MediaFax.ro

Fostul ministru al Finanțelor susține sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că dobanzile au explodat în România nu pentru că va depune PSD amendamente la buget, ci înainte de a fi publicat bugetul în transparență publică/

„Cauza principală o reprezintă conflictul din Iran și retragerea de lichiditati de pe piețele financiare! Germania a ajuns la o dobândă de 2,99%, Franța și Italia se luptă să nu ajungă la 4% (pentru cei care nu știu, începe să existe un risc de fragmentare în zona euro dar și un risc de refinanțare). Asta a fost prima etapa. Etapa a doua a exploziei dobânzilor (+15% într-o lună) a constituit-o însăși publicarea legilor bugetare, legi care nu conving pentru că se bazează pe prognoze prea optimiste și nu țin seama de șocul recesionist și de cel energetic”, arată Adrian Câciu.

Amenadamentele nu schimbă indicatorii macro ai bugetului

În ceea ce privește bugetul, social-democratul arată că amendamentele nu schimbă indicatorii macro ai bugetului: „Ținta de deficit va rămâne tot 6,2% și în cazul în care PSD decide să depună amendamente la buget”.

El susține că amendamentele reașază sumele pe priorități pentru a combate criza socială, criza economică generata de recesiune, dar și finanțarea corectă a proiectelor de investiții ale autorităților locale.

„Nu aruncă nimeni în aer bugetul! Dar îl face pentru România! Îl îndreaptă pentru a avea creștere economică și în anul 2026 și nu contracție economică”, adaugă social-democratul, care spune că „așa cum e construit bugetul, aceasta este rețeta sigură pentru recesiune severă”.

Numărul unu mondial, Sabalenka, a trecut de cehoaica Linda Noskova cu 6-3, 6-4, în timp ce Rybakina a învins-o pe ucraineanca Elina Svitolina cu 7-5, 6-4.

„Mă simt minunat. Am pierdut câteva finale aici, așa că mă voi asigura că voi fi mai mult decât pregătită duminică”, a declarat Sabalenka, citată de BBC.

Numărul trei mondial, Rybakina, a câștigat patru dintre cele cinci întâlniri din finale cu Sabalenka , cele mai recente fiind la WTA Finals în noiembrie și la Australian Open în ianuarie.

„Voi lupta cât de mult pot. Sper să fie un meci grozav”, a spus jucătoarea kazahă, care a învins-o pe Sabalenka în finala de la Indian Wells din 2023.

Finala de duminică va marca a 14-a finală WTA 1.000 pentru belarusa Sabalenka.

În ciuda obiectivelor climatice ambițioase, doar 3 dintre cele mai mari 42 de mărci de îmbrăcăminte din lume se află pe o cale clară de limitare a încălzirii globale la 1,5°C, arată swissinfo.ch.

Doar 7% dintre companiile de modă sunt sustenabile ecologic.

2 companii elvețiene, în topul sustenabilității

Două companii elvețiene, On și Mammut, au primit note medii în cadrul Fossil-Free Fashion Scorecard 2025, realizat de ONG-ul Stand.earth.

Mammut și On se numără printre cele 42 de mărci analizate. Mammut a primit nota C în clasamentul general, în principal datorită performanței sale bune în domeniul transportului ecologic, unde a fost singura companie din clasament care a obținut cea mai înaltă notă, A+.

Marca sportivă On, pe de altă parte, a obținut doar nota generală D+. Compania cu sediul la Zurich are performanțe deosebit de slabe în ceea ce privește angajamentul său față de protecția mediului. On a primit nota F pentru lipsa de angajament public față de tranziția energetică.

Shein care emisii de CO2 cât Libanul

Prin comparație, concurenții săi Nike și Adidas au obținut scoruri puțin mai bune, cu C, respectiv C-. Între timp, grupul suedez de modă H&M (B+) și marca americană Eileen Fisher (B-) s-au clasat pe primul loc, singurele două care au primit nota B.

Deși obiectivele privind energia electrică regenerabilă pentru fabricile proprii ale firmelor sunt acum standard, principala provocare a emisiilor externalizate din lanțul de aprovizionare nu este abordată în mod adecvat.

Retailerul chinez Shein, de exemplu, și-a crescut emisiile externalizate cu 170% în ultimii ani. Compania este acum responsabilă pentru emisii de CO2 similare cu cele ale Libanului, potrivit ONG-ului Stand.earth.

Tabloul de bord analizează cele mai influente 42 de branduri de modă din lume în ceea ce privește sustenabilitatea.

Acestea includ nume mari din sectorul fast fashion, precum H&M și Primark, furnizori de produse de lux precum Prada și LVHM și producători de articole sportive precum Puma și Nike.

Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu – Sectorul Poliției de Frontieră Calafat, împreună cu polițiști de frontieră bulgari și lucrători ai Direcției Regionale Vamale Craiova – Serviciul Echipe Mobile Calafat, au descoperit, în urma controlului asupra unui autocamion, 106 pistoale, 131 de încărcătoare fără muniție și 60.000 de țigarete pentru care șoferul nu a putut prezenta documente de proveniență.

