Ministrul energiei din Serbia, Dubravka Djedovic Handanovic, a anunțat luni că exporturile de țiței, motorină și benzină vor fi suspendate până la 19 martie. Măsura se aplică tuturor modurilor de transport și are scopul de a menține stabilitatea pieței interne.
„Esența acestei interdicții (temporare) este de a proteja piața internă de penurii și creșteri bruște ale prețurilor cauzate de perturbările globale de pe piața mondială”, se arată în comunicatul citat de Reuters.
Și alte state din regiune au adoptat măsuri pentru a limita efectele economice ale războiului din Orientul Mijlociu.
Croația a introdus un plafon temporar pentru prețurile combustibililor până la 23 martie. Andrej Plenkovic, premierul de la Zagreb, a spus ă fără această măsură prețul motorinei ar putea crește cu aproximativ 16%, până la 1.72 euro pe litru. Plafonul impus limitează prețul la 1.55 euro pe litru.
Serbia menține însă un plafon al prețurilor la combustibil încă din februarie 2022. Guvernul stabilește prețurile maxime de vânzare pentru motorina Euro Diesel și benzina Euro Premium BMB 95.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump a anunțat că regimul de la Teheran era dispus să lanseze atacuri asupra aliaților americani din regiune dacă SUA nu ar fi atacat Iranul. „Dacă nu-i loveam eu pe ei primii, ei urmau să-i lovească pe aliații noștri primii. Urmau să cucerească Orientul Mijlociu”, a spus Trump, într-o conferință de presă, citat de Reuters.
Întrebat despre evoluția războiului, Trump a spus: „Facem progrese majore către îndeplinirea obiectivului nostru militar, iar unii ar putea spune că este destul de bine finalizat. Am eliminat complet fiecare forță din Iran”. Liderul de la Casa Albă a explicat că vede conflictul drept „începutul construirii unei noi țări”.
Despre negocierile purtate cu reprezentanții Teheranului, înainte de începerea războiului, Donald Trump a susținut că oficialii iranieni ar fi exprimat dorința de a continua dezvoltarea armelor nucleare. „În ciuda acestor nenumărate oportunități de a renunța la ambițiile lor nucleare, pe care le-au avut cu puțin timp în urmă, ei i-au spus lui Witkoff: „Vrem să continuăm să construim. Vrem să continuăm să construim arme nucleare”, potrivit CNN.
„De asemenea, luăm în considerare și renunțarea la anumite sancțiuni petroliere pentru a reduce prețurile. Așadar, avem sancțiuni în unele țări și le vom ridica până când situația se va rezolva. Poate nu va trebui să le punem înapoi că va fi atâta pace”, a spus Trump în conferința de presă pe tema crizei iraniene.
Trump a părut să sugereze, de asemenea, că ar putea ridica sancțiunile petroliere împotriva Rusiei, relatează The New York Times.
Și agenția Reuters interpretează la fel declarația președintelui SUA, care a evitat să numească țara căreia i se va ridica sancțiunile. „Trump ia în considerare relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei și alte măsuri pentru a scădea prețurile petrolului”, transmite Reuters.
Zilele trecute, și șeful Trezoreriei SUA, Scott Bessent a sugerat același lucru într-un interviu la Fox.
Măsura s-ar aplica doar încărcăturilor de petrol rusesc aflate deja în tranzit, declara vineri secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, pentru Fox Business.
Această analiză vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump se străduiește să stabilizeze piețele energetice globale, în contextul uneia dintre cele mai severe perturbări ale aprovizionării cu petrol din ultimele decenii , în urma atacurilor americane și israeliene asupra Iranului și a atacurilor de represalii ale Teheranului în statele din Golf.
Aproximativ o cincime din transporturile mondiale de țiței – aproximativ 15 milioane de barili pe zi – trec în mod normal prin Strâmtoarea Ormuz – blocată de război – ceea ce o face unul dintre cele mai critice puncte de blocare din sistemul energetic global.
În acest context, Bessent a declarat că Washingtonul ar putea relaxa restricțiile asupra unor țițeiuri rusești deja blocate pe mare pentru a contribui la creșterea ofertei și la calmarea piețelor.
„Există sute de milioane de barili de țiței autorizat pe apă”, a spus Bessent.
„Prin nesancționarea lor, Trezoreria poate crea efectiv o ofertă suplimentară.”
SUA au impus sancțiuni asupra unor mari companii energetice rusești , inclusiv Rosneft și Lukoil, în octombrie, după ce Moscova nu a reușit să demonstreze ceea ce oficialii au descris ca fiind un angajament serios de a pune capăt războiului din Ucraina.
Măsurile vizau sufocarea veniturilor Kremlinului, exporturile de petrol și gaze constituind o sursă cheie de finanțare pentru războiul Rusiei în Ucraina.
