MediaFax.ro

Indicele minim de temperatură – umezeală va atinge 80 de unități, așadar disconfortul termic rămâne ridicat. Temperatura maximă va atinge 34-35 de grade, în timp ce minimele se vor înregistra de 17-19 grade.

Cerul va fi variabil, iar după-masa și seara se va înnora temporar, cu noi denși și grei. Se anunță și intensificări ale vântului, dar și vijelii, cu viteze de până la 50 – 70 de km/h.

Vor fi și ploi torențiale de scurtă durată (averse), de 10 – 20 de l/mp, și izolat peste 30 l/mp, cu tunete și fulgere.

Avertizarea de Cod Galben de caniculă expiră, sâmbătă seară, la ora 21:00. Avertizarea emisă pentru ploi și vilejii expiră sâmbătă seară, la ora 22:00.

Noua emisiune va fi deschisă în perioada 10 august – 4 septembrie 2026, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor.

Titlurile de stat au o valoare nominală de un leu și sunt emise în formă dematerializată.

Unde pot fi cumpărate titlurile Tezaur

Persoanele interesate vor avea la dispoziție mai multe variante pentru subscriere.

Prin platforma Ghișeul.ro, titlurile de stat vor putea fi cumpărate în perioada 10 august – 2 septembrie 2026.

De asemenea, între 10 august și 3 septembrie, achiziția poate fi realizată online de persoanele fizice înregistrate în Spațiul Privat Virtual, pentru emisiunile derulate prin unitățile Trezoreriei Statului.

Prin intermediul serviciilor online pot fi efectuate inclusiv deschiderea unui cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate selectată a Trezoreriei, subscrierea titlurilor Tezaur și transferul banilor din contul de subscriere către un cont bancar.

La ghișeele unităților Trezoreriei Statului, titlurile pot fi cumpărate pe întreaga perioadă 10 august – 4 septembrie.

Prin subunitățile Poștei Române, subscrierile vor putea fi făcute până pe 3 septembrie în mediul urban și până pe 2 septembrie în mediul rural.

Dobânzile sunt neimpozabile

Ministerul Finanțelor precizează că veniturile obținute din investițiile în titlurile de stat Tezaur nu sunt impozitate.

Dobânda este anuală și este achitată la datele stabilite în prospectul emisiunii.

Titlurile sunt transferabile și pot fi răscumpărate înainte de scadență. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni.

Subscrierile deja realizate pot fi anulate numai în perioada de subscriere, pe baza unei cereri.

Pot investi persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la momentul efectuării subscrierii.

Banii atrași de Ministerul Finanțelor prin programul Tezaur vor fi utilizați pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru refinanțarea datoriei publice.

Ministerul amintește că, din martie 2025, românii care au cont pe Ghișeul.ro și dețin un card de debit pot cumpăra online titluri de stat prin intermediul platformei.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM), a emis, sâmbătă, o avertizare de Cod Galben de caniculă, cu disconfort termic ridicat, valabil în Banat, Oltenia, Dobrogea, dar și cea mai mare parte a Munteniei. Indicele de temperatură-umezeală în aceste zone va depăși pragul critic de 80 de unități. Temperaturile vor fi cuprinse între 34 – 37 de grade. Avertizarea este valabilă până la ora 21:00.

În cea mai mare parte a Moldovei, în jumătatea de est a Munteniei, dar și în nordul Dobrogei va fi vânt puternic, cu rafale de 50 – 70 de km/h. Intensificări  intensificări ale vântului vor fi local și în vestul și sud-vestul teritoriului, iar la rafală se vor atinge viteze de 40 – 45 km/h și izolat de peste 50 – 55 km/h, potrivit ANM. Avertizarea de Cod Galben este valabilă până sâmbătă seară, la ora 23:00.

În jumătatea de vest a Munteniei, sudul și estul Transilvaniei, local la munte, vor fi ploi torențiale în cantități mari, dar și vijelii.

Meteorologii anunță instabilitate atmosferică, cu rafale de vânt ce vor atinge 50 – 70 de km/h, iar izolat, chiar și 80 de km/h, pe arii restrânse. Va ploua cu tunete și fulgere, și izolat, grindină de mici dimensiuni (1-2 cm).

În intervale scurte de timp, de 1 până la 3 ore, va ploua cam 15 – 20/mp, iar la munte, în arii restrânse, va ploua 30 – 50 l/mp, potrivit ANM.

Meteorologii precizează că fenomenele de instabilitate atmosferică se vor manifesta și pe arii restrânse, în restul Olteniei, Munteniei și Transilvaniei.

Modul în care copiii povestesc despre experiențele dificile din viața lor ar putea ajuta la identificarea riscului de dezvoltare a unor probleme de sănătate mintală, arată un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Stanford.

Potrivit experților, stilul în care un copil vorbește despre evenimentele stresante este un indicator mai bun al riscurilor viitoare decât conținutul propriu-zis al poveștii, potrivit Euronews.

Autorii studiului atrag atenția că expunerea la stres în primii ani de viață reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică și este asociată cu până la o treime dintre diagnosticele psihiatrice la adulți la nivel mondial.

Specialiștii spun că lipsesc instrumentele prin care să fie identificați copiii cei mai vulnerabili.

„Acest studiu oferă o dovadă robustă a conceptului pentru dezvoltarea de instrumente scalabile care identifică markerii de risc înainte ca indivizii să fie diagnosticați”, a declarat Chase Antonacci, autorul principal al studiului de la Școala de Științe Umaniste și de la Stanford.

Adolescența este perioada în care depresia și anxietatea apar cel mai frecvent, iar odată instalate, aceste afecțiuni sunt dificil de tratat, arată studiu.

Cu toate acestea, nu toți copiii care trec prin experiențe adverse în primii ani de viață dezvoltă probleme psihice, iar mulți demonstrează o capacitate ridicată de adaptare.

Această diferență între copii creează ceea ce autorii numesc o „lacună de predicție”, ceea ce face dificilă identificarea celor care se află pe o traiectorie ce poate duce la tulburări emoționale.

Analiza vorbirii cu ajutorul inteligenței artificiale

Pentru studiu, cercetătorii au intervievat peste 200 de copii cu vârste între nouă și treisprezece ani, cerându-le să vorbească despre experiențe stresante din viața lor. Ulterior, au analizat răspunsurile cu ajutorul unor instrumente bazate pe inteligență artificială.

Rezultatele au arătat că stilul de exprimare a permis cercetătorilor să estimeze care dintre copii aveau un risc mai mare de a dezvolta ulterior anxietate sau depresie.

Printre indicatorii identificați se numără folosirea frecventă a prepozițiilor, asociată cu o complexitate mai mare a narațiunii, dar și folosirea unui limbaj categoric, bazat pe cuvinte precum „întotdeauna” sau „niciodată”.

În schimb, copiii care foloseau mai des pronume la persoana a treia, precum „el”, „ea” sau „ei”, și care își orientau atenția spre ceilalți și spre lumea din jur au prezentat un risc mai redus de probleme de sănătate mintală.

Contează și ce spun copiii

Cercetătorii au analizat și conținutul poveștilor relatate de copii.

Deși acest pas s-a dovedit mai puțin util decât stilul de exprimare în prezicerea apariției unor afecțiuni clinice, a oferit indicii importante despre cât de serioase sunt problemele lor.

Poveștile centrate pe conflict, teamă și suferință, care includeau cuvinte precum „luptă”, „înfricoșător” sau „atacat”, au fost asociate cu un risc mai ridicat. Aceste relatări descriau adesea violență fizică, excludere socială sau situații cu o încărcătură emoțională foarte mare.

La polul opus, narațiunile despre activități și hobby-uri, folosind cuvinte precum „joc”, „fotbal” sau „câine”, dar și descrierile unor activități obișnuite, au fost asociate cu un risc mai scăzut.

