MediaFax.ro

Conform ultimelor rapoarte, explozia a avut loc în zona în care este depozitat și transferat combustibilul din cisternele maritime. Camioanele de combustibil ajung de obicei la terminal pentru a pompa combustibil la bord, potrivit Top War.

Se pare că, dintr-un anumit motiv, camioanele cu combustibil au explodat.

Operatorul terminalului a raportat o amenințare la adresa întregului complex de încărcare a petrolului. Conform datelor preliminare, incidentul nu are legătură cu sabotajul sau actele de sabotaj.

Patru persoane au fost rănite în urma exploziilor și a incendiului. O persoană este încă dispărută. Incendiul a fost stins la cel puțin cinci ore după ce a izbucnit.

Autoritățile au decis să nu închidă traficul pe Podul Americilor (Amerikas) pe durata incendiului, argumentând că „nu podul în sine arde, ci structura de pe țărm, iar flăcările nu vor ajunge la structurile podului”.

Podul leagă America de Nord și de Sud și este una dintre cele mai aglomerate artere rutiere din regiune, transportând zilnic peste 60 de vehicule.

Noile informații privind starea de sănătate a liderului suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, sunt parte a unei note diplomatice, despre care se crede că se bazează pe informații americane și israeliene.

Nota diplomatică, văzută de publicația The Times, sugerează că noul lider suprem al Iranului se află în stare de inconștiență și este tratat pentru o afecțiune medicală „gravă”.

„Mojtaba Khamenei este tratat la Qom într-o stare gravă, fiind incapabil să se implice în luarea oricărei decizii de către regim”, se arată în nota consultată de The Times.

Totodată, același document dezvăluie, pentru prima dată, și locația liderului suprem iranian – Qom – oraș aflat în centrul țării, la 140 de kilometri de Teheran.

Potrivit The Times, se presupune că locația lui Mojtaba Khamenei era cunoscută de agențiile de spionaj americane și israeliene de ceva timp, însă detalii despre aceasta nu au fost făcute publice până acum.

În plus, în nota diplomatică, transmisă și aliaților din Golf, se menționează că agențiile de informații au identificat pregătirile pentru „pregătirea terenului necesar construirii unui mausoleu de mari dimensiuni în Qom”, conturându-se astfel ideea că alți membri ai familiei — și, posibil, chiar Mojtaba — ar putea fi înmormântați alături de Ali Khamenei, ucis în atacurile de la sfârșitul lunii februarie.

Noul lider suprem al Iranului nu a avut apariții publice de la alegerea sa

Mojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei, este noul lider suprem al Iranului și, de la alegerea sa în această funcție, el nu a avut apariții publice. Două mesaje, atribuite lui Khamenei, au fost citite de televiziunea de stat iraniană.

Acest lucru a generat speculații privind starea sa de sănătate, inclusiv din partea administrației Trump. Președintele american a spus, la jumătatea lunii martie, că Mojtaba Khamenei ar putea fi mort, în timp ce șeful Pentagonului susține că acesta este „rănit și probabil desfigurat” în urma atacurilor lansate de SUA și Israel asupra Iranului.

Pe de o parte, oficialii iranieni au insistat că noul lider suprem este „la conducerea” țării, în timp ce grupurile de opoziție au susținut că acesta este tratat în comă la spital.

La câteva zile după debutul războiului în Orientul Mijlociu, Iranul a confirmat că Mojtaba Khamenei a fost rănit în același atac aerian care i-a ucis tatăl, mama, soția și unul dintre fiii săi în prima zi a războiului.

Poliția Capitalei anunță că luni, în jurul orei 23.00, „polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 11 Poliție au fost sesizați, prin apel 112, cu privire la faptul că, la o adresă din Sectorul 3, un bărbat amenință că își va face rău, punând totodată în pericol și alte persoane.”

La fața locului s-au deplasat de urgență mai multe echipaje de poliție, care au constatat că bărbatul s-a baricadat în locuință. Bărbatul era agitat și a refuzat orice formă de cooperare.

De asemenea, la fața locului a venit un echipaj din cadrul companiei de distribuție a gazelor, care a sistat alimentarea în vederea prevenirii oricărui pericol.

Negociatorii au fost trimiși și ei în misiune. Până la urmă, bărbatul a fost imobilizat.

„A fost solicitat sprijinul negociatorilor din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale, care au încercat să convingă persoana în cauză să renunțe la gestul său, însă, având în vedere riscul, în momentul oportun, polițiștii din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale au pătruns în locuință, acționând rapid și profesionist. Persoana a fost depistată în dormitor, în afara oricărui pericol și fără a prezenta urme de violență. Bărbatul a fost preluat de echipajele medicale specializate, fiind transportat și internat într-o unitate medicală de profil, unde se află în afara oricărui pericol”, au mai transmis polițiștii.

Cercetările sunt continuate de către polițiști din cadrul Secției 11 Poliție, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, au precizat reprezentanții Poliției Capitalei.

Această mișcare se îndepărtează de tradiția Vietnamului de conducere comună, în care funcțiile au fost de obicei deținute de persoane diferite, și reflectă structurile de putere din China sub Xi Jinping și din Laosul vecin, potrivit AP.

Acest lucru era așteptat pe scară largă de la realegerea lui Lam în funcția de șef al Partidului Comunist în ianuarie, când observatorii au remarcat că consolidarea autorității partidului l-a poziționat și pe acesta pentru a prelua președinția.

După ce a depus jurământul, bărbatul în vârstă de 69 de ani a declarat Adunării Naționale că prioritatea sa principală este menținerea păcii și stabilității, care reprezintă fundamentul unei creșteri rapide și durabile. „Ne propunem să îmbunătățim mijloacele de trai ale oamenilor, astfel încât toți să poată beneficia de beneficiile dezvoltării”, a spus el.

Vietnamul a lansat reforme

Aceasta este a doua oară când To Lam deține ambele funcții, după ce a făcut-o pentru scurt timp în 2024, când predecesorul său ca șef al partidului, Nguyen Phu Trong, a murit.

Concentrarea puterii a fost semnificativă, deoarece a însemnat că Lam a avut „un mandat mai puternic și mult mai mult spațiu politic pentru a-și impune agenda decât oricare alt lider” de la anii 1980, când Hanoi a lansat reforme pentru a renunța la o economie de stat în favoarea uneia orientate spre piață și deschisă străinilor, a declarat Nguyen Khac Giang, de la centrul de cercetare ISEAS-Yusof Ishak Institute din Singapore.

Fostul director CIA, David Petraeus, a călătorit în Ucraina de 10 ori începând din 2022. În timpul celei mai recente călătorii sale de săptămâna trecută, el a declarat pentru CBS News că Rusia „nu mai are avantajul” pe teren.

