MediaFax.ro

Anunțul a fost făcut marți seară, la CinemaCon, în Las Vegas, unde producția a fost inclusă în planurile studioului Warner Bros. pentru 2027 și anii următori, conform Variety.

Primele informații despre film au apărut luna trecută.

Filmul va spune povestea lui Aegon I Targaryen, conducătorul care a unit regatele din Westeros. Aegon Cuceritorul este una dintre figurile centrale din istoria creată de George R.R. Martin și povestea lui este spusă în cartea „Foc și sânge”.

Aegon a cucerit mare parte din Westeros cu ajutorul dragonilor și al surorilor sale, Visenya și Rhaenys. Tot el este cel care a creat Tronul de Fier, realizat din armele topite ale dușmanilor învinși.

„Game of Thrones: Aegon’s Conquest” va fi scris de Beau Willimon, fost producător al serialului Netflix „House of Cards” și scenarist al serialului Disney+ „Andor”.

Universul „Game of Thrones” va continua în această vară cu sezonul trei al serialului „House of the Dragon”, iar HBO a aprobat deja și sezonul al doilea pentru „A Knight of the Seven Kingdoms”.

„Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în consultare publică proiectul de ordin pentru aprobarea Ghidului privind promovarea, selecția, evaluarea și integrarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi în proiectele de gestionare a riscului la inundații, adaptat situației din România”, se arată în comunicatul de presă emis de minister. 

Legat de acest ghid, Diana Buzoianu, ministrul Mediului a transmis: „Ghidul pus în transparență oferă exemple de intervenții aplicabile în România, precum refacerea zonelor umede, împădurirea terenurilor vulnerabile, reconectarea râurilor la luncile inundabile sau amenajarea unor zone de retenție naturală a apei, toate având rolul de a reduce volumul și viteza scurgerii apei în perioadele de precipitații extreme”. 

Ghidul propune o schimbare de paradigmă, în care prevenția joacă un rol central, utilizând ecosistemele pentru a diminua impactul precipitațiilor extreme, în paralel cu modernizarea infrastructurii existente.

Ghidul oferă autorităților criterii de selecție, metode de evaluare economică și modele de implementare a soluțiilor verzi în proiectele de investiții. 

„Ghidul promovează o abordare integrată, în care soluțiile bazate pe natură nu înlocuiesc lucrările hidrotehnice clasice, ci le completează, asigurând un echilibru între intervențiile cu efect imediat și cele cu beneficii pe termen lung”, se mai arată în comunicatul de presă. 

În plus, inițiativa se aliniază cu politicile europene privind gestionarea resurselor de apă și adaptarea la schimbările climatice, facilitând accesul la finanțări pentru diferite proiecte. 

„România se alătură comunității europene în efortul de a sprijini umanitar populația civilă din Liban, care se confruntă cu o criză umanitară”, se arată în comunicatul oficial. Ajutorul constă în alimente, corturi și echipamente de cazarmament – inclusiv saci de dormit, perne, pături și lenjerie – din rezervele naționale de stat. Transportul este realizat cu două aeronave militare, un C-130 Hercules și un Spartan C-27J, care au decolat în dimineața zilei de 15 aprilie de la Baza 90.

Potrivit autorităților, ajutoarele vor ajunge mai întâi în Amman, urmând să fie transportate ulterior către Beirut, în cadrul unui convoi umanitar multinațional. Decizia de acordare a sprijinului a fost luată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU), convocat de prim-ministrul Ilie Bolojan, ca răspuns la o solicitare transmisă României prin Mecanismul european de Protecție Civilă. Acțiunea este coordonată la nivel european, iar „Protecția Civilă Europeană finanțează 75% din costul transportului”, se mai precizează în comunicat.

În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2026, comparativ cu perioada similară din 2025, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută cu 2,6%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,5%.

Datele INS arată că, în februarie 2026, producţia industrială, ca serie brută, a crescut faţă de luna precedentă cu 9,3%.

S-au înregistrat creșteri în industria prelucrătoare (+14,5%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat și industria extractivă au scăzut cu 9,3%, respectiv cu 4,0%.

Ca serie ajustată, producţia industrială a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 0,4%.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială ca serie brută a scăzut cu 1,8%. Sunt scăderi în industria extractivă (-3,5%) și industria prelucrătoare (-2,8%).

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 4,5%.

În primele două luni ale anului, comparativ cu perioada 1 ianuarie–28 februarie 2025, producţia industrială, serie brută, a scăzut cu 2,6%, ca urmare a scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-4,4%) și industria extractivă (-2,7%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 7,6%.

Ca serie ajustată, producţia industrială a fost mai mică cu 2,5%.

Eliberarea tinerei a venit după ce doi cetățeni francezi acuzați de infracțiuni de securitate au primit permisiunea să părăsească Iranul, după trei ani și jumătate de detenție, notează Reuters.

Esfandiari, care a fost condamnată la sfârșitul lunii februarie pentru glorificarea terorismului în postări anti-Israel de pe rețelele de socializare, a fost eliberată după ce a ispășit aproape un an de închisoare.

