MediaFax.ro

Comisia Europeană a aprobat vineri o finanțare suplimentară de 6,1 miliarde de euro pentru ca Ucraina să achiziționeze produse de apărare în domeniile apărării aeriene și antirachetă, muniției, dronelor și războiului electronic.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că prin această finanțare Ucraina va putea achiziționa inclusiv echipamente Patriot.

„Astăzi am aprobat 6,1 miliarde EUR pentru a ajuta Ucraina să achiziționeze diverse produse de apărare în domeniile apărării aeriene și antirachetă, muniției, dronelor și războiului electronic. Prin această aprobare, Ucraina poate acum să achiziționeze și echipamentele Patriot de care are nevoie pentru a-și proteja mai bine spațiul aerian împotriva atacurilor nediscriminatorii ale Rusiei. Împreună cu statele noastre membre și cu NATO, vom continua să sprijinim Ucraina, consolidând în același timp propria capacitate de apărare a Europei”, a declarat Ursula von der Leyen.

Potrivit unui comunicat al Comisiei, fondurile vor fi folosite pentru achiziția de produse de apărare atât de la companii din Uniunea Europeană, cât și din Ucraina.

În urma acordului la care au ajuns luni statele membre ale UE, decizia permite Ucrainei să cumpere și rachete PAC-3 pentru sistemele Patriot.

Finanțarea face parte din Împrumutul de sprijin pentru Ucraina, în valoare de 90 de miliarde de euro, în timp ce pachetul include cinci derogări de la condițiile standard de eligibilitate.

Trei dintre aceste derogări vizează drone și componente fabricate în Ucraina care depășesc pragurile de cost, iar două se referă la echipamente fabricate în SUA, precum rachetele PAC-3.

28,3 miliarde de euro pentru apărarea Ucrainei în 2026

Împrumutul de sprijin pentru Ucraina include 30 de miliarde de euro pentru sprijin bugetar și 60 de miliarde de euro pentru apărare, pentru perioada 2026-2027.

Pentru că a fost admisă aprobarea, suma de 28,3 miliarde de euro destinată sprijinului pentru apărarea Ucrainei în 2026 a fost alocată integral. Au fost stabilite achizițiile de echipamente, furnizorii selectați, cantitățile și termenele de implementare.

Comisia Europeană spune că avantajul militar al Ucrainei depinde de disponibilitatea rapidă a produselor de apărare. Accelerarea livrărilor din partea UE rămâne un scop principal în vederea protejării Ucrainei.

Comisia a virat deja 8,35 miliarde de euro sub formă de finanțare pentru apărare către Ucraina în acest an, iar alte fonduri urmează să fie acordate în perioada următoare.

Partidul german de extremă dreapta AfD a anunțat că a depus o plângere pentru calomnie împotriva cancelarului german Friedrich Merz, după ce acesta a spus că formațiunea promovează politici anti-imigrație care ar echivala cu „epurarea etnică”.

Merz a făcut aceste declarații miercuri, în cadrul unei dezbateri din Bundestag.

„Persoanele cu un parcurs migratoriu lucrează în meserii calificate. Dacă ceea ce se preconizează aici, anume „remigrarea”, ar deveni realitate, acest lucru nu ar fi altceva decât un sinonim pentru epurarea etnică bazată pe origine și culoarea pielii”, a declarat Merz, citat de Reuters.

În replică, AfD a susținut că Merz a depășit „o linie roșie” în discursul său.

„Friedrich Merz a depășit din nou limita prin discursul său, dar de data aceasta este vorba de o faptă cu relevanță penală. Declarațiile sale nefondate și revoltătoare (…) sunt complet inacceptabile și, de asemenea, pasibile de urmărire penală. Insinuarea că grupul parlamentar AfD – care se bazează ferm pe Legea fundamentală – ar fi angajat în epurarea etnică, adică, în ultimă instanță, în expulzări și crime, este atât de clară încât justiția trebuie să ia măsuri în acest sens”, a spus Stephan Brandner, un membru de rang înalt al AfD din Bundestag, într-un comunicat.

Ce înseamnă conceptul de „remigrare”

Potrivit POLITICO, „remigrarea” este un concept de extremă dreapta folosit de AfD pentru a se referi la întoarcerea sau deportarea migranților care, în opinia AfD, nu au dreptul să rămână în Germania. Acest lucru poate varia de la deportarea persoanelor fără statut legal până la expulzarea în masă a imigranților și a descendenților acestora.

AfD a dedicat un capitol întreg „imigrației și remigrării” în programul său electoral pentru alegerile din Saxonia-Anhalt, unde partidul a obținut 43,8% din voturi, mai mult decât dublu față de rezultatul obținut în 2021.

Este al doilea an consecutiv în care Donald Trump marchează ziua la Pentagon. Președintele a participat în 2024 la ceremonia de la Ground Zero.

Evenimentul organizat la Pentagon comemorează viețile pierdute când militanții al-Qaida au deturnat patru avioane și au ucis aproape 2.977 de oameni în trei locații, dând peste cap politica externă și securitatea națională americană.

JD Vance va participa la ceremonia din New York

Potrivit AP, vicepreședintele JD Vance urmează să participe la ceremonia de la New York alături de foști președinți ai SUA. De asemenea, alți oficiali ai administrației vor merge la ceremonia din Shanksville, Pennsylvania.

Vance plănuise să fie la New York pentru aniversare anul trecut. În schimb, a zburat la Salt Lake City pentru a fi alături de familia lui Charlie Kirk, după asasinarea activistului conservator.

În timpul comemorării de anul trecut de la Pentagon, Trump a rostit declarații în care a povestit momente din ziua atacurilor. În discursul președintelui american, au fost incluse fragmente din conversațiile pasagerilor care se aflau la bordul avioanelor deturnate.

