MediaFax.ro

Potrivit Euronews, investitorii urmăresc cu atenție situația din Golful Persic, după ce Statele Unite și Iranul au transmis mesaje contradictorii privind controlul asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului.

Petrolul Brent a depășit 84 de dolari pe baril

Cotația petrolului Brent, referința pentru piața europeană, a urcat marți la peste 84 de dolari pe baril, după ce în ședința precedentă înregistrase un salt de aproape 10%. Și petrolul american WTI și-a continuat creșterea, ajungând la aproximativ 79,2 dolari pe baril. Deși prețurile rămân sub nivelurile de aproape 120 de dolari pe baril atinse în perioadele de maximă tensiune din trecut, piețele consideră că riscul unor întreruperi ale livrărilor este din nou în creștere.

Strâmtoarea Ormuz – punctul critic al pieței petroliere

Creșterea cotațiilor este alimentată de incertitudinea privind transportul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz. Coridorul maritim face legătura dintre Golful Persic și Oceanul Indian și reprezintă una dintre cele mai importante rute pentru exporturile de petrol și gaze naturale din Orientul Mijlociu. Din cauza confruntărilor militare, mai multe petroliere au evitat traversarea zonei, ceea ce amplifică temerile privind reducerea ofertei și presiunea asupra prețurilor la energie.

Rute maritime prin Strâmtoarea Ormuz – Oman.

Bursele asiatice au reacționat negativ

Escaladarea tensiunilor s-a resimțit și pe piețele financiare din Asia. Indicele Nikkei din Japonia a scăzut cu aproximativ 1%, în timp ce bursa din Coreea de Sud a pierdut peste 3%. Și piețele din China și Australia au închis pe minus, în timp ce investitorii au redus expunerea pe acțiuni din sectorul tehnologic, inclusiv pe companii asociate boomului inteligenței artificiale. Pe Wall Street, acțiunile unor giganți precum Nvidia și Micron Technology au continuat să fie afectate de temerile că evaluările ridicate ale companiilor din domeniul AI ar putea fi greu de susținut dacă ritmul de creștere încetinește.

Impactul global al creșterii prețului petrolului

Scumpirea petrolului se transmite rapid în costurile de transport și energie și poate duce la majorarea prețurilor la carburanți, electricitate și bunuri de consum. O inflație mai ridicată ar putea determina băncile centrale, inclusiv Rezerva Federală a SUA și Banca Centrală Europeană, să mențină dobânzile la niveluri ridicate sau chiar să le majoreze, ceea ce ar încetini economia și ar afecta investițiile.

Declarația, intitulată We Must Act Now („Trebuie să acționăm acum”), a fost publicată luni și avertizează că evoluția rapidă a inteligenței artificiale ar putea produce, în următorul deceniu, o transformare economică fără precedent, chiar mai amplă decât Revoluția Industrială, dar într-un interval de timp mult mai scurt.

Potrivit Fortune, printre semnatari se numără Anton Korinek, profesor de economie la Universitatea Virginia, Michael Spence, laureat al Premiului Nobel, Daron Acemoglu (MIT), Erik Brynjolfsson (Universitatea Stanford), precum și economiștii-șefi ai OpenAI și Anthropic.

Economiștii: „Conducem prin ceață”

Semnatarii declarației avertizează că inteligența artificială poate genera atât creșteri importante ale nivelului de trai și ale productivității, cât și riscuri majore, inclusiv înlocuirea unui număr mare de locuri de muncă.

„Conducem prin ceață și este extraordinar de dificil să anticipăm ce se va întâmpla în continuare”, a declarat Anton Korinek, descriind nivelul ridicat de incertitudine privind efectele economice ale AI.

Reguli pentru AI

Economiștii cer guvernelor, mediului academic și companiilor din tehnologie să accelereze cercetarea privind impactul economic al inteligenței artificiale și să creeze reguli și instituții capabile să orienteze dezvoltarea acesteia în beneficiul societății.

Documentul nu propune politici concrete și nici nu formulează previziuni economice, dar atrage atenția că lipsesc încă instrumentele necesare pentru a măsura efectele reale ale AI asupra economiei.

Cum se măsoară impactul AI

Una dintre explicații este lipsa unui consens privind modul în care trebuie evaluată „expunerea la AI” a diferitelor profesii. Torsten Slok, economist-șef al companiei americane de investiții Apollo Global Management, susține că există cel puțin cinci metode diferite de măsurare, iar acestea oferă rezultate semnificativ diferite, în special pentru ocupațiile considerate cele mai vulnerabile la automatizare.

La rândul său, Erik Brynjolfsson, profesor la Universitatea Stanford, dezvoltă împreună cu ADP Research, divizia de cercetare a companiei americane ADP, un sistem care monitorizează aproape în timp real evoluția ocupării forței de muncă în peste 730 de profesii, pentru a identifica mai rapid efectele inteligenței artificiale asupra pieței muncii.

„Capacitățile inteligenței artificiale evoluează mult mai rapid decât înțelegerea implicațiilor sale economice”, avertizează profesorul de la Stanford, unul dintre inițiatorii declarației.

Expresii precum „nu este doar o rețetă, ci un simbol al bucătăriei grecești” sau „Parisul nu este doar orașul iubirii, ci una dintre cele mai importante capitale europene” au devenit atât de frecvente în răspunsurile chatbot-urilor încât sunt considerate un adevărat „tic de limbaj”, notează publicația Il Post.

De ce folosesc chatbot-urile această formulare

Construcția „nu este X, ci Y” nu a fost inventată de inteligența artificială. Ea aparține retoricii clasice și este cunoscută sub denumirea de epanortoză, o figură de stil prin care o afirmație este corectată sau intensificată pentru a crea un impact mai puternic. Uneori aceeași structură poate funcționa și ca antiteză, punând în opoziție două idei. Potrivit lingvistei Beatrice Cristalli, această formulare este eficientă deoarece atrage atenția și creează impresia unei explicații mai elaborate sau mai surprinzătoare. Într-un mediu online în care atenția utilizatorilor este limitată, astfel de construcții sunt folosite frecvent pentru a face un text mai memorabil.

Analizele arată că AI recurge mult mai des la acest tipar

Compania Pangram, care dezvoltă instrumente pentru detectarea textelor generate de inteligența artificială, susține că formulările de tipul „nu doar X, ci Y” sunt de aproximativ trei ori mai frecvente în textele produse de AI decât în cele scrise de oameni. Și în mediul corporativ fenomenul pare să se accentueze. Revista Barron’s a remarcat că între 2023 și 2025 utilizarea acestei structuri în comunicările companiilor s-a multiplicat de peste patru ori, pe măsură ce tot mai multe texte sunt redactate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Formulările de tipul „nu doar X, ci Y” sunt de aproximativ trei ori mai frecvente la anumiți chatboți. Sursa foto: Pexels

De unde provine acest „tic” al chatbot-urilor

Cercetătorii consideră că există mai multe explicații. În primul rând, modelele lingvistice de mari dimensiuni (LLM), care stau la baza unor servicii precum ChatGPT, Gemini sau Copilot, au fost antrenate pe volume uriașe de texte preluate din cărți, articole și, mai ales, de pe internet. Aceste surse conțin deja numeroase exemple ale acestei construcții retorice.

În plus, în procesul de perfecționare a modelelor AI, cunoscut drept reinforcement learning from human feedback (RLHF), evaluatorii umani tind să aprecieze răspunsurile care par mai bine argumentate și mai nuanțate. Potrivit expertului în inteligență artificială Tuhin Chakrabarty, citat de The Atlantic, este posibil ca răspunsurile construite în forma „nu este X, ci Y” să fi primit în mod repetat evaluări mai bune, ceea ce a încurajat modelele să le folosească tot mai des.

Există riscul ca fenomenul să se amplifice

Specialiștii au explicat că fenomenul ar putea deveni și mai pronunțat în viitor. Tot mai multe texte publicate online sunt generate cu ajutorul inteligenței artificiale, iar acestea pot ajunge ulterior să fie folosite la antrenarea noilor generații de modele AI. Astfel se poate crea un cerc vicios în care chatbot-urile învață din texte produse de alte chatbot-uri și ajung să repete din ce în ce mai des aceleași clișee de exprimare.

Cum pot fi recunoscute textele generate de AI

Prezența unei formulări de tipul „nu este X, ci Y” nu demonstrează că un text a fost scris de inteligența artificială, deoarece această figură de stil există de secole în limbajul uman. Totuși, utilizarea excesivă a unor structuri repetitive, alături de alte tipare de exprimare similare, poate reprezenta un indiciu că un text a fost generat sau asistat de un chatbot. Lingviștii subliniază însă că problema nu este existența acestor figuri de stil, ci transformarea lor într-un automatism. Atât în scrierea umană, cât și în cea asistată de AI, eficiența unei formulări depinde de context și de modul în care este folosită, nu de simpla ei prezență.

În timpul unui episod de stres, corpul uman trece printr-o serie de schimbări fiziologice: ritmul cardiac crește, transpirația se intensifică, iar compoziția compușilor organici volatili eliminați prin piele și respirație se modifică. Pentru oameni, aceste diferențe sunt aproape imposibil de sesizat, dar nasul unor animale este suficient de sensibil pentru a le identifica.

Câinii pot identifica mirosul stresului cu o precizie impresionantă

Cele mai solide dovezi provin din studiile realizate pe câini. Într-un experiment publicat în 2022 în revista PLOS One, cercetătorii au colectat probe de transpirație și respirație de la 36 de persoane, înainte și după ce acestea au fost supuse unei probe dificile de aritmetică.

