Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a declarat marți, în cadrul emisiunii „Ai Aflat” de la Gândul, că el și alți colegi din PNL l-au confruntat pe președintele formațiunii, Ilie Bolojan, în timpul unor ședințe, pe tema unor proiecte pe care le considerau necesare. Printre acestea s-ar fi numărat investițiile în exploatarea metalelor neferoase, în condițiile în care Europa depinde de importurile din China.
El a explicat faptul că a fost unul dintre liberalii care i-au cerut explicații lui Ilie Bolojan în timpul ședințelor, susținând că întrebările au fost formulate civilizat și însoțite de argumente.
„Eu l-am confruntat (pe Bolojan – n.r.) până m-au dat afară din ședință. Eu am fost unul din (cei care l-au confruntat pe Bolojan – n.r.) dar nu singurul”, a declarat europarlamentarul, în emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, de la Gândul.
Potrivit acestuia, printre cei care au ridicat probleme în ședințe s-au numărat și Florin Cîțu, Hubert Thuma, Alina Gorghiu, Alin Tișe, Adrian Veștea, Toma Petcu, dar și Nicoleta Pauliuc.
„Oamenii ăștia se ridicau și spuneau fiecare pe câte un domeniu: De ce nu investești să începem exploatările în zona de metale neferoase?”, a afirmat Rareș Bogdan.
Europarlamentarul a menționat, în cadrul emisiunii, și o discuție pe care ar fi avut-o cu comisarul european Stéphane Séjourné, căruia i-ar fi vorbit despre resursele existente în subsolul României.
„Îmi spunea: ≪Domnule, voi sunteți nebuni. Aveți metale neferoase ca nimeni altul în Europa, dar noi luăm din China≫”, a spus Rareș Bogdan, menționând dialogul pe care l-ar fi avut cu Séjourné.
Europarlamentarul PNL a cerut, astfel, ca responsabilii să fie întrebați de ce nu sunt promovate investițiile în acest domeniu.
„≪De ce nu deveniți voi (sursa – n.r.) decât să fim dependenți (de China – n.r.)?≫ Întrebați-i, domnule!”, ar fi fost răspunsul dat de Rareș Bogdan comisarului Séjourné.
Gândul notează că pledoaria a fost „împrumutată” dintr-un film de succes și că magistratul adecis că cei doi inculpați trebuie cercetați de DIICOT în libertate.
Este vorba de filmul „A time to kill” (Vremea a ucide – n.r), lansat în cinematografe în 24 iulie 1996. Filmul a avut încasări record la box-office și a rămas între filmele emblematice care implică mediul de justiție american.
Pledoaria avocatului„În ceea ce priveşte infracţiunea de înșelăciune cu consecinţe deosebit de grave, este o infracțiune care permite împăcarea părților şi crede că legiuitorul, dacă ar fi apreciat că o infracțiune de înşelăciune este o infracțiune atât de gravă, nu ar fi permis împăcarea părților deci există posibilitatea împăcării părților, iar împăcarea, evident, conduce la încetarea procesului penal, fiind vorba de o activitate infracțională finalizată în 2023, au trecut trei ani și se susține cu un pericol deosebit pentru opinia publică.
În ceea ce priveşte infracţiunea de grup infracţional organizat, apărătorul a arătat că i se pare foarte interesant că presupusa persoană la care au ajuns banii este suspectă iar parchetul nu dorește să facă demersuri în privința persoanei respective deci se poate trage concluzia că prezenta cauză a fost constituită nu pentru a identifica banii, de a fi recuperați banii, ca persoana vătămată să-și recupereze banii nu, ci strict pentru că în această cauză a apărut numele Călin Georgescu.
Apărătorul a arătat că înţelege să facă trimitere la ceva care i s-a părut foarte interesant, o carte dar s-a făcut și un film, o să devieze puţin dar are foarte mare relevanță, A Time to Kill, se numea și romanul și se numește și filmul, unde o fată de culoare este abuzată, evident, tatăl ucide şi este foarte interesant și finalul, perfect plauzibil, pledoaria finală, avocatul îi roagă pe jurați, să închidă ochii și își ține pledoaria iar la final le spune, acum gândiți-vă că fata n-ar fi de culoare neagră și ar fi albă. Ce soluție credeți că ar trebui să luați? Același lucru înţelege să ceară apărarea astăzi, ca judecătorul de drepturi şi libertăţi să îşi imagineze că în fața domniei sale nu se află domnul Călin Georgescu, ci se află un alt inculpat.
A concluzionat în sensul respingerii propunerii apreciind că această măsură preventivă, cea mai drastică, nu se justifică absolut deloc, o măsură mai puțin severă este absolut suficientă pentru a garanta bună desfășurare a urmării penale măsura arestului la domiciliu sau control judiciar”, a notat magistratul Corobană în motivarea sa, legat de pledoaria avocatului lui Georgescu, de luni.
Citește mai mult pe gandul.ro.
Proiectul, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, s-a adresat elevilor de liceu din comunitatea românească a regiunii Cernăuți și a urmărit dezvoltarea unor competențe esențiale pentru educație și carieră.
Fundația Leaders a derulat, în perioada 29 iulie – 31 octombrie 2026, proiectul educațional „Competențe digitale și gândire critică în limba română pentru elevii din Bucovina de Nord”, dedicat elevilor de liceu din comunitatea românească a regiunii Cernăuți, Ucraina.
Finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni cu suma de 70.000 de lei, proiectul marchează o premieră în cei 26 de ani de activitate ai Fundației: este primul program educațional desfășurat fizic în afara granițelor României.
Educație digitală și orientare profesională în limba română
Inițiativa urmărește consolidarea identității lingvistice și culturale românești prin dezvoltarea unor competențe relevante pentru parcursul educațional și profesional al tinerilor. Activitățile s-au desfășurat integral în limba română și au vizat gândirea critică, utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale (AI), alfabetizarea AI și orientarea profesională.
Programul este structurat în trei componente integrate: gândire critică și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, alfabetizare AI cu certificare și orientare profesională asistată de inteligență artificială.
Patru ediții în liceele cu predare în limba română
Programul a cuprins patru ediții, organizate în perioada septembrie – octombrie 2026, în licee din regiunea Cernăuți:
Prin desfășurarea activităților direct în comunitățile școlare locale, proiectul a facilitat accesul elevilor la resurse educaționale actuale, în limba română, și la instrumente care îi pot ajuta să ia decizii informate privind viitorul lor profesional.