Potrivit autorilor, conținutul poveștilor oferă foarte multe informații despre evenimentele trăite de copii. Stilul în care acestea sunt relatate arată modul în care aceștia își organizează și înțeleg experiențele.

Prima descoperire a fost anunțată pe 3 august și provine din orașul antic Sardis, în vestul Turciei. Statuia din marmură, înaltă de aproximativ 2,2 metri, reprezintă un tânăr și a fost datată de specialiști între anii 470 și 450 î.Hr. Autoritățile turce o consideră unul dintre rarele exemple păstrate de sculptură monumentală din această perioadă.

O statuie de 2.500 de ani, folosită ulterior la pavarea unei străzi

Arheologii au găsit statuia în două fragmente mari, fără picioare și fără alte câteva componente mai mici. Surpriza a fost locul în care se afla: sculptura fusese așezată cu fața în jos și reutilizată în perioada romană drept material pentru pavarea unei străzi cu coloane din Sardis. Tocmai această poziție a contribuit, potrivit cercetătorilor, la conservarea feței și a detaliilor sculptate.

Personajul poartă un himation, mantie specifică lumii grecești, peste un chiton, iar sub acestea apare o altă piesă vestimentară decorată cu benzi orizontale. Specialiștii spun că această combinație este neobișnuită și nu a fost identificată pe statui comparabile din Grecia sau Anatolia, fiind considerată un indiciu al influenței culturii lidiene. În mâna dreaptă, personajul ține un fruct, posibil o gutuie, despre care cercetătorii cred că ar fi putut reprezenta o ofrandă pentru o divinitate.

Statuia datează din perioada în care Sardis se afla sub dominația Imperiului Ahemenid și era centrul unei importante provincii persane din vestul Anatoliei. Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât Sardis și tumulii lidieni de la Bin Tepe au fost înscriși în 2025 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, pentru mărturiile excepționale pe care le păstrează despre civilizația lidiană.

După operațiunile de conservare și restaurare, statuia urmează să fie expusă la Muzeul Manisa.

La Aspendos a fost descoperit zeul medicinei

Doar câteva zile mai târziu, o nouă descoperire a fost anunțată la Aspendos, în provincia Antalya, în sudul Turciei.

Arheologii au găsit un grup statuar din marmură, înalt de aproximativ 2,20 metri, care îi reprezintă pe Asclepios, zeul medicinei în lumea greco-romană, și pe Telesphoros, fiul și însoțitorul său, asociat cu etapa finală a vindecării și cu recuperarea după boală. Sculptura are aproximativ 1.800 de ani și este datată spre sfârșitul secolului al II-lea d.Hr.

Foto: Statuia zeului Asclepios, descoperită la Aspendos, îl înfățișează ca pe un bărbat matur, cu păr lung și barbă bogată. Ministerul Culturii și Turismului din Turcia.

Asclepios este reprezentat ca un bărbat matur, cu păr lung și barbă bogată, cu partea superioară a corpului în mare parte descoperită și cu mantia strânsă în falduri în jurul corpului. Lângă piciorul său apare Telesphoros, sculptat la dimensiuni mult mai mici și purtând o haină lungă cu glugă.

Lucrarea a fost găsită printre ruinele aripii nordice a Porții Monumentale, în zona Pieței de Est de pe Strada Teatrului, un spațiu public important al orașului antic.

Ministrul turc al Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, a arătat că descoperirea poate oferi cercetătorilor informații noi despre cultele legate de sănătate, credințele religioase și viața socială din Aspendos în perioada romană.

Cele două descoperiri fac parte dintr-un program amplu prin care Turcia și-a accelerat în ultimii ani cercetările arheologice. Ministerul Culturii estima pentru 2026 aproximativ 800 de activități arheologice la nivelul întregii țări, după extinderea programului „Legacy for the Future”, destinat să prelungească perioadele de săpături și să finanțeze restaurarea și conservarea siturilor.

Procedura de scufundare a durat, în medie, 5 ore pentru fiecare barjă. Cele două barje au fost coborâte lent în poziția indicată de experții ANAR,

Inundarea controlată s-a realizat prin pomparea apei in „coferdamuri” pentru a putea cobori barjele pana la suprafața apei. Ulterior, s-a trecut la umplerea lor astfel încât coborârea sa se desfășoare cât mai echilibrat.

Cele două barje sunt amplasate la aproximativ 500 de metri de intrarea in brațul Bala.

„Astăzi va continua scufundarea celorlate două, care vor fi poziționate în amonte, într-o configurație oblică față de direcția curentului. Împreună, vor forma două praguri artificiale, menite să favorizeze redirecționarea unei părți de debit către brațul care alimentează centrala”, infomează ANAR.

Potrivit Apelor Române, Debitul Dunării este staționar în jurul valorii minime de 1.400 de metri cubi / secundă, și se va menține astfel până joi, 13 august. Atunci debitul va avea o ușoară tendință de creștere.

Sursa citată afirmă tendința de creștere indică efectul ploilor înregistrate în bazinul superior al Dunării, din Austria.

Cu toate acestea, momentan, nivelul Dunării de la Cernavodă este de – 222 cm in scădere cu 4 cm față de ziua de vineri.

Ulterior acestei scăderi de nivel la Cernavodă se înregistrează o ușoară staționaritate începând de marți, 11 august, în jurul valorii de -229 cm.

Staționaritatea semnalată începând de marțea viitoare (11.08) în zona Cernavodă se datorează stabilizării și ulterior ușoarei creșteri de debite înregistrate la intrarea in țară (13.08). Distanța de la Baziaș la Cernavodă (echivalata în zile) este de 5- 6 (zile), în intervalul vineri – sâmbătă -joi.

Criminologul și lectorul universitar Dan Gabriel Rusu, român stabilit de peste zece ani în Marea Britanie, spune că una dintre cele mai surprinzătoare concluzii desprinse din discuțiile sale cu persoane condamnate pentru omor este că multe dintre acestea nu se consideră criminali. Într-un interviu acordat în exclusivitate Mediafax, specialistul vorbește despre mecanismele care pot duce la violență, miturile create de Hollywood, delincvența juvenilă și rolul penitenciarelor în reintegrarea deținuților.

Una dintre cele mai dificile întrebări pe care Dan Gabriel Rusu spune că le-a adresat unor oameni condamnați pentru omor a fost dacă se consideră ei înșiși criminali.

„Cea mai dificilă a fost atunci când am întrebat dacă se consideră criminali, chiar dacă au fost în pușcărie pentru crimă. Și ai să observi că foarte mulți dintre acești bărbați nu se consideră criminali, în ciuda faptului că au ucis”, afirmă criminologul.

Specialistul explică și că, în timpul unor asemenea discuții, procesul de analiză nu este unilateral. Deținutul îl observă și îl evaluează, la rândul său, pe cel aflat în fața lui.

„Întotdeauna ne analizăm unii pe alții și întotdeauna facem un management al impresiilor, cum spunea sociologul american Goffman. Noi suntem, într-o anumită măsură, actori pe o scenă și încercăm să influențăm percepțiile celorlalți. Și cu siguranță am fost analizat, așa cum ne analizăm și noi acum unul pe celălalt”, spune Dan Gabriel Rusu.

De ce ajunge un om să ucidă

Criminologul respinge ideea potrivit căreia ar exista o singură explicație pentru apariția comportamentului criminal. Motivațiile sunt diferite de la un caz la altul, iar omuciderea trebuie analizată în contextul personal și social în care apare.

În numeroase situații, spune el, violența poate avea legătură cu felul în care unii bărbați înțeleg masculinitatea, onoarea sau umilința.

„De foarte multe ori crima este despre masculinitate, despre sentimentul că ți-ai pierdut onoarea sau că te-ai simțit umilit. Alteori este și despre punerea în scenă a unor povești misogene și așa mai departe. Deci nu avem o explicație singulară a omuciderii”, explică specialistul.

