MediaFax.ro

DNA reține, în esență, acuzații de trafic de influență (și forme asociate) și descrie un mecanism în care suspecții, Georgescu Adriana-Mihaela și Gheorghe Iscru, ar fi pretins bani „lăsând să se creadă” că au influență asupra unor magistrați și asupra conducerii DNA, pentru soluționarea favorabilă a două dosare penale în care denunțătorul avea calitatea de inculpat (unul la DNA, altul pe rolul Tribunalului București).

Investigația a pornit de la un denunț depus la 30.09.2025 de Tucan Jean-Paul, iar în dosar este folosit un investigator sub acoperire cu numele de cod MAJAR Bogdan Cristian.

„Nu e ca la Nicușor. Direct cu Ciucu!” — stenograme obținute de redacție pe surse: discuții despre finanțarea campaniei și „rezolvarea” a două dosare

Într-un pasaj din stenogramele obținute de Mediafax, Georgescu vorbește de finațarea campaniei candidatului PNL, Ciprian Ciucu.

Stenograma obținută de Mediafax surprinde o discuție înregistrată ambiental (redată în referat ca „pasaje de interes”) în care Georgescu leagă explicit „rezolvările” ( n.r din dosare) de calendarul alegerilor și de implicarea în campania candidatului PNL.

Într-o declarație consemnată în referat, anchetatorii notează că Georgescu ar fi spus că se implică „destul de mult” în campania lui Ciucu, cu formula „să îl pun primar”, și că într-un scenariu de reușită l-ar avea „la mână pe CIUCU și BOLOJAN” pentru a-și achita „datoriile” față de denunțător.

GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Îți dai seama că eu sunt în depresie, dar nu mai contează asta. Eu încerc să o reglez acuma cu CIUCU s-o… să-l pun pe ăsta primar, că e aproape. Să-l am pe CIUCU la mână și pe BOLOJAN, să vă rezolv pe voi, să închid toate datoriile și să văd măi…

Într-un fragment din 21 noiembrie 2025, Georgescu întreabă tranșant: „Vreți să-l vedeți pe CIPRIAN în persoană, da sau nu?”. Când investigatorul revine la tema „treburii pentru care am vorbit”, Georgescu răspunde: „Nu pot până la alegeri. N-ai cum…” și condiționează: „…decât dacă mergeți cu mine de mână la CIUCU”.

În aceeași secvență, ea invocă faptul că ar exista deja un „OK” pentru sprijin și descrie condiția pe care ar fi pus-o candidatul, potrivit afirmațiilor din dialog: „singurul lucru… este să nu îi cereți… să iasă cu JEAN în campanie”, respectiv „să nu cereți afișare publică”.

Tot în stenograme apar discuții despre intervalul sumelor: „De la 100 de mii, până la un milion”, iar în alt pasaj se vorbește despre „un milion sau 300 de mii”, cu presiunea că „mai aveți o săptămână… se termină”.

„Mai avem două săptămâni” și „banii blocați la AEP”

Un alt pasaj redat în referat (și obținut pe surse de redacție) surprinde accentul pus pe finanțare și urgență: Georgescu spune că mai sunt „două săptămâni” și invocă lipsa de resurse: „orice bani ne ajută, că avem banii blocați la A.E.P.”.

În același dialog, ea afirmă că nu urmărește bani pentru sine: „nu vreau un leu din campania asta”, dar revine la ideea sprijinului financiar pentru a-l „pune primar” ( n.r pe Ciprian Ciucu) și previzează că Ilie Bolojan ar urma să „rămâne dator moral profund” omului de afaceri dacă acesta ar ajuta cu bani.

GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Așa! Nu vorbește cu mine, eu nu vreau să văd bani, nu mă interesează. Or contract, donație la trezorerie, ori CIUCU ori ILIE. Deci io doar vă fac legăturile, vă duceți. Dacă vreți garanții, io consider că ILIE îi va rămâne dator moral profund lu’ JEAN, pentru faza cu CIUCU și o să facă din… o să afle ILIE înainte să… cotizați. Și veți vorbi față în față. Nu știu cum îl băgam pe ILIE în… cum îl aducem.

EPPO și dosarul de la Tribunal, invocate ca motiv de „garanții”

În stenograme apare și motivul de prudență invocat de investigator: el spune că există un dosar „la Tribunalul București” făcut de „E.P.P.O.”, iar Georgescu minimizează relevanța, insistând pe miza funcției: „Vorbim de primaru’ capitalei… este al doilea om în stat”.

Stenogramele cu discuțiile

GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Suntem umăr la umăr, mă, cu BĂLUȚĂ și vrem să-l batem. Și vreau să mă ajutați. N-avem bani! Sîntem terminați! Nu știu, cu contract de donație sau direct cu bani cash, direct la CIUCU. Da’ ajutați-ne în …[cuvânt obscen]… mea, c-avem șanse să punem primar. Mai sînt două săptămâni jumate. Și o ajutați practic pe BOLOJAN, că dacă pică bine cu CIUCU, HUBERT îl dă afară din partid. Îl trimite acasă. Și avem patru președinți de sectoare: 1, 2, 3, 4 și 5 care… 5-ul mai puțin, fac blat… cu BĂLUȚĂ, că învinge HUBERT. D-aia te-am chemat: să ne ajuți, că n-avem bani! Deloc, deloc, deloc, deloc! Și are șanse, e deja umăr la umăr cu… cu BĂLUȚĂ. E așa! Nu e în spate rău. Dar ăla are bannere. Romii nu mai vor să-mi vină. Cămătarii nu mai vor să-mi vină. Machedonii… Să mă ajute și JEAN, că JEAN poate, are relații, are putere: și cu telefoane, cu oameni de afaceri, să vorbească la relații și la prietenii lui din București. Că JEAN …[neinteligibil – vorbesc în același timp]…(…)

(…)

GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: …îi face contract legal, pă firma, ca să n-apară el. Cu problema să apară el! Că CIUCU n-o să apară, e d-astea. … Şi atât! Mie acuma mi-e frică c-am greșit-o. Şi un milion, și vă duceți …[cuvânt obscen]… mea, și stați la masă cu el. Nu e ca la NICUȘOR. Direct cu CIUCU! E altă…
MAJAR BOGDAN-CRISTIAN: Îhî…

GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Şi atunci am zis, bă, în ăsta, când aveți dooj de mii, treij de mii, o sută de mii şi nu ştiți ce să faceți cu ei, mai bine îi băgați la el.

MAJAR BOGDAN-CRISTIAN: (…) No, el n-o să semneze nimic niciodată!

GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Normal! Şi de asta mi-e frică. Acuma el e într-o situație de campanie şi o să îi ia, dar eu vreau să fac un well… o înțelegere așa. Şi asta… (…) Şi eu am zis că e bine. Şi nu îi dați lui CIUCU banii fără să înțelegeți ce înseamnă banii. Că banii la campanie înseamnă că iei niște… ă… niște A3-uri, niște A4-uri, niște flyere, chestii. Trebuie să vă faceți o înțelegere cu el, ori el are omul său, vă poate ajuta, adică… să vedeți. Că voi doar dați bani și… Eu nu… eu asta nu vreau! Că așa i-a dat și JEAN la NICUȘOR.

MAJAR BOGDAN-CRISTIAN: Da!

GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Şi nu a văzut nimic. Şi a fost o campanie …[cuvânt obscen]… mea. Şi nu v-ați scos nimic. Şi a venit… (…) așa că voi trebuie să vă asigurați că banii ăștia se duc unde trebuie.

