Nicușor Dan spune că statele membre susțin menținerea agriculturii și a politicii de coeziune printre prioritățile centrale ale următorului exercițiu bugetar european.
„Ne propunem menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună”, a transmis președintele, sâmbătă, într-o postare pe Facebook.
Liderii celor 17 state au adresat o scrisoare comună premierului irlandez Micheál Martin, care deține în prezent funcția de președinte al Consiliului Uniunii Europene, înaintea următoarelor etape ale negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034.
Ce solicită cele 17 statePotrivit lui Nicușor Dan, poziția comună vizează păstrarea finanțării pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, concomitent cu alocarea unor resurse suplimentare pentru priorități precum securitatea și apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică și reziliența.
Liderii Grupului „Prietenii Coeziunii” susțin că aceste politici trebuie să rămână componente importante ale viitorului buget al UE.
„În același timp, reafirmăm disponibilitatea de a lucra în mod constructiv la noi resurse proprii, care ar putea atenua presiunea asupra bugetelor naționale”, a mai transmis președintele României.
Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028-2034 un buget multianual de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, iar negocierile dintre statele membre urmează să continue în perioada următoare.
Alergătură cu peripeții în Capitală, după ce un bărbat i-a amenințat cu cuțitul pe polițiști. Acesta era căutat pentru furt calificat și ultraj.
Întâmplarea a avut loc joi, într-un cartier din Sectorul 6. Un bărbat a alertat autoritățile, pe motiv că o persoană ar fi sărit gardul imobilului în care se afla și ar fi furat bunuri de pe terasă.
Polițiștii au pus cap la cap filmul urmăririiPolițiștii l-au depistat pe cel bănuit la scurt timp, iar, în momentul în care au încercat să îl rețină, acesta a devenit violent și a scos o armă albă din buzunarul pantalonilor, cu care i-ar fi amenințat.
„Polițiștii i-au solicitat să renunțe la obiect și să se conformeze solicitărilor legale, însă acesta nu a dat curs somațiilor și a încercat să se sustragă, alergând în direcția opusă”, a transmis Poliția Capitalei.
A început urmărirea bărbatului, iar între timp polițiștii au scos armele din dotare. Au reușit să îl imobilizeze într-un sfârșit și l-au condus la secția de poliție.
El are acum dosar penal pentru ultraj, sub forma amenințării, și a fost reținut pentru 24 de ore.
Incidentul a avut loc joi, în zona La Marina din Ceuta. Cei doi minori au fost răniți în timpul unei altercații și prezentau tăieturi la nivelul gleznelor.
Poliția Națională a intervenit la fața locului, iar echipajele medicale de urgență le-au acordat îngrijiri celor doi tineri. Incidentul reprezintă un nou episod violent într-un oraș care se confruntă cu presiuni tot mai mari asupra serviciilor publice pe fondul sosirii migranților, scrie Euronews.
Alertă sanitară la plaja TrampolínAutoritățile sanitare din Ceuta au emis, în paralel, o avertizare privind apa de la plaja Trampolín, unde se află în continuare o tabără de migranți.
Analizele efectuate pe probe prelevate în zilele de 23, 25 și 28 septembrie au indicat concentrații foarte ridicate de enterococi intestinali și Escherichia coli, peste limitele stabilite pentru apele de coastă.
Departamentul de Sănătate a concluzionat că există un „risc pentru sănătate” în cazul contactului cu apa. Avertizarea vizează în special persoanele care ar putea intra în contact direct cu apa contaminată.
Autoritățile au decis și instalarea unor garduri pe plaja Benítez, cu scopul de a împiedica formarea unor noi tabere improvizate în zona de îmbăiere.
Migranții dorm în garaje și pe acoperișuriProblema cazării a devenit una dintre principalele dificultăți cu care se confruntă Ceuta. Lipsa spațiilor disponibile îi determină pe unii migranți să doarmă în garaje, autoturisme și furgonete abandonate sau neutilizate.
În anumite cartiere sunt oferite inclusiv spații pe acoperișurile clădirilor, pentru aproximativ 12 euro pe noapte.
Forțele de ordine au descoperit și locuințe în care erau găzduite grupuri numeroase de persoane. Într-un astfel de imobil, denumit local „apartament patera”, polițiștii și Garda Civilă au găsit aproximativ 30 de persoane, majoritatea minori.
Situația a generat și critici din partea unor localnici, care reclamă existența unor persoane care profită de vulnerabilitatea migranților și de nevoia urgentă a acestora de a găsi un adăpost.
Autoritățile cer resurse suplimentareSindicatul UGT-Ceuta a solicitat autorităților să asigure resurse suficiente pentru menținerea serviciilor publice și protejarea angajaților. Sindicatul cere, de asemenea, un plan coordonat pentru gestionarea situației și revenirea la normalitate.
Avocatul Poporului din Spania, Ángel Gabilondo, se află în această săptămână în Ceuta pentru a evalua situația umanitară. Acesta urmează să discute cu președintele orașului autonom, Juan Jesús Vivas, și să viziteze Spitalul Universitar din Ceuta.
Cercetătorii de la Flinders University au analizat datele unor femei incluse într-un studiu amplu privind osteoporoza. Participantele și-au raportat obiceiurile privind consumul de ceai și cafea în cadrul mai multor evaluări desfășurate pe o perioadă de aproximativ 10 ani.
Specialiștii au urmărit și densitatea minerală osoasă, inclusiv la nivelul șoldului și al zonei în care femurul se conectează cu acesta. Femeile care consumau în mod regulat ceai aveau o densitate minerală osoasă a șoldului ușor, dar semnificativ mai mare decât cele care nu consumau ceai.
O posibilă explicație este reprezentată de catechine, compuși naturali din ceai despre care cercetările anterioare sugerează că ar putea susține activitatea celulelor implicate în formarea țesutului osos, potrivit Science Alert.
„Chiar și îmbunătățirile mici ale densității osoase se pot traduce prin mai puține fracturi la nivelul unor grupuri mari de populație”, a explicat Enwu Liu, epidemiolog la Flinders University.
