MediaFax.ro

Stare de urgență pe coastă

Centrul Național pentru Uragane (NHC) a anunțat că Isaias a ajuns pe uscat vineri seara, în Florida. Înainte de impact, rafalele puternice au fost resimțite în zona orașului Pensacola, unde au fost raportate acoperișuri smulse de pe locuințe și clădiri comerciale, informează AFP.  

Florida și Alabama s-au numărat printre statele care au declarat stare de urgență și au dispus evacuări în zonele de risc. Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, a declarat că autoritățile tratează situația cu maximă seriozitate și se așteaptă la pagube considerabile în zona de coastă din nord-vestul statului.

Două treimi din producția de petrol, oprite temporar

Trecerea uraganului a generat un impact economic imediat asupra sectorului energetic. Aproximativ două treimi din producția de petrol și peste jumătate din cea de gaze a regiunii au fost oprite temporar. Măsura a scos temporar de pe piața mondială aproape 1,5 milioane de barili de petrol pe zi.

Companii precum Chevron și Shell și-au retras personalul de pe platformele marine. 

Efectul schimbărilor climatice

Meteorologii au informat că uraganul ar urma să slăbească după ce a ajuns pe uscat, dar au avertizat populația să nu subestimeze pericolele.

Isaias este primul uragan care atinge teritoriul continental al Statelor Unite în ultimii doi ani. Climatologii au transmis că că temperaturile record înregistrate la suprafața apei din Golful Mexic, alimentate de schimbările climatice, au oferit energia necesară pentru ca Isaias să se intensifice rapid într-un uragan major. 

Creșterea salariilor profesorilor se numără printre revendicările sindicatelor care au organizat recent proteste în Franța, alături de suplimentarea personalului și îmbunătățirea condițiilor de muncă, relatează Euronews.

Nemulțumirile acestora reflectă o problemă mai amplă la nivel european: creșterea atractivității financiare a profesiei de profesor. Potrivit OCDE, profesorii sunt, în general, plătiți mai puțin decât angajații cu un nivel similar de educație, iar experții avertizează că salariile nu sunt suficient de competitive pentru a atrage și a păstra personalul didactic.

Potrivit raportului OCDE Education at a Glance 2026, salariile profesorilor variază considerabil în Europa. În cele 28 de sisteme de învățământ analizate, salariile efective ale profesorilor din învățământul primar au variat, în 2025, de la 18.669 de euro în Turcia până la 74.086 de euro în Danemarca.

Salariile efective reprezintă veniturile medii anuale, înainte de impozitare, ale profesorilor cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani, care lucrează cu normă întreagă. Acestea includ toate veniturile obținute din activitatea profesională, precum salariul de bază, bonusurile de performanță, plățile suplimentare pentru concedii și alte indemnizații.

Țările europene cu cele mai mari salarii pentru profesori

Danemarca ocupă primul loc în clasament, cu un salariu mediu anual de 74.086 de euro. Este urmată de Islanda (73.752 de euro), Irlanda (69.747 de euro), Germania (69.453 de euro) și Austria (65.851 de euro).

Salarii de peste 50.000 de euro anual sunt înregistrate și în Norvegia (59.453 de euro), Finlanda (52.272 de euro), precum și în Belgia și în Regatul Unit.

Dintre marile economii europene, Germania oferă cele mai mari salarii profesorilor. În Franța, venitul mediu anual este de 41.968 de euro, în timp ce în Italia ajunge la 32.100 de euro.

Pentru Spania nu sunt disponibile date.

România, printre țările cu cele mai mici salarii

În șapte dintre țările analizate, profesorii câștigă, în medie, sub 25.000 de euro pe an.

Este vorba despre Cehia (24.457 de euro), Ungaria (23.181 de euro), Slovacia (22.936 de euro), România (20.805 euro), Letonia (20.516 euro), Grecia (18.746 de euro) și Turcia (18.669 de euro).

Astfel, România are al patrulea cel mai mic salariu mediu anual dintre cele 28 de sisteme de învățământ analizate.

Sorin Grindeanu a făcut apel la asumare din partea premierului interimar Ilie Bolojan, subliniind că  măsurile adoptate de Guvern au afectat grav societatea. 

„Domnule Bolojan, blocajul din economie și lipsurile cu care se confruntă românii nu dispar pentru că alegeți să le tratați cu ironie. Nemulțumirea oamenilor față de direcția în care merge țara nu este o invenție a PSD. Scumpirile apasă pe bugetele familiilor, salariile nu mai țin pasul cu prețurile, iar firmele resimt tot mai puternic panta descendentă economică în care ne aflăm. Nu puteți să vă prefaceți că nu vedeți consecințele politicilor pe care le-ați susținut!”, a transmis Grindeanu pe Facebook. 

PSD cere schimbarea direcției, alături de PNL

Liderul PSD a cerut din nou ca PNL să își asume guvernarea, notând că este nevoie de un efort susținut pentru a redresa țara, atât politic, cât și economic. 

„Schimbarea de direcție nu înseamnă promisiunea că toate problemele se vor rezolva peste noapte. Înseamnă să recunoașteți că măsurile adoptate nu au dat rezultatele așteptate și să existe voința politică de a le corecta, printr-un program de guvernare realist, dar care protejează banii românilor. Participarea PNL la guvernare nu este un favor făcut PSD, ci decizia corectă pentru România”, a mai notat Grindeanu. 

Refuzul categoric al lui Ilie Bolojan

Noul apel către liberali vine după ce Ilie Bolojan a refuzat, vineri, categoric să intre la guvernare alături PSD, invocând „lecțiile învățate” și fuga social-democraților de răspundere. 

„PSD a demonstrat că are nevoie de parteneri mai degrabă pentru a avea pe cine să arunce vina.  De ce au nevoie de PNL? De ce trag de PNL „să le strice” schimbarea de direcție și soluțiile miraculoase? Fără PNL nu ar mai exista un paravan, iar PSD nu ar mai avea pe cine să dea vina atunci când promisiunile care nu pot fi onorate se vor dovedi vorbe goale”, nota Ilie Bolojan. 

Obiectivul este ca negociatorii americani, ucraineni și europeni să ajungă în următoarele săptămâni la un acord asupra unei propuneri comune pentru încheierea războiului din Ucraina, care să fie apoi prezentată Rusiei, în încercarea de a obține progrese înainte de venirea iernii, a precizat sursa, sub protecția anonimatului, pentru Reuters.

Discuțiile au avut loc în aceeași zi în care președintele american Donald Trump a anunțat că Rusia a acceptat să furnizeze motorină pe piețele internaționale, în încercarea de a reduce prețurile carburanților. În același timp, administrația sa a ridicat sancțiunile impuse combustibililor rusești, care aveau scopul de a priva Moscova de veniturile folosite pentru finanțarea războiului.

