Tratamentul a fost conceput de cercetătorii de la Universitatea din Sydney și utilizează tehnologia ARN mesager (ARNm), similară celei folosite la dezvoltarea unor vaccinuri împotriva COVID-19. Substanța este transportată în celule cu ajutorul unor nanoparticule lipidice, având rolul de a transforma celulele din interiorul nasului în adevărate „fabrici” de proteine cu efect terapeutic, scrie The Independent.
Una dintre cele mai mari dificultăți în tratarea bolilor neurologice, inclusiv Alzheimer, este traversarea barierei hemato-encefalice, care protejează creierul și împiedică numeroase medicamente să ajungă la nivelul sistemului nervos central.
Administrarea nazală ar putea ocoli această barieră, folosind conexiunile dintre cavitatea nazală și creier, fără a fi nevoie de intervenții chirurgicale sau injecții.
Rezultate promițătoare în testele pe animaleÎn cadrul studiului publicat în revista științifică „Advanced Science”, cercetătorii au utilizat tehnologia ARNm pentru a determina celulele nazale să producă factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF), o proteină naturală care contribuie la supraviețuirea neuronilor și la formarea amintirilor.
Nivelurile reduse de BDNF au fost asociate în cercetări anterioare cu îmbătrânirea și boala Alzheimer.
Testele au arătat că șoarecii în vârstă care au primit tratamentul au înregistrat îmbunătățiri semnificative ale capacității de învățare și memorie. În urma unor evaluări comportamentale, animalele tratate au obținut rezultate comparabile cu cele ale șoarecilor tineri.
Cercetătorii au testat picăturile și pe șoareci modificați genetic pentru a reproduce caracteristici ale bolii Alzheimer. Animalele au primit tratamentul de două ori pe săptămână, începând de la vârsta de două luni. La patru luni, moment în care în mod normal ar fi trebuit să apară declinul cognitiv, șoarecii tratați nu au prezentat deteriorarea memoriei observată de obicei în acest model experimental.
Tratamentul nu elimină plăcile de amiloidUn aspect important al descoperirii este că terapia pare să protejeze funcțiile creierului fără să reducă plăcile de amiloid, acumulări de proteine considerate caracteristice bolii Alzheimer.
Potrivit cercetătorilor, mecanismul de acțiune ar putea fi diferit de cel al tratamentelor existente. În loc să elimine aceste acumulări, substanța ar susține sănătatea, supraviețuirea și conexiunile dintre neuroni.
Greg Neely, unul dintre autorii studiului, a explicat că această abordare ar putea deveni, în viitor, o metodă neinvazivă de tratare a bolii Alzheimer, care să completeze terapiile deja disponibile.
Când ar putea fi testat tratamentul pe oameniDeși rezultatele sunt încurajatoare, cercetătorii avertizează că tratamentul se află încă în stadiul preclinic. Testele au fost realizate exclusiv pe animale, iar eficiența și siguranța terapiei la oameni nu au fost demonstrate.
O provocare importantă este reprezentată de diferențele dintre anatomia nazală a șoarecilor și cea a oamenilor. Din acest motiv, sunt necesare cercetări suplimentare înainte de începerea eventualelor studii clinice.
Cercetătorii speră că, dacă va avea rezultate similare și la oameni, tratamentul ar putea contribui nu doar la combaterea bolii Alzheimer, ci și la menținerea sănătății cognitive pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă.
Studiul, publicat pe 12 noiembrie în revista științifică Science, a fost realizat de o echipă internațională de cercetători, cu participarea Centrului Național de Cercetare a Evoluției Umane (CENIEH) din Spania. Descoperirile provin de la situl arheologic Uruq Aljelibah, aflat pe malul fostului lac Mundafan, în sudul Peninsulei Arabice.
Otrava care ar fi fost folosită pe armele de vânătoareCercetătorii au examinat microscopic și chimic 89 de unelte din piatră. Pe 75 dintre acestea au identificat urme de materiale organice, inclusiv fibre vegetale, rășini și resturi de origine animală. Mai multe vârfuri prezentau fracturi caracteristice loviturilor, ceea ce sugerează că fuseseră folosite ca arme de vânătoare, probabil fixate pe suporturi din lemn.
Uruq Aljelibah este un sit arheologic situat pe fosta linie a țărmului lacului Mundafan, în sudul Arabiei. Sursa foto: CENIEH
Surpriza a venit din analiza chimică. Pe unele dintre vârfuri au fost descoperite substanțe asociate plantei Acokanthera schimperi, cunoscută pentru toxicitatea sa și pentru utilizarea tradițională la prepararea otrăvurilor pentru săgeți. Planta conține compuși care pot afecta funcționarea inimii. Totuși, cercetătorii nu pot stabili cu certitudine cum erau preparate și aplicate aceste substanțe sau dacă otrava avea efectul dorit asupra animalelor vânate.
Deșertul de astăzi era cândva un teritoriu plin de viațăÎn urmă cu aproximativ 125.000 de ani, peisajul din această parte a Arabiei Saudite arăta complet diferit. Lacul Mundafan ocupa o suprafață estimată la 340 de kilometri pătrați și atingea adâncimi de până la 29 de metri. În jurul său creștea vegetație abundentă, iar apa atrăgea numeroase animale.
Arheologii au identificat 5.511 obiecte din piatră și peste 500 de fosile. Printre animalele care trăiau în regiune se numărau hipopotami, bivoli cu coarne lungi, astăzi dispăruți, cămile, gazele, antilope oryx și struți. Distribuția obiectelor sugerează că grupurile preistorice reveneau în zonă pentru a fabrica unelte și a prelucra resursele provenite din animalele vânate.
Descoperirea ar putea schimba istoria armelor otrăviteAnalizele au arătat că locuitorii regiunii prelucrau și numeroase plante. Uneltele păstrează urme de lemn, fibre, rășini și părți subterane ale plantelor. Aceste materiale puteau fi folosite pentru hrană, confecționarea mânerelor, legarea componentelor armelor sau realizarea unor obiecte din fibre vegetale.