Patru câini antrenați au primit simultan o probă recoltată în stare de stres, una prelevată de la aceeași persoană înaintea testului și o mostră fără miros uman. Pe parcursul a 720 de încercări, animalele au indicat corect proba asociată stresului în 93,75% dintre cazuri. În funcție de câine, precizia a variat între 90% și 96,88%.

Cercetătorii au concluzionat că stresul psihologic acut produce modificări ale compușilor organici volatili eliminați prin transpirație sau respirație, iar acestea sunt detectabile de câini.

Un alt experiment, realizat pe Labradori și Golden Retrieveri, a arătat că mirosul transpirației colectate de la persoane speriate le poate influența inclusiv starea emoțională. În prezența mostrelor asociate fricii, câinii au manifestat mai multe comportamente de stres și au avut un ritm cardiac mai ridicat decât atunci când au fost expuși mirosului produs într-un context fericit. De asemenea, au căutat mai mult apropierea stăpânului.

Efectele nu se limitează la simpla identificare a mirosului. Un studiu din 2024, realizat pe 18 câini, a constatat că mirosul unei persoane stresate îi făcea pe aceștia mai precauți în fața unei situații ambigue. Animalele au fost mai puțin dispuse să se apropie de un bol despre care nu știau dacă va conține sau nu mâncare, comportament interpretat drept o încercare de reducere a riscului.

Descoperirile ar putea fi folosite pentru pregătirea câinilor de asistență destinați persoanelor care suferă de tulburare de stres posttraumatic. Un animal antrenat ar putea detecta modificările chimice înainte ca episodul să devină evident pentru persoana afectată.

Caii nu doar că detectează frica, ci devin mai vigilenți

Și caii pot distinge transpirația produsă de oameni în contexte emoționale diferite. Într-un studiu publicat în 2023 în Scientific Reports, animalelor le-au fost prezentate probe de transpirație recoltate de la persoane care urmăreau fie un film de groază, fie o comedie.

Caii au mirosit mai mult timp proba nouă atunci când aceasta provenea dintr-un context emoțional diferit, ceea ce a arătat că puteau face diferența între mirosul asociat fricii și cel asociat bucuriei. Modul în care își foloseau nările a indicat și o procesare emoțională diferită a celor două tipuri de miros.

Un studiu mai recent, publicat în ianuarie 2026, a mers mai departe și a analizat efectele asupra comportamentului. Atunci când aveau în apropierea nărilor probe de transpirație recoltate de la persoane speriate, caii interacționau mai puțin cu omul, urmăreau mai atent obiectele necunoscute și tresăreau mai puternic la apariția unor stimuli neașteptați.

Rezultatele au implicații practice pentru călăreți și îngrijitori. Teama unei persoane ar putea crește vigilența și reactivitatea calului, amplificând riscul unui accident. Cercetătorii consideră că reglarea emoțiilor umane ar trebui luată în calcul în antrenamentul ecvestru, în programele de terapie asistată de cai și în timpul intervențiilor veterinare.

Pisicile recunosc mirosul asociat fricii

Deși limbajul lor corporal este adesea mai greu de interpretat, și pisicile par capabile să identifice semnalele chimice ale fricii umane.

Într-un experiment publicat în 2023, 22 de pisici au fost expuse unor probe de miros uman recoltate în patru situații: frică, fericire, efort fizic și stare neutră. Mirosul asociat fricii a provocat mai multe comportamente de stres decât probele neutre sau cele obținute după efort fizic.

Cercetătorii au observat însă diferențe importante între animale. Experiențele anterioare și nivelul de socializare cu oamenii ar putea influența sensibilitatea fiecărei pisici la asemenea semnale. Autorii au avertizat și că reacția felinelor a fost mai subtilă decât cea întâlnită la câini.

Șoarecii și vacile percep, la rândul lor, stresul uman

Un studiu preliminar publicat în revista Animal Cognition a testat reacțiile șoarecilor și vacilor la transpirația unor studenți, recoltată după un examen stresant și după o oră obișnuită.

Cei 20 de șoareci masculi au prezentat indicii fiziologice de stres mai puternice în prezența mirosului provenit de la studenții care susținuseră examenul. Cele zece vaci incluse în experiment au petrecut mai mult timp investigând proba asociată stării nestresate, ceea ce ar putea indica o preferință pentru semnalele chimice neutre.

Autorii au subliniat că numărul animalelor a fost redus și că rezultatele trebuie confirmate prin experimente mai ample. Totuși, descoperirea ar putea fi importantă în ferme, unde starea emoțională a îngrijitorilor poate influența relația cu animalele.

În cazul oilor, dovezile sunt încă neconcludente

Experimentele realizate pe oi și miei au produs rezultate mai puțin clare. Un studiu din 2024 a constatat că mieii detectau schimbarea dintre diferite mirosuri umane, dar nu reacționau în mod specific la probele provenite de la persoane stresate. Animalele păreau să răspundă mai degrabă la mirosul unui om necunoscut.

O cercetare publicată în 2025 a identificat unele diferențe de comportament între animalele expuse mirosului fricii și cele expuse mirosului bucuriei. Totuși, tentativele de fugă și celelalte reacții nu au format un model suficient de clar pentru a demonstra că oile asociază mirosul fricii cu un pericol.

Există un „miros al fricii”?

Oamenii de știință evită să vorbească despre o singură „moleculă a fricii”. Cel mai probabil, animalele detectează un amestec de compuși organici volatili a cărui concentrație și compoziție se schimbă atunci când organismul intră în stare de alertă.

În majoritatea experimentelor au fost folosite probe complete de transpirație sau respirație, fără a fi identificată substanța exactă responsabilă pentru reacția animalelor. Cercetătorii încearcă în prezent să stabilească ce familii de compuși transportă informația emoțională și dacă semnalul este universal sau diferă în funcție de vârstă, sex, genetică și starea fizică a persoanei.

Prin urmare, afirmația că un animal „simte frica” este o simplificare. El nu citește gândurile omului, dar poate combina mirosul cu postura, vocea, expresia feței și mișcările corpului. În cazul câinilor, cailor și pisicilor, dovezile indică însă că mirosul singur poate fi suficient pentru a declanșa o reacție.

Transelectrica și Georgian State Electrosystem, operatorii rețelelor electrice de transport din România și Georgia, au semnat la București, anul acesta, un Memorandum de Înțelegere care stabilește modul în care vor colabora pentru dezvoltarea interconexiunii. Documentul nu reprezintă încă decizia finală de construire, dar mută proiectul într-o etapă mai avansată de pregătire.

Încep studiile tehnice și cercetarea traseului prin Marea Neagră

În baza memorandumului, cele două companii vor coordona activitățile de planificare, studiile tehnice și marine, evaluările de impact asupra mediului și comunităților, identificarea surselor de finanțare și reprezentarea proiectului în relația cu instituțiile europene și internaționale.

O componentă esențială va fi cercetarea fundului Mării Negre. Studiile geofizice și geotehnice trebuie să stabilească traseul exact, natura solului marin și zonele în care cablul poate fi instalat și protejat în condiții de siguranță. Autoritățile georgiene au anunțat că această etapă, care presupune utilizarea unor nave specializate, este deja în pregătire.

Cablul va utiliza tehnologia HVDC – transport de energie electrică în curent continuu la înaltă tensiune -, soluție folosită pentru transferul unor cantități mari de electricitate pe distanțe foarte lungi, cu pierderi mai reduse decât în cazul liniilor clasice de curent alternativ.

Un cablu de aproximativ 1.200 de kilometri

Documentele Transelectrica descriu proiectul drept o legătură submarină HVDC de aproximativ 1.200 de kilometri, care va traversa Marea Neagră între România și Georgia. În planurile anterioare ale companiei, punctele analizate pentru conectare erau Constanța Sud, pe litoralul românesc, și zona Anaklia, în Georgia.

Investiția este estimată în prezent la aproximativ 3,5 miliarde de euro. Suma nu trebuie însă considerată definitivă: costul final va depinde de configurația tehnică, traseul rezultat din cercetările marine, prețul cablurilor și al stațiilor de conversie, condițiile de finanțare și eventualele lucrări suplimentare necesare în rețelele terestre. Estimarea de 3,5 miliarde de euro a fost confirmată în decembrie 2025 de adjunctul ministrului georgian al Economiei.

Nici capacitatea finală a interconexiunii nu este încă anunțată în memorandumul din februarie. De-a lungul pregătirii proiectului au fost analizate mai multe variante tehnice, motiv pentru care parametrii definitivi urmează să fie fixați în fazele următoare de proiectare.

Energia din Azerbaidjan ar ajunge în Europa prin România

Interconexiunea reprezintă segmentul submarin al Coridorului Verde dezvoltat de Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria. Energia electrică, în special cea produsă din surse regenerabile în regiunea Mării Caspice și în Caucaz, ar urma să fie transportată prin Azerbaidjan și Georgia, apoi pe sub Marea Neagră până în România.

Din România, electricitatea ar putea fi transmisă spre Ungaria și către alte piețe europene prin infrastructura continentală. Proiectul ar crea astfel o rută energetică suplimentară între Uniunea Europeană și Caucaz, fără a înlocui însă producția internă sau celelalte interconexiuni ale României.

