MediaFax.ro

Tesla a anunțat că sistemul FSD Supervised a fost aprobat în Slovenia și că lansarea acestuia în țară va începe în curând, potrivit Reuters. Ministrul sloven al Energiei și Infrastructurii, Jernej Vrtovec, a redistribuit anunțul companiei, însoțindu-l de mesajul „Slovenia se dezvoltă”.

FSD, abreviere de la „Full Self-Driving”, este sistemul avansat de asistență la condus dezvoltat de Tesla. Deși denumirea sugerează că mașina se poate conduce singură, tehnologia disponibilă în Europa este FSD Supervised, ceea ce înseamnă că șoferul trebuie să rămână atent și pregătit să intervină.

Sistemul poate prelua o serie de operațiuni de conducere, însă responsabilitatea rămâne în continuare în sarcina persoanei aflate la volan.

Șase țări europene au dat undă verde sistemului Tesla

Olanda a devenit, la începutul lunii aprilie, primul stat din UE care a permis utilizarea sistemului de condus autonom supravegheat al Tesla. De atunci, alte state europene au autorizat tehnologia, iar odată cu aprobarea din Slovenia numărul acestora a ajuns la șase.

Finlanda și Grecia analizează, de asemenea, dacă vor permite utilizarea sistemului.

Franța și-a exprimat rezervele față de această tehnologie în luna iulie, invocând probleme de siguranță. Autoritățile franceze au început însă să testeze două automobile echipate cu FSD, după ceea ce ministrul Transporturilor de la Paris a descris drept un „schimb constructiv” cu Elon Musk.

UE ar putea decide în octombrie

Tesla vrea ca sistemul să fie aprobat pentru utilizare în întreaga Uniune Europeană, un pas care ar putea contribui la creșterea vânzărilor sale pe piața europeană.

O decizie în acest sens ar putea fi luată cel mai devreme pe 6 octombrie. Compania a avansat această dată săptămâna trecută, când a publicat propriile date privind testarea tehnologiei în Europa și America de Nord.

Dacă va primi undă verde la nivelul UE, sistemul ar putea fi disponibil pe scară mai largă în statele membre. Până acum,Tesla a obținut aprobări separate în mai multe țări, deoarece regulile europene pentru sistemele de asistență la condus sunt mai stricte decât cele din Statele Unite.

„Nu depinde de mine. Munca mea la Barcelona și la echipa națională a fost incredibilă. Cred că am șanse, pentru că am avut un an foarte bun. Dar vom vedea”, a spus fotbalistul de 19 ani, marți, întrebat despre cursa pentru Balonul de Aur, în conferința de presă dinaintea debutului Barcelonei în Liga Campionilor.

„Nu cred că am nevoie să fac o campanie pentru a câștiga Balonul de Aur. Fiecare poate să creadă ce vrea. Sunt mândru de ceea ce am făcut și nu pot cere mai mult. Nu voi implora pentru nimic”, a completat el.

Întrebat despre declarațiile lui Ousmane Dembélé, câștigătorul ediției 2025 a Balonului de Aur, care a spus că trofeul va rămâne la un jucător de la Paris Saint-Germain și nu l-a inclus în topul favoriților săi, Yamal a răspuns cu ironie.

„Ousmane este prieten cu Kylian Mbappé, nu mă deranjează. Eu sunt foarte mulțumit de anul pe care l-am avut. Când am jucat împotriva amândurora, am câștigat. Mă înțeleg foarte bine cu Ousmane, dar toată lumea a văzut sezonul meu”, a spus Yamal.

Dembélé i-a inclus în topul favoriților lui pe colegul său de la PSG, Khvicha Kvaratskhelia, englezul de la Bayern, Harry Kane, și colegul său de la naționala Franței, Kylian Mbappé.

Liga Campionilor, marele obiectiv al Barcelonei

Yamal a insistat că principalul obiectiv al Barcelonei în acest sezon este câștigarea Ligii Campionilor.

„Este marele nostru obiectiv. Toți suntem foarte motivați. Liga Campionilor este cea mai specială competiție și vrem să o câștigăm”, a mai spus Yamal.

FC Barcelona își va începe campania în noua ediție din Liga Campionilor miercuri seară, când va întâlni, pe teren propriu, pe Feyenoord, de la ora 19:45.

Internaționalul spaniol a vorbit și despre noul său statut de căpitan al Barcelonei, la doar 19 ani.

„Este o mândrie să fiu căpitanul Barcelonei la 19 ani. Colegii m-au ales și vreau să fiu la înălțimea responsabilității”, a declarat el.

Yamal a ținut să clarifice și speculațiile privind starea sa de spirit din ultimele săptămâni, după ce presa spaniolă a speculat ar fi nemulțumit în urma victoriei cu Elche, când fotbalistul a părăsit terenul vizibil frustrat.

„Sunt foarte fericit. Nu știu de ce s-a vorbit atât de mult despre asta. Am avut cele mai frumoase vacanțe din viața mea. Nu am fost niciodată mai fericit decât sunt acum”, a spus jucătorul Barcelonei.

Lamine Yamal este considerat unul dintre principalii candidați la Balonul de Aur 2026, după un sezon în care a fost unul dintre liderii Barcelonei și ai naționalei Spaniei.

• Rafinăria Petrotel-Lukoil intrată în insolvență pe 26 august, la cererea sa, este cea de-a treia cea mai mare rafinărie din țară, care ar avea o cotă, în mod normal, de aproximativ 20% din capacitatea de rafinare a României, și este una dintre cele patru entități deținute de gigantul rus care se află sub supravegherea extinsă a statului român.
• Procedura insolvenței a fost considerată unica soluție de protejare a activelor rafinăriei, pe fondul datoriilor acumulate din cauza închiderii producției, pentru păstrarea forței de muncă și în eventualitatea găsirii unei variante care să permită repornirea rafinării fără a intra sub incidența sancțiunilor internaționale.
• Potrivit documentelor instanței consultate de Mediafax și a informațiilor furnizate de oficialii Petrotel-Lukoil, operatorul are la zi datorii la diverși furnizori în valoare de 247 de milioane de lei și față de Litasco, acționarul majoritar care i-a acordat împrumuturi pentru a-și susține activitatea, de 225 de milioane de euro (aproximativ 1,18 miliarde de lei).
• Raportul administratorului judiciar obținut de Mediafax trece în revistă traseul și efectele sancțiunillor inrernaționale asupra rafinăriei de la Ploiești, care e, ca o ironie e sorții, succesoarea Rafinăriei Româno-Americane, constituită în 1904 la inițiativa consorțiului Standard Oil din New Jersey, și cumpărată de gigantul rus pe 12 iunie 1998.
• Rafinăria a fost închisă anul trecut pentru revizie capitală, și nu a mai fost redeschisă din octombrie. Raportul citat menționează de asemenea că, între timp, de aplicarea sancțiunilor, în România, care are o dependență structurală de importuri de țiței de aproximativ 75%, contextul de piață s-a deteriorat, iar la 26 martie 2026, Guvernul României a declarat, prin ordonanță de urgență, starea de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, apreciind că rezervele de țiței nu vor fi suficiente pentru consumul intern din 2026. Ulterior, starea de criză a fost declarată efectivă pentru perioada 1 aprilie 2026 până la 30 iunie 2026, ca răspuns la creșterile nejustificate ale prețurilor la pompă și la instabilitatea aprovizionării, într-un context de volatilitate a prețurilor internaționale la țiței, benzină și motorină, cu creșteri de 25% până la 50% la prețurile țițeiului și motorinei începând cu februarie 2026, pe fondul evenimentelor din Orientul Mijlociu.

„Petrotel și presiunea instalațiilor goale: de ce o rafinărie oprită nu poate fi lăsată să îmbătrânească”

Oficialii Petrotel-Lukoil se concentrează în prezent pe demersurile pentru repornirea rafinăriei, în paralel cu derularea procedurii insolvenței, care organizează relația companiei cu creditori.

Potrivit declarațiilor oficiale, compania spune că vrea să reia activitatea cât mai repede și că demersurile pentru obținerea unei licențe OFAC specifice continuă. Argumentul său este direct corelat cu situația industrială: o rafinărie ținută în conservare se degradează, iar România traversează o perioadă în care prețurile carburanților se află la niveluri foarte ridicate. Conducerea admire că repornirea Petrotel nu ar garanta automat ieftiniri la pompă, dar ar readuce în piață aproximativ o cincime din capacitatea națională de rafinare și ar întări reziliența aprovizionării.

Prahova a deschis procedura generală a insolvenței la 26 august 2026, dar protecția juridică nu poate înlocui autorizația necesară reluării producției comerciale, au transmis oficialii.

Din această perspectivă, repornirea activității este crucială, spune conducerea companiei, subliniind că fiecare lună de staționare mărește costul tehnic al revenirii, reduce valoarea recuperabilă pentru creditori și pune presiune pe o echipă și pe un lanț de furnizori care trebuie păstrate împreună pentru ca repornirea să mai fie posibilă.

Scrisoarea nu este licența: de ce Petrotel cere în continuare o derogare OFAC

Așa cum a relatat și Mediafax anterior, scrisoarea primită de fostul ministru al Energiei nu este suficientă pentru reluarea activității rafinăriei de sub umbrela gigantului rus, una dintre cele patru entități aflate sub supravegherea extinsă a statului român.

În aprilie, Ministerul Energiei a anunțat că primise din partea autorităților americane o clarificare favorabilă repornirii Petrotel. În iunie, același minister a confirmat însă că operatorul considera scrisoarea insuficientă juridic și solicita o licență propriu-zisă de exceptare.

„Diferența este esențială: o interpretare administrativă poate reduce incertitudinea, dar băncile, furnizorii, traderii și asigurătorii au nevoie de un temei explicit pentru tranzacțiile fără de care rafinăria nu poate funcționa”, arată compania.

Potrivit acestora, Licența Generală 131I, emisă de OFAC la 20 august și valabilă până la 19 septembrie 2026, autorizează negocierea unor contracte condiționate pentru vânzarea activelor internaționale ale Lukoil și anumite operațiuni de întreținere sau închidere controlată. Textul oficial cere o autorizare separată pentru executarea vânzării și nu oferă, prin el însuși, o permisiune generală pentru producția comercială la Ploiești. În documentele publice OFAC consultate până la 8 septembrie nu apare o licență specifică pentru operarea Petrotel, ceea ce explică de ce solicitarea companiei rămâne deschisă.

