Vizita începe de la orele 11:30. Cei doi prim-miniștri vor avea și o întrevedere, iar pe agenda discuțiilor se află stadiul cooperării bilaterale atât în domeniul apărării, cât și în cel economic, precum și situația de securitate regională.
În cadrul vizitei vor participa și noul ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, dar și Mihai Jurca, Consilier de Stat în cancelaria Prim-Ministrului. La eveniment va lua parte și Luminița Odobescu, în locul șefului Statului Major al Apărării, general- locotenent Dragoș Dumitru Iacob.
Potrivit comunicatului publicat, luni, de Apele Române, conturile de utilizator care au fost afectate de atacurile cibernetice au fost refăcute, iar accesul securizat la serviciile informatice a fost reluat.
Societatea a mai precizat și că serviciul de email se află în curs de stabilizare.
Reprezentanții Apelor Române au precizat că accesul la aplicația economică, dar și cea de dispecerat este reluat gradual și etapizat, la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă, fiind respectați pașii pentru restabilirea infrastructurii informatice.
Aceștia au mai precizat că lucrările pentru securizarea și repunerea în funcțiune a site-ului www.rowater.ro sunt în desfășurare.
Reprezentanții „Apele Române” precizează că investigația privind atacul cibernetic din 20 decembrie este încă „în desfășurare”, dar și că stadiul intervențiilor de refacere a infrastructurii cibernetice va fi comunicat periodic către consumatori.
Reamintim că Administația Bazinală „Apele Române” a fost lovită recent de un atac cibernetic de tip „ransomware”, care a afectat peste 1.000 IT din întreaga țară. Atacul a vizat serverele de baze de date, aplicații, dar și servere de email-uri.
Conform NBC News, Chad Ollinger, în vârstă de 41 de ani, vedetă a postului Discovery Channel, a fost acuzat de crimă după un incident grav produs în Centrul de Detenție Clark County, din Las Vegas.
Potrivit poliției metropolitane, colegul său de celulă a fost găsit fără semne vitale în urma unui control de rutină efectuat vineri seara, în jurul orei locale 23:20.
Victima a fost identificată drept Christopher Kelly, în vârstă de 42 de ani.
Medicii legiști au stabilit că acesta prezenta traumatisme produse prin lovire cu obiecte contondente și au declarat decesul la fața locului.
Ollinger se afla în arest din 27 octombrie, după ce fusese identificat ca fugar dintr-un alt stat, potrivit evidențelor centrului de detenție.
Ancheta în acest caz este în desfășurare, iar autoritățile nu au oferit, deocamdată, detalii suplimentare despre circumstanțele exacte ale incidentului sau despre relația dintre cei doi deținuți.
Chad Ollinger a devenit cunoscut în urma apariției sale în emisiunea „Mystery at Blind Frog Ranch”, difuzată de Discovery Channel începând din 2021.
Decizia vine după săptămâni de dezbateri care au scos la iveală divergențe privind politica externă în rândul guvernului condus de premierul Giorgia Meloni, scrie Reuters.
Acordul a fost încheiat în urma amenințărilor partidului de extremă-dreapta Liga, care a menținut legături strânse cu Vladimir Putin înainte de invazia din 2022. Liga amenințase cu abținerea de la vot, fapt ce ar fi adâncit fisurile privind poziția Italiei față de război.
Liderul Ligii, Matteo Salvini, care ocupă funcția de viceprim-ministru, a susținut că trimiterea de asistență militară suplimentară ar putea alimenta corupția la Kiev și nu ar contribui la încetarea conflictului. Criticii l-au acuzat, în schimb, că promovează agenda lui Putin.
Noul decret este similar cu proiectele aprobate în ultimii trei ani, stipulând că guvernul va transfera Ucrainei vehicule militare, materiale și echipamente.
Totuși, reprezentanții Ligii au declarat că, spre deosebire de textul din 2025, noul decret prevede acordarea priorității articolelor logistice și medicale de uz civil, precum și echipamentelor necesare pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete, drone și atacurilor cibernetice.
Biroul premierului Meloni nu a publicat imediat textul oficial. Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, liderul partidului Forza Italia din cadrul coaliției, a salutat noul proiect de lege, care urmează să fie aprobat de Parlament în termen de două luni.
Italia va sprijini Ucraina din toate punctele de vedere„Este un decret absolut echilibrat, la fel ca precedentele. Italia va continua să sprijine Ucraina din punct de vedere militar, economic, financiar și politic”, a declarat acesta pentru cotidianul Corriere della Sera.
De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, Italia a trimis 12 pachete de ajutor militar către Kiev, deși conținutul exact al acestora rămâne clasificat. Șeful Statului Major al Apărării, generalul Luciano Portolano, a declarat duminică pentru ziarul Il Sole 24 Ore că Italia a trimis până acum provizii în valoare de peste 3 miliarde de euro.
Deși Italia a oferit constant ajutor Ucrainei, aceasta a rămas în urma altor mari economii europene, în special a Germaniei, care a trimis provizii militare de peste 15 miliarde de euro, având promise alte miliarde pentru viitor.
Tensiunile publice dintre deputata republicană Marjorie Taylor Greene și Donald Trump au revenit în prim-plan, pe fondul unor noi acuzații legate de cazul Jeffrey Epstein, relatează The Daily Beast.
