„Le resping propunerea”, a spus Trump când a fost întrebat de jurnaliști ce părere are despre planul Iranului, care promite o redeschidere rapidă a strâmtorii și reluarea discuțiilor privind programul nuclear al Teheranului, în schimbul ridicării de către Statele Unite a blocadei navale și a încetării altor sancțiuni economice, scrie CNN.
„Vor să încheie un acord prin care să redeschidă imediat strâmtoarea, pentru că pierd teren masiv”, a adăugat el. „Vor să facă o înțelegere și cred că e în regulă. Și mie îmi place să închei acorduri, dar acel acord nu ar fi acceptabil”.
Propunerea, transmisă SUA prin intermediul unor mediatori la începutul acestei săptămâni, prevede ca Statele Unite să îndeplinească anumite condiții în termen de șapte zile pentru a relua discuțiile și a redeschide strâmtoarea, a declarat anterior ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi.
Bănățenii s-au impus după prelungiri, la capătul unei finale extrem de echilibrate și disputate. SCM USV Timișoara a egalat la 21, cu opt minute înainte de finalul timpului regulamentar, printr-un eseu netransformat.
Până la finalul celor 80 de minute, niciuna dintre echipe nu a reușit să mai puncteze. Astfel, s-a intrat în prelungiri. La pauză, Dinamo se afla în avantaj, scor 18-13, după un eseu marcat pe final, rămas netransformat.
În prelungiri, Dinamo a punctat prima, printr-un drop-goal, în minutul 3 al primei părți.
Timișoara a replicat cu un eseu transformat chiar la capătul primelor 10 minute de prelungire. Dinamo nu a mai putut reveni în partea secundă a prelungirilor, astfel că bănățenii s-au impus cu scorul de 28-24.
Timișoara își adjudecă astfel al optulea titlu de campioană din istoria clubului.
Timișoara câștigase precedentul său titlu în 2024 și a ajuns în această finală după ce a încheiat sezonul regulat pe primul loc. Dinamo a terminat sezonul regulat imediat în urma bănățenilor, la un singur punct diferență.
În semifinale, SCM USV Timișoara a trecut de Steaua București, scor 36-6, în timp ce Dinamo a eliminat CSM Știința Baia Mare, scor 39-20.
Ultimul campionat câștigat de formația bucureșteană datează din 2023.
CSA Steaua București a obținut medaliile de bronz după ce a învins-o, vineri, pe CSM Știința Baia Mare cu 31-24, în finala mică a Ligii de Rugby, disputată pe stadionul „Florea Dumitrache”.
Partida din grupa B3 a Ligii Națiunilor este programată duminică, la Debrecen, în Ungaria, însă mai mulți sportivi irlandezi ceruseră boicotarea meciului cu Israel din cauza războiului din Gaza.
Sâmbătă dimineață, în loc să meargă la antrenamentul programat, jucătorii irlandezi au rămas la hotel pentru a discuta dacă vor mai disputa partida. Potrivit BBC, au existat informații că mai mulți dintre ei, inclusiv portarul Gavin Bazunu, nu ar fi vrut să joace.
După mai multe ore de incertitudine, directorul executiv al Federației Irlandeze de Fotbal (FAI), David Courell, a anunțat că participarea la meci a fost supusă la vot, iar o majoritate semnificativă a jucătorilor a decis ca echipa Irlandei să dispute partida.
Peste 160 de sportivi irlandezi au cerut boicotarea meciurilor cu IsraelPeste 160 de sportivi irlandezi au semnat în această săptămână o scrisoare deschisă prin care le-au solicitat fotbaliștilor naționalei să nu participe la cele două meciuri cu Israel. Semnatarii acuză Israelul de genocid împotriva palestinienilor din Gaza și cer boicotarea partidelor.
Mijlocașul irlandez Jason Knight declarase vineri că, în opinia sa, meciul de duminică nu ar trebui să se dispute. Totodată, selecționerul Heimir Hallgrímsson afirmase anterior că mai mulți jucători se simt inconfortabil în legătură cu aceste partide.
Selecționerul Irlandei: „Nu jucăm cu ei, jucăm împotriva lor”Întrebat dacă regretă că a spus că Israelul comite genocid în Gaza, selecționerul Irlandei, Heimir Hallgrímsson, a răspuns: „Am folosit un cuvânt puternic, cu siguranță. (…) Este un cuvânt puternic și a fost greșit din partea mea să folosesc acel cuvânt”.
El a explicat că apelurile pentru boicotarea meciului au început încă de la tragerea la sorți și că presiunea asupra echipei a crescut constant.
„Am simțit că această presiune crește de la o zi la alta și acum aproape că a ajuns la limită. (…) Jucătorii simt că fac ceva greșit dacă joacă acest meci, din cauza presiunii venite din Irlanda”, a spus selecționerul.
Hallgrímsson a insistat că prezența fotbaliștilor pe teren nu trebuie interpretată ca o susținere a acțiunilor Israelului în Gaza.
„Dacă un jucător intră mâine pe teren, asta nu înseamnă că acceptă, susține sau este de acord cu ceea ce s-a întâmplat în Gaza. (…) Nu jucăm cu ei, jucăm împotriva lor”, a afirmat el.
Selecționerul a precizat că Irlanda va disputa partida pentru că trebuie să respecte regulamentul competiției.
„Vrem să fie clar că nu susținem nimic din ceea ce se întâmplă în Gaza. Jucăm acest meci pentru că acestea sunt regulile competiției la care participăm și acesta este motivul pentru care suntem aici”, a mai spus Hallgrímsson.
Meciurile cu Israel, mutate pe teren neutruFederația Irlandeză de Fotbal (FAI) a decis însă să respecte programul UEFA. În iulie, membrii federației au votat cu 75 de voturi pentru și 32 împotrivă, cu trei abțineri, în favoarea disputării meciurilor cu Israel. Federația a avertizat că un eventual boicot ar putea atrage sancțiuni sportive și pierderi financiare importante.
Meciul de duminică, de la Debrecen, este considerat partida „de acasă” a Israelului. Cele două naționale se vor întâlni din nou pe 4 octombrie, la Bačka Topola, în Serbia, într-un meci în care Irlanda va fi echipa gazdă. Partida se va disputa fără spectatori, decizie luată de federația irlandeză din motive de siguranță și securitate.
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) cere majorarea de la 10% la 17,5% a procentului din salariul minim net utilizat la calcularea costului standard pentru fondul de burse și protecție socială.
Organizația solicită și renunțarea la înghețarea acestui cost, precum și calcularea fondului de burse pentru 12 luni. ANOSR cere, de asemenea, reintroducerea studenților de la taxă între beneficiarii burselor finanțate de la bugetul de stat.
„ANOSR critică caracterul vag pe care îl abordează Programul de guvernare propus”, transmite organizația, care susține că sunt necesare soluții concrete pentru problemele din educație și tineret.
Reducerea de 90% pentru transportStudenții cer și abrogarea măsurilor care au limitat aplicarea reducerii de 90% pentru transportul feroviar.
Potrivit ANOSR, noul Guvern ar trebui să includă în programul de guvernare măsuri clare pentru revenirea la un sistem de sprijin accesibil studenților.
Funcțiile universitare și cele politiceO altă solicitare vizează incompatibilitatea dintre funcțiile de conducere din universități și funcțiile politice.
ANOSR propune ca rectorii, prorectorii, decanii și persoanele care ocupă alte funcții de conducere în instituțiile de învățământ superior să nu poată exercita simultan un mandat de deputat sau senator și nici să dețină o funcție de conducere într-un partid politic.
