Cimbrul conține vitamina A, care ajută la întărirea vederii, precum și vitamine B, care ameliorează stresul. De asemenea, conține vitamina C, care protejează celulele organismului și previne infecțiile.
Planta conține, de asemenea, fier, mangan, calciu și magneziu, care întăresc sănătatea oaselor și a sângelui, potrivit Independent.
„Toate acestea contribuie la întărirea sistemului imunitar și la prevenirea răcelilor, gripei și a altor boli, iar creșterea consumului de cimbru poate îmbunătăți funcționarea sistemului imunitar”, a declarat într-un comunicat Asociația Colegiilor Medicale Naturopatice Acreditate din Washington D.C.
Doar un praf de cimbru pentru a preveni cancerulAcesta nu este singurul motiv pentru care oamenii ar trebui să folosească cimbrul la gătit.
La fel ca pătrunjelul, oregano și mușețelul, cimbrul este o flavonă, un tip de substanță chimică pe bază de plante care poate reduce inflamația cancerigenă din organism, potrivit Cleveland Clinic.
Inflamația poate duce, de asemenea, la boli autoimune, neurodegenerative, gastrointestinale și cardiace. Împreună, bolile inflamatorii sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din totalul deceselor la nivel global, afirmă clinica.
Dar doar un praf de cimbru peste orez, pui la cuptor sau alte mâncăruri este suficient pentru ca oamenii să simtă aceste beneficii.
Un ulei esențial versatilUleiul de cimbru, obținut prin aburirea și distilarea plantei, conține un compus numit timol, care este utilizat în apă de gură, conservanți, dezinfectanți și pesticide.
Timolul are proprietăți antibacteriene, potrivit Sonia Uyterhoeven, grădinarul responsabil cu educația publică la Grădina Botanică din New York.
Ingredientul activ este responsabil pentru mirosul proaspăt și mentolat al plantei, iar cercetările anterioare au arătat că poate contribui la sănătatea creierului.
Cu toate acestea, uleiul de cimbru nu trebuie înghițit sau utilizat nediluat pe piele, potrivit Healthline.
Utilizarea cimbrului datează din vremea faraonilor„Desigur, aceasta nu este o informație nouă, de secole, plantele și condimentele sunt utilizate pentru conservarea alimentelor. În ultimul deceniu, studiile au arătat că cimbrul și busuiocul pot chiar să protejeze împotriva contaminării microbiene”, a remarcat Uyterhoeven.
Folosit odinioară în practicile de îmbălsămare ale vechilor egipteni cu mii de ani în urmă, cimbrul proaspăt poate fi adăugat în sosurile de salată preparate în casă, în cocktailuri, omlete sau într-o ceașcă de ceai pentru a combate răceala sau durerea în gât.
Articolul Planta aromatică din bucătărie care poate reduce inflamația și stimula sistemul imunitar apare prima dată în Mediafax.
Deputatul Valeriu Munteanu a anunțat miercuri că AUR va depune o moțiune simplă privind securitatea energetică a României, cerând reluarea urgentă a lucrărilor la hidrocentralele începute înainte de 1989, blocate de Ministerul Mediului.
Parlamentarii AUR atrag atenția că România a devenit în 2025 net importatoare de energie electrică, cu un deficit de aproximativ 2,4 TWh doar în primul semestru și cu unele dintre cele mai mari prețuri SPOT din Uniunea Europeană. Această situație afectează direct facturile consumatorilor și competitivitatea economică, iar majorarea TVA de la 19% la 21% în august a amplificat problema.
În prezent, finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 1989, lucrări realizate deja în proporție de peste 75% și declarate de interes public major prin Ordonanța de Urgență 175/2022, este blocată de Ministerul Mediului, care tergiversează avize și transmite mesaje publice descurajatoare.
„Declarațiile recente ale Ministrului Mediului, reprezentanta USR, doamna Diana Buzoianu, potrivit cărora cele patru hidrocentrale din perioada comunistă pot fi înlocuite cu parcuri fotovoltaice de opt ori mai ieftine, ignoră rolul hidroenergiei în securitatea energetică și care oferă echilibru, durată de viață, reziliență la condiții meteo, protecție împotriva inundațiilor, lucruri pe care panourile fotovoltaice, oricât de moderne, nu le pot oferi. Prin această moțiune simplă, parlamentarii AUR cer impunerea unui calendar executoriu pentru finalizarea hidrocentralelor și obligarea guvernului să reia de urgență lucrările, așa cum s-a angajat în fața cetățenilor”, încheie Valeriu Munteanu.
Articolul AUR depune moțiune simplă pentru finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 1989 apare prima dată în Mediafax.
Ediția RONOG 10 va aduce în prim-plan teme de maxim interes pentru comunitatea tehnologică: de la reziliența și securitatea infrastructurilor de comunicații, la inteligența artificială aplicată în rețele, automatizare, edge computing și tendințele globale care modelează conectivitatea. Participanții vor avea ocazia să afle direct de la experți despre evoluția internet exchange-urilor, despre noile paradigme în interconectare și despre impactul pe care îl au rețelele de mare viteză asupra dezvoltării societății digitale.
Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21269
Articolul RONOG 10 – Building The Internet Of Tomorrow apare prima dată în Mediafax.
Asteroidul considerat „potențial periculos” 2025 FA22 va trece în apropierea Pământului cu o viteză de peste 38.600 km/h joi, 18 septembrie, scrie LiveScience.
Inițial, Agenția Spațială Europeană a pus roca spațială pe primul loc pe o listă importantă de risc de a lovi planeta, în 2089.
Cu toate acestea, ulterior, după alte observații, ea nu a mai fost considerată un risc.
Roca spațială, denumită 2025 FA22, are un diametru estimat între 130 și 290 de metri, suficient de mare pentru a distruge un oraș întreg dacă ar lovi Pământul.
De două ori mai departe decât se află LunaEa va atinge distanța minimă față de noi în primele ore ale zilei de joi, 18 septembrie, când va ajunge la aproximativ 835.000 km de planetă — adică de peste două ori mai departe decât se află Luna — și va avea o viteză de 38.600 km/h.
2025 FA22 a fost descoperit inițial în martie de telescopul Pan-STARRS 2 din Hawaii.
Asteroidul a atras rapid atenția după ce s-a anunțat că există un risc de 0,01% să lovească Pământul la o revenire apropiată, pe 23 septembrie 2089.
(Această știre a fost oarecum umbrită de asteroidul 2024 YR4, care fusese prezis pentru scurt timp ca având risc mult mai mare de impact în 2032, chiar în perioada în care a fost descoperit și 2025 FA22.)
Astronomii exclud orice risc de impactÎn ciuda probabilității scăzute de coliziune, agențiile spațiale au tratat cu seriozitate amenințarea reprezentată de 2025 FA22, iar asteroidul a fost plasat pentru o scurtă perioadă pe primul loc al listei de risc a ESA, care monitorizează toate obiectele apropiate de Pământ cu risc, oricât de mic, de impact.
„Totuși, observațiile ulterioare, de înaltă prioritate, le-au permis astronomilor să rafineze traiectoria asteroidului și să excludă orice risc de impact”, se arată într-un nou comunicat ESA.
Asteroidul 2025 FA22 a fost eliminat complet de pe lista de risc a ESA în luna mai.
Articolul Un asteroid cât un zgârie-nori, care a fost pe primul loc pe lista de risc de coliziune, trece joi pe lângă Pământ / Poate fi observat cu un telescop neprofesional apare prima dată în Mediafax.
Economia României este sufocată de datoria publică și deficitul bugetar, spune liderul grupului AUR de la Senat, Petrișor Peiu. Populația este expusă la sărăcie, din această cauză, fenomenul fiind peste media europeană.
Senatorul AUR arată că în timp ce economia națională este sufocată de o datorie publică uriașă și de un deficit bugetar critic, sărăcia românilor rămâne la cote alarmante, clasa politică raportându-se eronat la creșterea PIB-ului pe cap de locuitor pentru a prezenta o așa-zisă îmbunătățire a situației economice.
„Cu 17,2% din populație, România conduce clasamentul statelor UE după rata deprivării severe materiale sau sociale. De trei ori mai mult decât media europeană. Asta este măsura absolută a sărăciei românilor în context european”, spune Petrișor Peiu.
Senatorul AUR se întreabă, de ce oficialii români fac anunțuri triumfaliste dacă populația trăiește în sărăcie.
„Apare, astfel, o întrebare fundamentală pentru a înțelege nivelul enorm al frustrării majore din societatea noastră: la ce ne folosește datoria publică de peste 1.100 miliarde de lei sau deficitul bugetar de peste 165 de miliarde de lei dacă rămânem tot săracii Europei? De ce se anunță triumfalist creșterea PIB-ului și depășirea unor state precum Croația, Slovacia, Grecia, Letonia sau Ungaria dacă românii rămân tot cei mai săraci europeni? Am depășit Ungaria la PIB/locuitor? Ce folos pentru popor, căci ungurii au o rată a sărăciei de două ori mai mică decât la noi (9,3%)! Slovacii au această rată a sărăciei (a deprivării sociale și materiale) de doar 7,6% , letonii 5,3%, grecii 10,4% . Și noi ne lăudăm că i-am depășit la PIB/locuitor de ani de zile. Până la urmă, la noi se guvernează pentru statistici sau pentru oameni?”
Rata deprivării materiale și sociale severe (SMSD) este un indicator care arată o lipsă forțată de elemente necesare și dezirabile pentru a duce o viață adecvată. Indicatorul, adoptat pentru indicatori (ISG) de protecție socială (CPS), face distincție între persoanele care nu își pot permite un anumit bun, serviciu sau activități sociale. Aceasta este definită ca proporția populației care se confruntă cu o lipsă forțată de cel puțin 7 din 13 elemente de privare (6 legate de persoană și 7 legate de gospodărie).
