MediaFax.ro

„Forțele noastre armate răspund la un presupus atac cu dronă asupra RAF Akrotiri. Nivelul de protecție al trupelor noastre din regiune este la cel mai înalt grad, iar baza a reacționat pentru a-și apăra personalul. Situația este în desfășurare și vom furniza informații suplimentare în timp util”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării, citat de Sky News.

Guvernul cipriot a confirmat că este vorba despre „o dronă fără pilot care a provocat daune minore”.

Întăriri militare „strict defensive”

În ultimele zile, Marea Britanie a trimis întăriri în Cipru: sisteme anti-dronă (echipamente care detectează și neutralizează aparatele fără pilot), avioane F-35 și radare suplimentare. Ministerul Apărării a subliniat că aceste măsuri sunt „strict defensive”, adică menite doar să protejeze baza și personalul militar.

Atacul a avut loc la câteva ore după ce premierul britanic, Keir Starmer, a declarat că Regatul Unit a permis Statelor Unite să folosească anumite baze britanice pentru lovituri asupra unor situri iraniene de rachete. Printre acestea se numără RAF Fairford din Gloucestershire și baza din Diego Garcia, în Oceanul Indian.

Conflictul s-a intensificat după moartea lui Khamenei.

Opoziția liberal-democrată a avertizat că decizia ar putea reprezenta „o pantă alunecoasă”, care riscă să atragă Marea Britanie într-un nou conflict prelungit în Orientul Mijlociu.

Deși Cipru nu face parte din Orientul Mijlociu, insula este situată în estul Mediteranei, foarte aproape de zona de conflict, și găzduiește baze militare britanice importante pentru operațiunile din regiune.

Conflictul a intrat în cea de-a treia zi, iar tensiunile rămân extrem de ridicate după moartea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. Evenimentul a declanșat noi lovituri și amenințări cu represalii, iar schimburile de atacuri cu rachete dintre Iran și statele din regiune continuă.

După ofensiva comună a SUA și Israelului împotriva Iranului, Teheranul a răspuns cu sute de rachete balistice, rachete de croazieră și drone, direcționate către Bahrain, Qatar, Kuweit, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, dar și către Iordania și Irak, potrivit Breaking Defense.

Interceptări masive în statele din Golf

În Emiratele Arabe Unite, Ministerul Apărării a anunțat că forțele aeriene și sistemele de apărare antiaeriană au interceptat 165 de rachete balistice, două rachete de croazieră și 541 de drone iraniene de la începutul atacurilor. Totuși, 35 de drone au căzut pe teritoriul țării, provocând pagube materiale.

Kuweitul a raportat interceptarea a 97 de rachete balistice și 283 de drone, Bahrainul – care găzduiește Flota a 5-a a SUA – a doborât 45 de rachete și nouă drone, inclusiv modele Shahed-136. De asemenea, Qatarul a anunțat că a interceptat 18 rachete balistice, rachete de croazieră și drone, precizând că operațiunile au fost realizate atât cu avioane de luptă, cât și cu sisteme de apărare antiaeriană de la sol.

Arabia Saudită a confirmat că a fost vizată, fără să publice cifre detaliate.

Scenariul de coșmar al statelor din Golf

Deși oficial țintele au fost bazele americane din regiune, mai multe proiectile au lovit infrastructura civilă, inclusiv aeroporturi și clădiri urbane, amplificând tensiunea politică în capitalele din Golf.

„Pentru prima dată în istorie, toate statele Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC) au fost vizate de același actor în decurs de 24 de ore. Scenariul lor de coșmar, vechi de mult timp, a devenit realitate”, a explicat Sinem Cengiz, specialistă în politica statelor din Golf la Universitatea din Qatar.

Ea a subliniat că, deși se anticipa un răspuns iranian în cazul unui atac american, amploarea operațiunii „a șocat atât elitele politice din Golf, cât și opinia publică”.

Iranul „depășește o linie periculoasă”

Lovirea infrastructurii civile, intenționat sau nu, marchează o schimbare de prag strategic. „Iranul a depășit o linie periculoasă. Scopul poate fi creșterea tensiunilor în Golf pentru a pune presiune pe SUA, dar acest calcul se poate întoarce împotriva sa. Există riscul de a împinge statele GCC mai aproape de tabăra americană în acest război”, avertizează Cengiz, referindu-se la alianța regională care reunește Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit, Bahrain și Oman.

Fără front comun

Răspunsul la valul de rachete și drone iraniene a însemnat o mobilizare amplă a autorităților din statele din Golf. Au fost dispersate aeronave militare, a fost consolidată infrastructura critică, au fost activate centre alternative de comandă și control, iar la nivel civil au fost emise alerte de adăpostire, școlile au fost închise și circulația publică a fost restricționată.

Cu toate acestea, conflictul a scos la iveală limitele sistemelor de apărare din regiune. „Conflictul a arătat vulnerabilități structurale. În ciuda deceniilor de cheltuieli masive pentru apărare, statele din Golf rămân extrem de expuse războiului cu rachete și drone. Sistemele de apărare pot intercepta, dar nu la scară largă și nu la costuri reduse. Atacurile de saturare rămân o preocupare serioasă”, afirmă analiștii.

În același timp, „coordonarea colectivă între statele din Golf rămâne limitată și, din punct de vedere operațional, aproape inexistentă dincolo de declarațiile publice”.

Riad și Abu Dhabi, tot mai aproape de o implicare directă

Toate guvernele din Golf și-au rezervat public dreptul de a răspunde agresiunii iraniene, iar experții în securitate avertizează că actuala strategie de interceptare ar putea să nu fie suficientă pe termen mediu: „Dacă atacurile iraniene continuă pe parcursul săptămânii, mă aștept ca statele arabe din Golf să participe, în cele din urmă, la contraatacuri împotriva Iranului”.

