MediaFax.ro

Potrivit Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), aeronava face parte dintr-o flotă strategică europeană distribuită în mai multe state membre, compusă din 5 elicoptere mediu-grele și 10 aeronave de tip „Canadair”, destinată asigurării unui răspuns rapid și eficient la dezastre la nivel european.

Elicopterul va putea fi mobilizat, la solicitarea Uniunii Europene, pentru misiuni de sprijin în alte state membre sau în țări terțe afectate de dezastre majore, în spiritul solidarității europene, costurile operaționale fiind acoperite prin programul rescEU.

„În perioada imediat următoare, va fi constituită o comisie de recepție, care va derula procedurile specifice, incluzând verificări tehnice amănunțite, inspecția dotărilor medicale și a echipamentelor de stingere a incendiilor, precum și zboruri de verificare, pentru confirmarea conformității cu specificațiile contractuale și cu standardele europene de siguranță”, transmite DSU.

Aeronava este echipată cu sistem „Bambi Bucket”, având o capacitate de peste 3.000 de litri de apă, și poate fi utilizată pentru stingerea incendiilor forestiere, misiuni de căutare-salvare, inclusiv prin utilizarea troliului pentru extragerea victimelor din zone greu accesibile sau din mediul maritim, și pentru evacuare și transport medical de urgență (MEDEVAC), inclusiv pentru pacienți în stare critică, cu echipamente de terapie intensivă la bord.

Elicopterul are specificații identice cu cele ale aeronavelor Black Hawk aflate deja în dotarea Inspectoratului General de Aviație.

„Aterizarea acestui elicopter marchează trecerea de la planificare la o capacitate operațională reală. După finalizarea procedurilor de recepție, această aeronavă va fi gata să decoleze pentru a salva vieți, oriunde în Europa, sub egida solidarității europene”, a declarat șeful DSU, Raed Arafat.

În cadrul programului rescEU, Uniunea Europeană finanțează și pune la dispoziția statelor membre capacități comune de intervenție, incluzând elicoptere și aeronave specializate pentru stingerea incendiilor forestiere, aeronave pentru evacuare și transport medical de urgență și alte resurse esențiale pentru protecția civilă.

Propunerea legislativă a fost anunțată recent în Parlamentul sud-coreean și ar extinde asigurarea publică de sănătate pentru a acoperi mai multe tipuri de tratamente decât cele deja disponibile pentru pierderea părului, potrivit The Guardian.

Coreea de Sud oferă, în prezent, asigurare medicală doar pentru chelirea survenită în urma unor motive medicale, precum boala autoimună „Alopecia areata”. Celelalte tipuri de căderi de păr nu sunt acoperite de tratamente.

„S-ar putea ca unii tineri să considere nedrept faptul că plătesc doar primele de asigurare și nu pot beneficia de prestații”, a declarat președintele sud-coreean, menționând că sentimentul de „marginalizare” în rândul acestora a devenit puternic.

Profesioniștii din domeniul medical privesc cu scepticism propunerea președintelui sud-coreean.  Asociația Medicală Coreeană a criticat inițiativa, afirmând că „în loc să se investească fondurile asigurărilor de sănătate în acoperirea tratamentelor împotriva căderii părului”, ar trebui ca asigurările să acorde prioritate „acoperirii cancerului și a altor boli grave, mai în concordanță cu principiile asigurărilor de sănătate”.

Propunerea evidențiază accentul cultural intens al standardelor aspre de frumusețe din Coreea de Sud. Potrivit unui sondaj realizat în 2024, 98% dintre tinerii adulți din Coreea de Sud consideră că persoanele atractive beneficiază de avantaje sociale.

Pentru femei, așteptările sunt stricte în ceea ce privește machiajul, forma siluetei sau aspectul pielii. Pentru bărbați însă, chestiunea este mai puțin discutată în mod deschis, însă cei care se confruntă cu cădere părului, fie își lasă breton pentru a acoperi chelirea, fie urmează tratamente costisitoare pentru creșterea părului.

Piața tratamentelor împotriva căderii părului din Coreea de Sud era estimată la aproximativ 188 miliarde de woni (peste 109 milioane de euro) în 2024, iar grupurile industriale susțin că 10 milioane de bărbați, dintr-o populație totală de 51 de milioane de locuitori, suferă de căderea părului, deși aceste date nu au fost niciodată verificate.

O sursă din rândul forțelor de ordine a declarat pentru The Toronto Sun că majoritatea presupușilor membri ai bandei sunt refugiați români. Doi dintre cei 21 de suspecți au fugit deja din țară, notează Toronto Sun.

Proiectul Sommes a fost inițiat de Poliția din Hamilton și a implicat ulterior polițiști din Peel, York, Waterloo, precum și Serviciul de Informații Criminale din Ontario. Ancheta a fost lansată în august, pe fondul unei creșteri explozive a furturilor din retail.

Potrivit poliției, până în prezent au fost formulate 175 de capete de acuzare împotriva celor 21 de suspecți. „Majoritatea” se aflau deja sub ordine de eliberare sau aveau mandate restante.

Șeful Poliției din Hamilton, superintendentul Ryan Diodatti, a declarat că banda a furat bunuri în valoare de „milioane de dolari” în urma unor raiduri rapide asupra magazinelor de retail, în principal unități Shopper’s Drug Mart. El a descris ancheta drept „complexă și de amploare”, adăugând că „infracționalitatea nu cunoaște granițe”.