„Cred că este clar pentru toată lumea că nu există libertate de exprimare, cel puțin nu în Franța, unde m-am aflat. Hotărârea instanței a fost foarte nedreaptă”, a declarat studenta la Televiziunea Iraniană de stat.

Cei doi cetățeni francezi care au fost eliberați din Iran au ajuns în Franța în 8 aprilie sunt Cecile Kohler cu vârsta de 41 de ani și partenerul său, Jacques Paris, în vârstă de 72 de ani. Aceștia au fost arestați în Iran în 2022, în timpul unei vacanțe. Aceștia au fost acuzați de spionaj în numele Franței și a Israelului și au primit sentințe lungi de închisoare, potrivit BBC.

Autoritățile franceze au reușit să-i scape pe cei doi, în urma unei înțelegeri cu autoritățile iraniene de a-i da la schimb pe cei doi prizonieri pentru studenta iraniană.

Agenția de știri judiciară iraniană Mizan a anunțat că unul dintre acuzați a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Franței, la cinci ani pentru conspirație împotriva securității naționale și la 20 de ani de exil pentru „cooperare în domeniul informațiilor” cu Israelul.

Celălalt a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Franței, la cinci ani pentru conspirație împotriva securității naționale și la 20 de ani de exil pentru complicitate la cooperarea în domeniul informațiilor cu Israelul.

Cu 25 de ani în urmă, s-a întâmplat ceva de neimaginat: un grup extremist puțin cunoscut până atunci a transformat avioane civile, cu pasageri nevinovați, în arme cu care a atacat obiective din Statele Unite. Era 11 septembrie 2001. Lumea, stupefiată, a apelat la media tradițională pentru informații, dar și la internet, acea sursă de cunoaștere relativ nouă și mai personalizată, care permitea chiar să pui întrebări, deși existau puține răspunsuri, scrie BBC.

Doar că, la acel moment, webul nu era pregătit să gestioneze niveluri ridicate de trafic: acea zi a fost atât de copleșitoare încât rețeaua a devenit practic inutilizabilă. Sunil Nakrani a fost unul dintre mulții care s-au întrebat de ce internetul a colapsat. Dar, fiind inginer electrician care își făcea doctoratul la Universitatea Oxford din Anglia, avea instrumentele necesare pentru a înțelege problema și dorința de a o rezolva.

Pe scurt, problema era că toate site-urile erau găzduite pe servere, iar acestea, la rândul lor, în centre de date mari. Proprietarii acestor site-uri estimau câți oameni vor accesa conținutul și plăteau în funcție de această prognoză.

Când cineva dorea să vadă un conținut și dădea click, serverul primea cererea și trimitea informația. Totul funcționa bine dacă cererea era cea anticipată, dar dacă brusc apărea un val de solicitări pentru același conținut, serverul nu mai făcea față, iar tot mai mulți utilizatori trebuiau să aștepte, chiar dacă existau alte servere disponibile și neutilizate.

Nu ar fi mai bine ca serverele inactive să poată ajuta pe cele supraîncărcate? Dacă răspunsul era „da”, întrebarea era „cum”: care este cea mai eficientă și rentabilă metodă de a distribui serverele pentru traficul de internet, aflat în continuă schimbare?

Nakrani, care călătorea frecvent la Atlanta deoarece soția sa lucra acolo, s-a gândit să consulte experți de la Institutul de Tehnologie din Georgia, iar unul dintre ei l-a invitat la o discuție: Craig Tovey, specialist în inginerie industrială și sisteme. Acea întâlnire avea să transforme internetul, folosind o cercetare pe care unii ar fi considerat-o capricioasă, deoarece era ghidată de curiozitate și până atunci nu avusese nicio aplicație practică.

După ce l-a ascultat pe Nakrani câteva minute, Tovey și-a dat seama că răspunsul ar putea veni de la albinele melifere, care au evoluat pentru a prospera într-o lume incertă.

Pentru stup, este esențial să adune toată mierea necesară pentru a supraviețui iernii, ceea ce presupune colectarea nectarului din sute de milioane de flori. Însă în natură, câmpurile de flori nu sunt distribuite uniform, nu toate florile înfloresc în același timp sau în aceeași perioadă a zilei, iar alte viețuitoare concurează pentru același nectar. Astfel, albinele trebuie să fie eficiente și chiar sunt, fără ca vreuna să conducă procesul.

Acest lucru se datorează „înțelepciunii stupului”, potrivit specialistului în albine Tom Seeley, biolog la Universitatea Cornell. Cu ani în urmă, Tovey, împreună cu alți doi cercetători curioși – colegii săi ingineri de la Georgia Tech, John J. Bartholdi III și John Hagood Vande Vate – colaboraseră cu Seeley pentru a înțelege modul în care albinele rezolvă o problemă atât de complexă.

Cercetarea a inclus experimente precum transportul a 4.000 de albine, fiecare marcată cu numere și culori diferite pentru identificare, la o stație biologică cu surse artificiale de nectar, pentru a le observa și a verifica dacă modelul teoretic corespunde realității. (Dacă te întrebai cum se marchează mii de albine: sunt imobilizate prin scăderea temperaturii corporale și cu ajutorul multor studenți.) Cercetarea a fost un succes în ceea ce privește cunoașterea, dar până la întâlnirea lui Nakrani cu Tovey, era genul de studiu pe care criticii finanțării științei l-ar fi considerat „inutil”.

