MediaFax.ro

Planurile Comisiei Europene de a face bugetul UE mai flexibil în fața unor crize viitoare ar putea crește și riscul utilizării necorespunzătoare a fondurilor, avertizează principalul organism european de audit, potrivit POLITICO.

Președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy, a declarat că elementele esențiale ale reformei propuse de Comisie ar putea îngreuna verificarea modului în care sunt cheltuiți banii publici.

„Ne este mai greu să urmărim banii. Practic, îi spui statului membru: iată o sumă mare de bani, iar tu asigură-te că totul este în regulă. Este un fel de autocontrol”, a explicat Murphy.

Aproape un trilion de euro ar putea fi gestionat printr-un singur fond

Avertismentul vine în timp ce liderii europeni continuă negocierile de la Bruxelles privind dimensiunea bugetului UE pentru perioada de după 2027.

Comisia Europeană propune ca viitorul buget, care va acoperi șapte ani, să fie mai flexibil, astfel încât să poată răspunde mai rapid unor crize precum pandemiile, războaiele sau perturbările provocate de schimbările climatice.

Planul prevede alocarea a aproximativ jumătate din buget, adică aproape un trilion de euro, într-un singur fond. Statele membre ar putea utiliza aceste resurse pentru obiective diferite, de la migrație și agricultură până la dezvoltare regională.

Totuși, fondurile destinate agriculturii și dezvoltării regionale, acordate frecvent sub formă de subvenții pentru ferme și proiecte locale, au fost vulnerabile în trecut la fraude și utilizări abuzive.

Potrivit lui Murphy, libertatea mai mare acordată guvernelor naționale pentru redistribuirea fondurilor ar putea face cheltuielile și mai greu de urmărit.

„Va exista o anumită flexibilitate, dar cu ce preț?”, a întrebat acesta.

Erori de aproximativ 5 miliarde de euro în cheltuirea fondurilor europene

Potrivit celui mai recent raport al Curții de Conturi Europene, utilizarea necorespunzătoare a fondurilor a crescut anul trecut, iar erorile au afectat tranzacții estimate la 5 miliarde de euro.

Tony Murphy a avertizat că, în cadrul viitorului buget, ar putea deveni imposibilă chiar și estimarea unei asemenea sume, deoarece autoritățile de audit din statele membre au atribuții și metode de lucru diferite.

„An după an, am constatat că activitatea acestor autorități de audit nu este pe deplin fiabilă”, a declarat Wolfgang Stolz, șeful de cabinet al președintelui Curții de Conturi Europene.

Comisia Europeană și-a apărat propunerea și a precizat că principiile esențiale ale actualului sistem de control vor fi păstrate.

Executivul european consideră că autoritățile naționale funcționează corespunzător, dar a subliniat că își va menține dreptul de a solicita statelor membre modificarea planurilor sau introducerea unor mecanisme de corecție, dacă va fi necesar.

Subvențiile agricole, printre fondurile expuse riscurilor

Una dintre schimbările propuse de Comisia Europeană vizează integrarea Politicii Agricole Comune (PAC), care a beneficiat până acum de o linie bugetară separată, într-un fond mai amplu, denumit Planurile de Parteneriat Naționale și Regionale.

Murphy a precizat că nu susține un anumit model de finanțare, dar a avertizat că integrarea banilor europeni în bugetele naționale va îngreuna monitorizarea cheltuielilor de către Bruxelles.

„PAC este mai ușor de auditat atunci când nu este amestecată în acest ansamblu eterogen”, a explicat acesta.

Printre exemplele de utilizare abuzivă a fondurilor europene se numără subvențiile agricole acordate pentru pășuni fictive în Grecia și fondurile destinate turismului rural din Slovacia, care au ajuns să finanțeze vile de lux.

Modelul fondului european de redresare ridică probleme de transparență

Potrivit președintelui Curții de Conturi Europene, fondul de redresare creat după pandemia de COVID-19, care a servit drept model pentru noul sistem bugetar, a demonstrat deja riscurile unei asemenea abordări.

Deși statele au putut direcționa mai ușor resursele către domeniile prioritare, cheltuielile au devenit mai puțin transparente.

În actualul sistem bugetar, auditorii europeni pot vizita fizic o fermă care primește finanțare de la UE. În schimb, în cazul fondului de redresare, Uniunea Europeană publică anual doar lista celor mai mari 100 de beneficiari.

„Nu este foarte transparent. Unde ajung, de fapt, banii europeni? Asta contează”, a declarat Murphy.

Acesta a avertizat că reunirea mai multor domenii de finanțare într-un singur fond, fiecare cu obiective, termene și mecanisme de implementare diferite, ar putea reduce predictibilitatea și ar face mai dificilă verificarea utilizării banilor publici.

Cotațiile petrolului au urcat miercuri, în timp ce investitorii au evaluat riscurile pentru aprovizionare generate de confruntările dintre rebelii houthi din Yemen, aliați ai Iranului, și Arabia Saudită, dar și perspectiva unor livrări suplimentare de motorină din Rusia, relatează Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 89 de cenți, respectiv 0,8%, până la 106,58 dolari pe baril, la ora 00:30 GMT.

În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a scumpit cu 80 de cenți, echivalentul a 0,9%, până la 94,94 dolari pe baril.

Marți, Brent înregistrase o scădere de 0,9%, în timp ce WTI crescuse cu 0,4%.

Atacurile asupra Arabiei Saudite alimentează temerile privind aprovizionarea

„Îngrijorările privind aprovizionarea, generate de conflictul dintre rebelii houthi și Arabia Saudită, determină creșterea prețurilor”, a declarat Hiroyuki Kikukawa, strateg-șef la Nissan Securities Investment, o divizie a Nissan Securities.

Totuși, acesta consideră că perspectiva majorării exporturilor rusești de motorină ar putea limita fluctuațiile puternice ale prețurilor.

„Așteptările că exporturile suplimentare de motorină din Rusia vor reduce presiunea asupra pieței ar putea limita mișcările bruște ale prețurilor în ambele direcții”, a explicat Kikukawa.

Analistul estimează că petrolul WTI se va tranzacționa între 90 și 100 de dolari pe baril.

Rebelii houthi au atacat o clădire a companiei Saudi Aramco

Rebelii houthi au atacat o clădire administrativă aparținând companiei petroliere de stat Saudi Aramco, în orașul Dhahran. Atacul a provocat un incendiu de proporții reduse, a anunțat miercuri Ministerul Energiei din Arabia Saudită.

În ultima săptămână, gruparea a lansat rachete balistice și drone asupra Arabiei Saudite, ca represalii pentru sprijinul acordat de regat forțelor guvernamentale din Yemen.

Aeroportul internațional din Riad a fost lovit de patru ori, iar un atac produs sâmbătă s-a soldat cu 13 morți.

Rusia și Iranul influențează evoluția pieței petrolului

Luna trecută, Arabia Saudită și-a majorat producția de petrol, în pofida perturbărilor transporturilor generate de războiul dintre Statele Unite și Iran.

Această decizie a contribuit la o creștere semnificativă a producției OPEC+, alianța dintre Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și partenerii săi, inclusiv Rusia, potrivit informațiilor prezentate marți de OPEC.

Între timp, Iranul a început să folosească noi tactici pentru a ataca navele care traversează Strâmtoarea Ormuz, în încercarea de a menține prețurile petrolului ridicate și de a influența alegerile legislative din Statele Unite, au declarat pentru Reuters doi înalți oficiali iranieni.

Moscova respinge legătura dintre exporturile de motorină și negocierile de pace

Guvernul rus a declarat marți că nu vede nicio legătură directă între negocierile de pace cu Ucraina și acordul privind exporturile de motorină către Statele Unite.

Declarația a venit după ce Reuters a relatat că emisarii americani le-au transmis vineri oficialilor ucraineni că acordul privind motorina face parte dintr-o încercare de a readuce Rusia la masa negocierilor pentru încheierea unui acord de pace.

Un fost ofițer militar ucrainean este judecat miercuri, în Germania, sub acuzația că a organizat operațiunea clandestină care a provocat exploziile gazoductelor Nord Stream, în septembrie 2022, și a întrerupt una dintre principalele surse de gaze naturale rusești pentru Europa Occidentală, relatează Reuters.

Suspectul, identificat conform legislației germane privind protecția datelor personale doar ca Serhii K., este acuzat că a condus un grup de agenți ucraineni, printre care scafandri și un specialist în explozibili, într-una dintre cele mai importante operațiuni de sabotaj asupra infrastructurii din epoca modernă.

Procurorii suspectează implicarea unor structuri ale statului ucrainean

Procesul reprezintă prima ocazie în care probele colectate pe parcursul unei anchete de mai mulți ani vor fi analizate într-o ședință publică.

