MediaFax.ro

Suma a fost anunțată vineri de oficialii guvernamentali, care au recunoscut că, fără acest mecanism, Polonia nu ar putea accelera modernizarea armatei într-un interval atât de scurt. Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz – citat de Breaking Defense – a transmis că, pentru țara sa, SAFE „nu este un program politic, ci unul patriotic”.

Dobândă avantajoasă prin UE

Programul, lansat în luna mai 2025, funcționează printr-un sistem de împrumuturi: UE se finanțează de pe piețele internaționale și apoi împrumută statele membre în condiții avantajoase. Împrumuturile au o perioadă de rambursare de 45 de ani și un termen de grație de 10 ani pentru principal, ceea ce înseamnă că, în primul deceniu, bugetele naționale plătesc doar dobânda. Pentru Polonia, rata dobânzii este de 3,17%, un nivel apropiat de costul de finanțare al Uniunii Europene pe piețele internaționale.

Practic, Polonia beneficiază de condițiile de împrumut ale UE, care se finanțează la costuri mai reduse decât multe state individuale.

Artilerie, drone și infrastructură

Potrivit guvernului polonez, banii vor fi cheltuiți în perioada 2026-2030 și vor fi direcționați către artilerie, apărare antiaeriană și antirachetă, sisteme fără pilot și anti-dronă, muniție, sisteme de luptă terestră, transport aerian strategic, securitate cibernetică și soluții de inteligență artificială.

O parte din fonduri vor sprijini și mobilitatea militară – modernizarea drumurilor și podurilor, precum și proiecte implementate de Poliție și Poliția de Frontieră.

89% din fonduri merg în industria poloneză

Una dintre condițiile programului este ca cel puțin 65% din echipamentele finanțate să fie produse în Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau Ucraina.

Ministerul polonez al Apărării, care a prezentat estimările oficiale prin structura responsabilă de achizițiile militare, spune că aproximativ 89% din fonduri ar urma să ajungă la industria poloneză. Oficialii estimează că aproape 12.000 de companii din Polonia ar putea beneficia de aceste investiții. Restul sumei va fi folosit pentru achiziții externe, inclusiv din Statele Unite și Coreea de Sud.

Mai mult armament cu aceiași bani

Premierul Donald Tusk a prezentat programul ca pe o prioritate strategică pentru stat. „Țara noastră nu mai poate aștepta – este necesar să consolidăm rapid și decisiv securitatea statului”, a declarat acesta. „O Polonie bine înarmată, cât mai autosuficientă, cooperând modern cu aliații – aceasta este prioritatea absolută. Nu există o problemă mai importantă astăzi”.

„Acest program eliberează fonduri semnificative și ne permite să cumpărăm mai mult echipament cu aceiași bani”, spun oficialii din apărare.

Acordul ar putea fi blocat

Programul SAFE nu este însă lipsit de controverse politice. Opoziția conservatoare a criticat inițiativa, susținând că ar putea afecta suveranitatea Poloniei și ar crește influența Bruxelles-ului asupra deciziilor interne.

Președintele Karol Nawrocki și-a exprimat, la rândul său, rezervele, iar promulgarea nu este garantată, întrucât acesta a criticat public acordul și a sugerat că ar putea refuza semnarea. El a argumentat că, fiind un împrumut și nu un grant, programul ar putea împovăra bugetul pe termen lung.

Tusk: banii rămân în Polonia

Guvernul polonez respinge însă aceste critici. Tusk a explicat că Polonia a fost unul dintre principalii promotori ai programului la nivel european și a respins ideea că alte state ar beneficia disproporționat. „Peste 80% din fonduri vor merge către Polonia și companiile noastre”, a spus premierul. „Știți cât va beneficia industria germană din programul SAFE implementat în Polonia? Doar 0,37%!”

Distribuția fondurilor SAFE

Pe lângă Polonia, alte 17 state membre ale UE au accesat împrumuturi prin instrumentul SAFE. România va primi 16,7 miliarde de euro, în timp ce Franța și Ungaria câte 16,2 miliarde de euro fiecare. Italia va beneficia de aproape 15 miliarde de euro, iar Belgia de peste 8,3 miliarde de euro.

Printre beneficiari se mai numără Lituania – cu 6,37 miliarde de euro, Portugalia – cu 5,84 miliarde de euro, Letonia – 3,49 miliarde de euro, Bulgaria – cu 3,26 miliarde de euro, Estonia – 2,34 miliarde de euro și Slovacia cu 2,31 miliarde de euro.

Croația va primi 1,7 miliarde de euro, Cipru 1,18 miliarde de euro, Finlanda și Spania câte 1 miliard de euro fiecare, iar Grecia 787 de milioane de euro. Cea mai mică alocare o are Danemarca: 46,8 milioane de euro.

Cifrele indică o diferență clară între persoanele născute în străinătate și cele născute în țară în privința experiențelor de discriminare.

Concret, aproximativ 10,5% dintre persoanele născute în străinătate și care trăiesc în România spun că, în ultimul an, s-au simțit tratate incorect în locuri precum cafenele, magazine sau baze sportive. Prin comparație, la nivelul Uniunii Europene procentul este de 7,8%.

Raport de trei la unu

În cazul persoanelor născute în România, procentul este de aproximativ 3,5%, apropiat de media europeană de 2,8%. Cu alte cuvinte, în România, cei veniți din alte țări declară astfel de experiențe de aproape trei ori mai des decât cei născuți aici.

Eurostat precizează că este vorba despre „discriminare percepută”, adică experiențe declarate de respondenți în sondaje. Instituția explică faptul că „percepțiile subiective ale discriminării pot fi influențate de diverși factori, precum nivelul de conștientizare, așteptările, contextul juridic sau gradul de acceptare socială”, ceea ce înseamnă că datele reflectă modul în care oamenii se simt tratați, nu neapărat cazuri juridice dovedite.

În cazul indicatorului privind discriminarea percepută, datele provin din anchete sociale europene, de tip sondaj, unde respondenții sunt întrebați dacă, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminați în anumite situații.

Locuința, cea mai mare problemă

La nivel european, cea mai mare problemă este semnalată în cazul accesului la locuință: 12,5% dintre persoanele născute în străinătate spun că s-au simțit discriminate când au căutat o casă, față de doar 4,3% dintre persoanele născute în țara de reședință.

În relația cu serviciile publice, diferența este de asemenea vizibilă: 9,7% vs 4,5%.