Reguli mai stricte privind etica universitarăOrganizația cere și extinderea sancțiunilor pentru abaterile de la normele de etică și deontologie universitară. Printre măsurile propuse se află interzicerea temporară a activităților didactice sau de cercetare, excluderea din proiecte și granturi și posibilitatea suspendării unor membri ai comunității universitare pe durata cercetării unei fapte de către Comisia de etică.
ANOSR propune și sancționarea celor care ajută la ascunderea unor acte de hărțuire, precum și obligarea universităților să asigure consiliere psihologică victimelor abuzului sau hărțuirii.
O nouă lege a tinerilorÎn ceea ce privește tinerii, organizația solicită măsuri pentru combaterea abuzurilor de pe piața muncii, inclusiv a remunerației inechitabile și a formelor de exploatare profesională.
ANOSR cere și politici pentru sprijinirea tinerilor antreprenori, inclusiv prin acces la programe de finanțare europeană, precum și adoptarea unei noi legi a tinerilor.
„Cele 10 propuneri înaintate de ANOSR nu reprezintă o listă de doleanțe, ci o îndatorire publică a noului Executiv față de studenți și tineri”, transmite organizația.
„Procesul Premier League mai are un drum lung de parcurs, iar încrederea și hotărârea noastră de a demonstra nevinovăția clubului sunt la fel de puternice ca atunci când a început acest proces”, a afirmat Al Mubarak într-un mesaj publicat pe site-ul oficial al lui Manchester City.
Reacția vine după ce The Athletic și alte publicații britanice au relatat vineri că o comisie independentă ar fi considerat Manchester City vinovată de 114 dintre cele 115 presupuse încălcări ale regulamentelor financiare ale Premier League. Clubul este așteptat să conteste decizia, iar sancțiunile nu au fost încă stabilite. Premier League nu a comentat informațiile, invocând caracterul confidențial al procedurii.
„Nimic nu s-a schimbat”Al Mubarak a spus că nu poate oferi detalii despre dosar din cauza obligațiilor de confidențialitate impuse de procedura juridică.
„Sunt atât de multe lucruri pe care mi-aș dori să le pot împărtăși cu voi pentru a vă ajuta să înțelegeți de ce suntem atât de încrezători în poziția noastră. Însă caracterul strict confidențial al procesului juridic și hotărârea noastră de a-l respecta înseamnă că nu pot face acest lucru în acest moment”, a afirmat președintele clubului.
„În timp ce unii oameni s-au grăbit să tragă propriile concluzii și există atât de mult zgomot în jurul nostru, nimic nu s-a schimbat”, a completat el.
Manchester City susține în continuare poziția exprimată încă din februarie 2023, când clubul a negat acuzațiile și a cerut ca situația să fie analizată de o comisie independentă.
Cazul durează de mai mulți aniPremier League a trimis clubul Manchester City în fața unei comisii independente în februarie 2023, după o investigație care a vizat presupuse încălcări ale regulamentelor financiare pe parcursul mai multor sezoane. Audierea cazului a avut loc în 2024, iar verdictul a fost așteptat timp de aproape doi ani.
Potrivit informațiilor publicate vineri de presa britanică, comisia ar fi constatat încălcări în aproape toate capetele de acuzare. Detaliile complete ale deciziei nu au fost însă făcute publice, iar procedura nu este considerată încheiată.
Manchester City a transmis că „procesul Premier League rămâne în desfășurare, cu elemente semnificative care mai trebuie finalizate și supuse unei stricte confidențialități”. Clubul a reafirmat și că a respectat procesul juridic și a contestat încă de la început acuzațiile.
„Vom avea momente interesante”În scrisoarea sa, Khaldoon Al Mubarak a încercat să mute atenția și către programul echipei după pauza internațională. Manchester City urmează să joace în deplasare cu Liverpool, pe Anfield, iar apoi va primi la Manchester formația Paris Saint-Germain în Liga Campionilor.
„Avem câteva momente interesante de așteptat după această pauză internațională”, a scris Al Mubarak, mulțumindu-le suporterilor pentru sprijinul constant.
Fostul ministru ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, a anunțat un nou proiect de apărare, denumit „Armata Roboților”, care prevede dezvoltarea unor roboți umanoizi capabili să îndeplinească sarcini simple pe front în locul soldaților. Proiectul a fost prezentat sâmbătă.
Potrivit Ukrainska Pravda, noul proiect continuă conceptul „Air. Land. Economy”, la care echipa lui Fedorov lucrează de la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina.
„Vor exista roboți umanoizi care vor îndeplini sarcini simple: reîncărcarea unei mitraliere, înlocuirea unei baterii sau instalarea unui senzor. Acestea sunt lucruri pe care un robot poate fi învățat rapid să le facă și pe care le poate executa după o desfășurare rapidă pe câmpul de luptă”, a declarat Fedorov.
Primul obiectiv: un robot să ucidă un soldat rusFostul ministru al Apărării a precizat că primul obiectiv al proiectului „Armata Roboților” este ca, în termen de șase luni de la lansarea programului, un robot umanoid să ucidă un soldat rus.
Un alt obiectiv este desfășurarea, în primele 12 luni, a primei operațiuni în care roboții și dronele să acționeze împreună, sistemele „comunicând” între ele prin intermediul unor algoritmi.
Echipa lui Fedorov consideră că proiectul ar putea schimba modul în care este perceput viitorul războiului.
Roboții ar urma să opereze alături de droneProiectul prevede dezvoltarea unui ecosistem tehnologic de către o „mare companie privată de tehnologie”.
Roboții umanoizi ar urma să opereze autonom împreună cu drone aeriene, vehicule terestre fără echipaj și alte tipuri de arme fără pilot.
Fedorov a anunțat că proiectul caută în prezent ingineri, echipe și specialiști din Ucraina și din țările occidentale, precum și investiții pentru dezvoltarea unor roboți capabili să înlocuiască soldații de infanterie ucraineni pe câmpul de luptă.
Proiectul include și rachete interceptoare și sisteme bazate pe inteligență artificială
„Armata Roboților” nu se limitează la roboții umanoizi. Proiectul include și dezvoltarea unor rachete interceptoare cu cost redus și a unor sisteme de atac bazate pe inteligență artificială.
Companiile ucrainene și străine din domeniul apărării, specializate în software, producția de armament și alte tehnologii, sunt invitate să participe la proiect.
Fedorov pregătește și o companie de tehnologie pentru apărareLa începutul lunii septembrie 2026, Fedorov a anunțat că intenționează să înființeze propria companie de tehnologie pentru apărare, iar directorul general al unei companii americane, ar urma să fie principalul investitor.
De asemenea, la Kiev este în curs de înființare un fond de investiții destinat companiilor din industria de apărare, care ar urma să finanțeze atât startup-uri, cât și producători deja existenți.
Într-o postare publicată pe Facebook, Marinescu afirmă că programul conține „formulări aproximative, generice” și foarte puține măsuri concrete. Potrivit acestuia, accentul este pus în special pe reorganizarea și „puterea din interiorul sistemului judiciar”, în timp ce mai multe probleme importante ale justiției ar fi rămase fără soluții.
Critici privind independența justițieiMarinescu susține că direcția propusă ar putea afecta independența sistemului judiciar. El interpretează formulările referitoare la limitarea, distribuirea și controlul puterii judiciare drept o încercare de modificare a echilibrului existent în sistem.
„Consider că este un program a cărui țintă evidentă și nedisimulată este slăbirea independenței justiției, a capacității sale intrinseci de apărare față de imixtiunea politică”, afirmă Marinescu.
