MediaFax.ro

Comitetul Nobel norvegian a primit 287 de candidaturi pentru ediția din acest an, potrivit Associated Press. Puțin peste un sfert dintre acestea provin din partea unor organizații. Identitatea candidaților propuși oficial este păstrată confidențială, astfel că numele vehiculate public nu reprezintă o listă confirmată de Comitetul Nobel.

Premiul din acest an are o valoare de 12 milioane de coroane suedeze, echivalentul a aproximativ 1,2 milioane de dolari. Suma este aceeași indiferent dacă distincția revine unei persoane, unui grup sau unei organizații.

Trump își dorește Nobelul pentru Pace, dar este discutată și o alegere neobișnuită

Președintele american Donald Trump a declarat în repetate rânduri că merită Premiul Nobel pentru Pace. Aspirațiile sale sunt discutate însă într-o situație internațională dificilă, în condițiile în care Statele Unite sunt implicate în războiul împotriva Iranului.

Un alt nume care a atras atenția este cel al premierului canadian Mark Carney, menționat inclusiv pe piețele de predicții privind câștigătorul premiului. Experții consultați de presa internațională au avansat și posibilitatea unei alegeri mai puțin obișnuite: Stația Spațială Internațională.

Stația Spațială Internațională. Sursa foto: Pixabay

Proiectul spațial reprezintă un exemplu de cooperare între state, inclusiv între țări ale căror relații politice sunt tensionate. Printre posibilii laureați sunt menționate și echipele de intervenție în situații de urgență din Sudan, organizațiile care apără drepturile copiilor din Ucraina și două importante instanțe internaționale.

Potrivit experților citați de Associated Press, Comitetul Nobel acordă în mod tradițional o atenție deosebită păcii durabile, cooperării internaționale și activității instituțiilor care contribuie la aceste obiective. Totuși, niciuna dintre aceste variante nu reprezintă o confirmare privind alegerea comitetului.

O câștigătoare i-a oferit lui Trump medalia Nobel, dar premiul nu poate fi transferat

În 2025, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat opozantei venezuelene María Corina Machado, pentru lupta sa în favoarea unei tranziții democratice în Venezuela. Ulterior, Machado i-a oferit lui Donald Trump medalia Nobel, după îndepărtarea de la putere a fostului președinte venezuelean Nicolás Maduro de către Statele Unite. Gestul a avut însă doar o semnificație simbolică. Comitetul Nobel a precizat că distincția propriu-zisă nu poate fi transferată altei persoane, indiferent de circumstanțe.

Cine poate propune candidați pentru Premiul Nobel pentru Pace

Nominalizările nu sunt deschise publicului larg. Dreptul de a propune candidați aparține unor categorii stabilite de Comitetul Nobel, printre care șefi de stat, politicieni care dețin funcții la nivel național, profesori universitari și directori ai institutelor de politică externă. De asemenea, pot face nominalizări foști laureați și membri ai Comitetului Nobel norvegian.

Numărul de 287 de candidaturi nu indică însă cine are cele mai mari șanse să câștige. Comitetul nu publică lista candidaților pentru ediția în curs. 125 de ani de Nobel pentru Pace. Gandhi nu l-a primit niciodată, deși a fost nominalizat de 12 ori Ediția din 2026 marchează împlinirea a 125 de ani de la acordarea primului Premiu Nobel pentru Pace, în 1901.

Scurt istoric al acordării distincției

De-a lungul istoriei, distincția a fost acordată unui număr de 112 persoane și 28 de instituții distincte. Comitetul Internațional al Crucii Roșii a primit premiul de trei ori, iar agenția ONU pentru refugiați a fost recompensată de două ori.

Dintre cei 112 laureați individuali, doar 20 au fost femei. Opt dintre acestea au primit distincția în ultimii 15 ani. Cea mai tânără laureată din istorie rămâne Malala Yousafzai, activista pentru dreptul la educație, care a primit Nobelul pentru Pace în 2014, la numai 17 ani. Statele Unite conduc clasamentul țărilor asociate cu laureații premiului, cu 24 de distincții acordate unor persoane sau instituții americane. Urmează Regatul Unit, cu 13, și Elveția, cu 11.

Potrivit datelor prezentate de Associated Press, ultimul laureat american a fost Barack Obama, recompensat în 2009, în timpul primului său mandat prezidențial.

Hitler a avut pare de o nominalizare iar Mahatma Gandhi de 12

Istoria Nobelului pentru Pace cuprinde însă și absențe remarcabile. Mahatma Gandhi, una dintre cele mai cunoscute personalități asociate cu rezistența nonviolentă, a fost nominalizat de 12 ori, dar nu a primit niciodată distincția. De menționat însă că în 1948, anul asasinării sale, premiul nu a fost acordat nimănui.

În total, Nobelul pentru Pace nu a fost decernat în 19 ocazii, cele mai multe în timpul celor două războaie mondiale. Un alt episod neobișnuit datează din 1939, când un parlamentar suedez l-a nominalizat pe Adolf Hitler. Propunerea a fost retrasă la 1 februarie, autorul explicând că nominalizarea nu fusese făcută cu intenție serioasă. Anunțul de vineri va completa lista laureaților Nobel din această săptămână.

Sesizarea a fost făcută joi seara, când polițiștii au fost informați că un zimbru ar fi fost găsit decapitat într-o zonă împădurită de pe raza comunei Ilva Mare.

La fața locului s-a deplasat o echipă formată din polițiști ai Biroului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, alături de polițiști din cadrul Secției 7 Poliție Rurală Sângeorz-Băi. Aceștia au identificat leșul animalului pe raza localității Ivăneasa.

Anchetatorii urmează să stabilească împrejurările în care a murit animalul. În cadrul cercetărilor, va fi efectuată și o necropsie pentru a determina cu exactitate cauza decesului.

Polițiștii continuă investigațiile în cadrul dosarului penal, urmând să clarifice toate circumstanțele în care s-a produs evenimentul.

 

Operațiunea, desfășurată cu viteză redusă și escortă specială, a întâmpinat însă o problemă pe traseu: aeronava a rămas blocată sub un pod în zona Balotești.

Avionul a plecat de la Otopeni pe șosea

Aeronava dezafectată a fost scoasă de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă în noaptea de joi spre vineri și încărcată pe un vehicul special pentru a fi transportată pe cale rutieră.

Destinația finală era orașul Voluntari, unde avionul urma să fie integrat într-un loc de joacă.

Dimensiunile neobișnuite ale transportului au impus măsuri speciale. Convoiul a fost însoțit de vehicule cu girofar, iar camionul care transporta fuselajul s-a deplasat cu o viteză de aproximativ 10 kilometri pe oră.

Pentru trecerea aeronavei prin zonele urbane a fost necesară planificarea traseului, astfel încât transportul agabaritic să poată înainta în siguranță și să afecteze cât mai puțin circulația.

Probleme la Balotești

În ciuda pregătirilor, convoiul a întâmpinat un obstacol în zona Balotești. Fuselajul avionului a rămas blocat sub un pod, potrivit imaginilor apărute vineri dimineață în spațiul public.

