MediaFax.ro

Declinul economic vine pe fondul măsurilor fiscale adoptate vara trecută de Guvern, în încercarea de a reduce deficitul prin majorări de taxe și înghețări de venituri.

În data de 13 februarie 2026, INS anunța că economia României a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB) față de trimestrele anterioare.

INS arată că, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB a scăzut cu 1,9% în termeni reali, pe seria ajustată sezonier.

Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul III produsul intern brut a scăzut față de trimestrul II cu 0,1%.

După anunțul INS privind intrarea României în recesiune tehnică, șeful Executivului, Ilie Bolojan, a spus, la momentul respectiv, că această situație este una temporară și că efectele măsurilor de austeritate vor fi absorbite în lunile următoare, urmând ca din a doua jumătate a anului să se creeze premise pentru un început de creștere economică.

Odată cu învestirea Guvernului Bolojan, au fost adoptate măsuri pentru reducerea deficitului, în practică acestea fiind cunoscute ca măsuri de austeritate. Pentru a reduce deficitul bugetar, guvernul a majorat cota TVA și accizele, iar indexările pensiilor și salariilor au fost blocate.

Deși măsurile acestea trebuiau să ducă la o îmbunătățire a situației fiscal-bugetare a României, nu s-a întâmplat așa. Inflația a ajuns la un record de 9,9% în martie 2026, cea mai mare rată din Uniunea Europeană.

Și instituțiile financiare internaționale și-au revizuit, în acest context, estimările privind economia României.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus prognoza de creștere economică a României în acest an. Potrivit raportului, economia României este aşteptată să crească acum cu 0,7% în 2026, comparativ cu un avans de 1,4% estimat în toamna anului 2025. Totuși, economia țării noastre ar urma să crească, din 2027, cu 2,5%, potrivit FMI.

De asemenea, FMI a revizuit estimările și în privința inflației. În 2026, inflația ar urma să fie de 7,8%, față de 6,7% cât estima instituția în raportul publicat în octombrie.

Pe lângă FMI, și Banca Mondială a revizuit în jos prognoza privind România. Acum, Banca Mondială estimează că economia românească va crește doar cu 0,5% în 2026. Comparativ, prognoza anterioară, din ianuarie, era pentru o creștere economică de 1,3%. Și prognoza pentru 2027 a fost revizuită în jos, de la 1,9% la 1,4%.

UPDATE 2

Ministrul de interne al Ucrainei, Igor Klimenko, a anunțat eliminarea atacatorului din Kiev și eliberarea ostaticilor.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis condoleanțe și a cerut o anchetă rapidă.

„Până acum, sunt cunoscute 5 victime. Condoleanțele mele rudelor și celor dragi.  În prezent, 10 persoane sunt spitalizate cu răni și traumatisme. Tuturor li se acordă asistența necesară. Patru ostateci au fost salvați. Ne așteptăm la o anchetă promptă. Investigațiile sunt efectuate de poliția națională și de Serviciul de Securitate al Ucrainei. I-am instruit pe ministrul de interne și pe șeful poliției naționale ale Ucrainei să transmită publicului toate informațiile verificate în acest caz”, a scris Zelenski pe contul de Telegram.

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că mai multe persoane au murit în urma împușcăturilor.

Printre răniți se află și un copil, care este transportat la spital. Victimele primesc îngrijiri medicale la fața locului.

Incidentul s-a produs sâmbătă la Kiev. Un bărbat necunoscut a deschis focul asupra oamenilor de pe stradă, potrivit Nexta.

El a luat și ostatici și apoi a tras asupra polițiștilor. Conform primelor informații, există victime. După o serie de împușcături, bărbatul s-a baricadat într-un magazin.

Forțele speciale se află la fața locului. Se pare că polițiștii se pregătesc pentru un asalt asupra magazinului.

Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a afirmat vineri, la finalul reuniunilor de primăvară ale FMI de la Washington, că situația din Orientul Mijlociu ar reprezenta în continuare o „amenințare serioasă” pentru economia globală, chiar și dacă războiul s-ar încheia mâine.

Aceasta a atras atenția asupra faptului că mai multe țări ar putea avea nevoie de sprijin suplimentar din partea creditorilor oficiali în cazul în care condițiile s-ar înrăutăți, scrie Financial Times. 

Cele mai multe dintre aceste țări care ar putea să aibă nevoie de sprijin se află în Africa, iar între cinci și opt dintre acestea participă la programe ale FMI care ar putea necesita „suplimentare”.

Pe de altă parte, Adam Posen, președintele think-tank-ului Peterson Institute, a avertizat asupra unui „triplu șoc” pentru importatorii de energie cu venituri mici și medii – respectiv prețurile mai mari la energie, alimente și îngrășăminte, combinate cu un dolar mai puternic.

„Aceasta este o lume în care durerea va fi cu adevărat mult mai mare în țările în curs de dezvoltare decât în țările cu venituri ridicate”, a adăugat Posen, potrivit Financial Times.

