Polițiștii din cadrul Secției de Poliție nr. 9 Vlăsinești au fost sesizați joi că un bărbat, de 41 de ani, din comuna Mitoc, a fost găsit decedat în curtea unei locuințe din Mitoc.
Victima avea leziuni grave în zona capului, incompatibile cu viața.
În urma cercetărilor făcute de polițiștii botoșăneni, persoana bănuită de comiterea crimei a fost identificată la scurt timp și preluată în custodia poliției, până la finalizarea cercetărilor.
Cercetările se fac sub coordonarea Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor.
Alzheimer este cel mai frecvent tip de demență și afectează aproximativ 57 de milioane de oameni la nivel mondial, potrivit ScienceDaily.
Oamenii de știință au recunoscut de mult timp poluarea aerului ca fiind un factor de risc pentru Alzheimer, precum și pentru afecțiuni cronice precum hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral (AVC) și depresia.
Deoarece aceste afecțiuni sunt, la rândul lor, legate de demență, cercetătorii s-au întrebat dacă aerul poluat crește riscul de Alzheimer în mod indirect (contribuind la acele boli) sau dacă afectează creierul mai direct.
O altă posibilitate era ca problemele de sănătate existente să facă creierul mai sensibil la poluare.
Studiu de amploare pe 27,8 milioane de vârstniciPentru a explora aceste ipoteze, echipa de la Emory a analizat datele a peste 27,8 milioane de beneficiari Medicare din SUA, cu vârsta de peste 65 de ani, între anii 2000 și 2018.
Aceștia au comparat nivelurile de expunere la poluarea aerului cu noile cazuri de boală Alzheimer, luând în considerare cu atenție prezența altor afecțiuni cronice.
Analiza a dezvăluit că persoanele expuse la niveluri mai ridicate de poluare au avut o probabilitate mai mare de a dezvolta Alzheimer.
Această legătură a fost ceva mai puternică în rândul persoanelor care suferiseră anterior un accident vascular cerebral. În schimb, hipertensiunea și depresia nu au crescut în mod semnificativ riscul asociat poluării.
Efectele directe ale particulelor fine asupra creieruluiLuate împreună, rezultatele indică faptul că poluarea aerului poate crește riscul de Alzheimer în principal prin efecte directe asupra creierului, mai degrabă decât prin declanșarea altor boli cronice.
În același timp, istoricul de accident vascular cerebral pare să crească vulnerabilitatea, sugerând că anumite persoane se confruntă cu riscuri cumulate.
Constatările indică, de asemenea, că un aer mai curat reprezintă o strategie potențială pentru scăderea ratelor de demență și protejarea sănătății cognitive în rândul populațiilor care îmbătrânesc.
Autorii adaugă: „În acest studiu național amplu asupra vârstnicilor, am constatat că expunerea pe termen lung la poluarea aerului cu particule fine a fost asociată cu un risc mai mare de boală Alzheimer, în special prin efecte directe asupra creierului și nu prin intermediul unor afecțiuni cronice comune, cum ar fi hipertensiunea, AVC-ul sau depresia”.
„Rezultatele noastre sugerează că persoanele cu istoric de accident vascular cerebral pot fi deosebit de vulnerabile la efectele nocive ale poluării asupra sănătății creierului, evidențiind o intersecție importantă între factorii de risc de mediu și cei vasculari”.
De la primele simptome până la diagnosticul făcut public, de la interviurile acordate marilor ziare americane până la sprijinul primit de la colegii săi din Grey’s Anatomy, Eric Dane a trăit ultimul capitol al vieții sale cu aceeași intensitate cu care și-a construit cariera.
Diagnosticul, anunțat chiar de elEric Dane a făcut public diagnosticul de SLA în aprilie 2025, într-un interviu exclusiv acordat revistei People.
„Am fost diagnosticat cu SLA”, a spus el atunci. „Sunt recunoscător că am familia mea iubită alături de mine în acest nou capitol din viața noastră”.
A cerut, în aceeași declarație, respect pentru viața privată, dar a subliniat dorința de a continua să lucreze cât mai mult timp posibil.
Decizia de a vorbi deschis nu a fost întâmplătoare. În lunile care au urmat, Dane a transformat experiența sa într-o platformă de sensibilizare, participând la întâlniri instituționale și inițiative dedicate cercetării SLA, scrie Il Messaggero.
Primele simptomeÎntr-un interviu la Good Morning America, alături de Diane Sawyer, actorul a descris cu luciditate debutul bolii.
„Am început să simt o anumită slăbiciune în mâna dreaptă. La început, nu i-am dat prea mare importanță”.
Cu timpul, slăbiciunea s-a agravat până când și-a pierdut aproape complet funcționalitatea brațului.
„Mă trezesc în fiecare zi și nu este un vis”, a spus el, referindu-se la conștientizarea permanentă a bolii. Într-un interviu ulterior, relatat de Variety, a adăugat că mai avea „doar un braț funcțional” și că îl durea să-și vadă corpul schimbându-se atât de repede.
Cu toate acestea, și-a exprimat în repetate rânduri recunoștința față de public și față de oportunitatea de a continua să lucreze. Ultimul proiect în care a apărut a fost serialul medical Brilliant Minds, filmat la Toronto.
Colegii din Grey’s Anatomy: „Te iubesc”Vestea diagnosticului i-a mobilizat imediat pe foștii colegi de platou, care deveniseră de-a lungul anilor o a doua familie.
Patrick Dempsey, intervievat de Parade, a mărturisit că au păstrat legătura până aproape de final. „Am vorbit cu el acum câteva săptămâni. Ne-am trimis mesaje”, a spus el, adăugând că încercase să-l implice în noul său thriller Memory of a Killer.
„Din păcate, evoluția bolii a făcut acest lucru practic imposibil”.
Ellen Pompeo a sunat imediat după ce a aflat diagnosticul. „I-am scris: «Sunt aici dacă vrei să vorbim»”, și-a amintit ea într-un mesaj preînregistrat pentru gala ALS Network Champions for Cures & Care, care i-a adus un omagiu pe 24 ianuarie.
„Și telefonul a sunat 30 de secunde mai târziu”.
Pompeo i-a spus atunci: „Te voi ajuta cu orice ai nevoie, în orice mod pot. Te iubesc”. Și a adăugat: „Sunt atât de mândră de tine. Este o onoare să pot vorbi despre tine astăzi”.
