MediaFax.ro

Dovezile științifice privind încălzirea globală provocată de activitatea umană sunt mai solide ca niciodată, potrivit unei ample analize publicate în revista Earth’s Future, potrivit AGU Science.

Studiul arată că peste trei decenii de cercetări privind „amprentele climatice” au furnizat dovezi covârșitoare că emisiile de gaze cu efect de seră determină schimbări în întregul sistem climatic al Pământului.

Analiza, coordonată de profesorul Benjamin Santer de la Universitatea East Anglia, urmărește evoluția cercetărilor care permit diferențierea influențelor umane de cele naturale asupra climei, prin studierea tiparelor și a evoluției schimbărilor climatice.

Dovezile privind influența omului asupra climei, considerate „incontestabile”

Cercetătorii susțin că dovezile privind impactul activităților umane asupra climei sunt mult mai puternice decât în 2009, când Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) a stabilit că emisiile de gaze cu efect de seră reprezintă un pericol pentru sănătatea publică.

Concluziile contrazic un raport publicat în iulie 2025 de Departamentul Energiei din SUA, care a pus sub semnul întrebării credibilitatea cercetărilor climatice.

„Știința climei publicată după 2009 este acum mai solidă decât era atunci. Dovezile sunt incontestabile”, a declarat profesorul Benjamin Santer.

Potrivit acestuia, acumularea dovezilor privind legătura dintre activitatea umană și schimbările climatice subliniază necesitatea unor politici de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Schimbările climatice afectează întregul sistem al Pământului

Cercetătorii arată că influența activității umane poate fi identificată în numeroase componente ale sistemului climatic, de la straturile superioare ale atmosferei până în adâncurile oceanelor.

De asemenea, perioada de după 2009 a inclus cei mai calzi zece ani înregistrați în istoricul măsurătorilor temperaturii de la suprafața Pământului, ceea ce a făcut ca semnalul încălzirii provocate de om să devină și mai evident.

„Numeroase studii riguroase, realizate de echipe de cercetători din întreaga lume, au consolidat încrederea în realitatea și gravitatea schimbărilor climatice provocate de om”, a declarat profesoara Susan Solomon, de la Massachusetts Institute of Technology (MIT).

Legătura dintre activitatea umană și fenomenele meteorologice extreme

Analiza evidențiază și progresele în înțelegerea modului în care gazele cu efect de seră influențează frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme.

Acestea includ valurile de căldură, inundațiile și incendiile de vegetație, care pot afecta sănătatea populației, ecosistemele și culturile agricole.

„Au fost dezvoltate metode pentru a înțelege modul în care gazele cu efect de seră au modificat frecvența și intensitatea fenomenelor extreme și felul în care un eveniment meteorologic observat astăzi a fost influențat de emisii”, a explicat Gabi Hegerl, de la Universitatea din Edinburgh.

FMI și-a îmbunătățit estimarea privind creșterea economiei mondiale în 2026, de la 3% la 3,1%, însă avertizează că această evoluție nu elimină riscurile, transmite The Guardian. Războiul din Orientul Mijlociu, prețurile energiei și incertitudinile de pe piețele financiare continuă să amenințe stabilitatea economică.

Rezervele de petrol scad, iar guvernele au mai puțini bani pentru noi crize

Potrivit analizei, economia mondială a rezistat până acum mai bine decât se anticipa efectelor conflictului din Orientul Mijlociu.

Această rezistență a venit însă cu un cost. Utilizarea rezervelor strategice de petrol și măsurile adoptate de guverne pentru limitarea efectelor scumpirilor au redus capacitatea autorităților de a interveni în cazul unor noi perturbări.

O nouă escaladare a conflictului ar putea provoca alte creșteri ale prețurilor energiei, afectând transporturile, producția industrială și costurile suportate de consumatori. Țările cu datorii publice ridicate și bugete deja tensionate ar avea dificultăți suplimentare în finanțarea unor noi programe de sprijin.

Petrolier lovit în Stramtoarea Ormuz. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu poate avea efecte extreme pentru economia mondială. Sursa foto: X

FMI estimează o inflație mondială de 4,7% în 2026

Deși perspectivele privind creșterea economică au fost revizuite ușor în sus, inflația rămâne una dintre principalele probleme. FMI estimează că inflația mondială va ajunge la 4,7% în 2026 și va coborî la 4,1% în 2027.

Evoluția prețurilor energiei rămâne un factor important de incertitudine, deoarece eventualele întreruperi ale aprovizionării cu petrol pot genera noi scumpiri. Presiunile asupra prețurilor pot complica și deciziile băncilor centrale, care trebuie să găsească un echilibru între combaterea inflației și susținerea activității economice.

Investițiile în inteligența artificială, un alt risc pentru economia globală

Raportul FMI atrage atenția și asupra vulnerabilităților de pe piețele financiare, inclusiv asupra riscului unei corecții puternice a evaluărilor companiilor susținute de entuziasmul pentru inteligența artificială. O schimbare bruscă a așteptărilor investitorilor ar putea provoca scăderi ale piețelor bursiere și ar putea afecta încrederea în economie.

Riscul apare într-un moment în care numeroase economii se confruntă deja cu efectele prețurilor ridicate la energie și cu posibilități limitate de intervenție bugetară.

Ce arată noile prognoze ale FMI

Raportul World Economic Outlook indică o creștere economică mondială estimată la 3,1% pentru 2026, cu 0,1 puncte procentuale peste prognoza anterioară. În același timp, FMI anticipează o reducere a inflației globale de la 4,7% în 2026 la 4,1% în 2027.

Evaluarea instituției subliniază că perspectivele economice depind în continuare de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, de stabilitatea aprovizionării cu energie și de reacția piețelor financiare la eventuale șocuri.

Liderii europeni se pregătesc să solicite sancțiuni mai dure împotriva Rusiei la summitul de joi, intrând în contradicție cu Donald Trump, la doar câteva zile după ce președintele american a încheiat un acord cu Vladimir Putin pentru relaxarea restricțiilor asupra exporturilor rusești de motorină, relatează POLITICO.

Potrivit unui proiect de declarație comună obținut de publicație, liderii UE vor cere noi sancțiuni și măsuri care să vizeze veniturile petroliere ale Moscovei. Guvernele europene contestă și afirmația lui Trump potrivit căreia ar fi obținut un armistițiu energetic între Rusia și Ucraina.