Donald Trump: SUA „nu va uita niciodată” victimele

La un eveniment organizat marți, în fața Casei Albe, președintele SUA a promis că „nu va uita niciodată” victimele. Trump a menționat că atacurile din 11 septembrie au fost unul dintre puținele momente din istorie care „împart timpul în ceea ce a fost înainte” și ceea ce a urmat.

În cadrul evenimentului, a fost prezentată o grindă de oțel masivă, de 6,2 metri și aproape 7.000 de kilograme, recuperată din Turnul de Sud al World Trade Center din New York. Călătorind timp de luni de zile prin țară, în cadrul turneului Steel Across America, grinda urma să fie la New York pentru o procesiune vineri, pe urmele pompierului Stephen Siller, căzut în închisoare în New York, potrivit sursei citate.

Vineri, „Ziua Patriotului 2026”

Miercuri, Donald Trump a emis o proclamație care a marcat ziua de vineri drept „Ziua Patriotului 2026”. El a relatat cronologia zilei din 2001 în care „pacea națiunii noastre a fost spulberată” și numind administrația sa „neclintită în angajamentul său de a se asigura că națiunea noastră este apărată de cea mai puternică și mai letală armată pe care a cunoscut-o vreodată lumea”.

Convenția republicană a alegerilor intermediare de joi seara a marcat cea de-a 25-a aniversare a atacurilor din 11 septembrie, cu familii pe scenă în Dallas și pompieri în uniformă, în timp ce se cânta melodia „Ave Maria”. Numele victimelor au apărut pe un ecran și s-a tras un clopoțel pentru a comemora pierderea pompierilor, mai arată sursa.

Principalul aliat al Rusiei se pregătește de război, așa cum a anunțat chiar președintele statului Belarus, Alexander Lukașenko, potrivit Nexta. Anunțul a fost făcut în timpul unei întâlniri cu liderii armate belaruse. El a spus că armata trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu, inclusiv cel în care țara este implicată într-un conflict.

„Belarus se pregătește pentru război, pentru a evita un astfel de scenariu”, a spus Lukașenko.

Președintele Alexander Lukașenko nu a exclus mobilizarea.

„Armata trebuie revitalizată, a sosit momentul. Toată armata. Îi vom verifica pe toți. Chiar și până la mobilizare”, a declarat președintele Belarusului.

Verificarea va acoperi tot sistem de apărare al țării, a mai transmis Alexander Lukașenko.

Alianța Belarus-Rusia

Belarus și Rusia au o alianță strategică. Cele două țări au semnat un tratat pentru crearea unei Uniunii Statale în anul 1999. Apoi, în noiembrie 2021, cei doi lideri Lukașenko și Putin au semnat 28 de programe economice comune în domenii precum apărarea, taxele și securitatea. Cetățenii celor două state pot călători, munci și studia în ambele țări fără controale majore la graniță.

Un punct de cotitură a fost în 2020. Alexander Lukașenko a fost acuzat că a falsificat rezultatul alegerilor din acel an. Proteste de amploare au avut loc în Belarus, iar răspunsul conducerii țării a fost să reprime manifestațiile și opoziția.

Din cauza sancțiunilor occidentale, Belarus a devenit dependentă de sprijinul financiar, politic și militar oferit de Rusia lui Vladimir Putin.

Cele două țări și-au aprofundat legăturile după izbucnirea războiului din Ucraina. Din 2022, Belarus a permis Rusiei să folosească teritoriul său ca bază pentru atacuri și echipamente militare.

În plus, Rusia a plasat arme nucleare tactice pe teritoriul belarus, transformând țara într-o avangardă militară în fața NATO.

Reuniunea liderilor europeni va avea loc în orașul Rovaniemi din nordul țării.

Printre oficialii care vor participa la Summitul European se numără Cancelarul Republicii Federale Germane, Friedrich Merz, Prim-ministrul Republicii Polone, Donald Tusk, Prim-ministrul Regatului Danemarcei, Mette Frederiksen, alături de reprezentanți ai instituțiilor UE, Președintele Consiliului European, António Costa, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.

Obiectivul Summitului

Summitul ce va avea loc în perioada 13-14 septembrie are ca obiectiv consolidarea abordării strategice a Uniunii Europene față de regiunea arctică, într-un context marcat de creșterea importanței geopolitice, economice și climatice a acesteia.

Reuniunea va viza în special definirea unui rol mai ambițios al UE în securitatea și dezvoltarea economică a regiunii arctice.

Despre ce va vorbi Nicușor Dan

În cadrul dezbaterilor, Președintele Nicușor Dan va prezenta viziunea României privind gestionarea coerentă și unitară a provocărilor de pe întregul spațiu care se întinde de la Arctica până la Marea Neagră, în contextul în care provocările de securitate din aceste regiuni sunt interconectate.

De asemenea, Președintele României va exprima interesul și disponibilitatea țării de a contribui la eforturile comune ale UE și NATO, prin asumarea de responsabilități în regiunea noastră, dar și în cea extinsă, precum și prin implicarea în proiecte sectoriale concrete. Se numără domenii precum protecția infrastructurii critice, consolidarea capacităților de apărare și securitatea energetică.

„Am identificat o celulă a unui actor malițios, cu sediul în nordul Yemenului, care derula trei programe de dezvoltare a armamentului”, a anunțat vineri compania americană, citată de AFP. 

Printre acestea se numărau o rachetă ghidată echipată cu un sistem de control al zborului de tip smartphone, un proiect de rachetă balistică cu o rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri și o armă de tip planor hipersonic. 

Compania susține că membrii celulei au utilizat Claude pentru a înlocui o echipă de ingineri specializați în dezvoltarea software-ului pentru ghidarea, navigare și controlul armelor aeriene.  Gruparea ar fi efectuat și un test eșuat de lansarea a unei rachete ghidate.

Anthropic precizează însă că nu are dovezi că actorii implicați au reușit să dezvolte și să folosească un dispozitiv operațional.

Anthropic a precizat că a identificat operațiunile și a blocat imediat conturile asociate acestora, partajând datele cu parteneri publici și privați pentru a limita riscurile de securitate.  

