MediaFax.ro

Prezența unor fragmente ce par de la o dronă a fost semnalată prin apel la 112 vineri după-amiaza.

La fața locului s-au deplasat pompieri, polițiști și specialiști din alte instituții ale statului, care asigură zona și au început cercetările.

Potrivit Prefecturii Constanța, dispozitivul a fost realizat începând cu ora 17.25 pentru asigurarea măsurilor de ordine și siguranță publică.

Conform primelor informații ar fi vorba de o aripă de dronă găsită între localitățile Costinești și Tuzla, la 500 de metri de un restaurant.

„Decizia de astăzi a instanței prin care i-a fost ridicat controlul judiciar lui Călin Georgescu este un prim pas important spre revenirea la normalitate și la respectarea principiilor democratice. Nu ne oprim aici: mergem până la capăt pentru ca dreptatea să nu fie doar un slogan, ci o realitate în România”, se arată în mesajul publicat vineri pe Facebook de AUR. 

Reacția partidului vine după ce Tribunalul București a admis contestația formulată de avocații lui Călin Georgescu. Instanța a rejudecat cauza și a dispus că măsura controlului judiciar nu este temeinică și a dispus ridicarea acesteia.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost plasat sub control judiciar în 26 februarie 2025, după ce a fost ridicat de procurori și dus la audieri la Parchetul General. Măsura a fost prelungită succesiv de atunci. 

Călin Georgescu mai este acuzat de propagandă legionară și complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.  

„Nimeni din Ghana nu a vorbit oficial cu mine”, a declarat Joachim Löw vineri pentru postul Sky Sport, potrivit agenției dpa.

Publicația Ghana Soccernet a scris că Löw ar fi aproape să accepte postul de selecționer, în baza unui contract pe termen scurt, axat pe Cupa Mondială din 2026, care are loc în această vară, după ce federația ghaneză s-a despărțit de Otto Addo.

Addo a fost demis marți, după înfrângerea cu 2-1 în amicalul împotriva Germaniei.

Potrivit publicației, o confirmare oficială ar urma să vină în următoarele săptămâni. Ghana Soccernet a citat „mai multe surse”, fără să spună care sunt acestea.

Directorul tehnic al Ghanei, Winfried Schäfer, s-a declarat însă surprins când a fost întrebat de dpa despre informație, mai devreme în cursul zilei de vineri. El a spus că nu are cunoștință despre o posibilă înțelegere cu Joachim Löw.

Löw a pregătit Germania în perioada 2006–2021 și a câștigat Cupa Mondială din Brazilia. De la retragerea sa, după Euro 2020, el a refuzat toate ofertele primite.

Cupa Mondială din Statele Unite, Canada și Mexic are loc în perioada 11 iunie – 19 iulie.

Într-o industrie în care eficiența, conformitatea și viteza de reacție sunt esențiale, compania a urmărit conectarea fluxurilor de lucru, de la recepția materiei prime până la ambalare, livrare și gestiunea stocurilor. Anterior, o parte importantă a informațiilor era urmărită separat, iar coordonarea activităților depindea în mare măsură de procese manuale.

Pentru a răspunde acestor cerințe, compania a implementat SeniorERP, pentru gestionarea resurselor și a operațiunilor comerciale, și MES, pentru digitalizarea și monitorizarea activităților de producție, într-o arhitectură integrată și adaptată specificului său operațional. SeniorERP oferă vizibilitate în timp real asupra stocurilor, vânzărilor, tranzacțiilor și necesarului de aprovizionare, în timp ce MES urmărește etapele din fabrică și susține colectarea automată a datelor din producție.

Citeşte comunicatul integral AICI

Reducerea accizei la motorină și instituirea unei contribuții de solidaritate pentru unii operatori nu vor fi suficiente pentru o reală reducere a prețului/costurilor pentru consumatori, o măsură mai bună fiind eliminarea ICAS, consideră avocatul specializat în fiscalitate.

Gabriel Biriș a admis ca a propus aviz negativ în Consiliul Economic și Social (CES) pe acest proiect de act normativ și are și o variantă pe care o susține de la începutul crizei și este pregătit să o repună în atenția decidenților în cazul, foarte probabil și proxim, în care actualele reduceri sunt „înghițite” de noi scumpiri ale carburanților. Biriș Gabriel este membru în CES în calitate de reprezentant al structurilor asociative ale societății civile, respectiv Asociația Tax Institute.

„Știți cum e? E o vorbă în popor: cămașa e mai aproape de piele decât haina. Probabil că mulți se vor bucura când vor vedea prețurile scăzute la motorină după ce intră în vigoare”, a spus Gabriel Biriș, întrebat dacă măsurile sunt bune pentru șoferii simpli sau companii.

Avocatul a explicat că reducerea accizei pentru persoane fizice cu mașini personale este de 30 de bani la litrul de motorină, respectiv 36 de bani cu scăderea aferent de TVA, iar diferența de 6 bani nu contează pentru firme, pentru că e deductibilă.

