MediaFax.ro

Potrivit autorităților ruse, David-Adrian Kercho ar fi transmis, în august 2024, informații privind localizarea unor sisteme de apărare aeriană din zona Soci, în sudul Rusiei, către o agenție de informații ucraineană. FSB susține că, în schimb, acesta ar fi primit promisiuni de sprijin pentru a părăsi teritoriul rus și pentru a se alătura unor formațiuni armate implicate în conflictul din Ucraina.

Serviciul rus de securitate a publicat și imagini video cu momentul reținerii, iar potrivit comunicatului, bărbatul și-ar fi recunoscut vinovăția.

Informațiile privind modul în care acesta a pledat nu au putut fi verificate independent.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis că urmărește cazul încă din decembrie 2024 și că a întreprins demersuri diplomatice prin Ambasada României la Moscova și la nivel central pentru acordarea de asistență consulară, în baza Convenției de la Viena privind relațiile consulare.

MAE precizează că hotărârea de condamnare a rămas definitivă la 19 iunie 2026, însă această informație nu ar fi fost notificată oficial de către autoritățile ruse. Totodată, instituția arată că partea rusă nu a permis până în prezent accesul consular la cetățeanul român și nici corespondența cu familia acestuia.

Ministerul Afacerilor Externe afirmă că va continua demersurile pentru protejarea drepturilor consular-legale ale cetățeanului român.

Biroul Național al USR a decis vineri, prin vot unanim, ca Dominic Fritz să rămână președintele partidului. Demersul vine după decizia de joi a ÎCCJ, condamnându-l pe președintele USR pentru conflict de interese administrativ.

„Considerăm că decizia ICCJ este profund nedreaptă și disproporționată. Vorbim despre o situație în care nu există niciun folos personal, niciun prejudiciu și nicio faptă de corupție, ci despre o interpretare excesivă a legislației privind conflictul de interese. Din acest motiv, Dominic Fritz va continua toate demersurile legale pentru apărarea drepturilor sale și va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Această situație trebuie analizată și din perspectiva standardelor europene privind drepturile fundamentale și exercitarea mandatului public”, a declarat Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR.

Seidler a răspuns și unei dezinformări propagate public de PSD, potrivit căreia în urma acestei sentințe, prefectul de Timiș ar trebui să dispună încetarea mandatului de primar al Timișoarei, deși legislația în vigoare nu prevede acest lucru.

„PSD încearcă să inducă în eroare opinia publică în privința efectelor deciziei instanței. Prefectul județului Timiș are obligația legală de a aplica prevederile legii, indiferent cine ocupă funcția. Exact același lucru s-a întâmplat și în anul 2023, când prefectul de atunci, și actual președinte al PSD Timișoara, Mihai Ritivoiu, a emis ordinul de sancționare a primarului din Recaș, aflat într-o situație similară de conflict de interese administrativ. Atunci, prefectul PSD de Timiș Mihai Ritivoiu a aplicat o amendă de 10% din salariu pe o perioadă de 6 luni pentru primarul din Recaș”, a explicat Seidler.

Joi, Secția de de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curții Supreme de Justiție a pronunțat astăzi decizia în cazul liderului USR, Dominic Fritz, condamnându-l pe președintele USR pentru conflict de interese administrativ.

În replică, Fritz a anunțat că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia care are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcție aleasă până în anul 2030 inclusiv.

Clădirea de birouri are șapte etaje și forma unui coș uriaș împletit. Construcția are 84 de ferestre și pereți curbați care imită textura unei împletituri tradiționale.

Două mânere uriașe, fiecare cu o greutate de aproximativ 75 de tone, completează aspectul clădirii. Mânerele au elemente de încălzire integrate, pentru a preveni formarea gheții pe timp de iarnă, conform Blic.

Clădirea a fost ridicată în 1997 ca sediu al companiei Longaberger, cunoscută pentru coșurile sale împletite manual. Conducerea companiei a decis să construiască o versiune gigantică a celui mai cunoscut produs propriu.

Rezultatul a rămas una dintre cele mai cunoscute curiozități arhitecturale din Statele Unite, la aproape 30 de ani de la finalizare.

În interiorul clădirii există spațiu pentru peste 500 de angajați. Construcția dispune de lifturi din sticlă, un centru de fitness și o sală multimedia.

Clădirea are și 555 de locuri de parcare, dintre care 25 sunt locuri subterane încălzite, destinate conducerii companiei.

Compania Longaberger a abandonat clădirea în 2016, din cauza dificultăților financiare. Un an mai târziu, construcția a fost vândută pentru doar 1,2 milioane de dolari.

Actualul proprietar, Steve Coon, a intenționat să transforme clădirea într-un hotel de lux. Proiectul a eșuat, iar acum clădirea este din nou scoasă la vânzare.

„Păstrarea direcției pro-occidentale și o seriozitate pe partea financiară, pentru că piețele sunt cu ochii pe noi. Timpul nu este de partea noastră. Dacă am fi Olanda sau Belgia, am putea să stăm un an să negociem, dar situația României este diferită”, a afirmat șeful statului.

El a precizat că a discutat cu mai mulți oficiali din cadrul Consiliul European despre criza politică din România, prezentând atât viziunea sa pe termen scurt, cât și obiectivele pe termen mediu și lung.

În acest context, Nicușor Dan a avertizat că declanșarea prematură a unei campanii electorale nu este benefică și a subliniat necesitatea temperării conflictelor politice dintre partidele pro-occidentale, pentru a evita escaladarea tensiunilor politice.

