Măsura vizează companii despre care autoritățile chineze susțin că aprovizionează armata japoneză și este percepută ca un răspuns direct la recentele evoluții politice și militare de la Tokyo, potrivit Reuters.
Decizia survine pe fondul deteriorării relațiilor dintre China și Japonia, după comentariile făcute în noiembrie despre Taiwan de către prim-ministrul japonez Sanae Takaichi, care au provocat reacții dure la Beijing.
Concret, China interzice exporturile către Japonia de șapte pământuri rare aflate pe lista sa de control pentru produse cu dublă utilizare, precum disprosiu, ytriu și samariu. Deși aceste minerale reprezintă volume mici, ele sunt esențiale pentru producția de automobile, aeronave, armament și electronice de consum.
Măsurile afectează inclusiv divizii strategice ale unor conglomerate industriale japoneze, precum construcțiile navale și motoarele aeronautice ale Mitsubishi Heavy Industries. Alte companii, printre care Subaru Corp, Itochu Aviation și Mitsubishi Materials, au fost plasate pe o listă de monitorizare, din cauza imposibilității Chinei de a verifica utilizatorii finali ai produselor exportate.
Potrivit Reuters, nu este clar cât de rapid se vor resimți efectele asupra economiei nipone. Companiile japoneze dispun de stocuri semnificative de pământuri rare, iar până la finalul anului 2025 China a continuat să livreze volume importante către Japonia.
Reacția oficială de la Tokyo nu a întârziat.
„Măsurile sunt complet inacceptabile și profund regretabile”, a declarat Kei Sato, secretar adjunct al cabinetului japonez, precizând că guvernul a cerut retragerea imediată a restricțiilor.
China interzice exporturile către Japonia în contextul reînarmării niponeBeijingul susține că restricțiile au rolul de a limita „remilitarizarea” Japoniei și eventualele ambiții nucleare. În paralel, premierul Takaichi s-a angajat să revizuiască documentele fundamentale de securitate ale Japoniei și să accelereze reforma regulilor privind exporturile militare.
Japonia a demarat încă din 2023 un amplu proces de consolidare militară, care va dubla cheltuielile de apărare la 2% din PIB. În pofida constituției sale pacifiste, țara a devenit unul dintre cei mai mari cheltuitori militari din lume. Conform estimărilor Fondul Monetar Internațional, PIB-ul Japoniei va ajunge la 4,46 trilioane de dolari în 2026.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat marți, la RFI, că proiectul pe buget ar trebui să ajungă în Parlament pentru dezbatere și pentru vot săptămâna viitoare.
„Săptămâna viitoare ar trebui să ajungă bugetul în Parlament pentru dezbatere și pentru vot. În aceste zile sunt și discuții tehnice între vicepremier și miniștri, Ministerul de Finanțe și ceilalți. Și vor fi și discuții politice în coaliție”, a afirmat Kelemen Hunor la RFI.
Acesta a subliniat că există câteva puncte asupra cărora coaliția nu a ajuns la un consens.
„Sunt câteva chestiuni unde în acest moment nu am reușit să închidem discuțiile: Investițiile mențin și economia românească și firmele românești. Trebuie să recunoaștem dacă investițiile publice în anumite zone se opresc, firmele românești intră în faliment, nu multinaționalele. Avem nevoie de cofinanțare pentru PNRR, pentru fonduri europene, unde sunt sume foarte mari și în granturi și împrumuturi. Și acolo e un efort uriaș și nu am reușit să închidem pachetul social, fiindcă acolo iarăși e o chestiune care trebuie discutată, cum facem cu pensionarii. Propunerea noastră era în felul următor: să existe o plată one-off pentru pensionari”, a declarat Kelemen Hunor, adăugând că „trebuie făcut acest pas, trebuie dat acest ajutor pensionarilor obligatoriu”.
Liderul UDMR a mai subliniat că problematice vor fi și jaloanele din PNRR care ar putea să nu fie îndeplinite în acest an și care vor însemna bani pierduți pentru România.
Întrebat ce jalon nu va fi atins, liderul UDMR a răspuns: „Sigur, unde văd eu o problemă e la acel jalon prin care România şi-a asumat să fabrice panouri solare şi combustibilul pe hidrogen. Deci acele două jaloane sigur că nu vor fi atinse. (…) Nu vreau să avansez eu sume, dar vorbim de câteva sute de milioane de euro, dacă nu mă înşel. Dar sunt şi alte chestiuni care trebuie în această perioadă închise şi vorbim de acele jaloane care nu au fost până acum închise”, a conchis Kelemen Hunor la RFI.
Mark Rutte a declarat că sprijinul occidental este necesar pentru Ucraina. „Acest sprijin este esențial. Ucraina are nevoie de mai mult, deoarece o promisiune de ajutor nu pune capăt războiului. Ucraina are nevoie de muniție astăzi și în fiecare zi până când vărsarea de sânge se va opri”, a spus secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, alături de ambasadorul Ucrainei la NATO, Alyona Getmanchuk, potrivit AFP.
Mark Rutte a reiterat condițiile necesare pentru o pace durabilă, subliniind că după încetarea focului, Ucraina trebuie să aibă o forță puternică și de garanții de securitate solide din partea partenerilor internaționali pentru a descuraja un nou conflict.
„Când luptele vor înceta în cele din urmă, pacea trebuie să fie susținută de forțe ucrainene capabile să apere și să descurajeze, și cu garanții de securitate eficiente din partea partenerilor Ucrainei – Europa, Canada și Statele Unite. Nu poate exista pace adevărată în Europa fără o pace reală în Ucraina”, a mai spus Rutte, adăugând: „Aceasta a fost o iarnă sumbră pentru Ucraina, dar există speranță și ajutor la îndemână”.
La rândul său, Alyona Getmanchuk a transmis oficialilor NATO că tot sprijinul militar acordat „nu numai că salvează vieți, ci consolidează poziția Ucrainei la masa negocierilor”.
După ședința Consiliului General al Municipiului București, Daniel Băluță a susținut declarații de presă. El a spus că există cadrul legal necesar pentru avansarea proiectului și a criticat modul în care aparatul administrativ ar fi tratat procedurile necesare.
Întrebat de jurnaliști dacă există suficient timp pentru întocmirea documentelor necesare, primarul PSD a explicat că legea stabilește termenele.
