Administrația Națională „Apele Române” a anunțat joi, într-o postare pe Facebook, că România traversează „una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii”, în condițiile în care debitul Dunării continuă să scadă, iar în bazinul superior al fluviului nu sunt prognozate precipitații în perioada imediat următoare.
„Debitul Dunării la intrarea în țară (Baziaș) este astăzi de 1.600 mc/s, iar prognoza Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august. Aceste valori sunt de aproape trei ori mai mici decât media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s) și se apropie de minimul istoric înregistrat în anul 1985, când debitul Dunării a fost de 1.400 mc/s”, anunță Apele Române.
Al doilea reactor de la Cernavodă nu se mai opreșteTotodată, instituția menționează că Societatea Națională Nuclearelectrica a informat Dispeceratul Central al Administrației Naționale „Apele Române” că „Unitatea 2 va rămâne conectată la Sistemul Energetic Național, întrucât parametrii de operare permit funcționarea în condiții de siguranță”.
„Pe sectorul Călărași–Cernavodă se mențin restricțiile de treapta a III-a pentru irigații, ceea ce înseamnă furnizarea apei cu debite reduse sau în anumite intervale orare”, mai transmite Administrația Națională „Apele Române”.
Seceta hidrologică afectează în continuare mai multe regiuni ale țării, inclusiv Crișana, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova, unde sunt înregistrate sectoare de râuri cu debite foarte reduse sau chiar fenomene de secare.
Administrația Națională „Apele Române” a subliniat că „nu există restricții pentru alimentarea cu apă a populației”. Gradul de umplere al principalelor 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, nivel considerat suficient pentru asigurarea alimentării cu apă în sistem centralizat.
Viceprim-ministrul interimar Tánczos Barna a fost mandatat de prim-ministrul interimar Ilie Bolojan să primească la sediul guvernului delegația crescătorilor de ovine care au protestat joi în București.
Potrivit unui comunicat de presă al guvernului, fermierii au prezentat o listă de revendicări, care s-au concentrat în principal pe solicitarea de schimbare a președintelui ANSVSA, acuzând lipsa de dialog, și au cerut urgentarea soluțiilor pentru ieșirea din criză și compensarea pierderilor suferite din cauza blocării exportului de ovine.
Tánczos Barna i-a asigurat pe reprezentanții fermierilor că-i va transmite lui Ilie Bolojan doleanțele sectorului de ovine care vor fi analizate cu prioritate în perspectiva stabilirii unor soluții urgente care să răspundă problemelor cu care aceștia se confruntă.
Totodată, conform aceleiași surse, Tánczos Barna i-a informat pe fermierii veniți la București că a cerut ANSVSA să finalizeze planul de măsuri pentru crearea unui sistem riguros și credibil de trasabilitate și de control al mișcării animalelor, astfel încât România să demonstreze că are capacitatea să gestioneze aspectele ce țin de controlul bolilor.
„În cursul zilei de astăzi, am avut ocazia să mă consult cu domnul premier și posibilitatea de a-l informa de solicitările fermierilor cu care m-am întâlnit la Palatul Victoria. Îi asigur pe fermieri că am înțeles mesajul. Zilele acestea o nouă echipă de experți de la ANSVSA și mediul academic vor prezenta planul pentru ieșirea din criză, care va fi dezbătut săptămâna viitoare atât cu Colegiul Medicilor Veterinari, cât și cu reprezentanții fermierilor și experții Comisiei Europene, după care va fi înaintat și oficial Comisiei. Îi asigur pe fermieri, că o decizie în ceea ce privește conducerea ANSVSA va fi luată la nivelul Guvernului în cel mai scurt timp posibil” – a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, după întâlnirea cu reprezentanții oierilor.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a făcut declarații de presă la finalul plenului, explicând motivul pentru care liberalii nu au votat legea integrității.
„Legea privind unele măsuri în domeniul integrității a fost respinsă, nu a fost aprobată de plenul Senatului. Partidul Național Liberal nu a votat această lege, din motivele clar invocate de către colegul meu, domnul Fenechiu, liderul de grup. (…) Am constatat că au fost introduse două amendamente față de propunerea de la Camera Deputaților, unul dintre ele care ar fi dus la declararea neconstituțională a acestei legi, deci la periclitarea jalonului de 770 de milioane de euro. Vorbind de retroactivitatea unor prevederi, lucru care este evident neconstituțional, fără să fii specialist în drept, poți constata asta. Al doilea element pentru care noi nu am votat această lege este prevederea cu cash-ul, cu care nu suntem de acord, un amendament introdus în ultima clipă de cei de la PSD, astfel că am decis să nu votăm această lege”.
El a mai anunțat că legea va fi redepusă mâine la Parlament.
„[Am decis] împreună cu colegii de la USR să redepunem mâine dimineață legea în forma corectă, fără aceste două amendamente, ea urmând să intre pe circuitul parlamentar și să fie aprobată până la finalul lunii pentru a ne încadra în termenul aferent jalonului”, a explicat Abrudean.
UPDATE 18:20 Legea integrității a picat la vot în SenatLegea integrității a picat la vot în Senat. Au fost 112 senatori prezenți la ședință, iar 55 dintre aceștia au votat pentru, 29 nu au votat, iar alți 28 s-au abținut de la vot.
„Astăzi am constatat că Ilie Bolojan, premierul României, care vorbeşte despre cele 770 de milioane de euro pe care România trebuie să le absoarbă şi din acest considerent ne-a şi chemat într-o sesiune extraordinară, ceea ce valorează este prietenia domniei sale cu domnul Fritz. Astăzi, dragi colegi, este ziua prieteniei. Pentru România, costurile acestei prietenii înseamnă 770 de milioane de euro”, a spus senatorul PSD Daniel Zamfir, în plen, după vot.
Știrea inițială: Dispută în Senat pe amendamentul PSD la legea integrității. Zamfir: Sacrificați 770 de milioane de euro pentru FritzJoi, în plenul Senatului, senatorul PSD Daniel Zamfir și premierul interimar Ilie Bolojan au avut un schimb dur de replici în timpul dezbaterilor asupra amendamentului depus de PSD la legea integrității, care prevede încetarea mandatului pentru fapte de integritate aplicate retroactiv și care l-ar viza și pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
Daniel Zamfir a acuzat Executivul și pe Ilie Bolojan că blochează adoptarea amendamentului pentru a-l proteja pe liderul USR și că România riscă să piardă fonduri din PNRR.
