MediaFax.ro

Kelemen Hunor consideră că președintele mai are la dispoziție cel puțin două desemnări pentru funcția de premier și că partidele trebuie să folosească această perioadă pentru a negocia formarea unei majorități. 

„Eu cred că președintele cel puțin mai are cu desemnarea de azi două desemnări de făcut. Cel puțin, așa cred eu. Deci trebuie discutat, trebuie în continuare să discutăm, trebuie formată o majoritate. Sigur, e greu în acest Parlament fragmentat și cu toate declarațiile contundente din ultima perioadă, dar este obligația noastră”, a spus Kelemen Hunor după ce a încheiat discuțiile cu președintele Nicușor Dan. 

În ceea ce privește posibilitatea organizării alegerilor anticipate, Kelemen Hunor a respins această variantă, susținând că un nou scrutin nu ar modifica în mod fundamental aritmetica parlamentară. 

„Anticipatele nu rezolvă nimic, absolut nimic. Chiar anticipatele ne încurcă și mai mult. De aceea eu nu susțin anticipatele, dar dacă ajungem la anticipate, mergem cu drag. Problema noastră este, dacă astăzi facem alegeri anticipate, ce se va schimba? Va fi mai bine sau mai puțin bine? Cum va arăta Parlamentul? De aceea eu cred că astăzi anticipatele nu rezolvă problemele țării”, a mai spus Kelemen. 

În opinia lui Kelemen Hunor, șeful statului mai poate încerca nominalizări de prim-ministru înainte de a se lua în calcul dizolvarea legislativului, cu scopul de a obliga partidele la dialog. 

„Politica e despre dialog și despre compromisuri. Și trebuie să înțeleagă fiecare unde face un compromis și cât de departe merge cu un compromis. Și eu cred că mai este loc de dialog și mai este loc de compromis în continuare”, a conchis liderul UDMR. 

Nicușor Dan a organizat această rundă de consultări cu partidele și grupurile parlamentare după ce fostul premier desemnat nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului. 

Guvernul propus de Siegfried Mureșan a fost respins miercuri de Parlament: 182 de parlamentari au votat pentru, cu mult sub cele 233 de voturi necesare învestirii.  

Aceasta a fost a doua propunere respinsă de legislativ, după ce a picat la vot și propunerea de guvern Adrian Veștea, în luna iunie, deschizându-se astfel posibilitatea de organizare a alegerilor anticipate. 

Plata a fost anunțată luni, în cadrul celui de-al zecelea Consiliu de asociere UE-Republica Moldova, și reprezintă a treia tranșă acordată prin Planul de creștere.

Comisia Europeană a constatat că Republica Moldova a îndeplinit 18 reforme în domenii precum dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Odată cu noua tranșă, suma totală pusă la dispoziția Republicii Moldova prin acest plan ajunge la 661 de milioane de euro.

„Plata de astăzi reprezintă o recunoaștere a angajamentului Republicii Moldova față de reforme și a hotărârii sale de a avansa pe calea către UE”, a declarat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Ea a precizat că sprijinul financiar european ar urma să aibă efecte concrete asupra vieții cetățenilor Republicii Moldova.

Planul de creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, a fost propus de Comisia Europeană în octombrie 2024 și acoperă perioada 2025-2027. Este cel mai mare pachet de sprijin financiar acordat până acum de Uniunea Europeană Republicii Moldova.

Mihai Fifor, un fost ministru PSD al Apărării, critica dur membri Partidului Național Liberal, cu doar câteva ore înainte ca Nicușor Dan să facă o nouă desemnare de premier. Social-democratul spune că situația în PNL este „gravidă”.

„Ne-a luminat nea Ilie. La PNL situația e puțin… gravidă. Cu jumătate de gură, ne anunță azi din nou că, dacă PSD intră la guvernare, ei pleacă în opoziție. Păi, stați puțin, fraților. Plecați de unde că, dacă-mi amintesc bine, în mai, după moțiunea de cenzură, cavalerul Apocalipsei, Bolo, cu pieptul scos și sprânceana zbârlită, ne anunța solemn că PNL intră în opoziție”, a transmis social-democratul într-o postare pe Facebook.

Atacul venit dinspre tabăra social-democrată către PNL vine într-un moment tensionat, în așteptarea celei de-a patra desemnări de premier făcută de Nicușor Dan. PSD a venit deja cu o propunere, în persoana lui Sorin Grindeanu, șeful social-democraților.

Guvernul Bolojan este în interimat din luna mai, atunci când PSD a ieșit din executiv și l-a demis prin moțiune de cenzură. Mihai Fifor critică poziția schimbătoare a liberalilor.

„Au trecut cinci luni. Bolojan e tot la Palatul Victoria, iar PNL ne anunță, odată la cinci luni, că… va intra în opoziție. Cu alte cuvinte, PNL rămâne, probabil, singurul partid din istorie care a reușit performanța de a fi și la putere, și în opoziție. Simultan”, a mai scris Fifor în postare.

Nicușor Dan urmează să facă încă o desemnare de premier, după finalizarea consultărilor cu liderii partidelor și ai grupurilor parlamentare. Până acum, șeful statului a făcut deja două desemnări dinspre tabăra liberalilor, dintre care niciuna nu a reușit să treacă de votul de învestire din Parlament.

 „Nu știm cine va fi premierul desemnat. Acest lucru nu am aflat. Dar am spus că avem nevoie de guvern. În continuare, asta este principalul deziderat, să avem un guvern cu puteri depline, cât mai repede. e nevoie și de Partidul Social Democrat, și de Partidul Național Liberal, altfel nu se poate ajunge la o majoritate. Ceea ce noi, în continuare, nu putem accepta e să votăm împreună, să facem parte din majoritate împreună cu AUR și cu SOS. Acest lucru nu funcționează”, a declarat Kelemen Hunor, luni, după ieșirea de la discuțiile cu președintele Nicușor Dan. 

Acesta a anunțat și că UDMR nu va face parte din următorul executiv, subliniind necesitatea menținerii unei anumite consecvențe. 

„Nu vom face parte din următorul guvern aproape 100%. Deci acest lucru eu exclud dintr-un singur motiv. Săptămâna trecută am mers în Parlament cu un premier desemnat, Siegfried Mureșan, cu o coaliție minoritară care nu a trecut. Mâine nu putem să fim într-o altă coaliție. Aici nu e vorba de PSD, nu e vorba de PNL, e vorba de o rigoare”, a continuat Kelemen Hunor. 

Liderul UDMR a precizat însă că formațiunea ar putea susține un guvern format în jurul PSD, cu condiția ca și PNL sau o parte a parlamentarilor liberali să contribuie la asigurarea voturilor necesare pentru învestire. 

