MediaFax.ro

Ce este inspirația? Pentru unii, inspirația este revelația neașteptată a unui alt noi înșine. E când un alt „Tu” îți dă un pumn în față. Ea nu se face simțită cu delicatețe, ea pur și simplu se manifestă plenar și concret, fără brizbrizuri.

Asta se poate spune despre Bogdan Mihai Radu, pictorul a cărui poveste cu arta începe cu un mic furt.

Dar nu cu o găinărie de doi lei, ci cu ceva ce avea să însemne tasta „Enter” a carierei sale în fața șevaletului.

„Bărbatul de la Hotelul Ritz”

Să vedeți… era elev printr-a doua și văzuse un film – Bărbatul de la Hotelul Ritz – povestea unui falsificator de tablouri care trăia în lux la Paris – fura tablouri extrem de valoroase din muzee și colecții private, pe care le înlocuia cu replici foarte bine executate – atât de bine executate, încât proprietarii nu-și dădeau seama de furt.

Așa că, ce să facă și Bogdan?

I-a luat un tablou bunicii spunându-i că-i trebuie pentru la școală și i-a adus înapoi copia acestuia.

Despre bunică nu știm nimic – nici că și-a dat seama de farsă, nici că nu și-a dat seama, fapt este că, astfel, Bogdan își începuse dansul cu pictura.

Problema este că apucăturile artistice ale lui Bogdan nu au fost văzute cu ochi buni de taică-su, care nu concepea ca fiul său să nu aibă o meserie stabilă, un ceva concret care să-i ofere stabilitate în viață.

Iar pictura nu, nu era ceva concret

Căci pictura este revelație și este așteptare, dar între aceste paranteze mai există viață, viață concretă, cu facturi și taxe și alte urâciuni, pe care inspirația singură nu le poate livra.

Împotriva voinței sale, a fost înscris la un liceu local, cu specializări în căi ferate, apoi specializare în silvicultură.

„A fost un chin, a fost groaznic”, spune un Bogdan pe care tatăl său nu s-a chinuit prea tare să-l citească.

Dar cerul lui Bogdan se deschide

Drumul spre pictură a venit pe o ușă neașteptată: un spital pentru copii cu dizabilități din Tălmaciu, unde o cunoștință lucra în atelierul de art-terapie. A venit aici ca pedagog de recuperare prin art-terapie după ce a urmat cursurile colegiului Friedrich Müller.

Astfel, Bogdan a început să vorbească multor inimi de copii, iar schimbările pe care le vedea în ei după o perioadă de lucru cu arta era certificarea că strigătul ăla din interior, pe care-l simțea din copilărie, era viu și manifest și dădea și rezultate.

Și a venit prima expoziție

„Ești talentat, de ce nu faci o expoziție?”, l-a întrebat într-o zi din 2002 o prietenă. Dar pragmatismul lui Bogdan era pe jos, iar prietena lui s-a ocupat să-i aranjeze un spațiu la Casa Franceză din Sibiu, unde au venit și oameni, a venit și presă, au venit și colegi din Uniunea Artiștilor.

Cu această ocazie, a și vândut câteva lucrări.

„A fost wow pentru mine. A fost certificarea că se poate”.

La scurtă vreme, însă, după expoziția din 2003, ceva nebunesc începea să se întâmple: mergea tot mai greu și nici mâinile nu-l mai ascultau. Pe scurt, Paralizie spastică.

Un prim episod a trecut, dar a venit al doilea, iar asta avea să-l imobilizeze la pat timp de doi ani.

O boală și strângere de fonduri

Era 2010, iar începutul promițător în lumea atât de competitivă a picturii părea ultima preocupare pentru un Bogdan care nu-și mai putea mișca corpul de la gât în jos.

„Am stat aproape doi ani paralizat complet, internat la Spitalul Universitar din București.”

Salon de neurologie, nouă oameni, mulți în vârstă, toată ziua pe spate.

Bogdan Mihai Radu ajunsese un caz despre care toată prea vuia la vremea respectivă. Fusese internat în același salon cu regretatul Șerban Ionescu.

Campanii de strângere de fonduri pentru medicamentul scump care l-ar fi ajutat să se repună pe picioare au fost organizate într-o societate care a demonstrat nu doar o dată că rezonează cu durerea.

„Eram deprimat, plângeam. Nu știam ce se întâmplă cu mine. Treceau o lună, două, trei și nu-mi reveneam. Mi-am controlat emoțiile ca să nu o îngrijorez pe mama, care venise la București să stea cu mine.”

Bogdan era într-un cer negru, cu umbre negre și fără perspectivă. Dincolo de nori nu mai era nimic.

A pictat cu gura un câmp cu maci

Cerul pe care atât de mult i-a plăcut să-l privească.

Cerul ăla devenise acum dormitorul viselor lui.

Unde era raza aia de soare care știe atât de bine să se semneze când vrea ea și pe orice cer vrea ea?

Voia cu orice preț să picteze.

Așa, cu boala aia cu denumire fancy, cu tot – Sindromul Guillain-Barré – poliradiculonevrită cronică, o boală autoimună care paralizează nervii și mușchii.

Așa că a început să picteze cu gura.

„Simțeam nevoia de culoare”. Abia dacă putea să-și miște mâinile.

„Ce ai pictat prima oară după atâta vreme?” „Un câmp cu maci. Simțeam nevoia de culoare”.

„Parcă călcam pe vată”

Campania de strângere de fonduri l-a ajutat pe Bogdan să strângă banii pentru medicamentul de care avea atâta nevoie, iar asta a însemnat că a reînceput să meargă.

A trebuit să învețe de la zero să meargă, să ia o cană de pe masă și s-o ducă la gură fără s-o verse.

Totul de la zero, iar sentimentul de frustrare uriaș care se construise în el devenise acum un alt cap al unei hidre care se hrănea lacom cu neputința lui.

„Parcă călcam pe vată. N-aveam niciun echilibru. Și cea mai grea a fost să urc și să cobor scările.”

„Am dat telefoane ca să mă laud”

Însă perioada de imobilitate a trecut, iar pe cerul lui Bogdan apărea din nou lumina.

Fără să-i spună, un prieten l-a înscris cu un tablou la un târg internațional de artă din Oxford.

„M-am trezit că lucrarea mea era pe coverul site-ului târgului, ca exemplu de promovare. Dar ca să particip aveam nevoie de aproape 5.000 de euro. Nu știam de unde să-i iau.”

Dar Cerul (de data asta cu „C” mare) i-a dat din nou o șansă – o doamnă din București care i-a dat banii fără ezitare.

A ajuns la Oxford speriat, fără să știe engleză, într-o sală cu 80 de standuri cu artiști din toată lumea.

Primele zile, nimeni nu se oprea la el. La a treia zi, a venit momentul premierilor.

„Au strigat: Bogdan Mihai Radu, locul întâi. M-am urcat pe scenă, n-am zis nimic în afară de thank you și am fugit. Erau jurnaliști care voiau să mă intervieveze, dar eu nu știam engleză. M-am strecurat afară și am dat telefoane să mă laud.”

Scrisoarea de la Regele Charles

Bogdan știa că Regele Charles vorbea frumos despre România, în special despre Transilvania. „Mă fascina că un om poate vorbi așa de cald despre țara mea, cu cuvinte pe care noi, cei de acolo, nici nu le foloseam.”

Așa că și-a pus în cap să-i dăruiască un tablou – un peisaj din Transilvania, o pajiște de la Viscri.

„Regele Charles a acceptat tabloul și mi-a trimis o scrisoare de mulțumire. Am și corespondat pe e-mail după aceea. N-am vrut să spun de asta nimănui, însă au trecut aproape doi ani. Spun acum cu bucurie și cu mândrie: am o lucrare în colecția privată a Regelui Marii Britanii.”

Scrisoarea Regelui Charles

„Regele nu putea să fie mai încântat, să se minuneze mai mult de compoziția dvs atât de incredibil de vie, iar peisajul dvs îi oferă Majestății Sale o plăcere cu atât mai mare, cu cât el anticipează viitoarele sale vizite în minunatele păduri, sate și dealuri ale Transilvaniei.

„În calitate de Patron al Academiei Regale, Majestatea Sa a fost încântată să afle că lucrarea dvs este expusă la Royal Academy Summer Exhibition, iar această scrisoare vine cu felicitările Regelui, mulțumiri și toate gândurile bune”, se arată în scrisoarea semnată de Contele de Rosslyn, Secretarul Personal al Regelui și al Reginei, datat 11 Septembrie 2024.

