MediaFax.ro

Claudiu Năsui se arată rezervat față de legea salarizării.

„Aș spune că proiectul nu este neapărat nou, în sensul că noi am mai avut, am tot avut de-a lungul timpului legi ale salarizării unitare, au fost și pe vremea domnului Dragnea, apoi au mai fost multe modificări. Acum, noi nu facem această „între ghilimele” schimbare, modificare legislativă pentru că e nevoie, ci pentru că avem acest jalon, clasa politică a promis niște lucruri, nu le-a făcut în timp util, au tot întârziat și acum este totuși în grabă pe ultima sută făcută o lege care, dacă mă întrebați pe mine, cu siguranță și vom vedea, adică sper să nu am dreptate, va avea foarte multe modificări după aceea”, a spus Năsui la RFI.

Năsui crede că salariile la stat ar trebui să scadă

Fostul ministru al Economiei consideră că unele salarii de la stat ar trebui să scadă.

„Eu cred că ar trebui să scadă, eu cred că trebuiau să scadă aceste salarii la stat, ele nu au scăzut. Ce s-a întâmplat chiar și în guvernarea domnului Bolojan este că au scăzut unele, au crescut altele și per total ele au crescut și dacă ne uităm la cheltuielile totale în statul român pe anul 2026, bugetul făcut de același Guvern Bolojan, avem cheltuieli mai mari cu 55 de miliarde de lei, asta în condițiile în care avem o creștere economică zero (…). Deci pe o economie cu creștere zero pe care ai crescut taxele vii acum cu o lege care este menită să crească din nou cheltuielile și în general tot timpul pentru aceiași, pentru cei care sunt mai apropiați de politică, aceiași care primesc în general privilegii și practic, e o consfințire a eternului principiu de cine împarte parte-și face”.

„Cureaua e strânsă doar în privat”

Claudiu Năsui crede că „anvelopa totală a salariilor de la stat nu trebuia să crească, nu într-un an în care s-a spus că o să strângem cureaua, în care au crescut taxele și în care deocamdată cureaua e strânsă numai în sectorul privat. La stat nu a fost strânsă, pe cifre, încă nici o curea”.

„De mâine dimineață, se închide circulația rutieră în zona fântânilor din Piața Unirii, pe sensul dinspre Parlament către Biblioteca Națională, urmând ca fluxul de trafic să fie mutat temporar pe laterala din dreapta a pieței, dinspre restaurantul Horoscop”, a scris Daniel Băluță, într-o postare pe Facebook.

Băluță a precizat că măsura a fost aprobată de Comisia de Circulație din cadrul Primăriei Municipiului București și că nu ar urma să afecteze semnificativ circulația.

„Măsura, aprobată de Comisia de Circulație din cadrul PMB, nu va afecta semnificativ circulația și va permite constructorilor care refac Planșeul Unirii să continue realizarea piloților și a altor lucrări specifice în zona a treia a proiectului. Vă rog, așadar, să circulați cu atenție și să respectați noua semnalistică rutieră!”, a mai transmis primarul Sectorului 4.

Lucrările la Planșeul Unirii au început în iunie anul trecut și ar urma să fie finalizate în vara anului 2027.

Prima etapă de refacere din temelii a Planșeului Unirii, din zona Hanului lui Manuc, s-a încheiat recent. Autoritățile spun că noul planșeu este gata în proporție de peste 60% și că lucrările sunt înaintea graficului.

Accidentul s-a produs în localitatea Buggenhout, în regiunea flamandă din nordul țării, iar autoritățile belgiene au confirmat existența mai multor victime, arată Euronews.

Impactul a fost „extrem de violent”

Potrivit operatorului feroviar belgian Infrabel, coliziunea a avut loc la o trecere la nivel cu calea ferată în jurul orei 08:08. Microbuzul transporta șapte copii și doi adulți, dintre care unul era șoferul, iar celălalt supraveghetor al elevilor. „Impactul a fost extrem de violent”, a declarat purtătorul de cuvânt al Infrabel, Frédéric Sacre. Autoritățile nu au comunicat încă bilanțul oficial al victimelor, însă surse citate de Reuters și presa belgiană vorbesc despre mai multe persoane decedate.

Accident feroviar în Belgia. Sursa foto: X

Camerele arată că barierele erau coborâte

Primele informații din anchetă ridică întrebări importante despre modul în care s-a produs accidentul. Reprezentanții Infrabel spun că imaginile de supraveghere arată că barierele trecerii la nivel erau coborâte, iar semnalele luminoase erau roșii în momentul în care microbuzul a ajuns pe șine. „Nu știm cum a fost posibil acest accident. Poliția și procurorii vor trebui să stabilească exact ce s-a întâmplat”, a declarat Thomas Baeken, reprezentant al operatorului feroviar. Potrivit oficialilor, trenul se apropia deja de următoarea stație și frâna în momentul impactului, însă mecanicul nu a mai putut evita coliziunea, chiar după activarea frânei de urgență.

Ministrul belgian de Interne: „O tragedie”

Ministrul belgian de Interne, Bernard Quintin, a reacționat rapid după accident. „Cu mare tristețe am aflat despre tragicul accident din Buggenhout, unde un autobuz școlar a fost lovit de un tren. Gândurile mele se îndreaptă către victime și familiile lor”, a scris oficialul pe rețeaua X. Zona a fost izolată complet, iar numeroase ambulanțe și echipaje de salvare au intervenit la fața locului.

Accident feroviar în Belgia. Sursa foto: X

Accidentul readuce în memoria belgienilor alte tragedii majore care au implicat transportul copiilor. Una dintre cele mai grave a avut loc în 2012, când 28 de persoane, majoritatea copii belgieni, au murit într-un accident de autocar produs într-un tunel din Elveția. Autoritățile belgiene au deschis acum o anchetă penală pentru a stabili responsabilitatea în cazul tragediei de la Buggenhout.

Cazul se concentrează asupra modului în care transportatorul structurează și prezintă tarifele pentru bagaje pe site-ul său web și în aplicația mobilă, autoritatea de reglementare susținând că pasagerilor li se oferea în mod sistematic o imagine distorsionată a ceea ce plăteau de fapt, potrivit Euronews. 

Potrivit datelor AGCM, compania de zbor italiană seta ca opțiune implicită un pachet ce includea bagajele de cală și echipamentul sportiv pentru călătoriile dus-întors și ar fi prezentat doar un preț mediu global pentru serviciul oferit, chiar și în cazul în care oamenii nu doreau să-l achiziționeze pentru ambele etape ale călătoriei.

