„Start lucrări de punere în siguranță a blocului din Rahova! Primii popi (stâlpi de susținere) au fost montați pe casa scării. Muncitorii intră echipați cu camere video corporale, iar imaginile se descarcă la un interval de două ore și jumătate”, a transmis PMB, marți, printr-un mesaj publicat pe Facebook.
Etapele premergătoare șantieruluiÎncă de săptămâna trecută, municipalitatea a anunțat oficial că toate obligațiile administrative și tehnice premergătoare șantierului au fost încheiate la termen, permițând demararea lucrărilor efective.
„Începem să punem în siguranță blocul din Rahova! Așa cum am promis, am încheiat la termen toate etapele pe care am fost obligați să le parcurgem: Până pe 9 septembrie am terminat de evaluat toate cele 270 de apartamente din cinci scări vecine cu cea afectată de explozie; Până pe 15 septembrie am terminat de analizat, verificat și clarificat raportul de monitorizare rezultat. Un raport de peste 500 de pagini; Am dat ordinul de reluare a lucrărilor de punere în siguranță”, se arăta în mesajul publicat joia trecută, 17 septembrie, pe Facebook de autoritățile locale.
Bilanțul tragediei și sprijinul acordat locatarilorÎn data de 17 octombrie 2025, o explozie puternică s-a produs într-un bloc situat în Sectorul 5 al Capitalei, pe Calea Rahovei. În urma evenimentului, trei persoane și-au pierdut viața, iar alte 15 au fost rănite.
La sfârșitul lunii octombrie au fost făcute și primele rețineri în cazul exploziei blocului din Rahova. Trei persoane au fost reţinute în urma percheziţiilor făcute la persoane fizice şi juridice în cadrul dosarului penal întocmit în acest caz.
Zeci de apartamente din blocul situat pe Calea Rahovei au fost afectate, iar locatarii au fost evacuați. Primăria Municipiului București a asigurat inițial cazarea persoanelor evacuate în hoteluri, iar ulterior a suportat chiria pentru familiile relocate în apartamente închiriate.
Potrivit municipalității, până în prezent au fost plătiți aproximativ 115.000 de euro pentru chiria celor 43 de familii evacuate.
Uniunea Europeană și Filipine au ajuns marți la un acord de principiu în cadrul negocierilor pentru un Acord de Liber Schimb (ALS), prin care cele două părți vor să își dezvolte relațiile comerciale și economice.
Potrivit Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, comisarul european pentru comerț și securitate economică, și Maria Cristina Aldeguer-Roque, secretarul pentru comerț și industrie al Filipinelor, au anunțat încheierea unei etape importante a negocierilor în urma unei videoconferințe.
Acordul urmează să fie finalizat în lunile următoare, după ce va fi oficial stabilit care sunt detaliile tehnice și care este modul în care va fi pus în aplicare.
Prin noul acord, UE și Filipine vor să faciliteze comerțul și investițiile și să ofere condiții mai bune pentru exportatori, furnizorii de servicii și investitorii din ambele părți.
În toate această perioadă, UE și Filipine au încercat intens să își diversifice relațiile economice și să își consolideze lanțurile de aprovizionare.
Ce prevede acordulComerțul dintre UE și Filipine are un mare potențial. În 2025, comerțul bilateral cu bunuri a avut o valoare de 17,6 miliarde de euro, iar comerțul cu servicii a ajuns la 10,3 miliarde de euro în 2024.
Printre principalele beneficii ale acordului se numără eliminarea tarifelor vamale de ambele părți și îmbunătățirea accesului pe piețe. Cu o populație de 113 milioane de locuitori, Filipine este o piață importantă pentru exportatorii europeni.
Peste 94% dintre liniile tarifare vor fi liberalizate, acestea reprezentând mai mult de 97% din comerțul bilateral.
Printre principalele exporturi ale UE către Filipine se află mașinile și echipamentele, echipamentele de transport, medicamentele și dispozitivele medicale.
În sectorul agroalimentar, Uniunea Europeană exportă în Filipine, printre altele, carne de porc și de pasăre, produse lactate și băuturi spirtoase.
Acordul va introduce și reguli privind achizițiile publice, iar asta va permite, pentru prima dată, accesul ofertanților străini pe piața achizițiilor publice din Filipine.
Acordul va include, de asemenea, reguli pentru comerțul digital, cu prevederi privind protecția datelor și a consumatorilor. Reguli noi vor fi și în domeniul măsurilor sanitare și fitosanitare și al barierelor tehnice în calea comerțului. Scopul este reducerea costurilor pentru companii.
Ce urmeazăUniunea Europeană și Filipine vor continua acum negocierile pentru finalizarea acordului.
Negocierile au început în 2015, dar au fost suspendate ulterior. Acestea au fost reluate în martie 2024, obiectivul final fiind obținerea unui acord cât mai potrivit, care să includă și obiective de sustenabilitate.
În 2025, Uniunea Europeană a fost al patrulea cel mai mare partener comercial al Filipinelor și a reprezentat 8,3% din comerțul total cu bunuri al țării.
Confederația Europeană de Volei (CEV) descrie parcursul jucătorului român, chiar în ziua în care România joacă împotriva Franței pentru un loc în semifinalele EuroVolley.
Pentru Daniel Chițigoi, voleiul nu este un sprt descoperit pur și simplu; a fost „limba maternă” vorbită de ambele părți ale arborelui său genealogic.
Bunicul său, Constantin Chițigoi, a făcut parte din naționala României la Jocurile Olimpice de la München din 1972, unde echipa a terminat pe locul cinci, și a fost apoi antrenor al naționalei între 1998 și 2001.
Mama lui, Radostina Gradeva-Chițigoi, a jucat, la rândul ei, pentru naționala Bulgariei, în timp ce tatăl său, Cristian Chițigoi, a evoluat pentru cluburile importante din România și pentru reprezentativa națională.
Daniel spune însă că nu a privit niciodată acest trecut ca pe o presiune.
„Nu am văzut-o niciodată ca pe o povară. Crescând în jurul acestei istorii, am avut cu siguranță o motivație în plus. În același timp, mi-am dorit întotdeauna să-mi construiesc propria carieră și propria identitate. Am vrut întotdeauna să fiu mai bun”, a povestit voleibalistul pentru CEV.