„Ceruri din mintea mea”

Atelierul în care stăm de vorbă e plin de pânze. Pe jos, pe pereți, rezemate unele de altele. Cele mai recente sunt aproape numai cer – ceruri largi, luminoase, cu nori care au greutate și mișcare.

„De mic, când eram trist sau nu-mi găseam liniștea, mă întindeam pe iarbă și priveam cerul. Mă liniștea. Am băgat cer în fiecare lucrare a mea. Acum, în sfârșit, am curajul să fac o serie numai cu cer. Ceruri pe care le-am văzut în Transilvania, în Londra, pe unde am călătorit.”

Are deja 23-24 de lucrări în serie. Sunt discuții cu un curator din Oradea pentru o expoziție dedicată. Fiecare tablou seamănă cu celălalt, dar fiecare e altul.

„Fiecare are alt suflu, alt moment.”

Londra l-a schimbat

S-a mutat în Marea Britanie și și-a luat cetățenie britanică.

„Londra m-a schimbat ca om. Sunt mai ordonat, mai responsabil. Sistemul de acolo e prietenos cu tine – dacă ai o problemă și trimiți un e-mail, primești un răspuns, nu te pierzi pe drum.”

Spune asta făcând o paralelă tristă cu o Românie care absolutizează birocrația.

A intrat la expoziția de vară a Royal Academy of Arts – un concurs la care se înscriu în jur de 58.000 de lucrări anual.

A ajuns în lista scurtă de câteva ori, iar asta nu e puțin lucru într-o lume extrem de competitivă.

Scrisoarea Regelui îi recunoaște oficial participarea la Academia Regală.

Acum e în România temporar, pentru recuperare medicală după o operație.

Urmele sindromului Guillain-Barré nu l-au părăsit niciodată complet – dureri neuropatice, probleme de postură.

Dar Londra rămâne „acasă”.

Tatăl care zicea că pictura nu-i meserie

Tatăl lui a murit acum un an. Mama, în 2018.

„Tata zicea că-mi trebuie o meserie și că pictura-i un moft. Cu toate astea, ajunsese să fie mândru de mine.

Mai ales când am primit decorația de la președintele Iohannis, la Londra. Era o mândrie pentru el.”

„În jurul orei 17:10, Stația de pompieri Fetești a fost solicitată să intervină pentru gestionarea unei situații de urgență generată de producerea unui accident feroviar, în care au fost implicate trenul InterRegio 11048, care circula pe ruta Constanța – București și două persoane surprinse în timp ce traversau calea ferată”, se arată în informarea emisă de ISU Ialomița.

Autoritățile au mobilizat o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD, două echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean Ialomița, precum și un elicopter SMURD Constanța.  

La sosirea serviciilor de intervenție, femeia, în vârstă de 70 de ani, se afla în stop cardio-respirator. În ciuda manevrelor de resuscitare, aceasta a fost declarată decedată. 

A doua victimă identificată a fost un copil, în vârstă de cinci ani. Deși prezenta multiple traumatisme, copilul era conștient și cooperant. Acesta a primit primul ajutor la fața locului și a fost transportat la spital. 

Potrivit autorităților, niciuna dintre persoanele aflate în tren, aproximativ 200 de pasageri, nu a necesitat îngrijiri medicale. 

„Cazul a rămas în atenția autorităților competente pentru stabilirea cu exactitate a circumstanțelor producerii evenimentului”, a mai transmis ISU Ialomița.

Într-un interviu pentru Bloomberg, Cavo Dragone a declarat că aliații NATO sunt pe cale să atingă noile obiective de planificare ale Alianței, care prevăd ca cheltuielile totale legate de securitate să ajungă la 5% din PIB, informează UATV.

„Avem un proces de planificare a apărării în cadrul NATO care ne oferă capabilitățile de care avem nevoie și le vom dobândi la timp pentru a atinge un nivel total de cheltuieli de 5% din PIB”, a spus acesta, adăugând că Alianța este „într-o formă bună”.

Amiralul a încercat, de asemenea, să minimizeze temerile legate de tensiunile dintre Europa și Statele Unite, subliniind că cooperarea militară în cadrul NATO rămâne stabilă în ciuda neînțelegerilor politice.

„Din punct de vedere militar, nu există nicio dramă în relația cu Statele Unite”, a remarcat acesta.

Comentând incidentele recente în care drone rusești au intrat în spațiul aerian al statelor membre NATO, inclusiv un atac cu dronă asupra unei clădiri rezidențiale din România, Cavo Dragone i-a îndemnat pe aliați să nu reacționeze excesiv și să mențină un răspuns echilibrat.

Dezbaterile, alimentate și de reducerea resurselor militare americane în Europa

Declarațiile sale au venit după ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a formulat critici neobișnuit de dure la adresa aliaților europeni în cadrul dialogului Shangri-La. Hegseth a lăudat partenerii SUA din Asia, susținând în același timp că Europa a fost mai lentă în adaptarea la noile realități de securitate.

Administrația Trump a cerut în mod repetat aliaților europeni să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea regională. La summitul NATO de anul trecut, toate statele membre ale Alianței, cu excepția Spaniei, s-au angajat să aloce 3,5% din PIB pentru apărare directă și încă 1,5% pentru investiții mai largi legate de securitate.

De atunci, mai multe țări, în special Germania, au accelerat creșterea cheltuielilor militare și sunt așteptate să evidențieze aceste progrese la viitorul summit NATO.

Dezbaterile recente au fost alimentate și de discuțiile privind o posibilă reducere a resurselor militare americane în Europa. Deși unele guverne europene și-au exprimat îngrijorarea față de anunțurile Washingtonului, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a susținut că Statele Unite rămân angajate față de Alianță, dar se așteaptă ca Europa să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare.

Din cei 23 de polițiști vizați de anchetă, 21 au fost plasați pe atribuții restricționate, potrivit Poliției Metropolitane din Londra. 

Cazul a fost adus în atenție după ce publicația The Sun a relatat că polițiști ar fi fost surprinși dormind în timpul serviciului și părăsindu-și posturile de la Castelul Windsor. 

„Presupusul comportament nu corespunde standardelor înalte impuse ofițerilor, în special în rolurile de protecție din prima linie”, transmite Poliția Metropolitană, citată de Reuters. 

În urma investigației, doi dintre ofițeri nu au fost plasați pe posturi restricționate, însă aceștia nu vor mai fi detașați la reședințe regale pe durata anchetei. 

Poliția a precizat că verificările continuă și la alte reședințe regale. Castelul Windsor, aflat în vestul capitalei britanice, este una dintre reședințele frecvent utilizate de familia regală britanică pentru evenimente oficiale. 

Oficiali din Ministerul rus de Finanțe și din banca centrală au transmis Kremlinului că nivelul actual al cheltuielilor de apărare prognozate riscă să ducă la o creștere periculoasă a deficitului bugetar, potrivit unor persoane familiarizate cu situația și unor documente analizate de Bloomberg.

Oficialii, tot mai îngrijorați în ultimele luni de starea economiei Rusiei și a bugetului de stat, au propus noi reduceri ale cheltuielilor pentru apărare, au spus sursele citate de Bloomberg. Aceștia au subliniat că va fi dificil să se redreseze finanțele publice ale țării, aflate într-o situație precară, fără a se identifica noi surse de eficientizare.

Armata cere bani în plus, în timp ce Rusia se apropie de recesiune

Oficiali din Ministerul Apărării și o parte a Kremlinului, care vor continuarea obiectivelor de război ale lui Putin, cer ca bugetul militar să nu fie redus. Ei susțin că tăierile ar lovi puternic economia, deoarece multe companii depind de contractele cu armata.

Putin le-a cerut oficialilor din Ministerul de Finanțe să găsească reduceri de cheltuieli în alte zone ale bugetului înainte de a viza apărarea, potrivit Bloomberg.

Potrivit Bloomberg, Ministerul Apărării nu doar că se opune reducerilor, ci cere bani în plus. Cheltuielile militare ar trebui majorate pentru a acoperi un gol de finanțare care ar putea ajunge anul acesta la trei trilioane de ruble, adică aproximativ 36 de miliarde de dolari.