Zielele trecute Washingtonul a acordat Indiei o derogare de 30 de zile pentru a cumpăra petrol rusesc.
Armata israeliană a anunțat că forțele aeriene au lansat o nouă serie de lovituri „extinse” asupra unor obiective aparținând regimului islamic.
Mai multe explozii puternice au fost auzite în jurul miezului nopții în capitala iraniană, locuitorii relatând pentru Associated Press că bombardamentele au fost cele mai intense raiduri aeriene asupra orașului de la începutul războiului.
Explozii au fost auzite timp de 30 de minute, în special în zonele vestice ale capitalei, iar în unele cartiere energia electrică a fost întreruptă.
Ca ripostă, Teheranul a lansat o serie de atacuri cu rachete balistice, potrivit armatei israelienă, citate de The Times of Israel.
Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a declarat luni în timpul unei vizite oficiale a președintelui Cyril Ramaphosa la Brasilia, că cele două state trebuie să își consolideze cooperarea în domeniul apărării pentru a preveni eventuale amenințări externe.
„Nu știu dacă Ramaphosa își dă seama că, dacă nu ne pregătim apărarea, într-o zi cineva ne va invada. În această privință, Brazilia are aceleași nevoi ca și Africa de Sud. Trebuie să ne combinăm potențialul de a produce arme împreună”, a spus președintele brazilian, potrivit AFP.
Lula a menționat că un acord de cooperare în domeniul apărării este în curs de elaborare și ar putea deschide calea unor noi proiecte comune. „Aici, în America de Sud, suntem o regiune a păcii. Nimeni nu are o bombă nucleară și considerăm apărarea ca un factor de descurajare”, mai spune președintele brazilian.
La rândul său, președintele sud-african Cyril Ramaphosa a declarat că cele două țări au „multe de învățat una de la cealaltă”, recunoscând totodată că Brazilia este „mult mai avansată” decât Africa de Sud în sectorul apărării.
Brazilia și Africa de Sud sunt membre ale grupului BRICS, alături de China, Rusia și Iran, un grup descris drept anti american de președintele Donald Trump.
Mărturii ale locuitorilor, în presa arabă: „Sunt bombardamente extrem de puternice la un nivel pe care nu l-am mai văzut până acum”.
Presa iraniană transmite că sunt întreruperi sau fluctuații de curent în diferite zone din Teheran.
Șeful Agenției pentru Energie Atomică, Grossi: 200 kg de uraniu îmbogățit la nivel de 60% este îngropat în Isfahan„Ceea ce credem este că Isfahan avea până la ultima noastră inspecție puțin peste 200 kg, poate puțin mai mult, de uraniu în proporție de 60%”, declară șeful AIEA pentru Reuters.
Ministrul iranian de externe, Araghchi, se ceartă cu CENTCOM„Vă mulțumim, CENTCOM, pentru că ați recunoscut că folosiți teritoriul vecinilor noștri pentru a desfășura sisteme HIMARS împotriva poporului nostru.
Nimeni nu ar trebui să se plângă dacă rachetele noastre puternice distrug aceste sisteme oriunde s-ar afla, ca răzbunare”, scrie Araghchi.
Relatarea Mediafax despre cum s-a desfășurat ziua 10 a războiului din Iran (link)Șeful guvernului canadian, Mark Carney va vizita Norvegia pentru a observa exercițiul NATO „Cold Response”, condus de autoritățile norvegiene.
Exercițiul Alianței are loc o dată la doi ani și implică aproximativ 25.000 de militari din 14 state, printre care Canada, Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Țările de Jos, Franța, Suedia și Finlanda, care se antrenează pentru operațiuni terestre, aeriene și navale în condiții arctice.
Pe lângă observarea exercițiului militar, premierul de la Ottawa urmează să se întâlnească cu omologul său norvegian, Jonas Gahr Støre. Pe agenda întâlnirii se află teme precum comerțul, investițiile, energia curată, mineralele critice și sectorul aerospațial.
„Canada este și va fi pentru totdeauna o națiune arctică. În fața noilor amenințări, consolidăm colaborarea în domeniul apărării cu partenerii noștri arctici pentru a crea o lume mai puternică, mai prosperă și mai sigură pentru Canada și pentru toți”, se arată în comunicatul emis de biroul premierului canadian, citat de Associated Press.
În plus, Carney va participa la Summitul Canada-Nordic, unde se va întâlni cu liderii țărilor nordice pentru a discuta modalități de consolidare a cooperării geopolitice.
De asemenea, înainte de întoarcerea în Canada, prim-ministrul canadian se va opri la Londra cu scopul de a se întâlni cu Keir Starmer, premierul Marii Britanii. Cei doi vor discuta subiecte legate de apărare și de războiul din Orientul Mijlociu.
