Serialul de televiziune Netflix „ Emily in Paris ” a evoluat, fără îndoială, în mult mai mult decât o simplă comedie romantică cu acțiunea plasată în capitala Franței, relatează presa din Grecia.
Încă de la prima sa apariție, a reușit să funcționeze ca un studiu de caz modern despre modul în care producția de televiziune poate afecta direct economia, turismul și imaginea internațională a orașelor în care este filmată.
Totul a început la ParisSuccesul seriei a fost legat de Paris încă de la început. Străzile, cafenelele, monumentele și estetica Parisului nu sunt doar un decor, ci un element cheie al narațiunii.
Aceasta a avut un impact economic direct:
Așa-numitul „turism pe ecran” a fost deja înregistrat în alte producții, dar „Emily la Paris” a consolidat în mod special tendința, atrăgând vizitatori care vor să trăiască experiența serialului.
Roma și expansiunea mărciiÎn sezoanele ulterioare ale serialului, producția s-a extins la Roma, mutând o parte a poveștii în capitala Italiei. Și acolo, rezultatul a fost similar: interes sporit pentru locațiile de filmare, trafic turistic sporit și un impuls economic pentru echipele și afacerile locale.
Grecia în cadruÎn episodul final al sezonului cinci, Gabriel îi trimite un mesaj/o carte poștală lui Emily (Lily Collins) și o invită să se întâlnească cu el în Grecia , lăsând deschisă posibilitatea ca el să meargă acolo în sezonul următor.
Declarațiile prim-ministrului Kyriakos Mitsotakis conform cărora urmărește serialul pentru a se relaxa cu soția sa au provocat o reacție amuzantă din partea Netflix. Totul însă a alimentat un scenariu care, de fapt, pare să fi devenit realitate.
Situația a câștigat și mai multă publicitate atunci când vedeta serialului, Lily Collins, a comentat știrile aferente în timpul apariției sale televizate la „The Tonight Show”, amplificand zvonul internațional în jurul serialului și atractivitatea acestuia dincolo de conținutul televizat.
Echipa de producție a serialului „Emily la Paris” a vizitat deja insula, identificând principalele locații unde vor avea loc filmările, în timp ce protagoniștii sunt așteptați să sosească pe insulă la mijlocul lunii mai. Conform informațiilor de la producție, filmările noului sezon ar putea începe în cursul lunii, interesul îndreptându-se deja către posibile noi locații. În același timp, se pare că este în desfășurare un proces de casting pentru roluri secundare.
Exemplele din alte țări arată că un serial de televiziune de succes poate transforma locații necunoscute în destinații turistice globale în câteva luni.
Serialul „Emily la Paris”, cu fani înfocați din întreaga lume, nu este doar un serial de succes, ci un exemplu excelent al modului în care cultura pop poate acționa ca o pârghie de dezvoltare pentru orașe și țări.
Prin imagine și povestire, filmul prezintă peisaje și centre urbane la nivel internațional, aducându-le în prim-planul unui public global. În același timp, stimulează turismul în zonele în care au loc filmările, contribuind totodată la dezvoltarea industriei audiovizuale interne. În același timp, deschide calea pentru colaborări cu studiouri internaționale importante, consolidând poziția fiecărei țări pe harta globală a producătorilor, o dinamică care prezintă un interes deosebit și pentru Grecia.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a anunțat joi seara, în cadrul unei conferințe care a avut loc în Elveţia, că Uniunea Europeană a îngheţat fondurile destinate Serbiei din Planul de creştere.
Anunțul vine după ce recent, parlamentul sârb a adoptat reforme judiciare fără a consulta în prealabil procurorii, judecătorii, UE sau alte organisme de specialitate, scrie Kyiv Post, citând AFP.
„Serbia este astăzi o țară foarte polarizată, deși este candidată la aderarea la UE de mai bine de 10 ani. Din păcate, observăm un regres, în special în ceea ce privește valorile despre care vorbeam mai devreme: statul de drept, democrația, libertatea de exprimare și, mai ales, libertatea presei. Serbia are un viitor în Uniunea Europeană, dar cursul trebuie inversat sau exprimat cu tărie, inclusiv prin acțiunile politicienilor săi”, a spus Marta Kos în cadrul conferinței de presă.
„Pentru moment, am suspendat toate plăţile în cadrul Planului de creştere, deoarece a existat un regres în domeniul justiţiei. Până când acest lucru nu va fi remediat, nu vor putea beneficia de sprijin financiar european”, a declarat Kos ca răspuns la o întrebare despre situația din Serbia.
Potrivit Kyiv Post, Planul de creştere vizează şase ţări din Balcanii de Vest, printre care și Serbia, iar bugetul alocat se ridică la 6 miliarde de euro pentru perioada 2024-2027. Acesta este destinat stimulării economiilor şi accelerării integrării cu UE.
Aceste fonduri sunt condiţionate de reforme, mai ales cele referitoare la garantarea independenţei sistemului judiciar şi combaterea corupţiei.
A worker performs his duties in a blast furnace shop at Zaporizhstal Iron and Steel Works, Zaporizhzhia, southeastern Ukraine , on May 03, 2024. Photo by Dmytro Smolienko/Ukrinform/ABACAPRESS.COM
Totuși, din acest total redus, exporturile de aproximativ 23 de miliarde de euro sunt caracterizate drept un „grup mixt” care s-ar putea confrunta cu tarife mai mari în temeiul noilor reguli, au declarat oficialii. Revizuirea a urmat unei hotărâri a Curții Supreme de la sfârșitul lunii februarie, care a anulat tarifele „reciproce” inițiale impuse de Trump, obligând Washingtonul să găsească alte modalități de a menține presiunea asupra partenerilor săi comerciali. Tarifele pentru oțel și aluminiu sunt percepute în temeiul Secțiunii 232 din Legea privind extinderea comerțului din 1962, care permite taxe vamale dacă importurile de produse amenință securitatea națională. Acestea nu au fost acoperite de decizia Curții Supreme. Administrația Trump a revizuit tarifele vamale pentru oțel și aluminiu după ce oficiali și grupuri de afaceri americane au declarat că se confruntă cu dificultăți în a evalua conținutul de metale al unui catalog în continuă creștere de produse derivate care sunt supuse taxelor vamale. Lista a fost extinsă cu peste 400 de coduri de produs în august anul trecut. SUA percep în prezent o taxă vamală de 50% la importurile de oțel și aluminiu. Comisia Europeană, în special, a încercat să excludă complet produsele siderurgice de la taxe vamale sau să reducă rata aplicabilă la 15%, în conformitate cu un plafon tarifar stabilit într-un acord comercial încheiat în iulie anul trecut la complexul de golf al lui Trump din Turnberry, Scoția. Comisarul pentru comerț, Maroš Šefčovič, a ridicat aceste probleme la Washington săptămâna trecută cu omologii săi din SUA, inclusiv cu reprezentantul pentru comerț, Jamieson Greer. Șeful UE pentru comerț a încercat să inspire încredere în stadiul acordului după întâlnire, declarând reporterilor că „a fost asigurat de ambasadorul Greer, de toți interlocutorii mei, că un acord este un acord pentru ambele părți”. Acordul transatlantic nu a intrat încă în vigoare, instituțiile UE fiind încă în negocieri