MediaFax.ro

Pinul de Alep este considerat deosebit de problematic în apropierea caselor din cauza cantității mari de rășină și uleiuri esențiale, scrie Blic. Lemnul și acele sale ard ușor, iar conurile pot contribui la răspândirea focului pe distanțe mai mari.

Expertul în arboricultură Fran Poštenjak recomandă ca, dacă este plantat în apropierea unei locuințe, pinul de Alep să fie amplasat la aproximativ 19-20 de metri de casă. El subliniază însă că nu este necesară eliminarea completă a acestei specii. Pinul de Alep este o specie autohtonă, iar problema principală este amplasarea lui prea aproape de clădiri.

Pinul de Alep este considerat deosebit de problematic în apropierea caselor. Sursa foto: X

Ce copaci sunt recomandați

Pentru spațiile din apropierea locuințelor pot fi luate în considerare specii cu un conținut mai redus de rășini și cu o toleranță mai bună la secetă. Printre variantele menționate de experți se numără arțarul și arborele lui Iuda (cercisul).

Și roșcovul este indicat drept o posibilă alegere, având o ardere lentă și putând fi utilizat inclusiv în zonele de protecție împotriva incendiilor. Arțarul prezintă un avantaj suplimentar în perioadele secetoase, fiind considerat rezistent la lipsa apei și având și o valoare decorativă.

Nu toate speciile sunt însă potrivite în imediata apropiere a locuinței. Laurul, de exemplu, conține uleiuri esențiale, în timp ce smochinul poate ridica probleme din cauza rădăcinilor sale.

De ce nu este recomandată eliminarea tuturor copacilor

Îndepărtarea completă a vegetației nu este considerată o soluție. În timpul perioadelor de căldură extremă, copacii contribuie la reducerea temperaturilor din jurul locuințelor și pot crea zone de umbră importante. Soluția este, prin urmare, plantarea strategică: alegerea unor specii potrivite și amplasarea lor la o distanță suficientă de clădiri.

Pentru proiectele noi, experții recomandă planificarea din timp a spațiului destinat arborilor mari. În jurul caselor, copacii mai mici, de aproximativ 4-5 metri înălțime, cu coroane care nu se extind foarte mult, pot fi mai ușor de gestionat.

Decizia vine în urma unei controverse care s-a amplificat după două concerte susținute la începutul lunii septembrie, relatează The New York Times.

Macklemore a spus „Free Palestine” pe scenă

Macklemore a cântat în deschiderea concertelor lui Ed Sheeran din 4 și 5 septembrie, organizate pe MetLife Stadium din East Rutherford, New Jersey.

În timpul celui de-al doilea spectacol, rapperul le-a spus spectatorilor că dorește să transmită pe stadioanele din Statele Unite două cuvinte importante pentru el: „Free Palestine”.

Artistul a interpretat apoi „Hind’s Hall”, piesă de protest lansată în 2024 și inspirată de războiul din Gaza. Macklemore a folosit în cântec termenul „genocid” pentru a descrie acțiunile Israelului în enclava palestiniană, iar pe ecranele stadionului au fost prezentate imagini din Gaza și de la protestele studențești din SUA.

Declarațiile au atras critici din partea unor organizații, între care Anti-Defamation League și StopAntisemitism. Israeli-American Council a lansat, la rândul său, o petiție prin care le cerea lui Ed Sheeran și administratorilor stadioanelor să renunțe la participarea lui Macklemore.

Rapperul susține că Ed Sheeran ar fi primit un ultimatum

Macklemore și compania care promovează turneul au confirmat luni că rapperul a fost eliminat din program.

Artistul susține că un rol important în această decizie l-a avut Robert Kraft, proprietarul New England Patriots, a cărui companie deține Gillette Stadium, arena din apropiere de Boston unde urmează să ajungă turneul lui Sheeran.

Potrivit versiunii prezentate de Macklemore, Ed Sheeran i-ar fi comunicat că Robert Kraft nu îi va permite să cânte pe stadion. Rapperul afirmă, de asemenea, că mai mulți proprietari de arene ar fi transmis un ultimatum: dacă el rămâne în turneu, Sheeran nu va putea folosi respectivele stadioane.

Kraft a confirmat că a decis ca Macklemore să nu cânte la Gillette Stadium, invocând atât prestația recentă a rapperului, cât și ceea ce el a descris drept un istoric de retorică și imagini antisemite ofensatoare pentru comunitatea evreiască.

Kraft nu a confirmat însă afirmația potrivit căreia ar fi convins și alți proprietari de stadioane să adopte aceeași poziție.

Macklemore spune că mesajul său este unul de pace

Rapperul a încercat să facă o distincție între criticile sale la adresa politicilor Israelului și atitudinea față de comunitatea evreiască.

În timpul concertului de la MetLife Stadium, Macklemore s-a adresat direct spectatorilor evrei, susținând că poziția sa împotriva acțiunilor Israelului nu reprezintă o critică la adresa acestora. El a afirmat că mesajul pe care dorește să-l transmită este unul de pace și de tratament egal și demn pentru toate persoanele.

Controversa se înscrie într-o serie mai largă de dispute provocate în industria muzicală de războiul din Gaza. Și alți artiști care au făcut declarații puternice despre conflict s-au confruntat cu anulări de concerte, investigații sau presiuni publice.

Turneul nord-american al lui Ed Sheeran continuă, următorul concert fiind programat la Philadelphia, iar ultima reprezentație a acestei etape urmând să aibă loc pe 7 noiembrie, la Tampa, Florida.

Polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Arad, împreună cu procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Arad, au pus în aplicare 33 de mandate de percheziție domiciliară, în județul Arad, în cadrul a două dosare penale.

Ancheta vizează infracțiuni de trafic de droguri de mare risc și efectuarea, fără drept, de operațiuni cu substanțe susceptibile să producă efecte psihoactive. Într-unul dintre dosare este cercetată și fapta de punere la dispoziție a unei locuințe pentru consumul ilicit de droguri.

Din cercetările efectuate până în prezent a reieșit că, în perioada martie-septembrie 2026, peste 15 persoane ar fi procurat, depozitat, deținut, transportat și comercializat droguri de mare risc și produse psihoactive către consumatori din județul Arad.

Printre substanțele vizate se află 4-CMC, 4-MMC și alfa-Etilaminopentiofenonă.

Potrivit anchetatorilor, în activitatea infracțională ar fi fost implicați inclusiv minori.

De asemenea, o persoană este cercetată după ce ar fi pus la dispoziție, cu știință, un imobil din municipiul Arad, unde, în cadrul unor petreceri tematice, s-ar fi consumat substanțe stupefiante.

În urma acțiunilor desfășurate de polițiști și procurori, au fost puse în aplicare peste 40 de mandate de aducere, persoanele vizate fiind conduse la sediul DIICOT – Biroul Teritorial Arad pentru audieri.

La operațiune participă și polițiști din cadrul Brigăzilor de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara și Oradea, Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Caraș-Severin, precum și polițiști ai IPJ Arad. Acțiunea beneficiază de sprijinul jandarmilor din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Arad și al Grupării Mobile de Jandarmi Timișoara.

Secretarul Forțelor Aeriene americane, Troy Meink, a declarat că arma „pe orbită” este necesară pentru a proteja forțele americane împotriva acțiunilor inamice ostile.

