MediaFax.ro

Amplasat în Antarctica de Vest, Thwaites – „Ghețarul Apocalipsei”- este unul dintre cei mai mari și mai volatili ghețari de pe Pământ. Cu o suprafață echivalentă cu cea a Marii Britanii (aproximativ 192.000 km²), acesta se topește accelerat din cauza încălzirii globale. Potrivit estimărilor, un colaps total al ghețarului ar putea ridica nivelul oceanelor cu până la 65 de centimetri. Zeci de milioane de oameni ar fi expuși la riscul de inundații costiere. Fiecare centimetru suplimentar pune în pericol aproximativ șase milioane de persoane la nivel global, arată Euronews.

Ca răspuns la această amenințare, o alianță de oameni de știință, ingineri și experți în politici publice a lansat inițiativa „Seabed Anchored Curtain Project”. Planul prevede construirea unei bariere ancorate de fundul mării. Ea este concepută pentru a împiedica pătrunderea apelor oceanice calde sub platformele de gheață. Bariera, estimată la o înălțime de 152 de metri și o lungime de 80 de kilometri, nu vizează oprirea completă a topirii, ci doar încetinirea procesului. Astfel s-ar oferi lumii timp suplimentar în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Cercetători de la universități de prestigiu (Cambridge, Chicago, New York) și institute europene susțin că reducerea emisiilor nu mai este suficientă singură pentru a stabiliza calota glaciară. Proiectul include un program de trei ani pentru testarea materialelor și evaluarea impactului ecologic. Prototipurile vor fi testate inițial într-un fiord norvegian. Echipa caută finanțare pentru faza de cercetare, estimată la 10 milioane de dolari.

În paralel, cercetători din Marea Britanie și Coreea de Sud au pătruns într-o zonă inaccesibilă a ghețarului Thwaites. Scopul este de a studia eroziunea produsă de apa oceanică din partea inferioară a gheții. Folosind foraje cu apă fierbinte, aceștia instalează senzori la peste 1.000 de metri adâncime pentru a colecta date în timp real, o premieră pentru această regiune extrem de periculoasă.

Inițiativa ridică însă semne de întrebare privind fezibilitatea tehnică și impactul asupra ecosistemelor marine. Rămâne de văzut dacă o astfel de intervenție poate compensa inacțiunea globală în combaterea schimbărilor climatice. Deocamdată, proiectul se află în stadiul de cercetare, însă discuția în sine evidențiază urgența cu care comunitatea științifică abordează criza climatică actuală.

Organizația neguvernamentală Human Rights Watch a făcut miercuri un anunț potrivit căruia Statele Unite se îndreaptă spre un model autoritar sub conducerea președintelui Donald Trump.

Organizația susține că democrația și drepturile omului se confruntă cu presiuni majore, din mai multe direcții, conform unei relatări AFP.

În World Report 2026, organizația cu sediul la New York spune că revenirea liderului republican la Casa Albă a condus la o degradare a situației drepturilor omului, deja afectată de influența unor state precum Rusia și China.

„Ordinea internațională bazată pe reguli este pe cale să se prăbușească”, avertizează organizația.

Human Rights Watch afirmă că, în Statele Unite, Donald Trump a demonstrat „o dispreț flagrant față de drepturile omului și a comis încălcări grave”.

Raportul descrie situații care, în trecut, nu ar fi apărut în evaluările anuale ale organizației.

Printre acestea se află folosirea unor agenți mascați și înarmați ai Serviciului de Imigrare și Control Vamal, implicați în „sute de raiduri inutile violente și abuzive”, mai ales în orașul Minneapolis, statul Minnesota.

„Faptul că administrația desemnează țapi ispășitori pe criterii rasiale sau etnice, actele repetate de represalii împotriva unor presupuși inamici politici și încercările de a extinde puterile coercitive executive și de a neutraliza controalele și echilibrul democratic subliniază o alunecare deliberată spre autoritarism în Statele Unite”, este menționat în document.

Organizația mai include și acuzațiile legate de dispariții, ce sunt considerate infracțiuni în dreptul internațional. Potrivit lor, autoritățile americane au transferat 252 de migranți venezueleni într-o închisoare de maximă securitate din El Salvador.

Human Rights Watch afirmă în raport că nivelul democrației globale a revenit la cel din 1985, perioadă în care Uniunea Sovietică încă exista.

„Rusia și China sunt mai puțin libere astăzi decât erau acum 20 de ani. Același lucru este valabil și pentru Statele Unite”, se menționează în raport.

Philippe Bolopion, director executiv al HRW, avertizează într-un interviu acordat AFP: „În primul an (al celui de-al doilea mandat) al lui Trump, istoria se accelerează în direcția greșită: toate câștigurile și progresele obținute prin lupte grele în ultimele decenii sunt acum amenințate”.

Așa cum este menționat de organizație, soluția ar trebui să vină din formarea unei alianțe strategice între așa-numitele „puteri medii”, unite de un „nucleu comun de valori” democratice și respect pentru dreptul internațional.

Printre statele menționate pentru această alianță se află Canada, Uniunea Europeană, Regatul Unit, Japonia, Africa de Sud, Brazilia, Coreea de Sud și Australia.

Raportul, care are 529 de pagini, diferă foarte mult de documentul recent al Departamentului de Stat al Statelor Unite privind drepturile omului.

Acesta din urmă a atenuat criticile la adresa unor state apropiate de Donald Trump, precum El Salvador.

