Trupurile neînsuflețite ale mamei și copiilor au fost descoperite în dimineața zilei de miercuri. Potrivit autorităților, femeia avea 38 de ani și copiii săi aveau vârste cuprinse între trei și șase ani.
„Conform primelor concluzii ale anchetei efectuate de poliția din Toulon, mama pare să fi sărit de la etajul 13 împreună cu cei trei copii. Femeia prezentase simptome psihiatrice și depresive, care așteaptă confirmarea. În acest moment, nu există dovezi care să sugereze implicarea unei persoane terțe în această tragedie”, a transmis procuratura din Toulon, citată de Le Figaro.
Femeia avea în total șapte copii, primii trei din prima căsătorie, iar ceilalți patru din al doilea mariaj.
Cei patru copii au fost preluați în grijă de autoritățile responsabile și beneficiază de asistență psihologică.
În cadrul anchetei urmează să fie realizate autopsii și analize toxicologice pentru a aduce clarificări suplimentare.
La câteva zile după ce atacurile israeliene l-au ucis pe liderul suprem al Iranului și pe alți oficiali de rang înalt, președintele Trump a reflectat public că ar fi cel mai bine ca „cineva din interiorul” Iranului să preia conducerea țării.
Se pare că Statele Unite și Israelul au intrat în conflict pentru că aveau în minte un nume surpriză: Mahmoud Ahmadinejad, fostul președinte iranian cunoscut pentru opiniile sale intransigente, anti-Israel și anti-americane, anunță NYTimes.
Însă planul îndrăzneț, elaborat de israelieni și despre care domnul Ahmadinejad fusese consultat, a eșuat rapid, potrivit oficialilor americani care au fost informați despre acesta.
Atacul asupra lui Mahmoud Ahmadinejad era, de fapt, o eliberare din arest. Însă Ahmadinejad s-a sucitIranian President Mahmoud Ahmadinejad reacts to his supporters, during a speech in the Iranian city of Arak, Iran on May 3, 2007. Photo by Hossein Fatemi/Middle East Images/ABACAPRESS.COM
Oficialii americani și un asociat al fostului președinte au declarat că Mahmoud Ahmadinejad a fost rănit în prima zi a războiului de un atac israelian asupra locuinței sale din Teheran , care fusese conceput de fapt pentru a-l elibera din arestul la domiciliu. A supraviețuit atacului, au spus ei, dar după atac a devenit dezamăgit de planul de schimbare a regimului.
De atunci, nu a mai fost văzut public, iar locul în care se află și starea sa actuală sunt necunoscute.
Ahmadinejad a intrat din ce în ce mai mult în conflict cu liderii regimului iranian și a fost plasat sub supravegherea atentă a autorităților de la Teheran. El este cunoscut în timpul mandatului său de președinte, din 2005 până în 2013, pentru apelurile sale de a „șterge Israelul de pe hartă”. A fost un susținător ferm al programului nuclear al Iranului, un critic acerb al Statelor Unite și cunoscut pentru reprimarea violentă a disidenței interne.
Modul în care a fost recrutat domnul Ahmadinejad să participe la operațiune rămâne necunoscut.
Existența acestui efort, care nu a fost raportat anterior, a făcut parte dintr-un plan în mai multe etape elaborat de Israel pentru a răsturna guvernul teocratic al Iranului.
Evaluări greșite ale SUA și IsraelTotul arată modul în care Donald Trump și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu au intrat în război nu doar evaluând greșit cât de repede își puteau atinge obiectivele, ci au mizat într-o oarecare măsură pe un plan riscant de schimbare a conducerii în Iran, pe care chiar și unii dintre consilierii domnului Trump l-au considerat improbabil . Unii oficiali americani au fost sceptici, în special, cu privire la viabilitatea readucerii domnului Ahmadinejad la putere.
„Încă de la început, președintele Trump a fost clar în ceea ce privește obiectivele sale pentru Operațiunea Epic Fury: distrugerea rachetelor balistice ale Iranului, demontarea instalațiilor lor de producție, scufundarea marinei lor și slăbirea intermediarilor lor”, a declarat Anna Kelly, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, ca răspuns la o solicitare de comentarii despre planul de schimbare a regimului și despre Ahmadinejad.
„Armata Statelor Unite și-a îndeplinit sau chiar a depășit toate obiectivele, iar acum, negociatorii noștri lucrează pentru a încheia un acord care ar pune capăt definitiv capacităților nucleare ale Iranului.”
Un purtător de cuvânt al Mossad-ului, agenția israeliană de informații externe, a refuzat să comenteze.
Oficialii americani au vorbit în primele zile ale războiului despre planurile elaborate cu Israelul pentru a identifica un lider pragmatic care ar putea prelua conducerea țării.
Oficialii au insistat că existau informații conform cărora unii din cadrul regimului iranian ar fi dispuși să colaboreze cu Statele Unite, chiar dacă acești oameni nu puteau fi descriși drept „moderați”.
În ultimii ani, Ahmadinejad a confruntat liderii regimului de la Teheran, acuzându-i de corupție, iar zvonurile despre loialitatea sa au tot circulat. A fost descalificat din numeroase alegeri prezidențiale, consilierii săi au fost arestați, iar mișcările lui Ahmadinejad au fost din ce în ce mai restricționate la domiciliul său din cartierul Narmak din estul Teheranului.
Faptul că oficialii americani și israelieni l-au văzut pe Mahmoud Ahmadinejad ca pe un potențial lider al unui nou guvern în Iran este o dovadă suplimentară că războiul din februarie a fost lansat cu speranța de a instala o conducere mai maleabilă la Teheran.
Trump și membrii cabinetului său au declarat că obiectivele războiului s-au concentrat în mod strict pe distrugerea capacităților nucleare, de rachete și militare ale Iranului.
Există multe întrebări fără răspuns despre cum au plănuit Israelul și Statele Unite să-l pună la putere pe Ahmadinejad și despre circumstanțele atacului aerian care l-a rănit. Oficialii americani au declarat că atacul – efectuat de Forțele Aeriene Israeliene – a avut ca scop uciderea gardienilor care îl supravegheau pe domnul Ahmadinejad, ca parte a unui plan de eliberare a acestuia din arestul la domiciliu.
În zilele care au urmat, agențiile oficiale de știri au clarificat faptul că acesta a supraviețuit, dar că „gărzile sale de corp” – în realitate membri ai Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice care îl păzeau și îl țineau în arest la domiciliu – au fost ucise.
