Spaniolul și italianul au decis să nu participe la niciun turneu oficial înaintea primului Grand Slam al sezonului. În schimb, amândoi au făcut o escală în Coreea de Sud pentru a juca un meci demonstrativ sâmbătă, înainte de a pleca spre Australia.
Potrivit jurnaliștilor de la Express, care citează presa italiană, cei doi vor încasa aproximativ 2 milioane de euro pentru meciul demonstrativ de sâmbătă.
Aceasta este o sumă mai mare decât cea pe care o va primi finalistul Australian Open din acest an. Alcaraz sau Sinner ar putea depăși suma câștigată la Seul doar dacă vor ridica trofeul Australian Open, care vine cu un cec mai mare de 2 milioane de euro.
Australian Open 2026 are loc în perioada 18 ianuarie – 1 februarie.
„Statisticile în timp real arată că Iranul se află acum în mijlocul unei întreruperi a internetului la nivel național; incidentul vine în urma unei serii de măsuri de cenzură digitală tot mai ample care vizează protestele din întreaga țară și împiedică dreptul publicului de a comunica într-un moment critic”, a transmis, printr-un mesaj publicat pe X, organizația NetBlocks.
Iranul se confruntă de mai mult timp cu nemulțumiri sociale recurente, alimentate de dificultăți economice și sancțiuni internaționale. După un conflict de aproape două săptămâni cu Israelul, economia a suferit un nou șoc, iar în decembrie moneda națională s-a depreciat puternic, declanșând noul val de proteste.
Protestatarii au ieșit în stradă în mai multe orașe, inclusiv capitala Teheran, unde au fost aprinse focuri, și în Borujerd, Arsanjan și Gilan-e Gharb, unde mii de persoane au participat la marșuri. În orașul Shiraz, imagini video au arătat forțele de securitate trecând peste o barieră a protestatarilor pe care era scris mesajul: „Ne revoltam din cauza foamei”.
Protestele din Iran au atras și o reacție din partea liderului de la Casa Albă. Președintele Donald Trump a declarat duminică: „Urmărim acest lucru cu mare atenție. Dacă încep să ucidă oameni așa cum au făcut-o în trecut, cred că vor fi loviți foarte tare de Statele Unite”.
Lumea s-a obișnuit cu „efectul fluture”. Bătăile ușoare ale aripilor unui insect colorat într-un colț al lumii pot avea consecințe neprevăzute în altă parte. Metafora funcționează perfect în scena geopolitică complexă și pe piața energetică globală. Operațiunea rapidă a SUA de înlăturare a lui Nicolás Maduro din Venezuela va avea, printre altele, o consecință imediată: implicarea de facto a Washingtonului în gestionarea petrolului din țara caraibiană. Aceasta reprezintă un pas care ar trebui să sperie flota paralelă de petroliere fantomă, care au transportat clandestin „aurul negru” între așa-numiții „inamici apropiați” ai SUA (China, Iran, Rusia, Venezuela și până în Coreea de Nord), scrie El Economista.
Această posibilă dezbinare, deja vizibilă prin retrageri rapide de pe coasta venezueleană, poate crea o problemă semnificativă pentru Europa. Primele semne au apărut miercuri, când forțele americane au interceptat un petrolier cu pavilion rus în apele europene, între Islanda și Scoția. După tulburarea „cuibului” venezuelean, flota fantomă ar putea începe să inunde Europa, iar Uniunea Europeană trebuie să demonstreze că a învățat lecțiile ultimilor ani.
Contextul este bine cunoscut. Țările nealiniate cu SUA și partenerii occidentali au folosit ani de zile petroliere „fantomă” pentru a comercializa petrolul fără a fi detectate de Washington. Aceste nave operează fără asigurare occidentală și adesea opresc sistemele de navigație pentru a evita radarul. De obicei, acestea și-au schimbat numele, navighează sub steag fals și ascund structuri societare complexe. Multe dintre aceste nave sunt vechi, peste 20 de ani, și prezintă riscuri majore de securitate, amplificate de operațiunile clandestine „ship to ship” (transferuri de combustibil între nave pe mare).
China, Iran și, în ultimii ani, Rusia, au folosit aceste petroliere pentru a ocoli sancțiunile americane. Venezuela chavistă a exportat secret petrol către China prin „spălătorii” din Malaysia, primind plata în yuani sau criptomonede, nu în dolari. Regimul lui Maduro a primit și nave cu combustibil rusesc, necesar pentru diluarea petrolului greu din Faja del Orinoco, permițând transportul și exportul, în special către China.
Flota fantomă din Caraibe ar putea migra până la Marea BalticăCu intervenția SUA, exporturile Venezuelei vor fi supravegheate, ceea ce ar pune capăt traficului flotei fantomă. De când trupele americane au ajuns în apropierea coastelor Venezuelei, mai multe petroliere s-au întors sau au fugit, inclusiv Bella 1 (sau Marinera), capturat recent de forțele americane după săptămâni de evadare.
Acest episod avertizează Europa: flota fantomă din Caraibe ar putea migra către Marea Baltică, zona controlată de Rusia. Robin Brooks, cercetător la Brookings Institution, avertiza înainte de captura Bella 1: „Există un puternic suprapunerii între navele rusești și flota fantomă din Venezuela și Marea Baltică. Dacă intervenția SUA reușește, aceste nave ar putea reveni în Baltica, crescând povara UE și Marii Britanii pentru a controla traficul”.
Rusia are un rol crescut în această flotă paralelă, amplificat de sancțiunile impuse după invazia Ucrainei. Apele baltice, canal de export crucial pentru Moscova, au devenit o zonă în care astfel de nave operează intens, fenomenul putând crește. Bruxelles și partenerii europeni trebuie să fie vigilenți; pachetele de sancțiuni anterioare nu au oprit flota fantomă, generând probleme majore autorităților.
Raportări recente arată dificultăți pentru autoritățile daneze și germane în controlul navelor fantomă, cu riscuri de daune de mediu și incidente, inclusiv utilizarea navelor ca platforme pentru drone, cum s-a întâmplat recent la Copenhaga. Franța a reușit să confiște eficient nava Boracay.