În timp ce Trump încearcă să reducă prețurile combustibililor din SUA prin creșterea livrărilor de motorină rusească, liderii europeni consideră că limitarea veniturilor energetice ale Kremlinului rămâne esențială pentru a-l determina pe Putin să încheie războiul.

Liderii europeni cer intensificarea presiunilor asupra Moscovei

„Rusia nu este interesată de dezescaladare, de încetarea focului sau de pace. De aceea, voi merge la Bruxelles pentru a le cere partenerilor mei să ia serios în considerare înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei”, a declarat premierul polonez Donald Tusk, la o conferință de securitate organizată la Varșovia.

Cancelarul german Friedrich Merz a cerut, de asemenea, noi restricții, invocând continuarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

„Rusia va negocia cu bună-credință doar sub presiune. În urma atacurilor nesăbuite ale Moscovei asupra infrastructurii energetice civile a Ucrainei, trebuie să înăsprim și mai mult sancțiunile”, a afirmat Merz.

Miniștrii de externe ai UE au aprobat luni cea mai amplă extindere de până acum a listei de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând peste 1.600 de persoane și entități.

Comisia Europeană pregătește și al 23-lea pachet de sancțiuni sectoriale, care ar putea fi transmis guvernelor europene până la sfârșitul anului.

Acordul dintre Trump și Putin provoacă îngrijorări în Europa

Mai mulți diplomați europeni consideră că decizia lui Trump de a relaxa restricțiile asupra energiei rusești este determinată în principal de preocupările politice interne, înaintea alegerilor americane din noiembrie.

Acordul cu Putin ar urma să aducă pe piețele internaționale încă 4,8 milioane de tone de motorină rusească în următoarele luni, pentru a reduce presiunea asupra prețurilor.

Oficialii europeni și ucraineni se îndoiesc însă că aceste cantități vor avea un impact semnificativ asupra pieței americane și avertizează că înțelegerea riscă să submineze eforturile de limitare a veniturilor Moscovei.

„Este vorba despre alegerile de la jumătatea mandatului. A spus că va reduce prețurile, dar apoi a decis să intre în război cu Iranul”, a declarat un oficial european.

Europa cere Washingtonului să aplice sancțiunile împotriva Rusiei

Disputa a reaprins apelurile europene către Washington pentru aplicarea propriilor sancțiuni împotriva Moscovei.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut Statelor Unite să își alinieze strategia cu cea a Bruxellesului, făcând referire la legislația americană privind sancțiunile împotriva Rusiei, semnată de Trump luna trecută, dar care nu a fost încă aplicată integral.

Și unii republicani susțin înăsprirea măsurilor. Congresmenul Dan Crenshaw a declarat că Washingtonul trebuie să pună în aplicare legea privind sancțiunile împotriva Rusiei.

În acest context, comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a subliniat că Europa trebuie să își asume mai rapid „responsabilitatea principală” pentru propria apărare, pe măsură ce Statele Unite își reduc prezența militară pe continent.

Primul test al acestei strategii va avea loc joi, când liderii UE vor încerca să mențină presiunea asupra Moscovei, în timp ce Washingtonul adoptă o abordare diferită.

Compania americană Anthropic a anunțat că noile măsuri de securitate introduse pentru protejarea modelelor sale de inteligență artificială (IA) Claude au redus cu aproximativ 90% până la 99% cantitatea de date extrase prin atacuri de tip „distilare”, relatează Reuters.

Aceste atacuri permit companiilor rivale să reproducă funcționalitățile unor modele IA avansate într-un timp mai scurt și la costuri mai reduse.

Rivalitatea dintre SUA și China intensifică lupta pentru tehnologia IA

Distilarea modelelor AI a devenit o preocupare majoră pentru companii precum Anthropic, OpenAI și Google, pe fondul intensificării competiției tehnologice dintre Statele Unite și China.

Potrivit Anthropic, noile mecanisme de protecție limitează accesul la procesele de raționament ale Claude, reducând semnificativ posibilitatea ca rivalii să extragă informații pentru a-și dezvolta propriile sisteme.

Compania susține că numărul de tokenuri asociate raționamentului extrase de atacatori este acum „de 10 până la 100 de ori mai mic decât înainte”.

Zeci de mii de conturi, blocate de Anthropic

Compania cu sediul în California a introdus și măsuri care îngreunează utilizarea rețelelor de servere intermediare pentru a încerca în mod repetat să acceseze informațiile protejate ale Claude.

Anthropic susține că sistemul său de securitate este „aproximativ la fel de robust precum mecanismele care îl împiedică pe Claude să ajute la dezvoltarea armelor biologice” și are o rată a rezultatelor fals pozitive de sub 0,1%.

De asemenea, compania a blocat zeci de mii de conturi asociate campaniilor de distilare.

Anthropic a indicat startupul chinez Z.ai, cunoscut și sub numele de Zhipu, drept exemplu de companie care ar fi încercat să copieze capacitățile Claude în timpul dezvoltării modelului GLM-5.3.

Compania americană avertizează că astfel de practici pot reprezenta riscuri pentru siguranță și securitatea națională.

Aproximativ 300 de locuitori ai insulei indoneziene Batam au pătruns într-un complex care găzduiește centre de date, protestând față de lipsa apei potabile. Oamenii susțin că robinetele lor au rămas uscate, în timp ce instalațiile din parcul digital Nongsa par să dispună de suficientă apă pentru răcirea serverelor, potrivit BBC.

„Nu a mai curs nicio picătură de apă la robinetele noastre de trei luni. Aveam o alimentare sigură până la apariția centrelor de date”, a declarat Dewi Susanti, una dintre protestatare.

Potrivit acesteia, localnicii depind acum de cisterne care distribuie apă „murdară, tulbure și urât mirositoare”.

Autoritățile dau vina pe secetă

Compania locală de distribuție a apei susține că încearcă să îmbunătățească aprovizionarea, dar nu a precizat dacă întreruperile sunt legate de consumul centrelor de date.

Agenția BP Batam, responsabilă de comerț și industrie, atribuie criza secetei prelungite și respinge acuzațiile potrivit cărora apa destinată locuințelor ar fi redirecționată către centrele de date.

