MediaFax.ro

Victoria îi duce pe olteni la 26 de puncte, pe locul al treilea, la un singur punct de Rapid și la trei de liderul Dinamo. Farul rămâne cu 17 puncte și continuă seria fără succes în deplasare.

Elisor a deschis scorul după 16 minute

Universitatea Craiova a avut nevoie de numai 16 minute pentru a trece în avantaj.

David Matei i-a oferit mingea lui Simon Elisor, atacantul a preluat și a finalizat elegant cu piciorul stâng, trimițând în plasa laterală pentru 1-0. Golul l-a propulsat pe Elisor singur pe primul loc în clasamentul marcatorilor din Superliga.

Oltenii au continuat să pună presiune. David Matei și Luca Băsceanu au trimis șuturi spre poarta adversă, iar Craiova a avut aproape 56% posesie în prima repriză.

Farul a încercat să răspundă prin Ionuț Vînă și Matteo Ahlinvi, însă fără să restabilească egalitatea, astfel că echipa pregătită de Filipe Coelho a intrat la vestiare cu avantaj minim.

Farul a căutat egalarea după pauză

Oaspeții au încercat să schimbe raportul de forțe în partea secundă. Narek Grigoryan și Alexandru Goncear au fost introduși încă de la pauză, în locurile lui Gustavo Marins și Răzvan Marincean.

Și Craiova a schimbat masiv după zece minute din repriza secundă, când pe teren au intrat Ștefan Baiaram, Nicușor Bancu și Alexandru Cicâldău.

Farul a avut câteva oportunități prin Grigoryan și Ahlinvi, iar în minutul 72 Grigoryan a trimis spre poartă și l-a obligat pe goalkeeperul gazdelor să intervină. Un minut mai târziu, Ahlinvi a expediat la rândul său un șut pe spațiul porții.

Romanchuk a închis meciul în minutul 87

Craiova a rezistat tentativelor oaspeților și a tranșat partida cu trei minute înainte de finalul timpului regulamentar.

Alexandru Cicâldău a executat o lovitură liberă, iar Oleksandr Romanchuk s-a înălțat în careu și a trimis cu capul la colțul lung, fără șanse pentru portarul Farului: 2-0.

Oltenii au mai amenințat poarta adversă și în final, prin Assad Al Hamlawi și Ștefan Baiaram, dar tabela nu s-a mai modificat. Universitatea Craiova a încheiat astfel seara cu toate cele trei puncte.

Craiova, la trei puncte de Dinamo

Rezultatul menține Universitatea Craiova în imediata apropiere a primelor două clasate. După 12 meciuri, Dinamo conduce Superliga cu 29 de puncte, Rapid are 27, iar formația din Bănie a ajuns la 26.

Victoria confirmă și forma foarte bună a Craiovei pe teren propriu în 2026. Înaintea partidei cu Farul, oltenii câștigaseră 13 dintre cele 15 meciuri de campionat disputate acasă în acest an calendaristic, singurele înfrângeri fiind suferite în fața lui FC Argeș.

Pentru Farul, deplasările rămân o problemă majoră. Constănțenii nu mai câștigaseră în deplasare în Superliga din 25 ianuarie 2026, când s-au impus cu 1-0 împotriva Petrolului. De atunci, înaintea vizitei la Craiova, înregistraseră șase remize și șapte înfrângeri pe teren advers.

Universitatea Craiova a început partida în formula: L. Popescu – Romanchuk, Stevanovic, Roux – Mora, Tudor Băluță, Teles, Webster – David Matei, Elisor, Băsceanu. Farul a mizat pe R. Munteanu – Dican, Larie, Gustavo Marins – Bouzamoucha, Njike, Ahlinvi, Cristian Ganea – Vînă, Mărincean, Radaslavescu. Partida a fost arbitrată de Iulian Călin.

Bărbatul în vârstă de 55 de ani apare în imagini recente cu o înfățișare radical schimbată, într-un tunel întunecat, având în apropiere un cărucior de cumpărături și ceea ce publicația Bild descrie drept ultimele sale bunuri.

Situația este cu atât mai dramatică în condițiile în care, potrivit sursei citate, Steffi Graf și-ar fi sprijinit fratele atât financiar, cât și personal în ultimii ani.

Imagini dintr-un tunel de sub Las Vegas

Publicația germană scrie că noi imagini îl prezintă pe Michael Graf fără tricou, cu barba crescută și părul neîngrijit, într-unul dintre tunelurile de sub Las Vegas.

În spatele său poate fi observat un cărucior de cumpărături, alături de puținele lucruri pe care le-ar mai avea.

Bild susține că fratele fostei mari campioane de tenis s-ar fi retras în acest sistem de tuneluri pentru a se ascunde de autorități.

Pe numele său ar exista un mandat de arestare

Potrivit publicației germane, pe numele lui Michael Graf există un mandat de arestare.

Problemele sale cu justiția ar avea legătură cu încălcarea unor obligații impuse de instanță, acuzații de violență domestică și conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului.

Actuala situație este punctul culminant al unei perioade în care Michael Graf și-ar fi pierdut treptat stabilitatea pe care o avea anterior.

Steffi Graf și-ar fi ajutat fratele în ultimii ani

Unul dintre elementele evidențiate de presa germană este sprijinul pe care Michael l-ar fi primit din partea celebrei sale surori.

Steffi Graf l-ar fi ajutat în ultimii ani atât din punct de vedere financiar, cât și personal.

Fosta jucătoare germană este una dintre cele mai importante sportive din istoria tenisului. Tocmai notorietatea uriașă a lui Steffi Graf face ca situația în care ar fi ajuns fratele său mai mic să atragă atenția presei germane.

Tunelurile ascunse sub Las Vegas

Tunelurile în care s-ar afla Michael Graf sunt extrem de periculoase. Este vorba despre o rețea subterană asociată sistemului de drenaj al orașului, iar bărbatul de 55 de ani ar trăi în prezent într-un asemenea spațiu.

Imaginile prezentate de publicația germană arată un contrast puternic între notorietatea familiei Graf și condițiile în care ar locui acum Michael.

Mâncatul seara „umple golul din casă și singurătatea din suflet”, scrie Mihaela Bilic într-o postare pe Facebook. Ca să nu rămână la generalități, ea propune să definim mai exact ce înseamnă „seară”.

Dacă e vorba de cină, a treia masă din zi, cu o cantitate moderată de mâncare, luată cu două-trei ore înainte de culcare și fără să înfulecăm, atunci mâncăm de foame și e normal, explică nutriționista. Dacă mâncăm după ora 22:00, deși am luat deja cina, pentru că ne plictisim, ne simțim singuri sau suntem triști, atunci e vorba de calmare. „E normal și asta”, scrie Bilic. „Suntem construiți să mâncăm și de foame și de plăcere, cele două obiective se completează, nu se exclud!”

Când devine o problemă

Diferența o face, potrivit ei, starea emoțională. „Nu mâncatul rapid și lacom este periculos pentru siluetă, ci starea emoțională în care ne aflăm”, explică nutriționista. Una e să mănânci o farfurie plină, conștient că ți-a fost foarte foame, și să te poți opri. Alta e să mănânci tot ce găsești în frigider ca să uiți sau să scapi de o emoție negativă.

„Mâncatul compulsiv e beleaua, pentru că aici nu mai e vorba de mâncare, ci de un mecanism psihologic de evitare”, scrie Bilic.

Ce spun studiile

Mai multe cercetări au legat mâncatul de seară de stări emoționale. Un studiu publicat în 2023 în revista Obesity, pe aproape 4.000 de participanți din Spania, Statele Unite și Mexic, a arătat că persoanele cu un ritm biologic de „bufniță”, care se culcă și se trezesc târziu, au mai des un comportament de mâncat emoțional.

O altă cercetare, publicată în Journal of Applied Psychology, a urmărit angajați care au mâncat nesănătos seara, după o zi stresantă la birou. A doua zi, aceștia au acuzat mai des disconfort fizic și sentimente de vinovăție. Cei care gestionau mai bine stresul au resimțit mai puțin aceste efecte.

