Victoria categorică a partidului Tisza în alegerile din aprilie a pus capăt dominației politice exercitate timp de decenii de Fidesz și Viktor Orbán asupra Ungariei. Viktor Orban a condus Ungaria începând din 2010. În timpul acesta, a devenit unul dintre principalii aliați ai Kremlinului în Uniunea Europeană, dar și un contestatar al liderilor de la Bruxelles. El părăsește funcția de premier după 16 ani, fiind cel mai longeviv prim-ministru din Ungaria.
Viktor Orban nu va mai fi nici măcar parlamentar pentru prima dată după 1990. El a refuzat poziția. Coaliția condusă de partidul său controlează doar 52 de locuri din Parlament, în timp ce partidul Tisza, câștigător detașat al alegerilor, are 141 de parlamentari,
Guvernul condus de Péter Magyar ajunge în mod oficial la putere în cadrul unei ceremonii care are loc sâmbătă. Ziua aleasă pentru învestire coincide cu Ziua Europei, care marchează declarația lui Robert Schuman din 9 mai 1950, considerată actul fondator al Uniunii Europene.
Informația apare într-o investigație publicată de The Economist, care susține că a obținut un document confidențial aparținând GRU, serviciul de informații militare al Federației Ruse.
Potrivit publicației, planul ar fi fost discutat în primele săptămâni ale tensiunilor majore dintre Statele Unite și Iran, într-un moment în care Washingtonul analiza inclusiv posibilitatea unei operațiuni terestre în Orientul Mijlociu.
Documentul ar indica faptul că Moscova intenționa să ofere Teheranului drone avansate, inclusiv modele controlate prin fibră optică, considerate extrem de greu de detectat și de bruiat prin război electronic.
Rusia și Iranul mizau pe drone rezistente la războiul electronicConform informațiilor publicate, Rusia ar fi planificat livrarea a aproximativ 5.000 de drone moderne, printre care UAV-uri cu rază lungă de acțiune și sisteme dotate cu ghidare prin satelit. Aceste tehnologii ar fi avut rolul de a crește capacitatea militară a Iranului în eventualitatea unui conflict direct cu Statele Unite în zona Golfului Persic.
Documentul citat de The Economist mai arată că Moscova era dispusă să ofere inclusiv instruire pentru operatorii iranieni de drone. Programul de pregătire ar fi urmat să includă atât militari iranieni, cât și studenți din Iran aflați la studii în universități rusești.
În prezent, nu există dovezi clare că planul ar fi fost pus efectiv în aplicare sau că Iranul a primit sistemele de armament menționate în documentele analizate de publicația britanică.
Relațiile dintre Moscova și Teheran s-au apropiat semnificativ în ultimii ani, în special în contextul sancțiunilor occidentale și al conflictelor din Orientul Mijlociu. În aprilie, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a transmis un mesaj de susținere pentru Iran în cadrul unei întâlniri cu ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi.
Putin a lăudat atunci „rezistența” Iranului în fața presiunilor venite din partea SUA și Israelului și a reafirmat disponibilitatea Rusiei de a sprijini Teheranul în domenii strategice.
„Pensiile nu sunt pomană. Ele reprezintă dreptul românilor care au muncit zeci de ani. Bătrânii de astăzi ai României au construit această țară și merită respect. De aceea, AUR a inițiat un proiect de lege care să le apere dreptul la o pensie decentă și corect calculată”, a declarat senatorul AUR Niculina Stelea, inițiatoare a proiectului legislativ.
Potrivit expunerii de motive, legea pensiilor promovată de PSD și PNL în 2023 prevede că pensionarii au la dispoziție doar 45 de zile pentru a contesta decizia privind valoarea pensiei. După expirarea acestui termen, decizia rămâne definitivă, iar pensia nu mai poate fi recalculată, chiar dacă există erori sau drepturi neacordate și chiar dacă pensionarii prezintă documente care arată că au avut și alte venituri și contribuții.
„Pensionarii trebuie să aibă dreptul oricând să solicite recalcularea pensiilor lor, iar Casa de Pensii să fie obligată să le răspundă. În legea adoptată de PSD și PNL în 2023 se prevede că, dacă un bătrân nu contestă în termen de 45 de zile decizia privind valoarea pensiei, aceasta nu mai poate fi recalculată. Asta într-un dispreț profund față de multiplele decizii ale Curții Constituționale, care au statuat că pensia este un drept patrimonial. Venim să reparăm această scăpare legislativă, pentru că nu vreau să mă gândesc că au introdu-o intenționat în Legea pensiilor”, a precizat secretarul executiv al Senatului României, Niculina Stelea.
Inițiatorii spun că actuala legislație îi poate lăsa pe pensionari fără posibilitatea de a corecta erori care le afectează direct veniturile.