„Vă rog să-mi spuneți aici care este motivul pentru care sacrificați 770 de milioane de euro pentru a-l salva pe Dominic Fritz? Spuneți-mi de ce trebuie să mai rămână domnul Fritz încă doi ani, când există decizia Curții? Că aveți dumneavoastră o înțelegere? Nu ne interesează”, a declarat senatorul PSD în plen.
Ce a spus BolojanÎn replică, Ilie Bolojan a declarat de la tribună că nu ar fi luat cuvântul dacă nu ar fi fost nominalizat de senatorul PSD și a respins acuzațiile formulate de acesta. În plus, el a susținut că amendamentul PSD pe legea ANI reprezintă o încălcare evidentă a principiului neretroactivității legii și a criticat PSD pentru că, în opinia sa, nu și-a asumat în anii anteriori adoptarea reformelor necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR.
„Trebuie să ai mult tupeu ca să încerci să modifici niște legi într-un sens profund neconstituțional, știind că legea activează doar pentru viitor, și să invoci aici interesul României, când ai dărâmat un guvern fără să pui nimic în loc, când nu ți-ai asumat răspunderea ca partid să treci legi în ani de zile pe care România și le-a asumat în PNRR, iar acum suntem în situația să le trecem pe ultima sută de metri, să vii să invoci sume”, a declarat Bolojan.
„În condițiile în care vii și încerci niște forțări care sunt în mod evident neconstituționale, invocând interesul național, asta nu are nici o legătură nici cu țara asta, nici cu bunul simț, nici cu normalitatea. Și resping asemenea lucruri”, a mai spus premierul interimar.
Reacția lui Dominic FritzÎn cursul zilei de joi, președintele USR, Dominic Fritz, a reacționat vehement după ce PSD a introdus un amendament pe legea ANI care introduce încetarea mandatului pentru fapte retroactive de integritate. Acesta a transmis că amendamentul riscă să transforme România într-o „republică bananieră” și consideră că acest demers îl vizează personal.
„Amendamentul introduce o nouă sancțiune pentru toate faptele de incompatibilitate și conflict de interese petrecute anterior intrării în vigoare a legii. Mai anume, această sancțiune nouă este încetarea mandatului în timp de 30 de zile. Este evident că acest amendament a fost introdus pentru situația mea”, a spus Fritz într-o conferință de presă.
În luna iunie, ÎCCJ l-a condamnat definitiv, pe liderul USR, Dominic Fritz , pentru conflict de interese administrativ legat de semnarea unui document urbanistic.
Legea integrității e jalon în PNRR. Dacă România nu adoptă legea într-o formă acceptată de Comisia Europeană, trebuie să returneze circa 770 de milioane de euro deja cheltuiți.
Potrivit Live Science, racheta a decolat pe 23 iulie, de la Centrul de Lansare a Sateliților Xichang, din sud-vestul Chinei. La scurt timp după decolare, un fulger a lovit racheta în timpul ascensiunii prin atmosfera terestră, luminând cerul pentru o fracțiune de secundă.
Imaginile surprinse de spectatori arată cum descărcarea electrică înconjoară fuselajul rachetei și jetul de evacuare, înainte de a se îndrepta spre sol. Cei prezenți au reacționat cu uimire, apoi au aplaudat când racheta și-a continuat ascensiunea fără probleme.
Satelitul a fost plasat cu succes pe orbităCompania de stat chineză China Aerospace Science and Technology Corp. (CASC), principalul dezvoltator de rachete și sateliți al programului spațial al Chinei, a anunțat ulterior că misiunea a fost „un succes deplin”. Racheta Long March 3B a plasat pe orbită satelitul geostaționar de comunicații Tianlian-2 (06), destinat să asigure legăturile de comunicații și transmisia de date pentru stația spațială chineză Tiangong, laboratorul orbital permanent al Chinei.
Comunicatul oficial nu a menționat însă incidentul provocat de fulger.
Cum sunt protejate rachetele împotriva fulgerelorRachetele moderne sunt proiectate cu învelișuri metalice foarte conductoare, care dirijează curentul electric pe exteriorul vehiculului și protejează sistemele interne. Principiul este asemănător celui al unei cuști Faraday, folosit și la aeronavele comerciale, care sunt lovite de fulger în mod regulat fără consecințe substanțiale.
Totuși, lansările spațiale sunt programate, de regulă, în condiții meteorologice favorabile pentru a reduce riscul unor astfel de incidente.
Alte rachete lovite de fulgerAstfel de cazuri sunt rare, însă nu fără precedent. În 1969, racheta americană Saturn V, folosită de NASA pentru transportul astronauților spre Lună în cadrul programului Apollo, a fost lovită de două ori de fulger, la scurt timp după lansarea misiunii Apollo 12. Deși unele instrumente au fost afectate, astronauții au ajuns în siguranță pe Lună.
În 2019, o rachetă rusească Soyuz a fost lovită de fulger în timpul lansării unui satelit de comunicații, iar în 1987, o rachetă americană Atlas-Centaur s-a dezintegrat după ce o descărcare electrică a provocat o eroare în computerul de navigație.
Aproape jumătate dintre români consideră că România ar trebui să organizeze alegeri parlamentare anticipate, arată cel mai recent Barometru de opinie realizat la nivel național de Avangarde.
Sondajul publicat joi arată, totodată, că cei mai mulți respondenți își doresc ca România să păstreze un echilibru între Uniunea Europeană și Statele Unite în ceea ce privește relațiile de apărare și securitate, deși UE se clasează peste SUA, ca și procent, referitor la asigurarea protecției.
Potrivit cercetării sociologice, 49% dintre respondenți susțin organizarea de alegeri anticipate, în timp ce 39% se declară împotriva unei astfel de soluții. Alți 12% au spus că nu știu sau nu au dorit să răspundă.
Ultimele rezultate vin în contextul în care Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură, depusă de PSD și AUR și adoptată pe 5 mai. De atunci, PSD, cel mai mare partid din Parlament, nu a reușit să formeze o nouă majoritate guvernamentală, iar președintele formațiunii, Sorin Grindeanu, a declarat în mai multe rânduri că nu poate strânge cele 233 de voturi necesare pentru învestirea unui nou Guvern.
În mod normal, următoarele alegeri parlamentare ar trebui să aibă loc în decembrie 2028, după scrutinul organizat în decembrie 2024.
Referitor la preferințele electorale are românilor din ultimele luni, care ar putea să se manifeste în cazul unor alegeri anticipate, acestea s-au modificat semnificativ față de rezultatul alegerilor parlamentare din 2024.