„Să găsim alt pansament”

Mihaela Bilic le cere oamenilor să nu se mai simtă vinovați pentru masa de seară, mai ales când opinia generală este acuzatoare. „Cine mănâncă de foame nu are nevoie de acordul unui nutriționist. Iar cine mănâncă pentru că îl doare trebuie să identifice mai întâi rana. Și abia apoi, cu răbdare și bunăvoință, să găsească un alt pansament decât mâncarea”, scrie ea.

Intervenția șefului statului vine după un weekend marcat de confruntări și distrugeri, în urma cărora aproape 2.400 de persoane au fost arestate, iar aproape 1.000 de polițiști și jandarmi au fost răniți, potrivit Ministerului francez de Interne, relatează Le Monde, citând AFP.

Macron a intervenit într-un discurs adresat națiunii duminică seară, după ce anterior participase la Palatul Élysée la o reuniune interministerială de criză.

Macron: „În această seară, simțim cu toții furie și rușine”

Președintele Franței a încercat să traseze o linie clară între oamenii care au ieșit în stradă cu revendicări sociale și cei implicați în violențe, jafuri și distrugeri.

„În această seară, simțim cu toții furie și rușine”, a declarat Emmanuel Macron.

El a cerut să se facă distincția între manifestanții care au „revendicări legitime” și „cei care au distrus, spart și jefuit”.

Protestele desfășurate în mai multe zone ale Franței au avut în centru nemulțumiri privind costul vieții, însă manifestațiile au degenerat în violențe și acte de vandalism în mai multe orașe.

„Cei care au distrus trebuie să plătească”

Macron a transmis că autoritățile nu vor tolera violențele și că persoanele responsabile pentru distrugeri trebuie trase la răspundere.

„Cei care au distrus trebuie să plătească”, a declarat președintele francez.

Șeful statului a promis că Guvernul va fi „intransigent” față de cei care au participat la revolte.

„Nimic nu justifică, nimic nu scuză” asemenea acte de violență, a afirmat Macron, descriind ceea ce s-a întâmplat drept o manifestare „fără precedent” și „dezlănțuită” a violenței.

Președintele francez a anunțat și o coordonare între autoritățile centrale și administrațiile locale pentru protejarea orașelor și a obiectivelor vulnerabile.

Macron a precizat că oficialii de rang înalt vor lua „decizii în coordonare cu primarii pentru a ne proteja orașele, clădirile publice și afacerile”.

„Este insuportabil să ne vedem orașele devastate în acest fel”

Șeful statului francez s-a referit și la amploarea pagubelor produse în timpul violențelor.

„Este insuportabil să ne vedem străzile orașelor devastate în acest fel”, a declarat Emmanuel Macron.

Președintele a promis sprijin pentru companiile și comercianții afectați de distrugeri.

În același timp, Macron a anunțat că va exista „transparență deplină” în ceea ce privește modul în care forțele de ordine au gestionat protestele. Reacția vine în contextul criticilor privind pregătirea poliției înaintea manifestațiilor și capacitatea autorităților de a anticipa amploarea incidentelor.

Ministrului de Interne i s-au cerut „răspunsuri clare”

Emmanuel Macron a anunțat că i-a cerut ministrului de Interne, Laurent Nuñez, să analizeze ceea ce s-a întâmplat și să identifice eventualele deficiențe ale dispozitivului de securitate.

Șeful statului i-a cerut ministrului să „tragă toate concluziile necesare”, în special în ceea ce privește activitatea de informații și capacitatea autorităților de a anticipa evoluția manifestațiilor.

Macron a precizat că așteaptă „răspunsuri clare”.

Bilanțul prezentat de Ministerul francez de Interne indică amploarea confruntărilor: aproape 2.400 de persoane au fost arestate sâmbătă, iar aproape 1.000 de polițiști și jandarmi au fost răniți. Șapte dintre membrii forțelor de ordine au suferit răni grave.

Discursul de duminică seară marchează prima reacție amplă a președintelui francez după violențele din weekend. Macron a încercat să transmită simultan că revendicările sociale ale manifestanților trebuie separate de actele de vandalism și că autoritățile vor avea o poziție fermă față de cei responsabili pentru distrugeri.

„Când am preluat partidul la finalul anului 2024, era la un final de an electoral în care s-au cheltuit foarte mulți bani și Partidul Național Liberal a rămas cu multe datorii”, a declarat Ilie Bolojan duminică seara, la B1 TV. Partidul a plătit o parte dintre ele, a avut mai multe procese și a încercat să le eșaloneze, a explicat el.

„Am preluat un pasiv foarte mare. Și sigur că cei care au generat aceste datorii imense ar trebui să aibă măcar decența să tacă din gură și să intre cel puțin într-o perioadă de penitență”, a spus liderul PNL, fără să numească pe cineva.

Bolojan a anunțat că PNL își va achita datoriile în perioada următoare. „E o problemă de normalitate. Și e o problemă pur și simplu, din nou, de a fi credibil”, a explicat el. „Dacă nu-ți achiți datoriile la organizația ta (…), e greu de presupus că vei putea fi credibil, pentru că vei gestiona activități bugetare mult mai complicate.”

Procesul pierdut cu AEP

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins joi, 15 octombrie, recursul PNL în procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă. Partidul trebuie să restituie bugetului de stat 14.117.378 de lei, adică aproximativ 2,8 milioane de euro, din campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă din 2024.

În decembrie 2024, PNL primise de la AEP rambursarea a peste 17,6 milioane de lei pentru această campanie. Un control ulterior a stabilit că 14,1 milioane de lei reprezentau cheltuieli finanțate deja din subvenții de la bugetul de stat, deci nu puteau fi rambursate a doua oară. PNL a contestat decizia AEP, dar a pierdut atât la Curtea de Apel București, cât și la instanța supremă.

Vicepreședintele PNL Dragoș Pîslaru a transmis după decizie că partidul va respecta hotărârea instanței și va restitui banii. Datoriile acumulate de PNL în ultimele campanii electorale depășesc, potrivit presei, 100 de milioane de lei.

„Aici este un lucru, din punctul meu de vedere, imoral, orice s-ar spune: să generezi mii de procese, peste 20 de mii de procese, pe teme de drepturi salariale care să fie judecate în instanțe care, într-o formă directă sau indirectă, au și ele astfel de procese în alte instanțe”, a spus Bolojan. În aceste procese, a adăugat el, „în mod evident există o direcție de a fi câștigate”.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor la ședința de guvern de săptămâna aceasta, invocate de Bolojan, drepturile stabilite prin sentințe se ridică la aproximativ 10 miliarde de lei. Pentru ele nu au fost declanșate încă executări, iar penalitățile de întârziere solicitate ajung la 2 miliarde de lei.

„Țara asta nu are acești bani”

Suma reprezintă aproape 0,6% din PIB, a explicat liderul PNL, adică toată creșterea salarială pe un an pentru cei 1,2 milioane de angajați din sectorul public. „Oricine va fi în guvernare nu are cum să plătească de pe o zi pe alta asemenea sume, pentru că țara asta nu are acești bani, pur și simplu”, a spus Bolojan.

Guvernul interimar nu are nici posibilitatea legală de a face o rectificare bugetară, a precizat el: „Suntem legați de mâini și de picioare”. Orice penalitate plătită de acum înainte nu este, în opinia lui, vina guvernului.

Bolojan a spus că viitorul guvern va trebui să eșaloneze aceste datorii și să adopte cât mai repede legea salarizării unitare. Dacă legea ar fi fost adoptată în august, susține el, s-ar fi oprit acest tip de procese, iar România nu ar fi pierdut 770 de milioane de euro din PNRR, pierduți pentru că angajamentul asumat nu a fost respectat.

Decizia Înaltei Curți: 10 zile pentru plată

Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a câștigat definitiv pe 15 octombrie procesul împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor privind restanțele salariale ale magistraților, de aproximativ 5 miliarde de lei (circa un miliard de euro). Instanța a respins recursul Executivului și a menținut sentința Curții de Apel București din 5 mai.

Guvernul are 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru a o pune în executare, altfel plătește penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Reprezentanții Înaltei Curți au declarat că restanțele pot fi achitate și prin emiterea unor titluri de valoare.

Anterior, pe 7 octombrie, Curtea Constituțională respinsese ca inadmisibilă sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan în acest dosar.