Cazul este sensibil din punct de vedere diplomatic și politic pentru Germania, care continuă să sprijine Ucraina, deși ancheta a identificat legături între operațiune și Kiev.

Potrivit procurorilor, Serhii K., arestat anul trecut în Italia în baza unui mandat internațional, ar fi colaborat cu alți militari pentru a planifica operațiunea în numele unor entități neidentificate ale statului ucrainean.

Bărbatul neagă orice implicare în exploziile care au avariat conductele cu o lungime de aproximativ 1.200 de kilometri, amplasate pe fundul Mării Baltice.

Guvernul ucrainean a negat, de asemenea, orice implicare în sabotaj.

Moscova a declarat luni că așteaptă un „verdict just”, care să dezvăluie atât identitatea autorilor, cât și a celor care au ordonat operațiunea.

Acuzațiile ar putea constitui crime de război

Procurorii germani consideră că faptele atribuite lui Serhii K., respectiv atacarea unor obiective civile și provocarea unor explozii care au distrus infrastructura și au afectat serviciile publice, ar putea constitui o crimă de război.

Presupusul obiectiv al operațiunii era întreruperea unei surse importante de venituri externe pentru Rusia, după invazia pe scară largă a Ucrainei, declanșată în februarie 2022.

Serhii K. este singura persoană judecată în acest proces, însă autoritățile croate au arestat un alt bărbat, identificat drept Vladimir Z., despre care procurorii cred că ar fi făcut parte din echipa de scafandri.

Cum ar fi fost organizat sabotajul Nord Stream

Potrivit procurorilor, Serhii K. ar fi călătorit din Polonia în Germania cu aproximativ trei săptămâni înaintea atacului, folosind un pașaport ucrainean falsificat.

Acesta și ceilalți membri ai grupului ar fi utilizat un velier închiriat din orașul german Rostock pentru a ajunge într-o zonă apropiată de insula daneză Bornholm.

Acolo, ar fi amplasat pe fundul mării explozibili specializați, de uz militar, dotați cu dispozitive de temporizare.

Publicația germană Der Spiegel și televiziunea publică ZDF au relatat anterior că cinci bărbați și o femeie s-ar fi aflat la bordul iahtului închiriat Andromeda, care a plecat din Rostock pe 6 septembrie și s-a întors pe 23 septembrie 2022.

Pe 26 septembrie 2022, seismologii suedezi au detectat mai multe explozii, produse la intervale de aproximativ 17 ore.

Deflagrațiile au rupt trei dintre cele patru conducte din oțel acoperite cu beton și au eliberat cantități uriașe de metan în atmosferă.

Exploziile au pus capăt dependenței Germaniei de gazele rusești

Sistemul Nord Stream, construit de compania rusă Gazprom la adâncimi cuprinse între 80 și 110 metri în Marea Baltică, avea o capacitate de transport de până la 110 miliarde de metri cubi de gaze naturale către Germania.

Anterior, Germania primea aproximativ jumătate din importurile sale de gaze naturale prin Nord Stream 1.

Capacitatea de aprovizionare urma să se dubleze odată cu deschiderea Nord Stream 2, însă Berlinul a anulat autorizarea acestuia chiar înainte de invazia rusă din februarie 2022.

Exploziile din septembrie au marcat sfârșitul dependenței îndelungate a Germaniei de gazele naturale rusești, deși Moscova redusese deja livrările ca reacție la sprijinul Berlinului pentru sancțiunile europene.

Procesul ar putea avea consecințe politice în Germania

Procesul, care ar urma să continue până în februarie 2027, ar putea avea și implicații politice interne.

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), aflat de peste un an în fruntea sondajelor de opinie, a cerut oprirea ajutorului militar pentru Ucraina și restabilirea relațiilor energetice cu Moscova.

În primele luni după explozii, oficialii occidentali au indicat în principal Rusia drept posibil responsabil.

Moscova a respins permanent acuzațiile, considerând absurdă ideea că și-ar fi distrus propriile conducte. Rusia respinge și acuzațiile mai recente privind presupuse operațiuni de sabotaj hibrid și atacuri cu drone asupra infrastructurii occidentale.

Teheranul încearcă să exercite controlul asupra Strâmtorii Ormuz de la începutul atacurilor lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie.

Autoritățile iraniene au restricționat trecerea prin această rută maritimă, care, înainte de război, asigura aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate, relatează Reuters.

Amenințările și atacurile au redus drastic traficul maritim și au contribuit la creșterea prețurilor petrolului, deși unele transporturi continuă să traverseze strâmtoarea.

Iranul a schimbat tactica atacurilor asupra navelor

Cei doi oficiali iranieni nu au oferit detalii complete despre noua strategie. Unul dintre ei a precizat însă că Iranul a început, în urmă cu aproximativ zece zile, să utilizeze tactici ofensive diferite împotriva navelor despre care consideră că îi încalcă restricțiile.

Potrivit oficialilor, strategia presupune modificarea atât a tipului, cât și a frecvenței atacurilor, unul dintre obiective fiind influențarea rezultatului alegerilor americane din noiembrie.

„Scopul este de a zădărnici eforturile Statelor Unite și ale aliaților lor de a reduce prețurile petrolului la nivel mondial”, a declarat unul dintre oficiali.

Decizia privind adoptarea noii strategii a fost luată la cel mai înalt nivel al conducerii iraniene și a fost coordonată în întregul sistem de guvernare, potrivit surselor Reuters.

Iranul folosește ambarcațiuni mici pentru identificarea țintelor

Un oficial militar american, care a vorbit sub protecția anonimatului, a confirmat o schimbare importantă a tacticilor iraniene.

După ce Statele Unite au distrus o mare parte din capacitățile radar ale Iranului, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a început să folosească observatori neînarmați, aflați la bordul unor ambarcațiuni mici, pentru identificarea potențialelor ținte, inclusiv nave militare americane.

Săptămâna trecută, armata americană a identificat observatori iranieni aflați la bordul unei ambarcațiuni tradiționale, care transmiteau informații despre ținte către IRGC.

Forțele americane au interceptat nava, le-au cerut ocupanților să o abandoneze, apoi au distrus-o. Incidentul nu s-a soldat cu victime, potrivit oficialului american.

Acesta a precizat că Iranul evită să își expună ultimele ambarcațiuni rapide rămase, după ce atacurile americane i-au afectat grav forțele navale. În aceste condiții, Teheranul nu a reușit să împiedice creșterea exporturilor de petrol prin strâmtoare.

Atacurile asupra navelor au ajuns la cel mai ridicat nivel de la începutul războiului

În ultimele zile, atacurile asupra navelor comerciale care continuă să traverseze Strâmtoarea Ormuz au atins cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului, potrivit datelor independente.

Cel puțin cinci incidente au fost înregistrate în ultimele 48 de ore în zona Ormuz, inclusiv atacuri cu drone asupra petrolierelor și altor nave comerciale.

Datele provin din analize ale surselor de securitate maritimă și din incidente raportate către agenția britanică United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO).

Ritmul atacurilor a fost similar celui înregistrat în perioada 3-5 octombrie, ceea ce indică o nouă escaladare, potrivit datelor Organizației Maritime Internaționale.

„Există o creștere a ritmului atacurilor, care pare deliberată”, a declarat o sursă din domeniul securității maritime.

Iranul amenință că va extinde atacurile dincolo de Strâmtoarea Ormuz

Noua strategie prevede și extinderea operațiunilor iraniene dincolo de Strâmtoarea Ormuz, către Golful Oman și alte zone maritime, au declarat oficialii iranieni.

Analizele incidentelor raportate în ultimele zile sugerează că această extindere ar putea fi deja în desfășurare. Navele au fost vizate inclusiv în apele din apropierea coastelor Qatarului și Emiratelor Arabe Unite.

Al doilea oficial iranian a declarat că Teheranul nu îi va permite președintelui american Donald Trump să reducă prețurile petrolului înaintea alegerilor din noiembrie.

„Tocmai când vor crede că se apropie de momentul în care prețurile vor scădea, îi vom îndepărta de acel punct. Este un joc de șah”, a afirmat oficialul.

„Astfel de nave nu vor fi în siguranță nicăieri, nici măcar în afara Strâmtorii Ormuz”, a avertizat acesta.

Pentagonul și Ministerul iranian de Externe nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

Strâmtoarea Ormuz ar putea fi închisă complet

Ambii oficiali iranieni au declarat că Teheranul se îndreaptă către o situație în care nicio navă care încalcă restricțiile impuse de Iran nu va mai putea traversa strâmtoarea.

