MediaFax.ro

Fragmentele de dronă au fost descoperite pe o plajă din Eforie Nord, unde se aflau și turiști, scrie Ziua de Constanța.

La fața locului au intervenit polițiști și jandarmi, care verifică zona.

Autoritățile urmează să stabilească natura și proveniența fragmentelor.

În ultimele zile, mai multe fragmente despre care s-a presupus că provin de la drone au fost găsite în zona litoralului românesc, inclusiv în Olimp, Constanța și Costinești.

De asemenea, mai multe drone și fragmente ale acestora, similare celor găsite în România, au fost descoperite, miercuri, și pe litoralul bulgăresc, în apropierea orașului Varna. Unele drone au fost detonate în mare, în timp ce alte fragmente au fost ridicate pentru examinări amănunțite.

În ultima săptămână din august, depozitele de gaze ale Uniunii Europene erau umplute în proporție de 63%, mult sub media de aproximativ 80% înregistrată în această perioadă în ultimii ani. Este unul dintre cele mai scăzute niveluri consemnate vreodată la sfârșitul lunii august, notează The Guardian.

Stocurile de gaze, mult sub media ultimilor ani

Dacă ritmul actual de umplere se menține, UE ar urma să intre în sezonul de încălzire cu stocuri cu aproximativ 20% sub media ultimilor cinci ani și la cel mai redus nivel din 2013, potrivit lui Greg Molnar, analist în domeniul gazelor și profesor universitar.

„Nivelurile scăzute ale stocurilor cresc, în mod firesc, riscul unei volatilități mai mari a prețurilor în timpul iernii”, a spus el. Situația s-ar putea agrava în cazul unor perioade de frig sau al unor intervale cu vânt slab, care ar duce la un consum mai mare de gaze.

Regatul Unit ar putea fi printre cele mai expuse țări la fluctuațiile pieței. Este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din Europa, dar are o capacitate internă de stocare redusă.

UE încearcă să ajungă la o țintă de umplere a depozitelor de 80% până la începutul iernii, însă ritmul a fost afectat de războiul din Orientul Mijlociu care a perturbat puternic exporturile de petrol și gaze din regiunea Golfului.

În mod normal, depozitele sunt umplute în timpul verii, când cererea și prețurile sunt mai mici.

Traderii se așteaptă la noi creșteri de prețuri

Prețurile gazelor în Europa au „rămas relativ calme” în această vară, pe fondul speranțelor că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă și că stocurile pentru iarnă vor putea fi refăcute. Totuși, „nimeni nu se așteaptă ca acest lucru să se întâmple prea curând”, a declarat Bjarne Schieldrop, analist-șef pentru materii prime la grupul bancar nordic SEB.

„Drept urmare, piața europeană a gazelor naturale a intrat într-un fel de panică de iarnă în ultima săptămână”, a adăugat Schieldrop.

Europa nu ar urma să se confrunte cu o penurie de gaze în această iarnă, însă traderii se așteaptă ca prețurile să crească.

Astfel, în București, de sâmbătă până duminică dimineața, vremea se va menține frumoasă, dar va fi călduroasă.

Cerul va fi mai mult senin ziua și va avea înnorări temporare noaptea, iar spre finalul intervalului vor fi condiții pentru ploaie slabă. Vântul va sufla slab până la moderat.

Temperatura maximă va fi de 29-30 de grade, iar cea minimă de 15-17 grade.

Duminică, între orele 9.00 și 21.00, vremea se va menține călduroasă. La începutul zilei vor fi înnorări și condiții de ploaie slabă, apoi cerul va deveni variabil. Vântul va sufla slab până la moderat.

Temperatura maximă va fi de 30.-31 de grade.

O informare meteorologică este în vigoare la nivelul întregii țări.

ANM a emis o informare meteorologică în vigoare de sâmbătă de la ora 10.00 până duminică la ora 21.00.

Conform acesteia, vremea va deveni treptat călduroasă în cea mai mare parte a țării.

Temperaturile maxime se vor situa între 30 și 34 de grade, mai scăzute pe litoral și în depresiuni, dar și mai ridicate în regiunile vestice unde izolat se vor înregistra 35-36 de grade.

În Banat și Crișana, disconfortul termic va fi ridicat, astfel indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge și depăși ușor pragul critic de 80 de unități.

ANM: Averse și vânt

ANM anunță că vor fi și perioade cu instabilitate atmosferică în a doua parte a zilei de sâmbătă în sud-vestul țării și în zona Carpaților Occidentali, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică în centrul și nord-estul teritoriului, precum și în zona de munte, iar duminică după-amiază și seara, local în Carpații Orientali și Meridionali.

În aceste zone vor fi averse torențiale moderate cantitativ, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului și vijelii și izolat grindină de mici dimensiuni.

Meteorologii transmit că la începutul săptămânii viitoare vremea călduroasă va persista, iar în vest și sud-vest va fi caniculă și disconfort termic ridicat.

Cod galben în Caraș-Severin

ANM a emis și o avertizare Cod galben de vânt pentru județul Caraș-Severin.

Avertizarea este în vigoare de sâmbătă de la ora 10.00 până duminică la ora 16.00.

Vor fi intensificări ale vântului cu viteze de 50-70 km/h. Meteorologii spun că intensificări ale vântului cu viteze de 40-50 km/h vor fi pe arii restrânse și în vestul și nordul țării.

Pentru milioane de oameni, pierderea vederii începe într-un loc minuscul aflat în partea din spate a ochiului: retina. Aici se găsesc celule specializate care captează lumina și fac posibil primul pas al procesului care ne permite să vedem.

Atunci când aceste celule mor, așa cum se întâmplă în unele boli degenerative ale ochiului, lumina continuă să pătrundă în ochi, dar semnalul de care creierul are nevoie nu mai pornește pe traseul său obișnuit.

Cercetătorii încearcă de multă vreme să găsească o modalitate de a reface această legătură. Potrivit ScienceDaily, o echipă internațională coordonată de Institutul pentru Bioinginerie din Catalonia (IBEC), din Spania, a reușit să facă un pas important: a creat molecule care reacționează la lumină și pot prelua o parte din funcția celulelor pierdute.

Oamenii de știință le descriu drept „proteze moleculare”.

Nu este vorba despre o proteză în sensul obișnuit al cuvântului. „Proteza” este, în acest caz, o moleculă – atât de mică încât poate fi administrată sub forma unui medicament – care ajută circuitul rămas în retină să reacționeze din nou la lumină.

Ce se întâmplă atunci când fotoreceptorii dispar

Pentru a înțelege descoperirea, trebuie mai întâi să vedem, foarte simplificat, cum funcționează ochiul.

Retina poate fi comparată cu suprafața sensibilă la lumină a unei camere foto. În ea se află fotoreceptorii, celule al căror rol este să detecteze lumina. Ei transformă ceea ce vine din exterior într-un semnal care poate fi prelucrat de restul retinei și, în cele din urmă, transmis creierului.