Liderul liberal susține că cele două formațiuni trebuie să lucreze împreună dacă vor să ofere o alternativă politică serioasă, în timp ce, întrebat despre o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale din 2030, a răspuns că „nu se pune problema unei astfel de candidaturi”.

Bolojan a fost întrebat despre criticile lansate de lideri ai USR după deciziile politice din ultimele zile, inclusiv despre acuzația fostului președinte al partidului, Cătălin Drulă, potrivit căreia liberalii ar fi cedat în fața unui „șantaj”.

Bolojan, despre acuzația de „șantaj”: „Am luat o decizie rațională pentru această țară”

Premierul interimar a respins această interpretare și a susținut că decizia luată a fost determinată de responsabilitatea guvernării.

„Am luat o decizie rațională pentru această țară. Am spus că e foarte ușor să fii radical, să ai poziții altfel principiale, să ne înțelegem foarte bine, cât timp nu ai responsabilitatea unei funcții. Iar relațiile dintre PNL și USR cred că sunt de natură a fi cele pe care le-am consolidat pe parcursul acestei guvernări”, a declarat Ilie Bolojan.

Întrebat dacă relațiile cu USR s-au deteriorat în ultimele zile, liderul PNL a invocat experiența colaborării din timpul guvernării și a făcut o distincție între partidele care, în opinia sa, și-au respectat angajamentele și formațiunea care ar fi provocat destrămarea coaliției.

„Pe parcursul acestei guvernări, am constatat că am avut partide cu care ne-am respectat. USR, UDMR, în care, sigur, n-am fost de acord cu toate lucrurile, cu toate abordările, dar am tras împreună ca lucrurile să meargă înainte. Și a fost un partid care n-a respectat înțelegerile, n-a respectat pe nimeni, a fugit de responsabilitate, a dinamitat coaliția”, a afirmat Bolojan.

„Relația cu USR va putea fi construită în perioada următoare”

În pofida divergențelor actuale, premierul interimar spune că vede posibilă continuarea colaborării dintre PNL și USR. Bolojan a susținut că miza nu ar trebui să fie un calcul politic conjunctural, ci formarea unei alternative capabile să obțină o susținere parlamentară mai importantă.

„Suntem în situații diferite și deci relația cu USR va putea fi construită în perioada următoare, dar nu pentru că e din nou un calcul politic de oportunități. Pur și simplu, dacă vrem să oferim o alternativă serioasă, atunci trebuie să construim un proiect serios. Și românii nu vor să vadă două, trei, patru, cinci partide care ele se împung unele pe altele, vor să vadă un proiect serios”, a declarat Ilie Bolojan.

Liderul PNL a indicat colaborarea dintre grupurile parlamentare drept exemplu pentru modul în care cele două partide ar putea continua să lucreze împreună.

„Și dacă analizele vor arăta că aceasta este soluția, nu văd de ce, dacă am construit până acum o parte din acest capital de încredere, n-am putea să lucrăm în perioada următoare să continuăm acest lucru. Și e ceea ce fac grupurile noastre parlamentare, care au făcut o înțelegere să colaboreze, care depun proiecte în comun. Pentru că una este să ai 15% sau 13%, și alta este să ai peste 25% în Parlament”, a afirmat premierul interimar.

„Trebuie să lucrăm împreună”

Bolojan a argumentat că o asemenea colaborare ar crește capacitatea celor două formațiuni de a transforma inițiativele politice în legi, chiar dacă PNL și USR vor continua să aibă poziții diferite în anumite probleme.

„Capacitatea de a face ca acele proiecte să devină legi este mult mai mare. Și v-am spus, trebuie să lucrăm împreună. La asta nu văd niciun fel de problemă”, a spus liderul liberal.

„Pozițiile pot fi, la un moment dat, divergente, ceea ce își permit unii, poate nu își permit ceilalți, abordările unora sunt diferite de ale celorlalți, dar dacă vrem să venim cu oferte serioase, atunci trebuie să facem analize cât se poate de clare și să venim cu propuneri credibile pentru români”, a adăugat Ilie Bolojan.

Va candida Bolojan la prezidențialele din 2030?

Premierul interimar a fost întrebat dacă intenționează să candideze la alegerile prezidențiale din 2030.

Bolojan nu și-a anunțat o asemenea intenție și a spus că obiectivul său este consolidarea PNL și construirea unui „pol de modernizare” pentru România.

„Voi face tot ce ține de mine pentru ca Partidul Național Liberal să fie o alternativă serioasă. Să vină cu o ofertă politică și să construim un pol de modernizare pentru România. Aceasta este provocarea pe care o am și voi folosi experiența pe care am câștigat-o în toți acești ani pentru a veni cu soluții corecte pentru România, pentru a nu crea așteptări care nu pot fi onorate și pentru a veni cu lucruri care stau în picioare și care pot să creeze condiții pentru dezvoltare sau pentru prosperitate”, a declarat acesta.

Răspunsul său referitor la scrutinul prezidențial din 2030 a fost explicit în privința intențiilor actuale.

„Nu se pune problema unei astfel de candidaturi și până în 2030 avem 2028. Este un an foarte important pentru că avem alegeri parlamentare și dacă vrei să faci ceva în România, ai nevoie de o forță puternică”, a afirmat Bolojan.

Bolojan își fixează ținta pentru 2028

Premierul interimar consideră că principala miză politică pentru PNL este, deocamdată, scrutinul parlamentar din 2028 și obținerea unei reprezentări suficient de puternice pentru a putea susține reforme.

„Trebuie să rupi cu bolile, cu metehnele pe care le-am acumulat în acești ani și asta nu se poate face fără un guvern care se bazează pe o pondere parlamentară care îi permite să facă reforme, să corecteze nedreptăți, să îndrepte lucrurile, pentru că la fiecare acțiune puternică de a corecta lucrurile, ai o reacțiune pe măsură”, a declarat liderul PNL.

Bolojan a invocat inclusiv experiența propriului mandat pentru a argumenta limitele pe care o formațiune cu o pondere parlamentară redusă le întâmpină atunci când încearcă să impună reforme.

„Am văzut asta în acest mandat. Cu 15% nu poți să faci mai mult. Oamenii trebuie să înțeleagă atunci când îți cer ceva, trebuie să fie conștienți de forța pe care o ai”, a spus premierul interimar.

În final, Bolojan a insistat că prioritatea politică trebuie să fie atragerea unei susțineri mai mari pentru proiectul de modernizare pe care spune că PNL dorește să îl promoveze.

„Dacă nu vom putea convinge cei care dorim să modernizăm România, să dăm perspectivă într-adevăr europeană, inclusiv din punct de vedere al comportamentelor instituționale, al condițiilor de prosperitate acestei țări, nu poți să faci cu aceste procente și asta va trebui să ne concentrăm în perioada următoare. România se schimbă de la Palatul Victoria, din cele peste 3.200 de localități pe care le avem în România și o schimbă fiecare român”, a declarat Ilie Bolojan.

„Nu regret creșterea TVA la data respectivă”, a declarat Ilie Bolojan duminică seara, la B1 TV. Premierul interimar a explicat că România trebuia să prezinte în două săptămâni un plan credibil, altfel fondurile europene ar fi fost suspendate și țara ar fi intrat „într-o zonă de incapacitate de plată”.

Timp de doi ani, România promisese că va lua aceste măsuri și nu le luase, a spus el. „Singura formă pe care o puteam avea este să ne ducem cu un plan care să arate (…) că trebuie să ne îmbunătățim veniturile. Nu există altă posibilitate”, a explicat liderul PNL.

„De ce n-ați văzut în programul Guvernului că va reduce TVA-ul?”

Bolojan a întors întrebarea către noul guvern. „Dacă acea măsură a fost atât de proastă și putea fi evitată, de ce n-ați văzut în programul actual al Guvernului că va reduce TVA-ul din nou la 19%?”, a întrebat el.

Răspunsul, potrivit lui, este simplu: „Nu există asemenea măsuri în programul de guvernare, pentru că dacă ar anunța așa ceva, vă rog să mă credeți că viitoarele evaluări de rating ar fi problematice”. Noul guvern ar putea totuși reduce TVA-ul, cu condiția să taie cheltuielile pe măsură, a adăugat Bolojan.

„Una este să vorbești când ești în opoziție sau când nu ai o răspundere. Și alta este să faci când ai răspunderea”, a spus liderul liberalilor.

