MediaFax.ro

Malaysia și Indonezia devin primele țări care blochează Grok, chatbot-ul lui Elon Musk, din cauza imaginilor cu conținut sexual explicit, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit AP.

Autoritățile din cele două țări au declarat că acesta este utilizat în mod abuziv pentru a genera imagini cu conținut sexual explicit și fără consimțământ.

Măsurile reflectă îngrijorarea globală crescândă cu privire la instrumentele cu inteligență artificială care pot produce imagini, sunete și texte realiste. Chatbot-ul Grok, care este accesat prin intermediul platformei de socializare X a lui Musk, a fost criticat pentru generarea de imagini sexuale cu femei și copii.

Autoritățile de reglementare din cele două națiuni din Asia de Sud-Est au stabilit că verificările nu împiedică crearea și răspândirea de conținut pornografic fals. Guvernul Indoneziei a blocat temporar accesul la Grok sâmbătă, iar Malaysia a anunțat măsura duminică.

„Guvernul consideră falsurile sexuale fără consimțământ drept o încălcare gravă a drepturilor omului, a demnității și a siguranței cetățenilor în spațiul digital”, a declarat sâmbătă ministrul Comunicării și Afacerilor Digitale din Indonezia, Meutya Hafid.

Ancheta a arătat că Grok nu dispune de garanții eficiente pentru a împiedica utilizatorii să creeze și să distribuie conținut pornografic bazat pe fotografiile reale ale rezidenților indonezieni, a declarat Alexander Sabar, directorul organizației care supraveghează spațiul digital.

La Kuala Lumpur, Comisia pentru Comunicații și Multimedia a ordonat duminică o restricție temporară asupra Grok. Autoritățile au vorbit despre o „utilizare abuzivă repetată” a instrumentului pentru a genera imagini obscene.

„Restricția este impusă ca măsură preventivă și proporțională, în timp ce procesele legale și de reglementare sunt în desfășurare”, a precizat comisia, adăugând că accesul la Grok va rămâne blocat până la implementarea unor garanții eficiente.

Lansat în 2023, Grok este un instrument gratuit pe platforma X. Anul trecut, compania a adăugat o funcție de generare de imagini, Grok Imagine. Aceasta avea un așa-numit „mod picant” care poate genera conținut pentru adulți.

Restricțiile din Asia apar pe fondul unor critici tot mai intense din toată lumea, inclusiv din Uniunea Europeană, Marea Britanie și India. Săptămâna trecută, Grok a limitat generarea și editarea imaginilor la utilizatorii care plătesc.

Vremea geroasă continuă să domine România, iar cel mai rece moment al acestui episod de frig urmează să fie în noaptea de luni spre marți, avertizează Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Elena Mateescu, director general ANM, a explicat la Digi24 că deși în această noapte temperaturile au scăzut semnificativ, adevăratul vârf al gerului este așteptat.

Cea mai scăzută temperatură înregistrată recent a fost la Vârful Omu, minus 22 grade Celsius, iar în toate masivele montane temperaturile s-au situat sub minus 15 grade Celsius. În depresiunile din Estul Transilvaniei, cunoscute ca „polul frigului” al României, mercurul a coborât, de asemenea, sub minus 15 grade, iar în Capitală, la stația București-Băneasa, minima a fost de aproximativ minus 10 grade Celsius.

Meteorologii avertizează însă că noaptea următoare va fi mai rece. Se estimează că minimele vor ajunge la minus 20 grade în zonele montane și în jurul minus 14–15 grade în București și localitățile preorășenești. În plus, vântul va intensifica senzația de frig, cu rafale ce pot atinge 70–80 km/h, viscolind zăpada în special în nordul și centrul țării.

Se așteaptă precipitații în special în zonele montane și nordul României, cu ninsori slabe ce pot depune 3–7 cm de zăpadă. Vremea geroasă va persista până la mijlocul săptămânii, după care temperaturile vor crește treptat, cu maxime pozitive de până la 7–8 grade Celsius și minime mai blânde, între minus 8 și 2–3 grade.

Meteorologii precizează că după acest episod de frig, alternanțele de temperaturi vor continua, cu perioade geroase urmate de scurte perioade cu temperaturi ușor pozitive, o situație tipică pentru iarna din România.

După un 2025 marcat de sabotaje cibernetice, atacuri asupra aeroporturilor, suspiciuni de manipulare electorală și bruiaje GPS chiar la nivelul liderilor europeni, noul an ar putea transforma excepția în regulă. Analizele marilor companii din domeniu indică faptul că amenințările digitale sunt pe cale să devină un element constant al tensiunilor internaționale. Acestea ar putea avea efecte directe asupra economiei, securității și vieții de zi cu zi, arată Euronews.

În ultimii ani, continentul european a fost lovit frecvent de atacuri informatice. Aproximativ 22% din totalul atacurilor ransomware la nivel mondial au avut ca țintă state din Europa, iar incidentele de tip DDoS au înregistrat o creștere explozivă, cu milioane de cazuri raportate într-un singur an.

Impactul economic este semnificativ: Franța, Germania, Italia și Spania au pierdut împreună circa 300 de miliarde de euro în ultimul lustru, conform estimărilor industriei de asigurări. Din acest motiv, în 2026, securitatea cibernetică este tratată ca o prioritate strategică de către guverne.