„Imaginați-vă un profesor ieșit la pensie la 65 de ani, care poate este bolnav sau singur și care nu reușește să meargă să conteste decizia emisă de Casa de Pensii. El rămâne cu pensia ciuntită și fără posibilitatea legală de a repara această nedreptate. Tocmai ca să nu se întâmple așa ceva, noi vrem să fie trecut explicit în lege că drepturile de pensie sunt imprescriptibile și nu pot fi cedate total sau parțial”, a declarat senatorul AUR.
Totodată, inițiatorii susțin că intervenția legislativă este necesară pentru eliminarea contradicțiilor din actuala lege și pentru garantarea efectivă a dreptului la pensie, în acord cu prevederile Constituției.
„Logica este simplă: funcționarii trebuie să lucreze pentru cetățeni. Prin această lege, reparăm ignoranța celor care au făcut legea pensiilor în anul 2023 și nepăsarea statului față de unii dintre bătrânii României”, a concluzionat Niculina Stelea.
Inițiativa legislativă prevedea introducerea în Legea sănătății a posibilității ca observatori independenți acreditați din partea societății civile să participe la concursurile organizate în spitalele publice, măsura fiind justificată prin nevoia de a crește încrederea în corectitudinea procedurilor și de a reduce suspiciunile de favoritism și nepotism.
Potrivit proiectului, observatorii ar fi putut proveni din afara unității sanitare și ar fi reprezentat ONG-uri cu activitate în domeniul sănătății publice, al drepturilor pacienților sau în alte domenii similare. Procedura de organizare a concursurilor ar fi rămas în continuare în responsabilitatea Ministerului Sănătății.
În plenul Senatului, Ruxandra Cibu Deaconu a susținut că proiectul urmărea doar creșterea transparenței și consolidarea încrederii în sistemul public de sănătate.
„Refuzul transparenței nu este o soluție. Observatori independenți există în alte domenii sensibile – în educație, în alegeri. Nu au blocat sistemele, ci le-au făcut mai credibile”, a declarat Ruxandra Cibu Deaconu.
USR susține că proiectul a fost elaborat după numeroase sesizări venite din partea tinerilor medici privind existența unor concursuri „cu dedicație” pentru ocuparea posturilor din spitalele de stat. Formațiunea amintește că a propus anterior și organizarea unui concurs național pentru posturile vacante din spitale, pe modelul examenului de rezidențiat.
Deputata Oana Murariu a criticat votul din Senat și a afirmat că decizia afectează atât medicii tineri, cât și încrederea pacienților în sistemul medical.
„Votul din Senat e o palmă nu doar pentru tinerii medici profesioniști care vor să aibă șanse corecte de a avansa profesional în țară, ci și pentru toți românii”, a declarat Oana Murariu.
Senatul a fost prima cameră sesizată, iar proiectul urmează să intre în dezbaterea Camera Deputaților, care este for decizional.
Anchetatorii au anunțat sâmbătă că „polițiștii Serviciului Urmăriri din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, au pus în executare un mandat european de arestare emis de autoritățile judiciare din Islanda pe numele unui bărbat, cetățean român, de 33 de ani, urmărit internațional pentru comiterea infracțiunilor de fraudă și spălare de bani.”
Persoana în cauză este cercetată de autoritățile islandeze deoarece „în perioada 23 – 27 aprilie 2026, ar fi exploatat o vulnerabilitate a sistemului unei instituții bancare din Islanda și ar fi transferat ilegal sume importante de bani, prejudiciul estimat fiind de aproximativ 400.000 de euro.”
În baza mandatului european de arestare, persoana urmărită a fost depistată pe teritoriul României, au mai transmis anchetatorii.
Inițial, bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și apoi a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, în vederea extrădării.
„Uniunea Europeană a însemnat, în primul rând, pace în Europa. Și pacea aduce prosperitate. Și pacea nu este de la sine înțeleasă, așa cum vedem în războiul care se desfășoară lângă noi”, a afirmat Nicușor Dan.
Acesta a susținut că, după două decenii de apartenență la UE, nivelul de trai din România a crescut semnificativ, arătând că salariul mediu „a crescut de trei ori și a ajuns la 80% din media Uniunii Europene”. În același timp, președintele ales a admis că persistă probleme precum diferențele mari dintre venituri și corupția.
„Dacă tragem linie, după 20 de ani, românii o duc mult mai bine decât o duceau acum 20 de ani”, a spus el.
În discursul său, Nicușor Dan a invocat și beneficiile financiare ale apartenenței la UE, afirmând că România a contribuit cu 36 de miliarde de euro la bugetul european și a primit 110 miliarde de euro, rezultând un câștig net de 74 de miliarde de euro. Potrivit acestuia, 45 de miliarde de euro au fost direcționate către agricultură și dezvoltarea satelor, iar fondurile europene au finanțat modernizarea a 4.000 de kilometri de drumuri, precum și restaurarea unor biserici și mănăstiri.