„Ne-am dorit să le oferim elevilor din Bucovina de Nord un context în care să învețe să gândească critic, să folosească responsabil inteligența artificială și să își exploreze opțiunile de viitor în limba română. Pentru Fundația Leaders, desfășurarea primului program educațional fizic în afara României, în cei 26 de ani de activitate, reprezintă un pas important și o oportunitate de a contribui la dezvoltarea comunității românești din afara granițelor.”, consideră Beatrice Lupu, Director General Fundația Leaders.
Rezultate vizate și acces la resurse
La finalul proiectului, au fost formați 120 de elevi, au fost realizate 120 de evaluări Digital Readiness Assessment, și au fost elaborate a 120 de profiluri vocaționale personalizate.
De asemenea, proiectul a prevăzut formarea a până la 15 profesori locali în rolul de facilitatori-multiplicatori. Pentru ca elevii să poată reveni la resursele și instrumentele utilizate în cadrul programului și după încheierea activităților, accesul la platforme va rămâne disponibil până la finalul anului școlar 2026–2027.
Finanțarea proiectului
Proiectul „Competențe digitale și gândire critică în limba română pentru elevii din Bucovina de Nord” este finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Mai multe informații despre instituția finanțatoare sunt disponibile pe https://dprp.gov.ro.
***
Despre Fundația Leaders
Fundația Leaders este organizația care formează și susține oamenii cu valori și principii să devină liderii responsabili de care are nevoie România și care o fac mai puternică la toate nivelurile. Misiunea Fundației este să declanșeze potențialul tinerilor și să formeze lideri vizionari, responsabili, curajoși și implicați prin programe de leadership practice, adaptate pentru fiecare nivel de dezvoltare. De 26 de ani, Fundația Leaders contribuie la transformarea României prin programe de leadership, activități experiențiale și traininguri adaptate realității și nevoilor din țara noastră. Peste 120.000 de persoane au fost recrutate sau antrenate prin programele LEADERS și colaborările cu parteneri, care s-au desfășurat atât în mediul offline, cât și online, cu participarea a peste 650 de lideri din România ca speakeri, 175 de companii partenere din peste 30 de domenii de activitate, cu programe derulate în 80 de comunități urbane și rurale și 65 de proiecte personalizate pentru organizații partenere.
www.leaders.ro, LinkedIn, Facebook, Instagram, Tiktok, Youtube
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a convocat marți, 27 octombrie 2026, pe ambasadorul Federației Ruse la București, la sediul instituției, în legătură cu actul de sabotaj coordonat de Rusia, care a provocat incendiul din 14 septembrie de pe platforma industrială Carfil din Brașov.
În cadrul întâlnirii, partea română a transmis un protest ferm față de acest act de sabotaj, subliniind responsabilitatea Rusiei, susținută de probele adunate în timpul investigațiilor.
MAE a declarat că faptele sunt inacceptabile și au implicații grave pentru securitatea națională și siguranța cetățenilor. Este precizat că incidentul reprezintă o manifestare a războiului hibrid, făcând parte dintr-o serie de acțiuni desfășurate sau sprijinite de Federația Rusă împotriva mai multor state europene.
Potrivit unui comunicat, partea română a condamnat și atacurile sistematice ale forțelor rusești asupra navelor comerciale din Marea Neagră, în urma cărora au existat victime. MAE a anunțat că aceste atacuri încalcă dreptul internațional, punând în pericol siguranța și libertatea navigației.
Ministerul a atras atenția și asupra efectelor acestor atacuri asupra securității din regiunea Mării Negre, unde astfel de acțiuni afectează în mod serios mediul de securitate.
Premierul României, Luca Niculescu, a declarat marți, în cadrul unei conferințe de presă din Republica Moldova, că autoritățile române au reacționat imediat după tentativa de incendiere a unei fabrici de armament, despre care Serviciul Român de Informații a anunțat că ar fi fost pusă la cale de o rețea de sabotaj coordonată de serviciile secrete rusești.
Prim-ministrul a mulțumit Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații (SRI) și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) pentru modul în care au acționat.
El a spus că cei trei suspecți au fost identificați, evenimentele fiind în continuare în desfășurare.
„În ceea ce privește incidentul despre care vorbiți în România, l-am condamnat imediat. Vreau să felicit Ministerul de Interne, SRI, DIICOT pentru felul prompt în care au reacționat. Cei trei suspecți au fost identificați, ați urmărit ce s-a întâmplat și evenimentele sunt în desfășurare”, a afirmat premierul.
Șeful Guvernului a mai spus că autoritățile au luat măsuri suplimentare pentru protejarea obiectivelor strategice, iar populația a fost îndemnată să fie cât mai atentă.
„Am întărit imediat paza la obiective strategice, la platforme strategice, populația am invitat-o să fie cât mai vigilentă. Am și prevenit multe alte incidente și acum am reacționat foarte rapid, încă o dată, cu mulțumiri instituțiilor implicate”, a declarat Luca Niculescu.
Premierul Luca Niculescu a afirmat marți, în cadrul unei conferințe de presă la Chișinău după întâlnirea cu omologul său moldovean, că România este aproape de finalizarea discuțiilor pentru a avea rapid sisteme antidronă.
„După cum știți, dezvoltarea programului de drone în România este una dintre prioritățile din programul de guvernare. Avem discuții foarte aprofundate și foarte apropiate de final pentru a avea rapid sisteme antidronă în țara noastră”, a spus Niculescu la Chișinău.
Premierul a precizat că primele sisteme care vor ajunge în România vor fi cele deja cunoscute, apoi vor fi și cele produse în țară.
Șeful Guvernului a mai spus că autoritățile române discută cu partenerii din Republica Moldova pentru a colabora la dezvoltarea programelor antidronă.
„Discutăm cu partenerii din Republica Moldova pentru a lucra în comun și la aceste programe antidrone pentru că (…) cetățenii trebuie apărați oriunde s-ar afla. Ce spunea domnul prim-ministru (din Republica Moldova, Vasile Tofan – n.r.), legat de faptul că în Ucraina se testează dronele la scară reală, este un exercițiu pe care ucrainenii, din păcate, îl cunosc foarte bine și colaborăm deja cu ei pentru a dezvolta industria de drone în România”, a precizat Niculescu.
Întrebat dacă are un termen pentru sosirea primelor sisteme antidronă în România, premierul a afirmat că acest lucru se va întâmpla „cât mai curând”.
Premierul Luca Niculescu a spus că domeniile energiei și transporturile sunt esențiale pentru reziliența Republicii Moldova și pentru conectarea cu Uniunea Europeană prin România.
El a anunțat că va vizita stației electrică Chișinău, care este un pilon central pentru obținerea independenței energetice depline a Republicii Moldova.
