Potrivit Poliției Dolj, în noaptea de duminică spre luni, în jurul orei 00.55, polițiștii care patrulau în comuna Giurgița au constatat că la un imobil se auzea muzica la un volum care deranja liniștea publică.
În stradă, au fost identificate mai multe persoane care, la vederea polițiștilor, au început să aibă o atitudine agresivă.
Deși au fost somați de polițiști să înceteze, una din persoane, identificată ca fiind un tânăr de 21 de ani, din Giurgița, l-ar fi lovit în zona feței pe unul din polițiști.
Pentru a-l determina să înceteze acțiunea agresivă, polițiștul a efectuat un foc de avertisment în plan vertical.
Tânărul a fost reținut pentru 24 de ore, iar judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Segarcea a admis propunerea Parchetului și a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru 30 de zile.
Papa Leon al XIV-lea a sosit luni dimineață în Algeria pentru o vizită de două zile cu o puternică încărcătură simbolică. Este prima deplasare a unui papă în această țară cu majoritate musulmană, locul de naștere al Sfântului Augustin, transmite AFP.
Suveranul pontif a ajuns înainte de ora locală 10:00 pe aeroportul din Alger, capitala Algeriei, unde a început prima etapă a unui turneu african.
Vizita are loc la începutul unui itinerar de 11 zile în Africa, prima călătorie apostolică din pontificatul său. Contextul internațional, marcat de războiul din Orientul Mijlociu, adaugă greutate mesajului său, axat pe dialog și pace.
Pentru Papa Leon al XIV-lea, această vizită are și o dimensiune personală, fiindcă urmează simbolic traseul spiritual al Sfântului Augustin, marele gânditor creştin al secolului al IV-lea.
În program sunt incluse întâlniri oficiale la care suveranul pontif va lua parte. Papa Leon urmează să fie primit de președintele Abdelmadjid Tebboune, apoi va susține un discurs în fața autorităților și a corpului diplomatic.
Ulterior, acestia va vizita mai multe locuri reprezentative din Alger, printre care Marea Moschee și bazilica Notre-Dame d’Afrique, simbol important al prezenței creștine din regiune.
Deplasarea deschide primul turneu internațional major al pontificatului său, care continuă în alte state africane, într-un program intens de mai multe zile și mii de kilometri parcurși.
Luni, Jannik Sinner îi va lua locul lui Carlos Alcaraz în fruntea clasamentului ATP, după ce l-a învins pe spaniol în finala de la Monte Carlo, însă lupta pentru locul 1 mondial este departe de a se fi încheiat, scrie ATP Tour.
Înainte de turneul de la Monte-Carlo, Alcaraz a spus clar că știe că are mult de muncă pentru a-l ține la distanță pe Sinner.
Sinner are un avantaj de 110 puncte în fața spaniolului.
Dar Alcaraz va avea ocazia să recâștige locul 1 mondial încă de săptămâna viitoare. Spaniolul are de apărat 330 de puncte la Barcelona, unde a ajuns în finală anul trecut. Dacă noul nr. 2 mondial câștigă turneul ATP 500, va schimba din nou locul cu Sinner pe 20 aprilie. Dacă nu va câștiga trofeul, Sinner va rămâne nr. 1.
Niciunul dintre cei doi nu are de apărat puncte la turneul ATP Masters 1000 de la Madrid, unde Alcaraz a câștigat două titluri și a înregistrat un bilanț de 15-2. Având în vedere acest lucru, jucătorul originar din Murcia are ocazia să riposteze rapid înainte de a fi pus sub presiune cu 3.000 de puncte de apărat la Roma și Roland Garros.
Există, de asemenea, șansa ca Alcaraz să-și apere cu succes punctele la aceste turnee. Acum un an, Alcaraz l-a învins pe Sinner în finală atât la Roma, cât și la Roland Garros.
Belgia a înregistrat un succes răsunător cu serviciul militar voluntar și remunerat, după ce peste 3.000 de tineri belgieni de 17 ani s-au înscris în această inițiativă, în urma unei campanii prin care guvernul condus de naționalistul flamand Bart De Wever a trimis, la finalul anului trecut, scrisori către aproximativ 150.000 de fete și băieți de aceeași vârstă.
„3.248 de înscrieri pentru serviciul militar de un an! Succes răsunător!”
Deși este voluntar, acest serviciu militar este plătit cu cel puțin 2.000 de euro net pe lună, motiv pentru care ministrul apărării, Theo Francken, a salutat rezultatele după publicarea datelor de participare: „Succes răsunător!”, a scris el pe rețelele sociale. „3.248 de înscrieri pentru serviciul militar de un an. Aștept cu nerăbdare începerea pregătirii primilor recruți în august”, a adăugat acesta, potrivit declarațiilor preluate de Europa Press.
Selecție, pregătire și rezervăGuvernul intenționează să selecteze dintre candidați un prim lot de 500 de recruți care vor începe pregătirea plătită în luna august, cu scopul de a deveni rezerviști ai armatei în 2026, urmând să poată alege între forțele aeriene, terestre sau navale.