Pentru România, miza este consolidarea poziției de nod energetic regional. O nouă interconexiune ar putea diversifica sursele și rutele de aprovizionare, ar permite schimburi suplimentare de electricitate și ar facilita integrarea unei cantități mai mari de energie eoliană, solară și hidro în sistemele europene.

Proiectul a primit statut european strategic

Cablul este inclus în Planurile de Dezvoltare a Rețelei pe Zece Ani ale ENTSO-E pentru edițiile 2022 și 2024 și este promovat pentru includere și în ediția din 2026. În decembrie 2025, investiția a fost selectată ca Proiect de Interes Mutual – PMI al Uniunii Europene, categorie rezervată infrastructurilor dezvoltate între state membre și țări din afara UE.

Lista europeană a fost publicată în Jurnalul Oficial în aprilie 2026. Statutul PMI permite proceduri mai rapide de autorizare și oferă proiectului posibilitatea de a solicita finanțare prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Includerea pe listă nu înseamnă însă că întreaga investiție este finanțată automat de Comisia Europeană: granturile sunt acordate prin apeluri competitive și depind de maturitatea tehnică și financiară a proiectului.

Compania care coordonează investiția are sediul la București

Implementarea Coridorului Verde este coordonată prin GECO Power Company – Green Energy Corridor Power Company, societate înregistrată în România în ianuarie 2025. Acționarii sunt Transelectrica, AzerEnerji din Azerbaidjan, Georgian State Electrosystem și compania ungară MVM Energy, fiecare cu o participație de 25%.

Compania de proiect are sediul la București și trebuie să coordoneze studiile, proiectarea, atragerea finanțării și pregătirea investiției comune.

Proiectul a depășit etapa inițială de evaluare, dar lucrările de instalare a cablului nu au început. Înaintea șantierului sunt necesare finalizarea investigațiilor marine, stabilirea parametrilor tehnici, evaluările de mediu, obținerea autorizațiilor, împărțirea costurilor între parteneri și asigurarea finanțării.

 

Serhii Koretskyi, directorul general al companiei energetice de stat Naftogaz, ar urma să devină următorul prim-ministru al Ucrainei, într-o schimbare prin care președintele Volodimir Zelenski pare să mizeze pe un manager cu profil tehnocrat pentru conducerea economiei de război.

Zelenski i-ar fi propus lui Koretskyi funcția în timpul unei întâlniri desfășurate pe 12 iulie, iar acesta ar fi acceptat, potrivit unor surse politice citate de The Kyiv Independent. Votul din Parlamentul ucrainean ar putea avea loc pe 16 iulie. Informația nu a fost confirmată oficial nici de Președinția Ucrainei, nici de Koretskyi sau de Naftogaz.

Numirea ar urma demisiei Iuliei Svîrîdenko, care și-a depus mandatul după ce Zelenski a anunțat o nouă reorganizare a guvernului. Președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk, a precizat că demisia va fi analizată conform procedurilor legale.

Un posibil premier fără partid și fără carieră politică

Koretskyi nu este un tehnocrat în sensul strict al termenului, deoarece va conduce un guvern susținut de partidul prezidențial și va trebui să aplice programul politic al lui Zelenski. Profilul său este însă unul predominant tehnic și managerial.

El nu a fost parlamentar, ministru sau lider de partid și nu și-a construit o bază politică proprie. Cariera sa s-a desfășurat în industria petrolului și gazelor, în companii private, iar ulterior la conducerea unor întreprinderi energetice controlate de stat.

Legătura lui Koretskyi cu România

Pentru România, numele lui Serhii Koretskyi este important mai ales prin prisma viitoarelor proiecte energetice din Marea Neagră.

Naftogaz, compania pe care o conduce, a intrat în discuții preliminare cu OMV Petrom pentru un posibil parteneriat privind dezvoltarea unei descoperiri importante de gaze din sectorul ucrainean al Mării Negre.

Zăcământul se află în apropierea perimetrelor maritime românești și este considerat de surse din industrie unul dintre cele mai promițătoare din regiune. Dezvoltarea sa nu ar putea începe însă înainte de încheierea războiului, din cauza riscurilor de securitate.

În martie 2026, după o întâlnire cu președintele României, Nicușor Dan, Zelenski declara că Bucureștiul și Kievul urmăresc să dezvolte împreună proiecte de exploatare a resurselor de pe platoul continental al Mării Negre.

Marea Neagră, noua miză energetică a regiunii

Interesul Kievului pentru experiența românească este legat și de dezvoltarea proiectului Neptun Deep, realizat de OMV Petrom și Romgaz.

Zăcământul românesc are rezerve recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, iar începerea producției este programată pentru 2027. Proiectul ar urma să dubleze producția de gaze a României și să transforme țara într-un exportator net.

OMV Petrom dispune astfel de tehnologia, experiența și infrastructura de care Ucraina ar avea nevoie pentru exploatarea zăcămintelor sale offshore după încheierea războiului.

România ar putea deveni și o rută de tranzit pentru gazele destinate Ucrainei. Atacurile rusești au afectat grav instalațiile ucrainene de producție și au obligat Kievul să își majoreze importurile, după ce înaintea invaziei țara era aproape independentă energetic.

Managerul care a readus Ukrnafta pe profit

Reputația lui Koretskyi s-a consolidat în perioada în care a condus companiile Ukrnafta și Ukrtatnafta, între noiembrie 2022 și mai 2025.

După trecerea Ukrnafta sub controlul statului, compania a raportat un profit net de 23,6 miliarde de grivne pentru 2023, în urma unui audit internațional. Veniturile au ajuns la peste 95 de miliarde de grivne, de peste două ori mai mari decât în anul precedent.

În noiembrie 2024, Ukrnafta anunța că obținuse aproximativ 40 de miliarde de grivne profit net de la intrarea sub controlul statului și că producția de gaze crescuse cu 7% față de anul anterior.

Aceste rezultate i-au creat lui Koretskyi imaginea unui manager capabil să redreseze companii strategice și să le mențină funcționale în condiții de război.

El conduce Naftogaz din 14 mai 2025. Koretskyi are studii în inginerie mecanică, economie și exploatarea petrolului și gazelor și o experiență de peste două decenii în industria energetică.

Înainte de a ajunge în companiile de stat, a condus grupul Continuum și rețeaua de benzinării WOG. De asemenea, a fondat lanțul ucrainean de cafenele Idealist Coffee.

Misiunea noului „premier-manager”

În cazul în care va fi confirmat de Parlament, Koretskyi va prelua guvernul într-un moment în care Rusia continuă să lovească instalațiile de producție, depozitare și distribuție ale Naftogaz.

Compania a raportat în repetate rânduri în 2026 distrugerea unor echipamente și instalații critice. Koretskyi a fost nevoit să gestioneze intervențiile de urgență, importurile de gaze și atragerea finanțării externe pentru refacerea infrastructurii.

Alegerea sa ar indica faptul că Zelenski dorește în fruntea executivului mai degrabă un administrator disciplinat decât un politician cu ambiții proprii.

Lipsa unei structuri politice personale îi poate oferi lui Koretskyi imaginea unui premier independent de conflictele dintre partide și oligarhi. În același timp, îl poate face mai dependent de președinte și de majoritatea parlamentară a partidului Servitorul Poporului.

Parlamentul trebuie să aprobe numirea

Zelenski nu îl poate instala singur pe Koretskyi în funcție. Constituția Ucrainei prevede că prim-ministrul este numit de Rada Supremă, la propunerea președintelui.

Tot Parlamentul trebuie să voteze membrii cabinetului, iar miniștrii, cu excepția celor de la Apărare și Afaceri Externe, sunt propuși de noul premier.

Parlamentari ai partidului prezidențial au declarat că nu au fost consultați înainte ca numele lui Koretskyi să fie ales. Aceștia au indicat însă că ar urma să îi susțină candidatura.

Incidentul s-a produs pe ruta sudică de navigație din Strâmtoarea Ormuz, în apele teritoriale ale Omanului.

Marinarul care și-a pierdut viața era cetățean indian. Alte opt persoane au fost rănite: șase cetățeni indieni și doi cetățeni ucraineni. Patru dintre răniți se află în stare gravă, potrivit informațiilor comunicate de Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite.

Emiratele Arabe Unite: „Un atac nerușinat”

Ministerul Apărării de la Abu Dhabi a condamnat atacul, pe care l-a calificat drept o încălcare gravă a dreptului internațional și o amenințare la adresa securității și stabilității întregii regiuni.

Autoritățile emirateze au avertizat că statul își rezervă dreptul de a răspunde și de a adopta toate măsurile considerate necesare pentru protejarea teritoriului, populației și intereselor sale.

„Statul își rezervă dreptul deplin de a răspunde acestei escaladări și de a lua toate măsurile necesare pentru protejarea teritoriilor, a cetățenilor și a rezidenților săi, asigurând astfel apărarea suveranității, securității și stabilității sale, precum și protejarea intereselor și capacităților naționale”, se arată în comunicatul ministerului.

Instituția a precizat că forțele Emiratelor Arabe Unite se află în stare de alertă maximă și sunt pregătite să contracareze orice acțiune care ar putea afecta securitatea și stabilitatea țării.

Statele Unite au început o nouă serie de atacuri asupra Iranului

Atacul asupra celor două petroliere a fost anunțat la scurt timp după ce Comandamentul Central al armatei americane, CENTCOM, a confirmat începerea celei de-a treia nopți consecutive de lovituri asupra Iranului.

Operațiunea a fost declanșată la ordinul președintelui Donald Trump, potrivit comandamentului american.

