MediaFax.ro

„Luca Niculescu e tot o marionetă. Zero voturi de la AUR! Libertate pentru Călin Georgescu”, a transmis George Simion într-o postare publicată pe Facebook.

În imaginea distribuită de liderul AUR, numele lui Luca Niculescu este însoțit de steagul Franței, în timp ce mesajul referitor la Călin Georgescu este asociat cu drapelul României.

Reacția vine după consultările organizate luni la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier. George Simion nu a participat la discuțiile cu șeful statului, delegația AUR fiind condusă de Dan Dungaciu și formată, între alții, din Gianina Șerban, Laurențiu Plăeșu, Mihai Enache și Petrișor Peiu.

În aceeași zi, PSD a mers la consultări cu propunerea Sorin Grindeanu pentru funcția de premier. Liderul social-democrat a declarat că partidul său vrea să fie „parte a soluției” și să contribuie la formarea rapidă a unui guvern cu puteri depline.

Președintele Nicușor Dan a ales însă varianta Luca Niculescu, diplomat care în ultimii ani a coordonat procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Șeful statului și-a motivat alegerea prin experiența diplomatică a lui Niculescu și prin faptul că acesta a lucrat în procesul de aderare la OCDE cu numeroase instituții ale statului și cu partidele parlamentare.

Simion reia mesajul „Libertate pentru Călin Georgescu”

Mesajul liderului AUR apare și în contextul dosarului penal în care este cercetat Călin Georgescu. Fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost plasat în septembrie sub control judiciar de Tribunalul București, după ce fusese reținut într-un dosar instrumentat de DIICOT.

Georgescu este cercetat, între altele, pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat. În același dosar, procurorii au instituit ulterior sechestru asupra casei sale din Mogoșoaia.

„Propunerea mea pentru poziția de prim-ministru este Luca Niculescu. Luca Niculescu este un diplomat, adică un om care are ca meserie să armonizeze poziții. În ultimii patru ani s-a ocupat de procesul de aderare a României la OCDE și, în calitatea asta, a lucrat cu instituțiile statului român – deci este cineva care cunoaște statul român și a făcut o muncă de patru ani în care a dus la elaborarea 100 de acte normative cu acordul partidelor parlamentare”, a anunțat Nicușor Dan, într-o conferință de presăm desfășurată, luni seară. 

Președintele României, Nicușor Dan a precizat că a „ales persoana care are cele mai mari șanse să întrunească o majoritate”, dar și că Niculescu „are libertatea să decidă formula de guvern tehnocrat”, în urma „discuțiilor aprofundate cu partidele”. 

„Am ales persoana care are cele mai mari șanse să întrunească o majoritate, iar domnul Niculescu are libertatea să decidă în urma discuțiilor aprofundate pe care le va avea cu partidele, să decidă formula de guvern politic-tehnocrat”, a declarat Nicușor Dan. 

Decretul de numire al lui Niculescu în funcția de premier va fi publicat în Monitorul Oficial, marți dimineață.

România are nevoie imediat de un guvern

Președintele a mai precizat că „este necesar ca România să aibă un guvern și în termen imediat, pentru că sunt instituții care au nevoie de rectificare, e nevoie de un buget pentru anul viitor, dar și în termen mediu, pentru că prelungirea incertitudinii va avea efecte pe viața românilor (…)”. 

„Am văzut evoluția din zilele astea pe dobânzile la credite, pe investițiile care așteaptă terminarea acestei etape de incertitudini, investiții care înseamnă locuri de muncă pentru români”, a mai declarat Nicușor Dan. 

Șeful statului a mai precizat că „Niculescu va păstra direcția pro-occidentală a României și, de asemenea, va respecta țintele financiare și toate angajamentele pe care România și le-a asumat”. 

Premierul desemnat, Luca Niculescu, a declarat că acceptă „responsabilitatea” desemnării în funcția de premier, dar și că acesta cunoaște pe deplin dificultatea momentului actual. Acesta își propune construirea unei majorități în Parlament, dar și un program de guvernare realist care să fie convenit de partide.

Decizia vine după consultările desfășurate la Palatul Cotroceni cu reprezentanții partidelor parlamentare.

În explicația oferită după desemnare, Nicușor Dan a indicat explicit experiența acumulată de Luca Niculescu în dosarul OCDE.

„Propunerea mea pentru poziția de prim-ministru este Luca Niculescu. Luca Niculescu este un diplomat, adică un om care are ca meserie să armonizeze poziții. În ultimii patru ani s-a ocupat de procesul de aderare a României la OCDE și, în calitatea asta, a lucrat cu instituțiile statului român”, a spus președintele.

Potrivit șefului statului, procesul coordonat de Niculescu a dus inclusiv la elaborarea sau modificarea a aproximativ 100 de acte normative, cu implicarea instituțiilor și a partidelor parlamentare.

De la diplomație la unul dintre cele mai complicate proiecte administrative ale României

Luca Niculescu a fost jurnalist, apoi ambasador al României în Franța, iar ulterior a fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE.

România a primit statutul de țară candidată la OCDE în 2022. În luna iunie a aceluiași an, Consiliul OCDE a adoptat oficial foaia de parcurs pentru aderarea României.

De atunci, procesul a trecut de la nivelul unei ambiții politice la o examinare tehnică detaliată a statului român.

Aderarea la OCDE nu presupune o singură negociere și nici adoptarea unui singur tratat. Instituțiile românești sunt evaluate separat, pe domenii, iar experții organizației verifică dacă legislația și practicile din România sunt compatibile cu standardele utilizate de statele membre.

Practic, este o radiografie a unei părți importante a administrației românești.

Procesul privește, printre altele, fiscalitatea, concurența, investițiile, companiile de stat, guvernanța corporativă, combaterea mitei, administrația publică, piața muncii, educația, sănătatea, mediul, digitalizarea, cercetarea și statisticile.

În multe dintre aceste domenii nu este suficient ca România să spună că respectă standardele. Autoritățile trebuie să arate ce legislație există, cum este aplicată, cine răspunde de aplicarea ei și ce rezultate produce.

Ce înseamnă, de fapt, coordonatorul aderării la OCDE

Rolul lui Niculescu nu a fost acela de a conduce direct fiecare reformă.

Fiecare minister și instituție răspunde pentru propriul domeniu, însă coordonatorul național trebuie să mențină legătura între instituțiile din România și structurile OCDE, să urmărească evaluările, să deblocheze problemele care apar între ministere și să contribuie la construirea unei poziții comune a statului român.

Este tocmai experiența pe care Nicușor Dan a invocat-o luni seară atunci când a spus că Niculescu este un diplomat obișnuit „să armonizeze poziții”.