„Petrotel continuă demersurile pentru obținerea unei licențe OFAC specifice, care să permită reluarea activității într-un cadru juridic clar. Nu solicităm ocolirea regimului de sancțiuni, ci un mecanism explicit, limitat și verificabil, care să ofere siguranță tuturor părților implicate — autorități, bănci, furnizori, parteneri comerciali și creditori”, afirmă Dan Dănulescu, director general executiv și președinte al directoratului Petrotel-Lukoil.

Dan Dănulescu este inginer și manager cu peste două decenii de experiență în rafinăria de la Ploiești, unde lucrează din decembrie 2003, și a preluat conducerea executivă în 2023.

O rafinărie oprită nu stă pe loc

Oficialii subliniază în comentariu transmis că o rafinărie nu poate fi încuiată și redeschisă după un an, ca un depozit sau o hală, ci este un sistem integrat de coloane, conducte, schimbătoare de căldură, cuptoare, pompe, compresoare, turbine, rezervoare, instalații electrice și de automatizare și chiar și fără producție, aceste echipamente rămân expuse umidității, oxigenului, depunerilor, variațiilor de temperatură și proceselor de coroziune.

Potrivit reprezentanților Retrotel-Lukoil, standardele tehnice pentru conservarea echipamentelor petroliere tratează staționarea de peste o lună ca pe o perioadă care cere proceduri dedicate. Unele depuneri care sunt stabile în timpul funcționării pot deveni corozive în regim de oprire; fluidele rămase în circuite pot reține apă sau se pot solidifica; etanșările, lagărele și echipamentele rotative au nevoie de inspecții, lubrifiere, rotire periodică și reprotejare. Protecția anticorozivă, inertizarea, drenarea, controlul atmosferei, păstrarea utilităților minime și verificarea instrumentației nu sunt operațiuni cosmetice, ci condiții de integritate.

„O rafinărie oprită nu este o rafinărie pusă între paranteze. În fiecare zi trebuie să păstrăm instalațiile într-o stare sigură și pregătită pentru repornire. Conservarea încetinește degradarea, dar nu suspendă timpul. Cu cât staționarea se prelungește, cu atât cresc volumul verificărilor, costul intervențiilor și complexitatea revenirii în producție”, explică Dan Dănulescu.

De la conservare la repornire: fiecare lună schimbă ecuația

Totodată, precizează oficialii, repornirea nu se produce prin simpla ridicare a unei interdicții. După o oprire prelungită, compania trebuie să valideze integritatea mecanică, să testeze sistemele de protecție și control, să verifice rezervoarele și circuitele, să asigure utilitățile, stocurile, transportul, asigurările și personalul calificat. Procesul trebuie etapizat, documentat și coordonat cu administratorul judiciar și cu supravegherea exercitată de autoritățile române.

De aceea, urgența pe care o invocă Petrotel nu trebuie confundată cu graba, transmite compania, precizând că are nevoie ca decizia juridică să vină suficient de repede pentru a putea pregăti riguros repornirea, înainte ca degradarea instalațiilor și dispersarea competențelor să facă proiectul mai scump și mai riscant. O autorizație clară ar permite tuturor participanților să distingă tranzacțiile permise de cele interzise și să construiască un circuit financiar transparent.

„Vrem să reluăm activitatea cât mai repede, în deplină conformitate cu sancțiunile și numai după verificările tehnice necesare. Rapid nu înseamnă nimic improvizat. Vrem să obținem la timp cadrul legal, să protejăm instalațiile și să pregătim o pornire sigură, alături de oamenii și partenerii care cunosc această rafinărie”, spune Dan Dănulescu.

Prețurile de la pompă arată de ce capacitatea internă contează

Potrivit companiei, contextul pieței face această discuție mai mult decât una despre viitorul unei singure companii. La început de septembrie, datele agregate din peste 1.800 de stații indicau un preț mediu național de aproximativ 9,77 lei pe litru pentru benzina standard și 10,23 lei pentru motorina standard. Conform relatărilor presei de specialitate, benzina atinsese un maxim istoric, iar motorina depășise din nou pragul de 10 lei pe litru în toate marile rețele. Volatilitatea a rămas vizibilă chiar și după reducerea temporară a accizei la motorină pentru prima jumătate a lunii septembrie.

Oficialii admit că ar fi incorect să se susțină că repornirea Petrotel va reduce automat prețul de la pompă, în contextul în care prețurile depind de cotațiile internaționale ale țițeiului și produselor petroliere, de cursul de schimb, accize și TVA, costurile logistice, marjele de rafinare și concurența comercială. Totuși, spun aceștia, o capacitate internă suplimentară poate însă limita expunerea la importuri în momente de tensiune, poate diversifica sursele de aprovizionare și poate întări concurența și flexibilitatea sistemului.

„Nu promitem că o singură rafinărie poate controla prețul carburanților. Dar o țară este mai rezilientă atunci când își folosește capacitățile de rafinare, iar piața are mai multe surse de produs. Petrotel vrea să revină ca producător, să proceseze materii prime permise și să contribuie la siguranța aprovizionării României”, afirmă Dan Dănulescu.

Aproximativ o cincime din capacitatea de rafinare a României

Petrotel are o capacitate instalată de aproximativ 2,4 milioane de tone de țiței pe an, echivalentul a circa 20% din capacitatea națională de rafinare. În regim normal, platforma poate produce aproximativ 1,1 milioane de tone de motorină și 600.000 de tone de benzină anual, alături de GPL, combustibil pentru aviație și alte produse petroliere. Aceste volume nu se traduc mecanic într-o anumită reducere de preț, dar sunt relevante pentru balanța dintre producția internă și necesarul acoperit din import.

„Importanța energetică a rafinăriei trebuie înțeleasă și prin infrastructura construită în jurul ei: furnizori de energie și utilități, companii de mentenanță și inginerie, operatori feroviari și portuari, laboratoare, servicii de mediu, asigurători și contractori de siguranță industrială. Repornirea reactivează un ecosistem; ca atare, prelungirea staționării îi slăbește capacitatea de a răspunde atunci când piața are nevoie de el”, arată conducerea companiei.

Insolvența și derogarea trebuie să se întâlnească într-un singur plan

Oficialii precizează că insolvența îi oferă Petrotel un cadru comun de negociere cu creditorii, dar reorganizarea devine credibilă numai dacă explică sursa viitoare a veniturilor. Conservarea fără perspectivă de repornire consumă numerar și păstrează temporar valoarea; producția autorizată poate reface fluxurile comerciale din care se plătesc salarii, taxe, furnizori și creanțe. De aceea, licența OFAC nu este un subiect separat de reorganizare.

Potrivit acestora, în același timp, orice autorizare trebuie dublată de reguli verificabile: separarea fluxurilor financiare de entitățile sancționate, trasabilitatea plăților, utilizarea unor materii prime admise, raportarea către administratorul judiciar și autorități și păstrarea tuturor partenerilor critici.

„Repornirea este puntea dintre conservare și reorganizare. Ea poate readuce veniturile necesare pentru a susține activitatea curentă, pentru a păstra partenerii și pentru a construi un program realist de plată a obligațiilor. Vom lucra cu administratorul judiciar, creditorii și autoritățile pentru ca acest proiect să fie transparent și verificabil”, declară Dan Dănulescu.

„Mesajul nostru este simplu: Petrotel vrea să pornească, să producă în mod legal și transparent și să păstreze rafinăria ca activ industrial al României. Fiecare zi de conservare este o zi în care protejăm această posibilitate; fiecare întârziere suplimentară o face mai greu de realizat. De aceea avem nevoie de o decizie clară și de un drum verificabil spre reluarea activității. Ajutați-ne să începem să producem”, a conchis Dan Dănulescu, în comentariul transmis.

 

Comisiile IT ale Camerei Deputaților și Senatului se reunesc, miercuri, pentru analizarea modului în care a fost gestionat atacul cibernetic din asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), care a avut loc la jumătatea lunii iulie.

Potrivit unei informări transmise de USR, ședința comună a fost convocată de către președinții comisiilor IT din cele două camere ale Parlamentului, iar aceasta va avea loc la ora 13:00.

Instituțiile-cheie, chemate să prezinte rapoarte

Potrivit USR, la dezbatere au fost invitaţi reprezentanţi ai: ANCPI – Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, ADR – Autoritatea pentru Digitalizarea României, STS – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, CYBERINT – Centrul Naţional Cyberint, ANSPDCP – Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, DNSC – Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică.

Potrivit USR, cele două comisii au solicitat instituțiilor implicate să prezinte informații privind cauzele incidentului, măsurile adoptate până în prezent și responsabilitățile fiecărei instituții în gestionarea crizei.

Audierea reprezentanților instituțiilor urmărește să clarifice modul în care a fost gestionat incidentul de securitate și măsurile adoptate ulterior pentru limitarea efectelor atacului și prevenirea unor situații similare.

Atacul cibernetic de la ANCPI

În data de 14 iulie, ANCPI a fost ținta unui atac cibernetic și timp de aproape o lună, sistemele informatice ale acesteia au fost indisponibile. Printre acestea s-au numărat aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra, dar și adresele oficiale de e-mail.

Începând din 12 august, aplicația e-Terra și-a reluat activitatea, iar notarii publici, persoanele autorizate să execute lucrări de cadastru, experții tehnici-judiciari și executorii judecătorești au din nou acces la sistem.

Lista nominalizaților reunește atât foști câștigători ai trofeului, cât și portari aflați la prima nominalizare, într-o ediție considerată una dintre cele mai echilibrate din ultimii ani.

Belgianul Thibaut Courtois, câștigătorul Trofeului Iashin în 2022, este din nou în cursa pentru premiu, în timp ce argentinianul Emiliano Martinez vizează un al treilea trofeu, după succesele din 2023 și 2024. Martinez a fost nominalizat în urma sezonului în care a câștigat Europa League cu Aston Villa, înainte de transferul său la Chelsea.

Spania are trei reprezentanți pe lista celor zece nominalizați: Unai Simon (Athletic Bilbao), David Raya (Arsenal) și Joan Garcia (FC Barcelona). Simon vine după titlul mondial cucerit cu naționala Spaniei. Raya a avut un sezon excelent în poarta lui Arsenal. Joan Garcia primește prima nominalizare după sezonul în care a câștigat Cupa Mondială, campionatul și Supercupa Spaniei.