„În curând va fi o închidere completă”, a declarat unul dintre oficiali.

În cel mai recent raport, publicat duminică, Centrul Comun de Informații Maritime (JMIC), coordonat de Marina Statelor Unite, a menținut nivelul amenințării pentru navele comerciale din Strâmtoarea Ormuz la „sever”, al doilea cel mai ridicat nivel.

Potrivit instituției, atacurile, tentativele de atac și acțiunile de hărțuire desfășurate de Gardienii Revoluției au continuat, inclusiv prin survoluri cu drone, supravegherea direcționată a navelor comerciale și apeluri radio ocazionale.

Războiul din Iran, o temă importantă pentru alegerile americane

Conflictul, care costă Statele Unite aproximativ 3 miliarde de dolari lunar, a devenit o temă importantă în campania pentru alegerile legislative din noiembrie, care vor decide controlul asupra Congresului.

Donald Trump analizează următorii pași în relația cu Iranul, dar a declarat că nu va lansa noi atacuri înaintea scrutinului.

Între timp, Statele Unite continuă blocada navală asupra porturilor iraniene și extind sancțiunile economice, în încercarea de a determina Teheranul să accepte un acord pentru încheierea conflictului.

Disputa privind Strâmtoarea Ormuz menține piețele energetice mondiale expuse unor noi perturbări. Amenințarea atacurilor, costurile ridicate ale transportului și ale asigurărilor îngreunează revenirea traficului maritim la normal.

O echipă de cercetători de la Institutul Indian de Știință (IISc) a identificat 9.389 de reacții chimice individuale care au loc pe suprafața unui catalizator din cupru, cu ajutorul inteligenței artificiale și al simulărilor computerizate avansate, potrivit ScienceDaily.

Studiul, publicat în revista Nature Communications, a scos la iveală mecanisme chimice ignorate de modelele tradiționale. Rezultatele ar putea contribui la dezvoltarea unor catalizatori mai eficienți pentru transformarea dioxidului de carbon în produse utile, precum metanolul.

Cum poate fi transformat dioxidul de carbon în combustibil

Una dintre metodele promițătoare pentru reciclarea dioxidului de carbon este hidrogenarea, proces prin care CO2 reacționează cu hidrogenul, în prezența unui catalizator, pentru a forma substanțe precum metanolul.

Procesul implică însă numeroase reacții chimice, iar simularea tuturor etapelor posibile ar necesita o putere de calcul uriașă. Din acest motiv, modelele convenționale analizează doar reacțiile considerate esențiale și pot omite etape importante.

„Am pornit de la o preocupare familiară oricui studiază mecanismele de reacție: cum știi că rețeaua ta de reacții nu a omis tocmai etapa care contează?”, a explicat Anand Mohan Verma, autorul principal al studiului.

IA a identificat peste 9.000 de reacții chimice

Cercetătorii au folosit inițial simulări de mecanică cuantică pentru a crea o bază de date cu 152 de reacții, apoi au antrenat modele de inteligență artificială pentru a identifica alte transformări posibile.

Astfel, au extins rețeaua inițială la 9.389 de reacții chimice, după analiza a 105 specii chimice prezente pe suprafața catalizatorului.

Diferența a fost semnificativă. Modelul inițial identifica greșit acidul formic drept principalul produs al reacției, în locul metanolului, și subestima cantitatea de CO2 care putea fi transformată.

După extinderea rețelei, cantitatea estimată de CO2 transformat a crescut de aproximativ 40 de ori față de predicția inițială. Noul model a identificat corect metanolul și monoxidul de carbon drept produse principale, în concordanță cu rezultatele experimentale.

„Abia când am extins rețeaua pentru a include mii de reacții suplimentare, ignorate anterior, predicțiile au ajuns să corespundă cu ceea ce observăm noi și alți cercetători în experimente”, a explicat Ananth Govind Rajan, profesor asociat la IISc.

Un mecanism neașteptat ar putea duce la combustibili produși mai eficient

Cercetătorii au descoperit și un mecanism surprinzător prin care hidrogenul poate participa la reacțiile chimice.

În anumite etape, hidrogenul poate fi transferat direct către compuși intermediari sub formă de molecule H2, fără să fie necesară separarea sa prealabilă în atomi individuali.

„Ideea că hidrogenul poate fi transferat ca moleculă intactă, fără să se descompună mai întâi în atomi, contrazice ceea ce am învățat majoritatea dintre noi”, a declarat Shivam Chaturvedi, coautor al studiului.

Descoperirea ar putea contribui la dezvoltarea unor catalizatori mai eficienți pentru producerea metanolului din CO2.

Cercetătorii consideră că metoda ar putea fi aplicată și altor procese industriale, inclusiv reducerii azotului și descompunerii apei, oferind noi posibilități pentru îmbunătățirea tehnologiilor de producere a combustibililor și substanțelor chimice.

Un oficial al Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) a declarat marți că minorii migranți neînsoțiți pot primi 3.000 de dolari dacă aleg să se întoarcă voluntar în țările de origine, relatează ABC News.

Potrivit oficialului, sunt eligibili copiii cu vârsta de cel puțin 14 ani, aflați în custodia guvernului american, care nu au legături cu grupări infracționale.

Un purtător de cuvânt al departamentului a declarat că secretarul DHS, Markwayne Mullin, „conduce eforturile de salvare a acestor copii și de oprire a exploatării lor”.

Suma oferită minorilor a crescut cu 500 de dolari

Anul trecut, Departamentul pentru Securitate Internă oferea 2.500 de dolari minorilor care acceptau să părăsească voluntar Statele Unite, în cadrul măsurilor stricte privind imigrația adoptate de administrația Trump.

Un furnizor de servicii juridice a declarat pentru ABC News că DHS a început să ofere stimulentul de 3.000 de dolari la începutul lunii octombrie.

Avocații și organizațiile pentru apărarea drepturilor migranților susțin că măsura apare într-un moment în care administrația Trump intensifică eforturile de deportare a copiilor migranți neînsoțiți.

Îngrijorări privind reprezentarea juridică a copiilor migranți

Guvernul federal a format recent o echipă de avocați guvernamentali care să reprezinte copiii migranți în instanță, după ce administrația a întrerupt colaborarea cu mai multe organizații pentru drepturile migranților care ofereau anterior aceste servicii.

Organizațiile pentru apărarea drepturilor migranților și-au exprimat îngrijorarea față de inițiativă. Acestea susțin că guvernul care încearcă să deporteze minorii nu ar trebui să fie și cel care îi reprezintă în instanță.

Un purtător de cuvânt al DHS a declarat pentru ABC News că „mulți dintre copiii care au trecut frontiera neînsoțiți au fost plasați în grija unor persoane care erau traficanți de migranți și traficanți sexuali”.

„Spre deosebire de administrația precedentă, președintele Trump și Departamentul pentru Securitate Internă tratează cu seriozitate responsabilitatea de a proteja copiii și vor continua să colaboreze cu autoritățile federale, statale și locale pentru a reuni copiii cu familiile lor”, a transmis purtătorul de cuvânt.

Bilanțul atacului rusesc asupra Kievului din noaptea de marți spre miercuri a ajuns la doi morți și 21 de răniți, potrivit primarului capitalei, Vitali Klitschko, citat de Kyiv Independent.

Dintre persoanele rănite, 16 au fost spitalizate, iar patru se află în stare gravă.

Un bloc de nouă etaje, cuprins de flăcări

O rachetă rusească a lovit un bloc de locuințe cu nouă etaje din districtul Desnianskii al capitalei. În clădire a izbucnit un incendiu de proporții, iar echipele de intervenție au fost mobilizate la fața locului.

Atacul s-a produs la doar câteva momente după declanșarea alarmelor de raid aerian, astfel că locuitorii au avut foarte puțin timp pentru a se adăposti.

Un locuitor al orașului, Maksym, a povestit pentru Kyiv Independent că el și partenera sa au fost nevoiți să se refugieze pe coridorul clădirii, înainte de a ajunge într-un adăpost. Ferestrele locuinței fuseseră sparte de o explozie produsă în apropiere.

„Totul s-a întâmplat foarte repede. Nici măcar nu am înțeles ce se petrecea”, a declarat acesta.

Amenințarea unor noi atacuri cu rachete a dus la declanșarea alarmelor aeriene și în unele zone din regiunile Liov, Volînia și Ivano-Frankivsk, din vestul Ucrainei, departe de linia frontului.

O centrală energetică importantă din Kiev a fost lovită

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, într-un mesaj publicat pe X, că principala țintă a atacului a fost infrastructura energetică, în special centrala CHPP-4, una dintre cele mai importante instalații energetice ale capitalei.