Filmările cu aeronava imobilizată au circulat rapid pe rețelele sociale și au provocat numeroase reacții. Imaginile arată fuselajul transportat fără aripi, în timp ce alte vehicule circulă în apropiere.

Aeronava urma să devină parte a unui loc de joacă

Avionul nu mai este utilizat pentru zboruri comerciale, iar transportul nu a avut legătură cu o operațiune aeroportuară obișnuită. Aeronava scoasă din serviciu urma să primească o destinație complet diferită, fiind pregătită pentru amplasarea într-un spațiu de agrement din Voluntari.

Transportarea pe șosea a avioanelor dezafectate presupune, în general, demontarea unor componente pentru reducerea dimensiunilor ansamblului, însă chiar și fuselajul poate transforma deplasarea într-o operațiune dificilă în zonele cu poduri, pasaje sau alte restricții de gabarit.

La Brescia, jucătorii primeau injecții intravenoase cu un lichid roz, iar Răducioiu spune că nici azi nu știe exact ce era. Medicii susțineau că sunt săruri minerale, nimeni nu era obligat să le facă, iar o ședință dura cam o jumătate de oră, a povestit fostul atacant pentru La Gazzetta dello Sport. La Milan, medicii dădeau pastile celor care le voiau. Răducioiu le lua din când în când: i se spunea că sunt vitamine și că ar crește rezistența în timpul meciului.

Fostul internațional a precizat că, la Brescia, Bari și Verona, a fost deseori ales la controalele antidoping de după meciuri și nu a avut niciodată probleme.

„Eram un personaj de circ”

Răducioiu, astăzi în vârstă de 56 de ani, recunoaște că a avut vicii în carieră. La Monaco cumpăra sticle de vin de 10.000 de euro și dădea cine de lux la Monte Carlo. Spune că a trăit „ca un pensionar” și că regretă puțin, pentru că ar fi putut pune bani deoparte, deși precizează că acum stă bine financiar.

La Milano mergea la petrecerile din clubul Hollywood, unde Paolo Maldini era cel mai căutat. La Verona, la 21 de ani, s-a îndrăgostit de un fotomodel român. Relația a durat un an și, recunoaște el, nu l-a lăsat să fie lucid la meciuri, iar la final de sezon echipa a retrogradat.

Un alt episod: după meciul Țara Galilor – România, care a adus calificarea la Mondialul din 1994, s-a îmbătat cu whisky într-un pub până a leșinat. A doua zi s-a întors la Milanello cu avionul.

Omul care l-a adus la Milan

Răducioiu spune că, în vara lui 1993, Franco Baresi a mers la Silvio Berlusconi și i-a cerut să-l transfere. Fostul căpitan al lui Milan a murit în vara acestui an, la 66 de ani, iar românul nu a putut ajunge la înmormântare, fiind în vacanță cu familia la Mykonos. „Am plâns mult”, a mărturisit el.

În acel sezon, 1993-1994, Milan a câștigat campionatul și Liga Campionilor. Pentru titlu, fiecare jucător a primit un Rolex. Deși a jucat doar 13 meciuri, Răducioiu îl consideră cel mai bun sezon al carierei.

Lucescu, „un al doilea tată”

A urmat Mondialul din SUA, unde România a ajuns în sferturi, iar Răducioiu a marcat patru goluri și a primit porecla „Van Basten din Est”, după idolul său. Regretă și acum penalty-urile pierdute cu Suedia.

Despre Mircea Lucescu, care l-a adus la Dinamo la 15 ani și a murit în aprilie, la 80 de ani, Răducioiu spune că a fost un al doilea tată. Antrenorul i-a organizat petrecerea de 16 ani într-o vilă a unui magnat sirian, cu toți jucătorii primei echipe.

Tot la Dinamo, în 1990, într-un meci de Cupa Cupelor cu Anderlecht, i-a dat o palmă arbitrului după un fault care, spune el, merita cartonaș roșu. A primit cinci etape de suspendare, pe care le-a ispășit abia la Milan, trei ani mai târziu. Spune că regretă gestul.

Astăzi, Răducioiu locuiește la București.

Vicepreședintele american JD Vance a anunțat suspendarea accesului Microsoft la permise de rezidență permanentă pentru angajații săi din Statele Unite.

El a acuzat compania de abuz de sistem, însă această acuzație a fost negată de gigantul tehnologic.

De asemenea, alte câteva companii au fost supuse aceleiași sancțiuni, notează AFP.

Administrația Trump a exclus Microsoft dintr-un program care anterior îi permitea, în anumite condiții, să transforme o viză H-1B într-un permis de ședere permanentă pentru angajații săi. Acest permis este cunoscut și sub numele de carte verde.

„Nicio companie din Statele Unite nu a abuzat de acest sistem mai mult decât Microsoft ”, a declarat JD Vance într-o conferință de presă.

Vicepreședintele Statelor Unite a afirmat că anul trecut Microsoft concediase „6.000 de angajați americani” și, în același timp, a obținut 6.300 de vize H-1B pentru angajații săi și „aproape” 3.000 de permise de ședere permanentă.

„Acesta este un sistem scandalos pe care l-am permis să funcționeze mult prea mult timp, dar îi vom pune capăt”, a declarat acesta.

JD Vance a transmis, totodată, companiei Microsoft că aceasta era „o companie americană excelentă” , dar avea nevoie să „angajeze lucrători americani”.

Microsoft a indicat că 80% din cererile sale de viză H-1B în cursul anului fiscal 2026 (care se încheie în iunie) au fost pentru persoane care erau deja angajate de companie. Restul au fost pentru persoane care se aflau „deja legal în Statele Unite” , „nu pentru nou-veniți”, potrivit sursei citate.

În martie, Donald Trump a creat un grup de lucru pentru a identifica frauda în alocarea și utilizarea fondurilor și serviciilor guvernamentale federale. L-a numit pe JD Vance în fruntea acestuia.

Conferința de presă a avut loc în aceeași zi cu o ceremonie în cadrul căreia Donald Trump i-a acordat CEO-ului Microsoft, Satya Nadella, „Medalia Națională pentru Tehnologie și Inovație”.

Singapore, unul dintre cele mai bogate orașe din lume, a ajuns pe primul loc în clasamentul mondial al poluării aerului, după ce un nor dens de fum toxic a acoperit orașul-stat. Incendiile din Indonezia au provocat o deteriorare severă a calității aerului.

Singapore se confruntă cu niveluri alarmante de poluare, după ce fumul provenit de la incendiile de vegetație din Indonezia a ajuns deasupra orașului-stat, relatează CNN.

Potrivit companiei elvețiene de monitorizare a calității aerului IQAir, indicele calității aerului (AQI) a ajuns vineri dimineață la 216, valoare încadrată în categoria „foarte nesănătos”.

Singapore a ocupat primul loc în clasamentul celor mai poluate orașe monitorizate de IQAir, fiind urmat de Kuala Lumpur, capitala Malaeziei, afectată la rândul său de incendiile din Indonezia.

