Potrivit Ministerului Apărării Naționale, a fost detectată o nouă dronă în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina.
Aceasta a fost descoperită joi, la ora 15.17 de distemul de supraveghere radar al MApN.
„Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, din cadrul Bazei 57 Aeriană «Mihail Kogălniceanu» , au fost ridicate de la sol la ora 15.20 pentru monitorizarea situației”, a transmis ministerul.
De asemenea, „Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu privire la instituirea măsurilor de alertare a populației din Nordul județului Tulcea. Un mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 15:25”.
MApN va reveni cu ulterior cu mai multe detalii.
O parte dintre angajații OpenAI și Anthropic dețin participații în companiile pentru care lucrează, iar o eventuală listare la bursă le-ar putea transforma în averi considerabile.
Perspectiva apariției unei noi generații de milionari din industria AI a atras deja atenția marilor firme financiare. Unele reduc comisioanele, renunță la pragurile minime impuse în mod obișnuit clienților bogați și angajează consilieri în zona San Francisco, încercând să-i atragă din timp pe angajații celor două companii.
Potrivit Financial Times, OpenAI și Anthropic ar putea fi listate la bursă în următoarele 12 luni, ceea ce intensifică deja competiția dintre administratorii de averi.
Miliarde de dolari în participații pentru angajații OpenAIMiza este uriașă. OpenAI a acordat angajaților, numai în 2024 și 2025, compensații sub formă de participații în valoare de aproape 11 miliarde de dolari, conform situațiilor financiare citate de publicația britanică.
Dimensiunea sumei devine și mai evidentă prin comparație cu marile companii americane. Dacă OpenAI ar fi deja listată la bursă, s-ar situa pe locul șapte în Statele Unite în funcție de valoarea totală a compensațiilor în acțiuni acordate angajaților, deși compania nu are decât aproximativ 8.000 de angajați.
Deocamdată, o mare parte din această avere există însă mai degrabă „pe hârtie”. Participațiile la o companie privată nu pot fi transformate la fel de simplu în bani precum acțiunile tranzacționate la bursă. Listarea ar putea schimba radical situația, oferindu-le angajaților posibilitatea de a-și valorifica o parte dintre dețineri.
Administratorii de averi reduc comisioanelePerspectiva apariției unui număr mare de noi milionari schimbă inclusiv regulile industriei financiare. În mod obișnuit, administratorii de averi percep comisioane de aproximativ 1% din activele gestionate, procentul putând scădea în cazul conturilor foarte mari.
Acum, unii sunt dispuși să ofere condiții mult mai avantajoase pentru a-și asigura viitorii clienți. Choreo, companie care administrează active de 19 miliarde de dolari, a acceptat recent un comision de sub 0,5% pentru peste 100 de actuali și foști angajați SpaceX care au negociat împreună înaintea listării companiei.
Jason Van de Loo, directorul executiv al Choreo, spune că metodele clasice de vânzare de pe Wall Street nu funcționează neapărat în cazul noii generații de oameni bogați din tehnologie.
Sunt curtați chiar dacă nu au încă baniiAlte asemenea firme merg și mai departe. Mariner Wealth Advisors oferă reduceri atunci când reușește să atragă suficient de mulți angajați ai aceleiași companii, iar Citi a încheiat parteneriate direct cu angajatorii pentru a putea oferi condiții preferențiale.
Unele companii renunță inclusiv la suma minimă pe care un client trebuie să o dețină pentru a beneficia de serviciile lor. Logica este simplă: angajatul poate să nu fie milionar în bani lichizi astăzi, dar participațiile sale ar putea valora foarte mult după listarea companiei.
„Noi privim în perspectivă”, spun reprezentanții acestora, adăugând că prețul serviciilor ar trebui stabilit ținând cont de averea la care acești clienți ar putea ajunge, nu doar de banii pe care îi dețin în prezent.
San Francisco se pregătește pentru noul val de bogațiCompetiția este atât de intensă încât influențează și recrutările. Firmele financiare angajează agresiv consilieri în San Francisco și în întreaga zonă a Golfului San Francisco, unde sunt concentrate numeroase companii și numeroși angajați din industria inteligenței artificiale.
Noii bogați din industria AI au însă cerințe diferite față de clienții tradiționali. Ei solicită servicii întâlnite de regulă în așa-numitele „family offices” – structuri specializate în administrarea averilor foarte mari – precum consultanță pentru donații și filantropie sau pentru finanțarea unor noi afaceri.
Viitorii milionari din AI nu gustă luxul „clasic”În schimb, par mai puțin interesați de serviciile asociate în mod tradițional cu stilul de viață al celor foarte bogați.
„Nu vedem încă o extindere către servicii de concierge, plata facturilor, aviație privată sau plimbatul câinelui”, spune Jason Van de Loo. În cazul clienților foarte bogați, astfel de firme pot ajunge să se ocupe și de aspecte ale vieții de zi cu zi, de la plata facturilor și organizarea călătoriilor până la rezervări, cumpărături sau chiar servicii pentru animalele de companie.
Pentru industria financiară, pariul este deja făcut: listările marilor companii de inteligență artificială ar putea crea într-un timp foarte scurt o nouă categorie de milionari, iar lupta pentru administrarea averilor lor a început înainte ca banii să ajungă efectiv în conturi.
În ciuda dificultăților majore, peste 1.500 de activiști și reprezentanți ai organizațiilor de solidaritate din mai mult de 60 de țări au călătorit în Cuba pentru a aduce un omagiu fostului lider, relatează Reuters.
Președintele cubanez Miguel Diaz-Canel a declarat, la deschiderea conferinței internaționale dedicate moștenirii lui Castro, că ideile fostului lider au astăzi o importanță mai mare ca oricând. Liderul cubanez a susținut că Fidel Castro trebuie privit ca un reper pentru depășirea problemelor cu care se confruntă țara în prezent.
Cu toate acestea, invocarea numelui lui Castro scoate la iveală nemulțumirile populației. Istoricii locali și locuitorii din Havana notează că mulți cetățeni resimt o nostalgie profundă față de fostul lider, considerând că actuala conducere politică nu s-a ridicat la nivelul predecesorului său.