După încheierea perioadei de înscriere, cei peste 3.000 de candidați vor trebui să treacă prin teste tehnice, fizice și de inteligență, în urma cărora vor fi selectați doar aproximativ 500 de recruți pentru primul an al serviciului voluntar.
Francken a precizat că pregătirea va începe în august și a detaliat că, din totalul înscrișilor, 1.608 provin din comunitatea vorbitoare de neerlandeză, iar 1.644 din comunitatea francofonă.
Aproximativ o cincime dintre participanți sunt femei, potrivit presei belgiene, care citează Ministerul Apărării.
La finalul anului de pregătire, participanții pot alege dacă rămân în rezervă în timp ce își continuă studiile sau își construiesc o carieră civilă, ceea ce presupune disponibilitate câteva zile pe an pentru armată sau pentru misiuni temporare cu normă întreagă. De asemenea, pot alege să își încheie participarea fără a continua în rezervă sau pot face pasul către forțele armate active.
Consumul de curent al românilor a scăzut considerabil în zilele libere ocazionate de sărbătorile pascale, astfel că excedentul de producție a fost în cea mai mare exportat. În același timp, o parte, necentralizată în grafice de operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, a fost stocată în instalațiile din ce în ce mai numeroase dezvoltate față de anul trecut și eliberată în sistem fie când a fost nevoie de echilibrare a rețelei, fie din motive comerciale. La reducerea consumului din rețea, comparativ cu Paștele trecut, a contribuit și creșterea numărului și puterii instalate a prosumatorilor.
Recordul istoric din 2025 se mențineCel mai mic consum instantaneu de energie electrică înregistrat începând din primele minute din Vinerea Mare și până în a doua zi de Paște la prânz a fost de 2.557 MW, în prima zi de Paște, duminică, la ora 14:36, conform datelor în timp real publicate de Transelectrica. Acesta este cu 24 MW peste recordul istoric de 2.533 MW înregistrat în prima zi de Paște a anului trecut.
În a doua zi de Paște, până la prânz, cel mai mic consum instantaneu a fost de 3.250 MW, la ora 11:44, semnificativ mai mare decât cel de anul trecut de la aceleași ore, de 2.701 MW.
Sursa: Transelectrica
Consumul a fost astfel mai mare decât cel minim estimat de oficialii Transelectrica pentru primele două zile de Paște.
„Pentru prima zi de Paște, estimăm un consum minim de aproximativ 2.000 MW, în condiții de cer senin la nivel național. În situația unei nebulozități mai ridicate și a apariției precipitațiilor în zone dens populate, consumul poate crește cu până la 500 MW în a doua parte a zilei. Pentru a doua zi de Paște, pe fondul unei vremi ușor mai calde, estimăm un consum minim de circa 2.300 MW, cu posibilitatea de creștere în funcție de evoluția condițiilor meteo”, conform unei informări a Transelectrica din 11 aprilie.
Per ansamblu, luni, la ora 12:02, consumul de energie era de 3.255 MW, în timp de producția era de 5.005 MW, astfel că diferența de 1.749 MW mergea la export.
Energia solară contribuia cel mai mult la mixul energetic la această oră (1.379 MW), urmat de producția celor două reactoare de la Cernavodă (1.340 MW) și apoi apele (1.275 MW). Din graficele Translectrica se poate remarca faptul că producția hidro a fost redusă peste zi – când a crescut cea solară – de la niveluri de 2.200 – 2.700 MW în timpul nopții:
Producţie: 5.004 MW
Sold: -1.749 MW (-)export / (+)import
La ora 12:03, instalațiile de stocare au contribuit cu 12 MW, adică 0,24% la producția de energie a țării, conform graficelor afișate de operatorul național de sistem și transport al energiei electrice.
Sursa: Transelectrica
Câți prosumartori au instalații de stocareDeși cantitățile de energie din instalații, efective de moment ,nu sunt incluse în graficele Transelectrica, ci doar cele eliberate în rețea, ce este sigur este că numărul și capacitatea acestora au crescut semnificativ în ultimul an.
Anul trecut, potrivit oficialilor Transelectrica, instalațiile de stocare au avut un rol important în echilibrarea sistemului, consumul acestora, respectiv cantitățile absorbite, depășind 130 MW în ambele zile, respectiv 135 MW duminică și 133 MW luni.
România a început anul 2024 cu 15 MW instalați în stocare și în 2025, de Paște, avea 235 MW, cu o capacitate de stocare de energie de 400MWh, potrivit declarațiilor ministrului Energiei de atunci, Sebastian Burduja.
Capacitățile de stocare nu erau incluse în raportul lunar din ianuarie 2025 privind situația prosumatorilor elaborat de specialiștii Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE),, dar conform raportului din ianuarie 2026, cel mai recent publicat, numărul total al prosumatorilor cu instalații de stocare era de 72.056, dintre care 69.556 persoane fizice și 2.500, persoane juridice.