MAJAR BOGDAN-CRISTIAN: Păi, când ai încredere în… (…) omul ăla, îi dai banii ăia.

GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Păi nu e vorba de încredere. CIUCU are șanse. BĂLUȚĂ are buget nelimitat. BĂLUȚĂ… ăștia au… nu știu. Noi mai avem două săptămâni. Banii sunt blocați la A.E.P. Nici n-am fost pregătiți, n-am fost finanțați. Atâta de prost a fost. De ce, păi, eu aș sta la masă cu ăsta. Eu vreau! Și aicea a fost greșeala mea! Mie mi se pare un… eu mă înțeleg cu el. (… ) Știți ce? Pe CIUCU ăsta îl subestimează. (…) Și asta mi-a și spus. Că … a obosit. (…) Și aicea e problema. Deci, ori i se arată lui CIUCU că are suport, ori el … e …

MAJAR BOGDAN-CRISTIAN: (…) Voi văd că în… pe care o duceți voi, duceți doar pe vorbe. Voi … nu… nu … și el? Ce face el?

GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: El face, el face, dar …[cuvânt obscen]… mea. Păi, e greu. Știți că nu mai are nici măcar suportul partidului, pentru că… …[neinteligibil]… ne-am certat. Deci trebuie să-l ajutați. Adică … n-am mai avut bani. Eu i-am promis bani lui CIUCU că voi îl ajutați. Am zis că voi îl ajutați. Și voi nu îl ajutați. Dacă voi nu îl ajutați și nu mai am … bani și nu îl ajut, i-am promis …

MAJAR BOGDAN-CRISTIAN: De ce i-ai promis? Tu când știi că n-ai bani, de ce îi promiți …[cuvânt obscen]… mea? Eu asta nu înțeleg.

GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Păi, eu… uitați: eu v-am promis vouă de ăștia … voastră. Și voi nu ați livrat! Acuma mi se pare că ă… e legitim să și promit și să forțez. Ca să încerc. Pentru că eu v-am spus. Dacă eu nu livrez, eu sunt … Și atunci i-am spus…

MAJAR BOGDAN-CRISTIAN: Ce să livrezi? (…) Ce să livrezi? Tu n-ai semnat un contract.
GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Nu eu. Păi tocmai că de aia v-am spus că nu semnez contract. Și mai ales când eu am văzut cu ochii mei și m-am dus la CIUCU și i-am cerut o listă cu nume și mi-a zis: „Bă, listele astea se fac cu partidul!”.

MAJAR BOGDAN-CRISTIAN: Îhî…

GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: „Bă, de unde să… eu nu am partid. Eu nu am! Eu sunt singur.”.

MAJAR BOGDAN-CRISTIAN: (…) Mda, hai să vă zic o chestie, dacă… dacă… dacă e vorba, nu-i problemă. Eu-s om deschis. (…) Da’ mie, ca om de afaceri, nu mi-a cerut niciodată nimeni un contract.

GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Păi asta-i problema.

MAJAR BOGDAN-CRISTIAN: Pentru faptul că mă ajută, să zic. Eu, dacă… dacă eu îi dau lui CIUCU o sumă, da? Bănuiesc că trebuie să o am și eu într-un… într-o evidență pentru că poate… (…) Eu v-am ajutat pentru că v-am plăcut. În momentul în care ați ieșit și v-ați… (…) încrezut… (…) v-ați dus într-o zonă dintr-asta… Eu v-am ajutat. (…) dar eu nu mă ascund. Eu, pe mine nu mă interesează că pe mine mă cercetează. (…) Eu vreau să știu că îmi rezolv treaba.

GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: (…) Nu. Voi o rezolvați. Dar nu acum. Deci… noi ne-am înțeles acum că voi îl ajutați pe CIUCU.

MAJAR BOGDAN-CRISTIAN: Îhî.

GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Corect? Și banii se duc în campanie, ci nu la el. Și el vă ajută … (…) după ce iasă și după ce câștigă. (…) (…) Noi ne-am înțeles așa, că el vă ajută. Și… eu am vorbit cu el și el a zis: „O.K.”. Dar eu vreau să văd! Și am nevoie de… de un prim contact.

MAJAR BOGDAN-CRISTIAN: Da.

GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Și am nevoie să văd un contact de … (…) Și întâlnirea aia. Și vreau să văd un plan. Deci CIUCU, ca să câștige… Şi de asta îl vreau. CIUCU trebuie să facă ceva. El a zis: „Nu vreau cu oamenii ăștia. Eu nu îi cunosc”. Păi voi v-ați dus la el săptămâna trecută, v-ați întâlnit cu el. Și el îmi spune: „Nu îi cunosc”. Păi… (…) Când vă vedeți cu el și stați la masă, (…) spuneți: „Bă, vrem să te ajutăm. Ne ajuți?”. (…) Și îi spuneți: „Ce ai de gând să faci cu banii ăștia?”. (…) Asta eu vreau. Și asta a fost greșeala mea că nu am cerut de la început. Și aicea m-am trezit că… (…) (…) că nu știu ce fac. Păi, tu îți dai seama, voi stați la masă cu ăla. (…) Și când vă cer o listă cu oameni, voi nu îmi dați. (…) Păi, ce să fac? (…) Eu fac un tabel. (…) Eu fac un tabel cu oamenii care au contribuit. Atât. Niciunul nu a zis suma. Dar voi nu mi-ați dat nimic. (…) Eu trebuie să am și eu evidența. (…) Eu trebuie să mă protejez.

MAJAR BOGDAN-CRISTIAN: Eu nu vreau să mă protejez. Eu vreau să mă rezolv.

GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: (…) Eu vreau să îl scoatem primar. Dacă îl scoatem primar, după aia vedeți. (…) Și oricum, voi nu riscați foarte mult. Voi riscați 300.000… 400.000. Dacă nu îl scoateți, da, ați pierdut. (…) Dar dacă îl scoateți, după aia… (…) … cu terminalul. (…) Deci nu pierdeți. E o investiție.

MAJAR BOGDAN-CRISTIAN: (…) Mda.

GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Și am spus: „Bă, dacă… dacă îl scoateți primar, (…) vă scoate ăsta. Că e nebun.”. Și mi se pare o oportunitate. Asta a fost. Dar mi se pare o oportunitate ieftină. Și… (…) (…) eu cred că CIUCU o să fie al doilea om, nu fiți pro… Băi, io v-am dat o oportunitate ieftină!

