Marcos Rodríguez Pantoja a murit la vârsta de 80 de ani, în Galicia, anunță La Stampa. Astfel, povestea sa incredibilă a revenit în atenția publicului. Abandonat în copilărie și lăsat singur în munți, Marcos Rodríguez Pantoja a învățat să supraviețuiască în sălbăticie și să comunice cu animalele.
Timp de peste 12 ani, lupii i-au fost companie și familie, iar după ce a fost readus printre oameni a mărturisit că aceia au fost cei mai fericiți ani ai vieții sale.
Un copil singur în sălbăticieMarcos Rodríguez Pantoja s-a născut la 7 iunie 1946, în Añora, provincia Córdoba, în sudul Spaniei. Familia sa era foarte săracă, iar Marcos a fost dat unui crescător de capre care lucra în Sierra Morena.
Fermierul l-a dus într-o zonă izolată din munți și l-a învățat lucrurile de bază de care avea nevoie pentru a supraviețui: să facă focul, să se orienteze și să folosească ceea ce îi oferea natura.
După moartea ciobanului, Marcos a rămas singur. Avea doar șapte ani și se afla foarte departe de așezările umane. Potrivit propriei mărturii, copilul a intrat în contact cu o haită de lupi. La început, animalele au fost prudente, însă treptat l-au acceptat.
Marcos a povestit că a ajuns să stea în apropierea puilor și să împartă hrana cu ei. A mai spus că lupii au ajuns să aibă încredere în el și că, în timp, a devenit parte din lumea lor, protejându-l și învățându-l comportamentele haitei.
„M-a lins, s-a frecat de corpul meu pentru a-mi oferi căldură și afecțiune, iar eu am îmbrățișat-o și m-am cuibărit lângă ea. Chiar și astăzi, aceea este singura mamă pe care recunosc că am avut-o vreodată”, și-a amintit Marcos despre întâlnirea cu lupoaica.
Pentru el, acea relație avea să devină una dintre cele mai importante legături ale vieții. Marcos a învățat să trăiască precum animalele și timp de 12 ani, Marcos nu a avut contact cu oamenii.
A fost găsit la 19 aniÎn 1965, când avea 19 ani, Marcos a fost descoperit de Garda Civilă. Avea părul lung și purta piei de animale, iar revenirea printre oameni a fost extrem de dificilă. Marcos nu știa să folosească tacâmurile, nu înțelegea regulile sociale și își pierduse aproape complet limbajul uman. Practic, a trebuit să învețe din nou să vorbească, să se îmbrace și să se comporte asemenea celorlalți oameni.
Primele experiențe au fost pentru el șocante. Într-o relatare devenită celebră, Marcos a spus că, atunci când a auzit pentru prima dată o voce la radio, a crezut că oamenii erau închiși în aparatul respectiv. A spart radioul încercând să-i elibereze.
Marcos a încercat să se integreze și a lucrat în diferite domenii. Deoarece i-a fost dificil, a încercat să se întoarcă la haită, dar aceasta l-a refuzat deoarece își schimbase mirosul și comportamentul.
Muntele a rămas în viața luiÎn anii ’90, Marcos s-a mutat în Galicia unde a fost primit de un fost polițist. A devenit cunoscut drept „Mowgli al Spaniei”, iar povestea lui a atras atenția antropologilor și cercetătorilor. S-au făcut studii, a fost scrisă o carte și a fost realizat un film.
El a început să le vorbească oamenilor despre animale și în ultimii ani ai vieții, a participat la întâlniri în școli și la evenimente în care își povestea copilăria.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației The New York Times.
Meloni a admis că se aștepta la o relație mai simplă cu liderul de la Casa Albă, tocmai datorită apropierii ideologice dintre ei.
„Cu Donald Trump, am crezut că lucrurile vor fi mai ușoare, având în vedere opiniile noastre comune despre imigrație și cultura «woke»”, a spus șefa guvernului de la Roma.
Relația dintre cei doi s-a răcit în ultimul anPremierul italian a recunoscut că evoluțiile ulterioare nu au confirmat așteptările inițiale.
„Lucrurile au evoluat diferit”, a spus Meloni, referindu-se la o relație care, potrivit presei italiene, a devenit mai tensionată în ultimul an.
Întrebată dacă va mai discuta cu Donald Trump după vară, în cadrul unei eventuale convorbiri telefonice, lidera de la Roma a răspuns rezervat: „Ei bine, vom vedea”.
Meloni a insistat însă că relațiile personale dintre lideri nu ar trebui să determine direcția strategică a unui stat.
„Continui să cred că unitatea occidentală este fundamentală. Nu stabilesc strategia Italiei pe baza relațiilor mele personale”, a declarat premierul italian.
Meloni spune că refuză să susțină lucruri în care nu credeÎn același interviu, Giorgia Meloni a vorbit și despre stilul său politic și despre importanța autenticității în comunicarea publică.
„Sunt o persoană care își stabilește reguli. Prima regulă este că nu spun niciodată ceva în care nu cred. Nu există nicio modalitate prin care să mă faci să spun ceva în care nu cred: creierul meu ar face scurtcircuit”, a afirmat Meloni.
Premierul italian a adăugat că alegătorii disting între declarațiile sincere și mesajele considerate artificiale.
„Cred că oamenii pot face diferența. Își dau seama când ceva nu este adevărat, când este fals și cred că aceasta este cea mai mare greșeală pe care o poate face un politician”, a mai spus ea.
Italia încearcă să păstreze echilibrul în relația cu WashingtonulDeclarațiile Giorgiei Meloni sunt relevante în contextul în care Italia încearcă să își păstreze poziția de aliat apropiat al Statelor Unite, dar și să mențină coeziunea europeană și transatlantică.
Deși Meloni și Trump au avut în trecut poziții similare pe teme precum imigrația sau contestarea unor curente progresiste, diferențele apărute ulterior arată că apropierea ideologică nu s-a tradus automat într-o relație politică lipsită de tensiuni.
Premierul italian transmite astfel că, dincolo de afinitățile personale sau de stilul liderilor, Roma își va calibra politica externă în funcție de interesele strategice ale Italiei și de menținerea unității Occidentului.
Incidentul a fost anunțat de Ministerul Apărării Naționale. Potrivit unui anunț, MApN a fost solicitat să intervină pentru verificarea unui obiect plutitor, posibil fragment de dronă aeriană, semnalat printr-un apel la numărul unic de urgență 112, în Marea Neagră.
Acesta se afla la aproximativ 25 de metri de digul de sud al Portului Midia.
O echipă de scafandri de luptă EOD din cadrul Forțelor Navale Române intervine în zona indicată pentru identificarea și evaluarea obiectului, a precizat MApN.
Invazie de drone în RomâniaMinistrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a afirmat că România a înregistrat peste 100 de incursiuni pe cale aeriană, terestră și maritimă, fie prin drone, fragmente ale acestora sau drone maritime. Patru drone au fost doborâte în cazul incidentelor aeriene. Șefa diplomației a mai spus că autoritățile române lucrează cu aliații NATO și Comandatul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, dar și cu Statele Unite ale Americii, pentru consolidarea flancului estic.