Ahmadinejad, văzut inițial ca noua Delcy RodriguezAhmadinejad ar fi putut „joca un rol foarte important” în Iran în viitorul apropiat, a spus o sursă sugerând că Statele Unite îl vedeau ca fiind similar cu Delcy Rodriguez, care a preluat puterea în Venezuela după ce forțele americane l-au capturat pe domnul Maduro și de atunci a colaborat îndeaproape cu administrația Trump, a spus persoana respectivă.
Ahmadinejad el a prezidat țara într-o perioadă în care Iranul accelera îmbogățirea uraniului pe care l-ar putea folosi într-o zi pentru fabricarea unei bombe nucleare, dacă ar alege să-și transforme programul în armă. O evaluare a serviciilor secrete americane din 2007 a concluzionat că Iranul își înghețase, cu ani în urmă, activitatea de construire a unui dispozitiv nuclear, dar continua îmbogățirea combustibilului nuclear pe care l-ar putea folosi pentru o armă nucleară dacă se răzgândea.
Ahmadinejad, în conflict deschis cu regimul iranianDupă ce Ahmadinejad a părăsit funcția, a devenit treptat un fel de critic deschis al guvernului teocratic sau cel puțin în dezacord cu ayatollahul Khamenei.
De trei ori — 2017, 2021 și 2024 — Ahmadinejad a încercat să candideze pentru funcția sa anterioară, dar de fiecare dată Consiliul Gardienilor din Iran, un grup de juriști civili și islamici, i-a blocat campania prezidențială. Ahmadinejad a acuzat înalți oficiali iranieni de corupție sau proastă guvernare și a devenit un critic al guvernului de la Teheran. Deși nu a fost niciodată un disident declarat, regimul a început să-l trateze ca pe un element potențial destabilizator.
Legăturile domnului Ahmadinejad cu Occidentul sunt mult mai obscure, concluzionează NYTimes.
Legături obscure ale lui Ahmadinejad cu OccidentulPersoane apropiate lui Ahmadinejad au fost acuzate că au legături prea strânse cu Occidentul sau chiar că spionează pentru Israel. Esfandiar Rahim Mashai, fostul șef de cabinet al domnului Ahmadinejad, a fost judecat în 2018, iar judecătorul în cauză l-a întrebat public despre legăturile sale cu agențiile de spionaj britanice și israeliene, o acuzație mediatizată de presa de stat.
În ultimii ani, Mahmoud Ahmadinejad a făcut călătorii în afara Iranului care au alimentat și mai mult speculațiile.
Discuțiile despre Ahmadinejad pe rețelele de socializare iraniene au reapărut după apariția informațiilor despre moartea sa, potrivit unei analize realizate de FilterLabs, o companie care urmărește sentimentele publice. Însă discuțiile au scăzut în săptămânile următoare, determinându-se în principal confuzie cu privire la locul unde se află acesta.
La început, Israelul a prevăzut desfășurarea războiului în mai multe faze, începând cu atacuri aeriene din partea Statelor Unite și a Israelului, plus uciderea liderilor supremi ai Iranului și mobilizarea kurzilor pentru a lupta împotriva forțelor iraniene, potrivit a doi oficiali israelieni din domeniul apărării familiarizați cu planificarea operațională.
Apoi, planul israelian prevedea o combinație de campanii de influență desfășurate de Israel și invazia kurdă, creând instabilitate politică în Iran și un sentiment că regimul pierde controlul. Într-o a treia etapă, regimul, sub o presiune politică intensă și greutatea daunelor aduse infrastructurii cheie, precum electricitatea, s-ar prăbuși, permițând instaurarea a ceea ce israelienii au numit un „guvern alternativ”.
În afară de campania aeriană și uciderea liderului suprem, o mare parte din plan s-a desfășurat așa cum speraseră israelienii și, privind în retrospectivă, o mare parte din acesta pare să fi evaluat greșit rezistența Iranului și capacitatea Statelor Unite și a Israelului de a-și exercita voința.
Dar chiar și după ce a devenit clar că guvernul teocratic al Iranului supraviețuise primelor luni ale războiului, unii oficiali israelieni au continuat să-și exprime credința în viziunea lor de a impune o schimbare de regim la Teheran.
David Barnea, șeful Mossad-ului, le-a spus apropiaților în cadrul mai multor discuții că încă mai crede că planul agenției, bazat pe decenii de colectare de informații și activitate operațională în Iran, are șanse foarte mari de succes dacă ar primi aprobarea de a merge mai departe.
AUR anunță miercuri că inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, inițiată de deputatul AUR Mohammad Murad, a fost votată de Camera Deputaților.
Proiectul propune introducerea unui cadru fiscal modern și stimulativ pentru participarea angajaților la profitul companiilor, prin facilități fiscale menite să susțină performanța, productivitatea și competitivitatea economiei românești.
Măsura urmărește crearea unui cadru fiscal favorabil pentru participarea angajaților la profit, ca instrument de stimulare a productivității muncii și consolidarea competitivității companiilor românești.
Deputatul AUR Mohammad Murad, antreprenor și inițiator al proiectului, a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă mediul de afaceri din România și asupra nevoii urgente de măsuri concrete pentru susținerea antreprenorilor și a angajaților.
„Mediul de afaceri se chinuie în fiecare zi. Mediul de afaceri în România, din zece persoane, șapte se gândesc să plece de aici. Trebuie să interveniți”, a declarat Mohammad Murad în plenul Camerei Deputaților.
El a subliniat că experiența acumulată în mediul privat îi oferă o perspectivă directă asupra problemelor reale din economie.
„Da, sunt om de afaceri, antreprenor, dar am trei calități pe care cred că puțini le au. Prima, am peste 3.000 de angajați și îmi asum în fiecare zi să răspund pentru tot ce au nevoie. A doua, plătesc peste 50 de milioane de euro taxe și impozite”, a afirmat deputatul AUR.
Premieră în RomâniaProiectul AUR introduce pentru prima dată în legislația fiscală din România posibilitatea acordării unor facilități fiscale pentru veniturile obținute de angajați din participarea la profitul companiei, în limita a 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent. Măsura urmărește stimularea performanței economice, creșterea productivității și consolidarea relației dintre angajați și angajatori.
