MediaFax.ro

Povestea începe în urmă cu mai mult de un secol. În anii 1920, pe măsură ce atenția acordată drepturilor și bunăstării copiilor creștea la nivel internațional, au apărut și primele inițiative pentru instituirea unei zile dedicate celor mici.

Un moment important a fost Conferința Mondială pentru Bunăstarea Copilului, organizată la Geneva în 1925, unde au fost discutate măsuri pentru protejarea copiilor din întreaga lume.

Data de 1 iunie s-a impus însă abia după cel de-Al Doilea Război Mondial. În 1949, Federația Internațională Democratică a Femeilor a propus organizarea unei Zile Internaționale a Copilului, iar din anul următor sărbătoarea a început să fie marcată în numeroase țări.

Există și o explicație mai puțin cunoscută. Potrivit unor relatări istorice, pe 1 iunie 1925 comunitatea chineză din San Francisco a organizat un festival dedicat copiilor rămași fără familie, eveniment care a avut loc în aceeași perioadă cu reuniunea de la Geneva consacrată bunăstării copiilor. Deși nu există dovezi că acesta a stat la baza alegerii datei, povestea este adesea amintită atunci când este explicată originea sărbătorii.

În România, Ziua Copilului a început să fie sărbătorită în a doua jumătate a secolului trecut și a rămas în calendar și după schimbările politice din 1989. De-a lungul timpului, 1 iunie s-a transformat într-una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite sărbători din calendarul românesc.

Și înainte de 1990, 1 iunie era una dintre cele mai așteptate zile din an. De Ziua Copilului se organizau serbări școlare, spectacole artistice, concursuri sportive și activități coordonate de școli, case de cultură și organizațiile de pionieri. În multe localități aveau loc parade, demonstrații sportive și evenimente la care participau mii de copii.

De asemenea, copiii participau la excursii, proiecții de filme și spectacole de teatru, iar cei mici primeau adesea dulciuri, cărți sau mici cadouri.

După 1989, multe dintre manifestările specifice perioadei comuniste au dispărut, însă 1 iunie și-a păstrat locul în calendar și în preferințele românilor, fiind celebrată an de an prin evenimente dedicate copiilor.

Treptat, accentul s-a mutat de la festivitățile organizate de stat către evenimente recreative și culturale dedicate copiilor și familiilor.

De aceea, din 2017, ziua de 1 iunie este și sărbătoare legală în România. În fiecare an, cu această ocazie, în marile orașe sunt organizate spectacole, ateliere, competiții sportive și numeroase evenimente culturale cu acces gratuit.

Deși în România data de 1 iunie este asociată în mod firesc cu Ziua Copilului, în alte părți ale lumii sărbătoarea este marcată la date diferite. Lipsa unei date unice are o explicație simplă.

În 1954, Organizația Națiunilor Unite a recomandat statelor să instituie o zi dedicată copiilor, însă a lăsat fiecărei țări libertatea de a alege data pe care o consideră potrivită. Astfel, de-a lungul timpului, diferite state au adoptat zile distincte, în funcție de propriile tradiții și contexte istorice.

În Japonia, Ziua Copilului este celebrată pe 5 mai, în Turcia pe 23 aprilie, iar în Brazilia pe 12 octombrie. Organizația Națiunilor Unite marchează oficial Ziua Universală a Copilului pe 20 noiembrie, dată care amintește de adoptarea unor documente fundamentale privind drepturile copilului.

ONU amintește că drepturile copiilor nu se rezumă la accesul la educație și sănătate. Convenția privind Drepturile Copilului, adoptată în 1989, garantează inclusiv dreptul la joacă, la viață de familie, la protecție împotriva violenței și la exprimarea propriilor opinii.

Dincolo de diferențele de calendar, mesajul acestei zile a rămas același în întreaga lume: copiii trebuie să crească într-un mediu sigur, să aibă acces la educație și să își poată dezvolta potențialul. Iar 1 iunie continuă să fie una dintre cele mai îndrăgite zile din an, asociată cu începutul verii și cu bucuriile copilăriei.

Este ora 19:00, într-o marți seara. Tocmai ai venit acasă de la muncă sau facultate, după o zi pe care ai putea-o numi „dezastru total”. A fost o zi lungă și obositoare, explică JagranJosh.

Profesorul ți-a dat o notă mai mică decât te așteptai. Șeful a fost iritat. Ești îngrijorat de chirie pentru luna viitoare. Te-ai certat cu părinții.

Ești epuizat. Vrei doar să dormi. Dar în loc să mergi la culcare, ajungi cu mătura și mopul în mână.

Înainte să ai timp să-ți procesezi emoțiile, ștergi blatul din bucătărie sau freci rosturile din baie cu o periuță veche de dinți. Îți reorganizezi biroul. Reașezi raftul de condimente și pui etichete pe fiecare recipient. Aspiri și ștergi pe jos, mutând și mobila.

Dacă îți vin întrebări precum „De ce curăț când sunt stresat?”, „De ce curăț când sunt supărat?”, „De ce curăț când sunt trist?”, răspunsul ține de psihologie.