Kate Walsh, intervievată de Variety, a descris parcursul său ca fiind „sfâșietor”. „Este atât de dureros. Este foarte trist”, a spus ea. „L-am păstrat în rugăciunile mele, împreună cu familia și fetele sale”.
Halatul alb al lui Mark Sloan este atârnat de ceva timp. Dar legătura cu acel platou nu s-a rupt niciodată cu adevărat.
Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Gabriela Firea a transmis că a votat „pentru toate acele familii care își numără banii pentru alimente” și pentru „copiii care se rușinează că n-au haine potrivite sau rechizite”.
„93 de milioane de europeni trăiesc cu frica zilei de mâine”Firea a subliniat amploarea fenomenului sărăciei în Uniunea Europeană. Ea a invocat datele oficiale privind persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială.
„Am votat pentru cei 93 de milioane de europeni care trăiesc cu frica zilei de mâine. Iar cel mai greu de dus este că 20 de milioane sunt copii”, a scris eurodeputata.
Potrivit strategiei europene, UE și-a propus ca până în 2030 să scoată din sărăcie peste 15 milioane de persoane, dintre care cel puțin 5 milioane de copii. Firea consideră însă că aceste obiective trebuie susținute prin măsuri concrete și finanțare adecvată.
Ținte până în 2035 și buget dedicat pentru copiiÎn cadrul votului privind raportul anti-sărăcie, Gabriela Firea a susținut stabilirea unor ținte clare pentru eradicarea sărăciei cel târziu până în 2035, cu „pași clari, indicatori și monitorizare serioasă”.
Un punct central îl reprezintă alocarea a minimum 20 de miliarde de euro pentru implementarea rapidă a Garanției Europene pentru Copii, mecanism destinat asigurării accesului copiilor vulnerabili la educație, sănătate, alimentație și locuire adecvată.
„Dacă vrem să ne ținem de acest angajament, trebuie să venim cu soluții coerente, finanțate și aplicate în fiecare stat membru”, a transmis aceasta.
Acces la bunuri esențiale și servicii publiceFirea a precizat că votul său a vizat și măsuri privind salarii corecte, protecție socială funcțională și servicii publice de calitate – sănătate, educație și sprijin pentru familii.
De asemenea, eurodeputata a pledat pentru acces la bunuri esențiale „la prețuri suportabile”, precum energie, apă, locuință și transport, în contextul creșterii costului vieții în multe state membre.
În finalul mesajului, Gabriela Firea a afirmat că va continua să susțină implementarea strategiei europene împotriva sărăciei.
„Voi continua să lupt pentru implementarea acestei strategii, până când demnitatea nu va mai fi un privilegiu, ci o realitate pentru fiecare copil și fiecare familie”, a transmis eurodeputata.
Votul din Parlamentul European reprezintă un pas în procesul de definire a priorităților bugetare pentru următorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, care va stabili alocările pentru perioada post-2027.
Cindy Crawford a intrat în lumea modei la 17 ani, descoperită de un fotograf local în Illinois. A ajuns pe coperțile celor mai mari reviste din lume. A apărut în videoclipul iconic al lui George Michael alături de Naomi Campbell, Linda Evangelista și Christy Turlington. Și a refuzat în permanență să se conformeze regulilor nescrise ale industriei, scrie Ansa.
Alunița care a devenit marcă personalăCineva i-a sugerat cândva să și-o îndepărteze. Cindy a ales să o păstreze. A devenit semnătura ei vizuală și unul dintre cele mai recunoscute detalii fizice din istoria modei.
La apogeul carierei, a filmat o reclamă pentru Pepsi și a pozat pentru Playboy. Când lumea modei a ridicat sprâncenele, ea a explicat simplu: „M-a ajutat să ajung la un public complet diferit”.
A prezentat House of Style la MTV șapte ani. A construit un imperiu de produse cosmetice și decorațiuni interioare cu vânzări anuale de 350 de milioane de dolari. La 60 de ani, continuă să pozeze — recent pe coperta Harper’s Bazaar Franța.
Ce înseamnă 60 de ani pentru eaCrawford nu se ferește de subiect. „Trăim într-o lume marcată de discriminarea pe criteriul vârstei. Ar trebui să ne acceptăm și să fim noi înșine”, a declarat ea pentru People.
Prioritățile s-au schimbat. „Sănătatea este cel mai important lucru. Fac sport ca să pot face drumeții lungi sau să joc pickleball. Nu vrei ca viața ta să se reducă pe măsură ce îmbătrânești.”
Locuiește în Malibu, petrece verile în Canada și a redescoperit Miami alături de soțul ei, Rande Gerber: „E ca și cum am fi din nou un cuplu tânăr.”
La 60 de ani, Cindy Crawford pare mai relaxată ca oricând.
Un recent studiu științific a identificat cel mai eficient și rentabil sistem de încălzire pentru locuințe. Cercetătorii spun că integrarea pompelor de căldură moderne cu panouri solare oferă cele mai bune rezultate, potrivit FuturaSciences.
Studiul a fost realizat de experți ai Universității Tehnice din München. Au fost comparate 13 sisteme diferite de încălzire, folosind modelul unei case germane tipice cu două etaje.
Compararea a 13 sisteme de încălzireCercetătorii au analizat centrale pe gaz, centrale pe peleți și sisteme de gazeificare a lemnului. De asemenea, au evaluat pompe de căldură aer-apă și aer-aer, combinate cu panouri fotovoltaice.
Au fost incluse și pompe de căldură geotermale cu stocare în gheață și senzori solari. Fiecare sistem a fost analizat din perspectiva costurilor de instalare, consumului de energie și cheltuielilor de întreținere.
Cercetătorii au măsurat și emisiile de dioxid de carbon pentru fiecare opțiune.
Impactul asupra mediului și costurile pe termen lung au fost criterii esențiale de evaluare.
Studiul se aliniază obiectivelor climatice globale stabilite prin Acordul de la Paris. Reducerea utilizării combustibililor fosili rămâne esențială pentru limitarea încălzirii globale.
Cea mai eficientă și economică opțiuneRezultatele arată că pompele de căldură aer-apă combinate cu panouri fotovoltaice au obținut cele mai bune performanțe. Această combinație oferă eficiență energetică ridicată și un impact redus asupra mediului.
Sistemele pe bază de biomasă au avut cea mai mică amprentă ecologică generală. În schimb, sistemele pe gaz au înregistrat cele mai ridicate niveluri de emisii.