Există și situații în care trecerea de la un gând violent la o faptă gravă poate fi asociată cu egocentrismul, sentimentul că unei persoane i se cuvin anumite lucruri sau folosirea deliberată a violenței pentru atingerea unui scop.

În alte cazuri, însă, mecanismul este aproape opus.

„De multe ori comiterea unei infracțiuni este tocmai despre incapacitatea de a gândi, incapacitatea de a mentaliza, incapacitatea de a simți ce trebuie simțit și pe care o pui în act. Adică faci ceea ce nu poți gândi”, afirmă Dan Gabriel Rusu.

Mitul criminalului sofisticat din filme

Criminologul atrage atenția și asupra diferenței dintre infractorii reali și imaginea acestora construită în cultura populară.

Unul dintre cele mai persistente clișee este cel al criminalului în serie extrem de sofisticat, cultivat și excentric, prezentat frecvent în filme și seriale.

„Îmi vine în minte imaginea criminalului în serie care bea vinuri scumpe, poate cita din Dante Alighieri, îl găsești probabil în librării frumoase atunci când nu ucide. Ăsta este, bineînțeles, un clișeu, este un mit”, spune el.

Dan Gabriel Rusu respinge și ideea că o persoană predispusă la infracțiuni ar putea fi identificată pur și simplu pe baza înfățișării sau a unor caracteristici fizice.

Criminalul în serie și antreprenorul de succes. Ce ar putea avea în comun

Întrebat ce ar putea avea în comun un criminal în serie și un antreprenor „obsesiv de succes”, criminologul spune că diferențele sunt evidente, dar că anumite caracteristici pot apărea, în forme foarte diferite, în ambele situații.

„Există, ai dreptate să intuiești, și ceva în comun, poate un anumit tip de instrumentalism, un anumit tip de individualism, de competiție, chiar de lipsă, poate, la un moment dat, de empatie. Dar totuși aș spune că există diferențe semnificative”, afirmă specialistul.

Ce este, de fapt, un criminolog

Dan Gabriel Rusu spune că una dintre confuziile pe care le întâlnește cel mai des este cea dintre criminolog și criminalist.

Criminalistul lucrează în principal cu urmele și probele unei infracțiuni, folosind metode științifice pentru reconstruirea faptei și identificarea autorului.

Criminologul încearcă, în schimb, să înțeleagă de ce apar infracțiunile, ce factori sociali, psihologici și culturali contribuie la ele și prin ce metode poate fi prevenită criminalitatea sau recidiva.

Profesionalizarea vine însă și cu situații mai puțin obișnuite în viața de zi cu zi. Rusu spune că i se cere uneori, inclusiv în contexte sociale, să „analizeze” persoane sau să facă profiluri psihologice, deși asemenea concluzii nu pot fi trase în mod serios în urma unei simple conversații.

Ce facem cu adolescenții care încalcă regulile

O altă temă abordată de criminolog este delincvența juvenilă. El atrage atenția că numeroși copii și adolescenți trec prin perioade în care manifestă comportamente antisociale fără ca acestea să se transforme într-o carieră infracțională.

„Avem «crime-age curve». Știm că o bună parte dintre copii și adolescenți fac acte antisociale, dar știm că undeva până în jurul vârstei de 24 de ani se opresc”, explică Dan Gabriel Rusu.

Din acest motiv, spune el, problema esențială este găsirea unui echilibru între siguranța societății și evitarea stigmatizării premature a tinerilor.

„Întrebarea pentru mine este mai degrabă cum facem să nu îi criminalizăm atunci când fac mici acte de devianță, noi știind că la un moment dat se vor opri, dar să ținem și societatea sigură.”

Reintegrarea nu se poate opri la poarta penitenciarului

Experiența dialogurilor cu deținuții l-a făcut pe criminolog să pună accent și pe ceea ce se întâmplă înainte de eliberarea unei persoane din penitenciar.

Potrivit acestuia, sistemele penitenciare trebuie să investească nu doar în executarea pedepsei, ci și în pregătirea revenirii în comunitate, menținerea legăturilor familiale și reducerea factorilor care pot favoriza recidiva.

Discuțiile cu persoane condamnate pentru infracțiuni grave pot fi, în același timp, încărcate emoțional. Unul dintre aspectele care l-au marcat a fost modul în care unii dintre cei condamnați își reconstruiesc propria poveste, inclusiv prin transferarea unei părți a responsabilității asupra victimei sau asupra circumstanțelor.

Pentru criminolog, tocmai capacitatea unei persoane de a înțelege fapta comisă și consecințele sale este importantă în procesul de revenire în societate.

„Să fi lăsat în urmă o lume puțin mai bună”

Întrebat ce și-ar dori să se spună despre el după ce „părăsește camera”, Dan Gabriel Rusu a dus răspunsul dincolo de sensul imediat al întrebării.

„Eu, fiind mai dramatic, m-am gândit la ce aș vrea să se spună despre mine atunci când n-aș mai fi, când am părăsit camera, așa, ca o metaforă. Și poate ar fi ceva despre faptul că am putut avea un mic impact, să construim o lume mai bună”, spune el.

„Uite, Dan a făcut ceva și a lăsat în urmă o lume puțin mai bună”, este felul în care criminologul spune că și-ar dori să fie amintit.

„Și agenția de rating Moody’s a reconfirmat ratingul de țară (Baa3) pentru România. Acest lucru i-a făcut pe politicienii Puterii să manifeste în spațiul public un optimism absolut nejustificat”, a transmis Nina Stelea într-o postare pe Facebook.

Aceasta invocă perspectiva negativă asociată ratingului și susține că economia ar urma să traverseze o perioadă dificilă. În mesajul său, Stelea enumeră deprecierea leului față de euro, inflația, scăderea consumului și evoluția șomajului printre argumentele pentru care, în opinia sa, autoritățile nu ar trebui să prezinte evaluarea Moody’s drept o veste fără rezerve.

Atac direct la Nicușor Dan, Ilie Bolojan și Alexandru Nazare

Reprezentanta AUR îi nominalizează pe președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cărora le reproșează mesajele optimiste privind evoluția economiei.

„Cum să spuneți voi, Nicușor Dan, Ilie Bolojan sau Alexandru Nazare, că lucrurile merg spre bine”, întreabă retoric Stelea, susținând că indicatorii economici ar indica contrariul.

Ea critică inclusiv strategia fiscal-bugetară a Guvernului și afirmă că actuala administrație ar fi deteriorat situația economică după alegerile prezidențiale și instalarea Executivului condus de Ilie Bolojan.

AUR contestă astfel interpretarea pozitivă dată de putere menținerii ratingului în categoria recomandată investițiilor și insistă asupra faptului că perspectiva negativă reprezintă în continuare un semnal de avertizare.

AUR respinge varianta unui Guvern condus de Alexandru Nazare

„Aud tot mai des că se pregătește instalarea unui Guvern condus de actualul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare”, afirmă reprezentanta AUR, fără să ofere însă dovezi sau detalii privind existența unor negocieri oficiale în acest sens.

Stelea spune că AUR nu ar susține o asemenea formulă și lansează totodată un avertisment către PSD.

„Evident că AUR nu va vota niciodată așa ceva și considerăm că o astfel de formulă este garanția prăbușirii în abis. Dacă PSD va sprijini o asemenea formulă, atunci ar fi normal și firesc să dispară”, a transmis Nina Stelea.

Heritage Auctions, cu sediul în Texas, se așteaptă ca mingea să se vândă pentru o sumă de opt cifre atunci când va fi scoasă la licitație în perioada 21-23 august, cu o ofertă inițială de 2,5 milioane de dolari, potrivit AFP.

La meciul din sferturile de finală ale Cupei Mondiale din 1986, disputat pe Estadio Azteca, Diego Maradona a înscris controversatul gol cu mâna peste portarul Angliei, Peter Shilton. Argentina s-a impus cu 2-1, iar Maradona a marcat ambele goluri ale sud-americanilor.

