MediaFax.ro

Hotărârea Secției pentru judecători a CSM, pronunțată joi, privește direct decizia prin care fostul ministru de Finanțe Daniel Chițoiu a ajuns la închisoare. Ioan Fundătureanu a fost retrogradat de la gradul de curte de apel la cel de tribunal, iar lui Costin Andrei Stancu i s-a redus indemnizația lunară brută cu 10%, timp de un an. Ambii au fost sancționați pentru „exercitarea funcției cu rea-credință”.

Hotărârea a fost luată cu majoritate și nu este definitivă. Opinia separată a fost în sensul respingerii acțiunii disciplinare, ca neîntemeiată. Cei doi judecători pot face recurs în 15 zile la Completul de 5 judecători al ÎCCJ.

Pedeapsă cu suspendare, transformată în închisoare

Daniel Chițoiu a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă, după un accident produs pe 26 decembrie 2019, pe DN7, în județul Argeș. Mașina condusă de el a pierdut controlul, a intrat pe contrasens și s-a ciocnit frontal cu un autoturism. Două persoane au murit.

Judecătoria Pitești l-a condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Pe 8 ianuarie 2026, Fundătureanu și Stancu au majorat pedeapsa la patru ani și au dispus executarea ei în penitenciar.

„Un comportament procesual inacceptabil”

În motivarea deciziei din apel, cei doi judecători au invocat gravitatea accidentului și faptul că inculpatul nu și-a recunoscut vina. Au adăugat însă și comportamentul din primul proces al inculpatului „și al apărătorilor acestuia”, pe care l-au considerat „inacceptabil”.

Judecătorii au reținut în defavoarea lui Chițoiu cererile de recuzare a membrilor completului, faptul că avocații au anunțat instanța că au sesizat Inspecția Judiciară și cererea de probe privind eventualele probleme de sănătate ale victimelor. Toate acestea, potrivit motivării, ar fi pus presiune pe complet și ar fi tergiversat procesul, care a durat aproape cinci ani la prima instanță.

Ce a reținut Inspecția Judiciară

În iunie 2026, Inspecția Judiciară i-a trimis pe cei doi judecători în fața CSM. Inspectorii au arătat că, folosind conduita avocaților la stabilirea pedepsei, magistrații au adăugat un criteriu care nu există în articolul 74 din Codul penal, care enumeră limitativ criteriile de individualizare a pedepselor.

Inspecția a mai reținut că judecătorii au sancționat demersuri care sunt modalități legale de exercitare a dreptului la apărare. Astfel, au legat răspunderea penală a inculpatului de conduita avocaților săi, deși răspunderea penală este personală, și au afectat dreptul la un proces echitabil.

CSM: „O încălcare conștientă, flagrantă și nescuzabilă”

Secția pentru judecători a stabilit că nu a fost vorba de o simplă eroare de interpretare a legii, ci de „o încălcare conștientă, flagrantă și nescuzabilă” a unor principii fundamentale ale dreptului penal.

La concluzia privind reaua-credință a contat și faptul că cei doi judecători au continuat să susțină, inclusiv în procedura disciplinară, că pot folosi comportamentul avocatului pentru a agrava situația clientului.

CSM a precizat că nu a analizat dacă majorarea pedepsei era justificată, dacă probele au fost corect apreciate sau dacă soluția penală era legală. Aceste întrebări, spune secția, țin exclusiv de instanțe.

Recursul respins, cu opinie separată

Daniel Chițoiu a atacat condamnarea cu recurs în casație, dar ÎCCJ l-a respins, cu majoritate, pe 2 iunie 2026.

Opinia separată, semnată de președinta completului, judecătoarea Lucia Rog, a cerut rejudecarea cauzei la Curtea de Apel Pitești pentru infracțiunea de ucidere din culpă. Ea a argumentat că instanțele nu au stabilit concret ce i-a distras atenția șoferului, ceea ce nu permite verificarea condamnării pentru forma agravată a infracțiunii.

Șeful Executivului a afirmat că o decizie privind nivelul creșterii ar putea fi anunțată până la sfârșitul lunii, dar a evitat să garanteze o sumă, invocând situația fiscal-bugetară și necesitatea menținerii echilibrului economic.

La sfârșitul lunii vom putea spune cu cât se mărește salariul

Întrebat de ce România nu a ajuns la un salariu minim de aproximativ 5.000 de lei, în contextul discuțiilor privind salariul minim european, premierul a precizat că negocierile cu partenerii sociali au început deja.

„Este o discuție pe care am început să o avem cu sindicatele. Acum două zile am avut o întâlnire foarte bună cu principalele confederații sindicale. Vom continua, împreună cu sindicatele și patronatele în Consiliul Național Tripartit, o reuniune pe care o vom convoca foarte curând în această lună și la sfârșitul ei vom putea spune cu cât se mărește salariul”, a declarat Luca Niculescu.

Premierul nu a precizat procentul sau suma cu care ar urma să crească salariul minim, subliniind că hotărârea trebuie luată după consultarea sindicatelor și a reprezentanților angajatorilor.

Premierul invocă deficitul bugetar și costurile ridicate ale energiei

Niculescu a explicat că majorarea salariului minim nu poate fi decisă exclusiv de Guvern, întrucât trebuie avute în vedere atât solicitările angajaților, cât și situația economică a companiilor.

„Nu este ceva care ține numai de Guvern în Consiliul acesta Național Tripartit, după cum v-am spus, fără parte și patronatele. Noi trebuie să ținem cont de toate aceste sensibilități. Evident că sunt primul care își dorește ca lefurile să fie cât mai potrivite cu nivelul de muncă pe care îl fac oamenii”, a afirmat premierul.

Șeful Executivului a insistat asupra constrângerilor bugetare și a contextului economic internațional.

„Să nu uităm de unde venim, de la ce deficit venim și ce consolidare fiscală trebuie să facem și unde ne aflăm și în context internațional. Adică toate problemele pe care le evocați mai devreme și le cunoașteți mai bine decât multă lume în această țară nu vin numai din contextul intern românesc. Faptul că avem o energie atât de scumpă nu are legătură numai cu România”, a spus Niculescu.

„Vom ține cont în primul rând de ce-și doresc oamenii”

Premierul a susținut că Executivul încearcă să găsească un echilibru între îmbunătățirea veniturilor populației și respectarea angajamentelor de reducere a deficitului.

„Vom ține cont în primul rând de ce-și doresc oamenii și vom încerca să mergem pe această linie de echilibru, ca pe de o parte să rămânem în traitoria cunoscută și la care ne-am angajat, pentru că dacă România intră în junk, ajustarea va fi și mai dură și va fi și mai greu pentru toată lumea, dar în același timp să ne gândim la oamenii din această țară care, încă o dată după 2 ani în care au suferit relativ mult să nu mai sufere”, a declarat Luca Niculescu.