Smogul dens a redus considerabil vizibilitatea, iar clădirile emblematice ale orașului, inclusiv complexul Marina Bay Sands, abia mai puteau fi distinse prin perdeaua de fum.

Incendiile din Indonezia, amplificate de fenomenul El Niño

Incendiile de vegetație sunt frecvente în Indonezia în timpul sezonului secetos, când suprafețe întinse de turbării sunt defrișate și drenate pentru plantații comerciale, inclusiv pentru producția de ulei de palmier.

Anul acesta, perspectiva apariției unui fenomen El Niño deosebit de puternic, care favorizează condițiile de secetă, a contribuit la crearea condițiilor pentru incendii neobișnuit de intense.

Agenția Națională de Mediu din Singapore a anunțat că nori de fum de intensitate moderată până la ridicată, proveniți din sudul și centrul insulei Sumatra și din Kalimantanul de Vest, au fost observați deplasându-se spre oraș.

Autoritățile au avertizat că vânturile din sud și sud-est ar putea continua să transporte fumul către Singapore.

Poluarea amenință evenimentele de Formula 1

Criza de poluare coincide cu pregătirile pentru Marele Premiu de Formula 1 din Singapore, dar și pentru alte evenimente internaționale.

Federația Internațională de Automobilism (FIA) a precizat că spectacolele organizate în aer liber ar putea fi afectate de smog, însă cursa propriu-zisă nu este considerată amenințată.

Organizatorii au transmis vineri că, deocamdată, nu există planuri de modificare a programului de divertisment.

Singapore s-a mai confruntat cu probleme similare în timpul curselor de Formula 1 din 2015 și 2019, care s-au desfășurat în ciuda fumului dens.

Nu erau mănuși, comprese, perfuzii, trusă de prim ajutor, defibrilator sau ambulanță în casa în care Diego Maradona și-a petrecut ultimele zile, a spus procurorul Patricio Ferrari, potrivit La Gazzetta dello Sport. Nu exista nimic din ce fusese promis, a insistat el în fața judecătorilor de la San Isidro, lângă Buenos Aires.

Ferrari a susținut că, pe 11 noiembrie 2020, când a fost externat, Maradona era „o bombă cu ceas”, iar cei care trebuiau să-l îngrijească au scăpat de el, ducându-l în casa în care a murit 14 zile mai târziu.

„Un grup de amatori”

Procurorul a descris echipa medicală drept „un grup de amatori”, care a uitat în permanență că are în grijă un pacient vulnerabil, cu o stare de sănătate complicată. Potrivit lui, a domnit o dezorganizare totală, riscul a fost crescut peste limitele admise, iar unii membri ai echipei au dat dovadă de indiferență.

Acuzarea s-a bazat și pe concluziile unei comisii medicale interdisciplinare. Experții au stabilit că Maradona nu a fost un om sănătos care a murit brusc, ci un pacient cu probleme grave și complexe, a cărui stare s-a deteriorat pe parcursul mai multor zile. Una dintre concluzii a fost că moartea putea fi evitată, iar îngrijirea medicală a fost necorespunzătoare.

După Ferrari, a luat cuvântul procurorul Cosme Iribarren, care și-a amintit momentul în care a văzut trupul lui Maradona, în ziua morții.

Încă de la deschiderea procesului, pe 14 aprilie, Ferrari susținuse că Maradona a început să moară cu 12 ore înainte de deces și că oricine l-ar fi dus la o clinică în ultima săptămână i-ar fi salvat viața. El afirmase atunci și că inima fotbalistului nu fusese ascultată niciodată între 11 și 25 noiembrie 2020.

Cine sunt acuzații

Maradona a murit pe 25 noiembrie 2020, la 60 de ani, din cauza unei insuficiențe cardiace și a unui edem pulmonar acut. Cu două săptămâni înainte fusese operat pentru un hematom subdural, apoi a fost trimis la tratament la domiciliu, într-o casă din Tigre, la nord de Buenos Aires.

Pe banca acuzaților se află șapte membri ai echipei medicale, printre care neurochirurgul Leopoldo Luque, psihiatra Agustina Cosachov și psihologul Carlos Díaz. Sunt acuzați de omor cu intenție eventuală, adică ar fi știut că acțiunile sau omisiunile lor îl pot ucide pe Maradona și și-au asumat acest risc. Riscă între opt și 25 de ani de închisoare. A opta acuzată, asistenta medicală Dahiana Gisela Madrid, va fi judecată separat, de un juriu.

Apărarea respinge acuzațiile și susține că Maradona a murit din cauza problemelor de sănătate pe care le avea de mulți ani, iar decesul a fost brusc și imprevizibil.

De ce procesul a fost reluat de la zero

Primul proces a început în martie 2025, dar a fost anulat după două luni, când s-a aflat că judecătoarea Julieta Makintach participase la filmarea unui documentar neautorizat despre caz. Ea a demisionat ulterior, iar dosarul a fost preluat de un nou complet.

La al doilea proces au avut loc peste 40 de ședințe, cu peste 100 de declarații ale acuzaților și martorilor. După procurori și avocații familiei urmează pledoariile apărării, apoi instanța va decide asupra vinovăției celor șapte acuzați.

Incidentul a provocat proteste și indignare în Japonia, pe fondul nemulțumirilor mai vechi legate de prezența militară americană în regiune, scrie Anadolu.

Militarul american Devin Jacob Ballard, în vârstă de 20 de ani, este suspectat că a ucis-o pe Anna Yagi, de 39 de ani, într-un hotel din Naha, capitala prefecturii Okinawa, sâmbăta trecută. Ballard, caporal în Corpul Pușcașilor Marini ai SUA, era repartizat la Forța Expediționară a III-a a pușcașilor marini, staționată la baza aeriană a pușcașilor marini Futenma, din orașul Ginowan.

Acesta a fost arestat duminică și trimis procurorilor. Militarul a negat orice implicare în faptele de care este acuzat, potrivit relatărilor presei.

Okinawa cere măsuri pentru prevenirea unor incidente similare

Rezoluția adoptată vineri de adunarea prefecturală solicită armatei americane să ia măsuri în cazul lui Ballard pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente, relatează agenția Kyodo. Legislativul local a adoptat și o declarație adresată Guvernului Japoniei, prin care solicită acțiuni în aceeași direcție.

Ambele documente cer o revizuire fundamentală a Acordului privind statutul forțelor SUA în Japonia, care stabilește cadrul juridic aplicabil militarilor americani staționați pe teritoriul japonez.

Okinawa găzduiește aproximativ jumătate dintre cei 50.000 de militari americani staționați în Japonia, deși reprezintă o parte relativ mică din teritoriul țării.

Proteste în Okinawa și Tokyo

Cazul a declanșat proteste în Okinawa, dar și în capitala Tokyo, unde participanții au cerut autorităților să ia măsuri în urma acuzațiilor.

Prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi, a condamnat incidentul, iar autoritățile de la Tokyo i-au convocat atât pe ambasadorul SUA, cât și pe comandantul forțelor americane din Okinawa, pentru a transmite proteste oficiale.

Armata americană din prefectură a anunțat suspendarea unor activități pentru 48 de ore, începând de miercuri, și instituirea unei interdicții de circulație pentru militari, valabilă 30 de zile, începând de vineri.

Tensiuni mai vechi legate de prezența militară americană

Incidentul readuce în atenție tensiunile dintre locuitorii din Okinawa și forțele americane staționate în regiune. Prefectura s-a aflat sub controlul SUA în perioada 1945-1972, iar prezența bazelor militare americane continuă să genereze nemulțumiri.

În trecut, în Okinawa au avut loc proteste și după apariția unor cazuri de agresiune sexuală în care au fost implicați militari americani. Potrivit relatărilor presei, infracțiunile comise de membri ai armatei SUA, inclusiv împotriva femeilor și fetelor, au alimentat furia și preocupările comunităților locale.

Solicitarea de revizuire a acordului militar ar putea readuce în centrul dezbaterii publice relația dintre Japonia și SUA, precum și responsabilitatea autorităților pentru prevenirea unor noi incidente.

 

În cadrul unor filmulețe încărcate pe story-ul de pe Instagram, trapperul Ian a adresat momentul în care a urinat în timpul unui concert de la Arenele Romane.

„Nu am avut niciodată nicio intenție negativă față de oamenii de acolo, față de fanii mei, față de muncă, altcuiva. Nu a fost niciodată în capul meu gândul ăsta”, a spus artistul.

„Pur și simplu am acționat din impuls, nu m-am gândit că sunt minori acolo, pur și simplu nu mi-a venit în cap”, a continuat el.

El și-a motivat gestul prin faptul că publicul „nu prea mai e alcătuit din minori” și prin faptul că „a fost un fel de caterincă”.

„Am numărat acordurile parentale, au fost în jur de 300 de minori și pur și simplu nu mi-a venit în cap toată treaba asta. Nu m-am gândit, efectiv, știu că sunt idiot, dar nu m-am gândit”, a explicat trapperul.

„Îmi pare rău de toată situația asta pe care am creat-o și față de copiii minori care erau acolo, față de mame, față de echipa care a strâns după mine, față de colegii, artiștii care mai erau acolo, față de Edi, care nu vreau să sufere din cauza acțiunilor mele și să aibă cariera lui de suferit din cauza că am fost eu idiot”, a spus Ian.

El a mai precizat că își asumă cele întâmplate, „și pe cale legală sufăr consecințe”.

„Vă asigur că nu se mai întâmple niciodată chestia asta, mi-am învățat lecția”, a conchis artistul.

În urma momentului de pe scenă, trapperul a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile.

Polițiștii Secției 14 din București s-au sesizat din oficiu după ce au văzut imaginile.

Înainte de buldozere, pe traseul viitoarei autostrăzi intră arheologii. În perioada următoare continuă diagnosticul arheologic intruziv prin secțiuni de sondaj, sunt completate investigațiile în zonele cercetate parțial și sunt delimitate siturile nou identificate, potrivit CNIR. Sunt necesare și cercetări în siturile deja cunoscute din studiul de fezabilitate, pentru obținerea descărcării de sarcină arheologică și pregătirea amplasamentului pentru lucrări.

Foto: CNIR

Ce se întâmplă cu terenurile oamenilor

La întâlnirea de la sediul Primăriei Pașcani, specialiștii CNIR au prezentat stadiul contractului de proiectare și execuție. Au discutat și soluțiile pentru accesul în teren, necesar investigațiilor din etapa de proiectare.

Foto: CNIR

Un punct important al ședinței au fost măsurile propuse pentru ca, pe durata contractului, impactul asupra comunităților și proprietăților din zonele tranzitate să fie cât mai redus. Informarea proprietarilor și a celor care folosesc terenurile, dar și corelarea intervențiilor cu recoltarea culturilor, sunt esențiale pentru aceste activități, arată compania.

Foto: CNIR

CNIR spune că acordă tot sprijinul constructorului pentru derularea contractului și pregătirea începerii lucrărilor, colaborând cu autoritățile locale.

Legătura cu Autostrada Moldovei, în 12 luni

Constructorul, asocierea SA&PE Construct (lider) – Tehnostrade – Spedition UMB – Euro-Asfalt, a subliniat importanța investiției pentru dezvoltarea economică a regiunii și conectarea Moldovei la rețeaua de autostrăzi. Asocierea pregătește începerea lucrărilor pe un prim segment, de 5,5 kilometri.

Foto: CNIR

Prioritizarea acestui segment va permite ca, în doar 12 luni, Autostrada Unirii A8 să fie legată de Autostrada Moldovei A7.

Ce se va construi pe cei 27 de kilometri

Pe traseul dintre Târgu Neamț (Moțca) și Târgu Frumos vor fi construite 36 de poduri și pasaje, cu o lungime totală de 8,5 kilometri, patru tunele, cu o lungime totală de 1,7 kilometri, și trei noduri rutiere, la Moțca, Pașcani și Târgu Frumos.

Foto: CNIR

Contractul valorează 4,87 miliarde de lei fără TVA și are o durată de 46 de luni, din care 10 pentru proiectare și 36 pentru execuție. Investiția este finanțată prin programul european Security Action for Europe (SAFE).

Foto: CNIR

Cotația petrolului Brent a coborât cu 0,7%, până la 103,53 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a ieftinit cu 0,6%, ajungând la 90,97 dolari pe baril, potrivit Reuters. Scăderile au fost înregistrate în tranzacțiile de vineri dimineață, pe fondul unei reduceri a temerilor privind o nouă escaladare militară în Orientul Mijlociu.

Trump exclude un atac asupra Iranului înaintea alegerilor din SUA

Președintele american a declarat joi că Washingtonul poartă discuții „productive” cu Iranul. El mai adăugat și că nu este planificat niciun atac militar înaintea alegerilor legislative americane din 3 noiembrie. Declarația a venit după apariția unor informații în presa americană potrivit cărora administrația Trump lua în calcul o operațiune militară împotriva Iranului înaintea scrutinului.

Mesajul președintelui american a redus temporar îngrijorările investitorilor privind aprovizionarea globală cu petrol, afectată de conflictul care durează deja de opt luni. Tot joi, agenția iraniană Tasnim a relatat că ministrul de Externe Abbas Araqchi a anunțat că Teheranul analizează răspunsul Statelor Unite la o propunere iraniană.

Aceasta ar permite redeschiderea Strâmtorii Ormuz în termen de șapte zile, însă nu există deocamdată un acord anunțat între cele două părți. Înaintea războiului, prin Strâmtoarea Ormuz treceau transporturi reprezentând aproximativ 20% din fluxurile mondiale de petrol și combustibili. Perturbarea navigației pe această rută a devenit unul dintre principalii factori care influențează prețurile internaționale.

