MediaFax.ro

Partidele din coaliția de guvernare, împreună cu reprezentanții grupului minorităților naționale, au decis în ședința de luni ca Ministerul Finanțelor să publice cel târziu marți proiectul bugetului de stat pentru 2026, anunță reprezentanții PNL.

Decizia a fost luată în cadrul unei întâlniri dedicate definitivării principalelor coordonate ale bugetului, documentul urmând să stabilească prioritățile economice și nivelul cheltuielilor publice pentru anul viitor.

Potrivit datelor incluse în proiect, anul 2026 ar urma să aducă un nivel record al investițiilor publice, estimat la 165,8 miliarde de lei, echivalentul a peste 8% din PIB.

Suma este cu aproximativ 27 de miliarde de lei mai mare decât cea alocată în 2025, când investițiile s-au ridicat la 138 de miliarde de lei.

Guvernul mizează astfel pe investiții masive pentru susținerea dezvoltării economice și a proiectelor de infrastructură.

Proiectul de buget prevede și majorarea resurselor disponibile pentru autoritățile administrației publice locale (UAT).

În total, aproximativ 9 miliarde de lei suplimentari vor ajunge la nivel local, bani proveniți din:

• sumele colectate din taxe și impozite locale,

• transferuri de la bugetul de stat.

Aceste fonduri ar urma să sprijine investițiile locale și finanțarea serviciilor publice.

Conform proiectului de buget:

• Venituri totale: 738 miliarde lei (aproximativ 36,1% din PIB, în metodologie cash)

• Cheltuieli totale: 865 miliarde lei (aproximativ 42,3% din PIB, cash)

Diferența dintre venituri și cheltuieli indică un deficit bugetar estimat la 127,7 miliarde de lei, echivalentul a 6,2% din PIB.

Coaliția de guvernare a stabilit ca forma finală a bugetului să fie adoptată în ședința de Guvern din această săptămână, după publicarea proiectului de către Ministerul Finanțelor.

Ulterior, documentul va fi transmis Parlamentului, unde va intra în procedura legislativă pentru dezbatere și aprobare, apoi va ajung la președintele Nicușor Dan pentru promulgare.

Președintele Nicușor Dan a dat asigurări joi seară, că în cursul acestei luni România va avea buget. El a declarat că a discutat pe acest subiect cu reprezentanții tuturor partidelor din Coaliția de guvernare.

Un studiu realizat pe șobolani sugerează că expunerea la un anume fungicid în timpul sarcinii ar putea avea efecte asupra sănătății descendenților timp de până la 20 de generații. Experimentul s-a concentrat asupra vinclozolinului, o substanță activă din fungicide, folosită pentru combaterea bolilor fungice la plante.

Cercetătorii au observat că o singură expunere la această substanță în timpul sarcinii a crescut riscul de apariție a unor boli la urmașii animalelor studiate, iar efectele au continuat să apară de-a lungul mai multor generații.

Studiul a fost coordonat de Michael Skinner, profesor de biologie la Washington State University, care cercetează de peste două decenii modul în care factorii de mediu pot influența moștenirea biologică. Potrivit acestuia, efectele pot apărea deoarece substanța afectează linia germinală, adică celulele din care se formează spermatozoizii și ovulele.

„În esență, atunci când o femelă gestantă este expusă, și fătul este expus”, a explicat specialistul, citat de ScienceAlert. „Iar linia germinală din interiorul fătului este, la rândul ei, expusă. Din acel moment, efectele pot apărea la urmași și la generațiile următoare”.

Aceste tip de modificări nu schimbă secvența ADN, ci modul în care genele sunt „citite” de organism. Fenomenul este cunoscut sub numele de moștenire epigenetică transgenerațională și influențează riscul de a dezvolta anumite boli.

În cadrul cercetării, oamenii de știință au urmărit mai întâi efectele timp de zece generații și au observat că riscul de boală rămâne ridicat. Ulterior au extins analiza până la 20 de generații pentru a vedea cât de mult pot persista aceste efecte.

Animalele din liniile afectate au prezentat probleme la nivelul rinichilor, prostatei, testiculelor și ovarelor, iar în generațiile mai târzii au apărut complicații severe în timpul nașterii.

„Prezența bolii a rămas în mare parte constantă, dar în jurul generației a 15-a am început să vedem o agravare a situației”, spune Skinner. „În generațiile 16, 17 și 18 boala a devenit foarte pronunțată, iar uneori fie mama, fie puii mureau în timpul nașterii”.

Rezultatele provin din experimente pe animale și nu demonstrează direct că același lucru se întâmplă la oameni. Totuși, cercetătorii spun că studiile pe mamifere pot oferi indicii importante despre modul în care substanțele chimice din mediul modern ar putea influența sănătatea pe termen lung.

În cazul șobolanilor, 20 de generații pot trece în doar câțiva ani. La oameni, același interval ar însemna câteva sute de ani. Cu toate acestea, cercetătorii cred că studiile epigenetice ar putea ajuta medicina să identifice riscurile mai devreme și să dezvolte strategii de prevenție.

„Acest studiu arată că problema nu va dispărea de la sine”, spun oamenii de știință. „Dar putem folosi epigenetica pentru a trece de la medicina reactivă la medicina preventivă”.

Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, procurorii au dispus sâmbătă reținerea tânărului acuzat de omor.