„Știm că de multă vreme și de prea multe ori energia este folosită ca un element, ca o armă de șantaj geopolitic. Deci vom continua să sprijinim în beneficiul cetățenilor extinderea acestei independențe energetice”, a declarat Niculescu.
Premierul a fost întrebat, în cadrul unei conferințe de presă, și despre asigurarea securității în condițiile dronelor care frecvent survolează spațiul aerian al republicii Moldova.
„Într-adevăr, atacurile rusești sunt inacceptabile, iar protecția trebuie să fie pentru toți cetățenii români și pentru toți cetațenii, fie că sunt în Republica Moldova, fie că sunt în România. Avem discuții foarte aplicate pentru a întări colaborarea noastră în domeniul apărării. Există și programul SAFE pe care îl cunoașteți foarte bine și care va întări industria din România, dar vor exista și beneficii comune și vom lucra, vă dați seama, foarte aplicat pentru a întări apărarea cetațenilor noștri”, a mai spus Luca Niculescu.
Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a declarat marți, după întrevederea cu premierul României, Luca Niculescu, că cele două țări vor să accelereze proiectele comune din domeniul infrastructurii, energiei și investițiilor.
În cadrul unei conferințe de presă comune, acesta a spus că România este cel mai apropiat prieten al Republicii Moldova și că cele două state trebuie să își consolideze cooperarea economică și în domeniul securității.
„Dragă Luca, la Chișinău sunteți acasă și cred că aceasta este cel mai firesc mod de a descrie relația dintre țările noastre. O relație în care nu avem nevoie de prea multe formalități pentru a ne înțelege și pentru a fi alături. Pentru Republica Moldova, România este cel mai apropiat prieten. Țara pe care am știut întotdeauna că ne putem baza.
Ne leagă aceeași limbă, istorie, cultură, familiile și comunitățile noastre, copiii care învață în România, oamenii care muncesc, construiesc afaceri și își fac planuri de viitor împreună. Dar ne leagă mai ales viitorul pe care vrem să-l construim împreună”, a declarat Vasile Tofan.
Premierul Republicii Moldova a amintit că România a ajutat țara sa să facă față crizelor energetice, să modernizeze școli și grădinițe, să dezvolte infrastructura și să îmbunătățească serviciile din localități.
„România ne-a fost alături în momentele cele mai dificile, când am avut nevoie de sprijin rapid și concret. Ne-a ajutat să facem față crizelor energetice, să modernizăm școli și grădinițe, să dezvoltăm infrastructura și să aducem servicii mai bune în localitățile noastre. Acest sprijin se vede în viața oamenilor și este prețuit, vă asigur, de fiecare cetățean al Republicii Moldova”, a afirmat acesta.
Vasile Tofan: Războiul din Ucraina amenință securitatea întregii regiuni„În astă dimineață am venit de la Kiev, unde am văzut încă o dată ce înseamnă să trăiești sub amenințarea permanentă a războiului. Chiar în noaptea trecută, capitala ucraineană a fost din nou ținta bombardamentelor rusești. 16 rachete balistice au lovit ținte civile într-un oraș de 3,5 milioane de oameni. Pentru oamenii din Ucraina, aceasta este realitatea din fiecare zi”, a declarat Vasile Tofan.
Premierul moldovean a spus că războiul declanșat de Rusia nu se limitează la teritoriul Ucrainei. El a făcut referire la dronele rusești care încalcă spațiul aerian al Republicii Moldova și al României.
„Acest război, acest război crud, acest atac barbaric al Rusiei nu se oprește la frontierele Ucrainei. Atât în Republica Moldova, cât și în România, dronele rusești ne încalcă spațiul aerian și pun în pericol securitatea cetățenilor noștri. De la începutul războiului am avut peste 100 de survolări neautorizate ale spațiului nostru aerian”, a afirmat premierul moldovean.
Vasile Tofan a condamnat și atacurile asupra navelor din Marea Neagră, despre care a spus că amenință siguranța navigației și stabilitatea întregii regiuni.
„Condamnăm ferm aceste încălcări, precum și atacurile asupra navelor din Marea Neagră, care vă afectează direct și care amenință securitatea navigației și stabilitatea întregii regiuni. Toate acestea ne amintesc cât de important este să rămânem uniți, să ne consolidăm capacitatea de a răspunde acestor amenințări și să continuăm să sprijinim Ucraina. Securitatea Republicii Moldova, a României și a Ucrainei este strâns legată, iar pacea și stabilitatea în regiunea noastră sunt o responsabilitate comună”, a declarat acesta.
Republica Moldova vrea mai multe investiții românești„Astăzi, relația noastră a ajuns într-o etapă în care trebuie să vorbim tot mai mult despre ceea ce construim împreună și ați spus-o și dumneavoastră, în discursul de inaugurare și în interviul pe care l-ați dat astăzi mai devreme la TVR. Vreau să știți că România poate conta pe Republica Moldova la fel cum noi știm că putem conta pe România în aceste proiecte.
România poate conta pe noi ca pe un partener predictibil, stabil și pro-european, care contribuie la securitatea regiunii noastre, dar și ca pe o economie care se dezvoltă și care este tot mai legată de economia românească. Ne dorim ca această relație să aducă tot mai multe beneficii pe ambele maluri ale Prutului”, a afirmat Vasile Tofan.
Premierul Republicii Moldova a spus că a discutat cu Luca Niculescu despre proiectele care pot fi accelerate în perioada următoare. Una dintre direcțiile principale este îmbunătățirea legăturilor de transport dintre cele două țări.
„În primul rând, vrem să fim mai bine conectați. Mai multe poduri peste Prut, drumuri mai bune și puncte de frontieră mai multe și mai rapide. În special acum, când este sezonul de exporturi de produse perisabile, de fructe ale agricultorilor din Moldova. Astfel încât oamenii și mărfurile să circule mai repede și mai ușor”, a declarat premierul.
Acesta a precizat că cele două guverne vor să accelereze proiectele privind podurile de la Ungheni, inclusiv drumurile de acces și infrastructura de frontieră.
România și Republica Moldova vor consolida securitatea energeticăO altă prioritate discutată de cei doi premieri este securitatea energetică. Vasile Tofan a amintit rolul României în asigurarea aprovizionării Republicii Moldova cu energie.
„În al doilea rând, continuăm să construim împreună securitatea noastră energetică. România a avut un rol esențial în aprovizionarea Republicii Moldova cu energie. Acum construim infrastructura care ne va oferi mai multă siguranță pe termen lung”, a afirmat acesta.