„În special Emiratele Arabe Unite ar trebui urmărite în acest sens, dar și Arabia Saudită. Ele trebuie să restabilească un anumit nivel de descurajare, iar simpla adoptare a unei poziții pasive și consumarea apărării antiaeriene nu va fi suficientă”.

Primul test pentru apărarea coordonată din Qatar

Actuala criză este primul test real pentru sistemul regional de apărare coordonat de SUA, după deschiderea, în ianuarie, a centrului de coordonare pentru apărare aeriană și antirachetă de la baza Al Udeid din Qatar.

Dacă interceptările nu vor reuși să oprească valurile următoare de atacuri iraniene, statele din Golf ar putea fi nevoite să treacă de la o strategie strict defensivă la una ofensivă, spun specialiștii în apărare.

Într-un interviu difuzat duminică de CNN, oficialul iranian a spus că uciderea liderului suprem are o încărcătură nu doar politică, ci și religioasă, iar consecințele ar putea depăși granițele Iranului.

„Desigur, din punct de vedere religios, el a fost un mare lider, astfel încât mulți dintre credincioșii șiiți din regiune și din întreaga lume vor reacționa la acest lucru. Este foarte evident că președintele Trump a depășit o linie roșie foarte periculoasă”, a afirmat diplomatul.

„Nu avem altă opțiune decât să răspundem”, a adăugat el, sugerând că reacția Iranului este inevitabilă.

Avertisment către statele din Golf

După loviturile lansate sâmbătă de SUA și Israel, Iranul a răspuns cu un val de atacuri fără precedent asupra mai multor state care găzduiesc baze militare americane, inclusiv Bahrain și Emiratele Arabe Unite. Loviturile au continuat și duminică, fiind raportate victime civile, distrugeri materiale și perturbări majore ale traficului aerian și maritim.

Khatibzadeh a susținut că Teheranul a transmis anterior mesaje clare statelor din Golf. „Am comunicat cu ele: fie să închidă acele baze americane care amenință constant Iranul și sunt folosite pentru a ataca Iranul, fie nu avem altă opțiune decât să ripostăm”, a spus el.

„Nu putem lovi SUA, vom ataca bazele americane”

Oficialul a explicat că Iranul nu are capacitatea de a lovi direct teritoriul american, ceea ce, în viziunea sa, limitează opțiunile strategice. „Iranul nu poate ajunge pe teritoriul american, așa că nu avem altă opțiune decât să atacăm orice bază aflată sub jurisdicție americană”, a declarat ministrul adjunct.

Întrebat dacă mai există loc pentru diplomație, oficianul iranian a afirmat că Washingtonul a „dezamăgit” în repetate rânduri Teheranul și că „nu exista nicio necesitate de a începe această agresiune”.

Un război ales

În opinia sa, conflictul actual nu a fost inevitabil. „Dacă președintele Trump nu voia să vadă Iranul ripostând, nu ar fi trebuit să înceapă acest război de la bun început. A fost un război ales”, a subliniat diplomatul.

Cartea, semnată de jurnaliștii Gerard O’Connell, corespondent al Vaticanului și Elisabetta Piqué, și colaboratoare CNN la conclavul din 2025, descrie o confruntare tensionată în interiorul Colegiului Cardinalilor: continuarea reformelor începute de Papa Francisc ori alegerea unui papă care să imprime o altă orientare Bisericii.

Potrivit autorilor, citați de CNN, cardinalul Robert Prevost, un călugăr augustinian discret din Chicago, a acumulat sprijin în mod constant încă din primele zile ale conclavului, fără a fi perceput inițial drept favorit. Alegerea sa a surprins inclusiv figuri importante din Vatican, în condițiile în care, timp de ani de zile, ideea unui papă american fusese considerată improbabilă din cauza influenței globale a Statelor Unite.

Primul tur: avantaj pentru conservatori

În primul scrutin, cardinalul Péter Erdő, susținut de tabăra conservatoare, a obținut cel mai mare număr de voturi, dar fără o majoritate clară. Potrivit relatărilor, peste 30 de cardinali au primit voturi, însă doar trei candidați au depășit pragul de 20.

În tururile următoare, sprijinul pentru Prevost a crescut rapid, în timp ce candidatul conservator a pierdut teren. În al patrulea tur de scrutin, Prevost a obținut 108 voturi și a fost ales papă. Cartea menționează că votul final a trebuit repetat după ce un cardinal a introdus accidental două buletine de vot lipite între ele, situație similară celei din conclavul din 2013.

Favoriții care au pierdut teren

Înaintea conclavului, doi cardinali erau considerați favoriți: Pietro Parolin, secretarul de stat al Sfântului Scaun, și Luis Antonio Tagle, responsabil de oficiul pentru evanghelizare.

Parolin era perceput drept o figură moderată, capabilă să aducă stabilitate după anii marcați de reformele lui Francisc. Totuși, lipsa unei experiențe pastorale directe și un discurs critic rostit de unul dintre susținătorii săi la adresa unei reforme promovate de Francisc i-ar fi afectat candidatura.

Tagle, considerat carismatic și reprezentant al unei Biserici dinamice din Asia, ar fi fost perceput de unii cardinali drept insuficient de ferm din punct de vedere administrativ, iar atacurile din mediul online i-au slăbit sprijinul.

„Cel mai puțin american dintre americani”

Peste 20 de cardinali l-au identificat din timp pe Prevost drept o opțiune solidă pentru a continua linia trasată de Francisc. Experiența sa misionară în Peru și activitatea din fruntea departamentului vatican responsabil cu numirea episcopilor i-au consolidat profilul internațional.

