Întrebat despre piața de energie din România, președintele Nicușor Dan a spus: „Sunt două părți în chestiunea asta”.
Acesta a explicat că, chiar și în cazul statelor care dispun de resurse energetice, prețurile sunt influențate de regulile pieței libere.
„Prima este că chiar dacă o țară are resurse, există o piață liberă în care la prețul cu care compania producătoare vinde, tot cam aia e. Și aici discuția este dacă tu ai resursele astea, înseamnă că din redevențe, din participația ta ca stat la această companie, ai niște bani pe care îi duci în bugetul național, cu care faci diverse lucruri”, a spus Dan, joi, la Digi24.
Șeful statului a explicat și a doua componentă. „Acolo se umflă prețul. Cât sunt taxele, cât sunt accizele. Și aici din nou ne întoarcem la cum echilibrăm un buget național care are nevoie de bani și în învățământ, care are nevoie de bani în sănătate. Ne întoarcem la problema eficienței companiilor de stat, la o eficiență economică în ansamblu. Și aici este foarte, foarte mult de lucru”.
Întrebat despre ministerul Educației, președintele Dan a spus că nu este un lucru bun că nu există un ministru. Acesta a spus: „E un act de curaj pentru cineva care să fie ministrul al educației azi”.
Acesta și-a motivat afirmația: „Pentru că este un sistem subfinanțat de ani de zile. Nu există o motivație proporțională. Suntem după o jumătate de an de la o diminuare a banilor care s-au dus în sistemul de educație. Sunt multe probleme care vin din vechime, suprapunerea dintre programele școlare și ceea ce cere viața reală pe piața muncii”, a spus Dan, joi, la Digi24.
Referindu-se la măsurile de reducere a deficitului bugetar adoptate în mandatul fostului ministru al Educației, Daniel David, președintele a explicat: „Putem să analizăm diverse măsuri. O să și facem. E și făcută în parte analiza asta. O să și avem întâlniri cu sindicatele, cu cifrele pe masă. Tot timpul când ei decizi în regim de urgență, fac și greșeli”.
Întrebat de ce educația a fost primul domeniu afectat de măsurile de austeritate, Dan a declarat: „Trebuia să fie un efort colectiv pe mai multe segmente. Toate celelalte segmente urmau să înceapă la 1 ianuarie. Asta pentru că școala începe la 10-15 septembrie. Ea a început mai devreme. După care am văzut că pe celelalte segmente s-a întârziat după 1 ianuarie și de aici vine frustrarea”.
„UNIFARM SA, compania națională de medicamente și produse farmaceutice din România, aflată sub autoritatea Ministerului Sănătății – este astăzi o companie puternică și stabilă financiar, cu o cifră de afaceri de peste 274 de milioane de lei. Mai mult decât atât, rezultatul net cumulat ajunge la aproape un miliard de lei, iar toate datoriile istorice au fost eliminate integral”, se arată în mesajul publicat de Rogobete, pe Facebook.
Ministrul a precizat că, în anul 2022, compania UNIFARM se confrunta cu datorii totale de peste 1,26 miliarde de lei, dintre care peste un miliard de lei reprezentau obligații către bugetul de stat.
Acesta a precizat că, în prezent, compania nu mai are datorii la stat, dar și că întreprinderea a fost adusă pe baze solide.
Potrivit raportului de activitate din perioada 2022–2026, cifra de afaceri a companiei a crescut, de la aproximativ 79 milioane lei în 2022 la peste 274 milioane lei astăzi, înregistrând o creștere de peste 246%.
De asemenea, capitalurile proprii ale companiei au trecut de la –708 milioane lei la +68 milioane lei, cu o corecție de peste 770 milioane lei, „după ani de dezechilibre majore”, a scris ministrul.
În ceea ce privește capacitatea operațională a companiei, Rogobete a mai precizat că portofoliul a crescut de la 3 molecule active la peste 1.300 de produse. Rețeaua de medicamente sute de spitale și mii de farmacii, potrivit ministrului.
De asemenea, compania dispune de un depozit central autorizat GDP, certificări ISO și sute de autorizații de punere pe piață obținute.
Ministrul a mai afirmat că, între anii 2023 și 2025, UNIFARM a sprijinit sistemul sanitar din România, livrând produse derivate din plasmă, noradrenalină livrată către aproape 300 de unități sanitare, antivirale pentru spitale și farmacii dar și peste 800.000 de flacoane de soluții perfuzabile.
„În 2022, UNIFARM era într-un punct critic: pierderi de peste 400 milioane lei, risc real de insolvență și o funcționare profund afectată. Astăzi, este un pilon de stabilitate pentru sistemul de sănătate.Această transformare demonstrează ce se poate construi atunci când o companie publică strategică este administrată cu rigoare, responsabilitate și consecvență”, a scris Rogobete.
Președintele Nicușor Dan a fost întrebat joi seara cum percepe starea de spririt a românilor.
Șeful statului a spus că lucurul cel mai important este că a scăzut puterea de cumpărare, a fost o inflație de 10%, ceea ce înseamnă că cumpărăm cu 10% mai puțin.
