MediaFax.ro

Lipsa locurilor de parcare și înmulțirea mașinilor au dat peste cap prețurile garajelor din Roma.

Analizele făcute de experți arată că prețurile garajelor din capitala Italiei au crescut cu 3,1% în a doua jumătate a anului 2025. Roma a urcat rapid în topul național al prețurilor fiind depășită doar de Florența.

În prezent, un garaj poate costa până la 200.000 de euro în centrul Romei. În alte zone se plătește între 100.000 de euro și 150.000 de euro pentru un garaj, dar există și cartiere cu prețuri mult mai mici.

Continuarea pe Mediafax Italia.

Compania Revolut a fost implicată, recent, într-o gravă breșă de securitate, după ce informații sensibile ale unor clienți au fost transmise către terți care au pretins că reprezintă o agenție guvernamentală.

Potrivit notificării transmise de Revolut clienților săi pe e-mail și consultată de TechCrunch, este vorba despre mai multe date sensibile.

Datele expuse includeau informații de identitate și de contact ale clienților, inclusiv data nașterii, adresele poștale și de e-mail, precum și numerele de telefon, alături de copii ale documentelor de identitate, inclusiv pașapoarte și permise de conducere. Datele transmnise ar fi putut include, de asemenea, selfie-uri de verificare, extrase de cont și istoricul tranzacțiilor.

„Imediat ce am detectat incidentul, am blocat adresa și am alertat agenția guvernamentală relevantă, precum și autoritățile de aplicare a legii, autoritățile de protecție a datelor și autoritățile de reglementare financiară”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei Revolut pentru Reuters.

Deși reprezentantul companiei a afirmat, pentru TechCrunch, că numărul clienților afectați de acest incident este unul „limitat”, el a subliniat că „sistemele Revolut și fondurile clienților nu au fost afectate”.

Cercetătorul în domeniul securității criptomonedelor, ZachXBT, a declarat că incidentul a afectat, în principal, utilizatori cu averi semnificative.

Revolut are în plan o potențială listare la bursă și vizează o evaluare de până la 200 de miliarde de dolari. De asemenea, Revolut este una dintre cele mai de succes companii europene din domeniul fintech, fără sucursale bancare fizice.

Liderii a trei dintre cele mai mari companii din domeniul inteligenței artificiale, respectiv Elon Musk (xAI), Dario Amodei (Anthropic) și Sam Altman (OpenAI) au convenit că trebuie să încetinească ritmul de dezvoltare a tehnologiei, înainte ca progresele înregistrate să devină o amenințare imposibil de controlat.

Este o rară manifestare de unitate din partea acestora, în contextul în care ei au cheltuit zeci de miliarde de dolari pentru dezvoltarea și îmbunătățirea modelelor de inteligență artificială.

Totul a început după ce directorul general al Anthropic, Dario Amodei, a atras atenția, într-o postare pe blogul său, că riscurile pe care le prezintă instrumentele de ultimă generație de astăzi sunt prea mari pentru a continua dezvoltarea în același ritm vertiginos.

„Trebuie să încetinim ritmul în care îmbunătățim capacitățile modelelor de inteligență artificială. Progresul va părea în continuare rapid, iar noi trebuie să folosim cu înțelepciune timpul pe care îl câștigăm. Dacă nu este ținută sub control, aceasta ar putea depăși capacitatea noastră de a înțelege și controla aceste sisteme și, prin urmare, trebuie abordată cu mare atenție, dacă este cazul”, a spus Amodei în mesajul său.

El a afirmat că progresul AI de la începutul verii, impulsionat de sistemele care se pot perfecționa singure fără intervenția umană, „ar putea depăși capacitatea noastră de a înțelege și controla aceste sisteme și, prin urmare, trebuie abordat cu mare prudență, dacă este cazul”.

La scurt timp după ce Amodei și-a publicat postarea, Musk, CEO-ul SpaceX, a declarat într-o postare pe X: „Dario are dreptate”. Musk a fost cofondator al OpenAI și a înființat propria sa companie de inteligență artificială, xAI, care face acum parte din SpaceX.

De asemenea, și directorul OpenAI, Sam Altman, a declarat pe X că este de acord cu Amodei în ceea ce privește necesitatea unei abordări treptate.

„Angajamentul de a avea evaluatori independenți cu acces similar celui al angajaților este o idee excelentă, iar noi vom proceda la fel”, a scris el, promițând că va oferi mai multe detalii în curând.

Mesajul lui Amodei a venit la câteva zile după ce un fost cercetător al companiei Anthropic a avertizat în această săptămână că inteligența artificială ar putea grăbi dispariția umanității până în 2030.

El a explicat faptul că și-a dat demisia deoarece Anthropic și fostul său angajator, OpenAI, ignorau sau gestionau greșit răspunsul la amenințarea reprezentată de inteligența artificială.

În plus, în această vară, modele OpenAI au ieşit în mod spontan din mediului lor controlat cu prilejul unor teste, conectându-se la internet şi atacând platforma AI Hugging Face.

Echipele de salvare din Indonezia au lansat duminică o operațiune de căutare după ce o navă de pasageri având la bord cel puțin 240 de persoane a pierdut contactul în Marea Java, potrivit CNN. Nava se deplasa din Java de Est spre Kalimantanul de Sud, pe insula Borneo, au anunțat oficialii locali.