Cercetătorii au subliniat că producția de electricitate reprezintă peste 90% din impactul ambiental al unei pompe de căldură. Utilizarea energiei regenerabile din panouri solare reduce semnificativ această povară.
Centralele cu gazeificare a lemnului s-au numărat și ele printre cele mai eco-eficiente soluții. Totuși, combinația dintre pompă de căldură și panouri solare a oferit cel mai bun echilibru general.
Experții spun că aceste concluzii pot ghida proprietarii de locuințe și factorii de decizie. Pe fondul creșterii prețurilor la energie, soluțiile regenerabile devin tot mai importante.
După turneul masculin, încheiat miercuri cu victoria campioanei U-BT Cluj, la Oradea, atenția se mută acum asupra competiției feminine. Rapid București, Sepsi SIC Sfântu Gheorghe, CSM CSU Târgoviște și FCC Baschet UAV Arad sunt echipele care se luptă pentru trofeu în Final Four-ul Cupei României.
Competiția a început cu nouă echipe, iar tragerea la sorți a avut loc în luna august, la Pitești. Primele patru clasate în sezonul precedent au fost desemnate capi de serie și au intrat direct în faza următoare.
În turul preliminar, CSU Politehnica Timișoara și CS Universitatea Cluj-Napoca s-au duelat în dublă manșă, clujencele obținând calificarea.
În turul al doilea al Cupei României, CS Rapid București a trecut de CSU Brașov, CSM CSU Târgoviște s-a impus în fața Sportului Studențesc Leii București, FCC Baschet UAV Arad a obținut calificarea după duelul cu CS Agronomia București, iar ACS Sepsi SIC Sfântu Gheorghe a învins CS Universitatea Cluj-Napoca.
La turneul Final Four de la Sighetu Marmației, prima semifinală a zilei de vineri este programată de la ora 17:00, între Rapid București și Sepsi SIC Sfântu Gheorghe.
De la ora 19:30, în semifinala a doua se vor confrunta CSM CSU Târgoviște și FCC Baschet UAV Arad.
Finala este programată sâmbătă, de la ora 14:30.
Ultima ediție a Cupei României a fost câștigată de Sepsi SIC Sfântu Gheorghe. Sepsi are în palmares nouă trofee ale competiției și pornește din nou ca una dintre favoritele la câștigarea trofeului.
Imaginile video difuzate de departamentul de poliție din Bangkok au arătat miercuri ofițeri ascunși sub un costum de leu roșu și auriu dansând înspre suspect, în timp ce acesta se plimba printr-un târg de Anul Nou Lunar la un templu din Nonthaburi, o provincie vecină cu Bangkok. Câteva momente mai târziu, ofițerul care ținea capul de papier-mâché al leului se aruncă asupra suspectului și îl imobilizează rapid.
Poliția spune că suspectul, identificat ca fiind un bărbat de 33 de ani, este acuzat că a pătruns de trei ori în această lună în casa unui comandant al poliției locale din Bangkok, fugind cu obiecte de valoare în valoare de aproximativ 2 milioane de baht (64.000 de dolari).
Într-un comunicat de presă citat de Associated Press, poliția a declarat că a încercat de mai multe ori să-l aresteze pe bărbat, dar acesta a observat rapid prezența polițiștilor și a fugit. Ulterior, l-au identificat urmărind amuletele furate pe care le vânduse și au aflat că frecventa templele din Nonthaburi.
Deși Anul Nou Lunar nu este o sărbătoare oficială în Thailanda, celebrările sunt frecvente, iar dansurile leului fac adesea parte din festivități, oferind acoperirea perfectă pentru operațiune.
Poliția a declarat că suspectul a mărturisit furturile, spunând că a furat pentru a cumpăra droguri și a juca jocuri de noroc. Aceștia au adăugat că el a mai fost condamnat anterior pentru infracțiuni legate de droguri și furt.
RAI a confirmat joi că Petrecca a renunțat la funcția de director al RaiSport, la aproape două săptămâni după ceremonia din 6 februarie, transmisă în direct. Comentariul său a devenit rapid viral din cauza confuziilor repetate și a informațiilor greșite prezentate telespectatorilor, arată Euronews.
Confuzii în directTransmisiunea a debutat cu o primă eroare notabilă: Petrecca a salutat publicul de la „Stadio Olimpico” din Roma, deși ceremonia avea loc pe stadionul San Siro din Milano.
Ulterior, el a confundat-o pe actrița italiană Matilda De Angelis cu cântăreața americană Mariah Carey, care urma să apară mai târziu în program.
O altă gafă a fost momentul în care, la intrarea pe stadion a președintelui Italiei, Sergio Mattarella, alături de președinta Comitetului Internațional Olimpic, Kirsty Coventry, Petrecca a declarat că telespectatorii îi văd pe „Mattarella și fiica sa”.
Printre cele mai criticate momente s-a numărat și faptul că nu a recunoscut cinci dintre cele șase campioane italiene la volei care purtau flacăra olimpică. El a menționat-o doar pe Paola Egonu și a ignorat alte nume importante ale echipei.
Revoltă în redacție și amenințări cu grevaGafele au fost picătura care a umplut paharul pentru jurnaliștii RaiSport, care își exprimaseră deja nemulțumirea față de conducerea editorială. Redacția a anunțat retragerea semnăturilor de pe materiale și a avertizat că va declanșa greve după încheierea Jocurilor.
„Am fost cu toții puși într-o situație jenantă, fără nicio vină”, a transmis sindicatul jurnaliștilor.
Petrecca preluase comentariul în ultimul moment, după ce jurnalistul inițial desemnat a divulgat accidental informații despre apariția-surpriză a președintelui italian înaintea ceremoniei.
Reacții politiceIncidentul a atras atenția presei internaționale și a generat o dezbatere privind profesionalismul televiziunii publice. Președinta comisiei parlamentare de supraveghere a RAI a anunțat că l-a convocat pe directorul general al instituției pentru explicații.
Petrecca a anunțat demisia pe Instagram. A publicat o imagine inspirată dintr-o pictură renascentistă și citând episodul biblic al Cinei celei de Taină. Nu a făcut nicio precizare la ce sau la cine făcea referire.
Deși va rămâne formal în funcție până la încheierea Jocurilor Olimpice, conducerea operațională a RaiSport a fost preluată de adjunctul său, Marco Lollobrigida. Ceremonia de închidere din 22 februarie va fi comentată de jurnalistul desemnat inițial, Auro Bulbarelli.