CENTCOM a transmis că loviturile vor continua să impună „un cost greu” forțelor iraniene și să le reducă capacitatea de a ataca civili și nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz.

Una dintre cele mai importante rute energetice din lume

Strâmtoarea Ormuz, situată între Iran și Oman, leagă Golful Persic de Golful Oman și de Marea Arabiei. Este considerată unul dintre cele mai importante puncte de tranzit maritim pentru petrol la nivel mondial.

Prin această rută trece o parte semnificativă din petrolul transportat pe mare la nivel global. Orice blocare sau reducere semnificativă a traficului prin Strâmtoarea Ormuz riscă să afecteze exporturile unor mari producători precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Irak și Qatar și să provoace creșteri puternice ale prețurilor petrolului și gazelor naturale.

Diplomația nu întocmește clasamente oficiale ale prieteniei dintre state. România are mai mulți parteneri strategici și aliați esențiali. Însă, dacă istoria ar putea acorda titlul de „cea mai bună prietenă a României”, Franța ar avea unul dintre cele mai solide dosare.

Relația nu a început cu tratatele europene, nici cu NATO și nici cu investițiile marilor companii. A început înainte ca România modernă să existe pe harta Europei.

Ce sărbătoresc francezii pe 14 iulie

Ziua Națională a Franței trimite la două momente istorice. Primul este căderea Bastiliei, la 14 iulie 1789, eveniment devenit simbol al Revoluției Franceze și al luptei împotriva absolutismului. Cel de-al doilea este Sărbătoarea Federației din 14 iulie 1790, o amplă manifestație dedicată unității naționale.

Data de 14 iulie a fost declarată oficial sărbătoare națională în anul 1880. Astăzi, francezii marchează ziua prin parade militare, ceremonii, concerte, baluri populare și focuri de artificii.

În centrul manifestărilor se află tradiționala paradă militară de la Paris, organizată pe Champs-Élysées. În 2026, România este reprezentată de un detașament al Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, revenit la ceremonia franceză după participarea din 2022.

Franța a susținut apariția României moderne

Legătura specială dintre cele două țări s-a format în secolul al XIX-lea, când Franța devenise principala sursă de inspirație politică și culturală pentru elitele românești.

Numeroși tineri din Principatele Române studiau la Paris și reveneau acasă cu ideile Revoluției Franceze, cu modele occidentale de administrație și cu proiectul construirii unui stat modern.

Momentul decisiv a venit în timpul împăratului Napoleon al III-lea. Franța a susținut cauza românilor și proiectul unirii Moldovei cu Țara Românească, realizată în 1859 prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza în ambele principate.

Chiar diplomația franceză arată că simpatia de care Franța se bucură în România își are originile în sprijinul oferit de Napoleon al III-lea pentru crearea statului român.

Franța nu a „făcut” singură Unirea, rezultat al acțiunii politice românești și al unui context internațional favorabil. Sprijinul Parisului a fost însă crucial într-o Europă în care marile puteri priveau cu suspiciune apariția unui nou stat la gurile Dunării.

Generalul Berthelot și armata română renăscută în Moldova

Prietenia franco-română a fost încercată în timpul Primului Război Mondial.

După înfrângerile din 1916, ocuparea Bucureștiului și retragerea autorităților în Moldova, România se afla într-unul dintre cele mai dificile momente ale existenței sale. Atunci a sosit Misiunea Militară Franceză condusă de generalul Henri Mathias Berthelot.

Misiunea avea să ajungă la aproximativ 430 de ofițeri și 1.150 de soldați, alături de aviatori, medici și personal tehnic. Francezii au contribuit la refacerea, instruirea și înzestrarea armatei române, precum și la pregătirea operațiunilor din vara anului 1917.

Implicarea Misiunii Berthelot a avut un rol important în victoriile românești de la Mărăști, Mărășești și Oituz, care au împiedicat scoaterea completă a României din război.

Din acei ani provine ceea ce diplomația franceză numește „frăția de arme” dintre cele două popoare. Peste 400 de militari francezi au murit pe teritoriul României până în 1919, o parte dintre ei fiind înmormântați în parcela eroilor francezi din Cimitirul Militar Bellu.

De Gaulle la București și sprijinul pentru revenirea României în Europa

Relațiile au continuat chiar și în perioada comunistă. Un moment simbolic a fost vizita generalului Charles de Gaulle în România, în mai 1968, într-o perioadă în care Bucureștiul încerca să afișeze o politică externă mai independentă față de Moscova.

După căderea regimului comunist, Franța a sprijinit obiectivele majore ale politicii externe românești: aderarea la NATO și integrarea în Uniunea Europeană.

Relația a fost ridicată la nivelul unui Parteneriat Strategic în februarie 2008. Foaia de parcurs a parteneriatului a fost actualizată ulterior, cea mai recentă versiune menționată de diplomația franceză fiind semnată în octombrie 2020.

De la Berthelot la militarii francezi de la Cincu

La mai mult de un secol după Misiunea Berthelot, militarii francezi se află din nou în România, de această dată ca aliați în cadrul NATO.

Franța este națiunea-cadru a Grupului de Luptă NATO desfășurat la Cincu, în județul Brașov. Structura multinațională are rolul de a întări apărarea și descurajarea pe Flancul Estic al Alianței, într-un context de securitate profund schimbat de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Cooperarea include și proiecte industriale și militare: parteneriatul dintre Airbus Helicopters și IAR Ghimbav, achiziția comună de sisteme antiaeriene portabile MISTRAL și programe referitoare la elicoptere multirol și radare.

Prezența militară de la Cincu oferă astfel o imagine modernă a unei relații vechi: soldații francezi care au ajutat la refacerea armatei române în 1917 au fost urmați, peste generații, de militarii aliați veniți să contribuie la apărarea teritoriului României.

O prietenie care se vede în fabrici, școli și universități

Legătura nu este doar politică sau militară.

Potrivit datelor publicate de Ministerul francez de Externe în martie 2026, Franța este al treilea mare investitor străin în România, cu un stoc al investițiilor directe estimat la 8,3 miliarde de euro. În economia românească funcționează peste 4.000 de companii cu capital majoritar francez, care oferă direct peste 125.000 de locuri de muncă.

Dacia-Renault a devenit unul dintre simbolurile industriei românești, iar grupuri franceze sunt prezente în domenii precum energia, telecomunicațiile, industria auto, aeronautica, materialele de construcții și comerțul.

Influența culturală este la fel de profundă. Limba franceză s-a răspândit în rândul elitelor românești încă din secolul al XVIII-lea, iar Franța i-a primit pe unii dintre cei mai importanți artiști și intelectuali români: Constantin Brâncuși, Emil Cioran, Eugen Ionescu, George Enescu, Mircea Eliade sau Anna de Noailles.

România este membră a Organizației Internaționale a Francofoniei din 1993. Aproximativ trei sferturi dintre elevii români studiază franceza ca primă sau a doua limbă străină, potrivit datelor diplomației franceze. În Franța învață aproximativ 4.300 de studenți români, în timp ce circa 2.000 de francezi studiază în România, cei mai mulți în universitățile de medicină.

În scrisoarea datată 10 iulie și obținută de POLITICO, Trump afirmă că atacurile începute pe 7 iulie reprezintă o acțiune militară desfășurată în conformitate cu responsabilitatea sa de a-i proteja pe americani și interesele Statelor Unite, atât în țară, cât și în străinătate.

Notificarea nu reprezintă o declarație formală de război adoptată de Congres. Casa Albă o folosește însă pentru a susține că a fost declanșat un nou termen prevăzut de War Powers Resolution, legea din 1973 care obligă președintele să înceteze operațiunile militare după 60 de zile dacă nu primește o autorizare din partea Congresului, cu anumite excepții. Interpretarea administrației este contestată de adversarii războiului de la Capitoliu.

Trump avertizează că vor urma noi atacuri

În documentul trimis legislatorilor, Trump precizează că forțele americane rămân pregătite să acționeze din nou, dacă va fi considerat necesar, pentru a răspunde amenințărilor împotriva Statelor Unite, aliaților și partenerilor acestora.

Miza imediată a confruntării este controlul asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate treceau prin această zonă. Acordul interimar încheiat în iunie trebuia să redeschidă ruta comercială, însă Washingtonul și Teheranul au oferit interpretări diferite asupra dreptului de a controla traficul naval.

Donald Trump a declarat că armata americană va reinstaura blocada asupra navelor iraniene și că Statele Unite vor prelua controlul securității în strâmtoare. Liderul de la Casa Albă a susținut inclusiv că navele comerciale ar urma să plătească echivalentul a 20% din valoarea încărcăturii pentru tranzit și protecție, o propunere criticată deoarece ar contraveni normelor internaționale privind libertatea navigației.

Peste 300 de ținte iraniene, lovite în trei nopți

Comandamentul Central al Statelor Unite a anunțat că forțele americane au lovit peste 300 de ținte în Iran în decursul a trei nopți. Potrivit CENTCOM, operațiunile au urmărit reducerea capacității Teheranului de a ataca marinari și nave comerciale care traversează Strâmtoarea Ormuz.

Noua escaladare a venit după ce Trump a declarat încheiat armistițiul cu Iranul. Încetarea focului fusese fragilă încă de la început, cele două părți acuzându-se reciproc de încălcarea înțelegerii și de atacuri asupra navelor sau a infrastructurii militare.

