intervină imediat asupra unui text normativ, Simina Tănăsescu a precizat că nu ar modifica Constituția, ci legea de organizare a CCR.

„Un cuvânt aș modifica”, a explicat ea, făcând referire la articolul 29 din legea CCR, unde ar înlocui termenul „citare” cu „înștiințare”.

„Activitatea Curții este una extrem de bogată. Avem în momentul de față aproximativ 16.000 de dosare pe rol”, a arătat președinta CCR.

Potrivit acesteia, deși doar unul sau două dosare atrag atenția publicului, majoritatea cauzelor sunt repetitive, iar procedura de citare a părților presupune un consum disproporționat de timp și resurse administrative.

„Citarea înseamnă trimiterea de hârtii, confirmări de primire, ședințe publice, o întreagă activitate care ne consumă energia și timpul pe care l-am putea dedica soluționării unor dosare mai complexe”, a mai spus Simina Tănăsescu.

„Dacă aș putea înlocui cuvântul citare cu înștiințare, aș fi foarte fericită”, a conchis aceasta.

Într-o intervenție televizată, aceasta a subliniat că fragilitățile actuale nu sunt conjuncturale și nici exclusiv economice, ci țin de dificultatea statelor de a-și adapta mecanismele democratice la noile realități sociale și tehnologice.

Simina Tănăsescu a arătat că toate democrațiile sunt, prin natura lor, vulnerabile, însă presiunea actuală este amplificată de modul în care se configurează regimurile politice, atât în România, cât și în alte state.

În opinia sa, întrebările esențiale nu mai privesc doar funcționarea instituțiilor, ci chiar forma de organizare a statului și capacitatea acestuia de a ține pasul cu transformările accelerate ale societății.

Un element central al acestei schimbări îl reprezintă impactul noilor instrumente de comunicare, al expansiunii rețelelor sociale și al inteligenței artificiale asupra proceselor democratice. Președinta CCR a sugerat că unele mecanisme consacrate ale democrației ar putea necesita transformări pentru a rămâne eficiente și relevante.

Ea a amintit că, în urmă cu 10–15 ani, a existat un val de apropiere a deciziei politice de cetățeni, materializat în mai multe state prin revizuiri constituționale și introducerea unor mecanisme extinse de tip referendum.

În acest context, a fost evocată și experiența din Islanda, unde, pe fondul unei crize economice majore, cetățenii au ieșit masiv în stradă și au încercat să se implice direct în redactarea unei noi Constituții, ocolind instituțiile reprezentative tradiționale.

Potrivit Simonei Tănăsescu, astfel de mișcări au coexistat cu o creștere accentuată a curentelor populiste, o combinație care poate genera dificultăți serioase pentru stabilitatea democratică.

„Cele două fenomene, puse în balanță, pot conduce la o dificultate reală pentru democrații”, a explicat președinta Curții, adăugând că România nu este străină de astfel de tendințe.

În opinia sa, provocarea majoră a anilor următori va fi găsirea unui echilibru între nevoia de participare directă a cetățenilor și menținerea unor instituții reprezentative solide, capabile să garanteze stabilitatea constituțională.

Invitată într-o emisiune la TVR Info, aceasta a explicat că tensiunile și dezbaterile intense fac parte din funcționarea normală a CCR, chiar dacă, în acest caz, ele au fost mai vizibile în spațiul public.

Potrivit Simonei Tănăsescu, nu a existat nicio ruptură între judecători, ci deliberări reale, desfășurate pe parcursul mai multor luni, unele dintre ele chiar în apropierea sărbătorilor de iarnă. Ea a subliniat că astfel de situații nu sunt fără precedent, însă rareori au atras un interes mediatic atât de mare.

„Dezbaterea a fost vie, autentică, fără idei preconcepute. Este un lucru sănătos pentru o instanță constituțională”, a afirmat președinta CCR.

Referindu-se la momentul în care patru judecători au părăsit sala de deliberare, gest interpretat de unii ca semn al unei crize interne, Tănăsescu a recunoscut caracterul radical al acelui episod, dar a insistat că acesta nu a blocat activitatea Curții. Deliberările au continuat, decizia a fost adoptată, publicată în Monitorul Oficial, iar legea a intrat în vigoare.

„Dacă ar fi existat o fractură reală, ea ar fi fost evidentă și persistentă. Nu este cazul”, a precizat aceasta.

Președinta CCR a vorbit și despre dinamica internă a discuțiilor, arătând că argumentele schimbate între judecători pot conduce, legitim, la modificarea unor poziții inițiale. În acest context, l-a menționat pe Mihai Busuioc, despre care s-a spus în spațiul public că ar fi avut o atitudine mai dură în deliberări. Tănăsescu a explicat că nu a fost vorba de un conflict personal, ci de confruntarea firească a ideilor juridice.

Ea a mai precizat că, în calitate de judecător-raportor, a prezentat un document inițial care a stat la baza dezbaterilor, însă unii colegi au avut opinii diferite, materializate inclusiv în opinii separate sau în completări de motivare.

„Acesta este mecanismul normal al unei curți constituționale: argumente, contraargumente și, în final, o soluție”, a concluzionat Simona Tănăsescu.

A fost a patra oară în acest an când Senatul a votat pentru cedarea puterilor sale de război președintelui într-un conflict pe care democrații îl consideră ilegal și nejustificat. Republicanii spun că își vor păstra încrederea în conducerea lui Trump în timp de război, deocamdată, invocând capacitățile nucleare ale Iranului și miza mare a retragerii. Însă parlamentarii republicani sunt, de asemenea, nerăbdători ca conflictul să se încheie – și este posibil să nu se supună puterii executive la nesfârșit, potrivit AP.

Unii republicani au precizat deja că vizează viitoarele alegeri care ar putea deveni un test important pentru președinte dacă războiul se prelungește.

Termen limită

Conform Legii puterilor de război din 1973, Congresul trebuie să declare război sau să autorizeze utilizarea forței în termen de 60 de zile de la începerea acestuia – un termen limită care va ajunge la sfârșitul acestei luni. Legea prevede o posibilă prelungire de 30 de zile a acestui termen limită, dar legislatorii au precizat clar că doresc ca administrația să elaboreze în curând un plan pentru încheierea conflictului.