„În ultimele două luni, ucrainenii au obținut de fapt câștiguri mai mari decât rușii”, a declarat Petraeus, într-un interviu acordat la Kiev, după ce a vizitat unități din apropierea frontului.

David Petraeus a mai spus că această evaluare poate părea improbabilă, având în vedere avantajele Rusiei în ceea ce privește forța de muncă, puterea de foc și mărimea economiei. Totuși, Ucraina a compensat aceste dezavantaje prin inovația sa în sistemele sale fără pilot, a fost concluzia lui David Petraeus.

El a explicat că avantajul Ucrainei nu constă doar în utilizarea dronei, ci în sistemul construit în jurul dronelor.

„Adevărata genialitate constă în modul în care reușesc să pună totul cap la cap”, a spus Petraeus, indicând un „ecosistem general de comandă și control” care integrează capacitățile de supraveghere, țintire și atac. În centru se află platforma ucraineană de gestionare a luptelor Delta, care servește ca un fel de „hărți Google militare”, afișând o hartă digitală a pozițiilor, țintelor și altor informații relevante. Această integrare permite forțelor ucrainene să dețină capacități de supraveghere și atac aproape absolute, în raza de aproximativ 32 de kilometri de linia frontului.

Petraeus a povestit cum a urmărit o luptă pe linia frontului în care un militar rus a fost urmărit permanent de drone.

„Odată ce ești observat pe acest câmp de luptă și nu poți ajunge într-o poziție adânc îngropată foarte repede, nu se va termina bine”, a spus el.

Sfatul expertului: învățați rapid de la ucraineni

De asemenea, Ucraina își extinde producția de drone ieftine într-un ritm mult mai rapid decât cel al armatelor occidentale. Inteligența artificială va accelera aceste inovații, a mai arătat fostul director CIA. De aceea, David Petraeus le recomandă americanilor și celorlalți occidentali să învețe rapid de la ucraineni.

„În unele țări occidentale, în acest moment, se crede că inovația înseamnă să oferi 50 de drone unui batalion blindat. Nu. Ceea ce ar trebui să facem este să renunțăm la batalioanele blindate și să le înlocuim cu un batalion de drone”, a spus David Petraeus.

Americanul a adăugat că armatele occidentale nu au nevoie doar de o reformă a achizițiilor.„Conceptul complet nou de război” presupune modificări ale doctrinei, antrenamentului și structurii forțelor. Ucraina a creat standardul prin crearea unei Forțe de Sisteme Fără Pilot, în loc să implementeze pur și simplu drone în diferite forțe, a precizat David Petraeus.

Informații obținute din zona serviciilor ucrainene indică faptul că Rusia ar fi transmis Iranului o listă detaliată cu 55 de obiective esențiale din infrastructura energetică a Israelului, transmite Jerusalem Post.

Datele arată că există o cooperare tot mai strânsă între Moscova și Teheran în domeniul militar și al informațiilor. Potrivit evaluării, țintele sunt împărțite în trei categorii, în funcție de importanța lor strategică.

Prima categorie include instalații de producție esențiale, a căror distrugere ar putea bloca întregul sistem energetic. A doua categorie vizează centre urbane și industriale majore, iar a treia se referă la infrastructura locală, precum substații și unități de dimensiuni mai mici.

Analiza Rusiei arată că sistemul energetic israelian prezintă vulnerabilități speciale, „spre deosebire de multe națiuni europene, rețeaua electrică a Israelului este caracterizată de un grad ridicat de izolare”.

În același context, Israelul este descris drept o „insulă energetică”, ceea ce înseamnă că avarierea unor puncte cheie ar putea duce la un colaps și la pene de curent greu de remediat.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, în mai multe rânduri, că există o relație tot mai apropiată între Rusia și Iran. El a spus că experiența acumulată de armata rusească în războiul din Ucraina ajunge acum și în alte regiuni.

„Rușii i-au ajutat și ei, așa cum iranienii au ajutat [Rusia] la începutul războiului, când le-au dat Shahed-uri. Au acumulat cunoștințe vaste pe câmpul de luptă, iar acest lucru are și va avea un impact asupra altor regiuni.”, a declarat Zelenski pentru Jerusalem Post într-un interviu de acum două săptămâni.

Președintele din Ucraina susține și că Rusia ar fi livrat Iranului drone produse pe teritoriul său. El a vorbit și despre componentele descoperite recent.

„Am văzut unele componente; acestea aveau detalii rusești. Știm asta pentru că iranienii nu le-au prezentat”, a declarat președintele ucrainean.

Oficialii ucraineni consideră că Moscova urmărește două obiective: sprijinirea unui aliat important și mutarea atenției internaționale dinspre conflictul din Ucraina către Orientul Mijlociu.

De cealaltă parte, reprezentanții Rusiei resping toate aceste acuzații. Ambasadorul Anatoli Viktorov a declarat că există unele relații vechi cu Israelul în domeniul securității.

„Rusia și Israelul au stabilit contacte pentru a discuta probleme de securitate națională cu mult timp în urmă. Aceste contacte au fost menținute intens între agențiile rusești și israeliene relevante. Cele mai presante probleme au fost discutate la cel mai înalt nivel. Prețuim experiența acumulată în acest domeniu.”, a declarat Viktorov.

„Reprezentanții conducerii politice ruse au fost în mod repetat împotriva «acuzațiilor» conform cărora țara noastră ar furniza date de informații Iranului”, a adăugat el.

Autoritățile australiene au confirmat că bărbatul, în vârstă de 47 de ani și fost membru al Forțelor de Apărare ale Australiei, va fi acuzat de cinci capete de acuzare pentru crimă de război. Pedeapsa maximă pentru fiecare dintre aceste acuzații este închisoarea pe viață, scrie CNN.

Arestare la aeroportul din Sydney

Poliția Federală Australiană a anunțat că suspectul a fost reținut marți dimineață pe aeroportul din Sydney. Deși autoritățile nu au menționat oficial numele, presa australiană a relatat că este vorba despre Ben Roberts-Smith. Acesta urmează să fie prezentat în fața unei instanțe locale din statul New South Wales. Roberts-Smith a fost considerat mult timp un erou național în Australia. El a primit mai multe distincții militare pentru activitatea sa în cadrul regimentului de elită Special Air Service (SAS), după șase misiuni în Afganistan între 2006 și 2012. Printre distincțiile primite se numără și Victoria Cross, cea mai înaltă decorație militară australiană.

De-a lungul anilor, Roberts-Smith a fost acuzat de implicare în uciderea unor civili sau prizonieri afgani. Unele dintre acuzațiile publicate în presă susțin că ar fi împușcat un adolescent neînarmat și ar fi ordonat uciderea unui bărbat încătușat după ce acesta ar fi fost aruncat de pe o stâncă. Fostul militar a respins în mod constant aceste acuzații.