Rețeaua de hoți a fost descrisă ca fiind „tranzitorie” și ar fi comis jafuri bine planificate, în plină zi, asupra comercianților. După fiecare lovitură, potrivit poliției, hoții se întâlneau într-o locație din Mississauga, iar bunurile erau expediate către AG Liquidation, un mare depozit comercial de lichidări din Brampton, precum și către alți angrosiști.

Anchetatorii au recuperat o cantitate semnificativă de bunuri furate, cu o valoare estimată preliminar la peste 1 milion de dolari. De asemenea, au fost confiscate șase vehicule.

În luna august, detectivii din cadrul Unității de Informații a Poliției din Hamilton au identificat persoane de interes legate de o serie de furturi organizate de amploare, care vizau mai multe magazine Shoppers Drug Mart din Hamilton.

Poliția a aflat că suspecții ar fi făcut parte dintr-o organizație criminală internațională care trafica bunuri furate încă din februarie 2024.

Autoritățile susțin că organizația este responsabilă pentru sute de furturi înregistrate în Ontario.

Poliția colaborează în prezent cu Service de Police de la Ville de Montréal, deoarece gruparea ar fi fost activă și în zona Montrealului.

Marți, Poliția din Hamilton, cu sprijinul Poliției Regionale Peel, al Poliției Regionale York și al Poliției Regionale Waterloo, a pus în aplicare 16 mandate de percheziție la trei proprietăți comerciale, șase locuințe și șapte vehicule, în cadrul proiectului.

Anchetatorii au mai descoperit că doi dintre suspecți au zburat în weekend la Vancouver, unde ar fi comis noi furturi, vizând din nou magazine Shopper’s Drug Mart de pe Coasta de Vest. Poliția din Vancouver i-a arestat și i-a trimis înapoi în Ontario.

„Erau toți membri ai aceleiași familii sau prieteni apropiați”, a declarat superintendentul Marty Schulenberg, adăugând că Agenția pentru Servicii de Frontieră a Canadei investighează „statutul de imigrare al persoanelor”.

Una dintre dificultățile cu care se confruntă poliția în ultimul deceniu este un sistem de eliberare pe cauțiune foarte permisiv. Vor fi eliberați acuzații din Proiectul Sommes pentru a comite alte infracțiuni?

„Fără îndoială, aceasta este o îngrijorare”, a spus Schulenberg, explicând că, în trecut, abordarea fragmentată a unor investigații similare a fost un eșec. În loc să fie analizat ansamblul faptelor, fiecare infracțiune era tratată ca un incident izolat, nu ca parte a unei conspirații criminale extinse.

„Abordare de tip criminalitate organizată”

Acest lucru se schimbă acum.

„Adoptăm o abordare specifică criminalității organizate, iar aceste persoane sunt acuzate de participare la un grup infracțional, iar toate dosarele lor vor fi judecate la Hamilton.”

Majoritatea celor arestați se confruntă cu acuzații de furt, deținere de bunuri obținute prin infracțiune, nerespectarea condițiilor de probațiune, nerespectarea angajamentelor judiciare și comiterea de infracțiuni în cadrul unei organizații criminale, printre altele.

Au fost acuzați:

Vijay Aggerwal, 75 de ani, din Brampton;
Stefan Bogdan, 41 de ani, din North York;
Andrei Burtea, 22 de ani, Hamilton Vaughan, șapte capete de acuzare pentru nerespectarea condițiilor;
Diana Burtea, 19 ani, Hamilton Vaughan, căutată și pentru furt în Windsor și aflată sub acuzație și eliberare pentru furt în York, London și comitatul Essex;
Voicu Constantin, 48 de ani, din North York;
Nicusor Corcoveanu, 28 de ani, Hamilton Vaughan, aflat sub acuzație și eliberare pentru agresiune cauzatoare de vătămări corporale și conducere sub influența alcoolului, căutat pentru furt în Windsor și aflat sub acuzație și eliberare pentru furt în London;
Thi Dinh, 39 de ani, din Oakville;
Aurelian Alexandru Dragan, 37 de ani, din North York;
Diana Georgiana Dragan Mandoiu, 34 de ani, din North York;
Marieta Dragomir, 37 de ani, căutată și în Waterloo, Halton, Windsor, Niagara și Windsor;
Florin Dragomir, 46 de ani, Hamilton Vaughan;
Alexandru Iordache, 33 de ani, din North York;
Chiara Strassl, 21 de ani;
Andreea Alina Toma, 20 de ani, Hamilton Vaughan;
Claudia Toma, 19 ani, din Vaughan;
George Toma, 45 de ani, din Vaughan;
Raluca Madalina Veliscu, 31 de ani, din North York;
Van Phuc Vu, 29 de ani, din Mississauga;
doi băieți de 15 și 17 ani din Hamilton Vaughan și o fată de 16 ani din Vaughan.

Investigația a beneficiat de finanțare din partea Guvernului provinciei Ontario, prin Ministerul Procurorului General, cu sprijinul Serviciului de Informații Criminale din Ontario.

Postul public NHK, au relatat că un oficial de rang înalt din cadrul biroului premierului Sanae Takaichi ar fi afirmat că deteriorarea mediului de securitate regional justifică necesitatea armelor nucleare. 

Minoru Kihara, secretarul-șef al cabinetului, a declarat că politica nucleară a Japoniei rămâne neschimbată, reiterând cele trei principii non-nucleare ale țării: de a nu deține, de a nu produce și de a nu permite prezența armelor nucleare pe teritoriul japonez. 