„Colaborăm îndeaproape cu ceilalți aliați și, împreună cu SACEUR, avem un plan clar pentru consolidarea capacităților pe flancul estic. De asemenea, lucrăm în prezent în cadrul relației bilaterale cu Statele Unite, partenerul nostru strategic, pentru a ne asigura că, în procesul de reevaluare a posturii prezenței americane în Europa, regiunea Mării Negre și flancul estic sunt tratate cu prioritate”, a mai spus Țoiu.
Intervenția Oanei Țoiu la CNN a apărut după ce o dronă marină încărcată cu explozibil a fost distrusă de Armata Română, cu tunul de bord al unui avion F-16. Drona a fost detectată la câteva sute de metri de lucrările de la platforma Neptun Deep, în Marea Neagră.
Majoritatea alunițelor sunt benigne și nu ridică probleme pe parcursul vieții. Totuși, schimbările de formă, culoare sau dimensiune pot reprezenta semnale de alarmă. Aceste modificări nu înseamnă automat că este vorba despre cancer de piele, însă justifică o evaluare medicală pentru stabilirea unui diagnostic corect.
Una dintre cele mai cunoscute metode de autoevaluare este regula ABCDE, utilizată de dermatologi pentru identificarea caracteristicilor care pot indica o leziune suspectă. Aceasta nu înlocuiește consultul medical, dar îi poate ajuta pe pacienți să observe mai ușor modificările care necesită atenție.
Regula ABCDE urmărește cinci criterii principale:
Medicii atrag atenția că nu toate melanoamele respectă perfect această regulă. Unele pot avea dimensiuni reduse sau un aspect aparent obișnuit, motiv pentru care autoexaminarea nu poate înlocui evaluarea efectuată de un medic dermatolog.
Există și alte situații în care este recomandată prezentarea la specialist. Apariția unei alunițe noi la vârsta adultă, sângerarea spontană, formarea unei cruste persistente, senzația de mâncărime sau durerea locală sunt manifestări care merită investigate.
Persoanele cu pielea foarte deschisă la culoare, cele care au avut arsuri solare repetate în copilărie sau adolescență, persoanele cu numeroase alunițe și cele care au rude diagnosticate cu melanom prezintă un risc mai mare și ar trebui să efectueze controale dermatologice periodice.
Dacă observi modificări persistente ale unei alunițe sau faci parte dintr-o categorie cu risc crescut, este recomandată o consultație dermatologică, în cadrul căreia medicul poate stabili dacă sunt necesare investigații suplimentare și monitorizarea evoluției leziunilor.
Pe lângă examinarea clinică și dermatoscopia clasică, dermatologia beneficiază astăzi de tehnologii moderne care permit fotografierea standardizată a întregii suprafețe a pielii și compararea imaginilor realizate la intervale diferite de timp. Aceste metode facilitează identificarea unor modificări subtile ale alunițelor și reprezintă un instrument suplimentar pentru monitorizarea pacienților cu risc crescut, fără a înlocui experiența și decizia medicului.
Specialiștii recomandă, de asemenea, adoptarea unor măsuri simple care pot contribui la reducerea riscului de cancer cutanat:
Depistarea precoce rămâne cea mai eficientă metodă de combatere a melanomului. O atenție sporită acordată modificărilor pielii și prezentarea la medic atunci când acestea apar pot permite diagnosticarea bolii într-un stadiu în care tratamentul este mai puțin agresiv și are șanse mai mari de succes.
Informațiile prezentate au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Evaluarea realizată de un medic dermatolog rămâne cea mai sigură metodă pentru stabilirea unui diagnostic și alegerea conduitei terapeutice adecvate.
„Primul lucru, ar trebui ca ministrul Apărării să nu se bage în lucrurile pe care nu le știe. Apărarea e o chestiune complicată, complexă și care are extrem de multă diplomație în interiorul ei”, a declarat Băsescu, la Digi24.
Fostul președinte a explicat că domeniul apărării este mult mai complex decât simpla pregătire militară și implică inclusiv relații diplomatice între state.
El l-a criticat direct pe ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, despre care afirmă că încearcă să lase impresia că deține toate informațiile.
„Miruță vrea să pară că le știe pe toate”„Miruță, care nu pricepe mare lucru, dar vrea să pară, să ne dea impresia că le știe pe toate”, a afirmat fostul președinte.
În ceea ce privește incidentele din Marea Neagră și protejarea platformei Neptun Deep, Băsescu spune că România trebuie să își asume responsabilitatea pentru apărarea propriilor interese în zona economică exclusivă.
„Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord nu se aplică în acest caz”, a afirmat Băsescu, explicând că „zona economică exclusivă nu este teritoriul suveran”.
„Suveranitatea se termină la limita apelor teritoriale. România trebuie să-și calibreze resurse militare, de apărare și, la nevoie, de atac, care să-i permită să protejeze interesele noastre în zona economică exclusivă”, a mai spus fostul președinte.
El a indicat Neptun Deep drept una dintre principalele infrastructuri care trebuie protejate, alături de alte platforme de prospecțiune din zonă.
„În mod direct, pentru moment, este platforma Neptun Deep și mai avem câteva platforme de prospecțiune în zona economică exclusivă”, a spus Băsescu.
Fostul președinte a vorbit și despre incidentul în care o dronă marină cu explozivi a fost găsită în apropierea platformei. Băsescu susține că informațiile transmise public nu au fost prezentate corect.
„Drona cu exploziv nu a fost cu exploziv”„Drona cu exploziv nu a fost cu exploziv, nu a fost cufundată de avioanele F-16, ci de niște scafandri. Cert este că drona era o dronă în derivă, evident nu era dirijată către platformă, ci ea a ajuns necontrolată într-o zonă apropiată. Drona a fost sesizată și semnalată autorităților române de o navă comercială care era în trecere prin zonă”, a afirmat Băsescu.
Fostul președinte a criticat însă modul în care a fost comunicată intervenția autorităților, descriind situația drept „o bâlbâială magistrală”.
„Am intervenit, cum vedem, cu o bâlbâială magistrală care ne arată cât suntem de nepregătiți”, a afirmat Băsescu.
El consideră că declarațiile inițiale ale ministrului interimar al Apărării au contribuit la transmiterea unor informații pe care le consideră false.
„Informațiile false din primul comunicat”„Dacă Miruță nu se repedea să dea toate informațiile false din primul comunicat, Italia ar fi dat un comunicat echilibrat și ar fi informat corect aliații”, a declarat fostul președinte.
Băsescu a subliniat, în schimb, că România trebuie să fie atentă la modul în care solicită sprijinul NATO.
„Trebuie să fim foarte atenți când ne plângem. NATO nu poate interveni în zona economică exclusivă, dar NATO ne furnizează logistică, ne furnizează informații, ne furnizează coordonate, ne ajută să lovim eventuale ținte reale”, a concluzionat Băsescu.
Jannik Sinner a anunțat vineri după-amiază că s-a retras de la US Open, din cauza unei accidentări la genuchiul drept.
„Deşi am muncit din greu împreună cu echipa mea şi cu staff-ul medical, am fost nevoiţi să luăm acum decizia dificilă că nu voi putea participa la US Open în acest an. Ne-am întors pe teren la Monte Carlo în ultimele câteva zile şi ne-am dat seama că mai am nevoie de timp pentru a mă recupera după problema la genunchiul drept. Evident, sunt foarte trist şi dezamăgit, deoarece New Yorkul ocupă un loc special în inima mea. Aşteptam cu nerăbdare să mă întorc şi să joc în atmosfera electrizantă, în faţa minunatilor fani de acolo”, este mesajul publicat de Sinner pe platforma X.
