MediaFax.ro

China a reluat, de asemenea, operațiunile de salvare în aval, după o pauză din același motiv, a relatat postul de televiziune de stat chinez CCTV, citat de CNN, după ce riscurile de inundații au fost considerate „gestionabile”.

Operațiunile au fost temporar întrerupte din cauza ruperii malurilor unui lac barieră , provocând revărsarea apei și stârnind temeri privind noi inundații fulgerătoare.

Cu toate acestea, ulterior, oficiali din China și Nepal au declarat că riscul imediat reprezentat de umflarea lacului-barieră se diminuează, pe măsură ce apa începe să se scurgă, reducând riscul unei noi viituri.

China anunță pierderi semnificative de vieți omenești

Premierul chinez Li Qiang a deplâns „pierderile semnificative de vieți omenești” cauzate de inundațiile de miercuri, îndemnând oficialii să nu precupețească niciun efort pentru a localiza supraviețuitorii.

Până vineri după-amiază, numărul oficial al morților de partea chineză era de cinci, peste 550 fiind încă dispăruți.

Li a fost trimis ca emisar al liderului chinez Xi Jinping în regiunile afectate de dezastre ale țării și se află în orașul de frontieră Shigatse de joi după-amiază pentru a coordona eforturile de ajutorare.

„Dezastrul a cauzat pierderi semnificative de vieți omenești și a lăsat multe persoane dispărute. Este profund tulburător”, a declarat Li, într-un comunicat publicat de agenția de știri de stat Xinhua vineri după-amiază.

Li a îndemnat oficialii să „depună toate eforturile posibile pentru a-i localiza pe cei care sunt încă dispăruți”.

„Atâta timp cât există cea mai mică licărire de speranță de a găsi supraviețuitori, (trebuie) să depunem toate eforturile posibile”, a mai declarat oficialul chinez.

La o săptămână după decizia comisiei disciplinare a FIFA, AFA a transmis că va folosi toate căile de atac disponibile, începând cu apelul la Comisia de Apel a FIFA, iar ulterior, dacă va fi necesar, la TAS.

FIFA a aplicat sancțiuni severe pentru altercația izbucnită la finalul meciului.

Leandro Paredes a fost suspendat 10 meciuri și amendat cu 77.000 de euro.

Nahuel Molina a primit 7 meciuri de suspendare și aceeași amendă de 77.000 de euro.

Thiago Almada și secundul Roberto Ayala au fost suspendați câte un meci și amendați cu 25.000 de euro fiecare.

În plus, Federația Argentiniană a fost sancționată cu o amendă totală de 265.000 de euro pentru mai multe încălcări ale regulamentului disciplinar.

Potrivit FIFA, acestea au inclus „comportament colectiv neadecvat”, incidente cu caracter discriminatoriu sau rasist și tulburarea ordinii publice.

AFA merge până la TAS

Într-un comunicat oficial, AFA a precizat că așteaptă notificarea completă a deciziei pentru a depune apelul.

„Vom depune căile de atac corespunzătoare la Comisia de Apel a FIFA, iar Tribunalul de Arbitraj Sportiv poate reprezenta ultimul nivel de recurs”, a transmis federația argentiniană.

Totodată, FIFA a aprobat solicitarea Argentinei ca suspendările să fie executate în următoarele meciuri amicale de categoria A și/sau partide oficiale ale echipei naționale.

Spania, și ea sancționată

Și naționala Spaniei a avut un jucător sancționat în urma incidentelor. Gavi a primit o suspendare de un meci și o amendă de 25.000 de euro, însă, până în prezent, Federația Spaniolă nu a anunțat că va contesta decizia FIFA.

Scandalul a izbucnit imediat după fluierul final al partidei câștigate de Spania cu 1-0 după prelungiri, producându-se o încăierare generală între jucătorii celor două reprezentative.

Focarele au fost confirmate în localitățile Valea Nucarilor, Peceneaga, Iazurile și Ostrov, potrivit Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Peste 355.000 de animale, în aria operațiunii

Dispozitivul mobilizat în Tulcea include peste 100 de medici veterinari, printre aceștia aflându-se și directorii executivi ai direcțiilor sanitar-veterinare din Olt, Dolj, Ialomița, Dâmbovița și Vaslui. Acțiunea beneficiază și de sprijinul Poliției și Jandarmeriei.

Operațiunea vizează monitorizarea efectivului de animale înregistrat în județ, respectiv 355.212 capete. Dintre acestea, 301.270 sunt ovine și 53.942 sunt caprine.

Numărul nu reprezintă animale confirmate cu boala, ci efectivele vizate de acțiunile de monitorizare și control epidemiologic.

Controale în ferme și verificarea circulației animalelor

Planul de intervenție este structurat pe trei direcții principale.

Medicii veterinari verifică animalele direct în exploatații, precum și documentele de identificare și înregistrare. Este analizat și istoricul deplasărilor animalelor, pentru stabilirea eventualelor legături epidemiologice între ferme.

O atenție specială este acordată centrelor de colectare din zonele de protecție și supraveghere. Acestea sunt considerate puncte cu risc ridicat de transmitere din cauza concentrării unui număr mare de animale.

În paralel, au fost intensificate controalele în trafic. Echipele sanitar-veterinare și polițiștii verifică transporturile pentru a identifica eventuale deplasări neautorizate de ovine și caprine, animale fără elemente de identificare sau transporturi fără documentele necesare pentru stabilirea trasabilității.

ANSVSA: Trebuie întrerupt lanțul de transmitere

Președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, afirmă că principala prioritate este izolarea rapidă a virusului prin controlarea strictă a circulației animalelor.

„Identificarea sursei, a traseului și a destinației fiecărui efectiv de ovine și caprine reprezintă singura metodă eficientă de a întrerupe lanțul de transmitere”, a declarat șeful ANSVSA.

Potrivit acestuia, verificările sunt menite și să protejeze fermele care respectă normele de biosecuritate de riscurile generate de comerțul ilegal și de deplasările clandestine ale animalelor.

Autoritatea avertizează că, atunci când sunt constatate încălcări ale legislației sanitar-veterinare, vor fi aplicate sancțiuni și restricții.

Restricțiile vor rămâne în vigoare până la stingerea focarelor

ANSVSA le solicită crescătorilor să raporteze orice suspiciune de boală și să respecte măsurile impuse pentru circulația animalelor.

Autoritatea avertizează că neraportarea suspiciunilor, lipsa crotaliilor și încălcarea restricțiilor de circulație pot contribui la răspândirea virusului și pot îngreuna operațiunile pentru eradicarea focarelor.

Măsurile de supraveghere și restricțiile vor fi menținute în zonele considerate cu risc epidemiologic până când focarele vor fi declarate oficial stinse și situația sanitar-veterinară se va stabiliza.

După ce locuitorii din sud-estul țării au început să primească din ce în ce mai multe avertismente RO-Alert care îi atenționează că pot cădea obiecte din cer, iar Armata anunță din ce în ce mai frecvent că a doborât drone intrate ilegal în spațiul aerian al României, Radu Miruță anunță ce progrese a mai făcut Ministerul Apărării.

Ministrul Apărării spune vineri, 28 august, că Armata Română ar putea în curând să doboare aceste drone de la sol, fără a mai fi nevoie să ridice avioanele F-16 și să tragă cu rachete, acțiune care prezenta costuri ridicate.

„Se întâmplă lucruri acolo. Să nu credeți că am început să dăm drone pentru că într-o zi a venit vineri și era post. Și s-a întâmplat asta pentru că de vreo patru luni de zile în tăcere, cu eșecuri, a fost o preocupare permanentă”, a declarat Miruță, într-un interviu acordat Adevărul.