Kihara a refuzat însă să comenteze declarațiile oficialului și nu a menționat dacă acesta va fi demis, având în vedere că opoziția a cerut acest demers. 

Îngrijorările japoneze sunt alimentate de îndoilele privind garanțiiel de securitate oferite de administrația americană, dar și presiunile exercitate de vecini înarmați nuclear, precum China, Rusia și Coreea de Nord. 

Unii parlamentari din partidul aflat la guvernare au sugerat chiar ca SUA să fie autorizate să desfășoare arme nucleare pe submarine sau alte platforme în apropierea Japoniei, pentru a întări descurajarea.

Subiectul armelor nucleare rămâne extrem de sensibil în Japonia, singura țară care a suferit bombardamente atomice, la Hiroshima și Nagasaki, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, o investigație Reuters publicată în luna august a indicat o creștere a disponibilității politice și publice de a relaxa aceste principii, pe fondul amenințărilor de securitate tot mai accentuate.

Generalul Xu Qinxian, comandant în 1989 al Grupului de Armata 38, a refuzat să-și trimită trupele în Beijing pentru a reprima manifestațiile pro-democrație. S-a întâmplat contrar ordinelor neoficiale date de conducerea Partidului Comunist Chinez în contextul crizei din Piața Tienanmen.

În procesul militar din 1990, surprins în acest video, Xu a explicat judecătorilor că nu putea ordona folosirea forței împotriva civililor. El a susținut că o astfel de acțiune ar provoca „haos și vărsare de sânge”. A motivat și faptul că un comandant care ar fi executat ordinul ar fi rămas în istorie ca un criminal și „un păcătos”, scrie Corriere della Sera.

Filmat în fața unei curți militare, materialul video îl arată pe Xu stând în haine civile, flancat de soldați. În acest timp judecătorii îl interoghează asupra refuzului de a respecta ordinul de a acționa militar. Acest judecător a fost considerat „secret” și a rămas ascuns publicului zeci de ani, fiind redescoperit și publicat recent pe platforme precum YouTube și X de către istoricul chinez Wu Renhua, un participant la protestele din 1989. Istoricul a emigrat din China și s-a stabilit ulterior în Statele Unite.

Timp de aproape patru decenii, povestea lui Xu a fost aproape ștearsă din arhivele oficiale chineze. Detaliile despre procesul său au fost limitate sau eliminate din discursul public intern, până la această dezvăluire neașteptată.

Refuzul lui Xu Qinxian s-a petrecut într-o perioadă în care conducerea Chinei, sub influența lui Deng Xiaoping, a considerat necesară intervenția militară pentru a opri valul de proteste. Aceste evenimente au culminat cu masacrul din Piața Tienanmen din 3 – 4 iunie 1989. Forțele armate chineze au deschis atunci focul asupra manifestanților și civililor.

Deși ordinul de mobilizare a trupelor a fost dat verbal, fără documente oficiale, Xu a argumentat în instanță că o decizie de o asemenea gravitate ar fi trebuit discutată la nivelul Congresului Național al Poporului, nu doar decretată de structuri de partid. El a subliniat astfel tensiunile interne din armată și din conducerea chineză de atunci.

După proces, Xu a fost expulzat din Partidul Comunist și condamnat la cinci ani de închisoare. Pedeapsa a fost urmată de exil intern în Shijiazhuang, provincia Hebei, după eliberare. GEneralul a murit în 2021 la vârsta de 85 de ani. Toată viața a continuat să susțină faptul că a acționat din conștiință, fără regrete.

Materialul video recent publicat a atras interes internațional uriaș. El oferă o rară privire asupra unui act de disidență apărut într-unul dintre cele mai controversate momente din istoria modernă a Chinei. Perioadă care este dealtfel abil mascată de autorități și extrem de dificil de documentat.

Masacrul de la Tienanmen rămâne un subiect delicat și puternic cenzurat în China. Acolo informațiile despre protestele pro-democrație și represiuni militare sunt în general suprimate. Apariția acestui video oferă o oportunitate rară de reexaminare a unei povești care îmbină moralitatea, disciplina militară și responsabilitate individuală într-un moment dificil și de cotitură al istoriei chineze moderne.

În orașul Lübben, din landul Brandenburg, criticile la adresa investiției din domeniul apărării s-au intensificat, chiar dacă autoritățile promit sute de locuri de muncă într-o zonă afectată de dificultăți economice, relatează AFP.

Pe străzile orașului a apărut un afiș anti-război, care ilustrează temerile comunității: un soldat ținând în brațe un camarad rănit. Afișul a fost amplasat de inițiativa civică „Our Lübben”, care protestează față de planurile grupului Diehl de a produce componente pentru muniții la această fabrică.

Liderii politici de la Berlin avertizează constant asupra războiului din Ucraina și a riscurilor pe care Rusia le reprezintă pentru statele europene. Totuși, la o întâlnire lunară a grupului civic, referirile la „amenințarea rusă” au fost întâmpinate cu râsete.

„Rusia nu este dușmanul nostru! Rușii au trăit aici ani de zile”, a spus Manuela Noack, o asistentă medicală în vârstă de 62 de ani, făcând trimitere la perioada prezenței sovietice în fosta Germanie de Est.