Președintele ales a criticat însă și unele decizii europene din ultimii ani, precum dependența energetică de gazul rusesc, renunțarea la energia nucleară, neglijarea industriei de apărare sau politicile de mediu „prea ambițioase”, care „au afectat industria grea”.
„Europa a făcut greșeli. Când și-a bazat energia pe gaz ieftin din Rusia, asta a fost o greșeală. Când și-a neglijat industria de apărare, asta a fost o greșeală”, a declarat Nicușor Dan.
El a susținut însă că Uniunea Europeană rămâne „o construcție democratică”, în interiorul căreia aceste teme trebuie dezbătute „cu cărțile pe masă”.
Totodată, Nicușor Dan a afirmat că România trebuie să devină mai eficientă în promovarea propriilor interese la nivel european și a respins ideea că liderii români „merg la Bruxelles să primească ordine”.
„Țările europene își promovează interesele naționale. România trebuie să știe să facă alianțe și să-și apere interesele, așa cum alte state din Uniune o fac”, a spus el.
În plan extern, președintele ales a reafirmat susținerea pentru parteneriatul dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, precum și pentru aderarea Republica Moldova la UE, pe care a descris-o drept „un obiectiv important al României”.
„Am încheiat un prim set de întâlniri cu liderii partidelor pro-occidentale, reprezentanțe ai minorităților naționale. Am văzut cu ocazia asta constrângerile pe care fiecare dintre partidele are și cu care vine la negocierea care începe. Există, deci, niște scenarii pe care ne vom concentra mai departe și discuțiile vor continua pe aceste scenarii. Reafirm, România va avea un guvern pro-occidental, într-un termen rezonabil”, spune președintele Nicușor Dan.
El reiterează că există acord pe politicile mari, cum ar fi OECD, SAFE și PNRR.
„Există acord pe traiectoria fiscală a României, asumată. Și, în sensul ăsta, guvernul care va veni va avea ca obiectiv ca, până în toamnă, să definească și să propună Parlamentului bugetul pe 2027. La mulți ani Europa, la mulți ani România”, încheie Dan.
Guvernul Bolojan a fost demis în ParlamentGuvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Parlamentarii au votat în favoarea moțiunii cu peste 280 de voturi „pentru”, peste pragul necesar de 233 de voturi pentru ca Executivul să fie înlăturat. În urma votului, Guvernul rămâne interimar până la formarea unui nou Cabinet.
Președintele Nicușor Dan a declarat, după demiterea Guvernului prin votul Parlamentului, că România rămâne un stat stabil, iar instituțiile funcționează. Șeful statului a transmis că va începe negocierile pentru formarea unui nou executiv și a exclus scenariul alegerilor anticipate.
„Guvernul a fost demis azi de Parlament. Nu e un moment fericit în nicio democrație. Este însă o decizie democratică a Parlamentului”, a spus președintele.
Nicușor Dan a făcut apel la calm și a subliniat că România își păstrează direcția pro-occidentală. Potrivit acestuia, există un consens între partidele pro-occidentale în privința principalelor obiective ale țării, inclusiv aderarea la OCDE, execuția bugetului pe 2026 și țintele bugetare pentru anii următori.
Prima partidă a zilei este Oțelul Galați-Farul Constanța. Meciul de la Galați va începe la ora 18.00 și face parte din play-out. Ambele echipe luptă pentru evitarea retrogradării. Gălățenii se află pe locul cinci în grupa de play-out având 29 de puncte. Constănțenii sunt pe șase cu 25 de puncte. Pe locul șapte, primul care duce la barajul pentru evitarea retrogradării, este Petrolul Ploiești, 24 de puncte.
A doua partidă a zilei este U Cluj-Rapid București. Clujenii aflați pe locul doi au nevoie de victorie ca să rămână la un punct distanță de liderul clasamentului U Craiova. Rapidiștii sunt pe locul cinci. Meciul de la Cluj-Napoca va începe la ora 21.00.
Vineri s-au disputat primele două partide ale etapei. În play-out, UTA Arad a învins pe teren propriu Csikszereda M. Ciuc, scor 1-0, în timp ce în play-off CFR Cluj și U Craiova au încheiat la egalitate, 0-0.
Seria de evenimente a debutat pe 5 mai cu dezbaterea „Educație pentru un viitor european”, structurată pe două paneluri dedicate gândirii critice în era manipulării și a inteligenței artificiale, precum și beneficiilor diplomației și mobilității academice europene.
La discuții au participat studenți, profesori, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai societății civile, iar coordonatorul dezbaterii, consilierul prezidențial Sorin Costreie, a subliniat, la final, prioritățile Administrației Prezidențiale pentru învățământul preuniversitar: educația timpurie, educația bazată pe valori și educația reflexivă.