Procesul a presupus zeci de reuniuni tehnice, deplasări la Paris, vizite ale experților OCDE în România și discuții între reprezentanții organizației și oficialii români.

Luca Niculescu a participat personal la numeroase asemenea evaluări.

În noiembrie 2024, de exemplu, el a făcut parte din delegația României la evaluarea din cadrul Comitetului pentru Politică Științifică și Tehnologică al OCDE.

Tot în 2024, Niculescu a participat la evaluarea României în domeniul politicilor digitale, în urma căreia România a primit avizul formal al Comitetului pentru Politici Digitale al organizației.

Ulterior, România a obținut și avizul Comitetului pentru Știință și Politică Tehnologică. La acel moment, Luca Niculescu anunța că era al 15-lea aviz formal primit de România de la începutul negocierilor de aderare.

Zeci de misiuni de evaluare

Dimensiunea procesului poate fi văzută și din numărul întâlnirilor dintre experții români și cei ai OCDE.

Luca Niculescu declara anterior că, numai într-o anumită etapă a procesului, avuseseră loc aproximativ 50-60 de misiuni de evaluare la București.

Printre reformele pe care le-a menționat atunci se numărau înființarea și operaționalizarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice și aderarea României la Convenția OCDE privind combaterea mitei.

Aceste exemple arată de ce procesul OCDE este diferit de o negociere diplomatică clasică.

Unele solicitări formulate în timpul evaluării ajung direct în legislația românească.

Altele obligă instituțiile să creeze organisme noi, să schimbe proceduri sau să demonstreze că reformele adoptate funcționează și în practică.

Dosarul companiilor de stat, unul dintre cele mai dificile

Unul dintre domeniile importante evaluate de OCDE este guvernanța companiilor controlate de stat.

România a fost nevoită să revizuiască legislația privind conducerea întreprinderilor publice și să creeze AMEPIP, instituție care trebuie să monitorizeze performanța acestora.

În martie 2025, Luca Niculescu a participat la Paris la o reuniune a grupului OCDE privind proprietatea de stat și practicile de privatizare.

Discuțiile au vizat implementarea cadrului legislativ revizuit privind modul în care statul își exercită calitatea de acționar, dar și aplicarea recomandărilor formulate anterior de OCDE.

Dosarul este relevant deoarece arată cum aderarea la organizație depășește zona Ministerului de Externe și ajunge direct în modul în care statul își administrează companiile și își desemnează conducerile.

Aproximativ 100 de acte normative

Nicușor Dan a pus luni seară accent tocmai pe această dimensiune internă a activității lui Niculescu.

Potrivit președintelui, în cei aproximativ patru ani de lucru pentru aderarea la OCDE au fost elaborate aproximativ 100 de acte normative.

„A făcut o muncă de patru ani în care a dus la elaborarea a o sută de acte normative cu acordul partidelor parlamentare”, a spus Nicușor Dan.

Afirmația explică și logica desemnării sale într-un moment politic complicat: Niculescu a lucrat deja cu ministere, instituții și formațiuni politice pentru adoptarea unor schimbări cerute în procesul de aderare.

Activitatea sa nu a fost însă aceea de autor direct al tuturor acestor legi. Legislația a fost elaborată de ministerele și instituțiile responsabile, în cadrul procesului mai larg coordonat la nivel național.

De ce este OCDE importantă pentru România

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică reunește 38 de state și este unul dintre principalele forumuri internaționale în care sunt stabilite și comparate politici economice și administrative.

Din OCDE fac parte majoritatea marilor economii occidentale, între care Statele Unite, Germania, Franța, Italia, Canada, Japonia sau Marea Britanie.

România încearcă de mai mulți ani să devină membră, după integrarea în NATO și Uniunea Europeană.

Organizația subliniază că aderarea nu este doar o procedură diplomatică, ci un proces prin care statul candidat trebuie să își aducă politicile și practicile cât mai aproape de standardele OCDE.

Pentru România, aderarea are inclusiv o miză economică.

Apartenența la OCDE poate funcționa pentru investitori ca un indicator suplimentar privind stabilitatea instituțiilor, predictibilitatea legislației și calitatea guvernanței.

În același timp, aderarea nu garantează automat investiții mai mari sau o creștere economică mai rapidă. Principalul câștig urmărit este apropierea politicilor publice și a instituțiilor de standardele comune ale organizației.

De ce procesul nu se termină atunci când România primește un aviz

În fiecare domeniu, evaluarea se încheie numai după ce comitetul OCDE responsabil consideră că România îndeplinește cerințele necesare și emite un aviz formal.

Faptul că România primește un asemenea aviz într-un domeniu nu înseamnă însă că țara a devenit membră.

Toate evaluările relevante trebuie finalizate, iar la sfârșitul procesului statele membre trebuie să ajungă la consens asupra aderării.

De aceea, fiecare aviz obținut reprezintă mai degrabă închiderea unui capitol tehnic decât finalul negocierilor.

România continuă să fie, în octombrie 2026, stat candidat la aderarea la OCDE.

Nicușor Dan: România trebuie acum să facă „saltul”

Președintele a legat desemnarea lui Luca Niculescu și de etapa următoare a relației României cu OCDE.

„Cred că este un moment în care România să facă saltul, atât economia românească și administrația românească să facă saltul pe care aderarea la OCDE îl permite”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului a spus că o mare parte din legislația necesară a fost deja adaptată și că provocarea este aplicarea acesteia.

„Noi suntem într-un moment în care ne-am adaptat legislația principală, secundară și acum trebuie să fim în stare să o aplicăm astfel încât să facem saltul”, a spus președintele.

Este, practic, și trecerea pe care Luca Niculescu ar urma să o facă dacă Guvernul său va primi votul Parlamentului: de la coordonarea diplomatică și administrativă a procesului OCDE la conducerea instituției care trebuie să pună în aplicare o mare parte dintre reformele negociate.

Luca Niculescu a declarat că acceptă responsabilitatea funcției de premier desemnat și că va lucra pentru formarea unei majorități parlamentare. 

„Prima misiune va fi construirea unei majorități parlamentare care să voteze un guvern ce va fi profund ancorat în direcția europeană și euroatlantică a României. Voi avea discuții cu partidele parlamentare pentru a construi această majoritate și pentru a conveni asupra unui program de guvernare realist”, a spus noul premier desemnat. 

Liniile directoare

Niculescu a trasat liniile directoare ale viitoarei guvernări, privind consolidarea bugetară, economia, politica externă și securitate, menționând și pericolul dezinformării.. 