Ce „mai mișcă” la Ministerul Apărării

Radu Miruță a prezentat progresele de la ministerul pe care îl conduce, dar nu a ezitat să critice dur social-democrații care s-au ocupat anterior de apărare.

„Tura asta se produce în România și se mișcă lucruri în România pentru producție. Deci shopping s-a făcut demult. Acum se fac lucruri. Pe ce s-a întâmplat, dacă vreți cu cei de la PSD în România, avem copaci în fabrici de armament. Pe ce se întâmplă acum prin SAFE, aducem linii de producție, aducem licențe și aducem capabilități noi undeva unde picase tencuiala”, a declarat ministrul Apărării.

Drone doborâte de la sol, „minunea” din MApN

Miruță a anunțat un termen în care ne putem aștepta să vedem drone doborâte de la sol, și anume în câteva săptămâni.

„Eu cred că în 3-4 săptămâni cresc foarte mult șansele să mai dăm în anumite situații și de la sol. Pentru că știu ce se întâmplă în Ministerul Apărării, știu ce am făcut la Ministerul Apărării și vă și spun în avans că sunt șanse foarte mari ca pe ceea ce am făcut, fără să cumpărăm altceva, să reușim să dăm și de la sol”, a explicat Miruță.

Ministrul a vorbit și despre avantajele și dezavantajele tehnicilor de înlăturare a amenințărilor care pătrund pe teritoriul României, dar și despre dificultățile cu care se confruntă armata: „Este o minune care se întâmplă în aceste zile la Ministerul Apărării”.

„S-a intrat la nivel de bit, de a extrage date din anumite capabilități care nu au fost gândite de producători să lucreze așa, să le luăm, practic, o funcționalitate a acestui telefon care funcționează doar în telefonul ăsta, să o punem pe masă și să o facem utilă pentru un alt telefon de la un alt producător care înainte nu vorbea, pentru a mări randamentul cu care putem să-i interceptăm și să identificăm aceste drone”, a prezentat oficialul.

Demersul este însă privit cu scepticism de experți, care avertizează că o nouă rundă de negocieri ar putea avea consecințe grave asupra securității din Peninsula Coreeană.

În primul său mandat, Donald Trump s-a întâlnit de mai multe ori cu Kim Jong-un, obiectivul declarat al administrației americane fiind denuclearizarea Coreei de Nord. Negocierile nu au dus însă la renunțarea Phenianului la arsenalul nuclear, scrie European Pravda.

Între timp, capacitățile militare ale Coreei de Nord s-au extins. Potrivit lui Trump, Phenianul ar deține în prezent aproximativ 57 de focoase nucleare, iar rachetele nord-coreene au devenit mai performante, atât în ceea ce privește raza de acțiune, cât și precizia.

Trump și Kim Jong-un, din nou la masa negocierilor

Richard Haass, profesor la Universitatea din New York și consilier principal al Centerview Partners, avertizează că reluarea negocierilor dintre Trump și Kim Jong-un nu va conduce, cel mai probabil, la denuclearizarea Coreei de Nord.

Într-o analiză citată de European Pravda, Haass susține că „diplomația nesăbuită a lui Trump ar putea duce la un război nuclear”.

Expertul consideră că Kim Jong-un vede arsenalul nuclear drept principala garanție a supraviețuirii regimului său. În plus, statutul internațional al Coreei de Nord este strâns legat de capacitatea sa nucleară.

Potrivit lui Haass, liderul nord-coreean este preocupat în primul rând de menținerea puterii sale și de asigurarea succesiunii, nu de creșterea prosperității populației.

De ce denuclearizarea rămâne improbabilă

Haass susține că unul dintre punctele slabe ale strategiei lui Trump este încrederea prea mare în diplomația personală.

Președintele american pare să considere că relația pe care a construit-o cu Kim Jong-un în timpul primului mandat poate facilita un acord privind armele nucleare. Istoria relațiilor internaționale arată însă că interesele strategice ale unui stat cântăresc, de regulă, mai mult decât relația personală dintre doi lideri.

În cazul Coreei de Nord, renunțarea la armele nucleare ar putea fi percepută de regim drept o amenințare directă la adresa propriei supraviețuiri.

„Deschiderea țării ar putea pune în pericol controlul său asupra puterii”, avertizează Haass.

Prin urmare, expertul consideră că denuclearizarea completă a Coreei de Nord nu reprezintă un obiectiv realist în acest moment. Întrebarea este mai degrabă ce ar putea obține diplomația și cu ce preț.

Trump și Coreea de Sud, relație tot mai complicată

Un alt punct de îngrijorare îl reprezintă relația dintre administrația Trump și Coreea de Sud.

Haass susține că Trump tratează relația cu Coreea de Nord ca pe un joc cu sumă zero, în care apropierea de Phenian ar putea fi obținută prin diminuarea angajamentului SUA față de Seul.

În opinia sa, această strategie ar putea avea efectul opus celui urmărit.

Expertul amintește că Trump a impus tarife Coreei de Sud, în pofida acordului de liber schimb dintre cele două țări, și a redus sau restrâns exercițiile militare comune americano-sud-coreene, pe care le-a considerat costisitoare și inutil de provocatoare.

În același timp, amenințarea reprezentată de arsenalul nuclear și de rachetele Coreei de Nord continuă să crească.

Trump, Kim Jong-un și riscul unui nou război în Peninsula Coreeană

Haass avertizează că descurajarea nucleară presupune existența unei capacități credibile de apărare. Orice diminuare a garanțiilor de securitate oferite Coreei de Sud ar putea afecta echilibrul strategic din regiune.

Aproximativ 28.000 de militari americani sunt staționați în Coreea de Sud, iar Statele Unite au obligația, prin tratatul de apărare dintre cele două țări, să sprijine Seulul în cazul unui atac.

Mai mult, desfășurarea unilaterală a diplomației americane, fără o coordonare suficientă cu autoritățile sud-coreene, ar putea afecta în timp credibilitatea garanțiilor de securitate oferite de Washington.

Potrivit analizei, există chiar riscul ca Peninsula Coreeană să ajungă într-o situație în care atât Coreea de Nord, cât și Coreea de Sud să dețină arme nucleare.

Un asemenea scenariu ar crește riscul izbucnirii unui conflict militar, după aproximativ 75 de ani de la începutul Războiului din Coreea. În același timp, condițiile care au permis menținerea unei relative stabilități nucleare în perioada Războiului Rece ar fi dificil de reprodus în Peninsula Coreeană.

Copiii cu vârste între doi și cinci ani au adesea obiceiul de a se plimba prin casă în pantofii părinților. Potrivit psihologului Javier de Haro, gestul nu e doar joacă. E o modalitate prin care cei mici își explorează și își construiesc identitatea.

Specialistul a explicat fenomenul într-o postare pe rețelele sociale, citată de El Economista. La această vârstă, copiii se află într-o fază de explorare și imitare, iar jocul simbolic e „în plină efervescență”, ajutându-i să înțeleagă mai bine lumea din jur.

Deși pare o simplă joacă, în spatele gestului stă de fapt un proces mai profund.

Copiii trec de la nivelul „sunt un copil” la nivelul „sunt tata sau sunt mama”. Observând diferențele dintre aceste roluri, își pot explora treptat propria identitate, potrivit sursei citate.

Copilul tău îți pune pantofii și se plimbă prin casă? Psihologul explică ce înseamnă

Încercarea unei piese de îmbrăcăminte a unui părinte are și o altă funcție. Copilul devine, pentru câteva momente, „parte din universul” adultului pe care îl imită.

