MediaFax.ro

Numele lui Ulise, descoperit pe țigle antice în Itaca

În iunie 2025, Ministerul Culturii din Grecia a prezentat rezultatele unor cercetări arheologice efectuate în nordul insulei Itaca, în apropierea localității Exogi. Situl, cunoscut sub numele de Agios Athanasios sau „Școala lui Homer”, fusese cercetat timp de mai multe decenii, însă analiza recentă a obiectelor descoperite a adus informații extraordinare.

Arheologii au identificat fragmente de țiglă din perioada elenistică pe care apare numele lui Ulise, scris în limba greacă veche. Pe 2 dintre acestea poate fi citită forma „ΟΔΥΣΣΕΟΣ”, care înseamnă „al lui Ulise”, iar pe un al treilea fragment apare o dedicație interpretată drept „lui Ulise”.

Pentru cercetători, aceste inscripții au o importanță deosebită. În lumea greacă antică, numele unei divinități sau al unui erou putea fi înscris pe elementele arhitecturale ale unui sanctuar, indicând cui îi era dedicat locul.

Această descoperire sugerează că edificiul nu era doar o construcție obișnuită, ci un spațiu în care eroul homeric era venerat.

Povestea lui Ulise poate fi descoperită în „Odiseea” lui Homer, primul volum al colecției „Cărți Fundamentale” de la Editura Litera. Epopeea urmărește întoarcerea eroului în Itaca după războiul troian și aventurile extraordinare prin care trece pentru a-și revedea familia.

Un sanctuar căutat de arheologi de mai bine de 100 de ani

Descoperirea din 2025 este cu atât mai importantă cu cât existența unui sanctuar dedicat lui Ulise era cunoscută dintr-un document antic.

O inscripție datată în jurul anului 207 î.Hr., descoperită în orașul Magnesia din Asia Mică, menționează un loc de cult numit „Odysseion”, precum și sărbători și întreceri organizate în cinstea eroului.

Istoricii știau, așadar, că locuitorii Itacăi îl venerau pe Ulise cu mai bine de 2.200 de ani în urmă. Ceea ce nu știau cu certitudine era unde se afla sanctuarul.

Răspunsul a venit în urma reexaminării materialelor recuperate din săpăturile desfășurate între 1994 și 2011. Echipa Universității din Ioannina, coordonată de profesorul Yannos Lolos, împreună cu arheologa Christina Marabea, a analizat zeci de mii de fragmente ceramice.

Printre acestea au fost identificate inscripțiile care au permis asocierea complexului de la Agios Athanasios cu sanctuarul menționat în izvoarele antice.

Locul nu a fost descoperit pentru prima dată în 2025. Noutatea a fost identificarea funcției sale religioase, pe baza unor dovezi arheologice mult mai clare.

Cititorii care vor să descopere de ce Itaca ocupă un loc atât de important în literatura universală pot găsi „Odiseea” în colecția „Cărți Fundamentale” de la Editura Litera. Pentru eroul lui Homer, insula nu reprezintă doar un regat, ci și destinația unei călătorii care durează 10 ani.

Un bust de bronz, monede și ofrande aduse eroului

Inscripțiile nu reprezintă singurele obiecte care susțin identificarea sanctuarului. În complex au fost descoperite vestigii monumentale, inclusiv un turn din perioada elenistică, clădiri construite pe terase și scări săpate în stâncă. Printre obiectele recuperate se numără un mic bust de bronz asociat lui Ulise, fragmente de ofrande votive, podoabe și numeroase monede.

Prezența monedelor provenite din diferite regiuni ale lumii grecești sugerează că sanctuarul ar fi putut atrage vizitatori și din afara Itacăi.

Cercetătorii consideră că locul avea nu doar o funcție religioasă, ci și una socială, posibil chiar politică. În perioada elenistică și la începutul epocii romane, sanctuarul ar fi putut reprezenta un punct de întâlnire pentru comunitate.

Descoperirea arată că Ulise nu era doar un personaj despre care oamenii citeau sau ascultau povești. Pentru locuitorii Itacăi, el devenise un erou venerat prin ritualuri și ofrande.

„Odiseea” este disponibilă individual în colecția „Cărți Fundamentale” de la Editura Litera, colecție la care cititorii se pot și abona. Povestea eroului capătă o semnificație aparte atunci când este privită alături de dovezile arheologice ale cultului său.

Au găsit și palatul lui Ulise? Controversa care continuă după descoperirea sanctuarului

Situl de la Agios Athanasios ascunde însă un mister și mai vechi. În timpul săpăturilor, arheologii au identificat ceramică miceniană din secolele XIV–XIII î.Hr., precum și o cisternă subterană monumentală, construită din blocuri mari de piatră.

Această perioadă corespunde aproximativ epocii în care tradiția situează războiul troian și evenimentele care au inspirat epopeile homerice.

În 2010, arheologul grec Athanasios Papadopoulos a avansat ipoteza că ruinele ar putea aparține palatului lui Ulise și al Penelopei. Ideea a atras atenția presei internaționale, dar nu a fost acceptată drept o concluzie definitivă.

În septembrie 2026, profesorul Yannos Lolos a explicat, într-un interviu acordat publicației grecești Kathimerini, că nu poate afirma cu certitudine că palatul lui Ulise se afla chiar la Agios Athanasios.

În schimb, cercetătorul consideră că dovezile sunt suficient de puternice pentru identificarea complexului cu sanctuarul dedicat eroului.

Diferența este esențială: arheologii au identificat un loc în care Ulise era venerat, nu reședința demonstrată a unui rege istoric cu acest nume.

Ce demonstrează descoperirea și ce rămâne în domeniul mitologiei

În lumea antică, granița dintre istorie și mitologie era mult mai puțin clară decât în prezent. Grecii venerau eroi despre care credeau că trăiseră într-un trecut îndepărtat, iar locurile asociate acestora deveneau centre de cult.

Ulise se înscrie în această tradiție. Pentru locuitorii Itacăi, el reprezenta o figură fundamentală a identității comunității. Descoperirea sanctuarului confirmă existența acestei tradiții religioase și arată că numele eroului era asociat cu un loc concret, frecventat de oameni care îi aduceau ofrande.

Dar inscripțiile sunt cu multe secole mai recente decât perioada în care ar fi avut loc războiul troian. Ele nu reprezintă documente contemporane unui eventual Ulise istoric. Nu există, până în prezent, dovezi arheologice care să confirme că regele Itacăi a existat ca persoană reală, că a participat la războiul troian sau că a trăit aventurile descrise de Homer.

Ciclopul Polifem, vrăjitoarea Circe, sirenele și nimfa Calipso rămân personaje ale universului mitologic.

În schimb, existența unor așezări miceniene, a unor sanctuare și a unor tradiții religioase arată că lumea din care s-a inspirat Homer avea rădăcini istorice reale.

Descoperirea din Itaca schimbă felul în care privim „Odiseea”

În 2026, cercetările continuă să atragă atenția istoricilor și a publicului. Analiza a peste 52.000 de fragmente de țiglă, din care au fost identificate inscripțiile decisive, demonstrează cât de importantă poate fi reexaminarea unor materiale excavate cu ani în urmă.

Sanctuarul de la Agios Athanasios oferă acum o imagine mai clară asupra modului în care comunitățile antice își construiau identitatea în jurul eroilor legendari.

Pentru arheologi, descoperirea reprezintă o confirmare importantă a existenței unui centru de cult dedicat lui Ulise. Pentru cititorii lui Homer, ea adaugă o dimensiune istorică uneia dintre cele mai cunoscute povești ale literaturii universale.

După aproape 3.000 de ani, nimeni nu poate demonstra că Ulise a înfruntat ciclopi sau că a petrecut 10 ani încercând să ajungă acasă. Dar arheologii au identificat locul unde oamenii din Antichitate îi rosteau numele, îi aduceau ofrande și îl venerau ca pe un erou.

Iar aceasta este, în sine, o descoperire spectaculoasă.

Compania care deține Facebook, Instagram și WhatsApp investește tot mai mulți bani în dezvoltarea inteligenței artificiale, însă aceste cheltuieli pun în pericol stabilitatea sa financiară. Agenția americană S&P Global Ratings, una dintre cele mai importante agenții de rating din lume, a anunțat vineri că a schimbat perspectiva ratingului de credit al Meta de la stabilă la negativă.

Meta își păstrează deocamdată ratingul AA-, care indică o capacitate foarte mare de a-și achita datoriile. Perspectiva negativă arată însă că agenția vede riscuri tot mai mari pentru finanțele companiei și ar putea reduce acest calificativ în viitor.

„Am putea reduce ratingul Meta dacă estimăm că gradul de îndatorare va depăși în mod susținut pragul de 1, iar fluxul de numerar disponibil va rămâne negativ și după 2028”, a transmis S&P Global Ratings, referindu-se la raportul dintre datoriile și obligațiile financiare ale companiei și câștigurile sale anuale, calculat după metodologia agenției.

2027: Investițiile Meta ar putea depăși 225 de miliarde de dolari

Potrivit estimărilor S&P, Meta va investi aproximativ 140 de miliarde de dolari în 2026, în special în infrastructura necesară dezvoltării inteligenței artificiale. Cheltuielile ar urma să crească la peste 225 de miliarde de dolari în 2027 și la 252 de miliarde în 2028.

Banii sunt direcționați în principal către construirea și închirierea centrelor de date, achiziția de echipamente și dezvoltarea tehnologiilor necesare funcționării sistemelor de inteligență artificială.

Compania nu și-a anunțat încă bugetul de investiții pentru anul viitor, dar S&P estimează că Meta ar putea continua să cheltuiască sume uriașe, fără să obțină suficienți bani din inteligența artificială pentru a acoperi costurile.

Meta riscă un deficit de 71 de miliarde de dolari în 2027

Agenția estimează că Meta va înregistra un deficit al fluxului de numerar disponibil de 22 de miliarde de dolari în 2026, care ar putea crește la 71 de miliarde în 2027. Indicatorul, cunoscut drept flux de numerar liber, arată câți bani îi rămân efectiv unei companii după acoperirea cheltuielilor de funcționare și a investițiilor.

Pentru 2028, S&P estimează un deficit de 39 de miliarde de dolari, deși în estimările anterioare agenția se aștepta ca Meta să revină pe plus.

O altă îngrijorare a experților financiari este legată de contractele pentru închirierea centrelor de date. Obligațiile viitoare asumate de Meta prin aceste contracte au ajuns la peste 355 miliarde de dolari, față de aproximativ 279 de miliarde în trimestrul precedent.

Facebook și Instagram aduc venituri tot mai mari, dar inteligența artificială costă enorm

Problemele semnalate de agenția de rating nu sunt cauzate de o scădere a veniturilor companiei. Dimpotrivă, în trimestrul al treilea din 2026, veniturile Meta au crescut cu mai mult de 26%, susținute în special de publicitatea online.

Cu toate acestea, cheltuielile Meta au crescut considerabil. În trimestrul al treilea, compania a cheltuit aproape 35 de miliarde de dolari pentru investiții și închirierea echipamentelor și infrastructurii necesare dezvoltării inteligenței artificiale, înregistrând un deficit de numerar de 2,1 miliarde de dolari.

S&P consideră că Meta are, cel puțin deocamdată, mai puține posibilități de a obține venituri directe din investițiile în inteligența artificială decât unii dintre concurenții săi.

„În opinia noastră, capacitatea Meta de a obține venituri din investițiile în inteligența artificială este mai limitată decât cea a concurenților săi”, au transmis analiștii financiari.

Pentru a obține venituri, compania mizează în principal pe îmbunătățirea serviciilor de publicitate și pe dezvoltarea unora noi, printre care aplicații bazate pe inteligență artificială, precum Muse. În schimb, alte mari companii tehnologice obțin deja venituri din închirierea puterii de calcul către clienți externi.