Declarația vine în contextul în care majorarea salariului minim este discutată în raport cu presiunile asupra puterii de cumpărare și cu obiectivele de consolidare fiscală.

Niculescu evită să garanteze majorarea înaintea negocierilor

Întrebat explicit dacă poate garanta creșterea salariului minim, premierul a condiționat răspunsul de rezultatul consultărilor și de disponibilitatea datelor bugetare finale.

„Acest răspuns vi-l dau după ce avem discuțiile în Consiliul Național și mai ales atunci când vom ști cum suntem cu datele fiscal-bugetare. Vedeți că în fiecare zi avem date noi, dar nu avem datele finale. Adică am avut declarațiile domnului ministru Ghigiu, avem prudența care evident că vine de la Ministerul Finanțelor, avem dorințele legitime ale oamenilor de a trăi mai bine și vă asigur că vom face tot ce putem în acest sens, dar nu vreau să dau cifre pe care după aceea s-ar putea să nu reușim să ne ținem”, a afirmat șeful Guvernului.

Premierul a menționat că Executivul va continua să se ocupe de salariul minim și de negocierile cu partenerii sociali, astfel încât discuțiile să se încheie cu un rezultat.

Întrebat joi seară, la B1 TV, de ce liderii români de azi par să se teamă să vorbească din proprie inițiativă în fața americanilor, Traian Băsescu a explicat cum se raporta el la șefii de stat cu care se întâlnea.

„Eu aveam îndrăzneala normală să mă consider egalul lor. Eram șef de stat. Și nu îmi spuneam: eu am un stat mai mic acasă și el, ia uite câte focoase nucleare are. Ce mă interesează treaba asta?”, a declarat fostul președinte.

Argumentul lui a fost simplu: și el, și ceilalți lideri fuseseră aleși. „Deci eram doi egali”, a spus el.

Băsescu a vorbit despre cum își construia propriile relații cu liderii străini.

Fostul președinte a spus că nu a avut rețineri să respingă propunerile partenerilor mai puternici. Dacă va fi vreodată cazul, a promis că le va face publice, „ca să nu fie dubii”.

Privind o fotografie cu George W. Bush, în care apar și cele două prime doamne, Băsescu a spus că e o amintire frumoasă din mandat.

Căpitanul care și-a dat din nou examenele

Băsescu e de părere că l-a ajutat și meseria. Partenerii străini respectau faptul că era căpitan de cursă lungă și vedeau în asta un om hotărât, spune el.

Fostul președinte a promis și o „poveste extraordinară” legată de Nicolas Sarkozy, pe care o va spune dacă primește acordul fostului lider francez.

Povestea pornește de la brevetul de căpitan, pe care trebuia să îl reconfirme prin examen la fiecare cinci ani. Deși era ministru al Transporturilor, Băsescu s-a dus și și-a dat din nou examenele de comandă, ca să nu îl piardă.

Brevetul valabil, spune el, i-a dat libertatea de a face politică. Dacă cineva se supăra pe el, putea oricând să se îmbarce pe o navă și să câștige suficient cât să trăiască foarte bine.

„Nu intrați în politică până nu știți o meserie”

Băsescu spune că le repetă tinerilor, la toate întâlnirile din ultima vreme, că un politician trebuie să aibă o meserie.

„În politică azi ești, mâine, dacă nu te alege, nu mai ești. Și ce faci când nu mai ești?”, a întrebat el.

„Nu intrați în politică până nu știți o meserie foarte bine. Pentru că așa îți dă libertatea de a face politică așa cum crezi tu”, a mai spus fostul președinte.

Natalia Intotero a transmis că a vizitat joi barajul Valea de Pești, pe care l-a numit „un obiectiv strategic pentru întreaga regiune, unde infiltrațiile existente și necesitatea reabilitării sistemului de etanșare impun intervenții urgente”.

Scenariul în care ar ceda barajul, „catastrofal”

„Vorbim despre mult mai mult decât o problemă tehnică. Vorbim despre vieți omenești! În scenariul extrem al unei cedări a barajului, consecințele pentru localitățile din aval ar putea fi catastrofale”, a scris ministra Mediului pe contul său de Facebook.

Intotero adaugă că acest baraj asigură în același timp și alimentarea cu apă a populației din Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa și a unei părți a municipiului Petroșani.

De asemenea, anunță că procedura de achiziție pentru lucrările necesare „este în desfășurare, iar intervențiile trebuie pregătite astfel încât alimentarea cu apă a populației să nu fie întreruptă”.

„Siguranța oamenilor nu este negociabilă! Cele 10,5 milioane de euro nu reprezintă doar o investiție într-un baraj, ci o investiție în protejarea vieților și a comunităților din Valea Jiului. Prevenția trebuie să vină înaintea tragediei!”, a conchis Natalia Intotero.

Totodată, într-o intervenție telefonică la Antena 3 CNN, Intotero a specificat că proiectul privind hidrocentrala de la Bumbești, din județul Gorj, trebuie continuat cu respectarea legislației de mediu, în ciuda litigiilor care au întârziat investiția.

„Această investiție va fi finalizată în aproximativ 2 ani”, a afirmat ministra Mediului.

Vizită la hidrocentrala Bumbești

Ea a adăugat că a fost joi în vizită și aici, pentru a se asigura că investiția va putea continua în condițiile prevăzute de legislația națională și europeană.

„La momentul finalizării va exista monitorizare din partea ANAR în ceea ce privește respectarea mediului”, a mai precizat aceasta.

În ceea ce privește termenul de punere în funcțiune, Intotero a invocat discuțiile purtate cu reprezentanții companiei Hidroelectrica.

„Ne-au spus că această investiție va fi finalizată în aproximativ 2 ani”, a declarat aceasta.

Cu toate acestea, Natalia Intotero a precizat că estimarea ține cont de etapele tehnice care trebuie parcurse pentru continuarea proiectului.

De asemenea, fostul președinte Traian Băsescu respinge ideea ca România să plătească pentru menținerea trupelor americane pe teritoriul țării și spune că ar fi „o idee poloneză proastă”.

„Noi nu cumpărăm mercenari”, a declarat joi seară Traian Băsescu la B1 TV, întrebat despre informațiile apărute pe surse după vizita la București a numărului 2 din Pentagon. El speră ca zvonul să nu fie adevărat.

Băsescu s-a întrebat ce s-ar întâmpla dacă România ar plăti 2.000 de militari americani să staționeze la baza de la Mihail Kogălniceanu, iar la nevoie aceștia nu ar primi ordin să lupte. „Nu poate funcționa un asemenea sistem”, a spus fostul președinte.

El a dat ca exemplu acordul pentru baza de la Deveselu, unde fiecare parte a contribuit cu ceva: România cu terenul, banii și logistica, americanii cu tehnologia.

Băsescu admite că, într-o bază militară, cheltuielile trebuie împărțite. Dacă se mărește contingentul american, spune el, costurile trebuie suportate de ambele părți, după regulile NATO, la fel ca în cazul militarilor francezi de la Cincu.