„Putem susține un guvern în jurul PSD-ului, dar e nevoie și de PNL Sau o parte din PNL, nu vorbesc de cei 16, ci de o asumare din partea PNL-ului. Și dacă nu face instituțional, spune că nu tot PNL-ul votează, dar dacă pentru învestirea Guvernului e nevoie de 40 de voturi, asigurăm împreună acele voturi ca să treacă Guvernul. Și după aceea fiecare își vede de treabă”, a mai spus liderul politic. 

Nicușor Dan a organizat această rundă de consultări cu partidele grupurile parlamentare după ce fostul premier desemnat nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului. 

Guvernul propus de Siegfried Mureșan, a fost respins miercuri de Parlament: 182 de parlamentari au votat pentru, cu mult sub cele 233 de voturi necesare învestirii.  

Aceasta a fost a doua propunere respinsă de legislativ, după ce a picat la vot și propunerea de guvern Adrian Veștea, în luna iunie, deschizându-se astfel posibilitatea de organizare a alegerilor anticipate. 

Sursa video: TVR, B1

Unul dintre cei mai influenți și respectați jurnaliști culturali din spațiul anglofon, Peter Bradshaw, Chief Film Critic al prestigiosului The Guardian, publică luni o cronică despre producția „The Yellow Tie”, care se va lansa în cinematografele din Marea Britanie pe 9 octombrie.

„Este un film biografic de modă veche, venit din Europa Centrală, care este totodată și o muncă făcută din dragoste de regizorul său: puțin greoi și solemn, desigur, dar solid realizat, sincer și plin de idealism, cu interpretări corecte și efecte vizuale decente. Este povestea dirijorului și compozitorului român Sergiu Celibidache, un muzician genial care a devenit cunoscut printre cunoscătorii muzicii în anii de după cel de-Al Doilea Război Mondial datorită convingerii sale unice și intransigente, de un purism radical – derivată din studiile sale asupra budismului Zen – că muzica nu ar trebui niciodată înregistrată. El considera că discurile de vinil și CD-urile erau inerte și lipsite de viață și că muzica trebuia trăită live, în prezentul autentic și plin de pasiune”, scrie Bradshaw, pentru care începutul filmului, brutalul tantrum pe care-l face Malkovich (Celibidache senior) în fața unor producători japonezi este „neinspirat”.

Malkovich îl interpretează pe maestrul Celibidache „cu o superioritate capricioasă și ostentativă”, dar, cu toate astea, jurnalistul britanic nu are o impresie cu totul proastă despre producția asta și-i dă Cezarului ce-i al Cezarului.

Fără un entuziasm debordant, Bradshaw crede că „The Yellow Tie” este „un film solid și lipsit de pretenții”.

„Nu este ușor de înțeles exact care este ideea pe care Celebidache încearcă să o transmită prin poziția tatălui său; Celibidache nu pare să fi adunat foarte mulți adepți, iar lumea muzicală era plină de muzicieni cel puțin la fel de talentați și de principiali ca el, care aveau exact opinia opusă în privința înregistrărilor muzicale. Dar există aici un soi de eroism solitar și cine poate spune dacă, în această lume digitalizată, în care înregistrările sunt atât de ușor accesibile, ideile sale nu ar putea reveni cândva la modă?”, scrie Bradshaw.

Într-un pasaj al cronicii, Bradshaw afirmă că Celibidache a fost „amenințat și hărțuit ca evreu”, însă aceasta e o informație biografică eronată.

Se cuvine să rectificăm: Sergiu Celibidache nu a fost evreu – tatăl său, Demostene, ofițer de cavalerie, prefect al Iașiului, avea origini grecești, iar mama sa, Maria, profesoară de chimie, născută Brăteanu, era româncă.

Una peste alta The Guardian scrie o recenzie decentă, reținută, fără să fie demolatoare, a producției cinematografice, care a cucerit deja publicul românesc.

„Cravata Galbenă” urmează să fie lansat în cinematografele din Marea Britanie și Irlanda pe 9 octombrie.

„Rămânem consecvenți deciziilor pe care PNL le-a luat în ultimele luni, și anume că nu vom fi într-o guvernare cu Partidul Social Democrat, având în vedere ceea ce s-a întâmplat în această perioadă, situație în care, dacă PSD va fi în guvernare, PNL va intra în opoziție”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul interimar a spus că, după nominalizarea viitorului premier, conducerea PNL va analiza „cât se poate de serios” posibilitățile de a evita continuarea crizei politice.

„După ce președintele României va face nominalizarea premierului, vom discuta cât se poate de serios și vom vedea care sunt posibilitățile de a evita prelungirea blocajului politic, care nu este benefic pentru țara noastră”, a afirmat Bolojan.

Ilie Bolojan a spus că viitorul Executiv va trebui să rezolve problemele urgente privind funcționarea statului, inclusiv rectificarea bugetară, și să ia măsuri pentru menținerea deficitului în limitele asumate.

El a subliniat că România are nevoie „nu de orice fel de guvern”, ci de unul care să mențină echilibrele bugetare și să pregătească anul 2027.

„Este foarte important să avem nu orice fel de guvern, ci un guvern care va menține echilibrele noastre bugetare, având aceleași provocări majore pe care le-a avut și guvernul pe care îl conduc și l-am condus în această perioadă. E vorba de deficite și de datorii”, a spus președintele PNL.

Bolojan a atras atenția că problema nu este doar nivelul datoriei publice raportat la PIB, ci ritmul în care aceasta a crescut în ultimii ani.

„Nu neapărat datoria României este o problemă ca procent din PIB, ci viteza mare de creștere a acesteia în ultimii ani, ceea ce arată incapacitatea noastră de a menține controlul bugetelor. Și asta va fi un lucru important și în anii următori, pentru că, dacă nu se va reintroduce disciplina financiară, așa cum am introdus-o în această perioadă, și nu va fi menținută, costurile sociale pe care le-au suportat toți românii în această perioadă vor fi anulate, practic, și ne vom întoarce de unde am plecat”, a subliniat Ilie Bolojan.

Rohan Rane, un cetățean indian în vârstă de 29 de ani care a venit în Franța pentru a studia la o școală de Afaceri din orașul Antibes, situat în sud-estul țării, înainte de a deveni antrenor de fitness, este descris de anchetatori drept liderul grupului, potrivit AFP, citată de France24.

El este judecat pentru acuzații care includ tortura sau acte de barbarie împotriva minorilor, extorcare organizată și difuzarea de materiale cu abuzuri sexuale asupra copiilor. Dacă va fi condamnat, riscă pedeapsa cu închisoarea pe viață.

Se presupune că grupul ar fi abuzat numeroase fete tinere, majoritatea minore, în țări precum SUA, Olanda, Marea Britanie și Estonia.

