MediaFax.ro

Procesul a fost deschis joi la o instanță federală din Delaware, Statele Unite. Reclamanții afirmă că au investit aproape 1,2 milioane de dolari în Wondermind Global, companie lansată în 2021 cu scopul declarat de a-i ajuta pe utilizatori să își consolideze „fitness-ul mintal”.

Potrivit documentelor depuse în instanță, investitorilor li s-ar fi spus că Selena Gomez va participa activ la dezvoltarea afacerii și că va avea un rol important în strategia de marketing, transmite Reuters.

Notorietatea artistei reprezenta un avantaj major pentru proiect: Gomez se numără printre cele mai urmărite celebrități pe rețelele sociale, având, cumulat, peste 500 de milioane de urmăritori.

Investitorii susțin însă că vedeta și alți responsabili ai Wondermind nu ar fi pus în practică mai multe dintre angajamentele asumate. Printre proiectele despre care reclamanții afirmă că nu s-au concretizat se numără și realizarea unei aplicații mobile.

Investitorii: Gomez ar fi semnat un contract, apoi l-ar fi ignorat

Acuzațiile formulate în proces sunt dure. Reclamanții susțin că Selena Gomez și-ar fi asumat contractual anumite responsabilități, fără ca acestea să fie ulterior îndeplinite.

Mai mult, investitorii afirmă că Wondermind nu ar fi reușit să dezvolte afacerea profitabilă care le fusese prezentată. Compania ar fi avut probleme chiar și cu obligații curente, precum plata la timp a angajaților și furnizorilor.

Afirmațiile fac parte din acuzațiile reclamanților și nu au fost confirmate printr-o hotărâre a instanței.

Problemele companiei ar fi devenit cunoscute abia în 2025

Investitorii mai susțin că nu au știut despre dificultățile cu care se confrunta Wondermind până în septembrie 2025, când acestea au fost prezentate într-un articol publicat online.

Prin acțiunea în justiție, reclamanții solicită recuperarea sumelor investite, de aproape 1,2 milioane de dolari, precum și achitarea cheltuielilor juridice.

Un reprezentant al Selenei Gomez nu a oferit imediat un punct de vedere în legătură cu procesul.

Artista și actrița americană, cunoscută inclusiv pentru rolul din serialul „Only Murders in the Building”, s-a implicat public de mai mulți ani în promovarea discuțiilor despre sănătatea mintală. Wondermind a fost lansată tocmai în jurul acestui domeniu, ceea ce a legat puternic imaginea companiei de cea a vedetei.

Predicțiile Variety, actualizate la 13 august, îl includ pe Cristian Mungiu între cei cinci cineaști care ar putea fi nominalizați la categoria Cea mai bună regie. Regizorul român este menționat pentru „Fjord”, alături de Jesse Eisenberg, cu „Debutul”, Martin McDonagh, pentru „Wild Horse Nine”, Christopher Nolan, cu „Odiseea”, și Denis Villeneuve, pentru „Dune: Partea III”. Villeneuve este, deocamdată, favoritul publicației pentru câștigarea premiului.

O eventuală nominalizare ar reprezenta o performanță majoră pentru cinematografia românească și pentru Mungiu, unul dintre cei mai cunoscuți cineaști români pe plan internațional.

„Fjord” beneficiază deja de un atu important în sezonul premiilor: filmul a câștigat Palme d’Or la Festivalul de la Cannes. Variety îl enumeră printre producțiile lansate la Cannes care trebuie urmărite în cursa pentru Oscar și anticipează că distribuitorul Neon va încerca să valorifice succesul prin prezențe la alte festivaluri.

„Fjord”, cu șanse în mai multe categorii

Perspectivele filmului românesc nu se limitează la regie. Variety include „Fjord” și între cele zece producții anticipate pentru o nominalizare la Cel mai bun film, într-o listă în care se regăsesc titluri precum „Dune: Partea III”, „Odiseea”, „Debutul” și „Wild Horse Nine”.

Cristian Mungiu este menționat separat și printre potențialii nominalizați la Cel mai bun scenariu original, pentru scenariul „Fjord”.

În plus, producția figurează în predicțiile pentru Cel mai bun lungmetraj internațional, ca reprezentant al României. În această categorie, Variety anticipează o listă din care mai fac parte filme din Japonia, Spania, Franța și Coreea de Sud, considerând în prezent producția spaniolă „La Bola Negra” drept favorită.

Când vor fi anunțate nominalizările la Oscar

Estimările sunt preliminare și nu echivalează cu nominalizările oficiale. Variety precizează că predicțiile se modifică pe parcursul sezonului, în funcție de festivaluri, reacțiile industriei și campaniile pentru Oscar.

Nominalizările oficiale pentru cea de-a 99-a ediție a premiilor Oscar vor fi anunțate pe 21 ianuarie 2027, iar ceremonia este programată pentru 14 martie 2027, la Dolby Theatre din Hollywood. Gala va fi prezentată de Conan O’Brien.

Incendiul s-a produs în noaptea de joi spre vineri la o hală de pe strada Marginei, în Sectorul 1 al Bucureștiului, în zona Chitila – Service Nobel.

Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISUBIF), la sosirea primelor echipaje, incendiul se manifesta în interiorul halei cu flacără deschisă și degajări mari de fum, existând totodată posibilitatea ca focul să se extindă.

Pentru stingerea incendiului au fost mobilizate 20 de autospeciale cu apă și spumă, o autospecială pentru intervenție și salvare de la înălțime și o autospecială de descarcerare.

La fața locului au fost trimise și două echipaje SMURD. În zonă au fost mobilizate, de asemenea, forțe ale poliției și alte echipaje de intervenție.

Până la momentul transmiterii primelor informații oficiale, ISUBIF preciza că nu existau date privind eventuale victime.

Procurorii suspectează existența unei rețele care ar fi manipulat procedurile pentru a favoriza furnizori selectați în prealabil.

29 de proiecte finanțate din fonduri europene, investigate

Perchezițiile au fost efectuate joi, la solicitarea biroului EPPO din București, la sediile unor persoane fizice și companii vizate de investigație.

Ancheta privește 29 de proiecte finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene (RRF), precum și prin Programul Operațional Capacitate Administrativă – Investiții Teritoriale Integrate (ITI) Delta Dunării.

Proiectele presupuneau achiziționarea de servicii de consultanță IT, software și infrastructură informatică.

Suspiciuni că furnizorii erau selectați dinainte

Potrivit Parchetului European, anchetatorii au motive serioase să suspecteze că o rețea infracțională ar fi manipulat procedurile de achiziție publică pentru serviciile de consultanță IT.

