„Am văzut după dinamitarea stâncii că au fost niște efecte la Cernavodă, a crescut cota. Înțeleg că se așteaptă mici efecte și după aplicarea acestei secvențe de decizie”, a declarat Miruță, vorbind despre operațiunea de scufundare a barjelor, pentru creșterea debitului pe Dunăre, în zona centralei de la Cernavodă.
Acesta a precizat că operațiunea de scufundare a barjelor se termină, vineri.
„Se termina astăzi scufundarea celor două barje. Sunt măsuri de siguranță care sunt luate. S-a înclinat barja într-o parte, sunt curenții, s-a încetinit, s-au modificat soluțiile de a fi legate două barje între ele. Sunt măsurile specialiștilor care trebuie respectate”, a declarat ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță.
Acesta a precizat că scufundarea barjelor pentru creșterea debitului Dunării a fost o soluție propusă de „Apele Române”, pentru care Ministerul Transporturilor, prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ), o duce la îndeplinire. Întreaga activitate este coordonată de Ministerul Energiei, alături de entitățile implicate.
„Ce încercăm acum să facem este o soluție punctuală pentru a menține încă câteva zile funcțional cel doilea reactor de la Cernavodă. Guvernul încearcă astfel de soluții, dar să aducă ploaie nu poate”, a declarat Miruță în cadrul conferinței de presă.
Potrivit lui Miruță, Ministerul Transporturilor lucrează la o soluția mai permanentă, un proiect care ar putea fi deblocat în aceste zile.
„Am găsit la Ministerul Transporturilor un proiect care rezolva serios această problemă blocată de ani de zile și încercăm să-l deblocăm în aceste zile. Se referă la ridicarea cotei de fund albiei pe brațul Balan spre Borcea, se referă la dragare serioasă pe Dunărea Veche pentru a scădea rezistența hidraulică, se referă la un bypass între cele două brațe mai în aval pentru a sprijini nevoile celor care navighează”, a declarat Miruță.
Întrebat dacă creșterea debitului în amonte ar putea asigura necesarul de apă pentru centrala de la Cernavodă, Miruță a declarat: „Nu chiar, ploile nu sunt un bazin care ajută semnificativ ce se întâmplă aici. Dacă ar fi plouat prin Austria dorează vreo 20 de zile, 25 de zile până când ar ajunge efectele aici. Pe noi ne interesează în următoarele trei-patru zile. Uitați că astăzi este vineri și conform tuturor proiecțiilor care au fost făcute săptămâna asta, dacă nu se dinamita stânca, s-ar fi oprit centrala de la Cernavodă”, a atras atenția Radu Miruță. În contextul crizei energetice declanșate, la începutul lunii august de Guvern, pe fondul debitului scăzut al Dunării, care a dus la oprirea primului reactor al centralei de la Cernavodă și un deficit de energie electrică în toată țara, premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat, vineri, că debitul actual al Dunării asigură o funcționare de 4-5 zile a reactorului. Premierul a atras atenția că cel de-al doilea riscă să fie oprit. Autoritățile au făcut eforturi pentru a încerca să determine creșterea debitului. Luni, stânca Pîrjoaia a fost detonată controlat pentru a ridica nivelul apei de pe Dunărea Veche. Marți, Radu Miruță a anunțat că debitul Dunării pe Brațul Bala a crescut cu 2 cm.Ulterior, autoritățile s-au gândit la o altă soluție de creștere a debitului pentru Cernavodă. Scunfundarea controlată a patru barje încărcate cu piatră, pentru a devia cursul Dunării spre centrala de la Cernavodă. În această seară se finalizează scufundarea primelor două barje.
MAE anunță cetățenii români care se află, tranzitează ori intenționează să călătorească în Japonia asupra faptului că, în perioada 7 – 12 august 2026, în arhipelagul Okinawa, Insulele Ryukyu, este în vigoare o avertizare meteo de rafale puternice de vânt și precipitații abundente cauzate de taifunul Dolphin.
Astfel, companiile aeriene și-au anulat zborurile în zonele afectate de taifun.
MAE recomandă cetățenilor români să manifeste precauție și să respecte indicațiile autorităților locale.
Cetățenii români pot solicita asistență consulară la Ambasada României în Japonia și pot consulta pagina de internet www.mae.ro.
500 de zboruri anulateAutoritățile japoneze au emis ordine de evacuare pentru aproape 260.000 de persoane din sud-vestul țării. Furtuna aduce vânt puternic, ploi torențiale și valuri înalte.
Taifunul, încadrat în categoria 1, înregistrează vânturi susținute de aproximativ 144 km/h, iar rafalele pot ajunge la 198 km/h, potrivit meteorologilor japonezi.
Impactul taifunului se resimte deja asupra transporturilor. Companiile aeriene au anulat peste 500 de zboruri, afectând mii de pasageri.
Oficialii statului Illinois au suspendat licența unuia dintre directorii casei funerare. Cadavrele erau păstrate într-o zonă fără instalație de refrigerare, în „condiții deplorabile”, arată autoritățile.
„Personalul evaluează starea cadavrelor, căutând documentația referitoare la identificarea decedaților, precum și certificatele de deces. Acest proces ar putea dura câteva zile”, a menționat biroul medicului legist într-un comunicat.
Vecinii au declarat presei locale că din zona casei funerare se simțea un miros îngrozitor.
Licențe suspendateDocumentele oficiale arată că Johanna Morgan a înființat South Chicago Chapel Inc. în 2022, iar licența sa în domeniul serviciilor funerare a fost suspendată temporar miercuri. În actele citate se arată că „pârâta a permis ca mai multe cadavre să fie păstrate într-un spațiu nerefrigerat, în condiții deplorabile, inclusiv infestare cu rozătoare, ceea ce a provocat descompunerea cadavrelor și infestarea acestora cu larve”.
Președintele casei funerare este Clark X. Morgan, a cărui licență de director de pompe funebre a fost revocată în 2024 pentru exercitarea profesiei cu o licență expirată și pentru „conduită neprofesională”, fără a oferi detalii suplimentare.
Controlorul statului Illinois, Susana Mendoza, a declarat că Johanna și Clark Morgan au administrat anterior un crematoriu căruia i-a fost retrasă licența anul trecut, după ce autoritățile au descoperit cadavre depozitate necorespunzător și sute de urne care nu fuseseră returnate familiilor.
BCE a aflat vineri despre decizia SUA de a vinde euro pentru a cumpăra yeni după ce tranzacția fusese deja efectuată, afirmă surse citate de cotidianul Financial Times.
Președinta BCE, Christine Lagarde, și secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, au discutat sâmbătă despre intervenție, a declarat una dintre surse.
Oficialii BCE reclamă o încălcare fără precedent a convențiilorLipsa de coordonare arată caracterul neobișnuit al primei intervenții comune Washington-Tokyo pentru susținerea yenului din ultimii aproape 30 de ani. În mod normal, într-o astfel de operațiune, SUA ar fi folosit dolari.