Potrivit BBC, Meink a declarat că SUA sunt pregătite pentru „amenințări în continuă evoluție”. Totuși, nu a oferit detalii despre capacitățile armei sau despre momentul în care aceasta a fost plasată pe orbită.

Capacitățile militare, dezvoltate ca urmare a programelor Rusiei și Chinei

Lideri militari de rang înalt au declarat anterior că intenționează să își consolideze capacitățile militare în spațiu. Ei au invocat programele rusești și chineze, care dezvoltă modalități de a ataca și perturba sateliții americani într-un viitor conflict.

Administrația Trump a declarat că armele spațiale și rachetele interceptoare sunt o parte crucială a sistemului său de apărare „Golden Dome”. Acesta e planificat pentru a proteja SUA de rachete și alte amenințări aeriene, potrivit sursei.

Armele pe orbită, interzise

Un tratat din 1967 a interzis armele de distrugere în masă pe orbită. De atunci, puteri cheie, inclusiv SUA, Rusia și China, au explorat alte capabilități în afara tratatului. Printre acesteea, se numără țintirea sateliților rivalilor.

Anul trecut, președintele american Donald Trump a emis un ordin executiv care subliniază rolul Forței Spațiale a SUA nu doar în apărare, ci și ca forță de atac.

Forța Spațială a SUA reprezintă cea mai nouă ramură a armatei americane din ultimii peste 70 de ani. A fost lansată în 2019, ca o modalitate de a proteja activele americane din spațiu, inclusiv sute de sateliți utilizați pentru comunicații și supraveghere.

Arme folosite „în scopuri ofensive și defensive”

Un purtător de cuvânt al Forțelor Spațiale ale SUA a declarat: „Controlul spațiului cuprinde zonele de misiune necesare pentru a contesta și controla domeniul spațial”. Sunt folosite „mijloace cinetice și non-cinetice pentru a afecta capacitățile adverse prin perturbare, degradare și chiar distrugere, dacă este necesar.”

„Aceste capacități pot fi folosite în scopuri ofensive și defensive la indicațiile comenzilor combatante”, a adăugat acesta, potrivit aceleiași surse.

Sistemul radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat, marți dimineață, mai multe ținte aeriene în Ucraina, în apropierea graniței cu România, potrivit unei informări a MApN.

Autoritățile române au transmis două mesaje RO-Alert populației din nordul județului Tulcea.

Prima țintă a fost detectată în jurul orei 03.10, la aproximativ 35 de kilometri nord de Chilia. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană la Baza 86 Aeriană Borcea, au decolat pentru monitorizarea situației.

UN al doilea mesaj RO-Alert, emis la 04.51

Ulterior, în jurul orei 04.20, radarele au detectat alte două ținte, la circa 30 de kilometri nord de Periprava.

Autoritățile au transmis un al doilea mesaj RO-Alert, la ora 04.51, pentru populația din nordul județului Tulcea.

Ministerul Apărării Naționale precizează că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național.

Alerta aeriană a fost încheiată la ora 05.18.

Rebelii Houthi, grupare susținută de Iran, au anunțat luni că au lansat zeci de rachete și drone asupra unei baze aeriene saudite din Khamis Mushait, în sudul Arabiei Saudite, anunță Reuters. Gruparea a susținut că a vizat hangare pentru avioane, sisteme radar, piste și depozite de muniție, ca represalii pentru bombardamentele efectuate de Arabia Saudită în Yemen.

Coaliția condusă de Arabia Saudită a anunțat că 13 civili au fost răniți în atacuri. Autoritățile saudite au emis alerte de urgență în Khamis Mushait și în alte trei orașe din sudul țării.

În paralel, forțele saudite și cele ale guvernului yemenit recunoscut internațional și-au intensificat atacurile aeriene asupra pozițiilor Houthi, inclusiv în zona portului Mocha, la Marea Roșie.
Oficiali yemeniți citați de Reuters afirmă însă că rebelii controlează în continuare aproape întreaga coastă vestică a Yemenului.

Atac al rebelilor Houhi – alerte active in Arabia Saudita. Sursa foto: X

Presiune suplimentară asupra exporturilor de petrol

Situația este cu atât mai importantă pentru piețele petroliere cu cât Houthi au ocupat recent insula Perim, aflată la intrarea în Marea Roșie. În același timp, conducta East-West a Arabiei Saudite a fost scoasă din funcțiune după un atac aerian de joi. Riyadhul a acuzat miliții susținute de Iran în Irak.

Conducta, lungă de aproximativ 1.200 de kilometri, transportă petrol din zona Golfului către porturile saudite de la Marea Roșie și a fost construită tocmai pentru a permite Arabiei Saudite să evite Strâmtoarea Ormuz în perioade de criză.

Traderii estimează că o oprire prelungită ar putea afecta până la 4% din oferta mondială de petrol, într-un moment în care traficul prin Strâmtoarea Ormuz este deja grav perturbat.
Prețul petrolului a crescut cu peste 4% luni, înainte ca avansul să se reducă la aproximativ 1% la închiderea ședinței.

SUA incă ezită să intervină direct

Conflictul pune și administrația Trump într-o poziție dificilă. Potrivit unor surse citate de presa internațională, Washingtonul a rezistat până acum solicitărilor saudite pentru o intervenție militară directă împotriva rebelilor, oferind în schimb sprijin în materie de informații.

Donald Trump a declarat că a discutat cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și că rebelii Houthi au contactat, la rândul lor, Washingtonul, cerându-i să nu se implice în conflict.

Negocierile privind Strâmtoarea Ormuz, amânate

În acest moment, diplomația din regiune a primit o nouă lovitură. Oman urma să găzduiască luni o întâlnire între Iran și statele din Golf, destinată negocierilor privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Reuniunea a fost însă amânată. Iranul a afirmat că amânarea a fost solicitată de Arabia Saudită. Teheranul susține în continuare că nu vor exista negocieri până când condițiile sale nu sunt acceptate.

Strâmtoarea Ormuz transporta înaintea războiului aproximativ 20% din exporturile mondiale de petrol, iar închiderea sa prelungită reprezintă una dintre principalele amenințări pentru aprovizionarea energetică globală.

Situația maritimă rămâne, de asemenea, neclară. Iranul susține că petrolierul El Gaia a fost lovit de mine marine într-o zonă interzisă, în timp ce Comandamentul Central al SUA afirmă că nava a fost lovită de o rachetă iraniană luna trecută. Organizația Maritimă Internațională a confirmat că nava a fost avariată sâmbătă și că doi membri ai echipajului sunt dați dispăruți, fără să precizeze cauza.

Peste 200 de cineaști israelieni au semnat o petiție prin care își exprimă sprijinul pentru regizorii Yuval Abraham și Rachel Szor, autorii documentarului „NAZA”, după ce filmul și creatorii săi au ajuns în centrul unor atacuri politice și al unor amenințări, potrivit Reuters.

Printre semnatari se află nume importante ale cinematografiei israeliene, precum Ari Folman, Shlomi Elkabetz, Ran Tal și Michal Aviad.

Petiția apare după ce „NAZA” a primit Premiul Special al Juriului la Festivalul Internațional de Film de la Veneția.

„Un act de trădare”

Mesajul cineaștilor este unul direct: arta și jurnalismul au rolul de a arăta realitatea unei societăți, inclusiv atunci când imaginile și poveștile prezentate provoacă disconfort.