Meta caută miliarde de dolari pentru noi investiții

Pentru a-și susține investițiile, Meta a atras recent 37,5 miliarde de dolari prin emiterea de acțiuni și intenționează să obțină alte 60 de miliarde începând din ianuarie 2027. S&P consideră că acești bani ar putea ajuta compania să-și acopere cheltuielile fără să fie nevoită să se împrumute.

„Am putea schimba perspectiva Meta înapoi la stabilă dacă estimăm că gradul de îndatorare va rămâne sub pragul de 1. În plus, ar trebui să avem convingerea că societatea va genera din nou un flux de numerar pozitiv în 2028”, a precizat agenția.

Acțiunile Meta au pierdut 15% în octombrie

Îngrijorările privind investițiile uriașe în inteligența artificială au afectat deja acțiunile Meta. Acestea au scăzut cu aproximativ 7% pe 22 octombrie, după publicarea rezultatelor financiare, și au încheiat ședința de vineri, 30 octombrie, cu o pierdere de 1,53%.

În total, acțiunile companiei au pierdut aproximativ 15% în octombrie, cea mai slabă evoluție lunară din ultimii patru ani. Noua perspectivă negativă anunțată de S&P ar putea duce la noi scăderi ale acțiunilor Meta.

„În cursul serii trecute, în jurul orei 21.00, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Poienile de Sub Munte (județul Maramureș), aflați în misiune în zona de responsabilitate, au depistat – în localitatea Repedea – un cetățean străin.

Din primele verificări au constatat că este vorba despre un cetățean ucrainean, în vârstă de 24 de ani, care intrase ilegal pe teritoriul țării noastre. Persoana a solicitat o formă de protecție pe teritoriul României, motiv pentru care a fost condusă la sediul STPF Maramureș pentru efectuarea procedurilor specifice în astfel de cazuri” informează Poliția de Frontieră.

Polițiștii de frontieră au constatat că tânărul ucrainean intenționa să părăsească țara. Acesta avea o înțelegere prealabilă cu bărbatul din Republica Moldova, ce urma să-l preia de din localitatea Repedea și să îl transporte până la Budapesta contra sumei de 1.200 de dolari.

Polițiștii l-au prins în flagrant pe bărbatul moldovean și l-au reținut în localitatea Repedea. Bărbatul a fost dus la sediul IPJ Maramureș și introdus în arestul unității.

Este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți.

Poliția continuă cercetările sub îndrumarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş. La finalul cercetărilor vor fi dispuse măsurile legaoe, la finalul acestora

Argos, câinele care l-a recunoscut pe Ulise când nimeni nu știa cine este

În cântul XVII al „Odiseei”, Homer descrie una dintre cele mai tulburătoare scene ale literaturii universale. După 20 de ani de absență, Ulise se întoarce în Itaca, insula în care îl așteaptă soția sa, Penelopa, și fiul său, Telemah. Petrecuse 10 ani luptând în războiul troian și alți 10 ani încercând să găsească drumul spre casă. Numai că întoarcerea nu este una triumfală. Eroul ajunge deghizat în cerșetor, pentru a nu fi recunoscut de pretendenții care îi ocupaseră palatul și îi consumau averea.

Episodul poate fi descoperit în „Odiseea”, primul volum al colecției „Cărți Fundamentale” de la Editura Litera. Dincolo de aventurile cu monștri, zei și vrăjitoare, epopeea lui Homer ascunde și asemenea povești despre atașament, pierdere și legăturile care supraviețuiesc trecerii timpului.

În apropierea casei îl întâlnește pe Argos, câinele pe care îl crescuse înainte de plecarea la război. Animalul fusese cândva un vânător extraordinar, capabil să urmărească iepuri, cerbi și capre sălbatice. Acum este bătrân, slăbit, neglijat și zace pe o grămadă de bălegar, la intrarea în curte. Nimeni nu mai are grijă de el.

Când îl vede pe Ulise, Argos își mișcă urechile și coada, dar nu mai are puterea să se apropie. Eroul îl recunoaște imediat și își șterge pe ascuns o lacrimă, fără să lase pe nimeni să-i observe emoția. Apoi îl întreabă pe porcarul Eumeu despre câine. Acesta îi povestește cât de puternic fusese animalul și cum ajunsese să fie abandonat după plecarea stăpânului.

Imediat după această întâlnire, Argos moare. Homer nu spune că animalul a murit de fericire sau din cauza emoției, ci descrie sfârșitul unui câine ajuns la o vârstă extrem de înaintată. Dar momentul ales transformă scena într-una memorabilă: Argos apucă să-și revadă stăpânul înainte de a muri.

Își poate recunoaște un câine stăpânul după 20 de ani? Ce au descoperit cercetătorii

Povestea lui Argos ridică o întrebare pe care oamenii de știință încearcă să o înțeleagă prin studierea memoriei canine. Pot câinii să recunoască o persoană după o despărțire foarte lungă? Și cum reușesc să facă acest lucru?

În 2022, cercetătorii de la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta au publicat un studiu care a demonstrat că aceste animale pot identifica vocea stăpânului fără să-l vadă. Experimentul a implicat 28 de câini, cărora le-au fost prezentate înregistrări cu vocile proprietarilor și ale unor persoane necunoscute. Animalele au reușit să identifice vocea familiară semnificativ mai des decât ar fi făcut-o printr-o alegere întâmplătoare.

În „Odiseea”, disponibilă în colecția „Cărți Fundamentale” de la Editura Litera, recunoașterea lui Ulise de către Argos este cu atât mai impresionantă cu cât animalul descoperă identitatea eroului înaintea multor oameni care îl cunoscuseră. Câinele vede dincolo de hainele și înfățișarea schimbată a stăpânului său.

Descoperirea este interesantă în contextul poveștii lui Argos. Ulise își schimbase înfățișarea și purta haine de cerșetor, dar vocea sa ar fi putut reprezenta un indiciu de recunoaștere. Homer nu precizează însă ce simț l-a ajutat pe câine să-și identifice stăpânul.

Un alt studiu, realizat la Universitatea Emory din Statele Unite, a analizat reacțiile cerebrale ale câinilor la diferite mirosuri. Cercetătorii au folosit rezonanța magnetică funcțională pentru a observa activitatea creierului a 12 animale, cărora le-au fost prezentate mirosuri provenite de la oameni și câini familiari sau necunoscuți.

Rezultatele au arătat că mirosul unui om familiar provoca o activare deosebit de puternică a nucleului caudat, o regiune cerebrală implicată în procesarea recompenselor. Cu alte cuvinte, mirosul unei persoane cunoscute avea o semnificație specială pentru câini, chiar și atunci când omul respectiv nu era prezent.

Aceste cercetări ne ajută să înțelegem de ce Argos ar fi putut să-l recunoască pe Ulise, dar nu demonstrează că un câine poate păstra amintirea unei persoane timp de 20 de ani. Pentru un asemenea interval, dovezile științifice rămân insuficiente.

Câinii pot avea lacrimi când își revăd stăpânii. Descoperirea surprinzătoare a cercetătorilor japonezi

În 2022, un studiu publicat în revista științifică „Current Biology” a adus o informație care pare desprinsă dintr-o poveste emoționantă. Cercetătorii de la Universitatea Azabu din Japonia au descoperit că volumul lacrimilor produse de câini poate crește atunci când aceștia își revăd stăpânii după o perioadă de separare.

Oamenii de știință au măsurat secreția lacrimală înainte și după reîntâlnire. Rezultatele au indicat o creștere semnificativă a volumului lacrimilor după revenirea proprietarului, dar nu și după revederea unei alte persoane familiare.

Cei care vor să citească scena originală, dar și celelalte întâmplări din călătoria lui Ulise, pot găsi „Odiseea” în colecția „Cărți Fundamentale” de la Editura Litera, disponibilă prin achiziția volumelor individuale sau prin abonament.

Cercetătorii au investigat și rolul oxitocinei, hormon implicat în procesele de atașament și în comportamentele sociale. Experimentele au sugerat că această substanță contribuie la modificările secreției lacrimale.

Studiul nu demonstrează că animalele plâng de fericire exact în sensul în care o fac oamenii. Totuși, arată că revederea unei persoane importante poate provoca reacții fiziologice măsurabile.

Paralela cu povestea lui Argos este emoționantă. La Homer, Ulise este cel care își ascunde lacrima atunci când își vede câinele. Aproape 3.000 de ani mai târziu, cercetătorii descoperă că și organismul câinilor poate reacționa printr-o creștere a secreției lacrimale atunci când își revăd stăpânii.

Hachikō, câinele adevărat care și-a așteptat stăpânul aproape 10 ani

Povestea lui Argos are și o corespondență celebră în viața reală. În Japonia, un câine din rasa Akita, numit Hachikō, a devenit simbolul fidelității după ce a continuat să revină în zona gării Shibuya, locul unde obișnuia să-și întâlnească stăpânul.

Hachikō s-a născut în 1923 și i-a aparținut profesorului Hidesaburō Ueno, de la Universitatea din Tokyo. În 1925, profesorul a murit subit, iar câinele a continuat să frecventeze gara unde îl așteptase în timpul vieții.

Hachikō a murit în 1935, după aproape 10 ani în care a continuat să revină în acel loc. Povestea lui a devenit cunoscută în întreaga lume, a inspirat filme și cărți, iar în fața gării Shibuya a fost ridicată o statuie în memoria sa.

Există și o nuanță importantă. Cercetările istorice arată că legenda a fost romantizată de-a lungul timpului. Nu există dovezi că Hachikō ar fi stat zilnic, fără întrerupere, în gară, așteptându-și stăpânul. Câinele revenea însă în locul asociat cu profesorul, iar comportamentul său a devenit un simbol al atașamentului dintre oameni și animale.

Ar fi putut Argos să trăiască 20 de ani?

Un alt detaliu fascinant este vârsta câinelui lui Ulise. Homer spune că eroul îl crescuse pe Argos înainte să plece la războiul troian. Prin urmare, animalul avea cel puțin 20 de ani atunci când stăpânul s-a întors acasă. Este o vârstă excepțională pentru un câine, mai ales pentru unul care fusese folosit la vânătoare. Totuși, nu este imposibilă biologic. Există câini documentați care au depășit pragul de 20 de ani, deși asemenea cazuri sunt rare.

Homer nu oferă informații despre rasa sau talia exactă a lui Argos. Descrie însă un animal ajuns la capătul vieții, lipsit de putere și neglijat de oamenii care ar fi trebuit să-l îngrijească. Chiar această imagine explică forța emoțională a episodului. În timp ce Ulise se întoarce pentru a-și recâștiga familia și regatul, câinele său nu mai are nimic de câștigat. Nu mai poate vâna, nu mai poate alerga și nici măcar nu se poate ridica pentru a-și întâmpina stăpânul, dar, cu toate acestea, îl recunoaște.

După 20 de ani, Ulise se întoarce într-o lume în care aproape totul s-a schimbat. Oamenii nu îl recunosc, palatul i-a fost ocupat, iar familia lui trăiește în incertitudine. Singurul care știe imediat cine este, fără explicații și fără dovezi, este un câine bătrân, abandonat într-o curte. Argos își mișcă pentru ultima dată coada și moare. Iar Homer reușește, în numai câteva versuri, să spună una dintre cele mai frumoase povești despre legătura dintre om și animal.

Metinvest Tubular Iași, fosta ArcelorMittal Tubular Products și Tepro, a notificat Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) și Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) cu privire la concedierea colectivă, informează publicația locală Ziarul de Iași.

„Modelul de afaceri al societății s-a bazat pe accesul la rulouri de oțel laminat la cald primite de la un combinat din Ucraina. Atacurile armate ale Rusiei din august 2026 au determinat suspendarea operațiunilor și au afectat activitatea companiei de la Iași”, se arată în notificarea transmisă autorităților.