Casa Albă declarase războiul „încheiat” în luna mai

Administrația Trump notificase anterior Congresul, la începutul lunii mai, că ostilitățile declanșate pe 28 februarie se „încheiaseră”. Casa Albă a susținut atunci că armistițiul oprea sau anula termenul legal de 60 de zile, chiar dacă trupele americane au rămas în regiune, iar Marina SUA a continuat blocada.

Criticii administrației au afirmat că legea nu poate fi oprită și repornită prin declararea succesivă a unor armistiții, în condițiile în care forțele americane continuă să participe la blocade și confruntări militare.

Noua scrisoare trimisă de Trump complică astfel eforturile parlamentarilor care încearcă să limiteze operațiunile militare împotriva Iranului.

Congresul a cerut deja oprirea războiului

Senatul a adoptat în iunie, cu 50 de voturi pentru și 48 împotrivă, o rezoluție prin care cerea oprirea operațiunilor militare neautorizate de Congres. Patru republicani — Rand Paul, Susan Collins, Lisa Murkowski și Bill Cassidy — au votat alături de democrați.

Anterior, Camera Reprezentanților adoptase aceeași măsură cu 215 voturi la 208. Rezoluția este însă una concurentă și nu îi este trimisă președintelui pentru promulgare, astfel că are în principal o valoare politică și nu îl poate obliga juridic pe Trump să oprească atacurile.

O eventuală rezoluție obligatorie care ar limita puterile militare ale președintelui ar putea fi respinsă prin veto de Casa Albă. Congresul ar avea apoi nevoie de o majoritate de două treimi în ambele camere pentru a trece peste opoziția președintelui, un scenariu considerat improbabil în actuala configurație politică.

 

SUA atacă Iranul pentru a treia noapte consecutivă

Comandamentul Central al armatei americane, CENTCOM, a anunțat că a început luni, la ora României 23:45, o nouă serie de lovituri asupra Iranului, la ordinul președintelui Donald Trump.

Potrivit unui oficial american citat de CNN, țintele includ sisteme iraniene de supraveghere a coastelor, instalații pentru drone și capacități de lansare a rachetelor.

„Aceste atacuri vor continua să impună un cost ridicat forțelor iraniene și să le reducă posibilitatea de a ataca civili nevinovați și transportul comercial din Strâmtoarea Ormuz”, a transmis CENTCOM.

În atacurile desfășurate în zilele precedente, forțele americane au vizat sute de obiective militare, între care sisteme de rachete și drone, capacități navale, depozite de muniții, rețele de comunicații și instalații de supraveghere de coastă. CENTCOM a afirmat că aproximativ 140 de ținte au fost lovite doar în cursul operațiunilor de sâmbătă.

Blocada porturilor iraniene începe marți seară

Armata americană va relua oficial blocada asupra porturilor și terminalelor petroliere iraniene marți, 14 iulie, la ora 20:00 GMT, respectiv ora 23:00 în România.

Măsura se aplică navelor care încearcă să intre sau să plece din porturile iraniene, indiferent de pavilionul sub care navighează. Vasele care nu respectă avertismentele pot fi interceptate, deviate sau capturate, iar armata americană a avertizat că ar putea folosi forța împotriva celor care refuză să se conformeze.

Washingtonul susține că blocada nu ar trebui să împiedice navele neutre care traversează Strâmtoarea Ormuz spre sau dinspre porturi aflate în alte state. Transporturile umanitare vor putea trece, însă numai după verificare.

Blocada fusese aplicată inițial între 13 aprilie și 18 iunie. CENTCOM susține că, în acea perioadă, peste 140 de nave s-au conformat ordinelor americane, nouă vase au fost oprite, iar zeci de transporturi umanitare au fost autorizate să continue.

Trump vrea o taxă de 20% pentru navele care trec prin Hormuz

Donald Trump a declarat că Statele Unite vor deveni „gardianul Strâmtorii Hormuz” și că vor solicita o taxă echivalentă cu 20% din valoarea mărfurilor transportate de navele comerciale.

„Strâmtoarea Hormuz este deschisă și va rămâne deschisă, cu sau fără Iran”, a transmis liderul de la Casa Albă, anunțând restabilirea blocadei asupra Iranului.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a ironizat propunerea și a afirmat că Iranul este adevăratul „gardian” al strâmtorii. Oficialul de la Teheran a sugerat că Iranul ar putea percepe propriile taxe, adăugând că procentul de 20% cerut de Trump este prea mare.

Organizația Maritimă Internațională a respins însă ideea introducerii unor taxe obligatorii. Instituția ONU a subliniat că trecerea prin strâmtorile folosite pentru navigația internațională trebuie să rămână liberă, nediscriminatorie și fără taxe, în conformitate cu dreptul internațional.

Nu este clar nici cum ar putea fi calculată și colectată taxa anunțată de Trump sau ce s-ar întâmpla în cazul în care proprietarii navelor ar refuza să o plătească.

Iranul atacă baze americane din mai multe state

Gardienii Revoluției au susținut că au atacat instalații militare americane din Bahrain și Kuweit, au distrus sisteme radar în Oman și au lovit rezervoare de combustibil și depozite de muniții de la baza aeriană Prince Hassan din Iordania.

Autoritățile din Bahrain au anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat mai multe rachete și drone iraniene.

Teheranul avertizează că atacurile americane ar putea provoca extinderea războiului în întreaga regiune. Washingtonul afirmă, în schimb, că operațiunile sale urmăresc să reducă posibilitatea Iranului de a ataca nave comerciale și infrastructură militară americană.

Schimburile de lovituri pun capăt, în practică, memorandumului încheiat luna trecută, care prevedea o perioadă de 60 de zile pentru negocieri asupra programului nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Hormuz.

Trump a descris documentul drept un „test” pe care Iranul nu l-ar fi respectat și a declarat ulterior că memorandumul „nu a însemnat mare lucru”.

Traficul prin Strâmtoarea Hormuz s-a prăbușit

Deși Statele Unite susțin că escortau aproximativ 20 de vase prin strâmtoare, datele platformelor de urmărire maritimă indică o reducere puternică a traficului comercial.

Potrivit MarineTraffic, activitatea navală prin Hormuz a scăzut cu aproximativ 52% în perioada 10-12 iulie, comparativ cu săptămâna precedentă.

Într-un interval de 24 de ore au fost identificate doar șase nave comerciale care au traversat strâmtoarea: două au intrat în Golful Persic, iar patru, inclusiv două petroliere, au ieșit. Înaintea războiului, aproximativ 110 vase traversau zilnic zona.

Au fost semnalate și noi episoade de bruiaj sau falsificare a semnalelor GPS, care pot face ca pozițiile transmise de nave să apară în locuri diferite față de cele reale.

Tensiunile au provocat deja o reducere dramatică a traficului prin Strâmtoarea Ormuz și o creștere de peste 9% a prețului petrolului. Înțelegerea interimară încheiată luna trecută între Washington și Teheran pare să se fi prăbușit complet.

Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Înaintea conflictului, aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze trecea zilnic prin acest coridor maritim.

Momentul a fost filmat și publicat de Marian Ceaușescu pe Facebook. Ilie Bolojan nu a răspuns întrebărilor și și-a continuat drumul, însoțit de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, care a zâmbit în timp ce asculta discursul activistului.

„Bună seara! Uitați aici, am adus o cușcă pentru toți șobolanii din toate partidele politice. Ce spuneți? O luați ca să-i prindeți pe toți? Dar din toate partidele politice”, i-a spus Marian Ceaușescu.

„Când ne va merge bine?”

În timp ce Ilie Bolojan continua să meargă fără să intre în dialog, activistul l-a întrebat dacă scandalurile politice nu îi afectează pe români.

„A doua întrebare: când ne va merge bine? Scandalurile politice nu credeți că ne afectează și pe noi, domnule Bolojan?”, a continuat Marian Ceaușescu.

Activistul a observat apoi că premierul avea o carte asupra sa și a continuat seria ironiilor.

„Ați luat o carte. Scrie acolo cum să guvernăm o țară plină de hoți și de incompetenți? Nu-i așa? Ați găsit această carte? Dar această cușcă frumoasă pentru toți șobolanii din partidele politice din România? Vrem și noi să o ducem bine, cum voi, politicienii. Ia vedeți cum faceți”, a mai spus el.

Ilie Bolojan nu a oferit niciun răspuns în imaginile publicate de activist.

Bolojan: „Șobolani în cămara statului care rod proviziile”

Alegerea cuștii nu a fost întâmplătoare. În 17 aprilie 2026, Ilie Bolojan declara, la Radio România Actualități, că a găsit „șobolani în cămara statului care rod proviziile”, metaforă folosită pentru a descrie risipa, corupția și rețelele care consumă resursele publice.

Bolojan compara statul cu o cămară în care gospodarul descoperă rozătoare care îi distrug alimentele. El afirma că a „aprins becurile” pentru a face vizibile problemele și că acest lucru i-ar fi deranjat pe cei care beneficiau de sistem.

Declarația a provocat reacții puternice în spațiul public, iar Bolojan a fost întrebat ulterior dacă regretă introducerea termenului în discursul politic.

Ilie Bolojan a refuzat să indice cine sunt „șobolanii”

Într-un interviu acordat Europa FM, pe 24 aprilie, Bolojan a spus că nu regretă metafora, deoarece era un exemplu simplu și ușor de înțeles. El a explicat că se referea la oamenii aflați în funcții publice care tolerează furturile, fac parte din rețele sau permit funcționarea unor sisteme ineficiente.