Even though I have been working hard with my team and my medical staff, we have now had to make the difficult decision that I will not be able to compete at the US Open this year. We have been back on court in Monte Carlo over the last couple of days and have realised that I… pic.twitter.com/9eoYS29jpO
— Jannik Sinner (@janniksin) August 21, 2026
Potrivit SkySports, Sinner nu a mai jucat de când a câștigat turneul de la Wimbledon din luna iulie, al cincilea său titlu de Grand Slam, unde l-a învins pe Alexander Zverev în finală, reușind astfel să-și apere titlul de la SW19.
Pe de altă parte, el a ratat turneele Masters 1000 din Canada și Cincinnati.
Retragerea lui Sinner vine la o zi după ce marele său rival, Carlos Alcaraz, a confirmat că va participa la US Open, după aproximativ patru luni de absență, pentru a-și apăra titlul câștigat anul trecut chiar în fața italianului.
Potrivit documentului prezentat vineri de CNSAS, o delegație formată din trei ofițeri români, condusă de generalul-maior Cheler Paul, se afla în Cehoslovacia pentru a participa la o aplicație tactică de divizie. Exercițiul nu a mai avut loc după declanșarea invaziei, iar militarii români au fost nevoiți să rămână pe teritoriul cehoslovac până în data de 30 august 1968.
În aceeași garnizoană se aflau reprezentanți ai armatelor celorlalte state participante la exercițiu. Documentul publicat arată că deși erau așteptați și ofițeri sovietici, polonezi și ungari, aceștia nu au mai ajuns în Cehoslovacia.
Divizia cehoslovacă de tancuri, blocată de trupele sovieticeUna dintre primele măsuri descrise în document a fost blocarea Diviziei 13 de tancuri cehoslovace din garnizoana Mlada, unde se afla și delegația română.
„În dimineața zilei de 21.08. Divizia 13 tancuri cehoslovacă din garnizoana Mlada, unde se afla și delegația română, a fost blocată de trupele sovietice. În încercarea delegaţiei noastre de a părăsi garnizoana şi a se deplasa la Ambasada Republicii Socialiste România din Praga, a fost reţinută – printr-o atitudine complet necorespunzătoare – de către ofiţeri şi soldaţi sovietici înarmaţi. Cererea de plecare pe care a făcut-o locţiitorului unei divizii de tancuri sovietice i-a fost refuzată, nu i-a permis luarea legăturii telefonice cu Ambasada română şi i s-a recomandat să se adreseze în această problemă reprezentantului Comandamentului Unificat, care i-a propus, în repetate rînduri, ca împreună cu el şi ceilalţi ofiţeri invitaţi să se deplaseze cu un avion militar la Moscova. Această propunere a fost refuzată”, se arată în documentul publicat vineri de CNSAS pe Facebook.
Cum au acționat trupele sovieticeLa momentul respectiv, trupele sovietice ar fi început prin ocuparea depozitelor de muniție și dezarmarea gărzilor, împiedicând astfel divizia să poată reacționa imediat. Ulterior au fost blocate și parcurile cu tehnică de luptă.
„Blocarea Diviziei 13 tancuri a început mai întîi cu ocuparea acestor depozite, cu dezarmarea şi înlocuirea gărzilor, fapt ce nu ar fi dat posibilitatea acesteia să treacă la ripostă direct din parcurile maşinilor de luptă, parcuri care şi ele ulterior au fost blocate”, se mai precizează în document.
Autorii documentului apreciază că operațiunea fusese pregătită din timp, metodele de blocare fiind perfecționate în timpul aplicației „SUMAVA”, desfășurată în luna iunie 1968.
„Metodele de blocare folosite au demonstrat că au fost stabilite anterior prin diverse vizite făcute şi perfectate cu ocazia aplicaţiei „SUMAVA” din luna iunie a.c. Statul major al diviziei de tancuri sovietice, care a fost în această garnizoană în luna iunie, de astă dată a venit cu trupe şi a blocat divizia de tancuri cehoslovacă. Din discuţiile purtate cu unii generali cehoslovaci a rezultat că şi celelalte mari unităţi cehoslovace au fost blocate într-un mod asemănător”, mai arată documentul.
Ofițeri sovietici, trimiși în Praga sub acoperirea unor „turiști”Documentul publicat de CNSAS descrie și modul în care ar fi fost pregătită ocuparea principalelor obiective din Praga.
„Recunoașterea punctelor și obiectivelor importante din orașul Praga și din alte mari centre politico-administrative au fost executate cu circa 10 zile înainte de către ofițeri sovietici îmbrăcați în haine civile, ca turiști”, se precizează în raport.
În noaptea invaziei, aceștia și-ar fi schimbat hainele civile și ar fi devenit parte a comandamentului trupelor de ocupație.
Aeroportul din Praga, ocupat printr-o operațiune pregătită din timpUn alt episod descris în document este ocuparea aeroportului central din Praga.
Potrivit raportului, în seara de 20 august, aproximativ 80 de ofițeri sovietici au sosit cu o cursă normală Varșovia-Praga, fiind îmbrăcați în haine civile și prezentându-se drept turiști.
La scurt timp, un alt avion sovietic ar fi cerut permisiunea să aterizeze invocând o defecțiune tehnică. După aterizarea acestuia, un al treilea avion ar fi aterizat pistă fără aprobare.
Din ultimele două aeronave ar fi coborât aproximativ 160 de persoane, prezentate inițial drept turiști, dar care s-au dovedit a fi ofițeri sovietici înarmați.
Aceștia au blocat conducerea aeroportului și au împiedicat decolarea avioanelor străine. Ulterior, ofițerii ar fi coordonat aterizarea aeronavelor militare care transportau trupe și tehnică de luptă.
Dubcek și ceilalți lideri cehoslovaci, arestațiDocumentul conține și informații despre arestarea liderilor politici ai Cehoslovaciei, inclusiv Alexander Dubcek. Potrivit relatării transmise delegației române de șeful Direcției superioare politice a armatei cehoslovace, arestările au fost făcute „cu brutalitate de către ofițeri inferiori sovietici”.
În cazul lui Dubcek, ofițerul sovietic care a intrat în biroul său ar fi distrus telefoanele cu automatul, după care l-ar fi amenințat și obligat să stea cu mâinile ridicate.
Și premierul Oldřich Černík ar fi fost bruscat și ținut sub amenințarea armelor, potrivit documentului.
Raportul mai afirmă că liderii arestați au fost transportați în zona Ujgorod, în Uniunea Sovietică, unde ar fi fost ținuți în detenție și agresați.
Militarii români, primiți cu simpatie de cehoslovaciDocumentul include și detalii privind atitudinea populației față de delegația militară română. Membrii acesteia ar fi beneficiat de „o deosebită simpatie şi afecţiune din partea armatei şi a populaţiei civile”.
Pe 22 august 1968, militarii români au fost felicitați în limba română cu prilejul zilei de 23 August și invitați să le vorbească soldaților cehoslovaci.
Atitudinea delegației române nu a fost însă pe placul celorlalte delegații militare străine, care fuseseră huiduite anterior de militarii cehoslovaci.
Documentul menționează și faptul că, în unele situații, militarii români au fost confundați cu sovieticii din cauza uniformelor. „În momentul când au arătat că sînt ofiţeri români, atitudinea populaţiei s-a schimbat radical”, se mai precizează în document.
