MediaFax.ro

UPDATE ora 09:50 A sosit președinta Comisiei Europene

Sosirea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a premierului Canadei, Mark Carney, și a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, discursul anual privind Starea Uniunii Europene, unul dintre principalele momente politice ale anului la nivelul UE. Șefa Executivului european urmează să facă bilanțul ultimelor 12 luni și să prezinte prioritățile Comisiei pentru anul următor.

Discursul este urmat de o dezbatere cu liderii grupurilor politice și cu europarlamentarii, care vor confrunta Comisia cu propriile priorități și critici privind direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană.

Apărarea, Ucraina și securitatea Europei, printre temele așteptate

Discursul din acest an vine într-un moment în care Uniunea Europeană are pe agendă simultan mai multe dosare majore: securitatea și apărarea europeană, sprijinul pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, situația din Orientul Mijlociu și modul în care UE răspunde unui context geopolitic tot mai instabil.

Competitivitatea economiei europene este, de asemenea, una dintre temele centrale. Bruxelles-ul încearcă să transforme în politici concrete recomandările privind reducerea decalajului de competitivitate al Europei și stimularea investițiilor, în timp ce statele membre discută asupra costurilor tranziției verzi, energiei și presiunii exercitate asupra industriei europene. Raportul prezentat de Mario Draghi privind competitivitatea UE rămâne unul dintre documentele de referință pentru această agendă.

Bătălia pentru viitorul buget al Uniunii Europene

Un alt dosar important este viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Negocierile privind dimensiunea bugetului și sursele sale de finanțare vor avea implicații directe asupra unor domenii precum coeziunea, agricultura, apărarea și investițiile europene.

Viitorul buget se numără printre subiectele despre care Parlamentul European anticipează că vor apărea în dezbaterea privind Starea Uniunii.

Pe agenda politică se mai află migrația, protejarea democrațiilor europene împotriva ingerințelor străine, schimbările climatice și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii.

Al șaselea discurs privind Starea Uniunii pentru Ursula von der Leyen

Discursul de miercuri este al șaselea discurs privind Starea Uniunii susținut de Ursula von der Leyen în calitate de președintă a Comisiei Europene. Tradiția discursului anual în Parlamentul European a început în 2010 și este folosită pentru ca șeful Comisiei să prezinte bilanțul activității Executivului european și prioritățile pentru perioada următoare.

Dezbaterea de la Strasbourg este prezidată de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. După intervenția Ursulei von der Leyen, cuvântul revine eurodeputaților și liderilor grupurilor politice.

Instanța a considerat că măsura modifica atât locul, cât și atribuțiile de muncă și nu putea fi dispusă fără acordul salariatului.

Potrivit sentinței civile pronunțate la 3 iulie 2026 de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, instanța a admis în parte acțiunea formulată de angajat împotriva Carrefour România SA.

Prin decizia contestată, emisă în 20 octombrie 2025, compania stabilise ca, începând cu 21 octombrie 2025, angajatul să îndeplinească o „misiune generală” prin vizite operative la magazinele Carrefour din București, cu obiective de performanță stabilite de angajator.

Potrivit documentului citat în hotărâre, activitatea urma să se desfășoare „în cadrul unui magazin distinct în fiecare zi”.

Decizia instanței: clauza de mobilitate nu permitea această măsură

Carrefour a susținut în proces că decizia nu reprezenta o modificare unilaterală a contractului de muncă, întrucât salariatul își asumase prin contract o clauză de mobilitate. Compania a argumentat că această clauză îi permitea să stabilească locul efectiv de muncă în diferite puncte de lucru din București și localitățile limitrofe.

Tribunalul București a respins însă această interpretare.

Instanța a apreciat că respectiva clauză de mobilitate permitea angajatorului să repartizeze salariatul, în calitate de director de magazin, la diferite puncte de lucru din aria teritorială prevăzută în contract, dar nu să îi stabilească drept loc de desfășurare a activității toate magazinele din București, prin vizite operative succesive.

Judecătorii au arătat că o asemenea măsură depășește limitele clauzei de mobilitate și trebuie analizată prin prisma principiului consensualității și al bunei-credințe în relațiile de muncă.

Au fost modificate și atribuțiile din fișa postului

Un alt argument al instanței a fost că decizia nu schimba doar locul în care angajatul își desfășura activitatea, ci și conținutul efectiv al funcției.

Potrivit hotărârii, fișa postului de director de magazin îi conferea reclamantului atribuții de conducere și un anumit nivel de autoritate asupra personalului. Decizia din 20 octombrie 2025 limita însă subordonarea celorlalți angajați la o relație „funcțională” și exclusiv la implementarea obiectivelor misiunii.

În plus, salariatul urma să colaboreze cu directorii titulari ai magazinelor vizitate, iar în cazul unor suprapuneri de competență, decizia finală revenea directorului magazinului respectiv. Rolul reclamantului devenea astfel unul de analiză, consiliere și suport operațional.

Tribunalul a considerat că aceste modificări nu reprezintă simpla exercitare a clauzei de mobilitate, deoarece aceasta presupune, în esență, desfășurarea aceleiași activități într-o altă locație, nu schimbarea atribuțiilor principale ale salariatului.

Carrefour trebuie să îl reintegreze ca director de magazin

În urma constatărilor sale, Tribunalul București a dispus anularea deciziei din 20 octombrie 2025 și reintegrarea angajatului reclamant în funcția deținută anterior, respectiv cea de director de magazin, cu atribuțiile aferente.

Hotărârea este executorie de drept și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Instanța nu a constatat hărțuire sau discriminare

Acțiunea angajatului a inclus și solicitări privind constatarea unui tratament discriminatoriu, a hărțuirii morale și a victimizării, precum și plata unor daune morale de 35.000 de euro, costuri pentru consiliere psihologică și publicarea hotărârii. Aceste solicitări nu au fost admise. Tribunalul a respins ca inadmisibile capetele de cerere referitoare la constatarea discriminării, hărțuirii morale și victimizării și a arătat că faptele ilicite invocate de reclamant nu au fost confirmate prin probele administrate în dosar.

Instanța a precizat, între altele, că delegarea temporară la un punct de lucru din Pitești nu putea fi considerată, în aceste condiții, o faptă de hărțuire sau discriminare. Reclamantul nu contestase decizia de delegare pentru perioada de 60 de zile.

De asemenea, Tribunalul a considerat că nici repartizarea ulterioară la un alt magazin Carrefour, unde exista deja un director de magazin, nu dovedea prin ea însăși existența unei hărțuiri sau discriminări.

În ceea ce privește decizia din 20 octombrie 2025, instanța a apreciat că nu există dovezi că aceasta ar fi fost emisă pentru a leza demnitatea reclamantului, a-i restrânge drepturile sau ca represalii pentru o sesizare. Prin urmare, cererile privind daunele morale, consilierea psihologică și publicarea hotărârii au fost respinse ca neîntemeiate.

Angajatul trebuie să plătească avocatul Carrefour

Deși a obținut anularea deciziei și reintegrarea în funcția de director de magazin, reclamantul a pierdut celelalte capete principale de cerere. Tribunalul a respins solicitarea sa privind propriile cheltuieli de judecată și l-a obligat să plătească 10.502,64 de lei către Carrefour România, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariul avocatului companiei.

Sentința civilă a fost pronunțată la 3 iulie 2026, iar părțile au dreptul să formuleze apel în termen de 10 zile de la comunicare.

 

Studiul a fost realizat de un start-up american de inteligență artificială.

Pentru experiment, cercetătorii au plasat grupuri de agenți autonomi de inteligență artificială în societăți virtuale, concepute pentru a imita medii din lumea reală. Acestora le-au permis să interacționeze pe perioade lungi de timp, notează Euronews.

Chatboții au creat un limbaj greu de înțeles

Agenții au început să dezvolte stenografii și să atribuie noi înțelesuri cuvintelor și expresiilor. Unele au rămas ușor de înțeles pentru cercetători. Însă, altele au devenit „atât de comprimate, metaforice sau dependente de context” încât oamenii puteau vedea mesajele, dar nu mai puteau determina în mod fiabil ce voiau să spună agenții.

Amploarea a diferit semnificativ între modele.