Premierul a evitat însă să numească persoane concrete și a precizat că nu dorește să califice niciun om drept „șobolan”.

„Fiecare om are demnitatea lui”, spunea Bolojan, insistând că termenul descria metaforic devalizarea bugetului public, nu o anumită persoană.

Imaginile realizate de sateliții NASA și USGS arată că apa și-a schimbat culoarea în peste 200 de bazine hidrografice din lanțul muntos Brooks Range, în nordul Alaskăi. Observațiile aeriene, terestre și din satelit acoperă o zonă întinsă pe aproximativ 1.000 de kilometri.

Râurile par să „ruginească”

Principala explicație indicată de cercetători este dezghețarea permafrostului, stratul de sol care a rămas înghețat timp de cel puțin doi ani consecutivi și, în multe regiuni arctice, timp de mii de ani.

Pe măsură ce temperaturile aerului și ale solului cresc, apa pătrunde în straturi de pământ și rocă inaccesibile anterior. Mineralele intră în contact cu apa și oxigenul, iar reacțiile chimice eliberează fier, acid sulfuric și alte metale în cursurile de apă.

Fierul dizolvat ajunge în râuri, intră în contact cu oxigenul și formează particule de oxizi și hidroxizi de fier – practic, un proces asemănător apariției ruginii. Aceste particule colorează apa și depunerile de pe fundul râurilor în portocaliu, galben sau roșcat.

Procesul seamănă cu drenajul acid produs în apropierea minelor abandonate. Diferența este că multe dintre râurile afectate se află în regiuni izolate sau protejate, fără exploatări miniere în amonte. În acest caz, încălzirea climei pare să deschidă în mod natural noi căi prin care apa subterană ajunge la rocile bogate în sulfuri.

Schimbarea s-a produs în numai câțiva ani

Analiza arhivei Landsat le-a permis cercetătorilor să compare imagini ale acelorași râuri realizate în ani diferiți. Cele mai multe schimbări par să se fi produs în ultimii 10-12 ani, perioadă în care temperaturile aerului și ale solului din regiune au crescut pronunțat.

Unul dintre exemple este râul Agashashok din rezervația Noatak. În imaginile din iulie 2017, apa apare limpede. În imaginile realizate de satelitul Landsat 8 în iulie 2020, o porțiune a cursului de apă este vizibil portocalie. Măsurătorile indică faptul că schimbarea bruscă ar fi început în 2019.

Unele cursuri de apă au rămas portocalii după schimbare, în timp ce altele revin temporar la aspectul limpede. Debitul ridicat poate dilua concentrațiile de fier, iar grosimea zăpezii poate influența fenomenul: un strat consistent de zăpadă izolează solul în timpul iernii și poate favoriza dezghețarea mai rapidă a permafrostului în anul următor.

Cercetătorii au observat primele cazuri evidente în timpul monitorizărilor efectuate în 2018. Studiul inițial a documentat 75 de râuri și pâraie afectate, însă analiza ulterioară a imaginilor de înaltă rezoluție a identificat sute de observații suplimentare.

Apa poate conține metale toxice

Culoarea spectaculoasă reprezintă doar partea vizibilă a problemei. În comparație cu râurile limpezi din apropiere, cursurile de apă portocalii au o aciditate mai ridicată, o turbiditate mai mare și concentrații crescute de fier, sulfați și metale precum zincul, nichelul, cuprul și cadmiul.

Studiile au asociat schimbarea culorii cu scăderea accentuată a diversității nevertebratelor acvatice și a numărului de pești. Depunerile metalice pot acoperi fundul râului și pot afecta algele și insectele consumate de pești, inclusiv de exemplarele tinere de somon.

Consecințele pot ajunge și la comunitățile izolate din Alaska, care folosesc aceste râuri pentru pescuit și, în unele cazuri, pentru alimentarea cu apă. Cercetătorii încearcă acum să afle unde se suprapun râurile „ruginite” cu zonele de reproducere ale peștilor migratori.

Două mecanisme pot transforma apa

Un studiu publicat în 2026 arată că fenomenul poate fi produs prin două mecanisme diferite. În zonele montane, dezghețarea permite oxidarea rocilor bogate în sulfuri de fier, rezultând un drenaj acid. În zonele joase și mlăștinoase, microorganismele pot transforma fierul din sol într-o formă solubilă, care este transportată de apă și „ruginește” atunci când ajunge la oxigen.

Cercetătorii au găsit și o legătură între adâncimea dezghețului sezonier și chimia apelor în anul următor. Acest decalaj ar putea ajuta la anticiparea regiunilor în care râurile riscă să devină portocalii.

Oamenii de știință avertizează că fenomenul nu este limitat la Alaska. Depuneri similare au fost raportate în nordul Canadei, în Rusia și în unele regiuni montane din alte zone ale lumii. În Alaska, însă, amploarea observată de sateliți transformă „râurile ruginite” într-unul dintre cele mai vizibile efecte neașteptate ale dezghețării permafrostului.

Compania DP World, controlată de Dubai, negociază dezvoltarea unui port multifuncțional în regiunea Fujairah, precum și construirea unui nou terminal în portul deja existent din emirat, potrivit unor surse citate de Financial Times.

Proiectul ar permite mărfurilor să ajungă direct pe coasta Emiratelor Arabe Unite dinspre Golful Oman, fără să mai intre în Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz. Containerele ar urma să fie transportate ulterior pe șosea către Dubai, Abu Dhabi și celelalte state din regiune.

Portul care ar reduce dependența Dubaiului de Jebel Ali

Planul reprezintă o schimbare importantă pentru Dubai, care și-a construit statutul de centru comercial și financiar global în jurul portului Jebel Ali.

Jebel Ali este cel mai mare port de containere din regiune și unul dintre cele mai importante noduri logistice din lume. Portul deservește peste 80 de rute maritime săptămânale și este conectat cu mai mult de 150 de porturi internaționale.

În 2025, Jebel Ali a procesat aproximativ 15,6 milioane de containere standard de 20 de picioare, cunoscute în industrie sub denumirea de TEU. Amplasarea sa în interiorul Golfului Persic îl face însă dependent de libera circulație prin Strâmtoarea Ormuz.

Această vulnerabilitate a devenit evidentă după izbucnirea războiului, la sfârșitul lunii februarie. După ce Iranul a restricționat circulația prin strâmtoare, activitatea portului Jebel Ali ar fi scăzut cu până la 90-95%, potrivit surselor citate de publicația britanică.

Noul port ar putea fi construit în numai 18 luni

DP World discută deja condițiile proiectului cu autoritățile, însă structura investiției și sursele de finanțare nu au fost încă stabilite definitiv.

O primă etapă ar presupune investiții de sute de milioane de dolari. Valoarea ar putea crește ulterior, în funcție de capacitatea suplimentară necesară.

Un oficial al companiei a afirmat că noile facilități ar putea fi finalizate în aproximativ un an și jumătate. DP World nu a confirmat oficial detaliile proiectelor, dar a recunoscut că lucrează la planuri pentru diversificarea rutelor logistice pe fondul perturbărilor din regiune.

Noul port nu ar urma să înlocuiască Jebel Ali. Complexul din Dubai include, pe lângă terminalele maritime, o uriașă zonă economică liberă, depozite, fabrici și infrastructură industrială construită de-a lungul mai multor decenii.

Rolul instalațiilor din Fujairah ar fi, în primul rând, acela de rută alternativă în cazul în care accesul prin Strâmtoarea Ormuz este din nou blocat sau limitat.

Traficul prin Ormuz s-a prăbușit

Înaintea războiului, aproximativ 135 de nave traversau zilnic Strâmtoarea Ormuz. După restricțiile impuse de Iran și atacurile asupra transportului maritim, numărul acestora a depășit rareori 40 de nave pe zi.

Reluarea confruntărilor și atacurile din ultima perioadă au redus din nou traficul la doar câteva traversări, în ciuda armistițiului interimar negociat între Statele Unite și Iran.

Situația a obligat DP World să redirecționeze deja o parte dintre transporturile destinate portului Jebel Ali către Fujairah și Khor Fakkan. Cele două porturi de pe coasta estică sunt însă puternic aglomerate.

Compania Gulftainer, cu sediul în Sharjah, a anunțat la rândul său un program de investiții de două miliarde de dolari pentru extinderea terminalului de containere din Khor Fakkan.

Fujairah devine punctul strategic al Emiratelor

Fujairah este singurul dintre cele șapte emirate care are cea mai mare parte a coastei direct la Golful Oman, în afara Strâmtorii Hormuz.

Regiunea are deja un rol esențial în exporturile de energie. Abu Dhabi folosește o conductă cu o capacitate de aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi pentru a transporta petrol către Fujairah, evitând astfel strâmtoarea. O a doua conductă este în construcție, iar autoritățile analizează și realizarea unei rute pentru benzină, motorină și combustibil de aviație.

Prin construirea noului port, Emiratele Arabe Unite încearcă să aplice aceeași strategie și comerțului cu mărfuri: crearea unor coridoare care să poată funcționa chiar și atunci când Strâmtoarea Hormuz devine impracticabilă.

Conflictul ar urma să afecteze semnificativ și rezultatele DP World. Moody’s estimează că profitul operațional al grupului ar putea scădea de la 6,6 miliarde de dolari în 2025 la aproximativ 5,9 miliarde de dolari în acest an.

„Zero. Păi de unde să vină un guvern? De unde să vină această majoritate?”, a întrebat retoric Dominic Fritz.