Biroul de Căutare și Salvare din Banjarmasin, capitala provinciei Kalimantanul de Sud, a comunicat că a primit o sesizare privind o defecțiune a sistemului de comunicații la bordul navei „Virgo Transport 8”. Nava a comunicat ultima dată în timp ce se îndrepta spre oraș venind dinspre Surabaya, al doilea oraș ca mărime din Indonezia.

Informațiile inițiale indicau faptul că ultima poziție cunoscută a navei era în Marea Java, la aproximativ 148 de kilometri de un debarcader din Banjarmasin. Conform listei oficiale de pasageri, la bord se aflau 241 de persoane.

Nu sunt informații confirmate despre victime. Totuși, unele surse vorbesc despre o persoană decedată și peste 100 dispărute, în timp ce alte 100 ar fi fost recuperate.

Arianto Ardi, șeful operațiunilor din cadrul agenției de salvare din Banjarmasin, a confirmat pierderea contactului cu nava și a precizat că echipe de salvare au fost trimise în zonă.

„Am stabilit un punct de comandă operațională la Trisakti”, a declarat Arianto.

În zona în care se desfășoară misiunea de căutare au fost condiții meteorologice nefavorabile.

Partidul Reform UK condus de Nigel Farage a primit două donații uriașe vineri și sâmbătă. Potrivit Al Jazeera, doi miliardari din domeniul criptomonedelor au dăruit partidului de extrema dreaptă o sumă impresionantă. Miliardarul britanic Christopher Harborne a anunțat sâmbătă că a donat 48,7 milioane de dolari (36 de milioane de lire sterline).

Harborne a explicat că este un „gest filantropic” față de țară adăugând că s-a simțit „inspirat” să egaleze contribuția făcută cu 24 de ore mai devreme de un alt miliardar, Ben Delo. Harborne, în vârstă de 63 de ani, este un investitor în criptomonede stabilit în Thailanda, iar Delo, în vârstă de 42 de ani, este cofondatorul platformei de tranzacționare a criptomonedelor BitMEX.

Cele două donații au valoarea de 97 de milioane de dolari. Liderul partidului Reform UK, Nigel Farage, a salutat contribuțiile într-un mesaj publicat pe platforma X.

„Știți ce vor Ben Delo și Christopher Harborne? Nimic. Doar un guvern care să repare Marea Britanie. Iar asta va oferi Reform UK”, a scris Farage.

Donațiile apar chiar în timpul unor controverse privind finanțele partidului. La începutul săptămânii, Poliția Metropolitană din Londra a confirmat lansarea unei anchete penale pentru a stabili dacă Reform UK a acceptat donații ilegale din străinătate.

Reform UK este succesorul partidului Brexit Party, fondat de Farage, care și-a schimbat numele în 2021. Nigel Farage, care a jucat un rol important în mișcarea pentru Brexit, s-a prezentat multă vreme drept o figură anti-sistem și a cunoscut o creștere a popularității pe măsură ce alegătorii au devenit tot mai dezamăgiți de Partidul Conservator și de Partidul Laburist.

Aceste două partide au dominat istoric scena politică britanică, însă scăderea drastică a nivelului de trai din ultimii ani și probleme legate de imigrație au alimentat cererea pentru alternative.

În prezent, Reform UK se situează pe locul al doilea în sondajele din Marea Britanie, fiind creditat cu aproximativ 23,6% din intențiile de vot. Partidul condus de Nigel Farage este depășit de Partidul Laburist care are în jur de 25,3%.

Chiar dacă are un scor bun, Reform UK este într-o ușoare pierdere de teren. O perioadă lungă a condus în unele sondaje pe fondul nemulțumirilor legate de imigrație.

Kirilo Budanov, șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a anunțat, în acest weekend, când ar fi putea fi reluate negocierile trilaterale SUA-Rusia-Ucraina.

Budanov, citat de presa ucraineană, a declarat reporterilor în marja unei conferințe de la Kiev că țara se pregătește pentru perspectiva unor noi negocieri la care să participe Rusia și Statele Unite.

„Ne pregătim. În octombrie”, a spus Budanov, potrivit Reuters, care citează presa ucraineană.

Anunțul său vine la câteva zile după ce emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au purtat discuții atât la Moscova, cât și la Kiev. A fost prima lor vizită de acest fel atât la Moscova, dar și în capitala ucraineană.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova nu exclude reluarea negocierilor de pace, subliniind că este prea devreme pentru a spune când și unde ar putea avea loc astfel de discuții.

La începutul acestei săptămâni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că Emiratele Arabe Unite, Elveția și Turcia se numără printre țările luate în calcul pentru următoarea rundă de negocieri trilaterale.

El a mai punctat faptul că negocierile trebuie să ducă la rezultate concrete și nu doar să mențină contactul diplomatic dintre părți.

Ultimele negocieri trilaterale SUA-Rusia-Ucraina au avut loc în acest an, în luna februarie, la Geneva. Întâlnirea dintre delegațiile celor trei țări a avut loc cu doar câteva zile înainte ca SUA să lanseze, împreună cu Israelul, un război împotriva Iranului.

O altă rundă, care trebuia să aibă loc în luna martie la Abu Dhabi, a fost amânată din cauza operațiunii „Epic Fury” împotriva Teheranului.

Deocamdată, nu a fost stabilită oficial nicio dată sau locație pentru o astfel de întâlnire. Nici Washingtonul, nici Moscova nu au confirmat public că pregătirile pentru negocieri sunt în desfășurare.