Zelenski critică acordul dintre Trump și Rusia privind motorina

Acordul a fost criticat de parlamentari americani și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Toți acești bani merg către războiul împotriva oamenilor, împotriva Ucrainei, împotriva noastră, a tuturor. Cred că echipa noastră este pur și simplu folosită ca o perdea de fum. Iar acest lucru cu siguranță nu este corect”, a declarat Zelenski.

Președintele rus Vladimir Putin a afirmat, după o convorbire telefonică cu Trump, că reluarea imediată a negocierilor de pace este puțin probabilă, invocând atacurile cu drone lansate de Ucraina asupra Moscovei.

La discuțiile de la Miami au participat emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, delegații din Ucraina, precum și reprezentanți europeni și din NATO.

Garanțiile de securitate și aderarea Ucrainei la UE, pe agenda negocierilor

Potrivit sursei Reuters, negociatorii au abordat o listă amplă de subiecte, inclusiv un pachet de măsuri pentru Ucraina după încheierea războiului, care ar urma să includă garanții de securitate din partea Statelor Unite și a Europei.

De asemenea, au fost discutate un plan economic pentru Ucraina în perioada postbelică și o posibilă cale de aderare a țării la Uniunea Europeană, a precizat sursa.

În ceea ce privește problema sensibilă a teritoriilor, delegațiile au discutat „unele idei”, a declarat sursa, fără a oferi detalii suplimentare.

Sursa a mai precizat că delegațiile au discutat și despre o arhitectură de securitate între Europa și Rusia, care ar putea pune bazele unei perioade de pace în anii următori. Nu au fost oferite alte detalii.

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

Pentru MEDIAFAX, 2009 a fost anul în care agenția a început să se adreseze tot mai direct publicului larg, prin mediul online, într-o perioadă în care informația circula tot mai rapid, iar site-ul MEDIAFAX devenea un punct de acces direct la știrile zilei. În anul 2009, jurnaliștii agenției au relatat despre principalele evenimente politice din România, printre care vizita vicepreședintelui american de la acel moment, Joe Biden, dar și confruntarea dintre Traian Băsescu și Mircea Geoană în finala prezidențială.

Vizita lui Joe Biden la București

Joe Biden, pe atunci vicepreședinte al Statelor Unite în administrația Barack Obama, a venit în România în octombrie 2009, în cadrul unui turneu în Europa Centrală care a mai inclus Polonia și Cehia, la scurt timp după decizia administrației Obama de a modifica planurile americane privind sistemul de apărare antirachetă din Europa Centrală.

La București, Biden s-a întâlnit cu Traian Băsescu, Emil Boc, Mircea Geoană și Crin Antonescu. Discuțiile au vizat relația strategică româno-americană, NATO, securitatea energetică, situația din regiune și cooperarea militară.

Vizita a avut loc chiar în perioada campaniei pentru alegerile prezidențiale din România. Biden a remarcat că România se afla în plină campanie electorală și a transmis că, indiferent de rezultatul alegerilor, relația dintre cele două țări urma să rămână una solidă.

MEDIAFAX a relatat pe larg vizita vicepreședintelui american, iar informațiile au ajuns direct la public prin site-ul agenției. În zilele premergătoare sosirii lui Biden, măsurile de securitate au fost intensificate în Capitală. Surse guvernamentale declarau atunci pentru MEDIAFAX că printre măsurile adoptate se numărau interzicerea parcării autovehiculelor, amplasarea lunetiștilor pe clădirile din jur și chiar plantarea unor arbuști la intrare, astfel încât locul în care Biden urma să coboare din mașină să nu fie vizibil de la distanță.

Presedintele Traian Basescu il primeste pe vicepresedintele SUA, Joe Biden, aflat in vizita oficiala in Romania, la Palatul Cotroceni din Bucuresti, joi, 22 octombrie 2009. ADRIANA NEAGOE / MEDIAFAX FOTO

După întrevederea dintre cei doi la Cotroceni, MEDIAFAX relata că Traian Băsescu a spus că în cadrul discuțiilor „s-a reafirmat că securitatea în NATO este indivizibilă, oficialul american mulţumind, la rândul său, pentru faptul că România susţine nou plan privind scutul antirachetă”.

Cu ocazia vizitei sale la București, Joe Biden i-a lăudat și pe militarii români din teatrele de operațiuni.

„Militarii noştri servesc împreună în Afganistan, în Irak, în zona Balcanică de vest. Eu vreau să spun poporului român cât de recunoscători suntem noi, poporul american, preşedintele Obama şi cu mine, pentru efortul depus de militarii români. Militarii dumneavoastră sunt extraordinari, luptă necondiţionat”, a declarat Joe Biden, după cum a relatat MEDIAFAX atunci.

MEDIAFAX continua să fie menționat, în paralel, și în articolele din ziare. După vizita lui Joe Biden în România, autoritățile române și cele americane au convenit să lanseze o campanie de informare privind vizele de intrare în SUA, potrivit informațiilor obținute de MEDIAFAX la momentul respectiv.

„Autoritățile române și cele americane au convenit, joi, cu prilejul vizitei vicepreședintelui Joe Biden, să lanseze o campanie de informare privind vizele pentru SUA, în scopul reducerii ratei de refuz la cererile de viză depuse de către cetățenii români, au declarat agenției MEDIAFAX surse oficiale”, a scris Gazeta de Nord-Vest în numărul din 24 octombrie 2009.

Vizita lui Joe Biden la București a fost urmărită și de presa internațională. MEDIAFAX a reunit reacțiile externe într-un material publicat la 22 octombrie 2009.

„Vizita de o zi în Bucureşti a vicepreşedintelui american, ca parte a unui turneu în Europa de Est, a fost menită să arate că angajamentul Statelor Unite în regiune rămâne puternic, notează Associated Press”, a scris MEDIAFAX la acel moment.

Băsescu vs Geoană – confruntarea care a dominat finalul anului

În plan intern, alegerile prezidențiale au fost evenimentul politic central al anului. Primul tur al alegerilor a avut loc la 22 noiembrie 2009. Traian Băsescu, candidatul PDL, a intrat în turul al doilea, alături de candidatul din partea PSD, Mircea Geoană. Miza lui Băsescu era aceea de a obține un al doilea mandat la Cotroceni, după primul mandat început în 2004.

Traian Basescu tine un discurs dupa aflarea exit-poll-ului, in Bucuresti, duminica, 22 noiembrie 2009. Traian Basescu si Mircea Geoana se vor confrunta in turul al doilea al alegerilor prezidentiale, ei obtinand la votul de duminica 32,8 la suta si, respectiv 31,7 la suta, potrivit exit-poll-ului INSOMAR. ANDREI PUNGOVSCHI / MEDIAFAX FOTO

Campania pentru turul al doilea a devenit extrem de tensionată. Băsescu și Geoană s-au confruntat direct în ultima dezbatere televizată, din 3 decembrie 2009, cu atacuri reciproce și dispute privind economia, politica externă, educația și reforma statului.

