MediaFax.ro

Hubert Thuma a spus, duminică seara, la Antena 3 CNN, că este clar că voturile din Parlament au reprezentat „dușuri reci” pentru premierul Ilie Bolojan, care este, de altfel, și președintele PNL.

Hubert Thuma a menționat că el nu este „liderul puciștilor”, pentru că „n-a fost un puci” în PNL.

„N-am fost liderul puciștilor pentru că nu a existat un puci în Partidul Național Liberal. Evident că avem lucruri pe care să îi reproșăm domnului Bolojan. Îi reproșez o anumită încercare de USR-izare a partidului. Și acest lucru este evident. Uitați-vă la funcțiile ministeriale. În afară de un ministru liberal, ceilalți trei miniștri nu fac parte din Partidul Național Liberal. Uitați-vă la cabinetul lui din Piața Victoriei. Sunt mai mulți cei de la USR și cei de la REPER care sunt la cabinetul premierului decât de la PNL. Da, este o USR-izare a partidului”, a spus Thuma, la Antena 3 CNN.

Președinele CJ Ilfov a fost întrebat dacă această încercare de userizare nu reprezintă, de fapt, așa cum spun oameni apropiați premieurlui, o încercare a șio Bolojan de a atrage electoratul USR sau de a determina o fuziune a PNL cu USR.

„Eu cred că este o utopie și am să vă și argumentez această afirmație a mea. Domnul Pîslaru (…) n-a trecut de votul popular în vara anului trecut sau la alegerile de acum 2 ani. A luat 2% în Iași. Care este figura nouă cu care vine PNL-ul în București? Pîslaru a luat 2% la Iași. Eu nu cred că acești oameni pot veni și pot ajuta PNL-ul să redevină partidul care să se poată bate de la egal la egal cu celelalte partide în București”, a spus Hubert Thuma.

Întrebat dacă, totuși, această gândire, dacă a exprimat-o vreodată Ilie Bolojan, aceea de a încerca să atragă electoratul USR, Hubert Thuma a răspuns: „Da”. La întrebarea ce i-au spus cei din PNL lui Bolojan, Thuma a spus: „Că ar trebui să încercăm cu lideri din PNL să facem acest lucru, să ne recâștigăm electoratul”.

Președintele CJ Ilfov a acuzat că în prezent, PNL-ul nu mai are „un mesaj articulat”.

„PSD-ul apără categoriile vulnerabile. Este normal. PNL-ul ar trebui să aibă un mesaj pentru oamenii mici de afaceri și mijlocii, pentru mediul de afaceri, pentru oamenii mari de afaceri. Noi nu mai avem la ora actuală niciun mesaj către nicio categorie din această țară. Cred că aceasta este problema noastră”, spune Thuma.

Despre votul din parlament al liberalilor, care nu au ales „oamenii lui Bolojan”, Hubert Thuma a spus că „evident că ar trebui să fie percepute dușuri reci (de către Ilie Bolojan – n.r.)”.

Pentru Valentin Crețu a fost cea mai bună clasare a sa, din cele cinci ediții ale Jocurilor Olimpice la care a participat.

Sportivul din Sinaia a încheiat cu timpul total de 3:34.986 minute, la 3.795 secunde în urma câștigătorului, germanul Max Langenhan.

Langenhan, campion mondial en-titre, a stabilit un nou record al pistei. Pentru sportivul german este prima medalie olimpică, după clasarea pe locul 6 la ediția precedentă.

Podiumul a fost completat de austriacul Jonas Mueller (+0.596) și italianul Dominik Fischnaller (+0.934).

Sportivul român a avut o evoluție constantă în cele patru manșe.

Valentin Crețu a ocupat locurile 12, 13, 11 și 19 pe parcursul rundelor, cu timpi de start între 3.568 și 3.576 și viteză maximă de 127,2 km/h.

Cel mai bun parcurs al său a fost în manșa a treia, când a sosit cu timpul de 53.526 secunde.

Eduard-Mihai Crăciun, debutant la Jocurile Olimpice, s-a clasat pe locul 23, după trei manşe. În manșa finală au acces doar primii 20 sportivi după trei manșe.

Hubert Thuma a declarat, duminică, la Antena 3 CNN, că nu are nimic împotriva președintelui PNL, Ilie Bolojan, dar a povestit cum, în vara anului 2024, înainte de alegerile prezidențiale, președintele PNL de pe atunci, Nicolae Ciucă, a spus că nu își dorește să candideze la Președinția României și că dacă va fi găsit un lider care să fie dispus să-și asume această candatură, el face pasul lateral și îl sprijină.

„M-am întâlnit atunci cu domnul Ilie Bolojan împreună cu doi colegi liberali, doi colegi liberali importanți, prieteni cu domnia sa. Și i-am propus domnului Bolojan să candeze la Președinția României. Aveam sondajele, sondajele ne arătau că nu avem nicio șansă să câștigăm cu Nicolae Ciucă, un om deosebit, un om extrem de decent, dar care nu trecea acest test greu, nu putea să treacă din varii motive. Domnul Bolojan ne-a refuzat. Am avut tot timpul o părere bună despre Ilie Bolojan. Era un administrator bun, era un om echilibrat, părea cel puțin atunci un om foarte echilibrat, a reușit să facă foarte multe lucruri frumoase la Oradea și, ca și ceilalți colegi din Partidul Național Liberal, credeam în el”, spune Thuma la Antena 3 CNN.

Thuma a vorbit, apoi, despre „primul șoc” le care i l-a produs Ilie Bolojan.

„Nu faptul că a refuzat m-a deranjat sau a fost un șoc pentru mine, a faptul că a venit cu două alternative: ne-a zis să ne gândim dacă nu cumva Mircea Geoană sau Elena Lasconi n-ar fi candidații buni pe care Partidul Național Liberal să-i susțină. Pentru mine a fost un șoc, pentru că eu n-am fost în niciun alt partid în afară de Partidul Național Liberal. Nu mi-aș fi putut imagina niciodată să susțin un alt candidat decât un candidat din partea Partidului Național Liberal”, spune Thuma.