Conform unui sondaj IRES publicat în luna iulie, opt din zece români consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar peste nouă din zece spun că țara traversează o criză politică.
Cercetarea indică, totodată, că partidul AUR ar câștiga alegerile parlamentare dacă acestea ar fi organizate în cel mai scurt timp. Partidul ar obține 40% din voturile celor care declară o opțiune electorală. PSD se situează pe locul al doilea, cu 21%, urmat de PNL cu 17% și USR cu 10%.
Sondajul a fost realizat în perioada 29 iunie – 2 iulie 2026.
Barometrul Avangarde surprinde și preferințele românilor în ceea ce privește direcția politicii externe și de securitate. Cei mai mulți dintre respondenți, 51%, consideră că România ar trebui să mențină un echilibru între relațiile cu Uniunea Europeană și cele cu Statele Unite.
În același timp, 23% dintre participanții la sondaj spun că România ar trebui să acorde prioritate relațiilor de apărare și securitate cu Uniunea Europeană, în timp ce 18% cred că parteneriatul cu Statele Unite ar trebui să fie principalul obiectiv. Restul respondenților nu au exprimat o opțiune clară.
Barometrul Avangarde a fost realizat telefonic în perioada 22-27 iulie 2026, pe un eșantion de 1.050 de respondenți. Marja de eroare declarată este de plus/minus 3%.
Centrala nucleară Paks, din Ungaria, ar urma să fie închisă în cel mult 72 de ore, conform informării publicate joi de oficialii MVM, companie controlată de guvernul de la Budapesta.
Aceasta produce în prezent 935 MW, energie care se contorizează astfel la scăderea producției la nivelul pieței unice europene.
Potrivit oficialilor ungari, oprirea unității este inevitabilă din cauza debitelor foarte mici ale Dunării, din care asigură răcirea instalațiilor.
„Din cauza nivelului scăzut al apei Dunării, oprirea completă a Centralei Nucleare Paks și, implicit, încetarea producției de energie electrică, va deveni inevitabilă în următoarele 24-72 de ore”, au transmis oficialii MVM.
În același comunicat, compania face apel la un consum responsabil de energie.
Pusă în funcțiune în 1982, centrala nucleară Paks are o capacitate instalată cu aproximativ o treime mai mare decât Centrala nucleară de la Cernavodă, atunci când funcționează ambele unități cu o putere instalată de aproximativ 700 MW.
Unitatea 1 a fost oprită marți dimineața și în prezent este în funcțiune doar Unitatea 2, care ar fi urmat să fie oprită în prima parte a zilei de joi, dar responsabilii Nuclearelectrica au revenit asupra deciziei.
Operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, care are sub umbrela sa Dispecerul Energetic Național, a dat asigurări, joi, că sistemul electroenergetic național (SEN) este monitorizat continuu și funcționează în parametri de siguranță operațională.
La ora publicării știrii, din informațiile Mediafax la București este în derulare o ședință a Comandamentului Energetic Național, pentru a analiza ultimele evoluții.
Comunicatul integral al MVM:
„Din cauza nivelului scăzut al apei Dunării, oprirea completă a Centralei Nucleare Paks și, implicit, încetarea producției de energie electrică, va deveni inevitabilă în următoarele 24-72 de ore.
Răcirea Centralei Nucleare Paks, care are o capacitate de ≈ 2000 MW și furnizează aproape jumătate din producția de energie electrică a Ungariei, este asigurată de Dunăre. Apa este necesară pentru răcirea condensatoarelor (blocurilor).
Deși nivelul actual extrem de scăzut al apei și debitul apei ar permite o cantitate suficientă de apă pentru răcirea unităților, nivelul de aspirație al pompelor necesare pentru aceasta este mai mare decât nivelul actual scăzut al apei – și se așteaptă să continue să scadă – astfel încât acestea nu își pot îndeplini sarcina. Managementul tehnic al amplasării conductelor de aspirație mai adânc a început, iar în câțiva ani centrala nucleară va putea continua producția chiar și cu un nivel al apei mai scăzut decât cel actual.
Nivelul apei Dunării este în prezent cu 28 cm sub nivelul record anterior din 2018 (care este cu peste 1 metru sub nivelul minim al apei pe 100 de ani, luat în considerare la proiectarea centralei nucleare în urmă cu mai bine de 40 de ani).
Principalele motive ale scăderii nivelului apei sunt:
Desigur, centrala nucleară este pregătită pentru situații extraordinare, inclusiv pentru cele cu o probabilitate scăzută de apariție. Am dezvoltat proceduri pentru gestionarea așa-numitei situații de nivel scăzut al Dunării. Condițiile de nivel scăzut al apei sunt împărțite în 4 etape, pe baza nivelurilor măsurate la priza de apă a Centralei Nucleare Paks de pe Dunăre, în așa-numitul bazin al canalului de apă rece: în prezent ne aflăm în etapa 3.
Conform prognozelor, există o șansă realistă a unui eveniment de nivel 4: în acest moment, toate unitățile centralei nucleare vor trebui oprite, producția de energie va înceta de atunci încolo, iar unitățile staționare vor trebui răcite. Acest lucru necesită 5 metri cubi de apă pe minut, comparativ cu 100 de metri cubi pe secundă pentru unitățile în funcțiune.
În prezent, putem oferi o estimare pentru oprirea completă – datorită prognozelor privind nivelul apei care se schimbă de mai multe ori pe zi: conform calculelor noastre, intervalul de timp în care trebuie să implementăm oprirea este de 24-72 de ore.
Suntem pregătiți și pentru posibilitatea ca Dunărea să înregistreze noi niveluri extreme ale apei: în acest caz, pompele Pajtás, instalate în cooperare cu Direcția Generală Națională de Gospodărire a Apelor, sunt disponibile pentru a asigura disponibilitatea permanentă a cantității de apă necesare pentru menținerea răcirii unităților staționare ale centralei nucleare. 12 dintre pompele Pajtás funcționează continuu, 4 sunt în rezervă, iar alte 13 sunt în standby, dacă este necesar, având la dispoziție personalul de operare și reparații necesar, piesele de schimb și combustibilul.
Centrala nucleară este pregătită să facă față situației extraordinare a unei opriri complete: menținem unitățile într-o stare sigură chiar și în cazul unor niveluri extrem de scăzute ale apei care durează săptămâni întregi, iar când se atinge nivelul corespunzător al apei, începem imediat producția unităților în etape, pe baza unor reguli stricte. În funcție de nivelul apei, unitățile pot fi repornite în câteva zile.