Per ansamblu, numărul prosumatorilor racordați la rețelele electrice ale operatorilor de distribuție la 31 ianuarie 2026 era de 302.891, cu o putere electrică instalată de 3.533,46 MWW.
Chiar dacă cei mai mulți, aproape 90%, sunt persoane fizice, restul de 10% persoane jurice au o putere electrică instalată aproape egală: 1.765 (persoane fizice), 1769 (persoane juridice).
Numărul și puterea instalată au crescut semnificativ față de finalul lunii ianuarie 2025, când în România erau 203.894 de prosumatori, cu 2.441,59 MW putere electrică totală instalată, potrivit raportului ANRE.
Anul trecut, pe fondul unor zile mai însorite, pentru ca o producție ridicată să nu creeze dezechilibre, prosumatorii au fost rugați să pornească invertoarele la plecarea de acasă de aceste sărbători și au produs un maxim de 1.306 MWh, în prima zi de Paște, în jurul orei 13:00, conform prognozelor Transelectrica.
Sursa: Transelectrica
În prima zi de Paște din acest an producția din prognoze era semnificativ mai mare, cu un maxim de 1.842 MWw, la aceeași oră.
Sursa: Transelectrica
Potrivit programului ministrului Alexandru Rogobete, acesta se va alfa în perioada 14-18 aprilie la Washington D.C., acolo unde va avea o serie de întâlniri cu reprezentanții Băncii Mondiale și a principalelor companii americane din domeniul sǎnǎtǎții.
Miercuri, 15 aprilie, Rogobete se va întâlni cu reprezentanții companiei Eli Lilly, va participa la masa rotundă „Combaterea cancerului ca politică economică: explorarea unor abordări pentru finanțarea îngrijirii eficiente a bolnavilor cu cancer pulmonare și a capacității sistemelor de sănătate” și se va întâlni cu reprezentanții companiei Pfizer.
Joi, ministrul Sănătății va avea o întâlnire cu reprezentanții companiei GEHealthCare, dar și o serie de întâlniri formale și informale cu reprezentanții Băncii Mondiale.
Vineri, Rogobete va participa la masa rotundă „Acțiuni inițiate la nivel național: un schimb de opinii la nivel ministerial privind reformele sistemului de sănătate” și se va întâlni cu reprezentanții companiilor Medtronic și Pfizer.
„Transformarea pierderii într-un beneficiu”„Vizita se înscrie în marja eforturilor depuse de ministrul Sănătății și a autorităților guvernamentale de a transformara pierderea financiară din cazul vaccinurilor anti- Covid 19 într-un beneficiu real pentru pacienți, asigurând accesul la tratamente care momentan lipsesc din sistemul public”, se arată într-un comunicat.
Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă.
„Am discutat o serie de măsuri energetice imediate și pe termen lung pe care le vom prezenta liderilor la reuniunea informală a EUCO.
Calea de urmat este clară.
Singura cale durabilă de ieșire din dependența de combustibilii fosili este trecerea la generarea de energie electrică către surse regenerabile și energie nucleară.
Și electrificarea economiei cât mai rapid posibil.
Vom prezenta strategia noastră de electrificare înainte de vară.
Electrificarea Europei înseamnă creșterea independenței Europei”, spune Ursula von der Leyen.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat recent că decizia istorică a Europei de a reduce rolul energiei nucleare a fost o „greșeală strategică”.
În cadrul Summitului pentru Energie Nucleară desfășurat la Paris în martie 2026, ea a subliniat că această dependență crescută de importurile de combustibili fosili a lăsat continentul vulnerabil în fața crizelor geopolitice, cum ar fi războiul actual din Orientul Mijlociu.
Von der Leyen susține că cel mai eficient sistem combină energia nucleară și cea regenerabilă, susținute de stocare și rețele moderne, pentru a garanta independența și securitatea aprovizionării.
Comisia a lansat o nouă Strategie Europeană pentru SMR-uri, cu scopul ca acestea să fie operaționale în Europa până la începutul anilor 2030.
S-a anunțat un pachet de sprijin de 200 de milioane de euro sub formă de garanții pentru primele unități comerciale de tehnologii nucleare inovatoare.
UE propune investiții de peste 5 miliarde de euro în cercetarea privind fuziunea nucleară (prin proiecte precum ITER) în următorul buget.
Planul include armonizarea normelor de licențiere pentru a accelera desfășurarea noilor tehnologii nucleare la nivelul întregului bloc comunitar.
Potrivit Index.hu, aprecierea față de euro a depășit 2% în doar câteva ore. Cursul dolar-forint nu a mai fost atât de scăzut din februarie 2022, moneda maghiară întărindu-se până la 313,5 în seara de duminică.
Forintul s-a întărit vizibil și față de monedele din regiune. Față de zlotul polonez a crescut cu 2,3%, iar cursul față de coroana cehă a atins un minim al ultimilor patru ani, notează Index.hu.
Investitorii mizează pe fondurile europeneInvestitorii anticipează o nouă politică economică și deblocarea fondurilor europene înghețate. Odată cu victoria Tisza, relația tensionată dintre Budapesta și Bruxelles s-ar putea detensiona semnificativ.