Human Rights Watch mai notează că nivelul violenței bandelor a „scăzut semnificativ” în El Salvador, însă autoritățile au comis „încălcări pe scară largă” în anul 2025.

Printre acestea se numără „detenții arbitrare în masă, dispariții forțate, tortură și rele tratamente față de deținuți și încălcări ale dreptului la un proces echitabil”.

În ceea ce privește Israelul, organizația reia acuzațiile de „crimele împotriva umanității, actele de genocid și epurarea etnică” împotriva palestinienilor din Gaza.

Conform raportului, autoritățile israeliene „și-au intensificat atrocitățile” în 2025, inclusiv „uciderea, mutilarea, înfometarea și strămutarea forțată a palestinienilor și distrugerea caselor, școlilor și infrastructurii acestora la o scară fără precedent în istoria recentă a Israelului și Palestinei”.

Israelul, care are parte de sprijinul Statelor Unite, a respins acuzațiile de genocid formulate inițial de organizația Human Rights Watch în decembrie 2024.

Anunțul a fost transmis pe Facebook.

„Statele Unite au intrat oficial într-un an istoric! Președintele Trump a proclamat anul 2026 drept Anul celebrării și reafirmării, marcând cea de-a 250-a aniversare a semnării Declarației de Independență, o sărbătoare a spiritului american”, au transmis reprezentanții ambasadei de la București.

Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii este un document prin care coloniile din America de Nord s-au declarat independente de Regatul Unit. Documentul a fost ratificat de Congresul Continental în ziua de 4 iulie 1776.

Actul original semnat de delegații Congresului este expus în clădirea Arhivelor Naționale (National Archives) din capitala SUA, Washington.

Membrii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţiei Naţionale Sindicale „Alma Mater” vor protesta miercuri, 4 februarie.

Manifestația va avea loc în Piața Victoriei, în intervalul orar 12:00-13:30, acolo unde sunt așteptate peste 3.000 de persoane, potrivit anunțului făcut de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).

Este prima manifestație care se anunță amplă împotriva reformelor Bolojan.

„Guvernul continuă să ignore realitatea din școli! Astăzi, începând cu ora ora 12:00, suntem din nou în Piața Victoriei pentru a spune STOP „reformelor” care ne taie din drepturi și din demnitate! ​De ce ieșim în stradă? Pentru că „economiile” lor înseamnă sacrificiul nostru! NU Legii 141/2025!”, este mesajul publicat miercuri dimineața de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.

Sindicatele din învățământ și-au exprimat nemulțumirile în repetate rânduri din momentul în care măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar au fost adoptate anul trecut. Sindicaliștii și-au exprimat dezacordul faţă de aceste măsuri, care influenţează atât salarizarea și condiţiile de muncă ale dascălilor, dar și demnitatea profesiei didactice.

Potrivit Edupedu, sindicatele cer, prin acest protest, următoarele:

• „Revenirea la norma didactică pentru învățători, profesori, directori și inspectori, așa cum era în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023;
• Revenirea la numărul de elevi în clase, așa cum era înainte de măsurile de austeritate;
• Plata cu ora sa se facă la nivelul corespunzător studiilor și nu la nivel de muncitor necalificat;
• Susținerea cu burse a elevilor și studenților, așa cum a fost în legea învățământului preuniversitar”.

Și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) va participa astăzi la protestul organizat de federațiile sindicale din educație.

Studenții au fost afectați prin reducerea fondului de burse, diminuarea reducerii la călătoria cu trenul și scurtarea perioadei pentru care se acordă bursele.

„Vom protesta ca urmare a problemelor sociale și economice majore cauzate de măsurile de austeritate adoptate în ultimul an, dar și având în vedere intenția executivului de a reduce bugetul alocat Ministerului Educației și Cercetării în anul 2026”, se arată în comunicatul ANOSR.

Autoritățile din Marea Britanie vor să angajeze 10.000 de asistenți maternali, potrivit Sky News. Acestea au început o campanie de recrutare prin care încearcă să atragă numeroase persoane în sistemul de stat.

Planul de 88 de milioane de lire sterline este promovat inclusiv în rândul tinerilor care în mod normal nu se orientează spre astfel de activități. De asemenea, planul elimină regulile învechite și îmbunătățește sprijinul pentru îngrijitori, susțin autoritățile.

Guvernul britanic a anunțat că dorește să-i recruteze pe toți cei 10.000 de asistenți maternali până la următoarele alegeri parlamentare. Scopul este de a da un nou impuls sistemului care oferă protecție copiilor vulnerabili.

Anunțul a fost bine primit de organizațiile din domeniul protecției sociale. Totuși acestea cer mai multe investiții corelate cu scăderea birocrației.

Îngrijitorii susțin și ei că în sistem criza este mai profundă nu poate fi rezolvată doar prin recrutări.

„Sistemul are nevoie de o revizuire completă, nu doar de puțină rearanjare. Aproape toată lumea este la capacitate maximă acum”, a declarat Jamie Hirst.

În ultimul deceniu, guvernele britanice au anunțat mai multe campanii de recrutare și au propus diferite reforme. Acestea nu au avut măsurile dorite și criza din interiorul sistemului s-a amplificat.

Conform planului președintelui american Donald Trump de a pune capăt definitiv războiului din Fâșia Gaza, rolul Autorității Palestiniene, care a guvernat teritoriul până când Hamas a preluat controlul în 2007, a rămas neclar, potrivit Le Figaro.

„Prim-ministrul a precizat clar că Autoritatea Palestiniană nu va fi implicată în niciun fel”, a precizat biroul lui Netanyahu într-un comunicat emis după întâlnirea dintre Steve Witkof și Netanyahu.