Cea mai surprinzătoare prezență pe listă este cea a lui Vozinha, portarul în vârstă de 40 de ani al naționalei statului Capul Verde. Evoluțiile sale de la Cupa Mondială din 2026, unde a fost inclus în echipa ideală a turneului, l-au transformat într-una dintre revelațiile competiției. În această vară, Vozinha s-a transferat de la Chaves, din liga secundă portugheză, la Colo-Colo, în Chile.

Cei 10 nominalizați la Trofeul Iashin 2026

Yassine Bounou (Maroc/Al-Hilal)

Thibaut Courtois (Belgia/Real Madrid)

Joan Garcia (Spania/FC Barcelona)

Gregor Kobel (Elveția/Borussia Dortmund)

Emiliano Martinez (Argentina/Chelsea)

Édouard Mendy (Senegal/Al-Ahli)

David Raya (Spania/Arsenal)

Matvei Safonov (Rusia/Paris Saint-Germain)

Unai Simon (Spania/Athletic Bilbao)

Vozinha (Capul Verde/Colo-Colo)

Trofeul Iashin, introdus în 2019, recompensează cel mai bun portar al sezonului la nivel de club sau echipă națională. Câștigătorul ediției din 2026 va fi anunțat la gala Balonului de Aur, programată pe 26 octombrie, la Londra

Planificat inițial pentru 46 de zile și prelungit până pe 6 septembrie, primul sezon NIBIRU a reunit peste 350 de evenimente, 500 de artiști și un public format din generații și comunități diferite. Peste două milioane de vizitatori au venit la NIBIRU, iar împreună cu Beach, Please!, traficul total generat în acest ecosistem a depășit 2,6 milioane de vizite.

NIBIRU încheie primul sezon după o vară în care a testat un nou model pentru litoralul românesc: o destinație activă zilnic, construită în jurul muzicii, culturii, sportului, gastronomiei, artei, jocului și timpului petrecut împreună.

Proiectul a generat aproximativ 400 de milioane de euro în economia județului Constanța. Media zilnică a ajuns la 42.000 de vizitatori în NIBIRU și la aproximativ 50.000 de persoane  în timpul perioadelor de vârf.

Raportate la durata sezonului și la media zilnică, aceste cifre descriu dimensiunea și ritmul de funcționare ale unei stațiuni: flux constant de vizitatori, servicii active zilnic și capacitatea de a genera consum pe parcursul a 53 de zile. NIBIRU a funcționat ca o stațiune de entertainment și ca un pol de atracție pentru litoral, cu efecte vizibile în circulația turiștilor și în economia locală.

Sezonul programat inițial pentru 46 de zile a fost prelungit până pe 6 septembrie. Extinderea a adus „Christmas in September”, o idee inspirată din propunerea publicului și transformată într-o săptămână de concerte, cinema în aer liber, activități pentru copii, decoruri tematice și seri cu inspirație festivă petrecute la câteva sute de metri de mare.

NIBIRU, o destinație construită pe modelul economiei experienței și al  comunității

Primul sezon a conturat NIBIRU ca pe un teritoriu cultural, de relaxare, sportiv, gastronomic și comunitar. Concertele au reprezentat una dintre componentele unui program desfășurat zilnic, de-a lungul întregii veri.

Sub direcția artistică a regizorului Răzvan Dincă, promenada și Center Stage au găzduit un format cu o amploare rar întâlnită pe litoralul românesc. Cele șapte universuri tematice, Circus of Wonders, Neon Asia, Velvet Cabaret, Barrio Carnaval, Summer Disco Love, American Soul System și Worlds of NIBIRU, au revenit săptămânal cu scenografii, coregrafii, costume, acrobații, parade și intervenții artistice dezvoltate special pentru această destinație.

Show-urile au transformat promenada într-o scenă deschisă. Limbaje specifice teatrului, musicalului, cabaretului, circului și artelor vizuale au ajuns în fața unui public foarte larg, într-un spațiu accesibil familiilor, adolescenților și adulților.

Umorul a avut propria scenă la NIBIRU

Divertismentul a prins viață și prin The Fool Comedy Club, care a adus toată vara, cele mai bune momente de stand-up în aer liber de pe litoral. Micutzu, Bordea, Drăcea și mulți alți comedianți au urcat pe scenă cu spectacole de stand-up, one-man show, roast battles și seri de open mic.

Programul de comedie a oferit publicului un motiv în plus de a reveni, completând profilul unei stațiuni în care muzica, spectacolul și umorul au avut fiecare propriul spațiu.

NIBIRU Arena, cel mai mare club în aer liber din lume

NIBIRU Arena a reunit marile festivaluri și concerte ale sezonului într-un spațiu conceput pentru zeci de mii de participanți. Prin capacitate, infrastructură și densitatea programului, arena a devenit cel mai mare club în aer liber din lume.

Ecrane LED uriașe, sisteme de sunet și lumini de ultimă generație au transformat serile în experiențe comparabile cu marile destinații internaționale de entertainment. Publicul a trăit concertele și festivalurile sub cerul liber, într-un spațiu care a adus pe aceeași scenă artiști internaționali și români, comunități muzicale diverse și formate de spectacol variate.

O hartă muzicală construită din comunități diferite

NIBIRU a adus în același calendar trap, hip-hop, muzică latino, reggaeton, house, techno, EDM, K-pop, rock, pop românesc, manele și repertoriul anilor ’90 și 2000.

Beach, Please! a deschis sezonul cu Playboi Carti, Future, Don Toliver, Tyla, Yeat și Quavo. GALAXIA i-a adus la Costinești pe Ozuna, Nicky Jam, Farruko, HUGEL și DJ Snake. NEBULA X a continuat cu Black Coffee, John Summit, Charlotte de Witte, Marco Carola și The Martinez Brothers.

K-POP DAYS i-a adus pe scenă pe TAEMIN, JEON SOMI, EVERGLOW și WHIB și a atras fani din România, Coreea de Sud, Grecia, Austria, Spania, Bulgaria, Republica Moldova, Australia, Germania și Italia. ROCK DAYS a adus Iris, VAMA, Vița de Vie, Subcarpați, Zdob și Zdub, byron și alte nume ale scenei românești. STARDUST a recuperat energia anilor ’90 și 2000 cu artiști precumHaddaway, Snap, Corona, Nana, ATC, iar Popcorn Days a readus în prim-plan fenomenul muzical românesc care a ajuns în clasamentele internaționale.

RETROGRADE a încheiat seria marilor festivaluri internaționale cu Timbaland, Busta Rhymes, EVE, Fat Joe, Keri Hilson și La Familia. Concertele zilnice de pe Center Stage i-au adus în fața publicului pe Smiley, Delia, INNA, Carla’s Dreams, Irina Rimes, Theo Rose, Antonia, The Motans, Alex Velea, Connect-R și mulți alți artiști români.

În NIBIRU, comunitățile muzicale și-au păstrat identitatea și au împărțit același spațiu. Holograf și Adrian Minune, Ozuna și Stela Enache, Iris și artiștii scenei urbane au făcut parte din programul stațiunii.

Dansul a unit oamenii

Dansul a fost limbajul comun la NIBIRU. Pe scenă, în coregrafiile coordonate de Răzvan Dincă, și pe promenadă, în horele formate spontan, mișcarea a transformat mulțimi în comunități. Oamenii au dansat împreună pe muzica mai multor generații, de la anii ’90 și 2000 la hiturile prezentului, iar dansul a devenit cel mai direct mod de a aparține unui loc și unui moment comun.

Filme și meciuri urmărite împreună în Piațeta NIBIRU

Ecranul uriaș din Piațeta NIBIRU a creat o experiență a comunității NIBIRU  în jurul filmului și sportului. Publicul a urmărit în premieră „TEAMBUILDING 2”, alături de actorii filmului iar transmisiunile meciurilor de fotbal au adus în fața ecranului comunitatea suporterilor

În ultima săptămână, proiecția în aer liber a filmului „Singur acasă”, realizată împreună cu Cinema Europa, a adus la mare unul dintre ritualurile de iarnă ale familiilor. Piațeta a funcționat astfel ca sală de cinema, tribună și spațiu de întâlnire în aer liber.

Sport, joacă și experiențe pentru întreaga familie

Experiența NIBIRU a continuat dincolo de scene. Vizitatorii au avut acces la terenuri de padel și baschet, Roller Rink, tiroliană, roată panoramică, parc de distracții și zone de mișcare în aer liber.

Hype Play, Muzeul Planetelor, experiența imersivă MINA, paradele cu personaje, spectacolele de magie, teatrul de păpuși, atelierele creative, experimentele științifice  și jocurile interactive au construit un program zilnic pentru familii.

Show-urile stradale au dat ritm promenadei și au transformat deplasarea între restaurante, zonele de activități și scene într-o experiență artistică în sine.

Familiile au devenit surpriza primului sezon

Surpriza primului sezon a fost răspunsul venit din partea familiilor. Încă din etapa de concept, unul dintre obiectivele NIBIRU a fost atragerea acestui public și construirea unei identități de stațiune de entertainment, cu program zilnic și experiențe pentru toate vârstele. Festivalurile au funcționat în cadrul acestei infrastructuri mai ample, alături de activități culturale, sportive, recreative și gastronomice.

Părinții au înțeles că o destinație dorită de copii poate influența alegerea întregii familii și poate forma în jurul ei un nou fenomen turistic. Copiii au găsit joc, personaje, spectacole și activități, iar adulții au găsit muzică, gastronomie, sport și spații de relaxare.

Siguranța s-a aflat printre aspectele cel mai des apreciate de părinți. Cele 53 de zile s-au încheiat cu zero incidente majore, iar măsurile de securitate, supravegherea constantă și organizarea spațiului au oferit familiilor încrederea de a petrece timp în NIBIRU pe durata întregului program și de a reveni alături de copii.

Această formulă a prelungit timpul petrecut în destinație și a transformat vizita de seară într-o experiență de familie. NIBIRU a devenit locul în care părinții au venit la concertele copiilor, iar copiii au descoperit artiștii părinților.