„Ca să ne fie bine, ne va fi rău”

Bolojan a recunoscut costurile măsurilor. Când și-a asumat funcția de premier, anul trecut, știa că „într-o primă fază, ca să ne fie bine, ne va fi rău”. Corecțiile au scăzut consumul, iar inflația „a rupt din puterea de cumpărare”. „Astea sunt niște realități pe care eu nu le neg”, a spus el.

Fără disciplină financiară, însă, problemele se adună: „Nu putem să avem 3 lei și să cheltuim 4 lei în România”, a explicat Bolojan. Fiecare leu cheltuit în plus în fiecare an înseamnă, în cinci ani, cinci lei de datorie.

„N-ar fi bine să mai creștem taxele”

Întrebat despre ajutoarele pentru facturile la energie, Bolojan a spus că orice guvern poate crește cheltuielile. Problema este cu ce le acoperă: prin reduceri în altă parte, prin taxe noi sau printr-o creștere economică foarte mare. Întrebat dacă PNL ar susține creșteri de taxe, liderul liberalilor a răspuns că guvernul are libertatea să-și facă propriile calcule, dar că „n-ar fi bine să mai creștem taxele”.

Cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21% la 1 august 2025, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost unificate într-o singură cotă, de 11%.

Programul de guvernare al lui Luca Niculescu propune creșterea veniturilor la buget prin reformarea ANAF și o colectare mai bună, nu prin taxe noi. Parlamentul votează marți învestitura noului guvern.

Oprea a invocat și „încăpățânarea domnului Bolojan” și a susținut că românii au simțit că lucrurile nu se îndreptau într-o direcție bună.

Declarațiile au venit după ce lui Oprea i-au fost amintite acuzațiile lui Radu Miruță privind situația industriei românești de apărare și responsabilitatea PSD pentru problemele acumulate în fabricile de armament.

„Dacă plouă, dacă nu plouă, dacă iese soarele, dacă sunt nori, PSD este de vină”

Oprea a răspuns acuzațiilor printr-o ironie la adresa modului în care, în opinia sa, PSD a fost tratat în perioada fostei guvernări.

„Există acest partid care, orice s-ar întâmpla, dacă plouă, dacă nu plouă, dacă iese soarele, dacă sunt nori, PSD este de vină. De aceea nici nu am putut să lucrăm împreună (…) și încăpățânarea domnului Bolojan, au făcut ca acest guvern să pice, pentru că românii au simțit că lucrurile nu merg într-o direcție bună”, a declarat Ștefan Radu Oprea.

Ministrul propus al Apărării a trecut apoi de la disputa politică la situația industriei naționale de apărare, contestând criticile formulate de Radu Miruță.

Oprea îl atacă pe Radu Miruță: Nu trebuie să ne batem joc de industria apărării

Ștefan-Radu Oprea a dat ca exemplu Uzina Mecanică Sadu, despre care a afirmat că a înregistrat o scădere puternică a cifrei de afaceri.

„Dar, lăsând gluma la o parte, spre exemplu, în uzina nemaipomenită de la Sadu, anul trecut, cred că cifra de afaceri undeva la 7 milioane de lei, cu un an înainte 34 sau 35 de milioane, de vreo 5 ori mai mare. Acel minunat salvator, care a fost trimis să repare, a reparat o scădere de aproape 5 ori a cifrei de afaceri”, a declarat Oprea.

El a continuat criticile, afirmând că angajații industriei de apărare trebuie respectați și că disputele politice nu ar trebui purtate în detrimentul acestui sector.

„Adică eu am respect pentru cei care muncesc și cei care lucrează în industria națională de apărare, dar nu trebuie să ne batem joc de ea. Așa cum a făcut domnul Miruță prin astfel de declarații”, a afirmat ministrul propus.

„De ce un minister a putut și altul nu a putut?”

Oprea a susținut că una dintre problemele companiilor din industria de apărare este lipsa contractelor și a făcut o comparație cu achizițiile realizate de Ministerul Afacerilor Interne.

„Să vă uitați în SAFE cu mare atenție și veți constata că pentru fabricile din cadrul Romarmului, din cadrul fabricilor care țin de industria națională de apărare, nu sunt contracte. Dacă vă veți uita la Ministerul Afacerilor Interne, la MAI, veți vedea că de acolo sunt contracte”, a spus Oprea.

El a continuat:

„Și atunci, de ce un minister a putut și altul nu a putut? Eu cred că atunci când suntem într-un minister, trebuie să lăsăm această luptă politică care nu este în favoarea cetățenilor români. Și trebuie să avem acea viziune, înțelepciune astfel încât să facem lucrurile să se miște.”

„Dacă sunt decizii proaste, le vom îndrepta”

Întrebat dacă, odată ajuns la conducerea Ministerului Apărării, intenționează să abroge unele dintre deciziile luate de Radu Miruță, Oprea a spus că va face mai întâi o evaluare.

„Nu știu în acest moment. Vom vedea pe măsură ce voi intra în minister și voi lucra împreună cu colegii de acolo. Dacă sunt decizii proaste, le vom îndrepta. Dacă sunt decizii bune, le vom continua în sensul de a face lucruri”, a declarat acesta.

Întrebat dacă poziția lui este amenințată și dacă unii colegi vor să-l debarce, Bolojan a spus că „în momentul de față nu se pune această problemă”. Toate deciziile dificile luate de partid în ultima perioadă, inclusiv refuzul de a intra la guvernare și trecerea în opoziție, „au fost luate cu o majoritate confortabilă și sigură”, a precizat el. „Întotdeauna vor fi păreri diferite.”

„Unii au dorit să fie la guvernare ca să ocupe niște funcții”

Liderul PNL a împărțit nemulțumirile din partid în mai multe categorii. Unii liberali au dorit ca PNL să fie la guvernare ca să poată face ceva, „o părere legitimă”, a spus el. „Unii au dorit să fie în guvernare ca să ocupe niște funcții, ca să aibă niște avantaje”, a adăugat Bolojan, avertizând că pe această cale partidul nu ar livra nimic nici pentru țară, nici pentru sine.

Alții, ca mulți dintre susținătorii PNL, au rezerve să voteze un guvern al PSD după ani de competiție dură cu acest partid. După discuțiile cu mulți dintre ei, aceștia au înțeles, susține Bolojan, că nu e vorba de un vot politic sau de revoltă, ci de „un vot de responsabilitate, un vot de necesitate”.

Absențele de marți

Întrebat dacă se așteaptă ca unii liberali să lipsească marți de la vot, Bolojan a spus că la niciun vot din Parlament nu sunt prezenți toți parlamentarii, din tot felul de motive. „Sunt convins că atunci când luăm o decizie, colegii vor fi prezenți și vor respecta decizia partidului. E o problemă de echipă, de responsabilitate”, a declarat el.

Moderatoarea i-a amintit că, potrivit unor calcule, guvernul ar fi trecut și fără voturile PNL. Bolojan a răspuns că, pe același raționament, „ar fi putut trece alte guverne, dar s-a dovedit că nu au trecut”. În Parlamentul actual, fragmentat și cu mulți parlamentari care nu aparțin unor grupuri consolidate, nu îți permiți astfel de riscuri, a explicat el.

Liderul liberalilor a recunoscut că PNL va trece printr-o perioadă „care nu este comodă”, dar a spus că opoziția este „singura șansă” de a-i convinge pe români că partidul este o alternativă bună.

Parlamentul votează marți, de la ora 14:00, învestitura Guvernului Niculescu. Filiala PNL Iași, condusă de vicepreședintele Alexandru Muraru, a anunțat că nu va susține învestirea.

Întrebat la B1 TV dacă viitorul guvern ar putea avea de-a face cu proteste de stradă, după scumpirile la carburanți și energie, Bolojan a spus că nu își dorește o astfel de situație, dar că trebuie discutat deschis. „Există diferențe puternice între Franța și România, dar sunt și anumite asemănări”, a explicat el.

Referindu-se la proteste, în Franța, potrivit lui Bolojan, autoritatea președintelui Emmanuel Macron scade puternic spre finalul mandatului, guvernul nu are o majoritate sigură, iar campania prezidențială de anul viitor blochează deciziile serioase. Franța are și deficite mari, o datorie de peste 100% din PIB și dobânzi tot mai mari, iar toate acestea creează probleme sociale, a spus el.