Tot pe 5 mai, la Palatul Cotroceni a avut loc forumul „Just.AI – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar”, organizat sub coordonarea consilierilor prezidențiali Cosmin-Alexandru Soare-Filatov și Alexandru Ciurea. Pentru prima dată, toate instituțiile sistemului judiciar românesc s-au reunit alături de experți europeni, cercetători și reprezentanți ai mediului privat pentru a stabili principiile integrării responsabile a inteligenței artificiale în actul de justiție. Evenimentul s-a încheiat cu semnarea unui memorandum instituțional care pune bazele unui mecanism permanent de dialog și expertiză multidisciplinară privind utilizarea AI în sistemul judiciar din România.
Pe 6 mai, Administrația Prezidențială a organizat masa rotundă „Noile arhitecturi ale democrației digitale”, găzduită de consilierul de stat Diana Punga. Dezbaterea a reunit reprezentanți ai mediului academic, societății civile și comunității tech din România și din spațiul european, fiind analizate efectele algoritmilor, platformelor digitale și noilor tehnologii asupra proceselor democratice și asupra relației dintre cetățeni și instituții. Participanții au discutat despre reziliența democratică în era digitală, transparența algoritmică, protejarea drepturilor fundamentale și necesitatea unor politici publice europene adaptate ritmului accelerat al transformărilor tehnologice.
În cadrul proiectului a fost organizată și conferința „Dialogul Uniunii Europene cu Bisericile și comunitățile religioase din Europa”, coordonată de consilierul de stat Mădălina Fătu, cu participarea Părintelui Consilier Patriarhal Sorin Șelaru, directorul Reprezentanței Patriarhiei Române pe lângă Uniunea Europeană. Discuțiile au vizat relația instituțională dintre Uniunea Europeană și cultele religioase, precum și rolul valorilor morale în spațiul public european.
Totodată, în această perioadă, la Palatul Cotroceni a fost găzduită expoziția „România – destinație europeană cultural-religioasă de referință”, dedicată promovării patrimoniului cultural și religios românesc și potențialului acestuia pentru dezvoltarea turismului cultural și sustenabil.
Evenimentele s-au încheiat pe 8 mai cu o întâlnire între președintele Nicușor Dan și aproximativ 150 de studenți de la Universitatea de Vest din Timișoara, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea București și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Discuțiile au vizat politicile Uniunii Europene, extinderea UE, apărarea europeană, investițiile în România, administrația publică și modalitățile prin care tinerii se pot implica activ în viața publică și în procesul decizional european.
Executivul subliniază că Uniunea Europeană rămâne „comunitatea noastră” construită pe idealuri de pace, solidaritate și dezvoltare economică, valori considerate la fel de relevante și în prezent, în contextul provocărilor actuale.
„România este astăzi mai puternică, mai sigură, are mai multe oportunități de dezvoltare și progres pentru că este membră a Uniunii Europene”, arată Guvernul, care amintește că se împlinesc 19 ani de la aderarea țării noastre la UE.
Potrivit sursei citate, apartenența la Uniunea Europeană a avut un impact vizibil asupra calității vieții românilor și asupra dezvoltării comunităților locale.
Executivul mai transmite că, în actualul context european, este necesară continuarea eforturilor comune pentru „o Europă unită, o economie mai competitivă și un continent mai sigur”.
„La mulți ani tuturor cetățenilor europeni! La mulți ani, Uniunea Europeană! La mulți ani, România!”, se arată în mesajul transmis de Guvern cu ocazia Zilei Europei.
Potrivit IPJ Constanța, incidentul a avut loc sâmbătă, în jurul orei 3:30, pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu. Polițiștii rutieri au efectuat semnal regulamentar de oprire unui autoturism condus de un bărbat, însă acesta și-a continuat deplasarea cu viteză excesivă.
Echipajul de poliție a pornit în urmărirea mașinii prin cartierul Tomis Nord, iar la intersecția cu strada Daliei șoferul a pierdut controlul direcției din cauza vitezei neadaptate la configurația drumului. Mașina a lovit două autoturisme parcate, a intrat în coliziune cu mai mulți copaci și s-a răsturnat în afara carosabilului.
Polițiștii au stabilit că la volan se afla un bărbat de 37 de ani, din Constanța, care era singur în autoturism.
Acesta a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicând 0,73 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, șoferul a fost transportat la spital pentru recoltarea de probe biologice și pentru acordarea de îngrijiri medicale, fiind rănit ușor.
În cauză a fost întocmit dosar penal, iar cercetările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor producerii accidentului.