pentru finalizarea legislației de abilitare . Suișuri și coborâșuri În evaluarea sa preliminară, executivul UE a constatat că din cele 52 de miliarde de euro de produse UE acoperite de ultima decizie a lui Trump, 28,3 miliarde de euro vor beneficia de tarife mai mici, au declarat pentru POLITICO patru oficiali europeni familiarizați cu evaluarea. Acestea includ produse în valoare de 17,6 miliarde de euro care au fost eliminate complet de pe lista tarifară și 10,7 miliarde de euro care sunt supuse plafonului tarifar de 15%, au adăugat aceștia. Prin urmare, peste 23 de miliarde de euro în exporturi nu beneficiază de scutire și vor fi supuse unor tarife mai mari decât înainte. Noua structură tarifară a lui Trump stabilește trei niveluri. Primul este un tarif de 50% pentru oțelul brut, aluminiu, cupru și produsele fabricate în întregime din aceste metale, cum ar fi țevile sau cuiele, așa cum a fost precizat în proclamația sa din 2 aprilie . A doua este o taxă vamală fixă de 25% pentru produsele „derivate” fabricate în mare parte din metale, cum ar fi aragazurile sau aparatele de aer condiționat . O a treia categorie, de 10%, acoperă produsele fabricate în străinătate care conțin metale de origine americană; rata mai mică este concepută pentru a recompensa producătorii străini care se aprovizionează din SUA. Produsele care conțin mai puțin de 15% oțel, aluminiu sau cupru vor fi exceptate de la tarifele prevăzute la Secțiunea 232. „Administrația Trump urmărește o strategie agilă pentru a readuce în Statele Unite producția esențială, inclusiv ajustări tarifare specifice pentru a combate evaziunea fiscală, a simplifica conformitatea și a stimula creșterea capacității de producție a oțelului și aluminiului în Statele Unite”, a declarat un oficial al Casei Albe. O mică șansă Schimbările au intrat în vigoare pe 6 aprilie – la doar patru zile după ce Trump a semnat ordinul executiv – oferind exportatorilor și funcționarilor vamali de ambele părți ale Atlanticului o mică șansă de adaptare. Impunerea unor tarife mai mari asupra unei părți atât de mari a exporturilor UE a stârnit îngrijorări suplimentare la Bruxelles. Țările membre ale UE, legislatorii și Comisia sunt deja în dezacord cu privire la posibilitatea de a adăuga garanții suplimentare acordului Turnberry, după ce Trump a amenințat în ianuarie că va invada Groenlanda, un protectorat danez. Parlamentarii europeni, susținuți de Franța , vor să atașeze o clauză de tip „răsărit de soare” care ar întârzia implementarea acordului până la reducerea tarifelor americane asupra produselor derivate din oțel și aluminiu. Anunțul făcut de Trump din 2 aprilie „nu îndeplinește așteptările Parlamentului European. Pentru noi, este clar că aceste produse nu ar trebui să fie taxate cu mai mult de 15%, în conformitate cu Acordul cu Scoția”, a declarat Bernd Lange, care prezidează comisia pentru comerț a Parlamentului European și este principalul legislator pentru acordul comercial UE-SUA. Oficialul de la Casa Albă a declarat că relocarea a fost un obiectiv clar al politicii comerciale „America First” a lui Trump și în prim-planul tuturor negocierilor cu partenerii comerciali, „inclusiv cu Uniunea Europeană, cu care înregistrăm cel mai mare deficit comercial, și așteptăm cu nerăbdare ca UE să își pună pe deplin în aplicare angajamentele asumate în temeiul acordului Turnberry”.Raluca Turcan a punctat efectele pozitive ale aderării României la UE, privind piața muncii.
„După aderarea la UE, piața muncii din România a avut cea mai rapidă dezvoltare din întreaga regiune. Câștigul salarial mediu net a ajuns la peste 5.500 lei în anul 2026 (de la aproximativ 866 lei la momentul aderării la UE, la 1 ianuarie 2007), iar România a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri ale venitului real pe cap de locuitor. Aderarea la UE a deschis mii de oportunități, atât în țară, cât și în spațiul comunitar, iar dezvoltarea internetului a flexibilizat piața muncii și a deschis perspective noi pentru angajați și angajatori”, se arată în mesajul publicat vineri de Turcan pe Facebook.
Productivitate scăzută și povara fiscalăDeputatul PNL a atras atenția asupra unor probleme persistente, precum productivitatea scăzută comparativ cu media europeană și nivelul ridicat al sărăciei în rândul angajaților, invocând presiunea fiscală cu care se confruntă.
„Productivitatea muncii în România rămâne semnificativ sub media UE în termeni nominali (aprox. 18-20 euro/oră față de ~45–48 euro/oră la nivel european). În același timp, sărăcia în muncă este ridicată: aproximativ 14–15% dintre angajați sunt în risc de sărăcie, comparativ cu ~9–10% media UE. În plus, povara fiscală pe muncă este în continuare foarte ridicată. Un angajat primește în mână aproximativ 58–59% din salariul brut”, se arată în postare.
Soluțiile propuseTurcan a pledat pentru reforme precum reducerea taxării muncii și flexibilizarea pieței.
„De aceea cred că formele noi de lucru pe care le-am propus sunt mai actuale ca oricând. Primul: eliminarea supraimpozitării contractelor part-time. După introducerea acestei măsuri, costurile pentru angajatori au crescut, iar zeci de mii de contracte part-time au dispărut din piață. Celelalte două: contractul la cerere și contractul cu mai mulți angajatori sunt instrumente moderne pentru o piață a muncii flexibilă. Contractul la cerere răspunde nevoii de activități intermitente, iar contractul cu mai mulți angajatori reduce birocrația și crește mobilitatea. Ambele pot combate munca la negru și pot aduce în piața muncii categorii care au nevoie de program flexibil”, mai transmite deputatul.
Pavel Talankin, regizorul documentarului „Domnul Nimeni vs. Putin” câștigător al premiului Oscar, și-a pierdut statueta în timp ce zbura de la New York la Frankfurt. Despre asta a relatat coautorul filmului, David Borenstein.
„Ieri am ajuns la Aeroportul Internațional John F. Kennedy, gata să ne întoarcem acasă, în Europa, purtând Oscarul ca bagaj de mână”, a scris Borenstein pe pagina sa de Instagram.
Potrivit acestuia, personalul aeroportului l-a oprit pe Pavel Talankin, i-a spus că statueta ar putea fi folosită ca armă și i-a refuzat să o ia la bord. Oscarul a fost plasat într-o cutie și plasat în cala aeronavei, a relatat David Borenstein.
„Am căutat, dar nu am găsit niciun caz similar în care cineva să fi fost obligat să verifice un premiu Oscar. Ar fi fost Pavel tratat la fel dacă ar fi fost un actor faimos? Sau dacă ar fi vorbit fluent engleza?”, a subliniat David Borenstein.
Pavel Talankin a declarat pentru Deadline că și-a luat statueta Oscarul în avion de peste zece ori și nu a avut niciodată probleme înainte de situația de pe aeroportul JFK.
Regizorul a menționat că un angajat Lufthansa s-a oferit să păstreze statueta în cockpit în timpul zborului, dar securitatea aeroportului a interzis acest lucru.
Deadline relatează că a primit o declarație de la Lufthansa în seara zilei de 30 aprilie. În aceasta, compania aeriană a declarat că efectuează prompt o căutare internă cuprinzătoare a statuetei de Oscar.