„Știința informează, dar oamenii decid. Scopul nostru este să facem din controlul uman o realitate tehnică, nu un slogan”, a declarat Antonio Guterres în fața summitului mondial privind IA, care se încheie vineri la New Delhi, potrivit Le Figaro.
El a anunțat astfel formarea unei comisii de 40 de oameni de știință internaționali „pentru a completa cunoștințele noastre despre IA și a evalua efectele sale reale asupra economiilor și societăților, astfel încât toate țările, indiferent de capacitatea lor în domeniul IA, să aibă aceeași claritate”.
„Dacă vrem ca IA să servească umanității, politica noastră nu se poate baza pe pariuri, pe exagerări sau pe dezinformare. Avem nevoie de fapte pe care le putem crede și împărtăși”, a insistat Antonio Guterres.
„Când vom înțelege ce pot și ce nu pot face sistemele, vom putea lua măsuri pentru a pune în aplicare protecții mai inteligente și adaptate riscurilor”, a continuat el.
„Ne aruncăm în necunoscut. Inovația legată de IA avansează cu viteza luminii și depășește capacitatea noastră colectivă de a o înțelege și, cu atât mai mult, de a o controla”, a insistat șeful ONU.
Al patrulea de acest gen, summitul de la New Delhi reunește lideri politici și elita din domeniul tehnologiei pentru a analiza impactul IA. Acesta trebuie să transmită o declarație comună în cursul zilei.
Marți, majoritatea parlamentară a adoptat o rezoluție prin care mandata executivul să participe, cu statut de „observator”, atât la reuniunea inaugurală a Consiliului de Pace, programată la Washington pe 19 februarie 2026, cât și la activitățile ulterioare ale organizației, arată Il Post.
Această formulă de „observator” reprezintă un compromis, după ce premierul Giorgia Meloni refuzase inițial să ratifice actul constitutiv al organismului. Ea a reclamat motive de incompatibilitate cu Constituția Italiei.
Despre Consiliul de Pace al lui TrumpConsiliul de Pace este o organizație internațională înființată și prezidată de Donald Trump, având scopul declarat de a promova stabilitatea și pacea în diverse regiuni ale lumii, începând cu Gaza. Statutul său conferă președintelui o poziție centrală și puteri extinse în ceea ce privește invitarea și reconfirmarea statelor participante.
Documentul de fondator prevede posibilitatea ca anumite state să participe ca „membri fără drept de vot” în așteptarea ratificării tratatului. Cu toate acestea, noțiunea de „observator”, așa cum a fost invocată de guvernul italian, nu este reglementată explicit în statut.
De la entuziasm la reconsiderareInițial, premierul Meloni și-a exprimat entuziasmul față de aderarea Italiei la Consiliul de Pace. A fost dealtfel singurul lider european care s-a arătat dispus să ratifice actul la ceremonia prezidată de Trump la Davos, în ianuarie.
Ulterior însă, în urma criticilor interne și a rezervelor exprimate inclusiv de ministrul de Externe Antonio Tajani, guvernul a invocat articolul 11 din Constituția italiană. Acesta permite limitări ale suveranității doar „în condiții de paritate cu alte state”. Este o condiție considerată dificil de îndeplinit într-un organism în care președintele deține prerogative atât de extinse.
Pentru a evita o ruptură diplomatică cu Washingtonul, executivul a optat pentru participarea ca „observator”. Aceasta este practic o soluție care permite prezența Italiei fără a fi nevoie de ratificarea tratatului.
Consiliul de Pace: implicații juridice incerteStatutul Consiliului nu menționează explicit statutul de „observator”, ci doar pe cel de „membru fără drept de vot”, care presupune o intenție ulterioară de ratificare. Or, guvernul italian susține că o astfel de ratificare ar fi incompatibilă cu Constituția.
Această ambiguitate ridică întrebări suplimentare. O participare fără drept de vot ar putea, paradoxal, să accentueze lipsa de „paritate” cerută de articolul 11. Astfel, Italia s-ar plasa într-o poziție subordonată față de ceilalți membri. În plus, o ratificare formală ar necesita o procedură parlamentară distinctă și mai complexă decât simpla rezoluție votată marți.
Decizia este interpretată și dintr-o perspectivă politică. Meloni încearcă să mențină o relație privilegiată cu Donald Trump și să asigure Italiei un rol activ în dosarele din Orientul Mijlociu, o regiune în care Roma are o prezență diplomatică relevantă.
Pe de altă parte, Germania și alte state europene au ales să nu participe la această inițiativă, ceea ce a sporit presiunea asupra guvernului italian.
Ministrul Tajani a argumentat în Parlament că absența Italiei de la un forum dedicat păcii ar fi „politic de neînțeles”, un argument contestat însă de opoziție și de unii juriști.
Între pragmatism și incertitudineParticiparea cu statut de „observator” pare a fi o soluție de compromis menită să evite atât o confruntare cu Washingtonul, cât și un potențial conflict constituțional intern. Rămâne însă incertă soliditatea juridică a acestei formule și care sunt angajamentele pe termen lung pe care le implică.
Pentru moment, Italia va lua parte la lucrările Consiliului fără drept de vot. În acest mod va fi într-o poziție care încearcă să echilibreze loialitatea diplomatică față de SUA cu constrângerile constituționale interne.
E ușor să crezi că democrația moare doar prin tancuri și lovituri brutale. Dar uneori moare prin oboseală și prin lipsă de implicare. 20 februarie ne arată tocmai acest mecanism: cum o societate, speriată și dezbinată, poate fi convinsă să schimbe libertatea pe liniște și promisiuni populiste; cum un blocaj politic poate fi transformat în pretext pentru a concentra puterea; cum o democrație imperfectă poate fi declarată „ineficientă” și înlocuită cu autoritatea care, odată instalată, nu mai pleacă la termen.
Și mai ales: 20 februarie ne amintește un adevăr pe care românii îl învață mereu prea târziu: democrația, odată pierdută, nu se întoarce la comandă. Nu există garanția că o vei recupera. Nu există garanția că o vei recupera repede. România a pierdut-o atunci și avea să rătăcească decenii întregi prin dictaturi succesive, de la una la alta, ca într-un coridor fără ieșire, până când istoria i-a deschis din nou o ușă la finalul veacului mult mai târziu decât ar fi crezut cineva în 1938.