„Nu pot promite miracole, dar ce pot promite este seriozitate în folosirea banului public, predictibilitate pentru economie, respectarea angajamentelor României, accelerarea investițiilor și a reformelor și un stat care să funcționeze cât mai bine pentru cetățenii săi, adică pentru toți românii. Un stat mai puternic înseamnă și un stat mai bine protejat, iar în contextul unui război la graniță avem nevoie de fermitate și de viziune pentru a apăra România. Iar protejarea unei țări înseamnă și o societate capabilă să reziste dezinformării și manipulării. Și aici trebuie să ne întărim anticorpii”, a declarat Niculescu. 

Exemplul dosarului OCDE ca model de cooperare

Luca Niculescu a făcut referire și la procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), pe care l-a prezentat drept un exemplu de colaborare între partide și instituții în jurul unui obiectiv comun. 

„În ultimii patru ani, partide politice, instituții din administrația centrală și cea locală au lucrat împreună pentru acest obiectiv comun, aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, cel mai important proiect după aderarea la NATO și la Uniunea Europeană”, a subliniat premierul desemnat. 

„Avem nevoie de punți, nu de ziduri”

În încheiere, acesta a vorbit și despre necesitatea de a „construi punți”

„Există această vorbă, potrivit căreia în lume sunt prea mulți oameni care construiesc ziduri și prea puțini care construiesc punți. Iar acesta este unul dintre momentele în care România are nevoie de punți. Să punem pentru o vreme ceea ce ne unește, înaintea lucrurilor care ne despartă ”, a conchis premierul desemnat. 

Consultările și desemnarea

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat luni seară pe diplomatul Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, după consultările cu partidele parlamentare. Șeful statului a afirmat că l-a ales pe Niculescu deoarece consideră că acesta are „cele mai mari șanse să întrunească o majoritate” în Parlament.

După o zi de consultări cu partidele parlamentare, președintele Nicușor Dan a ales pentru Palatul Victoria un om din afara partidelor. Luca Niculescu, fost jurnalist, ambasador al României la Paris și coordonator al procesului de aderare la OCDE, a fost desemnat pentru funcția de prim-ministru.

Niculescu va trebui acum să își formeze echipa guvernamentală, să negocieze susținerea partidelor și să meargă în Parlament pentru votul de învestitură.

De la jurnalism la Palatul Victoria

Luca Niculescu are 55 de ani. S-a născut la București, pe 25 aprilie 1971, a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București în 1995 și a urmat un master în Jurnalism European la Strasbourg.

Cariera sa profesională a început însă înainte de terminarea facultății. În 1992 a ajuns la Radio Delta, devenit ulterior RFI România, iar din anul 2000 a fost redactor-șef al RFI România.

Niculescu povestea într-un interviu că intrase în radio ca student practicant și parcursese apoi toate etapele meseriei: reporter, redactor și realizator de emisiuni.

A devenit una dintre vocile cunoscute ale jurnalismului de politică externă din România. A realizat emisiuni la Money Channel și TVR, iar la Digi24 a moderat „Imparțial” și „Pașaport diplomatic”.

În paralel, a fost corespondent în România pentru mai multe instituții media franceze, între care France Info, France Culture, France Inter, TV5 și cotidianul Libération.

În 2010 a primit distincția „Jurnalistul European al Anului”, acordată de Institutul European din România.

Iohannis l-a trimis ambasador la Paris în 2016

Schimbarea majoră de carieră a venit la sfârșitul lui 2015, când președintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pentru postul de ambasador al României în Franța.

Niculescu a preluat misiunea în 2016 și a rămas la Paris până în 2022.

A fost acreditat și în Monaco și Andorra și a reprezentat România în relația cu instituțiile internaționale de la Paris, inclusiv cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Organizația Internațională a Francofoniei.

Între 2019 și 2022 a condus și Grupul Ambasadorilor Francofoni din Franța.

Mandatul său a coincis cu o perioadă de apropiere politică între București și Paris și cu ascensiunea politică a lui Emmanuel Macron.

Înainte ca Macron să ajungă la Palatul Élysée, Ambasada României la Paris a găzduit inclusiv o întâlnire a acestuia cu ambasadorii statelor Uniunii Europene.

După alegerea lui Macron, Niculescu descria rezultatul drept o victorie a deschiderii în fața protecționismului.

„Alegerea se face între izolare și deschidere”, afirma el în 2017, într-o analiză asupra transformărilor politice europene.

„Diplomația, ca și jurnalismul, este un sport de contact”

Una dintre declarațiile lui Luca Niculescu care capătă o semnificație aparte după desemnarea pentru funcția de premier datează din perioada mandatului său diplomatic.

„Diplomația, ca și jurnalismul, este un sport de contact”, spunea Niculescu într-un interviu din 2021.

Explicația sa era că relațiile nu pot fi construite exclusiv din birou, ci presupun întâlniri, contacte și discuții directe cu oamenii.

Într-un alt interviu, acordat la începutul mandatului de ambasador, Niculescu făcea o distincție între cele două profesii: jurnalistul învață să vorbească, în timp ce ambasadorul trebuie să învețe și când să tacă.

De la Palatul Victoria, fostul jurnalist va trebui însă să combine ambele reflexe: negocierea discretă cu partidele care îi pot asigura majoritatea și expunerea publică permanentă presupusă de funcția de premier.

Omul pus să ducă România în OCDE

După încheierea mandatului de la Paris, în 2022, Niculescu s-a întors în administrația centrală.

A fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național al procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Este probabil cea mai importantă experiență administrativă pe care Niculescu o aduce la Palatul Victoria.

Aderarea la OCDE nu presupune doar negocieri diplomatice. România trebuie să treacă evaluări în domenii precum administrația publică, fiscalitatea, investițiile, mediul, guvernanța corporativă, agricultura sau sănătatea.

Rolul lui Niculescu l-a obligat astfel să lucreze cu aproape întregul aparat guvernamental și să coordoneze ministere și instituții pentru adoptarea unor modificări de legislație și politici publice cerute în procesul de aderare.

În mai 2026, Niculescu anunța că România închisese 24 dintre cele 25 de comitete necesare și se afla pe primul loc între cele opt state care au început procese de aderare în 2022 și 2023.

Tot atunci făcea o afirmație rară într-un discurs public despre aparatul de stat:

„În ciuda provocărilor politice, există oameni în administrația publică care își fac treaba”, spunea Niculescu.

Experiența OCDE ar putea deveni acum una dintre principalele sale cărți de vizită într-un eventual program de guvernare axat pe reformarea administrației, disciplina fiscală și recâștigarea credibilității economice a României.