Administrarea teritoriului urmează să fie încredințată temporar Comitetului Național pentru Administrarea Gazei (NCAG), compus din 15 tehnocrați palestinieni și plasat sub autoritatea „Consiliului pentru Pace” prezidat de Donald Trump, până când Autoritatea Palestiniană, condusă de președintele Mahmoud Abbas, va implementa un program de reformă. Planul lui Trump exclude însă orice rol al Hamas și al altor facțiuni armate palestiniene.

În urma unei vizite anterioare la Ierusalim, pe 24 ianuarie, Witkoff s-a întâlnit din nou cu  Netanyahu marți, a doua zi după deschiderea foarte limitată a punctului de trecere a frontierei Rafah, dintre Fâșia Gaza și Egipt. În timpul întâlnirii, Netanyahu „a reiterat cererea absolută de dezarmare a Hamas, demilitarizarea Fâșiei Gaza și atingerea obiectivelor de război înainte de reconstrucția” teritoriului, potrivit biroului său. Luni, biroul prim-ministrului și-a exprimat regretul față de faptul că sigla NCAG conținea un simbol al Autorității Palestiniene, sugerând o legătură între cele două.

„Israelul nu va accepta utilizarea unui simbol al Autorității Palestiniene. Autoritatea Palestiniană nu va avea niciun rol în administrarea Gazei”, a declarat el. NCAG a răspuns marți cu un mesaj postat pe X, afirmând că a „testat o serie de concepte vizuale” și subliniind că designul logo-ului ar putea evolua.

Israelul și Hamas se acuză reciproc zilnic de încălcarea termenilor acordului de încetare a focului din Gaza, unde situația umanitară rămâne gravă pentru cei peste două milioane de locuitori ai săi.

În anul 2025 au fost raportate la nivel mondial doar 10 cazuri umane, cel mai mic număr înregistrat vreodată, potrivit datelor provizorii publicate de Carter Center, organizația care coordonează campania globală de eradicare, scrie Euronews.

Această scădere dramatică reprezintă un pas decisiv în procesul de eradicare a bolii viermelui de Guineea, o parazitoză transmisă prin consumul de apă potabilă contaminată. În 1986, înainte de intensificarea eforturilor internaționale, se estimau aproximativ 3,5 milioane de cazuri anual.

Dracunculiaza este o boală extrem de dureroasă, caracterizată prin apariția unei vezicule din care, la 10–14 luni după infectare, un vierme lung iese lent, de obicei prin pielea piciorului.

„Boala provoacă suferințe enorme nu doar pacientului, ci și familiei și comunității sale”, a declarat Adam Weiss, directorul programului Carter Center pentru eradicarea bolii.

Acesta a subliniat că fiecare caz reprezintă o tragedie evitabilă și că „singurul număr acceptabil rămâne zero”.

Din cele 10 cazuri umane raportate în 2025, două au fost înregistrate în Sudanul de Sud, patru în Ciad și patru în Etiopia. Angola, Camerun, Republica Centrafricană și Mali nu au raportat niciun caz uman pentru al doilea an consecutiv.

Pentru ca o boală să fie declarată eradicată, toate țările trebuie certificate ca fiind libere de infecții umane și animale timp de cel puțin trei ani consecutivi. Până în prezent, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a certificat 200 de țări ca fiind libere de boala viermelui de Guineea. Doar șase state mai așteaptă certificarea: Angola, Ciad, Etiopia, Mali, Sudan și Sudanul de Sud.

În lipsa unui vaccin sau tratament curativ, prevenția a fost esențială. OMS a pus accent pe accesul la apă potabilă sigură, utilizarea filtrelor de apă și monitorizarea strictă a cazurilor. Persoanele infectate care își scufundă membrele în apă pentru calmarea durerii pot contamina sursele de apă, perpetuând ciclul de transmitere.

Alături de boala viermelui de Guineea, OMS urmărește eradicarea altor boli tropicale neglijate până în 2030, inclusiv pianul, o infecție bacteriană care afectează în principal copiii. În 2025, 136 de țări au fost declarate libere de transmiterea acestei boli.

Runda de miercuri din Superliga de fotbal se deschide la ora 16:00 cu partida Metaloglobus București – Miercurea Ciuc. Un meci cu miză directă în lupta pentru evitarea retrogradării.

Gazdele ocupă ultimul loc în clasament, cu 11 puncte, în timp ce formația din Harghita se află pe poziția a 14-a, cu 19 puncte.

Metaloglobus vine după eșecul suferit cu CFR Cluj, scor 2-4, iar Miercurea Ciuc a pierdut la limită, 0-1, în etapa precedentă, pe teren propriu, cu FCSB.

De la ora 18:00 este programat meciul UTA Arad – CFR Cluj, care se va disputa pe Arena „Francisc Neuman”.

UTA, aflată pe locul 7, caută un rezultat pozitiv pentru a rămâne în apropierea zonei de play-off.

CFR Cluj traversează o perioadă foarte bună, cu cinci victorii consecutive, și ocupă poziția a 9-a în clasament. Vicecampioana are nevoie să-și continue seria de succese pentru a rămâne în cursa pentru play-off.

În tur, cele două echipe au încheiat la egalitate, scor 1-1.

Ziua se încheie cu confruntarea Farul Constanța – Dinamo București, programată de la ora 20:30, pe stadionul din Ovidiu.

Farul se află pe locul 10, însă are un parcurs solid pe teren propriu și o serie de două victorii consecutive.