Insula, cu aproximativ 1,3 milioane de locuitori, nu dispune de surse naturale de apă dulce și depinde de precipitațiile colectate în șase rezervoare artificiale.

Potrivit organizației de mediu Akar Bhumi Indonesia, rezervorul Nongsa, care alimentează comunitatea Bakau Serip, s-ar putea seca în decurs de o lună în lipsa ploilor.

Batam blackout

1 hari tanpa listrik,air,signal dut dut-tan dan penuh asap

Esok bakalan banyak warga Batam yg OK akan mengungsi ke Singapura dan Malaysia. https://t.co/4F1Zd3163c

— Sumatera Adil & Federal (@indepenSumatera) October 12, 2026

Câtă apă consumă centrele de date

Centrele de date au nevoie de cantități mari de apă pentru răcirea serverelor și prevenirea supraîncălzirii acestora.

Cercetările din SUA arată că un centru de date obișnuit consumă aproximativ 1,1 milioane de litri de apă zilnic, echivalentul consumului a circa 1.000 de gospodării americane.

Nu se știe însă câtă apă consumă efectiv centrele de date din Batam.

După protestele din august și septembrie, autoritățile le-au cerut companiilor să își construiască propriile instalații de desalinizare, în loc să folosească apa dulce din rezervoarele insulei.

Investiții de miliarde, în timp ce localnicii rămân fără apă

Autoritățile au aprobat zece centre de date în Batam, dintre care două funcționează deja în parcul Nongsa, iar un al treilea este în construcție. Alte proiecte așteaptă aprobarea.

Investițiile în centrele de date de pe insulă depășeau 6,7 miliarde de dolari la jumătatea anului 2026, stimulate inclusiv de cererea din Singapore.

Dezvoltarea rapidă a infrastructurii digitale îi îngrijorează însă pe localnici, care cer autorităților să acorde prioritate nevoilor populației.

„Nu faceți investiții de miliarde de rupii în timp ce oamenii obișnuiți sunt lăsați să sufere. Nu cerem nimic extravagant. Vrem doar să fie restabilită alimentarea cu apă”, a declarat un locuitor pentru BBC.

Prețurile petrolului au scăzut ușor marți, după ce în ședința precedentă crescuseră cu aproape doi dolari pe baril. Investitorii evaluează riscurile asupra aprovizionării generate de atacurile asupra Arabiei Saudite, dar și perspectiva unor livrări suplimentare de motorină din Rusia, relatează Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 61 de cenți, respectiv 0,57%, până la 106,04 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a ieftinit cu 47 de cenți, sau 0,5%, până la 93,27 dolari pe baril.

Luni, Brent încheiase ședința la 106,65 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din 15 septembrie.

Acordul dintre Trump și Putin ar putea reduce presiunea asupra pieței

Președintele american Donald Trump a declarat că Rusia a acceptat să furnizeze motorină piețelor internaționale, iar administrația sa a suspendat temporar sancțiunile americane asupra combustibililor rusești, introduse pentru a limita veniturile Moscovei destinate finanțării războiului din Ucraina.

Livrările suplimentare ar putea reduce deficitul de combustibil de pe piețele globale și ar putea atenua îngrijorările privind aprovizionarea.

Totuși, parlamentari americani din ambele partide au criticat acordul dintre Trump și Putin, susținând că acesta pare să încalce legislația SUA care interzice importurile de energie din Rusia până când Moscova își încetează agresiunea împotriva Ucrainei.

Atacurile din Golf mențin riscurile de creștere a prețurilor

„Noile livrări de motorină din Rusia și fluxurile mai stabile din Arabia Saudită oferă o oarecare relaxare, însă piața pare în continuare mai îngrijorată de riscul unor noi atacuri asupra navelor sau conductelor din Golf decât liniștită de volumele suplimentare”, a declarat Tim Waterer, analist-șef la KCM Trade.

Acesta a avertizat că, în lipsa unor semne clare de detensionare, prețurile petrolului rămân înclinate spre creștere.

Îngrijorările au fost alimentate de atacul lansat în weekend de rebelii houthi, aliați ai Iranului, asupra aeroportului internațional din Riad, precum și de atacurile raportate asupra petrolierelor din apropierea Strâmtorii Ormuz.

Incidentele amenință redresarea livrărilor de energie din Orientul Mijlociu, observată în septembrie, și amplifică temerile privind noi perturbări pe una dintre cele mai importante rute mondiale de transport al petrolului.

OPEC reduce estimările privind creșterea cererii de petrol

Miniștrii statelor participante la acordul de cooperare dintre OPEC și producătorii din afara organizației au avertizat că transportul maritim și asigurările au ajuns la costuri fără precedent, depășind o treime din valoarea mărfurilor transportate.

În același timp, OPEC și-a redus estimarea privind creșterea cererii de petrol în acest an la 400.000 de barili pe zi, față de 1,4 milioane de barili pe zi la începutul anului, a declarat luni secretarul general al organizației, Haitham Al Ghais.

Timpul petrecut în fața ecranului nu este singurul factor important atunci când vine vorba despre efectele telefoanelor mobile asupra sănătății. Modul în care oamenii folosesc dispozitivele poate avea o influență la fel de mare, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii Universității Semmelweis și publicat în revista Acta Psychologica, relatează ScienceDaily.

Cercetarea arată că utilizarea problematică a smartphone-urilor este asociată mai ales cu autocontrolul scăzut și teama de a nu rata experiențe sau informații importante, fenomen cunoscut drept FOMO (fear of missing out).

Scrollatul excesiv, asociat cu probleme de memorie și concentrare

Studiul a analizat obiceiurile de utilizare a telefoanelor în rândul studenților cu vârste între 18 și 35 de ani, precum și sănătatea fizică, psihică și performanțele cognitive ale acestora.

Participanții au fost împărțiți în trei categorii: persoane care folosesc telefonul în principal pentru comunicare, utilizatori moderați și persoane care petrec cel puțin patru-cinci ore zilnic consumând conținut online.

Ultima categorie, care reprezenta aproximativ o treime dintre participanți, a obținut rezultate mai slabe decât cele așteptate pentru vârsta lor la testele de memorie și atenție.