Potrivit anchetatorilor, copilele au fost vizate de un grup de bărbați din Germania, Noua Zeelandă și SUA, care comunicau pe popularul serviciu de mesagerie Discord. Aceștia susțineau opinii rasiste și antisemite și își exprimau ostilitatea față de feministe și comunitatea LGBT+.

Cazul a fost declanșat în noiembrie 2020 de un raport al Centrului Național pentru Copii Dispăruți și Exploatați.

Organizația americană de protecție a copiilor a descoperit pe internet imagini cu o fetiță de 12 ani cu pieptul dezgolit, în timp ce un alt utilizator o încuraja să-și graveze numele „Rohan” pe corp.

Cinci femei americane, cu vârste cuprinse între 18 și 21 de ani, s-au alăturat procesului în calitate de părți civile și urma să depună mărturie prin videoconferință în această săptămână.

Potrivit unui document judiciar publicat de Departamentul de Justiție al SUA, grupul online denumit CVLT promova „neonazismul, nihilismul și pedofilia ca principii fundamentale”.

Luni, Tribunalul Penal din Paris a dispus ca procesul să se desfășoare cu ușile închise.

Decizia a fost luată în ciuda cererii de desfășurare a unui proces public formulată de Hippolyte Marquetty, avocatul celor cinci victime americane, și a venit ca urmare a unei solicitări din partea autorităților americane.

Conform hotărârii citite de președintele completului de judecată, grupul condus, se pare, de Rane, care a fost deosebit de activ în Statele Unite, încercase deja să intimideze victimele și martorii și amenințase procurorii americani.

Instanța a invocat, de asemenea, riscul de a ofensa moralitatea publică, subliniind că se preconiza ca, în cadrul procesului programat să se desfășoare până vineri, să fie proiectate înregistrări video care arătau torturarea și umilirea victimelor, adesea cu vârsta sub 15 ani.

Susținut de organizații de protecție a copiilor, Marquetty s-a opus fără succes desfășurării procesului cu ușile închise, argumentând că era „paradoxal” ca un inculpat acuzat de izolarea victimelor sale să fie judecat cu ușile închise.

El a afirmat că clienții săi considerau că este important să se sensibilizeze opinia publică cu privire la pericolele cu care se confruntă adolescentele pe rețelele de socializare.

Dan Dungaciu a declarat că gestul făcut de susținătorii lui Călin Georgescu trebuie condamnat. 

„Sigur că gestul în sine, dacă îl scoatem dintr-un context mai larg, arată altfel decât e contextul. Condamnăm, din punctul acesta de vedere, orice ține de un tip de manifestare care poate să fie direct sau indirect violență”, a spus liderul AUR, după consultările de la Palatul Cotroceni. 

În același timp, Dungaciu a susținut că reacțiile de acest tip trebuie privite în contextul unei nemulțumiri crescânde din societatea românească.

„Dar ceea ce facem în continuare în România, să ne uităm doar la efecte, nu la cauzele profunde. Există oameni care sunt în România ultragiați pe bună dreptate”, a continuat Dungaciu. 

Acesta a spus că în urma unor cercetări sociologice realizate în 2017-2018, s-a observat o cerere foarte mare de schimbare a direcției politice, schimbare reprezentată de fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu. 

„Din 2018-2017, de la centenar, când facem sondaje, s-a observat un curent  care dorea un alt tip de prestație publică și politică. La un moment dat, oferta asta s-a întâlnit foarte bine cu cererea”, a mai spus Dungaciu. 

Acesta a amintit de anularea alegerilor din decembrie 2024, punctând că nemulțumirea populației a fost generată de lipsa de transparență din partea instituțiilor statului. 

„În momentul acela, oamenii care s-au văzut, ca să zic așa, în fața unei opțiuni pe care puteau să o acceseze și în legătură cu care erau foarte fericiți, a durat fericirea asta câteva ore, după care s-a anulat. Cum se simt oamenii aceștia? Ce sentiment au? Li s-a spus acelor oameni că tot ce s-a întâmplat acolo este intruziunea Federației Ruse care a falsificat votul și le-a deturnat opțiunea politică. Oamenii care trebuiau să demonstreze asta, adică cei de la Cotroceni, după un an și ceva le spun că nu se publică niciun raport”, a mai transmis liderul AUR. 

Acesta a mai atras atenția că acest climat de tensiune socială este în creștere. 

„Cum vreți dumneavoastră ca oamenii aceia să fie liniștiți? Când nimeni nu-i bagă în seamă, toată lumea etichetează. Deci este evident că o tensiune din asta se perpetuează”, a conchis liderul AUR. 

Reacția acestuia vine după ce sâmbătă, manifestanți veniți la Arestul Central pentru a-și arăta susținerea față de Călin Georgescu, arestat preventiv pentru 30 de zile în dosarul de înșelăciune, au aprins lumânări în forma inițialelor ziaristului Cristian Tudor Popescu.  

Sursa video: Digi 24

Petrișor Peiu, Dan Dungaciu și alți doi lideri din AUR au discutat cu președintele, în cadrul unei noi runde de consultări pentru formarea viitorului Guvern. A fost cea mai lungă întâlnire de până acum ca durată, după ce Nicușor Dan a discutat și cu reprezentanții PSD.

Dungaciu și Peiu au declarat că au avut mai multe contre cu președintele în cadrul discuției. Reprezentanții AUR au criticat modul în care Nicușor Dan își desfășoară activitatea.

„Discuțiile au fost taxate mai degrabă pe ceea ce se întâmplă în România și nu trebuie să se întâmple în România, adică o formulă în care, practic, democrația nu mai funcționează din moment ce regulile de funcționare ale democrației sunt în afara sistemului democratic”, a declarat Dan Dungaciu, vicepreședinte AUR.

Liderii AUR i-au reproșat președintelui faptul că a declarat public că nu vrea ca AUR să facă parte din viitorul executiv. Nicușor Dan și-ar fi argumentat răspunsul.

„Ne-a acuzat că am atentat la stabilitatea financiară a statului, ceea ce nu e cazul, că n-am fost la putere. Ne-a acuzat că am fi în afara curentului euroatlantic. Și i-am explicat care este definiția euroatlantismului României. Atașamentul necondiționat la cele trei tratate care sunt baza euroatlantismului României: Tratatul NATO, Tratatul Uniunii Europene și Tratatul de funcționare a Uniunii Europene. Acum, în această discuție, i-am reproșat că a început cu un atac nedemn la adresa unui partid, nejustificat, ilegitim”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

Din delegația AUR trimisă la consultările de la Palatul Cotroceni a lipsit președintele partidului, George Simion. El a anunțat dinainte, pe rețelele de socializare, că nu vrea să discute despre viitorul Guvern până când Călin Georgescu nu va fi eliberat din arestul preventiv.