Extremele Europei

Dacă ne uităm la clasament, România nu este nici în frunte, nici la coadă. Cele mai mari procente ale persoanelor născute în străinătate care spun că s-au simțit ratate incorect în spații publice se înregistrează în Țările de Jos (16,2%), Austria (13,9%), Danemarca (13,1%) și Finlanda (13,1%).

La polul opus, diferențele dintre cei născuți în străinătate și cei născuți în țară sunt aproape inexistente în Croația (0,8% față de 0,7%) și Estonia (6,7% față de 6,4%).

România vs. vecinii

Privind la țările din jur, diferențele devin și mai clare. În Ungaria, doar aproximativ 2% dintre persoanele născute în străinătate spun că s-au simțit tratate incorect în spațiile publice. În Grecia procentul este de 3,2%, iar în Italia de 3,6% – mult sub nivelul raportat în România. Țara noastră este mai apropiată de Bulgaria, unde procentul celor care spun că au avut astfel de experiențe ajunge la aproximativ 8-9%.

Dincolo de cifre, raportul Eurostat constată că în majoritatea statelor europene, oamenii născuți într-o altă țară spun mai des că s-au simțit tratați incorect în spațiul public. Situându-se peste media europeană la acest capitol, România nu face excepție.

Budapesta și Bratislava acuză Ucraina că a blocat politic livrările de petrol către cele două țări. „Am convenit cu prim-ministrul Robert Fico să înființăm o comisie ungaro-slovacă de investigare pentru a clarifica situația conductei Drujba”, a transmis Orbán vineri, pe X. El a precizat că sarcina acestei comisii va fi „să meargă la fața locului și să se convingă, cu propriii ochi, de realitate”.

Orbán: Zelenski minte și la Bruxelles

Orbán a cerut public ca inspectorii să primească acces în Ucraina. „Îi solicit președintelui Zelenski să permită accesul inspectorilor ungari și slovaci și să repornească imediat conducta Drujba”, a scris premierul ungar.

El susține că livrările nu au fost reluate din motive politice: „Știm că instalația este operațională. Știm că livrările către Ungaria nu au fost reluate din cauza unei decizii politice a președintelui Zelenski”. Premierul ungar a adăugat că liderul ucrainean ar ascunde adevărul inclusiv față de oficialii de la Bruxelles: „Merge la Bruxelles și susține că această conductă nu poate fi repornită”.

„Refuză inspecțiile și ascunde adevărul”

În cea mai recentă reacție, Orbán l-a acuzat direct pe Volodimir Zelenski că minte. „Să fie clar: președintele Zelenski minte. Știm că nu există niciun obstacol tehnic pentru care petrolul să nu poată veni în Ungaria prin conducta Drujba”, a declarat el.

Premierul ungar susține că Ucraina „refuză inspecțiile și ascunde adevărul” și a avertizat că situația „continuă să pună în pericol securitatea energetică a Ungariei”. „Transporturile de petrol trebuie reluate imediat”, a transmis Orbán, subliniind că Ungaria își va proteja securitatea energetică.

În zona centrală a orașului, roboți umanoizi și patrupezi patrulează și transmit mesaje vocale către locuitori, într-un program pilot de salubrizare.

„Mulţumim că aţi ales serviciile noastre. Vă rugăm să păstraţi curăţenia stradală! Vă rugăm să colectaţi deşeurile selectiv!”, este unul dintre mesajele difuzate de robotul patruped.

Reprezentanții companiei de salubritate Sylevy Salubriserv – operatorul de salubritate din Târgu Mureș – spun că, în această etapă, rolul roboților este în principal de informare și conștientizare. „Vor avea o complexitate redusă la nivel de activitate, însemnând mesaje vocale diseminate prin intermediul acestor roboți către populație în vederea conștientizării asupra importanței colectării selective și a asigurării unui spațiu public curat”, a explicat managerul Lidia Laszlo la Antena 3 CNN.

Vor funcționa complet autonom

Dincolo de mesajele vocale, roboții sunt dotați cu senzori performanți și tehnologii care le permit să se deplaseze autonom și să identifice problemele din teren. În această etapă, funcționează sub monitorizare de la distanță, însă obiectivul este operarea complet independentă.

„Roboții vor circula complet autonom cu ajutorul inteligenței artificiale, vor identifica problemele reale din teren și vor alerta echipele de intervenție. Roboții patrupezi au o autonomie de 5 ore, iar cei umanoizi au capacitatea de a-și schimba singuri bateria”, a precizat Robert Ferencz, managerul proiectului IT.

Investiție: un milion de euro

Investiția pentru acest program pilot se ridică la aproximativ un milion de euro. Autoritățile pot închiria roboții, iar costurile diferă în funcție de complexitatea serviciilor și de mentenanță.

Dacă experimentul își dovedește eficiența, modelul ar putea fi extins și în alte orașe, schimbând modul în care este gestionată curățenia publică în România.

Disputa a izbucnit în urma unei întâlniri care a avut loc între oficiali de rang înalt din Pentagon și directorul general al Anthropic, Dario Amodei. The Washington Post a relatat vineri că șeful tehnologiei din cadrul Departamentului Apărării ar fi pus pe masă un scenariu extrem: ce s-ar întâmpla dacă o rachetă balistică intercontinentală ar fi lansată asupra Statelor Unite?

Scenariul rachetei nucleare

Într-o astfel de situație, fiecare secundă contează. Oficialii americani ar fi întrebat dacă sistemul AI al companiei, numit Claude, ar putea ajuta armata să detecteze și să intercepteze rapid o astfel de amenințare. Potrivit sursei citate, răspunsul directorului general al Anthropic i-ar fi iritat pe oficialii Pentagonului. Acesta ar fi răspuns evaziv, spunând: „ne-ați putea suna și am rezolva situația”.

Compania neagă însă categoric această versiune și spune că este „complet falsă”, subliniind că a fost de acord ca tehnologia sa să fie utilizată pentru apărarea antirachetă.

Pentagonul vrea mână liberă pentru AI

Disputa nu s-a limitat însă la interceptarea rachetelor. Pentagonul a cerut ca sistemul Claude să poată fi folosit pentru „toate scopurile legale”, formulare care ar putea include și arme autonome sau programe extinse de supraveghere.

Oficialii americani au transmis că nu intenționează să desfășoare supraveghere internă în masă și nici să lase AI-ul să decidă singur lansarea armelor nucleare. „Este o solicitare simplă, de bun-simț”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, argumentând că refuzul companiei ar putea „pune în pericol operațiuni militare critice”.

Anthropic: Tehnologie prea riscantă

De cealaltă parte, Amodei a susținut că tehnologia actuală nu este suficient de sigură pentru a fi folosită în sisteme de armament autonom.