Controlul a avut loc la data de 13 martie, pe DN 56, asupra unui ansamblu rutier înmatriculat în Turcia, condus de un cetățean turc în vârstă de 38 de ani. Acesta transporta marfă pe ruta Turcia – Germania.

În timpul verificării compartimentului de marfă, polițiștii au observat că sigiliul era rupt și relipit. În interior au fost găsite mai multe cutii cu țigarete care aveau timbru de acciză turcesc.

Extinderea controlului a condus la descoperirea celor 106 pistoale și 131 de încărcătoare, fără muniție.

Cele 3.000 de pachete de țigarete descoperite au o valoare estimată de aproximativ 90.000 de lei.

Cercetările sunt efectuate de polițiștii din cadrul IPJ Dolj – Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor și contrabandă. Bunurile au fost ridicate pentru continuarea cercetărilor, iar ansamblul rutier a fost indisponibilizat.

Fiul filosofului și scriitorului Andrei Pleșu, Mihai Alexandru Pleșu, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT într-un dosar de trafic de droguri, potrivit unei informații publicate în exclusivitate de Ziarul de Iași. Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Iași.

Conform datelor de pe portalul instanțelor, în același dosar au mai fost trimiși în judecată Daniel Tiberiu Bucurescu, Sabina Gosav, Victor Foca, Simon Mark Perry, Ioan Florin Alupi și Silviu Cătălin Lucaci. Inculpații sunt acuzați de trafic de droguri, faptă prevăzută de articolul 2 din Legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Potrivit legislației, „cultivarea, producerea, fabricarea, oferirea, vânzarea, distribuirea, transportul, procurarea sau deținerea de droguri de risc fără drept se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani”, iar în cazul drogurilor de mare risc pedeapsa poate ajunge la „5 până la 12 ani de închisoare”.

Investigația a început în 2018

Ancheta a fost făcută publică pentru prima dată în aprilie 2019, când procurorii DIICOT Iași au anunțat că monitorizau de mai multe luni o rețea suspectată de trafic de droguri în municipiul Iași.

Potrivit anchetatorilor, investigația a început la 17 septembrie 2018, când autoritățile s-au autosesizat cu privire la existența unei grupări care comercializa cannabis (skunk) și pastile de ecstasy (MDMA) către consumatori din Iași.

Procurorii arătau atunci că o suspectă vindea cannabis cu 60–70 de lei pe gram și că, în perioadele în care în cluburile din oraș erau organizate evenimente muzicale, în special cu specific techno, aceasta se aproviziona și cu comprimate de ecstasy pentru a le comercializa.

Reținut în aprilie 2019, apoi sub control judiciar

În cursul anchetei, Mihai Alexandru Pleșu a fost adus la Iași de la București și reținut în aprilie 2019. Ulterior, el a fost pus în libertate sub control judiciar.

Potrivit procurorilor, bărbatul ar fi reprezentat „principala sursă de aprovizionare cu droguri pentru dealerul din județul Iași”. Anchetatorii susțineau că acesta ar fi încercat inclusiv să înființeze o cultură indoor de cannabis, fiind sprijinit de concubina sa, care ar fi cunoscut detalii despre activitățile investigate și ar fi intermediat unele tranzacții.

Droguri și echipamente au fost descoperite la percheziții

În urma perchezițiilor efectuate în aprilie 2019, anchetatorii au identificat mai multe locații echipate pentru cultivarea plantelor de cannabis, cu lămpi speciale, corturi de cultură, ventilatoare și ghivece.

De asemenea, au fost găsite diferite cantități de substanțe interzise, printre care cocaină, cannabis, comprimate de ecstasy, hașiș și ciuperci halucinogene, dar și cântare electronice de precizie și grindere pentru mărunțirea substanței vegetale.

Instanța a respins arestarea preventivă

La momentul anchetei, judecătorii din Iași au respins propunerea procurorilor de arestare preventivă a lui Mihai Pleșu.

Avocații acestuia susțineau atunci că „în șapte luni de supraveghere investigatorii sub acoperire nu au reușit nicio tranzacție cu Mihai Pleșu” și că la dosar nu ar exista probe suficiente pentru acuzațiile formulate.

La momentul eliberării, Mihai Pleșu declara că este nevinovat și că își dorește să dovedească acest lucru în instanță.

„Este o nedreptate și îmi doresc să se dovedească treaba asta. Eu lucrez cu copiii, cine își mai aduce copilul să facă terapie prin artă dacă m-au numit traficant de droguri?”, afirma el atunci.

Anunțul privind traversarea Strâmtorii Ormuz a fost făcut de ministerul Transporturilor Maritime, prin vocea lui Rajesh Kumar Sinha, secretar în cadrul ministerului, potrivit Le Figaro. 

În cadrul conferinței de presă acesta a declarat că două nave au trecut în siguranță prin Strâmtoare în cursul dimineții și continuă deplasarea către porturile din vestul țării. 

