MediaFax.ro

Ancheta, efectuată după ce văduva scriitorului, Anita Thompson, a ridicat semne de întrebare cu privire la decizia oficială de sinucidere, nu a găsit „noi dovezi fizice, fapte sau circumstanțe care să susțină o concluzie diferită de cea a anchetei din 2005”, a transmis CBI, citat de Reuters.

Reexaminarea a confirmat concluzia inițială a Biroului șerifului din comitatul Pitkin, potrivit căreia Thompson a murit după ce s-a împușcat în cap, la ferma sa din Owl Creek, lângă Aspen, în februarie 2005. Avea 67 de ani.

Într-o aparentă scrisoare de adio scrisă cu câteva zile înainte de moartea sa, dar publicată luni mai târziu de revista Rolling Stone, trambulina sa literară, Thompson deplângea apariția bătrâneții și a limitărilor fizice, apoi concluziona: „Relaxează-te, nu va durea”. Scrisoarea, scrisă cu marker negru, era intitulată „Sezonul de fotbal s-a terminat”.

Prietenii și familia au declarat la acea vreme că Thompson, al cărui stil jurnalistic „gonzo” evita orice pretenție de obiectivitate și l-a consacrat pe scriitorul cu o viață grea ca icon al contraculturii, suferea de dureri din cauza unei operații de înlocuire a șoldului, a unei operații la spate și a unei fracturi recente la picior.

Cei apropiați lui au spus, de asemenea, că Thompson, un pasionat vechi de arme, se gândea de ani de zile să-și ia viața. Dar Anita Thompson, acum în vârstă de 54 de ani, l-a contactat pe șeriful Michael Buglione din comitatul Pitkin cu „noi îngrijorări și informații potențiale” legate de ancheta inițială privind moartea soțului ei, determinându-l pe șerif să solicite redeschiderea cazului în iulie 2025, a declarat CBI într-un comunicat în care a anunțat concluziile sale.

„Deși am considerat întotdeauna că ancheta inițială a fost condusă în mod corespunzător, am recunoscut importanța unei revizuiri independente pentru familia Thompson”, a scris Buglione în declarație. „Concluziile CBI reafirmă constatările inițiale și, sperăm, oferă siguranță și claritate.

Președintele României, Nicușor Dan, a vizitat sâmbătă Colegiul „Unirea” din Focșani cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la înființarea instituției.

Într-o ceremonie emoționantă alături de elevi, profesori, absolvenți și autorități locale, șeful statului a vorbit despre importanța educației și a valorilor în societatea de astăzi.

„Domnule director, dragi elevi, distinși profesori, dragi absolvenți, distinse autorități locale, doamnelor și domnilor, este o mare bucurie pentru mine să fiu cu dumneavoastră în dimineața asta și vă mărturisesc că este și un moment de emoție, aducându-mi aminte de formarea mea ca elev”, a spus Nicușor Dan.

Președintele Nicușor Dan a felicitat elevii pentru faptul că își formează cariera și personalitatea în jurul unor valori esențiale, pe care educația le susține.

„Felicitări pentru faptul că continuați să vă formați în direcția unor valori, pentru că trăim într-o societate în care avem o confuzie de valori și este obligația noastră să luptăm pentru valori cum ar fi adevărul, cum ar fi valoarea științei și a cunoașterii în societate, cum ar fi respectul pentru știință și cunoaștere în societate”, a afirmat Dan.

Șeful statului a vorbit și despre curajul de a fi neconformist în rândul tinerilor din generația de astăzi.

„Ca să fi neconformist era destul de simplu. Să ai părul puțin mai mare sau ascultai un fel de muzică și erai neconformist. Pentru dumneavoastră să fii neconformist înseamnă, în opinia mea, să ai curajul să afirmi niște valori care pare că sunt desuete, dar sunt valorile pe care societatea asta s-a creat. Nu e ușor”, a precizat el.

De asemenea, Nicușor Dan a avut și un mesaj de recunoștință pentru cadrele didactice, prin care a vorbit despre efortul lor de a menține societatea pe un drum corect, chiar și în fața dificultăților.

„Vreau să am un cuvânt pentru domnii profesori. Nu întotdeauna societatea noastră v-a pus la locul pe care îl meritați. Nu a fost tocmai corectă cu dumneavoastră. Dar multă lume înțelege și vă este recunoscătoare pentru faptul că ați reușit să țineți această societate dintr-o poziție uneori, cum am spus, ingrată. Mulțumirea mea și prin mine a societății pentru ceea ce faceți”, a spus președintele.

„Îndemnul meu este să continuați să credeți în țara asta. Pentru că ea, sunt convins, are un mare viitor și o să vedem pe termen mediu să devină tot mai evident acest viitor. Încă o dată, felicitări pentru ce faceți. Ne vedem la 170 de ani. Succes în toate!”, a mai spus Nicușor Dan.

„Aniversăm astăzi 167 de ani de la prima Unire a Principatelor române: Moldova și Țara Românească. Este un moment istoric care a fost posibil datorită unității românilor și viziunii clasei politice de la acea vreme”, spune Grindeau, pe Facebook.

El vede că de atunci, aceeași determinare și viziune clară au contribuit în diverse momente istorice la construcția României moderne, azi stat membru al Uniunii Europene și al NATO.

„Este o lecție pe care nu trebuie să o uităm, mai ales în această perioadă geo-politică complicată”, mai spune Grindeanu, de Ziua Unirii Principatelor.

Jannik Sinner a reușit să rămână în cursa pentru al treilea titlu consecutiv la Australian Open, după un meci dificil disputat în condiții extreme de temperatură.

Favoritul numărul doi mondial l-a învins pe americanul Eliot Spizzirri și a obținut calificarea în runda a patra a competiției.

Italianul a întâmpinat mari dificultăți la începutul setului al treilea, pe Rod Laver Arena. Picioarele i s-au încordat foarte puternic, iar starea sa fizică a devenit îngrijorătoare.

În acel moment, indicele de stres termic al turneului a atins nivelul cinci, fapt care a dus la închiderea acoperișului arenei.

Chiar dacă a părut în continuare afectat, Jannik Sinner a beneficiat de lipsa soarelui și de aerul condiționat din arenă. El a reușit să își revină și să obțină victoria cu scorul 4-6, 6-3, 6-4, 6-4.

După meci, italianul a vorbit despre problemele întâmpinate.

„M-am chinuit puțin fizic astăzi. Am avut noroc cu regula căldurii și cu închiderea acoperișului. Mi-am luat timp și, pe măsură ce timpul trecea, m-am simțit din ce în ce mai bine.”, a spus italianul.