Avertismentele lansate de oficiali au subliniat efectele de lungă durată ale unei crize care va lăsa urme adânci asupra producției și va menține prețurile petrolului și gazelor la un nivel ridicat.

De asemenea, Kristalina Georgieva a atras atenția și în legătură cu presiunile asupra țărilor mai sărace, care sunt dependente de importuri, cu spațiu fiscal limitat și care, implicit, sunt mai expuse șocului inflaționist.

„Mă doare faptul că majoritatea țărilor din Africa Subsahariană se află în acest cadran al vulnerabilității”, a spus ea, potrivit sursei citate.

Potrivit unui raport al FMI, peste o treime dintre țările din Africa Subsahariană se află la un risc ridicat de supraîndatorare sau se află deja în această situație.

Recent, directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, a avertizat că actuala criză a petrolului și a gazelor naturale este mai gravă decât cele din 1973, 1979 și 2002 la un loc. „Singura soluție reală se află în altă parte: redeschiderea Strâmtorii Ormuz”, a spus Birol.

Într-un interviu pentru Le Figaro, directorul AIE a subliniat că țările în curs de dezvoltare vor fi cele mai afectate, în contextul creșterii prețurilor la petrol, dar și a inflației.

„Economia mondială va avea de suferit. Desigur, țările europene se vor confrunta cu dificultăți, la fel și Japonia, Australia și altele. Însă țările în curs de dezvoltare vor fi cele mai afectate, din cauza prețurilor ridicate la petrol, gaze, alimente și a inflației în creștere. Creșterea lor economică va fi puternic afectată”, a explicat directorul AIE pentru sursa citată.

Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a anunțat că „va menține controlul și monitorizarea Strâmtorii până la încheierea completă a războiului”, potrivit Clash Report.

Consiliul iranian a explicat și condițiile.

„Navele trebuie să furnizeze informații complete și să primească autorizație în conformitate cu reglementările iraniene. Trecerea va fi supusă cerințelor și costurilor de securitate, siguranță și protecție a mediului. Orice întrerupere sau tentativă de blocadă va fi tratată ca o încălcare a armistițiului. Iranul va împiedica chiar și redeschiderea limitată dacă inamicul continuă acțiunile maritime ostile”, au transmis iranienii.

Consiliul Suprem de Securitate Națională a mai spus că nu va face niciun compromis privitor la un armistițiu.

„După ce inamicii au fost înfrânți pe câmpul de luptă, ei au început să solicite încetarea focului și negocieri. Discuțiile au durat 21 de ore fără întrerupere, Iranul urmând cerințele poporului în ciuda neîncrederii profunde în Statele Unite. Inamicul a ridicat noi cerințe excesive, dar Iranul a precizat clar că nu se va retrage de pe pozițiile sale. Au fost prezentate noi propuneri, iar Iranul le analizează. Nici măcar un mic compromis, retragere sau clemență nu va fi acceptată”, au precizat iranienii.

Partida Csikszereda M. Ciuc-Unirea Slobozia s-a încheiat cu victoria gazdelor, scor 3-2. Ungurul Marton Eppel a deschis scorul în minutul 9, dar oaspeții au egalau în minutul 18, cu golul peruanului Renato Espinosa. Gazdele au revenit în avantaj în minutul 32 atunci când a înscris brazilianul Gustavinho.

Oaspeții au egalat din nou prin golul din minutul 62 al portughezului Cristian Ponde. Golul trei al gazdelor a fost înscris de atacantul ungur Szabolcs Szalay. Acesta a făcut 3-2 pentru Csikszereda M. Ciuc în minutul 71. Mijlocașul Patrick Dulcea a egalat pentru a treia oară în minutul 90 însă golul a fost anulat după o îndelungă analiză la sistemul VAR.

Victoria o ajută pe Csikszereda să se îndepărteze de locurile fierbinți ale clasamentului. Echipa este pe locul 5 și are 26 de puncte, cu patru în plus față de Petrolul Ploiești. Ploieștenii se află pe locul 7, primul care duce la barajul pentru evitarea retrogradării. Unirea Slobozia este pe locul 8, tot de baraj, cu 19 puncte.

Pe ultimele două poziții (locurile 9 și 10) care presupun retrogradarea directă se află FC Hermannstadt, 18 puncte, și Metaloglobus, 10 puncte.

Sâmbătă seara se va mai juca o partidă cu implicații în lupta pentru titlu. În grupa de play-off se vor întâlni Dinamo București (locul 6, 28 de puncte) și U Cluj (locul 1, 39 de puncte). Partida din Capitală va începe la ora 21.00.

Primele două partide ale etapei au fost vineri. În play-out, Oțelul Galați a trecut pe teren propriu de UTA Arad, scor 1-0, în timp ce în play-off CFR s-a impus dramatic în fața formației FC Argeș, cu un gol înscris în prelungiri. Partida s-a disputat la Mioveni.

SUA au forțat 23 de nave să se întoarcă de când au început blocarea porturilor iraniene pe 13 aprilie, a anunțat Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) sâmbătă dimineață.