Victoria Tisza ar putea debloca 8,4 miliarde de euro din Fondul de Coeziune. Alte 9,5 miliarde din Fondul de Redresare ar putea fi eliberate în câteva luni.
Un împrumut preferențial de 17,4 miliarde de euro prin programul SAFE ar putea oferi un impuls suplimentar economiei maghiare.
Criza iraniană, factor de riscAprecierea forintului este cu atât mai remarcabilă cu cât vine pe fondul crizei iraniene. Eșecul negocierilor de pace dintre SUA și Iran a împins piețele internaționale în direcția opusă, întărind dolarul și scumpind petrolul, arată Portfolio.hu.
Adevăratul test, la deschiderea burseiToată această euforie s-a produs pe o piață cu lichiditate redusă, în care au reacționat inclusiv investitori mai puțin familiarizați cu forintul, subliniază Világgazdaság.
Adevăratul test vine la deschiderea bursei: după tranzacțiile nocturne, se va vedea cât valorează, în realitate, euforia electorală.
Autoritățile de la Kiev au transmis că există disponibilitate pentru contact politic cu noul executiv al Ungariei, cu scopul relansării relațiilor bilaterale pe o linie de cooperare eficientă, scrie Ukrinform.
Poziția oficială a fost prezentată de ministrul de externe al Ucraina, Andrii Sybiha, care a spus că există premise pentru reluarea dialogului după schimbările politice de la Budapesta.
„Popoarele noastre merită astfel de relații. Suntem deschiși. Ne dorim acest lucru și am transmis deja semnale pentru contacte adecvate la nivelul președintelui Ucrainei și al domnului Ungar. Suntem pregătiți pentru acest dialog imediat, fără întârziere, pentru a construi relații adecvate de bună vecinătate. Așteptăm acest contact și, bineînțeles, suntem interesați. Așteptăm un răspuns din partea maghiară”, a transmis ministrul.
În evaluarea Kievului, relația dintre cele două state include mai multe subiecte importante, de la infrastructura de frontieră până la pozițiile privind integrarea europeană.
Printre temele majore se află parcursul european al Ucrainei, poziția Budapestei în raport cu acest proces, dar și pachetele de sprijin financiar și sancțiunile europene legate de Rusia.
De asemenea, autoritățile ucrainene menționează ca punct important și problema fondurilor blocate în Ungaria și alte chestiuni economice.
Sybiha a declarat că există deschidere pentru alinierea la standardele europene în domeniul protecției minorităților și pentru o cooperare privind structurile europene.
„Cu alte cuvinte, avem o agendă foarte amplă. Confirm încă o dată că Ucraina este pregătită să implementeze – și acest lucru este și în interesul nostru – cele mai înalte standarde atât ale Consiliului Europei, cât și ale Uniunii Europene privind minoritățile naționale. Am transmis acest semnal părții maghiare și rămânem deschiși dialogului”, a declarat acesta.
Mesajul vine după rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria de duminică, unde prezența la vot a atins un nivel ridicat. Rezultatele au indicat un avans al formațiunii Tisza, condusă de Péter Magyar.
ANM anunță cum va fi vremea în următoarele două săptămâni în toate regiunile țării.
Banat și Crișana: cald și uscat la început, ploi spre finalÎn Banat, temperaturile maxime vor oscila între 17 și 20 de grade în prima parte. Minimele vor fi de 6–7 grade pe tot intervalul. Precipitațiile vor fi rare la început, apoi probabilitatea va crește și se va menține ridicată până la finalul perioadei.
În Crișana, maximele vor fi similare, între 18 și 20 de grade. Ploile devin mai probabile din 16 aprilie și se mențin până la sfârșitul celei de-a doua săptămâni.
Transilvania și Maramureș: răcoare persistentă, nopți reciÎn Transilvania, maximele diurne vor fi de 16–18 grade în prima parte. După 18 aprilie, vor scădea la aproximativ 16 grade și se vor menține până spre 23 aprilie. Minimele vor crește treptat până la 4 grade. Ploile devin probabile după 16 aprilie.
În Maramureș, prima noapte aduce minime de -1 grad. Temperaturile nocturne vor crește treptat până la 6 grade spre 17 aprilie. Maximele diurne vor atinge 20 de grade în zilele de 15–16 aprilie. Precipitațiile devin frecvente după 16 aprilie.
Moldova și Dobrogea: încălzire treptată, ploi în a doua săptămânăÎn Moldova, maximele cresc de la 13 grade în prima zi până la 17 grade pe 15 aprilie. Minimele pornesc de la 0 grade și urcă spre 6 grade în jurul datei de 19 aprilie. Ploile sunt mai probabile în a doua săptămână.
În Dobrogea, maximele cresc lent de la 13 grade până la 16 grade spre 18 aprilie. Minimele ajung la 8 grade în jurul datei de 19 aprilie. Precipitațiile devin mai frecvente după 19 aprilie.