Rezultatul colaborării dintre Nakrani și Tovey a fost aplicarea algoritmului inspirat de albine în lumea digitală, care ajută la gestionarea vârfurilor de trafic și evită apariția acelui simbol enervant de încărcare.

În 2016, această cercetare a primit Golden Goose Award („Premiul Gâsca de Aur”), creat pentru a evidenția „studii aparent obscure care au dus la progrese majore și au avut un impact social semnificativ”.

Premiul a fost creat de congresmanul democrat Jim Cooper pentru a contracara moștenirea senatorului William Proxmire, critic dur al cheltuirii banilor publici, care între 1975 și 1988 acorda lunar Golden Fleece Awards („Premiile Lâna de Aur”), prin care ridiculiza cercetarea științifică finanțată public.

Aceste premii „reflectau o neînțelegere profundă a modului în care funcționează știința și a modului în care astfel de cercetări pot deveni extrem de importante (…) Natura cercetării științifice face ca impactul ei să fie greu de anticipat”, se arată pe site-ul Golden Goose Award.

„Știința este un proces de a învăța și înțelege lumea în care trăim și, din decenii de investiții, am învățat că nu știm de unde vor veni descoperirile, dar știm că ele vor veni”, a declarat Joanne Padrón Carney, directoare de relații guvernamentale la AAAS și membră a comitetului Golden Goose Award.

Premiul, a adăugat ea, „arată că uneori descoperirile necesită timp, iar aplicarea unor cercetări care păreau absurde sau obscure poate avea un impact uriaș asupra societății, chiar și după decenii”.

În spatele acestor cercetări „obscure sau aparent inutile” se află adesea simplul fapt că vrem să aflăm lucruri fără un motiv concret.

„Natura umană de bază este că suntem curioși, ne entuziasmează explorarea și înțelegerea, să vedem lucruri nemaivăzute și să facem descoperiri noi”, spune Joanne.

„Este unul dintre motivele pentru care investim în știință.”

Dar când fondurile sunt limitate, ca aproape peste tot, ele sunt direcționate spre ceea ce se numește „cercetare de tip misiune”.

„Investim în agricultură pentru a avea aplicații și beneficii în acel domeniu, în securitate națională, apărare sau sănătate publică… există anumite obiective de atins. Însă acest lucru este echilibrat de obicei cu investiții în știința fundamentală, pentru a împinge limitele cunoașterii, fără o aplicație specifică în minte, pentru că nu știm de unde vor veni beneficiile.”

Această investiție în știința fundamentală este în scădere în unele țări, uneori drastic. Dacă ar fi nevoie de un exemplu pentru a contracara această tendință, Joanne are mai multe.

„Lumea este acum foarte concentrată pe inteligența artificială. Și totuși, baza inteligenței artificiale nu vine de la informaticieni, ci mai degrabă din neuroștiință. În anii ’70, câțiva cercetători au dezvoltat o metodă de măsurare a rețelelor neuronale. Mai târziu, alți cercetători au folosit acel cadru pentru a modela mai bine cogniția și înțelegerea, ceea ce a devenit baza a ceea ce numim astăzi inteligență artificială.”

„De fapt, unul dintre acești cercetători (Geoffrey Hinton) a primit Premiul Golden Goose și a câștigat Premiul Nobel în 2024. Au trecut decenii până când valoarea muncii sale a fost recunoscută.”

Hinton, împreună cu James L. McClelland și David E. Rumelhart, au pornit de la curiozitatea de a înțelege mai bine funcțiile cognitive ale creierului uman.

Această cercetare fundamentală a stat la baza revoluției în învățarea automată și inteligența artificială.

„Unul dintre exemplele mele preferate este că avem o întreagă industrie biotehnologică dezvoltată doar pentru că am investit în doi oameni de știință care au vrut să înțeleagă de ce bacteriile pot supraviețui în izvoarele termale”, spune entuziasmată Joanne.

În anii ’60, microbiologul Thomas Brock și asistentul său Hudson Freeze au mers în Parcul Național Yellowstone pentru a studia nămolul verde din izvoarele fierbinți.

Au descoperit bacteria Thermus aquaticus, care nu doar supraviețuia temperaturilor extreme, ci prospera în ele. Cum putea ceva să trăiască în apă atât de fierbinte? Brock a recunoscut ulterior că „nici măcar nu se gândea la utilizări industriale” când a studiat-o. Era pură curiozitate.

Decenii mai târziu, biochimistul Kary Mullis și-a dat seama că o enzimă a acelei bacterii (Taq polimeraza) putea rezista procesului PCR (reacția de polimerizare în lanț), care permite multiplicarea rapidă a ADN-ului. Poate nu îți amintești numele, dar îți amintești aplicația: testele PCR pentru COVID-19, esențiale în medicină, genetică și criminalistică.