Unii oficiali de rang înalt ai BCE au considerat că decizia Washingtonului de a folosi euro reprezintă o încălcare fără precedent a convențiilor de lungă durată privind cooperarea dintre autoritățile monetare occidentale, potrivit surselor FT.
După Al Doilea Război Mondial, băncile centrale și ministerele de Finanțe occidentale au pus accent pe încredere reciprocă și consultare, iar intervențiile anterioare pe piețele valutare au fost, de regulă, realizate într-un mod coordonat.
„Așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată”Vânzările de euro ale SUA, efectuate de Rezerva Federală din New York în numele Trezoreriei americane, au fost „foarte surprinzătoare” și „triste”, a declarat pentru Financial Times o persoană familiarizată cu discuțiile dintre oficialii europeni.
„Așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată”, a adăugat aceasta, avertizând că decenii de cooperare strânsă între băncile centrale occidentale, care au contribuit la stabilitatea financiară și la creșterea economică, ar putea fi puse în pericol.
Autoritățile americane au ales să vândă euro deoarece o vânzare de dolari ar fi putut fi interpretată drept o încercare de slăbire a monedei americane și ar fi putut submina politica lui Scott Bessent în favoarea unui dolar puternic.
Economiștii și analiștii au speculat și că Washingtonul s-a alăturat Japoniei pentru a evita ca Tokyo să fie nevoit să vândă titluri de stat americane, într-un moment în care costurile de împrumut pe termen lung ale SUA sunt aproape de cele mai ridicate niveluri din ultimii 19 ani.
Un purtător de cuvânt al Trezoreriei a declarat pentru FT că instituția americană nu coordonează cu autoritățile străine deciziile privind folosirea rezervelor din Exchange Stabilization Fund, fondul utilizat pentru această intervenție.
Un oficial de rang înalt al administrației Trump a afirmat că „respectăm confidențialitatea discuțiilor private cu partenerii noștri internaționali, spre deosebire de BCE”.
SUA și Japonia au intervenit pentru susținerea yenuluiPe baza datelor preliminare ale Băncii Japoniei, analiștii estimează că Tokyo ar fi cheltuit aproximativ 13.800 de miliarde de yeni, echivalentul a 87 de miliarde de dolari, în numai două zile pentru susținerea monedei naționale.
Intervențiile SUA și Japoniei au dus la aprecierea yenului, de la aproape 164 de yeni pentru un dolar la începutul lunii până la aproximativ 157.
Ulterior, moneda japoneză s-a depreciat până la aproximativ 158 de yeni pentru un dolar.
Radu Miruță a declarat vineri seară că operațiunea de scufundare a primelor două barje pe Dunăre este aproape de final.
„Mai e treabă de un sfert de oră, 20 de minute. A cam ajuns la limită. Urmează să intre apa natural, că până acum a fost pompată. După care se va scufunda”, a declarat Radu Miruță.
El a explicat că procedura este una lentă, pentru ca barjele să se așeze cât mai bine în locurile stabilite de specialiștii Apelor Române.
„E o procedură lentă pentru a se așeza, înțeleg, cât mai bine pe loc în care a fost calculat de specialiștii de la Apele Române. Era programată pentru astăzi scufundarea. S-au făcut pași pentru a lua toate măsurile de siguranță și pentru a poziționa în mod optim”, a spus ministrul.
Celelalte două barje urmează să fie scufundate sâmbătă dimineață, la propunerea specialiștilor de la Apele Române, potrivit acestuia.
UPDATE Radu Miruță a ajuns în zona Brațului BalaRadu Miruță, ministrul Apărării și ministrul interimar al Transporturilor, a ajuns vineri seară în zona Brațului Bala, unde autoritățile desfășoară operațiunea de scufundare controlată a barjelor pentru creșterea cantității de apă direcționate către Cernavodă.
Miruță a sosit cu un elicopter Black Hawk al Ministerului Afacerilor Interne și a fost preluat de o ambarcațiune, cu care s-a deplasat în zona intervenției pentru a vedea la fața locului modul în care se desfășoară operațiunea.
Operațiunea de scufundare controlată a barjelor a început vineri după-amiază, după ce acțiunea fusese amânată de două ori din motive de siguranță și pentru efectuarea unor măsurători suplimentare. Autoritățile au pregătit patru barje încărcate cu rocă, iar vineri au intrat în operațiune primele două.
Primele două barje sunt amplasate la aproximativ 500 de metri de intrarea în Brațul Bala, iar celelalte două urmează să fie poziționate mai în amonte.
Știrea inițială: Inundarea controlată se face prin pompare, iar operațiunea de scufundare a unei singure barje durează aproximativ trei-patru ore.
Cele patru barje încărcate cu piatră vor fi scufundate una câte una în locații prestabilite, unde vor forma un dig de dirijare. Acesta are rolul de a reduce debitul de apă care se pierde pe brațul Bala și de a redirecționa o cantitate mai mare de apă spre Dunărea Veche și sectorul Cernavodă.
Două dintre barje au fost încărcate la fața locului, iar alte două au fost aduse de la Galați și încărcate cu anrocamente. Încărcarea celei de-a patra barje a fost finalizată joi.
Dunărea, la un nou minim istoricDebitul Dunării la intrarea în țară este vineri de 1.400 de metri cubi pe secundă, un nou minim istoric, și se va menține la această valoare până miercuri, 12 august, potrivit datelor transmise de Apele Române.
Începând din 13 august, debitul este estimat să intre pe o tendință de creștere și să ajungă la 1.450 de metri cubi pe secundă, cu 50 de metri cubi pe secundă peste nivelul actual.
La Cernavodă, nivelul Dunării a scăzut cu încă 2 cm față de ziua precedentă. În prezent, nivelul este de -218 cm, același nivel ca în data de 3 august, potrivit reprezentanților de la Apele Române.
Autoritățile spun că au câștigat câteva zile pentru Cernavodă.
Prognoza făcută pe 3 august indica pentru 9 august un nivel de -233 de centimetri la Cernavodă. Apele Române susțin că dislocarea stâncii Pârjoaia de către Forțele Navale Române și lucrările de dragaj realizate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos au permis câștigarea unor zile importante pentru menținerea debitelor minime necesare funcționării Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.
Dintre măsurile enumerate vineri de Ministerul Energiei după ce Guvernul a adoptat o hotărâre pentru a asigura buna funcționare a sistemului energetic național în situația de criză actuală, deconectarea manuală a consumatorilor este cea care poate fi luată în ultimă instanță, ca măsura excepțională de urgență care urmărește evitarea unei avarii majore și protejarea funcționării sistemului. Așa cum a precizat și Ministerul Energiei după adoptarea actului normativ, aplicarea sa intervine numai în condițiile strict prevăzute de procedurile operaționale și de reglementările în vigoare.