Inițiativa a strâns aproximativ 1.600 de semnături într-un oraș cu 14.000 de locuitori împotriva fabricii, care ar urma să funcționeze la capacitate maximă în 2027.

Fondatoarea grupului, Nancy Schendlinger, susține că în jur de 80% dintre localnici se opun planului cancelarului Friedrich Merz de a transforma Bundeswehr în cea mai mare armată convențională din Europa.

„Am mai trăit asta”, a declarat Schendlinger pentru AFP, referindu-se la perioada Războiului Rece.

Potrivit acesteia, cursa înarmărilor a dus la „o spirală a militarizării atât în Est, cât și în Vest, iar la final buzunarele noastre erau goale”.

Ea spune că nu își dorește ca fiul ei de 15 ani să ajungă vreodată să poarte o armă.

Marko Schmidt, reprezentant al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) la nivel local, afirmă că nu are obiecții față de producerea de arme „pentru apărarea Germaniei”, dar se opune livrării acestora către Ucraina.

„Rusia nu va ataca niciodată Europa, sau cel puțin nu Germania”, a spus el pentru AFP, adăugând că, în opinia sa, Europa ar fi responsabilă pentru un eventual conflict.

În prezent, fabrica din Lübben este una dintre puținele investiții din industria de apărare din estul Germaniei, unde aproximativ 90% din acest sector este concentrat în vest.

În 2023, compania Rheinmetall a renunțat la un proiect similar în Saxonia, după proteste locale.

Thomas Fischer, fost membru al forțelor aeriene germane, spune că opoziția sa față de reînarmare are legătură cu istoria Germaniei.

„Noi, germanii, ar trebui să tăcem”, a spus el. „Am declanșat două războaie mondiale. Ar trebui să dăm dovadă de reținere”.

Finanțarea proiectul a fost aprobată prin ordin de ministru.

Lucrările vor fi realizate pe o suprafață construită de 12.000 mp, pe un regim de înălțime S+Sth+P (subsol, subsol tehnic și parter).

Valoarea estimată a investiției este de aproape 100 de milioane de lei, iar durata de realizare este de 30 de luni.

Complexul va fi eficientizat energetic, va fi reabilitat sistemul de încălzire și va fi montat un nou sistem de ventilație. Totodată, va fi înlocuită tâmplăria exterioară și vor fi montate corpuri de iluminat cu consum redus, vor fi reabilitate sistemele de filtrare și tratare a apei și se va fora pentru a asigura alimentarea bazinelor cu apă din subteran. De asemenea, se vor introduce tribune cu o capacitate de 70, respectiv 110 persoane.

Proiectul urmează să intre în procedură de licitație publică.

„Reprezentând o moștenire sportivă de peste 50 de ani, modernizarea bazinelor nu va fi doar un câștig pentru sportivii de elită, ci și pentru comunitate. Va fi o investiție în sănătatea publică, în educația tinerilor și în păstrarea tradiției sportive a României”, a declarat Cseke Attila.

După modernizare, complexul va deveni un spațiu deschis, accesibil locuitorilor de toate vârstele, iar organizarea de competiții internaționale va aduce beneficii economice.

Construit în perioada 1968-1971, acest ansamblu, singurul de acest gen din București, este destinat pregătirii sportivilor, unii dintre ei devenind nume sonore ale sportului românesc, însă, în prezent, infrastructura nu mai corespunde standardelor de siguranță și performanță necesare, fiind nefuncțională de ani de zile, transmit reprezentanții ministerului.

Poliția de Frontieră a anunțat că, potrivit informațiilor primite de la omologii ucraineni, la ora 4.10 traversarea podului Maiaki-Udobnoe a fost suspendată, ca urmare a unui nou atac cu drone.

Toate mijloacele de transport care se deplasau spre Odesa au fost redirecționate și se întorc pe teritoriul Republicii Moldova.

„Activitatea punctului de trecere a frontierei <Palanca-Maiaki-Udobnoe> este sistată pe sensul de ieșire din Republica Moldova, iar în PTF <Tudora-Starokazacie> traversarea este permisă doar călătorilor care se deplasează în direcția Belgorod (Ucraina)”, a transmis Poliția de frontieră.

Activitatea pe pod a fost reluată joi seara pe banda neafectată, după ce în după-amiaza aceleiași zile, în urma unui atac aerian lansat pe teritoriul Ucrainei, drone care transportau încărcătură explozivă au lovit podul situat în extravilanul localității Maiaki-Udobnoe (Ucraina).

Podul este amplasat pe traseul Odesa–Reni și asigură traversarea peste râul Nistru.

În urma incidentului, circulația pe pod a fost sistată, iar zona a fost izolată pentru evaluarea situației și prevenirea oricăror riscuri suplimentare.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat aprobarea de către Consiliul European a unui pachet financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, care acoperă perioada 2026-2027, scrie Baha.

El a spus că decizia oferă o „garanție” de stabilitate pentru următorii ani și asigură sprijin continuu din partea Uniunii Europene. Zelenski a subliniat că activele rusești care rămân înghețate în Europa și finanțarea Ucrainei sunt „importante”.

„Acesta este un sprijin semnificativ care ne întărește cu adevărat rezistența”, a scris el.

Planul de finanțare se bazează pe împrumuturi colective prin intermediul Comisiei Europene, utilizând propriul buget comun al blocului comunitar, mai degrabă decât contribuții naționale directe. „Ne-am angajat, am livrat”, a scris Costa într-o postare pe X.

