Donald Trump a anunțat demiterea lui Kristi Noem din funcția de secretară pentru securitate internă într-o postare pe Truth Social. Aceasta va primi altă funcție. În locul său a fost numit Markwayne Mullin.
„Am plăcerea să anunț că extrem de respectata senatoare a Statelor Unite din Marele Stat Oklahoma, Markwayne Mullin, va deveni Secretarul Securității Interne (DHS) al Statelor Unite, începând cu 31 martie 2026. Actuala secretară, Kristi Noem, care ne-a servit bine și a avut numeroase și spectaculoase rezultate (în special la graniță!), va fi mutată în funcția de Trimis Special pentru Scutul Americilor, noua noastră Inițiativă de Securitate în Emisfera Vestică pe care o anunțăm sâmbătă în Doral, Florida. Îi mulțumesc lui Kristi pentru serviciile sale la „Homeland””, a scris Trump pe Truth Social.
Despre Mullin, Trump a scris: „Timp de 10 ani în Camera Reprezentanților Statelor Unite și 3 ani în Senat, Markwayne a făcut o treabă extraordinară reprezentând minunatul popor din Oklahoma, unde am câștigat toate cele 77 din 77 de comitate – în 2016, 2020 și 2024! Un războinic MAGA și un fost luptător profesionist MMA neînvins, Markwayne se înțelege cu adevărat bine cu oamenii și cunoaște înțelepciunea și curajul necesare pentru a avansa Agenda noastră „America pe primul loc”. Fiind singurul nativ american din Senat, Markwayne este un susținător fantastic al incredibilelor noastre comunități tribale. Markwayne va lucra neobosit pentru a menține granițele noastre sigure, a opri infracțiunile migranților, criminalii și alți infractori care intră ilegal în țara noastră, a pune capăt flagelului drogurilor ilegale și a face din nou America sigură. Markwayne va fi un secretar spectaculos pentru Securitate Internă”.
ȘTIREA INIȚIALĂ:Președintele american intenționează să o demită pe Kristi Noem, secretara pentru Securitate Internă (DHS), au declarat surse familiarizate cu subiectul pentru The Wall Street Journal.
Potrivit surselor, Trump a început să ceară parlamentarilor și republicanilor din Congres nume care ar putea să o înlocuiască pe Noem.
Informația vine în contextul în care în urmă cu câteva ore, Noem a fost interogată de democrați în legătură cu împușcăturile fatale ale agenților federali de la începutul acestui an.
Noem a transmis condoleanțe familiilor lui Alex Pretti și Renée Good, cei doi cetățeni care au fost împușcați mortal în luna ianuarie de agenți ICE. Totuși, ea a refuzat să-și ceară scuze pentru moartea lor, etichetându-i drept teroriști în timpul mărturiei sale.
Pe de altă parte, NBC News relatează că oficialii Casei Albe au discutat deja numele potențialilor înlocuitori ai lui Noem. Potrivit surselor familiarizate cu subiectul, printre nume se află senatorii republicani Markwayne Mullin din Oklahoma și Steve Daines din Montana.
Sursele NBC News mai spun că Trump nu a luat momentan vreo decizie în acest sens, dar le-a spus legislatorilor că este nemulțumit de mărturia lui Noem din această săptămână în fața comisiilor Camerei Reprezentanților și Senatului.
În cazul în care informația devine oficială, demiterea ei ar fi prima plecare a unui secretar de cabinet din al doilea mandat al lui Trump.
Zece sportivi din aceste două țări vor putea concura sub steagul și imnul lor la Jocurile Paralimpice de Iarnă, o premieră de la invazia Ucrainei lansată de Moscova în februarie 2022 cu sprijinul Minskului, potrivit Le Figaro. Guvernul britanic „se opune ferm” acestei decizii a Comitetului Paralimpic Internațional (IPC), a declarat un purtător de cuvânt într-un comunicat.
„Am precizat clar că statele rus și belarus nu ar trebui să fie reprezentate în sportul internațional atâta timp cât continuă invazia barbară și la scară largă a Ucrainei”, a adăugat el. „Prin urmare, niciun membru sau reprezentant al guvernului nu va participa la ceremoniile de deschidere sau de închidere ale Jocurilor Paralimpice”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Reprezentantul guvernului britanic îi va susține pe sportivii paralimpiciSecretarul de stat pentru sport va fi însă la Cortina pentru a-i „susține” pe sportivii paralimpici britanici. De la anunțul oficial al invitației adresate sportivilor ruși și belaruși, anunțurile privind boicotarea ceremoniei de deschidere s-au înmulțit din partea mai multor comitete paralimpice, începând cu Ucraina, apoi Republica Cehă, Finlanda, Polonia, Estonia și Letonia.
Franța a anunțat miercuri că nu va trimite un reprezentant al guvernului său la ceremonia de deschidere a Jocurilor. Italia, țara gazdă, și-a oferit, de asemenea, sprijinul necondiționat Ucrainei și a cerut IPC să își reconsidere decizia.