Articolul Petrișor Peiu (AUR): Sărăcia românilor rămâne la cote alarmante apare prima dată în Mediafax.
Simpatizanții lui Călin Georgescu au venit la sediul secției de poliție unde fostul candidat a semnat pentru controlul judiciar. Susținătorii au devenit agresivi și au avut loc altercații cu jandarmii.
Unul dintre cei care protestau față de trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu a fost scos din mulțime de jandarmi și imobilizat. Protestatarul a fost amendat și lăsat să plece.
„În cursul zilei de astăzi, pe timpul desfășurării unei adunări publice organizate în proximitatea sediului Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov, jandarmii au acționat pentru extragerea a două persoane care au manifestat un comportament recalcitrant. Deși echipele de dialog au intervenit în primă instanță pentru detensionarea situației și menținerea ordinii publice, o parte dintre participanți au continuat să manifeste atitudini agresive, forțând cordonul de jandarmi și dispozitivele de protecție. Ca urmare a acestor acțiuni, s-a impus intervenția forțelor de ordine”, anunță Jandarmeria Capitalei.
Potrivit jandarmilor, o primă persoană, care a încercat să forțeze cordonul de jandarmi, a fost extrasă din mulțime și sancționată contravențional cu amendă în valoare de 2.000 lei, iar a doua persoană, care a intervenit pentru a împiedica acțiunea forțelor de ordine, a fost de asemenea extrasă și sancționată contravențional cu amendă de 3.000 lei, pentru obstrucționarea intervenției jandarmilor.
„Menționăm că situația a fost rapid restabilită, iar efectivele de ordine publică au continuat să asigure măsurile necesare prevenirii producerii altor incidente”, se menționează în finalul comunicatului.
Articolul Susținătorii lui Georgescu au devenit agresivi și s-au îmbrâncit cu jandarmii apare prima dată în Mediafax.
„Zvonul că premierul ar fi demisionat este fake absolut, nici măcar nu a venit vorba de așa ceva în ședința coaliției”, afirmă Ioana Ene Dogioiu.
Liderii partidelor din Coaliția de guvernare sunt, miercuri, în ședință.
Pe ordinea de zi se află intenția liberalilor de a elimina plafonarea prețurilor la alimentele de bază.
PSD protestează și cere menținerea măsuriiSâmbătă, președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a scris pe Facebook: „Voi cere urgent clarificări partenerilor de guvernare, pentru că este o decizie pe care nu am discutat-o în Coaliție și cu care PSD nu poate fi de acord!”.
Coaliția de guvernare a decis să nu mai prelungească măsura plafonării adaosului comercial la alimentele de bază „deoarece a provocat distorsiuni economice atât la nivelul producătorilor cât și al comerciantilor”, a transmis ulterior purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu.
Articolul Purtătorul de cuvânt al Guvernului, despre o presupusă demisie a premierului Ilie Bolojan: Fake absolut apare prima dată în Mediafax.
Iulia Navalnaya, soția fostului lider al opoziției ruse, Alexei Navalnîi, a declarat că testele de laborator realizate în occident pe probele obținute de la Alexei au arătat că acesta a fost otrăvit.
Anunțul vine în contextul unei anchete internaționale asupra morții lui Alexei Navalnîi și a cererilor repetate de tragere la răspundere, relatează Reuters.
Nu au fost dezvăluite detalii despre substanțele identificate sau laboratoarele implicate în dezvăluirea că Navalnîi a fost otrăvit.
Alexei Navalnîi avea 47 de ani când a murit brusc pe 16 februarie 2024, într-o închisoare din zona arctică a Rusiei. Evenimentul acesta marcant a lăsat opoziția fără cel mai influent reprezentant al său.
Iulia Navalnaya a acuzat în mai multe rânduri Rusia că l-ar fi omorât pe soțul său, acuzație pe care Kremlinul o respinge și o numește o prostie.
Ea a publicat un videoclip pe platforma X, în care a spus că probe biologice prelevate de la Navalnîi au fost scoase ilegal din Rusia în 2024 și trimise în străinătate, unde două laboratoare le-au analizat.
„Aceste laboratoare din două țări diferite au ajuns la aceeași concluzie: Alexei a fost ucis. Mai precis, a fost otrăvit”, a spus Iulia Navalnaya.
Soția lui Navalnîi a solicitat ca specialiștii să facă publice concluziile lor, pe care le-a numit „adevărul incomod”.
Articolul Iulia Navalnaya, soția lui Alexei Navalnîi, afirmă că soțul ei a fost otrăvit, conform testelor occidentale apare prima dată în Mediafax.
Afirmațiile lui Călin Georgescu, după trimiterea sa în judecată, sunt declarații politice, consideră ministrul Justiției, Radu Marinescu. Discursul politic nu își are locul în realitatea juridică, Georgescu fiind un inculpat trimis în judecată, în momentul de față, a spus ministrul Justiției într-o intervenție la Antena 3 CNN.