Obiceiul contribuie totodată la dezvoltarea empatiei și a înțelegerii sociale, explică De Haro. Prin imitare, copiii înțeleg mai bine cum se comportă adulții din jurul lor.

De asemenea, ei învață să se pună în locul celuilalt, atât la figurat, cât și la propriu. Psihologul le recomandă părinților să nu le ia pantofii copiilor atunci când îi văd mergând stângaci prin casă. Gestul, spune el, face parte din pașii prin care cei mici își construiesc identitatea și devin ceea ce vor fi.

În jurul orașului Leobersdorf din Austria, câteva blocuri de beton dărâmate într-un câmp sunt tot ce a mai rămas din ceea ce a fost odată un complex de muncă forțată nazist.

Potrivit Euronews, planurile conțin inclusiv un depozit frigorific și un magazin operat de un cunoscut lanț de supermarketuri.

Furia localnicilor, din cauză că Austria nu abordează trecutul nazist

Aceste planuri au stârnit furia austriecilor, deoarece țara a neglijat mult timp să abordeze trecutul său nazist.

„Pentru mine, este un sentiment trist. Un loc încărcat de istorie este reconstruit, sacrificat economiei”, a declarat pentru AFP Erich Strobl, șeful unei campanii locale de conservare a unei părți a sitului.

După ce Germania nazistă a anexat Austria în 1938, complexul Weinberglager a fost folosit pentru mii de prizonieri de război și muncitori forțați, arată sursa.

Se vrea construirea centrului comercial pe unul dintre cele mai mari lagăre ale țării

Mai târziu, a inclus sublagărul Hirtenberg al lagărului de concentrare Mauthausen. Acesta a fost unul dintre cele mai mari lagăre din Austria dedicate exclusiv femeilor.

Deși unele ruine ale fabricilor au supraviețuit, cazărmile lagărului și majoritatea celorlalte structuri au fost demolate treptat, reutilizate sau distruse după război.

Însă Bertrand Perz, istoric specializat în lagărul de la Mauthausen, a declarat pentru AFP că situl Hirtenberg rămâne „important din punct de vedere istoric”. Acest lucru se datorează parțial pentru că „deținutele din Mauthausen au fost marginalizate în cultura comemorării”.

Rămășițele lagărului nu erau suficiente pentru împiedicarea proiectului

Oficiul Federal pentru Monumente din Austria a concluzionat că rămășițele lagărului „nu erau suficiente” pentru protejarea monumentului.

Odată cu intrarea buldozerelor, activiștii și-au reînnoit apelurile pentru conservarea sitului.

„Un fost lagăr de concentrare nu trebuie reconstruit cu structuri noi”, a declarat Comitetul Internațional Mauthausen.

Proiectul a stârnit controverse și pentru că terenul a fost deținut anterior de o companie legată de primarul local. Acesta l-a vândut în 2022 și 2023 pentru peste 15 milioane de euro, potrivit presei locale.

Sorana Cîrstea, favorita numărul 17 a turneului și ocupanta locului 17 WTA, o va întâlni pe austriaca Julia Grabher (114 WTA), în timp ce Gabriela Ruse (63 WTA) are un duel mult mai dificil, împotriva americancei Jessica Pegula, favorita numărul 3.

Sorana Cîrstea pornește ca mare favorită în confruntarea cu Julia Grabher. Românca a câștigat ambele întâlniri directe disputate până acum.

În 2022, la Istanbul, Cîrstea s-a impus în sferturile de finală cu 7-5, 6-1, iar în 2020, la Linz, Grabher a abandonat după primul set.

Forma româncei este una solidă înainte de US Open. La Cincinnati, Cîrstea a ajuns în turul al treilea, unde a fost eliminată de Jessica Pegula, după ce trecuse de Anna Kalinskaya și Nikola Bartunkova.

Cîrstea participă pentru a 18-a oară pe tabloul principal de la US Open, turneu la care a obținut unele dintre cele mai bune rezultate ale carierei sale.

Cea mai importantă performanță rămâne sfertul de finală din 2023, când a eliminat-o pe Elena Rybakina și a fost oprită de Karolina Muchova.

De-a lungul carierei, Sorana a mai ajuns de trei ori în optimile de finală la New York, în 2009, 2017 și 2019.

Confruntare complicată pentru Gabriela Ruse, în primul tur

Gabriela Ruse va avea o misiune complicată în primul tur. Românca o întâlnește pe Jessica Pegula, una dintre cele mai constante jucătoare din circuit și ocupantă a poziției a treia în ierarhia mondială.

Cele două nu s-au mai întâlnit până acum într-un meci oficial.

Pegula vine după o nouă finală la Cincinnati și este una dintre principalele candidate la trofeul de la US Open.

Ruse ocupă locul 63 WTA și încearcă să producă surpriza la New York, după un sezon în care a alternat rezultate bune cu probleme fizice. Ultimul său meci a fost la Cincinnati, unde s-a retras din motive medicale în meciul cu Alexandra Eala.

Pentru Gabriela Ruse, aceasta este a șasea prezență pe tabloul principal de simplu la US Open.

Cel mai bun rezultat al româncei la Flushing Meadows este turul al treilea, atins în 2021 și egalat în 2024.

În 2024 a ajuns în turul al treilea, fiind eliminată de Aryna Sabalenka.

Animalele se schimbă atunci când apar oamenii

Comparând datele GPS ale animalelor cu date anonimizate privind localizarea telefoanelor mobile, cercetătorii au descoperit că animalele sălbatice nu reacționează doar la peisajele transformate de oameni, ci și la oameni înșiși, potrivit ScienceDaily.

De mii de ani, oamenii au transformat peisajele, forțând animalele sălbatice să se adapteze la orașe, ferme, drumuri și alte forme de activitate umană. Însă un nou studiu sugerează că animalele nu reacționează doar la mediile pe care le construim, ci și la simplul fapt că oamenii se află în apropiere.

Cercetătorii au combinat datele de urmărire GPS pentru 37 de specii de animale cu date privind localizarea telefoanelor mobile colectate pe teritoriul Statelor Unite. Studiul arată că reacțiile animalelor sălbatice la oameni diferă considerabil în funcție de specie și de gradul în care peisajul a fost deja modificat.

Aceste diferențe i-ar putea ajuta pe oamenii de știință să dezvolte strategii mai precise pentru gestionarea și conservarea faunei sălbatice.

Carantina din timpul COVID a creat un experiment rar pentru cercetători

Restricțiile impuse în timpul pandemiei de COVID-19 au modificat radical locurile și modul în care se deplasau oamenii. Această schimbare neobișnuită le-a oferit cercetătorilor ocazia de a separa influența prezenței oamenilor de efectele modificărilor permanente ale peisajului.

Echipa a analizat înregistrările GPS săptămânale ale 4.581 de mamifere și păsări, înregistrări provenite din Statele Unite continentale, pentru perioade corespunzătoare din 2019 și 2020.

Măsurarea deplasărilor animalelor a fost relativ simplă, însă stabilirea exactă a locurilor în care se aflau oamenii a necesitat o sursă de informații mai detaliată decât cea la care oamenii de știință au în mod normal acces.

Datele publice care urmăresc cu precizie localizarea și deplasările oamenilor sunt dificil de obținut. Din acest motiv, studiile privind interacțiunile dintre oameni și fauna sălbatică se bazează adesea pe indicatori indirecți, precum dezvoltarea urbană, agricultura sau, în timpul pandemiei, existența restricțiilor într-o anumită zonă.

Acești indicatori oferă informații despre activitatea umană, dar nu arată direct modul în care se deplasează oamenii.