În contextul în care alegerea unui papă american fusese mult timp considerată improbabilă, Prevost ar fi fost perceput drept „cel mai puțin american dintre americani”, iar cardinalii din America Latină l-ar fi considerat „unul de-al lor”.

Episoade din interiorul conclavului

Cartea oferă și detalii despre atmosfera din Capela Sixtină. În prima zi, votul ar fi fost amânat după detectarea unui semnal de telefon mobil, provenit din buzunarul unui cardinal care uitase să-l predea. În lipsa telefoanelor, Vaticanul a distribuit ceasuri deșteptătoare pentru a evita întârzierile la sesiunile de vot.

Volumul, intitulat „The Election of Pope Leo XIV: The Last Surprise of Pope Francis”, va apărea în limba engleză la finalul lunii martie.

Hezbollah a transmis luni dimineață că atacul său a fost lansat „în apărarea Libanului și a poporului său” și „ca răspuns la agresiunile repetate ale Israelului”.

„Atât timp cât agresiunea israeliană continuă, iar liderii și oamenii noștri sunt asasinați, avem dreptul să ne apărăm și să răspundem la momentul și în locul potrivit”, se arată în comunicatul grupării, citat de Al Jazeera.

Sudul Beirutului, ținta raidurilor israeliene

Reprezentanții organizației spun că „inamicul israelian nu poate continua agresiunea sa de cincisprezece luni fără un răspuns de avertisment care să oprească această agresiune și să ducă la retragerea din teritoriile libaneze ocupate”.

La scurt timp, Israelul a răspuns cu lovituri aeriene în sudul Beirutului. Presa locală a relatat despre explozii și în mai multe localități din sudul Libanului, precum și în Valea Bekaa, din estul țării.

Armata israeliană a transmis că „atacă energic Hezbollah” pe întreg teritoriul Libanului.

Israel: Hezbollah agravează conflictul

„Vom acționa împotriva deciziei Hezbollah de a se alătura operațiunii militare împotriva Iranului și nu vom permite organizației să reprezinte o amenințare la adresa statului Israel și să pună în pericol locuitorii din nord”, se arată în poziția oficială a armatei.

De asemenea, Israelul a acuzat direct gruparea libaneză că a agravat conflictul: „Organizația teroristă Hezbollah distruge statul Liban. Responsabilitatea pentru această situație îi aparține, iar armata va răspunde ferm”.

Violențele arată o intensificare semnificativă a conflictului, care capătă tot mai clar dimensiuni regionale, între Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran și aliații săi, pe de altă parte.

Hezbollah și Israel au încheiat un armistițiu în noiembrie 2024, însă tensiunile au continuat. Israelul a bombardat constant teritoriul libanez, în timp ce Hezbollah a susținut că își menține capacitatea de răspuns.

În 2025, guvernul libanez a emis un decret pentru dezarmarea Hezbollah, însă gruparea a ignorat decizia, argumentând că arsenalul său este „necesar pentru a proteja Libanul împotriva expansionismului israelian”.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a avertizat Națiunile Unite că uciderea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, „deschide o cutie a Pandorei periculoasă”.

Într-o scrisoare transmisă duminică către ONU, Abbas Araghchi a scris că eliminarea liderului suprem „constituie o încălcare gravă și fără precedent a celor mai fundamentale norme care guvernează relațiile dintre state”.

O amenințare la adresa stabilității

El a cerut din nou organizației mondiale și Consiliului de Securitate să adopte măsuri pentru a asigura tragerea la răspundere a Statelor Unite și Israelului pentru rolul lor în această acțiune.

„Un asemenea comportament nu încalcă doar principiile consacrate ale dreptului internațional; el deschide în mod imprudent o cutie a Pandorei periculoasă, erodând fundamentul egalității suverane și stabilitatea sistemului internațional”, a adăugat oficialul iranian, citat de Associated Press.

Doliu național

Liderul suprem al Republicii Islamice Iran, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în noaptea de 28 februarie spre 1 martie într-un atac militar simultan al Statelor Unite și Israel asupra Iranului. Mai multe rachete au lovit complexul său din Teheran, potrivit relatărilor oficiale și presei internaționale.

Operațiunea, denumită de oficialii americani și israelieni Operation Epic Fury, a vizat lideri iranieni de rang înalt și a inclus lovituri coordonate care au distrus clădirea în care se afla Khamenei.

Anunțul oficial al decesului a venit din partea televiziunii de stat iraniene sâmbătă dimineața, după ce inițial guvernul de la Teheran a negat informațiile.

Iranul a decretat 40 de zile de doliu național.

Volodimir Zelenski a transmis duminică seara, pe platforma X, un apel statelor europene pentru a-și consolidarea urgentă a capacităților de apărare aeriană.

El a subliniat că Europa trebuie „în sfârșit” să își construiască o forță reală, capabilă să apere cerul, teritoriul și spațiul maritim împotriva oricărui tip de atac. „În special, acest lucru înseamnă asigurarea unei producții suficiente de sisteme de apărare aeriană, atât împotriva dronelor, cât și împotriva rachetelor balistice”, spune Zelenski.

Nicio apărare nu oferă protecție totală

Liderul ucrainean a invocat situația din Orientul Mijlociu, unde nici măcar statele din Golf, dotate cu sisteme avansate de apărare aeriană, nu reușesc să intercepteze toate rachetele și dronele lansate împotriva lor. Mesajul sugerează că protecția totală este dificil de atins, dar poate fi îmbunătățită prin investiții și coordonare comună.