Autoritatea de reglementare susține că orice persoană care dorea să adauge bagaje doar pentru o singură etapă a călătoriei era obligată să întrerupă procesul de rezervare pentru a modifica această setare, un pas pe care majoritatea consumatorilor ar fi puțin probabil să îl observe sau să îl parcurgă.

Ancheta va evalua dacă sistemul de rezervare al easyJet a creat condiții neclare de tarife și dacă a limitat capacitatea cetățenilor de a face alegeri pe deplin informate în ceea ce privește achiziționarea serviciilor.

Compania italiană easyJet a mai fost luată în vizor de autoritățile italiene și în anul 2021. Atunci, compania italiană a fost amendată de AGCM cu 2,8 milioane de euro, alături de companiile Ryanair și Volotea. Atunci, companiile au refuzat să ofere rambursări în numerar pentru zborurile anulate în momentul în care Italia a ridicat restricțiile de călătorie legate de COVID-19, emițând în schimb vouchere.

EasyJet a contestat decizia, însă Curtea Administrativă Regională din Lazio, cu sediul la Roma, a respins contestația în februarie 2025.

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 23,95 miliarde de lei, care reprezintă 1,17% din PIB, comparativ cu deficitul de 55,97 de miliarde de lei (2,92% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. Astfel, arată oficialii MFP, deficitul bugetar s-a redus cu peste 32 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,75%, ca pondere în PIB, marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani. Cu un an în urmă, la 30 aprilie 2024, deficitul era de 57,3 miliarde lei , respectiv 3,24% din PIB

Potrivit sursei citate, comparativ cu ultimii doi ani, execuția bugetară la patru luni indică o schimbare semnificativă de traiectorie în dinamica deficitului bugetar și în structura finanțelor publice, astfel că, după o perioadă în care ajustarea bugetară a fost limitată, execuția din 2026 marchează prima corecție fiscală de amploare, cu o reducere a deficitului de peste 32 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut și de peste 33 miliarde lei comparativ cu anul 2024.

„Execuția la patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, una dintre cele mai consistente corecții bugetare din Uniunea Europeană în această perioadă. Aceasta vine ca urmare a unui efort important, însă contextul actual solicită în continuare precauție și exigență în gestionarea fondurilor publice. Consolidarea fiscală are loc într-o economie cu cerere internă mai slabă și inflație ridicată, ceea ce impune un control strict al cheltuielilor curente și accelerarea absorbției fondurilor europene. În același timp, investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR sunt cele care susțin economia în această perioadă de ajustare”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare

„Reducerea deficitului a fost realizată fără blocarea investițiilor publice, ceea ce este esențial pentru menținerea creșterii economice și protejarea proiectelor strategice ale României. Acesta este echilibrul pe care trebuie să îl păstrăm: disciplină fiscală, absorbție accelerată de fonduri europene și protejarea proiectelor care susțin dezvoltarea. Pentru anul 2026, obiectivul rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash, în linie cu angajamentele asumate în cadrul european. Menținerea acestei traiectorii este foarte importantă pentru reducerea vulnerabilităților macroeconomice, păstrarea încrederii investitorilor și crearea spațiului necesar pentru investiții”, a subliniat Alexandru Nazare.

Potrivit oficialilor MFP, execuția bugetară la patru luni din 2026 se situează inclusiv sub nivelul înregistrat în anul 2023, când deficitul bugetar anual a fost de 5,76% din PIB.

„Acest lucru confirmă o schimbare importantă de traiectorie fiscală, în condițiile în care presiunile asupra bugetului sunt astăzi semnificativ mai mari decât în urmă cu doi-trei ani.  Comparativ cu exercițiile bugetare din 2024 și 2025, când execuțiile finale au depășit nivelurile avute în vedere la construcția bugetară inițială, evoluția din primele patru luni ale anului 2026 indică o aliniere mai bună între execuția efectivă și obiectivul de consolidare fiscală asumat pentru acest an, respectiv ținta de 6,2% din PIB setată ca obiectiv în bugetul aprobat”, arată reprezentanții Finanțelor.

Conform sursei citate, comparativ cu anul 2023, structura bugetului suportă în prezent costuri mult mai ridicate cu dobânzile, pe fondul deficitelor acumulate în anii anteriori și al condițiilor mai restrictive de finanțare. În același timp, România trebuie să accelereze absorbția granturilor și împrumuturilor PNRR într-un ritm mult mai ridicat decât în 2023, având în vedere apropierea termenelor finale de implementare.

Totodată, ajustarea fiscală are loc în condițiile menținerii unui nivel record al investițiilor publice, în contextul în care, arată MFP, în anul 2023, investițiile publice totale au fost de aproximativ 100 miliarde lei, cu aproape 65 miliarde de lei mai puțin decât nivelul programat în prezent.

„Prin urmare, execuția bugetară din 2026 indică faptul că România încearcă să realizeze simultan trei obiective dificile: reducerea deficitului bugetar, menținerea unui nivel foarte ridicat al investițiilor publice și accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR, într-un context caracterizat de costuri mai ridicate de finanțare și presiuni economice mai mari decât în anii precedenți. Rezultatul reflectă două evoluții importante: creșterea veniturilor bugetare, susținută de măsurile fiscale adoptate anul trecut, și menținerea disciplinei pe cheltuielile curente, în special în zona cheltuielilor de personal și a asistenței sociale”, arată MFP.

Totodată arată MFP, investițiile publice au rămas la un nivel ridicat, ajungând la peste 31 miliarde lei în primele patru luni. Aproximativ trei sferturi din aceste investiții sunt finanțate din fonduri europene și PNRR, confirmând rolul fondurilor europene ca principal motor de susținere a economiei într-o perioadă de consolidare fiscală.

Potrivit MFT, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 34% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce arată accelerarea absorbției și schimbarea structurii investițiilor publice către proiecte susținute din resurse europene.

Cele mai semnificative surse de venit

Potrivit execuției bugetare, veniturile totale au însumat 223,83 de miliarde de lei în primele patru luni al anului 2026, marcând o creștere de 12% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,5%, susținute în principal de încasările din TVA, impozit pe salarii și venit și contribuții de asigurări.

Potrivit MFP, evoluția veniturilor indică atât efectele măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât și o îmbunătățire graduală a colectării și a conformării fiscale.

„Creșterea veniturilor arată efectul măsurilor fiscale adoptate în 2025, însă menținerea acestei tendințe depinde de două elemente importante: evoluția economiei reale și îmbunătățirea colectării. Într-un context de consum mai slab, consolidarea administrației fiscale și creșterea conformării rămân esențiale. Veniturile fiscale cresc mai rapid decât economia: veniturile fiscale cresc cu 15,5%, TVA cu 22,4%, iar contribuțiile sociale cu 8,8%, peste dinamica masei salariale. Acest lucru sugerează atât efectul măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât și prime semnale de îmbunătățire a colectării și conformării fiscale”, se arată în comunicatul MFP.

Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 23,89 de miliarde de lei, o creștere de 21,8%. Această dinamică a fost susținută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+47%). Totodată, o evoluție semnificativă a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (276%), având în vedere bonificația acordată plăților efectuate până la 15 aprilie. Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+7,1%) a fost influențat de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 73,66 de miliarde de lei, în creștere cu 8,8%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectă atât  extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 9,73 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 1,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (8,6%, an/an).

Încasările nete din TVA au atins 47,80 de miliarde de lei, în creștere cu 22,4% (an/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+20,1% an/an), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 12,4 de miliarde de lei, față de 11,06 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025.

„Creșterea puternică a încasărilor din TVA și contribuții sociale arată consolidarea bazei fiscale într-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat și costuri ridicate de finanțare”, completează MFP.

Veniturile din accize au însumat 16,18 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 1,7% (an/an), fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+14,8% an/an).

Veniturile nefiscale au însumat 14,28 de miliarde de lei, consemnând o contracție de 10,7%, în condițiile unor încasările suplimentare în perioada similară a anului 2025 – veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 17,83 de miliarde de lei, în creștere cu 26,4% (an/an).

„Această creștere este importantă deoarece finanțările europene reduc presiunea pe bugetul național și susțin investițiile într-un an în care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice. Fondurile europene și PNRR contribuie direct la susținerea investițiilor și la limitarea presiunii asupra finanțării din resurse naționale, într-un context de consolidare fiscală și costuri ridicate ale dobânzilor”, precizează MFP.

Unde s-au dus cei mai mulți bai de la buget

Cheltuielile totale au însumat 247,79 de miliarde de lei, înregistrând o scădere nominală de 3,2% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 13,4% la 12,1%, înregistrând o scădere de 1,24% după primele luni din 2026 față de același intervașl din 2025.

Potrivit MFP, ajustarea cheltuielilor s-a concentrat în principal pe limitarea cheltuielilor curente, cele de funcționare ale statului, fără afectarea investițiilor publice majore și a proiectelor finanțate din fonduri europene.

Cheltuielile de personal au fost de 54,66 de miliarde de lei, în scădere cu 1,9 de miliarde de lei față de primele patru luni din 2025. Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor și de limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 2,7%, cu 0,3% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 32,14 de miliarde de lei, în creștere cu 5,3%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 31,03 de miliarde de lei. Din totalul investițiilor, 75,58% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027, PNRR granturi și componenta de împrumut a PNRR.

„Structura investițiilor publice arată o reorientare puternică către finanțarea europeană, ceea ce permite menținerea unui nivel ridicat al investițiilor în paralel cu reducerea deficitului bugetar. Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 5,99 miliarde lei, respectiv cu 34,32%, față de aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție compensează scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, influențată de plățile excepționale efectuate la începutul anului 2025 pentru obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, capitalizarea Societății Carpatica Feroviar România și alte plăți din domeniul apărări”, arată MFP.

Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 23,68 de miliarde de lei, cu 3,26 de miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile și-au menținut aproximativ la același nivel de 1,16% din PIB în anul 2026 față de 1,07% din PIB aferentă aceleași perioade a anului precedent.

„Nivelul ridicat al dobânzilor reflectă costurile dezechilibrelor bugetare acumulate în anii anteriori și subliniază importanța continuării consolidării fiscale și a menținerii credibilității României pe piețele financiare”, precizează oficialii Finanțelor.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 84,25 de miliarde de lei în scădere cu 1,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale: pe cele patru luni ale anului 2026 acestea au fost în sumă de 49,08 milioane de lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,57 de miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (28,46 milioane de lei).

Alte cheltuieli au fost de 4,05 de miliarde de lei, în scădere cu 2,40 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 21,84 de miliarde de lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.

„Execuția bugetară la patru luni transmite un semnal important către investitori, partenerii europeni și piețele financiare: România poate realiza consolidare fiscală fără blocarea investițiilor publice, într-un context economic și financiar încă dificil. Ajustarea deficitului are loc concomitent cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor și cu accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR, ceea ce reprezintă un element esențial pentru credibilitatea externă a României și pentru menținerea stabilității financiare”, au transmis oficialii MFP.

Potrivit sursei citate, România poate susține în 2026 una dintre cele mai ridicate ponderi ale investițiilor publice din Uniunea Europeană, chiar în condițiile unui proces de consolidare fiscal, dacă ritmul actual al absorbției fondurilor europene și PNRR se menține.

„Principala provocare pentru perioada 2026-2027 rămâne menținerea acestui echilibru între reducerea deficitului, controlul costurilor de finanțare și finalizarea accelerată a proiectelor europene înainte de expirarea termenelor PNRR. În acest context, continuarea consolidării fiscale, accelerarea absorbției fondurilor europene și păstrarea încrederii investitorilor și a piețelor financiare vor rămâne elemente esențiale pentru reducerea vulnerabilităților macroeconomice și susținerea dezvoltării economice pe termen mediu”, se arată în comunicatul transmis.

„Execuția arată începutul unei schimbări structurale importante: trecerea de la un model bazat pe consum și deficit ridicat către unul susținut mai mult de investiții europene și disciplină fiscală. Consolidarea rămâne însă fragilă și foarte dependentă de stabilitatea politică, absorbția fondurilor europene și păstrarea încrederii piețelor financiare”, au conchis oficialii MFP.

„Seara trecută ne-am întâlnit în cadrul grupului „Prietenii Coeziunii”, astfel că 16 state membre au o propunere comună pe care am transmis-o Comisiei Europene și pe care o vom discuta și astăzi, cu privire la cadrul financiar multianual. Propunerile noastre sunt foarte clare: credem cu tărie că avem nevoie de un buget puternic pentru ambițiile actuale, credem că Europa trebuie să fie mai puternică pe plan intern și mai puternică în afara granițelor”, a afirmat Oana Țoiu înaintea Consiliului Afaceri Generale. 

My doorstep statement ahead of the General Affairs Council taking place on 26 May 2026 in Brussels #GAC pic.twitter.com/4jfO0ul7ps

— Toiu Oana (@oana_toiu) May 26, 2026

Coeziunea și agricultura, politicile resimțite de cetățeni

Șefa diplomației române a evidențiat importanța menținerii unor finanțări consistente pentru politica agricolă comună și pentru politica de coeziune, subliniind că acestea sunt investițiile pe care cetățenii le simt cel mai mult. 