Pentru a depăși această limitare, cercetătorii au folosit date anonimizate de geolocalizare a telefoanelor mobile, cu o rezoluție la nivel de cartier. Potrivit echipei, este pentru prima dată când astfel de date sunt utilizate pentru a analiza modul în care prezența oamenilor influențează deplasările animalelor.

Prezența oamenilor și modificarea habitatului acționează împreună

Cercetătorii au analizat modul în care activitatea umană a afectat atât suprafața utilizată de fiecare animal, cât și nișa sa ecologică, adică modul în care animalul folosește habitatele și resursele disponibile.

Pentru majoritatea speciilor incluse în analiză, cercetătorii au constatat că impactul oamenilor nu putea fi înțeles pe deplin doar prin modificarea peisajului. Și prezența oamenilor a avut un rol.

În total, 57% dintre speciile studiate au fost afectate atât de prezența oamenilor, cât și de modificarea peisajului. Prezența oamenilor a fost asociată cu schimbări fie în suprafața ocupată, fie în dimensiunea nișei ecologice pentru 67% dintre speciile de mamifere și 68% dintre speciile de păsări.

În multe cazuri, cele două influențe umane erau interconectate. Efectul oamenilor asupra unui animal depindea, într-o anumită măsură, de cât de mult fusese deja modificat peisajul din jur, iar influența modificării peisajului depindea, la rândul său, de numărul oamenilor prezenți.

Aproximativ 67% dintre speciile de mamifere și 41% dintre speciile de păsări au reacționat la combinația dintre prezența oamenilor și modificarea peisajului prin reducerea suprafeței de habitat pe care o utilizau.

Sensibilitatea la oameni a fost deosebit de puternică în zonele cu un grad relativ redus de dezvoltare, precum parcurile naționale, comparativ cu orașele.

Lupii, căprioarele și cocorii au reacții diferite

Nu a existat un răspuns universal în rândul speciilor de animale sălbatice.

Lupii, de exemplu, s-au comportat diferit față de multe dintre celelalte animale incluse în cercetare. Suprafața de habitat utilizată de aceștia s-a extins ca răspuns la prezența oamenilor, posibil ca urmare a istoriei lor îndelungate și dificile în relația cu oamenii și a unei tendințe de a se răspândi sau de a se îndepărta mai mult de activitatea umană.

Căprioarele cu coadă albă au prezentat un alt tipar. Nișele lor ecologice s-au extins pe măsură ce peisajele deveneau mai modificate, dar s-au restrâns pe măsură ce creștea prezența oamenilor.

Cocorii canadieni au avut o reacție opusă.

Campania, atribuită unei grupări ransomware numite Aur0ra, arată modul în care instrumentele comerciale de inteligență artificială pot fi exploatate de infractorii cibernetici pentru automatizarea și accelerarea unor etape ale atacurilor informatice, se arată într-o investigație realizată de Reuters.

Hackerii au pretins că atacurile sunt simulări

Operațiunea a fost descoperită de compania israeliană de securitate cibernetică Gambit Security, după identificarea unui server pe care gruparea Aur0ra îl lăsase accidental expus pe internet.

Cercetătorii au putut astfel analiza 28 de sesiuni de conversație dintre unul sau mai mulți membri ai grupării și un agent AI al Cursor.

Potrivit Gambit Security, atacatorii au determinat sistemul să execute sau să sprijine sute de operațiuni malițioase, inclusiv acțiuni destinate furtului de credențiale și preluării unor conturi cu privilegii importante.

Metoda prin care hackerii ar fi reușit să treacă de restricțiile agentului AI a fost relativ simplă: susțineau că operațiunile sunt desfășurate într-un mediu de testare.

Agentul AI a refuzat în unele situații solicitările pe care le-a identificat drept periculoase sau ilegale. Atacatorii reluau însă conversația și insistau asupra faptului că activitatea reprezenta doar un test, potrivit cercetătorilor.

Șapte companii ar fi fost compromise cu ajutorul AI

Reuters relatează că hackerii au folosit instrumentul în atacuri asupra unei companii belgiene din industria chimică și a cel puțin altor șase firme.

Jurnaliștii au identificat independent șase dintre victime după examinarea unei părți a datelor provenite din conversațiile grupării.

Printre acestea se numără producătorul belgian de produse de igienă și curățenie Christeyns, producătorul german de uși de garaj Teckentrup și Helideck Certification Agency din Scoția, companie care certifică zonele de aterizare pentru elicoptere.

Alte ținte identificate au fost un distribuitor farmaceutic din Argentina, un producător italian și compania americană Bayou Title.

Conversațiile analizate acoperă perioada 8 aprilie-21 mai.

O altă companie de securitate cibernetică, CloudSek, susține că informațiile găsite pe server indică faptul că Aur0ra și-ar fi revendicat cel puțin 20 de victime în total. Nu este însă clar câte dintre acestea au fost compromise folosind inteligența artificială.

AI-ul i-ar fi făcut pe atacatori cu până la 50% mai rapizi

Investigația nu a putut stabili cu exactitate cât de important a fost ajutorul agentului AI pentru succesul fiecărui atac și nici dacă toate breșele au dus la furt de date sau tentative de extorcare.

Eyal Sela, director pentru informații privind amenințările în cadrul Gambit Security, estimează însă că folosirea agentului AI le-a oferit atacatorilor un avantaj semnificativ.

Potrivit acestuia, instrumentul i-ar fi putut ajuta să opereze cu aproximativ 30%-50% mai rapid, deoarece automatiza sau simplifica activități pe care hackerii ar fi trebuit în mod normal să le execute manual.

Într-unul dintre cazurile analizate, după identificarea unui sistem vulnerabil din rețeaua companiei germane Teckentrup, agentul AI ar fi recomandat folosirea unui instrument software malițios pentru exploatarea vulnerabilității.

„Un joc de-a șoarecele și pisica”

Reprezentanții Gambit Security consideră că episodul ilustrează o problemă tot mai dificilă pentru dezvoltatorii sistemelor de inteligență artificială: construirea unor mecanisme de siguranță pe care utilizatorii rău intenționați încearcă permanent să le ocolească.

Curtis Simpson, director de strategie al companiei, a descris această confruntare drept un „joc de-a șoarecele și pisica”.

El consideră că atacurile cibernetice asistate de inteligența artificială devin parte din noua realitate a securității informatice și că astfel de cazuri vor apărea tot mai frecvent.

Datele analizate în investigație nu permit însă concluzia că inteligența artificială a fost responsabilă în mod autonom pentru atacuri. Informațiile disponibile indică faptul că sistemul a fost utilizat și manipulat de atacatori umani pentru a accelera diferite etape ale operațiunilor.

Accesul nelimitat pe care îl oferă inteligența artificială îi atrage pe toți mai mulți oameni să își găsească îndrumarea spirituală prin discuțiile cu chatboți.

Ușurința prin care pot accesa aceste modele IA poate fi greu de găsit în rândul ghizilor spirituali umani, notează AP.

Chatboții generează răspunsuri folosind statistici avansate, inclusiv texte sacre precum Bhagavad Gita din hinduism. 

Spiritualitatea e acum la îndemâna oricui

Utilizatorii pot explora răspunsuri spirituale la probleme personale și întrebări existențiale oricând, fără a fi nevoiți să caute un guru și să plătească pentru serviciile sale.

În India, Jaggi Vasudev, cunoscut și sub numele de Sadhguru, și-a lansat propria aplicație, cu o funcție interactivă de inteligență artificială. Aceasta răspunde la întrebări folosind o bază de date cu învățăturile sale.

Deepak Chopra, guru al dezvoltării personale din California, are o platformă de inteligență artificială, unde chatbotul său răspunde la întrebări inspirate din deceniile sale de discursuri și scrieri.