Anunțul a venit după ore întregi de negocieri la Bruxelles, care au urmat săptămânilor de discuții blocate privind posibilitatea utilizării activelor rusești înghețate pentru a sprijini ajutorul financiar.

Anunțul a fost făcut de Kristi Noem, secretar pentru Securitate Internă, care a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Acest individ odios nu ar fi trebuit niciodată să fie admis în țara noastră. La indicațiile președintelui Trump, solicit imediat USCIS (n.r. Serviciile de Cetățenie și Imigrare) să întrerupă programul DV1 (n.r. loteria vizelor) pentru a mă asigura că niciun alt american nu este afectat de acest program dezastruos”. 

Neves Valente este suspectat că a atacat Universitatea Brown și a ucis două persoane și rănit alte nouă. Potrivit autorităților, acesta a fost găsit mort joi seară, cauza decesului fiind sinuciderea. 

Procurorul federal pentru statul Massachusetts, Leah B. Foley, a declarat că Neves Valente a obținut statutul de rezident permanent legal în anul 2017, prin intermediul programului Loteria vizelor. 

Suspendarea programului este de așteptat să genereze contestări legale, întrucât loteria vizelor este prevăzută prin lege federală. 

Donald Trump s-a opus în mod constant acestui mecanism, iar anunțul făcut de Kristi Noem este considerat un nou exemplu de folosire a unei tragedii pentru a promova politici restrictive în domeniul imigrației.

Trump a adoptat anterior măsuri drastice, inclusiv restricții asupra imigrației din anumite țări și inițiative de deportare în masă. De asemenea, președintele a contestat dreptul la cetățenie prin naștere, garantat de Constituție. 

Claudio Neves Valente, în vârstă de 48 de ani, a fost găsit mort joi seara, din cauza unei răni „prin împușcare autoprovocate”, a declarat Oscar Perez, șeful poliției din Providence. Suspectul este fost student la Universitatea Brown și cetățean portughez, potrivit AP. Se pare că el a acționat singur.

Anchetatorii cred că Valente este responsabil atât pentru atacul armat de la Universitatea Brown, cât și pentru uciderea unui profesor de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts. Profesorul a fost împușcat mortal în casa sa din Brookline, luni. Totuși, autoritățile nu au confirmat în mod oficial dacă există o legătură între cele două atacuri armate.

Bărbatul suspectat de uciderea a doi oameni și de rănirea mai multor persoane la Universitatea Brown a fost găsit mort într-un depozit din New Hampshire. Depozitul a fost închiriat de bărbat.

Președintele Universității Brown, Christina Paxson, a declarat că Valente a fost înscris la Brown din toamna anului 2000 până în primăvara anului 2001. A fost admis la școala postuniversitară pentru a studia fizica începând cu septembrie 2000.

„Nu are nicio legătură actuală cu universitatea”, a spus ea.

Două persoane au fost ucise și nouă au fost rănite în atacul armat de sâmbătă de la Universitatea Brown. Ancheta a evoluat spectaculos joi, când autoritățile au declarat că investighează o legătură între atacul armat de la Brown și un atac de lângă Boston, în care a fost ucis profesorul MIT, Nuno F.G. Loureiro, în vârstă de 47 de ani.

Se pare că Valente și Loureiro au urmat cursurile aceleiași universități din Portugalia, au declarat oficialii.

Donald Trump a declarat joi că nu are nevoie de autorizația Congresului SUA pentru a lansa potențiale atacuri împotriva Venezuelei.

„Nu m-ar deranja să le spun… Nu sunt obligat”, a afirmat președintele SUA când un reporter l-a întrebat dacă intenționează să solicite aprobarea Congresului pentru a lansa atacuri terestre în Venezuela.

În schimb, el s-a declarat îngrijorat de scurgerile de informații.

„Sper doar să nu scurgă informații. Știți, oamenii lasă să se scurgă astfel de informații. Sunt politicieni și unii sunt ca o sită”, a spus Trump, potrivit Le Figaro.

Președintele SUA a amenințat de mai multe ori că va lansa atacuri terestre împotriva Venezuelei pentru a nimici cartelurile de droguri. Statele Unite efectuează atacuri din septembrie împotriva navelor suspectate de trafic de droguri în Caraibe și Pacific. Acestea s-au soldat cu cel puțin 99 de morți. De asemenea, atacurile au ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea acestor operațiuni,.

Numeroși membri ai Congresului, atât democrați, cât și republicani, consideră că președintele nu are autoritatea legală de a efectua astfel de atacuri și că orice intervenție terestră are nevoie de aprobarea Parlamentului. Cu toate acestea, Camera Reprezentanților, cu majoritate republicană, a respins miercuri două proiecte de lege care încercau să ofere un cadru legal pentru atacuri. Măsuri similare au eșuat în Senat.

„Președintele nu a demonstrat că are autoritatea necesară în temeiul dreptului american sau internațional pentru a efectua aceste atacuri. Nimeni nu poate susține în mod credibil că aceste nave, dintre care unele nici măcar nu se îndreptau spre Statele Unite și se aflau la mii de mile de teritoriul american, reprezentau o amenințare iminentă”, a declarat reprezentantul democrat Gregory Meeks în timpul dezbaterii din Cameră.

Administrația Trump susține că președintele are dreptate, deoarece aceste atacuri se încadrează în „conflictul armat” pe care l-a lansat împotriva cartelurilor de droguri, pe care le numește „organizații teroriste străine”.

