MediaFax.ro

Slovacia intenționează să reactiveze Comisia interguvernamentală ruso-slovacă, un mecanism de cooperare economică, științifică și tehnică suspendat după invazia Rusiei în Ucraina, relatează POLITICO.

Potrivit unui document redactat de ministrul rus al Științei și Învățământului Superior, Valeri Falkov, ministrul slovac de Externe, Juraj Blanár, a acceptat organizarea unei reuniuni la Moscova, în timpul unei videoconferințe din 20 august.

Premierul Robert Fico a anunțat că întâlnirea este programată pentru 25 noiembrie. Documentul rus, datat 10 septembrie, indica inițial perioada 26-27 octombrie.

Comisia nu s-a mai reunit din noiembrie 2021.

Putin caută noi aliați după înfrângerea lui Orbán

Reluarea cooperării vine după vizita lui Robert Fico la Moscova, pe 9 mai, când acesta s-a întâlnit cu Vladimir Putin.

Apropierea are loc și după înfrângerea lui Viktor Orbán la alegerile din Ungaria, în aprilie, rezultat în urma căruia liderul rus a pierdut unul dintre cei mai apropiați parteneri din UE.

Înainte de înfrângerea electorală, Orbán reactivase un mecanism similar de cooperare economică între Ungaria și Rusia. Guvernul succesorului său, Péter Magyar, nu a confirmat dacă reuniunile vor continua anul viitor.

Ministerul slovac de Externe a făcut trimitere la o declarație anterioară a lui Blanár, potrivit căreia Bratislava menține dialogul cu toate țările interesate de o cooperare pragmatică în beneficiul intereselor sale naționale.

Petrolul, gazele și combustibilul nuclear, priorități pentru Slovacia

Potrivit documentului obținut de POLITICO, Blanár și-a exprimat opoziția față de eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești în UE și a solicitat discutarea aprovizionării la reuniunea de la Moscova.

Reprezentanții slovaci au subliniat importanța continuării livrărilor de petrol prin conducta Drujba și au salutat transporturile regulate de combustibil nuclear pentru centralele țării.

Slovacia rămâne puternic dependentă de energia rusească, iar Fico susține că oprirea importurilor ar crește costurile.

Documentul, pe care POLITICO nu l-a putut verifica independent, dar care prezintă caracteristicile unei note ministeriale autentice, indică și posibilitatea extinderii cooperării în domenii precum cultura, turismul, agricultura și protecția mediului.

Pe agenda discuțiilor s-ar afla și situația Centrului Rus pentru Știință și Cultură din Bratislava, precum și restricțiile aplicate sportivilor ruși în competițiile internaționale.

Moscova folosește relațiile energetice pentru a-și consolida influența

Inițiativa amintește de apropierea dintre Rusia și Ungaria din perioada guvernării Orbán. În decembrie, cele două țări au convenit asupra unui plan în 12 puncte pentru extinderea cooperării în domeniul energiei, comerțului și culturii.

Potrivit POLITICO, apropierea Kremlinului de Fico arată cum Moscova poate utiliza relațiile energetice pentru a îndepărta anumite state membre de poziția comună a UE privind Ucraina.

Putin a discutat recent și cu Donald Trump despre furnizarea de motorină rusească pe piețele americane și internaționale, pentru reducerea prețurilor combustibililor. Un asemenea acord ar aduce venituri Moscovei și ar putea slăbi presiunile occidentale asupra Kremlinului.

Rămâne însă neclar dacă Rusia își poate respecta angajamentele, în condițiile în care Ucraina și-a intensificat atacurile asupra rafinăriilor rusești. Kievul susține că acestea au scos din funcțiune 51% din capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia.

Fenomenul „super El Niño” și intensificarea traficului ilegal pun în pericol supraviețuirea iguanelor marine din Galapagos, avertizează cercetătorii de la Universitatea Simon Fraser, potrivit Phys.

Fenomenul El Niño din perioada 2026-2027 a început să încălzească apele ecuatoriale în mai. În aceeași lună, autoritățile din Ecuador au descoperit patru iguane ținute într-o locuință, iar alte 12 exemplare au fost găsite ulterior într-un aeroport, ascunse în genți, cu membrele legate.

La sfârșitul lunii august, alte 32 de iguane au fost descoperite înghesuite în recipiente de plastic, într-o valiză. Două săptămâni mai târziu, El Niño a atins intensitatea clasificată drept „super”.

„Super El Niño” distruge hrana iguanelor marine

„Populațiile de iguane marine se confruntă deja cu amenințări provocate de deversările de substanțe chimice și poluarea cu plastic, iar acum această creștere neobișnuită a traficului pentru aprovizionarea pieței animalelor exotice are loc în același timp în care fenomenul super El Niño distruge macroalgele din zona intertidală”, a explicat Juan José Alava, cercetător la Universitatea Simon Fraser și coautor al unei scrisori publicate în revista Science.

Macroalgele reprezintă principala sursă de hrană a iguanelor. Potrivit cercetătorului, animalele își reduc deja dimensiunile și se confruntă cu mortalitate în masă din cauza înfometării sau a deplasărilor pe distanțe mai mari în căutarea hranei.

„Această specie este deja foarte vulnerabilă la schimbările climatice. Am redactat această scrisoare pentru a atrage atenția asupra amenințării suplimentare reprezentate de trafic”, a adăugat Alava.

Traficul ilegal agravează amenințarea

Cel puțin una dintre iguanele confiscate a fost găsită moartă, iar alte câteva au murit în urma tentativelor de contrabandă.

Specia cuprinde cel puțin 11 subspecii, adaptate la diferite insule din Galapagos. Exemplarele salvate trebuie supuse unor teste ADN înainte de a fi reintroduse în mediul natural.

Deși comerțul internațional cu aceste animale este strict interzis, traficanții exploatează lacunele sistemului de autorizare, declarând în mod fals iguanele capturate în sălbăticie drept exemplare crescute în captivitate.

Cercetătorii solicită controale mai stricte asupra autorizațiilor internaționale și măsuri împotriva criminalității organizate, alături de sprijin economic pentru comunitățile de coastă din Ecuador.

Prețurile petrolului au scăzut cu peste un dolar pe baril în primele tranzacții de joi, pe fondul incertitudinilor privind aprovizionarea globală, relatează Reuters.

Investitorii analizează riscurile provocate de atacurile asupra transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, dar și eforturile Statelor Unite de a reduce costurile transportului petrolier prin relaxarea sancțiunilor aplicate unor nave.

Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 1,39 dolari, respectiv 1,31%, până la 104,67 dolari pe baril, la ora 01:16 GMT.

În același timp, contractele futures pentru petrolul american West Texas Intermediate (WTI) au pierdut 1,02 dolari, echivalentul a 1,07%, ajungând la 94,07 dolari pe baril.

Evoluția a inversat câștigurile înregistrate în ședința precedentă.

Atacurile din Strâmtoarea Ormuz continuă să afecteze transportul petrolului

În sesiunea precedentă, petrolul WTI a atins cel mai ridicat nivel din ultimele trei săptămâni, după ce rebelii Houthi au atacat sediul companiei Saudi Aramco, iar Iranul a anunțat că introduce noi tactici pentru a viza navele din Strâmtoarea Ormuz și a menține prețurile petrolului ridicate.

Un portcontainer și o navă pentru transportul mărfurilor vrac s-au scufundat în apropierea strâmtorii în ultimele 24 de ore, după ce au fost lovite de proiectile în incidente separate, au declarat miercuri oficiali din domeniul maritim.

Atacurile din zona acestei rute maritime s-au intensificat în ultimele zece zile. Iranul susține că își intensifică loviturile ca răspuns la blocada americană asupra porturilor sale și la sancțiunile mai dure introduse luna trecută.

SUA analizează relaxarea sancțiunilor asupra unor petroliere

În condițiile în care războiul din Iran a perturbat transportul maritim și a împins costurile de transport la niveluri record, administrația Trump ia în calcul relaxarea sancțiunilor impuse navelor din așa-numita „flotă din umbră”.

Aceste nave au transportat petrol și produse petroliere din țări precum Rusia, Iran și Venezuela.

Potrivit unui oficial american care a făcut declarații miercuri, măsura ar urmări reducerea costurilor de transport.