Anunțul a fost confirmat și de ambasadorul Teheranului în India, Mohammad ​Fathali, relatează Reuters. 

Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, punct de tranzit pentru aproximativ 20% din fluxul mondial de petrol, a fost puternic perturbat de Iran după ce, la finalul lunii februarie, Israel și Statele Unite ale Americii au început o campanie ofensivă împotriva Iranului. 

Potrivit primăriei, intervențiile au avut ca obiectiv salvarea clădirii Hanul Solacolu, aflate într-o stare avansată de degradare. Proiectul de recuperare a imobilului a fost început în perioada administrației fostului primar general Nicușor Dan și și a fost continuată de administrația condusă de Stelian Bujduveanu, în 2025.

Clădirea, situată la numărul 134 pe Calea Moșilor, a fost construită în anul 1859 de frații Solacolu. Inițial, aici a funcționat prima fabrică de paste făinoase din București, iar fațada era prevăzută cu prăvălii orientate către una dintre cele mai importante artere comerciale ale orașului, cunoscută în trecut și sub numele de Podul Târgului de Afară. Ulterior, imobilul a fost transformat în han.

În perioada comunistă, clădirea a fost naționalizată, iar după anul 2000 a fost retrocedată proprietarului. De-a lungul timpului, cutremurele din 1940, 1977, 1986 și 1990 au afectat grav structura de rezistență, imobilul fiind încadrat în clasa I de risc seismic.

Primăria arată că, înainte de intervenție, clădirea ajunsese într-o stare avansată de degradare, fiind plină de gunoaie și moloz. În 2022 au fost realizate procedurile de expropriere, iar din 2023 Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a început lucrările de punere în siguranță.

Lucrările au inclus sprijinirea elementelor de zidărie cu stâlpi metalici și grinzi de lemn, precum și realizarea unui sistem pentru preluarea apelor pluviale, pentru a preveni infiltrațiile în subsol. În timpul intervențiilor au fost evacuate aproximativ 2.000 de tone de gunoaie din interiorul clădirii. De asemenea, a fost păstrată cărămida de acum 167 de ani.

În prezent, clădirea nu mai presupune un un pericol public.

În etapa următoare, autoritățile pregătesc organizarea unui concurs internațional de soluții pentru proiectarea restaurării clădirii, în colaborare cu Ordinul Arhitecților din România. În paralel, se desfășoară investigații arheologice, analize ale terenului și proceduri pentru obținerea avizelor necesare, precum și identificarea unor surse de finanțare nerambursabilă pentru reabilitarea completă a imobilului.

Tancul petrolier deteriorat Arctic Metagaz, care transportă în principal gaz lichefiat, plutește în Marea Mediterană și s-ar putea apropia de Malta, raportează presa italiană, citând agenția Ansa.

Potrivit surselor, nava de 277 de metri se află în apropierea insulei italiene Linosa și se deplasează fără echipaj, sub influența curenților. Autoritățile malteze pregătesc deja un plan de intervenție în cazul unei situații de urgență.

Există îngrijorări privind faptul că la bord mai sunt mii de tone de gaz. Nava deteriorată ar putea reprezenta o amenințare pentru alte nave și pentru mediul înconjurător.

Prim-ministrul Maltei, Robert Abela, a anunțat pregătirea unor măsuri de urgență, iar guvernul italian a ținut o ședință de urgență.

Roma a anunțat că este pregătită să ofere asistență, dacă situația se va înrăutăți.

Tancul a suferit deteriorări după o explozie în largul coastei Libiei de săptămâna trecută.

Rusia susține că nava a fost atacată de o dronă maritimă ucraineană. Echipajul a reușit să fie evacuat, însă nava a rămas pe mare, cu o înclinare puternică.

Potrivit surselor italiene, nave militare și de salvare se află deja în apropiere, încercând să prevină o potențială catastrofă ecologică.

Italia a anunțat că și ea monitorizează „Arctic Metagaz”, petrolierul rusesc care transportă o încărcătură de gaze, petrol și motorină și plutește în derivă fără echipaj în sudul Mediteranei de câteva zile.

Italia este pregătită să sprijine Malta în gestionarea situației, a declarat guvernul de la Roma după ce premierul Giorgia Meloni a prezidat o reuniune pe temă.

„Italia și-a confirmat, de asemenea, disponibilitatea de a oferi sprijin, în așteptarea deciziilor autorităților malteze, cu care rămâne în contact permanent”, se arată într-un comunicat.

În noaptea de duminică spre luni, între 1 și 4 dimineața (ora Europei de Est) are loc ceremonia de decernare a premiilor Oscar, un fel de încununare festivistă a sezonului de premii în cinematografie.

Hollywood e în pregătiri intense la propriu. Literalmente.

Emoții sunt, curiozități – la fel, iar cât despre câștigători nu se pot face decât speculații, pentru că un lucru e clar la Hollywood: evenimentele de dinainte de Oscar (cum sunt, de pildă, Globurile de Aur, premiile BAFTA, Critics Choice sau Premiile Sindicatului Actorilor), uneori oferă indicii despre potențialii câștigători, alteori – deloc. Deci nimeni nu știe nimic.