Acești participanți au raportat și un somn de calitate mai slabă, o nevoie crescută de stimulare continuă și dificultăți în a rezista impulsului de a-și verifica telefonul.

Potrivit cercetătorilor, derularea continuă a rețelelor sociale și vizionarea succesivă a videoclipurilor scurte expun creierul la un flux rapid de informații, care poate suprasolicita atenția și contribui la oboseala mintală.

Totuși, studiul nu demonstrează că scrollatul provoacă direct aceste probleme cognitive, ci doar evidențiază o asociere.

Dependența de telefon nu este determinată doar de personalitate

Cercetătorii au descoperit că persoanele predispuse la anxietate, tristețe sau stres nu devin automat dependente de telefon.

„Principala noastră constatare este că personalitatea, de una singură, nu face ca o persoană să devină dependentă de telefon. Ceea ce contează cu adevărat este cât de bine își poate controla comportamentul, emoțiile și impulsurile și cât de puternică este teama de a nu rata ceva”, a explicat Johanna Takács, coordonatoarea studiului.

Utilizarea prelungită a telefonului poate afecta și echilibrul

Pe lângă efectele asupra memoriei și concentrării, folosirea îndelungată a smartphone-urilor poate contribui la apariția problemelor de postură.

Privitul constant în jos, spre ecran, determină înclinarea capului înainte și crește presiunea asupra gâtului, fenomen cunoscut drept text neck.

Menținerea acestei poziții pentru perioade lungi poate modifica semnalele transmise creierului de receptorii din zona gâtului, afectând echilibrul și coordonarea mișcărilor.

Cercetătorii atrag atenția și asupra unor posibile efecte asupra timpului de reacție.

Cum pot fi reduse riscurile

Experții nu recomandă renunțarea completă la telefoanele mobile, ci adoptarea unor obiceiuri mai sănătoase.

Printre măsurile propuse se numără limitarea timpului petrecut pe rețelele sociale, dezactivarea notificărilor inutile, evitarea telefonului înainte de culcare și menținerea unei posturi corecte.

De asemenea, dezvoltarea autocontrolului și reducerea temerii de a nu rata evenimente sau informații pot contribui la prevenirea utilizării problematice a smartphone-urilor.

Concluzia cercetătorilor este că reducerea timpului petrecut în fața ecranului poate fi utilă, însă schimbarea modului în care folosim telefonul ar putea fi la fel de importantă pentru protejarea memoriei, somnului și sănătății generale.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că, până în prezent, „nu există niciun indiciu că Rusia respectă” armistițiul energetic anunțat de președintele american Donald Trump, relatează CBS News.

La doar câteva ore după anunțul lui Trump, Zelenski a declarat că Rusia a atacat o centrală electrică din estul Ucrainei. Până luni după-amiază, forțele ruse atacaseră alte șase instalații energetice din țară.

„Ucraina este pregătită să garanteze armistițiul energetic, așa cum a fost anunțat de președintele american, iar Rusia trebuie să ia măsuri corespunzătoare. Până în prezent, nu există niciun indiciu că Rusia respectă condițiile stabilite de președintele american”, a scris Zelenski pe X.

Trump: Au existat încălcări de ambele părți

Întrebat despre informațiile potrivit cărora Rusia ar fi încălcat armistițiul energetic, Trump a declarat că va analiza situația.

„Nu sunt sigur în privința asta și vom verifica. Dar tot ce știu este că Zelenski și Putin trebuie să se întâlnească și să pună capăt acestui război ridicol”, a afirmat președintele american.

Trump a susținut, de asemenea, că „au existat încălcări de ambele părți” și că, în opinia sa, Vladimir Putin „își dorește un acord mai mult decât Zelenski”.

În ultimul an, liderul american a încercat în repetate rânduri să obțină acorduri pentru oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, însă acestea fie nu s-au concretizat, fie au fost încălcate rapid.

Atacurile rusești pun presiune pe infrastructura energetică a Ucrainei

Atacurile Ucrainei vizează în principal infrastructura petrolieră și de gaze a Rusiei, în încercarea de a reduce veniturile folosite de Moscova pentru finanțarea războiului.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, atacurile au dus activitatea de rafinare a petrolului din Rusia la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani și au redus producția de motorină cu 30% în 2026.

Cu toate acestea, economia rusă nu prezintă semne majore de colaps.

În schimb, Rusia dispune de mai multe drone și rachete, iar economia sa este de zece ori mai mare decât cea a Ucrainei, ceea ce îi permite să provoace daune proporțional mai mari.

Ucraina a început deja să se confrunte cu întreruperi ale alimentării cu energie electrică în această toamnă, în condițiile intensificării atacurilor rusești asupra rețelei energetice înaintea iernii.

SUA ar fi amenințat Ucraina cu suspendarea sprijinului

Un oficial european și unul ucrainean au declarat pentru CBS News că administrația Trump ar fi amenințat cu suspendarea schimbului de informații și cu blocarea achizițiilor de armament american de către aliații europeni pentru Ucraina, prin programul PURL, dacă Kievul nu oprește atacurile în profunzimea teritoriului rus asupra infrastructurii energetice.

Potrivit oficialului ucrainean, Kievul tratează aceste amenințări cu maximă seriozitate, deoarece informațiile furnizate de SUA permit identificarea locurilor și momentelor în care Rusia lansează rachete balistice.

De asemenea, programul PURL reprezintă singura modalitate prin care Ucraina poate achiziționa rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, deja insuficiente.

Financial Times a relatat prima despre presupusele amenințări americane. CBS News a solicitat un punct de vedere Casei Albe.

Zelenski cere Washingtonului să exercite presiuni asupra Rusiei

Zelenski a susținut că progresele privind armistițiul energetic depind de disponibilitatea Casei Albe de a exercita presiuni suplimentare asupra Moscovei.

„Multe depind de poziția Americii pentru ca dezescaladarea să aibă cu adevărat succes. Este nevoie de presiune asupra Rusiei”, a transmis președintele ucrainean.

Incidentul a avut loc în parcul situat la aproximativ 24 de kilometri nord-vest de Atlanta, în statul american Georgia, relatează Associated Press.

Detectivii unității pentru infracțiuni grave din cadrul Poliției comitatului Cobb vor investiga circumstanțele incidentului.