De la Dumitru Prunariu la Florian Munteanu: modele pentru noua generație

În cadrul momentelor moderate de Dan Negru, scena NIBIRU a găzduit personalități care reprezintă performanța românească în știință, sport și film.

Dumitru Prunariu, singurul român care a ajuns în spațiu, a deschis NIBIRU în fața unui public de aproximativ 30.000 de oameni. Ilie Năstase, primul lider ATP din istoria tenisului, și Rică Răducanu, una dintre figurile emblematice ale fotbalului românesc, au readus în atenția publicului performanțe care au marcat istoria sportului românesc.

Industria filmului a fost reprezentată de Florian Munteanu, actorul român care și-a construit o carieră internațională în producții de la Hollywood, și de actorul și producătorul Codin Maticiuc. Cei doi au urcat împreună pe scena NIBIRU și au anunțat o inițiativă prin care un nou talent va primi șansa de a se afirma.

Tot la NIBIRU, 32 de olimpici naționali au fost aplaudați de mii de oameni. Fiecare a primit din partea Bookzone un contract în alb de publicare garantată, fără termen de expirare, într-un moment care a transformat recunoașterea performanței într-o oportunitate concretă.

Prin aceste întâlniri, performanța a fost prezentată noii generații prin oameni și rezultate construite cu muncă, disciplină, curaj și continuitate.

Evenimentele speciale au dat fiecărei săptămâni propria identitate

Marele Picnic NIBIRU a valorificat pajiștea și spațiile verzi ca locuri pentru relaxare și socializare. Family Fest a extins programul destinat copiilor. Ziua Imnului Național a adunat peste 25.000 de oameni într-un moment prezentat de Dan Negru, cu Irina Baianț, Fanfara Reprezentativă a Forțelor Navale Române și militarii Forțelor Navale.

Zilele Mării au adus show-uri aviatice, parașutiști, demonstrații și un program special pentru familii. Zilele Berii powered by URSUS și Festivalul Vinului au completat componenta gastronomică prin concerte, degustări și experiențe de brand.

Pe lângă festivaluri, calendarul a inclus multe alte momente muzicale precum concertul Gipsy Kings, dar și petreceri tematice precum Beach, Please! Party

Un record mondial și premii care au transformat publicul în participant

NIBIRU a găzduit și primul său Guinness World Records™. LaProvincia, brand Carmistin The Food Company, alături de Chef Jannis Alexandridis, a pregătit și servit 425 de kilograme de aripioare de pui, depășind precedentul record mondial de 297,5 kilograme stabilit la New York.

Ultimul weekend al sezonului a adus marele premiu NIBIRU: o mașină electrică de 20.000 de euro

Pe parcursul verii, NIBIRU a oferit periodic premii publicului, fiecare campanie fiind însoțită de anunțarea câștigătorilor. La atingerea pragului de două milioane de vizitatori, Marian, un român stabilit la Londra, a primit acces pe viață în NIBIRU și un buget dedicat experiențelor din stațiune.

Ultimul weekend a adus marele premiu al sezonului prin campania Pink Friday, organizată în parteneriat cu Banca Transilvania. Persoanele care au cumpărat bilete sau abonamente pentru NIBIRU 2027 folosind un card BT au primit o reducere suplimentară de 10% și au fost înscrise automat în tragerea la sorți pentru o mașină electrică BYD Dolphin Surf, în valoare de 20.000 de euro.

Campania s-a încheiat pe 5 septembrie, iar extragerea a avut loc pe 6 septembrie, în ultima zi a sezonului. Mașina a fost acordată unui câștigător din județul Constanța

NIBIRU a crescut atractivitatea  litoralului

Impactul sezonului s-a văzut în circulația turiștilor, traficul rutier, gradul de ocupare al cazărilor, restaurantele și serviciile din Costinești și din localitățile apropiate. Ultimul weekend din august a adus în sudul litoralului fluxuri specifice perioadelor de vârf, într-un moment în care sezonul estival intra, în mod tradițional, în etapa finală.

NIBIRU a contribuit la extinderea calendarului turistic și la diversificarea motivelor pentru care oamenii aleg această regiune. Proiectul a funcționat alături de hoteluri, restaurante, cluburi, terase, servicii și operatori locali, într-un ecosistem în care fiecare experiență susține atractivitatea întregii destinații.

Obiectivul următor îl reprezintă creșterea componentei internaționale. NIBIRU urmărește să transforme un artist sau un festival într-un motiv de călătorie către România, urmat de rezervarea unei vacanțe și descoperirea litoralului românesc.

Pentru 2027, sezonul va începe pe 24 iunie și va continua până pe 5 septembrie, pe durata a 74 de zile. Programul va aduce experiențe, artiști și comunități noi, infrastructură îmbunătățită și o prezență internațională mai puternică.

Partenerii primului sezon NIBIRU

Primul sezon a fost dezvoltat cu sprijinul partenerilor Banca Transilvania (BT), Coca-Cola, eMAG, Lidl, URSUS, Bumbu Rum Company, Event Platform Systems (EPS), 5 to go, Takis, Jägermeister, essence, OPPO, BUMP, Head & Shoulders, Old Spice, Viva Chips, Samus, Fashion Days, Lotto Snacks, La Transalpina, Mastercard, Orange, FANbox by FAN Courier și LaProvincia, Promotors, StayFit, Sweets Kendamas, ISIC,Cardul European de Tineret, Klintensiv.

Mulțumiri speciale partenerilor media VOYO, Kiss FM, ELLE, Libertatea, Ringier, Unica.ro, Mediafax, CANCAN, A List Magazine, Știripesurse.ro, Zile și Nopți, Daily Magazine, Nine O’Clock, TechStart, G4Media, Profit.ro, Cotidianul.ro, Adevărul.ro și InternetCorp, HotNews, Revista Biz.

Experiențele culturale, recreative și de brand au fost susținute de colaborări cu Bookzone, The Fool, Cinema Europa, Hype Play, MINA, TaranTerra, VMax, și Valiza.ro, alături de artiști, producători, furnizori, vendori și antreprenori locali.

Publicul, echipele, partenerii și comunitățile care au participat la primul sezon au transformat NIBIRU dintr-un proiect într-o destinație reală. Prima vară a demonstrat că divertismentul poate crea circulație turistică, apartenență, memorie colectivă și un nou motiv pentru care  litoralul românesc merită descoperit.

Un cetățean rus este acuzat că a pregătit acte de sabotaj pe teritoriul României, prin acțiuni care au vizat inclusiv baze militare românești și multinaționale. Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus marți reținerea acestuia pentru 24 de ore.

Bărbatul a identificat, supravegheat și strâns informații cu caracter militar, în vederea comiterii unor acte de diversiune sau sabotaj de tip hibrid.

„În perioada februarie-iulie 2026, în perspectiva comiterii unor acte de diversiune/sabotaj, de tip hibrid, sub coordonarea directă a unei persoane cu care a păstrat legătura prin intermediul unor servicii online de mesagerie criptată, a identificat, supravegheat și colectat informații cu caracter militar”, au transmis procurorii DIICOT.

Coordonat prin servicii de mesagerie criptată

Anchetatorii spun că cetățeanul rus a fost coordonat direct de o persoană cu care comunica prin intermediul unor servicii online de mesagerie criptată.

Bărbatul a fotografiat tehnica forțelor armate române și aliate, precum și deplasarea personalului militar și a tehnicii de luptă.

Activitățile de supraveghere au vizat mai multe baze militare românești și multinaționale din județele Cluj, Constanța, Călărași și Ilfov, precum și din București.

Fotografiile și informațiile obținute a fost transmise ulterior persoanei cu care inculpatul ținea legătura. Faptele, prin natura lor, au pus în pericol securitatea națională, precizează DIICOT.

SRI și DGIA, implicate în operațiune

Procurorii urmează să sesizeze Curtea de Apel București cu propunerea de arestare preventivă a cetățeanului rus pentru 30 de zile.

Ancheta a fost desfășurată de DIICOT împreună cu ofițerii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și structurile subordonate. Acțiunea a beneficiat de sprijinul informativ al Serviciului Român de Informații (SRI) și de suportul structurii specializate din cadrul Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA).

UPDATE: Propunerea a fost votată, iar Sorina Matei va fi noul Director General al TVR, ca interimar, pentru o perioadă de 60 de zile.

ȘTIREA INIȚIALĂ: Potrivit surselor Gândul, astăzi ar urma sa fie avansată propunerea în interiorul conducerii Birourilor Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului.

Miercuri, conform calendarului, Sorina Matei ar urma să fie audiată în comisiile de specialitate, după care propunerea va merge la vot final. Dacă va trece, jurnalista va conduce televiziunea publică în locul Adrianei Săftoiu.

Propunerile pentru conducerile SRTv și Radioului public vor fi votate în Birourile Permanente Reunite, după ce Curtea Constituțională a admis sesizarea AUR, care a reclamat că partidul nu are în conducerile celor două instituții o reprezentare proporțională cu ponderea sa în Parlament.

Cine este Sorina Matei

Sorina Matei a debutat în presă în 1997, inițial în presa scrisă. A lucrat ca reporter la Jurnalul Național, înainte de a face pasul spre televiziune, în 2003. În această perioadă a acoperit intens zona politică. A fost acreditată timp de aproximativ 12 ani la Palatul Cotroceni, în mandatele președinților Emil Constantinescu, Ion Iliescu și Traian Băsescu, devenind unul dintre cei mai titrați corespondenți.

S-a specializat, de asemenea, în domeniul justiției. Dezvăluirile și anchetele sale au zguduit sistemul în repetate rânduri.

A lucrat aproximativ șase ani în presa scrisă, ca jurnalist și reporter special.

Din septembrie 2003 a lucrat în televiziune la Antena 1 și Antena 3. A fost reporter și a coordonat secția Politic.

După Antena 3, a urmat B1TV, România TV, Digi24 și Aleph News.

În octombrie 2025, s-a alăturat echipei Gândul-Mediafax.

La Societatea Română de Radiodifuziune, ar urma să fie propus Răzvan Dincă, cel care a mai condus instituția în perioada 2021-2025.

La masculin, Mikel Arteta (Arsenal), Luis de la Fuente (naționala Spaniei), Unai Emery (Aston Villa) și Luis Enrique (Paris Saint-Germain) sunt cei patru tehnicieni spanioli nominalizați. Singurul antrenor din afara Spaniei este belgianul Vincent Kompany, de la Bayern Munchen.