Inteligența artificială nu poate înlocui experiența trăită

Deși acest trend este în ascensiune, criticii susțin că IA nu poate înlocui cu adevărat experiența trăită, înțelepciunea și responsabilitatea etică a unui guru uman.

Cercetătorii observă, de asemenea, că IA  este de acord cu utilizatorul. Chatboții nu pun acele întrebări provocatoare necesare pentru o creștere spirituală și personală reală, potrivit sursei.

Vikas Sahu, fondatorul unui astfel de chatbot, spune că nu ar descuraja pe nimeni să găsească un guru uman. Însă, spune că chatbot-ul său pune ghidarea spirituală la îndemâna celor care ar putea avea nevoie disperată de ea.

Oamenii vorbesc mai deschis cu un chatbot

„Mulți oameni nu au cu cine să vorbească atunci când sunt în dificultate”, a spus el. „Această aplicație le oferă încurajarea pe care le-ar putea-o oferi un guru. Dar mulți guru îți vor banii și nu poți vorbi cu ei deschis așa cum poți vorbi cu un chatbot”, a adăugat acesta.

Liz Bucar, profesoară de religie la Universitatea Northeastern din Boston, este sceptică față de chatboții bazați pe texte religioase.

„Un text sacru are nevoie de o comunitate și de un context care să îl interpreteze”, a spus ea. „Fără învățătura despre cum să interpretezi textul, este vorba doar de cuvinte pe o pagină. Cineva ar putea introduce textul, dar ce răspunsuri va oferi botul?” continuă aceasta.

Administrația președintelui Donald Trump poartă discuții cu guvernul interimar al Venezuelei pentru ca Statele Unite să obțină o participație în mai multe câmpuri petroliere ale țării sud-americane, au declarat, sub anonimat, oficiali americani pentru Axios.

„Să numim acest acord uriaș ar fi puțin spus. Este masiv”, a menționat unul dintre aceștia.

Negocierile au căpătat o importanță suplimentară pentru Washington din cauza războaielor din Iran și Ucraina, care au perturbat aprovizionarea mondială cu petrol și au determinat creșterea prețurilor. Potrivit datelor Departamentului american al Energiei, rezerva strategică de petrol a SUA a coborât sub 300 de milioane de barili, cel mai redus nivel din ultimii peste 40 de ani.

Câmpuri cu rezerve de 90 de miliarde de barili

Detaliile acordului sunt încă negociate, însă discuțiile au în vedere peste 12 câmpuri petroliere productive. Acestea reprezintă doar o parte din rezervele dovedite ale Venezuelei, estimate la aproximativ 300 de miliarde de barili, cele mai mari din lume.

Câmpurile vizate de americani au rezerve dovedite de aproximativ 90 de miliarde de barili. Acestea au fost controlate în trecut de persoane din cercurile de putere din Venezuela, dar și de entități aflate sub control chinez, potrivit oficialilor intervievați.

În schimbul acordării unei participații Statelor Unite, guvernul venezuelean ar trebui să beneficieze de investițiile companiilor private, inclusiv americane, pentru dezvoltarea câmpurilor.

Un acord important pentru strategia energetică a lui Trump

Încheierea acordului ar putea deveni o componentă importantă a strategiei energetice promovate de Donald Trump. Aceasta se înscrie în așa-numita „Doctrină Donroe”, denumire inspirată de Doctrina Monroe din 1823, prin care SUA avertizau puterile europene să nu intervină în emisfera vestică. Varianta asociată lui Trump pune accent pe consolidarea influenței americane în regiune.

„Președintele Trump este aproape de a asigura viitorul energetic al Americii pentru generațiile următoare, nu doar în SUA, ci în întreaga emisferă”, au declarat oficialii.

Potrivit sursei citate, Trump a început să discute în privat posibilitatea obținerii unei participații în câmpurile petroliere venezuelene înainte de a autoriza capturarea, la 3 ianuarie, a lui Nicolás Maduro, care este acuzat de narcoterorism la New York.

Industria petrolieră a Venezuelei a suferit un declin puternic în ultimele decenii, provocat de administrarea defectuoasă, investițiile insuficiente, criza economică și sancțiunile internaționale, potrivit agenției americane pentru informații energetice (EIA).

Rubio și președinta interimară a Venezuelei conduc negocierile

Discuțiile sunt conduse de Marco Rubio, unul dintre principalii oameni ai administrației Trump în politica externă, și de președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez.

În luna iulie, oficiali de rang înalt ai departamentelor de Stat și Apărării s-au întâlnit la Caracas cu reprezentanți ai Venezuelei pentru a discuta detaliile acordului. Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, are, de asemenea, un rol important în negocieri.

Pentru a evita percepția că Venezuela își cedează resursele naturale Statelor Unite, Washingtonul încearcă să demonstreze că înțelegerea va aduce beneficii și populației venezuelene.

Secretarul american al Energiei, Chris Wright, ar putea merge în Venezuela săptămâna viitoare, în timp ce departamentul său analizează modalități prin care companiile americane ar putea crește producția de petrol. Data finalizării acordului nu a fost încă stabilită.

Guvernele din UE au cheltuit împreună 806 miliarde de euro pentru educație în 2023, echivalentul a 4,7% din PIB-ul blocului comunitar. Cheltuielile publice pentru educație ca pondere în PIB au scăzut ușor în ultimul deceniu, de la 4,96% în 2014 la 4,65% în 2023, potrivit celor mai recente date Eurostat.

Procentul a ajuns temporar la 5,02% în 2020, în principal pentru că economia s-a contractat în timpul pandemiei, nu pentru că bugetele pentru educație ar fi crescut într-o măsură comparabilă, arată Euronews.

Dintre țările europene analizate de Eurostat, Suedia a alocat cea mai mare pondere din PIB pentru educație, 6,8%. Finlanda, Islanda, Belgia și Danemarca au cheltuit, de asemenea, peste 6%. România și Grecia s-au aflat aproape de coada clasamentului, cu 2,97%, respectiv 3,33%.

Unde sunt cele mai mari cheltuieli pentru fiecare elev?

Compararea cheltuielilor pentru educație ca pondere din PIB nu ține cont de diferențele privind nivelul de bogăție al unei țări sau numărul de elevi și studenți.

Indicatorul bazat pe PIB arată efortul financiar total al unei țări, în timp ce cheltuielile per elev indică puterea de cumpărare alocată fiecărei persoane din sistemul de educație.

Dimensiunea economiei, numărul de elevi și studenți, precum și modul în care sunt împărțite fondurile între diferitele niveluri de educație pot influența clasamentele.

Valorile sunt exprimate în standarde ale puterii de cumpărare, sau PPS – o unitate comună care ajustează diferențele dintre nivelurile prețurilor din fiecare țară și permite compararea cheltuielilor. Euronews Business a folosit date din 2022, cel mai recent an pentru care există informații disponibile pentru toate marile economii ale UE.

Comparația arată diferențe semnificative între ponderea din venitul național alocată educației și resursele disponibile pentru fiecare elev.

Procentul din PIB cheltuit de țările europene

Luxemburg a cheltuit doar 3,74% din PIB pentru educație în 2022, sub media UE de 4,66%. Cu toate acestea, țara a înregistrat cele mai mari cheltuieli per elev din blocul comunitar, de 18.422 PPS – de peste două ori media UE, de 8.246 PPS.

Bulgaria a avut situația opusă. Cheltuielile pentru educație au fost apropiate de media UE ca pondere din PIB, 4,5%, însă țara a avut cele mai mici cheltuieli per elev din bloc, de 3.097 PPS.