Antrenament pe scara bloculuiNăscut la Varna, în Bulgaria, în 2005, Chițigoi a început pregătirea de performanță sub îndrumarea bunicului său, care l-a antrenat timp de doi ani și l-a învățat elementele fundamentale ale jocului.
„Cele mai multe sfaturi ale lui s-au concentrat pe formarea caracterului și pe partea mentală – să rămân umil și să continui să muncesc indiferent de ceea ce se întâmplă în jurul meu”, a spus Chițigoi.
În timpul pandemiei, când antrenamentele obișnuite au fost suspendate, a improvizat un spațiu de pregătire chiar în blocul în care locuia, alergând și sărind în sus și în jos pe trepte de mii de ori pe zi.
Această concentrare neobosită a dat roade încă de la început.
Poate ataca mingea de la o înălțime de 3,67 metriLa 15 ani, Chițigoi debuta în prima ligă din România. La 18 ani ajungea la puternica echipă poloneză ZAKSA Kędzierzyn-Koźle, iar ulterior devenea cel mai tânăr jucător străin care câștiga premiul de MVP al campionatului polonez.
La 2,04 metri, voleibalistul român poate ataca mingea de la o înălțime de 3,67 metri.
Ascensiunea sa continuă și la națională. România a ajuns în sferturile de finală ale EuroVolley 2026, după ce a eliminat Ucraina în optimile de finală, iar următorul adversar este Franța, campioana olimpică.
„Am venit aici crezând în noi. Altfel, nu are rost să concurăm”, a spus Chițigoi.
Pentru el, însă, obiectivul rămâne unul simplu: să se bucure de volei și să-și atingă potențialul.
„Sper să las în urmă un exemplu bun – să inspir o nouă generație, în special în România”, a spus voleibalistul.
Naționala masculină de volei a României va întâlni Franța, campioana olimpică en-titre, marți, de la ora 16:00, în sferturile de finală ale Campionatului European 2026. Partida se va disputa la Sofia, iar confruntarea reprezintă o reeditare a sfertului de finală de la EuroVolley 2023.Mircea Abrudean a venit marți, 22 septembrie, în fața comisiei de anchetă din Parlament. El a fost chemat de senatori pentru întâlnirea avută de Ilie Bolojan, premier interimar și președintele PNL, cu Simina Tănăsescu, președinta CCR.
Pe 14 august, Ilie Bolojan s-a întâlnit cu președinta CCR în biroul lui Mircea Abrudean, președintele Senatului. Acum, senatorii l-au convocat pentru a le da explicații.
Președintele Senatului a declarat că între el și Ilie Bolojan este un contract verbal prin care prim-ministrul interimar poate folosi biroul lui Mircea Abrudean ori de câte ori este disponibil și are nevoie de el.
„Încă de la începutul mandatului de prim-ministru și al meu de președinte al Senatului, că au fost concomitente cele două desemnări sau alegeri, am avut o înțelegere verbală cu domnul prim-ministru, Ilie Bolojan, ca oricând are nevoie de un spațiu în Parlamentul României pentru ca să se întâlnească cu cine consideră că e necesar, asta să se întâmple în biroul președintelui Senatului, în care sunt eu în acest moment și pe care domnia sa l-a ocupat până la ziua în care a fost ales prim-ministru”, a declarat Abrudean în comisie.
Ce s-a întâmplat cu spațiile administrative cerute de președinta CCRPreședinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat după acuzațiile primite că întâlnirea a avut loc în scopuri administrative. Mai exact, Curtea Constituțională caută spații suplimentare în care să își poată desfășura activitatea, iar corpul unei clădiri care este în administrarea Guvernului făcea obiectul discuției dintre cei doi.
„Avem o situație extrem de dificilă legată de spații. Știu, sala în care ne aflăm nu ilustrează realitatea spațiilor în care ne desfășurăm activitatea. E sala noastră de deliberare și este cea mai spectaculoasă din toată clădirea care este destinată CCR. Însă, așa cum menționam în mai multe alte apariții publice, și am spus asta începând cu august sau septembrie, cred, 2025, […] situația noastră locativă e una foarte delicată”, declara președinta CCR pentru Cotidianul.
La aproape o lună de la discuțiile cu premierul Bolojan, Mircea Abrudean spune că CCR ar fi primit spațiile cerute.
„Au fost discuții. Sigur, între secretarul general al Senatului și secretarul general al Curții Constituționale au identificat la un moment dat spațiul, l-au văzut. Mai departe, nu mai știu demersurile care au fost făcute, dar astfel de demersuri au fost făcute”, a mai declarat Abrudean.
Anterior, comisia de anchetă s-a reluat de trei ori, însă niciunul din cei trei invitați nu a venit.
Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu nu au venit, nici de data aceasta, în fața comisiei de anchetă a Senatului. Cei doi vor fi așteptați în continuare, săptămânal, până pe 8 octombrie.
Cazul vizează dispariția, în 1999, a trei persoane: fostul ministru belarus de Interne Yuri Zakharenko, fostul vicepremier Viktor Gonchar și omul de afaceri Anatoly Krosovsky. La momentul respectiv, Harauski lucra în cadrul unității speciale de poliție SOBR, aflată sub autoritatea președintelui Aleksandr Lukașenko.
Apelul începe în ElvețiaApelul are loc la o instanță cantonală din orașul elvețian St. Gallen și a fost introdus de fiicele a doi dintre bărbații dispăruți. Acestea sunt sprijinite de organizația Trial International, Federația Internațională pentru Drepturile Omului (FIDH) și organizația pentru drepturile omului Viasna.
Procesul inițial a reprezentat un caz important pentru aplicarea principiului jurisdicției universale. A fost pentru prima dată când un tribunal elvețian s-a pronunțat asupra unor presupuse crime comise în Belarus în baza acestui principiu, scrie Reuters.
Harauski a ajuns în Elveția în calitate de solicitant de azil. El a susținut că viața sa era în pericol în Belarus din cauza disponibilității sale de a vorbi despre activitatea desfășurată de unitatea SOBR.
Ce a declarat fostul oficial despre cei trei dispăruțiÎn timpul procedurilor, Yuri Harauski a recunoscut că a fost implicat în reținerea lui Yuri Zakharenko, Viktor Gonchar și Anatoly Krosovsky. El a negat însă că ar fi ordonat sau executat uciderea acestora.