„Nava de luptă litorală USS Canberra (LCS 30) patrulează în Marea Arabiei în timpul blocadei impuse de SUA. De la începutul blocadei, 23 de nave au respectat ordinul forțelor americane de a se întoarce din drum”, se arată în mesajul publicat de CENTCOM pe X.

Littoral combat ship USS Canberra (LCS 30) patrols the Arabian Sea during the U.S. blockade. Since commencement of the blockade, 23 ships have complied with direction from U.S. forces to turn around. American forces are enforcing a maritime blockade against ships entering or… pic.twitter.com/PMIBOoeJXS

— U.S. Central Command (@CENTCOM) April 18, 2026

Blocada fost impusă de SUA în data de 13 aprilie şi vizează navele care se îndreaptă către porturi iraniene sau pleacă din acestea.

Informația vine în contextul în care vineri, Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru navele comerciale, însă sâmbătă dimineață, presa iraniană de stat a anunțat închiderea acesteia.

În scurta perioadă în care Iranul a relaxat restricțiile, CNN estimează că cel puțin nouă nave au trecut prin această cale navigabilă crucială.

Tot vineri, președintele american Donald Trump a spus că blocada americană de represalii asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene „va rămâne în vigoare” până la ajungerea la un acord.

Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a transmis sâmbătă un mesaj pe Telegram, în care a marcat Ziua Armatei și a promis continuarea rezistenței împotriva a ceea ce el a numit „cele două armate aflate în prima linie a necredinței și a aroganței”.

Potrivit Al Jazeera, Mojtaba Khamenei a subliniat că dronele țării „lovesc criminalii americani și sioniști ca fulgerul”.

„Curajoasa sa marină este gata să le facă dușmanilor să guste amărăciunea unor noi înfrângeri”, a mai spus el.

Mojtaba Khamenei a prezentat ultimul război ca o continuare a tradiției revoluționare a Iranului, legând Revoluția Islamică din 1979, prin două „războaie impuse” anterioare, de conflictul actual, mai notează Al Jazeera.

În plus, el a lăudat armata iraniană pentru că „a apărat cu curaj teritoriul, apele și steagul care îi aparțin”, scrie CNN.

El și-a încheiat mesajul cu condoleanțe adresate familiilor celor uciși în ceea ce a descris drept „războiul impus de Statele Unite și de regimul sionist împotriva marii națiuni iraniene”.

Mojtaba Khamenei nu a mai fost văzut în public de când a fost numit ca succesor al tatălui său, Ali Khamenei, în funcția de lider suprem al Iranului.

Ali Khamenei a fost ucis într-un atac aerian comun al Statelor Unite şi Israelului, la începutul războiului din Orientul Mijlociu, izbucnit la sfârșitul lunii februarie.

Mesajul lui Mojtaba Khamenei vine la câteva ore după ce presa de la Teheran a anunțat sâmbătă că armata reia „controlul strict” asupra Strâmtorii Ormuz, ca reacție la menținerea blocadei americane asupra porturilor iraniene. Astfel, Iranul a revenit asupra deciziei luate cu o zi înainte de a redeschide această rută maritimă esențială pentru comerțul global cu petrol, relatează Sky News.

Militarul francez făcea parte din Forța Interimară a Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL). Anunțul privind decesul a fost făcut de președintele francez Emmanuel Macron.

„Sergentul-major Florian Montorio din Regimentul 17 Geniu Parașutiști din Montauban a fost ucis în această dimineață în sudul Libanului în timpul unui atac împotriva UNIFIL”, a scris Macron pe platforma X.

Liderul francez a mai anunțat că trei dintre camarazii militarului au fost răniți și evacuați. Macron susține că Hezbollah ar putea fi în spatele atacului.

„Națiunea se înclină în semn de respect și își exprimă sprijinul față de familiile soldaților noștri și față de întregul personal militar dedicat păcii în Liban. Totul sugerează că Hezbollah este responsabil pentru acest atac. Franța cere autorităților libaneze să-i aresteze imediat pe cei responsabili și să-și asume responsabilitatea alături de UNIFIL”, a precizat Macron.

O epidemie necunoscută a fost raportată în Burundi, potrivit Nexta.

Autoritățile au înregistrat 35 de cazuri de boală și cinci decese. Totuși, numărul victimelor ar putea fi mai mare având în vedere că boala este necunoscută experților. Până în prezent, experții au stabilit că boala se răspândește în interiorul familiilor, ceea ce indică faptul că este contagioasă.

Pacienții au febră, vărsături, diaree, iar în cazurile severe simptome neurologice și insuficiență respiratorie.

Ebola, Marburg și alte virusuri periculoase au fost deja excluse. Cauza și originea bolii sunt necunoscute.

El a declarat că Egiptul, Turcia, Pakistanul și Arabia Saudită coordonează un demers regional mai amplu, axat pe prevenirea unei noi escaladări și pe pregătirea terenului pentru un acord de securitate postbelic, scrie Reuters.

În același timp, a subliniat importanța protejării statelor din Golf, precum și necesitatea stabilizării piețelor energetice, a lanțurilor de aprovizionare și a securității alimentare.

Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a criticat propunerile privind reducerea puterii de veto a statelor membre în Uniunea Europeană, spunând că acestea ar reprezenta un pas spre federalizare și o pierdere a controlului național.

„Se cere de către Președinta Comisiei Europene cedarea dreptului de veto al statelor naționale la Consiliul European. Este un pas esențial spre federalizare. Ne opunem din principiu!

În general, Alianța pentru Unirea Românilor – AUR, ca orice partid național și suveranist autentic, încearcă să se opună oricărei formule care duce la conducere oameni politici nevotați. Orice formulă care are în principal în față oameni politici nevotați poate să ducă la dictatură sau poate să ducă la control. Aici e marea problemă a federalizării din punct de vedere filozofic.

Oamenii politici valabili sunt cei care sunt votați cât se poate de direct sau cât mai mulți dintre ei votați de către populație, ca să existe ceea ce anglo-saxonii numesc „accountability”, adică, cum s-ar traduce în limba română, „să dea seama de ceea ce fac”. Vă imaginați că e foarte greu „să dea seama” inclusiv un politician din România. E greu să-l „prinzi”, dar totuși, la emisiuni, pe Facebook, la proteste, în spațiu public, sau din patru în patru ani, la alegeri – îl poți sancționa.

Un „politician” nevotat care ajunge decident la Bruxelles nu doar că nu știi cine este, dar aproape că n-ai acces la el. Prin urmare, în momentul în care ai acceptat o federalizare și ești într-un stat precum România, nu suficient de potent și nu suficient de prezent, aproape că ai pierdut contactul cu politicienii.

UE vrea federalizare în acest moment, încercând prin asta să surpe sau să anuleze politic voința politică a națiunilor, într-un moment în care naționalismul este în creștere, nu este în descreștere. Dacă te uiți pe toate sondajele, inclusiv pe Eurobarometru, o să vezi că Uniunea Europeană nu este valorizată în plus față de propria națiune de cetățenii europeni!

Prin urmare, încercând să impui așa ceva într-un moment când naționalismul crește, nu descrește, riști să construiești o instituție care stă pe picioare de lut. Și gândul se duce, din acest punct de vedere, la Imperiul Habsburgic sau, dacă vreți, la URSS.

URSS-ul a căzut inclusiv din pricina că n-a putut da un răspuns la „problema naționalităților”, când, în timpul glasnost și perestroika, au pornit procesele de democratizare prin care popoarele au vrut suveranitate și apoi… independență.

Uniunea Europeană, prin forțarea federalizării, riscă să devină Imperiul Habsburgic sau URSS-ul, adică riscă să se destrame ca Uniune Europeană încercând să facă „mai bine”. În cazul acesta, „mai binele” este, indiscutabil, dușmanul binelui”, a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.

Cel puțin două nave comerciale au raportat că au fost lovite de focuri de armă în timp ce încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz sâmbătă, au declarat pentru Reuters trei surse din domeniul securității maritime și al transportului maritim.

Incidentul a avut loc la scurt timp după ce Iranul a anunțat că își consolidează din nou controlul asupra căii navigabile din strâmtoare.

Anterior, sistemele de urmărire maritimă au arătat un convoi de opt petroliere care tranzitează strâmtoarea, fiind prima mișcare a navelor de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, acum șapte săptămâni.

Sâmbătă, Iranul a declarat că reimpune controale militare stricte pe această rută, care este canalul pentru aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol.

În tot acest timp, SUA au susținut că mențin blocada porturilor iraniene.

Într-un mesaj sfidător postat pe canalul său de Telegram, liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei a declarat că marina iraniană este gata să provoace „noi înfrângeri amare” inamicilor săi.

Președintele american Donald Trump a declarat, cu câteva ore mai devreme, că există „niște vești destul de bune” despre Iran, dar nu a oferit alte detalii despre acestea.

El a mai spus însă că bombardamentele ar putea fi reluate fără un acord de pace până miercuri, când expiră un armistițiu de două săptămâni.

Iranul anunțase redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz în urma unui acord separat de armistițiu de 10 zile, mediat de SUA, între Israel și Liban, încheiat joi.

Însă sâmbătă, comandamentul forțelor armate iraniene a declarat că tranzitul prin strâmtoare a revenit la o stare de control militar strict iranian. Acesta a invocat ceea ce a descris drept încălcări repetate ale legilor americane și acte de „piraterie” sub pretextul unei blocade.

Purtătorul de cuvânt a declarat că Iranul a fost de acord anterior, „cu bună-credință”, cu trecerea controlată a unui număr limitat de petroliere și nave comerciale în urma negocierilor.

Cu toate acestea, din cauza acțiunilor continue ale SUA, Teheranul a fost forțat să restabilească controale mai stricte asupra transportului maritim prin punctul strategic de blocare.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat sâmbătă, la Timișoara, principalele direcții ale politicii energetice a României, după ce acesta a anunțat că țara a negociat la Washington finanțări de miliarde de euro pentru proiecte strategice din sectorul energetic, vizând energia nucleară, dar și infrastructura de transport al gazelor naturale.