Conducerea fabricii a precizat că a încercat să găsească furnizori alternativi pe piața europeană, însă prețurile materiilor prime sunt cu aproximativ 110 euro pe tonă mai mari decât cele ale produselor livrate anterior din Ucraina.

În aceste condiții, compania a decis să își închidă fabrica de la Iași.

194 de angajați vor fi concediați

Din cei 195 de angajați ai companiei, 194 sunt vizați de concediere. Singurul care își va păstra postul este directorul general.

Potrivit surselor citate de Ziarul de Iași, salariații cu o vechime de peste 10 ani vor primi compensații de 10.000 de lei net, iar cei care au lucrat peste 30 de ani vor beneficia de 25.000 de lei net.

Celelalte compensații vor fi acordate conform contractului colectiv de muncă.

După consultările cu sindicatele, angajații vor primi preavize individuale de minimum 20 de zile lucrătoare. În această perioadă, aceștia vor beneficia de patru ore zilnic pentru căutarea unui nou loc de muncă, fără reducerea salariului.

Fabrica a fost cumpărată de grupul ucrainean Metinvest în 2025

Fosta fabrică Tepro Iași, specializată în producția de țevi sudate din oțel, a fost preluată la sfârșitul anului 2025 de grupul ucrainean Metinvest, controlat de miliardarul Rinat Ahmetov.

Compania aparținuse anterior grupului ArcelorMittal, iar tranzacția a fost aprobată de Comisia Europeană pe 24 noiembrie 2025.

În 2024, fabrica a înregistrat o cifră de afaceri de 304,6 milioane de lei și pierderi nete de 66,49 milioane de lei, față de 15,86 milioane de lei în 2023. Cu toate acestea, compania ocupa locul al treilea în clasamentul exportatorilor din județul Iași.

În aprilie 2026, la câteva luni după preluarea de către Metinvest, fabrica din Iași începuse noi campanii de recrutare. La aproximativ șase luni distanță, compania a anunțat închiderea activității și concedierea aproape tuturor angajaților.

Pe 28 octombrie, Gala Mediafax 35 a reunit reprezentanți ai presei, ai corpului diplomatic, ai instituțiilor publice, ai mediului de afaceri, academic și cultural, precum și ai antreprenoriatului, pentru a marca împreună 35 de ani de la înființarea Mediafax.

Printre momentele dedicate viitoarei generații de profesioniști s-a numărat acordarea celor cinci burse de performanță, fiecare purtând numele unei personalități românești care a contribuit la dezvoltarea unui domeniu important.

Luca Tacea, antreprenor la 15 ani: Încă nu am voie să conduc o mașină, dar aparent am voie să conduc o companie

Cea de-a doua bursă prezentată în cadrul galei a fost Bursa Virgil Madgearu, dedicată antreprenoriatului. Aceasta poartă numele economistului și omului politic român Virgil Madgearu și este susținută de Banca Transilvania.

Prezentatorul galei, actorul Șerban Pavlu, l-a descris pe Luca Tacea drept un tânăr care a ales să nu aștepte o oportunitate profesională, ci să construiască propriul proiect.

Luca a creat Helpium, un start-up tech pornit din pasiunea pentru tehnologie și din dorința de a dezvolta o aplicație care să simplifice accesul utilizatorilor la servicii locale.

„Luca a ales drumul cel mai greu, să nu aștepte un loc de muncă, ci să-l inventeze. Pentru tinerii care se întreabă dacă merită să încerce, Luca este răspunsul”, a spus Șerban Pavlu la prezentarea bursei.

Aplicația Helpium își propune să reunească într-un singur loc mai multe categorii de servicii, astfel încât utilizatorii să poată rezolva diferite probleme cotidiene prin intermediul aceleiași platforme.

Banca Transilvania susține inițiativa tinerilor antreprenori

Bursa i-a fost înmânată lui Luca Tacea de Bogdan Pleșuvescu, director general adjunct Legal al Băncii Transilvania.

Acesta a vorbit despre importanța antreprenoriatului și despre rolul oamenilor care au curajul să transforme ideile în proiecte concrete, chiar și atunci când întâmpină obstacole.

„La Banca Transilvania avem o afinitate pentru antreprenoriat, pentru oamenii întreprinzători. Ne plac cei care știu să transforme o idee într-un proiect, ne plac cei care sunt atrași de o idee și trec peste orice”, a declarat Bogdan Pleșuvescu.

Foto: Radu Victor

Reprezentantul băncii a explicat că susținerea antreprenorilor presupune încurajarea inițiativelor inovatoare și găsirea unor soluții la problemele cu care se confruntă oamenii.

Acesta l-a felicitat pe Luca pentru aplicația dezvoltată și i-a transmis că Banca Transilvania dorește să îi fie alături în parcursul profesional.

„Ne bucurăm să fim alături de tine în parcursul profesional. Dorim ca, pe lângă această aplicație, să dezvolți și alte aplicații care să rezolve nevoile mai multor oameni și sunt convins că viitorul tău o să arate foarte bine”, a spus Bogdan Pleșuvescu.

Ce este Helpium, aplicația creată de Luca Tacea

Ajuns pe scenă pentru a primi bursa, Luca Tacea a vorbit despre proiectul său și despre modul în care aplicația își propune să simplifice accesul la diferite servicii.

Adolescentul a explicat că Helpium poate fi folosită atât pentru comenzi de mâncare, cât și pentru solicitarea unor servicii precum curățenia sau reparațiile.

„Am 15 ani și am construit Helpium. Încă nu am voie să conduc o mașină, dar aparent am voie să conduc o companie”, a spus tânărul, stârnind zâmbete și aplauze în sală.

Foto: Andreea Retinschi

Luca a descris aplicația drept o platformă prin care utilizatorii pot solicita rezolvarea unor probleme cotidiene într-un singur loc.

„Helpium este o aplicație prin care oamenii pot comanda de mâncare și se rezolvă orice problemă într-o zi. Adică orice serviciu, curățenie, reparație, orice v-ar trece prin cap, Helpium poate să rezolve”, a explicat acesta.

Helpium a fost concepută ca o aplicație de servicii locale, care urmărește să reunească mai multe tipuri de solicitări într-o singură platformă digitală. Luca a explicat că ideea proiectului a pornit din dorința de a folosi tehnologia pentru a simplifica activitățile de zi cu zi.

La finalul intervenției, adolescentul a mulțumit pentru distincție și a transmis un mesaj aniversar echipei MEDIAFAX.

„Vă mulțumesc foarte mult pentru premiu și la mulți ani, MEDIAFAX!”, a spus Luca Tacea.

Bursa Virgil Madgearu, susținută de Banca Transilvania, aduce în prim-plan un exemplu de antreprenoriat la o vârstă la care majoritatea tinerilor abia își conturează primele idei despre viitoarea carieră. Parcursul lui Luca Tacea arată cum pasiunea pentru tehnologie poate deveni punctul de plecare pentru dezvoltarea unui proiect propriu.

Pe 28 octombrie, Gala Mediafax 35 a reunit reprezentanți ai presei, ai corpului diplomatic, ai instituțiilor publice, ai mediului de afaceri, academic și cultural, precum și ai antreprenoriatului, pentru a marca împreună 35 de ani de la înființarea Mediafax.

A fost o seară dedicată unui moment important din istoria agenției, celebrat alături de oameni și organizații care contribuie, prin activitatea lor, la viața publică, economică și culturală a României.

Le mulțumim partenerilor care au făcut posibilă organizarea Galei Mediafax 35 și care ne-au fost alături la această aniversare: Prime Batteries, Banca Transilvania, One United Properties, Elektra Invest, Citadina98, Avimi, Electromontaj, Anioest, BCR, Transavia, Elis Pavaje, Romgaz, Concelex, BRD, Transgaz, Waldevar, Altex, Tecnic și E-Infra.

O mulțumire specială adresăm Băncii Naționale a României, pentru gazduirea evenimentului, pentru ospitalitatea și sprijinul oferite.

Mulțumim tuturor celor care au sărbătorit alături de noi cei 35 de ani de Mediafax!

Potrivit ANM, în acest weekend și până luni, pentru municipiul București va fi în vigoare un mesaj de informare meteorologică pentru ploi moderate cantitativ. 

De sâmbătă până duminică, în Capitală, vremea va fi închisă și va ploua. Se vor acumula cantități de apă între 10 și 15 litri/mp. Vântul va sufla slab și moderat.

„Temperatura maximă, mai mică decât în mod obișnuit la această dată, se va situa în jurul valorii de 12 grade, iar cea minimă va fi de 8…9 grade”, transmit meteorologii.

Începând de duminică și până luni la ora 10:00, vremea se va menține închisă. Va ploua, mai ales spre seară, dar și noaptea, acumulându-se cantități de apă de 5, până la 10 litri/mp.

Vântul va sufla moderat cu intensificări temporare ce pot atinge rafale de 40-45 km/h.

Temperatura maximă va fi de 13-14 grade, iar cea minimă de 6-7 grade, mai informează ANM.

Judecători numiți de actuala majoritate parlamentară au decis suspendarea conducerii instanței, poliția a fost mobilizată în jurul clădirii, iar șeful statului și-a întrerupt o vizită oficială în Africa pentru a reveni de urgență la Varșovia. În spatele incidentelor se află un conflict vechi de peste un deceniu privind independența justiției, legitimitatea judecătorilor și limitele puterii prezidențiale.

Criza a escaladat vineri seară, 30 octombrie, când un grup de judecători aleși de actuala majoritate parlamentară a anunțat suspendarea președintelui Tribunalului Constituțional, Bogdan Święczkowski, și a adjunctului său, Bartłomiej Sochański.

Cei doi sunt asociați fostei guvernări a partidului conservator Lege și Justiție (PiS), care a condus Polonia între 2015 și 2023 și care se află în prezent în opoziție.

Decizia a declanșat proteste în fața Tribunalului Constituțional din Varșovia, unde sute de manifestanți, inclusiv parlamentari ai opoziției, s-au adunat pentru a contesta schimbarea conducerii instanței.

Poliția a desfășurat efective în jurul clădirii. Potrivit autorităților, trei persoane au fost reținute după ce unii protestatari au trecut de gardul instituției, iar alții au aruncat obiecte spre forțele de ordine.

În timp ce guvernul susține că încearcă să restabilească funcționarea unei instituții afectate de numiri politice controversate, opoziția acuză o preluare ilegală a controlului asupra Tribunalului.

Președintele Poloniei și-a întors avionul și a intervenit personal

Președintele Karol Nawrocki, apropiat politic de PiS și un aliat al președintelui american Donald Trump, dar și al liderului AUR, George Simion, se afla în drum spre Senegal pentru o vizită oficială în momentul izbucnirii crizei.

Șeful statului polonez a decis să întrerupă deplasarea și să revină la Varșovia.

„Într-un asemenea moment, președintele trebuie să fie în Polonia. Îmi întrerup zborul spre Senegal. Mă întorc”, a transmis Nawrocki.

După revenirea în capitală, președintele s-a întâlnit cu conducerea Curții Supreme și s-a deplasat, în cursul nopții, la sediul Tribunalului Constituțional.

Puțin înainte de ora 01:00, sâmbătă, Nawrocki a ajuns în fața clădirii, unde accesul era controlat de poliție.

Imaginile difuzate de presa poloneză arată momente tensionate în care șeful statului încearcă să intre în instituție, în mijlocul unor îmbrânceli și confruntări verbale cu persoanele aflate la intrare.

Nawrocki a contestat legitimitatea judecătorilor care au preluat conducerea Tribunalului, susținând că aceștia nu sunt judecători constituționali legal învestiți.

Într-o declarație transmisă în jurul orei 05:00, președintele a denunțat o încălcare a ordinii constituționale și a susținut că o instituție a statului a fost preluată prin forță.