„Sunt foarte mulțumit de această performanță. Privind în urmă la fiecare turneu mare, au fost câteva meciuri dificile. Sper că acest lucru îmi poate oferi câteva aspecte pozitive pentru runda următoare.”, a mai declarat Sinner.

Programarea meciului la începutul după-amiezii a reprezentat un dezavantaj pentru Jannik Sinner, din cauza temperaturilor care au crescut rapid.

Organizatorii au decis să întârzie startul jocurilor pe terenurile principale cu o oră, din cauza prognozei care anunța până la 40 de grade, însă italianul a intrat pe teren imediat după prânz.

Jannik Sinner are un istoric complicat în condiții de căldură extremă. Anul trecut, cel mai greu meci al său la Melbourne a avut loc tot în runda a patra, contra lui Holger Rune, pe vreme foarte caldă.

Ultima sa înfrângere, la Shanghai, în octombrie, s-a încheiat cu retragerea sa din cauza crampelor în duelul cu Tallon Griekspoor.

Meteorologii au emis sâmbătă mai multe avertizări nowcasting de ceață, valabile pentru sute de localități din 15 județe ale țării. Fenomenul afectează circulația rutieră, fiindcă vizibilitatea scade puternic în anumite zone, chiar și sub 50 de metri.

Avertizarea este valabilă până la ora 10:00, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie.

În județul Constanța, codul galben este activ în zona continentală, în localitățile Medgidia, Cernavodă, Murfatlar, Hârșova, Mihail Kogălniceanu, Cobadin, Ostrov, Cogealac, Negru Vodă, Băneasa, Nicolae Bălcescu, Topraisar, Mircea Vodă, Castelu, Poarta Albă, Rasova, Lipnița, Ciobanu, Crucea, Peștera, Chirnogeni, Albești, Independența, Oltina, Aliman, Mihai Viteazu, Ciocârlia, Ghindărești, Amzacea, Cuza Vodă, Deleni, Adamclisi, Saligny, Dobromir, Mereni, Seimeni, Ion Corvin, Topalu, Gârliciu, Comana, Bărăganu, Pantelimon, Târgușor, Fântânele, Tortoman, Cerchezu, Siliștea, Saraiu, Horia, Grădina, Vulturu și Dumbrăveni.

În județul Suceava, ceața afectează localitățile Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Vama, Fundu Moldovei, Șaru Dornei, Frumosu, Dorna Candrenilor, Pojorâta, Dorna-Arini, Iacobeni, Sadova, Panaci, Poiana Stampei, Cârlibaba, Coșna și Ciocănești.

Județul Gorj se află sub avertizare în Târgu Jiu, Motru, Rovinari, Târgu Cărbunești, Turceni, Tismana, Bâlteni, Mătăsari, Bălești, Plopșoru, Țânțăreni, Țicleni, Padeș, Drăguțești, Scoarța, Turburea, Aninoasa, Peștișani, Crușet, Fărcășești, Negomir, Slivilești, Vladimir, Dănești, Bustuchin, Roșia de Amaradia, Borăscu, Prigoria, Urdari, Văgiulești, Bolboși, Stoina, Logrești, Stejari, Dănciulești, Albeni, Stănești, Brănești, Săulești, Drăgotești, Cătunele, Licurici, Căpreni, Telești, Ionești, Berlești, Bălănești, Jupânești, Godinești, Câlnic, Glogova, Hurezani, Bărbătești, Samarinești, Ciuperceni și Arcani.

În județul Olt sunt vizate localitățile Scornicești, Iancu Jianu, Colonești, Strejești, Pleşoiu, Verguleasa, Morunglav, Cârlogani, Vitomirești, Vulpeni, Vulturești, Teslui, Cungrea, Spineni, Grădinari, Poboru, Bărăști, Dobroteasa, Făgețelu, Leleasca, Optași-Măgura, Dobrețu, Tătulești, Oporelu, Sâmburești și Topana.

În județul Dolj, avertizarea include Filiași, Argetoaia, Brădești, Melinești, Șimnicu de Sus, Braloștița, Goiești, Carpen, Murgași, Coțofenii din Dos, Cernătești, Scăești, Sopot, Almăj, Grecești, Bulzești, Brabova, Fărcaș, Mischii, Coțofenii din Față, Seaca de Pădure, Tălpaș, Secu, Gogoșu și Botoșești-Paia.

În județul Vâlcea, codul galben este valabil în Drăgășani, Bălcești, Berbești, Prundeni, Fârtățești, Stoilești, Alunu, Ionești, Șușani, Galicea, Orlești, Lungești, Ștefănești, Olanu, Roșiile, Valea Mare, Popești, Zătreni, Tetoiu, Grădiștea, Copăceni, Glăvile, Dănicei, Sutești, Șirineasa, Laloșu, Livezi, Scundu, Sinești, Lădești, Ghioroiu, Lăpușata, Măciuca, Roești, Drăgoești, Pesceana, Diculești, Crețeni, Mădulari, Gușoeni, Făurești, Voicești, Stănești, Lăcusteni, Mitrofani și Amărăști.

În județul Mehedinți sunt afectate Drobeta-Turnu Severin, Strehaia, Șimian, Vânju Mare, Corcova, Baia de Aramă, Bala, Breznița-Ocol, Bălăcița, Tâmna, Devesel, Izvoru Bârzii, Butoiești, Șișești, Malovăț, Bâcleș, Prunișor, Broșteni, Ponoarele, Hinova, Burila Mare, Florești, Căzănești, Vlădaia, Pădina, Livezile, Dumbrava, Grozești, Voloiac, Vânjuleț, Husnicioara, Breznița-Motru, Poroina Mare, Greci, Ilovăț, Stângăceaua, Rogova, Șovarna, Corlățel, Bâlvănești și Godeanu.

În județul Ialomița, ceața este prezentă în Slobozia, Fetești, Amara, Bordușani, Grivița, Perieți, Miloșești, Gheorghe Doja, Ograda, Gheorghe Lazăr, Ciulnița, Sudiți, Andrășești, Bucu, Movila, Stelnica, Cosâmbești, Mărculești, Albești și Buești.

Județul Argeș se află sub avertizare în Pitești, Câmpulung, Curtea de Argeș, Mioveni, Ștefănești, Călinești, Bascov, Poiana Lacului, Băiculești, Pietroșani, Mihăești, Coșești, Lerești, Stâlpeni, Schitu Golești, Bradu, Valea Mare Pravăț, Mușătești, Bălilești, Mălureni, Țițești, Mărăcineni, Merișani, Poienarii de Muscel, Moșoaia, Priboieni, Budeasa, Dârmănești, Căteasca, Micești, Godeni, Aninoasa, Cocu, Uda, Vlădești, Vulturești, Ciofrângeni, Băbana, Davidești, Cuca, Cotmeana, Morărești, Beleți-Negrești, Drăganu și Mioarele.