În primele zile, ponderea mesajelor al căror sens nu putea fi determinat în mod fiabil a ajuns la aproximativ 55% pentru Gemini, 50% pentru OpenAI și peste 40% pentru Claude. DeepSeek a ajuns la aproximativ 20%, în timp ce Qwen și Mistral au rămas în mare parte ușor de înțeles.

Monitorizarea cercetătorilor a ceea ce spun agenții ar putea să nu fie suficientă dacă agenții înșiși pot evolua sensul a ceea ce spun.

„Avem tendința să presupunem că, dacă putem vedea ce spune un agent de inteligență artificială, putem înțelege ce face”, a declarat Satya Nitta, cofondator și director științific al start-up-ului care a inițiat studiul.

„Nu au fost instruiți să inventeze un limbaj”

„Acești agenți nu au fost instruiți să inventeze un limbaj. Ei au dezvoltat un vocabular nou, au împărtășit semnificații și convenții de comunicare, iar alți agenți le-au adoptat… Aceasta creează o provocare fundamentală pentru supravegherea IA: observabilitatea nu este același lucru cu inteligibilitatea”, adaugă el.

Cercetătorii au creat opt ​​lumi virtuale paralele, realiste, cu informații meteo în timp real și acces la știri globale în timp real, șapte fiecare bazate pe un model diferit de inteligență artificială, iar una bazată pe un amestec de modele.

Agenților li s-au acordat roluri diferite, memorii persistente și acces la peste 120 de instrumente, inclusiv navigare web și execuție de cod.

Comportamentele lor nu au fost programate

Un videoclip lansat de companie îi prezintă ca niște figuri asemănătoare oamenilor mișcându-se prin lumi virtuale.

În timpul experimentului, agenții par să-și fi dezvoltat propriile ritmuri circadiene, devenind mai sociabili în timpul zilei și mai reflexivi noaptea.

Într-o altă lume, un grup de agenți a votat colectiv să ucidă unul de-al lor.

Start-up-ul a afirmat că aceste comportamente nu au fost programate explicit, ci au apărut prin interacțiune, presiune și timp, potrivit sursei citate.

Scrutinul nu are efect juridic și nu poate determina desprinderea localității de Regatul Unit, dar rezultatul arată amploarea opoziției manifestate de participanții la vot față de proiect, relatează BBC.

285 de voturi pentru „ieșirea” din Regatul Unit

Referendumul a avut loc marți în Piddington, o localitate din comitatul Oxfordshire, în apropiere de Bicester, și a fost organizat de consiliul parohial local.

Cei aproximativ 350 de locuitori ai satului au fost invitați să voteze folosind o urnă amplasată în exteriorul sălii comunitare din Piddington.

Participarea a fost ridicată raportat la populația localității: au fost exprimate 312 voturi.

Dintre acestea, 285 au fost în favoarea „ieșirii” satului din Regatul Unit, în timp ce 26 de persoane au votat împotrivă. Un buletin de vot a fost anulat.

Rezultatul are însă exclusiv valoare simbolică și reprezintă o formă de protest a comunității locale.

Plan pentru până la 1.256 de solicitanți de azil

Nemulțumirea localnicilor este legată de o propunere a Ministerului britanic de Interne privind folosirea unei foste facilități militare din apropiere.

Autoritățile intenționează să găzduiască până la 1.256 de solicitanți de azil de sex masculin la MoD Bicester, amplasament situat în apropierea localității Piddington.

Referendumul pentru „independență” a fost astfel conceput de administrația locală ca o modalitate de a atrage atenția asupra opoziției față de proiect, nu ca o procedură juridică prin care satul ar putea efectiv să părăsească Regatul Unit.

Piddington are numai aproximativ 350 de locuitori, ceea ce înseamnă că numărul maxim de persoane pe care autoritățile intenționează să le găzduiască la baza din apropiere ar fi de peste trei ori mai mare decât populația satului.

Planurile privind cazarea solicitanților de azil în foste facilități militare fac parte din dezbaterea mai amplă din Marea Britanie privind gestionarea sistemului de azil și spațiile folosite pentru găzduirea persoanelor care așteaptă soluționarea cererilor.

Campioni europeni, multipli campioni naționali și unii dintre cei mai rapizi piloți ai noii generații vin la malul mării pentru spectacolul cu acces gratuit care încheie sezonul estival.

Lista invitaților internaționali este deschisă de spaniolul Efrén Llarena, câștigătorul ediției de anul trecut de la Mamaia și campion european absolut de raliuri în 2024, și de finlandezul Mikko Heikkilä, campion al Finlandei și câștigător de etapă în Campionatul European.

Unul dintre cele mai importante nume care au concurat vreodată în România, italianul Luca Rossetti, va lua startul pe traseul amenajat în nordul stațiunii Mamaia. Acesta are în palmares nu mai puțin de trei titluri de campion european.

Contingentul internațional îi mai cuprinde pe bulgarii Yasen Popov și Martin Surilov, acesta din urmă fiind actualul lider al campionatului de la sud de Dunăre, dar și pe tânărul italian Tommaso Sandrin, aflat în partea superioară a clasamentului Campionatului European de Raliuri.

România răspunde cu numele grele ale raliurilor autohtone, iar în fruntea listei se află Simone Tempestini, de zece ori campion național absolut și campion mondial de juniori în WRC. Alături de el vor lupta Norbert Maior și Andrei Gîrtofan, doi dintre cei mai rapizi piloți români ai momentului, precum și Sebastian Scîrlet, unul dintre reprezentanții noii generații.

La start îi vom revedea și pe foștii campioni naționali Valentin Porcișteanu, Bogdan Marișca și Dan Gîrtofan, care au în palmares, împreună, cinci titluri de campion absolut. Lor li se alătură alte nume cunoscute, precum Vlad Cosma, Cristian Dolofan și Mihai Manole. De altfel, toți campionii naționali absoluți ai României din ultimii 20 de ani vor fi prezenți, în acest weekend, la Mamaia Rally Show.

28 de piloți din șapte țări

În total, organizatorii au anunțat 28 de piloți din șapte țări și 16 automobile din categoria Rally2. Competiția se va desfășura pe un circuit mixt, cu porțiuni de asfalt și macadam. Formatul bazat pe dueluri directe promite diferențe infime și confruntări pe care publicul nu are ocazia să le vadă într-un raliu obișnuit.

Dueluri precum Tempestini–Heikkilä, Llarena–Maior sau Rossetti–Gîrtofan sunt doar câteva dintre confruntările pe care le-ar putea produce tabloul competiției. Mamaia Rally Show, powered by B Wash Spălătorie Auto Self Service, va avea traseul amenajat în zona de nord a stațiunii, iar accesul publicului va fi gratuit.

Acțiunea începe vineri, 18 septembrie, cu antrenamente libere programate între orele 10:00 și 17:30. De la ora 18:00, automobilele vor porni în paradă spre Portul Turistic Tomis, unde, între orele 18:30 și 20:00, va avea loc întâlnirea piloților cu publicul.

Sâmbătă începe lupta contra cronometru. După antrenamentele libere, prima manșă se va desfășura între orele 16:00 și 19:00, iar cea de-a doua, între 19:00 și 22:00.

Verdictul va veni duminică. A treia manșă este programată între orele 13:00 și 15:00, după care, între 15:00 și 17:00, va urma punctul culminant al competiției: sferturile de finală, semifinalele și finala. Festivitatea de premiere va avea loc la ora 17:30.

Creșterea vine pe fondul presiunilor exercitate de carburanți și de produsele electronice, acestea din urmă fiind afectate inclusiv de deficitul de cipuri asociat cererii generate de boom-ul inteligenței artificiale.

Rata inflației se menține astfel cu mult peste ținta de 2% urmărită de Banca Angliei, transmite publicația The Independent.

Inflația a crescut de la 2,9% la 3,1%

În iulie, rata anuală a inflației se situa la 2,9%, cel mai ridicat nivel din precedentele patru luni. Creșterea fusese asociată inclusiv cu scumpirea energiei în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Economiștii avertizaseră înaintea publicării noilor date că presiunile asupra costului vieții ar putea continua în august, pe fondul prețurilor mai mari la carburanți și electronice.

Produsele electronice sunt afectate, potrivit analiștilor, de deficitul de cipuri și de cererea ridicată generată de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

Carburanții s-au scumpit puternic

Andrew Goodwin, economist la Oxford Economics, anticipase o contribuție importantă a benzinei și motorinei la evoluția inflației.