„Am făcut o mică excursie pentru că am simțit că trebuie să o facem ca să scăpăm de vreun rău. Cred că veți vedea că va fi o excursie pe termen scurt. Pe termen scurt. Pe termen scurt!”, a spus Trump în deschiderea conferinței republicane.
„Lumea ne respectă acum mai mult decât ne-a respectat vreodată. Împreună cu partenerii noștri israelieni, zdrobim inamicul într-o demonstrație copleșitoare de îndemânare tehnică și forță militară.
Capacitatea Iranului în materie de drone și rachete este complet demolată. Marina lor a dispărut. Totul zace pe fundul oceanului – 46 de nave. Vă vine să credeți?
De fapt, m-am supărat puțin pe oamenii noștri. Am spus: „Ce navă de calitate era aceea? Era de cea mai bună calitate?” Am întrebat: „De ce nu am capturat pur și simplu nava? O vom folosi. De ce am scufundat-o?”
A spus că e mai distractiv să o scufundăm. Asta au spus și ei. Le place mai mult să le scufunde. Spun că e mai sigur să le scufunde. Cred că probabil e adevărat”, a povestit Trump.
Liderul american a vorbit și despre asasinarea lui Qassem Soleimani în primul său mandat.
„Liderii lor teroriști au dispărut sau numără minutele până când vor dispărea. Gândiți-vă – au avut lideri, iar acum au dispărut.
Am avut lideri noi în locul lor. Și acum nimeni nu are nicio idee cine sunt oamenii care vor fi conducătorii țării.
Nu vom ceda până când inamicul nu va fi învins total și decisiv.
Am câștigat deja în multe feluri, dar nu am câștigat suficient.
Mergem mai hotărâți ca niciodată să obținem victoria finală, care va pune capăt odată pentru totdeauna acestui pericol de lungă durată.
Statele Unite ale Americii sunt cea mai mare și mai excepțională națiune din istoria omenirii și nu vom mai fi amenințați de teroriști malefici și nebuni”, a spus Trump.
„Se va termina destul de repede”Iranul trebuia să fie o țară mare și puternică. I-am învins complet. Și știi, nu știu când strigă „unchiule”, dar ar fi trebuit să strige acum două zile, nu? Dar nu le-a mai rămas nimic. (…) Dacă nu am fi făcut acel atac B-2, Israelul ar fi fost șters de pe pământ. (…) Într-o săptămână, urmau să ne atace 100%. Erau pregătiți. (…) Se va termina destul de repede”, a mai spus Trump.
„Europa trebuie să fie pregătită să se apere împotriva altor posibile amenințări asimetrice, care pentru regiunea noastră, pentru Grecia, pentru Cipru și pentru Mediterana în ansamblu, s-ar putea traduce în fluxuri mari de refugiați”, a declarat el într-un discurs susținut în Cipru alături de președintele țării, Nikos Christodoulidis, și de președintele Franței, Emmanuel Macron, scrie EFE.
„Întreaga lume se confruntă cu o tulburare fără precedent”Liderul conservator grec a subliniat că țările membre ale Uniunii Europene (UE) trebuie să rămână „în permanență în alertă la evenimente”, mai ales când se știe „că aceste tipuri de conflicte și realinieri geopolitice sunt adesea însoțite de strămutări de populații”.
„Întreaga lume se confruntă cu o tulburare fără precedent, nu doar politică și militară, ci și economică, cu consecințe încă necunoscute în domeniul energiei, transportului maritim și comerțului”, a adăugat Mitsotakis.
Politicianul grec a subliniat că libertatea navigației, pe care a descris-o drept o „cerință” pentru „bunăstarea popoarelor”, este „în prezent atacată”.
Misiunea navală europeană „Aspides”În acest sens, el a cerut țărilor UE să consolideze misiunea navală europeană „Aspides” din Marea Roșie , aflată sub comanda operațională a Greciei, cu mai multe nave, cu scopul de a proteja comerțul maritim din această regiune.
„Puține țări europene participă (la misiune), așa că va trebui să ne demonstrăm solidaritatea într-un mod mai practic”, a subliniat Mitsotakis cu privire la „Aspides”, răspunsul UE la atacurile houthi asupra navelor din Marea Roșie.
Revenirea pe calea diplomațieiÎn ceea ce privește războiul declanșat de atacurile SUA și Israelului împotriva Iranului , premierul grec a subliniat că „încă de la început” au cerut „tuturor părților să revină pe calea diplomației”.
Mitsotakis a cerut Iranului să „abandoneze ambițiile sale nucleare și să înceteze amenințările împotriva Israelului și a țărilor din Golful Persic”.
Între timp, el a subliniat că „operațiunile la scară largă pe teritoriul libanez, în special în sudul Libanului, trebuie respinse”.