Marea Britanie a colaborat cu SUA pentru capturarea Bella 1. John Healey, secretar britanic al Apărării, a confirmat sprijinul logistic și aerian oferit operațiunii, subliniind necesitatea respectării sancțiunilor și protejării securității globale.
De la flota fantomă la flota ChevronChiar dacă rezultatele finale ale intervenției SUA în Venezuela sunt încă necunoscute, există semne că flota „legală” va înlocui cea clandestină. Chevron a început să trimită petroliere în Venezuela, devenind singurul exportator occidental de petrol după căderea lui Maduro.
Chevron se pregătește să exporte mai mult petrol decât luna precedentă, cu cel puțin 11 nave programate să ajungă la porturile José și Bajo Grande. Compania operează sub licență a Departamentului Trezoreriei SUA, gestionând aproape 25% din producția națională și livrând petrol către rafinăriile din Golful Mexic și Coasta de Est a SUA.
În timp ce Chevron extrage petrol, cel puțin 12 nave cu destinația Venezuela au fost respinse din cauza prezenței militare americane în Caraibe. Miercuri, SUA a confiscat petrolierul M/T Sophia. Unele nave fantomă au reușit să părăsească Venezuela după capturarea lui Maduro, estimativ între 4 și 16 nave.
Ajungerea celor 11 nave Chevron în ianuarie va reprezenta cel mai mare număr de la 12 nave în octombrie. Volumul total al acestor 11 petroliere este de 152.000 barili/zi, față de 123.000 barili/zi în decembrie. Prima navă, Ionic Anassa, a început deja încărcarea petrolului destinat rafinăriilor din SUA, inclusiv Valero Energy, Phillips 66 și Marathon Petroleum.
Această extragere ajută la reducerea surplusului cauzat de întârzierile în exporturi. Dacă Chevron nu extrage mai mult, PDVSA ar putea fi nevoită să închidă puțuri, iar producția ar putea scădea la 600.000 barili/zi luna următoare.
Trump mizează pe investițiile companiilor petroliere pentru relansarea producției venezuelene, după ani de corupție și neglijență, deși companiile vor acționa cu prudență. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, urmează să se întâlnească cu reprezentanți ai industriei petrolului. Exporturile venezuelene au atins nivelul minim în 17 luni în decembrie, în contextul blocadei navale americane menite să oprească comerțul ilegal de petrol.
Preluarea activelor Lukoil de o companie americană reprezintă un mesaj pozitiv important pentru România, a declarat Bogdan Ivan, joi, în cadrul unei conferințe de presă la finalul ședinței Comandamentului energetic național.
Răspunsul a venit la întrebarea reporterului Mediafax privind discuțiile la nivel global pentru cumpărarea integrală a activelor Lukoil de către Chevron și Quantum, având în vedere și că declarase anterior că preferă un investitor american în cazul afacerilor gigantului rus.
Chevron, gigantul petrolier global ieșit de pe piața din România în urma tensiunilor pe tema exploatării gazelor de șist, ar putea reveni în România, dacă este acceptată oferta americanilor, apărută în presa internațională, pentru preluarea activelor globale rușilor de la Lukoil, vizați de sancțiunile SUA.
Pentru moment, informațiile, nu sunt foarte detaliate, arată că grupul de capital privat Quantum Energy Partners lucrează la o ofertă care ar putea implica gigantul petrolier american Chevron pentru activele internaționale ale companiei ruse Lukoil, a declarat o sursă familiarizată cu situația, citată de Reuters. Quantum intenționează să deruleze această tranzacție prin noua sa divizie de achiziții, Artemis Energy, potrivit sursei citate de Reuters.
Financial Times a relatat miercuri, în premieră, că Chevron și Quantum s-au asociat pentru a depune o ofertă pentru aceste active, evaluate de Lukoil la 22 de miliarde de dolari.
„România are o poziție geostrategică foarte importantă”Posibila reintrare a Chevron în România este apreciată de ministrul Energiei.
„Ar fi un mesaj foarte bun. Ar fi un mesaj politic, strategic, regional, foarte bun din partea SUA, care astăzi – eu sunt subiectiv – dar astăzi chiar cred că România este cel mai bun partener al SUA din întreaga Europă Centrală și de Est”, a declarat Bogdan Ivan, la întrebarea Mediafax.
„România are o poziție geostrategică este foarte importantă, un istoric foarte serios cu Statele Unite ale Americii și cred foarte mult că trebuie să jucăm principal un rol atât în Coridorul vertical, cât și în reconstrucția Ucrainei. Iar acest lucru se face doar în parteneriat cu actuala administrație de la Washington. Și ar fi un semnal extrem de bun și pozitiv și m-aș bucura foarte mult să vedem statul american prezent mai mult cu investiții foarte mari în România. Și fac tot ce ține de mine ca să ajungem acolo”, a conchis Bogdan Ivan.
Chevron a ieșit efectiv de pe piața locală în 2021, când firma prin care opera în România, CHEVRON ROMANIA EXPLORATION AND PRODUCTION SRL, a fost radiată.
A fost ultimul pas al exit-ului americanilor, după încetarea acordurilor petroliere și un litigiu internațional câștigat de România în urma căruia Chevron era obligat să plătească Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) 90 de milioane de dolari, potrivit unei analize Profit.ro.
Potrivit sursei citate, Chevron a fost implicată și într-un litigiu declanșat în 2012 de mai multe ONG-uri, printre care Asociația Salvați Bucureștiul a , pe atunci, șefului USR Nicușor Dan, actual șef al statului, prin care se solicita anularea tuturor celor patru acorduri petroliere semnate de ANRM cu Chevron, pentru perimetrele de gaze de șist din Moldova și Dobrogea.
Argumentele reclamanților erau că acordurile fuseseră semnate fără să existe legislație care să permită, în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevenirea contaminării mediului și în special a contaminării apei potabile, precum și în lipsa prevederilor legale de informare a populației și în special a comunităților locale. Recursul ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost cerut chiar de către ONG-ul lui Nicușor Dan, în noiembrie 2016, iar primul termen de judecată a fost stabilit în data de 2 februarie 2017. Chevron a avut câștig de cauză în proces în vara lui 2016, Curtea de Apel București respingând solicitarea reclamanților de anulare a acordurilor petroliere.