Până acum, printre cele mai vechi dovezi ale utilizării otrăvurilor la vânătoare se numărau vârfuri vechi de aproximativ 60.000 de ani descoperite în Africa de Sud. Noile indicii din Arabia Saudită ar putea împinge această practică în trecut cu încă 65.000 de ani. La Uruq Aljelibah nu au fost găsite fosile umane, astfel că cercetătorii nu pot identifica exact cine a fost populația care a fabricat armele. Descoperirile arată însă că oamenii preistorici exploatau atât animalele, cât și plantele din jurul lacului, folosind tehnici de vânătoare mult mai complexe decât se credea.
Ministrul român de Externe, Dan Neculăescu, a afirmat, într-un interviu acordat postului TVP World, că România și Polonia sunt „doi piloni de stabilitate” pe flancul estic al Europei, ambele state având experiențe similare în gestionarea amenințărilor hibride de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022.
„Și noi ne confruntăm, la fel ca Polonia, cu tentative de sabotaj și chiar cu acte de sabotaj despre care s-a dovedit că aparțin serviciilor rusești și care sunt acum urmărite penal în consecință… noi semănăm cu Polonia, iar Polonia seamănă cu România”, a spus Neculăescu.
Declarațiile vin după ce spațiul aerian al Poloniei a fost încălcat de mai multe obiecte în timpul unor atacuri rusești asupra Ucrainei. Avioane NATO au fost ridicate de la sol, iar trei obiecte s-au prăbușit pe teritoriul polonez, fără să provoace victime.
Ministrul român a atras atenția și asupra situației din Marea Neagră, unde atacurile asupra navelor comerciale și incidentele legate de războiul din Ucraina pun la încercare capacitatea de reacție a aliaților.
Neculăescu a afirmat că România a înregistrat „sute” de incidente legate de războiul din Ucraina și că avioanele sunt mobilizate aproape zilnic, în timp ce echipe intervin pentru a ajuta marinarii aflați în dificultate în Marea Neagră.
„Cred că ceea ce am observat în ultima perioadă în Marea Neagră reprezintă un test de rezistență al reacției și al hotărârii noastre… Avem decolări de urgență ale avioanelor aproape în fiecare zi. Avem echipe care se deplasează pentru a veni în ajutorul marinarilor aflați în pericol în Marea Neagră”, a mai spus Neculăescu.
Potrivit ministrului, poziția strategică a României și Poloniei pe flancul estic le permite celor două state să ofere NATO și Uniunii Europene expertiză pentru îmbunătățirea răspunsului colectiv la incidentele de securitate.
S-a întâmplat pe DJ 605, în orașul Berbești.
„La fața locului s-au deplasat polițiștii Serviciului Rutier, care, din verificările efectuate, au stabilit că un bărbat de 41 de ani, din orașul Berbești, în timp ce conducea un autoturism, pe fondul neadaptării vitezei la condițiile de drum, ar fi intrat în coliziune cu un ansamblu de vehicule care se afla staționat”, informează IPJ Vâlcea.
Potrivit polițiștilor, în urma accidentului, șoferul „a suferit leziuni incompatibile cu viața, fiind declarat decesul acestuia”.
În cauză, polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs accidentul mortal.
Potrivit ANS, oina a fost recunoscută ca sport național în România prin Legea nr. 87/2023.
ANS a fost reprezentată la reuniunea Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport al Uniunii Europene de secretarul general Dan Caracote. Întâlnirea, desfășurată sub Președinția irlandeză a Consiliului UE, a reunit reprezentanți ai statelor membre și ai instituțiilor europene.
Unul dintre principalele subiecte a fost adoptarea Concluziilor Consiliului UE privind sporturile și jocurile tradiționale, document care evidențiază rolul acestora în păstrarea patrimoniului cultural european și încurajarea activității fizice. România a susținut demersul și a subliniat importanța transmiterii tradițiilor sportive către generațiile viitoare.
În marja reuniunii, Dan Caracote a oferit cadouri simbolice reprezentând oina comisarului european Glenn Micallef, ministrului de stat irlandez responsabil pentru sport, Charlie McConalogue, și ministrului culturii din Lituania, Lukas Alsys.
Potrivit ANS, Glenn Micallef și-a manifestat interesul pentru sportul tradițional românesc și dorința de a-i descoperi regulile, inclusiv printr-o posibilă vizită la Brașov.
Pe agenda reuniunii s-au mai aflat rolul sportului în susținerea sănătății mintale și a bunăstării, reducerea barierelor de acces la activitatea fizică, egalitatea de șanse și politicile sportive incluzive.
Miercuri seară, tânărul de 26 de ani, se afla într-o mașină de Taxi alături de o adolescentă de 14 ani. Acesta i-ar fi cerut șoferului să se ducă la magazin după țigări, în timp ce el și fata au rămas singuri în mașină.
Tânărul a profitat de faptul că taxiul avea cheile în contact, s-a urcat la volan fără încuviințarea taximetristului și a plecat.
„Cu ocazia deplasării la fața locului a echipei de cercetare și în urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că, în timp ce un tânăr de 26 de ani, din Târgu-Neamț, se deplasa împreună cu o minoră de 14 ani, într-un auto tip TAXI, i-ar fi solicitat conducătorului de TAXI să meargă în incinta unui supermarket, pentru a cumpăra produse din tutun, timp în care, tânărul, profitând de faptul că autoturismul avea cheia în contact, s-ar fi urcat la volan plecând fără încuviințarea taximetristului, având ca pasageră minora mai sus menționată”, informează IPJ Neamț.
Ulterior, aflat pe strada Mărășești, acesta a pierdut controlul volanului și s-a izbit de un stâlp din beton, un indicator rutier, mai multe bănci din lemn și colțul unei clădiri.
Ba mai mult, după accident, „șoferul de ocazie”, a fugit de la fața locului.
Potrivit polițiștilor, acesta nu avea carnet de șoferi pentru nicio categorie de autovehicule.
Din fericire, nu au fost înregistrate victime, potrivit poliției.
IPJ Neamț a întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducerea unui autovehicul fără permis de conducere, furt în scop de folosință și distrugere.