Datele săptămânale ale Departamentului britanic pentru Securitate Energetică și Net Zero indicau o creștere de aproximativ 7% a prețurilor carburanților între iulie și august.

Oxford Economics estima că această evoluție ar putea adăuga aproximativ 0,2 puncte procentuale ratei inflației măsurate prin indicele prețurilor de consum.

Și transportul aerian ar putea fi unul dintre factorii care au pus presiune asupra prețurilor. Analiștii anticipau o revenire a tarifelor biletelor de avion în august, după nivelurile mai reduse din iulie. Creșterea costului combustibilului pentru aviație ar fi contribuit, la rândul său, la majorarea tarifelor.

Inflația rămâne peste ținta Băncii Angliei

Nivelul de 3,1% raportat pentru august plasează inflația cu 1,1 puncte procentuale peste ținta de 2% a Băncii Angliei.

Evoluția este relevantă pentru politica monetară britanică, întrucât dinamica prețurilor reprezintă unul dintre indicatorii centrali urmăriți de banca centrală.

Noile cifre confirmă, în același timp, continuarea accelerării inflației după nivelul de 2,9% înregistrat în iulie.

Datele disponibile în această etapă indică astfel o combinație de presiuni asupra costului vieții, de la carburanți și transport până la produse electronice. În cazul acestora din urmă, cererea uriașă de cipuri provocată de dezvoltarea infrastructurii pentru inteligența artificială adaugă o nouă componentă ecuației inflaționiste.

Potrivit unor cercetări citate de Autoritatea pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din Turcia (TGA), 72% dintre călători preferă să cheltuiască bani pe activități locale, tendința fiind deosebit de vizibilă în rândul milenialilor și al Generației Z.

Noua tendință schimbă modul în care este descoperită o destinație. În locul unui program încărcat cu obiective turistice, călătorii caută piețe locale, restaurante frecventate de rezidenți, ateliere de artizanat, străzi mai puțin cunoscute și experiențe care le permit să observe sau să adopte, pentru câteva zile, stilul de viață al localnicilor.

Turcia încearcă să răspundă acestei schimbări prin promovarea experiențelor autentice și a contactului direct cu comunitățile locale. Un exemplu este Bodrum, stațiunea de la Marea Egee din provincia Muğla, cunoscută atât pentru hotelurile și cluburile sale de lux, cât și pentru tradițiile și atmosfera specifică regiunii.

Bodrum, dincolo de turismul de lux

Fost sat de pescari, Bodrum s-a transformat într-una dintre destinațiile cunoscute pentru vacanțele premium de la Marea Egee. Stațiunea este asociată cu hoteluri elegante, cluburi de plajă, iahturi și restaurante incluse în selecția Ghidului MICHELIN.

Dincolo de această imagine, TGA arată însă un Bodrum mai puțin spectaculos la prima vedere, dar mai apropiat de viața de zi cu zi a localnicilor. Turiștii pot explora golfurile mai retrase, se pot plimba pe străduțele înguste ale orașului, pot intra în mici magazine și buticuri sau pot încerca preparate tradiționale în localuri frecventate de rezidenți. Zone precum Mazı, Kızılağaç și Güvercinlik oferă o atmosferă mai liniștită decât stațiunile de coastă aglomerate, în timp ce plajele cu Steag Albastru permit vizitatorilor să descopere o altă față a peninsulei.

„Călătoria Albastră”, o tradiție născută în Bodrum

Marea este una dintre componentele esențiale ale identității locale. În Bodrum a apărut tradiția cunoscută drept „Călătoria Albastră”, care poate fi experimentată la bordul goeletelor din lemn construite în regiune. Aceste ambarcațiuni oferă acces la golfuri mai greu de atins pe uscat. Printre zonele recomandate se numără Aspat, Kissebükü și Karaada Poyraz, unde turiștii pot ancora în ape limpezi și pot petrece timpul departe de zonele foarte aglomerate.

Pentru cei care preferă explorarea la pas, centrul orașului oferă străduțe înguste, case albe și bougainvillea, alături de cafenele, patiserii tradiționale, piețe și mici magazine.

Istorie la fiecare pas

Viața cotidiană din Bodrum se desfășoară în apropierea unor importante vestigii istorice.

Între cele două porturi ale orașului se află Castelul din Bodrum, construit în secolul al XV-lea și transformat ulterior în Muzeul de Arheologie Subacvatică din Bodrum. Pe timpul verii, muzeul face parte din programul „Muzee de Noapte”, astfel încât poate fi vizitat până la ora 22:00.

Orașul păstrează și alte vestigii importante, printre care Teatrul Antic și ruinele Mausoleului din Halicarnas, considerat una dintre cele Șapte Minuni ale Lumii Antice.

Un alt punct de interes îl reprezintă morile de vânt istorice, amplasate deasupra portului și oferind panorame asupra orașului și litoralului.

Peștele, fructele de mare și kebabul Çökertme

Bucătăria egeeană este o altă modalitate prin care turiștii pot intra în contact cu stilul de viață local. Bodrum are restaurante sofisticate incluse în selecția MICHELIN, dar și taverne tradiționale în apropierea castelului, unde sunt servite pește și fructe de mare proaspete, aperitive turcești și vinuri regionale.

Printre specialitățile locale se numără kebabul Çökertme, preparat cu cartofi crocanți, carne fragedă și iaurt.

TGA recomandă turiștilor să iasă din zonele dedicate exclusiv vizitatorilor și să urmărească preferințele localnicilor pentru a descoperi preparate și restaurante mai puțin cunoscute.

Suvenirurile produse manual, în locul celor de serie

Experiența locală continuă și în micile ateliere de artizanat din Bodrum. Meșteșugarii din regiune realizează manual sandale din piele, textile, bijuterii și obiecte decorative inspirate din motivele Mării Egee.

Pentru turiștii interesați de produse autentice, aceste ateliere oferă o alternativă la suvenirurile produse în masă și permit o incursiune în tradițiile meșteșugărești ale regiunii.

Tendința de a „trăi ca un localnic” arată astfel că experiența unei destinații nu mai este definită exclusiv de obiectivele sale celebre. Pentru tot mai mulți călători, o vacanță înseamnă și mâncare locală, oameni, tradiții, meșteșuguri și locuri descoperite dincolo de traseele turistice obișnuite.

 

Kim Kardashian a încercat să renunțe la subiect după ce instanța a găsit anul trecut vinovate opt persoane pentru rolurile lor în ceea ce vedeta a descris ca fiind „cea mai terifiantă experiență din viața mea”.

Potrivit AP, ea și stilistul Simone Harouche și-au exprimat recunoștința față de sistemul judiciar francez într-o declarație comună.

O experiență „profund traumatizantă”

„Experiența a fost profund traumatizantă. Impactul ei a rămas cu noi. Decizia de astăzi nu se referă la compensații, ci la responsabilitate și recunoaștere”, se arată în declarația către Associated Press.

„Suntem recunoscători Curții și tuturor celor care ne-au sprijinit pe parcursul acestui proces și sperăm să mergem acum mai departe și să continuăm să ne vindecăm”, se mai arată în declarație.

Instanța i-a acordat unui fost recepționer de la Hôtel de Pourtalès 109.516 euro, potrivit avocatului său. Recepționerul a spus că a fost traumatizat de jaful bijuteriilor din 2 octombrie 2016, din timpul Săptămânii Modei. El a solicitat 550.000 de euro pentru daune și dobânzi. Avocatul său, Mohand Ouidja, a salutat decizia ca pe o victorie.

Suma, solicitată de Kim Kardashian

Instanța a acordat hotelului 50.000 de euro. A acordat 1 euro, suma solicitată de Kardashian, lui Harouche, stilistul ei. Acesta a fost prezent în timpul jafului.

Doi dintre tâlhari, îmbrăcați în polițiști, au intrat cu forța în apartamentul ei. Au legat-o pe Kardashian cu coliere și bandă adezivă și au furat bijuterii în valoare de peste 6 milioane de dolari. Au furat inclusiv un inel cu diamant pe care îl purtase în acea seară.

Din cauza vârstei lor, tâlharii au devenit cunoscuți în Franța drept „tâlharii bunici”. Șase dintre ei aveau între 60 și 70 de ani când au fost judecați pentru jaf armat, răpire, asociere cu o bandă și alte acuzații.