Totul a pornit de la studierea nămolului din Yellowstone, cu un grant de 80.000 de dolari. Impactul a fost uriaș: vieți salvate și industrii create. Mullis a câștigat Premiul Nobel, iar Brock și Freeze au primit Premiul Golden Goose.

La mijlocul anilor ’60, biofizicianul Barnett Rosenberg și colegii săi studiau modul în care câmpurile electrice afectează bacteriile E. coli. Întrebarea lor pornea de la observația că celulele în diviziune aveau un model similar cu pilitura de fier din jurul unui magnet. Dar s-a întâmplat ceva neașteptat: bacteriile au încetat să se mai dividă și au început să crească în forme alungite și bizare. Inițial s-a presupus că vinovat era câmpul electric.

În realitate, electrozii de platină eliberau compuși care împiedicau diviziunea celulară. Această descoperire aproape întâmplătoare a dus la dezvoltarea cisplatinului, unul dintre cele mai importante medicamente chimioterapeutice, aprobat în 1978.

În 2025, cei trei cercetători au primit postum Premiul Golden Goose. Nu căutau să vindece cancerul. Voiau doar să înțeleagă natura. Uneori, atât este suficient.

În februarie 2026, câştigul salarial mediu brut a fost 9.272 lei, cu 52 lei, adică 0,6%, mai mare decât cel înregistrat în luna ianuarie 2026. Câştigul salarial mediu net a fost 5.557 lei, în creştere cu 39 lei, adică 0,7%, față de luna ianuarie 2026.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de programare și activități de consultanță în tehnologia informaţiei (12.952 lei) și în fabricarea produselor din tutun (11.920 lei), iar cele mai mici în pescuitul şi acvacultura (2.884 lei) și în alte activităţi de servicii (2.887 lei).

Potrivit INS, în februarie 2026, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna ianuarie 2026, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net au fost determinate de realizările de producţie ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai mari creșteri s-au înregistrat:

-cu 24,7% în fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 23,4% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale);
-între 7,0% și 13,0% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; activităţi de management şi de consultanță în management, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi juridice şi de contabilitate, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, activităţi de editare, activităţi şi servicii de decontaminare;
-între 3,0% și 6,5% în telecomunicaţii, lucrări de geniu civil, publicitate, activităţi de studiere a pieţei și relaţii publice, alte activităţi extractive, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală, activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, activităţi ale agenţiilor turistice şi a tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică, fabricarea băuturilor.

Scăderi s-au înregistrat în:

-între 7,0% și 10,5% în extracţia minereurilor metalifere, activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de servicii anexe extracţiei, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi;
-între 2,5% și 5,0% în activităţi de investigații şi protecţie, restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie, tranzacţii imobiliare, pescuitul şi acvacultura, transporturi aeriene, colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile, activităţi de închiriere şi leasing.

În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+0,5%), respectiv în administraţia publică (+0,2%). În sănătate şi asistență socială, câştigul salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă (-1,8%)

Xi Jinping a declarat că cele două state trebuie să își consolideze încrederea reciprocă, să își ofere sprijin și să își apere interesele comune, evidențiind că stabilitatea relațiilor bilaterale reprezintă un factor esențial într-un context internațional marcat de incertitudine. 

„În fața unei schimbări care se întâmplă o dată la un secol, China și Rusia trebuie, printr-o cooperare strategică mai strânsă și mai robustă, să apere cu fermitate interesele legitime ale ambelor țări, să susțină unitatea Sudului Global și să demonstreze simțul responsabilității așteptat de la marile puteri și membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite”, a transmis liderul de la Beijing, potrivit agenției Xinhua, citată de Reuters.

De asemenea, Xi este așteptat să se întâlnească cu omologul său rus  în cursul acestui an, pentru a reafirma parteneriatul strategic și a marca diverse aniversări, inclusiv tratatul de prietenie sino-rus semnat în 2001.

Declarațiile vin într-un moment în care China își extinde relațiile diplomatice cu alte state. În 2026, mai mulți lideri occidentali, inclusiv prim-miniștrii Spaniei, Marii Britanii și Canadei, au vizitat Beijingul pentru a consolida legăturile bilaterale.  

Cercetarea, publicată în Journal of Affective Disorders, a analizat datele a peste 460.000 de persoane incluse în UK Biobank, cu vârste între 40 și 69 de ani, mai arată Euronews. Participanții au raportat obiceiurile zilnice de consum de cafea, inclusiv tipurile consumate. Evoluția lor a fost monitorizată pe o perioadă medie de 13,4 ani. Rezultatele indică un model de tip „J”: cei care consumă moderat cafea au un risc mai redus de tulburări mintale. În același timp, consumul foarte scăzut sau excesiv nu oferă aceleași beneficii.