În noaptea de 6 spre 7 martie, tânărul și un bărbat de 73 de ani au avut un conflict spontan în localitatea Boian, județul Sibiu, în timp aceștia ce se aflau într-o zonă publică.

Autorul, în vârstă de 17 ani, a deposedat victima de o bâtă și a lovit-o pe aceasta la nivelul
capului în mod repetat, apoi a părăsit locul faptei.

Victima a murit în cursul aceleiași nopți datorită leziunilor suferite și expunerii prelungite la frig.

În 8 maryie, inculpatul a fost arestat de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Sibiu pe o perioadă de 30 de zile.

Cinci fotbaliste din echipa națională a Iranului au părăsit cantonamentul și au cerut refugiu în Australia, potrivit Sky News. Informația provine de la Reza Pahlavi, prințul moștenitor iranian aflat în exil în SUA.

Biroul lui Reza Pahlavi a susținut că a aflat că jucătoarele Fatemeh Pasandideh, Zahra Ghanbari, Zahra Sarbali, Atefeh Ramazanzadeh și Mona Hamoudi se află acum într-un „loc sigur”.

Guvernul australian a fost supus presiunilor internaționale pentru a proteja echipa feminină a Iranului după ce aceasta a fost eliminată din Cupa Asiei.

Zeci de oameni au înconjurat autocarul echipei în timpul plecării acestuia de pe stadionul din Queensland, după meciul de duminică. În zonă au ajuns mai multe echipe de polițiști care au realizat un pasaj de trecere.

Jucătoarele au intrat în atenția publicului deoarece înaintea unui meci cu naționala din Coreea de Sud de la Cupa Asiei au refuzat să cânte imnul național. Gestul a fost catalogat de unii drept un act de rezistență față de regimul de la Teheran. Numeroase amenințări și solicitări cu pedepse privind trădarea au apărut în presa iraniană stârnind îngrijorare cu privire la siguranța sportivelor la întoarcerea în Iran.

Dinozaurul erbivor, care a trăit acum aproximativ 70 de milioane de ani, a fost numit Kryptohadros kallaiae și este descris într-un studiu publicat în revista științifică Journal of Systematic Palaeontology.

Analizele făcute de cercetători arată că Kryptohadros kallaiae era înrudit cu alți dinozauri descoperiți în sud-estul Europei, precum Telmatosaurus din România și Tethyshadros din Italia.

Împreună, aceste specii formează un grup distinct de hadrosauroide, numit Telmatosauridae, care a evoluat în sud-estul arhipelagului european din Cretacicul târziu. În urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani, Europa nu era un continent compact, ci un mozaic de insule separate de mări mai mult sau mai puțin adânci. Aceste condiții au favorizat apariția unor comunități de animale unice, adaptate diferitelor medii insulare.

„Pe baza analizelor filogenetice se pare că hadrosauroidele care au evoluat inițial în Asia au ajuns în Europa în mai multe valuri de migrație distincte. Unul dintre aceste evenimente a adus strămoșii lui Kryptohadros în sud-estul Europei. Descoperirea confirmă că faunele care trăiau pe insulele europene în acea perioadă erau mult mai dinamice și diverse decât se credea anterior”, explică Zoltán Csiki-Sava, cercetător la Universitatea din București și coordonatorul echipei de cercetare din România.

Descoperirea este bazată pe fosile provenite dintr-un sit nou identificat în apropierea satului Vălioara, în vestul Bazinului Hațegului (Hunedoara).

Aici au fost descoperite mai multe fragmente fosile aparținând unui schelet parțial de hadrosauroid, un grup de dinozauri erbivori din ordinul Ornithischia. Popular, aceștia sunt cunoscuți ca „dinozauri cu cioc de rață”.

Fosilele provin din depozitele geologice ale Formațiunii Densuș-Ciula, de la sfârșitul perioadei Cretacice.

Cercetătorul Gábor Botfalvai de la Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta a explicat modul în care fost identificat situl în anul 2022, după ce amenajarea unui drum forestier a scos la lumină straturi de roci ce conțineau fragmente fosile.

Cercetările ulterioare au arătat că acestea nu reprezentau doar resturi izolate, ci și părți ale scheletului aceluiași individ de dinozaur.

Timp de peste 100 de ani, majoritatea fragmentelor fosile de hadrosauroide descoperite în Țara Hațegului au fost atribuite speciei Telmatosaurus transsylvanicus, descrisă la începutul secolului XX de paleontologul Franz Nopcsa.

Analiza detaliată a noului material fosil a arătat însă că unele dintre aceste resturi, și, în primul rând cele nou identificate la Vălioara, aparțin unei specii complet diferite, deși înrudite.

„Scheletele care păstrează elemente din mai multe părți ale corpului, inclusiv elemente de craniu și ale membrelor, sunt foarte rare în Bazinul Hațegului, mai ales în cazul hadrosauroideor. De cele mai multe ori se descoperă doar fosile izolate, care în trecut au fost atribuite automat lui Telmatosaurus. De aceea a fost nevoie de o analiză atentă a materialului cunoscut pentru această specie „«istorică», pentru a putea compara și interpreta corect noile fosile”, explică Attila Ősi, profesor la Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta și coautor al studiului.

Denumirea Kryptohadros face trimitere la faptul că acest dinozaur a rămas „ascuns” timp de aproape 130 de ani, atât printre fosile atribuite în special lui Telmatosaurus, cât și în imediata apropiere a unui sit fosilifer cunoscut de cercetători.