Relațiile dintre Havana și Washington s-au deteriorat, iar administrația președintelui american Donald Trump a impus în luna ianuarie un embargo asupra petrolului destinat Cubei și a extins regimul de sancțiuni asupra insulei.
Criza energetică a avut consecințe majore asupra vieții cotidiene. În majoritatea provinciilor, penele de curent depășesc 20 de ore pe zi, afectând producția alimentară, transporturile și turismul.
Numai în luna iulie, sistemul energetic național a suferit trei întreruperi totale.
În încercarea de a răspunde crizei, guvernul cubanez a aprobat în iunie un pachet de 176 de măsuri prin care urmărește să deschidă economia socialistă către investiții private și străine.
Unele dintre reforme au început deja să producă efecte. În sectorul energetic, exporturile de combustibil american către companiile private din Cuba au crescut puternic în acest an.
Situația apare în contextul în care continentul înlocuiește livrările mai reduse de combustibil pentru aviație din Orientul Mijlociu cu alte surse de aprovizionare, dar întâmpină dificultăți în a asigura suficientă motorină pentru industrie și agricultură, arată datele LSEG, citate de Reuters.
Europa a reușit să atragă transporturi de combustibil de aviație din SUA și din alte țări, precum Nigeria, după ce prețurile au crescut în urma izbucnirii războiului cu Iranul, care a perturbat aprovizionarea cu țiței și carburanți. Oferta globală de motorină s-a restrâns și mai mult după ce Rusia a interzis exporturile, în contextul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor sale.
Importurile de combustibil de aviație cresc, în timp ce oferta de motorină scade
Europa și-a majorat importurile de combustibil de aviație la 750.000 de barili pe zi în iunie, cel mai ridicat nivel din octombrie 2025, iar în iulie a menținut un ritm similar, față de 612.000 de barili pe zi în ianuarie, potrivit Kpler.
În schimb, importurile europene de motorină au scăzut la 1,56 milioane de barili pe zi în iulie, de la 1,97 milioane de barili pe zi în ianuarie.
În acest context, prețul motorinei a depășit în această săptămână prețul combustibilului de aviație, potrivit datelor LSEG.
De ce au crescut iarăși prețurile motorineiPrețurile motorinei au revenit pe creștere în ultimele săptămâni, pe fondul blocajului negocierilor de pace cu Iranul și al perturbărilor exporturilor rusești. Acestea sunt acum cu doar 14% sub maximele din aprilie. Prețurile combustibilului de aviație au crescut, de asemenea, în ultimele săptămâni, dar sunt cu 25% sub recordurile din martie.
Cererea mai slabă de combustibil pentru aviație ar putea pune presiune pe prețuri
Un alt semn al slăbirii relative a combustibilului de aviație este faptul că acesta s-a depreciat în raport cu prețul contractelor futures pentru gazoil, indicatorul de referință în funcție de care este evaluat în Europa.
Prețul estimat pentru un transport de combustibil de aviație care ajunge în Europa era, pe 10 august, cu 24 de dolari pe tonă sub prețul contractelor futures pentru gazoil, potrivit LSEG.
Este cel mai mare discount din iulie 2025. La apogeul războiului cu Iranul, în martie, combustibilul de aviație avea un preț cu peste 500 de dolari pe baril mai mare.
Rețeaua de spionaj era formată din 14 membri. Aceștia culegeau și transmiteau informații despre aerodromurile ucrainene de pe care sunt staționate avioane de vânătoare F-16 și Mirage 2000 furnizate de Occident.
Rețeaua ar fi lucrat pentru agenția de informații militare a Rusiei, GRU, și ar fi colectat date care ar fi putut ajuta Moscova să planifice atacuri asupra bazelor aeriene ucrainene, informează Kyiv Post.
Potrivit serviciilor secrete ucrainene, agenția rusă GRU a recrutat mai întâi un locuitor din Liov, care administra un canal de Telegram dedicat aviației. Acesta ar fi postat fotografii cu avioane militare ucrainene în grupuri online pro-Kremlin și așa ar fi fost remarcat de spionii ruși.
Ulterior, bărbatul a recrutat 13 dintre abonații săi de pe Telegram, însă acestora nu le-a spus că lucrau pentru serviciile secrete ruse.
Membrii grupului locuiau în diferite regiuni ale Ucrainei, inclusiv în apropierea infrastructurii aviației militare, și foloseau aparate de fotografiat de înaltă calitate.
Acestora li s-a cerut să fotografieze aerodromuri, avioane de vânătoare, echipajele aeronavelor și personalul de întreținere, urmărind totodată orele de decolare și aterizare.
Suspecții își realizau sarcinile ascunși în clădiri abandonate sau în zone deschise din apropierea bazelor aeriene.
Ulterior, fotografiile erau încărcate pe un serviciu de stocare online, iar de acolo, datele erau transmise unui coordonator rus, a cărui identitate a fost stabilită de SBU.
Bărbatul din Liov a furnizat, de asemenea, Rusiei și programul decolărilor, dar și al aterizărilor echipamentelor militare. Informațiile proveneau de la un comandant de escadron al Forțelor Armate Ucrainene, care le-a împărtășit de bunăvoie agentului.
Autoritățile au făcut percheziții, în cadrul cărora au descoperit smartphone-uri, aparate foto digitale, dar fi fotografii cu instalații ale aviației militare ucrainene.
Serviciile secrete ucrainene au blocat patru canale de Telegram, dar și 10 grupuri ce ar fi fost utilizate pentru distribuirea fotografiilor, dar și a altor informații despre bazele militare ucrainene.
Bărbatul din Liov, complicele său, dar și militarul ucrainean care a colaborat cu acesta au fost acuzați de infracțiuni împotriva securității naționale a Ucrainei.
Ancheta este în curs, iar autoritățile depun eforturi pentru identificarea și urmărirea penală a celorlalți participanți.
Cele 32 de echipe participante au fost împărțite în două urne valorice, iar cele opt formații din Superliga au fost repartizate în urna A. Confruntările se dispută într-o singură manșă, iar cele 16 câștigătoare se vor califica în faza grupelor.