„Trebuie să rămânem puternici în ceea ce privește nucleul tratatelor și, prin urmare, o alocare financiară suficientă pentru sectorul agricol, desigur pentru politica de coeziune este absolut esențială. Acestea reprezintă, de asemenea, coloana vertebrală a dezvoltării economice, a incluziunii și, totodată, sunt politicile Uniunii Europene care sunt cel mai bine resimțite și văzute de către cetățeni”, explică ministra Țoiu. 

În ceea ce privește competitivitatea europeană, Oana Țoiu a transmis că statele din grup susțin și o integrare a IMM-urilor în alocările bugetare pentru a le crește șanse de a deveni actori competitivi. 

„Avem și un mesaj comun cu privire la faptul că viitorul cadru trebuie să includă IMM-urile; trebuie să le permitem să fie competitive, să se dezvolte și să devină competitori globali”, declara Țoiu. 

Mai puțini bani pentru crize, mai mulți pentru investiții

Ministra a mai spus că soluția în fața crizelor trebuie să fie investițiile, nu creșterea bugetul pentru reacțiile la crize. 

„Recunoaștem că există un număr tot mai mare de crize, însă cel mai bun mod de a gestiona crizele ca Uniune este să avem investițiile adecvate pentru a ne proteja; prin urmare, susținem colectiv reducerea alocării bugetare pentru răspunsul la crize, pentru a putea avea o alocare mai puternică pe partea de investiții”, a mai spus ministra. 

Declarațiile vin după ce România, alături de alte 15 state a adoptat Declarația comună privind Cadrul financiar multianual 2028-2034. 

„Ce zic cei responsabili să oprească asta? Că nu au văzut nimic”, spune ministrul Mediului, Diana Buzoianu, după verificările făcute în județul Olt. Ministrul vorbește despre „un nivel uriaș al corupției și al complicității” și susține că activitățile ilegale, care „se văd din satelit”, au fost ignorate ani la rând de autoritățile locale.

Sancțiuni și dosare penale

Potrivit Dianei Buzoianu, firmele implicate au fost deja sancționate, li s-a interzis să mai desfășoare activități de extracție, iar autoritățile pregătesc sesizări penale. Verificările continuă inclusiv în cazul instituțiilor care ar fi trebuit să intervină.

„Cele două companii au fost deja sancționate, iar demersurile noastre continuă. Cei care trebuiau să facă verificări, să dispună încetarea lucrărilor și nu au făcut-o vor fi, la rândul lor, trași la răspundere. Legea trebuie să fie mai puternică decât orice rețea de interese”, a transmis ministrul.

„Firmelor li s-a interzis să mai desfășoare lucrări de extracțiere de agregate. Vor fi dosare penale deschise la sesizările autorităților din partea ABA Jiu de această dată, iar cei care sunt vinovați vor plăti”, a afirmat ministrul.

Ministerul extinde controalele

Diana Buzoianu a precizat că a cerut controale la toate exploatările de agregate minerale din județul Olt și verificarea modului în care au fost respectate autorizațiile și avizele de mediu.

„La Mineralport au fost identificate 75 de hectare exploatate fără niciun fel de autorizație. Este o ilegalitate care se vede din satelit. Și cu toate acestea n-a fost nici măcar o singură dată verificată”, a spus ministrul, referindu-se la una dintre firmele verificate în cazul exploatărilor ilegale din Olt.

În cazul unei alte companii de acest fel, Pond Star, ministrul susține că autoritățile au identificat exploatări ilegale pe 27 de hectare.

„Aici, la Pond Star, vorbim despre 27 de hectare. Practic au fost făcute lucrări de extragere de agregate fără niciun fel de autorizație, fără niciun fel de aviz”, a declarat Diana Buzoianu.

Complicități la nivel local

Potrivit ministrului Mediului, cazul exploatărilor ilegale din Olt arată existența unor complicități și înțelegeri la nivel local.

„Suntem la Olt, în spatele meu este una dintre cele mai mari balastiere ilegale din țară. Directorul Direcției de Gospodărire a Apelor Jiu este un om care a avut de-a lungul anilor prin familia lui fix una dintre cele mai profitabile și înfloritoare firme de construcții”, a afirmat Buzoianu. (video)

„Da, exact în județul în care domnul director Barbu nu a văzut în ultimii ani de zile toată această balastieră ilegală, în exact acest județ, domnul Barbu, de undeva, face rost pentru firma din familia dumnealui exact de balastul de care are nevoie ca să construiască și să aibă, nu-i așa, o firmă care este profitabilă în fiecare an”, a spus ministrul.

„Aici au fost niște grupuri de interese care au crezut că aceste infracțiuni vor rămâne nevăzute atâta timp cât oamenii de la nivel local se înțeleg între ei. Și asta nu mai merge”, spune Diana Buzoianu.

Ministerul vrea confiscarea utilajelor

Ministerul Mediului pregătește modificări legislative pentru înăsprirea sancțiunilor. „Vom propune un pachet de modificări legislative, inclusiv pentru a putea confisca utilajele folosite în exploatările ilegale”, a declarat ministrul.

Maia Sandu explică demersul de a-i reda lui Traian Băsescu cetățenia Repubicii Moldova, într-o postare pe Facebook.

„Domnul Președinte Băsescu a susținut cetățenii Republicii Moldova cu toată puterea și necondiționat, indiferent de guvernări. Pentru că domnul Băsescu știe câtă luptă s-a dus pe acest pământ pentru a ne păstra identitatea, limba română și pentru a ne rupe de trecutul sovietic ca să mergem înainte – spre un viitor european. Domnul Băsescu este respectat și așteptat ca un frate aici, în Republica Moldova. În numele cetățenilor noștri, îi mulțumesc pentru că a contribuit la corectarea unei nedreptăți istorice și a facilitat redobândirea cetățeniei române, a promovat acordarea burselor pentru tinerii noștri și a oferit neîncetat sprijin Republicii Moldova. Mă bucur că am reușit, la rândul nostru, să corectăm o nedreptate făcută domnului Băsescu și am onoarea să-i acordăm cetățenia Republicii Moldova”, spune Maia Sandu.

Maia Sandu, lui Traian Băsescu: „Vă așteptăm acasă”

Aceasta a mai spus că Băsescu este, de azi, „nu doar fratele nostru, ci și concetățeanul nostru”.

„Vă așteptăm acasă!”, a mai spus Maia Sandu.

 

Igor Dodon i-a retras cetățenia lui Traian Băsescu, dar nu și soției fostului președinte român

Fostul preşedinte Traian Băsescu a devenit cetăţean al Republicii Moldova în urmă cu aproape 10 ani, în noiembrie 2016, când a depus jurământul la Ambasada Republicii Moldova de la Bucureşti. La aceeași dată a devenit cetăţean al Repubicii şi Maria Băsescu.

