MediaFax.ro

Polițiștii Capitalei arată că accidentul a fost sesizat în jurul orei 19.10. Au fost implicate trei autovehicule și un moped, iar în urma impactului a fost avariat și un troleibuz.

În urma impactului, doi dintre șoferii implicați, în vârstă de 27 și 62 de ani, au avut nevoie de îngrijiri medicale și au fost duși la spital.

Patru conducători au fost testați aparatul alcooltest, rezultatele indicate fiind „zero”.

Cel de-al cincilea nu a putut fi testat din motive medicale, urmând a-i fi recoltate probe biologice la unitatea spitalicească unde a fost transportat.

Polițiștii au instituit restricții de circulație pe Calea Griviței, atât dinspre Podul Grant, cât și dinspre Pasajul Basarab.

Cercetările în acest caz continuă.

Potrivit comunicatului de presă emis vineri de Ministerul Mediului, bugetul instituției a fost stabilit la 5.9 miliarde de lei, iar potrivit ministreri Diana Buzoianu, aceasta creștere bugetare arată o orientare către investiții din fonduri europene. 

„Bugetul MMAP pentru  acest an evidențiază o orientare clară către investiții și proiecte cu finanțare europeană și prin PNRR, dar și o gestionare eficientă a cheltuielilor de funcționare, care rămân reduse, în raport cu totalul bugetului”, transmite Diana Buzoianu, subliniind că prioritățile instituției vor fi finalizarea proiectelor prin PNRR și continuitatea proiectelor care și-au pierdut finanțarea europeană. 

Prin alocările PNRR, ministerul va finanța înființarea a 218 centre de colectare cu aport voluntar, 60 de insule ecologice digitalizate și 10 centre integrate pentru aglomerările urbane. 

„De asemenea,  de la bugetul de stat, vor fi finanțate și o serie de proiecte care nu mai beneficiază de finanțare din PNRR, respectiv: îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulărilor nepermanente Cuceu (județul Sălaj), Rovinari (județul Gorj), a acumulării Surduc (județul Timiș), a acumulării Frumoasa (județul Harghita) și pentru lucrările de conservare a Lacului Roşu (judeţul Harghita)”, se mai arată în comunicat. 

În domeniul managementului infrastructurii și resurselor de apă au fost alocate aproximativ 1,3 miliarde de lei pentru proiecte de prevenire a inundațiilor, asigurarea resurselor de apă, reducerea eroziunii costiere, delimitarea albiilor minore și asigurarea stocurilor de materiale pentru intervenții în caz de calamități. 

Domeniul silvic beneficiază de 274 milioane de lei, fonduri ce acoperă compensații pentru proprietarii de păduri de protecție, extinderea drumurilor forestiere și realizarea perdelelor forestiere. 

În paralel, 659 milioane de lei sunt direcționate către protecția mediului, cu focus pe modernizarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) și a aplicației mobile „Calitate Aer”. 

Comisia de experți, constituită prin ordin al ministrului András Demeter, a verificat modul în care sunt păstrate și conservate bunuri de valoare istorică. 

„Comisia a procedat la o examinare vizuală preliminară a unor artefacte reprezentative, inclusiv a unor piese de mare valoare patrimonială. În urma acestei verificări nu au fost observate deteriorări evidente survenite ulterior anului 2021. Au fost solicitate inclusiv manuscrisele menționate în presă, respectiv anumite pagini din Simfonia a III-a, clasate la categoria Tezaur, a patrimoniului cultural național mobil. În urma examinării vizuale nu au fost constatate modificări sau deteriorări vizibile față de starea cunoscută anterior”, se arată în comunicatul emis vineri de ministerul Culturii. 

Cu toate acestea, instituția avertizează că rezultatele sunt doar ale unor verificări preliminare și nu pot „substitui o evaluare sistematică și detaliată a întregului fond patrimonial”. 

În plus, ministerul mai punctează și necesitatea găsirii unui loc de depozitare conform standardelor: „Comisia apreciază că menținerea actualei soluții de depozitare nu poate reprezenta o opțiune sustenabilă pe termen mediu și lung și consideră necesară identificarea, într-un termen rezonabil, a unei soluții conforme standardelor de conservare”. 

„Mullahii nu vor capitula niciodată – dar o lovitură specifică i-ar putea afecta puternic”, este analiza făcută pentru BILD de Sima Shine, fostul analist al Mossad.

Sima Shine/ Photo: Yehoshua Yosef

Sima Shine este expertă în problemele Iranului la centrul analitic israelian Institute for National Security Studies (INSS). A lucrat mulți ani în serviciile secrete israeliene, inclusiv în calitate de șefă a departamentului de cercetare și analiză în cadrul serviciului de informații externe al Israelului, Mossad.

