MediaFax.ro

Uniunea Europeană  a anunțat vineri livrarea de urgență a 447 de generatoare electrice pentru a ajuta ucrainenii  fără încălzire și electricitate, în urma atacurilor neîncetate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina.

Aceste generatoare, care vor fi livrate din  Polonia, vor contribui la asigurarea alimentării cu energie electrică a spitalelor, adăposturilor și serviciilor esențiale.

Aproape un milion de ucraineni suferă de frig, rămași fără încălzire sau electricitate din cauza atacurilor aeriene rusești, a anunțat Comisia Europeană într-un comunicat. UE a trimis deja aproape 9.500 de generatoare în Ucraina și, înainte de iarnă, a transferat o centrală termică completă donată de Lituania.

De aproape patru ani, Rusia a lovit repetat centrale electrice, stații de transformare și linii de transmisie din Ucraina, cu rachete și drone, încercând să întrerupă alimentarea cu energie și căldură și să afecteze industria. Campania a forțat pene de curent în mai multe orașe, în timp ce Ucraina se bazează pe apărarea aeriană și pe importuri de energie pentru a stabiliza rețeaua.

Comisia Europeană trimite vineri 447 de generatoare de urgență, în valoare de 3,7 milioane de euro, din rezervele strategice rescEU găzduite de Polonia, pentru a reface alimentarea cu energie a spitalelor, a adăposturilor și a serviciilor critice.

Generatoarele vor fi distribuite de Ministerul Dezvoltării Comunităților și Teritoriilor din Ucraina, în cooperare cu Crucea Roșie ucraineană, către cele mai afectate comunități.

Comisara pentru egalitate și pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, a declarat: „Atacurile continue ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei privează în mod deliberat civilii de căldură, de lumină și de servicii de bază în toiul unei ierni aspre. Aceste atacuri au ca scop să distrugă spiritul ucrainean. Dar nu vor reuși. Europa răspunde prin acțiune, nu prin cuvinte. Noile generatoare sunt deja pe drum, adăugându-se celor peste 9 500 de generatoare puse la dispoziție de UE care furnizează deja energie electrică pe întreg teritoriul Ucrainei”.

Această mobilizare este concepută pentru a răspunde nevoilor urgente și se bazează pe sprijinul continuu al UE pentru reziliența energetică a Ucrainei. De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, UE a furnizat peste 160 000 de tone de ajutoare prin intermediul mecanismului de protecție civilă. Printre acestea se numără combustibili solizi, aparate de încălzire, generatoare și puncte de încălzire de urgență. UE nu va lăsa Rusia să îngenuncheze Ucraina cu ajutorul gerului și va continua să îi ajute pe ucraineni să treacă această iarnă cu bine.

Dorin Cioabă, cunoscut drept lider al romilor la nivel internațional, vrea să trimită o scrisoare oficială de aderare către Consiliul pentru Pace creat recent de Donald Trump.

În același timp, acesta dorește o întâlnire oficială cu președintele Statelor Unite, cu scopul de a prezenta situația actuală a romilor din întreaga lume, relatează Turnul Sfatului.

„Organizația Internațională Romani Union – IRU, al cărei președinte este Regele Internațional al Romilor, domnul Dorin Cioabă, a decis transmiterea unei scrisori oficiale de adeziune către noul Consiliu al Păcii, recent înființat de Președintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump”, a transmis Dorin Cioabă, vineri, printr-un comunicat.

Acesta susține că obiectivele noului Consiliu sunt apropiate de cele ale Organizației Națiunilor Unite, structură în care IRU are statut de membru de mai multe decenii.

„Având în vedere faptul că acest nou organism internațional urmărește obiective similare cu cele ale Organizației Națiunilor Unite, iar International Romani Union este membră a ONU de peste 40 de ani, considerăm că și în această nouă structură ar trebui să fim reprezentaţi, pentru a apăra şi proteja drepturile națiunii rome. Națiunea romă este răspândită la nivel global, inclusiv în statele care au aderat şi care urmează să adere la noul Consiliu al Păcii”, a explicat Cioabă.

Scrisoarea de aderare urmează să ajungă la Casa Albă, către Administrația Prezidențială a Statelor Unite. Întrebat despre suma de un miliard de dolari care ar fi taxa pentru obținerea calității de membru, Dorin Cioabă a declarat că există rezolvare.

„Dacă este nevoie de o asemenea sumă de bani, comunitatea internațională poate să și plătească. Dar nu cred că se va impune unei comunități o sumă de plată precum unui stat, noi suntem cu totul altceva. Așa cum avem la ONU statut de reprezentare ca națiune fără teritoriu, cred că putem găsi înțelegere și la Consiliul Păcii. Situația este foarte serioasă.

De ani de zile despre romi nu se mai vorbește aproape deloc pe plan internațional, nu mai există pe agendele de lucru ale instituțiilor internaționale. Toată lumea vorbește despre situația sirienilor, a celor din Gaza, a ucrainenilor, a groenlandezilor, pe noi ne-au dat deoparte. În Italia am avut cazuri de romi omorâți pe stradă, în Venezuela și Argentina le este frică să iasă pe stradă, situația este foarte gravă”, a declarat Dorin Cioabă pentru Turnul Sfatului.

Liderul romilor a mai spus că dorește să discute direct cu Donald Trump despre situația romilor aflați în Statele Unite, în special în legătură cu riscul deportărilor.

„Tot mai mulți romi au migrat spre Statele Unite. Au încercat să-și facă un viitor acolo, să-și găsească de lucru, sperăm să nu fie expulzați. Asta aș vrea să vorbesc cu președintele Trump, să nu fie expulzați romii, să nu fie excluși din societate, vreau să găsim o soluție pentru ei să rămână legal în SUA”, a spus Cioabă.