Evaluările realizate de Forrester și echipele de securitate Google arată că în 2026 se va intensifica activitatea cibernetică desfășurată de actori statali precum Rusia, China, Iran și Coreea de Nord.

China ar urma să continue operațiunile digitale menite să își extindă influența economică și politică, vizând în special industria semiconductorilor, un domeniu sensibil din cauza competiției globale și a restricțiilor comerciale.

Rusia, pe lângă acțiunile din Ucraina, ar putea investi în obiective strategice pe termen lung, inclusiv campanii de manipulare a informațiilor în perioade electorale din state occidentale. În paralel, Iranul este așteptat să își intensifice operațiunile cibernetice în Orientul Mijlociu, recurgând la rețele online de dezinformare.

Ca măsură de protecție, UE pregătește lansarea unei baze de date comune privind vulnerabilitățile exploatate activ de atacatori. Această platformă ar trebui să faciliteze cooperarea între statele membre și schimbul rapid de informații despre amenințări confirmate.

Dacă în trecut atacurile bazate pe AI erau rare, în 2026 acestea devin o practică obișnuită. Potrivit rapoartelor Fortinet, agresorii vor folosi agenți AI capabili să inițieze și să coordoneze atacuri fără implicare umană directă.

Printre metodele și tehnicile folosite se numără:

• phishing automatizat cu mesaje extrem de convingătoare
• vishing prin clonarea vocii cu ajutorul AI pentru a imita persoane din conducere sau personal IT
• prompt injection, tehnică prin care sistemele AI sunt manipulate să ignore propriile mecanisme de securitate

În mod paradoxal, aceeași tehnologie va fi utilizată și pentru apărare în analiza rapidă a atacurilor, identificarea codului malițios și reacții mai eficiente.

Un trend alarmant îl reprezintă creșterea atacurilor împotriva sateliților. Sistemele GPS, vitale pentru aviație, transport maritim, dispozitive mobile și infrastructura militară, au fost vizate frecvent în 2025 și rămân vulnerabile și în 2026.

Atacatorii pot bruia semnalele GPS, făcându-le inutile. De asemenea ei mai pot falsifica semnalele (spoofing), determinând aeronave, nave sau drone să își calculeze incorect poziția. Efectele pot fi severe: de la devierea traseelor aeriene până la afectarea sistemelor de armament. Industriile aeronautică, navală și de apărare sunt printre cele mai expuse.

Specialiștii avertizează că atacurile asupra infrastructurii critice și interferențele GPS vor deveni practici obișnuite în conflictele moderne. Soluțiile includ criptare avansată, sisteme redundante și o colaborare internațională mai strânsă.

În 2026, securitatea cibernetică depășește sfera tehnică, devenind o preocupare geopolitică și strategică. În fața atacurilor alimentate de AI, a tensiunilor globale tot mai acute și a extinderii confruntărilor până în spațiu, guvernele și companiile trebuie să trateze apărarea digitală ca pe un element fundamental al securității naționale și economice.

Senatorul american democrat Chris Murphy a spus la emisiunea „Meet the Press” de la NBC News că un astfel de plan pus în aplicare ar marca sfârșitul Alianței Nord-Atlantice.

„Ar fi sfârșitul NATO”, a spus Murphy în emisiunea „Meet the Press”, întrebat care ar fi consecințele unei astfel de mișcări.

Acesta a subliniat că alte țări membre NATO ar fi obligate să apere Groenlanda într-un asemenea scenariu, iar acest lucru ar pune SUA în conflict cu aliați de lungă durată, precum Marea Britanie și Franța.

Chris Murphy nu este singurul senator american care critică planurile lui Trump în privința Groenlandei. Și senatorul american Tim Kaine a subliniat că preluarea Groenlandei ar fi un pas „dezastruos”.

„Ar fi dezastruos. Nu ar fi doar America pe primul loc, nu ar fi doar sfârșitul NATO, ar fi America singură. Vă pot spune că vom forța un vot în Senat împotriva unei acțiuni militare a SUA în Groenlanda sau Danemarca. Dacă va fi nevoie, vom obține un sprijin bipartizan copleșitor, deoarece este o prostie din partea președintelui să sugereze măcar acest lucru”, a afirmat Kaine pentru CBS News.

Un alt senator, Mark Kelly, a avertizat, într-o postare pe X, că Washingtonul „își va pierde aliații” dacă acest plan va fi pus în aplicare.

„Președintele Trump continuă să vorbească despre luarea de măsuri militare împotriva Groenlandei. (…) Adăugați un secretar al apărării necalificat și avem rețeta pentru cea mai mare gafă geopolitică a Statelor Unite din istoria țării noastre. Dacă va lua măsuri agresive împotriva Groenlandei, ne vom pierde aliații. Lumea se va schimba dramatic, iar familiile americane vor fi mai puțin în siguranță”, a spus Kelly pe X.

President Trump continues to talk about taking military action against Greenland. He recently said something to the effect of doing this the “hard way.” If the “hard way” means attacking and taking Greenland by force, this President is dumber and more incompetent than most of us…

— Senator Mark Kelly (@SenMarkKelly) January 11, 2026

Planul lui Trump a fost aspru criticat de unii oficiali europeni, inclusiv din Groenlanda și Danemarca.