Dintre marile economii, Franța a cheltuit 5,33% din PIB pentru educație în 2022, a cincea cea mai mare pondere dintre țările UE pentru care există date. Totuși, cheltuielile per elev au fost de 8.151 PPS, ușor sub media UE.

Italia a alocat o pondere considerabil mai mică din PIB, 4,07%. Cheltuielile sale de 7.945 PPS per elev au plasat-o imediat după Franța, dar și ușor sub media UE.

Germania a alocat educației 4,79% din PIB, aproape de media UE, dar a cheltuit 10.363 PPS per elev – cu aproximativ 26% mai mult decât media europeană.

Și alte diferențe sunt evidente. Malta a cheltuit o pondere sub medie, de 4,12% din PIB, dar a înregistrat cheltuieli per elev peste media UE. Slovacia a alocat aceeași pondere din PIB ca media europeană, dar a cheltuit cu 22% mai puțin per elev.

Rezultate versus cheltuieli

Cheltuielile mai mari nu produc automat rezultate mai bune. Cele mai mari cheltuitoare europene pentru educație nu sunt în mod constant țările cu cele mai bune competențe de bază.

În 2022, 26,2% dintre elevii din UE au avut rezultate slabe la citire, iar 29,5% la matematică. Ambele procente au crescut față de 2012, când se situau la 18%, respectiv 22,1%.

Țările care cheltuiesc mai mult pentru fiecare elev tind să obțină rezultate mai bune la matematică, însă legătura este departe de a fi automată.

Europa este încă departe de obiectivul privind competențele pentru 2030

Cu aproape trei din zece elevi din UE care nu ating nivelul de bază la matematică, Europa este încă departe de obiectivul de a reduce ponderea elevilor cu competențe insuficiente la materiile de bază sub 15% până în 2030.

Rezultatele evidențiază și o diferență socio-economică semnificativă. În PISA 2022, 48% dintre elevii din UE din cel mai dezavantajat sfert al populației au avut rezultate insuficiente la matematică, față de 11% dintre cei din cel mai avantajat sfert.

Schimbările demografice ar putea modifica modul în care este finanțată educația. Raportul Comisiei Europene „Investing in Education 2025” estimează că UE va avea cu aproximativ 2,5 milioane mai puțini copii și adolescenți cu vârste între 3 și 18 ani în 2030 decât în 2022.

Populația de vârstă școlară este estimată să scadă cu 3,5% în ansamblu. Cele mai mari scăderi sunt anticipate în Italia, 13%, Grecia, 12%, și Spania, 11%. Germania, în schimb, este estimată să înregistreze o creștere de 9%.

Cum se pot crea posibilități de investiții

Reducerea populației de vârstă școlară din Europa ar putea crea posibilitatea unor investiții mai mari pentru fiecare elev. Potrivit Comisiei Europene, dacă bugetele totale pentru școli ar ține pasul doar cu inflația anuală de 2%, cheltuielile per elev ar crește în medie cu 19% până în 2030.

Raportul Comisiei susține că îmbunătățirea competențelor de bază ar sprijini productivitatea, inovarea și creșterea economică. Potrivit unor estimări citate în document, PIB-ul țărilor europene ar putea fi cu 8%-10% mai mare decât nivelul estimat în prezent pentru 2030 dacă mai multe persoane ar atinge un nivel suficient al competențelor de bază.

Incidentul a fost relatat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) pe Facebook, care a prezentat și povestea patrupedului, un exemplar din rasa Dogue de Bordeaux pe nume Choco.

A încercat să coboare de pe terasă și a ajuns pe acoperiș

În momentul în care furtuna a început, Choco se afla singur acasă, proprietarul său, Avraham, fiind plecat la o nuntă.

Zgomotul puternic produs de tunete și fulgere l-ar fi speriat pe câine, care a încercat să coboare de pe terasa aflată la mezanin. În loc să ajungă într-un loc sigur, animalul s-a trezit pe un acoperiș metalic, de unde nu a mai putut coborî.

Situația a fost observată de vecini, iar cazul a fost semnalat la numărul de urgență 112. Proprietarul câinelui a fost, de asemenea, alertat și a revenit rapid acasă. La adresă au intervenit pompierii Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov.

Pompierii au folosit autoscara

Dimensiunile lui Choco au transformat salvarea într-o misiune aparte. Dogue de Bordeaux este o rasă de talie mare, iar patrupedul implicat în incident cântărește aproximativ 65 de kilograme.

Pentru a-l recupera în siguranță de pe acoperiș, pompierii au fost nevoiți să utilizeze o autoscară.

Intervenția s-a încheiat cu succes, iar câinele a fost coborât și redat familiei sale.

DSU a relatat ulterior episodul într-o notă amuzantă, descriind intervenția drept o misiune specială pentru un „cățeluș” de 65 de kilograme și comparând coborârea cu autoscara cu o „plimbare VIP”.

Familia le-a mulțumit salvatorilor

După incident, familia lui Choco a transmis un mesaj de mulțumire echipei care a participat la operațiunea de salvare.

„Choco vă mulțumește pentru salvarea lui în timpul furtunii”, se arată în mesajul transmis pompierilor, potrivit DSU.

Starul lui San Antonio Spurs din NBA a condus Franța spre o victorie categorică împotriva Sloveniei, scor 92-67, în preliminariile europene pentru Cupa Mondială din 2027. În vârstă de 22 de ani, Wembanyama a încheiat partida cu 22 de puncte, 9 recuperări și un capac, reușind 6 din 10 aruncări și un indice de eficiență de 24.

Franța nu a câștigat niciodată Cupa Mondială de baschet, iar Wembanyama a menționat trofeul care îi lipsește naționalei drept una dintre principalele sale ținte.

„Toată lumea caută titluri. Am văzut în ultimii ani că baschetul francez poate continua să crească și avem mult potențial, în special prin echipele noastre de juniori și dezvoltarea jucătorilor. Acestea sunt proiecte pe termen lung asupra cărora intenționez să am un impact”, a explicat căpitanul Franței, potrivit FIBA.

Noua responsabilitate nu pare să-l intimideze pe pivotul francez, care spune că își asumă un proiect pe termen lung în fruntea naționalei.

„Pentru un proiect care, în mintea mea, se măsoară în ani, chiar în decenii, este ceva care se va dezvolta în timp. Este important să nu sărim peste etape. Obiectivul este să ne apropiem puțin câte puțin, în fiecare zi”, a mai spus Wembanyama.

Niciodată mai sus de locul 3

Obiectivul este cu atât mai important cu cât Franța nu a terminat niciodată mai sus de locul al treilea la Cupa Mondială. Francezii au cucerit medaliile de bronz în 2014 și 2019, în timp ce la ediția din 2023 au încheiat competiția abia pe locul 18.

„Cupa Mondială este importantă pentru că este un titlu pe care nu l-am câștigat niciodată. Și chiar dacă l-am fi câștigat înainte, tot aș vrea să-l câștig”, a spus Wembanyama.

Victoria împotriva Sloveniei îi apropie pe francezi de obiectivul calificării la turneul final din 2027, care va fi găzduit de Qatar. Franța are acum un bilanț de 6 victorii și o înfrângere în Grupa L și poate ajunge la șapte victorii în meciul cu Suedia, programat duminică.

Primele trei echipe din grupă se califică mai departe.

Wembanyama vine după un sezon în care a jucat prima sa finală din carieră în NBA. Starul francez a condus echipa San Antonio Spurs spre finala NBA, unde a pierdut, însă, cu New York Knicks, în cinci meciuri.

Exercițiile fac parte din pregătirile Alianței pentru apărarea flancului estic în eventualitatea unei agresiuni convenționale, relatează Euronews.