„Estimarea mea este că aproximativ 75% din consum e pe firmă, deci reducerea de 30 de bani contează. Oricum cele mai multe mașini personale sunt fie pe benzină, fie hibride. Măsură ajută, atinge pe toată lumea. Dar eu am explicat astăzi la CES – eu am susținut aviz nefavorabil pe măsura –  am explicat ceea spun de când a început criza, că cel mai mare risc pentru noi nu e prețul, e penuria. Și riscul ăsta nu e la benzină, că benzină noi produce mai mult decât consumăm, e la motorină. La începutul acestei săptămâni a venit și comisarul european pe energie și a făcut un apel la state să reducă cu 15% consumul, că e risc de penurie. În sensul să reducem consumul inutil că, scuze, dar încă sunt oameni care se duc până la cursul străzii cu mașina și mă uit la trafic că deasupra Bulevardului Aviatorilor și nu văd că s-ar fi redus față de acum o lună. Deci noi reducem acciza, reducem prețul la motorină, deci asta va stimula consumul, ceea ce va crește riscul de penurie. Există un risc care devine din ce în ce mai mare a se materializa”, a explicat Gabriel Biriș.

Măsura care ar fi fost mai eficientă, din perspectiva avocatului, ar fi fost eliminarea impozitelor specifice industriei, dar și un alt mod de calcul, procentual, nu nominal, al adaosului mediu pe care îl pot pune operatorii în perioada declarată a situației de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere, deocamdată în vigoare până pe 31 iunie.

„Varianta ideală din punctul meu de vedere era să elimine barbarismul ală numit ICAS, impozitul suplimentar pe petrol și gaze, care e 0,5% din cifra de afaceri, pe tot lanțul, la fiecare etapă din lanț, inclusiv acciză, și să oblige comercianții să-și reducă adaosurile cu 0,5%, care era o măsură care ar fi normalizat piața, că acum e distorsionată de impozitul ăsta (ICAS – n.r.) și care oricum nu crea un deficit structural, că el trebuia eliminat de anul ăsta, dar l-au mai prelungit un an (până la 31 decembrie 2026  – n.r.). Și eliminarea lui ar fi fost probabil compensată de creșterea veniturilor din TVA, ca urmare a creșterii prețului, deci nu trebuia să umble la buget. Și chiar dacă ar fi fost un mic impact, nu e unul structural. Oricum la anul dispărea impozitul, ai o criză, accelerează un pic măsura care e una de normalitate. Impozitele pe cifra de afaceri sunt un barbarism, mai ales când se aplică în lanț”, consideră Gabriel Biriș.

Întrebat dacă propunerea ar putea fi „revizitată” dacă prețul la pompă va continua să crească, avocatul s-a arătat dezamăgit că decidenții nu au vrut nici măcar să o ia în discuție.

„Nu vedeți că nici nu au vrut să o ia în discuție? Eu cred că sunt niște orgolii de la cei care au promovat impozitul ăsta, și impozitul ăsta, și INCA, care a nenorocit tot ce înseamnă investiții în industria prelucrătoare și nu numai. Sunt niște orgolii că, «Ce, domnule, ce am făcut noi e prost? »”, e de părere avocatul.

În ceea privește perspectiva scumpirilor care vor anula în esență această reducere obținută prin măsurile Guvernului, Gabriel Biriș a indicat o situație, publicată pe contul de Facebook, a evoluției prețurilor la începutul crizei până inclusiv joi.

„Vedeți cum au crescut prețurile, cam în salturi de câte o sută de dolari, pe tonă. Acum au venit cu măsura asta în condițiile în care ieri, la începutul zilei cotația CIF Constanța, fără taxe plătite, era 1.417 dolari, iar seara a ajuns la 1.615 dolari, deci a crescut cu 15% într-o zi. Astea sunt prețuri internaționale, la intrarea în țară, fără taxe și fără legătură cu măsurile noastre. Deci evoluția prețului este haotică, a mai și scăzut un pic, dar după care imediat a revenit. Evoluția este pe creștere, nu știm unde se stabilizează. Cât poate să intervină statul? Deci eu cred că dacă prețul de 1.600 dolari se menține și astăzi – n-am încă informații cum s-a închis astăzi – și la începutul săptămânii viitoare, până la sfârșitul săptămânii viitoare vom vedea că nu mai avem o scădere de întâi 40 de bani, la Petrom, și încă 30 de bani, deci 70 de bani la Petrom, probabil că va fi mâncată, probabil că va mai crește cu un leu”, a explicat Gabriel Biriș pentru Mediafax.

Avocatul a reiterat că va susține în continuare măsura de eliminare a ICAS, atrăgând atenția că nu este o soluție scăderea prețurilor prin măsuri adminstrative.