Conform Constituției SUA, deși președintele este comandantul-șef al forțelor armate, doar Congresul are autoritatea de a declara oficial război. În ultimele decenii, președinții americani s-au bazat pe rezoluții ale Congresului pentru a desfășura operațiuni militare în străinătate.

Președintele francez le-a spus reporterilor că „este util” ca europenii să vorbească cu liderul rus Vladimir Putin.

„Cred că noi, europenii și ucrainenii, trebuie să găsim un cadru pentru a angaja o discuție în forma cuvenită”, a spus Emmanuel Macron, potrivit Politico.

Președintele Franței a adăugat că europenii nu ar trebui să permită ca negocierile să fie conduse exclusiv „de intermediari”.

Declarația sa vine în contextul în care discuțiile de pace intermediate de SUA par să evolueze. Acestea au luat avânt după o întâlnire de la Berlin, de săptămâna aceasta, în care s-a vorbit și despre garanțiile de securitate pentru Kiev.

„Va trebui să vorbim cu Vladimir Putin”, a fost concluzia lui Macron.

La finalul discuțiilor de la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat optimistă.

„Am obținut un acord prin care putem satisface nevoile de finanțare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. Comisia a propus două soluții; ambele solide din punct de vedere juridic, ambele fezabile din punct de vedere tehnic… statele membre au decis să sprijine împrumuturile UE de pe piețele de capital… vom face acest lucru pe baza unei cooperări consolidate”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Acordul de la Bruxelles a fost obținut la capătul unor discuții care au ținut 15 ore. Participanții la summit-ul UE au ajuns la un consens privind un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

„Decizia de a acorda Ucrainei un sprijin de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027 a fost aprobată. Am promis, am realizat”, a scris președintele Consiliului European, António Costa, pe X.

Summit-ul UE de la Bruxelles s-a încheiat după miezul nopții fără un acord privind utilizarea activelor rusești înghețate, a anunțat anterior un oficial UE. Miza discuțiilor a fost uriașă. În statele UE sunt „înghețate” aproximativ 200 miliarde de euro aparținând băncii centrale a Rusiei. Cea mai mare parte se află în Belgia.

Propunerea discutată și respinsă ar fi transformat aceste fonduri, direct sau prin mecanisme de garanție, într-un „împrumut de reparații” pentru Kiev. Varianta a fost analizată deoarece ucrainenii riscă să rămână fără bani începând de la jumătatea lui 2026, conform evaluărilor folosite în timpul negocierilor.

Până la urmă, liderii UE au ales soluția de finanțare temporară pe termen mediu. Ei vor „să acorde un împrumut Ucrainei… pe baza împrumuturilor UE de pe piețele de capital, susținute de marja de manevră a bugetului UE”.

Scandalul uriaș a izbucnit după ce membrii unui consiliu de administrație ales de Trump a aprobat redenumirea centrului de arte din Washington. Cunoscut drept Centrul Kennedy acesta a fost redenumit în Centrul Trump Kennedy, potrivit AP. Aprobarea a avut loc joi, așa cum a anunțat Casa Albă.

Anunțul a stârnit furia democraților, dar și comentarii din partea unor istorici. Unii spun că membrii consiliului și-au depășit autoritatea legală. Congresul a numit centrul după președintele John F. Kennedy în 1964, ca urmare a asasinării acestuia. Istoricul Donald A. Ritchie a declarat că doar Congresul poate să modifice numele deoarece decizia inițială a fost luată de instituția menționată. Și liderul democrat al Camerei Reprezentanților, Hakeem Jeffries, a declarat că o schimbare de nume necesită o inițiativă legislativă.

„Doar Congresul poate redenumi Centrul Kennedy”, a spus democratul.

Consiliul nu a așteptat ca dezbaterea publică să se desfășoare și a schimbat rapid numele de pe site-ul web. Roma Daravi, purtătorul de cuvânt al centrului, a declarat că membrii consiliului instituției au votat în unanimitate pentru noul nume: Centrul Memorial Donald J. Trump și John F. Kennedy pentru Arte

Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat informația pe rețelele de socializare, menționând „munca incredibilă” pe care a depus-o Trump la centru de la revenirea în funcție în luna ianuarie. În schimb, Donald Trump a spus că este onorat de decizia consiliului.

Președintele s-a referit și în trecut la „Centrul Trump Kennedy”. La începutul lunii decembrie, el a vorbit despre un „mare eveniment” care va avea loc la „Centrul Trump Kennedy”. În râsetele celor din sală, Trump a părut că regretă greșeala. „Scuzați-mă, la Centrul Kennedy”, a spus el. „Marele eveniment” a fost tragerea la sorți a Cupei Mondiale de fotbal 2026, la care a participat și Trump.

Votul consiliului de administrație nu a fost pe placul unora dintre membrii familiei Kennedy. Maria Shriver, o nepoată a lui John F. Kennedy, a declarat că este „de neînțeles” faptul că Trump vrea să-și adauge numele la memorialul dedicat unchiului ei.

De asemenea, rudele lui Kennedy au criticat dur decizia lui Trump de a renova Grădina de Trandafiri din epoca Kennedy de la Casa Albă. Gazonul grădinii din epoca Kennedy a fost înlocuit cu pavele. „O insultă la adresa unui mare președinte”, a spus Tim Shriver, fratele Mariei.