Deși compania de inteligență artificială nu a precizat numele grupării, este posibil ca aceștia să fie rebelii houthi. 

Evoluțiile de securitate la Marea Roșie

Dezvăluirile survin pe fondul unei escaladări majore a luptelor în Yemen, unde rebelii houthi controlează o mare parte din nordul țării, inclusiv capitala Sanaa, și înaintează spre strâmtoarea strategică Bab el Mandeb. 

Obiectivul rebelilor susținuți de Iran este preluarea controlului întregii coaste yemenite la Marea Roșie. 

O eventuală preluarea a controlului asupra strâmtorii Bab el Mandeb ar afecta situația energetică mondială, mai ales în contextul blocajului din Ormuz. Se estimează că aproximativ 7% din producția mondială de petrol trece prin această zonă. Astfel, rebelii ar putea să exercite presiuni asupra transporturilor comerciale și exporturilor de petrol ale Arabiei Saudite. 

Răpirea celor trei jurnaliști

La 28 martie 2005, jurnaliștii Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian au fost răpiți în Irak. Cei trei se aflau la Bagdad, iar cazul a declanșat o amplă operațiune a autorităților române pentru eliberarea lor.

Omar Hayssam a fost trimis în judecată în octombrie 2005, iar în februarie 2008 a fost condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea celor trei jurnaliști. Condamnarea a fost pronunțată în lipsa sa.

Fuga din România

Cazul a căpătat o nouă dimensiune după dispariția lui Hayssam din România. El a părăsit ilegal țara, deși se afla în atenția autorităților, iar ulterior a devenit unul dintre cei mai căutați fugari români.

Dispariția lui Hayssam a provocat un scandal major și a generat numeroase controverse privind modul în care a fost posibilă ieșirea sa din țară și responsabilitatea instituțiilor statului.

Și alte condamnări

Dosarul răpirii jurnaliștilor nu a fost singura cauză penală în care Omar Hayssam a fost condamnat.

El a fost condamnat definitiv și în dosarul cunoscut drept „Volvo”, pentru înșelarea unor firme de leasing.

Hayssam a mai primit o condamnare definitivă în dosarul „Foresta Nehoiu”, pentru fraude. Într-o altă cauză, el a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei.

Cum a ajuns din nou în România

Timp de aproximativ șapte ani, Hayssam a fost căutat de autoritățile române. În această perioadă au existat numeroase informații și controverse privind locul în care se afla și modalitatea prin care putea fi adus în România.

La 19 iulie 2013, autoritățile române au anunțat că Omar Hayssam a fost predat Poliției Române. Operațiunea prin care acesta a fost adus în țară nu a fost prezentată public în toate detaliile.
La momentul respectiv, președintele Traian Băsescu nu a oferit public toate informațiile privind locul din care Hayssam fusese preluat și modul în care fusese realizată repatrierea.

Ani de controverse

După revenirea în România, Hayssam a fost încarcerat pentru executarea pedepselor definitive.

Vineri, 11 septembrie, Omar Hayssam a fost eliberat condiționat, după ce instanța a admis contestația formulată de omul de afaceri sirian împotriva unei sentințe anterioare prin care cererea sa fusese respinsă.

Cazul Omar Hayssam a depășit astfel dimensiunea unui dosar penal. Răpirea celor trei jurnaliști în Irak, dispariția lui Hayssam din România și operațiunea prin care acesta a fost readus în țară au generat ani de controverse și dezbateri privind funcționarea instituțiilor statului.

Numele lui Omar Hayssam a rămas asociat unuia dintre cele mai importante cazuri judiciare și de securitate din România postdecembristă.

Tudose susține că atacurile politice asupra justiției nu sunt un fenomen nou, însă afirmă că discursul public din ultimul an a atins „cote fără precedent”.

În interviul acordat Luju.ro, fosta judecătoare critică discursul politic referitor la veniturile și pensiile magistraților, susținând că tema a fost transformată într-un instrument electoral.

„Nu este prima dată și, din păcate, nu va fi nici ultima, când politicienii, în contextul degradării permanente a imaginii clasei politice și a încrederii publice în aceasta, încearcă să își salveze capitalul electoral și propria imagine, folosind justiția”, afirmă Tudose.

Ea susține că, în ultimul an, atacurile asupra sistemului judiciar au devenit mult mai intense și acuză existența unui discurs pe care îl consideră „profund toxic și încărcat de ostilitate”.

„Ceea ce se întâmplă, însă, în prezent și ceea ce a început cu mai bine de un an în urmă, prin acțiunile Guvernului Bolojan și ale USR-ului, a ajuns, în opinia mea, la cote fără precedent. (…) Este vorba despre un discurs pe care îl consider profund toxic și încărcat de ostilitate, ale cărui reverberații în societate au atins, în anumite momente, cote la care nu m-aș fi așteptat niciodată”, spune Ana-Roxana Tudose, fostă judecătoare ICCJ.

Fosta judecătoare afirmă că dezbaterea privind salariile și pensiile magistraților este legitimă, însă consideră că generalizarea și transformarea întregului corp profesional într-o țintă a nemulțumirii sociale afectează încrederea în justiție.

„Hotărârile nefavorabile puterii sunt transformate într-o răfuială cu politicienii”

Fosta judecătoare vorbește și despre modul în care sunt prezentate public hotărârile judecătorești care contravin pozițiilor Guvernului sau ale unor partide aflate la putere.

Tudose susține că, în astfel de situații, hotărârile sunt uneori introduse într-o narațiune politică și prezentate drept reacții ale magistraților la măsurile privind pensiile sau statutul lor profesional.

„Această logică mi se pare extrem de periculoasă”, afirmă fosta judecătoare, explicând că, dusă la extrem, o asemenea abordare ar putea crea impresia că o hotărâre judecătorească este legitimă doar atunci când corespunde așteptărilor unei anumite formațiuni politice.