De ce nu au Oscarurile juriu

Peste 11.000 de membri ai Academiei Americane de Film (cineaști activi, împărțiși în 17 ramuri – actori, regizori, producători, scenariști, editori, etc…) vor decide câștigătorii.

Ca să devii membru în Academia Americană de Film, trebuie fie să fii sponsorizat de doi membri existenți, fie să ai o nominalizare anterioară la Oscar.

În ultimii ani, Academia a crescut foarte mult numărul femeilor și al persoanelor din comunități, până acum, subreprezentate, pentru a diversifica votul.

La categoria „Cel mai bun film” toți membrii cu drept de vot pot să voteze, dar la categorii specifice (imagine, sunet, efecte) votează doar specialiștii de ramură, pentru a se asigura competența tehnică.

Câștigătorul e determinat de votul secret al acestor membri.

Cum se votează

Ca sistem de vot, protocolul este următorul: pentru „Cel mai bun film” se folosește un sistem preferențial.

Votanții clasează filmele de la 1 la 10.

Dacă un film nu obține 50% plus 1 din voturi, acesta e eliminat de pe ultimul loc și voturile se redistribuie, proces care continuă până când un film ajunge să obțină majoritatea.

Voturile sunt gestionate de PwC (PricewaterhouseCoopers), care păstrează rezultatele strict secrete până în momentul deschiderii plicurilor din timpul ceremoniei.

Surprize năucitoare

Ceremonia din acest an se anunță una dintre cele mai imprevizibile ediții din ultimii ani. Sunt posibile surprize năucitoare în orice moment.

La categoria principală, pentru cel mai bun film, competiția pare să se fi restrâns la două titluri: thrillerul politic One Battle After Another și horrorul cu vampiri, Sinners.

One Battle After Another, filmul regizat de Paul Thomas Anderson a dominat multe dintre premiile acordate de breslele din industrie și de marile festivaluri, ceea ce îl transformă într-un favorit logic atât pentru trofeul principal, cât și pentru premiul pentru regie.

„Sinners” are un sprijin puternic

Cu toate astea, nici Sinners, filmul regizat de Ryan Coogler, nu poate fi ignorat.

Pelicula a intrat în istoria Oscarurilor după ce a obținut nu mai puțin de 16 nominalizări – un record care depășește cele 14 nominalizări primite în trecut de filme precum Titanic, All About Eve sau La La Land. Sprijinul puternic din interiorul Academiei ar putea transforma categoria într-una dintre marile surprize ale serii.

Cel mai bun actor: cea mai imprevizibilă categorie

La categoria cel mai bun actor, cursa este extrem de strânsă. Timothée Chalamet a pornit ca favorit datorită rolului său din Marty Supreme, însă pe parcursul sezonului au apărut mai mulți concurenți puternici.

Printre aceștia se numără Wagner Moura pentru The Secret Agent și Michael B. Jordan pentru Sinners. Victoria recentă a lui Jordan la premiile Sindicatului Actorilor i-a oferit un avantaj important, mai ales că trofeul a fost acordat chiar în perioada în care membrii Academiei votau pentru Oscaruri.

Chiar și așa, categoria rămâne cel mai greu de prezis din acest an.

La „Cea mai bună acrtiță” apele parcă sunt mai clare

Dacă în alte categorii există incertitudine, la premiul pentru cea mai bună actriță situația pare mult mai clară. Actrița irlandeză Jessie Buckley a câștigat aproape toate premiile importante ale sezonului pentru rolul din Hamnet.

Deși Oscarurile au produs de multe ori surprize, Buckley este considerată în prezent cea mai sigură câștigătoare dintre toate categoriile majore.

Actor și actriță în rol secundar

La categoria actor în rol secundar, Sean Penn a devenit favorit în ultimele săptămâni datorită rolului din One Battle After Another.

După ce a câștigat premiul BAFTA și trofeul Sindicatului Actorilor – chiar dacă nu a fost prezent la ceremonii – actorul pare să fie în cursă pentru al treilea Oscar din cariera sa.

În schimb, competiția pentru cea mai bună actriță în rol secundar este una dintre cele mai deschise.

Teyana Taylor a fost nominalizată la toate marile gale și a câștigat Globul de Aur pentru rolul din One Battle After Another.

Pe de altă parte, Wunmi Mosaku a triumfat la premiile BAFTA pentru rolul din Sinners, iar Amy Madigan a obținut trofee la Critics Choice și la premiile Sindicatului Actorilor.

Absența filmului lui Madigan din categoria „cel mai bun film” ar putea însă să îi afecteze șansele, deoarece mai puțini votanți ar fi putut vedea producția.

Cu mai multe curse extrem de strânse și cu câteva favorite fragile, gala Oscarurilor din acest an promite o seară plină de emoții și posibile răsturnări de situație.