Pompierii din cadrul ISU Olt au fost sesizați că este miros de gaze în municipiul Slatina, pe strada Aleea Rozelor, zona Liceului Nicolae Titulescu Slatina.

Au fost evacuate, preventiv, 223 de persoane (elevi, cadre didactice și personal auxiliar).

La fața locului se află echipaje din cadrul Detașamentului Slatina, cu o autospecială de stingere, un echipaj SMURD, o autospecială pentru cercetare chimic, biologic, radiologic și nuclear, un microbuz și o autospecială pentru primă intervenție. De asemenea, la fața locului se află două echipe Distrigaz.

Activiștii se tem că mulți alții au murit. Ei se luptă să confirme informațiile, deoarece cea mai amplă pană de internet din istoria Iranului a depășit pragul de două săptămâni, potrivit AP.

Tensiunile rămân ridicate între Statele Unite și Iran, pe măsură ce un grup de portavioane americane se apropie de Orientul Mijlociu, lucru pe care Trump l-a comparat cu o „armadă” în declarațiile date jurnaliștilor joi seară.

Analiștii spun că o consolidare a forțelor militare i-ar putea oferi lui Trump opțiunea de a efectua atacuri, deși până acum a evitat acest lucru în ciuda avertismentelor repetate adresate Teheranului. Executarea în masă a prizonierilor fusese una dintre liniile sale directoare pentru forța militară – cealaltă fiind uciderea demonstranților pașnici.

Afirmația lui Trump este complet falsă, spune procurorul

Trump a afirmat în repetate rânduri că Iranul a oprit execuția a 800 de persoane reținute în timpul protestelor, fără a oferi detalii despre sursa afirmației. Vineri, procurorul-șef al Iranului, Mohammad Movahedi, a negat vehement acest lucru în comentariile publicate de agenția de știri Mizan a sistemului judiciar.

„Această afirmație este complet falsă; nu există un astfel de număr și nici sistemul judiciar nu a luat o astfel de decizie”, a spus Movahedi.

Remarcile sale au sugerat că Ministerul de Externe al Iranului, condus de Abbas Araghchi, i-ar fi putut oferi această cifră lui Trump. Araghchi a avut o legătură directă cu trimisul SUA Steve Witkoff și a purtat mai multe runde de negocieri cu acesta privind programul nuclear al Iranului.

„Avem o separare a puterilor, responsabilitățile fiecărei instituții sunt clar definite și nu primim, în niciun caz, instrucțiuni de la puteri străine”, a declarat Movahedi.

Cel mai recent bilanț al morților a fost comunicat de Agenția de știri pentru activiștii pentru drepturile omului, cu sediul în SUA , care a raportat că 4.716 dintre morți erau manifestanți, 203 erau afiliați guvernului, 43 erau copii și 40 erau civili care nu participau la proteste. Aceasta a adăugat că peste 26.800 de persoane au fost reținute într-o campanie de arestări tot mai extinsă a autorităților.

 

Viktor Orbán susține că Ucraina încearcă să influențeze scena politică de la Budapesta, ca urmare a opoziției ferme a Ungariei față de aderarea Kievului la Uniunea Europeană.

„Nu cred că va exista un parlament ungar, nici măcar în următorii o sută de ani, care să voteze pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Ucrainenii cred că singura modalitate de a elimina acest obstacol – obstacolul numit Ungaria – este să existe un guvern pro-ucrainean la Budapesta. Și lucrează la acest lucru”, a declarat vineri Orbán, într-o postare pe rețelele sociale.

Orbán acuză Kievul de ingerință politică

În mesajul său, premierul ungar susține că, „în ochii președintelui Volodimir Zelenski, Ungaria este bățul pus între spițe”, deoarece se opune cererilor formulate de Kiev la Bruxelles. „Prin urmare, frustrarea lui este de înțeles: va face tot ce poate pentru a obține o schimbare de guvern în Ungaria”, a scris acesta.

Lliderul de la Budapesta a explicat și de ce consideră că miza alegerilor din Ungaria este importantă și pentru Ucraina, invocând un document care indică 2027 drept anul aderării Kievului la UE. „Nu este vorba doar despre sute de miliarde de euro, ci și despre momentul aderării. Ungaria se opune acestui lucru”, a spus Orbán.

Opoziția ungară ar susține Ucraina în UE

Potrivit acestuia, opoziția ungară, în special partidul DK, ar susține aderarea Ucrainei la UE: „În Ungaria este clar că noi nu dorim ca Ucraina să intre în Uniune și ne opunem aderării sale. Opoziția, în special DK, vrea să îi primească, de aceea trebuie să acceptăm faptul că ucrainenii vor fi actori activi în campania electorală din Ungaria, deoarece au un interes direct într-o schimbare de guvern”. „Nu este un lucru frumos, chiar dacă este de înțeles, dar ne vom confrunta și cu această situație”, a adăugat Orbán.

Presa internațional notează că Orbán a vorbit despre un presupus plan comun al Bruxelles-ului și Kievului de a construi un guvern „marionetă” la Budapesta, în contextul opoziției ferme a Ungariei față de aderarea Ucrainei la blocul comunitar.

Extinderea Uniunii Europene necesită acordul unanim al tuturor statelor membre, astfel că opoziția unei singure țări este suficientă pentru a bloca procesul, prin exercitarea dreptului de veto.

În ultimele zile din ianuarie, analiza din stratosferă arată un Vortex Polar deformat/elongat, cu nucleul tras spre America de Nord, un tipar asociat cu pătrunderi de aer arctic la sol. Acest lucru pare să fi cauzat deja un episod sever de iarnă în SUA, cu frig, ninsoare și gheață pe arii foarte mari.

Europa, în același timp, poate vedea contrast: nordul și nord-vestul mai expuse la aer rece, iar sudul și vestul mai des la mase de aer mai blând în faza de tranziție. În România este de așteptat ca finalul de lună și chiar începutul de februarie să fie unul cald din acest motiv.