Luis Enrique, câștigătorul trofeului în 2025, poate obține din nou distincția după un sezon remarcabil cu Paris Saint-Germain. Antrenorul spaniol a cucerit Liga Campionilor pentru al doilea an consecutiv și și-a adjudecat campionatul Franței, Cupa Intercontinentală, Supercupa Europei.

Mikel Arteta a condus-o pe Arsenal către câștigarea campionatului Angliei, în timp ce Unai Emery și Aston Villa au triumfat în Europa League. Luis de la Fuente completează lista după ce naționala Spaniei a câștigat Cupa Mondială.

La feminin, nominalizările sunt împărțite între Spania și Suedia, care au câte doi reprezentanți, în timp ce Danemarca este reprezentată de Nils Nielsen, selecționerul Japoniei.

Spaniolii Pere Romeu (FC Barcelona) și Jonatan Giráldez (OL Lyonnes) au avut parte de sezoane deosebite. Romeu a cucerit Liga Campionilor, campionatul Spaniei, Cupa Reginei și Supercupa Spaniei cu Barcelona, în timp ce Giráldez a câștigat campionatul Franței, Cupa Franței și Cupa Ligii Franței cu OL Lyonnes.

Suedeza Andrée Jeglertz este nominalizată după ce a realizat eventul campionat-Cupa Angliei cu Manchester City, iar Elena Sadiku figurează pe listă după ce a câștigat Cupa Europa cu BK Häcken. Danezul Nils Nielsen a condus naționala Japoniei către câștigarea Cupei Asiei.

Trofeul de antrenor al sezonului este acordat de revista France Football, în colaborare cu UEFA, în urma voturilor unui juriu internațional de jurnaliști specializați. Perioada de referință pentru ediția din 2026 a fost 3 august 2025 – 19 iulie 2026, iar criteriile includ calitatea jocului, trofeele câștigate, calitățile de lider și competențele tactice.

Ceremonia decernării premiilor va avea loc pe 26 octombrie, la Londra.

„E gata! Așa arată gazonul de pe Arena Națională”, a anunțat marți Primăria Municipiului București, care a publicat mai multe fotografii cu noua suprafață de joc.

Gazonul a fost udat și fertilizat, iar stadionul este acum pregătit pentru reluarea meciurilor de fotbal. Și tabela de marcaj este funcțională, potrivit municipalității.

Primul meci pe noul gazon, pe 14 septembrie

După o pauză de aproape cinci luni, fotbalul revine pe cel mai mare stadion din România. Primul meci al sezonului programat pe Arena Națională va avea loc pe 14 septembrie, când FCSB va întâlni Petrolul Ploiești.

Ultimul meci disputat pe Arena Națională a fost Dinamo – Rapid, pe 26 aprilie. De atunci, stadionul nu a mai găzduit partide de fotbal, fiind folosit pentru concerte și alte evenimente.

Noul gazon a costat 2 milioane de lei

Primăria Capitalei a anunțat recent înlocuirea integrală a suprafeței de joc de pe Arena Națională. Noul gazon hibrid, care combină iarba naturală cu fibre sintetice, acoperă aproximativ 8.500 de metri pătrați. Alți 200 de metri pătrați au fost păstrați în pepinieră pentru eventuale reparații.

Costul lucrărilor se ridică la aproximativ 2 milioane de lei. Banii nu sunt suportați din bugetul municipalității, ci de organizatorii evenimentelor desfășurate pe Arena Națională în această vară.

Schimbat în fiecare an

Gazonul Arenei Naționale este înlocuit anual, după concertele și evenimentele organizate pe stadion în timpul verii.

Potrivit municipalității, închirierea Arenei Naționale pentru concerte și festivaluri aduce venituri cuprinse între 76.000 și 250.000 de euro pentru fiecare eveniment. În cazul unui meci din campionatul intern, tariful este de aproximativ 25.000 de euro.

Cheltuielile anuale pentru administrarea și întreținerea Arenei Naționale se ridică la aproximativ 30 de milioane de lei.

În jurul vechiului nucleu format din uzinele ROMARM apar acum fabrici și linii de producție controlate de grupuri internaționale precum Rheinmetall și Otokar, iar miliardele de euro puse la dispoziție prin programul european SAFE aduc contracte, tehnologie și capacități noi.

Miza nu este doar înzestrarea Armatei Române, ci și întrebarea dacă România va produce efectiv echipamente militare moderne sau va rămâne în principal o piață pentru produsele fabricate în alte țări.

ROMARM, nucleul vechii industrii de apărare

România are încă un important sector de stat, concentrat în jurul Companiei Naționale ROMARM. Compania are 16 filiale, cu fabrici și uzine specializate în arme de infanterie, muniție, explozivi, componente, sisteme militare și vehicule blindate.

Printre acestea se află Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Cugir, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Plopeni, Uzina Automecanică Moreni, Fabrica de Pulberi Făgăraș, Electromecanica Ploiești, Uzina Mecanică Mija, Uzina de Produse Speciale Dragomirești, Tohan, Carfil, Metrom, Arsenal Reșița și Uzina Mecanică București.

La Cugir se află una dintre cele mai cunoscute capacități de producție de armament individual din România.

Fabrica de Arme Cugir are ca profil arme de infanterie și mitraliere, în timp ce Uzina Mecanică Sadu produce muniție și are capacități pentru calibre compatibile cu standardele NATO.

La Plopeni se produce muniție de diferite calibre, inclusiv variante explozive, trasoare și perforant-incendiar-trasoare.

La Moreni, industria de stat păstrează capacitatea de producție a vehiculelor militare de luptă. Uzina este una dintre piesele istorice ale sectorului românesc de blindate.

Aceste fabrici nu dispar din ecuație. Dimpotrivă, unele sunt incluse în noile programe de cooperare cu producători străini, iar obiectivul autorităților este ca o parte cât mai mare din noile contracte să genereze activitate în România.

SAFE aduce 16,68 miliarde de euro

Schimbarea cea mai importantă vine însă din programul european SAFE – „Acțiunea pentru securitatea Europei”.

România are la dispoziție 16,68 miliarde de euro, bani destinați achiziției de echipamente militare și cu utilizare duală, dar și unor proiecte de infrastructură duală.

Din această sumă, 12,48 miliarde de euro sunt destinate echipamentelor militare, iar 4,2 miliarde de euro pentru infrastructură duală, inclusiv capetele autostrăzilor A7 și A8.

Programul are o particularitate importantă pentru industria românească: contractele pot include obligații de cooperare industrială și de producție locală.

Guvernul spune că obiectivul este integrarea producătorilor români în lanțurile europene de producție și reducerea dependenței de importuri.

Primul mare beneficiar este Rheinmetall.

Rheinmetall, contracte de miliarde și o fabrică în expansiune la Mediaș

Grupul german Rheinmetall a primit în 2026 un pachet de contracte pentru România în valoare totală de aproximativ 5,7 miliarde de euro, cel mai mare pachet internațional din istoria recentă a companiei, potrivit Rheinmetall.

Contractele includ vehicule blindate, sisteme de apărare antiaeriană, muniție și nave militare.

Una dintre cele mai importante componente este contractul pentru 298 de mașini de luptă ale infanteriei Lynx și derivate, în valoare de 3,337 miliarde de euro fără TVA.

Producția finală va avea loc în România, la Mediaș, iar autoritățile spun că aici vor fi realizate inclusiv elemente esențiale precum carcasa blindată, sistemul de armament, protecția balistică, comunicațiile și componente ale sistemului software de comandă și control.

Rheinmetall va extinde și producția de muniție

Contractul pentru 401.760 de cartușe de muniție antiaeriană de 35 mm AHEAD are o valoare de 449,75 milioane de euro, iar producția muniției trebuie localizată integral într-o nouă facilitate din România.

Grupul german a anunțat investiții de câteva sute de milioane de euro în România și estimează crearea a mii de locuri de muncă. În rețeaua industrială ar urma să intre peste 200 de subcontractori.

Un alt contract important, în valoare de aproape 982 de milioane de euro, vizează șapte sisteme SKYNEX, două sisteme SKYRANGER 35 și două sisteme navale Millennium. Producția acestor sisteme va fi parțial localizată în România.

Rheinmetall are deja o prezență industrială importantă la Mediaș, prin Rheinmetall Automecanica.

Mediaș – exemplul transformării rapide

Mediașul este poate cel mai bun exemplu al transformării rapide a industriei românești de apărare.

În același complex industrial lucrează acum Otokar și Rheinmetall.

În august 2026, Ministerul Apărării anunța că în fabricile celor două companii lucrau peste 400 de angajați români, pregătiți în România și în străinătate. Autoritățile vorbesc despre dezvoltarea Mediașului ca centru regional pentru producția de tehnică militară.

Otokar produce aici vehiculele blindate COBRA II, iar Rheinmetall pregătește producția platformelor Lynx, SKYNEX și SKYRANGER.

Otokar a făcut și o investiție directă în România. Compania turcă a semnat în aprilie 2026 acordul pentru achiziția a 96,77% din Automecanica Mediaș, pentru aproximativ 85 de milioane de euro.

Fabrica are aproximativ 140.000 de metri pătrați, iar compania a anunțat că dispune de infrastructură și autorizații pentru producția de serie a vehiculelor blindate. Procesul include debitarea și sudarea metalului, vopsirea, asamblarea și testarea.

Investiția vine în contextul contractului semnat de România cu Otokar pentru 1.059 de vehicule blindate COBRA II 4×4, în valoare de aproximativ 4,26 miliarde de lei fără TVA.

O parte dintre vehicule provin din Turcia, iar restul sunt produse în România.

În 2026 a fost prezentat și primul COBRA II produs pe linia de la Mediaș, un moment important pentru transferul tehnologic către România.

Beretta vrea fabrică în România, dar încă nu are contractul

Beretta este un alt nume important care încearcă să intre în noua industrie românească de apărare. Compania italiană a anunțat public că este interesată de programul pentru armamentul individual și susține că poate asigura producție locală și transfer de tehnologie.

Propunerea Beretta include arme de asalt de 5,56 mm, pistoale de 9 mm și lansatoare de grenade de 40 mm, cu posibilitatea extinderii producției locale către alte categorii de arme.