Potrivit acestuia, centrala a fost lovită de rachetele rusești.

Liderul ucrainean a avertizat că, potrivit informațiilor serviciilor de informații, Rusia pregătește noi lansări de rachete balistice.

Ucraina nu a primit avertismente timpurii privind atacul

Consilierul prezidențial Dmitro Litvin a declarat pentru jurnaliști că Ucraina nu a primit avertismente din partea aliaților privind lansarea rachetelor, pentru a doua zi consecutiv.

Forțele Aeriene ucrainene au confirmat situația și au precizat că nu au fost primite informații de la parteneri despre lansările de rachete de pe teritoriul Rusiei nici pe 12, nici pe 13 octombrie.

Zelenski a transmis că sistemele ucrainene au detectat rachetele abia când acestea se aflau foarte aproape de Kiev.

Anterior, surse citate de Kyiv Independent au susținut că administrația Trump ar fi amenințat cu suspendarea schimbului de informații militare și a mecanismului PURL, în încercarea de a opri atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești.

Autoritățile federale americane au anunțat marți arestarea lui Abdulrahman Alfozan, un cetățean saudit în vârstă de 35 de ani, angajat al OpenAI, acuzat că a instalat un dispozitiv de înregistrare într-o sală de conferințe a companiei, relatează POLITICO.

Potrivit Departamentului Justiției din SUA, dispozitivul a fost descoperit în jurul datei de 30 septembrie, în spatele unui televizor dintr-o sală de conferințe destinată conducerii, aflată într-unul dintre sediile OpenAI din San Francisco.

Compania a stabilit că aparatul fusese instalat cu aproximativ două zile înainte și fusese ascuns în hârtie igienică. Conținutul dispozitivului era criptat.

OpenAI a folosit inteligența artificială pentru identificarea suspectului

Alfozan a fost arestat vineri și a apărut marți în fața unei instanțe federale. OpenAI a confirmat incidentul pe rețelele sociale și a anunțat că sprijină ancheta FBI.

„Am folosit modelele noastre pentru a înțelege dispozitivul și proveniența acestuia, identificând faptul că un anumit angajat îl instalase cu câteva zile înainte”, a transmis compania.

OpenAI a precizat că, până în prezent, nu există indicii că suspectul ar fi accesat necorespunzător sau ar fi extras parametrii modelelor de inteligență artificială, codul-sursă ori datele clienților.

Potrivit plângerii transmise Departamentului Justiției, Alfozan a utilizat un instrument de productivitate pentru a căuta informații despre sălile de ședințe ale companiei, calendare și locurile în care se aflau membrii conducerii.

De asemenea, un cont de chatbot asociat soției sale indica faptul că utilizatorul introdusese, în septembrie, solicitări referitoare la instalarea și accesarea de la distanță a unui dispozitiv de înregistrare.

Un al doilea dispozitiv de înregistrare, descoperit în bagajul angajatului

Departamentul Justiției a precizat că imaginile camerelor de supraveghere îl surprind pe Alfozan, angajat ca inginer la OpenAI din iulie 2025, în apropierea și în interiorul sălii de conferințe în mai multe ocazii, înainte de descoperirea dispozitivului.

Potrivit plângerii, în sala respectivă aveau loc frecvent întâlniri în care erau discutate informații tehnice, comerciale și strategice extrem de confidențiale, inclusiv cercetări proprii, planuri de dezvoltare a produselor și oportunități de afaceri.

Compania a descoperit și un al doilea dispozitiv de înregistrare într-una dintre gențile lui Alfozan, lăsată la birou.

„Am sesizat FBI cu privire la acest caz și le suntem recunoscători agenților și procurorilor care au acționat rapid pentru a efectua arestarea”, a transmis OpenAI.

Compania a subliniat că programul său de securitate este conceput pentru a face față unei game largi de amenințări, de la riscuri interne și infractori cibernetici până la actori statali, iar cazul demonstrează modul în care inteligența artificială poate contribui la combaterea amenințărilor sofisticate.

Angajatul riscă cinci ani de închisoare

Cetățeanul saudit a fost concediat între timp de OpenAI. Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă o pedeapsă maximă de cinci ani de închisoare, o amendă de 250.000 de dolari și trei ani de supraveghere după eliberare, potrivit Departamentului Justiției.

„Pentru noi, este o chestiune de securitate națională”, a declarat procurorul federal Craig H. Missakian, din Districtul de Nord al Californiei.

„Această arestare evidențiază eforturile noastre neîncetate, în parteneriat cu FBI, de a identifica și urmări penal persoanele care încearcă să ne fure tehnologia, așa cum se susține în plângere”, a adăugat acesta.

Reporterul, al cărui nume nu a fost dezvăluit, lucra pentru publicația japoneză Hokkaido Shimbun. Acesta a fost reținut de Serviciul Federal de Securitate (FSB) în regiunea Sahalin, din Extremul Orient rus, potrivit agenției Interfax, citată de Sky News.

FSB a anunțat că jurnalistul a fost transportat cu avionul la Moscova și plasat în detenție.

Jurnalistul, arestat pentru două luni

Serviciul rus de securitate a publicat o înregistrare video în care trei agenți mascați îl arestează pe jurnalist, îl imobilizează la sol, apoi îl urcă la bordul unui avion.

În înregistrare, o voce din afara cadrului afirmă că acesta este suspectat de spionaj.

Ulterior, jurnalistul a fost prezentat într-o cușcă metalică în fața unei instanțe din Moscova, unde un judecător a dispus arestarea sa preventivă pentru două luni.

FSB a susținut că a „împiedicat activitatea ilegală” a reporterului.

„În urma operațiunilor de informații, s-a stabilit că acesta a colectat și stocat informații referitoare la capacitățile de apărare ale țării, cu scopul de a le transmite în scopuri de informații naționale, pentru a fi utilizate împotriva securității Federației Ruse”, se arată în comunicatul instituției.

Tensiuni între Rusia și Japonia din cauza Insulelor Kurile

Rusia consideră Japonia o țară „neprietenoasă”, după ce Tokyo s-a alăturat sancțiunilor occidentale impuse Moscovei în urma războiului din Ucraina.

Cele două țări nu au semnat niciodată un tratat oficial de pace care să marcheze încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial și continuă să dispute suveranitatea asupra Insulelor Kurile, cunoscute în Japonia drept Teritoriile de Nord.

Regiunea rusă Sahalin include cele patru insule situate cel mai la sud în arhipelagul Kurile.

În august, președintele rus Vladimir Putin a vizitat Iturup, una dintre insulele nordice ale arhipelagului.

Premierul japonez Sanae Takaichi a calificat vizita drept „incompatibilă cu poziția Japoniei privind Teritoriile de Nord” și „absolut inacceptabilă”.

Moscova l-a convocat ulterior pe ambasadorul Japoniei pentru a protesta față de declarațiile considerate „antirusești”, susținând că „suveranitatea și jurisdicția Rusiei asupra Insulelor Kurile de Sud sunt absolut de neclintit”.

În ultimii ani, Rusia și-a consolidat prezența militară în Insulele Kurile, în pofida eforturilor diplomatice pentru soluționarea disputei teritoriale.

Jurnaliști eliberați anterior în schimburi de prizonieri

Rusia a arestat în ultimii ani mai mulți cetățeni străini, în special americani, pentru diverse acuzații penale, eliberându-i ulterior în cadrul unor schimburi de prizonieri cu Statele Unite și alte țări occidentale.

În august 2024, Moscova i-a eliberat pe jurnaliștii Evan Gershkovich și Alsu Kurmasheva, pe cetățeanul american Paul Whelan și pe mai mulți disidenți ruși, într-un schimb internațional de prizonieri în urma căruia au fost eliberate aproximativ 24 de persoane.

Într-o postare pe Facebook intitulată „Despre Titanic (2)”, Cătălin Predoiu a criticat negocierile politice și incapacitatea liderilor de a ajunge la un acord pentru formarea unui guvern.

„Și s-a ajuns la capăt de drum… Exact ca pe Titanic, bătaia pe scaune a durat până în ultima clipă. Iar acum, impactul se apropie”, a scris ministrul interimar.

Predoiu susține că mai există o ultimă șansă pentru evitarea unui dezastru politic, însă avertizează că aceasta depinde de capacitatea liderilor de a acționa împreună.

„Mai sunt doar câteva clipe, măsurate în timp istoric, în care dezastrul poate fi evitat. Mai există timp pentru o ultimă manevră. Dar cârma nu poate fi trasă simultan în direcții opuse. Orice câștig derizoriu, calculat în contul unuia, poate însemna o pierdere uriașă pentru Țară”, a transmis acesta.