În opinia sa, repetarea acestei narațiuni poate afecta însăși percepția asupra independenței judecătorilor și poate alimenta ideea că aceștia pronunță soluții în funcție de interese personale sau conflicte cu puterea politică.

Tudose critică și sistemul judiciar: „Trebuie să avem curajul de a privi și spre trecut”

Fosta judecătoare consideră că răspunsul magistraților nu poate consta doar în prezentarea unor statistici privind salariile, pensiile, volumul de muncă sau deficitul de personal. Ea afirmă că sistemul judiciar trebuie să își analizeze și propriile vulnerabilități și să explice public controversele care au afectat în timp încrederea cetățenilor.

„Nu cred că putem răspunde la aceste întrebări exclusiv arătând cu degetul către politicieni, presă sau organizațiile care critică sistemul judiciar. Pentru a înțelege ceea ce se întâmplă astăzi, trebuie să avem curajul de a privi și spre trecutul recent al justiției”, spune Tudose.

Aceasta amintește perioada în care dosarele penale intens mediatizate, reținerile și arestările unor persoane publice au devenit subiecte cotidiene și susține că acele episoade au contribuit la formarea percepției că justiția ar fi putut deveni, cel puțin în anumite situații, parte a confruntării politice.

Potrivit fostei judecătoare, indiferent de modul în care sunt interpretate astăzi dosarele respective, efectul asupra percepției publice nu poate fi ignorat.

„O campanie de manipulare nu poate avea efecte majore dacă nu găsește un teren pregătit”

Tudose consideră că actuala neîncredere în justiție are mai multe cauze și nu poate fi explicată exclusiv prin acțiunile politicienilor.

„O campanie de manipulare nu poate avea efecte majore dacă nu găsește în societate un teren pregătit anterior”, afirmă aceasta, indicând frustrările economice și sociale, dar și neîncrederea acumulată în timp față de instituțiile statului.

În acest context, ea consideră că sistemul judiciar trebuie să fie dispus să recunoască și situațiile în care au existat derapaje, erori sau disfuncționalități.

„Nu putem cere societății să aibă încredere necondiționată în justiție dacă justiția însăși nu este dispusă să vorbească deschis despre propriile greșeli”, susține fosta judecătoare.

Critici privind reacția sistemului la controversele din trecut

Ana-Roxana Tudose vorbește și despre controversele legate de funcționarea justiției din perioada anilor 2013-2017 și despre efectele acestora asupra imaginii magistraturii.

Ea afirmă că au existat situații controversate, inclusiv dosare care s-au încheiat după ani de expunere publică prin achitări, și consideră că sistemul trebuie să ofere explicații atunci când astfel de episoade generează suspiciuni în societate.

Fosta judecătoare critică, de asemenea, ceea ce consideră a fi lipsa unor mecanisme suficient de eficiente pentru identificarea și sancționarea eventualelor abuzuri și susține că simpla existență a unor acuzații nu dovedește vinovăția unui magistrat, dar că acestea trebuie verificate prin mecanisme instituționale credibile.

„Independența justiției nu poate fi apărată selectiv”

În opinia sa, apărarea independenței justiției trebuie să se bazeze pe aceleași principii indiferent de partidul aflat la guvernare sau de persoanele vizate de anchete și procese.

„Nu putem condamna presiunile politice asupra judecătorilor doar atunci când acestea vin dintr-o anumită zonă politică și să le ignorăm atunci când vin din alta”, afirmă Tudose.

Ea consideră că sistemul judiciar trebuie să fie la fel de ferm atât atunci când sunt atacate drepturile și independența magistraților, cât și atunci când sunt ridicate întrebări legitime despre funcționarea instituțiilor judiciare.

„Standardul trebuie să fie unul singur, indiferent cine guvernează, cine este anchetat, cine este judecat și cine câștigă sau pierde politic în urma unei hotărâri”, concluzionează fosta judecătoare ICCJ.

 

Oferta mondială de petrol este estimată acum să scadă în 2026 cu 5,7 milioane de barili pe zi, adică aproximativ 6%, potrivit raportului lunar al AIE. Anterior, agenția estima un declin de aproximativ 4%, notează Reuters.

Creșterea numărului de atacuri asupra petrolierelor de pe rutele maritime din Orientul Mijlociu a împins în această săptămână prețul petrolului spre 110 dolari pe baril, pentru prima dată din luna mai.

Produsele petroliere rafinate s-au scumpit și mai puternic, iar motorina a atins niveluri record, în condițiile în care conflictele din Orientul Mijlociu și războiul dintre Rusia și Ucraina afectează rafinăriile.

Deși cererea scade din cauza prețurilor ridicate ale carburanților, oferta se reduce și mai rapid, ceea ce duce la diminuarea stocurilor într-un ritm record. Stocurile globale s-au redus în august într-un ritm echivalent cu 3,1 milioane de barili pe zi și au ajuns la cel mai scăzut nivel din 2023, potrivit AIE.

„Stocurile au jucat până acum un rol crucial în echilibrarea pieței”, a transmis AIE.

„În condițiile în care rezervele se reduc, iar sistemul global de rafinare funcționează aproape de limită, nevoia unor progrese pentru soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu, precum și a războiului dintre Rusia și Ucraina, aflat acum în al cincilea an, este mai mare ca oricând pentru a evita o tensionare suplimentară a pieței”, a subliniat Agenția Internațională pentru Energie.

Producția Arabiei Saudite, la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani

Atacurile asupra infrastructurii energetice din Arabia Saudită și blocada impusă de Statele Unite Iranului au redus producția de petrol a OPEC+. Producția grupului a scăzut în august cu 1,8 milioane de barili pe zi, la 38,8 milioane de barili pe zi, potrivit AIE.

Producția de țiței a Arabiei Saudite a scăzut în august cu 2,3 milioane de barili pe zi, la 6 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din ultimele peste trei decenii. Scăderea a fost provocată de atacurile care au afectat instalațiile petroliere și rutele maritime.