„Codul administrativ prevede trei zile pentru acest demers. Mai mult decât atât, referatul de specialitate este o obligație de serviciu. Cei care nu își îndeplinesc obligațiile de serviciu sunt sancționați conform legii cu o infracțiune care se numește abuz în serviciu”, a declarat edilul.
El a acuzat că unele puncte de vedere ar fi fost strânse de aparatul de specialitate, dar nu au fost prezentate, ceea ce consideră că este nelegal.
Criticile la adresa primarului Bucureștiului, Ciprian Ciucu, au continuat.
„Așa cum veți vedea în înscrisul pe care vi-l voi pune la dispoziție, aparatul de specialitate a adunat puncte de vedere pe care nu le-a prezentat, lucru care nu este legal. El avea nevoie să dea un referat de specialitate, fie că era pro sau fie că era contra. Acest demers este unul profund antidemocratic și reprezintă o sumă de infracțiuni pe care mai mulți oameni de aici, din această instituție, le-au făcut, practic cenzurând. Nu este prima măsură de cenzură. Nu dorim să discutăm cu presa, cenzurăm informațiile pe care le transmitem către presă, blocăm posibilitatea Consiliului General de a se exprima, asta în timp ce pozăm în fața cetățenilor ca niște victime. Dar, în realitate, vorbim cu un om care nu empatizează deloc cu problemele comunității și nu vrea să corecteze o nedreptate veche de 30 de ani.”, a spus Băluță.
El a legat problema termoficării de alte proiecte realizate de administrația pe care o conduce, spunând că se ocupă de aceste schimbări la nivel de Capitală, „pentru că alții nu o fac”.
„Primăria Sectorului 4 deja administrează 11 bulevarde și este un lucru care trebuie să se întâmple în cât mai multe locuri din București. De ce trebuie să facă Primăria Sectorului 4 planșeul de la Unirii? De ce trebuie să reabiliteze Primăria Sectorului 4 pasajul Unirii?”, a spus acesta.
În cadrul conferinței au existat și întrebări legate de absența primarului Sectorului 6, Ciprian Ciucu, de la discuții. Băluță a spus că acesta ar fi evitat dezbaterea.
„Ne-a arătat domnul primar care este natura caracterului său. Este un om laș și nu a făcut altceva decât să inducă în eroare alegătorii. Este momentul să devoalăm adevăratul caracter pe care îl are. Este un autocrat cu un mod de conducere despotic. Nu întâmplător i-am spus că a transformat această clădire ce aparține cetățenilor într-un castel de grof”, a afirmat primarul Sectorului 4.
Edilul a vorbit și despre stadiul lucrărilor la planșeul de la Piața Unirii, despre care a spus că avansează mai repede decât era estimat inițial.
„Lucrările la planșeul Unirii sunt în fața graficului de execuție cu câteva luni. Dacă vremea va fi bună în cursul acestui an, avem șanse foarte mari ca până la sfârșitul anului să-l terminăm. Dacă nu, în primăvara următoare, cu certitudine, planșeul Unirii va fi gata.”, a spus Băluță.
„Așa cum instituțiile statului au reușit să coopereze pentru planșeul Unirii, pentru M4 sau pentru spitale, sunt convins că și în zona termiei există resursele necesare pentru o soluționare. Numai că, fără măsuri, exact cum a fost și la planșeu, ne-am fi uitat astăzi la un pericol iminent pentru centrul orașului. Rând pe rând, lucrurile trebuie să se schimbe, iar schimbarea trebuie să înceapă de la lucrurile cele mai importante pentru noi toți.”
Știrea inițialăPrimarul PSD al Sectorului 4, Daniel Băluță, a susținut marți la Primăria Capitalei o conferință în care a prezentat proiectul „Nu primești, nu plătești”, prin care, conform spuselor sale, dorește să facă „dreptate pentru bucureștenii batjocoriți în privința calității serviciului de termoficare”.
Băluță a declarat că există probleme de zeci de ani cu presiunea, temperatura și debitul apei calde în Capitală. El a punctat că toate aceste situații se datorează lipsei răspunderii instituțiilor care ar trebui să controleze calitatea serviciului.
Primarul a afirmat că această inițiativă a apărut din „dorința de a face dreptate pentru cei care nu primesc apă caldă, pentru cei care plătesc, chiar dacă stau la etajul 5 sau la etajul 8, apă caldă, iar ea nu ajunge aproape niciodată, chiar dacă debitul apei calde nu este respectat, chiar dacă presiunea nu este respectată, chiar dacă temperatura nu este respectată. Oamenii, din păcate, sunt nevoiți de zeci de ani de zile să plătească pentru lucrul acesta, lucru care nu este normal. Așa cum statul român știe să impună taxe, să impună impozite, tot așa este normal să facem dreptate”.
Băluță a criticat și modul în care instituțiile locale gestionează problema, afirmând că „cu foarte multă tristețe vă spun că de astăzi această clădire a Primăriei Municipiului București, o clădire care ar trebui să aparțină bucureștenilor, s-a transformat în castelul grofului Ciprian Ciucu și al celor care nu doresc sub nicio formă să respecte legea”.
„În cursul zilei de mâine vom convoca o altă ședință având aceeași temă. Până când aparatul de specialitate al primarului își va face datoria, grupul de consilieri PSD și fac apel și la celelalte partide politice să facă acest lucru, va intra în grevă. Nu vom fi prezenți până când această nedreptate nu va fi reparată”, a mai spus Băluță.
Totodată, a cerut demisia Secretarului General al Primăriei, Georgiana Zamfir, și a celor care „nu și-au făcut datoria, nerespectând codul administrativ astfel încât în termen de trei zile, așa cum legea prevede, să redacteze documentele necesare pentru derularea în bune condiții a ședinței”.
Băluță a avertizat că se vor depune plângeri penale pentru abuz în serviciu împotriva celor care, potrivit spuselor sale, „au creat un adevărat grup infracțional organizat condus de primarul general Ciprian Ciucu”.
Atacurile la adresa primarului actual al Capitalei au continuat din partea lui Daniel Băluță, care a afirmat că „lucrurile acestea nu pot să continue. Sper că bucureștenii au văzut cine este cu adevărat Ciprian Ciucu. În spatele privirii sale se ascunde un om fără scrupule, un om capabil să facă absolut orice pentru a-și atinge obiectivele meschine, care n-au nicio legătură cu dreptatea, n-au nicio legătură cu bucureștenii, n-au nicio legătură cu investițiile, n-au nicio legătură cu termia, n-au nicio legătură cu transportul”.