În ultimii 40 de ani, Centrala Nucleară Paks a atins, prin dezvoltări continue, statutul de centrală de top din lume, atât în ceea ce privește indicatorii de siguranță, cât și cei de producție. Aceste dezvoltări au făcut posibilă producerea la niveluri ale apei cu 120 cm mai mici decât nivelul apei proiectat – cu toate acestea, reducerea extremă constantă a apei va necesita dezvoltări suplimentare în viitor. Aceste dezvoltări au început deja și, conform planurilor noastre, producția de energie electrică poate continua neîntreruptă chiar și la niveluri ale apei semnificativ mai scăzute în câțiva ani.
Specialiștii centralei nucleare se asigură că instalația este menținută într-o stare de funcționare sigură 24 de ore pe zi.
Vom oferi informații privind funcționarea centralei nucleare pe site-ul nostru oficial și pe profilul oficial de Facebook: vom anunța, de asemenea, oprirea completă a centralei nucleare pe aceste platforme.
Rugăm publicul să contribuie la menținerea securității aprovizionării cu energie electrică a Ungariei prin utilizarea responsabilă și economică a energiei electrice!”, se arată în comunicatul MVM.
Prima manșă din dubla KuPS – Universitatea Craiova se va disputa joi, 6 august, de la ora 18:00, pe stadionul din Kuopio, în Finlanda. Returul este programat joi, 13 august, de la ora 20:00, pe stadionul „Ion Oblemenco”, unde oltenii vor încerca să obțină calificarea în play-off.
Dubla este una extrem de importantă pentru formația pregătită de Filipe Coelho. O calificare în play-off-ul Europa League i-ar garanta Universității Craiova prezența în faza principală a UEFA Conference League, indiferent de rezultatul din ultimul tur preliminar. În schimb, dacă va fi eliminată de KuPS, echipa din Bănie va continua în play-off-ul Conference League.
Campioana Finlandei traversează un nou sezon solid și ocupă primul loc în Veikkausliiga, având un avans de cinci puncte față de Inter Turku.
Printre cei mai cunoscuți jucători ai lui KuPS se numără Tommi Jyry, fost mijlocaș al Petrolului Ploiești, revenit în această vară la formația finlandeză. Principalul pericol din ofensivă este atacantul Jaime Moreno, autor a 10 goluri în actuala ediție de campionat.
Universitatea Craiova și KuPS Kuopio se întâlnesc în turul al treilea preliminar al UEFA Europa League după ce ambele au fost eliminate în turul secund al preliminariilor Ligii Campionilor. Oltenii au trecut anterior de ML Vitebsk, dar au cedat în fața lui Levski Sofia. Campioana Finlandei a eliminat-o pe Vardar Skopje înainte de a fi învinsă de Sabah FK din Azerbaidjan.
Evoluția este pusă, în parte, pe seama reformei pensiilor din 2023, care a majorat vârsta legală de pensionare de la 62 la 64 de ani, potrivit publicației Le Monde.
Ocuparea în rândul seniorilor continuă să creascăDatele publicate de Direcția pentru Cercetare, Studii și Statistică (DARES) arată că rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 60 și 64 de ani a ajuns la 44,4%, în creștere cu 2,1 puncte procentuale față de anul precedent.
Potrivit autorilor raportului, aceasta reprezintă cea mai ridicată valoare înregistrată pentru această categorie de vârstă în ultimele cinci decenii.
Reforma pensiilor, unul dintre factorii principaliSpecialiștii DARES apreciază că această evoluție poate fi explicată parțial prin aplicarea reformei pensiilor adoptate în 2023.
Reforma a majorat vârsta legală de pensionare de la 62 la 64 de ani și a extins perioada de contribuție necesară pentru obținerea unei pensii integrale pentru anumite generații, determinând mai multe persoane să rămână active pe piața muncii.
O schimbare majoră față de ultimele deceniiRaportul evidențiază o inversare a tendinței observate începând cu anii 1970. Dacă în 1975 aproximativ 40,5% dintre francezii cu vârste între 60 și 64 de ani aveau un loc de muncă, procentul a scăzut constant în următoarele decenii, ajungând la un minim de 10,8% în 2001.
Printre cauzele acestei diminuări s-au numărat reducerea vârstei legale de pensionare la 60 de ani, introdusă în 1982, precum și utilizarea pe scară largă a schemelor de pensionare anticipată de către companii în perioadele de dificultăți economice.
Franța rămâne sub media multor state europeneDeși tendința este una pozitivă, raportul arată că Franța continuă să se situeze în partea inferioară a clasamentului european în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu vârste între 60 și 64 de ani.
Creșterea participării seniorilor la piața muncii este urmărită cu atenție în contextul îmbătrânirii populației și al presiunilor asupra sistemelor publice de pensii, o provocare cu care se confruntă majoritatea statelor europene, inclusiv România.
În apropierea orașului bulgar Vidin, la granița cu România, 186 de turiști au fost evacuați după ce o navă de croazieră a rămas blocată pe un banc de nisip, relatează publicația The Independent.
Pasagerii au rămas fără apă și alimentePotrivit autorităților bulgare, nava de croazieră Viking Ullur urma să se aprovizioneze în portul Vidin, însă nu a mai putut ajunge la destinație din cauza adâncimii reduse a apei. În consecință, cei 186 de turiști aflați la bord au fost evacuați, după ce vasul a rămas fără rezerve suficiente de apă și alimente. Cei 52 de membri ai echipajului au rămas pe navă, în așteptarea unor condiții care să permită repunerea acesteia pe linia de plutire.
Dunărea atinge niveluri minime istoriceProblemele se extind pe o mare parte a cursului fluviului, care traversează zece state europene, de la Germania până la Marea Neagră. În capitala Ungariei, Budapesta, nivelul Dunării a coborât la doar 23 de centimetri, sub precedentul minim istoric înregistrat în 2018.
Autoritățile ungare au anunțat că navele de croazieră sunt obligate să acosteze la distanță de oraș, iar transportul comercial pe fluviu este puternic afectat, multe cargouri suspendându-și activitatea.
Seceta scoate la iveală epave și muniție din al Doilea Război MondialScăderea accentuată a nivelului apei a dus și la apariția unor zone care, în mod normal, sunt complet acoperite de fluviu. În Ungaria au fost descoperite epave vechi și chiar o bombă din cel de-al Doilea Război Mondial, găsită lângă Podul Margareta din Budapesta, ceea ce a determinat închiderea temporară a circulației în zonă.
În Serbia, numeroase ambarcațiuni de agrement și nave comerciale au rămas blocate pe malurile Dunării, iar operatorii turistici spun că sezonul excursiilor pe fluviu este compromis.