„Într-un set restrâns de cazuri, credem că AI poate submina, nu apăra, valorile democratice”, a declarat el, precizând că utilizările legate de arme autonome și supraveghere extinsă „nu au fost niciodată incluse în contractele noastre cu Departamentul Apărării și credem că nici acum nu ar trebui incluse”.

Interdicție federală

După săptămâni de tensiuni și un ultimatum transmis companiei, conflictul a escaladat decisiv. Potrivit Reuters, Donald Trump a anunțat vineri că le cere tuturor agențiilor federale să înceteze utilizarea tehnologiei Anthropic, iar Pentagonul a clasificat compania drept „risc pentru lanțul de aprovizionare” – o etichetă gravă în zona securității naționale.

Trump a transmis că agențiile federale vor avea o perioadă de tranziție de șase luni pentru a renunța la produsele companiei și a avertizat că, în caz de neconformare, pot urma consecințe serioase. Decizia reprezintă o lovitură majoră pentru start-up-ul care, până recent, avea contracte importante cu Departamentul Apărării și alte instituții federale.

Omul sau AI va lua decizia finală?

Oficialii americani spun că va exista mereu „un om în buclă” atunci când vine vorba de arme nucleare, adică decizia umană va fi finală. Însă chiar și atunci, dacă un sistem AI recomandă un anumit răspuns sau identifică o țintă, influența sa asupra deciziei poate fi majoră.

Miza acestei confruntări poate părea îndepărtată pentru orice alt continent, dar implicațiile ei sunt profunde. Statele Unite investesc masiv în integrarea inteligenței artificiale în armată. AI-ul este deja folosit pentru analiză de informații, planificare operațională și securitate cibernetică. Întrebarea dezvoltatorilor de la Anthropic este cât de departe ar trebui să meargă utilizarea tehnologiei pe care au creat-o în scopuri militare.

Lupta pentru control

Iar conflictul dintre Pentagon și Anthropic nu mai este doar unul tehnic sau contractual. A devenit o confruntare politică deschisă despre cine controlează viitorul tehnologiei militare: statul, care invocă securitatea națională, sau companiile private, care se tem că produsele lor ar putea fi folosite într-un mod pe care îl consideră periculos sau nedemocratic.

În spatele termenilor tehnici și al deciziilor executive stă o dilemă fundamentală: dacă inteligența artificială devine suficient de puternică pentru a influența decizii de război, cine stabilește limitele? Guvernul, în numele securității, sau dezvoltatorii, în numele responsabilității?

Surse citate vineri de CNN spun clar că „nu există informații care să indice că Iranul urmărește în acest moment un program de rachete balistice intercontinentale pentru a lovi SUA”. Diferența dintre afirmația președintelui SUA privind o amenințare care ar apărea „în curând” și evaluarea tehnică a serviciilor de informații este considerabilă.

O ipoteză, nu un pericol imediat

O rachetă balistică intercontinentală este o armă cu rază foarte lungă, capabilă să traverseze oceane și să lovească direct teritoriul continental al Statelor Unite. Dezvoltarea unei asemenea arme nu se face peste noapte, ci presupune ani de cercetare, testare și infrastructură militară complexă, care nu ar putea rămâne nedetectată.

Totuși, evaluările americane nu exclud complet posibilitatea ca Iranul să dezvolte, în timp, o astfel de capacitate. O analiză neclasificată din 2025 a Agenției de Informații a Apărării (DIA) arată că Iranul ar putea construi o rachetă intercontinentală „viabilă din punct de vedere militar” până în 2035, „dacă Teheranul ar decide să urmeze această direcție”.

Altfel spus, este vorba despre un scenariu posibil pe termen lung, nu despre o amenințare iminentă.

În prezent, Iranul deține rachete balistice cu rază scurtă și medie de acțiune, care pot amenința baze și personal american din Orientul Mijlociu, dar nu pot ajunge pe teritoriul SUA.

Casa Albă: Amenințarea este reală

Casa Albă a reacționat imediat la informațiile prezentate de CNN. Purtătoarea de cuvânt Anna Kelly a transmis că „președintele Trump are perfectă dreptate să sublinieze îngrijorarea gravă reprezentată de Iran”, o țară care strigă „moarte Americii”. Mesajul arată că administrația americană consideră că pericolul există, chiar dacă evaluările oficiale nu indică în prezent că Iranul dezvoltă rachete balistice intercontinentale capabile să lovească teritoriul SUA.

Rubio, pe aceeași lungime de undă cu Trump

Secretarul de stat Marco Rubio a evitat să comenteze evaluările serviciilor de informații, dar a spus că Iranul încearcă „cu siguranță” să ajungă la o astfel de capacitate. „Nu voi specula cât de departe sunt, dar este clar că se află pe drumul care, într-o zi, le-ar putea permite să dezvolte arme capabile să ajungă pe teritoriul continental al SUA”, a declarat Rubio.

„Dincolo de programul nuclear, ei dețin aceste arme convenționale care sunt concepute exclusiv pentru a ataca America și pe americani, dacă aleg să facă acest lucru. Aceste aspecte trebuie abordate”, consideră șeful diplomației americane. Rubio a recunoscut că Iranul „nu îmbogățește în acest moment”, dar a spus că „încearcă să ajungă în punctul în care, în cele din urmă, ar putea”.

Cea mai mare mobilizare militară a SUA din 2003

În paralel, negocierile privind programul nuclear continuă la Geneva. Însă, în timp ce negociază cu Teheranul programul nuclear iranian, Washingtonul își consolidează prezența militară în Orientul Mijlociu. SUA au concentrat în regiune cea mai mare desfășurare de echipamente militare din 2003 încoace, de la invazia Irakului.

Prima unitate de drone kamikaze americană a Pentagonului – Task Force Scorpion – este deja operațională în Orientul Mijlociu și pregătită dacă Trump va ordona atacuri asupra Iranului. Dronele sunt capabile să rămână în aer până la identificarea țintelor și apoi să se prăbușească asupra acestora.

Trump spune că este „nemulțumit” de discuțiile cu Iranul, dar că nu a luat încă „o decizie finală” privind eventuale lovituri militare.

Iranul: Nu dezvoltăm rachete cu rază lungă

De partea cealaltă, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că Iranul nu dezvoltă rachete cu rază lungă. „Am limitat în mod deliberat raza rachetelor noastre la 2.000 de kilometri”, a precizat Araghchi pentru India Today TV, susținând că acestea sunt destinate apărării.

