MediaFax.ro

Oseguera Cervantes – „El Mencho” – a fost reperat într-o regiune turistică din vecinătatea localității Tapalpa, situată în statul Jalisco. S-a întâmplat în urma monitorizării de către serviciile secrete mexicane a unei persoane apropiate de una dintre iubitele sale, arată Il Post.

Conform declarațiilor oficiale, autoritățile au urmărit femeia respectivă până la o cabană izolată. Acolo, aparatele de zbor ale armatei, au imortalizat scena în care un bărbat o îmbrățișa în timp ce aceasta cobora din autovehicul. Individul a fost recunoscut ca fiind șeful organizației Cártel de Jalisco Nueva Generación.

Tapalpa reprezintă o destinație populară pentru turiști. Localitatea numără aproximativ 20.000 de locuitori permanenți și atrage mii de vizitatori în fiecare sfârșit de săptămână. În acel weekend, „El Mencho” se număra printre aceștia.

Sâmbătă, autoritățile au dislocat șase elicoptere militare în statele învecinate, măsură menită să prevină scurgerile de informații. În operațiune au fost angrenate trupe speciale aparținând armatei terestre și marinei. Ele au fost asistate de tehnologie aeriană fără pilot și de vehicule blindate de luptă.

Duminică, în zorii zilei, forțele de ordine mexicane au declanșat atacul. Oseguera a dispus ca o parte din subordonați să rămână să apere locuințele unde se cazase, în timp ce el s-a refugiat în pădure alături de alți patru complici.

Prima confruntare armată a fost violentă; un aparat de zbor militar a suferit avarii și a fost nevoit să efectueze o aterizare forțată. Ulterior, militarii l-au încercuit pe șeful cartelului într-o zonă forestieră. În urma unui nou schimb intens de focuri, „El Mencho” și doi dintre aghiotanții săi au fost capturați în stare critică și au decedat în timpul evacuării aeriene. Ceilalți doi au fost luați în custodie vii.

22 Februarie 2026, Mexic, Mexico City: Membri ai forțelor speciale ale Gărzii Naționale și Secretaria de Seguridad Ciudadana. Foto: Félix Márquez/dpa

Per total, acțiunea a durat aproximativ cinci ore. Doi membri ai forțelor armate au suferit răni.

Claudia Sheinbaum, președinta statului mexican, împreună cu ministrul apărării Ricardo Trevilla Trejo, au precizat că acțiunea a profitat de asistența oferită de agențiile de informații din Statele Unite, cu toate că americanii nu s-au implicat direct în intervenție.

Informațiile referitoare la implicarea Washingtonului rămân puține la număr. Conform unor surse citate de agenția Reuters, o nouă structură militară americană denumită Joint Interagency Task Force-Counter Cartel ar fi permis transferul de date între cele două țări.

Decesul lui „El Mencho” a provocat reacții extrem de agresive în diverse zone ale Mexicului. Au fost incendiate automobile și drumurile au fost blocate de către membrii ai CJNG. Situația s-a stabiliziat treptat în ultimele ore.

Violențe izbucnite în Mexic după moartea lui El Mencho”, conducătorul cartelului Jalisco Nueva Generación (CJNG). Foto: Diana Marquez/Xinhua/ABACAPRESS.COM

Neutralizarea șefului organizației reprezintă unul dintre cele mai semnificative succese împotriva criminalității organizate din Mexic din ultima perioadă, rămânând însă nesigur dacă acest eveniment constituie și o reacție la presiunile tot mai mari exercitate de administrația americană în materie de luptă antidrog.

Hotărârea adoptată în ședința de Guvern de marți permite menținerea drepturilor prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă, inclusiv acordarea tichetelor de masă pentru întregul personal pe parcursul anului 2026, cu aplicare inclusiv pentru luna ianuarie.

Memorandumul fusese prezentat în primă lectură în ședința de Guvern de joi, 19 februarie, de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a explicat că, în cele mai reci zile din această iarnă, producția companiei din Oltenia a fost decisivă pentru funcționarea în siguranță a sistemului energetic.

„Din punctul meu de vedere, este un pas necesar și firesc, în contextul în care, în cele mai geroase zile din această iarnă, ne-am bazat pe producția de la CE Oltenia pentru a susține Sistemul Energetic Național”, a transmis ministrul. El a precizat că tichetele de masă vor fi acordate întregului personal CEO și că, imediat după aprobarea Memorandumului, sumele aferente vor fi încărcate pe cardurile salariaților.

„Prin exceptarea Societății Complexul Energetic Oltenia SA de la aplicarea prevederilor art. XL și art. XLI din Legea 296/2023, activitatea societății nu va fi perturbată, fiind înlăturat riscul unor posibile litigii de muncă pentru revendicarea drepturilor prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă și în contractele individuale de muncă”, a comunicat Executivul.

Decizia Guvernului vine în contextul în care art. XL și art. XLI din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung impun restricții asupra unor cheltuieli cu personalul la instituțiile publice și companiile de stat, inclusiv limitări privind acordarea anumitor beneficii salariale. În lipsa unei exceptări, aceste prevederi ar fi putut afecta acordarea tichetelor de masă.

La discuțiile sindicaliștilor cu premierul Ilie Bolojan, reprezentanții Complexului Energetic Oltenia au prezentat un set de măsuri de eficientizare, optimizare și reorganizare care urmează să fie aplicate în 2026, în vederea redresării societății.

Potrivit informării Executivului, „totalul economiilor în anul 2026 la nivelul societății, în urma aplicării măsurilor de eficientizare, reorganizare și disponibilizare, va fi de circa 440 de milioane de lei”.

Interviurile pentru conducerea DIICOT se desfășoară pe parcursul a două zile, având în vedere numărul mare de candidați.

Astăzi, începând cu ora 9.30, se desfășoară doar audierile pentru funcția de procuror șef DIICOT.

Prima care va fi audiată de comisie va fi Ioana Bogdana Albani, fostul procuror şef adjunct al Direcției.