„Sunt condamnat să fiu optimist”

Un alt discurs relevant pentru stilul viitorului premier a venit în septembrie 2025, când vorbea despre obiectivul aderării la OCDE.

Niculescu spunea că este „condamnat să fiu optimist” și că misiunea sa este să prezinte partenerilor externi imaginea unei Românii funcționale, orientate spre viitor și capabile să respecte standardele economiilor dezvoltate.

În aceeași intervenție a făcut și o mărturisire mai puțin obișnuită pentru un fost jurnalist de televiziune: după revenirea de la Paris și-a scos televizorul din casă pentru a nu mai urmări televiziunile de știri și pentru a se putea concentra asupra proiectului OCDE.

Despre organizație, Niculescu a încercat să explice public beneficiul într-o formulă simplă: dacă NATO înseamnă în primul rând securitate, iar Uniunea Europeană prosperitate, OCDE aduce României în special credibilitate și reputație economică, elemente care pot atrage investiții mai bune.

A mai fost propus într-un guvern chiar în această vară

Luca Niculescu nu apare pentru prima dată într-o formulă guvernamentală în 2026.

În iunie, premierul desemnat Eugen Tomac l-a inclus în echipa sa drept propunere pentru funcția de ministru de Externe. Cabinetul Tomac nu a ajuns însă să preia guvernarea.

La numai câteva luni distanță, Niculescu face pasul direct către cea mai importantă funcție executivă din stat.

Relația foarte bună cu Franța reprezintă un alt element important al CV-ului său.

Niculescu a primit în 2023 Legiunea de Onoare în grad de Comandor, conferită de președintele Republicii Franceze. De asemenea, a primit Ordinul Artelor și Literelor în grad de Comandor și Crucea Regală a României.

Testul decisiv: majoritatea din Parlament

Luca Niculescu trebuie să construiască în următoarele zile o formulă de guvern și să obțină voturile necesare în Parlament pentru învestirea Cabinetului.

Tocmai lipsa unei structuri de partid proprii poate fi atât avantajul, cât și principala vulnerabilitate a premierului desemnat.

Aceștia au adus și un banner pe care scrie „Free CG” (nr. trad – Eliberați-l pe Călin Georgescu).

Echipați cu steaguri și bătând din palme, aceștia scandează: „Călin Georgescu este președinte!”.

Se împlinește o săptămână de când susținătorii lui Georgescu se adună în fața Arestului Central pentru a cere eliberarea fostului candidat la prezidențiale. Sâmbătă s-au adunat aproximativ 1.000 de persoane, iar duminică aproximativ 2.000 de susținători.

Protestele vin după ce Georgescu a fost arestat preventiv, marțea trecută, în urma deciziei Curții de Apel București care a dat curs solicitării DIICOT de arest preventiv pentru 30 de zile, în dosarul de înșelăciune cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro, în cadrul căruia Călin Georgescu este cercetat pentru că ar fi înșelat un om de afaceri din Buzău, promițând garantarea unui credit în valoare de 6 milioane de euro.

Încă de marți seara, Georgescu se află încarcerat în Arestul Central al Poliției Capitalei. 

Diana Șoșoacă a declarat că în cadrul discuțiilor cu președintele Nicușor Dan a propus varianta alegerilor anticipate sau chiar nominalizarea sa pentru Palatul Victoria. 

„(N.R. Nicușor Dan) m-a întrebat ce trebuie să facem. Da, noi am vrea alegeri anticipate. Dar ce să vezi? Constituția României nu permite unui guvern interimar, nici măcar interimar demis, pentru că termenul de interimar nu există în Constituția României, să organizeze alegeri. Suntem în Kafka, în teoria absurdului”, a declarat Diana Șoșoacă, luni, după discuțiile cu șeful statului. 

„Cine să conducă? Doamna Șoșoacă!”

„(N.R. Nicușor Dan) m-a întrebat cine să conducă guvernul, doamna Șoșoacă.  Păi doamna Șoșoacă. Pentru că e singura care mai ține piept unui sistem și care are curajul să facă ceea ce trebuie. Mai ales să redea drepturile și libertățile fundamentale unui popor care este dezbinat și care este trimis jumătate din el în afara granițelor țării”, a mai spus eurodeputata. 

„Frica de pușcărie” a parlamentarilor

Deși s-a propus pentru Palatul Victoria, Șoșoacă a recunoscut că nu are șanse să primească votul de încredere, prin primsa „fricii de pușcărie” a parlamentarilor. 

„Evident că nu va vota nimeni un guvern condus de Șoșoacă, pentru că toți aia din Parlament vor ajunge la pușcărie, unde își vor plăti singuri zilele de pușcărie și li se vor confisca averile. Pentru că nu noi am furat, nici voi, ci ei”, a spus membra Parlamentului European. 

„Zic că am tot planul juridic făcut din 2021 ca senator. Se poate și am putea să avem și noi un venit de 3.000-4.000 de euro pe cap de locuitor și cu prețuri normale, nu nesimțite. Dar nu se vrea”, a continuat fosta senatoare. 

Totul se rezumă la funcții

Diana Șoșoacă a lansat atacuri dure și la adresa liderilor politici din Parlament subliniind că orice încercare de formarea a unei majorități pentru învestirea unui Guvern se rezumă la împărțirea funcțiilor în statul român.

„Și să știți că în toate negocierile pe care le-am avut cu absolut toate partidele, n-am auzit pe unul să spună ceva de interesul național, de România. Ci ce funcții vrei tu, cine vrei să fie la subsecretar de stat, nu putem să-ți dăm ministru, nu putem să-ți dăm viceprim-ministru, nu putem să-ți dăm, dar îți dăm la agenții, dar nu știu ce. Că alea interesante le țineți voi, ca să le rupeți în două și să le vinde străinilor”, a mai spus lidera SOS România. 

Criza politică din România

Nicușor Dan a organizat această rundă de consultări cu partidele și grupurile parlamentare după ce fostul premier desemnat nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului. 

Guvernul propus de Siegfried Mureșan, a fost respins miercuri de Parlament: 182 de parlamentari au votat pentru, cu mult sub cele 233 de voturi necesare învestirii.  

Aceasta a fost a doua propunere respinsă de legislativ, după ce a picat la vot și propunerea de guvern Adrian Veștea, în luna iunie, deschizându-se astfel posibilitatea de organizare a alegerilor anticipate. 

România se află în criză politică încă de la începutul lunii mai, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată și votată de PSD și AUR.

Președinta SOS România, Diana Șoșoacă, a făcut declarațiile după aproximativ 34 de minute de discuții cu Nicușor Dan, în cadrul noii runde de consultări organizate luni, 5 octombrie, pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Consultările au loc după ce Parlamentul a respins Cabinetul propus de Siegfried Mureșan.