În boli precum degenerescența maculară legată de vârstă sau retinita pigmentară, acești fotoreceptori se deteriorează și mor treptat.

Prima afectează în special zona centrală a retinei și poate face tot mai dificile activități precum cititul sau recunoașterea fețelor. Cea de-a doua cuprinde un grup de boli, de regulă moștenite genetic, în care celulele retinei se degradează progresiv, iar vederea se diminuează în timp.

Potrivit datelor prezentate de cercetători, cele două afecțiuni afectează, împreună, aproximativ 200 de milioane de oameni la nivel mondial.

Dar există un lucru esențial care le-a oferit oamenilor de știință o posibilă cale de intervenție. Chiar dacă fotoreceptorii dispar, o bună parte din „instalația” aflată în spatele lor poate rămâne intactă. Sunt celule nervoase care încă ar putea funcționa, însă nu mai primesc informația luminoasă pe care înainte le-o furnizau fotoreceptorii.

Este ca și cum o parte dintr-un circuit electric ar fi încă în stare de funcționare, dar senzorul care îl activa ar fi dispărut. Exact aici încearcă să intervină noul medicament.

Cum funcționează „proteza moleculară”

Metoda folosită poartă numele de fotofarmacologie. Termenul pare complicat, însă ideea din spatele lui este relativ simplă: cercetătorii creează medicamente a căror activitate poate fi controlată cu ajutorul luminii.

Moleculei îi este adăugată o componentă sensibilă la lumină, asemănătoare unui întrerupător microscopic. Când asupra ei cade lumina, molecula își schimbă forma, iar această modificare îi schimbă și activitatea.

Echipa de specialiști coordonată de IBEC a creat astfel o familie de molecule numită „prosthe6”.

În cazul retinei, acestea acționează asupra unor celule nervoase care, într-un ochi sănătos, primesc informația de la fotoreceptori și contribuie la transmiterea mai departe a semnalului vizual.

Cu alte cuvinte, cercetătorii nu încearcă să recreeze fotoreceptorii care au murit. Încearcă să facă celulele rămase în viață să răspundă din nou la lumină, compensând o parte din funcția pierdută.

De aici și numele de „proteză moleculară”.

„Scopul nostru a fost să restabilim vederea folosind un mecanism molecular cât mai apropiat posibil de modul în care funcționează retina sănătoasă”, a explicat cercetătoarea spaniolă Rosalba Sortino.

În loc să ocolească mecanismele naturale prin care retina prelucrează informația, oamenii de știință încearcă astfel să reactiveze circuitul chiar în apropierea locului în care s-a produs ruptura –  acolo unde fotoreceptorii au dispărut.

Animalele incluse în studiu au putut distinge din nou lumina de întuneric

Una dintre cele mai sugestive părți ale experimentului nu necesită aproape nicio explicație medicală.

Un șoarece sănătos preferă în mod natural locurile întunecate și încearcă să evite spațiile puternic luminate. Pentru a putea face însă această alegere, animalul trebuie să distingă lumina de întuneric.

Șoarecii orbi folosiți în experimente își pierd această preferință pentru că nu mai percep diferența dintre zona luminată și cea întunecată.

Însă, după administrarea moleculelor prosthe6, comportamentul lor s-a schimbat. Spontan, animalele au început din nou să prefere zonele întunecate.

Nu fuseseră antrenate să facă acest lucru. Faptul că au ales din nou întunericul le-a indicat cercetătorilor că puteau percepe lumina și puteau folosi informația vizuală pentru a-și ghida comportamentul.

Efectul nu a fost obținut doar cu o lumină extrem de puternică, produsă special într-un laborator. Moleculele au funcționat la niveluri de iluminare comparabile cu cele întâlnite în mod obișnuit într-o încăpere sau afară, într-o zi cu cer acoperit.

Cercetătorii au efectuat teste și pe larve de pește-zebră, animale folosite frecvent în studiul sistemului vizual. Și în cazul acestora au fost recuperate anumite răspunsuri ale ochilor la stimulii vizuali.

Viitorul tratament ar putea fi administrat ca picături

Poate cea mai interesantă perspectivă pentru un eventual tratament destinat oamenilor vine însă din modul în care substanțele au putut fi administrate.

Două dintre moleculele dezvoltate de cercetători au produs efecte atât atunci când au fost injectate în ochi, cât și atunci când au fost administrate local, sub formă de picături.

Acest lucru este important deoarece alte metode experimentale prin care oamenii de știință încearcă să redea vederea pot presupune intervenții mult mai complicate. Există, de exemplu, terapii genetice, prin care sunt introduse sau modificate informații genetice în celulele pacientului. Acestea se adresează însă numai anumitor pacienți și anumitor mutații genetice.

Au fost dezvoltate și proteze electronice pentru retină – dispozitive implantate care încearcă să suplinească funcția sistemului vizual, însă acestea presupun intervenții invazive, costuri ridicate și o perioadă lungă de adaptare.

În cazul noilor molecule nu este necesar un implant și nici modificarea genetică a celulelor. De asemenea, mai există un avantaj: ele reacționează la lumina vizibilă obișnuită. Pacientul nu ar trebui, în principiu, să poarte un dispozitiv care să producă o lumină specială pentru activarea lor.

Tocmai combinația dintre aceste caracteristici face ca cercetătorii să privească metoda drept o posibilă cale spre un tratament mai simplu.

„Aceste molecule nu vindecă orbirea”

Entuziasmul provocat de rezultate vine însă cu o precizare esențială. Experimentele au fost realizate, deocamdată, pe animale, iar cercetătorii mai au de parcurs mai multe etape înainte ca metoda să poată fi testată și, eventual, folosită în cazul oamenilor.

În plus, moleculele nu repară cauza care a determinat distrugerea fotoreceptorilor. Cu alte cuvinte, nu fac celulele pierdute să crească la loc și nici nu opresc neapărat boala care le-a distrus.

Chiar coordonatorul cercetării, Pau Gorostiza, atrage atenția asupra acestei diferențe.

„Aceste molecule nu vindecă orbirea, deoarece nu acționează asupra cauzei degenerării fotoreceptorilor. Dar sunt remarcabil de eficiente în restabilirea vederii și fac acest lucru printr-o abordare foarte simplă și ușor de utilizat de către pacienți”, a explicat cercetătorul.

Metoda nu vindecă, așadar, boala care a afectat retina, ci încearcă să redea o parte din vedere folosind celulele care au rămas funcționale.

Speranța că vederea ar putea fi redată și oamenilor

Cercetătorii studiază acum siguranța substanțelor și încearcă să îmbunătățească formula astfel încât efectul asupra vederii să dureze mai mult.

Tehnologia a fost brevetată, iar echipa caută investițiile necesare pentru continuarea cercetărilor și pentru a putea ajunge, în viitor, la studii clinice pe oameni.