Vorbind despre criza politică, Dominic Fritz a declarat că „este nevoie să ieșim din acest blocaj”, însă a subliniat că „trebuie să pornim de la ideea de bază că nu mai este posibil un guvern majoritar”.

„Deci singura șansă pentru un guvern real este un guvern minoritar și tocmai de aceea USR a venit cu această soluție foarte matură, foarte pragmatică, să avem două guverne minoritare. Întâi unul de centru-dreaptă, PNL-USR-UDMR și apoi un guvern minoritar PSD”, a declarat Fritz. 

Întrebat ce s-ar întâmpla dacă PSD rămâne «pe poziții» și nu ar fi de acord să susțină un guvern minoritar de centru-dreapta, Dominic Fritz a vorbit despre alegerile anticipate.

„Alegeri anticipate, numai alegerile anticipate. Eu nu cred că există alte soluții magice și nici nu cred că trebuie să existe”, a declarat Dominic Fritz. 

Motivând argumentul, liderul USR susține că organizarea alegerilor anticipate ar fi „o pârghie de control” pentru cetățeni.

„Eu cred că în această situație în care atât de mulți români sunt frustrați că se simt neputincioși în fața blocajului politic, soluția este să dăm această mică pârghie de control, numit vot, înapoi în mâinile românilor. Cred că asta poate să fie o soluție care cu adevărat resetează situația și le dă șansa românilor de a spune în ce direcție vor să meargă țara”, a declarat Dominic Fritz. 

De la căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, singura variantă de Executiv care a reușit să ajungă în Parlament, unde a și pierdut votul este Guvernul Veștea.

Potrivit Constituției, alegerile anticipate pot avea loc dacă Parlamentul respinge cel puțin două solicitări de învestitură și nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare.

Cu privire la perspectiva unor posibile alegeri anticipate, Ilie Bolojan a declarat că acestea nu pot fi excluse din calcul în cazul în care criza politică nu va fi depășită.

În același timp, liderul social-democraților Sorin Grindeanu, a afirmat, luni, că PSD este pregătit pentru alegeri anticipate, însă a precizat că ele ar prelungi instabilitatea politică.

Sursa video: Digi 24

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a reacționat după decizia Tribunalului București de a suspenda hotărârile prin care a fost aprobat noul statut al partidului în cadrul ultimului Congres, afirmând că liberalii vor funcționa, deocamdată, în baza vechilor reguli cu echipa precedentă de conducere. 

Mesajul către puciști

Ilie Bolojan i-a criticat pe cei care au contestat în instanță hotărârile Congresului, afirmând în același timp că o instanța nu poate decide direcția asumată de Partidul Național Liberal. 

„O sentință sau alta, acest lucru nu poate să schimbe voința partidului, nu poate să schimbe direcția pe care el și-a asumat-o și pe vechea structură. Cei care au generat aceste aspecte în justiție, cei care au depus contestațiile, nu au o dispută cu mine în calitate de președinte, ci disputa pe care o  au este cu membrii de partid, care au fost la congres, care au votat un statut, și cu miile de membri PNL din țara asta, care ne-au dat un semnal că acest partid, dacă vrea să-și recâștige credibilitatea”, a declarat Ilie Bolojan, luni, la B1 TV. 

În același context, președintele PNL a reiterat poziția potrivit căreia partidul nu mai poate participa la o coaliție de guvernare în care reformele sunt blocate și în care partenerii nu își respectă angajamentele asumate. 

„Nu mai putem fi într-o coaliție unde nu putem să livrăm în guvernare, pentru că asta te compromite, nu mai putem să fim într-o coaliție în care nu ne comportăm în așa fel încât cetățenii să ne respecte, pentru că primul lucru înseamnă să ne respectăm noi, cei care suntem în coaliție între noi, sperând că în felul acesta am putea să pretindem respectul cetățenilor sau să le recâștigăm”, mai spune Ilie Bolojan. 

Decizia Tribunalului București

Tribunalul București a suspendat miercuri noul statut de conducere  al Partidului Național Liberal și toate deciziile luate în cadrul Congresului din luna iunie. În cadrul reuniunii, liberalii adoptaseră  o nouă echipă de conducere, un nou statut și au decis din nou să nu mai formeze un guvern alături de PSD, dar și revocarea mai multor lideri de filiale. 

Berbec

Ziua de marți îți aduce un plus de motivație și dorința de a încheia proiectele începute. La serviciu, reușești să atragi atenția prin seriozitate și eficiență, iar acest lucru poate deschide noi oportunități în perioada următoare. Pe plan financiar, este recomandat să analizezi atent orice cheltuială mai mare și să eviți deciziile luate din impuls. În dragoste, atmosfera este mai relaxată, iar o conversație sinceră te poate ajuta să te apropii și mai mult de partener.

Dacă ești singur, o persoană nouă îți poate trezi interesul. Starea de sănătate este bună, însă organismul are nevoie de mai multă hidratare și odihnă. Astrele îți recomandă să ai încredere în propriile alegeri și să nu te lași influențat de părerile celor din jur.

Taur

Taurii se bucură de o zi liniștită, în care lucrurile încep să se așeze exact așa cum și-au dorit. În carieră, munca depusă în ultima perioadă începe să fie remarcată și apreciată.

Pe plan financiar, poți primi o veste bună legată de un câștig sau de o oportunitate care îți poate aduce mai multă stabilitate. În dragoste, ai nevoie de mai mult timp petrecut alături de persoana iubită, iar cei singuri pot avea parte de o întâlnire neașteptată.

Starea de sănătate este stabilă, iar energia revine treptat la un nivel foarte bun. Astrele te sfătuiesc să profiți de ocaziile care apar fără să le amâni!

Gemeni

Pentru Gemeni, ziua vine cu multe conversații interesante și idei care pot schimba planurile următoarelor săptămâni.

La serviciu, comunicarea este punctul tău forte și te ajută să rezolvi rapid orice neînțelegere. Pe plan financiar, este indicat să fii prudent atunci când vine vorba despre împrumuturi sau investiții.

În dragoste, sinceritatea îți aduce mai multă apropiere față de persoana iubită, iar cei singuri pot descoperi că există cineva care îi privește cu alți ochi. Starea de sănătate este bună, însă evită să îți încarci programul peste măsură. Astrele îți recomandă să îți păstrezi calmul înainte de a lua o decizie importantă.

Rac

Racii au parte de o zi în care familia și viața personală ocupă un loc important. În carieră, apar ocazii de a demonstra cât de bine te adaptezi unor situații noi. Pe plan financiar, este momentul potrivit pentru a pune bani deoparte și pentru a evita cheltuielile inutile.

În dragoste, gesturile mici și atenția acordată partenerului vor întări relația de cuplu. Dacă ești singur, o persoană din cercul apropiat îți poate face o surpriză plăcută. Starea de sănătate este echilibrată. Astrele te sfătuiesc să acorzi mai multă atenție oamenilor care îți sunt alături.

Leu

Leii sunt plini de energie și reușesc să transforme orice provocare într-o oportunitate. La serviciu, creativitatea și încrederea în propriile idei îți aduc aprecierea celor din jur.

Pe plan financiar, există șanse să apară o colaborare avantajoasă sau un venit suplimentar. În dragoste, ai parte de multă pasiune, iar relația de cuplu poate trece la un alt nivel. Cei singuri au toate șansele să atragă atenția unei persoane speciale. Starea de sănătate este foarte bună și ai parte de o stare de bine ridicată. Astrele îți recomandă să îți folosești energia pentru proiectele care contează cu adevărat.

Fecioară

Fecioarele simt că este momentul să își reorganizeze prioritățile și să elimine lucrurile care nu le mai sunt de folos.

În carieră, atenția la detalii te ajută să eviți greșeli și să câștigi respectul celor din jur. Pe plan financiar, este o zi potrivită pentru planuri pe termen lung și pentru administrarea atentă a bugetului.

În dragoste, ai ocazia să clarifici o situație care îți crea nesiguranță. Starea de sănătate este bună, însă nu ignora semnalele de oboseală. Astrele te sfătuiesc să nu te stresezi pentru lucrurile care nu depind de tine.

Balanță

Balanțele se bucură de o atmosferă plăcută și de sprijin din partea persoanelor apropiate. La serviciu, colaborările merg mai bine decât te-ai fi așteptat și pot apărea propuneri interesante.

Pe plan financiar, este bine să fii atent la cheltuielile făcute din entuziasm. În dragoste, comunicarea sinceră îți aduce mai multă armonie, iar cei singuri pot avea parte de o întâlnire care le schimbă perspectiva asupra iubirii.

Starea de sănătate este stabilă, iar un program echilibrat îți va menține energia la un nivel ridicat. Astrele îți recomandă să îți urmezi intuiția atunci când simți că trebuie să faci o schimbare.

Scorpion

Ziua de marți îți oferă ocazia să rezolvi probleme care păreau fără ieșire.

În carieră, perseverența și seriozitatea sunt răsplătite, iar o veste bună îți poate reda încrederea în propriile planuri.

Pe plan financiar, este indicat să analizezi cu atenție toate variantele înainte de a face o investiție importantă.

În dragoste, sinceritatea și răbdarea vor întări relația de cuplu. Starea de sănătate este bună, dar încearcă să reduci ritmul dacă simți că ai acumulat prea mult stres. Astrele te sfătuiesc să nu iei decizii la nervi.

Săgetător

Săgetătorii privesc ziua cu optimism și sunt pregătiți să profite de fiecare oportunitate.