După meci, vedeta argentiniană a declarat că golul său a fost marcat „puțin cu capul lui Maradona și puțin cu mâna lui Dumnezeu”. Națiunea sa a câștigat ulterior Cupa Mondială.

„Cred că este, fără îndoială, cea mai istorică minge din lumea fotbalului”, a declarat pentru AFP Dan Imler, vicepreședinte al departamentului de sport al Heritage Auctions.

Aceeași minge cu care a fost marcat „Golul secolului”

Oficialul a precizat că este vorba tot de mingea pe care Maradona a folosit-o, în același meci, pentru a marca așa-numitul „Gol al Secolului”, în care a driblat mai mulți fundași englezi înainte de a înscrie în poarta adversă.

„Ambele goluri marcate sunt pur și simplu atât de emblematice, atât de memorabile”, a declarat Imler.

Cel scump tricou de fotbal, purtat în trecut de Maradona

Tricoul pe care Maradona l-a purtat în timpul meciului dintre Argentina și Anglia deține în prezent recordul pentru cel mai scump tricou de fotbal, valoarea sa fiind de 9,3 milioane de dolari.

Tensiunile dintre vechii rivali, Argentina și Anglia, au reizbucnit într-o semifinală a Cupei Mondiale din acest an, unde echipa sud-americană s-a impus înainte de a pierde finala.

Din punct de vedere politic, cele două părți au o dispută de lungă durată privind suveranitatea asupra Insulelor Falkland.

Maradona a murit în 2020, din cauza unei insuficiențe cardiace și a unui edem pulmonar acut. Fostul fotbalist avea 60 de ani. Imediat după moartea sa, familia a avut suspiciuni cu privire la ultimele sale zile de îngrijire și a cerut investigarea circumstanțelor morții. Procurorii argentinieni au deschis o anchetă pentru a stabili dacă moartea sa ar fi putut fi prevenită.

„Săptămâna viitoare trebuie să iasă fum alb de la Cotroceni!”, transmite Daniel Buda într-o postare publicată sâmbătă, adresându-se direct șefului statului.

Mesajul vine după ce Moody’s a confirmat ratingul suveran al României la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, și a menținut perspectiva negativă. Agenția a remarcat că ajustarea fiscală din 2025 și prima parte a anului 2026 a fost ceva mai rapidă decât anticipase, însă avertizează că instabilitatea politică și dificultățile de implementare a reformelor rămân riscuri importante.

Buda: „Cel care a evitat acest scenariu a fost Ilie Bolojan”

Daniel Buda atribuie o mare parte din merit pentru evitarea unei retrogradări fostului premier Ilie Bolojan.

„Pentru cei care înțeleg mai mult sau mai puțin economie, decizia agenției este un adevărat balon de oxigen pentru viața de zi cu zi a românilor. O altă decizie ar fi însemnat riscul ca România să se împrumute mult mai scump”, susține europarlamentarul.

El continuă:

„Cel care a evitat acest scenariu, fie că place sau nu tuturor, a fost Ilie Bolojan! Sigur, miniștrii au, indiscutabil, rolul lor. Iar populația, de multe ori mai înțeleaptă decât politicienii, a scrâșnit din dinți și a suportat măsurile dificile.”

Buda afirmă că Bolojan s-a aflat „seară de seară, ceas de ceas” în prima linie pentru a explica măsurile economice adoptate.

Atac la PSD, AUR și membri din propriul PNL

Europarlamentarul liberal lansează și un atac dur la adresa adversarilor fostului premier, susținând că împotriva lui Bolojan ar fi acționat nu doar PSD și AUR, ci și membri ai PNL și anumite instituții pe care refuză să le nominalizeze.

„Forțe politice dintre cele mai diverse – PSD, AUR, membri din propriul partid, dar și instituții al căror nume nu vreau să îl rostesc, din respect instituțional – au făcut tot ce au putut pentru a-l îngenunchea”, scrie Buda.

El îl atacă nominal și pe liderul PSD, Sorin Grindeanu:

„«Să plece Bolojan!», ne spunea răspicat Grindeanu aproape zilnic. Bun. Și ce s-ar fi rezolvat dacă pleca?”

Guvernul Bolojan a fost demis în luna mai în urma unei moțiuni de cenzură susținute de PSD și AUR, iar Ilie Bolojan conduce în prezent Executivul cu atribuții interimare, în timp ce negocierile pentru formarea unui nou Cabinet nu au produs până acum o majoritate stabilă.

„Domnule președinte, trebuie să mutați!”

Daniel Buda mută apoi presiunea asupra președintelui Nicușor Dan și spune că șeful statului trebuie să găsească rapid o soluție pentru formarea unui guvern cu puteri depline.

„Domnule președinte, v-am votat în turul al doilea, convins fiind că sunteți cea mai bună soluție pentru România. Am și astăzi aceeași convingere. Și eu, și mulți alții. Vă înțelegem calculele matematice și politice. Dar astăzi trebuie să mutați!”, afirmă europarlamentarul.

Potrivit acestuia, viitorul premier trebuie să garanteze continuarea reformelor începute de Bolojan și menținerea disciplinei bugetare.

„România nu își permite experimente eșuate într-o lume convulsionată de crize economice, politice și de securitate”, conchide Daniel Buda.

Moody’s avertizează, la rândul său, că perspectiva ratingului României ar putea reveni la stabilă dacă apare un consens politic suficient pentru continuarea ajustării fiscale după 2026. Printre semnalele urmărite de agenție se numără adoptarea bugetului pentru 2027 până la sfârșitul acestui an și adoptarea legii salarizării în sectorul public.

Daniel Buda este europarlamentar PNL și membru al Grupului Partidului Popular European în Parlamentul European.

Alarma a fost dată puțin după ora 22:00. La fața locului au fost mobilizați pompierii din cadrul Stației Săveni, cu două autospeciale de stingere, precum și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Vlăsinești, care a intervenit cu un buldoexcavator.

La sosirea echipajelor, depozitul de furaje era cuprins de flăcări. Pompierii au acționat pentru localizarea incendiului și pentru a împiedica extinderea focului la construcțiile din apropiere.

Intervenția pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor a durat mai bine de două ore și a fost îngreunată de ploaia torențială și de rafalele puternice de vânt.

În urma incendiului au ars zece baloți de furaje, iar alți 15 au fost degradați. În total, aproximativ opt tone de furaje au fost afectate.

Pompierii au reușit însă să salveze și să protejeze de flăcări două case aflate în apropierea depozitului.

Potrivit pompierilor, cauza probabilă a incendiului a fost trăsnetul care a lovit depozitul de furaje în timpul furtunii.

Pompierii militari rămân mobilizați permanent pentru gestionarea situațiilor de urgență și acordarea primului ajutor medical persoanelor aflate în dificultate.

„(Re)scriem istorie și aducem acasă, pe Palatul Universității din București, vulturul și cei doi grifoni care fuseseră distruși în urma bombardamentelor din 1944”, a transmis Universitatea din București, într-o postare însoțită de imagini de la operațiunea de montare.

Un vultur de o tonă și doi grifoni de câte 300 de kilograme

Noua compoziție este realizată din bronz și are o greutate impresionantă. Vulturul cântărește aproximativ o tonă, iar cei doi grifoni au aproximativ 300 de kilograme fiecare, astfel că întregul ansamblu ajunge la 1,6 tone.

Sculpturile au fost ridicate cu ajutorul unei macarale și urmează să ocupe din nou poziția pe care o aveau în compoziția arhitecturală originală a clădirii.

Potrivit Universității, lucrarea are o valoare totală de aproximativ două milioane de lei și este semnată de sculptorul Alexandru Siminic, împreună cu colaboratorii săi, Teodor și Ștefan Siminic.