În urma tragerii la sorți, cele opt formații din primul eșalon au primit următorii adversari:
Minaur Baia Mare – Corvinul Hunedoara
CS Afumați – FC Voluntari
CSM Reșița – Petrolul Ploiești
Oțelul Galați – Concordia Chiajna
Steaua București – Csikszereda
Sepsi OSK – CSM Slatina
Farul Constanța – FC Bihor Oradea
FC Botoșani – CSC 1599 Șelimbăr
Celelalte opt partide din play-off sunt:
Gloria Bistrița – Metalul Buzău
CS Tunari – Corona Brașov
Sporting Liești – ACS USV Iași
Poli Timișoara – ASA Târgu Mureș
FC Bacău – Popești-Leordeni
SCM Râmnicu Vâlcea – Chindia Târgoviște
Minerul Lupeni – Unirea Slobozia
Blaj – Progresul Spartac
În faza grupelor vor ajunge 16 câștigătoare ale meciurilor din play-off, alături de celelalte opt echipe din Superliga care sunt calificate direct.
Meciurile din play-off se vor disputa într-o singură manșă, avantajul terenului propriu revenind, potrivit regulilor competiției, echipei din eșalonul inferior sau, în cazul formațiilor din aceeași categorie, celei mai slab clasate în sezonul precedent.
Pe tot parcursul sezonului, clienții PENNY găsesc la raft o selecție variată de fructe și legume proaspete, provenite de la producători români. De la roșii, ardei și castraveți până la mere, afine și pepeni verzi, sortimentul se adaptează perioadelor de recoltare și disponibilității produselor.
Dincolo de etichetă, originea locală se simte în gust: prospețime, arome familiare și încrederea că produsele ajung pe masă imediat după recoltare.
Prospețime de sezon, la îndemânăPe rafturile PENNY, consumatorii găsesc o selecție bogată de produse românești – de la ardei gras, ardei capia, castraveți, dovlecei, vinete și conopidă, până la roșii, morcovi, ceapă, cartofi și varză, alături de verdețuri și plante aromatice proaspete precum mărar, pătrunjel, leuștean și busuioc. La fructe, sezonul aduce căpșuni, mere românești, afine, zmeură și pepeni verzi.
Citeşte comunicatul integral AICI
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis că în acest week-end vor fi prezenți în toate punctele de interes pentru a oferi siguranță turiștilor. Autoritățile estimează că va fi un număr mare de vizitatori atât pe litoral, cât și în zonele montane.
Ce pregătiri s-au făcut pe litoralTuriștii beneficiază în această vară de 24 de puncte unde pot veni să ceară ajutorul, dar care sunt create și pentru ca autoritățile să ajungă mai ușor la locul intervențiilor. Dintre ele, 11 sunt destinate incendiilor, șapte sunt puncte de prim ajutor, iar șase sunt dotate cu ambarcațiuni și scafandri.
De asemenea, și drumul către mare este sub supravegherea autorităților. Aceștia au anunțat că pe Autostrada Soarelui mai multe echipaje de pompieri asigură intervențiile în situații de urgență pe tronsoane dedicate, cu personal ISU Călărași, ISU Ialomița și ISU București-Ilfov.
Controale în toată țara. Câte nereguli au descoperit autoritățileSpecialiștii spun că încă de la începutul sezonului estival au început controalele atât la restaurante, cât și la hoteluri, magazine, concerte, festivaluri sau spectacole, târguri tematice sau campinguri.
În urma acestor verificări, spații din opt județe au fost închise temporar pentru că nu dețineau autorizație de incendiu. Acestea au fost găsite în județele Arad, Constanța, Călărași, Harghita, Neamț și Vaslui.
Autoritățile au aplicat 3.872 de amenzi cu o valoare totală de aproape 25 de milioane de lei și 16.636 de avertismente, doar în primele 2 luni ale verii.
Vine valul de turiști. Recomandările autoritățilorZilele cu soare vin la pachet și cu pericole. Autoritățile au făcut o listă cu lucrurile la care trebuie să fiți atenți în această perioadă:
Pentru mai multe sfaturi, autoritățile pun la dispoziție site-ul cu informații al Inspectoratului pentru Situații de Urgență fiipregatit.ro sau pe paginile oficiale ale instituției.
Povestea a fost relatată inițial de ziarul italian „Resto del Carlino„. Cele două femei au dat peste un dulap lăsat pe stradă în Bologna. În interiorul mobilierului au găsit suma de 86.000 de euro în numerar. Suma a reprezentat o surpriză considerabilă pentru cele două.
În loc să păstreze banii, ele s-au adresat biroului de obiecte pierdute al Primăriei. La zece zile de la descoperire, a fost depusă și o plângere la carabinieri. Astfel a fost formalizat cazul și au început verificările privind originea sumei.
Primăria a preluat banii în custodieCei 86.000 de euro au fost preluați în custodie de Primăria din Bologna. Instituția a publicat pe avizierul oficial anunțul despre această descoperire.
A început astfel procedura prevăzută pentru bunurile găsite fără proprietar. Legea permite Primăriei să păstreze banii timp de un an. În acest interval, proprietarul de drept trebuie să demonstreze că are dreptul asupra sumei.
Două cereri pentru aceiași baniSituația s-a complicat între timp.
Suma este revendicată atât de cele două femei care au găsit banii, cât și de moștenitorul mobilierului. Primăria a deschis o anchetă preliminară pentru a stabili cui aparține suma. Autoritățile vor trebui să clarifice originea banilor găsiți în dulapul abandonat. Ancheta trebuie să stabilească și cine are efectiv dreptul la sumă. Cazul s-a transformat dintr-o descoperire neobișnuită într-un dosar administrativ și juridic complex.
Potrivit unui comunicat transmis de Primăria Brașov, în cursul nopții de miercuri spre joi, echipa operativă a luat decizia extragerii animalului, având în vedere comportamentul repetat al acestuia și riscul pe care îl reprezenta.
Intervenția a avut loc după mai multe încercări ale ursului de a intra în spațiile anexe ale complexului hotelier din Poiana Brașov.
Reprezentanții municipalității precizează că decizia a fost luată în cadrul măsurilor de gestionare a situațiilor în care animalele sălbatice ajung în zonele locuite și turistice.
Ursul a fost extras prin împușcare.