Tu crezi că doar cureți pentru că te deranjează dezordinea. Dar psihologia spune că nu este doar despre disciplină sau despre dragostea pentru ordine. Acest comportament arată o nevoie ascunsă de control, predictibilitate, siguranță emoțională și reglarea stresului.

Creierul intră în alertă atunci când lumea ta interioară este haotică. Aceasta se vede în emoții, relații și carieră. Emoțiile sunt complicate.

Nu poți „împături” emoțiile. Nu poți „freca” anxietatea până dispare. Asta creează un sentiment puternic de neputință.

Creierul caută un „câștig” vizibil ca să facă față tristeții, furiei sau haosului. Curățenia oferă control într-o situație care pare scăpată de sub control.

Pui ordine într-un spațiu concret. Vezi rezultatul imediat. Rezolvi o problemă fără să te pierzi în gânduri.

Acest lucru este menționat într-un raport al Centrului pentru Combaterea Dezinformării (CCD), conform informațiilor publicate de Ukrinform.

Potrivit Centrului, sursele ostile urmează scenariul clasic de „transfer al vinei”: ele susțin că incidentul ar fi o „provocare planificată de Ucraina” menită să „atragă NATO în război”.

Încercările Rusiei de a se justifica sunt zădărnicite de poziția clară și unitară a României, a NATO și a Uniunii Europene.

Ministerul Apărării Naționale al României a confirmat oficial că o dronă rusă a pătruns în spațiul aerian al țării în timpul unui atac nocturn masiv al Federației Ruse asupra infrastructurii portuare de frontieră a Ucrainei, a menționat CCD.

„Acțiunile Rusiei devin din ce în ce mai periculoase pentru statele europene, iar incursiunile regulate ale avioanelor de luptă rusești în spațiul aerian al țărilor europene reprezintă o amenințare directă la adresa securității întregii regiuni. Niciun fel de manipulare a informațiilor din partea Kremlinului nu poate ascunde faptul că Rusia este principala amenințare la adresa securității și stabilității pe continentul european”, a subliniat Centrul.

Ambasadorul rus a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al României în legătură cu un atac cu drone asupra unui bloc din Galați.

Circulația pe Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse va fi restricționată în perioada 4-5 iunie, ca urmare a unor lucrări efectuate de autoritățile bulgare, a anunțat Centrul Infotrafic al Poliției Române.

Potrivit informării, traficul va fi închis complet pe ambele sensuri de mers joi, 4 iunie, între orele 09:00 și 21:00. Restricția se aplică tuturor categoriilor de vehicule.

După ora 21:00, circulația va fi reluată parțial.

Astfel, în intervalul 4 iunie, ora 21:00 – 5 iunie, ora 09:00, vor putea traversa podul doar autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mică de 3,5 tone.

Măsura a fost luată pentru continuarea lucrărilor de reabilitare a podului. Pe sensul de mers către România vor fi executate lucrări de asfaltare și vor fi realizate intervenții la rosturile de dilatație dintre secțiunile reparate.

Poliția le recomandă șoferilor să își planifice din timp deplasările și să utilizeze alte puncte de trecere a frontierei către Bulgaria.

Printre variantele disponibile se numără punctele de frontieră de la Calafat și Bechet, în județul Dolj, Zimnicea și Turnu Măgurele, în județul Teleorman, precum și Călărași-Silistra.

De asemenea, pot fi folosite punctele de trecere din județul Constanța, respectiv Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipnița și Dobromir.

Podul Prieteniei dintre Giurgiu și Ruse reprezintă una dintre cele mai importante legături rutiere dintre România și Bulgaria. În ultimii ani, circulația a fost afectată în repetate rânduri de lucrările de reparații desfășurate pe partea bulgară a infrastructurii.

Medicamentul, numit daraxonrasib, pare a fi un progres în gestionarea unei boli care are cea mai mare rată de mortalitate dintre toate tipurile majore de cancer.

Acesta ajută la prevenirea răspândirii cancerului prin blocarea și blocarea genei KRAS mutate, care se află în peste 90% din tumorile pancreatice și stimulează dezvoltarea cancerului.

Studiul clinic, care a inclus 500 de pacienți din America de Nord, Europa și Asia, a constatat că timpul mediu de supraviețuire pentru pacienții tratați cu chimioterapie a fost de 6,6 luni, comparativ cu 13,2 luni pentru pacienții tratați cu daraxonrasib. De asemenea, a cauzat mai puține efecte secundare, scrie BBC.

„Aceste rezultate schimbă peisajul pentru pacienții cu cancer pancreatic metastatic cu o mutație KRAS”, a declarat Rachna Shroff, șefa diviziei de hematologie/oncologie de la Centrul de Cancer al Universității din Arizona.

Cancerul pancreatic este adesea depistat târziu și este cunoscut ca fiind dificil de tratat. Mai mult de jumătate dintre persoanele cu cancer pancreatic mor în decurs de trei luni de la diagnosticare.

În Marea Britanie există 11.500 de diagnostice ale acestei boli în fiecare an și aproximativ 10.200 de decese, potrivit Cancer Research UK. Actorul Alan Rickman a murit din cauza bolii în 2016, la cinci luni după diagnosticare.

Simptomele pot include icter, mâncărimi ale pielii, urină mai închisă la culoare, scaun mai deschis la culoare, pierdere în greutate inexplicabilă, oboseală și temperatură ridicată.