A doua audiere va fi a actualului procuror șef al DIICOT, Alina Albu, care și-a depus candidatura pentru un nou mandat la șefia DIICOT.

În cursa pentru funcția de procuror șef DIICOT a intrat și Antonia Diaconu – șefa DIICOT Pitești, care va susține interviul de la ora 12.30

A patra candidatură pentru șefia DIICOT este a actualului procuror Miron Codrin Horațiu – șeful ST Timișoara al DIICOT.

A cincea candidatură, care va susține interviul de la ora 15.30, este cea a procurorul militar Bogdan Pîrlog, de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucuresti, care și-a depus candidatura și pentru funcția de procuror șef al DIICOT și pentru șefia DNA.

Cei 5 candidați pentru șefia DIICOT susțin interviurile în fața comisiei de interviu de la ministerul Justiției, după ce și-au depus proiectele de management pentru funcțiile de conducere respective.

Candidaturile pentru funcțiile de procuror șef adjunct DIICOT vor fi audiate joi, pe parcursul întregii zile.

În perioada 23 și 26 februarie 2026 sunt susținute interviurile în fața comisiei de către candidații care s-au înscris pentru funcțiile de procuror șef și procuror șef adjunct al Parchetului General, DNA și DIICOT.

Pe 2 martie 2026 – vor fi afișate rezultatele selecției realizate de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.

Tot pe 2 martie 2026 – vor fi transmise de ministrul Justiției propunerilor motivate către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vederea emiterii avizului consultativ motivat pe candidaturi. Potrivit legii, CSM are la dispoziție 30 de zile să transmită avizul către ministru.

În cazul unui aviz pozitiv de la CSM, Ministrul Justiției trimite propunerile către Președintele României, Nicușor Dan.

În cazul unui aviz negativ de la CSM, Ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit avizul negativ, poate continua cu aceeași propunere sau o poate retrage, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii inițiale.

Președintele României poate refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului.

Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției.

Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.

În special în zonele de munte, stratul de zăpadă depus pe carosabil a impus intervenția utilajelor de deszăpezire.

Potrivit Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași, „a nins abundent în zona montană a județului Suceava, unde circulația s-a desfășurat în condiții de iarnă”. Secția Drumuri Naționale Câmpulung Moldovenesc a intervenit pe sectoarele afectate, împrăștiind material antiderapant și acționând pentru îndepărtarea zăpezii de pe carosabil.

În Pasul Palma, pe DN 17A, unde viscolul ridică frecvent troiene, utilajele de deszăpezire au curățat constant carosabilul pentru ca șoferii să poată circula în siguranță. Reprezentanții DRDP Iași au precizat că „traficul pe acest sector se desfășoară în condiții de iarnă, pe fondul ninsorii abundente” și le-au recomandat șoferilor să circule cu prudență.

Pe parcursul zilei, intervențiile au continuat pe drumurile naționale din zona montană a județului. „Pe anumite sectoare se circulă cu dificultate, carosabilul fiind umed și acoperit cu zăpadă frământată, tratată cu material antiderapant”, au precizat drumarii.

Meteorologii au emis avertizări de vreme severă pentru zona Moldovei, anunțând viscol puternic, zăpadă troienită și vizibilitate redusă în zona montană. Începând de miercuri dimineață, intră în vigoare un nou cod galben, de această dată pentru intensificări ale vântului, valabil în 25 februarie, între orele 10.00 și 20.00.

Avertizarea vizează cea mai mare parte a Moldovei, precum și local Transilvania, vestul și sud-vestul Olteniei și nordul Dobrogei, unde vântul va atinge viteze de 50–70 km/h.

Autoritățile ieșene le recomandă șoferilor să plece la drum doar dacă este necesar, să își echipeze corespunzător autovehiculele pentru sezonul rece și să adapteze viteza la condițiile de trafic.

Noile saloane VIP vor avea peste 600 de metri pătrați și vor fi amplasate în terminalul de plecări: unul în zona Schengen și celălalt în zona Non-Schengen. Companiile interesate pot depune oferte pentru unul sau pentru ambele spații, iar contractele vor fi încheiate pe o perioadă de 10 ani.

Potrivit operatorului aeroportuar, noile spații vor integra „soluții moderne de amenajare”, zone dedicate relaxării, oferte gastronomice adaptate diversității pasagerilor și facilități digitale menite să îmbunătățească experiența de călătorie.

Procedura de atribuire se desfășoară în cadrul unei competiții organizate la Bursa Română de Mărfuri.

Directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), Bogdan Mîndrescu, a precizat că proiectul deschide „un nou capitol al serviciilor oferite de Business Lounge-urile Aeroportului Henri Coandă”. Oficialul a descris inițiativa drept „o experiență premium care va răspunde exigențelor pasagerului modern”.

Potrivit companiei, „demersul face parte dintr-un proces mai amplu de modernizare a aeroportului, prin care compania urmărește creșterea calității serviciilor și diversificarea ofertei comerciale, astfel încât Aeroportul Otopeni să devină un reper regional în zona serviciilor aeroportuare premium”.

Bogdan Ivan a reprezentat oficial România la Transatlantic Gas Security Summit, un summit ministerial organizat marți la Washington, unde a semnat, alături de reprezentanți ai Statelor Unite și ai mai multor state din Europa Centrală și de Est, o declarație comună pentru consolidarea securității aprovizionării cu gaze naturale în regiune.

Ministrul Energiei a subliniat în postările de pe rețele sociale că, dacă proiectul Coridorului Vertical este dus la capăt, companiile românești ar putea obține venituri sau profituri de până la sute de milioane de euro anual. Vorbind despre venituri suplimentare sau profituri anuale, oficialul român a avansat estimări cuprinse între 250 și 500 de milioane de euro.

„Dacă ducem la capăt proiectul de tranzit al gazelor, companiile românești pot obține venituri suplimentare anuale de până la 500 milioane de euro”, a transmis Ivan.