Există deja un precedent încurajator. Un alt medicament bazat pe fotofarmacologie – aceeași metodă prin care activitatea unei substanțe este controlată cu ajutorul luminii – a ajuns la primul studiu clinic pentru restabilirea vederii. Acesta acționează însă diferit de moleculele prosthe6 dezvoltate de echipa IBEC.

Pentru noua „proteză moleculară”, drumul până la un posibil tratament rămâne încă lung. Iar cercetătorii nu ascund acest lucru: „transformarea acestui lucru într-o terapie este un proces lung și laborios”.

Există însă o perspectivă realistă ca medicamentele să poată reda, într-o zi, o vedere de bună calitate, printr-o metodă reversibilă, fără intervenții invazive și care să nu depindă de o anumită mutație genetică.

Dacă rezultatele vor putea fi reproduse în siguranță la oameni, miza ar putea fi uriașă. În special pentru persoanele ajunse în stadii avansate ale bolilor degenerative ale retinei, pentru care posibilitățile actuale de recuperare a vederii sunt extrem de limitate.

Ilie Bolojan a participat, alături de ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, la inaugurarea noului Centru de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj.

„Sunt onorat să particip la acest eveniment și sunt aici, în primul rând, în semn de respect pentru școala de medicină din Cluj-Napoca, pentru medicii din acest oraș”, a declarat premierul.

Bolojan a apreciat activitatea medicilor din Cluj și contribuția acestora la pregătirea specialiștilor care lucrează în spitalele din regiune.

„Atunci când în Transilvania apar cazuri grave, cele mai multe se rezolvă la Cluj. Le mulțumesc pentru studenții pe care îi pregătesc aici, pentru că lucrează la toate spitalele din Transilvania, și le sunt recunoscător pentru ceea ce fac în sistemul nostru de medicină. Clujul este unul dintre cele mai puternice centre din acest punct de vedere. Sunt aici în semn de respect pentru doctorul Florian și echipa pe care dânsul a format-o, pentru viețile pe care le-a salvat, pentru profesioniștii pe care i-a format de-a lungul anilor și pentru exemplul pe care dânsul l-a dat de profesionalism și de calitate în medicina românească. Am și o obligație personală, pentru că mi-a salvat câțiva prieteni”, a spus Ilie Bolojan.

Bolojan: Clujul, una dintre locomotivele dezvoltării României

Șeful Guvernului a vorbit și despre dezvoltarea Clujului, pe care l-a descris drept una dintre principalele „locomotive” economice ale țării.

„Sunt aici din respect pentru acest mare oraș care este Cluj-Napoca, pentru oamenii de aici, pentru că este o locomotivă a dezvoltării României. Știm că țara noastră se dezvoltă în jurul câtorva locomotive, iar una dintre cele mai puternice zone de dezvoltare este Clujul”, a adăugat Bolojan.

Bolojan a vorbit și despre importanța investițiilor și a dotărilor pentru buna funcționare a noului centru.

„Mă bucur că astăzi se finalizează o investiție și sper că, în cel mai scurt timp, odată ce și partea de dotări va fi recepționată, să fim în situația în care echipa doctorului Florian lucrează în condiții mult mai bune. Pentru că fără investiții, fără dotări, nu ne putem aștepta la o medicină de calitate în anii următori”, a precizat Ilie Bolojan.

Premierul le-a mulțumit celor care au contribuit de-a lungul anilor la realizarea proiectului, de la reprezentanții ministerelor și ai autorităților locale până la proiectanți și constructori.

Incidentul s-a produs sâmbătă, în jurul orei 00.10. Polițiștii din Lugoj au încercat să oprească un autoturism care circula pe strada Bucegi din oraș.

Șoferul nu a respectat semnalul regulamentar și și-a continuat deplasarea, astfel că polițiștii au pornit în urmărirea acestuia.

Pe strada Timișorii, bărbatul de 27 de ani a pierdut controlul direcției și a intrat într-o mașină care circula regulamentar din sens opus. Mașina lovită, condusă de o tânără de 20 de ani, a fost proiectată într-o terasă.

În urma accidentului, patru persoane au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale: șoferul de 27 de ani, tânăra de 20 de ani, o pasageră de 16 ani aflată în autoturismul acesteia și un bărbat de 44 de ani care se afla pe terasa restaurantului.

Polițiștii l-au testat pe bărbatul de 27 de ani cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 1,02 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, la spital, acestuia i-au fost recoltate probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei.

Reținut de polițiștii din Lugoj

Verificările în bazele de date au arătat că bărbatul nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. Totodată, autoturismul pe care îl conducea aparținea unei alte persoane.

Polițiștii au deschis un dosar penal pentru conducerea unui vehicul fără permis, conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, furt în scop de folosință și vătămare corporală din culpă.

Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Timiș.

Planurile de dezvoltare ale Costineștiului au inclus, de-a lungul timpului, proiecte care vizează atât profilul turistic al zonei, cât și dezvoltarea comunității locale: extinderea zonelor rezidențiale, dezvoltarea unui port turistic și investiții în locuire și educație. Printre direcțiile prevăzute în planurile de dezvoltare ale localității se află extinderea zonelor rezidențiale cu aproximativ 35 de hectare în nord și alte 30 de hectare în sud. Pentru aceste zone a fost prevăzută și realizarea infrastructurii necesare: drumuri, rețele de apă și canalizare și alimentare cu energie electrică. Prin această extindere, Costineștiul urmărește să creeze spațiu pentru o comunitate locală mai mare și mai stabilă, nu doar pentru dezvoltări dedicate exclusiv sezonului estival.

Cel mai ambițios proiect din zona turistică este construirea unui port în partea de nord a stațiunii, investiție estimată la aproximativ opt milioane de euro. Dacă va fi realizat, portul ar putea aduce Costineștiului o nouă categorie de vizitatori și ar deschide stațiunea către activități nautice, agrement și experiențe turistice care nu există în prezent la această scară.

Un astfel de proiect ar putea modifica inclusiv poziționarea stațiunii. Costineștiul este cunoscut în primul rând pentru plajă, muzică, festivaluri și energia publicului tânăr. Un port turistic ar adăuga o dimensiune nouă destinației și ar putea genera activitate economică dincolo de modelul tradițional bazat pe câteva luni de vârf.

Împreună, aceste investiții conturează o schimbare de perspectivă. Costineștiul nu își propune doar să atragă mai mulți turiști, ci să își consolideze infrastructura, comunitatea și capacitatea de a funcționa dincolo de sezon.

Implementarea acestor direcții de dezvoltare poate susține transformarea Costineștiului pe termen lung: de la o destinație predominant estivală la o localitate turistică mai dezvoltată și activă pe tot parcursul anului.

Regele Harald V al Norvegiei a murit vineri, 28 august, la vârsta de 89 de ani, la Spitalul Național din Oslo. Moartea suveranului a declanșat o amplă reacție de tristețe în Norvegia.

Vineri seara, sicriul regelui a fost transportat de la capela spitalului către Palatul Regal. Cortegiul funerar a traversat centrul capitalei, în timp ce oamenii s-au adunat de-a lungul traseului.