Ansamblul a fost realizat prin tehnica tradițională a bronzului turnat prin ceară pierdută, cizelat și patinat, având la bază creația originală a sculptorului Karl Storck.

Frontonul original va fi refăcut integral

Montarea vulturului și a celor doi grifoni reprezintă doar prima etapă a unui proiect mai amplu.

Universitatea din București anunță că, în următorii doi ani, va fi refăcut integral ansamblul sculptural al frontonului Palatului Universității.

Compoziția originală fusese concepută de arhitectul Alexandru Orăscu și realizată de sculptorul Karl Storck între 1862 și 1869.

Ansamblul monumental a dispărut în urma bombardamentelor care au lovit Bucureștiul în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Acum, la 82 de ani de la distrugerea sa, una dintre imaginile emblematice ale vechiului Palat al Universității începe să fie reconstituită.

Cum arăta Universitatea înainte de bombardamentele din 1944

Frontonul original, în stil neoclasic, purta numele „Minerva ocrotind artele și științele” și era inspirat de Gliptoteca din München. Compoziția fusese concepută de Theodor Aman, iar basorelieful realizat de Karl Storck și colaboratorii săi o reprezenta pe Minerva încununând științele și artele, alături de personaje alegorice care simbolizau disciplinele academice și artele plastice. Deasupra acestuia se aflau vulturul încoronat și cei doi grifoni.

 

Palatul Universității fusese ridicat începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sub coordonarea arhitectului Alexandru Orăscu, iar frontonul a fost finalizat în 1862. Clădirea a fost ulterior extinsă, între 1912 și 1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica-Budești.

Bombardamentul din 4 aprilie 1944 a mutilat Palatul Universității

Momentul care a schimbat radical aspectul clădirii a venit la 4 aprilie 1944, când Bucureștiul a fost bombardat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Palatul Universității a fost grav avariat, iar ansamblul monumental al frontonului a fost distrus aproape în întregime.

După război, fațada corpului central a fost reconstruită într-o formă simplificată, fără o parte dintre sculpturile care o definiseră timp de zeci de ani. Vechiul Palat a fost clasat monument istoric printr-un decret regal din februarie 1946. Fragmente din vechiul fronton s-au păstrat și se află în patrimoniul Muzeului de Artă „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck”.

Rectorul UB: „Un act de recuperare istorică”

Rectorul Universității din București, Marian Preda, spune că revenirea sculpturilor în centrul Capitalei depășește dimensiunea unei simple lucrări de restaurare.

„Revenirea vulturului și a celor doi grifoni pe Palatul Universității din București reprezintă, înainte de orice, un act de recuperare istorică a unui simbol care a marcat identitatea universității și a Capitalei României timp de 75 de ani, până la distrugerea lui în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, a declarat Marian Preda.

Rectorul vorbește despre o „reîntregire a memoriei istorice” și despre recuperarea uneia dintre imaginile emblematice ale Bucureștiului pierdute în timpul războiului.

Pe măsură ce președintele SUA își reînnoiește amenințările de a revendica vastul teritoriu arctic, în ultimele zile au fost aduse la țărm, pe coasta de est a Groenlandei, materiale necesare pentru pregătirea forajelor, potrivit The Guardian. 

Guvernul Groenlandei a emis un „avertisment ferm” potrivit căruia nu s-a acordat nicio aprobare pentru debarcarea echipamentului.

„Toate aspectele logistice viitoare trebuie comunicate și aprobate de autoritatea pentru resurse minerale – înainte de a fi puse în aplicare”, transmite Guvernul într-un comunicat.

Conducerea Greenland Energy, o companie din Texas înființată anul trecut, a precizat că, sub regiunea Jameson Land, s-ar putea afla rezerve de betrol brut de 1 trilion de dolari. Compania a anunțat planuri de la cheltui 60 de milioane de dolari pentru forarea a două sonde, în scopul verificării acestei ipoteze.

Deși Groenlanda a încetat să mai elibereze noi licențe petroliere în 2021 din motive de mediu, o companie britanică numită „80 Mile” a obținut drepturile de explorare în Jameson Land.

Documentele corporative ale Greenland Energy indică faptul că aceasta va prelua o participație majoritară în proiect în schimbul finanțării explorării, deși are încă nevoie de aprobarea guvernului pentru a continua.

Compania, cu acoliți ai lui Trump

Greenland Energy l-a angajat pe Phil McGraw, mai cunoscut sub numele de „Dr. Phil”, fost prezentator de talk-show de dreapta de renume, care a făcut parte din comisia pentru libertatea religioasă a lui Trump, pentru a realiza o serie de documentare care va „surprinde misiunea acestor exploratori petrolieri ai zilelor noastre”.

De asemenea, compania l-a numit în funcția de director pe un veteran al Marinei SUA care lucrează la „Golden Dome”, planul de apărare antirachetă pentru care Trump afirmă că controlul asupra Groenlandei este „vital”.

Larry Swets, președintele Greenland Energy și unul dintre principalii acționari, pare să aibă acces la cercul lui Trump. El a declarat că proiectul petrolier „nu are nicio legătură cu anexarea de către SUA”.

După ce un reprezentant al companiei a afirmat în mod eronat, în cadrul unei întâlniri cu comunitatea din Jameson Land din luna iunie, că deține permisiunea de a debarca echipamentul de foraj, Swets a declarat: „Entuziasmul nostru pentru proiect ne-a determinat să comunicăm într-un mod care a creat confuzie.”

În luna următoare, locuitorii din această regiune au observat un remorcher care trăgea o barjă spre țărm și descărca o duzină de containere.

„Scopul era de a aduce echipamentul la țărm la Nunap Qeqqa (n.r. – situl Jameson Land) în legătură cu forajele de explorare petrolieră planificate”, se arată în declarația guvernului groenlandez.

Publicația daneză de investigații Danwatch l-a citat pe directorul companiei de transport maritim, care a confirmat că livrarea era destinată Greenland Energy.

Un reprezentant al Greenland Energy a declarat că o navă care transportă cele 300 de containere cu echipament de foraj va pleca din Canada pe 12 septembrie. Forarea sondelor va începe în octombrie.

Descoperirea a fost făcută în Teritoriile de Nord-Vest ale Canadei, unde cercetătorii au identificat un sit neobișnuit de bogat în fosile ale biotei ediacariene, denumire dată organismelor care au trăit în oceanele Pământului în urmă cu peste 500 de milioane de ani. Acestea se numără printre cele mai vechi forme de viață complexă cunoscute și au apărut înaintea majorității grupurilor de animale existente astăzi.

Unele dintre fosile au o vechime de aproximativ 567 de milioane de ani. Analiza lor indică faptul că etape importante ale evoluției animalelor ar fi avut loc cu aproximativ 5 până la 10 milioane de ani mai devreme decât sugerau dovezile fosile cunoscute anterior, relatează ScienceDaily.

Cercetarea, coordonată de specialiști ai Muzeului American de Istorie Naturală și ai Colegiului Dartmouth, a fost publicată în revista științifică Science Advances.

O lume foarte diferită de cea de astăzi

Fosilele provin dintr-o epocă îndepărtată, de acum aproximativ 635-538 de milioane de ani, când în oceane se găseau forme complexe de viață. Multe dintre organismele care trăiau atunci aveau corpuri moi și arătau foarte diferit de animalele pe care le cunoaștem astăzi.

Spre sfârșitul acestei epoci a început ceea ce oamenii de știință numesc „explozia cambriană”. În timpul acestei etape, începută în urmă cu aproximativ 538 de milioane de ani, viața animală s-a diversificat rapid și au apărut numeroase tipuri noi de animale, inclusiv strămoșii multor grupuri care există și în prezent.

Descoperirea din Canada oferă astfel o imagine rară asupra vieții de dinaintea acestei mari schimbări.