Noile discuții se concentrează asupra posibilității ca Statele Unite să permită transportul „petrolului legal” pe nave care au fost anterior sancționate, a explicat oficialul.

Producția Rusiei și exporturile din Orientul Mijlociu limitează creșterea prețurilor

Majorarea producției de petrol din Rusia și Orientul Mijlociu a contribuit la limitarea creșterii prețurilor.

Potrivit datelor publicate miercuri de Agenția Internațională pentru Energie (AIE), producția de țiței a Rusiei a crescut în septembrie cu 65.000 de barili pe zi, ajungând la 8,43 milioane de barili zilnic.

Cu toate acestea, producția rusă a rămas cu 870.000 de barili pe zi sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent.

AIE a mai arătat că exporturile de țiței ale producătorilor din zona Golfului, în Orientul Mijlociu, au crescut în septembrie cu 4,4 milioane de barili pe zi, atingând aproximativ 75% din nivelurile anterioare războiului.

Stocurile de petrol din SUA au scăzut peste așteptări

În Statele Unite, stocurile de țiței și distilate au scăzut săptămâna trecută, în timp ce rezervele de benzină au crescut, potrivit unor surse de pe piață care au citat miercuri date ale American Petroleum Institute.

Stocurile de țiței au scăzut cu 11,1 milioane de barili în săptămâna încheiată pe 9 octombrie, un declin mult mai mare decât anticipaseră analiștii consultați de Reuters.

Cu toate acestea, prețurile petrolului nu au reacționat semnificativ la informație.

„În ciuda scăderii puternice a stocurilor, prețurile petrolului abia au reacționat. Faptul că nu au crescut în urma unor vești favorabile pieței sugerează că investitorii sunt precauți în privința cumpărării la prețuri tot mai ridicate, la nivelurile actuale”, a transmis Haitong Futures într-o notă publicată joi.

Datele oficiale ale Administrației pentru Informații în Domeniul Energiei din SUA (EIA) urmează să fie publicate la ora 16:00 GMT, cu o zi întârziere din cauza sărbătorii Columbus Day de luni.

Poliția din Chicago investighează plângerea unei femei care susține că a fost agresată sexual în timpul unei petreceri organizate în apropierea campusului Universității din Chicago, într-un context în care violența sexuală din mediul universitar american se află tot mai mult în atenția publică, relatează Associated Press.

Poliția a anunțat miercuri că nicio persoană nu a fost pusă sub acuzare, la o zi după ce reprezentanții universității au publicat o alertă potrivit căreia fusese identificată o persoană de interes pentru anchetatori.

Cazul apare într-o perioadă marcată de controverse privind modul în care Universitatea Cornell a gestionat acuzațiile unei femei care susține că a fost drogată și agresată sexual de mai mulți membri ai unei fraternități în 2024. O investigație desfășurată în campus a dus la sancțiuni disciplinare interne, dar nu au fost formulate acuzații penale.

O tânără de 21 de ani susține că a fost agresată la o petrecere

Universitatea din Chicago, una dintre instituțiile de cercetare de top din Statele Unite, cu aproximativ 18.000 de studenți, a transmis că o femeie a raportat o agresiune sexuală care ar fi avut loc duminică dimineață, în timpul unei petreceri organizate în casa fraternității Alpha Epsilon Pi.

Potrivit universității, presupusul agresor a fugit din clădire după ce a fost confruntat de o altă persoană.

Poliția din Chicago a precizat că femeia, în vârstă de 21 de ani, a raportat incidentul autorităților și s-a prezentat la spital pentru îngrijiri medicale.

Universitatea a menționat că aceasta nu este studentă a instituției.

Miercuri, poliția nu a furnizat imediat o copie a raportului incidentului, solicitată de Associated Press.

Prietenii tinerei ar fi găsit-o într-o baie, alături de un bărbat

Publicația Chicago Sun-Times, care citează raportul poliției, scrie că tânăra le-a declarat anchetatorilor că băuse alcool și dansase la petrecere, înainte de a începe să se simtă rău.

Potrivit aceluiași document, două dintre prietenele sale ar fi găsit-o ulterior într-o baie, alături de un bărbat. Femeia nu era „pe deplin conștientă”, iar amândoi erau parțial dezbrăcați.

Prietenele tinerei le-au spus polițiștilor că, pentru a intra în baie, au fost nevoite să își facă loc printre mai mulți bărbați care „aclamau și păreau să încurajeze ceea ce se întâmpla înăuntru”, potrivit Chicago Sun-Times.

Fraternitatea neagă implicarea membrilor săi

Fraternitatea Alpha Epsilon Pi susține că niciun membru al său nu a participat la presupusa agresiune și nici nu a încurajat-o.

Filiala fraternității de la Universitatea din Chicago a transmis că membrii săi au intervenit pentru a o ajuta pe femeie imediat după ce au fost alertați de una dintre prietenele acesteia și au încheiat petrecerea pe loc.

„Nu există absolut nicio dovadă că vreun membru AEPi a participat la această agresiune sau că știa despre ea în timp ce avea loc”, a declarat miercuri Jonathan Pierce, purtătorul de cuvânt al organizației naționale a fraternității.

Reprezentanții fraternității au mai susținut că presupusul agresor a fost urmărit și alungat din clădire, iar camerele de supraveghere l-au surprins în timp ce fugea.

Oficialii universității au precizat că persoana de interes identificată de anchetatori nu este studentă și nu are nicio altă afiliere cu instituția.

Universitățile americane, în centrul mai multor controverse

Cazul de la Chicago vine după ce, luna trecută, o femeie a intentat un proces împotriva Universității Cornell și a șapte membri ai unei fraternități, susținând că a fost agresată sexual în repetate rânduri, în octombrie 2024.

Femeia a sesizat poliția universității trei săptămâni mai târziu și a oferit o declarație detaliată, însă procurorii locali nu au formulat acuzații penale. Bărbații vizați au negat că ar fi comis faptele.

Marți, Cornell a anunțat interzicerea petrecerilor în casele fraternităților până anul viitor. Universitatea a precizat că va implica și Poliția statului New York în investigațiile privind agresiunile sexuale din campus.

Fraternitățile se află sub supraveghere și la Universitatea din Arizona, care a suspendat activitățile acestora la începutul lunii, după mai multe sesizări privind agresiuni, ritualuri de inițiere abuzive și alte comportamente necorespunzătoare.

Statele Unite au propus ca țările europene să deblocheze o parte din activele suverane rusești înghețate după invadarea Ucrainei și să le transfere într-un mecanism supravegheat de Washington, într-o încercare de relansare a negocierilor de pace, relatează Financial Times (FT).

Propunerea a fost prezentată săptămâna trecută, în cadrul unor discuții desfășurate la Miami între negociatorii pentru pace ai președintelui Donald Trump și reprezentanți ai Ucrainei, Franței, Germaniei, Regatului Unit, Uniunii Europene și NATO, potrivit a patru persoane informate despre întâlnire.

Statele Unite au sugerat mai multe modalități de deblocare a activelor, inclusiv transferarea acestora într-un nou vehicul financiar cu scop special, supravegheat de Washington.

Un oficial american a declarat că utilizarea activelor rusești înghețate a fost discutată în cadrul negocierilor pentru un acord de pace cuprinzător, iar mecanismele prin care acestea ar urma să fie deblocate și destinația fondurilor sunt încă în discuție.

Oficialul a adăugat că au fost avansate numeroase idei privind modul în care activele înghețate ale Moscovei ar putea fi utilizate după încheierea războiului.

Oficiali ucraineni implicați în negocierile de pace au precizat că subiectul fusese discutat și la întâlnirile anterioare cu reprezentanții americani.

Europenii au respins propunerea prezentată de Witkoff și Kushner

Delegații europeni au respins planul prezentat de emisarul special american Steve Witkoff și de Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump.

Propunerea a provocat însă îngrijorare în capitalele europene și la Kiev, ridicând întrebări despre intențiile Statelor Unite și despre abordarea lor foarte diferită în ceea ce privește presiunile exercitate asupra Moscovei pentru a pune capăt invaziei Ucrainei.

Aliații occidentali au înghețat aproximativ 260 de miliarde de euro din activele statului rus în 2022, ca răspuns la invazia pe scară largă ordonată de Vladimir Putin. Cea mai mare parte a acestei sume se află în Uniunea Europeană.

