MediaFax.ro

În ultima lună, ofițerii de combatere a terorismului au arestat un total de 26 de persoane în cadrul anchetelor privind incendierea și alte atacuri asupra unor clădiri cu legături cu comunitatea evreiască, scrie Reuters.

„El a fost arestat sub suspiciunea de pregătire a unor acte teroriste și a fost dus la o secție de poliție din Londra pentru a fi interogat”, a declarat poliția într-un comunicat.

Specialiștii spun că o mașină care a schimbat frecvent proprietarii sau care a fost înmatriculată în multe țări poate ascunde secrete neplăcute.

În studiul făcut în România și în alte țări europene de compania de date auto carVertical au fost examinate cele mai extreme cazuri întâlnite în 2025 pe piața vehiculelor second-hand.

În urma verificărilor făcute, mașina care a schimbat cele mai multe țări a fost un Jaguar XJ, care a fost înmatriculată în nu mai puțin de 7 țări. Următoarea este un BMW Seria 3 cu 6 țări, în timp ce modele precum Volkswagen Passat, BMW Seria 5 și BMW Seria 6 au schimbat „doar” 5 țări.

Mașina din România care a avut cei mai mulți proprietari de-a lungul timpului a fost un Mercedes-Benz E 63 AMG (22 de proprietari), urmată de un BMW Seria 3 (20 de proprietari) și de un BMW X6 (19 proprietari).

Matas Buzelis, expert în piața auto din cadrul companiei care a realizat studiul, spune că un astfel de turnover enorm de proprietari semnalează adesea un vehicul aflat într-o stare proastă: „Dacă o mașină schimbă constant proprietarii, în multe cazuri acest lucru indică probleme serioase care nu sunt remediate datorită complexității sau costurilor ridicate. În loc să fie reparat corespunzător, vehiculul este vândut în mod repetat”.

Pe piața auto second hand din România au fost găsite mașini care au avut zeci de înregistrări de daune în rapoartele lor de istoric. Cea mai avariată mașină verificată în România a fost o Škoda Superb care avea 36 de înregistrări de daune. Următoarele sunt un Mercedes-Benz ML-Class cu 33 de înregistrări și o Toyota Land Cruiser Prado cu 29 de înregistrări.

Numărul înregistrărilor de daune nu coincide neapărat cu numărul de incidente rutiere în care a fost implicată mașina. În unele cazuri, mai multe înregistrări de daune pot fi asociate cu același accident, numărul total de daune reflectând gravitatea acestuia.

Daunele aduse mașinilor de lux sunt evaluate cel mai scump de către asigurători. În România, cea mai mare valoare totală a daunelor a fost deținută de un Porsche 911 Targa 4 GTS (185.000 €), urmat de un Rolls Royce Ghost (155.000 €) și de un Lamborghini Urus (155.000 €).

„Dacă valoarea daunelor unei mașini ajunge la zeci sau chiar sute de mii de euro, ar trebui să o eviți sau cel puțin să o duci la o inspecție amănunțită la un service autorizat. Rapoartele de istoric îți arată care parte a mașinii fost avariată. Prin urmare, poți cere specialiștilor să evalueze mai atent componentele care au fost afectate. Dacă sari peste acest pas și cumperi o mașină care a fost grav avariată, poți avea probleme mai târziu, mai ales în momentul în care vrei să vinzi vehiculul care are un istoric compromis”, spune Buzelis.

Kilometrajul este unul dintre principalele criterii de selecție folosite de șoferi atunci când aleg un vehicul second-hand. În general, cu cât kilometrajul este mai mare, cu atât mașina este mai puțin atractivă pe piața secundară. Din acest motiv, ajustarea kilometrului este în continuare o practică răspândită, producând europenilor pagube de milioane de euro anual.

Dintre toate mașinile verificate de companie în România în 2025, kilometrajul modelelor Ford Tourneo Custom a fost dat cel mai mult înapoi, cu o medie a mașinilor afectate de 327.000 de kilometri. Următoarele pe listă sunt modelele Citroen Jumper cu 283.000 de kilometri și Mercedes-Benz GL-Class cu 281.000 de kilometri.

Fraudarea kilometrajului îi afectează cel mai mult pe cumpărătorii de mașini scumpe, aceștia plătind uneori în plus zeci de mii de euro pentru modele al căror odometru a fost manipulat.

„Modelele importate din străinătate vin deseori la pachet cu un kilometraj falsificat. Deoarece țările nu împărtășesc între ele informații despre vehicule, datele istorice rămân inaccesibile instituțiilor din noua țară în care este înmatriculată mașina. Această situație problematică poate fi schimbată doar printr-o conducere europeană comună, care ar permite cumpărătorilor de mașini rulate să afle istoricul vehiculelor fără nicio restricție și care i-ar proteja să nu devină victime ale fraudelor”, explică Buzelis.

Studiul a analizat rapoartele de istoric ale vehiculelor achiziționate de clienții companiei din ianuarie 2025 până în decembrie 2025 în 18 țări europene, căutând să dezvăluie cele mai extreme cazuri de pe piața vehiculelor second-hand.

Mesajul a fost publicat pe Facebook.

„Mai avem 33 de zile în care România trebuie să încheie contractele din programul SAFE. Echipa de negociere s-a mișcat foarte bine și suntem aproape de finiș – vorbim despre peste 16 miliarde de euro pentru apărarea României și a Europei. Acest program nu înseamnă doar o securitate mai mare și o înzestrare mult așteptată a Armatei Române. Înseamnă și mii de locuri de muncă noi și oportunități reale pentru industria românească”, a scris Dominic Fritz.