Locații greu de lovit

Potrivit oficialilor americani citați de postul american, Iranul încearcă să își refacă infrastructura de îmbogățire a uraniului, inclusiv prin instalarea de centrifuge suplimentare și reconstruirea unor facilități afectate anterior.

Totuși, experții americani spun că aceste procese ar dura mult mai mult decât „o săptămână”, așa cum se sugerase anterior. De asemenea, refacerea programului nuclear are loc în locații care probabil nu ar putea fi afectate de eventuale lovituri militare.

Potrivit informațiilor transmise de ISU Teleorman, pompierii militari au intervenit inițial cu trei autospeciale de stingere, o autocisternă, un echipaj SMURD și o autospecială de intervenție și salvare de la înălțime.

Incendiul a fost localizat, iar pompierii lucrează pentru lichidarea focului. Conform autorităților, întregul lăcaș de cult este afectat de flăcări, atât în interior, cât și la nivelul acoperișului, care ulterior s-a prăbușit.

Sprijin de la pompierii din Zimnicea

Forțele de intervenție au fost suplimentate progresiv, ajungând la patru autospeciale de stingere, o autocisternă, un echipaj SMURD și o autoscară. De asemenea, Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență din Zimnicea a trimis în sprijin un autovehicul cu nacelă, amplasat în apropierea construcției pentru facilitarea intervenției la înălțime.

Reprezentanții ISU Teleorman au precizat că nu sunt persoane rănite. În funcție de evoluția situației operative, autoritățile vor reveni cu informații suplimentare privind cauzele incendiului și pagubele produse.

Vaccinul pentru sezonul 2026–2027 va conține trei tulpini de virus: două de tip A și una de tip B, a comunicat vineri Organizația Mondială a Sănătății (OMS). În varianta utilizată în mod obișnuit vor fi incluse virusuri similare celor de tip A (H1N1), A(H3N2) și B/Victoria.

Producătorii vor începe fabricarea dozelor pentru toamna și iarna următoare pe baza acestei decizii.

Gripa A, dominantă

Noua formulă a fost stabilită după ce, în august 2025, a fost identificată o variantă diferită a virusului gripal A (H3N2), clasificată J.2.4.1 și denumită „subclada K”. Aceasta s-a răspândit rapid în întreaga lume și a devenit dominantă în mai multe regiuni, contribuind la un debut mai timpuriu al sezonului gripal și la un număr mai mare de cazuri în unele țări.

În sezonul gripal 2025–2026, virusurile de tip A au fost cele mai răspândite. Virusurile de tip B au fost rare, iar varianta B/Yamagata – una dintre cele două mari ramuri ale gripei de tip B – nu a mai fost identificată din martie 2020.

Cazuri de gripă de origine animală

Experții OMS au analizat și virusurile gripale care circulă la animale și care pot infecta oamenii, cunoscute drept virusuri zoonotice. Din septembrie 2025 au fost raportate 25 de cazuri de infectare la oameni în șase țări, majoritatea după contactul cu animale bolnave sau cu medii contaminate. Nu au fost înregistrate însă cazuri de transmitere de la om la om.

Printre variantele monitorizate se află și A(H9N2), o formă de gripă aviară care circulă în principal la păsări, dar care poate infecta ocazional și oameni. Specialiștii au recomandat pregătirea unui „virus-candidat pentru vaccin” pentru această variantă – adică o versiune de laborator care poate fi folosită rapid pentru producerea unui vaccin, în cazul în care ar apărea un risc mai mare de răspândire.

Un miliard de cazuri anual

„Sezon după sezon, virusurile gripale continuă să evolueze și circulă în întreaga lume, demonstrând cât de interconectată este lumea noastră”, a precizat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. El a explicat că actualizarea vaccinului are rolul de a oferi „cea mai bună protecție posibilă împotriva formelor severe de boală și a deceselor”.

Gripa sezonieră provoacă anual aproximativ un miliard de îmbolnăviri, dintre care între 3 și 5 milioane de cazuri sunt forme severe. La nivel global, gripa este responsabilă pentru câteva sute de mii de decese în fiecare an, între 290.000 și 650.000. Cifrele sunt bazate pe estimări epidemiologice, întrucât în multe situații gripa nu este confirmată prin teste înainte de deces.

Portugalia a preluat controlul jocului încă din primul sfert, câștigat clar, cu 25-12. România a încercat o revenire în sfertul al doilea, marcând 34 de puncte, dar nu a recuperat decât 5 puncte.

Gazdele au preluat din nou inițiativa, după pauza mare, și s-a desprins tot mai mult. Diferența cea mai mare a fost de 20 de puncte. În final, Portugalia s-a impus cu scorul de 99-82.

Pentru Portugalia, Diogo Brito a fost cel mai bun marcator, cu 32 de puncte (8/12 de la distanță). Acesta a adăugat 7 recuperări și 4 pase decisive.

De asemenea, Travante Williams a marcat 25 de puncte și a reușit 8 recuperări.

Pentru echipa antrenată de Mihai Silvășan, Bogdan Nicolescu a fost principalul realizator, cu 25 de puncte. Nicolescu a mai bifat 6 recuperări, 2 pase decisive și 4 intercepții.

Emi Cățe a adăugat 12 puncte și 10 recuperări (7 ofensive), iar Mihai Măciucă a marcat tot 12 puncte.

Americanul naturalizat de la campioana României, U-BT Cluj, Daron Russell, a încheiat cu 9 puncte, doar cu două aruncări reușite din acțiune. A adăugat 7 recuperări și 4 pase decisive.

Alte contribuții au venit de la Lucas Tohătan (6 puncte, 4 recuperări) și Dragoș Diculescu (6 puncte, 3 pase decisive).

Pentru naționala tricoloră, reprezintă a treia înfrângere din tot atâtea meciuri disputate. Misiunea României devine acum aproape imposibilă.

Portugalia egalează pe Grecia și Muntenegru, cu 2 victorii și 1 înfrângere, înainte de startul returului.

România va avea șansa să se revanșeze față de Portugalia, primind vizita echipei lusitane, luni, la Pitești, de la ora 19:00.

Rola de folie transparentă stă de obicei într-un sertar din bucătărie. Puțini știu că locul ei corect este în frigider, potrivit elEconomista.es.

Motivul este simplu: la temperatura camerei, folia devine lipicioasă și greu de desfășurat. Frigiderul rezolvă această problemă fără niciun efort suplimentar.

De ce se lipește folia la temperatura camerei

Folia transparentă este concepută să adere la suprafețe. La căldură, această proprietate se intensifică și folia începe să se lipească de ea însăși.