Într-un articol publicat recent în The New York Times, Greene a descris o confruntare tensionată în care Trump ar fi îndemnat-o să renunțe la demersurile de a expune persoane implicate în abuzurile comise de Epstein.
O confruntare pe tema dosarelor EpsteinPotrivit lui Greene, conflictul a izbucnit după ce a început să facă presiuni pentru publicarea dosarelor legate de Epstein și apropiații săi.
În urma unei audieri cu ușile închise, în septembrie, cu supraviețuitori ai abuzurilor comise de Epstein, Greene a amenințat că va dezvălui identitatea bărbaților acuzați de abuzuri.
Ea spune că acest gest a declanșat un apel furios din partea lui Trump, care ar fi reacționat furios, susținând că demersul va avea consecințe grave.
Greene își amintește că Trump i-ar fi spus „prietenii mei vor avea de suferit”, afirmație pe care ea a interpretat-o drept motivul rezistenței sale față de publicarea dosarelor.
Apelul ar fi fost atât de zgomotos, susține ea, încât a putut fi auzit de membrii staff-ului din apropiere, subliniind intensitatea schimbului de replici.
O relație care s-a rupt definitivDisputa a marcat ruptura finală dintre Greene și Trump, cândva aliați politici apropiați. Greene a spus că i-a propus lui Trump să invite victimele lui Epstein la Biroul Oval, idee pe care acesta ar fi respins-o, afirmând că nu au făcut nimic care să „merite această onoare”.
După acel schimb, cei doi nu au mai vorbit niciodată.
În cele din urmă, Greene a susținut o petiție de procedură menită să forțeze publicarea dosarelor Epstein, sfidând conducerea republicană.
Ulterior, ea a descris modul în care a fost gestionat cazul Epstein drept simbol al „tuturor lucrurilor greșite din Washington”, acuzând elitele bogate și influente că scapă nepedepsite, în timp ce victimele suferă.
Publicarea documentelor DOJ și impactul politicDepartamentul Justiției (DOJ) a început între timp să publice documente, după ce a ratat un termen-limită în decembrie, dezvăluind că au fost descoperite peste un milion de fișiere suplimentare într-un birou al procurorilor federali din Manhattan.
Trump a criticat procesul, catalogându-l drept o distragere motivată politic.
Greene a spus că, deși mai multe chestiuni i-au tensionat relația cu Trump, „Epstein a fost totul”.
Privind înapoi, ea a recunoscut că Trump nu a părut niciodată cu adevărat hotărât să facă publice dosarele, în ciuda promisiunilor din campania electorală, care sugerau contrariul.
„V-am consultat și majoritatea dintre voi ați spus un lucru foarte clar: stomatologia trebuie să fie dezvoltată și în spitalele publice. Aveți dreptate! În România există spitale care și-au exprimat dorința de a dezvolta intervenții stomatologice în regim ambulatoriu sau de spitalizare de zi, inclusiv cu anestezie generală, atât pentru copii, cât și pentru adulți”, a scris Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății, pe pagina sa de Facebook.
Prin programul AP – Stoma, spitalele care asigură deja servicii stomatologice ar putea beneficia de fonduri pentru achiziționarea echipamentelor și efectuarea analizelor medicale. De asemenea spitalele care își doresc extinderea activității pentru serviciile stomatologice au și ele posibilitatea de a primi fonduri.
Programul ar putea asigura fonduri achiziționarea de echipamente medicale, materiale, medicamente, dar și instrumentarul necesar tratamentelor stomatologice, inclusiv pentru intervenții sub anestezie generală.
De asemenea, prin programul de finanțare ar putea fi acoperit și costul analizelor, dar și al investigațiilor imagistice necesare.
Potrivit proiectului, Ministerul Sănătății ar putea suporta costurile pentru echipamentele medicale esențiale precum: unituri dentare, radiologie și imagistică, sterilizare, bloc operator, ATI, laborator, dar și altele.
Programul de finanțare ar putea permite și achiziționarea materialelor consumabile, dar și a materialelor de protecție, precum și acoperirea costurilor investigațiilor auxiliare.
Cu ajutorul programului, unitățile medicale ar putea beneficia și de service-ul și mentenanța aparaturii medicale.
Ordinul de ministru AP– STOMA a fost pus în transparență decizională. Proiectul a fost elaborat, derulat și finanțat de Ministerul Sănătății și urmează să fie implementat în spitalele publice care au sau vor avea în componență secții de stomatologie.
Decizia vine în urma tragediei petrecute la o clinică privată din Sectorul 3 al Capitalei, unde o fetiță de doi ani a murit, din cauza unei anestezii făcute în timpul unei intervenții stomatologice.
Astronomii care folosesc Telescopul Spațial James Webb (JWST) au descoperit o „creșă” stelară enigmatică în apropierea centrului Căii Lactee, scrie Daily Galaxy.
Descoperirea pune sub semnul întrebării teoriile cunoscute privind eficiența formării stelelor în medii galactice extreme.
O regiune de formare stelară neobișnuit de eficientăRegiunea, cunoscută sub numele de Sagittarius B2, se află la aproximativ 26.000 de ani-lumină de Pământ, aproape de centrul galaxiei.