Horoscop 16 aprilie Berbec

Berbecii resimt nevoia de liniște și introspecție, chiar dacă ritmul zilei îi împinge spre acțiune. Este posibil să apară discuții tensionate în familie sau cu partenerul, mai ales dacă au fost amânate anumite subiecte sensibile.

În plan profesional, ziua nu este ideală pentru decizii majore sau investiții riscante, însă este potrivită pentru organizare și reevaluarea obiectivelor. Financiar, trebuie să fie prudenți și să evite cheltuielile neplanificate.

Horoscop 16 aprilie Taur

Taurii se află printre favoriții zilei. Apar oportunități de câștig sau vești bune legate de bani, fie dintr-un proiect mai vechi, fie prin sprijinul familiei. Este o zi excelentă pentru a face planuri pe termen lung sau pentru a începe inițiative noi.

În plan personal, relațiile se armonizează, iar cei singuri pot întâlni pe cineva care le stârnește interesul. La locul de muncă, ideile lor sunt apreciate, iar colaborările pot deveni mai solide.

Horoscop 16 aprilie Gemeni

Gemenii au parte de o zi activă, în care comunicarea și adaptabilitatea le pot aduce avantaje importante. În plan profesional, pot apărea oportunități neașteptate: o ofertă, un proiect sau o colaborare care le poate schimba direcția. Este esențial să fie atenți la detalii și să nu se grăbească în luarea deciziilor.

Pe plan financiar, există riscul unor cheltuieli impulsive sau al unor calcule greșite. În relații, sinceritatea este cheia: dacă evită discuțiile incomode, acestea pot reveni mai târziu cu mai multă intensitate.

Horoscop 16 aprilie Rac

Racii traversează o zi mai sensibilă, marcată de oscilații emoționale. Este important să nu ia decizii la nervi și să evite reacțiile dramatice.

În plan financiar, trebuie să fie atenți la pierderi sau la investiții neinspirate. Spre finalul zilei, lucrurile se pot liniști dacă aleg dialogul în locul conflictului.

Horoscop 16 aprilie Leu

Leii au o zi dinamică, cu multe interacțiuni sociale și oportunități de afirmare. Pot primi invitații sau propuneri interesante, însă trebuie să aleagă cu atenție ce merită cu adevărat atenția lor.

În plan financiar, pot apărea ocazii de câștig, dar și tentația de a cheltui excesiv. Profesional, este o zi bună pentru a-și face cunoscute ideile.

Horoscop 16 aprilie Fecioară

Fecioarele sunt concentrate pe detalii și pe organizare, însă trebuie să fie atente la tendința de a critica prea mult. În relațiile personale, acest lucru poate genera tensiuni sau neînțelegeri.

La locul de muncă, lucrurile evoluează constant, dar este nevoie de răbdare și perseverență. Financiar, nu sunt probleme majore, însă este recomandată prudența. În plan emoțional, au nevoie de mai multă relaxare și de detașare de problemele cotidiene.

Horoscop 16 aprilie Balanță

Balanțele sunt puse în situația de a lua decizii importante, mai ales în plan financiar. Este esențial să evite cheltuielile impulsive și să analizeze atent fiecare opțiune.

În relații, pot apărea tensiuni din cauza lipsei de claritate sau a unor promisiuni nerespectate. Comunicarea deschisă este singura soluție pentru a evita conflictele. Profesional, pot apărea responsabilități suplimentare, dar acestea pot aduce și beneficii pe termen lung.

Horoscop 16 aprilie Scorpion

Scorpionii au o zi intensă, în care emoțiile și ambițiile se împletesc. La locul de muncă, pot apărea conflicte sau competiții, însă au șansa de a ieși în avantaj dacă își păstrează calmul.

În plan personal, relațiile devin mai profunde, dar și mai sensibile. Este o zi bună pentru a clarifica neînțelegeri sau pentru a lua decizii importante legate de viitor. Financiar, este nevoie de prudență și planificare.

Horoscop 16 aprilie Săgetător

Săgetătorii simt nevoia de libertate și schimbare, dar ziua le aduce și responsabilități care nu pot fi ignorate. În plan profesional, pot apărea provocări sau termene limită presante. În relații, sinceritatea este esențială, chiar dacă uneori poate genera tensiuni. Financiar, trebuie să fie atenți la cheltuieli și să evite riscurile.

Horoscop 16 aprilie Capricorn

Capricornii sunt concentrați pe carieră și pe stabilitate. Pot apărea oportunități de colaborare sau șanse de a relua proiecte mai vechi. Chiar dacă progresul este lent, rezultatele pot fi solide.

În plan personal, pot exista mici tensiuni cauzate de lipsa de timp sau de comunicare. Este important să acorde atenție și relațiilor apropiate. Financiar, situația este stabilă, dar necesită gestionare atentă.

Horoscop 16 aprilie Vărsător

Vărsătorii au o zi în care creativitatea și ideile originale pot face diferența. În plan profesional, pot veni cu soluții inovatoare, însă trebuie să fie atenți la modul în care le comunică. În relații, pot apărea tensiuni din cauza diferențelor de opinie. Este important să fie deschiși la dialog.

Horoscop 16 aprilie Pești

Peștii sunt mai sensibili decât de obicei și pot resimți presiunea emoțională a zilei. Este important să nu se lase copleșiți de gânduri negative.

În relații, pot apărea discuții legate de bani sau responsabilități. Totuși, ziua oferă și oportunități de creștere personală, dacă aleg să învețe din experiențele trăite.

Războiul a provocat infrastructurii energetice pagube estimate între 34 și 58 de miliarde de dolari, potrivit unei estimări a Rystad Energy citată de CNBC.

Peste 80 de instalații energetice au fost atacate de la începutul războiului, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie. Mai mult de o treime dintre acestea sunt grav avariate, a mai spus Birol.

Iranul a atacat infrastructura de petrol și gaze a vecinilor săi din Golful Persic, inclusiv instalații de producție, rafinării și conducte. Israelul a bombardat instalații de gaze naturale și petrochimice din Iran.