Ivan a declarat că România a avut unul dintre cele mai mari prețuri la energie electrică raportat la venituri și că obiectivul este reducerea acestui decalaj prin investiții și creșterea producției interne.

„România avea cel mai mare preț al energiei electrice raportat la veniturile oamenilor. Este evident că principalul obiectiv pe care l-am avut a fost de a găsi soluții prin care să reducem acest decalaj. Avem o proiecție clară pe capacități de producție, pentru că așa putem reduce costurile și crea predictibilitate pentru investitori”, a declarat Ivan.

El a explicat că România a demarat discuții cu instituții financiare internaționale pentru a susține investițiile în energie nucleară și infrastructură de gaze naturale.

„Am început discuții complexe cu Banca Mondială, US Exim Bank și alte organisme internaționale pentru a asigura finanțarea acolo unde nu avem surse interne, inclusiv pentru nuclear și gaze naturale”, a spus ministrul.

Acesta a anunțat și câteva progrese în urma vizitelor externe, în cadrul cărora s-au discutat acorduri pentru finanțări majore destinate sectorului energetic.

„Am venit cu o serie de lucruri extrem de importante pentru România, inclusiv un acord pentru finanțarea energiei nucleare la Cernavodă și un alt acord de 500 de milioane de dolari pentru infrastructura de gaze naturale”, a precizat acesta.

El a spus că România își propune să devină un hub energetic regional, însă acest obiectiv depinde de investiții foarte importante.

„România are capacitatea de a se poziționa ca hub energetic regional, dar pentru asta avem nevoie de finanțări. Am canalizat resursele europene acolo unde a fost posibil, iar pentru restul am apelat la parteneri internaționali”, a explicat ministrul.

Un subiect important pe care Bogdan Ivan l-a atins a fost cel al listării unor companii energetice la bursă. Acesta a spus că nu susține includerea unor companii profitabile în astfel de procese, în contextul în care acestea ar trebui consolidate, nu vândute.

„Am fost surprins de declarația privind listarea unor pachete din companii profitabile precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Romgaz. Din punctul meu de vedere, aceste companii trebuie capitalizate, nu scoase la vânzare”, a afirmat el.

Ministrul a precizat că alte companii din sectorul energetic, cu probleme structurale, pot fi supuse proceselor de restructurare.

„Am transmis spre restructurare companii precum Elcen sau altele care chiar au nevoie de acest proces, însă nu companiile care generează profit și susțin sistemul energetic național”, a adăugat Ivan.

„Când toate statele mari investesc în capitalizarea companiilor strategice, nu poți să vii și să vinzi pachete din companii care și-au dublat valoarea, doar pentru a acoperi bugetul de stat”, a spus ministrul.

Bogdan Ivan a anunțat și un proiect major în domeniul producției de energie, aflat în derulare la Mintia, unde se construiește una dintre cele mai mari centrale electrice din România de după 1990.

„În acest moment merg la Mintia, unde construim cea mai mare capacitate de producție de energie electrică de după 1990, o investiție de aproximativ 2 miliarde de euro, care va produce 1.700 MW. Scopul este să producem mai multă energie decât consumăm și să reducem prețul pentru consumatorii finali”, a declarat ministrul Energiei.

„Luni vom da votul, vom vedea care va fi rezultatul și după aceea cred că etapa normală este aceea ca președintele să ne cheme la consultări și să vedem, fiecare partid, care este drumul pe care și-l dorește. Nu vreau să fac speculații, nu vreau să spun despre premieri tehnocrați, premieri liberali sau social-democrați”, a afirmat președintele PSD.

Întrebat despre actualul protocol de guvernare, Grindeanu a precizat că, dacă acesta rămâne în vigoare, „Partidul Național Liberal ar trebui să dea următorul prim-ministru”, subliniind însă că toate aceste aspecte vor fi „intens dezbătute” după votul de luni.

„Repet, toate lucrurile acestea vor fi discutate după votul pe care îl vom da luni seara”, a spus el.

Referitor la posibilitatea unei moțiuni de cenzură susținute de AUR sau la o eventuală colaborare guvernamentală cu acest partid, Grindeanu a fost categoric: „Partidul Social-Democrat nu va susține un guvern minoritar și nu va face vreo majoritate cu AUR. Am spus de nenumărate ori acest lucru. PSD ori intră în opoziție, ori va face parte dintr-o coaliție pro-europeană. Nu există alte variante”.

În acest context, el a subliniat că decizia privind direcția partidului va aparține exclusiv membrilor PSD.

„Asta vor decide colegii mei luni. Se votează aproape 5.000 de oameni. Nu doar eu”, a spus Grindeanu.

Președintele PSD a susținut că România traversează o perioadă de blocaj politic și guvernamental.