Liderul USR s-a mai referit la jocurile politice și la patriotism.

„De aceea, astăzi, la Cotroceni, voi cere încă o dată responsabilitate. Negocierile nu sunt încă închise. Nu avem voie să ne subminăm propria echipă care lucrează pentru România nici cu moțiuni de cenzură, nici cu blocaje în parlament, nici cu atacuri publice la adresa negociatorilor. E cel mai prost moment pentru jocuri politice. SAFE este un program de patriotism. Miniștrii USR vor duce mandatul lor mai departe, pentru securitatea României și a fiecărui cetățean român”, a adăugat Fritz.

Întâlnirea a început luni, la ora 10.00, la Palatul Cotroceni. Conform Administrației Prezidențiale, la întrevedere participă „liderii partidelor și formațiunilor politice parlamentare pro-europene (Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România, Uniunea Democrată Maghiară din România și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale)”.

Liderii au fost convocați de președintele Nicușor Dan pentru a discuta despre „implementarea programelor majore pentru România (SAFE, PNRR)”.

Declarație conducătorului nord-coreean vine în contextul în care o serie de înalți oficiali ruși au vizitat Phenianul în ultimele zile, inclusiv ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, care s-a întâlnit duminică cu Kim Jong-un, potrivit Le Figaro.

Coreea de Nord „va sprijini pe deplin, ca întotdeauna, politica Federației Ruse care vizează apărarea suveranității naționale, a integrității teritoriale și a intereselor de securitate ”, i-a spus Kim Jong-un lui Andrei Belousov, potrivit agenției de știri nord-coreene KCNA. Liderul și-a exprimat „convingerea că armata și poporul rus vor obține, fără îndoială, victoria în acest război sacru și drept”.

Cele două părți au indicat că au discutat despre consolidarea legăturilor militare, Andrei Belousov precizând că Moscova este pregătită să semneze un plan de cooperare pentru perioada 2027-2031. Kim Jong-un, Andrei Belousov și președintele Dumei de Stat a Rusiei, Veaceslav Volodin, au participat, de asemenea, la inaugurarea unui memorial în onoarea soldaților nord-coreeni uciși în Ucraina. Ceremonia a inclus un concert, focuri de artificii și un survol aerian.

Publicul a fost mișcat de reprezentările „bătăliilor sângeroase” , dar și ale „luptelor corp la corp care sfidează moartea și ale exploziilor eroice, sinucigașe, alese fără ezitare de tinerii soldați”, a relatat KCNA. Coreea de Nord a trimis mii de soldați, precum și rachete și muniții, pentru a sprijini Rusia în războiul său împotriva Ucrainei. Coreea de Sud estimează că aproximativ 2.000 de nord-coreeni au fost uciși în conflict.

În schimb, potrivit experților, Coreea de Nord primește ajutor financiar, tehnologie militară, alimente și resurse energetice din partea Rusiei, ceea ce permite Phenianului să ocolească sancțiunile internaționale severe impuse programelor sale nucleare interzise. În 2024, cele două țări au semnat un tratat militar care obligă fiecare stat să ofere asistență militară „fără întârziere” în cazul unui atac împotriva celuilalt

Cercetarea, publicată în revista Developmental Neuroscience și citată de Euronews, arată că expunerea la stres în timpul sarcinii poate influența dezvoltarea creierului copiilor. Studiul a analizat copii care au fost expuși în uter la uraganul Superstorm Sandy, considerat un model de stres prenatal generat de un dezastru natural.

Cercetătorii de la City University of New York au urmărit dezvoltarea copiilor între 2 și 6 ani, evaluând abilități precum comunicarea, comportamentul social și autonomia. La vârsta de 8 ani, aceștia au fost supuși unor scanări cerebrale. S-au efectuat și teste de recunoaștere a expresiilor faciale, relevante pentru procesarea emoțiilor. Rezultatele au indicat că acei copii expuși la stres prenatal prezentau, în medie, o activitate mai redusă în zonele creierului implicate în emoții.

Un aspect important al studiului este legătura dintre aceste efecte și abilitățile dezvoltate în copilăria timpurie. Copiii care au dobândit competențe adaptative – precum independența, interacțiunea socială și gestionarea situațiilor cotidiene – au prezentat o activitate cerebrală similară cu cea a copiilor care nu au fost expuși la stres prenatal. Aceste rezultate sugerează că intervențiile timpurii pot contribui la creșterea rezilienței creierului.

Cercetătorii subliniază capacitatea remarcabilă a creierului de a se adapta la condiții dificile. În schimb, copiii cu abilități adaptative mai scăzute au prezentat o activitate redusă în zone precum sistemul limbic. Acesta este responsabil de reglarea emoțiilor și formarea memoriei. Autorii studiului atrag atenția că frecvența tot mai mare a dezastrelor naturale ar putea expune un număr mai mare de femei însărcinate la stres. În acest context, dezvoltarea abilităților de bază în primii ani de viață ar putea deveni o strategie importantă pentru protejarea sănătății mentale a copiilor.

Studiul a fost realizat pe un eșantion redus și are caracter preliminar, fiind necesare cercetări suplimentare pentru confirmarea rezultatelor. Cu toate acestea, concluziile indică o direcție promițătoare pentru intervențiile timpurii.

Potrivit informațiilor publicate de site-ul specializat în aviație Simple Flying, costurile ridicate pentru kerosen și volatilitatea pieței energetice determină companiile să își regândească strategiile financiare și operaționale.