„Acesta e lucrul cel mai important pentru români, așa cum percep eu realitatea. Dincolo de asta, ca și media, în opinia publică lucrurile par mai rele decât sunt. Am citit recent un sondaj legat de nivelul taxelor pe proprietate în România, comparat cu Uniunea Europeană. Și la întrebarea credeți că taxele din România, taxele pe proprietate din România, adică pe case, terenuri și mașini, taxele de proprietate din România sunt mai mari sau mai mici decât în Uniunea Europeană? Mulți, dacă nu mă înșel între 60-70%, spuneau că sunt mai mari. Și, în realitate, ele sunt chiar sensibil mai mici”, a declarat președintele la Digi24.
Nicușor Dan spune că există o stare de tensiune în societate și că imaginea despre funcționarea coaliției de guvernare nu este perfectă.
„Există o stare de tesiune în societate, există multe nemulțumiri care s-au acumulat și atunci, cumva, pe anumite aspecte, cum este asta, funcționarea coaliției, cred că imaginea nu este perfectă”, a mai spus șeful statului.
Despre funcționarea coaliției, președintele a spus: „Să împaci aceste două lucruri e dificil. Ce e important este că ei împreună reușesc să atingă niște obiective de etapă, cum ar fi OCDE-ul, cum ar fi negocierea PNRR-ului și o mare oportunitate care va fi pentru 2026 de a lua până în august o sumă importantă de bani europeni. Așa e în politică când partidele care compun coaliția au opțiuni diferite pe multe teme”
„Protocolul ăsta spune că până în aprilie 2027 există un prim-ministru numit PNL. În momentul acesta nu există o altă alternativă. PNL are un președinte, președintele ocupă poziția de prim-ministru”, a spus Dan, joi, la Digi24.
Acesta a comentat și afirmațiile premierului Bolojan privind posibilitate unui guvern minoritar. „Știți că domnul Bolojan a făcut studii de matematică. În matematică ei toate, dacă cineva te întreabă, e posibil, răspunzi, da, e posibil. Dar, bineînțeles, e puțin probabil în momentul ăsta. A răspuns teoretic”, a spus Dan.
Acesta a vorbit și despre eforturile sale de mediere a tensiunilor din coaliție: „Pe chestiuni punctuale am mai mediat între liderii coaliției. Săptămâna asta am discutat cu fiecare dintre cei trei lideri. Și cu domnul Bolojan, și cu domnul Fritz și cu Sorin Grindeanu. Și nu există, în ceea ce privește politice publice, bineînțeles că există puncte de vedere diferite, dar nu există lucruri care să ne îngrijoreze”.
Mediafax a obținut pe surse pasaje din stenograme incluse într-un referat al procurorilor, care surprind o discuție între investigatorul cu identitate atribuită Majar Bogdan Cristian și Georgescu Adriana Mihaela.
În dialog, Georgescu își descrie presupusele relațiile la vârful politic și afirmă că are acces direct la Nicușor și Ilie Bolojan, invocând inclusiv deplasări la Cotroceni. Tot în aceeași discuție, ea vorbește despre o posibilă schimbare la conducerea serviciilor, cu referire explicită la SRI, și pomenind două variante: o persoană „cu V” și numele Abrudean ( n.r șeful senatului). „Propunerea este unu cu ‘V’…”, iar „Ori ABRUDAN, e susținut de BOLOJAN”, afirmă Georgescu.
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: De noi n-ai mai vorbit nimic, ă?
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Ce?
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: De noi. N-ai mai vorbit nimic.
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Păi, nu! Vorbesc direct cu NICUȘOR, să mă duc la Cotroceni – ce să mai vorbesc!? – și cu BOLOJAN. Ce să mai vorbesc de voi!? Eu nu am la D.N.A. Oricum, m-a anunțat ieri că schimbă șefu’ serviciilor. Propunerea este unu cu „V”, care e consilier personal, unu cu „V”, nou…
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: A’ lu’ NICUȘOR?
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: La S.R.I. Unu cu „V”. Sau o să fie ABRUDAN, care e și pe grupuri și care mi-e și amic, e membru P.N.L. Ori ABRUDAN, e susținut de BOLOJAN, ori ăsta cu „V”, care e deja la Cotroceni.[…]
(…)
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: Păi, de-asta, frate, suntem așa!
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Lu’ DAN i s-a-nchis dosaru’, i-a dat lipsă de control judiciar și i s-a dat un pic de protecție că i-am scris eu lu’ NICUȘOR, pe față! Mi-am asumat să scriu pe WhatsApp, ceea ce a fost periculos! Pe MANU eu l-am scos cu CRISTI ENE și i-am scris lu’ NICUȘOR… Eu mi-am luat niște măsuri de asigurare, în ziua alegerilor, și i-am trimis și lu’ BOLOJAN, și lu’ NICUȘOR, o… tabel cu oamenii care au contribuit. Nu sume, da’…
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: Da!