A doua parte a numelui, kallaiae, este un omagiu adus mamei primului autor al studiului, Kállai Csilla, care i-a încurajat pasiunea pentru științele naturii încă din copilărie.

Publicarea acestei descoperiri a avut loc în apropierea zilei de 8 Martie și a oferit un prilej simbolic de a celebra contribuția și inspirația pe care femeile o aduc în lumea științei. Numele noului dinozaur a devenit astfel și un mic omagiu pentru toate femeile care susțin cercetarea, educația și pasiunea pentru cunoaștere.

Bazinul Hațegului este unul dintre cele mai importante locuri din Europa pentru studiul dinozaurilor din Cretacicul târziu.

Pentru Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului astfel de rezultate reprezintă o ocazie importantă de a aduce mai aproape de public cercetările desfășurate în acest teritoriu și evidențiază modul în care descoperirile științifice contribuie la înțelegerea istoriei vieții pe Pământ.

Geoparcul este aflat în administrarea Universității din București.

Decizia a fost comunicată oficial pe rețelele sociale ale clubului, iar finanțatorul Gigi Becali a declarat că echipa ar putea fi preluată de Mirel Rădoi.

Elias Charalambous a condus FCSB în perioada 2022–2026, reușind să câștige două titluri de campion și două Supercupe ale României. Sub conducerea sa, formația roș-albastră a obținut rezultate remarcabile în cupele europene, atingând faza optimilor de finală în UEFA Europa League 2024-2025 și faza principală a competiției în sezonul actual. Plecarea sa marchează sfârșitul unei perioade de succes, în care FCSB și-a consolidat poziția atât pe plan intern, cât și european.

Secundul Mihai Pintilii, fost căpitan al clubului și figură emblematică începând din 2012, a preluat inițial echipa ca antrenor interimar în noiembrie 2022, devenind ulterior principalul colaborator al lui Charalambous din martie 2023. În această perioadă, Pintilii a contribuit direct la câștigarea celor două titluri de campion și a celor două Supercupe, dar și la performanțele remarcabile din competițiile europene ale clubului.

Decizia de a încheia colaborarea cu Charalambous și Pintilii vine într-un moment important pentru FCSB, care pregătește sezonul următor cu ambiții mari pe plan intern și european. Finanțatorul Gigi Becali a sugerat că următorul antrenor va fi Mirel Rădoi, fost internațional și tehnician experimentat, cunoscut pentru stilul său disciplinat și experiența în pregătirea echipelor de top.

Această schimbare reprezintă un punct de cotitură pentru FCSB, care caută să își mențină poziția de lider în campionatul României și să continue parcursul remarcabil în competițiile europene.

„Domnule Bolojan, cu ce vor face șoferii de tir aprovizionarea magazinelor? Cu metroul, cu tramvaiul sau cu trenul?, se întreabă transportatorii români.

Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (C.O.T.A.R.) cere Guvernului să explice cum a fost posibilă scumpirea carburanților la pompă, deși există stocuri pentru următoarele 6 luni.

De asemenea, solicităm intervenția imediată a Guvernului în scăderea accizelor la carburanți și reglementarea reală a prețului poliței de asigurare obligatorie RCA. Dacă vor continua să se scumpească atât carburanții, cât și RCA-ul, vom ajunge în situația de blocaj al lanțului de aprovizionare cu mărfuri, anunță COTAR printr-un comunicat, citat de Agerpres.

„Cum se justifică scumpirea benzinei și a motorinei la pompă?”

Dacă este adevărat că România are rezerve de combustibil care pot acoperi necesarul pentru următoarele cinci luni, în cazul în care nu s-ar mai rafina sau importa niciun litru de motorină sau benzină – așa cum a declarat, săptămâna trecută, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la briefingul de presă ce a urmat ședinței de Guvern de joi -, cum se justifică scumpirea benzinei și a motorinei la pompă?

Nu este prima oară când se întâmplă acest lucru, iar scumpirile nejustificate le decontează românii. Jocul acesta cu intervenția Consiliului Concurenței și al ANPC, amenințările de la o instituție la alta, nu fac decât să ofere publicului plătitor un spectacol grotesc, mult prea ieftin pentru prețul încasat de stat, pentru că realmente banii rămân dați, statul încasează la buget de la toți românii, din scumpirile carburanțior, din accize, din scumpirile în lanț la produse și servicii, apoi din amenzi. Iar pentru a nu riposta pentru că plătesc din ce în ce mai mult, nejustificat, românilor li se aruncă în spațiul public, de fiecare dată, acest circ institutional.

Între timp, firmele dau faliment, angajații rămân fără locuri de muncă, viața în România se scumpește și devine insuportabilă, iar românii care plătesc totul din ce în ce mai scump nu au niciun beneficiu.

Noi, transportatorii, suntem primii loviți de aceste scumpiri nejustificate ale carburanților și ale polițelor RCA – două domenii în care Guvernul ar fi trebuit să intervină, dar continuă să nu o facă. Ne-am săturat să vedem cum apar, de fiecare dată, declarații politice de pe margine, că dacă șeful Consiliului Concurenței și președintele ANPC nu sancționează scumpirile nejustificate ale carburanților la pompă, trebuie să fie demiși, pentru că prețul nu ar trebui să fie mai mare de 8 lei, cu tot cu TVA.