Rezultatul este frustrant: încerci să tragi o bucată și se rupe sau se încurcă. Mulți renunță și trec la folia de aluminiu, pierzând avantajul transparenței.

Frigul reduce temporar capacitatea adezivă a foliei. Când o scoți din frigider, bucata se desfășoară ușor și se taie fără dificultăți.

Apoi folia funcționează normal: odată aplicată pe un bol sau farfurie, aderă perfect și păstrează alimentele în condiții optime. Frigiderul nu îi alterează proprietățile, ci doar face manipularea mai ușoară.

Cum folosești corect folia transparentă

Există și o a doua greșeală frecventă: majoritatea oamenilor nu știu că folia are două fețe diferite.

Partea interioară a rolei este cea care vine în contact cu alimentele. Este mai aderentă și se poate identifica ușor: treci degetul peste ea și se lipește aproape fără efort.

Partea exterioară a rolei nu are această capacitate adezivă. Ea trebuie să rămână la exterior, pentru ca sigilarea să fie completă și alimentele să se conserve corect.

Rezultatul combinației corecte

Dacă păstrezi rola în frigider și folosești folia pe partea corectă, obții o ambalare perfectă de fiecare dată. Folia se desfășoară ușor, se taie fără să se rupă și sigilează complet alimentele.

Este unul dintre acele trucuri simple de bucătărie care par inutile până când le încerci, potrivit sursei citate.

Berbec

Ziua cere organizare și viteză. Folosiți notițe pentru a rămâne pe drumul cel bun. Dacă rămâneți în urmă cu sarcinile, reputația de persoană de încredere are de suferit. Progresul constant este mai valoros decât graba de moment. În dragoste: fiabilitatea voastră este cel mai bun argument.

Taur

Emoțiile vă pot influența reacțiile mai mult decât credeți astăzi. Așteptările prea rigide duc la dezamăgiri inutile. Recunoașteți-vă limitele și ajustați-vă perspectiva. În dragoste: echilibrul dintre ce oferiți și ce așteptați aduce liniște în cuplu.

Gemeni

Comunicarea este tema zilei. Adaptați-vă mesajul în funcție de interlocutor și de context. Aveți libertatea de exprimare, dar tonul contează la fel de mult ca și conținutul. În dragoste: modul în care vorbiți cu partenerul este mai important decât subiectul discuției.

Rac

Pauzele scurte pe parcursul zilei vă ajută să vă mențineți concentrarea. Efortul depus pentru angajator este lăudabil, dar epuizarea nu ajută pe nimeni. Ridicați-vă periodic de la locul de muncă. În dragoste: și relația are nevoie de pauze conștiente pentru a respira.

Leu

Ziua vă testează integritatea. Onorați-vă angajamentele față de voi înșivă și față de ceilalți. Recunoașterea vine natural când oamenii știu că vă puteți baza pe voi. În dragoste: consecvența construiește mai multă încredere decât gesturile mari și rare.

Fecioară

Atenție, ziua vine cu capcane emoționale. Micile perturbări nu merită să vă destabilizeze. Preferați ordinea, dar lucrurile nu merg mereu conform planului. Controlul emoțional vă ajută și pe voi, și pe cei din jur. În dragoste: calmul vostru este un scut pentru cuplu.

Balanță

Înainte să promiteți ceva astăzi, verificați dacă vă puteți ține de cuvânt. Promisiunile nerealiste generează stres inutil și erodează credibilitatea. Angajamentele realiste sunt mai valoroase decât cele generoase, dar nerespectate. În dragoste: sinceritatea este mai romantică decât promisiunile goale.

Scorpion

Claritatea în comunicare este cheia zilei. Așteptările nespuse duc la tensiuni inutile. Puneți întrebări specifice și cereți confirmări înainte de a presupune. În dragoste: o conversație sinceră rezolvă mai mult decât o săptămână de tăcere.

Săgetător

Atenție, ziua vine cu capcane. Detaliile administrative vă pot pune răbdarea la încercare astăzi. Aveți tendința de a gândi în mare, dar documentele și formalitățile nu pot fi ignorate. Verificați cu atenție tot ce semnați sau trimiteți. În dragoste: și micile gesturi contează, nu doar marile planuri.

Capricorn

Flexibilitatea este lecția zilei. Nu toate lucrurile merită să fie controlate. Adaptați-vă la detaliile minore și veți obține mai ușor rezultatele dorite. În dragoste: lăsați partenerul să conducă uneori.

Vărsător

Încheiați ziua cu un plan clar pentru pașii următori. Documentarea obiectivelor vă ajută să gândiți mai organizat. Revizuiți obligațiile neîndeplinite și pregătiți-vă pentru ziua următoare. În dragoste: planificarea în comun întărește legătura dintre voi.

Pești

Auto-reflecția este tema zilei. La finalul zilei, priviți înapoi și recunoașteți ce ați realizat, chiar dacă succesele par mici. Obiectivitatea față de propriile acțiuni vă ajută să creșteți. În dragoste: recunoașterea progresului comun aduce satisfacție și apropiere.

În meciul disputat pe Cluj Arena, gazdele au rezolvat rapid partida. FC Universitatea Cluj a deschis scorul încă din minutul 4, prin Macalou. Lukic a majorat avantajul în minutul 27 și a stabilit scorul de la pauză: 2-0.

În partea secundă, Coubiș a făcut 3-0 în minutul 70. Drammeh a închis tabela în minutul 75, stabilind scorul final.

Succesul aduce pe FC Universitatea Cluj, care ocupă locul 4, cu 51 de puncte (29 de meciuri, golaveraj 45-26), la cinci lungimi de liderul Universitatea Craiova.

Totodată, ajunge la un punct de Dinamo București și FC Rapid București, situate pe locurile 2 și 3.

Lupta pentru play-off rămâne strânsă. CFR Cluj este pe locul 5, cu 47 de puncte, iar FC Argeș ocupă locul 6, ultimul care asigură calificarea, cu 46 de puncte.

Prima sub linie este FCSB, cu 43 de puncte după 28 de partide (golaveraj 43-35).

„Cerem amatorilor care controlează contul de social media al ICE să îl dea jos. Nu e amuzant, piesa asta înseamnă mult pentru noi și pentru alți oameni, și nu aveți dreptul să o apropriați fără luptă”, se arată în declarația trupei, care își încheie mesajul cu o formulare extrem de dură și explicită la adresa agenției.