„Eu am zis că nu trebuie scăzut prețul prea mult, prin măsuri interne, administrative. Măsura cu ICAS ar fi adus câțiva bani, nesemnificativi, dar ar fi ar fi eliminat niște bariere în comerț”, a explicat Gabriel Biriș, adăugând că plafonarea adaosului la media de anul trecut în bani este ineficientă, în contextul în care prețul de bază a crescut, astfel că acesta adaos este procentual mai mic decât anul trecut.

Căpitanul Ibrahim Traoré, care a preluat puterea printr-o lovitură de stat în urmă cu trei ani, a sugerat că majoritatea africanilor nu își doresc sistemul democratic și că Burkina Faso are propria abordare, fără a oferi însă detalii, relatează BBC.

Inițial, Traoré a promis că va restabili guvernarea democratică în statul din Africa de Vest până în iulie 2024, însă cu două luni înainte de termen a anunțat că va rămâne la putere încă cinci ani.

În ianuarie, autoritățile au anunțat interzicerea tuturor partidelor politice, ca parte a unui plan de „reconstrucție a statului”.

În interviul difuzat joi seară, Traoré a spus: „Oamenii trebuie să uite de problema democrației. Democrația nu este pentru noi”.

„Uitați-vă la Libia, este un exemplu apropiat de noi”, a spus liderul în vârstă de 38 de ani, care se prezintă drept un lider revoluționar ce se opune imperialismului occidental.

„Oriunde încearcă (puterile occidentale) să impună democrația în lume, acest lucru este însoțit de vărsare de sânge”, a spus Traoré.

Burkina Faso, la fel ca Mali și Niger, s-a îndepărtat în ultimii ani de cooperarea cu statele occidentale, în special cu Franța, în lupta împotriva grupărilor islamiste active în regiune. În schimb, cele trei țări s-au orientat către Rusia pentru sprijin militar.

Traore a fost acuzat de reprimarea opoziției, a presei și a organizațiilor civice. Potrivit unui raport Human Rights Watch publicat joi, peste 1.800 de civili au fost uciși în Burkina Faso de la venirea lui Traoré la putere, în 2023. Două treimi dintre cazuri sunt atribuite armatei și milițiilor aliate, iar restul militanților islamiști.

Prețurile la apartamente au crescut cel mai mult în București (+22%), Craiova (+15%) și Timișoara (+11%) în martie 2026 comparativ cu luna similară a anului trecut. În același interval de timp, numărul de tranzacții cu unități individuale a scăzut în Capitală (-13,4%) și în județele Dolj (-25,9%) și Timiș (-25,9%), însă a crescut în județele Brașov (+4,4%) și Sibiu (+6,5%). Datele au la bază prețurile medii solicitate în anunțurile publicate pe Storia, cea mai vizitată platformă imobiliară din România, și tranzacțiile cu unități individuale raportate de ANCPI.

Piața imobiliară din România se recalibrează în ultimele 8 luni pe baza raportului dintre cerere și ofertă, în contextul în care eliminarea cotei reduse de TVA de 9% și creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% s-a suprapus cu o perioadă economică marcată de o inflație medie anuală de aproximativ 10%. La acești factori se adaugă, începând din luna martie, și conflictul din Orientul Mijlociu, care ar putea pune presiune în următoarele luni inclusiv pe costurile materialelor de construcție.

Datele despre prețurile la locuințe corelate cu intențiile cumpărătorilor și informațiile despre numărul de tranzacții scot în evidență o serie de tendințe care se aplică în cazul celor mai multe dintre marile orașe ale țării.

Citeşte comunicatul integral AICI

„În primul rând, munca la negru trebuie privită din perspectiva încălcării drepturilor angajatului. Acești oameni nu beneficiază de servicii care ar trebui să decurgă dintr-un contract de muncă: nu primesc asigurare de sănătate și nu beneficiază de o pensie adecvată la finalul vieții profesionale. Aceasta este prima perspectivă”, a declarat Florin Manole la emisiunea Atitudini de la Gândul.

Pe lângă acest aspect social, munca la negru creează și competiție neloială între firme. „Este interesul comun al statului și al antreprenorilor corecți ca munca la negru să fie combătută. Companiile care își plătesc taxele sunt dezavantajate față de cele care nu o fac”, a subliniat ministrul.

Combaterea muncii la negru se face prin controale și sancțiuni, realizate de inspectorii de muncă.

„Aproximativ 50% dintre inspectorii de muncă din București au dispărut în ultimii aproape 20 de ani. Avem nevoie de mai mulți inspectori pentru controale eficiente, care să protejeze angajații și economia”, a explicat Manole.

Ministrul a făcut și o glumă amară: „Avem nevoie de inspectori? Hai să mai tăiem 10% din ei… Glumesc, evident. Trebuie să acoperim deficitul și să avem suficiente resurse pentru verificări”.

Anul trecut, inspectorii de muncă au depistat cazuri masive de angajați fără contract, în special în economia digitală.