MAJAR BOGDAN-CRISTIAN: Pentru orice îmi scrii la orice oră din zi și din noapte.(…)

„Cu CIUCU sunt direct”, „îi închide toate dosarele”

MAJAR BOGDAN CRISTIAN: Bun! Păi, atuncea…
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: CIPRIAN nu-i pregătit pentru lupta asta.
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: Nu e.
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: E ceva rău cu el. E… Nu știe. L-au aruncat în față.
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: L-am văzut. E copil așa, e…
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Mi-a dat O.K.-ul pentru JEAN. Singurul lucru care îl roagă pe JEAN, e să înțeleagă JEAN… îl primește, bă, dar nu poa’ să iasă cu el în față.
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: Nu ieșim, da’ nu vrea JEAN să iasă.
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Îi garantează că îi închide toate dosarele, dar nu, să nu-l pună să iasă cu el în poze.
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: Păi, asta e, să…
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Îi garantează tot, dar să nu-l pună să iasă cu el în poze. Păi… deci, mi-a dat O.K.-u’ să facem orice. Și ieri dacă te duceai, îi primeai de la el O.K.-u’.
(…)

(…)GEORGESCU ADRIANA: […] În 6 luni trebuie să mi-l scoți pe CIPRIAN. Și îmi spui cât a costat, ca la Constanța, că vezi pe la Constanța JEAN nu a vorbit cu nimeni, n-am văzut…
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: Știm noi foarte bine toate astea.
GEORGESCU ADRIANA: Și la final m-a costat 250.000. Pune-n …[cuvânt obscen]… poți să dai 10.000, 1 milion sau 300.000. Scot unii primar da, dar nu, nu exagerat.
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: Nu…
GEORGESCU ADRIANA: Simte și el!
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: Eh…
GEORGESCU ADRIANA: Vreau să-l văd primar, știu că n-are bani și știu că… deci… noi ne batem așa, cu BĂLUȚĂ, cu PIEDONE care au bani…
(…)
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Păi, care campanie, mă? Că mai aveți o săptămână,mă. Se termină.
(…)

Investigatorul a fost introdus în mai multe grupuri legate de PNl și campania lui Ciucu

În tot acest timp, investigatorul cu identitate atribuită a fost introdus de către GEORGESCU ADRIANA MIHAELA, în mai multe grupuri în aplicația Whatsapp, respectiv:

– Grupul ”Ciucu ultima săptămână”, grup creat de către GEORGESCU ADRIANA MIHAELA în data de 02.12.2025, din care investigatorul cu identitate atribuită MAJAR BOGDAN CRISTIAN a fost exclus în data de 23.12.2025

– Grupul”Voluntari campanie #TeamBurduja, echipa Brătianu”, în care postul telefonic utilizat de investigatorul cu identitate atribuită a fost adăugat în data de 15.11.2025,

– Grupul ”Nicușor Dan Președinte.# o Romanie dezvoltată.”, grup creat în data de 06.05.2025 de către GEORGESCU ADRIANA MIHAELA, în care postul telefonic utilizat de investigatorul cu identitate atribuită a fost adăugat în data de 14.11.2025.

– Grupul ”Nicușor Președinte”, grup creat în data de 18.11.2025 de către GEORGESCU ADRIANA MIHAELA, în care postul telefonic utilizat de investigatorul cu identitate atribuită a fost adăugat la aceeași dată.

– Grupul ”Grup campanie Ciprian Ciucu”,grup creat în data de 13.05.2025 de către ”florentinabalan22@gmail.com”, în care postul telefonic utilizat de investigatorul cu identitate atribuită a fost adăugat la data de 20.11.2025.

CITIȚI ȘI Stenograme: „Vorbesc direct cu Nicușor… și cu Bolojan”. Avocata PNL Adriana Georgescu promitea intervenții pe lângă președinte și guver

 

 

„Foarte probabil în cursul acestui an. Există invitația”, a spus Nicușor Dan despre vizita în Statele Unite ale Americii. 

Șeful statului a spus că își dorește ca aceasta să fie tratată „în modul cel mai serios”, astfel încât rezultatele să depășească dimensiunea de securitate. 

„Eu vreau să tratăm această invitație în modul cel mai serios. Există discuții pe mai multe paliere economice, pe metale rare, pe energia din regiune, pe alte tipuri de colaborări economice. Și îmi doresc că în momentul în care mergem acolo, această vizită să aibă cu adevărat o substanță economică, dincolo de cea de securitate, care este cumva subînțeleasă”, a declarat președintele, joi, la Digi24. 

Președintele a vorbit și despre tensiunile dintre statele europene și Statele Unite și poziționarea României. „Noi, România, avem o relație strategică de securitate cu Statele Unite și o relație preponderent economică cu Uniunea Europeană. Și ne dorim ca relația transatlantică să fie cât mai armonioasă cu putință”, a spus Dan. 

Despre pozișionarea României privind tensiunile recente, președintele a susținut: „Au fost niște șocuri în ultimul an, au fost niște tensiuni, însă ele nu au rupt această relație. Și ceea ce noi încercăm să facem în dezbaterile europene, de exemplu, pe diferite formate, este să descurajăm escaladarea tensiunilor între aceste opțiuni. Pentru moment suntem bine și sunt optimist pentru viitor”.

„Este un instrument pe care Statele Unite îl propun pentru punerea în practică a unei rezoluții a Consiliului de Securitate. În modul în care acordul sau carta inițială a acestui organism a fost redactat a ridicat niște probleme și României și altor state. Bineînțeles, imediat ce am primit, am început să ne consultăm unii cu alții. Și acum am intrat cu toți într-un proces și bilateral și cumva consultativ unii cu alții, într-un proces de negociere a acestei carte, astfel încât ea să fie compatibilă cu alte tratate internaționale și uneori chiar și cu constituțiile unora din țări”, a spus Nicușor Dan, la Digi24.

El susține că, în opinia lui, procesul consultativ va dura săptămâni sau chiar luni.

Întrebat dacă România va intra în Consiliu dacă textul va fi modificat, Nicușor Dan a spus: „Suntem onorați. America și Statele Unite sunt partenerul nostru strategic și evident că ne dorim să facem parte dintr-un organism care să stabilizeze regiunea Orientului Mijlociu sau măcar o parte din ea. Pe de altă parte, nu ne dorim ca, semnând un astfel de acord, să încălcăm alte obligații internaționale, de exemplu Carta ONU sau Tratatul Uniunii Europene”.

Cazul Pădurii Felix din județul Cluj scoate la iveală un mecanism pe cât de vechi, pe atât de eficient, când vine vorba de fraudarea masei lemnoase.

Un mecanism cu implicații grave pentru ce înseamnă exploatarea forestieră în România.

Recent, un stejar secular, de aproximativ 150 de ani a fost ras de pe fața pământului de către firma care făcea exploatarea forestieră în Pădurea Felix. Un singur simptom al unui fenomen general.

Invitată la Digi 24, Diana Buzoianu, ministra Mediului, a anunțat deschiderea unor dosare penale, atât pe numele firmei exploatatoare, cât și împotriva unor experți de la Romsilva, posibil complici ai firmei.

Dosare penale pentru firma exploatatoare și pentru posibili complici ai Romsilva

Tăierile ilegale din Pădurea Felix sunt suspicionate de subevaluare intenționată a volumului de lemn.

Diana Buzoianu explică foarte clar un sistem vechi de când lumea și la fel de eficient:

„A fost deschis dosar penal pentru firma care a făcut tăierile fără niciun fel de marcaj. A mai fost deschis însă și un dosar penal pentru reprezentanții de acolo, experții Romsilva, pentru suspiciunea că au marcat și arbori care au zis că sunt de o anumită dimensiune, au subevaluat dimensiunea respectivă”.

„Stejarul nu figura în hârtiile Romsilva”. La fel a fost și cu alți arbori

Despre stejarul tăiat ilegal, ministra Mediului a explicat că acesta pur și simplu nu exista în documentele Romsilva, așa că firma exploatatoare ar fi avut „acoperire”.

„Acest arbore secular nu apare nicăieri nici măcar în planul de management. Practic, nu era în hârtie. Era numai bun să fie tăiat ilegal, pentru că nu exista în planurile respective”, a spus Diana Buzoianu, care a mai explicat și că acele video-uri pe care le vedem în social media, cu mese dintr-o singură bucată de lemn peste care se toarnă rășină epoxidică sunt făcute din astfel de lemn.