În noaptea de 20 spre 21 august 1968, trupele sovietice, cărora li s-au alăturat și trupe din alte patru state ale Pactului de la Varșovia (brațul militar al blocului comunist condus de Moscova), Polonia, Germania Comunistă (de est, numită fraudulos “Democrată)”, Ungaria și Polonia, au invadat Cehoslovacia, punând capăt „Primăverii de la Praga”, un experiment democratic lansat în luna a acelui an de noul lider al Partidului Comunist Cehoslovac, Alexander Dubcek.
Forțele de Apărare ale Ucrainei au primit primul interceptor de drone cu motor cu reacție produs pe plan intern, denumit Alexa Spatium. Ministerul ucrainean al Apărării a spus că sistemul a fost deja testat, potrivit Ukrinform.
Alexa Spatium este o aeronavă fără pilot de mare viteză, ce a fost produsă pentru a intercepta și a distruge ținte aeriene, terestre și de suprafață de mici dimensiuni. Principalul scop al sistemului este în principal să combată dronele rusești de tip Geran-3, Geran-4, Geran-5 și Shahed-131.
Sistemul poate fi utilizat și împotriva dronelor de recunoaștere, a elicopterelor și a altor ținte individuale. În timpul testelor, interceptorul a confirmat specificațiile tactice și tehnice declarate de producător.
Printre caracteristicile aeronavei Alexa Spatium se numără un motor turboreactor puternic, sisteme de control și transmisie video și poate opera la altitudini joase și medii.
Alte avantaje includ: manevrabilitate ridicată, pregătire și lansare complet de la distanță, un domeniu larg de zbor, de la altitudini joase la medii, utilizare flexibilă în luptă, fie prin coordonate preprogramate, fie prin ghidare directă, diverse opțiuni de focoase.
În privința dimensiunilor, Alexa Spatium are aproximativ 1,5 pe 1,7 metri și este construită dintr-un material compozit ușor și rezistent. Poate fi lansată de pe o catapultă mobilă în doar câteva minute. Întregul sistem poate fi transportat cu o camionetă.
Un alt avantaj este faptul că interceptorul poate reveni la punctul de lansare dacă nu își îndeplinește misiunea, astfel încât să poată fi utilizat din nou.
Dezvoltatorii au urmărit, de asemenea, reducerea timpului de pregătire și lansare, automatizarea proceselor, în egală măsură cu asigurarea unei bune mobilități. Sistemul a fost proiectat pentru a putea fi folosit în condiții cât mai dificile.
Recent, și sistemul ucrainean fără pilot Dovbush T40 a fost aprobat pentru a fi utilizat în luptă de către Forțele Armate ale Ucrainei.
Se crede că un piton de 4,5 metri este primul șarpe din lume căruia i s-a administrat un tratament revoluționar și salvator împotriva cancerului, folosit în mod normal la oameni, potrivit The Guardian.
Pitonul reticulat, care cântărește 50 de kilograme, se numește Jodie Foster, după actrița de la Hollywood, și tocmai a împlinit 23 de ani. Șarpele trăiește la grădina zoologică din Chester. Îngrijitorii au început să se teamă că ar putea fi bolnav după ce a început să mănânce mai puțin și să petreacă mai mult timp inactiv în habitatul său.
Jodie a fost diagnosticată cu un fibrosarcom, o tumoră malignă, localizat la nivelul maxilarului. Tumora a fost îndepărtată chirurgical, însă a reapărut ulterior și a început să invadeze osul maxilarului.
Jodie Foster, supusă electrochimioterapieiCu viața pusă în pericol, pitonul a fost supus unei electrochimioterapii. La câteva luni după procedură, Jodie mănâncă din nou normal și, potrivit îngrijitorilor, „și-a revenit și este din nou la fel de vioaie și combativă”.
Pitonii își pot disloca maxilarele pentru a înghiți prăzi de câteva ori mai mari decât propriul cap. În lunile care au trecut de la operație, angajații grădinii zoologice au observat că Jodie continuă să lovească, să apuce și să înghită hrana fără dificultăți.
Ian Ashpole, medic veterinar la grădina zoologică, a declarat: „Când tumora a revenit și a început să distrugă o parte din osul maxilarului, am știut că o nouă intervenție chirurgicală, de una singură, probabil nu avea să fie suficientă.
Ar fi putut muriNe confruntam cu posibilitatea de a o pierde, deoarece tumora îi făcea din ce în ce mai dificil să mănânce, așa că am colaborat cu specialiști în cancer pentru a vedea dacă putem adapta electrochimioterapia pentru un șarpe. Din câte știm, este pentru prima dată când această procedură este folosită la un șarpe”.
Jodie este atât de mare încât nicio masă de operație nu ar fi putut să o susțină în întregime. Prin urmare, două mese au fost împinse una lângă cealaltă, formând o platformă de dimensiunea unui pat matrimonial.
Șarpele a fost anesteziat în propriul habitat și transportat cu grijă la centrul veterinar al grădinii zoologice, unde a fost supus unei proceduri de 90 de minute.
Ashpole a îndepărtat mai întâi masa tumorală, precum și partea afectată a osului maxilarului lui Jodie. Ulterior, a fost administrată electrochimioterapia pentru a ținti eventualele celule canceroase rămase.
Electrochimioterapia combină medicamentul împotriva cancerului bleomicină cu o serie de impulsuri electrice atent controlate, aplicate direct în zona tumorii. Impulsurile fac temporar celulele canceroase mai permeabile, permițând medicamentului să pătrundă mai eficient în acestea.
Succesul tratamentului, „o dovadă a puterii colaborării”Jose Alvarez Picornell, din cadrul Departamentului de științe clinice pentru animale mici al Universității din Liverpool, a declarat: „Electrochimioterapia este un tratament emergent, iar aceasta a fost prima dată când a fost utilizată la un șarpe. Succesul acestui tratament este o dovadă a puterii colaborării. Lucrând îndeaproape cu Ian, am reușit să dezvoltăm un plan care nu doar că a ajutat-o pe Jodie Foster, ci va contribui și la dezvoltarea medicinei veterinare”.
Un ultim control efectuat în această săptămână a confirmat că Jodie nu prezintă semne că boala ar fi revenit.
Picornell a adăugat că detaliile procedurii vor fi publicate oficial, astfel încât medicii veterinari din întreaga lume să poată învăța din această experiență și să dezvolte metoda.
Pe 7 și 8 septembrie, personalul Trenitalia intră în grevă națională timp de 24 de ore.
Pe 10 și 11 septembrie urmează o grevă în transportul feroviar de marfă, la Captrain Italia.
Aeroporturile sunt vizate pe 11, 13 și 30 septembrie, prin proteste ale personalului de la sol și de securitate.
Pe 26 septembrie este programată o grevă generală, care poate afecta și transportul public local.
Cei cu bilete de tren sau avion în zilele respective ar trebui să verifice din timp cursele. În caz de anulare, pasagerii pot avea dreptul la rambursare sau la o călătorie alternativă.
Citește mai multe pe Mediafax Italia:
Partida dintre CFR Cluj și FCSB, din Superliga, ediția 2026-2027, se va disputa duminică, 23 august, de la ora 21:30, la Cluj-Napoca. Accesul spectatorilor pe stadion va începe cu două ore înainte, la 19:30.