„Cele mai mari dosare au fost în zona platformelor digitale – ride-sharing, livrări și curierat. De exemplu, am avut un caz cu 530 de lucrători la negru, la un singur angajator. Vă dați seama? Un singur angajator cu peste 500 de angajați fără contract de muncă”, a precizat ministrul.

Și sectorul construcțiilor a înregistrat nereguli grave: un șantier din București a avut 76 de angajați fără contract. Sancțiunile legale prevăd o amendă de 40.000 de lei pentru fiecare angajat găsit la negru.

Guvernul pregătește o lege care va implementa Directiva Europeană privind munca pe platforme.

„Această lege va închide portițele prin care se ocolește legislația și va reglementa mai bine munca pe platforme, astfel încât fenomenul să fie redus semnificativ”, a explicat ministrul.

Munca la negru va exista probabil mult timp în toate țările UE, dar statul trebuie să facă totul pentru a limita acest fenomen și pentru a sancționa dur încălcările legii. Amenzile au fost deja majorate, iar autoritățile urmăresc să le mențină pentru cei care nu respectă legislația.

Florin Manole a ținut să sublinieze că legea nu vizează persoanele cinstite: „Niciun cetățean serios și niciun antreprenor corect nu trebuie să se teamă de lege. Sancțiunile se aplică doar celor care o încalcă, iar abuzurile trebuie corectate”.

Potrivit DIICOT, agentul de poliție de 22 de ani a fost reținut vineri.

Din cercetări a reieșit că, în perioada septembrie 2024 – mai 2025, inculpatul, cunoscând faptul că victima avea 15 ani, a întreținut cu aceasta acte și raporturi sexuale în mod repetat și a realizat filmări în care victima apare în ipostaze sexuale explicite.

De asemenea, inculpatul a stocat în telefonul mobil imaginile astfel obținute și le-a distribuit către victimă.

Vineri a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Constanța cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile.

Inspectorul principal din cadrul IGPR, Direcția Rutieră, Florin Ciuleanu, a declarat la podcastul ProMotor că nu există în acest moment un plan pentru schimbarea regimului legal de viteză pe autostradă.

În schimb, se discută despre restricții noi pentru categoriile A1 și B1, adică acele vehicule care pot fi conduse de persoane care obțin permisul de la vârsta de 16 ani.

Reprezentantul Poliției a explicat că șoferii foarte tineri au experiență redusă la volan, iar reflexele și deprinderile lor sunt încă în formare. Ei sunt, din această perspectivă, mai expuși în trafic, mai ales în raport cu vehiculele mari și cu vitezele ridicate care se ating pe autostrăzi și pe drumurile expres.

Astfel, una dintre măsurile analizate în 2026 vizează interzicerea circulației pe autostrazi și pe drumuri expres pentru vehiculele din categoriile A1 și B1.

Legislația prevede în prezent că nu au voie să circule pe autostrăzi sau drumuri expres pietonii, mopedele, bicicletele, trotinetele, tractoarele și alte vehicule lente ori nepotrivite pentru acest tip de infrastructură.

Un avion de luptă american a fost doborât deasupra teritoriului iranian, au confirmat trei surse pentru CNN, confirmând informațiile transmise anterior de presa de stat iraniană.

Agenția iraniană de stat Tasnim a anunțat că încercările de localizare a echipajului nu au avut succes până acum, iar publicația Fars a relatat că se oferă o recompensă pentru capturarea piloților. 

Locul exact al prăbușirii nu a fost confirmat oficial, însă în urma geolocalizării imaginilor distribuite pe rețelele de socializare se indică prezența unor aeronave militare la joasă altitudine în provincia Khuzestan. 

Dacă informația va fi confirmată, ar marca primul incident în care un avion american a fost doborât deasupra Iranului de la începutul ostilităților. 

La începutul conflictului, trei avioane americane au fost doborâte de apărarea antiaeriană din Kuweit, într-un incident de foc accidental. 

Casa Albă și Pentagonul nu au făcut declarații în acest sens. 

„Am luat decizia de a flexibiliza condițiile de acces ale transportatorilor rutieri de marfă în cadrul schemei de ajutor de stat pentru achiziția de vehicule din categoriile N2 și N3, cu zero emisii, în vederea facilitării investițiilor în flote moderne”, a transmis ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, într-o postare publicată pe Facebook.

El a precizat că adaptările vizează condițiile de eligibilitate, inclusiv prin recunoașterea unor instrumente contractuale, astfel încât operatorii economici din sector să poată accesa finanțarea din Fondul pentru modernizare.

„Măsura face parte dintr-un pachet coerent de politici publice, pe care ne propunem să le lansăm până la finalul acestui semestru, fiind complementară schemelor de ajutor de stat e-Mobility și e-MOVE, dezvoltate tot în cadrul Fondului pentru modernizare”, a spus ministrul.

Ciprian Șerban a precizat că cele două scheme, e-Mobility și e-MOVE, asigură dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehicule electrice în România, contribuind la reducerea emisiilor și sprijinirea tranziției către transportul verde.