Norvegienii au venit să-și ia rămas-bun de la monarhul care a domnit aproape 35 de ani. Mulți au adus flori, pe care le-au depus în fața Palatului Regal, transformând zona într-o mare de buchete.

La sosirea cortegiului, atmosfera a fost una solemnă. Oamenii au aplaudat și au urmărit în liniște trecerea sicriului.

La Palatul Regal, sicriul lui Harald V a fost depus pe catafalc, unde va putea fi văzut de public înaintea funeraliilor.

Harald V a devenit rege al Norvegiei în 1991, după moartea tatălui său, regele Olav V. În cei aproape 35 de ani de domnie, a devenit una dintre cele mai populare figuri publice ale țării.

Funeraliile regelui Harald V vor avea loc la Oslo, în cadrul ceremoniei oficiale organizate de Casa Regală a Norvegiei.

Haakon VIII, cel mai tânăr rege din Europa

După moartea lui Harald V, tronul Norvegiei a revenit fiului său, Haakon, care a devenit rege sub numele de Haakon VIII.

La câteva ore după decesul tatălui său, noul șef al statului a convocat primul său consiliu de stat pentru a proclama oficial moartea regelui Harald și pentru a-și anunța numele de domnie.

Haakon al VIII-lea, în vârstă de 53 de ani, devine cel mai tânăr rege din Europa. Soția sa, Mette-Marit, în vârstă de 52 de ani, devine regină a Norvegiei, potrivit publicației Histoires Royales.

Pe 6 august 1945, Statele Unite au detonat bomba atomică „Little Boy” deasupra orașului Hiroshima, Japonia. Explozia, cu o putere estimată la aproximativ 15 kilotone, a generat în câteva secunde temperaturi de mii de grade Celsius și a vaporizat sau topit materiale provenite din clădiri, sol și obiecte metalice.

În urma exploziei au rămas și particule microscopice de material vitrificat, cunoscute sub denumirea de hiroshimate. Aceste particule păstrează urmele proceselor fizice și chimice produse în interiorul imensei mingi de foc, scrie Science Alert.

O echipă de cercetători coordonată de geologul Luca Bindi, de la Universitatea din Florența, a analizat 34 de astfel de probe pentru a identifica faze metalice neobișnuite.

Ce au găsit cercetătorii în cenușa bombei atomice de la Hiroshima

Într-una dintre probe, oamenii de știință au descoperit mai multe fragmente microscopice de aliaj fier-crom. Unul dintre acestea s-a remarcat prin concentrația neobișnuit de mare de siliciu.

Particula are doar aproximativ 10 micrometri și conține în principal fier, alături de crom, siliciu, nichel, molibden, mangan și aluminiu.

Pentru a determina exact structura materialului, cercetătorii au extras manual patru granule microscopice și le-au analizat prin difracție de raze X pe monocristal.

Trei dintre fragmente prezentau structura cubică simplă, de tip centrat în volum, caracteristică oțelurilor obișnuite. Al patrulea fragment avea însă o structură complet diferită.

Bomba atomică de la Hiroshima a creat condiții imposibil de reprodus ușor

Analiza a arătat că atomii din noul aliaj sunt organizați într-o structură cubică mult mai complexă, de tip AlAu₄, derivată din structura beta-manganului.

Cercetătorii consideră că materialul s-a format în timpul exploziei nucleare. Temperaturile extreme au vaporizat și amestecat materiale provenite din surse diferite, iar răcirea extrem de rapidă a permis „înghețarea” unei structuri atomice neobișnuite înainte ca aceasta să se transforme într-o formă mai stabilă.

„O explozie nucleară expune multe materiale la căldură extremă, amestecare violentă și răcire extraordinar de rapidă, toate în câteva secunde”, a explicat Luca Bindi.

Potrivit cercetătorului, o astfel de explozie poate produce, fără control, numeroase combinații de materiale și structuri care ar necesita ani de cercetare pentru a fi explorate în laborator.

Cenușa bombei atomice de la Hiroshima ar putea ascunde și alte materiale necunoscute

Descoperirea sugerează că particulele rezultate în urma exploziilor nucleare istorice ar putea conține și alte faze metastabile, extrem de rare și dificil de identificat.

Bindi și colegii săi au făcut anterior o descoperire similară în materialele rezultate în urma testului Trinity, prima explozie nucleară din istorie, desfășurată în iulie 1945 în Statele Unite.

Cercetătorii subliniază însă că valoarea științifică a descoperirii nu poate fi separată de tragedia umană care a produs materialul. Hiroshima a fost primul oraș atacat cu o armă nucleară, iar bombardamentul a provocat moartea și suferința unui număr uriaș de oameni.

Studiul privind noul aliaj format în urma bombei atomice de la Hiroshima a fost publicat în revista Science Advances.

„Nu vrem ca Germania să iasă din zona euro, ci să fie rezolvate problemele structurale existente ale sistemului euro”, a declarat Jean-Pascal Hohm, liderul organizației de tineret Generation Deutschland (GD), pentru ziarul Bild.

GD urmează să își stabilească oficial poziția sâmbătă, la congresul federal organizat la Magdeburg.

Un proiect de declarație arată că moneda euro a consolidat piața unică europeană, dar are „probleme structurale” și propune reforme pentru creșterea stabilității, fără a renunța la unitatea economică a Europei.

Alice Weidel vrea ca Germania să părăsească zona euro și Schengen

AfD, fondat în 2013 ca partid eurosceptic, a cerut în programul electoral din 2025 ieșirea Germaniei din sistemul euro și revenirea la o monedă națională.

Poziția a fost reafirmată recent de co-lidera AfD, Alice Weidel, care a declarat că partidul va încerca să scoată Germania atât din zona euro, cât și din spațiul Schengen dacă va ajunge la guvernare. Weidel a susținut că Germania „o ducea mult mai bine înainte de introducerea monedei euro” și că moneda comună a afectat economia țării și averea gospodăriilor.

Hohm, care face parte și din conducerea federală a AfD, are o poziție diferită de cea a liderului partidului, Alice Weidel, și în privința Schengen. În timp ce Weidel a cerut retragerea Germaniei din spațiul european de liberă circulație, Hohm susține că țara ar trebui să rămână în Schengen.

Generation Deutschland a fost înființată anul trecut ca noua organizație de tineret a AfD, după ce partidul a desființat fosta aripă de tineret, Junge Alternative (JA).

Doi lideri politici germani cer interzicerea unor filiale AfD

În același timp, presiunile politice asupra AfD cresc în Germania.

Doi lideri politici germani au cerut vineri interzicerea filialelor AfD considerate „etno-naționaliste”, cu o săptămână înaintea alegerilor din Saxonia-Anhalt, unde partidul de extremă dreapta ar putea ajunge pentru prima dată la putere într-un land.

Într-un articol comun publicat în ediția de duminică a Frankfurter Allgemeine Zeitung, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, membru al Partidului Social-Democrat (SPD), și Cem Özdemir, premierul landului Baden-Württemberg și membru al Verzilor, au cerut declanșarea procedurilor pentru interzicerea AfD în patru landuri din estul Germaniei.