Săptămâna trecută, prim-ministrul groenlandez Jens-Frederik Nielsen și patru lideri de partid au declarat că viitorul insulei „trebuie decis de poporul groenlandez”.

Și premierul danez Mette Frederiksen a declarat săptămâna trecută pentru postul național de televiziune TV2 că un atac american asupra Groenlandei ar pune capăt NATO.

„Dacă SUA aleg să atace militar o altă țară NATO, totul se oprește”, a spus ea.

Liderii europeni, printre care prim-ministrul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron, s-au alăturat lui Frederiksen în afirmația că Groenlanda „aparține poporului său”.

„Danemarca și Groenlanda, și numai ele, au dreptul să decidă asupra chestiunilor care le privesc”, au afirmat aceștia într-o declarație comună.

Mai multe explozii s-au auzit în jurul orei 01:30, ora locală, iar un incendiu a izbucnit într-o clădire din districtul Solomianskyi.

Tymur Tkachenko, șeful Administrației Militare a orașului Kiev, a anunțat că o „clădire nerezidențială” a fost lovită, fără a oferi detalii suplimentare despre pagube sau victime. Echipajele de intervenție au fost mobilizate rapid pentru stingerea incendiului și evaluarea situației. Forțele aeriene ucrainene au avertizat, de asemenea, că noi valuri de drone se îndreptau spre regiunea Kiev începând cu ora 03:00.

Noul atac are loc într-un context extrem de dificil pentru capitala ucraineană, care se confruntă cu întreruperi majore ale alimentării cu energie termică după bombardamentele masive din noaptea de 9 ianuarie. Atunci, Rusia a lansat un atac combinat cu rachete și drone asupra infrastructurii critice, lăsând aproximativ jumătate dintre clădirile de apartamente din Kiev fără încălzire.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a cerut anterior locuitorilor să părăsească orașul, dacă este posibil, din cauza condițiilor extreme și a riscului crescut pentru populație, în special pentru copii și vârstnici. Temperaturile scăzute, prognozate să persiste în zilele următoare, amplifică gravitatea situației.

Potrivit autorităților, la începutul zilei de 11 ianuarie, peste 1.000 de clădiri din Kiev rămâneau fără încălzire. Echipele tehnice lucrează în regim de urgență pentru a restabili alimentarea cu energie, însă reparațiile sunt îngreunate de avariile extinse și de riscul continuu al atacurilor.

Prim-ministrul Yuliia Svyrydenko a declarat că se așteaptă îmbunătățiri semnificative ale situației până în jurul datei de 15 ianuarie. Cu toate acestea, autoritățile avertizează că procesul de refacere completă a infrastructurii va dura mai mult.

Atacul masiv din 9 ianuarie a provocat moartea a cel puțin patru persoane și rănirea altor 25, conform bilanțului oficial. Infrastructura critică a capitalei a suferit pagube serioase, afectând alimentarea cu energie, încălzirea și alte servicii esențiale.

Autoritățile ucrainene condamnă noile atacuri și subliniază că loviturile asupra infrastructurii civile reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional. Între timp, sistemele de apărare antiaeriană rămân în stare de alertă maximă, iar populația este îndemnată să respecte instrucțiunile autorităților și să se adăpostească în timpul alertelor aeriene.

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a spus că războiul dintre Rusia și Ucraina se apropie de final și că demersurile diplomatice capătă amploare.

Declarațiile sale vin în timp ce administrația americană poartă discuții noi cu aliații europeni, scrie Kyiv Post.

„Facem progrese”, a declarat Trump reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One, duminică, spunând că vrea să oprească pierderile de vieți omenești din cadrul conflictului care durează de atâția ani deja.

El a insistat că motivația sa ține exclusiv de salvarea de vieți omenești.

„Vreau să salvez viețile, viețile rusești și ucrainene. Acesta este singurul motiv pentru care fac asta. Acesta este războiul lui Biden, nu este războiul lui Trump. (…) Tot ce pot face este să-l opresc și cred că facem progrese în direcția opririi lui”, a spus Donald Trump.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a avut discuții cu partenerii europeni.

Duminică, el a vorbit cu ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, despre soluțiile diplomatice pentru încetarea conflictului, dar și despre câteva teme transatlantice.

Marco Rubio a avut și o convorbire cu ministrul de externe al Ciprului, Constantinos Kombos.

Cei doi oficiali au vorbit despre coordonarea priorităților înaintea preluării președinției Consiliului Uniunii Europene de către Cipru, în perioada ianuarie-iunie 2026.

Luni, șeful diplomației americane urmează să îl primească la Washington pe ministrul german de externe, Johann Wadephul, Ucraina fiind o temă centrală pe agendă, potrivit surselor.

Înainte de sosirea în capitala americană, Johann Wadephul a participat la discuții la Reykjavik, alături de ministrul de externe al Islandei, axate pe securitatea arctică.

Întâlnirea s-a concentrat pe cât de importantă și tot mai strânsă este în prezent situația din Ucraina, Arctica și competiția globală dintre marile puteri.