Totodată, inițiativa legislativă are ca obiectiv modernizarea relațiilor de muncă și crearea unor mecanisme economice care să contribuie la păstrarea forței de muncă în România și la creșterea competitivității companiilor românești pe piața europeană.
Cifrele sunt îngrijorătoare: doar 3 din 5 copii din România spun că ar vorbi cu părinții dacă s-ar afla într-o situație de abuz, iar doar 1 din 2 ar anunța poliția.
Datele, publicate de World Vision România, conturează imaginea unei crize tăcute – una în care victimele rămân singure nu din lipsă de curaj, ci din lipsă de încredere.
Frica, principala barierăPrincipalul obstacol nu este absența unui număr de telefon sau a unei instituții, ci teama profundă că nu vor fi luați în serios.
Copiii se tem că nu vor fi crezuți, că vor fi judecați sau expuși umilirii publice – și, în multe cazuri, aleg să tacă tocmai din cauza fricii față de reacțiile adulților din jur.
World Vision România atrage atenția și asupra unui efect mai puțin vizibil, dar la fel de grav: atunci când un minor care reclamă un abuz este pus sub semnul întrebării în spațiul public, consecințele depășesc cazul individual.
Un astfel de discurs poate descuraja și alți copii să mai raporteze situații similare, erodând și mai mult încrederea în sistemul de protecție.
Responsabilitatea celor cu autoritateOrganizația subliniază că persoanele aflate în poziții publice sau de autoritate au o responsabilitate directă în felul în care vorbesc despre minori implicați în anchete sau situații vulnerabile. Discursurile care acuză victimele pot afecta grav încrederea copiilor în instituțiile care ar trebui să îi protejeze.
Ce pot face copiii acumWorld Vision România reamintește că există mecanisme de protecție la care minorii pot apela:
O schimbare de abordare este însă necesară.
Tot mai mulți adolescenți se simt mai în siguranță să ceară ajutor prin instrumente digitale, platforme online sau forme de raportare confidențiale.
De aceea, organizația susține dezvoltarea unor mecanisme moderne de raportare, adaptate modului în care tinerii comunică astăzi, inclusiv platforme dedicate exclusiv copiilor și adolescenților.
World Vision România derulează programe de educație pentru siguranța copiilor și prevenirea abuzurilor, inclusiv în mediul digital.
Ghidul de protecție pentru copii în mediul digital al organizației oferă resurse concrete: cum să recunoști comportamentele abuzive, cum să păstrezi dovezile, cum să te protejezi online și ce pași să urmezi pentru a cere ajutor.
Mesajul central rămâne simplu și direct: copiii au dreptul să vorbească despre orice formă de violență, hărțuire sau exploatare – și nu trebuie să o facă singuri.
Președintele SUA, Donald Trump, va participa la summitul G7 din Franța, care este programat să aibă loc în luna iunie, în ciuda tensiunilor cu aliații, a declarat un oficial al Casei Albe pentru publicația Axios.
Deși SUA participă de regulă la summiturile G7, prezența lui Trump la acest eveniment era pusă sub semnul întrebării, pe fondul nemulțumirii sale crescânde față de Marea Britanie, Franța, Germania și Italia pentru că nu s-au aliniat eforturilor sale de război în Iran.
Sursa citată de Axios a mai subliniat că reuniunea G7 nu va duce la semnarea unor acorduri concrete, însă va încerca să construiască un consens pe care să se poată baza viitoarele acorduri.
Subiectele care vor fi discutate la summitul G7 vor fi despre inteligența artificială, comerț, dar și combaterea criminalității.
Potrivit Axios, președintele francez Emmanuel Macron l-a invitat pe Trump la o cină fastuoasă după summit la Versailles, însă momentan nu este clar dacă președintele american va da curs acestei invitații.
Reuniunea G7 va avea loc în perioada 15-17 iunie la Évian-les-Bains, în sud-estul Franței. Anul trecut, summitul a avut loc în Canada.
Din G7 fac parte Statele Unite, Canada, Japonia, Germania, Franța, Marea Britanie și Italia.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) atrage atenția consumatorilor într-un comunicat de presă asupra importanței utilizării responsabile a suplimentelor alimentare și asupra riscurilor majore la care se expun în cazul achiziționării de produse care nu respectă normele legale în vigoare, și anunță intensificarea controalelor pe piața „tratamentelor-minune”.
Inspectorii precizează că suplimentele alimentare (vitamine, minerale, aminoacizi, enzime sau produse pe bază de plante și produse ale stupului) sunt surse concentrate de nutrienți ori alte substanțe cu efect nutritiv sau fiziologic. Acestea se comercializează exclusiv în formă preambalată (tablete, capsule, lichide, ceaiuri) și sub formă de doze.
De asemenea ANSVSA reamintește că suplimentele sunt încadrate în categoria produselor alimentare, intrând sub incidența legislației generale privind siguranța alimentelor.
Potrivit reprezentanților ANSVSA, importanța acestor controale este evidențiată de acțiunile recente din teren. În comunicate se amintește că în luna mai 2026, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), printr-o acțiune comună la care a participat și ANSVSA pentru verificarea siguranței alimentare, a destructurat o amplă rețea internațională de criminalitate organizată. Aceasta era specializată în producția, promovarea și vânzarea online a peste 400 de tipuri de suplimente alimentare contrafăcute, promovate în mod înșelător ca „tratamente-minune” pentru boli grave.
„Piața suplimentelor nu poate fi un spațiu al experimentelor comerciale. Când regulile de producție și avizare sunt încălcate, suplimentele alimentare nu mai sunt produse de suport, ci devin un pericol direct și iminent pentru sănătatea publică”, a declarat dr. Alexandru Nicolae Bociu, președintele ANSVSA.
Siguranța cetățenilor este garantată printr-un mecanism interinstituțional complex, unde acțiunile de control pe piață sunt delimitate din punct de vedere instituțional:
ANSVSA înregistrează, autorizează și controlează unitățile de producție, depozitare și comercializare (magazine, plafoane, standuri). Inspectorii sanitari-veterinari și pentru siguranța alimentelor asigură controlul efectiv al igienei, compoziției și trasabilității produselor ajunse la raft.
Principalele riscuri monitorizate de inspectorii ANSVSA în cadrul controalelor sunt:
Ingredientele neautorizate: Utilizarea unor substanțe interzise sau a unor ingrediente care pot genera efecte adverse severe.