În cele din urmă, liderul conservator a subliniat că securitatea Ciprului, țara UE cea mai apropiată de conflict, este pentru Grecia o chestiune de „prioritate națională fundamentală”.
Ridurile și liniile de expresie ne arată vârsta pe exterior, dar anumite substanțe sintetice din casă afectează țesuturile interne și accelerează îmbătrânirea biologică. Cercetările indică că bărbații de vârstă mijlocie sunt cel mai vulnerabili, scrie NYPost.
Un studiu din Shanghai a analizat substanțele per- și polifluoroalchilice, cunoscute drept PFAS sau „forever chemicals”. Cercetătorii s-au concentrat pe două chimicale, PFNA și PFOSA, și au identificat markeri de îmbătrânire biologică și dezechilibre în metabolismul lipidic.
Expunerea la aceste chimicale inhibă capacitatea organismului de a regla inflamația, de a repara ADN-ul și de a metaboliza proteinele. S-a constatat și o senescență celulară mai mare, adică oprirea diviziunii celulare. Alte studii au arătat că inflamația cauzată de PFAS poate duce la leziuni tisulare, disfuncții musculare, probleme mitocondriale și declin metabolic sistemic.
Studiul american și diferențele de genCercetătorii au analizat probele de sânge a 326 de persoane în cadrul US National Health and Nutrition Examination Survey (1999–2000). PFNA și PFOSA erau prezente la aproape 95% dintre participanți. Nivelurile ridicate de PFNA la bărbații între 50 și 64 de ani au fost asociate cu o îmbătrânire epigenetică mai rapidă decât la femeile de aceeași vârstă, fără o explicație clară. Posibile cauze includ stilul de viață, dar diferența de gen nu este complet explicată.
PFAS au fost dezvoltate în anii 1940 și introduse pentru consumatori în anii 1950, datorită proprietăților rezistente la apă, grăsimi și căldură. Le regăsim astăzi în pelerinele de ploaie, tigăile antiaderente, tapițerie și ambalaje alimentare. Ele nu se descompun ușor, carbonul-fluor din structura lor putând persista peste 1000 de ani.
Expunerea la PFAS este asociată cu creșterea colesterolului, eficiență redusă a vaccinurilor, afecțiuni hepatice, hipertensiune indusă de sarcină, preeclampsie, greutate mică la naștere și risc crescut de cancer renal sau testicular. Chiar și alternativele mai noi PFNA și PFOSA nu par să fie sigure pentru anumite grupuri de populație.
Până la reglementări mai stricte, specialiștii recomandă să limităm consumul de alimente ambalate și să evităm încălzirea în cuptorul cu microunde a recipientelor de tip fast-food. Prezența „forever chemicals” în apă, ploaie și sânge poate face organismul mai vulnerabil la boli în anii care preced bătrânețea, când apar schimbări biologice și vulnerabilități crescute, cum ar fi boli cardiovasculare, tulburări metabolice și degenerare tisulară timpurie.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a îndemnat Teheranul să se abțină de la orice acțiuni care „aruncă o umbră asupra relațiilor noastre de vecinătate și fraternitate vechi de o mie de ani”, afirmând că acesta continuă să ia „măsuri extrem de greșite și provocatoare” în ciuda „avertismentelor sincere” din partea Ankarei.
Președintele Turciei a reiterat că obiectivul principal al Ankarei este de a împiedica Turcia să fie atrasă în război, continuând în același timp să pledeze pentru diplomație.
„Ca și în alte războaie, Turcia este de partea dreptății și susține rezolvarea conflictelor prin dialog”, a spus Erdoğan, citat de publicația turcă Daily Sabah.
Acesta a afirmat că Turcia are capacitatea de a răspunde amenințărilor care vizează securitatea și suveranitatea sa.
„Republica Turcia este puternică și capabilă în toate domeniile. Are capacitatea de a respinge orice atac și de a înfrânge forțele care îi amenință supraviețuirea”, a declarat Erdoğan.
Declarațiile lui Erdoğan au fost făcute după ce NATO a doborât o rachetă balistică lansată din Iran. Racheta lansată a intrat în spațiul aerian turc înainte de a fi doborâtă în estul Mediteranei. Unele resturi ale rachetei au căzut într-un câmp gol din Gaziantep.
Reamintim că, săptămâna trecută, o altă rachetă iraniană a intrat în spațiul aerian al Turciei, acela fiind primul atac al Iranului asupra unei țări membre NATO. Cu toate acestea, alianța nu a invocat atunci Articolul 5 al Tratatului Alianței Nord-Atlantice, Rutte, Secretarul General al NATO, precizând, că „nu este cazul”.