Prețurile petrolului au scăzut vineri, după ce Donald Trump a anunțat că Statele Unite nu intenționează să atace Iranul înaintea alegerilor din noiembrie. Foto: Yuri Gripas/ABACAPRESS.COM

Petrolul rămâne peste 100 de dolari, iar două crize amenință aprovizionarea

Deși cotațiile au scăzut vineri, petrolul Brent se îndreaptă către o creștere pe ansamblul săptămânii. Joi, prețul de referință european a închis ședința cu un avans de 4%, după intensificarea atacurilor asupra navelor care transportă petrol din Orientul Mijlociu.

Situația din regiune rămâne problematică și tensionată. Amenințările la adresa transportului maritim din Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz s-au amplificat în octombrie. În paralel cu negocierile, Washingtonul continuă să exercite presiuni economice asupra Teheranului.

Joi, Statele Unite au introdus noi sancțiuni împotriva unor persoane și rețele implicate în transportul petrolului iranian. Măsurile vizează și 17 nave utilizate pentru transportul țițeiului, produselor petroliere și petrochimice.

Piața petrolului se confruntă și cu o a doua problemă majoră

Uraganul Isaias, care se apropie de coasta americană a Golfului Mexic, a determinat oprirea temporară a unei părți importante a producției petroliere din regiune. Potrivit autorităților americane, până joi fuseseră suspendate capacități de producție de aproximativ 1,3 milioane de barili pe zi, reprezentând 62,9% din producția curentă de petrol din zona afectată.

Această întrerupere pune presiune suplimentară asupra unei piețe deja afectate de conflictul din Orientul Mijlociu. În aceste condiții, petrolul american WTI se îndreaptă către o ușoară scădere săptămânală, în timp ce Brent ar urma să încheie săptămâna în creștere.

„Nu putem veni de fiecare dată cu noi flexibilități fiscale”, a declarat joi Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, după reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro, desfășurată la Luxemburg, despre care a scris Rapporteur.

Dombrovskis a avertizat că relaxarea regulilor ar putea pune sub semnul întrebării angajamentul comun al statelor membre față de disciplina bugetară.

Un context economic deosebit de dificil pentru Italia și Grecia

El a subliniat că respectarea regulilor fiscale și credibilitatea angajamentelor privind sustenabilitatea finanțelor publice reprezintă atuuri importante pentru Uniunea Europeană.

Solicitările Italiei și Greciei vin într-un context economic dificil, în care scumpirea energiei pune presiune atât asupra gospodăriilor, cât și asupra companiilor.

Mai multă libertate în cheltuielile publice ar permite guvernelor să adopte măsuri suplimentare pentru a atenua efectele creșterii prețurilor.

Comisia consideră că extinderea repetată a excepțiilor de la cadrul fiscal ar fi dăunătoare

Poziția Comisiei sugerează însă că Bruxelles-ul nu dorește extinderea repetată a excepțiilor de la cadrul fiscal european. Regulile bugetare urmăresc să limiteze deficitele și datoria publică și să mențină stabilitatea finanțelor statelor membre.

O relaxare suplimentară ar putea crea dificultăți în aplicarea consecventă a acestor reguli și ar ridica întrebări despre tratamentul acordat diferitelor țări.

Declarațiile lui Dombrovskis indică faptul că Italia și Grecia vor avea de înfruntat obstacole în încercarea de a obține un spațiu bugetar mai larg.

Comisia nu a anunțat însă, în declarațiile citate, o decizie formală de respingere a cererilor celor două guverne.

Cazul vizează Protocolul 35 al Acordului privind SEE, care permite Islandei, Norvegiei și Liechtensteinului accesul la piața unică a Uniunii Europene, în schimbul preluării unei părți importante din legislația comunitară, potritivt Rappoerteur.

Deși Islanda și-a asumat această obligație în urmă cu peste trei decenii, autoritățile nu au reușit până acum să o aplice pe deplin. Guvernul a prezentat recent o propunere legislativă pentru introducerea Protocolului 35 în dreptul național, însă parlamentarii au dezbătut proiectul timp de nouă ore fără să ajungă la o concluzie.

Situația juridică este mai complexă decât pare

Este a patra încercare de adoptare a măsurii.

Deocamdată, nu este clar dacă Executivul dispune de suficiente voturi pentru a obține aprobarea Parlamentului.

Carl Baudenbacher, fost președinte al Curții EFTA între 2003 și 2017, consideră că există argumente solide împotriva Islandei, dar avertizează că situația juridică este mai complexă decât pare.

Protocolul nu prevede preluarea integrală a principiului supremației dreptului UE și nici o formulă legislativă obligatorie, a explicat acesta pentru publicația Rapporteur.

CE ceruse, în septembrie, accelerarea preluării de norme europene

Disputa apare într-un moment sensibil pentru relația Islandei cu Uniunea Europeană.

La sfârșitul lunii august, alegătorii islandezi au respins reluarea negocierilor de aderare la UE, o propunere importantă pentru guvernul de centru-stânga.

În paralel, Comisia Europeană a avertizat în septembrie că Islanda, Norvegia și Liechtenstein trebuie să accelereze preluarea legislației europene, pe fondul creșterii volumului de norme noi.

Deși Comisia nu supraveghează aceste trei țări în același mod ca statele membre, Baudenbacher consideră că spațiul pentru întârzieri și tratamente speciale se restrânge.

Lituania, serviciul diplomatic al Uniunii Europene și autoritățile canadiene figurau inițial printre susținătorii unei conferințe organizate de organizația neguvernamentală EU DisinfoLab, dar și-au retras sprijinul după intervențiile diplomatice americane, potrivit relatărilor din presa europeană, sintetizate de rapporteur.com

Disputa a izbucnit în jurul conferinței „Disinfo”, organizată de EU DisinfoLab, o organizație non-profit finanțată de Uniunea Europeană.

Lituania și-ar fi exprimat nemulțumirea față de panel

Unul dintre paneluri urma să analizeze dacă Statele Unite au devenit o amenințare pentru Europa prin practici de manipulare și ingerință străină în spațiul informațional, cunoscute prin acronimul FIMI.

Printre instituțiile și autoritățile prezentate inițial drept susținători ai evenimentului se numărau Ministerul de Externe al Lituaniei, Global Affairs Canada și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), structura diplomatică a UE.

Potrivit publicației Rapporteur și relatărilor ulterioare din The Guardian, sprijinul a fost retras după contacte cu Departamentul de Stat al SUA.

Un oficial american a declarat pentru Rapporteur că Lituania și-ar fi exprimat nemulțumirea față de panel, argumentând că discuția ar trebui să se concentreze asupra amenințărilor reale reprezentate de Rusia, nu asupra Statelor Unite.

Guvernul lituanian nu a răspuns imediat solicitării de comentarii.

Eurodeputații critică reacția instituțiilor europene

Alexandra Geese, eurodeputată germană din grupul Verzilor, a descris presupusa intervenție americană drept „ingerință străină”.