„Situația din Orientul Mijlociu arată cât de dificil este să asiguri o protecție de sută la sută împotriva rachetelor și a dronelor de tip Shahed. Chiar și în țările din Golf, care dispun de sisteme de apărare aeriană mai avansate decât cele furnizate nouă până acum de partenerii noștri și în cantități mai mari, nu toate rachetele balistice sunt interceptate. Au existat, de asemenea, drone Shahed pe care apărarea aeriană din regiune nu le-a oprit”, a explicat Zelenski.

Zelenski: Experiența Ucrainei, de neînlocuit

În același timp, liderul de la Kiev spune că experiența Ucrainei în respingerea atacurilor cu drone și rachete este „de neînlocuit” și s-a declarat pregătit să o împărtășească statelor europene care au sprijinit Kievul de la începutul războiului.

„Împreună, putem face acest lucru posibil”, a transmis Zelenski, pledând pentru o Europă unită și suficient de bine echipată pentru a face față unor noi amenințări de securitate.

Reacția piețelor a fost rapidă și amplă. Investitorii se tem că tensiunile militare s-ar putea extinde în întreaga regiune a Golfului, cea mai importantă zonă producătoare de petrol din lume. Traficul prin Strâmtoarea Hormuz – rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial – a fost aproape paralizat, iar traderii se tem de întreruperi în aprovizionarea cu petrol.

Cotația Brent, reperul internațional, a urcat cu 13%, până la 82 de dolari pe baril, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele șapte luni, potrivit Financial Times. De asemenea, contractele futures pentru petrolul american – acordurile de cumpărare cu livrare la o dată viitoare – au crescut cu 9%, depășind 72 de dolari pe baril.

De la începutul anului, petrolul Brent s-a scumpit cu peste 19%, iar actualul conflict a împins prețul și mai sus.

Bursele scad, aurul urcă

În paralel, contractele futures de pe Wall Street (acorduri prin care investitorii pariază pe evoluția indicilor înainte de deschiderea efectivă a bursei) indică o deschidere în scădere a piețelor americane. Indicele S&P 500, care urmărește evoluția celor mai mari 500 de companii listate în SUA, era în scădere cu aproximativ 1% în tranzacțiile din Asia, iar Nasdaq 100, dominat de marile companii din tehnologie, pierdea peste 1%.

În schimb, aurul a crescut, investitorii orientându-se către active considerate mai sigure în perioade de incertitudine.

Economia mondială, în pericol

Mesajul transmis de Trump într-un videoclip publicat pe platforma sa Truth Social a amplificat incertitudinile. El a declarat că atacurile asupra Iranului – care au vizat peste 1.000 de ținte și au dus la moartea liderului suprem Ali Khamenei și a unor comandanți militari de rang înalt – vor continua.

Economiștii avertizează că, dacă petrolul trece de 100 de dolari pe baril și se menține la acel nivel, economia globală ar putea intra într-un episod de stagflație, combinația periculoasă dintre inflație ridicată, încetinirea creșterii economice și creșterea șomajului.

Criza ar putea avea efecte de durată

Evercore ISI, un important grup de analiză financiară din SUA, atrage atenția că o închidere prelungită a Strâmtorii Hormuz va genera nu doar creșteri de prețuri, ci și probleme în disponibilitatea livrărilor. În plus, o întrerupere a exporturilor de gaze naturale din Qatar ar avea un impact semnificativ asupra Europei.

Citi, una dintre cele mai mari bănci de investiții din lume, avertizează că, spre deosebire de alte crize care au trecut repede, actualul conflict ar putea avea efecte de durată, mai ales dacă rutele maritime vor fi blocate, iar conflictul din Iran se va prelungi.

Piețele emergente, cele mai expuse la scumpiri

Piețele emergente sunt considerate cele mai vulnerabile la un nou val inflaționist. Conflictul militar se traduce imediat în scumpiri la energie, presiune pe burse și o revenire a activelor de refugiu. Dacă tensiunile se adâncesc, efectele s-ar putea resimți rapid și în economie, inclusiv la pompă și în facturile la energie.

Momentul a luat prin surprindere elita conducătoare a emiratului, dar și sutele de mii de expați și investitori străini.

În cartierele rezidențiale moderne și în turnurile de sticlă din districtul financiar, atmosfera s-a schimbat peste noapte. „Niciodată nu ne-am imaginat că vom sta treji ascultând dacă se aud explozii”, spun rezidenți britanici citați de Daily Mail. Cei mai mulți au plecat dintr-o Britanie „cenușie, ploioasă și sufocată de taxe”, atrași de promisiunea unui refugiu însorit, fără impozit pe venit și cu oportunități nelimitate.

Încrederea, cea mai vulnerabilă resursă

Consecințele nu sunt încă pe deplin cuantificate, dar riscurile sunt evidente. O eventuală retragere a investitorilor, scăderea tranzacțiilor imobiliare și afectarea turismului pot lovi rapid acest model economic construit pe încredere și stabilitate. Pentru un stat mic, dar cu ambiții globale, orice fisură în această încredere este o lovitură serioasă.

În doar câteva decenii, Dubaiul s-a transformat dintr-un sat de pescari și scufundători după perle într-un simbol al opulenței și al ambiției fără limite. Zgârie-norii ridicați din nisip, insulele artificiale și mall-urile extravagante au devenit cartea sa de vizită.

Acum însă, temerile legate de securitate planează asupra unei economii care depinde masiv de străini. Din cei aproximativ 3,4 milioane de locuitori, aproape 90% sunt rezidenți străini și reprezintă motorul economiei. Dacă un număr semnificativ ar decide să plece din cauza riscurilor de securitate, impactul ar fi imediat și semnificativ.

Imobiliarele și turismul, primele afectate

Piața imobiliară ar putea fi printre primele afectate. După investitorii indieni, britanicii sunt al doilea cel mai mare grup de cumpărători de proprietăți în Dubai. O eventuală diminuare a cererii ar putea afecta rapid un sector care a fost unul dintre principalii piloni ai boom-ului local.