Proces de defăimare pierdut în instanță

În 2018, mai multe publicații australiene au publicat o serie de investigații privind presupuse crime de război comise de Roberts-Smith. Acesta a dat în judecată ziarele pentru defăimare într-un proces care a devenit cel mai costisitor proces de acest tip din Australia. În 2023, un judecător federal a decis că jurnaliștii au reușit să demonstreze patru dintre acuzațiile de crimă. Curtea Supremă a Australiei a respins ulterior apelul depus de Roberts-Smith în 2025.

Investigații privind acțiunile trupelor australiene

Arestarea vine după mai mulți ani de investigații privind acțiunile forțelor speciale australiene în Afganistan. Un raport publicat în 2020 a identificat dovezi credibile că membri ai regimentului SAS ar fi ucis zeci de prizonieri neînarmați în timpul conflictului. Ulterior, autoritățile australiene au creat un organism special pentru investigarea acestor acuzații. Ancheta privind cazul Roberts-Smith a fost deschisă în 2021 de Poliția Federală Australiană și de Oficiul Special pentru Investigarea Crimelor de Război. Procesul său ar putea deveni unul dintre cele mai importante cazuri judiciare legate de operațiunile militare australiene din Afganistan.

Echipajul misiunii Artemis II au intrat pe traiectoria de întoarcere pe Pământ, după ce luni au finalizat, cu succes, survolarea Lunii.

Cunoscută sub numele de traiectorie lunară cu întoarcere liberă, această rută fără oprire pentru aterizare profită de gravitația Pământului și a Lunii, reducând astfel necesarul de combustibil, scrie Euronews.

Zborul în jurul Lunii a venit la pachet cu o pierdere temporară a semnalului dintre echipaj și centrul de control al misiunii NASA din Houston, după ce nava a ieșit din linia directă de vedere a Pământului, trecând în spatele părții îndepărtate a Lunii.

Approaching the near side of the Moon.

The Artemis II astronauts have surpassed the record for the distance from Earth at 1:56 ET (1756 UTC). This record was previously set during the Apollo 13 mission when the astronauts traveled 248,655 miles from Earth. The Moon continues to… pic.twitter.com/OapAGgGMex

— NASA Artemis (@NASAArtemis) April 6, 2026

Centrul de control al misiunii NASA din Houston a restabilit contactul cu echipajul după 40 de minute.

„E minunat să primim din nou vești de pe Pământ”, a spus astronauta Christina Koch, în momentul în care membrii echipajului au putut să comunice din nou cu centrul de control de pe Pământ.

După ce au restabilit legătura cu centrul de control al misiunii, echipajul a asistat și la o eclipsă totală de Soare.

Artemis II a stabilit un nou record

De asemenea, Artemis II a doborât recordul de distanță stabilit de misiunea Apollo 13 din 1970, de 248.655 mile (400.171 kilometri), continuând să se îndepărteze de Pământ cu încă peste 6.600 de kilometri.

Potrivit BBC, călătoria de întoarcere a echipajului va dura aproximativ patru zile. Amerizarea, prevăzută pentru ora 20:07 (ora de est a SUA), va avea loc pe 10 aprilie în largul coastei de vest a Statelor Unite, în Oceanul Pacific.

Astronauții vor fi preluați din apă cu elicoptere și vor fi duși la o navă a Marinei SUA din apropiere. Aceștia vor fi supuși unor controale medicale la bordul navei în timp ce se îndreaptă spre țărm, potrivit NASA.

Democrații cer demisia șefului Pentagonului, Pete Hegseth, din cauza războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Nexta. Congresmena Yassmin Ansari l-a acuzat pe Pete Hegseth de „crime de război” și de încălcarea Constituției.

De asemenea, ea a cerut înlăturarea din funcția a lui Donald Trump în temeiul celui de-al 25-lea amendament. Totuși, acest lucru este puțin probabil, deoarece Congresul este controlat de republicani.

CBS susține că peste 370 de militari americani au fost deja răniți în operațiunea împotriva Iranului. Unii s-au întors în serviciu, dar există și răniți grav.

Anthropic, creatorul modelului de inteligență artificială generativă Claude, a anunțat luni o creștere „exponențială” a veniturilor sale, care s-au triplat într-un singur trimestru, până la punctul de a revendica pentru prima dată un venit anualizat care îl depășește pe cel al principalului său rival OpenAI, compania-mamă a ChatGPT, potrivit Le Figaro. „Veniturile noastre anualizate”, adică extrapolate din veniturile recente, „au depășit acum 30 de miliarde de dolari, comparativ cu aproximativ 9 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025”, a declarat startup-ul cu sediul în San Francisco într-un comunicat de presă.

OpenAI, care revendică un număr record de 900 de milioane de utilizatori săptămânali pentru ChatGPT, a anunțat la sfârșitul lunii martie venituri de două miliarde de dolari pe lună, sau o rată anualizată de aproximativ 24 de miliarde de dolari. Aceste cifre anualizate nu sunt conturi auditate, ci proiecții ale celor două companii, ținând cont de veniturile în creștere generate de inteligența artificială generativă.

Anthropic și OpenAI investesc foarte mult

Ambele companii încă operează cu pierderi semnificative, deoarece aceste venituri rămân mult sub investițiile și cheltuielile suportate pentru construirea și operarea centrelor de date gigantice necesare pentru goana după inteligența artificială.

Însă această rată de creștere ilustrează adoptarea dinamică a instrumentelor de inteligență artificială în economie. Prin comparație, Google a avut nevoie de treisprezece ani și Amazon de șaisprezece pentru a ajunge la venituri anuale de 30 de miliarde de dolari. Anthropic, fondată în 2021 de foști angajați OpenAI, ar atinge această etapă importantă în cinci ani, dacă acest ritm continuă. Compania, condusă de frații Dario și Daniela Amodei, a beneficiat de popularitatea largă a instrumentelor profesionale bazate pe modelul său Claude. Aceasta susține că are acum peste 1.000 de clienți care cheltuiesc peste 1 milion de dolari anual, o dublare în mai puțin de două luni.

OpenAI, mult mai populară în rândul publicului larg datorită ChatGPT, a început să se concentreze din nou pe instrumentele sale profesionale mai profitabile, ceea ce a dus, de exemplu, la închiderea rețelei sale sociale de video generate de inteligență artificială, Sora2, la sfârșitul lunii martie. Performanța Anthropic contrastează puternic cu dificultățile sale cu administrația Trump, care a desemnat-o drept un „risc” pentru securitatea națională după refuzul acesteia de a permite Pentagonului să îl folosească pe Claude pentru supravegherea în masă a cetățenilor americani sau pentru a opera arme complet autonome.