Dar, în ciuda tuturor predicțiilor, la Hollywood rămâne o regulă nescrisă: nimic nu este sigur până când plicul nu este deschis pe scenă.

În cadrul festivalului, peștele va fi pregătit în diverse moduri: la grătar, în ceaun, afumat, prăjit sau marinat. Printre preparatele oferite se numără saramura de crap, storceagul pescăresc, ciorba lipovenească, păstrăv, crap la proțap, precum și chifteluțe, crochete și plăcinte pescărești.

Sute de kilograme de pește vor ajunge pe grătare și în ceaune, varietatea folosită va include scrumbie, hering, macrou, doradă, biban, somn, caras, novac, nisetru, biban roșu și somon, alături de scoici și fructe de mare, toate pregătite pe loc de bucătari care respectă atât rețetele tradiționale, cât și reinterpretările moderne.

Festivalul aduce și o zonă extinsă de food trucks, produse tradiționale sau de post și standuri cu produse alternative: chuross, deserturi, plăcinte, băuturi, kurtos kalacs, langoși, dulciuri si prăjituri de casă.

Vizitatorii vor putea mânca pe loc, vor vedea cum se gătește peștele în aer liber și vor descoperi rețete care transformă ingredientele simple în preparate memorabile.

Festivalul a crescut în fiecare an, iar ediția din 2026 promite mai mult spațiu, mai multe preparate și o atmosferă de festival autentic între 20 și 25 martie,

Evenimentul se desfășoară anual și a câștigat popularitate în rândul bucureștenilor, care revin pentru preparatele de pește și atmosfera de festival.

Ediția din 2026 aduce un spațiu mai generos, mai multe grătare și ceaune, și o varietate mai mare de preparate, cu accent pe calitatea ingredientelor și respectarea tradițiilor culinare.

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a avut o întâlnire cu noul ambasador al Statele Unite ale Americii la București, Darryl Nirenberg, discuțiile vizând consolidarea cooperării în domeniul apărării și evoluțiile de securitate din regiune.

Potrivit ministrului, dialogul a fost unul „foarte deschis”, iar întâlnirea a marcat începutul mandatului noului diplomat american în România.

Cooperarea militară bilaterală

„România și Statele Unite au construit, în timp, un parteneriat solid, demonstrat prin fapte și prin proiecte concrete, nu doar prin declarații”, scrie Miruță pe contul oficial de socializare.

În cadrul întrevederii, cei doi au abordat teme legate de cooperarea militară bilaterală, întărirea NATO pe Flancul Estic și evoluțiile din mediul de securitate regional și internațional.

Discuțiile au inclus și sprijinul acordat Ucrainei, precum și implicațiile conflictelor actuale pentru stabilitatea globală.

„O discuție deschisă”

„Am avut astăzi o discuție foarte deschisă cu E.S. Darryl Nirenberg, noul ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, căruia i-am urat succes la început de mandat.

Dialogul nostru a vizat consolidarea cooperării în domeniul apărării, întărirea Flancului Estic al NATO și evoluțiile din mediul de securitate regional și internațional, sprijinul acordat Ucrainei și implicațiile conflictelor actuale pentru stabilitatea globală”, scrie Miruță.

„Ne respectăm angajamentele, chiar și în context fiscal dificil”

Acesta subliniază că România își menține angajamentele asumate în cadrul lianței Nord-Atlantice, în ciuda contextului economic complicat:

„România rămâne un susținător ferm al Parteneriatului Strategic cu Statele Unite și al relației transatlantice. Chiar și într-un context fiscal dificil, ne respectăm angajamentele asumate în cadrul NATO și continuăm să investim în securitatea și apărarea noastră. România a arătat ca este un partener de încredere, serios”, scrie ministrul Apărării.

În postarea ministrului Apărării se reiterează și rolul prezenței militare americane în România.

Parteneriatul strategic dintre România și SUA rămâne vital pentru regiune”

„Prezența militară americană în România, alături de investițiile SUA în domenii strategice și tehnologice, contribuie direct la consolidarea securității naționale și la întărirea poziției țării noastre în cadrul NATO și al comunității euro-atlantice”.

Potrivit acestuia, parteneriatul dintre România și Statele Unite rămâne vital pentru stabilitatea în regiune:

„Parteneriatul strategic dintre România și SUA rămâne un pilon esențial pentru stabilitatea și securitatea regiunii noastre”.

Importanța proiectului

„El este a doua piesă din ceea ce înseamnă inelul median în sectorul 4. Așa cum am spus, am construit deja pasajul Europa Unită. Până la finalul anului vom reuși să finalizăm acest pasaj care va îndeplini două obiective foarte importante. Pe de-o parte, va degreva această intersecție, care nu este importantă, ci foarte importantă pentru toți bucureștenii. Pe de altă parte, va reprezenta un punct nodal nu important, ci extrem de important pentru inelul median. Inelul median care, în fapt, reprezintă o conexiune între șoseaua Giurgiului și șoseaua Petricani. O cale rapidă de acces între partea de nord și partea de sud a orașului”, a spus primarul Sectorului 4. 