Cauzele incidentului nu au fost stabilite

Autoritățile nu au confirmat cum a murit persoana respectivă și nici ce a provocat rănirea celorlalte victime.

Un purtător de cuvânt al Six Flags a declarat că reprezentanții parcului și autoritățile locale au intervenit imediat și că societatea cooperează pe deplin cu anchetatorii.

„Suntem profund întristați de incidentul în care a fost implicat un vizitator al parcului nostru”, a transmis reprezentantul Six Flags.

Alte incidente legate de rollercoastere în SUA

Luna trecută, parcul Six Flags Magic Mountain din sudul Californiei a anunțat retragerea celebrului rollercoaster X2, în contextul unor procese în care se susține că atracția ar fi provocat leziuni cerebrale grave.

Compania a încheiat recent o înțelegere într-un proces intentat de familia unui tânăr de 22 de ani, care a murit după ce a folosit atracția în 2022. Alte trei procese privind presupuse leziuni cerebrale traumatice au fost intentate săptămâna trecută.

JUST IN: 1 person dead as riders are evacuated from the Goliath roller coaster at Six Flags Over Georgia. https://t.co/Ocw9M4DtB1

— Scope Report (@ScopeReport_) October 12, 2026

Cercetătorul și pompierul Marc Castellnou, împreună cu echipa GRAF/Bombers din Catalonia, studiază atmosfera din interiorul și din exteriorul coloanelor de fum produse de incendiile de vegetație, pentru a înțelege și anticipa comportamentul acestora, potrivit Phys.

Cercetătorii lansează baloane meteorologice direct în coloanele de fum, pentru a măsura temperatura, vântul și umiditatea. Datele sunt combinate cu informații meteorologice și modele computerizate, pentru a îmbunătăți predicțiile privind incendiile extreme.

„Dacă vrei să lupți împotriva focului, trebuie mai întâi să înțelegi cum se comportă. Pe măsură ce schimbările climatice creează condiții meteorologice și de combustibil favorabile incendiilor extreme, eliminarea acestor lacune de cunoaștere devine mai urgentă ca niciodată”, a explicat Castellnou.

Incendiile extreme își pot crea propriile condiții meteorologice

Pe fondul intensificării valurilor de căldură și a secetei, incendiile de vegetație pot deveni devastatoare în doar câteva minute, fără prea multe semne de avertizare.

Unul dintre motivele pentru care sunt atât de imprevizibile este faptul că pot genera propriile condiții meteorologice.

Incendiile puternice produc coloane uriașe de fum și aer fierbinte, care se pot ridica la câțiva kilometri în atmosferă și pot forma nori pirocumulus.

Aceste coloane interacționează cu atmosfera și pot genera vânturi puternice, care modifică brusc direcția și viteza de propagare a flăcărilor.

Baloanele meteorologice ar putea ajuta pompierii să anticipeze pericolul

Prin măsurarea temperaturii, umidității și vântului în interiorul coloanelor de fum, cercetătorii pot determina dacă acestea vor continua să se dezvolte și dacă există riscul formării unor condiții meteorologice periculoase.

Măsurătorile efectuate înainte de apariția norilor pirocumulus le-ar putea oferi pompierilor timp suplimentar pentru a reacționa și pentru a decide dacă strategiile de intervenție mai sunt sigure.

De ce unele incendii continuă să ardă violent și noaptea

În mod tradițional, temperaturile mai scăzute și umiditatea crescută din timpul nopții îi ajutau pe pompieri să controleze incendiile.

Totuși, incendiile extreme pot continua să ardă intens chiar și după apus.

Cercetările lui Castellnou arată că o coloană puternică de fum și aer fierbinte poate crea un strat atmosferic cald și turbulent, care persistă chiar și după răcirea solului.

Acest fenomen poate menține incendiul activ și periculos pe parcursul nopții.

Metoda este deja utilizată pentru a sprijini înțelegerea și gestionarea incendiilor extreme, inclusiv a celor produse recent în apropiere de Madrid.

Trump ia în calcul demiterea ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle

Președintele Donald Trump a declarat că „nu este mulțumit” de Kimberly Guilfoyle și că analizează posibilitatea de a o demite din funcția de ambasadoare a Statelor Unite în Grecia, relatează CNBC.

Declarațiile au fost făcute la Casa Albă, după publicarea unei serii de articole critice în The Wall Street Journal despre comportamentul lui Guilfoyle înainte și după numirea sa în funcția diplomatică.

Întrebat de un reporter dacă ia în calcul demiterea acesteia, Trump a răspuns: „Ei bine, analizăm acest lucru. Da, nu suntem mulțumiți”.

Kimberly Guilfoyle a fost logodită cu fiul cel mare al lui Trump

Kimberly Guilfoyle a fost anterior logodită cu Donald Trump Jr., fiul cel mare al președintelui american.

După despărțirea cuplului, Trump a numit-o pe fosta prezentatoare Fox News în funcția de ambasadoare a Statelor Unite în Grecia.

Dezvăluirile din presă despre acordurile privind gazele naturale

Pe 25 septembrie, The Wall Street Journal a publicat un articol intitulat „Bărbatul misterios care o însoțește pe Kimberly Guilfoyle în timp ce promovează acorduri în Europa”.

Articolul prezenta eforturile ambasadoarei de a convinge aliații Statelor Unite din Europa de Est să cumpere gaze naturale americane în valoare de miliarde de dolari.

Potrivit publicației, Guilfoyle le-ar fi transmis persoanelor pe care încerca să le convingă că ar trebui să colaboreze cu Aktor Group, o companie grecească de construcții, nou-intrată în sectorul gazelor naturale.

Compania încheiase un parteneriat cu o societate energetică grecească susținută de stat pentru importul de gaze naturale lichefiate din Statele Unite.

Legăturile ambasadoarei cu un important lobbyist grec

The Wall Street Journal a relatat și despre deplasările frecvente ale lui Guilfoyle alături de Christos Marafatsos, un important lobbyist al companiei Aktor.

Potrivit publicației, acesta o însoțea la întâlniri organizate la reședința oficială a ambasadoarei, dar și la reuniuni cu oficiali guvernamentali din țările regiunii.

The Wall Street Journal a descris participarea unui cetățean privat la astfel de întâlniri drept o practică extrem de neobișnuită.