Acesta afirmă că în ceea ce îl privește pe Mircea Geoană, nu și-a dorit ca un fost președinte al PSD să fie candidat susținut de PNL, dar „legat de Lasconi, lucrurile sunt un pic mai grave din punctul meu de vedere, pentru că se leagă cu userizarea pe care o văd eu acum, cu tentativa de userizare pe care o văd eu acum în interiorul Partidului Național-Liberal”.

Întrebat dacă a fost întâmplător că Elena Lasconi a fost prima care a rostit în spațiul public varianta „Bolojan premier”, Hubert Thuma a răspuns: „nu cred”.

Întrebat, în continuare, dacă e posibil ca Ilie Bolojan, în vara lui 2024, să fi fost deja parte dintr-un plan, Hubert Thuma a spus: „Eu cred că da” .

Thuma vorbește, apoi, despre trădare: „Crin Antonescu a fost trădat”.

„Este evident (că a fost trădat – n.r.). Și am să vă dau și două două aspecte din campania domnului Crin Antonescu. În primul rând, aduceți-vă aminte, Crin Antonescu era candidatul Partidului Național Liberal, era candidatul Alianței. Cu toate acestea, în spațiul public era întreținută ideea că nu va candidat Crin Antonescu la Președinția României. Candidatul PNL la prezidenția României va fi Ilie Bolojan. Nu l-am văzut niciodată pe Ilie Bolojan să iasă să dezmintă acest lucru. Și știți că o campanie e mult mai mult, nu doar cele patru săptămâni de campanie propriu-zisă. Tu ai nevoie și de o pre-campanie. Ai nevoie să te pregătești. Ai nevoie să mergi în teritoriu. Oamenii să cunoască să-ți cunoască candidatul. Crin Antonescu nu a putut să înceapă campania cu trei luni înainte cum ar fi fost optim pentru că tot timpul în spațiul public se vorbea nu e Crin Antonescu, candidatul va fi Ilie Bolojan. Și încă o dată vă spun: niciodată Ilie Bolojan nu a ieșit să dezmintă acest lucru. Al doilea lucru. Toți oamenii care sunt și acum apropiați de Ilie Bolojan din cadrul partidului nu i-am văzut pe niciunul în campanie să facă campanie pentru Crin Antonescu”, acuză Hubert Thuma.

Întrebat dacă „era clar că cineva face un calcul” prin trădarea lui Antonescu, respectiv Ilie Bolojan să fi știut că va fi premier, Tjuma a răspuns. „Da, evident”.

 

Autogolul lui Sava (14′) a deschis scorul în favoarea echipei FC Botoșani. Enzo Lopez a trimis balonul spre poartă, după o centrare a lui Friday Adams.

Golul doi al gazdelor a venit înainte de pauză, în minutul 41, prin Enzo Lopez, după o fază validată de VAR.

În partea secundă, controlul a aparținut în totalitate gazdelor, care au gestionat mai bine posesia și ocaziile.

Scorul final a fost pecetluit de Cîmpanu, în minutul 84, după un contraatac.

Victoria readuce pe FC Botoșani în zona play-off, pe locul 5, cu 42 de puncte, la egalitate cu U Cluj, dar are golaveraj mai bun decât ardelenii.

Ultima victorie a echipei din Botoșani data din 30 noiembrie 2025, în runda a 18-a, scor 1-0 la Slobozia.

Metaloglobus, în schimb, rămâne pe ultimul loc, cu doar 11 puncte.

„După centrul de mari arși de la Timișoara, următorul care intră în linie dreaptă este centrul de arși grav de la Târgu Mureș. Construcția este aproape finalizată, iar în prima parte a acestui an urmează etapa decisivă: dotarea cu echipamente medicale, testarea circuitelor și validarea funcționării tuturor sistemelor, astfel încât centrul să poată fi dat în folosință, cel mai probabil, din toamna acestui an”, spune, duminică seara, Alexandru Rogobete, pe Facebook.

Ministrul Sănătății afirmă că, din punct de vedere tehnic, este o investiție majoră și complet integrată. Este o clădire nouă, cu o suprafață totală de 24.113 mp, gândită special pentru tratamentul cazurilor critice.

Centrul de mari arși va include 5 paturi pentru pacienți critici, 10 paturi pentru terapie intermediară, microchirurgie și chirurgie reconstructivă, o secție ATI cu 44 de paturi și un bloc operator cu 25 de săli de operație. În plus, sunt prevăzute spații conexe actului medical, centru de transfuzii sangvine, sterilizare și un centru de instruire pentru personalul medical.

„Știu că subiectul centrelor de arși a fost ani la rând folosit mai mult pentru discursuri decât pentru rezultate. Tocmai de aceea, astăzi vorbim despre fapte. Acest centru există. Se vede. Și va salva vieți. Pentru că, dincolo de ziduri și echipamente, aici se va întâmpla diferența dintre disperare și șansă, dintre pierdere și viață”, a mai spus ministrul.

Zeci de focuri au fost executate duminică, în Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu, de sisteme de artilerie aparținând mai multor state aliate, în cadrul exercițiului Dynamic Front 26, aflat în desfășurare în perioada 26 ianuarie – 13 februarie 2026.

Exercițiul are ca obiectiv principal testarea interoperabilității între diferite sisteme de artilerie NATO, într-un scenariu care presupune coordonarea focului la nivel multinațional și integrarea acestuia în planurile regionale ale Alianței. La tragerile de la Cincu au participat lansatoare HIMARS românești și poloneze, precum și obuziere autopropulsate CAESAR, dislocate în România în cadrul Grupului de Luptă Multinațional.

Pentru forțele poloneze, exercițiul marchează o premieră, fiind prima dată când unități dotate cu sistemul HIMARS execută trageri cu muniție reală în afara teritoriului național. Militarii polonezi au fost integrați în structuri de comandă românești, exercițiul concentrându-se pe schimbul de date, transmiterea misiunilor de foc și aplicarea procedurilor comune NATO la nivel tactic, inclusiv prin utilizarea sistemelor de comandă și control compatibile.