Contaminarea biologică, chimică sau fizică: Cauzată de neaplicarea normelor de igienă, utilizarea de materii prime neconforme sau condiții improprii de transport și depozitare.
Etichetarea înșelătoare: Lipsa avertismentelor obligatorii sau inducerea în eroare a cumpărătorului privind compoziția, natura și efectele reale ale produsului.
Lipsa trasabilității: Absența documentelor care permit identificarea rapidă și retragerea de urgență de pe piață a loturilor cu probleme.
Măsuri ferme împotriva celor care pun în pericol sănătatea publicăInspectorii ANSVSA precizează că punerea pe piață a suplimentelor este permisă numai în urma notificării și obținerii avizului legal.Este complet interzisă comercializarea produselor predozate, fără a fi ambalate.
Prin controale riguroase și colaborare interinstituțională, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor verifică modul de gestionare a riscurilor de către operatori și elimină produsele neconforme de pe piață, aplicând măsuri ferme împotriva celor care pun în pericol sănătatea publică.
Șefa Parchetul European, Laura Codruța Kovesi, a vorbit într-un interviu pentru G4Media despre problemele întâmpinate de procurorii europeni în investigarea fraudelor cu fonduri europene.
Ea a făcut o serie de precizări și despre atacurile și acuzațiile care au vizat-o în ultimii ani.
Kovesi a spus că în unele state membre, inclusiv în România, anchetele EPPO sunt blocate prin deschiderea unor dosare de către parchetele naționale sau prin mutarea proiectelor investigate de pe fonduri europene pe fonduri naționale.
„Avem, din păcate, și în România o astfel de situație, dar avem și în alte state, spre exemplu în Croația când am deschis o investigație care viza în cele din urmă și un ministru, parchetul național a deschis propria lor investigație și mai puțin de 24 de ore au creat un conflict negativ de competență, iar procurorul general a decis că este competența parchetului național”, a declarat Laura Codruța Kovesi.
Șefa Parchetului European a oferit și exemplul unei anchete din România privind achiziția unor autoturisme la Ministerul de Interne.
„Practic din informația preliminară era evident că erau fonduri europene care urmau a fie folosite în această achiziție. Dar în același timp DNA a deschis propria lor investigație și deși ar fi putut fi o investigație care viza fraudă cu fonduri europene, DNA a deschis un dosar, în paralel cu investigația noastră, pe abuz în serviciu”, a explicat Kovesi.
Ea a spus că procurorii europeni au continuat ancheta și au administrat probe, dar clasarea dosarului de către parchetul național a afectat investigația EPPO.
„Noi, între timp, am implicat și OLAF-ul, am început să facem diverse expertize, am administrat probe, dar în momentul în care parchetul național a închis investigația pentru aceleași fapte, este greu să vii tu, Parchet European, și pentru acea stare de fapt să reții o altă încadrare și să mergi mai departe cu dosarul”, a mai spus aceasta.
Replica pentru Nicușor DanÎn interviul pentru G4Media, Laura Codruța Kovesi a vorbit și despre acuzațiile de abuz formulate de-a lungul timpului împotriva sa, inclusiv după declarațiile recente ale președintelui Nicușor Dan.
„Așa că zici în general, vai, sunt abuzuri. Cum deschizi o investigație, gata, sunt abuzuri. Și se deviază atenția. Apoi, atacurile la persoană. Mi-aș fi dorit, de-a lungul carierei mele, când au fost investigate și, repet, văd acest lucru și în alte state, deschizi o investigație în care este implicat un politician, primul lucru, procurorul e abuziv. Te ia cu nume, cu prenume, îți ia familia, tot”, a afirmat Kovesi.
Aceasta a spus că foarte puțini politicieni aleg să își susțină nevinovăția fără să atace procurorii.
„Aș vrea să aud, sunt nevinovat, nu am comis nicio infracțiune și doresc ca procurorii să facă această investigație și să ajungă la aceeași concluzie. Nu am auzit, foarte rar am auzit acest lucru”, a spus șefa EPPO.
„Abuzurile lui Kovesi. În ce context discutăm de abuzurile lui Kovesi? Aceleași zvonuri. Kovesi candidează la președinție, Koveși vine prim-ministru, Kovesi vine ministru de Justiție, Kovesi vine șef la la SRI. Și în acest context se aruncă această petardă cu abuzurile lui Kovesi și nici nu știi ce să zici, ce să explici.”, a spus aceasta.
Întrebată dacă președintele Nicușor Dan s-ar teme că ar putea deveni un rival politic în viitor, Laura Codruța Kovesi a oferit un răspuns ironic.
„Dânsul să spună dacă se teme sau nu se teme. Eu ce am înțeles din interviu… nu știu ce a vrut să spună. Și n-am înțeles ce a vrut să spună. Și de aceea am zis că funcția de președinte este foarte obositoare și stresantă și provocatoare. Și exact cum am zis și repet că îi doresc să aibă un somn bun, că țara are nevoie de președinte în cea mai bună formă”, a afirmat procurorul-șef european.
Aceasta a făcut câteva precizări și despre modul în care este folosit numele său în spațiul public din România, ca formă de amenințare.
„Ce am observat în contextul politic din România și modul de a face politică în general. Când vrei să sperii pe cineva, e suficient să zici o aduc pe Kovesi. Și am văzut în ultimii 3-4 ani la fiecare schimbare, fiecare posibilitate, vreau să te sperii, fii atent că o aduc pe Kovesi. Și atunci tu accepți orice altceva că nimic nu poate fi mai rău decât Kovesi. Eu merg pe stradă ca un om normal, merg cu tramvaiul, merg cu avionul, nu merg la business class. Încerc să trăiesc cât mai normal”, a declarat Laura Codruța Kovesi.
În urmă cu 7 ani, Volodimir Zelenski a devenit președintele Ucrainei. Inaugurarea sa a avut loc pe 20 mai 2019. În acel an, actorul de comedie Volodimir Zelenski a reușit o victorie zdrobitoare în alegerile prezidențiale din Ucraina. El a obținut peste 73% din voturi, în timp ce fostul președinte, Petro Poroșenko, nu a avut decât 24%.
„Nu vă voi dezamăgi niciodată”, le-a spus Zelenski susținătorilor care sărbătoreau victoria.