Potrivit primarului Daniel Băluță, lucrările pentru montarea primei părți a tablierului au început în noaptea precedentă, iar operațiunile vor continua în weekend, în special pe timpul nopții, când vor fi instituite restricții de circulație 

„Am început, așa cum v-am spus, să montăm aseară prima parte a tablierului. În acest weekend vom continua cu restricții de circulație pe timpul nopții pentru că vom continua să montăm piese ale tablierului. Iar în circa o lună de zile, întreaga structură a tablierului va fi montată și ne vom putea apuca de ultima etapă, anume aceea de montare a infrastructurii rutiere”. declarată Băluță. 

Impactul asupra traficului

Edilului a mai precizat: „Aici, la Apărătorii Patriei, vom avea un nod intermodal, similar celui de la Eroii Revoluției, un nod care, pe lângă fluidizarea traficului, va reuși să genereze conexiuni între stațiile de tramvai, pentru că, da, de pe șoseaua Giurgiului până pe șoseaua Petricani vom avea șină de tramvai cu stația de metrou. Acestea sunt aspectele care fac această investiție nu importantă, ci foarte importantă pentru București. Este singura modalitate în care traficul poate fi redus în București, asta pe de-o parte, și, pe de alta parte, gradul de confort al oamenilor va crește exponențial”. 

Termenul de finalizare și costurile

Legat de când va fi finalizată această lucrare și de costul ei, Băluță a anunțat: „Această investiție va fi finalizată cel mai probabil până la sfârșitul anului. Valoarea acestei investiții este de 100 de milioane de lei plus TVA, deci 120 de milioane de lei finit”. 

Consiliul General al Municipiului București a aprobat un proiect de hotărâre care prevede reducerea facturilor la energie termică pentru locuitorii Capitalei atunci când serviciile de încălzire și apă caldă nu sunt furnizate în parametrii contractuali.

Inițiativa este prezentată drept o victorie pentru consilierii generali ai Partidului Umanist Social Liberal (PUSL) și pentru bucureșteni.

Locuitorii care nu beneficiază de apă caldă sau căldură vor putea primi retroactiv sumele

Potrivit hotărârii adoptate, locuitorii care nu beneficiază de apă caldă sau căldură la standardele stabilite vor plăti facturi mai mici.

De asemenea, aceștia vor putea primi retroactiv sumele care li se cuvin, începând cu 1 ianuarie 2026, în cazul în care serviciile furnizate nu au respectat parametrii contractuali.

Proiectul a fost inițiat de consilierii generali ai PSD și PUSL și a fost adoptat cu 40 de voturi „pentru” și 12 abțineri.

„Un principiu de bun-simț”

Susținătorii inițiativei afirmă că măsura introduce un principiu de echitate în relația dintre sistemul de termoficare și consumatori.

„Aprobarea proiectului înseamnă aplicarea unui principiu de bun-simț: cât primești, atât plătești. Am încercat să impunem acest principiu alături de colegii de la PSD, dar a existat un blocaj de aproximativ o lună, cauzat de primarul general, care s-a opus acestui proiect, fără a avea însă obiecții de fond”, a declarat Bogdan Ion Jelea, liderul consilierilor PUSL din Consiliul General al Capitalei.

„Un rezultat cât se poate de bun”

Acesta a subliniat că adoptarea proiectului va pune capăt situațiilor în care bucureștenii plăteau tarife pentru apă caldă sau căldură chiar și atunci când serviciile nu erau furnizate corespunzător. „Rezultatul de astăzi este unul cât se poate de bun, pentru că bucureștenii nu vor mai plăti apă rece la preț de apă caldă”, a adăugat Jelea.

Hotărârea adoptată de Consiliul General urmează să fie aplicată în sistemul de termoficare al Capitalei, astfel încât facturile să reflecte mai exact calitatea serviciilor furnizate.

„În seara zilei de 13 martie 2026, la ora 20:03, pompierii militari din cadrul Secției de Pompieri Pașcani au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un depozit de furaje din satul/comuna Hălăucești, județul Iași. Pompierii militari au luptat cu flăcările aproximativ 9 ore, reușind să limiteze extinderea incendiului și să protejeze bunurile din apropiere. Misiunea a fost finalizată în dimineața zilei de 14 martie 2026, la ora 05:40”, transmite ISU Iași. 

În cadrul intervenției, autoritățile au mobilizat două autospeciale de stingere cu apă și spumă și o autospecială pentru transport apă, și ca personal, 13 pompieri militari au fost dislocați. 

De asemenea, primăria comunei a pus pompierilor la dispoziție un buldoexcavator care a fost folosit pentru împrăștierea furajelor în vederea stingerii focarelor ascunse. 

„La sosirea echipajelor de intervenție, incendiul se manifesta la aproximativ 100 de baloți de furaje, existând risc de propagare la bunurile din apropiere și la vegetația uscată din zonă, în condiții de vânt, care favorizau extinderea flăcărilor”, se mai arată în informare. 