Efectul pare mai pronunțat la femeile cu obezitateCercetătorii au observat că asocierea dintre consumul de ceai și densitatea minerală osoasă părea să fie mai pronunțată în rândul femeilor cu obezitate.
Rezultatele nu demonstrează însă că ceaiul previne osteoporoza sau că acesta este responsabil direct pentru oase mai puternice. Studiul a identificat asocieri între obiceiurile alimentare și indicatorii sănătății osoase, iar cercetătorii atrag atenția că sunt necesare investigații suplimentare.
Ce se întâmplă la un consum ridicatÎn cazul cafelei, rezultatele au fost mai complexe. Femeile care consumau mai mult de cinci cești de cafea pe zi aveau o probabilitate mai mare de a prezenta o densitate minerală osoasă mai scăzută.
Autorii menționează că această observație este compatibilă cu cercetări anterioare care au analizat posibilul efect al cofeinei asupra absorbției calciului.
De asemenea, consumul de cafea, indiferent de cantitate, a fost asociat cu o densitate mai redusă a femurului în cazul femeilor care consumaseră cantități mai mari de alcool de-a lungul vieții. Cercetătorii spun că efectele asociate celor două obiceiuri asupra sănătății osoase s-ar putea amplifica reciproc.
De ce contează după menopauzăOsteoporoza reprezintă o preocupare importantă pentru femeile trecute de 50 de ani. Riscul crește după menopauză, când nivelul estrogenului scade. Acest hormon are un rol important în metabolismul osos, iar reducerea sa poate accelera pierderea de masă osoasă.
Cercetătorii subliniază însă că ceaiul nu înlocuiește măsurile consacrate pentru menținerea sănătății oaselor. Aportul adecvat de calciu și vitamina D rămâne esențial.
Studiul are și unele limite. Majoritatea participantelor erau femei albe, astfel că rezultatele nu pot fi extinse automat la toate populațiile.
Cercetarea, publicată în revista Nutrients, sugerează că un consum moderat de ceai ar putea reprezenta un element suplimentar al unui stil de viață asociat cu sănătatea osoasă, în timp ce consumul foarte ridicat de cafea merită analizat în contextul celorlalți factori de risc.
Șapte incendii de vegetație au izbucnit în mai puțin de 24 de ore în mai multe localități din județul Timiș. În total, peste 44 de hectare au fost cuprinse de flăcări.
Cele mai extinse au fost în Chevereșu Mare, unde au ars 40 de hectare de teren, și în Coșteiu.
Sursa foto: ISU Timiș
Sursa foto: ISU Timiș
Pompierii, intervenție dificilă. Peste 40 de hectare incendiatePompierii din trei detașamente au intervenit în încercarea de a lichida incendiile de vegetație. Cei din Lugoj, Buziaș și Sânnicolau Mare au luptat cu flăcările care se întindeau pe 44 de hectare de miriște.
Autoritățile atrag atenția că arderea vegetației este strict interzisă și îi sfătuiesc pe cetățenii care observă astfel de flăcări să apeleze la numărul unic de urgență, 112. Conform legislației în vigoare, astfel de fapte se pedepsesc cu amenzi între 7.500 și 15.000 de lei pentru persoanele fizice și între 50.000 și 100.000 de lei pentru persoanele juridice.
Maia Sandu a condamnat atacurile rusești asupra Ucrainei și a avertizat că războiul se răsfrânge direct asupra securității Republicii Moldova.
„În această dimineață, în doar 15 minute, cinci drone și rachete au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și au explodat în apropierea unor localități din patru raioane. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei pune în pericol direct viața cetățenilor noștri”, a scris Maia Sandu pe Facebook.
Președinta Republicii Moldova a condamnat atacurile lansate de Rusia asupra Ucrainei și încălcarea spațiului aerian moldovenesc.
„Rusia poate opri acest război chiar astăzi, iar cât timp continuă să atace, Ucraina are nevoie de sprijin pentru a-și apăra oamenii și a proteja și pacea noastră”, a transmis Sandu.
În aceeași postare, șefa statului le-a cerut cetățenilor să nu se apropie de fragmentele sau obiectele suspecte găsite în urma incidentelor și să sesizeze imediat autoritățile la numărul de urgență 112.
Ministerul Apărării de la Chișinău a anunțat anterior că mai multe aparate de zbor fără pilot au fost detectate în apropierea localităților Anenii Noi, Ștefan Vodă, Hâncești, Tudora și Căușeni. Serviciul Operații Aeriene continuă monitorizarea spațiului aerian în coordonare cu autoritățile competente și partenerii.
Poliția a anunțat, de asemenea, că au fost raportate explozii în extravilanul unor localități din raioanele Căușeni, Ștefan Vodă, Anenii Noi și Hâncești, iar fragmente de drone au fost găsite în mai multe zone.
Un bărbat, în vârstă de 31 de ani, a lovit un pieton vineri, în localitatea Cetate din județul Dolj, și a fugit de la locul accidentului. Românul accidentat a murit în urma impactului.
Victima era din județul Timiș, avea 69 de ani și a fost găsită zăcând pe șosea de trecători, care au alertat autoritățile. La sosirea echipajelor de intervenție, medicii i-au constatat decesul.
Cum l-au identificat polițiștii pe cetățeanul bulgarAu început căutările bărbatului care a comis crima și, în colaborare cu autoritățile din Bulgaria, au reușit să-l identifice pe șoferul mașinii. Bărbatul, un cetățean de origine bulgară, s-a prezentat la sediul poliției din Calafat, unde a fost pus sub arest pentru 24 de ore.
El este acum anchetat pentru ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție și urmează să fie dus la Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat cu propunerea de arestare preventivă.
Alerta a determinat autoritățile să activeze procedurile de urgență în regiunea Vilnius. Locuitorii au fost sfătuiți să fie pregătiți să se adăpostească în cazul în care situația va impune acest lucru.
Avioanele de vânătoare au fost ridicate de la solCentrul Național pentru Managementul Crizelor din Lituania (NKVC) a anunțat că obiectul suspect nu a fost încă identificat. Avioanele de vânătoare participante la misiunea NATO de poliție aeriană au decolat pentru a verifica situația și pentru a încerca să determine natura obiectului.