Predoiu, avertisment pentru patru lideri politici: Nu se mai suportă reciproc

Ministrul interimar a făcut referire la patru lideri politici, despre care a afirmat că provin din Transilvania și că au responsabilitatea de a găsi o soluție pentru actuala criză.

„Sunt patru lideri care mâine pot trage de cârmă în direcția salvării. Sau nu. Toți patru vin din Transilvania. Dar mâine trebuie să gândească pentru întreaga Românie, pentru întregul popor”, a scris Predoiu, fără să îi nominalizeze.

Acesta i-a acuzat pe cei patru că, pe parcursul verii, au pus interesele politice și procentele electorale înaintea interesului național.

„Sunt patru oameni care mai au șansa să devină, în ultima clipă, salvatori. După ce o vară întreagă au jucat un șah cinic, în care procentele de partid au cântărit mai mult decât interesul țării. Ironia sorții este că nu pot salva situația decât împreună, deși este limpede că nu se mai suportă reciproc”, a continuat el.

„Numele lor vor ajunge în partea întunecată a cărții de istorie”

Predoiu a avertizat că un nou eșec politic ar putea avea consecințe pentru întreaga țară, iar responsabilitatea le-ar reveni liderilor implicați în negocieri.

„Acum se vede cine este om de stat și cine este simplu lucrător de partid. Acum se vede cine poate pune interesul țării mai presus de orgoliile și calculele personale”, a subliniat ministrul interimar.

Acesta a ridicat și problema responsabilității pentru destrămarea fostei coaliții de guvernare.

„Ce vor alege? Să repare, cât mai pot, consecințele propriului eșec politic de a menține o coaliție care ar fi trebuit să fie coaliția dezvoltării naționale? Sau să transforme acest eșec politic într-un eșec al întregii țări?”, a întrebat Predoiu.

Ministrul interimar a avertizat că liderii politici riscă să rămână în istorie pentru incapacitatea lor de a depăși blocajul.

„Dacă vor eșua, mai devreme sau mai târziu, numele lor vor ajunge în partea întunecată a cărții de istorie. Nu pentru ceea ce au spus, ci pentru ceea ce nu au fost în stare să facă”, a transmis acesta.

Mesajul s-a încheiat cu un apel direct pentru formarea unui nou Executiv.

„Indiferent ce ne spun, indiferent cât de iscusit ne explică «liniile roșii», știm cu toții că decizia este doar în mâinile lor. Și nimeni nu va uita. Mai sunt câteva clipe istorice. Dați țării un guvern! Orice fel ar fi, dar dați-l!”, a conchis Cătălin Predoiu.

Atlético Madrid a început în forță confruntarea cu Manchester United și a înscris după numai un minut de joc. Pablo Barrios a primit o pasă de la Alex Baena și a trimis mingea pe jos, în poarta apărată de Senne Lammens.

Manchester United a încercat să restabilească egalitatea, însă portarul Jan Oblak a intervenit la șuturile lui Bryan Mbeumo și Carlos Baleba.

În minutul 26, Alejandro Grimaldo a fost aproape de majorarea avantajului gazdelor, dar lovitura sa liberă a trimis mingea în bară.

Gol anulat pentru Atlético Madrid înainte de pauză

Johnny Cardoso a trimis mingea în poarta lui Manchester United în minutul 44, însă reușita a fost anulată după intervenția arbitrajului video, pentru un henț în construcția fazei.

Prima repriză s-a încheiat astfel cu avantajul minim al formației pregătite de Diego Simeone, scor 1-0.

După pauză, Atlético Madrid a continuat să creeze ocazii. Julián Álvarez a lovit bara în minutul 55, în timp ce Bruno Fernandes a ratat șansa egalării în minutul 70, când șutul său a izbit transversala.

Manchester United a rămas în zece oameni

În minutul 74, Leny Yoro a fost eliminat după verificarea unei faze cu ajutorul sistemului VAR. Arbitrul Glenn Nyberg i-a arătat cartonașul roșu fundașului lui Manchester United.

Atlético Madrid a profitat de superioritatea numerică și și-a majorat avantajul în minutul 79. Ademola Lookman, introdus pe teren cu opt minute mai devreme, a recuperat o minge respinsă în careu și a înscris pentru 2-0.

Manchester United a încercat să reducă diferența în minutele de final, iar Matheus Cunha a avut o ocazie importantă în minutul 90+3. Jan Oblak a intervenit însă și a păstrat poarta intactă.

După cinci minute de prelungire, arbitrul Glenn Nyberg a fluierat finalul partidei, câștigate de Atlético Madrid cu 2-0.

Atlético Madrid, fără căpitanul Koke după decesul mamei sale

Partida a fost marcată și de o tragedie în familia căpitanului echipei spaniole. Koke, în vârstă de 34 de ani, nu a fost inclus în lot după ce mama sa, Ana Merodio Borja, a murit marți dimineață, la Madrid.

UEFA a aprobat solicitarea clubului de a ține un minut de reculegere înaintea meciului. Jucătorii au purtat banderole negre, iar steagul clubului de pe stadion a fost coborât în bernă.

Koke evoluase în toate cele opt etape disputate de Atlético Madrid în campionatul Spaniei. În prima rundă a Ligii Campionilor, mijlocașul fusese titular și jucase 59 de minute în înfrângerea cu Liverpool, scor 1-2.

Interul lui Cristi Chivu, învins într-un meci cu șapte goluri. Club Brugge produce surpriza serii

Una dintre cele mai mari surprize ale serii s-a produs pe stadionul Giuseppe Meazza, unde Inter Milano, formația pregătită de antrenorul român Cristian Chivu, a fost învinsă de Club Brugge cu 4-3.

Belgienii au deschis scorul în minutul 30, prin Nicolò Tresoldi, însă Lautaro Martínez a restabilit egalitatea înainte de pauză, în minutul 44.

Club Brugge a revenit în avantaj în repriza secundă, iar Tresoldi a mai înscris de două ori, în minutele 63 și 74, completând un hat-trick spectaculos.

Lautaro Martínez a redus diferența în minutul 81, dar Romeo Vermant a marcat pentru 4-2 în minutul 87. Ange-Yoan Bonny a înscris în prelungiri, stabilind scorul final, 3-4.

Înfrângerea reprezintă un rezultat dur pentru echipa lui Chivu, care pierde puncte importante în lupta pentru calificarea directă în optimile competiției.

Bayern München, aproape de o înfrângere istorică în Norvegia

O altă surpriză s-a înregistrat în Norvegia, unde Viking a terminat la egalitate, 3-3, cu Bayern München.

Gazdele au început excelent partida și au condus cu 2-0 la pauză, după golurile marcate de Gianni Stensness și Peter Christiansen.

Bayern a revenit spectaculos în repriza secundă. Harry Kane a înscris de două ori, iar Luis Díaz a adus echipa germană în avantaj, 3-2.

Finalul a fost însă dramatic. Michael Olise a fost eliminat, iar Viking a profitat de superioritatea numerică și a egalat prin Herman Johan Haugen.

Rezultatul reprezintă una dintre cele mai importante performanțe europene ale formației norvegiene.

Manchester United, învinsă la Madrid. Atlético profită de eliminarea lui Yoro

Manchester United a suferit prima înfrângere din actuala ediție a Ligii Campionilor, după ce a pierdut cu 0-2 pe terenul lui Atlético Madrid.

Formația spaniolă a început în forță și a deschis scorul încă din primul minut.

Situația englezilor s-a complicat după eliminarea fundașului Leny Yoro, iar Atlético a profitat pentru a-și consolida avantajul.

Înfrângerea vine după debutul convingător al lui United în competiție, când echipa engleză câștigase cu 4-0 împotriva formației Sabah.

Arsenal și Barcelona câștigă fără emoții

Arsenal și-a continuat seria excelentă în competițiile europene, învingând Lille cu 3-0 pe Emirates Stadium.

Jurriën Timber a deschis scorul în minutul 64, iar Eberechi Eze și Bukayo Saka au completat victoria londonezilor.

Partida a consemnat și revenirea lui Olivier Giroud pe stadionul fostei sale echipe, atacantul francez fiind primit cu aplauze de suporteri.

Barcelona a obținut, la rândul său, o victorie importantă în deplasare, 4-1 cu Galatasaray.

Catalanii au revenit după ce au fost conduși și au dominat ulterior confruntarea, Lamine Yamal fiind printre jucătorii remarcați.

Sporting câștigă în Franța, iar Napoli pierde din nou

Sporting Lisabona a obținut o victorie importantă pe terenul francezilor de la Lens, scor 2-0, prin golurile marcate de Luis Suárez și Issa Doumbia.