În urma intervenției au ars aproximativ 40 de tone de furaje, iar alte 10 tone au fost afectate. 

De asemenea, stingerea incendiului a fost susținută și de Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Hălăucești. 

Potrivit unor postări publicate pe pagina oficială de Facebook a instituției, echipele de la Administrația Străzilor București au montat stâlpișori pe Strada Ion Câmpineanu și Strada Vasile Sion, pentru a împiedica parcarea mașinilor pe trotuare. Totodată, au fost schimbate indicatoare rutiere ruginite, iar stâlpii acestora au fost îndreptați și vopsiți.

Într-o altă postare, instituția a prezentat imagini „înainte și după”, după ce un panou publicitar montat chiar în mijlocul trotuarului a fost îndepărtat. Potrivit mesajului publicat, structura respectivă bloca trecerea pietonilor și a fost demontată „din respect pentru pietoni”.

 

„A fost, dar nu mai este! Din respect pentru pietoni. Trotuarele le aparțin”, au transmis reprezentanții instituției.

Într-o altă intervenție, primăria a anunțat că a descoperit un teren abandonat pe Strada Johann Gutenberg, ascuns în spatele unui gard plin de graffiti. Potrivit mesajului publicat, terenul aparține municipalității și era lăsat în paragină de ani de zile.

Echipele de la Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București, împreună cu Poliția Locală a Municipiului București și Administrația Străzilor, au demontat panourile ruginite și au început curățarea terenului de gunoaie și vegetație spontană.

Primăria a mai anunțat că au fost îndepărtate garduri ruginite de pe Strada Vasile Sion, Strada Gării de Nord și din zona Calea Griviței – Bretea Basarab.

„Am zis, facem! Trotuarele sunt pentru pietoni, să meargă în siguranță. Și le redăm lor. Schimbăm fața Capitalei pas cu pas”, au mai transmis reprezentanții Primăriei Capitalei.

 

Incidentul a fost anunțat prin apel la 112 de o femeie de 49 de ani care a anunțat că un autoturism a intrat în coliziune cu mașina familiei sale, care era parcată.

„Polițiștii s-au deplasat de îndată la fața locului, iar din primele verificări efectuate a reieșit faptul că un autoturism condus de un bărbat, care se deplasa pe o stradă din comuna Bucov, ar fi intrat în coliziune cu un alt autoturism parcat. În urma producerii accidentului rutier au rezultat doar pagube materiale”, informează IPJ Prahova. 

După ce a lovit mașina, bărbatul a fugit de la locul accidentului însă a fost identificat de către oamenii legii.
Bărbatul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând o alcoolemie de 0,68 mg/l alcool pur în aerul expirat. De asemenea, acesta a fost transportat pentru a i se ridica probe biologice. 

În plus, în urma verificărilor autoritățile au constat că acesta conducea fără permis. 

Ancheta continuă, iar polițiștii au anunțat: „În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”. 

Potrivit MAE, în urma atacului, cele două site-uri au înregistrat încetiniri în funcționare și au devenit inaccesibile pentru scurte intervale de timp. Reprezentanții instituției au precizat însă că echipamentele de protecție, împreună cu specialiștii ministerului, au intervenit rapid și au reușit să reducă semnificativ impactul incidentului.

În prezent, toate sistemele digitale ale Ministerului Afacerilor Externe funcționează normal, a transmis instituția.

MAE a explicat că atacurile de tip DDoS constau în supraîncărcarea artificială a traficului digital, cu scopul de a bloca accesul la un site, fără a presupune însă accesarea sau compromiterea datelor. Oficialii subliniază că astfel de acțiuni nu sunt echivalente cu o intruziune informatică de tip hacking.

„Nicio informație sensibilă nu a fost accesată de autorii acestor atacuri”, arată ministerul, care atrage atenția că principalul efect al unor asemenea incidente este imposibilitatea temporară a cetățenilor de a utiliza serviciile digitale de care au nevoie.

În final, Ministerul Afacerilor Externe a subliniat că, la nivel global, frecvența atacurilor cibernetice de acest tip este în creștere, iar România, inclusiv platforme guvernamentale, a fost vizată în mod repetat în ultimii ani.

Potrivit imaginilor distribuite pe rețelele sociale, manifestanții au mărșăluit pe străzile orașului, luminându-și drumul cu lanternele telefoanelor mobile și scandând „libertate”. O parte dintre protestatari au atacat sediul local al Partidul Comunist din Cuba, considerat un simbol al puterii regimului. Din clădire au fost scoase documente, calculatoare și mobilier, care au fost apoi incendiate în apropierea sediului, notează El Mundo.

Martorii susțin că forțele de securitate au intervenit în forță pentru a dispersa mulțimea. Locuitori ai orașului au relatat pe rețelele sociale că poliția ar fi tras focuri de armă, iar un minor ar fi fost rănit în timpul intervenției. Informațiile nu au fost confirmate oficial.