Filmul, co-regizat cu David Borenstein, urmărește transformarea lui Talankin în timp ce lucra la o școală din orașul industrial Karabaș. Inițial, el a fost însărcinat să filmeze materiale care au devenit, fără voia sa, instrumente de propagandă guvernamentală după izbucnirea războiului din Ucraina.
Folosind filmările realizate pe parcursul a doi ani, documentarul expune mecanismele prin care guvernul condus de Vladimir Putin influențează societatea rusă și modul în care un cetățean obișnuit poate ajunge să se opună acestui sistem.
Grupul PACE a reacționat, sâmbătă, la mail-urile trimise parlamentarilor de vicepremierul Oana Gheorghiu, în încercarea de a-i convinge pe aceștia să nu voteze moțiunea de cenzură împotriva Guvernului.
Într-un comunicat de presă emis, grupul susține că Oana Gheorghiu „nu a știut că există parlamentari” până în pragul moțiunii de cenzură și nu i-a consultat până acum.
„Mesajul vicepremierului Oana Gheorghiu este un motiv în plus să votăm la vedere moţiunea de cenzură. De la sfârşitul lunii octombrie 2025, când a fost numită vicepremier în Guvernul Bolojan, Oana Gheorghiu nu a ştiut că există parlamentari”, se arată în comunicatul de presă emis.
Aceștia susțin că vicepremierul „încearcă să mimeze democrația printr-un email, după ce Departamentul pentru Relația cu Parlamentul a solicitat, ieri, adresele de email ale tuturor parlamentarilor opoziției. Așa de bine a comunicat Guvernul cu parlamentarii că nici măcar nu avea adresele de email ale deputaților și senatorilor!”, mai transmit reprezentanții grupului PACE.
Aceștia au mai menționat că vor vota la vedere moțiunea de cenzură împotriva Guvernului, marți, deși votul este unul secret, cu bile.
Demersul Oanei Gheorghiu, criticat și de PSD și AURAnterior în cursul zilei, și nume din PSD și din AUR au reacționat la demersul Oanei Gheorghiu.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus că „Guvernul Bolojan se dovedește a fi doar un paravan susținut de către un imens aparat de propagandă”. În plus, deputatul PSD Adrian Câciu susține că „„adevărul” Oanei Gheorghiu este o minciună în spatele căreia se ascund interese de miliarde de euro. (…) Pa, Oana! Ia-l și pe Ilie”.
Reacțiile vin după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a transmis vineri seara, de la cabinetul său din Guvern, un email tuturor parlamentarilor, încercând să îi convingă să nu voteze moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.
Într-o postare pe Facebook, ea și-a justificat și demersul.
„Am transmis în această seară un mesaj personal fiecărui deputat și senator al României. Le-am adresat un apel la înțelepciune și curaj. Am atașat acestui mesaj raportul exploratoriu privind posibilitatea listării unor companii de stat – documentul original, exact așa cum a fost prezentat în ședința de Guvern din 16 aprilie și publicat imediat pe site-ul oficial al Guvernului. Am făcut acest demers pentru că fiecare parlamentar are dreptul să își exprime votul la moțiunea de cenzură având la dispoziție toate informațiile corecte, nu versiunea lor denaturată”, a explicat Oana Gheorghiu.
Războiul președintelui Donald Trump din Iran este la fel de nepopular în rândul americanilor ca războiul din Irak din anul cu cele mai mari violențe, 2006, și războiul din Vietnam de la începutul anilor 1970, potrivit unui sondaj Washington Post-ABC News-Ipsos , pe fondul dificultăților economice crescânde și al temerilor de terorism ca urmare a campaniei militare, relatează astăzi Washington Post.
61% dintre americani spun că folosirea forței militare împotriva Iranului a fost o greșeală, mai puțin de 2 din 10 americani considerând că acțiunile SUA în Iran au avut succes. Aproximativ 4 din 10 spun că a fost un eșec, în timp ce alți 4 din 10 spun că este „prea devreme pentru a spune”. Cifrele sondajelor indică un efort de război în general nepopular și o cădere economică tot mai mare, într-un moment în care Casa Albă a încercat să-i convingă pe americani că o duc mai bine sub Trump decât sub democrați.
Însă sprijinul pentru război în rândul celor care se autointitulează republicani rămâne ridicat: 79% spun că a fost decizia corectă. Independenții care înclină spre Partidul Republican sunt aproximativ împărțiți, 52% spunând că a fost decizia corectă, iar 46% spunând că a fost o greșeală.
În ciuda scepticismului față de război, americanii rămân suspicioși față de Iran, existând o diviziune strânsă în ceea ce privește acceptarea sau nu a unui acord de pace chiar acum. 48% preferă să „încheie un acord de pace cu Iranul, chiar dacă acesta va duce la o înțelegere mai proastă pentru SUA”, în timp ce 46% vor să „preseze Iranul pentru o înțelegere mai bună, chiar dacă asta înseamnă reluarea acțiunii militare americane împotriva Iranului”.
Independenții politici sunt dispuși să accepte un acord de pace pentru SUA în proporție de 50%, la fel ca și 76% dintre democrați. O majoritate de 79% dintre republicani vor să insiste asupra unui acord mai bun, chiar dacă asta înseamnă reluarea acțiunilor militare împotriva Iranului.
Amenințarea lui Trump din 7 aprilie , conform căreia „o întreagă civilizație va muri în seara asta și nu va mai fi readusă niciodată la viață”, dacă Iranul nu va încheia un acord cu SUA, acord care a precedat acordul de încetare a focului, a fost în general nepopulară. 21% au avut o reacție pozitivă la postare, în timp ce 76% au avut o opinie negativă. Declarația i-a divizat pe republicani, 57% dintre republicanii autoidentificați drept MAGA având o reacție pozitivă, în timp ce 79% dintre republicanii non-MAGA au reacționat negativ.
Comparația istorică cu războaiele din Irak și Vietnam — conflicte care i-au polarizat pe americani la momentul respectiv și care, în cele din urmă, au ajuns să fie văzute ca eșecuri — este deosebit de semnificativă. A fost nevoie de ani de zile pentru ca războiul din Irak, lansat în martie 2003, să atingă nivelul de dezaprobare pe care războiul lui Trump îl are în doar două luni. 59% dintre americani, la mijlocul anului 2006, au spus că războiul din Irak a fost o greșeală, în timp ce un număr similar de persoane au simțit același lucru și despre războiul din Vietnam de la începutul anilor 1970, potrivit sondajelor Gallup .
Peste 50.000 de americani au murit în Vietnam până în 1971, când Gallup a descoperit că 61% dintre americani spuneau că trimiterea trupelor să lupte acolo a fost o greșeală. Iar până în aprilie 2006, cu o lună înainte ca un sondaj Washington Post-ABC News să arate că 59% dintre americani spuneau că războiul din Irak a fost o greșeală, 2.402 soldați americani muriseră acolo, iar armata americană era implicată în unele dintre cele mai sângeroase lupte ale conflictului. Pentagonul a anunțat moartea a 13 militari americani până în prezent în războiul împotriva Iranului.
Americanii nu au încredere că războiul va reuși să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare, principalul obiectiv al lui Trump atunci când a lansat atacul. O majoritate de 65% dintre americani nu sunt încrezători că un acord de încheiere a războiului va împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare, similar cu 64% care au spus acest lucru despre acordul administrației Obama din 2015 care a impus limite programului nuclear al Iranului.