Reacția vine după ce agenția a folosit o versiune corală a melodiei – inclusă pe albumul din 1997 OK Computer – într-un clip distribuit pe platforma X.

Videoclipul asocia imigrația ilegală cu infracțiuni violente, fiind însoțit de un mesaj potrivit căruia „cetățeni americani au fost violați și uciși de persoane care nu au dreptul să se afle în țară”.

Nu este prima confruntare indirectă dintre administrația președintelui Donald Trump și membri ai trupei.

Chitaristul Jonny Greenwood, împreună cu regizorul Paul Thomas Anderson, au solicitat anterior eliminarea unei compoziții din filmul Phantom Thread folosită într-un documentar dedicat Melaniei Trump, invocând lipsa unei informări corespunzătoare privind licențierea.

Reacția Radiohead se alătură pozițiilor publice exprimate anterior de alți artiști pop.

În noiembrie, Olivia Rodrigo a criticat utilizarea piesei sale „All American Bitch” într-un videoclip al autorităților, cerând ca muzica ei să nu fie asociată cu „propagandă rasistă și plină de ură”.

La rândul său, Sabrina Carpenter a condamnat folosirea melodiei „Juno” într-un material care prezenta arestări de imigranți, calificând clipul drept „malefic și dezgustător”.

Vorbind reporterilor în fața Casei Albe, în timp ce pleca într-o călătorie în Texas, Trump a spus că secretarul de stat Marco Rubio se află în discuții cu liderii cubanezi „la un nivel foarte înalt”, scrie AP.

„Guvernul cubanez discută cu noi”, a spus președintele. „Nu au bani. Nu au nimic în acest moment. Dar discută cu noi și poate vom avea o preluare prietenoasă a Cubei”.

El a adăugat: „Am putea foarte bine să ajungem la o preluare prietenoasă a Cubei”.

Trump nu a clarificat comentariile sale, dar părea să indice că situația cu Cuba, o insulă comunistă care se numără printre cei mai înverșunați adversari ai Washingtonului de zeci de ani, ajungea într-un punct critic.

Declarațiile recente ale guvernului cubanez

Declarațiile sale au venit la două zile după ce guvernul cubanez a raportat că o barcă rapidă înregistrată în Florida, care transporta 10 cubanezi înarmați din SUA, a deschis focul asupra soldaților de pe coasta de nord a insulei.

Patru dintre cubanezii înarmați au fost uciși, iar șase au fost răniți în schimbul de focuri, potrivit guvernului cubanez. Un oficial cubanez a fost, de asemenea, rănit.

Cuba se află în atenția lui Trump cel puțin de la începutul lunii ianuarie, după ce forțele americane l-au înlăturat pe unul dintre cei mai apropiați aliați ai Havanei, președintele socialist al Venezuelei, Nicolás Maduro.

Trump: Economia insulei, suficient de slabă

Trump a sugerat, în urma acelui raid, că o acțiune militară în Cuba ar putea să nu fie necesară, deoarece economia insulei era suficient de slabă – în special în absența livrărilor de petrol din Venezuela, care au încetat după ce Maduro a fost arestat – încât să se prăbușească în curând de la sine.

„Avem o relație de mulți ani cu Cuba. Aud despre Cuba de când eram mic. Dar ei au mari probleme”, a declarat el vineri.

Apoi, referindu-se la comunitatea de exilați din insulă care trăiesc în SUA, Trump a spus că ar putea urma ceva „foarte pozitiv pentru oamenii care au fost expulzați, sau mai rău, din Cuba și trăiesc aici”. El nu a dat mai multe detalii.

SUA mențin un embargo comercial strict asupra Cubei din 1962, anul următor invaziei eșuate a insulei din Golful Porcilor, sponsorizată de CIA. Cu toate acestea, Trump a indicat la începutul acestei luni că sunt în curs discuții cu oficialii cubanezi.

Guvernul cubanez a confirmat la începutul acestei săptămâni că a comunicat cu oficialii americani în urma împușcării navei americane. Rubio a declarat că Departamentul de Securitate Internă și Paza de Coastă a SUA investighează ceea ce s-a întâmplat.

Decretul semnat de Trump

Un decret semnat de Trump la sfârșitul lunii ianuarie promitea să impună tarife țărilor care furnizează petrol Cubei, amenințând să paralizeze și mai mult o țară deja afectată de o criză energetică tot mai profundă, deși autoritățile americane au indicat de atunci că petrolul din Venezuela poate fi vândut intereselor cubaneze în anumite cazuri.

Carlos Fernández de Cossío, viceministrul cubanez de externe, a postat vineri pe rețelele de socializare că „SUA mențin embargoul asupra combustibilului impus Cubei în vigoare, iar impactul acestuia ca formă de pedeapsă colectivă este de neclintit”.

„Nimic din ceea ce s-a anunțat în ultimele zile nu schimbă această realitate”, a scris el pe X. „Posibilitatea vânzărilor condiționate către sectorul privat exista deja și nu atenuează impactul asupra populației cubaneze”.

Între timp, peste 40 de organizații ale societății civile din SUA au trimis vineri o scrisoare Congresului, cerându-i să „presioneze administrația Trump să-și revizuiască politica agresivă față de Cuba” și afirmând că eforturile de a reduce livrările de petrol către insula din Caraibe ar provoca un colaps umanitar.

Printre semnatari s-au numărat Alianța Baptiștilor, ActionAid USA și Biserica Presbiteriană.

„Politicile care impun în mod deliberat foamete și suferințe masive asupra a milioane de civili constituie o formă de pedeapsă colectivă și, ca atare, reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar”, se arată în scrisoare.

Descoperirea a șocat autoritățile locale și familiile îndoliate. Cauza principală este legată direct de măsurile stricte impuse în timpul pandemiei COVID, scrie Daily Times.

În timpul pandemiei, cadavrele victimelor COVID au fost sigilate în saci de plastic. Sicriile au fost sigilate ermetic pentru a preveni răspândirea virusului.

Aceste măsuri au blocat procesul natural de descompunere. După cinci ani, rămășițele sunt aproape intacte, ceea ce împiedică eliberarea locurilor de veci conform practicilor convenționale. Planul în două etape al autorităților

Consiliul municipal din Kavala a aprobat o operațiune în două etape. Prima etapă constă în exhumarea trupurilor și îndepărtarea plasticului de protecție.

A doua etapă prevede reînhumarea rămășițelor pentru cel puțin încă un an. Scopul este de a permite descompunerea naturală înainte de eliberarea definitivă a locurilor de veci.