Poate fi dificil de diagnosticat, deoarece simptomele adesea nu apar în stadiile incipiente și pot indica alte afecțiuni.

Studiul, condus de oameni de știință americani și prezentat la reuniunea anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică din Chicago, a implicat 248 de pacienți cărora li s-a administrat daraxonrasib și 252 cărora li s-a administrat chimioterapie. Majoritatea aveau tumori cu mutații specifice ale genei KRAS, scrie BBC.

Pe lângă faptul că a prelungit semnificativ viața pacienților, medicamentul, administrat o dată pe zi, a cauzat și mai puține efecte secundare în comparație cu chimioterapia. Efecte secundare severe au fost resimțite de 43,6% dintre pacienții tratați cu daraxonrasib, comparativ cu 57,5% cei tratați cu chimioterapie.

Anna Jewell, directoarea departamentului de servicii, cercetare și inovare de la Pancreatic Cancer UK, a declarat că tratamentele au fost „unele dintre cele mai interesante evoluții pe care le-am văzut în cancerul pancreatic de foarte mult timp”. Ea a adăugat: „Mai mult timp cu cei pe care îi iubim cel mai mult este cu adevărat neprețuit. Trebuie să facem tot posibilul pentru a ne asigura că cele mai promițătoare tratamente noi sunt disponibile aici, în Marea Britanie”.

Prin PNRR, România s-a angajat să închidă până la 31 august o unitate a Complexului Energetic Oltenia. Acum, Guvernul încearcă să convingă Bruxelles-ul să accepte o amânare a termenului, conform Világgazdaság.

Noua centrală de la Işalniţa pe care trebuia predată din 2020 va fi abia în faza de testare la sfârșitul anului. Finalizarea centralei de la Mintia întârzie probabil cu un an. În plus, iarna viitoare, Cernavodă va funcționa cu un singur reactor. În aceste condiții, fiecare centrală pe cărbune rămasă devine critică.

În martie, România a oprit un bloc de 285 MW al CEO Turceni, cerință PNRR. Centrala de la Işalniţa este deja închisă. Oprirea celor două blocuri de 50 MW de la Govora este planificată pentru august. În total, mai funcționează patru centrale pe cărbune cu capacitate semnificativă. Capacitatea instalată totală este de 1.905 MW, mai mare decât cea a centralei nucleare de la Cernavodă.

Pe 29 mai, România a înregistrat un nou record fotovoltaic: 2.600 MW la prânz. Energia solară a acoperit două treimi din consumul național.

Paradoxul este că în orele de vârf producției solare, prețul energiei pe bursă scade dramatic. La ora 11:00 era 5 euro/MWh. La prânz – 2 euro. La ora 13:00 – 0,2 euro. România exporta energie către Ungaria aproape pe gratis, utilizând la maximum capacitatea liniei de interconectare.

Lucrările au început după ce autoritățile din statul Queensland au preluat oficial terenul la miezul nopții și au instalat garduri temporare în jurul amplasamentului. Stadionul, estimat la 3,6 miliarde de dolari australieni (aproximativ 2,6 miliarde de dolari americani), reprezintă piesa centrală a infrastructurii pregătite pentru Jocurile Olimpice de la Brisbane din 2032.

În zonă au fost mobilizați numeroși polițiști, la câteva zile după arestarea a cinci protestatari și evacuarea taberelor instalate în parc. Un grup restrâns de activiști a rămas în apropierea șantierului, în afara perimetrului securizat.

Premierul statului Queensland, unde se află orașul Brisbane, David Crisafulli, citat de Associated Press, a declarat că proiectul trebuie dus mai departe, după o perioadă îndelungată în care planurile pentru infrastructura olimpică au fost modificate de mai multe ori și au generat dispute legate de amplasament și costuri.

„Avem un plan pentru Jocurile din 2032 și pentru perioada de după acestea, iar de astăzi începem să îl punem în practică”, a spus acesta.

Construcția stadionului este contestată de organizații de mediu și grupuri indigene, care susțin că dezvoltarea va afecta un parc cu valoare istorică și culturală pentru comunitățile locale. Este vorba despre Victoria Park, unul dintre cele mai mari spații verzi din Brisbane și un loc cu semnificație pentru comunitățile aborigene din zonă.

Protestele au loc de mai multe luni și reunesc activiști de mediu, reprezentanți ai comunităților indigene și locuitori ai orașului. Aceștia susțin că proiectul va reduce suprafața de spațiu verde și va afecta un sit cu importanță culturală și istorică.

Autoritățile resping aceste critici și susțin că peste două treimi din suprafața parcului va rămâne spațiu verde public după finalizarea lucrărilor.

În 2025, Comitetul Internațional Olimpic a aprobat planul actual pentru infrastructura Brisbane 2032, după mai multe modificări și întârzieri care au marcat pregătirile competiției. Statul Queensland beneficiază și de sprijinul guvernului federal australian pentru finanțarea principalelor investiții olimpice.

Organizatoarea responsabilă de nuntă a anunțat că intră în insolvență.