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Și lu’ BOLOJAN, și lu’ NICUȘOR, și lu’ BLAGA! A mai fost și MIRCEA TOADER la BLAGA și i-a vorbit și va… BLAGA i-a zis lu’ vasi… lu’ ILIE BOLOJAN! Eu-s… d-aia, totuși, sunt în legătură și… și NICUȘOR, și BOLOJAN, îmi răspund… nu că-mi răspund la mesaje… Dacă acționez în vreun fel… Uite, i-am blocat lu’ unu numirea de secretar de …[neinteligibil]… Acum a numit-o. L-a blocat. […] ”
Într-un alt pasaj, Georgescu susține că i-ar fi scris direct lui Nicușor pe WhatsApp și că ar fi trimis un „tabel” cu persoane care au contribuit (fără sume), inclusiv către Bolojan. „Mi-am asumat să scriu pe WhatsApp…” și „i-am trimis și lu’ BOLOJAN, și lu’ NICUȘOR… tabel cu oamenii care au contribuit”, apare în document.
În cadrul unei ședințe de cabinet, alături de președintele Trump, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a avertizat Iranul împotriva dezvoltării de arme nucleare, susținând că „Armata va fi pregătită să execute tot ce așteaptă președintele”, citat de AP.
„Au toate opțiunile pentru a încheia o înțelegere. Nu ar trebui să urmărească capacități nucleare. Și vom fi pregătiți să executăm tot ce așteaptă acest președinte de la Departamentul de Război”, a continuat șeful Pentagonului.
Declarațiile lui Hegseth continuă să amplifice tensiunile dintre Statele Unite și Iran. Miercuri, președintele Trump a anunțat că mai multe nave de război se îndreaptă spre Orientul Mijlociu. „Sperăm că Iranul va „veni rapid la masa negocierilor” și va negocia un acord corect și echitabil – fără arme nucleare – unul care să fie bun pentru toate părțile. Faceți o înțelegere! Nu au făcut-o, și a existat „Operațiunea Midnight Hammer”, o distrugere majoră a Iranului. Următorul atac va fi mult mai rău!”, transmitea liderul de la Casa Albă printr-un mesaj publicat pe rețele de socializare.
În fața amenințărilor, autoritățile de la Teheran au declarat că forțele armate sunt „gata să folosească forța”, iar șeful armatei iraniene, Amir Hatami, a anunțat desfășurarea a 1.000 de drone ca măsură defensivă.
„În ceea ce privește cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni, intenționăm să-l prezentăm în 24 februarie”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, citată de Ukrainska Pravda.
Kallas a precizat că statele membre UE propun mai multe tipuri de sancțiuni, inclusiv „interzicerea totală a serviciilor maritime, precum și sancțiuni în domeniul energetic și al îngrășămintelor”.
„Adică, acestea sunt propunerile aflate în discuție. Așadar, lucrările sunt în curs”, a declarat Kallas.
Șefa diplomației UE a precizat că nu poate afirma că există în prezent un acord între statele UE cu privire la conținutul pachetului.
„Nu pot spune că avem un acord în acest moment. Altfel, am fi declarat deja că avem un acord. Dar am avut multe discuții astăzi. Așadar, continuăm să lucrăm la acest subiect”, a declarat Kallas.
În următoarea săptămână, Comisia Europeană (CE) va anunța o propunere pentru cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Franța și-ar dori ca acest pachet să fie „deosebit de dur” cu „flota fantomă a Rusiei”. În același timp, Finlanda și Suedia au îndemnat CE să impună o interdicție mai strictă asupra exporturilor de produse de lux către Rusia, să interzică întreținerea petrolierelor rusești și să reducă cotele UE pentru importurile de îngrășăminte din Rusia, potrivit Euractiv.
În 24 februarie, când se vor împlini 4 ani de la începerea invaziei din Ucraina, un grup de comisari europeni, printre care și comisarul pentru extindere, Marta Kos, vor fi prezenți într-o vizită oficială la Kiev.
Ambasadoarea statului El Salvador în Statele Unite, Milena Mayorga, a confirmat joi semnarea unui acord comercial între cele două state, fără a oferi detalii suplimentare privind conținutul documentului.
Ambasada americană din El Salvador a anunțat în luna noiembrie că se negociază o înțelegere comercială prin care El Salvador s-a angajat să reducă barierele netarifare, inclusiv prin simplificarea reglementărilor pentru importurile americane, notează Reuters.
Măsurile ar urma să includă acceptarea standardelor americane privind siguranța vehiculelor, emisiile auto, dispozitivele medicale și produsele farmaceutice, dar și acceptarea reducerii restricțiilor pentru produse precum brânzeturile și carnea provenite din Statele Unite.
În schimb, SUA ar urma să elimine tarifele pentru anumite produse din El Salvador, precum articolele de îmbrăcăminte.
Președintele Salvadorului, Nayib Bukele, a salutat noul document, afirmând pe X: „Primul Acord Comercial Reciproc din întreaga Emisferă Vestică”.