Deși conține doar circa zece la sută din gazul molecular din zonă, produce aproape jumătate din stelele care se formează acolo.
Oamenii de știință spun că un asemenea nivel de eficiență contrazice modelele actuale de formare a stelelor.
Cu ajutorul instrumentelor în infraroșu ale lui Webb, cercetătorii au observat nori denși de gaz și praf care strălucesc în nuanțe intense de roșu și violet.
Unele regiuni rămân complet opace, sugerând existența unor protostele adânc îngropate, ascunse privirii.
Un mediu chimic bogat și extremDatele din infraroșu mediu au scos la iveală zone cu o complexitate chimică excepțională în interiorul norului.
Aceste regiuni conțin molecule rareori întâlnite împreună în alte părți ale galaxiei.
Cercetătorii cred că turbulențele, câmpurile magnetice și diferențele de temperatură ar putea accelera colapsul gravitațional.
Totuși, nicio teorie singulară nu explică pe deplin productivitatea extraordinară a regiunii.
Radiația intensă și gravitația puternică din centrul galactic complică și mai mult modelarea acestui mediu.
Implicații pentru evoluția galacticăOamenii de știință de la NASA afirmă că înțelegerea regiunii Sagittarius B2 ar putea remodela teoriile despre evoluția galaxiilor.
Dacă astfel de „fabrici” stelare extrem de eficiente sunt comune în apropierea nucleelor galactice, modelele actuale ar putea necesita revizuiri.
Observațiile în infraroșu stratificate ale telescopului spațial James Webb permit cartografierea simultană a temperaturii, densității și compoziției chimice.
Datele sugerează că mai multe generații de stele se pot forma simultan în același nor.
Studiile viitoare vor stabili dacă Sagittarius B2 este un caz izolat sau parte a unui tipar cosmic mai larg.
Microplasticele (mai mici de 5 milimetri) și nanoplasticele, de dimensiuni mult mai reduse, pătrund tot mai frecvent în corpul uman, în special prin alimente, sucuri și apa potabilă. Datorită dimensiunilor lor infime, nanoplasticele pot traversa bariere biologice esențiale, inclusiv bariera intestinală. Potrivit descoperirilor recente, ele pot ajunge în sânge, fiind transportate apoi către diferite organe.
Oamenii de știință au atras constant atenția că aceste particule se acumulează în organism și declanșează inflamații, stres oxidativ și dezechilibre ale microbiomului, afectând sănătatea pe termen lung.
Soluția propusă de cercetătoriO echipă de cercetători din China a descoperit o metodă surprinzător de simplă pentru reducerea cantității de microplastice din apa potabilă. Este vorba de fierberea apei potabile, urmată de filtrare. Testele au fost realizate atât pe apă de la robinet cu un conținut scăzut de minerale, cât și pe apă dură, bogată natural în calciu și magneziu.
„Nanoplasticele și microplasticele din apa de la robinet care scapă sistemelor centralizate de tratare reprezintă o preocupare tot mai mare. Ele pun în pericol sănătatea umană doar prin simplu consum al apei”, scriu autorii studiului citat de Science Alert.
Testele pe apa potabilăCercetătorii au adăugat în mod controlat microplastice și nanoplastice în probele de apă. Apoi au fiert lichidul și au îndepărtat particulele precipitate. Rezultatele au fost impresionante: în anumite condiții, până la 90% dintre aceste particule au fost eliminate. Eficiența a fost mai mare în cazul apei dure, care formează depuneri de calcar atunci când este încălzită.
„Această strategie simplă de fierbere a apei poate decontamina microplasticele din apa de la robinet. Ea are potențialul de a reduce în mod inofensiv aportul uman al acestor particule”, a explicat coordonatorul studiului. Zimin Yu, inginer biomedical la Universitatea Medicală din Guangzhou, coordonează echipa care studiază impactul materialelor artificiale asupra sănătății umane.
Eficiență maximă în apa durăCalcarul format în timpul fierberii captează fragmentele de plastic într-o crustă solidă, similară depunerilor observate frecvent în fierbătoarele de apă.„Eficiența precipitării nanoplasticelor a crescut odată cu duritatea apei”, notează echipa de cercetare. În cazul apei foarte dure, rata de eliminare a ajuns până la 90%.
Chiar și în apa de la robinet cu un conținut redus de minerale, aproximativ un sfert dintre microplastice au fost eliminate. Resturile pot fi apoi îndepărtate cu ajutorul unui filtru simplu, precum o sită metalică folosită pentru ceai.
Cum ajunge plasticul ajunge în paharul nostruStudiile anterioare au identificat fragmente de polietilenă, polipropilenă sau polistiren în apa potabilă de la robinet. Aceste particule provin din degradarea materialelor plastice folosite zilnic, precum hainele sintetice, ustensilele de bucătărie sau ambalajele. Ele ajung în stațiile de tratare a apei, nefiind eliminate complet în acest proces.
Pliculețele de ceai pot elibera, de asemenea, miliarde de particule de micro și nanoplastic atunci când sunt scufundate în apă fierbinte. Efectul a fost observat și în cazul altor materiale plastice expuse la temperaturi ridicate.