El contestă, totodată, ideea că ar exista o problemă majoră privind independența magistraților în interiorul sistemului judiciar și susține că evaluările și consultările desfășurate în sistem nu ar fi confirmat existența unui fenomen de „persecuție internă” sau de manipulare a procedurilor.
Marinescu consideră că unele dintre propunerile programului nu sunt susținute de studii sau evaluări de specialitate suficiente și afirmă că mai multe dintre modificările avute în vedere au fost propuse și respinse anterior.
Critici la adresa reorganizării CSMO parte importantă a mesajului este dedicată propunerilor privind alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Marinescu contestă ideea unui sistem electoral național pe care îl consideră inspirat din mecanismele politice și susține că acesta ar putea diminua rolul judecătorilor și procurorilor din structurile judiciare superioare.
În opinia sa, o asemenea modificare ar putea genera inclusiv situații în care judecătorii instanțelor superioare să fie influențați, în activitatea lor, de relația electorală cu magistrații din instanțele inferioare.
„Politicul dorește să imprime matricea sa electorală sistemului de justiție”, susține Marinescu, care avertizează asupra unor posibile efecte asupra independenței și funcționării CSM.
El critică și propunerea privind alegerea membrilor colegiilor de conducere ale instanțelor și parchetelor, afirmând că o formulă similară ar mai fi fost utilizată în trecut și ar fi generat conflicte și blocaje administrative.
Contestă mai multe măsuri din programMarinescu susține că unele dintre măsurile prezentate drept obiective pentru viitor sunt deja implementate sau se află în diverse stadii de realizare.
În cazul digitalizării justiției, el afirmă că proiectele ECRIS V și DEN au fost deja finalizate și că nu ar mai trebui prezentate ca proiecte care urmează să fie implementate. Marinescu susține, de asemenea, că digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale au fost deja asumate ca priorități în mandatul său.
Programul de guvernare propus de Mureșan include, între cele 18 măsuri ale capitolului Justiție, teme precum digitalizarea, utilizarea inteligenței artificiale, eficientizarea sistemului judiciar, combaterea corupției și reorganizarea unor instituții.
Fostul ministru critică și propunerea privind trecerea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, considerând că aceasta nu rezolvă problemele structurale ale instituției.
În privința combaterii corupției, Marinescu afirmă că programul se limitează la o formulare generală și acuză lipsa unor măsuri concrete referitoare la recuperarea produsului infracțional, combaterea evaziunii fiscale și cooperarea judiciară internațională.
Îngrijorări privind „monitorizarea” litigiilorUn alt punct criticat de Marinescu este propunerea ca Ministerul Justiției să monitorizeze, printr-o structură nouă, litigiile în care sunt implicate autorități ale administrației publice.
El afirmă că această măsură ridică semne de întrebare cu privire la modul în care ar putea fi exercitată o astfel de monitorizare și la eventualele efecte asupra independenței actului de justiție.
Marinescu compară propunerea cu un mecanism de tip „Big Brother” și cere clarificări privind temeiul juridic și limitele unei asemenea intervenții.
Critici privind prescripția și combaterea criminalitățiiÎn ceea ce privește combaterea prescripției răspunderii penale, Marinescu consideră că programul folosește mai degrabă o formulare politică decât să prezinte soluții legislative concrete.
El atrage atenția asupra diferențelor dintre situațiile juridice privind faptele comise după modificările legislative din 2022 și cauzele referitoare la fapte mai vechi, susținând că acestea din urmă trebuie soluționate prin aplicarea legislației și jurisprudenței relevante de către instanțe.
Marinescu reclamă, de asemenea, lipsa unor măsuri detaliate privind combaterea criminalității grave și recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni.
„Programul nu este reformist, ci orwellian”În finalul mesajului, Radu Marinescu afirmă că programul de guvernare nu reprezintă, în opinia sa, o reformă reală a sistemului judiciar.
„Programul nu este reformist ci orwellian. Manipulează limbajul, vrea să rescrie realitatea inclusiv prin echipe de zgomote și mult fum, pentru un control efectiv al justiției”, susține Marinescu.
Acesta anunță, totodată, că PSD va vota împotriva Guvernului propus de Siegfried Mureșan.
Decizia a fost luată sâmbătă, la Baden-Baden, în cadrul unei reuniuni extraordinare a DOSB, iar München a câștigat în fața candidaturii Köln-Rhein-Ruhr.
Anunțul a fost făcut de președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, în prezența lui Thomas Bach, fostul președinte al Comitetului Internațional Olimpic (CIO). Germania încearcă astfel să readucă Jocurile Olimpice de vară pe teritoriul său, după ediția din 1972, desfășurată chiar la München.
München construiește candidatura în jurul moștenirii din 1972Proiectul Münchenului se concentrează în principal în jurul Parcului Olimpic construit pentru ediția din 1972, aflat în proces de modernizare. Candidatura pune accent pe un concept compact, cu distanțe reduse între principalele facilități și cu implicarea orașului și a regiunii metropolitane.
Locuitorii Münchenului s-au pronunțat deja în favoarea candidaturii. La consultarea organizată în octombrie 2025, 66,4% dintre participanți au votat pentru proiect, la o prezență de 42%.
Evaluarea DOSB publicată înaintea desemnării candidatului a acordat proiectului München 87,03 puncte din 100, față de 85,02 pentru Köln-Rhein-Ruhr.
Un trecut olimpic marcat de edițiile din 1972 și 1936München a găzduit Jocurile Olimpice de vară din 1972, ediție marcată de atacul terorist asupra delegației israeliene din Satul Olimpic. Unsprezece membri ai delegației israeliene au fost uciși.
Celelalte ediții ale Jocurilor Olimpice organizate pe teritoriul Germaniei au avut loc în 1936: Jocurile de iarnă la Garmisch-Partenkirchen și cele de vară la Berlin. Ediția din 1936 de la Berlin a fost folosită de regimul nazist în scopuri de propagandă.
Ce urmează pentru candidatura germanăDesemnarea Münchenului reprezintă doar primul pas. Germania trebuie să intre în procesul internațional de selecție al CIO, care începe cu etapa de „dialog continuu”. Potrivit procedurii prezentate de DOSB, candidaturile vor putea trece ulterior în etapa de „dialog strategic”, în care proiectele vor fi analizate mai detaliat și vor fi vizitate de o comisie a CIO.
DOSB nu trebuie încă să stabilească dacă ținta este ediția din 2036, 2040 sau 2044. Comitetul olimpic german spune că cele trei variante rămân deschise în acest moment.
Decizia de la Baden-Baden încheie competiția internă din Germania. Hamburg își retrăsese candidatura în primăvara acestui an, iar Berlin s-a retras din cursă în septembrie. Astfel, selecția finală s-a redus la München și Köln-Rhein-Ruhr.
Echipele de Radiologie Intervențională ale Spitalelor Județene de Urgență din Sibiu și Cluj au realizat o intervenție endovasculară complexă pentru tratarea pacientei, aflată în evidența echipei de Obstetrică-Ginecologie a SCJU Sibiu.
Femeia suferea de episoade recurente de hemoragie genitală severă. „În urma investigațiilor imagistice, medicii au identificat o imagine nodulară hipervascularizată endometrială, sugestivă pentru un rest de produs de concepție”, spun reprezentanții spitalului, într-o postare pe Facebook. Această afecțiune poate pune viața în pericol prin riscul de sângerări masive și poate necesita, în unele cazuri, histerectomia.
Având în vedere vârsta pacientei, medicii au urmărit atât oprirea sângerării, cât și conservarea uterului. După evaluarea multidisciplinară, a fost aleasă embolizarea arterială selectivă.