Militarii desfășurați în zona Pabradė au folosit tancuri și alte vehicule blindate, artilerie, drone, sisteme de război electronic, elicoptere și avioane de luptă în cadrul exercițiului Freedom Shield I.

Un rol important îl are Brigada 45 Blindată a Bundeswehrului, cunoscută și drept Brigada Lituania, pe care Berlinul intenționează să o transforme într-o prezență militară permanentă.

Aproape 4.800 de militari germani, desfășurați în Lituania

Germania intenționează ca până la sfârșitul anului 2027 să staționeze permanent în Lituania aproximativ 4.800 de militari. Brigada va fi distribuită în două locații și va avea cinci batalioane.

Obiectivul strategic declarat al acestei desfășurări este descurajarea Rusiei și consolidarea capacității NATO de apărare a statelor de pe flancul estic.

Germania participă încă din 2017 la grupul de luptă multinațional al NATO din Lituania, în cadrul prezenței înaintate consolidate a Alianței. Până acum însă, modelul s-a bazat în principal pe rotația periodică a trupelor și echipamentelor.

Invazia rusă pe scară largă în Ucraina a determinat Lituania să solicite o prezență aliată mai puternică și permanentă.

Fostul cancelar Olaf Scholz a promis în 2022 că Germania va conduce o brigadă robustă în această țară, capabilă să primească rapid întăriri în cazul unei crize.

O premieră în istoria Bundeswehrului

Planurile Berlinului au evoluat ulterior către staționarea permanentă a unei brigăzi complete.

Decizia reprezintă o premieră pentru Bundeswehr: Germania nu a mai desfășurat până acum permanent în afara teritoriului național o brigadă de luptă pregătită pentru operațiuni.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a descris misiunea drept o componentă importantă a apărării flancului estic al NATO.

Decizia de consolidare a prezenței a căpătat un impuls suplimentar în 2023, după rebeliunea eșuată a liderului grupării Wagner, Evgheni Prigojin, și deplasarea ulterioară a unor mercenari Wagner în Belarus.

Germania are însă nevoie de încă aproximativ 2.000 de militari

Una dintre problemele proiectului este găsirea personalului necesar. Germania intenționează să formeze brigada în principal cu militari care se oferă voluntar pentru misiunea din Lituania.

Potrivit informațiilor citate de Euronews, aproximativ 60% din efectivul planificat al brigăzii este acoperit în prezent prin voluntari, ceea ce ar lăsa un deficit de aproximativ 2.000 de militari.

În cazul forțelor deja prezente în Lituania, gradul de încadrare ajunge însă la aproximativ 92%. Două dintre unitățile care urmează să fie mutate în 2027 – Batalionul de Tancuri 203 și Batalionul de Panzergrenadieri 122 – ar avea în prezent un deficit de personal de aproximativ 40%.

Printre specializările unde există dificultăți de recrutare se numără domeniul IT și logistica.

Pistorius a sugerat că, dacă numărul voluntarilor nu va fi suficient, ar putea fi analizate și alte soluții, subliniind că detașarea militarilor într-un alt loc nu reprezintă ceva neobișnuit în Bundeswehr.

Apărarea Lituaniei, parte a apărării întregului flanc estic

Importanța acordată misiunii este sintetizată și de mesajul transmis de cancelarul Friedrich Merz: securitatea Lituaniei este legată direct de securitatea Germaniei, iar apărarea Vilniusului înseamnă și apărarea Berlinului.

Desfășurarea germană are o semnificație mai largă pentru întregul flanc estic al NATO, din care face parte și România. În timp ce Germania își consolidează prezența în regiunea baltică, strategia Alianței urmărește întărirea capacității de descurajare și apărare de-a lungul întregii frontiere estice, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Exercițiile din Lituania arată și modul în care s-a schimbat pregătirea pentru un posibil conflict convențional: alături de tancuri, infanterie și artilerie, dronele și sistemele de război electronic au devenit componente importante ale scenariilor de luptă.

Președintele american Donald Trump a declarat joi că nu vede un risc ca Rusia să atace teritoriul NATO și s-a arătat deloc îngrijorat de un asemenea scenariu.

„Nu sunt deloc îngrijorat. Nu există nicio problemă”, a declarat Trump, întrebat despre posibilitatea unei provocări ruse împotriva unor state membre ale Alianței Nord-Atlantice, într-un interviu acordat publicației americane Axios.

Mai mulți lideri europeni au avertizat că Moscova ar putea încerca să testeze capacitatea de reacție a NATO și angajamentul Statelor Unite față de Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede apărarea colectivă a statelor membre.

Trump, despre vizita șefului CIA la Moscova

Trump a respins și informațiile potrivit cărora directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi transmis Moscovei un avertisment împotriva unui eventual atac asupra unei țări NATO.

Ratcliffe s-a deplasat marți la Moscova, unde s-a întâlnit cu Serghei Narîșkin, directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei. Vizita a reprezentat unul dintre cele mai importante contacte recente dintre oficiali americani și ruși din domeniul informațiilor.

Mai multe publicații au relatat că deplasarea ar fi avut drept scop avertizarea Moscovei să nu atace un stat NATO. Trump a negat însă această interpretare.

Președintele american a descris vizita drept una obișnuită și a susținut că Ratcliffe și omologul său rus se întâlnesc periodic și au o relație bună. Potrivit liderului american, „nu a existat niciun mesaj și nu a fost nimic neobișnuit”.

„Nu vor ataca teritoriul NATO”

Întrebat puțin mai târziu dacă Statele Unite i-au transmis președintelui rus Vladimir Putin un avertisment privind un eventual atac asupra unui stat membru al Alianței, Trump a spus că nu dorește să comenteze acest lucru, dar a adăugat: „Nu vor ataca teritoriul NATO”.

Directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei a confirmat joi întâlnirea cu șeful CIA, prezentaând-o drept o parte obișnuită a activității celor două servicii. Oficialul rus a precizat că discuțiile au vizat chestiuni din domeniul informațiilor și că întâlnirea nu a avut nimic ieșit din comun.

Avertismente pentru Londra și Paris

Tensiunile dintre Rusia și NATO s-au accentuat în ultimele săptămâni, după ce drone rusești care au pătruns în spațiul aerian al unor state membre ale Alianței, inclusiv România și Polonia, au fost doborâte.

Ministerul rus de Externe a avertizat joi Marea Britanie și Franța că „se joacă cu focul”, furnizând Ucrainei tehnologia necesară atacurilor la mare distanță în interiorul Rusiei. Moscova a amenințat cu lovirea unor obiective militare britanice din Ucraina și din afara acesteia, ca represalii pentru sprijinul militar acordat Kievului.

„Nu voi propune Guvernului reducerea sprijinului anual acordat elevilor prin bursele sociale. Dimpotrivă, prin creșterea cu aproximativ 7% a pragului de venit pentru eligibilitate, estimăm o creștere a numărului elevilor care vor putea beneficia de bursă socială”, a transmis Dimian, pe Facebook.

Ministrul interimar precizează că proiectul pus în consultare publică a vizat atât perioada de acordare a burselor sociale, cât și cuantumul minim lunar al acestora.

„Prin urmare, o variantă cu un cuantum lunar mai mare, acordat pe durata activităților didactice, poate fi analizată în raport cu varianta distribuirii sprijinului pe întregul an, fără ca aceasta să presupună automat diminuarea sprijinului anual acordat elevului”, a explicat Dimian.

Ministrul interimar susține că bursa socială are, potrivit legislației, rolul de a susține participarea elevilor la activitățile didactice și de a preveni abandonul școlar. Din acest motiv, acordarea bursei în perioada activităților școlare ar putea fi corelată mai direct cu scopul educațional al măsurii.