Cercetătorii au identificat mai multe organisme marine dispărute, iar unele dintre fosile au fost găsite pentru prima dată pe teritoriul actual al Americii de Nord.

Fosilele dezvăluie animale cu trăsături surprinzătoare

Unul dintre organismele care au atras atenția oamenilor de știință este Kimberella. Acesta se putea deplasa cu ajutorul unei structuri musculare asemănătoare unui picior și se hrănea răzuind hrana de pe fundul oceanului.

Kimberella este considerată o posibilă rudă timpurie a moluștelor. Exemplarele găsite în Canada ar putea reprezenta și cele mai vechi dovezi cunoscute ale existenței animalelor cu simetrie bilaterală.

Termenul se referă la animalele al căror corp poate fi împărțit în două jumătăți aproximativ egale, stânga și dreapta. Oamenii și majoritatea animalelor pe care le cunoaștem astăzi au o astfel de structură a corpului.

Prezența Kimberella în roci atât de vechi arată că această caracteristică ar fi putut apărea mai devreme decât se credea.

Un alt organism descoperit este Funisia, care avea o formă tubulară și trăia în grupuri pe fundul mării. În același loc au fost găsite și urme ale unui organism cu opt brațe dispuse în spirală, Eoandromeda, despre care oamenii de știință cred că ar putea fi o rudă foarte veche a ctenoforelor, animale marine gelatinoase asemănătoare meduzelor.

Viața complexă ar fi putut începe în apele adânci

Un alt aspect al descoperirii îi surprinde pe oamenii de știință: adâncimea la care trăiau aceste organisme.

Datele obținute arată că ele populau ape mai adânci decât se credea până acum. Este posibil, așadar, ca unele dintre primele schimbări majore din evoluția animalelor să fi avut loc în adâncurile oceanului, iar noile forme de viață să se fi răspândit ulterior spre apele mai apropiate de coastă.

„Rezultatele sugerează un tipar în care inovația evolutivă începe în medii mai adânci și se răspândește ulterior spre coastă”, a explicat Scott Evans, coordonatorul studiului și curator adjunct de paleontologie a nevertebratelor la Muzeul American de Istorie Naturală.

Evans explică și de ce adâncurile oceanului ar fi putut oferi condiții bune pentru dezvoltarea vieții. Deși sunt întunecate și pot părea neprielnice, apele adânci sunt relativ stabile, cu variații mai mici ale temperaturii și ale nivelului de oxigen. Ori tocmai această constanță ar fi putut favoriza apariția și diversificarea primelor animale complexe.

Alte urme ale vieții s-ar putea afla sub sute de metri de rocă

Cercetătorii cred că locul mai are multe de dezvăluit. Fosilele găsite până acum se află sub straturi de rocă groase de sute de metri, unde s-ar putea ascunde și alte urme ale vieții de acum peste 500 de milioane de ani.

„Nu numai că acest nou sit este foarte divers, dar provine și dintr-o zonă a rocilor în care anterior nu aveam fosile”, a explicat Justin Strauss, profesor la Colegiul Dartmouth și unul dintre autorii studiului.

Strauss explorează regiunea de aproximativ 15 ani și crede că aici ar putea fi făcute și alte descoperiri.

Fosilele recuperate vor fi păstrate în colecția permanentă a Centrului Patrimoniului Nordic „Prince of Wales” din Yellowknife, capitala Teritoriilor de Nord-Vest.

După o perioadă în care piețele cerealelor păreau să se stabilizeze, războiul dintre Rusia și Ucraina începe din nou să pună presiune pe una dintre principalele rute de aprovizionare cu hrană ale lumii.

FAO a anunțat vineri că indicele mondial al prețurilor la cereale a crescut cu 3,4% în iulie față de iunie și este cu 6,9% peste nivelul de acum un an. În cazul grâului, creșterea lunară a fost și mai puternică: 5,8%, iar prețurile sunt acum cu 9,9% mai mari decât în iulie 2025. Organizația ONU pune evoluția inclusiv pe seama îngrijorărilor privind întreruperea fluxurilor de export din Marea Neagră și avarierea infrastructurii folosite pentru export.

Nave atacate, porturi lovite și asigurări mai scumpe

Situația din Marea Neagră s-a deteriorat puternic în ultimele săptămâni. Reuters relatează că atacurile asupra navelor comerciale, porturilor și terminalelor de export s-au intensificat, afectând atât transporturile ucrainene de cereale, cât și fluxurile rusești de energie și materii prime.

Pentru Ucraina, miza este uriașă. Aproximativ 90% din exporturile agricole maritime ale țării trec prin zona porturilor Odesa, iar atacurile înseamnă nu doar infrastructură distrusă, ci și costuri mai mari pentru transportatori și asiguratori. Primele efecte sunt suspendarea unor curse, reducerea capacității de export și creșterea primelor de asigurare pentru navele care acceptă să intre în zonele de risc.

Ucraina rămâne un jucător important pe piața mondială: înaintea ultimului val de perturbări, țara reprezenta aproximativ 6% din exporturile mondiale de grâu și 11% din cele de porumb, potrivit datelor citate de Reuters.

Constanța revine în prim-plan

România poate deveni din nou una dintre principalele rute de salvare pentru exporturile ucrainene.

Gigantul danez Maersk a suspendat în iulie serviciile prin portul pescăresc Chornomorsk, pe fondul deteriorării condițiilor de securitate, și a anunțat că o parte dintre transporturile afectate vor fi redirecționate către Portul Constanța.

În paralel, Ucraina folosește coridorul maritim care urmărește coasta vestică a Mării Negre către România, încercând să țină navele cât mai departe de zonele în care riscul atacurilor este mai ridicat. Kievul avertizează însă că nici această soluție nu poate compensa imediat pierderile de capacitate.

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat sprijin financiar pentru agricultorii și companiile afectate, iar ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a avertizat că atacurile asupra exporturilor pot conduce din nou la majorarea prețurilor mondiale la alimente.

România a devenit deja, de la începutul războiului, una dintre principalele porți comerciale ale Ucrainei. Până în 2025, aproximativ 30 de milioane de tone de cereale ucrainene trecuseră prin Portul Constanța.

Se va scumpi pâinea în România?

Creșterea prețului internațional al grâului nu se traduce automat, de pe o zi pe alta, într-o majorare similară a prețului pâinii de la raft.

România are avantajul unei producții interne importante și este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din Uniunea Europeană. Datele Comisiei Europene arătau deja că România se afla printre principalii exportatori de grâu ai blocului comunitar.

Acest lucru poate amortiza șocul față de statele dependente de importuri.

Dar producătorii români vând pe aceeași piață internațională. Dacă prețul grâului continuă să urce la bursele de mărfuri, crește și valoarea de referință a materiei prime din România. La aceasta se adaugă costurile cu energia, transportul, combustibilii, salariile și procesarea.

Comisia Europeană avertiza încă din iulie că prețurile alimentelor ar urma să crească în 2026, pe fondul costurilor mai mari cu energia și al riscurilor meteorologice și geopolitice.

APCE a transmis o solicitare ministrului Mediului și președintelui AFM pentru organizarea unei întâlniri de lucru înainte ca proiectul Ghidului de finanțare pentru „Casa Verde Baterii 2026” să fie publicat în consultare publică. Asociația argumentează că regulile esențiale ale programului trebuie discutate încă din faza de elaborare, nu doar după ce arhitectura schemei a fost deja stabilită.

Organizația spune că vrea să prezinte autorităților propuneri concrete referitoare inclusiv la modul de cumpărare și decontare a bateriilor, astfel încât beneficiarii să primească echipamente performante, la prețuri apropiate de cele reale ale pieței și într-un sistem concurențial.

APCE reclamă diferențe mari între valoarea bateriilor și finanțarea publică

În comunicatul transmis vineri, APCE invocă experiența precedentului program finanțat prin PNRR/REPowerEU și afirmă că absența unor mecanisme suficient de eficiente pentru controlul prețurilor ar fi dus la distorsiuni pe piață.