Directorul general al companiei aeriene Ryanair, Michael O’Leary, a lansat avertismente publice cu privire la situația financiară a unor operatori rivali. Acesta susține că operatorii Wizz Air și airBaltic ar putea întâmpina probleme de lichiditate până la finalul sezonului rece, în contextul creșterii accelerate a costurilor cu combustibilul.

Creșterea prețului combustibilului afectează companiile aeriene low-cost deoarece carburantul reprezintă unul dintre cele mai mari costuri operaționale pentru operatorii aerieni. În prezent, multe companii încearcă să își protejeze bugetele prin contracte de hedging, care fixează prețul combustibilului pentru o anumită perioadă.

Potrivit declarațiilor lui Michael O’Leary, Ryanair a reușit să își securizeze aproximativ 80% din necesarul de combustibil la un preț de 67 de dolari pe baril până în martie anul viitor. Restul de 20% este cumpărat la prețul pieței, care a depășit pragul de 150 de dolari pe baril. Diferența semnificativă de cost ar putea afecta companiile care nu și-au asigurat din timp protecție financiară.

În acest context, unele companii aeriene europene ar putea fi nevoite să introducă suprataxe de combustibil sau să majoreze prețul biletelor. În plus, analiștii avertizează că o eventuală prelungire a tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și o posibilă blocare a Strâmtorii Ormuz ar putea genera noi scumpiri.

Creșterea prețului combustibilului afectează companiile aeriene low-cost cu expunere ridicată la costurile pieței. În cazul companiei Wizz Air, reprezentanții operatorului au transmis că societatea dispune de o poziție financiară stabilă și de rezerve de lichidități care i-ar permite să funcționeze pentru o perioadă de cel puțin 18 luni.

Compania are o prezență puternică în România, operând zboruri pe 13 aeroporturi locale și având o cotă importantă în segmentul low-cost. În paralel, airBaltic asigură conexiuni directe între București și statele baltice, fiind un operator relevant pentru piața regională.

Totuși, potrivit unor evaluări financiare, airBaltic se confruntă cu un grad ridicat de vulnerabilitate. Un raport realizat de S&P Global sugerează că operatorul ar putea avea nevoie de restructurarea datoriilor pentru a evita probleme majore de cash-flow.

Creșterea prețului combustibilului afectează companiile aeriene low-cost într-un moment în care industria încearcă încă să își stabilizeze rezultatele financiare după perioade de volatilitate economică.

Dacă nivelul actual al prețurilor se menține pe termen lung, experții din domeniul aviației consideră că unele companii europene ar putea intra în insolvență sau ar putea reduce semnificativ operațiunile.

Piața aviatică europeană rămâne extrem de competitivă, iar operatorii cu rezerve financiare limitate sunt cei mai expuși riscurilor. În același timp, creșterea costurilor poate afecta direct pasagerii, prin bilete mai scumpe și o disponibilitate redusă a rutelor low-cost.

Filmul biografic despre Michael Jackson, intitulat „Michael”, a încasat 97 de milioane de dolari la box-office-ul intern și 217 milioane de dolari la nivel mondial în primul weekend, stabilind un nou record pentru un film biografic muzical, scrie The Independent.

Debutul producției cinematografice pe piața internă a depășit, în primul weekend de la lansare, recordurile stabilite de filmele biografice anterioare din America de Nord, inclusiv „Oppenheimer” (82 de milioane de dolari în 2023) și „Bohemian Rhapsody” (51 de milioane de dolari în 2018), potrivit The Guardian. 

Comparativ, filmul „Elvis” din 2022 a încasat puțin peste 31 de milioane de dolari pe piața internă în weekendul de lansare, iar filmul „Rocketman” din 2019, despre Elton John, a înregistrat încasări de peste25 de milioane de dolari, relevă sursa citată.

Filmul muzical a fost aspru comentat, mulți dintre critici susținând că pelicula a „înfrumusețat” moștenirea lui Michael Jackson prin faptul că povestea se încheie în 1988, cu ani înainte ca starul pop să fie ținta numeroaselor acuzații de abuz sexual asupra copiilor. Cu toate acestea, el a fost achitat în singurul său proces penal, în 2005.

Unii membri ai familiei Jackson s-au opus filmului: sora sa, Janet Jackson, nu a fost implicată și nu apare în film, în timp ce fiica lui Jackson, Paris, l-a numit „tărâmul fanteziei”.

După finalizarea filmărilor, producătorii și-au dat seama că au comis o greșeală costisitoare. Versiunea inițială a filmului includea referiri la acuzațiile de abuz sexual asupra unor minori formulate împotriva lui Michael Jackson în anii ’90. Povestea trebuia să înceapă cu o scenă plasată în 1993, anul în care cântărețul a fost acuzat pentru prima dată de abuz sexual asupra unui minor, Jordan Chandler, atunci în vârstă de 13 ani. Ulterior, producătorii au descoperit că în acordul de înțelegere încheiat cu familia Chandler exista o clauză care interzice menționarea cazului sau a numelui acestuia în orice producție cinematografică.

Din acest motiv, scenariul finalului filmului a trebuit rescris complet.

Autoritățile din Grecia au stabilit că numărul din ce în ce mai mare de turiști pune în pericol plajele sălbatice ale țării, potrivit Express. Pentru a combate turismul excesiv, oficialii greci au impus noi reguli stricte. Acestea vizează conservarea porțiunilor de coastă care până acum au scăpat de dezvoltarea în masă.

În conformitate cu noile reguli, vor fi impuse limite stricte privind activitățile comerciale din zona anumitor plaje. Este vorba despre amplasarea de șezlonguri și umbrele, în unele zone acestea fiind interzise. De asemenea, nu se poate construi pe plaje și în vecinătatea lor și nu este permisă utilizarea ambarcațiunilor cu motor care pot perturba ecosistemul.