Turismul, un alt pilon al economiei, riscă la rândul său să sufere. Hotelurile de lux, restaurantele și centrele comerciale depind de imaginea unui oraș spectaculos și stabil, în același timp. Orice umbră de instabilitate poate schimba rapid planurile de vacanță ale turiștilor.

Test nou pentru „spiritul Dubaiului”

Ironia este că Dubaiul s-a mai confruntat cu crize majore și a reușit să le depășească. Prăbușirea pieței imobiliare din 2008 și pandemia au lovit puternic aviația, ospitalitatea și retailul de lux. Totuși, orașul și-a revenit de fiecare dată.

La Expo 2020 Dubai, marele târg mondial organizat după pandemie, autoritățile au vorbit despre reziliență și capacitatea orașului de a depăși orice criză. „Oricât de greu ar fi, vom găsi o cale de a merge mai departe”, declarau atunci oficiali-cheie ai evenimentului, vorbind despre „un spirit de sfidare” care definește emiratul.

Rămâne de văzut dacă același spirit va prevala și acum. Pentru mulți dintre cei care și-au legat viața și afacerile de acest oraș al extremelor, atacurile recente reprezintă o trezire brutală. Visul din Dubai – construit pe stabilitate, lux și promisiunea unui nou început – este pus pentru prima dată sub semnul întrebării.

Forțele iraniene au lansat sute de drone și rachete în mai multe valuri în Orientul Mijlociu, dar fără a provoca daune semnificative asupra activelor americane din regiune, cum ar fi scufundarea unei nave de război sau distrugerea unei baze. În schimb, loviturile americane și israeliene au devastat deja ținte ale regimului din Iran, eliminând conducerea supremă – Ali Khamenei, precum și șeful Statului Major al armatei, generalul Abdol Rahim Mousavi, și ministrul apărării, generalul Aziz Nasirzadeh.

Totuși, este doar ziua a doua a războiului, iar Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a promis „pedeapsă severă, decisivă și regretabilă”.

Cu toate acestea, pe măsură ce timpul trece fără ca această retorică să devină realitate, apar tot mai multe întrebări privind capacitatea forțelor militare cele mai temute ale Iranului de a localiza, ținti și lovi navele și avioanele americane și israeliene care atacă, se arată într-o analiză SkyNews.

Generalul Sir Richard Barrons, fost înalt ofițer militar britanic, a declarat că mai mulți factori limitează probabil opțiunile Iranului, inclusiv pierderea unui număr mare de lideri de top. Orice încercare de lansare a rachetelor ar expune, de asemenea, locul de lansare atacurilor americane și israeliene aeriene, ceea ce înseamnă că lansatoarele Iranului ar avea o „durată de viață destul de scurtă”.

În plus, atacurile anterioare ale SUA și Israel asupra Iranului din ultimii ani au degradat deja stocurile de rachete, lansatoarele și sistemele de apărare aeriană, reducând astfel capacitatea regimului de a detecta aeronavele inamice.

Toate acestea ar putea explica de ce până acum atât de puține ținte militare americane și israeliene par să fi suferit daune semnificative, în ciuda lansării a sute de rachete și drone de către Iran. Extinderea completă a daunelor rămâne neclară, se mai arată în analiză.

Secretarul britanic al Apărării, John Healey, a avertizat că un Iran rănit încă are capacitatea de a provoca daune – posibil într-un mod mai haotic și fără a ține cont de impactul asupra milioanelor de civili din Golful Persic.

„Acest regim lovește înapoi. Lovește în mod din ce în ce mai indiscriminat și extins”, a declarat el pentru Sky News.

„Și oamenii vor fi foarte îngrijorați că nu doar țintele militare sunt vizate, ci și aeroporturi civile precum cel din Kuwait, hoteluri din Dubai și Bahrain.”

Zone turistice prinse în focul încrucișat

Țările afectate până acum includ Israel, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuwait, Iordania și Irak, unde se află mai multe baze americane.

Multe dintre muniții par să fi fost interceptate, dar resturile căzute pot fi mortale. Cu atât de mult metal zburând în jur, locațiile civile și turistice au fost prinse în focul încrucișat, inclusiv unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din lume, în Dubai, unde toate zborurile au fost suspendate, și intrarea unui hotel de lux.

Aceste atacuri ar fi fost înfricoșătoare pentru cei afectați, dar par să nu fi redus capacitatea SUA și Israelului de a continua să lovească Iranul. O țintă de mare valoare pentru regim sunt probabil două grupuri de atac ale portavioanelor americane, conduse de USS Gerald R. Ford și USS Abraham Lincoln, situate probabil la sud de Cipru. O încercare de a lovi aceste nave ar putea explica de ce Marea Britanie a raportat că două rachete iraniene au fost trase în direcția insulei mediteraneene. Cipru găzduiește baze britanice, dar acestea nu au fost considerate ținta atacului.

Generalul Barrons a declarat că un Iran depășit pe câmpul de luptă ar putea căuta alternative pentru a lovi înapoi, cum ar fi închiderea Strâmtorii Hormuz – un punct vital pentru tranzitul global al petrolului și gazelor. Perturbarea acestei căi de navigație ar afecta economiile din întreaga lume – iar atacurile au început deja, vizând petroliere, inclusiv în largul coastelor Omanului.

Președintele Trump pariază că Iranul nu are capacitatea de a rezista puterii sale copleșitoare. Și acest lucru s-ar putea să fie adevărat.

Dar este suficient ca o singură rachetă iraniană să pătrundă apărarea aeriană americană pentru a schimba acest calcul sau, cel puțin, pentru a crește dramatic costul războiului pentru Washington.