Donald Trump a declarat luni seară la postul CBS că războiul împotriva Iranului este „aproape finalizat” și a susținut că nu a mai rămas „nimic din punct de vedere militar” în țară.
„Nu au marină, nu au comunicații, nu au forțe aeriene. Rachetele lor sunt împrăștiate. Dronele lor sunt aruncate în aer peste tot, inclusiv producția lor de drone. Dacă te uiți, nu le-a mai rămas nimic”, a spus el într-un interviu acordat luni CBS.
Comentariile lui Trump au venit la nouă zile după începerea războiului și au urmat unei creșteri a prețurilor petrolului care a amenințat să afecteze economia globală și să crească inflația.
În interviu, Trump a avertizat Iranul: „Au tras tot ce aveau de tras și mai bine nu încearcă nimic drăguț, altfel va fi sfârșitul acelei țări.”
Financial Times remarcă faptul că prețurile petrolului au scăzut brusc în urma comentariilor lui Trump.
Țițeiul Brent, referința internațională, s-a tranzacționat la 89,89 dolari pe baril în tranzacțiile de după-amiază de la New York, depășind 119 dolari în timpul sesiunii din Asia. Indicele american West Texas Intermediate a scăzut la 86,89 dolari, de la un maxim de 119,48 dolari.
Acțiunile americane au crescut și ele, indicele S&P 500 crescând cu 0,9%, iar indicele Nasdaq Composite cu 1,4%.
Un oficial israelian îi răspunde lui Trump: Pentru i24 News, oficialul israelian spune că operațiunile împotriva Iranului sunt „departe de a se fi încheiat” și ar putea continua timp de câteva săptămâni.
Șeful Guvernului anunță că luni dimineața au ajuns la București 273 de cetățeni români, cu două zboruri de la Muscat – Oman, operate în cadrul mecanismului RescUE.
Transportul cetățenilor români de la Dubai la Muscat a fost organizat cu 9 autocare de către consulatul român din Emiratele Arabe Unite.
De asemenea, din Arabia Saudită a ajuns luni la București un zbor asistat, cu 191 de cetățeni români evacuați de la Doha.
Ilie Bolojan anunță că, în a doua parte a săptămânii, va mai fi organizat cel puțin încă un zbor din Muscat, în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă, destinat cetățenilor români din categorii vulnerabile.
Dominic Fritz a confirmat că subiectul a fost discutat în coaliție și că PSD ar dori trimiterea Corpului de control al premierului la Ministerul Afacerilor Externe, instituție condusă de Oana Țoiu.
Liderul USR consideră însă că o astfel de măsură este nepotrivită în acest moment, în contextul în care criza din Orientul Mijlociu nu este încă încheiată, iar autoritățile lucrează pentru repatrierea românilor aflați în regiune.
„În momentul în care pompierul stinge încă focul, tu îl chemi în birou să faci o anchetă. Asta îi pune în risc pe toți cei care încă sunt vulnerabili. Avem încă peste o sută de români în regiune care trebuie aduși înapoi”, a spus Fritz.
„Nu a fost scoasă de pe nicio listă”Președintele USR a respins afirmațiile potrivit cărora fiica lui Victor Ponta ar fi fost eliminată de pe lista pentru un transport organizat de autoritățile române.
„Nu a fost eliminat nimeni de pe nicio listă, pentru că nu a fost înscrisă pe lista oficială. Cum s-ar fi urcat în avion dacă nu era pe listă?”, a declarat Dominic Fritz, adăugând că tânăra avea deja un bilet comercial de avion.
El a subliniat că discuția publică ar trebui să se concentreze pe principiul tratamentului egal pentru toți cetățenii, nu pe intervenții în favoarea unor persoane privilegiate.
„Românii s-au săturat de privilegii”Fritz a spus că situația reflectă o problemă mai largă din societatea românească, în care persoane cu influență încearcă adesea să obțină avantaje.
„Fiecare român cunoaște situația în care nu mai prinzi un loc pentru copilul tău la grădiniță pentru că s-a băgat cineva în față. Sau când nu primești un medicament pentru că s-a băgat un privilegiat înaintea ta”, a afirmat liderul USR.
Potrivit acestuia, mesajul transmis de ministra de Externe a fost clar: regulile trebuie aplicate la fel pentru toată lumea.
„Doamna ministru a spus foarte clar că trebuie să ne asigurăm că toți sunt tratați egal și că nu scoatem pe nimeni de pe listă doar pentru a pune copilul unui privilegiat în față. Este o atitudine morală și exact ceea ce așteaptă românii. Trebuie să oprim această republică a privilegiaților”, a declarat Dominic Fritz.
Evaluarea crizei, după repatrierea românilorPreședintele USR a adăugat că activitatea Ministerului Afacerilor Externe în această criză va trebui analizată, dar doar după ce toți românii care doresc să revină în țară vor fi aduși în siguranță.