Deși turismul rămâne o parte vitală a economiei țării, oficialii consideră că trebuie găsit un echilibru pentru a preveni daunele pe termen lung. Regulamentul se numește „Plaje neumblate” (Apatites Paralies) și modifică o decizie anterioară adăugând noi locuri pe lista cu zone protejate.

În prezent sunt 251 de plaje protejate. Lista acoperă și zone de coastă celebre din Creta, Corfu și Lefkada.

Potrivit IGSU, vântul puternic a afectat 72 de localități din 18 județe: Alba, Bacău, Botoșani, Brăila, Caraș-Severin, Cluj, Dâmbovița, Galați, Harghita, Hunedoara, Iași, Ilfov, Neamț, Prahova, Satu Mare, Suceava, Timiș și Vaslui, precum și Capitala.

Pompierii au intervenit la 99 de imobile, ale căror acoperișuri au fost afectate, dar și pentru degajarea a 106 copaci și 18 stâlpi de electricitate prăbușiți. În urma acestor evenimente, au fost afectate 15 autoturisme.

În ceea ce privește alimentarea cu energie electrică, s-au semnalat întreruperi în 138 de localități din județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Acestea au afectat peste 35.000 de consumatori. Luni dimineața, alimentarea a fost reluată integral.

Cel mai grav incident a avut loc în Huși, județul Vaslui, unde un bărbat a murit, după ce a fost lovit de un acoperiș dislocat de rafalele puternice de vânt. Echipajele de intervenție au găsit victima în stare de inconștiență, iar personalul medical a declarat decesul după efectuarea manevrelor de resuscitare.

În localitatea Târgu Frumos, județul Iași, un bărbat a fost lovit de o creangă ruptă de vânt. Victima a fost transportată la spital, conștientă.

În Timișoara, o femeie a fost rănită, după ce a fost lovită de o creangă. Victima a fost transportată la spital, conștientă, iar în București, în Parcul IOR din sectorul 3, un bărbat a fost rănit, după ce o creangă a căzut peste el. Victima a fost transportată la spital, conștientă.

În județul Bacău, în localitatea Furnicari, un copac a căzut peste un autoturism aflat în deplasare. Șoferul a reușit să se autoevacueze și nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a ajuns luni la Sankt Petersburg, unde urmează să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin, scrie Sky News.

Araghchi a declarat că vizita reprezintă „o bună oportunitate pentru noi de a ne consulta cu colegii noștri ruși cu privire la evoluțiile legate de război”, referindu-se la conflictul din Orientul Mijlociu.

Oficialul iranian a explicat că astfel de întâlniri sunt obișnuite între cele două state și vizează atât subiecte internaționale, cât și relațiile bilaterale.

„După cum știți, am avut întotdeauna întâlniri cu Rusia pentru a discuta probleme generale, în special chestiuni regionale și internaționale și, bineînțeles, multe probleme au fost întotdeauna ridicate și în relațiile noastre bilaterale”, a declarat acesta într-un interviu video publicat de presa de stat iraniană IRNA la scurt timp după aterizarea în Rusia.

Înainte de vizita sa în Rusia, Araghchi a avut discuții în Pakistan și Oman, unde s-a întâlnit cu mediatori implicați în relația dintre Iran și SUA.

În Pakistan, subiectul principal a fost reluarea negocierilor cu Washingtonul.

„Am analizat ce s-a întâmplat până acum în negocieri și condițiile în care acestea pot continua”, a spus el.

În Oman, ministrul iranian de externe a discutat despre situația din Strâmtoarea Ormuz și cât de importantă este securitatea din zona respectivă.

 „Trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz este acum o problemă globală importantă și, în mod firesc, trebuie să ne angajăm în dialog cu statele de coastă ale acestei strâmtori, astfel încât interesele noastre comune să poată fi asigurate și să rămânem coordonați în orice acțiuni întreprinse”, a declarat acesta.

Pe lângă întâlnirea cu președintele rus Vladimir Putin, Abbas Araghchi urmează să discute și cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

La aproximativ doi kilometri de centrala nucleară de la Cernobîl se află un pod feroviar devenit celebru după accidentul din 26 aprilie 1986. Legenda spune că, în noaptea exploziei reactorului 4, zeci de locuitori din orașul Pripyat s-ar fi adunat pe pod pentru a privi incendiul și lumina neobișnuită venită dinspre centrală, mai arată Il Post. Potrivit acestui mit, toți cei prezenți ar fi murit ulterior din cauza expunerii la radiații, de unde și denumirea de „podul morții”.

Datele și mărturiile adunate ulterior contrazic însă această versiune. Explozia reactorului nu a fost suficient de puternică pentru a alerta imediat populația, iar majoritatea locuitorilor nu au realizat gravitatea situației în acea noapte. Mulți dintre cei care au observat fumul sau lumina au făcut-o de la distanță, inclusiv din apartamentele din Pripyat, fără a se deplasa spre pod. Cercetările ulterioare nu au identificat dovezi că zeci de persoane s-ar fi adunat pe pod sau că ar fi murit rapid după incident. Există mărturii despre câteva persoane care au trecut prin zonă, inclusiv un copil care a traversat podul cu bicicleta, dar acestea nu susțin scenariul unei expuneri fatale în masă. De asemenea, nivelul exact al radiațiilor în acel punct nu a fost măsurat la momentul respectiv, ceea ce face imposibilă confirmarea unor afirmații dramatice.

