MediaFax.ro

Dan Motreanu arată luni, într-o postare pe Facebook, că în aprilie, la Cotroceni, Sorin Grindeanu a semnat acordul privind susținerea proiectelor din PNRR și declara că PSD va vota legile necesare implementării acestuia „indiferent dacă partidul se află la guvernare sau în opoziție”.

„Astăzi spune exact contrariul. Invocă faptul că PSD este în opoziție – opoziție în care și-a dus singur partidul – pentru a justifica refuzul de a susține aceleași legi. Nu este însă prima dată când semnătura lui Sorin Grindeanu își pierde valoarea”, transmite Motreanu.

El susține acuză PSD că a încălcat Acordul Politic, Programul de Guvernare și Rezoluția comună a coaliției, toate documentele fiind asumate prin semnătura lui Sorin Grindeanu.

Încrederea dintre partide

„Mai mult, a provocat ieșirea de la guvernare și căderea executivului cu aproape un an înainte de termenul stabilit pentru prima rotativă. Ulterior, PSD a refuzat să semneze Acordul pentru România propus de PNL pentru începerea negocierilor privind formarea unui nou guvern, deși acel document stabilea clar angajamentul viitorului executiv de a adopta prin angajarea răspunderii legile necesare pentru finalizarea PNRR. PSD a refuzat inclusiv soluția unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR în prima parte a rotativei, deși aceasta respecta înțelegerea inițială și oferea României o cale de ieșire din blocajul politic”, scrie liderul PNL pe rețeaua de socializare.

El spune că există o diferență între o schimbare de opinie și încălcarea repetată a unor angajamente asumate prin semnătură: „Când același lucru se întâmplă o dată, de două ori, de trei ori, nu mai vorbim despre excepții. Vorbim despre un mod de a face politică”.

„Dacă angajamentele asumate prin semnătură nu mai sunt respectate, atunci pe ce se mai poate construi încrederea dintre partidele politice și, mai ales, încrederea românilor în cei care îi conduc?”, întreabă Dan Motreanu.

Avertismentul lui Grindeanu

Reacția liberalului vine după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis luni, după consultările de la Palatul Cotroceni privind desemnarea unui nou premier, că social-democrații nu fac parte din actuala guvernare și nu vor susține inițiative pe care le consideră motivate politic.

Grindeanu a anunțat, de asemenea, că PSD nu va vota o nouă lege a salarizării în forma actuală, susținând că proiectul nu a fost prezentat public și că dialogul cu sindicatele și patronatele a fost insuficient.

„Îi avertizez din nou pe cei de la PNL și USR să nu folosească PNRR pentru a privatiza în mod netransparent și la super discount companiile românești profitabile sau să facă o așa-zisă digitalizare cu dedicație pentru un anumit concern străin. Acestea sunt lucruri inacceptabile pentru PSD”, a conchis Grindeanu.

 

Polițiștii au descins la adresa unei femei din Sectorul 2 pentru control, în urma unei sesizări.

„În cadrul activităților desfășurate, polițiștii Serviciului pentru Protecția Animalelor, sprijiniți de reprezentanți ai ASPA, precum și reprezentanții unor organizații neguvernamentale au efectuat verificări la o adresă din Sectorul 2, au fost identificate 84 de exemplare feline, preluate și transportate către mai multe cabinete veterinare”, potrivit DGPMB.

De asemenea, polițiștii au realizat un alt control, tot în Sectorul 2, într-un imobil aflat în construcție unde se aflau 40 de pisici.

Felinele au fost  preluate și transportate la mai multe unități medicale veterinare, de specialitate, în vederea evaluării stării de sănătate și acordării îngrijirilor necesare, potrivit DGPMB.

Serviciul pentru protecția animalelor din cadrul DGPMB continuă verificările pentru stabilirea măsurilor legale.

Polițiștii le recomandă deținătorilor de animale să le asigure condiții corespunzătoare pentru acestea prin asigurarea hranei, apei, adăpostului, îngrijirii medical-veterinare și a unui mediu adecvat nevoilor specifice fiecărui animal.

„Totodată, reamintim că Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor stabilește obligația proprietarilor și deținătorilor de a asigura protecția și bunăstarea animalelor, fiind interzise orice acte de cruzime sau rele tratamente față de acestea. Nerespectarea prevederilor legale poate atrage răspunderea contravențională sau penală, după caz”, informează DGPMB.

Dacă oamenii cunosc situații în care animalele sunt chinuite, abandonate sau deținute în condiții precare, polițiștii îi îndeamnă să sesizeze situația la cea mai apropiată unitate de poliție sau să apeleze la 112, când există un pericol iminent pentru viața sau integritatea animalelor.

Doi alpiniști români au murit în timpul unei ascensiuni pe masivul Gran Paradiso, după ce au căzut într-o crevasă, au anunțat luni salvamontiștii din regiunea Valle d’Aosta, citați de agenția ANSA. 

Operațiunea de căutare a celor doi a fost demarată joi ziua în care cei doi au plecat din refugiul Victor Emanuel al II-lea pentru a urca pe munte și nu au mai putut fi contactați. Autoritățile italiene au fost anunțate de fiul unuia dintre alpiniști, după ce nu a mai reușit să ia legătura cu aceștia.  

Potrivit salvatorilor, în zilele următoare au fost efectuate mai multe survoluri cu elicopterul în zona în care se presupunea că s-ar afla alpiniștii, însă fără rezultat. 

Crevasa a fost localizată în cursul dimineții, iar echipele de intervenție au recuperat trupurile celor două victime de la o adâncime de aproximativ 20 de metri. 

Cadavrele au fost găsite la o altitudine de aproximativ 3.700 de metri, pe traseul de coborâre de pe Gran Paradiso. 

Autoritățile sanitare pregătesc o schimbare de abordare în sistemul medical românesc, care să pună accent pe consultațiile în policlinici, medicina de familie și serviciile acordate fără internare în demersul de a reduce costurile și de a folosi mai eficient resursele din sănătate.

Președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Valeria Herdea, a declarat că sistemul trebuie să se concentreze mai mult pe serviciile medicale acordate în ambulatoriu, iar internarea ar trebui să rămână soluția pentru cazurile care au într-adevăr nevoie de tratament în spital.

Mutare către medicii de familie și ambulatoriile de specialitate

Potrivit acesteia, obiectivul este creșterea accesului la consultații și investigații înainte ca afecțiunile să se agraveze.