Tot joi, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a avut o convorbire telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, în cadrul căreia cei doi lideri au discutat progresul privind revizuirea acordurilor comerciale dintre Statele Unite, Mexic și Canada.
Membrii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) urmează să voteze o rezoluție care solicită interzicerea așa-numitelor „practici de conversie” pentru persoanele transgender – o decizie care ar putea deschide calea pentru introducerea unor sancțiuni penale la nivelul întregului continent.
Consiliul Europei este un organism distinct de Uniunea Europeană, axat pe protecția drepturilor omului, și reprezintă cetățeni din 46 de țări.
O rezoluție controversatăRezoluția a fost inițiată de deputata laburistă britanică Kate Osborne, care promovează o definiție extinsă a practicilor de conversie.
Potrivit textului supus votului, aceste practici includ orice demers psihologic, comportamental sau religios care are ca scop schimbarea, reprimarea sau suprimarea orientării sexuale, identității de gen sau expresiei de gen a unei persoane.
Inițiativa este una extrem de controversată, mai ales în Marea Britanie, unde atât guvernele laburiste, cât și cele conservatoare au încercat, fără succes, să adopte o legislație similară.
Formulările prea generale ar putea schimba totulCriticii avertizează că o interdicție formulată prea larg ar putea avea efecte neintenționate, inclusiv incriminarea unor discuții legitime dintre părinți și copii sau dintre pacienți și terapeuți.
O parte a îngrijorărilor vizează în special așa-numita „terapie de conversie transgender”, înțeleasă de unii opozanți drept orice formă de sprijin psihologic care nu validează automat tranziția de gen. Activiștii susțin că o astfel de interdicție ar putea limita dialogul deschis și explorarea alternativelor non-medicale, mai ales în cazul minorilor, înainte de luarea unor decizii medicale sau chirurgicale ireversibile.
Organizațiile LGB se opunControversele au fost amplificate și de poziția Comisiei Europene, care a anunțat la finalul anului trecut intenția de a „combate” terapia de conversie, declanșând reacții similare din partea organizațiilor critice față de politicile de gen.
Înaintea votului de joi, filialele internaționale ale Alianței LGB au făcut apel la susținători să contacteze reprezentanții Consiliului Europei pentru a se opune rezoluției.
Organizația de campanie Sex Matters a avertizat că documentul ar face „și mai dificilă ajutarea copiilor care sunt confuzi în legătură cu sexul lor”.
Votul nu are efect legislativDe asemenea, reprezentanții organizației britanice Christian Concern au criticat moțiunea, afirmând că aceasta ar echivala cu „o interdicție mascată” care ar putea viza biserici și organizații creștine din statele membre ale Consiliului Europei.
În pofida opoziției, susținătorii rezoluției par să aibă sprijin instituțional.
Michael O’Flaherty, comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, a declarat înaintea votului că este „foarte încurajat” de inițiativă.
Votul de joi nu va avea efect legislativ direct, însă ar putea reprezenta un pas politic important către armonizarea legislațiilor naționale și introducerea unor interdicții legale la nivel european.
Clubul din gruia a anunțat că de joi Luka Zahović este noul atacant al echipei.
Acesta a jucat în Slovenia, la Maribor, pentru care a evoluat în 196 de meciuri, a înscris 81 de goluri și a oferit 19 pase decisive.
Alături de aceasta, a cucerit de cinci ori titlul de campion al Sloveniei, fiind golgheterul competiției în două dintre aceste sezoane.
În ultimul an și jumătate, Luka Zahović a îmbrăcat tricoul polonezilor de la Gornik Zabrze, unde a disputat 41 de partide și a contribuit decisiv la 15 goluri. De-a lungul carierei, atacantul a mai jucat în Polonia pentru Pogon Szczecin și la Heerenveen, formație din Țările de Jos.
La nivel internațional, Luka Zahović are 15 selecții pentru Naționala Sloveniei.
În cadrul emisiunii Ai Aflat! Cu Ionuț Cristache, Simion a vorbit, din nou, despre raportul privind anularea alegerilor, publicat în toamna anului trecut, a cărei versiune tradusă a ajuns pe masa membrilor Congresului SUA.
„Am dat acest raport tuturor congresmenilor, tuturor think tank-urilor cu care ne-am întâlnit. E un raport întocmit de Aurelian Pavelescu împreună cu avocați ca Ingrid Mocanu, Adrian Severin și oamenii care au lucrat la această documentare”, a declarat Simion.
Potrivit declarațiilor lui Simion, raportul conține o „expunere a faptelor”. Documentul, regăsit și pe site-ul AUR, cuprinde modul în care autoritățile statului au acționat în perioada anulării alegerilor. Cu toate acestea, raportul neagă existența unor ingerințe ale Federației Ruse.
Reamintim că, săptămâna trecută, George Simion s-a aflat în SUA, în cadrul reuniunii grupului de advocacy „Republicans for National Renewal”.
Platforma suedeză de streaming muzical a declarat într-o postare pe blog că plățile sale în 2025 au crescut cu peste 10% față de anul precedent și că artiștii și casele de discuri independente au reprezentat jumătate din totalul redevențelor, scrie El Economista.