Toti fac parte din același guvern și nu vedem nicio măsură concretă.

Nu ne ajută cu nimic nici declarația de sâmbătă a ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care ne explica, de la Bistrița, că este extrem de important ca în România prețul carburanților să nu ajungă la două cifre și că se lucrează la cinci scenarii care să prevină o astfel de situație.

‘Vă oferim noi un scenariu, domnule ministru: interveniți cu pârghiile pe care le aveți la dispoziție, pentru a opri aceste scumpiri nejustificate. Domnule Bolojan, atunci când nu se vor mai putea onora contractele de transport, din cauza prețurilor care nu vor mai acoperi valoarea acestor contracte, cu ce vor putea face șoferii de tir aprovizionarea magazinelor? Cu metroul, cu tramvaiul sau cu trenul? Cerem intervenția de urgență a Guvernului în scăderea accizelor la carburanți și în stoparea scumpirilor nejustificate ale benzinei și motorinei, precum și a prețurilor polițelor RCA care au scăpat de sub control și se adaugă la scumpirile în lanț, până vor pune pe butuci economia României!’, a declarat Vasile Ștefănescu, președintele COTAR.

Sunt două lucruri care afectează foarte grav transportul de persoane și de mărfuri: prețul carburanților și polița RCA.

Se poate da o ordonanță de urgență sau o hotărâre de guvern, pentru scăderea accizelor la benzină și la motorină, dar și pentru ca o instituție bancară românească să emită polite RCA – situație prevăzută și de Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, iar din acel moment vom putea plăti o poliță RCA corectă. Conform Art. 47 din lege – Înființarea/Preluarea unei companii de asigurări -Ministerul Finanțelor Publice putea elabora actul normativ pentru înființarea sau preluarea unei companii de asigurări cu capital de stat, în domeniul asigurărilor RCA și altor tipuri de asigurări, dar nu s-a dorit acest lucru. COTAR solicită încă o data intervenția Guvernului României pentru înființarea unei astfel de companii de asigurări cu capital de stat, în domeniul asigurărilor RCA”, susține COTAR.

Incidentul a avut loc în apropierea districtului Finike, pe coasta sudică a Turciei, o zonă cunoscută ca rută frecvent utilizată de migranți care încearcă să ajungă pe mare către Europa, scrie Reuters.

Potrivit informațiilor furnizate de autorități, accidentul cu migranți din Turcia s-a produs după ce ambarcațiunea a fost detectată în zorii zilei de luni de radarele pazei de coastă. Barca pneumatică, care se deplasa cu viteză mare, a refuzat să se oprească, în ciuda avertismentelor repetate transmise de forțele navale.

În timpul tentativei de fugă, barca migranților a intrat în coliziune cu o navă a pazei de coastă. Impactul a fost violent, provocând pierderi de vieți omenești și rănirea mai multor persoane aflate la bord.

În urma accidentului, șase migranți și un cetățean turc au fost salvați din mare. Autoritățile au confirmat însă că 14 persoane au fost găsite decedate. Alte 15 persoane au reușit să continue deplasarea cu ambarcațiunea avariată până la țărm, unde au fost ulterior reținute de forțele de securitate.

Operațiunile de salvare au fost desfășurate rapid, implicând nave și echipe medicale, însă condițiile de navigație și viteza mare a bărcii au contribuit la gravitatea incidentului.

Autoritățile turce au deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale coliziunii și pentru a identifica eventualele rețele implicate în organizarea transportului ilegal de migranți.

Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a oferit, luni. detalii despre funcționarea acestui sistem de protecție civilă în contextul crizei.

„În cadrul aceluiași mecanism, care reprezintă un fel de capacitate strategică de prepoziționare de capabilități și resurse ale Uniunii Europene în 22 de țări, inclusiv în România, există un asemenea depozit special. Există în Polonia, operat de LOT, Liniile Poloneze, o capacitate de transport strategică de urgență în cadrul RescEU care are trei avioane permanent la dispoziție: două avioane, hai să spunem, de evacuare de pasageri și un avion specializat pentru evacuarea pacienților medicali”.

Țărnea a precizat că planificarea pentru noi misiuni din regiune este deja în curs.

„România mai are un număr de zboruri rezervate în acest mecanism și în măsura în care în zilele acestea pregătirile operaționale continuă, o să vă spunem detalii suplimentare despre noi zboruri de acest tip”.

Referitor la logistica acestor operațiuni, Țărnea a explicat:

„Diferența între zborurile sub mecanismul RescEU și evacuările făcute sub mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, sunt că în cazul RescEU e vorba despre o capabilitate a Uniunii Europene, costurile și de menținere și de utilizare a acestuia sunt 100% asigurate de Uniunea Europeană, deci sunt repatrieri plătite din bugetul Uniunii Europene”.

Aproximativ 2.000 numărul de cetățeni români s-au întors din Orientul Mijlociu fie cu zboruri de evacuare, fie cu zboruri de repatriere asistată sau comerciale facilitate de stat, a transmis Țărnea. Separat, aproximativ 1.500 de cetățeni au revenit prin mijloace proprii.

Donald Trump este nemulțumit de numirea lui Mojtaba Khamenei în funcția de noul lider suprem al Iranului. Potrivit prezentatorului Fox News, Brian Kilmeade, care a vorbit cu Donald Trump, liderul SUA este nemulțumit de alegere.