Scopul presupusei scheme ar fi fost favorizarea unor furnizori selectați anterior, care ofereau soluții de infrastructură cloud destinate autorităților publice. Principalii beneficiari ai proiectelor erau primării și consilii județene.

Probele strânse până în prezent indică și posibile nereguli în documentațiile realizate de firmele de consultanță. În cazul mai multor proiecte, anchetatorii au identificat asemănări extinse în ceea ce privește conținutul, structura și autorii documentelor.

Aceste similitudini au ridicat suspiciunea că aceleași materiale ar fi fost reutilizate în mod sistematic în cadrul mai multor proiecte.

Documente false sau incomplete, suspectate în procedurile de achiziție

Anchetatorii verifică, de asemenea, dacă furnizorii implicați au prezentat documente false, inexacte sau incomplete în timpul procedurilor de achiziție publică.

EPPO nu a anunțat identitatea persoanelor sau a companiilor vizate de anchetă și nici localitățile ori autoritățile publice implicate în cele 29 de proiecte.

Mai multe structuri ale Poliției Române participă la anchetă

Operațiunea beneficiază de sprijinul structurii de suport a EPPO din România și al mai multor unități ale Poliției Române.

Printre acestea se numără Direcția Operațiuni Speciale și serviciile de operațiuni speciale din Iași și Timișoara, precum și structurile de investigare a criminalității economice din Brașov, Iași, Argeș și Constanța.

La acțiune participă și Serviciul de Investigații Criminale Ilfov și Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a sprijinit investigația prin furnizarea unei analize operaționale.

Decizia reprezintă un nou episod în confruntarea dintre Casa Albă și una dintre cele mai prestigioase universități americane, potrivit publicației The Independent.

Judecătorul nu a identificat o încălcare continuă a legislației

Judecătorul federal Richard G. Stearns a stabilit joi că administrația Trump nu a demonstrat existența unei încălcări continue a legislației federale privind drepturile civile.

Procesul, deschis în martie, se baza în principal pe incidente petrecute în anul universitar 2023-2024 și pe alte câteva cazuri din martie 2025. Potrivit magistratului, evenimentele prezentate au fost prea izolate și episodice pentru a demonstra o încălcare continuă a drepturilor civile în campusul universității din Cambridge, Massachusetts.

Departamentul american al Justiției nu consideră însă disputa încheiată. Harmeet Dhillon, procuror general adjunct pentru drepturi civile, a declarat că instituția nu este de acord cu hotărârea și analizează pașii următori.

Harvard nu a oferit imediat o reacție după pronunțarea deciziei.

Acuzații privind tratamentul studenților evrei

Administrația Trump susținea că Harvard nu a luat suficiente măsuri pentru protejarea studenților evrei în timpul protestelor pro-palestiniene declanșate după atacurile Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.

Oficialii federali au acuzat conducerea universității că nu a intervenit corespunzător în timp ce studenți evrei ar fi fost hărțuiți, agresați fizic, urmăriți și scuipați.

Harvard a respins anterior ideea că ar fi ignorat problema și a afirmat că este preocupată de siguranța și integrarea membrilor comunităților evreiască și israeliană.

Președintele universității, Alan M. Garber, a indicat printre măsurile adoptate constituirea unui grup de lucru privind antisemitismul, numirea unui nou provost și a unor noi decani, precum și reformarea procedurilor disciplinare pentru a le face mai consecvente, echitabile și eficiente.

Miliarde de dolari, în centrul disputei

Prin proces, procurorii federali urmăreau recuperarea unor fonduri de ordinul miliardelor de dolari acordate Harvard pentru cercetare începând din octombrie 2023.

Administrația Trump argumenta că Titlul VI din Legea drepturilor civile din 1964, care interzice discriminarea pe criterii de rasă sau origine națională în programele care beneficiază de finanțare federală, permite recuperarea banilor.

Dosarul face parte dintr-o confruntare mai amplă dintre administrația republicană și Harvard, intensificată după ce universitatea a refuzat o serie de cerințe ale executivului. Alte măsuri federale au vizat reducerea granturilor pentru cercetare și limitarea posibilității Harvard de a înscrie studenți internaționali și membri ai forțelor armate americane.

Harvard a obținut și o altă victorie în instanță

Într-un proces separat, anul trecut, un judecător federal a obligat administrația Trump să anuleze reduceri de peste 2,6 miliarde de dolari din finanțarea federală destinată Harvard.

Instanța a concluzionat atunci că administrația impusese condiții neconstituționale pentru accesarea fondurilor și că problema antisemitismului fusese folosită drept pretext pentru ceea ce judecătorul a descris drept un atac ideologic îndreptat împotriva universităților.

În pofida conflictului juridic, reprezentanții Harvard și ai administrației au purtat anterior negocieri. Donald Trump afirmase chiar că cele două părți se apropiau de un acord. Deschiderea procesului pentru încălcarea drepturilor civile, în martie, a indicat însă deteriorarea puternică a discuțiilor, în condițiile în care asemenea dispute sunt de regulă soluționate prin acorduri voluntare între universități și autoritățile federale.

Premierul Donald Tusk afirmă că primele indicii arată că hackerii au urmărit obținerea unei răscumpărări, relatează TVP World.

Hackerii au atacat unul dintre marii furnizori de dosare medicale

Atacul informatic s-a produs miercuri și a vizat date gestionate de MyDr, unul dintre cei mai importanți furnizori polonezi de dosare medicale electronice. Informațiile compromise includ date despre rețete, medicamente și alte informații sensibile referitoare la pacienți.

Premierul Donald Tusk a declarat joi că investigația indică, în acest moment, o motivație financiară. Potrivit acestuia, există numeroase indicii că autorii atacului au încercat să obțină o răscumpărare de la companie, iar metodele utilizate au fost „foarte sofisticate”.

Serviciile poloneze de securitate urmăresc gruparea responsabilă, însă autoritățile susțin că, deocamdată, nu există dovezi privind implicarea unui actor străin. Vulnerabilitatea exploatată de atacatori a fost între timp identificată și remediată.

Guvernul polonez spune că nu va negocia cu hackerii

Ministrul pentru Afaceri Digitale, Krzysztof Gawkowski, a transmis că autoritățile nu intenționează să negocieze cu atacatorii.

Întrebat dacă hackerii au formulat efectiv o cerere de răscumpărare, ministrul a precizat că deține informațiile respective, dar că acestea sunt clasificate.