România analizează instituirea supravegherii extinse a activelor LukoilRomânia a adoptat, în decembrie, legislația care permite Guvernului, prin ministerele responsabile, să intervină pe componenta de supraveghere, astfel încât România să fie parte a sancțiunilor internaționale, inclusiv cele americane în cazul Lukoil, ale căror termene de aplicare au fost amânate până în primăvară.
La jumătatea lunii decembrie, Executivul a analizat chiar, în primă lectură, un proiect de Hotărâre de Guvern privind instituirea supravegherii extinse asupra unor entităţi din domeniul energetic, desemnarea unui supraveghetor şi a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse.
Analiza vine după ce termenul-limită inițial al SUA pentru finalizarea vânzării activelor externe de către Lukoil, din 13 decembrie, a fost prorogat cu o lună, până la 17 ianuarie, iar data până la care sunt exceptate benzinăriile Lukoil de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost amânat pentru 29 aprilie.
Activele Lukoil în RomâniaLa sfârșitul lui octombrie, Lukoil anunțase intenția de a vinde activele sale din străinătate „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”, la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.
Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scria Reuters.
Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.
În România, Lukoil International GmbH controlează integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii.
Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră, Trident, în parteneriat cu Romgaz – prin subsidiara olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.
Orice acord privind vânzarea activelor din România trebuie avizată de autorități, respectiv Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEIDS) și Consiliul Concurenței, pentru a fi finalizată și a produce efecte. Conform declarațiilor de la finalul anului trecut ale președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, autoritatea nu a primit nicio notificare privind o posibilă tranzacție agreată.
Trei companii și-au exprimat intenția să cumpere activele gigantului rus Lukoil, sancționat de Statele Unite, din România, respectiv rafinăria Petrotel Ploiești și rețeaua de benzinării, declara ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pe 25 noiembrie, la întrebările jurnaliștilor.
Oficialii OMV au transmis în premieră poziția oficială a grupului austriac la solicitarea Mediafax privind interesul pentru preluarea activelor gigantului rus Lukoil din România sau la nivel global, ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii.
„Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord asupra faptului că autoritățile britanice au emis un avertisment cu privire la condițiile meteo asociate cu furtuna Goretti”, se arată în documentul emis de MAE.
Conform autorităților britanice, fenomenele meteo sunt prognozate în intervalul 8 ianuarie 2026, ora 20:00 – 9 ianuarie 2026, ora 09:00 și vor afecta regiunile West Midlands, East Midlands, Gloucestershire, Yorkshire & Humber și Țara Galilor.
În intervalul menționat este de așteptat ca transportul aerian și feroviar să fie grav afectat.
Cetățenii români care au nevoie de asistență consulară pot contacta Consulatul General al României la Birmingham, Londra, Edinburgh și Manchester, apelurile fiind preluate în regim de permanență de Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate.
De asemenea, pentru situații dificile sau de urgență, este disponibil telefonul de permanență al Consulatului General al României la Birmingham (+447484036250).
Numerele de telefon:
Consulatul General al României la Birmingham:
+44 (0)121 820 6427
+44 (0)121 820 642
+44 (0)121 820 6429
+44 (0)121 820 6430
+44 (0)121 820 6431
Consulatul General al României la Londra:
+44 (0)208 741 4311
+44 (0)208 741 3252
+44 (0)208 741 3955
+44 (0)208 741 3464
+44 (0)208 741 8707
+44 (0)208 741 6657
+44 (0)208 741 8211
+44 (0)208 741 2372
Consulatul General al României la Edinburgh:
+44 (0)131 524 9491
+44 (0)131 524 9492
Consulatul General al României la Manchester:
+44 (0)161 236 0478
+44 (0)161 237 5513
+44 (0)161 236 9687
+44 (0)161 236 8995
Poliția de frontieră a anunțat că activitatea de traversare a mijloacelor de transport și a persoanelor pe ruta Oryahovo (Bulgaria) – Bechet (România) este temporar suspendată începând de joi de la ora 16.00.
Măsura a fost dispusă din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Reluarea activității va fi anunțată imediat ce aceasta va fi posibilă în condiții de siguranță.
„Anul începe cu o veste bună pentru drumul României către OCDE – am primit cel de-al 18-lea Aviz Formal. Este vorba despre Comitetul pentru Chimicale și Biotehnologie”, a transmis, într-o postare pe Facebook, Luca Niculescu, coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Potrivit acestuia, avizul arată că României îi sunt recunoscute progresele făcute în protejarea mediului și a sănătății publice, în gestionarea substanțelor chimice și în folosirea responsabilă a biotehnologiilor.
Luca Niculescu precizează că avizul este rezultatul muncii comune a mai multor instituții (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – punct focal național, Ministerul Afacerilor Interne, Agenția pentru Mediu, Garda Națională de Mediu, Autoritatea Națională Fitosanitară și Autoritatea Vamală), care au colaborat strâns pentru reguli mai clare, controale mai eficiente și o mai bună prevenire a riscurilor de mediu, inclusiv combaterea comerțului ilegal cu pesticide.
„Mulțumiri tuturor celor care, în ultimii trei ani și jumătate, s-au implicat pentru ca acest capitol să fie trecut cu succes. Mulțumiri și statelor membre OCDE precum și secretariatului organizației pentru ghidare și sprijin constant”, a adăugat Niculescu.
Oficialul a subliniat că România a obținut 18 din cele 25 de avize formale necesare pentru aderarea la OCDE.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) reunește 38 de state, printre cele mai dezvoltate din lume din punct de vedere economic, și are ca obiectiv promovarea celor mai bune politici publice pentru susținerea creșterii economice, prosperității și dezvoltării durabile.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a anunțat că în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania și la munte, temperaturile vor coborî mult sub pragul înghețului, ajungând la -15…-10 grade Celsius, iar gerul se va face simțit până în zori.
„Este o noapte în care e bine să rămâneți mai mult la adăpost. Hainele groase, puse în straturi, căciula și mănușile devin aliați de încredere pentru oricine trebuie să iasă din locuință”, sunt sfaturile specialiștilor pentru populație.
De asemenea, IGSU arată că în case oamenii trebuie să aibă grijă la sursele de încălzire și să se asigure că totul funcționează în siguranță: „Nu folosiți sobe cu improvizații și nu adormiți cu focul aprins”.