Grupări asociate rebelilor Houthi au atacat nave care tranzitau strâmtoarea Bab el-Mandeb, rafinăria Jazan și transporturile maritime din apropierea orașului Yanbu.

Rebelii Houthi, susținuți de Iran, au preluat joi controlul asupra portului yemenit Mocha, ceea ce reprezintă o nouă amenințare pentru traficul maritim din Marea Roșie.

Toți angajații unei unități de învățământ din zona Veneția au refuzat noile contracte și au plecat în alte părți. Contractele lor au expirat pe 31 august, iar ei au refuzat prelungirea contractelor.

Școala este frecventată în special de copii imigranți din Asia și una dintre problemele întâlnite a fost proasta comunicare cu părinții elevilor.

Noua directoare, numită recent în post, a fost nevoită să facă o campanie de recrutare în regim de urgență.

Continuarea pe Mediafax Italia.

Arafat a fost pus sub urmărire penală în aprilie 2026.

Dosarul vizează procedurile legate de achiziția unui elicopter SMURD, iar procurorii militari îl anchetează pe șeful Departamentului pentru Situații de Urgență în legătură cu presupuse fapte de complicitate la contrabandă.

În luna iulie, procurorii au dispus inclusiv sechestru pe averea lui Raed Arafat, în cadrul aceleiași anchete.

Știrea se actualizează

Cei 468.000 de dolari singaporezi, adică aproximativ 369.200 de dolari, au fosr cheltuiți „de bunăvoie” pentru ea, a decis Înalta Curte din Singapore.

Fosta iubită, „copleșită cu cadouri generoase”

Bărbatul „a demonstrat un tipar constant de a o copleși pe femeie cu cadouri generoase” chiar înainte de a se întâlni și o asigura că nu se așteaptă la o răsplată, a declarat judecătorul superior, potrivit BBC.

Bărbatul în cauză, directorul general al unei companii de logistică, a întâlnit-o pe femeie,  o fostă însoțitoare de bord, în timpul unui zbor în 2019. Au avut o relație romantică din septembrie 2022 până în decembrie 2023, a aflat instanța.

Relația lor s-a încheiat după ce bărbatul a suspectat că iubita lui ar avea o aventură.

Procesul a fost intentat în martie 2024, pe motivul că iubita sa „i-a solicitat diverse împrumuturi fără dobândă” pe parcursul relației lor.

Ce cadouri i-a oferit

El a susținut că i-a dat bani pentru taxe pe cardul de credit, pentru călătorii în străinătate, pentru a angaja un maestru fengshui pentru apartamentul ei și pentru a plăti primele de asigurare de viață, potrivit sursei citate.

Totuși, femeia a susținut că acestea erau „cadouri făcute din dragoste și afecțiune” și nu împrumuturi.

Judecătorul a menționat că lipseau dovezi documentare. Bărbatul nu a putut prezenta nicio dovadă că iubita lui ar fi confirmat primirea împrumuturilor, pe care aceasta se presupunea că le solicitase.

„Dovezile de care dispun arată clar că reclamantul, îndrăgostit de pârâtă, a copleșit-o cu cadouri scumpe în timpul relației lor”, a declarat judecătorul.

Judecătorul a mai menționat că bărbatul era „în mod clar un om cu mijloace generoase, care avea gusturi scumpe”, spre deosebire de femeie, „care nu se încadra în categoria respectivă”.

Judecătorul a citat o satiră tragică

În încheierea hotărârii sale scrise, judecătorul l-a citat pe dramaturgul englez William Congreve. Acesta a scris în satira sa tragică „Mireasa îndurerată”: „Cerul nu are furie precum dragostea transformată în ură, nici iadul nu are furie precum o femeie disprețuită”.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) și-a mărit ușor avansul înaintea alegerilor regionale de săptămâna viitoare din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, în timp ce conservatorii cancelarului Friedrich Merz se îndreaptă spre cel mai slab rezultat obținut vreodată de partid într-un scrutin regional, potrivit unui nou sondaj, informează agenția dpa.

AfD, formațiune anti-imigrație care a atras atenția la nivel internațional după victoria categorică de săptămâna trecută din Saxonia-Anhalt, conduce și în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cu 37%, potrivit sondajului realizat pentru postul ZDF și publicat joi seară.

Pe locul al doilea se află Partidul Social-Democrat (SPD), condus în land de Manuela Schwesig, cu 34%.

Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a lui Merz este creditată, în schimb, cu doar 7%, ceea ce ar reprezenta cel mai slab rezultat obținut vreodată de partid la alegeri regionale în Germania postbelică.

Un asemenea scor ar fi o nouă lovitură pentru Merz și pentru guvernul său, deja profund nepopular, după victoria categorică obținută de AfD în Saxonia-Anhalt.

Die Linke este cotată cu 10%, iar Verzii cu 5%.

Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), care ar putea avea un rol decisiv în formarea unei majorități în Saxonia-Anhalt, este cotată cu 4% și riscă să nu intre în legislativul landului. Mecklenburg-Pomerania Occidentală.

Alegerile regionale din Mecklenburg-Pomerania Occidentală vor avea loc pe 20 septembrie. În aceeași zi sunt programate alegeri și la Berlin.

AfD a obținut săptămâna trecută o victorie categorică în Saxonia-Anhalt, unde a primit 43,8% din voturi. CDU s-a clasat pe locul al doilea, cu 17,2%, urmat de SPD cu 9,3%, Verzii cu 8,9% și Die Linke cu 8,6%. BSW a obținut 5,3%, iar FDP doar 2,6%.

Rebelii Houthi, susținuți de Iran, își extind rapid controlul de-a lungul coastei vestice a Yemenului, într-o nouă escaladare a războiului din regiune, transmite Al Jazeera. Cucerirea portului Mocha îi aduce foarte aproape de una dintre cele mai importante rute maritime ale lumii.