„Pe baza convingerilor noastre personale, cerem din nou inițierea cât mai rapidă a procedurilor pentru interzicerea partidului, cu accent pe filialele AfD din Turingia, Saxonia, Saxonia-Anhalt și Brandenburg, care au în mod clar o orientare etno-naționalistă”, au scris cei doi politicieni.

Filialele AfD din cele patru landuri sunt clasificate de serviciile germane de informații drept mișcări de extremă dreapta „confirmate”, din cauza unor poziții considerate anticonstituționale.

În pofida acestei clasificări, AfD a crescut puternic în sondaje în ultimii ani, pe fondul nemulțumirii față de partidele tradiționale.

U-BT intră în linie dreaptă cu pregătirea pentru noul sezon. La aproape două săptămâni de la reunirea lotului, formația pregătită de Mihai Silvășan susține astăzi primul test din presezon, împotriva celor de la CS Vâlcea 1924.

Partida este programată sâmbătă, 29 august, de la ora 13.00, în Sala Sporturilor „Traian” din Râmnicu Vâlcea. Cele două formații se vor întâlni din nou duminică, 30 august, tot de la ora 13.00.

Pentru clujeni, cele două meciuri de la Vâlcea reprezintă primele confruntări de verificare dintr-o serie de șapte partide programate în perioada de pregătire. Ulterior, clujenii vor continua presezonul cu meciuri în Antalya și Atena.

Lot nou pentru U-BT

Campioana României și-a început pregătirea pentru sezonul 2026-2027 pe 17 august.

Clujenii vor evolua în acest sezon în EuroCup, Liga Adriatică, Liga Națională de Baschet Masculin și Cupa României.

Clujenii au schimbat masiv lotul în această vară, 11 jucători noi urmând să îmbrace tricoul U-BT în sezonul 2026-2027. Este vorba despre Javonte Smart, Bobe Nicolescu, Otis Livingston II, Jalyn McCreary, Dušan Beslać, Malcolm Hill, Javon Bess, Uroš Plavšić, Kristian Kullamäe, Christian Bishop și Luca Illeș.

Primele două meciuri de la Vâlcea vor reprezenta astfel și primele ocazii pentru Mihai Silvășan de a testa noua formulă a echipei înaintea unui sezon în care U-BT va avea un program încărcat.

Institutului Internațional pentru Dezvoltare și Management a evaluat 148 de orașe din întreaga lume.

Au fost luate în considerare infrastructura economică și tehnologică, calitatea vieții, mediul și incluziunea.

Cum este realizat clasamentul

Clasamentele se bazează aproape în întregime pe răspunsurile la sondaje. Ele oferă o perspectivă asupra modului în care locuitorii percep orașele în care locuiesc.

Ceea ce face ca un oraș să fie cu adevărat inteligent nu este doar tehnologia de ultimă generație. Un oraș inteligent îmbunătățește și viața de zi cu zi a locuitorilor săi, folosind inovația pentru a aborda probleme familiare. Acestea variază de la trafic și locuințe până la transportul public și sustenabilitate.

Un oraș care funcționează bine pentru locuitorii săi devine adesea mai ușor, mai plăcut și mai interesant de explorat.

Orașul care deține acest titlu de șapte ani la rând

Anul acesta, orașul Zurich din Elveția și-a menținut titlul pentru al șaptelea an consecutiv. În raport, Zurich a fost singurul oraș care a primit ratingul general AAA pentru orașe inteligente.

În ciuda notelor mari acordate orașului Zurich de către locuitori, sondajul a relevat și câteva domenii în care orașul s-ar putea îmbunătăți.

Locuințele accesibile au fost identificate drept principala prioritate a orașului de către 82% dintre respondenți, în timp ce 60% au menționat congestionarea traficului rutier, iar 47% au menționat șomajul.

Aceste probleme reflectă o tendință globală mai largă, locuințele accesibile devenind cea mai urgentă prioritate în rândul locuitorilor din cele 148 de orașe chestionate, urmate de congestionarea traficului rutier și securitate.

Ce alte orașe au ajuns în top

Oslo s-a clasat pe locul al doilea în listă. Acesta e urmat de Geneva, Londra, Copenhaga și Dubai. Un alt oraș elvețian, Lausanne, s-a clasat pe locul șapte.

Clasamentul din 2026 a adus, de asemenea, câteva surprize. Washington, DC, a urcat 23 de locuri, ajungând pe locul 39. Orașul Al-Ula din Arabia Saudită a urcat 27 de locuri, ajungând pe locul 85. Boston este orașul american cel mai bine clasat, ocupând locul 35. 

Potrivit lui Nazare, într-un comentariu, Moody’s recunoaște progresele înregistrate de România în consolidarea finanțelor publice și estimează o reducere semnificativă a deficitului în 2026, însă avertizează că neadoptarea la termen a legii salarizării pune sub semnul întrebării caracterul durabil al acestei corecții.

„Blocajul privind noua lege a salarizării nu este doar o problemă legată de un jalon PNRR. Este o problemă de credibilitate pentru România”, a transmis ministrul Finanțelor.

Nazare susține că agenția de rating leagă în mod direct riscul generat de întârzierea reformei de bugetul pentru 2027 și de costurile la care România se finanțează.

Ministrul afirmă că neadoptarea legii până la termen poate duce la pierderea a până la 770 de milioane de euro, însă avertismentul mai important pentru profilul de credit al României este, în opinia sa, cel referitor la capacitatea statului de a controla structural cheltuielile.

„Cheltuielile de personal reprezintă peste 20% din totalul cheltuielilor publice, iar controlul lor predictibil este esențial pentru menținerea traiectoriei de deficit”, a precizat Nazare.

Nazare: Un buget credibil pentru 2027

Ministrul Finanțelor spune că România trebuie să finalizeze reforma salarizării până la sfârșitul anului, în limitele pe care bugetul le poate susține, și să construiască un buget credibil pentru 2027.

Nazare a mai arătat că, după doi ani în care cheltuielile de personal au crescut cu 20,3%, respectiv 17,1%, în ultimele 12 luni acestea au scăzut nominal cu 4,7%, echivalentul a aproximativ 8 miliarde de lei.

„O reformă care creează obligații pe care bugetul nu le poate susține în anii următori riscă să anuleze o parte din progresul obținut în ultimul an”, a transmis ministrul.

Nazare spune că perioada următoare trebuie folosită pentru a demonstra că progresul fiscal înregistrat până acum este unul durabil și că România își menține credibilitatea în fața investitorilor.

Anunțul vine după ce numeroși fani au semnat o petiție online prin care cer ca aeroportul să poarte numele artistei. Dolly Parton s-a născut într-o zonă rurală din Tennessee și s-a mutat ulterior la Nashville, scrie BBC.

Bill Lee a declarat că a discutat cu echipa artistei, care „și-a exprimat recunoștința pentru valul extraordinar de susținere pentru cinstirea memoriei lui Dolly”.