În cadrul unui podcast al publicației The Independent, Volodimir Zelenski a subliniat că Ucraina ar putea rămâne mai vulnerabilă în contextul în care Trump alocă resurse în operațiunea împotriva Iranului.
Liderul ucrainean și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul pe care îl are conflictul din Orientul Mijlociu, care ia amploare, asupra eforturilor Kievului de a se apăra împotriva Rusiei.
„Atenția se va îndrepta către Orientul Mijlociu, către războiul iranian de acum și către Statele Unite, precum și către Israel. Este foarte ușor de înțeles, având în vedere că țările din Orientul Mijlociu sunt acum ținta unor atacuri masive cu drone și rachete din partea Iranului”, a spus Zelenski în podcastului de la The Independent.
Liderul de la Kiev a evidențiat că Ucraina ar putea să se confrunte acum cu o penurie de rachete de apărare aeriană pentru a-și proteja orașele de atacuri, în contextul în care SUA și aliații săi folosesc sute de rachete pentru a se apăra împotriva valurilor de drone și rachete lansate de Iran.
În legătură cu propria apărare, Ucraina a luat legătura cu țări din întreaga lume, care cumpără acum arme din SUA pentru a ajuta la apărarea țării sale. Cu toate acestea, Zelenski spune că până în prezent nu a primit niciun răspuns din partea acestora cu privire la modul în care să facă față unui deficit iminent.
„Echipa mea știe despre asta și a primit deja mesajul meu că trebuie să se pregătească pentru astfel de provocări”, a mai spus el pentru sursa citată.
Livrările de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia au fost oprite din 27 ianuarie, după ceea ce oficialii ucraineni spun că au fost atacuri cu drone rusești care au avariat conducta Drujba, care traversează teritoriul ucrainean, potrivit AP.
Liderii populiști din Ungaria și Slovacia, care, spre deosebire de majoritatea țărilor Uniunii Europene, continuă să importe combustibili fosili rusești, au acuzat Ucraina că blochează în mod deliberat aprovizionarea. Kievul susține că atacurile continue ale Rusiei înseamnă că efectuarea reparațiilor pune în pericol tehnicienii și că, chiar dacă ar fi reparată, Drujba ar rămâne vulnerabilă la alte atacuri.
Într-o conferință de presă de joi, Zelenski și-a exprimat reticența de a repara conducta, în ciuda cerințelor maghiare și slovace. „Ca să fiu sincer, nu aș restabili-o. Aceasta este poziția mea”, a spus Zelenski.
Guvernul premierului ungar Viktor Orbán, considerat pe scară largă drept cel mai mare susținător al Kremlinului în UE, a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de UE ca urmare a întreruperii transporturilor de petrol și a promis că va respinge orice alte decizii pro-Ucraina până la reluarea fluxurilor de petrol.
Acest anunț a fost făcut în cadrul evenimentului „Culture Meet & Greet”, organizat la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, unde artista a participat alături de Laura Stroe, managerul Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”.
Ramona Bădescu a subliniat legătura personală cu Festivalul Mamaia, unde a obținut locul III în 1989 și a prezentat ediția din 1991, arătând că evenimentul „înseamnă viitor” și trebuie repoziționat strategic la nivel internațional. Stabilită de peste trei decenii la Roma, artista a declarat că a promovat constant România și festivalul în aparițiile sale televizate din Italia.
„Întotdeauna am spus că sunt româncă”, a subliniat artista în cadrul evenimentului, notează stiriconstanta.ro.
La rândul său, Laura Stroe a descris participarea delegației constănțene la Sanremo drept o experiență relevantă nu doar artistic, ci și administrativ.
„Nu este un simplu festival. Tot orașul trăiește pentru Sanremo. Toată lumea trăiește din Sanremo”, a spus aceasta, potrivit sursei citate.
Conform stiriconstanta.ro, ideea centrală a întâlnirii de la Constanța a fost înfrățirea Festivalului Mamaia cu Festivalul de la Sanremo. În cadrul evenimentului, Ramona Bădescu a vorbit despre posibilitatea extinderii înfrățirii la nivel de orașe și regiuni, amintind că municipiul Constanța este deja înfrățit cu Genova, precum și cu Sulmona și Trapani.
„Înfrățirile sunt importante. Dacă am fi toți frați, ce bine ar fi?”, a mai spus artista.
Acest demers ar putea deschide oportunități de schimburi culturale, coproducții și participări reciproce ale artiștilor. În acest context, 2026 — declarat anul culturii românești în Italia — este considerat un moment favorabil pentru dezvoltarea proiectului.
Un alt obiectiv anunțat de Ramona Bădescu este cel privind introducerea unei seri care să fie dedicată artiștilor străini în cadrul Festivalului Mamaia.
„Mi-aș dori ca o seară din festival să fie dedicată artiștilor străini din toată lumea”,a spus ea, subliniind că o astfel de inițiativă ar putea marca trecerea de la un festival național cu tradiție la un brand cultural regional cu anvergură internațională.
Odată cu promulgarea reformei privind pensiile speciale ale magistraților, discuțiile și presiunea publică a politicienilor s-au domolit, însă problemele tot nu s-au rezolvat în Justiție.