Premierul moldovean a menționat că discuțiile cu Luca Niculescu au vizat accelerarea interconectărilor electrice, inclusiv linia Bălți-Suceava.
Republica Moldova ar urma și să beneficieze, din următorul sezon rece, de gaze din proiectul Neptun Deep, din Marea Neagră.
„Am discutat despre accelerarea interconectărilor electrice, inclusiv linia Bălți-Suceava, iar din sezonul rece următor vom putea conta și pe gaze din Neptun Deep, din Marea Neagră”, a declarat Vasile Tofan.
În ceea ce privește relațiile economice, premierul a spus că Republica Moldova își dorește mai multe investiții din România.
„În al treilea rând, vrem mai multe investiții românești în Republica Moldova. România este deja unul dintre cei mai importanți parteneri economici, dar potențialul este mult mai mare în industrie, energie, tehnologie, infrastructură. Vrem ca firmele românești să investească și să creeze locuri de muncă în Republica Moldova, inclusiv folosind țara noastră ca platformă pentru a participa la eventuala reconstrucție a Ucrainei”, a spus premierul Republicii Moldova.
Ministrul Apărării Ștefan Radu Oprea a anunțat marți, într-o postare pe Facebook, că a fost semnat contractul pentru achiziția a patru sisteme radar mobile.
Valoarea contractului se ridică la 326,5 milioane de lei fără TVA, iar primul sistem va intra în dotarea Forțelor Aeriene Române peste doi ani.
„Continuăm modernizarea Armatei României prin investiții în echipamente performante, dar și prin valorificarea oportunităților de dezvoltare a industriei de apărare din România. Astăzi a fost semnat contractul pentru achiziția a patru sisteme radar mobile de dirijare la apropiere și aterizare, în valoare de aproximativ 326,5 milioane de lei, fără TVA. Primul sistem va intra în dotarea Forțelor Aeriene Române în anul 2028”, a spus ministrul Apărării în mesajul publicat pe Facebook.
Noile echipamente vor contribui la creșterea siguranței și eficienței operațiilor aeriene, inclusiv în condiții meteorologice dificile, și vor putea fi integrate în sistemele naționale și NATO de comandă și control aerian.
Parteneriat industrial româno-francezMinistrul Apărării a subliniat că un element important al contractului este participarea companiei THALES ROMANIA, alături de THALES LAS FRANCE, în cadrul unui parteneriat industrial româno-francez.
„Prezența unei companii cu activități de înaltă tehnologie în România creează oportunități pentru implicarea specialiștilor români, transferul de expertiză și tehnologie și dezvoltarea competențelor industriale la nivel național. Îmi doresc ca investițiile în apărare să producă beneficii cât mai mari și pentru economia românească. Banii alocați înzestrării trebuie să se regăsească și în activitate industrială în România, în locuri de muncă bine plătite, în tehnologii și competențe care să rămână aici”, a adăugat Ștefan Radu Oprea.
Ministrul a subliniat că modernizarea Armatei și dezvoltarea industriei naționale de apărare trebuie să fie obiective complementare, cu efecte pe termen lung asupra securității și autonomiei strategice a României.
„Modernizarea Armatei României și dezvoltarea industriei de apărare din România trebuie să fie două obiective care se susțin reciproc. Avem nevoie atât de echipamente moderne, cât și de capacități industriale și tehnologice care să contribuie, pe termen lung, la securitatea și autonomia noastră strategică”, a conchis acesta.
Guvernul francez a luat în calcul să blocheze rețelele sociale și să restricționeze accesul la internetul mobil în unele zone din țară, pe fondul protestelor de săptămâna trecută, au declarat persoane familiarizate cu situația pentru POLITICO.
Concret, înaintea protestelor din 24 octombrie, ministerul francez de Interne a fost în contact cu operatorii de telecomunicații pentru a analiza modalități de a restricționa accesul la rețelele sociale sau la internetul mobil în anumite zone. Scopul era acela de a împiedica coordonarea protestatarilor, potrivit unui oficial guvernamental și al unui angajat dintr-o companie de telecomunicații, relevă POLITICO.
Această idee a culminat cu o scrisoare adresată de premierul francez Sébastien Lecornu operatorilor de telecomunicații din țară pentru a fi pregătiți să blocheze accesul la rețelele sociale. Solicitarea a fost dezvăluită pentru prima dată de publicația digitală franceză Blast.
POLITICO a contactat oficialii din cabinetul premierului francez, dar și din alte două ministere, iar aceștia nu au negat nici măsura, nici existența scrisorii.
Inițiativa de a recurge la o astfel de măsură a venit după protestele din 17 octombrie, care au degenerat. Guvernul era îngrijorat de faptul că evenimentele s-ar putea repeta sau chiar agrava weekendul trecut. În realitate însă, protestele din 24 octombrie au scăzut în intensitate și s-au înregistrat mai puține incidente.
„Ceea ce doreau, mai presus de toate, era să blocheze canalele de comunicare care permit grupărilor să se întâlnească și să se organizeze”, a declarat pentru POLITICO, sub protecția anonimatului, angajatul unui furnizor de telecomunicații.
Totuși, această măsură ar fi împiedicat și comunicarea între protestatarii pașnici.
Proteste ample în Franța. Aproape o mie de arestăriPe 24 octombrie, poliția franceză a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva protestatarilor din Paris, după ce manifestația din capitala Franței a fost inițial relativ pașnică. Oamenii au ieșit în stradă pentru a protesta față de costul ridicat al vieții și lipsa finanțării pentru educație.
Autoritățile au estimat numărul participanților la nivel național la 410.000. Aproape 1.000 de persoane au fost arestate, după ce au fost mobilizați 70.000 de membri ai forțelor de ordine.
Premierul României, Luca Niculescu, a declarat marți, într-o postare pe Facebook, că este impresionat de activitatea antreprenorilor români din Republica Moldova, unde aceștia au creat 12.000 de locuri de muncă și au realizat investiții pentru relația dintre cele două țări.
Șeful Guvernului României se află astăzi într-o deplasare la Chișinău, unde a avut deja întâlniri importante cu omologul său, Vasile Tofan, reprezentați ai companiilor românești care derulează proiecte de investiții în Republica Moldova, IPS Antonie, Arhiepiscopul Chișinăului, urmând și o întrevedere cu Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova.
Prim-ministrul a apreciat eforturile investitorilor români, precizând că aceștia își asumă riscuri prin proiectele pe care le dezvoltă peste Prut.