Tot la Washington se află și ministrul german de finanțe, Lars Klingbeil, pentru discuții despre accesul la materii prime critice.

„Niciodată până acum nu a fost atât de crucial să se investească în parteneriatul transatlantic pentru a rămâne capabili să modelăm ordinea mondială”, a declarat Johann Wadephul la Berlin, înainte de plecare.

Oficialul a declarat că admite existența unor neînțelegeri cu Washingtonul, dar a precizat că Germania dorește să le rezolve „prin dialog”.

Pe fondul acestor discuții, Donald Trump a pus din nou sub semnul întrebării rolul NATO.

„Îmi place NATO”, a spus el. „Mă întreb doar dacă, dacă am avea nevoie de NATO, ar fi acolo pentru noi. Nu sunt sigur că o vor face.”

Întrebat despre o eventuală retragere a SUA din alianță, Trump a afirmat că NATO „ar fi supărat” și că o astfel de decizie ar „economisi mulți bani”.

Declarațiile președintelui american legat de această temă au alimentat îngrijorările din capitalele europene.

Rețelele de apă sunt cunoscute sub numele de qanate, potrivit Express. Construite în urmă cu mii de ani, acesta încă mai transportă apa susținând comunitățile din zonele aride. Rețelele subterane ingenioase sunt considerate autostrăzi de apă și realizări inginerești de excepție. Canale subterane antice transportă apa prin peisaje aspre, oferind comunităților o resursă foarte prețioasă atât în trecut cât și în prezent.

Qanatele își au originea în urmă cu peste 3.000 de ani în Persia (Iranul modern) și s-au răspândit în Orientul Mijlociu, Africa de Nord și chiar în părți ale Chinei. Concepute pentru a aduce apa din lacuri și izvoare montane în zonele aride, qanatele sunt formate din tuneluri cu pantă ușoară care folosesc gravitația. Puțuri verticale sunt săpate de-a lungul tunelului, permițând ventilația, întreținerea și accesul în timpul construcției.

Prin menținerea apei în subteran, se reduce evaporarea în zonele cu deșert și temperaturi ridicate.
De-a lungul istoriei, numeroase comunități s-au bazat pe rețeaua subterană pentru irigații, apă potabilă și creșterea animalelor. Canalele subterane au susținut viața în zone care fără apă nu ar putea fi locuite.

Chiar și în prezent numeroase qanaturi sunt folosite. În Iran, mii de kilometri din aceste tuneluri încă furnizează apă comunităților și fermelor. Asta deși întreținerea rețelelor subterane necesită multă muncă și cunoștințe transmise din generație în generație. Unele qanaturi formează o parte importantă a patrimoniului cultural, reflectând adaptarea oamenilor la climatul extrem.

Cercetătorii au tras concluzia că rețelele nu sunt doar minuni inginerești ci și simboluri ale gestionării durabile a apei. Construcțiile care se întind pe suprafețe uriașe nu au nevoie de pompe și electricitate, bazându-se exclusiv pe gravitație și o planificare inteligentă.

Totodată, cercetătorii studiază qanaturile pentru a găsi soluții la provocările actuale legate de deșertificare. Acestea ar putea fi implementate în regiunile care se confruntă cu deficitul de apă.

Direcția de Informații a Apărării din Ucraina susține că forțele ruse au folosit la începutul acestui an o nouă armă de lovire, identificată drept Geran-5, un vehicul aerian fără pilot cu motor cu reacție, care poate fi încadrat mai degrabă ca rachetă de croazieră decât ca dronă clasică.

Spre deosebire de dronele Shahed, Geran-5 are un design aerodinamic clasic și un motor cu reacție.

Potrivit informațiilor disponibile, Geran-5 are o rază de acțiune de aproximativ 1.000 de kilometri, un focos de circa 90 de kilograme, o lungime de aproximativ 6 metri și o anvergură a aripilor de până la 5,5 metri.

Alte detalii tehnice nu au fost făcute publice.

Ucrainenii afirmă că noua armă folosește componente comune cu alte drone Geran, inclusiv motoare cu reacție Telefly de fabricație chineză, sisteme de navigație prin satelit Kometa, module de comunicație 3G/4G și echipamente electronice comerciale.

Structura dronei este similară cu cea a dronei iraniene Karrar, testată în 2023 ca platformă de luptă aeriană.

Serviciile de informații ucrainene susțin că Rusia lucrează la o variantă a Geran-5 echipată cu rachete aer-aer R-73, ceea ce ar putea reprezenta o amenințare suplimentară pentru aviația ucraineană.

Moscova ar fi testat anterior și integrarea rachetelor R-60 sau a sistemelor portabile Verba pe alte drone de atac.

Aceste rachete balistice vor fi dezvoltate în cadrul proiectului Nightfall, iar acestea vor fi capabile să lovească ținte aflate în adâncul teritoriului Rusiei, a declarat Ministerul britanic al Apărării într-un comunicat emis duminică seara.