M142 HIMARS este un sistem de artilerie reactivă montat pe șasiu de camion, capabil să lanseze rachete ghidate GMLRS sau rachete ATACMS, fiind proiectat pentru misiuni de lovire la distanță mare, cu un grad ridicat de precizie. Obuzierele CAESAR, de calibru 155 mm, completează aceste capabilități prin mobilitate și timp redus de reacție, fiind considerate unele dintre cele mai moderne sisteme de artilerie din Europa.

Potrivit reprezentanților armatei americane, Dynamic Front 26 este conceput pentru a antrena capacitatea NATO de a integra focurile și efectele în mai multe domenii: terestru, aerian, maritim, cibernetic și spațial, în sprijinul planurilor regionale ale Alianței. Un element central al exercițiului îl reprezintă posibilitatea ca misiunile de foc să fie transmise între sisteme diferite, aparținând unor state diferite, în funcție de disponibilitatea și poziționarea celui mai potrivit mijloc de lovire.

„Acest exercițiu antrenează capacitatea noastră de a face ca toate sistemele să comunice între ele, ceea ce este esențial, pentru că ne permite să trimitem misiuni de foc către platforma care se află în cea mai bună poziție pentru a executa lovitura”, a declarat căpitanul american Jugler.

Dynamic Front 26 se desfășoară simultan în mai multe state aliat. Exercițiul este considerat un test major al modului în care forțele NATO pot acționa coordonat pe Flancul Estic, într-un scenariu de securitate complex, caracterizat de necesitatea unei reacții rapide și integrate.

Prim-ministrul ultra-conservator al Japoniei este pe cale să obțină mai multă putere după ce un sondaj la ieșirea de la urne a sugerat că a obținut o majoritate confortabilă în camera inferioară a parlamentului în urma alegerilor anticipate.

Coaliția condusă de Sanae Takaichi este prevăzută să câștige între 302 și 366 din cele 465 de locuri din cameră, potrivit postului național de televiziune NHK, citat de Sky News.

Acest număr este cu mult peste cele 233 de voturi necesare pentru a obține majoritatea.

Împreună cu partenerii din coaliție, guvernul său ar urma să obțină o majoritate de două treimi în parlament, potrivit departamentului de analiză al NHK.

Aceasta vine după ce Takaichi, în vârstă de 64 de ani, a convocat alegerile de iarnă, încercând să profite de propriile sale cote de popularitate ridicate. Punând pariu pe ea însăși, ea s-a angajat să obțină majoritatea sau să demisioneze.

Fostă bateristă de heavy metal, ea afirmă că imigrația și turismul au dus la „oboseala străinilor” în Japonia, iar retorica sa naționalistă a alimentat tensiunile cu China.

De asemenea, ea se opune căsătoriilor între persoane de același sex și este o susținătoare ferventă a rolurilor tradiționale ale femeilor și bărbaților, considerând-o pe fostul prim-ministru britanic Margaret Thatcher un model de urmat.

În plus, guvernul său intenționează să se îndepărteze de principiile pacifiste postbelice ale Japoniei, consolidând armata și ridicând interdicția privind exportul de arme.

Takaichi a devenit prima femeie prim-ministru a țării în octombrie, promițând să „muncească, muncească, muncească” și cultivând o imagine optimistă.

 

CSM București, formație antrenată de Bojana Popovic și Iulia Curea, a impresionat în ofensivă.

Elizabeth Omoregie a fost principala marcatoare, cu 9 reușite din 10 aruncări.

Emma Friis și Trine Jensen Østergaard au contribuit fiecare cu câte 7 goluri. Valeriia Maslova a încheiat cu 6 goluri.

În poartă, Evelina Eriksson a avut 6 intervenții (28,57%), iar Gabriela Moreschi a contribuit cu 5 parade.

De partea cealaltă, Anna Vyakhireva a fost cea mai periculoasă jucătoare a oaspetelor. Rusoaica a încheiat cu 14 goluri din 19 aruncări.

Pauline Coatanea a marcat de 5 ori. Kiara Tshimanga și Pauletta Foppa au înscris câte 4 goluri fiecare.

A fost a cincea victorie consecutivă din competiție pentru campioana României, care se menține în grafic pentru calificarea directă în sferturile de finală.

În partida următoare, CSM București va întâlni, în deplasare, Ferencvaros, a doua clasată. Echipa maghiară a învins duminică Sola, scor 28-24.

În schimb, Trump a pledat pentru protejarea proprietarilor existenți, care au văzut cum valoarea locuințelor lor a crescut. Este o poziție care contrazice ceea ce mulți economiști, industria imobiliară, oficialii locali și locuitorii apartamentelor consideră că este necesar pentru a rezolva o mare parte din problema accesibilității în America, scrie Associated Press.

„Nu vreau să scad prețurile locuințelor. Vreau să cresc prețurile locuințelor pentru persoanele care dețin propriile case, iar acestea pot fi sigure că asta se va întâmpla”, a declarat Trump cabinetului său pe 29 ianuarie.

Această abordare ar putea consolida poziția președintelui republican în rândul alegătorilor mai în vârstă, un grup care, de-a lungul timpului, a fost mai predispus să voteze la alegerile de la jumătatea mandatului. Alegerile din noiembrie vor determina dacă partidul lui Trump își poate păstra controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului.

„Sunt multe persoane care s-au îmbogățit în ultimul an deoarece valoarea caselor lor a crescut”, a spus Trump. „Și știți, când obțineți locuința – când faceți ca achiziționarea unei case să fie prea ușoară și prea ieftină – valorile respective scad”.

Dar, satisfăcând cerințele generației baby boomers în ceea ce privește locuințele, Trump riscă să-i îndepărteze pe alegătorii mai tineri care i-au extins coaliția în 2024 și l-au ajutat să câștige un al doilea mandat, și ar putea intra într-un „război generațional” la alegerile intermediare, a spus Brent Buchanan, a cărui firmă de sondaje Cygnal oferă consultanță republicanilor.