„Este un individ preocupat de răfuieli politice, este un individ care a instituit în această instituție cenzura și dovadă este nota de serviciu pe care a trimis-o, dorește să controleze tot.”, a mai spus Băluță despre Ciprian Ciucu.
Totuși, există o diferență fundamentală între o dietă obișnuită improvizată și o dietă cu formulă completă nutrițional!
Ce înseamnă cu adevărat o dietă?În esență, o dietă se referă la consumul regulat de alimente și băuturi. Fiecare dintre noi urmează o dietă, chiar dacă nu o planificăm conștient. Problema apare când această dietă nu răspunde nevoilor nutriționale ale organismului sau când dorim să facem schimbări pentru a slăbi sau pentru a ne îmbunătăți starea de sănătate.
O dietă obișnuită de slăbire presupune de obicei eliminarea anumitor alimente, reducerea porțiilor sau numărarea caloriilor. Deși aceste metode pot funcționa pentru unii oameni, majoritatea eșuează din cauza lipsei de structură, a dificultății de a menține restricțiile pe termen lung și, mai ales, din cauza riscului de carențe nutriționale.
Riscurile dietelor improvizateCând începi o dietă fără o planificare adecvată sau fără îndrumarea unui specialist, riști să elimini nutrienți esențiali. De exemplu, multe diete elimină carbohidrații, ceea ce poate duce la deficit de energie, probleme de concentrare și chiar tulburări metabolice. Alte diete reduc drastic grăsimile, care sunt esențiale pentru absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E, K) și pentru producerea de hormoni.
O dietă nesupravegheată poate duce la carențe de proteine, vitamine, minerale și fibre. Pe termen scurt, poți resimți oboseală, slăbirea sistemului imunitar, probleme digestive și tulburări de dispoziție. Pe termen lung, consecințele pot fi mult mai grave: osteoporoză, anemie, tulburări hormonale și afectarea funcțiilor vitale ale organismului.
Ce este o dietă cu formulă completă nutrițional?Spre deosebire de o dietă improvizată, o dietă cu formulă completă nutrițional este un plan alimentar științific dezvoltat pentru a oferi organismului toți nutrienții esențiali într-o proporție optimă, chiar și atunci când aportul caloric este redus. Aceste diete sunt formulate de specialiști în nutriție și sunt susținute de studii clinice.
O astfel de dietă înlocuiește mesele obișnuite cu produse special formulate care conțin cantități precise de proteine de calitate, carbohidrați complecși, grăsimi sănătoase, vitamine, minerale și fibre.
Cine beneficiază de aceste diete?O dietă cu formulă completă nutrițional este recomandată în principal pentru adulții sănătoși supraponderali sau obezi care doresc să slăbească eficient și sigur. De asemenea, persoanele cu afecțiuni precum diabetul de tip 2 sau hipertensiunea arterială pot beneficia semnificativ de pe urma unei asemenea diete.
Totuși, dietele tip VLCD pot fi urmate și de persoane care doresc să-și mențină greutatea și să facă ulterior tranziția la un stil de viață sănătos – dietă corespunzătoare cu alimente și preparate gătite în casă, activitate fizică frecventă, somn de calitate și o viață fără stres, printre altele.
Dacă nu vrei să urmezi o simplă dietă temporară și cauți o soluție științifică, dovedită și sigură, dieta cu formulă completă NUPO este alternativa profesională, sigură, eficientă! Cu o istorie de peste 40 de ani și susținerea a peste 35 de studii clinice, aceasta reprezintă diferența dintre o dietă obișnuită și o abordare serioasă și sănătoasă a gestionării greutății!
Într-o declarație politică adresată premierului Ilie Bolojan și președintelui Nicușor Dan, Andrei Gușă susține că România traversează „o perioadă în care prioritățile statului par a fi desprinse de realitățile și suferințele propriilor cetățeni”.
Gușă afirmă că Guvernul ar fi alocat „aproximativ 1,5% din PIB pentru sprijinirea Ucrainei. Aceste sume, potrivit informațiilor publice, depășesc cinci miliarde de euro doar în anul 2025”. În acest timp, „familiile militarilor români morți în acest conflict nu beneficiază de un sprijin proporțional, clar și transparent”, mai suține el.
„Este de notorietate faptul că în regiunile istorice românești din Ucraina, inclusiv în zona Cernăuți, au fost înrolați cetățeni români sau etnici români care și-au pierdut viața în războiul dintre Federația Rusă și Ucraina. Informațiile publicate de presa din regiune indică un număr semnificativ de militari de origine română căzuți în acest conflict”, mai scrie Gușă.
Deputatul face referire la etnici români din regiunile istorice ale Ucrainei, inclusiv zona Cernăuți, care ar fi fost înrolați și și-ar fi pierdut viața în război. „Acești militari nu au murit în numele statului român și nici sub drapelul României”, susține el, adăugând că „există suspiciuni serioase că, în unele cazuri, recrutarea s-a făcut împotriva voinței lor”.
Critici privind lipsa unui demers diplomaticGușă afirmă că „statul român tace” și ar dori un demers diplomatic ferm pentru clarificarea circumstanțelor acestor recrutări.
„Cu toate acestea, statul român tace. Nu există un demers diplomatic ferm pentru clarificarea circumstanțelor recrutării, nu există un mecanism transparent de sprijin pentru familiile celor decedați, nu există o strategie de protecție reală pentru comunitățile istorice românești aflate în zona de conflict”, mai transmite deputatul Andrei Gușă.
Iluminarea Parlamentului, contestată pe temei legalDeputatul critică iluminarea clădirii Parlamentului în culorile drapelului ucrainean, considerând că decizia „ridică serioase semne de întrebare din punct de vedere legal”.
El invocă Legea nr. 141/2015, care reglementează arborarea și folosirea drapelelor, și susține că „nu există temei legal pentru transformarea simbolurilor statului român în instrumente de exprimare politică externă”. „Parlamentul României trebuie să rămână simbolul suveranității naționale, nu scena unor manifestări conjuncturale dictate de context geopolitic”, afirmă Gușă.