„Rachetele Nightfall vor putea fi lansate de pe o serie de vehicule, vor putea trage mai multe rachete în succesiune rapidă și se vor putea retrage în câteva minute, permițând forțelor ucrainene să lovească ținte militare cheie înainte ca forțele ruse să poată răspunde. Cu o încărcătură explozivă de 200 kg, o rată de producție de înaltă precizie de 10 sisteme pe lună și un preț maxim de 800.000 de lire sterline pe rachetă, NIGHTFALL are scopul de a oferi Ucrainei o opțiune de atac puternică, rentabilă și cu rază lungă de acțiune, cu controale minime asupra exporturilor străine”, se mai arată în comunicatul emis de ministerul britanic al Apărării.

Rachetele Nightfall vor avea o rază de acțiune de peste 500 de kilometri.

„Atacurile din noaptea de joi demonstrează că Putin crede că poate acționa cu impunitate, țintind zone civile cu arme avansate. În loc să negocieze serios pacea, el intensifică serios războiul său ilegal. (…) Nu vom accepta acest lucru, de aceea suntem hotărâți să punem arme de ultimă generație în mâinile ucrainenilor, în timp ce aceștia ripostează”, a spus John Healey, Secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

Anunțul privind dezvoltarea unei astfel de rachete care să vină în sprijinul Ucrainei a avut loc după vizita recentă a secretarului britanic al Apărării, John Healey, în Ucraina, care a coincis cu un atac masiv cu rachete și drone rusești împotriva Kievului și a altor orașe, în perioada 8-9 ianuarie. În timpul atacului, Rusia a lansat o rachetă balistică Oreșnik asupra vestului Ucrainei, la 60 de kilometri de granița cu Polonia.

Moscova spune că atacul a avut loc ca reacție la o presupusă tentativă a Ucrainei de a lovi cu drone una dintre reședințele președintelui Vladimir Putin. Kievul neagă această acuzație și o consideră falsă.

Ilustrația este însoțită de mesajul „și acesta va fi înlăturat”, o aluzie directă la soarta liderilor considerați tirani de-a lungul istoriei.

Potrivit CNN, imaginea îl prezintă pe Donald Trump sub forma unui sicriu de piatră, decorat cu hieroglife, amplasat într-un mormânt funerar. Drapelul SUA și Marele Sigiliu al Statelor Unite sunt sculptate pe sarcofag, care apare crăpat și în curs de distrugere. Deasupra desenului este menționat textul „Ca faraonul”, sugerând o paralelă între liderul american și conducătorii despotici din Antichitate.

În postarea care însoțește caricatura, Khamenei face referire la personaje istorice și biblice precum faraonii Egiptului antic și Nimrod, figură menționată în Cartea Genezei. De asemenea, sunt amintiți Reza Khan și Mohammad Reza, primul și al doilea șah ai Iranului din dinastia Pahlavi. Mesajul sugerează că acești lideri au fost „răsturnați atunci când se aflau la apogeul mândriei lor”, iar aceeași soartă l-ar aștepta și pe Donald Trump.

„Acest individ care stă acolo în aroganță și mândrie și judecă întreaga lume ar trebui să știe și el că, de obicei, tiranii și oamenii aroganți ai lumii […] au fost înlăturați atunci când se aflau la apogeul mândriei lor; și acesta va fi înlăturat”, se arată în mesajul postat pe contul oficial al liderului iranian.

آن بابایی که با نخوت و غرور نشسته آنجا راجع به همه‌ی دنیا قضاوت میکند، او هم بداند که معمولاً‌ مستبدّین و مستکبران عالم، از قبیل فرعون و نمرود و رضاخان و محمّدرضا و امثال اینها، وقتی که در اوج غرور بودند سرنگون شدند،
این هم سرنگون خواهد شد.#مثل_فرعون pic.twitter.com/hxzJVQQOiL

— KHAMENEI.IR | فارسی (@Khamenei_fa) January 11, 2026

Deși nu a existat o reacție oficială imediată din partea Casei Albe, gestul a fost interpretat de observatori internaționali ca o escaladare a retoricii politice și o provocare directă la adresa leadershipului american.

Experți în relații internaționale subliniază că utilizarea simbolisticii istorice și religioase este frecventă în discursul liderului suprem iranian, fiind destinată să transmită mesaje puternice fără a recurge la declarații explicite de amenințare. Totuși, caricatura a fost catalogată de unii comentatori drept ofensatoare și inflamatoare, în contextul deja fragil al relațiilor dintre cele două state.

Prințul moștenitor, aflat în exil s-a adresat militarilor și membrilor forțelor de securitate și le-a cerut să treacă de partea poporului. „ Angajații instituțiilor publice, precum și membrii forțelor armate și de securitate, au de făcut o alegere: să fie alături de popor și să devină aliați ai națiunii sau să devină complici cu ucigașii poporului – și să suporte rușinea și condamnarea veșnică a națiunii”, a scris Reza Pahlavi pe contul său X, potrivit Le Figaro.

Adresându-se cetățenilor iranieni „din afara Iranului”, el a subliniat că „toate ambasadele și consulatele iraniene aparțin poporului iranian”, cerând ca acestea „să fie împodobite cu steagul național al Iranului”, referindu-se la steagul folosit de fosta monarhie iraniană răsturnată de Revoluția Islamică din 1979 și înlocuită cu Republica Islamică.