El a cerut retragerea forțelor de ordine și a anunțat consultări cu partidele politice pentru soluționarea crizei.

Două conduceri rivale revendică autoritatea asupra Tribunalului Constituțional

În centrul confruntării se află Bogdan Święczkowski, fost oficial al guvernării PiS, care deține funcția de președinte al Tribunalului Constituțional, dar a cărui autoritate este contestată de judecătorii susținuți de actuala majoritate.

Vineri seară, aceștia au decis suspendarea sa și a vicepreședintelui Bartłomiej Sochański.

Anna Korwin-Piotrowska, unul dintre judecătorii aleși de actualul Parlament, dar nerecunoscuți de președintele Nawrocki, a anunțat că a preluat conducerea instituției, invocând vechimea sa în magistratură.

De cealaltă parte, Święczkowski refuză să recunoască măsura și susține că Tribunalul a fost ocupat ilegal.

Sâmbătă dimineață, acesta a declarat pentru TV Republika că va încerca să revină în sediul instituției împreună cu ceilalți judecători pe care îi consideră legal învestiți.

El a anunțat intenția de a se reuni cu un grup de șapte judecători în jurul orelor 11:00–12:00, pentru a decide următoarele acțiuni. Święczkowski a evocat inclusiv posibilitatea ca Tribunalul să își desfășoare temporar activitatea în alte locații.

În paralel, ministrul Justiției, Waldemar Żurek, a solicitat ridicarea imunității lui Święczkowski și Sochański, pentru a permite urmărirea lor penală sub acuzația de obstrucționare a activității instituției.

Cum a început criza: un conflict care durează din 2015

Actuala confruntare este rezultatul unei dispute constituționale declanșate în 2015, când Polonia a trecut de la guvernarea liberal-centristă la cea a partidului conservator PiS.

Atât majoritatea parlamentară aflată la final de mandat, cât și noua majoritate conservatoare au încercat să influențeze componența Tribunalului Constituțional prin numiri controversate.

În anii următori, guvernarea PiS a modificat legislația privind justiția, procedurile de numire a judecătorilor și funcționarea unor instituții judiciare.

Măsurile au provocat conflicte repetate cu Comisia Europeană și cu instituțiile europene responsabile de monitorizarea statului de drept.

Una dintre principalele controverse a privit independența Tribunalului Constituțional, instituția care trebuie să verifice dacă legile adoptate de Parlament respectă Constituția Poloniei.

Criticii reformelor PiS au susținut că instanța devenise prea apropiată de puterea politică și că numirile contestate îi afectaseră legitimitatea.

În timpul guvernării conservatoare, Tribunalul a pronunțat inclusiv decizii care puneau în discuție raportul dintre dreptul național și dreptul Uniunii Europene, amplificând conflictul dintre Varșovia și Bruxelles.

PiS a respins acuzațiile de subordonare politică a justiției și a susținut că reformele urmăreau modernizarea sistemului judiciar.

Donald Tusk a revenit la putere, dar nu a reușit să rezolve disputa

Situația s-a complicat după alegerile parlamentare din 2023, când Donald Tusk a revenit la conducerea guvernului, în fruntea unei coaliții proeuropene.

Una dintre principalele promisiuni ale noului executiv a fost restabilirea independenței justiției și anularea reformelor controversate introduse de PiS.

Guvernul Tusk a refuzat însă să recunoască deplina legitimitate a Tribunalului Constituțional în componența sa existentă.

Tentativele de reformă s-au lovit de opoziția președinților apropiați de PiS, care au utilizat inclusiv dreptul de veto pentru a bloca modificări legislative.

Conflictul s-a intensificat după victoria lui Karol Nawrocki la alegerile prezidențiale din 2025.

Deși guvernul și majoritatea parlamentară sunt controlate de coaliția condusă de Tusk, președintele provine din tabăra politică adversă.

În Polonia, șeful statului are puteri semnificative de blocare a legislației, iar depășirea unui veto prezidențial necesită o majoritate parlamentară calificată.

Cele cinci numiri care au reaprins conflictul

Punctul central al actualei crize îl reprezintă refuzul președintelui Nawrocki de a primi jurământul a cinci judecători aleși de Parlament.

Președintele contestă legalitatea procedurilor prin care aceștia au fost desemnați.

Majoritatea parlamentară susține, în schimb, că șeful statului nu poate bloca discreționar accesul unor judecători în funcțiile pentru care au fost aleși.

Disputa a ajuns și în atenția Comisiei de la Veneția, organismul consultativ al Consiliului Europei pentru probleme constituționale.

Într-un aviz publicat la 13 octombrie 2026, Comisia a arătat că președintele Poloniei nu are libertatea de a refuza discreționar primirea jurământului judecătorilor aleși de Parlament.

Experții europeni au precizat că, în cazul unui refuz prezidențial, jurământul poate fi depus și fără participarea fizică a șefului statului, cu respectarea unor condiții procedurale.

Avizul a oferit un argument juridic actualei majorități pentru susținerea numirilor contestate.

Totuși, problema depunerii jurământului este distinctă de legalitatea deciziei de suspendare a conducerii Tribunalului Constituțional, asupra căreia continuă să existe opinii divergente.

Opoziția acuză o lovitură de stat. Guvernul invocă restabilirea statului de drept

Liderul PiS, Jarosław Kaczyński, a condamnat intervenția judecătorilor susținuți de actuala majoritate, prezentând-o drept un atac asupra Tribunalului Constituțional.

Reprezentanții opoziției au descris evenimentele inclusiv prin expresia „lovitură de stat”, fără ca această caracterizare politică să reprezinte o constatare juridică.

Premierul Donald Tusk a apărat, în schimb, necesitatea continuării reformelor judiciare.

„Restabilirea statului de drept este datoria noastră”, a transmis Tusk.

Potrivit premierului, după anii de dispute constituționale din timpul guvernării PiS, procesul de reparare a instituțiilor este dificil și presupune măsuri ferme.

Ministrul de Externe, Radosław Sikorski, a susținut că Tribunalul Constituțional fusese politizat de guvernarea anterioară și că actualele acțiuni urmăresc să permită judecătorilor aleși în mod legal să repună instituția în funcțiune.

Există însă și critici venite din partea experților care s-au opus în trecut reformelor PiS.

Profesorul de drept Marcin Matczak, cunoscut pentru criticile sale la adresa fostei guvernări conservatoare, a afirmat că nu identifică o bază juridică pentru suspendarea lui Święczkowski.

Apel la negocieri în interiorul coaliției de guvernare

Sâmbătă dimineață, Szymon Hołownia, vicepreședinte al Seimului și reprezentant al partidului Polska 2050, a solicitat o întâlnire urgentă între președintele Nawrocki și premierul Tusk.

Hołownia a apreciat că Tribunalul Constituțional necesită o reformă profundă, dar a avertizat că încercarea de rezolvare a conflictului prin forță poate agrava situația.

El a criticat inclusiv confruntările fizice în care a fost implicat președintele Poloniei la intrarea în clădire.

Polska 2050 face parte din coaliția care îl susține pe Donald Tusk, iar poziția sa indică existența unor diferențe de abordare inclusiv între partidele aflate la guvernare.

Președinția a invitat partidele la consultări, însă reacțiile sunt împărțite.

PiS și-a anunțat participarea, în timp ce unii reprezentanți ai coaliției guvernamentale consideră că respectarea Constituției nu poate face obiectul unei negocieri politice.

În același timp, ambasadorul Poloniei în China, Jakub Kumoch, și-a anunțat demisia, invocând evenimentele din țară și afirmând că nu mai poate continua să își exercite funcția în actualele condiții. Și ambasadorul Poloniei în România și-a anunțat demisia.

În total, 12 conturi de pe Polymarket au plasat pariuri în valoare de peste 264.000 de dolari înaintea ceremoniei de luni, 26 octombrie, relatează The Guardian.

Pariurile au generat câștiguri de aproape 200.000 de dolari.

Precizia neobișnuită a pariurilor a ridicat suspiciuni privind o posibilă scurgere de informații confidențiale înaintea decernării celui mai prestigios premiu individual din fotbal.

Harry Kane a câștigat Balonul de Aur în cadrul ceremoniei organizate la London Palladium, fiind urmat de Kylian Mbappé, Lamine Yamal, Rodri și Lionel Messi.

Aceasta a fost exact ordinea anticipată de conturile identificate în cadrul unei investigații realizate de publicația franceză Upside.

France Football a deschis o anchetă

Potrivit lui Raphaël Pautard, cofondatorul Upside, cele 12 conturi au fost create între 1 și 20 octombrie și au prezentat tipare de activitate foarte asemănătoare, ceea ce a ridicat suspiciuni că ar putea fi controlate de aceeași persoană sau de un grup de persoane.

Upside a transmis rezultatele investigației către France Football, publicație deținută de Groupe Amaury, care decernează Balonul de Aur din 1956.

Potrivit The Guardian, organizatorii au confirmat vineri deschiderea unei anchete și au contactat poliția franceză.

Înaintea ceremoniei, France Football susținuse că numai câteva persoane cunoșteau rezultatele votului.

Fostul redactor-șef al publicației, Pascal Ferré, declara săptămâna trecută că secretul câștigătorului poate fi păstrat doar dacă informația este cunoscută de cât mai puține persoane.

Clasament Balonul de Aur 2026

Harry Kane a câștigat Balonul de Aur 2026 la o diferență de doar 28 de puncte față de Kylian Mbappé. Atacantul lui Bayern München a acumulat 1.055 de puncte, față de cele 1.027 obținute de francezul de la Real Madrid. Podiumul a fost completat de Lamine Yamal, cu 881 de puncte.

1. Harry Kane (Bayern München) – 1.055 de puncte
2. Kylian Mbappé (Real Madrid) – 1.027 de puncte
3. Lamine Yamal (Barcelona) – 881 de puncte
4. Rodri (Barcelona) – 726 de puncte
5. Lionel Messi (Inter Miami) – 612 puncte
6. Khvicha Kvaratskhelia (Paris Saint-Germain) – 541 de puncte
7. Ousmane Dembélé (Paris Saint-Germain) – 418 puncte
8. Erling Haaland (Manchester City) – 378 de puncte
9. Michael Olise (Bayern München) – 296 de puncte
10. Fabián Ruiz (Paris Saint-Germain) – 201 puncte

Începând de sâmbătă, până luni, 2 noiembrie, este valabilă o avertizare de Cod Portocaliu de ploi dar și ninsori în zonele montane înalte. Vor fi ploi moderat cantitative în Oltenia, cea mai mare parte a Transilvaniei și a Munteniei.

„Cantitățile de apă vor fi de 10…25 l/mp și izolat de peste 30 l/mp. La munte, la altitudini în general de peste 1700 m, vor fi precipitații mai ales sub formă de ninsoare și se va depune strat de zăpadă în general de 10…30 cm”, transmite ANM.

La altitudini mari de peste 1700 m va ninge și se va depune un stat de zăpadă. Vântul se va intensifica. 

Duminică, dar și în noaptea de duminică spre luni vântul va avea intensificări temporare în sudul și sud-vestul teritoriului, atingând viteze de 40- 50 km/h, iar pe crestele montane vor fi rafale de 60-80 km/h, viscolind ninsoarea.

În regiunile sud-vestice și sudice va continua să plouă până la mijlocul săptămânii viitoare, moderat cantitativ.

Cod galben de ploi

Începând de duminică de la ora 10:00, și până marți dimineață la ora 10:00 va fi valabilă o avertizare de Cod Galben ce vizează ploi însemnate cantitativ în județele Dolj, Olt, Vâlcea și zona joasă a județelor Mehedinți și Gorj și zona montană a județelor Caraș-Severin și Hunedoara. 