Schimbarea face parte din reforma sistemului de sănătate, care urmărește mutarea unei părți importante din activitatea medicală din spitale către cabinetele medicilor de familie și ambulatoriile de specialitate.

Autoritățile susțin că multe internări pot fi evitate dacă pacienții beneficiază la timp de consultații, investigații și tratament în afara spitalului.

Plata medicilor de familie va depinde mai puțin de numărul pacienților înscriși și mai mult de servicii medicale oferite

Reforma prevede și modificarea modului în care sunt finanțați medicii de familie.

Plata va depinde într-o măsură mai mare de serviciile medicale efectuate și mai puțin de numărul pacienților înscriși pe liste.

Astfel, cabinetele vor fi încurajate să ofere mai multe consultații, investigații și activități de prevenție.

În același timp, ambulatoriile de specialitate vor beneficia de o finanțare mai consistentă, iar pacienții cu afecțiuni grave vor avea acces mai ușor la analize și investigații decontate.

Pachetul de măsuri urmărește și extinderea accesului la tratamente inovatoare și reducerea timpului de așteptare pentru unele servicii medicale.

Reforma urmează să fie implementată etapizat

Autoritățile spun că noul model este deja utilizat în multe state europene, unde accentul cade pe prevenție și tratamentul în ambulatoriu, iar spitalele sunt rezervate cazurilor complexe sau urgențelor.

„Această orientare către asistenţa pre-spitalicească îşi propune nu o imediată debalansare a serviciilor către sectorul pre-spitalicesc şi o tranziţie într-o prima etapă de cinci-zece ani spre prevenţie şi depistarea stadiului precoce al bolilor. Începând cu 1 ianuarie 2026, structura fondului destinat asistenţei medicale primare a fost balansată mai mult chiar decât anul 2023 către servicii”, a spus directorul general Direcţia Reglementări şi Norme de Contractare CNAS, dr. Elisabeth Brumă la rra.

În opinia reprezentanților CNAS, această abordare poate reduce aglomerarea din unitățile sanitare și poate folosi mai eficient fondurile disponibile pentru sănătate.

Reforma urmează să fie implementată etapizat, iar modificările vor viza atât modul de finanțare a furnizorilor de servicii medicale, cât și organizarea activității în medicina de familie, ambulatoriu și spitale.

Uniunea Europeană a hotărât să crească în mod semnificativ sprijinul pentru palestinieni și face un nou pas pentru refacerea Fâșiei Gaza, potrivit unui comunicat de presă.

Luni, Comisia Europeană a convocat la Bruxelles cea de-a doua reuniune a Grupului Donatorilor Palestinieni (PDG), unde a fost lansată o inițiativă majoră pentru redresarea rapidă a Gazei și pentru o coordonarea ajutorului internațional.

Reuniunea a fost coprezidată de comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Šuica, și de prim-ministrul Autorității Palestiniene, Mohammad Mustafa.

La eveniment au participat 65 de delegații, inclusiv miniștri și înalți oficiali din statele membre ale Uniunii Europene și din țări partenere, reprezentanți ai organizațiilor internaționale, instituțiilor financiare și organizațiilor regionale.

Pentru prima dată au participat și Înaltul Reprezentant al Consiliului pentru Pace, Nikolay Mladenov, dar și șeful Comitetului Național pentru Administrarea Gazei, Ali Shaath.

UE lansează Inițiativa „Team Gaza”

Principalul rezultat al reuniunii este lansarea oficială a Inițiativei Team Gaza, un program care pune la dispoziție 883,6 milioane de euro pentru susținerea proiectelor de redresare rapidă în Fâșia Gaza.

Inițiativa are ca scop coordonarea sprijinului financiar internațional, fiind într-o concordanță cu Planul de pace pentru Gaza și cu Rezoluția 2803 a Consiliului de Securitate al ONU.

La program participă Spania, Danemarca, Regatul Unit, Germania, Norvegia, Finlanda, Italia, Olanda, Franța, Japonia, Elveția, Suedia și Belgia, alături de Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții și Banca Mondială.

Australia și Canada au anunțat deja că vor să se alăture inițiativei.

Programul se bazează pe evaluarea daunelor și a nevoilor din Gaza, realizată în aprilie 2026 de Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și Banca Mondială.

Fondurile vor fi folosite pentru refacerea serviciilor importante pentru populație, cum sunt infrastructura de apă și canalizare, gestionarea deșeurilor, sistemele de sănătate, energie, agricultură și alimentație.

În timpul vizitei recente în Israel și Palestina, comisarul Dubravka Šuica a ajuns la un acord cu autoritățile israeliene privind implementarea a două proiecte importante în domeniul gestionării apei și al deșeurilor din Gaza.

Aceste proiecte au fost discutate și în cadrul reuniunii de la Bruxelles.

Autoritatea Palestiniană prezintă reformele realizate

În cadrul întâlnirii, Autoritatea Palestiniană a prezentat care este stadiul din prezent, privind implementarea Agendei sale de reformă și măsurile convenite împreună cu Uniunea Europeană.

Printre progresele raportate se numără reforme în domeniul fiscal și al cheltuielilor publice, îmbunătățirea guvernanței, măsuri pentru dezvoltarea mediului de afaceri, digitalizarea serviciilor publice și modernizarea rețelelor de apă și energie electrică.

Autoritatea Palestiniană a prezentat și măsurile adoptate pentru reformarea sistemului de protecție socială și modernizarea sistemului de învățământ.

Noi fonduri prin mecanismul PEGASE

Comunicatul precizează, de asemenea, că un alt rezultat important al reuniunii este creșterea contribuțiilor financiare prin mecanismul european PEGASE, creat în 2008 pentru a transfera fonduri către Autoritatea Palestiniană în condiții de siguranță și transparență.

De la înființarea sa, PEGASE a direcționat către populația palestiniană aproximativ 3,8 miliarde de euro.

În marja reuniunii, Uniunea Europeană și Spania, Danemarca, Cipru, Irlanda, Grecia, Portugalia, Italia, Țările de Jos, Franța, Elveția și Belgia au semnat noi acorduri de finanțare în valoare de 41,7 milioane de euro, bani care vor fi acordați prin mecanismul PEGASE.

Această sumă se adaugă celor 310 milioane de euro pe care Comisia Europeană i-a alocat deja prin PEGASE pentru perioada 2026-2027.