„La modul deschis, nu suntem în situația Franței, care se confruntă cu proteste, dar dacă am ajunge într-o situație în care servicii de bază ar colapsa, vă rog să vă gândiți ce s-ar întâmpla cu încrederea în această lume politică, în instituții”, a avertizat liderul PNL. O criză fără guvern și cu un Parlament fragmentat ar putea crea „niște tensiuni sociale enorme pe care România nu și le poate permite”, a adăugat el.

„Votul antisistem va fi covârșitor”

Bolojan a explicat de ce PNL nu mai vrea să guverneze cu PSD. El a amintit perioada 2023–2024, când, spune el, s-au cheltuit bani „din toate punctele de vedere” fără acoperire în veniturile statului. Cu toate acestea, românii au dat un vot antisistem puternic, pentru că acea coaliție nu a livrat ce aștepta lumea.

„Dacă mai face încă o dată asta, în 2028, votul antisistem va fi covârșitor. Și nici asta n-ar fi o problemă, dacă soluțiile simpliste care se propun ar fi fezabile, dar nu sunt fezabile”, a spus liderul liberalilor.

„Cel mai mare pericol, cel mai mare sabotor pentru orice guvern în care este PSD-ul este pur și simplu PSD-ul. Și pentru acest guvern, pericolul de sabotaj mare va fi de la Partidul Social Democrat”, a declarat Bolojan.

„O formulă de tip paravan”

Întrebat dacă regretă că PNL nu a votat Guvernul Tomac, în care PSD nu avea 12 miniștri, Bolojan a răspuns: „Nu regret acest lucru”. El a descris acel cabinet drept „o formulă de tip paravan”, în care PSD avea miniștri delegați, dar nu își asuma nicio răspundere.

Guvernul Niculescu, în schimb, „ne scoate dintr-o anumită ipocrizie”, susține Bolojan: PSD intră cu propria echipă și își asumă răspunderea.

Liderul PNL a vorbit și despre Guvernul Veștea, propus de președinte în iunie fără acordul PNL, despre care a spus că „nu era în spiritul democrației parlamentare” și era „eventual în avantajul PSD”.

„E ușor să fii radical, dar dacă ai o responsabilitate importantă pentru țară, trebuie să te gândești de două ori ce faci”, a încheiat Bolojan.

El a afirmat că una dintre priorități trebuie să fie capacitatea de reacție „extrem de rapidă” și descurajarea Rusiei de la noi acțiuni.

Întrebat despre oportunitatea activării Articolului 4 din Tratatul NATO, Oprea nu s-a pronunțat explicit în favoarea unei asemenea solicitări, insistând în schimb asupra dialogului cu aliații și a coordonării instituțiilor statului român.

„Avem nevoie ca acel hub de securitate la Marea Neagră să devină operativ”

Ștefan-Radu Oprea a afirmat că situația de securitate de la Marea Neagră trebuie să rămână pe agenda NATO și a partenerilor europeni, iar România trebuie să lucreze îndeaproape cu Turcia și cu ceilalți aliați.

„Este necesar un dialog mult mai puternic. Aceste reuniuni ne dau posibilitatea să arătăm că este un subiect foarte fierbinte pe agenda europeană, dar a fost și pe agenda NATO, inclusiv la Ankara acest subiect”, a declarat Oprea.

Ministrul propus al Apărării a susținut că mecanismul de cooperare pentru securitatea Mării Negre trebuie să devină funcțional și să contribuie la identificarea unor măsuri de descurajare a Rusiei.

„Avem nevoie ca acel hub de securitate la Marea Neagră să devină operativ, să putem să lucrăm împreună cu cei care sunt prezenți în Marea Neagră, cu Turcia, pentru a găsi soluțiile cele mai potrivite și împreună cu toți aliații din NATO pentru a găsi cele mai potrivite soluții de a descuraja Rusia să mai facă astfel de acțiuni voite sau nevoite, pentru că încă partea aceasta de evaluare nu este în toate cazurile terminată”, a declarat Ștefan Radu Oprea.

„Este important ca cetățenii români să se simtă protejați”

Oprea a pus accentul pe protejarea populației și pe capacitatea instituțiilor românești de a interveni atunci când apar amenințări.

„Este important ca cetățenii români să se simtă protejați, să știe că Armata Română și celelalte instituții ale statului român fac tot ceea ce ține de ele ca românii să fie protejați. Ați văzut că s-au ridicat două avioane F-16, că dronele au fost doborâte foarte repede. Faptul că am început să acționăm pentru cetățenii români cred că este un lucru bun”, a spus ministrul propus.

Întrebat dacă solicitarea activării Articolului 4 al Tratatului NATO i se pare exagerată, Oprea a evitat să dea un răspuns categoric.

„Este important dialogul, este important să avem această reacție extrem de rapidă pentru oricare tip de incident care se întâmplă în Marea Neagră și împreună cu Președinția, pentru că aceasta este Constituția României. Președintele țării este și șeful armatei, împreună cu ministrul de Externe, cu primul-ministru. Eu spun că vom lua cele mai bune decizii”, a declarat Oprea.

Vrea să analizeze reacția României la incidentele de până acum

Întrebat dacă autoritățile române au reacționat suficient de rapid și de ferm până în prezent, Ștefan-Radu Oprea a spus că nu dorește să tragă o concluzie înainte de a analiza rapoartele Ministerului Apărării.

„Probabil că voi avea mai multe detalii în momentul în care voi intra în Minister și mă voi uita cu atenție asupra rapoartelor despre acțiunile care au avut loc și incidentele care au avut loc până în acest moment”, a afirmat acesta.

Oprea spune însă că vrea să identifice eventualele probleme atât la nivel legislativ, cât și în mecanismul operațional prin care sunt adoptate deciziile în situații de criză.

„Dorința mea este să pot reuși să îmbunătățesc fie cadrul legislativ, dacă avem acolo o problemă în zona aceasta de cadru legislativ, fie zona operațională în felul în care se iau deciziile”, a declarat ministrul propus al Apărării.

„Cum facem să luăm deciziile bune și foarte repede?”

Ștefan Radu Oprea a invocat experiența sa anterioară la Palatul Victoria pentru a susține că poate interveni asupra circuitului decizional astfel încât reacția instituțiilor să fie mai rapidă.

„Am această preocupare, am norocul că am fost o perioadă suficientă de timp în Palatul Victoria, fie ca șef al Cancelariei, fie ca secretar general al Guvernului, să pot vedea în întregime felul în care se mișcă hârtiile, dacă vreți, în interiorul unui guvern. Eu îi spun DMH, direcția de mișcare a hârtiilor, este o preocupare pentru că așa ajungi să vezi cum se ia o decizie. Și atunci, cum facem să luăm deciziile bune și foarte repede? Cred că lucrul acesta pot să-l fac”, a afirmat Oprea.

Întrebat dacă actualul cadru legislativ permite o reacție suficientă în cazul dronelor care pătrund în spațiul aerian al României, acesta a răspuns afirmativ.

„În acest moment, da, pentru că le și doborâm. Dacă putem să acționăm și să le doborâm în acest moment, cadrul există. Deci, evident, efectul pe care l-au avut deciziile luate”, a spus el.

Oprea: NATO cere o țintă de 5%

Ministrul propus al Apărării a vorbit și despre creșterea cheltuielilor pentru apărare în următorii ani, afirmând că România are deja o traiectorie stabilită pentru respectarea angajamentelor asumate în cadrul NATO.

„NATO spune că trebuie să ajungem la 5%. Acesta este angajamentul luat la Haga într-o proiecție în următorii ani. 3,5% pentru înzestrare și cheltuielile care țin de Ministerul Apărării, 1,5% pentru alte tipuri de cheltuieli”, a declarat Ștefan-Radu Oprea.

Potrivit acestuia, traseul bugetar este deja discutat cu Ministerul Finanțelor și celelalte instituții implicate.

„Există deja o traiectorie care este convenită împreună cu Ministerul Finanțelor Publice și cu celelalte instituții din România, cu Președinția, astfel încât să ne respectăm angajamentele. Astăzi, din bugetul Ministerului Apărării, salariile sunt undeva din creditele bugetare la 27%, pensiile militarilor sunt undeva la 14%. Pe măsură ce bugetul va crește, ponderea acestora probabil că se va diminua”, a afirmat Oprea.