Va ninge predominat în Carpații Meridionali, iar la altitudini de peste 1700 m se va depune un stat de zăpadă între cu o grosime între 15-30 de centimetri.

„În intervalul menționat, în județele Dolj, Olt, Vâlcea și zona joasă a județelor Mehedinți și Gorj, precum și în zona montană a județelor Caraș-Severin și Hunedoara va ploua și se vor acumula cantități de apă de 25…35 l/mp și izolat de peste 40 l/mp”, transmite ANM.

Cod portocaliu

Parțial în județul Vâlcea, Gorj și Mehedinți, va fi valabil un Cod Portocaliu de ploi importante cantitativ.

„În zona submontană și montană, la altitudini mai mici de 1700 m, a județelor Mehedinți și Gorj, va ploua important cantitativ și se vor acumula 50…70 l/mp”, transmite ANM. 

 

Cercetătorii au analizat efectele unei reforme educaționale introduse în Marea Britanie în anii 1970 și au identificat dovezi care susțin existența unei legături cauzale între durata școlarizării și incidența demenței.

Rezultatele sunt importante deoarece majoritatea cercetărilor anterioare au identificat doar o asociere între nivelul de educație și riscul mai mic de demență, fără să poată demonstra clar că școlarizarea suplimentară contribuie direct la reducerea acestui risc, scrie Science Alert.

Cum au demonstrat cercetătorii legătura dintre educație și riscul de demență

Echipa de cercetare a profitat de o reformă legislativă adoptată în Marea Britanie în 1972, care a crescut de la 15 la 16 ani vârsta minimă la care elevii puteau părăsi școala în Anglia, Scoția și Țara Galilor.

Schimbarea s-a aplicat persoanelor născute la 1 septembrie 1957 sau ulterior. Astfel, cercetătorii au putut compara persoane născute în apropierea acestei date, dintre care unele au fost obligate să rămână la școală încă un an, în timp ce altele au putut să o părăsească mai devreme.

Pentru analiză, oamenii de știință au folosit date din UK Biobank, o bază amplă de informații medicale și genetice. Au fost analizate datele a peste 100.000 de participanți, iar diagnosticele de demență au fost identificate cu ajutorul istoricului medical, al registrelor spitalicești și al registrelor de decese.

Această metodă, cunoscută drept experiment natural, le-a permis cercetătorilor să estimeze efectul suplimentar al educației, reducând influența unor factori precum mediul familial sau situația socioeconomică, care complică interpretarea studiilor observaționale obișnuite.

Cu cât ar putea reduce un an de școală riscul de demență

Analiza a indicat o scădere a incidenței cumulate a bolii Alzheimer și a altor forme de demență în rândul persoanelor afectate de reforma educațională.

Cercetătorii au estimat că un an suplimentar de școlarizare a fost asociat cu o reducere de aproximativ 0,88 puncte procentuale a incidenței cumulate a acestor afecțiuni în grupul analizat. Totuși, autorii avertizează că această estimare este neobișnuit de mare în raport cu frecvența redusă a demenței în eșantion și că amploarea exactă a efectului nu poate fi stabilită cu precizie.

Participanții aveau cel mult aproximativ 65 de ani la momentul de referință al analizei, ceea ce înseamnă că numărul diagnosticelor era încă redus. Cercetătorii subliniază că urmărirea participanților pe măsură ce înaintează în vârstă va ajuta la clarificarea efectului pe termen lung.

Prin urmare, studiul oferă dovezi în sprijinul unei legături cauzale între educație și reducerea incidenței demenței, dar nu stabilește cu exactitate cât de mare este beneficiul pentru fiecare persoană.

Educația ar putea conta și pentru persoanele cu risc genetic de Alzheimer

O altă componentă a cercetării a vizat relația dintre educație și predispoziția genetică. Cercetătorii au analizat variații genetice asociate riscului de Alzheimer și de alte forme de demență, inclusiv gena APOE4, cunoscută pentru asocierea sa cu un risc crescut de Alzheimer.

Rezultatele au indicat că efectul favorabil asociat educației suplimentare a fost vizibil și în rândul persoanelor cu risc genetic ridicat. În grupul care nu fusese afectat de reformă, predispoziția genetică ridicată era asociată cu o incidență mai mare a demenței. În schimb, în grupul căruia i s-a aplicat reforma, anul suplimentar de școală a fost asociat cu o reducere semnificativă a incidenței în rândul persoanelor cu risc genetic ridicat.

Coautorul studiului, Leandro Carvalho, economist în domeniul sănătății la Universitatea din California de Sud, a explicat că genele influențează riscul unei boli, dar nu determină inevitabil apariția acesteia.

Cercetătorii nu au stabilit încă mecanismul exact prin care educația ar putea contribui la protejarea sănătății creierului. Printre explicațiile posibile se numără accesul la locuri de muncă mai bine plătite, venituri mai mari, calificări profesionale superioare și activități care stimulează funcțiile cognitive.

Aceste avantaje se pot acumula de-a lungul deceniilor și ar putea influența sănătatea la vârste înaintate. Totuși, studiul nu demonstrează care dintre acești factori explică efectul observat.

Ce înseamnă rezultatele studiului despre educație și demență

Cercetarea publicată în PNAS aduce dovezi suplimentare că factorii care pot fi modificați pe parcursul vieții influențează riscul de apariție a demenței, chiar și în cazul persoanelor cu predispoziție genetică.

Rezultatele nu înseamnă că educația garantează prevenirea bolii Alzheimer și nici că un an suplimentar de școală va avea același efect pentru toată lumea. Autorii atrag atenția asupra limitelor statistice și asupra faptului că participanții sunt încă relativ tineri pentru evaluarea completă a riscului de demență.

Piața mondială a petrolului traversează una dintre cele mai dificile perioade. Atacurile asupra instalațiilor energetice, transportul maritim tot mai scump și reducerea producției unor rafinării au dus la creșterea prețurilor și la scăderea rezervelor.

În raportul său din luna octombrie, Agenția Internațională pentru Energie (IEA) avertizează că, deși producția mondială de petrol ar urma să crească anul viitor, problemele de aprovizionare nu vor dispărea prea curând. În special, lipsa motorinei ar putea continua o bună parte din 2027.

Potrivit estimărilor IEA, la nivel mondial, cantitatea de petrol disponibilă zilnic în 2026 este cu 5,8 milioane de barili mai mică decât anul trecut. În 2027, livrările ar urma să crească cu 7,7 milioane de barili pe zi, însă noi atacuri în regiunea Golfului Persic ar putea întârzia această revenire.

Petrolul s-a scumpit puternic, iar transportul lui costă tot mai mult

În septembrie, prețul petrolului Brent, unul dintre cele mai importante repere ale pieței mondiale, a crescut cu 13% față de începutul lunii, ajungând la aproximativ 107 dolari pe baril, potrivit datelor IEA.

Alte tipuri de petrol au înregistrat creșteri și mai mari. Petrolul extras din Marea Nordului a ajuns la aproximativ 134 de dolari pe baril, iar unele sortimente au atins chiar și 160 de dolari barilul.

Noile scumpiri au fost provocate în mare parte de reluarea atacurilor asupra instalațiilor petroliere și a navelor comerciale din Orientul Mijlociu. Pe 11 septembrie, conducta Est-Vest din Arabia Saudită a fost bombardată. Aceasta permite transportul petrolului către Marea Roșie, fără ca navele să mai fie nevoite să treacă prin Strâmtoarea Ormuz.

Cotațiile petrolului Brent, unul dintre principalele repere ale pieței mondiale, au crescut cu 13% de la începutul lunii septembrie până la momentul redactării raportului IEA, ajungând la aproximativ 107 dolari pe baril.

Petrolul vândut pentru livrare imediată s-a scumpit și mai mult. Un sortiment de referință din Marea Nordului a ajuns la 134 de dolari pe baril, cu 43% peste nivelul de la începutul lunii septembrie, iar alte sortimente din aceeași regiune au atins chiar 160 de dolari barilul.

În același timp, transportul petrolului pe mare a devenit mult mai scump, rafinăriile din Europa și Asia fiind printre cele mai afectate, deoarece plătesc mai mult pentru materia primă și pentru livrarea acesteia.

Exporturile de petrol cresc, nu și cele de combustibili

Producția mondială de petrol a crescut cu 2,5 milioane de barili pe zi în septembrie față de august, ajungând la 102,3 milioane de barili pe zi. Cea mai mare contribuție a venit din partea producătorilor din Golf, în special Arabia Saudită.

Totodată, exporturile de petrol brut din regiune au crescut cu 4,4 milioane de barili pe zi, până la 13,9 milioane, depășind trei sferturi din nivelul anterior războiului.

Revenirea nu a fost însă la fel de rapidă în cazul combustibililor rafinați. Exporturile de produse petroliere din Orientul Mijlociu au ajuns în septembrie la numai 1,9 milioane de barili pe zi, față de 4,7 milioane înaintea conflictului.

Potrivit analiștilor IEA, diferența arată că reluarea extracției și a exporturilor de petrol brut nu este suficientă pentru normalizarea aprovizionării. În plus, atacurile asupra navelor comerciale îngreunează transportul produselor petroliere către piețele internaționale.

Rafinăriile din Rusia produc mai puțină motorină

La problemele din Orientul Mijlociu se adaugă cele din Rusia, unde atacurile Ucrainei au provocat avarii importante rafinăriilor, reducând producția și exporturile de combustibili.

Situația a afectat inclusiv piața internă. În timpul verii, mai multe regiuni ale Rusiei s-au confruntat cu lipsa carburanților, iar autoritățile ruse au introdus restricții la vânzare. Pentru a asigura aprovizionarea populației și a agriculturii, Moscova a interzis în iulie exporturile de motorină.

Ulterior, autoritățile au început să relaxeze restricțiile, însă IEA avertizează că acest lucru nu poate compensa pierderile provocate de avarierea rafinăriilor.

În septembrie, exporturile nete combinate de motorină și combustibili similari din Rusia și Orientul Mijlociu au ajuns la aproximativ 820.000 de barili pe zi, cu 1,3 milioane mai puțin decât în aceeași lună din 2025. Scăderea depășește 60%.

Statele Unite și China au încercat să acopere lipsurile prin creșterea exporturilor. Cele două state au livrat cu 610.000 de barili pe zi mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, însă nici această creștere nu a fost suficientă pentru a compensa pierderile din Rusia și Orientul Mijlociu.

La nivel mondial, exporturile de motorină și combustibili similari au fost cu aproape 700.000 de barili pe zi mai mici decât în septembrie 2025.

Prețul motorinei, aproape dublu față de cel de dinaintea războiului

Motorina este unul dintre produsele petroliere cel mai puternic afectate de criză. În septembrie, prețurile angro au ajuns la aproximativ 220 de dolari pe baril în Europa și Statele Unite, iar în Singapore au depășit 200 de dolari.

Deși au scăzut ulterior, cotațiile internaționale sunt aproape duble față de cele de dinaintea războiului.

Scumpirile au redus consumul mondial. Cererea de motorină și combustibili similari a scăzut cu 1,1 milioane de barili pe zi în al doilea trimestru al anului față de aceeași perioadă din 2025, până la 28,5 milioane. China și Europa au înregistrat cele mai mari reduceri.

Consumul a continuat să scadă și în trimestrul al treilea, cu 750.000 de barili pe zi față de anul precedent.

Datele IEA arată însă că transporturile au redus mult mai puțin consumul decât alte sectoare. În țările OCDE, consumul de motorină pentru transporturi a scăzut cu numai 2% din martie până în iulie 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025. În schimb, consumul altor combustibili similari, folosiți inclusiv pentru încălzire, s-a redus cu 8%.

Această diferență explică de ce scumpirea motorinei are efecte importante asupra prețurilor plătite de populație, costurile suplimentare ale transportului de mărfuri fiind transferate în prețul alimentelor și al altor produse.