Comisia Europeană amintește că Uniunea Europeană rămâne un partener de lungă durată al poporului palestinian.

Din 1994 până în prezent, Uniunea Europeană a oferit aproape 30 de miliarde de euro sub formă de asistență pentru palestinieni.

În aprilie 2025, Comisia Europeană a aprobat un program de sprijin în valoare de 1,6 miliarde de euro pentru redresarea și consolidarea rezilienței Palestinei în următorii trei ani.

Ministerul Educației anunță că proba scrisă a examenului național pentru definitivare în învățământ va fi susținută marți în 42 de centre de examen.

Din totalul celor peste 10.000 de candidați înscriși, sunt așteptați să participe candidații care au îndeplinit toate condițiile prevăzute de metodologie, adică peste 9.600: stagiu de predare în specialitate de cel puţin un an, calificativul „Bine” sau „Foarte bine” pentru anul şcolar în curs și cel puțin 8 media aritmetică a notelor obținute la cele două inspecții la clasă și la evaluarea portofoliului profesional, dar note nu mai mici de 7 la fiecare din probele respective.

Proba scrisă începe la ora 9.00 și are o durată de 4 ore, cu posibilitatea prelungirii cu 1 – 2 ore în anumite situaţii speciale.

Primele rezultate vor fi afișate în 21 iulie, iar contestațiile se vor putea depune în aceeași zi până la ora 20.00 și în 22 iulie până la ora 12.00.

Rezultatele finale se afișează în 27 iulie. Acestea vor fi validate prin ordin de ministru în perioada 30 iulie – 18 august 2026.

Ce specializări au cei mai mulți candidați

Ministerul Educației anunță că elaborarea subiectelor pentru cele 106 discipline, traducerea acestora în limbile minorităților naționale la solicitarea candidaților, elaborarea baremelor de evaluare și afișarea acestora, după susținerea probei scrise sunt asigurate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare.

Cei mai mulți candidați sunt înregistrați la specializările educatoare / profesor pentru învățământ preșcolar în limba română (2.506 candidați), învățător/profesor pentru învățământ primar în limba română (1.902 candidați), educator-puericultor în limba română (576 de candidați), psihopedagogie specială (544 de candidați) și educaţie fizică şi sport (506 candidați).

Media minimă de promovare a examenului este 8. Candidații care promovează examenul dobândesc dreptul de practică în învăţământul preuniversitar. Cu alte cuvinte, prin obținerea definitivării în învățământ, cadrele didactice depășesc etapa de debutant și au posibilitatea de se înscrie pe o rută ascendentă de profesionalizare.

Lucrările scrise vor fi evaluate digitalizat în centre constituite la nivel național pe discipline.

Consiliul Uniunii Europene a anunțat, luni, alocarea unui ajutor în valoare de 120 de milioane de euro pentru consolidarea sistemului de apărare aeriană al Republicii Moldova, în cadrul Instrumentului european pentru pace (EPF).

Concret, măsura va finanța un sistem de apărare aeriană cu rază medie de acțiune pentru Forțele Armate ale Republicii Moldova. Aceasta completează măsurile anterioare de asistență din cadrul Facilității Europene pentru Pace, destinate sprijinirii supravegherii aeriene și a apărării aeriene.

„Acest sprijin va permite în continuare Forțelor Armate ale Moldovei să-și îmbunătățească eficacitatea operațională și, prin urmare, să asigure o mai bună protecție a civililor. Prin această nouă acțiune, sprijinul total acordat de UE Moldovei ajunge la 317 milioane de euro în cadrul Facilității Europene pentru Pace”, se arată în comunicatul emis de Consiliul UE. 

Ministerul de Externe de la Chișinău salută decizia privind alocarea ajutorului financiar

În replică, Ministerul de Externe din Republica Moldova a salutat sprijinul alocat de Consiliul UE.

„Asistența respectiva va urma să aducă un aport semnificativ pe termen mediu la modernizarea capacităților de apărare antiaeriană ale Armatei Naționale. Astfel se va contribui la securitatea spațiului aerian moldovenesc și, respectiv, la siguranța cetățenilor țării noastre”, a transmis Ministerul de Externe de la Chișinău printr-un comunicat de presă. 

„Printre exemple de utilizare practică a echipamentului livrat prin intermediul EPF se numără dezamorsarea obuzelor rămase de pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial, precum și asigurarea cu apă potabilă a localităților afectate de poluarea râului Nistru și ameliorarea consecințelor în urma inundațiilor în Republica Moldova în primăvara anului 2026”, mai menționează ministerul.

Poliția britanică antiteroristă a arestat 12 persoane în urma unei investigații privind o presupusă amenințare teroristă de extremă dreaptă îndreptată împotriva evenimentului islamic UK Ijtima, organizat la Shrubland Hall, în cursul ultimului weekend, notează Sky News. 

Potrivit autorităților, organizatorii au fost sfătuiți să încheie evenimentul mai devreme decât era programat, ca măsură de precauție în fața unei „potențiale amenințări grave”. Cei aproximativ 15.000 de participanți au părăsit festivalul în siguranță.

Razii în masă și acuzații de complot pentru crimă

Printre persoanele arestate se numără un bărbat în vârstă de 27 de ani din Ipswich, un bărbat de 35 de ani din Greater Manchester, doi bărbați de 42 de ani din Essex și cinci bărbați din Surrey, cu vârste de 27, 29, 55, 60 și 82 de ani. De asemenea, au fost fost arestate trei persoane din Londra, doi bărbați cu vârste de 33 și 31 de ani și o femeie de 48 de ani. 

Trei dintre suspecți, în vârstă de 55, 60 și 82 de ani, sunt cercetați sub suspiciunea de conspirație pentru comiterea unei crime. 

Reacția autorităților

Helen Flanagan, șefa diviziei antiterorism din Londra, a confirmat că ținta grupării era în mod clar comunitatea musulmană și a subliniat: „Din păcate, această activitate ne reamintește cu tărie că nivelul de alertă teroristă în Regatul Unit este „sever”; prin urmare, îndemnăm populația să rămână vigilentă și să raporteze orice situație care pare suspectă sau în neregulă”. 

Ministra britanică de Interne, Shabana Mahmood, a apreciat că acțiunea autorităților „a salvat, cu siguranță, vieți”. 