Serviciul polonez de informații interne ABW a contactat deja persoane publice importante ale căror date se numără printre cele afectate, în încercarea de a limita eventuale tentative de șantaj.

Autoritățile precizează însă că informațiile furate nu au apărut până acum în spațiul public și nici nu ar fi fost scoase la vânzare. Sunt luate măsuri pentru a împiedica valorificarea lor pe internet, deși oficialii admit că nu pot garanta că datele nu vor fi publicate ulterior.

Ce informații au ajuns în mâinile atacatorilor

Procuratura Districtuală din Varșovia a anunțat că breșa de securitate a expus o cantitate importantă de informații personale. Printre acestea se numără numele pacienților, numerele PESEL – codurile personale de identificare utilizate în Polonia, numerele de telefon și adresele de e-mail.

Mult mai sensibilă este compromiterea informațiilor medicale, hackerii obținând inclusiv note de la consultații și date despre prescripțiile medicale.

Autoritățile lucrează acum la o soluție prin care cetățenii să poată verifica pe portalul guvernamental Bezpieczne Dane („Date sigure”) dacă informațiile lor se numără printre cele compromise.

Polonia își consolidează apărarea cibernetică

În urma atacului, Varșovia pregătește și consolidarea capacității de apărare informatică. Gawkowski a anunțat că Forțele de Apărare a Spațiului Cibernetic, structură specializată a armatei poloneze, vor primi finanțare suplimentară.

Ministrul susține că Polonia este țara din Uniunea Europeană cea mai vizată de atacuri cibernetice. El le-a recomandat cetățenilor să își blocheze preventiv numărul PESEL, măsură care poate reduce riscul furtului de identitate și al fraudelor financiare în cazul utilizării datelor compromise.

Reacția Londrei vine după ce Vladimir Putin a amenințat că Moscova ar putea răspunde prin măsuri similare împotriva navelor statelor considerate ostile, transmite BBC.

Petrolierul Smyrtos, reținut după o operațiune fără precedent

Nava Smyrtos se află în continuare sub controlul autorităților britanice, într-un port din apropiere de Weymouth, în sudul Angliei. Petrolierul fusese interceptat și abordat în iunie de comandouri ale Royal Marines, într-o operațiune prezentată drept o premieră în eforturile Londrei de a perturba activitatea navelor sancționate.

Căpitanul navei, Ajay Pant, a fost pus sub acuzare pentru încălcarea sancțiunilor impuse Rusiei. El este suspectat că ar fi furnizat sau livrat, direct ori indirect, petrol rusesc interzis prin regimul de sancțiuni.

Din cei 25 de membri ai echipajului aflați inițial la bord, 22 au fost repatriați în luna iulie. Proprietarul navei rămâne responsabil pentru întreținerea petrolierului și pentru asigurarea proviziilor necesare personalului rămas.

Putin acuză Occidentul de „piraterie și banditism”

În timpul unor exerciții navale desfășurate în Oceanul Pacific, președintele rus Vladimir Putin a criticat dur statele occidentale pentru confiscarea navelor asociate Rusiei.

Liderul de la Kremlin a catalogat astfel de acțiuni drept „piraterie și banditism” și a avertizat că, dacă asemenea operațiuni vor continua, Rusia ar putea răspunde „în mod similar”, nu neapărat în zonele în care au loc interceptările occidentale, ci oriunde Moscova consideră necesar.

Comandantul Flotei ruse din Pacific, Viktor Liina, a susținut la rândul său că țări precum Marea Britanie și Franța ar opera propriile lor „flote fantomă”. El a afirmat că Rusia are capacitatea de a inspecta și reține nave aparținând statelor pe care le consideră neprietenoase.

Londra: Navele britanice respectă legislația maritimă

Guvernul britanic a respins acuzațiile Moscovei și a insistat că militarii și forțele de ordine britanice au acționat în conformitate cu dreptul internațional atunci când au urcat la bordul Smyrtos.

Potrivit Londrei, operațiunile împotriva „flotei fantomă” urmăresc să reducă veniturile obținute de Rusia din exporturile de petrol, bani care contribuie la finanțarea războiului din Ucraina.

Ministerul britanic al Apărării estimează că Rusia utilizează peste 700 de nave în cadrul acestei rețele și că aproximativ 75% din petrolul rusesc aflat sub sancțiuni este transportat prin intermediul lor.

Navele respective sunt acuzate că folosesc structuri de proprietate greu de urmărit, asigurări opace și alte metode pentru a ascunde originea încărcăturilor și legăturile comerciale cu Rusia.

Uniunea Europeană intensifică presiunea

Tensiunile apar într-un moment în care Uniunea Europeană își intensifică măsurile împotriva acestei rețele maritime. Până la jumătatea lunii august 2026, peste 630 de nave erau sancționate de UE și aveau interdicție de acces în porturile blocului comunitar.

Purtătoarea de cuvânt pentru afaceri externe a UE, Anitta Hipper, a transmis că statele europene nu vor fi descurajate de amenințările Rusiei. Bruxelles-ul consideră reducerea veniturilor obținute de Moscova din exporturile energetice drept o prioritate.

Mai multe state europene au început deja să intercepteze sau să rețină nave suspectate că încalcă sancțiunile. Cel mai recent, marina italiană, împreună cu parteneri europeni, a inspectat un petrolier în centrul Mediteranei, existând suspiciuni legate de dreptul acestuia de a naviga sub pavilionul declarat.

Nava nu a fost confiscată, însă alte operațiuni s-au încheiat cu sechestrări. De la începutul anului 2026, nouă petroliere suspectate că fac parte din „flota fantomă” și că încearcă să eludeze sancțiunile au fost confiscate în zona Uniunii Europene.

Occidentul a impus sancțiuni ample sectorului energetic rusesc după invazia la scară largă a Ucrainei, începută în 2022. De atunci, Moscova este acuzată că folosește petroliere vechi, cu proprietari și sisteme de asigurare greu de identificat, pentru a menține exporturile și a evita restricțiile.

Concertul este programat marți, 18 august, de la ora 19:00, la Royal Albert Hall, și îl aduce pe Cristian Măcelaru la pupitrul uneia dintre cele mai importante orchestre britanice, în cadrul BBC Proms, festival cu o tradiție de peste un secol și unul dintre reperele majore ale calendarului internațional de muzică clasică.

Programul serii va începe cu premiera britanică a lucrării „Skyline”, semnată de compozitoarea franceză Édith Canat de Chizy. Concertul pentru trei percuționiști, timpani și orchestră, cu o durată de aproximativ 20 de minute, este o coproducție BBC și propune, potrivit prezentării organizatorilor, o viziune muzicală asupra cosmosului.