Rusia este aproape de recesiune după ce și-a redus prognoza de creștere în luna mai. Ministerul Economiei se așteaptă acum ca produsul intern brut să avanseze cu 0,4% în 2026, față de estimarea anterioară de 1,3%. Datele oficiale arată că economia s-a contractat în primul trimestru pentru prima dată în trei ani.

Deficitul bugetar a crescut puternic în primele patru luni ale anului, în pofida creșterii veniturilor din petrol generate de războiul din Orientul Mijlociu. Rezervele Rusiei sunt, de asemenea, mult mai mici decât înainte de invazie, iar sancțiunile continuă să afecteze veniturile din petrol și gaze.

Rusia ia în calcul o taxă pe profiturile excepționale ale unor producători de materii prime și bănci pentru a acoperi deficitul bugetar, a relatat anterior Bloomberg.

La cererea României, luni, 1 iunie 2026 are loc o sesiune specială a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, cu participarea ministrului Afacerilor externe, Oana Țoiu. Solicitarea României a fost făcută că urmare a incidentului deosebit de grav care a implicat o încălcare a spațiului aerian național al României de către o dronă atribuită Federației Ruse, urmată de o explozie care a dus la rănirea unor persoane și la pagube materiale, au transmis oficialii MAE.

De amintit că o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, impactul fiind urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane cu răni ușoare au primit îngrijiri medicale la fața locului.

„Pentru prima dată, Consiliul de Securitate al ONU se reunește la solicitarea expresă a României pe o temă care o implică direct. Voi prezenta de la ora locală 15.00 (22.00 ora României) încălcările flagrante ale dreptului internațional și riscurile pe care le generează aceste acțiuni repetate ale Federației Ruse”, a declarat Oana Țoiu, într-un mesaj pe contul de Facebook.

Reuniunea are loc în baza articolelor 34 și 35 din Carta Națiunilor Unite.

„Demersul României urmărește să aducă în atenția comunității internaționale consecințele grave ale încălcării spațiului aerian românesc și necesitatea creșterii presiunii diplomatice pentru respectarea dreptului internațional și protejarea securității regionale. Împreună cu partenerii din ONU, România continuă presiunile pentru o încetare imediată a focului și o pace justă și durabilă în Ucraina”, a arătat șefa diplomației române.

Potrivit comunicatului transmis de MAE, incidentul de la Galați reprezintă o încălcare periculoasă și fără precedent a dreptului internațional.

„El survine după o serie de încălcări iresponsabile ale spațiului aerian al României și al altor state UE și NATO din regiune. Totodată, în contextul războiului ilegal de agresiune pe care Federația Rusă îl poartă împotriva Ucrainei, acțiunile sale militare, îndreptate adesea împotriva unor ținte civile, reprezintă un risc inacceptabil pentru securitatea regională și securitatea UE și NATO în regiunile învecinate”, arată MAE.

„Scopul convocării este utilizarea acestui for esențial pentru pacea și securitatea internațională pentru a semnala gravele riscuri de securitate aduse de acțiunile Federației Ruse, membru permanent al CSONU, și a genera o cât mai largă presiune diplomatică asupra sa, pentru oprirea încălcărilor sistematice ale dreptului internațional. În același timp, alături de partenerii săi la nivel ONU, România continuă presiunile pentru o încetare imediată a focului și generarea unor condiții pentru o pace negociată justă și sustenabilă. Întoarcerea Federației Ruse la o conduită responsabilă, cu respectarea pe deplin a dreptului internațional, este o condiție a stabilității și securității regionale”, arată MAE.

Agenda întâlnirilor ministrului de externe Oana Țoiu la New York include, totodată, întrevederi cu Secretarul General al ONU, António Guterres, cu președinta Adunării Generale ONU, Annalena Baerbock,  și cu Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz.

Un bărbat în vârstă de 37 de ani din Brazilia, care a călătorit recent în Congo, în zona focarului de Ebola, „a prezentat simptome precum febra, îndeplinind criteriile pentru un caz suspect” de infecție cu această boală, potrivit declarațiilor date, sâmbătă, de Guvernul statului Sao Paolo, citate de AFP. 

Cetățeanul brazilian a fost pus în izolare la Institutul de Boli Infecțioase Emilio Ribas din Sao Paulo.

Bărbatul a fost diagnosticat cu o formă severă de meningită. Acesta este supus mai multor teste pentru depistarea virusului Ebola, potrivit anunțului dat, duminică, de oficiali.

Potrivit guvernului din Sao Paolo,  în ciuda cazului suspect, „evaluarea tehnică indică faptul că riscul introducerii bolii în Brazilia și America de Sud rămâne foarte scăzut”, transmit oficialii.

Al doilea bărbat, plasat în izolare după ce a venit din Uganda

Un al doilea bărbat brazilian a fost fost plasat în izolare, de această dată la Rio de Janeiro. Acesta a sosit din Uganda în 22 mai, potrivit oficialilor locali. Bărbatul a prezentat „simptome virale, precum tuse, frisoane și diaree”.

Potrivit primăriei din Rio, bărbatul a fost diagnosticat cu malarie, „însă cazul rămâne în curs de investigare”, spun oficialii locali pentru AFP.

Duminică, Ministerul Sănătății din Brazilia a precizat că testele efectuate asura ultimului brazilian au indicat „rezultate negative pentru Ebola”, însă acesta rămâne în izolare până la finalizarea anchetei.

Reamintim că epidemia de Ebola din Congo a fost declarată în 15 mai. Există peste 1.000 de cazuri suspecte de infecție în această țară, iar numărul de decese a atins 250, potrivit declarațiilor date săptămâna trecută de Centrul African pentru Controlul și Prevenirea Bolilor.

Numărul de cazuri confirmate de Ebola din Congo la ajuns la 282 de cazuri. De asemenea, în Uganda, virusul a provocat câteva cazuri de infecție, iar o persoană a murit.

Luni, Coaliția pentru Inovații în domeniul Pregătirii pentru Epidemii (CEPI), a anunțat că va investi în trei vaccinuri experimentale pentru a trata această boală, între care se află și unul dezvoltat de Moderna, care are în componență ARNm, la fel ca și vaccinul de Covid-19. Cu toate acestea, vaccinurile se află în stadiu incipient.

Acum însă, BCE (cel puțin o parte a acestuia) pare să își revizuiască poziția și să considere fenomenul drept un risc mult mai serios. Un membru al Comitetului Executiv – cei care iau deciziile în cadrul BCE – a rostit deja „cuvintele interzise”: există riscul ca așteptările privind inflația să se dezancoreze, scrie El Economista.

Acest risc este unul dintre cele mai temute de băncile centrale. Când așteptările inflaționiste se dezancorează, situația devine similară cu pasta de dinți care iese din tub – readucerea prețurilor la normal devine extrem de dificilă.

Astfel, nu mai poate fi ignorat impactul inflaționist al războiului din Iran, întrucât presiunile asupra prețurilor se extind dincolo de sectorul energetic și cresc riscurile ca așteptările inflaționiste să se desprindă de ținta oficială, potrivit Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv. În prezent, inflația în zona euro s-a stabilizat la 3,2%, cu 1,2 puncte procentuale peste obiectivul de 2%.

Riscul ca inflația să rămână persistent peste acest prag crește pe măsură ce prețul petrolului (aproape de 100 de dolari) se transmite de-a lungul lanțurilor de producție și ajunge în prețul final al bunurilor și serviciilor.

De ce se dezancorează inflația?

Pagubele aduse infrastructurii energetice și lanțurilor globale de aprovizionare au modificat deja dinamica prețurilor într-un mod mai durabil, ceea ce înseamnă că factorii de decizie ar putea fi nevoiți să intervină chiar dacă conflictul s-ar încheia imediat, a declarat Schnabel luni, în cadrul unei conferințe a Băncii Coreei la Seul.

„Nu mai putem ignora acest impact”, a afirmat Schnabel, considerată de mulți drept una dintre cele mai ferme voci din BCE în materie de politică monetară. Riscul ca așteptările inflaționiste să se dezancoreze este în creștere, potrivit agenției Bloomberg.

Dezancorarea așteptărilor inflaționiste este unul dintre cele mai mari riscuri pentru o bancă centrală, deoarece înseamnă că agenții economici – companii, angajați și investitori – nu mai cred că inflația va reveni la ținta oficială de 2% și încep să anticipeze creșteri ridicate ale prețurilor pe termen lung.

În aceste condiții, inflația începe să se autoalimenteze: companiile cresc preventiv prețurile, angajații cer salarii mai mari, iar investitorii solicită dobânzi mai ridicate pentru a-și proteja puterea de cumpărare.