La serviciu, ai șansa să înveți ceva nou sau să primești o responsabilitate care îți va aduce experiență valoroasă.

Pe plan financiar, este o perioadă favorabilă pentru economii și pentru organizarea bugetului.

În dragoste, spontaneitatea și buna dispoziție apropie partenerul, iar cei singuri pot lega o conexiune interesantă în cadrul unui eveniment social.

Starea de sănătate este foarte bună, iar energia te ajută să duci la bun sfârșit toate planurile. Astrele îți recomandă să nu refuzi experiențele noi doar din teama de necunoscut.

Capricorn

Capricornii au parte de o zi productivă, în care disciplina și răbdarea dau rezultate vizibile. În carieră, eforturile tale sunt apreciate și pot apărea discuții despre noi responsabilități.

Pe plan financiar, situația este stabilă, iar o decizie inspirată îți poate aduce beneficii pe termen lung.

În dragoste, este momentul să petreci mai mult timp cu persoana iubită și să lași deoparte grijile cotidiene. Starea de sănătate este bună, însă nu neglija momentele de relaxare. Astrele te sfătuiesc să ai răbdare, deoarece rezultatele pe care le aștepți sunt mai aproape decât crezi.

Vărsător

Vărsătorii sunt inspirați și reușesc să găsească soluții originale pentru problemele care apar.

La serviciu, creativitatea și inițiativa îți aduc aprecierea colegilor și a superiorilor.

Pe plan financiar, este recomandat să eviți riscurile și să te concentrezi pe stabilitate.

În dragoste, ai nevoie de mai multă comunicare pentru a evita neînțelegerile. Starea de sănătate este bună, dar încearcă să îți faci timp pentru odihnă. Astrele îți recomandă să ai încredere în ideile tale și să le pui în practică.

Pești

Peștii au o zi favorabilă introspecției și deciziilor importante. În carieră, intuiția te ajută să alegi direcția potrivită și să eviți conflictele inutile.

Pe plan financiar, este momentul să îți organizezi mai bine cheltuielile și să fii atent la ofertele care par prea bune pentru a fi adevărate.

În dragoste, apropierea emoțională este mai puternică decât în ultimele zile, iar cei singuri pot redescoperi sentimente pentru o persoană cunoscută.

Starea de sănătate este echilibrată, însă ai nevoie de mai mult timp dedicat relaxării și odihnei. Astrele te sfătuiesc să îți asculți instinctul și să nu ignori ceea ce simți cu adevărat.

Liderul PSD Sorin Grindeanu a vorbit luni despre AUR și a acuzat formațiunea că îl ține în funcție de Ilie Bolojan.

„AUR a ieșit din sală, AUR e cel care continuă să-l țină în funcție pe Bolojan”, a spus la România TV Grindeanu.

El a spus că nu are încredere în George Simion: „Dați-mi voie să n-am încredere deloc în ceea ce spune Simeon. Da, deloc. Deloc. (…) N-am încredere, e dreptul meu să n-am încredere. Probabil că nici domnia sa n-are în mine”.

Social-democratul a fost întrebat de ce este exclusă orice alianță de guvernare cu AUR. „Una dintre, sau principala cauză, este președintele partidului, George Simion”.

„În continuare, Bolojan este la Palatul Victoria, fiindcă AUR n-a votat guvernul Veștea. Nu există altă explicație. (…) E decizia lor. Au luat această decizie de a nu vota pe Veștea, dar indirect asta a însemnat că Bolojan rămâne în funcție. Dar e decizia lor. Eu n-am spus că nu e altceva. E o decizie asumată. Dar să nu spună că nu sunt cauză la rămânerea lui Bolojan”, a mai declarat Sorin Grindeanu.

Sursa video: Romania TV

Președintele Nicușor Dan a participat luni la reuniunea Coaliției de Voință, găzduită la Paris de președintele Franței, Emmanuel Macron.

„Discuțiile dintre membrii Coaliției au reconfirmat motivele pentru care Europa și partenerii noștri, care împărtășesc aceleași valori, trebuie să rămână implicați în construirea unui cadru solid de garanții de securitate pentru Ucraina. Pe măsură ce avansăm cu acțiuni concrete și o planificare coordonată, eforturile noastre comune trebuie să rămână concentrate asupra obținerii încetării focului și, în cele din urmă, a unei păci juste, durabile și sustenabile”, a transmis Nicușor Dan într-un mesaj pe X.

El susține că România va continua să acționeze ca un aliat responsabil și un partener de încredere în sprijinul acestui obiectiv.

„Prioritatea noastră imediată rămâne asigurarea libertății de navigație și protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră. Investiția în apărarea și securitatea Ucrainei este o investiție în propria noastră securitate, iar Ucraina trebuie să fie capabilă să negocieze pacea dintr-o poziție de forță”, a a dăugat șeful statului.

El a spus că îl bucură participarea în premierǎ și aderarea începând de luni a Republicii Moldova la reuniunea Coalitiei pentru Voințǎ.

Argumentul lui Rareș Bogdan: mediul de afaceri, în special capitalul autohton, resimte deja efectele acestor decizii.

Invitat în emisiunea „Subiectul Zilei” de la Gândul, Rareș Bogdan a descris situația economică drept una „mult mai neagră” decât cea prezentată în spațiul public.

„Avem cinci trimestre consecutive de scădere a consumului”

„Avem cinci trimestre consecutive de scădere a consumului, avem contracție economică severă, nu ne mai putem împrumuta decât la dobânzi de 8,4%, ceea ce este absolut scandalos. Au crescut toate utilitățile, am închis peste 150.000 de companii, în special microîntreprinderi, iar capitalul românesc este afectat major”, spune Rareș Bogdan.

Acesta a susținut că experiența altor state arată că majorarea fiscalității produce efecte negative asupra economiei.

„Este clar că creșterea taxelor nu aduce decât pe termen scurt plus valoare, după care contractă economia”, a afirmat Rareș Bogdan, care a invocat exemple precum Italia, Grecia, Franța sau Argentina pentru a-și susține argumentele.

„Economie bazată pe consum”

Potrivit lui Rareș Bogdan, economia României s-a bazat în ultimii ani aproape exclusiv pe consum, iar măsurile fiscale adoptate în prezent riscă să accentueze încetinirea activității economice.

„Ce avem noi în momentul ăsta este o contractare severă a economiei. Avem probleme serioase, în special în zona capitalului românesc. În ultimii șase ani de zile întreaga creștere a României a fost bazată pe consum”, a spus europarlamentarul.

„Ilie Bolojan nu acceptă critici”

Rareș Bogdan a reluat și criticile la adresa liderului PNL, Ilie Bolojan, despre care a spus că nu acceptă existența unor opinii diferite în interiorul partidului.

„În momentul în care un om nu acceptă critici și nu acceptă că în Partidul Național Liberal există două platforme (…) domnul Bolojan trebuie să accepte că o bună parte din membrii Partidului Național Liberal sunt mult mai aproape de valorile conservatoare clasice”, a declarat acesta.

Europarlamentarul a afirmat că PNL reunește atât o aripă conservatoare, cât și una progresistă și a susținut că ambele orientări trebuie reprezentate în dezbaterile interne ale partidului.

Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că nu mai există premisele pentru refacerea unei coaliții de guvernare alături de PSD, invocând motive precum lipsa de încredere, lipsa de viziune comună și contextul politic al alegerilor din 2024. 

„Sunt trei motive importante pe care le-am precizat și astăzi la Cotroceni pentru care consider că PNL nu mai poate să fie într-o coaliție în contextul actual cu Partidul Social-Democrat. Noi ne-am pierdut încrederea în Partidul Social-Democrat. Am constatat, sunt niște diferențe majore între modul în care noi vedem că pot fi rezolvate problemele României și cele pe care PSD le-a probat în această perioadă”, declară Ilie Bolojan, luni, la B1 TV. 

Efectele guvernării PSD-PNL asupra votului antis-sistem

Referitor la situația politică, premierul interimar a amintit de votul anti-sistem manifestat în 2024 și 2025, precizând că există o cauzalitate între modul în care cetățenii și-au exprimat opțiunea politică și modul în care a guvernat PNL alături de PSD. 

„Am avut în 2024 și în 2025 un vot anti-sistem puternic pentru că am adunat toate partidele într-o coaliție, a rămas doar un singur partid în opoziție și practic votul oamenilor dezamăgiți de ceea ce s-a întâmplat în guvernare s-a dus către un singur partid. Dacă am mai încerca încă o dată să facem acest lucru, cu siguranță în 2028 am vedea un vot și mai puternic”, spune Bolojan. 

Alternanța la guvernare prin guverne minoritare

Despre formula care ar putea instala un Guvern cu puteri depline, acesta a afirmat că succesiune a doua guverne minoritare rămâne cea mai bună soluție, precizând totuși că prefera ca formațiunile de centru-dreapta să aibă întâietate. 

„Nu putem recurge decât la o variantă de guverne minoritare, dar pe baza unui acord pentru România pe care l-am propus, în care o perioadă de timp să avem un guvern de centru-dreapta care face ceea ce trebuie pentru România, în care elementele legislative principale sunt agreate inclusiv cu zona de opoziție pentru ca aceste proiecte importante cum este PNRR-ul să treacă, după care, după anumit timp, vine un guvern de centru-stânga în așa fel încât, din nou, el își face programul, dar elementele de bază, lucrurile vitale pentru România, bugetele și așa mai departe”, conchide Bolojan.