Nu este primul caz în care autoritățile intervin pentru îndepărtarea unui urs din Poiana Brașov, zonă în care prezența animalelor sălbatice este semnalată în mod repetat.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins joi, într-o conferință de presă, informațiile potrivit cărora Lia Olguța Vasilescu și Claudiu Manda s-ar fi întâlnit cu liderul AUR, George Simion, pentru a discuta despre o posibilă formulă de guvernare PSD-AUR.
Potrivit surselor politice, acum aproximativ trei săptămâni, la Craiova, ar fi avut loc o întâlnire discretă între președintele AUR, George Simion, și doi lideri importanți ai PSD, Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu.
Discuțiile s-ar fi concentrat pe o posibilă formulă de guvernare comună între cele două partide, însă cu un detaliu esențial: actualul președinte al PSD, Sorin Grindeanu, nu ar face parte din această înțelegere. Potrivit informațiilor publicate, planul ar fi vizat continuarea alianței după alegerile din 2028.
Joi, liderul PSD a spus că a auzit declarațiile Olguței Vasilescu, potrivit cărora o astfel de întâlnire nu a avut loc, și că are încredere în explicațiile colegei de partid.
„Bun, eu am ascultat-o pe Olguța, spunând că nu a existat o asemenea întâlnire între George Simion, Olguța și Claudiu Manda. Asta e unul. Doi, Partidul Social-Democrat e cel mai disciplinat partid din România așa cum ați văzut în acești 30 și ceva de ani. Partidul Social-Democrat, când ia o decizie, o urmează și membrii de partid”, a declarat Sorin Grindeanu.
Președintele PSD a spus că, în acest moment, „lucrurile acestea pentru mine nu sunt importante în aceste zile, mai ales că am auzit precizările Olguței”.
„Eu o cred pe Olguța”Întrebat dacă este sigur că întâlnirea dintre Olguța Vasilescu, Claudiu Manda și George Simion nu a avut loc, Sorin Grindeanu a spus că se bazează pe declarațiile făcute de lidera PSD Craiova.
„Eu o cred pe Olguța, evident, pe care am auzit-o cu urechile mele, spunând că nu a existat o întâlnire între George Simion, Olguța Vasilescu și Claudiu Manda”, a spus liderul PSD.
„Asta nu înseamnă că nu pot să se întâlnească. La noi e democrație în partid. Nu pot să mă opresc, nu dau oamenii afară”, a afirmat președintele PSD.
Întrebat despre eventualele reproșuri venite din partea președintelui privind modificările aduse de PSD unor legi din jaloanele PNRR, inclusiv în contextul sesizărilor la Curtea Constituțională, Grindeanu a respins acuzațiile și a acuzat PNL de dezinformare. „PSD-ul este independent și își decide în funcție de politicile publice pe care și le dorește să le promoveze, nu în funcție de ce vrea cineva sau altcineva”, a declarat Sorin Grindeanu. Liderul social-democrat a insistat că poziția partidului poate fi verificată prin voturile din Parlament. Potrivit acestuia, PSD a votat pentru fiecare dintre legile care au făcut parte din PNRR și nu a votat împotriva niciuneia dintre acestea. „Vă rog să luați voturile din Parlament. Am fost să votăm la fiecare lege, iar la fiecare lege care era parte a PNRR-ului, am votat pentru. PSD-ul n-a fost la nicio lege împotrivă”, a spus Grindeanu.
Grindeanu: PSD își stabilește singur prioritățileGrindeanu a dat ca exemple mai multe acte normative adoptate în perioada recentă, între care Codul urbanismului, Codul administrativ și măsurile referitoare la bonusurile de la ANAF și Vamă. Potrivit acestuia, PSD a susținut prin vot aceste proiecte, chiar dacă alte formațiuni politice au avut poziții diferite. „PSD-ul își decide prioritățile și votează în funcție de ceea ce consideră normal a fi pentru politicile publice potrivite a fi promovate de către noi”, a afirmat liderul PSD. Mesajul lui Grindeanu vine în contextul în care respectarea jaloanelor PNRR a devenit una dintre temele importante ale guvernării, în condițiile în care anumite acte normative trebuie adoptate sau modificate pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România.
„Nu își permite nimeni să dea ordine PSD-ului”Întrebările jurnaliștilor au vizat și o eventuală discuție între Grindeanu și președintele Nicușor Dan pe tema acestor legi. Liderul social-democrat nu a confirmat existența unei asemenea discuții și a răspuns ironic întrebării privind faptul că președintele ar fi încercat să influențeze poziția PSD. „Nu își permite nimeni să dea ordine PSD-ului”, a declarat Grindeanu. El a revenit și asupra acuzațiilor de dezinformare susținând că afirmațiile PNL privind poziția PSD față de legile din PNRR sunt incorecte. „PNL-ul face dezinformări”, a spus Grindeanu, adăugând că partidul (PNL, n.e.) ar trebui să fie „mai profesionist când promovează fake news-uri”.
„Să știți că ne vom păstra punctul de vedere pe legea cu hidrocentralele, adică nu ne modificăm și o considerăm în forma asta a fi bună, mai ales că a trecut și de controlul constituțional, a trecut și de CCR”, a declarat Sorin Grindeanu, întrebat despre decizia președintelui de a cere reexaminarea legii.
Liderul PSD a insistat ulterior că poziția partidului rămâne neschimbată.„PSD nu-și schimbă punctul de vedere. Apropo și de legea hidrocentralelor”, a spus Grindeanu.
Întrebat dacă îl consideră pe Nicușor Dan „prea încăpățânat” în disputa privind hidrocentralele, liderul PSD a evitat un atac direct la adresa șefului statului.
„Fiecare își gestionează sau își face politicile publice pe care le consideră necesare. (…) Dar noi nu ne schimbăm punctul de vedere apropo de această lege a hidrocentralelor. Mai ales că a trecut și de control de constituționalitate”, a răspuns Grindeanu.
Nicușor Dan a retrimis legea în Parlament după ce pierduse la CCRDeclarațiile liderului PSD vin la o zi după ce președintele Nicușor Dan a cerut Parlamentului reexaminarea legii care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru continuarea unor proiecte hidroenergetice începute înainte de 29 iunie 2007.