Apoi a devenit adjuncta șefului pentru probleme strategice în cadrul Consiliului Național de Securitate al Israelului.

În Iran, Ali Khamenei este mort, la fel ca mulți dintre principalii săi consilieri. Armata iraniană a fost slăbită iar SUA și Israelul au atacat mii de ținte pe teritoriul republicii islamice. Însă structura puterii de la Teheran nu este în pragul colapsului, potrivit rapoartelor serviciilor secrete americane dezvăluite de agenția de știri Reuters.

Conform rapoartelor, Garda Revoluționară, cea mai importantă grupare militar-politică din țară, încă deține încă controlul și menține regimul unit.

Cu toate acestea, este posibil și „ca situația de pe teren să se dezvolte dinamic iar  dinamica internă din Iran să se schimbe”, spune Shine.

„O singură lovitură slăbește regimul, dar nu îl răstoarnă”, este de părere analistul.

O a doua „decapitare”, în câteva săptămâni, ar semnala regimului că nu poate instala un nou lider împotriva voinței SUA și a Israelului, zguduindu-i astfel însăși esența.

„Dacă Mojtaba nu mai este acolo, totul ar putea duce la dezbinare și confuzie în cadrul conducerii iraniene”, susține Shine.

„De aceea, el nu va apărea în public, iar ei vor încerca să se asigure că nimeni nu știe unde se află și că nu poate fi ucis.

Mojtaba Khamenei, promovat de la fiul dictatorului la liderul regimului, a fost rănit în război, dar este în viață. Cu toate acestea, practic nu a lăsat nicio urmă de la numirea ca lider al statului. Mojtaba Khamenei este considerat candidatul preferat al Gărzii Revoluționare. Este un tip foarte rău”, crede fosta șefă a cercetării și analizei Mossad.

Măsura în care regimul a fost slăbit este dificil de evaluat până acum. Forțele Aeriene Israeliene vizează din ce în ce mai mult aparatul represiv. Săptămâna aceasta, IDF a anunțat mai multe atacuri asupra centrelor de comandă și a bazelor militare ale forțelor de securitate internă și milițiilor.

Structurile atacate sunt, de asemenea, implicate în „monitorizarea activităților cetățenilor iranieni” și „furnizează informații care au permis reprimarea violentă a protestelor timp de ani de zile”.

Iar Israelul arată din ce în ce mai clar că războiul nu are ca scop slăbirea militară a mullahilor pe termen scurt. În schimb, scopul este „de a adânci daunele aduse nucleului structurilor operaționale și capacităților fundamentale ale regimului iranian”.

„Se luptă pentru viața lor și nu vor renunța”, declară Sima Shine.

Ea nu se așteaptă la o cădere rapidă a regimului: „Nu cred că este cu adevărat stabil. Dar cred că sunt hotărâți să rămână la putere și vor face tot ce pot pentru a face acest lucru. Reziliența regimului este mult mai puternică decât se credea. Nu renunță.”

Dar chiar dacă sistemul mullahilor va supraviețui, atacurile militare nu vor fi fost în zadar, este de părere Sima Shine.

„Războiul va slăbi regimul. Sper că există un plan astfel încât, până la sfârșitul războiului, să nu aibă infrastructura militară necesară”.

Abia atunci regimul va fi preocupat de propria supraviețuire și va fi o amenințare mai mică pentru regiune.

Potrivit unui comunicat al MApN, discuțiile au vizat cooperarea în domeniul apărării, securitatea regională și consolidarea Flancului Estic al NATO, evoluțiile recente din mediul de securitate regional și internațional, tensiunile din Orientul Mijlociu și implicațiile acestora pentru stabilitatea globală, dar și sprijinul acordat Ucrainei.

Radu Miruță a spus că România este un promotor ferm al Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii și al consolidării relației transatlantice, și a evidențiat că, deși se află într-un context fiscal dificil, țara noastră își respectă angajamentul luat în cadrul NATO, de a crește gradual alocările bugetare pentru apărare.

De asemenea, ministrul a arătat că prezența militară americană în țara noastră, alături de investițiile SUA în domenii strategice și tehnologice, contribuie la consolidarea securității naționale.

Cei doi oficiali au analizat perspectivele de aprofundare a cooperării bilaterale în domeniul apărării, inclusiv dezvoltarea infrastructurii militare, extinderea programelor de instruire și desfășurarea de exerciții militare comune.

Cocktailul de tensiuni geopolitice din mai multe regiuni ale lumii, în special din Orientul Mijlociu, a reaprins, în ultimele luni, discuțiile despre riscul izbucnirii unui conflict de amploare globală.