Meteorologii nu prognozează ploi importanteSpecialiștii avertizează că situația s-ar putea agrava în zilele următoare, în condițiile în care prognozele indică temperaturi ce pot depăși 38 de grade Celsius, fără precipitații semnificative în bazinul Dunării.
Autoritățile din mai multe state riverane monitorizează evoluția nivelului fluviului, deoarece menținerea secetei poate avea consecințe suplimentare asupra transportului fluvial, alimentării cu apă, producției de energie și activităților economice dependente de navigație.
“You can’t draft a pay law in a month; that’s utopian and nonsensical. If you haven’t done it by now – goodbye. It’s clear we lack the political will to reform this sector, but you can’t rush a law out at the last minute, as it will likely be a bad law that creates more problems than it solves.”
Cîțu shared these insights during an interview with RFI, emphasizing that the current draft of the bill is linked to 770 million euros from the National Recovery and Resilience Plan (PNRR). He criticized the government’s approach, stating, “On the one hand, it’s clear that those in charge don’t understand what it means to carry out reform. Reform isn’t just about passing a law a few days before the deadline to check off a milestone. This law was included in the PNRR to reform the public sector pay system in Romania. That doesn’t happen overnight. Initially, it was supposed to take two years. Although the deadline was extended to 2026, you can’t just produce a version in the last month and consider that a reform.”
As a former Minister of Finance, he contends that “even if it passes – let’s assume, by some miracle, that this law passes – it won’t be a reform; it will simply be another law that raises salaries in the public sector, but it won’t constitute a genuine reform because you can’t enact something significant in a month. The goal isn’t just to check off a milestone in the PNRR; the goal was to implement reform in the public sector.”
The pay law should incorporate performance criteria in the public sectorCîțu also argues that the pay law should incorporate performance criteria in the public sector: “You must create a pay system that motivates people not only to work in the public sector but also to perform well. It’s not just about raising salaries in the public sector. We know one fact: the salary law increases the total salary budget by 12 billion lei. A reform that merely adds 12 billion lei in permanent expenditures is not a true reform. We should have seen performance criteria, a selective bonus system – not for everyone – and many practices that work in the private sector can also be applied to the public sector. Consider this: in the public sector, where average salaries have historically been higher than in the private sector, it’s nearly impossible to get fired.”
The former prime minister concluded by reiterating, “You can’t draft a law in a month – it’s utopian, nonsensical, and unrealistic to engage in this. If you haven’t done it so far – goodbye. It’s clear that we lack the political will to reform this sector, but you shouldn’t rush a law through at the last minute, because it will likely be a poor law, creating more issues than it resolves. This law would probably have to be amended countless times in the coming years, just as we have seen in the past, when hasty legislation was enacted overnight.”
According to MApN, the project aligns with the objectives set by allied nations at the 2025 NATO Summit in The Hague, which emphasizes increased defense investment. Besides providing modern equipment, the program also involves technology transfer, knowledge sharing, the enhancement of production capacity within Romania, and the creation of highly skilled jobs.
The Ministry highlights that equipping the Romanian Armed Forces extends beyond simply acquiring military equipment; it aims to strengthen national security, bolster the defense industry, and enhance the country’s strategic resilience.
A multi-year contract for the supply of 1,059 COBRA II light armored tactical vehicles in nine different configurations was signed on November 27, 2024, with Otokar. The total value of the contract is approximately 4.263 billion lei (roughly 852 million euros), excluding VAT, and it falls under the “Light Armored Tactical Vehicles” (ATBTU) procurement program.
By May 14, 2026, 276 COBRA II vehicles had been accepted and were delivered to recipients between December 20, 2025, and March 10, 2026. Series production at the Mediaș plant commenced in 2026, with the first 12 vehicles produced in Romania delivered to the Army in July. This year, 216 vehicles produced in Mediaș are scheduled for delivery, including four new configurations. By the end of the contract, over 780 of the 1,059 vehicles ordered will have been manufactured in Romania.
Aflat în orașul său natal, Glyngøre, la startul etapei a doua din Turul Danemarcei, Vingegaard a vorbit joi pentru prima dată după accidentul suferit în etapa a 15-a din Turul Franței, în urma căruia și-a fracturat clavicula dreaptă.
„Mă simt mai bine. Nu mă mai doare aproape deloc. Pot să-mi folosesc brațul acum. Nu este încă la fel ca înainte, dar va fi”, a spus danezul într-un interviu pentru canalul danez de televiune TV2.
Vingegaard a precizat că încă nu s-a urcat pe bicicletă după intervenția chirurgicală și că nu a decis dacă va mai concura în acest sezon. Însă, nu a exclus o participare la Campionatele Mondiale de șosea, programate la sfârșitul lunii septembrie, în Canada.
„Aveam nevoie de o pauză după Tur. A fost un an dificil și o cursă foarte grea, așa că aveam nevoie de o perioadă de odihnă, pentru că s-au acumulat foarte multe. Dacă voi mai concura în acest sezon? Încă nu am discutat despre asta. Depinde și de recuperarea mea. Depinde de cum reacționează clavicula, cum se vindecă și cum decurge recuperarea. Nu exclud această posibilitate (n.r. – de a participa la Campionatele Mondiale), dar nici nu pot spune acum că voi fi acolo, pentru că, în realitate, nu știu”, a afirmat acesta.
Vingegaard vrea să revină în Turul FranțeiÎn vârstă de 29 de ani, Vingegaard a negat informațiile potrivit cărora și-ar fi stabilit retragerea pentru finalul anului 2028, când îi expiră contractul cu echipa Visma-Lease a Bike.
„Nu am decis când mă voi retrage. Timpul va spune. În acest moment nu știu. Mai sunt multe curse pe care nu le-am câștigat și acesta este un lucru care mă motivează”, a declarat danezul.
Vingegaard a lăsat să se înțeleagă că își dorește să revină și în Turul Franței.
„M-ar surprinde foarte mult dacă acesta ar fi fost ultimul meu Tur al Franței. Turul rămâne cea mai importantă cursă, însă anul acesta m-am concentrat și pe competiții pe care nu le câștigasem până acum și cred că voi continua să fac asta și anul viitor”, a mai spus el.
În 2026, danezul a cucerit Paris-Nice, Turul Cataloniei și primul Mare Tur al anului, Giro (Turul Italiei), devenind unul dintre puținii rutieri din istorie care au reușit să câștige toate cele trei Mari Tururi.