Experții cred că ar putea dura până la doi ani pentru a repara instalațiile și a restabili producția de petrol și gaze la nivelul de dinainte de război.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a purtat la Washington discuții cu reprezentanții US Exim Bank, despre posibilele mecanisme de finanțare pentru proiectele strategice din energie și infrastructură.

Tema centrală a întâlnirilor a vizat consolidarea investițiilor majore și întărirea poziției României în arhitectura de securitate energetică a regiunii, a transmis ministrul într-o postare pe Facebook.

„O nouă întâlnire la Washington cu John Jovanovic, CEO al US Exim Bank, în continuarea discuţiilor începute anul trecut, privind finanţarea unor proiecte strategice pentru România. Reluarea discuţiilor confirmă că România este considerată un partener serios şi predictibil, iar oportunităţile de proiecte comune promovate de România sunt privite cu interes real de partea americană”, a scris miercuri, pe Facebook, Alexandru Nazare.

În cadrul conversațiilor, atenția principală a fost orientată către accelerarea proiectelor aflate deja în derulare și deschiderea unor direcții noi de investiții, mai ales în sectorul energetic, care este prioritar pentru stabilitatea economică și regională.

„Ce am discutat concret: obiectivul principal în dialogul cu US Exim Bank este accelerarea proiectelor deja începute şi pregătirea unor noi investiţii majore, în special în domeniul energiei – un sector esenţial pentru securitatea economică a României şi a întregii regiuni”, a declarat el.

Nazare a precizat că au fost discutate mai multe direcții de acțiune, de la proiecte nucleare și infrastructură de gaze până la noi instrumente financiare comune.

Printre acestea se află și modernizarea capacităților existente, dezvoltarea unor noi proiecte energetice și extinderea cooperării prin mecanisme de garantare și finanțare internațională.

De asemenea, au fost menționate proiecte care au un impact regional, inclusiv inițiative energetice cu rol în conectarea piețelor și sprijinirea dezvoltării economice din zona Mării Negre și a procesului de reconstrucție a Ucrainei.

„Proiectele discutate nu sunt doar despre infrastructură energetică. Ele înseamnă: energie mai sigură şi mai accesibilă pentru populaţie şi economie, stabilitate economică pe termen lung şi poziţionarea României ca hub energetic regional, inclusiv în contextul reconstrucţiei Ucrainei şi al dezvoltării regiunii Mării Negre. Am subliniat în discuţii că România are astăzi o abordare pragmatică şi orientată spre rezultate, iar parteneriatul cu instituţii precum US Exim Bank este esenţial pentru a transforma proiectele mari în investiţii concrete. Continuăm să construim parteneriate care aduc finanţare reală şi proiecte concrete pentru România. În perioada următoare, vom continua lucrul pentru ca aceste proiecte să avanseze cât mai rapid şi să producă rezultate vizibile pentru economie”, a scris Nazare.

Ministrul Finanțelor se află în Statele Unite pentru a participa la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional, desfășurată la Washington DC în perioada 14-20 aprilie 2026.

SUA anunță noi sancțiuni asupra petrolului iranian

Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat astăzi sancțiuni împotriva a peste două duzini de persoane, companii și nave, despre care susține că sunt implicate în exportul de petrol și gaze naturale iraniene, scrie CNN.

Toate aceste entități fac parte dintr-o rețea condusă de Mohammed Hossein Shamkhani, al cărui tată a fost consilier politic de top al liderului suprem ucis al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ucis în atacurile americano-israeliene, a declarat Trezoreria.

Nouă nave, un amestec de petroliere și petroliere cu gaz lichefiat, sunt incluse în sancțiuni, precum și mai multe companii cu sediul în Emiratele Arabe Unite.

Anunțul vine la o zi după ce Departamentul Trezoreriei a anunțat că va reinstaura și sancțiunile asupra întregului petrol iranian, după ce a acordat temporar Teheranului o licență de o lună pentru a vinde petrol care a stat pe linia de plutire pe petroliere.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus că SUA e disponibilă de a aplica astăzi noi sancțiuni, declarând că este gata să impună „sancțiuni secundare” țărilor care cumpără petrol iranian.

Nu este prima dată când administrația Trump a sancționat părți din imperiul maritim al lui Mohammed Hossein Shamkhani.

În iulie, a anunțat un set mult mai amplu de sancțiuni împotriva a peste 115 persoane, entități și nave din rețeaua sa.

Patru paramedici uciși în sudul Libanului, anunță presa de stat

Patru paramedici au fost uciși în timpul unei misiuni de ajutor în sudul Libanului, a relatat rețeaua americană NBC News, citând Agenția Națională de Știri din Liban, administrată de statul libanez.

Raportul a precizat că lucrătorii de urgență au fost uciși în orașul Mayfadoun și a atribuit moartea lor unui atac cu drone israeliene.

Aproximativ 91 de membri ai personalului medical libanez au fost uciși în război până în prezent, a declarat Ministerul Sănătății din țară în actualizarea sa zilnică.

A precizat că 2.167 de persoane au fost ucise în total în timpul conflictului, o creștere cu 43 față de ieri, în timp ce numărul persoanelor rănite a depășit acum 7.000.

După întâlnirea cu Pakistanul, cel mai important diplomat iranian promite angajamentul său față de pace

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat miercuri că Teheranul își menține angajamentul față de promovarea păcii și stabilității în regiune, după ce l-a primit în Iran pe șeful statului major al armatei pakistaneze, mareșalul Asim Munir.

Munir, care a devenit un intermediar cheie între Statele Unite și Iran, a sosit la Teheran în fruntea unei delegații, purtând un mesaj de la Washington, potrivit armatei pakistaneze de astăzi.

„Sunt foarte încântat să-l primesc pe mareșalul Munir în Iran”, a declarat Araghchi într-un mesaj publicat după întâlnire.

Araghchi și-a exprimat, de asemenea, aprecierea pentru găzduirea discuțiilor de către Pakistan, numind-o o reflectare a „profunzimii și forței” relațiilor bilaterale dintre cele două țări.

„Angajamentul nostru față de promovarea păcii și stabilității în regiune rămâne ferm, iar acest angajament este împărtășit între noi”, a spus el.