Unul dintre cele mai discutate momente ale campaniei a fost însă legat de Sorin Ovidiu Vântu. În dezbaterea finală, Băsescu l-a acuzat pe Geoană că are legături cu omul de afaceri și că s-a întâlnit cu acesta după arestarea lui Nicolae Popa, fost director al Gelsor. În cele din urmă, Geoană a recunoscut că avusese o întâlnire cu Vântu.

Episodul a devenit una dintre imaginile definitorii ale campaniei din 2009. În relatarea ulterioară a campaniei, vizita lui Geoană la Vântu a ajuns să fie asociată cu una dintre cele mai controversate și intens mediatizate seri ale alegerilor.

Băsescu câștigă al doilea mandat prezidențial la limită

Turul al doilea s-a desfășurat pe 6 decembrie 2009, iar rezultatul a fost extrem de strâns.

Potrivit rezultatului oficial stabilit de Curtea Constituțională, au fost exprimate 10,48 milioane de voturi valabile. Diferența dintre cei doi a fost de aproximativ 70.000 de voturi în favoarea lui Băsescu. Curtea Constituțională a validat ulterior alegerea lui Băsescu pentru un al doilea mandat.

Rezultatul a fost contestat de PSD, care a reclamat existența unor fraude electorale. În acele zile, surse social-democrate declarau pentru MEDIAFAX că „liderii PSD au decis să continue contestarea alegerilor în toate modurile posibile, inclusiv la BEC şi CC (Curtea Constituțională – n.r.), urmând să fie adunate probele necesare pentru demonstrarea fraudelor”.

După anunțarea rezultatelor, care îl dădeau câștigător în cele din urmă pe Traian Băsescu, Mircea Geoană susținea că alegerile au fost fraudate şi că adevăratul câştigător este el.

„Mulţi români erau fericiţi în urmă cu două zile pentru că pentru prima dată în ultimii douăzeci de ani stânga şi dreapta românească găsiseră un acord de colaborare, aveam o majoritate clară, un prim-ministru desemnat şi un program de guvernare pentru a scoate ţara din criză şi în numai câteva ore o maşină infernală de cumpărare şi de fraudare a votului a schimbat voinţa suverană a poporului român. (…) Alegerile acestea au fost câştigate de mine şi de cei care au crezut şi cred în mine”, a spus Geoană la acel moment.

Candidatul Aliantei Politice PSD+PC la Presedintie, Mircea Geoana, face o declaratie de presa, dupa anuntarea rezultatelor exit-poll-urilor, la sediul de campanie al PSD, in primul tur al alegerilor prezidentiale si la referendumul privind reducerea numarului de parlamentari si schimbarea structurii bicamerale a legislativului, in Bucuresti, duminica, 22 noiembrie 2009. BOGDAN STAMATIN / MEDIAFAX FOTO

Curtea Constituțională a analizat cererile de anulare a alegerilor, însă acestea au fost respinse. După reexaminarea și renumărarea buletinelor de vot nule, Curtea a menținut rezultatul și a constatat alegerea lui Traian Băsescu.

În acest sens, anul 2009 s-a încheiat cu Traian Băsescu reales pentru un al doilea mandat, după una dintre cele mai strânse confruntări prezidențiale din istoria electorală a României.

Criza economică se adâncește

În paralel cu lupta politică, România resimțea puternic efectele crizei financiare mondiale izbucnite în 2008.

Dacă în anii anteriori economia crescuse rapid, în 2009 contracția economică a devenit severă. Potrivit evaluării FMI din vara lui 2009, PIB-ul real al României scăzuse cu 7,6% în prima jumătate a acelui an, mult peste contracția anticipată inițial. Consumul intern s-a redus puternic, creditarea bancară s-a contractat, iar încrederea în economie a scăzut.

La acel moment, criza a afectat și finanțele publice. Scăderea activității economice a dus la încasări bugetare mai mici, determinând autoritățile să reducă temporar cheltuielile pentru a ține sub control deficitul.

Pentru România, 2009 a fost un an în care criza economică, măsurile de austeritate și instabilitatea politică s-au suprapus. Guvernul Emil Boc, care fusese instalat la sfârșitul lui 2008, a trebuit să gestioneze efectele recesiunii și acordul internațional de finanțare încheiat de România cu FMI și instituțiile europene.

Pentru MEDIAFAX, 2009 a însemnat relatarea uneia dintre cele mai dense perioade din istoria recentă a României: de la vizita vicepreședintelui american Joe Biden și evoluțiile de securitate din regiune până la campania prezidențială, controversata confruntare Băsescu-Geoană, rezultatul strâns al alegerilor și efectele recesiunii asupra economiei românești.

Totodată, informația transmisă de agenție ajungea tot mai direct la publicul larg prin mediul online, consolidând rolul MEDIAFAX nu doar ca furnizor de știri pentru presa română, ci și ca sursă accesibilă cititorului.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.

Ministrul a transmis că România susține un acord european privind MISP, pachetul legislativ destinat integrării și supravegherii piețelor de capital.

„MISP – pachetul european pentru integrarea și supravegherea piețelor de capital. Este unul dintre cele mai tehnice și complexe dosare de pe agenda europeană. România susține nevoia unui acord la nivel european asupra acestui pachet. Am subliniat însă că succesul integrării nu trebuie măsurat doar prin cât de mult centralizăm regulile, ci prin oportunitățile reale de finanțare pe care le creăm în toate statele membre”, se arată în mesajul publicat de Nazare pe Facebook.  

Puteri sporite de control pentru autoritățile din România

În cadrul negocierilor, România a susținut consolidarea competențelor autorităților naționale de supraveghere.

„România a susținut și a obținut elemente importante. Autoritățile române vor avea o capacitate mai puternică de a interveni atunci când firme de investiții care operează în România încalcă regulile, fără ca reacția să depindă exclusiv de autoritatea din statul de origine”, a spus ministrul. 

În plus, autoritățile române vor avea acces la informații despre tranzacțiile investitorilor din România, inclusiv atunci când acestea sunt realizate pe piețele altor state membre ale Uniunii Europene.

„Un alt câștig important este accesul autorităților române la informații despre tranzacțiile investitorilor din România, inclusiv atunci când acestea au loc pe piețe din alte state membre. Într-o piață financiară tot mai integrată, supravegherea nu poate rămâne în urma capitalului”, a continuat Nazare. 

Contribuții proporționale la bugetul ESMA

De asemenea, ministrul Finanțelor a cerut o formulă echitabilă de calcul pentru contribuțiile pe care autoritățile naționale le achită către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA). 

„Este firesc ca aceste contribuții să reflecte mai bine dimensiunea și activitatea reală a pieței financiare din fiecare stat, nu o formulă istorică fără legătură cu realitatea actuală a piețelor”, a mai spus ministrul român.

„Copleșit de iubirea voastră, v-o întorc înmiit! Mulțumesc. Vă iubesc. Sus inimile!”, este mesajul publicat pe pagina de Facebook a lui Călin Georgescu.