Potrivit unui comunicat de presă „pentru prima dată, toate instituțiile sistemului judiciar românesc s-au reunit la invitația Președintelui României, Nicușor Dan, alături de reprezentanți europeni, cercetători și parteneri din mediul privat, pentru a stabili principiile integrării responsabile a inteligenței artificiale în actul de justiție.”
Prima ediție a Forumului „Just.AI – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar” a marcat debutul unui demers strategic de durată, dedicat modului în care noile tehnologii pot sprijini funcționarea justiției fără a afecta valorile fundamentale ale statului de drept, a transmis Administrația Prezidențială.
Forumul, parte a proiectului „Săptămâna Europeană la Palatul Cotroceni”, a reunit reprezentanți ai tuturor instituțiilor din sistemul judiciar – instanțe, parchete, organe de cercetare penală, alături de mediul academic și de cercetare, sectorul tehnologic, profesiile juridice și experți internaționali implicați în dezvoltarea și reglementarea tehnologiilor de inteligență artificială.
Mesajul lui Nicușor DanÎn mesajul transmis participanților, Președintele României, Nicușor Dan, a subliniat că „inteligența artificială începe să fie utilizată în activități care, până de curând, erau considerate exclusiv umane”, arătând că provocarea esențială nu mai este dacă aceste tehnologii vor fi integrate, ci în ce condiții, „cu ce reguli, cu ce limite și cu ce garanții”.
Totodată, Președintele României a reafirmat principiul fundamental potrivit căruia actul de justiție rămâne unul de responsabilitate umană, întemeiat pe independență, imparțialitate și respectarea drepturilor fundamentale.
Forumul s-a încheiat prin semnarea Memorandumului „Just.AI – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar”, document care marchează asumarea la nivel național a primului cadru instituțional larg de cooperare și reflecție strategică între autoritățile și organizațiile participante.
Urmează alte etapeMemorandumul stabilește premisele constituirii primului mecanism național permanent de dialog interinstituțional și expertiză multidisciplinară, destinat elaborării unor principii, standarde și propuneri privind integrarea responsabilă a inteligenței artificiale în sistemul judiciar din România.
Instituțiile semnatare vor desemna reprezentanți permanenți în grupurile de lucru, care își vor începe activitatea în următoarele săptămâni.
Prima etapă va consta într-o evaluare structurată a nevoilor sistemului judiciar, prin consultări cu magistrați, organe de cercetare penală și personal auxiliar.
Până în luna octombrie 2026, grupurile vor elabora rapoarte de diagnostic instituțional privind prioritățile operaționale, riscurile asociate utilizării inteligenței artificiale și principalele direcții de modernizare digitală a sistemului judiciar.
Documentele vor fi făcute publice și supuse consultării societății civile și profesioniștilor din domeniu.
Pe parcursul anului 2026 și a începutului anului 2027, vor fi analizate soluțiile tehnologice existente sau care pot fi dezvoltate pentru sistemul judiciar românesc, inclusiv posibilitatea implementării unor proiecte pilot în instanțe și parchete selectate.
Rezultatele vor fi prezentate în cadrul celei de-a doua ediții a Forumului „Just.AIˮ, programată pentru anul 2027, când va fi făcut public un raport integrat și un plan național de acțiune.
Prin acest demers, România își afirmă obiectivul de a participa activ la dezbaterea europeană și internațională privind utilizarea inteligenței artificiale în domeniul justiției, într-o abordare centrată pe om, bazată pe încredere, transparență și responsabilitate instituțională, a precizat Administrația Prezidențială.
Keira Alexandra Kronvold a rămas fără fiica sa, Zammi, la doar două ore după naștere, în noiembrie 2024. Copilul a fost plasat într-o familie adoptivă daneză, după ce mama a fost supusă testelor FKU, folosite de autorități pentru evaluarea capacității parentale, scrie The Guardian.
Potrivit femeii, i s-a spus la acel moment că testul urma să stabilească dacă era „suficient de civilizată” pentru a-și crește copilul. Cazul a generat reacții puternice în Groenlanda și în alte state, fiind considerat de numeroși activiști și organizații pentru drepturile omului drept un exemplu de discriminare etnică.
Curtea Supremă din Danemarca: Testele pentru părinții groenlandezi erau depășiteÎn hotărârea pronunțată vineri, Curtea Supremă din vestul Danemarcei a stabilit că separarea copilului de mama sa a încălcat drepturile fundamentale garantate de Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind popoarele indigene și tribale.
Instanța a concluzionat și că testele psihometrice utilizate pentru fundamentarea deciziei erau depășite și nepotrivite din punct de vedere cultural pentru populația groenlandeză.
Avocatul lui Kronvold, Gert Dyrn, a declarat că decizia reprezintă „o victorie majoră pentru comunitatea groenlandeză din Danemarca”.