Sâmbătă, la Londra, sute de oameni au manifestat în fața ambasadei Iranului, iar un bărbat a reușit să se urce pe balconul clădirii pentru a înlocui pentru scurt timp steagul Republicii Islamice cu un steag din vremea monarhiei.

Timothée Chalamet a câștigat duminică primul său Glob de Aur, primind premiul pentru cel mai bun actor într-un musical sau comedie pentru filmul „Marty Supreme”, potrivit CNN.

Chalamet i-a salutat pe ceilalți nominalizați din categorie în discursul său de acceptare, spunând că categoria a fost plină „de mulți mari actori” și i-a mulțumit regizorului filmului, Josh Safdie, pentru că a crezut în el.

Chalamet a fost nominalizat anterior la Globes pentru interpretările sale în filme precum „Call Me By Your Name” și „Wonka”.

Stephen Graham și Michelle Williams au câștigat Globurile de Aur pentru cel mai bun actor și actriță într-un serial limitat.

Stephen Graham și Michelle Williams au câștigat Globurile de Aur pentru cel mai bun actor și actriță într-un serial limitat

Graham a câștigat premiul pentru rolul său din serialul aclamat de critici „Adolescence”. El le-a mulțumit celorlalți nominalizați pentru „performanțele lor remarcabile în toate domeniile”, adăugând că a fost o onoare pentru el să „împartă acest spațiu cu voi”.

Williams a câștigat premiul pentru rolul său din „Dying for Sex”

Rose Byrne este câștigătoarea premiului din acest an pentru cea mai bună interpretare a unei actrițe într-un film.

Rose Byrne a câștigat premiul pentru cea mai bună interpretare a unei actrițe într-un film, pentru filmul „If I Had Legs I’d Kick You”

Erin Doherty a câștigat primul premiu din istorie pentru cel mai bun actor în rol secundar într-o dramă TV, grație rolului său din serialul „Adolescence”, difuzat de Netflix.

Premiul pentru cea mai bună actriță într-o dramă TV i-a fost acordat Rheei Seehorn pentru interpretarea sa din „Pluribus”.

Paul Thomas Anderson a câștigat premiul pentru cel mai bun regizor.

Cineastul a câștigat deja premiile pentru scenariu pentru „One Battle After Another”, iar Teyana Taylor a câștigat un premiu pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru rolul său din film. Este o noapte de vis pentru Anderson, o nominalizată perpetuă la galele de premiere și un punct de referință al cinematografiei de la Hollywood.

Înaintea întâlnirilor de luni de la Washington privind lupta globală pentru materii prime esențiale, prim-ministrul Mette Frederiksen a declarat că „există un conflict privind Groenlanda”, potrivit AFP.

„Acesta este un moment decisiv” cu mize care depășesc problema imediată a viitorului Groenlandei, a adăugat ea într-o dezbatere cu alți lideri politici danezi.

Frederiksen a postat pe Facebook că „suntem pregătiți să ne apărăm valorile – oriunde este necesar – și în Arctica. Credem în dreptul internațional și în dreptul popoarelor la autodeterminare”.

Germania și Suedia au susținut Danemarca împotriva ultimelor pretenții ale lui Trump asupra teritoriului danez autonom.

Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a condamnat „retorica amenințătoare” a SUA după ce Trump a repetat că Washingtonul „va face ceva în privința Groenlandei, fie că îi place, fie că nu”.

„Suedia, țările nordice, statele baltice și câteva țări europene importante sunt alături de prietenii noștri danezi”, a declarat el la o conferință pe tema apărării desfășurată la Salen, la care a participat generalul american însărcinat cu NATO.

Kristersson a declarat că o preluare de către SUA a Groenlandei, o zonă bogată în minerale, ar fi „o încălcare a dreptului internațional și riscă să încurajeze alte țări să acționeze exact în același mod”.

Germania și-a reiterat sprijinul pentru Danemarca și Groenlanda înaintea discuțiilor de la Washington. Înainte de întâlnirea de luni cu omologul său american Marco Rubio, ministrul german de externe, Johann Wadehpul, a purtat discuții în Islanda pentru a aborda „provocările strategice ale Nordului Îndepărtat”, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe.

Națiunile europene s-au grăbit să coordoneze un răspuns după ce Casa Albă a declarat săptămâna aceasta că Trump dorește să cumpere Groenlanda și a refuzat să excludă o acțiune militară.

„Au sunat ieri”, a spus Trump. „Liderii Iranului vor să negocieze”, a declarat Donald Trump reporterilor de la bordul aeronavei Air Force One. „Cred că s-au săturat să fie bătuți de Statele Unite. Iranul vrea să negocieze cu noi”, a continuat el.

Comentariile lui Trump vin la câteva zile după ce președintele le-a spus reporterilor că, dacă Teheranul se angajează în violențe mortale împotriva protestatarilor, SUA „s-ar implica”.

CNN a relatat duminică că Trump ia în considerare diverse opțiuni de intervenție, de la atacuri militare la noi sancțiuni împotriva unor personalități ale regimului sau împotriva unor sectoare ale economiei iraniene, precum energia sau sistemul bancar.

Președintele Donald Trump a declarat duminică că administrația sa monitorizează protestele mortale din Iran și continuă să analizeze posibile opțiuni militare.