Sursa video: Digi 24

ANRMPSG a decis respingerea solicitării de prelungire cu trei ani a unei etape din perioada de Evaluare din cadrul duratei acordului și a cererii de prelungire cu 15 ani a valabilității acestuia, potrivit informațiilor exclusive ale Mediafax.

Hotărârea nr. 1.055 din 19 octombrie 2011 privind aprobarea Acordului petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul EX – 30 Trident, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Lukoil Overseas Atash B.V. împreună cu Vanco Internaţional Ltd., publicată în Monitorul Oficial pe pe 4 noiembrie 2011, are o valabilitate de 30 de ani, respectiv până în noiembrie 2041.

Decizia ANRMPSG a fost transmisă vineri titularului concesiunii, potrivit informațiilor Mediafax. Confirmarea oficială a venit luni din partea Lukoil Overseas și a autorității de reglementare din domeniu.

Perimetrul EX-30 Trident, aflat în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 170 de kilometri de țărm, este o concesiune în care Lukoil deține pachetul majoritar, de circa 88%, restul acțiunilor fiind deținute de producătorul național Romgaz, la care statul, prin Ministerul Energiei are 70% din acțiuni. Până în prezent, aici nu au fost validate rezerve comerciale de gaze naturale.

Oficialii LUKOIL Overseas Atash au declarat, în poziția transmis în exclusivitate pentru Mediafax, că regretă decizia de neaprobare a solicitărilor de prelungire, însă rămân deschiși cooperării cu autoritățile statului român și cu partenerul lor în proiectul offshore EX-30 Trident.

„LUKOIL Overseas Atash B.V. – Sucursala București a luat act de comunicarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon privind neaprobarea solicitărilor de prelungire aferente Acordului de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră din perimetrul offshore EX-30 Trident.

Compania regretă această decizie și analizează în prezent argumentele prezentate de autoritatea de reglementare și implicațiile acestora asupra proiectului.

LUKOIL Overseas Atash respectă atribuțiile instituțiilor statului român și își menține disponibilitatea pentru un dialog deschis și constructiv cu autoritățile competente și cu partenerul român al proiectului. Compania consideră că o cooperare instituțională bazată pe transparență, predictibilitate și respectarea cadrului legal poate contribui la identificarea unor soluții care să permită valorificarea investițiilor realizate și evaluarea completă a potențialului perimetrului.

Potrivit datelor companiei, investițiile cumulate realizate până în prezent depășesc 700 de milioane de euro. Aceste investiții au susținut activități complexe de explorare offshore, achiziția și interpretarea datelor geologice și seismice, precum și lucrările de foraj și evaluare desfășurate în condiții tehnice dificile, specifice apelor de mare adâncime.

Valoarea economică și tehnică a acestor investiții poate fi valorificată în beneficiul României prin continuarea proiectului și, în măsura în care rezultatele tehnice și condițiile comerciale o vor permite, prin dezvoltarea resurselor identificate.

«Regretăm decizia de neaprobare a solicitărilor de prelungire, însă rămânem deschiși cooperării cu autoritățile statului român și cu partenerul nostru. Considerăm că proiectul EX-30 Trident poate avea o contribuție importantă la securitatea energetică a României, la consolidarea poziției țării ca actor energetic relevant în regiune și la dezvoltarea economiei românești. Obiectivul nostru este identificarea unei soluții legale și sustenabile prin care investițiile realizate până acum și potențialul proiectului să poată fi valorificate în beneficiul României», au declarat reprezentanții LUKOIL Overseas Atash B.V. – Sucursala București.

Continuarea proiectului ar putea contribui la diversificarea surselor interne de energie, la reducerea dependenței de importuri și la consolidarea rolului strategic al Mării Negre în arhitectura energetică regională. În același timp, un asemenea proiect poate genera activitate economică, venituri bugetare, contracte pentru furnizori și oportunități pentru specialiștii și companiile din România.

LUKOIL Overseas Atash B.V. – Sucursala București va continua să acționeze cu respectarea legislației aplicabile și rămâne disponibilă pentru colaborarea cu instituțiile statului român în vederea evaluării opțiunilor care pot susține succesul proiectului EX-30 Trident”, au transmis oficialii LUKOIL Overseas, în declarația exclusivă pentru Mediafax.

Oficialii Lukoil Overseas confirmaseră în exclusivitate pentru Mediafax informațiile din piață că au solicitat statului român prelungirea acestui acord, în a doua jumătate a lunii iulie, informație confirmată ulterior reprezentanții ANRMPSG, care au transmis Mediafax că cererea este „în analiză spre competentă soluționare”.

De amintit că în cazul acestui proiect, compania a depus la Tribunalul București o acțiune în constatarea existenței unui caz de forță majoră, înregistrată pe 13 februarie și pentru care nu s-a stabilit încă un prim termen de judecată.

Oficialii companiei Lukoil Overseas –  una dintre cele patru entități de sub umbrela gigantului rus intrate sub supravegherea extinsă a statului român în contextul impunerii sancțiunilor internaționale ca urmare a războiului din Ucraina – au detaliat, într-un răspuns consistent trimis pe 22 iulie pentru Mediafax, motivele care au stat la baza solicitării, reiterând decizia fermă de a duce la bun sfârșit proiectul de explorare a gazelor din zona românească a Mării Negre.

„Demersul are la bază importanța strategică majoră a proiectului, fiind vorba despre un proiect aflat într-o fază avansată de dezvoltare, a cărui finalizare prezintă un interes deosebit privind contribuția la securitatea energetică regională, în lumina potențialelor resurse interne descoperite ce vor contribui la independența energetică a României. Prelungirea acordului este necesară tocmai pentru a permite ducerea la bun sfârșit a acestui proiect. Lukoil este un partener investițional și strategic de lungă durată al României, iar continuarea proiectului reflectă angajamentul asumat pe termen lung față de această piață”, au transmis oficialii Lukoil Overseas în exclusivitate pentru Mediafax, pe 22 iulie.

La întrebarea privind impactul sancțiunilor internaționale asupra deciziei de continuare a proiectului, reprezentanții companiei au subliniat că acestea doar au provocat unele întârzieri și sunt așteptate să dispară complet la finalizarea negocierilor derulate pentru vânzarea activelor globale.

„În ceea ce privește regimul sancțiunilor internaționale, precizăm că acestea au generat unele întârzieri de ordin procedural, fără însă a bloca derularea proiectului. Toate demersurile se desfășoară cu respectarea integrală a cadrului legal aplicabil și sub atenta supraveghere a autorităților responsabile. În plus, în acest moment se derulează negocierile pentru achiziția grupului Lukoil International în Europa de către un fond de investiții din afara UE, aspect care va elibera complet compania de sub aplicabilitatea sancțiunilor la momentul finalizării tranzacției”, au transmis reprezentanții gigantului rus.