„Prețurile record ale motorinei au deja consecințe economice ample, crescând costul bunurilor și afectând veniturile reale, activitatea economică și inflația”, a transmis organizația specializată în energie.

Rezervele mondiale de petrol au scăzut cu peste 500 de milioane de barili

Pe lângă dificultățile de producție și transport, piața petrolului se confruntă și cu reducerea rezervelor.

La sfârșitul lunii septembrie, stocurile mondiale de petrol monitorizate de IEA erau cu 509 milioane de barili mai mici decât la sfârșitul lunii februarie, înaintea războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. Numai în septembrie, acestea s-au redus cu 10 milioane de barili, iar rezervele de petrol stocate pe uscat au ajuns la cel mai scăzut nivel înregistrat din 2016.

Și rezervele de motorină au scăzut. În iulie, stocurile de motorină și combustibili similari din țările OCDE ajunseseră la 565 de milioane de barili, cu 5% sub nivelul anterior conflictului și la cel mai redus volum din noiembrie 2023.

Reducerea rezervelor este cu atât mai îngrijorătoare cu cât se apropie sezonul rece, când crește cererea de combustibili pentru încălzire, iar unele rafinării își întrerup temporar activitatea pentru lucrări de întreținere.

Criza motorinei se va prelungi și în 2027

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, producția rafinăriilor va crește în ultimele luni ale acestui an și în 2027. La nivel mondial, cantitatea de petrol prelucrată în rafinării ar urma să crească anul viitor cu 2,8 milioane de barili pe zi.

În cazul motorinei, analiștii pieței petroliere estimează că producția va depăși cererea în primul trimestru din 2027, permițând refacerea parțială a stocurilor, însă această revenire nu va compensa deficitul acumulat în 2026. IEA consideră astfel că refacerea rezervelor pierdute, dincolo de variațiile sezoniere obișnuite, este puțin probabilă înainte de cea de-a doua jumătate a anului viitor.

Situația depinde în special de reluarea exporturilor de combustibili din Orientul Mijlociu. Dacă livrările nu își revin, echilibrarea pieței ar putea necesita o nouă reducere a consumului, cu efecte economice importante.

„Pe măsură ce rezervele rămase în sistem continuă să scadă, în absența unei soluționări a conflictelor din Orientul Mijlociu, piețele petroliere ar putea trece prin noi turbulențe în lunile următoare, înainte de apariția unui eventual surplus în 2027”, avertizează IEA.

Pentru a limita problemele de aprovizionare, liderii G7 au anunțat la începutul lunii octombrie că vor pune mai repede pe piață petrol și combustibili din rezervele de urgență, acordând prioritate motorinei.

Măsura face parte din planul convenit în luna martie, când cele 32 de țări membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au decis să pună la dispoziția pieței 400 de milioane de barili de petrol și produse petroliere din rezervele de urgență, pentru a compensa reducerea livrărilor provocată de războiul din Orientul Mijlociu.

Până la jumătatea lunii octombrie, aproximativ 330 de milioane de barili fuseseră deja puși pe piață, iar din cele 70 de milioane de barili care urmează să fie livrați, peste 20 de milioane sunt motorină.

Au trecut doar nouă luni de la accidentul feroviar produs în apropiere de Córdoba, soldat cu 46 de morți, relatează BBC.

Acum, o nouă tragedie, în care au murit 69 de persoane, a zdruncinat încrederea spaniolilor în rețeaua feroviară și în guvernul condus de Pedro Sánchez, cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor parlamentare anticipate.

Alegerile parlamentare anticipate din Spania vor avea loc duminică, 29 noiembrie 2026.

Ancheta privind accidentul de la Toledo abia a început, însă ministrul Transporturilor, Óscar Puente, a sugerat că accidentul a fost provocat de o „eroare umană”.

Echipele de intervenție, la locul accidentului feroviar din provincia Toledo, Spania. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto

Partidul Popular (PP), aflat în opoziție, a cerut demisia ministrului.

Pedro Sánchez, sub presiune înaintea alegerilor anticipate

„Nu este doar un accident foarte grav, ci al doilea produs într-un interval foarte scurt”, a declarat Paco Camas, reprezentant al institutului de sondare Ipsos.

„Distruge încrederea oamenilor nu doar în căile ferate, ci și în instituții, în general”, a avertizat Camas. „Iar în Spania, atunci când se întâmplă asemenea lucruri, știm că oamenii dau vina pe guvern”.

Pentru guvernul Sánchez, accidentul reprezintă cea mai recentă criză dintr-o serie care include acuzații de corupție la adresa unor rude apropiate ale premierului, criza migranților din Ceuta și proteste declanșate de evacuarea forțată a unei pensionare.

Șansele sale de a câștiga alegerile păreau reduse chiar și înainte de accidentul feroviar. Acum, acestea s-au diminuat drastic.

Cele mai recente sondaje indicau un avantaj pentru Partidul Popular, de centru-dreapta, și posibilitatea formării unei majorități parlamentare împreună cu formațiunea de extremă dreapta Vox.

Până la accident, Sánchez desfășura o campanie pozitivă, încercând să îi convingă pe alegătorii dezinteresați de politică să voteze pentru socialiști.

„Au pierdut complet controlul asupra agendei și asupra atmosferei emoționale a acestei campanii”, a explicat profesorul Pablo Simón, de la Universitatea Carlos III din Madrid. „Acum va fi extrem de dificil. Există un sentiment general de declin, impresia că țara nu mai funcționează cum trebuie”.

Organizarea Târgului de Crăciun începe, luni, 2 noiembrie, pe o suprafață de 20.000 mp. Piața Constituției va fi cea mai vizitată zonă. În acest an, Târgul de Crăciun se va deschide în 27 noiembrie. Intrarea va fi gratuită, informează, sâmbătă, Primăria Capitalei, într-un comunicat remis presei.

Târgul va fi deschis timp de o lună, până în 27 decembrie. Piața Constituției va fi amenajată cu luminițe și decorațiuni festive. Se vor desfășura spectacole, concerte. Ca în fiecare an, vor fi și standuri produse realizate de meșteșugari, artizani, creatori și producători români. Oferta gastronomică va include preparate tradiționale, dulciuri și băuturi de sezon.

Amenajările încep de luni seara. Vor fi montate 133 de căsuțe,  dar și un brad înalt de 30 de metri, confecționat din  plasă cu LED-uri, o roată panoramică și un caruselul.

„Târgul de Crăciun de anul acesta va fi la același nivel de dotări precum cel din anii trecuți, DAR va costa cu 5.000.000 de lei mai puțin. În plus, vom aduce bani mai mulți din sponsorizări. Vendorii au fost selectați pentru prima dată de o comisie lipsită de ingerințe politice”, a explicat primarul general Ciprian Ciucu.

Circulația va fi restricționată

În acest context, primele restricții de circulație vor fi impuse începând de luni, la ora 20:00, pe banda III adiacentă Pieței Constituției, aferentă bretelelor Parchetului General și Ministerului Finanțelor.

În perioada 24 noiembrie – 30 decembrie, vor fi restricții pe segmente ale primei benzi a Bulevardului Libertății, pe sensul dinspre Calea 13 Septembrie către Bd. Națiunile Unite, între Calea 13 Septembrie și alveola Parchetului General, respectiv între alveola Ministerului Finanțelor și breteaua către Bd. Națiunile Unite.

În perioada 25 noiembrie, ora 20:00 – 2 decembrie, ora 02:00: restricțiile sunt pe prima bandă a Bd. Libertății, pe sensul dinspre Bd. Națiunile Unite către Calea 13 Septembrie.

În perioadele 27–30 noiembrie, 1 decembrie, 4–6 decembrie, 11–13 decembrie și 18–27 decembrie 2026, între orele 16:00–02:00: pe Bd. Unirii, între Bd. I.C. Brătianu și Piața Constituției, inclusiv cele două bretele adiacente, și pe Bd. Libertății, pe ambele sensuri, între Bd. Națiunile Unite și Calea 13 Septembrie.

Pentru siguranța pietonilor, în perioada 26 noiembrie – 27 decembrie, în zilele fără restricții de circulație pe Bd. Unirii și Bd. Libertății, vor fi amenajate trei treceri temporare: două pe breteaua de acces către Piața Constituției dinspre Calea 13 Septembrie, și una pe breteaua dinspre Bd. Unirii, pe latura Ministerului Finanțelor.

Ce îi așteaptă pe bucureșteni la Târgul de Cărciun?

Timp de o lună, pe copii îi așteaptă activități interactive cu personaje de poveste, ateliere de creație și întâlniri cu Moș Crăciun, la căsuța lui.

„Căsuța” lui Moș Crăciun va avea peste 100 de metri pătrați, va fi decorată și pictată manual. Acolo, copii îl vor putea întâlni pe Moșul, dar și pe spiridușii săi. Îi pot lăsa scrisori și vor primi cadouri. Intrarea este gratuită.

Și adulții, dar și vârstnicii se vor putea bucura de colinde tradiționale, dar și concerte susținute de artiști cunoscuți. Va fi atât muzică tradițională, cât și momente de divertisment, precum și  DJ sets.

La ediția de anul trecut, târgul de Crăciun a atras peste 1,5 milioane de vizitatori.

Executivul a aprobat vineri, 30 octombrie, abrogarea taxei logistice naționale de 25 de lei, introdusă la începutul anului pentru coletele cu valoare declarată sub 150 de euro care provin din afara Uniunii Europene.

Decizia Guvenrului vine pentru a evita suprapunerea taxei cu noile mecanisme fiscale europene.

Schimbarea nu înseamnă însă dispariția taxelor pentru produsele ieftine cumpărate din China sau din alte state din afara UE. Dimpotrivă, de la 1 noiembrie devin aplicabile două mecanisme europene distincte: o taxă vamală de 3 euro, introdusă la 1 iulie, și o taxă de procesare de 2 euro.

Guvernul elimină taxa românească pentru a evita dubla impunere

Taxa de 25 de lei a fost introdusă la 1 ianuarie 2026, într-un context în care autoritățile încercau să limiteze efectele creșterii rapide a numărului de colete de mică valoare provenite din afara Uniunii Europene.

Mecanismul se aplica fiecărui colet care îndeplinea condițiile legale, indiferent de numărul produselor din interior.

Între timp, instituțiile europene au decis aplicarea unor taxe comune pentru importurile de mică valoare, astfel încât menținerea taxei românești ar fi însemnat costuri suplimentare pentru aceleași fluxuri comerciale.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că renunțarea la mecanismul național este necesară pentru a împiedica suprapunerea obligațiilor fiscale, subliniind că sumele încasate nejustificat după intrarea în vigoare a noilor reguli trebuie restituite.

Două taxe europene: 3 euro pentru vamă și 2 euro pentru procesare

Prima modificare importantă a intervenit la 1 iulie 2026, când Uniunea Europeană a început să aplice o taxă vamală forfetară de 3 euro mărfurilor din coletele cu valoare mai mică de 150 de euro.

Anterior, aceste expedieri beneficiau, în general, de o scutire de taxe vamale, facilitate considerată de instituțiile europene tot mai dificil de justificat în condițiile dezvoltării comerțului electronic.

Un detaliu important este că taxa de 3 euro nu se calculează întotdeauna o singură dată pentru întregul colet. Potrivit Consiliului Uniunii Europene, aceasta se aplică în funcție de categoriile tarifare ale bunurilor.

De exemplu, un colet care conține două jucării încadrate în aceeași categorie, o haină de lână și trei sticle de șampon poate genera o taxă vamală totală de 9 euro, corespunzătoare celor trei categorii de produse.

De la 1 noiembrie 2026, se adaugă taxa europeană de procesare de 2 euro pentru fiecare articol, destinată acoperirii costurilor suportate de autoritățile vamale pentru verificarea și controlul expedierilor de mică valoare.