Controversa a crescut după declarațiile ministrului israelian al Culturii și Sportului, Miki Zohar. Acesta a calificat munca celor doi cineaști drept un act de „trădare” și a spus că va încerca să le retragă cetățenia israeliană.

Ministrul nu poate însă să ia singur o asemenea decizie. Retragerea cetățeniei ar necesita o procedură legală și implicarea autorităților competente și a instanțelor.

Documentarul, produs de The Guardian și JW Films, se bazează pe interviuri cu 24 de persoane anonime din armata și serviciile secrete israeliene.

Acestea vorbesc despre operațiunile militare din Gaza și descriu modul în care ar fi fost folosite sisteme de supraveghere și inteligență artificială pentru identificarea unor ținte.

Armata israeliană respinge acuzațiile

Potrivit realizatorilor, filmul urmărește să examineze politici, ordine și practici instituționale, nu să pună accentul pe presupuse abateri individuale ale unor soldați.

Armata israeliană respinge acuzațiile prezentate în documentar. Reprezentanții săi au pus la îndoială credibilitatea mărturiilor anonime și au negat că inteligența artificială ar decide ce ținte sunt atacate.

Potrivit armatei, aceste decizii sunt luate de oameni și trebuie să respecte regulile și directivele militare.

Arta, ca spațiu al adevărului greu de crezut

Pentru Abraham și Szor, controversa nu este însă o experiență nouă.

Cei doi au lucrat anterior la „No Other Land”, documentarul premiat cu Oscar realizat alături de cineaștii palestinieni Basel Adra și Hamdan Ballal.

Acum, peste 200 de colegi israelieni au ales să le fie alături.

Într-o perioadă în care războiul din Gaza a împărțit profund societatea israeliană, petiția lor transmite un mesaj simplu: cinematografia poate deveni și un spațiu în care o societate își privește propriile decizii, chiar și atunci când adevărul prezentat este greu de acceptat.

Decizia reprezintă un nou obstacol pentru administrația Trump, care susține de mult timp că votul prin poștă favorizează fraudele electorale.

Judecătorii Curții Supreme a SUA au menținut ordinul unui tribunal federal care a blocat temporar noile reguli pregătite de Serviciul Poștal al SUA (USPS). Măsurile ar fi introdus condiții suplimentare pentru expedierea buletinelor de vot prin corespondență.

„Noile reguli ar fi arbitrare”

Totuși, disputa nu s-a încheiat. Judecătorul conservator Brett Kavanaugh a votat pentru menținerea blocajului, dar a lăsat deschisă posibilitatea ca, într-o etapă ulterioară, să susțină administrația Trump.

Kavanaugh a apreciat că există argumente potrivit cărora Serviciul Poștal are autoritatea legală de a adopta noile reguli. El a considerat însă că aplicarea lor la alegerile din 2026 ar fi arbitrară și ar putea produce efecte nedrepte.

Judecătorii conservatori Samuel Alito și Clarence Thomas au fost în dezacord cu majoritatea.

Ei au susținut că demersul împotriva ordinului lui Trump are șanse mici de succes în cele din urmă și au apărat autoritatea largă a Serviciului Poștal asupra regulilor privind distribuirea corespondenței.

23 de state au dat în judecată administrația Trump

Trump a semnat în martie un ordin executiv prin care a cerut USPS să pregătească noi reguli pentru buletinele de vot trimise prin poștă. Printre propuneri se afla și obligația ca alegătorii să apară pe liste întocmite la nivelul fiecărui stat.

Administrația Trump a susținut că măsurile combat frauda și protejează integritatea alegerilor. Criticii au argumentat însă că președintele depășește atribuțiile guvernului federal și interferează cu dreptul statelor de a organiza alegerile.

Douăzeci și trei de state și Washington D.C. au contestat ordinul în instanță

Judecătoarea federală Indira Talwani a blocat măsurile pe 4 septembrie. Ea a avertizat că schimbarea regulilor cu puțin timp înaintea alegerilor ar putea priva unii alegători de dreptul de a vota.

Sindicatul angajaților poștali a atras atenția și asupra problemelor practice. Funcționarii nu ar fi avut suficient timp pentru instruirea necesară, iar o organizație pentru securitate națională a avertizat că noile reguli ar putea crea probleme pentru militarii americani aflați în străinătate.

Miza este importantă: aproximativ 30% dintre alegătorii americani au votat prin corespondență la alegerile generale din 2024.

Pentru Trump, este deja a doua confruntare majoră cu Curtea Supremă pe tema votului prin poștă în acest an. În iunie, judecătorii au decis că statele pot număra buletinele expediate până în ziua alegerilor, chiar dacă acestea ajung după închiderea secțiilor de votare.

Netanyahu i-a cerut lui Lapid o întâlnire pentru a discuta proiectul de buget care ar urma să direcționeze sume importante către instituțiile de securitate.

Întâlnirea are loc în cadrul briefingului lunar pe probleme de securitate dintre premier și liderul opoziției.

Potrivit presei israeliene, la discuție ar urma să participe și generalul-maior Tamir Yadai, adjunctul șefului Statului Major al armatei.

Bugetul apărării a crescut cu zeci de miliarde de shekeli

Bugetul inițial al armatei pentru 2026 era de aproximativ 143 de miliarde de shekeli, echivalentul a circa 47 de miliarde de dolari.

După atacurile Israelului asupra Iranului și Libanului, Netanyahu a decis majorarea bugetului până la aproximativ 183 de miliarde de shekeli, adică aproape 60 de miliarde de dolari.

Problema este că o parte importantă din banii promiși nu au ajuns încă la armată.

O primă tranșă, în valoare de 15 miliarde de shekeli, trebuia transferată în august. Potrivit postului public KAN, plata nu a avut loc. Comisia pentru Finanțe a parlamentului israelian ar urma să aprobe doar 11 miliarde de shekeli.

Surse militare avertizează că diferența de finanțare afectează capacitatea armatei de a opera în Fâșia Gaza, Cisiordania și Liban. Situația pune presiune și pe pregătirile pentru o posibilă confruntare cu Iranul.

Opoziția refuză să dea bani în plus guvernului

Lapid și opoziția au respins în ultimele zile solicitările pentru fonduri suplimentare.

Ei susțin că banii necesari armatei trebuie să vină din bugetele partidelor care formează coaliția de guvernare.

Disputa are loc într-un moment politic dificil pentru Netanyahu. Relațiile dintre premier și Lapid sunt tensionate, iar cele două tabere au poziții foarte diferite și asupra serviciului militar.

Opoziția se opune și proiectului de lege care ar acorda evreilor ultraortodocși facilități pentru scutirea de la serviciul militar.

În acest context, Netanyahu încearcă să obțină un acord pentru finanțarea armatei înainte ca lipsa banilor să afecteze și mai mult capacitatea operațională a Israelului. Miza este cu atât mai mare cu cât armata trebuie să susțină în continuare operațiuni pe mai multe fronturi și să fie pregătită pentru eventualitatea unei noi confruntări cu Iranul.

Decizia vine într-un moment în care familia a făcut deja o schimbare importantă: copiii și-au schimbat școala la doar câteva zile după începerea cursurilor.

Motivul ar fi legat de securitatea traseului pe care îl aveau de parcurs zilnic, potrivit BBC.