Rezultatul este cu atât mai important cu cât Lens nu mai pierduse pe teren propriu un meci european fără să înscrie de mai multe decenii.

Napoli și-a continuat începutul dificil în Liga Campionilor. După eșecul cu Arsenal din prima etapă, italienii au pierdut și în deplasarea cu Villarreal, scor 1-3.

Într-un alt rezultat surprinzător, Sabah Baku a învins Slavia Praga cu 2-0, obținând prima sa victorie din istoria participărilor în faza principală a Ligii Campionilor.

Toate rezultatele de marți, 13 octombrie, din Liga Campionilor

• Lens – Sporting Lisabona 0-2
• Sabah Baku – Slavia Praga 2-0
• Arsenal – Lille 3-0
• Atlético Madrid – Manchester United 2-0
• Galatasaray – Barcelona 1-4
• Inter Milano – Club Brugge 3-4
• RB Leipzig – PSV Eindhoven 1-0
• Viking – Bayern München 3-3
• Villarreal – Napoli 3-1

Galatasaray a început partida de pe Rams Park și a deschis scorul în minutul 28, prin Aleksey Batrakov, al cărui șut a fost deviat și l-a surprins pe portarul Joan Garcia.

În minutul 34, Barış Yılmaz a înscris cu o lovitură de cap, dar golul gazdelor a fost anulat după verificarea VAR, pentru ofsaid.

Barcelona a egalat înainte de pauză

Formația catalană a restabilit egalitatea în minutul 43, prin João Cancelo, care a ajuns la o minge liberă în careu și a înscris cu un șut plasat.

Barcelona a dominat prima repriză, având o posesie de 70% și zece șuturi, față de cele trei ale gazdelor. Catalanii au avut și trei ocazii mari de gol, în timp ce Galatasaray nu a avut niciuna.

Trei goluri în repriza secundă

La cinci minute de la reluarea jocului, Fermín López a adus Barcelona în avantaj, cu o lovitură de cap din apropiere, după centrarea lui Lamine Yamal.

Trei minute mai târziu, Lamine Yamal a oferit o nouă pasă decisivă, de această dată pentru Anthony Gordon, care a înscris pentru 3-1, în minutul 53.

În minutul 59, antrenorul Hansi Flick a efectuat două schimbări, introducându-i pe Karim Adeyemi și Gabriel Jesus. Mutările au dat roade rapid: în minutul 65, Adeyemi a majorat avantajul Barcelonei la 4-1, după o pasă scurtă primită de la

Gabriel Jesus. Atacantul a depășit un adversar în careu și a trimis mingea pe jos, în colțul drept al porții.

Barcelona a continuat să atace până la final

În minutul 76, Adeyemi a fost aproape de a înscrie din nou, după o pasă a lui João Cancelo, însă șutul său din careu a trecut foarte aproape de bara stângă.

În minutul 83, Gabriel Jesus a încercat să înscrie din interiorul careului, dar portarul Ugurcan Çakır a intervenit și a respins mingea în corner.

După cele trei minute de prelungire, arbitrul Marco Guida a fluierat finalul partidei, câștigată de Barcelona cu 4-1.

Explozii puternice au zguduit capitala Ucrainei la doar câteva momente după declanșarea alertei aeriene. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că un bloc de locuințe cu nouă etaje din districtul Desnianski a fost lovit și cuprins de flăcări.

Alerta aeriană a fost activată și în mai multe regiuni din vestul Ucrainei, inclusiv Liov, Volînia și Ivano-Frankivsk.

Forțele Aeriene ucrainene au confirmat că Rusia a folosit rachete balistice împotriva capitalei, însă au semnalat o situație neobișnuită: lipsa informațiilor transmise de partenerii externi cu privire la lansarea acestora.

Ucraina spune că nu a primit avertismentele obișnuite de la aliați

Consilierul prezidențial Dmitro Litvin a declarat că Ucraina nu a beneficiat de avertizarea anticipată pe care o primește în mod obișnuit din partea aliaților în cazul lansării rachetelor rusești.

Forțele Aeriene au confirmat că nu au fost transmise informații de la parteneri despre lansările de rachete de pe teritoriul inamic, nici în ziua atacului, nici în ziua precedentă.

Președintele Volodimir Zelenski a precizat că cinci rachete balistice au lovit infrastructura civilă din Kiev și a subliniat că avertizările oferite de serviciile de informații occidentale sunt esențiale pentru salvarea vieților.

Pentru Ucraina, aceste informații sunt deosebit de importante deoarece rachetele balistice au viteze foarte mari, iar intervalul dintre lansare și impact poate fi extrem de scurt. Datele privind lansările permit activarea mai rapidă a sistemelor de apărare antiaeriană și avertizarea populației.

Nu este însă clar dacă lipsa avertismentelor în cazul acestui atac reprezintă consecința unei decizii politice americane, a unei probleme tehnice sau a altor factori.

Washingtonul ar fi amenințat Ucraina că îi taie accesul la informații militare pentru a proteja rafinăriile Rusiei

Incidentul survine la scurt timp după apariția unor informații privind presiunile exercitate de administrația Trump asupra conducerii militare și politice de la Kiev.

Potrivit The Kyiv Independent, care citează doi oficiali ucraineni, reprezentanții administrației americane au avertizat că Statele Unite ar putea întrerupe schimbul de informații și mecanismul de furnizare a armamentului american dacă Ucraina continuă să atace infrastructura petrolieră a Rusiei.

„I-au sunat pe toți oficialii militari de rang înalt și i-au amenințat. Le spun tuturor că vor opri atât schimbul de informații, cât și PURL”, a declarat unul dintre oficialii ucraineni pentru publicație.

PURL (Prioritised Ukraine Requirements List) este mecanismul prin care statele europene membre NATO finanțează achiziționarea de armament american destinat Ucrainei, inclusiv echipamente esențiale pentru apărarea sa.

Financial Times a relatat, de asemenea, despre presiunile americane, citând oficiali europeni care au primit apeluri din partea Washingtonului.

Trump încearcă să oprească atacurile asupra petrolului rusesc

Presiunile asupra Kievului vin după ce Donald Trump a anunțat un acord cu Vladimir Putin privind introducerea motorinei rusești pe piețele internaționale, pe fondul creșterii prețurilor combustibililor.

Președintele american a anunțat ulterior, pe 11 octombrie, existența unui presupus armistițiu energetic între Rusia și Ucraina, care ar urma să interzică atacurile asupra infrastructurii energetice a celor două țări.

Anunțul a provocat confuzie, deoarece autoritățile ucrainene au declarat că nu fuseseră informate în prealabil despre termenii unui asemenea acord.

Zelenski a transmis că Ucraina este dispusă să respecte un armistițiu energetic reciproc, dar numai dacă Rusia încetează la rândul său atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene.

În pofida anunțului făcut de Trump, Moscova a continuat bombardamentele asupra Ucrainei, inclusiv asupra infrastructurii civile și energetice.

 

Intervenția chirurgicală la care a fost supus Papa Leon al XIV-lea a confirmat că Suveranul Pontif suferă de cancer pulmonar. Medicii i-au îndepărtat lobul inferior al plămânului drept, a anunțat marți Vaticanul, potrivit CBS News.

Analizele au confirmat diagnosticul de adenocarcinom pulmonar, a precizat Vaticanul într-un buletin medical publicat după operație. Diagnosticul fusese suspectat în urma investigațiilor preoperatorii și a fost confirmat în timpul intervenției.

Papa Leon al XIV-lea a petrecut aproximativ trei ore în sala de operație

Suveranul Pontif, în vârstă de 71 de ani, a petrecut aproximativ trei ore în sala de operație, potrivit comunicatului. Intervenția chirurgicală propriu-zisă a durat aproximativ 90 de minute.

„Operația a fost un succes și nu au existat complicații”, se arată în comunicat.

„Pentru a asigura o rezecție radicală, lobul inferior al plămânului drept a fost îndepărtat folosind o tehnică video-asistată. Examenul histologic intraoperator a confirmat diagnosticul de adenocarcinom pulmonar, așa cum se suspectase în urma investigațiilor preoperatorii”, a transmis Vaticanul.

Vaticanul, primele informații despre starea Papei după operație

Potrivit Vaticanului, Papa Leon al XIV-lea „și-a recăpătat cunoștința în mod normal” după intervenție și a fost transferat înapoi în camera sa de la etajul al zecelea al Spitalului Gemelli din Roma.

Mai devreme în cursul zilei, Suveranul Pontif intrase în Spitalul Gemelli pe la intrarea principală și le făcuse cu mâna zecilor de persoane care se adunaseră pentru a-l întâmpina.