Ce se întâmplă cu grupul înființat de Guvern pentru modificarea Legilor Justiției, cu referendumul propus de Președintele României, poate sau nu să fie desființat CSM, ce cred judecătorii despre intervențiile Executivului în magistratură, au încredere judecătorii să fie anchetați din nou de DNA și câtă corupție există în Justiție – despre toate aceste teme discutăm cu judecătorul Claudiu Drăgușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Vineri, de la ora 13:00, în exclusivitate, pe Mediafax.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a ordonat controale mai stricte la frontieră în privința cetățenilor străini, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.
Orban pune din ce în ce mai mult accentul pe problemele de securitate ca pilon central al campaniei sale electorale, iar analiștii citați de Euronews consideră că el folosește criza din Iran pentru a-și promova partidul, Fidesz, înainte de alegerile parlamentare de luna viitoare.
Orbán a susținut că actuala situație din Orientul Mijlociu prezintă riscuri pentru Ungaria în privința prețurilor la energie și a securității naționale. În aceste condiții, analiștii spun că discursul său privind asigurarea securității s-ar putea dovedi avantajos în perioada premergătoare alegerilor.
Potrivit Euronews, la scurt timp după atacurile lansate de SUA și Israel asupra Iranului săptămâna trecută, Orbán a convocat cabinetul său de securitate și a ridicat cu un nivel alerta teroristă a țării. Ulterior, premierul ungar a dispus controale la frontieră.
„Organizațiile teroriste cu origini din Orientul Mijlociu s-au stabilit și s-au întărit în Europa de Vest. Ne așteptăm ca acestea să activeze celule teroriste în toată Europa. Vom proteja pacea și securitatea Ungariei și în această situație. Prin urmare, am întărit controalele asupra traficului de pasageri străini care sosesc în Ungaria”, a afirmat Orban.
Ce spun analiștii despre tactica lui OrbanBulcsú Hunyadi, analist politic la Institutul Political Capital din Ungaria, a afirmat pentru Euronews că efortul lui Orbán de a se poziționa ca garant al securității ar putea da roade înaintea alegerilor din aprilie.
„Conflictul cu Iranul adâncește incertitudinea, ceea ce se potrivește cu narațiunea că mediul este instabil și că securitatea este asigurată de guvern și de Fidesz. Acest lucru poate fi, de asemenea, ușor legat de narațiunea despre importanța petrolului rusesc care ajunge prin Ucraina, pe fondul incertitudinii crescânde pe piețele energetice”, a afirmat analistul politic pentru sursa citată.
Un alt analist, Dániel Hegedűs, director adjunct al Institutului pentru Politică Europeană din Berlin, a precizat pentru Euronews că problema conductei Drujba ar putea juca în favoarea lui Orbán.
„Evoluțiile actuale amenință în mod fundamental securitatea energetică a Ungariei și cred că oamenii se întreabă dacă ar fi în interesul lor ca Ucraina să reia transferul pe termen scurt”, a spus Hegedűs pentru sursa citată.
Totuși, criza energetică din Europa ar putea avea un efect de bumerang pentru guvernul ungar dacă prețurile vor rămâne ridicate în săptămânile următoare, atrage atenția Hunyadi.
„Pe termen scurt, poți da vina pe Ucraina, Iran, America și Uniunea Europeană. Dar dacă guvernul promite să protejeze populația și totuși nu reușește să se țină de promisiune, acest lucru s-ar putea întoarce ușor împotriva lui. Pe termen lung, cred că există riscuri reale pentru guvern”, a spus Hunyadi pentru Euronews.
Alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pe 12 aprilie. Partidul de opoziție, Tisza, se află pe primul loc în intențiile de vot ale alegătorilor hotărâți, potrivit celor mai recente sondaje.
Proiectul este inițiat de Consiliul Județean Timiș și implementat de Visit Timiș, alături de IGCAT, HORETIM, Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, Produs în Banat, GAL Colinele Recaș, Asociația My Banat, Degustaria, CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice & Solidare, The Village și Asociația GIDE.
Gastronomia bănățeană, ambasador al regiunii
Componenta culinară la ITB Berlin a fost susținută de Visit Timiș și Asociația HORETIM, aceasta din urmă organizând o degustare de produse tradiționale reprezentative pentru regiune, reunite sub conceptul „Bunătăți din Șpaisul Bănățean”.
Vizitatorii au avut ocazia să descopere gusturile autentice ale Banatului prin produse oferite de:
În prima zi a târgului, delegația timișeană a participat la deschiderea oficială și la întâlniri de lucru, în prezența domnului Laurențiu Viorel Gidei, secretar de stat în cadrul ministerului.
În același timp, la standul României a fost prezentă și regiunea Dobrogea, care este la rândul său, candidată pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană în 2029.
Citeşte comunicatul integral AICI
Vicepreședintele Comisiei Europene Raffaele Fitto a prezentat joi, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, strategia prin care Uniunea Europeană intenționează să sprijine aceste regiuni.