Andrei Gușă, solicitări adresate GuvernuluiDeputatul mai solicită public în declarație:
„România trebuie să rămână un stat suveran, demn și responsabil față de propriii cetățeni. Aceasta este datoria fundamentală a oricărei guvernări care se pretinde națională”, conchide Andrei Gușă.
De la comunicații securizate și stocare de date până la sisteme de comandă și control sau sateliți de informații, tehnologia americană reprezintă coloana vertebrală a capacităților militare europene, scrie Financial Times.
Un înalt oficial militar european a descris aceste planuri drept „nerealiste pe termen scurt”, subliniind că majoritatea platformelor europene se bazează pe „back-end american”, ceea ce face imposibilă o decuplare rapidă fără consecințe operaționale majore.
Presiuni politice și suveranitatea tehnologică europeană în apărareRetorica fluctuantă a președintelui SUA, Donald Trump, inclusiv amenințările recente privind Groenlanda, a reaprins apelurile din unele capitale europene – în special Paris – pentru accelerarea dezvoltării unor capabilități de apărare suverane.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut la Conferința de Securitate de la München investiții rapide în apărare, inteligență artificială și cloud computing, ca piloni ai suveranității tehnologice europene în apărare.
În acest context, Comisia Europeana pregătește pentru această primăvară un pachet legislativ dedicat reducerii dependenței de furnizorii americani de cloud. Ursula von der Leyen, a subliniat necesitatea protejării intereselor de securitate legate de date și platforme digitale.
Reacția militarilor: suveranitatea tehnologică europeană în apărare vs. capacitate realăMesajul politic a generat neliniște în rândul conducerii militare europene. Generalii prezenți la München au avertizat că o limitare a accesului companiilor americane ar crea lacune de capabilitate, fragmentare operațională și riscuri sporite de securitate cibernetică.
Exemplele concrete sunt elocvente: armata germană colaborează cu Google pentru servicii cloud securizate, iar Marea Britanie a atribuit companiei Palantir un contract de sute de milioane de lire pentru analiză de date militare. În paralel, numeroase marine europene utilizează sistemul Aegis, dezvoltat de Lockheed Martin, considerat indispensabil pentru apărarea antiaeriană.
Experții avertizează că ideea unei independențe digitale complete este, în prezent, aproape imposibil de realizat. Un avion de luptă european complet independent digital de SUA este „de neconceput”, din cauza componentelor critice americane integrate în comunicații și identificare.
Totodată, cooperarea dintre giganții tehnologici americani și NATO rămâne esențială pentru securitatea colectivă. Liderii militari susțin că suveranitatea tehnologică europeană în apărare trebuie construită gradual, fără a periclita funcționarea actuală a sistemelor critice.
În intervenția sa, Călin Georgescu a afirmat că situația actuală a României trebuie analizată dincolo de opinii politice, prin prisma indicatorilor statistici care reflectă realitatea socială și economică.
Acesta a prezentat șapte puncte pe care le consideră definitorii pentru „radiografia” ultimilor 35 de ani:
1. Mortalitatea infantilăRomânia se află pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitate infantilă, indicator considerat esențial pentru evaluarea nivelului de dezvoltare economică, socială și de mediu al unei țări.
2. Riscul de sărăcie în rândul copiilorUnul din trei copii din România crește în risc de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce afectează direct egalitatea de șanse și viitorul forței de muncă.
3. Criza din educațieLa 15 ani, aproape jumătate dintre elevi nu ating un nivel minim de înțelegere a unui text, fapt pe care Georgescu îl pune pe seama unui sistem educațional „abandonat și distrus”.
4. Decese evitabile în sistemul sanitarRomânia ocupă un loc fruntaș în UE la decese evitabile prin prevenție sau tratament adecvat, indicator ce reflectă capacitatea statului de a furniza servicii medicale de bază.
5. Depopularea acceleratăScăderea populației este descrisă drept „un referendum al tăcerii”, un semnal al neîncrederii și al lipsei de oportunități.
6. Mortalitatea pe șoseleRomânia este printre primele state din Uniunea Europeană la numărul deceselor din accidente rutiere, problemă asociată infrastructurii deficitare și aplicării slabe a regulilor.
7. Vulnerabilitatea fondurilor europeneReferindu-se la anchetele derulate de Parchetul European, Georgescu a susținut că numărul ridicat de dosare privind fondurile europene indică riscuri majore de fraudă și „antidezvoltare pe termen lung”.
Concluzia: „România merită excelență”În final, Călin Georgescu a afirmat că România are resursele, oamenii și capacitatea necesare pentru a atinge un standard de excelență în administrarea publică. Acesta a invocat personalități istorice precum Neagoe Basarab și a transmis un apel la responsabilitate civică.
„Istoria nu ne întreabă ce ni s-a făcut, ci ce am făcut noi atunci când am știut”, a declarat acesta, reiterând mesajul „Turul doi înapoi”.
Călin Georgescu a fost, marți, la secția de poliție pentru a semna în cadrul procedurii de control judiciar.
Alerta de ninsoare de săptămâna trecută, de la 4.20 dimineața, a fost mai degrabă enervantă pentru români, arată o analiză de impact media a agenției de monitorizare mediaTRUST.
Potrivit analizei, sentimentul de frustrare indus de ora nepotrivită a fost mai puternic decât componenta utilitară
43% din volumul de știri a fost axat pe tema orei nepotrivite, ceea ce indică, în sine, un nivel de disconfort care a depășit aspectul utilitar: 584 de mențiuni, din totalul de 1.368 s-au referit la ora Roalert-ului.
Nemulțumire la scară largă40% dintre reacții au fost negative.
Analiza a mai scos în evidență o creștere semnificativă a intenției de dezactivare a alertei, ceea ce ar putea duce la falimentul însuși al ideii pentru care a fost instituit sistemul de alertă.
Mai mulți influenceri prezenți în online și la TV au validat, prin reacțiile lor, reacția publicului: Adriana Bahmuțeanu, Mădălin Ionescu, Oana Roman, Bianca Drăgușanu, Adda sau Ioana Ginghină.
„Exces de zel”Mai multe platforme online au prezentat și reacțiile unor psihologi și psihiatri, care au pus în evidență faptul că asemenea alerte ar putea avea efecte acatsrofale asupra persoanelor cu anxietate și atacuri de panică.