Cât de aproape suntem, în esență, de un nou război mondial?

Într-o analiză publicată recent pe canalul de YouTube al TLDR News Global, este înaintată ideea că, deși situația internațională este caracterizată de un nivel ridicat de tensiune, declanșarea unui nou război mondial rămâne, cel puțin în prezent, puțin probabilă.

Potrivit analizei, războaiele mondiale nu apar, de regulă, dintr-un singur conflict regional, ci din acumularea mai multor crize internaționale care implică direct sau indirect marile puteri.

În prezent, sistemul internațional se confruntă cu o serie de focare de tensiune – de la războiul din Ucraina până la confruntările din Orientul Mijlociu și rivalitatea strategică dintre Statele Unite și China.

Aceste situații creează un climat geopolitic complicat, în care interesele marilor puteri se intersectează tot mai frecvent.

Un element important evidențiat în analiză este rolul alianțelor și al sprijinului militar indirect.

În multe cazuri, statele puternice evită implicarea directă în conflicte, dar oferă sprijin financiar, logistic sau militar unor actori regionali.

Această strategie, cunoscută drept „război prin intermediari”, permite marilor puteri să își apere interesele fără a intra într-o confruntare directă.

Totuși, un astfel de mecanism poate duce la escaladări necontrolate dacă unul dintre actori decide să intervină mai direct sau dacă un incident militar provoacă o reacție în lanț.

În același timp, analiza subliniază că existența armelor nucleare reprezintă unul dintre principalele motive pentru care statele încearcă să evite un conflict direct de mare amploare.

Costurile unui război între puteri nucleare ar fi extrem de ridicate, iar liderii politici sunt, în general, conștienți de riscurile catastrofale ale unei asemenea confruntări.

Totuși, analiza avansează ideea că riscul nu poate fi exclus complet.

Istoria arată că marile conflicte au fost uneori declanșate de evenimente aparent limitate, care au scăpat de sub control și au atras treptat tot mai multe state într-o confruntare generalizată.

Într-un context internațional marcat de tensiuni economice, rivalități strategice și conflicte regionale, orice incident major ar putea amplifica rapid instabilitatea.

Analiza concluzionează că lumea traversează o perioadă de transformări geopolitice semnificative, caracterizată de competiția dintre marile puteri și de reconfigurarea echilibrelor de putere.

Deși un război mondial nu este considerat iminent, evoluțiile din următorii ani vor depinde în mare măsură de capacitatea liderilor politici de a gestiona crizele existente și de a evita escaladarea conflictelor regionale într-o confruntare globală.

„S-a luat hotărârea. Jocurile de noroc și pariurile sunt interzise. De astăzi nu mai primesc autoizație de funcționare de la primărie. Ele au autorizație un an de zile, pe măsură ce ele expiră, operatorii nu le mai pot înnoi. Să se mute unde vor, nu pe raza municipiului. Eu cre că pentru sănătatea orașului e o decizie corectă”, a spus Mario De Mezzo, la România TV.

Hotărârea nu va produce efecte imediate în ceea ce privește închiderea tuturor sălilor de jocuri și agențiilor de pariuri, însă acestea vor dispărea treptat din oraș în următorul an, pe măsură ce le expiră autorizațiile de funcționare.

Ședința Consiliului Local a fost marcată de proteste din partea angajaților și reprezentanților operatorilor de jocuri de noroc din oraș. Aceștia le-au cerut consilierilor să nu voteze proiectul, susținând că sute de oameni riscă să își piardă locurile de muncă. În ciuda acestor proteste, aleșii locali au aprobat interdicția. Ședința s-a lăsat cu scandal și țipete.

Autorizațiile emise de Oficiul Național al Jocurilor de Noroc sunt valabile timp de un an, astfel că unele firme vor mai putea funcționa până la expirarea documentelor deja obținute. Potrivit primarului, există operatori care și-au luat autorizația chiar înainte de apariția ordonanței în Monitorul Oficial și care pot continua activitatea până la termenul-limită. Ulterior, aceștia nu vor mai putea obține documentele necesare pentru a funcționa în municipiu.

Edilul a susținut că perioada de tranziție ar trebui să le ofere angajaților timp să își găsească alte locuri de muncă.

Primarul a mai spus că înțelege nemulțumirile angajaților din industrie, însă consideră că interesul comunității este mai important.

În ceea ce privește impactul financiar, administrația locală susține că bugetul municipiului nu va pierde bani prin închiderea sălilor de jocuri de noroc, întrucât taxele aferente sunt plătite la bugetul de stat. Primarul a precizat că Slatina renunță doar la un posibil venit suplimentar, care ar fi putut proveni din taxarea acestor activități la nivel local.