Elbridge Colby, numărul 2 din Pentagon, a fost primit miercuri la București de președintele Nicușor Dan. Potrivit unor surse citate de presă, România i-a transmis că este dispusă să plătească pentru menținerea trupelor americane.

„Politica prostului”

Întrebat dacă e nevoie de o resetare a politicii Bucureștiului după rezultatul alegerilor din SUA, Băsescu a spus că România nu a avut nicio politică față de Statele Unite în ultimii ani.

„Am avut doar politica prostului, care a plătit sute de mii de dolari ca să treacă pe la Mar-a-Lago și să facă poze cu câte o machetă de aia cu Trump”, a declarat el.

Fostul președinte crede că, dacă relația cu Donald Trump nu a funcționat, România trebuia să își consolideze legăturile cu Congresul american. În schimb, spune el, autoritățile s-au cramponat de ideea unei întâlniri între președintele român și Trump.

Băsescu a criticat și ideea că România ar trebui acum să „treacă în tabăra” democraților, pe care a numit-o naivă.

„Partenerul nostru este America. Nici democrații, nici republicanii”, a spus el, adăugând că în mandatul său a avut relații cu ambele partide americane.

Fostul președinte a mai spus că a primit invitații la un forum de securitate organizat sub egida Congresului SUA, la Washington, între 9 și 11 noiembrie, la care sunt invitați parlamentari din țări partenere.

Reforma europeană a pieței certificatelor de emisii a stârnit nemulțumiri în rândul marilor producători industriali, care se tem că noile condiții îi vor pune într-un dezavantaj și mai mare față de concurenții din afara Uniunii Europene. Fabricile europene se confruntă deja cu prețuri ridicate la energie și cu o concurență internațională tot mai puternică.

Într-o scrisoare comună, consultată de Reuters, companiile cer modificarea reformei astfel încât industria să poată investi în reducerea emisiilor fără să piardă protecția oferită de actualul sistem.

Mari companii europene contestă reforma UE

Printre companiile care susțin demersul se numără producători importanți din Germania, precum Covestro, Evonik, Wacker Chemie și divizia de oțel a grupului Thyssenkrupp, dar și compania austriacă Voestalpine.

„Producătorii europeni din sectoarele industriale mari consumatoare de energie se confruntă cu o concurență tot mai puternică, costuri ridicate la energie și condiții tot mai dificile pentru investiții. Cu toate acestea, obiectivul nostru comun este clar: vrem să reducem emisiile de carbon, să investim și să continuăm să producem în Europa”, se arată în scrisoare.

Companiile avertizează că noile reguli ar putea scumpi producția și ar putea determina și mai multe fabrici să se închidă sau să se mute în afara Europei.

În declarația comună privind reforma certificatelor de emisii de CO₂, semnatarii spun că „dezindustrializarea în Uniunea Europeană a început deja” și că situația s-ar putea agrava dacă firmele pierd certificatele gratuite care le ajută să suporte costurile poluării. Companiile cer păstrarea certificatelor gratuite de emisii

În prezent, anumite industrii europene, precum cea siderurgică și cea chimică, primesc gratuit o parte dintre certificatele de emisii de CO₂. Măsura are rolul de a le proteja de concurența producătorilor din afara Uniunii Europene, care nu plătesc costuri similare pentru poluare.

Comisia Europeană propune însă ca aceste certificate gratuite să fie acordate doar companiilor care se angajează să investească în reducerea emisiilor. Producătorii se opun acestei condiții și cer păstrarea actualului sistem, fără obligații suplimentare de investiții.

Companiile susțin că reducerea emisiilor depinde și de alte condiții, precum prețurile energiei, existența infrastructurii necesare, accesul la finanțare și cererea pentru produsele cu emisii reduse.

Totodată, acestea cer ca banii obținuți din vânzarea certificatelor de emisii să fie folosiți pentru modernizarea industriei europene.

Parlamentul European votează reforma în decembrie

Comisia Europeană a prezentat în iulie o reformă a Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), unul dintre principalele instrumente prin care Uniunea încearcă să reducă poluarea industrială.

În cadrul acestui sistem, fiecare certificat corespunde unei tone de dioxid de carbon emisă de o instalație industrială. Certificatele sunt cumpărate și vândute pe piața de carbon a UE. Companiile din anumite industrii, expuse riscului de a-și muta producția în afara Europei, primesc o parte dintre certificate gratuit, pentru a fi protejate de concurența externă. Celelalte companii trebuie să cumpere certificatele necesare, iar costul acestora se adaugă cheltuielilor de producție.

Parlamentul European urmează să voteze reforma în decembrie. Între timp, analiștii și-au revizuit în creștere estimările privind prețurile certificatelor de emisii pe piața europeană.

Ministrul Dezvoltării a declarat că a semnat ordonanțările de plată pentru sumele care urmează să fie achitate vineri. Ministerul a înregistrat facturi restante încă din luna mai.

„Plătim peste aproape un miliard de lei pe programele naționale către comunitățile locale și implicit pentru firmele românești. A fost un volum foarte mare de muncă. (…) Mâine (n.r -vineri) chiar îmi doresc să facem această plată către firmele românești cu maximă urgență”, a spus Stoica, miercuri seara, la Antena 3 CNN.

Din totalul de 2,3 miliarde de lei reprezentând facturi încărcate în sistem pentru programul Anghel Saligny. După plățile de vineri, vor mai rămâne de achitat aproximativ 1,3-1,4 miliarde de lei.

Ministrul a precizat că Ministerul Dezvoltării speră să primească fondurile necesare la următoarea rectificare bugetară, estimată peste două-trei săptămâni.

Plăți de aproape 250 de milioane de lei prin PNRR

În ceea ce privește proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Alexandru Stoica a declarat că ministerul a plătit săptămâna trecută peste 250 de milioane de lei și urmează să achite o sumă similară în această săptămână.

„Sperăm în două săptămâni să achităm tot ce înseamnă facturi pe PNRR către comunități”, a afirmat ministrul.

Pentru accelerarea plăților, ministerul a redistribuit inclusiv angajați de la alte direcții și a prelungit programul de lucru.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat, pe 4 noiembrie, decizia nr. 4768/2026, definitivă, prin care a respins ca nefondate atât recursul principal formulat de Asociația Bankwatch România – Filiala Cluj, cât și recursul incident formulat de Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” S.A. (Transgaz), în dosarul privind autorizația de construire a gazoductului Tuzla – Podișor.

Statul român a fost reprezentat în acest litigiu, în calitatea de pârâte, Transgaz – constructorul gazoductului și operatorul național de sistem și transport al gazelor naturale, Ministerul Energiei (ME) și Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP).