Compania a acordat prioritate păstrării și atragerii de noi artiști pe platformă, într-un moment în care se confruntă cu o concurență acerbă din partea altor jucători majori, precum YouTube și Apple, pe piața de streaming muzical .
YouTube a anunțat în octombrie că a plătit peste 8 miliarde de dolari industriei muzicale în cele 12 luni cuprinse între iulie 2024 și iunie 2025.
„Întrucât Spotify plătește industriei două treimi din toate veniturile muzicale (aproape 70% din ceea ce câștigăm noi) pe măsură ce veniturile Spotify cresc, cresc și plățile către industria muzicală”, se arată pe blog.
Compania reinvestește banii pe care îi păstrează în platformă, a precizat aceasta, urmărind în același timp creșterea în diverse formate de conținut, cum ar fi podcasturi , videoclipuri și cărți audio.
Spotify a majorat recent prețurile la abonamentele sale premium pe mai multe piețe pentru a-și spori profiturile și a valorifica baza extinsă de utilizatori pentru a stimula creșterea.
Investitorii străini nu pot intra oricum pe piața românească, la fel cum nici nu pot pleca din România în orice condiții, astfel că legea se aplică și în cazul tranzacției agreate, conform comunicării oficiale, dintre americanii de la Carlyle, care au decis să cumpere activele rușilor de la Lukoil la nivel global, implicit din România.
Acordul dintre cei doi giganți nu poate fi însă finalizat fără avizele obligatorii prin legea statelor pe teritoriul cărora rușii dețin active, iar tranzacția globală este, procedural, un caz aparte în analiza autorităților române.
În cazul României, vorbim de cel puțin două avize obligatorii: cel al Comisiei de Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), care poate duce și la implicarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), și al Consiliului Concurenței, care verifică în ce măsură tranzacția ar duce la o cotă de piață cu impact asupra mediului concurențial având în vedere că grupul deține deja active în România. Consiliul Concurenței este și entitatea care asigură secretariatul CEISD, conform legii.
„Este posibil ca tranzacția să fie de competența Comisiei Europene”Mihai Jurca și Bogdan Chirițoiu au confirmat pentru Mediafax că, deocamdată, entitățile pe care le conduc nu a fost informat oficial din partea potențialului cumpărător și au punctat pașii procedurali pentru a aviza, favorabil sau negativ, tranzacția.
Din punct de vedere concurențial, dacă tranzacția are un impact peste nivelul național, analiza poate fi preluată de Comisia Europeană, a precizat șeful Consiliului Concurenței, aflat chiar la Bruxelles joi.
„Consiliul Concurenței nu a fost notificat până în acest moment cu privire la o tranzacție care să implice Lukoil și Carlyle. În acest caz, companiile au cifre de afaceri foarte mari și este posibil ca tranzacția să fie de competența Comisiei Europene. Vom coopera cu autoritățile europene, în cadrul mecanismelor de lucru existente, pentru a contribui la evaluarea impactului operațiunii asupra pieței din România”, a transmis Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, într-o declarație pentru Mediafax.
Cât ar putea dura procedura de avizareNici Cancelaria Prim-Ministrului nu a primit încă o notificare oficială din partea Carlyle pentru preluarea activelor Lukoil din România, a declarat și Mihai Jurca.
„Nu am primit o notificare în sensul ăsta. La fel ca și în alte juristicții, și la noi, compania va face o solicitare care va veni în atenția CEISD, la fel cum se întâmplă, nu știu, se va întâmpla și în alte țări unde există active Lukoil. În cazul nostru, avizul este dat de CEISD – CSAT în funcție de tipul ei pentru că legea de organizare a CEISD este foarte clară referitor la când intervine și cum intervine CSAT: dacă există avize condiționate, dacă există avize de refuz, atunci este și CSAT consultat”, a declarat Mihai Jurca.
Așa s-a întâmplat în cazul tranzacției prin care grupul ungar MVM a vrut să preia furnizarea de la nemții de la E.ON Energie România, dar CEISD a dat un aviz negativ, care a ajuns la CSAT.
„La momentul la care vom primi solicitarea vom începe analiza. Momentan nu există, am văzut în presa internațională”, a spus Mihai Jurca.
Conform legii, la CEISD ajung în analiză investițiile notificate de peste 2 milioane de euro, iar decizia va fi luată de autoritățile române pentru activele de pe teritoriul național, chiar dacă tranzacția este globală, și nu la nivelul Comisiei, a confirmat Mihai Jurca pentru Mediafax
„Comisia judecă sau dispune sancțiuni impuse de către Comisie. Au fost situații, în special din zona companiilor sau structurilor din Rusia, au fost situații în care comisia impus sancțiuni, există nouă sau 10 runde de sancțiuni, și atunci orice sancțiune impusă de Comisie trebuie eventual ridicată sau modificată la Comisie. Dar nu e cazul aici. Sancțiunile au fost impuse de SUA și notificarea pentru orice activitate o face compania Carlyle în cazul acesta, pentru fiecare țară sau jurisdicție unde există active care au făcut obiectul tranzacției”, a explicat Mihai Jurca pentru Mediafax.