Recomandări au fost făcute și pentru animale, care simt frigul la fel ca oamenii: „Un adăpost mai bun și puțină grijă în plus le pot proteja de ger.
În ceea ce îi privește pe șoferi, specialiștii arată că gerul poate aduce drumuri alunecoase. Este recomandat ca aceștia să plece la drum doar dacă este necesar, să circule cu viteză redusă, să păstreze distanța față de celelalte vehicule și să se asigure că mașina este echipată corespunzător pentru iarnă.
Avertizări de la meteorologiMeteorologii au emis avertizări Cod portocaliu și Cod galben de ninsori, vânt și vreme rece.
Conform acestora, noaptea de joi spre vineri (8/9 ianuarie) va deveni geroasă în regiunile intracarpatice și izolat în rest, iar temperaturile minime ce se vor înregistra la nivelul țării se vor încadra în general între -15 și -5 grade.
De asemenea, vineri (9 ianuarie) vremea se va menține rece în vestul, nordul și centrul țării, cu temperaturi maxime cuprinse în general între -8 și -1 grad, iar noaptea va fi ger în jumătatea de nord a Moldovei și izolat în Transilvania, unde se vor înregistra temperaturi minime cuprinse între -15 și -10 grade.
Autoritățile mexicane au anunțat joi că media zilnică a omuciderilor a ajuns la 52.4 cazuri în decembrie 2025, în scădere de la 86.9 cazuri înregistrate în septembrie 2024, luna anterioară preluării mandatlu prezidențiale de către Scheinbaum.
În cadrul conferinței de presă de joi, președinta a spus: „Este cel mai mic număr din 2016”.
Sistemului Național de Securitate Publică a anunțat că rata națională a omuciderilor a fost de 17.5 la 100.000 de locuitori, cel mai scăzut nivel din 2015.
Președinta a afirmat că aceste rezultate demonstrează eficiența strategiei guvernamentale în materie de securitate, subliniind colaborarea strânsă dintre instituțiile de securitate, sistemul de justiție și guvernatorii statelor mexicane.
Analiștii din domeniul securității atrag atenția că reducerea numărului de crime nu oferă o imagine completă a situației de securitate, în condițiile în care alte infracțiuni grave, precum disparițiile forțate, sunt în creștere, scrie The Guardian.
Potrivit think-tank-ului Mexico Evalúa, numărul total al crimelor a scăzut cu peste 20% în primele 10 luni ale acestui an comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, însă cazurile de dispariții au crescut cu 15%, iar în unele state creșterea a ajuns până la 200%.
„Datele privind omuciderile nu mai sunt valabile pentru estimarea contextului insecurității publice. În primul rând, avem polițiști și procurori care nu au capacitatea sau voința de a identifica și clasifica în mod corespunzător cadavrele. În al doilea rând, crima organizată are capacitatea de a ascunde violența prin dispariții”, a susținut Armando Vargas, un expert de securitate din cadrul Mexico Evalúa.
MAE informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Belgia asupra faptului că, începând din seara zilei de 8 ianuarie 2026 și pe parcursul zilei de 9 ianuarie 2026, este anunțată o grevă națională a fermierilor.
În acest context sunt anticipate perturbări și blocaje semnificative pe întreaga rețea rutieră de pe teritoriul țării.
Principalele axe rutiere afectate vor fi:
Valonia:
• Provincia Namur: Courrière – intersecția E411-N4;
• Gembloux: sensul giratoriu Trois Clés;
• Saint-Germain: intrarea pe E411;
• Sudul regiunii: mai multe puncte de întâlnire pe N4, în fața unităților Toussaint și lângă
garajul Loriers pentru cei care vin dinspre Profondeville;
• E411 și E11;
• Loncin și Battice: intersecții blocate;
• Haut-Ittre, Hensies, Froyennes;
Flandra:
• Wommelgem;
• Gent.
MAE recomandă cetățenilor români să urmărească informațiile actualizate privind traficul rutier disponibile pe paginile de Internet: https://www.vlaanderen.be și https:/trafiroutes.wallonie.be.
Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Bruxelles: +32 (0) 2 347 5338, +32 (0) 2 344 1658, +32 (0)2 343 69 35, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat miercuri că se fac aranjamente pentru o vizită a președintelui Columbiei, Gustavo Petro, la Casa Albă, după o convorbire telefonică între cei doi lideri.
Anunțul a venit la câteva zile după ce președintele Donald Trump a amenințat Columbia cu acțiuni militare, relatează Reuters.
Trump și Gustavo Petro au purtat acum și prima lor discuție directă de la revenirea în funcție a președintelui american în ianuarie 2025.
Donald Trump a acuzat conducerea columbiană că permite traficul de cocaină către SUA și a impus sancțiuni președintelui, deși, conform informațiilor, conversația telefonică a fost una bună.
„A fost o mare onoare să vorbesc cu președintele Columbiei, Gustavo Petro, care m-a sunat pentru a-mi explica situația drogurilor și alte neînțelegeri pe care le-am avut. Am apreciat apelul și tonul său și aștept cu nerăbdare să îl întâlnesc în viitorul apropiat”, a scris Trump pe rețelele de socializare.
Donald Trump a precizat că „se fac aranjamente” pentru ca întâlnirea să aibă loc la Washington, fără a anunța o dată exactă.
În timpul convorbirii, Gustavo Petro a menționat că a cerut reluarea dialogului între cele două state și a spus că este nevoie de o comunicare mai deschisă.
„Am vorbit la telefon pentru prima dată de când a devenit președinte”, a spus Gustavo Petro susținătorilor în Bogota, adăugând că apelul a fost respectuos.
Această invitație vine după amenințările lui Trump privind posibilitatea unei intervenții militare, lansate în contextul unei operațiuni americane în Venezuela.
Modele similare au apărut și în alte părți. În Germania, adoptarea monedei euro în 2002 a dat naștere termenului „Teuro”, reflectând percepția publică conform căreia creșterile minore, cumulative, deghizate în ajustări tehnice, au creat un sentiment de creștere a costurilor.