Ucraina luptă împotriva Rusiei și în Africa. Potrivit CNN, aproximativ 15 specialiști ucraineni lucrează în Mali, unde instruiesc luptătorii locali în utilizarea dronelor. Totodată, ucrainenii îi ajută pe localnici să desfășoare operațiuni împotriva unităților rusești.

Militarii ucraineni au activat și în Sudan unde au instruit forțe din mai multe țări din Orientul Mijlociu în lupta împotriva dronelor iraniene Shahed.

În schimb, Kievul primește acorduri de cooperare în domeniul securității și muniție. Ucrainenii transmit experiența în utilizarea dronelor și dobândesc abilități de luptă în deșert.

Jurnaliștii americani mai relatează despre participarea militarilor ucraineni la operațiuni în apropierea orașului Kidal, Mali. Anterior, Rusia a acuzat Ucraina că îi sprijină pe rebelii tuaregi.

În Libia, operatorii ucraineni de drone maritime, de pe o bază din Misurata, desfășoară operațiuni împotriva „flotei clandestine” ruse.

După destrămarea grupului Wagner, Moscova a creat Corpul African, care sprijină regimurile aliate Kremlinului.

Rusia trimite militari și mercenari în Africa pentru a-și extinde influența geopolitică, a obține acces la resurse naturale valoroase și a recruta luptători pentru războiul din Ucraina. În schimbul sprijinului militar, rușii primesc acces exclusiv la mine de aur, diamante și alte materii prime din țări precum Republica Centrafricană, Mali sau Sudan.

Moscova încearcă să umple golul lăsat de retragerea trupelor occidentale din zona Sahel (Mali, Niger, Burkina Faso) și să obțină accesul la porturi și baze aeriene strategice pe continent. În plus, Rusia folosește rețele de recrutare și promisiuni false de locuri de muncă pentru a ademeni cetățeni africani, trimițându-i ulterior pe frontul din Ucraina.

Trupele ruse oferă protecție noilor junte militare care au preluat puterea prin lovituri de stat în Africa de Vest și Centrală. Ruși asigura securitatea și supraviețuirea noilor lideri în schimbul alianței politice și economice cu Rusia.

Pe fondul unui război comercial fără precedent între Ottawa și Washington, telefoanele celor mai importanți lideri europeni au început să sune, primind un apel transatlantic. Premierul canadian Mark Carney făcea presiuni pentru a duce relația dintre Ottawa și Bruxelles la un alt nivel.

Potrivit informațiilor publicate de The Wall Street Journal (WSJ), pentru a diminua efectele divorțului economic de Washington, Carney a propus inclusiv crearea unui titlu neoficial, dar ambițios: „Membru Asociat al Uniunii Europene”. Ce este interesant de menționat în acest sens este faptul că UE, care nu este cunoscută pentru aplicarea flexibilă a regulilor de aderare, este deschisă la această idee, afirmă oficiali de ambele părți, potrivit WSJ.

Ziarul notează că premierul canadian și-a însărcinat trimisul special în Europa să exploreze cele mai ambițioase posibilități, cu excepția aderării depline la UE sau la piața sa comună, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune.

Discuțiile tehnice dintre cele două părți vizează o serie de domenii economice, energetice, dar și de securitate strategică.

WSJ notează că planul include integrarea informală a Canadei în piața unică europeană de 21.000 de miliarde de dolari pe lanțuri critice de aprovizionare precum energie, inteligență artificială, minerale critice pentru baterii și semiconductori, dar și în sectorul de apărare.

De asemenea, se poartă discuții și pentru eliminarea vizelor de muncă și de reședință pentru cetățenii canadieni în UE, alături de includerea Canadei în programele europene de schimb studențesc de tip Erasmus.

În plus, cele două părți discută despre instalarea de cabluri submarine care să lege Europa de Canada, precum și despre construirea în comun a unor centre de date, a unor soluții de stocare în cloud și a unor noi rețele de sateliți, aflate în afara sferei de influență a giganților tehnologici americani.

Potrivit WSJ, Canada a făcut deja câțiva pași în încercarea de apropiere de Europa, semnând contracte economice și militare ample. Canada a finalizat achiziția de submarine germane în valoare de 25 de miliarde de dolari, acord formalizat în cadrul summitului NATO.

De asemenea, diplomații canadieni și europeni au întocmit și o serie de priorități comune pentru reducerea dependenței de tehnologia și armamentul american. Inclusiv o parte dintre oficialii implicați au renunțat din precauție la utilizarea platformelor digitale americane precum Gmail sau WhatsApp.

Și președintele Finlandei, Alexander Stubb, a rezumat sugestiv atmosfera convorbirilor sale regulate cu premierul Carney.

„Nu ar fi minunat dacă Canada ar fi al 28-lea stat al Uniunii Europene, în loc să devină al 51-lea stat al Statelor Unite?”, a spus acesta, mai scrie WSJ.

Deși miza este una ambițioasă, ea întâmpină provocări majore. Două treimi din exporturile canadiene sunt în continuare spre SUA, în timp ce economia UE crește de două ori mai lent decât cea a  Washingtonului.

În plus, zece state membre UE nu au ratificat încă acordul comercial (CETA) semnat cu Canada în urmă cu un deceniu. De asemenea, confruntându-se cu separatiștii din Alberta și Quebec, Ottawa ar putea fi reticentă să renunțe la orice formă de suveranitate pentru a se alătura UE.