Atunci, victoria sa a fost primită cu rezervă de rușii care îi susțineau pe separatiștii din estul Ucrainei. După alegerile din 2019, autoritățile ruse au trimis mesaje în care îi cereau lui Zelenski să dea dovadă de „judecată sănătoasă”, „onestitate” și „pragmatism”, astfel încât relațiile să se poată îmbunătăți. Ulterior, după izbucnirea războiului, Zelenski a devenit cel mai înverșunat adversar al conducerii de la Moscova.
Cine este Volodimir Zelenski?Actorul Volodimir Zelenski a devenit cunoscut deoarece a jucat în serialul de televiziune „Slujitorul poporului”, în care personajul său devine accidental președintele Ucrainei. El joacă rolul unui profesor care este ales după ce mesajele sale acide împotriva corupției devin virale pe rețelele de socializare.
În viața reală, Zelenski a candidat fiind susținut de un partid politic cu același nume ca serialul de comedie. Fără experiență politică, campania lui Zelenski s-a concentrat pe diferența sa față de ceilalți candidați, mai degrabă decât pe idei politice concrete.
Mandat prelungitMandatul lui Zelenski trebuia să se încheie în 2025. Totuși, alegerile prezidențiale din Ucraina au fost amânate, în țară fiind impusă legea marțială. Volodimir Zelenski a fost întrebat frecvent despre alegeri și a răspuns de fiecare dată că un scrutin nu poate fi organizat în timp de război.
În ciuda conflictului îndelungat cu rușii și a scandalurilor de corupție din ultimii ani din țară, fostul actor de comedie, acum un lider global, se bucură de susținerea unei părți importante a poporului ucrainean.
Avertismentul vine după un atac cu drone produs în apropierea centralei nucleare Barakah, situată în Emiratul Abu Dhabi, la aproximativ 300 de kilometri de capitala Emiratelor Arabe Unite. Autoritățile emirateze au confirmat că în urma atacului a izbucnit un incendiu în apropierea instalației nucleare.
Rafael Grossi a subliniat că Barakah este o centrală nucleară operațională care găzduiește mii de kilograme de material nuclear, inclusiv combustibil nuclear proaspăt și uzat. Oficialul ONU a avertizat că o lovitură directă asupra instalației ar putea duce la o eliberare masivă de radioactivitate în mediu.
Posibil dezastru nuclear în Emiratele Arabe UniteȘeful AIEA a explicat că inclusiv avarierea liniilor externe de alimentare cu energie electrică ar putea genera riscuri majore pentru reactoarele nucleare. Potrivit acestuia, deteriorarea sistemelor critice ar putea conduce la afectarea nucleului reactorului și la apariția unei situații de urgență nucleară.
Într-un astfel de scenariu, autoritățile ar fi obligate să adopte măsuri de protecție de amploare, inclusiv evacuări masive ale populației, adăpostirea locuitorilor și administrarea de iod stabil pentru limitarea efectelor radiațiilor.
Rafael Grossi a avertizat că impactul unui incident nuclear la Barakah ar putea afecta zone aflate la sute de kilometri distanță, ceea ce transformă situația într-o problemă majoră de securitate regională și internațională.
Incidentul are loc într-un context extrem de tensionat în Orientul Mijlociu. Criza regională s-a amplificat după atacurile lansate în februarie de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Teheranul a răspuns prin lovituri care au vizat Israelul și aliații americani din Golf, inclusiv Emiratele Arabe Unite.
Totodată, Iranul a blocat temporar Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial, ceea ce a generat îngrijorări suplimentare pe piețele internaționale.
Deși un armistițiu mediat de Pakistan a intrat în vigoare pe 8 aprilie, negocierile ulterioare nu au reușit să producă un acord de pace durabil. Președintele american Donald Trump a anunțat ulterior prelungirea temporară a armistițiului, însă tensiunile dintre Iran, SUA și Israel continuă să amenințe stabilitatea întregii regiuni.
Experții avertizează că orice atac asupra infrastructurii nucleare din Orientul Mijlociu poate avea efecte devastatoare nu doar asupra statelor implicate, ci și asupra securității globale.
Potrivit unei analize publicate de Associated Press, aceste activități repetitive pot reduce anxietatea și ajută la reglarea emoțiilor. Totodată oferă o senzație clară de control și ordine într-o perioadă în care mulți oameni se simt copleșiți.
„Curățăm praful pentru a elimina dorințele lumești”În tradiția zen, curățenia nu este văzută ca o obligație casnică, ci ca o practică spirituală. Călugării „unsui” petrec o mare parte din timp curățând și organizând templele. „Măturăm praful pentru a elimina dorințele lumești. Curățăm murdăria pentru a ne elibera de atașamente”, explică Shoukei Matsumoto în cartea sa despre legătura dintre ordine și liniștea mentală. El susține că procesul de curățare atentă a fiecărui colț poate deveni o activitate profund satisfăcătoare și calmantă.
Psihologii: activitățile repetitive calmează sistemul nervosSpecialiștii în sănătate mintală spun că există explicații clare pentru această stare de bine. Psihologul clinician Holly Schiff afirmă că activitățile repetitive și previzibile, precum ștersul prafului sau spălatul vaselor, pot avea un efect aproape meditativ asupra creierului.
„Aceste activități sunt structurate și oferă un sentiment clar de finalizare. Tocmai de aceea pot regla sistemul nervos și pot crea o senzație de control și stabilitate”, spune ea. În plus, spre deosebire de multe probleme emoționale sau mentale abstracte, curățenia produce un rezultat imediat și vizibil, ceea ce oferă satisfacție psihologică.
Cum poate deveni curățenia un exercițiu de mindfulnessExperții recomandă schimbarea modului în care oamenii privesc aceste activități. În loc să transforme curățenia într-o cursă contra cronometru, psihologii sugerează concentrarea pe mișcare, ritm și senzațiile fizice – temperatura apei, mișcarea mâinilor sau zgomotul repetitiv al măturii. „Dacă încetinești ritmul și te concentrezi pe partea senzorială, activitatea poate deveni un exercițiu de mindfulness”, explică Schiff.
Matsumoto spune că, în filosofia zen, curățenia reprezintă o formă de grijă față de propriul spațiu și față de relația cu lumea din jur. „Nu vedem curățenia ca pe o încercare de a controla mediul. O vedem ca pe o formă de îngrijire a habitatului”, afirmă călugărul japonez. El susține că liniștea nu vine din atingerea perfecțiunii, ci din actul constant și modest de a ordona și elibera spațiul.