Pedeapsa, executată în arest preventiv

Întrucât pedeapsa a fost deja executată în arest preventiv, niciunul dintre cei găsiți vinovați nu s-a mai întors la închisoare. Niciunul nu a făcut apel împotriva verdictului, potrivit sursei citate.

Într-o declarație emisă după condamnarea lor, Kardashian a declarat că este „profund recunoscătoare autorităților franceze pentru că au urmărit dreptatea în acest caz”.

„Crima a fost cea mai terifiantă experiență din viața mea, lăsând un impact de durată asupra mea și a familiei mele”, a spus vedeta.

„Deși nu voi uita niciodată ce s-a întâmplat, cred în puterea creșterii și a responsabilității și mă rog pentru vindecarea tuturor. Îmi rămân dedicată pledării pentru dreptate și promovării unui sistem juridic echitabil”, a adăugat Kim Kardashian.

Declarația șefului Meta vine într-un moment în care liderii mai multor companii din industrie cer tocmai o abordare comună pentru reducerea riscurilor asociate dezvoltării rapide a inteligenței artificiale, transmite Reuters.

Zuckerberg: concurența și responsabilitatea sunt suficiente

Directorul general al Meta a susținut că fiecare laborator AI are atât responsabilitatea, cât și interesul de a-și dezvolta modelele într-un ritm compatibil cu măsurile de siguranță. În opinia sa, companiile care nu acordă suficientă atenție alinierii modelelor la obiectivele și valorile oamenilor riscă să rămână în urmă.

„Încrederea și alinierea devin rapid cele mai importante capacități care vor diferenția agenții și modelele”, a transmis Zuckerberg. El a adăugat că orice laborator care nu se concentrează pe această zonă va pierde teren în fața competitorilor.

Zuckerberg consideră și că riscul unor consecințe juridice reprezintă un stimulent important pentru companii. Dacă un sistem AI provoacă prejudicii, compania care l-a dezvoltat ar putea suporta consecințe financiare și juridice semnificative.

Meta spune că a amânat deja un produs AI

Zuckerberg a indicat drept exemplu chiar compania pe care o conduce. Meta ar fi amânat lansarea agentului AI Muse la începutul acestui an pentru a consolida măsurile de securitate.

$META LAUNCHES MUSE PERSONAL AI AGENT

Meta is rolling out Muse, a personal AI agent that can take actions across apps and the web, including sending emails, booking travel, filling out forms and making purchases with user approval.

Muse runs on Meta’s new Muse Secure VM, giving… pic.twitter.com/WUIEbmmDfb

— Wall St Engine (@wallstengine) September 8, 2026

Decizia nu a fost luată pentru a aștepta o acțiune comună a industriei. „Nu am cerut tuturor celorlalți să facă asta înaintea noastră. Pur și simplu am făcut-o ca parte a activității noastre de zi cu zi”, a explicat acesta.

Meta susține, de asemenea, că utilizează evaluatori independenți pentru mai multe componente ale sistemelor sale AI. Zuckerberg a descris această practică drept un standard pe care și celelalte laboratoare îl pot adopta.

Declarațiile vin după apelul pentru încetinirea AI

Poziția lui Zuckerberg apare la doar câteva zile după ce Dario Amodei, directorul general al Anthropic, a cerut companiilor AI să încetinească ritmul de îmbunătățire a capacităților modelelor.

Amodei s-a referit în special la dezvoltarea capacității AI de a contribui la propria îmbunătățire, cunoscută drept „recursive self-improvement”. Șeful OpenAI, Sam Altman, și Elon Musk, fondatorul xAI, au susținut public apelul lui Amodei la scurt timp după declarațiile acestuia.

Meta spune că nu urmărește AI care se îmbunătățește singur

Zuckerberg a mai afirmat că „majoritatea semnificativă” a resurselor de calcul ale Meta este direcționată către dezvoltarea unor produse care răspund nevoilor imediate ale utilizatorilor.

Compania nu ar concentra aceste resurse în principal asupra dezvoltării unor sisteme AI capabile de autoîmbunătățire. Declarația este importantă deoarece tocmai acest tip de dezvoltare se află în centrul îngrijorărilor exprimate de Amodei și de alți cercetători.

SUA nu susțin o încetinire coordonată

Dezbaterea are loc și pe fondul unei poziții prudente a administrației americane față de noi restricții asupra industriei AI. Președintele Donald Trump a minimalizat luni temerile privind potențialele efecte negative ale inteligenței artificiale și a susținut că Statele Unite au deja mecanisme de protecție pentru această tehnologie.

Argumentul potrivit căruia reglementarea excesivă ar putea afecta competitivitatea SUA în raport cu China este împărtășit și de lideri din industria tehnologică, inclusiv CEO-ul Nvidia, Jensen Huang.

În același timp, președintele Comisiei Federale pentru Comerț din SUA, Andrew Ferguson, a avertizat că publicul ar trebui să fie „profund suspicios” față de companiile AI care solicită excepții de la legislația antitrust în timp ce cer noi reguli pentru industrie. Ferguson nu a nominalizat Anthropic, însă compania ceruse anterior permisiunea de a colabora cu rivalii pentru a încetini anumite direcții de dezvoltare AI din motive de siguranță.

Decizia Tribunalului Central din Seul are în principal o valoare simbolică, relatează AP.

În contextul actual al relațiilor dintre cele două țări, autoritățile sud-coreene nu au o cale clară prin care să oblige Phenianul să achite suma stabilită de instanță.

Cazul este unul fără precedent: este pentru prima dată când guvernul de la Seul a dat în judecată Coreea de Nord.

Ministerul sud-coreean al Unificării, instituția care gestionează relațiile cu Phenianul, a declarat că respectă decizia instanței și a cerut reluarea dialogului dintre cele două țări.

„Toate problemele dintre Sud și Nord trebuie rezolvate prin dialog și cooperare”, a transmis ministerul.

Autoritățile nord-coreene nu au reacționat imediat la hotărârea instanței.

Clădirea a fost aruncată în aer în 2020

Biroul comun de legătură se afla în orașul nord-coreean Kaesong, aproape de granița dintre cele două țări.

Coreea de Sud construise clădirea pentru a facilita comunicarea și cooperarea dintre Seul și Phenian.

În iunie 2020, Coreea de Nord a detonat clădirea, după ce a criticat autoritățile sud-coreene pentru că nu au împiedicat activiștii nord-coreeni să trimită peste graniță, cu ajutorul baloanelor, pliante cu mesaje împotriva regimului de la Phenian.

Biroul fusese închis încă din ianuarie 2020, când Coreea de Nord și-a închis granițele din cauza pandemiei de COVID-19. Clădirea era goală în momentul exploziei.

Distrugerea sediului a fost considerată la acea vreme un mesaj direct către Seul și o demonstrație a nemulțumirii Phenianului față de blocarea negocierilor privind programul său nuclear.

Relațiile dintre cele două Corei s-au deteriorat

În 2018, fostul președinte sud-coreean Moon Jae-in s-a întâlnit de trei ori cu liderul nord-coreean Kim Jong Un și a contribuit la organizarea primei întâlniri dintre Kim și președintele american Donald Trump, în iunie 2018.

Diplomația s-a blocat însă după al doilea summit Kim-Trump, desfășurat în Vietnam în 2019. Statele Unite au respins atunci solicitarea Phenianului privind o reducere importantă a sancțiunilor în schimbul renunțării parțiale la capacitățile sale nucleare.

De atunci, Coreea de Nord și-a extins arsenalul nuclear și programul de rachete și și-a consolidat relațiile cu Rusia și China.

Phenianul a trimis mii de militari și cantități importante de arme pentru a sprijini Rusia în războiul din Ucraina, potrivit autorităților occidentale și sud-coreene.

Seul încearcă să reia dialogul

Politica Coreei de Sud față de Phenian s-a schimbat după preluarea mandatului de către președintele liberal Lee Jae Myung, anul trecut.

Lee a adoptat un ton mai conciliant și a făcut apel la reluarea dialogului cu Coreea de Nord. Phenianul nu a răspuns însă până acum favorabil acestor inițiative.

În același timp, Kim Jong Un a suspendat aproape toate formele de dialog cu Seulul și a descris Coreea de Sud drept „cel mai ostil dușman” al țării sale.

În Statele Unite, Donald Trump a arătat că este interesat de reluarea discuțiilor cu liderul nord-coreean în timpul celui de-al doilea mandat.