Securitatea familiei, din nou în analiză

Comitetul care coordonează protecția membrilor familiei regale și a altor persoane publice importante, cunoscut sub numele Ravec, a analizat săptămâna trecută situația lui Harry și Meghan.

Acum, cazul va ajunge la un Risk Management Board, care va evalua amenințările la adresa familiei și nivelul de protecție al poliției de care aceasta ar puccccccccccccccctea avea nevoie.

Analiza va lua în calcul noua situație a familiei. Harry și Meghan nu mai sunt doar vizitatori în Marea Britanie, ci locuiesc din nou aici împreună cu cei doi copii ai lor.

Autoritățile vor analiza inclusiv locuința familiei, deplasările obișnuite, traseele folosite și drumurile copiilor către școală.

Nu există deocamdată o decizie finală privind nivelul de protecție.

Archie și Lilibet și-au schimbat școala

Securitatea copiilor a devenit deja o preocupare pentru familia Sussex.

Archie, în vârstă de șapte ani, și Lilibet, în vârstă de cinci ani, au început cursurile la o școală, dar familia a decis să îi mute după numai câteva zile.

Numele instituțiilor nu a fost făcut public.

Potrivit informațiilor apărute în presa britanică, echipa privată de securitate a familiei a considerat că distanța și traficul de pe traseul inițial făceau dificilă protejarea copiilor în timpul drumului.

O sursă apropiată familiei a ținut să precizeze că decizia nu are legătură cu modul în care școala s-a ocupat de copii.

Părinții au rămas „extrem de recunoscători” profesorilor și angajaților pentru grija acordată lui Archie și Lilibet, potrivit sursei.

Harry a mai dus o luptă pentru protecție

Prințul Harry a contestat în instanță, fără succes, nivelul de protecție oferit de poliția britanică atunci când venea în vizită din Statele Unite.

Revenirea permanentă în Marea Britanie schimbă însă datele problemei. Autoritățile trebuie acum să evalueze riscurile pentru întreaga familie în contextul unei prezențe permanente în țară.

Pentru Meghan, aceasta este prima evaluare de acest tip de la momentul în care ea și Harry au renunțat la statutul de membri activi ai familiei regale și s-au mutat în Statele Unite, în 2020.

Între timp, Meghan a oferit fanilor o imagine rară din viața de familie. La sfârșitul săptămânii, ea a publicat imagini de la o ieșire în natură alături de Harry și copii.

Harry primește și o veste bună

În aceeași perioadă, prințul Harry a primit o veste importantă pentru proiectul său de suflet, Invictus Games.

Uganda a confirmat că va participa la ediția de anul viitor a competiției dedicate militarilor și veteranilor răniți sau bolnavi.

Participarea țării fusese pusă sub semnul întrebării după o scrisoare trimisă în numele regelui Charles, care sublinia faptul că Harry și Meghan nu mai sunt membri activi ai familiei regale.

Ulterior, secretarul privat al regelui a discutat cu șeful armatei din Uganda și i-a transmis că Charles susține participarea țării la Invictus Games.

Astfel, revenirea lui Harry și Meghan în Marea Britanie aduce o nouă etapă pentru familie: pe de o parte, autoritățile trebuie să decidă cât de multă protecție este necesară pentru ei și pentru copii, iar pe de altă parte, Harry își consolidează proiectele publice din afara familiei regale.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le cere liderilor europeni să nu relaxeze sancțiunile împotriva oligarhilor ruși, în timp ce Uniunea Europeană a amânat cu o săptămână decizia privind prelungirea măsurilor punitive împotriva Moscovei, potrivit Kyiv INdependent.

Discuțiile dintre cele 27 de state membre s-au blocat pe fondul unor cereri pentru eliminarea de pe lista neagră a unor miliardari ruși, printre care Alisher Usmanov și Mihail Fridman.

E nevoie de o perioadă de timp suplimentară

UE trebuia să decidă până pe 15 septembrie dacă prelungește sancțiunile care vizează aproximativ 2.600 de persoane și entități, în principal din Rusia.

Statele membre au primit însă încă șapte zile pentru a ajunge la un acord.

Noul termen este 22 septembrie, la miezul nopții.

Un purtător de cuvânt al președinției Consiliului UE a explicat că această perioadă suplimentară le permite statelor să analizeze mai atent propunerile privind prelungirea sancțiunilor.

Franța surprinde Europa

Una dintre principalele surse de tensiune este situația lui Alisher Usmanov, om de afaceri ruso-uzbec aflat pe lista de sancțiuni a UE din 2022.

Potrivit unor informații citate de presa europeană, Franța susține eliminarea lui de pe listă.

Decizia Parisului i-a surprins pe diplomații europeni.

Potrivit Financial Times, Franța ar lega această solicitare de negocieri cu Azerbaidjanul pentru eliberarea unor cetățeni francezi aflați în detenție în această țară.

Un acord ar depinde de acceptul tuturor celor 27 de state UE pentru relaxarea sancțiunilor împotriva lui Usmanov

Franța nu a oferit public detalii despre presupusul acord și a invocat, în discuțiile cu alte state membre, o problemă de securitate.

Slovacia susține, la rândul ei, eliminarea lui Usmanov și a lui Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor.

Luxemburgul a transmis că, dacă Usmanov este scos de pe listă, dorește și eliminarea lui Fridman.

Zelenski: „Nu este momentul pentru cadouri către Rusia”

Kievul privește cu îngrijorare aceste discuții. Zelenski a transmis luni seară un mesaj direct Europei.

„Nu este momentul să ridicăm sancțiunile, nu este momentul să îi protejăm pe oligarhii ruși de sancțiuni și cu siguranță nu este momentul ca Europa să îi ofere Rusiei cadouri”, a declarat președintele ucrainean.

Zelenski i-a nominalizat pe Usmanov și Fridman și a spus că aceștia nu au făcut pași pentru a se opune războiului.

Mihail Fridman este cofondator al grupului Alfa și a fost descris drept un apropiat al lui Vladimir Putin.

În cazul lui Usmanov, UE l-a prezentat în decizia inițială de sancționare drept unul dintre oligarhii considerați apropiați de liderul de la Kremlin.

Pentru prelungirea sancțiunilor este nevoie de unanimitatea celor 27 de state membre. Astfel, orice țară poate bloca decizia, iar negocierile din următoarele zile pot deveni decisive pentru menținerea presiunii economice asupra Rusiei.

Ultimul caz de rabie transmisă de un câine la un om în Chile a fost raportat în 1972. De atunci, autoritățile au menținut programe de vaccinare, monitorizare și educare a populației, cu scopul de a împiedica revenirea bolii, transmite AP.

„Această validare reflectă decenii de angajament pentru protejarea comunităților împotriva rabiei și demonstrează impactul investițiilor constante în sănătatea publică”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

O victorie construită în peste 50 de ani

Succesul Chile nu a venit după o singură campanie, ci după zeci de ani de politici publice.

Autoritățile au organizat campanii ample de vaccinare a animalelor de companie și au oferit vaccinuri persoanelor care puteau intra în contact cu virusul.

În anumite comunități, echipele medicale au mers din ușă în ușă pentru vaccinarea câinilor.

Programul a inclus și măsuri pentru controlul populației canine, supravegherea cazurilor suspecte și campanii de informare.

Comunitățile și municipalitățile au avut un rol important, deoarece acolo s-au desfășurat vaccinarea, educația populației și măsurile de control al animalelor.