„Viața extraordinară a lui Dolly Parton este pentru totdeauna parte din identitatea statului nostru”, a spus guvernatorul.

„Într-un loc prin care Tennessee întâmpină oameni din întreaga lume, este firesc ca Aeroportul Internațional Nashville să poarte numele fiicei îndrăgite a statului nostru și să îi întâmpine pe călători cu moștenirea durabilă lăsată de muzica, generozitatea, credința și bunătatea lui Dolly”, se arată în comunicatul publicat vineri.

Petiția pentru redenumirea aeroportului a fost lansată în ianuarie 2025, dar a atras mult mai mult sprijin după moartea artistei. Până vineri seară, aproape 160.000 de persoane o semnaseră.

Pentru ca aeroportul să fie redenumit, este nevoie mai întâi de sprijinul consiliului Autorității Aeroportuare Metropolitane din Nashville, care va discuta propunerea pe 17 septembrie, potrivit biroului guvernatorului.

Decizia finală trebuie aprobată și de Administrația Federală a Aviației.

Mai multe aeroporturi din Statele Unite poartă numele unor personalități cunoscute, printre care Aeroportul Internațional Louis Armstrong din New Orleans, Aeroportul Internațional Louisville Muhammad Ali din Kentucky și Aeroportul John Wayne din California.

Dolly Parton a câștigat 10 premii Grammy și a vândut 100 de milioane de discuri în întreaga lume. Printre cele mai cunoscute piese ale sale se numără „Coat of Many Colors”, „9 to 5”, „Jolene” și „I Will Always Love You”.

Peste 55 de milioane de oameni trăiesc în prezent cu demență la nivel mondial, iar numărul acestora este estimat să ajungă la aproape 140 de milioane până în 2050. În același timp, costurile îngrijirii persoanelor afectate ar putea ajunge la aproximativ 1% din PIB-ul global.

Tratamentele disponibile în prezent au efecte limitate. Unele medicamente pot îmbunătăți memoria sau pot încetini declinul cognitiv în anumite cazuri, însă, atunci când apar simptomele, leziunile cerebrale sunt adesea deja extinse și ireversibile.

Un „experiment natural” neașteptat

În 2013, autoritățile galeze au introdus un program național prin care persoanele în vârstă de 70 de ani primeau vaccinul împotriva zonei zoster. Programul a avut însă o particularitate care avea să devină extrem de importantă pentru cercetători: vaccinul era oferit în funcție de o limită precisă de vârstă, scrie Science Focus. Persoanele care împlineau 70 de ani începând cu 1 septembrie 2013 erau eligibile, în timp ce cele care împliniseră 70 de ani cu puțin timp înainte nu primeau vaccinul în cadrul programului.

Această diferență a creat ceea ce cercetătorii numesc un „experiment natural”. Practic, persoanele aflate de o parte și de alta a limitei de vârstă puteau fi comparate, deoarece diferența principală dintre grupuri era faptul că unele fuseseră eligibile pentru vaccin.

În 2025, epidemiologul Pascal Geldsetzer și colegii săi au analizat datele și au făcut o observație importantă: persoanele cărora li se oferise vaccinul împotriva zonei zoster aveau cu aproximativ 20% mai puține șanse să dezvolte demență. Pentru cercetarea în domeniul demenței, o diferență de această amploare este considerată semnificativă.

3D render of a medical figure with brain highlighted

Vaccinul ar putea avea efecte și după apariția bolii

Cercetările ulterioare au ridicat o altă ipoteză. Vaccinarea nu ar putea doar să reducă riscul de apariție a demenței, ci ar putea fi asociată și cu o încetinire a progresiei bolii la persoanele deja diagnosticate.

Rezultatele au fost raportate și în alte țări, printre care Anglia, Scoția, Canada și Australia, ceea ce a întărit interesul oamenilor de știință.

Totuși, cercetătorii subliniază că aceste rezultate nu înseamnă încă existența unui „vaccin împotriva demenței” demonstrat definitiv. Sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a stabili dacă vaccinul are într-adevăr un efect direct asupra bolii și care este mecanismul din spatele acestei posibile protecții.

Legătura cu virusurile herpetice

Ipoteza are și o explicație biologică posibilă. Încă din anii 1990, cercetătorii au identificat ADN-ul virusului herpes simplex de tip 1 (HSV-1), responsabil de apariția herpesului labial, în celulele cerebrale ale unor persoane în vârstă. Ulterior, mai multe studii au sugerat o asociere între infecțiile herpetice și riscul de Alzheimer. Cercetătorii investighează inclusiv posibilitatea ca inflamația provocată de virusuri sau reacția sistemului imunitar să contribuie la procesele neurodegenerative.

Vaccinul împotriva zonei zoster este, astfel, analizat nu doar prin prisma protecției împotriva unei infecții dureroase, ci și pentru posibile efecte asupra sănătății creierului.

O posibilă nouă direcție în prevenirea demenței

Cercetătorii dezvoltă în paralel vaccinuri și imunoterapii concepute special pentru Alzheimer și alte boli neurodegenerative. Unele dintre acestea urmăresc eliminarea proteinelor toxice care se acumulează în creier, în timp ce alte abordări încearcă să controleze inflamația și factorii infecțioși care ar putea contribui la apariția bolii.

Un studiu recent, realizat de cercetători de la Universitatea Ebraică din Ierusalim și aflat încă în așteptarea evaluării inter pares la momentul relatării, a indicat că pacienții cu Alzheimer cărora li s-a administrat un vaccin în două doze, la un interval de patru săptămâni, și-au menținut mai stabil funcțiile cognitive decât pacienții nevaccinați.

Dacă aceste rezultate vor fi confirmate de cercetări ulterioare, vaccinarea ar putea deveni o direcție importantă în încercarea de a preveni sau încetini demența.

Deocamdată, însă, specialiștii avertizează că dovezile sunt promițătoare, dar nu demonstrează că vaccinul împotriva zonei zoster poate preveni sau trata demența. Cercetările continuă pentru a afla dacă asocierea observată este într-adevăr cauzală și dacă vaccinurile pot deveni, în viitor, o armă împotriva uneia dintre cele mai dificile boli ale îmbătrânirii.

 

Un depozit aparținând retailerului rus de electrocasnice și electronice DNS a fost cuprins de flăcări în urma unui presupus atac ucrainean desfășurat în noaptea de vineri spre sâmbătă în regiunea Rostov, din sudul Rusiei.

Informația a fost relatată de canale de monitorizare citate de The Kyiv Independent.

Potrivit acestora, depozitul se află în orașul Aksai, iar angajații aflați la fața locului au fost evacuați după izbucnirea incendiului.

Imagini distribuite online, despre care se susține că ar fi fost filmate în Aksai, arată un incendiu de amploare în zona depozitului. Autenticitatea și circumstanțele exacte ale imaginilor nu au putut fi verificate independent.