Ucraina a primit un împrumut de 45 de miliarde de euro din partea statelor G7, finanțat prin veniturile generate de dobânzile aferente activelor rusești imobilizate în UE.

Cu toate acestea, numeroase capitale europene se opun utilizării activelor propriu-zise, invocând preocupări juridice.

Deblocarea activelor ar necesita acordul tuturor statelor UE

La sfârșitul anului trecut, liderii Uniunii Europene s-au angajat să utilizeze activele pentru reconstrucția Ucrainei în cazul în care Rusia nu va plăti despăgubiri de război.

Orice decizie privind deblocarea acestora ar necesita însă consensul celor 27 de state membre ale UE, o perspectivă considerată puțin probabilă.

O propunere similară privind activele înghețate fusese inclusă, în urmă cu un an, în planul de pace în 28 de puncte al administrației Trump, dar nu a obținut sprijinul necesar.

Kievul și unele state europene au cerut ca activele înghețate să fie utilizate pentru sprijinirea Ucrainei.

Oficialul american a declarat că Washingtonul a solicitat Kievului să prezinte o propunere privind modul în care ar urma să fie cheltuite fondurile, indiferent de sursa acestora.

De asemenea, Statele Unite au cerut Ucrainei să colaboreze cu Banca Mondială pentru implementarea unor reforme destinate combaterii corupției și asigurării responsabilității în gestionarea banilor.

Kremlinul cere recuperarea activelor rusești înghețate

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri, potrivit presei de stat ruse, că Moscova va face „toate eforturile posibile pentru a obține returnarea activelor furate”.

„Aceasta include activități juridice, procese în instanță și urmăriri penale”, a precizat Peskov.

Oficialii europeni prezenți la întâlnirea de la Miami s-au opus atât cedării controlului asupra activelor, cât și returnării unei părți din acestea către Moscova, potrivit persoanelor familiarizate cu discuțiile.

„Li s-a spus că acest lucru pur și simplu nu se va întâmpla”, a declarat una dintre surse.

Marea Britanie va finanța lucrări esențiale de reparație la centrala nucleară de la Cernobîl, în urma unui atac cu dronă rusească, în timp ce premierul Andy Burnham și-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina în aceste „zile întunecate și dificile”, relatează The Independent.

Regatul Unit va contribui cu 17 milioane de lire sterline la refacerea adăpostului de protecție și a sistemelor de ventilație ale centralei, avariate într-un atac produs anul trecut. Măsura vine pe fondul îngrijorărilor că procesele de coroziune ar putea provoca riscuri pentru siguranță și mediu pe termen lung.

Ministrul de Finanțe, John Healey, a declarat că angajamentul guvernului britanic față de poporul ucrainean este „de neclintit”, în timp ce ministrul de Externe, Ed Miliband, a afirmat că Marea Britanie va rămâne alături de Ucraina până la victoria acesteia.

Reparațiile de la Cernobîl, parte a unui efort internațional

Finanțarea anunțată de Londra face parte dintr-un efort internațional mai amplu, coordonat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, alături de guvernul ucrainean și de statele donatoare din G7.

Anunțul vine după întâlnirea de miercuri dintre premierul britanic Andy Burnham și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, găzduită la Downing Street.

În cadrul întrevederii, Burnham l-a asigurat pe liderul ucrainean că sprijinul britanic va continua.

„Suntem alături de voi și acest lucru nu se va schimba”, i-a transmis premierul.

Zelenski a fost întâmpinat la sediul guvernului britanic de o gardă de onoare fără precedent, formată din militari ai regimentului Irish Guards.

Tensiuni între Ucraina și Statele Unite

Întâlnirea a avut loc într-o perioadă de tensiuni între Kiev și Washington, după ce Donald Trump a relaxat săptămâna trecută sancțiunile asupra motorinei rusești, în contextul în care prețurile ridicate ale combustibililor pe piața americană amenințau să umbrească alegerile legislative de la mijlocul mandatului, programate în noiembrie.

Regatul Unit a reacționat la acordul încheiat de Statele Unite, promițând că va „menține presiunea asupra Rusiei”.

În ultimele zile, președintele american a sugerat și că Ucraina are nevoie de un nou lider și a susținut că Vladimir Putin este mai dornic să ajungă la un acord de pace decât oficialii de la Kiev.

Miercuri, înaintea discuțiilor cu Zelenski, premierul britanic a declarat în Camera Comunelor că va încerca să recâștige sprijinul lui Donald Trump pentru Ucraina.

În timpul sesiunii de întrebări adresate premierului, Burnham a explicat că își alege cuvintele „cu grijă” după acordul lui Trump privind motorina rusească, deoarece pregătește terenul pentru o reconciliere.

„Îl voi asculta cu atenție pe președintele Zelenski, dar nu va pleca astăzi din Marea Britanie cu mâna goală”, a declarat premierul.

Londra accelerează livrările de rachete pentru apărarea Ucrainei

În timpul întrevederii cu Zelenski, Burnham a confirmat că Marea Britanie va accelera livrările de rachete esențiale pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, în contextul bombardamentelor intense lansate de forțele rusești.

Ajutorul va include livrări mai rapide de rachete britanice ușoare multifuncționale, care s-au dovedit eficiente împotriva dronelor rusești propulsate de motoare cu reacție.

Rusia continuă să atace rețeaua energetică a Ucrainei, precum și instalațiile petroliere și de gaze, după ce Donald Trump a susținut că cele două țări au convenit asupra unui „armistițiu energetic”.

Marea Britanie își reafirmă sprijinul pentru Ucraina

Anunțând noile fonduri pentru reparațiile de la Cernobîl, ministrul de Finanțe, John Healey, a subliniat angajamentul Londrei față de Kiev.

„În timp ce invazia pe scară largă a Ucrainei de către Putin continuă, angajamentul nostru față de poporul ucrainean este de neclintit”, a declarat acesta.

„Reducem finanțarea mașinăriei de război pe care Putin și-o dorește atât de mult și sprijinim reconstrucția Ucrainei, care a avut de suferit din cauza atacurilor sale barbare”, a adăugat Healey.

La rândul său, ministrul de Externe, Ed Miliband, a transmis un mesaj adresat liderului rus.

„Mesajul nostru pentru Putin este clar: suntem umăr la umăr cu Ucraina și vom rămâne astfel până când va învinge”, a declarat acesta.

„Lucrând împreună cu aliații noștri, consolidăm securitatea Ucrainei, creștem costul agresiunii Rusiei și depunem eforturi pentru o pace justă și durabilă”, a adăugat ministrul britanic de Externe.

Particulele fine sunt particule minuscule, cu diametre de ordinul nanometrilor, produse, printre altele, prin arderea combustibililor. Acestea rămân suspendate în aer și pot pătrunde adânc în căile respiratorii, potrivit Phys.

Odată inhalate, particulele pot provoca stres oxidativ, un proces care favorizează inflamația și care, pe termen lung, poate contribui la apariția unor probleme grave de sănătate, precum bolile respiratorii și cardiovasculare. Cercetătorii numesc această proprietate nocivă „potențial oxidativ”.

Totuși, particulele fine rămân de obicei în atmosferă ore întregi sau chiar zile înainte de a fi inhalate. Până în prezent, se știa relativ puțin despre modul în care proprietățile lor nocive se modifică în timp.

O echipă coordonată de profesorul Markus Kalberer, de la Universitatea din Basel, a analizat evoluția potențialului oxidativ și, implicit, a toxicității particulelor emise de motorul cu reacție al unui avion de mici dimensiuni și de un motor diesel marin.

Rezultatele au fost publicate în revista științifică Environmental Science: Atmospheres.

Emisiile de la avioane devin mai toxice în timp

Cercetătorii au utilizat un reactor fotochimic pentru a simula transformările prin care trec particulele în atmosferă, pe parcursul unui interval de una până la 12 zile.

Pentru a analiza proprietățile oxidative ale emisiilor proaspete și ale celor care au trecut prin procese de transformare atmosferică, echipa a folosit un instrument de măsurare dezvoltat special la Universitatea din Basel, denumit Online Oxidative Potential Ascorbic Acid Instrument (OOPAAI).