Procedura s-a desfășurat prin interiorul vaselor de sânge, fără o intervenție chirurgicală clasică. Medicii au identificat arterele care alimentau zona afectată și au introdus microparticule speciale, blocând controlat fluxul de sânge.
„ Procedura s-a desfășurat prin interiorul vaselor de sânge, fără nicio tăietură chirurgicală clasică. Cu ajutorul unor catetere de mici dimensiuni și ghidați angiografic, medicii radiologi intervenționiști au identificat precis arterele care alimentau zona afectată și au introdus microparticule speciale (de 500–700 μm). Astfel, s-a blocat controlat fluxul de sânge anormal”.
Potrivit SCJU Sibiu, intervenția a avut „un rezultat procedural excelent”, iar sângerarea s-a oprit imediat, „cu păstrarea intactă a uterului”.
Sursa foto: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu/Facebook
O alternativă la chirurgia clasică„Colaborarea dintre specialități și între centre medicale universitare reprezintă viitorul medicinei moderne”, transmit reprezentanții SCJU Sibiu.
Potrivit acestora, cazul arată cum radiologia intervențională poate oferi „soluții terapeutice moderne, cu traumă redusă pentru pacient și perioade de recuperare mult mai scurte comparativ cu chirurgia clasică”.
Intervenția a fost realizată de echipele de Radiologie Intervențională ale SCJU Sibiu și SCJU Cluj, cu participarea echipei de Obstetrică-Ginecologie a SCJU Sibiu și cu supravegherea asigurată pe parcursul procedurii de echipa de Anestezie și Terapie Intensivă a spitalului sibian.
Donald Trump a publicat imaginea pe platforma sa de socializare, Truth Social, fără să o însoțească de explicații. Pe hartă, Strâmtoarea Ormuz apare marcată cu denumirea „TRUMP STRAIT” („Strâmtoarea Trump”).
Potrivit Times of Israel, postarea a fost făcută la aproximativ o jumătate de oră după apariția informațiilor că Trump ar fi respins propunerea Iranului privind o încetare a focului pentru șapte zile. Presa americană a relatat că liderul de la Casa Albă intenționează să reia atacurile asupra Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului, din noiembrie.
Trump propusese deja numele „Strâmtoarea Trump”Nu este prima dată când președintele american folosește această denumire. La începutul lui septembrie, Trump a întrebat pe Truth Social dacă Strâmtoarea Ormuz ar trebui redenumită după numele său, susținând că Statele Unite dețin controlul asupra căii maritime.
„Acum că deținem controlul asupra acesteia, ar trebui să redenumim Strâmtoarea Ormuz Strâmtoarea Trump?”, scria atunci liderul de la Casa Albă.
Ulterior, Trump a publicat și o hartă în care strâmtoarea era descrisă drept un „nou teritoriu american”. Publicarea noii imagini reprezintă însă un pas în plus față de mesajul anterior: de această dată, numele „Trump Strait” apare direct pe hartă.
Strâmtoarea Ormuz, între negocieri și rute alternativeIranul a prezentat un plan pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reluarea negocierilor privind programul nuclear.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a transmis prin intermediari din Qatar o propunere care prevede redeschiderea strâmtorii în șapte zile. În schimb, Teheranul cere ridicarea blocadei navale americane, renunțarea la sancțiunile asupra exporturilor iraniene de petrol și respectarea unei încetări a focului care să includă și Libanul.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Înaintea războiului declanșat la sfârșitul lunii februarie, aproximativ o cincime din transporturile comerciale mondiale de petrol treceau prin această zonă. Blocarea și perturbarea traficului au contribuit la creșterea prețurilor energiei, iar circulația navelor rămâne mult sub nivelurile înregistrate înaintea conflictului.
La începutul lunii septembrie, Trump declara că sunt dezvoltate conducte și rute terestre alternative care ar putea reduce dependența de Strâmtoarea Ormuz. „Strâmtoarea Ormuz nu mai este ceea ce era”, spunea atunci președintele american.
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite dispun deja de conducte prin care petrolul poate fi transportat fără a traversa Strâmtoarea Ormuz. Ruta saudită duce țițeiul din estul țării până la Marea Roșie, însă conducta a fost închisă temporar în această lună în urma unui atac cu drone. Emiratele Arabe Unite transportă petrol către portul Fujairah, la Golful Oman, și dezvoltă noi rute pentru a-și reduce dependența de strâmtoare.
„Dacă nu se anulau, câștigam alegerile. Georgescu era coșul de gunoi al istoriei. Nu mai vorbea nimeni despre el și lucrurile stăteau mai bine”, a declarat Elena Lasconi, într-un interviu pentru Digi24, sâmbătă.
Întrebată dacă Călin Georgescu mai are un viitor în politica românească, Elena Lasconi a spus că acest lucru este posibil și a susținut că anularea alegerilor l-a transformat într-un „martir”.
„S-ar putea să aibă, au făcut din el un martir. Anularea alegerilor a fost cea mai nasoală chestie care s-a întâmplat în țara asta și o lovitură mare, mare de atâta democrație din România”, a declarat Lasconi.
Lasconi a afirmat, totodată, că o parte dintre oamenii care îl susțin pe Georgescu sunt persoane dezamăgite de actuala clasă politică.
„Sunt oameni de bună credință care cred în Georgescu pentru că oamenii ăștia nu au mai găsit o voce în scena politică. Pentru că scena politică s-a stricat din ce în ce mai tare”, a afirmat Lasconi.
Georgescu și Lasconi urmau să se confrunte în turul al doilea
Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, cu 22,94% din voturi, iar Elena Lasconi a obținut 19,18%, ocupând locul al doilea.
Turul al doilea era programat pentru 8 decembrie 2024, între Georgescu și Lasconi. Curtea Constituțională a anulat însă, pe 6 decembrie, întregul proces electoral și a decis reluarea alegerilor.
Florin Manole începe postarea pe Facebook prin a afirma că programul este „criticabil”.
Prima problemă semnalată de fostul ministru este legată de reforma pensiilor de serviciu din domeniul apărării. Manole susține că în program apare formularea potrivit căreia reforma ar putea fi promulgată până la 19 octombrie 2023, iar președintele ar putea să o semneze sub numărul 282/2023.
„Nu contează că suntem în septembrie 2026”, ironizează Manole, care amintește că reforma pensiilor de serviciu reprezintă Jalonul 215 din PNRR și susține că acesta este deja închis.
„Mai e cineva serios în PNL?”Ministrul critică astfel actualizarea programului și întreabă dacă „mai e cineva serios la PNL”,
punând sub semnul întrebării modul în care a fost elaborat documentul.
Un alt exemplu invocat este digitalizarea Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), menționată, potrivit lui Manole, la pagina 84 a programului. Ministrul spune că susține obiectivul, însă atrage atenția că acesta ar fi trebuit deja implementat în cadrul PNRR.
„Sunt 100% de acord cu ideea”, afirmă Manole, adăugând că proiectul ar fi trebuit finalizat până la 31 august 2026, moment la care Comisia Europeană și Ministerul Muncii ar fi putut testa și declara închis Jalonul 240 din PNRR.
Florin Manole menționează și Sistemul Național Integrat de Asistență Socială, pe care îl consideră o reformă necesară, dar precizează că și această măsură este deja asociată unui jalon PNRR închis, respectiv Jalonul 170.