Aceasta are un scop diferit de taxa vamală de 3 euro. În timp ce prima măsură elimină avantajul fiscal al importurilor mici, cea de-a doua urmărește finanțarea activităților administrative și a controalelor necesare pentru procesarea volumului mare de colete.

În practică de la 1 noiembrie, cumpărătorii nu vor achita neapărat separat aceste sume la primirea coletului. Platformele de comerț electronic și operatorii implicați în livrare pot include costurile în prețul afișat, în tarifele de transport sau în alte taxe prezentate la finalizarea comenzii.

Ce se întâmplă cu comenzile făcute înainte de 1 noiembrie

Ministerul Finanțelor a stabilit și un regim tranzitoriu pentru coletele expediate în perioada schimbării legislației.

Pentru coletele predate destinatarilor până la 31 octombrie 2026 inclusiv, taxa logistică românească de 25 de lei rămâne aplicabilă, împreună cu toate obligațiile de colectare, declarare și virare prevăzute de legislația anterioară.

În schimb, pentru coletele predate începând cu 1 noiembrie, taxa națională nu mai este datorată.

În situațiile în care furnizorii de servicii poștale încasează totuși această taxă după data respectivă, sumele trebuie restituite plătitorilor în termen de 30 de zile de la predarea coletului.

De ce schimbă Uniunea Europeană regulile

Noile taxe fac parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului vamal european, determinată de creșterea comerțului electronic și de numărul foarte mare de expedieri care intră zilnic pe piața comunitară.

Instituțiile europene consideră că vechea scutire vamală pentru bunurile sub 150 de euro oferea un avantaj comercianților care expediau individual produse către consumatori, în comparație cu magazinele europene care importau mărfuri în cantități mari și achitau taxele vamale obișnuite.

Pe lângă concurența comercială, Bruxellesul invocă și riscurile privind siguranța produselor, fraudele, declarațiile vamale incorecte și dificultatea verificării unui volum atât de mare de expedieri.

Platformele internaționale de comerț electronic, în special cele care comercializează produse ieftine fabricate în China, se află în centrul acestor schimbări.

Taxa vamală forfetară de 3 euro este o măsură temporară, urmând să fie înlocuită de sistemul normal de tarife vamale odată cu implementarea noii infrastructuri digitale vamale europene.

Reforma urmărește, de asemenea, să transfere o parte mai mare a responsabilităților pentru respectarea formalităților vamale către platformele și operatorii comerciali implicați în vânzările online.

Elena Mateescu, directoarea generală, ar fi transmis ieri un e-mail întregii rețele meteorologice, în care s-ar fi referit la Maria Fodor fără a-i menționa numele, dar indicându-i funcția.

Directoarea de la Sibiu, care lucrează în ANM de peste 30 de ani, a reacționat public pe Facebook, explicând că nu dispune de aceleași mijloace de comunicare internă precum conducerea centrală.

Potrivit acesteia, mesajul transmis de Elena Mateescu ar reprezenta o încercare de a muta atenția de la constatările oficiale ale inspectorilor Ministerului Mediului către persoanele care au vorbit despre problemele instituției.

Fodor susține că șefa ANM ar fi inclus în corespondența internă inclusiv informații despre viața personală a unei colege, deși mesajul invoca respectarea vieții private.

„Trăim ceva îngrozitor”. Acuzații de presiuni asupra directorilor din teritoriu

Contactată de jurnaliștii de la Turnul Sfatului, Maria Fodor a descris o atmosferă tensionată în interiorul Administrației Naționale de Meteorologie.

Aceasta afirmă că nu este singura persoană vizată de mesajul conducerii centrale și că ar exista și alți directori regionali aflați într-o situație asemănătoare.

„Trăim ceva îngrozitor. Nu sunt doar eu atacată în acest e-mail”, a declarat Fodor pentru publicația sibiană.

Potrivit directoarei, mesajul ar viza și alți responsabili din teritoriu care nu au acceptat să procedeze conform dorințelor conducerii generale.

Fodor mai susține că angajații din rețeaua meteorologică regională sunt uniți și șocați de concluziile controlului efectuat de Ministerul Mediului.

Directoarea de la Sibiu contestă explicațiile Elenei Mateescu

Una dintre principalele întrebări ridicate de Maria Fodor privește momentul în care conducerea ANM a sesizat autoritățile cu privire la posibilele nereguli financiare.

Elena Mateescu a anunțat anterior că a depus o sesizare la Poliție pe 12 august 2026, în urma unui audit intern.

Maria Fodor atrage însă atenția că verificările Ministerului Mediului începuseră deja în luna iulie, iar unele documente solicitate de inspectori ar fi ajuns la minister cu o întârziere considerabilă.

Potrivit acesteia, documentele referitoare la cardurile instituției ar fi fost transmise integral abia pe 15 septembrie, după patru solicitări.

Directoarea regională consideră că această succesiune de evenimente trebuie clarificată, în condițiile în care conducerea ANM susține că a identificat independent problemele și a informat autoritățile.

Dispută privind dreptul angajaților de a semnala nereguli

O altă nemulțumire exprimată de directoarea din Sibiu privește presupusele referiri la Codul muncii și la autoritățile competente din e-mailul transmis de Elena Mateescu.

Fodor consideră că invocarea obligațiilor profesionale într-un mesaj adresat întregii rețele poate fi interpretată drept o formă de presiune asupra celor care semnalează probleme.

Aceasta amintește că Legea nr. 361/2022 prevede protecția avertizorilor în interes public, iar libertatea de exprimare este garantată de Constituție.

Maria Fodor afirmă că nu urmărește un conflict personal cu directoarea generală și că își dorește clarificarea responsabilităților în baza documentelor și a regulamentelor instituției.

Ea subliniază că o eventuală anchetă penală nu exclude verificarea separată a responsabilităților administrative și manageriale.

Scandalul ANM, declanșat de achiziții de milioane de lei

Conflictul intern se desfășoară pe fondul concluziilor raportului Corpului de Control al Ministerului Mediului, care a identificat numeroase posibile nereguli în activitatea Administrației Naționale de Meteorologie.

Documentul, finalizat pe 9 octombrie și publicat sub forma unui extras pe 15 octombrie, semnalează probleme legate de achizițiile publice, gestionarea fondurilor și procedurile de angajare și promovare.

Potrivit informațiilor prezentate de Ministerul Mediului, prin cinci carduri bancare asociate sediului central al ANM au fost efectuate cheltuieli de peste 3 milioane de lei, în perioada ianuarie 2023 – iulie 2026.

Inspectorii au identificat, între altele, achiziții de parfumuri, cosmetice, articole vestimentare, accesorii, ceasuri inteligente și alte produse pentru care au fost ridicate semne de întrebare privind legătura cu activitatea instituției.

În plus, achizițiile de telefoane mobile din 2025 și 2026 ar fi însumat aproape 170.000 de lei.

Raportul semnalează și achiziții directe repetate de produse IT și de papetărie, precum și proceduri de angajare și promovare desfășurate fără avizele necesare.

O parte dintre problemele administrative au fost identificate inclusiv la structura regională din Sibiu, condusă de Maria Fodor.

Ministerul Mediului a transmis constatările către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Conturi, Agenția Națională pentru Achiziții Publice și Consiliul de Administrație al ANM.

Elena Mateescu refuză să demisioneze. Conducerea ANM rămâne blocată

În ciuda solicitării publice de demisie formulate de ministrul Mediului de atunci, Diana Buzoianu, Elena Mateescu a respins acuzațiile privind propria responsabilitate și a anunțat că așteaptă rezultatele verificărilor autorităților.

Directoarea generală a susținut că a sesizat Poliția încă din august și că nu a aprobat achiziții ilegale. Ea a afirmat, de asemenea, că este ținta unei campanii care ar urmări îndepărtarea sa din funcție din motive politice.

Diana Buzoianu a contestat explicațiile oferite de Mateescu, susținând că la nivelul ANM existaseră avertismente privind posibile nereguli în achiziții încă din noiembrie 2025.

Situația conducerii ANM este complicată și de blocajul Consiliului de Administrație, organismul competent să decidă asupra menținerii sau revocării directorului general.

Potrivit explicațiilor oferite anterior de ministrul Mediului, Consiliul de Administrație nu dispunea de cvorumul necesar pentru adoptarea hotărârilor.

Potrivit sondajului realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde în perioada 21–26 octombrie, 50% dintre respondenți consideră că decizia PNL de a vota în Parlament învestirea Guvernului Niculescu a fost „mai degrabă greșită”.

În schimb, 29% dintre persoanele chestionate apreciază că votul liberalilor a reprezentat o decizie „mai degrabă bună”, iar 21% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

Rezultatele apar la mai puțin de două săptămâni de la învestirea Cabinetului Luca Niculescu, care a primit votul Parlamentului pe 20 octombrie, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă.

PNL, condus de Ilie Bolojan, a decis să susțină instalarea noului Executiv pentru depășirea crizei politice, dar fără să participe la guvernare.

Cabinetul Niculescu este dominat de PSD, care deține 11 dintre cele 17 portofolii ministeriale, în timp ce liberalii și-au păstrat statutul de partid de opoziție..

O decizie luată pentru depășirea crizei politice

Votul PNL pentru Guvernul Niculescu a venit după mai multe luni de instabilitate politică și încercări nereușite de formare a unui Executiv cu puteri depline.

Liberalii au susținut învestirea noului Cabinet ca pe o soluție necesară pentru asigurarea finalului de an, fiind necesară o rectificare bugetară ce să permită continuarea funționării mai multor instituții, dar și a spitalelor.

Poziția a permis instalarea unui Guvern fără participarea directă a PNL la împărțirea portofoliilor ministeriale.

Noul sondaj arată că decizia nu beneficiază de susținerea majorității respondenților, opiniile negative depășindu-le cu 21 de puncte procentuale pe cele pozitive.

Nemulțumire ridicată față de direcția României

Sondajul Avangarde arată că 78% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 16% apreciază că direcția țării este bună.

În ceea ce privește prioritățile Guvernului Niculescu, 30% dintre respondenți indică majorarea salariilor și pensiilor, 21% combaterea corupției, iar 19% reducerea deficitului și a datoriei publice.

Totodată, 59% dintre persoanele chestionate consideră că reducerea deficitului bugetar ar trebui realizată prin diminuarea cheltuielilor statului, în timp ce doar 2% susțin creșterea generală a taxelor și impozitelor.

PNL scade în sondaje, PSD câștigă trei puncte procentuale

Cercetarea Avangarde indică și modificări ale intențiilor de vot după instalarea noului Guvern.

PNL este creditat cu 15% din opțiunile electorale, în scădere cu un punct procentual față de sondajul din septembrie.

În același interval, PSD a crescut de la 23% la 26%, consolidându-și poziția de al doilea partid în preferințele alegătorilor.

AUR rămâne pe primul loc, cu 35%, în scădere de la 36%, în timp ce USR crește de la 8% la 10%

Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 21–26 octombrie 2026, prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI), pe un eșantion de 1.000 de persoane cu vârsta de peste 18 ani. Marja maximă de eroare este de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Gala Mediafax 35 a reunit reprezentanți ai presei, ai corpului diplomatic, ai instituțiilor publice, ai mediului de afaceri, academic și cultural, precum și ai antreprenoriatului, pentru a marca împreună 35 de ani de la înființarea Mediafax.

A fost o seară dedicată unui moment important din istoria agenției, celebrat alături de oameni și organizații care contribuie, prin activitatea lor, la viața publică, economică și culturală a României.

Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a povestit, într-un interviu pentru Mediafax, că agenția de presă i-a fost primul loc de muncă.