Coridorul Vertical este un proiect regional care leagă rețelele de gaze din sudul Europei de cele din centrul continentului, pe direcția Grecia – Bulgaria – România – Ungaria, cu posibilitate de extindere spre Slovacia și Ucraina. Practic, este o „autostradă” de conducte existente și modernizate, care permite gazelor să circule de la sud la nord, nu doar din est spre vest, cum se întâmpla în mod tradițional.

Prin acest sistem, gazele pot ajunge în regiune din terminalele de gaz natural lichefiat din Grecia, unde sunt aduse pe mare din state precum SUA sau Qatar, dar și din zona Mării Caspice, din Azerbaidjan. În același timp, coridorul poate transporta gaz extras din Marea Neagră sau din alte surse europene, facilitând schimburile între statele din regiune.

Importanța proiectului este legată de lecțiile ultimelor crize energetice. „Vulnerabilitățile din 2006, 2009, 2014 și după 2022 au arătat că dependența de o singură sursă nu este o opțiune. Diversificarea rutelor și integrarea regională înseamnă stabilitate economică și putere de negociere mai mare”, a explicat Ivan.

Declarația comună semnată de România în cadrul summitului transatlantic promovează diversificarea rutelor și surselor de aprovizionare cu gaze, consolidarea interconectărilor regionale între statele din Europa Centrală și de Est, precum și întărirea cooperării transatlantice în domeniul securității energetice.

Potrivit ministrului, „energia nu mai e doar despre resurse, ci despre putere economică, competitivitate și independență strategică”, iar „România își consolidează astfel poziția de hub regional – cu beneficii directe pentru economie și pentru firmele românești”.

În industria prelucrătoare, companiile care investesc în sectoare ce contribuie la reducerea deficitului comercial vor putea beneficia de granturi sau credite fiscale acordate pe o perioadă de până la șapte ani. Obiectivul este stimularea producției interne și diminuarea dependenței de importuri în domenii considerate strategice.

Un pilon important îl reprezintă schema „TECH-UP România”, dedicată cercetării și tehnologiilor înalte. Proiectele eligibile pot primi granturi cumulate cu o deducere de 200% a cheltuielilor pentru active corporale și necorporale, ceea ce reduce baza impozabilă la impozitul pe profit. Valoarea investițiilor trebuie să fie cuprinsă între 5 și 50 de milioane de lei.

Autoritățile susțin că programul este conceput pentru a ajuta firmele inovatoare să transforme mai rapid rezultatele cercetării în produse comercializabile și să accelereze adoptarea tehnologiilor de frontieră.

În paralel, pachetul prevede o structură de sprijin dedicată industriei de apărare, gestionată de Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei. Sunt vizate planuri de investiții cu o valoare minimă de 10 milioane de lei, care urmăresc modernizarea capacităților industriale și stimularea producției interne de echipamente și tehnologii cu utilizare în domeniul apărării.

De asemenea, sunt prevăzute scheme de finanțare pentru investiții în materiile prime critice și în tehnologiile „zero net”, în acord cu „cadrul european privind aprovizionarea sigură și durabilă cu materii prime critice”.

Proiectele eligibile trebuie să aibă o valoare minimă de 75 de milioane de lei și pot viza atât valorificarea resurselor minerale, cât și producția de componente sau produse finale bazate pe tehnologii cu emisii reduse. Schema este aliniată obiectivelor europene privind tranziția industrială și reducerea dependențelor externe.

Pachetul include și scheme dedicate turismului și inovării digitale, care urmăresc modernizarea infrastructurii turistice și accelerarea digitalizării în antreprenoriat. Programele vizează atât investiții în capacități turistice și servicii conexe, cât și sprijin pentru companiile care adoptă soluții digitale și tehnologii moderne în activitatea curentă.

Aceste instrumente vor fi administrate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

„Construim un ecosistem care să atragă proiecte strategice majore și să reducă dependența de importuri”, a explicat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, subliniind că direcția generală este orientată spre consolidarea competitivității industriale și tehnologice, în limitele cadrului european privind ajutorul de stat.

Ministerul Finanțelor va pune la dispoziția BID suma de 1 miliard de lei în anul 2026, pentru implementarea de scheme de garantare și crearea de fonduri de investiții destinate finanțării proiectelor strategice. Banca va putea interveni în numele și în contul statului, în baza unor mandate aprobate prin hotărâre de Guvern, pentru susținerea sectoarelor prioritare.

În pachet sunt incluse și modificări care vizează Legea nr. 411/2004, astfel încât Banca de Investiții și Dezvoltare să poată participa, alături de stat, la fonduri private de investiții. Măsura urmează „să contribuie la creșterea gradului de siguranță a plasamentelor fondurilor de pensii administrate privat și la susținerea finanțării economiei naționale, prin stimularea investițiilor pe termen lung”, a transmis ministerul.

Un miliard de lei va fi transferat și către Exim Banca Românească, în calitate de Agenție pentru Credite la Export. Fondurile sunt destinate susținerii creditelor la export și tranzacțiilor internaționale.

Potrivit oficialilor Ministerului Finanțelor, suplimentarea capitalului Exim ar urma să atragă finanțare privată și să contribuie la reducerea deficitului comercial.

Persoanele fizice vor putea deduce investițiile în acțiuni sau ETF-uri în limita a 400 de euro pe an, deducere menită să încurajeze participarea populației la piața de capital.

În același timp, companiile care se listează la bursă vor beneficia de o deducere de 50% a cheltuielilor de admitere la tranzacționare în primul an, reducând costurile asociate listării.

Autoritățile mizează pe atragerea unui număr mai mare de investitori individuali și pe creșterea finanțării companiilor prin bursă, considerată o alternativă la creditarea bancară.

Programul „Investim Acasă”, cu un buget de 100 milioane de euro pentru perioada 2026–2029, este destinat românilor din diaspora care doresc să deschidă afaceri în România. Beneficiarii vor putea primi granturi de până la 20.000 de euro, dar și garanții de stat pentru creditele contractate.

Pe lângă finanțarea nerambursabilă, programul prevede și alte forme de sprijin, precum credite fiscale, bonificații de dobândă sau aport la capital, în funcție de structura proiectului.