Gruparea de Jandarmi Mobilă „Ștefan Cicio-Pop” Cluj-Napoca anunță că va institui, împreună cu celelalte instituții competente, dispozitive speciale pentru prevenirea incidentelor și asigurarea deplasării în siguranță a suporterilor.
Restricții de circulație în zona stadionuluiÎn ziua meciului, între orele 19:30 și 00:30, pot fi instituite restricții de circulație în apropierea stadionului, cu excepția mijloacelor de transport în comun.
Măsurile vizează strada Romulus Vuia, de la intersecția „7 Străzi” până la strada Buhuși, strada Gruia, între „7 Străzi” și strada 11 Octombrie, strada 11 Octombrie, precum și strada Migdalului, între 11 Octombrie și 16 Februarie.
Totodată, între 19:30 și 23:30 va fi interzisă desfacerea băuturilor alcoolice în zona apropiată stadionului, în baza legislației privind organizarea adunărilor publice.
Jandarmii vor supraveghea locurile în care se adună suporterii, traseele către stadion și zonele de afluire și defluire. Vor fi pregătite și rezerve de intervenție pentru eventualitatea producerii unor incidente.
Controale corporale și ale bagajelor la intrareÎn interiorul arenei, ordinea va fi asigurată de agenții firmei de pază contractate de CFR Cluj. La punctele de acces vor fi efectuate controale corporale preventive și verificări ale bagajelor, pentru depistarea obiectelor sau materialelor interzise.
Spectatorii nu au voie să intre cu băuturi alcoolice, materiale pirotehnice sau obiecte care pot pune în pericol siguranța participanților. Sunt interzise și bannerele ori mesajele care incită la ură, discriminare sau violență.
Jandarmeria avertizează că spectatorii nu au voie să arunce obiecte sau substanțe spre teren, jucători, oficiali, forțele de ordine ori alți suporteri.
Suporterii, monitorizați inclusiv cu camere videoFanii trebuie să ocupe locurile indicate pe bilete și să nu se deplaseze dintr-un sector al tribunei în altul. Scările dintre sectoare trebuie menținute libere pentru a putea fi folosite în situații de urgență.
Comportamentul spectatorilor va fi monitorizat atât în interiorul stadionului, cât și pe traseele de deplasare către și dinspre arenă. Jandarmii pot realiza înregistrări video și fotografii operative pentru identificarea persoanelor implicate în fapte antisociale.
Forțele de ordine le recomandă suporterilor să manifeste răbdare la controalele de acces, să respecte indicațiile jandarmilor și să evite conflictele. Părinții care vin la meci împreună cu copiii sunt sfătuiți să îi supravegheze cu atenție.
Metoda este prezentată ca un remediu tradițional împotriva insectelor, nu doar a țânțarilor. Potrivit Blic, metoda presupune arderea cojilor uscate de usturoi, astfel încât acestea să mocnească și să producă fum. Avantajele sunt evidente: pe lângă faptul că alungă insectele, oamenii nu mai au nevoie de spirale, spray-uri sau aparate electrice și pot folosi un rest care se duce la gunoi.
Cum funcționează metodaUsturoiul conține compuși sulfurați și are un miros specific, puternic. Atunci când cojile sunt arse, fumul și substanțele aromatice eliberate contribuie la îndepărtarea insectelor din zona în care sunt folosite.
Pentru prepararea acestui remediu sunt necesare doar cojile uscate provenite de la câteva căpățâni de usturoi și un vas termorezistent.
Cojile se așază pe o tavă ceramică veche sau într-un recipient rezistent la căldură. Acestea sunt apoi aprinse cu grijă și lăsate să mocnească, astfel încât să producă fum, într-un mod asemănător folosirii bețișoarelor parfumate.
Vasul poate fi amplasat pe terasă sau într-o zonă în care se află insectele, iar fumul este lăsat să se răspândească.
Cum se pregătește truculCojile trebuie să fie bine uscate, deoarece cele umede nu vor mocni corespunzător. După aprindere, este important ca acestea să producă fum, nu o flacără puternică.
Metoda este destinată în special spațiilor exterioare, precum terasele sau curțile. Dacă este folosită în interior, încăperea trebuie aerisită corespunzător, deoarece orice fum rezultat în urma arderii poate irita căile respiratorii și afecta calitatea aerului.
Atenție la siguranțăTrucul este apreciat tocmai pentru faptul că folosește un rest alimentar care, de regulă, este aruncat și nu presupune cumpărarea unor produse speciale.
Deși metoda este prezentată drept una naturală, arderea cojilor produce fum și presupune utilizarea unei surse de foc. Prin urmare, vasul va fi așezat pe o suprafață stabilă, departe de materiale inflamabile și nu trebuie lăsat nesupravegheat.
De asemenea, afirmația că metoda ar fi „complet sigură” pentru copii și animale de companie trebuie privită cu precauție. Fumul rezultat prin ardere nu este lipsit de riscuri, iar copiii și animalele nu ar trebui expuși direct acestuia.
Totodată, trucul poate fi încercat ca soluție tradițională, însă nu există garanția că va elimina sau îndepărta toate insectele.
Oana Gheorghiu, vicepremier în Guvernul interimar Bolojan, a transmis un mesaj pe rețelele de socializare, după ce a fost numită președintele filialei PNL Sector 4, în care explică cum a acceptat propunerea făcută de Ciprian Ciucu.
„Cu multă recunoștință, dar și cu la fel de multe îndoieli și dubii interioare, am acceptat propunerea lui Ciprian Ciucu de a prelua coordonarea interimară a filialei Sector 4 a Partidului Național Liberal”, a scris Oana Gheorghiu, într-o postare pe Facebook.
Gheorghiu: Nu am pretenții, reacții sau instincte de politicianCo-fondatoarea „Dăruiește viață” a intrat în politică în toamna anului 2025, atunci când Ilie Bolojan i-a oferit funcția de vicepremier în Guvern. În iulie 2026, în pragul Congresului Extraordinar al PNL, Bolojan anunță intrarea în partid a doi membri noi, care ar fi urmat să preia funcții de vicepreședinți: Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru.
O hotărâre a instanței a anulat deciziile acelui Congres PNL, lăsând în funcțiile din partid vechea conducere. Vineri, 21 august, Ilie Bolojan anunță că Oanei Gheorghiu și lui Dragoș Pîslaru li s-au oferit alte funcții importante în PNL, la nivel de Capitală.
„Am acceptat să vin în politică înțelegând că singura cale în care putem cu adevărat schimba politica este implicându-ne și asumându-ne responsabilitatea. Sunt cu siguranță prea idealistă, însă doar prin implicare se poate produce o schimbare. Dincolo de mine, sper că tot mai mulți oameni onești și cinstiți să accepte această luptă. Dacă o vor face, eu voi fi cu siguranță alături de ei”, a reacționat Oana Gheorghiu, după numirea în funcția de președinte de filială.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” afirmă, vineri, într-un comunicat de presă, că ultima variantă a proiectului legii salarizării „demonstrează clar că Guvernul a ales să ignore total munca, importanța și nevoile reale ale acestui sector vital”.
Sindicaliștii consideră că noua lege reprezintă „o sfidare directă la adresa salariaților din învățământ”, întrucât, în opinia lor, nu ține cont de actele normative adoptate în urma grevei generale din 2023 și de promisiunile făcute la momentul respectiv pentru încheierea protestelor.