În timp ce proprietățile relevante pentru sănătate ale emisiilor provenite de la motoarele navelor au rămas în mare parte stabile, potențialul oxidativ al particulelor emise de avioane a crescut semnificativ odată cu trecerea timpului.

Această creștere a fost determinată de modificările compoziției chimice a particulelor, care au reacționat cu componentele aerului sub influența luminii solare.

Cercetătorii avertizează că nu doar emisiile proaspete sunt periculoase

Dr. Battist Utinger, unul dintre cei doi autori principali ai studiului, de la Departamentul de Științe ale Mediului și Institutul Elvețian de Nanoștiință al Universității din Basel, a explicat importanța rezultatelor.

„Studiul nostru arată că este important să privim dincolo de particulele de eșapament proaspăt emise. Procesele atmosferice pot modifica semnificativ proprietățile oxidative ale particulelor și, astfel, potențialul lor de a afecta sănătatea umană”, a declarat acesta.

Peste șapte milioane de decese premature anual, asociate poluării aerului

Potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, expunerea la concentrații ridicate de particule poluante din aer provoacă anual peste șapte milioane de decese premature.

Numărul este de peste două ori mai mare decât totalul deceselor provocate la nivel global de SIDA, malarie și tuberculoză, luate împreună.

Groenlanda contestă afirmațiile lui Donald Trump privind începerea iminentă a unor explorări masive de petrol, gaze și minerale pe insulă. Autoritățile locale susțin că proiectele existente sunt încă departe de exploatarea la scară largă, iar Danemarca avertizează că firmele americane nu beneficiază de privilegii.

Guvernul Groenlandei a respins miercuri afirmațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora „explorări masive de petrol, gaze și minerale se pregătesc să înceapă” pe teritoriul arctic, relatează CNN.

Jørgen Hammeken-Holm, ministrul adjunct responsabil de minerit în Groenlanda, a recunoscut că există activități desfășurate de companii americane, însă a precizat că situația este departe de cea descrisă de liderul de la Casa Albă.

„Suntem foarte departe de explorări «masive». Există numeroase explorări de mai mică amploare în desfășurare, dar ar putea dura ani până când acestea vor deveni operaționale”, a declarat oficialul pentru CNN.

Declarațiile reflectă și concluziile cercetătorilor care au atras atenția asupra dificultăților și costurilor enorme asociate extragerii resurselor naturale din Groenlanda.

Danemarca: Companiile americane nu beneficiază de tratament preferențial

Ministerul danez de Externe a transmis că, dacă Statele Unite doresc să exploreze resursele Groenlandei, trebuie să respecte legislația insulei, care este un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei.

Copenhaga a precizat că acordul semnat luna trecută între Statele Unite, Danemarca și Groenlanda nu modifică această situație.

„Acordul nu oferă investitorilor americani niciun tratament preferențial față de investitorii din alte țări NATO, din Uniunea Europeană și din statele partenere NATO în ceea ce privește accesul la resursele naturale din Groenlanda”, a transmis ministerul.

Numeroase zăcăminte se află în zone izolate, la nord de Cercul Polar Arctic, unde stratul de gheață poate avea o grosime de aproximativ 1,6 kilometri, iar infrastructura este redusă.

Aproximativ 80% din suprafața Groenlandei este acoperită de gheață.

Trump susține că Groenlanda dispune de cantități uriașe de petrol

De la revenirea la Casa Albă, Donald Trump a amenințat în repetate rânduri că va prelua controlul asupra Groenlandei și a resurselor sale naturale, provocând nemulțumirea partenerilor europeni și a aliaților din NATO.

„Există experți care spun că volumul de petrol ușor accesibil este mult mai mare decât în aproape orice alt teritoriu din lume”, a scris Trump miercuri dimineață pe Truth Social.

Ulterior, în aceeași zi, președintele american a susținut că presa i-a exagerat intențiile privind Groenlanda și că nu a luat niciodată în considerare cucerirea insulei prin forță.

„Știți, am fost foarte criticați de presa care răspândește știri false. Spuneau: «Ce mod îngrozitor de a vorbi despre Groenlanda! Este îngrozitor». Vă amintiți, credeau că îmi voi trimite armata să atace Groenlanda. Nu aveam de gând să fac asta, dar m-am plâns foarte ferm la NATO, foarte ferm”, a declarat Trump la un miting în Arizona.

De-a lungul anilor, Trump a sugerat anexarea teritoriului autonom. Cu puțin timp înainte de începerea celui de-al doilea mandat, în 2025, nu a exclus posibilitatea preluării Groenlandei prin forță, susținând că insula este esențială pentru securitatea Statelor Unite.

La începutul acestui an, însă, liderul american a exclus o intervenție militară în declarațiile făcute la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.

Ce prevede acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda

Luna trecută, Statele Unite, Danemarca și Groenlanda au ajuns la un acord menit să reducă tensiunile provocate de amenințările lui Trump privind anexarea insulei, care are o poziție strategică.

La momentul respectiv, președintele american a susținut că documentul oferă Statelor Unite „control permanent” asupra securității Groenlandei.

Acordul începe însă prin recunoașterea suveranității Danemarcei și a dreptului groenlandezilor la autodeterminare.

Documentul aduce modificări minore unui tratat din 1951, care permite Statelor Unite să staționeze trupe în Groenlanda în cadrul apărării NATO.

Potrivit textului publicat pe site-ul Casei Albe, acordul nu menționează explicit petrolul sau gazele, dar face referire la „cooperarea în domeniul mineralelor” și la „cooperarea pentru dezvoltare economică și promovarea afacerilor”, fără alte detalii.

Acordul deschide, de asemenea, calea pentru înființarea unor baze americane suplimentare și garantează accesul militar al Statelor Unite în cazul în care Groenlanda devine independentă de Danemarca.

Trump invocă rolul Groenlandei în apărarea Statelor Unite

În mesajul publicat miercuri, Donald Trump a subliniat importanța strategică a insulei pentru securitatea americană.

„Orice atac viitor asupra Statelor Unite va trebui să treacă prin Groenlanda, unde sistemele noastre de apărare vor doborî în mod obișnuit drone, rachete sau orice alt tip de armă care nici măcar nu a fost conceput încă”, a scris președintele american.

Elon Musk a sugerat că guvernul Statelor Unite s-ar putea afla în spatele restricțiilor privind viteza cu care anumite arme ale Ucrainei se pot deplasa fără să piardă conexiunea la rețeaua de internet Starlink, operată de SpaceX, relatează BBC.

Starlink este un instrument esențial pentru Kiev, folosit atât pentru ghidarea dronelor către ținte rusești, cât și pentru apărarea spațiului aerian ucrainean. Marți seară, autoritățile ucrainene au anunțat că noi limite de viteză, introduse pe neașteptate, au perturbat misiunile militare.

Un consilier al președintelui Volodimir Zelenski a declarat că nu consideră restricțiile o coincidență și că acestea ar avea legătură cu recentele tensiuni dintre Kiev și Washington.

Musk: Restricțiile Starshield sunt decise de armata americană

Elon Musk a declarat că Starshield, serviciul militar asociat Starlink, este controlat de guvernul american, iar „orice limitări privind viteza sau utilizarea sunt decise de armata SUA și, în ultimă instanță, de președintele Statelor Unite”.

Declarația a fost făcută pe platforma X, ca răspuns la solicitările oficialilor ucraineni de restabilire a conexiunilor.

Printre cei care au cerut remedierea situației s-a numărat și președintele Zelenski, care a declarat pentru presa britanică:

„Sper că este o greșeală, poate o problemă tehnică uriașă. Nu știu, dar cerem să fie repornit”.

Marți seară, pentru conexiunile Starlink a fost introdusă o limită de viteză de 160 km/h, ceea ce înseamnă că armele care depășeau această viteză pierdeau conexiunea la rețea.

Conectivitatea fusese restabilită parțial până miercuri seară, potrivit fostului ministru ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov.

„Eliminarea completă a limitei de viteză a Starshield este acum esențială pentru apărarea Ucrainei”, a scris acesta pe X, mulțumindu-i lui Elon Musk și solicitându-i sprijinul în continuare.

Aproximativ o oră mai târziu, Musk a răspuns mesajului, apărând implicarea companiei sale.

„Sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul SUA. Orice limitări privind viteza sau utilizarea sunt decise de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele Statelor Unite”, a transmis el.