Sunt eligibile start-up-urile înființate de cetățeni români din străinătate care își mută activitatea în România și investesc în domenii productive sau servicii cu valoare adăugată ridicată. Proiectele trebuie să fie susținute de un plan de afaceri și să includă angajamentul menținerii investiției și a locurilor de muncă pentru o perioadă minimă.

Ministerul Finanțelor estimează că programul ar putea mobiliza investiții de aproximativ 250 de milioane de lei în economie, prin efectul de antrenare al garanțiilor acordate prin Banca de Investiții și Dezvoltare.

Măsurile fac parte din pachetul mai amplu de relansare economică adoptat de Guvern, care urmărește creșterea investițiilor interne, modernizarea economiei și reducerea dependenței de importuri.

Potrivit Ministerului de Finanțe, plătitorii de impozit pe profit, microîntreprinderile și persoanele fizice care depun Declarația Unică vor beneficia de o reducere de 3% din impozitul datorat pentru anul 2025, dacă își achită obligațiile fiscale până la 15 aprilie 2026.

Măsura a fost prezentată de autorități drept un stimulent pentru disciplina fiscală și pentru plata anticipată a obligațiilor bugetare.

În plus, începând din martie 2026, Declarația Unică va fi precompletată automat în Spațiul Privat Virtual (SPV), măsură care are ca scop simplificarea procedurilor și reducerea birocrației pentru contribuabili, a transmis ministerul.

Executivul a majorat și plafonul pentru aplicarea TVA la încasare, la 5 milioane de lei în 2026 și 5,5 milioane de lei în 2027. Astfel, firmele vor putea plăti TVA doar după încasarea facturilor. Autoritățile susțin că această modificare va reduce presiunea pe fluxurile de numerar ale companiilor, în special în cazul firmelor care se confruntă cu întârzieri la plată.

Regimul microîntreprinderilor este, de asemenea, flexibilizat. Termenul pentru angajarea unui salariat în cazul firmelor nou-înființate este extins de la 30 la 90 de zile.

Totodată, în situația în care microîntreprinderea are un singur angajat, iar contractul acestuia încetează, ieșirea din regimul fiscal specific nu se va mai produce automat în același trimestru, ci începând cu trimestrul următor celui în care nu a fost îndeplinită condiția.

Actul normativ mai prevede că vânzările ocazionale de utilaje nu vor mai fi incluse în plafonul de 100.000 de euro care determină trecerea la impozitul pe profit, iar plafonul pentru încadrarea bunurilor ca mijloace fixe este majorat de la 2.500 la 5.000 de lei, ceea ce permite deducerea directă a cheltuielilor și simplificarea evidenței contabile.

„Guvernul reconfirmă că prioritatea zero este transformarea structurală a economiei. Mixul de măsuri adoptate generează efecte concrete pentru populație și mediul de afaceri, începând chiar din acest an”, a precizat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Actul normativ face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri de relansare economică și stimulare a investițiilor, adoptat în aceeași ședință de Guvern.

Bayer Leverkusen a remizat acasă, 0-0, cu Olympiacos, rezultat suficient pentru calificare după 2-0 în prima manșă. Tot în play-off, Newcastle United a învins-o pe Qarabağ FK cu 3-2 și a închis dubla la un categoric 9-3 la general.

A fost final de drum european pentru Inter, finalistă în ediția precedentă a Ligii Campionilor. Pe stadionul Giuseppe Meazza din Milano, italienii au început curajos și au controlat prima parte, cu numeroase lovituri de colț și ocazii la poarta apărată de Nikita Haikin.

Momentul decisiv a venit în repriza secundă, când o eroare gravă comisă de Manuel Akanji în defensiva gazdelor a dus la deschiderea scorului pentru oaspeți. Jens Petter Hauge a profitat și a marcat, iar ulterior Hakon Evjen a făcut 2-0, ducând scorul cumulat la 5-1 și tranșând practic calificarea.

Inter a redus din diferență pe final, în urma unui corner. Reușita nu a schimbat însă soarta dublei, iar formația lui Chivu a părăsit competiția încă din play-off.

Germanii au gestionat avantajul obținut în Grecia și au obținut o remiză albă suficientă pentru calificare. Olympiacos a încercat să preseze încă din start, însă defensiva lui Leverkusen a rezistat, iar scorul din tur a fost decisiv.

Leverkusen merge astfel în optimile de finală.

După 6-1 în prima manșă, Newcastle a controlat și returul de pe teren propriu. Englezii au deschis rapid scorul și au mai punctat o dată în prima parte, iar dubla a fost practic închisă.

Qarabag a încercat să revină în repriza secundă, însă victoria cu 3-2 a gazdelor a confirmat diferența clară dintre cele două echipe. Newcastle ajunge în optimi cu 9-3 la general.

Tragerea la sorți pentru optimile Ligii Campionilor este programată vineri, 27 februarie, de la ora 14.00, ora României.

„Brâncuși se fărâmă sub iresponsabilitatea autorităților din Primăria Târgu Jiu. Se rup bucăți din istoria noastră”, a scris marți pe rețelele sociale Iani Gârbaciu, subprefectul județului Gorj. El a explicat că o bucată din Ansamblul realizat de Constantin Brâncuși s-a desprins și că situația ar fi fost ținută ascunsă timp de mai multe zile.

„Am aflat și eu aseară (luni, 23 februarie 2026 n.r), cu stupoare, faptul că acum nouă (9!) zile, pe 16 februarie, o bucată de 15 cm din banca de piatră, parte a Ansamblului “Calea Eroilor”, patrimoniu UNESCO, s-a desprins, iar timp de patru zile, acest lucru a fost ascuns cu bună știință de către Primăria Târgu Jiu și Centrul Brâncuși, fără ca Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului, Poliția sau Comitetul UNESCO să fie anunțate, așa cum obligațiile legale impuneau în mod clar”, a făcut cunoscut Gârbaciu.