Senatul a respins pentru a patra oară măsura care viza limitarea puterilor de război ale lui Trump în Iran

Pentru a patra oară în acest an, Senatul a respins o măsură care viza restricționarea puterilor de război ale președintelui Donald Trump, prin solicitarea aprobării Congresului pentru orice acțiune militară viitoare în Iran.

Măsura nu a reușit să avanseze, cu 47 de voturi la 52.

Senatorul democrat John Fetterman s-a alăturat republicanilor în respingerea ei, în timp ce senatorul republican Rand Paul a votat cu democrații.

Liderul minorității din Senat, Chuck Schumer, a anunțat marți că democrații vor impune un vot privind puterile de război în fiecare săptămână în viitorul previzibil.

Unii republicani, precum senatorul Thom Tillis, au indicat că sunt deschiși să susțină o măsură privind puterile de război odată ce conflictul va atinge pragul de 60 de zile, iar conducerea republicană din Senat nu a exclus un vot privind autorizarea forței militare după 90 de zile, dacă conflictul nu se va fi calmat până atunci.

Netanyahu: Israelul continuă să atace Hezbollah

Benjamin Netanyahu a oferit o actualizare despre războiul din Iran, după ce s-au raportat că un armistițiu în Liban ar putea fi aproape.

Forțele israeliene așteaptă să atace Hezbollah, gruparea militantă susținută de Iran, cu sediul în Liban, și sunt pe cale să cucerească orașul Bint Jbeil din sudul Libanului, a declarat Netanyahu.

El a adăugat că a instruit Forțele de Apărare Israeliene să continue să își consolideze zona de securitate din sudul Libanului.

SUA țin Israelul la curent cu contactele cu Iranul, spune Netanyahu, adăugând că obiectivele SUA și Israelului sunt aliniate. A avertizat că Israelul este pregătit pentru orice scenariu în cazul în care luptele cu Iranul se reia.

Cât va dura blocada Strâmtorii Ormuz?

Aceasta este întrebarea adresată lui Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, în cadrul unei conferințe de presă susținută miercuri, scrie Sky News.

„Nu voi stabili niciodată termene limită în numele președintelui Statelor Unite”, a declarat ea.

„Dar în ceea ce privește blocada, după cum știți, aceasta a fost implementată pe deplin și este aplicată împotriva navelor din toate națiunile care intră sau ies din porturile iraniene.”

De asemenea, ea a spus că a văzut unele „raportări greșite” despre blocadă.

Iată ce a spus ea în legătură cu asta, integral:

„Am văzut și eu unele raportări greșite despre asta. Aceasta include toate porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman, iar forțele noastre americane din regiune susțin libertatea de navigație pentru navele care tranzitează strâmtoarea către și dinspre porturile non-iraniene. Așadar, știu că unii din presă au fost confuzi în legătură cu asta. Susținem libertatea de navigație, dar nu în ceea ce privește niciun petrolier sau navă care ar aduce beneficii economiei Iranului, pe măsură ce aceste negocieri continuă.”

Casa Albă neagă faptul că SUA ar fi solicitat prelungirea încetării focului în Iran

Administrația de la Washington a reacționat public după apariția unor informații legate de o posibilă extindere a armistițiului temporar dintre Statele Unite și Iran. Oficialii americani susțin că aceste afirmații nu sunt reale și că nu a existat o solicitare oficială în acest sens.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a clarificat poziția autorităților americane în cadrul unei intervenții adresate presei, scrie Sky News.

Karoline Leavitt a respins relatările apărute miercuri în spațiul public și a spus că negocierile continuă într-un cadru stabil.

„Am văzut niște relatări – din nou, relatări proaste – în această dimineață conform cărora am solicitat oficial o prelungire a armistițiului. Acest lucru nu este adevărat”, a spus Leavitt.

O delegație pakistaneză a sosit la Teheran pentru a destinde tensiunile și a organiza noi discuții între SUA și Iran

Șeful armatei pakistaneze a sosit miercuri pentru discuții la Teheran, aceasta fiind cea mai recentă mișcare diplomatică menită să atenueze tensiunile din Orientul Mijlociu și să organizeze o a doua rundă de negocieri între Statele Unite și Iran, după aproape șapte săptămâni de război.

Armata pakistaneză a declarat că delegația l-a inclus și pe ministrul de interne al țării și alți înalți oficiali din domeniul securității. Grupul este „parte a eforturilor de mediere în curs”, a declarat armata, dar nu a oferit detalii, potrivit AP.

Pakistanul a devenit un mediator cheie în conflict după ce a găzduit discuții directe rare între SUA și Iran la Islamabad, o mișcare despre care autoritățile au spus că a contribuit la reducerea diferențelor dintre cele două părți.

Trump declară pentru Fox Business că războiul din Iran este „foarte aproape de sfârșit”

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat într-un interviu pentru Fox Business, difuzat astăzi, că vede războiul cu Iranul ca fiind „foarte aproape de sfârșit”.

„Cred că este aproape de sfârșit. Îl văd ca fiind foarte aproape de sfârșit”, a spus Trump, adăugând că economia își va reveni „complet” după încheierea conflictului.

Israelul va discuta în această seară armistițiul cu Libanul, în timp ce SUA și Iranul schimbă mesaje

Cabinetul de securitate al Israelului urmează să discute un posibil armistițiu cu Libanul în câteva ore, potrivit unei surse israeliene.

Între timp, președintele american Donald Trump a sugerat că discuții suplimentare cu Iranul ar putea avea loc în curând, deoarece un intermediar cheie dintre SUA și Iran a sosit la Teheran cu un mesaj de la Washington.

Israelul se așteaptă ca armistițiul cu Iranul să fie prelungit, a declarat o sursă pentru Reuters

Israelul se așteaptă ca acordul său actual de încetare a focului cu Iranul să fie prelungit, a declarat o sursă pentru agenția de știri Reuters, citată de Sky News.

În același timp, Bloomberg a relatat că SUA și Iranul analizează o prelungire a încetării focului cu două săptămâni.

Actualul acord de încetare a focului de două săptămâni, anunțat inițial de Donald Trump pe rețelele de socializare, urmează să expire peste o săptămână, pe 22 aprilie.