Muntenia și Oltenia: oscilații ușoare, ploi după 19-20 aprilieÎn Muntenia, maximele se mențin la 16–17 grade pe tot intervalul. Minimele cresc de la 2–4 grade în prima săptămână până la 6–7 grade în a doua. Probabilitatea de precipitații crește după 19 aprilie.
În Oltenia, maximele și minimele rămân relativ stabile, în jurul a 17 grade, respectiv 6 grade. Ploile devin mai probabile după 20 aprilie.
La munte: temperaturi scăzute, precipitații frecvente după 17 aprilieLa munte, maximele se vor situa în jurul a 7 grade, iar minimele în jurul valorii de 0 grade. Probabilitatea de precipitații crește după 17 aprilie și se menține ridicată.
Papa Leon a declarat pentru Reuters că nu „vrea să intre într-o dezbatere” cu Donald Trump.
„Nu cred că mesajul Evangheliei este menit să fie abuzat în modul în care o fac unii oameni. Voi continua să mă pronunț tare împotriva războiului, căutând să promovez pacea, dialogul și relațiile multilaterale între state pentru a căuta soluții juste la probleme”, a spus Papa.
Luni, Donald Trump a scris un lung mesaj pe propria rețea de socializare Truth Social în care l-a atacat pe liderul catolicilor din întreaga lume.
„Papa Leon este slab în ceea ce privește criminalitatea și groaznic în ceea ce privește politica externă. Vorbește despre „frica” de Administrația Trump, dar nu menționează frica pe care Biserica Catolică și toate celelalte organizații creștine au avut-o în timpul COVID, când arestau preoți, pastori și pe toți ceilalți pentru că țineau slujbe religioase, chiar și atunci când ieșeau afară și se aflau la o distanță de trei sau chiar șase metri. Îmi place mult mai mult de fratele său, Louis, decât de el, pentru că Louis este complet MAGA. El înțelege, iar Leon nu”, a scris Trump.
De ce s-a supărat TrumpPreședintele american este supărat deoarece Papa Leon l-a criticat pentru acțiunile din Iran și Venezuela.
„Nu vreau un Papă care crede că este în regulă ca Iranul să aibă o armă nucleară. Nu vreau un Papă care crede că este teribil că America a atacat Venezuela, o țară care trimitea cantități masive de droguri în Statele Unite și, și mai rău, își golea închisorile trimițând în țara noastră, criminali, traficanți de droguri și ucigași. Și nu vreau un Papă care îl critică pe președintele Statelor Unite pentru că face exact ceea ce a fost ales să facă”, adăugat Trump.
Președintele SUA a mai spus că Leon a fost ales Papă pentru a-i face pe plac lui.
„Leo ar trebui să fie recunoscător pentru că, după cum știe toată lumea, a fost o surpriză uriașă. Nu era pe nicio listă pentru a fi Papă și a fost pus acolo de Biserică doar pentru că era american, iar ei au crezut că aceasta ar fi cea mai bună modalitate de a se descurca cu președintele Donald J. Trump. Dacă nu aș fi fost la Casa Albă, Leo nu ar fi fost la Vatican”, a mai scris Trump.
Acuzații pe bandă rulantă și o imagine cu IAEl l-a acuzat pe Leon că servește stângii radicale.
„Din păcate, slăbiciunea lui Leo în ceea ce privește criminalitatea și armele nucleare nu mi place, nici faptul că se întâlnește cu simpatizanți ai lui Obama, precum David Axelrod, un ratat de stânga, care este unul dintre cei care doreau ca enoriașii și clericii să fie arestați. Leo ar trebui să se pună la punct ca Papă, să folosească bunul simț, să nu mai servească stângii radicale și să se concentreze pe a fi un Mare Papă, nu un politician”, a precizat Donald Trump.
La puțin timp mesajul despre Papă, Trump a publicat pe Truth Social o imagine realizată cu ajutorul inteligenței artificiale în care apare pe post de vindecător, precum Isus Hristos. Imaginea a devenit virală și a atras numeroase comentarii.
Australia numește o femeie în fruntea armatei pentru prima dată în istorie sa de 125 de ani, potrivit Al Jazeera. Generalul locotenent Susan Coyle a fost numit șef al armatei. Femeia în vârstă de 55 de ani va ocupa funcția din luna iulie, a anunțat guvernul australian, luni, prin intermediul unui comunicat. Susan Coyle îl va înlocui pe Simon Stuart, care a preluat funcția în iulie 2022.
Coyle a deținut mai multe funcții de comandă de nivel înalt de-a lungul carierei sale militare de aproape 40 de ani, inclusiv în timpul operațiunilor din Afganistan și Orientul Mijlociu.
Numirea ei are loc în contextul în care armata australiană încearcă să crească numărul de femei din rândurile sale. Femeile reprezintă aproximativ 21% din forțele de apărare australiene și ocupă 18,5% din pozițiile de conducere superioare. Totodată, armata se confruntă cu un val de acuzații de hărțuire sexuală și discriminare și încearcă să-și schimbe imaginea.