Acordul de la Bruxelles a fost obținut la capătul unor discuții care au ținut 15 ore, anunță Politico. Participanții la summit-ul UE au ajuns la un consens privind un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

„Decizia de a acorda Ucrainei un sprijin de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027 a fost aprobată. Am promis, am realizat”, a scris președintele Consiliului European, António Costa, pe X.

Experții vorbesc despre o victorie a președintelui francez Emmanuel Macron. Acesta și-a impus punctul de vedere în fața cancelarului german Friedrich Merz și a altor lideri europeni. Macron va merge acasă cu o dublă victorie: o amânare a semnării acordului Mercosur și un angajament de a utiliza datoria comună pentru a ajuta Ucraina.

Summit-ul UE de la Bruxelles s-a încheiat după miezul nopții fără un acord privind utilizarea activelor rusești înghețate, a anunțat anterior un oficial UE. Miza discuțiilor a fost uriașă. În statele UE sunt „înghețate” aproximativ 200 miliarde de euro aparținând băncii centrale a Rusiei. Cea mai mare parte se află în Belgia.

Propunerea discutată și respinsă ar fi transformat aceste fonduri, direct sau prin mecanisme de garanție, într-un „împrumut de reparații” pentru Kiev. Varianta a fost analizată deoarece ucrainenii riscă să rămână fără bani începând de la jumătatea lui 2026, conform evaluărilor folosite în timpul negocierilor.

Până la urmă, liderii UE au ales soluția de finanțare temporară pe termen mediu. Ei vor „să acorde un împrumut Ucrainei… pe baza împrumuturilor UE de pe piețele de capital, susținute de marja de manevră a bugetului UE”.

Premierul australian a făcut anunțul vineri. Este vorba despre un program național de răscumpărare a armelor. Autoritățile încearcă astfel să reducă numărul armelor de foc aflate în posesia civililor. Programul a fost conceput ca urmare a atacului armat de la Sydney, soldat cu 15 morți.

„Evenimentele teribile din Bondi arată că trebuie să eliminăm mai multe arme de pe străzile noastre”, a declarat Anthony Albanese într-o conferință de presă, potrivit Le Figaro.

De asemenea, Albanese a anunțat că țara va avea o zi de comemorare și reflecție duminică, la o săptămână după atac. Este „o oportunitate de a fi alături de comunitatea evreiască, de a o îmbrățișa și de a împărtăși durerea tuturor australienilor”, a explicat șeful Guvernului. O zi de doliu național va avea loc și anul viitor, a adăugat prim-ministrul.

Australia a mai avut un program de răscumpărare a armelor după un masacru produs în 1996, pe insula Tasmania din sudul Australiei. Atunci, un bărbat în vârstă de 28 de ani a deschis focul asupra unei mulțimi la Port Arthur, o destinație turistică, ucigând 35 de persoane. În timpul programului care a ținut un an, autoritățile australiene au recuperat 600.000 de arme de foc. Armele au predate de proprietarii lor prin programul de răscumpărare.

Duminica trecută, un atac armat a avut loc la plaja Bondi din Sydney. Sajid Akram și fiul său, Naveed, sunt acuzați de uciderea a 15 persoane. A fost cel mai grav atac armat din Australia de la masacrul de la Port Arthur.

Summit-ul UE de la Bruxelles s-a încheiat după miezul nopții fără un acord privind utilizarea activelor rusești înghețate, a anunțat un oficial UE citat de Politico. Miza discuțiilor a fost uriașă. În statele UE sunt „înghețate” aproximativ 200 miliarde de euro aparținând băncii centrale a Rusiei. Cea mai mare parte a activelor se află în Belgia care se opune propunerii invocând riscuri de securitate.

Propunerea discutată și respinsă ar fi transformat aceste fonduri, direct sau prin mecanisme de garanție, într-un „împrumut de reparații” pentru Kiev. Varianta a fost analizată deoarece ucrainenii riscă să rămână fără bani începând de la jumătatea lui 2026, conform evaluărilor folosite în timpul negocierilor.

În continuare liderii UE vor lua în considerare o soluție bazată pe împrumuturi comune. La solicitarea Politico, doi oficiali UE au declarat că o nouă versiune preliminară a concluziilor ar putea să prevadă implementarea unei soluții de finanțare temporară pe termen mediu. Se pare că liderii europeni sunt de acord „să acorde un împrumut Ucrainei… pe baza împrumuturilor UE de pe piețele de capital, susținute de marja de manevră a bugetului UE”.

Practic, liderii se concentrează pe un acord care ar majora datoria UE pentru a finanța Ucraina în următorii doi ani. Un aspect cheie al operațiunii este de a scoate Ungaria, Cehia și Slovacia, care se opun acordării unui ajutor suplimentar Ucrainei, din schema comună de datorii.

Valoarea totală a împrumutului nu a fost stabilită. Discuțiile de la vârful UE vizează suma de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina pe o perioadă de doi ani.

Șeful spionilor lui Vladimir Putin a declarat că a avut o „conversație telefonică destul de lungă” cu noul șef al MI6, a relatat agenția de știri de stat rusă Tass citată de Sky News. Sergei Narîșkin, directorul serviciilor de informații externe ale Rusiei, a spus că „în urmă cu câteva zile, am avut o conversație telefonică destul de lungă cu noul șef al MI6 [Blaise] Metreweli,” privind activele rusești.

El a adăugat că ofițerii de informații ruși lucrează oficial la Londra, așa cum și ofițerii MI6 o fac la Moscova.