De ce contează stratosfera: „SSW” poate reseta vremea pe săptămâni întregi

Vortexul Polar nu e un singur „obiect”, ci o circulație uriașă care urcă de la sol până în stratosferă. Când stratosfera se încălzește brusc (SSW), crește presiunea sus, iar circulația polară poate fi slăbită, deplasată sau chiar ruptă în două. În multe situații, efectele se propagă în jos și pot schimba tiparele de vreme 2–6 săptămâni.

Un punct cheie: nu orice încălzire stratosferică produce automat „iadul alb” în Europa. Dar când semnalul e puternic și consistent în ansambluri, crește probabilitatea unor blocaje și a unor trasee favorabile „invaziilor” de aer rece.

„Marea mutare” din începutul lui februarie: scenariul de colaps/split al Vortexului Polar

Cele mai recente rulari și ansambluri (inclusiv ECMWF, conform analizelor sintetizate în mai multe materiale din zona de specialitate) indică la început de februarie:

anomalii mari de temperatură în stratosferă peste zona polară (încălzire foarte puternică);

presiune ridicată în stratosferă care „lovește” vortexul;

posibilitatea ca vortexul să fie rupt în două nuclee (split), semn clasic de perturbare majoră.

Ce ar însemna asta pentru Europa: fereastra „periculoasă” e a doua parte a lui februarie

În multe evenimente SSW, impactul la sol nu vine instant, ci după o perioadă de „cuplare” stratosferă–troposferă. În scenariul prezentat de prognozele discutate, începutul lui februarie poate arăta chiar mai blând pe arii din Europa (o fază de reajustare), dar spre mijlocul lunii crește semnalul pentru revenirea aerului rece dinspre nord.

Zone europene care ar putea simți cel mai repede schimbarea (dacă scenariul se confirmă)

Nord & Nord-Vest (Islanda, Scandinavia, Marea Nordului, Regatul Unit): primele expuse când fluxul devine nordic/nord-estic.

Europa Centrală: risc de episoade reci dacă se instalează un tipar de blocaj în nord.

Europa de Est (inclusiv România): poate fi prinsă între mase de aer—ori intrări reci din NE/N, ori intervale mai normale dacă traseul principal rămâne mai spre vest. (Aici contează enorm „unde cade” blocajul.)

Un avertisment important: „colapsul vortexului” nu înseamnă automat ninsoare la tine acasă

Termenii, ce apar în spațiul online, dar și într-o parte a prsei, sună apocaliptic, dar rezultatul local depinde de detalii: poziția centrilor barici, traseul ciclonilor, umezeala disponibilă și momentul exact al răcirii. Ce e mai realist, dacă semnalul se menține, este o creștere a riscului de episoade reci în a doua parte a lui februarie în Europa, nu o garanție de viscol generalizat.

România s-a angajat în cadrul PNRR să treacă la un model de calcul al impozitului pe proprietate bazat pe valoarea de piață a imobilelor, a spus Bolojan, o practică similară cu cea din aproape toate țările europene. Până acum, impozitul se calcula după indicatori contabili învechiți și aplica procente în funcție de zona localității, care nu reflectau prețurile reale, a declarat acesta.

„Nu vor urma să crească taxele pe proprietate în 2027, dar România, în PNRR, s-a angajat că va pregăti un model de calcul în care impozitul pe proprietate să se facă la valoarea de piață”, a afirmat premierul, explicând că la acest model se lucrează în prezent la Ministerul de Finanțe cu sprijinul Băncii Mondiale.

Pachetul de reforme fiscale și de impozitare pregătit de Guvern prevede trecerea la impozitarea bazată pe valoarea reală a proprietății, după ce, până în prezent, România se baza pe grile vechi de evaluare. Bolojan a precizat că softul în lucru va colecta tranzacțiile imobiliare efectuate în România și va estima automat valorile de piață pentru locuințe în zone precum București, Timișoara sau Iași, dar și în mediul rural, oferind autorităților și cetățenilor o bază actualizată de calcul.

„Noi am rămas cu niște indicatori vechi, în care valoarea era una de tip contabil, definită, după care s-au aplicat diferite procente, în funcție de localitate, în funcție de zonarea localității și așa mai departe.

Anul acesta am încercat să venim cu o formulă care să se apropie de valoarea de piață medie din România. În momentul în care acest soft, care este în lucru la Ministerul de Finanțe, printr-o colaborare cu Banca Mondială, va fi finalizat în acest an, el va primi date din piață. Toate tranzacțiile care se fac în România trebuie comunicate într-un sistem, în așa fel încât, din sutele de mii de tranzacții care se fac într-un an, să poți determina valoarea de piață a unor imobile, de pildă, în zona Militari din București sau într-un cartier din Timișoara, din Iași și așa mai departe, sau într-o comună din România.

Deci, ar trebui ca, din 2027, primăriile și cetățenii să aibă un soft în care să se vadă valoarea de piață a imobilelor din fiecare localitate, cât de cât pe zone, care să fie o bază de calcul pentru impozitările locale”, a declarat Bolojan. 

Primăriile vor ajusta procentul?

Deși valoarea de piață a imobilelor poate fi mai mare decât indicatorii actuali (de exemplu peste 500 de euro/mp în orașe mari), Bolojan a explicat că între valoarea de piață și impozitul efectiv plătit sunt două componente: baza de calcul și procentul de impozitare.

Primăriile vor putea ajusta procentul de impunere, astfel încât, în ansamblu, nivelul efectiv al impozitelor să nu fie diferit semnificativ în 2027 față de 2026.

„Deci nu e vorba de o creștere, e vorba pur și simplu de o rafinare, de o granulare a acestor date pe care astăzi nu le avem. Lucrăm la ele”, a explicat șeful Executivului.