Dar există o diferență importantă între Beretta și Rheinmetall sau Otokar: Beretta nu are în acest moment un contract românesc pentru programul SAFE de armament individual.

Compania critică public procesul și cere o procedură transparentă și competitivă.

Programul pentru noul sistem de armament individual nu avea încă un contract semnat la începutul lunii iunie.

Guvernul anunța însă că a fost încheiat un acord de cooperare industrială care prevede localizarea integrală în România a producției de arme automate, pistoale și muniție, la Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir și Uzina Mecanică Sadu.

Prin urmare, bătălia pentru acest contract rămâne deschisă, iar numele companiei care va furniza efectiv sistemul de armament individual trebuie separat de promisiunile de investiții ale potențialilor producători.

SIG Sauer și Cugir, combinația dintre capital străin și fabricile statului

În jurul aceluiași program s-a conturat și asocierea dintre compania americană SIG Sauer și fabricile românești.

Guvernul a precizat că producția armamentului individual și a muniției trebuie să rămână localizată în România, inclusiv în eventualitatea transformării achiziției într-un program comun cu un alt stat.

Este un model diferit față de investiția Otokar în Automecanica sau față de extinderea Rheinmetall: în acest caz, fabricile de stat existente sunt integrate într-un proiect cu un producător internațional, ceea ce poate aduce tehnologie și comenzi noi fără ca uzinele românești să dispară din lanțul de producție.

Aerostar, industria privată românească

Nu toată industria privată de apărare din România aparține unor grupuri străine.

Unul dintre cele mai importante exemple este Aerostar Bacău, companie românească listată la bursă.

Aerostar are activități în aviație, sisteme de apărare și mentenanță militară.

Compania este centrul de mentenanță desemnat pentru avioanele F-16 ale României și are capacități pentru mentenanță, reparații, modernizări și suport logistic.

Aerostar spune că poate lucra simultan la până la șase aeronave F-16, iar experiența acumulată în ultimii ani a dus la dezvoltarea unui centru regional pentru acest tip de avion.

Este un exemplu care arată că industria de apărare nu înseamnă doar fabricarea unei arme. Mentenanța, modernizarea, integrarea electronică, producția de componente și suportul logistic sunt la fel de importante într-o industrie militară modernă.

Aviația militară intră și ea în noul val de investiții

Un alt proiect important este legat de Airbus și IAR.

România a convenit achiziția unor elicoptere Airbus, iar pentru programul H225M există un acord de cooperare industrială cu Airbus și IAR. Planul prevede transfer de tehnologie și pregătirea angajaților români în Franța pentru realizarea în România a unei linii de asamblare finală. România intenționează ulterior să cumpere un lot suplimentar de 30 de H225M produse în țară de IAR.

În același timp, pentru alte elicoptere Airbus, mentenanța și reparațiile urmează să fie realizate în facilități din România.

Asta înseamnă că și industria aeronautică poate primi o componentă importantă din noua strategie de localizare a producției.

Și muniția devine o prioritate

Unul dintre cele mai sensibile puncte ale industriei românești de apărare este producția de muniție.

Războiul din Ucraina a arătat cât de repede pot scădea stocurile atunci când un conflict modern consumă cantități mari de muniție.

România are încă fabrici tradiționale precum Plopeni și Sadu, dar noile contracte aduc și producție modernă, realizată prin investiții ale marilor grupuri internaționale.

În cazul Rheinmetall, producția muniției de 35 mm AHEAD va avea o facilitate nouă în România. Guvernul consideră localizarea acestei producții un obiectiv strategic.

Rheinmetall are, de asemenea, un proiect pentru o nouă fabrică de pulberi la Victoria, în județul Brașov. Ministerul Economiei a prezentat investiția drept una strategică și a anunțat că fabrica va fi construită de la zero.

Pentru România, această componentă este esențială: o industrie de apărare nu poate depinde în totalitate de importuri atunci când vine vorba despre muniție și materii prime pentru muniție.

Statul nu dispare, dar rolul lui se schimbă

Industria românească de apărare nu devine peste noapte una privată.

ROMARM rămâne un jucător important, iar Cugir, Sadu, Plopeni, Moreni și celelalte fabrici continuă să facă parte din infrastructura strategică a țării.

Diferența este că aceste fabrici intră într-un sistem mult mai larg, în care apar parteneriate cu Rheinmetall, SIG Sauer, Airbus și alți producători internaționali.

În același timp, România trebuie să rezolve o problemă veche: capacitatea de producție nu înseamnă automat și capacitate competitivă. Unele fabrici au nevoie de tehnologii noi, utilaje, personal specializat și contracte pe termen lung.

Ce se schimbă, de fapt, în România

Privită în ansamblu, industria românească de apărare intră într-o etapă pe care nu a mai traversat-o de mult.

La Cugir și Sadu se încearcă integrarea fabricilor tradiționale în producția de armament individual. La Mediaș se dezvoltă simultan producția de blindate Otokar și Rheinmetall.

La Brașov se pregătesc noi capacități pentru pulberi și se dezvoltă industria aeronautică.

La Bacău, Aerostar își consolidează rolul în mentenanța F-16.

În zona navală, contractele SAFE pot aduce producție și armare de nave pe șantiere românești.

Iar în spatele tuturor acestor proiecte se află cele 16,68 miliarde de euro disponibile pentru România prin SAFE.

Marea întrebare nu este, așadar, dacă România va cumpăra mai multe arme. Le va cumpăra.

Întrebarea importantă este cât din banii cheltuiți vor rămâne în economia românească sub forma unor fabrici moderne, a unor locuri de muncă, a unor furnizori locali și, mai ales, a unor tehnologii pe care România le va putea folosi și peste zece sau douăzeci de ani.

Eturia susține că observă o creștere a interesului pentru vacanțele de sărbători petrecute în destinații cu temperaturi ridicate, dar și pentru circuitele care includ mai multe țări și orașe.

În acest context, agenția a lansat, în perioada 8-21 septembrie, o campanie pentru plecările de Crăciun și Revelion, care include peste 60 de pachete și reduceri anunțate de până la 700 de euro.

Maldive, Thailanda și Republica Dominicană în locul vacanțelor de iarnă

Printre destinațiile propuse pentru perioada sărbătorilor se numără Maldive, Thailanda, Punta Cana, Zanzibar, Tanzania, Maroc și Mexic.

Există și programe care combină mai multe destinații. Pentru Crăciun este disponibil, de exemplu, un circuit prin Malaezia, Cambodgia și Vietnam, iar pentru Revelion există itinerare care includ Singapore și Kuala Lumpur, Taipei, Bali și Singapore sau Bangkok și Bali.

O altă variantă combină un sejur pe plajele din Zanzibar cu un safari în Tanzania.

Potrivit reprezentanților companiei, alegerea unor astfel de destinații arată că perioada sărbătorilor nu mai este asociată exclusiv cu vacanțele la munte sau cu orașele europene decorate pentru Crăciun.

„Crăciunul și Revelionul nu mai înseamnă automat destinații de iarnă. Vedem tot mai mult interes pentru petrecerea sărbătorilor la temperaturi ridicate, în destinații precum Maldive, Thailanda, Republica Dominicană sau Mauritius, iar aceste vacanțe sunt planificate cu luni înainte”, afirmă Ana Maria Gherasim, Head of Sales Eturia.

Ea spune că există și turiști care aleg să transforme trecerea dintre ani într-un circuit de mai multe zile.

„O parte dintre turiști aleg circuite mai ample, în care trecerea dintre ani devine parte dintr-o experiență de explorare. Este o schimbare interesantă de comportament: destinația este aleasă tot mai mult în funcție de tipul de experiență dorit”, afirmă reprezentanta agenției.

Vacanțele de Revelion sunt rezervate cu luni înainte

În cazul călătoriilor pe distanțe lungi și al circuitelor care includ mai multe destinații, rezervările pentru finalul anului sunt făcute cu câteva luni înainte de plecare, arată datele companiei.

Interesul pentru călătoriile din noiembrie și decembrie apare încă din prima parte a anului, în special în cazul destinațiilor exotice și al programelor care presupun mai multe zboruri, hoteluri și transferuri.

Rezervarea anticipată poate însemna o ofertă mai mare de locuri la zboruri și hoteluri, însă prețul final al unei astfel de vacanțe depinde de destinație, perioada exactă, categoria hotelului și serviciile incluse.

Eturia este un turoperator român specializat în vacanțe exotice și circuite, fondat în 2007.

Guvernul britanic a anunțat marți că sprijinul va fi acordat prin mecanismul NATO PURL – Lista nevoilor prioritare ale Ucrainei, prin care Alianța coordonează achiziționarea din Statele Unite a echipamentelor militare necesare Kievului. Rachetele Patriot și celelalte echipamente de apărare antiaeriană urmează să fie livrate înainte de începutul iernii.

Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, a declarat că pachetul este destinat protejării infrastructurii critice, a populației și a forțelor armate ucrainene în fața atacurilor rusești. Londra consideră că Rusia va continua să lovească obiective civile și energetice în lunile următoare.

Rachete Patriot, muniție și drone

Pe lângă rachetele pentru sistemele Patriot, pachetul britanic cuprinde alte interceptoare pentru apărarea antiaeriană, proiectile de artilerie de calibru mare și drone.

Londra anunțase anterior că intenționează să furnizeze Ucrainei peste 120.000 de drone în acest an, dintre care aproximativ 25.000 au fost deja livrate. Este vorba despre drone interceptoare folosite împotriva aparatelor rusești, drone de recunoaștere și drone de atac.

Marea Britanie a livrat recent și proiectilul cu numărul un milion din programul său de furnizare a muniției de artilerie de calibru mare.

Noul pachet de sprijin militar pentru Ucraina a fost anunțat în ziua reuniunii Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, care reunește aproape 50 de state și coordonează sprijinul militar pentru Kiev. Cea de-a 36-a reuniune a grupului se desfășoară marți, în format virtual, și este coprezidată de ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, și de omologul său german, Boris Pistorius.

Rusia a reluat bombardamentele asupra Kievului

Decizia Londrei a fost făcută publică la câteva ore după ce Rusia a lansat, în noaptea de luni spre marți, un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei, principalele ținte fiind regiunile Kiev și Odesa. În capitala ucraineană, două persoane au fost ucise, iar alte zece au fost rănite.