„Au existat situații de deconectare manuală, dar situațiile au fost determinate de anumite abordări regionale – că s-a rupt firul de curent, că a înghețat din cauza chiciurei, dar au fost situații punctuale, determinate în general de accidente. Nu a existat niciodată o situație determinată practic de o criză energetică, așa cum e în momentul de față”, a declarat Dumitru Chisăliță, la întrebarea reporterului Mediafax.
Situația este valabilă și pentru anii de dinaintea căderii regimului Ceaușescu, a detaliat președintele AEI.
„Chiar și înainte de 1989, când întotdeauna eram la limită, aveam acele întreruperi la populație, erau niște întreruperi la populație care aveau ca și scop să țină industria pornită, era invers decât acum. Înainte de 89, tot ca acum, responsabilii urmăreau frecvența și atunci când nu mai puteau să țină frecvența, tăiau, dar atunci de tăiat tăiau la cei neproductivi. Și acum DEN (Dispecerul Energetic Națonal – n.r.) urmărește frecvența. În momentul în care frecvența crește înseamnă că ai supraproducție, când scade, ai supraconsum și atunci ei intervin fie prin a plusa, fie prin a scădea”, a explicat Dumitru Chisăliță.
Nu au fost deconectări manuale nici la unicul blackout care s-a produs vreodată în România, pe 10 mai 1977, după marele cutremur, amintește președintele AEI, precizând că atunci a fost nevoie de 12 ore pentru restabilirea sistemului energetic național.
Ce companii ar fi pe listăLista oficială a consumatorilor industriali care ar putea fi deconectați este confidențială, din informațiile Mediafax, dar Dumitru Chisăliță a estimat că ar fi câteva zeci de companii energointensive în această situație.
„Eu am reconstituit lista – nu spun că este 100% exactă – plecând de la capacitățile și fluxul tehnologic din spate. Nu al lista oficială, ci am reconstituit-o pornind de la logica listei oficiale. Sunt în jur de 50, 60 pe listă. Logica este să îl închizi prima data pe cel mai mare consumator, dar ai niște trepte. Dacă e vorba de 10 MW, nu îl închizi pe cel de 300 MW, nu are rost, îl iei pe următorul din listă, care are 10 MW”, a precizat Dumitru Chisăliță.
Potrivit listei întocmite, primii trei consumatori de energie electrică din România sunt ALRO Slatina, fostul SIDEX Galați – actualul ArchelorMittal Galați (Liberty Galați) și ArchelorMittal Hunedoara.
Măsurile etapizatePrin Hotărârea privind adoptarea unor măsuri de siguranţă pe piaţa de energie electrică, adoptată de Guvern vineri în ședință extraordinară, a fost creat cadrul legal necesar pentru ca Transelectrica, operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, prin Dispecerul Energetic Național, să poată dispune, până la data de 31 august 2026, dacă evoluția Sistemului Electroenergetic Național o va impune, o serie de măsuri de siguranță.
Premierul și ministrul interimar al Energiei Ilie Bolojan a făcut apel la cetățeni, companii și instituții să reducă voluntar consumul de curent, și a anunțat că Guvernul lucrează la un mecanism de rezervă pentru limitarea consumului de energie, al cărui cadru s-a adoptat joi, în contextul în care România se află, din 1 august, în stare de alertă după închiderea uneia dintre cele două unități nucleară de la Cernavodă, reducerea la jumătate a producției marilor hidrocentrale de la Porțile de Fier și în timp ce riscă oprirea celei de-a doua, după scăderea semnificativă a debitelor Dunării.
Cele două reactoare, cu o capacitate instalată de 1.400 MW, asigură, în condiții normale de funcționare aproximativ 20% din producția de energie a României, iar hidrocentralele de pe Dunăre, o pondere de 10-15%, la nivel multianual.
Și Transelectrica subliniase miercuri seara că actualele condiții excepționale generate de seceta severă afectează sistemul electroenergetic național dar și pe cele din regiune, într-o manieră fără precedent din perspectiva operării și a pus accent pe importanța continuării reducerii voluntare a consumului de energie pentru stabilitatea sistemului. Datele oficiale transmise joi seara de operatorul național de sistem și transport al energiei electrica la solicitarea Mediafax arată co rezultă o reducere a consumului total la nivelul SEN în intervalul orar 20 – 22 cu până la aproximativ 300 MW, din 1 august, când România se află în stare de alertă energetică.
Potrivit informării de vineri a Ministerului Energiei, măsurile ar putea fi luate în intervalul orar în care se înregistrează deficit de energie electrică, în următoarea ordine de prioritate:
Limitarea în tranșe a consumului de energie electrică, în intervalul 19:00-23:00, în condițiile stabilite prin Normativul de limitare a consumului de energie electrică, document care include doar operatori economici mari consumatori, și nu vizează consumatorii casnici.
Această hotărâre nu determină automat reducerea consumului și nu obligă Transelectrica să aplice limitări dacă nu sunt întrunite condițiile tehnice care să justifice această măsură. Aplicarea efectivă rămâne dependentă de evaluările tehnice privind starea Sistemului Electroenergetic Național și de necesitatea reală de echilibrare a acestuia. Hotărârea creează cadrul legal necesar pentru utilizarea acestei măsuri de ultimă instanță, dacă analizele tehnice ale Transelectrica vor arăta că celelalte măsuri disponibile nu mai sunt suficiente pentru menținerea funcționării în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național.
Aplicarea efectivă a Normativului, integral sau numai pentru anumite tranșe, va putea fi dispusă de Transelectrica exclusiv în funcție de necesarul real de echilibrare a sistemului și numai pe perioada în care condițiile tehnice o justifică. Consumatorii finali vizați vor fi informați individual, în scris, cu minimum 24 de ore înainte de aplicarea măsurii, cu precizarea momentului începerii, a intervalului de aplicare și a tranșei sau tranșelor activate.
Potrivit Ministerului Energiei, deconectările manuale reprezintă o „măsură excepțională de urgență”. Aceasta este inclusă în hotărârea de Guvern adoptată joi pentru aprobarea Planului de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice, un cadru legal pentru aplicarea unui mecanism, anunțat de premierul interimar de zilele trecute, ca rezervă pentru situația în care măsurile voluntare ale cetățenilor, companiilor și instituțiilor nu sunt suficiente pentru asigurarea stabilității sistemului energetic național.
„În situații excepționale, în care starea Sistemului Electroenergetic Național se deteriorează rapid și nu există timpul necesar pentru aplicarea etapelor administrative anterior menționate sau când măsurile de limitare a consumului nu sunt suficiente, Transelectrica poate aplica măsuri de deconectare manuală, conform Normativului de deconectări manuale aprobat. Această măsură are caracter excepțional și urmărește evitarea unei avarii majore și protejarea funcționării Sistemului Electroenergetic Național. Aplicarea sa intervine numai în condițiile strict prevăzute de procedurile operaționale și de reglementările în vigoare”, a transmis Ministerul Energiei vineri.