„România este țara din UE care are cea mai lungă graniță cu Ucraina. De aceea, am solicitat în mod repetat o susținere mai puternică pentru regiunile UE aflate la granița estică, inclusiv prin crearea unui fond special destinat sprijinirii acestor regiuni”, a explicat europarlamentarul Dan Motreanu.
Cum vrea UE să protejeze frontiera esticăStrategia include dezvoltarea unor proiecte europene de securitate și apărare pentru consolidarea protecției la granița estică a Uniunii. Printre inițiativele menționate se numără supravegherea zonei, o inițiativă europeană de apărare împotriva dronelor, precum și dezvoltarea unor sisteme comune de apărare aeriană și de supraveghere din spațiu, incluse în proiecte precum Scutul Aerian European și Scutul Spațial European.
28 de miliarde de euro pentru investițiiÎn paralel, Comisia Europeană a lansat instrumentul EastInvest, prin care vor fi sprijinite investiții în valoare de aproximativ 28 de miliarde de euro în regiunile europene care se învecinează cu Rusia, Ucraina și Belarus.
Mecanismul este conceput pentru a facilita accesul inițiatorilor de proiecte la finanțare, prin împrumuturi și asistență de specialitate, astfel încât economiile locale să fie stimulate, schimburile comerciale să fie extinse, iar securitatea regiunilor să fie consolidată.
Trei regiuni din România, eligibileDe aceste finanțări ar urma să beneficieze și România. Trei regiuni – Nord-Vest, Nord-Est și Sud-Est – ar putea accesa fonduri pentru proiecte dedicate IMM-urilor, antreprenoriatului, agriculturii, transporturilor și conectivității. Proiectele vor fi finanțate prin acest nou program și granturi provenite din fondurile de coeziune.
Strategia prevede, de asemenea, finanțarea unor proiecte prioritare în infrastructura energetică transfrontalieră și modernizarea rețelelor de transport, inclusiv infrastructura rutieră, feroviară și portuară, unele dintre acestea urmând să aibă utilizare duală, civilă și militară.
Tinerii, sprijiniți să rămână acasăUn alt obiectiv al programului este sprijinirea comunităților din zonele de frontieră pentru a limita migrația tinerilor către alte regiuni ale Uniunii.
Potrivit europarlamentarului român, Comisia Europeană ia în calcul și măsuri pentru menținerea tinerilor în regiunile de frontieră, inclusiv dezvoltarea unor trasee de la educație către piața muncii și introducerea unor scheme de sprijin pentru achiziția primei locuințe, prin împrumuturi cu dobândă redusă destinate tinerilor profesioniști.
Mesaje prin care se solicitau comentarii au fost lăsate la biroul șerifului la Patrula Autostrăzilor din California, care a fost identificată drept agenția care a efectuat arestarea și la reprezentantul lui Spears, potrivit AP.
Britney Spears a fost arestată în jurul orei 21:30 în comitatul Ventura și eliberată joi, arată înregistrările biroului șerifului. Ea are programată o ședință de judecată pe 4 mai.
Vedeta, născută în Mississippi și crescută în Louisiana, a fost un fenomen pop adolescentin care a devenit un superstar definitoriu al anilor ’90 și 2000. A devenit faimoasă de la emisiunea „The Mickey Mouse Club” de la Disney Channel la MTV și nu numai, cu hituri care au definit epoca, precum „… Baby One More Time”, „Oops! … I Did It Again” și „Toxic”.
Spears a intrat în centrul atenției tabloidelor la începutul anilor 2000 și o sursă de atenție publică, în timp ce lupta cu bolile mintale, iar paparazzii documentau detaliile vieții sale private.
Britney Spears a fost sub tutelăMai târziu, pe măsură ce opinia culturală a evoluat pentru a recunoaște acoperirea misogină a mass-media din acea vreme, lupta lui Spears de a-și controla viața a devenit punctul central al mișcării #FreeBritney. În 2008, Spears a fost plasată sub o tutelă impusă de instanță, condusă în principal de tatăl ei și avocații acestuia, care avea să-i controleze deciziile personale și financiare timp de peste un deceniu. Tutela a fost dizolvată în 2021. Doi ani mai târziu, ea a publicat un memoriu de succes, „Femeia din mine”.
La o conferință organizată săptămâna trecută de Banca Națională a României (BNR) in parteneriat cu PATROMIL, mai mulți participanți au exprimat îngrijorări privind impactul economic intern al contractelor de apărare realizate prin SAFE.
„Știm ce cumpărăm”, a declarat președinta Comisiei pentru Apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc. „Ceea ce nu știm este câți bani din aceste contracte rămân efectiv în România, nu ca promisiune, ci ca angajament contractual măsurabil. Din fiecare euro contractat, câți cenți ajung într-o fabrică românească, la un inginer român, la un furnizor român? Puneți cifrele pe masă, câte locuri de muncă înalt calificate generează fiecare contract? Cât din valoare trece prin furnizori români?”
Citeşte comunicatul integral AICI
Milioane de oameni se confruntă cu simptome de alergie care se agravează pe timpul nopții, mai ales în perioadele cu niveluri ridicate de polen, scrie Express.