„Statul danez a recunoscut practic, odată cu modificarea legii, că aceste practici încălcau drepturile populației indigene și, posibil, Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, a afirmat avocatul.
Testele pentru părinții groenlandezi au fost interzise în 2025Sub presiunea opiniei publice și a organizațiilor internaționale, guvernul danez a interzis utilizarea testelor FKU asupra persoanelor de origine groenlandeză în mai 2025.
Decizia a venit după ani de controverse și critici legate de caracterul discriminatoriu al testelor. Subiectul a atras atenția internațională inclusiv pe fondul tensiunilor politice generate de declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind Groenlanda.
Cu toate acestea, zeci de familii groenlandeze din Danemarca continuă să fie separate de copii, chiar și după modificarea legislației.
Curtea Supremă din Danemarca ar putea schimba soarta altor familii groenlandezeDeși hotărârea nu înseamnă automat reunirea lui Kronvold cu fiica sa, cazul creează un precedent juridic important. Specialiștii în drept susțin că alte familii afectate de aceste practici ar putea cere anularea deciziilor luate împotriva lor.
Organizația Națiunilor Unite a transmis anterior că tratamentul aplicat în cazul femeii din Groenlanda „poate constitui discriminare etnică”.
Decizia Curții Supreme este considerată una istorică și ar putea determina autoritățile daneze să reevalueze numeroase cazuri similare deschise după anul 1996, moment în care Danemarca a ratificat convenția internațională privind protecția populațiilor indigene.
Prin intermediul unui comunicat de presă, Petrișor Peiu a acuzat guvernul Bolojan că „a provocat una dintre cele mai grave crize economice din ultimii ani prin explozia prețurilor la energie, majorarea taxelor și sugrumarea consumului populației, în timp ce statul refuză să reducă propria risipă bugetară și continuă să protejeze aparatul politic al coaliției PSD-PNL-USR-UDMR.”
„Unde a greșit major guvernul Bolojan? La baza politicilor eronate stă cea mai mare creștere a prețului la electricitate din UE: +15,4% în semestrul II 2025 față de semestrul II 2024.”, a declarat liderul senatorilor AUR.
Petrișor Peiu a mai spus că „efectele scumpirii energiei s-au propagat rapid în întreaga economie, fiind amplificate de majorările taxelor introduse de coaliția aflată la guvernare.”
„Scumpirea exagerată a energiei s-a răspândit în toată economia și, fiind simultană cu creșterea cotelor de TVA, a adus cea mai mare rată a inflației din UE, de aproape 10%.”, a afirmat Petrișor Peiu.
Liderul senatorilor AUR a atras atenția că „guvernul Bolojan a transferat costurile crizei asupra românilor, refuzând să reducă cheltuielile și consumul aparatului de stat.”
„Fenomenul inflației a adus scăderea economică, suprimând consumul unei economii dependente de consum (81% din PIB). Ceea ce nu va recunoaște niciodată niciunul dintre partidele coaliției PSD-PNL-USR-UDMR este că un sfert din consumul cu care declară că se luptă (19% din PIB) este consumul administrației, al statului. Și cum niciun partid din coaliție nu vrea să scadă consumul statului, pentru că de aici trăiesc armatele de activiști, guvernul PSD-PNL-USR-UDMR a sugrumat consumul populației. Simplu de înțeles, nu-i așa, domnilor din PSD-PNL-USR-UDMR?””, a precizat liderul AUR.
Jean-Luc Mélenchon a anunțat recent că va candida din nou la alegerile prezidențiale din Franța. Într-un interviu acordat TF1 (LCI), el și-a prezentat viziunea care ar schimba în mod radical politica externă a Franței. Liderul stângii radicale franceze și al mișcării La France Insoumise (LFI) a promis că va scoate Franța din NATO.
„NATO este inutilă. Servește un singur scop: să ne supună controlului american”, a declarat candidatul.
El a spus că Taiwan este China.
„Dacă eu voi fi președintele Republicii, Franța nu va intra niciodată în război cu China”, a promis Jean-Luc Mélenchon.
Liderul stângii radicale a mai spus că Israelul sub guvernul Netanyahu este cea mai periculoasă țară din regiune deoarece își atacă vecinii și comite genocid. El a promis că militarii francezi vor riposta dacă vor fi atacați de israelieni.
„L-am întrebat pe generalul care se afla în fruntea forței ONU: Dacă Netanyahu invadează Libanul, ce vei face? El a răspuns: Ordinele noastre sunt să ne retragem. I-am spus: Scuzați-mă, Generale, dar nu înțeleg cum o forță de menținere a păcii se retrage în loc să intervină. Dacă cineva lovește un soldat francez, Franța ripostează”, a adăugat Jean-Luc Mélenchon.