„Hotărârea pe Dominic Fritz. Pe timing, ea era așteptată. N-a fost primul termen, a fost așteptată. Care este rolul Agenției Naționale de Integritate în statul român? Este rolul ANI să găsească oameni care se îmbogățesc folosindu-și funcția publică sau este rolul ei să caute virgule în diverse acte pe care diverși funcționari publici le fac? Nu vreau să comentez decizia judecătorească pentru că nu ar fi corect să o fac.

Dacă ne uităm la situația de fapt, orice român poate vedea lucrul aceasta. Haideți să ne uităm la mașinile cu care vin funcționarii publici în jurul primăriilor reședințe de județ, ca să nu zic Primăria Capitalei. Ăsta este rolul ANI. Trebuie să ne uităm dacă nu cumva pe legea integrității sancțiunile sunt disproporționate și nu ar trebui să avem o evaluare a sancțiunilor în funcție de vinovăția efectivă„, a spus președintele Dan.

„Cazul de la DNA al domnului Ciucu. Și ăsta este un pas înainte. După ce au fost numiți, am avut o discuție cu cei 3 procurori șefi. În sfârșit, în sfârșit nu mai avem stenograme din dosare. Ani de zile noi făceam Justiția la televizor și în ziare înainte ca procurorul să scrie rechizitoriul. Evident că în momentul în care procurorul scrie rechizitoriul, rechizitoriul se duce în instanța și orice jurnalist poate consulta dosarul și poate vedea ce scrie acolo. Ce pot să constat, și am avut cazuri interesante de persoane influente care au fost în aceste 2 luni de noi procurori șefi-  pot să constat că n-au mai existat scurgeri din dosare în publică. Și ăsta este un pas înainte. Mai departe, pe fapte, evident că nu o să mă pronunț”, a spus Nicușor Dan vorbind despre DNA și cazul Ciprian Ciucu.

„Iar decizia de la Tribunalul Ilfov, vă rog să mă scuzați. Decizia de la Tribunalul Ilfov a căpătat la anumiți oameni care se exprimă în spațiul public…efecte apocaliptice. E o hotărâre judecătorească care este ca efecte este…insignifiantă. In 35 ani de democrație, ați văzut un partid care să se jeneze să dea oameni afară pe un motiv sau altul? Este o voință politica care n-a fost din păcate, cenzurată, de instanțele de judecată”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele României, Nicușor Dan, a fost întrebat de jurnaliști vineri, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, de ce l-a ales pe Adrian Veștea pentru funcția de premier.

El a explicat că desemnarea lui Veștea pentru această funcție s-a bazat pe experiența acestuia în administrarea bugetelor, gestionarea fondurilor europene și capacitatea de a evita conflictele politice.

„Domnul Veștea, așa cum am spus în momentul în care l-am desemnat, are foarte multe calități care îl recomandă. Este cineva care a lucrat cu bugete, este cineva care a lucrat cu fonduri europene, este cineva care a avut abilitatea de a naviga în mediul politic fără a crea crize”, a spus Nicușor Dan.

Șeful statului a subliniat faptul că performanța electorală este principalul criteriu de evaluare a unui om politic.

„Pentru un politician, singura notă, singura evaluare este evaluarea pe care ți-o dau oamenii. Domnul Veștea, în nenumărate rânduri de alegere, a câștigat detașat, ceea ce înseamnă că este serios și că oamenii apreciază ce a făcut”, a spus Nicușor Dan.

Întrebat de ce nu s-a consultat cu PNL în privința desemnării lui Veștea pentru funcția de premier, Nicușor Dan a venit cu explicații.

„Atributul meu constituțional este să nominalizez. Între momentul în care eu nominalizez și momentul în care Guvernul trece sau nu trece, în opinia mea, orice declarație cu privire la acest proces poate să fie considerată o intervenție neconstituțională în proces. De asta sunt rezervat în a da explicații detaliate. Ce vreau eu să vă spun este că în alegerea pe care am făcut-o am luat în considerare cele două criterii: păstrarea direcției pro-occidentale (…) și stabilitatea financiară”, a conchis șeful statului. 

Pe 14 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL) pentru funcția de premier. El a afirmat că, de această dată „este clar că o soluție politică este cea care este potrivită”.

În replică, președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat duminică faptul că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a fost făcută fără consultarea conducerii partidului și a calificat decizia drept „un act ostil”.

Președintele Nicușor Dan a declarat, la Bruxelles, că România susține un buget european mai consistent pentru perioada 2028-2034.

Șeful statului a precizat că negocierile privind viitorul cadru financiar multianual sunt într-o etapă incipientă și complexă. Potrivit acestuia, statele membre încep să își construiască alianțe pentru promovarea intereselor comune.

„Întotdeauna a fost greu să armonizezi pozițiile a 27 de state. Suntem acum în procesul în care statele încep să se alieze pentru obiective comune”, a declarat președintele.

Nicușor Dan a afirmat că România joacă un rol important în negocierile privind viitorul buget european. Potrivit acestuia, Bucureștiul coordonează grupul celor 16 state cunoscute drept „Prietenii Coeziunii”.

Acesta a amintit că, înaintea reuniunii Consiliului European, a participat la o întâlnire a liderilor grupului.

„Prin munca deosebită a colegilor noștri de aici, România a coordonat grupul celor 16 state, așa-numiții Prieteni ai Coeziunii, pentru a ajunge la o poziție comună de negociere pe elemente extrem de importante. Împreună cu doamna Meloni am coordonat reuniunea liderilor acestui grup și vom continua înaintea fiecărui Consiliu European.”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a explicat că interesul României este ca bugetul european să rămână consistent, în special pentru politica agricolă comună și fondurile de coeziune.