Președintele Statelor Unite a vorbit pentru prima dată despre evoluția războiului cu Iranul într-un interviu telefonic acordat în exclusivitate publicației Daily Mail în cursul zilei de duminică, de la reședința sa din Mar-a-Lago, unde s-a retras după ce a ordonat loviturile asupra Iranului.

Liderul american a estimat că operațiunile militare ar putea continua încă patru săptămâni: „Operațiunea a fost planificată de la început ca un proces de aproximativ patru săptămâni. Așa că, oricât de intens ar fi, este o țară mare, va dura patru săptămâni sau mai puțin”.

48 de oficiali iranieni au fost eliminați

Președintele a afirmat că intervenția se desfășoară „conform planului” și că rezultatele au depășit așteptările inițiale. El a spus că nu a fost surprins de evoluția loviturilor de până acum: „Merge conform planului. În afară de faptul că le-am eliminat întreaga conducere – mult, mult peste ceea ce ne-am așteptat. Se pare că sunt 48”, a declarat Trump, referindu-se la numărul oficialilor iranieni despre care susține că au fost eliminați.

Deși Casa Albă nu a oferit detalii suplimentare privind identitatea celor eliminați, declarația lui Trump sugerează o neutralizare pe scară largă a conducerii iraniene.

Primele pierderi americane

În același interviu, președintele a confirmat moartea a trei militari americani în timpul loviturilor asupra Iranului – primele pierderi americane în conflictul în curs. Identitatea acestora nu a fost făcută publică, urmând să fie anunțată după notificarea familiilor.

„Sunt oameni extraordinari”, a spus el despre cei decedați. „Și, știți, ne așteptăm ca asta să se întâmple, din păcate. Se poate întâmpla în continuare, s-ar putea întâmpla din nou.”

Trump a recunoscut că sunt primele victime americane din mandatul său actual, subliniind că operațiunile anterioare – inclusiv capturarea lui Nicolás Maduro și bombardarea instalațiilor nucleare iraniene – au fost realizate fără pierderi de vieți omenești în rândul trupelor SUA.

Trump se va întâlni cu familiile militarilor uciși

„Ne-am descurcat destul de bine”, a spus el. „Dar erau oameni deosebiți, cu cariere remarcabile.” Administrația sa a luat legătura cu familiile celor trei militari uciși, iar președintele intenționează să se întâlnească personal cu acestea.

„Mă voi întâlni cu familiile lor la momentul potrivit”, a spus Trump, adăugând că ar putea merge la baza aeriană Dover, din statul Delaware, pentru transferul solemn al rămășițelor sau că ar putea invita familiile la Casa Albă.

Trump: Iranul trebuia să vorbească săptămâna trecută

În același timp, Trump nu a exclus complet posibilitatea reluării negocierilor cu Teheranul.

„Acum vor să vorbească”, a spus el. „Dar le-am spus că trebuia să vorbească săptămâna trecută, nu săptămâna aceasta.”

Arabia Saudită ar putea interveni

Liderul american a precizat că se află în consultări permanente cu comandanții militari și că se va adresa din nou poporului american.

„Sunt cu generalii chiar acum, pentru a primi o actualizare. Voi face un anunț imediat după acest apel”, a declarat el.

Trump a spus că a discutat deja cu liderii din Bahrain, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar și Iordania, într-un efort de coordonare regională. Răspunzând la informațiile potrivit cărora Arabia Saudită ar putea lansa atacuri asupra Iranului după ce a fost inițial vizată, președintele a declarat: „Luptă, luptă și ei.”

Posibilă democrație în Iran

În ciuda pierderilor și a incertitudinilor, Trump s-a declarat optimist în privința rezultatului politic al intervenției.

„Cred că se pot întâmpla lucruri foarte pozitive”, a spus el, întrebat dacă în Iran ar putea apărea o democrație după încheierea loviturilor. „Va fi foarte interesant de urmărit.”

Interviul acordat Daily Mail este primul în care președintele american vorbește pe larg despre războiul cu Iranul, în timp ce operațiunile militare sunt în plină desfășurare.

Horoscop Berbec 2 martie

Ziua aduce inițiativă și curaj. Ai energie pentru a începe ceva nou, mai ales în plan profesional. Evită însă deciziile impulsive în relații; ascultarea activă îți va aduce mai mult decât confruntarea directă.

Horoscop Taur 2 martie

Concentrarea cade pe stabilitate și resurse. Este un moment favorabil pentru a-ți reorganiza bugetul sau pentru a lua decizii practice legate de casă. În plan emoțional, ai nevoie de siguranță și confirmări clare.

Horoscop Gemeni 2 martie

Comunicarea este punctul tău forte astăzi. Discuții importante, mesaje sau negocieri pot clarifica situații rămase în suspensie. Fii atent la detalii și evită promisiunile făcute în grabă.

Horoscop Rac 2 martie

Ziua te îndeamnă la introspecție. Este posibil să simți nevoia de retragere sau de timp pentru tine. Ascultă-ți intuiția, mai ales în chestiuni legate de familie sau de trecut.

Horoscop Leu 2 martie

Relațiile sociale sunt în prim-plan. Poți primi sprijin din partea prietenilor sau a unui grup profesional. Este un moment bun pentru a-ți afirma viziunea, dar fără a domina conversația.

Horoscop Fecioară 2 martie

Responsabilitățile profesionale cer atenție maximă. Ai șansa să te remarci prin organizare și eficiență. Nu neglija însă echilibrul dintre muncă și viața personală.

Horoscop Balanță 2 martie

Zi favorabilă pentru planuri de viitor și extinderea orizonturilor. Fie că este vorba de studiu, călătorii sau proiecte noi, simți nevoia de sens și coerență. Dialogurile pot avea un rol revelator.