Mai multe figuri din zona politică au comentat că acest RO alert ar fi fost un exces de zel.
Analiza mediaTRUST, preluată și de paginademedia, a arătat că, în cele 24 de ore ce au urmat Roalert-ului și care au fost monitorizate, 1.368 de materiale s-au referit la această temă: 50% pe portaluri de știri, 18% pe forumuri, 16% pe Facebook, 11% pe televiziuni, 5% pe X, 2% pe radio.
La televiziuni, cele mai multe referiri au fost făcute la România TV (67), peste 10 – Euronews România, 12 – Antena 3, B1 TV – 11, Digi 24 – 11, Pro TV – 10.
SUA au introdus marți o taxă suplimentară de 10% pentru toate mărfurile care nu sunt acoperite de scutiri, potrivit unui comunicat al Serviciului Vamal și Protecția Frontierelor al SUA (CBP), transmite Reuters.
Aceasta corespunde ratei anunțate inițial de președintele american Donald Trump, vineri, și nu celor 15% pe care le promisese o zi mai târziu.
Ca reacție la decizia Curții Supreme care a respins tarifele sale, justificate pe motive de urgență, Donald Trump a anunțat inițial un nou tarif global temporar de 10%. Sâmbătă, el a declarat că îl va majora la 15%.
Într-o notificare descrisă ca având scopul de a „oferi îndrumări cu privire la Proclamația prezidențială din 20 februarie 2026”, CBP a declarat că, în afară de produsele specificate ca fiind supuse scutirilor, importurile „vor fi supuse unei rate ad valorem suplimentare de 10%”.
Această măsură a creat confuzie în jurul politicii comerciale a SUA, fără a se oferi nicio explicație cu privire la motivul pentru care s-a utilizat rata mai mică.
Colectarea noilor tarife a început la miezul nopții, în timp ce tarifele anulate de Curtea Supremă au fost suspendate. Acestea variau anterior între 10% și 50%.
Legea secțiunii 122 permite președintelui să impună astfel de taxe pentru până la 150 de zile asupra oricărei țări pentru a corecta deficite „mari și grave” ale balanței de plăți și „problemele fundamentale ale plăților internaționale”.
Ordinul tarifar al lui Trump susținea că Statele Unite se confruntă cu un deficit grav al balanței de plăți, inclusiv un deficit comercial anual de 1,2 trilioane de dolari și un deficit de cont curent de 4% din PIB, dar și de o inversare a excedentului de venit primar al SUA.
Luni, Trump a avertizat țările să nu se retragă din acordurile comerciale recente, spunând că, în acest caz, va aplica taxe mult mai mari folosind alte prevederi legislative.
Reacțiile internaționale au venit rapid. Japonia a solicitat Statelor Unite să asigure că tratamentul în cadrul noului regim tarifar va rămâne la fel de favorabil ca în acordul existent.
Atât Uniunea Europeană, cât și Marea Britanie au afirmat că vor respecta termenii acordurilor comerciale deja convenite.
Președinta interimară a transmis ea timpul unei ceremonii televizate: „Vă spun: ușile Venezuelei, brațele poporului venezuelean sunt deschise celor care vor să se întoarcă în acest proces de vindecare după ură”. Declarația vine în contextul în care 7 milioane de venezueleni au fugit din țară din cauza crizei politice și economice, iar mulți opozanți trăiesc în exil, potrivit Le Figaro.
Sub presiunea Washingtonului, Rodriguez, în timpul președinției sale interimare, a implementat numeroase schimbări, inclusiv adoptarea unei amnistii pentru eliberarea prizonierilor politici și reformarea sectorului petrolier pentru a-l deschide proprietății private.
Luni, însă, ea a avertizat: „Sunt conștientă că unele sectoare (ale opoziției) nu interpretează corect ceea ce se întâmplă… Pe 3 ianuarie, Venezuela a pierdut. Nu a existat niciun câștigător… Deja văd că există sectoare care interpretează greșit legea amnistiei și procesul de coexistență”.
Ea i-a denunțat pe cei care, „dintr-un hotel de lux din Statele Unite sau Europa, pretind că deraiază acest proces, pretind că perturbă calea către liniște și pace în Venezuela”. Liderul opoziției și laureata Premiului Nobel pentru Pace, María Corina Machado, precum și Edmundo Gonzalez Urrutia, candidatul opoziției la alegerile prezidențiale din 2024, și personalități precum Juan Guaido și Leopoldo Lopez se află cu toții în străinătate, iar guvernul, sub Maduro, i-a acuzat în mod regulat că complotează împotriva lor.
Președinta justifică întâlnirile cu oficiali americaniDelcy Rodriguez a justificat dialogul inițiat cu Washingtonul. „Acest proces (de reconciliere) pe care îl construim cu toții, trebuie să-l păstrăm (…) M-am așezat cu călăii eroilor noștri din 3 ianuarie. „Și am făcut-o pentru Venezuela ”, a subliniat ea, referindu-se la întâlnirile sale cu oficiali americani, inclusiv la vizita de săptămâna trecută a șefului comandamentului militar american pentru America Latină și Caraibe (Southcom), Francis Donovan. Atacul care a dus la capturarea lui Maduro și a Primei Doamne, Cilia Flores, s-a soldat cu aproximativ 100 de morți, potrivit ministrului de interne Diosdado Cabello.
„Avem șanse să mergem cu trenul în acest an pe primii 30,411 kilometri modernizați ai lotului 1 de la Cluj-Napoca până la Aghireșu. Traficul se va relua însă fără electrificare după ce a fost închis în urmă cu fix doi ani”, transmite API. Ultima raportare oficială a CFR, din decembrie 2025, indica un stadiu fizic de 55%, iar asociația spune că situația din teren confirmă aproximativ acest nivel.
Întârzieri în zona urbană și controversa „Tăietura Turcului”Potrivit API, zona urbană este mai întârziată: există „fundația și stâlpii catenarei”, însă „prea puțină șină”. În privința podului din Cluj de la începutul traseului, asociația precizează că acesta nu va fi demolat complet: se păstrează pilele, se refac elemente ale infrastructurii și se montează tablier nou.