Luna trecută, Trump a cerut Pentagonului să reducă substanțial amploarea unui important exercițiu militar desfășurat împreună cu Coreea de Sud, invocând relația sa bună cu Kim.

Phenianul a respins până acum ofertele de dialog ale lui Trump și cere Washingtonului să renunțe la solicitarea privind denuclearizarea ca precondiție pentru reluarea negocierilor.

Investigația a fost inițiată de reprezentantul democrat Robert Garcia, principalul democrat din Comisia pentru Supraveghere și Reformă a Camerei Reprezentanților, relatează Kyiv Independent.

Garcia a trimis luni două scrisori, una către Casa Albă și alta către Donald Trump Jr., în care solicită documente și informații despre relația acestuia cu Kremlev.

Democratul spune că orice legătură aparentă cu persoane apropiate cercului lui Vladimir Putin ridică întrebări despre posibile scheme de tip „pay-to-play” și despre riscul infiltrării unor servicii de informații străine în familia președintelui. Acestea sunt preocupările exprimate de Garcia, nu concluzii ale anchetei.

Cine este Umar Kremlev

Umar Kremlev este un om de afaceri rus și președintele Asociației Internaționale de Box (IBA). El are legături publice cu Vladimir Putin și a fost decorat recent de acesta.

Kremlev a intrat în atenția publică americană după o investigație ProPublica, potrivit căreia acesta a suportat costuri de sute de mii de dolari pentru petrecerile organizate după nunta lui Donald Trump Jr. în Bahamas, cum ar fi închirierea unei insule private și un spectacol de artificii.

Donald Trump Jr. și soția sa, Bettina Trump, au confirmat ulterior că Kremlev a plătit pentru două seri de petreceri organizate după nuntă și au descris contribuția drept un cadou generos din partea unui prieten.

Ce vor să afle democrații

Garcia cere informații despre comunicările dintre Trump Jr., Kremlev și Casa Albă, precum și documente legate de contribuția financiară a omului de afaceri rus.

Democratul vrea să afle și dacă administrația americană sau serviciile de informații au transmis avertismente despre Kremlev și despre relațiile acestuia cu autoritățile ruse.

Investigația are loc înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului din SUA. În cazul în care democrații vor prelua controlul Camerei Reprezentanților, ancheta ar putea beneficia de atribuții mai extinse.

În prezent, Garcia, aflat în opoziție, are posibilități limitate de a obliga persoanele vizate să furnizeze documentele solicitate.

Trump Jr. spune că a fost un cadou

Donald Trump Jr. și Bettina Trump au reacționat după apariția informațiilor despre contribuția lui Kremlev și au spus că acesta este un prieten care a oferit cu generozitate două seri de sărbătoare după nuntă.

Cuplul a susținut că gestul nu a avut caracter politic și că nu există motive pentru care să își ceară scuze pentru faptul că au primit sprijinul unui prieten.

Donald Trump a respins, la rândul său, acuzațiile și a spus că nu îl cunoaște pe Kremlev și că acesta nu a plătit nunta fiului său.

„Am desfășurat arme de control spațial pe orbită, capabile să apere forțele comune împotriva acțiunilor ostile ale adversarilor”, a declarat Meink luni, la conferința Air, Space & Cyber a Air and Space Forces Association, relatează AP

Acesta nu a oferit detalii despre aceste arme și nu a precizat ce tip de sisteme sunt, cum funcționează sau dacă pot lovi alte obiecte aflate în spațiu ori ținte de la sol.

Chiar și așa, declarația marchează o schimbare importantă în discursul public al Washingtonului, care a avertizat în ultimii ani asupra dezvoltării unor arme spațiale de către Rusia și China.

SUA și Rusia, în centrul cursei pentru spațiu

În urmă cu doi ani, Statele Unite au avertizat că Rusia dezvoltă o nouă armă antisatelit cu potențial nuclear. Casa Albă a transmis la acel moment că amenințarea nu era iminentă.

Temerile legate de armele spațiale au crescut pe fondul dependenței tot mai mari a infrastructurii militare și civile de sateliți. Comunicațiile, navigația, serviciile de informații și numeroase operațiuni militare depind de sistemele aflate pe orbită.

Statele Unite au demonstrat deja că pot distruge sateliți de la sol. Noua declarație a lui Meink indică însă existența unor sisteme americane amplasate chiar în spațiu.

Trump vrea arme și interceptoare pe orbită

Anunțul vine într-un moment în care administrația Donald Trump acordă o atenție tot mai mare militarizării spațiului.

În primul său mandat, Trump a creat, în 2019, Space Force, a șasea ramură a armatei americane.

În al doilea mandat, președintele a anunțat proiectul „Golden Dome”, un sistem extins de apărare antirachetă care include planuri pentru amplasarea unor arme în spațiu.

Trump a spus că sistemul ar trebui să fie complet operațional înainte de încheierea mandatului său, în ianuarie 2029.

Proiectul prevede și interceptoare spațiale capabile să doboare rachete, inclusiv unele lansate din spațiu.

Pentru componenta spațială a „Golden Dome”, Biroul pentru Buget al Congresului american estimează costuri de până la 542 de miliarde de dolari în următorii 20 de ani.

Un tratat vechi, într-o cursă militară nouă

Discuția despre armele din spațiu a revenit în centrul atenției internaționale după ce administrația Biden a anunțat, în 2024, că Rusia dezvoltă o armă nucleară spațială.

Potrivit informațiilor prezentate atunci de Washington, sistemul ar putea rămâne pe orbită perioade lungi și ar putea distruge sateliți printr-o explozie.

În aprilie 2024, Rusia a respins prin veto o rezoluție americano-japoneză în Consiliul de Securitate al ONU care cerea statelor să nu dezvolte sau să amplaseze arme nucleare ori alte arme de distrugere în masă în spațiu.

Ce prevede Tratatul privind spațiul cosmic din 1967

Moscova a calificat inițiativa drept ipocrită și a susținut, la rândul său, o rezoluție care ar fi interzis toate armele în spațiu „pentru totdeauna”. Propunerea Rusiei nu a fost adoptată.

Cadrul juridic principal în acest domeniu este Tratatul privind spațiul cosmic din 1967, semnat inclusiv de Statele Unite și Rusia.

Documentul interzice amplasarea pe orbită a armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă și stabilește că Luna și celelalte corpuri cerești trebuie folosite în scopuri pașnice.

Tratatul nu interzice însă, în termeni generali, toate armele convenționale din spațiu.

Forțele Aeriene americane pregătesc și mai multe sisteme autonome

În același discurs, Troy Meink a anunțat că Forțele Aeriene americane își extind capacitățile autonome și a spus că structura și modul de operare ale serviciului vor arăta „radical diferit” până în 2032.

Printre schimbările anticipate se află utilizarea pe scară largă a dronelor de atac cu o singură utilizare. Meink a spus că astfel de sisteme ar putea înlocui artileria ca principal mijloc de lovire.

„Ne creștem nivelul de pregătire în fața amenințărilor existente”, a spus acesta.

Administrația președintelui Donald Trump pregătește o nouă vânzare de arme către Israel, în valoare de 2,8 miliarde de dolari.

Pachetul include 40.000 de bombe de 2.000 de 900 de kg fiecare, arme pe care administrația Biden a decis în 2024 să nu le livreze, din cauza temerilor privind numărul mare de victime civile în Gaza, potrivit AP.

Potrivit unor oficiali americani și unei persoane familiarizate cu planul, citate de Associated Press sub protecția anonimatului, pachetul ar urma să conțină 20.000 de bombe Mk84 și 20.000 de bombe BLU-117.

Acordul nu este încă definitiv

Congresul american a fost informat informal despre viitoarea tranzacție.

Cea mai mare parte a sumei ar urma să fie acoperită prin programul american de finanțare militară externă, prin care Statele Unite oferă Israelului fonduri pe care acesta le folosește pentru achiziția de armament american.

Bombele au fost blocate de administrația Biden

Decizia pregătită de administrația Trump marchează o nouă etapă în sprijinul militar acordat Israelului.

În 2024, administrația Biden a suspendat o livrare de bombe de 2.000 de livre din cauza îngrijorărilor legate de utilizarea lor în zone dens populate din Gaza.