„Grupul sub 40 de ani este cel mai important în acest moment – ei sunt cei care l-au adus pe Trump la Casa Albă”, a spus Buchanan. „Dorința lor de a se prezenta sau nu la alegeri va face diferența în aceste alegeri. Dacă vor simți că Donald Trump are grijă de generația baby boomers în detrimentul lor, acest lucru va afecta republicanii”.

La alegerile prezidențiale din 2024, 81% dintre alegătorii lui Trump erau proprietari de case, potrivit datelor AP VoteCast. Acest lucru înseamnă că mulți dintre susținătorii săi au deja ipoteci cu rate mici sau sunt proprietari de case, ceea ce ar putea diminua importanța locuinței ca problemă.

Alegătorii mai în vârstă tind să se prezinte la vot mai mult decât tinerii, a spus Oscar Pocasangre, analist de date senior la think tank-ul liberal New America, care a studiat diferențele de vârstă în politica americană. „Cu toate acestea, apelarea la alegătorii mai în vârstă s-ar putea dovedi a fi o politică greșită dacă ceea ce este necesar pentru a câștiga este extinderea bazei electorale”, a spus Pocasangre.

Înainte de alegerile din 2026, alegătorii au evaluat în mod constant accesibilitatea ca fiind o preocupare majoră, iar acest lucru este valabil în special pentru alegătorii mai tineri în ceea ce privește locuințele.

 

Potrivit acestora, informația a fost confirmată de avocatul activistei Narges Mohammadi, Mostafa Nili, care a discutat cu ea. Nili a confirmat sentința într-un mesaj publicat pe platforma X, notează Associated Press.

Mohammadi „a fost condamnată la șase ani de închisoare pentru «adunare și complicitate» și la un an și jumătate pentru propagandă, precum și la o interdicție de călătorie de doi ani”, a scris avocatul.

Autoritățile iraniene nu au confirmat imediat oficial noua condamnare. Susținătorii ei afirmă că Mohammadi se află în greva foamei din 2 februarie.

În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat duminică, la un summit diplomatic la Teheran, că puterea Iranului constă în capacitatea sa de „a spune nu marilor puteri”, adoptând o poziție fermă după recentele negocieri cu Statele Unite ale Americii privind programul nuclear.

Araghchi a subliniat că Iranul își menține poziția potrivit căreia are dreptul să îmbogățească uraniu. Acesta reprezintă un punct major de dispută cu președintele american Donald Trump, care a bombardat instalații nucleare iraniene în iunie, în timpul conflictului de 12 zile dintre Iran și Israel.

„Ei se tem de bomba noastră atomică, în timp ce noi nu urmărim o bombă atomică. Bomba noastră atomică este puterea de a spune nu marilor puteri”, a declarat Araghchi.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a descris anterior discuțiile purtate vineri în Oman cu oficiali americani drept „un pas înainte”, dar rămâne neclar dacă și când va avea loc o nouă rundă de negocieri.

Pentru Félix Auger-Aliassime (25 de ani), acesta este al nouălea titlu ATP din carieră și primul din 2026.

Succesul reprezintă totodată o reconfirmare a formei sale în competiția din sudul Franței, unde își apără trofeul cucerit anul trecut.

După ce a fost nevoit să abandoneze în primul tur la Australian Open, din cauza unei accidentări, sportivul din Montreal a revenit rapid.

Finala de duminică a fost a 21-a la nivel de circuit ATP pentru Auger-Aliassime și a 13-a disputată în sală. Opt dintre cele nouă titluri ale sale sunt obținute indoor.

De partea cealaltă, Mannarino, în vârstă de 37 de ani, a jucat a 16-a finală ATP din carieră și prima pe teren propriu, în Franța.

Félix Auger-Aliassime devine, astfel, jucătorul canadian cu cele mai multe titluri ATP câștigate la simplu. Îl devansează pe Milos Raonic.

Totul a pornit de la studierea modului în care două găuri negre se ciocnesc și se unesc. Aceste coliziuni sunt unele dintre cele mai violente evenimente din Univers și produc unde gravitaționale -vibrații ale spațiului și timpului.

Primele astfel de semnale au fost detectate în 2015 de observatoarele LIGO și Virgo – instalații științifice uriașe din SUA și Italia, construite special pentru a capta vibrațiile extrem de fine produse de coliziunile dintre găurile negre, la miliarde de ani-lumină distanță. Analizând aceste semnale, cercetătorii au început să înțeleagă mai bine ce se întâmplă după impact.

Când rotațiile celor două găuri negre sunt nealiniate sau orientate diferit, undele gravitaționale sunt proiectate mai puternic într-o singură direcție. Potrivit ScienceAlert, efectul este comparabil cu reculul unei rachete: gaura neagră nou formată este împinsă în sens opus, cu viteze uriașe.

Teoria devine realitate

Calculele astrofizicienilor arată că aceste obiecte pot ajunge să se deplaseze cu mii de kilometri pe secundă, uneori chiar cu aproximativ 1% din viteza luminii. La asemenea viteze, traiectoria lor nu mai urmează orbitele obișnuite ale stelelor din galaxii, ci devine aproape o linie dreaptă prin spațiu.

Mult timp, această idee a rămas doar teorie. Dar observațiile din ultimii ani au început să confirme că fenomenul este real. Astronomii au identificat semnele unor găuri negre supermasive care par să străbată galaxiile, lăsând în urmă urme vizibile.

Urmele găurilor negre

Aceste „semnături” arată ca niște dâre lungi și drepte de stele. Ele se formează din gazul interstelar comprimat de forța gravitațională a găurii negre aflată în trecere. În timp, gazul și praful din acea urmă sunt comprimate de gravitație și se adună în nori tot mai denși. Pe măsură ce acești nori se strâng, se încălzesc, iar în interiorul lor încep să se formeze stele noi. „Este un proces foarte lent, care poate dura zeci de milioane de ani”, au explicat cercetătorii.