Potrivit acestuia, fragmentul desprins „nu a fost securizat conform niciunui protocol de intervenție stabilit pentru monumente de patrimoniu mondial”, ci „a fost ridicat și depozitat (…) într-un magazin de suveniruri din Parcul Central, ca și cum ar fi fost o piatră oarecare”.

„Ce specialiști? O rezolvăm noi, șmecherește!”, a scris subprefectul, criticând modul în care a fost gestionată situația.

Iani Gârbaciu spune că „la fel de grav ca incidentul în sine” este „tăcerea deliberată care a urmat, ce poate produce pagube ireparabile”, și afirmă că, pe 19 februarie, ministrul Culturii s-a aflat la Târgu Jiu, de Ziua Brâncuși, fără să fi fost informat despre cele întâmplate. El îi nominalizează pe primarul municipiului, Marcel Romanescu, și pe viceprimarul Adrian-Marcel Tudor-Drăghici, despre care afirmă că ar fi știut despre situație „din primul moment”.

„În loc să declanșeze imediat procedurile legale, au ales să ascundă incidentul, să câștige timp și să trateze o problemă de patrimoniu mondial cu o iresponsabilitate care depășește orice limită administrativă sau morală. Probabil au făcut tot ce le-a stat în putere să ascundă subiectul, s-au bazat că nu se află!”, susține subprefectul de Gorj.

„Ansamblul Monumental Calea Eroilor este cea mai de preț moștenire a noastră, pe care suntem obligați să o apărăm, să o transmitem generațiilor viitoare exact așa cum am primit-o, nu ruptă, nu ascunsă, nu tratată cu dispreț”, scrie Gârbaciu.

„Acum, când scriu acest text, Adrian Tudor este “delegat”, în numele târgujienilor și al lui Brâncuși la Londra și Paris, vorbind doct despre artist și despre importanța patrimoniului și firește, despre responsabilitatea noastră față de moștenirea sa, în timp ce, la Târgu Jiu, o bucată din Ansamblu ajunge să fie depozitată pe masa unui magazin de suveniruri, iar incidentul ținut la secret”, a transmis revoltat subprefectul.

„Cu ce se deosebesc aceștia astăzi de Radu Varia?”, scrie Garbaciu, făcând referire la Radu Varia, istoricul de artă implicat în trecut în controverse legate de Ansamblul de la Târgu Jiu, după ce a susținut ideea mutării din oraș a Coloanei Infinitului.

Adrian-Marcel Tudor-Drăghici, unul dintre viceprimarii municipiului Târgu Jiu, a participat la Paris la o serie de manifestări și întâlniri organizate în cadrul programului „Brâncuși 150”, dedicat aniversării a 150 de ani de la nașterea sculptorului.

„Eu principial spun că, dacă ești bun sau dacă ești rău, trebuie să bați sau să pierzi pe terenul de joc. Nu să fie o barieră în mâna unui politician care să spună că ai ajuns să promovezi în Divizia A și nu poți pentru că este o lege care îți interzice”, a explicat ministrul Radu Miruță, la TVR, despre situația CSA Steaua.

Miruță a adăugat că există două variante pentru a depăși această barieră: schimbarea legii sau împărțirea între sectorul public și cel privat.

„Sunt în analiză zilele acestea care dintre cele două metode pot avea șansă mai mare sau se merge cu ele în paralel”, a precizat el.

Ministrul a subliniat importanța corectitudinii pentru sportivi.

„Nu este cinstit să ții niște sportivi buni pe margine, după ce s-au luptat 90 de minute, doar pentru că cineva a scris cu pixul undeva că nu au voie să joace mai departe. Vorbesc despre fotbal, dar se aplică și la celelalte sporturi”, a conchis ministrul.

CSA Steaua evoluează în Liga a doua și nu poate accede în primul eșalon din cauza statutului juridic. Fiind un club de drept public, nu îndeplinește condițiile cerute pentru participarea în Superliga României.

Radu Miruță a fost întrebat, marți seara, la TVR, dacă mai atrage pe cineva să aibă o carieră militară în actualul context, în care se vorbește despre salarii, se vorbește foarte mult despre pensii și scăderea normei de hrană.

„Este un neadevăr să se vorbească despre scăderea salariilor. Am spus-o foarte ferm. Norma de hrană… s-a vorbit și ministrul au spus că nu să scadă și n-a scăzut”, a spus Miruță.

Miruță a spus că discuția în spațiul public privind pensiile militarilorn a fost la Finanțe, nu a venit din MApN.

„Eu n-o să dezvălui în spațiul public discuțiile dintr-o ședință de coaliție cu 7-8 oameni. Vă spun deschis că n-au pornit de la domnul Bolojan. Domnul Bolojan a luat act de propunere asta și începusem să facem analize, dar n-au pornit de la dumnealui. Eu cred că asta este datoria politicului care apără Ministerul. Să te duci să spui nu acum și nu asta, orice ar fi. S-a spus foarte ferm. I-am explicat și primului ministru cu date și să știți că e un om căruia dacă vii cu argumente și cu date indubitabile acceptă și asta e”, a spus Miruță.

Întrebat dacă îl sperie faptul că se discută acum despre pensiile de serviciu și despre o reformă în acest domeniu în cazul militarilor, iar astfel, ar putea să crească numărul celor care vor să iasă la pensie în perioada următoare, ministrul Apărării a spus că nu va fi o pensionare accelerată.