Mediafax a scris miercuri că șeful statului cere Parlamentului inclusiv să analizeze din nou dacă derogarea prevăzută de lege mai este necesară și justificată, dar și să introducă verificări privind viabilitatea proiectelor și garanții suplimentare de mediu.
Legea permite Ministerului Mediului, la solicitarea beneficiarului, să modifice limitele unor arii naturale protejate și să scoată anumite suprafețe din interiorul acestora dacă, la 29 iunie 2007, pentru terenurile respective existau proiecte hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat, iar lucrările fuseseră deja începute.
Practic, actul normativ creează o procedură specială pentru continuarea unor hidrocentrale începute înainte ca terenurile pe care se află să intre sub un regim mai strict de protecție.
CCR a respins sesizarea lui Nicușor DanNicușor Dan contestase anterior legea la Curtea Constituțională.
CCR a decis însă pe 24 iunie 2026, cu majoritate de voturi, să respingă ca neîntemeiată obiecția formulată de președinte și a stabilit că prevederile contestate, precum și legea în ansamblu, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Decizia nr. 735/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial la începutul lunii august.
După publicarea deciziei CCR, senatorul PSD Daniel Zamfir, unul dintre principalii susținători ai actului normativ, anunța că legea se apropie de intrarea în vigoare.
Președintele a ales însă să folosească și procedura cererii de reexaminare și a trimis pe 12 august legea înapoi Parlamentului.
Ce vrea Nicușor Dan schimbatPrintre problemele semnalate de Administrația Prezidențială se află lipsa unor criterii prin care să fie verificat dacă proiectele hidroenergetice aprobate în urmă cu decenii mai sunt fezabile tehnic, rentabile economic și justificate din punct de vedere energetic.
Președintele cere, între altele, verificarea stadiului lucrărilor, costurilor de finalizare, termenelor, cantității suplimentare de energie care ar urma să fie produsă și a raportului dintre beneficiul energetic și impactul asupra mediului.
O altă solicitare importantă privește rețeaua Natura 2000. CCR a interpretat mecanismul prevăzut de lege ca fiind aplicabil ariilor naturale protejate de interes național, nu siturilor Natura 2000, însă Președinția cere ca această excludere să fie scrisă explicit în lege, în special în situațiile în care aceleași suprafețe se suprapun.
Administrația Prezidențială mai solicită garanții suplimentare privind studiile și avizele de mediu și reanalizarea excepțiilor acordate lucrărilor de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a unor capacități energetice existente în zone protejate.
Printre proiectele hidroenergetice aflate de mai mulți ani în centrul disputei se numără Răstolița, Livezeni-Bumbești, Cornetu-Avrig, Pașcani, Surduc-Siriu, Cosmești-Movileni, Cerna-Motru-Tismana, Islaz și Cerna-Belareca, unele dintre acestea beneficiind deja de un regim special stabilit prin OUG 175/2022.
Declarațiile au fost făcute joi în cadrul unei conferințe de presă. Sorin Grindeanu a criticat Guvernul Bolojan susținând că a distrus capitalul autohton și că a provocat prăbușirea investițiilor străine. De asemenea, Grindeanu a susținut că zeci de români își pierd locul de muncă în fiecare zi.
„Toate au efecte asupra românilor, asupra angajaților, aproape 173 de români își pierd joburile în fiecare zi, trei din patru fiind din industrie”, a declarat Sorin Grindeanu.
În ceea ce privește consumul, președintele PSD a spus că „suntem în a 11-a luna de scădere, astfel producția nu are nicio șansă de redresare”. De asemenea, el a vorbit despre scăderea inflației.
„Tot Bolojan a dublat-o, a adus-o de una a luat-o”, a explicat Sorin Grindeanu, adăugând că împrumuturile României cresc rapid.
„Guvernul se împrumută cu o mie de euro pe secundă, românii ar fi bine să se gândească (…) 434 de milioane de lei în plus la datoria publică a românilor pe zi”, a spus Sorin Grindeanu.
El a tras concluzia că în septembrie Guvernul interimar trebuie să plece de la Palatul Victoria.
„Începând cu sesiunea ordinară de toamnă e clar pentru toată lumea că avem nevoie de un guvern cu puteri depline, nu ne mai permitem ca Bolojan și camarila useristă să rămână la Palatul Victoria”, a precizat Grindeanu care a dat asigurări că „PSD este pregătit să fie parte a unei soluții”.
Întrebat dacă este posibil să ne așteptăm și anul acesta la o scădere a dobânzii cheie, Mugur Isărescu a precizat:
„În momentul ăsta nu pot să vă spun, pentru că avem multe incertitudini. Dar formularea mea o repet. Pe măsură ce rata inflației scade, bineînțeles, după ce ea se duce sub rata de dobândă de politică monetară, ne putem aștepta la acest lucru. Așa cum o văd eu acum, probabil până la începutul anului următor”, a declarat Mugur Isărescu.
Întrebat în ce măsură criza energetică ar putea să ducă la o ar putea să ducă la o creștere a ratei inflației peste nivelul prognozat, Guvernatorul BNR a declarat:
„Bineînțeles că ar putea, dacă lucrurile nu se calmează”, a declarat Isărescu.
Acesta a afirmat că „este o perioadă, a plouat mai puțin, e secetă, Dunărea a scăzut”, însă a amintit și deciziile guvernului de compensare.
„Este clar că ar influența inflația”, a declarat Isărescu.
Reactorul 2 de la Cernavodă va fi oprit complet, joi, pe fondul nivelului scăzut al Dunării. Cu toate acestea, populația nu va fi afectată de schimbare, ci energia va fi limitată doar pentru marii consumatori industriali.
Guvernatorul BNR a fost întrebat ce rată de incertitudine are noua prognoză care estimează o inflație de 6,1% până la sfârșitul anului.
Mugur Isărescu a precizat că, pe măsură ce inflația scade, nu se știe încă perioada, „vom gândi și vom hotărî și o reducere de rată de politică monetară și vor scădea și dobânzile”.
„În piața monetară, ați văzut că nu au fost exagerate. Am lăsat suficientă lichiditate în piață și cursul a rămas stabil. Lichiditate și pentru finanțarea deficitului și pentru finanțarea economiei. O creștere a creditului de 20% la nivelul corporate. Cât arată cifrele, ne arată că mulți oameni, specialiști într-adevăr – nu oricine știe să facă calcul. Că dacă ai o rată de dobândă 7% și inflație de 10%, nu ești în pierdere”, a declarat Mugur Isărescu.