Studiul arată că persoanele care consumă cinci sau mai multe cești de cafea pe zi pot avea un risc crescut de probleme de sănătate mintală. În schimb, intervalul optim pare să fie de două până la trei cești zilnic. Iar efectul este mai pronunțat în rândul bărbaților. Cafeaua conține peste o mie de compuși bioactivi, inclusiv cofeină, polifenoli și alți antioxidanți. Cercetătorii sugerează că efectele antiinflamatorii ale acestor substanțe, în special ale cofeinei și acidului clorogenic, pot contribui la reducerea riscului de tulburări mintale. Cofeina acționează și asupra sistemului nervos, influențând mecanisme asociate cu stresul și starea de spirit.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste un miliard de oameni suferă de tulburări mintale la nivel global. Afecțiuni precum anxietatea și depresia reprezintă una dintre principalele cauze ale dizabilității pe termen lung. Autorii studiului subliniază nevoia unor strategii de prevenție, inclusiv prin dietă și stil de viață, pentru a combate creșterea acestor probleme la nivel global.

Atletico Madrid a pierdut cu 2-1 manșa secundă a sferturilor, pe teren propriu, însă rezultatul a fost suficient pentru calificare, scor 3-2 la general, după victoria cu 2-0 obținută săptămâna trecută pe Camp Nou.

Atletico, care nu a câștigat niciodată competiția, va întâlni în semifinale pe Arsenal sau Sporting Lisabona.

„Vom intra cu toată speranța noastră, cu încredere totală. Știm care ne sunt punctele forte și defectele”, a spus Simeone.

„Suntem pregătiți. Vom merge după ceea ce urmărim de mulți ani”, a adăugat antrenorul lui Ateltico.

Simeone a condus-o pe Atletico în finala Ligii Campionilor în 2014 și 2016, ambele încheiate cu înfrângeri dureroase în fața rivalei din oraș, Real Madrid.

Ultima dată când madrilenii au ajuns în semifinale a fost în 2017.

„Sunt deja 14 ani aici și încă mă entuziasmează să văd că echipa continuă să lupte. Jucătorii s-au schimbat, a trebuit să o luăm de la capăt de multe ori, iar acum suntem din nou printre cele mai bune patru echipe din Europa”, a spus tehnicianul argentinian.

Veteranul lui Atletico, Antoine Griezmann, a spus că echipa sa a crezut mereu că poate reveni după cele două goluri rapide marcate de Barcelona.

Lamine Yamal și Ferran Torres i-au dus pe catalani în avantaj, însă Ademola Lookman a redus din diferență pentru Atletico, iar golul s-a dovedit decisiv.

„Cu fanii noștri și cu valoarea pe care o avem, știam că putem marca”, a declarat Griezmann.

El a adăugat: „A fost o dublă frumoasă și dificilă, împotriva unei echipe care joacă foarte bine. A fost foarte greu, dar am trecut mai departe”.

Antrenorul Barcelonei, Hansi Flick, a declarat că echipa sa ar fi meritat să ajungă în semifinale, dar trebuie să învețe din această eliminare.

„Am făcut o primă repriză fantastică, dar trebuia să marcăm mai multe goluri. Era cu adevărat posibil, însă am primit un gol pe care nu îl așteptam în acel moment. Dacă privești ambele meciuri, meritam să ajungem în semifinale. Mentalitatea și atitudinea arătate pe teren mă fac foarte mândru”, a spus Flick.

Barcelona a terminat ambele partide în 10 oameni, după ce tânărul fundaș Pau Cubarsí a fost eliminat pe Camp Nou, iar Eric García a văzut cartonașul roșu marți, în capitala Spaniei.

Ca urmare a detectării unei grupări de drone care evolua în proximitatea spațiului aerian românesc, pe direcția Vâlcove, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea. Un mesaj RO-Alert a fost transmis populației la ora 02.37.

În acest context, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești, iar sistemele de apărare antiaeriană au fost trecute în stare de pregătire pentru tragere.

La câteva ore distanță, un nou grup de drone a fost detectat în evoluție către zona Ismail, situație care a determinat transmiterea unui al doilea mesaj RO-Alert, la ora 05.08.

Autoritățile precizează că nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național. Starea de alertă aeriană a fost ridicată la ora 05.42.

Ministerul Apărării Naționale anunță că forțele sale mențin măsurile de supraveghere și coordonare necesare pentru protejarea populației și a teritoriului României, în contextul evoluțiilor de securitate din regiune.

Reacția lui Vance vine după ce Suveranul Pontif a afirmat că Iisus „nu este niciodată de partea celor care folosesc sabia sau aruncă bombe”. Vicepreședintele american a contestat această idee, invocând exemple istorice precum implicarea SUA în Al Doilea Război Mondial. El a susținut că intervențiile americane, inclusiv eliberarea Franței și a lagărelor naziste, pot fi considerate acțiuni justificate, mai transmite NBC News.

Vance, care este catolic, a precizat că apreciază implicarea Papei în teme precum imigrația sau avortul, dar consideră că există limite. „Este important ca și Papa să fie atent când vorbește despre teologie”, a spus acesta. Vance a mai subliniat că astfel de opinii trebuie să fie „ancorate în adevăr”. El a adăugat că, la fel cum liderii politici trebuie să fie precauți în declarațiile publice, și liderii religioși au o responsabilitate similară.

Schimbul de replici vine într-un context tensionat între Papa Leon al XIV-lea și administrația condusă de Donald Trump. Suveranul Pontif a criticat recent războiul cu Iranul și a făcut apeluri repetate la pace. La rândul său, Trump l-a descris pe Papă drept „slab” și „ineficient în politica externă”.