„Se pare că au fost uciși oameni care nu ar trebui uciși. Aceștia sunt violenți, dacă îi numiți lideri. Nu știu dacă liderii lor conduc pur și simplu prin violență, dar privim lucrurile foarte serios”, a declarat Trump reporterilor.

„Armata analizează situația, iar noi analizăm niște opțiuni foarte solide. Vom lua o decizie în acest sens.”

Anterior, Trump spusese că analizează o serie de opțiuni militare potențiale în Iran. El a mai declarat că fost informat în ultimele zile despre diferite planuri de intervenție.

Liderul american a mai spus că administrația sa ar putea discuta cu Elon Musk despre asigurarea accesului iranienilor la Starlink, serviciul de internet prin satelit al miliardarului din domeniul tehnologiei.

Când a fost întrebat cum ar reacționa Statele Unite dacă Iranul ar ataca bazele militare americane, Trump a spus: „Îi vom lovi la niveluri la care nu au mai fost loviți până acum”.

Aceste insigne alb-negru, afișau sloganuri precum „BE GOOD” și „ICE OUT”, introducând o perspectivă politică în gala de premiere după ceremonia relativ apolitică de anul trecut.

Mark Ruffalo, Wanda Sykes și Natasha Lyonne au purtat insignele pe covorul roșu, iar alte vedete erau așteptate să le aibă și ele expuse, potrivit AP.

De la împușcăturile de miercuri, au izbucnit proteste în toată țara. Unele proteste au dus la ciocniri cu forțele de ordine, în special în Minneapolis, unde ICE desfășoară cea mai mare operațiune de aplicare a legii privind imigrația de până acum.

„Avem nevoie ca fiecare parte a societății civile, fiecare societate să se exprime”, a declarat Nelini Stamp de la Working Families Power, una dintre inițiatoarele insignelor anti-ICE. „Avem nevoie de artiștii noștri. Avem nevoie de artiștii noștri. Avem nevoie de oamenii care reflectă societatea.”

Ideea pentru insigne „ICE OUT” a început cu un schimb de mesaje text la începutul acestei săptămâni, între Stamp și Jess Morales Rocketto, directoarea executivă a unui grup de advocacy latino numit Maremoto.

Ele știu că momentele culturale de mare profil pot introduce milioane de telespectatori în problemele sociale. Acesta este al treilea an de activism la Globurile de Aur pentru Morales Rocketto, care a mobilizat anterior Hollywood-ul pentru a protesta față de politicile de separare a familiilor ale administrației Trump. Stamp a spus că se gândește mereu la premiile Oscar din 1973, când Sacheen Littlefeather i-a luat locul lui Marlon Brando și a refuzat premiul pentru a protesta față de portretizarea nativilor americani în industria divertismentului american.

Echipa lui Hansi Flick a condus de 3 ori pe tabela de marcaj, Real revenind doar de două ori. Catalanii sunt pentru a 16-a oară în posesia trofeului, scrie ProSport.

Echipa catalană și-a păstrat trofeul, după ce la ediția de anul trecut învinsese Real cu 5-2. Acum a condus de 3 ori și a terminat meciul în inferioritate, după ce de Jong a văzut roșu în minutul 90, după ce a intrat cu talpa pe tibia lui Mbappe.

„De fiecare dată când Barcelona marca, Real Madrid reușea să egaleze. Și de fiecare dată, echipa lui Hansi Flick și-a impus fotbalul superior unei echipe Real Madrid care a luptat din greu și a rămas în joc până la final, deși nu a fost suficient. Cele două goluri uimitoare ale lui Raphinha și șutul lui Lewandowski au făcut ca eforturile lui Vinicius și Gonzalo să fie insuficiente.

Barcelona a fost echipa mai bună, dictând jocul și dominând în cele din urmă o echipă Real Madrid mai «Mourinho» ca niciodată, cu cel mai talentat elev al antrenorului portughez la cârmă.Nu au răsuflat ușurați până la fluierul final, dar au dominat la Jeddah, câștigând la o diferență strânsă de 3-2”, scrie publicația Mundo Deportivo, citată de ProSport.

Barcelona câștigă trofeul pentru a 16-a oară, după ce și l-a mai adjudecat în 1983, 1991, 1992, 1994, 1996, 2005, 2006, 2009, 2010, 2011, 2013, 2016, 2018, 2023 și 2025. Real Madrid rămâne cu 13, ultimul fiind cucerit în 2024.

Secretarul pentru Securitate Internă al Statelor Unite, Kristi Noem, a declarat pentru Fox News că „alte sute” de oameni vor fi trimiși în zonă „pentru a permite ICE și membrilor Patrulei de Frontieră care lucrează în Minneapolis să o facă în siguranță”, potrivit BBC.

Proteste împotriva aplicării legilor privind imigrația au avut loc în orașe din SUA după ce Renee Nicole Good, în vârstă de 37 de ani, a fost împușcată mortal în mașina sa, miercuri.

Administrația Trump susține că agentul a acționat în autoapărare. Oficialii locali insistă că femeia nu reprezenta niciun pericol.