Bank of America a fost obligată marți să plătească 1,2 miliarde de dolari Departamentului Trezoreriei din Statele Unite, după ce autoritățile au anunțat că instituția financiară a încălcat legislația privind combaterea spălării banilor și sancțiunile economice, relatează NBC News.

Potrivit Departamentului Trezoreriei, aceasta este a treia cea mai mare sancțiune aplicată vreodată de instituție. Din suma totală, banca a fost obligată să plătească 750 de milioane de dolari Oficiului Controlorului Monedei (OCC), reprezentând cea mai mare amendă impusă vreodată de această autoritate.

„Acțiunile de astăzi transmit un mesaj clar că nici măcar cele mai mari instituții financiare nu sunt mai presus de lege”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un comunicat.

Bank of America are peste 70 de milioane de clienți

Fiind a doua cea mai mare bancă din Statele Unite, Bank of America are peste 70 de milioane de clienți și procesează anual plăți de aproximativ 4.500 de miliarde de dolari pentru persoanele fizice.

În plus, banca gestionează plăți în valoare de 450.000 de miliarde de dolari pentru clienții corporativi, inclusiv salarii, carduri de credit corporative și plăți către furnizori.

Tranzacții suspecte de peste 5 miliarde de dolari, neraportate

Departamentul Trezoreriei a precizat că Bank of America „recunoaște că a încălcat în mod deliberat” Legea privind secretul bancar și că „nu a menținut” un program de combatere a spălării banilor care să îndeplinească cerințele minime prevăzute de lege.

Banca a recunoscut, de asemenea, că nu a transmis rapoartele obligatorii privind activitățile suspecte.

„Bank of America nu a raportat la timp către FinCEN tranzacții suspecte în valoare de peste 5 miliarde de dolari, dintre care peste un miliard de dolari reprezentau activități asociate unor riscuri pentru securitatea națională și altor riscuri prioritare de finanțare ilicită, inclusiv tranzacții suspecte care indicau implicarea unor rețele chinezești de spălare a banilor, fraude și posibile operațiuni de spălare a banilor prin intermediul comerțului, cu legături semnificative în zona frontierei de sud-vest”, a transmis Departamentul Trezoreriei într-un comunicat.

FinCEN este Rețeaua de Combatere a Infracțiunilor Financiare, instituție responsabilă de combaterea spălării banilor, a activităților financiare ilegale și a rețelelor de finanțare a terorismului la nivel mondial.

Încălcări ale sancțiunilor impuse Rusiei, Belarusului și Iranului

Bank of America a încheiat, de asemenea, un acord pentru soluționarea „potențialei sale răspunderi civile pentru 475 de presupuse încălcări ale mai multor programe de sancțiuni” cu Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), instituția care supraveghează aplicarea sancțiunilor americane.

Potrivit Departamentului Trezoreriei, compania „a procesat plăți în valoare de milioane de dolari, încălcând aparent programele de sancțiuni care vizează Rusia, Belarus, Iran, Myanmar, Somalia, traficul de droguri și terorismul internațional”.

„Atunci când o bancă de această dimensiune nu își îndeplinește obligațiile privind combaterea spălării banilor și respectarea sancțiunilor, consecințele depășesc cu mult limitele propriei instituții, expunând întregul sistem financiar american unor riscuri semnificative de finanțare ilicită”, a declarat Bessent.

Bank of America urmează să își publice rezultatele financiare pentru trimestrul al treilea miercuri, cu puțin înainte de ora 7:00, ora Coastei de Est a Statelor Unite.

Ministrul britanic de Externe, Ed Miliband, susține că Rusia nu va reuși să câștige războiul împotriva Ucrainei, iar consilierii lui Vladimir Putin evită să-i spună adevărul despre evoluția conflictului. El a susținut că persoanele din jurul liderului rus nu sunt dispuse să-i prezinte realitatea de pe front.

„Așa cum am spus la Consiliul de Securitate al ONU, el (Vladimir Putin – n.r.) nu câștigă acest război. Iar adevărul este că Lavrov și ceilalți nu vor să-i spună adevărul: nu câștigă acest război, iar acest lucru este foarte important”, a declarat Miliband marți, la Warsaw Security Forum, în cadrul unei discuții cu miniștrii de Externe din Polonia, Germania și Norvegia.

În urmă cu patru ani și jumătate, când a declanșat invazia Ucrainei, Putin nu se aștepta ca această țară să reziste atât de mult și nici ca sprijinul occidental să continue, a amintit oficialul britanic.

„Este o hotărâre despre care Putin credea, în urmă cu patru ani și jumătate, că nu va exista. Credea că nici hotărârea noastră nu va exista. I-am demonstrat că s-a înșelat în ambele privințe”, a spus ministrul, citat de Sky News.

Marea Britanie ar putea folosi pentru Ucraina activele rusești înghețate

Potrivit ministrului britanic de Externe, Europa ar trebui să ia noi decizii în ceea ce privește sprijinul financiar acordat Ucrainei. „Europa are decizii importante de luat, printre care și cele privind activele suverane rusești. Cred că trebuie să revenim asupra acestei chestiuni”, a spus Miliband.

El a precizat că Marea Britanie este dispusă să colaboreze cu Uniunea Europeană pentru a găsi o modalitate de folosire a activelor rusești înghețate în sprijinul Ucrainei.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, autoritățile britanice au înghețat active rusești în valoare de peste 25 de miliarde de lire sterline. Până acum, sprijinul financiar acordat Ucrainei din aceste active s-a bazat pe dobânzile și profiturile produse de banii blocați.

De această dată, Marea Britanie propune să fie discutată și posibilitatea folosirii banilor propriu-ziși, nu doar a câștigurilor generate de ei.

„Nu putem permite ca ucrainenii să rămână fără lumină și căldură”

Miliband a cerut și un armistițiu energetic mai amplu între Rusia și Ucraina, care să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice, nu doar asupra rafinăriilor. Oficialul britanic a avertizat că populația ucraineană riscă să rămână din nou fără electricitate și încălzire în timpul iernii.

„Săptămâna trecută, la Kiev, am întâlnit copii care nu au cunoscut decât ierni marcate de atacuri, pene de curent și frig. Nu putem permite ca atacurile rusești să decidă dacă ucrainenii vor avea lumină în case sau încălzire încă o iarnă”, a declarat Ed Miliband.

Șeful diplomației britanice a cerut liderilor europeni să continue sprijinul pentru Volodimir Zelenski și pentru Ucraina, subliniind că amenințările la adresa securității europene depășesc granițele acestei țări.

Potrivit Ministerului britanic de Externe, Rusia a lansat aproximativ 200 de atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene în ultima săptămână.

Sentința marchează un moment major într-unul dintre cele mai cunoscute dosare de crimă rămase nerezolvate timp de aproape trei decenii în Statele Unite, potrivit Reuters.

Davis, în vârstă de 63 de ani, fusese găsit vinovat în luna august pentru omor de gradul întâi. Sentința a fost pronunțată marți într-un tribunal din Las Vegas.

Dosarul privește atacul din 7 septembrie 1996, când Tupac Shakur, unul dintre cei mai influenți artiști din istoria hip-hop-ului, a fost împușcat în timp ce se afla pe scaunul din dreapta al unui SUV condus de Marion „Suge” Knight, șeful casei de discuri Death Row Records.

Rapperul a fost lovit de patru gloanțe și a murit în spital șase zile mai târziu. Avea 25 de ani.

Sora lui Tupac, mărturie în lacrimi în fața instanței

Înaintea pronunțării pedepsei, Sekyiwa Shakur, sora mai mică a artistului, a vorbit în fața judecătoarei Carli Kierny despre fratele său și despre felul în care acesta fusese crescut de mama lor.

Ea a declarat că mama lor îl educase pe Tupac în spiritul activismului pentru drepturile omului și îl tratase ca pe un om capabil să schimbe lumea.

„El a crezut-o. A ieșit în lume ca să facă asta. Și cred că ar fi făcut-o”, a spus Sekyiwa Shakur.

Judecătoarea s-a adresat la rândul său direct lui Davis, respingând argumentele acestuia potrivit cărora viața și comportamentul său s-ar fi schimbat față de anii ’90.

„Nu poți să iei un om de lângă familia lui”, a spus Carli Kierny, referindu-se la Tupac Shakur, adăugând: „Lumea nu l-a uitat niciodată”.

O răzbunare după o bătaie într-un cazinou

Potrivit acuzării, uciderea lui Tupac a fost consecința conflictului dintre două bande de stradă din zona Los Angeles: South Side Compton Crips, în cadrul căreia Davis se descria drept lider, și Mob Piru, grupare asociată cu Tupac Shakur, Suge Knight și Death Row Records.