De subliniat că după dispariția cauzei care a condus la aplicarea măsurii de limitare a consumului, respectiv după revenirea Sistemului Electroenergetic Național la o stare de funcționare sigură, restricțiile sunt ridicate. „Această precizare nu exclude posibilitatea unor întreruperi accidentale sau tehnice, care pot apărea în rețelele electrice ca urmare a unor incidente locale. Acestea reprezintă însă situații distincte și nu trebuie confundate cu mecanismul planificat de gestionare, în situații speciale, a unui deficit de putere în Sistemul Electroenergetic Național, cum este limitarea în tranșe a consumului unor consumatori industriali”, arată instituția.
Șapte beneficiari ai unui centru privat pentru persoane vulnerabile din județul Neamț au fost transferați de urgență într-un centru al DGASPC, după ce autoritățile au descoperit o serie de nereguli, într-un control comun desfășurat de DSVSA, ISU, ITM, CJPC, IPJ, DSP și AJPIS.
Cei șapte beneficiari au fost anterior dezinstituționalizați din aceeași unitate și au fost relocați temporar în Centrul Păstrăveni, aflat în subordinea DGASPC.
Controlul comun desfășurat de la centrul „Sf. Filip” din localitatea Bistrița, a scos la iveală lipsa autorizațiilor, muncă nedeclarată, condiții precare în bucătărie și nereguli privind securitatea la incendiu.
Potrivit Prefecturii Neamț, în locație au mai fost găsite alte șase persoane pentru care administratorul a susținut că ar fi rudele sale. Autoritățile au solicitat documente care să dovedească gradul de rudenie, însă administratorul trebuie să se prezinte la sediul AJPIS.
Ce nereguli au găsit autoritățile?Potrivit comunicatului transmis de Prefectura Neamț, Bucătăria nu era înregistrată sanitar-veterinar. Activitatea cantinei de la centru a fost oprită încă de joi și până la intrarea în legalitate sau contractarea unei firme de catering. De asemenea, inspectorii DSVSA au amendat centrul de îngrijire cu 5.000 de lei.
Nereguli au fost identificate și de celelalte autorități.
Ba mai mult, în bucătăria centrului inspectorii Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) au găsit insecte, ustensile necorespunzătoare, alimente neetichetate și lipsa informațiilor obligatorii pentru beneficiari.
La centrul privat de îngrijire, două persoane au fost găsite muncind la negru, fără forme legale. . Administratorul a fost convocat la sediul instituției pentru data de 10.08.2026, în vederea finalizării controlului.
Potrivit DSP, centrul nu avea autorizație de funcționare. Inspectorii au amendat centrul cu de 40.000 de lei, dispunând măsuri de intrare în legalitate.
Polițiștii IPJ Neamț au descoperit nereguli în ceea ce privește securitatea centrului pentru vârstnici. Printre acestea se numără lipsa pazei, a sistemelor de alarmă, dar și a unui buton de panică, precum și proceduri de securitate. De asemenea, toate persoanele cazate dețineau viză de reședință la adresa centrului.
În ceea ce-i privește pe cei șase beneficiari cu care administratorul centrului susține că ar fi rudă, acesta a fost chemat la sediul Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Neamț, pentru a dovedi gradul de rudenie, însă acesta nu s-a prezentat. De asemenea, vor analiza și situația celor șapte beneficiari transferați la Centrul Păstrăveni.
Administratorul centrului s-a ales și cu o amendă de 25.000 de lei din partea Inspectoratului pentru Situații de Urgență, pentru că unitatea funcționă fără autorizație de securitate pentru incendiu, dar și fără instalații de protecție împotriva incendiilor.
Parisul găzduiește a 38-a ediție a Campionatelor Europene de Natație, competiție la care participă peste 1.000 de înotători din 52 de țări.
Delegația României este formată din 11 înotători.
În centrul atenției va fi David Popovici, cvadruplu campion european și campion mondial en titre la 100 și 200 m liber.
Potrivit Agenției Naționale pentru Sport, David Popovici poate deveni primul înotător din istoria competiției care leagă trei duble consecutive. Românul a reușit „dubla” 100 m – 200 m liber la ultimele două ediții ale Europenelor, Roma 2022 și Belgrad 2024.
Programul lui David PopoviciProgramul lui David Popovici începe marți 11 august:
-100 m liber
11 august – serii, dimineața
11 august – semifinale, seara
12 august – FINALA, seara
-200 m liber
13 august – serii, dimineața
13 august – semifinale, seara
14 august – FINALA, seara.
Pentru prima dată în istoria Europenelor, sportivii români vor lua startul în toate probele individuale masculine. Lotul României cuprinde 11 înotători:
David Popovici – 100 m și 200 m liber
Patrick Dinu – 50 m liber, 100 m liber și 50 m bras
Denis Popescu – 50 m și 100 m spate, 50 m și 100 m fluture
Vlad Mihalache – 50 m și 100 m fluture
Theodor Proca – 800 m și 1.500 m liber
Robert Badea – 200 m fluture, 200 m și 400 m mixt
Darius Coman – 100 m și 200 m bras, 200 m mixt
Matei State – 200 m spate, 200 m bras, 200 m și 400 m mixt
Eric Andrieș – 200 m și 400 m liber
Alexandru Constantinescu – 50 m, 100 m și 200 m spate
Tudor Iordache – 50 m, 100 m și 200 m spate.
Românii Constantin Popovici și Cătălin Preda, două dintre marile nume ale high-diving-ului mondial, intră și ei în lupta pentru medalii la Paris.
Constantin Popovici, campion mondial în 2023 și campion european la Roma 2022, și Cătălin Preda, vicecampion mondial în 2023 și vicecampion european la Roma 2022, sunt printre sportivii de la care se așteaptă evoluții spectaculoase.
România are reprezentanți și în probele clasice de sărituri în apă: Alexandru Avasiloae, Amelie Foerster, Ioana Cârcu și Nazanin Ellahi.
Campionatele Europene de Natație se văd în România în direct la TVR 1 și TVR Sport.
„Italia nu acceptă ultimatumuri sau solicitări din străinătate în ceea ce privește securitatea națională și controlul frontierelor”, a transmis biroul premierului Giorgia Meloni, potrivit Politico.
Roma a precizat că măsurile vor rămâne în vigoare „cel puțin până la 15 august și, în orice caz, până când riscurile de securitate și terorism pentru Italia vor putea fi complet excluse”.
Autoritățile italiene susțin că în jurul acestei date este așteptat un nou „val migrator” în exclava spaniolă Ceuta.
Controalele au fost introduse după sosirea, săptămâna trecută, a unui număr mare de migranți în Ceuta. Italia a descris Spania drept „o țară prietenă”, dar a transmis că nu intenționează să renunțe deocamdată la măsurile adoptate.