Confuzia din primele zile după accident, lipsa informațiilor oficiale și relatările indirecte au contribuit la apariția poveștii. Ulterior, mitul a fost amplificat de cultura populară, inclusiv de serialul Chernobyl, care a prezentat o scenă dramatică pe pod, cu zeci de oameni expuși la „ploaia” radioactivă. Creatorii producției au recunoscut că scena a fost intensificată pentru efect dramatic, nu ca o reconstrucție exactă. Accidentul de la Cernobîl rămâne cel mai grav din istoria energiei nucleare. Explozia reactorului a eliberat materiale radioactive în atmosferă, afectând Ucraina, Uniunea Sovietică și o mare parte din Europa. Evacuarea orașului Pripyat a avut loc abia după aproximativ 36 de ore, ceea ce a crescut expunerea populației.

Există un consens relativ privind aproximativ 30 de decese imediate cauzate de explozie și sindromul acut de radiații. În deceniile următoare, alte zeci de persoane au murit din cauza bolilor asociate expunerii, însă estimările totale variază de la câteva mii la zeci de mii de victime. Deși „podul morții” a devenit un simbol puternic al dezastrului, dovezile sugerează că povestea sa a fost exagerată. În schimb, tragedia reală a Cernobîlului rămâne mult mai complexă, marcată de erori tehnice, lipsă de transparență și reacții întârziate. La 40 de ani distanță, mitul continuă să existe, dar este tot mai des pus în contextul faptelor documentate.

Potrivit agenției oficiale KCNA, preluată de AP, ceremonia a avut loc duminică, la un an de la încheierea operațiunilor militare din regiunea rusă Kursk, unde forțe comune nord-coreene și ruse au respins o incursiune ucraineană.

La eveniment a participat liderul nord-coreean Kim Jong Un, alături de oficiali ruși de rang înalt, printre care Vyacheslav Volodin și ministrul Apărării Andrei Belousov.

În timpul ceremoniei, Kim Jong Un a depus flori și a participat la un ritual simbolic în memoria soldaților căzuți.

Liderul de la Phenian a declarat că aceștia vor rămâne „un simbol al eroismului poporului nord-coreean” și a lăudat cooperarea militară cu Rusia, descriind conflictul ca pe o confruntare cu „un complot hegemonic occidental”.

Într-un mesaj transmis de Vladimir Putin și citit de Volodin, liderul de la Kremlin a afirmat că muzeul reprezintă „un simbol clar al prieteniei și solidarității” dintre cele două țări și a exprimat convingerea că parteneriatul strategic va continua să se consolideze.

Separat, în cadrul unei întâlniri cu ministrul rus al Apărării, Kim a reafirmat sprijinul total pentru politica de securitate a Moscovei, în timp ce partea rusă a anunțat disponibilitatea de a semna un plan de cooperare militară pentru perioada 2027–2031.

Coreea de Nord și Rusia au confirmat în aprilie 2025 că militarii lor au luptat împreună în regiunea Kursk. Deși cifrele oficiale nu au fost făcute publice, serviciile de informații sud-coreene estimează că aproximativ 15.000 de soldați nord-coreeni au fost desfășurați, dintre care circa 2.000 ar fi fost uciși.

Experții militari susțin că trupele nord-coreene au suferit pierderi semnificative, mai ales din cauza lipsei de experiență pe câmpul de luptă și a expunerii la atacuri moderne, inclusiv drone și artilerie de precizie. Cu toate acestea, oficialii ucraineni consideră că prezența lor a contribuit la strategia Rusiei de a compensa pierderile prin trimiterea unui număr mare de combatanți.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Phenianul a devenit un aliat tot mai activ al Moscovei, furnizând nu doar armament convențional, ci și personal militar. În schimb, analiștii cred că Rusia oferă sprijin economic și tehnologic.

Această apropiere ridică îngrijorări în rândul South Korea, United States și al aliaților lor, care se tem că Moscova ar putea transfera tehnologii sensibile ce ar accelera programele nucleare și balistice ale Coreei de Nord.

Deschiderea muzeului nu este doar un act comemorativ, ci și unul politic: o reafirmare vizibilă a unei alianțe care, dincolo de simboluri, capătă o dimensiune militară tot mai concretă.

De la „Emily in Paris” încoace, toată lumea a luat-o razna cu îmbrăcatul „șic”.

Alcătuiri vestimentare complicate, ore de căutat prin buticuri exclusiviste, ascunse cine-știe pe unde, sperând că dai de piesa aia pe care nu o mai are nimeni și, o, Doamne, bereta!

Dacă ai pus și tu mâna pe o carte în viața ta sau dacă ai văzut și alte filme decât alea cu bătăi, sigur că ți-ai făcut clișee în cap în ce privește frumusețea eternă a franțuzoaicei.

Ai crezut că e bereta și ți-ai burdușit șifonierul cu berete, dar nu era ea.

Ai crezut că sunt dungile albastre de marinar, dar nu, nu erau nici alea.

Dacă ești la Paris și te îmbraci ca „Emily in Paris”, toți parizienii or să-și dea seama că ești o turistă ruptă de realitate. „Departe, singură-n noapte”.

Și totuși, ceva există care să te facă să arăți ca o franțuzoaică adevărată. Este simplu, util și confortabil.

Un trench dă structură alcătuirii totale a vestimentației. Trench-ul este participantul activ la desăvârșirea operei de artă care este vestimentația ta.

Trench-ul, în orice culoare, este purtat cu naturalețe de orice franțuzoaică și este uluitor cum această „cârpiță” este în stare să-ți eleveze atât de mult ținuta.