„Am adus la cunoștință și ce fac eu pe la ruși și cum o să mă tot duc pe la ruși și pe la americani și pe la chinezi”, a declarat Diana Șoșoacă după întâlnirea cu Nicușor Dan.

Șefa SOS România a continuat susținând că i-ar fi comunicat președintelui informații despre presupuse negocieri între Statele Unite și Federația Rusă.

„Am adus la cunoștință, pentru că nu știa, că în ultimele negocieri dintre Statele Unite ale Americii și Federația Rusă s-a hotărât ca România, într-un timp, în termen mediu, să ajungă în BRICS. Și evident am căzut în sfera de influență a Federației Ruse”, a spus Șoșoacă.

Ea și-a încheiat declarația pe acest subiect cu mesajul: „Puneți mâna și învățați rusă!”.

Declarația Dianei Șoșoacă privind o presupusă decizie americano-rusă ca România să intre în BRICS nu este susținută de dovezi.

BRICS reunește în prezent state precum Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Iran, Egipt, Etiopia, Emiratele Arabe Unite, Indonezia și Arabia Saudită. Printre parteneri se numără Belarus, Bolivia, Kazahstan, Cuba, Malaysia, Nigeria, Thailanda, Uganda, Uzbekistan și Vietnam. România nu apare pe aceste liste.

Nici afirmația potrivit căreia România ar fi fost plasată într-o „sferă de influență” a Federației Ruse în urma negocierilor dintre Washington și Moscova nu este confirmată de informații publice oficiale.

Șoșoacă s-a autopropus premier

În timpul discuției de la Cotroceni, Diana Șoșoacă a susținut și organizarea alegerilor anticipate, dar a admis că, înainte de acestea, România are nevoie de un guvern cu puteri depline.

„Nu îl recunosc ca președinte”

Șoșoacă a reiterat la Cotroceni că nu îl recunoaște pe Nicușor Dan drept președinte al României și a reluat criticile la adresa Curții Constituționale, la doi ani de la decizia prin care candidatura sa la alegerile prezidențiale din 2024 a fost respinsă.

Delegația SOS România s-a prezentat îmbrăcată în negru la consultări, Șoșoacă afirmând că este vorba despre un gest simbolic prin care partidul marchează ceea ce consideră a fi „dispariția statului de drept” și a democrației din România.

Un șofer a fost prins de polițiști în timp ce circula cu 211 de kilometri la oră, pe autostrada A1, în zona kilometrului 316. Limita de circulație pe autostrăzile din România este de 130 de kilometri la oră.

Sursa foto: IPJ Alba

Polițiștii i-au înregistrat viteza cu camera RADAR, în cadrul unor acțiuni pentru prevenirea accidentelor de circulație și depistarea șoferilor care nu respectă normele rutiere.

Conducătorul auto a fost sancționat cu amendă și i-a fost reținut permisul. De asemenea, acesta nu se va mai putea urca la volan timp de 120 de zile.

57 de sancțiuni pentru viteză în doar cinci ore. Cum i-au depistat autoritățile

Polițiștii au aplicat, în cadrul controalelor făcute pe segmentul de autostradă Boița-Holdea, la kilometrul 316, pe raza comunei Pianu, 75 de sancțiuni. 57 dintre acestea au fost pentru viteză peste limita regulamentară.

Autoritățile au reținut în total 12 permise de conducere, dintre care 11 pentru depășirea limitei de viteză legale, și anunță că vor continua controalele și în următoarea perioadă

Bărbatul cu vârsta de 35 de ani a fost prins în flagrant, vineri, pe Autostrada A1, în timp ce transporta și deținea în vederea comercializării, cantitatea de aproximativ 1 kilogram cocaină, potrivit DIICOT.

Stupefiantele au fost găsite ascunse într-un compartiment special amenajat în interiorul mașinii.

Bărbatul, care a fost reținut sâmbătă, este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri mare risc.

Acesta a fost arestat preventiv pentru o perioadă de 30 de zile.

Poliția Capitalei a fost sesizată luni, 5 octombrie, că doi reprezentanți ai mass-media ar fi fost agresați de un bărbat în fața unei instituții publice din Sectorul 3.

Din primele verificări, polițiștii au stabilit că sesizarea se confirmă: cele două victime au fost lovite intenționat, cu un obiect metalic.

Autorităţile au identificat persoana bănuită, un bărbat de 50 de ani.

Va fi sesizată unitatea de parchet competentă

Polițiștii Secției 10 au întocmit un dosar penal pentru lovire sau alte violențe.

Bărbatul a fost adus de un echipaj de jandarmi la sediul Secției 10 Poliție, unde este audiat pentru a se stabili cu exactitate împrejurările în care s-a produs incidentul.

Cercetările continuă, iar în funcție de probele administrate vor fi dispuse măsurile legale.

Urmează să fie sesizată și unitatea de parchet competentă.

Poliția Capitalei a transmis că „condamnă ferm” orice formă de agresiune sau comportament violent la adresa jurnaliștilor.

Reprezentanții instituției subliniază că libertatea presei și siguranța jurnaliștilor trebuie respectate, iar faptele de violență sunt tratate cu fermitate și verificate cu celeritate.

Kelemen Hunor consideră că președintele mai are la dispoziție cel puțin două desemnări pentru funcția de premier și că partidele trebuie să folosească această perioadă pentru a negocia formarea unei majorități. 

„Eu cred că președintele cel puțin mai are cu desemnarea de azi două desemnări de făcut. Cel puțin, așa cred eu. Deci trebuie discutat, trebuie în continuare să discutăm, trebuie formată o majoritate. Sigur, e greu în acest Parlament fragmentat și cu toate declarațiile contundente din ultima perioadă, dar este obligația noastră”, a spus Kelemen Hunor după ce a încheiat discuțiile cu președintele Nicușor Dan. 

„Anticipatele nu rezolvă nimic”

În ceea ce privește posibilitatea organizării alegerilor anticipate, Kelemen Hunor a respins această variantă, susținând că un nou scrutin nu ar modifica în mod fundamental aritmetica parlamentară. 

„Anticipatele nu rezolvă nimic, absolut nimic. Chiar anticipatele ne încurcă și mai mult. De aceea eu nu susțin anticipatele, dar dacă ajungem la anticipate, mergem cu drag. Problema noastră este, dacă astăzi facem alegeri anticipate, ce se va schimba? Va fi mai bine sau mai puțin bine? Cum va arăta Parlamentul? De aceea eu cred că astăzi anticipatele nu rezolvă problemele țării”, a mai spus Kelemen. 