„Obiectul nu a fost încă identificat. Avioanele de vânătoare au decolat și efectuează această procedură”, a declarat Vilmantas Vitkauskas, șeful Centrului Național pentru Managementul Crizelor, pentru postul public de radio și televiziune din Lituania.
Autoritățile au primit, de asemenea, mai multe sesizări din partea locuitorilor care susțin că ar fi observat un posibil obiect în afara Vilniusului, deplasându-se în direcția orașului Jonava. Informațiile nu au fost însă confirmate oficial.
Obiectul ar putea fi chiar un stol de păsăriAutoritățile lituaniene nu exclud în acest moment nicio variantă. Potrivit lui Vitkauskas, există inclusiv posibilitatea ca obiectul detectat să fie un stol de păsări.
Cu toate acestea, Centrul Național pentru Managementul Crizelor a precizat că parametrii obiectului sunt similari cu cei ai unei drone, motiv pentru care situația este tratată cu precauție.
Închiderea aeroportului și mobilizarea avioanelor NATO au loc pe fondul preocupărilor crescute privind încălcările spațiului aerian și utilizarea dronelor în regiunea Europei de Est. Lituania este membră NATO și se învecinează cu Belarus, aliat apropiat al Rusiei.
Deocamdată, autoritățile nu au confirmat că obiectul ar fi intrat efectiv în spațiul aerian lituanian și nici originea sau natura acestuia.
Satul Fortunago se află în provincia Pavia din nordul Italiei. Localitatea este inclusă pe lista celor mai frumoase sate din Italia.
În regiune sunt numeroase podgorii unde se produs soiuri de vin foarte căutate.
Totuși, zona nu este cunoscută doar pentru peisajele spectaculoase și vinurile de calitate. În sat a fost produs un agnolotti uriaș, un tip de paste făinoase umplute.
Produsul a avut 148 de kilograme, un record mondial pentru respectivul preparat. Continuarea pe Mediafax Italia.
Petrișor Peiu avertizează că asemenea derapaje reprezintă o amenințare la adresa democrației și o sfidare a votului exprimat de milioane de români.
„Nicușor Dan încalcă Constituția, cu bună știință și la lumina zilei, atunci când condiționează mandatul de prim-ministru de neacceptarea la guvernare a unui partid sau a altuia.
Nicușor Dan nu poate să fie, în același timp, și președinte, și Parlament. El trebuie să își îndeplinească îndatoririle de președinte și să lase partidelor parlamentare atribuția de a forma majorități parlamentare.
Pe de altă parte, poziția lui Nicușor Dan se bazează pe două minciuni mari cât gafele sale diplomatice:
1. AUR nu propune, sub nicio formă, ieșirea României din UE și NATO;
2. AUR nu propune deloc creșterea deficitului bugetar, ci, dimpotrivă, scăderea dramatică a risipei din cheltuielile statului.
Minciuna și abuzul de putere, ambele prezente în discursul public al lui Nicușor Dan, constituie rețeta sigură spre dictatura personală.
Ceea ce face astăzi Nicușor Dan cu AUR a făcut ieri cu PNL și va face, pe rând, cu toate partidele. Să ne aducem cu toții aminte unde a dus dictatura lui Carol al II-lea: la pierderea de teritorii și la distrugerea țării. Orice suprimare a democrației, chiar dacă este făcută de un olimpic internațional la matematică, este o crimă monstruoasă și poartă același nume: dictatură personală!”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
Cazul a declanșat măsuri de izolare și anularea unor evenimente publice în regiune.
Presa locală a identificat victima drept Daria Chipilova, o tehniciană de laborator în vârstă de 28 de ani, care ar fi lucrat la Institutul de Combatere a Ciumei din Irkutsk.
Potrivit unor publicații ruse, femeia ar fi putut contracta infecția după ce o eprubetă s-a spart în laborator. Informația nu a fost însă confirmată oficial, scrie Meduza.
Femeia a murit după o pneumonie severăFemeia a fost internată marți într-un spital din Shelekhov, oraș aflat în apropiere de Irkutsk, după ce a dezvoltat simptome de pneumonie severă. Starea sa s-a agravat rapid, iar medicii au conectat-o la un ventilator. Ea a murit joi.
Presa rusă a relatat că ar fi fost vorba despre ciuma pneumonică, una dintre cele mai grave forme ale bolii. Aceasta afectează plămânii și se poate transmite de la o persoană la alta prin particule respiratorii eliminate prin tuse sau strănut.
Organizația Mondială a Sănătății avertizează că ciuma pneumonică poate fi fatală dacă tratamentul nu este administrat rapid.
Aproape 200 de persoane, în carantinăSpitalul raional din Shelekhov a fost plasat în carantină, în timp ce o comisie specială evaluează situația. Aproape 200 de persoane care ar fi putut intra în contact cu femeia au fost izolate sau plasate sub observație medicală, potrivit presei ruse.
Guvernatorul regiunii Irkutsk, Igor Kobzev, a transmis că persoanele identificate drept contacți sunt monitorizate și că, până în prezent, nu prezintă simptome. Potrivit acestuia, rezultatele testelor de laborator disponibile sunt negative.
Autoritățile au anulat, de asemenea, evenimentele publice programate în Irkutsk. În paralel, ar fi fost deschisă o anchetă penală pentru a se stabili dacă au existat încălcări ale normelor de siguranță sanitară.
Autoritățile cer populației să rămână calmăGuvernatorul regiunii Irkutsk a făcut apel la calm, după o întâlnire cu Anna Popova, șefa Rospotrebnadzor, autoritatea rusă pentru protecția consumatorilor și supravegherea sănătății publice.
Alexei Țîdenov, guvernatorul regiunii învecinate Buriatia, a confirmat anterior că o femeie din regiunea Irkutsk a murit de ciumă. El a precizat că victima nu vizitase Buriatia și că nu există un focar de ciumă în regiune, inclusiv în zonele de la granița cu Mongolia.