Dinamo se află în lupta pentru titlu și nu mai are voie să facă alți pași greșiți după remiza cu Petrolul din runda anterioară.

Dinamo ocupă poziția a treia în momentul de față, la trei puncte de primul loc. Rapid a ajuns în fruntea ierarhiei, marți, după succesul clar cu Hermannstadt, din prima zi a etapei intermediare.

Câinii roșii reprezintă una dintre cele mai constante echipe ale sezonului, cu doar trei înfrângeri în 24 de etape.

Ultimul duel direct dintre Farul și Dinamo s-a încheiat fără goluri, 0-0.

Un buget modest, încasări impresionante Până în prezent, Iron Lung a generat aproape 18 milioane de dolari. Costul de producție a fost de doar 3 milioane, o sumă infimă în comparație cu producțiile hollywoodiene care ating performanțe similare. Filmul a depășit în încasări producții cu bugete mult mai mari, precum documentarul despre Melania Trump. Ba chiar s-a apropiat de Send Help, cel mai recent film al lui Sam Raimi, mai arată Il Post.

Succesul a atras atenția presei de specialitate nu neapărat prin valoarea artistică, ci prin modelul cu totul atipic de producție și distribuție.

Fără marketing tradițional și fără un mare distribuitor Iron Lung a ajuns pe marile ecrane fără o campanie de promovare clasică și fără sprijinul unui studio major. Inițial, filmul urma să fie proiectat în aproximativ 50 de săli. În doar câteva săptămâni, însă, a ajuns în peste 3.000 de cinematografe din SUA și Canada, plus alte 1.200 la nivel internațional.

Motorul acestei expansiuni rapide a fost comunitatea lui Markiplier, un faimos youtuber. Creatorul le-a cerut direct fanilor să contacteze cinematografele locale pentru a solicita includerea filmului în program. Rezultatul a fost că presiunea publicului a forțat mâna distribuitorilor.

Distribuția a fost preluată de compania independentă Centurion. Bill Herting, președintele companiei, nu se aștepta inițial ca filmul să ajungă în mai mult de câteva săli. În realitate, situația a fost inversă: cinematografele erau asaltate deja de cereri din partea fanilor.

Markiplier a reușit astfel să externalizeze distribuția către propria comunitate. A creat astfel un precedent care ar putea fi replicat de alți creatori cu audiențe uriașe. Cu peste 38 de milioane de abonați pe YouTube, el se află însă într-o poziție rar întâlnită.

Filmul este adaptarea unui joc de supraviețuire și groază lansat în 2022 de dezvoltatorul independent David Szymanski. Povestea este minimalistă și claustrofobică: un deținut explorează un ocean ostil din interiorul unui mic submarin, iar întreaga acțiune se desfășoară aproape exclusiv în acest spațiu închis.

Deși apar câteva personaje secundare, Markiplier este protagonistul absolut, prezent în aproape fiecare scenă. Cu toate acestea, Iron Lung depășește două ore de durată, bazându-se pe tensiune psihologică și atmosferă.

Un creator crescut odată cu publicul său Markiplier, pe numele real Mark Edward Fischbach, are 36 de ani și și-a deschis canalul de YouTube în 2012. A devenit celebru prin videoclipurile de tip „let’s play”, în special pe jocuri horror, remarcându-se printr-un stil teatral, energic și adesea exagerat.

Într-un interviu acordat IndieWire, creatorul a explicat succesul filmului prin relația de încredere construită cu publicul său în peste un deceniu. Iar fanii i-au urmărit evoluția de la clipuri amatoricești la un proiect cinematografic complet independent.

Drepturile de adaptare au fost obținute la finalul lui 2022, iar filmările au avut loc în 2023, într-un mic studio din Austin, Texas. Submarinul a fost montat pe o platformă hidraulică, care simula mișcări violente pentru realism.

Postproducția a durat însă aproape doi ani, perioadă în care Markiplier a continuat să creeze conținut pe YouTube și să lucreze la alte proiecte.

În ciuda entuziasmului fanilor, reacțiile criticilor au fost mai degrabă reci. Multe recenzii descriu filmul drept monotonic, excesiv de lung și vizual limitat, iar unii au ironizat abundența de sânge din anumite scene.

Cu toate acestea, Iron Lung demonstrează că, în era creatorilor digitali, succesul comercial nu mai depinde exclusiv de studiouri. Nici de bugete uriașe sau campanii de marketing. El chiar poate fi construit direct din relația dintre un autor și publicul său.

Mai multe runde de diplomație între părți nu au reușit până acum să ducă la un acord pentru a pune capăt celui mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace, declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.

O amplă serie de atacuri rusești cu drone și rachete, lansate luni noapte, chiar înaintea negocierilor, și care au lovit rețeaua energetică a Ucrainei, lăsând fără electricitate și încălzire numeroase zone, în condiții de temperaturi mult sub pragul înghețului, amenință să umbrească orice șansă de progres în capitala Emiratelor Arabe Unite.

„Fiecare astfel de atac rusesc confirmă că atitudinea de la Moscova nu s-a schimbat: continuă să mizeze pe război și pe distrugerea Ucrainei și nu tratează diplomația cu seriozitate”, a declarat marți președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Activitatea echipei noastre de negociere va fi ajustată în consecință”, a adăugat el, fără a oferi detalii suplimentare.