Kayleigh Billington și logodnicul ei, Phil Golding, din Marea Britanie, urmau să se căsătorească pe 6 iunie, în Tenerife, în prezența a aproximativ 40 de invitați. Cei doi colaborau din 2023 cu o organizatoare locală de evenimente. Îi plătiseră în total 14.700 de lire sterline pentru locație, catering, muzică și alte servicii necesare nunții, conform Mirror.

Totul s-a schimbat însă pe 22 mai, când Kayleigh a primit un mesaj neașteptat de la reprezentanții hotelului unde urma să aibă loc evenimentul.

La scurt timp, femeia a primit și un e-mail prin care era informată că firma organizatoarei va depune cerere de insolvență și nu va mai putea furniza serviciile contractate.

Potrivit acesteia, după ce a contactat furnizorii implicați în organizarea nunții, a aflat că majoritatea nu primise niciun avans din sumele plătite de cuplu. Singura plată confirmată a fost un avans de aproximativ 1.000 de euro pentru locație.

În ciuda șocului, cei doi au decis să nu renunțe la nuntă.

Cu ajutorul hotelului și al mai multor furnizori locali, au reușit să reorganizeze evenimentul. Au fost nevoiți însă să suporte costuri suplimentare de aproximativ 8.000 de euro.

Între timp, cuplul a lansat și o campanie de strângere de fonduri pentru a acoperi cheltuielile neprevăzute.

Mai multe cupluri din Marea Britanie și Irlanda susțin că se află într-o situație similară, după ce au apelat la aceeași organizatoare de nunți.

Cazul urmează să fie reclamat autorităților locale din Tenerife, în timp ce viitorii miri încearcă să salveze ceea ce trebuia să fie una dintre cele mai importante zile din viața lor.

Cel mai valoros rezultat a fost obținut de Simona Radiș și Ancuța Bodnar. Cele două sportive au revenit în barca de dublu vâsle feminin și au câștigat finala probei cu timpul de 7 minute, 1 secundă și 5 sutimi.

Româncele au terminat pe primul loc în fața echipajelor din Olanda și Irlanda. Revenirea lor în aceeași barcă vine după un sezon în care au concurat în formule diferite, transmite Federația Română de Canotaj pe pagina sa de Facebook.

A doua medalie a României a fost obținută în proba de dublu rame masculin.

Florin Lehaci și Ștefan Berariu au încheiat finala pe locul al doilea, cu timpul de 6 minute, 29 de secunde și 46 de sutimi.

Aurul a revenit Noii Zeelande, iar Lituania a completat podiumul.

Prima medalie de bronz a fost câștigată în proba de patru vâsle feminin.

Echipajul format din Emanuela Ciotău, Alexandra Ungureanu, Andrada Moroșanu și Mariana-Laura Dumitru a terminat cursa pe locul al treilea, în 6 minute, 31 de secunde și 15 sutimi.

O altă clasare pe podium a venit în proba de opt plus unu masculin.

Echipajul României a ocupat poziția a treia, cu timpul de 5 minute, 35 de secunde și 50 de sutimi, fiind devansat doar de Olanda și Marea Britanie.

Cele patru medalii au adus României un start promițător în noul sezon al Cupei Mondiale de canotaj.

O explozie și un incendiu produse luni, pe un șantier din orașul Daejeon din Coreea de Sud, au provocat moartea a cinci persoane și rănirea altor două, potrivit AP.

Autoritățile au declarat că încă nu se știe care a fost cauzele exploziei și a incendiului.

Șantierul e administrat de o companie de apărare sud-coreeană, Hanwha Aerospace.

Oficialul pentru situații de urgență, Yoon Seong-su, a declarat că zona este o unitate de securitate desemnată de guvern.

Oficialul medical local, Kim Ju-yeon, a declarat că una dintre cele două persoane rănite se află în stare critică. Ea a mai  precizat că autoritățile nu au identificat încă persoanele decedate, potrivit aceleiași surse.

Locația este una dintre facilitățile cheie ale companiei. Aici se dezvoltă propulsori de dimensiuni mari și sisteme de arme sol-sol, potrivit unei agenții de știri locale citate de AP.

Activitățile sunt centrate pe joc, învățare și dezvoltare personală și sunt organizate în parteneriat cu organizații neguvernamentale precum Salvați Copiii, World Vision și Cercetașii României. La eveniment vor participa copii din medii diverse, inclusiv copii cu cerințe educaționale speciale.

Programul include piese de teatru puse în scenă de liceeni, scenete în limbaj mimico-gestual susținute de copii cu deficiențe de auz, un mini-hackathon pe teme civice și sesiuni de vot pentru cele mai bune proiecte în cadrul „Bursei ideilor bune”.

De asemenea, participanții vor putea asista la demonstrații de dresaj ale câinilor de salvare, activități specifice cercetășiei, jocuri de cultură generală, dezbateri, sesiuni de lectură, ateliere de desen pe șevalet și activități sportive.

Potrivit Administrației Prezidențiale, evenimentul va oferi și oportunități de imagine pentru reprezentanții presei acreditați, precum și pentru cameramanul și fotograful oficiali.

Manifestările fac parte din programul dedicat celebrării Zilei Copilului și au ca scop promovarea educației, creativității și implicării civice în rândul celor mici.