Medicii spun că nivelurile de histamină cresc în mod natural noaptea, declanșând adesea congestie nazală, strănut, prurit (mâncărime) și ochi apoși atunci când oamenii încearcă să adoarmă.
Un medic de familie din Regatul Unit a sugerat un obicei surprinzător de simplu înainte de culcare care ar putea ajuta la reducerea acestor simptome.
De ce simptomele alergiilor se agravează adesea noapteaDr. Tim Mercer, medic de familie în cadrul NHS și formator medical, spune că sezonul alergiilor poate afecta semnificativ calitatea somnului.
Atunci când alergeni precum polenul sau acarienii din praf pătrund în organism, sistemul imunitar eliberează histamină.
Această reacție provoacă simptome precum congestia nazală, strănutul și iritarea ochilor.
Nivelurile de histamină ating în mod natural un vârf în timpul nopții. Din acest motiv, simptomele pot deveni mai intense chiar înainte sau în timpul somnului.
De asemenea, polenul se poate lipi de păr, haine și lenjeria de pat. Acest lucru creează ceea ce experții descriu drept o sursă invizibilă de iritație.
Un obicei simplu înainte de culcare care ar putea ajutaDr. Mercer spune că un obicei simplu poate ajuta la eliberarea căilor nazale înainte de somn. Mestecatul unei gumei înainte de culcare ar putea reduce congestia prin stimularea producției de salivă și a procesului de înghițire.
Acest proces poate ajuta la eliminarea alergenilor din gât și din căile nazale. Medicul recomandă și alte schimbări simple pentru a reduce expunerea la alergeni în interior.
Înlocuirea fețelor de pernă din bumbac cu unele din mătase poate reduce acumularea acarienilor. Aspirarea mai frecventă și spălarea lenjeriei la temperaturi ridicate pot fi de asemenea utile.
Schimbările mici pot îmbunătăți somnul în sezonul alergiilorExperții spun că obiceiurile zilnice simple pot reduce expunerea la polen și alți alergeni. Dușul înainte de culcare poate elimina polenul de pe piele și din păr, prevenind transferul acestuia pe pernă.
Menținerea ferestrelor închise în perioadele cu nivel ridicat de polen poate limita expunerea în interior.
Dr. Mercer recomandă și consumul de ceai verde seara, deoarece conține antihistaminice naturale. Alcoolul, însă, poate agrava simptomele, deoarece crește nivelul de histamină.
In primele saptamani de la lansare, Cotor, librarul AI al Libris, a generat peste 50.000 de mesaje, cu o medie de 7 intrebari pe sesiune, demonstrand un interes ridicat al cititorilor, cifre care demonstreaza ca romanii erau pregatiti pentru o modalitate mai intuitiva de a descoperi carti.
Lansarea vine intr-un moment in care utilizarea chatbot-urilor AI pentru shopping online explodeaza la nivel global: conform studiilor* de specialitate din industria e-commerce, cumparatorii care interactioneaza cu chatbot-uri AI convertesc la o rata de 12,3%, comparativ cu doar 3,1% pentru cei care nu folosesc astfel de asistenta – aproape de 4 ori mai mult. Mai mult, consumatorii care primesc asistenta AI finalizeaza achizitiile cu 47% mai rapid.
Citeşte comunicatul integral AICI
Ministra de Externe, Oana Țoiu, a anunțat joi, într-o conferință de presă, că la noapte va fi operat un zbor din Oman, care este programat vineri, la ora 5 dimineața.
Cursa va readuce în țară și grupul de elevi din Vrancea, rămas blocat în Dubai odată cu izbucnirea conflictului în regiune.
„Avem grupurile din Vrancea, din Piatra Neamț și în ceea ce privește răspunsul legat de ore, (cursa – n.r.) este programată să decoleze la ora 5 dimineața”, a spus Oana Țoiu.
Cu toate acestea, ministra a subliniat că la fel ca în cazul curselor anterioare, pot apărea schimbări în privința orarului de zbor.
„Vă reamintesc însă că și primele curse, care au fost curse TAROM din Egipt, au avut modificări privind orarul de zbor. Și de data asta nu excludem posibilitatea unor modificări legate de programul de zbor și calendar, pentru că sunt în acest moment curse care sunt noi, nu existau în calendarul anterior al aeroporturilor respective și încercăm să echilibrăm asta împreună cu țările respective. Deci ea acum este programată să decoleze la 5 dimineața, dar ca și la cursele anterioare, pot apărea schimbări pe parcurs”, a completat Oana Țoiu.
Grupul din Vrancea a rămas blocat mai multe zile în Emiratele Arabe Unite din cauza conflictului din Iran. Aceștia vor merge cu autocarul către un aeroport din Oman, iar de acolo autoritățile de la București au obținut permisiunea și un culoar special de zbor pentru a permite repatrierea acestora.
Elevii participau la o excursie organizată în vacanța intersemestrială, iar deplasarea a fost una privată, în contextul unor activități educaționale/culturale, organizată de un centru Cambridge, care nu face parte din sistemul de învățământ de stat.