În 2023, instanța elvețiană l-a achitat. Judecătorii au stabilit că rolul exact al lui Harauski nu putea fi considerat demonstrat din punct de vedere juridic, deoarece acesta făcuse declarații contradictorii în diferite momente.
Instanța a mai precizat că rolul guvernului belarus nu putea fi stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă, în condițiile în care autoritățile de la Minsk nu au fost reprezentate în procedurile judiciare.
Belarus, cazul Harauski și acuzațiile privind disparițiile forțateReprezentanții organizațiilor pentru drepturile omului susțin că procesul reprezintă o oportunitate pentru ca presupusele crime comise în timpul regimului Lukașenko să fie analizate în fața unei instanțe.
„Acest caz este prima oportunitate în mai bine de 30 de ani de dictatură pentru ca unele dintre cele mai grave crime ale regimului să fie recunoscute în cele din urmă de o instanță”, a declarat Alès Bialiatski, directorul Viasna.
Guvernul lui Aleksandr Lukașenko a respins în trecut criticile privind situația drepturilor omului formulate de Organizația Națiunilor Unite și de grupurile pentru drepturile omului. Autoritățile de la Minsk neagă, de asemenea, acuzațiile privind existența deținuților politici.
Avocatul lui Harauski nu a fost disponibil imediat pentru comentarii.
În cazul în care va fi găsit vinovat în urma apelului, Yuri Harauski riscă o pedeapsă de până la 20 de ani de închisoare, aceasta fiind durata maximă a unei pedepse privative de libertate cu termen fix în Elveția.
Președinta POT a scris un mesaj pe Facebook în care încearcă să răspundă la întrebarea „Cine se folosește de arestarea lui Călin Georgescu?”. La finalul mesajului, ea i-a atacat pe liderii politici care au sărbătorit ziua de naștere a lui George Simion la un restaurant din București.
„În timp ce dl Georgescu era în arest, liderii politici care pretind că îl susțin petreceau cu lăutarii într-un restaurant din București”, a scris Anamaria Gavrilă pe rețeaua de socializare.
Șefa POT critică și autoritățileDe asemenea, șefa POT a criticat modul în care autoritățile au acționat în cazul lui Călin Georgescu.
„În timp ce dl Georgescu era localizat și oprit separat în trafic, autoritățile au pătruns în forță în locuința familiei, unde se aflau o mamă și un copil minor. Operațiunea a fost filmată, iar imaginile intervenției au fost făcute publice. Întrebarea este simplă: ce necesitate concretă a justificat spargerea porții și expunerea unui copil și a unei mame la o asemenea intervenție? Un mandat de percheziție autorizează o percheziție, dar nu poate justifica violența inutilă, intimidarea sau spectacolul de forță”, a mai scris Anamaria Gavrilă.
Șefa POT a pus sub semnul întrebării și momentul în care s-a produs reținerea lui Călin Georgescu.
„Nu putem ignora nici contextul: acuzațiile făcute publice privesc fapte care s-ar fi petrecut începând din 2021, reclamate autorităților în ianuarie 2024. După mai bine de doi ani și jumătate, caracterul spectaculos și brutal al intervenției din septembrie 2026 impune autorităților o explicație serioasă privind urgența și proporționalitatea acesteia. Într-un stat democratic, autoritățile au obligația să folosească minimul de forță necesar și să protejeze persoanele neimplicate, cu atât mai mult copiii. Justiția trebuie să ancheteze fapte. Nu să producă spectacole de forță. Iar copiii nu pot deveni victime colaterale ale acestora”, a precizat Anamaria Gavrilă.
Cazul GeorgescuCălin Georgescu a fost dus marți dimineață la Tribunalul București. Acolo, el va afla dacă va fi arestat preventiv. Fostul candidat la alegerile prezidențiale este implicat într-un dosar în care sunt investigate fapte de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Luni, Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT. Măsura a fost luată după mai multe ore de percheziții și audieri.
Publicația La Razón a relatat că Georgescu a fost reținut „încă o dată”, în timp ce publicația ABC l-a descris drept fost candidat prezidențial de extremă dreapta și a prezentat acuzațiile investigate de autoritățile române.
Agenția EFE a relatat despre momentul reținerii și a amintit ascensiunea neașteptată a lui Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, despre care a scris că a fost susținută de o campanie intensă pe TikTok.
CITEȘTE ȘTIREA INTEGRALĂ PE MEDIAFAX SPANIA.Mbappe a precizat că obținerea Balonului de Aur reprezintă un obiectiv clar, însă nu s-a transformat într-o obsesie. Acesta s-a arătat încrezător datorită cifrelor înregistrate în ultimul sezon.
„Este un obiectiv, nu o obsesie. Am avut un an excelent pe plan individual. Știu că acesta este cel mai important criteriu pentru Balonul de Aur. Am fost cel mai bun marcator în toate competițiile majore. Cred că poate fi un an bun pentru mine și am o stare de spirit pozitivă în această privință”, a declarat Mbappe, potrivit Le Figaro.
Francezul a mai declarat că ar fi dezamăgit dacă nu ar câștiga trofeul. „Este un trofeu individual și cred că acest lucru ar trebui să aibă prioritate față de orice altceva. Bineînțeles că voi fi dezamăgit dacă nu-l voi câștiga. Un concurent este întotdeauna dezamăgit atunci când nu câștigă”, a mai spus căpitanul Franței.
Schimb de ștafetă pe banca FranțeiMbappe a vorbit și despre succesiunea de la echipa națională a Franței, unde Zinedine Zidane preia conducerea de la Didier Deschamps. Superstarul a lăudat reușitele „Cocoșului Galic”, în mandatul lui Deschamps.
„În primul rând, trebuie să recunoaștem meritele acolo unde se cuvine. Ceea ce a realizat Didier Deschamps cu naționala Franței este incredibil. A scris istorie; a readus cu adevărat echipa Franței acolo unde îi este locul. Îi vom fi mereu recunoscători pentru asta. Acum începe un nou capitol, cu un nou selecționer. Vom vedea cum vor decurge lucrurile”, a subliniat Mbappe.