„Știu că aceasta este o veste extrem de îngrijorătoare pentru musulmanii din Marea Britanie. Trebuie să ne opunem urii și să ne unim în jurul convingerii noastre comune într-o țară deschisă, generoasă și tolerantă față de toate comunitățile noastre”, spune Mahmood. 

Marea Britanie a ridicat în aprilie gradul de alertă privind securitatea națională la nivelul „sever”, pe fondul creșterii amenințărilor și a riscurilor în urma mai multor incidente care au vizat comunitate evreiască din Regatul Unit. 

Printre ei se numără epidemiologi, anchetatori de cazuri, șoferi și chiar un gropar, angajați la Spitalul General Rwampara din provincia Ituri. Angajații susțin că nu au fost plătiți de autoritățile congoleze, potrivit Associated Press. 

Spitalul a fost închis de personalul care a protestat, blocând drumul care duce spre unitatea medicală.

Unii dintre lucrătorii medicali ai centrului și cei care lucrează pe teren au început greva săptămâna trecută, acuzând autoritățile că nu le-au plătit salariile de la începutul epidemiei, în luna mai.

„Nu înțelegem cum este posibil să nu fi fost plătiți timp de două luni”, a declarat pentru Associated Press Bahati Claude, un lucrător medical din zona sanitară Rwampara.

„Nu vrem să renunțăm la slujbă”, a continuat acesta.

Ce spun oficialii congolezi?

În timpul unei vizite în Ituri săptămâna trecută, ministrul sănătății din Congo, Roger Kamba, a declarat că guvernul verifică lista celor implicați în combaterea epidemiei, întrucât pe lista de salariați au fost adăugate câteva nume care nu au nicio legătură cu această activitate.

„Trebuie să ne asigurăm că aceste plăți ajung la persoanele potrivite”, a declarat Kamba.

„Ne-am confruntat cu câteva provocări, în special modificări ale listelor, care au dus la plângeri din partea unor persoane care susțin că nu sunt plătite, deși lucrează. Avem mijloacele necesare pentru a rezolva această situație”, a continuat ministrul Sănătății din Congo.

Autoritățile congoleze au declarat un nou focar de Ebola pe 15 mai, la câteva săptămâni după ce boala a început să apară în Congo, fără să fie identificată oficial, potrivit OMS.

Focarul este cauzat de tulpina Bundibugyo, împotriva căreia nu există încă dezvoltat un vaccin. 

Până în prezent, în țară s-au înregistrat 1.926 de cazuri confirmate, dintre care 702 decese, potrivit autorităților congoleze.

Noul focar de Ebola din Africa Centrală este focarul care s-a extins cel mai rapid dintre cele care s-au înregistrat pe continent, potrivit declarației publicate, săptămâna trecută, de Centrul African pentru Controlul și Prevenirea Bolilor.

IPJ Olt anunță că a fost sesizat luni, prin apel la 112, cu privire la faptul că o persoană și-ar fi dat foc în incinta unei unități bancare din municipiul Slatina.

Deplasați la fața locului, polițiștii au stabilit că bărbatul de 57 de ani ar fi pătruns în sediul sucursalei bancare, unde, pe fondul unui conflict spontan generat de nemulțumiri privind o sumă de bani pe care susține că nu ar fi primit-o, ar fi turnat pe el o substanță inflamabilă și și-ar fi dat foc.

În urma evenimentului, bărbatul a avut nevoie de îngrijiri medicale și a fost transportat la Spitalul Județean de Urgență Slatina.

Polițiștii au deschis în acest caz un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Cercetările continuă pentru stabilirea cu exactitate a situației de fapt și dispunerea măsurilor legale care se impun.

Donald Trump a făcut anunțul în timpul unui interviu prin telefon acordat canalului Fox News.

„Vom continua să controlăm strâmtoarea. Probabil că vom continua să o folosim. Vom deveni protectorii strâmtorii și atunci vom fi compensați pentru asta”, a declarat Donald Trump.

Președintele american a explicat de ce va cere bani pentru protejarea canalului navigabil.

„Am păzit strâmtoarea timp de 50 de ani și nu am fost plătiți niciodată pentru asta. Am păzit-o fără să primim nimic, dar acum vom face bani”, a precizat Donald Trump.

Trump și problema Ormuz

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante artere energetice la nivel mondial. Prin zonă trece o parte semnificativă a exporturilor globale de petrol și gaze naturale lichefiate. De exemplu, aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial tranzitează ruta maritimă. De aceea, orice perturbare a traficului în Ormuz are un impact major asupra prețurilor energiei și asupra economiei globale.

În timpul războiului din Orientul Mijlociu, armata iraniană a blocat accesul prin strâmtoare provocând o criză globală. Iranienii au atacat navele civile care au încercat să treacă prin zonă și au aruncat în apă numeroase mine marine.

Ei au solicitat o taxă pentru traversarea strâmtorii și au anunțat că aceasta ar putea deveni permanentă după finalul războiului. Unul dintre cele mai sensibile subiecte în timpul negocierilor dintre iranieni și americani este navigația liberă prin Strâmtoarea Ormuz.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luni că este absolut necesar ca Europa să ia măsuri definitive pentru a proteja copiii și adolescenții de pericolele din mediul online.

Ea a declarat că, pe baza recomandărilor specialiștilor, este nevoie de stabilirea unei vârste minime de la care copiii să poată avea acces, în mod legal, la rețelele sociale.

Luni, Ursula von der Leyen a prezentat raportul Comisiei Europene privind siguranța copiilor în mediul online. Potrivit președintei, protejarea celor mici în fața riscurilor din mediul digital este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă guvernele în acest moment.

„Grupul a examinat ceea ce eu consider a fi una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă guvernele în ziua de astăzi – cum să ne protejăm copiii în mediul online, cum să stabilim o nouă normă în viitorul mediu online. Grupul special a examinat beneficiile, oportunităţile şi efectele nocive asupra copiilor ale algoritmilor utilizaţi de platformele de comunicare socială”, a declarat Ursula von der Leyen.

Președinta Comisiei Europene a declarat, totodată, că, în Europa, educația copiilor trebuie să rămână responsabilitatea părinților, nu a algoritmilor folosiți de platformele digitale.

„În acest sens, permiteţi-mi să fiu foarte clară: platformele de comunicare socială nu sunt o jucărie (…) O lume în care permitem în continuare accesul nerestricţionat al marilor companii din domeniul tehnologiei informaţiei la copiii noştri, va însemna doar condamnarea a încă unei generaţii la un nivel crescut de vătămare psihică, dependenţă şi nefericire”, a spus aceasta.