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că Primăriile au autonomie fiscală și multe se confruntă cu lipsă de bani, mai ales după reducerile de venituri și cheltuielile din ultima vreme. Dacă baza de calcul (valoarea de piață) crește, cea mai simplă soluție pentru o primărie este să nu scadă procentul, ca să încaseze mai mult.

Momentan, executivul nu a prezentat un mecanism de control sau un plafon național care să oblige autoritățile locale să mențină impozitele la același nivel.

Experiența anilor anteriori arată că promisiunea de a nu crește taxele a fost adesea ocolită prin schimbarea formulei, nu a cotei.

 

Producția de energie trebuie accelerată, consideră șefu Executivului, făcând referire la marile proiecte încă nefinalizate, care au o capacitate instalată care însumează peste 2.100 MW, ceea ce înseamă mai mult cu 50% decât cea actuală a celor două reactoare nucleare de la Cernavodă.

„Trebuie să lucrăm să avem mai multă energie în România”

„Trebuie să lucrăm la la componenta de energie, un alt aspect de bază, problemele din energie afectează competivitatea companiilor românești. Și noi trebuie să lucrăm să avem mai multă energie în România, deci să producem mai mult. Pe gaz, de exemplu, avem două centrale importante într-o fază avansată. (…) Acolo (centrala de la Iernut – n.r.) este de zece ani. A fost un proiect prost manageriat, dar anul acesta trebuie să-l finalizăm. Deci trebuie să creștem capacitatea de producție pe gaz”, a declarat premierul.

Este vorba de Centrala electrică de cogenerare cu ciclu combinat de la Mintia, cu o capacitate instalată de 1700 MW și un consum anual de 2,5 miliarde metri cubi de gaz, așteptată să devină funcțională în acest an. Centrala de la Mintia va fi cel mai mare consumator de gaze, dar și cea mai mare unitate de producție de energie din România și cea mai mare centrală din Uniunea Europeană.

Al doilea proiect, cu o întârziere considerabilă, este Centrala pe gaz în ciclu combinat de la Iernut, cu o capacitate instalată de 430 MW, dezvoltată de Romgaz, care are termen de finalizare asumat cel târziu la sfârșitul acestui an.

Termenul a fost anunțat de conducerea Romgaz la Bursa de Valori București  după ce contractul pentru centrala de la Iernut cu spaniolii Duro Felguera a fost reziliat, a doua oară, după ce ajunsese la un ggrad de finalizare de 97%, ca urmare a nerespectării de către executant a obligațiilor contractuale, inclusiv a obligației de executare în termen a lucrărilor.

„E nevoie să ne creștem capacitatea de stocare”

Șeful Executivului s-a referit și la proiectele hidrocentralelor, începute dar rămaase nefinalizate, dar și la nevoia a crește capacitatea de stocare, o măsură care ar ajuta la echilibrarea sistemului energetic, dar și a prețului, în perioade cu cerere peste producție.

„Trebuie să ne terminăm hidrocentrale, lucrăm la asta. E nevoie să ne creștem capacitatea de stocare. Este anormal să avem capacitate de producție în exces la în orele de vârf ale zilei, iar seara, când este subproducție, să avem lipsă. Dacă ceea ce putem produce ieftin, la prânz, în exces, am stoca în câteva ore după aceea, spre seară le-am putea vinde. Dar sunt niște anormalități, dar instalarea a sute de megawați de capacități de stocare nu poate fi făcută de pe o zi pe alta, dacă cei care au fost plătiți – la Hidroelectrica, de exemplu, sau la alte companii – n-au făcut ceea ce trebuie ani de zile și întârzierile, de exemplu, sunt foarte mari”, a declarat premierul.

Șeful Executivul s-a referit și la Neptun Deep, proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră dezvoltat de OMV Petrom, operator, în cote egale cu Romgaz, care va face ca România să devină cel mai marre producător de gaze naturale din Europa, din 2027, an când se estimează că prima moleculă de gaz din Marea Neagră va intra în sistemul național de transport al gazelor naturale, operat de Transgaz.

„Pe partea de de valorificare a gazului care va veni suplimentar din Marea Neagră după 2027 încolo trebuie să gândim formule de susținere a industriei care să consume acest gaz. Deci astea sunt elementele de bază. Pe lângă acestea pot fi pachete și astea vor fi în acest proiect de lege care să stimuleze anumite domenii care pot fi relevante prin de acordarea unor deduceri pentru investițiile făcute din impozitele pe profit, de prin acordarea unor ajutoare de stat în așa fel încât, prin măsuri suplimentare de simplificare, de de birocratizare, de scurtare a termenelor de avizare, plus schemele de sprijin, plus rezolvare a problemelor de bază, să ne punem economia într-adevăr pe baze sănătoase, în așa fel încât România să se dezvolte în următorii ani”, a conchis premierul.

„Acum n-aș vrea să comentez neapărat astfel de scene. Fiecare om politic face ceea ce crede de cuviință, dar mă gândesc ca român că nici nouă poate nu ne-ar fi picat bine dacă am fi văzut harta României tăindu-se din ea bucăți”, a declarat Ilie Bolojan la Radio România Actualități.

Liderul AUR, George Simion, a participat, la Washington, la un eveniment politic în cadrul căruia a fost adus un tort în forma Groenlandei decorat cu steagul SUA.

George Simion a primit în cadrul evenimentului un premiu din partea organizației Republican for National Renewal, pentru activitatea sa politică.

Liderul AUR a respins criticile apărute după imaginile difuzate pe rețelele de socializare.

„Așa-numitul «episod al tortului», ridicat la rang de subiect de către analiștii de serviciu, a reprezentat un moment organizat de republicani cu ocazia împlinirii unui an de mandat al președintelui Donald Trump. (…) A sugera că politica externă a României s-ar face prin tăierea unui tort este nu doar ridicol, ci dovedește nivelul alarmant de superficialitate și rea-credință al celor care propagă aceste narațiuni”, a transmis Simion într-o postare pe blogul său.