Moscova cere ca Kievul să-și retragă trupele din vaste zone ale Donbasului, inclusiv din orașe puternic fortificate și bogate în resurse naturale, ca o condiție prealabilă pentru orice acord. De asemenea, Rusia solicită recunoașterea internațională a faptului că teritoriile ocupate în urma invaziei îi aparțin.

Ucraina a declarat că conflictul ar trebui „înghețat” de-a lungul actualei linii a frontului și a respins categoric o retragere unilaterală a forțelor sale.

Discuțiile – programate să se desfășoare miercuri și joi – au fost amânate de la sfârșitul săptămânii trecute, din cauza a ceea ce Kremlinul a numit probleme de coordonare a programelor între cele trei părți.

Delegația Ucrainei va fi condusă de șeful Consiliului de Securitate, Rustem Umerov, un negociator abil, apreciat de colegi pentru „miracolele” sale diplomatice.

Negociatorul-șef al Rusiei va fi Igor Kostiukov, directorul serviciului de informații militare, un ofițer de carieră din marină, sancționat de Occident pentru rolul său în invazia Ucrainei.

La o rundă anterioară de discuții, desfășurată luna trecută tot la Abu Dhabi, echipa americană a fost condusă de Steve Witkoff, emisarul omniprezent al președintelui american Donald Trump.

Rusia, care ocupă aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, amenință că va prelua controlul asupra restului regiunii estice Donețk dacă negocierile eșuează.

Kievul controlează în prezent aproximativ o cincime din regiunea Donețk. La ritmul actual al înaintării ruse, armata Moscovei ar avea nevoie de încă 18 luni pentru a cuceri întreaga regiune, potrivit unei analize AFP – însă zonele rămase sub control ucrainean includ centre urbane puternic fortificate.

Rusia revendică, de asemenea, regiunile Lugansk, Herson și Zaporojie și controlează porțiuni de teritoriu în cel puțin alte trei regiuni ucrainene din est.

Majoritatea populației ucrainene se opune unui acord care ar presupune cedarea de teritorii către Moscova în schimbul păcii, potrivit sondajelor de opinie. Pentru mulți ucraineni, ideea de a renunța la pământ apărat ani la rând de soldații lor este de neconceput.

Pe front, Rusia continuă să avanseze cu câștiguri limitate, dar la un cost uman uriaș, sperând să epuizeze armata ucraineană, deja suprasolicitată.

Zelenski le cere constant aliaților occidentali să intensifice livrările de armament și să sporească presiunea economică și politică asupra Kremlinului pentru a opri invazia.

Sute de mii de persoane au rămas fără căldură și electricitate în capitala Kiev în acest an, după ce atacurile rusești masive au avariat grav infrastructura energetică.

„În conformitate cu angajamentul asumat în fața Senatului înainte de numirea sa la Fed, Stephen Miran și-a prezentat demisia din Consiliul Consilierilor Economici (CEA)”, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al președinției, Kush Desai.

Stephen Miran a devenit în septembrie 2025 membru al conducerii băncii centrale a Statelor Unite ale Americii, după demisia surpriză a Adrianei Kugler. La acel moment, el nu renunțase la șefia CEA, ci își luase doar un concediu fără plată, argumentând că mandatul său urma să expire oricum la 31 ianuarie 2026.

Acest aranjament a fost dur criticat de opoziția democrată, care l-a considerat un nou atac la adresa independenței Rezervei Federale, instituție aflată de mult timp sub presiunea lui Donald Trump pentru reducerea ratelor dobânzilor.

De la instalarea sa la Fed, Stephen Miran s-a remarcat prin poziții mult mai favorabile relaxării politicii monetare decât ale majorității colegilor săi.

Mandatul său a expirat oficial la finalul săptămânii trecute, însă Miran poate rămâne în funcție până la numirea unui succesor.

Donald Trump intenționează să îl desemneze pe Kevin Warsh pentru a-i lua locul și, mai mult, să-l instaleze ca viitor președinte al Fed, în locul lui Jerome Powell, al cărui mandat se încheie în luna mai. Numirea lui Warsh trebuie însă validată de Senat, un proces care ar putea dura mai multe luni.

Luni, mai mulți senatori democrați i-au cerut lui Miran să demisioneze „imediat” din funcția de guvernator al Fed.

„Prelungirea prezenței dumneavoastră la Rezerva Federală nu face decât să agraveze un aranjament care a fost inadecvat încă de la început. Acest dublu rol trebuie să înceteze”, au transmis aceștia.

Senatorii l-au acuzat în special că voturile sale privind politica monetară par „mai degrabă rezultatul presiunilor exercitate de președinte asupra ratelor dobânzilor decât al unei analize riguroase”.

Reacțiile nu au întârziat nici în spațiul public.

Senatoarea democrată Elizabeth Warren a scris pe platforma X: „Marioneta lui Donald Trump o dată, marioneta lui Donald Trump pentru totdeauna”, după anunțul demisiei lui Miran din Consiliul Consilierilor Economici.

Ricky Martin a publicat o scrisoare deschisă emoționantă în cotidianul portorican El Nuevo Día, marți, sub titlul „Când unul dintre noi reușește, reușim cu toții”, în care îl felicită pe colegul său și compatriotul Benito Martínez.

„Benito, frate, să te văd câștigând trei premii Grammy, unul dintre ele pentru Albumul Anului cu un material realizat integral în spaniolă, m-a atins profund. Nu doar ca artist, ci ca portorican care a urcat pe scenele lumii purtând cu el limba, accentul și povestea sa”, a scris Martin.

Artistul a subliniat importanța faptului că Bad Bunny a refuzat să-și dilueze identitatea pentru succes internațional.