Decizia de a ataca Iranul i-a surprins pe unii americani care cred că este în dezacord cu promisiunile lui Trump din campania electorală din 2024 de a ține Statele Unite departe de războaie externe. 22% dintre americani spun că acțiunile lui Trump împotriva Iranului sunt în concordanță cu pozițiile sale din campania electorală din 2024, în timp ce 46% spun că sunt inconsistente, iar 30% nu sunt siguri. Aproximativ jumătate dintre republicani spun că acțiunile lui Trump sunt în concordanță cu pozițiile sale din campanie, în timp ce 2 din 10 spun că și-a încălcat promisiunile, iar aproximativ 3 din 10 nu sunt siguri.
Între timp, consecințele economice ale războiului îi determină pe americani să-și schimbe comportamentul, deoarece un număr tot mai mare de oameni resimt efectele.
60% dintre americani spun că acțiunea militară a SUA a crescut riscul ca economia să intre în recesiune. Peste 4 din 10 spun că prețurile la benzină îi determină să conducă mai puțin și să reducă cheltuielile gospodăriei, în timp ce peste 3 din 10 spun că și-au schimbat planurile de călătorie sau de vacanță. Șase din 10 americani raportează cel puțin unul dintre aceste efecte.
Jumătate dintre americani cred că prețurile la benzină vor crește în următorul an, în timp ce 21% cred că se vor îmbunătăți, iar 15% cred că vor rămâne aproximativ la fel.
Din februarie, ponderea persoanelor care spun că „rămân în urmă financiar” a crescut de la 17% la 23%, în timp ce ponderea celor care spun că „nu sunt la fel de înstăriți” ca atunci când Trump a preluat mandatul a crescut de la 33% la 40%. Atacul asupra Iranului a început pe 28 februarie.
Persoanele care au spus că nu sunt la fel de înstărite au crescut cu nouă puncte procentuale în rândul respondenților albi fără studii superioare și cu 13 puncte procentuale în rândul independenților cu înclinații republicane, grupuri care au susținut alegerea lui Trump, dar care exprimă un sprijin mixt pentru modul în care acesta a gestionat războiul.
Americanii se tem, de asemenea, că acțiunile lui Trump au făcut țara nesigură.
61% cred că acțiunile militare americane în Iran au crescut riscul de terorism împotriva americanilor, mai mult decât cei 48% care au spus acest lucru după asasinarea lui Qasem Soleimani, un general iranian de rang înalt, de către Trump, în 2020.
56% spun că acțiunile SUA cresc riscul de slăbire a relațiilor cu aliații SUA, deoarece Trump a atacat aliații europeni care au pus la îndoială strategia din spatele acțiunii împotriva Iranului și deoarece aliații din Golful Persic au avut de suferit din cauza represaliilor iraniene.
„Aceste aspecte vor fi discutate de către colegii de partid, dar Partidul Național Liberal are un președinte ales prin Congres. Nu există niciun fel de probleme pe această temă, însă vă spun atunci când ești președintele PNL ai o mare responsabilitate pentru că pe această funcție, de-a lungul istoriei mai ales acelei în care Partidul Național Liberal a făcut ce trebuie pentru țara asta, au stat niște oameni care te obligă la un anumit comportament”, a declarat el referindu-se la președinții anteriori ai partidului.
Întrebat despre apelul făcut, miercuri, de PSD ca liberalii să renunțe la sprijinirea sa în funcție și să considere o formă de Guvernare fără Bolojan, actualul premier a declarat:
„În primul rând, este o lipsă de politețe și de respect, pentru că PNL, în această perioadă, nu a cerut niciunui partid care a fost în coaliție să facă anumite lucruri, să schimbe anumite persoane, să adopte anumite politici și sunt convins că partidul pe care noi îl reprezentăm a învățat câte ceva din ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani”, a declarat Bolojan.
Bolojan a continuat declarația, afirmând:
„Dacă PNL nu a mai luat voturile respective, așa cum a luat în cicluri anterioare, este generat de faptul că nu cetățenii ne-au părăsit pe noi, ci noi i-am părăsit pe cetățeni, prin comportamentele pe care le-am tolerat în anii trecuți, prin erorile pe care le-am făcut și înțelegem cu toții că nu mai trebuie să repetăm acele erori”, a declarat Ilie Bolojan.
Reamintim că moțiunea de cenzură înaintată de PSD, AUR și PACE – Întâi România urmează să fie votată, marți. Documentul a fost semnat de peste 250 de parlamentari, însă pentru ca moțiunea să treacă vor fi necesare 233 de voturi.
Întrebat cu ce soluție va veni PNL în cadrul viitoarelor consultări, premierul Ilie Bolojan a declarat:
„Partidul Național Liberal va avea o consultare, așa cum este normal, după această moțiune, indiferent care va fi soarta moțiunii, pentru că va trebui să luăm anumite decizii și, în baza acestei consultări, vom propune o soluție pe care o întrevede PNL, în discuții care vor urma, indiferent, care este soarta moțiunii”, a declarat Bolojan.
Reamintim că anterior, premeirul Ilie Bolojan a precizat că, în cazul în care moțiunea de cenzură trece, Guvernul va rămâne în funcție sub forma unui interimat, până la validarea de către Parlament a unei noi formule. De asemenea, în cazul în care moțiunea nu va trece, Guvernul va funcționa „în condiții normale”.
Minivacanța de 1 Mai a marcat un început promițător pentru sezonul estival din acest an pe litoralul românesc, unde gradul de ocupare a fost ridicat în stațiunile deschise. Adrian Voican, de la Bibi Touring Touroperator, a declarat pentru Mediafax că Vama Veche a rămas „capitala distracției”, atingând un grad de ocupare estimat la 90-100%.
„Vama Veche, capitala distracției pe litoralul românesc […] aici e petrecere, aici sunt prieteni, aici e distracție, aici e muzică bună”, a declarat acesta, subliniind că atmosfera și evenimentele au compensat chiar și condițiile meteo nefavorabile.
În topul preferințelor celor care aleg litoralul pentru minivacanța de 1 Mai urmează Mamaia, în special zona de nord, cunoscută pentru cluburi și evenimente.
„Evenimentele bat vremea. […] Dacă reușești să organizezi evenimente, ești câștigător în turismul românesc”, a explicat operatorul.
Care este gradul de ocupare pe litoral de 1 MaiReferitor la gradul de ocupare al spațiilor de cazare pe litoral de 1 Mai, Adrian Voican spune că deși nu toate unitățile de cazare au fost deschise, cele funcționale au înregistrat un grad de ocupare de 50%-70%, în special hotelurile dotate cu facilități precum piscine încălzite, spa și servicii de wellness.
Stațiunea Eforie Nord a fost, de asemenea, menționată ca o destinație „foarte puternică”, apropiindu-se „foarte mult de Mamaia în ultimii ani și în anumiți ani chiar a fost cap la cap sau a depășit-o”.
Cum sunt tarifele în acest anÎn privința tarifelor, acestea sunt ușor mai mari comparativ cu anul trecut, creșterea fiind estimată la aproximativ 10%, spune Adrian Voican. Tour operatorul explică însă că majorările sunt justificate de investiții în infrastructură și servicii.