De aceea, 20 februarie nu ar trebui să fie uitat. Ar trebui să fie o un avertisment. O avertizare pe care o păstrăm vie, nu din nostalgie, ci din instinct de supraviețuire civică. Pentru că democrația câștigată greu se poate pierde mai ușor decât ne place să credem. Iar când o pierzi, nu tu alegi cât durează întunericul. Tu doar trăiești în el și speri, fără nicio certitudine, că într-o zi se va termina.
20 februarie, ziua în care democrația din România a murit pentru peste jumătate de secolLa 20 februarie 1938, Palatul Regal a făcut public textul unei noi Constituții, decretată de monarh și supusă, în doar câteva zile, unui plebiscit. Documentul avea să fie promulgat la 27 februarie 1938 și să devină temelia juridică a unui regim în care puterea se concentra decisiv în mâinile regelui, marcând ruptura față de modelul parlamentar consacrat în perioada interbelică. Dictatura lui Carol a fost apoi urmată de Antonescu și legionari și mai apoi de comuniști. România avea să cadă pentru mai bine de jumătate de secol sub regimuri autoritare, iar democrația nu își va mai face apariția până în anii 90.
Alegerile din decembrie 1937: voturi multe, majoritate irealizabilăCriza care a făcut posibil pasul din februarie a izbucnit după alegerile din 20–22 decembrie 1937. Niciuna dintre marile formațiuni, Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc, nu reușise să scoată o majoritate clară, iar Parlamentul rezultat a devenit un puzzle imposibil de „închis” fără compromisuri toxice.
În același timp, extrema dreaptă crescuse vizibil, iar Garda de Fier ajunsese suficient de puternică încât să sperie Palatul și să apese asupra străzii. Din acel punct, aritmetica electorală s-a transformat rapid în blocaj de guvernare.
Guvernul Goga–Cuza: soluția minoritară care a accelerat prăbușireaÎn locul unei coaliții clasice, regele îl numise prim-ministru pe Octavian Goga, într-o formulă sprijinită de A. C. Cuza. Cabinetul a fost minoritar, fragil și contestat, iar tensiunile au crescut de la o săptămână la alta: partidele mari nu au găsit un acord, iar presiunea radicalizării sub resiunea extremiștilor a fost folosită ca argument pentru „ordine” și „autoritate”.
La 10 februarie 1938, regele a înlăturat guvernul și a făcut trecerea la o formulă de putere care nu mai depindea de majorități parlamentare, instalând un cabinet condus de Miron Cristea. A fost preludiul direct al Constituției decretate la 20 februarie.
Constituția din februarie 1938: actul juridic al dictaturii regaleTextul decretat în 20 februarie a fost urmat de un plebiscit „fulger” ținut la 24 februarie și de promulgarea din 27 februarie. Procedura a fost grăbită și controversată: participarea a fost tratată ca obligatorie, iar exprimarea votului a fost organizată în condiții care au slăbit secretul și libertatea opțiunii.
Dincolo de detalii, mesajul a fost limpede: Constituția a repoziționat centrul statului în jurul regelui. Guvernul a devenit, practic, responsabil în fața Coroanei, iar Parlamentul a rămas fără pârghiile prin care putea controla real executivul. Democrația interbelică, deja zguduită de crize, a fost astfel „închisă” legal.
Ca într-o ironie ce avea să semnaleze vremurile întunecate ce urmau să vină, în ziarul Curentul, ce prezenta noua constituție în zilele imediat următoare, articolul este întrerupt de o trimitere la un discurs rostit de Hitler în parlamentul german.
Europa anului 1938: presiunea externă și tentația autoritarăSchimbarea de la București nu a fost izolată. În Europa, democrațiile cedau teren, iar regimurile autoritare câștigau influență. Germania și Italia impuneau tot mai mult ritmul politic al continentului, în timp ce Marea Britanie și Franța păreau tot mai prudente în a garanta securitatea statelor mici din centrul și estul Europei.
Pe acest fundal, conducerea de la București a prezentat concentrarea puterii ca măsură de stabilitate într-o regiune vulnerabilă: amenințări revizioniste, slăbirea alianțelor, presiune economică și diplomatică crescândă. În realitate, „soluția” a însemnat amputarea pluralismului tocmai când riscurile externe cereau coeziune internă, nu supunere.
După 20 februarie: partidele au dispărut, iar partidul unic a apărutÎn lunile următoare, regimul a strâns șurubul: partidele au fost dizolvate, iar viața politică a fost împinsă într-o singură matcă prin Frontul Renașterii Naționale. România a intrat într-un sistem în care alegerile și reprezentarea au devenit decor, iar puterea reală a rămas concentrată „sus”.
Un șir de dictaturi: de la Carol al II-lea la anii ’90Privind înapoi, 20 februarie 1938 a fost începutul unui tunel istoric întunecat. Dictatura regală a fost urmată, după 1940, de regimul legionar și apoi de conducerea militară a lui Ion Antonescu. Regimuri ce au împins și mai mult distrugerea rămășițelor democrației românești prin crime și masacre.
După război, sub presiunea Uniunea Sovietică, România a alunecat către dictatura comunistă: Regele Mihai I a fost forțat să abdice la 30 decembrie 1947, iar pluralismul a fost îngropat instituțional pentru decenii.
Anii au curs sub un stat de partid unic, iar epoca Nicolae Ceaușescu a împins autoritarismul la o formă rigidă și personalizată. Abia prăbușirea comunismului în 1989 a redeschis scena politică, iar intrarea în anii ’90, cu Frontul Salvării Naționale în prim-plan și cu Ion Iliescu ca figură centrală a începutului de tranziție, a marcat revenirea treptată, dificilă și imperfectă, a competiției electorale și a instituțiilor democratice.
20 februarie 1938 ar trebui să rămână o data-simbol: ziua în care România a căzut, pentru mai bine de jumătate de secol, sub diferite forme de autoritarism până când democrația a început să reapară, timid, abia în deceniul 1990.
Față de aceeași perioadă din 2024, Nurofen a înregistrat un recul de aproape 15%, potrivit cercetării. O cutie de Nurofen Răceală și Gripă (24 comprimate) se apropie de 40 de lei, nivel descris ca dublu față de acum zece ani, scrie ZF.