De ce mulți oameni se simt copleșiți de curățeniePsihologii avertizează că senzația de stres legată de curățenie nu vine întotdeauna din activitatea în sine, ci din ceea ce simbolizează: presiune, lipsă de timp sau autocritică. Din acest motiv, specialiștii recomandă împărțirea sarcinilor în pași foarte mici și concreți. „Alege o singură suprafață, o singură cameră sau o singură activitate pentru început”, spune Schiff. „O mare parte din anxietate apare când oamenii se gândesc la întreaga listă deodată.”
Oficialii din Thailanda au anunțat că vor înăspri regulile privind vizele pentru turiști, în încercarea de a reduce criminalitatea în care sunt implicați cetățenii străini.
Concret, țara va reduce durata șederilor fără viză pentru turiștii din peste 90 de țări.
Turismul reprezintă o sursă crucială de locuri de muncă în Thailanda și deși turiștii au stimulat economia Thailandei, oficialii țării subliniază că „sistemul actual a permis unor persoane să profite de acesta”.
Potrivit The Guardian, au loc incidente frecvente în care turiștii comit infracțiuni, de la furturi din magazine până la expunere indecentă. De asemenea, oficialii din Thailanda sunt îngrijorați și de faptul că unii străinii depășesc durata de ședere permisă și desfășoară activități comerciale ilegale în zonele turistice, fără permisele corespunzătoare.
Ministrul de externe, Sihasak Phuangketkeow, a declarat săptămâna trecută că Thailanda nu vizează un stat anume, ci mai degrabă persoanele care abuzează de sistemul de vize prin comiterea de infracțiuni în țară.
Scutirea de viză, la jumătatePână acum, scutirea de viză de 60 de zile se aplica pentru zeci de țări, printre care SUA, Mare Britanie, dar și statele din spațiul Schengen și Australia.
Acum, vizitatorilor li se va acorda o scutire de viză de doar 30 de zile, în timp ce numărul țărilor sau teritoriilor eligibile pentru aceasta va fi redus de la 57 la 54. Momentan, lista țărilor eligibile nu a fost făcută publică, relatează The Guardian.
Oficialii spun că noile reguli vor fi simplificate pentru a evita confuzia în rândul turiștilor.
De asemenea, turiștii vor putea să-și reînnoiască vizele o singură dată, prezentându-se la un birou de imigrare, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului pentru AFP.
Thailanda și-a relaxat regulile privind vizele în urmă cu doi ani, extinzând numărul țărilor care se califică pentru scutirea de viză și prelungind durata maximă a șederii la 60 de zile, pentru a stimula redresarea sectorului turistic în urma pandemiei de coronavirus.
Președintele României, Nicușor Dan, continuă consultările la Palatul Cotroceni privind formarea unui nou Executiv.
Potrivit comunicatului transmis miercuri de Administrația Prezidențială, șeful statului îi va invita joi, 21 mai 2026, la Palatul Cotroceni, pe reprezentanții grupurilor parlamentare Uniți pentru România, PACE – Întâi România, dar și pe parlamentarii neafiliați.
Consultările vor avea loc după următorul program:
Luni, la Cotroceni, Nicușor Dan a purtat discuții cu celelalte formațiuni, respectiv PSD, PNL, USR, AUR, UDMR, S.O.S România și POT. La finalul consultărilor, șeful statului a declarat că vor mai exista astfel de întâlniri și în perioada următoare, până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, pro-occidentală”.
„Este esențial ca partidele să dea dovadă de responsabilitate, de maturitate și să ajungă, într-un timp rezonabil, la un numitor comun, cu formule coerente și propuneri viabile”, a mai spus Nicușor Dan luni, după consultări.
Miercuri dimineață a avut loc un accident rutier pe DJ 248, în dreptul localității Rateșu Cuzei, din județul Vaslui.
La locul evenimentului au intervenit pompierii din cadrul Stației de Pompieri Negrești, cu o autospecială de stingere echipată cu modul pentru descarcerare și un efectiv de șase militari. De asemenea, la intervenție a participat și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Vaslui.
ISU Vaslui transmite că la sosirea forțelor de intervenție, s-a constatat faptul că un autoturism era răsturnat în afara părții carosabile, lovind și un stâlp de electricitate. Conducătorul auto, un bărbat în vârstă de 58 de ani, s-a autoevacuat până la sosirea echipajelor, fiind ulterior preluat de ambulanța SAJ pentru evaluare și îngrijiri medicale.
Pompierii au acționat pentru asigurarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor (PSI). Totodată, a fost anunțat distribuitorul de energie electrică, întrucât stâlpul avariat prezenta deteriorări în urma impactului.
Sistemul de control al magazinelor cu inteligență artificială al Pizza Hut este un dezastru atât de mare încât a irosit 100 de milioane de dolari, potrivit Futurism. Acuzația este făcută de proprietarul unei francize a celebrei rețele. El a dat în judecată compania mamă deoarece a fost obligat să folosească sistemul cu IA.
Compania care deține franciza are 111 restaurante pe Coasta de Est, inclusiv în New York, New Jersey și Washington. În procesul intentat la începutul acestei luni, compania a acuzat firma mamă că a forțat magazinele subordonate să adopte Dragontail. Este vorba despre un sistem de management intern despre care se spune că este bazat pe „IA adevărată pe tot parcursul” și oferă „programare IA pentru livrare/serviciu”.
În plângere, deținătorul francizei susține că operațiunile sale sunt mai dezordonate ca niciodată din cauza sistemului IA. Înainte de a adopta Dragontail, peste 90% din livrările sale ajungeau la ușa clientului în termen de 30 de minute. După adoptarea sistemului în 2024, livrările au avut nevoie de aproximativ 50% timp în plus. De asemenea, perioada de timp petrecută în magazin de o pizza gata de livrare a crescut de la cinci minute la până la 20 de minute.
Asta înseamnă că beneficiarii au primit pizza rece, a susținut reclamantul. Ca urmare, comenzile s-au împuținat, iar compania a pierdut sume de bani importante.
Programul, prezentat inițial de legendarul David Letterman și apoi de Stephen Colbert, a devenit în ultimul deceniu una dintre cele mai puternice platforme de satiră politică împotriva lui Trump.