„Obiectivul nostru este ca bugetul Uniunii Europene să fie cât mai mare. Interesul nostru este ca fondurile pentru agricultură și coeziune să rămână consistente, pentru că astfel putem reduce decalajele de dezvoltare față de statele mai avansate ale Uniunii”, a declarat șeful statului.

Potrivit acestuia, cele mai importante negocieri se poartă în jurul capitolelor dedicate agriculturii, coeziunii și competitivității economice.

Nicușor Dan a susținut că viitorul buget european trebuie să ofere statelor membre o libertate mai mare în stabilirea priorităților naționale.

„Noi vrem ca fiecare țară, cunoscându-și mai bine nevoile, să își definească cât mai liber programul național. Susținem o flexibilitate mai mare în raport cu recomandările Comisiei Europene și o libertate sporită în stabilirea investițiilor prioritare”, a afirmat președintele.

El a precizat că România susține și prelungirea perioadelor în care fondurile europene pot fi utilizate după încheierea exercițiului bugetar.

„După chestiunea volumului, interesul nostru este ca modul de utilizare a fondurilor să fie cât mai flexibil. Există inclusiv o dezbatere privind prelungirea perioadelor de accesare, așa cum s-a întâmplat pentru exercițiul financiar 2014-2020, când fondurile au putut fi utilizate până la finalul anului 2023,” a explicat Nicușor Dan.

Președintele a mai declarat că România dorește majorarea avansurilor și a contribuției europene pentru proiectele finanțate din fonduri comunitare.

Totodată, Bucureștiul susține reducerea condiționalităților legate de anumite obiective de mediu.

„Un alt interes al nostru este ca avansurile pentru proiecte și procentele de finanțare europeană să fie cât mai mari. Cu cât contribuția europeană este mai ridicată, cu atât presiunea asupra bugetului național este mai redusă”, a spus șeful statului.

Potrivit lui Nicușor Dan, acestea sunt principalele obiective urmărite de România în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.

Întrebat de ce l-a ales pe Adrian Veștea, președintele a răspuns că nu face jocuri de partid. El a precizat că mandatul său are mai multe componente.

Potrivit lui Nicușor Dan, două dintre acestea sunt esențiale în contextul actual. Este vorba despre menținerea direcției pro-occidentale și evitarea unei căderi economice bruște.

Președintele a explicat că a avut inițial o încercare cu Tomac. El a precizat că s-a bazat pe informații repetate, obținute din dialogul cu partidele.

Nicușor Dan a spus că a fost convins, pe baza acestor discuții, că varianta Tomac va trece în Parlament. Președintele a adăugat că a avut totuși parte de surprize.

Președintele a precizat că a ales, fără să intre într-un joc de partid, varianta pe care a considerat-o cu cele mai mari șanse de a trece în Parlament. El a explicat că niciunul dintre partidele din România nu a venit cu o variantă de majoritate.

Nicușor Dan a subliniat că au trecut șase săptămâni de la căderea guvernului.

Întrebat despre vinovăția pentru căderea guvernului, președintele a evitat să dea un răspuns direct. El a spus că fiecare are propria opinie despre acest subiect în spațiul public.

Nicușor Dan a precizat că, timp de șase săptămâni, niciun partid nu a venit la președinție cu o majoritate conturată. El a adăugat că varianta Veștea este cea pe care a considerat-o potrivită pentru a strânge o majoritate.

Președintele a explicat că obiectivul imediat este ieșirea din criza politică actuală. El a precizat că guvernul trebuie să aibă puteri depline pentru a putea funcționa.

Nicușor Dan a menționat și necesitatea închiderii procesului legat de PNRR, alături de alte priorități curente.

Având în vedere că Partidul Național Liberal pare „rupt în două bucățele”, Dan a fost întrebat dacă e de păerere că a făcut o mișcare bună.

„Ați pus o întrebare care ține de analiză și asta este lungă. Adică, dacă vreți, putem să facem o analiză a ce s-a întâmplat în acest an. Rezultatele sunt corecte, România s-a stabilizat, dar dacă ne uităm în detaliu la dinamica internă, poziționarea partidelor unele față de altele, aici analiza este foarte complicată și fiecare dintre noi are o opinie diferită”.

„Este o alegere pe care mi-o asum. O alegere pe care, în baza informațiilor pe care le-am avut, avea cele mai mari șanse să treacă în parlament. Și cu cele două condiții. Să păstreze direcția pro-occidentală și să prevină o cădere economică”.

Cancelarul german Friedrich Merz a criticat propunerea Comisiei Europene privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene și a cerut prezentarea unei noi variante, relatează Deutsche Welle.

Declarațiile au fost făcute vineri, la Bruxelles, înaintea discuțiilor dintre liderii statelor membre.

„Propunerea aflată pe masă este mult prea mare. Cifrele trebuie reduse”, a declarat Merz.

Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034.

Potrivit cancelarului german, nivelul actual al cheltuielilor nu este acceptabil. „Trebuie prezentată o nouă propunere”, a insistat acesta.

Poziția Berlinului deschide negocieri dificile între statele membre, care au interese diferite privind viitoarele alocări financiare.

Proiectul discutat stabilește limitele cheltuielilor europene pentru următorii șapte ani. Documentul este cunoscut și sub denumirea de Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene.

Bugetul stabilește sumele care pot fi investite în principalele politici și programe comunitare. Propunerea actuală reprezintă o creștere față de exercițiul financiar precedent.

Cu toate acestea, valoarea totală ar reprezenta aproximativ 1,26% din venitul național brut cumulat al Uniunii Europene.

Discuțiile privind bugetul european sunt considerate printre cele mai complexe negocieri la nivelul Uniunii. Fiecare stat încearcă să își protejeze propriile interese economice și strategice.