Impactul exact asupra sănătății este încă studiat. Însă microplasticele au fost deja asociate clar cu modificări ale microbiomului intestinal și cu creșterea rezistenței la antibiotice.
Soluție la îndemâna oricui„Consumul de apă fiartă și răcită este o strategie viabilă pe termen lung pentru reducerea expunerii la microplastice”, este concluzia cercetătorilor. Având în vedere nivelul tot mai ridicat al poluării cu plastic, aceștia speră ca acest obicei simplu să fie adoptat pe scară din ce în ce mai largă.
Brian Cole, în vârstă de 30 de ani, din Virginia, a recunoscut că a plasat dispozitivele, niciunul dintre ele neexplodând, în fața sediilor comitetelor naționale ale Partidului Democrat și Partidului Republican, după arestarea sa la începutul acestei luni, potrivit documentului, făcut public duminică.
Cole le-a spus agenților FBI că „ceva s-a rupt” și că voia să facă ceva „partidelor” din cauza influenței lor în politica americană, adăugând: „Nu-mi place niciunul dintre partide în acest moment”, conform fragmentelor din interviul citate în document, scrie Reuters.
Procurorii au prezentat noi detalii despre anchetă, susținând că Cole ar trebui să fie reținut până la proces. O audiere este programată pentru marți la tribunalul federal din Washington.
Cole se confruntă cu două acuzații legate de explozibili și nu a introdus încă o pledoarie.
Arestarea sa, aproape cinci ani după incident, a survenit după ce înalți oficiali ai FBI au ordonat o reexaminare a cazului, care le-a dat bătăi de cap anchetatorilor și a alimentat teoriile de dreapta legate de revoltele de la Capitol.
Cole a negat în interviul cu FBI că plasarea bombelor pe 5 ianuarie 2021 ar fi avut legătură cu certificarea alegerilor în Congres a doua zi.
Dispozitivele nu au fost descoperite decât în jurul orei 13:00 pe 6 ianuarie, deturnând resursele poliției chiar în momentul în care susținătorii președintelui Donald Trump au pătruns în Capitol.
Inițial, el a negat că le-ar fi plasat, afirmând că se afla în Washington pentru a participa la un protest în sprijinul afirmațiilor false ale lui Trump potrivit cărora înfrângerea sa în alegerile din 2020 a fost rezultatul unei fraude electorale generalizate.
Cole a declarat FBI că oamenii cu influență trebuie să ia atitudine dacă „ceva atât de important precum votul în alegerile federale este falsificat”.
Potrivit documentației proiectului, Drumul Expres Suceava – Siret va avea o lungime de 43 de kilometri, și este format din două loturi.
– Lotul 1 (Suceava – Dărmănești): 18,6 km
– Lotul 2 (Dărmănești – Bălcăuți): 24,45 km
Pe traseul viitorului drum expres vor fi construite: 4 Noduri rutiere: Suceava Nord (DN29A), Suceava Vest (DN2-DN2P), Rădăuți (DN2-DN2H) și Siret Sud (DN2), dar și 57 de poduri, pasaje și viaducte.
După finalizarea proiectului, drumul va fi dotat cu parcări de scurtă durată, dar și spații de servicii. Parcările vor avea, de asemenea, câte șase stații de încărcare pentru mașinile electrice.
Potrivit anunțului dat, luni seară, de Cristian Pistol, documentația a fost transmisă Agenției Naționale pentru Achiziții pentru validare.
După validarea documentației, anunțul de participare la licitație va fi publicat în SEAP, alături de termenul limită pentru depunerea ofertelor.
Construirea drumului expres va fi finanțată prin programul SAFE, destinat proiectelor de infrastructură care au utilitate civilă, dar și militară, contribuind la consolidarea industriei europene de apărare, potrivit anunțului dat.
Turcia și Armenia au ajuns la un acord pentru simplificarea regimului de vize, ca parte a procesului de normalizare a relațiilor dintre cele două țări vecine, a anunțat luni Ministerul Afacerilor Externe de la Ankara.
Decizia vizează facilitarea călătoriilor și reprezintă un nou pas într-un proces început în urmă cu câțiva ani, notează AP.
Potrivit ministerului turc, de la 1 ianuarie, deținătorii de pașapoarte diplomatice, speciale și de serviciu din ambele state vor putea obține vize electronice gratuite.
Autoritățile de la Ankara și Erevan au reafirmat angajamentul pentru continuarea procesului de normalizare, cu obiectivul unei relații complete, fără condiții prealabile.
Relațiile dintre Tuurcia și Armenia au fost marcate timp de decenii de tensiuni istorice și de sprijinul Ankarei pentru Azerbaidjan.
Cele două țări nu au relații diplomatice, iar granița comună rămâne închisă încă din anii ’90.
Totuși, în 2021, cele două guverne au decis relansarea dialogului, prin numirea unor emisari speciali, pentru a analiza pași concreți spre reconciliere și redeschiderea frontierei.
Demersurile de apropiere au evoluat în paralel cu tentativele de reducere a tensiunilor dintre
Armenia și Azerbaidjan, după conflictul din 2020 pentru controlul regiunii Nagorno -Karabah, susținut de Turcia de partea Azerbaidjanului.