Copiii petrec până la șase ore pe zi în fața ecranelor

Ursula von der Leyen a atras atenția că adolescenții din Europa petrec, în prezent, între patru și șase ore pe zi în fața ecranelor. Aceasta a declarat că efectele asupra sănătății lor sunt tot mai evidente, iar adulții din jurul lor trebuie să fie conștienți de existența lor.

„Şase ore în fiecare zi – aceasta înseamnă, în total, douăzeci de ani din viaţa lor. În acelaşi timp, în întreaga Europă, aproape 60% dintre copiii de vârstă mică s-au confruntat cu probleme emoţionale sau psihosociale în mediul online. Şi, zi şi noapte, părinţii văd clar consecinţele acestei situaţii: lipsa somnului, depresie, anxietate, hărţuire cibernetică, expunerea la conţinut dăunător. Toate acestea se petrec în timp ce creierul copiilor noştri încă se dezvoltă. Nu ne putem aştepta ca ei să reuşească într-un sistem care nu a fost niciodată conceput pentru a ţine seama de starea lor de bine, în momentele în care sunt cei mai vulnerabili”, a afirmat președinta Comisiei Europene.

Platformele trebuie să răspundă pentru siguranța copiilor

Președinta Comisiei Europene a mai spus că platformele online trebuie să își asume responsabilitatea pentru efectele pe care le au asupra copiilor și adolescenților.

„În Europa, oricine dezvoltă un produs este responsabil pentru siguranţa acestuia. Producătorii de automobile trebuie să facă vehicule sigure. Nu ne aşteptăm ca copiii să îşi proiecteze propriile centuri de siguranţă. Nu ne aşteptăm ca părinţii să monteze airbaguri acasă. Şi acelaşi lucru este valabil şi pentru marile companii din domeniul tehnologiei informaţiei”, a declarat aceasta.

Ea a amintit că Uniunea Europeană are deja Regulamentul privind serviciile digitale, care obligă platformele să elimine elementele considerate periculoase, cum sunt algoritmii ce creează dependență, interfețele înșelătoare, conținutul dăunător sau contactele nedorite.

„Platformele au obligația de a-și proteja utilizatorii, în special pe cei mai vulnerabili dintre aceștia. Așadar, atunci când un tânăr semnalează o problemă, furnizorii trebuie să reacționeze rapid și eficient. Drepturile copiilor trebuie luate în serios. Iar companiile trebuie să fie trase la răspundere. Prin urmare, vom continua să respectăm legislația noastră, să aplicăm regulile noastre și să schimbăm sistemul acolo unde acesta nu le oferă copiilor noștri protecția necesară.”, a spus aceasta.

Comisia Europeană ia în calcul o vârstă minimă pentru accesul la rețelele sociale

Potrivit Ursulei von der Leyen, este nevoie de o serie de reguli care să fie adaptate vârstei copiilor în ceea ce privește accesul la platformele de socializare.

„Nu este vorba despre posibilitatea copiilor de a avea acces la platformele de comunicare socială, ci despre posibilitatea şi momentul în care platformele de comunicare socială pot avea acces la copiii noştri. Nu se mai pune întrebarea dacă copiii se confruntă cu riscuri în mediul online, ci ce putem face pentru a le oferi copiilor un început mai sigur online”, a declarat aceasta.

Ea a precizat că una dintre soluțiile analizate este aplicația pentru verificarea vârstei utilizatorilor: „Întrebarea nu mai este dacă copiii se confruntă cu riscuri online, ci ce putem face pentru a le oferi un început mai sigur în mediul online. Iar în acest sens, aplicația noastră de verificare a vârstei este unul dintre instrumentele care ne ajută să realizăm acest lucru. Este ușor de utilizat, respectă confidențialitatea și este open source. Este vorba despre a reda controlul părinților.

„La fel cum nu le dăm copiilor noştri cheile maşinii înainte să aibă permisul de conducere sau nu îi lăsăm să cumpere alcool până când nu au vârsta legală de la care pot face acest lucru, trebuie să stabilim vârsta de la care pot avea acces, în mod legal, la platformele de comunicare socială. Acest lucru nu va fi infailibil. Iar o schimbare necesită timp. Va dura ceva până când schimbarea culturală care se conturează deja în societatea noastră va fi integrată”, a spus președinta Comisiei Europene.

Ea a mai adăugat că „schimbările majore nu se întâmplă niciodată peste noapte, dar atunci când este vorba de siguranţa noastră merită, întotdeauna”.

O propunere europeană este așteptată după vară

Despre raportul care a fost publicat astăzi, Ursula von der Leyen a spus că va fi analizat împreună cu recomandările experților, iar după încheierea verii, Comisia Europeană va veni cu o propunere concretă.

„Acest raport vine într-o fereastră unică de oportunitate. Am ascultat vocile părinţilor, ale educatorilor, ale experţilor şi ale tinerilor înşişi. Am aflat experienţa unor parteneri precum Australia, precum şi a statelor noastre membre. Acum trebuie să acţionăm la nivel european. Vom analiza cu atenţie acest raport şi recomandările aferente şi vom prezenta o propunere după sfârşitul acestei veri”, a transmis președinta Comisiei Europene.

Raportul publicat luni de Comisia Europeană arată că riscurile din mediul online pentru copii sunt tot mai mari și pot afecta sănătatea fizică și psihică, dezvoltarea socio-emoțională și pot duce la multe probleme de sănătate mintală.

Documentul spune că, deși tehnologia aduce și beneficii importante, copiii și adolescenții din anumite categorii sunt mult mai vulnerabili la efectele negative ale mediului online.

MSF a declarat că, din aprilie 2022 până în decembrie 2025, a documentat peste 20 de atacuri asupra unor unități asociate organizației medicale umanitare.

Rusia a lansat „atacuri neîncetate asupra unităților medicale și a personalului medical din Ucraina”, a afirmat MSF într-un comunicat citat de Euronews.

Despre atacuri, organizația a precizat că ele „par să constituie o strategie deliberată de distrugere a sistemului de sănătate și de pedepsire colectivă a populației, mai degrabă decât o consecință accidentală a invaziei rusești”, se mai arată în comunicat.