Pe de altă parte, săptămâna viitoare, joi, premierul canadian Carney se va adresa Parlamentului European pentru a-și detalia viziunea privind apropierea de Europa. De asemenea, cele două părți vor anunța în curând, în cadrul unui summit bilateral, crearea unor noi grupuri de lucru menite să transforme ideile în proiecte concrete.

Orientarea Canadei către Europa reprezintă un moment de „întoarcere în viitor” pentru o țară care, cu puțin timp înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, avea un volum de comerț mai mare cu Europa decât cu America.

11 polițiști dintr-o regiune din centrul Italiei sunt acuzați că nu și-au îndeplinit obligațiile de serviciu. Lista cu acuzații este lungă și cuprinde printre altele cea de folosire a mașinilor de Poliție în scop personal.

În timpul turelor de noapte, polițiștii ar fi dormit în autospeciale, ar fi mers în localuri și ar fi raportat misiuni false. De asemenea, ei ar fi refuzat unele misiuni.

Într-un caz se vorbește despre furtul unor ciocolate dintr-o stație de carburanți. Polițiștii resping toate acuzațiile.

Continuarea pe Mediafax Italia.

Salvamont Argeș anunță că misiunea a început sâmbătă la Vârful Mircii din Munții Făgărașului. Un turist a căzut de la mare înălțime. Pentru recuperarea cadavrului acționează și salvamontiștii din Sibiu.

„Toți salvatorii montani ai Serviciului Public Județean Salvamont Argeș, structura profesionistă de salvare montană a Consiliului Județean Argeș, sunt, de ieri după-amiază, mobilizați într-o misiune dificilă în Munții Făgăraș, la Vârful Mircii. Un turist a căzut aproximativ 200 de metri, accidentul fiind, din păcate, mortal. În acest moment, echipele SalvamontArgeș și SalvamontSibiu acționează pentru recuperarea și evacuarea trupului neînsuflețit”, au transmis reprezentanții Salvamont.

Echipele de intervenție au transmis că misiunea este dificilă și ar putea ține mai mult decât se estima inițial.

„Zona este foarte expusă și dificilă, iar salvatorii montani sunt pe munte de multe ore, după o noapte de intervenție. Oboseala este mare, însă întreaga echipă rămâne concentrată asupra misiunii. În aceste condiții, vă rugăm să înțelegeți că eventualele intervenții solicitate în alte zone pot avea un timp de răspuns mai mare decât în mod normal. Vă rugăm să nu vă supraestimați puterile, să evitați traseele dificile și zonele expuse și să vă planificați cu responsabilitate fiecare drumeție. Salvatorii montani sunt oameni. Și ei obosesc. Astăzi, toți sunt acolo unde este cea mai mare nevoie de ei”, a precizat Salvamont.

Victima este un turist străin. Inițial, echipele Salvamont au încercat să transporte cadavrul cu un elicopter, dar s-a renunțata la misiune din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.

Peste o sută de persoane s-au adunat la Place du Souvenir Africain din Dakar, o piață cu vedere la Oceanul Atlantic, înconjurate de portretele unor personalități proeminente din Africa și diaspora sa, pentru a saluta flacăra înaintea Jocurilor Olimpice de Tineret de luna viitoare, relatează AP.

Evenimentul, care se desfășoară între 31 octombrie și 13 noiembrie, va reuni aproximativ 2.700 de tineri sportivi care vor concura în 35 de sporturi în Dakar și în orașele apropiate Diamniadio și Saly.

Jocurile Olimpice de Tineret, organizate pentru prima dată la Singapore în 2010, sunt o versiune mai restrânsă a Jocurilor Olimpice, destinată sportivilor cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani.

Flacăra a fost purtată sâmbătă de 100 de femei senegaleze, cunoscute sub numele de „lingeer” – un titlu pentru regine sau femei regale în wolof, una dintre principalele limbi ale Senegalului. Printre acestea s-au numărat actori influenți din sectoarele cultural, sportiv și economic.

Președinta Comitetului Internațional Olimpic, Kirsty Coventry, din Zimbabwe, a declarat că Jocurile vor fi un „moment de mândrie” pentru Senegal și pentru continent.

„Toți cei care vor veni în Senegal în câteva săptămâni vor pleca știind că Africa și Senegalul sunt capabile și de neoprit, iar tânăra noastră generație va schimba lumea”, a declarat Coventry mulțimii adunate.

Flacăra a părăsit joi capitala Greciei, Atena, unde a fost aprinsă folosind razele soarelui și o oglindă parabolică, urmând tradiția olimpică, înainte de a fi înmânată Senegalului pe Stadionul Panathenaic.

Va începe luni un tur de 3.600 de kilometri (2.237 de mile) prin Senegal, călătorind prin toate cele 14 regiuni cu peste 400 de purtători de torță senegalezi, înainte de a se întoarce în capitală pentru ceremonia oficială de deschidere.

Nuca de betel, o sămânță de fruct din palmierul areca, este considerată a patra substanță psihoactivă cea mai utilizată din lume, după cofeină, alcool și nicotină. Aproximativ 1 din 10 persoane astăzi, în mare parte în Asia și Pacific, practică tradiția de a mesteca o nucă de betel procesată amestecată cu var stins, potrivit CNN.

Varul stins, cunoscut și sub numele de hidroxid de calciu, este esențial pentru declanșarea unei reacții chimice care accelerează absorbția compusului psihoactiv arecolina în fluxul sanguin. Utilizatorii experimentează o ușoară euforie și o stare de alertă sporită atunci când mestecă lichidul.