În județul Călărași sunt vizate Borcea, Dragalina, Perișoru, Jegălia, Ștefan cel Mare, Dragoș Vodă, Ștefan Vodă și Vâlcelele, iar în județul Covasna sunt incluse Baraolt, Brăduț și Bățani.

Avertizarea se aplică și zonelor depresionare din județul Brașov, respectiv Brașov, Săcele, Zărnești, Codlea, Râșnov, Prejmer, Predeal, Tărlungeni, Feldioara, Bran, Ghimbav, Dumbrăvița, Hărman, Bod, Vulcan, Hălchiu, Cristian, Teliu, Sânpetru, Budila, Apața, Măieruș, Crizbav și Ormeniș.

În județul Harghita sunt afectate Miercurea Ciuc, Toplița, Gheorgheni, Ditrău, Sândominic, Remetea, Joseni, Suseni, Ciumani, Ciucsângeorgiu, Sărmaș, Frumoasa, Lăzarea, Sânsimion, Cârța, Siculeni, Mihăileni, Tomești, Gălăuțaș, Ciceu, Sânmartin, Sâncrăieni, Dănești, Subcetate, Mădăraș, Tușnad, Sântimbru, Voșlăbeni, Cozmeni, Leliceni, Păuleni-Ciuc și Racu.

Zona joasă a județului Alba se află sub cod galben în Alba Iulia, Aiud, Cugir, Sebeș, Blaj, Ocna Mureș, Teiuș, Ighiu, Săsciori, Unirea, Jidvei, Vințu de Jos, Galda de Jos, Șona, Mihalț, Pianu, Valea Lungă, Lopadea Nouă, Cetatea de Baltă, Daia Română, Stremț, Sâncel, Șpring, Sântimbru, Lunca Mureșului, Ciugud, Șibot, Mirăslău, Săliștea, Bucerdea Grânoasă, Berghin, Fărău, Noșlac, Gârbova, Crăciunelu de Jos, Cricău, Livezile, Cergău, Roșia de Secaș, Câlnic, Hopârta, Rădești, Cut, Blandiana, Ohaba, Cenade, Doștat, Meteș și Râmeț.

În județul Sibiu, avertizarea include Sibiu, Mediaș, Cisnădie, Dumbrăveni, Tălmaciu, Săliște, Copșa Mică, Șeica Mare, Șelimbăr, Roșia, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului, Axente Sever, Bazna, Slimnic, Loamneș, Orlat, Laslea, Dârlos, Cristian, Șura Mare, Târnava, Biertan, Moșna, Brateiu, Micăsasa, Păuca, Blăjel, Nocrich, Bârghiș, Alma, Vurpăr, Șura Mică, Hoghilag, Valea Viilor, Tilișca, Șeica Mică, Alțina, Poplaca, Apoldu de Jos, Ațel, Mihăileni și Ludoș.

Zona joasă a județului Mureș este afectată în Târgu Mureș, Sighișoara, Târnăveni, Luduș, Sovata, Iernut, Sângeorgiu de Mureș, Sărmașu, Gurghiu, Ungheni, Band, Sâncraiu de Mureș, Adămuș, Pănet, Gornești, Miercurea Nirajului, Sângeorgiu de Pădure, Cristești, Albești, Fântânele, Ceuașu de Câmpie, Bălăușeri, Ernei, Hodac, Daneș, Brâncovenești, Ibănești, Acățari, Mica, Crăciunești, Deda, Reghin, Batoș, Eremitu, Gănești, Bahnea, Glodeni, Râciu, Sânpaul, Vânători, Sântana de Mureș, Zau de Câmpie, Valea Largă, Ghindari, Aluniș, Sânpetru de Câmpie, Lunca, Gălești, Chețani, Gheorghe Doja, Petelea, Solovăstru, Suplac, Breaza, Miheșu de Câmpie, Apold, Vătava, Beica de Jos, Răstolița, Sânger, Ogra, Băgaciu, Rușii-Munți, Suseni, Nadeș, Cuci, Iclănzel, Saschiz, Voivodeni, Ideciu de Jos, Păsăreni, Vărgata, Șăulia, Chiheru de Jos, Cucerdea, Bogata, Chibed, Livezeni, Fărăgău, Pogăceaua, Șincai, Viișoara, Neaua, Corunca, Ațintiș, Coroisânmărtin, Sărățeni, Hodoșa, Măgherani, Grebenișu de Câmpie, Bereni, Mădăraș, Zagăr, Crăiești, Băla, Bichiș, Tăureni, Papiu Ilarian, Vețca și Cozma.

Meteorologii anunță că în toate zonele afectate se manifestă „ceaţă ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m şi izolat sub 50 m ce va favoriza, în funcţie de condiţiile locale, formarea gheţuşului”.

În unele regiuni sunt posibile și precipitații mixte, care pot duce la depuneri de polei, mai spune ANM.

Vineri dimineață, ninsoarea abundentă a acoperit nord-vestul Texasului și Oklahoma City, în timp ce o furtună puternică de zăpadă a început să se deplaseze spre estul Statelor Unite, aducând frig groaznic, amenințarea întreruperilor de curent electric și drumuri înghețate periculoase pentru aproape jumătate din populația țării și determinând mai mult de o duzină de guvernatori să declare starea de urgență, scrie Reuters.

Peste 150 de milioane de americani au fost avertizați de Serviciul Național de Meteorologie cu privire la o formă de urgență meteorologică.

Conform prognozelor meteorologice, furtuna, provocată de un val masiv de aer arctic provenit din Canada, se va deplasa peste țară, de la sudul Munților Stâncoși până la Coasta de Est, până luni dimineața, și va acoperi o mare parte din estul SUA pe parcursul weekendului.

Cel puțin 14 state americane și Districtul Columbia au declarat stare de urgență vineri dimineață, activând resurse și mobilizând echipaje pentru a atenua impactul furtunii prin împrăștierea de sare pe drumuri, pregătirea pentru a răspunde la întreruperile de curent și multe altele.

Brandon Buckingham, meteorolog la compania privată de prognoze meteorologice AccuWeather, a declarat că joi seara a început să ningă și să cadă lapoviță în unele zone din Câmpia Centrală și a avertizat că există pericolul acumulării de gheață pe drumuri, copaci și linii electrice.