Investiții în infrastrucura americană

Aceste cifre actualizate de la Anthropic au fost publicate în legătură cu acordul semnat cu Google și Broadcom pentru implementarea unei capacități de calcul de mai mulți gigawați, începând cu 2027. „Marea majoritate a acestei noi capacități va fi instalată în Statele Unite”, a declarat Anthropic, încadrând acest proiect în angajamentul său de a investi 50 de miliarde de dolari în infrastructura americană. Construcția accelerată a centrelor de date mari consumatoare de energie în Statele Unite generează o opoziție tot mai mare din partea cetățenilor americani, majoritatea fiind sceptici sau îngrijorați de ascensiunea inteligenței artificiale, conform sondajelor de opinie.

 

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că „în primele ore ale zilei de marți, 7 aprilie, forțele Federației Ruse au executat o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei, în zona de nord a județului Tulcea”.

Potrivit MApN, „Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în vederea instituirii măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, fiind transmis, la ora 00.58, un mesaj RO-ALERT”.

„Sistemele de apărare antiaeriană au monitorizat două ținte aeriene care au evoluat în zona de frontieră, fără să pătrundă în spațiul aerian național”, iar „alerta aeriană a încetat la ora 1.46”, arată MApN.

La rândul său, ISU Tulcea a transmis că „a fost emis un mesaj RO-Alert de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru zona de nord a județului prin care locuitorii sunt informați despre faptul că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian”.

ISU Tulcea a mai precizat că mesajul a fost unul „de informare și avertizare”. Potrivit instituției, populația a fost rugată „să urmeze recomandările transmise dacă situația o impune și să apeleze numărul unic de urgență 112 dacă observă obiecte care cad din cer și pun în pericol bunurile materiale și integritatea personală”. „Ora transmiterii mesajului a fost 01:04”.

Explicația nu ține de un singur motiv, ci de o combinație de factori politici, economici și tehnologici care au făcut ca interesul pentru misiuni lunare cu echipaj uman să scadă rapid după succesul programului Apollo. Contextul în care oamenii au ajuns pe Lună a fost dominat de rivalitatea dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, scrie Il Post.

Competiția spațială a început în 1957, când Uniunea Sovietică a lansat Sputnik, primul satelit artificial al Pământului. Patru ani mai târziu, cosmonautul Yuri Gagarin a devenit primul om care a zburat în spațiu, consolidând avantajul tehnologic al sovieticilor. Pe acest fond, președintele american John F. Kennedy a anunțat în 1961 obiectivul ambițios ca Statele Unite să trimită un om pe Lună până la sfârșitul deceniului.

Programul Apollo și primele aselenizări

Statele Unite au reușit acest obiectiv în 1969, când misiunea Apollo 11 a dus primii astronauți pe Lună. În următorii ani au urmat alte cinci aselenizări cu echipaj uman, ultima fiind realizată de Apollo 17 în decembrie 1972. Modelul de explorare care a permis aceste misiuni fusese însă conceput pentru a câștiga o competiție geopolitică, nu pentru a susține un program spațial pe termen lung. Programul Apollo a fost extrem de costisitor. În anii ’60, NASA primea până la 4,4% din bugetul federal al Statelor Unite, un nivel record pentru agenția spațială. În prezent, bugetul NASA reprezintă aproximativ 0,3% din cheltuielile federale. După primul succes lunar, interesul politic pentru finanțarea unor noi misiuni a scăzut. Cheltuielile legate de războiul din Vietnam și de reformele interne din SUA au redus sprijinul pentru programele spațiale ambițioase.

Schimbarea priorităților în explorarea spațiului

La începutul anilor ’70, administrația americană a decis să își reorienteze strategia spațială. În locul misiunilor lunare, NASA s-a concentrat pe dezvoltarea programului Space Shuttle, un sistem de lansare reutilizabil conceput pentru operațiuni în orbita joasă a Pământului. Navetele spațiale au fost folosite pentru numeroase misiuni, inclusiv pentru construirea și întreținerea Stației Spațiale Internaționale. Programul a funcționat între 1981 și 2011, dar a fost marcat și de două tragedii majore: accidentele Challenger din 1986 și Columbia din 2003. De-a lungul deceniilor au existat mai multe planuri de revenire pe Lună. Unele dintre ele au fost anunțate de administrațiile americane succesive, dar multe au fost abandonate din cauza costurilor sau a schimbărilor politice. Printre aceste inițiative s-au numărat Space Exploration Initiative, propusă în 1989, și programul Constellation, lansat în 2001 și anulat în 2010.

Programul Artemis și planurile pentru viitor

În ultimii ani, interesul pentru explorarea Lunii a reapărut. Programul Artemis al NASA urmărește trimiterea unui nou echipaj uman pe Lună și stabilirea unei prezențe umane permanente. Scopul este ca satelitul natural al Pământului să devină o bază pentru viitoare misiuni către Marte. Proiectul implică cooperare internațională și participarea mai multor agenții spațiale și companii private. Explorarea spațiului nu mai este astăzi dominată exclusiv de competiția dintre state. În ultimii ani au apărut și actori privați interesați de exploatarea resurselor și de dezvoltarea infrastructurii spațiale. Această evoluție ridică noi întrebări privind regulile care ar trebui să guverneze activitățile umane în spațiu. Pentru mulți cercetători, viitorul explorării Lunii va depinde de cooperarea internațională, de finanțarea pe termen lung și de stabilirea unor reguli clare privind utilizarea spațiului cosmic.

Se pare că utilizarea excesivă a antibioticelor în medicină nu este singurul factor care favorizează apariția microorganismelor rezistente. Noua cercetare sugerează, de asemenea, că ceea ce se întâmplă în afara spitalelor, în solul Pământului, ar putea avea un impact asupra rezistenței la antibiotice și în mediul medical, potrivit ScienceAlert.

Studiul, realizat de cercetători de la California Institute of Technology (CIT), relevă faptul că seceta poate concentra antibioticele naturale din sol – determinând microbii să dezvolte gene rezistente la antibiotice.

Pe măsură ce seceta devine mai frecventă, mai intensă și mai răspândită din cauza schimbărilor climatice, microbii care dispun de instrumentele genetice necesare pentru a supraviețui acestor niveluri concentrate de antibiotice din sol au parte de o perioadă de glorie.

Bacteriile produc antibiotice în sol cu mult înainte ca noi să valorificăm aceste compuși în medicină, ca o modalitate de a obține un avantaj față de concurenții lor microbieni.

Probe de sol colectate din SUA, China și Europa

Pentru a răspunde la această întrebare, echipa CIT a analizat cinci seturi de date provenite din studii asupra probelor de sol colectate în SUA, China și Europa. Acestea au surprins efectele secetei asupra comunităților de microbi din sol într-o gamă variată de medii, inclusiv terenuri agricole, pășuni, păduri și zone umede.