Politicianul a mai arătat că avioanele americane nu ar trebui să survoleze teritoriul francez sau să folosească bazele Franței.
Jean-Luc Mélenchon este un politician controversat. El a candidat de trei ori la alegerile prezidențiale fiind învins de fiecare dată. La următoarele alegeri, Mélenchon dorește să se bată cu partidul de extremă dreaptă Rassemblement National (RN), care va fi reprezentat de Marine Le Pen sau de Jordan Bardella. Alegerile din Franța vor avea loc în 2027.
Documentele, făcute publice de Departamentul Apărării al SUA, includ transcrieri ale discuțiilor purtate de astronauții misiunilor Apollo și Gemini cu centrul de control al NASA.
Printre cele mai importante dezvăluiri se află declarațiile astronautului Buzz Aldrin, care a relatat mai multe observații neobișnuite în timpul misiunii Apollo 11 din 1969, prima care a dus oameni pe Lună.
Buzz Aldrin vorbește despre lumini misterioasePotrivit transcrierilor publicate și citate de The Independent, Buzz Aldrin a descris un obiect de dimensiuni considerabile observat în apropierea Lunii.
„Primul lucru neobișnuit pe care l-am văzut a fost destul de aproape de Lună. Avea o dimensiune considerabilă”, a spus astronautul, explicând că a folosit un monoclu pentru a analiza obiectul.
Aldrin a mai povestit că a observat „mici blițuri” în interiorul cabinei spațiale, la intervale regulate, dar și o sursă puternică de lumină pe care a asociat-o provizoriu cu „un posibil laser”.
Documentele declasificate includ și mărturiile echipajului misiunii Apollo 17 din 1972. Pilotul Ronald Evans a descris „particule foarte strălucitoare” care pluteau în apropierea navei spațiale, în timp ce astronautul Harrison Schmitt a comparat fenomenul cu „artificiile de 4 iulie”.
Pentagonul investighează o fotografie Apollo 17Noile documente fac referire și la o fotografie realizată în timpul misiunii Apollo 17, care surprinde trei puncte luminoase dispuse într-o formațiune triunghiulară pe cerul lunar.
Potrivit Pentagonului, imaginea era deja cunoscută publicului, însă o nouă analiză preliminară sugerează că obiectul surprins în fotografie ar putea reprezenta „un obiect fizic din scenă”.
Departamentul Apărării a anunțat că investighează în continuare fotografia și că analiza completă va fi publicată după finalizarea anchetei. Oficialii americani au precizat că au recuperat filmul original al misiunii Apollo 17 pentru o examinare detaliată.
În același set de documente apare și o declarație a astronautului Frank Borman, care a raportat un „obiect neidentificat” în timpul misiunii Gemini VII din 1965.
Publicarea dosarelor OZN a stârnit numeroase reacții în mediul online și a reaprins dezbaterea privind existența fenomenelor aeriene neidentificate observate de astronauți și piloți militari americani de-a lungul decadelor.
După comiterea faptelor, suspectul ar fi fugit de la locul incidentului, însă a fost identificat la scurt timp de polițiștii Poliției Municipiului Alba Iulia.
Reținerea a fost dispusă în urma probatoriului administrat de procurorul de caz și de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Alba.
Marco Rubio susține că negocierile de pace Rusia-Ucraina s-au blocat, potrivit Live Ukraine. El a declarat că Washingtonul a încercat să intermedieze procesul de pace, însă demersurile „nu au produs rezultate semnificative din diverse motive”.
„Nu dorim să ne pierdem timpul și energia cu eforturi care nu duc la progrese. Dar, dacă vedem o oportunitate de a ajuta părțile să se apropie de pace, suntem pregătiți să o facem”, a spus secretarul de Stat al SUA.
La începutul lunii martie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că discuțiile trilaterale dintre Ucraina, SUA și Rusia au încetat din cauza escaladării situației din Orientul Mijlociu.
Angajatul unui aeroport a dezvăluit că în unele bagaje pot ajunge mai rapid decât altele pe banda de recuperare din aeroport, după un zbor. Potrivit Express și Escape.com, trucurile au fost dezvăluite de Thomas Lo Sciuto, lucrător la rampă și agent de poartă la un aeroport regional din SUA.
Primul sfat este înregistrarea pentru zbor cât mai târziu posibil. Check-in-urile târzii înseamnă că bagajele respective sunt încărcate ultimele și ar trebui, în teorie, să apară primele la aterizare
„Cea mai bună opțiune este să fii printre ultimii pasageri care își înregistrează bagajele. Acest lucru se datorează faptului că bagajele vor fi întotdeauna încărcate din față în spate pe cărucioarele pentru bagaje”, a explicat Lo Sciuto.