„Sunt profund impresionat de activitățile pe care antreprenorii români le desfășoară în Republica Moldova: au creat 12.000 de locuri de muncă și au realizat investiții care conțin inclusiv elemente strategice pentru relația bilaterală”, a transmis Luca Niculescu pe Facebook.
Acesta i-a felicitat pe antreprenorii români pentru implicarea lor și pentru riscurile pe care și le asumă prin investițiile din Republica Moldova.
Potrivit acestuia, schimburile comerciale dintre cele două state au ajuns la o valoare importantă, pe care România nu o înregistrează cu multe alte țări.
„I-am felicitat pentru că își asumă riscuri și pentru faptul că am reușit să avem schimburi comerciale de aproape 4,5 miliarde de euro, o cifră pe care nu o avem cu foarte multe state”, a afirmat Niculescu.
Premierul a dat asigurări că Guvernul României va continua să sprijine proiectele derulate de investitorii români în Republica Moldova.
„I-am asigurat pe investitorii români că vom rămâne susținători ai proiectelor pe care le derulează și că vor avea sprijinul Guvernului României”, a mai transmis Luca Niculescu.
Întrebată dacă Harry Kane ar putea fi înnobilat, o purtătoare de cuvânt a Downing Street a declarat că atacantul a oferit enorm fotbalului englez și că momentul este unul deosebit pentru țară.
„În ceea ce privește întrebarea dumneavoastră despre titlul de cavaler, cred că toată lumea ar fi de acord că Harry Kane a adus o contribuție enormă fotbalului englez, iar acesta este un moment foarte special pentru el, dar, ca întotdeauna, nu voi anticipa procesul de acordare a onorurilor”, a precizat reprezentanta guvernului britanic, citată de The Independent.
Kane, în vârstă de 33 de ani, a câștigat Balonul de Aur luni seara, la Londra, după un sezon în care a înscris 73 de goluri pentru echipa de club și pentru naționala Angliei. Atacantul lui Bayern München i-a devansat pe francezul Kylian Mbappé și pe spaniolul Lamine Yamal.
Este al cincilea englez care câștigă trofeul, după Stanley Matthews, Bobby Charlton, Kevin Keegan și Michael Owen, ultimul laureat englez înaintea sa, în 2001.
După primirea premiului, Kane a declarat că își dorește să câștige din nou trofeul în anul următor.
Venus Williams, fostă lideră mondială aflată în prezent pe locul 599 WTA, a beneficiat de o invitație pe tabloul principal al turneului din China. Lilli Tagger, una dintre tinerele jucătoare aflate în ascensiune în circuitul feminin, este favorita numărul patru a competiției, ocupând locul 53 mondial.
Tagger a reușit break încă din primul game al fiecărui set și nu i-a oferit americancei nicio oportunitate de a câștiga pe serviciul său. Deși Williams a salvat mai multe mingi de break, austriecei i-au revenit câte două break-uri în fiecare set, iar aceasta a închis ambele manșe cu 6-2.
O diferență de aproape 28 de ani între adversarePartida a reprezentat și un duel între două generații foarte diferite ale tenisului feminin. Între Venus Williams, născută la 17 iunie 1980, și Lilli Tagger, născută la 17 februarie 2008, există o diferență de vârstă de 27 de ani și 245 de zile.
Potrivit publicației spaniole AS, confruntarea se numără printre meciurile cu cea mai mare diferență de vârstă din istoria tenisului feminin. Potrivit sursei citate, recordul îi aparține partidei dintre Martina Navratilova și Gisela Dulko, disputată la Roland Garros în 2004, când diferența dintre cele două jucătoare era de 28 de ani și 104 zile.
Venus Williams, fără victorie în circuitul WTA din iulie 2025Înfrângerea de la Guangzhou prelungește la 16 seria meciurilor consecutive pierdute de Williams în circuitul WTA. Ultimul său succes la simplu datează de la turneul de la Washington, din iulie 2025, când a învins-o pe compatrioata sa Peyton Stearns.
Americanca a revenit în circuit în vara anului 2025, după o pauză de 16 luni, și a participat la mai multe competiții pe baza unor invitații speciale (wild card). În 2026, a evoluat inclusiv la Australian Open și US Open. La turneul american de Grand Slam, Williams a fost eliminată în primul tur atât la simplu, cât și la dublu.
Venus Williams este una dintre cele mai titrate jucătoare din istoria tenisului. A câștigat șapte titluri de Grand Slam la simplu și a ocupat timp de 11 săptămâni prima poziție în clasamentul mondial. De-a lungul carierei, a obținut și numeroase trofee la dublu, în special alături de sora sa, Serena Williams.
Lilli Tagger, o nouă victorie importantă în ascensiunea saPentru Lilli Tagger, succesul împotriva fostului lider mondial vine după un sezon 2026 în care a făcut progrese importante. În iulie, austriaca a câștigat primul său titlu WTA la simplu, la turneul de la Praga, după ce a învins-o în finală pe ucraineanca Daria Snigur, cu 7-6 (3), 6-2.
Tagger a câștigat în 2025 și turneul junioarelor de la Roland Garros, devenind prima jucătoare din Austria care obține titlul la simplu feminin în competiția juvenilă de la Paris. Este pregătită de fosta campioană de Grand Slam Francesca Schiavone.
Williams a primit invitație și pe tabloul de dublu la Guangzhou, unde urma să evolueze alături de Janice Tjen, din Indonezia.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, va merge la Montreal, în Canada, în zilele de 29 și 30 octombrie, pentru cel de-al 21-lea summit UE-Canada, potrivit unui comunicat oficial.
Uniunea Europeană va fi reprezentată de Costa și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce Canada va fi reprezentată de prim-ministrul Mark Carney.
Este un summit extrem de important pentru relațiile dintre Uniunea Europeană și Canada. În cadrul întâlnirii se va discuta despre dezvoltarea parteneriat politic complex, mai strâns, dar și despre creșterea cooperării dintre cele două părți.
Liderii UE și ai Canadei sunt așteptați să lanseze „Alianța pentru viitor”, un cadru menit să susțină prosperitatea comună și securitatea economică.
Inițiativa va fi însoțită de măsuri oficiale pentru consolidarea legăturilor dintre cetățeni, dezvoltarea relațiilor economice și întărirea poziției comune pe scena internațională.
„UE și Canada sunt, de multă vreme, prieteni apropiați, parteneri importanți și aliați strategici. Legătura noastră este puternică și continuă să se consolideze. La Montreal, vom duce parteneriatul nostru la un nou nivel, lansând «Alianța pentru viitor», cu scopul de a aprofunda și mai mult legăturile noastre politice, economice și instituționale”, a declarat António Costa, președintele Consiliului European.