În prezent, la nivelul instituțiilor europene este analizată inclusiv posibilitatea unei reduceri de aproximativ 2% a propunerii inițiale.

Liderii europeni reuniți la Bruxelles discută în aceste zile viitorul buget al Uniunii, sprijinul pentru Ucraina și provocările economice globale.

Summitul are loc după ce statele membre au convenit prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei pentru încă 12 luni.

Poziția exprimată de Germania ar putea influența semnificativ negocierile privind forma finală a bugetului european pentru perioada 2028-2034.

O vilă romană decorată cu mozaicuri elaborate a fost descoperită în apropierea Romei, după ce autoritățile italiene au intervenit pentru oprirea unor săpături ilegale desfășurate pe un teren aflat în proprietatea statului.

Descoperirea a fost făcută în localitatea Castel di Guido, situată la aproximativ 20 de kilometri de capitala Italiei, transmite CNN.

În perioada Imperiului Roman, zona făcea parte din așezarea Lorium, cunoscută pentru reședințele frecventate de membri ai elitei și de împărați romani.

Potrivit autorităților italiene, vecinii au alertat poliția în luna februarie după ce au observat activități suspecte desfășurate pe timpul nopții.

La fața locului au intervenit carabinierii, care au identificat indicii specifice săpăturilor clandestine realizate de căutători de comori.

Printre semnele observate s-au numărat grămezi de pământ, lucrări efectuate după lăsarea întunericului și lipsa autorizațiilor necesare pentru excavări.

Anchetatorii au stabilit că un grup de persoane folosise un excavator pentru a pătrunde într-o cavitate subterană de mari dimensiuni.

Pentru a ajunge la sit, aceștia ar fi tăiat gardurile care protejau proprietatea.

La scurt timp după oprirea lucrărilor ilegale, specialiștii au început cercetările arheologice.

Primele săpături au scos la iveală o vilă necunoscută până acum autorităților.

Arheologii au identificat un hol monumental de acces, prevăzut cu atrium și impluvium, un bazin utilizat pentru colectarea apei de ploaie.

Întreaga zonă este înconjurată de mozaicuri cu motive botanice și geometrice realizate în alb și negru.

Au fost descoperite și elemente decorative din marmură, precum și fragmente ale unei statui despre care specialiștii cred că îl reprezintă pe Silvanus, zeul roman al pădurilor și al naturii.

Potrivit arheologilor, nivelul ridicat al decorațiunilor indică faptul că proprietatea a aparținut unor membri importanți ai aristocrației romane.

Aceștia ar fi avut legături directe cu cercurile imperiale ale vremii.

Ministerul italian al Culturii a precizat că zona Lorium era frecventată de împărați precum Hadrian, Antoninus Pius și Marcus Aurelius.

Autoritățile au anunțat că o parte a structurii a suferit deteriorări minore din cauza folosirii utilajelor și a uneltelor de excavare.

Deocamdată, nu este clar dacă au fost sustrase obiecte arheologice din sit.

Italia se confruntă de zeci de ani cu activitatea căutătorilor ilegali de comori, care valorifică pe piața neagră artefacte istorice descoperite în diferite regiuni ale țării.

Cercetările arheologice continuă, însă autoritățile au decis să permită accesul publicului pentru prima dată.

Primele vizite vor avea loc sâmbătă, pe bază de programare.

Ministerul Culturii de la Roma a anunțat că, în următoarele luni, vor fi organizate și alte sesiuni de vizitare pentru cei interesați să vadă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice recente din Italia.

Potrivit portalului instanțelor de judecată, termenul dat de Tribunalul Ilfov pentru una dintre acțiuni, respectiv cererea de suspendare a Congresului, este 3 iulie, deci după ce va avea loc congresul PNL programat duminică 21 iunie.

16 parlamentari liberali au atacat vineri, tot la Tribunalul Ilfov, două decizii ale Biroului Politic Național din 17 iunie privind convocarea Consiliului Național Extraordinar și Congresul Extraordinar în 19, respectiv 21 iunie, potrivit unor surse politice.

În paralel, aceștia au deschis o acțiune în răspundere civilă delictuală împotriva Partidului Național Liberal și a președintelui formațiunii, Ilie Bolojan, solicitând despăgubiri totale de 4 milioane de lei pentru prejudicii morale.

Reclamanții susțin că respectivele hotărâri au fost adoptate „cu nesocotirea oricăror termene statutare”, iar scopul acestora ar fi „modificarea Statutului partidului și eliminarea membrilor și aleșilor cu opinie divergentă”, potrivit surselor MEDIAFAX din tabăra contestatarilor lui Ilie Bolojan.

Aceste acțiuni în instanță invocă mai multe motive de nelegalitate. Printre acestea se numără faptul că Biroul Politic Național ar fi convocat Congresul Extraordinar, deși, potrivit Statutului partidului, această competență aparține exclusiv Consiliului Național.

De asemenea, pe ordinea de zi a Consiliului Național a fost înscrisă modificarea Statutului, deși Statutul poate fi modificat exclusiv de Congres (art. 58 alin. 2), iar Consiliul Național are interdicție expresă de a adopta un nou Statut (art. 67 alin. 1).

Autorii demersului mai menționează că nu au fost respectate termenele statutare privind organizarea Congresului, arătând că procedura, care ar trebui să se desfășoare pe parcursul a cel puțin 45-60 de zile, a fost comprimată în numai patru zile. În plus, conducerea ar fi impus votul deschis prin ridicarea mâinii, deși Statutul prevede vot secret pentru deciziile privind persoanele, mai spun sursele MEDIAFAX.