Declarațiile liderilor politici au generat reacții în rândul comunității catolice din Statele Unite. Mai mulți reprezentanți ai clerului au apărat pozițiile Papei și au criticat atacurile venite din zona politică. În același timp, Papa a transmis că nu se teme de criticile administrației americane și că va continua să promoveze mesajul de pace bazat pe Evanghelie. Disputa reflectă tensiunile tot mai vizibile dintre discursul religios și cel politic într-un context internațional marcat de conflicte și polarizare.

Potrivit șefului diplomației sud-coreene, incidentul diplomatic este considerat închis.

Controversa a izbucnit după ce președintele Lee a publicat pe platforma X un mesaj în care a comparat acțiunile militare ale Israelului împotriva palestinienilor cu Holocaustul. Afirmațiile au provocat reacții dure din partea autorităților israeliene, care au respins categoric paralela făcută, considerând-o inacceptabilă și ofensatoare din punct de vedere istoric.

Pe plan intern, declarațiile președintelui sud-coreean au generat critici și dezbateri aprinse, atât din partea opoziției politice, cât și a unor segmente ale opiniei publice. Ministerul de Externe de la Seul a intervenit ulterior pentru a clarifica poziția oficială a Coreei de Sud și pentru a limita impactul diplomatic al mesajului, eforturi care, potrivit lui Cho Hyun, au dus la detensionarea relațiilor cu Israelul.

Fost medic în cadrul marinei, Schwartz a fost adjunct al chirurgului general al SUA în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump. Sean Slovenski, un fost director executiv al Walmart, este, de asemenea, avut în vedere ca adjunct principal al lui Schwartz, în așteptarea aprobării lui Trump, a adăugat ziarul.

Casa Albă și Departamentul Sănătății și Serviciilor Sociale (HHS), care supraveghează CDC, nu au răspuns imediat la solicitarea Reuters de a comenta.

Vestea numirii lui Schwartz vine în urma unor remanieri la conducerea CDC, după ce Trump a demis-o pe directoarea Susan Monarez în august anul trecut, din cauza obiecțiilor acesteia față de modificările politicii de vaccinare planificate de secretarul Sănătății, Robert F. Kennedy Jr.

Ea a fost înlocuită de secretarul adjunct al HHS, Jim O’Neill, care a fost succedat în februarie de Jay Bhattacharya, directorul Institutelor Naționale de Sănătate din SUA.

O’Neill, care a deținut funcția de director interimar al CDC pe lângă postul său de la HHS începând din august, a renunțat la ambele funcții în februarie și i s-a oferit postul de director al Fundației Naționale pentru Știință.

De asemenea, în cursă pentru funcții de conducere la CDC se află comisarul pentru sănătate din Texas, Jen Shuford, și înaltul oficial al FDA, Sara Brenner, a scris Dan Diamond, reporter al ziarului, pe X, citând surse.

Organizația solicită acum altor autorități internaționale, inclusiv OMS, să adopte aceeași clasificare, scrie Science Alert.

Diabetul de tip 5, cunoscut anterior sub denumirea de „diabet asociat malnutriției” (MRDM), ar putea afecta până la 25 de milioane de persoane la nivel global, în special în țările cu venituri mici și medii, unde insecuritatea alimentară și accesul limitat la servicii medicale sunt probleme majore.

Această formă de diabet a fost descrisă pentru prima dată în 1955, în Jamaica, dar a fost ulterior neglijată.

Deși OMS a recunoscut temporar afecțiunea în anii ’80, lipsa dovezilor clare a determinat retragerea clasificării în 1999. Timp de decenii, comunitatea științifică a dezbătut dacă diabetul de tip 5 există cu adevărat, iar lipsa unui consens a blocat cercetarea și accesul pacienților la tratamente sigure.

Spre deosebire de diabetul de tip 1 (autoimun), diabetul de tip 2 (rezistență la insulină), diabetul de tip 3c (afectare pancreatică) sau diabetul gestațional, diabetul de tip 5 este cauzat de deficiențe nutriționale severe, mai ales în copilărie. Studiile recente arată că pacienții cu diabet de tip 5 sunt parțial deficitari în insulină, dar rămân sensibili la aceasta, ceea ce face ca tratamentele standard să fie uneori ineficiente sau chiar periculoase.

Endocrinologul Meredith Hawkins, una dintre principalele voci care au susținut recunoașterea diabetului de tip 5, avertizează că tratamentele greșite, în special administrarea excesivă de insulină, pot provoca hipoglicemie severă, uneori fatală, mai ales în zonele afectate de foamete. IDF a creat în 2025 un grup de lucru dedicat diabetului de tip 5, care va elabora criterii de diagnostic, ghiduri terapeutice și un registru global de cercetare.

Deși este mai frecvent în Asia și Africa, diabetul de tip 5 nu este limitat la aceste regiuni. Creșterea subnutriției în America Latină și Caraibe sugerează că această boală ar putea deveni o problemă globală majoră. Specialiștii subliniază că doar prin recunoaștere oficială, cercetare susținută și politici publice coerente pot fi salvate vieți.