Pe fondul acestor evoluții, persistă și disputa istorică legată de moartea a aproximativ 1,5 milioane de armeni în perioada Primului Război Mondial. Armenia și majoritatea istoricilor califică evenimentele drept genocid, în timp ce
Turcia respinge această interpretare și susține că victimele au rezultat din contextul unui război civil și al instabilității regionale.
Rusia a declarat că Ucraina a atacat reședința prezidențială din regiunea Novgorod în timpul nopții cu 91 de drone cu rază lungă de acțiune, care au fost toate distruse de apărarea aeriană rusă. Nimeni nu a fost rănit și nu au existat pagube, a spus Lavrov.
Președintele ucrainean Zelenski a declarat că acuzația este o minciună, adăugând că Moscova pregătește terenul pentru a ataca clădirile guvernamentale din Kiev. El a afirmat că precizările Rusiei sunt o încercare de a submina negocierile de pace.
Lavrov a declarat că țintele pentru loviturile de represalii ale forțelor armate ruse au fost deja selectate.
„Astfel de acțiuni nesăbuite nu vor rămâne fără răspuns”, a spus el, adăugând că atacul echivalează cu „terorism de stat”.
Lavrov a menționat că atacul a avut loc în timpul negocierilor privind un posibil acord de pace cu Ucraina și că, deși Rusia nu va părăsi negocierile, poziția Moscovei va fi revizuită.
Nu a fost clar imediat dacă Putin se afla în reședința Dolgiye Borody care a fost folosită în trecut de Josef Stalin, Nikita Hrușciov, Boris Elțîn și Putin.
Luni, Putin a ordonat armatei sale să continue campania de preluare a controlului total asupra regiunii Zaporojie din sudul Ucrainei, după ce un comandant rus a declarat că forțele Moscovei se aflau la 15 km de cel mai mare oraș al acesteia.
Anunțul a fost dat de CSM Unirea Slobozia, club în cadrul căruia regretata atletă a activat ca antrenor în ultimii trei ani.
„A plecat dintre noi, în această dimineață, o sportivă emblematică a județului Ialomița și o mare atletă a României. Tudorița Chidu va rămâne în amintirea noastră prin profesionalismul, optimismul și căldura zâmbetului pe care știa atât de bine să le răspândească în jurul ei”, se arată în anunțul publicat pe Facebook de reprezentanții CSM Unirea Slobozia.
Tudorița Chidu a cucerit în 1991 medalia de bronz la Campionatul Mondial de atletism de la Sevilla, aceasta fiind cea mai marcantă dintre performanțele sale în cariera sportivă.
În ultimii trei ani, i-a antrenat pe copiii, dar și juniorii pasionați de atletism din cadrul CSM Unirea Slobozia, ea fiind cea care a pus bazele grupei de copiii și juniori a clubului.
Surprinzător anul 2025 din punctul de vedere al consumului de media la români!
După o perioadă intensă, dominată de tensiuni politice, supraexpunere informațională și activitate online crescută, publicul intră într-o etapă de normalizare și reechilibrare.
Datele din cel mai recent val al studiului FOCUS ON: New Media Adoption, realizat de Spark Foundry, arată clar că interesul se mută treptat dinspre digital către media tradiționale, iar comportamentele online devin mai selective, mai prudente și mai funcționale.
Revenirea la matcă: TV-ul își recâștigă încredereaTeleviziunea, radioul și presa tipărită revin în centrul atenției publicului. Încrederea în știrile TV este în creștere, chiar dacă tot mai puțini oameni se bazează exclusiv pe televiziune pentru informare. Această dinamică indică o relație mai matură cu sursele de informare: credibilitatea contează, dar comoditatea digitală rămâne un factor important.
Totodată, scade semnificativ comportamentul de tip „second screen”. Mai puțini utilizatori navighează pe telefon, comentează sau fac multitasking online în timp ce urmăresc televizorul.
TV-ul își recapătă rolul de canal principal, nu de fundal.
În ceea ce privește atenția acordată diferitelor canale, televiziunea rămâne lider, urmată de YouTube, apoi de serviciile video-on-demand și rețelele sociale. Publicul de peste 35 de ani preferă TV-ul clasic și radioul, în timp ce segmentele mai tinere (18–44 de ani) rămân mai apropiate de VOD și podcasturi.
Platformele digitale! Ce se întâmplă cu platformele digitale?Majoritatea activităților online sunt în scădere față de valurile anterioare. Cele mai mari diminuări apar la:
Căutarea de informații non-știri rămâne principala activitate online, urmată de plățile digitale.
Rețelele sociale își pierd treptat rolul de alternativă la media tradiționale.
TikTok și Instagram înregistrează cele mai mari scăderi, în timp ce Facebook rămâne relativ stabil, fiind folosit de aproximativ 40% dintre utilizatorii de internet din mediul urban. Platformele video și sociale își pierd relevanța ca surse de informare, iar Google este folosit tot mai rar ca punct de plecare.
Pe social media, singurul motiv în creștere este dorința de a rămâne conectat cu prietenii. Toate celelalte motivații — informare, divertisment, shopping, interacțiune cu branduri — scad sau stagnează.