De amintit că, potrivit datelor furnizate în exclusivitate pentru Mediafax, compania a investit în total, de la momentul intrării în România, anul 2011, aproximativ 880 de milioane de dolari.

Aproximativ 630 de milioane de dolari din total au fost cheltuiți pentru dezvoltarea proiectului Trident din Marea Neagră.

Suma estimată pentru finalizarea explorării în acest perimetru înseamnă încă 150 de milioane de dolari, pe lângă alte costuri de infrastructură logistică de aproximativ 300 de milioane de euro.

Din informațiile publice, partenerul minoritar, Romgaz, a investit aproximativ 70 milioane de euro în acest proiect.

De amintit că, la finalul anului trecut, s-a operat o schimbare a legislației, care ar permite, în anumite condiții, preluarea licenței de către Romgaz.

Oficialii ANRMPSG detaliaseră la o solicitare a Mediafax din februarie, procedura legală de încheiere a actului adițional „în vederea finalizării lucrărilor din programul de explorare asumat, pentru continuarea operațiunilor petroliere în perimetrul liber rezultat în urma redelimitării acestuia în condițiile legii, se poate încheia un nou acord petrolier cu ceilalţi titulari care își asumă obligațiile în acest sens”.

„Referitor la cea de-a doua întrebare, precizăm că la co-inițiativa ANRMPSG, Cancelariei Prim-Ministrului şi a Secretariatului General al Guvernului a fost adoptată Ordonanţa de Urgență nr. 67/2025 pentru modificarea și completarea Legii petrolului nr. 238/2004, prin care, la articolul 30, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin (2¹) cu următorul cuprins:

(2¹) Prin excepție de la alin. (2), în situația în care un acord petrolier are mai mulți titulari, iar unul sau mai mulţi titulari nu acceptă încheierea unui act adițional la acordul petrolier, în termenii şi condițiile propuse de autoritatea competentă şi de reglementare, în vederea finalizării lucrărilor din programul de explorare asumat, pentru continuarea operaţiunilor petroliere în perimetrul liber rezultat în urma redelimitării acestuia în condiţiile legii, se poate încheia un nou acord petrolier cu ceilalți titulari care îşi asumă obligațiile în acest sens. Atribuirea directă a acordului de concesiune petrolieră pentru explorare-dezvoltare exploatare se poate face pentru o durată de cel mult durata acordului petrolier inițial şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității competente şi de reglementare, au comunicat reprezentanții ANRMPSG, în luna februarie.

A treia româncă din clasamentul mondial, Andreea Dragoman a început bine meciul și, după ce a cedat cu greu primul set, scor 9-11, a întors partida și a trecut în avantaj, câștigând următoarele două seturi. Dragoman s-a impus cu 11-8 în setul al doilea și cu 13-11 în cel de-al treilea, astfel că a condus cu 2-1 la seturi.

În setul al patrulea, românca a avut din nou avantaj, ajungând la 6-4, însă Kim a revenit și a egalat la 6-6. Dragoman a trecut din nou în față, 8-7, iar apoi cele două au ajuns la 9-9. Sud-coreeanca a câștigat ultimele două puncte și a trimis meciul în decisiv.

Ultimul set a fost la fel de echilibrat. Dragoman a condus cu 6-3 și, respectiv, 8-6. Dar, Kim a recuperat și a egalat la 8-8. Românca a făcut 9-9, însă adversara sa a reușit să câștige ultimele două puncte și s-a impus cu 11-9.

Partida de la Shougang Park a durat 44 de minute.

Tot luni, perechea Eduard Ionescu/Darius Movileanu (locul 18 mondial) a oferit un meci intens la debutul pe tabloul de dublu masculin la turneul din China, contra croaților Andrej Gacina/Ivor Ban (locul 62 mondial), însă a pierdut în set decisiv. Ultimul set a păstrat suspansul până la final, într-o întâlnire în care micile detalii au făcut diferența, iar românii au cedat la limită, scor 2-3 (11-9, 8-11, 5-11, 11-4, 9-11).

În schimb, România a înregistrat o victorie luni, prin Bernadette Szocs, care a avansat în turul secund, după ce a învins-o pe egipteanca Dina Meshref.

Într-o postare încărcată pe contul său de Facebook, Mircea Abrudean a scris că „intimidarea unui jurnalist pentru opiniile sale este inacceptabilă și trebuie condamnată fără echivoc”.

„Protejarea drepturilor jurnaliștilor înseamnă inclusiv protejarea dreptului fiecărui cetățean de a vorbi liber”, continuă președintele Senatului.

Gesturile de intimidare „nu trebuie trecute cu vederea și care n-ar trebui să intre într-o normalitate”, susține el. Mai mult, consideră că astfel de gesturi „trebuie anchetate de instituțiile abilitate”.

„Indiferent despre cine este vorba, libertatea de expresie trebuie respectată în România”, afirmă Abrudean.

Acesta precizează că astfel de gesturi care pot incita la violență, nu doar verbală, „nu ne fac bine și nu fac bine democrației”.

Președintele Senatului susține că „este chiar un atac la libertatea presei și toate instituțiile din România trebuie să trateze cu maximă seriozitate acest lucru”.

„Violența de limbaj creează un climat în care astfel de gesturi devin posibile și nu putem accepta ca dezbaterea publică să fie înlocuită de amenințări și ură”, a conchis Mircea Abrudean.

Și Nicușor Dan a descris atacurile la adresa jurnalistului drept „inacceptabile”.

„Libertatea presei este garantată de Constituție, iar ea nu poate exista fără libertatea de a vorbi și de a relata fără teamă”, a transmis Nicușor Dan.

Reacțile lui Mircea Abrudean și ale lui Nicușor Dan vin după mai multe gesturi și mesaje ale susținătorilor lui Călin Georgescu din fața Arestului Central. Acestea au fost îndreptate împotriva jurnalistului Cristian Tudor Popescu, în urma pozițiilor exprimate de acesta în spațiul public.

Cercetătorii, companiile și administrația publică ar urma să primească acces la resurse de calcul și instrumente necesare dezvoltării și testării unor noi modele și aplicații.

Reuniunea de lansare a proiectului a avut loc luni la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, a anunțat Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC).

RO AI Factory este dezvoltată în cadrul inițiativei europene EuroHPC, care urmărește construirea unei rețele de infrastructuri dedicate inteligenței artificiale.

Potrivit ANC, proiectul românesc va integra un supercomputer optimizat pentru AI, infrastructuri de date și servicii destinate dezvoltării și antrenării modelelor de inteligență artificială.