Pe scenă vor urca percuționiștii Lucy Landymore, Emma Arden și Delia Stevens, alături de Richard Cartlidge la timpani.

Simfonia a X-a de Șostakovici, piesa centrală a serii

După pauză, Cristian Măcelaru va conduce BBC Symphony Orchestra în Simfonia nr. 10 în mi minor de Dmitri Șostakovici, o lucrare de aproximativ 55 de minute, prezentată pentru prima dată în 1953, după moartea lui Stalin.

BBC pune în evidență inclusiv legătura personală a dirijorului cu tematica serii, amintind că Măcelaru și-a petrecut copilăria în România comunistă. Simfonia lui Șostakovici este asociată cu experiența vieții sub dictatura stalinistă și exprimă, printr-un limbaj muzical de o intensitate excepțională, violență, furie și suferință.

Un dirijor român cu o carieră la marile orchestre ale lumii

Născut la Timișoara, Cristian Măcelaru a plecat în Statele Unite la vârsta de 17 ani, după ce a crescut într-o familie cu zece copii în care educația muzicală a ocupat un loc central. Cariera sa internațională a cunoscut un moment decisiv în 2012, când l-a înlocuit pe Pierre Boulez la pupitrul Chicago Symphony Orchestra.

În prezent, Măcelaru este director muzical al Cincinnati Symphony Orchestra și Orchestre National de France, dar și director artistic al Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”. Dirijorul român este și laureat al unui premiu Grammy, obținut în 2019 pentru înregistrarea Concertului pentru vioară de Wynton Marsalis, realizată cu Nicola Benedetti și Philadelphia Orchestra.

Prezența sa la BBC Proms 2026 marchează astfel o nouă apariție românească pe una dintre scenele emblematice ale muzicii clasice internaționale, de această dată în fruntea BBC Symphony Orchestra și într-un program construit în jurul uneia dintre marile simfonii ale secolului XX.

Infrastructura din apropierea uneia dintre principalele regiuni cultivatoare a fost afectată, iar pagubele totale provocate de seism sunt deja estimate la miliarde de dolari, transmite France24.

Pagube de cel puțin 6,3 miliarde de dolari

Seismul care a zguduit Columbia este cel mai mortal produs în această țară de la începutul secolului, iar impactul economic se anunță, de asemenea, considerabil.

Primele evaluări indică pagube materiale de cel puțin 6,3 miliarde de dolari, sumă echivalentă cu aproximativ 1% din produsul intern brut al Columbiei.

Printre sectoarele cele mai expuse se numără industria cafelei, una dintre componentele importante ale economiei columbiene și o sursă majoră de venituri din exporturi.

Regiunea cafelei, în apropierea epicentrului

Situația este cu atât mai complicată cu cât Eje Cafetero, celebra regiune cafetieră a Columbiei, se află în apropierea epicentrului cutremurului.

Seismul nu a afectat doar comunitățile și activitățile economice din zonă, ci și infrastructura utilizată pentru transportul și exportul boabelor de cafea către piețele internaționale.

Industria cafelei generează anual venituri estimate la 3-4 miliarde de dolari pentru Columbia. Orice perturbare de durată a transportului și exporturilor ar putea, prin urmare, să amplifice costul economic al dezastrului într-o perioadă în care autoritățile trebuie să finanțeze și reconstrucția infrastructurii afectate.

Efectele ar putea ajunge și pe piața europeană

Problemele din Columbia sunt relevante și pentru consumatorii europeni, inclusiv cei din România. Columbia este unul dintre marii producători și exportatori mondiali de cafea, iar boabele de origine columbiană sunt folosite de numeroase branduri și prăjitorii de pe piața europeană.

Deocamdată, amploarea exactă a efectelor asupra producției și exporturilor nu este cunoscută. Dacă infrastructura logistică va rămâne afectată o perioadă îndelungată, livrările ar putea întâmpina întârzieri și costuri suplimentare.

Impactul asupra prețurilor internaționale va depinde însă și de amploarea pierderilor din culturile de cafea, de durata întreruperilor logistice și de situația producției din alte mari state exportatoare.

Cu 151,129 puncte, România a încheiat calificările pe poziția a 11-a în clasamentul pe echipe și și-a îndeplinit astfel obiectivul de a se afla între primele 13 reprezentative ale Europei, ceea ce îi aduce calificarea la Mondialele de gimnastică artistică de la Rotterdam.

Pentru echipa României au concurat Alexia Blănaru, Sabrina Maneca-Voinea, Maria Ceplinschi, Daria Tănasă și Ariana Cotu.

Alexia Blănaru, prezentă la toate cele patru aparate

Alexia Blănaru a concurat la toate cele patru aparate și a obținut 13,400 la sărituri, 11,566 la paralele, 13,033 la bârnă și 12,366 la sol.

Blănaru a avut astfel unul dintre cele mai consistente programe ale delegației României, fiind singura dintre cele cinci gimnaste care a evoluat în toate cele patru probe.

Sabrina Maneca-Voinea a concurat la bârnă și sol, unde a primit 13,000, respectiv 12,966 puncte.

La sol, cu 12,966, Maneca-Voinea a ocupat locul 13 în clasamentul individual al aparatului, însă poziția nu i-a permis calificarea în finală. Este, însă, a treia rezervă pentru finală. Pentru finalele pe aparate se califică primele opt gimnaste, cu maximum două sportive din aceeași țară.

Maria Ceplinschi a obținut 12,966 la sărituri și 12,733 la sol, în timp ce Daria Tănasă a acumulat 12,800 la sărituri, 11,000 la paralele și 12,566 la bârnă.

Ariana Cotu a concurat la paralele, unde a primit 12,733 puncte.

Niciuna dintre reprezentantele României nu a prins un loc în finalele pe aparate.

Obiectiv îndeplinit, dar fără finală pe echipe

România a ratat, în schimb, calificarea în finala pe echipe, pentru care regulamentul prevede accesul primelor opt formații din calificări.

Performanța de la Zagreb asigură însă un obiectiv important al delegației: participarea la Campionatele Mondiale de la Rotterdam.

Competiția europeană continuă vineri, 14 august, cu întrecerea junioarelor.

Joi, guvernul suedez a redus vârstei răspunderii penale de la 15 la 14 ani, potrivit Euronews.

Votul parlamentarilor a venit pe fondul creșterii luptelor între bande de mai bine de un deceniu, în special pentru controlul pieței de droguri.