Măsuri deja implementateO critică aparte vizează reforma Inspecției Muncii (ITM). Manole afirmă că aceasta nu reprezintă o măsură deja implementată sau un jalon PNRR și face, în schimb, referire la un dosar al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), indicând numărul 304/2/P/2026. Potrivit ministrului, dosarul ar fi fost deschis după apariția unor imagini în care șefi ai ITM ar fi fost surprinși punând „traistele” în portbagaj. Manole îi critică în acest context pe Ilie Bolojan și Florin Pîslaru, susținând că aceștia nu ar fi reacționat public în acest caz.
În final, ministrul Muncii își încheie mesajul într-o notă ironică, afirmând că se oprește la aceste exemple și că situația este „jenantă pentru 3 partide”.
Manole transmite, totodată, o apreciere ironică celor de la Ministerul Muncii, susținând că, în ultimii ani, instituția a implementat deja o mare parte dintre măsurile prezentate în programul atribuit lui Siegfried Mureșan.
„Această desemnare ne enervează! Un vânt rece, siberian, suflă pe culoarele politicii românești”, a scris Traian Băsescu, sâmbătă, pe Facebook.
Fostul președinte afirmă că președintele a desemnat pentru funcția de prim-ministru „un om bine școlit în România şi Germania şi deplin respectat la Bruxelles în instituţiile europene”.
„Cum să pui la București un premier care…?”Băsescu se referă apoi la direcția pe care Mureșan ar putea să o urmeze în funcția de premier, menționând statul de drept, independența justiției și lupta anticorupție.
„Cum să pui la București un premier care o să înceapă iar cu statul de drept, cu justiția independentă, cu lupta anticorupție? Ne-a ajuns!”, afirmă fostul președinte.
„Armata de manipulare şi dezinformare”Traian Băsescu susține că „armata de manipulare şi dezinformare a trecut imediat la treabă” după desemnarea lui Mureșan.
„Mureşan? Trădător, omul nemţilor, asociat cu mafia, nu apără România”, scrie Băsescu, enumerând acuzațiile pe care le atribuie celor care contestă desemnarea.
Fostul președinte continuă în aceeași notă ironică, afirmând că, potrivit „adevăraţilor patrioţi”, un premier potrivit pentru România ar fi „un personaj având dificultăţi în utilizarea limbii române, dacă se poate fără diploma de bacalaureat şi eventual să-l doară în… de deficit”.
„Asta E!!!!!”, încheie Traian Băsescu.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus, sâmbătă, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, deschizând astfel etapa parlamentară a procedurii de învestire a noului Executiv.
Fosta candidată la alegerile prezidențiale s-a declarat dezamăgită de prestația șefului statului și a afirmat că regretă că l-a indicat pe Bolojan drept soluție pentru funcția de premier.
Lasconi a vorbit și despre propria experiență electorală, spunând că cea mai mare greșeală a sa a fost decizia de a candida la Președinție și că se gândește „foarte serios” dacă va mai intra într-o cursă electorală.
Lasconi, despre Nicușor Dan: „Sunt foarte mulți români care se simt prost”Întrebată despre poziționarea externă a președintelui Nicușor Dan, Lasconi și-a concentrat criticile asupra modului în care acesta se prezintă și se comportă la întâlnirile oficiale.
„Ce credibilitate ai când tu tragi de șosetă și te scarpini în nas? Și te mai duci cu un rucsac, cu nu știu ce, în el. Nu. Dați-mi voie. Hai să nu intrăm pe ăsta, că mă mă enervează, pentru că mă simt prost. Și cred că sunt foarte mulți români care se simt prost. Care au girat pentru omul ăsta. E lumina, olimpicul. Suntem dezamăgiți de ceea ce vedem și multe ori este rușine. Mai ales românii din diaspora. Doamne, deci când ajunge omul ăsta printr-o țară pe unde sunt români, e rușinea rușinilor”, a declarat Elena Lasconi.
Lasconi l-a criticat pe Nicușor Dan și pentru comportamentul său în timpul unei întâlniri la care participa și președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a afirmat: „Nu se poate așa ceva. Deci suntem de râsul lumii”.
De ce spune că regretă că l-a indicat pe Bolojan pentru funcția de premierLasconi a revenit și asupra susținerii exprimate anterior pentru Ilie Bolojan. Ea a explicat că îl considera potrivit pentru funcția de prim-ministru datorită experienței sale administrative, dar că ulterior și-a schimbat opinia.
„Eu am răspuns, am fost prima persoană care a spus asta, regret că am spus-o, de ce? M-am gândit că, pentru funcția de premier, ne trebuie un profesionist. Și cine putea să aibă mai multă experiență în administrație decât domnul Bolojan? A făcut din Oradea un oraș superb, da? A fost și președintele Consiliului Județean. Experiența politică e foarte importantă. M-am gândit că el ar fi soluția”, a declarat Lasconi.
Ea a criticat apoi măsurile luate de Bolojan, susținând că ajustările bugetare au vizat domenii pe care ea le consideră sensibile, în timp ce companiile de stat nu ar fi beneficiat de aceeași atenție:
„După ce am văzut ce-a făcut, în primele, adică stai tu și zici gata, jap, jap, te vreau. Jap, jap, luăm de la mame, de la persoane cu handicap, tăiem proiecte. Într-un capitalism nu omori investițiile. Nu te ocupi și nu arunci niciun ochi spre companiile de stat, care sunt găuri negre, da?”
„Naționalismul sănătos? Asta e o prostie”Lasconi a respins și conceptul de „naționalism sănătos” invocat de Nicușor Dan.
„Asta e o prostie. Nu există așa ceva. Cum adică naționalism sănătos? Hai să vorbim despre lucrurile reale”, a declarat ea.
Lasconi susține că politicienii ar trebui evaluați în funcție de lucrurile concrete pe care le-au făcut, nu după afișarea simbolurilor naționale în campaniile electorale.
„Ce ai făcut tu pentru țărișoara asta? Dacă ești așa de român. Ce ai făcut tu, mă? Tu ăsta, care ești la guvern acum, care ești la conducere, ce ai făcut?”, a afirmat Lasconi.
„Cea mai mare greșeală este că am candidat”Elena Lasconi a făcut și o evaluare critică a propriei participări la cursa prezidențială. Întrebată care a fost cea mai mare greșeală din campania electorală, aceasta a răspuns:
„Cea mai greșeală este că am candidat. Că am încercat să salvez un partid și un popor care îmi dorește să fie salvat. Eu dacă voiam să candidez la prezidențiale, mă pregăteam înainte cu 2-3 ani. Pe tot ce înseamnă politică externă, mă pregăteam.”
Lasconi a spus că a fost nevoită să învețe din mers și că una dintre greșelile sale a fost încercarea de a răspunde tuturor întrebărilor primite în timpul campaniei.
„M-am apucat să iau taurul de coarne și să învăț din mers. Și am învățat mult, mult. Erau uimiți consultanții pe care îi aveam. Cât de mult am putut să absorb. Și a fost o greșeală din partea mea că am încercat să răspund la toate întrebările. Și am fost cinstită, adică am zis, că ceilalți o dădeau cotit așa”, a declarat ea.
Întrebată dacă se gândește să nu mai candideze, Lasconi a răspuns: „Mă gândesc foarte serios. Probabil, pentru că am început niște lucruri și vreau să las în urma mea”, indicând apoi proiectele locale pe care spune că vrea să le finalizeze la Câmpulung Muscel.
Elena Lasconi, primarul municipiului Câmpulung Muscel și fostă candidată la alegerile prezidențiale, susține că partidele s-au transformat în „grupuri de interese”, în care aceiași oameni se rotesc între ei.
Întrebată, sâmbătă, la Digi24, dacă experiența de candidat la Președinția României a ajutat-o să înțeleagă mai bine ce este „sistemul”, Lasconi a răspuns afirmativ.