Cu toate acestea, Vingegaard spune că încă îi este greu să conștientizeze dimensiunea performanței sale.
„Încă îmi este greu să înțeleg și să mă văd în acea categorie atât de istorică. Eu sunt în continuare doar Jonas, așa că îmi este puțin greu să realizez. Nu îndrăznești niciodată să crezi că ai câștigat un Mare Tur până nu treci linia de sosire în ultima etapă. Se poate întâmpla orice, iar anul acesta am văzut asta în Turul Franței. Dintr-o dată te trezești întins pe asfalt cu clavicula ruptă”, a încheiat Vingegaard.
Ciclistul danez a abandonat Turul Franței 2026 când ocupa locul al doilea în clasamentul general, accidentare care a pus capăt încercării sale de a cuceri al treilea trofeu în Marea Buclă.
Proiectilul care a căzut în estul Poloniei joi dimineață, în timpul atacului aerian masiv lansat de Rusia asupra vestului Ucrainei, este o rachetă rusească.
Informația a fost confirmată de NATO într-o reacție pentru TVP World.
„Ca răspuns la o rachetă rusească de tip încă necunoscut care a pătruns în spațiul aerian polonez și s-a prăbușit ulterior pe teritoriul Poloniei – una dintre numeroasele rachete lansate de Rusia asupra Ucrainei în cursul nopții – NATO și Polonia și-au activat sistemele de apărare aeriană și terestră. NATO se află în strânsă legătură cu autoritățile poloneze în legătură cu încălcarea spațiului aerian al Poloniei”, este răspunsul transmis publicației poloneze, citat și de The Guardian.
Tusk: Nu există motive să se creadă că Polonia a fost ținta vizată de această rachetăÎn cursul zilei, premierul polonez Donald Tusk a declarat, la finalul unei reuniuni speciale desfășurate la Lublin, că „toate indiciile arată că a fost o rachetă rusească Kh-101, însă vrem să fim 100% siguri atât de tipul rachetei, cât și de cine a lansat-o”, potrivit BBC.
El a spus că „nu există motive să se creadă că Polonia a fost ținta vizată de această rachetă” și a subliniat că în urma acestui incident nu s-au înregistrat victime sau pagube.
Racheta a căzut într-o zonă nelocuită, pe un câmp, iar armata poloneză a subliniat că era „pregătită să doboare racheta dacă aceasta și-ar fi continuat traiectoria de zbor”.
Incidentul s-a produs în primele ore ale zilei de joi, în timpul atacului rusesc asupra orașului ucrainean Liov. Armata poloneză a detectat obiectul în jurul orei 03.40 și a trimis un avion de luptă F-16 pentru interceptare. Ulterior, proiectilul a căzut în apropierea satului Tarnawa Kolonia, la aproximativ 100 de kilometri de granița cu Ucraina, și a provocat un crater cu diametrul de circa 10 metri.
Președinta SOS România, Diana Șoșoacă, a fost implicată joi într-un accident rutier produs pe Bulevardul Iuliu Maniu, în Sectorul 6 al Capitalei. Lidera partidului se afla în autoturism în calitate de pasager și a fost transportată la spital pentru investigații și îngrijiri medicale.
Potrivit Brigăzii Rutiere, accidentul s-a produs în jurul orei 14:35, după ce polițiștii au fost sesizați printr-un apel la 112.
Din primele cercetări reiese că un bărbat în vârstă de 49 de ani, care conducea un autoturism pe Bulevardul Iuliu Maniu, dinspre strada Lujerului către strada Apusului, a intrat în coliziune cu mașina care circula în fața sa, condusă de un tânăr de 23 de ani.
Surse apropiate anchetei arată că Diana Șoșoacă se afla în autoturismul lovit din spate, în calitate de pasager. Primele informații indică faptul că impactul s-ar fi produs după ce șoferul din spatele mașinii în care se afla lidera SOS România nu ar fi păstrat distanța regulamentară față de vehiculul din față.
În urma accidentului, un pasager în vârstă de 50 de ani a avut nevoie de îngrijiri medicale și a fost transportat la Spitalul Universitar de Urgență București. Potrivit surselor MEDIAFAX, este vorba despre Diana Șoșoacă.
Polițiștii au testat ambii șoferi cu aparatul alcooltest, iar rezultatele au fost negative, fără indicii privind consumul de alcool.
Polițiștii Brigăzii Rutiere continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate cauzele și împrejurările în care s-a produs accidentul. Deocamdată, autoritățile nu au oferit informații suplimentare despre starea de sănătate a Dianei Șoșoacă.
Ilie Bolojan announced that representatives from the Ministry of Energy in Bucharest are collaborating with their counterparts in Moldova to find the best solutions for overcoming the challenges posed by the current security situation. „We are facing both an electricity crisis and a fuel crisis,” stated Bolojan.
He also mentioned that he had spoken with his counterpart in Chișinău about the construction of two new 400-kV interconnection lines: Suceava–Bălți and Gutinaș–Strășeni. „The Romanian government approved the designation of the section on Romanian territory as a project of national importance concerning the electricity transmission grid this spring.”
These two power interconnection lines are designed to enhance energy security and increase the capacity for electricity exchange between Romania and Moldova, as well as with the European grid.
Prime Minister Ilie Bolojan expressed his hope that necessary decisions will be made by the end of the year to begin EU negotiations with Moldova on all clusters. „The Republic of Moldova has already shown significant progress in this process, having started accession negotiations for Cluster 1, Fundamental Values, and Cluster 6, External Relations. We hope that by the end of this year, the necessary political decisions will be made at the European Union level to open negotiations on the other four clusters,” said Bolojan.
He emphasized that Romania will continue to be Moldova’s main supporter within the European Union, sharing its experiences as a member state and providing both political and diplomatic support.
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat joi că toate partidele, cu excepția USR, au votat în comisiile parlamentare amânarea proiectului de lege privind Strategia de biodiversitate. Ea susține că, în perioada următoare, mai multe partide vor depune amendamente cu caracter populist, care să lase fără fond strategia.
„Toate partidele au votat astăzi, mai puțin USR, amânarea proiectului de lege privind strategia de biodiversitate în comisiile de raport pe motiv că nu au avut timp parlamentarii să îl citească”, a scris ministra.
Ea a scris că argumentul invocat de parlamentari nu se justifică, fiindcă documentul a fost disponibil pentru consultare publică încă de la începutul lunii mai.
„Proiectul de hotărâre de Guvern e pus în transparență de la început de mai. Două luni de zile, adică, a stat în transparență”, a precizat Buzoianu.