Mai concret, potrivit Ministerului Energiei, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut prin această decizie soluția Curții de Apel Cluj din 29 mai 2025 (Sentința nr. 279, dosar nr. 139/33/2025). Atunci, judecătorii au admis excepția prescripției dreptului material la acțiune. Bankwatch formulase mai multe plângeri prealabile succesive, cu același obiect, la intervale diferite de timp, în încercarea de a menține deschisă calea unei acțiuni în anulare și de a putea interveni oricând în derularea proiectului. Instanța a constatat însă că dreptul material la acțiune era prescris, soluție rămasă definitivă în urma respingerii recursurilor.

Miza deciziei

Este o decizie importantă pentru un proiect strategic, în valoare de peste 500 de milioane de euro și cu o lungime de aproximativ 308 km, care va prelua gazele din Neptun Deep și le va introduce în Sistemul Național de Transport (SNT), au transmis oficialii Ministerului Energiei. Conducta este deja finalizată și pusă în funcțiune de Transgaz  din octombrie anul trecut, iar producția din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, o investiție de 4 miliarde de euro a partenerilor egali OMV Petrom, operator, și Romgaz, este programată să înceapă până cel târziu la finalul primului semestru din 2027.

„Orice întârziere a acestui proiect ar fi însemnat întârzierea accesului României la o resursă proprie, cu impact direct asupra securității energetice și asupra costurilor pe care le suportă consumatorii și economia. Acțiunile de acest tip, care vizează blocarea sau întârzierea unor proiecte de infrastructură energetică deja avansate și care respectă procedurile legale, generează costuri suplimentare, consumă resurse administrative și judiciare și întârzie punerea în valoare a resurselor proprii. În final, cei care suportă consecințele sunt românii – prin prețuri mai ridicate și printr-o dependență mai mare de importuri”, au transmis oficialii Ministerului Energiei.

„În ceea ce privește proiectul Neptun Deep, prioritățile mele rămân aceleași: să aducem gazele din Marea Neagră în economia românească, să consolidăm securitatea aprovizionării, fără a avea un impact semnificativ asupra mediului înconjurător și să creăm premisele unor tarife mai mici pentru consumatori și industrie. Mulțumesc echipelor juridice de la Transgaz și Ministerul Energiei pentru rigoarea cu care au gestionat acest dosar”, a declarat Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei.

Potrivit explicațiilor sale, proprietarii care și-au închis balcoanele în urmă cu mai mult de trei ani nu trebuie să facă demersuri la primărie, iar majorarea cu 100% a impozitului pe clădiri nu se aplică pentru simpla închidere a unui balcon al unui imobil construit legal.

„Balcoanele nu intră în zona aceasta de clădiri care se majorează cu 100%”

Alexandru Stoica a prezentat ordinul prin care Ministerul Dezvoltării stabilește instrucțiuni pentru autoritățile locale, în contextul controverselor privind posibilitatea dublării impozitului pentru proprietarii care și-au închis balcoanele fără autorizație.

„Sâmbătă am ieșit public și am spus că voi anula aceste lucruri sau voi veni cu instrucțiuni foarte clare cum se aplică aceste taxe, mai ales pentru balconele, că despre aceasta discutăm acum. Astăzi am venit cu ordinul, acum vin direct de la Minister, să vă arăt cu instrucțiunile foarte clare cum se aplică legea la articolele respective și pentru balcoane și pentru clădiri. Aici discutăm de articolul 11 despre clădirile executate cu nerespectarea autorizației de construire”, a declarat ministrul.

Acesta a insistat că prevederea privind majorarea impozitului cu 100% vizează construcțiile ilegale, nu intervențiile de tipul închiderii unui balcon.

Ce se întâmplă cu balcoanele închise înainte de 2023

Întrebat ce trebuie să facă un proprietar care și-a închis balconul, ministrul a susținut că persoanele care au efectuat astfel de lucrări în urmă cu mai mult de trei ani nu trebuie să solicite autorizații sau să depună notificări.

„Pentru cei care și-au închis balconele acum mai bine de trei ani, nu își fac niciun fel de probleme, nu vor plăti niciun impozit, nu trebuie să aibă autorizație. De acum încolo cei care vor să-și închidă un balcon după aprobarea acestei legi, vor face o notificare, un proiect făcut de arhitecți, de proiectați și se vor duce la primărie și primăria să le asigure tot sprijinul în vederea intrării în legalitate. Iar cele vechi, mai vechi de trei ani, nu vor intra în acest context ca să intre în zona aceasta de notificare”, a declarat Alexandru Stoica.

Proprietarii care au închis balcoanele între 2023 și 2026 trebuie să notifice primăria

Pentru lucrările realizate în ultimii trei ani, ministrul a descris o procedură diferită, bazată pe notificarea administrației locale.

Întrebat dacă persoanele care și-au închis balcoanele din 2023 până în prezent trebuie să anunțe primăria pentru a afla pașii necesari intrării în legalitate, Stoica a răspuns:

„Corect, dar fără autorizație de construire.”

În ceea ce privește stabilirea perioadei în care au fost efectuate lucrările, ministrul a precizat că persoanele vizate vor putea folosi o declarație pe propria răspundere.

Stoica a subliniat însă că această obligație nu ar urma să se aplice proprietarilor ale căror balcoane au fost închise cu mai mult de trei ani în urmă.

„Nu ne ducem mai departe la 2023. Oamenii aceia nu trebuie să dea nicio declarație sau să spună că a fost mai vechi sau nu”, a explicat ministrul.

El a atras atenția și că anul construirii blocului poate fi relevant pentru verificarea situației unei lucrări.

Ce se întâmplă cu balcoanele blocurilor reabilitate termic

Ministrul Dezvoltării a făcut precizări și în cazul blocurilor care au trecut prin lucrări de anvelopare.

Potrivit acestuia, reabilitarea termică trebuie realizată în baza unui proiect și a unei autorizații de construire, iar intervențiile asupra balcoanelor incluse în documentația aprobată sunt acoperite de aceasta.

„La anvelopare, primăria avea obligația să facă cu proiect. Când vorbim că trebuie să aibă proiect, atunci trebuie să aibă și autorizație de construire. Nu există anvelopare fără să avem un proiect aprobat de primărie cu autorizație de construire”, a declarat Stoica.

Acesta a adăugat că administrației locale îi revine responsabilitatea actualizării evidențelor în funcție de autorizațiile emise.

Ministerul pregătește și modificări legislative

Alexandru Stoica a anunțat că, pe lângă ordinul privind aplicarea prevederilor pentru balcoane, a inițiat constituirea unui grup de lucru pentru identificarea altor probleme din legislația urbanismului și construcțiilor.

La acest demers urmează să participe reprezentanți ai structurilor asociative ale administrației locale, precum și specialiști din domeniul arhitecturii.

Ministrul a explicat că scopul este elaborarea unor amendamente care să corecteze prevederile ce generează dificultăți în aplicare.

Ordinul prezentat joi ar urma să ofere primăriilor instrucțiuni unitare, astfel încât proprietarii să nu fie supuși unor interpretări diferite ale acelorași dispoziții legale.