Intervenția medicală de urgență pentru Christa Pike a fost întârziată din cauza confuziei dintre echipele de intervenție și oficialii unui penitenciar din Tennessee, după execuția sa eșuată prin injecție letală, luna trecută, potrivit înregistrărilor apelurilor la 911 analizate de The Associated Press.

Înregistrările arată că au trecut minute prețioase în timp ce oficialii și salvatorii încercau să stabilească dacă solicitarea de ajutor medical din camera de execuție era reală.

Apelul la 911 a fost considerat fals

Primul apel a fost primit pe 30 septembrie, la ora 20:40, însă a trecut mai bine de o jumătate de oră până când oficialii penitenciarului au confirmat că solicitarea era legitimă.

„Potrivit superiorilor noștri… am fost informați că este un apel fals. Nu este nevoie de asistență medicală la penitenciarul Riverbend”, a declarat o persoană neidentificată, la ora 21:03.

Patru minute mai târziu, un membru al echipei de intervenție a raportat că persoane aflate la intrarea penitenciarului insistau că urgența era reală.

„Cineva se află în fața porții penitenciarului și ne spune că este real și insistă să intrăm. Spun că sunt un fel de oficiali ai statului. Am nevoie ca cineva să meargă la poartă și să vorbească cu acești oameni”, a transmis acesta.

Abia la ora 21:11 oficialii penitenciarului au confirmat că apelul pentru ajutor era autentic, potrivit înregistrărilor.

Christa Pike a supraviețuit la două doze de injecție letală

Christa Pike, în vârstă de 50 de ani, a fost spitalizată după ce a supraviețuit administrării a două doze de pentobarbital, substanța utilizată de autoritățile din Tennessee în încercarea de a o executa.

Femeia fusese condamnată pentru uciderea colegei sale Colleen Slemmer, care a fost bătută și înjunghiată mortal în 1995.

La un moment dat, Pike a fost conectată la un ventilator, iar avocații săi nu se așteptau ca aceasta să supraviețuiască.

Christa Pike a fost externată și s-a întors în penitenciar

Cu toate acestea, avocații au declarat ulterior că Pike și-a recăpătat cunoștința, a început să vorbească și să meargă cu ajutor.

Între timp, aceasta a fost externată din spital și s-a întors la Centrul de Reabilitare Debra K. Johnson, penitenciarul pentru femei în care a fost încarcerată timp de 30 de ani.

Actorul american RJ Mitte, cunoscut pentru interpretarea personajului Walter White Jr. din serialul „Breaking Bad”, a murit la vârsta de 34 de ani, în Brownsville, Texas, potrivit reprezentanților săi, relatează The Independent.

Cauza decesului nu a fost comunicată până în prezent.

„Cu profundă tristețe anunțăm tragica dispariție a îndrăgitului actor, filantrop și susținător pasionat al drepturilor persoanelor cu dizabilități, RJ Mitte”, au transmis reprezentanții actorului într-un comunicat.

Rolul din „Breaking Bad” care l-a făcut celebru

RJ Mitte a devenit cunoscut pentru interpretarea lui Walter White Jr., fiul personajului Walter White, jucat de Bryan Cranston.

Actorul a apărut în 56 de episoade ale serialului, între 2008 și 2013.

Mitte trăia cu paralizie cerebrală și era un susținător activ al drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Succesul din „Breaking Bad” i-a deschis drumul către alte proiecte de televiziune și cinematografie. Cel mai recent, actorul a jucat în filmul „Westhampton”, din 2025.

Președintele Donald Trump și-a reiterat promisiunea de a trimite câte 5.000 de dolari fiecărui cetățean american adult, dacă republicanii își păstrează majoritatea în Congres la alegerile de luna viitoare. În același timp, liderul de la Casa Albă a avertizat că o victorie a democraților ar provoca o „depresiune economică”, relatează The Independent.

„Voi oferi tuturor cetățenilor adulți din Statele Unite ale Americii câte 5.000 de dolari”, a declarat Trump într-un videoclip de 42 de secunde, publicat luni de Casa Albă pe contul său de X, pe care îl utilizează rareori.

„Politicile democraților nu vor permite acest lucru. De fapt, se va întâmpla exact contrariul. Vă vor crește taxele. Dacă democrații câștigă, veți avea o depresie economică. Dacă republicanii câștigă, fiecare dintre voi va avea 5.000 de dolari în buzunar, iar țara noastră va avea parte de un succes economic cum nu am mai văzut niciodată”, a afirmat președintele american.

Promisiunea a fost descrisă de unii critici drept o formă de „mituire” a alegătorilor.

Un plan de 1.350 de miliarde de dolari, fără o sursă clară de finanțare

Trump a prezentat pentru prima dată ideea unui „dividend” de 5.000 de dolari luna trecută, la convenția Partidului Republican organizată în Dallas. Ulterior, a insistat că plățile vor fi efectuate „100%”.

Cu toate acestea, administrația americană nu a explicat cum ar urma să finanțeze programul.

Statele Unite au aproximativ 270 de milioane de adulți, ceea ce înseamnă că acordarea a 5.000 de dolari fiecăruia ar costa aproximativ 1.350 de miliarde de dolari, de peste trei ori mai mult decât veniturile colectate de guvernul federal din taxe vamale în ultimul an fiscal.

Secretarul Comerțului, Howard Lutnick, a declarat că banii nu vor proveni de la contribuabili, în timp ce directorul Consiliului Economic Național, Kevin Hassett, a sugerat că plățile ar putea fi aprobate de Congres printr-o procedură bugetară care le-ar permite republicanilor să adopte măsura fără voturile democraților.

Mai mulți republicani, printre care senatorul Rand Paul și congresmenul Chip Roy, s-au declarat împotriva inițiativei, invocând nivelul ridicat al datoriei publice, care a depășit pentru prima dată 40.000 de miliarde de dolari în august.

Trump promite și alte plăți înaintea alegerilor

Promisiunea celor 5.000 de dolari este cea mai costisitoare dintre mai multe măsuri financiare anunțate de administrația Trump înaintea alegerilor.

Săptămâna trecută, președintele a declarat că peste 20 de milioane de vârstnici vor primi câte 90 de dolari pentru compensarea primelor de asigurare Medicare Part B.