Într-o discuție cu prezentatorul, Trump a răspuns scurt: „Nu sunt mulțumit”.

Comentariul a venit imediat după ce Mojtaba Khamenei a fost numit noul lider suprem al Iranului.

Pe de altă parte, Vladimir Putin, președintele Rusiei, l-a felicitat astăzi pe noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, după numirea sa:

„Din partea mea, aș dori să confirm sprijinul nostru neclintit pentru Teheran și solidaritatea cu prietenii noștri iranieni.

Sunt încrezător că veți continua cu onoare munca tatălui dumneavoastră și veți uni poporul iranian în fața încercărilor grele.”

Potrivit vicepremierului, mai multe instituții „încă nu și-au descărcat aplicațiile cu care pot citi aceste noi cărți de identitate sau nu și-au cumpărat acele cititoare”.

„Până acum, sunt peste 2.200 de postări ale oamenilor. Le împărțim pe categorii. Evident că din cele 2000 și ceva de postări se coagulează 15-20 de domenii în care oamenii întâmpină dificultăți în relația cu statul.”, a spus vicepremierul.

Potrivit acesteia, cele mai multe probleme sunt legate de implementarea cărții electronice de identitate.

„Cele mai multe sunt în zona de carte electronică de identitate, pentru că este acest produs nou și din nefericire statul știe să se saboteze el pe el singur”, a afirmat Gheorghiu.

Vicepremierul a explicat ce urmează în privința sesizărilor.

„Ce vom face împreună cu Ministerul Afacerilor Interne? Vom identifica blocajele și vom încerca să le rezolvăm. Deci luăm în fiecare lună primele zece domenii de blocaj și încercăm să le rezolvăm, iar dacă sunt blocaje care vin din legislație, vom încerca să sesizăm inclusiv Parlamentul privind nevoia de a interveni în anumite zone”.

Vicepremierul a precizat că persoanele care depun sesizări vor primi feedback din partea autorităților: „Oamenii vor afla, primesc un tracking number, cu care își pot urmări sesizarea, astfel încât să știe în fiecare clipă ce se întâmplă cu ea (…). Noi vă promitem că în fiecare lună vom avea o raportare cu primele zece domenii. Pe măsură ce rezolvăm, vom trece la următoarele. Încercăm să facem lucrurile astfel încât să nu mai poată fi întoarse din drum”.

„Europa nu mai poate fi un gardian al vechii ordini mondiale. Este o lume care a dispărut și nu se va mai întoarce. Vom apăra și susține întotdeauna sistemul bazat pe reguli pe care l-am ajutat să-l construim împreună cu aliații noștri, dar nu ne mai putem baza pe el ca singura modalitate de a ne apăra interesele sau să presupunem că regulile sale ne vor proteja de amenințările complexe cu care ne confruntăm.

Trebuie să reflectăm urgent asupra faptului dacă doctrina și procesul nostru decizional – toate concepute într-o lume postbelică de stabilitate și multilateralism – au ținut pasul cu viteza schimbărilor din jurul nostru

Putem construi o politică externă care să ne facă mai puternici pe plan intern. Mai influenți la nivel global. Și un partener mai bun pentru țările din întreaga lume.

Acesta este un pilon fundamental al independenței europene care ne protejează interesele și ne promovează valorile”, spune von der Leyen.

Șefa Comisiei Europene s-a întrebat retoric dacă actuala ordine globală bazată pe reguli este „mai mult un ajutor sau un obstacol” pentru Europa:

„Indiferent dacă sistemul pe care l-am construit – cu încercări bine intenționate de consens și compromis – este mai degrabă un ajutor sau un obstacol pentru credibilitatea noastră ca actor geopolitic.

Știu că acesta este un mesaj dur și o conversație dificilă. Dar știu, de asemenea, că mulți dintre voi ați simțit această tensiune în munca voastră de zi cu zi. Ideea este că, dacă credem – așa cum cred eu – că avem nevoie de o politică externă mai realistă și bazată pe interese”.

Discursul lui Von der Leyen vine în urma unor mesaje similare transmise în ultimele săptămâni de cancelarul german Friedrich Merz și de prim-ministrul canadian Mark Carney, ambii stimulați de schimbările radicale din Statele Unite sub președintele Donald Trump.

Șeful Comisiei a continuat să reitereze apelurile pentru o Europă mai independentă, subliniind eforturile deja depuse pentru a reduce riscul reprezentat de „un singur furnizor pentru active vitale – de la energie la apărare, de la semiconductori la vaccinuri, de la tehnologii curate la materii prime”.

Ursula von der Leyen a pledat astăzi pentru suveranism și independență în UE:

„Scopul este să devenim mai rezistenți, mai suverani și mai puternici – de la apărare la energie, de la materii prime critice la tehnologii strategice… Așa arată independența în lumea de astăzi.

Trebuie să fim pregătiți să ne proiectăm puterea cu mai multă asertivitate. De exemplu, pentru a contracara agresiunea și interferența străină cu toate instrumentele noastre – fie ele economice sau diplomatice, tehnologice sau militare.”

UE trebuie să fie „mai pragmatică” în ceea ce privește comerțul, spune șefa Comisiei Europene:

„Aproape 2/3 din creșterea economică globală are loc în afara SUA și a Chinei. Țările de pe toate continentele își caută locul în lume. Nu vor să facă parte din nicio sferă de influență. Vor să fie prospere și suverane.”