Legea inițială viza reducerea vârstei la 13 ani

Guvernul a vrut să reducă vârsta la care copiii puteau fi trimiși în închisoare la 13 ani. Însă, a trebuit să retragă propunerea în iunie, deoarece nu a putut obține o majoritate în parlament.

Guvernul conservator minoritar, condus de prim-ministrul Ulf Kristersson, supraviețuiește cu sprijinul partidului de extremă dreapta Democrații Suedezi.

După preluarea mandatului în 2022, guvernul a făcut din lupta împotriva criminalității o piesă centrală a platformei sale politice.

Un comisar numit de guvern a recomandat reducerea vârstei răspunderii penale la 14 ani.

Guvernul a decis să propună 13, dar majoritatea celor 126 de grupuri consultate cu privire la propunere, inclusiv poliția și administrația penitenciară, s-au opus unei vârste atât de mici, potrivit sursei.

Ce a mai votat parlamentul suedez

Parlamentul a votat, de asemenea, pentru reducerea pedepselor cu închisoarea pentru tineri. Tinerii sub 18 ani pot fi acum condamnați la închisoare până la 18 ani.

Legea va intra în vigoare pe 10 septembrie, cu trei zile înainte de organizarea alegerilor generale.

Un sondaj a plasat opoziția de centru-stânga în fața partidelor de dreapta, dar diferența se reduce.

Sondajul a arătat că partidele de șa guvernare și extrema dreaptă vor obține 47% din voturi, iar partidele din opoziție 51%, potrivit sursei citate.

Prețul petrolului a oscilat puternic în ultimele luni. De la începutul războiului cu Iranul, cotațiile au înregistrat diferențe de aproximativ 40% între maxime și minime, pe măsură ce informațiile despre transporturile prin Strâmtoarea Ormuz s-au schimbat de la o zi la alta.

Cu toate acestea, scenariile cele mai pesimiste nu s-au materializat până acum. Petrolul Brent se menține sub 100 de dolari pe baril, în ciuda problemelor care afectează una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.

Joi, petrolul Brent, principala referință pentru prețurile petrolului la nivel internațional, se tranzacționa în jurul valorii de 87-88 de dolari pe baril. Piața rămâne însă extrem de sensibilă la informațiile din Orientul Mijlociu, potrivit analiștilor CNBC.

Strâmtoarea Ormuz este esențială pentru piața mondială a energiei deoarece face legătura între Golful Persic și Oceanul Indian. Prin această zonă sunt transportate cantități uriașe de petrol și gaze provenite de la mari producători din Orientul Mijlociu. Orice blocare sau reducere importantă a traficului poate diminua oferta mondială și poate crește prețurile.

În aceste condiții, faptul că petrolul nu a urcat mult peste 100 de dolari a devenit una dintre cele mai importante întrebări ale pieței.

Ce ține prețul petrolului sub control

JPMorgan, una dintre cele mai mari bănci de investiții din lume, oferă trei explicații. Prima este legată de stocurile de petrol. Scăderea acestora a fost mai mică decât se anticipa, ceea ce înseamnă că presiunea asupra pieței nu a fost atât de mare pe cât se temeau inițial investitorii.

Al doilea motiv este China. Cererea de petrol a celei de-a doua mari economii a lumii a scăzut, iar acest lucru contează enorm pentru piața globală. Atunci când un consumator de dimensiunea Chinei cumpără mai puțin petrol, o parte din efectul provocat de reducerea livrărilor din alte regiuni este absorbit.

Analiștii urmăresc dacă această scădere a consumului din China este temporară, provocată de război și de prețurile ridicate, sau dacă va continua pe termen lung.

Al treilea motiv este reacția producătorilor din alte regiuni. Oferta a crescut mai repede și mai mult decât se anticipa, în special datorită producției din Statele Unite și America de Sud.

Analiștii JPMorgan spun că prețurile ridicate au determinat producătorii să crească producția, iar cantitățile suplimentare aduse pe piață, în special din SUA și America de Sud, au compensat o parte din scăderea ofertei din Orientul Mijlociu.

Oferta de petrol începe să se restrângă

Situația este însă departe de a fi stabilă. Goldman Sachs – grup financiar american specializat în servicii bancare și investiții – atrage atenția că piața fizică a petrolului începe din nou să devină mai tensionată. În ultimele două săptămâni, stocurile de petrol monitorizate la nivel mondial au scăzut cu peste șase milioane de barili.

Eperții avertizează că presiunea asupra pieței ar putea crește, deoarece din Golful Persic și prin Marea Roșie ajung cantități mai mici de petrol, exporturile Rusiei s-au redus, iar importurile asiatice au început să crească, inclusiv cele ale Chinei.

Perspectivele pieței petrolului

În același timp, Agenția Internațională pentru Energie estimează că cererea mondială de petrol va scădea în acest an cu aproximativ 1,6 milioane de barili pe zi. Prognoza a fost revizuită în scădere față de luna trecută, printre cauze fiind problemele din Strâmtoarea Ormuz și prețurile ridicate ale carburanților.

Pentru anul viitor, situația s-ar putea schimba. Agenția estimează o revenire a cererii, cu o creștere de aproximativ 2,4 milioane de barili pe zi în 2027. JPMorgan anticipează, la rândul său, că petrolul Brent ar putea avea un preț mediu de aproximativ 86 de dolari pe baril în trimestrul al treilea și de 80 de dolari în ultimele trei luni ale anului.

Estimările depind însă de evoluția conflictului cu Iranul și de situația din Strâmtoarea Ormuz și Marea Roșie. O nouă reducere drastică a transporturilor de petrol ar putea schimba rapid echilibrul dintre cerere și ofertă și ar putea crește din nou prețurile.

„Încă-președintele-PSD domnul Sorin Grindeanu e foarte supărat că e incapabil să-l dea jos pe Bolojan și că oamenii cinstiți din țara asta sunt de partea premierului”, a transmis Pîslaru, pe Facebook.

Pîslaru susține că Grindeanu de trei luni încearcă să saboteze măsurile Guvernului, inclusiv „miliardele din PNRR și consolidarea apărării prin SAFE. „În definitiv, să saboteze dezvoltarea României”, a afirmat ministrul interimar al Investițiilor.

„Nu e vina lui Bolojan”

Pîslaru îl acuză, de asemenea, pe liderul PSD că „minte și dezinformează” atunci când vorbește despre criza energetică și îi impută actualului Guvern „ măsuri care trebuiau luate de zeci de ani de zile pentru securitatea energetică a României”.