Dâră de 200.000 ani-lumină

Un studiu condus de astronomul Pieter van Dokkum, de la Universitatea Yale, descrie o galaxie îndepărtată observată cu telescopul spațial James Webb. Imaginea arată o dâră luminoasă impresionantă, întinsă pe aproape 200.000 de ani-lumină. Distanța este uriașă, cam de două ori cât diametrul Căii Lactee.

Potrivit cercetătorilor, dâra ar fi fost produsă de o gaură neagră de aproximativ 10 milioane de ori mai masivă decât Soarele, care se deplasează cu aproape 1.000 de kilometri pe secundă.

Urme într-o altă galaxie

O altă observație similară a fost făcută în galaxia NGC 3627, o galaxie spirală situată la aproape 30 de milioane de ani-lumină. Acolo, cercetătorii au identificat o dâră lungă de circa 25.000 de ani-lumină, cel mai probabil creată de o gaură neagră de aproximativ 2 milioane de ori masa Soarelui, care se mișcă cu aproximativ 300 de kilometri pe secundă, adică de aproape 900 de ori viteza sunetului.

Descoperirile arată că astfel de „fugari cosmici” nu sunt cazuri izolate. Dacă găurile negre supermasive pot fi aruncate în derivă, atunci este foarte probabil să existe și variante mai mici, greu de detectat, care călătoresc prin spațiu după coliziuni violente.

Energia găurilor negre

Teoria care explică fenomenul își are rădăcinile în anii 1960, când matematicianul Roy Kerr a descris modul în care se comportă găurile negre aflate în rotație, folosind ecuațiile relativității generale ale lui Einstein. Ulterior, fizicianul Roger Penrose, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, a arătat că o parte semnificativă din masa unei găuri negre poate exista sub formă de energie de rotație – o rezervă uriașă care poate fi eliberată în timpul coliziunilor.

Această energie este atât de mare încât o gaură neagră poate conține de până la o sută de ori mai multă energie care poate fi eliberată decât o stea de aceeași masă. Când două astfel de obiecte se unesc, o parte din această energie este eliberată în câteva secunde, suficient pentru a le „arunca” prin galaxie ca pe niște proiectile cosmice.

Pericol pentru Sistemul Solar?

Ideea că o gaură neagră ar putea ajunge, teoretic, chiar și în Sistemul Solar poate părea înfricoșătoare. Dacă un astfel de obiect s-ar apropia, efectele gravitaționale ar începe să perturbe orbitele planetelor înainte ca el să poată fi observat direct. Planetele ar putea fi deviate ușor de pe traseele lor, iar în scenarii extreme chiar ar putea apărea ciocniri sau aruncări ale unor corpuri cerești în afara Sistemului Solar.

Totuși, astronomii spun că nu există motive de panică. Probabilitatea ca o gaură neagră rătăcitoare să treacă prin apropierea noastră este încă extrem de mică.

Încă un mister cosmic

Pentru cercetători, descoperirea nu este un motiv de îngrijorare, ci o piesă nouă într-un puzzle uriaș. Universul se dovedește încă o dată mai dinamic și mai spectaculos decât ne imaginam, populat nu doar de stele și galaxii, ci și de giganți invizibili care străbat spațiul cu viteze amețitoare.

Un consum scăzut de alcool ar putea avea efecte benefice asupra sănătății creierului, ajutând la reducerea inflamațiilor și la eliminarea toxinelor asociate cu boli neurodegenerative precum Alzheimer, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Rochester Medical Center din Statele Unite, citat de foxnews.com.

Potrivit autorilor cercetării, alcoolul consumat cu moderație poate stimula un mecanism natural de curățare al creierului, cunoscut sub numele de sistem glicfatic.

Acest sistem are rolul de a elimina „deșeurile” metabolice, inclusiv proteinele implicate în apariția bolii Alzheimer și a altor forme de demență.

„Creierul elimină deșeurile”

„Cantitățile mici de alcool sunt potențial benefice pentru sănătatea creierului”, a declarat Maiken Nedergaard, autorul principal al studiului.

„Alcoolul consumat cu moderație îmbunătățește capacitatea creierului de a elimina deșeurile”

Studiul a fost realizat pe animale, iar cercetătorii au analizat modul în care alcoolul influențează procesul de curățare cerebrală.

Rezultatele au arătat că șoarecii care au primit echivalentul a aproximativ 2,5 băuturi alcoolice pe zi au prezentat o eliminare mai eficientă a toxinelor din creier, comparativ cu cei care nu au fost expuși deloc la alcool.

Poate deveni rapid dăunător

Cercetătorii subliniază însă că efectele pozitive apar exclusiv în cazul unui consum redus. Rozătoarele expuse la cantități mari de alcool au dezvoltat inflamații cerebrale, precum și tulburări motorii și cognitive, ceea ce confirmă riscurile bine cunoscute ale consumului excesiv.

„Este esențial să nu se exagereze”, avertizează autorii studiului, subliniind că alcoolul poate deveni rapid dăunător atunci când este consumat peste limitele moderate.

De reținut că alcoolul nu e medicament

Rezultatele se adaugă unui corp tot mai larg de cercetări care sugerează că un consum redus de alcool ar putea fi asociat cu anumite beneficii pentru sănătate, inclusiv un risc mai scăzut de boli cardiovasculare și de unele tipuri de cancer.

Totuși, specialiștii atrag atenția că aceste beneficii nu justifică începerea consumului de alcool în scop medical.

Studiul oferă o perspectivă interesantă asupra modului în care creierul reacționează la alcool în cantități mici, dar cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare, în special pe subiecți umani, pentru a confirma aceste efecte.

Generalul-locotenent Vladimir Alekseyev a supraviețuit și a fost internat în spital după ce a fost împușcat de mai multe ori vineri de un agresor într-un bloc de apartamente din nord-vestul Moscovei, a declarat purtătorul de cuvânt al Comitetului de Investigații, Svetlana Petrenko. Atacul a urmat unei serii de asasinate ale unor ofițeri militari de rang înalt, pentru care Rusia a dat vina pe Ucraina.