Durata procedurii de avizare nu este bătută în cuie, iar legea propusă recent să fie modificată ajută la scurtarea termenelor, a explicat șeful Cancelariei Prim-Ministrului.
„Depinde foarte mult de ce anume se solicită. Nu știu, se solicită investiții sau doar achiziția, dacă e doar o schimbare de proprietar în primă fază, sigur, cât timp documentele și detaliile de care avem nevoie sunt depuse, nu estimez să dureze foarte mult. Dar nu mă pronunț în ceea ce privește concentrarea economică despre care vorbea domnul Chirițoiu. Deci depinde și de ce vor solicita. În principiu, dacă solicită doar schimbarea de proprietate, nu văd să dureze foarte mult”, a declarat Mihai Jurca.
Rugat să da un ordin de durată, demnitarul a avansat un termen de cel mult două luni, în condiții ideale.
„Acum noi oricum am pus în transparență o serie de modificări legislative care să scurteze foarte mult timpii de analiză pentru CEISD. Repet, dacă lucrurile sunt simple din perspectiva propunerii, documentele sunt complete, nu trebuie să dureze mai mult de maxim două luni”, a precizat Mihai Jurca.
Un element care este luat în calcul în analiză, a confirmat șeful Cancelariei, este și faptul că în octombrie expiră licența de exporare în perimetrul Trident din Marea Neagră, proiect în care Lukoil deține 78% din acțiuni, iar restul, de producătorul național de gaze Romgaz.
„Evident că da. Dar asta v-am spus, depinde de ce va solicita compania. Dacă va solicita, pentru că, până la urmă, s-ar putea ca achiziția asta să dureze mai mult timp. Dar există un act normativ pe care ANRM l-a propus, aprobat anul trecut, legat de acea licență, ca în situațiile respective, licența rpoate fi preluată de Romgaz”, a conchis Mihai Jurca.
Este vorba de Ordonanța de Urgență nr. 67/ 2025 de modificare a Legii petrolului nr. 230/2004 care, așa cum anunța premierul Ilie Bolojan la acea dată, clarifică două aspect importante în contextul sancțiunilor.
„Pe de o parte, cum se aplică sancțiunile internaționale în zona de exploatare și explorare a resurselor petroliere, în așa fel încât să fie protejate interesele țării noastre. Și, de asemenea, clarifică aspectele juridice în cazul în care se denunță unilateral acordurile petroliere în care sunt mai mulți titulari, în așa fel încât interesele țării noastre să fie protejate″, a subliniat premierul, după ședința de Guvern.
De amintit că gigantul american de asset management Carlyle deține în România Black Sea Oil&Gas (BSOG), companie care extrage de trei ani gaze offshore din Marea Neagră, la Midia, un perimetru de mai mică adâncime decât cel învecinat, Neptun Deep, operat de OMV Petrom, partener egal cu Romgaz în această concesiune.
Activele Lukoil în RomâniaLa sfârșitul lui octombrie, Lukoil anunțase intenția de a vinde activele sale din străinătate „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”, la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.
Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scria Reuters.
Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.
În România, Lukoil International GmbH controlează integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii.
Fabrica de producție de la Ploiești dispune de o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, potrivit termene.ro. În 2024, compania avut un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 de milioane lei și datorii de peste 75 de milioane de le și 73 de angajați.
Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră, Trident, în parteneriat cu Romgaz – prin subsidiara olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.
LUKOIL ROMANIA SRL, înființată în 1998 și care are ca obiect principal de activitate comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 de milioane de lei și 2023 de angajați. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană și română.
PETROTEL LUKOIL SA, care operează rafinăria Petrotel Ploiești, a avut, în 2023, ultimul an în care s-a raportat bilanțul, o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei și un profit de 62,8 milioane de lei și 542 de angajați. Compania are un administrator bulgar.
Sustainable Energy Supply North SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 118.5 milioane de lei, nu a avut profit și are 6 angajați.
Explozii puternice și focuri de armă puternice au fost auzite pe parcursul nopții și joi dimineață în apropierea principalului aeroport din capitala Nigerului, Niamey, potrivit AP. Martorii au vorbit despre un posibil atac al grupărilor armate din țara afectată de conflict.
Luptele s-au dat în zona Aeroportului Internațional Diori Hamani, care găzduiește o bază militară.
Autoritățile nu au spus ce a provocat exploziile și focurile de armă sau dacă au existat victime și pagube.
Un locuitor a spus că a aflat că bărbați înarmați au atacat aeroportul, dar au fost respinși de militari.
Analiștii regionali cred că a fost vorba despre un atac care viza instalații de la baza militară. Este posibil să fi fost atacat un depozit de drone. Țara a achiziționat recent mai multe drone turcești pentru a-și intensifica lupta împotriva militanților jihadiști.