„Poate e mai scump cu 10% într-un hotel, dar a făcut o piscină nouă sau s-a clasificat de la trei la patru stele (…) S-a polarizat oferta, fie o ofertă pentru două stele, trei stele, fără masă sau cu mic dejun, și acolo prețurile au fost undeva între 700 și 1.000 lei pentru trei nopți, undeva la 300 lei pe noapte”.
La pachetele de 4 stele, prețurile pot ajunge și la 4.000-4.500 lei pentru trei nopți, incluzând mese și programe de divertisment.
„Pachetul costă 4.000 lei, 4.500 lei, dar punem acolo de toate și mese, nu doar mic dejun și de seara cina, sau poate și prânzul, poate chiar cu all inclusiv sau ultra all inclusiv, inclusiv cu băuturi, cu distracția pentru copii”, a explicat Adrian Voican.
Cazinoul din Constanța, recent redeschis, este acum inclus în unele pachete turistice.
„Cazinoul a fost un proiect reușit, a durat foarte mult și a fost salvat de la distrugere și mulți vin să-l vadă. E o atracție specială pentru cei care vizitează litoralul”, a conchis acesta.
Reporter&Fotoreporter: Oana Zvobodă și Mihai Pop
Ilie Bolojan a evidențiat atitudinea duplicitară a liderului social-democrat, după ce PSD și AUR au depus moțiune de cenzură împotriva Guvernului.
„Dacă m-aș lua după declarațiile domnului Grindeanu, aș constata că prin martie, când a fost la Bruxelles, a făcut o declarație că nu va exista nici o colaborare cu AUR, iar peste o lună constată că au semnat o moțiune de comun acord”, spune premierul
Liderul liberal a adăugat: „E greu cu consecvența și e bine să vedem ceea ce se va întâmpla în perioada următoare”.
Moțiunea, inițiată de PSD, AUR și membrii grupului PACE – Întâi România, a fost depusă și citită în Parlament, în cursul acestei săptămâni, urmând ca marți să fie votată de plenul reunit.
Atacul lansat de premierul Ilie Bolojan vine după ce la finalul lunii martie, Sorin Grindeanu s-a întâlnit la Bruxelles cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
„Nicio colaborare cu forțele extremiste (AUR), o amenințare la adresa viitorului. PSD rămâne concentrat pe stabilitate, încredere și soluții reale, nu pe austeritate!”, spunea Grindeanu, la vremea aceea.
Potrivit autorităților, circulația pe principalele artere din județ se desfășoară în condiții optime, fără a fi înregistrate blocaje în ciuda creșterii fluxului de trafic.
„În prezent, circulația pe principalele artere rutiere se desfășoară în condiții optime, sub un cer senin și pe un carosabil uscat, ceea ce facilitează o deplasare sigură către stațiuni. Pe Autostrada A2 București-Constanța, fluxul de vehicule este constant, înregistrându-se valori de trafic în ușoară creștere. Totodată, se observă o creștere progresivă a traficului pe DN39, DN2A și DN22, fără a fi înregistrate blocaje în acest moment”, transmite IPJ Constanța.
În contextul creșterii numărului de turiști pe fondul minivacanței de 1 mai, polițiștii au făcut și o serie de recomandări șoferilor.
„Pentru prevenirea oricăror incidente nedorite, polițiștii constănțeni subliniază importanța adoptării unei conduite preventive la volan. Siguranța rutieră depinde în mod direct de respectarea limitelor de viteză și de menținerea unei distanțe de siguranță între autovehicule. Având în vedere că minivacanța de 1 Mai presupune un aflux semnificativ de turiști, polițiștii rutieri fac un apel la calm și maturitate în trafic. Aglomerația este o realitate previzibilă a acestor zile, însă gestionarea ei prin răbdare și respect reciproc între participanții la trafic poate preveni situațiile conflictuale sau accidentele ușoare generate de grabă”, transmit polițiștii.
„Echipajele de poliție rămân mobilizate în teren pentru monitorizarea fluxurilor și acordarea de sprijin tuturor celor care tranzitează județul, scopul nostru principal fiind ca toți cetățenii să ajungă în siguranță la destinație”, se arată în încheierea informării.
Potrivit directorului CNAIR, este vorba despre 62 de noi kilometri de autostradă, care leagă Bucovina de Moldova și de Muntenia. Contractele au fost semnate alături de firma românească Spedition UMB.
Pistol precizează că în scurt timp va începe etapa de proiectare este programată să dureze șase luni, iar ulterior vor începe lucrările de șantier, etapă care va dura 24 de luni, adică doi ani.
Șeful CNAIR precizează că proiectul noului tronson A7 Pașcani – Suceava răspunde unor nevoi specifice.
„Pentru naveta care acum se face zilnic pe DN2. Pentru ambulanțele care nu vor mai pierde ore în trafic. Pentru copiii care vor putea ajunge la bunici în 60 de minute în loc de patru ore. Pentru investitorii care până acum ocoleau zona. Pentru ei se construiește și această autostradă!”, scrie Pistol.
Potrivit Economica.net, firma românească Spedition UMB a câștigat licitația pentru ambele loturi ale Autostrăzii Moldovei. Primul lot de autostradă are o lungime de 33 de kilometri și costă 3,06 miliarde de lei (fără TVA). Termenul proiectului este de 6 luni proiectare și 24 de luni execuție. Al doilea lot de autostradă are o lungime de 29 de kilometri, costă 2,86 de miliarde de lei (fără TVA), iar durata proiectului este de 6 luni proiectare și 24 de luni execuție.
Oana Gheorghiu a transmis aseară, pe adresele de email, tuturor parlamentarilor un mesaj legat de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, care va intra la vot marți, săptămâna viitoare.
Oana Gheorghiu, mesaj către toți parlamentarii: „Fie mergem înapoi spre bezna anilor ’90…”„Stimată doamnă senator…
Există momente în care fiecare om trebuie să aleagă între adevăr și ceea ce, pe moment, pare mai convenabil să fie adevărat. Acesta este unul dintre acele momente.
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului este construită în jurul unei acuze pe cât de gravă, pe atât de falsă: aceea că Guvernul vrea să vândă fraudulos averea statului.
Vă trimit documentul care stă la baza acestei acuze. Acest document nu este o interpretare politică, juridică sau de orice altă natură. Acest document este documentul original, exact așa cum a fost el prezentat în ședința de Guvern din data de 16 aprilie și așa cum a fost publicat pe site-ul oficial al Guvernului imediat după.
Vă invit să îl citiți. Vă invit să îl verificați. Vă invit să trageți propriile concluzii.
Nu vă invit să susțineți acest guvern. Aceasta e o decizie ce revine, în mod evident, conștiinței dumneavoastră. Ce vă invit, însă, să faceți este să decideți votul dumneavoastră cunoscând faptele, nu crezând manipulările. Pentru că faptele sunt verificabile, iar motivul invocat pentru dărâmarea acestui Guvern nu există în realitate.
Vă rog să vă adresați o singură întrebare, departe de presiunea de partid, departe de ordinul de vot, departe de camerele de filmat:
Ce fel de țară vrem să lăsăm în urmă?
Pentru că ceea ce traversăm în aceste zile nu este doar o criză politică. Este un moment în care se joacă, la propriu, direcția României:
Fie îndreptăm România spre un viitor în care instituțiile funcționează, în care adevărul se bazează pe fapte reale, în care reforma e posibilă chiar când doare,
Fie mergem înapoi spre bezna anilor ’90, când același slogan „nu ne vindem țara” a creat spațiul în care alții au devalizat-o, au furat-o, au abuzat-o și au folosit-o exclusiv în interes propriu.