În zona Tăietura Turcului, API critică soluția propusă ca fiind „arhaică”, prin menținerea unei treceri la nivel într-o zonă intens circulată, în proximitatea unui parc industrial și a unei stații de tren. „Deocamdată n-avem nimic în teren fiindcă n-a prevăzut nimeni bani pentru relocările de utilități”, mai susține asociația. Conform discuțiilor invocate de API cu oficiali CFR, s-ar încerca un „joint venture” cu proprietarii de utilități pentru a acoperi o parte din costuri.
Progres mai bun în afara zonei metropolitaneDupă ieșirea din zona metropolitană, API notează că există „destul de multă cale de rulare așezată” — traverse, șină pe fir dublu, peroane noi în mai multe puncte de oprire — iar două poduri cu zăbrele sunt pe poziție, cu lucrări de consolidare finalizate. Asociația consideră că progresul este „satisfăcător” și spune că există șanse ca în august să se ajungă la un nivel de șină–traversă suficient pentru încadrarea la jaloanele de finanțare din PNRR.
API atrage însă atenția că traseul rămâne cu multe curbe, ceea ce limitează vitezele la 80–100 km/h, față de 140–160 km/h pe sectoare de tip coridor principal, explicând că s-a ales o modernizare mai ieftină, fără îndulciri de curbe și variante de viteză complexe, pentru a eficientiza costurile.
Contract de 1,6 miliarde lei, semnat în 2022Contractul de modernizare și electrificare pentru lotul Cluj-Napoca – Aghireș a fost semnat de CFR SA pe 30 decembrie 2022 cu asocierea Railworks (Alstom Transport și Arcada Company SA). Lotul are 31 km, iar valoarea contractului este de 1,6 miliarde lei.
Conform datelor din proiect, asocierea trebuie să finalizeze lucrările în 42 de luni (6 luni proiectare și 36 de luni execuție). Contractul include lucrări în stațiile Cluj-Napoca și Aghireș, precum și în haltele Baciu Triaj și Gârbău, modernizarea a 13 poduri, a 35 de podețe, plus un pasaj superior nou în zona Tăietura Turcului – Primăria Cluj, un pasaj pietonal subteran în stația CF Cluj-Napoca și o pasarelă pietonală în stația CF Aghireș.
Un studiu realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center arată că o parte relativ mică dintre români se așteaptă ca războiul din Ucraina să se termine în viitorul apropiat.
Cercetarea, denumită „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, arată diferențe între grupurile sociale în ceea ce privește așteptările legate de evoluția conflictului.
Astăzi se împlinesc patru ani de când armata Rusiei a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022. De atunci, Ucraina a colaborat cu instituțiile europene pentru a se apăra, prin sprijin militar, umanitar, financiar, care continuă să fie permanent chiar și în prezent.
Datele INSCOP arată faptul că aproximativ trei din zece respondenți cred că războiul s-ar putea încheia în 2026 printr-un acord de pace. În același timp, un număr mare de persoane consideră că acest lucru este puțin probabil sau chiar imposibil într-un termen atât de scurt.
Rezultatele arată că cei mai optimiști în privința unui acord de pace sunt votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu nivel redus de educație, locuitorii orașelor mici și angajații din sectorul public. În schimb, votanții USR, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și angajații din mediul privat sunt mai sceptici.
Sursa foto: Sondaj de opinie INSCOP Research | ”4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”
Potrivit sondajului, 8,9% dintre respondenți spun că războiul se va încheia în foarte mare măsură în 2026, iar 21,5% cred acest lucru în destul de mare măsură. Aproximativ un sfert consideră că șansele sunt reduse (24,5%), iar 38,5% spun că un acord de pace anul viitor este foarte puțin probabil sau imposibil. Restul participanților nu au oferit un răspuns.
Studiul analizează și percepția asupra unui posibil nou conflict în Europa. Aproximativ 30,1% dintre respondenți cred că Rusia ar putea declanșa un nou război pe continent în următorii trei ani, în timp ce 58.8% sunt de părerea contrarie. 11% nu știu iar 0.1% nu au răspuns.
Sursa foto: Sondaj de opinie INSCOP Research | ”4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”
Temerile legate de un nou conflict sunt mai frecvente în rândul votanților PSD, al persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural. La polul opus se află votanții PNL, tinerii, persoanele cu studii superioare și locuitorii marilor orașe, care consideră mai puțin probabil un nou conflict.
Cercetarea s-a desfășurat în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026 pe un eșantion de 1100 de persoane adulte. Interviurile au avut loc prin telefon, iar rezultatele sunt reprezentative pentru populația adultă a României. Marja maximă de eroare este de plus sau minus 3%, la un nivel de încredere de 95%.
Informația a fost confirmată de Ministerul de Interne rus, într-un comunicat oficial citat de BBC.
Potrivit autorităților, explozia în Moscova s-a produs la scurt timp după miezul nopții, ora locală, în Piața Gării Savelovski, situată în partea de nord a orașului.
O patrulă de poliție aflată în misiune a fost surprinsă de detonarea unui dispozitiv exploziv neidentificat, declanșat de o persoană necunoscută care s-a apropiat de agenți.
Ministerul de Interne a precizat că ofițerul decedat este Denis Bratușcenko, în vârstă de 34 de ani, locotenent de poliție și inspector principal în cadrul poliției rutiere. Ceilalți doi ofițeri răniți au fost transportați de urgență la spital, unde primesc îngrijiri medicale pentru diverse leziuni provocate de explozie. Starea lor nu a fost detaliată oficial.
Inițial, autoritățile au transmis că atacatorul a fugit de la locul faptei, însă ulterior au revenit asupra informației, precizând că suspectul a murit la fața locului. Până în prezent, nu au fost făcute publice date despre identitatea acestuia sau despre motivația din spatele atacului.
În urma exploziei a fost deschis un dosar penal pentru tentativă de omor asupra unui ofițer de poliție, precum și pentru infracțiuni legate de utilizarea unui dispozitiv exploziv. Agențiile de aplicare a legii colaborează pentru a stabili toate circumstanțele producerii incidentului.
Autoritățile ruse nu au oferit, deocamdată, informații suplimentare despre tipul dispozitivului folosit sau despre posibile legături cu alte incidente similare. Zona a fost securizată, iar investigațiile sunt în desfășurare.