Se creează astfel o spirală inflaționistă care face controlul prețurilor mult mai dificil. În acest scenariu, băncile centrale sunt nevoite, de regulă, să majoreze dobânzile mult mai agresiv, ceea ce poate duce la recesiune, reducerea creditării și tensiuni financiare. Din acest motiv, menținerea așteptărilor inflaționiste „ancorate” este esențială.

Declarațiile lui Schnabel întăresc poziția exprimată anterior, când aceasta a sugerat că o majorare a dobânzilor ar putea avea loc la ședința BCE din 10-11 iunie. Piețele anticipează deja această măsură, în timp ce autoritățile rămân prudente în privința ritmului viitoarelor creșteri, din cauza incertitudinilor economice generate de conflict.

Prudență în cadrul BCE

Deși majoritatea oficialilor rămân rezervați în privința evoluțiilor după luna iunie, pe fondul încetinirii economiei, Gediminas Simkus, ministrul Economiei din Lituania, a declarat că o a doua majorare a dobânzilor este „mai mult decât probabilă”, fără a preciza momentul exact.

Schnabel a subliniat că este prea devreme pentru a stabili câte majorări vor fi necesare și că deciziile vor depinde de evoluția datelor și de situația din Orientul Mijlociu.

„Este prea devreme pentru a spune că va fi un anumit număr de creșteri și că acesta va fi suficient. Trebuie să vedem ce se va întâmpla”, a spus aceasta.

Ea a explicat că actuala criză diferă de cele energetice anterioare, deoarece începe să funcționeze tot mai mult ca o criză de cerere globală, crescând simultan costurile de producție la nivel mondial.

Chiar și China dă semne de inflație

Creșterea presiunilor asupra prețurilor producătorilor din China și din alte economii ar putea fi transmisă în lanțurile globale de aprovizionare, alimentând inflația bunurilor după o perioadă îndelungată de stabilitate a prețurilor produselor manufacturate, a avertizat Schnabel.

„Observăm la nivel global o creștere a presiunilor pe lanțurile de producție”, a concluzionat aceasta. „Acest lucru va genera presiuni inflaționiste în aproape întreaga lume.”

Angajamentul Teheranului a fost transmis direct de către Masoud Pezeshkian în cadrul unei convorbiri telefonice purtate cu prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi. 

„Vom încerca să oferim o trecere lină și ușoară pentru navele japoneze”, transmite președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, citat de AFP. 

Impactul închiderii Strâmtorii Ormuz

De la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, la finalul lunii februarie, Stramtoarea Ormuz a fost blocată în cea mai mare parte. Ruta este tranzitată de o cincime din fluxul internațional de petrol, iar închiderea acesteia a dus la o creștere masivă a prețurilor petrolului. 

Încă din luna martie, Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale a Energiei avertiza că blocajul Strâmtorii Ormuz va cauza cea mai importantă criză energetică din istorie. „Această criză echivalează, în acest moment, cu două crize petroliere și un colaps al pieței gazelor la un loc”, spune Birol în luna martie.  

Asia, regiunea cea mai afectată de criza petrolului

Asia a fost una dintre cele mai afectate zone de închiderea Strâmtorii Ormuz, întrucât în 2024, peste 80% din petrolul și gazele transportate prin Strâmtoare au ajuns în Asia. China, India, Japonia și Coreea de Sud au fost principalii importatori. 

Tot în luna martie, Sanae Takaichi, a cerut Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) să pregătească o nouă eliberare din rezervele strategice de petrol pentru a combate creșterile de prețuri la energie. 

Pământul este în prezent cu aproximativ 1,4 grade Celsius mai cald decât era în perioada preindustrială. În realitate, desigur, nu întreaga planetă este mai caldă, ci doar aerul din apropierea suprafeței sale, care este esențial pentru condițiile de viață.

Europa, în schimb, s-a încălzit cu aproximativ 2,4 grade Celsius față de perioada preindustrială, potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice.

„Aproape toată această căldură se datorează efectului de seră indus de om, provenit din emisiile de combustibili fosili, distribuția reală a acestui exces de căldură fiind determinată de (mai mulți) factori”, a declarat pentru AFP Ben Clarke, care studiază fenomenele meteorologice extreme și schimbările climatice la Imperial College London.

Influențe mici, combinate

Nu există o singură cauză, ci mai degrabă o serie de influențe mai mici care combină forțele. Prima este faptul că aerul și pământul se încălzesc mult mai repede decât apa. Prin urmare, continentele se încălzesc în general mai repede decât media globală. Afirmația aparent absurdă că toate continentele se încălzesc de fapt mai repede decât media este, prin urmare, absolut corectă și logică din punct de vedere fizic.

O altă cauză este Arctica. Se încălzește de departe cel mai rapid de pe planetă. Conform programului Copernicus, Arctica este cu 3,2 grade mai caldă decât în ​​perioada preindustrială. Și o parte semnificativă a Arcticii este alcătuită din continentul european.

De ce Arctica? Acest fenomen are o denumire tehnică – amplificare arctică.

Motivul este, din nou, foarte simplu: din cauza încălzirii, gheața marină și zăpada terestră se topesc atât de mult încât zonele de uscat și apă mai întunecate sunt expuse. Pământul întunecat absoarbe mai multă căldură decât pământul luminos, care o reflectă, ceea ce provoacă o încălzire suplimentară. Aceste schimbări sunt apoi transmise din Arctica către restul continentului european.

Paradoxul Europei

În mod paradoxal, Europa și-a provocat o parte din problemă prin reducerea poluării industriale. Aerosolii din industrie reflectă în mod natural o parte din radiațiile solare înapoi în spațiu, creând un efect de răcire. Pe măsură ce industria și transporturile din Europa au trecut la tehnologii mai curate, concentrațiile de aerosoli au scăzut și tot mai multă energie ajunge la suprafața Pământului.

Europa și-a curățat industria cel mai mult la nivel global, așa că acest efect este cel mai pronunțat acolo. Acest lucru este confirmat de un studiu publicat în revista Nature Geoscience – scăderea emisiilor de aerosoli din Europa din 1980 explică o parte semnificativă a încălzirii Arcticii și, prin urmare, a Europei însăși.

De asemenea, este imposibil să ignorăm faptul că Europa este continentul cel mai dens populat, ceea ce înseamnă că efectul de insulă termică are cea mai puternică influență aici. Betonul și asfaltul care alcătuiesc majoritatea metropolelor acumulează mai multă căldură în timpul zilei, dar noaptea returnează mai puțină căldură în atmosferă, reținând astfel mai multă căldură acolo pe termen lung.

Efectele?

Acest lucru are o serie de efecte. Conform programului Copernicus, schimbările fluxului de aer duc la valuri de căldură mai frecvente și mai intense în vara europeană. Sistemele de înaltă presiune sunt, de asemenea, susceptibile de a deveni mai frecvente ca urmare a acestui fapt, acestea fiind cauza temperaturilor mai ridicate și, mai ales, a cupolelor termice descrise mai sus, adică vreme stabilă pe termen lung în care căldura nu poate scăpa de uscat.

„Dacă ne uităm la ultimii douăzeci până la treizeci de ani, predomină condițiile anticiclonice, mai ales vara, ceea ce crește probabilitatea unor valuri de căldură”, a declarat directorul programului Copernicus, Carlo Buontempo.

Temerile Uniunii Europene

Blocul comunitar și-a exprimat îngrijorarea față de acțiunile Rusiei care au scopul influențării rezultatului alegerilor parlamentare de duminică. 

Un oficial al Comisiei Europene a declarat luni că Rusia încearcă să exercite presiuni asupra Armeniei. 

„Rusia încearcă să afecteze economia Armeniei și să influențeze rezultatul alegerilor parlamentare”, declară luni Anouar El Anouni, un purtător de cuvânt al executivului european, citat de AFP.  

Presiuni economice din partea Moscovei

Relațiile bilaterale dintre Rusia și Armenia s-au răcit în ultima perioadă, pe fondul parcursului pro-european al Erevanului. 

În paralel, înaintea alegerilor de duminică, Moscova a luat măsuri economice împotriva Armeniei precum interzicerea exportului de pește și produse din pește, dar și restricții asupra livrărilor de  flori, legume, fructe, verdețuri, coniac, vin și apă minerală. 