„Când sunt tăieri inclusiv pe astfel de arbori seculari, uneori se mai poate să se facă inclusiv mobila aceea pe care o vedeți dacă se uită telespectatorii și văd uneori mobila făcută din masă, dintr-un singur trunchi. Astea sunt mobila făcută din arbori seculari. Sigur, unii pot fi tăiați legal, alții pot fi tăiați ilegal”, a explicat ea.

La fel s-a întâmplat și în privința altor arbori, sănătoși, rași de pe fața pământului, la pachet cu cei uscați.

„Din jumătate din lucrările din arbori care încă n-au fost tăiați, deja se scoseseră 40 de metri în minus pe hârtie. Tu să ai pe acte 230 de metri cubi, dar în realitate să faci 300 de metri cubi.”

Diferența de volum nu era întâmplătoare, ci reprezenta lemn care putea fi „spălat” ulterior pe piața neagră:

„Restul de lemn care nu apărea în hârtie era lemn ilegal, care se poate spăla apoi pe piața neagră. Toate suspiciunile care au existat de la început, și anume că acolo se fura lemn sub ochii tuturor, se adeveresc.”

Mai puțin lemn pe hârtie, mai mult lemn în realitate

Dar de ce ar fi fost acest stejar atât de ademenitor pentru firma de exploatare?

„Este un volum mare de lemn, de foarte bună calitate. Din astfel de arbori seculari se face uneori mobila dintr-un singur trunchi. Unii sunt tăiați legal, alții ilegal”.

Dar tocmai pentru a evita manipularea subiectului, ministra Mediului a precizat de mai multe ori că trebuie făcută o distincție clară între tăierile legale și cele ilegale.

„Haideți să ne înțelegem: au fost identificați 16 arbori tăiați ilegal. Asta este infracțiune și pentru asta s-a deschis dosar penal. Au fost tăiați și arbori marcați corect, dar și arbori care au fost marcați fără să fie nevoie.”

Mai grav, spune ea, unii arbori cu adevărat uscați nu au fost marcați deloc, pentru că nu erau profitabili:

„Nici n-au marcat ce era uscat cu adevărat, pentru că n-ar fi fost profitabil să fie tăiați”.

Activitatea firmei în Pădurea Felix este suspendată

În acest moment, exploatarea forestieră din Pădurea Felix este suspendată complet, cu firma în cauză, spune Diana Buzoianu.

„Momentan, este suspendat până la finalizarea tuturor rapoartelor și procedurilor contractul cu respectivul exploatator.”

În funcție de concluziile anchetelor, lucrările ar putea fi reluate doar în condiții strict legale:

„Dacă nu se mai poate continua legal cu această firmă, care oricum are dosar penal, se va face cu altă firmă. Legal.” Există, totuși, nevoie de o reală intervenție în pădure.

Ce face Garda Forestieră?

„Nevoia autorității locale rămâne să fie curățată pădurea de uscături. O parte din arborii respectivi erau uscați și reprezentau un risc pentru siguranța oamenilor.”

Un punct sensibil îl reprezintă prima verificare a Gărzii Forestiere, care a concluzionat inițial că „totul este în regulă”.

„La sfârșitul săptămânii trecute, declarația șefului Gărzii Forestiere Bihor era că totul e în regulă.”

Ulterior, realitatea din teren a contrazis aceste concluzii, iar Diana Buzoianu anunță controale amănunțite:

„Sunt foarte dură cu Garda Forestieră. A fost trimis Corpul de Control să fie întrebați exact funcționarii care au făcut prima verificare.”

Deși acceptă explicația legată de condițiile meteo, aceasta nu este considerată suficientă:

„Le-am zis foarte clar: ca pe viitor să nu mai existe niciun dubiu, vom schimba lucrurile.”

Controale repetate și platformă digitală

Pentru a preveni repetarea cazului Felix la nivel național, Diana Buzoianu anunță un mecanism de control fără precedent:

„În fiecare lună, controalele în care pe hârtie totul este roz se pun într-o cutie. Din acea cutie se vor selecta aleatoriu controale care vor fi refăcute”, a spus Diana Buzoianu.

„Dacă se descoperă că au fost ascunse infracțiuni, vom urma toți pașii legali, civili și penali, împotriva oricui a ascuns fraude sau infracțiuni de mediu.”

În paralel, va fi creată o platformă digitală națională:

„Vom face o aplicație centralizată pentru toate controalele Gărzii Forestiere, ca verificările să fie mult mai ușoare și mai transparente.”

„Felix” e un studiu de caz

Cazul Pădurii Felix nu este, în viziunea Dianei Buzoianu, o excepție, ci un semnal de alarmă:

„Această situație m-a făcut să mă uit mult mai atent la realitate. Inițial, și nouă ni s-a spus că totul e în regulă.”

Felix devine astfel un studiu de caz despre cum se poate fura lemn prin acte, nu doar prin drujbă, și despre necesitatea unor controale reale, nu doar formale.

Întrebat despre piața de energie din România, președintele Nicușor Dan a spus: „Sunt două părți în chestiunea asta”. 

Acesta a  explicat că, chiar și în cazul statelor care dispun de resurse energetice, prețurile sunt influențate de regulile pieței libere. 

„Prima este că chiar dacă o țară are resurse, există o piață liberă în care la prețul cu care compania producătoare vinde, tot cam aia e. Și aici discuția este dacă tu ai resursele astea, înseamnă că din redevențe, din participația ta ca stat la această companie, ai niște bani pe care îi duci în bugetul național, cu care faci diverse lucruri”, a spus Dan, joi, la Digi24. 

Șeful statului a explicat și a doua componentă. „Acolo se umflă prețul. Cât sunt taxele, cât sunt accizele. Și aici din nou ne întoarcem la cum echilibrăm un buget național care are nevoie de bani și în învățământ, care are nevoie de bani în sănătate. Ne întoarcem la problema eficienței companiilor de stat, la o eficiență economică în ansamblu. Și aici este foarte, foarte mult de lucru”.

Întrebat despre ministerul Educației, președintele Dan a spus că nu este un lucru bun că nu există un ministru. Acesta a spus: „E un act de curaj pentru cineva care să fie ministrul al educației azi”. 

Acesta și-a motivat afirmația: „Pentru că este un sistem subfinanțat de ani de zile. Nu există o motivație proporțională. Suntem după o jumătate de an de la o diminuare a banilor care s-au dus în sistemul de educație. Sunt multe probleme care vin din vechime, suprapunerea dintre programele școlare și ceea ce cere viața reală pe piața muncii”, a spus Dan, joi, la Digi24. 

Referindu-se la măsurile de reducere a deficitului bugetar adoptate în mandatul fostului ministru al Educației, Daniel David, președintele a explicat: „Putem să analizăm diverse măsuri. O să și facem. E și făcută în parte analiza asta. O să și avem întâlniri cu sindicatele, cu cifrele pe masă. Tot timpul când ei decizi în regim de urgență, fac și greșeli”. 

Întrebat de ce educația a fost primul domeniu afectat de măsurile de austeritate, Dan a declarat: „Trebuia să fie un efort colectiv pe mai multe segmente. Toate celelalte segmente urmau să înceapă la 1 ianuarie. Asta pentru că școala începe la 10-15 septembrie. Ea a început mai devreme. După care am văzut că pe celelalte segmente s-a întârziat după 1 ianuarie și de aici vine frustrarea”.