„Arheologii au crezut mult timp că cele mai vechi tradiții de consum de droguri au apărut acum aproximativ 13.000 de ani, când vânătorii-culegători nomazi au început să domesticize plante și să trăiască permanent într-un singur loc ca fermieri”, a scris Adam Brumm, profesor de arheologie la Centrul Australian de Cercetare pentru Evoluția Umană din cadrul Universității Griffith, într-un e-mail.

În timpul așa-numitei Revoluții Neolitice, fermierii din ceea ce este acum Israelul au fabricat pentru prima dată bere din orz. Iar mestecarea nucilor de betel a avut loc în Asia de Sud-Est încă de acum 4.000 de ani, conform dovezilor anterioare.

Însă echipa lui Brumm a descoperit dovezi că vânătorii preistorici sugeau nuci de betel întregi acum între 25.000 și 16.000 de ani. Această practică ar putea reprezenta cel mai vechi exemplu cunoscut de consum de droguri de către oameni, care a evoluat în mestecarea nucilor de betel, care rămâne atât de populară și astăzi.

Manifestațiile din Chile, organizate cu ocazia celei de-a 53-a aniversări a loviturii de stat a generalului Pinochet din 11 septembrie 1973 împotriva președintelui socialist Salvador Allende, au dus la arestarea a 284 de persoane vineri și sâmbătă, inclusiv 31 de minori, a anunțat ministrul Securității Publice, Martín Arrau, pe rețeaua X.

Mii de oameni au ieșit în stradă pentru a condamna dictatura militară care a lăsat peste 3.200 de victime, morți sau dispăruți, potrivit Le Figaro. Pentru prima dată de la revenirea democrației în 1990,  aniversarea nu a fost marcată de o ceremonie oficială. „Așa cum nu pot șterge istoria, nu le pot cere nici concetățenilor noștri să fie condamnați de istoria noastră pentru a nu putea privi spre viitorul națiunii noastre”, a declarat președintele de dreapta José Antonio Kast într-un discurs rostit vineri în statul Los Ríos, din sudul țării.

În timpul demonstrațiilor, protestatarii au aruncat cu pietre și bețe în poliție, care a răspuns cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă antirevoltă, potrivit autorităților. Printre cele 284 de persoane arestate (cu 80% mai multe decât în ​​urmă cu un an) se numără 16 străini și 31 de minori, a explicat ministrul Arrau.

Ministerul Securității Publice a înregistrat, de asemenea, 198 de „acte de violență”, precizând că nimeni nu a fost rănit. „Vom continua să fim fermi, să confruntăm violența și să protejăm pacea familiilor chiliene”, a declarat ministrul. Principalele demonstrații au avut loc la Cimitirul General din Santiago, unde se află mausoleul familiei Allende. Printre cei prezenți s-au numărat fiica sa, fosta senatoare Isabel Allende, și fostul președinte de stânga Gabriel Boric.

Mitinguri au avut loc și la Palatul La Moneda, unde Salvador Allende a rezistat loviturii de stat până la sinucidere, și la Stadionul Național, un loc folosit ca centru de detenție și tortură în timpul dictaturii.

Niciodată până acum un concert la Paris nu a reunit atâtea vedete internaționale.Sâmbătă seara, pentru primul concert parizian al lui Céline Dion, fosta primă doamnă a SUA, Michelle Obama, a traversat Atlanticul și și-a ocupat locul în public cu discreție absolută. Oprah Winfrey, vedeta prezentatoare de televiziune americană, a stat vizavi de Céline în tribune, relatează Le Figaro.

Animatorul Disney Andreas Deja (Frumoasa și Bestia, Regele Leu, Mica Sirenă, Aladdin) a călătorit din Los Angeles – o călătorie dus-întors de peste 20 de ore – special pentru a-și aplauda idolul. Cântăreața country canadiană Shania Twain a făcut și ea călătoria, la fel ca și cei trei fii ai lui Céline, René-Charles, Nelson și Eddy, și fratele ei, Michel.

Céline Dion a plâns pe scenă la Paris în timp ce susținea primul ei concert live în mai bine de șase ani, după o pauză lungă pentru probleme de sănătate, potrivit The Guardian.

Adresându-se publicului la spectacolul cu casa închisă sâmbătă, Dion vizibil emoționată le-a spus că este „uimitor că suntem cu toții împreună”.

Ea a adăugat: „Am făcut o promisiune. Am promis să mă întorc și să fiu din nou pe scenă. Iată-mă cântând pentru voi și cântând pentru mine. Vă mulțumesc foarte mult pentru sprijinul și răbdarea voastră. Sunt tot ce sunt pentru că mă iubiți.”

Ultima dată când a interpretat un set complet a fost în 2020, ca parte a turneului său Courage, dar nu a putut continua etapa nord-americană planificată pentru 2022, după ce a fost diagnosticată cu sindromul persoanei rigide (SPS) în 2022.

SPS este o tulburare neurologică autoimună rară care provoacă adesea rigiditate musculară și spasme dureroase de severitate variabilă, cauzate de atacul eronat al organismului asupra celulelor nervoase sănătoase. Nu există un tratament cunoscut pentru această afecțiune.

După ce a fost diagnosticată, Dion s-a retras din lumina reflectoarelor și a mai cântat doar de trei ori pentru scurt timp de atunci: la un spectacol virtual la un eveniment caritabil pentru lucrătorii din domeniul sănătății în timpul pandemiei de Covid în 2020, la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară din 2024 de la Paris, unde a cântat piesa „Hymne à l’amour” a lui Édith Piaf, și la finalul spectacolului creatorului de modă Elie Saab de la Riyadh, Arabia Saudită, mai târziu în același an.