Reacția Romei vine după ce Spania a amenințat cu „măsuri proporționale” dacă Italia nu renunță până pe 9 august la controalele la frontieră.
„Măsura adoptată de guvernul italian este nedreaptă, contrară intereselor Uniunii Europene și discriminatorie față de populația spaniolă”, a transmis guvernul de la Madrid, care a calificat decizia Romei drept „fără precedent”.
Potrivit ISU Sibiu, s-a întâmplat pe strada Valea Aurie din municipiul Sibiu, acolo unde acoperișul unui bloc s-a desprins și a căzut „pe mai multe” mașini parcate.
„La fața locului sunt mobilizate o autospecială de stingere, una de descarcerare, un echipaj SMURD și o autospecială de primă intervenție”, transmite ISU Sibiu.
Potrivit sursei citate, nu au fost victime, dar proprietarii mașinilor s-au ales cu geamurile sparte, dar și alte tipuri de pagube materiale.
Pe strada Valea Aurie din Sibiu, traficul este închis, între străzile Sibiel și Poiana.
„Polițiștii sunt prezenți la fața locului, au restricționat circulația și asigură măsurile de siguranță până la înlăturarea elementelor de construcție și reluarea traficului în condiții de siguranță”, anunță IPJ Sibiu.
Polițiștii le recomandă șoferilor să evite zina și să respecte indicațiile agenților aflați în teren.
Circulația blocată în Argeș, din cauza unui arbore căzutÎn județul vecin, în Argeș, un arbore a căzut șosea în comuna în comuna Stâlpeni. Arborele căzut bloca ambele sensuri de circulație. Pompierii Detașamentul Mioveni au intervenit pentru a-l muta de pe șosea.
„Copacul a fost înlăturat cu ajutorul accesoriilor din dotarea autospecialei de intervenție”, transmite ISU Argeș.
Decizia Moody’s vine la numai o săptămână după ce Fitch Ratings a menținut ratingul suveran al României la „BBB-”, de asemenea ultima treaptă din categoria „investment grade”, cu perspectivă negativă.
Miza este ridicată: la Moody’s, o coborâre cu o treaptă, de la Baa3 la Ba1, ar însemna trecerea ratingului acordat României în categoria speculativă.
În piață și la nivelul autorităților este așteptată însă menținerea ratingului.
Unul dintre principalele argumente ale României în fața Moody’s este îmbunătățirea execuției bugetare, gestionată de Ministerul Finanțelor condus de Alexandru Nazare.
În primul semestru din 2026, deficitul bugetar a coborât la 2% din PIB, de la 3,64% din PIB în perioada similară din 2025, respectiv de la 69,8 miliarde la aproximativ 41 de miliarde de lei. Veniturile statului au crescut cu peste 10%, în timp ce cheltuielile au avansat cu mai puțin de 1% în termeni nominali.
Bolojan, optimist înaintea verdictului Moody’sPremierul interimar Ilie Bolojan a transmis chiar în ziua evaluării că datele privind bugetul arată că măsurile luate pentru reducerea deficitului au început să producă rezultate.
„Execuția bugetară pe primul semestru a confirmat că guvernul a făcut ceea ce a fost necesar și corect. Veniturile au fost colectate mai bine, cheltuielile sunt mai mici, iar deficitul este în scădere”, a transmis Bolojan.
Deficitul bugetar s-a situat la aproximativ 2% din PIB în primele șase luni ale anului, o evoluție semnificativ mai bună decât în perioada similară din 2025. Acest indicator a cântărit și în evaluarea Fitch de la sfârșitul lunii iulie. Agenția estimează pentru întregul an 2026 un deficit de aproximativ 5,9% din PIB.
Situația politică rămâne însă principalul punct vulnerabil. Moody’s avertiza încă de la finalul lunii iunie că incertitudinea politică poate afecta procesul de consolidare fiscală și implementarea reformelor și investițiilor din PNRR. Agenția sublinia atunci că întârzierile în formarea unui guvern stabil ar putea pune în pericol progresele făcute până acum.
România se află la un pas de categoria speculativă la toate marile agențiiRomânia are în prezent ratinguri aflate pe ultima treaptă recomandată investițiilor la cele trei mari agenții internaționale.
Moody’s evaluează România la Baa3, Fitch la BBB-, iar Standard & Poor’s la BBB-. Perspectivele asociate ratingurilor sunt negative.
Fitch a confirmat pe 31 iulie ratingul „BBB-”, însă a atras atenția asupra riscurilor generate de instabilitatea politică și asupra dificultății continuării reducerii deficitului după 2026. Următoarea evaluare importantă, după Moody’s, este cea programată de Standard & Poor’s pentru 2 octombrie.
Verdictul Moody’s este așteptat în cursul serii de vineri.
În cazul statelor europene, deciziile apar frecvent spre finalul serii, în jurul orelor 22:00-24:00, ora României, uneori chiar după miezul nopții. De exemplu, precedenta decizie importantă privind România, din 14 martie 2025, a devenit publică în jurul miezului nopții, ora Bucureștiului.
Ministerul Energiei a emis o alertă timpurie adresată Comisiei Europene și autorităților competente din statele membre UE. Situația de alertă timpurie va dura până când nivelul apei pe Dunăre va ajunge la niveluri care să permită funcționarea în regim de siguranță a Unității 2 a centralei Cernavodă, însă nu mai devreme de 15 august 2026, conform prognozelor meteo, a transmis ministerul.
„În acest moment, nu există un impact negativ asupra pieței interne de electricitate”, precizează sursa citată.
Ministerul Energiei susține că scăderea nivelului Dunării în sectorul Cernavodă, din cauza secetei, a dus la deconectarea Unității 1 a CNE Cernavodă în data de 28 iulie 2026.
„Menținerea și accentuarea condițiilor hidrologice nefavorabile generează riscul indisponibilizării și a Unității 2 Cernavodă, cu consecințe negative asupra funcționării Sistemului Electroenergetic Național”, arată ministerul.
Instituția anticipează o creştere semnificativă a consumului de energie electrică, la vârful de seară acesta putând ajunge până la valori de circa 7.800 – 8.000 MW, comparativ cu valori de circa 7.000 MW înregistrate în perioada dinaintea valului de caniculă.
„Debitul extrem de redus al Dunării este aproape de pragul critic de exploatare în siguranţă a pompelor de răcire ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, respectiv aproape de nivelul critic la care unităţile nucleare trebuie oprite conform procedurilor de siguranţă nucleară. Prognozele debitului Dunării realizate de către Institutul Națonal de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru luna august 2026 indică un debit minim de 1.400 m3/s, debitul mediu prognozat pentru această lună fiind de 1.600 m3/s”, se mai arată în comunicatul Ministerului Energiei.
Parlamentarul susține că legea pe care a promovat-o încă din 2022 și care vizează deblocarea unor investiții hidroenergetice va intra în vigoare „săptămâna viitoare”.