Câștigătorul a luat 10.004.076,02 lei, adică peste 1,87 milioane de euro, anunță Loteria Română. Biletul a fost cumpărat de pe platforma online bilete.loto.ro.

Jucătorul a completat biletul cu schema redusă cod 12 în zona A și cu schema redusă cod 45 în zona B. În total, a jucat 123 de variante la Joker și o variantă la Noroc Plus.

Al treilea mare premiu din acest an

Este al treilea câștig de categoria I la Joker în 2026. Ultima dată, premiul cel mare fusese câștigat pe 14 iunie și avea o valoare de 3.565.252,21 lei.

Potrivit regulamentului jocurilor de tip loto, câștigătorul are la dispoziție 90 de zile de la data tragerii pentru a-și revendica premiul.

Întrebat dacă susținerea guvernului Niculescu a fost cea mai bună decizie, în condițiile în care unii colegi au anunțat că nu vor veni la vot, Bolojan a recunoscut că alegerea are un cost.

„Ne poate aduce niște pierderi politice, pentru că, pe bună dreptate, o parte din susținătorii noștri nu sunt mulțumiți de acest lucru”, a spus premierul interimar.

Riscul alternativ, a explicat el, ar fi fost colapsul serviciilor de bază: „Cred că am luat decizia corectă pentru această țară”.

„Subliniez, este un vot de necesitate. Nu este un vot de încredere. Nu girăm acest guvern, dar România are nevoie astăzi de un guvern cu puteri depline”, a insistat Bolojan.

„Până când ambulanțele nu mai pot ajunge”

Bolojan a dat exemple concrete. „Gândiți-vă că totul este bine în România până la un accident grav de circulație, când ambulanțele nu pot ajunge pentru că li s-a terminat combustibilul”, a spus el. Același risc l-ar avea o unitate mare de primiri urgențe care nu își mai poate plăti oamenii, materialele sau consumabilele.

Fără o rectificare bugetară, susține Bolojan, mai multe servicii nu pot funcționa până la sfârșitul anului. După începerea războiului din Golf, prețurile la combustibil au crescut cu 20-30%, iar bugetele ambulanțelor și pompierilor nu mai ajung până în decembrie.

Liderul PNL a acuzat Ministerul Sănătății, condus anterior de Alexandru Rogobete, că a lăsat descoperite cheltuieli vitale.

Acordul cu Luca Niculescu: deficit de maxim 5,3%

Bolojan a explicat că acordul semnat cu premierul desemnat nu este unul politic și nici „un cec în alb”. Documentul stabilește condițiile pentru următoarele luni, până la adoptarea bugetului pe 2027: ordonanțele pentru rectificarea bugetară, pregătirea bugetului și menținerea traiectoriei fiscale. Una dintre clauze prevede ca deficitul de anul viitor să scadă la maxim 5,3%.

Întrebat cum ar putea scădea deficitul în condițiile creșterilor de pensii promise de viitorul guvern, Bolojan a spus că marja de mișcare a oricărui guvern este mică. România plătește dobânzi de peste 3% din PIB, adică circa 60 de miliarde de lei pe an, cât bugetul educației, a precizat el. „Dacă creezi așteptări care nu pot fi onorate, nu faci decât să generezi nemulțumire”, a avertizat liderul PNL.

Parlamentul votează marți, de la ora 14:00, învestitura Guvernului Niculescu.

Prioritățile imediate, pregătirea pentru iarnă, audierile din Parlament și coordonarea mesajelor viitorilor miniștri s-au aflat printre temele abordate.

Oprea s-a declarat încrezător și că PNL va acorda voturile necesare învestirii Guvernului, în baza acordului semnat de Ilie Bolojan și Luca Niculescu. Întrebat cum va putea noul Executiv să colaboreze cu liberalii după confruntările politice din ultima perioadă, social-democratul a susținut că relația nu trebuie să se bazeze pe „bunăvoință”, ci pe „responsabilitate”.

Ce a discutat viitorul Cabinet cu Luca Niculescu

Ștefan-Radu Oprea a descris întâlnirea de la Vila Lac drept una de lucru, la care au participat persoanele propuse să intre în viitorul Cabinet, în eventualitatea obținerii votului de învestitură.

„O întâlnire foarte bună de lucru. Am fost prezenți toți cei care ar urma să facă parte din cabinet, dacă va primi votul de învestitură marți, pentru că trebuia să vorbim împreună cu premierul desemnat, să vedem toate prioritățile pe care le avem într-un termen foarte scurt, să ne pregătim pentru audieri, să avem un mesaj coordonat, un mesaj realist, un mesaj cu responsabilitate despre perioada în care ne aflăm”, a declarat Ștefan-Radu Oprea.

Una dintre preocupările imediate ale echipei propuse de Luca Niculescu este pregătirea pentru sezonul rece.

„Am vorbit cu toții despre cât de pregătiți suntem pentru trecerea iernii, ce măsuri putem să luăm foarte rapid”, a afirmat Oprea.

Potrivit acestuia, discuțiile au reprezentat și o trecere în revistă a problemelor care vor trebui abordate imediat după instalarea noului Executiv.

„O trecere, dacă vreți, un inventar al problemelor care sunt foarte stringente și arzătoare astăzi și care, de a doua zi, de marți, în ședința de guvern, dar imediat după, ce fiecare dintre colegi va merge la ministerul pe care îl va conduce, să putem să venim cu măsuri foarte rapide”, a declarat ministrul propus al Apărării.

Oprea: „Am încredere că acest cabinet va trece”

Întrebat cât de sigur este de voturile parlamentarilor PNL, în condițiile în care acestea sunt importante pentru învestirea noului Executiv, Oprea a invocat acordul încheiat între liderul liberal Ilie Bolojan și premierul desemnat Luca Niculescu.

„Cred că acordul pe care l-a semnat Ilie Bolojan, în calitate de președinte al Partidului Național Liberal, cu premierul desemnat Luca Niculescu, ar trebui să dea siguranță că voturile de învestitură vor fi în favoarea acestui cabinet. Sigur, întotdeauna există un semn de întrebare. Până la vot, mai sunt două zile și vom vedea. Dar am încredere că acest cabinet va trece”, a declarat Oprea.

Întrebat dacă îl consideră pe Bolojan un om de cuvânt, după experiența colaborării cu acesta, social-democratul a răspuns afirmativ, dar a adăugat și o critică.

„Am lucrat cu el. De obicei, când promite ceva, se ține de cuvânt, într-adevăr. În schimb, are și încăpățânarea cealaltă caracteristică a domniei sale, care nu întotdeauna a fost cea mai bună”, a spus Oprea.

Cum crede că va funcționa relația cu liberalii

Ștefan – Radu Oprea a fost întrebat și cum privește situația în care Cabinetul Niculescu depinde de voturile PNL, după ce social-democrații l-au criticat pe Ilie Bolojan și au contribuit la înlăturarea Guvernului său prin moțiune de cenzură.

Ministrul propus al Apărării a respins ideea că sprijinul liberalilor ar trebui interpretat drept o formă de „bunăvoință”.

„Aici nu trebuie să fie vorba de bunăvoință, trebuie să fie vorba de responsabilitate. Pentru că este obligatoriu să avem o rectificare bugetară într-un termen foarte, foarte scurt. Vine o iarnă, care nu știm cum va fi, cu o grămadă de lucruri incerte, încă, cum ar fi repornirea reactoarelor nucleare de la Cernavodă”, a declarat Oprea.

El a insistat că România are nevoie rapid de un Executiv cu atribuții depline pentru a putea lua decizii în problemele urgente.

„Sunt măsuri urgente și pentru rezolvarea problemelor este nevoie de un guvern cu puteri depline. Nu cred că cineva în România astăzi își mai permite să se joace cu cetățenii României în această perioadă. Cred că deja a fost o perioadă prea lungă”, a afirmat Oprea.

Aproape jumătate dintre angajații europeni se confruntă cu riscuri pentru sănătatea mintală la locul de muncă, însă subiectul rămâne unul dificil de discutat chiar și în ziua de astăzi.