Ministrul chilian al Sănătății, May Chomali, a descris rezultatul drept o victorie obținută printr-un efort comun.

„Politica publică pentru eradicarea rabiei a dat rezultatele pe care ni le doream ca societate și ca țară”, a declarat ea la ceremonia organizată la Santiago.

Rabia este aproape întotdeauna mortală după apariția simptomelor

Rabia este o boală virală care se transmite prin saliva unui animal infectat, cel mai frecvent prin mușcătură. Virusul poate pătrunde în organism și dacă saliva ajunge la nivelul ochilor, nasului sau gurii.

Boala are însă o particularitate extrem de periculoasă: după apariția primelor simptome, rabia este aproape întotdeauna fatală.

Există totuși metode foarte eficiente de prevenție. Vaccinarea animalelor, supravegherea cazurilor suspecte și accesul rapid la tratamentul administrat după expunere pot împiedica apariția bolii.

Tocmai această combinație de măsuri a stat la baza succesului Chile.

America a făcut progrese uriașe

Rezultatul obținut de Chile face parte dintr-un progres mai amplu în regiunea Americilor.

Potrivit OMS, numărul cazurilor de rabie transmisă de câini la oameni în cele două Americi a scăzut cu peste 98% din 1983.

În prezent, regiunea înregistrează doar câteva cazuri pe an.

Pentru OMS, experiența Chile arată că eliminarea transmiterii rabiei de la câini la oameni este posibilă atunci când programele de sănătate publică primesc finanțare și continuă pe termen lung.

Aproape 60.000 de oameni mor în fiecare an

Succesul Chile capătă o importanță și mai mare în contextul situației globale.

Rabia ucide aproape 60.000 de oameni în fiecare an, potrivit OMS, iar majoritatea victimelor sunt mușcate de câini.

Spre deosebire de multe alte boli infecțioase, rabia poate fi prevenită în mare parte prin măsuri deja cunoscute și disponibile: vaccinarea câinilor, identificarea rapidă a animalelor infectate și administrarea tratamentului după expunere.

Cazul Chile arată cât de mult poate conta consecvența.

Ultimul caz de rabie transmisă de câine la om a apărut în țară în urmă cu mai bine de 50 de ani, iar investițiile constante în prevenție au permis autorităților să transforme această reușită într-un model pentru întreaga regiune.

Printre primele vedete care au ajuns la eveniment s-au numărat Adam Brody, Luke Tennie, Mark Tallman, Derek Hough, Supriya Ganesh, Matty Matheson, Louisa Jacobson și Abby Elliott, relatează People.

Fiecare a venit cu propriul stil, de la ținute clasice și elegante până la apariții mai relaxate și moderne.

O seară importantă pentru vedetele de televiziune

Emmy-urile au celebrat cele mai bune producții de televiziune ale ultimului an, iar atmosfera de sărbătoare s-a simțit încă de la primele apariții.

Gazda ediției din acest an a fost Mariska Hargitay, cunoscută publicului din „Law & Order: SVU”. Actrița, care are deja trei trofee Emmy, a avut misiunea de a conduce una dintre cele mai importante seri din industria americană de televiziune.

Pe lista prezentatorilor s-au aflat nume precum Zendaya, Sally Field, Keke Palmer, Sarah Michelle Gellar și Jon Hamm.

Adam Brody și Abby Elliott, printre vedetele care au atras atenția

Adam Brody a fost unul dintre primii actori care au pășit pe covorul roșu.

Actorul a venit la gală într-o apariție elegantă, potrivită pentru o seară dedicată celor mai mari nume ale televiziunii.

Și Abby Elliott a fost prezentă la eveniment, după un weekend aglomerat pentru vedetele de la Hollywood.

Actrița se numără printre numele asociate unuia dintre proiectele care au atras atenția în această perioadă.

Luke Tennie, Mark Tallman și Louisa Jacobson au completat lista aparițiilor de pe covorul roșu, fiecare cu o abordare proprie a stilului de gală.

De la costume elegante la ținute cu personalitate

Covorul roșu de la Emmy nu înseamnă doar rochii spectaculoase.

Și costumele bărbătești au avut un loc important, iar vedetele au ales croieli și detalii care le-au oferit ținutelor o notă personală.

Derek Hough a fost printre vedetele care au ajuns la eveniment, în timp ce Matty Matheson a mizat pe un stil care îi reflectă personalitatea și imaginea publică.

Pentru Supriya Ganesh, apariția a fost una dintre ocaziile importante ale serii, iar fotografii au surprins-o înainte de intrarea în sală.

„The Pitt”, în centrul atenției

Dincolo de modă și de fotografiile de pe covorul roșu, marea miză a serii a fost, bineînțeles, competiția pentru premiile Emmy.

„The Pitt” a pornit cu cele mai multe nominalizări majore, 12, dintre care opt la categoriile de interpretare. Ultimul sezon din „Hacks” și „Widow’s Bay” au primit câte șapte nominalizări majore.

Așa că, înainte ca trofeele să ajungă în mâinile câștigătorilor, vedetele au avut ocazia să se bucure de o seară în care televiziunea, moda și spectacolul s-au întâlnit pe același covor roșu.

Iar pentru public, parada vedetelor a oferit unul dintre acele momente plăcute în care contează mai puțin competiția și mai mult bucuria de a-i vedea, pentru o seară, pe actorii preferați într-o atmosferă de sărbătoare.

Într-o serie de mesaje publicate luni pe rețelele sociale, liderul de la Casa Albă a atacat inclusiv apelurile unor directori de top din industria AI pentru reguli mai stricte și a acuzat existența unei „conspirații bolnave” împotriva inteligenței artificiale și a centrelor de date, potrivit AP.

„AI care preia controlul asupra lumii, distruge omenirea și toate celelalte lucruri rele este o FARSĂ”, a scris Trump.

Declarațiile sale intră în contradicție directă cu avertismentele unor lideri precum Dario Amodei, directorul general al Anthropic, și Sam Altman, șeful OpenAI.

Cei doi cer măsuri care să țină dezvoltarea AI sub control și să prevină apariția unor sisteme pe care oamenii nu le mai pot supraveghea eficient.

Trump: „Singura barieră de care are nevoie AI este un președinte puternic”

Președintele american a respins ideea unor noi mecanisme de control și a susținut că Statele Unite au deja soluția.

„Singurul control sau gard de care are nevoie AI este un PREȘEDINTE PUTERNIC ȘI INTELIGENT (IQ ridicat!), iar SUA îl au din plin!”, a afirmat Trump.

El a susținut că administrația sa a intervenit deja în cazul Anthropic pentru a împiedica firma să facă lucruri „rele sau potențial rele”.

Relația dintre Anthropic și administrația Trump este însă tensionată.

Pentagonul a încercat să desemneze compania drept risc pentru securitatea națională, iar guvernul american a impus temporar restricții asupra unuia dintre cele mai avansate modele ale companiei.

Trump i-a criticat și pe directorii din industria tehnologică ce cer reguli mai stricte.

Președintele a pus sub semnul întrebării logica lor economică: de ce ar solicita liderii unei industrii reguli care le-ar putea afecta propriile afaceri?

Șeful Anthropic cere încetinirea dezvoltării AI

Atacul lui Trump vine la scurt timp după un avertisment amplu lansat de Dario Amodei.