„Legea pe care am inițiat-o încă din 2022 și care permite continuarea hidrocentralelor va intra în vigoare săptămâna viitoare!!! CCR a publicat în MO decizia de respingere a contestării legii care permite continuarea hidrocentralelor începute în trecut și neterminate din cauza condițiilor aberante de mediu impuse prin introducerea lor în zona ariilor protejate”, a transmis Zamfir.
„A venit «Zamfireasca» fatală pentru neomarxiști!”, a mai scris vineri senatorul PSD Daniel Zamfir pe Facebook.
CCR a respins sesizarea lui Nicușor DanCurtea Constituțională a decis pe 24 iunie, cu majoritate de voturi, să respingă ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan. CCR a stabilit că prevederile contestate, precum și legea în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Legea fusese adoptată definitiv de Camera Deputaților pe 15 octombrie 2025, cu 262 de voturi pentru și 33 împotrivă, iar pe 25 octombrie fusese trimisă președintelui pentru promulgare. Nicușor Dan a sesizat CCR pe 12 noiembrie.
Actul normativ permite, în anumite condiții, modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru suprafețele pe care existau, la 29 iunie 2007, proiecte de amenajări hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat și care erau deja începute. Legea introduce și excepții de la evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte legate de securitatea națională și pentru lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a unor capacități energetice existente în arii protejate.
Ce a reclamat Nicușor DanÎn sesizarea transmisă CCR, președintele susținea că legea ar putea permite reducerea limitelor unor arii protejate fără garanțiile de mediu prevăzute de legislația europeană.
Administrația Prezidențială argumenta, printre altele, că reluarea sau modificarea unor proiecte vechi nu poate elimina obligația unei evaluări privind efectele asupra habitatelor și speciilor protejate. Sesizarea invoca inclusiv Directiva Habitate și Directiva Păsări și susținea că legea ar putea încălca obligațiile României rezultate din apartenența la UE.
CCR nu a acceptat însă aceste argumente și a constatat constituționalitatea legii.
Legea a provocat un conflict puternic cu organizațiile de mediuProiectul promovat de Zamfir a fost contestat în ultimii ani de mai multe organizații de mediu. Bankwatch România, Comunitatea Declic, EcoLegal și Eco-Civica susțineau după adoptarea legii că aceasta ar putea afecta 27 de parcuri naționale și naturale și că modificarea limitelor zonelor protejate creează un precedent periculos.
Unul dintre proiectele aflate în centrul disputei este hidrocentrala Răstolița, începută în 1989. În mai 2026, Înalta Curte a menținut suspendarea unei hotărâri de Guvern care permitea scoaterea din fondul forestier a 37,5 hectare de pădure pentru proiect. Organizațiile Declic și Bankwatch susțin că finalizarea hidrocentralei ar avea un impact major asupra ecosistemelor din zonă.
Daniel Zamfir și susținătorii proiectelor hidroenergetice argumentează, în schimb, că România are nevoie de capacități suplimentare de producție și că este absurd ca investiții începute și realizate în proporție importantă înainte ca terenurile respective să primească statut de arii protejate să rămână abandonate.
Legea nu intră însă automat în vigoare prin simpla publicare a deciziei CCR. După ce Curtea a confirmat constituționalitatea, președintele trebuie să o promulge. Constituția prevede un termen de cel mult 10 zile de la primirea deciziei CCR, iar legea intră în vigoare la trei zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial, dacă textul nu stabilește o dată ulterioară.
Încă de la sfârșitul lunii iulie și până joi, procurorii au percheziționat 18 adrese din județele Suceava și Maramureș. Anchetatorii au descins la adrese din Borșa și Vișeu de Sus, dar și din localitatea suceveană Cârlibaba, după cum informează Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În Cârlibaba, anchetatorii au găsit acasă la persoanele vizate o carabină deținută ilegal, 17 cartușe letale, 41 de trofee de vânat și 65 de coarne provenite de la exemplare provenite de la cerb sau căprior.
În orașul Borșa, anchetatorii au descins la 6 adrese, acolo unde au găsit nouă cartușe letale, peste 6.000 de țigarete fără marcaje fiscale, șapte trofee de cerb, dar și altele.
La Vișeul de Sus, polițiștii au percheziționat 4 adrese, acolo unde au găsit 93 de emițătoare de sunet din categoria P1, un articol pirotehnic din categoria F4 și două candele romane din categoria F2, toate interzise la deținere, precum și alte probe.
În urma perchezițiilor, mai multe persoane au fost duse la audieri, iar una dintre acestea a fost reținută pentru 24 de ore. Joi, persoana vizată s-a ales cu măsura controlului judiciar, pentru 60 de zile.
Seceta afectează tot mai grav alimentarea cu apă în România. În 133 de localități din 14 județe au fost introduse restricții în sistemele centralizate, iar alte 92 de localități fără rețele de alimentare cu apă se confruntă cu diminuarea surselor locale. Situația este deosebit de gravă în Bihor, unde 12 stații hidrometrice au înregistrat noi minime istorice ale debitelor.
Deficitul prelungit de precipitații și temperaturile ridicate din ultimele luni pun o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă, avertizează vineri Administrația Națională „Apele Române”.
În prezent, 133 de localități din 14 județe au restricții în alimentarea cu apă prin sistemele centralizate, din cauza diminuării resurselor disponibile. Cele mai afectate sunt județele Neamț, cu 39 de localități, și Bihor, cu 30.
Separat, alte 92 de localități care nu beneficiază de sisteme centralizate de alimentare cu apă sunt afectate de secetă. Locuitorii acestora depind de fântâni și alte surse locale, ale căror rezerve au scăzut. În această categorie, cea mai gravă situație este în Botoșani, unde sunt afectate 55 de localități.
Râuri din Bihor, la niveluri nemaivăzute de zeci de aniDatele hidrologice arată cât de puternică este seceta în vestul țării. La 5 august, 12 stații hidrometrice din județul Bihor înregistrau noi minime istorice ale debitelor.
Pe Crișul Negru, la stația Beiuș, debitul a coborât la 0,500 metri cubi pe secundă, față de precedentul minim de 0,700 mc/s, consemnat în august 2025.
Pe râul Holod, la stația cu același nume, debitul a ajuns la numai 0,004 mc/s, sub precedentul record negativ de 0,025 mc/s.
Situația este și mai severă pe Topa, la Hidișel, unde debitul a coborât la 0,001 mc/s. Precedentul minim, de 0,005 mc/s, data din septembrie 1962, astfel că actuala secetă a doborât un record vechi de aproape 64 de ani.
Tot 0,001 mc/s a fost măsurat și pe Bistra, la Pădurea Neagră, față de precedentul minim de 0,033 mc/s, înregistrat în decembrie 1986.
Bihorul copilăriei lui Ilie BolojanBihorul afectat acum sever de secetă este și județul natal al premierului Ilie Bolojan. Acesta s-a născut și a crescut în satul Birtin, comuna Vadu Crișului, la aproximativ 60 de kilometri de Oradea.