Potrivit publicației germană Welt, care citează DPA, armele complet autonome, roboți ucigași, pot selecta singure țintele și pot declanșa atacuri mortale, fără ca o persoană să dea ordinul final de tragere. Aproape 100 de state au susținut deschiderea negocierilor pentru interzicerea obligatorie din punct de vedere juridic a acestor arme.
Inițiativa nu a obținut însă consensul necesar. Printre statele care s-au opus unui mandat concret de negociere s-au numărat Statele Unite, considerate cea mai mare putere militară și un actor important în dezvoltarea inteligenței artificiale.
În urma discuțiilor, experții guvernamentali vor analiza și vor propune, până în 2028, noi elemente pentru un posibil acord internațional. Aceștia vor trebui să stabilească inclusiv dacă viitoarele înțelegeri ar putea conduce la un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic.
Conferința de la Geneva nu a vizat adoptarea unor măsuri concrete privind armele autonome, ci stabilirea cadrului în care ar putea avea loc negocieri sau discuții suplimentare.
Organizații neguvernamentale, printre care Stop Killer Robots, au criticat rezultatul reuniunii, pe care l-au descris drept dezamăgitor.
Alți 55 de cetățeni au fost răniți în atac, între care și doi salvatori, potrivit lui Oleksandr Hanzha, șeful Administrației Militare din Dnipropetrovsk.
„Două persoane au murit, iar 55 au fost rănite. Printre cei decedați și răniți se află și un copil. Inamicul a atacat de aproape 10 ori cinci raioane cu drone și rachete”, a declarat oficialul.
Potrivit acestuia, în Kryvyi Rih au fost distruse blocuri de locuințe, un restaurant, un spital, infrastructură, garaje și mașini.
„Au murit un băiat de 7 ani și o femeie de 20 de ani. 52 de persoane au fost rănite. 25 de persoane au fost internate în stare gravă. Printre acestea se află băieți de 4, 11, 16 și 17 ani, precum și o fetiță de 9 ani. O fetiță de 3 ani a fost transportată la spital în stare moderată”, a declarat Oleksandr Hanzha, într-o actualizare publicată pe Telegram, sâmbătă dimineață.
Horrific strikes on Kryvyi Rih tonight‼️An ambulance worker and a child are dead, with rescuers and police officers among the injured.
russians hit a restaurant in the city center with a missile while families with children, staff, and an ambulance crew responding to an emergency call were inside.
Minutes later, as rescuers and police were evacuating civilians, the russians launched a double-tap strike. Tragically, a female paramedic and a 7-year-old boy were killed, and dozens more, including children, were injured.
— Kate from Kharkiv (@BohuslavskaKate) November 20, 2026
În momentul atacului, băiețelul de 7 ani a fost dus în stare gravă la spital, acolo unde a și murit pe parcursul serii, potrivit Ukrainska Pravda.
Dintre echipajele de urgență care au intervenit, o femeie ce era paramedic, cu vârsta de 20 de ani, a murit. Colegii săi au încercat s-o ducă la spital, dar nu au mai putut-o salva.
Potrivit Președintelui Consiliului regional din Dnipropetrovsk, Mykola Lukashuk, atacul cu rachete balistice a fost lansat deasupra centrului orașului. Acesta a precizat că zona țintită este destul de aglomerată.
Forțele Aeriene Ucrainene au avertizat cu privire la o amenințare cu rachete balistice asupra orașului Kryvyi Rih.
Rusia a atacat, de asemenea, raionul Dnipro, unde o casă a luat foc în comunitatea Obukhivka.
Trei persoane au fost rănite: un bărbat în vârstă de 77 de ani și două femei în vârstă de 61 și, respectiv, 75 de ani.
Mihai Fifor a anunțat că va participa, începând de sâmbătă, la Berlin, la sesiunea anuală a Adunării Parlamentare, alături de delegația Parlamentului României. El spune că reuniunea se desfășoară într-un moment deosebit de complicat pentru securitatea europeană și pentru viitorul relațiilor transatlantice.
281 de parlamentari din statele membre NATO, alături de reprezentanți ai statelor candidate, ai țărilor partenere și ai Parlamentului European, vor discuta în capitala Germaniei despre principalele provocări de securitate și apărare. La lucrări va participa secretarul general al NATO, Mark Rutte, care se va adresa luni plenului Adunării Parlamentare.
Mihai Fifor: Securitatea flancului estic, inclusiv a regiunii Mării Negre, nu poate fi tratată ca o temă secundarăPe agenda reuniunii se află, între altele, amenințările hibride, protejarea infrastructurilor critice, consolidarea apărării europene în cadrul NATO și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
„Așteptările sunt importante. Consolidarea apărării colective, creșterea responsabilității europene în cadrul NATO, dezvoltarea industriei de apărare, protejarea infrastructurilor critice și continuarea sprijinului pentru Ucraina se află în centrul dezbaterilor”, susține deputatul PSD.
Acesta adaugă că există și o întrebare fundamentală, care nu poate fi ocolită: „În ce măsură este pregătită Alianța să răspundă unei eventuale încercări de renegociere a ordinii de securitate europene?”.
Fifor adaugă că, pentru România, răspunsul este esențial.
„Securitatea flancului estic, inclusiv a regiunii Mării Negre, nu poate fi tratată ca o temă secundară. Iar principiile pe care s-a construit NATO nu pot deveni monedă de schimb în negocieri între marile puteri”, susține Mihai Fifor.
El transmite că la Berlin nu se vor lua decizii militare obligatorii, dar că Adunarea Parlamentară NATO are capacitatea de a transmite un mesaj politic puternic și de a construi consens în parlamentele statelor aliate.
Potrivit INCDFP, un cutremur cu magnitudinea 3,4 a fost înregistrat la ora locală 5.26.
Acesta s-a produs la adâncimea de 140 de kilometri.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 34,3 km vest de Focșani, 69,5 km nord de Buzău, 76,2 km est de Sfântu Gheorghe, 87,2 km sud-vest de Bârlad, 89,1 km sud de Bacău și 90,5 km est de Brașov.