În toate cele cinci seturi de date, condițiile de secetă au mers mână în mână cu o creștere a abundenței materialului genetic provenit de la bacteriile producătoare de antibiotice, precum și a genelor cunoscute pentru conferirea rezistenței la antibiotice.

Cu alte cuvinte, bacteriile din probele de sol afectate de secetă păreau mai bine adaptate pentru a supraviețui expunerii la antibiotice.

Scenariul de „secetă”

În cadrul experimentelor de laborator însoțitoare, oamenii de știință au adăugat un antibiotic într-un ecosistem de sol în miniatură, pe care l-au uscat pentru a simula seceta. Aceste condiții au crescut concentrația antibioticului respectiv în sol.

Speciile de bacterii din sol care erau deja rezistente la antibiotic au supraviețuit la fel de ușor în solurile uscate ca și în cele umede, dar tulpinile sensibile la antibiotic au dispărut aproape în totalitate în scenariul de „secetă”.

Printre cele care au supraviețuit s-au numărat unele bacterii producătoare de antibiotice (care sunt inerent rezistente la propriii lor compuși). În final, solul a fost îmbogățit atât cu producători de antibiotice, cât și cu bacterii rezistente la antibiotice.

Într-o analiză a spitalelor din 116 țări, cercetătorii au descoperit o legătură extrem de puternică între frecvența rezistenței la antibiotice în interiorul spitalelor și indicele local de ariditate – adică cât de uscat este climatul – din exterior.

Această legătură s-a menținut chiar și atunci când cercetătorii au ținut cont de venitul național, un factor care poate afecta utilizarea antibioticelor și sistemul de sănătate în ansamblu.

Deși nu există suficiente dovezi pentru a afirma că secetele cauzează o rezistență crescută la antibiotice în mediul clinic, acest lucru sugerează că schimbările climatice – și în special secetele pe care le intensifică – ar putea crește riscurile.

„Studiul nostru oferă un exemplu clar al modului în care schimbările climatice au potențialul de a interacționa cu ecologia microbiană pentru a modela rezultatele în materie de sănătate publică… [subliniind] importanța integrării perspectivelor de mediu și clinice…”, menționează autorii.

Trump le-a spus astronauților că au „inspirat întreaga lume”, potrivit SkyNews.

„Astăzi ați scris istorie și ați făcut întreaga Americă foarte mândră, incredibil de mândră”, a spus Trump.

„Ați inspirat cu adevărat întreaga lume. Avem multe lucruri de care să fim mândri în ultima vreme, dar nimic nu se compară cu ceea ce faceți voi, înconjurând Luna pentru prima dată în mai bine de jumătate de secol și doborând recordul absolut pentru cea mai mare distanță față de planeta Pământ”.

Președintele SUA i-a numit pe astronauți „pionieri ai zilelor noastre” și i-a felicitat pentru „o călătorie incredibilă printre stele”.

El a spus, de asemenea, că speră să stabilească o prezență permanentă pe Lună, adăugând că așteaptă cu nerăbdare viitoarele misiuni pe Marte.

Trump a întrebat echipajul: „Care este partea cea mai de neuitat a acestei zile cu adevărat istorice?”

Reid Wiseman a răspuns: „Am văzut peisaje pe care niciun om nu le-a văzut vreodată, nici măcar cei din misiunea Apollo, și asta a fost uimitor pentru noi”. El a adăugat că apelul președintelui a fost „cu siguranță foarte special pentru noi toți”.

Președintele SUA a încheiat promițând că îi va primi la Casa Albă odată ce se vor întoarce din misiune. El a spus că le va cere autografe, ceva ce „nu cere de obicei”, adăugând „dar voi meritați asta”.

„Vă voi saluta cu mândrie”, a spus Trump, înainte de a adăuga „Ne vedem la Biroul Oval”.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, face astăzi ultimele audieri în procedura de numire a șefilor marilor parchete.

Comisia special constituită la ministerul Justiției îi va audia pe cei trei procurori care au obținut avize negative la Secția pentru Procurori a CSM:

• De la ora 9.00 se va desfășura audierea șefei DNA Iași, Cristina Chiriac, propusă pentru șefia Parchetului General
• De la ora 11.00 se va desfășura audierea șefei secției judiciare a DNA, Marinela Mincă, propusă pentru funcția de adjunct al DNA
• De la ora 13.00 se va desfășura audierea procurorului Gill Julien Grigore Iacobici, propus pentru funcția de adjunct al DIICOT

În cazul procurorilor Alex Florența și Marius Voineag, propuși pentru funcțiile de adjuncți ai Parchetului General și DIICOT, timp de patru ședințe, Secția pentru Procurori a CSM nu a reușit să dea un vot clar, pozitiv sau negativ, rezultatul fiind de 3 pentru, 3 contra.

În cazul acestei situații de balotaj, se consideră că Secția pentru Procurori a CSM nu a reușit să dea aviz, astfel că propunerile pentru numirea celor doi procurori vor fi înaintate direct președintelui Nicușor Dan.

Procurorii Viorel Cerbu, actualul adjunct al DNA și Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara, sunt singurii procurori de rang înalt care au primit vot în unanimitate pozitiv de 6 la 0 din partea Secția pentru Procurori a CSM. Și în cazul lor, propunerile pentru numirile la șefia DNA și DIICOT vor fi înaintate șefului statului.

Nicușor Dan: „Sunt în complet dezacord cu ceea ce speculează în social media”

Președintele Nicușor Dan a spus la începutul lunii martie, la Varșovia, că este „în complet dezacord” cu ceea ce speculează în social media despre numirea procurorilor de rang înalt.

„Am făcut deja o analiză foarte amplă, pregătindu-mă pentru acest moment. M-am văzut cu zeci de procurori, pe o perioadă de zeci de ore, în care am încercat să înțeleg ce părere au unii despre alții, cine sunt vârfurile manageriale în această profesie, pentru că în momentul în care procedura desfășurată de Ministerul Justiției ajunge la mine, să iau o decizie informată. Și față de această analiză amplă pe care am făcut-o…Ca să o spun și mai direct, această analiză amplă pe care am făcut-o diferă foarte mult de ce se speculează în social media.

Adică sunt complet în dezacord cu ce se spune pe rețele despre oamenii care au participat la concurs, fie au fost selectați. Dar nu vreau să mă antepronunț în momentul ăsta”, a spus președintele Nicușor Dan.

Ce prevede legea

Potrivit legii, Președintele României poate aproba sau refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului.

Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției.

Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.

Într-un eseu publicat pe site-ul său, senatorul Chris Murphy a afirmat că președintele SUA și-a „intensificat” amenințarea „de a începe să comită crime de război în masă”, odată cu emiterea unui ultimatum către Iran pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit Al Jazeera.