Ministerul pentru Securitatea Statului (Stasi) a monitorizat și documentat cu minuțiozitate producția cinematografică de la Checkpoint Charlie, un punct nevralgic al Războiului Rece. Potrivit dosarelor, în dimineața zilei de filmare, între orele 7:30 și 8:30, un convoi de 12 vehicule a sosit la punctul de trecere Friedrich/Zimmerstrasse. Agenții Stasi au înregistrat fiecare detaliu, de la pregătirile echipei de filmare, la mișcările cameramanilor și amplasarea echipamentelor pe Kochstraße. Aceasta era o arteră intens supravegheată din Berlinul divizat, arată Euronews.
„Încălcarea” frontierei RDGMomentul care a captat cel mai mult atenția Stasi a fost repetata „trecere” a frontierei. Un Mercedes negru, parte a recuzitei de film, a depășit de patru ori linia care marca granița RDG. El a avansat cu aproximativ patru-cinci metri în teritoriul est-german. Ironia situației era evidentă: James Bond a realizat, chiar și într-un context ficțional, ceea ce mulți locuitori din Berlinul de Est nu reușiseră în tentativele lor disperate de evadare – să traverseze granița.
Conform documentelor, autoritățile locale au tolerat aceste incidente după ce un diplomat prezent la fața locului a confirmat că era vorba despre o producție cinematografică. Filmările s-au încheiat la ora 13:33, iar raportul Stasi a consemnat că „nu a existat niciun impact asupra traficului transfrontalier”.
Intersecția dintre cinematografie și geopoliticăÎn „Octopussy”, agentul 007 investighează un complot sovietic de detonare a unei bombe nucleare într-o bază NATO din Europa Occidentală. Era o intrigă ce reflecta cu fidelitate tensiunile și temerile reale ale epocii Războiului Rece.
Roger Moore, în rolul lui Bond, s-a trezit astfel protagonistul unei situații paradoxale: un simbol al lumii occidentale, supravegheat atent de unul dintre cele mai temute aparate de securitate ale blocului estic. Dosarele Stasi demonstrează nivelul extrem de control din zonă. S-a văzut astfel cum chiar și o producție hollywoodiană de anvergură putea deveni subiect de raport operativ detaliat.
La peste patru decenii de la evenimente, aceste documente oferă o perspectivă rară asupra climatului de suspiciune și control care definea Berlinul divizat – un oraș unde chiar și un spion fictiv precum James Bond era urmărit pas cu pas.
Procurorii susțin că femeia și-a ucis soțul pentru bani, potrivit AP. Anchetatorii au prezentat-o pe autoarea de cărți pentru copii drept o ucigașă obsedată de bani. Acuzațiile au fost prezentate luni, în prima zi a unui proces de crimă.
Kouri Richins, în vârstă de 35 de ani, se confruntă cu o serie de acuzații grave. Printre acestea, ea este acuzată că și-a ucis soțul, Eric Richins, cu fentanil în martie 2022, la domiciliul lor de lângă stațiunea de schi Park City.
Procurorii spun că femeia a strecurat de cinci ori doza letală într-un cocktail pe care victima l-a băut. De asemenea, ea este acuzată că a încercat să-l otrăvească cu o lună mai devreme, de Ziua Îndrăgostiților, cu un sandviș îmbibat cu fentanil. Atunci, bărbatul a supraviețuit, dar a avut probleme medicale, conform documentelor instanței.
Procurorul le-a spus juraților că Richins avea datorii de 4,5 milioane de dolari și a crezut în mod eronat că, dacă soțul ei murea, ea va moșteni averea în valoare de peste 4 milioane de dolari. Procurorii au susținut că ea plănuia un viitor cu un alt bărbat cu care se întâlnea.
„Probele vor dovedi că Kouri Richins l-a ucis pe Eric pentru banii lui și pentru a avea un nou început în viață. Mai mult decât orice, ea își dorea ca banii lui să-i perpetueze imaginea unei vieți cu privilegii, bogăție și succes”, a explicat procurorul.
Femeia a negat vehement toate acuzațiile. După moartea soțului ei, Kouri Richins a publicat o carte pentru copii despre durere, pentru a-și ajuta fiii să treacă peste pierderea unui părinte.
Indotek vizează componenta imobiliară a centrelor comerciale care găzduiesc magazinele ATAC – formatul de hiperdiscount lansat de Auchan în România din primăvara anului 2024. Conceptul a fost implementat inițial la Brașov, urmat de Ploiești și Timișoara, iar ulterior extins la Târgu-Mureș, Galați, Satu Mare, Sibiu, București și Oradea, ajungând la nouă unități. Formatele ATAC au rezultat din conversia unor hipermarketuri Auchan în magazine cu prețuri agresive, cu un sortiment de aproximativ 17.000 de produse, expuse la palet și bax, și cu costuri operaționale reduse, potrivit ZF.
O eventuală achiziție a activelor imobiliare asociate centrelor Auchan din România ar consolida relația deja existentă dintre Indotek și brandul francez. La finalul lui 2023, grupul lui Jellinek a preluat 47% din operațiunile Auchan din Ungaria, Indotek indicând atunci că va fi implicat în deciziile strategice, inclusiv în extinderea rețelei, cu focus pe regiuni rurale, folosind sinergiile dintre retail și expertiza sa imobiliară. În Spania, grupul a cumpărat în 2023 două centre comerciale în Valencia și Barcelona de la Merlin Properties, pentru 22 milioane de euro, iar în 2024 a achiziționat centrul comercial Espacio León pentru 50 milioane de euro de la Blackstone. În mai 2025, Indotek a cumpărat trei centre comerciale în Grecia, fiecare găzduind hipermarketuri Sklavenitis, cu un total de 67 de magazine.
În România, Indotek a intrat în 2019 prin achiziția mall-ului Promenada din Târgu Mureș (tranzacție estimată la 43 milioane de euro), ulterior investind 16 milioane de euro în renovarea și rebrandingul centrului, redenumit Plaza M. Complexul are 55.000 mp, găzduiește circa 90 de magazine și o rată de ocupare de aproximativ 92%. Strategia declarată de grup a vizat, în ultimii ani, revitalizarea și extinderea clădirilor existente, în detrimentul dezvoltărilor noi.
Expansiunea locală a continuat cu achiziția clădirilor de birouri Băneasa Business Center și Bucharest Business Center din București, precum și a proiectului industrial Aiud Industrial Park (Alba). Reprezentanții grupului au indicat anterior că investițiile imobiliare gestionate în România au depășit 150 milioane de euro.