Musk a adăugat că Starlink este destinat „activităților civile sau defensive și nu poate fi utilizat pentru acțiuni militare ofensive, deoarece acest lucru ar fi nepotrivit pentru o companie comercială”.

Guvernul american nu a comentat declarațiile.

Deși ambele servicii aparțin companiei SpaceX, Starlink este un serviciu civil care utilizează sateliți aflați pe orbită joasă pentru a furniza internet, în special în zonele izolate, în timp ce Starshield este conceput pentru utilizare guvernamentală și militară.

Restricțiile au coincis cu atacuri rusești asupra Ucrainei

Restricțiile au fost introduse marți seară, în timp ce Rusia desfășura atacuri mortale asupra Ucrainei. Potrivit oficialilor, mai multe persoane au fost ucise la Kiev, iar atacurile au lovit instalații de comunicații și energetice utilizate de armata ucraineană.

Președintele Zelenski a descris ofensiva drept „unul dintre cele mai ample atacuri” lansate de Rusia.

El a precizat că „o parte semnificativă a dronelor au fost doborâte”, dar că au existat și lovituri care și-au atins țintele.

Cel puțin 600.000 de persoane din Ucraina au rămas fără energie electrică, iar unii locuitori au declarat că nu au primit avertismente privind apropierea dronelor înainte de impact.

„Este clar că această acțiune nu poate fi o coincidență și are legătură cu situația politică actuală”, a scris miercuri dimineață pe Telegram Serhii Beskrestnov, consilier al președintelui ucrainean.

Tensiuni între Ucraina și Statele Unite

Președintele american Donald Trump a devenit tot mai nemulțumit de Ucraina, pe fondul continuării atacurilor asupra instalațiilor energetice rusești.

Zelenski a susținut că Statele Unite au amenințat cu restricționarea schimbului de informații dacă nu acceptă armistițiul energetic propus de Trump. Marți, președintele american a negat această afirmație.

Aflat miercuri într-o vizită la Londra, Zelenski a recunoscut că s-a simțit trădat după ce Statele Unite au încheiat un acord cu Rusia pentru importul a 300.000 de tone de motorină.

Întrebat de jurnalistul britanic Piers Morgan dacă s-a simțit trădat, președintele ucrainean a răspuns:

„Da, într-adevăr… dar este puțin mai complicat decât emoțiile sau sentimentele mele”.

Marea Britanie promite accelerarea livrărilor de rachete către Ucraina

În timpul vizitei de o zi în Regatul Unit, Zelenski a fost întâmpinat cu o îmbrățișare de premierul britanic Andy Burnham, la Downing Street, și a avut o audiență la regele Charles.

Înainte de sosirea președintelui ucrainean, biroul premierului britanic a anunțat că va accelera livrarea de rachete ușoare multifuncționale către Ucraina, utilizate pentru doborârea dronelor rusești.

„Suntem alături de voi și acest lucru nu se va schimba”, i-a transmis Burnham lui Zelenski.

Coreea de Nord a anunțat că a testat miercuri două tipuri de rachete strategice de croazieră lansate de pe submarine, pentru a verifica capacitatea marinei militare de a-și îndeplini misiunile și fiabilitatea mijloacelor de descurajare militară, potrivit Reuters.

Potrivit agenției de presă de stat KCNA, care a relatat joi despre teste, lansările au avut loc în apele din apropierea coastei estice a Coreei de Nord, sub observația unor ofițeri militari de rang înalt.

Agenția nu a oferit alte detalii despre rachete sau despre lansări, precizând doar că testele nu au avut efecte negative asupra securității țărilor vecine.

Dezvoltarea submarinelor capabile să lanseze rachete, o prioritate pentru Kim Jong Un

Coreea de Nord a continuat dezvoltarea submarinelor moderne capabile să lanseze rachete, precum și a rachetelor balistice și de croazieră. Țara a efectuat lansări de testare de pe diferite platforme, inclusiv de pe un submarin învechit.

Cu toate acestea, nu se consideră că Phenianul ar fi introdus încă în serviciul operațional complet un submarin modern capabil să lanseze rachete.

Acest obiectiv reprezintă una dintre principalele priorități militare ale liderului nord-coreean Kim Jong Un, care a supravegheat dezvoltarea unei game variate de rachete strategice balistice și de croazieră.

PSG a început în forță partida și a deschis scorul în minutul 13, prin Désiré Doué, care a înscris cu un șut puternic de la marginea careului, după o pasă a lui Fabián Ruiz.

Două minute mai târziu, Ousmane Dembélé a majorat avantajul francezilor la 2-0, după ce a reluat cu capul centrarea lui Doué, potrivit FlashScore.

Manchester City a încercat să reducă diferența, însă Erling Haaland a fost blocat de apărarea adversă, iar portarul Matvey Safonov a intervenit la ocaziile gazdelor.

În minutul 32, Vitinha a înscris pentru 3-0, după o pasă oferită de Warren Zaïre-Emery. Mijlocașul portughez a finalizat din interiorul careului, trimițând mingea în partea dreaptă a porții.

Manchester City a avut mai multe oportunități înainte de pauză, dar Joško Gvardiol a trimis puțin pe lângă poartă, iar Jérémy Doku a fost oprit de Safonov.

PSG a intrat astfel la pauză conducând la scor de neprezentare.

Manchester City a încercat să revină după pauză

Englezii au început mai bine repriza secundă și au redus diferența în minutul 53. Erling Haaland a înscris din apropierea porții, după o pasă a lui Iliman Ndiaye.

PSG a răspuns în minutul 62, când Maghnes Akliouche a dus scorul la 4-1, profitând de o eroare a portarului Gianluigi Donnarumma.

Manchester City a continuat să atace și a avut mai multe ocazii importante. Enzo Fernández a lovit bara în minutul 71, iar trei minute mai târziu Haaland a trimis cu capul în transversală.

În minutul 75, atacantul norvegian a reușit dubla, după o pasă a lui Ayyoub Bouaddi, reducând diferența la 4-2.

Manchester City a încercat să înscrie din nou, iar Haaland a avut o ocazie importantă în minutul 83, însă Safonov a intervenit spectaculos.

În minutul 88, PSG a primit un penalty după un fault comis de Matheus Nunes. Ferran Torres a executat lovitura de la 11 metri în minutul 90, dar Gianluigi Donnarumma a respins.

Partida s-a încheiat cu victoria formației franceze, scor 4-2, după patru minute de prelungire acordate de arbitrul german Sven Jablonski.

AS Roma a început mai bine partida, iar Thibaut Courtois a fost nevoit să intervină la șuturile lui Mario Hermoso și Matías Soulé.

Gazdele au deschis scorul în minutul 20, prin Marten de Roon, care a înscris cu un șut deviat de la marginea careului, după o pasă a lui Soulé, potrivit FlashScore.

Real Madrid a egalat cinci minute mai târziu, când Kylian Mbappé a șutat de la distanță, iar mingea deviată l-a învins pe Pierluigi Gollini. Prima repriză s-a încheiat la egalitate, scor 1-1.

AS Roma a marcat de două ori după pauză

Italienii au revenit în avantaj în minutul 51, prin Donyell Malen, care a profitat de o eroare defensivă a madrilenilor și a înscris din pasa lui Rodrigo Mora.

Șase minute mai târziu, același Malen a majorat avantajul la 3-1, după o pasă a lui Matías Soulé. Golul a fost validat în urma verificării VAR.

Real Madrid a încercat să revină, însă Mbappé a fost oprit de intervențiile portarului Gollini. În minutul 69, francezul a trimis mingea în poartă, dar reușita a fost anulată pentru ofsaid.

Real Madrid a marcat de trei ori în șase minute

Revenirea madrilenilor a început în minutul 84, când Carlos Espí a redus diferența la 3-2, după ce Gollini a respins o lovitură de cap a lui Endrick.

Un minut mai târziu, Endrick a restabilit egalitatea cu o lovitură de cap, după un corner executat de Arda Güler.

În minutul 90, Antonio Rüdiger a înscris golul victoriei, tot după o centrare din corner a lui Arda Güler, stabilind rezultatul final, 4-3.

Real Madrid a obținut astfel a 20-a victorie în ultimele 22 de confruntări cu echipe italiene în Liga Campionilor. De cealaltă parte, AS Roma a ajuns la cinci meciuri consecutive fără victorie în competițiile europene.