Guvernatorul confirmă atacurile

Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a confirmat că mai multe zone din regiune au fost atacate.

Potrivit acestuia, atacurile au vizat orașul Rostov-pe-Don și districtele Aksai, Bagaievski și Neklinovski.

La momentul publicării informației, oficialul rus nu anunțase dacă există persoane rănite sau ucise.

Atacul asupra depozitului DNS nu a fost revendicat oficial de autoritățile ucrainene, iar informațiile privind responsabilitatea și amploarea pagubelor nu au fost confirmate independent. The Kyiv Independent precizează că este vorba despre o situație în curs de dezvoltare.

Ucraina intensifică atacurile asupra unor obiective din Rusia

Lovitura din regiunea Rostov vine într-un moment în care Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone asupra unor obiective aflate la mare distanță de front.

În ultimele zile, forțele ucrainene au vizat inclusiv infrastructură energetică și logistică din Rusia.

În noaptea de 28 august, drone ucrainene au lovit rafinăria YANOS din Iaroslavl, una dintre cele mai mari instalații de procesare a petrolului din Rusia, potrivit Statului Major ucrainean. În cadrul unei operațiuni separate, un bombardier strategic rusesc Tu-95 ar fi fost avariat la baza aeriană Engels, în regiunea Saratov, potrivit președintelui Volodimir Zelenski.

Ucraina a desfășurat în această vară și o serie de atacuri asupra depozitelor unor mari companii ruse de retail și logistică.

În urmă cu câteva zile, depozite ale retailerului online Ozon din Ufa și Orenburg au fost atacate, iar pe 26 august au fost raportate lovituri asupra unui depozit al companiei Wildberries în regiunea Tambov.

Kievul susține că astfel de atacuri fac parte din efortul de a reduce capacitatea Rusiei de a-și susține războiul.

De ce sunt vizate depozitele comerciale?

Atacurile asupra unor facilități comerciale reprezintă o evoluție notabilă a campaniei ucrainene de lovituri în adâncimea teritoriului rus.

În cazul depozitelor retailerilor, Kievul a susținut în trecut că anumite infrastructuri logistice comerciale pot avea legături cu aprovizionarea industriei militare sau cu distribuția unor componente utilizate în producția de armament.

Aceste afirmații nu sunt însă confirmate independent pentru fiecare obiectiv atacat.

În cazul depozitului DNS din Aksai, nu există deocamdată informații publice care să demonstreze că instalația ar fi avut o utilizare militară.

Atacul din regiunea Rostov se înscrie într-o campanie ucraineană tot mai intensă de lovituri cu drone asupra unor obiective aflate la sute de kilometri de linia frontului.

Moreno, în vârstă de 73 de ani, își va executa pedeapsa în arest la domiciliu, potrivit AP.

Lenín Moreno, fost președinte al Ecuadorului, a fost condamnat la cinci ani de închisoare într-un dosar de corupție care are legătură cu unul dintre cele mai importante proiecte energetice din țară.

Moreno a fost prezent în sala de judecată la pronunțarea verdictului.

Fostul lider ecuadorian are o dizabilitate fizică ce îl împiedică să meargă, astfel că instanța a decis ca pedeapsa să fie executată în regim de arest la domiciliu.

Tribunalul l-a găsit vinovat că a participat direct la o schemă de dare și luare de mită în perioada în care ocupa funcția de vicepreședinte al Ecuadorului, sub conducerea fostului președinte Rafael Correa.

Mita era legată de o hidrocentrală de 2 miliarde de dolari

Dosarul vizează construirea hidrocentralei Coca Codo Sinclair, un proiect în valoare de aproximativ două miliarde de dolari, realizat de compania chineză Sinohydro.

Procurorii au susținut că, între 2008 și 2018, o rețea de corupție ar fi colectat mită reprezentând aproximativ 4% din valoarea proiectelor încheiate cu compania.

Banii ar fi fost transferați printr-o serie de operațiuni interne și internaționale către oficiali și alte persoane implicate în schemă, printre care și Moreno.

Sinohydro a început construcția hidrocentralei în 2010, iar proiectul a fost predat Ecuadorului în 2016. Ulterior, instalația a fost criticată din cauza unor probleme și defecte structurale.

Familia lui Moreno, condamnată în același dosar

Fostul președinte nu este singurul membru al familiei sale condamnat în această cauză.

Soția și fiica sa au primit fiecare pedepse de 30 de luni de închisoare, în timp ce doi dintre frații lui Moreno și un cumnat au fost, de asemenea, condamnați pentru rolul lor de complici în schema de corupție.

Instanța a dispus ca persoanele condamnate să restituie, în termen de 90 de zile, de trei ori valoarea sumelor obținute ilegal.

Al treilea fost președinte condamnat pentru corupție

Condamnarea lui Lenín Moreno îl transformă în al treilea fost președinte al Ecuadorului condamnat pentru fapte de corupție.

Rafael Correa, sub care Moreno a fost vicepreședinte, a primit în 2020 o pedeapsă de opt ani de închisoare într-un dosar de corupție care implica compania braziliană de construcții Odebrecht.

Correa trăiește de mai mulți ani în Belgia și nu a executat pedeapsa în Ecuador.

Un alt fost președinte, Jamil Mahuad, a fost condamnat în 2014 la opt ani de închisoare pentru folosirea abuzivă a fondurilor publice.

În cazul fostului președinte Abdalá Bucaram, acesta a fost găsit vinovat într-un dosar de criminalitate organizată și așteaptă pronunțarea sentinței.

De la aliatul lui Correa la președintele care s-a distanțat de acesta

Lenín Moreno a intrat în prim-planul politicii ecuadoriene în 2007, când a devenit vicepreședinte în administrația lui Rafael Correa.

A ocupat această funcție până în 2013, fiind succedat de Jorge Glas.

În 2017, Moreno a câștigat alegerile prezidențiale ca reprezentant al mișcării politice asociate lui Correa. Jorge Glas i-a fost vicepreședinte.

Ulterior, relația dintre Moreno și Correa s-a deteriorat, iar Moreno s-a îndepărtat politic de fostul său aliat.

Ironia este că tocmai perioada în care Moreno era vicepreședinte se află acum în centrul dosarului de corupție.

Verdictul de vineri închide unul dintre cele mai importante dosare de corupție din Ecuador din ultimii ani și adaugă numele lui Lenín Moreno pe lista foștilor șefi de stat condamnați pentru fapte comise în timpul carierei politice.

Jiri și Ondrej sunt niște cehi care alcătuiesc împreună un cuplu.

Ei au decis să-și unească destinele, dar, pentru verighete, nu au dat buzna prin magazinele cu bijuterii, ci au optat pentru unele inteligente, dotate cu dispozitive electronice, care combină aspectul unei bijuterii cu funcții întâlnite în cazul ceasurilor smart și al dispozitivelor de monitorizare a sănătății.

Alegerea lor nu a fost una întâmplătoare.

Verigheta care îți transmite bătăile inimii persoanei iubite

Inelele purtate de cei doi au fost adaptate special pentru ceremonia de căsătorie.