Articolul din WSJ explică: „Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.

„Sper că Oleșki va inspira o pace mai mare. Fiecare transformare semnificativă începe cu o mică scânteie”, a declarat Melania Trump reporterilor, la o conferință de presă comună cu oficialii Kirill Dmitriev și David Arakhamia, susținută la Casa Albă.

Anterior, prima doamnă a SUA a contribuit la negocierea unui armistițiu de șase zile în orașul Oleșki, ocupat de Rusia, care s-a încheiat duminică. Scurta pauză a fost unul dintre cele mai notabile exemple de cooperare ruso-ucraineană de la invadarea Moscovei, potrivit AFP.

„Putem crea ceva mai durabil decât un armistițiu temporar”

„Acum trebuie să folosim curajul pe care l-am adus la Oleșki pentru a găsi un teren comun printr-o preocupare comună pentru suferința oamenilor nevinovați”, a adăugat ea. „Împreună, putem crea ceva mai durabil decât un armistițiu temporar”.

Melania Trump a încheiat spunând că a redactat scrisori personale președintelui rus Vladimir Putin și omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski.

„Încetarea focului de la Oleșki nu ar fi posibilă fără președintele Putin și președintele Zelensky. Cooperarea lor stabilește un precedent semnificativ pentru promovarea păcii în întreaga regiune”, a adăugat ea, potrivit sursei citate.

Premiu acordat Melaniei Trump

Avocatul poporului pentru drepturile omului din Ucraina, Dmitro Lubineț, i-a înmânat Melaniei Trump un premiu național pentru rolul său în mediarea armistițiului de la Oleșki, care a permis evacuarea civililor.

Dmitriev a declarat că „în numele președintelui Putin, în numele poporului Federației Ruse, dorim să-i mulțumim Primei Doamne Melania Trump pentru rolul său umanitar distins în rezolvarea situației de la Oleșki”.

Indicele Nasdaq a pierdut aproximativ 5%, iar Dow Jones a coborât cu peste 1.500 de puncte, potrivit datelor publicate de The Wall Street Journal.

Aproximativ 2.500 de miliarde de dolari, șterse temporar din valoarea pieței

Declinul a afectat principalii indici bursieri americani, după o sesiune de creșteri înregistrată miercuri, imediat după alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial.

Potrivit publicației MARCA, la un moment dat, scăderile au redus cu aproximativ 2.500 de miliarde de dolari capitalizarea bursieră cumulată a companiilor tranzacționate.

La ora 12:53, ora coastei de est a Statelor Unite, The Wall Street Journal relata că indicele Nasdaq pierdea aproximativ 5%, în timp ce S&P 500 înregistra un declin de 3,6%.

Dow Jones scădea cu circa 1.500 de puncte, iar vânzările se extindeau dincolo de sectorul tehnologic.

Sectorul inteligenței artificiale, în centrul vânzărilor masive

Companiile implicate în dezvoltarea inteligenței artificiale, producția de semiconductori și construirea centrelor de date s-au numărat printre cele mai afectate.

Potrivit WSJ, investitorii au început să își reducă expunerea la unele dintre cele mai populare plasamente din sectorul AI, anticipând o posibilă încetinire a investițiilor în infrastructura necesară acestei tehnologii.

Nasdaq a intrat astfel în teritoriu de corecție bursieră, definit în mod obișnuit printr-o scădere de cel puțin 10% față de un maxim recent.

Rezultatele financiare publicate miercuri seara de Qualcomm, care a raportat o diminuare a veniturilor, au contribuit la deteriorarea sentimentului investitorilor.

Keith Buchanan, administrator senior de portofoliu la Globalt Investments, a explicat pentru WSJ că, după creșterile de miercuri, piața a reacționat la rezultatele Qualcomm și la continuarea retragerii capitalului din companiile asociate inteligenței artificiale.

Victoria democraților alimentează temerile privind noi reglementări

Un alt factor invocat de analiști este rezultatul alegerilor americane de marți, în urma cărora democrații au obținut controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului, potrivit MARCA.

Investitorii se tem că noua configurație politică ar putea favoriza adoptarea unor reglementări mai stricte pentru marile companii tehnologice, în special în domeniul construirii și operării centrelor de date.

Aceste infrastructuri au atras investiții considerabile în ultimii ani, odată cu dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

Eventualele restricții ar putea crește costurile și afecta perspectivele de profitabilitate ale companiilor din domeniu.

Totuși, legătura dintre rezultatul alegerilor și amploarea vânzărilor bursiere rămâne, în această etapă, o interpretare a evoluțiilor pieței, nu o cauză demonstrată.

Investitorii se îndreaptă către obligațiunile guvernamentale

Pe fondul scăderii acțiunilor, o parte a investitorilor și-a orientat capitalul către titlurile de stat americane, considerate în general active mai sigure în perioadele de volatilitate.

Creșterea cererii pentru obligațiuni a determinat scăderea randamentului titlurilor de stat americane pe zece ani, care a ajuns la cel mai redus nivel de după 9 septembrie, potrivit WSJ.

În același timp, indicele VIX, utilizat pentru măsurarea volatilității anticipate pe piața americană, înregistra o creștere puternică, reflectând intensificarea incertitudinii.

MARCA notează că, după vânzările accelerate din prima parte a zilei, piața a manifestat unele semne de revenire.

Cu toate acestea, joi,  principalii indici americani continuau să înregistreze pierderi semnificative, iar S&P 500 se îndrepta către cea mai slabă sesiune de la începutul lunii aprilie 2025, când piețele au reacționat puternic la anunțurile administrației Trump privind tarifele comerciale.

Participanții au scandat numele acestuia și au difuzat muzică la o boxă portabilă, îndreptată spre clădirea centrului de detenție.

Moment de liniște, urmat de muzică și scandări

Manifestația de joi seara a reunit aproximativ 40 de persoane în fața Arestului Central, unde susținătorii lui Călin Georgescu continuă să se întâlnească după decizia instanței de prelungire a arestării preventive.

La un moment dat, participanții au păstrat liniștea, înainte ca una dintre persoanele prezente să pornească o melodie la o boxă portabilă.

Dispozitivul a fost orientat către clădirea Arestului Central, iar ulterior manifestanții au început să scandeze: „Călin Georgescu este președinte”.

Acțiunea se înscrie în seria manifestațiilor organizate în sprijinul fostului candidat prezidențial, în contextul procedurilor judiciare care îl vizează.

Video: Rareș Mustață

Curtea de Apel București a prelungit arestarea preventivă

Protestele continuă după ce Curtea de Apel București a decis prelungirea măsurii arestului preventiv în cazul lui Călin Georgescu.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale încearcă să obțină înlocuirea acestei măsuri cu una mai puțin restrictivă.

Prin cererea formulată în instanță, Georgescu solicită, în principal, plasarea în arest la domiciliu. În subsidiar, acesta cere să fie cercetat sub control judiciar.