Postarea a fost publicată în noaptea de vineri spre sâmbătă.

Mesajul vine după mai multe zile în care susținătorii fostului candidat la alegerile prezidențiale au organizat manifestații în fața Arestului Central al Poliției Capitalei și a sediului DIICOT.

În această săptămână, Călin Georgescu a fost dus patru zile consecutiv la sediul DIICOT, pentru percheziții informatice.

Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, pe 29 septembrie, în urma unei decizii definitive a Curții de Apel București. Instanța a admis contestația formulată de procurorii DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale este cercetat într-un dosar în care este acuzat că ar fi participat la înșelarea unui om de afaceri cu aproximativ 1,1 milioane de euro. În același dosar a fost arestat preventiv și omul de afaceri Ionel Rusen.

Prima țintă aeriană a fost detectată la aproximativ 20 de kilometri nord de localitatea Periprava, în proximitatea frontierei cu România. 

În noaptea de 9 spre 10 octombrie, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat o țintă aeriană care evolua în spațiul aerian ucrainean, la aproximativ 20 km nord de localitatea Periprava, în proximitatea frontierei cu România.
Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană Întărită, au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu privire la instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar la ora 00.17 a fost transmis un mesaj RO-Alert.
Alerta aeriană a încetat la ora 00.40.
Ulterior, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat o nouă țintă aeriană care evolua în spațiul aerian ucrainean, în zona localității Chilia, la aproximativ 15 km est de Vâlcove.
La ora 02.18, a fost transmis un nou mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea.
Alerta aeriană a încetat la ora 03.13.
Nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian național.

— MApN (@MApNRomania) October 10, 2026

Ca reacție, două avioane de vânătoare F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aduse în România pentru a participa la misiunile de poliție aeriană au decolat imediat pentru monitorizarea zonei.  

În urma acestei situații, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), iar la ora 00:17 a fost transmis un mesaj RO-Alert pentru locuitorii din nordul județului Tulcea. 

Alerta aeriană a încetat la ora 00:40.

Ulterior, radarele MApN au detectat o nouă țintă aeriană în spațiul aerian ucrainean, în zona localității Chilia, la aproximativ 15 kilometri est de Vâlcove.

Un al doilea mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 02:18, starea de alertă fiind menținută până la ora 03:13. 

„Nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian național”, au mai transmis autoritățile. 

Heleana Tiburca, o creatoare de conținut din SUA care a trăit ani la rând între Statele Unite și România, a publicat pe Instagram o listă cu regulile nescrise ale românilor.

Prima dintre ele nu se negociază: pantofii se scot la ușă, chiar dacă gazda îți spune să rămâi încălțat.

Nu stai între două geamuri deschise, de frica curentului, iar în casă umbli doar în papuci, ca să nu răcești.

În vizită nu mergi cu mâna goală și nu refuzi mâncarea, nici a doua porție.

La nuntă, darul acoperă propriul meniu, apoi încă o dată pe atât.

Florile se dau doar în număr impar, iar pentru bârfele din cartier, sfatul americancei e să întrebi bătrânele de pe bancă.

Toate regulile nescrise de pe lista americancei în articolul complet de pe Mediafax Italia:

„Pare un cadou de ziua lui Putin. Arată absolut îngrozitor”, a declarat Zelenski într-un interviu acordat vineri publicației Axios.

Anunțul lui Trump, făcut după o convorbire telefonică cu Putin, a luat prin surprindere Ucraina și mai multe guverne europene.

Acordul a fost anunțat în timp ce emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner se întâlneau la Miami cu negociatorii ucraineni și cu diplomați din Germania, Franța, Regatul Unit, Uniunea Europeană și NATO, pentru a discuta noi propuneri privind încheierea războiului.

Zelenski: Nu este cinstit

Zelenski a explicat că partea americană nu a menționat în timpul discuțiilor posibilitatea unui acord cu Rusia privind motorina.

„Nu este cinstit, chiar nu este, pentru că am încercat să construim relațiile noastre în cel mai bun mod posibil”, a declarat președintele ucrainean.

„Se pare că au profitat de această ocazie pentru a se întâlni cu noi, pe de o parte, iar pe de altă parte, l-au sunat pe Putin și au negociat acest acord”, a adăugat el.

Zelenski a precizat că ar fi susținut relaxarea sancțiunilor asupra sectorului energetic rusesc dacă aceasta ar fi făcut parte dintr-un acord privind oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina și Rusia pe timpul iernii.

„Dacă prețul este un armistițiu în domeniul energetic, atunci această negociere este bună”, a spus el.

„Ce a obținut Trump? Că va avea mai multă motorină? Pentru cine? Mai multă motorină rusească pentru americani? Asta arată slăbiciunea lumii”, a continuat Zelenski.

Președintele ucrainean a comparat situația cu summitul dintre Trump și Putin desfășurat anul trecut în Alaska.

În ciuda criticilor, Zelenski a subliniat că Ucraina are în continuare nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru încheierea războiului.

„Nu este simplu. Avem nevoie de americani. Avem nevoie ca americanii să încerce să oprească acest război”, a declarat el.

Totuși, liderul ucrainean consideră că acordul privind motorina nu va contribui la negocierile de pace.

„Această decizie nu ne va ajuta în niciun fel. Dar ceea ce este rău, cred eu, este că această decizie nu îi va ajuta nici pe americani”, a spus Zelenski.

Zacharia o va înlocui pe Karoline Leavitt, care a părăsit funcția la sfârșitul lunii august, și va fi a șasea persoană care ocupă acest post în cele două mandate prezidențiale ale lui Trump.

Trump a făcut anunțul vineri, într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, în care a lăudat loialitatea lui Zacharia și sprijinul său pentru mișcarea politică MAGA („Make America Great Again”).

Președintele a descris-o drept „loială” și „o susținătoare și membră devotată a MAGA”, cu un istoric fără pată de susținere a sa.

„Sunt convins că Katie va obține rezultate importante pentru țara noastră în calitate de următoare purtătoare de cuvânt a Casei Albe”, a scris Trump pe Truth Social.

El a adăugat că Zacharia se bucură de respectul presei, al americanilor și al administrației sale și că va colabora foarte bine cu aceștia și nu a uitat să menționeze implicarea acesteia în campaniile sale electorale, în special în statele considerate decisive pentru rezultatul alegerilor.

Cine este Katie Zacharia

Katie Zacharia lucrează în prezent ca responsabilă de comunicare pentru Trump Media & Technology Group, compania care deține platforma Truth Social.

Ea este avocată și comentatoare politică, cunoscută pentru aparițiile sale în emisiuni ale unor posturi precum Fox News și Newsmax, unde a susținut în repetate rânduri pozițiile administrației Trump.

Zacharia a lucrat și în cadrul Departamentului pentru Securitate Internă al SUA (DHS), unde a ocupat o funcție de comunicare și a fost purtătoare de cuvânt.