HRANA avertizează că numărul real ar putea fi mai mare, în contextul unei pene de internet fără precedent, care durează de peste două săptămâni. Agenția își bazează estimările pe o rețea internă de activiști ce verifică independent fiecare deces, mai arată Euronews.

Autoritățile iraniene contestă cifrele

Guvernul de la Teheran a prezentat un raport oficial miercuri, indicând 3.117 morți. Conform acestuia, 2.427 dintre victime ar fi civili și membri ai forțelor de securitate, iar restul sunt descrise drept „teroriști”. Această formulare este respinsă vehement de organizațiile pentru drepturile omului.

Regimul este acuzat că restricționează accesul jurnaliștilor și prezintă protestatarii, prin televiziunea de stat, ca fiind „instigați de SUA și Israel”, fără dovezi publice.

Arestări pe scară largă și acuzații grave

Activistii estimează că peste 26.800 de persoane au fost reținute. Unele dintre acestea au fost acuzate de „mohareb” (dușmani ai lui Dumnezeu), infracțiune ce poate atrage pedeapsa cu moartea. Aceeași acuzație a fost folosită în 1988, în timpul execuțiilor în masă ale prizonierilor politici, soldate cu cel puțin 5.000 de victime.

Situația internă din Iran coincide cu o creștere a tensiunilor în Orientul Mijlociu. Statele Unite au desfășurat suplimentar forțe militare în zonă, inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln și navele sale de escortă. Potrivit unui oficial al Marinei SUA, grupul de atac se află acum în Oceanul Indian.

Avertismentele lui Trump

Președintele american Donald Trump a declarat că această mobilizare este „pentru orice eventualitate”, descriind-o ca o „armadă”. El a transmis două avertismente clare către Teheran: oprirea uciderii protestatarilor pașnici și evitarea execuțiilor în masă. Trump a subliniat că o eventuală acțiune militară americană ar putea depăși ca intensitate loviturile anterioare asupra obiectivelor nucleare iraniene.

„Ar fi trebuit să ajungă la un acord înainte să-i lovim”, a adăugat președintele, referindu-se la negocierile eșuate privind programul nuclear al Iranului.

Producătorul german de armament Rheinmetall analizează noi achiziții în industria navală, după ce a ajuns la un acord pentru cumpărarea diviziei de nave de război a constructorului german Lürssen. Tranzacția a fost evaluată la 1,35 miliarde de euro.

„Am intrat în domeniul naval și, evident, ne propunem să creștem. Iar dacă vedem oportunități bune, vrem să ne extindem și prin achiziții”, a declarat CEO-ul Armin Papperger, într-un interviu acordat Reuters, la Berlin.

Investiții masive în nave militare

Consolidarea industriei navale germane s-a accelerat pe fondul majorării cheltuielilor pentru apărare, Germania urmând să investească aproximativ 31 de miliarde de euro în nave militare până în 2035, potrivit estimărilor Rheinmetall.

În industria navală de apărare au apărut speculații potrivit cărora Rheinmetall ar putea fi interesată de German Naval Yards Kiel (GNYK), un șantier naval german specializat în construcția de nave militare.
CEO-ul Armin Papperger a respins însă existența unor negocieri în acest sens.

„Nu știu nimic despre acest lucru în acest moment. Există altcineva care spune că vrea să îi cumpere. Noi nu suntem în negocieri acum”, a spus el, adăugând: „Vom vedea.”

În paralel, constructorul de submarine și fregate ThyssenKrupp Marine Systems poartă discuții cu GNYK și ar urma să decidă în curând dacă va prelua șantierul naval.

Rheinmetall, comenzi record în 2026

Șeful Rheinmetall a mai precizat că achiziția Lürssen este aproape de finalizare și că se așteaptă aprobarea autorităților europene de concurență până la sfârșitul lunii ianuarie.

Compania, cunoscută în principal pentru producția de tunuri de tanc, muniție de artilerie și vehicule blindate, și-a diversificat accelerat activitatea după invazia Rusiei în Ucraina. Rheinmetall estimează pentru 2026 un volum al comenzilor de aproximativ 80 de miliarde de euro. Acestea ar urma să fie susținute de programe guvernamentale pentru transportoare blindate, fregate și vehicule de luptă pentru infanterie.

Casa Albă a publicat pe platforma X o fotografie retușată a unei manifestante arestate în Minnesota, în care chipul acesteia este inundat de lacrimi, fără a preciza că imaginea a fost modificată, scrie Le Figaro.

Fotografia în cauză, care o arată pe Nekima Levy Armstrong, prezentată de Casa Albă drept o „agitatoare de extremă stângă”, este un exemplu al modului în care administrația președintelui Donald Trump utilizează tot mai des imagini modificate sau generate de inteligența artificială în comunicarea politică.

Nekima Levy Armstrong a fost arestată după ce a participat la un protest împotriva Serviciului pentru Imigrare și Vamă al SUA (ICE), în Minnesota.

Joi dimineață, secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, a publicat pe X o imagine din momentul arestării, în care femeia apare calmă, cu o expresie neutră.

 

Homeland Security Investigators and FBI agents arrested Nekima Levy Armstrong who played a key role in orchestrating the Church Riots in St. Paul, Minnesota.

She is being charged with a federal crime under 18 USC 241.

Religious freedom is the bedrock of the United States -… pic.twitter.com/LHh994fXf3

— Secretary Kristi Noem (@Sec_Noem) January 22, 2026

La aproximativ o jumătate de oră mai târziu, Casa Albă a publicat aceeași fotografie, însă într-o versiune modificată, în care Armstrong apare plângând, cu gura deschisă și fruntea încrețită. Casa Albă nu a menționat că imaginea a fost modificată digital.