Agenda summitului va include mai multe domenii de interes comun, de la comerț, tehnologie digitală și materii prime critice până la apărare și securitate. Liderii vor discuta și despre cooperarea în educație, cercetare, inovare și proiecte dedicate tinerilor.
UE și Canada își consolidează cooperarea economică și în domeniul apărăriiLiderii vor analiza și progresele înregistrate de la ultimul summit UE-Canada, din 2025, când a fost lansat Parteneriatul pentru securitate și apărare.
De atunci, UE și Canada și-au extins cooperarea economică și în domeniul apărării. Printre exemple se numără Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA), participarea Canadei la inițiativa SAFE și investițiile reciproce în industrii strategice.
Cele două părți au îmbunătățit, de asemenea, dialogul privind competitivitatea, securitatea economică și lanțurile de aprovizionare, consolidând și cooperarea consulară.
Un alt pas în relația dintre UE și Canada a fost făcut în decembrie 2025, când a intrat în vigoare acordul privind recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale ale arhitecților.
UE și Canada, parteneri pentru consolidarea cooperării internaționaleSummitul din acest an are loc și în contextul cooperării strânse dintre Uniunea Europeană și Canada la nivel internațional.
În septembrie 2026, cele două părți au susținut împreună inițiativa „Parteneri pentru multilateralism” (P4M), în marja Săptămânii la nivel înalt a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. La inițiativă au participat și Australia, Barbados, Brazilia, India și Kenya.
Declarația P4M a reafirmat angajamentul participanților față de dreptul internațional și față de sistemul multilateral bazat pe Carta Organizației Națiunilor Unite.
Documentul acela stabilește obiectivul de a coopera pentru reformarea și consolidarea instituțiilor multilaterale, scopul fiind încurajarea dialogului și cooperarea practică.
Rusia încurajează mutarea propriilor cetățeni în zonele ocupate din sudul Ucrainei, oferindu-le stimulente financiare și salarii mai mari. În regiunea Herson, aceste măsuri sunt însoțite, potrivit autorităților ucrainene, de evacuarea forțată a locuitorilor și confiscarea proprietăților acestora.
Serviciile de informații militare ucrainene, citate de ArmyInform, au transmis marți că Moscova urmărește înlocuirea populației din teritoriile ocupate cu cetățeni ruși.
Înaintea invaziei ruse la scară largă, declanșată în februarie 2022, aproximativ 500.000 de persoane locuiau pe malul stâng al fluviului Nipru, în regiunea Herson.
Potrivit estimărilor serviciilor ucrainene, în prezent au mai rămas între 10 și 20% dintre locuitorii de dinaintea războiului, însemnând aproximativ 50.000-100.000 de persoane.
Ucrainenii sunt constrânși să plece, iar locuințele și alte proprietăți private sunt confiscate ilegal, potrivit serviciilor de informații militare ucrainene.
Două milioane de ruble pentru profesorii și medicii care acceptă să se mutePentru a atrage cetățenii ruși în regiune, Moscova folosește programe de recrutare destinate profesorilor, medicilor, asistenților medicali și angajaților din domeniul cultural.
Participanților li se oferă salarii mai mari, beneficii și plăți unice pentru relocare.
Profesorii și medicii pot primi câte două milioane de ruble, în timp ce personalul medical cu calificare medie ar putea încasa un milion de ruble.
În schimb, beneficiarii trebuie să accepte să lucreze în teritoriile ocupate pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.
Sumele au fost confirmate și de autoritățile ruse. La începutul lunii octombrie, administrația instalată de Moscova în regiunea Herson a anunțat o nouă sesiune de recrutare a profesorilor, oferind câte două milioane de ruble celor care acceptă să lucreze în localitățile rurale și orașele mici din teritoriile ocupate.
Programul, denumit „Zemski Ucitel” („Profesorul rural”), face parte dintr-o inițiativă mai amplă a Moscovei, extinsă în 2025 și în regiunile ucrainene Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk, aflate parțial sub ocupație rusă. Rusia prezintă programul drept o soluție pentru atragerea cadrelor didactice în localitățile mici și în zonele rurale.
Profesorii, folosiți pentru rusificarea copiilor ucraineniServiciile de informații ucrainene spun că profesorii aduși din Rusia sunt folosiți pentru a impune copiilor din teritoriile ocupate limba, cultura și identitatea rusă. În cazul medicilor, acestea susțin că recrutările urmăresc și asigurarea tratamentului și recuperării militarilor ruși răniți în război.
Cetățenii ruși care acceptă să se stabilească în teritoriile ocupate provin, între altele, din Krasnodar și Stavropol, din sudul Rusiei, dar și din Habarovsk, din Extremul Orient rus.
Autoritățile ucrainene consideră că strămutarea forțată a populației locale și aducerea cetățenilor ruși în teritoriile ocupate prezintă caracteristicile unor crime de război și ale unor practici cu caracter genocidar.
Regiunea Herson este împărțită de fluviul Nipru. Orașul Herson, situat pe malul drept, se află sub control ucrainean, în timp ce Rusia ocupă cea mai mare parte a teritoriului de pe malul stâng.
„Opt au fost retrași până acum”, a anunțat marți ministrul sud-coreean de Externe, Cho Hyun.
Acesta a adăugat că retragerea a fost inevitabilă, având în vedere eșecul Ucrainei de a aborda în mod adecvat problema, notează Yonhap News.
Potrivit presei sud-coreene, Cho a făcut aceste remarci în timpul unui audit parlamentar al ministerului de externe, spunând că, în ciuda retragerii parțiale, a continuat comunicarea cu ministrul de externe al Ucrainei pentru a rezolva problema.
Ambasadorul sud-coreean în Ucraina, rechemat la începutul luniiCoreea de Sud și-a rechemat ambasadorul în Ucraina, Park Ki-chang, la începutul acestei luni și a decis să retragă o parte din personalul ambasadei. Seulul a invocat eșecul Kievului de a lua măsuri pentru a rezolva disputa și amenințările persistente cu atacuri aeriene rusești.
Oficialii sud-coreeni au cerut o explicație oficială, scuze și asigurări împotriva unei recidive după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit public transferul a doi soldați nord-coreeni în Coreea de Sud. Anunțul președintelui a fost făcut în timpul unui discurs adresat Adunării Generale a ONU în septembrie.
În ciuda retragerii celor opt diplomați, Cho a declarat că personalul esențial a rămas în Ucraina și face tot posibilul pentru a proteja cetățenii sud-coreeni în contextul atacurilor continue ale Rusiei.