Italia a înregistrat, de asemenea, amintiri colective ale manipulării prețurilor în timpul schimbării valutare, în special în cazul articolelor achiziționate frecvent, cum ar fi cafeaua, pastele și serviciile de bază. Psihologia stabilirii prețurilor, mai degrabă decât aritmetica strictă, dictează adesea percepția publică, piețele testând răbdarea și capacitatea statului de a aplica regulile, scrie presa bulgară.
Experiența istorică a Bulgariei amplifică acest efect. Amintirile crizei financiare din 1996-1997, ale consiliului monetar care a urmat și ale denominațiunii din 1999 i-au învățat pe cetățeni că perioadele de tranziție sunt deosebit de sensibile: sistemele sunt întârziate, regulile există, dar sunt aplicate necorespunzător, iar calculele cotidiene lasă loc pentru comportamente oportuniste. Primele zile ale lunii ianuarie 2026 au ilustrat acest lucru în mod viu, deoarece ajustările prețurilor au depășit adesea simpla conversie.
De la recalculare la creșteri realeÎn prima săptămână de după adoptarea monedei euro, au apărut numeroase cazuri în care prețurile nu au reflectat doar conversia oficială de 1 euro = 1,95583 leva, ci au crescut brusc. Pâinea, un aliment de bază cumpărat din obișnuință și simbolic al experienței naționale, a devenit un exemplu excelent.
În unele rapoarte, o pâine cu un preț de 0,89 leva pe 31 decembrie a crescut la 1,19 leva (0,61 euro) pe 2 ianuarie, o creștere de 33% în 48 de ore. Astfel de schimbări nu pot fi explicate prin costurile logistice, ale forței de muncă sau ale materiilor prime; în schimb, ele dezvăluie un test deliberat de piață al toleranței publice.
Comerțul online a amplificat și mai mult efectul. Stabilirea digitală a prețurilor le-a permis observatorilor să urmărească dublarea bruscă a prețurilor într-o singură zi. De exemplu, recipientele de plastic au crescut de la 5,23 la 10,22 euro, sau cizmele de cauciuc au crescut de la 49,99 leva la 49,99 euro (97,80 BGN). Chiar și atunci când erorile par absurde, cum ar fi o pizza listată la 18,75 leva (9,58 euro), dar facturată la casă cu 36,67 euro (71,80 BGN), consecințele revin consumatorului, în timp ce comercianții folosesc problemele tehnice drept alibi.
Manipularea vizuală adaugă un alt aspect. Comercianții care prezintă prețurile în euro cu roșu, sugerând reduceri, exploatează prejudecățile cognitive într-o perioadă în care cetățenii își convertesc mental monedele. Fără o aplicare strictă a legii de către stat, aceste tactici funcționează cu impunitate.
Practicile din sectorul public reflectă oportunismul privatSectorul privat nu este singurul care exploatează tranziția. Statul însuși a contribuit la inflația prețurilor într-o perioadă în care cetățenii sunt cel mai distrași. În Sofia, taxele de parcare au crescut de la 2 leva/oră (1,02 euro) în zonele albastre la 2 euro (3,91 leva) și de la 1 leva (0,51 euro) în zonele verzi la 1 euro (1,95 leva), o creștere bruscă legată de adoptarea monedei euro. Blocate inițial de un apel în instanță, aceste tarife ilustrează modul în care acțiunea instituțională poate consolida oportunismul pieței.
În mod similar, monopolurile de stat, precum serviciile agricole, au profitat de tranziție pentru a majora taxele. Certificatele funciare au crescut de la 15 leva (7,67 euro) la 48,90 leva (25 euro), în timp ce duplicatele și extrasele au crescut de la 20 leva (10,23 euro) la 25 euro (48,90 leva). În aceste cazuri, cetățenii nu au alternative, iar conversia simbolică a euro justifică efectiv creșterile de prețuri.
Cadrul legal vs. realitateLa baza acestor tendințe se află politizarea instituțiilor de reglementare. Pozițiile sunt adesea ocupate pe baza cotelor de partid, mai degrabă decât pe baza expertizei. Funcționarii, numiți colocvial „buburuze”, sunt văzuți ca niște substituenți care nu intervin, lăsând organismele de reglementare ineficiente. Sistemul semnalează că încălcările prezintă riscuri minime, încurajând comercianții să acorde prioritate câștigurilor oportuniste în detrimentul conformării.
Din punct de vedere juridic, recalcularea este distinctă de creșterea prețurilor. Legile care instituie moneda euro prevăd o rată de schimb fixă, reguli de rotunjire, prețuri duble și interzic creșterile nejustificate de prețuri legate de schimbarea valutei.
Legile privind protecția consumatorilor interzic practicile înșelătoare, inclusiv discrepanțele dintre prețurile anunțate și cele practicate, designul înșelător sau etichetarea manipulatoare. Cu toate acestea, aplicarea acestora rămâne slabă. Atunci când există reguli, dar nu sunt aplicate, acestea devin note de subsol morale; tranziția la moneda euro nu face decât să expună această lacună.
Protejarea consumatorului sau încurajarea acestuia să se protejeze singurCetățenii bulgari sunt anunțați că pot lua măsuri practice fără a deveni contabili cu normă întreagă. Aceștia sunt sfătuiți să aducă:
În cele din urmă, moneda euro a scos în evidență intersecția dintre oportunismul pieței și slăbiciunea instituțională. Cetățenii sunt lăsați să navigheze în acest mediu cu vigilență, dovezi și responsabilitate colectivă, în timp ce incapacitatea statului de a-și aplica propriile reguli rămâne cea mai semnificativă provocare.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a demarat oficial procesul de desemnare a noilor șefi ai principalelor parchete din România, relatează gândul.ro.
Decizia are legătură cu faptul că mandatele actualilor conducători ai Parchetului General și DNA se încheie la data de 30 martie 2026, iar legea prevede un calendar extins pentru aceste numiri.
Procesul de selecție se va desfășura între 8 ianuarie și 2 martie 2026. La final, ministrul Justiției va înainta propunerile către președintele României, Nicușor Dan, pentru ocuparea funcțiilor de conducere.
Printre posturile care vor deveni vacante se află cel de Procuror General al României, funcție ocupată în prezent de Alex Florența, care se va încheia pe 31 martie 2026. Tot atunci expiră și mandatul procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Funcția de procuror-șef DIICOT, deținută de Alina Albu, va deveni liberă din 14 aprilie 2026.
De asemenea, vor fi disponibile mai multe poziții de adjuncți în cadrul DNA (2 locuri – 2 posturi vacante, una începând cu data de 29 iunie 2026), DIICOT (2 locuri – 2 posturi vacante, una începând cu data de 29 iunie 2026) și al Parchetului General (1 loc – post vacant începând cu data de 29 iunie 2026), pe parcursul anului 2026.
Conform legii 303/2002, procedura începe cu publicarea calendarului de către ministrul Justiției. Procurorii interesați au la dispoziție 40 de zile pentru înscriere. Candidații care îndeplinesc condițiile legale susțin un interviu în fața unei comisii stabilite prin ordin al ministrului. După evaluare, ministrul face selecția și trimite propunerile motivate către Secția pentru procurori a CSM, pentru aviz.
Dacă avizul CSM este favorabil, propunerile ajung la președintele României. În cazul unui aviz negativ, ministrul organizează un nou interviu cu respectivul candidat și poate menține sau retrage propunerea. Dacă aceasta se retrage, o nouă procedură trebuie lansată în cel mult 60 de zile.
Președintele României are dreptul să respingă motivat propunerile, cu obligația de a face publice motivele. Decretul de numire sau refuzul oficial trebuie emis în termen de maximum 60 de zile de la primirea propunerilor.
Mandatele șefilor marilor parchete au o durată de trei ani și pot fi reînnoite o singură dată.
Nicușor Dan urmărește o negociere extinsă, care să cuprindă și numirile la conducerea serviciilor de informațiiPreședintele Nicușor Dan ia în calcul discuții extinse privind numirea conducerii serviciilor de informații și a șefilor marilor parchete, în special Parchetul General și DNA.
Potrivit unor surse Gândul, de la Cotroceni, președintele României va purta consultări cu toate partidele din coaliția de guvernare, însă rolul decisiv îl va avea PSD.
„Negocierea cu PSD va fi pentru 6-7 funcții. Prioritățile vor fi șefii SRI și DNA. Trebuie să dam ceva PSD-ului ca să îi ținem în Coaliție”, au declarat sursele citate.
Aceleași surse Gândul susțin că Nicușor Dan are în vedere patru sau cinci variante pentru conducerea serviciilor de informații, însă „niciunul nu i-a plăcut foarte mult”. Președintele nu exclude nici varianta desemnării unui om politic la conducerea unui serviciu de informații.
În același timp, sursele politice afirmă că Ilie Bolojan îl susține pe actualul președinte al Senatului, Mircea Abrudean, pentru funcția de director al SRI. Nu este clar dacă Nicușor Dan va accepta această propunere, având în vedere apropierea dintre Abrudean și Ilie Bolojan, mai arată sursele.
Discuțiile privind mecanismele care ar putea fi implementet după încheierea schemei de plafonare a prețurilor la gaze naturale, în vigoare până la 31 martie, au început cu operatorii încă din luna septembrie pentru a avea scenarii diferite de lucru, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, joi, în cadrul unei conferințe de presă la finalul ședinței Comandamentului energetic național.
„Nu vom avea o creștere a prețului la gaze după data de 31 martie 2026”Înainte de a detalia scenariile, demnitarul a dat asigurări că, în momentul de față, pe predicțiile existente, în România „nu vom avea o creștere a prețului la gaze după data de 31 martie 2026” și, foarte important, chiar și acum sunt operatori care furnizează gaze e sub prețul plafonat de lege astăzi, în condițiile în care avem suficientă produție.
„Dacă vorbim dacă totuși apare varianta B, în care apar evenimente foarte puțin probabile prin care să se perturbe piața, luăm în calcul un scenariu în care să avem o reducere graduală a acestei plafonări, adică să nu avem, ca și în cazul energiei electrice, de la 1 iulie, brusc s-au dublat prețurile pentru consumatorii finali, în cazul gazelor punem în calcul și acest scenariu”, a declarat ministrul Energiei.
În ce ar consta mecanismulPotrivit lui Bogdan Ivan, producția, mai ales prin creșterea volumelor odată cu exploatarea gazelor din Marea Neagră, ar trebui să reducă probabilitatea perturbării prețurilor.
„Scenariul de bază e cel în care împreună cu operatorii din piață, ne asigurăm că nu avem nicio perturbare și că omul are un preț în mod sănătos pe piață sub prețul plafonat astăzi, în condițiile în care avem producție, în condițiile în care încercăm să exploatăm din anul 2027 și Neptun Deep avem predicția de a ne asigura că în cursul iernii viitoare nu o să aveam perturbații și prețuri mărite”, a precizat demnitarul.
Ministrul a detaliat că se lucrează în prezent la elaboarea mecanismului pentru scenariul în care România ar ieși gradual din schema de plafonare a prețurilor la gaze naturale.
„Acum lucrăm și la acest mecanism. Ar trebui să dureze aproximativ un an, pentru că pe noi ne interesează foarte mult sezonul rece, pentru că atunci este un vârf de consum la nivel național și în special în zona consumatorilor casnici, și calculând, poate să fie reducere, de exemplu, de 10% gradual, 8-10% în fiecare lună, până în luna aprilie anului 2027 pentru întreaga piață”, a explicat ministrul Energiei.
Bogdan Ivan a subliniat că își dorește soluții „sănătoase” pentru stabilirea prețurilor, pentru care statul să nu intervină sau să o facă în cea mai mică măsură.
„Cred foarte mult în soluții corecte de piață și în soluții naturale și sănătoase în care statul intervine, dar intervine până la un punct, pentru că mă interesează consumatorul final, dar în condițiile în care avem companii foarte serioase, companii listate la bursă, deși au acționat majoritatea statului român, ele răspund unor cerințe și criterii de piață. Așa că ceea ce facem noi împreună cu toți operatorii este să găsim acele mecanisme sănătoase prin care prețurile se mențin la nivel scăzut, fără o intervenție brutală a statului în piață. Iar acum, ca să mai spun explicit, sunt oferte pentru gaze naturale sub prețul plafonat”, a conchis ministrul Energiei.