Murphy, membru senior al Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, a afirmat că planul lui Trump de a lovi instalațiile energetice și podurile din Iran „va ucide zeci de mii de iranieni nevinovați care lucrează în fabrici și circulă pe drumuri”.

„Asta este o crimă de război”, a spus el.

„Oamenii din jurul său – cei care îi permit să facă asta – ar trebui să-l oprească să comită aceste crime de război. Și noi ar trebui să ne exprimăm cu voce tare pentru a ne asigura că o fac”.

Incapacitatea UE de a lua decizii unificate – cum ar fi deblocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, impunerea de sancțiuni asupra coloniștilor violenți din Cisiordania și implementarea de măsuri împotriva Rusiei – expune o paralizie sistemică, au declarat pentru POLITICO nouă diplomați, oficiali, parlamentari și experți ai UE.

Miza depășește procesul intern: pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, al războiului Rusiei în Ucraina și al tensiunilor din relațiile transatlantice, diplomații afirmă că UE riscă să se marginalizeze într-un moment în care deciziile geopolitice se iau mai repede decât poate face față sistemul său.

Frustrarea față de impasul creat se manifestă în mod deschis, un grup tot mai mare de țări, condus de Germania și Suedia, făcând presiuni pentru a limita sever – sau a elimina complet – drepturile de veto naționale care permit unei singure capitale să blocheze acțiunile.

„Ar trebui să abolim principiul unanimității în UE în politica externă și de securitate înainte de sfârșitul actualei perioade legislative, pentru a fi mai capabili să acționăm la nivel internațional și pentru a deveni cu adevărat maturi”, a declarat sâmbătă ministrul german de externe, Johann Wadephul, potrivit grupului german Funke.

Probleme serioase „în modul în care luăm decizii”

Luna trecută, premierul suedez Ulf Kristersson a declarat că discuțiile privind utilizarea votului cu majoritate calificată pentru luarea deciziilor de politică externă vor „reapărea” în rândul liderilor.

Această presiune survine în contextul în care Ungaria — la mai puțin de o săptămână de alegerile din 12 aprilie — a blocat în repetate rânduri decizii majore, inclusiv împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Kievului, sporind îngrijorările din alte capitale că rezultatele politicii externe a UE pot fi ținute ostatice de politica internă. Chiar dacă premierul Viktor Orbán ar pierde puterea, diplomații avertizează că problema de fond ar rămâne, unanimitatea permițând oricărui guvern să preia același rol de blocare.

„Există probleme serioase în modul în care luăm decizii”, a declarat pentru POLITICO deputatul socialist spaniol Nacho Sánchez Amor, membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European. „În fiecare lună apare o nouă problemă care evidențiază această tendință. Trebuie să reacționăm”.

Un alt grup – care include Franța, Belgia și țările membre mai mici, care se tem să nu fie călcate în picioare – se opune cu fermitate pentru a apăra dreptul de veto, argumentând că acesta este esențial pentru interesul lor național.

„Un dezastru total”

„Lansarea unei dezbateri acum cu privire la regulile de unanimitate europene ar fi, cred, cea mai scurtă cale de a o pune într-o situație cu adevărat dificilă”, a declarat premierul belgian Bart De Wever reporterilor la Bruxelles luna trecută.

Un punct de vedere se bucură de un consens aproape universal în capitalele europene: sistemul nu funcționează.

„Uitați-vă la sancțiunile împotriva coloniștilor din Cisiordania – este un dezastru total”, a spus un înalt oficial al UE cu cunoștințe în materie, referindu-se la planurile larg susținute de a impune sancțiuni împotriva coloniștilor israelieni extremiști, dar blocate de Ungaria. „Avem 26 de țări din 27 care susțin inițiativa, chiar și Germania este în favoarea ei, dar nu putem face nimic din cauza uneia singure”.

Luptele pentru teritoriu sunt un simptom, nu o cauză

Tensiunile instituționale recente au accentuat sentimentul de derivă. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, s-au ciocnit cu privire la cine ar trebui să preia conducerea în politica externă, în timp ce ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a avertizat-o pe șefa Comisiei să respecte limitele rolului său în timpul unei reuniuni a ambasadorilor UE luna trecută.

Însă diplomații și oficialii spun că astfel de lupte pentru teritoriu sunt un simptom, nu o cauză.

„Toată lumea înțelege că Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) nu funcționează așa cum ar trebui”, a declarat un al doilea diplomat al UE dintr-o țară care dorește să păstreze dreptul de veto. „În prezent are loc o dezbatere, deoarece toată lumea este de acord că sistemul nu este optim… dar politica externă rămâne o competență națională și nu ar trebui să trecem la votul cu majoritate calificată”.

În culise, discuțiile sunt deja în curs. „Schimburi informale, la nivel înalt” au loc între marile țări membre, care explorează posibile soluții, inclusiv acordarea unei importanțe mai mari politicii externe în cadrul reuniunilor Coreper la nivel de ambasadori și reformarea SEAE pentru a îmbunătăți procesul decizional, a spus diplomatul.

Dar „încă nu avem răspunsurile”, a recunoscut diplomatul.

Pentru mulți, adevărata problemă este unanimitatea

Un al treilea diplomat de rang înalt al UE a menționat un episod revelator din 2022, când ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a participat la reuniunile Consiliului Energiei al UE, unde deciziile pot fi luate cu majoritate calificată.

„Se purta ca Szijjártó… atacând în toate direcțiile”, a spus diplomatul. Dar, spre deosebire de politica externă, Budapesta putea fi pusă în minoritate. „Era șocat. Credea că se află încă în cadrul FAC”, Consiliul Afacerilor Externe, a adăugat diplomatul. „În septembrie [când s-au reluat reuniunile Consiliului Energiei], a devenit brusc «domnul ministru simpatic și amabil»”.

În timp ce Emmanuel Macron și Friedrich Merz sunt încă în dezacord pe această temă, grupurile de reflecție și partidele politice se mobilizează pentru a orienta dezbaterea.

Partidul Popular European (de centru-dreapta) a prezentat propuneri de remodelare a arhitecturii politicii externe a UE, solicitând în manifestul său pentru 2024 înlocuirea șefului politicii externe a UE cu un „ministru de externe al UE, în calitate de vicepreședinte al Comisiei Europene” și înființarea unui Consiliu de Securitate care să includă și parteneri precum Marea Britanie, Norvegia și Islanda.

Integrarea SEAE în Comisie

Stefan Lehne, cercetător principal la Carnegie Endowment, a pledat pentru schimbări structurale similare, inclusiv reintegrarea SEAE în Comisie și crearea unui Consiliu de Securitate European pentru a răspunde mai rapid la amenințările emergente, inclusiv dronele și rachetele din Iran.