„Securitatea, principalul factor al organizării UE”

Pregătirile pentru o „Strategie europeană de securitate” sunt deja în curs de desfășurare, o abordare care va fi piatra de temelie a viziunii UE, spune von der Leyen:

„Securitatea trebuie să devină principiul factor al organizării acțiunilor noastre. Aceasta trebuie să fie mentalitatea implicită – de la apărare la date, de la industrie la infrastructură, de la tehnologie la comerț.

Vom face acest lucru împreună cu partenerii: Am deschis SAFE către Canada. Dorim să integrăm lanțurile valorice ale apărării cu India. Lucrările progresează cu Australia.

Unii ar putea spune că ieșim din zona noastră de confort. Alții susțin că ar trebui să ne concentrăm doar pe ceea ce se întâmplă la propriile noastre granițe. Dar amenințările cu care ne confruntăm vin din toate direcțiile și din toate domeniile – fie ele cibernetice, fie cele spațiale.

Așadar, această abordare cu adevărat completă a securității noastre trebuie să continue să ne ghideze activitatea. Ideea este că lumea din jurul nostru se schimbă cu o viteză incredibilă, iar acum și Europa se schimbă.”

În ceea ce privește Iranul, șefa Comisiei Europene a declarat: „Nu ar trebui să se verse lacrimi pentru regimul iranian. Acest regim a provocat moartea și a impus represiune propriului popor. A masacrat 17.000 de tineri. Acest regim a provocat devastare și destabilizare în regiune prin intermediul intermediarilor săi. Mulți iranieni din țară și din întreaga lume au sărbătorit moartea lui Khamenei.

Poporul iranian merită libertate, demnitate și dreptul de a-și decide propriul viitor, chiar dacă știm că acest lucru va fi plin de pericole și instabilitate în timpul și după război”

Președintele Comisiei Europene a anunțat că Europa va fi întotdeauna alături de Ucraina și a vorbit și despre situația tragică din Gaza.

Acesta a precizat că PSD este de acord ca propunerea să fie făcută de USR, însă nu și cu numele avansate până în prezent. Potrivit liderului social-democrat, poziția partidului este fermă și a fost anunțată public, fără intenția de a fi schimbată la votul din Parlament.

PSD cere ca USR să vină cu o altă nominalizare, condiția esențială fiind ca persoana propusă să nu beneficieze de pensie specială. Liderul partidului a subliniat că USR a susținut ani la rând eliminarea privilegiilor de acest tip, iar acum ar trebui să aplice aceste principii chiar în propriile propuneri.

„Dacă tot au susținut aceste chestiuni, ar trebui să înceapă cu ei”, a transmis liderul PSD, arătând că există, în mod cert, persoane în USR care îndeplinesc criteriile profesionale necesare și care nu au pensii speciale.

Ziua de 9 martie a fost declarată oficial „Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989” prin Legea nr. 247/2011, adoptată de Parlamentul României și publicată în Monitorul Oficial în decembrie 2011. Potrivit actului normativ, autoritățile publice centrale și locale pot organiza în această zi ceremonii, manifestări comemorative sau evenimente dedicate memoriei celor care au suferit în închisorile și lagărele regimului comunist.

Data de 9 martie a fost aleasă și pentru că coincide cu sărbătoarea religioasă a Sfinților 40 de Mucenici. Este un moment în care, în multe biserici din România, sunt oficiate slujbe de pomenire pentru victimele represiunii comuniste.

Regimul comunist instaurat în România după 1945 a recurs la represiune politică împotriva celor considerați opozanți: intelectuali, studenți, preoți, militari, țărani sau oameni politici. Potrivit documentărilor istorice, sute de mii de români au fost arestați, trimiși în închisori sau lagăre de muncă forțată. Și mai mulți au fost deportați sau obligați la muncă în proiecte titanice precum Canalul Dunăre–Marea Neagră.

În perioada comunistă au existat zeci de penitenciare și lagăre de muncă, unde deținuții politici erau închiși în condiții dure pentru activitatea lor anticomunistă sau pentru simple opinii considerate ostile regimului.

În fiecare an, instituții publice, organizații civice și foști deținuți politici organizează ceremonii de comemorare, depuneri de coroane și conferințe dedicate memoriei victimelor comunismului.

Astfel de evenimente au loc adesea la Monumentul Național „Aripi” din București, dedicat rezistenței anticomuniste, dar și la alte monumente și memoriale din țară, inclusiv la Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet. Scopul acestor comemorări este păstrarea memoriei istorice și transmiterea către noile generații a lecțiilor legate de abuzurile și represiunea regimului totalitar.

Peter McGuire, CEO al Trading.com Australia avertizează că prețul petrolului va ajunge probabil la 150 de dolari, potrivit Al Jazeera. El spune că viteza și volatilitatea creșterilor prețului petrolului sunt „dramatice”.

„Cel mai important lucru în acest moment este viteza în ceea ce privește creșterea”, a declarat McGuire pentru Al Jazeera.

Potrivit acestuia, până joi, prețurile petrolului se situau între 75 și 80 de dolari, înainte de a sări brusc la 90 de dolari și apoi de a atinge un nivel maxim de 116 dolari în tranzacțiile asiatice de luni.