Utilizatorii vor avea, de asemenea, acces la resurse de calcul de înaltă performanță și la instrumente destinate utilizării sigure și responsabile a inteligenței artificiale.

Infrastructura va putea fi folosită de cercetători, companii și instituții publice pentru dezvoltarea și testarea unor soluții bazate pe AI.

Printre domeniile în care ar putea fi utilizate aceste capacități se numără sănătatea, agricultura, energia, industria și serviciile publice. Resursele vor putea servi inclusiv la analizarea unor volume mari de date și la simularea unor procese complexe.

Unul dintre obiectivele proiectului vizează întreprinderile mici și mijlocii. Potrivit informațiilor prezentate de ANC, EuroHPC descrie RO AI Factory drept o infrastructură care ar trebui să contribuie la transformarea IMM-urilor din simpli utilizatori ai tehnologiei în dezvoltatori activi de soluții bazate pe inteligență artificială.

Vicepreședintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Daniel George Surdu, a declarat că dezvoltarea inteligenței artificiale presupune mai mult decât accesul la tehnologia propriu-zisă.

„Inteligența artificială are nevoie de infrastructură, date, competențe și oameni care să le poată transforma în soluții. RO AI Factory creează cadrul în care aceste resurse pot fi puse în relație și utilizate de cercetare, economie și administrație”, a afirmat Surdu.

Oficialul a subliniat importanța dezvoltării unei capacități naționale în domeniu, conectată în același timp la infrastructurile europene.

„Pentru România, este important să avem capacitatea de a dezvolta și testa tehnologii AI în propriul nostru ecosistem de cercetare și inovare și să conectăm această capacitate la infrastructura europeană”, a mai declarat vicepreședintele ANC.

Reuniunea organizată la ICI București marchează deschiderea etapei de implementare a RO AI Factory și reunește organizațiile implicate în dezvoltarea diferitelor componente ale proiectului.

Acestea vor lucra, între altele, la infrastructura de date, instrumentele de inteligență artificială, mecanismele pentru acces securizat la date și dezvoltarea competențelor necesare utilizării noilor tehnologii.

Proiectul include și dezvoltarea unui cadru pentru inteligență artificială de încredere, precum și conectarea infrastructurii românești la inițiativele europene din domeniu.

Prin RO AI Factory, cercetarea, mediul economic și administrația publică din România ar urma să beneficieze de puterea de calcul, datele și expertiza necesare pentru dezvoltarea unor aplicații AI în infrastructura europeană de calcul de înaltă performanță.

FRH a condamnat ferm cele întâmplate la meciul disputat duminică, 4 octombrie, la Timișoara, și a anunțat că situația va fi analizată de conducerea federației pentru stabilirea măsurilor care se impun.

Incidentul s-a produs în timpul partidei, după ce mai mulți părinți aflați în tribune s-au certat pe fondul unor nemulțumiri legate de arbitraj. Conflictul a degenerat, iar doi dintre bărbați s-au lovit și s-au îmbrâncit printre scaune, sub privirile sportivelor. Imaginile apărute ulterior în spațiul public au determinat Poliția să înceapă verificări pentru identificarea persoanelor implicate.

Cazul se află deja pe masa Comisiei de Disciplină a FRH și urmează să fie analizat la prima ședință.

„Măsurile pe care Federația le are în vedere se înscriu în principiile Politicii de Safeguarding a FRH, care pune în centrul activității sportive siguranța, integritatea, demnitatea și bunăstarea copiilor și stabilește principiul toleranței zero față de orice formă de violență”, se mai arată în comunicatul FRH.

Reprezentanții forului național accentuează responsabilitatea părinților pentru un comportament adecvat.

„Regulamentul subliniază inclusiv responsabilitatea părinților de a adopta un comportament respectuos față de sportivi, antrenori, arbitri, oficiali și ceilalți părinți”, mai transmite FRH.

Festivalul britanic Glastonbury revine după tradiționalul an sabatic și va avea loc între 23 și 27 iunie 2027, la Worthy Farm, potrivit Euronews. Biletele au fost puse în vânzare la ora 10:00, iar la 10:42 See Tickets a confirmat că întreaga alocare pentru accesul general fusese vândută.

Prețul a fost unul dintre subiectele care au stârnit cele mai multe reacții. Un bilet pentru 2027 costă 408 lire sterline, inclusiv taxa de rezervare de 5 lire. Este pentru prima dată când prețul depășește pragul de 400 de lire.

Suma echivalează cu aproximativ 480 de euro și este cu aproape 30 de lire mai mare decât în 2025. Prețurile au crescut constant în ultimele decenii. În 2010, un bilet costa 286 de lire, iar în anul 2000 prețul era de numai 87 de lire.

Majorarea pentru 2027 a provocat nemulțumiri în rândul unor fani, care susțin că festivalul a devenit prea scump. În ciuda criticilor, cererea a rămas suficient de mare pentru ca biletele să dispară în mai puțin de o oră.

Scena ediției din 2025. Festivalul Glastonbury 2027 va avea loc între 23 și 27 iunie 2027. Sursa foto: X

Situația neobișnuită este că spectatorii și-au cumpărat biletele fără să știe line-up-ul festivalului. Organizatorii nu au anunțat oficial niciun artist pentru ediția din 2027. Printre numele vehiculate în presa britanică și în rândul pariorilor se află Sam Fender, Taylor Swift, Rihanna și Little Simz.

Au apărut, de asemenea, speculații privind The Rolling Stones, Radiohead și Fontaines D.C. Două nume importante au fost însă eliminate din discuție de organizatoarea Emily Eavis. Ea a respins speculațiile privind apariția Madonnei și a trupei Oasis.

Eavis a confirmat în schimb că toți headlinerii festivalului au fost deja contractați. „Suntem foarte încântați”, a declarat ea în august pentru BBC Radio 4, precizând că pregătirile pentru ediția din 2027 evoluează bine. Line-up-ul complet este așteptat în următoarele luni.

Cei care nu au reușit să cumpere bilete nu au pierdut complet șansa de a ajunge la Glastonbury. O nouă rundă de vânzări este programată în primăvara lui 2027. Atunci vor fi oferite biletele returnate și cele pentru care cumpărătorii nu achită diferența rămasă.

La cumpărarea inițială a fost necesar un avans de 100 de lire. Restul de 308 lire trebuie plătit între 1 și 7 aprilie 2027. Ediția din 2027 va avea loc între 23 și 27 iunie, iar interesul demonstrat de vânzarea biletelor arată că festivalul își păstrează atractivitatea chiar și înainte ca artiștii să fie anunțați.

Ministerul Apărării din Arabia Saudită a anunțat că luni, 100 de avioane de luptă au participat la operațiuni împotriva rebelilor Houthi din Yemen. Acestea sprijină armata guvernului yemenit, recunoscut în plan internațional. Autoritățile din Yemen luptă cu gruparea rebelă Houthi, susținută de Iran, care a ocupat o parte importantă  a țării.