Un cutremur semnificativ, cu magnitudinea de 5,7, s-a produs miercuri, 18 noiembrie 2026, la ora 2.48, în zona seismică Vrancea, potrivit INFP. Seismul a avut loc la o adâncime de 107,1 kilometri și a fost resimțit inclusiv în București.
Atunci, două persoane au fost rănite. Una dintre victime a fost lovită de ușa unui dulap în județul Galați, iar o femeie din Râmnicu Sărat a fost rănită după ce elemente de mobilier au căzut peste ea. Au fost raportate și persoane care au suferit atacuri de panică.
Cutremurul a fost resimțit atunci și în Republica Moldova. Autoritățile de la Chișinău au activat mecanismul de raportare al Celulei de criză și coordonează colectarea informațiilor, pentru evaluarea situației. Seismul de miercuri a readus în atenție istoria seismică a României. În aproape cinci decenii de la dezastrul din 4 martie 1977, țara a trecut prin mai multe seisme puternice, unele cu magnitudini apropiate de 7, dar și prin episoade neobișnuite, care au afectat regiuni considerate mai puțin active seismic. Cele mai importante au fost cutremurele din 1986 și 1990, urmate de seismul din 2004 și de seria din Gorj, din februarie 2023.NCIC este folosită de autoritățile din toată țara pentru schimbul de informații despre mandate și verificări de antecedente.
Intruziunea, atribuită unor hackeri, este a doua de acest fel în ultimele luni. Incidentul a fost descoperit în ultimele zile.
FBI nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea publicației citate.
Atacul vine într-un moment extrem de delicatDescoperirea vine într-un moment în care administrația Trump încearcă să calmeze îngrijorarea publică privind securitatea cibernetică, după o serie de întreruperi de mare amploare care au afectat bănci, Agenția Națională de Securitate (NSA) și sistemul de control al traficului aerian al Administrației Federale a Aviației (FAA).
Joi, după ce oficialii biroului au aflat de incident, directorul FBI, Kash Patel, a apărut la Fox News pentru a vorbi despre activitatea instituției în domeniul securității cibernetice.
„Suntem cu un pas înainte”El a amintit de Operation Winter Shield, o acțiune încheiată cu luni în urmă, menită să determine companiile să-și actualizeze sistemele pentru a împiedica accesul hackerilor la date sensibile. Patel a vorbit despre operațiune ca despre una aflată în desfășurare și a lăudat administrația pentru modernizarea sistemelor-cheie care protejează infrastructura critică a țării.
„Alte administrații puteau face aceste actualizări, dar nu au făcut-o. Suntem cu un pas înainte și recuperăm timpul pierdut”, a spus Patel.
Atacuri anterioareÎn septembrie, grupul ShinyHunters a vizat datele personale sensibile ale angajaților, stocate pe un site de recrutare al FBI.
Un cercetător canadian în securitate cibernetică, care este și autor, a fost arestat și este acuzat în legătură cu această breșă.
După atac, unii angajați FBI au spus că nu au fost informați dacă au fost afectați de furtul de date și au considerat insuficiente resursele de securitate oferite victimelor, a relatat anterior CNN.
În 2023, hackeri au pătruns într-un sistem folosit de biroul FBI din New York în anchete privind exploatarea sexuală a copiilor, inclusiv într-un sistem care stoca imagini legate de ancheta Epstein, potrivit aceleiași surse.
Medicii vorbesc despre un posibil progres major, cel mai important în decenii, în tratamentul unuia dintre cele mai letale și mai greu de tratat tipuri de cancer.
Vorbim despre o pastilă administrată zilnic, daraxonrasib, care pare să micșoreze tumorile și, la unii pacienți, chiar să le facă să dispară de pe imagistică.
Specialiștii atrag însă atenția că rezultatele sunt preliminare și că tratamentul nu trebuie privit ca un leac.
Ce a arătat studiulMedicamentul se numește daraxonrasib și a fost administrat împreună cu chimioterapia unui grup de 61 de pacienți, diagnosticați recent cu cancer pancreatic avansat, care se extinsese deja în alte părți ale corpului.
Este un studiu de fază I/II, adică una dintre primele etape de testare pe oameni.
Rezultatele au fost acestea: tumorile au încetat să crească la aproximativ 90% dintre pacienți, la puțin peste 60% dintre pacienți, tumorile s-au micșorat sau au dispărut, iar la circa 8% dintre pacienți, adică unul din 12, cancerul a devenit nedetectabil la scanările CT.
Participanții au fost urmăriți, în medie, un an și jumătate, iar unii dintre ei nu au avut o reapariție a bolii în această perioadă.
Nu se știe însă cât timp poate ține boala sub control tratamentul, iar studii mai lungi sunt necesare pentru a afla dacă și pentru cât timp poate fi obținută o remisiune.
De ce conteazăCancerul pancreatic este recunoscut ca fiind dificil de tratat. În Marea Britanie are cea mai mică rată de supraviețuire dintre toate cancerele frecvente.
Chimioterapia poate micșora tumorile, dar de multe ori boala reapare.
Cei mai mulți pacienți cu boală avansată supraviețuiesc luni, nu ani.
Dr. Sam Godfrey, de la organizația Cancer Research UK, a spus pentru BBC că medicamentul a găsit o cale de a ataca ținta considerată ani la rând imposibil de atacat și că, în sfârșit, apar progrese într-un domeniu în care erau mult așteptate.
Organizația a numit rezultatele „cel mai mare pas înainte din ultimele decenii“ pentru pacienții cu cancer pancreatic.
Dr. Wungki Park, de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center din SUA, implicat în studiu, a spus că rezultatele sunt foarte încurajatoare până acum. Mai mulți pacienți răspund la tratament, răspunsurile sunt mai profunde, iar durata controlului bolii s-a dublat aproape, ceea ce ar putea duce, în timp, la o supraviețuire mai lungă.
Cum funcționează medicamentulDaraxonrasib este un tratament țintit. Se leagă de anumite mutații numite RAS, prezente în majoritatea cancerelor pancreatice, și le blochează, oprind astfel un mecanism care stimulează creșterea tumorii. Medicamentul a fost deja aprobat în SUA.