Două reforme adoptate închid jaloane importante din PNRR și deschid calea spre încasarea a peste 3 miliarde de euro din fonduri europene.
Guvernul a aprobat hotărârea privind reforma Romsilva, care închide Jalonul 24, și măsurile legate de decarbonizare, care închid Jalonul 119. Alături de buget, aceste reforme finalizează condițiile necesare pentru aprobarea cererilor de plată 3 și 4 din PNRR.
„Ținta noastră este ca la sfârșitul lunii martie să avem totul clarificat pentru aprobarea preliminară a Comisiei Europene”, a spus Pîslaru.
Peste 3 miliarde de euro, așteptați de la BruxellesCererea de plată numărul 4 are o valoare de 2,62 miliarde de euro. La aceasta se adaugă o parte din cererea de plată 3, astfel încât România estimează că va încasa peste 3 miliarde de euro într-o singură plată din partea Comisiei Europene.
Comisia a confirmat că va analiza constructiv argumentele prezentate de România.
200 de jaloane, nu 500Ministrul a corectat public o cifră vehiculată frecvent. România nu mai are 500 de jaloane de îndeplinit până la 31 august 2026, ci aproximativ 200, după renegocierea PNRR.
„Am redus semnificativ numărul de jaloane și de ținte”, a precizat Pîslaru.
El a subliniat că analiza de risc este finalizată și că discuțiile cu ministerele sunt în curs. Detaliile privind stadiul implementării și măsurile remediale vor fi prezentate public în perioada următoare.
Cu excepția a patru măsuri punctuale, care reprezintă sub 5% din valoarea PNRR, toate obiectivele sunt realizabile.
Postul de radio guvernamental Radio Rebelde a citat un oficial din domeniul energiei care a declarat că ar putea dura cel puțin 72 de ore pentru a restabili funcționarea uneia dintre cele mai mari centrale termoelectrice din Cuba, unde o oprire a declanșat pana de curent, relatează AP.
Compania guvernamentală de electricitate a declarat pe platforma socială X că pana de curent a afectat locuitori din orașul Pinar del Rio, din vestul țării, până în orașul Camaguey, din centrul țării.
Ministrul Energiei și Minelor, Vicente de la O’Levy, a scris miercuri seară în jurnalul X că guvernul alimentează infrastructura critică din regiunea afectată, odată cu punerea în funcțiune a două centrale electrice. Astfel de infrastructuri includ spitale și clinici medicale.
„Lucrăm la restabilirea Sistemului Electric Național în contextul unei situații energetice complexe”, a scris el anterior pe X.
Ambasada SUA a avertizat oamenii să se „pregătească pentru perturbări semnificative” și să economisească combustibil, apă, alimente și baterii de telefoane mobile. „Rețeaua națională de energie electrică a Cubei este din ce în ce mai nesigură, iar întreruperile de curent programate și neprogramate sunt prelungite și se produc zilnic în toată țara, inclusiv în Havana”, a declarat acesta pe X.
Au restabilit curentul la 2,5% din HavanaPână la sfârșitul după-amiezii, guvernul a declarat că echipele au restabilit curentul la 2,5% din Havana, adică aproximativ 21.100 de clienți, menționând că eforturile au fost graduale și legate de ceea ce permiteau condițiile sistemului. Nu a furnizat cifre actualizate până miercuri seara târziu.
„Avem încredere în experiența și efortul depuse de electricieni pentru a depăși această situație în cel mai scurt timp posibil”, a scris prim-ministrul Manuel Marrero Cruz pe X.
La finalul ședinței de guvern, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, le-a transmis românilor să ignore notificările primite recent de la furnizorii de gaze cu oferte de preț mai mari, deoarece acestea nu mai sunt valabile după adoptarea noii reglementări.
„Știu că au fost trimise notificări către consumatorii casnici, iar furnizorii au fost obligați să trimită oferte care depășeau prețul de 0,31 lei (prețul pe kWh n.r.). Toți românii, inclusiv eu, am primit astfel de notificări acasă, conform legislației în vigoare. Acele notificări nu mai sunt valabile în contextul în care a fost adoptată această ordonanță de urgență a Guvernului României”, a spus ministrul.
Românii să aștepte facturile plafonatePotrivit acestuia, consumatorii nu trebuie să facă nicio modificare în contracte și nici să trimită solicitări către furnizori.
„Oamenii nu trebuie să facă absolut nimic. Nu trebuie să facă notificări și nu trebuie să schimbe ceva. Este suficient să aștepte și să își plătească factura atunci când aceasta va veni”, a explicat Bogdan Ivan.
Ministrul a precizat că toate facturile emise începând cu 1 aprilie vor fi calculate la prețul reglementat, care nu va depăși plafonul actual: „Toate facturile începând cu 1 aprilie vor veni la acest preț reglementat care nu va depăși 0,31 lei pe kilowatt, adică prețul plafonat astăzi”.
Măsură unică în UEActul normativ adoptat de Guvern introduce o măsură tranzitorie pentru piața gazelor naturale, valabilă timp de un an, până în aprilie 2027. Potrivit ministrului Energiei, decizia a fost luată pentru a evita impactul negativ asupra consumatorilor în contextul fluctuațiilor de preț de pe piețele internaționale și al procesului de liberalizare a pieței de gaze din România.