Peste 2.800 de atacuri asupra sistemului de sănătate

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a înregistrat 2.815 de atacuri asupra sistemului de sănătate din Ucraina între invazia pe scară largă din februarie 2022 și sfârșitul anului 2025, marea majoritate implicând violență cu arme grele, iar 2.319 de atacuri având ca țintă unitățile medicale.

Totalul atacurilor a dus la 224 de decese și 902 de răniți, a precizat MSF.

Între timp, Ministerul Sănătății din Ucraina afirmă că forțele ruse au avariat sau distrus peste 2.500 de unități medicale în aceeași perioadă, dintre care 327 au fost complet distruse.

„Aceste atacuri sunt prea sistematice, prea frecvente și prea precise pentru a fi întâmplătoare”, a declarat Robin Meldrum, coordonatorul național al MSF în Ucraina, într-un comunicat.

Când spitalele sunt lovite în mod repetat, nu e o coincidență, acuză MSF

„Când spitalele sunt lovite în mod repetat, când ambulanțele sunt țintite cu drone de precizie, când personalul medical este ucis în timp ce se deplasează pentru a livra medicamente în vehicule clar marcate – aceasta nu este o coincidență. Acesta este un tipar; tiparele sunt determinate de intenție”, a declarat coordonatorul ucrainean al MSF.

Organizația a precizat că, pe 29 septembrie anul trecut, o asistentă medicală și un director ai unui centru medical susținut de MSF au fost loviți de o dronă FPV rusă în Lyman, în timp ce distribuiau medicamente într-un vehicul clar marcat.

MSF mai precizează că personalul medical ce activează în apropierea linie frontului este martor la modul în care războiul cu drone depășește rapid capacitatea de intervenție medicală.

„În timp ce rănile erau odinioară cauzate în principal de artilerie, atacurile cu drone reprezintă acum o proporție din ce în ce mai mare din cazurile de traumatisme”, a precizat ONG-ul.

Aceste atacuri duc la numeroase victime cu multiple răni simultane, rate mai ridicate de infecție și o creștere a cazurilor de septicemie, potrivit MSF.

Apel pentru respectarea dreptului umanitar

ONG-ul „Medici fără Frontiere” a făcut apel la toate părțile să-și respecte obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional umanitar. Organizația a îndemnat statele care au influență asupra Rusiei să ceară încetarea atacurilor asupra unităților medicale.

De asemenea, MSF a solicitat Consiliului de Securitate al ONU să investigheze și să condamne public atacurile asupra instituțiilor medicale.

În 2024, MSF avea în Ucraina echivalentul a 414 angajați cu normă întreagă, cu un buget de 15,6 milioane de euro.

Personalul din cadrul organizației a realizat 75.400 de consultații ambulatorii și 1.150 de intervenții chirurgicale pentru pacienții din Ucraina.

Comisia Europeană pregătește, începând cu toamna acestui an, o propunere legislativă care să stabilească noi reguli privind accesul copiilor la rețelele sociale.

Inițiativa are la bază raportul Grupului special pentru siguranța copiilor în mediul online, constituit la începutul acestui an la solicitarea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Acces doar supravegheat de adult pentru copiii sub 13 ani

Potrivit recomandărilor experților, copiii sub 13 ani ar trebui să aibă acces la rețelele sociale doar pentru perioade limitate și numai sub supravegherea unui adult.

După această vârstă, restricțiile ar urma să fie relaxate treptat, în funcție de nivelul de protecție oferit de platforme și de gradul de maturitate al utilizatorilor.

„Copiii au nevoie de un mediu online sigur. Platformele trebuie să își asume responsabilitatea pentru proiectarea serviciilor lor astfel încât acestea să nu afecteze sănătatea și dezvoltarea minorilor”, a declarat Ursula von der Leyen, după primirea raportului grupului de experți.

Informații de context

Comisia susține că platformele digitale trebuie să demonstreze că serviciile lor sunt sigure pentru minori și că protecția copiilor nu poate depinde exclusiv de controlul exercitat de părinți. Propunerea legislativă va fi prezentată în discursul privind Starea Uniunii, programat pentru luna septembrie.

Inițiativa apare în contextul în care mai multe state au început să adopte sau să pregătească restricții privind utilizarea rețelelor sociale de către minori, iar Comisia Europeană desfășoară investigații asupra unor platforme mari, inclusiv pentru mecanisme considerate dependente, precum derularea infinită a conținutului și redarea automată a clipurilor.

Autoritățile de la Moscova au lansat un atac dur la adresa reuniunii Coaliției de Voință pentru susținerea Ucrainei, calificând grupul drept o „coaliție a războinicilor”. 

„Aș numi-o o coaliție a războinicilor. Acest grup de țări nu dorește pacea, ci mai degrabă continuarea războiului. Este o coaliție de fanatici care se amăgesc cu privire la posibilitatea de a-i provoca țării noastre o înfrângere strategică”, a declarat luni Dmitri Peskov, citat de agenția rusă TASS. 

Nicușor Dan și Maia Sandu participă la reuniune

La reuniunea „Coaliției de Voință”, desfășurată în zilele de luni și marți, la Paris, participă și președintele României, Nicușor Dan. 

„Președintele României va sublinia necesitatea ca Ucraina să poată negocia încheierea războiului dintr-o poziție de forță, astfel încât pacea obținută să fie una durabilă și justă”, a transmis Administrația Prezidențială. 

La întâlnirea de la Paris, va participa pentru prima dată și preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a fost invitată de președintele francez Emmanuel Macron. 

„Participarea R. Moldova la Coaliţia de Voinţă este o continuare firească a sprijinului oferit Ucrainei. Participarea ţării noastre este pe deplin compatibilă cu neutralitatea consfinţită în Constituţie: coaliţia este un format de cooperare flexibil, iar din ea fac parte şi alte state europene neutre”, a anunțat președinția de la Chișinău. 

„Flota fantomă”, pe agenda întâlnirii

Coaliția de Voință un format de coordonare politică şi diplomatică, co-prezidat de Franţa, Germania şi Regatul Unit. Din această structură fac parte 37 de state, majoritatea europene care au scopul de a sprijini Ucraina. 

Reuniunea de luni va fi coprezidată luni, la Paris, de Emmanuel Macron, de prim-ministrul britanic, Keir Starmer, şi de cancelarul german, Friedrich Merz. 