Ulterior, cetăţenia moldovenească a lui Traian Băsescu a fost retrasă prin-o decizie a fostului preşedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, acesta spunând că fostul președinte al României a devenit cetăţean moldovean prin încălcarea legii.

Cu toate acestea, soția lui Băsescu, Maria Băsescu, nu și-a pierdut niciodată cetățenia acordată în 2016.

 

Inițiativa are ca obiectiv creșterea colectării separate, reducerea deșeurilor reziduale și alinierea la cerințele europene privind economia circulară.

Un sistem nou de tarifare pentru deșeuri

Conform proiectului de hotărâre, serviciul de salubrizare va fi facturat direct de operator, în baza tarifelor aprobate de Consiliul Local Sector 3.

Pentru persoanele fizice, tariful este exprimat în lei pe lună pe persoană, iar pentru persoanele juridice acesta se stabilește fie pe metru cub, fie pe tonă, în funcție de tipul de recipiente utilizate pentru colectare.

În cazul containerelor mari, de 7 mc, 16 mc sau 24 mc, deșeurile sunt cântărite, iar operatorul emite bon de cântar. Pentru deșeurile voluminoase și de tip DEEE, tariful este calculat tot pe tonă.

Ce tipuri de deșeuri vor fi colectate separat

Regulamentul prevede colectarea separată a mai multor fracții de deșeuri, inclusiv:

deșeuri reciclabile precum hârtie, carton, plastic și metal, sticlă, deșeuri reziduale, biodegradabile, deșeuri din construcții, deșeuri voluminoase și deșeuri din parcuri și grădini.

Utilizatorii vor primi pubele de 120 litri pentru fracția umedă și pubele de 240 litri sau containere de 1,1 mc pentru fracția uscată.

Obligații noi pentru cetățeni și operator

Proiectul introduce obligația colectării separate pentru toți utilizatorii serviciului de salubrizare.

De asemenea, este interzisă predarea altor tipuri de deșeuri decât cele programate pentru colectare.

Nerespectarea regulilor va fi sancționată prin penalizări și tarife majorate.

Operatorul de salubrizare va avea obligația de a verifica deșeurile înainte de colectare, pentru a evita contaminarea fluxurilor, dar și de a monitoriza modul de implementare a sistemului.

Principiul „poluatorul plătește”

Un element central al regulamentului este aplicarea principiului „poluatorul plătește”. În cazul în care sunt predate deșeuri necorespunzătoare sau nu se respectă colectarea selectivă, utilizatorii vor suporta costuri suplimentare.

Acestea includ cheltuieli duble de colectare și transport sau aplicarea unui tarif majorat, calculat ca dublu față de nivelul standard al serviciului.

De ce este implementat acest sistem

Autoritățile locale susțin că măsura este necesară pentru respectarea legislației naționale și europene privind gestionarea deșeurilor.

Sistemul este gândit să stimuleze colectarea selectivă, să reducă volumul de deșeuri depozitate și să crească gradul de reciclare.

Totodată, regulamentul este prezentat ca un pas spre eficientizarea serviciului public de salubrizare și responsabilizarea utilizatorilor.

Proiectul a fost publicat în baza Legii 52/2003 privind transparența decizională.

În cursul zilei de 25 mai 2026, a fost publicat Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Consiliul Superior al Magistraturii demontează proiectul și acuză Guvernul Ilie Bolojan: CSM: „Prevederile proiectului de lege vor submina definitiv funcţionarea Justiţiei” „Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar. Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept”, consideră CSM. CSM: „Proiectul de lege cuprinde soluţii normative absurde” CSM susține că noua lege diminuează din nou veniturile Justiției: „Proiectul de act normativ cuprinde prevederi care diminuează cu mult veniturile magistraţilor şi le plasează cu mult sub un nivel de venit corespunzător responsabilităților publice ale judecătorilor și procurorilor. Se urmărește o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv « diferenţa salarială tranzitorie » ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are, şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu. Mai mult decât atât, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 7 din proiectul de lege, acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este afectat de vicii de constituţionalitate. Cu titlu de exemplu, în cazul promovării la o instanță sau un parchet de nivel superior, consecința absurdă va fi scăderea drastică a drepturilor salariale. Aceeași va fi consecința și în cazul în care personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime. Este evident că nu poate fi acceptată afectarea drepturilor deja câştigate de magistraţi ca urmare a atingerii pragurilor de vechime în profesie sau a promovării concursurilor în grad profesional în acord cu legislaţia în vigoare la momentul dobândirii acestora. Într-o manieră similară, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte”. CSM: „Proiectul de lege va destabiliza iremediabil situaţia resursei umane din sistemul judiciar” „Adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va conduce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, atât prin aceea că generează premisele unor plecări masive din cadrul corpului magistraţilor, pe fondul modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani şi al volumului de activitate foarte mare generat de deficitul de judecători şi procurori nemaiîntâlnit până la acest moment, cât şi în ceea ce priveşte atractivitatea profesiilor de judecător şi procuror pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului. Consiliul Superior al Magistraturii transmite cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, destabilizând-o din nou şi subminându-i poziţia constituţională. Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei justiţiei pentru a salvargda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare”, susține CSM. Încă de la prezentarea proiectului, mai mulți magistrați, printre care și judecătorul Alin Bodnar, soțul consilierei lui Ilie Bolojan, au susținut că „proiectul noii legi a salarizării este inacceptabil”.

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova a semnalat, marți, prezența în mediul online a mai multor informații false privind deschiderea Transalpinei.

Postările false susțin că „circulația pe DN 67C – Transalpina ar urma să fie deschisă începând cu data de 27.05.2026”

Redeschiderea circulației nu a fost anunțată oficial

DRDP Craiova a precizat că, până la această oră, „nu a fost anunțată oficial o dată pentru redeschiderea circulației pe sectorul montan Rânca – Obârșia Lotrului”.

De asemenea, autoritățile reamintesc faptul că singurele instituții care pot transmite oficial informații despre redeschiderea circulației pe Transalpina sunt CNAIR, DRDP Craiova și Poliția Rutieră.

Informațiile distribuite de conturi neoficiale, pagini personale sau conturi fără atribuții în administrarea drumului „nu reprezintă comunicări oficiale și pot induce în eroare participanții la trafic” a adăugat DRDP Craiova.

Pe Transalpina continuă deszăpezirea

La momentul actual, pe Transalpina continuă deszăpezirea drumului. Circulația va fi redeschisă „doar după evaluarea comisiei de specialitate și numai în condiții de siguranță pentru participanții la trafic”, a mai transmis instituția.

DRDP Craiova recomandă urmărirea canalelor oficiale, pentru informații corecte și actualizate.

Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), în a doua parte a zilei de marți, în județele Botoșani și Iași, precum și în zona joasă a județului Suceava vor fi intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 50…65 km/h.

Ploi în Transilvania și Moldova

Din a doua parte a zilei de miercuri, în Maramureș, nordul Transilvaniei și în cea mai mare parte a Moldovei vor fi perioade cu instabilitate atmosferică ce se va manifesta prin intensificări ale vântului și vijelii, cu viteze la rafală de 50…70 km/h și izolat peste 80 km/h, averse torențiale, descărcări electrice și pe alocuri grindină de mici și medii dimensiuni.

În intervale scurte de timp (1…3 ore) cantitățile de apă vor fi, local, de 15…25 l/mp.

Anunțul a fost făcut de președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, care a confirmat că FIFA a cerut oficial sprijinul guvernului mexican pentru organizarea logistică a echipei iraniene, arată CNN. Potrivit oficialilor iranieni, baza echipei va fi mutată în orașul Tijuana, aflat la granița cu SUA. De acolo, jucătorii vor călători către meciurile programate în Los Angeles și Seattle. Iran urmează să joace în faza grupelor împotriva Noua Zeelandă, Belgia și Egipt. Șeful federației iraniene de fotbal, Mehdi Taj, a declarat că mutarea în Mexic va reduce inclusiv problemele legate de vize și va permite zboruri directe operate de Iran Air.

Donald Trump spusese că Iranul nu ar fi „în siguranță” în SUA

Controversa vine pe fondul tensiunilor majore dintre Washington și Teheran. În martie, Donald Trump declarase că Iranul este binevenit la Cupa Mondială, însă a sugerat că nu ar fi „potrivit” ca echipa să stea în SUA „pentru propria siguranță”. Situația s-a complicat și mai mult după conflictul militar dintre Iran, Israel și SUA din primăvara acestui an, care a ridicat semne de întrebare inclusiv privind participarea Iranului la turneu.

FIFA încearcă să evite un scandal diplomatic uriaș

FIFA a confirmat oficial mutarea bazei iraniene în Mexic, însă programul meciurilor rămâne neschimbat. În ultimele luni au existat inclusiv speculații privind o eventuală excludere a Iranului din competiție. În aprilie, emisarul american Paolo Zampolli sugerase chiar că Italia ar putea înlocui Iranul la Cupa Mondială, idee respinsă rapid de FIFA și de oficialii italieni.

Echipa națională de fotbal a Iranului. Sursa foto: X

Turneul din 2026, organizat de SUA, Canada și Mexic, ar putea deveni una dintre cele mai politizate ediții ale Cupei Mondiale din ultimele decenii. Războaiele, tensiunile diplomatice și problemele de securitate influențează deja organizarea logistică a mai multor delegații, iar cazul Iranului arată cât de puternic se intersectează în prezent sportul și geopolitica.

Potrivit unei analize HomeRun.ro, cererile pentru servicii de grădinărit și amenajări exterioare au crescut cu 35% în ultimele 12 luni. Studiul se bazează pe aproape 30.000 de cereri pentru peste 30 de tipuri de servicii, analizate pe o perioadă de doi ani.

Această evoluție arată o schimbare clară de mentalitate. Proprietarii își doresc spații mai verzi, mai bine întreținute și mai eficiente, inclusiv din punct de vedere energetic.

Interesul este în creștere nu doar pentru lucrările clasice de grădinărit, ci și pentru proiecte mai complexe. Închiderile de terase cu sticlă au crescut cu 254%, serviciile de grădinar cu 176%, montajul de pavaj cu 148%, iar cererile pentru montaj de panouri fotovoltaice s-au majorat cu 98%.

În același timp, serviciile legate de confortul în sezonul cald sunt tot mai căutate. Montajul de plasă de țânțari a crescut cu 47%, dezinsecția pentru gândaci cu 87%, iar toaletarea copacilor cu 52%, semn că întreținerea spațiilor exterioare devine o prioritate.

Cât costă amenajarea unei grădini în funcție de suprafață

Amenajarea grădinilor este unul dintre cele mai solicitate servicii în această perioadă, cu o creștere de aproape 50% a cererilor. Cele mai frecvente lucrări sunt nivelarea terenului, care reprezintă 25% din solicitări, completarea cu pământ vegetal, 21%, și curățarea terenului sau a buruienilor, 19%.

Prețurile diferă semnificativ în funcție de dimensiunea terenului. Pentru suprafețe de peste 500 m², costul mediu ajunge la aproximativ 17.500 lei. Pentru grădini de aproximativ 300 m², prețul mediu este de circa 10.500 lei. În cazul suprafețelor mici, de aproximativ 30 m², costul mediu este de aproximativ 4.000 lei.

Datele arată că interesul este ridicat atât pentru proiecte mari, cât și pentru spații mici. Aproape 19% dintre cereri vizează grădini de peste 500 m², în timp ce 16% sunt pentru suprafețe de până la 30 m². Proiectele de dimensiuni medii, în jur de 200 m², reprezintă 14% din solicitări.

Ce servicii sunt cele mai căutate în 2026

Luna martie rămâne cea mai activă perioadă pentru astfel de lucrări. În 2025, 13% din totalul cererilor de grădinărit au fost înregistrate în această lună, urmată de iunie și iulie. Tendința se menține și în 2026, când cei mai mulți proprietari încep proiectele încă de la începutul primăverii.

În această primăvară, cel mai solicitat serviciu a fost amenajarea grădinilor, urmat de construcția teraselor și montajul de pavaj. În top se mai regăsesc realizarea gardurilor metalice și montajul plaselor de țânțari.

Clasamentul este completat de montajul panourilor fotovoltaice, montajul gazonului rulou, toaletarea copacilor, realizarea gardurilor din beton și hidroizolația teraselor. Aceste date arată că românii caută un echilibru între estetică, funcționalitate și întreținere.

Investițiile în eficiență energetică cresc rapid

Pe lângă aspectul estetic, eficiența energetică devine un factor important în amenajarea spațiilor exterioare. Cererile pentru montajul panourilor fotovoltaice au crescut cu 98% în ultimul an.

Cele mai populare sunt sistemele de 5 kW, care reprezintă 34% din cereri, urmate de cele de 8 kW, cu 21%. Prețurile medii de instalare pornesc de la aproximativ 27.100 lei pentru un sistem de 5 kW și pot ajunge la circa 43.400 lei pentru sisteme de 15 kW sau mai mari.

În ansamblu, datele arată că începutul primăverii este momentul cheie pentru demararea proiectelor exterioare, iar românii investesc tot mai mult în transformarea grădinilor în spații funcționale, confortabile și adaptate nevoilor actuale.