„Sunt aceiași care se rotesc între ei, PSD, PNL, toți. Mi se pare că, într-un fel, la toate măgăriile pe care le vezi, la toți corupții pe care îi vezi la televizor, că s-au transformat partidele în niște grupuri de interese”, a declarat Elena Lasconi.
Lasconi: „Îi căpătuiește pe toți din familie sau prietenii”În opinia sa, cei care fac parte din acest „sistem” își folosesc pozițiile pentru a-și favoriza apropiații.
„Atât. Să-i dau lui cutărică, lui cutărică. Îi căpătuiește pe toți din familie sau prietenii. Și restul nu contează”, a spus Lasconi.
Fosta candidată la alegerile prezidențiale a descris apoi, în termeni critici, ceea ce consideră a fi atitudinea politicianului român: „Știți vorba aia: ningă, plouă, trăsnească, numai în cap să nu mă lovească. Cam așa e pentru politicianul român. Măi, nu-i interesează”, a afirmat Lasconi.
„Eu am fost acolo, în politică. Am stat la masă, eram singura femeie, cu toți bărbații ăia mari și puternici care conduc România. Vai de capul nostru”, a spus Lasconi, referindu-se la propria experiență în politică.
„Nivelul este foarte jos și toți sunt numai și numai pe combinații”, a mai spus Lasconi.
Lasconi dă vina pe „sistem” pentru anularea alegerilorÎntrebată cui îi atribuie anularea alegerilor prezidențiale, rușilor sau românilor, Lasconi a indicat „sistemul”.
„A fost sistemul. Categoric sistemul. De la noi, de aici”, a răspuns fosta candidată la Președinție. „Părerea mea, acum poate că peste 50 de ani o să vedem adevărul”, a adăugat ea.
Lasconi i-a menționat în acest context pe președintele francez Emmanuel Macron, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, susținând că nu crede că anularea scrutinului ar fi fost posibilă fără acordul lor.
„Eu nu zic că ei și-au dat OK-ul, dar eu cred că nu se putea face fără asta”, a nuanțat însă afirmația.
Totodată, Lasconi a calificat anularea alegerilor drept „cea mai nasoală treabă care s-a întâmplat în țara asta” și „o lovitură mare, mare dată democrației din România”.
Întrebată și dacă crede că Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), „conduce România”, Lasconi a răspuns: „Cred că da. Conduce de mulți ani”.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Rogobete cere plecarea acestuia din fruntea instituției și critică prevederile din noul program de guvernare referitoare la sistemul sanitar.
Miza disputei este modul în care activitatea și finanțarea spitalelor sunt raportate la gradul de ocupare a paturilor și la serviciile medicale efectiv furnizate. Reformele promovate în 2026 au prevăzut adaptarea numărului de paturi la nevoile populației, extinderea ambulatoriului și a spitalizării de zi și modificări ale finanțării spitalicești. Ministerul Sănătății a susținut că acestea urmăresc utilizarea mai eficientă a resurselor fără diminuarea accesului pacienților. Ministerul Sănătății
„Viziunea falimentară a lui Horațiu Moldovan, președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, continuă și în noul program de guvernare. Acest om trebuie să plece urgent din fruntea CNAS”, a scris Alexandru Rogobete.
Acesta susține că spitalele mici riscă să fie evaluate într-o măsură prea mare prin prisma costurilor și a numărului de paturi ocupate, ceea ce, în opinia sa, ar putea conduce la reducerea treptată a capacității unor unități.
„Un spital nu este un hotel, iar gradul de ocupare al paturilor nu reprezintă performanța medicală”, afirmă Rogobete.
El argumentează că existența unor paturi libere poate reprezenta o rezervă necesară pentru situații de urgență, accidente cu victime multiple sau perioade în care numărul pacienților crește sezonier.
„Un pat liber nu înseamnă automat risipă. Poate însemna capacitatea necesară pentru o urgență, un accident colectiv sau un vârf sezonier. Iar un spital mic poate avea o ocupare mai redusă, dar poate fi vital pentru o comunitate întreagă”, a transmis acesta.
Critici privind finanțarea în funcție de activitateRogobete critică și o eventuală accentuare a finanțării în funcție de volumul serviciilor medicale, susținând că trebuie prevăzute garanții pentru personalul din spitale.
„Unde este protejarea veniturilor medicilor și asistenților? Unde este plata corectă a gărzilor? Unde este reorganizarea gărzilor? Unde este strategia de retenție a personalului medical? Unde sunt soluțiile pentru specialitățile deficitare și pentru tinerii care termină rezidențiatul? Nimic concret”, a scris Rogobete.
„Performanța unui spital nu înseamnă câte paturi sunt ocupate”Rogobete propune o definiție mai largă a performanței unităților sanitare, care să includă rezultatele tratamentelor și accesibilitatea serviciilor.
„Performanța unui spital nu înseamnă câte paturi sunt ocupate. Înseamnă rezultate medicale, acces, siguranța pacientului, complexitatea cazurilor și calitatea actului medical”, susține acesta.
În opinia sa, finanțarea prea strâns legată de activitate ar putea crea un mecanism prin care spitalele cu mai puțini pacienți să primească resurse mai mici, să piardă personal și, în consecință, să ofere și mai puține servicii.
„Altfel, riscăm un cerc extrem de periculos: mai puțini pacienți înseamnă finanțare mai mică, finanțarea mai mică înseamnă mai puțin personal, mai puțin personal înseamnă mai puține servicii, iar apoi tocmai această scădere este folosită pentru a justifica închiderea spitalelor!”, a scris Rogobete.
Rogobete: „Aceeași gândire de tăieri, ambalată într-un program nou”Mesajul se încheie cu o nouă solicitare adresată conducerii CNAS.
„Aceeași gândire de tăieri, ambalată într-un program nou. Horațiu Moldovan a pus, în opinia mea, sistemul de sănătate pe butuci. Rezultatele acestei viziuni se văd deja. Iar soluția nu poate fi continuarea ei sub o altă formă. Horațiu Moldovan trebuie să plece urgent din fruntea CNAS”, a transmis Alexandru Rogobete.
Pentru meciul de pe Arena Națională din Liga Națiunilor, Luís Godinho va fi ajutat la cele două tușe de conaționalii Pedro Martins și Pedro Almeida, în timp ce al patrulea oficial va fi Fábio Veríssimo. În camera VAR se vor afla alți doi arbitri portughezi, Fábio Oliveira Melo și Hélder Malheiro.
Originar din Borba, Godinho este arbitru FIFA din 2017 și a debutat în prima ligă portugheză în 2015. În actualul sezon a condus deja nouă partide, dintre care patru în Primeira Liga, dar și meciuri în Liga Campionilor, Europa League și Conference League.
Pe 8 septembrie, a arbitrat meciul de Champions League dintre AEK Atena și LASK Linz, câștigat de greci cu 1-0, prin golul marcat de românul Răzvan Marin.
Godinho a fost, de asemenea, arbitrul finalei Cupei Portugaliei din 2025, dintre Benfica și Sporting. Partida s-a încheiat cu victoria lui Sporting, 3-1 după prelungiri.
Godinho nu a condus până acum ca arbitru principal un meci al echipei naționale de seniori a României.
România încearcă să obțină primele puncte din grupă după înfrângerea cu Suedia, scor 1-2.
Partida se va disputa cu tribunele goale, ca urmare a unei decizii a Comisiei de Disciplină a UEFA. Spre deosebire de alte meciuri disputate fără spectatori, de această dată nici copiii nu vor avea acces pe stadion.