Pe agenda întâlnirii se află subiecte precum progresele obţinute după summitul G7 de la Evian, despre continuarea sprijinului pentru apărarea Ucrainei, intensificarea presiunii Rusiei, inclusiv prin combaterea aşa-numitei „flote fantomă”, dar și un bilanț al planificării operaţionale a garanţiilor de securitate pentru Ucraina. 

NATO a emis luni un comunicat de presă, prin care condamnă ferm atacurile cibernetice ale Rusiei care au vizat partenerii alianței.

Totodată, NATO își exprimă solidaritatea cu statele afectate și anunță că își va consolida apărarea cibernetică, menținând în același timp sprijinul pentru Ucraina.

„Aceste activități constituie o amenințare la adresa securității aliaților. Ne exprimăm unitatea și solidaritatea față de toți aliații afectați de activitățile cibernetice răuvoitoare ale Rusiei care vizează infrastructura națională critică și entitățile guvernamentale. În acest context, luăm act de declarațiile Regatului Unit și ale UE prin care se denunță aceste activități și legăturile Rusiei cu infractorii cibernetici, precum și de sancțiunile impuse persoanelor și entităților care sprijină și încurajează activitățile cibernetice răuvoitoare ale Rusiei”, se arată în comunicatul emis de NATO.

În acest sens, Alianța Nord-Atlantică solicită Rusiei „să înceteze aceste activități destabilizatoare, care încalcă normele internaționale convenite privind comportamentul responsabil al statelor în spațiul cibernetic”.

„Ca răspuns la campaniile cibernetice continue ale Rusiei împotriva aliaților și a Ucrainei, vom continua să ne consolidăm apărarea și să rămânem uniți în sprijinul acordat Ucrainei”, mai spune NATO.

NATO transmite și un avertisment ferm privind capacitatea sa de reacție, afirmând că este „pregătită să utilizeze întreaga gamă de capacități pentru a descuraja, a ne apăra și a contracara întregul spectru de amenințări cibernetice” și că este „pregătită să răspundă la acestea la momentul și în modul pe care îl vom alege, în conformitate cu dreptul internațional”.

UE sancționează spionii cibernetici ruși după ani de atacuri informatice

Luni, Uniunea Europeană a sancționat mai mulți hackeri ruși acuzați de atacuri cibernetice împotriva statelor membre, Ucrainei și infrastructurii critice.

Potrivit unui comunicat al UE, o unitate din cadrul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a coordonat activitatea grupării de hackeri susținute de stat, cunoscută sub numele de Turla.

Gruparea ar fi vizat guverne, infrastructuri critice, dar și industrii strategice din mai multe țări europene.

Totodată, FSB ar fi coordonat o serie de atacuri desfășurate de infractori cibernetici, companii private și așa-numiți „hacktiviști”, „provocând perturbări și pierderi financiare”, se arată în comunicatul oficial.

Ce spune Nicușor Dan

Și președintele Nicușor Dan a condamnat la rândul său aceste acțiuni. Într-un mesaj publicat pe Facebook, el a afirmat că „România condamnă ferm activitățile cibernetice ostile” desfășurate de Rusia.

„România condamnă ferm activitățile cibernetice ostile desfășurate de grupări controlate de Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse, care au vizat state membre ale Uniunii Europene, aliați NATO și partenerii acestora, inclusiv țara noastrǎ. Alături de Uniunea Europeană și NATO, transmitem un mesaj clar: astfel de atacuri, care vizează instituții publice, infrastructură critică și informații sensibile, sunt inacceptabile”, a spus Nicușor Dan.

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, propunerea USR-PNL-UDMR pentru funcția de premier, a explicat de ce liberalii nu susțin ideea ca PSD să preia guvernarea în această perioadă, chiar dacă social-democrații ar promite că vor ceda ulterior conducerea Guvernului.

Într-o postare pe pagina de Facebook, Mureșan a adus în discuție experiențele din trecut, când PSD ar fi demonstrat „că nu respectă astfel de angajamente politice”, spunând, de asemenea, că ar exista riscul ca reformele necesare pentru accesarea fondurilor europene să fie încetinite.

Potrivit acestuia, PNL nu poate avea încredere într-o astfel de promisiune din partea PSD deoarece, spune el, social-democrații nu și-au respectat angajamentele asumate anterior.

„PSD și Sorin Grindeanu au demonstrat în precedenta situație că nu respectă astfel de angajamente politice, deși Partidul Național Liberal le-a respectat. PNL a cedat PSD guvernarea în 2023, așa cum prevedea angajamentul din 2021. Pe de altă parte, PSD a încălcat, în luna mai, noul angajament cu PNL, USR și UDMR, care prevedea că pesediștii vor prelua conducerea guvernării în 2027. Cu un an mai înainte de termenul prevăzut, PSD a susținut și votat demiterea premierului PNL, cu voturile AUR”, a declarat Siegfried Mureșan.

Eurodeputatul spune că acest episod ridică semne de întrebare privind credibilitatea unui nou acord politic care să aibă loc și că PNL nu poate accepta să lase conducerea Guvernului în mâinile PSD doar pe baza unei promisiuni.

Mureșan: PSD nu și-a asumat continuarea reformelor

Un alt argument invocat de eurodeputatul PNL este legat de reformele începute de actualul Guvern și de implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În opinia sa, PSD nu și-a asumat public continuarea măsurilor necesare pentru modernizarea statului și pentru atragerea fondurilor europene.

„PSD nu și-a luat niciun angajament că va continua măsurile de reformă și modernizare pe care le-a început Guvernul Bolojan și care sunt absolut necesare atât pentru a atrage fondurile rămase din PNRR, cât și pentru a aduce România la o creștere economică sustenabilă”, a afirmat Mureșan.

Acesta susține că abandonarea sau întârzierea acestor reforme ar putea pune în pericol atât accesarea banilor europeni, cât și stabilitatea economică a României în viitor.

„Guvernul Bolojan a demonstrat că are soluții”

Totodată, Siegfried Mureșan a lăudat activitatea Guvernului condus de Ilie Bolojan și colaborarea dintre PNL, USR și UDMR, despre care spune că „au demonstrat că au soluții la problemele actuale”.

„Guvernul Bolojan, Partidul Naţional Liberal și partenerii noștri din USR și UDMR au demonstrat că au soluții la problemele actuale: au accelerat absorbția fondurilor europene, au redus deficitul și, problema cea mai urgentă, au deblocat PNRR. Ca atare, un guvern PNL, USR și UDMR este singura garanție acum că ducem la bun sfârșit PNRR, care trebuie închis până la finalul verii, și că nu pierdem fondurile europene rămase”, a transmis eurodeputatul.