„Promisiunile făcute atunci pentru a debloca situația provocată de acțiunile de protest și documentele oficiale pe care și-au pus semnătura oficiali ai României sunt acum călcate în picioare, dovedind o lipsă cronică de onestitate și de respect din partea statului român față de corpul profesoral”, transmit cele trei federații sindicale într-un comunicat de presă.
Sindicatele răspund și declarațiilor ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, privind proiectul de salarizare, despre care spun că a fost prezentat drept o „ofertă de nerefuzat”.
„Îi transmitem că a reușit contraperformanța ca «oferta de nerefuzat» promisă să fie, de fapt, o ofertă pe care o refuzăm categoric. Mai mult, atragem atenția Guvernului și partidelor politice asupra situației critice în care ne aflăm în prezent, învățământul fiind singurul domeniu care a avut de suferit anul trecut în urma măsurilor de austeritate impuse de stat, în timp ce alte sectoare au fost protejate”, mai spun cele trei sindicate.
Numărul profesorilor fără studii de specialitate, în creșterePotrivit celor trei federații sindicale din Educație, există un deficit de personal calificat. Sindicaliștii spun că în urma măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025, numărul profesorilor fără studii de specialitate a crescut cu peste 2.000, ajungând la aproximativ 6.300.
„Înseamnă că peste 150.000 de elevi nu au șansa de a avea profesori cu studii în specialitatea predată. Adoptarea proiectului legii salarizării în forma actuală va accentua dramatic criza resursei umane din educație, repercusiunile răsfrângându-se asupra copiilor, elevilor și studenților și asupra viitorului acestei țări”, subliniază sindicatele în comunicatul de presă.
Federațiile sindicale reclamă, de asemenea, că proiectul nu corectează inechitățile generate de ordonanțele „trenuleț”, aplicate Legii-cadru nr. 153/2017, și susțin că diferențele dintre familia ocupațională „învățământ” și celelalte familii ocupaționale sunt chiar accentuate.
„Doamnelor și domnilor parlamentari, aveți o singură opțiune onorabilă: respingerea fără nicio ezitare a acestei legi. Orice altă decizie reprezintă o trădare a școlii românești și o lipsă de respect față de cei care formează viitoarele generații”, se mai arată în comunicat.
Cine câștigă și cine pierde din noua Lege a salarizăriiNoua variantă a Legii salarizării bugetarilor, discutată la Palatul Cotroceni și obținută de Mediafax, stabilește o valoare de referință de 4.000 de lei, cea mai mică dintre proiectele prezentate până acum. În paralel, au fost modificate mai multe coeficiente și sporuri, astfel încât unele categorii ies mai bine decât în variantele anterioare, în timp ce altele ajung la salarii calculate mai mici.
Salariul de bază este stabilit prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Astfel, fiecare punct de coeficient valorează cu 100 de lei mai puțin decât în proiectul din iulie și cu 325 de lei mai puțin decât în prima variantă.
În Educație, sporul pentru dirigenție va fi diferențiat în funcție de numărul elevilor din clasă.
În învățământul superior, conducătorii de doctorat vor putea primi câte 1% pentru fiecare doctorand, fără a depăși 10% din salariul de bază, iar tutorii de an vor putea primi până la 10% din valoarea de referință.
În același timp, scăderea valorii de referință reduce salariile rezultate pentru profesorii ale căror coeficiente au rămas neschimbate.
Un profesor debutant cu studii superioare și coeficient 1,90 ar avea un salariu de bază de 7.600 de lei brut, față de 7.790 de lei dacă s-ar fi păstrat valoarea de referință de 4.100 de lei.
Un profesor cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime, la coeficient 2,42, ar ajunge la aproximativ 9.680 de lei brut, față de 9.922 de lei în proiectul anterior.
Pentru un profesor universitar cu coeficient 4, salariul rezultat scade de la 16.400 la 16.000 de lei brut.
Mykhailo Drapatyi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a făcut anunțul vineri, potrivit Ukrainska Pravda. El a spus că în octombrie Comitetul Militar NATO va vizita Ucraina. Va fi prima vizită din ultimii opt ani și tot prima de la începutul războiului, în 2022.
„Astăzi (21 august n.r.) am vorbit pentru prima dată cu președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone… Ne așteptăm ca în octombrie Comitetul Militar NATO să viziteze Ucraina. Ultima astfel de vizită a avut loc acum opt ani”, a transmis șeful armatei ucrainene.
Comandantul-șef a menționat că amiralul a vizitat Ucraina de trei ori și a văzut situația de pe teren.
„L-am informat despre situația de pe front și prioritățile noastre: atacuri la distanță lungă, tactici flexibile de infanterie și utilizarea sistemelor robotice pe linia frontului. De asemenea, am discutat separat despre apărarea aeriană. Protejarea cerului este prioritatea mea”, a spus Drapatyi.
Gest simbolic sau schimbare de strategiePrima vizită a Comitetului după opt ani poate fi un gest simbolic, de susținere, dar și o posibilă schimbare de strategie a aliaților în ceea ce privește suportul pentru Ucraina
Recent, un purtător de cuvânt al Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa al NATO a declarat pentru European Pravda că o întâlnire între Mykhailo Drapatyi și generalul Alexus Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și comandantul Comandamentului European al SUA, este doar o chestiune de timp, deoarece NATO acordă o atenție considerabilă apărării Ucrainei.
Ce este Comitetul Militar NATOComitetul Militar NATO, cea mai înaltă autoritate în cadrul organizației, are rolul de a furniza recomandări Consiliului Nord-Atlantic privind modalitățile în care Alianța poate răspunde la provocările globale de securitate.
De regulă, pe durata unui an, reuniunile la nivelul șefilor Apărării se desfășoară de două ori la sediul NATO din Bruxelles și o dată într-o țară membră a Alianței.
Ungaria se confruntă cu o criză severă a apei, după ce perioadele prelungite de căldură și secetă au dus la scăderea accentuată a nivelurilor apei, potrivit Euronews.
La Lacul Velence, al treilea cel mai mare lac din țară, nivelul apei măsurat la Agárd a scăzut la aproximativ 20 de centimetri pe 16 august. Valoarea este mult sub nivelul de aproximativ 150 de centimetri considerat optim pentru luna august și cu mult sub precedentul record minim de 53 de centimetri, înregistrat în timpul secetei din 2022.
Apa puțin adâncă și caldă a dus la închiderea plajelor și a făcut navigația tot mai dificilă. Pe mal au apărut pești morți, în timp ce suprafețe mari din albia lacului au rămas expuse, crăpate și uscate.
Un lac, aproape de disparițieȘi Lacul Garancsi, aflat la nord-vest de Budapesta, este aproape de dispariție. Cândva popular pentru pescuit, înot și patinaj pe gheață și cunoscut drept loc de filmare pentru comedia maghiară Tigrul de sticlă, lacul este acum format în mare parte din ochiuri de apă puțin adânci, înconjurate de porțiuni de albie expuse. În perioadele cu cele mai ridicate temperaturi, nivelul apei a scăzut cu aproximativ un centimetru pe zi.
Și Dunărea a atins niveluri record de scăzute la Budapesta, scoțând la iveală bancuri de nisip și porțiuni ale albiei de sub podurile orașului și îngreunând navigația.