Serviciul Federal de Securitate (FSB) a declarat că un cetățean rus, Lyubomir Korba, a fost reținut în Dubai sub suspiciunea de a fi comis atacul armat. Într-o declarație publicată pe site-ul său web, FSB a afirmat că a identificat și doi „complici”, unul dintre ei fiind reținut la Moscova, iar celălalt „plecând în Ucraina”, scrie Associated Press.

Întrebat despre atacul armat, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat vineri că ancheta va fi condusă de organele de drept, dar a descris incidentul ca fiind un „act terorist” evident al Ucrainei, menit să saboteze negocierile de pace.

Nu a existat un răspuns din partea Kievului la solicitarea de comentarii cu privire la acuzațiile Rusiei.

Împușcăturile au avut loc la o zi după ce negociatorii ruși, ucraineni și americani au încheiat două zile de discuții la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, cu scopul de a pune capăt conflictului din Ucraina, care durează de aproape patru ani. Delegația rusă a fost condusă de șeful lui Alekseyev, amiralul Igor Kostyukov, șeful serviciului de informații militare.

Alekseyev, în vârstă de 64 de ani, a ocupat funcția de prim-adjunct al șefului agenției de informații militare a Rusiei, cunoscută sub numele de GRU, din 2011.

El a fost decorat cu medalia de Erou al Rusiei pentru rolul său în campania militară a Moscovei în Siria. În iunie 2023, el a apărut la televiziunea de stat vorbind cu șeful mercenarilor Yevgeny Prigozhin, când grupul său Wagner a capturat cartierul general militar din orașul Rostov-pe-Don, din sudul țării, în timpul revoltei sale de scurtă durată.

 

Focul a fost stins rapid și nimeni nu a fost rănit, au anunțat autoritățile locale. Potrivit poliției din cantonul Valais, citată de SWI swissinfo, flăcările au izbucnit cu puțin înainte de ora 6.00, la spațiul improvizat de pe Rue Centrale, o stradă din apropierea barului Le Constellation. Acesta fusese ridicat în memoria celor 41 de oameni care și-au pierdut viața în incendiul din 1 ianuarie.

Peste 100 de persoane au fost rănite atunci, majoritatea tineri și adolescenți aflați în local în noaptea de Revelion.

Lumânările, principala cauză a incendiului

Memorialul fusese amenajat în apropierea locului tragediei și era plin de flori, lumânări și mesaje de condoleanțe lăsate de familie, prieteni și localnici.

„Datorită intervenției rapide a echipelor de urgență, incendiul a fost ținut sub control”, au transmis polițiștii. Mai multe obiecte comemorative au fost distruse de flăcări, însă cartea mare de condoleanțe, în care oamenii au scris mesaje în ultimele cinci săptămâni, a fost salvată.

Primele concluzii ale anchetei arată că focul ar fi pornit de la lumânările aprinse pe o masă în centrul locului de comemorare. „Implicarea unei terțe persoane poate fi exclusă”, au mai spus reprezentanții poliției, care au deschis totuși o investigație pentru a stabili exact circumstanțele.

„Un loc de comemorare sigur”

Vestea incendiului a stârnit reacții în rândul familiilor victimelor, tragedia din noaptea de Revelion fiind încă în anchetă. „Ce să mai spun? Este responsabilitatea municipalității să asigure un loc de comemorare sigur”, a scris pe Facebook mama unui adolescent de 16 ani care și-a pierdut viața în incendiu.

Patronii și oficiali locali, investigați

Anchetatorii cred că incendiul din 1 ianuarie ar fi pornit de la artificiile puse pe sticlele de șampanie, folosite în club pentru efect festiv. Acestea au fost ridicate prea aproape de tavan, iar scânteile au aprins materialele inflamabile.

Cei doi coproprietari ai localului sunt cercetați pentru omor și vătămare corporală din culpă, precum și pentru incendiere din neglijență. În același dosar sunt investigați și șeful serviciului de siguranță publică din Crans-Montana, dar și un fost responsabil pentru prevenirea incendiilor, după ce s-a descoperit că barul nu mai fusese supus inspecțiilor anuale obligatorii din 2019.

„Sunt în favoare pentru că experții pe care îi cunosc spun că este teribil de dăunător pentru copii. Trebuie să ne protejăm copiii”, a afirmat Babiš într-un mesaj video publicat pe conturile sale de social media, fără a oferi detalii suplimentare, potrivit Reuters.

Ulterior, prim-vicepremierul Karel Havlíček a declarat, la postul CNN Prima News, că guvernul analizează serios posibilitatea de a propune o astfel de interdicție. Dacă Executivul va decide să meargă mai departe, proiectul legislativ ar urma să fie înaintat în cursul acestui an.

Inițiativa vine pe fondul unei tendințe mai ample în Europa. Țări precum Spania, Grecia, Marea Britanie și Franța iau în calcul măsuri mai dure privind accesul minorilor la rețelele de socializare, din cauza îngrijorărilor legate de efectele negative asupra copiilor. În decembrie, Australia a devenit prima țară care a interzis accesul la astfel de platforme pentru persoanele sub 16 ani.

Joi, Slovenia a anunțat că lucrează la un proiect de lege care ar urma să interzică accesul copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare.

Săptămâna trecută, Spania și Grecia au propus interdicții privind utilizarea rețelelor de socializare de către adolescenți. Măsuri luate pe fondul criticilor tot mai puternice la adresa tehnologiilor considerate de unii drept concepute pentru a crea dependență.

Măsurile anunțate de premierul spaniol Pedro Sanchez au atras reacții dure din partea lui Elon Musk, proprietarul platformei X, fostă Twitter.

La nivel global, guvernele și autoritățile de reglementare analizează impactul timpului petrecut de copii în fața ecranelor asupra dezvoltării și sănătății lor mintale.