Directorul Anthropic a publicat sâmbătă un eseu de aproximativ 3.800 de cuvinte în care a cerut o dezvoltare mai lentă a inteligenței artificiale.

Amodei consideră că ritmul actual al progresului tehnologic a depășit capacitatea societății de a construi mecanisme eficiente de siguranță.

Unul dintre motivele invocate de acesta este un atac cibernetic din iulie 2026, în care modele AI dezvoltate de OpenAI au fost folosite împotriva platformei Hugging Face.

Amodei avertizează că, în următoarele 6-12 luni, roiuri de agenți AI ar putea ajunge suficient de puternice pentru a prelua controlul asupra unor părți importante ale internetului. În lipsa unor măsuri de siguranță, pagubele ar putea ajunge la sute de miliarde de dolari.

Sam Altman a susținut aceeași idee și a afirmat că un ritm mai prudent de dezvoltare ar merita costul. Directorul OpenAI consideră că presiunea pentru supremație tehnologică în fața Chinei nu poate justifica asumarea unor riscuri excesive.

Trump vede reglementarea drept un avantaj pentru China

Unul dintre principalele argumente ale președintelui american este competiția cu Beijingul.

Trump susține că restricțiile impuse companiilor americane ar putea permite Chinei să recupereze terenul în cursa pentru supremația AI.

„Există o CONSPIRAȚIE BOLNAVĂ împotriva AI și a centrelor de date, iar singura care este fericită de acest lucru este China”, a scris Trump.

Președintele american a respins în mod repetat ideea unor reguli care ar încetini dezvoltarea industriei. Administrația sa a mizat pe inteligența artificială ca motor pentru creșterea economică și productivitatea Statelor Unite.

Trump a anulat ordinul executiv privind supravegherea AI emis de administrația Biden după revenirea la Casa Albă. Ulterior, administrația sa a adoptat propriul cadru de politici pentru inteligența artificială.

Centrele de date devin o problemă politică

Conflictul nu se limitează la siguranța AI.

În Statele Unite, extinderea masivă a centrelor de date a devenit o temă politică tot mai sensibilă.

Construirea infrastructurii necesare pentru modelele AI presupune investiții uriașe în centre de date, cipuri și rețele de electricitate.

În același timp, tot mai mulți americani se opun construirii unor astfel de facilități în apropierea comunităților lor.

Există și temeri privind piața muncii

Alegătorii se întreabă dacă inteligența artificială va elimina locuri de muncă și dacă utilizarea sa în educație va afecta copiii.

Presiunea politică este cu atât mai importantă cu cât alegerile pentru Congres din noiembrie se apropie.

Jensen Huang îl susține pe Trump

Președintele nu este singur în tabăra celor care consideră că pericolele AI sunt exagerate.

Jensen Huang, directorul general al Nvidia, a susținut în repetate rânduri că temerile legate de inteligența artificială sunt supradimensionate. Luni, Trump l-a sunat pe Huang în timpul unui interviu pe care acesta îl acorda unui podcast.

Huang a pus telefonul pe difuzor, iar cei doi au căzut de acord că există prea mult alarmism în jurul inteligenței artificiale.

Nvidia este unul dintre principalii furnizori de cipuri folosite pentru dezvoltarea și antrenarea modelelor AI, astfel că ritmul investițiilor în această industrie are o importanță majoră pentru companie.

Casa Albă promite o discuție cu marile companii AI

Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat luni că reprezentanții companiilor AI ar putea ajunge la Casa Albă în această săptămână sau săptămâna viitoare.

Scopul întâlnirii ar fi o discuție despre responsabilitatea companiilor în materie de siguranță și despre rolul pe care guvernul ar trebui să îl aibă în supravegherea industriei.

Johnson a avertizat însă că o reacție legislativă excesivă ar putea produce „birocrație și suprareglementare”.

În opinia sa, pierderea avantajului american în cursa AI ar reprezenta și un risc pentru securitatea națională.

Vicepreședintele JD Vance a adoptat o poziție similară.

El a declarat că americanii nu ar trebui să se teamă de inteligența artificială, dar a recunoscut că administrația este preocupată de riscurile tehnologiei.

Vance a spus că Statele Unite se află într-o cursă pentru supremație AI cu China și a pus sub semnul întrebării apelurile venite chiar din partea marilor companii pentru reglementare.

„Mi se pare puțin ciudat că atât de multe companii de top din domeniul AI vin la guvern și îl roagă să le reglementeze”, a afirmat vicepreședintele.

Trump: „Nu ucideți găina cu ouă de aur”

Președintele american a transmis un alt mesaj prin care și-a explicat poziția.

Trump susține că avertismentele despre riscurile AI apar tocmai pentru că Statele Unite au ajuns înaintea celorlalte țări în această cursă tehnologică.

„SUA conduc, cu mult, toate celelalte țări. Nu ucideți găina cu ouă de aur!”, a scris el.

Mahmoud Khalil, unul dintre cei mai cunoscuți activiști pro-palestinieni implicați în protestele de la Columbia University, a dat în judecată universitatea și pe decana unei facultăți, pe care îi acuză de discriminare sistematică împotriva studenților palestinieni, potrivit Wall Street Journal.

Procesul deschide un nou front în conflictul care a zguduit campusurile americane după izbucnirea războiului din Gaza și vine după ce Khalil a fost reținut de autoritățile de imigrație americane în 2025.

„Niciun student nu ar trebui să treacă prin iadul prin care am trecut”

Khalil a anunțat luni, la o conferință de presă la New York, că a intentat proces împotriva Columbia University și a lui Keren Yarhi-Milo, decana School of International and Public Affairs (SIPA).

Activistul susține că universitatea a creat un climat de intimidare pentru studenții palestinieni și că autoritățile instituției au tolerat sau au încurajat măsuri care le-au limitat dreptul de a protesta și de a vorbi despre Palestina.

„Timp de peste doi ani, am implorat Columbia. Columbia nu a ascultat”, a afirmat Khalil.

El susține că siguranța și bunăstarea studenților palestinieni au ajuns pe plan secund în fața intereselor conducerii universității.

Khalil spune că procesul are un obiectiv simplu: tratament egal pentru toți studenții.

„Niciun student, indiferent de originea sa, nu ar trebui să treacă vreodată prin iadul prin care am trecut în ultimii doi ani”, a declarat activistul.

Acuzații privind supravegherea studenților

În centrul plângerii se află mai multe acuzații legate de modul în care Columbia a reacționat la protestele pro-palestiniene.

Khalil susține că universitatea a interzis grupurile Students for Justice in Palestine și Jewish Voice for Peace, a folosit mecanisme de supraveghere împotriva studenților și profesorilor și a apelat în repetate rânduri la poliția din New York pentru intervenții în campus.

El afirmă, de asemenea, că universitatea a creat Office of Institutional Equity, entitate pe care o acuză că a fost folosită pentru intimidarea activiștilor pro-palestinieni.

O altă acuzație vizează folosirea unor anchetatori privați. Potrivit lui Khalil, aceștia l-au contactat chiar în timpul cursurilor și l-au întrebat dacă participase la anumite evenimente.

Aceste afirmații fac parte din acuzațiile formulate de Khalil în proces și urmează să fie analizate în cadrul procedurii judiciare.

De la protestele din campus la detenția federală

Numele lui Mahmoud Khalil a devenit cunoscut la nivel național după protestele pro-palestiniene de la Columbia University.