Ministerul rus al Sănătății nu a oferit, până la momentul relatărilor citate, o confirmare oficială detaliată privind cazul. Agenția France-Presse a precizat că nu a putut verifica independent informațiile publicate de presa rusă.
Ultimul caz de ciumă raportat oficial în Rusia datează din 2016, când un copil de 10 ani din Republica Altai a fost diagnosticat cu boala.
Prin urmare, ideea potrivit căreia anvelopele de iarnă ar deveni obligatorii automat la 1 octombrie sau odată cu instalarea sezonului rece nu este prevăzută de legislația rutieră.
Nici temperatura și nici data din calendar nu stabilesc obligațiaPotrivit prevederilor privind circulația pe drumurile publice, criteriul care contează este starea șoselei. Anvelopele de iarnă sunt obligatorii atunci când un autovehicul circulă pe un drum public acoperit cu zăpadă, gheață sau polei.
Astfel, un șofer poate ajunge în situația în care are nevoie de anvelope de iarnă chiar înainte de luna noiembrie, dacă întâlnește asemenea condiții de drum.
În cazul vehiculelor de transport de marfă cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone și al celor destinate transportului de persoane cu mai mult de nouă locuri, inclusiv cel al conducătorului auto, există cerințe specifice privind echiparea roților axelor de tracțiune cu anvelope de iarnă sau utilizarea echipamentelor antiderapante certificate.
Amenzi de până la 4.325 de lei în 2026Conducerea unui autovehicul fără anvelope de iarnă pe un drum acoperit cu zăpadă, gheață sau polei constituie contravenție și este sancționată cu o amendă din clasa a IV-a, respectiv între 9 și 20 de puncte-amendă.
De la 1 iulie 2026, valoarea unui punct-amendă este de 216,25 lei, față de 202,5 lei anterior, majorarea fiind determinată de creșterea salariului minim brut. În consecință, amenda pentru lipsa anvelopelor de iarnă în condițiile în care acestea sunt obligatorii este cuprinsă între 1.946,25 de lei și 4.325 de lei.
Pe lângă sancțiunea financiară, poliția rutieră reține certificatul de înmatriculare sau de înregistrare al vehiculului. Dovada înlocuitoare este eliberată fără drept de circulație.
Ce marcaje trebuie să aibă anvelopelePentru a fi încadrate în categoria anvelopelor de iarnă, pneurile trebuie să respecte cerințele de omologare și să poarte marcajele corespunzătoare.
Potrivit recomandărilor Poliției Române, sunt acceptate anvelopele inscripționate cu simboluri precum „M+S”, „M.S.”, „MS” sau „M&S”. Simplul fapt că o anvelopă este comercializată sau prezentată drept „all season” nu este, în sine, criteriul legal relevant dacă aceasta nu are marcajul necesar.
Poliția recomandă șoferilor ca, înainte de deplasările în sezonul rece, să verifice prognoza meteo și starea drumurilor, să adapteze viteza la condițiile de trafic și să se asigure că autovehiculul este echipat corespunzător.
Bolojan susține că menținerea ratingului este rezultatul măsurilor luate de Guvern pentru reducerea deficitului și menținerea investițiilor.
„Rezultatele consistente, respectarea angajamentelor și menținerea fermă a direcției au făcut posibilă menținerea ratingului de țară al României de către agenția Standard & Poor’s, în pofida crizei politice iresponsabil declanșate de PSD”, afirmă premierul.
Potrivit lui Bolojan, agenția de rating a remarcat faptul că, în ciuda blocajului politic și a atribuțiilor limitate ale Guvernului, România a continuat să susțină investițiile publice și absorbția fondurilor europene.
„S&P remarcă faptul că, în plin blocaj, un guvern cu puteri limitate a reușit să mențină traiectoria și să susțină un buget de investiții publice excepțional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorbție PNRR de peste 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi”, spune Ilie Bolojan.
Premierul susține că nivelul investițiilor ar fi fost mai ridicat dacă „PSD nu bloca legea salarizării”, afirmând că în acest caz ar fi existat 770 de milioane de lei în plus.
Bolojan: Deficitul a fost redus cu aproape 27 de miliarde de leiBolojan afirmă că Guvernul a redus deficitul bugetar cu aproape 27 de miliarde de lei față de anul trecut, fără să reducă investițiile publice.
„Am redus deficitul cu aproape 27 de miliarde de lei față de anul trecut, fără să oprim investițiile, care au ajuns la 97 de miliarde de lei în primele opt luni, cu 25 de miliarde peste nivelul anului trecut”, afirmă premierul.
El mai susține că, în ultimele 14 luni, cheltuielile de personal ale statului au scăzut cu aproape 9 miliarde de lei.
În același timp, România continuă să suporte costuri ridicate pentru dobânzile aferente împrumuturilor contractate în anii anteriori.
„În numai opt luni, statul a plătit 42 de miliarde de lei dobânzi, cu aproximativ 8,9 miliarde de lei mai mult decât anul trecut”, spune Bolojan.
Bolojan avertizează asupra riscului unui blocaj politic prelungitPremierul atrage atenția că menținerea ratingului nu elimină riscurile pentru România. Bolojan spune că, dacă blocajul politic va continua, statul ar putea avea dificultăți în a convinge investitorii și creditorii că își poate respecta angajamentele.
„Cu toate aceste eforturi resimțite de societate, pentru care le mulțumesc românilor, cu toate că rezultatele sunt bune, dacă blocajul va continua, va fi imposibil să mai convingem finanțatorii că suntem frecventabili”, afirmă premierul.
În opinia sa, prelungirea blocajului ar putea duce la schimbarea direcției economice și la pierderea rezultatelor obținute până acum.
„Implicit, direcția cea bună va fi deviată, iar eforturile de până acum vor fi irosite”, mai spune Bolojan.
Premierul face referire și la riscul menționat de Standard & Poor’s privind adoptarea, în ultimul moment, a unor măsuri de politică publică pe care agenția le consideră „suboptime”.
„Viitorul guvern trebuie să continue linia, să mențină cumpătarea, să construiască exclusiv pe teren sănătos și să cheltuiască numai ce are”, afirmă Bolojan.