Cucerirea unui port strategic

Forțele Houthi au preluat controlul asupra orașului-port Mocha, situat pe coasta Mării Roșii, după retragerea trupelor guvernamentale susținute de Arabia Saudită, potrivit unor surse militare yemenite citate de presa internațională.

În paralel, rebelii au avansat spre strâmtoarea Bab el-Mandeb și au ajuns în zona insulelor Hanish, ceea ce le oferă o poziție strategică asupra uneia dintre principalele căi maritime dintre Marea Roșie și Oceanul Indian.

The Houthis reportedly seized 2000sq km in a single day including Mocha, Al-Khawkha, and Hays.

That’s not a battlefield footnote. That is a shockwave.
If confirmed, the scale and speed of this advance could redraw the map in a matter of hours and will definitely will affect the… pic.twitter.com/7Rb2vxQ92A

— Abdiwahab Sheikh Abdisamad (@AbdiwahabSheik7) September 10, 2026

Rebelii urmăresc întreaga coastă

Ofensiva nu pare să se limiteze la cucerirea orașului Mocha. Surse militare ale guvernului yemenit au declarat pentru Reuters că forțele rebelilor se apropie de controlul complet al unor orașe de coastă precum Mocha și Dhubab și încearcă să preia întreaga coastă yemenită a Mării Roșii.

Al Jazeera citează un analist în domeniul apărării care apreciază că preluarea orașului Mocha le permite Houthilor să controleze „aproape toată” coasta Yemenului la Marea Roșie, precum și zona Bab el-Mandeb. Situația este în plină desfășurare iar sursele confirmă o extindere majoră a teritoriului controlat de Houthi și apropierea de Bab el-Mandeb.

De ce este importantă strâmtoarea Bab el-Mandeb

Bab el-Mandeb este una dintre cele mai importante „porți” maritime ale lumii. Strâmtoarea leagă Marea Roșie de Golful Aden și reprezintă o rută esențială pentru navele care circulă între Asia și Europa prin Canalul Suez. Se estimează că aproximativ 7% din producția mondială de petrol trece prin această zonă.

Controlul sau chiar amenințarea asupra acestei rute le-ar permite rebelilor Houthi să exercite presiuni asupra transporturilor comerciale și exporturilor de petrol ale Arabiei Saudite.

Situația este cu atât mai importantă în contextul războiului dintre Iran și Statele Unite. Strâmtoarea Bab el-Mandeb poate deveni, în practică, un al doilea punct de presiune asupra comerțului mondial, după Strâmtoarea Ormuz, afectată deja de conflict.

Petrolul a reacționat deja

Escaladarea din Yemen a contribuit la creșterea prețurilor carburantului. Petrolul Brent a urcat joi cu peste 4%, pe fondul temerilor privind securitatea rutelor de transport și posibilitatea unor noi perturbări ale exporturilor de energie. Presa internațională notează că ofensiva Houthi urmărește practic să reproducă, în Bab el-Mandeb, presiunea exercitată de Iran asupra Strâmtorii Ormuz.

Pentru transportul maritim mondial, miza este uriașă: o escaladare suficient de mare în jurul Bab el-Mandeb ar putea crește costurile de transport, primele de asigurare și timpul necesar pentru livrarea mărfurilor între Asia și Europa.

Poliția Prahova a fost anunțată, vineri, în jurul orei 08.20, prin apel la 112, că un bărbat, domiciliat în comuna Păulești, nu răspunde la telefon și nici la ușa locuinței. În cel mai scurt timp, la fața locului s-au deplasat polițiști și echipaje medicale, pentru acordarea primului ajutor și efectuarea verificărilor specifice.

Din primele cercetări efectuate, polițiștii au constatat că, în interiorul locuinței se afla bărbatul, în vârstă de 61 de ani, care prezenta leziuni compatibile cu o plagă prin împușcare, fiind declarat decedat.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că estre vorba despre generalul cu trei stele Dorin Ioniță. Acesta a fost trecut în rezervă în 31 iulie 2023.

În proximitatea generalului, a fost identificată o armă de foc, letală, de calibru 9×19 mm, care urmează să fie ridicată, în vederea continuării cercetărilor.

O echipă operativă formată din polițiști din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase și Poliției Municipiului Ploiești desfășoară activități de cercetare la fața locului, în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.

Totodată, în cauză urmează să fie dispusă efectuarea necropsiei medico-legale, în vederea stabilirii cu exactitate a cauzei și mecanismului producerii decesului.

Seara dinaintea tragediei ridică semne de întrebare

Joi seara, în jurul orei 20:17, polițiști din cadrul Poliției orașului Voluntari, județul Ilfov, au fost sesizați, prin apel 112, de către o femeie, cu privire la faptul că ar fi fost agresată fizic de către un bărbat. Polițiștii s-au deplasat de îndată la fața locului și au făcut verificări, iar în urma completării formularului de evaluare a riscului a fost stabilit un risc iminent pentru victimă, respectiv o femeie de 46 de ani. În acest context, a fost emis un ordin de protecție provizoriu pe o perioadă de 5 zile, prin care au fost dispuse măsurile legale pentru protejarea persoanei vătămate, inclusiv obligația bărbatului – se pare că este vorba despre generalul Ioniță – de a păstra o distanță minimă de 200 de metri, față de aceasta.

În cursul nopții, în jurul orei 01:24, polițiștii au fost sesizați de o altă femeie de 60 de ani, soția lui Ioniță, care a relatat faptul că soțul său, cunoscut ca deținător legal de armă, ar fi plecat de la domiciliu având asupra sa un pistol.

Polițiștii ilfoveni au dispus de îndată măsuri pentru identificarea și localizarea bărbatului, precum și pentru prevenirea oricărui pericol la adresa acestuia sau a altor persoane.

Vestea tragică a venit, însă, vineri dimineața, când Inspectoratul de Poliție Județean Ilfov a fost informat cu privire la faptul că persoana de 61 de ani, generalul Dorin Ioniță, a fost găsită decedată de către o rudă, într-un imobil dintr-o comună, din județul Prahova.