„România și guvernul nu mai funcționează. România a devenit neguvernabilă, iar actul de guvernare este incoerent. Indiferent că ești social-democrat, liberal, userist sau faci parte din minoritățile naționale, nu cred că cineva este mulțumit de modul în care funcționează actuala coaliție”, a afirmat el.

Grindeanu a criticat intențiile legate de vânzarea unor companii de stat profitabile, susținând că acestea reprezintă „adevăratul șobolănism”.

„Când te gândești să vinzi Romgaz, Transgaz, Aeroportul București, Portul Constanța, Transelectrica sau Hidroelectrica, companii care aduc dividende la bugetul de stat, asta înseamnă să furi toată cămara”, a spus liderul PSD.

Întrebat dacă PSD ar rămâne la guvernare în cazul schimbării premierului, Grindeanu a făcut trimitere la prevederile protocolului de rotație.

„Nu scrie nicăieri despre persoane. Nu scrie nici Sorin Grindeanu, nici Ilie Bolojan. Totul este impersonal. PNL-ul trebuie să dea prim-ministru până anul viitor, iar PSD să nominalizeze ulterior”, a explicat el.

În acest context, Grindeanu a lăsat deschisă și posibilitatea unui premier tehnocrat, fără a o confirma explicit, reiterând că „după votul de luni vom intra într-o nouă realitate politică, care trebuie clarificată rapid, dacă nu se dorește prelungirea crizei”.

„Noi nu impunem nimic nici PNL-ului, nici USR-ului, nici UDMR-ului. Noi hotărâm doar pentru Partidul Social-Democrat, care reprezintă aproape 45% din ponderea coaliției de guvernare”, a mai spus Grindeanu, făcând apel „la decență” și la respectarea autonomiei decizionale a fiecărui partid.

Întrebat de reporterul Mediafax despre acuzațiile potrivit cărora PSD s-ar fi întors împotriva reformelor asumate în proiectul de buget, președintele Partidul Social Democrat a cerut explicit exemple.

„Care reforme? Una. Îmi spuneți? Sau îmi spune domnul Bolojan una singură?”, a spus Grindeanu.

Acesta a respins ideea că măsurile din pachetul pe administrație ar reprezenta o reformă reală

„Aia e reformă? Să dai oamenii afară e reformă? Aia e concediere. Dacă pe dumneavoastră vă dă afară de la Mediafax e reformă? Nu. E concediere”, a declarat liderul PSD.

Grindeanu a explicat că, în opinia sa, reforma administrației ar trebui să însemne „digitalizare, comasarea UAT-urilor și servicii publice mai bune pentru cetățeni, cu costuri mai mici”, nu disponibilizări.

„Nu concedieri. Asta ca să închidem acest subiect. Doar că asta e un joc politic”, a adăugat el.

În același context, președintele PSD a criticat dur ideea vânzării unor companii de stat profitabile, respingând calificarea acestui demers drept reformă.

„Reforma companiilor de stat profitabile, să le vindem. Asta e reformă? Ăsta e jaf. Ăsta e șobolănism. Să vinzi companiile profitabile într-o perioadă de criză economică, pe repede înainte, fără ca titularii portofoliilor să știe”, a spus Grindeanu.

El a ridicat semne de întrebare și asupra modului de funcționare a coaliției.

„E normal așa ceva? Asta este guvernare într-o coaliție?”, a întrebat retoric liderul social-democrat.

Totodată, Grindeanu a adus în discuție programul SAFE, în valoare de 16 miliarde de euro, despre care a spus că presupune împrumuturi ce vor trebui returnate cu dobândă.

„Știți ceva de programul SAFE? 16 miliarde de euro. Cu toții trebuie să dăm banii aceștia înapoi”, a afirmat el.

Potrivit lui Grindeanu, doar 4 miliarde de euro ar urma să meargă către autostrăzi.

„Ceea ce e foarte bine. Dar restul de 12? Merg în economia României? Apar locuri noi de muncă? Sau facem shopping și cumpărăm de la alții?”, a conchis liderul PSD.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a respins sâmbătă speculațiile privind o eventuală retragere a Statelor Unite din alianță, afirmând că nu vede un astfel de scenariu în viitorul apropiat, potrivit unui interviu acordat de el pentru ediția de duminică a ziarului Die Welt, anunță dpa.

De asemenea, Rutte a declarat că angajamentul nuclear al SUA față de Europa rămâne același, și a declarat protecția oferită de Washington drept una esențială pentru securitatea continentului.

„Protecția nucleară americană pentru Europa nu este pusă sub semnul întrebării”, a declarat Rutte, adăugând că aceasta rămâne „garanția supremă a securității în Europa”.

În ultimele săptămâni, declarațiile președintelui american Donald Trump au alimentat îngrijorări legate de viitorul relației SUA-NATO, mai ales în contextul criticilor sale privind implicarea aliaților europeni.

Donald Trump a reproșat unor state membre ale alianței ceea ce a considerat a fi un sprijin insuficient în legătură cu războiul împotriva Iranului.

Pentru ca o eventuală retragere a Statelor Unite din NATO să devină realitate, ar fi necesară aprobarea Senatului american cu o majoritate de două treimi, ceea ce reprezintă un scenariu foarte puțin probabil să se întâmple.