Navele au plecat din portul Chabahar, situat la Marea Omanului, și au fost contactate prin radio de nava de război americană, fiind instruite să se întoarcă spre porturile iraniene, titrează Reuters.

Potrivit oficialului, nu este clar dacă au fost emise avertismente suplimentare. Incidentul oferă primele detalii concrete despre aplicarea blocadei ordonate de președintele Donald Trump, o măsură fără precedent menită să forțeze Teheranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial.

Administrația Trump speră că blocada SUA împotriva Iranului va obliga Teheranul să accepte condițiile impuse de Washington pentru încheierea conflictului declanșat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel. Printre aceste condiții se numără și redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz, considerată un punct-cheie al comerțului energetic global.

Trump a afirmat că această cerință a fost inclusă și în armistițiul încheiat cu Iranul în urmă cu o săptămână, armistițiu care urmează să expire săptămâna viitoare. Totuși, experții avertizează că eficiența blocadei rămâne incertă în acest stadiu incipient.

Potrivit analistului Noam Raydan, de la The Washington Institute for Near East Policy, datele de monitorizare arată că cel puțin un petrolier a făcut cale întoarsă după instituirea blocadei, însă multe nave implicate în transportul petrolului iranian își opresc sistemele de localizare.

„Suntem abia în a doua zi. Nu știm încă cât de eficientă va fi această măsură”, a declarat Raydan.

Comandamentul Central al SUA a confirmat că șase nave comerciale au fost deja obligate să se întoarcă din drum și că niciun vas nu a trecut de blocadă de la intrarea acesteia în vigoare, luni, la ora 10:00.

Operațiunea implică peste 10.000 de militari americani, mai mult de 12 nave de război și zeci de aeronave. Deși armata americană susține libertatea de navigație, aceasta se aplică doar navelor care nu au legătură cu Iranul.

Experții avertizează că blocada SUA împotriva Iranului constituie, din punct de vedere juridic, un act de război și ar putea declanșa represalii din partea Teheranului. Iranul a amenințat anterior statele din Golf care găzduiesc forțe americane și are un istoric de atacuri asupra navelor comerciale.

Creșterea tensiunilor a dus deja la o majorare cu aproximativ 50% a prețurilor globale la petrol, iar bilanțul conflictului se ridică la circa 5.000 de morți.

Liderii Partidului Democrat au anunțat că vor continua să aducă în discuție astfel de inițiative săptămânal, atât timp cât războiul declanșat la 28 februarie nu se încheie, scrie Reuters.

Liderul majorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a acuzat republicanii că au permis marginalizarea Congresului. Potrivit acestuia, la peste 45 de zile de la începutul conflictului, legislativul nu și-a exercitat rolul constituțional din cauza refuzului republicanilor de a se opune deciziilor președintelui Donald Trump.

Democrații au încercat în repetate rânduri, în ultimele luni, să adopte rezoluții privind puterile de război ale lui Trump, menite să oblige administrația să obțină aprobarea Congresului înainte de lansarea unor operațiuni militare, inclusiv în Iran și Venezuela. Toate aceste inițiative au fost blocate de republicani, care dețin majorități fragile în ambele camere ale Congresului.

Republicanii susțin că acțiunile militare ale administrației sunt legale și limitate ca durată. Liderul republican din Senat, John Thune, a declarat că operațiunile au fost „extraordinar de reușite” și că administrația are un plan clar, care nu va necesita un conflict de lungă durată.

Democrații încearcă să lege dezbaterea privind puterile de război ale lui Trump de efectele economice resimțite de populație. Blocajele impuse porturilor iraniene au dus la perturbări în livrările de petrol și gaze naturale, provocând scumpiri ale carburanților și îngrășămintelor agricole în Statele Unite. Creșterea prețurilor este considerată un risc electoral major pentru republicani, cu mai puțin de șapte luni înainte de alegerile din noiembrie, care vor decide controlul Congresului.

Chuck Schumer a anunțat că alte zece rezoluții privind puterile de război ale lui Trump au fost deja depuse și vor fi supuse votului săptămânal. Următoarea rezoluție este sponsorizată de senatoarea Tammy Duckworth, veteran de război, și ar putea ajunge la vot în Senat chiar miercuri.

În paralel, Camera Reprezentanților pregătește un vot similar privind limitarea atribuțiilor președintelui în conflictul cu Iranul. Casa Albă susține că președintele acționează în limitele atribuțiilor sale constituționale de comandant suprem, invocând necesitatea protejării securității naționale.

Aceste deportări către Republica Democrată Congo reprezintă primul pas concret al unui acord bilateral anunțat la începutul lunii aprilie, prin care autoritățile congoleze acceptă migranți care nu sunt cetățeni ai țării.

Sursele indică un număr cuprins între 37 și 45 de deportați, provenind în principal din America Centrală și de Sud, inclusiv din Columbia, Peru, Chile și Guatemala. Este pentru prima dată când astfel de migranți ajung în Republica Democrată Congo în baza acestui acord negociat cu Statele Unite.