România și Bosnia și Herțegovina fac parte din Grupa B4, alături de Suedia și Polonia. După prima etapă, România a pierdut în deplasare cu Suedia, în timp ce Bosnia și Herțegovina a început competiția cu o remiză albă în Polonia.
„Am citit cu atenție componenta de sănătate a programului de guvernare propus de Siegfried Mureșan și, în mod particular, capitolul dedicat politicii medicamentului.
Este un program construit după principiul „o să fie bine ca să nu fie rău”.
Ni se spune că pacientul va fi în centrul sistemului, că finanțarea va urma performanța, că medicina de familie va deveni pilonul prevenției, că spitalele vor fi mai eficiente și că accesul la tratament va fi îmbunătățit.
Foarte bine. Dar cu ce bani? Din ce surse? În ce termen? Cu ce resursă umană? Cu ce indicatori măsurabili?
Iar aici programul devine îngrijorător de subțire.
Unde este strategia pentru specialitățile deficitare?
Unde este politica de retenție a medicilor și asistenților?
Unde este soluția pentru gărzile medicilor?
Unde este plata corectă a gărzilor?
Unde este reorganizarea timpului de gardă astfel încât un medic să nu ajungă să lucreze 20–24 de ore?
Unde este protecția personalului medical împotriva epuizării profesionale?
Unde este politica pentru rezidenți?
Unde sunt mecanismele prin care aduci și păstrezi medici în zonele deficitare?”, a postat Alexandru Rogobete.
„Nu poți promite mai multe servicii medicale ignorând oamenii care trebuie să le ofere.
La fel se întâmplă cu medicamentele și inovația. Sigur că genericele și biosimilarele sunt esențiale într-un sistem de sănătate sustenabil. Ele trebuie stimulate, trebuie utilizate atunci când reprezintă alternativa terapeutică adecvată și cred că România trebuie să dezvolte inclusiv capacități proprii de producție.
Problema apare atunci când politica medicamentului este construită aproape exclusiv în jurul economiei și insuficient în jurul valorii terapeutice, cercetării și inovației.
Nu existǎ o țintă concretă privind timpul de acces la terapiile inovative, nu găsim un calendar, o strategie consistentă pentru cercetarea clinică, obiective pentru atragerea investițiilor în inovație, mecanisme clare de acces timpuriu și nici principiul prin care economiile realizate prin generice și biosimilare să fie reinvestite în inovație.
Fostul ministru Rogobete, atac la programul lui Mureșan: „Îngrijorător de subțire”Au schimbat coperta programului, dar riscă să păstreze aceeași obsesie: economia contabilă prezentată drept reformă.
Este continuarea unei filosofii pe care am văzut-o deja în discursul fostului premier Ilie Bolojan „mai bine cumpărăm unul și jumătate sau două mai ieftine, care fac «cam același lucru», decât să cumpărăm unul mai scump”.
Și aici apare o contradicție pe care Oana Gheorghiu, propusă astăzi pentru funcția de ministru al Sănătății, cred că trebuie să o explice public.
Oana Gheorghiu din societatea civilă a construit, ani la rând, un discurs centrat tocmai pe accesul pacientului la tratamentul inovativ de care are nevoie.
În raportul Dăruiește Viață pentru 2024, semnat de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, principiul este formulat fără echivoc: „toți copiii merită acces la același standard de tratament”.
Iar activitatea pe care chiar ea o prezintă astăzi în biografia profesională include schimbarea legislației care limita accesul pacienților oncologici la tratament inovativ.
Rogobete: „Nu poți promite mai multe servicii medicale ignorând oamenii”De aceea întrebarea pentru Oana Gheorghiu este legitimă: unde se regăsește această filosofie, în toată amploarea ei, în programul de guvernare pe care ar urma să îl aplice ca ministru al Sănătății?
Un ecosistem farmaceutic sănătos înseamnă simultan producție de generice și biosimilare, acces la terapii inovative, cercetare clinică, diagnostic avansat, investiții private, predictibilitate pentru industrie și mecanisme moderne de rambursare bazate pe rezultate.
Altfel, există un risc real: comprimăm costurile pe termen scurt, dar reducem atractivitatea României pentru cercetare și investiții, menținem accesul lent la terapiile noi și ajungem să plătim mâine, prin boală avansată și costuri medicale mai mari, ceea ce credem că economisim astăzi.
Iar politica medicamentului nu trebuie să răspundă doar la întrebarea „cât de ieftin putem cumpăra?”, ci la una mult mai importantă: cum îi oferim pacientului român tratamentul potrivit, la momentul potrivit, la același standard la care are acces un pacient dintr-un sistem european performant?”, arată fostul ministru.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus, sâmbătă, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, deschizând astfel etapa parlamentară a procedurii de învestire a noului Executiv.
Suspecții au fost plasați sub control judiciar, a anunțat sâmbătă Parchetul din Paris.
Ancheta încearcă să stabilească traseul cărnii suspectate că s-ar afla la originea contaminărilor și a ajuns inclusiv la o fermă din apropierea orașului Saint-Quentin, potrivit informațiilor publicate de Le Figaro și AFP.
Zece măcelari au fost reținuți inițialZece măcelari au fost plasați inițial în custodia poliției în acest dosar, iar șase dintre ei, administratori sau angajați, au fost ulterior puși sub acuzare.
Acuzațiile investigate includ omor din culpă, vătămare corporală din culpă, punerea în pericol a vieții altor persoane, înșelăciune care prezintă un pericol pentru sănătatea oamenilor sau animalelor, tăinuire și sacrificarea ilegală a unui animal în afara unui abator autorizat.
Cei șase au fost plasați sub control judiciar și nu mai au voie să lucreze ca măcelari sau angajați ai unor măcelării. Există însă o excepție pentru activitatea ca salariați în unități comerciale, cu condiția să nu manipuleze carne neambalată. De asemenea, nu au voie să intre în contact cu ceilalți suspecți din dosar.
Ancheta a ajuns la o fermă din apropierea Saint-QuentinInvestigațiile i-au condus pe anchetatori și către o exploatație agricolă din apropierea Saint-Quentin, care între timp a fost închisă.
Potrivit publicației L’Aisne nouvelle, citată de Le Figaro, ferma ar fi vândut aproximativ 50 de oi cu ocazia sărbătorii Eid. Unele animale ar fi fost ulterior sacrificate și tranșate în afara circuitelor reglementate, inclusiv în măcelării sau chiar la domiciliul unor persoane. Aceste aspecte fac parte din investigație și nu reprezintă, în acest stadiu, concluzii judiciare definitive.
O fetiță de 11 ani a muritValul de infecții a izbucnit în iunie 2025 în zona Saint-Quentin, din departamentul Aisne. Bilanțul comunicat de procurori a ajuns la 32 de cazuri.
O fetiță de 11 ani, Élise, a murit la 16 iunie 2025 la Spitalul Universitar din Amiens. Mai mulți copii, cu vârste cuprinse între 11 luni și 12 ani, au avut nevoie de îngrijiri în spitalele din Saint-Quentin, Amiens, Lille și Reims.
Autoritățile au dispus atunci închiderea preventivă a șase măcelării, dintre care mai multe erau halal, pe fondul suspiciunilor că îmbolnăvirile ar fi fost legate de consumul de carne. Prefectura din Aisne anunțase existența unei „legături biologice formale” între locul de aprovizionare și contaminarea persoanelor bolnave.
Dosarul a fost preluat de procurorii specializați în sănătate publicăAncheta a fost transferată de la Parchetul din Saint-Quentin către structura specializată în sănătate publică a Parchetului din Paris, având în vedere numărul victimelor și complexitatea investigațiilor. Judecători de instrucție instrumentează cazul din 7 august 2025, iar mai multe familii ale copiilor afectați au depus plângeri. Părinții fetiței care a murit au fost audiați în septembrie 2025.