Banca Centrală Europeană trebuie să intervină cât mai repede în problema inflației, a declarat sâmbătă Alvaro Santos Pereira, membru al Consiliului de Guvernare al BCE și guvernator al Băncii Portugaliei, într-un interviu acordat postului portughez Antena 1.

Potrivit acestuia, inflația rămâne principala preocupare a instituției, iar deciziile trebuie luate rapid pentru a nu declanșa efecte economice mai grave, scrie Reuters.

„Preocuparea noastră în acest moment este inflația; trebuie să analizăm datele cu mare atenție. Dar cred, de asemenea, că, analizând ce s-a întâmplat în trecut, trebuie să acționăm cât mai curând posibil, pentru a evita un impact secundar mai mare”, a declarat Pereira.

Oficialul BCE a mai făcut câteva precizări și în privința riscului unei spirale inflaționiste și a spus că preferă măsuri rapide și sigure.

„Când există o spirală inflaționistă, prefer să acționăm rapid și decisiv”, a afirmat acesta.

Întrebat dacă susține o majorare a dobânzii la următoarea ședință a BCE, programată luna viitoare, Pereira a evitat să răspundă.

„Vom avea noi estimări BCE și date din diferite țări, vom analiza ce se întâmplă cu prețurile și apoi vom lua o decizie”, a spus el.

Adolescenții din Statele Unite dorm mai puțin ca niciodată, potrivit unui nou studiu realizat de Școala de Sănătate Publică a Universității din Minnesota.

Cercetarea, publicată în revista Pediatrics, arată o scădere constantă a timpului de somn în toate grupele de vârstă analizate, scrie The Guardian.

Cele mai recente date arată niveluri record de lipsă de somn, iar doar 22% dintre adolescenții mai mari spun că dorm cel puțin șapte ore pe noapte.

„Unele bariere în calea somnului cu care se confruntă adolescenții au existat de-a lungul generațiilor, cum ar fi creșterea temelor și a cerințelor extracurriculare care vin odată cu liceul, presiunile sociale de a sta treaz până târziu cu colegii și locurile de muncă”, a declarat Rachel Widome, autoarea principală a studiului și profesoară la Școala de Sănătate Publică a Universității din Minnesota.

Aceasta a explicat că în ultimii ani au apărut și alte probleme, precum utilizarea excesivă a ecranelor și rețelelor sociale, dar și stresul generat de pandemie, tulburările sociale sau „poliția militarizată”.

Studiul arată și diferențe tot mai mari între grupuri sociale. Adolescenții de culoare și latino, dar și cei care provin din familii cu un nivel mai scăzut de educație, au șanse mai mici să doarmă suficient comparativ cu alți tineri.

Cel mai afectat grup este cel al adolescenților mai mari. Pe măsură ce înaintează în vârstă, durata somnului scade constant, iar sentimentul că sunt odihniți se reduce.

Pentru realizarea studiului, cercetătorii au analizat datele din Monitoring the Future, un sondaj național desfășurat între 1991 și 2023, la care au participat peste 400.000 de elevi americani din clasele a VIII-a, a X-a și a XII-a.

Participanții au fost întrebați cât de des dorm cel puțin șapte ore pe noapte și cât de des simt că se odihnesc suficient.

Potrivit cercetătorilor, lipsa somnului afectează funcționarea zilnică și este asociată cu probleme de sănătate mintală și boli cronice mai târziu în viață.

Deși timpul petrecut în fața ecranelor pare o cauză evidentă, cercetătorii spun că problema poate avea legătură și cu izolarea socială și epuizarea.

Un studiu realizat de elevi de liceu din California a arătat că aproximativ două treimi dintre adolescenți se confruntă cu anxietate și epuizare.

Aceeași cercetare a arătat că aproape un sfert dintre elevi consideră că au suficient timp pentru nevoi de bază precum somnul, mâncatul și igiena doar de două ori pe săptămână sau chiar mai rar.

Jolie Delja, director executiv al Aim Youth Mental Health, a spus că elevii „au legat acest lucru direct de presiunea academică neobosită”.

„Au cerut timp pentru a încetini ritmul și șansa de a învăța și practica abilități de adaptare, cum ar fi respirația și atenția conștientă, în momentele de calm, nu doar în cele de criză”, a declarat Delja.

Ea a mai spus că școlile și comunitățile nu trebuie să inventeze soluții noi, ci să ofere elevilor mai mult timp și spațiu pentru activitățile și instrumentele care îi ajută deja să gestioneze stresul.

Este demonstrat că nu există o soluție unică la nivel național, însă una dintre măsurile recomandate este începerea cursurilor de liceu după ora 08:30.

„Începuturile mai devreme sunt în conflict direct cu ritmurile prestabilite ale biologiei circadiene a adolescenților”, a spus Widome.

„O națiune de adolescenți privați de somn nu este inevitabilă. Ar trebui să îmbrățișăm o cultură a somnului, în care somnul este cu adevărat apreciat și în care ne angajăm să adoptăm politici și alte intervenții care promovează un somn sănătos pentru toată lumea.”, a adăugat ea.

Turcia este pregătită să își extindă colaborarea cu Japonia în industria de apărare, în special în dezvoltarea și producția de drone (vehicule aeriene fără pilot – UAV), relatează Ukrinform.