Clienții vii acceptă să fie îngropați în sicrie sigilate. Potrivit Nexta, procedura bizară a apărut în Rusia. Imaginile prezentate într-un clip video arată un client care participă la ritual.

Acesta presupune așezarea clientului într-un sicriu. Ulterior, sicriul este închis cu ajutorul unor cuie bătute în capac. Sicriul este coborât într-o groapă și apoi este acoperit cu pământ.

La final, sicriul este dezgropat, iar clientul este scos din sicriu.

Terapia în sicriu: de ce acceptă clientul să fie îngropat de viu

Cei care au lansat procedura sinistră spun că îi ajută pe oamenii care „sunt blocați în rutina”. Ei susțin că experiența ajută la scăparea de anxietate, la reevaluarea vieții și la redobândirea dorinței de a merge mai departe.

Israelul nu are o Constituție unică. În schimb, este guvernat de o serie de legi cu valoare constituțională, numite „legi fundamentale”, care stabilesc principiile de bază ale statului și au o forță juridică superioară legilor obișnuite.

Ce este Tora și ce prevede legea

Tora este textul sacru fundamental al iudaismului și cuprinde primele cinci cărți ale Bibliei ebraice. Ea conține legile religioase, principiile morale și relatările fondatoare ale credinței iudaice, iar pentru evreii practicanți reprezintă baza vieții religioase.

Proiectul aflat în dezbaterea Knessetului, parlamentul Israelului, prevede ca studiul Torei să fie recunoscut printr-o lege fundamentală drept una dintre valorile definitorii ale statului și ale poporului evreu.

Potrivit The Times of Israel, proiectul face parte din ultimul pachet de legi pe care coaliția premierului Benjamin Netanyahu încearcă să îl adopte înainte de încheierea actualei legislaturi. Mandatul actualului Knesset se încheie pe 17 iulie, iar alegerile legislative sunt programate pentru 27 octombrie.

Miza: scutirea de serviciul militar

Legea nu îi obligă pe cetățenii israelieni să studieze Tora și nici nu introduce noi cursuri obligatorii. Miza este una juridică și politică: acordarea unei protecții sporite studiului religios.

Proiectul este promovat de partidele ultraortodoxe din coaliția premierului Benjamin Netanyahu, care încearcă să păstreze scutirea de serviciul militar pentru zecile de mii de bărbați ultraortodocși ce studiază în școlile religioase, numite yeshiva.

În Israel, serviciul militar este obligatoriu pentru majoritatea cetățenilor, însă zeci de mii de bărbați ultraortodocși care studiază în școlile religioase (yeshiva) beneficiază de scutire de la recrutare. În comunitățile ultraortodoxe, studiul Torei nu se limitează la anii tinereții, ci poate continua pe tot parcursul vieții.

Controversa privind scutirea de serviciul militar a bărbaților ultraortodocși s-a amplificat anul trecut, după ce Curtea Supremă a Israelului a decis că excepția generală acordată celor care studiază în yeshiva nu mai are bază legală și că statul trebuie să înceapă recrutarea acestora.

Criticii proiectului spun că, odată ce studiul Torei va beneficia de protecție aproape constituțională, va fi mai greu ca statul să elimine scutirea de serviciul militar pentru bărbații ultraortodocși care studiază în yeshiva. Ei avertizează că studiul religios ar putea ajunge să prevaleze asupra altor principii, precum egalitatea cetățenilor în fața obligației de a efectua serviciul militar.

Alte proiecte controversate

Legea privind protejarea studiului Torei este unul dintre mai multe proiecte controversate pe care coaliția guvernamentală încearcă să le adopte în această săptămână.

Pe ultima sută de metri a actualei legislaturi, Benjamin Netanyahu încearcă să treacă prin Parlament și un proiect de lege care reduce atribuțiile procurorului general și îi limitează capacitatea de a bloca deciziile guvernului considerate ilegale.

De asemenea, parlamentarii israelieni vor dezbate și modificări în domeniul mass-media, care sporesc controlul guvernului asupra radiodifuzorului public, precum și înființarea unei comisii guvernamentale pentru investigarea atacului Hamas din 7 octombrie 2023.

România a remizat sâmbătă cu Uruguay, scor 36-36, în a doua etapă a Nations Cup, după eșecul cu Chile din runda întâi.

Remiza de la Montevideo a fost una dintre cele mai spectaculoase partide ale etapei. România a condus în mai multe rânduri și a rezistat inclusiv în dublă inferioritate numerică. Însă, Uruguay a egalat pe final, printr-un eseu.

După două etape, România ocupă locul al patrulea în grupa Europa-Africa-Asia, cu patru puncte.

Clasamentul grupei este condus de Georgia, cu 9 puncte, urmată de Spania (8) și Portugalia (7).

În cealaltă grupă, America-Pacific, Chile este lider cu punctaj maxim (10), fiind urmată de Statele Unite ale Americii (9), Samoa (5), Tonga (5), Uruguay (5) și Canada (3).

Rezultatele etapei a doua din World Rugby Nations Cup:

Uruguay – România 36-36
Georgia – Samoa 33-12
Spania – Tonga 32-19
Chile – Hong Kong China 38-17
SUA – Zimbabwe 31-15
Portugalia – Canada 38-14

Rezultatele etapei a doua au produs și modificări în clasamentul mondial World Rugby. Cea mai importantă ascensiune îi aparține Spaniei, care a urcat patru poziții și ocupă acum locul 16 în lume, după victoria cu Tonga.

România rămâne pe locul 22, cu 60,92 puncte, cu 0.84 puncte în plus față de ierarhia anterioară.

În partea superioară a clasamentului mondial, Africa de Sud și-a consolidat poziția de lider după victoria cu Scoția, Anglia a urcat pe locul al cincilea în urma succesului categoric cu Fiji, iar Scoția a coborât pe șase. Franța s-a apropiat de primele trei poziții, în timp ce Noua Zeelandă și Irlanda și-au păstrat locurile 2 și 3 după victoriile obținute în etapa a doua a Nations Championship.

Ultima etapă din prima parte a competiției este programată la finalul săptămânii. România va întâlni Portugalia, meci programat tot la Montevideo, sâmbătă, de la ora 17:30.