„După orice criză trebuie să facem o evaluare. Putem analiza dacă în primele ore s-au mobilizat suficiente resurse sau dacă anumite decizii puteau fi luate altfel. Dar această evaluare trebuie făcută după ce ultimul român care vrea să se întoarcă este înapoi în siguranță”, a spus Dominic Fritz.
Fritz a explicat că România se află momentan într-o poziție mai bună decât alte state europene, deoarece pe piață există încă stocuri de combustibil cumpărate la prețuri mai vechi.
„Este mai bună (situația din România, n. red.) decât în alte țări europene, pentru că încă sunt carburanți pe stoc, deci calculul încă nu a intrat în achiziția pentru noi stocuri și până acum se pare că firmele care vând carburanți nu au încercat să profite de situație”, a spus Fritz.
Potrivit acestuia, prețurile actuale reflectă costurile reale ale distribuitorilor. „Prețurile încă reflectă realitatea prețurilor cu care ei cumpără carburanți la rândul lor”, a adăugat el.
Autoritățile, chemate să supravegheze piațaPreședintele USR a avertizat însă că autoritățile trebuie să monitorizeze atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale majorări artificiale de preț.
„Consiliul Concurenței, ANAF-ul și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, toți acum trebuie să fie cu ochii pe acești vânzători de carburanți să nu crească prețurile artificial”, a declarat Fritz.
Creșteri mari pe piețele internaționaleÎn același timp, Fritz a subliniat că evoluțiile de pe piețele globale sunt îngrijorătoare, în contextul conflictului din Iran.
„Este extrem de grav ce se întâmplă pe piețele internaționale, a crescut enorm de mult și dacă nu se încheie acest conflict în sensul în care să se deschidă căi de acces la mare, atunci într-adevăr o să simțim consecințele și în România”, a afirmat vicepremierul.
În acest context, Guvernul a decis să prelungească schema de sprijin pentru transportatori, pentru a reduce presiunea generată de scumpirea combustibililor.
„Însă este extrem de grav ce se întâmplă pe piețele internaționale, prețul (la carburanți, n. red.) a crescut enorm de mult și dacă nu se încheie acest conflict în sensul în care să se deschidă căi de acces la mare, atunci într-adevăr o să simțim consecințele și în România și tocmai de aceea astăzi am optat să prelungim schema care ajută transportatorii mari să ia un pic din presiunea prețurilor pentru că acolo începe de fapt lanțul inflației și va trebui să analizăm și în continuare ce poate să facă statul. Însă trebuie să fim realiști că nu o să putem ajunge într-o situație de exemplu în care să subvenționăm carburanții”, a spus Fritz.
Reducerea accizelor sau TVA, încă în analizăÎntrebat dacă Guvernul ar putea reduce accizele sau TVA-ul la carburanți, vicepremierul a precizat că nu există încă un prag de preț stabilit care să declanșeze o astfel de măsură.
„Nu am astăzi stabilit acest nivel. Am cerut Ministerului Finanțelor să vină cu niște scenarii, niște calcule”, a explicat el.
Fritz a avertizat însă că astfel de reduceri ar avea un impact asupra bugetului de stat.
„O reducere a acestor accize are și consecințe pe buget. Sunt bani care ar putea să lipsească altundeva”, a spus el.
Consumul începe să scadăFritz a mai precizat că există deja semne că tensiunile economice se resimt în comportamentul consumatorilor.
„Se pare că și consumul s-a redus deja în ultimele zile și, încă o dată, îngrijorarea nu este doar prețul carburanților, ci, de fapt, tot lanțul de aprovizionare. Asta înseamnă o inflație mai mare”, a declarat vicepremierul.
Fritz: Conflictul are riscuri enormeDominic Fritz a mai spus că, deși conflictul nu implică direct România, consecințele sale pot afecta economia globală.
„Trebuie să spunem că nu este războiul nostru”, a afirmat el, adăugând că situația are „riscuri enorme pentru întreaga umanitate”.
În același timp, președintele USR a făcut un fel de referire optimistă la uciderea liderului suprem iranian: „a fost decapitat acest om absolut oribil, care are zeci, dacă nu sute de mii de oameni pe conștiință”.
Trump l-a sunat pe Putin pentru a discuta despre evoluția situației internaționale actuale, a anunțat Iuri Ușakov. Acesta a menționat că Putin i-a prezentat lui Trump idei privind soluționarea conflictului iranian, inclusiv în urma discuțiilor sale cu liderii țărilor din Golf.
Accentul în discuția dintre Putin și Trump a fost în jurul Iranului și al negocierilor privind Ucrain. Potrivit acestuia, Putin a menționat în conversația cu Trump progresul reușit al trupelor ruse Ucraina, ceea ce ar trebui să determine Kievul să accepte o soluționare.