„Domnule Grindeanu, această criză energetică nu e vina lui Bolojan, deși Bolojan și guvernul iau toate măsurile care se impun pentru a o depăși”, spune Pîslaru.

Potrivit lui Pîslaru, responsabilitatea pentru situația actuală ar reveni PSD-ului, care nu ar fi realizat „la timp investițiile în stocare de energie, în centrale pe gaze, în măsurile de prevenire pentru alimentarea cu apă de la Cernavodă”.

Pîslaru aduce în discuție minerii țării

Pîslaru mai afirmă că social-democrații și-au „bătut joc” de minerii țării și „i-au ținut captivi”, folosindu-se de ei „ca masă de manevră, asta în timp ce șefii companiilor de stat pe care voi îi controlați să ducă în cap companiile și să îmbogățească oamenii partidului din teritoriu”.

În ceea ce privește PNRR, Pîslaru susține că PSD a pus în pericol miliarde de euro prin amendamentele depuse, în contextul în care Guvernul a notificat Comisia Europeană că nu mai închide capacități de cărbune necesare României în această perioadă. „Ați dat foc miliardelor din PNRR cu amendamentele populiste pe care le-ați depus”, a acuzat Pîslaru.

Ministrul interimar susține că România ar fi trebuit să investească mai devreme în capacități de stocare, energie regenerabilă și alte soluții alternative, precum și în programe de eficientizare energetică pentru gospodării.

„S-a aprins lumina, domnule Grindeanu”

„Românii s-au săturat până peste cap de demagogia dumneavoastră, de fuga constantă de responsabilitate, de scuzele pe care le nu știți cum să le mai inventați (…)”, a mai transmis Pîslaru.

În final, Pîslaru a lansat un nou atac la adresa lui Grindeanu: „Și în timp ce dați foc la țară, vă erijați cu nonșalanță în salvatorii nației”.

„S-a aprins lumina, domnule Grindeanu, și chiar dacă licăre mai slab în această perioadă, românii o vor aprinde tot mai tare. Pentru că ne-am săturat cu toții de întuneric, de minciună și de hoție”, a conchis ministrul interimar al Investițiilor.

Românca, aflată pe locul 77 în clasamentul mondial, a dominat clar partida și a cedat doar trei game-uri. Elena-Gabriela Ruse s-a impus cu scorul de 6-0, 6-3, într-un meci încheiat după o oră și 19 minute.

Ruse a câștigat 61 dintre cele 102 puncte disputate și a fructificat 6 din 8 mingi de break avute.

La serviciu, Ruse a avut un procentaj de 73,9% la punctele câștigate cu primul serviciu și a salvat două dintre cele trei mingi de break ale adversarei.

În turul al doilea, românca o va întâlni pe filipineza Alexandra Eala, una dintre noile vedete ale circuitului WTA, aflată pe locul 20 mondial.

Pentru prezența în turul secund, Ruse și-a asigurat 35 de puncte în clasamentul mondial și un premiu în valoare totală de 26.255 dolari.gabruel

„Atenție la ce se întâmplă în seara asta. Astăzi (n.r – joi) e prima zi în care reactorul de la Cernavodă a fost oprit. Este total deconectat de la Sistemul Energetic Național”, a transmis Ivan, pe Facebook.

Fostul ministru susține că, în timpul zilei, România a exportat energie la prețuri de 40-50 de euro pe megawatt, în timp ce la orele de vârf a ajuns să importe la un preț de până la 500 de euro pe megawatt.

„În timp ce astăzi am exportat, în timpul zilei, cu 50-40 de euro megawați, acum importăm la un preț record de 500 de euro per megawatt”, a spus Ivan.

Potrivit acestuia, cei peste 2.300 de megawați importați la ora de vârf reprezintă mai mult de 30% din consumul României.

„Înseamnă că peste 2.300 de megawați pe care îi importăm la această oră de vârf de consum, adică peste 30% din tot ceea ce consumă astăzi România, o cumpărăm la 2.500 de lei megawatt, în condițiile în care, înainte de această criză, plăteam undeva la 100 de euro per megawatt în medie”, a afirmat fostul ministru al Energiei.

„Facturi mai mari pentru români în etapa următoare”

Ivan avertizează că prețurile ridicate la importuri vor avea efecte asupra companiilor și, ulterior, asupra consumatorilor.

„Din nefericire, costurile mai mari pentru companiile românești, dar și facturile mai mari pentru români în etapa următoare”, a spus el.

„Domnul Bolojan nu mai poate evita această criză”, spune Ivan. Fostul ministru îi cere premierului interimar Ilie Bolojan să facă „ceva în această privință, împreună cu ceilalți colegi din Guvernul României, activați mecanismul european de solidaritate”.

„România are nevoie de sprijin”

Ivan susține că România are nevoie „de sprijin din partea Comisiei Europene, avem nevoie de mai multă energie din partea statelor care au deja exces de energie din cealaltă parte a Europei”.

Fostul ministru mai cere ca firmele românești afectate de creșterea prețurilor la energie să fie compensate, pentru a evita închiderea unor companii și pierderea locurilor de muncă.

„Avem nevoie ca toate acele companii românești care sunt afectate de această creștere a prețului energiei să poată să fie compensate și să nu ajungem cu companii care se închid și se pierd automat mii sau zeci de mii de locuri de muncă”, a mai spus Ivan.

Autoritățile locale au activat sistemul de alertă de urgență 112 și au transmis instrucțiuni pentru locuitorii și turiștii aflați în zonele afectate.

Consulatul României îi îndeamnă pe cetățenii români să urmărească mesajele transmise prin sistemul 112 și să respecte cu strictețe indicațiile autorităților elene.

„Evitați deplasările care nu sunt necesare și nu îngreunați accesul echipajelor de pompieri și al forțelor de intervenție”, transmite Consulatul General al României la Salonic.

Reprezentanții misiunii diplomatice amintesc că în această perioadă numeroși cetățeni români se află în Halkidiki, în vacanță, și le recomandă acestora să rămână vigilenți și să acorde o atenție deosebită siguranței personale și a membrilor familiei.

 

Municipalitatea Kassandra cer localnicilor și turiștilor să țină seama de mesajele venite prin sistemul 112

Municipalitatea Kassandra a transmis, la rândul său, un apel către toți locuitorii și vizitatorii din zonă să respecte instrucțiunile autorităților și mesajele primite prin sistemul 112.

„Evitați deplasările care nu sunt necesare și facilitați intervenția forțelor de pompieri și de Protecție Civilă”, a transmis Municipalitatea Kassandra, precizând că siguranța oamenilor reprezintă prioritatea absolută.