Compania aeriană vest-africană Air Côte d’Ivoire a declarat că una dintre aeronavele sale, parcată pe pista aeroportului din Niamey, a fost lovită în timpul focurilor de armă. Mai multe urme se văd pe fuselaj și pe o aripă a aeronavei.
Incidentul nu s-a extins în oraș. Pe parcursul zilei, pe drumurile principale ai fost numeroase forțe de ordine.
Junta militară din Niger, care conduce țara de la o lovitură de stat din 2023, se confruntă cu grupările jihadiste din regiunea Sahel.
În 2025, militanții susținuți de gruparea al-Qaida și Statul Islamic și-au intensificat atacurile.
Anunțul a fost făcut de șefa diplomației europene, Kaja Kallas. „Represiunea nu poate rămâne fără răspuns. Miniștrii de externe ai UE tocmai au făcut pasul decisiv de a desemna Garda Revoluționară din Iran drept organizație teroristă. Orice regim care ucide mii de oameni lucrează spre propria dispariție”, a transmis Kallas printr-un mesaj publicat pe X.
Decizia privind desemnarea Gardienilor Revoluției ca organizație teroristă este însoțită de un nou pachet de sancțiuni individuale, notează Le Figaro.
Potrivit Monitorului Oficial al Uniunii Europene, regimul de sancțiuni îi va viza pe ministrul iranian de Interne, Eskandar Momeni, pe procurorul general al Iranului, Mohammad Movahedi-Azad și pe șeful poliției, Seyed Majid Feiz Jafari, dar și lideri ai Gărzii Revoluționare.
Demersurile au fost salutate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Salutăm acordul politic privind noile sancțiuni împotriva regimului iranian criminal și privind desemnarea Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice drept organizație teroristă. Acest lucru era demult așteptat. Europa este alături de poporul iranian în lupta sa curajoasă pentru libertate”, se arată în mesajul publicat pe X de șefa executivului european.
Inițiativa a fost anunțat luni de Italia care a motivat includerea Gărzii Revoluționare pe lista organizațiilor teroriste prin acțiunile brutale care au reprimat protestele din Iran. Conform datelor furnizate de ONG-ul HRANA, cel puțin 6.221 de persoane au fost ucise în timpul manifestațiilor.
Se anunță o primăvară tensionată pentru elevii din clasele terminale – a VIII-a și a XII-a: Federația Sindicatelor Libere din Educație „Spiru Haret”, a anunțat oficial că profesorii vor intra în grevă de avertisment în cele mai sensibile momente ale anului școlar: pe durata simulărilor examenelor naționale.
Decizia vine ca răspuns la nemulțumirile legate de măsurile din pachetul de austeritate cunoscut ca „Legea Bolojan”, potrivit Edupedu.ro, care publică o adresă oficială semnată de președintele Federației, Marius Nistor.
Colegiul Liderilor Federației a aprobat greva, precedată de greva de avertismentProtestele vor avea loc timp de două ore, în fiecare zi din perioada desfășurării simulărilor:
16 – 18 martie 2026 – simularea pentru clasa a VIII-a și 23 – 26 martie – simularea Bacalaureatului
„Colegiul Liderilor Federației a aprobat greva, precedată de greva de avertisment, în perioada desfășurării simulărilor examenelor naționale, precum și ulterior”, se arată în document.
Acțiunea urmează să fie supusă aprobării membrilor printr-un referendum care va începe pe 2 februarie 2026.
De altfel, aceste proteste fac parte dintr-un val mai larg de acțiuni, dintre care, prima va fi la 4 februarie, în fața Guvernului, ale celor trei federații sindicale”, se arată în documentul federației „Spiru Haret”.
Revendicările profesorilor sunt aceleașiLor li se alătură și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), formând un front comun al întregii comunități educaționale.
Cerințele sindicaliștilor sunt clare.
Ei revendică o inversare completă a unor măsuri adoptate recent:
Marius Nistor a explicat la Prima News că aceste măsuri au condus la „degradarea calității actului educațional, la imposibilitatea reală de a lucra individualizat cu elevii, la creșterea riscului de eșec și abandon școlar”.
Sindicatele estimează că peste 2.000 de posturi didactice sunt puse în pericol doar prin majorarea numărului de elevi per clasă.
Alegerea unor date atât de sensibile a pichetărilor indică determinarea sindicatelor de a-și intensifica presiunea asupra Guvernului.
Buletinul de analiză toxicologică în cazul șoferului microbuzului cu suporteri greci, realizat de IML Timișoara, arată că acesta consumase cannabis și cocaină, precum și alcool.
„În cauză a fost întocmit un buletin de analiză toxicologică de către IML Timișoara, pentru a se determina prezența substanțelor psihoactive în sânge, în ceea ce privește pe conducătorul autovehiculului. Rezultatul acestuia a confirmat prezența în sânge a două substanțe psihoactive, respectiv cannabis și cocaină. De asemenea, a fost confirmată și prezența alcoolului”, a declarat Bertha Serena Constantinescu, purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj, potrivit Opinia Timișoarei.