Sub mandatul lui Deschamps, Franța a reușit să cucerească titlul mondial în 2018 și Liga Națiunilor în 2021. În timpul conducerii sale, Franța a bifat și mai multe medalii de argint, la Campionatul Mondial din 2022 și la Campionatul European din 2016.
Susținerea lui Mourinho și statisticile din sezonul precedentPrintre susținătorii lui Mbappe la Balonul de Aur se numără și antrenorul său de la Real Madrid, Jose Mourinho.
„Este cel mai bun jucător din lume. „Cei mai buni jucători din lume, sunt doi, trei sau patru, și știm cine sunt: ei sunt aici. Iar pentru mine, există unul care, la nivel individual, a scris istorie în această vară”, spunea tehnicianul portughez despre suprestatul francez.
Căpitanul Franței a fost golgheter în La Liga (25), Liga Campionilor (15) și la Cupa Mondială (10) în sezonul precedent, însă nu a cucerit niciun trofeu cu echipa sa.
Printre principalii săi rivali pentru Balonul de Aur se numără Harry Kane, Rodri, câștigător al Cupei Mondiale cu Spania, precum și jucătorii lui Paris Saint-Germain, Ousmane Dembele și Khvicha Kvaratskhelia, campioni europeni.
Într-un interviu acordat jurnalistei Christiane Amanpour pe CNN, Mamdani a recunoscut însă că administrația orașului New York nu are autoritatea legală de a pune în aplicare mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pe numele lui Netanyahu.
Declarațiile vin pe fondul prezenței lui Netanyahu la New York pentru Adunarea Generală a ONU. Mamdani a promis în timpul campaniei electorale că va dispune arestarea premierului israelian dacă acesta va ajunge în oraș.
Ulterior, administrația sa a analizat posibilitățile juridice și a concluzionat că primarul nu are această competență. CNN a relatat anterior că Mamdani a cerut autorităților federale americane să pună în aplicare mandatul CPI.
Mamdani își menține acuzațiile la adresa lui NetanyahuÎntrebat dacă regretă că a vorbit despre arestarea lui Netanyahu, Mamdani a respins ideea că declarația sa a fost o greșeală. El a spus că a încercat să fie sincer cu locuitorii New Yorkului și l-a descris pe Netanyahu drept „criminal de război” și „arhitectul unui genocid teribil” împotriva palestinienilor.
Formulările reprezintă poziția exprimată de Mamdani. CPI îl acuză pe Netanyahu, prin mandatul de arestare emis în 2024, de presupuse crime de război și crime împotriva umanității în legătură cu războiul din Gaza. Netanyahu și guvernul israelian au respins acuzațiile.
Premierul israelian Benjamin Netanyah. Fotografie de Li Rui/Xinhua/ABACAPRESS.COM
Ce spune primarul despre mandatul CPIMamdani a susținut că mandatul emis de CPI ar trebui respectat și a invocat importanța regulilor internaționale. „Orașul New York nu are autoritatea” de a executa mandatul, a recunoscut primarul în interviu. El a argumentat însă că existența unei instituții internaționale care emite astfel de mandate trebuie luată în considerare de statele și autoritățile care susțin respectarea dreptului internațional.
Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma, tratatul care stă la baza CPI. Administrația Trump s-a opus mandatului emis împotriva lui Netanyahu și a criticat în repetate rânduri competența Curții în acest caz.
Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, cunoscut drept Lula, l-a atacat pe liderul SUA, Donald Trump. Lula a spus despre Trump că se comportă precum un împărat, potrivit Clash Report.
„El se comportă ca un împărat. Sunt puternic, sunt mai important, sunt mai bogat, pot face orice, iar toți ceilalți trebuie să se supună. Este o modalitate de a guverna cu care eu nu sunt de acord. Asta se numește legea celor puternici. Eu nu sunt de acord cu acest tip de lege”, a declarat Lula.
Președintele brazilian a mai spus că astfel de comportament este foarte periculos.
„Asta este foarte periculos. Pentru că, în acest fel, cei mai puternici pot domina: cei care au cea mai mare economie, cele mai multe arme sau cea mai mare putere tehnologică. Comerțul trebuie să fie echilibrat. Trebuie să fie un schimb reciproc: eu cumpăr și eu vând. Trebuie să existe un anumit echilibru”, a adăugat Lula.
Lula îi cere lui Trump să nu se implice în alegerile din BraziliaEl i-a cerut președintelui american să nu se implice în alegerile din Brazilia. Totuși, Lula se declară îngrijorat de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio.
„I-am spus deja lui Trump: Este important să nu interveniți în alegerile din Brazilia, așa cum eu nu intervin în alegerile dumneavoastră. Alegerile din Brazilia sunt treaba poporului brazilian. Alegerile din Statele Unite sunt treaba poporului american. Deja există semne de interferență care implică inteligența artificială. Sunt foarte îngrijorat de Marco Rubio, deoarece Marco Rubio are legături foarte strânse cu oamenii lui Bolsonaro, dar, deocamdată, este doar o suspiciune”, a precizat Lula.
Luptă strânsă în BraziliaLula candidează la alegerile prezidențiale din octombrie pentru un al patrulea mandat de președinte al Braziliei.
Contracandidatul său este senatorul Flavio Bolsonaro, fiul fostului președinte de extremă-dreapta Jair Bolsonaro, un aliat al președintelui american Donald Trump. Cu mai puțin de două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor, cei doi se află la egalitate în sondaje. Un sondaj Quaest publicat luni îl credita pe Bolsonaro cu 42% din intențiile de vot într-un eventual tur decisiv, față de 41% pentru Lula.
În același timp, un sondaj BTG Pactual/Nexus îi atribuia lui Lula 46% din intențiile de vot, comparativ cu 45% pentru Bolsonaro, într-o eventuală confruntare finală. Sondajele indică o reducere a diferenței dintre cei doi. O statistică din august îl plasa pe Lula în frunte cu un avans de cinci puncte procentuale (44% față de 39%).
Dacă niciun candidat nu obține peste 50% din voturile valabil exprimate în primul tur din 4 octombrie, primii doi clasați vor trece în turul al doilea, programat pentru 25 octombrie.