Nivelul scăzut al apei pune presiune și asupra sistemului energetic. La centrala nucleară de la Paks, care folosește apa Dunării pentru răcire și produce aproape jumătate din electricitatea țării, producția a scăzut la aproximativ 25% din capacitate. Inginerii au luat măsuri pentru a asigura suficientă apă pentru răcire și pentru a evita oprirea centralei.
O țară mai vulnerabilăSchimbările climatice intensifică valurile de căldură și contribuie la perioade mai lungi de secetă, însă experții spun că și sistemul de gestionare a apei a făcut țara mai vulnerabilă. Timp de decenii, rețelele de drenaj au fost concepute pentru a elimina apa de pe terenurile agricole și din zonele umede, în loc să o rețină.
În prezent, țara are peste 40.000 de kilometri de canale de drenaj, în timp ce un studiu din 2023 a estimat că peste 80% dintre zonele umede istorice au dispărut. Organizațiile de mediu cer schimbarea abordării și păstrarea apei în peisaj prin refacerea zonelor umede, repararea infrastructurii pentru controlul apei și permiterea absorbției unei cantități mai mari de apă în luncile inundabile.
Autoritățile au început să direcționeze apa către zonele umede vulnerabile, inclusiv către mlaștinile Hortobágy, însă organizațiile de mediu susțin că sunt necesare schimbări mult mai ample pentru protejarea lacurilor, râurilor și zonelor umede rămase în fața secetelor tot mai severe.
Cei 15 membri ai Consiliului de Securitate evaluează fiecare candidat printr-un mecanism informal, atribuindu-i una dintre cele trei opțiuni: îl „încurajează”, îl „descurajează” sau nu exprimă o opinie. Procesul are loc cu ușile închise și reprezintă o etapă importantă în identificarea persoanei care ar putea conduce ONU în următorii ani, relatează publicația franceză Liberation.
Guterres, în vârstă de 77 de ani, își va încheia la 31 decembrie al doilea mandat de cinci ani. Succesiunea are loc într-un moment complicat pentru organizație, marcat de numeroase conflicte și de divergențe majore între marile puteri.
Rebeca Grynspan a câștigat prima rundăÎn acest moment, un avantaj pare să îl aibă costaricana Rebeca Grynspan, fost vicepreședinte al Costa Ricăi și actual lider al Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), funcție din care s-a retras temporar pentru campanie. La primul vot indicativ, desfășurat pe 30 iulie, ea a primit cele mai multe evaluări favorabile.
Grynspan are și experiență directă în negocierile generate de războiul din Ucraina. În 2022, ea a negociat cu Moscova și Kievul în cadrul eforturilor care au dus la inițiativa privind exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră.
Bachelet și Grossi, două dintre numele greleÎn cursă se află și Michelle Bachelet, fostă președintă a statului Chile și fost Înalt Comisar ONU pentru Drepturile Omului. Experiența sa internațională este considerabilă, însă mandatul la ONU i-a adus și adversari, inclusiv după raportul critic privind tratamentul aplicat minorității uigure în China.
Un alt candidat cu profil internațional puternic este argentinianul Rafael Grossi, director general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Din această poziție, el s-a aflat în centrul negocierilor privind programul nuclear iranian, dar și al crizei de la centrala nucleară Zaporojie, ocupată de Rusia în Ucraina.
De la Ecuador la Senegal și UgandaLista este completată de alte cinci nume. Ecuadoriana Ivonne A-Baki, fost ambasador în Statele Unite și Franța, a intrat recent în competiție și susține reducerea birocrației ONU. Compatrioata sa Maria Fernanda Espinosa, fost ministru de Externe și fost președinte al Adunării Generale, propune inclusiv un mecanism de avertizare timpurie pentru prevenirea conflictelor.
În cursă mai sunt Carolyn Rodrigues-Birkett, fost ministru de Externe al Guyanei și actual ambasador la ONU, diplomatul ugandez Olara Otunnu, fost reprezentant special al ONU pentru copiii afectați de conflictele armate, și Macky Sall, președintele Senegalului între 2012 și 2024.
Majoritatea candidaților provin din America Latină, regiune care revendică postul în baza tradiției rotației geografice la conducerea organizației. Dincolo de această regulă nescrisă, rezultatul va depinde însă de raportul de forțe dintre membrii Consiliului de Securitate, într-o perioadă în care relațiile dintre marile puteri sunt profund tensionate.
MAE a emis, vineri, o atenționare de călătorie pentru Bulgaria, unde vor fi aplicate restricții temporare pentru vehiculele de mare tonaj pe mai multe drumuri importante.
„În vederea creșterii siguranței rutiere și fluidizării traficului în perioadele cu aglomerație intensă, precum și din cauza temperaturilor ridicate, autoritățile bulgare au introdus restricții temporare de circulație pentru vehiculele de mare tonaj (peste 12 tone) pe autostrăzile «Trakia» și «Struma», precum și pe drumul I-1”, a transmis MAE.
Restricțiile pentru camioanele de peste 12 tone se aplică vineri, 21 august, între orele 13:00 și 20:00, pe sensul de mers către Burgas și Kulata. Duminică, 23 august, în același interval, circulația va fi restricționată pe sensul către Sofia.
„Aceleași măsuri vor fi aplicate în zilele de vineri și duminică până la sfârșitul lunii august”, precizează Ministerul Afacerilor Externe.
De la restricții sunt exceptate vehiculele de transport public de persoane, cele care transportă mărfuri periculoase (ADR), animale vii, produse perisabile sau sub regim termic, precum și autospecialele de ecarisaj și cele ale firmelor de întreținere a drumurilor.
Circulație reversibilă în zona SimitliPe drumul I-1, în zona Simitli, va fi aplicat un regim de circulație reversibilă. În ultimele zile lucrătoare ale săptămânii vor fi disponibile două benzi către Kulata și una către Sofia, iar duminica două benzi către Sofia și una către Kulata.
În condiții de caniculă, când temperaturile depășesc 35 de grade Celsius, circulația camioanelor de peste 20 de tone poate fi restricționată după-amiaza, între orele 13:00 și 20:00, pe unele sectoare din regiunile Ruse, Veliko Tărnovo, Razgrad, Tărgoviște, Pleven, Loveci, Gabrovo, Silistra, Haskovo, Pazardjik, Plovdiv și Stara Zagora.
„MAE recomandă șoferilor să își planifice din timp deplasările și să evite utilizarea benzii de urgență pe autostrăzi”, se arată în atenționarea de călătorie.
O astfel de decizie ar fi fără precedent, deoarece niciun portavion american nu a fost numit vreodată după un președinte aflat în funcție, relatează Le Figaro.
Potrivit CNN, Marina ia în calcul și redenumirea unei alte nave de război în onoarea lui Miller și recomandarea acestuia pentru Medalia de Onoare, cea mai înaltă distincție militară americană. Decizia finală privind acordarea medaliei aparține Congresului și necesită aprobarea președintelui Trump.
Decizia de a-i dedica lui Doris Miller viitorul portavion a fost luată în primul mandat al lui Trump, între 2017 și 2021. Potrivit CNN, nava nu mai este numită în interiorul Marinei doar prin numărul de identificare CVN-81, lucru confirmat și de un ordin prezidențial semnat pe 13 august.