Spectacolul de la Paris este primul dintre cele 26 de spectacole pe care Dion urmează să le susțină în arenă, numărul acestora crescând de la 10, inițial datorită cererii mari de bilete. Dion și-a anunțat pentru prima dată revenirea pe 30 martie, de ziua ei de naștere, toate biletele pentru spectacole – estimate la aproximativ 1.170.000 – epuizându-se în câteva ore de la punerea în vânzare. Se pare că peste 9 milioane de fani au încercat să le cumpere.

Confruntați cu vânturi puternice și schimbătoare, pompierii din Croația, ajutați de mai multe avioane de bombardament încărcate cu apă, nu au reușit încă să controleze incendiul, care a izbucnit joi seară în vestul insulei Brac, una dintre cele mai mari insule din Marea Adriatică croată, în largul coastei orașului Split, potrivit Le Figaro.

După ce a ars aproximativ 3.000 de hectare de păduri de pini și tufișuri, incendiul s-a apropiat sâmbătă seara de locuințe din orașul Milna, cu aproape o mie de locuitori. „Incendiul este activ în apropiere de Milna. Toate echipele sunt mobilizate pentru a preveni extinderea acestuia în zonele locuite”, a declarat comandamentul serviciului național de pompieri pe site-ul său web cu puțin înainte de miezul nopții, adăugând că a activat sistemul de alertă publică prin telefon, dar fără a menționa nicio evacuare organizată în acest moment.

Aproape 180 de pompieri, împreună cu aproximativ 50 de vehicule, s-au luptat cu incendiile vineri și sâmbătă. Întăriri de 44 de pompieri și 16 vehicule au fost trimise pe insulă seara, potrivit autorităților.

Lovită de mai multe valuri de căldură extremă și de lipsa precipitațiilor, la fel ca o mare parte a Europei, Croația a cunoscut o vară deosebit de secetoasă, creând condiții ideale pentru răspândirea incendiilor forestiere.

La mijlocul lunii august, un incendiu violent a devastat zona din jurul orașului Omiš, în regiunea centrală de coastă, ucigând o persoană și rănind aproximativ 40, inclusiv aproximativ zece grav. Alte două persoane au murit în spital în săptămânile de după incendiu. Într-o singură noapte, flăcările au distrus sau avariat aproape 60 de case și clădiri rezidențiale, zeci de mașini și aproximativ 1.000 de hectare de teren. Pagubele au fost estimate la aproximativ 110 milioane de euro.

Elena Rybakina, în vârstă de 27 de ani a câștigat al treilea turneu de Grand Slam, după Wimbledon în 2022 și Australian Open în ianuarie, unde a învins-o și pe Sabalenka la Melbourne. Și, deși belarusa încă conduce recordul în meciuri directe (10-8), ea a pierdut cele mai importante meciuri. Ea a fost deja victima noii regine a circuitului la sfârșitul sezonului trecut în finala WTA, relatează Le Figaro.

Născută la Moscova, dar reprezentând Kazahstanul în circuit din 2018, Rybakina a devenit a treia jucătoare a secolului XXI care a câștigat Australian Open și US Open în același an, după Angelique Kerber (2016) și… Aryna Sabalenka (2024). Vizibil nervoasă, dubla campioană en-titre a fost doborâtă în al cincilea game al primului set și nu a reușit niciodată să-și revină. Cu toate acestea, Rybakina a reușit doar 27% din primele servicii din acel set – o cifră demnă. Dar foarte solidă de la linia de fund, spre deosebire de adversara sa (15 erori neforțate la 5), ​​ea a făcut logic diferența.

În setul al doilea, jucătoarea bielorusă a reușit să-și controleze nervii. După ce a irosit două mingi de set la 5-4 pe serviciul Rybakinei, ea a făcut diferența la a treia minge de set cu un retur superb, spre încântarea publicului de pe stadionul Arthur Ashe. Visul de a câștiga trei meciuri consecutive era din nou la îndemâna jucătoarei care câștigase 19 titluri consecutive în New York.

Însă Rybakina a avut ultimul cuvânt în ultimul set. Fără nicio îndoială. Cu un dublu break și un al doilea break la fileu. În ciuda a două duble greșeli, când a venit momentul să se încheie meciul, ea a câștigat titlul cu un al doisprezecelea și ultim as după 2 ore și 21 de minute de joc. Bucuria ei reținută a contrastat puternic cu furia belarusei, care, într-un acces de furie, și-a aruncat racheta după această ultimă înfrângere într-o finală de Grand Slam. A patra în ultimele cinci finale.

Suedia va merge la urne duminică, într-un scrutin extrem de strâns, în care extrema dreaptă ar putea intra la guvernare pentru prima dată dacă partidele de dreapta din țară reușesc să formeze o majoritate, potrivit The Guardian.

Cele mai recente sondaje de opinie arată că alianța opoziției de centru-stânga este în avantaj, Magdalena Andersson din partea social-democraților fiind favorită să devină din nou prim-ministru după patru ani în opoziție, însă avansul blocului său s-a redus considerabil în ultimele zile ale campaniei.