Dimian a precizat că există state europene care nu acordă burse sociale pe perioada vacanțelor școlare, chiar dacă alocă mai multe resurse pentru finanțarea educației decât România.

Dimian: „Sărăcia nu intră în vacanță”, un argument legitim

Ministrul consideră însă „legitim” și argumentul potrivit căruia „sărăcia nu intră în vacanță” și subliniază că sprijinirea persoanelor afectate de sărăcie trebuie să rămână o preocupare permanentă a statului.

În acest context, Dimian face trimitere la venitul minim de incluziune, mecanismul de protecție socială prevăzut de lege pentru prevenirea și combaterea sărăciei și a riscului de excluziune socială. În cadrul acestuia este inclus și ajutorul pentru familia cu copii, destinat familiilor cu venituri reduse care au în întreținere copii cu vârsta de până la 18 ani.

„Pentru elevii din medii dezavantajate socioeconomic, venitul minim de incluziune are ca principal obiectiv protecția socială. Bursa socială este un mecanism suplimentar de suport pentru acești copii și are ca obiectiv susținerea participării lor la activitățile didactice”, a afirmat Dimian.

Propunerea susținută în Guvern

Perioada de consultare publică pentru proiect s-a încheiat joi. Ministrul interimar spune că va ține cont de observațiile și propunerile primite înainte de a formula varianta pe care o va înainta mai departe.

„Mai mulți copii eligibili, fără diminuarea sprijinului anual acordat fiecăruia — acesta este principiul de la care voi porni în propunerea pe care o voi trimite către Comisia de Dialog Social și o voi susține în Guvern”, a conchis ministrul interimar..

Operațiunile de căutare se desfășoară sub amenințarea unui nou val de apă, după formarea unui lac instabil în zona afectată, transmite BBC.

Poliția nepaleză a anunțat vineri că bilanțul victimelor a ajuns la 475 de morți în districtul Resuwa, la peste 48 de ore de la producerea dezastrului. Echipele de intervenție continuă căutarea persoanelor dispărute și încearcă să elibereze drumurile blocate.

Situația este gravă și pe partea tibetană a frontierei. Trei persoane au fost declarate decedate, iar peste 550 sunt date dispărute, potrivit informațiilor disponibile. Nu este clar dacă unele dintre cifrele raportate de cele două părți se suprapun.

Salvatorii se tem de o a doua inundație

Operațiunile de salvare din Tibet au fost suspendate după apariția unui nou pericol.

În urma alunecărilor și a acumulărilor de aluviuni s-a format un lac, iar ploile abundente continuă să-i crească nivelul. Autoritățile se tem că barajul natural ar putea ceda, eliberând o nouă cantitate uriașă de apă spre localitățile aflate în aval.

Presa de stat chineză a relatat că salvatorilor li s-a cerut să oprească temporar intervențiile din zona de frontieră.

Estimările citate de BBC indică faptul că în lac s-ar putea acumula în următoarele trei zile aproximativ trei milioane de metri cubi de apă, echivalentul a circa 1.200 de piscine olimpice.

Un oficial al Crucii Roșii a declarat că echipele de intervenție sunt în alertă din cauza posibilității producerii unui al doilea val de inundații.

Un ghețar prăbușit ar fi declanșat catastrofa

Primele informații sugerau că dezastrul ar fi putut fi provocat de un cutremur. Datele analizate ulterior de Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite (USGS) au indicat însă un alt scenariu.

Evenimentul seismic înregistrat în regiune ar fi fost produs de prăbușirea unui ghețar sau a unei porțiuni din acesta. Masa de gheață și resturi a generat apoi un flux violent care a avut efecte catastrofale în aval.

Un val uriaș de apă, noroi și materiale desprinse de pe versanți a coborât spre zonele locuite, distrugând clădiri, drumuri și vehicule și afectând un punct important de trecere a frontierei dintre Nepal și Tibet.

Cauza exactă a prăbușirii ghețarului nu a fost încă stabilită. Oamenii de știință atrag însă atenția că ghețarii din Himalaya se topesc într-un ritm accelerat pe fondul creșterii temperaturilor.

Specialiștii subliniază că este încă prea devreme pentru a atribui direct acest dezastru schimbărilor climatice.

Sute de oameni salvați, alții încă așteptați acasă

În pofida condițiilor extrem de dificile, operațiunile au permis salvarea a sute de persoane.

Armata nepaleză a trimis inclusiv elicoptere pentru căutarea oamenilor rămași blocați într-un tunel hidroenergetic din zona Trishuli. Majoritatea celor aproximativ 450 de oameni prinși într-un tunel au fost salvați, potrivit informațiilor transmise de autorități.

Printre persoanele dispărute se numără și numeroși cetățeni străini. Regiunea este frecventată anual de zeci de mii de turiști și pelerini, inclusiv de persoane care se îndreaptă spre Muntele Kailash, considerat sacru de mai multe religii.

Inundațiile au provocat și pagube importante infrastructurii. Autoritatea nepaleză pentru gestionarea riscului de dezastre estimează că aproximativ 80 de poduri și 40 de kilometri de drumuri asfaltate au fost avariate.

Distrugerile riscă să aibă consecințe economice suplimentare pentru Nepal, întrucât regiunea afectată se află la granița cu China, iar o parte dintre drumurile și podurile distruse erau importante pentru transportul mărfurilor între cele două țări.

Memorandumul federal din 24 august preciza că Programul pentru Studenți și Vizitatori de Schimb, care face parte din Agenția de Imigrare și Control Vamal al SUA, „a observat o creștere a autorizațiilor pentru Formare Practică Curriculară (CPT), care par să încalce cerințele de reglementare. Acestea permit CPT numai în cazul în care formarea face parte integrantă dintr-o programă de învățământ stabilită”.

Suspendările au avut loc la universități de renume

Conform Reuters, memorandumul a dus la suspendarea anumitor cereri de autorizații de muncă pentru studenții internaționali de către unele universități. Aceste suspendări au avut loc inclusiv în Universitatea din California, Los Angeles și Universitatea din California, Berkeley.

Biroul internațional al UC Berkeley a declarat că este puțin probabil să proceseze anumite cereri de autorizare de muncă „în viitorul apropiat” și a îndemnat acei studenți internaționali să își planifice activitatea în consecință.

De asemenea, a declarat că va continua procesarea CPT-urilor „pe baza cerințelor de diplomă” în mod normal. Universitatea va relua procesarea „CPT-urilor pentru cercetarea disertațiilor de doctorat și a tezelor de master”. Biroul a declarat că va consulta experți juridici pentru a dezvolta noi procese aliniate la noile cerințe federale.

Motivul pentru care SUA a luat aceste măsuri

Trump a vizat universitățile cu anchete și amenințări cu finanțarea pe teme precum protestele pro-palestiniene împotriva atacului aliatului SUA, Israel, asupra Gazei, inițiativele privind diversitatea, programele climatice și politicile transgender. Apărătorii drepturilor omului și-au exprimat îngrijorările privind libertatea de exprimare, libertatea academică și respectarea garanțiilor procesuale, potrivit aceleiași surse.

Departamentul de Justiție al SUA a susținut joi că practicile de admitere de la Facultatea de Medicină și Servicii de Sănătate a Universității George Washington favorizează candidații de culoare și hispanici. AU fost invocate concluziile unei anchete în contextul în care administrația Trump își continuă represiunea împotriva diversității.

Administrația Trump a revocat, de asemenea, vizele studenților protestatari, din cauza protestelor pro-palestiniene. Guvernul SUA le califică drept antisemite și simpatizante față de extremiști, mai arată sursa citată.