Eventualitatea escaladării conflictuluiÎntrebat dacă disputa ar putea escalada până la un nivel care ar amenința relațiile diplomatice cu Kievul, ministrul sud-coreean de Externe a spus că ar putea ajunge la acest punct, dacă tensiunile vor continua să escaladeze.
„Am continuat să comunic cu ministrul ucrainean de externe pentru a rezolva problema cât mai curând posibil”, a spus el, potrivit sursei citate.
Ministrul a subliniat, de asemenea, că sprijinul mai larg al Coreei de Sud pentru Ucraina a rămas neschimbat, spunând că Seulul a continuat să participe la conferințele de reconstrucție a Ucrainei, să ofere asistență umanitară și să ia parte la eforturile internaționale care vizează încheierea războiului.
Doar Bulgaria a înregistrat o rată mai mare, în timp ce la polul opus se află Suedia și Danemarca.
Datele vin în contextul în care, la nivelul întregii Uniuni Europene, numărul persoanelor care și-au pierdut viața în accidente rutiere a scăzut atât față de 2024, cât și comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei.
România, printre ultimele țări din UEPotrivit statisticilor Comisiei Europene, Bulgaria a înregistrat în 2025 cea mai ridicată rată dintre statele menționate, cu 71 de decese rutiere la un milion de locuitori.
România urmează cu 68 de decese la un milion de locuitori, iar Croația a raportat 65.
Situația contrastează puternic cu cea din statele europene care au cele mai sigure drumuri. Suedia a înregistrat numai 19 decese la un milion de locuitori, iar Danemarca 24.
Astfel, rata raportată pentru România este de peste trei ori mai mare decât cea înregistrată în Suedia.
Comisia Europeană subliniază că Bulgaria, România și Croația continuă să înregistreze cele mai ridicate rate ale mortalității rutiere din UE, în pofida progreselor realizate începând din 2019.
19.350 de oameni au murit pe drumurile UE într-un singur anLa nivelul Uniunii Europene, 19.350 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în cursul anului 2025.
Bilanțul reprezintă o scădere cu 3% față de 2024, ceea ce înseamnă cu aproximativ 580 de decese mai puține.
Comparativ cu 2019, reducerea este mai pronunțată: numărul persoanelor decedate pe drumurile europene a scăzut cu 15%, echivalentul a aproximativ 3.400 de vieți.
Datele finale confirmă astfel o îmbunătățire a siguranței rutiere la nivel european, însă diferențele dintre statele membre rămân foarte mari.
Primele date din 2026 indică o nouă scădereComisia Europeană a prezentat și informații preliminare referitoare la evoluția din acest an.
Datele provizorii pentru prima jumătate a anului 2026 indică o tendință pozitivă. Numărul statelor care au raportat o reducere de peste 5% a deceselor rutiere, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, este mai mare decât cel al țărilor în care mortalitatea a crescut.
Executivul european precizează că va continua monitorizarea situației și sprijinirea statelor membre pentru combaterea noilor riscuri din domeniul siguranței rutiere.
Comisar european: „Fiecare viață pierdută pe drumurile noastre este prea mult”Comisarul european pentru transport sustenabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, a subliniat că obiectivul politicilor europene nu se limitează la respectarea unor reguli de circulație.
„Siguranța rutieră înseamnă mai mult decât norme și reglementări. Ea înseamnă protejarea vieților omenești și prevenirea tragediilor care afectează familii și comunități din întreaga Europă. În Uniunea Europeană, fiecare viață pierdută pe drumurile noastre este prea mult”, a declarat comisarul european.
Acesta a precizat că obiectivul este ca fiecare cetățean să poată ajunge în siguranță la destinație, indiferent de locul în care călătorește sau de mijlocul de transport utilizat.
„Aceasta înseamnă să ne facem drumurile mai sigure, să consolidăm prevenirea și să ne asigurăm că fiecare călătorie se încheie în siguranță”, a adăugat Tzitzikostas.
UE vrea să înjumătățească numărul deceselor până în 2030Noile statistici sunt publicate în contextul obiectivului european de reducere la jumătate, până în 2030, atât a numărului de persoane care mor în accidente rutiere, cât și a celor care suferă răni grave.
Pe 23 noiembrie 2026 va avea loc la Bruxelles Conferința UE privind siguranța rutieră, eveniment care marchează jumătatea perioadei de aplicare a strategiei europene pe zece ani.
În cadrul conferinței vor fi anunțați și câștigătorii Premiilor pentru excelență în siguranța rutieră din 2026.
Operațiunea face parte din intervenția începută în această lună pentru dezafectarea zonelor instabile și punerea în siguranță a clădirii.
Lucrările vizează în principal nivelurile superioare ale blocului de pe Calea Rahovei, în Sectorul 5 al Capitalei, unde explozia produsă în urmă cu aproximativ un an a provocat distrugeri structurale majore.
Operațiunea de demolare are loc de la începutul lunii octombrie și vizează în special etajele 6, 7 și 8.
Deflagrația produsă anul trecut a dislocat numeroși pereți în această parte a imobilului, iar starea structurii a făcut ca intervenția directă a muncitorilor în zonele respective să fie considerată prea periculoasă.
Primăria Municipiului București anunțase înaintea începerii intervenției că urma să fie stabilită o soluție tehnică adaptată situației particulare a blocului.
„Constructorul urmează să vină în aceste zile cu o soluție tehnică adaptată special pentru această zonă. Intervenția este necesară pentru ca proprietarii să poată intra în siguranță în locuințe pentru a-și recupera bunurile de strictă necesitate”, preciza municipalitatea.
Pentru realizarea lucrărilor au fost prevăzute instalarea unei macarale și utilizarea unei foarfeci speciale pentru demolare.
În dreptul Liceului Teoretic „Dimitrie Bolintineanu” a fost montat și un zid cu plasă de protecție, cu o înălțime de aproximativ 30 de metri, pentru limitarea efectelor produse de intervenție.
Explozia s-a produs în octombrie 2025Blocul a fost grav avariat de explozia produsă pe 17 octombrie 2025 pe Calea Rahovei, în Sectorul 5.
Deflagrația a afectat zeci de apartamente, iar locatarii au fost evacuați din cauza riscurilor asociate stării structurale a imobilului.
Autoritățile au asigurat inițial cazarea persoanelor evacuate în unități hoteliere. Ulterior, Primăria Capitalei a preluat plata chiriilor pentru familiile care s-au mutat în locuințe închiriate.
Lucrările desfășurate în luna octombrie urmăresc îndepărtarea elementelor structurale grav compromise din partea superioară a blocului și crearea condițiilor necesare pentru punerea în siguranță a imobilului.