„Faptul că structurile noastre de politică externă sunt disfuncționale este înțeles de mulți oameni”, a declarat Lehne pentru POLITICO. „Provocările de politică externă și de securitate sunt total diferite de ceea ce erau înainte. Și să nu existe nicio inovație în acest domeniu este cel puțin ciudat.”

Ideea integrării SEAE în Comisie are o oarecare susținere, „mai ales în cabinetul președintelui Comisiei”, a adăugat el.

Nu toată lumea este convinsă

„Cred că Comisiei i-ar plăcea foarte mult asta”, a spus un al patrulea diplomat al UE referitor la integrarea SEAE în executivul UE, în timp ce un înalt funcționar al SEAE a respins ideea mai direct: „Ei bine, oamenii scriu articole – este dreptul lor.”

Pentru Sánchez Amor, problema ține mai puțin de structuri și mai mult de voința politică.

„Ar trebui să profităm de faptul că există atât de multe probleme în procesul decizional pentru a ne gândi serios la asta: Să adunăm Consiliul, Parlamentul, Comisia și Înaltul Reprezentant pentru a discuta despre acest lucru”, a spus el, avertizând totodată împotriva modificării tratatului.

Alții susțin că diagnosticul este mai simplu.

„Problema de bază nu s-a schimbat, problema de bază a politicii externe este unanimitatea”, a spus al treilea diplomat de rang înalt al UE. „Poți crea 1.000 de instituții. Atâta timp cât ai unanimitate, nu va funcționa niciodată corespunzător”.

Noua rundă de atacuri împotriva Iranului va fi devastatoare. Acestea vor începe marți la ora 20:00, ora Washingtonului (n.r. – miercuri, 3:00, ora României), potrivit BBC. În patru ore, fiecare pod și centrală electrică din țară vor fi „decimate”. „Foarte puține lucruri sunt interzise”, a declarat Trump luni.

Pentru a evita acest destin, potrivit președintelui, Iranul trebuie să încheie un acord „acceptabil pentru mine”. O componentă a acordului ar trebui să includă „circulația liberă a petrolului” prin Strâmtoarea Ormuz.

Trump ar putea prelungi termenul limită

Pe măsură ce ultimele ore se scurg, nu există prea multe indicii că Iranul ar fi gata să accepte ultimatumul lui Trump. Aceștia au respins un armistițiu temporar și au emis propria listă de cereri, pe care un oficial american a descris-o ca fiind „maximalistă”.

Acest lucru îl plasează pe președintele american într-o poziție delicată. Dacă nu se ajunge la un acord, Trump ar putea prelungi termenul limită – pentru a patra oară în ultimele trei săptămâni.

Însă a da înapoi după amenințări atât de detaliate, presărate cu injurii și avertismente sumbre, i-ar putea submina credibilitatea pe măsură ce războiul continuă.

Este posibil ca Iranul, și restul lumii, să concluzioneze că, în ciuda puterii militare și a abilităților tactice ale Americii – demonstrate cu ușurință în operațiunea complexă de weekend pentru salvarea a doi piloți doborâți adânc în Iran – aceasta nu negociază dintr-o poziție clară de forță.

„Sunt înfrânți din punct de vedere militar”

„Am câștigat”, a insistat Trump în timpul conferinței de presă de luni după-amiază. „Sunt înfrânți din punct de vedere militar. Singurul lucru pe care îl au este mentalitatea: «Oh, o să aruncăm câteva mine în apă»”.

Această „mentalitate” – capacitatea de a descuraja petrolierele să tranziteze Strâmtoarea Ormuz cu ajutorul dronelor, rachetelor și minelor – ar putea fi un atu iranian mai puternic decât a fost dispusă SUA să recunoască.

În timpul conferinței de presă de luni, Trump s-a minunat de precizia militară americană demonstrată în raidul aerian „Midnight Hammer” de anul trecut asupra siturilor nucleare iraniene, capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro în ianuarie și misiunea de salvare de la sfârșitul acestei săptămâni.

El și echipa sa de securitate națională au sărbătorit această ultimă acțiune – care a inclus coordonarea a sute de aeronave și personal militar de elită, precum și utilizarea de manevre de diversiune și de tehnologie de ultimă generație.

Dar efortul, deși remarcabil, a avut scopul de a evita ceea ce secretarul apărării Pete Hegseth a recunoscut că era o „potențială tragedie”.

Chiar dacă acea tragedie a fost evitată, salvarea triumfală a subliniat riscul cu care se confruntă încă forțele americane în Iran. Iar președintele s-ar putea să învețe că puterea militară americană are limitele sale.

„Putem să-i bombardăm până la epuizare”, a spus el. „Putem să-i dăm peste cap. Dar pentru a închide strâmtoarea, este suficient un singur terorist”.

„Le va lua 20 de ani să-și reconstruiască țara”

Cealaltă opțiune este ca Trump să-și pună în aplicare amenințările. De mai multe ori luni, el a spus că aceasta era o cale pe care nu dorea să o urmeze.

Deși Trump a afirmat că poporul iranian era dispus să suporte campania militară americană în curs – și, de fapt, a salutat bombele care cădeau asupra orașelor lor –, el a recunoscut, de asemenea, că orice ar distruge SUA acum ar trebui în cele din urmă reconstruit și că SUA ar putea contribui în final la acest efort de reconstrucție.

„Vreau să le distrug infrastructura? Nu”, a spus el. „În acest moment, dacă plecăm astăzi, le va lua 20 de ani să-și reconstruiască țara”.

El a adăugat că, dacă și-ar pune în aplicare amenințările cu bombardamentele, efortul de reconstrucție ar dura un secol.

Nu este chiar „epoca de piatră” la care a avertizat că Iranul va fi redus, dar o criză umanitară care ar urma – inclusiv impactul regional al represaliilor „zdrobitoare” pe care Iranul le-a promis – ar putea fi devastatoare.

„Ne afundăm tot mai adânc”: iranienii se pregătesc pentru lovituri asupra infrastructurii pe măsură ce se apropie termenul limită al lui Trump

Chiar și în acest moment târziu, însă, Trump continuă să nutrească speranța unei soluții.

„Avem un partener activ și dispus să colaboreze de cealaltă parte”, a spus el. „Ei ar dori să poată ajunge la un acord. Nu pot spune mai mult de atât”.

Având în vedere miza atât de mare, opacitatea președintelui este remarcabilă. El are un plan – „fiecare detaliu a fost gândit de noi toți”, a spus el luni – dar nu îl va divulga.

Ar putea fi un indiciu că, în culise, negocierile sunt mai avansate decât s-a recunoscut public. Sau ar putea fi o combinație de bluf și gândire optimistă.

„Au timp până mâine”, a spus Trump. „Vom vedea ce se va întâmpla. Cred că negociază cu bună-credință. Presupun că vom afla”.