Momentul ales pentru aceste deportări coincide cu eforturile administrației americane, conduse de Donald Trump, de a implementa un acord de pace între Congo și Rwanda, menit să pună capăt violențelor din estul țării, unde mii de persoane au fost ucise sau strămutate din cauza rebelilor M23. În paralel, cele două state au semnat și un parteneriat strategic ce oferă Statelor Unite acces preferențial la mineralele critice congoleze.

Această suprapunere a intereselor politice, economice și de securitate ridică semne de întrebare privind motivațiile reale ale acordului de deportare.

Potrivit informațiilor obținute de Reuters, deportații vor fi cazați temporar într-un hotel din apropierea aeroportului principal din Kinshasa, pentru o perioadă de 10 până la 15 zile. Aceștia vor beneficia de camere individuale și două mese pe zi, fiind supravegheați de poliția națională congoleză și de o firmă privată de securitate. După această perioadă, soarta lor rămâne neclară, iar nici Washingtonul, nici Kinshasa nu au oferit detalii privind planurile pe termen lung.

Acordul a atras critici dure din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a opoziției politice din Congo. De asemenea, deportări similare către alte state africane, precum Ghana, Camerun sau Guineea Ecuatorială, au fost anterior contestate de experți juridici.

Migranții vor primi sprijin umanitar din partea International Organization for Migration, care a precizat că nu este implicată în procesul de deportare propriu-zis, ci doar în asistența post-sosire, la solicitarea autorităților congoleze.

Cei doi parlamentari erau vizați de investigații ale Comisiei de Etică a Camerei, în legătură cu acuzații separate de comportament sexual inadecvat, inclusiv relații cu persoane aflate în subordinea lor, fapt ce încalcă regulile Congresului, scrie NBC News.

Odată cu demisiile, investigațiile Comisiei de Etică se încheie automat, întrucât aceasta are jurisdicție doar asupra membrilor activi ai Congresului. Totuși, anchetele penale pot continua.

Biroul procurorului districtual din Manhattan a confirmat deschiderea unei investigații care îl vizează pe Swalwell, în legătură cu o presupusă agresiune comisă în New York. Mai mult, o altă femeie l-a acuzat public că ar fi fost drogată, violată și agresată într-un hotel din California, în anul 2018.

Avocatul lui Swalwell a respins acuzațiile, catalogându-le drept un „atac politic fabricat”. Fostul congresman a recunoscut anterior că a făcut „greșeli personale”, dar a negat ferm orice acuzație de agresiune sexuală.

Demisia celor doi parlamentari modifică temporar balanța de putere din Cameră, oferind republicanilor un avantaj de 216 la 213. Totuși, majoritatea va crește odată cu depunerea jurământului de către Clay Fuller, care o va înlocui pe Marjorie Taylor Greene, demisionară la începutul anului.

Președintele Camerei, Mike Johnson, a declarat că ambii congresmeni au luat decizia corectă. La rândul său, liderul democraților din Cameră, Hakeem Jeffries, a afirmat că Swalwell „a procedat responsabil” prin retragere.

Atenția se îndreaptă acum către alți doi membri ai Camerei din Florida: Sheila Cherfilus-McCormick și Cory Mills, ambii vizați de investigații privind presupuse abateri financiare și sexuale. Comisia de Etică urmează să anunțe recomandările oficiale pe 21 aprilie, iar Camera ar putea decide sancțiuni, inclusiv excluderea.

Excluderea unui membru al Congresului necesită un vot de două treimi, o procedură rară, aplicată ultima dată în 2023, când George Santos a fost exclus în urma unui raport sever și a unui dosar penal complex.

Premierul norvegian Jonas Gahr Støre și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au semnat, marți, la Oslo, o declarație comună privind un parteneriat în domeniul apărării.

Ucraina și Norvegia vor lua măsuri pentru a facilita o cooperare mai strânsă între industriile de apărare ale celor două țări, în vederea dezvoltării de noi tehnologii și a creșterii producției, se arată într-un comunicat al guvernului norvegian.

Anunțul a fost făcut și în cadrul unei conferințe de presă comune la Oslo și, conform acordului, Norvegia va sprijini producția de drone în Ucraina, iar Kievul va împărtăși date, informații și cunoștințe cu Norvegia.

De asemenea, dronele ucrainene vor fi produse și pe teritoriul norvegian, se mai precizează în comunicat.

„Vom analiza cu atenție modul în care tehnologia ucraineană și industria ucraineană de drone pot contribui la consolidarea capacității de apărare a Norvegiei pe termen lung, iar înființarea unei unități de producție de drone ucrainene în Norvegia este, de asemenea, esențială. De asemenea, vom colabora pentru a stimula producția de sisteme antiaeriene și muniție”, a declarat premierul norvegian, potrivit comunicatului.

Anunțul vine în contextul în care industriile de apărare din Norvegia și Ucraina colaborează deja strâns.

Marți dimineață, Zelenski s-a aflat la Berlin pentru a se întâlni cu cancelarul german Friedrich Merz. Cei doi au convenit asupra unor planuri de cooperare în domeniul apărării, inclusiv asupra unui acord privind producția de drone.