Întreaga operațiune va fi realizată gratuit, pentru a calma îngrijorările familiilor. Vor fi respectate protocoale sanitare stricte pentru protejarea lucrătorilor și a sănătății publice.

O problemă urgentă

Lipsa spațiului în cimitirul din Kavala a făcut ca operațiunea să devină urgentă. Practicile convenționale de exhumare, aplicate de obicei la trei până la cinci ani, nu pot fi folosite în aceste cazuri.

Autoritățile au subliniat că planul asigură un echilibru între gestionarea practică a cimitirului și respectul față de decedați.

Un precedent național

Cazul Kavala ar putea deveni un model pentru alte municipalități din Grecia. Ministerul Sănătății analizează posibilitatea unor orientări la nivel național privind gestionarea înmormântărilor din perioada pandemiei care nu au suferit descompunere.

Oficialii au asigurat că toate măsurile vor acorda prioritate siguranței, demnității și transparenței în gestionarea acestei situații fără precedent.

Contactat de AFP, Serviciul de Securitate Internă (PST), responsabil cu combaterea terorismului, a confirmat că a efectuat o arestare, fără a da detalii despre suspiciunile care au motivat arestarea.

„El este suspectat în temeiul Codului penal, care se referă la pregătirea unui act terorist”, a declarat Line Nyvoll Nygaard, un oficial al serviciului.

În plus, referindu-se la „ancheta în curs”, un purtător de cuvânt al PST a refuzat să comenteze.

Potrivit NRK, care citează documente ale PST, suspectul a planificat un atac cu explozivi asupra Centrului de Război Comun al NATO din cartierul Jåttå din Stavanger, sud-vestul Norvegiei.

Înființat în 2003, acest centru este utilizat, printre altele, pentru instruirea și formarea personalului aliat și pentru organizarea exercițiilor militare majore ale Alianței Atlantice.

Născut și crescut în Norvegia, suspectul ar fi exprimat simpatii pentru gruparea Statul Islamic și ar fi fost văzut în școala sa cu un steag al acestei organizații islamiste radicale, a precizat același mijloc de informare.

Pus în arest preventiv pentru două săptămâni vineri, el respinge suspiciunile împotriva sa, a declarat avocatul său, Knut Lerum, pentru AFP.

Arestarea a avut loc joi în regiunea Rogaland (sud-vest), unde se află Stavanger.

Nereînnoirea contractelor pe durată determinată ajunse la termen nu este „disponibilizare”, etapele au fost comunicate partenerilor sociali, a transmis Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia.

Companie condusă în sistem dualist, CE Oltenia este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 87,48% din capitalul social, urmat de Fondul Proprietatea S.A., cu 11,81% di acțiuni și Electrocentrale Grup S.A., cu 0,46% din capitalul social.  Întreprinderea de stat din România care își desfășoară activitatea în domeniul extracției lignitului și al producerii de energie electrică este unul dintre principalii angajatori (peste 8 000 de angajați) dintr-o regiune cu rate ale șomajului care depășesc în mod constant media națională.

Reporter: Care este poziția oficială a Consiliului de Supraveghere față de afirmațiile potrivit cărora închiderea și disponibilizările ar fi decizii asumate „indiferent de profitul realizat” și în ce cadru strategic și juridic se înscriu aceste măsuri?

CS al CE Oltenia: În ceea ce privește afirmațiile referitoare la închiderea unor capacități și la reducerea numărului de locuri de muncă „indiferent de profitul realizat”, precizăm că măsurile aflate în implementare nu reprezintă decizii conjuncturale, ci fac parte din programul de restructurare și decarbonizare aprobat la nivel național și european. Acest program stabilește un calendar etapizat de reducere a capacităților pe bază de cărbune, în concordanță cu angajamentele asumate de statul român privind tranziția energetică. Prin urmare, cadrul strategic și juridic este anterior și are caracter obligatoriu, iar măsurile se aplică independent performanța financiară a companiei.

Reporter: Este vorba despre contracte individuale de muncă pe durată determinată, încheiate anual și prelungite succesiv, care urmează să ajungă la termen și să nu mai fie reînnoite sau despre contracte nedeterminate ale angajaților din CEO? În acest context, dacă vorbim strict de contracte determinate, considerați corectă calificarea situației drept „disponibilizare” sau este vorba, din punct de vedere juridic, despre încetarea de drept a unor contracte ajunse la termen, în baza programului de restructurare aprobat anterior?

CS al CE Oltenia: Cu privire la numărul de salariați și categoriile de contracte individuale de muncă, facem precizarea că, la data de 25.02.2026, Complexul Energetic Oltenia înregistrează un număr total de 7.788 de angajați, dintre care 1.947 sunt salariați cu contracte individuale de muncă pe durată determinată ajunse la termen și 5.841 sunt salariați cu contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată.

Din punct de vedere juridic, situația contractelor pe durată determinată care ajung la termen și nu mai sunt reînnoite nu echivalează cu o „disponibilizare”, ci, într-o astfel de situație, vorbim despre încetarea de drept a contractului, conform prevederilor Codului muncii. Utilizarea termenului „disponibilizare” este adecvată doar în cazul încetării contractelor pe durată nedeterminată din motive neimputabile salariatului, în condițiile legii.

Reporter: Vă rugăm să precizați din ce an datează programul de restructurare/decarbonizare în baza căruia se aplică aceste măsuri, prin ce acte a fost aprobat și în ce măsură actuala etapă reprezintă implementarea unor angajamente asumate anterior?

CS al CE Oltenia: Programul de restructurare/decarbonizare are la bază documente aprobate începând cu anul 2020, când a fost elaborat Planul de restructurare al Societății Complexul Energetic Oltenia și transmis Comisiei Europene de către reprezentanții companiei și ai Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, prin intermediul Consiliului Concurenței. Planul a fost aprobat de Comisia Europeană prin Decizia C(2022) 553 final din 26.01.2022 privind ajutorul de stat SA.59974-2021/C (ex 2020/N, ex 2020/PN) („Decizia Comisiei Europene”).

În contextul planului de restructurare notificat și aprobat la nivelul Comisiei Europene, precum și al angajamentelor asumate prin politicile energetice și de mediu ale României, actuala etapă reprezintă implementarea calendarului stabilit anterior, și nu o inițiativă adoptată recent.

Reporter: De asemenea, vă rugăm să clarificați dacă reprezentanții salariaților au fost informați și consultați în cadrul mecanismelor de dialog social prevăzute de lege cu privire la aceste măsuri, având în vedere că programul nu a fost adoptat recent, ci face parte dintr-un cadru strategic stabilit anterior.