Contractele futures pe țițeiul Brent au crescut cu 57 de cenți, sau 0,5%, la 110,34 dolari pe baril la ora 12:02 GMT, în timp ce contractele futures pe țițeiul West Texas Intermediate din SUA au crescut cu 1,26 dolari, sau 1,1%, la 113,67 dolari, potrivit Reuters.

Trump a amenințat că va dezlănțui „iadul” asupra Teheranului dacă acesta nu respectă termenul limită stabilit de el, marți la ora 20:00 EDT, pentru redeschiderea strâmtorii.

„Ar putea fi eliminați”, a avertizat Trump, promițând măsuri suplimentare dacă nu se ajunge la un acord.

Răspunzând la o propunere a SUA prin intermediul mediatorului Pakistan, Teheranul a respins un armistițiu și a transmis că este necesară o încetare definitivă a războiului, respingând presiunile de a redeschide strâmtoarea.

Închiderea strâmtorii Ormuz

Forțele iraniene au închis efectiv Strâmtoarea Ormuz după ce atacurile SUA și ale Israelului au început pe 28 februarie, întrerupând o cale navigabilă care transportă de obicei aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol.

„Așteptarea cu ochii pe ceas joacă acum un rol aproape la fel de important pe piețele petroliere ca și fundamentele în sine, în perioada premergătoare termenului limită al ultimatumului lui Trump”, a declarat Tim Waterer, analist-șef de piață la KCM Trade.

„Posibilitatea unui acord de încetare a focului oferă o anumită contrapondere și ar putea declanșa o mișcare de ușurare în jos dacă capătă avânt, dar îngrijorările persistente legate de aprovizionare din cauza punctului de strangulare de la Ormuz și a instalațiilor energetice avariate mențin prețurile la un nivel minim.”

Luni, Gărzile Revoluționare Iraniene au oprit două tancuri de gaz natural lichefiat din Qatar și le-au ordonat să rămână pe poziție fără a oferi explicații, au declarat surse pentru Reuters. Cu toate acestea, datele privind transportul maritim au arătat o mișcare limitată a navelor prin strâmtoare începând de joia trecută.

Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU

Se așteaptă ca Consiliul de Securitate al ONU să voteze marți o rezoluție pentru protejarea transportului comercial în Strâmtoarea Ormuz, dar într-o formă semnificativ diluată, după ce China, care deține dreptul de veto, s-a opus autorizării folosirii forței, au declarat diplomați.

Atacurile din regiune au continuat, marți fiind auzite explozii în capitala siriană, Damasc, și în zona rurală din jur, cauzate de interceptarea de către Israel a rachetelor iraniene, a raportat televiziunea de stat siriană.

Arabia Saudită a transmis marți că a interceptat și distrus șapte rachete balistice lansate către regiunea sa estică, resturile căzând în apropierea instalațiilor energetice, potrivit ministerului apărării.

Conflictul a exercitat presiuni asupra piețelor mondiale de țiței, primele spot pentru țițeiul WTI din SUA atingând niveluri record, în timp ce rafinăriile din Asia și Europa se străduiesc să-și asigure aprovizionarea de înlocuire pe fondul întreruperii fluxurilor din Orientul Mijlociu.

Compania petrolieră de stat a Arabiei Saudite, Aramco, a majorat prețul oficial de vânzare al țițeiului său Arab Light către Asia pentru livrările din luna mai, stabilind o primă record de 19,50 dolari pe baril peste media Oman/Dubai.

Pe lângă preocupările legate de aprovizionare, Rusia a menționat, luni, că drone ucrainene au atacat terminalul Consorțiului Conductelor Caspice de la Marea Neagră, care gestionează 1,5% din aprovizionarea globală cu petrol.

Rusia a raportat daune la infrastructura de încărcare și la rezervoarele de stocare.

OPEC+ a convenit duminică să majoreze cotele de producție de petrol cu 206.000 bpd în luna mai, deși această creștere va fi în mare parte teoretică, deoarece membrii cheie nu pot crește producția din cauza restricțiilor la export impuse de închiderea strâmtorilor.

Însă noile cercetări pun sub semnul întrebării această idee, indicând existența unui sistem mai complex care implică și alte tipuri de celule cerebrale, arată Science Daily.

Un studiu arată că astrocitele, care au fost considerate mult timp celule de susținere, pot juca un rol mult mai activ în reglarea apetitului decât se credea anterior.

Cercetătorii au descoperit o cale de semnalizare necunoscută până acum în hipotalamus, regiunea creierului care controlează foamea și senzația de sațietate. Descoperirile ar putea ajuta în cele din urmă oamenii de știință să dezvolte noi tratamente pentru afecțiuni precum obezitatea și tulburările alimentare.

Cum detectează creierul glucoza după masă

Procesul începe cu celule cerebrale specializate cunoscute sub numele de tanycite. Aceste celule căptușesc o cavitate plină cu lichid situată adânc în creier și monitorizează glucoza (zahărul care alimentează organismul) pe măsură ce aceasta se deplasează prin lichidul cefalorahidian.

După masă, nivelul de glucoză crește. Tanicitele răspund prin procesarea acestui zahăr și eliberarea de lactat, un produs secundar al metabolismului, în țesutul cerebral din apropiere. Acest lactat interacționează apoi cu astrocitele vecine, declanșând următoarea etapă a comunicării.

Astrocitele acționează ca mesageri cheie în controlul apetitului

Astrocitele se numără printre cele mai comune tipuri de celule din creier și au fost considerate în mod tradițional celule de susținere care asistă neuronii. Cu toate acestea, acest studiu arată că ele pot prelua un rol de semnalizare mai direct.

Cercetătorii au descoperit că astrocitele poartă un receptor numit HCAR1 care detectează lactatul. Când lactatul se leagă de acest receptor, astrocitele se activează și eliberează glutamat, un mesager chimic. Acest semnal este apoi transmis neuronilor care suprimă apetitul, ducând la senzația de sațietate.

O reacție în lanț care se răspândește în creier

Într-un experiment, oamenii de știință au introdus glucoză într-un singur tanycit, observând în același timp astrocitele din apropiere. Chiar și această schimbare localizată a declanșat activitatea în mai multe astrocite din jur, arătând cum semnalele se pot răspândi prin rețeaua creierului.

Deși cercetarea a fost efectuată pe modele animale, atât tanicitele, cât și astrocitele există la toate mamiferele, inclusiv la oameni. Acest lucru sugerează că același mecanism ar putea fi la lucru și la oameni.

Următorul pas pentru echipa de cercetare este să testeze dacă modificarea receptorului HCAR1 din astrocite poate influența comportamentul alimentar. Această activitate este esențială înainte de a putea fi dezvoltate orice potențiale terapii.

În prezent, niciun medicament nu vizează direct această cale.