Într-unul dintre sondajele realizate la ieșirea de la urne, „Oameni Noi” a obținut 43%, iar Partidul Comunist 18,3%. „Rusia Unită”, formațiunea aflată la putere, a primit 5,5%, anunță Euronews. Al doilea exit-poll, realizat de mișcarea de opoziție Vesna și proiectul Progress, indică o diferență și mai mare. „Oameni Noi” a obținut 47,3%, comuniștii 19,2%, iar „Rusia Unită” doar 2,8%.
Aproape 15.700 de alegători au fost chestionațiPrimul proiect, Vote Abroad, a realizat sondajul în 27 de secții din 22 de țări și a colectat aproape 15.700 de răspunsuri. În zece țări, printre care Germania, Finlanda și Armenia, „Rusia Unită” nu ar fi depășit pragul de 5% necesar pentru obținerea de mandate pe lista federală.
Cel de-al doilea exit-poll a acoperit 18 secții din 17 țări. Potrivit organizatorilor, „Oameni Noi” s-a clasat pe primul loc în toate secțiile analizate.
Rezultatele oficiale din Rusia arată însă o situație complet diferită. Comisia Electorală Centrală a raportat pentru „Rusia Unită” aproximativ 57,8% din voturi. Partidul Comunist a obținut aproape 14%, LDPR aproximativ 9%, iar „Oameni Noi” sub 8%. Partidul lui Putin urmează să dețină 355 dintre cele 450 de locuri din Duma de Stat, potrivit rezultatelor preliminare.
Diferența dintre votul din Rusia și cel din străinătateIvan Jdanov, directorul proiectului Progress, a declarat pentru Euronews că diferența dintre rezultatele oficiale din Rusia și cele ale exit-pollurilor este „foarte mare”. Potrivit acestuia, 83,5% dintre participanții la sondajul proiectului care au răspuns la întrebarea privind încrederea nu au spus că au încredere deplină sau majoritară în rezultatele oficiale.
Jdanov a precizat însă că voturile exprimate în străinătate nu sunt suficiente pentru a schimba componența Dumei. În opinia sa, importanța lor este mai degrabă aceea că oferă o imagine diferită asupra preferințelor alegătorilor ruși aflați în afara țării.
This is how Putin’s United Russia wins
In the Russian village of Azanovo, Mari El, a commission member dropped two stacks of ballots into the box and forgot about the livestream camera. pic.twitter.com/JbrsPBDeQV
— Visegrád 24 (@visegrad24) September 20, 2026
Rușii anti-război au rămas fără opțiunea preferatăOrganizatorii Vote Abroad susțin că mulți dintre cei chestionați au indicat opoziția față de războiul din Ucraina drept principal criteriu de vot. Partidul liberal „Iabloko”, singura formațiune înregistrată care s-a pronunțat împotriva războiului, nu a putut participa pe lista federală. Potrivit Euronews, alegătorii care doreau o opțiune anti-război au votat în principal „Oameni Noi”.
În total, aproximativ 1,8 milioane de cetățeni ruși aflați în străinătate aveau drept de vot. Ministerul rus de Externe a anunțat că 212.000 de persoane au votat în afara țării, față de 191.000 la alegerile precedente. Pentru alegătorii din străinătate, scrutinul din 2026 a avut și o particularitate importantă. Aceștia au putut vota doar pentru listele federale de partid, nu și pentru candidații din circumscripțiile uninominale, ca în 2021.
Semnalul provine de la Beta Pictoris b, o planetă aflată la aproximativ 63,4 ani-lumină de Pământ.
Descoperirea nu reprezintă însă un mesaj transmis de o civilizație extraterestră. Cercetătorii susțin că emisia radio este produsă de aurorele planetei, în urma interacțiunii dintre particulele încărcate și câmpul magnetic și atmosfera acesteia.
Semnal radio de la exoplaneta Beta Pictoris bCercetătorii au folosit rețeaua de radiotelescoape MeerKAT din Africa de Sud pentru a observa sistemul Beta Pictoris în patru rânduri, în 2025 și 2026. Observațiile au acoperit frecvențe cuprinse între 0,85 și 3,5 GHz.
Datele au evidențiat explozii radio scurte, rapide și recurente, precum și o emisie persistentă. Undele radio prezentau o polarizare circulară puternică, caracteristică emisiilor asociate cu aurorele, scrie Science Alert.
Până acum, au mai fost detectate emisii radio în sisteme care conțin planete, însă cercetătorii nu au putut stabili fără echivoc dacă acestea provin de la planetă sau de la steaua gazdă.
În cazul Beta Pictoris b, oamenii de știință au folosit quasari ca puncte de referință pentru poziționarea semnalului pe harta cerului. Astfel, au stabilit cu un grad ridicat de certitudine că sursa emisiei este planeta și nu steaua Beta Pictoris.
Câmpul magnetic al exoplaneteiCaracteristicile semnalului indică un mecanism cunoscut sub numele de Electron Cyclotron Maser Instability (ECMI), proces care produce și emisiile radio asociate aurorelor de pe Pământ și Jupiter.
Acest mecanism le oferă cercetătorilor și informații despre câmpul magnetic al planetei. Potrivit estimărilor echipei, Beta Pictoris b are un câmp magnetic de mii de ori mai puternic decât cel al Pământului.
Rezultatul este important deoarece cercetătorii consideră că reprezintă prima măsurătoare directă a intensității câmpului magnetic al unei exoplanete. Valoarea este compatibilă cu modelele existente privind mecanismele interne care generează câmpul magnetic al unei planete tinere și masive.
Beta Pictoris b are o masă de aproximativ 10 ori mai mare decât cea a lui Jupiter și se rotește foarte rapid, efectuând o rotație completă în aproximativ 8-9 ore. Rotația rapidă ar putea contribui la alimentarea aurorelor radio observate.
Semnal radio detectat la 63 de ani-lumină de PământBeta Pictoris b a fost descoperită în 2008 și face parte dintr-un sistem în care sunt cunoscute trei planete: Beta Pictoris b, Beta Pictoris c și Beta Pictoris d.
Descoperirea oferă astronomilor o nouă metodă pentru studierea exoplanetelor și a câmpurilor lor magnetice. Cercetătorii intenționează să aplice aceeași metodă altor șapte exoplanete gigantice aflate în cinci sisteme stelare apropiate.