„Dallas ar putea avea un strat de gheață de 1,27 cm”, a spus Buckingham. „Situația va deveni foarte periculoasă foarte repede”.

El a spus că locuitorii ar trebui să se pregătească pentru „întreruperi de curent care vor dura cel puțin câteva zile” în zonele în care se acumulează gheață, chiar dacă se așteaptă ca furtuna să se disipeze până luni dimineață.

În Oklahoma City, unde ar putea să cadă până la 30 cm de zăpadă și să se formeze un strat de gheață înainte de sfârșitul weekendului, supraveghetorul Morgan Mayo de la cafeneaua Not Your Average Joe a spus că vineri dimineață clienții se înghesuiau pentru a scăpa de temperaturile glaciale: o temperatură minimă de -13 °C vineri.

„Vom face tot posibilul să rămânem deschiși” chiar și sâmbătă, când se așteaptă ca temperatura maximă să fie de doar 10 grade, a spus Mayo. „Avem mai mulți angajați care locuiesc la distanță mică și sunt dispuși să înfrunte furtuna”.

În Texas, furtuna potențial catastrofală amintește de furtuna de gheață din 2021, care a întrerupt alimentarea cu energie electrică a aproape 40% din rețeaua electrică a statului și a lăsat peste 2,7 milioane de oameni fără electricitate timp de câteva zile. Furtuna a fost responsabilă pentru peste 200 de decese, majoritatea legate de temperaturile scăzute.

Cel mai mare operator de rețea electrică din stat, Electric Reliability Council of Texas (ERCOT), a declarat că este pregătit pentru furtuna din acest weekend și se așteaptă la „o producție suficientă pentru a satisface cererea din această iarnă”.

Prințul Harry a declarat vineri: „Am servit acolo. Mi-am făcut prieteni pe viață acolo. Și am pierdut prieteni acolo. Numai Regatul Unit a avut 457 de militari uciși”, a spus Prințul Harry, care a fost pilot în Afganistan, scrie Reuters.

Președintele american Donald Trump a pus din nou sub semnul întrebării dacă aliații NATO „ar fi acolo” dacă Statele Unite „ar avea vreodată nevoie de ei”. Într-o intervenție la Fox News joi, Trump a spus trupele alianței „au rămas puțin în spate” față de linia frontului din Afganistan.

Declarațiile lui Trump au provocat comentarii dure din Marea Britanie, aliat al SUA.

Vineri, premierul britanic Keir Starmer a criticat dur comentariile „insultătoare și sincer îngrozitoare” făcute de Trump. Starmer a sugerat inclusiv ca președintele SUA să-și ceară scuze pentru remarcile sale. De menționat aici este faptul că Marea Britanie a trimis soldați în Afganistan în decursul celor două decenii. 457 de soldați britanici și-au pierdut viața acolo.

„Nu mă surprinde că au rănit atât de profund pe cei dragi ai celor care au fost uciși sau răniți. Dacă aș fi greșit în felul acesta sau aș fi rostit acele cuvinte, cu siguranță mi-aș cere scuze”, a spus Starmer.

Jucătoarea americană de tenis, Amanda Anisimova, locul 4 mondial, a obținut calificarea în optimile de finală ale Australian Open.

Meciul a avut loc sâmbătă, iar sportiva din Statele Unite a câștigat în două seturi, 6-1, 6-4, în fața compatrioatei Peyton Stearns, care ocupă poziția 68 WTA, potrivit AFP.

După calificările obținute de Coco Gauff și Iva Jovic vineri, dar și de Madison Keys și Jessica Pegula sâmbătă, Amanda Anisimova devine a cincea jucătoare americană prezentă în această fază a competiției la Melbourne.

În următorul meci, programat luni, ea va încerca să ajungă în sferturile de finală. Adversara ei va fi cehoaica Linda Noskova, locul 13 WTA, sau chinezoaica Wang Xinyu, aflată pe poziția 46 WTA.

Amanda Anisimova a disputat anul trecut finalele de la tenis de la Wimbledon și US Open.

La Australian Open, Anisimova a mai atins faza optimilor de finală în anii 2019, 2022 și 2024, fără să obțină, însă, calificarea mai departe.

La fel ca Jessica Pegula și Madison Keys, Amanda Anisimova locuiește în Florida. Temperaturile ridicate din Melbourne nu i-au creat probleme sâmbătă.

Din cauza căldurii, organizatorii au decis ca meciurile să aibă ora de start cu treizeci de minute mai devreme decât în mod normal.

Vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, va efectua o vizită în Azerbaidjan și Armenia luna viitoare. Anunțul a venit vineri din partea președintelui Donald Trump.

Vizita are loc la câteva luni după semnarea unui acord de pace între cele două state, la Washington, relatează Reuters.

Donald Trump a spus că deplasarea lui JD Vance are scopul de a „promova Traseul Trump pentru pace și prosperitate internațională”, acord de pace încheiat între Azerbaidjan și Armenia în luna august.

Președintele american a oferit mai multe detalii într-un mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare.

„Vom consolida parteneriatul nostru strategic cu Azerbaidjanul, un frumos acord pentru cooperare nucleară pașnică cu Armenia, acorduri pentru marii noștri producători de semiconductori și vânzarea de echipamente de apărare fabricate în SUA, precum veste antiglonț și bărci, și multe altele, către Azerbaidjan”, a scris Trump pe Truth Social.

Acordul de pace semnat în august a venit după aproape patruzeci de ani de conflict între Armenia și Azerbaidjan. Disputa a avut ca obiect regiunea muntoasă Nagorno-Karabakh.

Potrivit documentului, cele două țări au renunțat la orice pretenții teritoriale una față de cealaltă. De asemenea, ele au acceptat să evite folosirea forței și să respecte normele dreptului internațional.

Vineri, Donald Trump le-a mulțumit liderilor ambelor state pentru respectarea angajamentelor asumate. El a declarat că situația actuală aduce „prosperitate și pace”.

La începutul acestei săptămâni, Armenia a informat că va conecta sistemele sale energetice cu cele ale Azerbaidjanului.

Măsura urmărește facilitarea importurilor și exporturilor de energie electrică și face parte dintr-un proiect sprijinit de Statele Unite.

Situația actuală a pieței RCA este radical îmbunătățită față de anii precedenți, explică Sorin Mititelu, vicepreședintele ASF responsabil pentru sectorul asigurărilor, într-o „fotografie de moment” la solicitarea Mediafax.

Întrebările adresate ocficialului ASF vin în contextul în care este pentru prima dată în ultimele trei începuturi de an când piața RCA din România are un preț liberalizat, după ridicarea plafonului, din 1 iulie 2025.