Nevoia de compromis politic între forțele parlamentare

În opinia lui Kelemen Hunor, șeful statului mai poate încerca nominalizări de prim-ministru înainte de a se lua în calcul dizolvarea legislativului, cu scopul de a obliga partidele la dialog. 

„Politica e despre dialog și despre compromisuri. Și trebuie să înțeleagă fiecare unde face un compromis și cât de departe merge cu un compromis. Și eu cred că mai este loc de dialog și mai este loc de compromis în continuare”, a conchis liderul UDMR. 

Criza politică și impasul din Legislativ

Nicușor Dan a organizat această rundă de consultări cu partidele și grupurile parlamentare după ce fostul premier desemnat nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului. 

Guvernul propus de Siegfried Mureșan a fost respins miercuri de Parlament: 182 de parlamentari au votat pentru, cu mult sub cele 233 de voturi necesare învestirii.  

Aceasta a fost a doua propunere respinsă de legislativ, după ce a picat la vot și propunerea de guvern Adrian Veștea, în luna iunie, deschizându-se astfel posibilitatea de organizare a alegerilor anticipate. 

Plata a fost anunțată luni, în cadrul celui de-al zecelea Consiliu de asociere UE-Republica Moldova, și reprezintă a treia tranșă acordată prin Planul de creștere.

Comisia Europeană a constatat că Republica Moldova a îndeplinit 18 reforme în domenii precum dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Odată cu noua tranșă, suma totală pusă la dispoziția Republicii Moldova prin acest plan ajunge la 661 de milioane de euro.

„Plata de astăzi reprezintă o recunoaștere a angajamentului Republicii Moldova față de reforme și a hotărârii sale de a avansa pe calea către UE”, a declarat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Ea a precizat că sprijinul financiar european ar urma să aibă efecte concrete asupra vieții cetățenilor Republicii Moldova.

Planul de creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, a fost propus de Comisia Europeană în octombrie 2024 și acoperă perioada 2025-2027. Este cel mai mare pachet de sprijin financiar acordat până acum de Uniunea Europeană Republicii Moldova.

Mihai Fifor, un fost ministru PSD al Apărării, critica dur membri Partidului Național Liberal, cu doar câteva ore înainte ca Nicușor Dan să facă o nouă desemnare de premier. Social-democratul spune că situația în PNL este „gravidă”.

„Ne-a luminat nea Ilie. La PNL situația e puțin… gravidă. Cu jumătate de gură, ne anunță azi din nou că, dacă PSD intră la guvernare, ei pleacă în opoziție. Păi, stați puțin, fraților. Plecați de unde că, dacă-mi amintesc bine, în mai, după moțiunea de cenzură, cavalerul Apocalipsei, Bolo, cu pieptul scos și sprânceana zbârlită, ne anunța solemn că PNL intră în opoziție”, a transmis social-democratul într-o postare pe Facebook.

Tensiuni crescute între PNL și PSD, înainte de următoarea desemnare de premier

Atacul venit dinspre tabăra social-democrată către PNL vine într-un moment tensionat, în așteptarea celei de-a patra desemnări de premier făcută de Nicușor Dan. PSD a venit deja cu o propunere, în persoana lui Sorin Grindeanu, șeful social-democraților.

Guvernul Bolojan este în interimat din luna mai, atunci când PSD a ieșit din executiv și l-a demis prin moțiune de cenzură. Mihai Fifor critică poziția schimbătoare a liberalilor.

„Au trecut cinci luni. Bolojan e tot la Palatul Victoria, iar PNL ne anunță, odată la cinci luni, că… va intra în opoziție. Cu alte cuvinte, PNL rămâne, probabil, singurul partid din istorie care a reușit performanța de a fi și la putere, și în opoziție. Simultan”, a mai scris Fifor în postare.

Nicușor Dan urmează să facă încă o desemnare de premier, după finalizarea consultărilor cu liderii partidelor și ai grupurilor parlamentare. Până acum, șeful statului a făcut deja două desemnări dinspre tabăra liberalilor, dintre care niciuna nu a reușit să treacă de votul de învestire din Parlament.

Apel pentur guveranre și excluderea partidelor suveraniste

 „Nu știm cine va fi premierul desemnat. Acest lucru nu am aflat. Dar am spus că avem nevoie de guvern. În continuare, asta este principalul deziderat, să avem un guvern cu puteri depline, cât mai repede. e nevoie și de Partidul Social Democrat, și de Partidul Național Liberal, altfel nu se poate ajunge la o majoritate. Ceea ce noi, în continuare, nu putem accepta e să votăm împreună, să facem parte din majoritate împreună cu AUR și cu SOS. Acest lucru nu funcționează”, a declarat Kelemen Hunor, luni, după ieșirea de la discuțiile cu președintele Nicușor Dan. 

Acesta a anunțat și că UDMR nu va face parte din următorul executiv, subliniind necesitatea menținerii unei anumite consecvențe. 

„Nu vom face parte din următorul guvern aproape 100%. Deci acest lucru eu exclud dintr-un singur motiv. Săptămâna trecută am mers în Parlament cu un premier desemnat, Siegfried Mureșan, cu o coaliție minoritară care nu a trecut. Mâine nu putem să fim într-o altă coaliție. Aici nu e vorba de PSD, nu e vorba de PNL, e vorba de o rigoare”, a continuat Kelemen Hunor. 

Susținere parlamentară condiționată de asumarea liberalilor

Liderul UDMR a precizat însă că formațiunea ar putea susține un guvern format în jurul PSD, cu condiția ca și PNL sau o parte a parlamentarilor liberali să contribuie la asigurarea voturilor necesare pentru învestire. 

„Putem susține un guvern în jurul PSD-ului, dar e nevoie și de PNL Sau o parte din PNL, nu vorbesc de cei 16, ci de o asumare din partea PNL-ului. Și dacă nu face instituțional, spune că nu tot PNL-ul votează, dar dacă pentru învestirea Guvernului e nevoie de 40 de voturi, asigurăm împreună acele voturi ca să treacă Guvernul. Și după aceea fiecare își vede de treabă”, a mai spus liderul politic. 

Nicușor Dan a organizat această rundă de consultări cu partidele grupurile parlamentare după ce fostul premier desemnat nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului. 

Guvernul propus de Siegfried Mureșan, a fost respins miercuri de Parlament: 182 de parlamentari au votat pentru, cu mult sub cele 233 de voturi necesare învestirii.  