Potrivit publicației, ministrul turc de externe Hakan Fidan a făcut aceste declarații într-un interviu pentru Nikkei Asia, relatat de TRT Haber.

„Credem că există un potențial puternic de cooperare între Turcia și Japonia, care va aduce beneficii ambelor părți”, a declarat diplomatul turc.

El a precizat că tehnologia turcă în domeniul dronelor s-a dovedit eficientă în diverse condiții operaționale și ar putea fi baza unor proiecte comune, mai ales în securitatea zonelor de coastă și de frontieră.

„În aviație, în special în sistemele aeriene fără pilot și tehnologiile de interceptare a dronelor, Turcia a dezvoltat capabilități avansate și testate pe teren, care pot forma o bază solidă pentru cooperare”, a spus el.

Dincolo de domeniul apărării, Fidan a făcut precizări și despre progresele în negocierile pentru un acord de securitate socială între cele două țări, dar și posibilități de colaborare în energie, minerit, transformare digitală, tehnologii aeronautice și spațiale, robotică și dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare mai rezistente.

Anterior, Ukrinform a relatat că, în urmă cu două săptămâni, Turcia și Kazahstan au convenit să creeze o societate mixtă pentru producția și întreținerea dronelor turcești ANKA.

Uniunea Europeană ia în calcul o „înghețare” temporară a mecanismului de plafonare a prețului petrolului rusesc, pe fondul războiului în care este implicat Iranul, potrivit Ukrinform, care citează Bloomberg.

Surse informate spun că măsura este discutată la nivel european ca răspuns la modul în care evoluează, în ultima perioadă, piața energetică.

Anul trecut, UE a introdus un sistem dinamic prin care plafonul prețului este ajustat automat la fiecare șase luni, la 15% sub media de piață a țițeiului rusesc Urals.

Plafonul este momentan stabilit la 44,10 dolari pe baril și urmează să fie revizuit la finalul acestei veri.

Conform regulilor actuale, companiile din Uniunea Europeană nu au voie să ofere servicii precum asigurări sau transport pentru petrolul vândut peste acest prag.

Prețurile petrolului au crescut recent după războiul SUA și Israelului cu Iranul și după închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz.

Sursele citate de Bloomberg spun, totuși, că următoarea revizuire din iulie ar putea duce plafonul la cel puțin 65 de dolari pe baril, peste limita de 60 de dolari stabilită anterior de G7.

O eventuală „înghețare” ar menține plafonul la nivelul actual, fără creșteri.

Printre alte variante analizate se află suspendarea mecanismului automat de ajustare până la finalul anului, din cauza situației din Orientul Mijlociu, sau limitarea creșterii la 60 de dolari pe baril, nivelul agreat de G7.

Anterior, în luna mai, Uniunea Europeană a criticat decizia Statelor Unite de a prelungi o derogare de la sancțiunile privind vânzările de petrol rusesc, avertizând că aceasta ar putea crește veniturile Moscovei de la începutul războiului în care este implicat Iranul.

Președintele Ungariei, Tamás Sulyok, nu va demisiona din funcție, chiar dacă termenul limită stabilit de guvern pentru plecarea sa a expirat duminică seara, potrivit Euronews.

El a declarat că va aștepta opinia Comisiei de la Veneția și a precizat că situația trebuie tratată strict în conformitate cu Constituția.

Într-un mesaj video publicat pe Facebook, Sulyok a spus că își dorește în continuare colaborarea cu guvernul și că va susține adoptarea legislației necesare pentru deblocarea fondurilor Uniunii Europene.

Prim-ministrul Péter Magyar a reacționat tot pe Facebook, spunând: „Tamás Sulyok nu a apărat niciodată pe cei asupriți, pe cei atacați sau statul de drept. Chiar și de Ziua Copilului, el își apără doar salariul lunar de 6,3 milioane de forinți, în loc să își ceară scuze.”

Peter Magyar stabilise anterior data de 31 mai ca termen limită pentru demisia mai multor oficiali de rang înalt, inclusiv președintele Tamás Sulyok și procurorul general Gábor Bálint Nagy.

Duminică după-amiază, el a revenit cu o postare în care a reamintit apropierea termenului și a anunțat că el și ministrul justiției îl vor vizita pe președinte luni, la ora 08:00.

Anterior, Péter Magyar l-a descris pe Sulyok drept „președintele marionetă” al lui Viktor Orbán, susținând că acesta ar fi fost ales pentru loialitatea față de partidul Fidesz, mai degrabă decât pentru apărarea constituționalismului.

Duminică, Tamás Sulyok a insistat că nu își va da demisia și a precizat că a sesizat Comisia de la Veneția.

În sistemul politic al Ungariei, președintele este ales de parlament și are în principal un rol ceremonial, deși poate interveni în procesul de verificare constituțională a legilor.

De-a lungul timpului, mai mulți președinți susținuți de majoritatea Fidesz, Pál Schmitt, János Áder, Katalin Novák și acum Tamás Sulyok, au fost considerați apropiați de guvernele conduse de Viktor Orbán.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu exclusiv pentru CBS News că guvernul său deține dovezi potrivit cărora Rusia răpește copii ucraineni și îi antrenează să lupte împotriva altor ucraineni.