Mutații asemănătoare apar și în zeci de alte tipuri de cancer, printre care cele de plămân și de ovar. Din acest motiv, medicamentul ar putea ajuta mulți alți pacienți. Dr. Godfrey speră ca succesul timpuriu din cancerul pancreatic să poată fi extins la alte tipuri de cancer.
Prudența specialiștilorMedicii subliniază că ar fi prematur să vorbim despre vindecare. Chiar dacă scanările nu mai arată urme de boală, cancerul poate reveni, iar absența lui nu poate fi confirmată decât după o perioadă mai lungă. Rezultatele sunt prezentate la simpozionul european EORTC–NCI–AACR 2026. Prof. Elena Garralda, președinta conferinței, a spus că ele sunt promițătoare, pentru că tratamentul combinat ar putea îmbunătăți semnificativ atât supraviețuirea generală, cât și timpul până când tumorile încep să crească din nou.
Cât de răspândită este boalaÎn Statele Unite, cancerul pancreatic reprezintă aproximativ 3% dintre toate cancerele, dar cauzează circa 8% dintre decesele provocate de cancer, adică în jur de 53.000 de morți pe an. În Marea Britanie sunt diagnosticate 11.500 de cazuri pe an, iar aproximativ 10.200 de oameni mor din cauza bolii, potrivit Cancer Research UK. Printre cei care au murit din cauza ei se numără actorul Alan Rickman, în 2016, la cinci luni după diagnostic.
Simptomele pot include îngălbenirea pielii și a ochilor (icter), mâncărimi, urină mai închisă la culoare, scaun mai deschis, scădere inexplicabilă în greutate, oboseală și temperatură ridicată. Persoanele care observă astfel de semne trebuie să se adreseze medicului.
Conform unui studiu condus de Institutul Max Planck pentru Fizică Extraterestră (MPE), norii ar proveni dintr-o pereche de stele masive, ale căror vânturi puternice se ciocnesc și creează aglomerări dense de materie, scrie sciencedaily.com.
Aceste aglomerări ar putea ajunge, în timp, să hrănească gaura neagră Sagittarius A*.
O regiune aglomerată și activăÎn centrul Căii Lactee se află Sagittarius A* (Sgr A*), o gaură neagră supermasivă înconjurată de stele, gaz și praf, într-o zonă dominată de forțe gravitaționale intense. Pentru cercetători, este un loc potrivit pentru a studia cum se mișcă materia în apropierea unei găuri negre și de unde provine materialul care îi întreține activitatea.
În ultimele două decenii, observațiile în infraroșu au descoperit mai mulți nori mici și denși de gaz care se deplasează în apropiere de Sgr A*.
Oamenii de știință nu au reușit însă să stabilească de unde vin și cum se formează.
De la G2 la „fluxul G1-2-3“Prima descoperire majoră a venit în 2012, când a fost identificat G2, un nor compact de gaz ionizat, cu o masă de câteva ori mai mare decât cea a Pământului.
Norul emite lumină specifică hidrogenului și heliului, ceea ce indică gaz fierbinte amestecat cu praf. G2 urmează o orbită foarte alungită în jurul lui Sgr A* și are o prelungire slabă în urma sa, numită G2t.
Curând după aceea, cercetătorii au recunoscut în observații mai vechi un obiect asemănător, G1, aflat pe o traiectorie apropiată.
Asemănările au sugerat că G1, G2 și G2t nu sunt obiecte independente, ci zone mai dense dintr-un curent continuu de gaz.
Chiar și diferențe mici de densitate pot face ca un asemenea curent să pară împărțit în nori separați, pentru că luminozitatea gazului crește proporțional cu pătratul densității.
Mai recent, astronomii au observat cum gazul din coada lui G2 se adună într-un alt nor compact, pe o orbită similară. Împreună, norii formează un curent numit „G1-2-3“.
Acești nori ar putea avea un rol important în susținerea găurii negre.
Calculele arată că ar fi suficient ca o masă echivalentă cu cea a Pământului să ajungă la Sgr A* o dată la zece ani pentru a menține nivelul actual de activitate al acesteia.
Aflarea modului în care se formează norii ar putea explica deci de unde își primește gaura neagră hrana.
Urmărirea norilor până la sursăPentru originea norilor fuseseră propuse mai multe explicații: vânturile puternice ale stelelor masive, explozii stelare de tip novă sau gaz smuls de gravitația găurii negre din alte obiecte.
Echipa condusă de MPE a folosit două spectrografe în infraroșu, SINFONI și ERIS, ambele dotate cu optică adaptivă pentru imagini mai clare.
Cercetătorii au analizat o linie de emisie a hidrogenului, numită Brackett-γ, au măsurat pozițiile și vitezele norilor și au reconstituit traiectoriile acestora în jurul lui Sgr A*.
Rezultatul a fost surprinzător: G1, G2 și G2t se mișcă pe orbite cu aproape aceeași formă și orientare.
Ar fi extrem de improbabil ca trei nori fără legătură între ei să aibă caracteristici orbitale atât de apropiate, ceea ce indică o origine comună.
Suspectul: un sistem binar de contactPrin reconstituirea mișcării norilor, inclusiv a vitezelor pe direcția de vizare, cercetătorii au identificat o sursă probabilă: IRS 16SW, un sistem binar de contact format din două stele masive aflate la distanță extrem de mică una de alta.
Perechea face parte dintr-un disc de stele tinere care se rotește în sens orar în jurul lui Sgr A*. Poziția și mișcarea sistemului explică plauzibil curentul de gaz, iar chiar și micile diferențe dintre orbitele norilor pot fi puse pe seama mișcării celor două stele una în jurul celeilalte.
Simulările pe calculator care modelează curgerea și interacțiunea gazului susțin această explicație.
Conform modelelor, vânturile stelare puternice ale sistemului pot lovi materialul din jur și pot genera o undă de șoc în zona dintre stele.
Gazul se acumulează și se comprimă, apoi formează concentrații dense care se pot desprinde din sistem.
Norii compacți astfel eliberați pot călători spre interior pe traiectorii asemănătoare cu cele observate în curentul G1-2-3.
Un singur sistem binar ar putea deci produce mai mulți nori, pe orbite apropiate.