Tarifele RCA fuseră înghețate din 11 aprilie 2023, inițial pentru șase luni, pentru a preveni creșteri majore de preț ca urmare a  deciziei ASF de retragere autorizației de funcționare a societății Euroins, al patrulea asigurător care ieșea de pe piață într-un interval de opt ani.

„Piața asigurărilor RCA din România este astăzi una stabilă și funcționează după reguli sănătoase, fiind marcată de o conduită mult îmbunătățită față de trecut, atât din partea asigurătorilor, cât și a intermediarilor. Deși lecțiile trecutului ne amintesc ce se întâmplă atunci când normele de prudență și solvabilitate sunt ignorate și ne conduc inevitabil către gândul la ce poate fi mai rău, situația actuală este radical îmbunătățită”, a declarat Sorin Mititelu pentru Mediafax.

Oficialul ASF a evitat să avanseze o estimare a evoluției prețurilor de pe piața RCA, subliniind că mai important acum este faptul că statul, prin autoritatea de supraveghere a sectorului, are acum o mai bună capacitate de rezolvare a litigiilor.

„Într-o economie liberă, este firesc că prețurile să varieze, iar ocazional să apară mici divergențe între părți; esențial este însă faptul că avem acum instrumente eficiente de mediere și de soluționare a litigiilor și tindem către a avea o cultură a respectului reciproc”, a subliniat vicepreședintele ASF.

În ceea ce privește nemulțumirile exprimate în ultimele luni cu privire la comportamente unor actori de pe piață, despre care se spunea că semănau cu cel al companiilor scoase de pe piața RCA, Sorin Mititelu a precizat că nu există, cu o excepție, vârfuri de sesizări la adresa asigurătorilor.

„Analiza datelor oficiale confirmă că numărul reclamațiilor și al litigiilor este foarte mic în raport cu volumul total de polițe încheiate. Mai mult, cu o singură excepție, asupra căreia ASF a intervenit deja ferm încă de anul trecut, există un echilibru între cota de piață a fiecărei companii și numărul de sesizări primite”, a subliniat oficialul ASF.

Întrebat dacă responsabilii ASF au demarat sau au în lucru verificări pe piață privind eventuale comportamente incorente care ar putea duce la ridicarea autorizațiilor, Sorin Mititelu a declarat că nu există în prezent motive de îngrijorare.

„Cifrele oficiale oferă o imagine clară și mai curând pozitivă decât negativă asupra întregului sistem, demonstrând că piața este pe un trend bun. Prin urmare, având în vedere acest progres vizibil, nu există motive că în 2026 să avem așteptări privind necesitatea luării unor măsuri administrative extreme din partea autorității de supraveghere a pieței de asigurări”, a conchis vicepreședintele ASF în răspunsul pentru Mediafax.

Cum este împărțită piața RCA

Conform celei mai recente monitorizări publicate de ASF, Raportul privind evoluția pieței de asigurări în primele nouă luni din anul 2025, la finalul lui septembrie 2025, șapte asigurători erau autorizați de ASF să desfășoare activități de asigurare RCA: Allianz-Ţiriac Asigurări SA, Asigurarea Românească – Asirom Vienna Insurance Group SA, Eazy Asigurări SA, Generali Romania Asigurare Reasigurare SA, Grawe Romania Asigurare SA, Groupama Asigurări SA și Omniasig Vienna Insurance Group SA.

În plus, pe piața RCA din România își desfășoară activitatea în baza dreptului de stabilire și trei sucursale – Axeria IARD, Hellas Direct și Interamerican Hellenic Insurance Company – care nu sunt sub supravegegherea directă a ASF, dar care comunică cu omologii din țările de origine.

• Sucursala Axeria Iard și-a început activitatea pe piața RCA în cursul trimestrului IV 2021. Aceasta a înregistrat un volum al primelor brute subscrise pentru RCA de aproximativ 665 milioane lei în primele nouă luni ale anului 2025, ceea ce înseamnă 8,8% din totalul primelor brute subscrise pentru acest segment.
• Sucursala Hellas Direct (HD Insurance) a intrat pe segmentul RCA din România la finalul anului 2022. În perioada ianuarie – septembrie 2025, HD Insurance a înregistrat un volum de prime brute subscrise de circa 535 milioane lei (7,1% din piața RCA din România).
• Sucursala Interamerican a intrat pe piața RCA din România în cursul lunii iulie 2025, prin brandul digital de asigurări Anytime, subscriind prime brute în valaore de 4.759 lei în trimestrul III 2025.

Totodată, la finalul anului 2024, societatea Dallbog și-a început activitatea pe piața RCA în baza libertății de a presta servicii (FoS). Societatea a subscris prime brute în valoare de 224 milioane lei în perioada ianuarie – iunie 2025, cumulând o cotă de piață de 3% la sfârșitul lunii septembrie.

De amintit că activitatea acesteiea a fost restricționată în 2025, pentru o perioadă de trei luni, începând cu 1 iulie 2025. Ulterior, ASF a interzis societății subscrierea de noi contracte de asigurare pe teritoriul României, începând cu 1 octombrie 2025.

În ceea ce privește gradul de concentrare pe piață, acesta se menține ridicat pentru primii asigurători din top și în primele nouă luni ale anului 2025, astfel că primele trei societăți de asigurare cumulau peste 54% din portofoliul de asigurări RCA din România.

„Cu toate acestea, se observă o diminuare a gradului de concentrare comparativ cu perioadele anterioare, având în vedere dinamica subscrierilor sucursalelor prezente pe piața locală și a societății Dallbog (FoS), ce dețineau cumulat o cotă de circa 19% în perioada ianuarie – septembrie 2025”, potrivit ASF.

Sursa: ASF

Piața RCA, adică valoarea totală a primelor de asigurare subscrise pentru asigurările RCA de societățile autorizate și reglementate de ASF, sucursale și societățile care își desfășoară activitatea în baza libertății de a presta servicii (FoS), s-a situat la 7,55 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2025, în creștere cu aproximativ 11% comparativ cu perioada similară din anul precedent.

Exprimat în unități anuale, calcul care ține seama de durata diferită a polițelor, ce pot fi încheiate pe o perioadă cuprinsă între una și 12 luni, numărul de contracte RCA încheiate de toate societățile de asigurare ce își desfășoară activitatea pe teritoriul României a fost de circa 5,7 milioane, în creștere cu aproximativ 8% față de primele nouă luni ale anului 2024 (5,3 milioane unități anuale), se arată în raportul ASF.