Ministra susține că se așteaptă ca, în perioada următoare, mai multe partide să depună amendamente care vor modifica esența strategiei și vor afecta îndeplinirea obligațiilor asumate de România în relația cu Comisia Europeană.
„Eu știu ce va urma: amendamente populiste peste amendamente populiste depuse de mai multe partide care să lase fără fond strategia. Doar că avertizez de pe acum: dacă se atinge fondul strategiei, Comisia Europeană nu va accepta jalonul ca fiind îndeplinit”, a transmis aceasta.
Diana Buzoianu a declarat că eventualele modificări majore ar putea avea consecințe financiare importante pentru România.
„Cine va depune amendamente aberante de dragul de a scoate câteva comunicate de presă populiste va fi responsabil direct de pierderea a un miliard de euro. Rușinoasă ziua de azi pentru Parlamentul României”, a afirmat ministra.
Subiectul Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității a fost readus în atenție și de premierul interimar Ilie Bolojan. Marți seară, acesta a spus că a decis retragerea hotărârii de Guvern privind strategia, iar prevederile vor fi analizate în Parlament, sub forma unui proiect de lege depus la Senat.
Bolojan a anunțat atunci că decizia a fost luată pentru a nu pierde fondurile europene importante și că forma actuală a strategiei a fost negociată cu Comisia Europeană. Orice modificare de fond poate fi considerată neîndeplinirea jalonului din PNRR, ceea ce ar putea atrage penalități estimate la aproape un miliard de euro.
Decizia Guvernului a venit după ce PSD a depus 12 plângeri prealabile împotriva unor hotărâri de Guvern și a anunțat că va sesiza Curtea de Apel București pentru suspendarea executării acestora.
Totodată, președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut premierului ca Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității să fie trimisă Parlamentului și adoptată prin lege, cu respectarea procedurilor legale.
Prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi, a anunțat joi că guvernul său va reduce drastic taxa pe consumul de produse alimentare, scăzând-o de la 8% la 1%, într-un efort de combatere a inflației, potrivit Le Figaro.
Această măsură va marca prima reducere a taxei pe consum în Japonia de la introducerea sistemului în 1989, a declarat premierul Sanae Takaichi reporterilor.
Începând din aprilie, Japonia va implementa o reducere pentru o perioadă de doi ani a taxei pe vânzările de alimente și băuturi la 1%, potrivit prim-ministrului japonez. Cota actuală va fi apoi reinstituită în 2029, împreună cu măsuri mai specifice pentru lucrătorii cu venituri mici care se confruntă cu creșterea contribuțiilor la asigurările sociale, a adăugat ea.
Presiuni asupra costului vieții în JaponiaAceastă măsură își propune să atenueze presiunile asupra costului vieții în a patra cea mai mare economie a lumii, presiuni care s-au intensificat din cauza războiului din Orientul Mijlociu și a yenului slab. Cu toate acestea, decizia vine în ciuda îngrijorărilor crescânde cu privire la datoria colosală a Japoniei, care este mai mult decât dublul PIB-ului său, cel mai mare raport dintre economiile avansate. Conform rapoartelor de presă, se așteaptă ca această reducere de doi ani să coste 10 trilioane de yeni (61 de miliarde de dolari) în venituri fiscale pierdute.
Sanae Takaichi s-a angajat în februarie să elimine taxa pe vânzările de alimente și băuturi, un element cheie al platformei sale electorale care i-a asigurat o victorie răsunătoare în alegerile pentru camera inferioară. Joi, ea a declarat că guvernul va lua în considerare măsuri precum reevaluarea altor scutiri fiscale și programe de ajutor pentru a compensa deficitul de venituri. Guvernul său „se va strădui să obțină finanțare fără a recurge la obligațiuni guvernamentale speciale, pentru a câștiga încrederea pieței”, a adăugat ea.
Invitat în emisiunea „Ai Aflat!”, moderată de Ionuț Cristache la Gândul, Adrian Veștea a oferit noi detalii despre discuțiile purtate la Palatul Cotroceni înaintea nominalizării sale pentru funcția de premier.
Liberalul a declarat că și-a asumat candidatura, dar că a dorit ca Ilie Bolojan, președintele PNL la acel moment, să fie informat înainte ca decizia să devină publică.
„Mi-am asumat. Am avut chiar o discuție prealabilă în care am dorit să-l sunăm pe domnul președinte Bolojan, să-l lămurim”, a afirmat Adrian Veștea.
Întrebat dacă, în timpul ultimelor discuții de la Cotroceni, i-a propus direct lui Nicușor Dan să îl contacteze pe Bolojan, Veștea a răspuns afirmativ.
„Am vrut să-l sunăm, dar s-a dorit păstrarea discreției până a doua zi, când urma să fiu nominalizat, iar ulterior să-l sunăm și să stăm de vorbă cu el”, a explicat liberalul.
Nicușor Dan ar fi vrut ca Bolojan să fie sunat după anunțVeștea a precizat că propunerea de a-l contacta în prealabil pe liderul PNL i-a aparținut.
„Eu am zis să-l sunăm. A zis că o să-l sunăm după ce voi fi nominalizat”, a relatat fostul premier desemnat.
Adrian Veștea a confirmat că l-a contactat pe Ilie Bolojan după anunțul public, însă nu împreună cu președintele Nicușor Dan.
„L-am sunat singur”, a spus acesta.
Întrebat ce a discutat cu liderul PNL, Veștea a precizat că nu a existat o conversație, deoarece Bolojan nu i-a răspuns la telefon.
„Nu a răspuns”, a declarat liberalul.
Moderatorul i-a atras atenția că anunțarea nominalizării fără informarea conducerii partidului a creat impresia că prim-vicepreședintele PNL acceptase candidatura „peste capul partidului”. Veștea a admis că imaginea publică a momentului putea fi interpretată în acest fel, dar a susținut că decizia sa a fost motivată de blocajul politic și administrativ.
„În lumea aparențelor în care trăim, aparența era creată. Până la urmă, lucrurile de la care cred că ar trebui să pornim sunt următoarele: țara era de foarte multă vreme în interimat”, a explicat Adrian Veștea.
Contextul nominalizării lui Adrian VeșteaAdrian Veștea a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru de președintele Nicușor Dan pe 14 iunie 2026, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul. La acel moment, Veștea era președintele Consiliului Județean Brașov, prim-vicepreședinte al PNL și fost ministru al Dezvoltării.
Nominalizarea a fost făcută fără consultarea prealabilă a conducerii PNL. Ilie Bolojan, liderul liberalilor și premier interimar la acel moment, a descris decizia drept un „act ostil” și o încercare de rupere a partidului.
Veștea a mers mai departe cu procedura de învestire, deși PNL nu i-a acordat sprijinul oficial. Pe 22 iunie, cabinetul propus de el a obținut 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, sub pragul de 233 de voturi necesar pentru învestire.
Veștea susține că primise asigurări privind existența voturilorAdrian Veștea a declarat că, în seara în care a acceptat candidatura, a înțeles că exista sprijinul parlamentar necesar pentru învestirea guvernului.
Potrivit acestuia, calculele se bazau pe voturi din PNL și USR, dar și pe posibilul sprijin al UDMR. Eugen Tomac, consilier al președintelui Nicușor Dan și fost candidat pentru funcția de premier, ar fi purtat discuții cu formațiunile parlamentare.
„Înțelesesem că există suportul necesar ca vot, atât timp cât cei din UDMR nu spuseseră că nu vor vota un eventual guvern. Celelalte voturi ar fi venit, pe de-o parte, din tabăra PNL, iar o parte din tabăra USR, din discuțiile avute în seara respectivă”, a explicat Veștea.
El a arătat că această concluzie a fost formulată în urma discuțiilor purtate de Eugen Tomac cu partidele.
„În urma discuțiilor avute și cu Eugen Tomac, care a făcut un tur pe la toate formațiunile politice, ajunseseră la această concluzie. Altfel, nu cred că ar fi existat o astfel de propunere și nu am fi parcurs toate aceste etape”, a declarat Adrian Veștea.
Veștea a precizat că discutase inclusiv cu reprezentanți ai UDMR și că exista, inițial, disponibilitatea susținerii unui guvern care să pună capăt interimatului.
„Aveam, oarecum, la vremea respectivă, promisiunea – evident, urma să existe o dezbatere în cadrul formațiunii – că vor susține un eventual guvern, fiindcă era o perioadă foarte lungă de interimat, iar țara trebuia să iasă din această situație”, a spus el.
Ulterior, conducerea UDMR a decis să nu susțină cabinetul propus.
Potrivit IGSU, România participă la program printr-un modul național specializat în stingerea incendiilor de pădure, desfășurat sub coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) și organizat de Direcția Generală pentru Protecție Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar (DG ECHO). Misiunea are ca scop sprijinirea autorităților elene în gestionarea riscurilor generate de incendiile de vegetație.
Primul contingent este format din 40 de pompieri, care se deplasează către localitatea Nea Makri, în regiunea Attica, la aproximativ 25 de kilometri nord-est de Atena.
Echipamentele pompierilor româniModulul românesc dispune de autospeciale pentru stingerea incendiilor de pădure cu capacități de 3.000, 5.000 și 10.000 de litri, o cisternă de 30.000 de litri, o autospecială de primă intervenție și comandă dotată cu sistem de aeronavă fără pilot (UAS), o autospecială de comunicații radio, un microbuz, un camion cu container și un vehicul utilitar de teren echipat pentru intervenții.
Pentru asigurarea continuității misiunii, efectivele vor fi schimbate în 16 și 31 august, când alte două contingente, fiecare alcătuit din câte 40 de pompieri, vor prelua misiunea.
Pe durata desfășurării operațiunii, pompierii români vor monitoriza zonele de risc și vor interveni pentru limitarea și stingerea incendiilor de pădure în regiunile stabilite de autoritățile elene.
Pompierii români, pentru al cincilea an consecutiv în programul de pre-poziționareProgramul de pre-poziționare este finanțat de Uniunea Europeană și face parte din strategia europeană de prevenire și combatere a incendiilor de pădure în sudul continentului. În acest an, la misiunea din Grecia participă echipe operative din România, Cehia, Franța și Republica Moldova. România este prezentă în program pentru al cincilea an consecutiv, după participările din perioada 2022–2025.
Decizia vine în contextul în care datele oficiale arată că țara noastră continuă să depășească țintele naționale pentru anumite tipuri de emisii.
Programul este actualizat în baza noilor date privind emisiileHotărârea de Guvern modifică Programul național de control al poluării atmosferice, aprobat inițial în 2023, pentru a adapta politicile publice la cele mai recente date privind nivelul emisiilor și la angajamentele asumate de România în domeniul protecției mediului.
Potrivit Executivului, revizuirea programului are la bază un studiu de specialitate și urmărește consolidarea măsurilor destinate reducerii poluanților atmosferici, astfel încât acestea să răspundă evoluției indicatorilor de mediu și să permită atingerea obiectivelor stabilite prin legislația europeană.
România depășește în continuare limitele pentru doi poluanți importanțiNecesitatea actualizării programului este justificată de datele din inventarele naționale ale emisiilor de poluanți atmosferici, care arată că România continuă să înregistreze depășiri ale angajamentelor naționale în cazul oxizilor de azot (NOx) și al particulelor fine în suspensie (PM2,5).
De asemenea, inventarul național aferent anului 2023, transmis Comisiei Europene în februarie 2025, confirmă că sunt necesare măsuri suplimentare pentru reducerea acestor emisii, considerate printre cei mai importanți factori care afectează calitatea aerului și sănătatea populației.
Oxizii de azot sunt generați în principal de transportul rutier, industrie și producerea energiei, în timp ce particulele fine PM2,5 provin din trafic, încălzirea locuințelor și anumite activități industriale. Din cauza dimensiunii foarte mici, acestea pot pătrunde adânc în plămâni și sunt asociate cu afecțiuni respiratorii și cardiovasculare.
Măsurile vor fi monitorizate de autoritățile responsabileHotărârea pune în aplicare prevederile Legii nr. 293/2018 privind reducerea emisiilor naționale de poluanți atmosferici și stabilește cadrul pentru implementarea și monitorizarea noilor măsuri de către instituțiile publice cu atribuții în domeniu.
Conform legislației, Programul național de control al poluării atmosferice trebuie revizuit cel puțin o dată la patru ani sau ori de câte ori datele raportate Comisiei Europene indică riscul ca România să nu își respecte obligațiile privind reducerea emisiilor.
Măsurile vizează protejarea sănătății și respectarea obligațiilor europeneExecutivul susține că actualizarea programului reprezintă o etapă necesară pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea impactului poluării asupra sănătății populației și a mediului.
Implementarea măsurilor revizuite ar trebui să contribuie atât la diminuarea emisiilor poluante, cât și la dezvoltarea unor politici publice mai eficiente în domeniul protecției mediului, în acord cu obligațiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.