Directorul executiv al Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA), William Cockburn, atrage atenția că dificultatea de a vorbi deschis despre aceste probleme împiedică luarea unor măsuri concrete.

Sănătatea și sentimentul de siguranță sunt foarte importante în viața profesională, dar schimbările de la locul de muncă aduc noi provocări, în timp ce unele probleme mai vechi rămân nerezolvate.

În contextul deficitului de personal și al îmbătrânirii populației, sănătatea mintală a angajaților din Europa devine o problemă tot mai mare, dar care nu este încă suficient recunoscută la locul de muncă.

Într-un interviu acordat Euronews, William Cockburn a explicat că atât angajatorii, cât și angajații consideră că lipsa discuțiilor despre sănătatea mintală este primul obstacol în calea schimbării.

„Indiferent dacă întrebăm angajatorii sau lucrătorii, aceștia identifică reticența de a discuta deschis despre problemele de sănătate mintală drept… principalul obstacol în calea luării unor măsuri concrete”, a declarat acesta.

Potrivit EU-OSHA, 45% dintre lucrătorii europeni sunt expuși riscurilor pentru sănătatea mintală la serviciu. Printre acestea se numără programul de lucru prelungit, ritmul intens de muncă și sarcinile care presupun un efort emoțional ridicat.

„Observăm riscuri psihosociale la locul de muncă – de exemplu, program de lucru prelungit, o intensitate ridicată a muncii, sarcini solicitante din punct de vedere emoțional – și constatăm că acestea au un impact sporit asupra sănătății lucrătorilor”, a explicat Cockburn.

Potrivit datelor, aproximativ 44% dintre angajați spun că se confruntă cu presiunea timpului sau cu un volum prea mare de muncă.

În plus, potrivit Institutului European al Sindicatelor (ETUI), depresia provocată de locul de muncă generează costuri de peste 100 de miliarde de euro pe an pentru Uniunea Europeană.

Calculul include absențele de la serviciu, scăderea productivității, cheltuielile medicale și alte costuri sociale.

Problemele de sănătate mintală trebuie tratate ca cele fizice

În opinia lui William Cockburn, problemele de sănătate mintală trebuie abordate la fel ca cele de sănătate fizică. În acest fel, se va pune mult mai mult accentul pe relevanța lor.

Acest lucru presupune identificarea riscurilor de la locul de muncă și luarea măsurilor necesare pentru a reduce efectele negative asupra angajaților.

„Trebuie abordate la fel ca problemele de sănătate fizică la locul de muncă”, a spus Cockburn despre problemele de sănătate mintală.

„Identificăm factori de risc precum programul de lucru prelungit sau relațiile tensionate la locul de muncă… situații care, în cazuri extreme, pot degenera în hărțuire, intimidare, violență sau amenințări cu violența”, a adăugat directorul executiv al EU-OSHA.

Esther Lynch, secretarul general al Confederației Europene a Sindicatelor (CES), spune că prevenirea problemelor de sănătate mintală trebuie să se concentreze asupra condițiilor de muncă, nu doar asupra persoanelor afectate.

„Nu așteptăm ca oamenii să-și piardă un deget pentru a instala dispozitive de protecție. Evaluăm riscurile, analizăm pericolele asociate modului în care este desfășurată activitatea și apoi implementăm măsurile de protecție necesare.”, a declarat Lynch.

Comisia Europeană a lansat o campanie pentru locuri de muncă mai sănătoase

În această săptămână, Comisia Europeană a lansat campania „Locuri de muncă sănătoase” (Healthy Workplaces), prin care urmărește să ajute angajatorii să prevină, să evalueze și să gestioneze riscurile psihosociale de la locul de muncă.

La evenimentul de lansare a campaniei, desfășurat marți, Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al CE pentru drepturi sociale și locuri de muncă, a spus că investițiile în condiții de muncă sănătoase aduc beneficii angajaților și angajatorilor.

„Atunci când investim în crearea și menținerea unor medii de lucru sănătoase, nu doar că îmbunătățim starea de bine a oamenilor, dar reducem și numărul concediilor medicale și fluctuația de personal; totodată, creștem performanța și evităm exercitarea unei presiuni suplimentare asupra sistemelor noastre de sănătate”, a declarat Roxana Mînzatu.

Zamfir a fost confruntat în direct cu imaginile în care spunea că nu va susține viitorul Executiv și chiar cerea ca momentul să fie filmat pentru a rămâne drept dovadă.

Înregistrarea prezentată în emisiune surprindea o declarație fără echivoc făcută anterior de Zamfir.

Întrebat duminică dacă situația s-a schimbat în condițiile în care acum face parte din echipa propusă pentru Guvernul Luca Niculescu, Zamfir a susținut că înregistrarea prezentată nu conținea întregul context al afirmațiilor sale.

„Materialul pe care l-ați dat dumneavoastră este incomplet, pentru că eu am spus în acea emisiune, cu câteva secunde mai înainte, dar nu au fost difuzate, am spus de cinci sau de șase ori în toată acea discuție din emisiune că eu nu dau un vot în orb, inclusiv moderatorul emisiunii exact asta m-a întrebat, dacă dau un vot în orb”, a declarat Daniel Zamfir.

Zamfir: „Atunci nu exista nici programul”

Ministrul propus al Economiei și-a motivat poziția de atunci prin faptul că declarația fusese făcută chiar în ziua desemnării lui Luca Niculescu și că, în acel moment, nu erau cunoscute programul și componența viitorului Executiv.

„Ori atunci nu existau nici programul, n-avea cum să existe, pentru că era chiar în ziua desemnării Luca Niculescu, nu exista, spuneam, niciun program, iar măsurile noastre nu erau sub nicio formă prinse și nu era nici măcar o echipă construită în jurul PSD. Acela a fost contextul”, a spus Zamfir.

Senatorul PSD a insistat că mesajul său de atunci nu urmărea respingerea necondiționată a unui guvern condus de Niculescu, ci refuzul de a acorda sprijin înainte de a cunoaște programul și măsurile viitorului Executiv.

„Ideea principală pe care am vrut să o subliniez atunci e că nu putem vota un guvern care să nu aibă măsurile PSD, un guvern în ORB, un guvern impus de nu știu unde sau un guvern de frica DNA-ului, așa cum insinua moderatorul”, a declarat Daniel Zamfir.

El a admis însă că modul în care și-a formulat public angajamentul a fost o greșeală.

„Greșeala mea a fost că atunci când am făcut acele precizări verbale, n-am făcut și în declarația semnată”, a spus Zamfir.

Ce spune despre listarea companiilor de stat

Ministrul propus al Economiei a fost întrebat și despre o altă aparentă contradicție între pozițiile sale anterioare și programul de guvernare, referitoare la listarea la bursă a participațiilor deținute de stat.

Zamfir a susținut că poziția sa nu s-a schimbat în privința companiilor profitabile.

„Am spus foarte clar, mai ales că eu am inițiat această lege și colegii au susținut-o și în programul de guvernare ne propunem exact același lucru. Să nu listăm la bursă, cel puțin până la sfârșitul anului 2027, așa cum prevede legea, participațiunea statului la companiile profitabile”, a declarat acesta.

În schimb, Zamfir consideră că atragerea unor investitori poate reprezenta o soluție în cazul societăților de stat care înregistrează pierderi.

„La societățile care sunt pe pierdere și sunt în dificultate, evident, acolo putem să găsim investitori care să poată să dinamizeze, să pună pe roate activitatea acelor companii”, a spus senatorul PSD.

El a indicat Hidroelectrica și Romgaz drept exemple de societăți pe care le consideră strategice și cu perspective importante de dezvoltare.

„Eu cred în continuare, chiar dacă nu răspund la domeniul energiei, dar am fost mulți ani de zile în Comisia pentru Energie, vă spun că sunt societăți în domeniul energiei, cum e Hidroelectrica, cum e Romgaz-ul, care au un potențial uriaș în viitor și nu cred că ar trebui să vindem, cât suntem noi la guvernare, participațiunea statului la acele companii care au un potențial uriaș în viitorul foarte apropiat”, a declarat Daniel Zamfir.