Premierul spune că obiectivul rămâne formarea cât mai rapidă a unui guvern stabil, dar care să păstreze direcția economică actuală.
„Pentru noi, obiectivul rămâne același: un guvern stabil cât mai curând, dar unul care să garanteze că România nu va devia de pe drumul bun”, conchide Ilie Bolojan.
Un pod important din capitala Ucrainei a fost lovit sâmbătă, 3 octombrie, într-un atac cu drone cu reacție rusești. Drumul făcea legătura cu nordul orașului Kiev și, conform Kyiv Post, este acum serios avariat.
Imagini cu momentul impactuluiCarosabilul și liniile de troleibuz ar fi fost serios avariate de atac, iar traficul a fost oprit și mutat pe sensul spre malul drept al Niprului, râul peste care trecea podul.
Pagubele produse în urma ataculuiAtacul nu este singur, ci amplifică loviturile date de Rusia în ultimele zile în capitala Ucrainei, din cauza cărora o persoană a murit și un alt pod este și el grav avariat.
Echipele serviciului de urgență, cele de reparații și inginerii de transport au venit la locul atacului pentru a evalua pagubele și integritatea structurală a podului. Operatorul municipal Kyivpastrans și administrația orașului au raportat întârzieri pe opt linii de transport în comun.
Proiectul Alaska LNG, blocat de ani de zile din cauza costurilor și a incertitudinilor privind rentabilitatea, rămâne în etapa de analiză.
Investiția Coreei de Sud în gazoductul din Alaska, prezentată de Trump drept un acordTrump a prezentat miercuri, la Casa Albă, un plan amplu de investiții sud-coreene în Statele Unite. Potrivit președintelui american, aproximativ 54 de miliarde de dolari ar urma să fie alocate proiectului Alaska LNG, care presupune construirea unei conducte de aproximativ 800 de mile între zăcămintele de gaze din nordul statului și o instalație de export din sudul Alaskăi, scrie Politico.
Anunțul a fost făcut în prezența senatorului republican Dan Sullivan, iar Trump a subliniat importanța proiectului pentru Alaska. Președintele american a asociat explicit investiția și cu situația electorală a senatorului, aflat în cursa pentru un nou mandat.
Pachetul prezentat de Trump face parte dintr-un plan mai amplu de investiții sud-coreene în SUA, în valoare de aproximativ 200 de miliarde de dolari, inclusiv pentru centrale nucleare și o centrală pe gaze naturale în Texas.
Investiția nu este încă aprobatăLa mai puțin de 24 de ore după anunțul de la Washington, autoritățile sud-coreene au clarificat că nu a fost luată o decizie finală privind investiția de 54 de miliarde de dolari.
Președintele sud-coreean Lee Jae Myung a precizat că proiectul va intra în etapa de lucru doar dacă este confirmată viabilitatea sa comercială și dacă sunt respectate procedurile legale din Coreea de Sud.
Ministrul sud-coreean al Industriei, Kim Jung-kwan, a transmis, de asemenea, că anunțul american a depășit ceea ce fusese convenit între cele două guverne. Coreea de Sud și Statele Unite au convenit să înceapă analiza proiectului, însă nu au stabilit încă valoarea sau structura unei eventuale investiții.
Investiția este analizată de ani de zileProiectul Alaska LNG urmărește exploatarea rezervelor de gaze naturale din nordul Alaskăi și transportarea acestora către sud, unde gazul ar urma să fie lichefiat și exportat în special către piețele asiatice, inclusiv Japonia și Coreea de Sud.
Planul este discutat de decenii, dar a întâmpinat dificultăți în atragerea investitorilor din cauza costurilor ridicate și a întrebărilor privind rentabilitatea. Estimările actuale indică un cost de până la aproximativ 54,5 miliarde de dolari pentru proiect, iar infrastructura ar include conducta, o instalație de tratare a gazului și un terminal de lichefiere.
În acest context, investiția Coreei de Sud în gazoductul din Alaska nu poate fi considerată încă finalizată, în ciuda anunțului făcut de Donald Trump. Decizia depinde de rezultatul evaluărilor comerciale și de procedurile legale de la Seul.
Un judecător a reușit să blocheze temporar decizia Administrației Trump prin care se extindeau zidul de la granița dintre statul american Texas și Mexic, dar și alte infrastructuri de securitate. Planul a fost contestat de societate, iar printre problemele ridicate s-a numărat construcția de drumuri și bariere într-un parc național popular.
Pe numele ei Kathleen Cardone, judecătoarea care s-a pronunțat în acest caz a luat o decizie importantă și, conform jurnaliștilor de la The Guardian, reprezintă o lovitură majoră pentru eforturile lui Trump de a extinde zidul de la granița cu Mexicul într-un ritm alert.
Problemele de mediu au blocat construcția ziduluiProblemele de mediu au fost tot mai des ridicate în acest an, după ce Trump a început să promoveze planurile care ar putea să afecteze Parcul Național Big Bend. Acestea constau în noi drumuri și bariere pentru vehicule, înalte de peste un metru și jumătate.
În luna august, după apariția unor imagini cu autovehicule care nivelau pământul, în pregătirea lucrărilor, Rodney Scott, comisarul Poliției de Frontieră și a Vămilor din SUA, a decis să oprească temporar construcția, însă lucrările au fost reluate la scurt timp, în septembrie.
Răspunsul activiștilorDecizia instanței a fost luată după o audiere într-un proces intentat de organizațiile Friends of the Ruidosa Church, Center for Biological Diversity și de ghidul fluvial Billy Miller, care solicitau anularea mai multor derogări acordate de Departamentul Securității Interne. Prin aceste documente, Administrația Trump ar fi suspendat zeci de legi privind protecția mediului și a patrimoniului istoric pentru a accelera construcția.
„Aceasta este o victorie istorică pentru Big Bend și pentru toți cei care iubesc acest colț sălbatic al Texasului. Nicio administrație nu are dreptul să distrugă un parc național de primă mână pentru teatru politic”, a declarat Laiken Jordahl, activist pentru terenuri publice în cadrul Center for Biological Diversity.
Congresul american a decis, în rectificarea bugetară de anul trecut, să aloce suma de 46,5 miliarde de dolari pentru construcția zidului de frontieră.