Totuși, tertipul nu garantează că bagajul va ajunge primul pe banda mobilă din aeroport, la finalul zborului. Bagajele nu sunt încărcate exclusiv în funcție de ora de check-in și, în anumite cazuri, greutatea poate fi un factor determinant.
Unele companii aeriene aranjează bagajele în încărcături mari și mici pentru a echilibra distribuția greutății. Pe măsură ce pasagerii își înregistrează bagajele, valizele sunt puse în containere mari care pot fi mutate ca o singură unitate. Asta înseamnă că un bagaj poate fi mai aproape sau mai departe de ușa avionului în funcție de containerul în care a ajuns.
Alte companii aeriene nu folosesc containere ceea ce presupune că unele bagaje pot fi plasate într-o zonă de așteptare.
Un alt truc presupune inscripționarea valizei cu eticheta fragil. De asemenea, ajută culorile vii și panglicile vizibile ale valizelor care pot atrage atenția angajaților care încarcă și descarcă valizele.
Data marchează ziua istorică în care a fost pronunţată Declaraţia Schuman.
În cadrul unui discurs susţinut la Paris, în 1950, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a propus stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între naţiunile Europei, scrie europa.eu.
La data de 9 mai 1950, s-a făcut primul pas în direcţia creării Uniunii Europene de astăzi.
Schuman a citit în faţa presei internaţionale o declaraţie prin care chema Franţa, Germania şi alte patru state europene să-şi pună în comun producţiile de cărbune şi oţel, aşezând astfel piatra de temelie a unei federaţii europene.
Instituție supranațională, responsabilă de gestionarea industriei cărbunelui și oțeluluiMinistrul francez a propus atunci crearea unei instituţii europene supranaţionale, însărcinată cu gestionarea industriei cărbunelui şi oţelului, sector care constituia, la vremea respectivă, baza întregii puteri militare. Ţările la adresa cărora a fost lansat apelul aproape se distruseseră reciproc într-un conflict care a lăsat în urma sa pagube materiale imense şi un sentiment de dezolare.
„Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice“.
Aşa începe una dintre cele mai importante declaraţii ale secolului trecut. Schuman avea să prezinte ideea lui Jean Monnet de a face războiul imposibil.
„Guvernul francez propune ca producţia franco-germană de cărbune şi oţel să fie plasată sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizaţii deschise şi altor state europene. Punerea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel va asigura imediat stabilirea unor baze comune de dezvoltare economică, un prim pas către realizarea unei federaţii europene şi va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniţiei de război, dar care au fost, în acelaşi timp, cele mai constante victime ale conflictelor”.
Noua ordine continentalăEra pentru prima oară când se întâmpla aşa ceva. Jean Monnet, autorul planului Uniunii Europene, s-a gândit în aşa fel încât să facă războiul imposibil din punct de vedere material, punând sub autoritatea unui supranaţional producţia de cărbune şi oţel a Europei.
„Solidaritatea de producţie astfel stabilită va demonstra că orice război între Franţa şi Germania devine nu numai inimaginabil, ci şi imposibil din punct de vedere material”.
Practic, Schuman invita Germania şi alte state europene să se alăture unei noi ordini continentale. După declaraţia sa, Konrad Adenauer, cancelarul Germaniei de Vest, anunţa că este de acord cu propunera lui Schuman. Italia, Belgia, Luxemburg şi Olanda se alăturau.
Reprezentanţii tuturor statelor se întâlnesc şi decid ca pe 18 aprilie 1951 să semenze Tratatul de Paris ce duce la apariţia Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelulului, un fel de bunică a Uniunii Europene de astăzi. Statele Unite ale Americii sprijină cu toate forţele proiectul european. Planul Marshall şi NATO sunt doar două dintre ajutoarele vitale pe care le-a oferit poporul american poporului european.
România, stat independent din 1877Prima semnificaţie a zilei de 9 mai pentru România este legată de anul 1877, fiind ziua în care Mihail Kogălniceanu rostea, în plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de Independenţă a României, act care consfinţea înscrierea definitivă a ţării pe harta Europei.
La acea vreme, Mihail Kogălniceanu anunţa: ,,Suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare… Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce îi va sta în putinţă ca starea noastră ca stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută în Europa”.
De-a lungul timpului, au existat confuzii privind ziua în care s-a proclamat independenţa de stat a României. Înainte, pe 10 mai, se sărbătorea Ziua Naţională a României. Până recent se considera data de 9 mai ca fiind cea în care s-a proclamat independenţa. Cu toate acestea, Declaraţia de Independenţă, rostită de Kogălniceanu în data de 9 mai, a intrat în vigoare a doua zi, pe 10 mai.
Afirmarea neatârnării României avea să fie împlinită, în lunile următoare, de Armată, pe câmpurile de bătălie de la Plevna, Rahova, Griviţa, Smârdan şi alte redute cucerite cu sânge şi sacrificii.