De asemenea, Mario De Mezzo consideră că dispariția sălilor de jocuri și a agențiilor de pariuri ar putea avea efecte și asupra pieței spațiilor comerciale. Potrivit acestuia, chiriile practicate în prezent pentru astfel de locații sunt mai mari decât în cazul altor afaceri, iar retragerea operatorilor din domeniu ar putea permite instalarea unor activități comerciale diferite.

Potrivit referatului care a însoțit proiectul de hotărâre, în municipiul Slatina funcționează în prezent aproximativ 70 de săli de jocuri de noroc și circa 20 de agenții de pariuri sportive.

Ministerul Apărării Naționale a anunțat că atacurile cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunare continuă și că au fost detectate alte ținte, vineri, în jurul orei 17.45.

Apărarea antiaeriană a fost alertată și au fost ridicate două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită care au decolat din Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.

„În urmă cu câteva minute, pentru zona de nord a județului Tulcea a fost transmis un nou mesaj RO-Alert, prin care populația este informată cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte provenite din spațiul aerian, în contextul semnalării unor ținte aflate în proximitatea frontierei României cu Ucraina”, a transmis ISU Tulcea.

Acesta este al treilea mesaj RO-Alert transmis vineri pentru zona de nord a județului Tulcea.

Mesajul a fost emis prin intermediul sistemului național de avertizare a populației, în baza informațiilor furnizate de structurile competente responsabile cu supravegherea și securitatea spațiului aerian.

„Recomandăm cetățenilor să urmărească cu atenție conținutul mesajelor RO-Alert primite și să respecte indicațiile transmise de autorități. În cazul în care observă situații care le pot pune în pericol siguranța, sunt rugați să apeleze numărul unic de urgență 112”, adaugă ISU Tulcea.

Alte două mesaje au fost emise în cursul dimineții. Atunci, din Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” au fost ridicate două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită.

MApN a anunțat că în urma verificărilor făcute la sol nu au fost găsite resturi de drone.

Reacția lui Thuam vine după ce publicația G4Media a publicat un mesaj intern din cadrul Partidului Național Liberal în care îl critică pe premierul Bolojan pentru alocarea bugetare pentru județul Ilfov, subliniind că publicația a „interpretat, în nota manipulatoare obișnuită”, mesaj lui. 

Liderul liberal din Ilfov a subliniat lipsa de dialog în adoptarea bugetului, și-a arătat nemulțumirea față de proiect și a făcut apel la parlamentarii din Ilfov, „indiferent de partid”, pentru depunerea de amendamente la buget. 

„Lipsa de consultare internă. S-a tot discutat despre un Buget integrat București-Ilfov asupra căruia să avem o discuție. Numai că întâlnirea nu a mai avut loc și a trebuit să apelez la un mesaj intern. Evident că formula de Buget mă nemulțumește. 130.000 de ilfoveni plătesc impozit în București – în acte 1,2 miliarde lei (raportat la numărul real de locuitori – aproape 3 miliarde lei). Marii contribuabili au achitat TVA de 1,3 miliarde euro, din care la Consiliul Județean s-au întors 900.000 de euro. Îi încurajez pe parlamentarii de Ilfov, indiferent de partid, cu atât mai mult pe cei din PNL, să inițieze amendamente la Buget în folosul comunităților noastre. Este o procedură democratică și firească”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Thuma. 

„Cred că PNL trebuie să revină la lucrurile care îl definesc: investiții, taxare mică, sprijin pentru clasa de mijloc, ajutor pentru dezvoltarea comunităților locale”, a mai punctat preșdeintele CJ Ilfov. 

Hubert Thuma, președintele PNL Ilfov, este considerat unul dintre principalii contestatari ai lui Ilie Bolojan în interiorul partidului, iar potrivit unei surse G4Media din PNL, „Hubert Thuma își coordonează mișcările politice cu liderii PSD, iar ținta este debarcarea lui Ilie Bolojan”. 

Hotărârea, citată de publicația The Telegraph, vine după o decizie din februarie 2023 a Curții Supreme din Bulgaria, care a stabilit că legislația bulgară nu permite persoanelor transgender să își modifice sexul, numele sau numărul de identitate în documentele oficiale.

CJUE s-a pronunțat după cazul unei femei transgender din Bulgaria care locuiește în Italia și căreia i s-a refuzat, timp de aproape un deceniu, recunoașterea genului și a numelui pe documentele bulgare.

Instanța europeană a constatat că legislația bulgară, care a pus accent pe interesul public bazat pe valori morale și religioase, intră în conflict cu drepturile persoanelor transgender.