Au existat dispute între Israel, SUA și Pakistan cu privire la includerea și includerea Libanului în acord, ceea ce înseamnă că atacurile israeliene (despre care se spune că vizează Hezbollah) au continuat în țară.

Cu toate acestea, se pare acum că se iau măsuri pentru a conveni asupra unei încetări a focului separate pentru acest conflict.

Diplomații israelieni și libanezi au purtat discuții ieri la Washington, în timp ce guvernul israelian se va întâlni ulterior pentru a discuta posibilitatea unei încetări a focului în Liban.

Iranul și SUA continuă să schimbe mesaje prin intermediul mediatorilor pakistanezi, afirmă Teheranul

Iranul continuă să schimbe mesaje cu SUA prin intermediul mediatorului Pakistan, după ce discuțiile au eșuat în weekend, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, conform CNN.

Există incertitudine cu privire la ce se va întâmpla când va expira armistițiul de două săptămâni. Vorbind la o conferință de presă, Esmail Baghaei nu a confirmat că acesta va fi prelungit.

„Deocamdată, așa cum am menționat, discuțiile continuă printr-un intermediar pakistanez și rămâne de văzut cât de serioasă este cu adevărat cealaltă parte în ceea ce privește afirmațiile sale privind diplomația”, a spus el, potrivit IRNA, agenția oficială de știri a Iranului.

„Statele Unite sunt cele care trebuie să-și dovedească seriozitatea, deoarece nu numai că nu și-au respectat angajamentele, dar au subminat în esență însăși masa negocierilor”, a adăugat Baghaei.

Potrivit lui Baghaei, nu există nicio propunere nouă din partea părții iraniene și nicio modificare a propunerii inițiale în 10 puncte prezentate de Teheran în cadrul negocierilor.

Principalele puncte de conflict sunt neclare, dar Baghaei a numit unele cereri ale SUA „nerezonabile și nerealiste”. El a insistat din nou asupra dreptului Iranului de a îmbogăți uraniu în scopuri pașnice.

Încetinirea focului în Liban ar putea avea loc „în curând”, declară un oficial Hezbollah

La câteva minute după relatările despre discuțiile de încetare a focului în Israel, un oficial Hezbollah a declarat agenției de știri Reuters că o încetare a focului în Liban ar putea avea loc „în curând”, scrie Sky News.

Eforturile diplomatice ale Iranului și ale altor țări din regiune au făcut posibilă șansa unui încetare a focului în viitorul apropiat, a declarat parlamentarul grupării militante susținute de Iran, Ibrahim Al-Mousawi.

„Iranienii exercită o presiune puternică asupra americanilor și au pus condiții ca americanii să includă Libanul în încetarea focului”, a spus el.

„Dacă nu o fac, vor continua blocada asupra orașului Hormuz. Este cartea economică.”

Starmer spune că „nu va ceda” poziția sa privind războiul din Iran, în ciuda comentariilor lui Trump

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat astăzi că nu va „ceda” și nu își va schimba poziția față de războiul SUA și Israelului cu Iranul, în urma criticilor recente ale președintelui american Donald Trump, scrie CNN.

„Poziția mea față de războiul din Iran a fost clară de la început. Nu vom fi târâți în acest război”, a declarat Starmer astăzi la Camera Comunelor, când a fost întrebat despre comentariile lui Trump.

În cadrul unui interviu acordat Sky News, Trump a criticat politicile energetice și de imigrație ale lui Starmer și a spus că relațiile dintre Marea Britanie și SUA „au fost mai bune”.

Președintele s-a plâns în repetate rânduri de refuzul lui Starmer de a permite SUA să folosească baze militare britanice în operațiunile sale ofensive împotriva Iranului, pe care Marea Britanie le-a considerat ilegale.

„Nu este războiul nostru și s-a pus multă presiune asupra mea să iau o altă cale, iar această presiune a inclus și ceea ce s-a întâmplat aseară”, a declarat Starmer membrilor parlamentului.

„Nu mă voi răzgândi. Nu voi ceda. Nu este în interesul nostru național să ne alăturăm acestui război și nu vom face acest lucru. Știu care este poziția mea”, a spus el.

Un purtător de cuvânt al Downing Street a declarat, de asemenea, reporterilor că nu împărtășește caracterizarea relațiilor actuale dintre SUA și Marea Britanie făcută de președintele Trump.

„Discuțiile dintre SUA și Marea Britanie privind comerțul și o serie de interese continuă în fiecare zi. Aceasta este o parte naturală a relației speciale pe care o avem cu SUA și este ceva ce am avut timp de decenii și este ceva ce va continua”, a spus purtătorul de cuvânt.

SUA și Iranul se vor întâlni probabil din nou pentru discuții în Pakistan săptămâna viitoare, conform Sky News

SUA și Iranul vor relua probabil negocierile privind încheierea războiului din Pakistan săptămâna viitoare, conform Sky News.

Acest lucru vine după o rundă anterioară de discuții din Islamabad, săptămâna trecută.

Se așteaptă ca următoarea rundă de discuții să aibă loc tot în capitala pakistaneză.

Wall Street Journal relatează acest detaliu într-o postare similară, spunând că SUA și Iranul au convenit în principiu să se întâlnească, dar nu au stabilit încă o dată sau un loc exact.

Donald Trump, întrebat ieri despre noi discuții cu Iranul, a declarat presei americane că „s-ar putea întâmpla ceva în următoarele două zile”.

SUA nu au convenit oficial să prelungească armistițiul cu Iranul

SUA nu a convenit oficial să prelungească armistițiul cu Iranul, a declarat un oficial american de rang înalt pentru CNN, pe fondul unor rapoarte conform cărora Washingtonul și Teheranul au convenit în principiu asupra unei prelungiri pentru a permite mai mult timp pentru negocieri.

„Statele Unite nu au convenit oficial asupra unei prelungiri a armistițiului. Există o colaborare continuă între SUA și Iran pentru a ajunge la un acord”, a spus oficialul.

O posibilă prelungire este încă pe masă, au declarat surse familiarizate cu discuțiile, dar administrația Trump este nerăbdătoare să elaboreze un potențial acord cât mai repede posibil.