„În numeroase cazuri”, susține asociația, ar fi fost comercializate sisteme de stocare cu o valoare reală estimată la aproximativ 1.000-2.000 de euro, în condițiile unor finanțări publice de 5.000 de euro. APCE califică situația drept o utilizare ineficientă a fondurilor europene.

Afirmația privind valoarea de piață a echipamentelor aparține APCE și nu este însoțită în comunicat de o analiză comparativă a modelelor, capacităților sau costurilor de instalare.

Schema anterioară la care face referire asociația este Investiția I4 din Componenta 16 – REPowerEU, prin care au fost acordate vouchere gospodăriilor pentru sisteme de energie regenerabilă și stocare. MIPE a precizat că, pentru apelul destinat bateriilor, echipamentele instalate trebuie să respecte mai multe cerințe tehnice minime, printre care o capacitate utilizabilă de 5 kWh, minimum 5.000 de cicluri de încărcare-descărcare și o garanție de zece ani.

Ministerul a arătat totodată că nu poate impune instalatorilor achiziționarea bateriilor de la anumiți furnizori, ci poate verifica respectarea specificațiilor tehnice prevăzute în ghid. Plata voucherului este condiționată de recepția lucrării de către beneficiarul final.

Programul REPowerEU se află încă în etapa finală de implementare: în iulie 2026, MIPE a modificat din nou ghidul, prelungind până la 15 august 2026 termenul pentru depunerea ultimei cereri de transfer.

400 de milioane de lei pentru noul program de baterii

Noul program pregătit de AFM are un buget considerabil. Guvernul a aprobat în luna mai bugetul Fondului pentru Mediu pentru 2026, iar printre principalele noutăți se află o alocare de 400 de milioane de lei pentru programul destinat bateriilor pentru prosumatori și stocării energiei.

AFM a justificat investiția prin creșterea rapidă a numărului de prosumatori și prin necesitatea stocării unei părți mai mari din energia produsă de panourile fotovoltaice, astfel încât aceasta să nu fie injectată integral în rețea în orele în care producția solară este ridicată.

Ghidul care va stabili valoarea finanțării pentru fiecare beneficiar, capacitatea minimă a bateriei, condițiile de eligibilitate, modalitatea de înscriere și mecanismul de decontare devine astfel esențial pentru modul în care vor fi împărțite cele 400 de milioane de lei.

APCE cere ca aceste reguli să fie discutate înainte de publicarea proiectului și avertizează că, în lipsa unei consultări, Ministerul Mediului și AFM ar urma să poarte responsabilitatea pentru eventualele deficiențe sau pentru repetarea problemelor din schemele anterioare.

„Consultarea publică poate perfecționa un proiect bine construit. Nu poate repara un proiect greșit din temelii”, transmite Dan Pîrșan, președintele APCE. Asociația spune că este pregătită să prezinte autorităților propriul set de propuneri privind achiziția și decontarea echipamentelor.

În cea mai mare parte a anului, în Avellanosa de Muñó se întâmplă foarte puține lucruri. Potrivit BBC Travel, satul din provincia Burgos, în nordul Spaniei, nu mai are magazine sau restaurante, iar brutăria mobilă dintr-o localitate apropiată ajunge aici o singură dată pe săptămână. Pe străzile aproape pustii se aud mai degrabă păsările și utilajele agricole decât vocile oamenilor.

În această vară însă, liniștea va fi înlocuită de vizitatori veniți să vadă unul dintre cele mai spectaculoase evenimente astronomice ale anului.

Pe 12 august 2026, o eclipsă totală de Soare va traversa Atlanticul și va putea fi observată dintr-o fâșie îngustă a Europei. Satul spaniol Avellanosa de Muñó se află chiar pe traseul totalității.

Locul are un avantaj pe care marile destinații turistice nu-l pot oferi: câmpurile întinse și dealurile joase lasă orizontul vestic aproape complet liber. Sunt puține clădiri, iar poluarea luminoasă lipsește aproape cu desăvârșire și, cel puțin în mod obișnuit, foarte puțini oameni.

„Ca și cum ai trăi două apusuri în câteva minute”

Momentul în care se produce eclipsa face experiența și mai neobișnuită. Faza în care Soarele va fi acoperit complet de Lună va avea loc cu puțin timp înainte de apus, astfel încât întunericul provocat de fenomen se va suprapune peste apropierea înserării.

Lumina zilei va scădea brusc atunci când Luna va acoperi Soarele. Pentru câteva clipe se va face întuneric, apoi lumina va reveni, înainte ca Soarele să coboare în mod natural spre orizont.

„Ca și cum ai trăi două apusuri în câteva minute”, descrie fenomenul fiziciana María Teresa López Sánchez, din Madrid.

Priveliștea va fi și mai neobișnuită pentru că Soarele se va afla foarte jos pe cer. În momentul în care va fi acoperit complet de Lună, acesta va fi la mai puțin de opt grade deasupra orizontului, adică foarte aproape de apus.

Localnicii știu deja de unde se va vedea cel mai bine spectacolul. „Urcați spre peșteri. De acolo se vede totul”, îi îndeamnă pe cei care vor veni să urmărească eclipsa.

Un sat cu zece locuitori

Avellanosa de Muñó nu a fost întotdeauna aproape pustiu. În anii 1950, satul avea aproximativ 200 de locuitori și mai multe magazine mici. Oamenii trăiau din agricultură, cultivarea viței-de-vie și creșterea animalelor, iar poștașul venea călare pe măgar pentru a împărți scrisorile și ziarele.

Odată cu mecanizarea agriculturii și dispariția locurilor de muncă,cei mai mulți locuitori au plecat spre Madrid, Bilbao, Barcelona și alte orașe.

Astăzi, în Avellanosa de Muñó mai locuiesc permanent 10 oameni.

Pe harta pasionaților de eclipse

Eclipsa îi va aduce înapoi în Avellanosa de Muñó pe mulți dintre cei care au plecat cu zeci de ani în urmă.

Foști locuitori se vor întoarce împreună cu familiile și prietenii. Lor li se vor alătura rude și prieteni ai localnicilor, dar și vizitatori veniți din alte regiuni ale Spaniei și din țări precum Marea Britanie, Franța și Venezuela. Un singur grup de aproximativ 20 de persoane va fi suficient pentru a dubla populația actuală a satului.

Interesul pentru eclipsă se simte deja în întreaga regiune. Avellanosa de Muñó nu are hoteluri sau alte spații de cazare, însă în localitățile din apropiere locurile disponibile sunt complet rezervate, unele încă din 2022, cu patru ani înaintea eclipsei.

Micuța localitate spaniolă e dovada că pasionații de eclipse nu au căutat neapărat cele mai cunoscute destinații, ci locurile cu cele mai bune condiții de observare. Iar satul aproape uitat din Burgos s-a trezit, fără să fi făcut nimic pentru asta, pe harta lor.

Peșterile de deasupra satului vor deveni „tribune”

În seara eclipsei, oamenii vor urca spre peșterile aflate deasupra localității. Poziția lor oferă o vedere largă spre vest și permite observarea Soarelui foarte aproape de orizont.

Pentru oamenii din Avellanosa, însă, peșterile înseamnă mai mult decât un punct bun pentru fotografierea eclipsei. Generații întregi s-au adunat acolo pentru a privi apusurile. Unii dintre foștii locuitori a ales chiar ca cenușa sa le fie împrăștiată în acel loc. Pe 12 august, vechiul punct de întâlnire al satului va aduna mulțimi de oameni veniți de la mii de kilometri distanță.

Iar spectacolul nu se termină odată cu apusul. În aceeași noapte vor putea fi observate și Perseidele, unul dintre cele mai impresionante spectacole astronomice ale verii.