Fost student al universității și rezident legal în Statele Unite, Khalil a fost reținut în martie 2025 de agenți americani pentru imigrație, fără mandat, la New York.

Ulterior, autoritățile l-au transferat într-un centru de detenție din Louisiana, unde a rămas timp de mai multe luni.

Cazul său a devenit un simbol al confruntării dintre administrația Trump și activiștii pro-palestinieni din universitățile americane.

Potrivit relatărilor despre noul proces, Khalil susține că Columbia a contribuit la crearea unui climat care a făcut posibilă țintirea sa de către administrația Trump. El acuză universitatea că nu a intervenit suficient pentru a-l proteja și că a permis răspândirea unor acuzații și informații care l-au expus.

Un nou capitol în războiul cultural din universitățile americane

Conflictul de la Columbia face parte dintr-o dispută mult mai amplă care a împărțit campusurile americane după izbucnirea războiului din Gaza.

Studenții pro-palestinieni au cerut încetarea războiului și retragerea investițiilor universitare din companii despre care susțin că au legături cu Israelul.

În același timp, criticii protestelor au acuzat unele grupări de antisemitism și de crearea unui climat ostil pentru studenții evrei.

Columbia s-a aflat în centrul acestei confruntări, iar intervențiile poliției, suspendările și restricțiile impuse unor grupuri de protestatari au atras atenția la nivel național și internațional.

Organizații pentru libertatea de exprimare au criticat, la rândul lor, unele măsuri adoptate de universitate și de autorități.

Pentru Khalil, noul proces reprezintă o încercare de a muta disputa în sala de judecată

„Ceea ce cerem este foarte simplu: tratament egal”, a spus activistul.

Procesul va trebui să stabilească dacă acuzațiile formulate de Khalil împotriva Columbia University și a conducerii sale pot fi susținute în instanță și dacă universitatea a încălcat drepturile studenților prin modul în care a gestionat protestele și mișcarea pro-palestiniană din campus.

O relație începută pe Tinder a declanșat o alertă de securitate la una dintre bazele strategice ale NATO din Marea Britanie, relatează aa.com.tr.

Un ofițer superior al marinei spaniole, detașat la Comandamentul Maritim Aliat (MARCOM) din Northwood, a fost suspendat și ulterior retras din funcție după ce serviciile de securitate au ridicat suspiciuni în legătură cu femeia cu care avea o relație.

Aceasta a fost suspectată că ar putea avea legături cu serviciile ruse, acuzații pe care le respinge categoric.

Relația care a declanșat alerta

Ofițerul spaniol, al cărui nume nu a fost făcut public, lucra la MARCOM, cartierul general al forțelor navale NATO din Northwood, Hertfordshire.

Din această poziție, el avea acces la informații despre activitatea navală rusă, inclusiv despre submarine, nave de război și petroliere asociate așa-numitei „flote din umbră” a Rusiei.

În octombrie 2024, ofițerul a început o relație cu Janina White, o femeie de 49 de ani cu cetățenie britanică și poloneză, născută în fosta Uniune Sovietică.

Cei doi s-au cunoscut prin Tinder, iar relația a evoluat rapid

White s-a mutat în locuința militarului din Londra, iar cei doi au deschis chiar și un cont bancar comun.

Situația a atras atenția după ce White a primit un permis de acces pentru o petrecere organizată la baza NATO, în decembrie 2024.

Câteva luni mai târziu, au apărut probleme de securitate. NATO și autoritățile spaniole au deschis investigații, iar Spania i-a suspendat ofițerului autorizația de securitate.

Pe 19 iunie 2025, comandamentul de la Northwood i-a retras permisul de acces, în așteptarea rezultatelor verificărilor.

Ofițerul a fost trimis înapoi în Spania

Pe 29 iulie 2025, autoritățile spaniole au încheiat detașarea militarului la MARCOM. El a părăsit Marea Britanie și s-a întors în Spania.

Conflictul nu s-a încheiat însă aici. În august 2025, ofițerul și Janina White au încercat să intre din nou în baza de la Northwood.

Securitatea le-a refuzat accesul, iar poliția britanică a fost chemată la fața locului. Cei doi au plecat fără să fie arestați.

Militarul a susținut ulterior că scandalul i-a afectat grav cariera și familia. Potrivit unor documente judiciare citate de presa britanică, el a reclamat că a fost supus unui proces de „izolare socială și profesională”.

Femeia respinge acuzațiile de spionaj

Janina White neagă că ar fi spionat pentru Rusia și susține că a devenit ținta suspiciunilor din cauza originii sale.

„Cu siguranță știu că nu sunt spioană rusă”, a declarat ea, potrivit relatărilor din presa britanică.

White nu a fost arestată, iar până în prezent nu există o concluzie publică potrivit căreia ea ar fi agent al serviciilor ruse.

Ea a lansat acțiuni juridice împotriva Ministerului britanic al Apărării și NATO și susține că a fost discriminată din cauza locului în care s-a născut.

Un episod și mai complicat: întâlnirea cu un presupus agent rus

Povestea a căpătat o nouă dimensiune după ce White a relatat că, în timpul unei călătorii recente la Sankt Petersburg, un bărbat care s-a prezentat drept agent al serviciului rus FSB a contactat-o.

Potrivit declarațiilor sale, bărbatul a invitat-o la o cafenea și a întrebat-o timp de aproximativ două ore despre relația cu ofițerul NATO și despre investigația de securitate.

White afirmă că nu i-a oferit informații clasificate, însă a recunoscut că i-a comunicat anumite nume legate de anchetă.

Ea susține că a cerut anterior Ministerului britanic al Apărării sfaturi despre ce ar trebui să facă în cazul unei abordări din partea unui agent rus, dar nu a primit instrucțiuni.

De ce este cazul atât de sensibil pentru NATO

Incidentul are loc într-un context de tensiuni tot mai mari între Rusia și statele NATO.

Baza de la Northwood are un rol strategic în supravegherea activității navale rusești, iar accesul personalului la informații despre submarine, nave militare și flota comercială folosită pentru eludarea sancțiunilor face ca orice posibil risc de securitate să fie tratat cu maximă atenție.

Cazul scoate în evidență și un risc mai puțin spectaculos, dar important pentru serviciile de informații: relațiile personale.

Aplicațiile de dating pot oferi acces rapid la persoane care lucrează în instituții sensibile, iar relațiile apropiate pot deveni o vulnerabilitate pentru personalul militar și de informații.

NATO nu a confirmat acuzațiile de spionaj

Un purtător de cuvânt al MARCOM a declarat că organizația nu comentează situațiile care privesc personalul, dar a reafirmat angajamentul Alianței pentru protejarea informațiilor clasificate și a securității personalului aliat.

Ministerul britanic al Apărării a refuzat să ofere detalii, invocând procedurile juridice aflate în curs.

Widawski a murit duminică, a anunțat luni Memorialul Auschwitz-Birkenau din sudul Poloniei, potrivit TVP World.

El s-a născut la 26 iulie 1919, în orașul Turek, din centrul Poloniei, și a fost al doilea dintre cei patru copii ai familiei.

În 1933, familia sa s-a mutat la Łódź, unul dintre cele mai importante centre ale industriei textile din Polonia și orașul care găzduia una dintre cele mai mari comunități evreiești din țară.

Înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, Widawski a lucrat în afacerea de textile a familiei. Compania avea zeci de angajate evreice și producea cămăși și lenjerie pentru armata poloneză.