Ce a declarat Donald Trump despre denumirea Strâmtorii

Președintele Donald Trump a declarat miercuri, în cadrul unui interviu pentru Fox Business, că „puteți să-i spuneți Strait of Hormuz sau the Hormuz Strait” și că „singurul lucru pe care nu-l puteți numi este Strâmtoarea Trump. Lor nu le place această idee.”

Trump: China a fost de acord să nu trimită arme Iranului. Se bucură de redeschiderea strâmtorii Ormuz

Președintele Donald Trump a declarat că China este „foarte fericită” că SUA lucrează pentru a deschide Strâmtoarea Ormuz și a fost de acord să nu trimită arme Iranului.

„China este foarte fericită că deschid permanent Strâmtoarea Hormuz. Fac asta pentru ei și pentru întreaga lume. Această situație nu se va mai întâmpla niciodată. Au fost de acord să nu trimită arme Iranului”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social, conform CNN.

El a spus că se așteaptă la o „îmbrățișare mare și grasă” din partea președintelui chinez Xi Xinping când îl va întâlni în timpul unei călătorii programate la Beijing în mai.

„Președintele Xi îmi va da o îmbrățișare mare și grasă când voi ajunge acolo peste câteva săptămâni. Lucrăm împreună inteligent și foarte bine! Nu este asta mai bun decât lupta??? DAR AMINTIȚI, suntem foarte buni la luptă, dacă trebuie – mult mai bine decât oricine altcineva!!!”, a scris Trump.

Iranul afirmă că schimburile cu SUA prin intermediul Pakistanului continuă după eșecul negocierilor

Iranul a declarat că schimburile cu Statele Unite prin intermediul Pakistanului au continuat în ciuda eșecului negocierilor de la sfârșitul săptămânii, potrivit France 24.

„De duminică, când delegația iraniană s-a întors la Teheran, au fost schimbate mai multe mesaje prin intermediul Pakistanului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Esmaeil Baqaei, în cadrul unei conferințe de presă săptămânale.

„Astăzi, este foarte probabil să primim o delegație pakistaneză, ca o continuare a discuțiilor de la Islamabad”, a adăugat el.

Mediatorii fac progrese în vederea prelungirii armistițiului dintre SUA și Iran

Miercuri, mediatorii au făcut un pas înainte în direcția prelungirii armistițiului dintre Statele Unite și Iran și a reluării negocierilor pentru a salva fragilul acord temporar de încetare a focului, înainte ca acesta să expire săptămâna viitoare.

Blocada impusă de SUA asupra porturilor iraniene și noile amenințări din partea Iranului au pus în pericol acordul încheiat cu o săptămână în urmă, însă oficialii regionali au declarat, miercuri, că se înregistrează progrese, afirmând pentru Associated Press că SUA și Iranul au ajuns la un „acord de principiu” privind prelungirea acestuia, pentru a permite continuarea eforturilor diplomatice.

Armata iraniană avertizează că va bloca Marea Roșie dacă blocada navală a SUA va continua

Armata iraniană a avertizat miercuri că va bloca traficul comercial prin Marea Roșie, precum și prin Golful Persic și Marea Omanului, dacă blocada navală a SUA va continua.

Într-o declarație difuzată de televiziunea de stat iraniană, șeful centrului de comandă central al armatei iraniene a afirmat că, dacă SUA vor continua blocada și „vor crea o situație de insecuritate pentru navele comerciale și petrolierele iraniene”, acest lucru va constitui „un preludiu” la încălcarea armistițiului.

„Puternicele forțe armate ale Republicii Islamice nu vor permite continuarea niciunui export sau import în Golf (n.r. – Persic), Marea Omanului și Marea Roșie”, a declarat Ali Abdollahi, citat de Gulf News.

Un superpetrolier iranian supus sancțiunilor a traversat Strâmtoarea Ormuz, în ciuda blocadei impuse de SUA

Un superpetrolier iranian supus sancțiunilor a traversat Strâmtoarea Ormuz îndreptându-se spre portul Imam Khomeini din Iran, în ciuda blocadei impuse de SUA, a anunțat miercuri agenția de știri iraniană Fars, citată de France24.

Fars a precizat că petrolierul iranian avea capacitatea de a transporta 2 milioane de barili de țiței, însă nu era clar dacă acesta se întorcea cu încărcătură la bord sau dacă era gol.

Hezbollah amenință că disensiunile din Liban s-ar putea adânci pe fondul negocierilor cu Israelul

Hassan Fadlallah, deputat libanez membru al Hezbollah, a declarat că disensiunile din Liban s-ar putea adânci ca urmare a deciziei guvernului de a negocia cu Israelul, îndemnând autoritățile să-și reconsidere această măsură, potrivit France24.

El a adăugat că gruparea aliniată Iranului dorește un armistițiu cuprinzător, nu o revenire la atacurile și asasinatele israeliene aproape zilnice, așa cum s-a văzut după acordul de armistițiu din noiembrie 2024.

Armata israeliană lansează un nou apel la evacuare către locuitorii din sudul Libanului

Armata israeliană a emis miercuri un nou ordin de evacuare pentru locuitorii din sudul Libanului, în contextul în care continuă ofensiva împotriva militanților Hezbollah.

„Atacurile aeriene sunt în desfășurare, în timp ce Forțele de Apărare ale Israelului desfășoară operațiuni cu forță semnificativă în zonă. Prin urmare… vă reiterăm apelul urgent de a vă evacua imediat locuințele și de a vă îndrepta spre nordul râului Zahrani”, se arată într-un comunicat emis de IDF, citat de Gulf News.

Este primul ordin de evacuare emis de armată de la discuțiile directe care au avut loc marți la Washington între ambasadorii Libanului și ai Israelului în Statele Unite.

Turcia depune eforturi pentru prelungirea armistițiului cu Iranul și continuarea negocierilor

Președintele turc Tayyip Erdogan a declarat că Ankara depune eforturi pentru prelungirea armistițiului dintre Statele Unite și Iran și pentru asigurarea continuării negocierilor, potrivit France24.