MEDIAFAX era deja, după zece ani de activitate, una dintre sursele prin care presa din România avea acces rapid la informații despre evenimentele importante din țară și din străinătate. În 2001, agenția a relatat atât transformările politice interne, cât și unul dintre cele mai importante evenimente ale începutului de secol XXI: atacurile teroriste din Statele Unite.
11 septembrie 2001 – atacurile teroriste care au schimbat lumeaDimineața de 11 septembrie 2001 a început aparent normal. În New York, mii de oameni mergeau la serviciu în complexul World Trade Center, iar în Washington activitatea începea la Pentagon și în instituțiile federale. În câteva ore, însă, SUA avea să fie lovită de cel mai grav atac terorist de pe teritoriul său.
19 membri ai rețelei al-Qaida au deturnat patru avioane comerciale. Două dintre aeronave au lovit Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York.
Primul dintre cele patru avioane deturnate a fost American Airlines Flight 11, care plecase din Boston cu destinația Los Angeles. La ora 8:46, aeronava a lovit Turnul de Nord al World Trade Center, în New York.
Inițial, imaginile transmise în direct de televiziuni au fost interpretate de unii drept consecința unui accident aviatic. Situația avea să se schimbe radical 17 minute mai târziu.
La 9:03, United Airlines Flight 175 a lovit Turnul de Sud. Momentul a fost surprins în direct de camerele de televiziune, iar pentru milioane de oameni a devenit prima dovadă clară că Statele Unite se confruntau cu un atac coordonat.
Cele două clădiri au continuat să ardă după impacturi. La 9:59, Turnul de Sud s-a prăbușit, iar la 10:28 a urmat Turnul de Nord. Prăbușirile au provocat un nor uriaș de praf și resturi în zona Manhattanului și au dus la moartea a mii de persoane aflate în clădiri sau în operațiunile de salvare.
Al treilea avion, American Airlines Flight 77, s-a prăbușit la ora 9:37 în partea de vest a Pentagonului, sediul Departamentului american al Apărării, în apropiere de Washington. În atac au murit 125 de persoane aflate în clădire, precum și cele 64 de persoane aflate la bordul avionului.
Al patrulea avion, United Airlines Flight 93, a plecat din Newark și avea ca destinație San Francisco. După ce pasagerii au aflat, prin intermediul telefoanelor, despre atacurile deja produse, mai mulți dintre ei au încercat să recâștige controlul aeronavei.
Avionul s-a prăbușit într-un câmp din apropiere de Shanksville, Pennsylvania, la 10:03. Niciunul dintre cei aflați la bord nu a supraviețuit. Aeronava nu și-a mai atins ținta.
Al doilea turn al cladirii World Trade Center s-a prabusit, marti, la scurt timp dupa ce primul turn fusese distrus in urma exploziei si incendiului. Foto: Mediafax Foto
MEDIAFAX a adus informația de peste Ocean în RomâniaAtentatele din 11 septembrie 2001 au reprezentat și pentru presa românească un moment în care accesul rapid la informație devenea esențial. Ziarele vremii aveau un acces mai limitat la sursele și publicațiile americane, iar agențiile de presă aveau un rol important în transmiterea și verificarea informațiilor venite din Statele Unite.
MEDIAFAX a relatat desfășurarea evenimentelor, bilanțul victimelor și reacțiile autorităților americane, preluând și informații din presa de peste Ocean.
Un exemplu apare în ziarul Ziua din 13 septembrie 2001, care publica informații culese de MEDIAFAX din The Hill și CNN.
„Unii membri ai Congresului american au început deja să se gândească la soluții militare împotriva unor atacuri, comentează ziarul The Hill din Washington, preluat de Mediafax. ”Trebuie să facem o mulțime de lucruri”, a afirma senatorul republican de Utah Orrin Hatch, membru în Comisia Juridică”, este o știre din numărul din 13 septembrie din ziarul Ziua, în care apare citat MEDIAFAX.
„Aproximativ 86 la sută dintre americani consideră că atentatele de acum două zile reprezintă un act de război împotriva Statelor Unite, relevă un sondaj Gallup, realizat pentru cotidianul USA Today și canalul de televiziune CNN, informează Mediafax”, este o altă știre apărută în ziarul Ziua.
MEDIAFAX nu a furnizat însă doar informații de ultimă oră, ci și materiale de context. Pe 12 septembrie 2001, ziarul Renașterea Bănățeană își deschidea ediția cu un material explicativ despre precedentele atacuri teroriste asupra Statelor Unite, preluat de la MEDIAFAX.
„America a fost, de-a lungul vremii, ținta mai multor atacuri teroriste, soldate, multe dintre ele, cu zeci de morți și sute sau chiar mii de răniți. (…) În 1998, peste 60 de persoane și-au pierdut viața și circa 1.000 au fost rănite în urma a două atentate cu bombă care au vizat, la un interval de cinci minute, ambasadele americane la Nairobi (Kenia) și Dares Salaam (Tanzania)”, a scris Renașterea Bănățeană pe 12 septembrie, citând MEDIAFAX.
Exemplele din presa vremii arată rolul pe care MEDIAFAX îl avea deja în transmiterea rapidă a informației internaționale către publicațiile românești, într-un moment în care fluxul de informații dinspre Statele Unite era esențial pentru înțelegerea unei crize care evolua de la o oră la alta.
Cum s-a schimbat lumeaImpactul atacurilor din 11 septembrie nu s-a limitat la New York și Washington.
Administrația președintelui George W. Bush a lansat ceea ce avea să fie cunoscut drept „războiul împotriva terorismului”, iar Statele Unite au început operațiunile militare în Afganistan împotriva regimului taliban și a rețelei al-Qaida.
Atentatele au dus și la schimbări majore în sistemul american de securitate. În anii care au urmat, autoritățile au introdus noi măsuri de supraveghere și control, iar securitatea aeroportuară a fost transformată radical.
România în 2001: începe mandatul Guvernului Adrian NăstaseÎn România, anul 2001 a început cu instalarea noului guvern rezultat în urma alegerilor parlamentare din noiembrie 2000.