 

 

Eticheta de stat corupt, aplicată la Washington

Petrișor Peiu a afirmat că doar statele cu instituții sub dezvoltate apelează la firme de lobby pentru gestionarea relațiilor externe, calificând demersul statului român drept „excentric”. Oficialul susținut că aceasta inițiativă poate afecta relațiile cu Statele Unite prin etichete care ar fi atribuit în urma unui astfel de demers. 

„Credința tâmpă că un stat membru NATO și UE are nevoie de o firmă de consultanță la Washington este cel puțin excentrică. Și este proprie statelor subdezvoltate instituțional. Orice stat care apelează la firme de lobby pentru a-și introduce liderii la Casa Albă sau la Congres primește acolo o etichetă greu de dezlipit: stat corupt care încearcă să-și spele păcatele prin lobby”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de liderul AUR. 

Eficiența diplomației române pusă sub semnul întrebării

În mesajul său, liderul senatorilor AUR a pus sub semnul întrebării eficiența aparatului diplomatic român, amintind și de ambasada României la Washington și celelalte consulate din SUA. 

„România are și ambasador la Washington, politrucul Muraru, unul dintre postacii de rând ai PNL și ministru de externe, pe USR-ista Oana Țoiu.  Mai are și 25 de angajați ai ambasadei care, teoretic, lucrează pentru țară. Plus consulatele generale de la New York, Chicago și Los Angeles, toate populate cu oamenii de partid și de stat”, notează Peiu. 

Acesta a susținut că realizarea contractului este cauzată ori de incompetența Ministerului Afacerilor Externe sau a unui interes financiar ascuns. 

„Fie ambasadorul politruc Muraru, ministrul Țoiu și armatele din subordinea lor nu își fac treaba, fie cineva a inventat un contract pentru a-și lua un mic comision”, spune senatorul. 

Concluzia AUR: România, stat bananier

Oficialul a dat și un verdict în privin contractului de consultanță. „Concluzia este cât se poate de amară: sub conducerea lui Nicușor Dan și a guvernului Bolojan, România a devenit, oficial, un stat bananier”. 

Contractul semnat de Administrația Prezidențială

Administrația Prezidențială a semnat un acord pe o durată inițială de 6 luni cu firma globală Eversheds Sutherland (US) LLP pentru consultanță în relația cu instituțiile Statelor Unite. Contractul stabilește un plafon maxim de remunerare de 565.000 de dolari pe lună, în funcție de serviciile și livrabilele furnizate. 

„Obiectivul general al acestui contract este apărarea și promovarea intereselor strategice ale României, consolidarea Parteneriatului cu Statele Unite și creșterea capacității statului român de a apăra eficient interesele cetățenilor noștri într-un context internațional impredictibil”, transmite Administrația Prezidențială. 

Avertismentul Rusiei, care include un apel adresat diplomaților străini să părăsească capitala ucraineană, marchează o nouă escaladare a conflictului care durează de peste patru ani, Moscova anunțând atacuri „sistematice” asupra Kievului, inclusiv asupra „centrelor de decizie”, transmite AFP, citată de Euronews. 

„De fiecare dată când vedem aceste atacuri de amploare din partea uneia sau a alteia dintre părți, ne reamintim de ce acesta este un război teribil, care durează acum mai mult decât cel de-al Doilea Război Mondial, și care trebuie să ia sfârșit”, a declarat Rubio reporterilor în timpul unei vizite oficiale în India.

Reamintim că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a lovit Ucraina prin lansarea unor rachete sonice, Oreșnik. Declarația lui Rubio vine pe fondul ultimului atac dur asupra Kievului, dar și după o convorbire telefonică cu Lavrov, ministrul rus de Externe.

Rubio a precizat că SUA sunt gata să facă „tot ce le stă în putință” pentru a contribui la „facilitarea încheierii acestui război” și a mai precizat că Statele Unite speră că, „la un moment dat se va ivi ocazia potrivită”.

Lavrov l-a îndemnat pe Rubio să evacueze diplomații americani din Kiev

Lavrov i-a transmis avertismentul lui Rubio într-o convorbire telefonică luni, îndemnându-l să evacueze diplomații americani, a declarat Ministerul de Externe al Rusiei.

Întrebat despre acest lucru, Rubio a declarat marți reporterilor că Rusia „a trimis o notificare tuturor ambasadelor”, nu doar misiunii diplomatice a SUA.

Rusia le ceruse deja cetățenilor străini și diplomaților să părăsească Kievul la începutul acestei luni, când a amenințat cu lovituri masive asupra centrului orașului în cazul în care Ucraina ar fi perturbat o paradă militară pe Piața Roșie din Moscova.

Misiunile diplomatice occidentale din oraș au respins ambele avertismente.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Franței a declarat luni: „Suntem obișnuiți cu amenințările lui Putin. Evacuarea este exclusă.”

Ucraina a clasificat amenințările Rusiei drept „retorici”

„Le spunem acum partenerilor noștri că nu trebuie să cedeze în fața acestui șantaj din partea Rusiei”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha.

Discuțiile conduse de SUA privind încetarea ostilităților au intrat în impas în ultimele luni din cauza conflictului din Iran.

Uniunea Europeană este pe punctul de a aplica cea mai mare amendă din istorie împotriva Google pentru încălcarea regulilor europene privind concurența digitală.

Suma ar putea ajunge la câteva sute de milioane de euro, iar anunțul oficial ar urma să fie făcut înainte de vacanța de vară, potrivit cotidianului german de afaceri Handelsblatt, care citează surse din cadrul Comisiei Europene.

Ce acuză UE?

Acuzația este, în esență, monopolul și nu e prima oară când companiei i se impută asta.

Google ar fi aranjat rezultatele propriului motor de căutare astfel încât serviciile sale – Shopping, hoteluri, transport, rezultate financiare sau sportive – să apară primele, în detrimentul concurenților.

De exemplu, dacă un utilizator caută un zbor sau un produs, Google i-ar afișa propriile servicii înaintea alternativelor independente, chiar dacă acestea ar fi mai relevante.

Acest comportament încalcă Legea privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA), intrată în vigoare în UE în ultimii ani tocmai pentru a limita puterea marilor companii de tehnologie.

Ce spune Google?

Compania susține că a luat deja măsuri.

Într-o declarație pentru Reuters, Google afirmă că modificările aduse motorului de căutare în conformitate cu DMA reprezintă „cel mai mare pas înapoi din istoria produsului”.

Cu alte cuvinte, compania recunoaște că a schimbat ceva, dar consideră că o face în detrimentul utilizatorilor europeni, în beneficiul unor concurenți pe care îi numește „reclamanți egoiști”. Bruxelles-ul nu pare convins.