Horoscop Scorpion 2 martie

Accentul cade pe transformare și clarificări profunde. Poți încheia o etapă sau o situație care nu te mai reprezintă. Este important să fii onest, atât cu tine, cât și cu ceilalți.

Horoscop Săgetător 2 martie

Parteneriatele sunt puse sub lupă. Ziua aduce discuții decisive în relații personale sau profesionale. Compromisul inteligent îți poate aduce stabilitate pe termen lung.

Horoscop Capricorn 2 martie

Rutina zilnică și eficiența sunt esențiale. Este un moment potrivit pentru a-ți optimiza programul sau pentru a rezolva chestiuni administrative. Atenție la semnalele corpului; odihna contează.

Horoscop Vărsător 2 martie

Creativitatea și dorința de exprimare sunt accentuate. Te poți bucura de activități artistice sau de momente plăcute alături de cei dragi. Lasă lucrurile să curgă natural, fără a forța rezultate.

Horoscop Pești 2 martie

Familia și spațiul personal devin prioritare. Ai nevoie de liniște și de stabilitate emoțională. Este o zi bună pentru a clarifica chestiuni domestice sau pentru a vindeca tensiuni mai vechi.

Meciul de pe stadionul din Arad a început echilibrat, gazdele ratând primele ocazii. FCSB a deschis scorul prin Lixandru (min. 11), cu un șut de la peste 25 de metri, care l-a surprins pe portarul Gorcea.

UTA a egalat rapid (min. 17), prin Abdallah, după o combinație cu Coman. Echipa bucureșteană a reacționat imediat, Cissotti marcând pentru 2-1 (min. 25).

Lixandru a reușit dubla, în minutul 33, ducând scorul la 3-1.

În urma unui duel dur, Odada a văzut direct cartonașul roșu, lăsând UTA în inferioritate numerică înainte de pauză.

În partea secundă, campioana a controlat jocul, cu Bîrligea marcând pentru 4-1, în minutul 62.

UTA a redus din diferență, prin Alomerovic (minutul 87), stabilind scorul final: 4-2 pentru FCSB.

După această rundă, FCSB ocupă poziția a 7-a, cu 46 de puncte, în timp ce UTA se află pe locul 9, cu 42 de puncte.

FCSB, care nu mai poate ajunge în play-off, și-a asigurat prima poziție la startul în play-out.

România a condus în prima treime cu 3-0, prin golurile marcate de Orsolya Feher (02:46, asistată de Julia Bende), Anna Vitos (11:42, asistată de Maissa Simina) și Ana Voicu (15:05, asistată de Anna Balint).

În treimea a doua, Timea Csiszer a dus scorul la 4-0 (37:49, asistată de Julia Bende).

În a treia treime, Soldic Petra a redus diferența pentru Croația (48:20, asistată de Buga Vlasic și Dunja Matic).

Stolar Diana a restabilit diferența de trei goluri pentru România (47:31). Ultimul gol al partidei a fost înscris de Eva Zlate pentru România, în superioritate numerică (58:56, asistată de Anna Vitos).

Pentru România, a reprezentat al patrulea succes de la turneu, în cinci partide.

Cu 11 puncte acumulate, tricolorele au ocupat prima poziție a clasamentului. A promovat, astfel, în Divizia II / Grupa B, al cincilea eșalon valoric mondial.

Thailanda (10 puncte) și Turcia (9 puncte) au încheiat podiumul.

Croația (8 puncte), Serbia (4p) și Bulgaria (3p) au completat clasamentul.

Bulgaria a retrogradat în ultimul eșalon valoric.

România și compania americană Critical Metals au semnat un acord strategic. Fabrica urmează să fie construită la Feldioara, județul Brașov. La aceeași locație funcționează deja o fabrică de prelucrare a uraniului, tot cu participarea Critical Metals, scrie Világgazdaság.

Președintele Nicușor Dan a confirmat joi acordul într-o declarație radiofonică. România participă la negocieri internaționale alături de SUA și Uniunea Europeană. Obiectivul este crearea unui mecanism comun pentru gestionarea materialelor critice.

Materia primă va fi extrasă din zăcământul Tanbreez din Groenlanda. Fabrica de la Brașov va acoperi întregul lanț de aprovizionare: extracție, prelucrare și utilizare industrială finală.

Producția finită va fi livrată atât pe piața europeană, cât și pe cea americană.

De ce contează acest proiect

Critical Metals a subliniat că proiectul reduce dependența Europei și SUA de China. China controlează în prezent o parte dominantă din producția și prelucrarea globală a metalelor rare.

Contextul geopolitic adaugă greutate anunțului. Administrația Trump a declarat în mod repetat că dorește ca Groenlanda să aparțină Statelor Unite. Interesul american pentru resursele insulei este, astfel, explicit.

Până la mijlocul lunii aprilie, autoritățile române vor stabili două lucruri esențiale: condițiile de finanțare pentru construirea fabricii și lista exactă a metalelor care vor fi prelucrate.

Modelul de finanțare și operare este deja în curs de dezvoltare, potrivit publicației maghiare Origo, citată de Világgazdaság.

Potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos, aproximativ 27% dintre respondenți au declarat că aprobă loviturile, 43% le dezaprobă, iar 29% nu sunt siguri.

Circa 56% dintre americanii chestionați au spus că sunt de părere că Trump – care a ordonat în ultimele luni lovituri și asupra Venezuelei, Siriei și Nigeriei – este prea dispus să folosească forța militară pentru a promova interesele Statelor Unite.

Această opinie este împărtășită de marea majoritate a democraților (87%), precum și de 23% dintre republicani și 60% dintre persoanele care nu se identifică cu niciun partid politic.

Sondajul, care a început sâmbătă, după declanșarea loviturilor, a colectat online răspunsuri de la 1.282 de adulți din SUA, la nivel național, și are o marjă de eroare de trei puncte procentuale.

„Ne ajustăm poziția în lumina evoluțiilor recente, pe care nimic nu le justifică și pe care nu le vom lăsa să treacă”, a declarat Macron, potrivit France 24.

Franța va sta alături de țările cu care are tratate de apărare și care au fost vizate de atacurile iraniene, potrivit președintelui francez.

Poziția liderilor Germaniei, Marii Britanii și Franței

Liderii Germaniei, Marii Britanii și Franței au emis o declarație comună prin care condamnă „atacurile cu rachete nediscriminatorii și disproporționate lansate de Iran împotriva țărilor din regiune”.

Cer Iranului să oprească aceste atacuri.

Liderii au declarat, de asemenea, că vor „lua măsuri” pentru a-și apăra interesele. Au menționat că iau în considerare „acțiuni defensive necesare și proporționale pentru a distruge capacitatea Iranului de a lansa rachete și drone la sursa lor”.

Aceasta este a doua declarație comună a celor trei lideri în tot atâtea zile.

Debutul „Scream 7” reprezintă cea mai bună lansare din istoria Paramount pentru un film horror, depășind recordul „Paranormal Activity 3” (52,5 milioane dolari). Totodată, reprezintă cea mai mare premieră pentru un horror lansat în februarie, devansând „Hannibal”, din 2001 (58 milioane dolari), notează Deadline.

Succesul este atribuit atât fanilor nostalgici, cât și unei noi generații de spectatori, cu 77% dintre cei prezenți la cinematografe având vârste între 18 și 44 de ani.

În premieră pentru franciză, filmul a rulat și în Imax, contribuind cu 7,1 milioane dolari la încasările globale.

Revenirea actriței Neve Campbell în rolul Sidney Prescott a reprezentat un punct de atracție major. Filmul a fost regizat de Kevin Williamson, creatorul seriei originale, și le prezintă pe Sidney și pe fiica ei, Tatum, confruntându-se cu un nou ucigaș Ghostface.

Pe plan internațional, filmul a obținut 22 milioane dolari în Europa, 7,7 milioane dolari în America Latină și 3,4 milioane dolari în Asia-Pacific, depășind performanțele „Scream 6”.

Cele mai mari încasări la nivel internațional s-au înregistrat în Regatul Unit (5,3 milioane dolari), Franța (4,2 milioane dolari), Mexic (3 milioane dolari) și Brazilia (2,3 milioane dolari).

Filmul a avut un buget net de 45 milioane dolari, co-finanțat în mod egal de Spyglass și Paramount.

Gazdele, antrenate de Gabrielle Tortorici, au început mai bine partida și și-au adjudecat primul set cu 25-23. Replica echipei Volei Alba Blaj nu a întârziat însă să apară, liderul la zi al campionatului egalând situația la seturi după un act secund mai solid, câștigat cu 25-22.

Din setul al treilea, Alba Blaj a preluat controlul jocului, impunând un ritm superior.

Oaspetele au închis seturile trei și patru cu 25-20, respectiv 25-21, adjudecându-și victoria cu 3-1 la general și bifând încă trei puncte în clasament.

Vittoria Piani a fost principala realizatoare a campioanelor, cu 20 de puncte.

Ariana-Cristiana Pîrv a adăugat 13 puncte. Ana Escamilla, intrată în setul secund, a încheiat cu 12 puncte.

Jelena Delic a fost cea mai eficientă în atac, cu 62% (8/12).

De la gazde, Elen Vilas Trugillo a reușit cele mai multe puncte – 20.

Prin acest succes, Volei Alba Blaj ajunge la 45 de puncte, cu 15 victorii în 17 partide. Se menține la un punct avans în fruntea clasamentului față de CSO Voluntari.

CSM București ocupă locul 5, cu 29 de puncte.

Niciun incident nu a fost raportat misiunilor diplomatice române sau autorităților din regiune, a spus Țoiu.

Grupurile de copii care călătoriseră în regiune anterior crizei sunt cu însoțitori adulți. Aceștia se află în contact direct cu echipele consulare române.

MAE reiterează îndemnul către cetățeni să se înregistreze în baza de date consulară.

Ședință de urgență mâine la Guvern

Luni dimineață, la ora 9:30, va avea loc o ședință la sediul Guvernului României. La aceasta va fi prezent și premierul Ilie Bolojan.

Pe ordinea de zi se află planurile de evacuare propuse de celula de criză a MAE. Președintele Nicușor Dan este în comunicare permanentă cu Guvernul.

Planurile de evacuare vor fi prezentate public când spațiul aerian se va redeschide. Alternativ, când tranzitul terestru spre țările cu spațiu aerian deschis va fi considerat sigur. Deplasările terestre sunt descurajate deocamdată din cauza riscurilor ridicate.

Rachete și tensiune crescută

Tirurile de rachete continuă la intensitate ridicată, atât noaptea cât și ziua. Conflictul nu se știe cțt va dura.

Ministrul a participat la ședința Consiliului Afacerilor Externe, convocată de reprezentantul UE pentru politică externă.

Majoritatea statelor membre UE adoptă aceeași abordare ca România: urmează recomandările țărilor în care se află cetățenii lor.

UE pregătește o ședință comună cu miniștrii de externe din Orientul Mijlociu. Pachetul de sancțiuni împotriva Iranului rămâne o pârghie importantă. Poate fi folosit atât pentru a crește presiunea, cât și pentru a stimula deescaladarea.

România condamnă ferm atacurile iraniene din regiune.