Consecințele acestei alegeri sunt reale și ele revin asupra României și asupra fiecărui român onest, care se așteaptă ca statul să funcționeze corect.
Aveți puterea reală de a decide și am convingerea că veți lua această decizie nu pentru beneficiul unui șef de partid, ci pentru cele 19 milioane de români, care nu vor fi pe 5 mai în sala Parlamentului cu dumneavoastră, dar ale căror vieți vor fi influențate decisiv de ceea ce se întâmplă în ea. Dumneavoastră aveți puterea să dați curs adevărului, nu manipulării.
Documentul este disponibil aici. Vă invit să îl citiți înainte de a vota.
Istoria îi va reține cu recunoștință pe cei care au salvat țara de la haos, nu pe cei care au împins-o către el.
Cu încredere,
Oana Gheorghiu
Viceprim-ministru al României”, este mesajul transmis de Oana Gheorghiu.
Mesajul a fost însoțit de un raport transmis de la cabinetul vicepremierului.
Cum a justificat Gheorghiu demersul: „își vor exercita votul de marți nu din obediență față de un șef de partid” Oana Gheorghiu și-a explicat demersul. „Am transmis în această seară un mesaj personal fiecărui deputat și senator al României. Le-am adresat un apel la înțelepciune și curaj. Am atașat acestui mesaj raportul exploratoriu privind posibilitatea listării unor companii de stat – documentul original, exact așa cum a fost prezentat în ședința de Guvern din 16 aprilie și publicat imediat pe site-ul oficial al Guvernului. Am făcut acest demers pentru că fiecare parlamentar are dreptul să își exprime votul la moțiunea de cenzură având la dispoziție toate informațiile corecte, nu versiunea lor denaturată. Moțiunea de cenzură se bazează pe un narativ fals: că acest guvern ar vrea să „vândă țara.” Nu este nimic altceva decât o manipulare menită să creeze isterie în societate, construită pe reminiscențele anilor ’90, când același slogan a creat spațiul în care alții au devalizat-o, au furat-o și au folosit-o exclusiv în interes propriu. Am toată convingerea că reprezentanții aleși ai poporului român își vor exercita votul de marți nu din obediență față de un șef de partid, ci din respect pentru românii care le-au oferit încrederea lor. Istoria îi va reține cu recunoștință pe cei care au salvat țara de la haos, nu pe cei care au împins-o către el” Petrișor Peiu (AUR): „Guvernul Bolojan se dovedește a fi doar un paravan susținut de către un imens aparat de propagandă”Liderul AUR, Petrișor Peiu, i-a răspuns vineri, Oanei Gheorghiu:
„Guvernul Bolojan se dovedește a fi doar un paravan. E drept, un paravan mare, susținut de către un imens aparat de propagandă, care cuprinde mașinăria infernală de intoxicare online folosită de către PNL și USR și în anul 2024. Guvernul Bolojan este un paravan pentru cea mai mare fraudă plănuită de la nivelul unui guvern din Europa postbelică. Această fraudă este vânzarea netransparentă, la un preț mai mic decât valoarea de piață a unor părți importante din cele mai valoroase companii cu capital majoritar de stat, Hidroelectrica și Romgaz. Mai mult, această fraudă este plănuită pentru perioada aceasta, adică pentru trimestrele II și III din 2026, sau cum se exprimă în mod penibil Gheorghiu, în „T2 și T3 2026”. Ce este o fraudă? Definiția este simplă: săvârșirea cu rea-credință, pentru a obține foloase, a unor acte de atingere a drepturilor altuia (păgubitoare pentru altă persoană). Unde este reaua- credință din acțiunea guvernului? Vicepremierul Oana Gheorghiu vorbește , în mod fals, cu scopul de a înșela opinia publică, despre „listare la bursă”. Această sintagmă este folosită, înșelător, atât în scrisorile lacrimogene ale adjunctei lui Bolojan, cât și în titlul materialului care însoțește aceste scrisori: „RAPORT PRIVIND COMPANIILE CU CAPITAL DE STAT ELIGIBILE PENTRU LISTARE LA BURSA DE VALORI BUCUREȘTI” . Asta în vreme ce toată lumea știe că atât Hidroelectrica, cât și Romgaz, dar și Transgaz și Nuclearelectrica (aruncate și acestea pe lista de pradă a Oanei Gheorghiu) sunt listate la bursă de ani buni. Ce folos vrea să obțină guvernul? În lipsa unor probe legate de alt tip de foloase, să spunem că este vorba de un folos politic evident: auto-portretizarea ca fiind campionul reformelor, care vrea să vândă părți din companiile cele mai profitabile ale statului pentru a le feri de corupția (nespecificată) a unor funcționari sau demnitari numiți de stat. Cine sunt cei prejudiciați? În primul rând statul român, care va pierde, prin procedura impusă de Oana Gheorghiu sume importante din valoarea celor două companii, pentru că se plănuiește o vânzare „cu discount”. În al doilea rând, cetățenii români care sunt împiedicați să participe la această vânzare, ei fiind ținuți deoparte și fiind permisă doar participarea fondurilor străine. În realitate, Oana Gheorghiu, sub paravanul guvernului Bolojan, nu dorește să „listeze” la bursă pachete de acțiuni la Hidroelectrica și Romgaz, ci dorește să le „plaseze” , prin negociere directă, unor fonduri de investiții străine, alese din pixul guvernamental, cu discount și excluzând de la vânzare cetățenii români. Pe scurt, Oana Gheorghiu nu vrea să vândă , prin mecanismul bursier al Ofertei Publice Secundare, pachetele de acțiuni respective, ci vrea să le „plaseze”, printr-o metodă numită de domnia sa ABB (un termen englezesc, provenit de la Accelerated Book Building), în română „plasament accelerat privat”. Oana Gheorghiu ignoră, cu desăvârșire mecanismul transparent al ofertei publice secundare, care i-ar fi luat guvernului dreptul de a alege fondurile cărora să le vândă și ar fi obligat guvernul să vândă respectivele acțiuni și către proprii cetățeni. Ce presupune o OFERTĂ PUBLICĂ SECUNDARĂ, mecanism corect de vânzare a acțiunilor statului: – declanșarea , la Bursa de Valori, a procedurii de vânzare a unui număr de acțiuni, împărțit în două segmente, unul pentru investitorii individuali și altul pentru investitorii instituționali (fondurile de investiții); – ORICINE DOREȘTE POATE SĂ PARTICIPE LA ACEASTĂ OFERTĂ, adică poate să anunțe cumpărarea unui număr de acțiuni, concomitent cu plata , către brokerul ales , a sumei de bani corespunzătoare nivelului de preț ales; – la finalul perioadei de subscriere, dacă oferta a fost supra-subscrisă de „n” ori, FIECARUIA DINTRE CEI CARE AU SUBSCRIS I SE VA ALOCA UN NUMĂR DE ACȚIUNI EGAL CU a „n-” a parte din ceea ce a subscris; – ÎNCASAREA STATULUI DIN VÂNZAREA DE ACȚIUNI ESTE, ASTFEL, MAXIMIZATĂ . Ce presupune PLASAREA ACCELERATĂ PRIVATĂ, (ABB-ul propus de Oana Gheorghiu): – ALEGEREA, NETRANSPARENTĂ ȘI ABUZIVĂ, DE CĂTRE GUVERN, A UNUI NUMĂR DE FONDURI DE INVESTIȚII ȘI OFERIREA, NUMAI ACESTORA, A POSIBILITĂȚII DE A CUMPĂRA