Iată ce a spus Iuri Ușakov:
Accentul discuției dintre Putin și Trump a fost pus pe Iran și pe negocierile privind Ucraina;
Trump și-a exprimat din nou interesul pentru o încetare rapidă a focului și o soluționare pe termen lung a situației din Ucraina;
Liderii Rusiei și SUA au discutat, de asemenea, despre Venezuela;
Putin și Trump și-au exprimat disponibilitatea de a avea discuții periodice;
Discuția dintre Putin și Trump a durat circa o oră.
În paralel, Donald Trump anunță pentru CBS News că războiul din Iran este aproape de sfârșit:
„Cred că războiul cu Iranul este aproape terminat. Nu au marină, nu au comunicații, nu au Forțe Aeriene”.
Trump spune că are în minte pe cineva care să-l înlocuiască pe Mojtaba Khamenei, dar pentru noul lider suprem iranian nu are niciun mesaj: „Nu am niciun mesaj pentru el. Niciunul, absolut niciunul”
În ceea ce privește Strâmtoarea Ormuz, Trump a declarat că navele „trec acum prin ea”, adăugând că „se gândește să o preia”.
De asemenea, el a avertizat Iranul: „Au tras în vânt după tot ce aveau de tras și mai bine nu încearcă nimic drăguț, altfel va fi sfârșitul acelei țări”.
„O nouă amânare, mereu cu piciorul pe frână. NU MAI ESTE TIMP! Bugetul de stat trebuie adoptat de urgență, altfel Primăria Capitalei riscă să intre în incapacitate de plată în luna aprilie”, a scris luni seara pe Facebook Ciprian Ciucu.
El spune că în aprilie Primăria are un vârf de plăți generat de obigațiuni emise în urmă cu 20 de ani, care nu mai pot fi „rostogolite”.
„Fac un apel la toate partidele Coaliției, în special la PSD, să nu mai amâne adoptarea legii bugetului. Nu credeți mesajele iresponsabile care vă spun că Bucureștiul <ia de la săraci ca să dea la bogați>”, susține Ciucu.
Conform acestuia, circa 35-40% din veniturile bugetului de stat provin din taxe și impozite colectate în București.
„Destrăbălare bugetar㔄Am ajuns aici din cauza destrăbălării bugetare a Guvernului Ciolacu. Repet! În 2024 și în 2025, Primăriei Capitalei i s-au luat, pentru a acoperi găurile destrăbălării bugetare, peste 3,5 miliarde de lei. Mai mult, Sectorarelor li s-a luat o sumă echivalentă. Per total, Bucureștiul are un deficit de finanțare de 7 miliarde de lei. Suma este uriașă! Să vă dau un exemplu: în anul 2023, cotele erau de aproximativ 550 de milioane/lună. Astăzi, sunt de doar 350 milioane/lună”, mai scrie Ciucu pe rețeaua de socializare.
Primarul general adaugă că a pregătit reformele necesare pentru a reduce din cheltuielile administrative.
„O nesimțire de netolerat”, spune fostul premier Marcel Ciolacu. Acesta îl acuză pe prim-ministrul Ilie Bolojan că vrea să „fure” venituri din toate județele, ca „să-i dea mai multe miliarde lui Ciucu, la cel mai bogat municipiu al țării”.
Dirijorul american John Axelrod susține vineri, la Sala Radio, un concert special în cadrul căruia va interpreta Simfonia a 9-a de Gustav Mahler.
Vorbim de un concert special pentru Axelrod, dar și pentru publicul român, pentru că acesta va conduce orchestra cu bagheta primită în dar de la mentorul său, Leonard Bernstein, potrivit Rador.
Concertul e cu atât mai special, cu cât pentru Axelrod anul 2026 înseamnă împlinirea a 60 de ani de viață și a 30 de ani de carieră internațională.
L-a învățat pe Mahler prin BernsteinO carieră internațională, de altfel, impresionantă: 200 de orchestre dirijate în întreaga lume și 65 de premiere mondiale.
Axelrod a studiat subtilitățile Simfoniei a IX-a direct sub îndrumarea lui Bernstein, unul dintre cei mai importanți promotori ai muzicii lui Mahler în secolul XX.
Bernstein considera această lucrare o adevărată despărțire a compozitorului de viață: „Mahler pare să își ia rămas bun de la viața însăși”, spunea el despre partitură.
Când îl ai pe Bernstein drept maestruDirijorul a absolvit Harvard University în 1988, s-a specializat cu Leonard Bernstein și a studiat ulterior la Conservatorul din Sankt Petersburg cu profesorul Ilya Musin.