„M-am uitat foarte intens, pentru că îmi dau seama că e un cartof fierbinte și vreau să-i văd toate straturile, ca să-mi dau seama ce se întâmplă în perioada următoare. La MApN problema nu-i mare. Aproape aș zice că nu există. Nu știu cum e la celelalte ministere, la Ministerul de Interne, probabil că colegul meu, domnul vicepremier Predoiu știe foarte bine situația, dar eu m-am uitat pe segmentul meu. Avem o lege care spune că vârsta standard de pensionare va ajunge în 2035 la 60-65 de ani. Și până atunci crește progresiv. Astăzi este 58 de ani și 9 luni – 10 luni, pentru că crește în fiecare lună conform unei anexe dintr-un tabel la lege. Este o nedreptate care se spune despre pensionările din Armata Română, că se pensionează oamenii cu 13 ani mai devreme. Este luarea unei excepții și încercarea prin repetiție să o transformi în regulă. Oamenii în Ministerul Apărării trec de-a lungul carierei lor prin diverse segmente profesionale unde nimeresc o activitate mai grea care generează o reducere a vârstei de pensionare. Dar prin camera asta care îți adaugă ție reducerea vârstei de pensionare, nu treci 25 de ani. Adică beneficiază de reducerea mare a vârstei de pensionare parașutiștii, scafandrii, piloții de avioane de vânătoare, restul prin câte o bucată de 2-3-5 ani”, a explicat Radu Miruță.

Ministrul a mai spus că deși se spunea că în Ministerul Apărării se pensionează oamenii cu 13 ani mai devreme, el a luat luat media anului trecut, când limita inferioară era de 47 de ani și jumătate – 48 de ani. Media vârstei de pensionare în Ministerul Apărării a fost de 52 de ani.

„Din toți oamenii sunt 80-90.000, 89 de mii de salariati la Ministerul Apărării, unul singur s-a pensionat cu reducerea vârstei de 13 ani. Păi să mă ierte Dumnezeu, unul! Nu poți să povestești în jurul acelui unic caz, faptul că toți oamenii se pensionează cu 13 ani mai devreme, că nu e adevărat. Dacă discuți despre pensionarea acestor oameni mai devreme, ceea ce vă repet, nu este un astfel de adevăr, hai să ne uităm și din celelalte unghiuri. Sunt colegi în MApN, cărora le semnez în delegații. Au 23 de lei diurnă. Toți mergem pe stradă. Nu poți să pleci de acasă, să te întorci a doua, a treia zi și să primești 23 de lei de care să mănânci. Mulți dintre ei primesc, sau cei care primesc contravaloare locuinței, pentru că sunt plecați, primesc raportat la 2017. Sunt subofițeri care primesc vreo 500 de lei. Unde stai în București cu 500 de lei? Adică hai să ne uităm din toate unghiurile la acești oameni, că brusc au ajuns îmbuibații societății care se pensionează devreme și primesc pensii mari”, a mai spus Radu Miruță.

Pensia medie în Armată este de 5.008 lei.

Întrebat câte dintre cele 21 de programe vor fi integrate în România, Radu Miruță a precizat că 11 sunt achiziții unice, realizate doar de România, iar 10 sunt achiziții în comun cu alte state europene, precum programul pentru rachetele Mistral.

„11 sunt achiziții singulare. Achiziții singulare înseamnă că România e singură în achiziția respectivă și pentru toate astea trebuie să există un procent de localizare în România”, a spus ministrul Apărării, la TVR.

„Există o platformă centralizată, noi spunem care sunt achizițiile noastre unice, poate că sunt și alte țări care vor să se lipească de comanda României. Ăla e bonusul care vine suplimentar, nu știm dacă se va întâmpla sau nu se va întâmpla”, a explicat ministrul.

„Noi nu putem să facem toate achizițiile în comun cu alții din două motive. Unul, vrem să folosim banii ăștia pentru a dezlega, a dezmorți fabrici din România. Al doilea lucru, armata română nu e tot timpul în pas ca necesitate cu armata altor țări. Poate că ce cumpărăm noi acum, Franța, Germania, a cumpărat deja. Și mă uit și eu la ce are nevoie armata țării mele. Și de asta avem 11 proiecte singulare”, a spus el.

El a subliniat că, deși doar 11 proiecte sunt unice, acestea reprezintă aproximativ 70% din valoarea totală a achizițiilor militare, procent calculat doar pentru partea de armament.

În plus, el a explicat importanța unui procent realist de localizare.

„Punerea unui procent agresiv crește prețul nerezonabil. Dacă vrei 100% producție în România, prețul ar putea fi aproape dublu. Trebuie să analizăm ce procent merită în funcție de cost și tehnologie”, a completat Miruță.

Radu Miruță a atras atenția asupra nevoii de a dezvolta industria navală.

„Vrem la Marea Neagră să avem un hub de securitate pe țărmul românesc. Avem acum contract pentru 900 de milioane pentru patru nave. Am pus bani în SAFE pentru încă patru. Este ceva ce n-am avut și acum avem. Mai există suportul pe care îl avem cu avioanele F-16, radarele suplimentare care supraveghează zona Mării Negre”, a mai spus Miruță.

Referitor la riscul de a pierde finanțarea, ministrul a fost tranșant: „Dacă nu vom reuși să producem până în 2030, nu înseamnă că pierdem toți banii. Vom pierde proporțional ce n-am produs. De exemplu, din 298 mașini de luptă ale infanteriei, dacă se vor produce 200, nu pierdem toți banii; alea-s finanțate, 98 pierdem, dar 200 vor fi produse în România”.

Radu Miruță a fost întrebat, marți seara, la TVR, ce se întâmplă dacă mâine tensiunea escaladează în Marea Neagră și care este rolul României în scenariile NATO.

„Noi vrem la Marea Neagră să avem un hub de securitate pe țărmul românesc. Al Uniunii Europene, dar cu cortul pus în România. Eu nu mă pot duce nici la NATO, nici la UE să folosesc cu foarte multe argumente astea dacă nu arăt că fac ceva pentru asta. Ce ține apa acum… avem patru contracte puse în SAFE pentru… avem două contracte pentru patru nave. Este ceva ce n-am avut”, spune Miruță.

De asemenea, mai există și suportul avioanelor F-16, radarele pe care le avem suplimentar și care, de pe pământ supraveghează zona Mării Negre.

„Avem ceva în plus. Nu e ca și cum situația e – cu excepția Turciei – restul țărilor riverane sunt numai îndreptățite să ceară asta. Suntem țară membră NATO. Ce se întâmplă la Marea Neagră influențează o bucată din Flancul Estic. Noi spunem, nu venim doar cu mâinile la spate și spunem, vrem noi hub de securitate la Marea Neagră. Uite, am cumpărat o corvetă, o corvetă ușoară, o navă de patrulare”, a spus Radu Miruță.