Deși prețul a scăzut la aproximativ 106 dolari, „variațiile de volatilitate pe parcursul unei anumite ore sunt pur și simplu dramatice – acest lucru va afecta consumatorii și, pe termen lung, inflația, dacă aceasta ar dura săptămâni sau, eventual, o lună sau mai mult”, a explicat Peter McGuire.

Piețele reacționează atât la scăderea ofertei, cât și la temerile de escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, unde transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz s-a oprit.

Dacă mai multe țări din Golf declară forță majoră și opresc producția de petrol și gaze, „atunci vom asista la o creștere bruscă, iar un nivel de 140-150 de dolari pe baril este foarte probabil”, a spus McGuire.

De asemenea, el a arătat că rapoartele conform cărora miniștrii de finanțe din G7 discută despre o posibilă alocare de petrol din rezerve prin intermediul Agenției Internaționale pentru Energie, ar putea calma piețele.

Insulele subantarctice din Noua Zeelandă sunt incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Cuprind cinci grupuri de insule îndepărtate, răspândite în Oceanul Antarctic.

Se numără printre cele mai neatinse și mai puțin modificate insule rămase pe Pământ, conform Express.

Poziția lor geografică, la intersecția marilor curenți oceanici, creează ape extrem de bogate în nutrienți. Rezultatul este o densitate remarcabilă a faunei sălbatice.

Cel mai recent studiu a numărat 20.716 perechi reproducătoare pe o insulă și 4.904 pe alta. În total, peste 50.000 de pinguini trăiesc pe aceste insule. Este aproximativ populația unui oraș precum Shrewsbury, concentrată pe 3 km².

Pinguinii nu locuiesc acolo tot timpul anului. Sosesc în septembrie pentru sezonul de reproducere. Ouăle sunt depuse între sfârșitul lui septembrie și începutul lui octombrie. Până la mijlocul lunii ianuarie, puii se îndreaptă spre mare.

Zborurile din Europa către Noua Zeelandă durează aproximativ 24 de ore, cu o escală. De acolo, vizitatorii se deplasează spre Bluff sau Invercargill, pe Insula de Sud, pentru a se alătura expedițiilor specializate. Călătoriile durează între 8 și 12 zile. Prețurile pornesc de la aproximativ 8.000 de lire sterline pe persoană. Numărul de pasageri este strict limitat, iar permisele de aterizare sunt obligatorii. Locurile se ocupă cu un an sau mai mult în avans.

Nu este o destinație accesibilă oricui. Nici ca distanță, nici ca preț. Dar pentru cei care ajung acolo, spectacolul celor 50.000 de pinguini face fiecare kilometru parcurs să merite.

Comisia Europeană a înregistrat la începutul lunii martie o Inițiativă Cetățenească Europeană. Aceasta cere instituției să sprijine dezvoltarea unei platforme de social media europene, finanțată parțial din bani publici și administrată în interesul societății, scrie Euronews.

Susținătorii proiectului spun că platforma ar putea funcționa ca o alternativă la rețelele existente. Ea ar putea oferi mai mult control asupra datelor, transparență și protecție pentru drepturile utilizatorilor. Ideea apare în contextul criticilor frecvente ale autorităților europene față de modul în care marile platforme gestionează datele sau conținutul online.

Inițiativa vine după mai multe dezbateri în Europa privind dependența de platforme digitale din Statele Unite sau China, mai ales după achiziția Twitter (actuala platformă X) de către Elon Musk în 2022.

Înregistrarea inițiativei nu înseamnă însă că proiectul va deveni automat realitate. Organizatorii trebuie să adune peste un milion de semnături din cel puțin șapte state membre ale UE pentru ca Bruxellesul să fie obligat să analizeze oficial propunerea. Procesul ar putea dura până la 18 luni: șase luni pentru pregătirea colectării semnăturilor și încă 12 luni pentru strângerea lor. Dacă pragul este atins, Comisia Europeană ar putea decide să elaboreze o propunere legislativă pentru crearea platformei. Totuși, procesul legislativ și implementarea ar putea dura cel puțin câțiva ani.

Una dintre marile întrebări este cât ar costa un astfel de proiect. Inițiatorii estimează că dezvoltarea și operarea unei rețele sociale europene ar costa aproximativ un euro pe an pentru fiecare cetățean al Uniunii. Acest lucru ar însemna cel puțin 450 de milioane de euro anual. Nu este însă clar dacă UE ar crea o platformă complet nouă sau dacă ar susține financiar dezvoltarea unor alternative europene deja existente.

De asemenea, rămâne incert dacă o astfel de platformă ar putea concura cu giganți globali precum Facebook, Instagram sau X, care au investit miliarde de dolari în dezvoltare și infrastructură.

În ultimii ani au existat mai multe tentative de a crea rețele sociale europene sau descentralizate. Până în prezent niciuna nu a reușit să atingă popularitatea marilor platforme globale. Mastodon este adesea citată ca una dintre puținele alternative europene, dar baza sa de utilizatori rămâne mult mai mică. Din acest motiv, activiștii susțin că doar o inițiativă coordonată la nivel european și finanțată public ar putea crea o platformă competitivă la scară globală.

Deocamdată însă, proiectul se află doar în faza de inițiativă civică, iar viitorul unei eventuale rețele sociale europene rămâne incert.