Când influensăreala te lasă receRelația cu influencerii devine mai pasivă. Deși 55% dintre utilizatori urmăresc creatori de conținut, interacțiunile sunt mai degrabă limitate la vizualizare și like-uri. Urmărirea activă, implicarea și achizițiile influențate de creatori sunt în scădere.
Campaniile cu influenceri sunt mai puțin memorabile, cu excepția celor din zona de muzică, gastronomie, turism și beauty & fashion, respectiv a campaniilor sociale, de sustenabilitate și DIY.
În social commerce, deși funcțiile de tip tag (prețuri afișate, linkuri rapide, economie de timp) sunt apreciate, comportamentele tranzacționale — cumpărături directe din Instagram, Marketplace sau click-to-buy — sunt în declin.
Universul din online nu mai e un univers, e o ogradăȘase din zece utilizatori sunt familiarizați cu conceptul de Metavers, iar 63% declară interes pentru experiențe virtuale.
Totuși, interesul efectiv pentru majoritatea acestora scade, cu excepția magazinelor virtuale, care rămân atractive.
Socializarea, shopping-ul virtual și concertele online sunt principalele forme de interes.
Metaversul este perceput mai degrabă ca o posibilitate viitoare decât ca o necesitate imediată.
Dar cu AI ce-ați avut?Utilizarea AI continuă să crească: 56% dintre utilizatori declară că folosesc astfel de instrumente. Cele mai frecvente utilizări sunt:
Se observă o mutare de la utilizarea experimentală către una practică și funcțională. Totodată, apare o doză crescută de scepticism: aproape jumătate dintre utilizatori cred că imaginile generate de AI pot induce în eroare, iar o treime le percep ca fiind false.
Această atitudine reflectă o maturizare a comportamentului digital — utilizatorii folosesc AI, dar nu mai au încredere oarbă în conținutul automatizat.
Ce ne spune, de fapt, 2025 despre public?În ansamblu, consumul media în 2025 este definit de trei tendințe majore:
Publicul român din mediul urban nu abandonează digitalul, dar îl integrează într-un mod mai pragmatic, mai critic și mai controlat. Entuziasmul necondiționat al anilor anteriori lasă loc unei relații mai echilibrate cu tehnologia și media.
După ani de suprastimulare informațională, 2025 pare a fi anul în care românii nu mai caută „mai mult conținut”, ci mai mult sens, mai multă siguranță și mai multă încredere în ceea ce consumă.
Proiectul feroviar de mare viteză HS2, unul dintre cele mai costisitoare din istoria Marii Britanii, generează peste 14 milioane de lire sterline anual din chirii, potrivit The Telegraph. Veniturile provin din închirierea sutelor de locuințe cumpărate de-a lungul traseelor planificate ale liniei feroviare, inclusiv pe segmentele care au fost ulterior anulate.
Trei sferturi din proprietăți, date în chiriePentru a face loc viitoarei linii de mare viteză, statul britanic a cumpărat, începând din 2012, sute de proprietăți de-a lungul traseului planificat al proiectului HS2. Din cele 782 de locuințe achiziționate voluntar în anul lansării proiectului, 602 sunt închiriate în prezent. Aproape jumătate dintre acestea se află pe tronsoanele abandonate ale fazei a doua.
Traseul urma să lege Birmingham de Manchester și Leeds, dar a fost anulat în 2023, în timpul mandatului premierului conservator Rishi Sunak. Între Birmingham și Crewe, aproape toate locuințele achiziționate sunt închiriate către persoane fizice.
Chiria medie lunară depășește 2.100 de lire sterline pe tronsonul Londra–Birmingham, în timp ce pe traseele din nord este mai mică, situându-se între 1.700 și 1.800 de lire sterline.
Chirii modeste pentru valoarea proiectului feroviarChiriile sunt ridicate la nivel individual, dar impactul lor financiar este redus în raport cu costul total al proiectului feroviar. În total, acestea aduc companiei de stat HS2 Ltd peste 14,1 milioane de lire sterline pe an. Suma este însă infimă raportat la costul total al proiectului, estimat la 81 de miliarde de lire sterline, bani proveniți din fonduri publice.
Criticii spun că aceste venituri sunt nesemnificative față de amploarea cheltuielilor. „14 milioane de lire din chirii pot părea o sumă mare, dar sunt insignifiante în comparație cu costurile continue ale HS2”, a declarat Penny Gaines, președinta grupului de campanie Stop HS2. Potrivit acesteia, proiectul a costat guvernul britanic peste 7 miliarde de lire doar în ultimul an.
Banii din chirii, sub semnul întrebăriiExperții pun sub semnul întrebării modul în care sunt folosite fondurile obținute din chirii. „Este puțin probabil ca aceste sume să reducă povara asupra contribuabililor. HS2 ar trebui să explice dacă aceste chirii chiar scad costurile sau sunt doar recirculate în interiorul proiectului”, spun specialiștii de la Institutul Adam Smith.
Costuri uriașeAprobat inițial în 2012, proiectul a pornit cu un buget de 33 de miliarde de lire sterline. Ulterior, estimările de cost au crescut la 57,5 miliarde și apoi la 81 de miliarde de lire (în prețurile din 2019). După ajustarea cu inflația, costul final ar putea depăși 100 de miliarde de lire.