Noul demers în instanță vine la o zi după ce tot ei au atacat joi, la Tribunalul Ilfov, două decizii adoptate de Biroul Politic Național al partidului din data de 15 iunie, prin care grupurile parlamentare liberale sunt mandatate să nu voteze Guvernul Veștea, iar parlamentarii sunt amenințați cu sancțiuni dacă nu respectă această linie. Instanța a admis cererea acestora în aceeași zi.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții adresate jurnaliștilor și sunt citate de publicația Kyiv Post.

Zelenski i-a îndemnat pe cetățeni să respecte cu strictețe măsurile de siguranță în cazul alarmelor aeriene și să se adăpostească în timpul atacurilor.

Potrivit acestuia, riscul unor lovituri masive cu rachete și drone rusești este ridicat în perioada următoare.

„Putin devine din ce în ce mai slab. Se slăbește din punct de vedere politic, pe câmpul de luptă și fizic. De aceea, este posibil să intensifice atacurile cu rachete și drone împotriva noastră și a poporului nostru”, a declarat Zelenski. Liderul ucrainean a făcut apel direct la populație: „Vă rog să vă adăpostiți în adăposturi. Vă rog din suflet”.

Președintele Ucrainei a subliniat că aliații Kievului sunt conștienți de faptul că declarațiile lui Putin privind dorința de pace sunt neadevărate, iar Rusia urmărește în continuare escaladarea conflictului militar.

Zelenski a precizat că ultima reuniune în format Ramstein a adus rezultate semnificative pentru consolidarea apărării aeriene a Ucrainei. Nouă state și-au confirmat participarea la inițiativa PURL, destinată finanțării achiziției de rachete și interceptoare Patriot, cu angajamente financiare ce depășesc un miliard de dolari.

Totodată, liderul de la Kiev a anunțat că Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei. „Europa trebuie să se implice pe deplin: sancțiuni fără excepții, confiscări fără excepții și finanțare fermă pentru Ucraina”, a spus Zelenski.

Declarațiile președintelui ucrainean vin la o zi după ce dronele ucrainene au lovit pentru a doua oară într-o săptămână rafinăria de petrol din Kapotnia, în apropiere de Moscova. Presa rusă a descris atacul drept unul dintre cele mai ample asupra capitalei ruse din ultimii ani.

În replică, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat că Rusia va continua atacurile la scară largă asupra țintelor considerate a sprijini capacitățile militare ale Ucrainei.

Guvernul României a transmis, vineri, că serviciul de urgență 112 va fi extins și îmbunătățit.

Vor fi implementate „noi soluții și servicii IT&C pentru a deveni mai accesibil în mod nativ pentru cetățeni, îndeosebi pentru persoanele cu dizabilități, și pentru a reduce timpul de intervenție în situații de urgență”.

Pentru persoanele care vor apela la numărul unic de urgență, „vor fi disponibile funcțiile native de tip video și text în timp real” și „vor fi extinse mijloacele de comunicare”.

Introducerea acestor noi funcții „bazate pe tehnologii moderne va crește capacitatea operațională de preluare a solicitărilor de urgență”, a transmis Guvernul.

De asemenea, se extinde și „digitalizarea serviciilor și fluxurilor operaționale”. Vor fi introduse „funcții suport oferite prin tehnologii de tip inteligență artificială, pentru a crește interoperabilitatea agențiilor de intervenție. Rezultatul va fi scurtarea timpului de identificare aprofundată a situației din teren”. Va fi scurtată și perioada în care salvatorii intervin”, a mai specificat Guvernul României.

Noile modificări „vor face Serviciul 112 mai accesibil cetățenilor”. Noile tehnologii „vor oferi salvatorilor date mai clare și posibilitatea de a interveni mai rapid, pentru a-i ajuta pe oameni în situații de urgență”.

Proiectul este „aprobat de Guvern și susținut din fonduri europene și naționale”. Are o „perioadă de implementare de 36 de luni”, potrivit Guvernului.

Procurorii Secției a II-a au chemat-o din nou pe jurnalista Denise Rifai la DNA, în această după amiază la ora 17.00, arată surse.

Procurorii DNA continuă și astăzi audierile în acest caz, dorind să afle mai multe informații după mărturiile obținute în complexul dosar.

Ieri, Secția a II-a a DNA a dispus măsura preventivă a controlului judiciar pe Ciprian Ciucu, a obținut două arestări în caz la Tribunalul București și a pus alte trei persoane sub control judiciar.

Denise Rifai a fost audiată și zilele trecute în caz de către de procurorii Secției a II-a a DNA și a fost deja pusă sub acuzare. Jurnalista are calitatea de suspect pentru instigare și complicitate la dare de mită, arată surse judiciare.

În același dosar, și Odeta Nestor, fostul președinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), o apropiată a jurnalistei Denise Rifai, dar și a edilului Capitalei, Ciprian Ciucu, de când acesta era primar al Sectorului 6, a fost arestată de Tribunalul București și pusă sub acuzare pentru:

• complicitate la luare de mită,
• dare de mită, în formă continuată (3 acte materiale),
• dare de mită
• instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

​Ciprian Ciucu, fost ​primar ​al ​Sectorului ​6 ​București, ​începând ​cu ​data ​de ​18 ​iunie ​2026, ​pentru ​săvârșirea ​infracțiunii ​de ​luare ​de ​mită. ​ Ciprian Ciucu a fost pus sub acuzare pentru luare de mită și plasat sub control judiciar pentru 60 de zile: „Inculpații M.N.K.A. și M.M. ar fi oferit foloase necuvenite reprezentate de servicii de publicitate și consultanță electorală, prestate în perioada noiembrie-decembrie 2025, destinate susținerii activității politice și electorale a inculpatului CIUCU CIPRIAN, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ce reveneau acestuia în cadrul procedurilor administrative desfășurate la nivelul Primăriei Sectorului 6 București”, susține DNA.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Timișoara au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva mai multor angajați ai Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Arad, într-un dosar care vizează presupuse fapte de abuz în serviciu și corupție.