Pe locul al doilea în clasamentul vânzărilor se află brandul românesc Aspenter, produs de Terapia, care a depășit 5% cotă de piață în T4 2025, după un avans de 26% față de T4 2024. Produsul este utilizat în special de pacienții cu afecțiuni cardiovasculare, cele mai frecvente la nivel național; potrivit Eurostat, unu din patru români suferă de o boală cardiovasculară, iar jumătate din decese sunt asociate acestor afecțiuni.
În „coșul” celor mai vândute OTC-uri din sezonul rece (T4 2025, după valoare) intră și: Parasinus (Haleon, fost GSK), Antinevralgic (Zentiva), Essentiale și No Spa (Opella, fosta Sanofi), Fervex (UPSA), Theraflu (Haleon), Magnerot și Lagosa (Wörwag Pharma), Tantum Verde (Angelini), Strepsils (Reckitt Benckiser), Coldrex (Perrigo), Enterol (Biocodex) și ACC (Sandoz).
Piața totală de OTC-uri este estimată la circa 900 mil. euro pe an și a crescut în ultimii ani, inclusiv pe fondul faptului că, spre deosebire de medicamentele pe rețetă, nu există prețuri impuse, iar producătorii au mai multă flexibilitate comercială. În T4 2025, primele 10 OTC-uri au cumulat peste 30% din vânzările totale ale segmentului, într-o piață în care competiția se duce tot mai mult și la nivelul bugetelor de marketing, inclusiv în publicitatea TV și mai nou cea din online.
Dane a interpretat rolul patriarhului familiei Cal Jacobs în serialul de succes pentru adolescenți Euphoria, difuzat de HBO. Înainte de asta, era cunoscut mai ales pentru rolul doctorului Mark Sloan, sau „Dr. McSteamy”, din serialul medical Grey’s Anatomy.
Actorul născut în California a fost diagnosticat anul trecut cu SLA și și-a petrecut ultimele luni informând publicul cu privire la cea mai comună formă de boală a neuronilor motori (MND).
„Cu inima grea, vă anunțăm că Eric Dane a decedat după o luptă curajoasă cu SLA”, se arată într-o declarație a familiei sale.
A fost căsătorit cu actrița și modelul Rebecca Gayheart, cu care a avut doi copii.
Declarația scrisă menționează că și-a petrecut ultimele zile înconjurat de prieteni și de soția sa devotată, precum și de cele două fiice, Billie și Georgia, „care erau centrul lumii sale”.
„Va fi profund regretat și amintit cu drag mereu. Eric își adora fanii și le va fi veșnic recunoscător pentru dragostea și sprijinul pe care le-a primit”, se menționează în declarație.
Dane a interpretat și rolul lui Jason Dean în serialul fantastic Charmed și al căpitanului Tom Chandler în serialul de acțiune The Last Ship, apărând totodată în filme precum Marley & Me, Valentine’s Day și Burlesque.
ALS, cunoscută și sub numele de boala Lou Gehrig, este o boală degenerativă rară care provoacă paralizia progresivă a mușchilor.
Aceasta afectează celulele nervoase din creier și coloana vertebrală care controlează mișcarea mușchilor, determinând pacienții să-și piardă treptat capacitatea de a vorbi, mânca, merge și respira independent.
Vara trecută, Dane a declarat pentru emisiunea Good Morning America a rețelei ABC că diagnosticul l-a făcut „furios”.
„Pentru că, știți, tatăl meu mi-a fost luat când eram mic”, a spus el în cadrul emisiunii.
„Și acum, știți, există o mare probabilitate să fiu luat de lângă fetele mele când ele sunt încă foarte mici”.
Tatăl său s-a sinucis când Dane avea șapte ani.
Actorul s-a născut în San Francisco în 1972 și a debutat la televiziune în serialul Wonder Years în 1993.
„Având în vedere interesul enorm manifestat, voi da instrucțiuni secretarului de război și altor departamente și agenții relevante să înceapă procesul de identificare și publicare a documentelor guvernamentale referitoare la viața extraterestră, fenomene aeriene neidentificate (UAP) și obiecte zburătoare neidentificate (OZN-uri), precum și orice alte informații legate de aceste chestiuni extrem de complexe, dar extrem de interesante și importante”, a declarat el într-o postare pe Truth Social.
Declarațiile lui Trump vin după ce fostul președinte Barack Obama a atras atenția mass-media în weekend, când a părut să confirme existența extratereștrilor într-un interviu cu gazda podcastului Brian Tyler Cohen.
„Sunt reali, dar eu nu i-am văzut”, a spus Obama când a fost întrebat dacă extratereștrii sunt reali.
Fostul președinte a clarificat ulterior într-o postare pe Instagram că se referea la probabilitatea statistică ca viața să existe pe alte planete, având în vedere vastitatea universului.
„Dar distanțele dintre sistemele solare sunt atât de mari încât șansele ca extratereștrii să ne fi vizitat sunt mici, iar în timpul președinției mele nu am văzut nicio dovadă că extratereștrii ar fi luat contact cu noi”, a scris el.
Când a fost întrebat joi despre aceste comentarii, Trump a declarat la bordul avionului Air Force One: „Ei bine, nu știu dacă sunt reali sau nu. Pot să vă spun că a divulgat informații clasificate. Nu ar trebui să facă asta”.
Potrivit documentelor făcute publice de U.S. Department of Justice, într-un mesaj din octombrie 2014, un corespondent al lui Epstein (cu identitatea cenzurată) susține că ar fi vorbit cu președintele rus și că acesta ar fi „foarte bucuros” să îl primească pentru o discuție despre „piețe financiare în secolul 21”. La câteva ore după primirea mesajului, Epstein l-a redirecționat către Kathy Ruemmler, avocat care urma să părăsească funcția de consilier juridic la Goldman Sachs Group Inc. după apariția unor detalii despre relația sa cu finanțatorul.
În corespondență, acesta anticipează că recomandarea va fi să nu meargă „deocamdată”, iar răspunsul primit confirmă prudența: „Da, răspunsul meu este același… distracția ta este anulată”, i-ar fi scris Ruemmler.
Contextul geopolitic explica reticența: cu câteva luni înainte, Rusia trimisese trupe pentru anexarea Crimeea de la Ucraina, declanșând sancțiuni ample din partea Uniunea Europeană și Statele Unite și o criză care, în timp, a escaladat în cel mai mare conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial.