Tema armelor deținute de gruparea șiită domină de mai bine de un an scena politică libaneză, dar începutul anului 2026 a adus o escaladare vizibilă a conflictului intern. În centrul disputei se află poziția președintelui Joseph Aoun, care și-a înăsprit discursul față de Hezbollah.

Într-un interviu recent, el a descris arsenalul organizației drept „o povară pentru Liban” și a spus că motivele care justificau înarmarea acesteia „nu mai există”, cerând în schimb „înțelepciune și suveranitate a statului”.

Rupturi la vârful puterii din Liban

Potrivit Middle East Eye, în discuții cu diplomați străini, liderul de la Beirut a insistat că armata a desfășurat operațiuni ample pentru a „curăța zone vaste de toate armele ilegale, indiferent de natura sau apartenența lor”.

Această schimbare de ton a scos la iveală o ruptură tot mai clară între președinție și Hezbollah, într-un moment în care Statele Unite și Israelul cer dezarmarea totală a mișcării, nu doar retragerea forțelor din sudul țării. Autoritățile libaneze susțin că Hezbollah nu mai are prezență militară între râul Litani, situat în sudul Libanului, și zona de frontieră cu Israelul. Washingtonul consideră însă măsura insuficientă și insistă ca dezarmarea să se extindă la nivelul întregului teritoriu al țării.

SUA: Armata libaneză, „partener nesigur”

Tensiunile sunt alimentate și de o întâlnire recentă la Washington între comandantul armatei libaneze și un senator american influent. Acesta a declarat ulterior că „nu vede armata libaneză ca pe un partener de încredere” după ce oficialul militar a refuzat să descrie Hezbollah drept organizație teroristă.

Potrivit sursei citate, discuția a durat doar câteva minute și a confirmat nivelul ridicat de presiune exercitat asupra Beirutului.

Atacuri israeliene după armistițiu

În paralel, Israelul este acuzat că nu a respectat pe deplin armistițiul din noiembrie 2024 care a pus capăt războiului de 66 de zile cu Hezbollah. De atunci, armata israeliană a efectuat sute de lovituri aeriene și incursiuni terestre în sudul Libanului, soldate cu distrugeri și sute de victime.

La începutul lunii februarie, avioanele și drone israeliene au lovit din nou zone civile, distrugând zeci de locuințe în mai multe sate.

Hezbollah, actor politic și militar

Apărută în anii ”80, mișcarea șiită acționează atât ca partid politic, cât și ca organizație armată. Organizația face parte din viața politică a Libanului, are reprezentanți în Parlament și susținători în special în comunitatea șiită, unde este văzută de mulți drept o forță de protecție în fața Israelului.

Statele Unite cer dezarmarea completă a Hezbollah în principal din perspectiva securității Israelului, considerat principalul stat expus acțiunilor grupării. În interiorul Libanului, percepția este însă profund împărțită: pentru unii Hezbollah reprezintă o „rezistență” în fața Israelului, pentru alții o forță militară care slăbește autoritatea statului.

Gruparea acuză „tutela americană”

Liderul Hezbollah a condamnat politicienii pe care îi consideră „subordonați tutelei americane” și a acuzat autorități de la Beirut că „se aliniază poziției Israelului și încearcă să împingă Libanul spre război civil”. El a avertizat că „subminarea stabilității Libanului și a rezistenței îi va afecta pe toți. Nimeni nu va fi cruțat”.

„Șantaj odios”, spun surse politice

Totuși, autoritățile pregătesc lansarea unei noi etape a planului de dezarmare, care ar urma să vizeze o zonă mai extinsă din sudul țării, însă fără un calendar clar.

Surse apropiate Hezbollah susțin că presiunea externă asupra președintelui este uriașă. „A ajuns la limita presiunii pe care o poate suporta. Spațiul său deja limitat de manevră s-a redus și mai mult, iar americanii cer rezultate rapide”, a declarat sub protecția anonimatului un oficial din interiorul mișcării. Un fost ministru a descris situația drept „un șantaj odios”, afirmând că Statele Unite ar putea suspenda ajutorul militar și sprijinul financiar internațional dacă cerința nu este respectată.

Fracturile din interiorul țării par să se adâncească, iar dialogul devine tot mai dificil. Liderii Hezbollah au avertizat chiar că situația actuală ar putea împinge Libanul spre război civil.

Bernadette Szocs, pregătită de antrenorul Ionuț Seni, a ajuns în finala turneului cedând doar două seturi pe parcursul competiției.

În finală, tricolora a cedat, însă, în duelul cu Sabina Winter, scor 0-3 (4-11, 4-11, 4-11). Rezultatul îi aduce, totodată, calificarea la Cupa Mondială de la Macao din 2026.

Prin performanța de la Montreux, Bernadette Szocs și-a adăugat a șasea medalie la Top 16 Europa 2026.

Sportiva română a mai cucerit aurul la ediția din 2018, argintul în 2019 și trei medalii de bronz, obținute în 2021, 2022 și 2024.

În drumul spre finală, Szocs le-a învins pe Natalia Bajor (Polonia), scor 3-0 (11-3, 11-8, 11-8), pe Charlotte Lutz (Franța), 3-1 (11-7, 4-11, 11-8, 11-5), și pe Jia Nan Yuan (Franța), 3-1 (9-11, 11-9, 11-5, 11-5).

„Un astfel de meci implică, în mod inevitabil, sentimente puternice, resimțite atât în tribune, cât și în teren. Însă, ce s-a întâmplat la finalul derby-ului Clujului rămâne, pur și simplu, de neacceptat”, se arată în comunicatul transmis de clubul din Gruia, duminică după-amiază.

Reacția vine după scandalul izbucnit imediat după fluierul final, când antrenorul oaspeților, Cristiano Bergodi, l-a confruntat pe Andrei Cordea. Tehnicianul italian a fost eliminat, la fel ca și jucătorul CFR-ului, Andrei Cordea, ambii primind cartonaș roșu pentru comportament nesportiv.