Walter Scheirer, de la Universitatea Notre-Dame, a declarat pentru AFP că astfel de imagini editate au devenit tot mai folosite în politică. „Ele sunt folosite frecvent pentru a umili figuri ale opoziției sau pentru a formula declarații politice extreme, care găsesc ecou în rândul unei baze electorale”, a explicat Scheirer.

De la revenirea la Casa Albă, Donald Trump a intensificat utilizarea de imagini modificate sau generate de inteligența artificială pe Truth Social și pe alte platforme.

Ursula von der Leyen a precizat că Uniunea se află „într-o poziție clar mai bună” în privința Groenlandei datorită unei strategii comune bazate pe solidaritate, fermitate și unitate.   

„Suntem în mod clar într-o poziție mai bună decât eram acum 24 de ore. Și în această seară, am tras lecțiile strategiei noastre colective. Ce am făcut? În primul rând, a existat o solidaritate fără echivoc cu Groenlanda și Regatul Danemarcei. În al doilea rând, am fost fermi alături de cele șase state membre care erau amenințate cu tarife vamale. În al treilea rând, ne-am implicat foarte activ cu SUA la diferite niveluri. Am făcut acest lucru într-un mod ferm, dar fără escaladare. În al patrulea rând, eram bine pregătiți cu contramăsuri comerciale și instrumente netarifare în cazul în care tarifele ar fi fost aplicate”, se arată în comunicatul de presă emis vineri de Comisia Europeană. 

Investiții și securitate în regiunea Arctică

Liderii Europeni au discutat și despre securitatea și investițiile din zona arctică. Șefa executivului european a recunoscut că UE a subinvestit în această regiune strategică și a anunțat intenția de a crește semnificativ finanțările. 

„Anul trecut, am lansat acorduri care vor duce la investiții suplimentare în energie curată, materii prime critice și conectivitate digitală. Iar pentru următorul buget pe termen lung al UE, am propus deja dublarea sprijinului nostru financiar. Așadar, chiar acum, lucrăm la consolidarea relației UE cu Groenlanda. În cadrul acestui proiect, Comisia va prezenta în curând un pachet substanțial de investiții”, se arată în comunicat. 

Pe plan defensiv, UE intenționează să își consolideze cooperarea în domeniul securității arctice cu parteneri precum SUA, Regatul Unit, Canada, Norvegia și Islanda.

Ajutor de urgență și reconstrucția Ucrainei

În privința Ucrainei, Ursula von der Leyen a condamnat intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii civile în contextul iernii și a anunțat măsuri suplimentare de sprijin. 

„Săptămâna aceasta, trimitem 447 de generatoare de urgență în valoare de 3,7 milioane de euro pentru a restabili alimentarea cu energie electrică a spitalelor, adăposturilor și serviciilor critice”, notează comunicatul. 

Președinta a anunțat și progresele înregistrate în discuțiile privind viitorul Ucrainei. „În ceea ce privește prosperitatea, suntem aproape de un acord cu SUA și Ucraina privind un cadru unic de prosperitate. Acesta analizează modul în care putem stimula prosperitatea Ucrainei în momentul în care obținem un armistițiu pașnic”, anunță von der Leyen. 

Acest cadru comun se bazează pe evaluările Băncii Mondiale și este structurat pe cinci piloni: creșterea productivității prin reforme economice, accelerarea integrării Ucrainei în Piața Unică europeană, extinderea investițiilor prin mecanismele UE deja existente, coordonarea eficientă a donatorilor internaționali și implementarea unor reforme privind statul de drept și modernizarea administrației publice.

„Acest acord privind Cadrul Prosperității este o etapă foarte importantă. După cum am spus, aproape am terminat. Pregătim activ viitorul Ucrainei ca țară modernă, suverană și liberă. Acesta este un semnal puternic pentru vecinul și partenerul nostru curajos în vremuri dificile”, se arată în încheierea comunicatului. 

Seara de luni a două prietene care deciseseră să iasă în oraș s-a terminat într-un dezgust masiv, după ce una dintre ele a găsit un gândac în pizza ei, relatează presa olandeză.

Totul s-a întâmplat la L’Antica Pizzeria da Michele din Amsterdam, un loc aparent drăguț și primitor.

Luna a spus că a fost foarte atrasă de cum arăta pizzeria și că i-a plăcut foarte tare și cum arătau cele doua pizza comandate.

„O, Doamne, un gândac de bucătărie!”

„Când să iau ultima îmbucătură, am văzut o bucată de salam ciudată. Avea picioarele ieșite în afară și părea că înăuntrul lui era un gândac de bucătărie. M-am uitat mai bine și am văzut: o, Doamne, e un gândac de bucătărie!”

Cele două prietene au chemat chelnerul, care a dus farfuria la bucătărie. Câteva minute mai târziu, bucătarul însuși a ieșit să-și ceară scuze.

Luna le-a spus ziariștilor olandezi că restaurantul a suportat nota de plată a celor două.

„Am plecat cât am putut de repede”

„Până să ieșim din restaurant, ne-am gândit dacă să le spunem și celorlalți clienți, dar am ales să n-o facem. Am plecat cât am putut de repede”.

Restaurantul a confirmat incidentul: „Am discutat imediat situația și ne-am cerut scuze. Restaurantul funcționează conform unor protocoale stricte de igienă și siguranță alimentară”, au declarat reprezentanții pizzeriei, care au dat asigurări că și-au revizuit procedurile și nu au identificat alte probleme.

Cu toate acestea, ne-am înăsprit controalele interne pentru a minimiza și mai mult riscul.”

Excremente de șobolan unde se face aluatul de pizza

Cu toate asigurările restaurantului, acesta nu e la prima abatere de acest gen.

Presa olandeză relatează un incident de anul trecut când Autoritatea pentru Siguranța Alimentelor și a Produselor de Consum din Olanda a găsit excremente de șoarece în camera în care restaurantul âși prepară aluatul de pizza.