În prezent, doar tronsonul Londra-Birmingham al liniei de trenuri de mare viteză mai este în construcție. Însă punerea sa în funcțiune a fost amânată până cel puțin în 2033.
Statul începe să vândă proprietățile cumpărateÎntre timp, autoritățile de la Londra au anunțat că vor începe vânzarea terenurilor și proprietăților cumpărate pentru HS2, dar devenite inutile după reducerea proiectului. Deși imobilele generează venituri din chirii, oficialii consideră că vânzarea lor ar putea aduce sume mai mari și mai rapide pentru recuperarea banilor publici investiți. Decizia guvernului britanic marchează încă un capitol controversat al unuia dintre cele mai ambițioase – și contestate – proiecte de infrastructură din Europa.
Tarifele din SUA au dat peste cap piața
În 2025, discuțiile și anunțurile privind tarifele americane au declanșat o adevărată cursă a importatorilor: companiile au încercat să aducă metal în SUA înainte de eventuale taxe, iar asta a creat o diferență neobișnuit de mare între prețul din SUA (Comex) și reperul global (LME). Chiar dacă unele produse rafinate (precum catodul de cupru) au fost exceptate, piața a rămas tensionată din cauza riscului unor noi măsuri în 2026.
Accidente și revizuiri de producție la mine mari
Seria de incidente la unele dintre cele mai importante exploatări a alimentat temerile că oferta nu ține pasul. Mai mulți producători au ajustat în jos țintele de producție, iar piața a reacționat rapid, împingând cotațiile spre noi maxime, relatează Financial Times.
Cererea structurală crește: energie verde, mașini electrice, centre de date AI
Cuprul devine „metalul tranziției”: este folosit masiv în rețele electrice, eolian/solar, vehicule electrice și în boom-ul de centre de date care alimentează inteligența artificială. Analiștii se așteaptă ca cererea să depășească oferta minată în anii 2030, menținând presiunea pe preț.
Ce urmează în 2026: de ce „nu pare că se va opri”Mai multe case de analiză văd prețuri rezistente și în 2026, chiar dacă cererea Chinei încetinește. Riscurile rămân: noi tarife, noi întreruperi de producție și subinvestiția cronică în mine noi (proiecte scumpe, cu ani de execuție).
Impact posibil pentru companii și consumatoriCosturi mai mari pentru cabluri, instalații electrice, echipamente industriale, construcții și producători de electronice.
Presiune pe proiectele „non-critice”: dacă prețurile rămân sus, unele industrii ar putea amâna investiții sau căuta înlocuitori mai ieftini acolo unde e posibil.
Cifra marchează o scădere de 0,74% față de perioada similară a anului 2024, când deficitul a fost de 7,15% din PIB.
Instituția precizează că datele la final de noiembrie „confirmă eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României”, evoluția fiind susținută de o „creștere consistentă a veniturilor și direcționarea resurselor către investiții și proiecte finanțate din fonduri europene”.
La capitolul venituri, bugetul general a însumat 591,91 mld lei, în creștere cu 13%. Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 53,43 mld lei, fiind raportat un avans de 19,4% față de 2024.
Această dinamică a fost determinată, conform comunicatului, de creșterea încasărilor din impozitul pe dividende cu 72,6% și de un plus de 20,4% la impozitul pe salarii, „evoluție influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate anumitor sectoare economice”.
De asemenea, contribuțiile de asigurări au înregistrat 189,71 mld lei (+10,1%), reflectând „eliminarea excepțiilor de la plata Contribuției de asigurări sociale de sănătate”.
În ceea ce privește taxele pe consum, încasările nete din TVA au ajuns la 120,59 mld lei, cu o creștere de 11,1%.
Ministerul subliniază o „accelerare a dinamicii încasărilor brute din TVA începând cu luna august”, atribuită modificărilor cotelor prevăzute de Legea nr. 141/2025. Totodată, veniturile din accize au crescut cu 3,7%, ajungând la 43,69 mld lei, iar sumele rambursate de Uniunea Europeană au marcat o „creștere semnificativă de 47,5%”, totalizând 54,34 mld lei.
Împărțirea cheltuielilorCheltuielile totale ale bugetului au fost de 713,68 mld lei, marcând o creștere nominală de 9,9%.
Cheltuielile de personal au însumat 154,13 mld lei (8,1% din PIB), fiind raportată o scădere a ponderii față de anul precedent pe fondul „reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale”.
În completare, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 4,7%, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au însumat 48,81 mld lei, fiind cu 13,48 mld lei mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Cea mai mare creștere nominală a fost înregistrată la asistența socială, unde cheltuielile de 229,37 mld lei (+11,7%) au fost influențate de „recalcularea pensiilor din sistemul public, în conformitate cu Legea nr. 360/2023”, dar și de compensarea facturilor la energie.
În final, cheltuielile pentru investiții au urcat la 108,39 mld lei, față de 93,11 mld lei în 2024, iar proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au înregistrat un salt de 37,43%, ajungând la 67,05 mld lei.
În România, întrebarea „când nu se fac nunți?” apare aproape mereu dintr-un motiv simplu: cununia religioasă are rânduieli clare (posturi, sărbători mari), iar majoritatea cuplurilor își aleg data în funcție de ele. Mai jos ai un ghid practic pentru 2026, cu perioadele în care nu se fac nunți și ferestrele cele mai bune în care se fac.