De asemenea, Kremlinul ar putea trimite  100.000 de armeni care trăiesc în Rusia pentru a vota împotriva actualului prim-ministru Nikol Pashinyan la alegerile de duminică. 

Înaintea alegerilor de duminică, sondajele arată că partidul lui Nikol Pashinyan se află detașat în frunte.

În ciuda acestor măsuri, președintele rus Vladimir Putin l-a felicitat pe premierul armean Nikol Pashinyan cu ocazia zilei de naștere, precizând că Armenia rămâne o țară considerată „prietenoasă”. 

Norvegia face parte din piața unică a UE, dar nu este membră a blocului comunitar. Țara a respins aderarea la UE la referendumurile din 1972 și 1994, în principal din cauza temerilor legate de pescuit și agricultură. Mulți norvegieni se temeau că industria pescuitului ar fi dezavantajată dacă ar fi controlată de Bruxelles. Peștele și fructele de mare sunt cel mai mare sector de export al Norvegiei după petrol și gaze, informează Financial Times.

„Am spus nu în 1972 din cauza peștelui și din nou în 1994, când a fost foarte mult vorba despre pește. Pește și agricultură”, a declarat ministrul de externe Espen Barth Eide pentru FT.

Diplomații europeni consideră că președintele american a oferit șocul necesar pentru ca Norvegia să observe beneficiile aderării, de la comerț la securitate și apărare.

„Lumea nebună” care schimbă calculele la Oslo

Eide a recunoscut că „lumea benignă” care exista la momentul celor două referendumuri de aderare a fost înlocuită de o „lume nebună”, care obligă Oslo să își revizuiască relațiile cu Uniunea Europeană.

„Când am aderat la Spațiul Economic European, am aderat la ceea ce era atunci la modă, și anume piața unică”, a declarat Eide. „După 30 de ani, acea lume benignă a dispărut și trebuie să fim sinceri că ne aflăm într-o situație mai dificilă”, a adăugat el. „Părțile UE la care am decis să nu aderăm devin tot mai importante”.

Războaiele tarifare ale SUA au evidențiat poziția incomodă a Norvegiei, deoarece țara face parte din piața unică, dar nu are niciun cuvânt de spus în negocierile comerciale cu Washingtonul, purtate de Comisia Europeană.

„Lumea nebună de afară, cu tot ce se întâmplă între China și SUA, obligă UE să recurgă la instrumente dintr-o cutie cu unelte care nu era prea folosită”, a spus el, referindu-se la politica comercială și la uniunea vamală. „Exact instrumentele la care am decis să nu aderăm”, a adăugat el.

Temeri privind securitatea și rolul SUA

Norvegia este membră NATO, dar încercarea lui Trump de a-și afirma controlul asupra Groenlandei, teritoriu semiautonom al Danemarcei, aliat NATO, a stârnit temeri la Oslo privind garanțiile de securitate ale SUA, care au stat la baza apărării continentului după al Doilea Război Mondial. Norvegia este îngrijorată și de viitorul Svalbardului, insula sa arctică dorită de Rusia.

Accentul tot mai mare pus de UE pe apărare și securitate după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a făcut blocul comunitar mai atractiv nu doar pentru Norvegia, ci și pentru alte state membre ale pieței unice și ale NATO, precum Islanda. Insula nord-atlantică va organiza în august un referendum privind redeschiderea negocierilor de aderare.

UE a sugerat că Islanda ar putea primi o derogare privind politica de pescuit, în timp ce încearcă să încurajeze noi membri să adere.

Cazul Islandei, urmărit atent în Norvegia

Eide a spus că orice acord favorabil pentru Reykjavik va fi urmărit cu atenție în Norvegia: „În ceea ce privește Islanda, este semnificativ pentru noi… Trebuie să urmărim acest lucru îndeaproape”.

Jonas Gahr Støre, premierul Norvegiei, le-a spus jurnaliștilor străini la Oslo că, dacă Islanda ar adera la UE, acest lucru „ar avea un impact în Norvegia”, deși a adăugat că aderarea Suediei și Finlandei în 1995 nu i-a convins pe norvegieni.

Deși lideri importanți precum Støre și Eide vor ca Norvegia să adere la UE, Partidul Laburist din care fac parte nu dorește să solicite un nou referendum în viitorul apropiat, deoarece sondajele de opinie arată că majoritatea alegătorilor ar respinge în continuare aderarea la blocul comunitar.

Fundația a anunțat că va investi într-un portofoliu de vaccinuri experimentale, în curs de dezvoltare, printre care se numără cele dezvoltate de Inițiativa Internațională pentru Vaccinul împotriva SIDA, Moderna și Universitatea din Oxford, care vor fi produse la Institutul Serum din India, potrivit Euronews. 

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a identificat aceste trei vaccinuri candidate drept cele mai promițătoare aflate în prezent în curs de dezvoltare pentru combaterea virusului Ebola.

„Având în vedere răspândirea rapidă a virusului Bundibugyo și lipsa vaccinurilor autorizate, fiecare zi contează în lupta împotriva acestei boli mortale. Finanțarea și sprijinul urgent acordate de CEPI acestor trei candidați promițători au ca scop dezvoltarea unor vaccinuri sigure și eficiente care să contribuie la controlul acestei epidemii”, a declarat dr. Richard Hatchett, directorul executiv al CEPI.

Moderna ar putea fi dezvoltat și pentru Ebola

Organizația va finanța testele preclinice și studiile clinice de fază 1 ale vaccinului candidat al Moderna, care utilizează aceeași tehnologie ARNm ca și la vaccinurile de Covid-19. Finanțarea este în valoare de 50 de milioane de dolari, echivalentul a  43 de milioane de euro.

Universitatea Oxford, dar și Institutul Serum din India vor primi până la 8,6 milioane de dolari, echivalentul a 7,4 milioane de euro pentru teste clinice, dar și alte activități de dezvoltare în pregătirea studiilor de fază 1, pentru vaccinul propus.

IAIVI organizația globală de dezvoltare a vaccinurilor ce are un parteneriat cu guvernul Indian, va primi până la 3,2 milioane de dolari, echivalentul a 2,57 milioane de euro. Vaccinul său candidat utilizează aceeași platformă de vaccin rVSV ca un vaccin aprobat și precalificat de OMS împotriva tulpinii Zaire de Ebola.

„În contextul în care facem față unui focar activ de Ebola în Africa, investiția CEPI în trei vaccinuri candidate împotriva virusului Ebola de tip Bundibugyo este atât oportună, cât și esențială pentru sănătatea Africii — precum și pentru securitatea economică și pentru promovarea ambiției Africii de a construi pe continent o capacitate durabilă de cercetare-dezvoltare și de producție a vaccinurilor”, a declarat Dr. Jean Kaseya, director general al Centrelor africane pentru prevenirea și controlul bolilor.

Date extinse pentru dezvoltarea vaccinurilor

Toate platformele tehnologice de bază ale vaccinurilor dispun de date extinse privind siguranța și au fost utilizate pentru a dezvolta vaccinuri candidate care au demonstrat eficacitate preclinică sau clinică împotriva altor agenți patogeni, precum tulpinile Zaire și Sudan ale virusului Ebola, precum și virusul Marburg.

Actuala epidemie de Ebola din Congo a provocat cel puțin 282 de cazuri confirmate, potrivit datelor transmise duminică, de RDC. Pe lângă cele peste 200 au fost înregistrate aproximativ 1.000 de cazuri suspecte.

În timp ce vaccinurile sunt în curs de dezvoltare, OMS a declarat că prioritatea este de a opri transmiterea cu ajutorul instrumentelor care au fost utilizate de zeci de ani ca răspuns pentru virusul Ebola.

Chinezii dezvoltă în secret un program cu inteligență artificială care poate fi folosit pentru a analiza activitatea oamenilor pe internet, inclusiv pe rețelele de socializare, conform publicației The New York Times.

Jurnaliștii americani îi citează pe cercetătorii de la Universitatea Vanderbilt, care spun că sistemul este conceput pentru a crea profiluri ale cetățenilor și a evalua riscul politic potențial.

Documente dezvăluite sugerează că o companie chineză dezvoltă un sistem dotat cu IA care analizează activitatea pe internet.

Se pare că sistemul poate analiza datele de localizare, comportamentul pe rețelele de socializare și alte înregistrări digitale. Scopul este de a-i identifica pe cei care ar putea deveni dizidenți politici.