Luni, Rashad al-Alimi, iderul guvernului yemenit a anunțat lansarea operațiunii „Zori Noi pentru Yemen”. El a afirmat că țara va evolua către „o nouă eră” cu sprijinul aliaților săi.

Tot luni, forțele guvernamentale yemenite au transmis că au preluat controlul asupra strâmtorii Bab el-Mandeb. Informația a fost contrazisă de rebeli. Sky News Arabia citează surse yemenite și afirmă că rebelii Houthi neagă că forțele guvernamentale ar fi înregistrat vreun progres în zona Bab el-Mandeb.

Strâmtoarea Bab el-Mandeb este una dintre cele mai importante rute maritime din lume.Aceasta se află în apropierea Yemenului, separă Africa de Peninsula Arabică și face legătura între Oceanul Indian și Marea Roșie. Prin strâmtoare trec vapoarele care se îndreaptă către sau vin din Canalul Suez, unul dintre cele mai aglomerate coridoare comerciale din întreaga lume.

Atacurile aeriene și o ofensivă terestră neașteptată ale rebelilor Houthi au transformat Marea Roșie și Strâmtoarea Bab el-Mandeb în zone de mare risc.

Bursele mondiale au început săptămâna în creștere, într-o perioadă în care investitorii așteaptă o serie de date importante privind economia Statelor Unite. La Tokyo, indicele Nikkei 225 a câștigat 2,4%, potrivit AP.

Investitorii au fost încurajați de diminuarea temerilor privind inflația, ceea ce reduce probabilitatea unei noi majorări a dobânzii de către Rezerva Federală. Totuși, în lipsa altor informații capabile să influențeze semnificativ piețele, creșterile bursiere au fost în general moderate.

Indicele CAC 40 din Franța a pierdut 1,1% în debutul ședinței, coborând la 7.813,40 puncte, în timp ce DAX din Germania a rămas aproape neschimbat, cu un avans de mai puțin de 0,1%, până la 25.242,92 puncte.

FTSE 100 din Marea Britanie a crescut cu 0,5%, la 10.511,80 puncte.

Contractele futures pentru S&P 500 și Dow Jones Industrial Average au scăzut cu 0,1%.

În Asia, indicele de referință Nikkei 225 al Japoniei a urcat cu 2,4%, încheind ședința la 69.946,86 puncte. Mai devreme în cursul zilei, acesta depășise pentru scurt timp pragul de 70.000 de puncte, pentru prima dată în ultimele trei luni.

Indicele australian S&P/ASX 200 a rămas aproape neschimbat, cu un avans de mai puțin de 0,1%, până la 8.686,40 puncte. Hang Seng din Hong Kong a câștigat 0,3%, ajungând la 24.040,34 puncte.

Tranzacțiile au fost suspendate la Shanghai și în Coreea de Sud din cauza sărbătorilor naționale.

Acțiunile companiilor din domeniul inteligenței artificiale au atras cumpărătorii. În Japonia, Tokyo Electron a câștigat 5,5%, iar acțiunile gigantului de investiții în tehnologie SoftBank Group au urcat cu 3%.

Taiwan Semiconductor Manufacturing Co. (TSMC) a crescut cu 3%.

În această săptămână urmează să fie publicate noi date privind starea sectorului serviciilor din SUA, șomajul și încrederea consumatorilor.

Vineri, S&P 500 a crescut cu 0,7%. Dow Jones Industrial Average a avansat cu 0,5%, iar indicele compozit Nasdaq a urcat cu 1,2%.

Datele publicate săptămâna trecută privind piața muncii din SUA au contribuit la diminuarea temerilor legate de o inflație mai ridicată. Guvernul american a anunțat că angajatorii din întreaga țară au creat luna trecută cu 29.000 mai multe locuri de muncă decât au desființat.

Cifra a fost sub estimările economiștilor și a marcat o încetinire față de august, când numărul net al angajărilor fusese de 133.000.

Piețele au interpretat datele drept un semnal că Rezerva Federală va fi mai puțin tentată să majoreze dobânda de referință. Fed a majorat recent principala dobândă pentru prima dată în trei ani, în încercarea de a ține sub control creșterea costului vieții.

Pe piața energiei, petrolul american de referință a pierdut 1,7%, ajungând la 89,57 dolari pe baril. Petrolul Brent, referința internațională, a scăzut cu 1,3%, până la 100,95 dolari pe baril.

Prețurile petrolului au oscilat puternic în ultima perioadă, pe fondul incertitudinilor privind modul în care războiul cu Iranul va remodela industria petrolieră mondială.

Pe piața valutară asiatică, dolarul american a coborât luni la 157,71 yeni, de la 157,83 yeni. Euro s-a tranzacționat la 1,1204 dolari, în scădere de la 1,1257 dolari.

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2026 a fost acordat în comun cercetătorilor Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel, „pentru descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetica”.

Cei trei cercetători au fost recompensați pentru contribuțiile care au stat la baza dezvoltării optogeneticii, o metodă care permite controlarea activității anumitor celule cu ajutorul luminii și care a devenit un instrument important în cercetarea biomedicală, în special pentru studierea sistemului nervos.

Anunțul pentru Medicină este primul din calendarul Nobel 2026. Premiul pentru Fizică urmează marți, 6 octombrie, iar cel pentru Chimie va fi anunțat miercuri, 7 octombrie.

Karl Deisseroth, născut la 18 noiembrie 1971, la Boston, în Statele Unite, este afiliat Howard Hughes Medical Institute și Stanford University. El primește o treime din Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2026, acordat pentru descoperirile privind canalele ionice activate de lumină și optogenetica.

Peter Hegemann, născut la 11 decembrie 1954, la Münster, în Germania, este afiliat Humboldt University of Berlin. Cercetătorul german primește, la rândul său, o treime din premiu, pentru contribuțiile recompensate de Comitetul Nobel în domeniul canalelor ionice activate de lumină și al optogeneticii.

Georg Nagel, născut la 24 august 1953, la Weingarten, în Germania, este afiliat University of Würzburg. El împarte Premiul Nobel pentru Medicină 2026 cu Deisseroth și Hegemann, primind o treime din distincție pentru descoperirile care au stat la baza dezvoltării optogeneticii și a utilizării canalelor ionice activate de lumină.

Spre deosebire de alte mari premii internaționale, publicul nu cunoaște lista candidaților aflați în cursa pentru Nobel. Regulile Fundației Nobel prevăd că informațiile despre nominalizări, inclusiv identitatea persoanelor nominalizate și a celor care au făcut propunerile, rămân confidențiale timp de 50 de ani.