Cununia civilă vs. cununia religioasă: de ce conteazăCununia civilă (starea civilă) poate fi programată, în general, pe tot parcursul anului, în funcție de programul primăriei.
Cununia religioasă (ortodoxă) nu se oficiază în anumite perioade (posturi, sărbători mari și ajunuri, plus alte zile de post).
Dacă vrei doar civilul în 2026, ai mai multă libertate. Dacă vrei și biserica, calendarul de mai jos e „baza”.
Când NU se fac nunți în 2026 (calendar ortodox)Conform rânduielilor bisericești publicate pentru 2026, nu se oficiază cununii în:
1) Perioade fixe (intervale clare în 2026)
2) Zile în care, de regulă, nu se fac nunți (chiar și în afara intervalelor de mai sus)
În toate zilele de post de peste an (inclusiv miercurea și vinerea, cu excepțiile cu „dezlegare”, unde e cazul).
În zilele Praznicelor Împărătești și în ajunul acestora (sărbători mari).
Exemple de zile de post punctuale menționate pentru 2026: 5 ianuarie (Ajunul Bobotezei), 29 august, 14 septembrie.
Important: pot exista particularități locale (parohie/eparhie). Cel mai sigur: confirmă data cu preotul/parohia înainte să semnezi cu locația.
Când SE fac nunți în 2026 (cele mai bune ferestre)Dacă mergem strict pe intervalele de mai sus, cele mai „curate” perioade (în care, în general, se pot programa nunți) sunt:
Fereastra 1: după Săptămâna Luminată până la Postul Sfinților Apostoli
20 aprilie – 7 iunie 2026 (cu atenție la sărbători mari și la zilele de post din săptămână).
Fereastra 2: vara, după postul Sfinților Apostoli și înainte de postul Adormirii
29 iunie – 31 iulie 2026 (din nou: verifică miercurile/vinerile și sărbătorile).
Fereastra 3: toamna (cea mai populară pentru multe cupluri)
16 august – 13 noiembrie 2026 (o perioadă lungă și foarte căutată).
Sfaturi rapide ca să alegi data „perfectă” în 2026Rezervă din timp: weekendurile bune (mai ales în septembrie–octombrie) se ocupă primele.
Verifică și calendarul legal pentru confortul invitaților (transport, concedii). De exemplu, în 2026 sunt zile libere precum 1 mai (vineri) sau 1 iunie (luni) care pot ajuta la logistică.
Gândește în pereche: biserică + local + cazare (uneori găsești biserica liberă, dar nu și locația, sau invers).
Se pot face nunți în post dacă vrem „doar petrecere”?Poți face o petrecere oricând, dar cununia religioasă (slujba) nu se face în perioadele de post și în celelalte intervale menționate.
Dar sâmbăta e mereu ok?
De obicei sâmbăta e ziua clasică pentru nuntă, însă nu este „automat ok” dacă pică în post, în sărbători mari/ajun sau într-o zi de post.
Boxerul britanic Anthony Joshua a fost rănit într-un accident rutier produs pe drumul expres Ogun-Lagos, în sud-vestul Nigeriei, au anunțat autoritățile locale.
Poliția din statul Ogun a confirmat că două persoane au murit în urma impactului, iar Joshua, alături de alte victime, a fost transportat la un spital a cărui locație nu a fost făcută publică, notează BBC.
Potrivit forțelor de ordine, sportivul în vârstă de 36 de ani a suferit răni minore și se află în afara oricărui pericol.
Imagini apărute pe rețelele sociale arată un autoturism grav avariat, iar presa locală relatează că impactul a fost unul violent.
Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili circumstanțele exacte ale producerii accidentului.
Anthony Joshua este unul dintre cei mai cunoscuți boxeri ai momentului, fost campion mondial la categoria grea, iar incidentul a stârnit reacții rapide atât în Nigeria, cât și în Marea Britanie.
Alexandru Rogobete announced that the last payments for 2025 through PNRR were completed on Monday.
„We accelerated payments, reduced bottlenecks, and worked to ensure that investments were implemented correctly, on time, and with as little risk as possible,” said the Minister of Health.
According to him, in 2023, payments of 108 million lei were made, in 2024, 1.1 billion lei, in the first half of 2025, payments of 735 million lei were made, and in the second half, 2.5 billion lei.
„In the second half of 2025 alone, payments increased by approximately 240%, a rate that clearly shows the capacity to mobilize and mature payment mechanisms,” Rogobete points out.
He claims that, in total, the Ministry of Health paid 4.45 billion lei, representing approximately 68.7% of the total budget allocated to health through the PNRR.
According to the minister, the funds were directed towards equipping 2,500 family medicine practices with screening and diagnostic equipment, the rehabilitation and equipping of intensive care units and the purchase of equipment for the control and reduction of nosocomial infections (119 hospitals), the establishment, expansion, modernization, and equipping of specialized outpatient clinics (69 hospitals), and the expansion and modernization of intensive care units for newborns (37 hospitals).
Other funds were allocated for the digitization of hospitals and health institutions, the development of the new digital platform for health insurance – PIAS (CNAS) and for the construction of the eight new hospitals financed through the PNRR.