Blaise Metreweli a preluat funcția de șef al Serviciului Secret de Informații pe 1 octombrie.

Comentariile lui Naryshkin apar în contextul în care liderii din Uniunea Europeană poartă negocieri importante la Bruxelles privind finanțarea Ucrainei. Cel mai sensibil punct al discuțiilor este planul de utilizare a activelor rusești înghețate. Câteva țări se opun planului, inclusiv Belgia unde se află cele mai multe astfel de active. Belgienii invocă temerile legate de eventuale represalii rusești.

Cea mai mare parte a activelor înghețate în valoare de 190 de miliarde de euro se află în Belgia, iar prim-ministrul belgian Bart De Wever a declarat că planul de a acorda Ucrainei activele menționate „crește drastic riscul de represalii rusești”.

„Nu este acceptabil ca acest lucru să se întâmple doar cu Belgia. Dacă sărim, sărim împreună”, a spus premierul Belgiei.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că înțelege „riscurile despre care vorbește Belgia, dar a susținut că Europa se confruntă cu pericole mai mari”.

„Ucraina are dreptul la acești bani pentru că Rusia ne distruge. Decizia aflată acum pe masă – decizia de a utiliza pe deplin activele rusești pentru a ne apăra împotriva agresiunii rusești – este una dintre cele mai clare și mai justificate moral decizii care ar putea fi luate vreodată”, a spus Zelenski.

De cealaltă parte a Atlanticului, Donald Trump a făcut presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta cât mai rapid o înțelegere cu Rusia. Emisarii președintelui SUA urmează să se întâlnească sâmbătă la Miami cu un consilier de top al lui Putin. Ei vor discuta despre propunerea de acord de pace a americanilor.

„Ei bine, ne apropiem de ceva, dar sper că Ucraina se va mișca rapid pentru că Rusia este acolo. De fiecare dată când cer prea mult timp, Rusia se răzgândește”, a declarat Trump.

În paralel, Rusia a desfășurat cel un sistem de rachete cu capacitate nucleară în Belarus, potrivit președintelui Alexander Lukașenko. Liderul din Belarus nu a oferit alte detalii.

Președintele SUA, Donald Trump, vrea să trimită astronauți pe Lună „cât mai curând posibil”. Prin intermediul unui nou ordin executiv semnat joi, președintele american a confirmat intenția sa de a trimite astronauți pe Lună în curând.

Acest document stabilește ca prioritate absolută revenirea oamenilor pe Lună „până în 2028, ca parte a programului Artemis al NASA”, potrivit Le Figaro. Intenția nu reprezintă o premieră deoarece a fost anunțată și în timpul primului mandat al lui Trump la Casa Albă.

Ca urmare, explorarea planetei Marte cade în plan secund. Revenirea pe Lună va „afirma rolul de lider al Statelor Unite în spațiu, va pune bazele dezvoltării economice pe Lună, va pregăti călătoria spre Marte și va inspira următoarea generație de exploratori americani”, se arată în document. De asemenea, documentul menționează necesitatea stabilirii unei baze lunare până în 2030 și confirmă planurile americane de a instala un reactor nuclear pe Lună.

Misiunea Artemis 3, care își propune să-i readucă pe americanii pe suprafața Lunii, ar trebui să înceapă la mijlocul anului 2027. Totuși, misiunea a fost amânată de numeroase ori și ar putea fi din nou decalată, deoarece modulul lunar dezvoltat de SpaceX nu este încă gata, așa cum susțin experții din industria spațială.

Decretul prezidențial de joi pune o presiune sporită asupra NASA și a sectorului privat american pentru a atinge acest obiectiv. Miza este mare, deoarece China își propune și ea să trimită astronauți pe Lună până în 2030 și să stabilească o bază acolo.

Președintele american a schimbat strategia SUA. La revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump el a vorbit despre dorința de a „planta” steagul american pe Marte înainte de sfârșitul mandatului său. Atunci, el nu a menționat niciun plan privitor la Lună producând îngrijorări la NASA cu privire la prioritățile spațiale ale noii administrații americane.

Este posibil ca schimbarea de strategie să fi fost provocată de disputa din iunie dintre Donald Trump și fostul său consilier Elon Musk, un mare susținător al proiectului Marte. De asemenea, presiunile politice ar fi putut să influențeze decizia lui Trump.

Pentru a evita o interdicție în Statele Unite, reprezentanții TikTok au semnat un acord de creare a unei societăți mixte chinezo-americane. Majoritatea va fi formată din investitori americani. Grupul chinez ByteDance, proprietarul TikTok, va deține aproape 20% din noua entitate, potrivit Le Figaro.

TikTok a semnat acordul de creare a unei societăți mixte pentru a respecta condiția pusă de Administrația Trump. Informația apare într-un memoriu intern al șefului rețelei de socializare chineze, citat joi de publicațiile americane Axios și Bloomberg. Platforma a inițiat această transformare pentru a evita interzicerea în Statele Unite ale Americii.

Noua societate va „opera ca o entitate independentă cu autoritate asupra protecției datelor” utilizatorilor americani, „securității algoritmilor și moderării conținutului”, conform memoriului.

Totuși, TikTok va păstra controlul în Statele Unite asupra serviciilor sale responsabile pentru activitățile sale comerciale precum publicitatea, vânzările online și comunicarea. De asemenea, chinezii vor controla „interoperabilitatea globală” a rețelei de socializare.