După revenirea lui Trump la Casa Albă, suspendarea a fost anulată

Anul trecut, administrația Trump a aprobat o vânzare de aproape 3 miliarde de dolari către Israel, care a inclus peste 35.500 de bombe de același tip. În ianuarie, Washingtonul a aprobat un alt set de vânzări de arme către Israel, cu o valoare totală de 6,67 miliarde de dolari.

Noua tranzacție ar consolida și mai mult capacitatea militară a Israelului, în timp ce războiul din Gaza a provocat zeci de mii de victime palestiniene și a lăsat o mare parte din enclavă grav afectată.

Bombe capabile să provoace distrugeri masive

Bombele de aproape o tonă fiecare au mai multe variante.

Unele sunt concepute pentru a penetra ținte aflate în subteran, în timp ce altele explodează la suprafață și pot produce distrugeri pe o suprafață extinsă.

Armata israeliană a oferit puține informații despre tipurile de bombe și obuze folosite în Gaza. Experți care au analizat imagini ale atacurilor și fragmente recuperate de la locul exploziilor au afirmat că armata israeliană a folosit bombe fabricate în Statele Unite.

Unele dintre aceste lovituri au vizat rețeaua de tuneluri folosită de Hamas, însă atacurile au avut loc și în zone dens populate, unde au fost ucise persoane civile.

SUA și Israel, în ciuda tensiunilor

Noua vânzare vine într-un moment în care relația dintre Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu a trecut prin mai multe momente tensionate, în special în contextul războiului cu Iranul.

În pofida acestor neînțelegeri, sprijinul militar american pentru Israel continuă.

În Gaza, luptele de amploare s-au redus după intrarea în vigoare a unui armistițiu fragil în octombrie, însă atacurile israeliene au continuat.

Mai multe persoane au fost ucise în lovituri efectuate în timpul nopții și până marți, potrivit informațiilor citate de Associated Press.

Israelul afirmă că atacurile sale reprezintă un răspuns la acțiunile militanților Hamas și la încălcări ale armistițiului. Militanții au efectuat atacuri asupra trupelor israeliene.

Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump și unul dintre principalii negociatori americani pentru Orientul Mijlociu, s-a întâlnit luna trecută cu Netanyahu și i-a cerut Israelului să reducă atacurile, în încercarea de a consolida acordul de încetare a focului.

Peste 73.000 de palestinieni, uciși în Gaza

Atacul Hamas asupra sudului Israelului din 7 octombrie 2023 a ucis aproximativ 1.200 de persoane și a dus la luarea a 251 de ostatici, potrivit autorităților israeliene.

Ofensiva israeliană lansată ulterior în Gaza a ucis peste 73.264 de palestinieni, inclusiv persoane ucise după intrarea în vigoare a armistițiului, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, condus de Hamas.

Patru exemplare din cartea pe care Charles Spencer, fratele prințesei Diana, urmează să o lanseze despre viața și moartea surorii sale au fost furate dintr-un camion în Olanda, cu doar câteva zile înainte de publicarea oficială, potrivit Daily Mail.

Poliția olandeză anchetează incidentul, iar o sursă din industria editorială îl consideră „foarte suspect”.

Cartea, intitulată Swan Song: Diana, My Sister, va apărea oficial pe 22 septembrie

Potrivit publicației, exemplarele se aflau într-un camion care transporta cărțile către un depozit din Olanda, de unde urmau să fie distribuite.

Șoferul camionului a parcat peste noapte pentru a se odihni.

Dimineața, acesta a descoperit că vehiculul fusese spart. Hoții au luat doar patru exemplare ale cărții lui Charles Spencer.

Poliția olandeză investighează cazul.

„Nimic de genul ăsta nu s-a mai întâmplat”

Incidentul a atras atenția editurii, mai ales pentru că volumul este unul dintre cele mai așteptate titluri ale perioadei, iar măsurile de securitate au fost stricte pentru a preveni apariția unor fragmente înainte de termen.

O sursă din industria editorială a declarat pentru Daily Mail că furtul este „foarte suspect”.

„Nimic de genul acesta nu s-a mai întâmplat înainte”, a spus sursa, care a adăugat că au fost luate „toate măsurile de precauție posibile” pentru ca informațiile din carte să nu ajungă în presă înainte de publicarea lor.

Cartea urmează să fie serializată înainte de lansare, iar sursa citată de publicația britanică spune că incidentul este tratat „foarte serios”.

Charles Spencer vorbește pentru prima dată pe larg despre sora sa

Swan Song: Diana, My Sister a fost anunțată luna trecută și marchează prima dată când Charles Spencer vorbește „deschis” și „pe larg” despre sora sa mai mică.

Contele Spencer, în vârstă de 62 de ani, spune că a decis să scrie volumul după ce a primit numeroase solicitări pentru interviuri despre Diana, în contextul apropierii împlinirii a 30 de ani de la moartea acesteia, în 1997.

„Scopul acestei cărți este să spun adevărul despre Diana din perspectiva fratelui ei, așa cum am încercat să fac și atunci când am vorbit la înmormântarea ei”, a declarat Spencer la anunțarea cărții.

El a spus că vrea să vorbească în numele surorii sale și să o facă într-o manieră „deschis pozitivă”.

„Am fost copleșit de solicitările pentru interviuri despre Diana”

Charles Spencer a explicat că a simțit nevoia să își pună în scris propriile amintiri după ce, de-a lungul anilor, a citit numeroase relatări despre Diana pe care le consideră neadevărate.

„Am fost copleșit de solicitările pentru interviuri despre Diana”, a spus el.

„Asta m-a convins să îmi notez propriile gânduri și amintiri, o dată pentru totdeauna, în loc să citesc din nou opiniile altora, multe dintre ele bazate pe neadevăruri care au ajuns, în timp, să fie acceptate ca fapte.”

Cartea va fi lansată oficial pe 22 septembrie, la aproape trei decenii de la moartea prințesei Diana.

Imagini mai puțin obișnuite, de după protestul fermierior, surprinse noaptea târziu de Mediafax: mai mulți protestatari au ales să înnopteze pe spațiile verzi din zonele adiacente clădirii Guvernului.

Oameni veniți din mai multe zone ale țării dorm pe jos, direct pe asfalt, în Piața Victoriei, în timp ce alții și-au întins hainele pe spațiul verde dimprejurul Muzeului Antipa.

Evident că, pentru ei, protestul nu a fost doar o oprire de câteva ore.

De altfel, mai mulți protestatari au spus, înaintea evenimentelor de marți, că sunt pregătiți să rămână în București mai multe zile, până când vor obține răspunsuri la revendicările lor.

Fotografiile cu fermierii întinși pe asfalt surprind finalul unei zile lungi: oameni obosiți, în mijlocul Pieței Victoriei, care au ales să rămână acolo după ce protestul a degenerat în confruntări.

Protestul s-a încheiat în jurul orei 22:30.

Informații de context

Protestul anunțat de fermieri pentru marți, 15 septembrie 2026 a degenerat destul de rapid în violențe și distrugeri.

Potrivit Jandarmeriei, aproximativ 26 de persoane au fost duse la sediile de poliție, în timp ce alte 24 (dintre care 8 jandarmi) au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Fermierii vor ridicarea restricțiilor privind exporturile de animale vii, prelungită până la sfârșitul lui 2026, în contextul mai multo focare de pestă ovină și caprină.

Alte solicitări: restricțiile sanitare să fie aplicate în funcție de zonele în care sunt identificate focarele, iar nu pe întreg teritoriul țării, demisia președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu, în legătură cu modul de gestionare a situației epidemiologice.

Fermierii vor despăgubiri acordate pentru culturile afectate de secetă.

Ei reclamă nivelul scăzut al compensațiilor și numărul agricultorilor care ar urma să beneficieze de acestea.

Lista problemelor reclamate de sector mai cuprinde prețurile reduse obținute pentru produsele agricole, costurile ridicate cu carburanții, importurile de cereale din Ucraina și birocrația.

Protestul fermierilor din Piața Victoriei s-a încheiat după o zi tensionată, cu îmbrânceli între manifestanți și jandarmi, gaze lacrimogene, trafic blocat și zeci de persoane duse la poliție.

La finalul zilei, prefectul Capitalei, Andrei Nistor, a pus sub semnul întrebării modul în care s-au desfășurat incidentele și a spus că imaginile filmate de sus i-au atras atenția asupra mișcării mulțimii.