„UNIFARM SA, compania națională de medicamente și produse farmaceutice din România, aflată sub autoritatea Ministerului Sănătății – este astăzi o companie puternică și stabilă financiar, cu o cifră de afaceri de peste 274 de milioane de lei. Mai mult decât atât, rezultatul net cumulat ajunge la aproape un miliard de lei, iar toate datoriile istorice au fost eliminate integral”, se arată în mesajul publicat de Rogobete, pe Facebook. 

Ministrul a precizat că, în anul 2022, compania UNIFARM se confrunta cu datorii totale de peste 1,26 miliarde de lei, dintre care peste un miliard de lei reprezentau obligații către bugetul de stat.

Acesta a precizat că, în prezent, compania nu mai are datorii la stat, dar și că întreprinderea a fost adusă pe baze solide.

Potrivit raportului de activitate din perioada 2022–2026, cifra de afaceri a companiei a crescut, de la aproximativ 79 milioane lei în 2022 la peste 274 milioane lei astăzi, înregistrând o creștere de peste 246%. 

De asemenea, capitalurile proprii ale companiei au trecut de la –708 milioane lei la +68 milioane lei, cu o corecție de peste 770 milioane lei, „după ani de dezechilibre majore”, a scris ministrul.

În ceea ce privește capacitatea operațională a companiei, Rogobete a mai precizat că portofoliul a crescut de la 3 molecule active la peste 1.300 de produse. Rețeaua de medicamente sute de spitale și mii de farmacii, potrivit ministrului. 

De asemenea, compania dispune de un depozit central autorizat GDP, certificări ISO și sute de autorizații de punere pe piață obținute.

Ministrul a mai afirmat că, între anii 2023 și 2025, UNIFARM a sprijinit sistemul sanitar din România, livrând produse derivate din plasmă, noradrenalină livrată către aproape 300 de unități sanitare, antivirale pentru spitale și farmacii dar și peste 800.000 de flacoane de soluții perfuzabile.

„În 2022, UNIFARM era într-un punct critic: pierderi de peste 400 milioane lei, risc real de insolvență și o funcționare profund afectată. Astăzi, este un pilon de stabilitate pentru sistemul de sănătate.Această transformare demonstrează ce se poate construi atunci când o companie publică strategică este administrată cu rigoare, responsabilitate și consecvență”, a scris Rogobete. 

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat joi seara cum percepe starea de spririt a românilor.

Șeful statului a spus că lucurul cel mai important este că a scăzut puterea de cumpărare, a fost o inflație de 10%, ceea ce înseamnă că cumpărăm cu 10% mai puțin.

„Acesta e lucrul cel mai important pentru români, așa cum percep eu realitatea. Dincolo de asta, ca și media, în opinia publică lucrurile par mai rele decât sunt. Am citit recent un sondaj legat de nivelul taxelor pe proprietate în România, comparat cu Uniunea Europeană. Și la întrebarea credeți că taxele din România, taxele pe proprietate din România, adică pe case, terenuri și mașini, taxele de proprietate din România sunt mai mari sau mai mici decât în Uniunea Europeană? Mulți, dacă nu mă înșel între 60-70%, spuneau că sunt mai mari. Și, în realitate, ele sunt chiar sensibil mai mici”, a declarat președintele la Digi24.

Nicușor Dan spune că există o stare de tensiune în societate și că imaginea despre funcționarea coaliției de guvernare nu este perfectă.

„Există o stare de tesiune în societate, există multe nemulțumiri care s-au acumulat și atunci, cumva, pe anumite aspecte, cum este asta, funcționarea coaliției, cred că imaginea nu este perfectă”, a mai spus șeful statului.

Despre funcționarea coaliției, președintele a spus: „Să împaci aceste două lucruri e dificil. Ce e important este că ei împreună reușesc să atingă niște obiective de etapă, cum ar fi OCDE-ul, cum ar fi negocierea PNRR-ului și o mare oportunitate care va fi pentru 2026 de a lua până în august o sumă importantă de bani europeni. Așa e în politică când partidele care compun coaliția au opțiuni diferite pe multe teme”

„Protocolul ăsta spune că până în aprilie 2027 există un prim-ministru numit PNL. În momentul acesta nu există o altă alternativă. PNL are un președinte, președintele ocupă poziția de prim-ministru”, a spus Dan, joi, la Digi24. 

Acesta a comentat și afirmațiile premierului Bolojan privind posibilitate unui guvern minoritar. „Știți că domnul Bolojan a făcut studii de matematică. În matematică ei toate, dacă cineva te întreabă, e posibil, răspunzi, da, e posibil. Dar, bineînțeles, e puțin probabil în momentul ăsta. A răspuns teoretic”, a spus Dan. 

Acesta a vorbit și despre eforturile sale de mediere a tensiunilor din coaliție: „Pe chestiuni punctuale am mai mediat între liderii coaliției. Săptămâna asta am discutat cu fiecare dintre cei trei lideri. Și cu domnul Bolojan, și cu domnul Fritz  și cu Sorin Grindeanu. Și nu există, în ceea ce privește politice publice, bineînțeles că există puncte de vedere diferite, dar nu există lucruri care să ne îngrijoreze”. 

 

Mediafax a obținut pe surse pasaje din stenograme incluse într-un referat al procurorilor, care surprind o discuție între investigatorul cu identitate atribuită Majar Bogdan Cristian și Georgescu Adriana Mihaela.

În dialog, Georgescu își descrie presupusele relațiile la vârful politic și afirmă că are acces direct la Nicușor și Ilie Bolojan, invocând inclusiv deplasări la Cotroceni. Tot în aceeași discuție, ea vorbește despre o posibilă schimbare la conducerea serviciilor, cu referire explicită la SRI, și pomenind două variante: o persoană „cu V” și numele Abrudean ( n.r șeful senatului). „Propunerea este unu cu ‘V’…”, iar „Ori ABRUDAN, e susținut de BOLOJAN”, afirmă Georgescu.

MAJAR BOGDAN CRISTIAN: De noi n-ai mai vorbit nimic, ă?
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Ce?
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: De noi. N-ai mai vorbit nimic.
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Păi, nu! Vorbesc direct cu NICUȘOR, să mă duc la Cotroceni – ce să mai vorbesc!? – și cu BOLOJAN. Ce să mai vorbesc de voi!? Eu nu am la D.N.A. Oricum, m-a anunțat ieri că schimbă șefu’ serviciilor. Propunerea este unu cu „V”, care e consilier personal, unu cu „V”, nou…
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: A’ lu’ NICUȘOR?
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: La S.R.I. Unu cu „V”. Sau o să fie ABRUDAN, care e și pe grupuri și care mi-e și amic, e membru P.N.L. Ori ABRUDAN, e susținut de BOLOJAN, ori ăsta cu „V”, care e deja la Cotroceni.[…]

(…)