„Ai câștigat fără să schimbi culoarea vocii tale. Ai câștigat fără să-ți ștergi rădăcinile. Ai câștigat rămânând fidel Puerto Rico”, mai scrie artistul.

Bad Bunny a devenit primul artist din istorie care a câștigat Grammy-ul pentru Albumul Anului cu un disc complet în limba spaniolă.

Debí Tirar Más Fotos a stat patru săptămâni pe locul 1 în Billboard 200 și 50 de săptămâni în fruntea clasamentului Top Latin Albums. Albumul a mai câștigat și premiul pentru cel mai bun album de muzică urbană, iar piesa „EoO” a fost desemnată cea mai bună interpretare de muzică globală.

Ricky Martin a amintit și discursul lui Bad Bunny de pe scena Grammy, în care artistul a apărat comunitatea de imigranți și a criticat politicile dure ale agenției americane ICE.

„Când ai vorbit despre imigranți, despre un sistem care persecută și separă, ai vorbit dintr-un loc pe care îl cunosc foarte bine – acolo unde frica și speranța coexistă”, a spus Martin.

„Această reușită este pentru o generație pe care ai învățat-o că identitatea nu este negociabilă și că succesul nu este în conflict cu autenticitatea”, a încheiat Ricky Martin.

Bad Bunny urmează să scrie un nou capitol de istorie duminică, atunci când va deveni primul artist care cântă în principal în spaniolă care va fi cap de afiș al show-ului de la pauza finalei din fotbalul american – Super Bowl.

LeBron James se află la cel de-al 22-lea său All Star Game consecutiv, record al ligii. NBA a anunțat miercuri loturile pentru All Star Game 2026, care va avea loc duminică, la Intuit Dome, Inglewood, California.

Pentru prima dată, meciul se va desfășura în format „SUA vs. Echipa Lumii”. Evenimentul cuprinde două echipe de jucători americani și o echipă internațională, într-un mini-turneu de patru jocuri a câte 12 minute fiecare.

Ideea confruntării SUA vs. restul lumii a fost discutată ani la rând înainte de a deveni realitate în acest sezon. NBA și sindicatul jucătorilor (NBPA) au prezentat acest format mult așteptat în încercarea de a reaprinde interesul pentru All Star Game, după ce formatul de tip turneu din sezonul trecut a fost intens criticat.

Kawhi Leonard, de la Los Angeles Clippers, considerat de mulți cel mai valoros jucător omis inițial din lista celor 24 de baschetbaliști, a fost adăugat miercuri în ultimul moment în lotul american. Această mutare a dus la includerea lui Karl-Anthony Towns în echipa internațională. Towns s-a născut în New Jersey, dar a ales să joace la nivel internațional pentru Republica Dominicană, țara de origine a mamei sale, decedată.

NBA a precizat că dimensiunea loturilor putea fi ajustată pentru a asigura minimum opt jucători per echipă. Giannis Antetokounmpo nu este așteptat să joace din cauza unei accidentări, motiv pentru care Team World are nouă jucători.

Programul meciurilor:

SUA Stars vs. Team World

SUA Stripes vs. câștigătoarea jocului 1

SUA Stripes vs. învinsa jocului 1

Finala (primele două echipe clasate)

Dacă toate cele trei echipe termină cu 1-1, primul criteriu de departajare va fi diferența de puncte dintre cele două jocuri ale fiecărei echipe.

Echipa SUA Stars (jucători mai tineri):

Scottie Barnes

Devin Booker

Cade Cunningham

Jalen Duren

Anthony Edwards

Chet Holmgren

Jalen Johnson

Tyrese Maxey

Echipa SUA Stripes (jucători mai în vârstă):

Jaylen Brown

Jalen Brunson

Stephen Curry

Kevin Durant

LeBron James

Kawhi Leonard

Donovan Mitchell

Norman Powell

Team World (jucători internaționali):

Giannis Antetokounmpo

Deni Avdija

Luka Dončić

Shai Gilgeous-Alexander

Nikola Jokić

Jamal Murray

Pascal Siakam

Karl-Anthony Towns

Victor Wembanyama

Antrenori:

SUA Stars: J.B. Bickerstaff (Detroit Pistons)

SUA Stripes: Mitch Johnson (San Antonio Spurs)

Team World: Darko Rajaković (Toronto Raptors)

Titulari și rezerve (pe conferințe):

Conferința de Est

Titulari: Giannis Antetokounmpo, Jaylen Brown, Jalen Brunson, Cade Cunningham, Tyrese Maxey
Rezerve: Scottie Barnes, Jalen Duren*, Jalen Johnson*, Donovan Mitchell, Norman Powell*, Pascal Siakam, Karl-Anthony Towns

Conferința de Vest

Titulari: Stephen Curry, Luka Dončić, Shai Gilgeous-Alexander, Nikola Jokić, Victor Wembanyama
Rezerve: Deni Avdija*, Devin Booker, Kevin Durant, Anthony Edwards, Chet Holmgren*, LeBron James, Jamal Murray*

(*indică prima selecție All Star)

Această ediție marchează al 75-lea All Star Game din istorie.

Transferul mai include și o alegere din Draft, în runda a doua, pentru Cavaliers și urmează să fie aprobat oficial de NBA, potrivit AP.

După Oklahoma City, Houston, Brooklyn și Philadelphia, Harden revine astfel în Conferința Est.

Desemnat cel mai valoros jucător al ligii (MVP) în sezonul 2017/2018, Harden va încercat în Ohio să câștige primul său titlu de campion.