Partida de pe Stadio Olimpico a fost arbitrată de francezul François Letexier, care a acordat cinci minute de prelungire.

Un nou raport privind starea climei globale arată că șapte dintre cei 16 indicatori considerați esențiali pentru evaluarea sănătății planetei se află la niveluri extreme record, în timp ce alții prezintă semne de accelerare sau schimbări bruște, relatează CBS News.

Studiul, publicat miercuri în revista științifică BioScience, analizează indicatori precum concentrațiile gazelor cu efect de seră, temperaturile globale, masa ghețarilor, starea oceanelor, incendiile de vegetație și dezechilibrul energetic al Pământului.

Acesta din urmă reprezintă diferența dintre energia absorbită de planetă și cea pe care o emite înapoi în atmosferă.

Clima Pământului intră într-un teritoriu necunoscut

Cercetătorii avertizează că sistemul climatic al planetei „pătrunde tot mai adânc într-un teritoriu necunoscut”.

„Sistemele care susțin viața pe Pământ sunt împinse dincolo de limitele stabile, iar schimbările se desfășoară mai rapid decât capacitatea noastră de a răspunde”, se arată în raport.

„La nivel global, căldura extremă, inundațiile, secetele, furtunile și incendiile de vegetație nu mai sunt evenimente rare, ci caracteristici definitorii ale unei planete în schimbare”, au avertizat autorii.

Anul 2026, marcat de temperaturi record

Luna iulie 2026 a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată în Statele Unite continentale, iar țara a traversat cea mai fierbinte vară din istoria măsurătorilor.

La nivel global, temperaturile oceanelor au atins noi recorduri în iulie, în timp ce concentrațiile de dioxid de carbon din atmosferă au ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimii două milioane de ani.

Valurile de căldură au afectat puternic Europa, unde au provocat aproximativ 14.000 de decese, potrivit estimărilor, dar și regiuni întinse din Statele Unite, unde temperaturile ridicate au alimentat incendii de vegetație care au distrus milioane de acri de teren.

Cercetătorii avertizează că schimbările climatice par să se accelereze, iar efectele lor devin tot mai intense.

În 2025, recifele de corali au devenit primul sistem de mediu de pe Pământ care a atins un punct critic climatic, cercetătorii avertizând că pagubele ar putea fi permanente.

Încălzirea globală se accelerează

Potrivit raportului, ritmul încălzirii globale a crescut considerabil în ultimele decenii.

Între 1880 și 1970, temperatura medie globală creștea cu aproximativ 0,05 grade Celsius pe deceniu. Ritmul a ajuns la 0,19 grade Celsius între 1970 și 2010 și la 0,36 grade Celsius pe deceniu în perioada 2010-2024.

Această accelerare sporește riscul depășirii unor puncte critice, dincolo de care ecosistemele nu își mai pot reveni, și poate destabiliza echilibrul dintre acestea.

De exemplu, topirea permafrostului și incendiile de vegetație pot elibera gaze cu efect de seră, care contribuie la încălzirea suplimentară a planetei. Aceasta poate declanșa, la rândul său, noi emisii, într-un proces care se alimentează singur.

Pierderea gheții marine, degradarea ecosistemelor și creșterea emisiilor de carbon ar putea produce efecte similare, într-un scenariu în care încălzirea globală scapă tot mai mult de sub controlul oamenilor.

„Asistăm la destabilizarea rapidă a sistemului climatic al Pământului. Acesta nu mai este un avertisment pentru viitor, ci un diagnostic al prezentului”, au declarat cercetătorii.

Energia regenerabilă avansează, dar progresele sunt insuficiente

Raportul evidențiază și unele evoluții pozitive, în special creșterea utilizării energiei regenerabile.

Totuși, aceste progrese sunt însoțite de tendințe îngrijorătoare privind arderea combustibililor fosili și emisiile de gaze cu efect de seră, principalele cauze ale schimbărilor climatice extreme.

Cercetătorii subliniază că măsurile adoptate până acum „rămân mult sub amploarea și ritmul necesare pentru stabilizarea sistemului climatic al Pământului”.

„Reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră, adaptarea eficientă, protejarea ecosistemelor și schimbările profunde la nivelul societății rămân esențiale pentru diminuarea riscurilor climatice și asigurarea unui viitor mai rezilient și mai durabil”, au concluzionat autorii raportului.

Rețeaua Starlink, operată de compania SpaceX a lui Elon Musk, furnizează internet de mare viteză și reprezintă un instrument esențial pentru desfășurarea războiului modern, relatează BBC.

Ucraina folosește sistemul pentru comunicațiile dintre unitățile militare, coordonarea operațiunilor și controlul dronelor. Conexiunile prin satelit permit menținerea legăturii cu operatorii la distanțe mai mari decât rețelele radio convenționale și sunt mai puțin vulnerabile la bruiajul electronic.

Starlink conectează dronele, artileria și punctele de comandă

George Barros, director pentru inovație și analiză din surse deschise în cadrul Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), a descris Starlink drept „coloana vertebrală a comunicațiilor militare din Ucraina”.

Potrivit acestuia, sistemul este utilizat de forțele terestre, navale și aeriene și permite dronelor, artileriei și punctelor de comandă să funcționeze într-o rețea comună, în timp real.

Această tehnologie reduce intervalul dintre identificarea unei ținte și executarea unui atac, ceea ce poate oferi un avantaj important pe câmpul de luptă.

Tom Whittington, expert în război electronic și cercetător asociat la Royal United Services Institute (RUSI), a explicat pentru BBC că sistemul permite transferul unor volume mari de date, inclusiv imagini video, mesaje și apeluri vocale.

Spre deosebire de telefoanele mobile, Starlink nu depinde de infrastructura terestră obișnuită pentru a asigura aceste comunicații.

Un rol esențial în războiul cu drone

Starlink le permite operatorilor ucraineni să controleze dronele de la distanțe mari și să mențină conexiuni mai stabile, inclusiv în condițiile în care adversarul încearcă să perturbe comunicațiile.

Sistemul este deosebit de important pentru dronele interceptoare utilizate împotriva aparatelor rusești Shahed, inclusiv a celor propulsate de motoare cu reacție.

Aceste drone rusești pot depăși viteza de 318 km/h, motiv pentru care interceptarea lor necesită reacții rapide și comunicații fiabile.

Deși Starlink nu funcționează în interiorul Rusiei, dronele ucrainene pot folosi rețeaua de sateliți pentru a comunica cu operatorii în timpul atacurilor.

Potrivit experților citați de BBC, Ucraina nu dispune deocamdată de o alternativă care să poată înlocui rapid sistemul.

De ce restricțiile Starlink pot afecta operațiunile militare

Importanța rețelei a devenit și mai evidentă după introducerea unei limite de viteză de 160 km/h pentru dronele conectate la Starlink.

Serhii Beskrestnov, consilier al președintelui Volodimir Zelenski, a declarat că măsura a perturbat deja anumite misiuni militare.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, restricția face aproape imposibilă folosirea dronelor conectate la rețea pentru urmărirea și interceptarea aparatelor rusești mult mai rapide.

Expertul Tom Whittington a precizat că limitarea afectează navigarea dronelor atât pe teritoriul controlat de Ucraina, cât și în zonele ocupate de Rusia.

Care este diferența dintre Starlink și Starshield

Controversa privind restricțiile a atras atenția și asupra Starshield, versiunea militară a sistemului, dezvoltată de SpaceX pentru Pentagon.

Elon Musk a precizat că cele două servicii sunt separate, deși utilizează în multe cazuri aceeași tehnologie de sateliți.

„Sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul Statelor Unite. Orice limitări privind viteza sau utilizarea sunt decise de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele Statelor Unite”, a transmis Musk pe X.

În schimb, Starlink este un serviciu comercial controlat de SpaceX, a cărui utilizare este limitată, potrivit miliardarului, la activități civile sau defensive.

Comunicațiile prin satelit ale SpaceX au devenit vitale pentru operațiunile militare de la începutul invaziei ruse pe scară largă, în 2022, într-un conflict în care Moscova controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei.