„Vorbim despre o măsură luată în premieră de o țară din Uniunea Europeană, prin care asigurăm o perioadă tranzitorie de un an. În contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al procesului de liberalizare a pieței de gaze naturale din România, Guvernul a decis astfel să evite un impact negativ asupra consumatorilor casnici”, a spus Ivan.
Scumpiri pe piața gazelorMinistrul a amintit că în ultimele zile prețurile gazelor au crescut puternic pe piețele internaționale.
„În ultimele cinci zile am văzut că, la nivel internațional, prețurile gazelor naturale au crescut în medie cu aproape 70%. Dat fiind acest lucru, am stabilit un mecanism economic clar prin care prețul plătit de consumatorii români să rămână stabil”, a explicat acesta.
Potrivit noilor prevederi, prețul de pornire pentru producători este limitat la maximum 110 lei/MWh, sub plafonul de 120 lei/MWh aplicat până acum. De asemenea, sunt stabilite costuri reglementate pentru transport și distribuție, precum și o marjă maximă de profit pentru furnizori.
Profituri mai mici pentru companiiMinistrul Energiei a admis că măsura va reduce veniturile companiilor din sectorul energetic, dar a subliniat că decizia a fost necesară pentru protejarea populației.
„Această măsură reduce veniturile și automat profiturile companiilor, dar sunt momente în care statul trebuie să fie extrem de precaut și să urmărească interesul celor mulți”, a afirmat Bogdan Ivan.
El a adăugat că decizia adoptată de Guvern reprezintă o măsură fără precedent în Europa: „Este o dovadă clară că astăzi Guvernul României a luat o măsură care protejează consumatorii din România și care este unică până în acest moment la nivel european”.
Din 28 februarie, când SUA și Israelul au atacat Iranul, 23.000 de zboruri din sau către Orientul Mijlociu au fost anulate, potrivit Bloomberg, care citează estimări ale companiei de analiză Cirium.
Aceasta echivalează cu 4,4 milioane de locuri la bordul companiilor aeriene.
Companiile aeriene din Israel și Iran au fost cele mai afectate de conflict.
Conflictul a avut un impact semnificativ și asupra operațiunilor altor transportatori din Orientul Mijlociu.
În special, cel mai mare transportator internațional din lume, Emirates, a suspendat zborurile programate către și dinspre Dubai până pe 7 martie.
Qatar Airways nu va opera zboruri cel puțin până pe 6 martie.
Companiile aeriene asiatice, europene și americane și-au anulat, de asemenea, zborurile către Israel, Emiratele Arabe Unite și alte țări din regiune.
Zeci de mii de turiști sunt încă blocați în țările din Golful Persic. Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au anunțat crearea unor coridoare aeriene sigure care permit până la 48 de zboruri pe oră.
Anulările vor avea repercusiuni și dincolo de perioada actuală, deoarece lasă avioanele în afara pozițiilor și membrii echipajelor în locații greșite. Zeci de mii de pasageri sunt blocați, așa că multe companii aeriene efectuează zboruri speciale de evacuare.
Într-un semn că situația se îmbunătățește ușor, Emiratele Arabe Unite încep să stabilească ceea ce numesc coridoare aeriene sigure, care vor permite până la 48 de zboruri pe oră, a declarat Ministerul Economiei. Sunt programate peste 80 de zboruri suplimentare, cu o capacitate de peste 27.000 de pasageri, a precizat ministerul.
Iată o listă a companiilor aeriene care au anunțat ajustări ale orarelor zborurilor regionale:
Air France-KLMBucureștiul va deveni un punct central al dezbaterii strategice din Europa de Sud-Est, întrucât factori de decizie de rang înalt, bănci centrale, instituții financiare și lideri globali din mediul de afaceri se reunesc în cadrul Romania Government Roundtable, organizat de Economist Impact Events in Southeast Europe, reprezentat oficial de Hazlis & Rivas Group.
La finalul lunii martie 2026, capitala României va deveni un reper al dialogului regional, găzduind cea mai influentă platformă din Europa de Sud-Est pentru interacțiunea dintre sectorul public și cel privat — într-un moment marcat de schimbări economice și geopolitice de amploare.
RCI Holding, în calitate de partener exclusiv și strategic al The Economist pentru România și Republica Moldova, își consolidează rolul de catalizator al cooperării dintre guverne, instituții și mediul privat.
„Europa de Sud-Est intră într-o etapă decisivă de redefinire strategică, iar România are o oportunitate reală de a se afirma ca punct de referință regional pentru dialog, stabilitate și investiții. Prin Romania Government Roundtable, RCI Holding contribuie la crearea unui cadru în care guvernele, băncile centrale, instituțiile financiare și capitalul privat pot purta un dialog substanțial, orientat spre soluții, și pot avansa proiecte concrete de cooperare regională. Parteneriatul nostru cu The Economist subliniază, de asemenea, ambiția de a conecta regiunea la cele mai importante conversații globale și de a promova o agendă de dezvoltare bazată pe securitatea și reziliența infrastructurilor critice, alinierea la standardele europene, sprijinirea țărilor candidate și competitivitatea pe termen lung,” a declarat Dan Stratan, Fondator și CEO al RCI Holding.