Până la o nouă decizie a instanței, măsura arestării preventive rămâne în vigoare.

Video: Rareș Mustață

Un nou termen de judecată, luni, 9 noiembrie

Următoarea ședință în care va fi analizată cererea de înlocuire a arestului preventiv este programată luni, 9 noiembrie, de la ora 12:00.

Instanța urmează să examineze solicitarea fostului candidat și să decidă dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru modificarea măsurii preventive.

Între timp, susținătorii lui Călin Georgescu continuă să își manifeste public sprijinul în fața Arestului Central, unde au revenit și joi seara.

Prototipul se numește FlexiQuad și nu are corpul central rigid al dronelor obișnuite, ci un inel moale pe care sunt montate rotoarele, bateriile și modulul de control, potrivit ETH Zurich. Cercetătorii spun că drona flexibilă ar putea fi folosită în clădiri prăbușite sau în păduri dese.

Drona a fost dezvoltată de Luca Girardi și Stefano Mintchev, la Laboratorul de Robotică de Mediu al ETH. Cei doi au depus o cerere de brevet.

Inspirată din aripile păsărilor și insectelor

Ideea pornește de la aripile păsărilor și ale insectelor, care sunt în același timp rezistente și capabile să se îndoaie.

Inelul dronei se deformează lateral, acolo unde trebuie să absoarbă energia unei coliziuni. Pe verticală rămâne mai rigid, astfel încât rotoarele să poată ține aparatul în aer.

„Drona noastră este foarte agilă și poate zbura cu viteze de până la 80 km/h. Moale nu înseamnă automat lent”, a explicat Girardi.

În testele de coliziune, drona a lovit obstacole la aproximativ 25 km/h. Cadrul s-a deformat pentru scurt timp, a redus forța impactului, iar drona a zburat mai departe. Cercetătorii precizează că viteza testelor a fost limitată de spațiul din laborator, așa că nu se știe încă ce se întâmplă la impacturi mai rapide.

Ridică o trusă de prim ajutor

Inelul poate prinde și obiecte. În teste, FlexiQuad a ridicat, a transportat și a lăsat jos o trusă de prim ajutor moale. A reușit să care și o încărcătură mai grea decât propria greutate.

Datorită structurii flexibile, drona ar putea trece și prin deschideri mai înguste decât forma ei normală. Girardi propune chiar o plasă montată în centrul gol, cu care drona să captureze alte drone nedorite.

Încape într-o valiză

Materialele pentru cadru costă mai puțin de 15 franci elvețieni, fără rotoare, baterii și electronică. Inelul se poate deschide, iar piesele plate se pun una peste alta. Girardi a transportat deja un prototip într-o valiză de mărime medie.

După o coliziune, cadrul vibrează, iar imaginile camerei devin neclare. Echipa a folosit o metodă de inteligență artificială ca să învețe drona să se stabilizeze după impact, ca un reflex.

Cercetătorii recunosc că mai e mult până la zboruri autonome sigure în afara laboratorului. Girardi lucrează la proiect de aproximativ cinci ani.

„La început am fost sceptic că drona va zbura fără întăritura centrală. Dar mi-a plăcut foarte mult abordarea. Apoi am încercat și a funcționat”, a povestit el.

Compania americană Blue Origin nu va mai efectua următoarea lansare a rachetei New Glenn în 2026, așa cum intenționa inițial. Noua dată este ianuarie 2027, potrivit Financial Times, care citează persoane familiarizate cu situația.

New Glenn este o rachetă de mare capacitate, construită pentru transportul sateliților și al altor echipamente în spațiu, iar proiectul reprezintă una dintre principalele investiții ale companiei lui Jeff Bezos în dezvoltarea transportului spațial comercial.

O explozie a distrus racheta și a avariat platforma de lansare

Întârzierea este provocată de explozia din 28 mai, produsă în timpul unui test al motoarelor rachetei New Glenn, la baza spațială Cape Canaveral, din Florida.

Racheta a fost distrusă, iar platforma de lansare a suferit pagube importante. Explozia a avut loc cu doar câteva zile înaintea unei misiuni în care Blue Origin urma să transporte pe orbită sateliți pentru rețeaua de internet a Amazon.

Potrivit sursei citate, incidentul a fost provocat de defectarea unei supape a motorului, care a declanșat un incendiu. Reconstrucția platformei s-a dovedit mai dificilă decât se anticipase, iar vremea severă din timpul verii și inundațiile recente au întârziat lucrările.

În iunie, directorul general al Blue Origin, Dave Limp, anunțase că lansările vor fi reluate până la sfârșitul anului 2026. Noul calendar arată că acest termen nu mai poate fi respectat.

Întârzierile complică planurile Amazon și NASA

Blue Origin are un contract cu Amazon pentru 24 de lansări ale rachetei New Glenn, destinate transportului sateliților din rețeaua de internet Leo. Amazon folosește și alte companii pentru trimiterea sateliților pe orbită, însă întârzierea rachetei lui Bezos complică programul de extindere a rețelei.

Compania are și un contract de 3,4 miliarde de dolari cu NASA, pentru dezvoltarea unui modul care să transporte astronauți pe suprafața Lunii, în cadrul programului Artemis.

Amânarea reprezintă un nou obstacol pentru Blue Origin în competiția cu SpaceX, compania lui Elon Musk, care domină piața lansărilor spațiale comerciale.

„PSD pare să-și fi imaginat că gestionarea celui mai mare program de investiții din istoria României se face din platourile de televiziune. Te așezi pe scaun, spui că e greu, spui că e târziu, arăți cu degetul spre alții și pleci acasă liniștit. Aceasta este rețeta noului ministru al Fondurilor Europene”, a scris Raluca Turcan joi, pe Facebook.

Potrivit deputatei PNL, PNRR „înseamnă jaloane, termene, documente și negocieri dure cu Comisia Europeană”.

„Lucrurile stau în felul următor:

• cererile de plată 5 și 6 cumulează 6,4 miliarde de euro;

• aproape 1 miliard este deja pierdut, cea mai mare parte din cauza dlui Manole, care a pierdut 770 de milioane de euro pentru legea salarizării;

• 3 miliarde sunt în siguranță;

• pentru 2,5 miliarde se negociază până pe 20 noiembrie”, continuă Turcan.

Aceasta a reacționat în urma declarației de miercuri a Ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru Mihai Ghigiu, care a spus că este aproape sigur că România va primi o penalitate pentru jalonul PNRR privind legea integrității, care îl vizează și pe Dominic Fritz, fostul primar al Timișoarei.

„Am tot spus că se va întâmpla acest lucru, dar merită să repet. Pentru că PSD a luat o lege a integrității, asumată prin PNRR, și a transformat-o într-o lege cu dedicație pentru Dominic Fritz. Au preferat o răfuială politică în locul banilor României, iar acum se miră că Bruxelles-ul nu-i aplaudă. Din păcate, factura nu o plătește PSD, ci o plătesc românii”, afirmă deputata.