În ultima ediție importantă înainte de închidere, Colbert l-a invitat pe Letterman, iar cei doi au transformat emisiunea într-un protest public împotriva deciziei CBS. Potrivit publicației italiene Il Post, cei doi au urcat pe acoperișul celebrului Ed Sullivan Theater din New York și au aruncat obiecte spre logo-ul CBS instalat pe trotuar, într-o scenă simbolică împotriva postului care a decis închiderea show-ului. La final, Letterman a încheiat ironic cu replica: „Noapte bună și noroc, nenorociților”, parafrazând celebrul salut al jurnalistului american Edward R. Murrow.
Oficial: probleme financiare. Neoficial: TrumpCBS a anunțat încă din vara trecută că emisiunea va fi oprită din motive economice, într-un moment în care talk-show-urile clasice pierd teren în fața platformelor de streaming și a conținutului online. Totuși, mulți comentatori contestă explicația, mai ales că „The Late Show with Stephen Colbert” a rămas în ultimii ani cel mai urmărit program de acest tip din SUA. Suspiciunile au crescut după ce compania-mamă Paramount a ajuns anul trecut la un acord financiar de 16 milioane de dolari cu Donald Trump, într-un litigiu legat de emisiunea „60 Minutes”.
Mulți analiști consideră că închiderea show-ului lui Colbert reprezintă o încercare a CBS și Paramount de a îmbunătăți relația cu administrația Trump, mai ales în contextul unor tranzacții media importante care necesitau aprobări federale.
Cum a devenit David Letterman o legendă a televiziuniiDavid Letterman a lansat formatul în anii ’80 și a schimbat complet stilul televiziunii de noapte din SUA. Interviurile sale ironice, umorul absurd și modul în care rupea constant convențiile televiziunii clasice au transformat emisiunea într-un fenomen cultural. De-a lungul anilor, în emisiune au apărut figuri uriașe din politică, muzică și cinema, de la Barack Obama la Paul McCartney și Robin Williams. Una dintre cele mai cunoscute relații din istoria show-ului a fost cea dintre Letterman și Bill Murray, care a devenit aproape un personaj permanent al programului.
Colbert a transformat emisiunea într-o platformă anti-TrumpCând Stephen Colbert a preluat show-ul în 2015, direcția emisiunii s-a schimbat radical. Satira politică a devenit elementul central, iar Trump a fost ținta principală a monologurilor și sketch-urilor. Președintele american l-a atacat public în repetate rânduri pe Colbert, spunând încă din 2017 că acesta este „lipsit de talent” și că glumele sale sunt „vulgare”. În același timp, Colbert a devenit una dintre vocile media preferate ale electoratului anti-Trump.
CBS va înlocui emisiunea cu „Comics Unleashed”, un program de stand-up comedy creat de comediantul Byron Allen. În semn de respect pentru finalul unei epoci, rivalii lui Colbert – Jimmy Kimmel și Jimmy Fallon – au anunțat că propriile emisiuni nu vor avea ediții noi în seara ultimului „Late Show”.
După un parcurs fulminant în primele două runde, Knicks au părut complet depășiți timp de 40 de minute. Cu doar 7 minute și 52 de secunde rămase din sfertul patru, Cleveland conducea detașat cu 93-71.
Din acel moment, Brunson a declanșat o cursă de urmărire fenomenală, atacându-l în mod repetat pe James Harden. New York a reușit un parțial de 18-1 care a relansat partida. Tot Brunson a fost cel care a egalat situația la 101 cu o aruncare reușită când mai erau doar 19 secunde din timpul regulamentar.
În prelungiri, Knicks au început devastator, cu un parțial de 9-0, în timp ce fanii din Madison Square Garden au creat o atmosferă electrizantă în tribune. Prin această victorie, echipa din New York se află la doar trei succese distanță de prima sa calificare în Finala NBA din 1999 încoace.
Conform datelor statistice, formația din New York a devenit doar a doua echipă din ultimele 30 de sezoane care reușește să revină și să câștige după ce a fost condusă cu cel puțin 22 de puncte în sfertul patru. Înaintea acestui meci, bilanțul istoric al echipelor care conduceau într-o asemenea situație era de 594 de victorii și o singură înfrângere.
„Am continuat să luptăm și să credem. Am redus treptat din diferență. Ei jucau un baschet excelent, dar noi am găsit pur și simplu o cale”, a declarat Jalen Brunson la finalul meciului.
Pe lângă cele 38 de puncte ale lui Brunson, pentru Knicks au mai contribuit Mikal Bridges, cu 18 puncte, OG Anunoby, cu 13 puncte, revenit pe parchet după ce a ratat ultimele două meciuri din cauza unei accidentări la mână.
De cealaltă parte, Donovan Mitchell a fost cel mai bun marcator al celor de la Cavaliers, cu 29 de puncte.
Rusia continuă să vizeze în mod regulat infrastructura civilă, energetică și de transport din Ucraina prin atacuri nocturne intense, lovind de această dată zone situate departe de linia frontului.
Cea mai gravă situație s-a înregistrat în orașul Konotop din regiunea Sumî. Un atac masiv rusesc a lovit direct un bloc de locuințe cu mai multe etaje, provocând prăbușirea a trei niveluri ale structurii.
Guvernatorul regional, Oleh Hrîhorov, a raportat inițial cel puțin șase răniți. Primarul orașului, Artem Semenîhin, a declarat că salvatorii au reușit să extragă mai multe persoane de sub resturile de beton și continuă căutările.
Situația din teren este critică. Din cauza lipsei de ambulanțe disponibile, civilii transportă răniții la spital cu mașinile personale.
Pe lângă blocul distrus, atacul a avariat grav mai multe case, apartamente, clădiri administrative și a pus la pământ muzeul de istorie al orașului. În capitala regională Sumî, atacul extins a provocat întreruperi majore de energie electrică.
În centrul țării, atacurile rusești s-au concentrat pe infrastructura logistică din orașul Dnipro.
Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Oleksandr Hanza, a anunțat că cinci persoane au fost rănite în urma unui atac care a declanșat un incendiu violent la depozitele de stocare a alimentelor din oraș. Două dintre victime, un bărbat și o femeie, au avut nevoie de spitalizare de urgență.
În paralel, forțele ruse au atacat și orașul-port Odesa. Oficialii locali au raportat că mai multe case și vehicule au fost avariate, iar o clădire cu un singur etaj a fost complet distrusă de suflul exploziilor.