De ce e complicat?

Decizia finală îi aparține președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar contextul politic o face delicată.

SUA tocmai au încheiat un acord comercial cu UE, iar administrația Trump s-a opus în mod explicit aplicării DMA împotriva companiilor americane, amenințând chiar cu tarife vamale ca represalii.

O amendă record împotriva Google ar putea răci din nou relațiile transatlantice.

Mai mult Google în Google

Ironic, în timp ce negociază cu Bruxelles-ul, Google lucrează la schimbări care ar putea adânci exact problema semnalată de UE. Noua direcție a motorului de căutare presupune răspunsuri generate de inteligența artificială, care să ofere utilizatorilor informații și posibilitatea de a face achiziții direct în Google, fără să mai acceseze alte site-uri.

Cu alte cuvinte, mai mult Google în Google – exact ceea ce UE încearcă să limiteze.

Pilotul italian de 19 ani a câștigat duminică Marele Premiu al Canadei, al patrulea succes consecutiv pentru Mercedes. Antonelli conduce clasamentul piloților, cu un avans de 43 de puncte față de coechipierul George Russell, potrivit Reuters.

Ferrari nu a mai câștigat o cursă de Formula 1 din octombrie 2024, dar septuplul campion mondial Lewis Hamilton a terminat pe locul al doilea la Montreal.

„Cred că Ferrari va fi echipa de învins la Monaco. Va fi foarte interesant să vedem cum ne vom descurca acolo”, a declarat Antonelli pentru Sky Sports.

„Cu siguranță Ferrari este favorită”, a adăugat el.

Mercedes a câștigat toate cele cinci Mari Premii disputate până acum în acest an, precum și două dintre cele trei curse sprint.

Ferrari speră la un rezultat important la Monaco

Marele Premiu de la Monaco este cursa de casă pentru Charles Leclerc, coechipierul lui Hamilton la Ferrari. Leclerc este născut în principat și a câștigat cursa în 2024.

„Monaco este circuitul pe care puterea nu este factorul decisiv. Cred că acolo contează performanța monopostului. Cred că monopostul nostru ar putea fi foarte puternic acolo”, a spus Hamilton.

„Dacă elimini deficitul de putere, suntem în luptă cu acești băieți. Monaco ar trebui să fie distractiv”, a adăugat el.

Ferrari a urcat pe locul al doilea în clasamentul constructorilor, la 72 de puncte în urma Mercedes. Echipa italiană mizează pe un rezultat bun la Monaco, o cursă în care calificările sunt adesea decisive, iar depășirile sunt foarte dificile.

La întâlnire participă ministrul de externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, ministrul de externe al Japoniei, Toshimitsu Motegi, și ministrul de externe al Australiei, Penny Wong.

Potrivit Ministerul indian de Externe, cei patru miniștrii vor discuta despre evoluțiile recente din regiunea Indo-Pacific și despre modalitățile de a promova cooperarea între națiunile lor, notează Associated Press. 

De asemenea, se așteaptă ca liderii să discute despre războiul din Iran și despre întreruperea transporturilor de energie prin Strâmtoarea Ormuz.

Cele patru națiuni alcătuiesc grupul Quad, un parteneriat strategic cheie pentru cooperarea în domeniul securității maritime, al lanțurilor de aprovizionare și al strategiei regionale, pe măsură ce China își extinde influența militară și economică în regiunea Indo-Pacific.

Alianța Quad a acuzat în repetate rânduri că Beijingul își etalează puterea militară în Marea Chinei de Sud și că își impune în mod agresiv pretențiile teritoriale maritime. China susține că armata sa are un caracter pur defensiv, menit să protejeze ceea ce consideră drept drepturile suverane ale țării și califică Alianța Quad drept o încercare de a-i limita creșterea economică și influența.

Întâlnirea are loc la câteva zile după vizita președintelui american Donald Trump în China, o călătorie urmărită cu atenție la New Delhi pentru a detecta semne ale unei eventuale schimbări în abordarea Washingtonului față de Beijing.

Rubio, care se află în India încă de sâmbătă, a precizat că Washingtonul își dorește ca Quad să depășească statutul de platformă de dialog și să ia măsuri mai concrete în privința unor chestiuni precum securitatea maritimă și mineralele critice. El a mai spus că oficialii lucrează la organizarea unui summit al celor patru lideri în cursul acestui an, deși nu a fost anunțată încă nicio dată.

Memoria administrativă, în pericol din cauza noii legi

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a criticat dur noua lege a salarizării, acuzând dubla măsură a guvernanților și precizând că deși actul normativ promovează principii precum echitatea, transparența și nediscriminarea, nu sunt reflectate atribuțiile funcționarilor de la Guvern. 

De asemenea, sindicaliștii mai cer și stabilirea unui coeficient de salarizare de 3.15 avertizând asupra efectelor negative pe care le-ar putea avea noua lege a salarizării. 

„Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului solicită ferm ca noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice să prevadă un coeficient minim de 3,15 pentru funcțiile de execuție din aparatul de lucru al Guvernului. O administrație centrală subevaluată salarial devine o administrație vulnerabilă, deoarece specialiștii pleacă, iar cei rămași sunt demotivați. Bineînțeles, instituțiile publice pierd memorie administrativă și calitatea actului public scade”, se arată în comunicatul de presă emis de SAALG. 

Demontarea argumentelor împotriva creșterii de salarii

Reprezentanții SAALG resping argumentele privind impactul bugetar al salarizării din sectorul public și afirmă că prezentarea cheltuielilor salariale brute ca problemă principală a deficitului bugetar este „incompletă”, întrucât o parte din salarii bugetarilor se întorc la bugetul de stat sub forma contribuțiilor fiscale. 

Sindicatul a susținut că deficitul bugetar nu este cauzat de salariile funcționarilor din administrație ci „colectarea slabă, evaziunea tolerată și privilegiile politice”.  

SAALG mai cere Guvernului să trateze coeficientul de 3,15 drept „un prag minim de respect instituțional”. 

„Cei care vor alege să ne trateze ca pe o problemă bugetară  pentru eșecurile colectării, pentru risipa politică și pentru sinecurile pe care nu au curajul să le atingă, vor rămâne în istorie cu numele pe care singuri și-l asumă prin fapte: măcelarii administrației publice”, conchide comunicatul. 

Grila din noua lege a salarizării

Luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru a prezentat noua lege a salarizării, jalon PNRR.  Legea introduce o structură unică de 12 grade salariale, fiecare cu un interval de coeficienți. Primul grad pornește de la coeficientul 1,00, iar gradul 12 ajunge până la 8,00.