UPDATE ora 23:05 Prima reacție a MAE

Ministerul Afacerilor Externe a transmis, despre o posibilă invocare de către România a Articolului 4 al Tratatului NATO în contextul incidentului, că se află „în legătură permanentă cu instituțiile și autoritățile naționale competente” încă de la momentul primei alerte. MAE precizează că este pregătit să informeze partenerii internaționali și să reacționeze public după ce autoritățile care investighează cazul vor confirma circumstanțele incidentului.

Știrea inițială:

Echipajul navei este în siguranță, iar o navă de salvare a fost trimisă în zonă, potrivit informațiilor publicate de Ziua de Constanța.

Vasul implicat în incident este Yara J, care navighează sub pavilionul Insulelor Comore și are numărul IMO 9221803.

Informațiile privind o posibilă lovire a navei de către o dronă sunt preliminare, iar circumstanțele exacte în care s-a produs incidentul urmează să fie stabilite.

Incendiu la bordul navei

Primele informații indicau că Yara J se afla la aproximativ 8-10 mile marine sud-est de digul Sulina, în apropierea Deltei Dunării.

Datele transmise către Centrul Maritim de Coordonare (MRCC) indicau că nava era în balast și se afla ancorată la aproximativ nouă mile marine est de zona Vădanei atunci când autoritățile au fost informate despre producerea unui incendiu la bord.

Ulterior, reprezentanții navei au anunțat că incendiul a fost stins și că toate persoanele aflate la bord sunt în siguranță.

Echipajul nu a solicitat sprijin sau asistență suplimentară.

Potrivit informațiilor preliminare, echipajul ar fi format din marinari sirieni. De asemenea, primele date indicau că vasul se îndrepta spre Ucraina și transporta produse petroliere.

Nava SAR APOLLO a plecat spre zonă

În pofida faptului că echipajul a anunțat că incendiul a fost stins, autoritățile române au mobilizat o navă de intervenție.

La ora 20:25, Centrul Maritim de Coordonare a solicitat intervenția Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM).

Șase minute mai târziu, la ora 20:31, nava de căutare și salvare SAR APOLLO a plecat spre zona în care se afla Yara J.

La momentul solicitării intervenției, vasul avea o viteză de numai 0,4 noduri, fiind practic staționar.

Prioritatea autorităților maritime după declanșarea alertei a fost verificarea situației și asigurarea siguranței persoanelor aflate la bord.

Nava GFS Pride, sub pavilionul Singapore, s-a scufundat după un incident produs marți în Strâmtoarea Ormuz. Cei 21 de membri ai echipajului au fost evacuați în siguranță, fără să fie raportate persoane rănite.

Potrivit The Jerusalem Post, nava a fost lovită de un proiectil, a suferit avarii și a fost cuprinsă de flăcări.

GFS Pride avea o capacitate de transport de 2.824 TEU, unitate de măsură echivalentă cu un container standard de aproximativ șase metri.

Iranul susține că nava a lovit o mină marină

Marina Corpului Gardienilor Revoluției Islamice – structură militară de elită a Iranului – a anunțat miercuri că nava, care transporta peste 2.500 de containere s-a scufundat la sud de Strâmtoarea Ormuz, după ce a lovit o mină marină și a luat foc. Înființați în 1979, după Revoluția Islamică, Gardienii Revoluției au rolul de a proteja regimul iranian, iar marina acestora este distinctă de marina militară obișnuită a Iranului.

Autoritățile iraniene susțin că vasul încercase să traverseze zona pe o rută „neautorizată și periculoasă”, în apropierea coastelor Omanului.

Televiziunea de stat iraniană a difuzat imagini cu o navă de mari dimensiuni, puternic înclinată într-o parte, din care se ridicau coloane de fum negru. Navele comerciale și pescarii din zonă au fost avertizați asupra pericolului reprezentat de containerele care plutesc pe apă.

O altă navă s-a scufundat în apropierea strâmtorii

Nava de transport mărfuri vrac Cape Dao, sub pavilionul Antigua și Barbuda, s-a scufundat în apropierea Strâmtorii Ormuz, după ce fusese lovită de un proiectil pe 23 septembrie. Un membru al echipajului a murit, iar ceilalți marinari au fost evacuați.

Autoritățile din Singapore au anunțat și avarierea unei alte nave portcontainer, GFS Giselle, lovită miercuri de un proiectil. Vasul a reușit să ajungă într-o zonă sigură, folosind propriile mijloace de propulsie. Toți cei 22 de membri ai echipajului sunt în siguranță.

Atacurile asupra navelor comerciale s-au înmulțit

Incidentele maritime din Strâmtoarea Ormuz s-au înmulțit în ultimele zece zile. Cel puțin cinci incidente care au implicat petroliere și alte nave comerciale au fost raportate în decursul ultimelor 48 de ore, potrivit informațiilor din domeniul securității maritime.

Doi oficiali iranieni de rang înalt au declarat pentru Reuters că Teheranul a început să utilizeze noi tactici împotriva navelor care nu respectă restricțiile impuse de Iran. Gardienii Revoluției folosesc acum ambarcațiuni mici, cu observatori neînarmați, pentru a identifica posibile ținte, după ce Statele Unite au distrus o mare parte din sistemele radar ale Iranului.

otodată, Teheranul intenționează să extindă atacurile dincolo de Strâmtoarea Ormuz, spre Golful Oman și apele din apropierea Qatarului și Emiratelor Arabe Unite.

Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor naturale. Înaintea războiului început pe 28 februarie, aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate tranzita această zonă.

Marina armatei iraniene a anunțat marți desfășurarea unor unități militare într-o nouă formație la est de Strâmtoarea Ormuz, precum și în Marea Oman și Marea Arabiei, pentru supravegherea traficului maritim și a activităților militare din regiune.

Statele Iowa și Kansas se numără printre cele opt state care dau compania în judecată.

Ele susțin că chatbot-ul OpenAI, ChatGPT, a incitat copiii să se rănească singuri sau pe alții, potrivit Reuters.

Aceste procese, intentate în instanțele statale, solicită o ordonanță judecătorească care să oblige compania americană să modifice modul în care ChatGPT funcționează pentru copii.

Statele solicită, de asemenea, o ordonanță judecătorească care să oblige compania să piardă profiturile obținute de la tinerii săi utilizatori.

Procurorul general din Florida a fost primul care a dat în judecată OpenAI, pe motive similare, în iunie.

Compania se confruntă, de asemenea, cu zeci de alte procese în care se susține că ChatGPT a contribuit la atacuri armate în masă sau la alte acte de violență, potrivit aceleiași surse.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat emisiunii „Piers Morgan Uncensored”, în care Zelenski și-a exprimat nemulțumirea față de schimbarea de poziție pe care o atribuie administrației americane, relatează The New York Post.

„Este dureros când președintele Trump alege o parte, iar aceasta nu este partea noastră”, a declarat liderul ucrainean.

Zelenski a susținut că Ucraina ar putea accepta ca președintele SUA să adopte o poziție de mijloc, însă, în opinia sa, aceasta ar trebui păstrată în mod consecvent.

„Dacă ești la mijloc, trebuie să rămâi la mijloc. Nu de partea greșită”, a afirmat președintele ucrainean, care a pus sub semnul întrebării inclusiv sfaturile primite de Trump din partea apropiaților săi.

Liderul de la Kiev a afirmat că decizia privind combustibilul rusesc îi oferă lui Vladimir Putin o „victorie ușoară”.

Zelenski lansează acuzații și la adresa SpaceX

În același interviu, președintele ucrainean a formulat acuzații și la adresa companiei SpaceX, condusă de Elon Musk, în legătură cu accesul forțelor ucrainene la sistemul de comunicații prin satelit Starlink.

Zelenski susține că accesul Ucrainei la Starlink ar fi fost restricționat și că această situație a perturbat operațiuni militare importante.

Președintele ucrainean a afirmat că SpaceX ar fi știut ce efecte urma să producă măsura și a susținut că sistemul ar fi fost blocat în timpul nopții.

„Sunt sigur că știau ce au făcut”, a declarat Zelenski, referindu-se la întreruperea serviciului.

El a legat funcționarea Starlink nu doar de capacitatea Ucrainei de a desfășura operațiuni ofensive, ci și de apărarea împotriva atacurilor rusești.

Potrivit liderului de la Kiev, unele dintre sistemele folosite pentru interceptarea amenințărilor depind de conexiunile furnizate prin Starlink. Zelenski a mers până la a susține că nefuncționarea sistemului ar fi contribuit la pierderi de vieți omenești.