Asociația Forumul Judecătorilor din România este nemulțumită de legea salarizării unice, motiv pentru care i-a transmis o scrisoare lui Dragoș Pîslaru.

Reacția vine după ce și ÎCCJ, Parchetul General, CSM, 50 de șefi de tribunale, toți șefii Curților de Apel și 163 de judecătorii au respins prevederile proiectului Guvernului interimar Bolojan.

„Stimate Domnule Ministru Interimar,

 Asociația Forumul Judecătorilor din România, asociație profesională a judecătorilor, în contextul apariţiei în spaţiul public a proiectului de act normativ „Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, vă adresează următoarele propuneri referitoare la proiectul indicat:

În primul rând, remunerarea magistraţilor trebuie să fie stabilită conform rolului şi responsabilităţilor pe care le au aceştia într-un stat de drept şi să aibă un nivel suficient de ridicat pentru a-i face imuni la orice presiune menită să influenţeze deciziile. Salarizarea trebuie să asigure judecătorilor și procurorilor o reală independenţă economică, cerinţă esenţială pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie.

„Puterea judecătorească este egală cu puterea legislativă și puterea executivă”

Singura echivalare salarială care poate fi impusă magistraților este echivalarea cu indemnizațiile stabilite la nivelul remuneraţiei demnitarilor sau a înalţilor funcţionari, salarizarea având în vedere tocmai exercitarea funcţiilor de putere constituită în stat, puterea judecătorească, egală cu puterea legislativă și puterea executivă.

Considerăm că propunerea din Anexa nr. V – Familia Ocupațională de Funcții Bugetare „Justiție” şi Curtea Constituțională este de natură să creeze dezechilibre semnificative în ierarhia funcțiilor publice și afectează principiul echilibrului puterilor în stat.

Cu titlu de exemplu, un judecător ÎCCJ cu vechime peste 20 de ani ar urma să aibă un coeficient de doar 5,50, nivel care este inferior coeficientului unui senator sau deputat (6,00) și cu mult sub cel al Președintelui Senatului sau al Camerei Deputaților (7,50), fiind greu de acceptat din perspectivă constituțională ca preşedintele Înaltei Curţi de Casație și Justiție să fie salarizat sub nivelul unui parlamentar ori sub conducătorii puterii legislative sau executive.

Președintele României are un coeficient de 8,00, Prim-ministrul 7,50 şi președinții celor două Camere tot 7,50, iar plasarea preşedintelui instanței supreme sub nivelul acestora erodează simbolic și material independența și prestigiul puterii judecătorești, contrar exigențelor constituţionale.

„Un primar, al cărui act este verificat de judecător, câștigă mai mult decât judecătorul”

Situația devine și mai gravă atunci când comparăm salariile judecătorilor cu funcțiile din Anexa nr. IX, Primarul general al Capitalei având un coeficient de 6,50, președinții consiliilor județene și primarii municipiilor reședință de județ au 6,00, iar un judecător cu grad de tribunal cu vechime peste 20 de ani ajunge doar la 5,10. Aceasta înseamnă că un primar al cărui act administrativ este verificat și eventual anulat de un judecător de la un tribunal câștigă substanțial mai mult decât judecătorul care exercită controlul de legalitate asupra sa.

Aceste raporturi inversează ierarhia constituţională, deoarece puterea care aplică legea și controlează legalitatea actelor celorlalte autorități publice este subevaluată față de funcțiile politice și administrative, judecătorii rămânând sub nivelul multor demnitari şi funcţionari publici, deși rolul lor este esențial pentru statul de drept.

Mai mult, numeroase funcții de demnitate publică din Anexa nr. IX beneficiază de coeficienți superiori celor ai judecătorilor curţilor de apel şi Înaltei Curţi de Casație și Justiție:

• Avocatul Poporului (6,26),
• Președintele Consiliului Legislativ (6,26),
• Președintele Curții de Conturi (6,26),
• Vicepreședintele Curții de Conturi (6,15),
• consilierii de conturi (6,00),
• Președintele Consiliului Concurenței (6,26),
• consilierii de concurență (5,76),
• Președintele CNA (6,26) și membrii CNA (5,76).
• Toate aceste poziții au coeficienți mai mari decât maximul acordat judecătorilor de la instanța supremă (5,50), ceea ce accentuează disproporția, în condiţiile în care actele acestora sunt verificate pentru legalitate de judecătorii curţilor de apel şi ai Înaltei Curţi de Casație și Justiție.

Din punct de vedere constituțional, o asemenea configurație riscă să afecteze independența justiției, fiind esențial ca Președintele Înaltei Curţi de Casație și Justiție (indiferent de persoana care ocupă această poziţie) să fie poziționat cel puțin la nivelul conducătorilor celorlalte două puteri (7,20–7,50), iar judecătorii Înaltei Curţi de Casație și Justiție să depășească coeficientul unui deputat sau senator. Totodată, judecătorii de tribunal ar trebui să aibă coeficienți cel puțin egali sau superiori primarilor de municipii mari, respectiv funcţionarilor publici din autorităţile publice, ale căror acte şi lucrări sunt supuse controlului judecătoresc, ținând cont de responsabilitatea controlului actelor administrative.

Fără o recalibrare serioasă a acestor coeficienți, Anexa nr. V perpetuează o subordonare financiară și simbolică a puterii judecătorești, ceea ce contravine logicii unui stat de drept bazat pe separarea și echilibrul real al puterilor.

Astfel, trebuie respectat principiul potrivit căruia salarizarea şi celelalte drepturi salariale ale personalului se stabilesc ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, echilibrul puterilor în stat, de importanţa socială a muncii, de participarea personalului din cadrul fiecărei categorii la buna funcţionare a sistemului judiciar, de răspunderea, complexitatea, riscurile fiecărei funcţii, de obligaţia de păstrare a confidenţialităţii, de pregătirea profesională, de interdicţiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal şi de exigenţele impuse de documentele internaţionale privind funcţionarea eficientă a sistemului judiciar şi statutul magistraţilor.

În ceea ce priveşte regimul incompatibilităţilor şi interdicţiilor magistraţilor, cel mai restrictiv în sistemul personalului plătit din fonduri publice, trebuie reiterat că acesta reprezintă un element esenţial al garanţiei de independenţă şi imparţialitate, iar menţinerea acestui regim, ce exclude posibilitatea magistraţilor de a desfăşura activităţi cu caracter lucrativ de natură a interfera cu activitatea jurisdicţională, impune asigurarea securităţii financiare a acestei profesii, remuneraţia nefiind o recompensă, ci o garanţie a respectării statutului.

„Se riscă exodul din profesie”

În aceste condiţii, trecerea către un nou sistem de salarizare trebuie să se facă astfel încât niciun magistrat să nu înregistreze o diminuare a venitului salarial net avut la data intrării în vigoare a noii legi. Astfel, drepturile salariale acordate, în prezent, judecătorilor şi procurorilor trebuie menţinute, ca drepturi câştigate, în viitoarea reglementare, nu doar ca o măsură.

În altă ordine de idei, în situația în care salariile magistraților s-ar diminua, acest aspect ar risca să conducă la un exod din profesie a celor care se pot pensiona în baza vechii legislații, întrucât rămânerea într-un sistem în care volumul de activitate este uriaș, instabilitatea raporturilor de serviciu este frecventă, iar meritocrația este inexistentă, ar însemna un dezavantaj de ordin financiar, iar acest lucru ar destabiliza serviciul public de justiție, magistrații cu experiență neputând fi înlocuiți imediat.

De asemenea, conform art. 7 din proiectul de lege, mecanismul salarial compensatoriu aplicat exclusiv pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este  neconstituţional. Acesta nu se aplică în perioada tranzitorie în cazul promovării la o instanță sau un parchet de nivel superior, drepturile salariale urmând să scadă nejustificat, la fel întâmplându-se dacă personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime.

În plus,venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel foarte scăzut în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte, ceea ce va crea o stare de dezechilibru, o discriminare nejustificată.

Totodată, actualul proiect plafonează grilele de salarizare ale magistraților la o vechime de maximum 20 de ani în câmpul muncii. Dincolo de acest prag, sistemul actual nu mai prevede nicio evoluție a grilei, determinând o stagnare absolută a veniturilor pentru tot restul carierei profesionale.