Ieri, CJUE a decis în cauza C-43/24 Shipova că legislația bulgară care blochează recunoașterea identității de gen „este contrară dreptului Uniunii Europene”.

Curtea a confirmat că femeia transgender își exercita în mod legal dreptul la liberă circulație prevăzut de articolul 21 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și dreptul la viață privată prevăzut de articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale a UE, care protejează identitatea de gen.

Hotărârea se aplică tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Bulgaria, Ungaria și Slovacia, țări care în prezent au legi sau decizii judiciare care limitează accesul la recunoașterea legală a identității de gen.

Guvernele trebuie să se asigure că pașapoartele, cărțile de identitate și înregistrările din registrele civile reflectă genul în care trăiește persoana, pe baza autodeterminării și nu a efectuării unor intervenții chirurgicale.

De asemenea, instanțele și autoritățile sunt obligate să ofere proceduri clare, accesibile și transparente pentru recunoașterea legală a identității de gen.

„O etapă majoră pentru protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor transgender”

Marie-Hélène Ludwig, consilier strategic senior pentru litigii în cadrul organizației ILGA-Europe, a salutat decizia instanței.

Într-un comunicat publicat pe site-ul organizației, aceasta a declarat:

„Hotărârea de astăzi reprezintă un pas uriaș înainte pentru protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor transgender în cadrul legislației europene, într-un context în care trei state membre au ajuns să interzică complet recunoașterea legală a identității de gen.”

„Curtea a spus clar: refuzul unui stat membru de a acorda recunoaștere legală a identității de gen și de a emite documente de identitate funcționale împiedică exercitarea dreptului la liberă circulație și la reședință, drepturi care decurg din cetățenia Uniunii Europene. Comisia Europeană are acum o bază juridică solidă pentru a acționa rapid împotriva statelor care nu respectă această hotărâre.”

„Deciziile recente ale Grupului Renault încep să se vadă tot mai clar în economia locală. Modelul Dacia Striker va fi produs în Turcia, iar noul model electric din segmentul A va fi fabricat în Slovenia, nu la Mioveni”, se arată în comunicatul Sindicatului Autoturisme Dacia.

Sindicatul afirmă că aceste decizii sunt influențate de mai mulți factori economici și de infrastructură.

„Motivele sunt cunoscute: infrastructura întârziată – inclusiv Autostrada Pitești–Sibiu, costurile ridicate ale energiei, instabilitatea fiscală și politică, dar și programele economice impredictibile. Toate acestea contribuie la scăderea atractivității României pentru investiții”, a precizat Sindicatului Autoturisme Dacia.

Impactul asupra județului Argeș ar putea fi semnificativ, avertizează reprezentanții angajaților.

„Impactul asupra județului Argeș poate fi major. Uzina Dacia asigură aproximativ 10.000 de locuri de muncă direct și susține zeci de mii indirect, prin firmele furnizoare. Orice scădere a producției la Mioveni se transmite în lanț în întreaga economie locală”, se mai arată în comunicat.

Sindicatul mai precizează că „peste 90% din producția uzinei de la Mioveni este destinată exportului, iar pierderea unor modele fabricate aici poate avea efecte serioase asupra economiei locale și naționale”.

„Anul 2026 marchează, după 22 de ani, o perioadă de reducere a producției și de concediere a aproximativ 1200 de angajați, pe fondul scăderii cererii și al accelerării proceselor de robotizare și automatizare. Peste 90% din producția uzinei de la Mioveni este destinată exportului, iar pierderea unor modele fabricate aici poate avea efecte serioase asupra economiei locale și naționale. Industria auto funcționează pe planificare pe termen lung. De aceea, stabilitatea fiscală, infrastructura modernă și predictibilitatea economică sunt esențiale pentru ca investițiile să rămână în România”, potrivit organizației.

Sindicatul mai subliniază că „Dacia Mioveni rămâne principalul angajator și unul dintre cei mai importanți exportatori ai județului Argeș”.

Decizia a fost adoptată vineri de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Măsura a fost adoptată ca urmare a solicitării transmise de Ministerul Mediului al Republicii Moldova.

Astfel, Administrația Națională „Apele Române” a pus la dispoziție echipamente și materiale de specialitate și a constituit o echipă de intervenție, care s-a deplasat în Republica Moldova pentru a sprijini acțiunile de limitare și colectare a substanțelor poluante de pe suprafața apei.

De asemenea, IGSU a asigurat personal pentru coordonarea misiunii, precum și transportul echipamentelor și materialelor necesare intervenției.

Echipa de intervenție a ajuns în Republica Moldova vineri dimineața și a început activitățile de sprijin.