MAJAR BOGDAN CRISTIAN: Păi, de-asta, frate, suntem așa!
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Lu’ DAN i s-a-nchis dosaru’, i-a dat lipsă de control judiciar și i s-a dat un pic de protecție că i-am scris eu lu’ NICUȘOR, pe față! Mi-am asumat să scriu pe WhatsApp, ceea ce a fost periculos! Pe MANU eu l-am scos cu CRISTI ENE și i-am scris lu’ NICUȘOR… Eu mi-am luat niște măsuri de asigurare, în ziua alegerilor, și i-am trimis și lu’ BOLOJAN, și lu’ NICUȘOR, o… tabel cu oamenii care au contribuit. Nu sume, da’…
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: Da!
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Și lu’ BOLOJAN, și lu’ NICUȘOR, și lu’ BLAGA! A mai fost și MIRCEA TOADER la BLAGA și i-a vorbit și va… BLAGA i-a zis lu’ vasi… lu’ ILIE BOLOJAN! Eu-s… d-aia, totuși, sunt în legătură și… și NICUȘOR, și BOLOJAN, îmi răspund… nu că-mi răspund la mesaje… Dacă acționez în vreun fel… Uite, i-am blocat lu’ unu numirea de secretar de …[neinteligibil]… Acum a numit-o. L-a blocat. […] ”

Într-un alt pasaj, Georgescu susține că i-ar fi scris direct lui Nicușor pe WhatsApp și că ar fi trimis un „tabel” cu persoane care au contribuit (fără sume), inclusiv către Bolojan. „Mi-am asumat să scriu pe WhatsApp…” și „i-am trimis și lu’ BOLOJAN, și lu’ NICUȘOR… tabel cu oamenii care au contribuit”, apare în document.

În cadrul unei ședințe de cabinet, alături de președintele Trump, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a avertizat Iranul împotriva dezvoltării de arme nucleare, susținând că „Armata va fi pregătită să execute tot ce așteaptă președintele”, citat de AP. 

„Au toate opțiunile pentru a încheia o înțelegere. Nu ar trebui să urmărească capacități nucleare. Și vom fi pregătiți să executăm tot ce așteaptă acest președinte de la Departamentul de Război”, a continuat șeful Pentagonului. 

Declarațiile lui Hegseth continuă să amplifice tensiunile dintre Statele Unite și Iran. Miercuri, președintele Trump a anunțat că mai multe nave de război se îndreaptă spre Orientul Mijlociu. „Sperăm că Iranul va „veni rapid la masa negocierilor” și va negocia un acord corect și echitabil – fără arme nucleare – unul care să fie bun pentru toate părțile. Faceți o înțelegere! Nu au făcut-o, și a existat „Operațiunea Midnight Hammer”, o distrugere majoră a Iranului. Următorul atac va fi mult mai rău!”, transmitea liderul de la Casa Albă printr-un mesaj publicat pe rețele de socializare. 

În fața amenințărilor, autoritățile de la Teheran au declarat că forțele armate sunt „gata să folosească forța”, iar șeful armatei iraniene, Amir Hatami, a anunțat desfășurarea a 1.000 de drone ca măsură defensivă. 

 

 

„În ceea ce privește cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni, intenționăm să-l prezentăm în 24 februarie”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, citată de Ukrainska Pravda. 

Kallas a precizat că statele membre UE propun mai multe tipuri de sancțiuni, inclusiv „interzicerea totală a serviciilor maritime, precum și sancțiuni în domeniul energetic și al îngrășămintelor”.

„Adică, acestea sunt propunerile aflate în discuție. Așadar, lucrările sunt în curs”, a declarat Kallas.

Șefa diplomației UE a precizat că nu poate afirma că există în prezent un acord între statele UE cu privire la conținutul pachetului.

„Nu pot spune că avem un acord în acest moment. Altfel, am fi declarat deja că avem un acord. Dar am avut multe discuții astăzi. Așadar, continuăm să lucrăm la acest subiect”, a declarat Kallas.

În următoarea săptămână, Comisia Europeană (CE) va anunța o propunere pentru cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Franța și-ar dori ca acest pachet să fie „deosebit de dur” cu „flota fantomă a Rusiei”. În același timp, Finlanda și Suedia au îndemnat CE să impună o interdicție mai strictă asupra exporturilor de produse de lux către Rusia, să interzică întreținerea petrolierelor rusești și să reducă cotele UE pentru importurile de îngrășăminte din Rusia, potrivit Euractiv.

În 24 februarie, când se vor împlini 4 ani de la începerea invaziei din Ucraina, un grup de comisari europeni, printre care și comisarul pentru extindere, Marta Kos, vor fi prezenți într-o vizită oficială la Kiev.

Ambasadoarea statului El Salvador în Statele Unite, Milena Mayorga, a confirmat joi semnarea unui acord comercial între cele două state, fără a oferi detalii suplimentare privind conținutul documentului.  

Ambasada americană din El Salvador a anunțat în luna noiembrie că se negociază o înțelegere comercială prin care El Salvador s-a angajat să reducă barierele netarifare, inclusiv prin simplificarea reglementărilor pentru importurile americane, notează Reuters. 

Măsurile ar urma să includă acceptarea standardelor americane privind siguranța vehiculelor, emisiile auto, dispozitivele medicale și produsele farmaceutice, dar și acceptarea reducerii restricțiilor pentru produse precum brânzeturile și carnea provenite din Statele Unite.

În schimb, SUA ar urma să elimine tarifele pentru anumite produse din El Salvador, precum articolele de îmbrăcăminte. 

Președintele Salvadorului, Nayib Bukele, a salutat noul document, afirmând pe X: „Primul Acord Comercial Reciproc din întreaga Emisferă Vestică”. 

Tot joi, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a avut o convorbire telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, în cadrul căreia cei doi lideri au discutat progresul privind revizuirea acordurilor comerciale dintre Statele Unite, Mexic și Canada. 

 

Membrii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) urmează să voteze o rezoluție care solicită interzicerea așa-numitelor „practici de conversie” pentru persoanele transgender – o decizie care ar putea deschide calea pentru introducerea unor sancțiuni penale la nivelul întregului continent.

Consiliul Europei este un organism distinct de Uniunea Europeană, axat pe protecția drepturilor omului, și reprezintă cetățeni din 46 de țări.

O rezoluție controversată

Rezoluția a fost inițiată de deputata laburistă britanică Kate Osborne, care promovează o definiție extinsă a practicilor de conversie.

Potrivit textului supus votului, aceste practici includ orice demers psihologic, comportamental sau religios care are ca scop schimbarea, reprimarea sau suprimarea orientării sexuale, identității de gen sau expresiei de gen a unei persoane.

Inițiativa este una extrem de controversată, mai ales în Marea Britanie, unde atât guvernele laburiste, cât și cele conservatoare au încercat, fără succes, să adopte o legislație similară.

Formulările prea generale ar putea schimba totul

Criticii avertizează că o interdicție formulată prea larg ar putea avea efecte neintenționate, inclusiv incriminarea unor discuții legitime dintre părinți și copii sau dintre pacienți și terapeuți.

O parte a îngrijorărilor vizează în special așa-numita „terapie de conversie transgender”, înțeleasă de unii opozanți drept orice formă de sprijin psihologic care nu validează automat tranziția de gen. Activiștii susțin că o astfel de interdicție ar putea limita dialogul deschis și explorarea alternativelor non-medicale, mai ales în cazul minorilor, înainte de luarea unor decizii medicale sau chirurgicale ireversibile.

Organizațiile LGB se opun

Controversele au fost amplificate și de poziția Comisiei Europene, care a anunțat la finalul anului trecut intenția de a „combate” terapia de conversie, declanșând reacții similare din partea organizațiilor critice față de politicile de gen.

Înaintea votului de joi, filialele internaționale ale Alianței LGB au făcut apel la susținători să contacteze reprezentanții Consiliului Europei pentru a se opune rezoluției.