Un forum de nivel înalt pentru următoarea etapă de creștere a Europei de Sud-EstEdiția 2026 a Romania Government Roundtable va avea loc la București sub tema „Următorul mare pas înainte al Europei de Sud-Est” și va reuni decidenți de prim rang din regiune și din afara acesteia.
Printre participanții de nivel înalt la deschiderea conferintei se numără Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, și Yannis Stournaras, Guvernatorul Băncii Greciei. Participarea profesorului Daron Acemoglu, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, subliniază relevanța strategică a forumului și credibilitatea tot mai mare a României ca platformă pentru dezbateri avansate privind instituțiile, democrația, tehnologia și viitorul economiilor emergente.
In aceeasi zi a conferinței, pe 30 martie, raportorul UE pentru viitorul pieței comune si fost prim-ministru italian Enrico Letta va participa la un dialog cu Alasdair Ross, editor pe afaceri globale, economie, strategie și risc la The Economist. Discuția va viza direcțiile strategice pentru întărirea pieței comune europene, cu accent pe integrarea financiară, accesul la energie sustenabilă și accelerarea inovației, în contextul necesității unor reforme menite să sporească competitivitatea, reziliența și autonomia strategică a Uniunii Europene până în 2028.
Lucrările celei de-a doua zile a conferinței, programate pentru 31 martie la Hotel Marriott, vor fi deschise de premierul României, Ilie Bolojan, prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și premierul Albaniei, Edi Rama, în cadrul unei sesiuni moderate de Joan Hoey, editor al Democracy Index și consultant pentru Europa al Economist Intelligence Unit. Discuțiile vor aborda modalitățile prin care Europa își poate consolida securitatea, stabilitatea, creșterea economică și coeziunea, incluzând perspectivele regionale privind apărarea și securitatea Uniunii Europene, precum și evoluțiile Republicii Moldova și Albaniei în procesul de aderare la UE.
Tot pe 31 martie, vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, va susține o intervenție dedicată instrumentelor de consolidare ale Uniunii Europene în fața unor provocări majore, precum instabilitatea geopolitică, securitatea energetică, presiunile economice, migrația și polarizarea politică.
În plus, investitori de top, grupuri regionale din sectorul privat și lideri de marcă ai mediului de afaceri vor contribui la discuții aprofundate privind politicile financiare și de sănătate, energie, aparare, securitatea economică, investițiile strategice, transformarea digitală și inteligența artificială.
Angajamentul strategic al RCI Holding pentru reziliența regionalăImplicarea RCI Holding în Romania Government Roundtable 2026 reflectă direcția strategică mai amplă a grupului, construită pe o experiență solidă în infrastructuri critice și pe capacitatea dovedită de a livra strategii integrate de transformare digitală și de business, adaptate economiilor aflate într-o schimbare accelerată.
Grupul dezvoltă cadre de creștere pe termen lung, bazate pe analize de tip foresight, planificare strategică și management al riscurilor sistemice, cu un accent clar pe securitatea energetică ca pilon al stabilității economice, al rezilienței infrastructurii și al valorii sustenabile pentru investitori, într-un context geopolitic și tehnologic tot mai complex.
Programul evenimentului și locațiaDeschiderea oficială a evenimentului va avea loc pe 30 martie 2026, la Ateneul Român. Sesiunile plenare și dezbaterile tematice se vor desfășura în perioada 31 martie – 1 aprilie 2026, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Agenda completă a conferinței va fi publicată în curând.
Acest comunicat de presă se bazează pe informații publice comunicate anterior de Economist Impact Events, organizatorul Romania Government Roundtable 2026, și reflectă poziționarea instituțională și strategică a RCI Holding în calitate de partener exclusiv pentru România și Republica Moldova.
Fondată în anul 2000, RCI Holding este un conglomerat cu sediul central la București, cu operațiuni în peste 25 de țări. Grupul cuprinde 23 de companii active în infrastructuri critice, piețe de energie, consultanță strategică, tehnologie și servicii digitale, având peste 350 de angajați permanenți și gestionând investiții CAPEX de peste 25 de miliarde de euro, cu un portofoliu istoric de peste 3.000 de proiecte livrate.
Economist Impact Events in Southeast Europe, reprezentat oficial de Hazlis & Rivas Group, organizează din 1996 mese rotunde guvernamentale de nivel înalt și summituri emblematice în întreaga regiune, reunind șefi de stat, laureați ai Premiului Nobel, lideri de afaceri și instituții internaționale pentru dezbateri aprofundate și relevante pentru politicile publice. Operând sub brandul editorial de încredere al The Economist, organizația derulează evenimente în Europa și la nivel internațional, inclusiv la New York, Londra, Berlin, Frankfurt, Düsseldorf și Viena, precum și în întreaga Europă de Sud-Est.