În poziția oficială, CFR Cluj precizează: „Chiar dacă nu l-a atacat în niciun fel pe antrenorul oaspeților, ci a răspuns unui atac venit din partea unui jucător advers, Andrei Cordea, ținta directă a tehnicianului, a prezentat public, în direct la TV, scuze față de Cristiano Bergodi din respect pentru vârsta, experiența și cariera acestuia”.

„Condamnăm, în mod ferm, orice formă de agresiune, fie ea verbală sau fizică, și suntem promotorii măsurilor care au rolul de a corecta astfel de derapaje. Sperăm ca, în fața autorităților competente, comportamentul domnului Bergodi să nu fie un episod ușor de trecut cu vederea, pentru că ar fi doar o dovadă a faptului că astfel de comportamente sunt complet acceptabile”, se mai arată în comunicat.

Gestul nu a lezat „doar un jucător, ci un întreg club”

Reprezentanții clubului din Gruia au transmis că gestul antrenorului nu a lezat „doar un jucător, ci un întreg club care i-a fost casă timp de mai bine de șapte luni”, amintind că gruparea „a încercat (și a reușit) să pună Clujul pe harta Europei, să inspire și să dezvolte, reușind să câștige nu mai puțin de 8 titluri de Campioană, 5 Cupe și 4 Supercupe”.

În final, CFR Cluj a subliniat că îi poartă „deosebit respect domnului Cristiano Bergodi pentru întreaga sa carieră și pentru tot ce a realizat pentru fotbalul românesc. Profesionistului Cristiano Bergodi, nu membrului de galerie”.

Era iunie 2018 – la aproximativ un an după moartea subită a ambasadorului Rusiei la Națiunile Unite, Vitaly Churkin. Churkin era o persoană cu care Epstein se întâlnea regulat în New York, potrivit unor documente noi publicate de Departamentul de Justiție, iar Epstein chiar se oferise să-l ajute pe fiul lui Churkin, Maxim, să obțină un loc de muncă la o firmă de gestionare a averilor din New York.

Acum, Epstein dorea să discute cu un alt oficial rus: ministrul de externe Serghei Lavrov. Pe 24 iunie 2018, Epstein i-a trimis un e-mail politicianului norvegian Thorbjørn Jagland, pe atunci secretar general al Consiliului Europei: „Cred că i-ai putea sugera lui Putin ca Lavrov să discute cu mine. Vitaly Churkin o făcea, dar a murit.?!”.

Jagland a răspuns că se va întâlni cu asistentul lui Lavrov în următoarea zi de luni și îi va face această propunere, scrie CNN.

Epstein a răspuns: „Churkin a fost grozav. L-a înțeles pe Trump după conversațiile [noastre]. Nu e complicat. Trebuie să se vadă că obține ceva, e atât de simplu”.

Deși interesul lui Epstein pentru descoperirea de modele din Rusia și alte părți ale Europei de Est fusese deja dezvăluit, ultima serie de documente legate de finanțatorul căzut în dizgrație oferă noi informații despre încercările sale de a se apropia de înalți oficiali ruși, inclusiv de Putin, pe care Epstein a încercat să-l întâlnească sau să-l contacteze de mai multe ori.

Noua serie de documente care arată mai multe din comunicările lui Epstein cu politicieni internaționali, inclusiv oficiali ruși, a dus la mai multe speculații cu privire la motivele miliardarului. Prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat într-o ședință de cabinet săptămâna aceasta că țara sa va lansa o anchetă privind posibilele legături ale lui Epstein cu serviciile secrete ruse.

„Tot mai multe indicii, tot mai multe informații și tot mai multe comentarii în presa internațională se referă la suspiciunea că acest scandal de pedofilie fără precedent a fost coorganizat de serviciile secrete ruse”, a declarat Tusk.

„Nu este nevoie să vă spun cât de gravă este pentru securitatea statului polonez posibilitatea din ce în ce mai probabilă ca serviciile secrete ruse să fi coorganizat această operațiune”, a adăugat Tusk. „Acest lucru poate însemna doar că dețin și materiale compromițătoare împotriva multor lideri care sunt încă activi astăzi.”

Kremlinul a respins sugestiile potrivit cărora Epstein ar fi fost spion pentru Rusia.

„Teoria conform căreia Epstein era controlat de serviciile secrete ruse poate fi interpretată în orice fel, dar nu poate fi luată în serios”, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Peskov a adăugat că reporterii „nu ar trebui să piardă timpul” investigând acuzațiile potrivit cărora Epstein ar fi avut legături cu serviciile secrete ruse.

Analiștii au avertizat CNN că documentele sugerează doar că Epstein încerca să se apropie de personalități influente și să se poziționeze ca un fel de actor geopolitic important.

Documentele nu indică dacă Epstein a reușit vreodată să intre în contact cu liderul rus.

Pe 9 mai 2013, conform documentelor, Epstein i-a scris fostului prim-ministru israelian Ehud Barak că Jagland „se va întâlni cu Putin la Soci” pe 20 mai și că Jagland l-a întrebat pe Epstein dacă ar fi disponibil să se întâlnească cu președintele rus „pentru a-i explica cum Rusia poate structura acorduri pentru a încuraja investițiile occidentale”.

„Nu l-am întâlnit niciodată, voiam să știi”, a adăugat Epstein în e-mailul său către Barak.

Câteva zile mai târziu, pe 14 mai 2013, Jagland i-a spus lui Epstein că intenționa să-i transmită lui Putin un mesaj din partea lui Epstein, în care spunea că Epstein ar putea fi de folos. „Am un prieten care te poate ajuta să iei măsurile necesare (și apoi să te prezinte) și să-l întrebi [dacă] este interesat să se întâlnească cu tine”, a scris Jagland într-un e-mail către Epstein.

Epstein a răspuns: „El se află într-o poziție unică pentru a face ceva grandios, așa cum a făcut Sputnik pentru cursa spațială. Poți să-i spui că tu și cu mine suntem apropiați și că eu îl sfătuiesc pe Gates. Este confidențial. Aș fi fericit să mă întâlnesc cu el, dar pentru minimum două-trei ore, nu mai puțin.”