„Dacă prima se referă la dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare de-a lungul rețelei rutiere administrate de CNAIR, cealaltă, integrată cu capacități de producere a energiei din surse regenerabile (panouri fotovoltaice) și sisteme de stocare, sprijină instalarea infrastructurii de reîncărcare la nivelul întreprinderilor, permițând alimentarea directă a flotelor din surse proprii de energie, reducând semnificativ dependența de piața energiei și generând economii substanțiale pe termen mediu și lung”, a adăugat Ciprian Șerban.

Potrivit ministrului, noul cadru le va permite transportatorilor să beneficieze atât de sprijin pentru achiziția de vehicule cu emisii zero, cât și de infrastructura necesară pentru reducerea costurilor.

„Transportatorii de marfă vor beneficia și de sprijin pentru achiziția de vehicule cu emisii zero și de un ecosistem funcțional care le va permite reducerea structurală a costurilor de operare, creșterea rezilienței economice și adaptarea la noile cerințe de decarbonizare. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii își reafirmă, din nou, angajamentul de a utiliza în mod strategic Fondul pentru modernizare în susținerea tranziției verzi a sectorului transporturilor, protejând, în același timp, competitivitatea economiei românești și interesele cetățenilor”, a mai transmis ministrul Transporturilor.

Piața medicamentelor împotriva obezității, una dintre cele mai profitabile din industria farmaceutică, începe să treacă prin primul mare test: pierderea exclusivității. Expirarea unor brevete importante a pus în mișcare producătorii de medicamente generice, care încearcă să își facă loc într-un sector dominat de doi giganți farmaceutici. Acest context va duce la schimbări importante în ceea ce privește prețurile, concurența și accesul la tratamente,notează El Economista.

În prezent, liderii pieței pentru obezitate și diabet sunt Novo Nordisk, cu Ozempic și Wegovy (substanța activă este semaglutida), și Lilly, cu Mounjaro și Zepbound (principiul activ este tirzepatida). În 2025, compania daneză a raportat venituri de 206.195 milioane de coroane daneze (27.593 milioane de euro), iar compania americană a înregistrat venituri de 36.507 milioane de dolari (31.442 milioane de euro), potrivit rezultatelor lor anuale.

Alte companii inovatoare, precum Roche, care în noiembrie a semnat un acord cu Rovi pentru producția unui medicament pentru slăbit aflat în dezvoltare, Pfizer sau Boehringer, cercetează tratamente destinate persoanelor supraponderale pentru a intra pe această piață.

Piața noilor medicamente pentru obezitate intră treptat în etapa expirării brevetelor, însă acest proces diferă în funcție de moleculă și de țară. Primele au fost medicamentele GLP-1 de primă generație, precum liraglutida (Saxenda, produs de Novo Nordisk), a cărei protecție a început să expire din 2024, permițând deja apariția generice în mai multe piețe. Urmează semaglutida, ale cărei brevete au început să expire în 2026 în țări precum Canada, Brazilia, Turcia, China și India. În Statele Unite și Uniunea Europeană, acestea vor rămâne valabile până în următorul deceniu.

Mai departe în timp se află tirzepatida dezvoltată de Lilly, al cărei brevet va expira abia în 2036. În plus, există și brevete secundare care ar putea prelungi protecția până spre finalul anilor 2030. Această diferență de peste zece ani explică de ce, în timp ce genericele de semaglutidă apar rapid pe piață, compania americană își menține poziția solidă în segmentul premium al tratamentelor pentru obezitate.

Reglementările permit companiilor farmaceutice să înceapă dezvoltarea unui medicament generic înainte ca produsul original să își piardă exclusivitatea, însă comercializarea nu este permisă până la expirarea perioadei de protecție. Odată lansate pe piață, genericele determină scăderea prețurilor pentru substanța activă.

Mai multe companii au confirmat că lucrează la aceste molecule. De exemplu, Teva a lansat deja o versiune de liraglutidă după expirarea brevetului și analizează dezvoltarea generice pentru noile tratamente împotriva obezității.

„Analizăm această oportunitate, deoarece piața tratamentelor pentru obezitate se transformă rapid și evoluează de la terapii mai vechi la tratamente inovatoare”, a declarat Marta González Casal, director general al companiei în Spania.

Biocon a anunțat, la rândul său, că dezvoltă și înregistrează versiuni generice de liraglutidă și semaglutidă în mai multe țări.

Și companiile farmaceutice spaniole sunt interesate. Galenicum a încheiat un parteneriat cu firma indiană Lupin pentru a produce un generic de semaglutidă. Compania din Catalonia se va ocupa de dezvoltare, producție și aprovizionare, iar partenerul indian va gestiona aprobările, comercializarea și distribuția.