De asemenea, au fost găsite două plicuri care conțin substanțe susceptibile de fi substanțe psihoactive, însă momentan nu au fost comunicate rezultate oficiale în acest sens.
Contextul accidentului din TimișMarți după-amiază, în urma unui accident produs pe E70, în apropierea localității Lugojel, șapte persoane și-au pierdut viața și alte trei au fost rănite. Victimele erau suporteri ai clubului elen PAOK Salonic și se îndreptau din Grecia, spre Franța.
În imaginile video surprinse de camera montată pe autocisterna pe care microbuzul a depășit-o se vede cum șoferul microbuzului, din motive necunoscute, nu a revenit la timp pe ruta sa, ci a alunecat spre TIR.
Unul dintre răniți rămâne internat în România, după ce medicii au decis că starea sa nu permite transferul în siguranță. Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” a anunțat că investigația RMN în cazul său a arătat un edem semnificativ al măduvei spinării, deși acesta nu avea semne de afectare neurologică, precum pareza sau paralizia.
Ceilalți doi răniți, care au supraviețuit accidentului din Timiș, au ajuns în Grecia. Avionul a aterizat, în jurul orei 13:00 în Salonic. Aceștia au fost duși la spitalul Papageorgiou.
Consilierii generali ai Bucureștiului au respins, joi, 29 ianuarie 2026, propunerea primarului general Ciprian Ciucu de a majora tarifele pentru călătoriile cu Societatea de Transport București (STB). Inițiativa vizând majorarea prețului unei călătorii de la 3 lei la 5 lei a fost supusă votului în Consiliul General al Municipiului București (CGMB) și nu a fost adoptată.
Propunerea a întrunit 23 de voturi „pentru”, 22 de abțineri și 5 voturi „împotrivă” și, conform regulilor de vot, insuficient pentru a schimba tariful.
Proiectul de hotărâre includea tarife detaliate pentru diferite tipuri de bilete și abonamente, dar a fost respins înainte de adoptare, ceea ce înseamnă că prețul unei călătorii STB rămâne de 3 lei. Consilierii generali ai PSD și PUSL au format un grup comun în cadrul Consiliului General al Municipiului București, o formulă de colaborare menită să asigure susținerea unitară a proiectelor și inițiativelor care răspund intereselor reale ale bucureștenilor.
Obiectivul acestui parteneriat este de a oferi stabilitate administrativă și soluții concrete la cele mai importante probleme ale Capitalei. Grupul comun PSD – PUSL va menține un dialog constant cu bucureștenii, cu reprezentanți ai categoriilor sociale și profesionale, pentru ca deciziile adoptate la nivelul Consiliului General să reflecte nevoile reale ale orașului și să răspundă așteptărilor legitime ale comunității, se arată în comunicat.
Blocarea scumpirii vine în contextul unei dinamici politice mai largi la nivelul CGMB, unde consilierii de la mai multe partide, inclusiv cei din PSD și PUSL, au format un grup comun pentru a coopera în voturile din consiliu, potrivit unui comunicat de presă recent al acestor formațiuni.
Grupul afirmă că își propune să susțină inițiativele care răspund „intereselor reale ale bucureștenilor” și să asigure stabilitate administrativă, iar colaborarea pare să fi influențat și decizia privind proiectul de scumpire a biletelor.
Respingerii propunerii de scumpire i s-a adăugat și faptul că consilierii generali au refuzat și un alt proiect al primarului Ciucu, care viza achiziția de audit extern pentru STB și Termoenergetica. Această respingere marchează o primă rundă de dezacord între primar și majoritatea din consiliu în privința modului de administrare a companiilor municipale.
Pe scurt, planurile lui Ciprian Ciucu de a crește tarifele STB au fost stopate de votul Consiliului General, în care unii consilieri ai PSD și PUSL s-au abținut sau nu au susținut proiectul, rezultând într-un blocaj al inițiativei.
Ajuns la o nouă întâlnire cu publicul său, TârgO5 confirmă caracterul recurent al formatului, devenind un reper pentru cei care caută pe lângă haine preloved, un context în care stilul, dialogul și alegerile asumate se întâlnesc natural. De la o ediție la alta, târgul adună aceiași oameni, dar și vizitatori noi, atrași de atmosfera relaxată și de ideea că moda poate fi trăită altfel: mai atent, mai personal, mai responsabil.
Haine cu istorie, întâlniri care se repetă firesc
Sub mesajul „Vindem comorile din dulap”, TârgO5 propune din nou un weekend boem, cu vedere spre Cișmigiu, în care hainele devin pretext pentru conversații, reconectare și timp de calitate. Recurența evenimentului a transformat târgul într-un spațiu de întâlnire constant pentru pasionații de modă sustenabilă, colecționari de piese vintage, designeri locali și oameni care apreciază valoarea lucrurilor bine făcute și bine păstrate.
Vizitatorii vor descoperi aproximativ 30 de standuri cu articole preloved și vintage atent selectate, de la rochii și sacouri, la piese casual, accesorii și creații de designer, fiecare cu o poveste care merge mai departe.
Citeşte comunicatul integral AICI