„Drama PSD este că nu mai au pe cine să dea vina. Au guvernul, au ministerele, nu-l mai au nici pe Ilie Bolojan premier”, a conchis Raluca Turcan.

Materialul promovează realizările revendicate de administrația de la Washington, însă readuce în atenție disputele provocate de utilizarea imaginilor și a muzicii din jocuri video în comunicarea politică.

Donald Trump, în universul „Ocarina of Time”

Videoclipul distribuit pe contul oficial al Casei Albe de pe platforma Facebook prezintă un personaj care seamănă cu Donald Trump și care se deplasează printr-un decor inspirat de celebrul joc Nintendo.

Potrivit publicației de specialitate Video Games Chronicle (VGC), materialul reproduce elemente vizuale caracteristice versiunii originale a jocului „The Legend of Zelda: Ocarina of Time”, lansată pentru consola Nintendo 64, și utilizează muzică din joc.

Postarea este însoțită de mesajul „It’s dangerous to go alone! Take this”, urmat de simbolul drapelului american. Expresia face trimitere la o replică celebră din seria „The Legend of Zelda”.

Prin această prezentare, Donald Trump este plasat în rolul unui erou virtual, iar politicile administrației sale sunt asociate cu o succesiune de victorii.

Reducerea prețurilor la medicamente și combaterea imigrației, printre realizările prezentate

Videoclipul enumeră mai multe rezultate pe care administrația Trump și le atribuie în timpul celui de-al doilea mandat prezidențial.

Printre acestea se numără reducerea prețurilor medicamentelor eliberate pe bază de prescripție medicală, scăderea ratei criminalității și diminuarea numărului de imigranți aflați ilegal pe teritoriul Statelor Unite.

Materialul se încheie cu mesajul că președintele muncește intens pentru a face America din nou măreață, reluând sloganul „Make America Great Again”, asociat campaniilor politice ale lui Trump.

Afirmațiile despre rezultatele administrației sunt prezentate ca realizări ale președintelui, fără ca descrierea videoclipului să ofere date statistice care să permită evaluarea independentă a acestora.

VGC remarcă faptul că mesajul privind imigrația este reluat într-un context politic sensibil, după înfrângerea republicanilor la alegerile americane de la jumătatea mandatului, desfășurate în această săptămână.

Pokémon și Halo au criticat anterior folosirea imaginilor din jocuri

Nu este prima dată când administrația Trump utilizează personaje sau elemente vizuale din industria jocurilor video pentru promovarea mesajelor sale politice.

Potrivit VGC, reprezentanți ai francizei „Halo” au criticat anterior folosirea imaginilor asociate jocurilor în comunicarea Casei Albe.

Un episod similar a implicat The Pokémon Company, care s-a delimitat public de o reclamă politică în care apăreau expresia „Gotta catch ‘em all” și o imagine de tip meme cu personajul Pikachu.

Controversele au vizat asocierea unor proprietăți intelectuale cunoscute cu mesaje politice, fără ca titularii drepturilor să își fi exprimat susținerea pentru respectivele campanii.

Într-un alt caz, Casa Albă a eliminat de pe site-ul său un joc inspirat de Tetris, după ce reprezentanții francizei s-au distanțat de material și au transmis că își vor proteja drepturile de autor.

Administrația Trump nu intenționează să renunțe la această strategie

În pofida criticilor, administrația americană a continuat să folosească referințe la jocuri video, filme și alte produse ale culturii populare în materialele distribuite online.

VGC amintește o declarație anterioară a unui reprezentant al Departamentului pentru Securitate Internă al SUA, potrivit căreia instituțiile americane intenționează să comunice cu publicul prin formate și referințe culturale familiare acestuia.

Oficialul menționase explicit universurile „Halo”, „Pokémon” și „The Lord of the Rings” printre exemplele de conținut care pot fi utilizate pentru transmiterea mesajelor.

În cazul noului videoclip, nu este clar dacă Nintendo a autorizat folosirea elementelor vizuale și muzicale din „Ocarina of Time”.

Tabloul a fost cumpărat de colecționarul franco-român în 1935

Pictura realizată în 1902 și intitulată „Portul Dieppe” sau „Bazinul de pescuit Dauquesne și bazinul Duquesne, Dieppe, într-o după-amiază însorită” fusese achiziționată în 1935 de colecționarul franco-român Salomon Flavian, potrivit SudOuest.

Lucrarea a fost confiscată de naziști în 1941, în timpul ocupației, alături de alte tablouri. Bancherul, care a murit la Paris în 1955, își pusese la adăpost trei lăzi cu aproximativ 40 de picturi la Westminster Foreign Bank. Acestea au fost confiscate de organismul responsabil cu preluarea bunurilor culturale, apoi transferate la Muzeul Jeu de Paume din Paris, care a funcționat în timpul războiului ca punct de tranzit pentru operele de artă jefuite.

Salomon Flavian a cerut recuperarea tablourilor după război

Salomon Flavian, care a supraviețuit împreună cu familia sa în România, a depus la consulatul Franței din București o listă cu 35 de opere furate, printre care și tabloul lui Pissarro.

Pictura a fost înscrisă în Registrul bunurilor jefuite, iar mai multe dintre lucrările colecționarului au fost restituite între 1946 și 1950. Tabloul lui Pissarro nu s-a numărat însă printre acestea.

În 2023, urmașii familiei Flavian au descoperit o fotografie a picturii pe site-ul WikiArt și au solicitat noi investigații. Lucrarea a fost scoasă la licitație la Londra, de casa Sotheby’s, pe 25 iunie 2024, și vândută pentru 1,2 milioane de lire sterline, echivalentul a aproximativ 1,4 milioane de euro.

Toate vânzările succesive, anulate de Tribunalul din Paris

La solicitarea urmașilor colecționarului, tribunalul din Paris a constatat „nulitatea tuturor vânzărilor succesive ale tabloului contestat de la jefuirea sa, inclusiv cea de la Londra din 25 iunie 2024, și a dispus restituirea lucrării, indiferent în mâinile cui s-ar afla și oriunde s-ar găsi”, potrivit unui comunicat al instanței.

Judecătorii au stabilit că familia Flavian a demonstrat că strămoșul lor a fost proprietarul tabloului și că acesta a fost confiscat de germani. De asemenea, instanța a reținut că bancherul a făcut demersuri pentru recuperarea picturilor după război.

Sotheby’s va trebui să dezvăluie identitatea cumpărătorului

Instanța a obligat casa de licitații Sotheby’s să comunice reclamanților, în termen de două luni, identitatea completă a cumpărătorului tabloului de la licitația din 2024. În caz contrar, compania riscă o penalitate de 1.000 de euro pentru fiecare zi de întârziere.