Kern Pharma a declarat că va fi pregătită să lanseze versiuni generice imediat ce brevetele pentru Ozempic și Mounjaro vor expira. Compania negociază deja mai multe acorduri aflate într-un stadiu avansat, potrivit CEO-ului Raúl Díaz-Varela. În paralel, Laboratorios Normon analizează posibilitatea de a intra pe această piață.

„Medicamentele GLP-1 sunt în prezent cele mai căutate și analizăm atent dacă vom intra în acest segment”, a declarat directorul general Jesús Govantes García.

Brevetul pentru semaglutidă a expirat în India pe 20 martie 2026, transformând această țară în prima mare piață care permite accesul la generice pentru aceste medicamente foarte populare. Peste 40 de companii farmaceutice indiene au lansat sau au anunțat versiuni generice în aceeași zi, declanșând o adevărată competiție de prețuri.

Printre companiile implicate se numără Sun Pharma, Biocon, Lupin, Dr. Reddy’s, Cipla sau Torrent Pharmaceuticals, unele dintre cele mai importante nume din industria globală a medicamentelor generice. Unele dintre acestea nu s-au limitat la copierea variantelor injectabile, ci au încercat să le îmbunătățească. De exemplu, Torrent a lansat și o versiune orală generică de semaglutidă.

Până acum, utilizarea acestor medicamente în India era limitată în principal la populația urbană cu venituri ridicate. Odată cu apariția versiunilor mai ieftine, specialiștii se așteaptă la o creștere rapidă a numărului de pacienți. Totuși, autoritățile sanitare au avertizat asupra riscurilor legate de automedicație, dozare incorectă și calitatea variabilă a dispozitivelor.

India devine astfel primul loc unde se testează viitorul pieței după sfârșitul monopolului. Presiunea generată de concurență a obligat Novo Nordisk să reacționeze, compania reducând prețurile Ozempic și Wegovy cu până la 48% pentru a limita pierderea cotei de piață. Unele generice sunt cu până la 70% mai ieftine decât produsele originale.

De exemplu, Natco Pharma a stabilit costul lunar al tratamentului la aproximativ 1.290 de rupii (circa 14 euro) și 1.750 de rupii (aproximativ 19 euro).

În schimb, Lilly este mai puțin afectată de această situație, deoarece tirzepatida, substanța activă din Mounjaro și Zepbound, va rămâne protejată prin brevet până în 2036.

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a două persoane și a unei societăți comerciale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de nerespectare a regimului armelor și al munițiilor și uz de armă fără drept.

Din rechizitoriul întocmit de procurori reiese că administratorul unei societăți comerciale a deținut fără drept arme militare și chiar două lansatoare de grenade.

„În perioada 01.11.2022 – 19.12.2024, unul dintre inculpați, administrator al societății comerciale inculpate, a deținut fără drept o armă de foc militară din categoria celor interzise, respectiv o armă de foc automată, pe care a transportat-o în data de 19.12.2024 la un poligon uzinal din județul Prahova, pentru a executa trageri. Totodată, în perioada 01.11.2022 – 25.06.2025, a deținut fără drept 3 arme de foc militare, prevăzute la categoria A punctele 1 și 2 din anexa Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, respectiv o arma de foc automată și două lansatoare de grenade.

În mod concret, susțin procurorii Parchetului General, „la data de 19.12.2024, inculpatul a executat fără drept trageri în incinta poligonului uzinal menționat cu arma de foc automată pe care o deținea în mod ilegal, iar în perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2024/începutul anului 2025 și până la data de 25.06.2025 (când a fost efectuată o percheziție domiciliară) a deținut fără drept muniție militară, respectiv cantitatea de 150 cartușe cu glonț pe bandă”.

Muniția respectivă a fost introdusă în țară, în perioada decembrie 2024 – februarie 2025, în baza unei licențe individuale de import produse militare, fiind destinată unei unități militare din cadrul Ministerului Apărării Naționale, însă a fost păstrată în incinta depozitului aparținând societății inculpate situat în județul Ilfov.

În ceea ce-l privește pe al doilea inculpat, director al departamentului vânzări al societății inculpate, în rechizitoriu s-a reținut că:  „la data de 19.12.2024, în timp ce se deplasa cu un autoturism pe DN2, pe raza com. Afumați, jud. Ilfov, a deținut și a transportat fără drept muniție militară, respectiv 1187 de cartușe de diferite categorii, iar în data de 19.12.2024, împreună cu primul inculpat, a executat fără drept trageri în incinta poligonului uzinal din județul Prahova cu o armă de foc automată care era deținută în mod ilegal”.

Cu privire la societatea comercială inculpată, procurorul de caz a reținut că, în numele acesteia, au fost deținute fără drept armele militare de foc și munițiile menționate anterior, iar cei doi inculpați, asociați în cadrul societății, au efectuat în mod ilegal trageri în poligonul uzinal din județul Prahova.

Guvernul a adoptat ordonanța de urgență privind modificarea și completarea ordonanței de urgență a Guvernului 57 din 2007 privind regimul arilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice.