Poți să-ți iei un trench cambrat, poți să-ți iei un trench extralarge, poți să-ți iei un trench în cea mai crazy culoare de pe lume.

Pune-l peste orice, este feminin, prietenos, îți completează personalitatea sau nu, mai bine zis, ți-o pune în valoare.

De la Catherine Deneuve la Audrey Hepburn, trench-ul este prietenul femeilor. Nu le lasă niciodată.

Oamenii pot să vină și să plece din viața ta, dar trench-ul, trench-ul trebuie să rămână.

Să ne-nțelegem: la franțuzoaice, trench-ul nu este vedeta, trench-ul nu strigă după atenție, trench-ul adaugă structură și echilibru.

E chestia aia care te face să pari că nu încerci prea tare (deși orice femeie știe că nicio alegere vestimentară nu e întâmplătoare).

Trench-ul e suficient de neutru încât să nu domine, dar suficient de puternic încât să dea formă, suficient de clasic, încât să fii sigură că nu dispare după o primăvară.

Trench-ul e fundalul inteligent al melodiei care ești. Este nota aia repetitivă și aparent anostă din piesele lui Jean-Michel Jarre, dar fără de care nu mai ai capodoperă.

Trench-ul este manifestul discret al nebunei care ești.

Ești selectivă, nu ești excesivă, ești naturală și paralelă cu perfecțiunea. Adică exact așa cum trebuie.

Deci, ca să răspundem la întrebare: de ce sunt franțuzoaicele atât de șic?

Pentru că nu depun efort. Și pentru că trench.

Președintele SUA, Donald Trump, a respins ferm acuzațiile apărute în mesajul atribuit atacatorului care a deschis focul asupra sa, în cadrul unui interviu acordat emisiunii „60 Minutes” de la CBS, difuzat după incidentul de sâmbătă seara.

Fragmente din interviu, realizat de jurnalista Norah O’Donnell, au început să apară în spațiul public, oferind primele reacții ale liderului american după tentativa de asasinat.

Un interviu în care s-a insistat mult pe scrisoarea atacatorului de la Cina Corespondenților, în care acesta își justifica gestul și făcea referiri directe la administrația americană.

„Așa numitul manifest e șocant de citit, domnule președinte, pentru că pare să ofere niște justificări”, spune jurnalista, care continuă: „El (atacatorul, n. red.) scrie că oficialii din administrație sunt țintele și, de asemenea, scrie asta: nu mai am de gând să permit unui pedofil, violator și trădător să-mi păteze mâinile cu crimele lui. Care este reacția dvs la asta?”.

„Nu sunt un violator. Nu am violat pe nimeni”, a declarat Trump, categoric.

Președintele a respins și celelalte acuzații, spunând că provin de la „o persoană bolnavă” și susținând că a fost „complet exonerat” în trecut de astfel de afirmații.

Potrivit informațiilor apărute anterior, suspectul ar fi trimis un mesaj familiei înainte de atac, în care menționa că oficiali ai administrației americane reprezintă ținte.

De asemenea, ar fi invocat motive ideologice și personale pentru acțiunile sale.

Trump a sugerat în interviu că astfel de acuzații fac parte dintr-un climat politic tensionat și a aruncat, la rândul său, critici către adversarii politici, făcând referire inclusiv la cazul Jeffrey Epstein, condamnat pentru infracțiuni sexuale.

Interviul vine la scurt timp după tentativa de asasinat care a avut loc în timpul unui eveniment oficial, incident ce a reaprins dezbaterea privind securitatea liderilor politici și radicalizarea discursului public în Statele Unite.

Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile încearcă să stabilească toate circumstanțele atacului și motivațiile exacte ale suspectului.

Un obiect științific spectaculos, considerat un adevărat „supercomputer” al epocii sale, va fi scos la licitație la Sotheby’s din Londra, pe 29 aprilie, potrivit BBC.

Este vorba despre un astrolab rar din secolul al XVII-lea, realizat din alamă și asociat cu familia regală din Jaipur, India.

Instrumentul, descris de experți drept „posibil cel mai mare astrolab existent”, nu a mai fost expus public până acum și este estimat la o valoare între 1,5 și 2,5 milioane de lire sterline.

Astrolabul este un dispozitiv complex folosit în trecut pentru măsurători astronomice și calcule diverse — de la stabilirea orei și poziției stelelor până la determinarea distanțelor sau chiar realizarea horoscoapelor.

„Este o proiecție bidimensională a universului tridimensional”, explică specialiștii, comparându-l cu un smartphone modern datorită multiplelor funcții pe care le îndeplinea.

Piesa scoasă la licitație impresionează nu doar prin vechime, ci și prin dimensiuni: cântărește peste 8 kilograme și este de aproape patru ori mai mare decât un astrolab obișnuit din acea perioadă.

Astrolabul a fost realizat în Lahore, un important centru de producție din Imperiul Mughal, de către doi meșteșugari renumiți, Qa’im Muhammad și Muhammad Muqim.

Este una dintre cele doar două piese cunoscute realizate de aceștia împreună.

Obiectul a fost comandat de un nobil influent și a ajuns ulterior în colecția regală a maharajahului Sawai Man Singh II din Jaipur, fiind moștenit apoi de soția sa, Gayatri Devi.

Ulterior, a intrat într-o colecție privată.

Instrumentul conține inscripții pentru 94 de orașe, cu latitudini și longitudini precise, precum și 38 de indicatoare stelare decorate elaborat.

Diviziunile sunt extrem de fine, permițând calcule astronomice de mare acuratețe.

Un detaliu aparte este caracterul intercultural al piesei: denumirile stelelor apar atât în persană, cât și în sanscrită, reflectând influențele multiple din lumea Mughal.