Funcția care a atras cel mai mult atenția este cea prin care fiecare dintre cei doi poate simți și vedea ritmul cardiac al partenerului.

Atunci când unul dintre miri apasă pe inel, dispozitivul reproduce fizic pulsul celuilalt, iar pe suprafața sa este afișat ritmul cardiac sub forma unei linii roșii aflate în mișcare.

Astfel, verigheta devine mai mult decât un obiect simbolic. E un EKG, de-a dreptul.

Practic, cei doi pot avea permanent asupra lor un mic dispozitiv care le transmite un semnal asociat cu persoana iubită, indiferent unde se află.

„Nu ne-am ocupat niciodată de aur și diamante. Am vrut ceva diferit la nuntă, așa că ne-a plăcut ideea că este ceva nou. Ne simțim ca niște pionieri în acest sens”, a povestit Jiri.

Verigheta mai smart ca utilizatorul ei

Inelele inteligente sunt produse de o companie din Cehia și fac parte dintr-o categorie de dispozitive care încearcă să transforme bijuteriile tradiționale în gadgeturi purtabile.

Compania prezintă HB Ring drept un produs destinat conectării persoanelor iubite prin intermediul bătăilor inimii.

Conceptul este simplu: utilizatorul atinge de două ori inelul pentru a putea vedea și simți pulsul persoanei apropiate, chiar dacă aceasta se află la distanță.

Pe lângă această funcție, inelele pot include și alte tehnologii, printre care monitorizarea activității și posibilitatea de a efectua plăți contactless.

Pentru un cuplu care dorește să transforme verigheta într-un obiect personal și tehnologic, combinația poate fi una neobișnuit de atractivă.

Tot mai mulți tineri aleg verighete inteligente

Alegerea celor doi cehi vine într-un moment în care piața dispozitivelor purtabile se diversifică rapid.

Verighetele inteligente au început să fie tot mai căutate, iar vânzările din această categorie au crescut cu 21% față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit informațiilor prezentate de producători.

Spre deosebire de ceasurile inteligente, ele sunt discrete și pot fi purtate permanent, fără să atragă la fel de mult atenția.

Ele pot urmări diferite date despre activitatea utilizatorului și starea organismului, în funcție de model.

În cazul HB Ring, producătorii au mers însă într-o direcție diferită: au transformat una dintre cele mai importante funcții ale corpului uman, bătăile inimii, într-un simbol al legăturii dintre două persoane.

Cât costă o astfel de verighetă?

Tehnologia are însă un preț.

Un astfel de inel inteligent poate ajunge să coste mii de euro, în funcție de configurație și de accesoriile alese.

Pentru unii, suma poate părea exagerată pentru o bijuterie care nu mai este făcută din aur sau decorată cu diamante.

Pentru alții, tocmai tehnologia este cea care îi conferă valoare.

Donald Trump a anunțat vineri, într-o postare pe rețelele sociale, că Statele Unite au încheiat un acord cu Venezuela pentru preluarea controlului asupra unor rezerve de petrol estimate la 65 de miliarde de barili, potrivit AP.

„Statele Unite ale Americii tocmai au încheiat un acord cu Venezuela – CEL MAI MARE ACORD PETROLIER DIN ISTORIA LUMII!”, a scris Trump.

Potrivit președintelui american, acordul a fost negociat de secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării Pete Hegseth și președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez.

Guvernul venezuelean nu a oferit imediat un punct de vedere oficial cu privire la anunț.

Un acord de proporții uriașe

Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, estimate la aproximativ 303 miliarde de barili, potrivit Administrației pentru Informații Energetice a SUA (EIA).

Cele 65 de miliarde de barili menționate de Trump reprezintă, prin urmare, o parte considerabilă din resursele petroliere ale țării.

Spre deosebire de alte regiuni în care existența unor zăcăminte este încă incertă, mare parte din petrolul aflat în subsolul Venezuelei este deja cunoscut și cartografiat. Problema este că țara nu reușește să exploateze aceste resurse la adevărata lor capacitate.

Venezuela produce în prezent aproximativ 1% din petrolul mondial, în mare parte din cauza infrastructurii degradate și a anilor de subinvestiții.

Trump vrea petrol venezuelean pe fondul prețurilor ridicate

Anunțul vine într-un moment dificil pentru administrația americană.

Prețul mediu al unui galon de benzină în Statele Unite a ajuns vineri la aproximativ 4,09 dolari, față de 3,21 dolari în aceeași perioadă a anului trecut.

În același timp, războiul cu Iranul a perturbat puternic transporturile de petrol din Golful Persic. Înainte de conflict, aproximativ 20% din petrolul comercializat la nivel mondial trecea prin Strâmtoarea Ormuz.

Statele Unite au apelat deja la rezervele strategice de petrol, care au coborât la începutul lunii august sub pragul de 300 de milioane de barili, după o scădere de peste 100 de milioane de barili de la începutul anului.

În acest context, accesul la producția venezueleană ar putea deveni extrem de important pentru Washington.

Ce se întâmplă cu petrolul Venezuelei?

Trump a sugerat că noul acord implică și un parteneriat cu sectorul privat american, însă Casa Albă nu a oferit deocamdată detalii despre companiile care ar urma să participe sau despre mecanismul concret prin care Statele Unite ar obține controlul asupra resurselor.

Secretarul de stat Marco Rubio a afirmat că acordul ar putea atrage 100 de miliarde de dolari în investiții private în Venezuela și ar contribui la reducerea prețurilor la benzină în Statele Unite.

Pentru companiile petroliere americane, revenirea în Venezuela nu este însă lipsită de riscuri.

Infrastructura petrolieră a țării este grav degradată, iar ani de instabilitate economică și politică au făcut extrem de dificilă exploatarea zăcămintelor.

Imediat după îndepărtarea fostului președinte Nicolás Maduro, Trump s-a întâlnit la Casa Albă cu directorii marilor companii petroliere americane și le-a cerut să revină rapid în Venezuela.

Interesul a existat, însă și rezervele au fost mari. Darren Woods, directorul general al ExxonMobil, descria anterior Venezuela drept o țară în care investițiile erau practic imposibile.

Venezuela își deschide din nou industria petrolieră

Delcy Rodriguez a făcut deja un pas major pentru atragerea capitalului străin, prin adoptarea unei legi care permite privatizarea și deschiderea sectorului petrolier către investiții private.

Măsura reprezintă o schimbare radicală față de politica economică promovată de Hugo Chavez și de succesorii săi, care au susținut naționalizarea resurselor și a unor active deținute de companii străine.

Administrația Trump susține că noul acord va permite Venezuelei să-și exploateze mai eficient uriașele rezerve și să atragă capital american.

Pentru Washington, miza este însă și mai mare: într-o perioadă în care războiul cu Iranul afectează aprovizionarea mondială și prețurile combustibililor, petrolul venezuelean ar putea deveni o sursă alternativă strategică.