Adresându-se parlamentarilor, Erdogan a afirmat că atacurile Israelului asupra Libanului afectează speranțele de pace și că trebuie valorificată fereastra de oportunitate creată de armistițiu. El a spus că problemele dificile dintre părți ar putea fi rezolvate dacă acestea s-ar concentra pe beneficiile păcii.

Un milion de europeni cer suspendarea acordului UE–Israel. Ce urmează la Bruxelles

O inițiativă civică europeană care solicită suspendarea acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Israel a atins pragul de un milion de semnături, declanșând proceduri oficiale la nivelul instituțiilor europene, arată Euronews.

Petiția, lansată de organizații civice și susținută de European Left Alliance, cere suspendarea completă a acordului UE–Israel, invocând acuzații de încălcări grave ale dreptului internațional. Conform regulilor Uniunii Europene, atingerea pragului de un milion de semnături din toate cele 27 de state membre obligă Comisia Europeană și Parlamentul European să analizeze solicitarea. Autoritățile naționale au acum la dispoziție trei luni pentru a verifica semnăturile, după care inițiativa va fi transmisă oficial instituțiilor europene.

Israel respinge implicarea Franței în negocierile de pace cu Libanul

Ambasadorul israelian în SUA  a lansat critici dure la adresa Franței, susținând că Parisul ar trebui exclus din negocierile de pace dintre Israel și Liban, desfășurate la Washington sub mediere americană.

Ambasadorul Israelului la Washington, Yechiel Leiter, a declarat că țara sa nu dorește implicarea Franței în tratativele de pace cu Libanul, lansând în același timp critici dure la adresa autorităților de la Paris.

„Este sigur că nu vrem să-i vedem pe francezi intervenind în aceste negocieri. Am dori să-i ținem pe francezi cât mai departe posibil de orice, dar mai ales când vine vorba de negocieri de pace”, a spus Leiter, citat de Le Figaro.

Trump spune că războiul din Iran este „aproape de sfârșit”

„Nu am terminat. Vom vedea ce se întâmplă. Cred că își doresc foarte mult să facă o înțelegere”, a declarat președintele SUA Donald Trump la Fox News.

Președintele SUA, Donald Trump, într-un interviu difuzat miercuri, a declarat că războiul americano-israelian împotriva Iranului este „aproape de sfârșit”.

„Cred că este aproape de sfârșit, da. Adică, îl consider foarte aproape de sfârșit”, i-a spus Trump prezentatoarei Fox Business, Maria Bartiromo, când a fost întrebat dacă războiul este „terminat”.

FT: Iranul a folosit în secret un satelit chinezesc de spionaj pentru a monitoriza și lovi baze militare americane

Iranul a obținut în secret un satelit chinezesc de spionaj care i-a oferit o nouă capacitate de a identifica și urmări ținte militare americane din Orientul Mijlociu în timpul războiului recent, potrivit unei investigații Financial Times bazate pe documente militare iraniene scurse.

Documentele arată că satelitul, denumit TEE-01B, a fost preluat de Forța Aerospațială a Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) la sfârșitul anului 2024, după ce fusese lansat în spațiu din China. Liste de coordonate, imagini satelitare și analize orbitale indică faptul că liderii militari iranieni au folosit ulterior satelitul pentru a supraveghea baze americane cheie înainte și după atacuri cu drone și rachete.

Premierul Pakistanului, vizite în Arabia Saudită, Qatar și Turcia

Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, va face, începând de miercuri, o serie de vizite diplomatice intense care vor dura timp de patru zile.

Ministerul afacerilor Externe de la Islamabad a anunțat că oficialul va vizita Arabia Saudită, Quatar și Turcia, pe fondul eforturilor diplomatice depuse în contextul negocierilor din Orientul Mijlociu, în perspectiva unei cea de-a doua runde de negocieri, potrivit Gulf News.

„Prim-ministrul Muhammad Shehbaz Sharif va efectua vizite oficiale în Regatul Arabiei Saudite, Statul Qatar și Republica Turcia în perioada 15-18 aprilie 2026”, a declarat Ministerul de Externe al Pakistanului într-un comunicat.

Lavrov a declarat că Rusia poate „compensa” deficitul de resurse al Chinei cauzat de războiul cu Iranul

Ministrul rus de externe a declarat că țara sa ar putea compensa deficitul de energie al Chinei, în contextul în care transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz este blocat de războiul dintre SUA și Israel cu Iranul, au relatat miercuri mass-media de stat ruse.

„Rusia poate, fără îndoială, să compenseze deficitul de resurse care a apărut” pentru China și „alte țări interesate să colaboreze cu noi”, a declarat Serghei Lavrov într-o conferință de presă la Beijing, ca răspuns la o întrebare privind blocajul din Hormuz.

El a mai spus că președintele rus Vladimir Putin va vizita China în prima jumătate a anului, a relatat presa de stat de la Moscova.

Atac israelian la sud de Beirut. O mașină a fost lovită

Presa de stat din Liban informează că o mașină a fost lovită de un atac israelian la 20 de kilometri sud de Beirut.

Atacul s-a desfășurat miercuri, fiind lovită o mașină în zona rezidențială Saadiyat, situată la 20 de kilometri sud de Beirut, la doar câteva ore după ce guvernele din Liban și Israel au convenit să poarte negocieri directe.

„Avioanele inamice au țintit o mașină în Saadiyat”, a declarat Agenția Națională de Știri din Liban, instituție de stat.

Israelul continuă atacurile asupra sudului Libanului în cadrul războiului cu Hezbollah, dar nu a mai vizat capitala libaneză de la seria de atacuri din 8 aprilie, care au făcut peste 350 de victime în toată țara.

Reamintim că deși Guvernul de la Beirut își dorește negocieri cu Israelul, șeful Hezbollah a declarat că nu-și dorește să negocieze. Ulterior, guvernul din Liban, dar și Guvernul israelian au convenit, de comun acord, să opteze pentru eliminarea grupării Hezbollah.

Armata israeliană afirmă că Hezbollah a lansat 30 de rachete asupra nordului Israelului

Armata israeliană a declarat că militanții Hezbollah au lansat aproximativ 30 de rachete asupra nordului Israelului miercuri dimineață, la doar câteva ore după ce la Washington au avut loc primele discuții directe dintre Israel și Liban din ultimele decenii.