Această omisiune legislativă afectează în mod direct substanța principiilor europene și periclitează, pe termen lung, calitatea actului de justiție. Avem în vedere încălcarea principiului proporționalității remunerației în raport cu natura și volumul activității, deoarece, conform orientărilor CJUE și documentelor Consiliului Europei, remunerația magistraților trebuie să fie pe măsura rolului, a complexității și a responsabilităților asumate, evoluând inclusiv în funcție de vechimea în muncă.

În contextul socio-economic actual, o proporție semnificativă de magistrați își vor desfășura activitatea în câmpul muncii mult peste plafonul de 20 de ani, unii dintre aceștia depășind chiar și pragul de 40 de ani de activitate continuă.

A obliga un magistrat aflat la apogeul experienței sale profesionale (între 20 și 40 de ani de vechime) să activeze sub auspiciile aceleiași grile de salarizare, fără nicio indexare legată de acumularea de expertiză juridică, reprezintă o nesocotire a realității profesionale.

Remunerația își pierde astfel caracterul stimulativ și proporțional raportat la acumularea continuă de responsabilitate. Lipsa oricărei perspective de progres financiar în a doua jumătate a carierei (perioada cuprinsă între 20 și 40 de ani de vechime) elimină un stimulent material firesc. În mod inevitabil, această lipsă de perspective poate conduce la un fenomen de demotivare și plafonare profesională. Un magistrat lipsit de recunoașterea financiară a plusvalorii aduse de experiența sa de decenii va fi privat de un resort psihologic esențial pentru menținerea unui ritm de muncă alert și auto-depășire.

Plafonarea veniturilor combinată cu volumul uriaș de muncă specific instanțelor naționale poate genera surmenaj și blazare. Atunci când expertiza superioară (de peste 30 sau 40 de ani) este remunerată identic cu o vechime considerabil mai mică, apare un dezechilibru de echitate internă în sistem.

„Demotivarea magistraților”

Demotivarea magistraților cu experiență se traduce direct în riscul creșterii termenelor de soluționare, a apariției erorilor judiciare din cauza volumului și a scăderii standardului de motivare a hotărârilor. În cele din urmă, cel afectat este justițiabilul, actul de justiție pierzându-și din rigoare și eficiență.

În concluzie, actualul sistem de salarizare, prin limitarea grilelor la pragul de 20 de ani, ignoră evoluția firească a carierei unui magistrat care poate munci până la 40 de ani în sistem. Pentru a preîntâmpina plafonarea personalului judiciar și degradarea calitativă a actului de justiție, se impune reformarea cadrului legal național prin extinderea grilelor de salarizare în mod proporțional cu vechimea reală și efectivă înmagazinată de magistrați.

Reiterăm că noţiunea de independenţă a judecătorilor include o remuneraţie adecvată, comparabilă cu prestigiul profesiei şi cu scopul responsabilităţii lor, cerinţa asigurării unei remuneraţii adecvate pentru judecători fiind nu numai în conexiune cu principiul independenţei judecătorilor, dar şi cu cerinţele de calificare şi competenţă stabilite şi cu interdicţiile impuse acestora.

Astfel, judecătorul trebuie să aibă un sentiment de siguranţă cu privire la viitorul său, iar statul are obligaţia de a stabili remuneraţia judecătorilor astfel încât să compenseze statutul, funcţiile şi responsabilităţile acestora, remuneraţia judecătorilor fiind una dintre garanţiile independenţei acestora.

Comisia de la Veneţia (Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept), în Raportul privind independenţa sistemului judiciar adoptat în cadrul celei de-a 82-a sesiuni plenare (Veneţia, 12 –13 martie 2010) reține că remunerarea judecătorilor trebuie să corespundă demnităţii profesiei, iar o remuneraţie adecvată este necesară pentru a proteja judecătorii de ingerințe exterioare. Spre exemplu, Constituţia Poloniei garantează judecătorilor o remuneraţie consistentă în raport cu demnitatea funcţiei şi cu scopul pentru care îşi îndeplinesc îndatoririle lor. Remuneraţia magistraților trebuie stabilită ţinând seama de situaţia socială din ţară şi trebuie să fie comparabilă cu nivelul remuneraţiei înalţilor funcţionari, determinată în funcţie de un barem general şi de criterii obiective şi transparente.

Principiile şi măsurile stabilite cu privire la statutul şi drepturile magistraţilor sunt puse în relaţie directă cu prevederile art.10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi cu cele ale art.6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul fundamental al oricărei persoane de a fi judecată de un tribunal competent, independent şi imparţial, stabilit prin lege. Deşi unele dintre documentele internaţionale menţionate au valoare de recomandare prin prevederile pe care le conţin şi prin finalităţile pe care le urmăresc, fiecare dintre acestea vizează direct texte cuprinse în pacte şi în tratate la care România este parte şi, prin urmare, se înscriu în spiritul prevederilor art.11 şi 20 din Constituţia României.

Exemplul Alegeria

În afara Europei, spre exemplu în Algeria, printr-un Decret prezidențial din 5 octombrie 2008, indemnizațiile judecătorilor au fost aliniate celor primite de parlamentari și miniștri, inclusiv pentru a reduce ”corupția galopantă” din societatea algeriană.

În consecință, salarizarea judecătorilor şi a procurorilor se stabileşte ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statutul de drept, de importanţa socială a muncii, de răspunderea, complexitatea, dificultăţile şi riscurile în exercitarea profesiei, de incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute de lege pentru această categorie de personal. Salarizarea trebuie să le asigure magistraților o reală independenţă economică, cerinţă esenţială pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie. Singura echivalare salarială care poate fi impusă magistraților este echivalarea cu indemnizațiile Preşedintelui României, senatorilor, deputaților şi membrilor Guvernului, salarizarea având în vedere tocmai exercitarea funcţiilor de putere constituită în stat, puterea judecătorească, egală cu puterea legislativă și puterea executivă.

În Canada, indemnizația Președintelui Curții Supreme este superioară celei a prim-ministrului (cu 8%), unul dintre criteriile stabilite de Legea privind instanțele judecătorești pentru stabilirea remunerației judiciare fiind compararea evoluției remunerației judecătorilor cu aceea a altor categorii plătite din fonduri publice. Așa cum Curtea Supremă din Canada a reținut în cauza Renvoi relatif aux juges de l’Î.-P.-É.,[3] ”judecătorii nu trebuie să fie considerați drept funcționari, în ceea ce privește stabilirea politicii de remunerare. Funcționarii fac parte din executivu, judecătorii, prin definiție, sunt independenți de executiv. Cele trei caracteristici de bază ale independenței justiției – inamovibilitatea, securitatea financiară și independența administrativă – reflectă această distincție fundamentală, deoarece acestea oferă magistraților protecția judiciară de care funcționarii nu se bucură, în temeiul Constituției.”

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit prin Hotărârea din 7 februarie 2019, Escribano Vindel, C-49/18, punctele 70, 71 și 73, că nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, având în vedere contextul socio-economic al statului membru în cauză, pentru a le conferi acestora o independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului ca eventuale intervenții sau presiuni exterioare să poată dăuna neutralității deciziilor pe care trebuie să le ia. Nivelul acestei remunerații trebuie să fie de natură să protejeze judecătorii împotriva riscului de corupție.

În fine, conform jurisprudenței constante a CJUE, orice reducere a remuneraţiei magistraților poate fi făcută doar în contextul unei reduceri generale a salariilor funcţionarilor publice, ceea ce nu este cazul în noua lege a salarizării, conform căreia multe salarii sunt majorate substanţial.

Cu deosebită considerație,

Asociația Forumul Judecătorilor din România”.

Asociația Forumul Judecătorilor din România, condusă de Dragoș Călin, a participat în decembrie 2025 la întâlnirea cu Ilie Bolojan despre reforma Justiției din România.

Măsura este inclusă în proiectul de lege pentru modernizarea NHS (Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie), care este dezbătut luni în Parlamentul britanic și care prevede conectarea dosarelor medicale fragmentate într-un sistem unic la nivel național.

Potrivit The Independent, toate spitalele și cabinetele medicilor de familie vor fi obligate să partajeze datele medicale, astfel încât personalul medical să poată consulta istoricul complet al unui pacient indiferent de locul în care acesta este tratat.

Mai puține vizite la urgență și internări

Ministerul britanic al Sănătății și Asistenței Sociale (DHSC) estimează că noul sistem ar putea reduce cu aproximativ 10.000 numărul prezentărilor la urgență în rândul pacienților vulnerabili. Alte 10.000 de vizite ar putea fi evitate dacă medicii vor avea acces mai rapid la istoricul complet al pacienților și vor putea pune diagnostice mai precise.