Noem a declarat că ofițerii vor sosi „astăzi și mâine” și a avertizat că se vor lua măsuri dacă oamenii vor încerca să le obstrucționeze munca. „Dacă desfășoară activități violente împotriva forțelor de ordine, dacă ne împiedică operațiunile, aceasta este o infracțiune și îi vom trage la răspundere pentru aceste consecințe”, a spus ea.

Protestatarii s-au adunat sâmbătă la Minneapolis, proteste anti-ICE având loc și în alte părți ale SUA, inclusiv în Austin, Seattle, New York și Los Angeles. Poliția din Minneapolis a estimat că „zeci de mii de oameni” au participat la mitingul și marșul „ICE out of Minnesota”, care au început sâmbătă în Powderhorn Park.

Primarul orașului Minneapolis, Jacob Frey, a declarat că protestul a fost „pașnic”.

Poliția a declarat că 31 de persoane au fost arestate în urma protestelor de vineri și sâmbătă .

Minnesota a înregistrat deja o creștere a numărului de oficiali federali în domeniul aplicării legii, pe măsură ce administrația Trump intensifică aplicarea legilor privind imigrația în stat.

Primarul din Minneapolis a adăugat că forțele de ordine locale ale orașului erau „depășite numeric de numărul de agenți ICE și chiar mai mulți”.

Australia a impus platformelor mari, inclusiv Meta, TikTok și YouTube, să împiedice utilizatorii minori să dețină conturi de la intrarea în vigoare a legislației, pe 10 decembrie anul trecut, potrivit France24 care citează AFP.

Companiile riscă amenzi de 49,5 milioane de dolari australieni (33 de milioane de dolari americani) dacă nu iau „măsuri rezonabile” pentru a se conforma.

Meta, compania miliardarului Mark Zuckerberg, a anunțat că a eliminat 331.000 de conturi de minori de pe Instagram, 173.000 de pe Facebook și 40.000 de pe Threads până pe 11 decembrie. Compania a declarat că se angajează să respecte legea.

„Acestea fiind spuse, facem apel la guvernul australian să colaboreze constructiv cu industria pentru a găsi o cale mai bună de urmat, cum ar fi stimularea întregii industrii pentru a ridica standardul în furnizarea de experiențe online sigure, care respectă confidențialitatea și adecvate vârstei, în loc de interdicții generale”, se arată într-un comunicat.

Meta a reînnoit un apel anterior ca magazinele de aplicații să fie obligate să verifice vârsta persoanelor și să obțină aprobarea părinților înainte ca persoanele sub 16 ani să poată descărca o aplicație. Meta a susținut că părinții și experții sunt îngrijorați de faptul că interdicția izolează tinerii de comunitățile online și îi direcționează pe unii către aplicații mai puțin reglementate și colțuri mai întunecate ale internetului.

Impactul inițial al legislației „sugerează că aceasta nu își îndeplinește obiectivele de creștere a siguranței și bunăstării tinerilor australieni”, a argumentat acesta.

Deși și-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa unui standard industrial pentru determinarea vârstei online, Meta a declarat că respectarea legislației australiene va fi un „proces cu mai multe straturi”.

De la interdicție, firma cu sediul în California a declarat că a contribuit la înființarea OpenAge Initiative, un grup non-profit care a lansat instrumente de verificare a vârstei numite AgeKeys, care vor fi utilizate cu platformele participante.

Temperatura de pe aeroport a scăzut la minus 37 de grade Celsius, duminică dimineață, după mai multe zile de vreme similară geroasă, ceea ce a îngreunat degivrarea aeronavelor și alte operațiuni, a relatat postul public național de radio și televiziune din Finlanda, Yle, citat de AP.

Se așteaptă ca înghețul să persiste luni în Kittilä, o zonă situată în Laponia, în nordul Finlandei, o zonă slab populată. Institutul Meteorologic Finlandez prognozează temperaturi de aproape minus 40 de grade Celsius.

Finlandezii sunt în general obișnuiți cu temperaturile geroase de iarnă, dar frigul din acest an, care a afectat regiuni extinse din nordul, centrul și estul Europei, este mai sever decât în ​​alți ani.

Ninsorile abundente, vânturile puternice și drumurile înghețate au îngreunat călătoriile în unele părți ale Europei.

Imaginile, geolocalizate la morga Kahrizak, la sud de capitala Iranului, arată zeci de cadavre înfășurate în saci negri în fața unei morgi din Teheran și ceea ce par a fi iranieni care își caută rudele dispărute, potrivit Le Figaro.

Videoclipul a fost publicat pentru prima dată online sâmbătă. Morga este cunoscută oficial sub numele de Centrul și Laboratorul de Diagnostic Forensic Provincial din Teheran. ONG-ul Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia, afirmă că filmările „arată un număr mare de oameni uciși în timpul protestelor la nivel național din Iran”.

Organizația Hengaw, cu sediul tot în Norvegia, susține că a autentificat ea însăși aceste imagini care prezintă „zeci de cadavre însângerate în interiorul și în exteriorul morgii din Kahrizak”, mărturisind o „crimă de o amploare și o gravitate considerabile” .

Apărătorii drepturilor omului au acuzat forțele de securitate că au folosit muniție reală pentru a reprima protestele care durează de două săptămâni, pe fondul unei pene de internet de peste 60 de ore în țară.