Sub control judiciar pentru 60 de zile au fost plasați Marcel Roșu, director executiv al DSVSA Arad, Gheorghe Cioban, director executiv adjunct, și medicul veterinar Marin-Casian Paven.

În același dosar au fost inculpați Ancuța-Maria Ardelean, șef al Laboratorului Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor din cadrul instituției, precum și reprezentantul unei societăți comerciale, acuzat de dare de mită.

Potrivit procurorilor, în perioada august 2024 – decembrie 2025, conducerea DSVSA Arad ar fi aprobat plata a câte 10.000 de lei lunar către o societate care concesionase activități sanitar-veterinare în Circumscripția Vladimirescu.

Anchetatorii susțin că beneficiarii plăților știau că medicul veterinar desemnat de societate nu și-ar fi desfășurat activitatea și nici nu s-ar fi prezentat la sediul circumscripției în perioada respectivă.

DNA estimează că prejudiciul produs instituției se ridică la 170.000 de lei.

În același timp, societatea comercială ar fi beneficiat de un folos patrimonial necuvenit în aceeași valoare.

Conform contractului, firma avea obligația de a asigura zilnic activitatea unui medic veterinar cu program complet pentru exploatațiile din zonă.

Un alt capăt al anchetei vizează modul în care ar fi fost gestionat un caz de leucoză bovină descoperit la o fermă din județul Arad.

Procurorii susțin că, în februarie 2026, directorul executiv al DSVSA Arad ar fi cunoscut existența unui rezultat pozitiv la această boală, însă nu ar fi dispus măsurile legale pentru declararea focarului.

Potrivit DNA, lipsa intervenției ar fi putut favoriza răspândirea bolii și ar fi pus în pericol sănătatea publică.

Anchetatorii susțin că societatea comercială vizată ar fi evitat astfel restricțiile care ar fi fost impuse în cazul declarării oficiale a focarului.

În mod normal, după confirmarea bolii, autoritățile ar fi trebuit să declare focarul și să aplice măsurile prevăzute de legislația sanitar-veterinară, inclusiv sacrificarea animalelor afectate.

Procurorii afirmă că, în schimb, au fost efectuate noi testări care ar fi condus la rezultate negative.

DNA mai susține că, în martie 2026, directorul executiv adjunct al DSVSA Arad ar fi primit de la reprezentantul unei firme o sumă de bani în bancnote de 100 de euro.

Potrivit anchetatorilor, mita ar fi fost oferită pentru protejarea societății în eventualitatea unor controale efectuate de instituție.

De asemenea, medicul veterinar Marin-Casian Paven este acuzat că ar fi primit, în mai multe rânduri, bani de la administratorii a două societăți comerciale.

Într-un caz, sumele ar fi fost oferite în legătură cu certificarea unor documente sanitar-veterinare necesare exportului sau comerțului intracomunitar cu bovine.

În cel de-al doilea caz, banii ar fi fost primiți pentru a nu dispune măsurile legale privind existența unor animale neidentificate corespunzător și pentru acoperirea neregulilor constatate.

Pe durata controlului judiciar, cei trei inculpați nu au voie să exercite funcțiile publice în cadrul cărora procurorii susțin că ar fi fost comise faptele investigate.

Totodată, aceștia trebuie să se prezinte la organele de urmărire penală ori de câte ori sunt chemați și nu pot comunica cu persoanele indicate de procurori.

DNA precizează că, în cazul încălcării obligațiilor stabilite, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă.

Procurorii subliniază că punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă o etapă a procesului penal și nu înlătură prezumția de nevinovăție de care beneficiază toate persoanele cercetate.

Pe 22 iunie, la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, vor găzdui cel de al doilea summit UE-Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat de presă, la eveniment va lua parte și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Cei trei vor trece în revistă progresele semnificative înregistrate în relațiile UE-Moldova și vor discuta despre următoarele etape ale procesului de aderare a Republicii Moldova la UE.

Summitul vine la câteva zile după deschiderea primelor negocieri oficiale de aderare a Republicii Moldova la UE.

„Organizat la doar câteva zile după deschiderea acestor negocieri istorice cu Republica Moldova, precum și cu Ucraina, summitul cu Republica Moldova va transmite încă un semnal puternic al angajamentului continuu al UE față de calea europeană a acestei țări. Liderii vor discuta despre progresele înregistrate în punerea în aplicare a agendei de reforme a Republicii Moldova în cadrul Planului de creștere, care a deblocat deja fonduri UE în valoare de 504 milioane EUR. De asemenea, summitul va oferi ocazia de a consolida cooperarea în domenii de interes comun, inclusiv conectivitatea, energia, educația, contactele interpersonale dintre europeni și moldoveni și apărarea împotriva amenințărilor hibride”, se arată în comunicatul de presă emis.

Cei trei oficiali vor susține discursuri introductive în jurul prânzului, iar după summit va avea loc și o conferință de presă comună.

Zilele trecute, Uniunea Europeană a confirmat lansarea oficială a negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, după aprobarea cadrului de negociere de către Consiliul UE. Conferințele interguvernamentale vor avea loc la Luxemburg.