Nu în cele din urmă, armata Australiei trece printr-o transformare majoră, dotându-se cu noi echipamente moderne de luptă.
Viktor Orban a reprezentat mult timp o provocare și o frustrare pentru Uniunea Europeană, iar înfrângerea sa din alegerile de duminică din Ungaria a fost salutată de liderii UE de top ca un potențial moment de schimbare radicală după ani de ciocniri între Bruxelles și Budapesta, relatează NYTimes.
„Inima Europei bate mai tare în Ungaria în această seară”, a scris Ursula von der Leyen, președinta executivului Uniunii Europene, pe rețelele de socializare, în timpul voturilor.
Orban a stat adesea în calea obiectivelor politice critice pentru Uniunea Europeană, inclusiv blocarea unui împrumut acordat Ucrainei și a pachetelor de sancțiuni care vizau Rusia. Administrația sa a fost considerată mult timp un risc de securitate în cadrul întâlnirilor sensibile din cauza legăturilor sale relativ apropiate cu Kremlinul.
Odată cu victoria partidului de opoziție din Ungaria, condus de Peter Magyar, acest lucru ar putea începe să se schimbe.
Magyar și partidul său, Tisza, au adoptat un ton mai prietenos atât față de Uniunea Europeană, cât și față de NATO.
În timp ce votul era în desfășurare, Magyar a subliniat că acesta avea loc la aniversarea unui vot din 2003 în favoarea aderării Ungariei la Uniunea Europeană – un potențial semnal că dorește să rupă animozitatea lui Orban față de Bruxelles.
Se așteaptă ca noua conducere să deschidă calea pentru un împrumut de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei, împrumut înghețat timp de săptămâni din cauza obiecțiilor lui Orban.
„Rezultatul alegerilor schimbă radical regulile jocului pentru Europa”, a declarat Mujtaba Rahman, director general pentru Europa la Eurasia Group, o firmă de consultanță în risc politic.
Și Magyar este sceptic față de anumite politici UEÎnsă Magyar are și o opinie sceptică față de anumite politici europene. Într-un moment în care blocul comunitar încearcă să-și taie legăturile energetice cu Rusia, el a indicat că importurile rusești trebuie să rămână o opțiune. Partidul său s-a opus, de asemenea, unor viitoare schimbări ale politicilor de migrație .
Și există multe domenii în care Ungaria a fost doar o voce controversată. Acum, alte dezacorduri între statele membre pe teme spinoase care necesită unanimitate – inclusiv extinderea UE – ar putea ieși la iveală.
„Face lucrurile mai ușoare: nu mai există șantaj sistematic”, a spus Eric Maurice, analist politic la Centrul European de Politici, referindu-se la obstacolele frecvente pe care le-a întâmpinat dl. Orban. „Dar nu face lucrurile mai ușoare.”
Guvernul Orban a fost dificil de gestionat pentru oficialii europeni, la fel ca în cazul împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei.
Liderii europeni au fost de acord să acorde împrumutul la sfârșitul anului 2025, iar Ungaria a permis adoptarea planului. Însă Orban și partidul său au șocat Bruxellesul oprind împrumutul în februarie, invocând lentoarea Ucrainei în repararea unei conducte care traversează teritoriul ucrainean înainte de a livra combustibil rusesc Ungariei și Slovaciei.
Atacul a fost perceput ca o poziționare înaintea alegerilor din Ungaria, în care partidul lui Orban, Fidesz, a adoptat o linie deschisă anti-Ucraina și anti-Uniunea Europeană.
Fidesz a plasat imagini nefavorabile cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe panouri publicitare din toată Ungaria, învinuindu-l pe acesta și pe Uniunea Europeană pentru creșterea șomajului și stagnarea creșterii economice și acuzându-i că încearcă să fure bani maghiari.
Orban a reprezentat, de asemenea, un obstacol constant în calea eforturilor de a paraliza economia rusă cu sancțiuni, folosind adesea vetoul Ungariei ca pârghie pentru a obține excepții sau acces la finanțare de la Bruxelles.
Guvernul Orban a reprezentat o provocare pentru oficialii UE și în alte moduri, cum ar fi atunci când a decis să interzică o paradă a Pride-ului în 2025.
Cel mai recent, partidul Fidesz al lui Orban a devenit subiectul unei intense critici și a unei critici din cauza scurgerilor de informații către Rusia. Mass-media europeană a relatat că membri ai guvernului domnului Orban au împărtășit informații din cadrul întâlnirilor UE cu Kremlinul.
O colaborare mai fluidă cu Bruxelles-ul s-ar putea dovedi profitabilă pentru Ungaria.
Magyar va încerca probabil să deblocheze fonduri în valoare de miliarde de euro care au fost înghețate de Bruxelles, inclusiv un pachet de granturi de aproximativ 10 miliarde de euro care necesită acțiuni până la sfârșitul lunii august. Ungaria lucrează, de asemenea, la acordarea a 16 miliarde de euro în împrumuturi pentru reînarmare .