O nouă pistă despre hrănirea găurilor negre supermasiveDescoperirea sugerează că stelele masive din apropierea centrului galactic ar putea furniza un flux continuu de gaz capabil să alimenteze Sgr A*.
Gaura neagră nu ar depinde doar de materialul care se află deja în jurul ei, ci ar putea primi gaz proaspăt din vânturile stelelor din apropiere.
Rezultatele leagă mai multe procese importante din astronomie: evoluția stelelor masive, mișcarea și comprimarea gazului și aprovizionarea găurilor negre supermasive cu materie.
Prin identificarea unei surse posibile pentru norii din jurul lui Sgr A*, cercetătorii propun o nouă modalitate prin care stelele ar putea susține activitatea găurii negre din inima galaxiei noastre.
Studiul, intitulat „The gas streamer G1–2–3 in the Galactic center“, a fost publicat în 2026, în volumul 707 al revistei de specialitate (articolul A79).
Jonathan Rinderknecht, suspectul de 30 de ani anchetat pentru incendiile devastatoare din Los Angeles de anul trecut, a fost găsit vinovat de ambele acuzații federale: distrugerea de bunuri prin incendiere și incendiere care a afectat o proprietate folosită în comerțul interstatal.
Instanța a aflat că el a aprins un foc pe 1 ianuarie, care a ars nedetectat în adâncul sistemului de rădăcini, apoi s-a reaprins șase zile mai târziu, alimentat de vânturi puternice.
„Un tip singuratic, cu resentimente față de bogați”Procurorii l-au descris pe Rinderknecht, fost șofer Uber cu cetățenie americană și franceză, drept un singuratic, plin de resentimente față de societate, în special față de cei bogați.
Sentința va fi pronunțată pe 17 martie.
Fiecare infracțiune se pedepsește cu până la 20 de ani de închisoare.
Scurt contextFocul, izbucnit pe 7 ianuarie 2025, a ucis 12 oameni și a distrus aproximativ 6.800 de locuințe și clădiri în zona înstărită Pacific Palisades.
Printre clădirile arse s-au aflat vile cu vedere spre ocean și spre centrul orașului Los Angeles. Pierderile totale sunt estimate la 150 de miliarde de dolari.
Arestat în Florida la începutul lunii octombrie, suspectul este un fost rezident al cartierului Pacific Palisades, care a crescut în Franța.
El este acuzat că a provocat un incendiu în noaptea de Revelion din 2025 în munții care domină acest cartier de lux din Los Angeles.
Acest incendiu inițial, pe care pompierii credeau că l-au stins, a reaprins pe 7 ianuarie, devastând cartierul și o parte din orașul Malibu, potrivit procurorilor federali.
Abbas Araqchi a spus pentru ziarul de stat Iran că Teheranul urmărește „un acord care să garanteze că nu va mai exista un nou război“.
El a precizat că Iranul vrea garanții că Washingtonul este serios în privința negocierilor, înainte de a merge mai departe, și a adăugat că Teheranul a discutat cu mediatorii despre forma și natura unor măsuri de consolidare a încrederii, potrivit Reuters.
Iran: „Se poate ajunge la o înțelegere echitabilă”Araqchi a spus că printre liniile roșii ale Iranului se numără păstrarea uraniului îmbogățit în țară, dar a afirmat că se poate ajunge la „o soluție echitabilă“.
„Vor să încheie o înțelegere, dar nu vor să încheie una care să fie acceptabilă pentru mine“, a declarat Trump vineri, la conferința de presă ce a urmat Trilateralei de la Shenzhen.
Scurt contextDeclarațiile vin în contextul în care eforturile diplomatice continuă, pentru a pune capăt unui conflict care a destabilizat Orientul Mijlociu, a perturbat transporturile maritime, a majorat prețurile globale la energie și a atras state din întreaga regiune.
SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie, ceea ce a determinat Teheranul să lovească Israelul și statele din Golf care găzduiesc baze militare americane.
Oficiali din Qatar și Iran s-au întâlnit marți, în discuții menite să „apropie perspectivele și să reducă distanța dintre propunerile prezentate pe teren“, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Qatarului.
Două rachete balistice au lovit parcarea unui restaurant frecventat din centrul orașului, a declarat Oleksandr Vilkul, șeful Consiliului de Apărare din Krivoi Rog, citat de Kyiv Independent.
După prima lovitură, același loc a fost atacat din nou cu drone Shahed, într-un atac de tip „double-tap“.
Potrivit lui Vilkul, atacul a vizat deliberat salvatori, personal medical și angajați ai serviciilor comunale.
23 de blocuri și un spital au fost avariateBăiatul de 7 ani a fost internat în stare gravă și a murit la spital, din cauza unui traumatism cranian. Dintre cei 42 de răniți, patru sunt copii, iar 27 de persoane se află în spital în stare gravă.
Potrivit informațiilor preliminare, 23 de blocuri, un spital și mai multe imobile comerciale au fost avariate.
Ministrul de Interne, Ivan Vykhivskyi, a precizat că rachetele au lovit restaurantul într-un moment în care în interior se aflau familii cu copii, angajați și o echipă medicală de urgență, sosită în urma unui apel.
Al doilea atac în aceeași ziEste al doilea atac rusesc asupra orașului în aceeași zi.
Mai devreme, o lovitură a vizat o importantă unitate de infrastructură, a indicat Vilkul.
Atacul are loc după un asalt aerian de amploare asupra Ucrainei, în care șapte oameni au murit la Kiev și alți 17 au fost răniți.
Krivoi Rog se află în regiunea Dnipropetrovsk, la aproximativ 138 de kilometri sud-vest de orașul Dnipro.
În paralel, agenția a ridicat la „stabilă” perspectiva Băncii Naționale a Ungariei și i-a confirmat ratingul Baa2, invocând profilul de credit strâns legat de cel al statului, potrivit investing.com.