Mark Rutte a discutat recent cu Trump la Casa Albă și a declarat ulterior că președintele american a fost „evident dezamăgit” de mai multe state membre care fac parte din NATO.

Printre subiectele discutate s-au aflat și utilizarea bazelor militare și misiunile de securitate din zona Strâmtorii Ormuz. Donald Trump a făcut referire, în mod repetat, la Spania, Franța și Regatul Unit.

În același timp, secretarul general al NATO a spus că înțelege nemulțumirile exprimate de liderul american și a îndemnat Europa să își consolideze industria de apărare.

El spune că este un factor esențial pentru menținerea securității și a capacității de descurajare.

Potrivit declarațiilor ministrului Energiei, vizita oficială în Statele Unite a inclus întâlniri la nivel înalt cu Banca Mondială, administrația americană, Department of Energy, US EXIM Bank, State Department, DFC și MIGA/IFC. Discuțiile au avut ca obiectiv atragerea de finanțări și parteneriate pentru cele mai importante proiecte din domeniul energetic ale României.

Ministrul a precizat că valoarea totală a investițiilor negociate se ridică la aproximativ 3,5 miliarde de euro, sumele fiind destinate producției și transportului de energie electrică și gaze naturale.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale negocierilor îl reprezintă obținerea unei finanțări de până la 3 miliarde de dolari pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă.

Totodată, au fost purtate discuții privind finanțarea Unităților 3 și 4, proiecte care ar putea genera aproximativ 19.000 de locuri de muncă și ar crește ponderea energiei nucleare la circa 33% din producția națională.

În paralel, România a securizat o finanțare de 495 de milioane de dolari pentru dezvoltarea rețelei de transport al gazelor naturale și pentru interconectarea regională. Aceste investiții sunt considerate esențiale pentru creșterea securității energetice și pentru consolidarea rolului României ca hub regional de energie.

Ministrul Energiei a mai anunțat obținerea unei derogări OFAC pentru rafinăria Petrotel, valabilă până la 29 octombrie 2026. Rafinăria asigură aproximativ 21% din producția națională, iar repornirea acesteia ar putea permite României să își acopere integral necesarul de benzină, peste 60% din consumul de motorină și o parte semnificativă din combustibilul pentru aviație.

Ministrul a subliniat că toate aceste demersuri urmăresc creșterea stabilității energetice, reducerea dependențelor externe și asigurarea unor costuri mai predictibile pentru consumatorii români.

În cadrul unei discuții cu jurnaliștii prin videoconferință, vineri, în ceea ce ar fi trebuit să fie weekendul Marelui Premiu al Arabiei Saudite, dacă nu ar fi fost anularea curselor din Orientul Mijlociu din aprilie din cauza războiului din Iran, pilotul Mercedes a afirmat că frustrarea actuală a vechiului său rival este „absolut firească”, scrie Reuters.

Verstappen, de patru ori campion mondial la Red Bull, a criticat în mod deschis noile reguli și motoare, precum și ceea ce el numește „anti-curse”, și a declarat că va face „lucruri care mă fac să zâmbesc” în perioada de pauză înainte de următoarea cursă de F1 de la Miami, din luna mai.

„Formula 1 este mai importantă decât orice pilot”, a spus Russell când a fost întrebat dacă simte că există pericolul ca Verstappen să decidă că s-a săturat.

„N-ai vrea să-l pierzi pe Max, pentru că cred că tuturor ne place să concurăm împotriva lui”, a adăugat el.

„Înțelegi și recunoști frustrarea, dar el a realizat ceea ce visează majoritatea piloților: să câștige un campionat. Are patru titluri. Și, la sfârșitul zilei, cred că ajungi la un moment în viață în care îți dorești asta; nu mai are prea multe de realizat în Formula 1. A bifat toate obiectivele. Poate că poate încerca să doboare recorduri, dar cunoscându-l așa cum îl cunosc și cunoscând piloți care au câștigat sau au realizat lucruri similare, la un moment dat vrei să faci ceea ce îți aduce un zâmbet pe buze.”

Verstappen concurează cu o mașină de curse Mercedes GT3 în calificările de la Nuerburgring Nordschleife în acest weekend, pregătindu-se pentru a participa la o cursă de anduranță de 24 de ore pe circuitul respectiv luna viitoare.

„Nürburgring este un loc special. Nu există niciun alt circuit ca acesta”, a declarat în martie pilotul olandez în vârstă de 28 de ani. „Cursa de 24 de ore de la Nürburgring este o cursă care se află de mult timp pe lista mea de dorințe, așa că sunt foarte încântat că putem să o realizăm acum”, Russell, care a parcurs multe ture pe istoricul circuit „Green Hell”, a spus că acest lucru ar aduce un zâmbet pe fața oricui.