În 2022, actualul prim-ministru, Ulf Kristersson, liderul partidului Moderați de centru-dreapta, a încălcat un tabu de mult timp pentru a încheia o înțelegere cu Democrații Suedezi (SD) de extremă dreapta, astfel încât coaliția sa minoritară să poată forma un guvern.

Acordul respectiv i-a conferit SD o influență exagerată asupra politicii guvernamentale, în special în ceea ce privește criminalitatea și imigrația, iar Kristersson a mers acum mai departe, promițând posturi ministeriale pentru SD dacă va fi readus la putere.

Alegerile au loc la câteva zile după ce partidul german Alternativa pentru Germania (AfD) a ocupat primul loc în alegerile din landul Saxonia-Anhalt și în timp ce Marine Le Pen conduce sondajele pentru votul prezidențial de anul viitor din Franța.

Experții juridici și în drepturi civile au avertizat că un astfel de rezultat ar putea submina și mai mult reputația de lungă durată a Suediei de campion mondial al drepturilor omului, reputație care s-a deteriorat semnificativ sub actualul guvern.

Președintele SUA, Donald Trump, a locuit în conacul în stil Tudor din Queens până la vârsta de 4 ani. Tatăl său, dezvoltatorul imobiliar Fred Trump, a construit casa în cartierul prosper Jamaica Estates în 1940. Familia nu a mai deținut-o de ani de zile, potrivit AP.

Prețul de vânzare, de 1,93 milioane de dolari, a apărut vineri pe site-urile imobiliare după ce un cumpărător, al cărui nume nu a fost dezvăluit, a încheiat un contract în iulie.

Vânzătorul, Tommy Lin, a cumpărat casa cu cinci dormitoare și trei băi anul trecut pentru 835.000 de dolari, după ce aceasta a stat goală și neglijată ani de zile.

Lin, dezvoltator imobiliar, a cheltuit încă 500.000 de dolari pe o renovare interioară de opt luni, care a adăugat facilități precum o bucătărie, podele din lemn în spic de hering și băi de tip spa, a relatat New York Post.

Casa și-a schimbat proprietarul de mai multe ori în ultimii ani, inclusiv pentru 2,14 milioane de dolari la câteva luni după ce Trump a devenit președinte în 2017, potrivit Zillow.

Cumpărătorul a fost o entitate numită Trump Birth Home LLC, iar casa a fost oferită pentru scurt timp spre închiriere pe Airbnb, împreună cu copii ale unui decupaj de carton în mărime naturală cu Trump, copii ale cărții sale „Arta tranzacționării” și o copertă înrămată a revistei People cu Trump.

A fost din nou scoasă la vânzare în 2019, la un preț cerut de 2,9 milioane de dolari, dar a rămas nevândută până când Lin a achiziționat-o.

Între timp, a relatat Post, casa a ajuns într-o stare de paragină, cu pagube provocate de apă și mucegai de la o țeavă spartă, iar o colonie de pisici sălbatice s-a stabilit acolo unde Trump și-a petrecut primii ani din viață.

Președintele american, acum în vârstă de 80 de ani, s-a îmbogățit din afacerile imobiliare – construind Turnul Trump, care îi poartă același nume, în Manhattan și locuind acolo timp de decenii – înainte de a-și valorifica faima și averea în politică.

În calitate de președinte, își supraveghează propria renovare rezidențială: adaugă o sală de bal masivă la Casa Albă și împodobește Biroul Oval cu genul de corpuri de iluminat placate cu aur, care sunt o caracteristică a proprietăților și esteticii sale.

Evenimentul a reunit aproximativ 20.000 de persoane la numeroasele mese care au însumat mai bine de 5 kilometri. „Masa care unește”, lungă de 5.055 de metri, a fost amplasată de-a lungul Bulevardului Unirii până la Piața Constituției, în fața Palatului al Parlamentului.

„Așa ceva trăiești o dată-n viață! A fost o atmosferă incredibilă azi, în centrul Capitalei, unde 20.000 de oameni s-au așezat la cea mai lungă masă din lume, de 5 km.

Și, da, am bătut recordul mondial! Un reprezentant Guinness World Records, prezent la fața locului, a certificat recordul.

Dar nu doar despre asta a fost vorba. Ci despre comunitate, despre solidaritate, despre prietenii care se leagă între oameni care aleg să stea împreună la aceeași masă pentru o cauza nobilă: să contribuie la construcția primului spital de psihiatrie pediatrică din România”, se arată într-o postare pe Facebook a Primăriei Municipiului București.

Primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, i-a felicitat în aceeași postare pe organizatorii de la „Masa care unește” pentru că au reușit să-i scoată pe bucureșteni din casă, să-i așeze împreună la aceeași masă:

„A fost o mare sufragerie astăzi, în Piața Constituției. Așa cum îmi place mie să spun, că vreau să avem un oraș ca o sufragerie, ei bine, a fost, literalmente, un oraș sufragerie!”, a declarat edilul.

Primarul Ciucu a mulțumit Fundației Metropolis care, din banii adunați azi din donații, continuă construcția primului Spital de Psihiatrie Pediatrică din România, care se ridică în curtea Spitalului „Prof. Dr. Alexandru Obregia”.

Evenimentul din capitala României a fost relatat și de presa internațională. Associated Press scrie că banii strânși în urma evenimentului vor fi folosiți pentru construirea unui centru psihiatric pediatric de 3.900 de metri pătrați în cadrul complexului Spitalului Obregia din București. Acesta este finanțat din donații și sponsorizări private și va costa aproximativ 16,5 milioane de euro, potrivit Fundației Metropolis, care susține proiectul de construcție.

„Este un proiect care a pornit de la o nevoie reală”, declară fundația pe site-ul său. „Secția actuală a Spitalului Obregia funcționează într-un spațiu vechi, supraaglomerat, care nu mai satisface nevoile medicale și emoționale ale copiilor… Înseamnă șansa de a aduce mai aproape de realitate un spital care va beneficia anual peste 5.700 de copii care se confruntă cu boli mintale severe.”

Fundația afirmă că numărul copiilor diagnosticați cu tulburări mintale grave, cum ar fi depresia, tulburările de comportament, consumul de substanțe, autismul și ADHD, a „crescut alarmant” în România, de la 3.839 în 2018 la peste 5.600 în 2024.

Clinica actuală de psihiatrie pediatrică a spitalului are 62 de paturi, dar există secții cu multe paturi care nu au băi proprii, potrivit fundației. De asemenea, se precizează că lipsa de spațiu a vechii unități poate face dificile discuțiile private cu pacienții și familiile acestora.

Noua clădire cu cinci niveluri va găzdui cabinete medicale, săli de terapie ocupațională și realitate virtuală, spații senzoriale și educaționale, spații dedicate relaxării, precum și o secțiune dedicată tratării dependenței în rândul adolescenților.

Recordul Guinness anterior pentru cea mai lungă masă realizată din materiale reciclate a fost deținut tot de Bloom the World, cu o lungime de 2.782 de metri, în orașul Alba Iulia și a fost înregistrat la aceeași dată anul trecut.

Filmul în limbile română și romani este o coproducție România-Germania-Belgia și reprezintă debutul Alinei Șerban în regie, scrie Gândul.

Alina Șerban este prima regizoare romă din România care prezintă un lungmetraj în cadrul Festivalului de Film de la Veneția.

Filmul povestea Rebecăi, o tânără romă care se pregătește să părăsească centrul de plasament în care a crescut. Ea își pune speranțele în eliberarea tatălui său din închisoare, convinsă că acesta îi va putea oferi stabilitatea și sentimentul de familie pe care și le dorește. Trecerea la viața independentă se dovedește însă mai dificilă decât se aștepta.

Din distribuție fac parte Denisa Farcaș, Sorin Mihai, Angelina Pavel, Vanessa Dancea, Raisa Mihai, Alexandru Stancu, Alina Berzunțeanu și Natalia Călin, alături de 16 copii și tineri rezidenți ai centrelor de plasament Casa Iosif și Casa Sara, din cadrul Ansamblului Social Creștin Măgurele din București.

Filmul „Eu contez” a fost selectat în secțiunea Venice Spotlight, secțiune dedicată filmelor caracterizate prin inovație și creativitate.

Alina Șerban a mai fost prezentă și la ediția din 2023 a Festivalului de Film de la Veneția, în secțiunea Orizzonti, parte din distribuția lungmetrajului „Housekeeping for Begginers”, în regia lui Goran Stolevski.

Filmul în limbile română și romani este o coproducție România-Germania-Belgia și reprezintă debutul Alinei Șerban în regie, scrie Gândul.

Alina Șerban este prima regizoare romă din România care prezintă un lungmetraj în cadrul Festivalului de Film de la Veneția.

Filmul povestea Rebecăi, o tânără romă care se pregătește să părăsească centrul de plasament în care a crescut. Ea își pune speranțele în eliberarea tatălui său din închisoare, convinsă că acesta îi va putea oferi stabilitatea și sentimentul de familie pe care și le dorește. Trecerea la viața independentă se dovedește însă mai dificilă decât se aștepta.

Din distribuție fac parte Denisa Farcaș, Sorin Mihai, Angelina Pavel, Vanessa Dancea, Raisa Mihai, Alexandru Stancu, Alina Berzunțeanu și Natalia Călin, alături de 16 copii și tineri rezidenți ai centrelor de plasament Casa Iosif și Casa Sara, din cadrul Ansamblului Social Creștin Măgurele din București.

Filmul „Eu contez” a fost selectat în secțiunea Venice Spotlight, secțiune dedicată filmelor caracterizate prin inovație și creativitate.

Alina Șerban a mai fost prezentă și la ediția din 2023 a Festivalului de Film de la Veneția, în secțiunea Orizzonti, parte din distribuția lungmetrajului „Housekeeping for Begginers”, în regia lui Goran Stolevski.

Leul de Aur pentru cel mai bun film: Femeie necunoscută, May el-Toukhy

Marele premiu al juriului: Possible Love, de Lee Chang-dong

Leul de Argint pentru cel mai bun regizor: Ilya Khrzhanovsky, DAU

Premiul special al juriului: NAZA, Yuval Abraham și Rachel Szor

Cel mai bun scenariu: Un Bon Petit Soldat („A Good Little Soldier”), Stéphane Brizé, Coralie Amédéo, Olivier Gorce

Cupa Volpi pentru cea mai bună actriță: Mathilde Arcel, Femeie necunoscută

Cupa Volpi pentru cel mai bun actor: John Malkovich , Wild Horse Nine

Premiul Marcello Mastroianni pentru cel mai bun tânăr actor: Malou Khebizi, 15/18 (A Place to Heal)

Premiul publicului Armani Beauty: Eu contez (“I Matter”), Alina Șerban

Premiul Luigi De Laurentiis pentru filmul de debut: La maison du vent („Casa vântului”), Auguste Bernard Kouemo Yanghu