Inspecția Muncii a aplicat trei amenzi de 25.000 de euro pentru încălcări ale legii privind programul de lucru, a Legii privind ocuparea forței de muncă pentru străini și a Legii privind salariul minim și indemnizația minimă de concediu.

Polițiștii și procurorii DIICOT au făcut trei percheziții domiciliare în București și Râmnicu Vâlcea, într-o cauză penală inițiată în baza unei cereri de asistență judiciară internațională, transmisă de autoritățile din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.

Cercetările făcute în Marea Britanie au vizat existența și funcționarea unei pagini de internet suspectată că ar facilita contractarea de asasini.

În acest caz se fac cercetări pentru constituirea unui grup infracțional organizat, instigare la omor calificat, tentativă la omor calificat, instigare la vătămare corporală, tentativă la vătămare corporală și spălarea banilor.

Plata pentru servicii ar fi fost realizată exclusiv în criptomonede, prin intermediul unui sistem de tip escrow, creat și administrat direct pe site, cu scopul de a oferi anonimat și de a îngreuna identificarea fluxurilor financiare.

În urma perchezițiilor făcute, au fost ridicate mai multe dispozitive de stocare a datelor, criptomonede în valoare de aproximativ 650.000 de dolari, precum și 292.890 de lei și 48.600 de euro.

De asemenea, două persoane cercetate, cetățeni români, au fost audiate.

Pentru România, Statele Unite ale Americii reprezintă un partener strategic esențial pentru securitatea noastră și acționăm în consecință. Această abordare este împărtășită de un număr semnificativ de state membre ale UE, transmite Nicușor Dan.

„Deși în ultima perioadă au existat turbulențe și unele discontinuități în această relație transatlantică, există multiple argumente solide pentru continuarea și consolidarea acesteia. Dialogul rămâne esențial pentru a asigura o abordare constructivă de ambele părți, inclusiv pe teme sensibile precum regimul tarifar.

În ceea ce privește zona arctică, concluzia unanimă a discuțiilor informale din cadrul Consiliului a fost una de solidaritate cu Danemarca și Groenlanda, intenția Uniunii Europene, în coordonare cu NATO, fiind aceea de a investi pentru apărarea acestei zone.

Totodată, a fost reconfirmat sprijinului pentru Ucraina și continuarea detalierii planurilor militare în contextul garanțiilor de securitate.

Opiniile au fost mai puțin aliniate în privința situației din Gaza, însă majoritatea statelor au susținut necesitatea unei implicări active a Europei în procesul de pace. De asemenea, a fost subliniată importanța unei negocieri cu Statele Unite privind Carta Coaliției pentru Pace inițiată de președintele Donald Trump, astfel încât aceasta să fie pe deplin compatibilă cu angajamentele internaționale deja asumate de către statele participante și de Uniunea Europeană”, a postat Dan.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, autoritatea a amendat compania Thelios SpA cu 4.552.647 lei pentru participarea, alături de partenerul său Shades Originators SRL, la o înțelegere anticoncurențială pe piața comercializării ochelarilor de lux din România.

Autoritatea de concurenţă a constatat că Thelios SpA, producător și distribuitor exclusiv al produselor de lux aparținând grupului LVMH (Louis Vuitton – Moët&Chandon – Hennessy) în România, și Shades Originators SRL, partener și comerciant cu amănuntul de produse de lux, au limitat comercializarea articolelor în mediul online.

Practic, prin politica sa comercială, Thelios SpA a interzis comercializarea ochelarilor de lux prin intermediul magazinului online al retailerului Shades Originators SRL. În acest fel, a fost afectată concurența prin restricționarea vânzărilor online.

Shades Originators SRL a aplicat la politica de clemenţă şi a denunţat practicile anticoncurenţiale. Ca urmare, compania a beneficiat de imunitate totală la amendă.

Consiliul arată că legea concurenței interzice orice înțelegeri între companii și practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurența pe piața românească.

În România, se estimează că aproximativ 400.000 de persoane suferă de psoriazis, ceea ce reprezintă aproximativ 2% – 5% din populație. Cu toate acestea, doar o mică parte dintre aceștia, respectiv 14.685, sunt înregistrați în Registrul Național.

Potrivit Societăţii Române de Dermatologie, numărul total de cazuri în populaţia generală în România este de 4,9% pentru psoriazis şi 1,38% pentru artrita psoriazică, vârsta de debut a acestei afecţiuni fiind sub 40 de ani pentru peste 70% din cazuri, cu un vârf între 16 şi 22 de ani. Un al doilea vârf este cuprins între 57 şi 60 de ani.

În prezent, nu există leac pentru această boală. Cei care suferă de ea trebuie să folosească creme hidratante pentru a ameliora simptomele, dar acest lucru s-ar putea schimba în următorii ani.

Tratarea psoriazisului cu medicamente activabile prin lumină

Un grup de cercetători de la Institutul de Chimie Avansată din Catalonia (IQAC), din cadrul Consiliului Superior al Cercetărilor Științifice (CSIC), a demonstrat potențialul unei serii de medicamente activabile prin lumină pentru tratarea psoriazisului, fără efecte secundare, notează El Espanol.

Doctorul Pedro Jaén, șeful serviciului de Dermatologie al Spitalului Ramón y Cajal și fondator și director al Grupului Pedro Jaén, este unul dintre specialiștii implicați. Studiul a beneficiat și de colaborarea Institutului de Cercetări Biomedicale din Bellvitge (IDIBELL) și a Institutului de Neuroștiințe al Universității din Barcelona, alături de două universități din Statele Unite și compania farmaceutică Eli Lilly and Company.