„Să faci presiuni asupra guvernelor europene pentru a renunța la o conferință despre dezinformare, ca să ascunzi propriul rol în răspândirea dezinformării nu este diplomație. Este ingerință străină, iar Europa ar trebui să o numească astfel”, a declarat ea pentru Rapporteur.

Chloé Ridel, eurodeputată franceză din grupul Socialiștilor și Democraților, a susținut că episodul arată că Europa cedează presiunilor Washingtonului.

Ea a criticat și ceea ce a descris drept o relație de subordonare față de SUA.

La rândul său, Arash Saeidi, eurodeputat francez din grupul Stângii, a pus sub semnul întrebării consecvența Comisiei Europene în apărarea suveranității europene și în combaterea ingerințelor străine.

Nu toți eurodeputații au împărtășit însă această interpretare

Tomas Tobé, vicepreședinte al Partidului Popular European, cel mai mare grup din Parlamentul European, a declarat că UE ar trebui să rămână concentrată asupra amenințărilor provenite din Rusia și din alte state ostile.

Rihards Kols, eurodeputat leton din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, a afirmat că poate înțelege obiecțiile unui aliat față de o formulare pe care o consideră nedreaptă.

El a subliniat însă că acuzațiile de manipulare informațională trebuie susținute de dovezi și că o conferință a unei organizații neguvernamentale ar trebui să poată aborda inclusiv subiecte incomode pentru aliați.

Washingtonul respinge comparația cu Rusia și China

Administrația americană a criticat ideea de a descrie SUA drept o amenințare FIMI. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat pentru Rapporteur că retragerea sprijinului de către aliații europeni nu ar trebui să surprindă pe nimeni.

Potrivit oficialului american, aplicarea unui termen folosit în mod obișnuit pentru operațiunile de influență ale adversarilor la adresa Statelor Unite subminează obiectivele comune.

În terminologia instituțiilor europene, FIMI desemnează comportamente coordonate și înșelătoare asociate intereselor unor state străine. Activitatea UE în acest domeniu s-a concentrat în special asupra operațiunilor atribuite Rusiei și Chinei.

Controversa evidențiază divergențele dintre Washington și Bruxelles privind definirea dezinformării și limitele măsurilor de combatere a acesteia. În timp ce instituțiile europene pun accentul pe riscurile manipulării informaționale susținute de state, administrația americană avertizează că astfel de inițiative pot afecta libertatea de exprimare.

Rezultatele OpenAI sunt prezentate în 722 de lucrări, însă multe dintre demonstrații nu au fost încă verificate independent, într-un anunț descris drept apocalipsa matematicii – „mathpocalypse”.

Demersul vine la aproximativ o lună după ce OpenAI a prezentat o demonstrație propusă pentru ecuațiile Navier-Stokes, una dintre cele șapte probleme ale Mileniului, considerate printre cele mai dificile provocări ale matematicii moderne, potrivit Sky News.

Progresul este cu atât mai surprinzător cu cât, în urmă cu mai puțin de doi ani, modelele de inteligență artificială întâmpinau dificultăți în rezolvarea unor exerciții de matematică de nivelul examenelor GCSE din Marea Britanie.

Demonstrații numeroase, greu de verificat

Cele 722 de lucrări conțin demonstrații complete sau parțiale pentru 372 de probleme. Volumul și complexitatea materialelor fac însă dificilă verificarea lor de către matematicieni, iar o parte dintre rezultate nu au fost confirmate independent.

Pentru cercetători, provocarea nu mai este doar să obțină rezultate noi cu ajutorul inteligenței artificiale, ci și să stabilească dacă demonstrațiile sunt corecte și să înțeleagă raționamentele din spatele lor.

O comparație și un contrast

Scott Aaronson, profesor și director al departamentului de informatică de la Universitatea Texas din Austin, a descris schimbarea printr-o comparație sugestivă: un om care și-a petrecut întreaga viață învățând să supraviețuiască într-o pădure tropicală descoperă brusc, chiar lângă el, un complex turistic uriaș, dotat cu heliport și piscine încălzite.

Imaginea surprinde contrastul dintre metodele tradiționale de cercetare și capacitățile tot mai mari ale sistemelor de inteligență artificială.

Reacții împărțite în comunitatea matematică

Anunțul a fost primit diferit de cercetători.

Unii consideră că noile rezultate pot accelera descoperirile și pot deschide direcții de cercetare care ar fi fost greu de explorat prin metode convenționale.

Alții critică publicarea simultană a unui număr atât de mare de demonstrații, fără suficient timp pentru examinarea lor.

Terence Tao, unul dintre cei mai cunoscuți matematicieni ai lumii, a distribuit o declarație a Asociației pentru Matematică Umană, care le-a cerut cercetătorilor să întrerupă colaborările cu OpenAI.

„Nu este erudiție, este putere”

„Publicarea a peste 700 de fișiere dintr-o dată nu este o demonstrație de erudiție, ci o demonstrație de putere”, a transmis grupul.

Acesta a îndemnat comunitatea să revină la o viziune asupra științei centrată pe înțelegerea umană.

OpenAI a declarat, într-o postare pe blog, că își dorește ca aceste progrese să extindă frontierele cunoașterii și să permită noi descoperiri.

Compania a precizat că a consultat matematicieni pentru a stabili cum ar trebui publicate rezultatele.

Inteligența artificială se apropie de nivelul cercetătorilor de top

Timothy Gowers, profesor la Collège de France și la Universitatea Cambridge, a declarat anterior pentru Sky News că este surprins de viteza cu care inteligența artificială avansează în matematică.

El a comparat progresul cu un tsunami care se apropie: cercetătorii îi pot vedea amploarea, dar nu au resimțit încă toate efectele.

Potrivit lui Gowers, în decursul acestui an, sistemele de inteligență artificială au trecut de la un nivel comparabil cu cel al unui doctorand mediocru la unul apropiat de cel al unui matematician cu experiență și, ulterior, al unui cercetător de top.

Rezultatele publicate de OpenAI sugerează că acest progres ar putea continua.

Young lucra ca specialist junior în domeniul informațiilor și ar fi încercat să transmită date protejate unei puteri străine în perioada noiembrie 2024 – mai 2025, potrivit acuzațiilor formulate în baza Legii privind securitatea națională din 2023.

Conform informațiilor prezentate de Associated Press, militarul și-ar fi folosit autorizația de securitate pentru a accesa informații sensibile despre apărare și intelligence în timp ce se afla la bordul unei nave de război a Marinei Regale.

Ulterior, ar fi încercat să transmită datele autorităților ruse prin intermediul dark web-ului.

Autoritățile britanice nu au oferit public toate detaliile informațiilor pe care Young ar fi încercat să le transmită și nici nu au precizat dacă acestea au ajuns efectiv la reprezentanți ai Rusiei.

Ancheta, desfășurată împreună cu Ministerul Apărării

Cazul este investigat de unitatea antiteroristă a Poliției Metropolitane din Londra, în colaborare cu Ministerul britanic al Apărării.

„Acestea sunt acuzații foarte grave împotriva unui membru activ al forțelor armate”, a declarat comandantul Helen Flanagan, șefa unității de combatere a terorismului din Londra.