„Eu le văd ca pe o declarație politică, ca pe un discurs politic în care dânsul a ales să folosească un anumit narativ. Evident că își poate alege comparațiile care îi sunt cele mai reconfortante. Dânsul se poate vedea în orice fel de ipostază, dar în momentul de față, realitatea juridică în statul de drept care este România, este aceea că dânsul este inculpat, este trimis în judecată și urmează să se desfășoare un proces penal cu privire la situația dumnealui. Aceasta este realitatea, cu aceasta se confruntă în momentul de față.”
Sistemul juidiciar din România – evaluat și întrunește toate exigențeleNarativul lui Călin Georgescu despre anumite scopuri politice și încălcarea drepturilor este combătut de Radu Marinescu. Ministrul Justiției amintește că sistemul judiciar din România a fost evaluat cu obiectivitate, iar dreptul la apărare este garantat.
„Față de afirmațiile că România a fi un stat care urmărește anumite scopuri politice cu încălcarea unor drepturi, acest narativ nu poate să fie primit. În acest sens avem o evaluare făcută asupra sistemului de justiție din România în mod obiectiv, la nivel european, și sistemul de justiție din România întrunește toate acele exigențe care privesc și obiectivitatea, și imparțialitatea, și respectarea drepturilor fundamentale, inclusiv dreptul la apărare”, a declarat Radu Marinescu.
Ministrul Justiției a spus că nu dorește să comenteze discursul politic al lui Georgescu. Tehnic, Radu Marinescu a punctat că este vorba despre o persoană care are calitatea de acuzat pentru infracțiuni foarte grave, care merge în fața justiției, are într-un sistem de drept și democratic toate instrumentele pentru a-și exercita dreptul la apărare, și la capătul acestui drum judiciar se va stabili adevărul de către o instanță imparțială.
Articolul Ministrul Justiției: Declarațiile lui Georgescu sunt un discurs politic. El are calitatea de acuzat pentru infracțiuni grave apare prima dată în Mediafax.
În termeni nominali, cifra de afaceri totală din industrie, pe piața internă și externă, a urcat cu 3,6% comparativ cu iunie 2025 și cu 7,6% față de iulie 2024. În primele șapte luni ale anului, cifra de afaceri a crescut cu 3,8% comparativ cu perioada similară din 2024.
Creșterea lunii iulie față de iunie a fost condusă de industria prelucrătoare (+3,9%), în timp ce industria extractivă a scăzut cu 4,6%.
La nivelul marilor grupe industriale, au înregistrat creșteri industria bunurilor intermediare (+6,1%), bunurilor de folosință îndelungată (+5,9%), bunurilor de uz curent (+3,9%), industria energetică (+1,8%) și bunurilor de capital (+1,0%).
Comparativ cu iulie 2024, cea mai mare creștere s-a consemnat în industria bunurilor de folosință îndelungată (+15,2%), urmată de bunurile de capital (+10,4%) și bunurile intermediare (+9,6%).
Industria energetică a înregistrat, însă, o scădere de 8,5%.
INS precizează că datele se referă la cifra de afaceri netă, calculată prin însumarea veniturilor din vânzări de bunuri, mărfuri, lucrări și servicii, excluzând TVA-ul, subvențiile și alte reduceri acordate clienților.
Articolul Cifra de afaceri din industrie a crescut în iulie 2025 cu 7,6% față de aceeași lună a anului trecut apare prima dată în Mediafax.
Executivul britanic condus de Keir Starmer, care este, la acest moment, afectat de probleme economice şi prins în mijlocul unei crize politice, vede vizita lui Donald Trump de miercuri şi joi ca pe o ocazie de a face o serie de anunţuri legate de investiţii americane, scrie AFP.
Compania americană Microsoft va aloca 30 de miliarde de dolari în patru ani. Jumătate dintre acești bani vor merge către cloud şi inteligenţă artificială, iar restul către activităţile deja existente.
Planul include posibilitatea de a „construi cel mai mare supercalculator din ţară”.
Google, de asemenea, va investi 5 miliarde de lire sterline în doi ani în Regatul Unit. Proiectele vizează un centru de date şi activităţi de cercetare şi dezvoltare, inclusiv prin laboratorul de AI Google DeepMind.
Nscale din Marea Britanie, OpenAI din Statele Unite şi Nvidia vor lansa Stargate UK, o extensie a programului internaţional Stargate. Scopul, potrivit guvernului, este dezvoltarea unei platforme „pentru a implementa tehnologia OpenAI pe o infrastructură suverană în Regatul Unit”.
Iniţiativa Stargate, condusă de OpenAI cu sprijinul unor parteneri precum SoftBank, Oracle, Microsoft, MGX şi Nvidia, are un target de până la 500 de miliarde de dolari în infrastructuri de AI până în 2029.
Proiectele sunt deja în desfăşurare în Texas, Emiratele Arabe Unite şi Norvegia.
Londra şi Washington se pregătesc să semneze și un parteneriat care nu are încă detaliile stabilite, dar care este orientat spre AI, tehnologii cuantice şi energie nucleară.
Acordul ar trebui să permită folosirea computerelor cuantice în sănătate, apărare şi finanţe.
NASA şi Agenţia Spaţială a Regatului Unit au în plan modele de AI pentru sprijinirea misiunilor ştiinţifice şi de explorare.
Investiții pe plan financiar pentru UKInvestiţii americane importante sunt aşteptate şi în domeniul financiar. Bank of America şi S&P promit contribuţii care pot genera 1.800 de locuri de muncă în Londra, Edinburgh, Belfast şi Manchester.
Citigroup anunţă o investiție de 1,1 miliarde de lire sterline, iar PayPal își propune să aloce 150 de milioane.
Mai mult decât atât, Guvernul britanic își dorește un acord cu Statele Unite pentru eliminarea taxelor de 10% la whisky şi 25% la oţel. Totuşi, discuțiile sunt momentan doar teoretice și nimic nu a fost încă stabilit pe hârtie.
Articolul Donald Trump în vizită în Marea Britanie. Ce planuri economice sunt pe masa de discuții apare prima dată în Mediafax.
Oana Țoiu este mama a două fetițe și partenera de viață a lui Ciprian Stănescu, care este menționat și în ultima declarație de avere a șefei Externelor.
Înainte de nașterea primei sale fetițe, Oana Țoiu și Ciprian Stănescu au încheiat cu o firmă, în septembrie 2015, un contract prin care s-au angajat să plătească lunar costurile pentru un pachet premium privind stocarea pe o perioadă de 25 ani în condiţii de criogenie a celulelor stem din sângele sau ţesutul din cordonul ombilical.
Câțiva ani după semnarea contractului, Oana Țoiu și partenerul său de viață au achitat la timp prețul stabilit cu firma aleasă de ei să recolteze, după prima naștere, și să stocheze celulele stem. Prețul pentru aceste servicii a fost stabilit la 115 euro pe an, la care s-a adăugat TVA de 19%, ajungându-se la o plată de aproximativ 135 de euro.
În 2019, însă, vicepreședinta USR și Ciprian Stănescu nu și-au mai onorat obligațiile contractuale, deși firma le-a trimis, la începutul lunii octombrie, factura pentru plata celor 115 euro, plus TVA. Conform contractului, factura trebuia achitată până la 31 octombrie.
În decembrie 2020, Oana Țoiu a fost aleasă deputat USR și până în noiembrie 2021 a condus Comisia pentru Muncă şi Protecţie Socială din Camera Deputaților. În primii doi ani din mandatul de deputat, actualul ministru de Externe și partenerul său de viață au adunat alte restanțe de plată la firma care s-a angajat prin contract să stocheze celulele stem prelevate la nașterea primei fetițe a cuplului.
Așa s-au adunat în trei ani restanțe de plată de 1.995,41 lei. În condițiile în care Oana Țoiu și partenerul său de viață nu au cerut suspendarea contractului, dar facturile au rămas neplătite, firma s-a adresat instanței pentru recuperarea banilor. În aprilie 2022, compania a cerut, printr-o acțiune introdusă la Judecătoria Sectorului 1, obligarea Oanei Țoiu și a lui Ciprian Stănescu la plata datoriilor.
Deși pe portalul instanțelor de judecată sunt nenumărate procese civile de recuperare a datoriilor – trecute ca și ”cereri de valoare redusă” – în care pot fi văzute părțile din dosare și deciziile instanțelor, dosarul în care Oana Țoiu a fost dată în judecată, respectiv 14526/299/2022, a fost anonimizat.
Dosarul nr. 14526/299/2022, în care Oana Țoiu și partenerul ei de viață figurează ca pârâți, a fost secretizat, motiv pentru care nu apare ca înregistrat pe portalul instanțelor
MEDIAFAX a aflat că, în dosarul deputatei USR, instanța a dat dreptate firmei și i-a obligat pe Oana Țoiu și pe Ciprian Stănescu să plătească:
• 1.995,41 lei, reprezentând debit principal,
• penalităţi de întârziere de 0,4% pe zi calculate de la scadenţele facturilor care compun debitul principal şi până la data plăţii,
• 50 de lei cheltuieli de judecată ale firmei, respective taxa judiciară de timbru.
Interesant este faptul că, în dosar, Ciprian Stănescu a fost menționat cu numele Ciprian Alexandru Țoiu, ca și cum s-ar fi căsătorit cu șefa Externelor și i-ar fi preluat numele de familie.
La solicitarea MEDIAFAX, Oana Țoiu a transmis că numele partenerului său este Ciprian Alexandru Stănescu, nu Ciprian Alexandru Țoiu, singura explicație pe care o are pentru apariția acestui nume fiind o posibilă eroare de grefă, de transcriere, în documentele procesului civil.
Țoiu este, din ianuarie 2025, ministru de Externe în Guvernul Bolojan. În 2020, ea a obținut primul mandat de deputat USR, la finalul căruia a fost, timp de trei luni, vicepreședinta Camerei Deputaților. Ulterior, la alegerile din decembrie 2024, a fost aleasă deputat pentru al doilea mandat.
Ministrul de Externe are, potrivit ultimei declarații de avere, din ianuarie 2025, un apartament în Grecia, iar în conturi a adunat aproape 120.000 de lei. În 2024, șefa Externelor a împrumutat USR cu 50.000 de lei. Din indemnizația de deputat, Țoiu a primit în 2024 peste 140.000 de lei, adică aproape 12.000 de lei pe lună.
Ciprian Stănescu, președintele unei organizații care oferă consultanță și susținere pentru ONG-uri și companii, are, potrivit mențiunilor făcute de ministra de Externe în declarația de avere, un teren intravilan de 270 mp, un apartament și o casă, toate în București. Acesta a încasat anul trecut 28.000 de lei din drepturi de autor și peste 470.000 de lei din dividende.
Articolul Am găsit dosarul pe care Oana Țoiu l-a vrut ”la secret”! Șefa Externelor și partenerul ei de viață, dați în judecată pentru o datorie de 135 de euro/an apare prima dată în Mediafax.
Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, a anunțat o nouă etapă de reformă administrativă, care vizează Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Suceava. După ce a redus cu peste 20% aparatul propriu al CJ – de la 220 la 175 de posturi –, Șoldan spune că reorganizarea continuă, fără a aștepta indicații de la București.
Noua organigramă a DGASPC presupune eliminarea a 75 de posturi la nivelul instituției și a 13 în aparatul propriu, precum și reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere. Astfel, din cele 14 funcții de șef existente, vor dispărea șapte. În plus, mai multe servicii vor fi comasate sau integrate, pentru a simplifica structura și a reduce birocrația.
Vor fi înființate compartimente noi, precum Echipa Mobilă Suceava, pentru intervenții rapide în situații de urgență. Totodată, centrele de asistență pentru persoane adulte cu dizabilități din Zvoriștea, Mitocul Dragomirnei, Pojorâta, Fundu Moldovei și Siret vor fi reorganizate prin comasare.
„Nu trebuie să vină cineva de la București să îmi spună cum să fac reforma. Este doar primul pas, vom analiza și organigramele celorlalte instituții din subordinea Consiliului Județean. Important este ca reforma să aducă mai multă eficiență, mai puțină birocrație și servicii mai bune pentru copii, vârstnici și persoane cu dizabilități”, a declarat Gheorghe Șoldan.
Premierul Ilie Bolojan își dorește o reducere cu 10% a posturilor ocupate din administrație. În traducere, aceasta ar însemna concedierea a aproximativ 13.000 de persoane din administrația publică locală.
De cealaltă parte, însă, PSD nu este de acord cu concedierile, ci cu reducerea cheltuielilor. Mai exact, social-democrații miează pe o reducere a anvelopei de cheltuieli cu personalul, lăsând la decizia instituțiilor cum să se realizeze aceste reduceri.
Articolul Șoldan: Fac reforma la Suceava. Nu trebuie să vină cineva de la București să-mi spună cum apare prima dată în Mediafax.
Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din Prahova au efectuat miercuri dimineață trei percheziții domiciliare în București și Ploiești, într-un dosar penal privind înșelăciune și fals informatic.
În perioada mai – iulie 2025, o persoană este bănuită că ar fi falsificat mai multe extrase de cont, pe care le-a prezentat unui operator economic pentru a induce în eroare cu privire la efectuarea unor plăți. În urma acestei metode, ar fi fost livrate mărfuri, prejudiciul fiind estimat la 114.000 lei.
Două persoane suspecte au fost duse la audieri. Acțiunea a fost sprijinită de luptătorii Serviciului de Acțiuni Speciale și de Serviciul Criminalistic. Cercetările continuă, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina.
Articolul Percheziții în Prahova și București: extrase de cont falsificate, prejudiciu de 114.000 lei apare prima dată în Mediafax.
Este aproape sigur că banca centrală americană va reduce dobânda după reuniunea sa de două zile, iar piețele anticipează o scădere de 0,25 puncte procentuale, pe fondul slăbirii pieței muncii, notează AFP.
Rămân însă incertitudini legate de ritmul și amploarea reducerilor viitoare, în condițiile în care decizia este complicată de presiuni politice și diviziuni interne.
În prezent, dobânda-cheie se află în intervalul 4,25%–4,50%, nivel menținut din decembrie, în timp ce inflația rămâne peste ținta de 2% a Fed.
Președintele SUA, Donald Trump, exercită de luni de zile presiuni asupra băncii centrale pentru reduceri semnificative ale dobânzilor.
În august, Trump a demis-o pe guvernatoarea Lisa Cook, declanșând un proces juridic care risca să o împiedice să participe la reuniunea privind politica monetară. Însă o curte de apel americană a decis luni că Lisa Cook își poate păstra deocamdată funcția.
În paralel, Trump l-a numit în Consiliul guvernatorilor pe Stephen Miran, consilierul său economic de la Casa Albă, într-o procedură finalizată chiar înainte de începerea ședinței Fed.
Confirmarea rapidă a lui Miran ridică semne de întrebare privind independența Fed.
Economiștii anticipează o ședință tensionată, cu opinii divergente între guvernatori. Unii ar putea susține o reducere mai mare, de 0,50 puncte procentuale, în timp ce alții ar putea vota pentru menținerea dobânzii, invocând inflația încă ridicată.
O percepție de politizare a Fed ar putea duce la volatilitate mai mare pe piețele financiare, la o creștere economică mai slabă și la inflație mai ridicată, avertizează analiștii.
Articolul Fed pregătește prima reducere a dobânzii din 2025, pe fondul presiunilor exercitate de Trump apare prima dată în Mediafax.
Ruta va fi disponibilă doar 48 de ore, potrivit purtătorului de cuvânt Avichay Adraee, citat de AFP.
Măsura vine după bombardamente intense asupra principalei zone urbane din enclava palestiniană, pe fondul escaladării violențelor în regiune.
Autoritățile israeliene încurajează populația să folosească această rută pentru a se deplasa în siguranță, în timp ce operațiunile militare continuă.
Organizațiile umanitare au emis un avertisment sever cu privire la amploarea crizei, subliniind că infrastructura existentă în zonele sudice destinate persoanelor strămutate, precum Mawasi, este deja suprasolicitată și deficitară. Pentru mulți, opțiunea evacuării este imposibilă din cauza unor factori precum distanțele semnificative, starea precară de sănătate și lipsa acută a accesului la necesități fundamentale precum apa, hrana și securitatea.
UNICEF, împreună cu alte agenții, a descris condițiile cu care se confruntă copiii din orașul Gaza ca fiind „inumane”, subliniind că nu există alternative cu adevărat sigure. Cei care încearcă să plece ajung de cele mai multe ori în locuri supraaglomerate și la fel de periculoase. În schimb, persoanele care aleg să rămână se confruntă cu bombardamente continue, o penurie critică de resurse vitale și distrugeri pe scară largă.
Articolul O rută temporară pentru evacuarea locuitorilor din orașul Gaza deschisă de Israel apare prima dată în Mediafax.
Liderii partidelor din coaliția de guvernare vor discuta despre intenția liberalilor de a elimina plafonarea prețurilor la alimentele de bază, măsură neagreată de social-democrați. Pe ordinea de zi nu va figura reforma administrației locale, deoarece grupul tehnic nu a definitivat strategia.
Sâmbătă, președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a scris pe Facebook: „Voi cere urgent clarificări partenerilor de guvernare, pentru că este o decizie pe care nu am discutat-o în Coaliție și cu care PSD nu poate fi de acord!”.
Coaliția de guvernare a decis să nu mai prelungească măsura plafonării adaosului comercial la alimentele de bază „deoarece a provocat distorsiuni economice atât la nivelul producătorilor cât și al comerciantilor”, a transmis ulterior purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu.
Plafonarea prețurilor este o măsură comunistă, spune deputatul PNL Robert Sighiartău. Noul conflict din coaliție vizează anunțul recent al Guvernului potrivit căruia plafonarea prețurilor la alimentele de bază nu va fi prelungită după luna octombrie. PSD protestează și cere menținerea măsurii.
Deputatul PNL acuză PSD-ul de populism: „Este o propunere care sună foarte bine, este populistă și care se vrea a fi venită din partea PSD. Din punctul meu de vedere, nu-și are rostul, nu-și are locul”.
PSD a anunțat că depune mai multe proiecte de legi în Parlament, pentru corectarea unor erori din primele două pachete fiscale.
Articolul Liderii coaliției de guvernare se întâlnesc miercuri, la ora 11. Temele discuțiilor din agendă apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan se întâlnește miercuri, de la ora 14.00, cu reprezentanții primarilor de comune, orașe și municipii, dar și cu cei ai președinților de consilii județene. La discuții vor lua parte și delegați din cadrul structurilor asociative.
Tema discuției va fi cea legată de reforma administrației publice locale, aflată în dezbatere la nivelul coaliției în acest moment. Întâlnirea de miercuri vine la două zile după ce premierul a discutat cu reprezentanții bugetarilor care au protestat luni în fața Palatului Victoria.
Surse care au luat parte la acea întâlnire au precizat pentru Gândul că „discuția a fost pur formală, cu nimic concret ca intenții privind proiectul de lege, față de forma cu care s-a intrat în blocaj cu două săptămâni în urmă”.
În ceea ce privește întâlnirea de miercuri, una dintre persoanele care va lua parte la discuții a declarat pentru Gândul că una dintre cerințele care îi va fi adresată premierului Ilie Bolojan va fi aceea de „a ne pune la dispoziție centralizarea posturilor pe țară, după refacerea acesteia prin prefecții de săptămâna trecută, cea prezentată public fiind profund eronată ca și structură și interpretare”.
De asemenea, delegația care va merge la Palatul Victoria îi va mai solicita premierului, printre altele, și ca Executivul să preia „la bugetul statului cei 102.000 de asistenți personali ai persoanelor cu handicap, care ne dublează acum numărul posturilor ocupate și ne consumă cheltuieli de personal din bugetele locale”.
Reforma administrației publice locale a creat un blocaj în coalițiePe de o parte, premierul Ilie Bolojan își dorește o reducere cu 10% a posturilor ocupate din administrație. În traducere, aceasta ar însemna concedierea a aproximativ 13.000 de persoane din administrația publică locală.
De cealaltă parte, însă, PSD nu este de acord cu concedierile, ci cu reducerea cheltuielilor. Mai exact, social-democrații miează pe o reducere a anvelopei de cheltuieli cu personalul, lăsând la decizia instituțiilor cum să se realizeze aceste reduceri.
„Este exact ceea ce dorim noi să facem, și anume să nu tăiem, așa, otova, fără să facem analize. Asta nu înseamnă că nu există localități în România unde este supradimensionată o organigramă, dar, de exemplu, dacă avem comune care sunt până-n 1.500 de locuitori trebuie să-i faci un standard: câți angajați, între opt și 10 cu tot cu primarul. De la 1.500 la 2.500 de locuitori, între 10 și 15 angajați, asta este ceea ce noi propunem, asta este la ceea ce se lucrează. Adică, o matrice, o bază de calcul care să se aplice la fel la unitățile administrativ-teritoriale. (…) Construim o matrice pentru toată lume, facem reguli pentru toată lumea și ținta trebuie să fie reducerea de cheltuieli, nu reducere de personal. Nu cred că vom câștiga cu datul oamenilor afară”, a declarat Sorin Grindeanu.
Articolul Bolojan discută cu reprezentanții primarilor și ai președinților de consilii județene despre reforma administrației locale apare prima dată în Mediafax.
Studiul, realizat de specialiști de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine, a folosit modele climatice pentru a estima că încălzirea globală a ridicat temperaturile cu 2,2°C în medie în 854 de orașe europene între iunie și august.
Comparând aceste date cu un scenariu fără încălzire de 1,3°C cauzată de emisiile de combustibili fosili, cercetătorii au concluzionat că aproximativ 70% din excesul de mortalitate – circa 16.500 de decese – poate fi atribuit direct schimbărilor climatice.
Cele mai multe decese estimate au fost înregistrate la Roma (835), urmată de Atena (630) și Paris (409). Peste 85% dintre victime erau persoane cu vârsta de peste 65 de ani.
Autorii studiului avertizează că aceste cifre ar putea fi chiar mai mari, deoarece metodele folosite sunt considerate conservatoare, iar datele reale privind decesele în orașele europene nu sunt încă disponibile.
„Chiar și o creștere a temperaturilor cu 2–4°C în timpul valurilor de căldură poate face diferența dintre viață și moarte pentru mii de oameni”, a declarat coautorul Garyfallos Konstantinoudis.
Vara anului 2025 a fost a patra cea mai călduroasă din istoria Europei.
Articolul Aproximativ 16.500 de decese în Europa înregistrate vara aceasta, cauzate de schimbările climatice apare prima dată în Mediafax.
Agenția judiciară Mizan a relatat că Shahbazi ar fi transmis informații sensibile despre centre de date și instalații de securitate din Iran către agenți israelieni. Activiștii susțin, în schimb, că acesta a fost arestat după ce a trimis o scrisoare președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în care își oferea sprijinul în războiul împotriva Rusiei, potrivit AP.
Organizația Iran Human Rights avertizase anterior că Shahbazi risca să fie executat. Potrivit acesteia, mesajul său către Zelenski a fost prezentat drept probă de spionaj, autoritățile iraniene susținând că Israelul l-ar fi învățat să folosească programe informatice de bază.
Regimul de la Teheran nu a precizat modul în care s-a făcut execuția, însă, de regulă, condamnații la moarte sunt spânzurați.
De la conflictul de 12 zile cu Israelul, Iranul a executat opt persoane acuzate de spionaj, fapt ce alimentează temerile organizațiilor pentru drepturile omului privind un val de execuții. Războiul aerian purtat de Israel a provocat moartea a circa 1.100 de persoane în Iran, inclusiv numeroși comandanți militari, iar Teheranul a ripostat cu tiruri de rachete asupra Israelului.
Articolul Iranul a executat un bărbat acuzat de spionaj pentru Israel apare prima dată în Mediafax.