Relațiile cu UE sunt motivul principalMoody’s indică o îmbunătățire semnificativă a relațiilor Budapestei cu Uniunea Europeană, după schimbarea guvernului din mai 2026, care a adus ample reforme anticorupție și în justiție. Autoritățile au consolidat Autoritatea pentru Integritate, au desființat Oficiul pentru Protecția Suveranității, au aderat la Parchetul European (EPPO) și au întărit controlul asupra achizițiilor publice.
Aceste măsuri răspund slăbiciunilor instituționale care blocaseră fonduri europene esențiale.
În octombrie au fost deblocate fonduri de coeziune suspendate în valoare de 4,2 miliarde de euro, echivalentul a circa 1,9% din PIB-ul pe 2025.
Alte 10 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență ar urma să fie debursate până la finalul anului, în funcție de evaluările de conformitate ale Comisiei Europene.
Accesul reînnoit la aceste granturi și împrumuturi ar trebui să sprijine investițiile publice și să reducă dependența Ungariei de piețele de datorie interne și externe.
Costuri de finanțare mai mici, deficit în scădereSentimentul îmbunătățit al investitorilor a redus deja costurile de îndatorare ale statului, ceea ce susține o traiectorie mai credibilă de consolidare fiscală.
Moody’s estimează că deficitul bugetar general va scădea la 5,0% din PIB în 2027 și la 4,0% în 2028, de la 7,2% în 2026.
Reducerea ar fi determinată de expirarea cheltuielilor unice, de tăieri ale cheltuielilor ministerelor și de renegocierea unor concesiuni.
Datoria publică ar urma să atingă un maxim de 77,4% din PIB în 2026 și să se mențină la acest nivel în 2027, după care ar scădea la 76% până în 2030.
Plățile de dobânzi ar urma să coboare de la aproximativ 9% la 8% din venituri.
Creștere economică în accelerareDeși ajustarea fiscală din 2027 ar putea reduce creșterea cu circa 0,4 puncte procentuale, PIB-ul real ar urma să accelereze de la 1,7% în 2026 la 2,2% în 2027 și la 2,8% în 2028, pe fondul revenirii încrederii consumatorilor și al investițiilor sprijinite de fonduri europene.
Riscuri structurale rămânConfirmarea ratingului Baa2 arată că persistă vulnerabilități structurale: datorie ridicată, capacitate redusă de plată a datoriei, expunere la cererea externă din Germania, perturbări în industria auto și costuri ale tranziției energetice.
Obiectivul Budapestei de a îndeplini criteriile de aderare la zona euro până în 2030 oferă un reper important pe termen mediu, însă Moody’s subliniază că o consolidare fiscală după 2027 și câștiguri de productivitate vor necesita măsuri suplimentare de politică economică, încă nespecificate.
La conferința de presă susținută vineri la Casa Albă, după reuniunea de la Shenzhen, Trump a abordat și relațiile cu Putin și Xi Jinping, conflictul din Iran, controlul armamentului nuclear și reglementarea inteligenței artificiale, relatează Sky News.
Trump a afirmat că liderul de la Kremlin și-ar dori să pună capăt războiului din Ucraina pe cale diplomatică și a susținut că Putin i-ar fi spus că invazia nu ar fi avut loc dacă el ar fi fost președinte în acel moment.
Prietenia dintre Trump și PutinAfirmația reia o idee pe care liderul american a exprimat-o în repetate rânduri, dar de această dată a prezentat-o drept o concluzie a discuției directe cu președintele rus.
Președintele SUA a apărat și relația personală cu Putin, pe care l-a numit din nou „prieten”, și a criticat persoanele care îi contestă legăturile cu liderul rus și cu președintele chinez Xi Jinping.
Trump a spus că relațiile sale cu cei doi lideri sunt benefice pentru Statele Unite și contribuie la securitatea țării.
Trump despre IranÎn privința Iranului, Trump a declarat că dorește un acord „real” cu Teheranul și a susținut că autoritățile iraniene au evitat timp de 51 de ani o înțelegere acceptabilă.
El a afirmat că atât Putin, cât și Xi ar dori încheierea conflictului și că Iranul a primit un mesaj ferm în acest sens.
Inteligența artificialăTrump a spus că a convenit cu Xi Jinping asupra unor măsuri comune de protecție și reguli pentru dezvoltarea acestei tehnologii.
El a avertizat, în același timp, că administrația sa nu va permite companiilor americane să construiască centre de date pentru inteligență artificială în afara Statelor Unite și a amenințat cu taxe foarte mari firmele care vor alege această variantă.
SecuritateaÎn domeniul securității, Trump a afirmat că China își extinde rapid arsenalul nuclear și ar putea ajunge din urmă Statele Unite în aproximativ zece ani.
El a recunoscut că un acord pentru limitarea armelor nucleare va fi dificil de obținut, deși a spus că susține ideea reducerii riscurilor nucleare.
ContextÎntâlnirea de la Shenzhen dintre Trump, Putin și Xi Jinping, desfășurată în marja summitului APEC, s-a încheiat cu o declarație comună în patru puncte.
Documentul prevede susținerea reformei Organizației Națiunilor Unite, creșterea producției și furnizării de produse petroliere rafinate, respectarea imunității oficialilor de stat și limitarea intervenției Curții Penale Internaționale, precum și dialog pentru reducerea riscurilor nucleare și prevenirea proliferării armelor atomice.
Trump a calificat vizita în Asia drept una dintre cele mai de succes deplasări prezidențiale din istoria Statelor Unite.
Comisia Europeană a anunțat vineri, 20 noiembrie, că evaluarea cererii a confirmat îndeplinirea satisfăcătoare a 53 dintre cele 59 de jaloane și ținte stabilite prin decizia de punere în aplicare a Consiliului UE, potrivit publicației sofiaglobe.com.
În consecință, Bruxelles-ul va reține o parte din suma solicitată, dar nu a precizat valoarea exactă. Reducerea va fi proporțională cu obiectivele neîndeplinite.
Peste 1,7 mld de euro în bugetul țăriiBulgaria a transmis cererea de plată la 30 septembrie, în termenul-limită stabilit de Comisia Europeană, care urmărește încheierea programului NextGenerationEU până la sfârșitul acestui an.