O sensibilitate de aproximativ cinci până la șapte ori mai mare, așteptată de la următoarea generație de observatoare radio, ar putea permite detectarea unor emisii similare și de la aceste planete.
Studiul nu a fost încă publicat într-o revistă științifică evaluată inter pares.
Semnalul provine de la Beta Pictoris b, o planetă aflată la aproximativ 63,4 ani-lumină de Pământ.
Descoperirea nu reprezintă însă un mesaj transmis de o civilizație extraterestră. Cercetătorii susțin că emisia radio este produsă de aurorele planetei, în urma interacțiunii dintre particulele încărcate și câmpul magnetic și atmosfera acesteia.
Semnal radio de la exoplaneta Beta Pictoris bCercetătorii au folosit rețeaua de radiotelescoape MeerKAT din Africa de Sud pentru a observa sistemul Beta Pictoris în patru rânduri, în 2025 și 2026. Observațiile au acoperit frecvențe cuprinse între 0,85 și 3,5 GHz.
Datele au evidențiat explozii radio scurte, rapide și recurente, precum și o emisie persistentă. Undele radio prezentau o polarizare circulară puternică, caracteristică emisiilor asociate cu aurorele, scrie Science Alert.
Până acum, au mai fost detectate emisii radio în sisteme care conțin planete, însă cercetătorii nu au putut stabili fără echivoc dacă acestea provin de la planetă sau de la steaua gazdă.
În cazul Beta Pictoris b, oamenii de știință au folosit quasari ca puncte de referință pentru poziționarea semnalului pe harta cerului. Astfel, au stabilit cu un grad ridicat de certitudine că sursa emisiei este planeta și nu steaua Beta Pictoris.
Câmpul magnetic al exoplaneteiCaracteristicile semnalului indică un mecanism cunoscut sub numele de Electron Cyclotron Maser Instability (ECMI), proces care produce și emisiile radio asociate aurorelor de pe Pământ și Jupiter.
Acest mecanism le oferă cercetătorilor și informații despre câmpul magnetic al planetei. Potrivit estimărilor echipei, Beta Pictoris b are un câmp magnetic de mii de ori mai puternic decât cel al Pământului.
Rezultatul este important deoarece cercetătorii consideră că reprezintă prima măsurătoare directă a intensității câmpului magnetic al unei exoplanete. Valoarea este compatibilă cu modelele existente privind mecanismele interne care generează câmpul magnetic al unei planete tinere și masive.
Beta Pictoris b are o masă de aproximativ 10 ori mai mare decât cea a lui Jupiter și se rotește foarte rapid, efectuând o rotație completă în aproximativ 8-9 ore. Rotația rapidă ar putea contribui la alimentarea aurorelor radio observate.
Semnal radio detectat la 63 de ani-lumină de PământBeta Pictoris b a fost descoperită în 2008 și face parte dintr-un sistem în care sunt cunoscute trei planete: Beta Pictoris b, Beta Pictoris c și Beta Pictoris d.
Descoperirea oferă astronomilor o nouă metodă pentru studierea exoplanetelor și a câmpurilor lor magnetice. Cercetătorii intenționează să aplice aceeași metodă altor șapte exoplanete gigantice aflate în cinci sisteme stelare apropiate.
O sensibilitate de aproximativ cinci până la șapte ori mai mare, așteptată de la următoarea generație de observatoare radio, ar putea permite detectarea unor emisii similare și de la aceste planete.
Studiul nu a fost încă publicat într-o revistă științifică evaluată inter pares.
Armata SUA urmează să achiziționeze drone de recunoaștere Raybird, dezvoltate în Ucraina, în cadrul unui contract în valoare de 10,64 milioane de dolari, conform Kyiv Post.
Achiziția americanilor este de fapt un semn că există un interes imens pentru tehnologiile ucrainene dezvoltate și testate în condiții de război.
Contractul a fost atribuit companiei Skyeton Inc., filiala americană a producătorului ucrainean de drone Skyeton, cu sediul în North Las Vegas, potrivit unui anunț al Pentagonului.
Conform acordului, compania va livra drone Raybird și echipamente către Redstone Arsenal, centrul de dezvoltare și testare a armamentului al Armatei SUA din Alabama, până pe 15 decembrie 2026. Numărul de aparate comandate nu a fost dezvăluit.
Raybird, drona folosită de armata ucraineanăCunoscută și sub denumirea de ACS-3, Raybird este o dronă de recunoaștere de dimensiuni medii, folosită de forțele ucrainene din 2018. Potrivit Skyeton, sistemele Raybird au acumulat peste 350.000 de ore de zbor în misiuni de luptă în Ucraina.
Drona poate rămâne în aer până la 24 de ore și poate parcurge până la 2.500 de kilometri. Sistemul poate transmite date în timp real pe distanțe de peste 200 de kilometri, iar aparatul poate transporta până la 6 kilograme de echipamente.
Aparatul de zbor este lansat cu ajutorul unei catapulte mecanice și este recuperat cu ajutorul unei parașute. Ea poate fi echipată cu camere, senzori electro-optici și infraroșu, radar cu apertură sintetică și sisteme pentru localizarea surselor de semnal radio.
Folosită pentru recunoaștere în spatele liniilor ruseștiUcraina a folosit dronele Raybird pentru misiuni de recunoaștere în interiorul teritoriului controlat de Rusia, inclusiv pentru localizarea sistemelor de apărare aeriană și a armelor cu rază lungă de acțiune.
Informațiile colectate de drone pot fi apoi transmise unităților de artilerie sau operatorilor de drone de atac.
Skyeton afirmă că sistemele de comunicații protejate ale dronei Raybird îi permit acesteia să funcționeze chiar și în condiții de bruiaj electronic intens.
Ucraina a fost și rămâne o forța majoră în domeniul dezvoltării și utilizării dronelor în război, construind o industrie care se extinde constant, modelată de experiența de pe câmpul de luptă.
Țara are în prezent aproximativ 450 de producători de drone, iar sectorul său de apărare, în ansamblu, cuprinde peste 1.000 de companii.
Armata SUA urmează să achiziționeze drone de recunoaștere Raybird, dezvoltate în Ucraina, în cadrul unui contract în valoare de 10,64 milioane de dolari, conform Kyiv Post.