Reforma ar putea duce și la aproximativ 6.000 de internări mai puține în spitale în fiecare an.

Acces mai rapid la informațiile medicale

Noul sistem ar permite medicilor să acceseze rapid informații despre tratamentele urmate de pacienți, alergii și istoricul prescripțiilor medicale. De asemenea, măsura ar putea genera economii de peste 20 de milioane de lire sterline pe an prin reducerea erorilor de medicație și a prescrierilor duplicate. Totodată, personalul medical ar putea economisi aproximativ 500.000 de ore anual datorită accesului imediat la datele pacienților.

„Știu cât de dificil poate fi să coordonezi diferitele componente ale sistemului de sănătate și cât de frustrant este pentru unii pacienți să își repete istoricul medical de nenumărate ori. De aceea, dosarul unic al pacientului este atât de important”, a declarat ministrul britanic al Sănătății, James Murray.

Sursă unică de informații pentru pacienți și medici

Informațiile medicale ale pacienților au fost „păstrate în sisteme separate” prea mult timp, ceea ce i-a obligat pe oameni să își repete istoricul medical și a creat riscul unor lipsuri de informații pentru medici, a declarat directorul național pentru informații clinice al NHS England, Dr. Alec Price-Forbes.

„Dosarul unic al pacientului ne va oferi o sursă unică de informații atât pentru clinician, cât și pentru pacient și va permite servicii medicale mai sigure și mai bine coordonate”, a spus acesta.

Guvernul încearcă să reducă birocrația din sănătate

Reforma a stârnit însă îngrijorări în rândul medicilor. Asociația Medicală Britanică (BMA) se teme că noua lege ar putea slăbi protecția datelor medicale ale pacienților și a cerut explicații privind modul în care acestea vor fi gestionate.

Proiectul de lege prevede și desființarea NHS England, instituția care administrează în prezent serviciile publice de sănătate din Anglia. Atribuțiile sale vor fi transferate către Departamentul pentru Sănătate și Asistență Socială și către structurile regionale de coordonare, în cadrul unui plan de reducere a birocrației și de redirecționare a resurselor către serviciile medicale.

Consultații online din 2027

Totodată, autoritățile intenționează să lanseze în 2027 serviciul NHS Online, care va permite pacienților să consulte online specialiști din întreaga Anglie prin aplicația NHS și prin consultații video.

La Palatul Cotroceni, ziua de 1 Iunie a fost marcată printr-un program special, desfășurat atât în grădini, cât și în interiorul instituției, unde spațiile au fost transformate în zone de joacă, învățare și descoperire pentru copii.

Evenimentul a inclus ateliere creative, activități educative, jocuri și demonstrații interactive, organizate în parteneriat cu mai multe organizații implicate în educația și protecția copiilor.

Prima Doamnă le-a citit copiilor despre Brâncuși

Un moment deosebit al zilei a fost lectura susținută de doamna Mirabela, Prima Doamnă, care le-a citit copiilor din cartea Constantin Brâncuși -sculptorul îndrăgostit de zbor, scrisă de Andra Cărbunaru și Măriuca Mihăilescu, un moment primit cu interes și emoție de cei mici.

Activități în aer liber pe Platoul Papei

De asemenea, pe parcursul zilei, copiii au participat la activități recreative desfășurate în aer liber, inclusiv pe Platoul Papei, unde au fost amenajate zone dedicate jocului, creativității și interacțiunii.

Atmosfera de la Cotroceni a fost una de sărbătoare, cu accent pe educație, bucurie și descoperire, instituția fiind transformată pentru o zi într-un spațiu dedicat exclusiv copiilor.

Serialul „Euphoria” s-a încheiat în mod oficial cu sezonul 3, potrivit Variety. După șapte ani, trei sezoane și 26 de episoade, serialul HBO a ajuns la final, a confirmat creatorul, scenaristul și regizorul Sam Levinson. Ulterior, anunțul făcut de Levinson în timpul unui podcast a fost confirmat și de platforma de streaming.

Astfel, ultimul episod al sezonului trei a fost de fapt finalul întregului serial. Anunțul a fost precedat de câteva semne care indicau o posibilă renunțare la noi filmări. Actrița principală Zendaya a remarcat în interviuri că ea crede că serialul se va încheia după sezonul 3. De asemenea, regizorul a refuzat în mod repetat să spună dacă se fac planuri pentru sezonul patru.

Serialul i-a transformat pe actori în vedete

În plus, succesul filmului i-a transformat pe tinerii actori în vedete. Ei au început să fie căutați și pentru alte producții importante, astfel încât filmările la „Euphoria” au fost parțial neglijate. Sezonul trei s-a confruntat cu întârzieri majore ceea ce a atras critici.

În ciuda semnelor, anunțul oficial a reprezentat o lovitură pentru fanii serialului care doreau o continuare a poveștii.

„Euphoria” a urmărit evoluția unui grup de liceeni care se confruntă cu o serie de probleme legate de droguri, sex, identitate, traume, rețele sociale, dragoste și prietenie. În sezonul trei, acțiunea face un salt în timp, iar personajele se confruntă cu alte probleme specifice vârstei.

O explozie puternică a avut loc la Fabrica de Focuri de Artificii Lourdes, din zona Salina din Malta. În urma incidentului, clădiri rezidențiale și ferme au fost avariate, iar două persoane au suferit răni minore.

Acest lucru a fost relatat de Times of Malta.

Explozia a fost auzită pe întreaga insulă

Prima explozie a avut loc în jurul orei 6:30 dimineața, ora locală. A fost urmată de o serie de detonări mai mici, iar o coloană groasă de fum s-a ridicat deasupra zonei, vizibilă din diferite părți ale insulei.

A powerful explosion at a fireworks factory in Malta damaged residential buildings, cars, and other property in nearby areas.

There is currently no information on fatalities or injuries. pic.twitter.com/LMxHGCVPxM

— NEXTA (@nexta_tv) June 1, 2026

Unde de șoc și în zonele îndepărtate

Locuitorii au raportat că unda de șoc a făcut ca ferestrele și ușile să se zguduie chiar și în zonele îndepărtate ale țării.

„A fost ca și cum cineva ar fi lovit casa cu un ciocan uriaș”, a spus Edward Mercieca, care locuiește în zonă.

Potrivit poliției, toți muncitorii din fabrici și locuitorii caselor vecine au fost evacuați imediat.

Doi bărbați care lucrau pe câmp, răniți

Doi bărbați, în vârstă de 47 și 67 de ani, care lucrau pe câmpurile din apropiere, au fost spitalizați cu răni minore și șoc, potrivit UNN.

În multe case, unda de șoc a spart ferestrele și ușile. Pietre și resturi au zburat pe distanțe semnificative, avariind mașini și clădiri. De asemenea, au existat rapoarte despre un curier care a suferit răni minore din cauza molozului.

Animale moarte, pagube aduse fermelor

În urma exploziei, autoritățile au evacuat oamenii din zonele înconjurătoare din cauza riscului unor detonări ulterioare. În același timp, fermierii nu au putut accesa temporar fermele lor pentru a verifica starea animalelor.

Fundația MaYA a raportat pagube semnificative aduse fermelor și posibila moarte a animalelor.

„Pentru fermieri, animalele nu sunt doar numere. Ele reprezintă ani de muncă, îngrijire zilnică și mijloacele de trai ale unor familii întregi”, a declarat organizația.

Altă explozie la aceeași fabrică

Presa locală amintește că la aceeași fabrică de artificii a mai fost o explozie în 2018. La acea vreme, doi bărbați au suferit răni grave Incidentul a evocat, de asemenea, asocieri în rândul locuitorilor cu alte tragedii din Malta care au implicat producția sau depozitarea ilegală de explozibili, care au dus anterior la decese și distrugerea locuințelor.

Accidentul grav a avut loc pe DN 1 la ieșirea din Avrig spre Bradu.

ISU Sibiu anunță că „în urma primei evaluări de la fața locului, s-a constatat că sunt implicate 15 persoane”. De asemenea, în accident au fost implicate patru mașini.

Autoritățile din județul Sibiu au activat Planul Roșu de Intervenție.

La fața locului au fost trimise trei echipaje SMURD dintre care unul cu medic, o ambulanță SAJ, o autospecială de stingere, o autospecială de primă intervenție și o autospecială de transport personal și victime multiple.