După anunțul Comisiei, vicepremierul Atanas Pekanov, oficialul responsabil în cadrul guvernului bulgar de atragerea fondurilor prin Mecanismul de redresare și reziliență, a declarat la Sofia că țara ar urma să primească peste 1,7 miliarde de euro în baza acestei ultime cereri.
Domenii vizateReformele și investițiile asociate plății vizează mai multe domenii strategice: decarbonizarea sectorului energetic, consolidarea cadrului anticorupție, creșterea sustenabilității transporturilor, precum și îmbunătățirea incluziunii sociale și a sistemului de sănătate.
Plata efectivă a fondurilor mai depinde de avizul Comitetului Economic și Financiar, organism care reunește reprezentanți ai administrațiilor naționale, ai băncilor centrale, ai Băncii Centrale Europene și ai Comisiei Europene.
Acesta are la dispoziție patru săptămâni pentru a formula o opinie asupra aprobării preliminare.
A doua cerere aprobatăEste a doua cerere importantă de plată a Bulgariei aprobată în acest an.
În iunie, Comisia Europeană a dat undă verde unei tranșe de 1,1 miliarde de euro, aferentă celei de-a patra cereri.
Bulgaria a înregistrat întârzieri în accesarea fondurilor europene din cauza instabilității politice din ultimii ani și a succesiunii guvernelor cu mandate scurte.
Aceste întârzieri au ridicat riscul ca țara să nu poată atrage integral cele 6,17 miliarde de euro alocate prin Mecanismul de redresare și reziliență.
Potrivit vicepremierului Pekanov, după cele două plăți solicitate în 2026, valoarea totală a fondurilor primite de Bulgaria prin acest mecanism va ajunge la aproximativ 98,7%-99% din alocarea inițială.
Incidentele au avut loc în timpul unui amplu atac rusesc asupra Ucrainei și au amplificat tensiunile dintre Moscova și statele europene, într-un moment în care Statele Unite încearcă să accelereze negocierile pentru încheierea războiului, relatează AP.
Potrivit oficialilor polonezi, una dintre rachete ar fi căzut la aproximativ 35 de kilometri de zona în care au loc exercițiile militare europene.
Tusk: „O provocare intenționată”O rachetă de croazieră Kh-101 s-ar fi prăbușit la circa 50 de kilometri de frontiera ucraineană, iar un obiect despre care autoritățile cred că ar fi o dronă propulsată cu reacție a ajuns la sol la aproximativ 30 de kilometri de graniță.
Nu au fost raportate victime sau pagube materiale imediate.
„Se pare că avem de-a face cu o provocare intenționată”, a declarat premierul Donald Tusk. Moscova nu a comentat imediat incidentele.
Incidentele au avut loc în timpul exercițiilor militare europeneÎn sud-estul Poloniei se desfășoară în prezent un exercițiu militar european de amploare, început pe 9 noiembrie și programat să dureze două săptămâni.
La manevre participă militari din mai multe state europene, care se pregătesc inclusiv pentru o posibilă misiune postbelică în Ucraina, menită să contribuie la stabilizarea țării și la reconstrucția capacităților sale militare.
Rusia s-a opus în repetate rânduri desfășurării unor trupe europene în Ucraina după încheierea unui eventual acord de pace.
Președintele Vladimir Putin a avertizat că astfel de forțe ar putea fi considerate ținte legitime.
Rutte: „O încălcare gravă” a spațiului aerianSecretarul general al NATO, Mark Rutte, a descris incidentul drept o „încălcare gravă” a spațiului aerian polonez și a afirmat că acesta reprezintă o consecință periculoasă a războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei.
Rutte este așteptat să viziteze Polonia în acest weekend.
Mai mulți lideri europeni au condamnat incidentele. Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că Rusia continuă să răspândească amenințări, în timp ce Ministerul german de Externe a descris evenimentele drept un nou exemplu al provocărilor Moscovei.
Ce spun ucraineniiMinistrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a avertizat că agresiunea rusă reprezintă o amenințare pentru întreaga Europă și comunitatea transatlantică.
O eventuală activare a articolului 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților, nu se produce automat.
Este necesară o decizie politică a statelor membre.
Polonia poate solicita, de asemenea, consultări de urgență în baza articolului 4 al tratatului.
Atac rusesc masiv asupra Ucrainei: cel puțin opt morțiIncidentele din Polonia au fost raportate în aceeași noapte în care Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei.
Potrivit președintelui Volodimir Zelenski, forțele ruse au utilizat peste 400 de drone și mai mult de 110 rachete, dintre care 27 balistice.
Cel puțin opt civili au fost uciși și peste douăzeci au fost răniți.
Atacurile au avariat blocuri de locuințe, unități medicale, depozite și infrastructură de transport.
Trei poduri din Kiev au fost lovite, iar în mai multe regiuni au fost întrerupte alimentarea cu energie electrică și alte servicii esențiale.
Ce spune partea rusăMinisterul rus al Apărării a susținut că țintele atacurilor au fost obiective legate de industria militară ucraineană, inclusiv o instalație de asamblare a rachetelor, o fabrică de componente pentru combustibilul rachetelor și un centru de asamblare a dronelor.
Loviturile asupra infrastructurii energetice au obligat cele trei centrale nucleare ucrainene aflate în funcțiune să reducă producția de electricitate, potrivit viceministrului Energiei, Artem Nekrasov. Întreruperile de urgență au afectat 11 regiuni ale țării.
Contextul: Washingtonul încearcă să relanseze negocierileEscaladarea are loc în timp ce administrația președintelui american Donald Trump încearcă să obțină progrese în negocierile dintre Rusia și Ucraina. Trump a discutat despre război joi, la summitul din China, cu Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping, potrivit emisarului american Steve Witkoff.
Un alt reprezentant al administrației americane, Jared Kushner, le-ar fi transmis liderilor europeni că Washingtonul consideră că Rusia ar putea accepta garanții de securitate pentru Ucraina similare celor oferite statelor NATO.
Cu toate acestea, Moscova și Kievul rămân departe de un acord privind condițiile unei eventuale încheieri a războiului, iar incidentele din Polonia adaugă un nou element de tensiune în relațiile dintre Rusia și NATO.