Achiziția americanilor este de fapt un semn că există un interes imens pentru tehnologiile ucrainene dezvoltate și testate în condiții de război.
Contractul a fost atribuit companiei Skyeton Inc., filiala americană a producătorului ucrainean de drone Skyeton, cu sediul în North Las Vegas, potrivit unui anunț al Pentagonului.
Conform acordului, compania va livra drone Raybird și echipamente către Redstone Arsenal, centrul de dezvoltare și testare a armamentului al Armatei SUA din Alabama, până pe 15 decembrie 2026. Numărul de aparate comandate nu a fost dezvăluit.
Raybird, drona folosită de armata ucraineanăCunoscută și sub denumirea de ACS-3, Raybird este o dronă de recunoaștere de dimensiuni medii, folosită de forțele ucrainene din 2018. Potrivit Skyeton, sistemele Raybird au acumulat peste 350.000 de ore de zbor în misiuni de luptă în Ucraina.
Drona poate rămâne în aer până la 24 de ore și poate parcurge până la 2.500 de kilometri. Sistemul poate transmite date în timp real pe distanțe de peste 200 de kilometri, iar aparatul poate transporta până la 6 kilograme de echipamente.
Aparatul de zbor este lansat cu ajutorul unei catapulte mecanice și este recuperat cu ajutorul unei parașute. Ea poate fi echipată cu camere, senzori electro-optici și infraroșu, radar cu apertură sintetică și sisteme pentru localizarea surselor de semnal radio.
Folosită pentru recunoaștere în spatele liniilor ruseștiUcraina a folosit dronele Raybird pentru misiuni de recunoaștere în interiorul teritoriului controlat de Rusia, inclusiv pentru localizarea sistemelor de apărare aeriană și a armelor cu rază lungă de acțiune.
Informațiile colectate de drone pot fi apoi transmise unităților de artilerie sau operatorilor de drone de atac.
Skyeton afirmă că sistemele de comunicații protejate ale dronei Raybird îi permit acesteia să funcționeze chiar și în condiții de bruiaj electronic intens.
Ucraina a fost și rămâne o forța majoră în domeniul dezvoltării și utilizării dronelor în război, construind o industrie care se extinde constant, modelată de experiența de pe câmpul de luptă.
Țara are în prezent aproximativ 450 de producători de drone, iar sectorul său de apărare, în ansamblu, cuprinde peste 1.000 de companii.
Liderul nord-coreean, Kim Jong Un, a declarat că dezvoltarea armei va consolida pregătirea de război a țării și va cauza inamicilor săi o „durere de cap incurabilă”, a declarat agenția oficială de știri coreeană (KCNA). El nu a descris ce este arma, relatează AP.
Kim a observat testele de duminică împreună cu fiica sa adolescentă, considerată ca o potențială succesoare.
Armata sud-coreeană a detectat duminică lansarea de către Coreea de Nord a două rachete cu rază scurtă de acțiune, la interval de trei ore, în zona de coastă estică Wonsan. Statul Major Interarme al Coreei de Sud a declarat că rachetele au zburat aproximativ 450 și 600 de kilometri spre mare, în timp ce armata japoneză a declarat că au aterizat în ape din afara zonei economice exclusive a țării.
Exerciții cu foc realLansările au prelungit o serie recentă de demonstrații militare, inclusiv exerciții cu foc real și punerea în funcțiune a unei noi nave de război, în timp ce Kim continuă să-și etaleze programul nuclear în creștere, în ciuda apelurilor SUA de a reînvia diplomația.
După ani de teste intensificate, Coreea de Nord pare să aibă acum un arsenal extins de rachete cu capacitate nucleară, inclusiv arme cu rază lungă de acțiune, capabile să ajungă pe continentul american, și sisteme cu rază scurtă de acțiune, concepute pentru a depăși apărarea antirachetă din Coreea de Sud și Japonia.
Viteză de peste cinci ori mai mare decât cea a sunetuluiPrintre armele testate de Coreea de Nord în ultimii ani se numără diverse sisteme de rachete echipate cu presupuse arme hipersonice, concepute să se deplaseze cu o viteză de peste cinci ori mai mare decât cea a sunetului. Viteza și manevrabilitatea lor sunt menite să le ajute să evite apărarea regională antirachetă, dar unii experți s-au întrebat dacă acestea au atins în mod constant vitezele declarate de Nord în timpul testelor.
Fotografiile KCNA de la teste au arătat ceea ce păreau a fi două rachete echipate cu vehicule conice cu aripioare, lansate din camioane. Kim este văzut privind un ecran de monitorizare care identifică racheta ca fiind un Hwasong-11Ma, un sistem pe care Coreea de Nord l-a descris anterior ca fiind hipersonic.
Lansările au fost cele mai recente dintr-o serie de demonstrații de utilizare a armelor de către Coreea de Nord, chiar după ce președintele american Donald Trump a redus luna trecută un exercițiu militar comun cu Coreea de Sud, într-un efort aparent de a reînvia diplomația cu Kim, care a numit astfel de exerciții repetiții de invazie.
Liderul nord-coreean, Kim Jong Un, a declarat că dezvoltarea armei va consolida pregătirea de război a țării și va cauza inamicilor săi o „durere de cap incurabilă”, a declarat agenția oficială de știri coreeană (KCNA). El nu a descris ce este arma, relatează AP.
Kim a observat testele de duminică împreună cu fiica sa adolescentă, considerată ca o potențială succesoare.
Armata sud-coreeană a detectat duminică lansarea de către Coreea de Nord a două rachete cu rază scurtă de acțiune, la interval de trei ore, în zona de coastă estică Wonsan. Statul Major Interarme al Coreei de Sud a declarat că rachetele au zburat aproximativ 450 și 600 de kilometri spre mare, în timp ce armata japoneză a declarat că au aterizat în ape din afara zonei economice exclusive a țării.
Exerciții cu foc realLansările au prelungit o serie recentă de demonstrații militare, inclusiv exerciții cu foc real și punerea în funcțiune a unei noi nave de război, în timp ce Kim continuă să-și etaleze programul nuclear în creștere, în ciuda apelurilor SUA de a reînvia diplomația.
După ani de teste intensificate, Coreea de Nord pare să aibă acum un arsenal extins de rachete cu capacitate nucleară, inclusiv arme cu rază lungă de acțiune, capabile să ajungă pe continentul american, și sisteme cu rază scurtă de acțiune, concepute pentru a depăși apărarea antirachetă din Coreea de Sud și Japonia.
Viteză de peste cinci ori mai mare decât cea a sunetuluiPrintre armele testate de Coreea de Nord în ultimii ani se numără diverse sisteme de rachete echipate cu presupuse arme hipersonice, concepute să se deplaseze cu o viteză de peste cinci ori mai mare decât cea a sunetului. Viteza și manevrabilitatea lor sunt menite să le ajute să evite apărarea regională antirachetă, dar unii experți s-au întrebat dacă acestea au atins în mod constant vitezele declarate de Nord în timpul testelor.
Fotografiile KCNA de la teste au arătat ceea ce păreau a fi două rachete echipate cu vehicule conice cu aripioare, lansate din camioane. Kim este văzut privind un ecran de monitorizare care identifică racheta ca fiind un Hwasong-11Ma, un sistem pe care Coreea de Nord l-a descris anterior ca fiind hipersonic.
Lansările au fost cele mai recente dintr-o serie de demonstrații de utilizare a armelor de către Coreea de Nord, chiar după ce președintele american Donald Trump a redus luna trecută un exercițiu militar comun cu Coreea de Sud, într-un efort aparent de a reînvia diplomația cu Kim, care a numit astfel de exerciții repetiții de invazie.
„Inamicul a atacat patru districte din regiune cu rachete, drone și artilerie”, a scris Oleksandr Ganzha, șeful administrației militare a regiunii Dnipropetrovsk, pe Telegram. „În Dnipro, depozite și o afacere au fost grav avariate. Două persoane au fost ucise”, a adăugat el, menționând și șase răniți, potrivit Le Figaro.
Situri industriale au fost vizate și în Krîvîi Rig și Pavlograd, două orașe din regiune, potrivit oficialului. Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu omologul său american, Donald Trump, marți după-amiază, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, a declarat pentru AFP o sursă apropiată situației. Washingtonul și-a reluat eforturile de mediere diplomatică menite să găsească o soluție la războiul din Ucraina, care durează de mai bine de patru ani.
Zelenski va avea numeroase întâlniri la New YorkPreședintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit la New York pentru a participa la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, o vizită diplomatică intensă care include o nouă întrevedere extrem de importantă cu președintele american Donald Trump. Principalele teme de pe agenda discuțiilor dintre cei doi lideri vizează strategiile de încheiere a războiului declanșat de Rusia și stabilirea unor noi măsuri concrete pentru dezescaladarea conflictului. Programul liderului de la Kiev la New York este unul extrem de încărcat. Zelenski a anunțat că va avea aproximativ 20 de întrevederi bilaterale. Pe lângă discuțiile cu oficialii americani și membrii Congresului SUA, președintele ucrainean se va întâlni cu lideri ai unor organizații internaționale și cu reprezentanți majori din mediul de afaceri. De asemenea,în cadrul vizitei, Ucraina urmează să semneze un nou acord strategic privind furnizarea sau producția de drone.
„Inamicul a atacat patru districte din regiune cu rachete, drone și artilerie”, a scris Oleksandr Ganzha, șeful administrației militare a regiunii Dnipropetrovsk, pe Telegram. „În Dnipro, depozite și o afacere au fost grav avariate. Două persoane au fost ucise”, a adăugat el, menționând și șase răniți, potrivit Le Figaro.
Situri industriale au fost vizate și în Krîvîi Rig și Pavlograd, două orașe din regiune, potrivit oficialului. Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu omologul său american, Donald Trump, marți după-amiază, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, a declarat pentru AFP o sursă apropiată situației. Washingtonul și-a reluat eforturile de mediere diplomatică menite să găsească o soluție la războiul din Ucraina, care durează de mai bine de patru ani.
Zelenski va avea numeroase întâlniri la New YorkPreședintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit la New York pentru a participa la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, o vizită diplomatică intensă care include o nouă întrevedere extrem de importantă cu președintele american Donald Trump. Principalele teme de pe agenda discuțiilor dintre cei doi lideri vizează strategiile de încheiere a războiului declanșat de Rusia și stabilirea unor noi măsuri concrete pentru dezescaladarea conflictului. Programul liderului de la Kiev la New York este unul extrem de încărcat. Zelenski a anunțat că va avea aproximativ 20 de întrevederi bilaterale. Pe lângă discuțiile cu oficialii americani și membrii Congresului SUA, președintele ucrainean se va întâlni cu lideri ai unor organizații internaționale și cu reprezentanți majori din mediul de afaceri. De asemenea,în cadrul vizitei, Ucraina urmează să semneze un nou acord strategic privind furnizarea sau producția de drone.
Gabriela Ruse a început cu dreptul turneul WTA 250 de la Seul. Românca, locul 66 WTA, s-a calificat marți în turul al doilea după ce a învins-o pe nemțoaica Eva Lys, scor 6-1, 6-2. Meciul a durat doar 69 de minute, potrivit G4Media.
Jucătoarea română a controlat partida de la început și nu i-a lăsat prea multe șanse adversarei sale. Eva Lys ocupă în prezent locul 100 WTA, însă a avut un clasament mult mai bun în carieră, locul 39 mondial.
Pentru Gabriela Ruse urmează un meci în turul al doilea cu învingătoarea partidei dintre Alevtina Ibragimova, locul 166 WTA și venită din calificări, și Yeonwoo Ku, locul 185 WTA, beneficiară a unui wild card.
Prin calificarea în turul al doilea, Gabriela Ruse și-a asigurat un cec de 4.285 de dolari și 30 de puncte în clasamentul WTA.
Turneul de la Seul face parte din categoria WTA 250 și are premii totale de 283.347 de dolari. Competiția se desfășoară pe hard, în aer liber, la Olympic Park Tennis Center.
Campioana en-titre este Iga Swiatek, care a câștigat trofeul la ediția din 2025.
Gabriela Ruse participă la Seul și în proba de dublu. Românca și australianca Maya Joint s-au calificat în sferturile de finală după victoria cu 6-1, 7-6 (7/2) în fața cuplului maghiar Anna Bondar/Fanny Stollar.