La nivel european, Indotek operează în 13 țări și deține un portofoliu extins în Ungaria, cu peste 30 de clădiri de birouri, peste 20 de mall-uri, hoteluri și aproximativ 100 de spații de depozitare. Dániel Jellinek a intrat în 2019 în topul celor mai bogați unguri, cu o avere estimată de Forbes la circa 300 milioane de euro, nivel indicat ulterior la peste 380 milioane de euro.
Secretarul de război Pete Hegseth a confirmat faptul că subordonații săi de la Pentagon lucrează la declasificarea informațiilor despre extratereștri.
„Bineînțeles, avem oameni care lucrează chiar acum, nu vreau să promit (un termen limită n.r.), nu știu cât va dura, căutăm informații, vor fi mai multe care vor apărea pe parcurs”, le-a spus Pete Hegseth jurnaliștilor.
Hegseth a fost întrebat dacă el crede în existența extratereștrilor.
„Vom vedea”, a răspuns secretarul de război.
Recent, președintele american Donald Trump a cerut Pentagonului și altor agenții guvernamentale să facă publice documentele referitoare la viața extraterestră și OZN-uri.
„Având în vedere interesul enorm manifestat, voi da instrucțiuni secretarului de război și altor departamente și agenții relevante să înceapă procesul de identificare și publicare a documentelor guvernamentale referitoare la viața extraterestră, fenomene aeriene neidentificate (UAP) și obiecte zburătoare neidentificate (OZN-uri), precum și orice alte informații legate de aceste chestiuni extrem de complexe, dar extrem de interesante și importante”, a anunțat Trump pe Truth Social.
Trump și Obama despre extratereștriDeclarațiile lui Trump vin după ce fostul președinte Barack Obama a atras atenția în weekend, când a părut să confirme existența extratereștrilor într-un interviu cu gazda podcastului Brian Tyler Cohen.
„Sunt reali, dar eu nu i-am văzut”, a spus Obama când a fost întrebat dacă extratereștrii sunt reali.
Fostul președinte a clarificat ulterior pe Instagram spunând că se referea la probabilitatea statistică ca viața să existe pe alte planete, având în vedere vastitatea universului.
„Dar distanțele dintre sistemele solare sunt atât de mari încât șansele ca extratereștrii să ne fi vizitat sunt mici, iar în timpul președinției mele nu am văzut nicio dovadă că extratereștrii ar fi luat contact cu noi”, a scris el.
Când a fost întrebat despre aceste comentarii, Trump a declarat la bordul avionului Air Force One: „Ei bine, nu știu dacă sunt reali sau nu. Pot să vă spun că a divulgat informații clasificate. Nu ar trebui să facă asta”.
Deși invazia lansată în februarie 2022 a permis Rusiei să ocupe rapid teritorii, situația s-a schimbat pe parcurs. În prezent, Moscova controlează aproximativ 20% din suprafața Ucrainei, însă linia frontului este în mare parte blocată. Trupele ruse au obținut progrese minore în Donbas, dar nu au reușit să străpungă defensiva ucraineană. Ele au fost chiar forțate să abandoneze anumite poziții în regiuni precum Zaporojie, scrie Politico.
Strategia epuizării reciproceAbordarea actuală a Kremlinului este una pe termen lung, bazată pe speranța că Ucraina va ceda prima. Rusia dispune de resursele necesare pentru a-și reface pierderile umane și materiale, chiar dacă nu poate accelera ritmul ofensivei. De cealaltă parte, Kievul întâmpină dificultăți tot mai mari în procesul de mobilizare, pe fondul unei populații obosite și al tensiunilor politice interne.
Moscova folosește atacurile asupra infrastructurii energetice pentru a submina moralul ucrainenilor și insistă pe cedări teritoriale în orice scenariu de pace. În acest context, președintele Volodimir Zelenski se confruntă cu presiuni tot mai mari. Lideri ai opoziției, precum Petro Poroșenko, avertizează că eventuale compromisuri privind integritatea teritorială ar putea provoca o criză politică și socială majoră în Ucraina.
Pariul pe factorul extern al lui Vladimir PutinStrategia lui Putin se bazează pe scăderea interesului Occidentului și pe posibilele schimbări politice din Europa și Statele Unite. Pentru Ucraina, deși recuperarea tuturor regiunilor ocupate este în prezent un obiectiv dificil, supraviețuirea ca națiune independentă rămâne prioritatea absolută.
În prezent, conflictul s-a transformat dintr-o confruntare pentru victorii rapide într-un test dur al rezistenței și al răbdării strategice pentru ambele tabere.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis marți un mesaj de solidaritate cu Ucraina, la patru ani de la începutul războiului declanșat de Rusia.
Mesajul a fost publicat pe pagina sa de X, unde Maia Sandu a spus că susține rolul pe care Ucraina îl joacă în apărarea securității regionale și europene.
În mesajul video postat, Maia Sandu a spus că rezistența Ucrainei nu privește doar propria independență, ci are implicații mai largi pentru întreaga regiune.
Ea a declarat că lupta pe care ucrainenii o duc zilnic contribuie la menținerea păcii în statele vecine, inclusiv în Republica Moldova.
„De patru ani lungi, Ucraina apără nu numai libertatea sa, ci și pacea dincolo de granițele sale. Vă mulțumim că ați ținut Rusia departe de țara noastră și că ați protejat Europa. Ucraina merită o pace justă și durabilă. Suntem alături de voi, astăzi și în fiecare zi.”, a transmis Maia Sandu.
For four long years, Ukraine has defended not only its own freedom, but peace beyond its borders.
Thank you for keeping Russia away from our country — and for protecting Europe.
We stand with you — today and every day. pic.twitter.com/kMHuBEZXVN
— Maia Sandu (@sandumaiamd) February 24, 2026
Pe 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina. Declarația Maiei Sandu este una dintre multele mesaje de susținere pentru statul ucrainean în aceste zile. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis și ea, marți, un mesaj de solidaritate cu Ucraina.
„La Kiev pentru a zecea oară de la începutul războiului. Pentru a reafirma faptul că Europa este alături de Ucraina, neclintită, financiar, militar și în această iarnă grea. Pentru a sublinia angajamentul nostru constant față de lupta dreaptă a Ucrainei”, a transmis președinta Comisiei Europene.