Întrebat ce lecții concrete a învățat România și ce s-a schimbat efectiv în propria apărare, cum era în 2022 și cum este acum, la 4 ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Radu Miruță a spus că acum România are o nouă lege a Apărării în dezbatere în Senat, inițiată acum trei ani.

„Și m-am uitat, sunt amendamente care actualizează propunerea din legea Apărării Naționale, raportată la ce se observă pe frontul din Ucraina. Se discută despre aeronave fără pilot, se discută despre atacuri hibride, vedem echipamente de luptă pe front care fac diferență doar două săptămâni, că după două săptămâni și partea adversă dezvoltă tehnologie de la dronele care inițial erau buriate până la dronele care zboară conectate cu fibra optică. Evident că oricât de mult ai pregăti și ai face strategie, atunci când livrezi produsele pe care le proiectezi pe front, se mai schimbă lucruri. Acolo este experiența celor care produc armament. Dar dincolo de tehnologiile astea care și-au dovedit diverse eficiențe, eu observ că s-a reușit ceva ce nu s-a imaginat, și anume unitatea țărilor membre ale Uniunii Europene. Din acea incursiune de o noapte în care nici n-a apucat să se facă prea multe burtiere, că Rusia invada definitiv zona respectivă din Ucraina, am ajuns în situația în care astăzi avem patru ani și n-au reușit să-și atingă scopul”, spune ministrul Apărării, la TVR.

Miruță a vorbit despre curajul soldaților ucraineni și de sprijinul UE și SUA.

„Dincolo de soldații, de militari ucrainieni care luptă brav acolo, este un sprijin semnificativ din partea țărilor membri ale Uniunii Europene, ale Statelor Unite și cine mai considerat că este nevoie să ajute Ucraina. S-a creat o unitate. Adițional, dacă vreți, în al treilea rând, s-a conștientizat necesitatea de sporirea capacităților de producție pe teritoriul național al fiecarei țări”, mai spune ministrul.

Astfel, potrivit ministrului Apărării, România are astăzi, spre diferență de ce n-avea doar anul trecut, 21 de proiecte de înzestrare prin acest mecanism SAFE de finanțare.

„Să derulezi 21 de proiecte (…) din care, până în 2013, adică în patru ani, trei ani și jumătate, patru ani, să ai pentru unele dintre ele fabrici în România, care acum nu sunt construite, finalizate și produse livrate este ceva complicat și pentru o firmă privată, unde managementul funcționează foarte eficient”, a spus Miruță.

Întrebat care din aceste proiecte de pe SAFe crede că se vor face în România, date fiind problemele offset-ului în contractele de apărare, Radu Miruță a spus că „n-a fost o problemă offset-ul”.

„A fost o problemă închiderea ochilor politici care trebuiau să bifeze un offset care nu era bifat, ca să fim foarte deschiși. Povestea nu este că scrie acolo ceva, ci este să accepți neîndeplinirea unor lucruri. Din cele 21 de proiecte, sunt trei categorii: este o categorie care se va face, probabil, în totalitate în România. Este o categorie care se va face parțial în România. Și este o categorie care se va cumpăra de pe raft. Pentru că nu transferă nimeni licență pentru 5, 6, 7 produse, licența fiind foarte scumpă. Cele mai multe dintre ele sunt cu localizare în România. Asta înseamnă că nu vom cumpăra vechituri de la francezi, de la nemți, cum am tot auzit, că folosiți banii din save să veniți cu rablele lor în România. Este fix invers. Și este narativul celor care se bucură că Rusia încă rezistă în Ucraina și ea. În România, deschis vorbind, avem o industrie națională de armament, de producere a armamentului, foarte învechită”, explică Miruță.

El a mai spus că atunci când a afirmat că la Ministerul Economiei „sunt copaci care cresc în hale în care se făcea producție”, n-a făcut nicio metaforă.

„Așa este. În același timp, la Armata Română, avem militari care vor înzestreare cu tehnologie de ultimă generație. La o adică ei se duc cu pieptul înaintare și este legitim să vrea tehnologie de ultimă generație. Și la mijloc este o dorință ca tehnologiea asta de ultimă generație să fie produsă în fabricile care de 30 de ani nu au mai primit deloc, nimic, investiții și unde acum cresc copaci. Și am gândit acest mecanism SAFE ca un jeton prin care să dezmorțim acele fabrici. Și asta se poate și se va întâmpla la modul realist. Pentru că noi spunem în felul următor: Armata Română dă comanda. România are bani. România n-are tehnologie pentru toate produsele astea. Și mergem la firme care au tehnologie. Și le spunem, vreți, nu știu, 3 miliarde de euro pentru mașina de luptă a infanteriei? Nu o să vedeți niciun producător că spune nu, că e o sumă imensă. Și eu zic, bine, am stat la masă, spui că vrei, continuăm. Eu vreau ca asta să se facă în România, nu știu, 60-70-80% decât o spune Ministerul Economiei. Și ei încep să spună că nu pot 70, că pot 50, că noi spunem să poartă o negociere. Asta înseamnă că acolo unde acum este copac crescut, care nu se poate rupe cu mâna că nu e o buruiană, cu drujba de tăiat, vine un brat robotizat care va aduce tehnologia a firmei care va face, împreună cu angajații din România, într-un joint venture între industria națională și această companie care are tehnologia, acest produs aici”, a spus Miruță.

Atlético a deschis scorul în minutul 23, când Sorloth a câștigat duelul fizic cu fundașul advers și l-a învins pe Mignolet cu un șut pe jos. Brugge a revenit însă în joc în minutul 36, prin golul lui Joel Ordóñez, care a marcat cu capul după o fază fixă.

Belgienii au avut chiar ocazia să intre în avantaj la pauză, dar portarul Jan Oblak a intervenit salvator, menținând egalitatea.