Armata Ucrainei a anunțat că Rusia a folosit în atac rachete balistice și de croazieră, precum și 166 de drone. Apărarea ucraineană a doborât sau neutralizat 31 de rachete de croazieră, două rachete balistice sau antinavă și 142 de drone, însă atacurile au fost înregistrate în 29 de locații.

Loviturile au marcat reluarea bombardamentelor asupra Kievului după o scurtă pauză în perioada vizitei în Ucraina a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, implicați în negocierile pentru încheierea războiului.

„Din punctul de vedere al Agenției Naționale pentru Sport, noi nu vorbim despre medalii. Noi vorbim despre prezentarea unei frumuseți, frumusețea sportului. Astăzi este un moment important pentru cele două țări, pentru că împreună reușim să creăm un eveniment de anvergură”, a declarat Bogdan Matei, marți, la sediul Guvernului din Republica Moldova, la conferința de presă premergătoare startului ediției 2026 a Turului României.

Președintele ANS anunță că România și Republica Moldova vor colabora și cu alte ocazii în viitor, în domeniul sportului.

„Mă bucur că am reușit să creăm acel grup de lucru comun pe sport între cele două țări, care produce. Produce evenimente sportive și o să vedeți că și la anul vom avea surprize la fel de plăcute în ceea ce înseamnă promovarea celor două țări prin sport”, a spus el.

Bogdan Matei consideră că sportul poate contribui la construirea unei societăți mai bune.

„Cred cu tărie că sportul își poate aduce aportul său. Cred cu tărie că sportul își poate pune amprenta pe ceea ce înseamnă o viață frumoasă, dar și o lume mai bună. Sportul este instrument pentru pace”, a afirmat președintele ANS.

Oficialul român a afirmat și că evenimentul oferă posibilitatea promovării celor două țări în fața publicului internațional.

„Se spune că acasă nu e un loc anume. E un sentiment. Avem astăzi posibilitatea să prezentăm lumii cele două case frumoase: România și Moldova. Cum? Pedalând”, a declarat Matei.

„Pedalăm astăzi prin cele două case frumoase ale noastre, să arătăm lumii că pacea, bunăstarea și frumusețea începe de aici, din Moldova și se termină tot acasă, în România, la București”, a încheiat președintele Agenției Naționale pentru Sport.

Startul competiției, programat miercuri dimineață

Ediția din 2026 a Turului României marchează o premieră în istoria competiției, startul oficial fiind dat pentru prima dată în afara granițelor țării, la Chișinău. Cea de-a 58-a ediție se desfășoară între 9 și 13 septembrie, cu cinci etape și un traseu de peste 800 de kilometri, care leagă Chișinău de București. Marți, de la ora 19:00, este programată prezentarea oficială a echipelor, la Chișinău.

Prima etapă, programată miercuri, se va desfășura integral în Republica Moldova, pe traseul Chișinău – Ungheni, după care plutonul va continua în România, prin Iași, Piatra-Neamț, Băile Balvanyos, Brașov și Ploiești, înaintea sosirii finale de la București, duminică, unde este programat un circuit. Competiția este de categorie 2.2 UCI.

Un nou studiu realizat de compania de management al talentelor SD Worx arată că europenii petrec, în medie, 48 de minute pe zi făcând naveta către locul de muncă, scrie Euronews. Media ascunde însă diferențe importante între state, iar în unele țări timpul petrecut pe drum trece de o oră.

Belgia, țara cu cea mai lungă navetă

Belgia se află pe primul loc în clasamentul european, cu o medie de 61 de minute pentru deplasarea zilnică la serviciu.Unul dintre motive este numărul mare de angajați care fac naveta pe distanțe foarte lungi. Potrivit SD Worx, 13% dintre angajații belgieni sunt considerați „super-navetiști” și petrec cel puțin două ore pe drum. Este cea mai mare proporție înregistrată în Europa.

În plus, 14% dintre angajații belgieni parcurg zilnic mai mult de 120 de kilometri. Suedia și Irlanda se află și ele în partea superioară a clasamentului, cu 57, respectiv 56 de minute de navetă pe zi. La polul opus se află Italia și Slovenia, unde timpul mediu este de aproximativ 35 de minute.

O zi normală cu traficul din Bruxelles, Belgia. Sursa foto: X

România are aceeași medie ca Țările de Jos, dar dintr-un motiv complet diferit

România apare în datele studiului cu o medie de 53 de minute pentru naveta zilnică. Este același timp înregistrat în Țările de Jos, însă asemănarea se oprește aici. Diferența este distanța parcursă. În Țările de Jos, angajații parcurg în medie 63 de kilometri până la serviciu. Infrastructura permite însă ca aceste distanțe mari să fie parcurse într-un timp comparabil cu cel înregistrat în România.

În cazul României, angajații petrec aceleași 53 de minute pe drum, dar parcurg distanțe mult mai mici. Studiul indică traficul intens și aglomerația urbană drept factori care consumă timpul navetiștilor.

Cu alte cuvinte, două țări pot avea aceeași durată medie a navetei, dar experiența oamenilor poate fi complet diferită: într-un caz este vorba despre distanțe mari și infrastructură eficientă, iar în celălalt despre distanțe mai scurte încetinite de congestionarea traficului.

Cât de mult contează timpul petrecut pe drum

Studiul evidențiază și o diferență interesantă în modul în care angajații percep naveta. În Belgia, deși timpul mediu depășește pragul de aproximativ 57 de minute pe care oamenii îl consideră în general acceptabil, doar 34% dintre angajați spun că timpul petrecut pe drum este timp pierdut.

Nici dorința de a lucra de la distanță nu este neapărat proporțională cu durata navetei. În Belgia, doar 32% dintre angajați își doresc mai multă muncă remote, procent aflat chiar sub media internațională.

Asta sugerează că durata drumului până la serviciu nu este singurul factor care determină cât de împovărătoare este naveta. Contează și modul în care oamenii călătoresc, infrastructura, predictibilitatea transportului și felul în care este perceput timpul petrecut pe drum.

România, o problemă de trafic mai mult decât de distanță

Datele sunt relevante în special pentru România deoarece pun în evidență o problemă diferită de cea a țărilor în care oamenii locuiesc la zeci de kilometri de locul de muncă. Un român poate avea o navetă de aproape o oră fără să parcurgă o distanță comparabilă cu cea a unui angajat din Țările de Jos. Timpul suplimentar este consumat de viteze reduse, ambuteiaje și aglomerația din zonele urbane.

Astfel, cele 53 de minute din statistica europeană nu spun singure întreaga poveste despre naveta din România. Distanța parcursă și timpul necesar pentru a o parcurge sunt două lucruri care trebuie privite împreună. Pentru milioane de angajați, diferența dintre o navetă de 35 de minute și una de aproape o oră înseamnă, în timp, sute de ore petrecute anual pe drum.

Clasamentul european arată că România nu este printre statele cu cea mai scurtă navetă. Mai important însă, comparația cu Țările de Jos indică o problemă specifică: nu doar cât de departe trebuie să ajungă oamenii la serviciu, ci cât de greu se deplasează atunci când distanța este relativ scurtă.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) și Comitetul de Investigații au anunțat că Nicolae Cociu, cetățean moldovean născut în 2004, a fost reținut în regiunea Astrahan. Acesta este suspectat că ar fi încercat să ucidă un militar de rang înalt din Ministerul rus al Apărării.

Potrivit anchetatorilor ruși, atacul a avut loc în dimineața zilei de 3 septembrie, în localitatea Probujdenie, din regiunea Saratov. Suspectul ar fi tras de cel puțin șase ori asupra militarului. Victima a supraviețuit și a fost transportată la spital.

FSB susține că tânărul ar fi fost instruit la Kiev

FSB afirmă că cetățeanul moldovean ar fi fost recrutat în 2025, prin intermediul unei rețele sociale, de serviciile speciale ucrainene. În martie 2026, acesta ar fi fost instruit la Kiev în folosirea armelor și explozibililor, iar ulterior ar fi intrat în Rusia prin state terțe.

Comitetul de Investigații susține că pentru uciderea militarului i-ar fi fost promisă o recompensă de 70.000 de dolari.

După ce a ajuns în Rusia, tânărul ar fi primit prin Telegram informații despre țintă, locuința acesteia, locul unde se afla arma și traseul pe care urma să fugă după atac.

FSB a difuzat și imagini cu declarațiile persoanei reținute, despre care afirmă că și-ar fi recunoscut implicarea și ar fi spus că a fost trimisă în Rusia pentru a ucide un general.

Reacție fermă de la vârful Uniunii Europene

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au condamnat participarea mai multor membri ai guvernului de la Belgrad la ceremonia funerară a lui Ratko Mladic, condamnat în 2017, pentru genocid, crime împotriva umanității și încălcări ale legilor războiului, la închisoare pe viață.  

The images from Ratko Mladić’s funeral yesterday in Belgrade were shocking.

Ratko Mladić was a convicted war criminal. He was responsible for genocide, war crimes, and crimes against humanity. He died while serving a life sentence for the Srebrenica genocide and other crimes.…

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 8, 2026

„Imaginile de la funeraliile lui Ratko Mladić, care au avut loc ieri la Belgrad, au fost șocante. Elementele de susținere oficială și prezența unor înalți oficiali sârbi la funeralii sunt profund regretabile. Acestea demonstrează eșecul de a înfrunta un capitol întunecat din istoria recentă a Europei și contravin valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”, se arată în mesajul publicat pe X de liderii europeni. 

Prezența oficială la ceremonii

Ceremonia de înhumare a avut loc la Belgrad, capitala Serbiei, unde mii de persoane s-au adunat pentru a-i aduce un ultim omagiu fostului lider militar condamnat pentru crime de război. 

Mai mulți miniștri ai guvernului sârb s-au alăturat mulțimii care a adus un omagiu în fața bisericii unde fusese depus trupul lui Mladić, inclusiv ministrul Apărării, Bratislav Gašić, și ministrul Justiției, Nenad Vujić. 

Genocidul de la Srebrenica

Ratko Mladic a încetat din viață la finalul lunii august în timp ce ispășea o condamnare la închisoare pe viață. 

Cea mai gravă dintre crimele pentru care a fost condamnat a fost genocidul de la Srebrenica. 