Organizația de campanie Sex Matters a avertizat că documentul ar face „și mai dificilă ajutarea copiilor care sunt confuzi în legătură cu sexul lor”.

Votul nu are efect legislativ

De asemenea, reprezentanții organizației britanice Christian Concern au criticat moțiunea, afirmând că aceasta ar echivala cu „o interdicție mascată” care ar putea viza biserici și organizații creștine din statele membre ale Consiliului Europei.

În pofida opoziției, susținătorii rezoluției par să aibă sprijin instituțional.

Michael O’Flaherty, comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, a declarat înaintea votului că este „foarte încurajat” de inițiativă.

Votul de joi nu va avea efect legislativ direct, însă ar putea reprezenta un pas politic important către armonizarea legislațiilor naționale și introducerea unor interdicții legale la nivel european.

Clubul din gruia a anunțat că de joi Luka Zahović este noul atacant al echipei.

Acesta a jucat în Slovenia, la Maribor, pentru care a evoluat în 196 de meciuri, a înscris 81 de goluri și a oferit 19 pase decisive.

Alături de aceasta, a cucerit de cinci ori titlul de campion al Sloveniei, fiind golgheterul competiției în două dintre aceste sezoane.

În ultimul an și jumătate, Luka Zahović a îmbrăcat tricoul polonezilor de la Gornik Zabrze, unde a disputat 41 de partide și a contribuit decisiv la 15 goluri. De-a lungul carierei, atacantul a mai jucat în Polonia pentru Pogon Szczecin și la Heerenveen, formație din Țările de Jos.

La nivel internațional, Luka Zahović are 15 selecții pentru Naționala Sloveniei.

În cadrul emisiunii Ai Aflat! Cu Ionuț Cristache, Simion a vorbit, din nou, despre raportul privind anularea alegerilor, publicat în toamna anului trecut, a cărei versiune tradusă a ajuns pe masa membrilor Congresului SUA.

„Am dat acest raport tuturor congresmenilor, tuturor think tank-urilor cu care ne-am întâlnit. E un raport întocmit de Aurelian Pavelescu împreună cu avocați ca Ingrid Mocanu, Adrian Severin și oamenii care au lucrat la această documentare”, a declarat Simion.

Potrivit declarațiilor lui Simion, raportul conține o „expunere a faptelor”. Documentul, regăsit și pe site-ul AUR, cuprinde modul în care autoritățile statului au acționat în perioada anulării alegerilor. Cu toate acestea, raportul neagă existența unor ingerințe ale Federației Ruse.

Reamintim că, săptămâna trecută, George Simion s-a aflat în SUA, în cadrul reuniunii grupului de advocacy „Republicans for National Renewal”.

Platforma suedeză de streaming muzical a declarat într-o postare pe blog că plățile sale în 2025 au crescut cu peste 10% față de anul precedent și că artiștii și casele de discuri independente au reprezentat jumătate din totalul redevențelor, scrie El Economista.

Compania a acordat prioritate păstrării și atragerii de noi artiști pe platformă, într-un moment în care se confruntă cu o concurență acerbă din partea altor jucători majori, precum YouTube și Apple, pe piața de streaming muzical .

YouTube a anunțat în octombrie că a plătit peste 8 miliarde de dolari industriei muzicale în cele 12 luni cuprinse între iulie 2024 și iunie 2025.

„Întrucât Spotify plătește industriei două treimi din toate veniturile muzicale (aproape 70% din ceea ce câștigăm noi) pe măsură ce veniturile Spotify cresc, cresc și plățile către industria muzicală”, se arată pe blog.

Compania reinvestește banii pe care îi păstrează în platformă, a precizat aceasta, urmărind în același timp creșterea în diverse formate de conținut, cum ar fi podcasturi , videoclipuri și cărți audio.

Spotify a majorat recent prețurile la abonamentele sale premium pe mai multe piețe pentru a-și spori profiturile și a valorifica baza extinsă de utilizatori pentru a stimula creșterea.

 

Investitorii străini nu pot intra oricum pe piața românească, la fel cum nici nu pot pleca din România în orice condiții, astfel că legea se aplică și în cazul tranzacției agreate, conform comunicării oficiale, dintre americanii de la Carlyle, care au decis să cumpere activele rușilor de la Lukoil la nivel global, implicit din România.

Acordul dintre cei doi giganți nu poate fi însă finalizat fără avizele obligatorii prin legea statelor pe teritoriul cărora rușii dețin active, iar tranzacția globală este, procedural, un caz aparte în analiza autorităților române.

În cazul României, vorbim de cel puțin două avize obligatorii: cel al Comisiei de Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), care poate duce și la implicarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), și al Consiliului Concurenței, care verifică în ce măsură tranzacția ar duce la o cotă de piață cu impact asupra mediului concurențial având în vedere că grupul deține deja active în România. Consiliul Concurenței este și entitatea care asigură secretariatul CEISD, conform legii.

„Este posibil ca tranzacția să fie de competența Comisiei Europene”

Mihai Jurca și Bogdan Chirițoiu au confirmat pentru Mediafax că, deocamdată, entitățile pe care le conduc nu a fost informat oficial din partea potențialului cumpărător și au punctat pașii procedurali pentru a aviza, favorabil sau negativ, tranzacția.

Din punct de vedere concurențial, dacă tranzacția are un impact peste nivelul național, analiza poate fi preluată de Comisia Europeană, a precizat șeful Consiliului Concurenței, aflat chiar la Bruxelles joi.

„Consiliul Concurenței nu a fost notificat până în acest moment cu privire la o tranzacție care să implice Lukoil și Carlyle. În acest caz, companiile au cifre de afaceri foarte mari și este posibil ca tranzacția să fie de competența Comisiei Europene. Vom coopera cu autoritățile europene, în cadrul mecanismelor de lucru existente, pentru a contribui la evaluarea impactului operațiunii asupra pieței din România”, a transmis Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, într-o declarație pentru Mediafax.

Cât ar putea dura procedura de avizare

Nici Cancelaria Prim-Ministrului nu a primit încă o notificare oficială din partea Carlyle pentru preluarea activelor Lukoil din România, a declarat și Mihai Jurca.

„Nu am primit o notificare în sensul ăsta. La fel ca și în alte juristicții, și la noi, compania va face o solicitare care va veni în atenția CEISD, la fel cum se întâmplă, nu știu, se va întâmpla și în alte țări unde există active Lukoil. În cazul nostru, avizul este dat de CEISD – CSAT în funcție de tipul ei pentru că legea de organizare a CEISD este foarte clară referitor la când intervine și cum intervine CSAT: dacă există avize condiționate, dacă există avize de refuz, atunci este și CSAT consultat”, a declarat Mihai Jurca.

Așa s-a întâmplat în cazul tranzacției prin care grupul ungar MVM a vrut să preia furnizarea de la nemții de la E.ON Energie România, dar CEISD a dat un aviz negativ, care a ajuns la CSAT.

„La momentul la care vom primi solicitarea vom începe analiza. Momentan nu există, am văzut în presa internațională”, a spus Mihai Jurca.