Consulatul General al României la Salonic precizează că monitorizează îndeaproape evoluția situației și rămâne alături de cetățenii români aflați în regiune.

Autoritățile române îi sfătuiesc pe cei aflați în Halkidiki să transmită informația și persoanelor apropiate care se află în zonă.

Într-o intervenție telefonică realizată joi seara la B1 TV, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a vorbit despre oprirea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă.

„Diferența de la centrimetrii lui Miruță și inacțiunea lui Grindeanu este oprirea centralei de la Cernavodă astăzi, pentru că un proiect de la Ministerul transporturilor coordonat de domnul Glindeanu a fost ținut la sertar”, a declarat acesta.

Întrebat la ce proiect face referire, ministrul a explicat că e vorba despre „proiectul de la Bala”.

„Presupunea fix un debit mai mare de apă, care să ajungă la răcirea reactoarelor de la Cernavodă, și care era o soluție serioasă și sănătoasă, făcută din timp și gândită de specialiști și aprobată cu avize de la mediu. A fost băgat în sertar și încuiat acolo din aprilie 2024”, a explicat Miruță.

El a precizat că „se poate ca pe domnul Grindeanu să-l macine niște vinovăție, având în vedere că vede ce se întâmplă astăzi. Cu toate că ceea ce ar fi trebuit să se întâmple acolo nu s-a întâmplat, în urma soluției propuse de cei de la Apele Române, s-a câștigat o săptămână de funcționare suplimentară a centralei de la Cernavodă”.

„Avem o centrală oprită de la Cernavodă, pentru că proiectul care ar fi putut fi făcut după ce a trecut toate etapele de aprobare în 2024, și care era în responsabilitatea Ministerului Transporturilor, nu a fost inițiat cu toate că a depășit toată birocratia asta complicată din România, ci a fost blocată. Poate că astăzi, când știe că l-a lăsat să se depună praful pe el în sertar, se gândește că românii ar fi putut avea un reactor care să funcționeze”, a conchis Radu Miruță.

UPDATE. A fost declarat un incident major după deraierea a trei vagoane

A fost declarat un incident major după ce trei vagoane ale trenului au deraiat și s-au răsturnat pe o parte. Mai multe persoane au rămas blocate în interior, au fost evacuate în siguranță, a declarat Poliția Britanică de Transport, relatează The Independent.

Ofițerii continuă să intervină în urma deraierii trenului. Poliția estimează că două persoane au suferit leziuni grave, iar alte nouă persoane au suferit leziuni mai ușoare. Persoanele rănite au fost examinate și tratate la fața locului, unele dintre ele fiind transportate la spitalele locale.

Ofițerii continuă să intervină la fața locului alături de colegii de la Poliția din Sussex și de la serviciile locale de pompieri, salvare și ambulanță.

Incidentul a implicat un tren al companiei Southern care circula de la Londra Victoria spre Eastbourne.

„O operațiune amplă”

Comisarul adjunct Ian Drummond-Smith a declarat: „Am declarat un incident major, iar la fața locului se desfășoară o operațiune amplă a serviciilor de urgență, dar toți pasagerii din tren au fost acum evacuați în siguranță. Gândurile noastre se îndreaptă, desigur, către toți cei afectați, și aș dori să asigur publicul că sprijinim Direcția de Investigare a Accidentelor Feroviare pentru a stabili exact ce s-a întâmplat. Vom furniza informații suplimentare de îndată ce vom putea”.

Un pasager care se afla la bordul trenului deraiat a declarat că, în timp ce reușea să iasă din tren, a văzut mai multe persoane rănite.

„Erau mai multe persoane așezate în ambulanțe care suferiseră leziuni grave la cap, iar pe capetele lor și, știți, pe haine se vedeau urme vizibile de sânge.”

Ministerul Transporturilor a declarat pentru BBC că nu există răniți gravi sau victime.

Știrea inițială

Într-o declarație adresată BBC, un purtător de cuvânt al Network Rail și Southern Rail a afirmat: „Avem cunoștință de faptul că un tren de călători a deraiat în zona Lewes din East Sussex. Serviciile de urgență se află la fața locului și vom oferi informații suplimentare de îndată ce vom putea”.

Printre personalul de urgență prezent la fața locului se află și ofițeri ai Poliției Britanice de Transport, potrivit The Independent.

Într-un comunicat al poliției se menționează: „Ofițerii se află în prezent la fața locului, în apropierea gării din Lewes, în urma unor sesizări privind deraierea unui tren la ora 15:54 astăzi (n.r – joi). Intervenim alături de paramedici și pompieri și vom oferi mai multe informații cât de curând posibil”.

Serviciul de Pompieri și Salvare din East Sussex a anunțat că a fost chemat la un incident în apropierea gării din Lewes.

„Au fost alertate și alte servicii de urgență. Continuăm să lucrăm la fața locului alături de colegii noștri din serviciile de urgență și de alți parteneri. Vă rugăm să evitați zona”, a precizat serviciul într-un comunicat.

Cristian Bușoi a explicat că un astfel de scenariu nu este luat în calcul pentru perioada imediat următoare. Cel puțin pentru săptămâna viitoare, România poate asigura necesarul de energie inclusiv prin importuri.

Planul ar deveni necesar dacă România nu ar mai putea importa suficientă electricitate și ar epuiza rezervele disponibile de la Rovinari și Hidroelectrica. În acest caz, în orele de vârf ar putea apărea un deficit de câteva sute de megawați, care ar urma să fie compensat prin reducerea temporară a consumului marilor companii.

„Dacă nu avem destulă electricitate din import, ceea ce nu e cazul pentru următoarea săptămână cel puțin (…) dacă epuizăm rezerva de la Rovinari 4 și de la Hidroelectrica, apele din lacuri, atunci probabil avem nevoie de câteva sute de megawați, în orele de vârf doar, care s-ar reduce din aceste limitări de consum”, a declarat Cristian Bușoi, invitat joi la Antena 3 CNN.

Companiile ar fi anunțate cu 24 de ore înainte

Reducerea consumului nu s-ar face în mod arbitrar. Limitările ar fi stabilite proporțional și în funcție de posibilitățile tehnice ale fiecărei companii. Pentru a putea lua măsurile necesare de siguranță, acestea ar fi anunțate cu 24 de ore înainte.

Bușoi a insistat că reducerea consumului nu trebuie să provoace avarii sau să pună în pericol echipamentele industriale.