Are un stagiu la Comitetul Național Republican

Activitatea sa în instituție a fost însă de scurtă durată: ea a părăsit postul în primăvara anului 2026, după aproximativ șase săptămâni.

Înainte de a ajunge în echipa de comunicare a companiei lui Trump, Zacharia a fost implicată în politica republicană și a lucrat în organizații conservatoare.

Ea a efectuat inclusiv un stagiu la Comitetul Național Republican în 2006, în timpul administrației George W. Bush.

Numirea sa o aduce în centrul comunicării administrației americane, într-un moment în care Casa Albă se confruntă cu dispute privind politica externă, imigrația și relația cu presa.

Karoline Leavitt a părăsit funcția în august

Katie Zacharia o va înlocui pe Karoline Leavitt, care a renunțat la funcția de purtătoare de cuvânt la sfârșitul lunii august, după nașterea celui de-al doilea copil. Postul a rămas vacant de atunci.

Leavitt, una dintre cele mai vizibile susținătoare ale lui Trump în spațiul public, ar urma să colaboreze cu Fox News, potrivit relatărilor din presa americană.

În timpul mandatului său, ea a susținut frecvent politicile președintelui și a avut confruntări cu jurnaliștii în briefingurile de la Casa Albă. Zacharia vine, la rândul său, din zona comentariului politic conservator și a comunicării în sprijinul administrației.

„Statele Unite ale Americii, reprezentate de mine în calitate de președinte, ar fi trebuit să primească Premiul Nobel pentru Pace, dar nu l-au primit. Este o pată de neșters asupra Norvegiei și asupra celor care au luat această decizie rușinoasă și jenantă”, a spus Trump.

Liderul de la Casa Albă a continuat atacurile la adresa comitetului Nobel, pe care l-a acuzat că a discreditat definitiv premiul printr-o decizie luată de persoane pe care le-a descris drept „ideologi radicali”, ostili democrației și civilizației, notează The Guardian.

„Nu vom uita, Norvegia, că nu ne-ați acordat acest premiu”, a afirmat Trump.

Trump susține că va încheia rapid războaiele din Iran și Ucraina

În timpul discursului, președintele american a enumerat mai multe conflicte despre care susține că le-a soluționat sau că a contribuit la încheierea lor. Unele dintre disputele menționate nu au fost războaie propriu-zise, iar altele nu sunt încă rezolvate.

Trump a afirmat că urmează să pună capăt rapid conflictelor din Iran și dintre Rusia și Ucraina.

„Iranul va fi rezolvat foarte repede, într-un fel sau altul: fie ne dau tot ce vrem, fie nu vor mai exista”, a spus președintele american, fără să ofere detalii despre ce ar presupune concret aceste condiții.

El a mai spus că a împiedicat Iranul să obțină o armă nucleară și că a salvat mai multe vieți decât oricine în istorie.

Afirmațiile sale privind programul nuclear iranian trebuie privite în contextul evaluărilor serviciilor de informații americane.

Un raport neclasificat din 2025 al comunității de informații a SUA arăta că Iranul își suspendase în 2003 programul de dezvoltare a armelor nucleare.

Cine a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2026

Premiul Nobel pentru Pace din 2026 a fost acordat juristei sud-africane Navi Pillay, fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, pentru contribuția sa la promovarea păcii și a dreptului internațional.

Comitetul Nobel a evidențiat activitatea sa îndelungată în domeniul drepturilor omului și al tragerii la răspundere pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid.

Pillay a condus comisia de anchetă a ONU care a concluzionat că Israelul a comis genocid în Gaza, o concluzie contestată de Israel.

Pillay – „o anonimă”

Trump a minimalizat meritele laureatei și a descris-o drept o persoană despre care, susține el, puțini oameni au auzit.

El a criticat și faptul că premiul a fost acordat unei persoane pe care a caracterizat-o drept liberală și apropiată de ONU.

Alegerea laureatei a fost anunțată vineri, 9 octombrie, de Comitetul Nobel norvegian.

Kamala Harris nu a anunțat dacă va încerca să obțină din nou nominalizarea Partidului Democrat, după ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2024 în fața republicanului Donald Trump.

În ultimele luni, însă, fosta vicepreședintă a făcut mai mulți pași care ar putea pregăti terenul pentru o nouă campanie electorală.

Kamala Harris nu a decis dacă va candida în 2028

La un eveniment organizat de NAACP în Michigan, luna trecută, Harris a declarat că nu a luat încă o decizie privind o eventuală candidatură.

Ea a subliniat însă că alegerile parlamentare din noiembrie 2026 sunt esențiale pentru viitorul politic al democraților.

„Nu am decis dacă voi candida din nou”, a afirmat fosta vicepreședintă, potrivit relatării The Wall Street Journal.

Între timp, își consolidează echipa de consilieri

Harris a adăugat că rezultatul alegerilor din 2028 va depinde de ceea ce se întâmplă în 2026.

Între timp, ea a participat la întâlniri private cu donatori importanți, și-a consolidat echipa de consilieri și a mers în state-cheie pentru a sprijini candidații democrați înaintea alegerilor intermediare din noiembrie.

Potrivit publicației americane, Harris a participat și la mai multe evenimente de strângere de fonduri în California.

De asemenea, urmează să facă deplasări în Nevada și Georgia, unde va susține candidați democrați.

O nouă candidatură e privită cu scepticism de unii democrați

Rezervele atribuite lui Doug Emhoff apar într-un moment în care o parte dintre donatorii și reprezentanții Partidului Democrat își exprimă îndoielile cu privire la o nouă candidatură a fostei vicepreședinte.

Unii dintre aceștia consideră că Harris ar avea de înfruntat obstacole importante într-o nouă campanie și că partidul ar trebui să ia în calcul un candidat diferit pentru alegerile din 2028.

În același timp, mai multe personalități democrate își conturează propriile perspective prezidențiale.

Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, un posibil candidat, a declarat că nu ar intra în cursă dacă Harris ar decide să candideze, potrivit The Wall Street Journal.

Harris păstrează însă sprijinul unor segmente importante ale electoratului democrat, în special în rândul femeilor de culoare, și continuă să fie implicată în campaniile partidului.

Un purtător de cuvânt al fostei vicepreședinte a refuzat să comenteze informațiile despre poziția soțului său.

Presiunea campaniei din 2024 și viața personală

În memoriile sale, intitulate 107 Days, Kamala Harris a descris presiunea pe care campania prezidențială din 2024 a exercitat-o asupra vieții personale și asupra căsniciei sale, inclusiv în contextul atacurilor politice și al criticilor publice.

Doug Emhoff, avocat de profesie, și-a reluat activitatea juridică în Los Angeles după încheierea mandatului soției sale la Casa Albă. Cei doi au cumpărat și o locuință în Malibu.

Harris a fost candidata Partidului Democrat la alegerile prezidențiale din 2024, după retragerea lui Joe Biden din cursă. Ea a pierdut scrutinul în fața lui Donald Trump.