Ea a precizat că anchetatorii au lucrat îndeaproape cu structurile relevante ale Ministerului Apărării pentru a limita orice risc potențial asociat cazului, pe măsură ce investigația a avansat.

Inculparea lui Young reprezintă un caz important pentru aplicarea noii legislații britanice privind securitatea națională. Legea din 2023 a introdus instrumente juridice suplimentare pentru combaterea activităților desfășurate în beneficiul unor puteri străine.

Alte cazuri de presupus spionaj în favoarea Rusiei

Dosarul apare într-un context de îngrijorare în mai multe state occidentale cu privire la presupusele încercări ale serviciilor ruse de informații de a obține date militare sensibile, în special în timpul războiului din Ucraina.

În Australia, autoritățile au formulat în august acuzații împotriva unui cetățean cu dublă cetățenie, australiană și rusă, suspectat că ar fi încercat să transmită informații despre forțele ucrainene unor persoane cu legături cu serviciile de informații ruse.

De ce e special cazul „Teddy Young”

Potrivit poliției australiene, bărbatul s-ar fi alăturat armatei ucrainene înainte de presupusele demersuri.

În septembrie 2025, poliția britanică a arestat alte trei persoane suspectate de spionaj în favoarea Rusiei.

Cazul lui Teddy Young este însă distinct prin faptul că suspectul era membru activ al armatei britanice și ar fi avut acces autorizat la informații sensibile în virtutea funcției sale.

Acuzațiile nu echivalează cu o condamnare, iar instanța urmează să stabilească răspunderea penală a militarului.

„Ne vom asigura că oamenii vor putea să-l urmărească, că este public”, a declarat Hegseth joi, într-un interviu acordat postului conservator Real America’s Voice.

El a adăugat că publicul trebuie să înțeleagă că astfel de fapte au consecințe grave și a afirmat că Hasan va fi executat de un pluton de împușcare.

Potrivit unui oficial al Departamentului Apărării citat de BBC, execuția urmează să fie transmisă în direct.

Pentagonul a anunțat la începutul săptămânii că Hegseth a recomandat executarea fostului militar, iar președintele Donald Trump a aprobat propunerea.

Nu este clar, deocamdată, pe ce platformă ar urma să fie difuzată transmisiunea.

Atacul de la Fort Hood

Nidal Hasan, psihiatru militar care activa în Virginia, a deschis focul la 5 noiembrie 2009 într-o clădire medicală aglomerată de la baza Fort Hood, în Texas.

Soldații aflați acolo așteptau consultații și vaccinuri. Atacul s-a soldat cu 13 morți și a devenit unul dintre cele mai grave atacuri comise într-o bază militară americană pe timp de pace.

Hasan a recunoscut în instanță că el a fost autorul atacului.

În timpul procesului militar din 2013, a afirmat că a acționat pentru a-i proteja pe musulmani și pe talibanii din Afganistan.

De asemenea, și-a cerut scuze pentru „orice greșeală”.

Legalitatea execuției, încă în discuție

Avocatul John Mills, care lucrează cu persoane condamnate la moarte, a declarat că nu există un precedent modern pentru o execuție publică transmisă în direct. El a descris inițiativa drept un posibil „spectacol grotesc” și a avertizat că aceasta se află pe un teren juridic incert.

Potrivit lui Mills, procedura de apel în cazul lui Hasan nu s-a încheiat. Fostul militar ar putea solicita examinarea condamnării și a sentinței de către o instanță federală, ceea ce ar putea suspenda execuția.

În aceste condiții, avocatul a spus că ar fi surprins dacă aceasta ar avea loc la data anunțată.

Problemele unei execuții în direct

Deborah Denno, profesoară de drept la Universitatea Fordham, care a studiat metodele de execuție din SUA, a declarat că o transmisiune în direct ar reprezenta un nivel de transparență fără precedent.

Ea a atras însă atenția asupra unor probleme practice, precum restricțiile de vârstă și regulile platformelor online.

Conform legislației militare americane, execuțiile necesită aprobarea președintelui și parcurgerea etapelor de revizuire judiciară înainte de a putea fi puse în aplicare.

Când a avut loc ultima execuție prin pluton de împușcare

Ultima execuție militară din SUA a avut loc în 1961, când un soldat condamnat pentru viol a fost spânzurat.

Ultima execuție militară prin pluton de împușcare datează din ianuarie 1945, când soldatul Eddie Slovik a fost împușcat pentru dezertare, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Donald Trump susține de mult timp pedeapsa cu moartea.

După revenirea la Casa Albă, în ianuarie 2025, el a anulat moratoriul instituit de predecesorul său, Joe Biden, asupra execuțiilor federale și a semnat un ordin executiv prin care a cerut reluarea aplicării pedepsei capitale.

Federațiile europene și-au reafirmat pierderea încrederii în actuala conducere a organismului care coordonează fotbalul mondial, potrivit serviciului de presă al UEFA,

Asociațiile au convenit asupra unei direcții comune pentru reformarea conducerii FIFA, cu excepția Federației Asociațiilor de Fotbal din Azerbaidjan (AFFA).

UEFA consideră că schimbările instituționale nu sunt suficiente și că FIFA are nevoie și de o nouă conducere, capabilă să unească diferitele regiuni ale fotbalului mondial și să recâștige încrederea federațiilor.

Organizația a cerut o echipă cu experiență, viziune strategică și un angajament clar față de integritate și independență.

Comunicatul nu precizează motivele pentru care federația azeră nu a susținut această poziție.

Conflictul dintre UEFA și Gianni Infantino

Demersul are loc pe fondul unui conflict mai amplu între UEFA și conducerea FIFA.

Disputa s-a intensificat după ce Gianni Infantino a susținut un proiect prin care o parte dintre drepturile comerciale ale Cupei Mondiale ar fi urmat să fie transferate către o companie deschisă investițiilor private.

Inițiativa, cunoscută sub numele de FIFA Forward Enterprise, a întâmpinat opoziția mai multor confederații, care au criticat lipsa consultărilor și procesul de luare a deciziilor.

Proiectul a fost abandonat în iulie 2026

UEFA a contestat, de asemenea, modul în care a fost conceput planul și a solicitat acces la documente și mărturii în Statele Unite, în vederea unei posibile acțiuni juridice în Elveția.

FIFA a respins acuzațiile și a acuzat forul european că încearcă să influențeze cursa pentru președinția organizației.

Infantino conduce FIFA din februarie 2016 și intenționează să candideze pentru un nou mandat la alegerile programate în martie 2027, în Maroc.

UEFA cere schimbări în conducerea FIFA

Printre propunerile de reformă prezentate la Berlin se numără delimitarea mai clară a atribuțiilor conducerii FIFA, consolidarea mecanismelor de control și supraveghere și reguli mai stricte pentru deciziile importante.

UEFA dorește, de asemenea, ca resursele organizației să fie folosite în scopuri instituționale, nu pentru interese personale sau electorale.