Protestele din Morón sunt considerate cele mai importante manifestații din ultimii ani, după revolta populară din iulie 2021, când mii de cubanezi au ieșit în stradă împotriva guvernului, iar autoritățile au reprimat dur demonstrațiile.

Nemulțumirea populației este alimentată de criza energetică profundă care afectează insula. În unele zile, până la 68 % din țară rămâne simultan fără electricitate, potrivit datelor oficiale, iar penele de curent pot dura multe ore.

Pe lângă lipsa energiei electrice, cubanezii se confruntă și cu penurie de alimente, medicamente și alte produse de bază, ceea ce amplifică tensiunile sociale și determină tot mai mulți oameni să iasă în stradă pentru a cere schimbări.

„Economia românească nu merge bine în prezent. Desigur, acest lucru este direct legat de politica de sancțiuni a UE”, a declarat Lipaev într-un interviu acordat agenției rusești TASS. 

Lipaev a afirmat că, în urma acestor măsuri, România ar fi fost nevoită să cumpere hidrocarburi la prețuri mai ridicate decât cele oferite anterior de Rusia, fapt ce a  dus la creșteri semnificative ale prețurilor la îngrășăminte și la perturbarea lanțurilor logistice și comerciale existente.

Ambasadorul rus a prezentat și câțiva factori economici despre ecoonomia României. „Inflația din România este în prezent de trei ori mai mare decât media UE, creșterea produsului intern brut este mai mică de 1%, datoria publică a depășit 60% din PIB, iar exporturile de bunuri sunt semnificativ mai mici decât importurile”, spune Lipaev. 

„Nu este treaba noastră să judecăm măsura în care politicile economice ale guvernelor anterioare și actuale au un impact, dar există voci care susțin că unul dintre motivele tendințelor economice negative este creșterea oportunistă a cheltuielilor guvernamentale pe parcursul mai multor ani, în special în anul electoral 2024, ceea ce a dus la deficite în bugetul țării”, mai spune ambasadorul. 

Meta, compania-mamă a rețelei sociale Facebook, s-ar putea confrunta cu o nouă rundă majoră de concedieri, potrivit unor surse din interior citate de Reuters.

Reducerile de personal ar putea ajunge la aproximativ o cincime din forța totală de muncă a companiei, în contextul investițiilor masive în infrastructura de inteligență artificială (IA). Reprezentanții Meta au respins însă informațiile, catalogându-le drept speculative.

Trei persoane familiarizate cu situația spun că reprezentanții din conducerea Meta analizează un plan de restructurare care ar putea afecta cel puțin 20% dintre angajați.

NU este cunoscută dimensiunea exactă a concedierilor

Măsura ar avea rolul de a compensa costurile ridicate ale dezvoltării tehnologiilor bazate pe inteligență artificială și de a pregăti compania pentru o organizare mai eficientă, în care angajații folosesc instrumente avansate de IA pentru a realiza mai mult cu echipe mai mici.

Deocamdată nu a fost stabilită o dată pentru eventualele concedieri și nici dimensiunea exactă a reducerilor.

Totuși, potrivit surselor citate, directorii companiei ar fi informat recent managerii de nivel superior despre aceste planuri și le-ar fi cerut să înceapă să pregătească scenarii de reducere a personalului.

META clasifică informațiile drept „speculații”

Meta a respins oficial informațiile.

Întrebat despre posibilitatea unei noi runde de concedieri, purtătorul de cuvânt al companiei, Andy Stone, a declarat că relatările apărute în presă sunt „speculații despre abordări teoretice”.

Dacă planul s-ar materializa, aceasta ar fi cea mai amplă reducere de personal de la restructurarea majoră inițiată de companie la sfârșitul anului 2022 și începutul lui 2023. La 31 decembrie, Meta avea aproape 79.000 de angajați la nivel global.

În 2022, META a concediat 13% din angajați

În noiembrie 2022, compania a concediat aproximativ 11.000 de persoane, adică circa 13% din forța de muncă de atunci. Aproximativ patru luni mai târziu, Meta a anunțat eliminarea a încă 10.000 de posturi.

Strategia companiei este strâns legată de ambițiile sale în domeniul inteligenței artificiale generative.

În ultimul an, directorul executiv Mark Zuckerberg a accelerat investițiile pentru a face Meta mai competitivă în acest sector, inclusiv prin recrutarea de cercetători specializați și achiziția altor companii din domeniu.

„O singură persoană extrem de talentată” poate face totul

La începutul anului, Zuckerberg a subliniat că aceste investiții aduc deja câștiguri de eficiență. „Proiecte care înainte necesitau echipe mari pot fi acum finalizate de o singură persoană extrem de talentată”, a afirmat el.

Planurile Meta reflectă o tendință mai largă în rândul marilor companii americane, în special din sectorul tehnologic, care își reorganizează operațiunile pentru a integra inteligența artificială și pentru a reduce costurile.

În acest context, companiile investesc masiv în tehnologie, dar în același timp reevaluează dimensiunea și structura forței de muncă.