Ce își doresc furnizoriiDe amintit că furnizorii au transmis, la finalul anului, că susțin încheierea schemei de plafonare a gazelor și reliberalizarea pieței, și în contextul în care statul are restanțe la ei estimate la aproximativ 8 miliarde de lei la plățile pentru diferența dintre prețul plafonat și cel din contract, în cazul ambelor scheme.
„Credem că trebuie gândită ieșirea de sub plafon. Noi credem că o soluție ar fi pe o perioadă limitată de timp să revenim la «gas release program» (program de ofertare – n.r.), dar suntem deschiși și la alte soluții care pot să asigure o evoluție cât mai lină a prețului în zona de angro”, a declarat Dana Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).
La întrebarea jurnaliștilor privind impactul în facturi vine în contextul în care oficialii Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER) au estimat, tot în decembrie, o creștere de 5% a sumelor pe care are urma să le plătească pentru gaze.
„Acum, noi, ca furnizor pentru clienții casnici și termoficare avem o achiziție reglementată la 120 lei/MWh – la care se adaugă partea de înmagazinare, de aproximativ 30 de lei, depinde de la portofoliu, la portofoliu – și ne așteptăm ca de la 1 aprilie să mergem la prețul pieței care undeva la 170 lei/MWh”, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER, în cadrul unei întâlniri cu presa de specialitate.
Daniel Chițoiu s-a predat la poliție și va fi dus la penitenciar pentru a-și ispăși pedeapsa, potrivit informațiilor G4Media.
Știrea inițialăCurtea de Apel Pitești a decis joi condamnarea definitivă a fostului ministru Daniel Chițoiu la 4 ani de închisoare pentru accidentul produs în decembrie 2019, în urma căruia două persoane și-au pierdut viața.
Instanța a majorat pedeapsa de la 3 ani, cât fusese stabilită inițial de Judecătoria Pitești, la 4 ani de închisoare, conform G4Media.
Procurorii au început urmărirea penală împotriva lui Daniel Chițoiu în ianuarie 2020, la câteva săptămâni după accident. În acel eveniment tragic, un bărbat de 82 de ani și soția acestuia au murit, iar o altă persoană a fost rănită, după ce autoturismul în care se aflau a fost lovit de mașina fostului ministru, care, potrivit primelor date, ar fi intrat pe contrasens.
La momentul punerii sub acuzare, Daniel Chițoiu a refuzat să facă declarații în fața anchetatorilor și a negat că ar fi vorbit la telefon în timpul accidentului.
Fostul ministru a fost trimis în judecată în august 2020.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat joi că proiectul acordului privind garanțiile de securitate dintre Ucraina și Statele Unite se află „în esență gata” și mai are nevoie doar de o aprobare din partea președintelui Donald Trump.
Declarația a venit după un summit organizat la Paris, marți, pe 6 ianuarie, la care au participat reprezentanți europeni, americani și ucraineni, scrie Kyiv Independent.
În urma întâlnirii, Ucraina, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție pentru o posibilă desfășurare, după război, a unei forțe multinaționale pe teritoriul ucrainean.
În ultimele săptămâni, Kievul și Washingtonul au lucrat separat la documentul privind garanțiile de securitate oferite de SUA și la un cadru mai larg pentru încheierea războiului declanșat de Rusia.
„Au fost abordate și probleme complexe din cadrul de bază pentru încheierea războiului, iar partea ucraineană a prezentat posibile opțiuni pentru finalizarea acestui document”, a declarat Zelenski pe rețelele de socializare.
Președintele ucrainean a menționat aspecte sensibile precum chestiunile teritoriale și controlul centralei nucleare de la Zaporijia, aflată sub ocupație rusească.
„Înțelegem că partea americană va interacționa cu Rusia și așteptăm feedback cu privire la disponibilitatea reală a agresorului de a pune capăt războiului.”, a mai spus Zelenski,
După întâlnirea cu Donald Trump în Florida, la finalul lunii decembrie, Zelenski a spus că garanțiile de securitate oferite de SUA ar urma să fie valabile timp de 15 ani, cu opțiunea unei prelungiri.
În paralel cu aceste discuții de pace, Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei, cu un mare impact asupra infrastructurii energetice, în condițiile de vreme extrem de scăzută.
În ultimele zile, au fost vizate capitale regionale din estul și sudul țării, iar regiunile Dnipropetrovsk și Zaporijia au rămas aproape complet fără electricitate în seara de 7 ianuarie.
„Este necesar ca presiunea asupra Rusiei să continue să crească cu aceeași intensitate ca și activitatea echipelor noastre de negociere. Fezabilitatea viitoarelor garanții de securitate trebuie dovedită de capacitatea partenerilor noștri de a exercita o presiune eficientă asupra agresorului chiar în această etapă.”, a spus Zelenski.
„Încurajăm actualul nostru guvern (groenlandez) să poarte un dialog cu guvernul SUA fără Danemarca. Deoarece Danemarca antagonizează atât Groenlanda, cât și SUA prin medierea lor”, a declarat pentru Reuters, Pele Broberg, liderul partidului de opoziție, Naleraq, care susține independența Groenlandei.
Naleraq a obținut 25% din voturi la ultimele alegeri și a devenit cea mai mare formațiune de opoziție. Partidul explorează posibilitatea unei „asocieri libere” cu SUA, care ar presupune sprijin și protecție militară americană fără transformarea Groenlandei într-un stat american.
Declarațiile vin după ce președintele Trump a relansat ideea preluării Groenlandei, propunere făcută și în decursul primului său mandat la Casa Albă.
Insula, situată între Europa și America de Nord, reprezintă pentru SUA, atât un punct strategic militar, cât și economic, întrucât resursele sale minerale sunt văzute ca o alternativă la dependența de China.
Groenlanda este un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, cu propriul parlament și guvern, politica externă și apărarea rămân sub controlul autorităților de la Copenhaga.
Ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, a respins ideea negocierilor directe cu Washingtonul, afirmând: „Trebuie să respectăm legea și avem reguli pentru rezolvarea problemelor din Regat”.
Privind viitoarele negocieri cu oficialii americani, Motzfeldt a spus: „Cea mai mare speranță a mea este ca întâlnirea să ducă la o normalizare a relației noastre”.