Încercări repetate: Sochi, forumul de la Sankt Petersburg și „bitcoin rusesc”Documentele conturează o insistență de durată pentru o întâlnire directă, inclusiv prin intermediari politici. În ianuarie 2014, Epstein l-a abordat pe Thorbjorn Jagland, atunci secretar general al Council of Europe, sugerând că ar putea „explica” liderului de la Kremlin de ce Rusia ar trebui să aibă „o versiune sofisticată de bitcoin”. În aceeași perioadă, stațiunea Sochi se pregătea să găzduiască Jocurile Olimpice de iarnă 2014, pe care Putin le-a promovat ca vitrină a revenirii post-sovietice.
În mai 2013, finanțatorul îi cerea lui Jagland să îi obțină o audiență, argumentând că are „soluția” pentru atragerea investițiilor occidentale prin „securitizarea” investițiilor rusești, cu statul asumând „prima pierdere”. Într-un schimb ulterior, Jagland îi transmite că „nu e ușor” să explice el aceste idei și că rolul său ar fi, mai degrabă, „să obțină o întâlnire”.
În pofida numeroaselor referințe la Putin în arhivă, documentele nu oferă dovezi că o întâlnire ar fi avut loc. Dmitry Peskov a declarat că, din câte știe, președintele rus nu s-a întâlnit cu Epstein.
Vize, contacte și „prieteni în FSB”Arhiva mai indică interesul constant pentru deplasări în Rusia. Epstein ar fi menționat că a avut vize rusești în mai mulți ani și că, în 2018, a primit avertisment că viza expiră și ar fi nevoie de o invitație oficială pentru reînnoire.
În paralel, documentele descriu contacte cu Sergei Belyakov, fost oficial implicat în organizarea forumului economic, precum și o afirmație într-un mesaj din 2015 în care Epstein susține că ar fi apelat la „prieteni” din FSB într-o dispută pe care o descria ca tentativă de șantaj.
Ecouri politice: anchetă în Norvegia și „sfaturi” despre TrumpDocumentele menționează și faptul că autoritățile din Norvegia au deschis o investigație de corupție privind legăturile lui Jagland cu Epstein, iar avocatul Anders Brosveet a transmis că politicianul cooperează și neagă acuzațiile.
În plus, după alegerea lui Donald Trump, Epstein ar fi încercat să se prezinte drept o persoană care poate „explica” noua administrație unor interlocutori străini. Într-un mesaj din 2018, el spune că ar fi discutat cu Vitaly Churkin, fost ambasador al Rusiei la ONU, despre cum ar trebui abordat Trump, sugerând că astfel de „insight”-uri ar putea ajunge și la Kremlin înaintea summitului de la Helsinki.
În ansamblu, corespondența din arhiva DOJ descrie un efort persistent de „intrare” în cercurile de putere de la Moscova, însă, până acum, fără dovada unei întâlniri directe cu liderul rus.
Fenerbahçe – Nottingham Forest 0-3
Celtic – Stuttgart 1-4
Lille – Crvena Zvezda 0-1
Panathinaikos – Viktoria Plzeň 2-2
Brann – Bologna 0-1
GNK Dinamo – Genk 1-3
PAOK – Celta 1-2
Ludogorets – Ferencváros 2-1
(Echipe deja calificate direct în optimi: Aston Villa, Braga, Freiburg, Lyon, Midtjylland, Porto, Real Betis, Roma.)
Conference League – rezultate (tur)Noah – AZ Alkmaar 1-0
Jagiellonia – Fiorentina 0-3
Zrinjski – Crystal Palace 1-1
Shkëndija – Samsunspor 0-1
Drita – Celje 2-3
KuPS Kuopio – Lech Poznań 0-2
Sigma Olomouc – Lausanne-Sport 1-1
Omonoia – Rijeka 0-1
(Echipe deja calificate direct în optimi: AEK Athens, AEK Larnaca, Mainz, Raków, Rayo Vallecano, Shakhtar Donetsk, Sparta Praha, Strasbourg.)
Retururile play-off-ului sunt programate joi, 26 februarie, iar tragerea la sorți pentru optimile de finală (plus sferturi și semifinale) are loc vineri, 27 februarie, la UEFA.
Un avion de vânătoare iranian s-a prăbușit joi seara în vestul Iranului, ucigând unul dintre cei doi piloți, a raportat televiziunea de stat IRIB.
Unul dintre piloți a murit, iar celălalt este în siguranță. Cauza accidentului este în prezent anchetată, a adăugat postul de televiziune.
Aeronava, un Nahaja cu două locuri, s-a prăbușit în timp ce efectua o misiune de antrenament nocturn în provincia Hamedan, potrivit Irib.
Unul dintre piloți a murit, iar celălalt este teafăr. Cauza accidentului este în prezent anchetată, a adăugat postul de televiziune.
Incidentul vine în contextul în care Iranul încearcă să proiecteze imaginea unei armate puternice și capabile să răspundă unei atac.
Statele Unite au trimis un număr semnificativ de avioane de vânătoare și forte navale în Orientul Mijlociu, construind cea mai mare concentrare de putere aeriană din regiune de la invazia Irakului din 2003.
Mișcarea extinde rapid capacitatea Washingtonului de a desfășura o campanie aeriană susținută împotriva Iranului, în timp ce președintele Donald Trump cântărește dacă va ordona lovituri și cu ce obiectiv – de la limitarea programului nuclear până la neutralizarea rachetelor sau, în scenariul maximal, schimbarea regimului de la Teheran.
Decizia vine pe fondul unui context economic mai dificil, marcat de scumpirea energiei, modificări fiscale și încetinirea consumului, factori care au pus presiune pe costuri și au redus marjele. Într-un raport publicat la Bursa de Valori București Bursa de Valori București, reprezentanții companiei arată că, începând cu iulie 2025, liberalizarea și creșterea prețurilor pe piața de energie, adoptarea de noi măsuri fiscale și majorarea TVA au schimbat semnificativ condițiile de operare.
Deși rezultatele au evoluat favorabil în primele șase luni din 2025, „schimbarea contextului economic a adus presiuni suplimentare asupra costurilor și a redus marjele operaționale”, potrivit documentului. Restaurantele care urmează să fie închise au cumulat o contribuție negativă semnificativă la nivel de EBITDA, iar grupul estimează că cererea va putea fi preluată de celelalte unități din rețea, fără un impact major asupra accesului clienților la produsele și serviciile Pizza Hut Pizza Hut.