Starea excelentă de conservare și proveniența regală cresc considerabil atractivitatea obiectului pentru colecționari și muzee. Recordul actual pentru un astrolab este de aproape un milion de lire sterline, dar această piesă ar putea depăși semnificativ această sumă.

Astrolabul va fi expus publicului în galeriile Sotheby’s din Londra înainte de licitație – o rară ocazie de a vedea de aproape un instrument care, cu secole în urmă, funcționa ca un veritabil „google maps” al universului.

O vioară rară, realizată de celebrul lutier italian Antonio Stradivari, dispărută în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, este posibil să fi reapărut recent în Franța, lucru ce stârnește entuziasm și optimism în recuperarea uneia dintre cele mai valoroase comori culturale pierdute ale Poloniei, relatează Le Parisien.

Instrumentul, cunoscut sub numele de „Lauterbach” și evaluat la aproximativ 10 milioane de euro, ar fi fost identificat de experți în cadrul unui concert organizat în orașul Colmar.

Potrivit organizației franceze Musique et Spoliations, vioara ar fi fost folosită în timpul unui recital neobișnuit de „vinuri și muzică”.

Vioara a fost construită în 1719 și a aparținut industriașului polonez Henryk Grohman, înainte de a fi donată Muzeul Național din Varșovia în 1939.

În timpul Revoltei de la Varșovia, personalul muzeului a încercat să o ascundă, însă instrumentul a fost descoperit și confiscat de trupele naziste.

De atunci, traseul viorii a rămas neclar.

Relatări istorice indică faptul că ar fi fost găsită ulterior în posesia unui fost membru SS și apoi confiscată de forțele americane, înainte de a reapărea sporadic în Germania și Franța, fără confirmări oficiale.

Cea mai recentă pistă a apărut după ce Pascale Bernheim, reprezentanta organizației Musique et Spoliations, a analizat un program de concert din Colmar.

Aceasta susține că una dintre viorile folosite de violonistul Emmanuel Coppey corespunde caracteristicilor instrumentului dispărut.

Totuși, organizatorii evenimentului resping această ipoteză.

Emmanuel Jaeger, implicat în organizarea recitalului, a declarat că vioara utilizată nu este instrumentul furat.

Cazul evidențiază dificultatea recuperării bunurilor culturale dispărute în timpul războiului, mai ales după decenii de incertitudine.

Experții spun că identificarea certă a viorii ar necesita analize tehnice complexe, inclusiv studii asupra lemnului.

„Lauterbach” este una dintre puținele viori fabricate în acel an de Stradivari și una dintre cele două considerate dispărute.

Pentru descendenții familiei Grohman, instrumentul a devenit aproape legendar.

Deocamdată, rămâne o întrebare deschisă: este vioara din Colmar, într-adevăr, una dintre cele mai căutate opere de artă dispărute din Europa sau doar o coincidență care a reaprins un mister vechi de aproape un secol?

Cel puțin 14 persoane, inclusiv doi copii și două femei, au fost ucise duminică în urma unor atacuri israeliene în Liban, potrivit Ministerului Sănătății de la Beirut, potrivit BBC.

Alte 37 de persoane au fost rănite, într-o nouă escaladare a violențelor, în pofida armistițiului aflat încă în vigoare.

Armata israeliană, Forțele de Apărare Israeliene (IDF), a emis anterior avertismente de evacuare pentru mai multe localități din sudul Libanului, susținând că zonele vizate sunt folosite de Hezbollah pentru pregătirea unor atacuri.

Ulterior, IDF a confirmat că a efectuat lovituri aeriene și de artilerie asupra unor „agenți și situri” ale grupării.

În paralel, Israelul a anunțat că un soldat de 19 ani a fost ucis și alți șase răniți într-un atac cu drone lansat de Hezbollah în Liban.

Armata israeliană a mai precizat că a interceptat trei drone trimise de grupare către teritoriul israelian.

Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că armata „acționează cu forță” și a acuzat Hezbollah că subminează armistițiul.

Potrivit acestuia, Israelul își rezervă dreptul de a interveni nu doar ca răspuns la atacuri, ci și pentru a preveni amenințări iminente.

Armistițiul dintre Israel și Hezbollah, intrat în vigoare pe 16 aprilie și recent prelungit, rămâne extrem de fragil. Ambele părți s-au acuzat reciproc în mod repetat de încălcarea acordului.

Doar cu o zi înainte, cel puțin șase persoane au fost ucise în alte atacuri în sudul Libanului, după ce Netanyahu a ordonat intensificarea loviturilor asupra pozițiilor Hezbollah.

Escaladarea din Liban are loc pe fondul unor tensiuni mai largi în regiune, inclusiv negocierile dificile dintre Iran și Statele Unite. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, se află într-un turneu diplomatic, în încercarea de a relansa dialogul cu Washingtonul.

Deși armistițiul dintre Israel și Hezbollah a fost extins pentru a permite negocieri mai ample în regiune, schimburile de focuri și atacurile continue arată cât de instabilă rămâne situația.

Conflictul riscă astfel să se reaprindă în orice moment, în condițiile în care niciuna dintre părți nu pare dispusă să facă un pas înapoi.

Un cutremur cu magnitudinea de 6,1 s-a produs luni dimineață în nordul Japoniei, a anunțat Serviciul de Proces Geologic al SUA, informează AP.

Nu au fost raportate imediat victime sau pagube.

Cutremurul a avut loc la 18 kilometri vest de orășelul Sarabetsu din Hokkaido, la o adâncime de 81 de kilometri, potrivit USGS.