În seara de 7 septembrie 1996, membrii celor două tabere se aflau în Las Vegas pentru meciul de box pentru titlul mondial la categoria grea dintre Mike Tyson și Bruce Seldon.

În interiorul cazinoului MGM Grand a izbucnit o altercație în timpul căreia nepotul lui Davis a fost agresat de Tupac și membri ai anturajului acestuia.

Procurorii au susținut că Davis a organizat ulterior o acțiune de răzbunare. Acesta și-ar fi luat nepotul și alți doi bărbați într-un Cadillac alb și ar fi plecat în căutarea lui Tupac și Suge Knight.

Davis declarase anterior anchetatorilor că le-a dat o armă celor doi bărbați aflați pe bancheta din spate. După ce Cadillacul a ajuns în trafic lângă automobilul în care se aflau Tupac și Knight, unul dintre ocupanții mașinii a deschis focul.

Cine a tras în Tupac rămâne o întrebare fără răspuns

Deși Davis a fost condamnat pentru organizarea crimei, ancheta nu a stabilit în mod concludent cine a apăsat efectiv pe trăgaci.

El nu a fost acuzat că ar fi tras gloanțele care l-au ucis pe rapper. Legislația statului Nevada permite însă tragerea la răspundere pentru omor a unei persoane care participă la comiterea crimei chiar dacă nu este autorul material al împușcăturilor.

Procurorii nu au desemnat oficial un presupus trăgător. Ceilalți trei bărbați care se aflau în Cadillac împreună cu Davis în noaptea atacului au murit între timp.

Suge Knight a suferit atunci doar o rană minoră provocată de un fragment de glonț. În prezent, acesta execută o pedeapsă de 28 de ani de închisoare într-un dosar separat de omor voluntar.

Propriile declarații l-au adus în centrul anchetei

Autoritățile americane îl suspectau de mult timp pe Duane Davis de implicare în uciderea lui Tupac, dar nu dispuneau de suficiente probe pentru a-l inculpa.

Situația s-a schimbat după ce fostul lider de bandă a început să vorbească public despre evenimente, inclusiv în apariții în presă și în cartea sa, „Compton Street Legend”.

Declarațiile sale publice, alături de înregistrările unor întâlniri confidențiale cu anchetatorii, au devenit elemente centrale ale dosarului construit de procurori.

Davis a fost arestat în 2023, la aproape 27 de ani după moartea rapperului. El a anunțat că va contesta condamnarea.

Moartea lui Tupac Shakur a devenit unul dintre episoadele definitorii ale istoriei hip-hop-ului american din anii ’90, amplificând percepția asupra violenței asociate scenei rap din acea perioadă și fiind legată de celebra rivalitate dintre scenele East Coast și West Coast.

Liderii companiilor de inteligență artificială trebuie să își asume „responsabilitatea pentru dezvoltarea securizată a acestei tehnologii”, a declarat marți Jensen Huang, CEO-ul Nvidia.

Potrivit AFP, declarația sa vine în urma unei serii de incidente de securitate care au stârnit îngrijorări serioase la nivel mondial.

„Nu este vorba despre o cursă pentru dezvoltarea de capabilități fără a ne preocupa aspectul de securitate (al IA). Trebuie să ne ocupăm de toate în același timp”, a continuat el în timpul unei conferințe de presă la Paris, organizată în cadrul unui turneu european.

O dezbatere la nivel global

Dezbaterea globală privind securitatea inteligenței artificiale (IA) și necesitatea unei mai bune reglementări a acestei tehnologii a fost reaprinsă în urma unei serii de incidente în care programe de IA de la OpenAI, Anthropic, Google și Meta au scăpat din mediile lor controlate pentru a pirata alte organizații.

Cel mai grav incident a implicat două IA OpenAI care, în timpul testelor, au accesat internetul și s-au infiltrat în  Hugging Face , o platformă de partajare a modelelor de IA achiziționată de Nvidia în septembrie.

Gigantul plăcilor grafice a dezvăluit la sfârșitul lunii septembrie un dispozitiv care conține agenți de inteligență artificială, programe capabile să execute autonom sarcini care stau la baza diverselor incidente, despre care consideră că ar putea rezolva problema.

Pentru Jensen Huang, securitatea IA este în primul rând o problemă tehnică ce poate fi rezolvată cu instrumente mai bune și nu există niciun motiv pentru a încetini dezvoltarea acestei tehnologii, așa cum au cerut personalități de top din sector, precum Dario Amodei (Anthropic), Sam Altman (OpenAI) și Elon Musk.

Cum poate fi atins întregul potențial al inteligenței artificiale

„Întregul potențial al IA poate fi realizat doar dacă dezvoltăm simultan capacitățile IA și siguranța și securitatea IA”, a subliniat Huang la Paris. „Acestea nu sunt obiective contradictorii. De fapt, sunt același obiectiv”.

„Este nevoie de excelență în inginerie pentru a avansa securitatea”, a adăugat el, potrivit sursei citate.

Ambele partide au fost decise după pauză, cu excepția primului gol al portughezilor, marcat în minutul 22.

Sabah Baku a dat lovitura după pauză

Sabah Baku a trecut cu 2-0 de Slavia Praga într-o partidă disputată pe Stadionul Olimpic din capitala Azerbaidjanului.

Gazdele au crezut că au deschis scorul încă din minutul 17, când Kaheem Parris a trimis mingea în poartă după o pasă a lui Veljko Simic. Bucuria a fost însă de scurtă durată: faza a fost verificată cu ajutorul VAR, iar reușita a fost anulată pentru ofsaid.

Scorul a rămas 0-0 până la pauză, iar Sabah a reușit să lovească la numai câteva minute de la reluarea jocului.

În minutul 49, Ivan Lepinjica i-a pasat lui Kaheem Parris, iar acesta a șutat puternic de la marginea careului, trimițând mingea în colțul din stânga porții lui Jakub Markovic pentru 1-0.

Slavia a încercat să revină și a avut mai multe oportunități importante. În minutul 61, Lukas Provod a fost oprit de portarul Stas Pokatilov, iar cehii au solicitat și o lovitură de la 11 metri pentru un presupus henț al lui Akim Zedadka. Arbitrul a analizat faza la monitorul VAR și a decis că nu se impune acordarea penalty-ului.

Pokatilov a intervenit din nou decisiv în minutul 72, la lovitura de cap a lui Tomas Chory, menținând avantajul gazdelor.

Sabah a închis definitiv partida în minutul 88. Portarul Slaviei, Jakub Markovic, a fost surprins mult în afara porții după ce echipa sa a pierdut posesia, iar Joy-Lance Mickels a profitat și a trimis mingea de la distanță în poarta rămasă goală pentru 2-0.

Sporting a câștigat cu 2-0 pe terenul lui Lens

Tot marți seară, Sporting Lisabona a obținut toate cele trei puncte în deplasarea cu Lens, formația portugheză câștigând cu 2-0.

Sporting a deschis scorul în minutul 22. Nestory Irankunda a trimis o pasă în careu către Luis Suarez, iar atacantul a finalizat în stânga portarului Robin Risser.

Lens a reacționat și a fost foarte aproape de egalare în minutul 34, când Franjo Ivanovic a șutat de la distanță, însă mingea a lovit bara din dreapta porții portughezilor.

Un minut mai târziu, Florian Thauvin a beneficiat de o altă oportunitate importantă, dar portarul Kaique Pereira a avut o intervenție excelentă. Goalkeeperul lui Sporting s-a opus apoi și șutului expediat de Amadou Haidara.

Francezii au continuat să caute egalarea după pauză. Odsonne Edouard a ajuns într-o poziție periculoasă în minutul 62, însă Kaique Pereira a intervenit din nou și și-a păstrat poarta intactă.

Sporting a tranșat partida în minutul 74. Issa Doumbia a primit o pasă de la Silas Andersen, a pătruns în careu și l-a învins pe Risser într-o situație de unu contra unu, stabilind scorul la 2-0.

Lens a încercat să reducă diferența pe final, Florian Thauvin trimițând puțin pe lângă poartă în minutul 83, iar Ismaelo Ganiou fiind oprit de Kaique Pereira în prelungiri. Sporting a rezistat însă până la ultimul fluier și a încheiat partida fără gol primit.

Rezultatele celor două partide:

Sabah Baku – Slavia Praga 2-0
Au marcat: Kaheem Parris 49, Joy-Lance Mickels 88

Lens – Sporting Lisabona 0-2
Au marcat: Luis Suarez 22, Issa Doumbia 74