Prin urmare, numele vehiculate public înaintea anunțului nu reprezintă o listă oficială de nominalizări pentru Premiul Nobel.

Procesul începe cu invitații adresate persoanelor care au dreptul să propună candidați. Nimeni nu se poate autopropune pentru un Premiu Nobel. Nominalizările sunt valabile pentru anul respectiv și nu sunt transferate automat de la un an la altul.

În cazul Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, procesul implică comunitatea științifică internațională. Istoric, mii de oameni de știință eligibili au fost invitați să propună candidați, iar foștii laureați ai Nobelului pentru Medicină și anumite categorii de profesori au drept de nominalizare.

Termenul pentru transmiterea nominalizărilor este 31 ianuarie. Ulterior începe evaluarea candidaților, proces care se desfășoară pe parcursul mai multor luni și implică inclusiv experți din afara organismelor Nobel.

Candidații considerați cei mai importanți pot fi analizați în profunzime, iar activitatea lor științifică poate fi evaluată în repetate rânduri.

În septembrie, comitetul înaintează recomandările către instituția care acordă premiul, iar decizia finală este luată prin vot. Pentru Medicină, laureații sunt aleși de Nobel Assembly de la Karolinska Institutet, organism format din 50 de membri. Decizia nu aparține, așadar, exclusiv comitetului care examinează candidaturile.

Documentele referitoare la nominalizări, evaluări și deliberări sunt păstrate secrete timp de 50 de ani.

Anunțul de luni deschide calendarul Premiilor Nobel din 2026, programat în perioada 5-12 octombrie.

După Premiul pentru Fiziologie sau Medicină din 5 octombrie, Premiul Nobel pentru Fizică va fi anunțat pe 6 octombrie, iar cel pentru Chimie pe 7 octombrie. Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunțat joi, 8 octombrie, iar Premiul Nobel pentru Pace vineri, 9 octombrie. Seria se va încheia luni, 12 octombrie, cu Premiul Sveriges Riksbank pentru Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel.

Premiile Nobel au fost acordate începând din 1901, în baza testamentului lui Alfred Nobel. Cele cinci domenii prevăzute de acesta au fost fizica, chimia, fiziologia sau medicina, literatura și pacea. Premiul pentru Științe Economice a fost instituit ulterior, în 1968, de banca centrală a Suediei, în memoria lui Alfred Nobel.

Ceremonia de decernare are loc în mod tradițional la 10 decembrie, data morții lui Alfred Nobel.

Patru bucătari americani au explicat ce face diferența, atunci când faci chiftele, potrivit Allrecipes. Toți au indicat aceeași greșeală: carnea frământată prea mult.

Cu cât amestecul este strâns și manipulat mai mult, „cu atât proteinele devin mai compacte, ceea ce poate duce la chiftele dense, uscate și fără viață”, avertizează MacKenzie Smith.

Compoziția nu trebuie frământată. Ajunge să o amesteci cu mâinile umede, doar cât ingredientele se omogenizează.

Ea dă gust și păstrează chiftelele suculente. Carnea prea slabă se întărește și se usucă. Bucătăreasa Mary Payne Moran recomandă două părți vită și o parte porc.

Dacă folosești carne de pui, poți adăuga grăsime prin brânză, ou, ulei de măsline sau maioneză. Ricotta, Boursin sau parmezanul sunt variantele preferate.

Pesmetul sau panko sunt cele mai folosite, dar merg și biscuiții sărați sau chipsurile zdrobite. „Ele rețin umezeala și grăsimea și modifică textura”, spune bucătarul George Formaro.

Pesmetul trebuie înmuiat în lapte înainte de a fi amestecat cu carnea. Bucătarii numesc acest amestec „panadă”. Pesmetul reține lichidul în timpul gătirii, iar chiftelele ies mai moi.

George Duran, bucătar din New York, folosește și ceapa. O transformă în pastă în robotul de bucătărie și o amestecă direct cu pesmetul. Astfel obține umezeală și aromă în același timp.

Smith amestecă întâi pesmetul, ceapa și condimentele, apoi adaugă carnea. Încetează să amestece în clipa în care compoziția s-a omogenizat. „Odată ce s-a omogenizat, nu-l mai ating!”, spune ea.

Chiftelele se formează apoi cu o lingură sau un pahar gradat, fără a fi rostogolite la nesfârșit în palme.

„Un pic de aer în amestec este de ajutor”, spune Duran.

Structura apei, circulația marină, sedimentele, biodiversitatea, poluanții, resursele marine și schimbările climatice sunt strâns legate, iar cercetătorii avertizează că analizarea separată a acestor componente nu poate oferi o imagine completă asupra evoluției Mării Negre, transmite Autoritatea Națională pentru Cercetare – România.

Pentru a afla ce se întâmplă atât la suprafață, cât și în adâncuri, cercetătorii folosesc măsurători oceanografice, date obținute prin satelit, modele numerice și infrastructuri de monitorizare.

Informațiile permit urmărirea temperaturii și a circulației apei, a modificărilor ecosistemelor, a poluanților și a altor procese care au loc în bazin.

Unele schimbări nu pot fi observate cu ochiul liber. Ele se produc în adâncime, în sedimente sau chiar în structura ecosistemelor și pot fi identificate doar prin măsurători repetate, efectuate pe perioade lungi. Din acest motiv, monitorizarea continuă este esențială pentru a înțelege modul în care se schimbă Marea Neagră și consecințele acestor transformări.

Metodele prin care este studiată Marea Neagră vor fi analizate și în cadrul MARBLUE 2026, conferință internațională dedicată cercetării și dezvoltării durabile a bazinului, programată la Constanța în perioada 27-29 octombrie.

Evenimentul, organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, INCD GeoEcoMar, Universitatea „Ovidius” din Constanța și Mare Nostrum, va reuni cercetători din România, Bulgaria, Turcia și Marea Britanie.

Conferința va aborda șase domenii: oceanografie și monitorizare, biodiversitate și conservarea ecosistemelor, resurse marine, geologie și geoecologie, planificare spațială maritimă și management costier, precum și educație despre ocean.

„Cercetarea Mării Negre înseamnă și să urmărim schimbări care nu pot fi observate cu ochiul liber. Ele se pot produce în adâncime, în sedimente sau în structura ecosistemelor și pot fi identificate doar prin măsurători repetate, pe perioade lungi. De aceea, monitorizarea continuă este una dintre condițiile pentru a înțelege cum se schimbă marea și pentru a evalua consecințele acestor schimbări”, potrivit Autorității Naționale pentru Cercetare.

Pentru România, monitorizarea Mării Negre este importantă inclusiv pentru anticiparea unor schimbări care pot afecta ecosistemele, comunitățile, resursele și activitățile economice dependente de acest spațiu.