Lunea trecută, un cutremur cu magnitudinea de 7,7 grade în largul coastei Japoniei a declanșat o alertă de tsunami de scurtă durată și o avertizare privind un risc ușor mai mare de cutremur în zonele de coastă.

Eforturile diplomatice pentru detensionarea conflictului dintre Iran și Statele Unite rămân fragile, în ciuda unui armistițiu prelungit, potrivit AP.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a revenit pentru scurt timp la Islamabad, unde autoritățile pakistaneze încearcă să medieze reluarea negocierilor.

Vizita sa a venit într-un moment de incertitudine, după ce președintele american Donald Trump a anulat trimiterea unor emisari la discuții, invocând lipsa de progrese.

Liderul de la Casa Albă a sugerat însă că dialogul ar putea continua direct, prin telefon: „Dacă vor, putem vorbi”, a declarat acesta.

Discuțiile dintre cele două părți continuă indirect, prin intermediul Pakistanului, în condițiile în care Teheranul refuză contactul direct după experiențele anterioare.

Armistițiul convenit la începutul lunii aprilie a redus intensitatea conflictului, dar nu a dus la o soluție durabilă.

Un punct central al tensiunilor rămâne Strâmtoarea Ormuz, o arteră esențială pentru comerțul global, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial.

Iranul a restricționat traficul în zonă, iar SUA au impus o blocadă asupra porturilor iraniene.

Teheranul cere ridicarea blocadei înaintea oricărei noi runde de negocieri, în timp ce încearcă să obțină sprijinul Omanului pentru introducerea unui sistem de taxe pentru navele care tranzitează strâmtoarea.

În paralel cu eforturile diplomatice, ambele părți își mențin tonul dur. Iranul a avertizat că va răspunde ferm oricăror acțiuni militare americane, în timp ce Trump a ordonat armatei să intervină împotriva ambarcațiunilor suspecte din zonă.

Conflictul, început la sfârșitul lunii februarie, a avut deja un impact major: mii de victime și perturbări semnificative în comerțul global.

Închiderea aproape completă a Strâmtorii Ormuz a afectat transporturile de petrol, gaze și alte resurse esențiale.

Blocajul negocierilor se reflectă și pe piețele internaționale.

Prețul petrolului a crescut din nou: țițeiul american a ajuns la peste 96 de dolari pe baril, iar cel de referință internațional la peste 107 dolari — cu aproape 50% mai mult față de nivelurile de dinaintea conflictului.

În ciuda tensiunilor, analiștii spun că menținerea armistițiului este un semn pozitiv.

Totuși, diferențele majore dintre Washington și Teheran – inclusiv în privința programului nuclear iranian – fac improbabilă o rezolvare rapidă.

Deocamdată, negocierile continuă într-un echilibru fragil, între presiuni militare, interese economice globale și încercări diplomatice care înaintează lent.

Criza de securitate din Mali se adâncește, după ce șeful apărării, Sadio Camara, a fost ucis în urma unui atac coordonat al jihadiștilor și rebelilor separatiști, care au ocupat mai multe orașe și baze militare, relatează AP.

Anunțul a fost făcut de autoritățile de la Bamako, care au confirmat că generalul a murit după ce a fost rănit într-un atac asupra propriei reședințe.

Potrivit guvernului, locuința sa a fost vizată de un atentat sinucigaș, urmat de lupte intense cu atacatorii.

Camara ar fi reușit să neutralizeze o parte dintre aceștia înainte de a fi transportat la spital, unde a decedat.

Violențele de sâmbătă sunt considerate printre cele mai ample din ultimii ani.

Atacurile au vizat capitala Bamako și alte orașe importante, punând la încercare atât armata maliană, cât și sprijinul oferit de Rusia, prezentă în țară cu trupe și contractori militari.

Situația este cu atât mai gravă cu cât, pentru prima dată, grupările separatiste și jihadiștii au acționat împreună.

Coaliția rebelă, inclusiv Frontul de Eliberare Azawad și gruparea afiliată al-Qaida JNIM, a revendicat acțiuni coordonate în mai multe zone ale țării.

În nord, separatiștii susțin că au preluat controlul asupra orașului Kidal, un bastion istoric al rebeliunii.

Armata maliană a confirmat retragerea din zonă și repoziționarea forțelor în localitatea Anefis, la aproximativ 100 de kilometri distanță.

Kidal fusese recucerit în 2023 de forțele guvernamentale, cu sprijinul aliaților ruși, fiind considerat un simbol al controlului statului asupra nordului instabil.

Autoritățile nu au comunicat un bilanț complet al victimelor, dar au anunțat cel puțin 16 răniți, civili și militari.

În Capitală a fost impusă o interdicție de circulație pe timpul nopții.

În paralel, comunitatea regională ECOWAS a condamnat atacurile și a cerut o mobilizare comună împotriva grupărilor armate.

Conflictul din Mali durează de peste un deceniu și implică atât insurgenți islamiști afiliați al-Qaida și Statul Islamic, cât și rebeli separatiști care cer independența nordului.

După loviturile de stat din regiune, juntele militare din Mali, Niger și Burkina Faso s-au apropiat de Rusia, renunțând la sprijinul occidental.

Cu toate acestea, situația de securitate s-a deteriorat, iar atacurile recente ridică semne de întrebare inclusiv asupra eficienței parteneriatului militar cu Moscova.

Analiștii avertizează că, deși Capitala nu este în pericol imediat, intensificarea atacurilor și colaborarea dintre grupările armate marchează o nouă etapă periculoasă în conflictul din Mali.