Sphera este operatorul în sistem de franciză pentru KFC KFC, Pizza Hut și Taco Bell Taco Bell. În primele nouă luni ale anului trecut, compania a raportat vânzări totale de 1,15 miliarde lei (în creștere cu 0,7%) și un profit net de 42,8 milioane lei (în scădere cu 40%). În raportul trimestrial, compania a pus diminuarea profitului pe seama cheltuielilor de exploatare ridicate (în special salariale), a stagnării vânzărilor în România, a unui comportament mai prudent al consumatorilor și a intensificării concurenței în segmentul restaurantelor cu servire rapidă.
În privința angajaților, grupul afirmă că urmărește ca eficientizarea rețelei să aibă un impact cât mai redus, urmând să ofere opțiuni de relocare în cadrul rețelei Sphera.
La nivel bursier, acțiunile SFG sunt pe minus cu 4,7% în ultimele 12 luni și pe plus cu 4,8% în 2026, la o capitalizare de 1,5 miliarde lei. Printre acționarii companiei se numără Shaletia Ventures Limited Shaletia Ventures Limited (29,5%), Computerland Romania Computerland Romania (20,5%) și Wellkept Group Wellkept Group (17%). Anul trecut, compania a distribuit dividende totale de peste 80 milioane lei.
Președintele Donald Trump afirmă joi că lumea va afla „probabil în următoarele 10 zile” dacă SUA vor ajunge la un acord cu Iranul sau vor întreprinde acțiuni militare.
Potrivit datelor de urmărire a zborurilor și unui oficial american, în ultimele zile SUA au continuat să deplaseze către regiune avioane de generație nouă, inclusiv F-35 și F-22. În paralel, un al doilea portavion, încărcat cu avioane de atac și de război electronic, este în drum spre Orientul Mijlociu, iar aeronavele de comandă și control – esențiale pentru coordonarea operațiunilor aeriene ample – sunt, de asemenea, trimise în zonă. În ultimele săptămâni au fost desfășurate și sisteme critice de apărare antiaeriană.
Oficiali americani susțin că noul dispozitiv oferă Casei Albe opțiunea unui război aerian prelungit, desfășurat pe parcursul mai multor săptămâni, spre deosebire de lovitura punctuală „Midnight Hammer” din luna iunie, când SUA au atacat trei situri nucleare iraniene.
Diplomație în paralel cu presiunea militarăÎn timp ce forțele se acumulează, reprezentanți ai SUA și Iranului s-au întâlnit la Geneva în această săptămână pentru a negocia un posibil acord. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că s-a înregistrat „un mic progres”, dar a avertizat că părțile sunt „încă foarte departe” pe unele subiecte. Potrivit aceleiași surse, Iranul ar urma să prezinte în următoarele săptămâni o propunere mai detaliată. Dar timpul pare limitat, Trump a lansat joi un avertisment și a setat un termen de 10 zile.
Trump a primit mai multe informări privind opțiunile militare, descrise de oficiali americani ca fiind concepute pentru a maximiza presiunea asupra regimului iranian și a rețelei sale de aliați regionali. Printre scenarii se află atât o campanie extinsă, care ar viza eliminarea a zeci de lideri politici și militari iranieni, cu scopul răsturnării guvernului, cât și o variantă mai limitată, concentrată pe ținte precum facilități nucleare și de rachete balistice. Ambele ar presupune, potrivit surselor WSJ, o operațiune ce s-ar putea întinde pe mai multe săptămâni.
Subiectul Iran a fost discutat și miercuri, într-o reuniune a consilierilor de securitate națională ai președintelui, în Situation Room, potrivit unui oficial de rang înalt din administrație.
Ținte, linii roșii și rolul IsraeluluiPotrivit informațiilor prezentate, Trump a semnalat că ar prefera o soluție diplomatică. În scenariul în care Washingtonul ar obține „tot ce își dorește”, un acord ar însemna eliminarea programelor nucleare ale Iranului, dezmembrarea forțelor-proxy din regiune și demontarea arsenalului de rachete balistice. Iranul este însă considerat puțin probabil să accepte ultimul punct, având în vedere că dispune de o aviație limitată și se bazează pe rachete ca principal mijloc de descurajare. Președintele american a indicat că miza principală pentru el rămâne dosarul nuclear, afirmând că și-ar dori ca Iranul să oprească îmbogățirea uraniului.
În același timp, o parte dintre consilieri și lideri străini – inclusiv premierul israelian Benjamin Netanyahu – îl îndeamnă pe Trump să folosească presiunea militară pentru a forța concesii suplimentare din partea Teheranului. Israelul ar urmări în mod special oprirea producției iraniene de rachete balistice, potrivit unor oficiali.
Avantaj american, riscuri iranieneSursele WSJ indică faptul că SUA dețin un avantaj covârșitor în cazul unei confruntări aeriene, grație tehnologiei stealth și armelor de precizie lansate de la distanță, în fața unei apărări antiaeriene iraniene deja afectate de atacuri israeliene anul trecut.
Totuși, Iranul păstrează opțiuni de ripostă într-un conflict prelungit: un arsenal încă important de rachete care ar putea viza baze americane și aliați din regiune, dar și capabilități militare ce ar putea încerca blocarea Strâmtorii Hormuz, rută vitală pentru transporturile de petrol.
Pe fondul acestor incertitudini, unii foști oficiali militari susțin că diplomația ar fi preferabilă războiului. Generalul (r) David Deptula, care a jucat un rol major în campania „Desert Storm” din 1991, a apreciat că o consolidare atât de vizibilă ar putea fi menită să transmită că președintele american „nu glumește” cu folosirea forței, pentru a împinge Iranul către un acord.
În același timp, oficiali americani și străini se declară tot mai pesimiști că Teheranul va accepta cererile Washingtonului. În această logică, Iranul ar putea fi dispus doar la o suspendare temporară a îmbogățirii, în timp ce încearcă să folosească negocierile pentru a amâna un atac. Pe de altă parte, aceleași surse consideră că Trump ar putea deveni rapid frustrat de discuții prelungite și ar putea ordona lovituri dacă negocierile eșuează.
Secretarul de stat Marco Rubio a declarat în ianuarie în fața legislatorilor că administrația nu are claritate asupra succesiunii în cazul în care liderul suprem Ali Khamenei ar cădea, un gol de putere care ar putea fi umplut, potrivit multor analiști, de conducerea Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice. Într-un astfel de scenariu, protestele interne ar putea reizbucni, însă ar deschide și o dilemă pentru Washington: cât de departe ar merge o campanie aeriană dacă regimul ar răspunde printr-o represiune violentă.