Harden are în acest sezon medii de peste 25 de puncte și 8 pase decisive pe meci și se află în cel de-al 17-lea său sezon în NBA.

Pentru Clippers, sosirea lui Darius Garland, 26 de ani, multiplu All-Star și cu medii de 18 puncte și aproape 7 pase decisive pe meci, reprezintă un transfer pe termen lung, jucătorul fiind sub contract până în 2028.

Mutarea are loc într-un sezon început greu de Clippers, cu doar 6 victorii și 21 de înfrângeri. Formația californiană și-a revenit, însă, din acel moment înregistrând doar 5 înfrângeri în următoarele 22 de meciuri.

Harden și-a reziliat opțiunea din ultimul an de contract cu Clippers în vara trecută și a semnat un nou acord valabil pentru acest sezon, cu opțiune pentru anul următor, evaluat la 81,5 milioane de dolari.

Termenul limită pentru efectuarea de transferuri în acest sezon este joi.

Manifestanții au scandat „Venezuela are nevoie de Nicolás” și au purtat imagini cu Maduro și cu soția sa, Cilia Flores, care a fost, de asemenea, capturată în aceeași operațiune și se află în custodie în SUA, potrivit AFP.

Participanții erau, în majoritate, angajați din sectorul public și susținători ai mișcării conduse anterior de Hugo Chávez. Mulți fluturau steaguri venezuelene și purtau culorile roșii ale partidului.

Marșul a fost organizat de guvernul interimar condus de Delcy Rodríguez, care încearcă să mențină sprijinul atât din partea administrației de la Washington, cât și al acoliților lui Nicolás Maduro și al populației.

Vicepreședinta venezueleană a preluat conducerea țării după plecarea lui Maduro, însă poziția sa rămâne delicată pe scena politică internă și internațională.

Prin contrast, opoziția și susținătorii democrației au cerut în alte proteste recente adoptarea rapidă a unei legi de amnistie pentru prizonierii politici din Venezuela, după eliberări parțiale puse în aplicare ca urmare a presiunii internaționale.

Operațiunea americană de capturare a lui Maduro de la începutul lunii ianuarie a provocat tensiuni internaționale, cu reacții critice din partea unor state precum China și Spania.

Tetsuya Yamagami, în vârstă de 45 de ani, a fost condamnat de Tribunalul Districtual din Nara la închisoare pe viață, după ce a recunoscut că l‑a împușcat mortal pe Abe în timpul unei manifestații electorale din orașul Nara, la 8 iulie 2022.

Fost membru al Forțelor Maritime de Auto‑apărare ale Japoniei, Yamagami l‑a împușcat de două ori pe Abe cu o armă artizanală. Atacul a survenit în timp ce Abe susținea un discurs de campanie pentru alegerile la Camera Superioară a Parlamentului.

Abe, în vârstă de 67 de ani și cel mai longeviv prim‑ministru din istoria modernă a Japoniei, a murit în urma rănilor severe suferite.

La proces, avocații apărării au susținut că antecedentele dificile ale lui Yamagami – inclusiv problema financiară a familiei sale legată de donații către Biserica Unificării, o grupare religioasă controversată – ar fi trebuit să fie luate în considerare la determinarea pedepsei. Aceștia au cerut o sentință de maximum 20 de ani.

Însă, instanța a decis că aceste motive nu justificau o reducere semnificativă a pedepsei.

Tribunalul districtual Nara i-a acordat lui Tetsuya Yamagami pedeapsa pe viață, așa cum au cerut procurorii, respingând argumentul apărării potrivit căruia copilăria sa „tristă” ar fi trebuit luată în considerare la stabilirea sentinței.

Serialul „Cape Fear” este inspirat de romanul The Executioners, din 1957, de John D. MacDonald, și de remake-ul cinematografic din 1991, regizat de Martin Scorsese.

Primele două episoade vor fi disponibile în ziua de lansare, iar următoarele vor fi difuzate în fiecare zi de vineri, până pe 31 iulie.

„Cape Fear” urmărește povestea cuplului de avocați căsătoriți Anna și Tom Bowden, interpretați de Amy Adams și Patrick Wilson. Viața lor este amenințată de Max Cady, criminalul încarcerat pe care ei l-au trimis după gratii. Acesta este jucat de Javier Bardem.

Alături de cei trei actori principali, distribuția îi mai include pe CCH Pounder, Anna Baryshnikov, Jamie Hector, Lily Collias, Joe Anders și Malia Pyles.

Pilotul serialului este regizat de Morten Tyldum. Producători executivi sunt Martin Scorsese și Steven Spielberg, printre alții.

Serialul, produs de UCP și Amblin Television, este prezentat ca un thriller Hitchcockian, care explorează fascinația Americii pentru crimele din secolul XXI.

Jaren Jackson Jr., cu un trofeu de cel mai bun baschetbalist defensiv din ligă în carieră și de două ori All-Star, a fost trimis la Utah, împreună cu Jock Landale, John Konchar și Vince Williams Jr, notează AP.

În schimb, Memphis îi primește pe Georges Niang, Kyle Anderson, Walter Clayton Jr. și Taylor Hendricks, plus trei selecții din primul tur al Drafului în viitor.

Jackson, draftat cu a patra opțiune în 2018, a avut în acest sezon medii de 19,2 puncte și 5,8 recuperări pe meci și este considerat unul dintre pilonii defensivi ai echipei din Memphis.