„Având în vedere evoluțiile recente din regiunea noastră și ca parte a unui plan etapizat de consolidare a securității Republicii Turce a Ciprului de Nord, șase avioane de vânătoare F-16 și sisteme de apărare aeriană au fost dislocate în Ciprul de Nord începând de astăzi”, a transmis ministerul într-un comunicat, potrivit Le Figaro.

O bază aeriană britanică din Cipru a fost lovită luni dimineață de o dronă de fabricație iraniană, la câteva ore după decizia Londrei de a permite Washingtonului să utilizeze bazele sale militare împotriva Iranului.

Alte două drone care se îndreptau spre insulă au fost, de asemenea, interceptate în aceeași zi.

Recunoscută doar de Turcia, autoproclamata „Republica Turcă a Ciprului de Nord” și-a declarat independența la 15 noiembrie 1983, la nouă ani după intervenția militară turcă din 1974, justificată de Ankara ca răspuns la încercarea Ciprului de a se uni cu Grecia, inițiată de un grup de ofițeri loviți de stat.

De atunci, această regiune trăiește sub influența Turciei, care a trimis un număr nedeterminat de coloniști.

Miniștrii de finanțe din G7 vor discuta astăzi despre creșterea bruscă a prețurilor petrolului din cauza escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Părțile vor lua în considerare opțiunea eliberării în comun a rezervelor de petrol coordonate de Agenția Internațională a Energiei (AIE), relatează Financial Times (FT).

Conform surselor publicației, miniștrii și directorul executiv al AIE, Fatih Birol, vor purta o conversație telefonică. FT susține că trei țări, inclusiv SUA, și-au exprimat deja sprijinul pentru ideea de a elibera o parte din rezervele lor de petrol.

Publicația clarifică faptul că 32 de țări membre ale AIE dețin 1,2 miliarde de barili de rezerve strategice ca parte a unui sistem colectiv de răspuns la situații de urgență.

Potrivit unei surse, unii oficiali americani consideră recomandabilă o eliberare comună de 300-400 de milioane de barili.

Pe 3 martie, AIE a organizat o reuniune de urgență pentru a analiza opțiunile de abordare a „crizei emergente de aprovizionare cu petrol”, potrivit FT.

Un document pregătit pentru reuniune preciza că AIE „este pregătită să acționeze pentru a menține stabilitatea piețelor petroliere”. Documentul preciza, de asemenea, că țările AIE au, de asemenea, aproape 600 de milioane de barili de rezerve comerciale de petrol, care ar putea asigura o aprovizionare suplimentară a pieței, dacă este necesar.

AIE a creat rezerve de petrol „de urgență” în 1974, în urma embargoului petrolier impus de arabi, care a dus la o creștere a prețurilor petrolului și la penurii de combustibil. Aceste rezerve au fost concepute pentru a permite principalelor țări consumatoare de petrol să răspundă la „șocuri energetice majore”.

De la înființarea AIE, membrii săi și-au folosit rezervele de petrol de cinci ori, ultimele două ori în 2022, în contextul războiului din Ucraina.

„Prețurile pe termen scurt ale petrolului, care vor scădea rapid atunci când distrugerea amenințării nucleare iraniene se va termina, reprezintă un preț foarte mic de plătit pentru SUA și pentru lume, pentru siguranță și pace. NUMAI NEBUNII AR GÂNDI ALTFEL! Președintele DJT”, a scris Trump, aseară, pe Truth Social.

SUA și Israelul au lansat operațiuni militare împotriva Iranului pe 28 februarie.

Pe 6 martie, prețul țițeiului Brent a depășit prețul de 89 de dolari pe baril pentru prima dată în doi ani.

Astăzi, pe 9 martie, prețul petrolului a urcat la peste 116 dolari pe baril pe piețele internaționale.

Un test de sânge cancer bazat pe biopsie lichidă poate identifica peste 50 de forme de cancer în stadiu incipient. Tehnologia analizează ADN-ul tumoral circulant și schimbă radical diagnosticul oncologic, transmite Scienze Notizie.

Testul identifică ADN-ul tumoral circulant, cunoscut ca ctDNA, prezent în sânge în concentrații foarte mici. Spre deosebire de tehnicile tradiționale invazive, analizează markeri epigenetici specifici.

Celulele canceroase prezintă tipare de metilare a ADN-ului mult diferite față de celulele sănătoase. Algoritmii avansați de secvențiere izolează aceste fragmente și identifică originea lor celulară cu mare precizie.

Descoperirea are un impact major asupra cancerelor care nu prezintă simptome timpurii. Tumorile pancreasului, ficatului sau esofagului sunt diagnosticate de obicei abia în stadii avansate.

Un simplu test de sânge poate intercepta semnalul biologic al acestor forme înainte ca pacientul să resimtă ceva. Prognosticul clinic se îmbunătățește radical prin depistarea precoce.

Testul nu este un substitut pentru mamografii sau colonoscopii. Este o completare strategică pentru zonele dificil de explorat prin metodele actuale.

Rata fals pozitivă a fost redusă la minim. Un rezultat pozitiv indică o anomalie reală, evitând stresul psihologic al investigațiilor inutile.

Testul identifică o semnătură moleculară, nu localizează tumora cu precizie. Sunt necesare în continuare investigații imagistice de confirmare: RMN sau tomografie computerizată.

Cercetarea se concentrează acum pe reducerea costurilor. Accesibilizarea tehnologiei pentru programele publice de prevenție reprezintă următorul pas esențial.