Miercuri, secretarul de Stat, Marco Rubio, a declarat că se va întâlni săptămâna viitoare cu oficiali din Danemarca pentru a discuta despre Groenlanda.
Potrivit Casei Albe, administrația Trump analizează „o gamă de opțiuni” pentru a aduce Groenlanda sub control american, iar folosirea armatei SUA „este mereu o opțiune”.
Decizia a fost luată joi de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Bistrița-Năsăud, convocat în contextul condițiilor meteorologice nefavorabile prognozate pentru următoarele 24–48 de ore.
„În urma analizării situației operative și a evaluării riscurilor generate de evoluția fenomenelor meteorologice, s-a hotărât suspendarea cursurilor cu prezență fizică în toate unitățile de învățământ de pe raza municipiului Bistrița, pentru data de 9 ianuarie 2026”, a anunțat Prefectura Bistrița-Năsăud.
Conform unei avertizări Cod galben, emisă de ANM, sunt anunțate precipitații predominant sub formă de ninsoare, depunerea unui strat de zăpadă, formarea poleiului, intensificări ale vântului, temperaturi scăzute și condiții de ger. Avertizarea este valabilă în intervalul 8 ianuarie, ora 10:00 – 10 ianuarie, ora 10:00.
Măsura a fost adoptată cu scopul protejării siguranței elevilor, cadrelor didactice și a personalului auxiliar, precum și pentru prevenirea situațiilor de risc generate de condițiile meteo severe, susțin autoritățile.
Documentul, transmis pe diverse canale neoficiale, ar fi folosit nu ca demers de avertizare publică, ci ca instrument de presiune, potrivit informațiilor prezentate în clip. Postarea susține că în spatele materialului s-ar afla Marian Goleac, numit drept posibilul artizan al documentului tip „Armaghedon”.
Conform surselor invocate, acesta ar fi orchestrat colectarea și distribuirea raportului, folosindu-l ca pârghie în negocieri, scrie Gândul.
Explicațiile menționează o metodă cunoscută în administrație: documente anonime, lipsite de semnătură și de dovezi publice, distribuite selectiv astfel încât să creeze confuzie și tensiune. Scopul nu ar fi clarificarea situațiilor semnalate, ci blocarea deciziilor sau influențarea lor prin presiune indirectă.
Conform informațiilor vehiculate în mediul administrativ, miza ar atinge zona contractelor și a banilor publici. Materialul ar fi folosit pentru a înclina balanța în zona decizională, mai degrabă decât pentru a expune nereguli.
În postare este formulată și o întrebare care a circulat printre funcționari: de ce își ascunde identitatea cineva care declară că „vrea binele public”. Răspunsul avansat de sursele citate este că anonimatul ar funcționa ca pârghie, întrucât presiunea este mai eficientă atunci când emițătorul nu apare în prim-plan.
După cinci ani, Emma Răducanu, locul 29 mondial, se întoarce la Cluj, acolo unde a obținut prima victorie din carieră pe un tablou principal WTA, la scurt timp după succesul său răsunător de la US Open 2021.
Ediția a șasea a turneului aduce la Cluj și alte jucătoare de top mondial, inclusiv o fostă câștigătoare a trofeului. Sorana Cîrstea, aflată într-o perioadă bună a carierei, cu o revenire în top 50 mondial și o nominalizare la „Comeback of the Year” revine la Cluj-Napoca pentru o nouă participare, după ce a declarat că s-a simțit excelent în fața publicului din Btarena.
Anastasia Potapova, câștigătoarea trofeului Transylvania Open în 2025 revine și ea pe terenul din Cluj pentru a-și apăra titlul.
Tabloul principal va include și alte jucătoare românce, precum Jaqueline Cristian, Ana Bogdan și Gabriela Ruse, toate aflate într-un parcurs ascendent. Jaqueline Cristian a încheiat anul trecut pe cel mai bun loc al carierei, 39 WTA, în timp ce Gabriela Ruse a revenit în top 100, pe locul 83, după ce a câștigat turneul de la Trnava.
Premii de 283 347 de dolari„Aducem din nou la Cluj-Napoca un turneu de tenis de top, cu un tablou principal puternic, care reunește jucătoare de clasă mondială și multe sportive românce ce merită din plin susținerea publicului. Revenirea Emmei Raducanu după cinci ani ne bucură în mod special, mai ales știind cât de iubită este în România. Ne onorează faptul că suntem un turneu la care jucătoarele aleg să revină an de an – pentru atmosferă, pentru condițiile excelente și pentru publicul extraordinar din BTarena. În acest an, am investit și mai mult în experiențele din afara terenului, pentru ca turneul să fie o experiență completă atât pentru public, cât și pentru jucătoare”, a declarat Patrick Ciorcilă, directorul turneului Transylvania Open.
Meciurile se vor disputa, ca de obicei, indoor, pe două terenuri de suprafață hard.
32 de jucătoare la simplu și 16 echipe la dublu vor juca pentru marele trofeu. Valoarea totală a premiilor turneului de la Cluj-Napoca este de 283 347 de dolari.
Iată programul complet al competiției:• Sâmbătă, 31 ianuarie: 8 meciuri calificări simplu;
• Duminică, 1 februarie: 4 meciuri calificări simplu + 3 meciuri tur 1 simplu + 2 meciuri tur 1 dublu;
• Luni, 2 februarie: 6 meciuri tur 1 simplu + 2 meciuri tur 1 dublu;
• Marți, 3 februarie: 7 meciuri tur 1 simplu + 3 meciuri tur 1 dublu;
• Miercuri, 4 februarie: 8 meciuri tur 2 simplu + 1 meci tur 1 dublu + 1 meci sferturi dublu;
• Joi, 5 februarie: 4 meciuri sferturi simplu + 3 meciuri sferturi dublu;
• Vineri, 6 februarie: 2 semifinale simplu + 2 semifinale dublu;
• Sâmbătă, 7 februarie: finala de dublu și finala de simplu.
Accesul publicului este gratuit în primele două zile – sâmbătă, 31 ianuarie, și duminică, 1 februarie – pe baza biletelor cu valoare zero, care pot fi rezervate online sau ridicate direct de la intrare.
Pentru celelalte meciuri, organizatorii au decis menținerea prețurilor identice cu cele de anul trecut.