Noile critici apar într-un moment în care relația dintre Kiev și Washington este supusă unor tensiuni tot mai mari în privința modului în care Statele Unite gestionează raporturile cu Rusia și sprijinul acordat Ucrainei.

Ioana Ciocan este curator și manager cultural, cunoscută pentru activitatea sa în cadrul Art Safari, eveniment dedicat artei românești și internaționale.

Numele său figurează pe lista persoanelor luate în calcul pentru portofoliul Culturii, printre miniștrii tehnocrați, agreați de președintele Nicușor Dan.

De la Proiect 1990 la conducerea Art Safari

Ioana Ciocan a absolvit Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” și Universitatea Națională de Arte din București. Ulterior, a obținut burse de studiu la instituții de artă și design din Londra și Copenhaga, iar la Ravensbourne College a urmat studii postuniversitare în domeniul media digitale interactive.

În 2009 a inițiat Proiect 1990, un program dedicat artei contemporane în spațiul public, desfășurat în București până în 2014. Proiectul a reunit lucrări ale unor artiști români, printre care Bogdan Rața, Virgil Scripcariu, Mihai Zgondoiu și Ileana Oancea.

Din noiembrie 2014, Ioana Ciocan a ocupat funcția de director general al Art Safari, eveniment expozițional dedicat artei românești și internaționale.

Activitatea sa cuprinde și proiecte culturale internaționale, precum și o participare în cadrul Bienalei de Artă de la Veneția.

Colaborări cu instituțiile Primăriei Capitalei în mandatul lui Nicușor Dan

În perioada în care Nicușor Dan conducea Primăria Capitalei, Art Safari a colaborat cu mai multe instituții municipale.

În 2022, evenimentul a organizat două sezoane expoziționale la Palatul Dacia-România, în baza unui parteneriat cu Muzeul Municipiului București, instituție aflată în subordinea municipalității.

Un alt parteneriat a avut loc în 2024, când ediția de vară Art Safari, desfășurată între 30 mai și 16 iunie, la Palatul Dacia-România, a beneficiat de sprijinul Primăriei Capitalei, prin ARCUB.

Evenimentul s-a numărat printre proiectele culturale sprijinite de ARCUB în cadrul parteneriatelor strategice.

Art Safari, sub Înaltul Patronaj al președintelui Nicușor Dan

În martie 2026, Art Safari a anunțat că noul său sezon expozițional, organizat într-un spațiu din Piața Amzei, se desfășoară sub Înaltul Patronaj al președintelui Nicușor Dan.

Prezentată atunci drept Managing Partner (partener coordonator) al Art Safari, Ioana Ciocan a subliniat că patronajul prezidențial reprezintă o recunoaștere importantă pentru organizație.

Noul spațiu expozițional, cu o suprafață de aproximativ 4.500 de metri pătrați, a fost amenajat în parteneriat cu Primăria Sectorului 1. Potrivit Ioanei Ciocan, parteneriatul cu administrația locală permite desfășurarea activității Art Safari în acel spațiu pentru o perioadă îndelungată.

Ioana Ciocan, prezentă la o dezbatere organizată de Ciprian Ciucu

Cu o zi înainte ca numele său să fie vehiculat pentru conducerea Ministerului Culturii, Ioana Ciocan a participat, pe 13 octombrie, la o dezbatere organizată de primarul general Ciprian Ciucu privind înființarea Organizației de Management al Destinației București, structură care ar urma să se ocupe de promovarea turistică a Capitalei și de atragerea unui număr mai mare de turiști străini.

La întâlnire au participat viceprimarul Stelian Bujduveanu, ministrul Economiei, Irineu Darău, și reprezentanți ai instituțiilor culturale, turismului, educației și industriei ospitalității.

Potrivit Ioanei Ciocan, „muzeele, galeriile și evenimentele culturale ale orașului sunt printre cele mai puternice argumente pentru a aduce vizitatori și a-i face să rămână mai mult”.

Dispută între Art Safari și Muzeul Municipiului București

În 2025, Art Safari a fost implicat într-o dispută cu reprezentanții Muzeului Municipiului București privind utilizarea Palatului Dacia-România.

Conducerea Muzeului Municipiului București, instituție care administra Palatul Dacia-România, clădire istorică din centrul Capitalei, a acuzat Art Safari că ocupa abuziv imobilul. Ioana Ciocan, directoarea Art Safari la acea vreme, a negat că spațiul era ocupat abuziv și a susținut că evenimentul avea un contract valabil, încheiat chiar cu instituția muzeală.

Ioana Ciocan este căsătorită cu Dragoș Vărșăndan, director de marketing la Artmark Holding, companie activă pe piața de artă. Anterior, acesta a lucrat în media, ocupând funcții de conducere la Ringier România și la revistele TV Mania și TV Satelit.

Pasărea avea aripi surprinzător de mici, ceea ce indică faptul că era mai potrivită pentru alergare decât pentru zbor.

Fosila descoperită oferă informații complexe despre evoluția păsărilor

Fosila recent descoperită oferă o imagine considerabil mai complexă a evoluției timpurii a păsărilor, notează The Independent.

Datând din perioada jurasică, noua specie a fost numită Yuezhuornis yangyuanensis și se află alături de celebrul Archaeopteryx din Europa.

„Yuezhuornis contestă paradigma tradițională conform căreia planul corporal al păsărilor a evoluat aproape exclusiv sub presiunile selective ale zborului”, a declarat paleontologul Min Wang.

„Această nouă fosilă schimbă doar presupunerea noastră despre cum arată o pasăre jurasică”, a spus Wang.

Specimenul a fost descoperit în provincia Fujian, situată în sud-estul Chinei.

Păsările au evoluat în timpul Jurasicului din dinozauri mici cu pene, dar lipsesc fosile care să arate cu precizie când s-a întâmplat acest lucru și cum s-a dezvoltat. Archaeopteryx a fost mult timp considerat cea mai veche pasăre cunoscută, dar un număr mic de alte păsări de vârstă similară, precum Yuezhuornis, au fost descoperite abia acum.

Pasărea, un amalgam de trăsături similare atât păsărilor cât și dinozaurilor

Pasărea „Frankenstein”, care cântărea aproximativ 800 de grame, prezenta un mozaic de trăsături anatomice care combinau caracteristici a păsărilor cu cele ale dinozaurilor.

Membrele sale anterioare erau aripi complet dezvoltate, deși erau prea mici în comparație cu restul corpului pentru a-i permite să zboae. De asemenea, avea oasele craniene subțiri ale unei păsări și un pelvis asemănător unei păsări.

Pe de altă parte, Yuezhuornis avea o gheară în formă de seceră pe al doilea deget flexibil, similară cu cea a dinozaurilor carnivori precum Deinonychus, Velociraptor și Troodon. Aceasta e o armă periculoasă utilă pentru un vânător terestru.

De fapt, a spus Wang, Yuezhuornis ar fi putut concura pentru pradă cu dinozauri mici, care nu erau păsări.

Avea dinți relativ mari, dens împreunați și zimțați care îi căptușeau maxilarele, prezenți de obicei la anumiți dinozauri carnivori, dar nu și la păsări. În plus, avea o coadă lungă și osoasă, specifică dinozaurului, similară cu cele pe care le aveau cele mai vechi păsări cunoscute.

Wang a spus că nu se aștepta să vadă o specie atât de apropiată de originile evolutive ale păsărilor, care pare să fi avut o capacitate limitată sau poate deloc de a zbura.

„Ne surprinde”, a spus el, potrivit sursei citate.

„O pasăre ciudată”

Paleontologul Steve Brusatte a spus că „este o pasăre ciudată. Scheletul ei arată ca un amestec de monstru Frankenstein”.

„Este evident o specie nouă importantă, deoarece arată că păsările timpurii și rudele lor cele mai apropiate erau mai diverse și mai variabile în ceea ce privește trăsăturile anatomice și planurile corporale. Dar sugerează și că unele dintre primele păsări nu erau deosebit de bune la zbor, poate chiar că unele dintre ele au evoluat din strămoși zburători, dar s-au întors la viața pe pământ, rareori, dacă nu vreodată, zburând”, a adăugat Brusatte.