A supraviețuit Holocaustului

După ocuparea orașului Łódź de către Germania nazistă, în septembrie 1939, Widawski și familia sa au fost obligați să se mute în ghetoul orașului.

Familia și-a continuat activitatea în domeniul textilelor și a organizat în propria locuință una dintre primele cantine pentru săraci din ghetou, potrivit Memorialului Auschwitz, care a prezentat povestea lui Widawski într-o postare pe Facebook.

În august 1944, în timpul lichidării ghetoului, familia a fost deportată la Auschwitz-Birkenau, în sudul Poloniei ocupate. Acesta era cel mai mare complex nazist de lagăre de concentrare și exterminare.

Părinții lui Widawski și fratele său mai mare au fost uciși într-o cameră de gazare imediat după sosire.

Widawski și fratele său mai mic au supraviețuit. Opt zile mai târziu, cei doi au fost transferați la Friedland, un lagăr de muncă forțată aflat pe teritoriul actualului oraș Mieroszów, în sud-vestul Poloniei.

Cei doi frați au fost obligați să fabrice aripi de avioane până la eliberarea lagărului, în mai 1945.

După război, s-au întors la Łódź, unde au aflat că ceilalți membri ai familiei restrânse fuseseră uciși.

A contribuit la conservarea a mii de morminte evreiești

După război, Widawski și-a deschis propria fabrică de textile și s-a căsătorit. În 1950, s-a mutat împreună cu familia în Israel și s-a stabilit la Tel Aviv.

În 1978, s-a întors în Polonia pentru a căuta mormântul bunicii sale în cimitirul evreiesc din Łódź, care ajunsese într-o stare avansată de degradare.

Căutarea mormântului s-a transformat într-un proiect căruia Widawski i-a dedicat următoarele decenii. El a început să identifice și să contribuie la restaurarea mormintelor evreiești din întreaga Polonie.

Widawski a obținut acces la arhivele municipale și a contribuit la cartografierea locurilor de veci din cimitirul evreiesc din Łódź.

De-a lungul anilor, el a ajutat la identificarea și marcarea a peste 3.000 de morminte și a participat la restaurarea a mii de alte locuri de veci, inclusiv ale unor rabini importanți.

„Ucraina a propus partenerilor săi să încheie un acord cu Rusia care să pună capăt distrugerii infrastructurii critice. Alimentele, energia și alte bunuri de bază necesare supraviețuirii trebuie protejate, iar atacurile rusești vizează în primul rând aceste resurse”, a scris Zelenski, pe X.

Șeful de la Kiev a mai precizat și că „Ucraina nu este convinsă că Rusia este dispusă să respecte vreun acord”. El nu a precizat căror state li se adresează propunerea.

Ukraine has proposed that its partners secure an agreement with Russia that would stop the destruction of critical infrastructure. Food, energy, and other basics that sustain life must be protected, and Russian strikes are directed primarily against them. Every day, Ukrainian…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) September 14, 2026

 

„Dacă partenerii noștri sunt pregătiți să garanteze că Rusia se abține cu adevărat de la a ataca rețeaua noastră electrică, alte instalații energetice, infrastructura critică și rutele de aprovizionare cu alimente, atunci, desigur, suntem pregătiți să asigurăm o încetare corespunzătoare a atacurilor noastre”, a scris șeful ucrainean al statului, precizând că „o măsură de dezescaladare privind infrastructura critică ar putea fi primul pas către pace”

Potrivit lui Zelenski, guvernul de la Kiev așteapă „detalii concrete din partea partenerilor”.

Declarațiile președintelui ucrainean vin după ce liderul SUA, Donald Trump, a declarat că Ucraina a acceptat să nu atace instalațiile energetice rusești.

De asemenea, în discursul său de seară, Zelenski a mai afirmat că există o „propunere fermă din partea SUA” pentru o încetare reciprocă a atacurilor între Rusia și Ucraina, potrivit Ukrainska Pravda. 

„Și dacă acest lucru ar putea deveni primul pas de dezamorsare a conflictului, un pas către încetarea de către Rusia a atacurilor asupra infrastructurii noastre critice și încetarea de către noi a răspunsului nostru, atunci Ucraina este gata să susțină dezamorsarea conflictului”, a menționat declarat Zelenski, citat de Ukrainska Pravda.

La EuroVolley, România s-a impus în patru seturi în fața Turciei, cu scorul de 25-19, 25-21, 20-25, 25-18.

Federația Română de Volei vorbește despre „o seară minunată” și o „nouă partidă de vis”.

Peste 4.000 de fani au asistat și au încurajat echipa României în a doua victorie din cadrul Grupei D a EuroVolley.

Tricolorii au început Grupa D a Eurovolley, găzduită de România, la Cluj, cu o înfrângere în fața Letoniei, 1-3, dar au trecut apoi de Elveția cu 3-1. Sâmbătă, România a pierdut dramatic în fața Germaniei, 2-3, după ce a revenit de la 0-2 la seturi. România a obținut totuși un punct important.

După victoria cu Turcia, România rămâne pe locul 3 al grupei.

„România este sigură de calificare și intră între primele 16 formații ale Europei. Bravo, băieți!”, a transmis Federația Română de Volei.

Ultima partidă a tricolorilor în faza grupelor este programată miercuri, de la ora 20:00, împotriva Franței, campioana olimpică.

România a ajuns în sferturile de finală la ediția precedentă a Campionatului European, din 2023, clasându-se pe locul al șaptelea.

Cea mai rapidă scădere a inflației din ultimii ani

„Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat o corecție fiscală dificilă, dar necesară. Primele rezultate sunt acum vizibile în datele economice. Rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. Este cea mai rapidă decelerare din ultimii ani”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Alexandru Nazare. 

Ministrul a mai anunțat că prețurile de consum, fără combustibili, au scăzut în august cu 0.08% față de luna precedentă, în timp ce prețurile alimentelor au înregistrat o scădere de 0.7%. Referitor la piața carburanților, acesta a precizat că scumpirile înregistrate sunt cauzate de războiul din Orientul Mijlociu, declanșat la finalul lunii februarie, care a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz, un punct tranzitat de 20% din fluxul internațional de petrol. 

Deficit în scădere și avans al investițiilor

„În primele 7 luni ale acestui an, deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. Am redus dezechilibrul fără a opri șantierele”, a precizat Nazare. 

Eforturile trebuie continuate

Ministrul a spus că scăderea din august nu indică o reducere a prețurilor la nivelurile de dinaintea crizelor, ci doar o încetinire a ritmului de scumpire, motiv pentru care guvernul nu poate renunța la politicile de prudență. 

„Ştim că românii resimt în continuare nivelul ridicat al prețurilor și pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii ani. De aceea, este obligatoriu să continuăm eforturile de corecție. Media inflației în ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, iar aceasta se vede în facturi și la raft”, a mai notat ministrul. 

„Direcția este cea corectă, iar datele la zi o confirmă acum, nu doar prognozele. Dezinflația și corecția deficitului sunt două fețe ale aceluiași proces. Continuarea lui înseamnă disciplină pe partea de cheltuieli”, a mai transmis Nazare

Mesajul ministrului a venit după ce Insitutul Național de Statistică a publicat vineri datele privind inflația. Rata anuală a scăzut la 6,2% în luna august, de la 8,2% în iulie.