Alegerile au fost câștigate de PDSR, iar Ion Iliescu a revenit la Președinția României. Pentru funcția de prim-ministru a fost desemnat Adrian Năstase, unul dintre principalii lideri ai PDSR.
Parlamentul a acordat încredere Guvernului la 28 decembrie 2000, iar în aceeași zi președintele Emil Constantinescu a emis decretul de numire a noului cabinet. Prin urmare, strict cronologic, Guvernul Adrian Năstase nu a început în 2001, ci la sfârșitul lui 2000, însă cea mai mare parte a primului său an de mandat s-a desfășurat în 2001.
Guvernul Năstase a preluat puterea după patru ani dificili pentru România, marcați de reforme economice dureroase, inflație, restructurări și tensiuni sociale.
În plan extern, unul dintre obiectivele majore ale perioadei Năstase era apropierea decisivă de NATO și UE, pentru că România urmărea integrarea în NATO și accelerarea negocierilor cu Uniunea Europeană.
2001 – zece ani de MEDIAFAXPentru MEDIAFAX, 2001 a fost un an cu o dublă semnificație. Agenția împlinea zece ani de existență într-un moment în care presa românească trecea, la rândul ei, prin transformări importante, iar fluxul rapid de informații devenea tot mai important.
Atentatele din 11 septembrie au arătat încă o dată cât de important era accesul rapid la informație internațională. În presa românească din acele zile, MEDIAFAX a fost una dintre sursele prin care informațiile despre atacuri, reacțiile autorităților americane, bilanțul victimelor și contextul internațional au ajuns la cititori.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.
În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.
La nivel continental, vara din 2026 a fost a treia cea mai caldă înregistrată vreodată.
Potrivit raportului Copernicus, temperaturile din vestul Europei au fost cu 2,5°C peste media perioadei 2016-2025. Mai mult de jumătate din continent a fost afectată de un nivel „foarte puternic” de stres termic, cu temperaturi resimțite de peste 38°C.
În 17 zile din această vară, temperaturile au depășit 30°C pe cel puțin 60% din suprafața Europei de Vest. Spre comparație, în 2003, un alt an marcat de temperaturi extreme, situația s-a înregistrat în 11 zile, iar în 2025, în doar șapte zile.
Vestul Europei a avut, de asemenea, un număr record de 13 zile caracterizate de stres termic „foarte puternic”, scrie The Guardian.
Cea mai caldă vară din Europa a provocat efecte în lanțValurile de căldură au început neobișnuit de devreme, la sfârșitul lunii mai, și au continuat inclusiv în septembrie. Temperaturile extreme, seceta și incendiile au avut efecte asupra sănătății populației, agriculturii, transporturilor și sistemelor energetice.
Potrivit raportului, valurile repetate de căldură au contribuit la moartea a zeci de mii de oameni în Europa și au provocat pierderi importante în agricultură. În unele zone, temperaturile ridicate au dus inclusiv la oprirea unor centrale electrice.
„Consecințele au depășit cu mult recordurile de temperatură, afectând disponibilitatea apei, sistemele energetice, transporturile, ecosistemele și sănătatea oamenilor”, a declarat Samantha Burgess, climatolog la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.
Cea mai caldă vară din Europa a adus secetă și incendii recordCăldura și seceta au afectat și râurile europene, care au înregistrat cele mai scăzute debite de vară din ultimii peste 30 de ani. În același timp, temperaturile de la suprafața mărilor europene au atins niveluri record.
Condițiile favorabile incendiilor de vegetație au fost, în 2026, cele mai severe înregistrate de oamenii de știință. Până la sfârșitul lunii septembrie, incendiile afectaseră aproximativ 680.000 de hectare în Europa.
Fumul generat de incendii a reprezentat, la rândul său, o problemă majoră pentru sănătatea populației. Cantitatea de particule fine eliberată în atmosferă a fost cu 30% mai mare decât media ultimelor două decenii.
Specialiștii avertizează că intensificarea și frecvența tot mai mare a fenomenelor meteorologice extreme indică schimbări importante ale climei europene. Pentru reducerea riscurilor asociate temperaturilor extreme, climatologii și medicii recomandă măsuri precum extinderea spațiilor verzi, umbrirea clădirilor și îmbunătățirea sistemelor de răcire din spitale, școli și centrele de îngrijire.
Profesionist cu o vechime de aproximativ 12 ani în domeniul energetic și, până inclusiv vineri, director de Dezvoltare și managementul participațiilor în cadrul Nuclearelectrica, Mihai Gioară preia interimar conducerea producătorului național de energie nucleară, la o zi după încheierea mandatului, la care a renunțat, al lui Cosmin Ghiță.
Reporter: Preluați mandatul de conducere a Nuclearelectrica într-un moment delicat pentru companie, ca urmare a efectelor secetei asupra nivelului Dunării la Cernavodă. Ce v-a determinat să acceptați această funcție/provocare în acest context dificil?
Mihai Gioară: Fac parte din echipa Nuclearelectrica de mai mulți ani. În acești ani am avut un parcurs profesional care mi-a permis coordonarea și implicarea directă în direcțiile strategice de dezvoltare a companiei și a proiectelor sale de investiții, integrând, prin activitate, complexitatea unui operator nuclear. Suplimentar, activitatea profesională în industria nucleară înseamnă și aderare pe deplin la valorile sale: siguranța mai presus de orice și responsabilitatea față de actul managerial, colegi, mediu și societate.
Tocmai din acest motiv, nu am văzut în acest moment un prilej de ezitare, ci o datorie pe care trebuie să mi-o asum, cunoscând în detaliu compania, proiectele, prioritățile, direcțiile de acțiune și rezultatele așteptate.
Perioada actuală este un moment dificil pentru Nuclearelectrica, însă Nuclearelectrica este o companie cu nu nivel ridicat de reziliență și o echipa de profesioniști ale căror eforturi sunt direcționate către depășirea actualului context. Cred că astfel de momente sunt testele care definesc o organizație și construiesc o cultură de securitate nucleară, dar și una organizațională, și mai solide. Am încredere în oamenii din Nuclearelectrica și am încredere că, împreună, vom trece peste această situație mai puternici și mai bine pregătiți pentru viitor.