Alexandru Ioan Cuza era domnitorul Moldovei din 5/17 ianuarie 1859. La Iaşi, cei care susţineau unirea deţineau 33 de locuri din cele 55 ale Adunării Elective, dar erau înscrişi nu mai puţin de 38 de candidaţi. Aceştia s-au retras pe rând în favoarea lui Alexandru Ioan Cuza. Ultima opţiune, Grigore Sturdza se dovedise că are obligaţii faţă de interesele Rusiei şi ale Poloniei, astfel că Alexandru Ioan Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi.

Reprezentant al Partidei Naţionale, Alexandru Ioan Cuza era susţinut numai de liberali pentru desemnarea ca domn şi în Ţara Românească. Adunarea Electivă de la Bucureşti era dominată de conservatori, care însă susţineau doi candidaţi diferiţi, Gheorghe Bibescu, fost domn între 1843 şi 1848, şi Barbu Ştirbei, care se mai aflase la conducerea Valahiei de două ori, între 1849 şi 1853 şi între 1854 şi 1856.

Fost participant la mişcarea revoluţionară din 1848, Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi după ce conservatorii nu au putut să se hotărască asupra unui singur candidat propriu.

Unirea celor două principate a început practic în anul 1848, atunci când s-a realizat uniunea vamală între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

În 1859, Conferinţa puterilor garante de la Paris (26 martie – 25 august 1859) a recunoscut dubla alegere a lui Cuza ca domn al celor două principate. Abia pe 4 decembrie 1861, Poarta Otomană recunoaşte unirea pe durata domniei acestuia.

Alexandru Ioan Cuza a fost unul dintre oamenii care au marcat istoria modernă a României. Perioada domniei acestuia coincide cu reformele de unificare şi modernizare a instituţiilor din cele două principate.

Reformele lui Cuza au vizat sistemul politic, sistemul sanitar, instituţia Poştei, armata, Biserica, învăţământul, justiţia, fiscalitatea, serviciul vamal etc. Tot în timpul domniei lui Cuza au fost înfiinţate primele două universităţi româneşti: la Iaşi, în 1860 şi la Bucureşti, în 1864.

Împroprietărirea ţăranilor şi secularizarea averilor mănăstireşti au atras opoziţia elitelor sociale din acele vremuri şi au încurajat zvonuri privind intenţia lui Cuza de a instaura o dinastie personală, astfel că, la 11 februarie 1866, acesta a fost obligat să abdice.

În locul său a fost adus pe tron principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, constituţia adoptată în acel an denumind noul stat România.

Coreea de Sud este capabilă să-și asume responsabilitatea „principală” de descurajare a amenințărilor nord-coreene, cu sprijinul „esențial, dar mai limitat” al SUA, potrivit unei noi strategii de apărare a SUA, care a fost prezentată vineri, scrie agenția Yonhap.

Această mișcare ar putea trezi îngrijorare la Seul, în condițiile în care în document se precizează că „Această schimbare în echilibrul responsabilității este în concordanță cu interesul Americii de a actualiza poziția forțelor americane în Peninsula Coreeană”, notează Reuters.

Coreea de Sud găzduiește aproximativ 28.500 de soldați americani în cadrul apărării combinate împotriva amenințării militare din partea Coreei de Nord, Seulul majorând bugetul apărării cu 7,5% pentru 2026.

Documentul mai menționează faptul că prioritatea Pentagonului este apărarea teritoriului național. În regiunea Indo-Pacific, documentul precizează că Pentagonul se concentrează pe asigurarea faptului că Beijingul nu poate domina Statele Unite sau aliații acestora.

„Acest lucru nu necesită o schimbare de regim sau o altă luptă existențială. Mai degrabă, este posibilă o pace decentă, în condiții favorabile americanilor, dar pe care și China le poate accepta și sub care poate trăi”, se mai arată în document, potrivit Reuters.

Acest document al Pentagonului se bazează pe Strategia de Securitate Națională a lui Trump, publicată anul trecut, care afirma că Statele Unite își vor reafirma dominația în emisfera vestică, își vor consolida puterea militară în regiunea Indo-Pacific și, eventual, își vor reevalua relațiile cu Europa.

Iranul va trata orice atac „ca pe un război total împotriva noastră”, a declarat un înalt oficial iranian pentru Reuters, înainte de sosirea unui grup de atac al portavionului american și a altor resurse în regiune.

„Această concentrare militară – sperăm că nu este destinată unei confruntări reale – dar armata noastră este pregătită pentru cel mai rău scenariu. De aceea, totul este în stare de alertă maximă în Iran. De data aceasta, (…) vom răspunde în cel mai dur mod posibil pentru a rezolva această situație”, a mai spus acesta, sub protecția anonimatului, pentru Reuters.

„Dacă americanii încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Iranului, vom răspunde”, a declarat oficialul iranian, fără a oferi detalii concrete despre cum ar putea arăta acest răspuns.

Avertismentul din partea înaltului oficial iranian vine după ce joi, președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite au o „armadă” care se îndreaptă spre Iran, dar speră că nu va fi nevoie să o folosească.

De la sfârșitul anului 2025, mai multe proteste de mare amploare au avut loc în Iran, care au culminat pe 8 ianuarie cu sloganuri ostile față de guvern, care le-a reprimat. Washingtonul i-a recomandat să dea dovadă de moderație, altfel riscă represalii.

Organizațiile internaționale semnalează că bilanțul este cel mai grav de la Revoluția Islamică din 1979. Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, afirmă că bilanțul victimelor se apropie de 5.000 de morți.

Președintele american Donald Trump a pus din nou sub semnul întrebării dacă aliații NATO „ar fi acolo” dacă Statele Unite „ar avea vreodată nevoie de ei”. Într-o intervenție la Fox News joi, Trump a spus trupele alianței „au rămas puțin în spate” față de linia frontului din Afganistan.

Declarațiile lui Trump au provocat comentarii dure din Marea Britanie, aliat al SUA.

Deși Statele Unite au pierdut de departe cele mai multe soldați dintre toate țările NATO din Afganistan, unele țări europene au pierdut aproape la fel de multe trupe în termeni relativi, notează CNN.

În jur de 3.500 de soldați aliați au murit în conflict, dintre care 2.456 erau americani.

Vineri, premierul britanic Keir Starmer a criticat dur comentariile „insultătoare și sincer îngrozitoare” făcute de Trump. Starmer a sugerat inclusiv ca președintele SUA să-și ceară scuze pentru remarcile sale. De menționat aici este faptul că Marea Britanie a trimis soldați în Afganistan în decursul celor două decenii. 457 de soldați britanici și-au pierdut viața acolo.