Într-un reportaj publicat de Libertatea în martie 2026, mama premierului, Floarea Bolojan, descria copilăria acestuia într-un peisaj rural strâns legat de apă și de pășunile din zonă.
„O șăzut la vaci. Aveam și bivoli. Merea cu animalele pe câmp, aici, pe râturi la noi”, povestea mama lui Bolojan. În reportaj, termenul „râturi” este explicat drept pășune pe malul apei. Mama premierului își amintea că Bolojan lua cartea cu el chiar și atunci când mergea cu animalele la pășunat.
Satul Birtin, unde a copilărit premierul, aparține comunei Vadu Crișului. Deși nu se află pe maulul răurilor cele mai afectate. Și în acestă zona nivelul a scăzut. În zonă trece Crișul Repede.
Criza apei se vede și pe Dunăre: un nou minim istoricSituația din comunitățile afectate vine în contextul unei crize hidrologice mai ample. Debitul Dunării la intrarea în România a ajuns vineri, 7 august, la 1.400 mc/s, valoare prezentată de autorități drept un nou minim istoric. Prognoza indică o menținere la acest nivel până pe 12 august, urmând ca din 13 august să înceapă o creștere ușoară.
La Cernavodă, nivelul Dunării a continuat, de asemenea, să scadă. Autoritățile desfășoară lucrări și intervenții pentru menținerea debitelor necesare în zona Centralei Nuclearoelectrice.
Apele Române le cere românilor să reducă risipaAdministrația Națională „Apele Române” anunță că monitorizează permanent situația hidrologică și că lucrează împreună cu autoritățile locale și operatorii regionali de apă pentru gestionarea efectelor secetei.
Instituția face apel la populație să folosească apa cât mai rațional, în special în comunitățile în care resursele au scăzut semnificativ.
„Fiecare litru de apă economisit contează”, este mesajul transmis de Apele Române în contextul agravării secetei.
Alianța pentru Unirea Românilor a trimis vineri, 7 august, două legi importante de care depind banii din PNRR. Legea biodiversității și acordul pentru împrumuturi cu compania americană au fost votate joi de Senat, unde au obținut majoritatea necesară pentru a trece de legislativ.
Cele două propuneri au primit voturi de la PNL, PSD, USR și UDMR, iar opoziția a votat împotriva ambelor proiecte.
Începând de vineri, legile trec prin testul constituționalității. Termenul de pronunțare al CCR încă nu a fost stabilit, dar dacă vor reuși să îl treacă, ele ar trebui promulgate de Nicușor Dan până la finalul lunii august, altfel România riscă să piardă aproape un miliard de euro.
Legea privind biodiversitatea a fost inițial o strategie adoptată de Guvern, însă a fost anulată și trimisă în Parlament la presiunile PSD, cu pretextul aceleiași amenințări: sesizarea la CCR.
Administrația Prezidențială a anunțat vineri că Nicușor Dan a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative,
Legea a fost trimisă în 4 mai la președinte pentru promulgare. Șeful statului a formulat o obiecție de neconstituționalitate, însă aceasta a fost respinsă de CCR.
De ce e necesară reexaminareaControlul de constituționalitate și reexaminarea legii sunt însă instrumente constituționale distincte, arată Administrația Prezidențială.
Nicușor Dan arată în cerere că Legea urmărește protejarea vieții și integrității persoanelor și reducerea pagubelor produse de urși. „Tocmai importanța acestui obiectiv impune însă un mecanism care să fie, simultan, eficient pentru comunități, aplicabil în teren, verificabil de autorități și compatibil cu obligația de protecție strictă a speciei. În forma transmisă la promulgare, unele dintre soluții nu oferă garanțiile operaționale necesare pentru atingerea acestui echilibru, motiv pentru este necesară reexaminarea legii”, arată președintele.
Ce modificări vrea președintelePreședintele cere ca împușcarea preventivă a urșilor să vizeze doar exemplarele care reprezintă un pericol real pentru oameni, pe baza unor criterii clare și verificabile înainte de recoltare. Totodată, solicită reguli suplimentare pentru protejarea ariilor naturale și interzicerea transferului cotelor fără o nouă evaluare științifică.
Nicușor Dan consideră că aceleași cote de intervenție nu ar trebui aplicate automat în 2026 și în 2027, fără o nouă evaluare a populației de urși și a conflictelor produse. El solicită recalcularea cotelor pe baza datelor actualizate și a rezultatelor din acest an.
Șeful statului propune crearea unui registru electronic național care să înregistreze în timp real fiecare exemplar recoltat și să împiedice depășirea cotelor aprobate. Sistemul ar urma să permită monitorizarea permanentă și verificarea activităților de către autorități.
Împușcarea femelelor cu puiPreședintele susține că interdicția de a împușca femelele cu pui mai mici de doi ani este greu de aplicat în teren, deoarece vârsta puilor nu poate fi stabilită cu exactitate. El susține că protecția ar trebui să vizeze toate femelele însoțite de pui sau, dacă se menține criteriul de vârstă, să se stabilească prin lege indicatorii utilizați, persoana care certifică îndeplinirea condiției, documentarea prealabilă, răspunderea pentru eroare și regula potrivit căreia, în caz de incertitudine, recoltarea nu se realizează.
Cererea de reexaminare solicită clarificarea sancțiunilor pentru încălcarea noilor reguli și completarea obligațiilor de raportare și control. De asemenea, răspunderea ar trebui să îi vizeze atât pe cei care efectuează recoltarea, cât și pe cei care o coordonează sau o validează.
Nicușor Dan cere ca nivelurile anuale de prevenție să nu fie stabilite doar pe baza studiului genetic al populației de urși, ci și în funcție de evoluția conflictelor, mortalitatea speciei și alte date actualizate. El propune, totodată, o procedură mai transparentă și validare științifică independentă.
Propunerea vine înaintea comemorării a 70 de ani de la tragedia de la Marcinelle, din Belgia.
La 8 august 1956, 262 de muncitori de 12 naționalități au murit într-un incendiu izbucnit la mina de cărbune Bois du Cazier. Mulți dintre ei erau italieni veniți în Belgia pentru un trai mai bun.
„Toți cei care merg la serviciu trebuie să se întoarcă acasă în siguranță. Acesta este cel mai important angajament pe care îl avem față de angajați. Nu s-a schimbat de la accidentul de la Marcinelle și nici responsabilitatea noastră de a-l respecta”, a transmis Roxana Mînzatu.
8 august, zi europeană în memoria victimelor accidentelor de muncăVicepreședintele executiv al Comisiei Europene a precizat că inițiativa vine în urma solicitărilor formulate de Parlamentul European și de mai multe state membre.
„Am propus instituirea unei Zile europene anuale în memoria victimelor accidentelor de muncă. Aceasta va fi observată anual pe 8 august”, a declarat Mînzatu.