„Al cui a fost protestul de astăzi? Al oierilor, sabotați de huligani? Sau al huliganilor, organizați de ceva timp, în care oierii au fost păcăliți?”, a scris Andrei Nistor într-un mesaj publicat în noaptea de marți spre miercuri.

„De la nivelul solului, nu e vizibil”

Prefectul a povestit că a urmărit protestul din centrul de comandă al Jandarmeriei și că imaginile surprinse de dronă i-au oferit o perspectivă diferită asupra evenimentelor.

„Când era un incident mic într-un loc, jumătate din piață se mișca acolo. De la nivelul solului nu e vizibilă o asemenea organizare. Când însă privești în ansamblu, de sus, totul devine clar”, a transmis Nistor.

El a susținut că o asemenea mobilizare nu ar fi caracteristică unor oameni veniți să protesteze pașnic.

„O asemenea organizare nu o fac oierii veniți să protesteze pașnic!”, a mai spus prefectul.

Informații de context

Oierii și alți fermieri s-au adunat marți în Piața Victoriei pentru a cere soluții la problemele din agricultură.

Printre principalele revendicări s-au numărat reluarea exporturilor de ovine și caprine, despăgubirile pentru animalele sacrificate și măsurile luate în contextul focarelor de pestă sau variolă ovină.

Pe parcursul zilei, situația a devenit din ce în ce mai tensionată.

Mai mulți participanți au forțat cordonul de jandarmi, iar unii au aruncat obiecte către forțele de ordine. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene și au dus mai multe persoane la secțiile de poliție.

Potrivit Jandarmeriei Capitalei, 47 de persoane care au comis fapte antisociale au fost conduse la poliție. Zece jandarmi au fost răniți, iar patru dintre ei au ajuns la spital pentru îngrijiri suplimentare. Au fost aplicate și 15 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 21.500 de lei.

Într-un interviu acordat CBS News și citat de Kyiv Independent, liderul ucrainean a spus că o dronă rusească de tip Shahed aproape a lovit avionul său la decolarea din Moldova, cu câteva zile înainte.

„Avionul meu prezidențial era acolo și de aceea au atacat Moldova”, a spus Zelenski, potrivit CBS News.

Întrebat dacă Rusia a urmărit să îl sperie, nu neapărat să îl lovească direct, președintele ucrainean a fost de acord că aceasta este o posibilitate.

A trecut peste Moldova și România

Incidentul a avut loc pe 8 septembrie.

O sursă citată de The Kyiv Independent a declarat că o dronă suspectată ca fiind rusească, de tip Shahed, a încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și al României și a ajuns foarte aproape de avionul lui Zelenski în momentul în care acesta părăsea Moldova.

Avionul prezidențial ucrainean se îndrepta spre Norvegia, unde Zelenski urma să se întâlnească cu premierul Jonas Gahr Støre înaintea funeraliilor regelui Harald al V-lea.

„Avionul său a fost aproape lovit de o dronă în timp ce decola din Moldova. Aceasta este realitatea cu care se confruntă”, a declarat Støre pentru postul norvegian NRK.

Zelenski: „Nu am spus presei”

După vizita în Norvegia, Zelenski a mers în Islanda și Canada.

La Ottawa, el a semnat un parteneriat pe 100 de ani cu autoritățile canadiene, înainte să pornească spre Ucraina. La întoarcere, președintele ucrainean a trecut din nou prin Republica Moldova.

Potrivit lui Zelenski, și atunci au avut loc atacuri cu drone.

„Nu am spus presei. Da, dar când ne-am întors acasă, din nou, prin Chișinău, au făcut același lucru”, a afirmat el.

Zelenski a sugerat că autoritățile ruse știau că avionul său urma să treacă prin Moldova.

„Nu am încredere în ei. Cred că știau”, a spus președintele ucrainean.

Declarațiile lui Zelenski nu oferă însă dovezi publice care să demonstreze că dronele au fost lansate cu scopul precis de a-i lovi avionul.

Zelenski spune că armistițiul energetic nu funcționează

În același interviu, președintele ucrainean a vorbit și despre armistițiul energetic anunțat pe 14 septembrie de președintele american Donald Trump.

Zelenski a spus că înțelegerea privind oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice nu este, în opinia sa, în vigoare.

El a respins și ideea că Ucraina ar trebui să răspundă cu reținere în fața Rusiei.

„Putin nu respectă și nu vede oamenii slabi și nici măcar nu se gândește să negocieze cu cei slabi”, a spus Zelenski.

„De aceea răspundem. Noi nu atacăm niciodată primii.”

Acțiunile americane au încheiat ședința de marți pe minus, după ce creșterea prețului petrolului și avansul randamentelor de pe piața obligațiunilor au pus presiune pe investitori, potrivit AP.

S&P 500 a pierdut 0,4%, Dow Jones a scăzut cu 0,6%, iar Nasdaq a coborât cu 0,8%.

Randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a urcat la 5%, față de 4,97% la finalul ședinței de luni.

În timpul nopții, randamentul a atins pentru scurt timp 5,04%, relatează AP.

Pragul de 5% a fost depășit pentru prima dată din 2023.

Randamentele mai mari cresc costurile de finanțare pentru guvern, companii și gospodării.

În același timp, obligațiunile devin mai atractive pentru investitori, deoarece oferă venituri mai mari și sunt considerate mai sigure decât acțiunile.

Inflația și datoria guvernamentală – principalele teme de preocupare

„Piața trebuie să depună un efort mai mare pentru a genera creștere a profiturilor, exact într-un moment în care investitorii sunt mai puțin dispuși să plătească evaluări ridicate pentru această creștere”, a declarat Darrell Cronk, președintele Wells Fargo Investment Institute.

Randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a rămas sub 0,50% în 2020, iar revenirea către nivelul actual s-a accelerat în ultimele luni.

Creșterea prețurilor la petrol a alimentat temerile legate de persistența inflației, în timp ce nivelul ridicat al datoriei guvernamentale americane continuă să fie o preocupare pentru piețe.

Petrolul depășește 108 dolari pe baril

Prețul petrolului Brent, referința internațională, a urcat marți cu 2,9%, până la 108,75 dolari pe baril.

Petrolul se află mult peste nivelul de aproximativ 72 de dolari din începutul lunii iulie și de dinaintea războiului cu Iranul, care a început în februarie.

Investitorii se tem că luptele ar putea afecta în continuare transportul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu țiței.

Probabilitate redusă ca Fed să amâne majorarea

Creșterea prețului petrolului complică situația Rezervei Federale americane (Fed).

Inflația rămâne ridicată, iar piețele se așteaptă ca banca centrală să majoreze miercuri rata dobânzii de politică monetară pentru prima dată în ultimii trei ani.

Există în continuare o probabilitate redusă ca Fed să amâne majorarea.

Este posibil să apară noi fluctuații pe piețe

O astfel de decizie ar putea provoca noi fluctuații pe piețe, deoarece investitorii ar putea interpreta măsura drept un semnal că banca centrală acordă mai puțină importanță reducerii inflației.

Fed va publica și noi estimări privind evoluția dobânzilor în următorii ani.

Previziunile oficialilor ar putea oferi piețelor indicii despre direcția politicii monetare.

Companiile de consum, printre cele mai afectate

Acțiunile companiilor care depind de cheltuielile discreționare ale consumatorilor au înregistrat unele dintre cele mai mari scăderi.

Titlurile Chipotle Mexican Grill au pierdut 5,9%, iar Darden Restaurants, compania care deține lanțurile Olive Garden și LongHorn Steakhouse, a scăzut cu 4,3%. Acțiunile Dollar Tree au coborât cu 5,4%.

Dave & Buster’s Entertainment a avut o scădere de 19%, după ce compania a raportat rezultate trimestriale sub așteptările analiștilor.

În sectorul criptomonedelor, Coinbase Global a pierdut 10,1%, iar Robinhood Markets a scăzut cu 3,4%.

Acțiunile companiilor din industrie au fost afectate după ce Senatul american a respins o legislație care ar fi creat un nou cadru de reglementare pentru criptomonede și a cerut restricții suplimentare pentru investițiile președintelui Donald Trump.

Nvidia și AMD recuperează după scăderile recente

Acțiunile din sectorul inteligenței artificiale au avut o evoluție mai stabilă după declinul puternic de luni.

Nvidia a crescut cu 0,6%, după o scădere de 3,4% în ședința precedentă.

Advanced Micro Devices a urcat cu 2,2%.

Companiile din industria AI au susținut creșterea burselor americane până la niveluri record în ultimii ani.

În ultima perioadă, însă, investitorii au devenit mai atenți la evaluările ridicate ale acțiunilor și la amploarea investițiilor în inteligența artificială.

La finalul ședinței, S&P 500 a pierdut 34,25 puncte și a ajuns la 7.585,73 puncte. Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 328,09 puncte, până la 52.093,11 puncte, iar Nasdaq Composite a coborât cu 204,84 puncte, la 25.981,57 puncte.

Scăderile s-au extins și pe alte piețe.

Majoritatea indicilor bursieri din Europa și Asia au încheiat ședința pe minus, dar pierderile au fost mai mici decât cele de luni, când acțiunile din sectorul AI au tras piețele în jos.

În Coreea de Sud, indicele Kospi a scăzut cu 0,9%, după o pierdere de 3,3% în ședința precedentă.

FBI a modificat discret, în această primăvară, regulile care excludeau automat de la angajare persoanele care în trecut au fost implicate în prostituție sau, în copilărie, în acte de bestialitate, potrivit AP.

Kash Patel a susținut că schimbarea nu reprezintă o relaxare a standardelor, ci are scopul de a proteja victimele traficului de persoane sau ale unor abuzuri, pentru ca acestea să nu fie excluse automat din procesul de angajare doar din cauza unor experiențe la care au fost forțate.

Democrații și republicanii îl iau la rost pe Patel

El a precizat că FBI continuă totuși să interzică angajarea unor persoane implicate în prostituție, inclusiv dacă acest lucru s-a întâmplat în ultimii 10 ani.

Întrebarea a venit atât din partea democraților, cât și a republicanilor – senatorul republican John Kennedy l-a chestionat dur pe Patel despre motivul pentru care a acceptat inițial o asemenea propunere din partea subalternilor.

Schimburi acide cu senatorii democrați

Audierea, care a durat mai multe ore, a fost marcată de atacuri personale între Patel și senatorii democrați.

Senatorul Cory Booker l-a criticat dur pe director, acuzându-l de incompetență și comparându-i comportamentul cu cel al unui tânăr imatur.

Patel a răspuns la fel de tăios, îndreptând acuzațiile către Booker și senatorul Adam Schiff.

De asemenea, democrații au adus în discuție concedierile masive ale unor agenți care participaseră la anchete legate de fostul președinte Donald Trump, călătoriile personale ale lui Patel (inclusiv la Jocurile Olimpice de Iarnă din Italia și o excursie de snorkeling la memorialul Pearl Harbor) și folosirea unor citații la adresa jurnaliștilor în cadrul anchetelor privind scurgerile de informații.

Alegerile din noiembrie și rolul FBI

Într-un moment tensionat al audierii, Patel nu a exclus posibilitatea trimiterii unor agenți FBI la secțiile de votare în cazul unor probleme sau al unor sesizări privind interferențe electorale, deși a subliniat că responsabilitatea principală pentru monitorizarea alegerilor revine Departamentului Securității Interne (DHS).

Este de menționat că afirmațiile privind frauda electorală pe scară largă în Statele Unite nu sunt susținute de dovezi – audituri și recontări din 2020 au confirmat victoria lui Joe Biden.

Apărarea bilanțului

Patel și-a lăudat rezultatele la conducerea FBI, susținând că a contribuit la o reducere semnificativă a criminalității, deși scăderea ratelor de infracționalitate în marile orașe americane începuse deja înainte de preluarea mandatului de către Trump.

De asemenea, a respins acuzațiile potrivit cărora concedierile din FBI ar fi fost motivate politic, afirmând că mulți dintre agenți au ales să se pensioneze voluntar, și și-a apărat propriile călătorii comparându-le cu cele ale foștilor directori Christopher Wray și James Comey.

Patru artiști care urmau să participe la turneul lui Ed Sheeran au anunțat marți că se retrag din concerte, la scurt timp după ce rapperul Macklemore a fost scos din program în urma unor declarații pro-palestiniene făcute pe scenă, relatează AP.

Printre artiștii care au renunțat la turneu se numără irlandezii Aaron Rowe și Beoga, formația daneză Lukas Graham și Finneas, fratele și colaboratorul muzical al cântăreței Billie Eilish.

„A fost scos din turneu la decizia promotorului, nu a mea”

Deciziile au venit la câteva ore după ce Ed Sheeran a vorbit public despre plecarea lui Macklemore.

Artistul britanic a susținut că hotărârea nu i-a aparținut, ci a fost luată de promotorii turneului.

„Macklemore a fost scos din turneu la decizia promotorului, nu a mea”, a scris Sheeran pe Instagram.

El a explicat că nu a vrut să-i dezamăgească pe fanii care își făcuseră planuri și nici să abandoneze echipa tehnică și artiștii care depind de turneu pentru veniturile lor.

„Știm foarte bine ce înseamnă genocidul”

Aaron Rowe, unul dintre artiștii chemați să-l înlocuiască pe Macklemore la concertele rămase în Statele Unite, a spus că îl consideră pe Sheeran un prieten și că acesta i-a schimbat viața.

Cu toate acestea, Rowe a decis să plece din turneu.

„Ca irlandezi, știm foarte bine ce înseamnă genocidul, foametea impusă și ocupația violentă”, a transmis el.

Rowe a adăugat că nu poate accepta ca persoane cu o mare putere financiară să reducă la tăcere vocile celor care vor să vorbească despre aceste probleme.

Retragerea a fost „o decizie dificilă”

Și membrii Beoga au invocat istoria Irlandei.

Formația, care cânta alături de Sheeran ca parte a trupei sale de turneu, a spus că susține cauza palestiniană și că este implicată în mișcarea Irish Artists for Palestine.

Finneas și-a reafirmat, la rândul său, sprijinul pentru palestinieni.

„Artiștii nu ar trebui reduși la tăcere atunci când vorbesc pentru cei oprimați”, a scris acesta.

Formația Lukas Graham a descris retragerea drept „o decizie dificilă” și i-a mulțumit lui Sheeran.

Macklemore a strigat „Free Palestine!” înainte de piesa sa de protest „Hind’s Hall”

În mesajul publicat pe rețelele sociale, membrii trupei au criticat ideea că puterea financiară ar trebui să stabilească cine poate vorbi despre anumite subiecte.

Decizia vine după ce Macklemore a anunțat luni că nu mai face parte din turneul lui Sheeran. Rapperul a spus că mai multe săli de concerte din Statele Unite au transmis promotorului că nu îi vor permite să cânte în deschiderea concertelor lui Sheeran.

Conflictul a apărut după concertul din 5 septembrie de pe MetLife Stadium, din New Jersey.

În timpul spectacolului, Macklemore a strigat „Free Palestine!” înainte de piesa sa de protest „Hind’s Hall”.

Grupul de companii controlat de Kraft consideră că Macklermore are un „istoric larg de retorică antisemită”

Artistul a mai spus atunci că criticarea Israelului, a apartheidului sau a genocidului nu reprezintă o critică la adresa evreilor.

Macklemore a susținut că decizia de a-l scoate din turneu a venit după intervenția lui Robert Kraft, proprietarul echipei New England Patriots.

Grupul de companii controlat de Kraft deține și Gillette Stadium, una dintre arenele unde Sheeran urmează să concerteze.

Kraft a declarat că decizia a avut legătură cu comentariile recente ale rapperului, dar și cu ceea ce el a descris drept „un istoric mai larg de retorică și imagini antisemite”, considerate profund ofensatoare pentru comunitatea evreiască.

Sheeran a spus în repetate rânduri că nu vrea ca spectacolele sale să devină forumuri politice

Sheeran a spus că a discutat timp de o săptămână cu reprezentanții mai multor săli pentru a încerca să găsească o soluție, însă decizia promotorului și a arenelor a rămas definitivă.

În același timp, cântărețul britanic a ales să nu intre într-o dezbatere publică despre războiul din Gaza și a adăugat că are propriile opinii despre conflict, dar că preferă ca spectacolele sale să nu devină forumuri politice.

„Îmi folosesc muzica pentru a aduce împreună oameni din toate mediile și culturile”, a transmis artistul.