Imediat după reluare, Johnny Cardoso a readus-o pe Atletico în avantaj (47’), cu un șut puternic din interiorul careului, marcând primul său gol pentru echipa antrenată de Diego Simeone.

Finalul le-a aparținut în totalitate gazdelor. În minutul 76, Sorloth a finalizat o fază rapidă de contraatac pentru 3-1, iar în minutul 87 a reușit hat-trick-ul, stabilind scorul final, 4-1.

Echipa spaniolă s-a impus la general cu scorul de 7-4.

Atlético obține astfel calificarea în optimile Ligii Campionilor pentru a 11-a oară în ultimele 13 sezoane sub comanda lui Simeone.

În optimile de finală va întâlni pe Liverpool sau Tottenham.

„Așa cum știți, toate sectoarele administrației participă la acest efort și, în baza discuției cu reprezentanții universităților, am convenit ca măsura de reducere a cheltuielilor în zona de universități să se facă începând din toamna acestui an, odată cu încheierea anului universitar, în așa fel încât să nu fie perturbat anul universitar”, a declarat premierul Ilie Bolojan, marți seară.

El a explicat că, în urma acestor discuții, a fost formulată propunerea de a reduce la jumătate sporul pentru doctorat.

„A venit această propunere de a reduce la jumătate sporul pentru doctorate. Acum trebuie să discutăm foarte deschis. Sporul pentru doctorate este o practică care nu veți regăsi în țările din vestul Europei, este o practică care a fost introdusă în zona noastră”, a afirmat Bolojan.

Premierul a adăugat că, în opinia sa, problema sistemului nu este lipsa diplomelor, ci nevoia de competență și implicare.

„Eu cred că, dacă ar fi să fim foarte corecți și foarte cinstiți, nu de diplome ducem lipsă, ci de competențe uneori, de mai multă determinare, de mai multă dedicare, de oameni care într-adevăr vor să facă ceea ce este nevoie acolo unde sunt”, a mai spus premierul.

Totodată, el a subliniat că salarizarea cadrelor universitare este deja legată de gradul didactic obținut.

„Faptul că ești cadru didactic într-o universitate din România este remunerat prin poziția de cadru didactic, prin gradul universitar pe care îl ai, iar pentru a atinge un anumit grad universitar ai nevoie și de această diplomă. Deci salarizarea este dată de gradul universitar pe care îl ai, care include peste tot și această diplomă”, a conchis Bolojan.

Reacția a venit după ce, luni seară, un fost consilier prezidențial pentru educație și cercetare în mandatul lui Traian Băsescu și-a rupt diploma de doctorat în direct, la o emisiune tv.

Întrebat, marți seara, după ședința extraordinară de guvern, când va face nominalizarea pentru un nou ministru al Educației, premierul Ilie Bolojan a spus că „ministrul Educației va fi nominalizat în zilele următoare”, „după ce mă voi întoarce de la Bruxelles”.

Vineri, pe 27 februarie 2026, expiră interimatul de 45 de zile al lui Ilie Bolojan la Educație și nici până acum nu a fost rezolvată problema ministrului de la acest minister.

Oricine vine la Ministerul Educației are o misiune extrem de complicată: profesorii amenință cu greve și cer revenirea la situația de dinainte de măsurile lui Daniel David, Bolojan vrea tăieri masive de salarii și toată lumea așteaptă de la ministrul Educației să fie o figură academică puternică, intactă moral și capabilă să compromisuri imposibile.

Portofoliul de la Ministerul Educației e vacant din 22 decembrie, de când Daniel David și-a înaintat demisia, recunoscută oficial abia după 23 de zile de amânare.

Întrebat despre modificările care vizează Jalonul 215 și aplicarea noii legi pentru aproximativ 15-20 de mii de militari și angajați pensionabili, premierul a spus că măsura urmărește sustenabilitatea sistemului.

„În ceea ce privește respectarea jaloanelor de către România prin toate acțiunile Guvernului, ținta noastră este să atingem jaloanele care sunt, în momentul de față, nerespectate, iar cele respectate să nu ducă la redeschiderea acestora. Intenția noastră este să facem absorția de fonduri europene, iar atingerea jaloanelor și respectarea lor este o țintă importantă”.

Premierul a explicat necesitatea creșterii vârstei de pensionare „pentru toate categoriile de angajați din România care beneficiază într-o formulă sau alta de pensionare anticipată”.

„Țara noastră nu își mai permite să pensioneze oameni la 48, 49, 51, 52 de ani. Acesta este adevărul. Este o problemă care ține de suportabilitatea economică, de sustenabilitatea sistemului de pensii în anii următori, de o minimă echitate socială. Deci, din toate aceste puncte de vedere, trebuie să creștem vârsta de pensionare. Acesta este fondul problemei. Ministerele care sunt responsabile vor veni cu propuneri în acest sens, iar așa cum s-a întâmplat și la magistrație, în aceste zone, pentru cei care astăzi îndeplinesc vârsta de pensionare, va fi o perioadă tranzitorie și ei vor putea să opteze pentru pensionarea după actuala lege, fără să fie afectați de noile prevederi. Pentru că, așa cum știți, prevederile noi au acțiune doar pentru viitor.

Deci nu este niciun fel de problemă de a părăsi sistemul, pentru că modificările îi vor afecta doar pe cei care pot să iasă la pensie. Dar e adevărat și nu trebuie să fugim de asta. Ținta noastră este ca, în următorii ani, în fiecare an, vârsta medie de pensionare în aceste sisteme, cu derogările de pensionare accelerată pentru zonele care într-adevăr sunt justificate, să crească, pentru că nu mai e cine să înlocuiască oamenii care ies la pensie din România”.

Bolojan a subliniat că obiectivul este adaptarea sistemului la realitatea demografică.

„Noile generații sunt de trei ori mai mici decât cele care ies la pensie și, practic, piramida este inversată în totalitate. Trebuie să luăm aceste măsuri atât din punct de vedere al corectitudinii, al sustenabilității, dar și pentru a avea niște sisteme eficiente”, a conchis premierul.