Artista pop în vârstă de 57 de ani, care în anul 2005 a fost diagnosticată și tratată cu succes pentru cancer de sân, a explicat că de această dată a reușit să treacă prin momentele dificile departe de ochii publicului și ai presei, spre deosebire de prima sa experiență, care a fost extrem de mediatizată.
„Al doilea diagnostic de cancer a fost la începutul anului 2021. Am reușit să țin asta doar pentru mine… Nu ca prima dată. Din fericire, am trecut și peste asta. Din nou. Și totul este bine acum”, a mărturisit Kylie Minogue în documentarul care îi poartă numele (KYLIE).
Succesul piesei „Padam Padam” și lupta din spatele sceneiMinogue a recunoscut că, după finalizarea tratamentului, i-a fost extrem de dificil să găsească momentul potrivit pentru a face anunțul public. Mai ales în perioada în care a cunoscut o explozie de popularitate la nivel mondial datorită single-ului „Padam Padam”, lansat în 2023 și premiat cu Grammy.
„Nu m-am simțit obligată să spun lumii și, de fapt, pur și simplu nu am putut face asta atunci pentru că eram doar o umbră. La un moment dat, nici nu mai voiam să ies din casă. «Padam Padam» mi-a deschis atât de multe uși, dar în interiorul meu știam că acest cancer nu a fost doar o simplă întâmplare în viața mea. Am vrut cu adevărat să spun ce s-a întâmplat pentru a mă putea elibera de această povară. Stăteam la interviuri și la fiecare oportunitate mă gândeam că «acum e momentul», dar am continuat să țin totul pentru mine”, a explicat vedeta australiană.
Mesajul ascuns din melodia „Story”Artista a dezvăluit, de asemenea, că piesa „Story”, inclusă pe albumul său Tension din 2023, face referire directă la acea perioadă neagră din viața ei.
„Aveam nevoie de ceva care să marcheze acele momente”, a adăugat ea. Privind spre viitor, Kylie Minogue a concluzionat optimist: „Hei, cine știe ce ne așteaptă. Dar, muzica pop mă hrănește… pasiunea mea pentru muzică este mai mare ca niciodată”.
Ordinul extinde înțelegerea istorică prin care Donald Trump a acceptat luni să renunțe la procesul de 10 miliarde de dolari intentat împotriva fiscului american din cauza scurgerii ilegale în presă a datelor sale fiscale.
Documentul de o singură pagină, publicat marți și semnat de procurorul general interimar Todd Blanche, stipulează explicit că guvernului SUA îi este „interzis pentru totdeauna” să verifice declarațiile depuse de președinte înainte de data înțelegerii, precum și orice aspecte „care au fost ridicate sau ar fi putut fi ridicate” în legătură cu auditurile existente.
Un precedent controversat și un fond de miliarde de dolariAceastă mișcare radicală, catalogată ca o utilizare extraordinară a puterii executive, oferă lui Trump și apropiaților săi o imunitate fiscală totală pentru toate problemele financiare aflate în derulare.
Ca parte a aceluiași compromis de renunțare la litigiu, Departamentul de Justiție a creat un fond guvernamental de 1,776 miliarde de dolari. Banii sunt destinați compensării persoanelor care susțin că au fost țintele unor investigații sau urmăriri penale abuzive, motivate politic, în timpul fostei administrații Biden.
Anunțul a declanșat un val masiv de critici din partea parlamentarilor democrați și a organizațiilor de monitorizare a eticii guvernamentale, care au acuzat administrația de abuz de putere.
Procurorul general interimar Todd Blanche a apărat decizia, argumentând că stingerea unui litigiu de o asemenea magnitudine nu ar fi avut sens dacă oricare dintre părți ar fi putut relua ostilitățile a doua zi.
Interfețele creier-calculator utilizează senzori plasați în interiorul sau în jurul craniului pentru a decoda activitatea neuronală. Revoluția din ultimii ani constă în integrarea modelelor mari de limbaj (LLM) – similare tehnologiei din spatele ChatGPT – direct în aceste dispozitive. Această fuziune permite o acuratețe mult mai mare în traducerea gândurilor în comenzi text sau audio decât metodele clasice de analiză a datelor.
Performanțe în primele teste pe oameniStart-up-ul NeuroXess, cu sediul în Shanghai, a bifat deja două realizări majore în urma testelor clinice, potrivit revistei Nature.
Controlul electrocasnicelor prin gând: În luna octombrie, un tânăr de 28 de ani cu o leziune la nivelul măduvei spinării a reușit să controleze aparate electrocasnice prin simpla mișcare a unui cursor pe ecran cu ajutorul gândurilor, utilizând un implant plasat pe cortexul cerebral și conectat la un emițător de date inserat în piept.
Decodare ultra-rapidă a limbajului: Compania a dezvoltat un model IA capabil să decodeze limba mandarină în timp real la o viteză de 300 de caractere pe minut. Performanța depășește viteza medie de vorbire a unui nativ (aproximativ 220 de caractere pe minut) și a fost testată cu succes pe o pacientă de 35 de ani care suferă de epilepsie.
Un alt jucător major pe această piață, Maschine Robot din Beijing, se pregătește să lanseze pe piață în luna iunie a acestui an un scaun cu rotile inteligent, destinat pacienților cu Scleroză Laterală Amiotrofică (SLA). Dispozitivul decodează intenția de mișcare printr-o bentiță cu senzori purtată pe cap, confirmă direcția prin urmărirea privirii utilizatorului și pune scaunul în mișcare.
Sprijin guvernamental masiv și dileme eticeAmbițiile Chinei sunt strategice. Guvernul de la Beijing a stabilit oficial că dorește să devină liderul global al acestei industrii până la sfârșitul deceniului, impunând cercetătorilor să obțină descoperiri tehnologice majore până în 2027. De altfel, China a aprobat prima comercializare din lume a unui implant cerebral în luna martie.
Această viteză de dezvoltare ridică însă semne de întrebare majore legate de confidențialitatea datelor neurale, mai ales când sunt procesate de algoritmi IA.
Pentru a preveni abuzurile, autoritățile chineze au emis încă din 2024 un ghid etic strict, care obligă companiile să obțină consimțământul scris al pacienților sau tutorilor și să treacă prin evaluări riguroase de etică medicală.
În ciuda tensiunilor geopolitice globale, industria de neurotehnologie din China păstrează legături strânse cu SUA, colaborarea fiind vitală din cauza numărului redus de experți la nivel mondial.