Aceasta a fost a doua propunere respinsă de legislativ, după ce a picat la vot și propunerea de guvern Adrian Veștea, în luna iunie, deschizându-se astfel posibilitatea de organizare a alegerilor anticipate. 

Sursa video: TVR, B1

Unul dintre cei mai influenți și respectați jurnaliști culturali din spațiul anglofon, Peter Bradshaw, Chief Film Critic al prestigiosului The Guardian, publică luni o cronică despre producția „The Yellow Tie”, care se va lansa în cinematografele din Marea Britanie pe 9 octombrie.

„Este un film biografic de modă veche, venit din Europa Centrală, care este totodată și o muncă făcută din dragoste de regizorul său: puțin greoi și solemn, desigur, dar solid realizat, sincer și plin de idealism, cu interpretări corecte și efecte vizuale decente. Este povestea dirijorului și compozitorului român Sergiu Celibidache, un muzician genial care a devenit cunoscut printre cunoscătorii muzicii în anii de după cel de-Al Doilea Război Mondial datorită convingerii sale unice și intransigente, de un purism radical – derivată din studiile sale asupra budismului Zen – că muzica nu ar trebui niciodată înregistrată. El considera că discurile de vinil și CD-urile erau inerte și lipsite de viață și că muzica trebuia trăită live, în prezentul autentic și plin de pasiune”, scrie Bradshaw, pentru care începutul filmului, brutalul tantrum pe care-l face Malkovich (Celibidache senior) în fața unor producători japonezi este „neinspirat”.

Malkovich îl interpretează pe Celibidache „cu o superioritate capricioasă și ostentativă”

Malkovich îl interpretează pe maestrul Celibidache „cu o superioritate capricioasă și ostentativă”, dar, cu toate astea, jurnalistul britanic nu are o impresie cu totul proastă despre producția asta și-i dă Cezarului ce-i al Cezarului.

Fără un entuziasm debordant, Bradshaw crede că „The Yellow Tie” este „un film solid și lipsit de pretenții”.

„Nu este ușor de înțeles exact care este ideea pe care Celebidache încearcă să o transmită prin poziția tatălui său; Celibidache nu pare să fi adunat foarte mulți adepți, iar lumea muzicală era plină de muzicieni cel puțin la fel de talentați și de principiali ca el, care aveau exact opinia opusă în privința înregistrărilor muzicale. Dar există aici un soi de eroism solitar și cine poate spune dacă, în această lume digitalizată, în care înregistrările sunt atât de ușor accesibile, ideile sale nu ar putea reveni cândva la modă?”, scrie Bradshaw.

Sergiu Celibidache nu a fost evreu

Într-un pasaj al cronicii, Bradshaw afirmă că Celibidache a fost „amenințat și hărțuit ca evreu”, însă aceasta e o informație biografică eronată.

Se cuvine să rectificăm: Sergiu Celibidache nu a fost evreu – tatăl său, Demostene, ofițer de cavalerie, prefect al Iașiului, avea origini grecești, iar mama sa, Maria, profesoară de chimie, născută Brăteanu, era româncă.

Una peste alta The Guardian scrie o recenzie decentă, reținută, fără să fie demolatoare, a producției cinematografice, care a cucerit deja publicul românesc.

„Cravata Galbenă” urmează să fie lansat în cinematografele din Marea Britanie și Irlanda pe 9 octombrie.

„Rămânem consecvenți deciziilor pe care PNL le-a luat în ultimele luni, și anume că nu vom fi într-o guvernare cu Partidul Social Democrat, având în vedere ceea ce s-a întâmplat în această perioadă, situație în care, dacă PSD va fi în guvernare, PNL va intra în opoziție”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul interimar a spus că, după nominalizarea viitorului premier, conducerea PNL va analiza „cât se poate de serios” posibilitățile de a evita continuarea crizei politice.

„După ce președintele României va face nominalizarea premierului, vom discuta cât se poate de serios și vom vedea care sunt posibilitățile de a evita prelungirea blocajului politic, care nu este benefic pentru țara noastră”, a afirmat Bolojan.

Bolojan: România are nevoie de un guvern care să țină sub control cheltuielile

Ilie Bolojan a spus că viitorul Executiv va trebui să rezolve problemele urgente privind funcționarea statului, inclusiv rectificarea bugetară, și să ia măsuri pentru menținerea deficitului în limitele asumate.

El a subliniat că România are nevoie „nu de orice fel de guvern”, ci de unul care să mențină echilibrele bugetare și să pregătească anul 2027.

„Este foarte important să avem nu orice fel de guvern, ci un guvern care va menține echilibrele noastre bugetare, având aceleași provocări majore pe care le-a avut și guvernul pe care îl conduc și l-am condus în această perioadă. E vorba de deficite și de datorii”, a spus președintele PNL.

Bolojan a atras atenția că problema nu este doar nivelul datoriei publice raportat la PIB, ci ritmul în care aceasta a crescut în ultimii ani.

„Nu neapărat datoria României este o problemă ca procent din PIB, ci viteza mare de creștere a acesteia în ultimii ani, ceea ce arată incapacitatea noastră de a menține controlul bugetelor. Și asta va fi un lucru important și în anii următori, pentru că, dacă nu se va reintroduce disciplina financiară, așa cum am introdus-o în această perioadă, și nu va fi menținută, costurile sociale pe care le-au suportat toți românii în această perioadă vor fi anulate, practic, și ne vom întoarce de unde am plecat”, a subliniat Ilie Bolojan.

Rohan Rane, un cetățean indian în vârstă de 29 de ani care a venit în Franța pentru a studia la o școală de Afaceri din orașul Antibes, situat în sud-estul țării, înainte de a deveni antrenor de fitness, este descris de anchetatori drept liderul grupului, potrivit AFP, citată de France24.

El este judecat pentru acuzații care includ tortura sau acte de barbarie împotriva minorilor, extorcare organizată și difuzarea de materiale cu abuzuri sexuale asupra copiilor. Dacă va fi condamnat, riscă pedeapsa cu închisoarea pe viață.

Numeroase minore abuzate. Suspecții comunicau pe Discord

Se presupune că grupul ar fi abuzat numeroase fete tinere, majoritatea minore, în țări precum SUA, Olanda, Marea Britanie și Estonia.

Potrivit anchetatorilor, copilele au fost vizate de un grup de bărbați din Germania, Noua Zeelandă și SUA, care comunicau pe popularul serviciu de mesagerie Discord. Aceștia susțineau opinii rasiste și antisemite și își exprimau ostilitatea față de feministe și comunitatea LGBT+.

Cazul a fost declanșat în noiembrie 2020 de un raport al Centrului Național pentru Copii Dispăruți și Exploatați.