Medvedev a sugerat, de asemenea, că Moscova ar putea reține mai mulți cetățeni europeni și americani pentru a-i folosi în schimburi cu ruși deținuți în străinătate, potrivit Kyiv Post.

Declarațiile au fost publicate vineri, 9 octombrie, pe Telegram și pe platforma rusă MAX, după reținerea în Muntenegru a lui Mihail Zvincuk, fondatorul canalului pro-război Rybar de pe Telegram, a soției sale și a altor trei persoane.

Medvedev a susținut că în Europa a fost declanșată o campanie împotriva cetățenilor ruși. „Practic, a fost declarată o vânătoare asupra tuturor rușilor – subliniez, tuturor”, a scris acesta.

Medvedev spune că nici invitațiile, nici vizele nu oferă protecție

Medvedev a calificat drept o greșeală călătoriile rușilor în țările europene, chiar și atunci când au motive întemeiate sau obiective importante.

Potrivit lui Medvedev, vizele, invitațiile și alte garanții nu oferă protecție împotriva unei eventuale arestări.

El a susținut, fără a prezenta dovezi în declarațiile citate, că rușii ar putea deveni ținte în special dacă vorbesc despre ceea ce consideră a fi adevărul în legătură cu statele occidentale, Uniunea Europeană și conducerea Ucrainei, pe care a descris-o în termeni denigratori.

Medvedev sugerează reținerea unor cetățeni occidentali

Oficialul rus a mers mai departe și a propus extinderea grupului de persoane deținute de Rusia care ar putea fi folosite în schimburi pentru eliberarea cetățenilor ruși aflați în închisori în străinătate.

„Este foarte posibil să fie nevoie să completăm lista persoanelor disponibile pentru schimb cu europeni și americani”, a scris Medvedev, folosind un limbaj jignitor la adresa acestora.

El a susținut că aceasta ar fi singura modalitate de a obține eliberarea rușilor deținuți în alte țări.

Rusia a participat în trecut la schimburi de prizonieri cu state occidentale

În august 2024, un astfel de acord a dus la eliberarea jurnalistului Evan Gershkovich, de la The Wall Street Journal, și a fostului pușcaș marin american Paul Whelan, alături de mai mulți opozanți ruși.

Schimburile de acest tip au alimentat dezbaterile privind riscul ca folosirea cetățenilor străini în negocieri să încurajeze noi detenții motivate politic.

Declarațiile lui Medvedev au venit după reținerea lui Mihail Zvincuk și a altor patru persoane în Muntenegru.

Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, grupuri de drone rusești s-au deplasat prin vestul, centrul și sudul țării.

Kyiv Post relatează că printre aparatele detectate s-au numărat și variante cu propulsie reactivă ale dronelor de atac Shahed.

În vestul Ucrainei, armata a avertizat asupra unei drone cu propulsie reactivă care se îndrepta spre orașul Luțk, în regiunea Volînia, după ce amenințări aeriene au fost detectate în regiunea învecinată Rivne.

Cerul Ucrainei, înțesat de drone

Alte drone au fost semnalate în regiunea Jîtomîr, inclusiv în apropiere de Korosten și Korostîșiv, în timp ce alte aparate se apropiau de regiunea Kiev.

În centrul țării, Forțele Aeriene au anunțat că drone cu propulsie reactivă se îndreptau spre Kremenciuk, în regiunea Poltava.

Alte aparate fără pilot au fost detectate la nord-vest de Pavlohrad, în regiunea Dnipropetrovsk.

Alertă aeriană și la Kiev

Și sudul Ucrainei s-a aflat sub amenințare. Drone rusești se apropiau de orașul Mîkolaiv, iar alte aparate se deplasau spre regiunea Odesa dinspre Marea Neagră.

La Kiev, alerta aeriană a fost declarată la ora 00:36, sâmbătă, pe fondul avertismentelor privind apropierea unor drone cu propulsie reactivă.

Noul val de atacuri vine după mai multe zile în care Rusia și-a intensificat loviturile asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii civile. Printre țintele vizate în atacurile recente s-au numărat instalații energetice și rețeaua de transport din capitala ucraineană.

Investitorii au primit favorabil și declarațiile lui Trump despre discuțiile cu Iranul, și decizia de a exclude un atac american înaintea alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie, potrivit AFP.

La New York, indicele Dow Jones a urcat cu 0,8%, până la 51.654,95 puncte, în timp ce S&P 500 a câștigat 0,6%, până la 7.811,54 puncte. Nasdaq Composite a încheiat ședința tot cu un avans de 0,6%, la 27.366,17 puncte.

Creșterile au venit după o zi dificilă pentru acțiunile din sectorul tehnologic.

OpenAI tinde să se supraestimeze, în timp ce Microsoft și Amazon sunt pe creștere organică

Joi, un articol din Financial Times potrivit căruia OpenAI ar estima venituri anualizate de 50 de miliarde de dolari în acest an, sub nivelul de 70 de miliarde de dolari vehiculat anterior, a provocat îngrijorări în rândul investitorilor.

Ulterior, Bloomberg a relatat, citând surse anonime, că firma ar putea atinge estimarea inițială.

Vineri, acțiunile Microsoft au recuperat 2,4%, iar cele ale Amazon au crescut cu 3,3%.

Investitorii urmăresc acum sezonul raportărilor financiare, care va oferi indicii despre disponibilitatea marilor companii de a continua investițiile ridicate în inteligența artificială.

Piețele europene au recuperat pierderile

În Europa, principalele burse au încheiat ziua cu avansuri solide. Indicele FTSE 100 de la Londra a crescut cu 1,1%, până la 10.552,05 puncte.

DAX, indicele bursei din Frankfurt, a urcat cu 1,1%, la 25.087,27 puncte, iar CAC 40 de la Paris a câștigat 1%, până la 7.805,68 puncte.

Acțiunile producătorilor auto BMW, Renault și Volkswagen au avansat cu peste 2%, după ce Uniunea Europeană și China au ajuns la o înțelegere pentru temperarea exporturilor chinezești de automobile hibride.

Acordul ar putea evita livrarea a milioane de vehicule chinezești către piața europeană.

În Asia, indicele Hang Seng din Hong Kong a crescut cu 1,8%, până la 24.211,35 puncte. Shanghai Composite a avansat cu 0,1%, la 3.813,79 puncte, în timp ce Nikkei 225 din Tokyo a încheiat ziua aproape neschimbat, la 68.030,92 puncte.

Acordul SUA – Rusia privind motorina reduce temerile legate de aprovizionare

Potrivit fluxului de informații financiare Newsquawk, președintele american a menționat un prim transport de peste 300.000 de tone, urmat de alte livrări în noiembrie și ulterior.

Anunțul include și o relaxare temporară a sancțiunilor pentru a permite desfășurarea operațiunilor.

Angelo Kourkafas, de la Edward Jones, a apreciat că înțelegerea contribuie la reducerea temerilor privind cele mai nefavorabile scenarii pentru aprovizionare și inflație.