„Ordonanța modifică și completează cadrul legal necesar pentru stabilirea concretă a acestor arii naturale protejate și a habitatelor naturale, ceea ce urmează să se facă concret pe baza prevederilor ordonanței, prin alte acte normative subsecvente, cu hotărâri de guvern, ordine de ministru și așa mai departe”, a declarat purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu.

Ea spune că această modificare reprezenta un jalon din PNRR care trebuia îndeplinit: „Până în august avem de stabilit mai multe arii naturale protejate astfel încât jalonul să fie îndeplinit, primul pas fiind stabilirea desigur a acestui cadru pentru stabilirea regimului arilor naturale protejate”.

Potrivit oficialului, acciza la motorină „va fi redusă temporar, pe perioada declarată a crizei pe piața petrolului și a carburanților, cu 30 de bani pe litru, 36 de bani în total, cu tot cu TVA”. Dogoiu a precizat că nivelul accizei va scădea „de la 2.804,29 lei la 1.000 de litri, la 2.504,29 lei pe 1.000 de litri, și de la 3.318,74 lei tona la 2.963,7 lei tona”.

Măsura va intra în vigoare odată cu adoptarea Ordonanței de Urgență și se va aplica pe toată perioada în care va fi declarată criza de pe piața petrolului și a carburanților.

În paralel, Executivul introduce și o nouă taxare pentru companiile din sectorul petrolier.

„De asemenea, se instituie contribuția de solidaritate pentru operatorii economici, care fie doar extrag, fie extrag și comercializează petrol de pe teritoriul României”, a precizat Dogoiu.

Oficialul a explicat că această contribuție va fi calculată în funcție de anumite praguri raportate la prețul petrolului Brent și va viza doar câștigurile considerate excepționale.

„Contribuția de solidaritate se aplică în niște praguri prin raportare la prețul petrolului Brent, dar ca efect reprezintă 60% din profitul excepțional obținut în această perioadă din exploatarea sau exploatarea și comercializarea petrolului românesc”, a afirmat Ioana Ene Dogioiu.

Potrivit oficialului, mecanismul a fost gândit astfel încât să nu descurajeze investițiile din sector.

„Acele praguri pe care le vedeți în ordonanță, raportate la prețul petrolului Brent, au ca scop, tocmai ca nu cumva, această impozitare excepțională să afecteze, de exemplu, nivelul de investiții. Deci, acest lucru nu va fi afectat, vor fi vizate numai profiturile excepționale din această perioadă”, a subliniat Dogoiu.

„Aplicarea reducerii temporare accizei la motorină cu 0,36 lei litru va avea un impact bugetar estimat la 0,61 de miliarde de lei”, a spus purtătorul de cuvânt al Executivului.

În ceea ce privește noua contribuție de solidaritate, veniturile estimate la buget sunt variabile.

„Introducerea contribuției de solidaritate va avea un impact bugetar între 0,07 și 0,65 de miliarde de lei în funcție de ceea ce va fi impozitat de petrolul în cauză”, a arătat Dogoiu.

Oficialul a susținut că aceste sume, alături de încasările suplimentare din TVA rezultate din creșterea prețurilor la pompă, ar putea compensa o mare parte din costurile suportate de stat.

„Împreună cu cota de TVA suplimentar obținută ca urmare a creșterii prețului motorinei la pompă și a carburanților în general, se va reuși mitigarea, care e termenul folosit de Ministerul Finanțelor, deci acoperirea cheltuielor statului, în mare parte, cel puțin, în ceea ce privește măsurile luate până acum, adică reducerea accizei”, a declarat Dogoiu.

Atacul de vineri dimineață a lovit un depozit din sudul Iranului, în provincia Bushehr. În urma loviturii au fost distruse două containere cu ajutoare, două autobuze și mai multe vehicule de urgență, anunță organizația umanitară citată de Reuters. 

IFRC nu a atribuit responsabilitate pentru atac. 

Lovitura s-a petrecut pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, început la finalul lunii februarie după ce Israel și Statele Unite au lansat atacuri asupra Iranului.

În urma începerii conflictului,  peste 1.900 de persoane și-au pierdut viața, iar alte peste 21.000 au fost rănite, potrivit datelor furnizate de IFRC, singura organizație umanitară activă la nivel național în Iran. 

Reprezentanții organizației au avertizat joi că nevoile medicale cresc rapid, iar resursele ar putea deveni insuficiente pe fondul prelungirii ostilităților. 

„Preocuparea noastră este, de fapt, modul în care nevoile umanitare cresc atât de rapid și depășesc capacitatea noastră de a aduce tot sprijinul în țară. Nevoile cresc exponențial. Resursele nu sunt nelimitate”, a declarat Maria Martinez, șefa organizației din Iran.  

Tribunalul de primă instanță de la Bruxelles a hotărât că Varșovia trebuie să accepte și să plătească doze de vaccin în valoare de peste 5,6 miliarde de zloți, echivalentul a aproximativ 1,3 miliarde de euro, scrie TVPWorld.