Fenomenul se repetă în fiecare an, atunci când Pământul traversează zona prin care a trecut cometa Swift-Tuttle și întâlnește particulele de praf și fragmentele pietroase lăsate de ea în spațiu. Când pătrund în atmosfera terestră, acestea produc dârele luminoase cunoscute popular drept „stele căzătoare”.

Informația a fost dezvăluită de Jeune Afrique, în colaborare cu publicația MDMG Sahel, pe baza unor documente care permit reconstituirea negocierilor dintre partea română și autoritățile de la Niamey.

Compania care s-a poziționat pentru achiziție este chiar Societatea Națională Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă. Potrivit documentelor citate de presa africană, discuțiile au început la 13 aprilie 2026, când directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a transmis guvernului Nigerului o manifestare de interes pentru achiziția uraniului.

La scurt timp, ministrul Minelor din Niger, Ousmane Abarchi, ar fi răspuns favorabil demersului, în contextul în care regimul de la Niamey încearcă să-și diversifice partenerii externi. O delegație românească s-a deplasat ulterior în Niger pentru continuarea negocierilor.

Feldioara a transmis un „interes ferm” pentru 300 de tone

Pe 14 mai, Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara (FPCU Feldioara), filială a Nuclearelectrica, ar fi confirmat interesul pentru cumpărarea celor aproximativ 300 de tone. Negocierile au vizat inclusiv caracteristicile concentratului, condițiile comerciale și transportul încărcăturii până în România.

Feldioara este o piesă esențială a lanțului nuclear românesc. Nuclearelectrica a integrat instalația de procesare a concentratului de uraniu în propriul ciclu de combustibil, iar materialul procesat aici poate fi transformat în dioxid de uraniu, materia primă utilizată ulterior pentru fabricarea combustibilului destinat reactoarelor CANDU de la Cernavodă.

România nu mai exploatează în prezent uraniu la scară comercială din propriile mine, mai multe perimetre uranifere istorice fiind în conservare sau în proces de închidere. Astfel, aprovizionarea externă cu concentrat de uraniu a devenit un element important pentru menținerea ciclului nuclear integrat.

Afacere de aproximativ 40 de milioane de dolari

Valoarea posibilă a lotului românesc este estimată la circa 40 de milioane de dolari, în funcție de prețul uraniului și de condițiile finale ale tranzacției. Nuclearelectrica a precizat însă pentru Jeune Afrique că nu a fost încheiat deocamdată niciun acord și, în consecință, nu a fost stabilit niciun preț.

Miza este mult mai mare decât cele 300 de tone dorite de România. Peste 1.000 de tone de concentrat de uraniu – „yellowcake” – provenite de la exploatarea Somaïr din apropierea orașului Arlit au fost transportate spre Niamey la sfârșitul anului 2025 și au rămas blocate în apropierea aeroportului capitalei. Stocul a fost anterior în centrul unor negocieri care au implicat inclusiv Rusia.

Presa franceză a relatat că Moscova era interesată de aproximativ 1.000 de tone, într-o posibilă tranzacție de circa 170 de milioane de dolari, după apropierea puternică dintre regimul militar din Niger și Rusia. Au existat, de asemenea, informații privind interesul altor state pentru uraniul Nigerului.

Obstacolul uriaș: francezii de la Orano spun că uraniul nu poate fi vândut

Eventuala afacere cu România se lovește însă de o problemă juridică majoră.

Compania nucleară franceză Orano, care controla anterior exploatarea Somaïr, contestă preluarea activelor sale de către autoritățile Nigerului și revendică drepturi asupra uraniului produs înainte de pierderea controlului asupra minei. Conflictul a izbucnit după lovitura de stat din Niger din 2023 și deteriorarea accelerată a relațiilor dintre Niamey și Paris.

Pe 23 septembrie 2025, un tribunal arbitral constituit sub egida Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (ICSID) a ordonat statului Niger să nu vândă, transfere sau faciliteze transferul către terți al uraniului produs de Somaïr aflat în centrul litigiului.

Orano a avertizat ulterior că își rezervă dreptul de a iniția inclusiv acțiuni împotriva terților care ar cumpăra materialul cu încălcarea drepturilor revendicate de compania franceză. Asta înseamnă că o eventuală achiziție de către Nuclearelectrica ar trebui să depășească nu numai dificultățile logistice ale transportului din Sahel spre România, ci și un risc juridic important.

De ce este important uraniul pentru România

Interesul apare într-un moment în care România își pregătește extinderea masivă a programului nuclear. Pe lângă cele două reactoare CANDU aflate în exploatare la Cernavodă, autoritățile pregătesc retehnologizarea Unității 1 și construcția Unităților 3 și 4.

Nuclearelectrica și-a construit în ultimii ani propriul ciclu integrat de combustibil nuclear, de la procesarea concentratului la Feldioara până la producția fasciculelor de combustibil la Fabrica de Combustibil Nuclear Pitești. În acest context, accesul la surse diversificate de concentrat de uraniu devine o componentă strategică a securității energetice a României.

Broscuța are o culoare verde închis, cu pete colorate măsoară mai puțin de 4 centimetri. Este cunoscută sub numele de „broasca de primăvară”. Micuțul amfibian a fost observat de reporterii AFP în districtul San Lorenzo de Tarrazu.

„Este o specie nouă de broască de copac pentru știință și este endemică în Costa Rica”, a declarat cercetătorul Wagner Chaves-Acuna pentru AFP, conform concluziilor colegilor săi de la Universitatea din Costa Rica și de la Consiliul Național pentru Cercetare Științifică și Tehnică din Argentina.

Supranumită și „broasca de cafea”, specia are o altă trăsătură distinctivă: masculii au gâtul translucid, care se umflă atunci când scot sunetul lor scurt și ascuțit.

„Noaptea, când sunt cele mai active, le poți auzi cântând și stând cocoțate în tufișurile de cafea”, a spus Chaves-Acuna.

În general, broaștele caută umbră, umiditate și hrană în culturi, dar nu se hrănesc cu boabele de cafea, ci cu insectele mici din habitatul lor.

Chaves-Acuna avertizează că utilizarea pesticidelor în plantațiile de cafea ar putea reprezenta un risc potențial pentru acești amfibieni minusculi.

„Aceste substanțe otrăvitoare se răspândesc prin aer… se infiltrează în sol și de acolo ajung în sistemele acvatice în care se dezvoltă mormolocii”, a spus Chaves-Acuna.

Fermierii din Germania și Austria au început să folosească lanul de porumb pentru o nouă idee de afacere, potrivit Agrarheute. Ei au realizat că prin amenajarea unor labirinturi uriașe, câmpurile de porumb pot deveni temporar atracția regiunii.

Culoarele realizate în mijlocul lanului formează imagini uriașe care pot fi admirate de la înălțime. Turiștii sunt atrași de ineditele opere de artă, dar și de plimbările prin labirint. Accesul se poate face contra unei taxe, iar fermierii au posibilitatea să le vândă turiștilor unele produse realizate la fermele lor.

Fermierii au nevoie de tehnologie și de experți

Labirinturile sunt pregătite din primăvară. În funcție de complexitatea schiței, realizarea coridoarelor este mai mult sau mai puțin complicată. Fermierii au nevoie de tehnologia modernă și de ajutorul unor specialiști.

Mai multe companii care oferă servicii în domeniul agricol pot implementa astfel de proiecte. Plecând de la schița clientului, specialiștii realizează labirintul în funcție de mărimea terenului, de lățimea coridoarelor și de dimensiunea utilajelor agricole folosite de fermier.

De asemenea, este important soiul porumbului folosit. Pentru ca labirintul să reziste cât mai mult, porumbul trebuie să se dezvolte rapid, dar să se coacă mai greu. Pentru o imagine cât mai spectaculoasă frunzele trebuie să rămână verzi cât mai mult timp.