Prețurile energiei au crescut puternic în urma conflictului din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, pe fondul atacurilor lansate de SUA și Israel începând de la sfârșitul lunii februarie.

Șanse limitate ca prețul petrolului să scadă

Totuși, Chris Beauchamp, analist-șef de piață la IG, a avertizat că declarațiile despre negocierile cu Teheranul nu elimină tensiunile din regiune.

Costurile ridicate ale transportului maritim și ale asigurărilor continuă să limiteze șansele unei scăderi susținute a prețurilor petrolului.

Reacția piețelor a urmat modelul unei reveniri a apetitului pentru risc: acțiunile și obligațiunile au crescut, în timp ce dolarul și cotațiile petrolului au coborât în prima reacție la anunț.

Totuși, datele de închidere arată că petrolul a terminat ședința pe plus: atât Brent, cât și West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu aproximativ 0,4%.

Brent a ajuns la 104,72 dolari pe baril, iar WTI la 91,85 dolari.

Evoluția arată că optimismul generat de anunț nu a fost suficient pentru a determina o scădere a petrolului la închiderea tranzacțiilor.

Efectul de durată depinde de aplicarea acordului

Analiștii de la Newsquawk au avertizat că anunțurile politice nu garantează automat modificarea fluxurilor comerciale.

Pentru ca livrările suplimentare să influențeze durabil piața, sunt necesare clarificări privind aplicarea acordului și regimul sancțiunilor care se aplică exporturilor rusești.

Dacă livrările se concretizează, oferta suplimentară de produse rafinate ar putea reduce presiunile asupra pieței motorinei și primele de preț asociate temerilor privind lipsa combustibililor.

În absența unor condiții clare și a confirmărilor oficiale, însă, reacția pozitivă a burselor poate rămâne una de scurtă durată.

Mikel Arteta a fost secundul lui Pep Guardiola la Manchester City timp de trei ani și a plecat la Arsenal în 2019. Încălcările analizate vizează perioada 2009 – 2018, relatează espn.com.

Clubul din Manchester a contestat verdictul.

Întrebat direct dacă are conștiința curată în legătură cu anii petrecuți la City, Arteta a răspuns: „Da”.

Tehnicianul a subliniat însă că procedura nu s-a încheiat și că preferă să aștepte o decizie finală înainte să vorbească deschis despre acest subiect.

Destul de reticent cu declarațiile

„Procesul durează de câțiva ani. Acest proces încă nu este finalizat. Așadar, este foarte dificil să exprim ce simt, pentru că nu este rezolvat”, a declarat Arteta.

El a adăugat că va putea vorbi mai clar după încheierea procedurii.

Întrebat dacă a discutat cu Pep Guardiola după publicarea verdictului, antrenorul lui Arsenal a refuzat să răspundă. De asemenea, nu a dorit să spună dacă scandalul a schimbat felul în care privește perioada petrecută pe stadionul Etihad.

Premier League – „100%” cel mai bun

Arteta a fost întrebat și dacă Premier League rămâne cel mai bun campionat din lume, în pofida controverselor din jurul lui Manchester City.

„100%”, a răspuns spaniolul, care a insistat că situația nu poate fi evaluată definitiv înainte de încheierea procedurii.

Arsenal se pregătește să primească sâmbătă vizita lui Leeds, pe Emirates Stadium, după înfrângerea cu 3-0 în fața lui Brighton, înaintea pauzei internaționale.

„Durerea este îns tomac”

Arteta a recunoscut că echipa încă resimte efectele acelui rezultat.

„Durerea este încă în stomac și mâine cu siguranță trebuie să jucăm cu asta, pentru că a fost o lecție pentru noi”, a spus antrenorul.

Arteta a semnat la începutul săptămânii un nou contract pe patru ani cu Arsenal, valabil până în 2030.

Manchester City, care a câștigat toate cele cinci meciuri disputate până acum, este considerată una dintre principalele rivale ale londonezilor în lupta pentru titlu.

Licitația va fi organizată de casa Heritage Auctions și va include peste două duzini de săbii laser din filmele seriei, de la episoadele I la IX, precum și obiecte din alte producții inspirate de universul creat de George Lucas, potrivit The Guardian.

Sabia lui Darth Vader a fost folosită și în „Return of the Jedi”.

Printre celelalte piese scoase la vânzare se numără săbiile cu care personajele Obi-Wan Kenobi, interpretat de Ewan McGregor, și Anakin Skywalker, jucat de Hayden Christensen, se duelează în „Revenge of the Sith”.

Fiecare dintre acestea are un preț estimat de pornire de cel puțin 10.000 de dolari.

Alte obiecte ale colecției

În iulie, o sabie laser însoțită de mâna tăiată a lui Luke Skywalker, din „The Empire Strikes Back”, s-a vândut cu 3,75 milioane de dolari.

Potrivit casei de licitații, aceasta este cea mai scumpă piesă de recuzită vândută vreodată dintr-un film „Star Wars”.

Colecția include și o armă blaster EE-3 folosită de Boba Fett în „The Empire Strikes Back”, estimată la peste 100.000 de dolari.

Printre obiectele scoase la licitație se mai află o mână de păpușă a lui Yoda, folosită de Frank Oz la prima apariție a personajului în „The Empire Strikes Back”, scenariul personal al actorului Anthony Daniels pentru filmul original din 1977, semnat și aflat la a treia versiune, precum și o cască de pilot TIE Fighter din „Rogue One: A Star Wars Story”.

Proiectul a beneficiat de un sprijin politic larg, dar a stârnit nemulțumirea industriei alcoolului, care avertizează asupra efectelor economice ale noilor măsuri, potrivit rapporteur.com.

Seimul, camera inferioară a Parlamentului polonez, a aprobat proiectul joi seară. Interdicția privind vânzările pe timpul nopții ar urma să se aplice la nivel național, cu excepții pentru baruri, restaurante și aeroporturi.

Legea trebuie să treacă și de Senat pentru a intra în vigoare.

Restricții există deja în alte orașe ale țării

Restricții similare există deja în mai multe dintre cele mai mari orașe ale țării, printre care Varșovia, Cracovia și Gdańsk.

Autoritățile locale susțin că limitarea vânzărilor nocturne a contribuit la reducerea incidentelor asociate consumului de alcool.

Guvernul speră ca noile reguli să ducă la o scădere suplimentară a consumului.

Există deja o tendință descendentă pentru principalele trei categorii de băuturi: bere, vin și băuturi spirtoase.

Publicitatea la alcool, vizată de o interdicție aproape totală

Proiectul prevede și dublarea taxelor pentru licențele de comercializare a alcoolului, precum și interzicerea publicității și promovării tuturor băuturilor alcoolice. Măsura ar elimina inclusiv posibilitatea de a face reclamă la bere, permisă în prezent în anumite condiții.

Încălcarea regulilor ar putea atrage amenzi cuprinse între 7.000 și 233.000 de euro sau pedepse neprivative de libertate.