Reporter: Care este principala provocare la începutul mandatului și cum vă propuneți să o gestionați?
Mihai Gioară: Principala provocare este, evident, situația în care ne aflăm astăzi: nivelul scăzut al Dunării la Cernavodă și impactul acestuia asupra operării și, implicit, producției. Seceta este un fenomen natural, pe care nu îl putem controla, dar putem controla modul în care răspundem. Lucrăm continuu, împreună cu autoritățile, pentru a identifica cea mai rapidă și sigură cale de a redă stabilitatea necesară sistemului energetic național prin reluarea operării Unităților 1 și 2.
Reporter: Și care sunt care sunt prioritățile mandatului dvs?
Mihai Gioară: Prioritățile mele sunt clare:
Pe termen scurt: repornirea și operarea în deplină siguranță a celor două unități, imediat ce condițiile o permit. Ne asigurăm intern, prin echipele de specialiști de la Cernavodă, care coordonează aceste activități, că le vom desfășura în condiții optime și de deplină siguranță.
Pe termen mediu: retehnologizarea Unității 1, prioritatea zero pentru întregul colectiv SNN și pentru România. Este și cel mai bun antrenament pentru obiectivul nostru pe termen lung și anume demararea lucrărilor la Unitățile 3 și 4.
CV-ul lui Mihai GioarăPotrivit informării oficiale, numirea lui Mihai Gioară în funcția de director general provizoriu al Nuclearelectrica este pentru o durată a mandatului de maximum cinci luni, cu posibilitatea prelungirii, o singură dată, pentru încă 2 luni, pentru motive întemeiate.
În București și Ilfov sunt înmatriculate 2.867.404 autoturisme, potrivit datelor RAR pentru 2025 prezentate de Primăria Capitalei. Aproape 1,3 milioane dintre acestea sunt încadrate de municipalitate în categoria vehiculelor vechi și poluante: 461.251 sunt Non-Euro, Euro 1, Euro 2 sau Euro 3, iar alte 835.856 sunt Euro 4.
Dimensiunea parcului auto poate fi tradusă însă și într-o imagine mult mai concretă.
Un loc de parcare standard pentru un autoturism are aproximativ 2,5 metri lățime și 5 metri lungime, adică în jur de 12,5 metri pătrați.
Dacă toate cele 2.867.404 mașini ar fi așezate simultan în astfel de locuri, suprafața ocupată ar ajunge la:
35,84 milioane de metri pătrați, adică aproape 36 de kilometri pătrați.
Este o suprafață comparabilă cu cea a unui întreg sector al Capitalei și mai mare decât Sectorul 2.
Numai dreptunghiurile în care ar încăpea mașinile, fără străzi între ele, fără trotuare și fără alte spații, ar ocupa aproximativ 15% din întreaga suprafață administrativă a Bucureștiului.
Cu tot cu aleile unei parcări: aproape 60 km²În realitate, o parcare nu poate fi formată doar din mașini lipite una de alta. Sunt necesare alei de circulație, spații de manevră și căi de acces.
Dacă folosim o estimare de aproximativ 20 de metri pătrați pentru fiecare autoturism, incluzând partea sa din căile de circulație, cele aproape 2,9 milioane de mașini ar necesita peste 57 de milioane de metri pătrați.
Asta înseamnă aproximativ 57–60 de kilometri pătrați, adică aproape un sfert din suprafața Bucureștiului.
O altă comparație: numai suprafața locurilor de parcare ar fi de aproximativ 17 ori mai mare decât Principatul Monaco.
Aproape jumătate dintre mașini sunt considerate vechi și poluanteCifrele au fost prezentate în contextul planului Primăriei Capitalei de introducere a unei Zone cu Nivel Scăzut de Emisii în București.
Municipalitatea propune ca primele restricții să intre în vigoare la 1 noiembrie 2027, în zona centrală, pentru automobilele Non-Euro. În această primă etapă ar fi vizate 80.507 autoturisme, aproximativ 3% din parcul auto analizat.
Restricțiile ar urma apoi să fie extinse progresiv și pentru celelalte norme de poluare: Euro 1 în 2028, Euro 2 în 2029, Euro 3 în 2030, Euro 4 în 2031 și Euro 5 în 2032.
Planul este, deocamdată, o propunere. Modul concret de aplicare, sistemul de control și eventualele sancțiuni trebuie stabilite ulterior prin hotărâri ale Consiliului General. Primarul general Ciprian Ciucu a indicat drept posibilă soluție folosirea camerelor pentru identificarea automată a vehiculelor.
Traficul, principala problemă pentru NO2 în centrul CapitaleiPrimăria justifică introducerea restricțiilor prin nivelurile ridicate de poluare generate de trafic.
Analiza municipalității indică în centrul Bucureștiului un „hot-spot” de aproximativ 3,2 kilometri pătrați în care media anuală a dioxidului de azot depășește actuala valoare-limită de 40 µg/m³. Aproximativ 47.000 de locuitori erau estimați în 2023 ca fiind expuși unor concentrații peste această limită.
În anumite „canioane stradale” din centrul Capitalei, peste 80% din concentrația de NO2 poate proveni din surse asociate traficului. În Piața Unirii, contribuția traficului este estimată la aproximativ trei sferturi din total.
Problema este amplificată de faptul că România a fost deja condamnată, în 2020, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru depășirea sistematică și persistentă a limitelor pentru PM10 în București.
Datele prezentate acum de autorități arată că situația nu s-a rezolvat. În 2024 au fost înregistrate, spre exemplu, 70 de depășiri ale valorii-limită pentru PM10, iar autoritățile spun că numărul depășirilor pentru mai mulți poluanți a crescut după 2020 în numeroase stații de monitorizare.
Din 2030, standardele europene vor deveni și mai stricte: limita anuală pentru NO2 va scădea de la 40 la 20 µg/m³, cea pentru PM10 tot de la 40 la 20 µg/m³, iar pentru PM2,5 de la 25 la 10 µg/m³.