Conform legii, la CEISD ajung în analiză investițiile notificate de peste 2 milioane de euro, iar decizia va fi luată de autoritățile române pentru activele de pe teritoriul național, chiar dacă tranzacția este globală, și nu la nivelul Comisiei, a confirmat Mihai Jurca pentru Mediafax

„Comisia judecă sau dispune sancțiuni impuse de către Comisie. Au fost situații, în special din zona companiilor sau structurilor din Rusia, au fost situații în care comisia impus sancțiuni, există nouă sau 10 runde de sancțiuni, și atunci orice sancțiune impusă de Comisie trebuie eventual ridicată sau modificată la Comisie. Dar nu e cazul aici. Sancțiunile au fost impuse de SUA și notificarea pentru orice activitate o face compania Carlyle în cazul acesta, pentru fiecare țară sau jurisdicție unde există active care au făcut obiectul tranzacției”, a explicat Mihai Jurca pentru Mediafax.

Durata procedurii de avizare nu este bătută în cuie, iar legea propusă recent să fie modificată ajută la scurtarea termenelor, a explicat șeful Cancelariei Prim-Ministrului.

„Depinde foarte mult de ce anume se solicită. Nu știu, se solicită investiții sau doar achiziția, dacă e doar o schimbare de proprietar în primă fază, sigur, cât timp documentele și detaliile de care avem nevoie sunt depuse, nu estimez să dureze foarte mult. Dar nu mă pronunț în ceea ce privește concentrarea economică despre care vorbea domnul Chirițoiu. Deci depinde și de ce vor solicita. În principiu, dacă solicită doar schimbarea de proprietate, nu văd să dureze foarte mult”, a declarat Mihai Jurca.

Rugat să da un ordin de durată, demnitarul a avansat un termen de cel mult două luni, în condiții ideale.

„Acum noi oricum am pus în transparență o serie de modificări legislative care să scurteze foarte mult timpii de analiză pentru CEISD. Repet, dacă lucrurile sunt simple din perspectiva propunerii, documentele sunt complete, nu trebuie să dureze mai mult de maxim două luni”, a precizat Mihai Jurca.

Un element care este luat în calcul în analiză, a confirmat șeful Cancelariei, este și faptul că în octombrie expiră licența de exporare în perimetrul Trident din Marea Neagră, proiect în care Lukoil deține 78% din acțiuni, iar restul, de producătorul național de gaze Romgaz.

„Evident că da. Dar asta v-am spus, depinde de ce va solicita compania. Dacă va solicita, pentru că, până la urmă, s-ar putea ca achiziția asta să dureze mai mult timp. Dar există un act normativ pe care ANRM l-a propus, aprobat anul trecut, legat de acea licență, ca în situațiile respective, licența rpoate fi preluată de Romgaz”, a conchis Mihai Jurca.

Este vorba de Ordonanța de Urgență nr. 67/ 2025 de modificare a Legii petrolului nr. 230/2004 care, așa cum anunța premierul Ilie Bolojan la acea dată, clarifică două aspect importante în contextul sancțiunilor.

„Pe de o parte, cum se aplică sancțiunile internaționale în zona de exploatare și explorare a resurselor petroliere, în așa fel încât să fie protejate interesele țării noastre. Și, de asemenea, clarifică aspectele juridice în cazul în care se denunță unilateral acordurile petroliere în care sunt mai mulți titulari, în așa fel încât interesele țării noastre să fie protejate″, a subliniat premierul, după ședința de Guvern.

De amintit că gigantul american de asset management Carlyle deține în România Black Sea Oil&Gas (BSOG), companie care extrage de trei ani gaze offshore din Marea Neagră, la Midia, un perimetru de mai mică adâncime decât cel învecinat, Neptun Deep, operat de OMV Petrom, partener egal cu Romgaz în această concesiune.

Activele Lukoil în România

La sfârșitul lui octombrie, Lukoil  anunțase intenția de a vinde activele sale din străinătate  „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”, la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.

Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scria Reuters.

Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.

În România, Lukoil International GmbH controlează integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii.

Fabrica de producție de la Ploiești dispune de o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, potrivit termene.ro. În 2024, compania avut un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 de milioane lei și datorii de peste 75 de milioane de le și 73 de angajați.

Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră, Trident, în parteneriat cu Romgaz – prin subsidiara olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.

LUKOIL ROMANIA SRL, înființată în 1998 și care are ca obiect principal de activitate comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 de milioane de lei și 2023 de angajați. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană și română.

PETROTEL LUKOIL SA, care operează rafinăria Petrotel Ploiești, a avut, în 2023, ultimul an în care s-a raportat bilanțul, o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei și un profit de 62,8 milioane de lei și 542 de angajați. Compania are un administrator bulgar.

Sustainable Energy Supply North SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 118.5 milioane de lei, nu a avut profit și are 6 angajați.

Explozii puternice și focuri de armă puternice au fost auzite pe parcursul nopții și joi dimineață în apropierea principalului aeroport din capitala Nigerului, Niamey, potrivit AP. Martorii au vorbit despre un posibil atac al grupărilor armate din țara afectată de conflict.

Luptele s-au dat în zona Aeroportului Internațional Diori Hamani, care găzduiește o bază militară.

Autoritățile nu au spus ce a provocat exploziile și focurile de armă sau dacă au existat victime și pagube.

Un locuitor a spus că a aflat că bărbați înarmați au atacat aeroportul, dar au fost respinși de militari.

Analiștii regionali cred că a fost vorba despre un atac care viza instalații de la baza militară. Este posibil să fi fost atacat un depozit de drone. Țara a achiziționat recent mai multe drone turcești pentru a-și intensifica lupta împotriva militanților jihadiști.

Compania aeriană vest-africană Air Côte d’Ivoire a declarat că una dintre aeronavele sale, parcată pe pista aeroportului din Niamey, a fost lovită în timpul focurilor de armă. Mai multe urme se văd pe fuselaj și pe o aripă a aeronavei.

Incidentul nu s-a extins în oraș. Pe parcursul zilei, pe drumurile principale ai fost numeroase forțe de ordine.

Junta militară din Niger, care conduce țara de la o lovitură de stat din 2023, se confruntă cu grupările jihadiste din regiunea Sahel.

În 2025, militanții susținuți de gruparea al-Qaida și Statul Islamic și-au intensificat atacurile.

Anunțul a fost făcut de șefa diplomației europene, Kaja Kallas. „Represiunea nu poate rămâne fără răspuns. Miniștrii de externe ai UE tocmai au făcut pasul decisiv de a desemna Garda Revoluționară din Iran drept organizație teroristă. Orice regim care ucide mii de oameni lucrează spre propria dispariție”, a transmis Kallas printr-un mesaj publicat pe X. 

Decizia privind desemnarea Gardienilor Revoluției ca organizație teroristă este însoțită de un nou pachet de sancțiuni individuale, notează Le Figaro.

Potrivit Monitorului Oficial al Uniunii Europene, regimul de sancțiuni îi va viza pe  ministrul iranian de Interne, Eskandar Momeni, pe procurorul general al Iranului, Mohammad Movahedi-Azad și pe șeful poliției, Seyed Majid Feiz Jafari, dar și lideri ai Gărzii Revoluționare. 

Demersurile au fost salutate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Salutăm acordul politic privind noile sancțiuni împotriva regimului iranian criminal și privind desemnarea Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice drept organizație teroristă. Acest lucru era demult așteptat. Europa este alături de poporul iranian în lupta sa curajoasă pentru libertate”, se arată în mesajul publicat pe X de șefa executivului european. 

Inițiativa a fost anunțat luni de Italia care a motivat includerea Gărzii Revoluționare pe lista organizațiilor teroriste prin acțiunile brutale care au reprimat protestele din Iran. Conform datelor furnizate de ONG-ul HRANA, cel puțin 6.221 de persoane au fost ucise în timpul manifestațiilor.