„Mediafax înseamnă primul meu loc de muncă deoarece am început activitatea de jurnalist în 1999 în această agenție de presă. Am descoperit foarte multe lucruri care mi-au folosit apoi în cariera de jurnalist și sunt recunoscător că astăzi pot fi alături de dumneavoastră într-un moment atât de important. România, ca și toate țările democratice, au nevoie de presă liberă, de presă independentă, de presă capabilă să facă din libera exprimare nu doar un drept constituțional, ci și, până la urmă, un climat în care democrația și societatea, de fapt, cetățenii, să simtă că a fi liber să spui ceea ce gândești nu este doar un un rând scris într-o carte, chiar dacă vorbim și de constituția României, ci este o realitate care trebuie întreținută zi de zi”, a spus acesta.

FOTO: Andreea Retinschi Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, la Gala MEDIAFAX 35

Întrebat ce loc ocupă o agenție de presă precum Mediafax în informarea sa zilnică, acesta a precizat că unul important.

„Și ca jurnalist, și ca purtător de cuvânt al Guvernului, cred că o agenție de presă face parte din, să spunem, meniul de bază, iar o agenție puternică de presă, așa cum este cazul Mediafax, cu siguranță că ocupă un loc important”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

„Mediafax continuă să reprezinte un reper în presa din România”

Dan Cărbunaru a explicat, de asemenea, că se accentuează nevoia de a avea o presă care să respecte coduri deontologice, care respectă reguli, în această epocă a dezinformării.

„Eu cred că noile tehnologii vor permite, și deja acest lucru se întâmplă, fiecărui cetățean, să-și exprime opinia și să aibă ocazia să se transforme fie într-un influencer, fie într-un trend seter sau alți termeni pe care astăzi îi vedem deja cumva asociații acestor activități. Dar cred că pe măsură ce aceste roluri ale unui cetățean, să spunem în ghilimele, jurnalist, se dezvoltă. Se accentuează nevoia de a avea o presă profesionalizată, o presă care să respecte coduri deontologice, care respectă reguli, mai ales în această epocă a dezinformării, unde verificarea surselor este, în primul rând, răspunderea celui care transmite un mesaj. Și aici jurnaliștii sunt, practic, în primul rând.

Le urez tuturor jurnaliștilor români ani mulți, bucurii, sănătate, satisfacții profesionale, iar celor care lucrează astăzi la Mediafax capacitatea de a se ridica la viziunea fondatoare a Mediafax, care a fost una de pionierat, este agenția de presă din domeniul privat care a reușit, practic, să facă istorie în România și, alături de ceilalți jurnaliști din România, cred că Mediafax poate continua să reprezinte un reper în presa din România”, a conchis acesta.

FOTO: Andreea Retinschi Gala Mediafax 35 a reunit reprezentanți ai presei, ai corpului diplomatic, ai instituțiilor publice, ai mediului de afaceri, academic și cultural, precum și ai antreprenoriatului, pentru a marca împreună 35 de ani de la înființarea Mediafax.

Cinci burse de performanță, acordate unor tineri cu rezultate remarcabile

În cadrul galei au fost acordate cinci burse de performanță MEDIAFAX, dedicate tinerilor care s-au remarcat prin rezultate deosebite în domenii precum tehnologia, antreprenoriatul, educația, științele și cultura.

Valoarea acestor burse și domeniile pe care le susțin reflectă preocuparea pentru performanță și pentru încurajarea unor tineri care și-au demonstrat deja potențialul.

Două distincții speciale, pentru implicare și viziune

În seara evenimentului au fost acordate și două distincții speciale, înmânate de Adrian Artene, director editorial al Grupului de presă ARCMEDIA.

Oana Solomon, Head of Legal & Data Privacy Vodafone România, a primit „Distincția specială pentru implicarea în acțiuni cu impact pentru viață”.

Cea de-a doua distincție, „Distincția specială pentru viziunea unui proiect care unește generații”, i-a fost acordată lui Andrei Șelaru, cunoscut publicului drept Selly.

FOTO: Andreea Retinschi Oana Solomon, Head of Legal & Data Privacy Vodafone România, a primit „Distincția specială pentru implicarea în acțiuni cu impact pentru viață”.

Le mulțumim partenerilor care au făcut posibilă organizarea Galei Mediafax 35 și care ne-au fost alături la această aniversare: Prime Batteries, Banca Transilvania, One United Properties, Elektra Invest, Citadina98, Avimi, Electromontaj, Anioest, BCR, Transavia, Elis Pavaje, Romgaz, Concelex, BRD, Transgaz, Waldevar, Altex, Tecnic și E-Infra.

O mulțumire specială adresăm Băncii Naționale a României, pentru gazduirea evenimentului, pentru ospitalitatea și sprijinul oferite.

Mulțumim tuturor celor care au sărbătorit alături de noi cei 35 de ani de Mediafax!

Potrivit sondajului realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde în perioada 21–26 octombrie, AUR ar obține 35% din voturi dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, în scădere cu un punct procentual față de septembrie.

PSD se situează pe locul al doilea, cu 26%, față de 23% în cercetarea precedentă, în timp ce PNL ocupă poziția a treia, cu 15%, după o scădere de un punct procentual.

USR este creditat cu 10%, în creștere de la 8%, iar UDMR se menține la limita pragului electoral, cu 5%.

Sub pragul electoral de 5% se află SENS, cu 4%, și SOS România, cu 2%. Alte formațiuni politice însumează 3% din opțiunile exprimate.

PSD reduce cu patru puncte diferența față de AUR

Cea mai importantă schimbare față de sondajul Avangarde din septembrie este apropierea PSD de AUR.

Dacă luna trecută partidul condus de George Simion avea un avantaj de 13 puncte procentuale, diferența s-a redus acum la nouă puncte, pe fondul unei creșteri de trei puncte pentru social-democrați și al unei scăderi de un punct pentru AUR.

Evoluția intervine după instalarea Guvernului Luca Niculescu, învestit de Parlament la 20 octombrie, în care PSD deține majoritatea portofoliilor ministeriale.

Social-democrații au decis să revină la guvernare după mai multe luni de criză politică, în timp ce PNL a votat învestirea noului Cabinet, dar a anunțat că rămâne în opoziție.

Jumătate dintre români consideră greșit votul PNL pentru Guvernul Niculescu

Cercetarea Avangarde a analizat și percepția publică asupra deciziei PNL de a vota învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu, deși liberalii nu au intrat în Executiv.

Potrivit rezultatelor, 50% dintre respondenți consideră că decizia PNL a fost „mai degrabă greșită”, în timp ce 29% o apreciază drept „mai degrabă bună”.

Alți 21% nu au exprimat o opinie sau au refuzat să răspundă.

Datele evidențiază o percepție predominant negativă asupra strategiei liberalilor, care au justificat sprijinirea noului Executiv prin necesitatea depășirii crizei politice și asigurării stabilității instituționale.

78% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită

Dincolo de preferințele electorale, sondajul indică un nivel ridicat de nemulțumire față de situația generală a României.

Nu mai puțin de 78% dintre respondenți consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce numai 16% apreciază că direcția este bună. Restul de 6% nu au exprimat o opinie.

În privința priorităților noului Guvern, cei mai mulți respondenți, 30%, consideră că principala măsură ar trebui să fie creșterea salariilor și pensiilor.

Combaterea corupției este indicată de 21% dintre participanți, în timp ce 19% consideră prioritară reducerea deficitului bugetar și a datoriei publice.

Alți 15% solicită reducerea cheltuielilor statului, inclusiv prin diminuarea aparatului bugetar și a costurilor instituțiilor publice.

Investițiile în infrastructură reprezintă prima prioritate pentru 7% dintre respondenți, iar finanțarea sistemului de sănătate pentru 4%.

Românii resping majorarea taxelor pentru reducerea deficitului

Sondajul arată și o opoziție puternică față de ideea creșterii taxelor generale ca soluție pentru reducerea deficitului bugetar.

Majoritatea respondenților, 59%, consideră că statul ar trebui să își reducă propriile cheltuieli pentru a corecta dezechilibrul bugetar.

O proporție de 20% susține majorarea taxelor aplicate averilor și companiilor.

În schimb, doar 2% dintre persoanele chestionate consideră că soluția ar trebui să fie creșterea taxelor și impozitelor generale, iar 1% indică înghețarea salariilor și pensiilor.

Rezultatele apar în contextul în care noul Guvern trebuie să pregătească bugetul pentru 2027 și măsurile de consolidare fiscală, după o perioadă marcată de deficitul bugetar ridicat și de incertitudinea politică.

Un al doilea sondaj confirmă apropierea PSD de AUR

Rezultatele Avangarde sunt apropiate de cele ale unui sondaj CURS publicat joi, 29 octombrie.

Potrivit cercetării CURS, AUR este creditat cu 34%, PSD cu 26%, PNL cu 16%, USR cu 8%, iar UDMR cu 5%.

Diferența dintre AUR și PSD este de opt puncte procentuale în sondajul CURS, față de nouă puncte în cercetarea Avangarde.

Totodată, ambele cercetări arată o nemulțumire generalizată față de direcția țării. În sondajul CURS, 77% dintre respondenți au apreciat că România merge într-o direcție greșită, comparativ cu 78% în cercetarea Avangarde.

Metodologia sondajului

Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 21–26 octombrie 2026, prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI), pe un eșantion de 1.000 de persoane cu vârsta de peste 18 ani.

Marja maximă de eroare este de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Procentele privind intenția de vot au fost calculate exclusiv din totalul respondenților care au exprimat o opțiune electorală.

Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde SRL este deținut integral de sociologul Marius Pieleanu.

Aproximativ 30% dintre vârstnicii care fac Alzheimer nu au niciodată simptomele ei, potrivit cercetătorilor de la Institutul Olandez de Neuroștiințe, citați de ScienceDaily.

Creierul lor arată modificările specifice bolii, dar memoria și gândirea rămân intacte. „Nu știm de ce. E un mare mister și unul foarte important”, a spus Evgenia Salta, autoarea principală a studiului.

Fenomenul se numește reziliență cognitivă: capacitatea unor oameni de a-și păstra mintea limpede, deși creierul le este afectat de boală.

Neuroni „tineri” la peste 80 de ani

Echipa a analizat creiere donate către Banca Olandeză de Creiere. Au comparat trei grupuri: persoane fără semne de boală, pacienți cu Alzheimer și persoane care aveau boala în creier, dar nu au dezvoltat demență.

Oamenii de știință au căutat într-o zonă mică din hipocampus, centrul memoriei, unde s-ar putea forma neuroni noi. Celulele sunt atât de rare încât au fost nevoiți să inventeze metode noi ca să le găsească. „Chiar și la o vârstă medie de peste 80 de ani, am găsit acești neuroni imaturi în toate grupurile”, a spus Salta.

Nu contează câți sunt, ci cum se comportă

Cercetătorii se așteptau ca persoanele rezistente la boală să aibă mult mai mulți neuroni imaturi, dar diferența a fost mică. Diferența mare a apărut la comportamentul celulelor.

La cei care și-au păstrat memoria, neuronii imaturi par să activeze mecanisme care îi ajută să supraviețuiască și să facă față timpului, cu mai puține semne de inflamație și de moarte celulară. Ei ar putea susține și țesutul din jur.

Salta i-a comparat cu „un fel de îngrășământ într-o grădină care a început să se degradeze”.

Ce nu demonstrează studiul

Autoarea avertizează că rolul acestor celule a fost dedus din date, nu dovedit prin experimente. Prezența lor nu arată că, la vârstnici, creierul produce continuu neuroni noi și nici că tocmai ei previn demența.

„Este o piesă dintr-un puzzle foarte mare. Nu va exista niciodată un singur factor care să explice reziliența”, a spus Salta.

Următorul pas al cercetătorilor este să afle cum comunică aceste celule cu neuronii din jur. Dacă vor înțelege ce protejează aceste creiere, ar putea apărea, în timp, noi tratamente.