Decizia este considerată un moment istoric atât pentru Kiev, cât și pentru Chișinău, în contextul în care cele două state încearcă să accelereze apropierea de UE pe fondul tensiunilor geopolitice și al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

„Aceasta este o recunoaștere a determinării, curajului și muncii asidue depuse de ambele țări în promovarea reformelor, chiar și în fața unor provocări imense”, a spus Ursula von der Leyen.

„Am făcut adrese atât către Ministrul Justiției, cât și către prim-ministrul României și am comunicat public faptul că ne-am adresat acestora pentru a debloca concursurile de admitere în Magistratură: 2024, 2025 și iată jumătate de 2026, aceste concursuri au fost blocate printr-o prevedere legislativă”, acuză președintele CSM, Liviu Odagiu, la OFF The Record. 

Șeful CSM a amintit și că în luna aprilie a acestui an Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență ce a instituit pentru Justiție o excepție. Totuși, el spune că nu a a fost o favoare, pentru că această excepție exista dintotdeauna în sistemul sanitar, dar și în învățământ.

„A fost un «măr otrăvit» fiindcă prevederea din ordonanță prin care se permitea organizarea concursurilor mai introducea o condiție: elaborarea de către Consiliul Superior Magistraturii a unui un memorandum justificativ și care să fie ulterior aprobat de Ministrul Finanțelor, de primul-ministru, de ministrul Justiției”, a declarat Odagiu, afirmând și că CSM a întocmit și trimis acest memorandum după publicarea ordonanței în Monitorul Oficial. 

Vorbind despre organizarea concursurilor de ocupare a posturilor în magistratură, președintele CSM a precizat că nu există niciun fel de cheltuială publică cu organizarea și desfășurarea concursurilor pentru admitere în magistratură.

„Nu există niciun fel de cheltuială suplimentară. Nu există niciun fel de cheltuială cu organizarea concursurilor de admitere în magistratură fiindcă acele concursuri se autofinanțează din taxele plătite de candidații ce se înscriu în procedură”, a declarat Odagiu. 

 În ceea ce privește posturile, acesta a precizat că există posturi existente pentru care au fost primiți bani din buget la începutul anului, fie că au fost ocupate sau nu.

„Noi avem în sistem, să spunem, 15.000 de posturi de judecători. Toate acele posturi, indiferent că sunt ocupate sau nu sunt ocupate, ele sunt finanțate prin bugetul adoptat la începutul anului. Deci acel post, el este finanțat, își așteaptă doar ocupantul”, afirmă Odagiu. 

Aceste dificultăți cu care se confruntă sistemul Judiciar vin pe fondul lipsei de magistrați și al dosarelor într-un număr mare.

„Am ajuns să solicităm desființarea două Judecătorii, fiindcă nu mai are cine să judece acolo cauze; să avem colegi care sunt singuri într-o instanță, în care trebuiau să fie 6 judecători – și este singurul judecător; într-o instanță în care ar trebui să fie 10 judecători, să existe doar 2 judecători”, spune președintele CSM.

Cele două judecătorii pentru care au început demersurile de desființare sunt cele de la Strehaia și Urziceni.

Continuarea discuției poate fi urmărită în emisiunea integrală ce se regăsește pe YouTube. 

Strâmtoarea Ormuz a fost tranzitată, joi, de un număr de 25 de nave comerciale, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de la mijlocul lunii aprilie, potrivit AFP.

Această creștere a venit după semnarea unui memorandum de înțelegere între Statele Unite și Iran, miercuri. De asemenea, creșterea vine și după ridicarea de joi a blocadei porturilor iraniene impusă de Washington din 13 aprilie. Blocada a fost inițiată ca răspuns la închiderea Strâmtorii Hormuz de către Teheran, potrivit sursei.

Discuțiile programate pentru vineri în Elveția, menite să declanșeze un proces de 60 de zile pentru rezolvarea problemei centrale a programului nuclear al Iranului, au fost amânate pe termen nelimitat. Amânarea generează incertitudine asupra situației maritime din regiune.

Pe 18 iunie, „am observat 25 de tranzite verificate ale unor nave comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, cel mai mare număr într-o singură zi din 18 aprilie. Numărul este de peste cinci ori mai mare decât nivelul mediu zilnic înregistrat în primele zece zile ale lunii iunie ”, a declarat AXSMarine într-un comunicat de presă.

„Traficul este distribuit uniform în ambele direcți. Majoritatea navelor urmează rutele iraniene stabilite”, a transmis platforma de urmărire maritimă Kpler. Aceasta a înregistrat cinci treceri ale navelor sancționate.

Cele 28 de tranzite înregistrate de AXSMarine în timpul vârfului precedent, din 18 aprilie, au coincis cu o scurtă redeschidere a căii navigabile strategice pentru traficul comercial de către Iran. Redeschiderea a făcut parte dintr-un  acord de încetare a focului. Teheranul a anunțat în aceeași zi că reia „controlul strict” asupra strâmtorii. Anunțul a venit ca răspuns la blocada continuă a porturilor iraniene impusă de SUA, mai arată sursa.

De duminică, aproximativ 50 de nave comerciale au intrat sau au ieșit din Golf, comparativ cu aproape 600 în aceeași perioadă din iunie 2025. Totalul ar putea fi mai mare. Unele nave dezactivează sau manipulează semnalele transponderelor AIS. Ele fac acest lucru pentru a evita să fie detectate la trecerea prin strâmtoare, potrivit sursei citate.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Liviu Odagiu, a criticat ceea ce a numit „justiție populară” și „justiție televizată”, afirmând că judecătorii trebuie să decidă exclusiv pe baza legii și a probelor administrate în dosare.