Debutul profesional a avut loc în 2000, ca dirijor asistent la „Parsifal”, la Festivalul de la Beirut.
John Axelrod este în prezent director muzical și dirijor principal al Swiss National Orchestra, funcție pe care o ocupă din 2023.
El colaborează în continuare și cu Orchestra Simfonică București, unde este dirijor principal.
Axelrod este cunoscut și pentru pasiunea sa pentru gastronomie și vinuri de colecție.
El promovează această latură a personalității sale prin blogul și canalul său de YouTube „The Conductor in the Kitchen”, unde îmbină muzica cu arta culinară.
„Acum ne aflăm în proximitatea unui nou concurs pentru postul de manager TNB. Concurs al cărui rezultat final sperăm să așeze teatrul în normalitate, în armonie internă și în cea mai bună rezonanță posibilă cu publicul său. Concurs pentru care, la încheierea perioadei de înscriere, au fost depuse două candidaturi”, se arată în postarea publicată de András István Demeter.
Ministrul Culturii a precizat că intenționează ca, din comisia de evaluare, care va include nouă membri, ar trebui să facă parte și cât mai mulți dintre cei care au candidat pentru postul de manager al TNB, la ultimele concursuri.
„(…)cred că cea mai incontestabilă componență a acestei comisii este una care să-i includă pe toți, sau pe cât mai mulți dintre cei care au candidat pentru postul de manager al TNB la ultimele concursuri”, a declarat András István Demeter.
Acesta a precizat că foștii candidați au un avantaj important: „au parcurs și au analizat cu extremă atenție caietul de sarcini și obiective, au muncit să scrie proiecte adecvate acestor cerințe, s-au pregătit pentru interviurile care nu au mai avut loc, și-au asumat o viziune prin care să facă bine instituției, așa cum fiecare a considerat că e necesar, potrivit, ideal, realist etc. În plus, ei sunt niște specialiști în domeniu foarte diferiți ca experiență și ca areal de concepție managerială; sunt personalități distincte, tipologii foarte variate ca viziune și ca abordare artistică”, a continuat Demeter.
Despre comisia de analiză a candidaturilor, acesta a precizat că va include 9 membri: „Intenționăm ca ea să includă nouă membri, iar celor trei reprezentanți ai autorității, dorim să li se alăture foștii candidați, în calitate de specialiști. Mizez pe obiectivitatea și exigența lor în procesul de evaluare, în măsura în care dau credit total respectului, generozității profesionale și preocupării lor față de viitorul TNB”, a conchis ministrul Culturii.
Reamintim că, la finalul anului 2025, actorul și profesorul universitar Adrian Titieni a devenit manager interimar al TNB, anunțând, atunci și începerea concursului pentru ocuparea funcției de director.
Luni, 9 martie, la Palatul Parlamentului a avut loc o întâlnire de lucru între Adriana Săftoiu, Președinte-Director General al SRTv, însoțită de membri ai Consiliului de Administrație, și Gheorghe-Ioan Bota, Președintele Comisiei pentru Cultură și Media a Senatului României.
Discuțiile au vizat o serie de amendamente propuse de conducerea Televiziunii Române la proiectul de buget al instituției, pentru suplimentarea finanțării în anul 2026. Obiectivul este realizarea unor investiții absolut necesare pentru asigurarea continuității emisiei și îndeplinirea misiunii publice a Televiziunii.
La întâlnire au participat din partea SRTv Adriana Săftoiu, Monica Ghiurco, Catrinel Paula Trofin, Radu Carp, Cristinel Godinac și Sorin Torică, membri ai Consiliului de Administrație, și Mihaela Woytovict, director interimar al Direcției Economice, potrivit unui comunicat.
Investițiile prioritare pentru continuitatea emisieiPe lista priorităților SRTv, sistemul de producție digitală a știrilor are prioritate zero. Această investiție este critică pentru înlocuirea infrastructurii Direcției Știri și Sport, care a ajuns la pragul de uzură tehnologică. În lipsa unei intervenții urgente, SRTv riscă întreruperea producției și difuzării programelor de știri, respectiv a emisiei serviciului public de televiziune.
Alte investiții propuse includ:
Adriana Săftoiu a subliniat că bugetul actual nu permite realizarea acestor investiții vitale, din cei 500 de milioane de lei alocați anual aproximativ 395 de milioane fiind fond salarial.
Gheorghe-Ioan Bota și-a exprimat disponibilitatea de a susține suplimentarea bugetului pentru modernizare și reabilitare, menționând că finanțarea vizează exclusiv investiții critice și nu majorarea fondului de salarii.
Amendamentele au fost elaborate de un grup de lucru al SRTv, constituit în cadrul ședinței Consiliului de Administrație din 18 februarie, și vor fi prezentate Comisiilor de specialitate înainte de votarea bugetului României.