Acest potențial tratament nu a fost încă testat pe pacienți, însă, potrivit rezultatelor obținute pe modele de șoarece, s-a reușit reducerea inflamației pielii fără a provoca reacțiile adverse care apar, de obicei, atunci când este activat receptorul vitaminei D (VDR).

În studii anterioare fusese deja demonstrat că activarea VDR are efecte benefice în psoriazis. Problema era apariția efectelor secundare, unul dintre cele mai grave fiind hipercalcemia, un exces de calciu în sânge care poate fi mortal.

Fototerapia ameliorează leziunile cutanate

Provocarea cercetătorilor a fost să proiecteze o moleculă care să păstreze efectul terapeutic dovedit, dar fără riscul de a provoca hipercalcemie. Pentru acest lucru, au apelat la fotofarmacologie, adică la medicamente care se activează doar sub acțiunea luminii.

Pentru psoriazis există deja tratamente bazate pe lumină, cum este fototerapia, care utilizează lumină ultravioletă în doze controlate pentru a ameliora leziunile cutanate.

Diferența este că, în fotofarmacologie, sunt dezvoltate molecule care conțin în structura lor un element ce reacționează la lumină. Astfel, pot fi activate doar anumite zone.

„În modelul de șoarece iluminam doar o ureche, căreia i se indusese anterior un tratament ce produce efecte similare psoriazisului”, a explicat Xavier Rovira, cercetător la IQAC-CSIC și unul dintre autorii studiului.

Pe lângă faptul că efectul antipsoriazic a fost observat doar la nivelul urechii animalului, cercetătorii au constatat ulterior că nivelul calciului din sânge nu a crescut, așa cum se întâmplă în cazul tratamentelor convenționale.

Când vor putea beneficia pacienții de tratament

Rovira preferă să fie prudent, deoarece cercetarea se află încă într-o fază foarte incipientă. Un avantaj important este că nu este nevoie de iluminarea unor zone interne ale corpului, ci doar a pielii, cel mai accesibil țesut pentru terapiile bazate pe lumină.

De asemenea, nu este necesară modificarea genetică a organismului și nici dezvoltarea unor dispozitive speciale pentru iluminarea unor zone precise. Molecula utilizată se activează cu lumină albastră vizibilă, care este deja folosită în tratamentele actuale.

În plus, sunt utilizate molecule asemănătoare medicamentelor convenționale, care, în mod obișnuit, necesită între 10 și 15 ani pentru a fi dezvoltate.

Problema cu această tehnică: costuri prea ridicate

Până când această nouă tehnică fotonică va putea fi aplicată la pacienți, medicamentele biologice sunt considerate marea revoluție în tratamentul psoriazisului, deoarece reduc semnificativ inflamația asociată cu această boală.

Problema acestor tratamente, subliniază Rovira, este că sunt extrem de costisitoare de dezvoltat, iar acest lucru se reflectă și în prețul pentru pacienți. Din cauza costurilor ridicate, ele sunt indicate în special pentru formele severe de psoriazis.

„Credem că progresul nostru ar putea duce la un tratament pentru psoriazisul ușor.”

Principalul avantaj al acestor molecule este că își schimbă structura atunci când sunt iluminate în condiții specifice, ceea ce permite inducerea efectului lor printr-un control extern și cu o precizie mai mare.

Vitamina D are un rol foarte important la nivel fiziologic, reglând sistemul imunitar, astfel că această terapie ar putea avea aplicații și în alte patologii inflamatorii ale sistemului imunitar, precum și în cancere, cum ar fi melanomul.

La rândul său, fotofarmacologia a demonstrat progrese și în tratamentul durerii cronice, al afecțiunilor cardiace sau chiar în restaurarea vederii. „Ne aflăm la început de drum, dar perspectivele pot fi foarte bune”, concluzionează Rovira.

Marko Mihkelson a declarat că tonul discursului susținut de liderul ucrainean la Forumul Economic Mondial a fost „neobișnuit de dur” la adresa Europei și a creat „un sentiment de nedreptate”, în condițiile în care statele europene au fost, în ultimul an și jumătate, printre principalii susținători ai Ucrainei.

„Trebuie să fiu sincer: nu am mai auzit până acum un ton atât de ascuțit din partea lui Zelenski îndreptat explicit împotriva aliaților europeni”, a spus parlamentarul estonian, într-un interviu acordat joi seara postului public estonian ERR.

Zelenski: UE trebuie să se concentreze pe Ucraina

Potrivit acestuia, sprijinul militar și economic pentru Ucraina a venit în special din partea statelor nordice și baltice, a Germaniei și a altor țări europene.

Oficialul estonian a amintit că Uniunea Europeană a decis recent alocarea a 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, dar a admis că frustrarea exprimată de Zelenski are legătură cu ritmul lent al deciziilor și cu „dispersarea atenției politice” în Europa.

„Vorbim despre alte crize, când ar trebui să ne concentrăm pe supraviețuirea Ucrainei și pe oamenii care îngheață acum în orașele sale”, a spus liderul ucrainean în discursul său de la Davos.

Semnal de alarmă pentru Europa

În opinia lui Mihkelson, mesajul transmis la Davos ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru liderii europeni, fără să ignore însă faptul că Europa rămâne principalul pilon al sprijinului pentru Kiev.

Zelenski a susținut că Europa este prea lentă și prea ezitantă în sprijinul acordat Ucrainei, acuzând lipsa de concentrare și de urgență în luarea deciziilor.

Liderul ucrainean a spus că atenția politică a Europei este „dispersată” de alte teme – precum dezbaterile legate de Groenlanda sau tensiunile politice interne din unele state europene, în timp ce Ucraina se confruntă cu o criză existențială, iar populația din unele orașe rămâne fără căldură în plină iarnă.

El a sugerat că sprijinul european, deși substanțial, ajunge prea lent și a avertizat că securitatea continentului depinde direct de capacitatea Europei de a acționa mai hotărât în sprijinul Kievului.