Invitat la „Off the Record”, Odagiu a declarat pentru Mediafax că presiunile publice exercitate asupra instanțelor pot afecta percepția asupra actului de justiție.

„Nu cred că un stat democratic, nu cred că un stat de drept are nevoie de o justiție populară care să dicteze judecătorilor modul în care să interpreteze și să aplice legea”, a afirmat președintele CSM.

Liviu Odagiu a susținut că în spațiul public sunt promovate frecvent interpretări eronate privind soluțiile pronunțate de instanțe.

Acesta a oferit exemplul situațiilor în care achitarea este asociată în mod greșit cu prescripția răspunderii penale.

„Să amesteci o soluție de nevinovăție, de achitare, cu o soluție de încetare a procesului penal și să livrezi un narativ public este o mare problemă”, a declarat Odagiu.

El a adăugat că, de multe ori, din dezbaterea publică lipsesc informații importante privind recuperarea prejudiciilor.

„Nu se mai spune că instanțele au obligat la plata unor despăgubiri colosale. Întrebarea este cine a mai fost preocupat dacă acele sume au fost recuperate și cum au fost recuperate”, a afirmat președintele CSM.

Întrebat despre relansarea luptei împotriva corupției, Odagiu a respins ideea că activitatea instituțiilor judiciare ar fi fost diminuată în ultimii ani.

„Nu știu dacă vreodată această luptă a încetat să fie purtată sau și-a redus din motoare, cum au afirmat unii și alții. Poate că, de fapt, niciodată această luptă nu a încetat, ci doar a continuat cu mijloace legale, respectând legea și fără a mai fi atât de amplu televizată”, a declarat acesta.

Potrivit șefului CSM, diferența față de trecut este legată mai degrabă de modul în care sunt prezentate public anumite dosare.

„Lupta anticorupție a continuat, dar a continuat exclusiv pe bază de fapte și de probe. Nu doar pe o justiție televizată”, a spus Odagiu. „Dacă ne raportăm la lupta anticorupție purtată televizat și uităm să ne raportăm la ce s-a întâmplat cu acele cauze, cu persoanele livrate publicului ca fiind în mod evident vinovate, riscăm să tragem concluzii greșite despre ceea ce înseamnă Justiția.”

El a subliniat că și în prezent sunt pronunțate atât condamnări, cât și achitări, în funcție de probele existente în fiecare cauză. „Și înainte se pronunțau condamnări, și acum se pronunță condamnări. Se pronunță însă și soluții de achitare, atunci când nu există probe suficiente. Asta înseamnă funcționarea normală a Justiției și respectarea legii.”

„Poate că, de fapt, niciodată această luptă nu a încetat. Ea doar a continuat cu mijloace legale, respectând legea și fără a mai fi atât de amplu televizată”, a afirmat președintele CSM.

Referindu-se la cazurile de corupție din Justiție, Liviu Odagiu a susținut că existența unor probleme punctuale nu poate fi extrapolată la nivelul întregului sistem.

„Justiția își face curățenie. Nu am negat niciodată că există probleme în sistem. Am recunoscut mereu existența unor situații punctuale și ele s-au reflectat inclusiv în hotărâri de sancționare disciplinară”, a declarat el.

Potrivit președintelui CSM, sancțiunile aplicate demonstrează că mecanismele de control funcționează.

„În Justiție, ca în orice alt sistem, există probleme. Ceea ce contest este dimensiunea pe care unii au încercat să o atribuie acestor situații, vorbind despre corupție și abuzuri generalizate”, a spus Odagiu.

„Una este să ai două mii de judecători cercetați penal și alta este să ai la finalul anului cinci, șase sau șapte condamnări. Dacă ne uităm în ultimii ani, vedem că numărul persoanelor cercetate și trimise în judecată nu este sensibil diferit de numărul condamnărilor.”

Șeful CSM a fost întrebat dacă un judecător trebuie să manifeste empatie. Răspunsul său a fost categoric.

„Da, un judecător trebuie să fie empatic. Empatia este o trăsătură umană. Lipsa empatiei te transformă într-un mic robot și te împiedică să înțelegi dacă un om a greșit o singură dată sau dacă va repeta acea greșeală.”, a afirmat Odagiu.

Acesta a explicat că rolul judecătorului nu este doar de a aplica mecanic legea, ci și de a înțelege contextul uman al fiecărui dosar.

„Lipsa empatiei te face să nu vezi dacă un om a făcut o greșeală o singură dată sau dacă o va repeta”, a declarat președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru a ilustra această idee, Odagiu a evocat o lecție pe care o păstra pe peretele biroului său în perioada în care era judecător la Judecătoria Sibiu.

„Nu judeca o greșeală ca pe o regulă”, a spus acesta, explicând că actul de justiție trebuie să țină cont de complexitatea fiecărei situații și de faptul că este realizat de oameni, nu de mecanisme automate.

Judecătorii din România au transmis la Bruxelles raportul prin care acuză clasa politică de afectare a independenței magistraților.

Ce CSM? Pe cine acuză cei peste 3500 de judecători din România? Ce probleme sunt în sistemul judiciar? De ce s-au supărat procurorii dar și susținătorii lui Ilie Bolojan? Cine este de vină pentru prescripție? Ce așteptări are Justiția de viitorul Guvern al României? Cum au ajuns judecătorii sufocați de dosare, ce măsuri se iau? Cât afectează noua lege a salarizării unice sistemul de Justiție? Cum pot fi oprite plecările din sistem? Cât de ridicată este pregătirea magistraților? Trebuie reformat CSM? Cum poate fi revigorată lupta anticorupție? Despre toate acestea și multe altele discutăm cu judecătorul Liviu Odagiu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii.