MediaFax.ro

Un fost consilier al unui politician pro-rus a fost rănit vineri, în Moscova, în urma exploziei unei bombe care a fost amplasată sub scaunul mașinii în care se afla. Potrivit Reuters și CNN, este vorba despre Serghei Zavorotnîi, fost consilier principal al lui Mykola Azarov, care a fost premier al Ucrainei în perioada 2010-2014.

Fostul consilier a fost transportat la spital în urma exploziei. The Guardian notează, citând presa rusă, că Zavorotnîi s-ar afla în comă indusă după ce și-ar fi pierdut brațul stâng în urma exploziei, care i-ar fi provocat, de asemenea, o comoție cerebrală, fracturi la coaste și alte leziuni.

Comitetul de Investigații al Rusiei a anunțat că incidentul este investigat.

Evenimentul de vineri este al doilea de acest fel din această săptămână. Joi, un membru al armatei ruse a fost ucis de o mașină-capcană la Sankt Petersburg.

Surse ucrainene și-au asumat responsabilitatea în unele cazuri, în timp ce în altele au negat implicarea.

Nu este prima tentativă de asasinat care are loc în capitala rusă. Moscova a acuzat Ucraina de asasinatele anterioare ale unor înalți oficiali militari și ale unor persoane legate de Rusia.

Trucul, care circulă tot mai mult în Italia, presupune montarea unei bucăți de folie cu bule acoperite cu aluminiu în spatele caloriferului.

Un inginer a explicat de ce funcționează, cât se poate economisi și care este riscul ascuns al acestei metode.

Folia cu bule conține mici „camere de aer” care limitează transferul de căldură. Un strat de aluminiu reflectă o parte din radiația termică emisă de calorifer.

Un studiu experimental a indicat o reducere de până la 6% a consumului de energie într-o cameră.

Efectul este mai important în locuințele cu pereți exteriori slab izolați.

Montarea incorectă poate favoriza apariția condensului și a umezelii în spatele foliei.

Pentru detalii despre modul în care funcționează trucul, materialele necesare, montarea corectă și economiile posibile, citește analiza publicată de MEDIAFAX Italia.

„Un pacient care ajunge de la un spital la altul ar trebui să poată beneficia de continuitatea îngrijirii, fără să fie nevoit să transporte un dosar cu documente medicale. Un medic ar trebui să aibă acces rapid și sigur la informațiile de care are nevoie pentru a lua o decizie și să petreacă mai mult timp cu pacienții, nu completând aceleași raportări”, a transmis ministrul, vineri, într-o postare pe Facebook.

„Acestea sunt schimbările pe care vreau să le susținem prin digitalizarea sistemului de sănătate”, a adăugat Rogobete.

Potrivit ministrul Sănătății, documentul stabilește obiective concrete, responsabilități, termene și indicatori prin care vor putea fi evaluate rezultatele.

Printre obiectivele strategiei se numără dezvoltarea Dosarului Electronic de Sănătate ca punct unic de acces la nivel național pentru categoriile prioritare de date medicale, astfel încât informațiile să poată fi utilizate în siguranță.

Planul mai prevede interoperabilitatea sistemelor informatice, reducerea raportărilor repetitive și îmbunătățirea registrelor naționale de sănătate.

Un alt obiectiv este extinderea telemedicinei și a telemonitorizării, integrate în traseul pacientului, pentru a facilita accesul la servicii medicale, inclusiv în comunitățile insuficient deservite.

De asemenea, strategia include pregătirea personalului medical și dezvoltarea competențelor digitale ale populației, astfel încât tehnologia să fie accesibilă și celor care o utilizează mai greu.

„Implementarea se va face etapizat, în perioada 2027–2031, de la organizarea mecanismelor de coordonare până la dezvoltarea, extinderea și consolidarea serviciilor digitale”, spune Rogobete.

În final, ministrul a precizat că își dorește ca documentul să fie îmbunătățit prin contribuția medicilor, a organizațiilor de pacienți și a specialiștilor în tehnologie, pe care i-a invitat să participe la consultarea publică.

Cei 5.805 de creditori înregistrați ai STB, dintre care 5.561 de angajați, au solicitat în total creanțe de 3,037 de miliarde lei.

• Din total, au fost acceptate în această primă fază 1,63 miliarde de lei, adică aproximativ 53%.
• Pentru moment au fost respinse datorii reclamate 1,124 de miliarde de lei, iar cele aflate sub condiție suspensivă – aflate, de exemplu, încă în litigii sau parte a unor garanții în evaluare – se ridică la 227,09 milioane de lei.
• Creanțe salariale revendicate de angajați se ridică la 25,8 milioane de lei, din care au fost acceptate 22,5 de milioane de lei, altele, de 1,67 milioane de lei, fiind aflate sub condiție suspensivă.

Sumele se află în Tabelul preliminar al obligațiilor debitorului Societatea de Transport București (STB), publicat vineri, un document care se întinde pe 186 de pagini, întocmit de administratorul judiciar. Este vorba de consorțiul format din EURO INSOL SPRL, TURMAC INSOLVENCY SPRL şi CERES INSOLV SPRL, desemnat după ce Tribunalul București a admis, pe 8 septembrie, cererea STB de intrare în insolvență, în calitate de debitor, o nouă cerere depusă pe 25 august,, cu nouă bibliorafturi atent verificate, așa cum anunța primarul general Ciprian Ciucu, după de cererea inițială a fost respinsă.

Un plan de reorganizare, implicit unul de rambursare a datoriilor este estimat să fie finalizat în aproximativ un an, după soluționarea tuturor contestațiilor previzibile, așa cum declara Remus Borza, managing partner la Euro Insol SPRL, una dintre societățile care fac parte din consorțiul menționat, într-un amplu interviu acordat reporterului Mediafax, la începutul lunii septembrie, la momentul în care administratorul judiciar începea să strângă documente pentru întocmirea tabelului publicat vineri.

„Putem vorbi de aprobare a planului de restructurare cam de azi într-un an. Pentru că sunt câteva sute de creditori, va fi evident, adică este evident pentru mine că vor fi contestații care vor ține pe loc procedura. Or, până când nu avem un tabel definitiv și tabel definitiv nu ai decât după ce soluționezi toate contestațiile la tabelul preliminar, nu poți veni cu un plan de reorganizare. Și estimez undeva 10-12 luni să se întindă etapa asta de contestații. Peste un an de zile, sigur, se va propune un plan de reorganizare de către debitoare sau de către consorțiu de administrator judiciar sau împreună, probabil pe o perioadă de 3 ani – 2 ani, 3 ani minim – în care va fi inclus și un grafic de rambursare a creanțelor. Ați întrebat dacă ANAF e creditor. Da, e un creditor mare cu 1,4 miliarde de lei, deci e creditorul majoritar. Sunt și furnizorii de energie, că ați întrebat și de ei, sunt și ei creditori, și de carburanți, sunt și ei creditori, că nu toate autobuze și troleibuzele merg pe curent, unele mai merg și pe motorină, majoritatea de fapt”, a declarat Remus Borza în interviul acordat Mediafax.

Cea mai mare sumă solicitată și acceptată este creanța garantată care îi revine Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), în valoare de 1,335 miliarde de lei.

• Creanța ANAF reprezintă 81,63% din totalul creanțelor acceptate.
• BMF GRUP SOLUȚII INTEGRATE SRL – care oferă servicii integrate de proiectare și construcție, management de proiect, property și facility management – are o creanță acceptată de 45,3 milioane de lei (2,77%).
• ROMPETROL DOWNSTREAM SRL – divizia de retail și comercializare a carburanților din România a grupului KMG International -– a solicitat o creanță de 37,18 milioane de lei (i s-a respins suma de 1.000 de lei) – 2,27%.
• ROMPREST SERVICII INTEGRATE SRL – furnizor de servicii integrate și curățenie – revendică o datorie de 29,2 de milioane de lei, din care a fost acceptată în prezent suma de 28,8 milioane de lei (1,76%).
• ELECTROPUTERE VFU PAȘCANI SA – specializată în repararea, modernizarea și fabricarea materialului rulant – a reclamat suma de 1,09 miliarde de lei, din care creanța acceptată în acest stadiu este de 27,47 milioane de lei (1,67%).
• TINMAR ENERGY SA – furnizor de energie electrică – a revendicat și i s-a acceptat creanța de 18,45 de milioane de lei (1,12%).
• Creanțele revendicate de cei peste 5.500 de salariați, luați împreună, au o cotă de 1,38%.

Restul creanțelor au o cotă de sub 1% din totalul celor acceptate.

Sursa: PMB

DOCUMENTINTERGRAL: Tabel preliminar creante STB

Cei 5.805 de creditori înregistrați ai STB, dintre care 5.561 de angajați, au solicitat în total creanțe de 3,037 de miliarde lei.

• Din total, au fost acceptate în această primă fază 1,63 miliarde de lei, adică aproximativ 53%.
• Pentru moment au fost respinse datorii reclamate 1,124 de miliarde de lei, iar cele aflate sub condiție suspensivă – aflate, de exemplu, încă în litigii sau parte a unor garanții în evaluare – se ridică la 227,09 milioane de lei.
• Creanțe salariale revendicate de angajați se ridică la 25,8 milioane de lei, din care au fost acceptate 22,5 de milioane de lei, altele, de 1,67 milioane de lei, fiind aflate sub condiție suspensivă.

Sumele se află în Tabelul preliminar al obligațiilor debitorului Societatea de Transport București (STB), publicat vineri, un document care se întinde pe 186 de pagini, întocmit de administratorul judiciar. Este vorba de consorțiul format din EURO INSOL SPRL, TURMAC INSOLVENCY SPRL şi CERES INSOLV SPRL, desemnat după ce Tribunalul București a admis, pe 8 septembrie, cererea STB de intrare în insolvență, în calitate de debitor, o nouă cerere depusă pe 25 august,, cu nouă bibliorafturi atent verificate, așa cum anunța primarul general Ciprian Ciucu, după de cererea inițială a fost respinsă.

Un plan de reorganizare, implicit unul de rambursare a datoriilor este estimat să fie finalizat în aproximativ un an, după soluționarea tuturor contestațiilor previzibile, așa cum declara Remus Borza, managing partner la Euro Insol SPRL, una dintre societățile care fac parte din consorțiul menționat, într-un amplu interviu acordat reporterului Mediafax, la începutul lunii septembrie, la momentul în care administratorul judiciar începea să strângă documente pentru întocmirea tabelului publicat vineri.

„Putem vorbi de aprobare a planului de restructurare cam de azi într-un an. Pentru că sunt câteva sute de creditori, va fi evident, adică este evident pentru mine că vor fi contestații care vor ține pe loc procedura. Or, până când nu avem un tabel definitiv și tabel definitiv nu ai decât după ce soluționezi toate contestațiile la tabelul preliminar, nu poți veni cu un plan de reorganizare. Și estimez undeva 10-12 luni să se întindă etapa asta de contestații. Peste un an de zile, sigur, se va propune un plan de reorganizare de către debitoare sau de către consorțiu de administrator judiciar sau împreună, probabil pe o perioadă de 3 ani – 2 ani, 3 ani minim – în care va fi inclus și un grafic de rambursare a creanțelor. Ați întrebat dacă ANAF e creditor. Da, e un creditor mare cu 1,4 miliarde de lei, deci e creditorul majoritar. Sunt și furnizorii de energie, că ați întrebat și de ei, sunt și ei creditori, și de carburanți, sunt și ei creditori, că nu toate autobuze și troleibuzele merg pe curent, unele mai merg și pe motorină, majoritatea de fapt”, a declarat Remus Borza în interviul acordat Mediafax.

Cea mai mare sumă solicitată și acceptată este creanța garantată care îi revine Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), în valoare de 1,335 miliarde de lei.

• Creanța ANAF reprezintă 81,63% din totalul creanțelor acceptate.
• BMF GRUP SOLUȚII INTEGRATE SRL – care oferă servicii integrate de proiectare și construcție, management de proiect, property și facility management – are o creanță acceptată de 45,3 milioane de lei (2,77%).
• ROMPETROL DOWNSTREAM SRL – divizia de retail și comercializare a carburanților din România a grupului KMG International -– a solicitat o creanță de 37,18 milioane de lei (i s-a respins suma de 1.000 de lei) – 2,27%.
• ROMPREST SERVICII INTEGRATE SRL – furnizor de servicii integrate și curățenie – revendică o datorie de 29,2 de milioane de lei, din care a fost acceptată în prezent suma de 28,8 milioane de lei (1,76%).
• ELECTROPUTERE VFU PAȘCANI SA – specializată în repararea, modernizarea și fabricarea materialului rulant – a reclamat suma de 1,09 miliarde de lei, din care creanța acceptată în acest stadiu este de 27,47 milioane de lei (1,67%).
• TINMAR ENERGY SA – furnizor de energie electrică – a revendicat și i s-a acceptat creanța de 18,45 de milioane de lei (1,12%).
• Creanțele revendicate de cei peste 5.500 de salariați, luați împreună, au o cotă de 1,38%.

Restul creanțelor au o cotă de sub 1% din totalul celor acceptate.

Sursa: PMB

DOCUMENTINTERGRAL: Tabel preliminar creante STB

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că și-a dorit să fie desemnată emisar special al Uniunii Europene pentru negocierile de pace legate de încetarea războiului din Ucraina, potrivit Euronews.

Aceasta a precizat că acest rol îi revine în mod firesc, având în vedere funcția pe care o ocupă, însă a adăugat că Rusia nu o dorește la masa negocierilor din cauza pozițiilor sale ferme.

„Rușii nu mă vor”, a spus Kaja Kallas vineri dimineață, înaintea summitului informal al liderilor UE de la Dublin, în Irlanda.

„Dar avem noi vreun cuvânt de spus în privința a cine reprezintă Rusia? Nu, nu avem. În realitate, trebuie să avem o echipă puternică”, a declarat aceasta.

Potrivit acesteia, liderii europeni au numit-o Înalt Reprezentant în iunie 2024, știind că, în timpul mandatului său de cinci ani, vor fi necesare negocieri în mod direct cu Moscova.

„În iunie 2024, liderii au luat o decizie cu privire la cine va reprezenta [UE] în chestiunile de securitate și politică externă. Și s-a discutat faptul că, în acești cinci ani, vor avea loc negocieri cu rușii”, a spus Kaja Kallas.

Ea a mai spus că liderii pot schimba această decizie, dacă își doresc acest lucru, dar discuțiile ar trebui să se concentreze în mod special pe problemele care sunt prioritar de rezolvat.

„Dacă liderii doresc să modifice acea înțelegere, o pot face, desigur, întrucât este decizia lor, dar cred că ar trebui să ne concentrăm energia, de fapt, pe fondul problemelor”, a afirmat șefa diplomației europene.

Ea a mai spus că UE nu ar trebui să urmeze modelul Statelor Unite, care au desemnat doi reprezentanți aleși personal, Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru discuțiile de pace. Potrivit spuselor sale, Europa ar trebui să aleagă o persoană care are deja un rol instituțional.

Tratatul de la Lisabona îi încredințează Înaltului Reprezentant coordonarea și punerea în aplicare a politicii externe a UE. De asemenea, președintele Consiliului European, funcție ocupată în prezent de Antonio Costa, are un rol de reprezentare.

Comisia Europeană se ocupă, la rândul său, de domenii importante pentru negocieri, precum sancțiunile, finanțarea și procesul de aderare.

Antonio Costa a devenit destul de repede principalul favorit pentru funcția de emisar special, în timp ce Kaja Kallas este considerată la Bruxelles o figură controversată, care a fost tot mai mult lăsată în afara discuțiilor la nivel înalt.

Întrebată despre această situație, Kallas a spus că trebuie să respecte pozițiile statelor membre, în condițiile în care politica externă a UE se bazează pe principiul unanimității.

„Sunt ținută de ceea ce spun statele membre. Nu mă reprezint pe mine însămi. Reprezint 27 de state, așa cum o fac deja de doi ani”, a declarat ea.

Întrebată dacă opoziția Rusiei față de numirea sa are legătură și cu faptul că provine din Europa de Est, Kallas a spus că Moscova nu și-ar dori la negocieri nicio persoană care să aibă o poziție puternică.

„Vor să-și impună pretențiile maxime, așa cum au făcut întotdeauna”, a spus ea, respingând „amenințările și ultimatumurile”.

„Desigur, atunci când negociezi cu cineva, îți dorești ca cealaltă parte să fie cât mai slabă posibil, pentru a obține ceea ce vrei. Este foarte clar”, a continuat ea.

Totuși, șefa diplomației europene a mai adăugat că Moscova nu trebuie să aibă dreptul de a decide cine reprezintă Uniunea Europeană.

„Dar nu depinde de ei să decidă acest lucru. Altfel, dacă le oferim acest drept, le oferim, de fapt, un avantaj pe care nu ar trebui să-l aibă”, a adăugat Kallas.

Primăria Municipiului București a câștigat în primă instanță procesul privind decizia de neavizare a protestului programat sâmbătă, 14 noiembrie, în București, în zona Parcului Izvor, lângă Palatul Parlamentului.

Tribunalul București a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată prin care trei persoane au contestat decizia Comisiei de avizare a cererilor de organizare a adunărilor publice de a nu aviza manifestația.

Solicitările pentru organizarea protestului au fost depuse de Jereb Mihai Florin și Constantin Claudiu-Laurențiu, care au semnat prima cerere, și de artistul Nicolae Voiculeț, care a depus o solicitare separată. Ambele cereri au fost respinse de municipalitate.

Liderul AUR, George Simion, a anunțat vineri dimineața că persoanele care au solicitat organizarea manifestației au contestat în instanță decizia de neavizare. El a precizat că partidul le-a oferit asistență juridică, fără să figureze ca organizator al protestului.

Primarul general Ciprian Ciucu a explicat că decizia de neavizare a fost luată de comisia responsabilă cu adunările publice, care a semnalat riscuri privind siguranța participanților. Printre motivele prezentate s-au numărat îndemnurile la violență identificate pe rețelele sociale și organizarea unui meci important în Capitală, în aceeași zi.

Producătorul auto Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile în fabricile sale din Germania și, totodată, ia în calcul să închidă și unele unități de producție pentru a putea face față costurilor ridicate de fabricație. Măsura a fost transmisă angajaților printr-o notă, care a fost consultată în această săptămână de Reuters. 

Potrivit sursei citate, gigantul auto a decis suspendarea investițiilor pentru că nu a reușit să ajungă la un acord cu consiliul de întreprindere și reprezentanții sindicatelor cu privire la reducerea costurilor forței de muncă.

Michael Schiebe, directorul de producție al Mercedes, a declarat că întreaga conducere a „decis de comun acord să oprească toate investițiile viitoare în unitățile noastre din Germania”, notează Reuters.

În plus, gigantul auto a evidențiat de mai multe ori că situația în Germania este dificilă în acest sector, iar mesajul transmis angajaților sugerează că sunt luate în calcul și închiderea unor unități de producție.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, însă, trebuie să explorăm acum această opțiune în detaliu”, a declarat Britta Seeger, membră a consiliului de administrație, în nota internă, mai scrie Reuters.

Mercedes-Benz nu este singurul producător auto german care se confruntă cu dificultăți. Și Volkswagen întâmpină aceleași dificultăți, motiv pentru care a luat decizia unei restructurări, cea mai mare din istoria companiei.

Planurile aflate în discuție ar putea implica eliminarea a până la 100.000 de locuri de muncă și închiderea a patru fabrici din Germania.

Sommetul Francofoniei se va desfășura la Phnom Penh, în Regatul Cambodgiei, și va reuni șefi de stat și de guvern din cele 53 de țări membre cu drepturi depline ale Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Administrația Prezidențială.

Reuniunea se va desfășura sub tema „A reinvesti în pace pentru o prosperitate comună și o stabilitate durabilă”.

Pentru România, cea mai importantă miză a reuniunii este întrunirea consensului în jurul candidaturii lui Dacian Cioloș pentru funcția de Secretar general al Francofoniei, pentru perioada 2027-2030.

Dacian Cioloș, fost prim-ministru al României și fost comisar european, propune o viziune credibilă și ambițioasă pentru relansarea și dezvoltarea comunității francofone, potrivit Administrației Prezidențiale.

„Este un proiect care ar permite țării noastre să își întărească influența în spațiul francofon, să își consolideze relațiile cu statele membre și să obțină beneficii în toate domeniile de interes”, transmite sursa citată.

Candidatura lui Dacian Cioloș pentru una dintre cele mai importante organizații internaționale contribuie la strategia de profilare mai puternică a României ca națiune pregătită să-și asume contribuții tot mai consistente la marile proiecte internaționale.

Administrația Prezidențială arată că Francofonia poate deveni un nou model de cooperare multilaterală, care răspunde provocărilor viitorului și oferă multiple oportunități academice și educaționale, în special tinerilor.

Decizia privind desemnarea noului Secretar general al Francofoniei va fi adoptată de liderii celor 53 de state membre cu drepturi depline ale OIF în cadrul sesiunii din 16 noiembrie.

Doi alpiniști urbani din Rusia, Ivan Kuznetsov și Angelina Nikolau, au ajuns ilegal pe acoperișul Empire State Building, la aproximativ 443 de metri înălțime, unde au desfășurat un banner pentru pace, iar apoi el a îngenuncheat și a cerut-o în căsătorie. Acum, cei doi se confruntă cu acuzații grave, inclusiv furt prin efracție și punerea în pericol a siguranței publice.

„Bonnie și Clyde” ai secolului XXI sunt acuzați, printre altele, de punere în pericol a siguranței publice și de furt prin efracție.

Ivan Kuznetsov și Angelina Nikolau, cei doi cetățeni ruși care, în luna iulie a anului trecut, au ajuns pe acoperișul Empire State Building pentru a afișa un banner și a pune în scenă o cerere în căsătorie, riscă acum consecințe juridice grave, până la repatrierea în Rusia.

Informația a fost transmisă de avocatul lor către Fox News. Parchetul din Manhattan ar fi respins propunerea de înțelegere pentru acuzații mai puțin grave. Procesul a fost astfel amânat pentru data de 28 ianuarie 2027.

Cei doi tineri trebuie să răspundă pentru o serie de acuzații legate de pătrunderea ilegală în zgârie-noriul newyorkez și de riscurile provocate de acțiunea lor. Printre acuzații se numără furtul prin efracție, încălcarea domiciliului, punerea în pericol a siguranței publice, distrugerea bunurilor, manipularea ilegală a bunurilor, tulburarea liniștii publice și deținerea de instrumente de efracție.

Un set de acuzații care ar putea avea repercusiuni și asupra viitorului lor în Statele Unite. Dacă acuzațiile cele mai grave ar fi confirmate, de fapt, pe lângă eventualele pedepse cu închisoarea, cei doi ar risca să-și piardă dreptul de a rămâne în țară.

Evenimentul datează din 1 iulie 2026, când Ivan Kuznetsov și Angelina Nikolau au reușit să ajungă în vârful Empire State Building, unul dintre cele mai recunoscute simboluri ale New York-ului, ajungând până la antena-spire situată la aproximativ 443 de metri deasupra solului.

Îmbrăcați în negru, cu căști și fețele acoperite, cei doi alpiniști urbani reușiseră să ocolească sistemele de securitate ale zgârie-norului și să ajungă într-o zonă inaccesibilă vizitatorilor. Odată ajunși în vârf, desfășuraseră un banner cu un mesaj destinat să fie preluat de mass-media din întreaga lume: „Când puterea iubirii depășește iubirea pentru putere, lumea cunoaște pacea”.

Inițiativa a atras imediat atenția forțelor de ordine și a mass-mediei americane. Imaginile cuplului suspendat la sute de metri înălțime, cu bannerul afișat pe clădire, au fost surprinse și de elicopterele care survolau Manhattan.

Ascensiunea a avut însă și o latură personală. După ce au afișat mesajul, Ivan și Angelina au început coborârea de-a lungul structurii.

Odată ajunși pe una dintre platformele situate mai jos, bărbatul a îngenuncheat în fața partenerei și i-a cerut să se căsătorească cu el. După ce ea a spus „da” la 400 de metri înălțime, înconjurați de elicoptere, cei doi s-au îmbrățișat și s-au sărutat, transformând o acțiune de alpinism urban cu risc ridicat într-o cerere în căsătorie inedită.

Odată ajunși la sol, amândoi au fost arestați de către Departamentul de Poliție al orașului New York. Ceea ce fusese prezentat ca o declarație spectaculoasă de dragoste și un mesaj de pace s-a transformat astfel într-un caz judiciar care ar fi putut avea consecințe mult mai grave decât vâlvâiala mediatică stârnită de isprava lor.

SpaceX va încerca, vineri, cea mai ambițioasă lansare Starship de până acum, urmărind să recupereze pentru prima dată atât racheta, cât și propulsorul Super Heavy, potrivit The Independent.

Lansarea de la instalația companiei din Starbase, Texas, este programată la ora locală 16:45 (22:45 GMT), iar fereastra de lansare va fi de 75 de minute, pentru a permite eventuale întârzieri.

„Misiunea inițială de revenire a Starship la locul de lansare este programată să plaseze nava pe orbită la o altitudine de aproximativ 275 de kilometri și să efectueze aproximativ 14 rotații în jurul Pământului, pe parcursul unui zbor de peste 22 de ore”, a transmis SpaceX.

„Dacă va avea succes, aceasta va marca prima recuperare completă a unui sistem de lansare orbitală și un moment de referință în transformarea Starship într-o rachetă fiabilă și reutilizabilă rapid”.

Șeful SpaceX, Elon Musk, a descris zborul Starship 15 drept un „moment tehnologic profund”, în domeniul științei rachetelor și al explorării spațiale.

Reutilizarea rachetelor reprezintă o componentă esențială pentru îndeplinirea ambițiilor sale privind Luna și Marte.

„Succesul nu este garantat la aceste prime zboruri, dar aș spune că este mai probabil să reușească decât să eșueze. Dacă nu va reuși, avem o serie constantă de încercări de lansare Starship până la sfârșitul acestui an, iar anul viitor ritmul va crește”, a declarat Musk în octombrie.

SpaceX își propune să facă Starship complet operațională înainte de misiunea Artemis III a NASA, pentru care lansarea este programată nu mai devreme de iunie 2027.

Misiunea va presupune ca o navă Starship fără echipaj să încerce să se andocheze cu nava spațială Orion a agenției americane, la bordul căreia se vor afla patru astronauți.

Ulterior, NASA speră să folosească Starship pentru a trimite astronauți pe suprafața Lunii, în cadrul misiunii Artemis IV, în 2028. Au fost însă exprimate îndoieli cu privire la capacitatea navei de a îndeplini această misiune.

Estimări recente ale Grupului consultativ pentru siguranță aerospațială al NASA au sugerat că SpaceX va trebui să efectueze 22 de misiuni de realimentare în spațiu pentru a putea trimite Starship pe Lună.

Musk a susținut, într-o postare pe platforma X, că numărul real al misiunilor de realimentare va fi „mai degrabă între șase și opt”. Această estimare ar putea fi testată în cadrul viitorului zbor Starship 15.

Un test al sistemului de transfer al combustibilului în spațiu ar putea face parte din zborul de testare al Starship.

Aproximativ 70.000 de polițiști și jandarmi vor fi mobilizați sâmbătă în Franța, unde sunt programate noi manifestații împotriva costului ridicat al vieții. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că autoritățile se pregătesc pentru 50-60 de marșuri la nivel național, iar dispozitivul de securitate va fi similar celui folosit în weekendul precedent, potrivit Le Dauphiné Libéré, care citează AFP.

La Paris, serviciile de informații estimează că între 30.000 și 60.000 de persoane ar putea participa la manifestațiile de sâmbătă. Protestele reunesc mai multe mișcări, inclusiv Vestele Galbene, organizații de tineret și grupuri care militează împotriva violențelor asupra copiilor.

Serviciile de informații ale Prefecturii Poliției din Paris, citate de presa franceză, avertizează că între 300 și 600 de persoane radicale ar putea forma un grup în fruntea manifestației.

Autoritățile se tem de confruntări cu forțele de ordine, distrugeri și jafuri. Poliția monitorizează și apelurile lansate pe rețelele sociale pentru organizarea unor adunări spontane în zone precum Champs-Élysées, Piața Bastiliei și Piața Republicii.

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a explicat că forțele de ordine vor utiliza un dispozitiv mobil, capabil să intervină rapid împotriva grupurilor care încearcă să ocolească filtrele de securitate.

Poliția este îngrijorată și de faptul că unele manifestații nu sunt organizate de marile confederații sindicale, ci de organizații studențești și de elevi, care au mai puțină experiență în coordonarea protestelor.

La Paris, traseul autorizat pentru manifestație se întinde pe aproximativ trei kilometri, între Piața Republicii și Piața Națiunii.

Manifestația împotriva costului ridicat al vieții este susținută de Vestele Galbene, mișcare de protest apărută în Franța în 2018, inițial împotriva creșterii taxelor pe carburanți, care și-a extins ulterior revendicările la problemele legate de nivelul de trai și inegalitățile sociale. La proteste participă și organizații de tineret.

Alte grupuri protestează împotriva violențelor asupra copiilor și a unei inițiative legislative care urmărește introducerea unei prezumții de legitimă apărare pentru polițiști și jandarmi în exercitarea atribuțiilor. Inițiativa, adoptată de Adunarea Națională în luna iulie și programată pentru examinare în Senat pe 19 noiembrie, este contestată de organizații pentru drepturile omului și de mai multe mișcări civice.

La manifestațiile din Paris ar putea participa între 200 și 400 de membri ai Vestelor Galbene și între 500 și 1.000 de persoane care militează împotriva violențelor asupra copiilor, conform estimărilor serviciilor de informații.

Actualul val de nemulțumiri sociale din Franța a început să se contureze în septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru îmbunătățirea condițiilor din școli. În aceeași perioadă, pe rețelele sociale au apărut apeluri la reluarea protestelor Vestelor Galbene, împotriva costului ridicat al vieții.

Pe 17 octombrie, manifestațiile au căpătat amploare națională, reunind aproximativ 550.000 de participanți, potrivit Ministerului francez de Interne. Protestele au fost însoțite de violențe, jafuri și incendieri în mai multe orașe.

Mobilizarea a continuat pe 24 și 31 octombrie, reunind 410.000, respectiv 320.000 de participanți. Pe 7 noiembrie, numărul manifestanților a scăzut la 146.000, dintre care 46.000 la Paris, conform autorităților franceze.

Manifestațiile programate sâmbătă, 14 noiembrie, reprezintă cea de-a cincea mobilizare națională consecutivă de weekend.

Remus Borza, administratorul judiciar al STB, a propus vineri, în cadrul unei conferințe de presă, ca tariful unui bilet să fie majorat la 5 lei. În prezent, tariful unui bilet de 90 de minute este de 3 lei.

El a explicat faptul că această propunere vine în concordanță cu majorarea costurilor privind energia, combustibilul, inflația, dar și salariile. În plus, el a făcut comparație și cu tarifele practicate în alte mari orașe din țară, precum Timișoara, Cluj-Napoca sau Brașov, dar și cât costă un bilet în alte capitale europene.

„Unii pot băga mâna în buzunar să scoată 3-5 lei. (…) Avem cel mai mic tarif din Europa, dar și din România.. Clujul, Timișoara, Brașovul au o valoare dublă a biletului. (…) Ungurii 7 lei, Viena 17 lei, nu ne comparăm cu nordici la 23 (de lei – n.r.), adică la 4,3 (euro – n.r.) (…)”, a spus Borza. 

„N-am făcut niciun secret și am dat nu întâmplător exemplele. Mi se pare un 5 lei mai mult decât rezonabil și de bun-simț. La creșterile galopante pe zona de energie, pe zona de combustibil, pe inflație și pe salariu minim. Vă spuneam, dădeam exemplu Cluj, 7 lei, titlu de călătorie valabil 60 de minute. La noi ar fi 5 lei, valabil 90 de minute. Nu ne îmbogățim cu 3 lei și nu o să ne îmbogățim nici cu 5 lei. (…) Nu mai e sustenabil acest tarif de 3 lei. Trebuie să înțeleagă toată lumea”, a adăugat administratorul judiciar al STB.

În cadrul conferinței de presă, Remus Borza a susținut că tariful biletului STB ar trebui majorat, invocând PIB-ul Capitalei de 61.000 de euro pe locuitor, adăugând că pensionarii care au venituri mari își pot permite să plătească transportul public.

„Suntem un oraș cu 61.000 pe capita, 61.000 de euro, de trei ori mai mare decât media la nivel național. Deci unii ar putea să bage mâna în buzunar, să scoată 3 sau 5 lei sau cât o hotărî Consiliul General. La fel și cu gratuitățile. Pensionari cu pensii în plată 10, 20, 30 de mii, că știți că avem pensii speciale și cu 50.000 de lei, cred că poate să scoată bănuțul, mai ales că suntem decenți cu prețurile”, a declarat Borza.

Pe de altă parte, Borza a propus menținerea gratuității la transportul public pentru pensionarii care nu au pensii de cel mult 3.000 – 3.500 de lei.

„Am propus să menținem gratuitatea pentru pensii până în 3.000 de lei sau 3.500 maxim, înțeleg că unii ar vrea. Asta înseamnă să beneficieze de gratuitate între 220 și 260 de mii de pensionari, dar restul până la 500.000 să băgăm mâna în buzunar și să plătească prețul corect”, a explicat acesta. 

Propunerea privind prețul biletului vine după ce în luna septembrie, Borza a afirmat, într-un amplu interviu pentru MEDIAFAX, că ar propune majorarea tarifului măcar cu rata inflației, întrucât prețul actual al unei călătorii este „neserios” și „derizoriu”.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a susținut, în principiu, această propunere de majorare a tarifului biletului, însă cu niște condiții.

„Voi fi de acord cu creșterea biletului doar în momentul în care o să văd că începe o restructurare semnificativă. Și dacă văd și voi fi convins prin planul pe care îl va depune că da, […] STB-ul poate fi salvat, atunci la un moment dat ne vom gândi dacă vom crește tariful. Dar cât? Nu știu, să vedem. […] Există un studiu de suportabilitate”, a declarat Ciucu.

În plus, edilul a precizat că va analiza propunerea privind gratuitățile pentru pensionari și a dat asigurări că orice modificare va ține cont de interesele acestora.

Remus Borza, reprezentantul consorțiului de administratori judiciari ai STB, propune eliminarea transportului public de noapte din București, din cauza costurilor ridicate și a încasărilor reduse.

Potrivit acestuia, STB alocă 78 de autobuze și troleibuze și aproximativ 175 de șoferi pentru aceste curse, iar transportul de noapte generează pierderi importante. Doar 9.000 de călători plătesc lunar pentru transportul de noapte, deși numărul total al utilizatorilor este estimat la 100.000.

„9.000 ori 3 lei înseamnă cât? Fabuloasa sumă de 27.000 de lei. 27.000 de lei înseamnă 5.000 de euro și un pic venituri din titluri de călătorie într-o lună. Doar salariile celor 175 de conducători sunt 534.000 de euro. (…) Mai înseamnă încă 700.000 de euro pe lună cost cu motorină”, a explicat Borza într-o conferință de presă susținută vineri la Primăria Capitalei.

Potrivit calculelor prezentate de Borza, transportul public de noapte costă STB aproximativ 1,2 milioane de euro lunar, în timp ce încasările din bilete sunt de numai 27.000 de lei, echivalentul a aproximativ 5.000 de euro.

În ceea ce privește linia expres 100, care asigură legătura dintre Piața Unirii și Aeroportul Otopeni, Borza a precizat că aceasta va fi menținută.

„Sigur, menținem linia expres 100, aeroport–Piața Unirii, aia va rămâne, pentru că indiscutabil e nevoie de o linie expres care să facă legătura între Aeroportul Otopeni și Unirii”, a declarat Borza.

Primarul general Ciprian Ciucu a precizat că propunerea va fi analizată împreună cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI). Edilul a explicat că transportul de noapte presupune cheltuieli salariale suplimentare, deoarece șoferii beneficiază de sporuri, iar programul acestora trebuie acoperit ulterior de alți angajați.

„O să analizăm împreună cu TPBI și poate o să fie afectați într-o mică măsură, în sensul că frecvența se va face ceva mai mică”, a declarat Ciprian Ciucu.

O eventuală eliminare a curselor de noapte va fi supusă votului Consiliului General al Municipiului București dacă primarul general va considera că măsura este justificată.

STB se află în insolvență din 8 septembrie 2026, când Tribunalul București a admis cererea companiei. Societatea a încheiat anul 2025 cu datorii de aproximativ 1,72 miliarde de lei.

Datoriile totale, inclusiv cele rezultate din litigiile comerciale și alte obligații financiare, au fost estimate la aproximativ 3 miliarde de lei.

Alexis Le Dez a inventat un procedeu prin care transformă mănușile antităiere uzate într-o fibră asemănătoare vatei izolatoare. Ideea i-a venit după ce a observat că doar opt muncitori consumaseră 2.000 de perechi de mănuși în 18 luni, conform Greenme.

Alexis Le Dez a încercat să mărunțească mănușile cu un blender, dar i-a ars motorul. Nici mașina de tuns iarba nu a funcționat: fibrele erau prea rezistente. Tânărul inginer francez căuta o metodă de a transforma mănușile de șantier uzate în material izolator pentru locuințe.

Ideea s-a născut la Brest, în Bretania, pe șantierul unei reședințe pentru vârstnici, un contract de 3,3 milioane de euro. Le Dez era pe atunci student la școala de ingineri CESI și lucra în regim de alternanță la grupul de construcții GCC. În cele 18 luni de lucrări, firma a comandat peste 2.000 de perechi de mănuși pentru o echipă de doar opt muncitori, cu un cost de aproximativ 4.500 de euro.

Nu era vorba de risipă. Pe șantiere, mănușile de protecție se uzează repede din cauza cimentului, a umezelii și a contactului cu materialele de construcție. Când nu mai oferă protecție suficientă, muncitorii trebuie să le înlocuiască. Fabricate din fibre sintetice foarte rezistente, mănușile uzate ajung de cele mai multe ori la gunoi sau sunt arse în incineratoare.

Soluția a apărut întâmplător, la un târg local, unde Le Dez a văzut un ascuțitor lucrând cu pietre abrazive care se roteau foarte repede. A înțeles atunci că nu avea nevoie de o lamă care să taie, ci de o piatră care să desfacă țesătura. A cumpărat un polizor de banc la mâna a doua și l-a modificat.

Nu a mărunțit fibra, ci a separat filamentele. Bucata rigidă de cauciuc și țesătură s-a transformat într-o lână moale și voluminoasă, foarte asemănătoare cu vata izolatoare. Proiectul se numește ISOGANTS.

Materialul a fost testat în mici modele de pereți, pe care Le Dez a comparat evoluția temperaturilor. Rezultatele au fost considerate încurajatoare, însă CESI nu a publicat valori care să permită o comparație directă cu vata minerală, fibra de lemn sau celuloza. Proiectul este încă în faza de prototip.

Invenția a fost înregistrată pentru brevet la institutul francez pentru proprietate industrială. După terminarea studiilor, Le Dez a fost angajat pe perioadă nedeterminată de GCC, care urmează să înscrie proiectul la concursul său intern de inovație. Inginerul propune și un sistem de colectare direct pe șantiere, cu containere în birourile șefilor de lucrări și saci speciali în vehiculele echipelor mobile.

Premierul Luca Niculescu a participat vineri la dejunul oferit de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, și de Alteța Sa Regală Principele Radu.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, șeful Guvernului a scris despre contribuția Casei Regale la modernizarea și dezvoltarea României și despre valorile democratice și respectul față de istoria țării.

„Am avut astăzi onoarea și bucuria de a participa la dejunul oferit de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, și de Alteța Sa Regală Principele Radu, cărora le mulțumesc pentru calda primire. Casa Regală a avut o contribuție esențială la modernizarea și dezvoltarea României, iar devotamentul față de țară și respectul pentru valorile democratice rămân repere importante pentru societatea noastră”, a transmis Luca Niculescu într-o postare pe Facebook.

Prim-ministrul a menționat și rolul Regelui Mihai în apărarea libertății și a apartenenței României la lumea occidentală, inclusiv în perioadele dificile din istoria țării.

„Păstrăm o profundă recunoștință față de memoria Regelui Mihai, care a apărat, inclusiv în cele mai dificile momente ale istoriei, idealurile de libertate și apartenența României la lumea occidentală”, a mai scris premierul.

Acesta a mai declarat că „respectul pentru istorie și pentru valorile care definesc națiunea română ne unesc și ne ghidează în construirea viitorului României”.

Timp de peste două ore, premierul spaniol a răspuns la întrebări despre cele mai importante probleme cu care se confruntă Spania. Întrebat despre migrație și despre numărul tot mai mare de persoane care ajung în țară din nordul Africii, în special din Maroc, Pedro Sánchez a susținut că cei mai mulți imigranți provin, de fapt, din America Latină.

„Din totalul migranților care ajung în Spania, 40% sunt europeni, alți 40% sunt latino-americani, iar restul provin fie din Africa, fie din Asia. Cei mai mulți sunt columbieni”, a declarat premierul. CITEȘTE știrea integrală pe MEDIAFAX SPANIA. 

Un autocamion încărcat cu cereale s-a răsturnat vineri pe autostrada A4 Ovidiu-Agigea, la kilometrul 2, pe sensul de mers spre Ovidiu, în apropierea localității Cumpăna, județul Constanța.

Încărcătura s-a împrăștiat pe suprafața de rulare. Nu au fost înregistrate victime.

Potrivit IPJ Constanța, polițiștii din cadrul Serviciului Siguranță Rutieră au fost sesizați prin apel 112, în jurul orei 14:30, cu privire la producerea accidentului.

Din primele verificări, șoferul autocamionului ar fi pierdut controlul asupra direcției de deplasare, din cauze care urmează să fie stabilite ulterior, și s-ar fi răsturnat pe partea carosabilă. În urma impactului au rezultat pagube materiale.

La acest moment, circulația este restricționată pe ambele sensuri de mers, iar echipajele de poliție rutieră dirijează traficul pe banda de urgență.

Un alt accident rutier a avut loc pe DN1 Brașov-Ploiești, la kilometrul 143, în stațiunea Predeal, județul Brașov, unde un autoturism și un autobuz au intrat în coliziune.

În urma impactului, șoferul autoturismului a fost grav rănit și primește îngrijiri medicale la fața locului.

Traficul rutier este oprit în ambele direcții pentru a permite intervenția echipajelor specializate.