Cercetările sunt desfășurate de polițiști, sub supravegherea unui unității de parchet competente, pentru stabilirea pentru stabilirea cu exactitate a tuturor circumstanțelor în care a avut loc evenimentul.

Cine este Dorin Ioniță

Dorin Ioniță a fost, între 5 septembrie 2017 și 31 iulie 2023, comandant al Comandamentul Forţelor Întrunite „General Ioan Emanoil Florescu”. A îndeplinit funcţia de şef al Direcţiei instrucţie şi doctrină din Statul Major General şi de Comandant al Componentei Operaţionale Terestre şi locţiitor al şefului Statului Major al Forţelor Terestre.

El a îndeplinit o misiune în cadrul ONU, în Africa, în Republica Democratică Congo, ca observator militar (Misiunea MONUC) şi a fost ofiţer de legătură şi planificare operaţii în Comandamentul Operaţional Interforţe, Misiunea „Iraqi Freedom” din Irak.

General-locotenent cu trei stele Dorin Ioniță a fost trecut în rezervă la data de 31 iulie 2023, prin decretul semnat de președintele Klaus Iohannis.

 

 

Potrivit solicitării avocatului său, Mark Donnelly, fosta primă-doamnă a Venezuelei ar rămâne în arest la domiciliu în SUA, în condiții restrictive, potrivit RTE. 

Cilia Flores, care se află arestată alături de soțul său, Maduro, la New York, a cerut eliberarea din penitenciar și plasarea în arest la domiciliu, invocând probleme cardiace.

Deși în ianuarie avea o „stare bună de sănătate și nu urma niciun tratament medical pe termen lung, cu excepția unei injecții lunare”, se pare că acum, soția lui Maduro suferă de suferă de probleme cardiace grave.

Flores, în vârstă de 69 de ani, are nevoie de o angiografie coronariană. Acest tip de analiză presupune un film CT cu substanță de contrast pentru a vedea dacă vasele de sânge sunt îngustate sau obstrucționate de colesterol.

Potrivit avocaților săi, fosta primă doamnă a Venezuelei ar putea avea nevoie de o operație chirurgicală.

Condițiile de detenție nu îi permit să beneficieze de îngrijiri medicale adecvate, astfel că avocatul femeii cere ca Flores să fie plasată în arest la domiciliu în Statele Unite, sub condiții restrictive, inclusiv supraveghere armată 24 de ore din 24, purtarea unei brățări electronice la gleznă și confiscarea pașaportului.

Fostul lider venezuelean, Nicolás Maduro, și soția sa Celia Flores, au fost arestați în SUA după intervenția din Caracas, fiind acuzați de narco-terorism. Aceștia ar fi facilitat introducerea unor cantități însemnate de cocaină din Venezuela în Statele Unite. Aceștia se află în arest încă din 3 ianuarie. Ambii neagă acuzațiile, iar Maduro a susținut în fața instanței că este un „prizonier de război”.

O echipă de oameni de știință italieni și albanezi a publicat în revista „Frontiers in Ocean Sustainability” rezultatele cercetărilor efectuate între iunie 2022 și septembrie 2024 în Golful Vlora, în largul coastei Albaniei.

Ce animale acvatice trăiesc pe navă

Acolo, se află epava navei spital italiene „Po”. scufundată din cel de-al Doilea Război Mondial. Aceasta acționează în prezent ca un recif artificial, unde trăiesc organisme marine pe cale de dispariție și specii invazive periculoase, notează Blic.

Nava „Po” a fost scufundată în 1941 în timpul războiului greco-italian, după ce a fost lovită de o torpilă provenită de la avionul britanic Fairey Swordfish. Astăzi, peste 80% din suprafața sa este acoperită de viață marină.

Colonizarea are loc datorită efectului de recif artificial. Structurile solide scufundate oferă organismelor marine adăpost în crăpături, dar și hrană sub formă de alge și organisme care trăiesc la suprafață.

În timpul cercetărilor, pe epavă au fost observați pești-leu sau licurici (Pterois miles). Aceasta este o altă apariție dintr-o serie de apariții înregistrate ale acestei specii la granița dintre Marea Ionica și Marea Adriatică. Aici, speciile invazive migrează din Marea Roșie prin Canalul Suez, potrivit sursei citate.

O consecință a schimbărilor climatice

„Din păcate, nu o pot numi o adevărată surpriză științifică. Consecințele schimbărilor climatice sunt bine cunoscute și previzibile astăzi. Ceea ce este poate cel mai surprinzător este viteza cu care se produc aceste schimbări, acționând ca un motor și un amplificator al pătrunderii organismelor tropicale și străine. Vorbesc despre o salinitate impresionantă și temperaturi neobișnuit de ridicate, cu vârfuri permanente de căldură extremă”, subliniază biologul și scafandrul științific Simone Modugno.

„De cel puțin trei ani, am observat o creștere constantă și de neoprit a populației de pești precum peștele-leu de-a lungul coastei albaneze, precum și a altor specii de plante invazive, moluște și crustacee, dar și revenirea spontană a ursului mediteranean (Monachus monachus). Acum, coastele albaneze se confruntă cu excese constante, la fel ca și coastele grecești și sudul Italiei, iar populația de pește-leu a explodat cu adevărat”, a adăugat el.

Cea mai semnificativă descoperire a fost înregistrată în august 2023, când oamenii de știință au filmat un urs mediteranean odihnindu-se în interiorul cavităților acoperite ale navei. A fost prima prezență confirmată a acestei specii în Golful Vlora din 1996, mai arată sursa.

Partida România-Elveția este programată vineri, de la ora 20.00, la BT Arena din Cluj-Napoca.

Meciul pune față în față două echipe care au pierdut partidele de debut și care caută prima victorie la Campionatul European.

Elvețienii au avut o evoluție bună în partida cu Franța, campioana olimpică, dar au fost învinși cu 3-0 (25-23, 31-29, 25-21).