Măsuri în desfășurare „de la începutul anului”Procesul de redenumire a viitorului portavion „se desfășoară de la începutul anului”, potrivit surselor CNN. Secretarul interimar al Marinei, Hung Cao, analizează inclusiv „posibilitatea actualizării regulilor oficiale privind numele navelor și stabilirea persoanelor care pot da numele acestora, inclusiv președinții”.
Marina trebuie să ia o decizie rapid, deoarece ceremonia de începere a construcției navei este programată pentru sfârșitul anului.
Familia lui Doris Miller a declarat pentru CNN că nu a fost informată despre „schimbarea procedurii sau noua inițiativă” privind acordarea postumă a Medaliei de Onoare.
Dacă numele lui Miller va fi păstrat, acesta ar fi primul portavion american care ar aduce un omagiu unui afro-american și unui militar de rang inferior, amintește CNN. Însă acest lucru este incert. În iunie 2025, secretarul Apărării Pete Hegseth a ordonat redenumirea navei de realimentare USNS Harvey Milk, care fusese botezată în 2021 în onoarea activistului pentru drepturile homosexualilor și veteran al Marinei Harvey Milk.
De la Pearl Harbor la MakinDoris Miller s-a născut pe 12 octombrie 1919, în Waco, Texas, și s-a înrolat în Marina americană în 1939 ca ajutor de bucătar, una dintre puținele poziții accesibile atunci militarilor afro-americani.
În timpul atacului japonez asupra Pearl Harbor, Miller și-a ajutat căpitanul rănit mortal, Mervyn Bennion, apoi a fost trimis la tunurile antiaeriene pentru a încărca muniția unui ofițer. După ce și-a îndeplinit sarcina, Miller a preluat din proprie inițiativă un tun abandonat și a tras asupra avioanelor japoneze care se apropiau. Deși nu fusese instruit pentru utilizarea armei, a continuat să tragă până când a rămas fără muniție, iar nava a început să se scufunde.
Inițial prezentat drept un „erou afro-american anonim”, Miller a primit în mai 1942 Navy Cross, a doua cea mai înaltă distincție a Marinei americane. A fost ulterior trimis într-un turneu de promovare a obligațiunilor de război alături de eroi americani albi și a devenit primul afro-american autorizat să vorbească în cadrul acestui turneu.
În iunie 1943, Miller a fost repartizat pe portavionul de escortă USS Liscome Bay. Pe 24 noiembrie 1943, în timpul bătăliei de la Makin, nava a fost lovită de o torpilă lansată de un submarin japonez. Peste 600 dintre cei aproximativ 900 de membri ai echipajului au murit, printre ei și Doris Miller.
Federația CulturMedia respinge „categoric” coeficienții prevăzuți în actuala formă a proiectului pentru personalul de execuție din muzee și acuză Guvernul că, în loc să elimine diferențele salariale acumulate în ultimii ani, le consolidează.
Sindicaliștii susțin că nivelul studiilor, experiența și responsabilitatea angajaților care lucrează direct cu patrimoniul cultural nu sunt reflectate în grila propusă.
„Coeficienții prevăzuți pentru personalul de execuție reprezintă o nouă umilință pentru profesioniștii care protejează patrimoniul cultural al României”, transmite federația.
Organizația atrage atenția că muzeografii, restauratorii, conservatorii, arheologii și bibliotecarii desfășoară activități care presupun nu doar administrarea colecțiilor, ci și cercetare, conservare, restaurare, programe educaționale și digitalizarea patrimoniului.
Sindicatele cer un coeficient de minimum 2,90CulturMedia solicită ca pentru funcțiile de specialitate cu studii superioare, gradul IA, să fie stabilit un coeficient de minimum 2,90.
Federația mai cere o ierarhizare diferită a tuturor gradelor profesionale și aplicarea principiului „salariu egal pentru muncă egală”, indiferent dacă angajatul lucrează într-o instituție națională, județeană sau municipală.
„Patrimoniul nu devine mai puțin valoros pentru că se află într-un muzeu județean sau municipal, iar competența unui muzeograf, restaurator, conservator, arheolog ori bibliotecar nu poate fi plătită în funcție de adresa instituției”, susține CulturMedia.
Sindicaliștii solicită și modificări pentru personalul tehnic, administrativ, auxiliar și de supraveghere, precum și compensarea corespunzătoare a muncii prestate în weekend și în zilele de sărbătoare legală.
CulturMedia susține că a participat la consultările organizate pentru elaborarea noii legi, însă acuză că propunerile formulate de reprezentanții angajaților nu au fost reflectate suficient în proiect.
Amenințare cu greva generală: ar putea fi afectate și șantierele de infrastructurăCea mai importantă amenințare formulată de sindicate este însă declanșarea unei greve generale la nivelul întregului sector al Culturii.
Federația anunță că, dacă grilele nu vor fi corectate, va începe procedurile legale pentru declanșarea conflictului colectiv de muncă și ulterior a grevei generale.
În protest ar urma să intre și arheologii care lucrează pe șantierele de infrastructură, unde desfășoară activități de diagnostic, supraveghere și cercetare arheologică preventivă.
Potrivit federației, în cazul unei greve, arheologii și-ar suspenda activitatea inclusiv la investițiile finanțate prin PNRR. Acolo unde supravegherea arheologică, cercetarea sau descărcarea de sarcină arheologică sunt obligatorii, lucrările nu ar mai putea continua.
„În zonele în care supravegherea, cercetarea sau descărcarea de sarcină arheologică sunt obligatorii, lucrările de infrastructură se vor opri”, avertizează CulturMedia.
Federația vorbește despre posibilitatea unor „muzee și biblioteci închise, activități culturale și educaționale suspendate, cercetări arheologice oprite și șantiere de infrastructură blocate”.
Deocamdată, greva nu a fost declanșată, iar sindicatele condiționează începerea procedurilor de lipsa unor modificări ale proiectului.
Noua Lege a salarizării, negociată contra-cronometruConflictul apare într-un moment critic pentru noua Lege a salarizării. Liderii partidelor au primit joi, 20 august, o nouă formă a proiectului în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni, însă discuțiile s-au încheiat fără un acord politic final și urmează să continue.
În cea mai recentă variantă a proiectului apărută public, valoarea de referință a fost redusă de la 4.100 la 4.000 de lei, iar sistemul păstrează 12 grade salariale și coeficienți cuprinși între 1 și 8. Valoarea de referință este elementul care, înmulțit cu coeficientul stabilit pentru fiecare funcție, determină salariul de bază.
Proiectul include însă și o protecție pentru angajații aflați deja în sistem: dacă salariul rezultat din noua grilă ar fi mai mic decât cel aflat în plată, diferența ar urma să fie păstrată sub forma unei „diferențe salariale tranzitorii”.
Miza politică și financiară este una majoră. Adoptarea reformei salarizării reprezintă un jalon din PNRR de care sunt legate aproximativ 770 de milioane de euro, iar termenul indicat pentru îndeplinirea acestuia este sfârșitul lunii august.
Noua nemulțumire din Cultură vine astfel în timp ce Guvernul și partidele încearcă să găsească o formulă care să respecte simultan angajamentele asumate prin PNRR, limitele bugetare și revendicările venite din mai multe sectoare publice.
„Nu se poate cere performanță europeană cu salarii de supraviețuire. Cultura nu mai acceptă să fie ruda săracă a sistemului bugetar”, este mesajul transmis de CulturMedia.