Înfrângerea lui Orban înseamnă și că Uniunea Europeană își pierde probabil cel mai înfocat critic intern.
În perioada premergătoare alegerilor, tabăra domnului Orban a insistat că Uniunea Europeană se amestecă în vot, făcând adesea afirmații cu puține dovezi.
Administrația Trump a îmbrățișat această linie, vicepreședintele JD Vance acuzând Bruxellesul de „unul dintre cele mai grave exemple de interferență electorală pe care le-am văzut sau despre care am citit vreodată” în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută.
Oficialii Uniunii Europene au negat acuzațiile. Pe parcursul votului, aceștia au evitat să comenteze alegerile, de teamă să nu infiltreze narațiunea de interferență.
„Întotdeauna mi se pare ciudat că un vicepreședinte al Comisiei Europene nu poate comenta alegerile, în timp ce vicepreședintele SUA va comenta alegerile și campania”, a declarat săptămâna trecută Stéphane Séjourné, vicepreședintele Comisiei Europene.
Duminică seară, când vestea victoriei lui Magyar a devenit realitate, liderii Uniunii Europene au îmbrățișat schimbarea.
„Locul Ungariei este în inima Europei”, a scris duminică seară pe rețelele de socializare Roberta Metsola, președinta Parlamentului European .
Premierul britanic Keir Starmer a anunțat luni că Regatul Unit nu va susține o eventuală blocadă a Strâmtoarea Ormuz și nu va intra într-un conflict militar cu Iran, indiferent de presiunile externe, scrie Reuters.
Declarația a venit în contextul tensiunilor tot mai mari din regiune și al deciziei Statele Unite de a introduce restricții asupra traficului maritim legat de Iran.
„Nu susținem blocada”, a declarat Keir Starmer pentru BBC Radio 5 Live, spunând că este vital să se redeschidă Strâmtoarea.
Premierul britanic a explicat că prioritatea Londrei rămâne menținerea liberei circulații în zonă, care este esențială pentru comerțul global și stabilitatea economică.
„În opinia mea, este vital să deschidem Strâmtoarea și să o deschidem complet, iar acolo ne-am concentrat toate eforturile în ultimii ani și vom continua să facem acest lucru”, a spus Starmer.
Acesta a menționat și prezența militară britanică în regiune, fără a intra în detalii operative, dar a declarat că scopul acesteia este menținerea accesului liber pe ruta maritimă.
În paralel, autoritățile americane au anunțat o măsură drastică. Comandamentul Central al SUA a transmis că va institui o blocadă asupra traficului maritim care implică porturi iraniene.
Potrivit comunicatului oficial, această acțiune va fi „aplicată imparțial împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv toate porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman”.
Cu toate acestea, navele care tranzitează zona fără legătură directă cu porturile iraniene nu vor fi afectate.
La rândul său, președintele american Donald Trump a transmis un mesaj în legătură cu măsurile anunțate.
„Nimeni care plătește o taxă ilegală nu va avea o călătorie în siguranță pe marea liberă”, a scris Donald Trump pe rețelele de socializare. „Orice iranian care trage asupra noastră sau asupra navelor pașnice va fi aruncat în iad!”, a adăugat el.
Giorgia Meloni a fost printre primii lideri care au reacționat. „Îi mulțumesc prietenului meu Viktor Orbán pentru colaborarea intensă din acești ani”, a scris ea pe rețelele sociale. L-a felicitat în același timp pe Magyar pentru „clara victorie electorală”.
Salvini: „Să vedem dacă vor face cât a făcut Orbán”Vicepremierul Matteo Salvini a adoptat un ton rezervat.
„I-am trimis mesaje lui Orbán, o persoană care a făcut atât de mult pentru poporul său”, a declarat el la Tele Lombardia.
„Vom vedea dacă vor reuși să facă măcar o parte din ceea ce a făcut Orbán în trecut”, a adăugat Salvini. El a explicat și înfrângerea lui Orbán: „Bruxelles-ul îi bloca fondurile pentru că nu lăsa imigranți în Ungaria. Asta l-a costat victoria”.
Schlein: „Au pierdut Meloni și Salvini”Secretara PD, Elly Schlein, a sărbătorit rezultatul fără rezerve. „Timpul suveranismului și al dreptei suveraniste s-a terminat”, a declarat ea la La7.
„A pierdut Orbán și, odată cu el, au pierdut Trump, Meloni și Salvini, cu videoclipurile lor jenante de susținere a autocrației”.
Schlein i-a transmis un mesaj direct premierului italian: „Acum Meloni nu mai are scuze pentru că nu duce o luptă comună pentru investițiile europene”.
Renzi: „Meloni, regele Midas inversat”Cel mai dur atac a venit din partea liderului Italia Viva, Matteo Renzi. „După șaisprezece ani, Orbán este KO. Să nu subestimăm nici atingerea magică a lui Meloni, devenită un fel de rege Midas inversat”, a scris el pe rețelele sociale.