ACȚIUNILE RESPECTIVE; – VÂNZAREA , LA UN PREȚ CU DISCOUNT, A UNOR PACHETE MARI DE ACȚIUNI DOAR CĂTRE FONDURILE RESPECTIVE. DE CE NU POATE UN GUVERN SĂ FACĂ CEEA CE VREA OANA GHEROGHIU: – procedura de plasare accelerată privată este NETRANSPARENTĂ. Pe ce bază vor fi alese fondurile acelea de investiții și de către cine? – prețul obținut pe acțiuni este mai mic decât cel obținut prin mecanismul corect al ofertei publice secundare; – procedura EXCLUDE de la participare tocmai pe cei care îi plătesc salariul Oanei Gheorghiu, adică pe CETĂȚENII ROMÂNI, numiți „investitori de retail” sau „investitori individuali”. Pentru a verifica cele de mai sus este suficient să comparăm cifrele reale, cu ceea ce enunță Oana Gheorghiu: – valoarea a 10% din Hidroelectrica este , astăzi, la bursă 7,18 miliarde de lei, iar Oana Gheorghiu declară că își propune să obțină maxim 6,2 miliarde de lei; – valoarea a 7% din Romgaz este , astăzi la bursă, de 3,36 miliarde de lei, iar Oana Gheorghiu declară că își propună să obțină maxim 3,1 miliarde de lei. Dacă tragem linie, vom vedea intenția de a prejudicia statul cu aproape 1,2 miliarde de lei! Pentru a nu fi niciun dubiu privind intenția Oanei Gheorghiu de a selecta cu predilecție fonduri străine, iată ce scria, negru pe alb, în documentul incriminat: „Dimensiunea pachetului de 10% – circa 6,7 mld. Lei – este suficient de mare pentru a atrage obligatoriu investitori instituționali internaționali de primă linie”. De ce trebuie atrași obligatoriu „investitori internațional”? De ce nu sunt buni și investitorii români, ei cu ce au păcătuit? Este cea mai mare fraudă plănuită din istoria europeană postbelică, pentru că niciun alt stat european nu a „plasat accelerat și privat” părți importante din cele mai valoroase companii deținute de stat. Toate statele care au vândut pachete minoritare de acțiuni au făcut-o în mod transparent, prin oferte publice secundare, deschise în mod egal și cetățenilor proprii și fondurilor de investiții. Niciun guvern european nu s-a gândit, până acum să „plaseze” prin pixul unui vicepremier cele mai valoroase acțiuni pe care le deține”. Adrian Câciu: „Pa, Oana! Ia-l și pe Ilie!”Și Adrian Câciu, deputat al PSD, și fost ministru de Finanțe, i-a răspuns Oanei Gheorghiu.
„Mi-a scris Oana Gheorghiu! 99% din români nu știu cine este Oana Gheorghiu! Dar, sigur, 85% din români nu își doresc ce își dorește Oana Gheorghiu! Iar „adevărul” Oanei Gheorghiu este o minciună în spatele căreia se ascund interese de miliarde de euro. Ale unora, 1%, care o vor pe Oana să semneze! Noi nu! Pa, Oana! Ia-l și pe Ilie”.Un proiect inițiat de parlamentari UDMR a fost depus în această săptămână la Senat privind acordarea alocațiilor de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 și 18 ani.
Propunerea legislativă vizează modificarea art.3 din Legea nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, precum și modificarea și completarea art.(108 indice 1) din Legea învățământului preuniversitar nr.198/2023.
În documentul depus la Senat de către parlamentari UDMR, se propune ca alocația de stat pentru copiii cu vârsta între 3 și 18 ani, care în prezent este de 292 de lei, să fie redusă la 100 de lei. La această sumă s-ar adăuga și o bursă de prezență la școală sau grădiniță în valoare de minimum 250 de lei, care s-ar indexa în fiecare an, din oficiu, cu rata medie anuală a inflației.
Scopul propunerii legislativeÎn expunerea de motive, inițiatorii UDMR a acestui demers subliniază că propunerea „are ca scop reducerea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii”, în contextul în care România se află printre printre statele cu cele mai ridicate rate ale abandonului școlar timpuriu din UE, depășind media UE și ținta europeană stabilită la 9%.
„Prin instituirea bursei de prezență se urmărește, așadar, trecerea de la un mecanism exclusiv pasiv de sprijin financiar la unul care încurajează activ implicarea în educație, fără a elimina caracterul de protecție socială al alocației de stat”, se mai menționează în expunerea de motive a inițiativei legislative.
Totodată, dacă acest proiect de lege va fi adoptat, modificările privind acordarea alocației de stat pentru copii ar urma să se aplice din anul școlar 2027-2028.
De menționat este faptul că alocația de stat, de 100 de lei o vor primi toți copiii și elevii, indiferent dacă merg sau nu la școală. Pe de altă parte, acordarea bursei de prezență se va acorda dacă sunt îndeplinite două condiții: copiii trebuie să frecventeze cursurile și să aibă media 10 la purtare sau calificativul „Foarte Bine” la purtare la final de an.
Polițiștii din Cristian au reacționat prompt după ce un bărbat în vârstă de 66 ani din Sibiu și-a prins un picior sub un motocultor.
La fața locului a intervenit și un echipaj SMURD cu medic, care a acordat primele îngrijiri victimei.
Victima a fost transportată de urgență la Unitatea de Primiri Urgențe Sibiu.
Polițiștii nu au identificat cauzate accidentului, însă au anunțat că cercetările continuă pentru stabilirea circumstanțelor.
Potrivit autorităților, în momentul producerii incendiului, în autocar se aflau 27 de persoane, care au reușit să se autoevacueze în siguranță înainte de sosirea echipajelor de intervenție.
La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Stației Babadag, cu o autospecială de stingere și un echipaj SMURD, fiind mobilizată și o ambulanță a Serviciului de Ambulanță Județean, precum și reprezentanți ai Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență.
Din fericire, incidentul nu s-a soldat cu victime. Incendiul a fost localizat, iar pompierii continuă intervenția pentru lichidarea focului.
Cauza probabilă de producere a incendiului a fost stabilită ca fiind un scurtcircuit electric.
Oficialul a afirmat că, într-un context economic dificil, românii pot sprijini antreprenorii locali și economia națională alegând să își petreacă vacanțele în țară.
„Trăim ani complicați din punct de vedere economic. Cred că putem face un bine antreprenorilor și economiei dacă alegem mai mult decât în alți ani să ne petrecem vacanțele în România”, a declarat ministrul.
Irineu Darău a subliniat că turismul românesc are nevoie de o promovare mai bine organizată și de o abordare profesionistă, capabilă să valorifice potențialul turistic al țării.
„Cred că trebuie să facem marketing turistic mai mult, mai profesionist și mai integrat. România are un potențial mult mai mare decât îl valorifică în prezent”, a spus acesta.
Potrivit ministrului, bugetul pentru promovarea turistică a crescut în ultimii ani, însă rămâne insuficient în raport cu nevoile reale ale sectorului.