De asemenea, administrația a început să trimită cecuri de rambursare de 500 de dolari către aproximativ un milion de persoane despre care susține că au plătit sume prea mari pentru asigurările medicale prin programul Affordable Care Act.

Popularitatea lui Trump, la cel mai scăzut nivel al mandatelor sale

Promisiunile financiare vin într-un moment în care popularitatea lui Trump a ajuns la cel mai scăzut nivel înregistrat în cele două mandate ale sale.

Un sondaj Pew Research Center, realizat între 28 septembrie și 4 octombrie, arată că 30% dintre americani aprobă activitatea președintelui, în timp ce 68% o dezaprobă.

În ultimele două sondaje Reuters/Ipsos, rata de aprobare a fost de 32%.

Totodată, doar 17% dintre americani aprobă modul în care Trump gestionează costul vieții, potrivit celui mai recent sondaj AP-NORC.

În rândul alegătorilor înregistrați, sondajul Pew arată că democrații sunt susținuți de 44%, comparativ cu 36% pentru republicani. De asemenea, 44% dintre respondenți au declarat că votul lor din noiembrie va reprezenta un vot împotriva președintelui.

O femeie din comuna Cășeiu, județul Cluj, a fost dată dispărută după ce a plecat voluntar de la domiciliu împreună cu fiul său și nu a mai revenit, potrivit Poliției Cluj.

Polițiștii Secției 5 Poliție Rurală Dej au fost sesizați luni, 12 octombrie, în jurul orei 21:20, cu privire la dispariția celor doi.

Femeia se numește Lăcătuș Paula și are o înălțime de aproximativ 1,50 metri, o greutate de circa 60 de kilograme, păr brunet și ochi căprui.

Polițiștii precizează că nu se cunoaște vestimentația pe care tânăra o purta în momentul plecării.

Persoanele care dețin informații care ar putea ajuta la găsirea femeii și a copilului sunt rugate să contacteze cea mai apropiată unitate de poliție sau să apeleze numărul unic de urgență 112.

Sursa foto: Poliția Cluj

Operatorul național al sistemului energetic britanic (NESO) a solicitat luni ajutor de urgență pentru suplimentarea alimentării cu energie electrică. Solicitările au fost aprobate în cursul după-amiezii, iar transferurile suplimentare au fost programate pentru primele ore ale serii.

Datele publicate pe platforma oficială Elexon confirmă cele două solicitări de asistență energetică de urgență, transmise de operatorul britanic prin interconectoarele care leagă țara de rețelele electrice europene.

Până la 1.200 MW de energie electrică suplimentară

Prima solicitare a fost înregistrată luni, la ora 15.49, ora locală. Marea Britanie a cerut Franței 700 MW de energie electrică suplimentară, pentru intervalul 16.52–18.00.

Cea de-a doua solicitare, înregistrată la ora 16.13, a vizat încă 500 MW, astfel încât cantitatea totală de energie suplimentară solicitată Franței a ajuns la 1.200 MW, pentru intervalul 17.09–18.00.

Potrivit notificărilor emise de responsabilul cu gestionarea sistemului energetic britanic (Power System Manager), din cadrul NESO, ambele cereri au fost aprobate.

Operatorul britanic NESO a explicat că ajutorul Franței a fost solicitat după ce repunerea în funcțiune a unei componente a sistemului energetic a fost amânată, reducând capacitatea disponibilă a rețelei luni după-amiază.

Franța și Marea Britanie, conectate prin cabluri submarine

Franța și Marea Britanie sunt conectate prin trei interconectoare electrice, cu o capacitate totală de aproximativ 4.000 MW. Aceste legături permit transferul energiei electrice între cele două țări, în funcție de necesitățile sistemelor energetice și de condițiile pieței.

Interconectoarele sunt utilizate pentru importuri și exporturi de electricitate, dar pot permite și acordarea de asistență între operatorii rețelelor în situații de urgență.

Sistemul energetic britanic, sub presiune în ultimele zile

Solicitările de luni nu reprezintă prima intervenție a operatorului britanic pentru menținerea echilibrului sistemului energetic. NESO a fost nevoit să ia măsuri de mai multe ori în ultima săptămână.

Pe 6 octombrie, NESO a emis avertizări privind rezervele disponibile de electricitate, solicitând companiilor din sectorul energetic să ia măsuri pentru creșterea cantității de energie disponibile. Avertizarea emisă în acea zi a fost ulterior anulată.

De asemenea, pe 9 octombrie, operatorul britanic a solicitat asistență energetică de urgență din partea unei alte țări, pentru creșterea fluxului net cu 270 MW, într-un interval de șapte minute.

Asistența de urgență este o măsură prevăzută de procedurile de funcționare a sistemului energetic, utilizată atunci când este necesară o intervenție imediată pentru menținerea siguranței rețelei.

Într-o postare pe X, NESO a transmis luni că alimentarea cu electricitate a fost asigurată în permanență și că niciun consumator nu a rămas fără curent. Operatorul a subliniat că monitorizează continuu situația rețelei și că dispune de mai multe mijloace de intervenție pentru a preveni problemele de alimentare.

Giuleștenii au revenit după ce au primit gol în debutul partidei, au condus cu 3-1, au fost egalați în minutul 81, iar Răzvan Onea a adus victoria în final.

Partida s-a disputat în fața a aproximativ 9.500 de spectatori, dintre care 458 au fost suporteri ai formației bucureștene.

U Cluj a marcat după numai 73 de secunde

Gazdele au avut un start perfect. Marius Ștefănescu a pătruns în careu și a șutat, Bogdan Ungureanu a respins, iar Issouf Macalou a profitat și a trimis mingea în poarta rămasă goală.

Avantajul ardelenilor a rezistat însă numai până în minutul 13. Olimpiu Moruțan a executat un corner, iar Mohammed Kamara a scăpat de marcaj și a înscris cu capul pentru 1-1.

Rapid a întors complet situația în minutul 24. Moruțan a fost din nou decisiv, de această dată cu o pasă pentru Filip Stojilkovic. Atacantul a pornit pe contraatac de la centrul terenului și l-a învins pe Ștefan Lefter cu un lob.

U Cluj putea egala înaintea pauzei, însă Dorin Codrea a lovit bara în minutul 44.