Este o acuzație care, potrivit Curții Penale Internaționale, ar putea fi considerată crimă de război.

Este pentru prima dată când Zelenski face publică o astfel de afirmație, care merge mai departe decât spusele privind un program susținut de statul rus de mutare a copiilor ucraineni în tabere de „reeducare” sau „rusificare”.

„Când acești copii vor crește, îi vor împinge pe acești băieți pe câmpul de luptă”, a spus Zelenski.

„Da, am dovezi”, a precizat liderul de la Kiev, fără să ofere însă detalii despre acestea.

„Da, și i-au învățat pe acești copii să-și urască țara natală, să-i urască pe nativi”, a mai spus Zelenski. „Și ucrainenii, vă puteți imagina, astfel de tineri ucraineni, băieți tineri, vin pe câmpul de luptă și ucid ucraineni.”

Curtea Penală Internațională a emis în 2023 un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, legat de ceea ce a numit un program de „deportare ilegală a populației (copiilor)”.

Kremlinul a respins atunci toate aceste acuzații și le-a descris drept un efort umanitar de îngrijire a orfanilor de război, difuzând imagini cu Putin și Maria Lvova-Belova, șefa programului vizată de CPI, în timp ce interacționează cu copii.

În interviul difuzat la „Face the Nation”, realizat de Margaret Brennan, Zelenski a spus că Rusia tratează de mult timp copiii ca viitori combatanți și a precizat că aceștia ar putea fi folosiți în schimburi pentru soldați capturați pe front.

Totuși, dreptul internațional umanitar prevede protecție specială pentru copii ca necombatanți.

„Este important să ne recuperăm războinicii, prizonierii de război, dar nu-i putem schimba [pentru] copii”, a spus el.

„Vă puteți imagina cum ne putem schimba copiii? Nu putem. În primul rând, este în afara legii. Nu putem schimba civili.”, a adăugat Zelenski.

Un raport al Laboratorului de Cercetare Umanitară de la Yale School of Public Health, susținut anterior de guvernul SUA, arată cu „mare încredere” că Gazprom și Rosneft, companii rusești de stat din energie, ar fi contribuit la reeducarea a peste 2.000 de copii ucraineni.

Raportul mai susține că o decizie a administrației Trump de ridicare temporară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc transportat pe mare ar fi adus beneficii financiare acestor companii.

„Gazprom și Rosneft sunt primele entități corporative cunoscute afiliate Federației Ruse, legate de deportarea copiilor, care, la momentul publicării acestei publicații, câștigă în prezent bani din cheltuielile de consum ale SUA”, se arată în raportul Yale.

SUA au introdus pentru prima dată această derogare de sancțiuni în martie, pentru a stabiliza piața energetică afectată de războiul cu Iranul.

Măsura a fost prelungită de două ori, iar potrivit secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, prelungirea a fost făcută la cererea unor state asiatice dependente de petrol.

Întrebat dacă ridicarea sancțiunilor ar putea alimenta indirect acest presupus program, Zelenski a spus că „ridicarea sancțiunilor este un ajutor pentru soldații Rusiei”.

El a adăugat că autoritățile ucrainene discută cu parlamentarii americani despre impunerea unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei.

Statele Unite intenționează să accelereze retragerea unor trupe din bazele militare aflate în Europa și urmează să prezinte oficial planul aliaților NATO luna viitoare, potrivit presei germane, citată de Ukrinform.

Potrivit Reuters, publicația Welt am Sonntag a relatat, citând o sursă din cadrul Pentagonului, că Washingtonul pregătește reducerea prezenței militare americane în Europa, în special în Germania.

În luna mai, SUA au anunțat deja că vor să retragă 5.000 de soldați din Germania, o decizie considerată de mulți analiști drept o consecință a tensiunilor dintre președintele Donald Trump și guvernele europene în legătură cu războiul din Iran.

Germania găzduiește în prezent aproximativ 35.000 de militari americani activi, fiind țara europeană cu cea mai mare prezență militară a SUA.

Până acum, nu au fost oferite alte detalii despre amploarea reducerii planificate a trupelor. Potrivit informațiilor apărute în presă, Statele Unite ar urma să prezinte propunerile în cadrul unei conferințe NATO de generare a forțelor, programată luna viitoare.

Pentagonul nu a comentat deocamdată informațiile apărute.

Anterior, țările europene au răspuns apelurilor lansate de președintele Donald Trump privind creșterea cheltuielilor pentru apărare.

Oamenii consumă tutun de mii de ani, însă abia la sfârșitul anilor 1820 nicotina a fost extrasă pentru prima dată din plantele de tutun.

Acum, la aproape 200 de ani distanță, cercetătorii spun că au descoperit în sfârșit modul exact în care planta produce moleculele de nicotină.

Descoperirea ar putea schimba modul în care sunt folosite plantele de tutun în industrie și medicină, într-un domeniu cunoscut sub numele de „agricultura moleculară a plantelor”, potrivit Science Alert.

De-a lungul timpului, oamenii de știință au modificat plantele de tutun pentru a produce compuși terapeutici și chiar vaccinuri. Totuși, nicotina a rămas o problemă majoră, fiindcă provoacă dependență puternică.