CS al CE Oltenia: Referitor la dialogul social, subliniem că mecanismele legale de informare și consultare a reprezentanților salariaților sunt respectate, în conformitate cu prevederile legislației muncii și ale contractului colectiv de muncă aplicabil. Programul de restructurare nu este unul nou, ci face parte dintr-un cadru strategic cunoscut, iar etapele acestuia au fost comunicate în mod corespunzător în cadrul structurilor de dialog social.

Consiliul de Supraveghere își desfășoară activitatea în limitele competențelor prevăzute de lege și urmărește implementarea responsabilă a angajamentelor asumate, cu respectarea drepturilor salariaților și a obligațiilor legale ale companiei.

Băluță a spus că va returna diferențele de bani încasate în plus față de noua formulă de calculare a taxelor și impozitelor. „Asta este cel mai important lucru”, a declarat el.

Chestionat dacă Sectorul 4 va merge pe pragul minim de impozitare, Băluță a spus: „Pe minim vom merge, asta este o garanție”.

El a explicat decizia prin situația economică dificilă a locuitorilor. „Viața a devenit insuportabilă pentru oameni, grație creșterii TVA, a inflației și a tuturor celorlalte taxe”, a spus primarul.

PSD, la limita răbdării în coaliție

Referitor la întârzierea cu care au fost corectate impozitele majorate, Băluță a recunoscut că PSD duce „o luptă de gherilă” în interiorul coaliției. El a precizat că partidul a intrat la guvernare tocmai pentru a corecta excesele partenerilor de coaliție. „Drumul acesta este unul foarte greu, foarte anevoios”, a spus el.

Întrebat dacă PSD mai poate continua în actuala formulă de guvernare, primarul a admis că situația este tensionată. A dezvăluit că președintele Grindeanu i-a adus aproape de momentul în care vor consulta din nou colegii de partid pentru a decide dacă mai pot continua.

Bugetul pe 2026, inexistent

Pus față în față cu întrebarea cum și-a făcut calculul de buget pe 2026 în condițiile în care impozitele se modifică din nou, Băluță a recunoscut că Sectorul 4 nu are nicio estimare bugetară pentru acest an. „Din păcate, până la ora asta nu există niciun fel de estimare”, a spus el, precizând că are discuții cu Ministerul Finanțelor.

El a subliniat însă că prioritatea rămâne protejarea cetățenilor. „Indiferent că votează sau nu, indiferent din ce partid sunt, oamenii trebuiesc protejați de această situație economică deosebită”, a conchis Băluță.

În spatele multora dintre aceste cazuri, spun medicii veterinari, se ascunde o problemă subestimată în interiorul casei: modul în care proprietarii gestionează litiera și teritoriul comun al pisicilor lor, potrivit BullandCo.

Când o familie aduce acasă o a doua pisică, atenția se concentrează de obicei pe prezentări, hrană și jucării. Litiera este adesea o preocupare secundară. Pentru pisici, însă, acea mică tavă de plastic este un bun imobiliar de importanță maximă.

Pisicile sunt vânători solitari din fire. Chiar și cea mai afectuoasă pisică de casă are un puternic simț al teritoriului.

Războiul teritorial ascuns din sufrageria ta

Mirosul, rutinele și traseele sigure din jurul casei sunt toate importante. Litiera se află chiar în centrul acestui sistem.

Medicii veterinari raportează că multe pisici „obraznice” care urinează prin casă sunt de fapt pisici anxioase care duc o luptă tăcută pentru spațiu.

În casele cu mai multe pisici, o singură tavă comună poate declanșa un conflict de mică amploare. O pisică poate împiedica cealaltă să o folosească.

Unele stau de pază în apropiere. Altele așteaptă până când rivala pleacă, apoi se grăbesc să acopere mirosul.

Cele mai multe dintre aceste lucruri se întâmplă când oamenii nu sunt atenți. Tot ce vede proprietarul mai târziu este o pată umedă și presupune că pisica se comportă necorespunzător.

De ce împărțirea unei cutii cu nisip rareori funcționează

Comportamentaliștii veterinari vorbesc adesea despre „păstrarea resurselor”. Pentru pisici, resursele includ hrană, apă, locuri de dormit și cutia cu nisip. Când acestea sunt rare sau greu de atins, tensiunea crește.

O singură litieră pentru două sau trei pisici le obligă să negocieze fiecare vizită la toaletă. Pentru o pisică nervoasă sau cu statut inferior, acest lucru poate transforma ceva de bază într-un moment înfricoșător.

În timp, unele pur și simplu încetează să mai folosească cutia.

Există și factorul igienei. O singură cutie se umple repede. Chiar și atunci când este curățată o dată pe zi, mirosul și umezeala pot descuraja pisicile.

Simțul lor olfactiv este mult mai ascuțit decât al nostru, iar multe vor căuta un loc mai proaspăt – care ar putea fi patul, coșul de rufe sau covorul din hol.

Președintele SUA, care a vorbit cu reporterii înainte de a părăsi Casa Albă pentru a se deplasa în Texas, a declarat că vineri sunt așteptate noi discuții cu Teheranul, dar că nu este „foarte mulțumit” de conținutul negocierilor în curs cu Iranul, potrivit Le Figaro.

„Nu sunt mulțumit că ei [iranienii] nu vor să ne dea ceea ce avem nevoie, nu sunt foarte mulțumit. Vom vedea ce se va întâmpla”, a spus președintele SUA.

„Iranul nu poate avea arme nucleare”, a declarat Trump reporterilor.

Trump a mai spus că dorește „să impună un acord cu Iranul” și că nu a luat o „decizie finală” cu privire la posibile atacuri ale SUA împotriva Iranului.

Aceste anunțuri vin în urma celei de-a treia sesiuni de negocieri de la Geneva, sub medierea Omanului, între Iran și Statele Unite, percepută ca una dintre ultimele șanse de a evita un război, după cea mai mare desfășurare militară a SUA în Orientul Mijlociu din ultimele decenii.

În special, Washingtonul a trimis în regiune două portavioane, inclusiv USS Gerald Ford, cel mai mare din lume, care se așteaptă să ajungă în largul Israelului după ce a părăsit Creta joi.

În timp ce Iranul a răspuns în iunie cu atacuri asupra Israelului la un atac israelian asupra teritoriului său, ambasada SUA la Ierusalim a cerut angajaților guvernamentali „neesențiali” să părăsească țara din cauza „riscurilor pentru siguranța lor”, „atât timp cât sunt disponibile zboruri comerciale”.