Acesta precizează că, la nivelul populației fenomenul se resimte mai accentuat pe fondul scăderii veniturilor și o eventuală creștere a prețului la energie electrică.
Guvernatorul BNR a a precizat, totuși că, la nivelul populației, creditul de consum, dar și creditul pentru ipotecare este cvasi-stagnant.
Acesta a precizat că, în acest an, speră ca România să nu aibă parte de o recesiune dramatică.
„La nivelul corporațiilor, creșterea de 20% ne arată că lumea gândește. Și gândește pozitiv. Și sperăm să nu avem o cădere dramatică. O vom avea, probabil. O creștere zero sau cu minus în acest an. Dar nu o recesiune dramatică”, a conchis Isărescu.
Joi, cu ocazia prezentării Raportului asupra inflației, ediția august 2026, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lansat un apel către partidele de guvernare, subliniind că acestea trebuie să se reașeze la masa negocierilor și să ajungă la compromisurile necesare pentru continuarea procesului de consolidare fiscală.
„Dacă s-a ajuns aici, cred că partidele coaliției trebuie să se reașeze la masă. Fiecare trebuie să facă concesii necesare și să ducă țara mai departe. Nu pentru că avem neapărat o problemă de credibilitate, ci pentru că investitorii, agențiile de rating, dar și Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale nu văd foarte clar ce vom face în viitor”, a explicat Isărescu.
Isărescu: Se pot părui, că e absolut normal, dar în public să închidă toate discuțiile inutileEl a explicat că formațiunile politice trebuie să țină cont de propriile electorate, care pot avea opinii diferite asupra măsurilor fiscale, dar că acest lucru nu trebuie să blocheze guvernarea.
„În interiorul sălii sau camerei de negociere se pot părui, că e absolut normal, dar în public trebuie închise toate discuțiile astea care sunt și inutile până la urmă. Nu-i folosesc nimănui, niciunui partid”, a afirmat guvernatorul.
În opinia sa, problemele de credibilitate ale României nu provin din decizia agențiilor de rating, ci din modul în care sunt purtate public discuțiile despre viitoarele măsuri economice și fiscale.
„Nu e vorba numai de decizie, e vorba și de vorbe care trebuie mai bine cântărite când sunt spuse în spațiu public. Altfel, o să o pățim”, a spus el.
Isărescu: Deciziile Fitch și Moody’s au fost corecteMugur Isărescu a comentat și deciziile luate de agențiile Fitch și Moody’s în privința ratingului suveran al României, apreciind că acestea au fost corecte.
„Deciziile finale au fost cele corecte. Nu au fost o binefacere dată României. Nu a fost vorba de concesie. Procedura este cea absolut normală”, a declarat guvernatorul BNR.
Declarațiile lui Mugur Isărescu vin deciziile Fitch și Moody’s privind ratingul suveran al țării noastre. Vinerea trecută, Moody’s a confirmat ratingul suveran al României la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, și a menținut perspectiva negativă. Agenția spune însă că România a făcut progrese peste așteptări în reducerea deficitului, iar consolidarea fiscală din prima jumătate a anului a depășit atât estimările Moody’s, cât și propriile ținte ale Guvernului.
Totodată, Fitch a confirmat pe 31 iulie ratingul „BBB-”, însă a atras atenția asupra riscurilor generate de instabilitatea politică și asupra dificultății continuării reducerii deficitului după 2026. Următoarea evaluare importantă, după Moody’s, este cea programată de Standard & Poor’s pentru 2 octombrie.
Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) și Televiziunea Națională Bulgară (BNT) au anunțat că Burgas va fi gazda celei de-a 71-a ediții a Eurovision Song Contest, care va avea loc în perioada 11-15 mai 2027.
Cele două semifinale sunt programate pentru marți, 11 mai, și joi, 13 mai, iar marea finală va avea loc sâmbătă, 15 mai 2027. Competiția se va desfășura la Arena Burgas, cea mai nouă arenă sportivă și de divertisment din Bulgaria, inaugurată în 2023.
Alegerea orașului Burgas vine după victoria obținută de Bulgaria la Eurovision 2026, desfășurat la Viena. Artista DARA a câștigat competiția cu piesa „Bangaranga”, aducând Bulgariei prima victorie din istoria participării sale la Eurovision și, implicit, dreptul de a organiza pentru prima dată concursul.
Burgas a învins Sofia, Varna și PlovdivBurgas a fost desemnat în urma unui proces competitiv de selecție la care au participat patru orașe bulgare: Burgas, Sofia, Varna și Plovdiv.
În etapa finală au ajuns Burgas și Sofia. Evaluarea a luat în calcul mai multe criterii, printre care capacitatea și dotările arenei, cerințele tehnice și de producție, infrastructura locală, numărul de locuri de cazare, transportul și conexiunile internaționale.
Potrivit EBU și BNT, Burgas s-a impus prin combinația dintre infrastructura necesară organizării concursului, capacitatea de cazare, transportul, sprijinul autorităților locale și planul de a transforma întregul oraș într-o parte importantă a experienței Eurovision.
„Burgas aduce ceva cu adevărat special la Eurovision Song Contest. Este un oraș vibrant și primitor de la Marea Neagră, cu o identitate muzicală și culturală puternică”, a declarat Martin Green CBE, directorul Eurovision Song Contest.
Acesta a precizat că, pentru prima ediție organizată vreodată în Bulgaria, organizatorii își doresc un eveniment care să fie „cu adevărat bulgăresc”, dar care să păstreze în același timp identitatea Eurovision.
Eurovision „la plajă”Burgas, al patrulea cel mai mare oraș al Bulgariei, este cunoscut pentru plajele sale, parcuri, evenimentele culturale și festivalurile de vară.
Organizatorii pregătesc un program amplu pentru săptămâna Eurovision, inclusiv Eurovision Village, EuroClub, ceremonia de deschidere și alte evenimente culturale și de divertisment.
Și celelalte orașe care au candidat pentru găzduirea competiției vor fi implicate în programul din 2027. Sofia, Plovdiv și Varna vor găzdui activități conexe, în încercarea de a transforma Eurovision într-un eveniment la nivel național.