Tot miercuri, Boston Celtics a ajuns la un acord cu Chicago Bulls pentru a-l achiziționa pe pivotul muntenegrean Nikola Vucevic, în schimbul fundașului Anfernee Simons și a unor selecții din al doilea tur al Draftului NBA.

Vucevic, în vârstă de 35 de ani, va evolua pentru a patra echipă în carieră, după perioade petrecute la Philadelphia, Orlando și Chicago.

Baschetbalistul din Muntenegru a avut în acest sezon medii de 16,9 puncte și 9,0 recuperări pe meci.

Mutarea îi oferă lui Boston mai multă adâncime pe postul de centru pentru playoff și reduce semnificativ povara salarială a echipei, de la aproximativ 39 de milioane de dolari la 17 milioane.

Ambele tranzacții urmează să fie aprobate oficial de NBA.

Întrebat înaintea returului semifinalei Cupei Ligii cu Newcastle, de miercuri, despre forma lui Phil Foden și despre deciziile arbitrilor din meciul cu Tottenham, Guardiola a început să vorbească spontan despre conflictele mondiale.

„Niciodată în istoria umanității nu am avut informația atât de clară, sub ochii noștri – genocid în Palestina, ce s-a întâmplat în Ucraina, ce s-a întâmplat în Rusia, în Sudan, peste tot”, a spus Guardiola, în conferința de marți noapte, potrivit BBC.

„Sunt probleme ale noastre ca ființe umane. Cine vede imaginile din întreaga lume și nu e afectat? Astăzi putem vedea. Înainte nu puteam. Uciderea a mii de oameni nevinovați? Mă doare. Nu e mai complicat de atât”, a completat el.

Guardiola a ratat conferința de presă de dinaintea meciului cu Tottenham de săptămâna trecută, după ce a susținut un discurs în sprijinul copiilor palestinieni la un eveniment caritabil în orașul său natal, Barcelona.

„Oamenii care trebuie să fugă din țările lor, să traverseze mări și să fie salvați – nu întrebați dacă au dreptate sau greșesc, salvați-i. Este vorba despre o ființă umană. Protejarea vieții omenești este singurul lucru care contează”, a mai spus Guardiola.

Referindu-se la tragediile din SUA, unde doi cetățeni au fost uciși de agenți federali în cadrul controalelor de imigrație, Guardiola a adăugat că, în ciuda progreselor tehnologice și a posibilităților uriașe ale omenirii, oamenii continuă să se omoare reciproc.

„Când văd imaginile, îmi pare rău, doare. De aceea, în orice poziție pot ajuta, voi vorbi pentru o societate mai bună. Este pentru copiii mei, pentru familia mea, pentru voi. Din punctul meu de vedere, justiția? Trebuie să vorbim. Altfel, nimic nu se schimbă”, a spus el.

În cele din urmă, Guardiola a criticat pasivitatea față de suferințele civile și a subliniat responsabilitatea fiecăruia.

„Nu există o societate perfectă, nicăieri. Nici eu nu sunt perfect, trebuie să lucrăm să fim mai buni”, a conchis antrenorul.

Președintele columbian Gustavo Petro a avut cuvinte dure la adresa Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), după ce agenția a raportat că producția de cocaină din Columbia ar fi crescut cu 65% în ultimii doi ani și că suprafața de cultură a coca se află la niveluri record.

„De mai bine de un deceniu, cifrele UNODC sunt extrem de inexacte”, a spus Petro, fără a prezenta dovezi care să susțină afirmația, potrivit AP.

Petro a spus că, în cadrul întâlnirii sale cu președintele american Donald Trump, a încercat să ofere informații mai exacte despre progresul Columbiei în lupta împotriva drogurilor. Totodată, a afirmat că a discutat despre implementarea unei metode științifice și independente de monitorizare a producției de cocaină.

„La întoarcerea acasă, voi lansa o inițiativă pentru a ajuta fermierii din zonele izolate să nu mai lucreze pentru traficanți de droguri sau grupări rebele care profită de comerțul cu cocaină”, a adăugat el.

Întrebat despre traficul de droguri în Columbia, Petro a subliniat că adevărații lideri ai comerțului ilegal nu sunt cei care acționează în junglă, ci se află în Dubai, Madrid și Miami.

„Agențiile americane cunosc aceste nume și eu le-am împărtășit personal președintelui Trump”, a spus el.

„Am discutat despre modalități de a reactiva Venezuela, inclusiv prin investiții în proiecte de energie regenerabilă în nordul Columbiei, care ar putea exporta electricitate către țara vecină”, a explicat președintele columbian.

El a reafirmat sprijinul pentru o soluție pașnică și pentru protejarea vieții oamenilor în zonele afectate de violențele traficanților și grupurilor rebele.

Într-un moment mai relaxat al întâlnirii, Petro a spus că i-a oferit lui Trump sugestia ca celebra sa șapcă roșie MAGA să conțină un „s” la final, astfel încât să spună „Make the Americas Great Again” („Să facem Americile mărețe din nou”).

Petro a descris întâlnirea ca fiind pozitivă. „Impresia mea după câteva ore de discuții este în primul rând că a fost pozitivă”, a spus el.

La rândul său, Trump a spus că „ne-am înțeles foarte bine” și că țările lucrează împreună pentru combaterea traficului de droguri.

Trump a declarat că, deși diferă politic, a apreciat abordarea directă a președintelui columbian.

Întâlnirea a avut loc într-un cadru privat, fără prezența jurnaliștilor. Cei doi lideri au discutat și despre ridicarea sancțiunilor americane impuse Columbiei.