Cercetătorii spun acum că înțelegerea modului în care este produsă nicotina ar putea ajuta la dezvoltarea unor metode prin care această substanță să fie redusă sau eliminată din plante.

„Este un moment important în știința plantelor și biochimie faptul că avem acum răspunsul pe care îl căutăm de mai bine de 200 de ani”, a declarat biologul Benjamin Lichman, de la Universitatea din York.

Acesta și colegii săi de la Universitatea din Copenhaga au identificat genele și enzimele care participă la formarea nicotinei.

„Cu aceste noi cunoștințe, putem elimina sau reutiliza nicotina produsă în mod natural de plantă și putem crea instrumente biotehnologice mai bune”, a spus cercetătorul.

„Există, de asemenea, un potențial interesant pentru viitor de a adapta sistemul de formare a nicotinei din tutun pentru a produce compuși farmaceutici utili.”

Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au analizat genetic planta de tutun Nicotiana tabacum și au identificat gene aflate aproape una de alta în ADN, care se activează simultan cu gene deja cunoscute ca fiind implicate în producerea nicotinei.

Ulterior, echipa a izolat enzimele produse de aceste gene și a demonstrat, atât în eprubete, cât și în plante vii, că ele lucrează împreună pentru a forma nicotina.

Cercetătorii spun că enzimele folosesc un proces neobișnuit, care explică și de ce mecanismul a rămas ascuns atât de mult timp.

În prima etapă, o moleculă de glucoză este atașată elementelor care formează nicotina și le aduce într-o stare reactivă necesară pentru producerea substanței.

După ce procesul se încheie, molecula de glucoză dispare complet.

Oamenii de știință au identificat și două enzime importante, NaGR și NicGS, care ajută la formarea moleculei de nicotină din materiile sale prime: un aminoacid implicat în producerea proteinelor și un compus asemănător vitaminelor.

„Este interesant pentru că are aplicații în lumea reală”, a spus Lichman.

„O rudă apropiată a tutunului, Nicotiana benthamiana, este deja utilizată în «agricultura moleculară» pentru a produce medicamente și vaccinuri care salvează vieți.”

„Acest lucru deschide noi modalități de a utiliza plantele de tutun în scopuri benefice: nu în țigări, ci pentru medicamente și alte produse valoroase.”

Descoperirea este susținută și de un alt studiu publicat recent, care arată că nicotina este creată cu ajutorul glucozei și al unui lanț de enzime, după care glucoza dispare complet din proces.

Potrivit cercetătorilor, tocmai acest „act de dispariție”, împreună cu modul neobișnuit în care glucoza este folosită comparativ cu alte procese vegetale, a făcut ca mecanismul producerii nicotinei să rămână un mister timp de aproape două secole.

Deși mai există întrebări fără răspuns legate de producția nicotinei, cercetătorii spun că principalele etape și ingredientele-cheie au fost acum găsite.

Cântăreața Dua Lipa și actorul Callum Turner s-au căsătorit în acest weekend la Londra, potrivit publicațiilor britanice The Sun și Daily Mail. Presa din Marea Britanie scrie că cei doi pregătesc acum și o petrecere fastuoasă de trei zile în Sicilia.

Cei doi și-au spus jurămintele într-o ceremonie civilă restrânsă, organizată la oficiul de stare civilă Old Marylebone din centrul Londrei. În același loc s-a căsătorit și fostul membru Beatles, Sir Paul McCartney, în anul 2011.

Tabloidele britanice au publicat imagini cu Dua Lipa și Callum Turner ieșind împreună din primărie, ținându-se de mână.

Dua Lipa, în vârstă de 30 de ani, a purtat o pălărie albă amplă și un costum Schiaparelli Couture, potrivit British Vogue. Actorul Callum Turner, în vârstă de 36 de ani, a ales să se îmbrace într-un costum bleumarin.

Potrivit The Sun, după ceremonia de la Londra, cei doi vor organiza la finalul acestei săptămâni o a doua nuntă și o petrecere luxoasă de trei zile în Sicilia. Reprezentanții celor doi nu au oferit comentarii oficiale pentru AFP.

Dua Lipa și Callum Turner formează un cuplu din ianuarie 2024. Artista și-a confirmat logodna într-un interviu acordat revistei British Vogue în iunie 2025.

„Această decizie de a îmbătrâni împreună, de a ne imagina o viață împreună și, nu știu, de a fi cei mai buni prieteni pentru totdeauna – este un sentiment cu adevărat special”, declara atunci cântăreața.

Născută la Londra, Dua Lipa este fiica unor imigranți kosovari și a devenit celebră după lansarea hitului „Be The One” în 2016. Ulterior, artista a lansat mai multe piese de succes și continuă să susțină concerte pe marile stadioane din lume.

În 2025, artista a devenit cea mai tânără persoană inclusă în topul celor mai bogați 40 de britanici sub 40 de ani, realizat de Sunday Times. Averea sa era estimată la 115 milioane de lire sterline, adică aproximativ 137 de milioane de euro.

Callum Turner este cunoscut pentru rolurile din „Animale fantastice”, „Emma” și serialul „The Capture”. Numele actorului este vehiculat și printre posibilii candidați pentru viitorul rol James Bond.