„Premierul nostru a susținut anti-europenii din Polonia, Spania și Ungaria: de trei ori protejații săi au pierdut. Europa câștigă, Maga pierde”.
Acesta este dansul electoral al victoriei al posibilului ministru al Sănătății din Ungaria. Zsolt Hegedűs este un chirurg de top și una dintre figurile cheie din echipa lui Péter Magyar. Peste noapte, videoclipul a devenit viral și a fost deja văzut de peste un milion de oameni.
Presa scrie că Zsolt Hegedűs este una dintre figurile cheie din echipa lui Péter Magyar și un candidat important pentru funcția de ministru al sănătății din Ungaria.
Chirurg ortoped de top, a petrecut ani de zile lucrând în clinici de top din Marea Britanie înainte de a se întoarce în Ungaria în 2015 pentru a reforma sistemul de sănătate.
Acum dezvoltă planul de reformă a sistemului de sănătate al partidului Tisza.
Rezultatele alegerilor arată că Tisza a obținut din partea maghiarilor 138 de mandate – practic „supermajoritatea” constituțională necesară pentru a reforma Ungaria.
Premierul Viktor Orbán și-a recunoscut înfrângerea, descriind rezultatul drept unul „dureros, dar fără echivoc” și menționând că nu i s-a mai încredințat rolul de a guverna.
Victoria lui Péter Magyar vine după 16 ani de guvernare neîntreruptă a partidului Fidesz. Magyar a declarat că acest rezultat reprezintă „eliberarea Ungariei” și „schimbarea regimului Orbán”
Aproximativ 100 de pasageri ai unui zbor easyJet au rămas blocați în Milano după ce au fost nevoiți să stea trei ore la controlul de frontieră de pe aeroportul italian Linate, potrivit Express. Mulți dintre ei au avut probleme medicale din cauza căldurii și fie au leșinat, fie au vărsat, au relatat martorii.
Incidentul a avut loc în noaptea de duminică spre luni. Călătorii au rămas în aeroportul din Milano, iar avionul lor spre Manchester a plecat fără ei. Aeronava i-a așteptat o perioadă, dar până la urmă a fost obligată să decoleze pentru a nu bloca pista.
Numeroși călători au fost revoltați de situația creată.
„M-ați abandonat pe mine și pe alți 122 de pasageri la Milano. Ați zburat la Manchester cu 34 la bord. Am stat la coadă trei ore și ni s-a spus apoi că zborul întârziat a plecat”, a spus unul dintre călători.
În plus, avionul oferit de companie pentru a-i transporta pe pasagerii blocați în Milano va ateriza în alt aeroport din Marea Britanie, ceea ce însemnă alte cheltuieli pentru călători.
Cozile uriașe s-au format după ce guvernul britanic și-a actualizat îndrumările pentru persoanele care călătoresc în spațiul Schengen, ceea ce presupune și înregistrarea datelor biometrice. UE a implementat un nou sistem electronic de intrare și ieșire care înlocuiește ștampilarea fizică a pașapoartelor.
„Așteptăm cu nerăbdare să continuăm să întărim Parteneriatul Strategic, cu accent pe cooperarea economică și sectorială”, a postat Bolojan pe X.
„Prioritatea noastră este să lucrăm împreună pentru a îmbunătăți viețile cetățenilor noștri, într-o Uniune Europeană mai puternică, mai unită și mai competitivă”, a adăugat Bolojan.
Premierul României îi dorește lui Magyar un „mandat de succes”.
Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a declarat în timpul unui interviu acordat NBC News că este gata să-și viața pentru revoluție. Liderul cubanez a spus că nu se teme de amenințările lui Donald Trump și că este gata să-și sacrifice viața în cazul unei invazii americane.
„Dacă este necesar, vom lupta și vom muri. Pentru că, așa cum spune imnul nostru: «A muri pentru patrie înseamnă a trăi»”, a spus el.
Miguel Díaz-Canel a refuzat să demisioneze la cererea Washingtonului bazându-se pe suveranitatea Cubei.
Administrația Trump a intensificat presiunea asupra Cubei după operațiunea militară din 3 ianuarie de capturare a președintelui venezuelean Nicolás Maduro, un aliat al guvernului cubanez.
Americanii au întrerupt efectiv aprovizionarea Havanei cu petrol venezuelean, au numit guvernul cubanez „o amenințare neobișnuită și extraordinară” și s-au angajat să impună tarife oricărei țări care furnizează petrol Cubei.
Ulterior, SUA și Cuba au început să negocieze. Administrația Trump a comunicat Cubei că pentru a asigura progresul negocierilor este nevoie de demisia președintelui Miguel Díaz-Canel.
Scopul americanilor nu ar fi o schimbare completă de regim, ci doar o înlocuire simbolică a șefului suprem. Díaz-Canel este văzut de oficialii americani ca un politician cu care nu se poate negocia și care permite rețelei Castro să manipuleze puterea. De aceea, plecarea din funcție a lui Miguel Díaz-Canel ar permite reforme economice și ar îmbunătăți relațiile dintre SUA și Cuba.