Municipalitatea calificase intervenția drept una în premieră tehnică în România, având în vedere complexitatea operațiunii și riscurile generate de starea nivelurilor superioare.
Dosar penal deschis după deflagrațieÎn paralel cu măsurile tehnice și sprijinul acordat locatarilor, explozia din Rahova a făcut obiectul unei anchete penale.
La sfârșitul lunii octombrie 2025, trei persoane au fost reținute în dosarul deschis în urma deflagrației, după efectuarea unor percheziții la persoane fizice și juridice.
La aproximativ un an de la tragedie, intervenția asupra blocului a ajuns astfel într-o nouă etapă, odată cu demolarea nivelurilor superioare grav afectate de explozie.
AHC Potaissa Turda va întâlni formația norvegiană Runar Sandefjord. Ardelenii vor disputa prima manșă în deplasare, iar returul pe teren propriu.
Potaissa a obținut calificarea în turul al treilea după două victorii împotriva belgienilor de la Derdaele Sporting Pelt. După succesul cu 29-27 din deplasare, formația pregătită de Horațiu Gal s-a impus și pe teren propriu, cu 33-27, încheind dubla manșă cu scorul general de 62-54.
SCM Politehnica Timișoara va juca împotriva muntenegrenilor de la HC Lovćen Cetinje, într-o dublă manșă în care bănățenii vor disputa returul pe teren propriu.
Echipa timișoreană s-a calificat după o dublă victorie în fața lituanienilor de la Granitas-Karys. Politehnica s-a impus cu 39-22 în prima partidă și cu 38-25 în retur, câștigând la general cu 77-47.
32 de echipe din 24 de țări continuă lupta pentru trofeuÎn total, 32 de formații din 24 de țări au rămas în cursa pentru trofeul EHF European Cup. Grecia și Slovenia au câte trei reprezentante, în timp ce România, Serbia, Elveția și Macedonia de Nord sunt reprezentate de câte două echipe.
Deținătoarea trofeului este formația macedoneană GRK Ohrid, care a câștigat ediția precedentă și încearcă să își apere titlul.
Prima manșă din turul al treilea este programată în 21-22 noiembrie, iar returul se va disputa în 28-29 noiembrie.
După încheierea turului al treilea, competiția va lua o pauză până în 2027. Optimile de finală sunt programate în februarie, cu meciurile tur în 13-14 februarie și returul în 20-21 februarie. Sferturile de finală se vor disputa în martie, semifinalele în aprilie, iar finala, în sistem tur-retur, este programată pentru finalul lunii mai.
Toate duelurile din turul al treilea al EHF European CupHRK Gorica (Croația) – roomz JAGS Vöslau (Austria)
Haukar (Islanda) – RK Slovenj Gradec (Slovenia)
RK Dubočica 54 (Serbia) – BK-46 (Finlanda)
AEK (Grecia) – PLER-Budapest (Ungaria)
HC Vojvodina (Serbia) – MSK Považská Bystrica (Slovacia)
Runar Sandefjord (Norvegia) – AHC Potaissa Turda (România)
Olympiacos SFP (Grecia) – MRK Sloga Doboj (Bosnia și Herțegovina)
Dragūnas Klaipėda (Lituania) – GRK Ohrid (Macedonia de Nord)
HC Lovćen Cetinje (Muntenegru) – SCM Politehnica Timișoara (România)
HC Alkaloid (Macedonia de Nord) – RK Gorenje Velenje (Slovenia)
AS SGS Ramhat Hashron (Israel) – A.C. PAOK (Grecia)
Põlva Serviti (Estonia) – HC Dukla Praga (Cehia)
H71 (Insulele Feroe) – Rebud KPR Ostrovia Ostrów Wielkopolski (Polonia)
RK Trimo Trebnje (Slovenia) – Pfadi Winterthur (Elveția)
Beşiktaş JK (Turcia) – Raimond Sassari (Italia)
HV KRAS/Volendam (Țările de Jos) – BSV Bern (Elveția)
Neil Young susține că Trump 47 Committee Inc. a încălcat drepturile de autor pentru utilizarea continuă a piesei sale „Rockin’ in the Free World” ca muzică de prezentare a președintelui la mitingurile alegerilor de la mijlocul mandatului.
Un al doilea proces pentru aceeași melodieAceasta este a doua oară când artistul canadian depune un proces împotriva lui Trump pentru însușirea nelicențiată a piesei „Rockin’ in the Free World”, notează Variety.
Primul a fost în 2020, iar acel proces a fost soluționat. Totuși, comitetul lui Trump a continuat să redea piesa respectivă, împotriva termenilor înțelegerii anterioare, conform procesului intentat de Young.
În plângere este scris că piesa clasică din 1989 este „un imn usturător care contrastează promisiunile goale ale retoricii politice americane cu realitățile dure cu care se confruntă cei săraci, fără adăpost și uitați. Versurile prezintă portrete vii de stradă – o mamă care își abandonează copilul, dependenți pierduți în disperare, gunoaie îngrămădite în umbrele prosperității – în timp ce refrenul repetat oferă o ironie sălbatică, celebrând libertatea care, în mod evident, nu este împărtășită de toți. Pe scurt, piesa este opusul a tot ceea ce reprezintă Donald J. Trump”.
Este citată în mod specific mod specific interpretarea melodiei la mitingul președintelui din Youngstown, Ohio, din 12 octombrie.
Melodia, utilizată în repetare rânduri și la alte mitinguriTotuși, este menționat că înregistrarea a fost difuzată și „de numeroase ori la alte mitinguri menite să încurajeze votul republicanilor la următoarele alegeri de la jumătatea mandatului”.
Cântărețul solicită o interdicție împotriva interpretării publice ulterioare în scopuri politice, precum și despăgubiri de 10 milioane de dolari pentru utilizarea existentă, potrivit sursei citate.
Se precizează că Trump „este acum și la momentul tuturor mitingurilor din acest an conștient de faptul că va fi necesară o licență pentru a difuza melodia la mitinguri și că Young nu a acordat și nu va acorda licența necesară”.
Procesul continuă prin a afirma că, în 2020, artistul canadian a dat în judecată o altă corporație formată de președinte, Donald J. Trump pentru Președinție Inc., pentru încălcarea drepturilor de autor asupra piesei „Rock”, plus a unei alte melodii de-ale lui Young.
„Printre altele, Young a suferit prejudicii la adresa reputației și mărcii sale ca urmare a insinuării că îl susține pe Donald J. Trump în vreun fel”, se arată în plângere.