„De la 2,4 milioane de euro am ajuns la 4,5 milioane. Este un pas înainte, dar încă suntem departe de ceea ce ar trebui să însemne o promovare serioasă a României. Nevoia reală este de zeci de milioane de euro”, a precizat Darău.
Ministrul a anunțat că autoritățile încearcă să dezvolte metode alternative de promovare, bazate pe costuri reduse și impact ridicat.
„Încercăm să folosim mijloace mai eficiente și mai puțin costisitoare, inclusiv social media, parteneriate cu evenimente sportive și colaborări cu ambasadori precum Charlie Ottley”, a declarat acesta.
Irineu Darău a vorbit și despre necesitatea înființării unei Organizații de Management al Destinației la nivel național, considerând că aceasta ar putea asigura o promovare profesionistă și coordonată.
„Un OMD național ar permite un marketing profesionist pentru România, bazat pe date și strategie, nu pe improvizații sau decizii punctuale”, a afirmat ministrul.
Totodată, oficialul a anunțat actualizarea criteriilor de clasificare pentru unitățile de cazare, unele dintre acestea fiind neschimbate de mai multe decenii.
„Am pus în transparență ordinul privind criteriile de clasificare. Erau criterii din anii ’90. Este un pas necesar pentru modernizarea turismului”, a concluzionat Irineu Darău.
„Culmea absurdului la CFR: am găsit în curtea Ministerului Transporturilor 21 de trenuri noi-nouțe, moderne, care zac de luni bune spre a fi decolorate de soare. În tot acest timp călătorii îndură, în unele trenuri vechi, banchete rupte, toalete sparte și lipsa aerului condiționat”, anunță ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță.
El i-a chemat la fața locului pe furnizor, managerul de proiect și coordonatorul contractului de achiziție.
„Tipic românește, nu se înțeleg pe birocrația tot de ei făcută și agreată în urmă cu 1,5 ani. În tot timpul acesta, cele noi ies din garanție fără să meargă 1 km, după care apar alte contracte noi ‘de mentenanță’”, adaugă oficialul.
Ministrul interimar al Transporturilor prezintă și soluția: „Puși la aceeași masă și aplicată legea: exact cum scrie, nu cum nu vor să o citească, de teama consecințelor”.
„Când? Miercurea viitoare, la sediul Ministerului Transporturilor, unde am invitat producătorul din Polonia și structurile responsabile din minister. Curios din fire, am verificat câtă localizare în România a fost cerută prin contract de ministrul Transporturilor pentru construirea celor 98 de trenuri și câte firme românești au fost implicate în acest contract. Zero localizare, nimic produs în România, nicio firmă românească. Unii pe care îi aud în aceste zile că 60% producție prin SAFE, cu fabrici construite în România, e puțin, sunt cei care, pe sume mai mari, au semnat contracte cu 0 localizare în România, cu 0 firme românești implicate”, încheie Miruță.
Totuși, puțini cunosc faptul că există reguli clare privind locurile unde poate fi aprins focul, modul în care sunt eliminate deșeurile și comportamentul permis în spațiile publice.
În fiecare an, autoritățile avertizează că încălcarea regulilor privind focul deschis, poluarea sau ocuparea zonelor nepermise poate duce la amenzi consistente. De aceea, este important să știi exact ce nu ai voie să faci de 1 Mai dacă mergi la grătar.
În afara spațiilor special amenajateUna dintre cele mai frecvente greșeli este aprinderea focului în zone neautorizate. În multe păduri, margini de drum, parcuri naturale sau terenuri agricole, focul deschis este interzis.
Autoritățile recomandă folosirea exclusivă a locurilor special amenajate pentru picnic și grătar. Aprinderea focului în apropierea vegetației uscate poate provoca incendii extinse, mai ales în perioadele cu temperaturi ridicate și vânt puternic.
În cazul în care focul este făcut într-o zonă nepermisă, sancțiunile pot varia în funcție de gravitate. În unele situații, amenzile pot depăși câteva mii de lei.
Lăsarea gunoaielor în zonele de picnic este una dintre cele mai frecvente probleme raportate după minivacanța de 1 Mai. Resturile alimentare, sticlele, ambalajele și cărbunii folosiți pot afecta mediul și pot pune în pericol animalele sălbatice.
Este recomandat să colectezi toate deșeurile în saci și să le depozitezi în containere special amenajate. În multe zone turistice, abandonarea deșeurilor poate fi sancționată.
Pe lângă aspectul legal, păstrarea curățeniei contribuie la protejarea spațiilor verzi și la menținerea zonelor de relaxare pentru toți vizitatorii.
Dacă mergi la grătar nu asculta muzică la volum excesivMulți aleg să transforme ziua de 1 Mai într-o petrecere în aer liber. Totuși, folosirea boxelor puternice sau a muzicii la volum ridicat poate deranja ceilalți turiști sau locuitorii din apropiere.
În unele localități și zone turistice există reguli privind nivelul de zgomot permis, în special în apropierea campingurilor, pădurilor sau zonelor rezidențiale.
Respectarea liniștii publice este importantă pentru evitarea conflictelor și a eventualelor sancțiuni.
Consumul excesiv de alcool poate transforma o zi relaxantă într-o situație periculoasă. Una dintre cele mai grave greșeli este conducerea mașinii după consumul de alcool.
Poliția intensifică verificările în perioada minivacanței de 1 Mai, în special în zonele turistice și pe drumurile intens circulate.
De asemenea, comportamentul agresiv sau tulburarea ordinii publice poate atrage sancțiuni. Este recomandat ca grupurile care participă la grătar să desemneze o persoană care nu consumă alcool și poate conduce în siguranță.
Dacă mergi la grătar, stinge focul completMulți oameni pleacă din zona de picnic fără să se asigure că focul este stins complet. Jarul rămas aprins poate genera incendii chiar și după mai multe ore.
Pentru a evita riscurile, focul trebuie stins complet cu apă sau pământ înainte de plecare. Este important să verifici dacă nu mai există fum sau cărbuni aprinși.
Autoritățile recomandă supravegherea focului pe toată durata folosirii și evitarea părăsirii grătarului nesupravegheat.
În anumite rezervații naturale sau arii protejate, activitățile de picnic și grătar sunt limitate sau complet interzise.
Aceste restricții există pentru protejarea ecosistemelor și pentru prevenirea incendiilor sau poluării. Înainte de a pleca la drum, este recomandat să verifici dacă zona aleasă permite astfel de activități.
Nerespectarea regulilor din ariile protejate poate atrage amenzi importante și sancțiuni suplimentare.
România are un deficit de 20% în rândul judecătorilor. Magistrații au avut de gestionat anul trecut peste 3,6 milioane de dosare. În 2026, în instanțe au intrat peste cu 55.000 mai multe dosare decât în primele patru luni ale anului trecut. În instanțe sunt peste 850 de posturi de judecător vacante.
Care sunt soluțiile pentru ca justițiabilul să fie mulțumit de cum se desfășoară actul de Justiție în România, cum ar trebui să se rezolve problema acută a deficitului de personal și aglomerării, cât de atractivă mai este magistratura după ce Executivul s-a luat la trântă cu judecătorii, ce a rezolvat „reforma” pensiilor, de ce o parte din procurori au o problemă cu judecătorii din România, cum poate fi revigorată lupta anticorupție în România și ce este necesar să se modifice în legile Justiției – despre toate acestea și multe altele discutăm cu judecătorul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.