Decizia vine după ce Polonia a refuzat, în aprilie 2022, să mai preia o parte din vaccinurile comandate, invocând schimbarea contextului pandemic, impactul economic al războiului din Ucraina și riscul dominării pieței de către un singur producător.

Ministrul polonez al Sănătății, Jolanta Sobierańska-Grenda, a declarat că aproximativ 64 de milioane de doze de vaccin COVID-19 vor trebui distruse, deoarece nu mai pot fi utilizate.

Oficialul a subliniat că suma pe care Polonia este obligată să o plătească reprezintă o povară uriașă pentru sistemul public de sănătate.

Potrivit acesteia, cele aproape 6 miliarde de zloți ar putea acoperi costul anual al medicamentelor oncologice sau al formării medicilor rezidenți. În prezent, Fondul Național de Sănătate (NFZ) se confruntă deja cu un deficit major, estimat la aproximativ 5,4 miliarde de euro pentru anul 2026, iar autoritățile au anunțat reduceri de finanțare pentru investigații medicale esențiale, precum colonoscopiile și RMN-urile.

Contractul vaccinurilor COVID cu Pfizer a fost negociat la nivelul Uniunii Europene și acceptat inițial de guvernul conservator condus de Mateusz Morawiecki. Actualul executiv de centru, condus de Donald Tusk, susține însă că numărul de doze a fost supraestimat și că au existat nereguli administrative grave în Ministerul Sănătății.

Ministrul Finanțelor, Andrzej Domański, a calificat situația drept rezultatul „incompetenței” fostului guvern și a anunțat că au fost transmise deja mai multe sesizări către parchet, în urma unor rapoarte ale Oficiului Național de Audit.

Reprezentanții fostului partid de guvernământ susțin, la rândul lor, că Polonia a fost supusă unor presiuni intense din partea Uniunii Europene și a marilor companii farmaceutice pentru a accepta condițiile contractuale. Aceștia afirmă că alternativele au fost limitate în contextul incertitudinii pandemice.

Hotărârea instanței nu este definitivă, iar autoritățile poloneze au anunțat că vor formula apel în termenul legal de 60 de zile, analizând toate opțiunile pentru a reduce impactul financiar asupra populației.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a transmis vineri că România a primit al 24-lea aviz favorabil necesar pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Anunțul inițial a fost făcut de ministra de Externe, Oana Țoiu, joi, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

„România obține penultimul aviz favorabil pentru aderarea la OCDE! România a primit Avizul formal al Comitetului pentru Investiții al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, un semn clar de încredere al Organizației că țara noastră face pași importanți în armonizarea legislativă și a politicilor în domeniul investițiilor și al conduitei responsabile în afaceri și transmite un semnal puternic către investitorii internaționali și partenerii noștri de afaceri că pot avea încredere în noi”, a scris Mircea Abrudean, vineri, pe Facebook.

Potrivit acestuia, obținerea avizului Comitetului pentru Investiții reprezintă un pas important în procesul de aderare, mai ales în ceea ce privește conformarea României la standarde complexe ce au un impact asupra performanței economiei naționale.

„Felicitări tuturor celor care au muncit la obținerea acestui aviz, din toate instituțiile implicate în procesul de evaluare”, a transmis el.

Rudele au declarat că Mohamed al-Mousawi, un musulman șiit care fusese anterior închis, economisea bani pentru a-și începe o afacere. Trupul său a fost returnat acoperit de tăieturi și vânătăi, inclusiv pe tălpile picioarelor, potrivit AP.

Moartea sa a devenit un punct de criză în țara condusă de sunniți și cu majoritate șiită, aflată în prima linie a războiului, unde criticii spun că autoritățile au reluat tacticile folosite pentru a suprima protestele Primăverii Arabe din 2011.

Bahrain, o monarhie care găzduiește Flota a 5-a a Marinei SUA , a arestat zeci de persoane pe parcursul războiului pentru filmarea grevelor și demonstrațiilor, pentru exprimarea sprijinului față de Iran și pentru suspiciunea de spionaj în favoarea acestuia.

„Vor să se asigure că nimeni nu contestă narațiunea statului și să reducă la tăcere orice voce care nu spune povestea (războiului) așa cum vor ei să fie spusă”, a declarat Sayed Ahmed AlWadaei de la Institutul Bahrain pentru Drepturi și Democrație, cu sediul la Londra.

Ministerul de Interne din Bahrain a declarat că al-Mousawi a fost arestat sub suspiciunea de spionaj pentru Iran, acuzații negate de familia sa, și că imaginile cu rănile sale erau „inexacte și înșelătoare”. Guvernul din Bahrain a declarat într-un comunicat că țara își apără securitatea națională. Acesta a negat orice sectarism, spunând că autoritățile au acționat legal și că organismele independente investighează acuzațiile de abuz.