„Nu este vorba despre un singur oraș care găzduiește Eurovision. Este Bulgaria care găzduiește Eurovision”, a declarat Dimitar Nikolov, primarul orașului Burgas.
Mii de turiști sunt așteptați la BurgasOrganizarea Eurovision este considerată o oportunitate economică importantă pentru orașul de la Marea Neagră. Mii de turiști, artiști, delegații, jurnaliști și fani sunt așteptați să ajungă în Burgas în perioada competiției.
Orașele care au găzduit edițiile recente au înregistrat beneficii economice importante. Liverpool a avut un impact economic estimat la 66 de milioane de euro în 2023, Malmö – 40 de milioane de euro în 2024, iar Basel – 58 de milioane de euro în 2025.
Pentru ediția din 2026, organizată la Viena, estimările preliminare indică 88.000 de vizitatori suplimentari, 160.000 de camere de hotel vândute și un impact economic de aproximativ 57 de milioane de euro.
Când se pun în vânzare biletele la Eurovision 2027Pe lângă cele trei spectacole televizate, fanii vor putea cumpăra bilete la șase show-uri de previzualizare, programate între 10 și 15 mai 2027.
Pentru a putea participa la vânzarea biletelor, cei interesați trebuie să se înscrie în Eurofan, clubul oficial și gratuit al fanilor Eurovision. Detaliile privind vânzarea biletelor și programul complet al evenimentelor urmează să fie anunțate în lunile următoare.
Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica.
Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.
43.80% Foto – 2227 MW
19.13% Hidrocarburi – 973 MW
13.49% Cărbune – 686 MW
13.31% Eolian – 677 MW
8.44% Hidro – 429 MW
1.04% Biomasa – 53 MW
0.79% Instalații de stocare – 40 MW
0.00% Nuclear – 0 MW
Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57
Sursa: Transelectrica
Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.
Ce s-a întâmplat în 2003Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.
În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.
În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.
Principalele repere ale acelui episod au fost:
În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.
Știre în curs de actualizare.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă, că România nu are o alternativă la trecerea la moneda euro, însă țara nu este pregătită în acest moment pentru acest pas.
Potrivit guvernatorului BNR, România trebuie mai întâi să își reducă deficitul bugetar sub 3% și să mențină această corecție fiscală. El a spus că Banca Națională a sprijinit și în trecut pregătirea României pentru adoptarea euro.
„Este foarte bună. Banca Națională a sprijinit și în trecut, inclusiv printr-un adevărat secretariat pentru trecerea la euro. Până prin 2018, aici, în sala asta, aveau loc ședințele Comitetului de Trecere la Euro. Am mai spus de câteva ori. Noi am ajuns atunci, în discuțiile 2011-2012, am ajuns și la detaliu pe unde să intre mașinile cu numerar în țară și care să fie sucursalele care au suficiente sau depozite mari și unde să postăm, ca să spunem așa, să așezăm stocul de numerar. Deci el s-a întrerupt în 2018, când, practic, altele au devenit prioritățile”, a explicat guvernatorul BNR.
România a mai îndeplinit criteriile în 2014Mugur Isărescu a spus că România a avut în trecut un moment în care îndeplinea criteriile pentru adoptarea euro. Acesta a povestit despre anul 2014, când deficitul bugetar a fost redus, inclusiv prin măsuri la care a contribuit și prim-vicele guvernator al BNR, Florin Georgescu, care ocupa atunci funcția de ministru al Finanțelor.
„Și președintele Băsescu a avut proiectul 2014, însă contextul, vă aduc aminte și aduc aminte la toată lumea, că dacă chiar se discută cu îndeplinirea criteriilor, atunci s-au îndeplinit criteriile. Și noi am contribuit la asta. Prim-vicele guvernator al Băncii Naționale, domnul Florin Georgescu, a fost exportat, așa între ghilimele, a devenit vice-prim-ministru și ministru de Finanțe. A contribuit la acele reduceri ale deficitului bugetar în 2014. Dar în 2013-2014, contextul extern nu a fost favorabil. Criza Greciei, criza zonei euro. Atunci a fost perioada în care se vorbea chiar de dezmembrarea zonei, dispariția zonei euro. Deci nu se discuta atunci să mai intre o nouă țară în zona euro”, a spus Mugur Isărescu.
Acesta a spus că, după 2014, România a intrat într-o perioadă în care au fost reduse taxele și au crescut cheltuielile. Asta a dus din nou la majorarea deficitului. Ulterior, pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina au schimbat prioritățile economice.
„Și din 2015 a început o cursă care reduce mai mult… S-a redus și TVA-ul. A fost chiar o formulare să dăm înapoi românilor banii pe care i-a luat Băsescu prin majorarea TVA-ului de aici. A fost o cursă care reduce mai mult impozitele și care crește mai mult cheltuielile. Și s-a ajuns din nou la deficit mare. Iar apoi a intervenit pandemia, războiul și s-au creat alte priorități”, a declarat Isărescu.
BNR este pregătită să reia pregătirileMugur Isărescu a transmis că BNR este pregătită să reia activitatea de pregătire pentru trecerea la moneda euro, menționând însă că „este un proces politic complicat”.
„Nu numai că sprijinim în continuare. Suntem gata să scoatem de la naftalină, ca să spunem așa, toată structura organizatorică de secretariat. Însă trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă. Hai să schimbăm leu cu o monedă. Nu, este un proces politic complicat. Are componente și politice și sociale. Se duce până în toată societatea. Și nu putem să o facem noi singuri. Noi avem un rol important, să zicem, dar Guvernul, Parlamentul, ei vor hotărî acest lucru. Noi putem să contribuim la formularea corectă a unui parcurs”, a explicat guvernatorul BNR.
„Mai este un lucru, ca să nu fie confuzii, nu avem altă alternativă. Deci în momentul în care am semnat tratatul de aderare este trecut că vom trece la euro când condițiile vor fi cele necesare. Când vom îndeplini condițiile. Nu avem statutul pe care l-a avut, de exemplu, Anglia sau Danemarca să ne păstrăm moneda națională. Deci decizia este deja luată. O discuție este să vedem. Poate să fie când să o facem, când să începem discuțiile. Noi suntem pregătiți să o facem când societatea este pregătită”, a mai spus Mugur Isărescu.
„Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual”Întrebat dacă România este pregătită în prezent pentru adoptarea monedei euro, guvernatorul BNR a răspuns că „nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este îndeplinită”.
Prioritatea, spune Isărescu, este reducerea deficitului și menținerea corecției fiscale, astfel încât România să poată intra ulterior în mecanismul cursurilor de schimb.
„Acum mă întrebați pe mine dacă țara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este îndeplinită. Și prioritatea este să facem această corecție fiscală, să rezistăm, să o păstrăm. Pentru că experiența din 2014 ne arată că dacă nu o păstrăm, nici nu putem să intrăm în mecanismul cursurilor de schimb”, a afirmat guvernatorul.
Când va trece România la euroÎntrebat cât ar putea dura, în mod realist, până când România va adopta moneda euro, Mugur Isărescu a spus că „acum nu pot să spun”. El a precizat că primul obiectiv este ca deficitul bugetar să coboare sub pragul de 3%.
„Acum nu pot să spun. Trebuie mai întâi să ajungem la sub 3% deficitul, pentru că de acolo o să trag toate. Și deficitul extrem, după mine, unii spun că mai trebuie și la competitivitate. Mai judecăm”, a declarat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a precizat, de asemenea, că reducerea deficitului fiscal ar avea efecte și asupra deficitului extern și asupra inflației.
„Dar din deficitul extern, din deficitul fiscal se trage și deficitul extern, și inflație, o parte din inflație, că n-ai un deficit de 9%, dar nu poți să spui că ți-e ușor să combați inflația numai cu politică monetară și în plus, ceea ce este foarte important, o instabilitate legislativă în domeniul fiscal remarcabilă. Atunci, în 2014, când se spunea că intrăm în zona euro, în anul imediat următor s-a redus TVA-ul”, a mai spus Mugur Isărescu.
Investigația Consiliului Concurenței a vizat piața producției și comercializării semințelor de cultură și cea a produselor pentru protecția culturilor.
Potrivit autorității, producătorii Pioneer Hi-Bred România, Corteva Crop Solutions ROM – fosta DuPont România – și Maisadour Semences România au ajuns la acorduri cu distribuitorii lor privind condițiile în care aceștia puteau vinde sau revinde anumite produse.
Concret, prețurile de revânzare către fermieri ar fi fost stabilite prin clauze contractuale și printr-un sistem de vouchere utilizat în campaniile agricole.
Cum funcționa sistemul de vouchereProducătorii ofereau direct fermierilor cupoane care indicau produsele eligibile și reducerile disponibile. Fermierul putea alege distribuitorul de la care cumpăra, însă prețul final în cazul utilizării voucherului fusese stabilit anterior între producător și distribuitor, potrivit concluziilor investigației.
În acest fel, arată Consiliul Concurenței, producătorii puteau influența nivelul prețurilor de pe piață, iar distribuitorii obțineau un volum mai predictibil al vânzărilor și, în anumite situații, discounturi pentru participarea la campanii.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, subliniază că problema nu este existența voucherelor, ci transformarea unui preț recomandat într-unul obligatoriu.
„Nu suntem împotriva sistemului prin care se acordă vouchere, dar prețul recomandat de producător nu trebuie să se transforme, în practică, în preț fix, adică obligatoriu”, a declarat Chirițoiu. Distribuitorii trebuie să își poată stabili independent prețurile, astfel încât fermierii să poată beneficia de concurența dintre aceștia și de eventuale discounturi suplimentare, a explicat șeful autorității.
Cine a primit cele mai mari amenziCea mai mare sancțiune a fost aplicată Agrii – aproape 17,9 milioane de lei, urmată de Pioneer – 14,47 milioane de lei și Corteva – 6,32 milioane de lei.
Amenzile anunțate de Consiliul Concurenței sunt:
Un caz separat este Agricover, companie care a aplicat la programul de clemență al Consiliului Concurenței și, în consecință, a beneficiat de imunitate la amendă.
Alte 15 dintre cele 21 de companii sancționate și-au recunoscut încălcarea Legii concurenței și au primit reduceri ale sancțiunilor: Pioneer, Corteva, Maisadour, Agroind, Agrotex, Alcedo, Ameropa, Biochem, Chemark, Divasol, Firstgrain, Kwizda, Moldova Farming, Promat și Rodbun.
Consiliul precizează că producătorilor le-au fost aplicate procente mai mari din cifra de afaceri decât distribuitorilor, deoarece autoritatea a considerat că aceștia au avut un grad mai ridicat de implicare și au inițiat mecanismul de fixare a prețurilor.
În cazul Monsanto nu au fost găsite suficiente doveziInvestigația a analizat și relația dintre Monsanto România și distribuitorii companiei. În acest caz, Consiliul Concurenței spune că nu a identificat suficiente dovezi pentru a concluziona că prețurile recomandate de producător au funcționat, în urma unei înțelegeri anticoncurențiale, ca prețuri fixe și obligatorii pentru revânzarea semințelor către fermieri.
Ancheta a început în 2022 și a fost extinsăCazul are o istorie de aproape patru ani. În noiembrie 2022 devenea public faptul că autoritatea de concurență deschisese investigația, având indicii privind posibile înțelegeri de fixare a prețurilor între furnizori precum Pioneer, DuPont/Corteva, Syngenta, Monsanto și Maisadour și distribuitori. La momentul respectiv au avut loc și inspecții inopinate.
Investigația a fost extinsă ulterior. În august 2025, Consiliul Concurenței a efectuat noi inspecții la Agrii România, Agro-Est Muntenia, Alcedo, Ameropa Grains, Biochem, Chemark ROM, Kwizda Agro România, Moldova Farming și Plantagro-Com, după identificarea unor indicii privind posibila implicare a unor distribuitori suplimentari.
Legea concurenței interzice înțelegerile sau practicile concertate între companii care restrâng sau denaturează concurența, inclusiv stabilirea directă sau indirectă a prețurilor de cumpărare ori de vânzare.
Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar sumele provenite din amenzi ajung la bugetul de stat, executarea sancțiunilor fiind realizată de ANAF.