Anumite tulpini de E.coli producătoare de toxine Shiga pot provoca intoxicații alimentare. Cele mai multe cazuri se manifestă prin dureri abdominale și diaree, însă, în situații rare, pot apărea complicații severe, în special la copiii mici și persoanele în vârstă.
Infecția poate evolua către sindromul hemolitic-uremic (SHU), care poate provoca insuficiență renală acută și tulburări sanguine grave. Mai mulți dintre copiii afectați în cazul din Aisne au dezvoltat acest sindrom.
Salariul mediu net era de aproximativ 3.630 de lei pe lună în România anului 1989.
Pe hârtie, suma nu pare mică: o pâine era câțiva lei, laptele – la fel și multe produse de bază aveau prețuri foarte mici.
Dar nu era suficient să ai bani. Trebuia să mai găsești și marfa! E, aici începe circul!
3.063 de lei pe lunăDatele oficiale indică pentru 1989 un salariu mediu de 3.538 de lei brut și 3.063 de lei net. În 1988, salariul mediu net fusese 2.946 de lei.
Salariul minim era de 2.000 de lei, nivel stabilit din 1988.
Deci, cei aproximativ 3.000 de lei sunt o medie admisibilă social, nu venitul tuturor angajaților.
Ce puteai cumpăra cu salariul?Prețurile aproximative din 1989 arătau așa:
Pâine 4 lei Zahăr, kg 12 lei Ulei, litru 17 lei Unt 14 lei Ou 1,5 lei Orez, kg 17 lei Lapte, litru ~3,5 lei Carne ~35 – 38 lei/kg Banane ~22 – 23 lei/kg Salam de vară ~64 – 65 lei/kgO simplă matematică: un salariu mediu de 3.063 de lei însemna aproximativ:
Dar asta nu înseamnă nimic.
Pentru că oricine a trăit în anii comunismului știe că degeaba aveai bani dacă oferta magazinelor se rezuma la conservele de mazăre și macroul congelat.
Inflația era mică. Atunci de ce erau magazinele goale?Este unul dintre cele mai interesante paradoxuri.
Indicele mediu anual al prețurilor de consum pentru 1989 indică aproximativ 101,1, adică o creștere de circa 1,1%.
O analiză FMI indică aproximativ 0,9%.
Deci România nu avea în 1989 inflația galopantă care avea să apară după 1990.
Dar prețurile erau în mare parte administrate de stat, iar problema principală era penuria.
Într-o economie de piață, un produs rar tinde să se scumpească. În economia planificată, prețul putea rămâne stabil în timp ce produsul dispărea de pe raft.
Așa apărea combinația aparent absurdă:
inflație mică + prețuri controlate + lipsă de produse + cozi.
Când „ieftin” nu însemna accesibilAcum, folosim termenul „accesibil” dând ochii pe spate și, de fapt, vrem să spunem într-un mod prețios „ieftin, ușor de procurat”.
Atunci, „accesibil” avea cu totul altă definiție.
Să luăm, de pildă, pâinea.
La aproximativ 4 lei, un salariu mediu cumpăra matematic peste 750 de pâini. Dar o familie nu-și cheltuia toți banii pe pâine. Avea nevoie de carne, lapte, ouă, ulei, zahăr, făină, legume și alte produse.
Iar unele dintre acestea erau raționalizate sau greu de găsit.
Pe vremea lui Ceaușescu, puteai să iei 300 g de pâine pe zi, 10 ouă pe lună, cantități limitate de carne, zahăr și ulei – pe cartelă.
Prin urmare:
Banii puteau să fie. Marfa putea lipsi.
Carnea: 35–38 de lei kilogramulPentru sfârșitul anilor ’80, carnea costa aproximativ 35 – 38 de lei/kg.
La un salariu de 3.063 de lei, rezultă matematic aproximativ 80 kg de carne – aceeași ordine de mărime apare și în comparațiile publicate ulterior.
Dar asta nu însemna că puteai să intri în magazin ca să-ți iei 80 de kg de carne.
Carnea era greu de găsit. Pentru carne se aștepta ore și zile întregi. La carne se formau cozi fără ca nimeni să știe vreodată dacă pricopsita aia de alimentară o să primească vreodată și altceva în afară de conserve de roșii. Pentru carne se făceau liste. Pentru carne trebuia să te trezești la 3 noaptea să strigi „prezent”. Altfel, îți pierdeai rândul.
Prin urmare, nu banii erau problema, ci accesul.
Uleiul și ouăle: matematică vs. realitateUleiul costa aproximativ 17 lei/litru. Un salariu mediu echivala cu aproximativ 180 de litri, calcul confirmat și de comparațiile retrospective.
Un ou costa aproximativ 1,5 lei, ceea ce însemna circa 2.000 de ouă dintr-un salariu mediu.
Cât costa locuința?Pentru un apartament bucureștean de două-trei camere, întreținerea era de ordinul câtorva sute de lei pe lună.
O estimare pentru un apartament de trei camere indică aproximativ 300 de lei, adică în jur de 10% din salariul mediu.
Dar costul financiar mic nu reflecta neapărat calitatea serviciilor.
Anii ’80 au fost marcați de restricții severe privind energia, încălzirea și apa caldă. Problema nu era întotdeauna factura, ci faptul că serviciul putea să nu fie disponibil în condiții normale.
Televizorul putea costa un salariu întregUn televizor alb-negru costa în jur de 3.000 de lei, iar unul color aproximativ 10.000 de lei, adică un salariu mediu net față de trei salarii medii nete.
Și la ce te ajuta, că oricum, n-aveai ce să vezi la el!
Pentru o Dacie, diferența era și mai mare.
Cât costa o Dacia 1300?O Dacie era aproximativ 70.000–85.000 de lei, în funcție de versiune.
Documente din 1989 care menționează explicit 70.000 de lei pentru o Dacia 1300, adică 23 de salarii medii nete.
Dar degeaba, că nu mereu aveai benzină!
Salariul real chiar crescuse în 1989Și aici avem de-a face cu un alt paradox.
Potrivit FMI, în 1989 salariul mediu nominal crescuse cu aproximativ 4%. Prețurile de consum au crescut și ele cu aproximativ 0,9%. Salariul mediu real a crescut cu circa 3,1%.
Strict statistic, puterea de cumpărare măsurată prin acest indicator crescuse.
Dar indicatorul FMI nu surprinde complet timpul pierdut la cozi, penuria și imposibilitatea de a cumpăra anumite produse.
Dacă un kilogram de carne costă 35 de lei, dar trebuie să aștepți ore întregi și riști să ajungi în față când marfa s-a terminat, costul real al acelui kilogram este mai mare decât prețul de pe etichetă.
O Românie, un 1989, două economiiPentru omul obișnuit existau, practic, două valori diferite ale unui produs: prețul oficial și costul real al procurării lui.
Iar în costul ăsta real puteai să incluzi ore petrecute la coadă, deplasări între magazine, cantități limitate, așteptarea aprovizionării, relațiile personale, uneori, piața informală.
Așa că, dacă e să vorbim despre puterea de cumpărare în 1989-le lui Ceaușescu, dăm de o mulțime vidă alcătuită din „poate”, „am auzit că se bagă carne”, „vine brânza la 10”, „bagă banane la 4”.
Cu un salariu de 3.000 de lei și o inflație de 1%, tot gol îți era frigiderul, tot gol – rezervorul Daciei, tot stins televizorul, tot întuneric pe scara blocului.