Victimele, încurajate să-și provoace răni

Organizația americană de protecție a copiilor a descoperit pe internet imagini cu o fetiță de 12 ani cu pieptul dezgolit, în timp ce un alt utilizator o încuraja să-și graveze numele „Rohan” pe corp.

Cinci femei americane, cu vârste cuprinse între 18 și 21 de ani, s-au alăturat procesului în calitate de părți civile și urma să depună mărturie prin videoconferință în această săptămână.

Potrivit unui document judiciar publicat de Departamentul de Justiție al SUA, grupul online denumit CVLT promova „neonazismul, nihilismul și pedofilia ca principii fundamentale”.

Procesul se va desfășura cu ușile închise

Luni, Tribunalul Penal din Paris a dispus ca procesul să se desfășoare cu ușile închise.

Decizia a fost luată în ciuda cererii de desfășurare a unui proces public formulată de Hippolyte Marquetty, avocatul celor cinci victime americane, și a venit ca urmare a unei solicitări din partea autorităților americane.

Conform hotărârii citite de președintele completului de judecată, grupul condus, se pare, de Rane, care a fost deosebit de activ în Statele Unite, încercase deja să intimideze victimele și martorii și amenințase procurorii americani.

Instanța a invocat, de asemenea, riscul de a ofensa moralitatea publică, subliniind că se preconiza ca, în cadrul procesului programat să se desfășoare până vineri, să fie proiectate înregistrări video care arătau torturarea și umilirea victimelor, adesea cu vârsta sub 15 ani.

Susținut de organizații de protecție a copiilor, Marquetty s-a opus fără succes desfășurării procesului cu ușile închise, argumentând că era „paradoxal” ca un inculpat acuzat de izolarea victimelor sale să fie judecat cu ușile închise.

El a afirmat că clienții săi considerau că este important să se sensibilizeze opinia publică cu privire la pericolele cu care se confruntă adolescentele pe rețelele de socializare.

Condamnarea violenței și analiza cauzelor

Dan Dungaciu a declarat că gestul făcut de susținătorii lui Călin Georgescu trebuie condamnat. 

„Sigur că gestul în sine, dacă îl scoatem dintr-un context mai larg, arată altfel decât e contextul. Condamnăm, din punctul acesta de vedere, orice ține de un tip de manifestare care poate să fie direct sau indirect violență”, a spus liderul AUR, după consultările de la Palatul Cotroceni. 

În același timp, Dungaciu a susținut că reacțiile de acest tip trebuie privite în contextul unei nemulțumiri crescânde din societatea românească.

„Dar ceea ce facem în continuare în România, să ne uităm doar la efecte, nu la cauzele profunde. Există oameni care sunt în România ultragiați pe bună dreptate”, a continuat Dungaciu. 

Fenomenul Călin Georgescu

Acesta a spus că în urma unor cercetări sociologice realizate în 2017-2018, s-a observat o cerere foarte mare de schimbare a direcției politice, schimbare reprezentată de fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu. 

„Din 2018-2017, de la centenar, când facem sondaje, s-a observat un curent  care dorea un alt tip de prestație publică și politică. La un moment dat, oferta asta s-a întâlnit foarte bine cu cererea”, a mai spus Dungaciu. 

Anularea alegerilor din 2024

Acesta a amintit de anularea alegerilor din decembrie 2024, punctând că nemulțumirea populației a fost generată de lipsa de transparență din partea instituțiilor statului. 

„În momentul acela, oamenii care s-au văzut, ca să zic așa, în fața unei opțiuni pe care puteau să o acceseze și în legătură cu care erau foarte fericiți, a durat fericirea asta câteva ore, după care s-a anulat. Cum se simt oamenii aceștia? Ce sentiment au? Li s-a spus acelor oameni că tot ce s-a întâmplat acolo este intruziunea Federației Ruse care a falsificat votul și le-a deturnat opțiunea politică. Oamenii care trebuiau să demonstreze asta, adică cei de la Cotroceni, după un an și ceva le spun că nu se publică niciun raport”, a mai transmis liderul AUR. 

Acesta a mai atras atenția că acest climat de tensiune socială este în creștere. 

„Cum vreți dumneavoastră ca oamenii aceia să fie liniștiți? Când nimeni nu-i bagă în seamă, toată lumea etichetează. Deci este evident că o tensiune din asta se perpetuează”, a conchis liderul AUR. 

Reacția acestuia vine după ce sâmbătă, manifestanți veniți la Arestul Central pentru a-și arăta susținerea față de Călin Georgescu, arestat preventiv pentru 30 de zile în dosarul de înșelăciune, au aprins lumânări în forma inițialelor ziaristului Cristian Tudor Popescu.  

Sursa video: Digi 24

Petrișor Peiu, Dan Dungaciu și alți doi lideri din AUR au discutat cu președintele, în cadrul unei noi runde de consultări pentru formarea viitorului Guvern. A fost cea mai lungă întâlnire de până acum ca durată, după ce Nicușor Dan a discutat și cu reprezentanții PSD.

Dungaciu și Peiu au declarat că au avut mai multe contre cu președintele în cadrul discuției. Reprezentanții AUR au criticat modul în care Nicușor Dan își desfășoară activitatea.

„Discuțiile au fost taxate mai degrabă pe ceea ce se întâmplă în România și nu trebuie să se întâmple în România, adică o formulă în care, practic, democrația nu mai funcționează din moment ce regulile de funcționare ale democrației sunt în afara sistemului democratic”, a declarat Dan Dungaciu, vicepreședinte AUR.

Cerința președintelui: Guvern fără AUR

Liderii AUR i-au reproșat președintelui faptul că a declarat public că nu vrea ca AUR să facă parte din viitorul executiv. Nicușor Dan și-ar fi argumentat răspunsul.

„Ne-a acuzat că am atentat la stabilitatea financiară a statului, ceea ce nu e cazul, că n-am fost la putere. Ne-a acuzat că am fi în afara curentului euroatlantic. Și i-am explicat care este definiția euroatlantismului României. Atașamentul necondiționat la cele trei tratate care sunt baza euroatlantismului României: Tratatul NATO, Tratatul Uniunii Europene și Tratatul de funcționare a Uniunii Europene. Acum, în această discuție, i-am reproșat că a început cu un atac nedemn la adresa unui partid, nejustificat, ilegitim”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

Din delegația AUR trimisă la consultările de la Palatul Cotroceni a lipsit președintele partidului, George Simion. El a anunțat dinainte, pe rețelele de socializare, că nu vrea să discute despre viitorul Guvern până când Călin Georgescu nu va fi eliberat din arestul preventiv.

Sursa video: Digi 24