Sprijinul acordat a constat în următoarele produse: 200 m pânză hesiană, 600 kg material absorbant, 2000 m rulou absorbant, 30 capcane petrol și 112 m baraj absorbant.

În funcție de necesitățile identificate, sprijinul acordat va fi suplimentat, transmite DSU.

Republica Moldova a cerut vineri activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, în urma deversărilor de petrol în râul Nistru, ca urmare a unui atac al Rusiei în Ucraina.

Numărul adolescenților cu vârste între 13 și 15 ani din Australia, care folosesc aplicații populare precum TikTok și Snapchat, a scăzut în perioada decembrie 2025-februarie 2026, după introducerea restricțiilor la sfârșitul anului trecut. Cu toate acestea, un raport Qustodio, furnizat agenției Reuters, arată că 20% dintre tinerii sub 16 ani încă foloseau aceste aplicații.

„Dintre copiii ai căror părinți nu au blocat accesul, un număr semnificativ continuă să utilizeze platformele restricționate în lunile care au urmat interdicției”, se menționează în raportul Qustodio, potrivit sursei citate.

Datele raportului arată că numărul copiilor din Australia cu vârste între 13 și 15 ani care utilizează Snapchat a scăzut cu 13,8%, în timp ce numărul celor din aceeași categorie de vârstă care utilizează TikTok a scăzut cu 5,7%. În plus, numărul copiilor cu vârste de 13-15 ani care folosesc YouTube a scăzut cu un punct procentual, ajungând la 36,9%.

Acestea sunt primele date privind efectele asupra comportamentului online al tinerilor de când Australia a introdus interdicția în decembrie anul trecut.

Platforme precum Instagram, Facebook și Threads ale Meta, YouTube, TikTok și Snapchat trebuie să blocheze accesul copiilor cu vârsta sub 16 ani sau riscă o amendă de până la 49,5 milioane de dolari australieni.

În decembrie 2025, Australia a devenit prima țară din lume care a decis restricționarea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele sociale. Alte țări din întreaga lume iau în considerare să introducă măsuri similare.

„Prin acest mecanism, solicităm sprijinul partenerilor europeni pentru mobilizarea rapidă a unor echipe de specialiști și a echipamentelor necesare pentru gestionarea situației din teren. Este vorba despre echipamente pentru captarea, reținerea și colectarea impurităților petroliere din apă, precum și despre stații mobile de testare a calității apei”, a transmis Guvernul Republicii Moldova.

Potrivit sursei citate, sprijinul este necesar pentru a consolida capacitățile de intervenție ale instituțiilor naționale care sunt implicate în monitorizarea și gestionarea situației.

Suplimentar, a fost solicitată intervenția Ministerului Apărării cu militari, echipament şi unităţi de tehnică.

Guvernul a anunțat că, după atacul Rusiei asupra unui hidrocentrale din Ucraina, combustibilul ajuns în râul Nistru continuă să fie transportat de curentul apei, iar acest lucru are impact direct asupra cetățenilor Republicii Moldova.

Pe baza datelor de laborator, care arată depășirea limitelor admise în zona Naslavcea, autoritățile au fost nevoite să ridice gradul de alertă pentru locuitorii din regiune. În aceste condiții, nivelul de risc este stabilit la galben.

„Dacă situația o va impune, suntem pregătiți să sistăm temporar aprovizionarea cu apă pentru unele localități din nordul Republicii Moldova, pentru a preveni orice pericol pentru cetățeni”, a transmis Guvernul.

Conform Executivului de la Chișinău, de la primele ore ale dimineții de vineri, partea ucraineană intervine pe malul lor al Nistrului, iar echipele din România sunt deja în teren și instalează filtre suplimentare.

„La rândul nostru, monitorizăm constant calitatea apei. Echipele prelevează probe din teren cu laboratorul mobil la fiecare 6 ore, pentru a ne asigura că apa nu prezintă riscuri pentru cetățeni. În paralel, instalăm filtre suplimentare și folosim baloți de paie — o soluție eficientă pentru reținerea și eliminarea acestor substanțe din apă”, anunță Guvernul.

Transportul prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece în mod normal aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel mondial, este în prezent aproape blocat în contextul războiului din Orientul Mijlociu.

Noul lider suprem al Iranului a promis că va menține strâmtoarea închisă.

Capitalele europene au început aceste discuții preliminare în încercarea de a relua exporturile de petrol și gaze fără a extinde conflictul, au declarat pentru Financial Times trei oficiali informați despre negocieri,

Franța se numără printre țările implicate în aceste discuții, au spus doi dintre oficiali. De asemenea, Italia ar fi încercat să poarte discuții cu Teheranul pe această temă.

Oficialii au avertizat însă că nu există nicio garanție că discuțiile vor avansa sau că Iranul este dispus să negocieze.

Teheranul este suspectat că încearcă să crească prețurile petrolului și gazelor naturale pentru a pune presiune pe președintele american Donald Trump să încheie conflictul, iar noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a promis joi că va continua blocarea strâmtorii.

Statele europene au încercat până acum să evite orice implicare directă în conflict, iar unele au criticat atacul Statelor Unite și al Israelului care a declanșat războiul regional.

Guvernele europene sunt îngrijorate că o blocare prelungită a Strâmtorii Ormuz ar putea duce la creșterea puternică a prețurilor la energie pentru companii și populație, agravând problemele economice ale continentului și punând presiune suplimentară pe bugetele statelor.

Prețul petrolului a urcat la aproximativ 100 de dolari pe baril, de la aproape 60 de dolari la începutul anului. În aceeași perioadă, prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu aproximativ 75%.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat în această săptămână că Franța ar putea participa la escortarea navelor dacă tensiunile din regiune se vor reduce.

Un purtător de cuvânt al Palatului Élysée a amintit că Macron a discutat săptămâna trecută cu președintele iranian Masoud Pezeshkian și i-a transmis că Teheranul „trebuie să garanteze libertatea navigației pentru a pune capăt închiderii Strâmtorii Ormuz”.

Prim-Ministrul României a punctat că pentru absorbția integrală a fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență este necesară atât respectarea jaloanelor, cât și finalizarea la timp a proiectelor.

„Tot guvernul, toate ministerele, toate autoritățile trebuie să facă eforturile necesare pentru a respecta cele două aspecte importante care țin de fondurile europene. Pe de-o parte, să îndeplinim jaloanele. E foarte important asta pentru că anumite alocări sunt condiționate de respectarea unor condiții, proiecte de legi, hotărâri de guvern, în anumite măsuri pe care, dacă nu le luăm, nu ni se transferă banii. A doua condiționare este să finalizăm proiectele”, a declarat Ilie Bolojan. 

Potrivit acestuia, ultimele luni pentru implementarea proiectelor cu finanțare din PNRR  vor fi dificile, invocând numărul ridicat de proiecte. 

„anul acesta, cea mai importantă componentă de investiție este PNRR, atât datorită sumei, peste 10 miliarde de euro, dar și datorită faptului că trebuie să finalizăm lucrările până la sfârșitul lunii august. Nu este foarte simplu, pentru că sunt peste 20.000 de proiecte”, spune Bolojan. 

Liderul Guvernului a adăugat că este necesară o implicare atât din parte structurilor centrale, cât și a administrației locale, invocând diversitate Planului. 

„Aici finalizarea depinde de un întreg lanț de participanți, finanțatori, cei care finanțează pentru că trebuie să prelucrăm cererile mult mai repede, fără întârzieri, constructori care trebuie să aibă capacitate, proiectanți, autoritățile locale care sunt beneficiari uneori, companiile private”, susține Ilie Bolojan. 

Șeful Guvernul menționează și necesitatea monitorizării proiectelor: „ răspunderea nu este directă la o persoană sau alta, dar în mod evident, cu cât se monitorizează aceste lucrări, cu cât se intervine pe șantieri acolo unde există întârzieri, cu cât se rezolvă problemele mai repede și se asigură fluxurile de plăți, cu atât șansa să finalizăm aceste proiecte este mult mai mare și să asigurăm o dezvoltare în anii următori în țara noastră”.   

Declarația a fost făcută vineri în timpul unei vizite pe care Ilie Bolojan a făcut-o în județul Bihor.

Premierul a fost întrebat despre introducerea serviciului militar obligatoriu și a răspuns că „nu s-a discutat în CSAT la ultima ședință” despre acest subiect.

„Așa cum știți MApN are proiectul de voluntariat în armată, are alocare prin buget, începând din acest an cel puțin o mie, două mii de tineri pot accesa acest program pe bază de voluntariat”, a precizat premierul Ilie Bolojan.

Mai multe țări europene analizează scenariile privind introducerea serviciului militar obligatoriu ca urmare a crizelor mondiale. Altele au anunțat deja diferite programe bazate în special pe voluntariat. România a renunțat la serviciul militar obligatoriu în 2007.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a afirmat că este conștient de nemulțumirile profesorilor legate de creșterea normei didactice, dar că aceste nemulțumiri nu trebuie să se răsfrângă asupra elevilor.

„În afară de discuțiile care sunt în această zonă, consider că este responsabilitatea noastră, inclusiv cea profesională și a dascălilor, că atunci când suntem în serviciu public, pe o funcție mai mare sau mai mică, să tratăm cu responsabilitate acest lucru. Sigur că măsurile de creștere a normei didactice anul trecut nu au fost populare, dar una este acest lucru și alta este să generezi acțiuni care afectează copii”, a declarat Ilie Bolojan.

„Conform discuțiilor cu constructorii, trebuie să se concentreze pe un tronson de aproximativ 12 km, care este la limita județului Cluj înspre județul Bihor. Deci în aval de Poieni. Și constructorul are 4 luni de zile la dispoziție să intre cât se poate de serios pe lucrare, pentru că, așa cum am precizat, în condițiile în care la finalul acestei perioade nu se respectă acești indicatori, corecția pe care o putem primi pe acest tronson care este în pericol este, așa cum am spus, de maxim 200 de milioane”, a spus premierul Ilie Bolojan.

El susține că a avertizat constructorii că nu mai pot invoca niciun fel de tertip să nu înceapă lucrările, prelungind foarte mult partea de proiectare, „probabil dintr-o incapacitate de proiectare, deci prea puțin proiectanți”.

Șeful Guvernului susține că linia ferată Cluj-Napoca – Oradea este strategică pentru România și este a doua ieșire a României înspre Europa.

„Faptul că pe acest tronson nu se circulă de trei ani de zile și este foarte probabil că până în 2028 să nu se circule, privează cetățenii României de o conectivitate importantă pe relația Cluj-Oradea-Budapesta, pe relația Cluj-Oradea-Arad-Timișoara, de exemplu, și partea de nord-vest și de vest a României, pe această axă nord-sud, este practic neconectată. Deci este un proiect foarte important a cărui finalizare cât mai rapidă înseamnă reduceri de pierderi, reduceri de costuri și avantaje pentru cetățenii”, a declarat premierul.

Ilie Bolojan a spus că partea de cale ferată a dovedit o capacitate slabă de absorție de fonduri de o perioadă foarte lungă.

„Partea de infrastructură rutieră a recuperat, are o capacitate mult mai multă de absorție și eforturile pe care trebuie să le facem în perioada următoare țin de calea ferată. Aici sunt cele mai mari întârzieri, sunt cele mai mari riscuri și, din păcate, dacă ne uităm ca și dezvoltarea infrastructurii, calea ferată a rămas în urmă”, susține premierul.

El spune că din aceste cauze se produce transferul spre rutier, „ceea ce înseamnă o poluare mai mare, ceea ce înseamnă aglomerarea de șosele și, nu ultimul rând, costuri mai mari”.

The Ministry of Finance estimates that it will collect approximately 8.2 billion lei from banking sector taxation in 2026, an amount that includes taxes paid by commercial banks and payments from the net revenues of the National Bank of Romania (BNR).

Even so, total state revenues from this sector are expected to be lower than in 2025, according to data included in the draft budget. Estimated revenues for 2026 would be approximately one billion lei lower than those in 2025, when the state benefited from larger amounts transferred by the central bank. The main explanation is the reduction in the amounts transferred by the NBR. “Payments from the BNR’s net revenues to the budget are expected to halve this year, to about 2 billion lei, after exceeding 4 billion lei last year,” explain analysts at Ziarul Financiar.

In contrast, the contribution of commercial banks to the budget is estimated to increase. “The cumulative amount that will reach the state treasury from the two taxes on earnings paid by them is estimated for 2026 at 6.3 billion lei, up 26% compared to 2025,” according to the draft budget.

The amount comes from two types of taxes. Almost 2.7 billion lei would be collected from the additional tax on bank turnover, and about 3.55 billion lei from the tax on credit institutions’ profits.

The tax on bank turnover weighs more after last year’s increase. The tax was doubled in the second half of 2025, reaching 4%, which largely explains the estimated increase in budget revenues from this type of tax.

Even under these conditions, the banking sector remains one of the most profitable in the economy. „The banking system remained with a consistent profit in 2025, of about 16 billion lei, after in 2024 the profit had exceeded 14 billion lei,” notes the cited source. The results show that banks managed to maintain their high profits even in a more difficult economic context, characterized by a slowdown in the economy, persistent inflation, high interest rates and large budget deficits.

The estimates in the draft budget could differ from the actual revenues, economists warn. „It remains to be seen whether the money that will ultimately reach the budget on account of these taxes from the banking sector will be in line with the authorities’ estimates in the draft budget or will be even below the forecast level,” given that the evolution of revenues depends on the dynamics of lending and the evolution of the economy in a tense macroeconomic and geopolitical context.