România a pierdut cu 1-3 (24-26, 25-18, 21-25, 24-26) partida cu Letonia, după un meci în care tricolorii au cedat în momentele importante.

„Am fost crispați, ne-am dorit prea mult, trebuia doar să ne vedem de jocul nostru în momentele cheie, la serviciu am forțat prea mult și nu am reușit să punem mingea jos! Un meci greu, ne așteptam la asta, dar nu și la o victorie pentru ei…”, a spus centrul Ștefan Lupu după înfrângerea cu Letonia.

Jucătorul Coronei Brașov consideră că partida cu Elveția este una decisivă pentru România.

„Încercăm să resetăm, e crucial meciul cu Elveția”, a declarat Ștefan Lupu.

Tot vineri, dar de la ora 17.00, este programată partida Germania – Letonia, din aceeași grupă.

Rochia creată de designerul Christina Stambolian va fi vândută de Sotheby’s în luna decembrie, la New York. Estimarea de preț este cuprinsă între 110.000 și 220.000 de lire sterline, atată The Guardian.

Este pentru prima dată din 1997 când rochia este scoasă la vânzare. Înaintea licitației, aceasta va fi prezentată publicului la Londra, apoi va ajunge în Hong Kong și Geneva.

Diana a purtat-o în seara care a schimbat imaginea unei rochii

În septembrie 1994, Diana a ales rochia neagră, mulată, cu umerii dezgoliți, în locul unei ținute mai tradiționale de la Valentino pe care intenționa inițial să o poarte.

În aceeași seară, prințul Charles vorbea la televizor despre infidelitatea sa. Apariția Dianei a fost rapid interpretată de presă ca un gest de independență și a primit ulterior denumirea de „revenge dress” – „rochia răzbunării”.

Piesa, devenită celebră drept „rochia răzbunării, va fi scosă la licitație. Sursa foto: X

Piesa a ajuns astfel să definească un întreg concept vestimentar: „revenge dressing”, ideea de a folosi hainele pentru a transmite încredere, transformare sau control asupra propriei imagini.

De ce a devenit rochia atât de importantă

Morgane Halimi, directorul global al departamentului de genți și modă al Sotheby’s, consideră că rochia a depășit statutul unei simple piese vestimentare și a devenit parte din istoria culturii populare.

Diana și-a vândut personal rochia în cadrul unei licitații caritabile organizate în 1997. Atunci, aceasta a fost adjudecată pentru 39.098 de lire sterline, sumă care ar echivala cu aproape 100.000 de lire sterline în prezent. Familia care a cumpărat-o a păstrat rochia timp de aproape trei decenii, până la noua licitație.

O apariție care a schimbat imaginea Dianei

Rochia era foarte diferită de stilul cu care publicul era obișnuit să o asocieze pe Diana. Designerul Christina Stambolian a comparat alegerea cu personajul Odile, lebăda neagră din „Lacul lebedelor”.

Diana a purtat rochia cu ojă roșie, un alt element neobișnuit pentru imaginea sa publică de la acel moment. Alegerea a contribuit la impresia unei apariții mai îndrăznețe și mai independente.

La aproape 30 de ani de la moartea celei supranumite „Prințesa Inimilor”, stilul ei continuă să influențeze generații mai tinere. Există inclusiv conturi dedicate ținutelor sale pe Instagram, iar unul dintre acestea a strâns peste 100.000 de urmăritori.

Această afirmație a fost făcută într-un raport recent de informații despre amenințări al firmei.

Este cea mai recentă dintr-o serie tot mai mare de avertismente din partea cercetătorilor în domeniul inteligenței artificiale și a experților din industrie, cu privire la potențialele riscuri ale tehnologiei pentru umanitate.

Avertismentul a determinat apeluri la acțiune. Senatorul american Bernie Sanders a cerut o pauză a dezvoltării inteligenței artificiale avansate și o interzicere a superinteligenței artificiale, potrivit BBC.

Trump vrea în continuare ca industria IA să evolueze

Președintele american Donald Trump a respins până acum astfel de temeri. El a declarat joi că este îngrijorat că „dacă nu câștigăm în domeniul inteligenței artificiale, vom fi puși într-o poziție foarte proastă”.

Alte companii de inteligență artificială publică rapoarte similare cu cele ale Anthropic.

Google a transmis marți că o persoană a încercat să utilizeze instrumentul său de inteligență artificială Gemini pentru a „completa un ghid tehnic pas cu pas pentru sintetizarea agenților biologici transformați în arme”.

Modelul de inteligență artificială Claude al Anthropic a fost folosit și într-o campanie de spionaj cibernetic legată de Rusia și de o instituție de propagandă iraniană, potrivit raportului Anthropic citat de BBC.

Cazuri diverse de atacuri cibernetice

Cazurile îngrijorătoare detectate în ultimele opt luni au variat de la aplicații false de dating și escrocherii cu Wi-Fi în hoteluri, până la sisteme de supraveghere concepute pentru a identifica disidenții.

Anthropic a acuzat, de asemenea, firmele chineze de inteligență artificială că încearcă să reproducă capacitățile lui Claude, potrivit aceleiași surse.

IA, folosită pentru posibila dezvoltare a armelor biologice

Pe lângă detectarea utilizării modelelor sale pentru operațiuni cibernetice și de influență, supraveghere, escrocherii și fraude și dezvoltarea de arme, Anthropic a declarat că a blocat oamenii de știință care au folosit inteligența artificială în moduri care ar putea sprijini dezvoltarea de arme biologice.

Raportul a evidențiat „cinci studii de caz ale unor actori care utilizează modelele noastre în moduri care ar putea sprijini dezvoltarea armelor biologice”.

Utilizarea biologică abuzivă, a afirmat acesta, este „unul dintre cele mai grave riscuri ale modelului de inteligență artificială de frontieră”. Fără măsurile de siguranță corecte, astfel de capabilități „ar putea avea consecințe catastrofale”, a precizat Anthropic.