„Mi-ar plăcea foarte mult să am șansa să concurez pe Nordschleife”, a spus el. „Dar obiectivul meu acum este să devin campion mondial de Formula 1. Dacă aș avea patru titluri la activ, probabil aș face același lucru (ca Verstappen). El se află într-o etapă foarte diferită a carierei sale și cred că ați înțelege dacă ar rămâne și ați înțelege dacă ar pleca.”

Verstappen a fost asociat cu Mercedes în trecut, fie ca coechipier al lui Russell, fie ca înlocuitor al acestuia, iar el și britanicul au avut o rivalitate uneori explozivă.

În trecut, pilotul olandez a dominat, în timp ce Russell se lupta cu o mașină care „sări” și era greu – și dureros – de condus.

Britanicul a observat că mașinile din anii precedenți erau mari și grele, dar Verstappen nu se plângea atunci pentru că câștiga.

Russell, care a câștigat cursa de deschidere a sezonului din Australia și se află pe locul al doilea în clasament după ce coechipierul său italian, Kimi Antonelli, a câștigat următoarele două curse, a declarat că are un contract pe mai mulți ani și că este sigur că va rămâne la Mercedes în sezonul viitor.

Verstappen se află pe locul al nouălea, cu cel mai bun rezultat fiind locul al șaselea și o abandonare în cele trei curse.

„Față de bărbatul în cauză a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, urmând a fi prezentat în fața magistraților cu propunere legală”, anunță DGPMB.

Vineri, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 9 Poliție au găsit, pe o stradă din Sectorul 2, un bărbat, în vârstă de 65 de ani, bănuit de comiterea faptei.

„În urma activităților desfășurate, polițiștii au depistat și recuperat bunurile sustrase, acestea fiind identificate la un centru de colectare din Sectorul 2”, au anunțat polițiștii.

Poliția Capitalei a anunțat că joi, în jurul orei 19.30, „polițiștii din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 9 au fost sesizați, prin apel 112, de către reprezentanții unei unități spitalicești din Sectorul 2, cu privire la faptul că o persoană ar fi provocat distrugeri la un rezervor de oxigen aflat în curtea unității.”

Pompierii au închis robinetele rezervorului, în vederea eliminării oricărui pericol.

În paralel, anchetatorii au stabilit că o persoană a pătruns în curtea spitalului prin escaladarea gardului și a distrus o componentă a instalației.

Persoana a furat o țeavă de aproximativ un metru, precum și un robinet al rezervorului.

Statele Unite au decis să prelungească pentru o lună o derogare de la sancțiunile privind petrolul rusesc, la scurt timp după ce semnalaseră că nu vor mai face acest lucru.

Măsura permite în continuare tranzacțiile cu petrol rusesc aflat deja în transport maritim, notează Kyiv Independent.

Departamentul Trezoreriei SUA a emis pe 17 aprilie o licență temporară prin Biroul pentru Controlul Activelor Străine, prin care a fost înlocuită o autorizație anterioară care expirase pe 11 aprilie.

Decizia vine la doar două zile după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, afirmase că administrația Trump nu va mai prelungi aceste excepții, inclusiv cea legată de petrolul rusesc și o altă derogare privind petrolul iranian.

„Acesta era petrolul care se afla pe apă înainte de 11 martie. Deci tot ce a fost folosit”, a declarat Scott Bessent la un briefing al Casei Albe pe 15 aprilie.

Noua licență este valabilă până pe 16 mai și va intra în vigoare cât de curând.

După introducerea inițială a derogării, Scott Bessent a descris inițiativa drept o „măsură pe termen scurt, strict adaptată”, aplicabilă „doar petrolului deja în tranzit”.

El a declarat că „nu va oferi beneficii financiare semnificative guvernului rus, care își obține majoritatea veniturilor din energie din taxe percepute la punctul de extracție”.

În paralel, piețele energetice globale au fost influențate de tensiunile din Orientul Mijlociu, unde atacuri și reacții militare au dus la creșteri bruște ale prețurilor petrolului și gazelor.

Cu toate acestea, vineri, Abbas Araghchi, ministrul iranian de externe, a declarat, printr-o postare pe platforma X, că „trecerea pentru toate navele comerciale prin strâmtoarea Ormuz este declarată complet deschisă pentru perioada rămasă de armistițiu”.

Cele mai recente evoluții au adus beneficii economice masive Rusiei, care a profitat de prețurile ridicate la energie și de cererea crescută.

Fondul Monetar Internațional a revizuit recent în creștere estimările privind economia rusească, după ce a fost așteptată o creștere de 1,1% în 2026.

„Principalul factor care a dus la accelerarea creșterii economice a Rusiei în acest an provine din creșterea prețului petrolului și gazelor”, a declarat Alfred Kammer, directorul Departamentului European al FMI, în timpul unei conferințe de presă despre economia Europei, pe 17 aprilie.

Prețul țițeiului Brent a urcat în martie până la aproape 120 de dolari pe baril, ceea ce înseamnă niveluri similare cu cele din 2022. Ulterior, însă, a scăzut sub 90 de dolari pe baril pe 17 aprilie, pe fondul anunțului privind redeschiderea strâmtorii Ormuz.