Restricțiile ar viza și variantele fără alcool ale băuturilor comercializate sub aceleași mărci ca produsele alcoolice.

Astfel, interdicția ar include berea 0,0% și băuturile spirtoase fără alcool, dacă acestea folosesc aceleași denumiri și sigle ca variantele lor alcoolice.

Susținătorii proiectului consideră că promovarea acestor produse poate funcționa ca o formă indirectă de publicitate pentru alcool, practică cunoscută drept publicitate prin substituție.

Sprijin public larg, opoziție din partea industriei

Inițiativa se bucură de un sprijin important în rândul populației. Un sondaj realizat la începutul lunii octombrie de Ogólnopolska Grupa Badawcza pentru Fundația GrowSPACE a arătat că 80,2% dintre respondenți susțin proiectul.

Votul din Seim a confirmat sprijinul politic larg: 400 de parlamentari au votat în favoarea măsurilor, în timp ce 29 s-au opus.

Industria alcoolului contestă însă mai ales restricțiile privind publicitatea.

Bartłomiej Morzycki, directorul general al Asociației Berarilor din Polonia, a avertizat înaintea votului că interzicerea reclamelor la bere ar putea afecta finanțarea sportului și a evenimentelor culturale.

Potrivit acestuia, berăriile ar putea pierde motivația economică de a sponsoriza festivaluri de muzică sau cluburi sportive.

Excepții pentru evenimentele dedicate vinului

Industria vinului din Polonia a obținut unele concesii în cadrul negocierilor legislative.

Partidul Popular Polonez (PSL) a susținut amendamente care exclud de la restricțiile publicitare anumite evenimente dedicate asocierii vinului cu mâncarea.

Excepțiile vizează manifestări educaționale, de turism viticol și turism culinar, precum târguri, festivaluri și sărbători ale recoltei strugurilor.

Acestea pot include prezentări, prelegeri și degustări de vin, cu plată sau gratuite.

Proiectul urmărește astfel să limiteze promovarea comercială a alcoolului, dar păstrează anumite forme de promovare în contexte educaționale, gastronomice și turistice.

Următorul pas este examinarea legii de către Senatul Poloniei.

Mihailo Tkaci povestește că unul dintre bărbați l-a ținut cu genunchiul pe gât, deși el a repetat întruna că este jurnalist.

Relatarea a fost făcută de Tkaci într-un videoclip publicat de Ukrainska Pravda, după ce acesta a fost eliberat din arest.

Jurnalistul se afla în Austria pentru o misiune editorială care viza localizarea fostului procuror general Ruslan Kravcenko, dat în urmărire.

„Am crezut că suntem răpiți”

Potrivit lui Tkaci, el și Bondarenko se deplasau între două locații de filmare, când mașina s-a oprit la un semafor, la aproximativ trei-cinci kilometri de centrul Vienei.

În acel moment, șapte bărbați înarmați, cu fețele acoperite, au înconjurat autoturismul, au spart geamurile și au îndreptat armele spre cei doi.

Tkaci spune că a ridicat imediat mâna și le-a explicat în limba engleză că este jurnalist. Cu toate acestea, cei doi au fost scoși cu forța din mașină, puși cu fața la pământ, percheziționați și legați cu mâinile la spate.

„S-a așezat cu genunchiul pe gâtul meu”

„Am continuat să repet că sunt jurnalist, dar unul dintre bărbați s-a așezat cu genunchiul pe gâtul meu și mi-a strigat să tac”, a povestit Tkaci.

Ulterior, a fost tras printr-o arcadă din apropiere și împins cu fața spre un perete. Agresorul i-ar fi cerut din nou să păstreze tăcerea.

Jurnalistul afirmă că bărbații nu s-au identificat și nu au explicat motivul intervenției.

Nu a observat însemne sau ecusoane care să indice că aceștia erau polițiști.

Din acest motiv, timp de aproximativ 30-40 de minute, Tkaci a crezut că el și colegul său au fost răpiți.

„Era ca și cum am fi fost tratați ca niște teroriști. Nu ne-au vorbit deloc. Toți strigau și îndreptau armele spre noi. Practic, nu a existat nicio comunicare”, a povestit jurnalistul.

El spune că și-a dat seama că bărbații erau polițiști abia după ce a fost scos din pasaj și a văzut mașinile de poliție.

Cameramanul ar fi fost rănit în timpul intervenției

După ce a fost reținut, Tkaci a fost urcat într-un compartiment separat al unui microbuz, care a plecat cu sirenele pornite. Deplasarea a durat aproximativ 20 de minute.

Jurnalistul a povestit că a văzut cioburi din geamul spart al mașinii zburând spre fața cameramanului Yaroslav Bondarenko.

De la momentul reținerii, spune Tkaci, nu și-a mai văzut colegul.

Redacția Ukrainska Pravda a anunțat anterior că Bondarenko a fost rănit în timpul intervenției și că nu a reușit să ia legătura cu Tkaci imediat după eliberarea acestuia.

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a declarat că jurnalistul ucrainean a fost eliberat, în timp ce Bondarenko a rămas în custodia autorităților.

Potrivit ministrului, cei doi au fost reținuți sub suspiciunea de spionaj.

Două ore în izolare, fără explicații

Tkaci a relatat că, la secția de poliție, autoritățile i-au confiscat toate bunurile, i-au cerut să se descalțe și l-au plasat într-o celulă de izolare.

A stat acolo aproximativ două ore, fără să primească explicații despre motivul reținerii, deși a întrebat în repetate rânduri de ce fusese adus la secție.

În acest interval, un medic a venit să-l întrebe cum se simte.

I-au cerut să semneze un document scris în germană

Ulterior, polițiștii l-au dus într-o altă încăpere și i-au cerut să se dezbrace complet. Hainele i-au fost confiscate temporar, însă bunurile personale i-au fost returnate ulterior.

De asemenea, a fost cântărit și măsurat.

Jurnalistul a mai spus că polițiștii i-au cerut să semneze un document redactat în limba germană. Pentru că nu înțelegea conținutul, a refuzat să semneze, iar unul dintre agenți s-ar fi enervat și ar fi început să țipe.

Abia după ce a fost dus în fața a două persoane pe care le-a identificat drept posibili anchetatori, a început o discuție propriu-zisă, a povestit Tkaci.

Ucraina cere explicații autorităților austriece

Reținerea jurnalistului a fost făcută publică pe 8 octombrie. Ukrainska Pravda a anunțat atunci că Tkac se afla la Viena pentru o investigație jurnalistică privind fuga din țară a fostului procuror general Ruslan Kravcenko.

Ambasada Ucrainei în Austria a cerut autorităților austriece explicații cu privire la circumstanțele reținerii. Ulterior, consulatul ucrainean a primit acces la jurnalist, iar un reprezentant consular a discutat cu acesta.

În dimineața zilei de 9 octombrie, Ministerul ucrainean de Externe a anunțat eliberarea lui Tkaci.