Potrivit acesteia, ziua nu va fi dedicată doar victimelor tragediei de la Marcinelle sau ale altor accidente grave de muncă, ci va reprezenta și un prilej pentru reafirmarea angajamentului UE privind prevenirea accidentelor de muncă.
„Aceasta va fi o ocazie anuală de a reînnoi angajamentul Europei față de prevenire și de a reafirma ambiția noastră de a elimina accidentele de muncă și decesele profesionale, în fiecare sector și în fiecare stat membru”, a afirmat oficialul european.
Peste 3.000 de oameni mor anual în accidente de muncă în UERoxana Mînzatu a precizat că, în fiecare an, peste 3.000 de lucrători își pierd viața în accidente de muncă în Uniunea Europeană, iar peste 170.000 mor, potrivit estimărilor, din cauza bolilor profesionale.
Aceasta a arătat că, în pofida progreselor înregistrate în reducerea deceselor la locul de muncă, condițiile de muncă sigure și sănătoase rămân o preocupare importantă și sunt consacrate atât în Tratatul UE, cât și în Pilonul european al drepturilor sociale.
„Sper că statele membre, partenerii sociali și cetățenii ni se vor alătura în modelarea acestei zile în ceea ce ar trebui să fie: un act de comemorare de durată și o promisiune reînnoită pentru fiecare lucrător din Europa”, a subliniat Roxana Mînzatu.
Marți au izbucnit violențe în orașul Thetford, în urma cărora au fost avariate proprietăți și distruse garduri, în timp ce unii au încercat să pătrundă cu forța în locuințe, a declarat Poliția din Norfolk, potrivit Euronews.
Tulburările au început după ce a fost publicată online o listă cu proprietăți despre care se susține că ar avea legături cu proprietari care dețin contracte guvernamentale pentru găzduirea solicitanților de azil.
De ce au protestat britanicii?Protestele au loc pe fondul reacțiilor negative la propunerea guvernului de a transforma fosta bază aeriană militară RAF Barnham – situată chiar în apropierea localității Thetford – în centru de cazare pentru persoanele care solicită azil în Marea Britanie.
Potrivit ministerului de Interne al Marii Britanii, locația ar urma să fie utilizată pentru cazarea bărbaților adulți necăsătoriți cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani.
În incidentele violente de miercuri seara, un polițist a fost lovit cu o piatră, iar o altă polițistă a fost „mușcată grav”. De asemenea, un al treilea om al legii a fost scuipat.
Miercuri, trei bărbați au fost arestați. Unul dintre aceștia, în vârstă de 68 de ani a venit la protest cu o bâtă de lemn și a fost a fost acuzat de deținere de armă ofensivă.
Ceilalți doi, cu vârste de 40 și 49 de ani au fost arestați, joi.
Norfolk Police launch a dramatic operation…to disperse a group of men for throwing eggs at a migrant HMO pic.twitter.com/SRwtr60jxD
— Scott Hussey (@CllrScottHussey) August 6, 2026
Forțele de ordine susțin un protest pașnic
Potrivit declarațiilor date de Poliție, primul a fost arestat sub suspiciunea de incitare la ură rasială, al doilea a fost arestat pentru că venise la protest băut și a tulburat liniștea și ordinea publică, iar al treilea a fost arestat că nu a furnizat datele sale de identitate poliției atunci când oamenii legii i-au cerut acest lucru.
Joi, adjunctul șefului poliției din Norfolk, Julie Dean, a declarat că forțele de ordine „vor facilita și susține întotdeauna dreptul la protest pașnic”. Aceasta a mai precizat că recunoaște că „ pot avea opinii și sentimente puternice cu privire la anumite probleme”.
„Cu toate acestea, indiferent cât de puternice sunt aceste opinii, nu este loc pentru violență, intimidare sau comportament infracțional”, a declarat Dean.
„Nu vom rămâne pasivi și nu vom permite ca violența să aibă loc, indiferent dacă aceasta este îndreptată împotriva membrilor publicului, a locuitorilor din zonă sau a ofițerilor de poliție care își îndeplinesc îndatoririle”, a conchis femeia.
Sondajul Gallup realizat în parteneriat cu Edward Jones, o firmă de servicii financiare, arată că aproximativ unul din cinci americani care au solicitat sfaturi financiare în ultimul an au apelat la AI.
Însă, în rândul adulților americani în general, doar trei din zece spun că au foarte multă sau cel puțin o oarecare încredere în capacitatea AI de a oferi sfaturi privind gestionarea banilor.
Sondajul, care a fost realizat în primăvară și a analizat opiniile adulților cu vârsta de cel puțin 21 de ani, a evidențiat o discrepanță între resursele în care americanii au încredere pentru sfaturi financiare și cele pe care se bazează efectiv.
Aproximativ 8 din 10 adulți din SUA au cel puțin „o oarecare” încredere în consilierii financiari, însă doar aproximativ o treime dintre cei care au căutat sfaturi financiare au apelat la un profesionist.
Cei mai mulți dintre respondenți, 73%, au spus că s-au bazat pe propriile cercetări pe internet.
Sfaturile specialiștilorPe măsură ce utilizarea AI crește, experții financiari spun că utilizatorii ar trebui să fie precauți în a avea încredere deplină în aceste instrumente.
Utilizarea AI ca instrument pentru învățare și combinarea ulterioară a cunoștințelor cu alte surse de încredere poate fi cea mai bună modalitate de a interacționa cu instrumentele de îndrumare financiară noi și tradiționale, spune Taha Choukhmane, profesor asociat la Sloan School of Management din cadrul MIT.
„Dacă sunteți interesați să aflați ce este bursa de valori sau care este diferența dintre un fond mutual și un fond indexat, utilizarea IA pentru a explica aceste concepte poate fi foarte utilă, deoarece le permite oamenilor să profite la maximum de aceste metode”, a spus specialistul.
Choukhmane recomandă, de asemenea, să se solicite IA-ului să furnizeze referințe către surse de încredere pentru a verifica informațiile oferite.
De unde își iau oamenii sfaturile financiareSondajul a relevat că majoritatea americanilor au căutat îndrumare financiară din cel puțin o sursă în ultimul an.
Pe lângă cei care au declarat că au apelat la cercetări pe internet, la consilieri financiari sau la IA, 35% s-au adresat unui părinte, frate sau soră sau unei rude, în timp ce 26% au obținut informații din știri, mass-media sau rețelele sociale.
Aproximativ 2 din 10 au declarat că au apelat la un prieten, la un autor sau la un influencer, iar un număr mai mic s-a bazat pe angajator, pe furnizorul planului de pensii, pe un robo-consilier, pe un profesor sau pe un cadru didactic universitar.
Generațiile mai tinere sunt mai predispuse să declare că au folosit IA pentru sfaturi financiare, în timp ce adulții mai în vârstă sunt mai predispuși să fi apelat la un consilier financiar profesionist.