Moruțan, trei pase decisive. Stojilkovic a reușit „dubla”

Rapid și-a mărit avantajul la începutul reprizei secunde. În minutul 51, Moruțan l-a găsit din nou pe Stojilkovic, iar atacantul a rămas singur cu portarul și a înscris pentru 3-1. Era a treia pasă decisivă a internaționalului român în această partidă.

Universitatea a răspuns aproape imediat. O eroare a portarului Bogdan Ungureanu a permis gazdelor să recupereze mingea, Lukic l-a servit pe Mouhamadou Drammeh, iar acesta a redus diferența în minutul 54.

Două minute mai târziu, clujenii au solicitat penalty pentru un henț în careu al lui Sinyan. Arbitrul Rareș Vidican nu a acordat lovitura de la 11 metri, iar jocul a fost reluat după consultarea arbitrilor VAR.

De la 3-3 la golul decisiv al lui Onea

Presiunea lui U Cluj a dat rezultate în minutul 81. Dorin Codrea s-a desprins în careu la o lovitură de colț și a înscris cu capul, restabilind egalitatea, 3-3.

Meciul părea să se îndrepte spre o remiză spectaculoasă, dar Rapid a mai găsit resurse pentru o ultimă lovitură. În minutul 88, portarul Ștefan Lefter a boxat greșit o centrare, mingea a ajuns la Răzvan Onea, iar fundașul giuleștean a înscris cu capul pentru 4-3.

Scorul nu s-a mai modificat, iar Rapid a obținut toate cele trei puncte.

În urma victoriei, echipa pregătită de Daniel Pancu a ajuns la 24 de puncte după 11 etape și ocupă locul al doilea, în timp ce liderul Dinamo are 26 de puncte. U Cluj rămâne cu 18 puncte.

Cei trei bărbați au fost găsiți morți într-un rezervor de apă unde efectuau lucrări de hidroizolație, a explicat un purtător de cuvânt al jandarmeriei.

Aceștia au murit la fața locului, în ciuda mai multor încercări de resuscitare, potrivit AFP.

Autoritățile au transmis că cei trei bărbați ar fi români.

Potrivit jandarmilor, incidentul ar fi un accident produs la locul de muncă.

La momentul actual, cauzele exacte ale producerii tragediei sunt încă necunoscute.

Inspectorii de muncă erau așteptați să viziteze locul accidentului pentru a stabili circumstanțele accidentului, potrivit sursei citate.

Incidentul s-a produs în timpul unui zbor Delta Air Lines, iar actrița în vârstă de 54 de ani a fost preluată de autorități duminică seara, după ce aeronava a ajuns la poarta de debarcare de pe Aeroportul Internațional John F. Kennedy din New York, potrivit The Independent.

Două însoțitoare de bord ar fi fost rănite

Port Authority of New York and New Jersey a transmis că Blair ar fi avut un comportament agresiv fizic în timpul zborului și că două însoțitoare de bord au fost rănite.

Selma Blair și una dintre membrele echipajului au fost transportate ulterior la spital pentru evaluare medicală, au precizat autoritățile. Nu au fost furnizate informații despre natura sau gravitatea eventualelor leziuni.

FBI a preluat investigația privind circumstanțele incidentului. La momentul relatării cazului nu fuseseră comunicate informații despre eventuale acuzații penale formulate împotriva actriței.

Nici compania aeriană nu oferise imediat o poziție publică referitoare la incident.

Reprezentantul actriței invocă o urgență medicală

Un reprezentant al Selmei Blair a transmis mai multor publicații americane că actrița ar fi suferit o urgență medicală, situație despre care susține că a dus la comportamentul reclamat la bordul aeronavei.

Autoritățile nu au oferit însă detalii suplimentare despre starea medicală a actriței sau despre modul în care aceasta ar fi influențat incidentul. Ancheta FBI urmează să stabilească împrejurările exacte în care s-au produs evenimentele.

În lipsa unei decizii a procurorilor sau a unei instanțe, acuzațiile privind comportamentul actriței reprezintă în acest moment susținerile autorităților implicate în caz.

Selma Blair, cunoscută din „Cruel Intentions” și „Hellboy”

Selma Blair este cunoscută publicului internațional pentru rolurile interpretate în producții precum „Cruel Intentions”, lansat în 1999, „Legally Blonde”, din 2001, și „Hellboy”, din 2004.

În ultimii ani, actrița a devenit și una dintre vocile cunoscute din Statele Unite în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități. Blair a anunțat în 2018 că a fost diagnosticată cu scleroză multiplă.

În 2023, ea a participat alături de președintele de atunci al SUA, Joe Biden, la un eveniment organizat la Casa Albă pentru marcarea aniversării Americans with Disabilities Act.

Investigația privind incidentul de la bordul avionului continuă, FBI urmând să stabilească dacă există elemente care justifică formularea unor acuzații.

Invitată luni seara la emisiunea „Subiectul Zilei” transmisă de Gândul, Alina Gorghiu a vorbit despre scenariul alegerilor anticipate.

„Cred că Partidul Național Liberal ar trebui să ferească ca dracu de tămâie în acest moment de alegerile anticipate. Pentru că va ieși, probabil, mai rău ca în alegerile de la sfârșitul anului 2024”, a declarat deputata.

Potrivit acesteia, PNL „nici acum nu stă bine în sondajele de opinie”.

„Prelungirea interimatului cu Ilie Bolojan la Guvern înseamnă o perioadă de incertitudine profundă pentru România”, a explicat Gorghiu.

Prelungirea interimatului înseamnă „să nu poți să faci rectificare, să nu ai buget”.

„Decontul acestui interimat, îl ai în spatele Partidului Național Liberal”, a adăugat deputata PNL.

„Să ai în martie sau sfârșit de februarie alegeri anticipate și până atunci, 3-4 luni de zile, tu să stai să încasezi, să vină oameni în stradă nemulțumiți că nu și-au luat salariile, să se închidă alte zeci de mii de firme ale antreprenorilor, să nu ai nici o schemă de energie pentru categorii vulnerabile în plină perioadă de iarnă. Gândiți-vă că toate aceste costuri se sparg în capul Partidului Național Liberal”, a conchis Alina Gorghiu.