În iulie 1995, forțele sârbilor bosniaci conduse de Mladic au cucerit enclava Srebrenica, care fusese declarată anterior „zonă sigură” de Organizația Națiunilor Unite.  Până la 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci au fost uciși sau au dispărut, iar aproximativ 30.000 de femei, copii și vârstnici au fost strămutați cu forța din enclavă. 

Luca Niculescu, fost jurnalist devenit ambasador și apoi secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, se află printre numele luate în calcul de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru. Profilul său este neobișnuit pentru Palatul Victoria: nu are în spate un partid și nici experiență în politica internă, dar are peste două decenii de presă, șase ani la conducerea Ambasadei României la Paris și, din 2022, coordonează unul dintre cele mai complicate proiecte administrative ale României – aderarea la OCDE.

Numele lui Luca Niculescu a revenit în centrul discuțiilor privind viitorul Guvern, după luni de blocaj politic. Fostul ambasador la Paris ar fi chiar unul dintre favoriții președintelui Nicușor Dan, șeful statului căutând însă înaintea unei eventuale desemnări garanția că un nou Executiv poate strânge o majoritate confortabilă în Parlament.

De la jurnalism la Palatul Victoria

Luca Niculescu are 55 de ani. S-a născut la București, pe 25 aprilie 1971, a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București în 1995 și a urmat un master în Jurnalism European la Strasbourg.

Cariera sa profesională a început însă înainte de terminarea facultății. În 1992 a ajuns la Radio Delta, devenit ulterior RFI România, iar din anul 2000 a fost redactor-șef al RFI România. Într-un interviu acordat în perioada în care conducea redacția, Niculescu povestea că intrase în radio ca student practicant și parcursese apoi toate etapele meseriei: reporter, redactor și realizator de emisiuni.

A devenit una dintre vocile cunoscute ale jurnalismului de politică externă din România. A realizat emisiuni la Money Channel și TVR, iar la Digi24 a moderat „Imparțial” și „Pașaport diplomatic”. În paralel, a fost corespondent în România pentru mai multe instituții media franceze, între care France Info, France Culture, France Inter, TV5 și cotidianul Libération.

În 2010 a primit distincția „Jurnalistul European al Anului”, acordată de Institutul European din România.

Iohannis l-a trimis ambasador la Paris în 2016

Schimbarea majoră de carieră a venit la sfârșitul lui 2015, când președintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pentru postul de ambasador al României în Franța.

Niculescu a preluat misiunea în 2016 și a rămas la Paris până în 2022. A fost acreditat și în Monaco și Andorra și a reprezentat România în relația cu instituțiile internaționale de la Paris, inclusiv cu OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei. Între 2019 și 2022 a condus și Grupul Ambasadorilor Francofoni din Franța.

Mandatul său a coincis cu o perioadă de apropiere politică între București și Paris și cu președinția lui Emmanuel Macron. Înainte ca Macron să ajungă la Élysée, Ambasada României a găzduit chiar o întâlnire a acestuia cu ambasadorii statelor UE.

După alegerea lui Macron, Niculescu descria rezultatul drept victoria deschiderii în fața protecționismului și formula una dintre declarațiile sale politice cele mai relevante pentru modul în care privește Europa:

„Alegerea se face între izolare și deschidere”, afirma el în 2017, într-o analiză asupra transformărilor politice europene.

„Diplomația, ca și jurnalismul, este un sport de contact”

Niculescu a explicat într-un interviu din 2021 și felul în care vede meseria de diplomat, folosind o formulare care poate căpăta o altă semnificație dacă va ajunge premier:

„Diplomația, ca și jurnalismul, este un sport de contact.”

Explicația sa era că relațiile nu se construiesc exclusiv din birou: trebuie să cunoști oameni și să te întâlnești cu ei.

Într-un alt interviu, acordat la începutul mandatului de ambasador, făcea o distincție între cele două profesii: jurnalistul învață să vorbească, în timp ce ambasadorul trebuie să învețe și când să tacă.

Omul pus să ducă România în OCDE

După încheierea mandatului la Paris, în 2022, Niculescu s-a întors în administrația centrală. A fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național al procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Aderarea la OCDE nu presupune doar negocieri externe. România trebuie să treacă evaluări în domenii precum administrația publică, fiscalitatea, investițiile, mediul, guvernanța corporativă, agricultura sau sănătatea. Rolul lui Niculescu l-a obligat astfel să lucreze cu numeroase ministere și instituții și să împingă modificări de politici publice cerute de organizație.

În mai 2026, Niculescu anunța că România închisese 24 dintre cele 25 de comitete necesare și se afla pe primul loc între cele opt state care au început procese de aderare în 2022 și 2023.

Tot atunci făcea o afirmație rară într-un discurs public românesc despre aparatul de stat:

„În ciuda provocărilor politice, există oameni în administrația publică care își fac treaba”, spunea Niculescu.

„Sunt condamnat să fiu optimist”

Un alt discurs care spune ceva despre stilul său a venit în septembrie 2025, când vorbea despre obiectivul aderării la OCDE.

Niculescu spunea că este „condamnat să fiu optimist” și că misiunea sa este să prezinte partenerilor externi imaginea unei Românii funcționale, orientate spre viitor și capabile să respecte standardele economiilor dezvoltate.

În aceeași intervenție a făcut și o mărturisire mai puțin obișnuită pentru un fost jurnalist de televiziune: după revenirea de la Paris și-a scos televizorul din casă pentru a nu mai urmări televiziunile de știri și pentru a se putea concentra asupra proiectului OCDE.

Despre organizație, Niculescu a încercat să explice public beneficiul într-o formulă simplă: dacă NATO înseamnă în primul rând securitate, iar Uniunea Europeană prosperitate, OCDE aduce României în special credibilitate și reputație economică, ceea ce poate atrage investiții mai bune.

A mai fost propus într-un guvern chiar în această vară

Numele lui Luca Niculescu nu apare pentru prima dată într-o formulă guvernamentală.

În iunie 2026, premierul desemnat Eugen Tomac l-a inclus în echipa sa drept propunere pentru funcția de ministru de Externe. Cabinetul Tomac nu a ajuns însă să preia guvernarea.

Relația foarte bună cu Franța este un alt element important al CV-ului său. Niculescu a primit în 2023 Legiunea de Onoare în grad de Comandor, conferită de președintele Republicii Franceze. De asemenea, a primit Ordinul Artelor și Literelor în grad de Comandor și Crucea Regală a României.

Polițiștii au ajuns în timp ce formația interpreta imnul național al Rusiei și le-au cerut muzicienilor să oprească spectacolul. Aceștia au calificat concertul drept o „adunare”, invocând legea federală care reglementează mitingurile și manifestațiile publice, relatează Current Time.

Potrivit muzicianului Roman Zapolski, cunoscut sub numele de scenă Roma Smile, polițiștii le-au spus că nu este permis ca mai mult de două persoane să se adune pe stradă.

Incidentul a avut loc sâmbătă, 5 septembrie, la Moscova, în timpul unui concert stradal susținut de formația lui Roman Zapolski.

Doi dintre muzicieni, duși la secția de poliție

După ce liderul formației a cerut explicații, el și un alt membru al trupei, care cânta îmbrăcat într-un costum de panda, au fost urcați într-o mașină a poliției și duși la secție.

Cei doi au fost fotografiați și amprentați, iar polițiștii le-au cerut datele de contact a cinci persoane apropiate. Deși avocatul lor a ajuns imediat la secție, nu a fost lăsat să discute cu cei doi.

Muzicienii au rămas aproximativ o oră și jumătate la secția de poliție, după care au fost lăsați să plece. Nu le-a fost întocmit proces-verbal de reținere și nu au primit niciun document privind reținerea lor. Polițiștii au reținut însă spray-ul cu piper găsit asupra unuia dintre ei.

Ulterior, poliția din Moscova a oferit o altă explicație pentru intervenție. Reprezentanții Ministerului rus de Interne au declarat presei locale că echipajul a fost trimis în zonă după ce locuitorii s-ar fi plâns de zgomot.

Muzicienii stradali, tot mai des în atenția autorităților

Autoritățile ruse au început să acorde o atenție sporită concertelor stradale după cazul formației Stoptime din Sankt Petersburg. Membrii acesteia au fost acuzați în 2025 de organizarea unui miting după ce au interpretat pe stradă inclusiv melodii ale unor artiști desemnați de autoritățile ruse drept „agenți străini”. Mai mulți membri ai formației au fost plasați în repetate rânduri în arest administrativ.

Ulterior, și alți muzicieni stradali care și-au exprimat sprijinul pentru Stoptime au fost vizați de autorități. În unele orașe din Rusia, artiștilor stradali li s-a cerut să transmită în avans datele de identificare și repertoriul pe care intenționează să îl interpreteze.

Rusia acordă o plată unică minimă de 400.000 de ruble, echivalentul aproximativ a 3.977 de euro celor care semnează un contract de cel puțin un an pentru a lupta în invazia din Ucraina, potrivit Reuters. 

În practică, plățile unice pot ajunge la câteva milioane de ruble pe soldat, în funcție de regiune, pe lângă salariul lunar. Rusia reduce, de asemenea, pedepsele pentru cei care execută pedepse cu închisoarea în schimbul înrolării în război, printre alte beneficii, în încercarea de a-și întări efectivele de soldați.

Rusia a înregistrat o creștere a violenței domestice pe măsură ce soldații care rămân vii se întorc acasă în permisie, iar Ministerul rus al Apărării intenționează să le rețină o parte din plățile unice „pentru a spori motivația personalului militar de a respecta legea”, în cazul comiterii unei infracțiuni, conform unui proiect de lege publicat luni.

Dacă militarii ruși aflați în serviciu activ sunt găsiți vinovați de infracțiuni penale ce nu implică pedepse cu închisoarea, ei vor trebui să dea înapoi la stat o parte din suma plătită unic, calculată în funcție de numărul de luni rămase din serviciu, potrivit proiectului de lege.

În ceea ce privește violența domestică din rândul militarilor, Kremlinul nu a publicat statistici oficiale. Totuși, presa independentă a raportat sute de cazuri, inclusiv omoruri, încă de la începutul invaziei din 2022. Datele au fost citate din cazuri ale unor tribunale militare.