„Această tăcere (a Sotheby’s) îi împiedică pe beneficiarii lui Salomon Flavian să își exercite dreptul la restituire față de subdobânditorul lucrării în cauză și contravine obiectivului principal al ordonanței din 21 aprilie 1945 privind restituirea în natură a bunurilor jefuite victimelor sau succesorilor lor în drepturi”, a motivat instanța.

Avocata familiei Flavian, Corinne Hershkovitch, a salutat hotărârea, pe care a descris-o drept „o decizie foarte importantă în ceea ce privește regulile care trebuie respectate în tratarea operelor de artă cu proveniență problematică”.

Aceasta a apreciat în special poziția instanței privind competența justiției franceze în astfel de litigii internaționale. Hotărârea se aplică imediat, inclusiv în cazul unui eventual apel.

Mai multe procese privind operele lui Pissarro furate de naziști

Mai multe lucrări ale pictorului au făcut obiectul unor dispute judiciare. În 2020, Curtea de Casație a dispus definitiv restituirea către familia lui Simon Bauer, colecționar evreu persecutat în timpul regimului de la Vichy, a tabloului „Culegerea mazării”, aflat atunci în posesia unor colecționari americani.

În octombrie 2022, instanța a respins însă cererea lui Jean-Jacques Bauer, nepotul lui Simon Bauer, privind tabloul „Femeia care toarce”, întrucât acesta nu a putut demonstra că lucrarea îi aparținuse bunicului său.

De asemenea, Leone Meyer a renunțat, în iunie 2021, la drepturile asupra tabloului „Păstorița care se întoarce de la oi”, furat de naziști de la părinții săi adoptivi, în favoarea Universității din Oklahoma, care deținea lucrarea. Decizia a pus capăt unei dispute judiciare de cinci ani.

Mesajul a fost transmis joi, 5 noiembrie, de premierul Luca Niculescu, după o întrevedere la Palatul Victoria cu ministrul albanez al Afacerilor Externe, Ferit Hoxha.

I welcomed today at Victoria Palace the Albanian Foreign Minister @HoxhaFer. Our discussion focused on ways to deepen and diversify our economic cooperation and advance our bilateral agenda.
Romania firmly supports the EU enlargement to the Western Balkans, the Republic of Moldova and Ukraine, as part of a merit-based process, and fully backs Albania’s path towards EU accession.
I expressed our appreciation for Albania’s contribution to NATO’s Multinational Brigade South-East in Romania. It is an important display of solidarity and shared commitment to strengthening deterrence and defence on NATO’s Eastern Flank.
We remain committed to working together to promote the stability, security and prosperity of our region!

— Luca Niculescu (@LucaNiculescu) November 5, 2026

Cooperarea economică dintre România și Albania, pe agenda discuțiilor

Prim-ministrul Luca Niculescu a anunțat, într-o postare pe platforma X, că l-a primit joi la sediul Guvernului pe șeful diplomației albaneze.

Discuțiile au vizat dezvoltarea relațiilor bilaterale, cu accent pe identificarea unor noi oportunități economice și extinderea domeniilor de colaborare.

„L-am primit astăzi, la Palatul Victoria, pe ministrul albanez al Afacerilor Externe, Ferit Hoxha. Discuția noastră s-a concentrat asupra modalităților de aprofundare și diversificare a cooperării economice și de avansare a agendei bilaterale”, a transmis premierul.

România susține extinderea Uniunii Europene pe baza meritelor fiecărui stat candidat

Un subiect important al întâlnirii l-a reprezentat procesul de extindere a Uniunii Europene, în special perspectiva aderării Albaniei și a celorlalte state candidate din regiune.

Premierul a subliniat că Bucureștiul susține continuarea acestui proces, cu respectarea criteriilor și a progreselor realizate individual de fiecare țară.

„România susține ferm extinderea Uniunii Europene către Balcanii de Vest, Republica Moldova și Ucraina, ca parte a unui proces bazat pe merite, și sprijină pe deplin parcursul Albaniei către aderarea la UE”, a afirmat Luca Niculescu.

Premierul a mulțumit Albaniei pentru contribuția la Brigada Multinațională Sud-Est

Pe lângă cooperarea economică și integrarea europeană, întrevederea a abordat și dimensiunea securității regionale, în contextul colaborării dintre cele două state în cadrul NATO.

Luca Niculescu a evidențiat participarea Albaniei la Brigada Multinațională Sud-Est, structură aliată prezentă în România, și a apreciat contribuția acesteia la consolidarea apărării colective.

„Mi-am exprimat aprecierea pentru contribuția Albaniei la Brigada Multinațională Sud-Est a NATO din România. Aceasta reprezintă o demonstrație importantă de solidaritate și a angajamentului comun pentru consolidarea descurajării și apărării pe Flancul Estic al NATO”, a transmis premierul.

Participarea militarilor albanezi la structurile aliate din România a fost prezentată de șeful Guvernului drept un exemplu al cooperării dintre cele două țări în domeniul securității.

Angajament comun pentru stabilitatea regiunii

La finalul mesajului, Luca Niculescu a subliniat că România și Albania vor continua să colaboreze pentru consolidarea securității și dezvoltării regionale.

„Lucrăm împreună pentru a promova stabilitatea, securitatea și prosperitatea regiunii noastre!”, a transmis prim-ministrul.

Întrevederea de la Palatul Victoria a avut loc în contextul în care România își reafirmă susținerea pentru extinderea Uniunii Europene și pentru consolidarea cooperării cu statele din Balcanii de Vest, atât în plan economic, cât și în domeniul apărării.

Andy Burnham se va întâlni cu liderii UE, Ursula von der Leyen și António Costa, pe 20 noiembrie, la Bruxelles, cu scopul de a semna trei acorduri.

Aceste acorduri vizează alimentele și băuturile, piețele de carbon și schimburile de tineri, precum și promisiunea unui „parteneriat de încredere” în domeniul industriilor siderurgice și de apărare, potrivit The Guardian.

Totuși, o dispută de lungă durată privind plata unor taxe de școlarizare internaționale costisitoare de către studenții din UE la universitățile britanice rămâne nerezolvată.

Aceasta ar putea întârzia implementarea acordurilor privind alimentele și energia, care valorează miliarde pentru economia britanică.

Uniunea Europeană dorește o revenire la situația de dinainte de Brexit, în care studenții europeni plăteau taxa de școlarizare universitară internă din Marea Britanie, în loc de taxele internaționale. Taxele pot fi de aproximativ patru până la șase ori mai mari pentru o diplomă de licență.

Negociatorii Comisiei Europene au propus amânarea cu șase luni a unui acord privind taxele de școlarizare, pentru a asigura succesul evenimentului de la Bruxelles.

Aici, se așteaptă ca Burnham să își arate angajamentul față de legături mult mai strânse cu UE, potrivit sursei citate.

Cel puțin șase state membre, inclusiv din Europa Centrală și de Est, doresc ca problema taxelor universitare să fie rezolvată până la summit. Altele solicită un angajament mai ferm în această privință din partea guvernului britanic, potrivit a patru surse din UE.