Întrebat despre faptul că lui Ilie Bolojan „îi displace profund” resursa umană a PSD, Daniel Zamfir a spus că nu se aștepta la aprecieri din partea liderului PNL. „Deși de foarte multe ori a spus că este satisfăcut de prestația domniilor lor în guvern”, a adăugat el.

Liderul senatorilor social-democrați l-a ironizat pe Bolojan pentru criticile la adresa lui Alexandru Rogobete, fostul ministru PSD al Sănătății, în condițiile în care cu ceva timp în urmă spunea că apreciază miniștrii PSD. „Acum aflăm de la domnul Bolojan cât de rău a fost domnul Rogobete”, a spus Zamfir. În timpul grevei din spitale din vară, Bolojan îl numise pe Rogobete „unul dintre piromanii” acesteia.

„Acest guvern este vital pentru România”

Zamfir a declarat că oamenii așteaptă un guvern și că noul Executiv are „niște urgențe care nu mai pot fi amânate”. Potrivit lui, acesta ar fi fost principalul motiv pentru care Ilie Bolojan a vrut „să scape” acum de la Palatul Victoria, ca problemele care urmează „să nu se rostogolească mai mult decât e cazul”.

Întrebat dacă regretă plecarea lui Bolojan, Zamfir a răspuns: PSD și-ar fi dorit ca acesta să plece „cu mult mai repede”. Dacă Bolojan ar fi acceptat imediat după moțiune fie un guvern tehnocrat, fie un premier de la PNL, „poate că n-ar fi ajuns cu atâtea luni de zile pe perioadă de interimat”, a spus senatorul.

Daniel Zamfir este senator PSD de București și liderul grupului social-democrat din Senat. Miniștrii propuși vor fi audiați luni și marți în comisiile parlamentare, iar marți, de la ora 14:00, Parlamentul votează învestitura Guvernului Niculescu.

La șoarecii de sex feminin, două celule „surori”, născute din diviziunea aceleiași celule, iau adesea aceeași decizie în același timp: fie se divid din nou, fie încep să se transforme în celule mature ale pielii. Cercetătorii le compară cu doi canotori care vâslesc în același ritm. La cei de sex masculin, fiecare celulă își urmează mai mult propriul drum.

Studiul, publicat în revista Nature, a fost coordonat de profesorul Cédric Blanpain, de la Universitatea Liberă din Bruxelles, împreună cu echipa profesorului Benjamin Simons, de la Universitatea Cambridge. Au participat și cercetători din Belgia, Italia și Statele Unite.

Cinci luni de observație, o surpriză

Cu o tehnică avansată de microscopie, cercetătorii au urmărit aceleași celule stem și descendenții lor prin pielea unor șoareci vii, timp de cinci luni, o perioadă fără precedent. Scopul inițial era să înțeleagă cum se reînnoiește pielea.

„Am fost surprinși să descoperim diferențe puternice în modul în care celulele stem reînnoiesc pielea în funcție de sex”, explică dr. Dan Engelman, primul autor al studiului.

Cercetătorii au aflat și că celulele stem nu devin direct celule mature ale pielii. Ele trec printr-o etapă intermediară, în care se mai pot divide de un număr limitat de ori, o întrebare care împărțea specialiștii de decenii.

Hormonii dau ritmul

Diferențele sunt controlate de hormonii sexuali. Testosteronul determină cât de repede se maturizează celulele pielii. După castrare, pielea șoarecilor de sex masculin a început să se comporte ca a celor de sex feminin, iar un tratament cu o formă activă de testosteron a readus comportamentul inițial.

Estrogenii stimulează în schimb înmulțirea celulelor stem și coordonarea lor. După îndepărtarea ovarelor, sincronizarea dintre celulele surori aproape a dispărut. Pe piele umană reconstruită în laborator, testosteronul a accelerat și el maturizarea celulelor, ceea ce sugerează că mecanismul ar putea funcționa parțial și la oameni.

Ce ar putea însemna pentru tratamente

La șoarecii de sex feminin, rănile de pe spate s-au închis mult mai repede, mai ales în primele zile. Diferența s-a redus pe măsură ce vindecarea a avansat.

Medicii au observat de mult diferențe între femei și bărbați în vindecarea rănilor, în gravitatea unor boli inflamatorii și în frecvența unor cancere de piele, fără o explicație biologică completă. Descoperirea ar putea ajuta, în timp, la tratamente adaptate sexului pacientului, pentru arsuri, recuperarea după operații sau rănile cronice ale persoanelor cu diabet. Ea ar putea contribui și la noi metode de prevenire a cancerului de piele. Rezultatele au fost însă demonstrate doar la șoareci, iar cercetătorii spun că sunt necesare noi studii pentru a vedea cât de mult se aplică pielii umane.

„Sexul este un parametru prea des ignorat în biologie și medicină”, spune profesorul Blanpain, care anunță că echipa va studia acum diferențele dintre femei și bărbați în apariția și evoluția cancerelor de piele.

Cu capul și brațul stâng bandajate, Smit Machchhar a descris cum a încercat să se apere de loviturile îndreptate spre cap și să deschidă ușa cabinei pentru a chema ajutoare, relatează Reuters.

Incidentul s-a produs luna trecută la bordul zborului FZ1073, care plecase din Dubai și se îndrepta spre Tel Aviv. Avionul se afla în spațiul aerian al Arabiei Saudite în momentul atacului.

„Loviturile veneau spre cap”

Smit Machchhar, care a fost elogiat pentru contribuția sa la evitarea unei catastrofe, a acordat interviul publicației The National dintr-un spital din Abu Dhabi, unde se află sub tratament.

Pilotul a povestit că, atunci când a primit prima lovitură, nu și-a dat seama imediat că este atacat.

Inițial, a crezut că ceva „a mers îngrozitor de prost cu structura aeronavei”. În numai câteva clipe a realizat însă ce se întâmplă.

„Următorul meu gând a fost că trebuie să aduc ajutoare aici”, a povestit căpitanul.

Prioritatea sa a fost să se elibereze din centurile scaunului și să încerce să se apere.

„Acțiunea mea imediată a fost să mă eliberez din centurile de siguranță și am încercat pur și simplu să blochez loviturile cât am putut. Loviturile veneau spre cap”, a relatat Machchhar, indicând brațul rănit în timp ce încerca să se protejeze.

A încercat să deschidă ușa cockpitului

În mijlocul atacului, căpitanul a încercat să ajungă la mecanismul de deschidere a ușii cabinei și a început să strige după colegii săi.

„Imediat, mâna mea s-a dus spre butonul care deschide ușa și am început să strig după colegii mei, strigându-i numele”, a povestit pilotul.

Acela a fost și momentul în care crede că și-a pierdut pentru prima dată cunoștința.

Potrivit Reuters, atacatorul ar fi folosit un topor de urgență aflat în cockpit, un instrument păstrat la bord pentru situații excepționale.

Avionul a coborât 4.900 de metri în 30 de secunde

În timpul confruntării din cabina de pilotaj, situația aeronavei a devenit critică.

Avionul a pierdut aproximativ 16.000 de picioare, echivalentul a circa 4.900 de metri, în numai 30 de secunde.

Machchhar a declarat că momentul cel mai înfricoșător a fost acela în care a simțit botul aeronavei coborând abrupt.

„Nu eram foarte sigur că voi scăpa cu viață din asta. Am renunțat? Nu”, a spus căpitanul.

El își amintește că a auzit ușa cockpitului deschizându-se și țipete, în timp ce alte persoane de la bord interveniseră.

Atacatorul a fost în cele din urmă imobilizat. Doi alți piloți aflați la bord au preluat controlul aeronavei și au reușit să o aducă în siguranță la sol în Arabia Saudită.

Procurorii spun că ținta ar fi fost aeroportul Ben Gurion

Suspectul, cetățean din Oman, a fost ulterior transferat în Emiratele Arabe Unite, țara în care își are sediul compania Flydubai.

Potrivit procurorilor din Emiratele Arabe Unite, incidentul este investigat drept o tentativă de atac sinucigaș. Anchetatorii susțin că intenția copilotului ar fi fost să prăbușească aeronava în Aeroportul Ben Gurion din Israel.

Procurorii afirmă, în urma anchetei penale deschise la 1 octombrie, că presupusul plan ar fi fost inspirat de atacurile teroriste din Statele Unite de la 11 septembrie 2001.