Armata a detectat „aproximativ 30 de lansări” către Israel încă din primele ore ale dimineții, a declarat un purtător de cuvânt pentru AFP.

O cetățeană iraniană reținută în Franța s-a întors acasă, anunță televiziunea de stat

Studenta iraniană Mahdieh Esfandiari, care a fost reținută în Franța timp de peste un an, s-a întors acasă, relatează televiziunea de stat iraniană, citată de France24.

„Mahdieh Esfandiari, o activistă pentru drepturile palestinienilor, s-a întors în Iran după eliberarea sa din închisoarea din Franța”, a declarat televiziunea de stat.

Eliberarea lui Esfandiari a avut loc la o săptămână după ce cetățenii francezi Cecile Kohler și Jacques Paris, care au petrecut mai mult de trei ani în închisorile iraniene sub acuzația de spionaj, au ajuns în Franța.

Blocada lui Trump în Strâmtoarea Ormuz pune la încercare relațiile SUA cu China și India

Blocada impusă de SUA în Strâmtoarea Ormuz nu pune presiune doar pe Iran, ci tensionează și relațiile Washingtonului cu China și India.

În contextul în care aproximativ 98% din exporturile de petrol ale Iranului ajung în China, iar peste câteva săptămâni este programat un summit între președintele Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, campania de „presiune maximă” a Washingtonului împotriva Teheranului riscă să destabilizeze echilibrul fragil pe care administrația americană a încercat să îl mențină în relația cu Beijingul, notează CNBC.

Prețul petrolului, în continuă scădere pe fondul posibilei reluări a negocierilor SUA-Iran

Prețurile petrolului au înregistrat a doua zi consecutivă de scădere, în contextul posibilității reluării discuțiilor de pace între Statele Unite și Iran, notează Reuters. 

Prețul petrolului Brent a scăzut la 94.27$, marcând o contracție de 52 de cenți sau 0.55%, după ce în sesiunea precedentă, prețul s-a diminuat cu 4.6%. Țițeiul american West Texas Intermediate a coborât cu 1.1% sau 1.04$, până la 90.24 dolari pe baril, după un declin de 7.9% cu o zi înainte.

 

Diplomații încearcă să organizeze noi discuții între SUA și Iran în prima zi a blocadei americane

Marți, diplomații au acționat pe căi neoficiale pentru a organiza o nouă rundă de negocieri între Statele Unite și Iran, după ce Washingtonul a instituit blocada asupra porturilor iraniene, în timp ce Teheranul a amenințat că va riposta prin lovirea unor ținte din întreaga regiune, deja epuizată de război.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că o a doua rundă de discuții ar putea avea loc „în următoarele două zile”, precizând pentru New York Post că negocierile s-ar putea desfășura din nou la Islamabad, potrivit Associated Press.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a confirmat acest lucru, afirmând că este „foarte probabil” ca discuțiile să fie reluate. El a menționat o întâlnire pe care a avut-o cu viceprim-ministrul pakistanez, Ishaq Dar.

Israelul și Libanul, în proces de discuții

Între timp, la Washington, primele discuții directe din ultimele decenii dintre ambasadorii Israelului și Libanului în SUA s-au încheiat într-o notă constructivă, potrivit Departamentului de Stat al SUA.

Ambasadorul israelian Yechiel Leiter a declarat că cele două țări se află „de aceeași parte a ecuației” în ceea ce privește „eliberarea Libanului” de gruparea militantă Hezbollah, în timp ce liderul grupării, declara, recent, că nu-și dorește un armistițiu cu Israelul. 

Blocada SUA împotriva Iranului. Primele petroliere, interceptate de marina americană

Un distrugător al marinei americane a interceptat marți două petroliere care încercau să părăsească Iranul, la o zi după intrarea în vigoare a blocadei SUA împotriva Iranului, a declarat un oficial american sub protecția anonimatului.

Navele au plecat din portul Chabahar, situat la Marea Omanului, și au fost contactate prin radio de nava de război americană, fiind instruite să se întoarcă spre porturile iraniene, titrează Reuters.

Potrivit oficialului, nu este clar dacă au fost emise avertismente suplimentare. Incidentul oferă primele detalii concrete despre aplicarea blocadei ordonate de președintele Donald Trump, o măsură fără precedent menită să forțeze Teheranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial.

Președintele SUA, Donald Trump, a intensificat miercuri conflictul cu președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, afirmând că îl va demite pe șeful băncii centrale dacă acesta nu își va părăsi funcția „la timp”.

„Atunci va trebui să-l concediez, bine? Dacă nu pleacă la timp. M-am abținut să-l concediez. Am vrut să-l concediez, dar nu-mi place să fiu controversat”, a spus Trump în cadrul interviului pentru Fox Business.

Mandatul lui Powell în calitate de președinte expiră în data de 15 mai, iar Trump l-a nominalizat pe fostul guvernator al Fed, Kevin Warsh, ca succesor al său.

Pe de altă parte, chiar dacă mandatul lui Powell în calitate de președinte este aproape de final, mai are doi ani din mandatul său de guvernator. Deși majoritatea președinților Fed din trecut au părăsit banca centrală după ce au fost înlocuiți, Powell a ezitat să răspundă la întrebările repetate cu privire la ce intenționează să facă, scrie CNBC.

Procurorul SUA pentru Districtul Columbia, Jeanine Pirro, conduce o anchetă care vizează posibilitatea ca Powell să fi făcut declarații eronate în fața Congresului cu privire la proiectul de la sediul Fed din Washington, D.C.

Atât Trump, cât și Pirro au afirmat că ancheta privind clădirea Fed trebuie continuată, indiferent de modul în care aceasta afectează procesul de confirmare a lui Warsh.

„Ceea ce au făcut în acest sens este probabil corupt, dar, de fapt, este vorba de incompetență, iar noi trebuie să demonstrăm această incompetență”, a spus Trump.

Potrivit POLITICO, audierea lui Warsh în fața Comisiei pentru afaceri bancare este programată pentru 21 aprilie.