Remus Borza a declarat vineri, într-o conferință de presă organizată la Primăria Capitalei, că restructurarea începută în această toamnă reprezintă doar prima etapă a reorganizării STB. O nouă reducere a personalului este programată pentru ianuarie-februarie 2027, când administratorul judiciar intenționează să reducă și mai mult numărul funcțiilor de conducere.

„Am desființat 44 de funcții de conducere din 163, deci au mai rămas 119. Asta e doar prima etapă, primul val. O să mai urmeze o etapă de restructurare, probabil în ianuarie, februarie, când vom înjumătăți numărul boierilor, al directorilor și sigur că am desființat tot compartimentul consilierilor generali”, a declarat Remus Borza.

Administratorul judiciar a explicat că restructurarea se va desfășura pe parcursul următorilor trei ani, iar obiectivul este reducerea personalului la aproximativ 7.000 de angajați.

„În final, STB, peste trei ani de zile, va trebui să fie o societate mult mai suplă și mai eficientă și care să numere undeva la șapte mii de salariați, deci, cu alte cuvinte, vor urma și alte concedieri”, a menționat Borza.

Acesta a explicat că schema de personal a STB este supradimensionată și că salariile consumă o mare parte din veniturile companiei. În primele zece luni ale anului, cheltuielile salariale au fost de 1,01 miliarde de lei și au reprezentat 81% din veniturile de 1,2 miliarde de lei. În aceeași perioadă, pierderile companiei au ajuns la 767 de milioane de lei.

Borza a menționat printre criteriile de concediere abaterile disciplinare, cumulul pensiei cu salariul și apropierea de vârsta pensionării, dar și folosirea nejustificată a concediilor medicale de către unii angajați.

„Pleacă cei cu calificative proaste la evaluările anuale (…), pleacă cei care cumulează pensia cu salariul, pleacă cei care mai au un an până la pensie (…), pleacă cei cu abateri disciplinare”, a declarat Remus Borza.

În privința concediilor medicale, administratorul judiciar a menționat că unii angajați au acumulat numeroase zile de concediu fără să aibă un diagnostic real.

Potrivit cifrelor prezentate de Borza, angajații STB au acumulat anul trecut 176.000 de zile de concediu medical, care au costat compania 55 de milioane de lei. Acesta a afirmat că unii salariați lucrau pentru agenții de turism sau firme de transport în timp ce figurau în concediu medical.

În paralel, STB are în desfășurare 67 de concursuri pentru posturi de șofer și vatman, aflate deja în etapa interviurilor. Borza a explicat că societatea vrea să înlocuiască angajații cu probleme disciplinare și să întinerească personalul, a cărui medie de vârstă este de 56 de ani.

„Logica este să scăpăm de niște oameni care au călcat pe bec și să aducem alții curați”, a declarat administratorul judiciar.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, susține continuarea reorganizării STB și consideră că intrarea în insolvență a fost necesară pentru evitarea falimentului. Edilul a menționat că solicitase conducerii companiei și sindicatelor un plan de restructurare, care să includă modificarea contractului colectiv de muncă și digitalizarea societății, însă un astfel de plan nu a fost prezentat în cele șase luni pe care le-au avut la dispoziție.

„Este singura noastră șansă de a salva STB. Acest proces de insolvență. De a salva locurile de muncă ale oamenilor cinstiți care muncesc în STB”, a declarat primarul general.

Acesta a avertizat că, dacă procedura de insolvență nu va fi finalizată în următorii trei-patru ani, alternativa ar putea fi falimentul societății.

Noua etapă de restructurare anunțată vineri urmează concedierilor colective prezentate în această săptămână, când STB a anunțat emiterea a 796 de preavize.

În prima etapă a reorganizării au fost desființate și 919 posturi vacante, ceea ce a redus organigrama societății de la 10.137 la 8.428 de posturi.

Printre angajații vizați se numără 120 de șoferi de autobuz și troleibuz și 50 de vatmani.

STB se află în insolvență din septembrie 2026, iar procedura urmărește reducerea cheltuielilor și reorganizarea activității companiei, care a acumulat datorii de ordinul miliardelor de lei.

Remus Borza, administratorul judiciar al STB, a declarat vineri, într-o conferință de presă, că 4.876 din totalul celor 10.000 de salariați sunt rude. Mai mult decât atât, din acest număr, 1.400 sunt soț și soție. 

„… 10.137 de posturi și, iarăși, ca un fapt interesant, sigur, STB e o societate de familie, n-aș vrea să spun o societate a clanurilor. 4.876 de salariați sunt rude, dintre care vreo 1.400 soț și soție. (…) Sunt câteva familii, peste 30, [unde] fiecare familie are peste 10 membri angajați ai STB”, a afirmat Borza în cadrul conferinței de presă. 

Cel mai interesant caz este cel al unei familii care are 20 de salariați în cadrul companiei. Potrivit administratorului judiciar al STB,  salariul mediu brut în societate este de 10.700 de lei, iar angajații beneficiază de 36 de prime, sporuri și indemnizații stabilite prin contractul colectiv de muncă. Datorită acestor sporuri, unii șoferi ajungeau să aibă salarii brute și de 30.000 de lei. 

„Conducătorii auto au foarte multe sporuri. Aceste sporuri înseamnă peste 60% din total venit salarial, cu alte cuvinte salariul de încadrare reprezintă mai puțin de 40% și toate aceste sporuri adunate fac că în anumite luni, anumiți șoferi să aibă salarii brute de peste 25, chiar 30.000 de lei”, a precizat Borza. 

Administratorul judiciar a prezentat, în cadrul conferinței de presă, și situația zilelor de concediu medical din cadrul companiei.

Astfel, au fost găsite documente pentru peste 176.000 de zile de concediu medical pentru angajații companiei, în 2025.

„Anul trecut am avut 176.000 de zile de concediu medical. Înseamnă 484 de ani de boli închipuite, pe lângă cele 321.000 de zile de concediu de odihnă. Un șofer două luni de zile stă în concediu de odihnă și alte două luni de zile stă în concediu medical. Pentru noi, evident că e o gaură de 55 de milioane de lei pentru că noi trebuie să plătim și în parte plătește și Casa Națională de Asigurări de Sănătate”, a explicat Borza. 

În septembrie, STB a intrat în procedură de insolvență, cu datorii de 1,6 miliarde de lei.