Președintele UEFA, Aleksander Čeferin, a anunțat la aceeași reuniune că va candida pentru un ultim mandat la conducerea forului european, după ce toate cele 55 de federații îi solicitaseră să își reconsidere decizia anterioară de a nu mai participa la alegeri.

UEFA a anunțat că discuțiile despre reformarea FIFA și viitoarea conducere a organizației vor continua în perioada următoare.

O nouă reuniune a celor 55 de federații europene este prevăzută înainte de 17 noiembrie.

„În fiecare zi apar noi informații despre clădiri distruse, oameni răniți sau uciși, pe măsură ce atacurile asupra orașului nostru se intensifică. Astăzi, este o chestiune de supraviețuire”, a declarat Vitali Klitschko într-un interviu acordat agenției AFP, citat de publicația ucraineană Ukrainska Pravda.

Primarul le-a sugerat celor care au posibilitatea să se mute temporar la rude sau prieteni din afara Kievului să ia în considerare această variantă.

El a subliniat însă că nu va face apel la evacuarea completă a Capitalei.

Klitschko a susținut că plecarea în masă a locuitorilor și abandonarea orașelor ar servi intereselor liderului de la Kremlin.

„Acesta este obiectivul lui Putin: cel mai bun scenariu pentru el ar fi ca noi toți să plecăm și să-i predăm orașele noastre goale și țara noastră”, a afirmat edilul.

Kievul se pregătește pentru o iarnă dificilă

Autoritățile capitalei ucrainene pregătesc sisteme de încălzire de rezervă și constituie stocuri de combustibil, alimente și apă potabilă, în perspectiva sezonului rece.

Klitschko a avertizat însă că aceste măsuri ar putea să nu fie suficiente dacă apărarea antiaeriană nu va reuși să respingă atacurile rusești.

Loviturile au provocat deja întreruperi ale alimentării cu energie electrică și probleme în furnizarea apei.

Întreruperi ale curentului au afectat mai multe districte din Kiev joi, 8 octombrie

Primarul a atras atenția că avarierea gravă a infrastructurii de apă ar putea declanșa o criză de amploare în Capitală.

Situația energetică a fost deosebit de instabilă pe 8 octombrie.

În cursul dimineții, compania națională Ukrenergo a dispus întreruperi de urgență ale curentului în Kiev și în mai multe districte din regiunea învecinată.

Ulterior, rețeaua a revenit pentru scurt timp la un program de întreruperi planificate, însă penele de curent au fost reintroduse după noi atacuri rusești.

Întreruperile au afectat și transportul public.

Metroul și unele servicii de transport din capitală au fost oprite temporar, potrivit informațiilor publicate de Ukrainska Pravda.

Atacurile rusești s-au intensificat

Rusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului în ultimele săptămâni, iar loviturile au vizat atât infrastructura energetică, cât și obiective de transport. La începutul lunii octombrie, forțele ruse au atacat poduri peste râul Nipru, legături importante între cele două maluri ale capitalei.

În acest context, autoritățile încearcă să mențină funcționarea serviciilor esențiale și să pregătească orașul pentru eventuale întreruperi prelungite ale electricității, încălzirii și alimentării cu apă.

Mesajul lui Klitschko nu reprezintă, așadar, un ordin de evacuare a Kievului, ci un avertisment adresat celor care au unde să se adăpostească temporar în afara capitalei. Primarul susține că orașul trebuie să se pregătească pentru o iarnă dificilă, în condițiile în care atacurile rusești continuă să pună presiune asupra infrastructurii și asupra vieții de zi cu zi a locuitorilor.

Noile acuzații sporesc presiunea asupra lui Maduro și a soției sale, capturați de armata americană în ianuarie, în locuința lor din Caracas, și transferați în Statele Unite pentru a răspunde unor acuzații de trafic de droguri, potrivit AP.

Potrivit rechizitoriului revizuit, Maduro ar fi aprobat folosirea torturii împotriva unor membri ai armatei și a opozanților pe care îi considera o amenințare la adresa puterii sale.

Procurorii susțin că fostul lider venezuelean ar fi sugerat metode de tortură, ar fi cerut informații despre tratamentul aplicat unor deținuți și ar fi urmărit o înregistrare cu o mărturisire obținută sub constrângere.

„Este vorba de fapte cu adevărat de neconceput”

Cilia Flores, fost avocat și fostă primă doamnă a Venezuelei, este acuzată că ar fi contribuit la dezvoltarea sistemului represiv și că ar fi ordonat torturarea unor persoane.

„Este vorba despre fapte cu adevărat de neconceput”, a declarat procurorul american Jamie McDonald în fața tribunalului din Manhattan, unde este judecat cazul.

Maduro și Flores au pledat „nevinovat” în dosarul privind presupusa conspirație pentru introducerea cocainei în Statele Unite.

Avocații lor au cerut anterior clasarea cazului, susținând că cei doi beneficiază de imunitate în calitate de fost lider de stat și fostă primă doamnă.

Trei cetățeni americani, printre presupusele victime

Rechizitoriul descrie mai multe cazuri de tortură din perioada în care Maduro s-a aflat la conducerea Venezuelei, între 2013 și capturarea sa din ianuarie.

În cazul unui cetățean american identificat de presă drept Osman Khan, procurorii susțin că acesta a fost reținut la intrarea în Venezuela, în 2022, și a fost supus unor șocuri electrice și altor forme de abuz în cele opt luni de detenție.

Alți doi americani ar fi fost bătuți în mod repetat. Unul ar fi avut nevoie de o spitalizare îndelungată, iar celălalt ar fi suferit o leziune permanentă la un ochi.

Khan, fostul pușcaș marin american Matthew Heath și alți șase cetățeni americani au fost eliberați în octombrie 2022, în cadrul unui schimb de prizonieri care a implicat doi nepoți ai lui Flores, condamnați în Statele Unite pentru infracțiuni legate de droguri.

Khan și Heath au obținut în mai o hotărâre judecătorească în valoare de 300 de milioane de dolari împotriva lui Maduro și a altor oficiali venezueleni, într-un proces civil legat de acuzații de tortură.

Soția lui Maduro rămâne în arest

Tot joi, un judecător american a respins cererea lui Cilia Flores de a fi plasată în arest la domiciliu pentru a primi îngrijiri medicale.

Avocații săi au afirmat că femeia, în vârstă de 69 de ani, a slăbit aproximativ 11 kilograme în detenție și ar putea avea nevoie de o intervenție chirurgicală la inimă.

Procurorii au susținut că aceasta prezintă un risc extrem de fugă.

Judecătorul Alvin Hellerstein a respins solicitarea, în acord cu argumentele procurorilor.

Maduro se află de mai mulți ani în atenția Curții Penale Internaționale, în cadrul unei anchete privind presupuse crime împotriva umanității legate de reprimarea opoziției venezuelene.

Fostul președinte a negat în repetate rânduri acuzațiile de abuz.

Noile acuzații din Statele Unite nu reprezintă, în sine, o condamnare. Cazul urmează să fie judecat în instanță.