„Nu mă surprinde că au rănit atât de profund pe cei dragi ai celor care au fost uciși sau răniți. Dacă aș fi greșit în felul acesta sau aș fi rostit acele cuvinte, cu siguranță mi-aș cere scuze”, a spus Starmer.

Și Prințul Harry, care a fost detașat de două ori în Afganistan, a reacționat la declarațiile lui Trump.

„Aceste sacrificii merită să fie menționate cu sinceritate și respect, întrucât rămânem cu toții uniți și loiali apărării diplomației și păcii”, a declarat Prințul Harry într-o declarație furnizată vineri de purtătorul său de cuvânt, potrivit CNN.

Și secretarul britanic al Apărării, John Healey, s-a declarat indignat de afirmațiile făcute de liderul de la Casa Albă.

„Articolul 5 al NATO a fost declanșat o singură dată. Marea Britanie și aliații NATO au răspuns apelului SUA. Și peste 450 de soldați britanici și-au pierdut viața în Afganistan. Acei soldați britanici ar trebui să fie amintiți pentru ceea ce au fost: eroi care și-au dat viața în slujba națiunii noastre”, a spus Healey.

Articolul 5 al Tratatului NATO, care stipulează că un atac asupra unui membru al Alianței este considerat un atac împotriva tuturor, a fost invocat o singură dată în istorie, în 2001, de către SUA, în urma evenimentelor 9/11.

După acest eveniment major, timp de două decenii, aliații NATO și alte țări partenere au luptat alături de trupele americane în Afganistan, sacrificiu pe care Trump l-a minimizat în mod constant.

Cele mai mari două orașe ale Ucrainei au fost atacate de Rusia în cursul nopții de vineri spre sâmbătă. În Kiev, patru persoane au fost rănite, potrivit The Kyiv Independent.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat că persoanele rănite se află în stare gravă. El a spus că au avut loc atacuri în două districte de pe ambele maluri ale râului Dnipro, relatează Reuters.

„Kievul este supus unui atac masiv al inamicului”, a scris Klitschko pe Telegram.

Forțele aeriene ucrainene au declarat că atât drone, cât și rachete au fost utilizate în atacul asupra capitalei.

De asemenea, și orașul Harkov a fost ținta atacurilor rusești în noaptea de vineri spre sâmbătă. Primarul Ihor Terekhov a declarat că dronele rusești au atacat mai multe cartiere, rănind 11 persoane.

Massive Russian attack on Kharkiv tonight – about 25 explosions over two hours shook the city.

A hospital, a maternity home and a dorm for refugees damaged by the attack.

At least 11 people injured.

Russian attacks on civilians are relentless. pic.twitter.com/S3LqKZo7C7

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) January 24, 2026

Într-o postare pe Telegram, el a scris că dronele au lovit un cămin pentru persoane strămutate, un spital și o maternitate.

Aceste atacuri au loc la câteva ore după ce prima zi de discuții trilaterale Rusia-SUA-Ucraina s-a încheiat la Abu Dhabi. Discuțiile dintre cele trei delegații vor continua sâmbătă.

În încercarea de a mai calma tensiunile transatlantice, premierul italian Giorgia Meloni a prezentat în această săptămână, în spatele ușilor închise, argumentele lui Trump în fața liderilor europeni.

Mai exact, la summitul de la Bruxelles care a avut loc joi, Meloni le-a spus omologilor săi din UE că lupta împotriva lui Trump este o idee proastă, pentru că Europa are totul de pierdut dintr-un conflict cu America, au declarat, sub anonimat, patru persoane familiarizate cu subiectul pentru POLITICO.

În plus, Meloni i-a mai îndemnat pe liderii UE să nu-l considere pe Trump nebun sau imprevizibil, așa cum l-au descris în privat unii oficiali.

Liderii UE au convocat summitul de urgență la urmare a amenințărilor lui Trump de a impune tarife vamale asupra a opt țări europene care s-au opus cererii sale de a prelua controlul asupra Groenlandei. După ce UE a amenințat că va recurge la măsuri comerciale drept răspuns la amenințările lui Trump, președintele american a decis, în cele din urmă, să renunțe la impunerea tarifelor.

Potrivit sursei citate, intervenția lui Meloni sugerează faptul că aceasta dorea o abordare mai echilibrată decât cea a unora dintre liderii prezenți la masa discuțiilor. Vineri, Meloni l-a primit la Roma pe cancelarul german Friedrich Merz pentru a discuta despre o cooperare mai strânsă în domeniul apărării și al industriei.

Tot vineri, Giorgia Meloni a declarat, într-o conferință de presă după întâlnirea cu Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, că speră că președintele american Donald Trump va reuși să pună capăt conflictului din Ucraina, astfel încât să îl poată nominaliza la Premiul Nobel pentru Pace.

„Sper că vom putea acorda Premiul Nobel pentru Pace lui Trump și sunt convinsă că el poate face diferența în realizarea unei păci juste și durabile pentru Ucraina, astfel încât și noi să îl putem nominaliza în sfârșit pe Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace”, a spus Meloni în conferința de presă, potrivit Il Messaggero.

Printre cei arestați de forțele de ordine se află membri ai comunităților baptiste, luterane, catolice, evreiești și unitariene universaliste. Aceștia solicită încetarea arestărilor efectuate de Serviciul de Imigrare și Vamă (ICE) în zonă.

„Everybody’s got a right to live and before this campaign fails, we’ll all go down to jail”

Dozens of clergy block the street as part of an anti-ICE sit-in at the MPLS-St. Paul airport, as police prepare to make arrests.

Watch live: https://t.co/5rOtK8YjOu pic.twitter.com/BwgyBUzQWS

— BreakThrough News (@BTnewsroom) January 23, 2026

„Aproximativ 100 de clerici” au fost arestați, potrivit lui Trevor Cochlin de la Faith in Minnesota, unul dintre organizatorii protestului de la Aeroportul Internațional Minneapolis-St. Paul, relatează The Telegraph.

Momentan, detaliile acuzațiilor care le sunt aduse nu au fost făcute publice.

De asemenea, protestatarii au mai subliniat faptul că aproximativ 2.000 de persoane au fost deportate prin aeroport în ultima perioadă.

Potrivit The Wall Street Journal, agenții ICE au fost mobilizați în masă în Minnesota, în ceea ce Departamentul Securității Interne a descris ca fiind cea mai mare operațiune din istoria sa. Minneapolis a devenit epicentrul protestelor după ce la începutul acestui an, Renee Good, o femeie de 37 de ani, a fost împușcată mortal de un agent ICE.

În replică, la momentul respectiv, ICE a declarat că agentul a tras în legitimă apărare, deoarece se temea pentru viața sa. Administrația a acuzat-o acuzat pe femeia în vârstă de 37 de ani că a încercat să-l calce cu mașina pe ofițer.

În contextul ultimelor săptămâni, când Trump a reiterat dorința de a anexa Groenlanda, Danemarca trece printr-un sentiment comun de furie și nedumerire.

Mesajele date de Trump, care ajung – datorită diferenței de fus orar – la primele ore ale dimineții în Danemarca, au mobilizat populația împotriva președintelui american. Totuși, acest lucru a contribuit într-o oarecare măsură la atenuarea tensiunilor dintre Danemarca și Groenlanda, notează The Guardian.

În contextul retoricii lui Trump privind Groenlanda, oamenii au ieșit săptămâna trecută în stradă la Copenhaga, pentru a protesta, fluturând steaguri roșii și albe ale Groenlandei și Danemarcei. Mulți purtau pălării roșii în stil Maga cu sloganuri precum „Nu det NUUK!”, un joc de cuvinte pe baza expresiei daneze nu det nok, care înseamnă „acum ajunge”.

The Guardian a stat de vorbă cu câteva persoane din Danemarca, pentru a contura o imagine de ansamblu privind starea de spirit în rândul populației.

Julie Rademacher, membră a unei organizații care a pus la cale prostestul, s-a declarat copleșită de sprijinul pe care l-au primit cei care au ieșit în stradă. „În prima jumătate de oră în fața Primăriei, când a apărut acest ocean de oameni, de fiecare dată când aceștia aplaudau discursurile, nu puteam să mă opresc din plâns”, a spus ea pentru The Guardian.

Rademacher are un membru al familiei care a luptat alături de soldații americani în Afganistan și Irak. „A fost incredibil să vedem cum unul dintre cei mai apropiați aliați ai noștri amenință să ne anexeze țara. Dar se întâmplă și trebuie să luptăm”, a spus ea.

Jesper Rabe Tonnesen, cel care a creat pălăriile „Nu det NUUK!”, a declarat pentru sursa citată că Danemarca a parcurs un drum de la dezacord la unitate și a subliniat că și poporul danez se simte, în egală măsură, amenințat.

„Ne simțim amenințați, la fel ca oamenii din Groenlanda. Desigur, suntem o țară mică – una dintre cele mai bune țări din lume, dar cu o economie mică. Nu putem face nimic în această privință fără Franța și națiunile mai mari”, a spus el.

Tonnesen a continuat spuând că Statele Unite au însemnat totul pentru Danemarca în ceea ce privește apărarea, dar au influențat și cultura. „În modă, în modul de gândire, în visul american de a deveni cineva și, mai ales, poate, în grija pentru democrație, pentru a menține o lume liberă. Iar ceea ce vedem acum nu mai este o lume liberă în America. Toate valorile din Danemarca și aproape din toată Europa se schimbă acum”, a conchis el.

Groenlanda este un teritoriu autonom din cadrul Regatului Danemarcei, cu un potențial foarte mare în minerale și resurse rare pentru tehnologie

Armata SUA a efectuat, vineri, un atac asupra unei ambarcațiuni în estul Pacificului, ucigând două persoane, potrivit Comandamentului Sud al SUA (SOUTHCOM).

„Serviciile de informații au confirmat că nava tranzita rutele cunoscute de trafic de droguri din Pacificul de Est și era implicată în operațiuni de trafic de droguri”, a declarat SOUTHCOM într-un comunicat. De asemenea, pe pagina de X, SOUTHCOM a publicat și un videoclip cu momentul atacului.

On Jan. 23, at the direction of @SecWar Pete Hegseth, Joint Task Force Southern Spear conducted a lethal kinetic strike on a vessel operated by Designated Terrorist Organizations. Intelligence confirmed the vessel was transiting along known narco-trafficking routes in the Eastern… pic.twitter.com/BzeBBapfMQ

— U.S. Southern Command (@Southcom) January 23, 2026

Potrivit The Guardian și CNN, o persoană a supraviețuit atacului, iar SOUTHCOM a declarat că a notificat Paza de Coastă a SUA să activeze o misiune de căutare și salvare a acesteia.

Ultima lovitură militară dezvăluită public până la cea lansată vineri a avut loc în data de 31 decembrie 2025, când forțele americane au ucis cel puțin cinci „narco-teroriști” în două bărci operate de o organizație teroristă desemnată.

Din luna septembrie 2025, armata americană a efectuat cel puțin 36 de atacuri asupra ambarcațiunilor. În urma acestor acțiuni, cel puțin 117 „narco-teroriști” au fost uciși, în ceea ce administrația susține că este un efort de a reduce fluxul de droguri ilegale în regiune și de a proteja SUA, notează The Hill.

Toate aceste atacuri au avut loc în Pacificul de Est, dar și în Marea Caraibelor.

Procurorii spanioli au declarat vineri că au clasat ancheta inițială privind acuzațiile de agresiune sexuală împotriva lui Julio Iglesias, spunând că instanța nu are competență în acest caz.

Motivul este acela că presupusele infracțiuni au fost comise în străinătate, iar acuzatoarele nu sunt spaniole și nici rezidente ale țării, relatează Reuters.

La începutul acestei luni, procurorii spanioli au deschis o anchetă privind acuzațiile potrivit cărora starul mondial de muzică în vârstă de 82 de ani ar fi agresat sexual două foste angajate la reședințele sale din Republica Dominicană și Bahamas.

Potrivit BBC, în data de 5 ianuarie, cele două femei au formulat plângerea pentru agresiune sexuală și trafic de persoane la tribunalul național, care investighează infracțiunile comise în afara granițelor Spaniei.

În plus, femeile au mai spus că Iglesias le verifica regulat telefoanele mobile, le interzicea să părăsească casa lui și le cerea să lucreze până la 16 ore pe zi, fără contract sau zile libere.

În replică, Julio Iglesias a negat aceste acuzații. „Cu profundă tristețe, răspund la acuzațiile aduse de două persoane care au lucrat anterior la mine acasă. Neg că aș fi abuzat, constrâns sau jignit vreo femeie. Aceste acuzații sunt absolut false și îmi provoacă o mare tristețe”, este poziția artistului.

Julio Iglesias a fost unul dintre cei mai de succes cântăreți din lume în deceniile care au urmat după lansarea albumului său de debut, „Yo Canto”, în 1969. A vândut peste 300 de milioane de discuri în mai mult de douăsprezece limbi. După debutul în Spania, Iglesias a câștigat o imensă popularitate în Statele Unite și în întreaga lume în anii 1970 și 1980.