„E evident contraproductiv (…) ca un echipament să se deterioreze, să trebuiască să fie înlocuit, să trebuiască să fie plătit, să ajungem în procese. Din punctul acesta de vedere, toleranță zero și atenție 100% (…) să nu fie afectate echipamentele”, a spus secretarul de stat.

Transelectrica discută deja cu firmele aflate pe lista marilor consumatori pentru a stabili ce reduceri ar putea fi făcute în mod realist. Decizia de activare a măsurilor, dacă situația o va impune, aparține Dispecerului Energetic Național din cadrul Transelectrica.

Dacia și Ford ar putea intra în plan doar în ultima etapă

Dacia și Ford, doi dintre marii consumatori industriali, se află în această perioadă în mentenanță programată. Bușoi a precizat că oprirea producției nu a avut legătură cu apelurile autorităților pentru reducerea consumului.

Celor două companii li s-ar putea cere să își reducă consumul doar în ultima etapă a planului, dacă România nu ar mai putea asigura necesarul de energie prin importuri.

„Doar în situația ultimei trepte, ultima soluție, în cazul în care nu vom avea importuri”, a explicat  Bușoi.

Mallurile și supermarketurile nu vor fi închise

Planul include și sectorul comercial, dar Bușoi a exclus închiderea mallurilor și supermarketurilor sau reducerea programului acestora în perioada următoare.

Într-un scenariu în care ar fi nevoie de economii suplimentare în orele de vârf, între 19.00 și 22.00, marile centre comerciale ar putea reduce, de exemplu, iluminatul. Unele complexe comerciale au venit deja cu propuneri pentru reducerea voluntară a consumului.

„Pot fi reduceri, pot fi discuții despre reduceri de luminozitate. Cred că am primit și câteva propuneri de reducere voluntară a complexelor comerciale, care au înțeles apelul”, a afirmat Bușoi.

Secretarul de stat a subliniat însă că este vorba despre un scenariu îndepărtat, care s-ar putea să nu fie necesar.

Bușoi: Niciun risc pentru consumatorii casnici

Populația nu este vizată de planul de limitare obligatorie a consumului, iar Bușoi susține că nu există un scenariu în care consumatorii casnici să rămână fără energie electrică.

„Nicio problemă, niciun risc. Nu există niciun fel de scenariu sau situație în care nu am avea electricitate”, a declarat secretarul de stat.

Românii sunt însă în continuare îndemnați să reducă voluntar consumul, în special în orele de vârf. Astfel de economii reduc presiunea asupra sistemului și cantitatea de energie pe care România trebuie să o cumpere din import, ceea ce poate conta ulterior și în evoluția prețurilor.

„Există recomandări, rugăminți, apeluri, pentru că orice fel de ajutor, pe de o parte, reduce stresul pe sistemul energetic, dar, mai important, reduce cantitatea de electricitate importată. Și asta înseamnă că impactul asupra prețurilor din perioada următoare, perioada toamnei, va fi mai mic”, a explicat Bușoi.

Reducerea voluntară a consumului a avut efect

Apelurile făcute până acum au avut deja efect. Consumul a scăzut cu aproximativ 200-300 MW față de prognoze în orele de seară, iar autoritățile intenționează să continue și săptămâna viitoare solicitările pentru reducerea voluntară.

Bușoi a comparat situația cu cea din Ungaria, unde consumul în orele de vârf este de aproximativ 7.000 MW, similar celui din România, dar ponderea industriei este mai mare. În urma apelurilor adresate populației și companiilor pentru reducerea consumului de energie, în Ungaria consumul a scăzut cu aproximativ 500 MW.

Problemele provocate de lipsa apei nu afectează doar România. Există îngrijorări și în Bulgaria, inclusiv în rândul specialiștilor și autorităților care gestionează resursele de apă, situația fiind mai dificilă decât indicau cele mai pesimiste prognoze.

Executivul Uniunii Europene a reiterat că se află în contact cu autoritatea competentă din România, care îi furnizează informații actualizate periodic, în contextul în care aceasta monitorizează îndeaproape situația și se coordonează cu toate instituțiile responsabile.

Răspunsul a venit la întrebarea reporterului Mediafax, care a solicitat detalii privind cadrul în care România a putea apela și beneficia de asistență din partea statele membre în caz de nevoie.

• Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor, prima dată în 23 de ani din acestă cauză.
• Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.
• România este în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă din cauza debitului redus al Dunării, care a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia națională.

Așa cum a transmis și Ministerul Energiei  după finalizarea procedurilor de oprire a celui de-al doilea reactor de la Cernavodă, deci unica unitate de producție a energiei nucleare din țară rămasă în operare din 28 iunie, Regulamentul (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice prevede expres obligația statelor membre de a acționa și coopera în spiritul solidarității pentru prevenirea și gestionarea crizelor de energie electrică. În măsura în care dispun de capacitatea tehnică necesară, statele membre își pot acorda asistență reciprocă prin măsuri regionale și bilaterale convenite.

„Aceste mecanisme sunt prevăzute și în Planul național de pregătire pentru riscuri și includ notificarea situației la nivelul ENTSO-E, consultarea urgentă cu operatorii și autoritățile din statele vecine, sincronizarea răspunsului la nivel regional și bilateral, utilizarea rezervelor disponibile și stabilirea cantităților de energie care pot fi livrate în situații de criză, au conchis oficialii”, explicau oficialii Ministerului Energiei, după ce au notificat Bruxellesul despre acțiunea de la Cernavodă și planul de măsuri pentru securitatea aprovizionării.

Măsurile-cadru ale UE

„UE are un cadru de reglementare solid pentru a garanta securitatea aprovizionării cu energie electrică și pentru a face față situațiilor care ar putea pune presiune pe rețeaua electrică interconectată a UE. Regulamentul privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice impune autorităților competente din toate țările UE să coopereze între ele pentru a se asigura că, în cazul unei crize de energie electrică, energia electrică ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie de ea”, a transmis oficialul de la Bruxelles pentru Mediafax.

Potrivit sursei citate, acest cadru legislativ introduce o serie de măsuri imediat aplicabile, în timp real, care sunt implementate pentru a acoperi dezechilibrul din sistem. Exemplul oferit este în cazul unui scenariu de subfrecvență în cadrul rețelei, în care unitatea de stocare a energiei care acționează ca furnizor de servicii de echilibrare pentru o anumită zonă de control al frecvenței consumului va trece automat în modul de generare.

„Pe lângă măsurile imediate, avem o arhitectură de măsuri pentru a preveni orice eveniment care ar destabiliza sistemul. Țările UE trebuie să elaboreze planuri de pregătire pentru riscuri pentru prevenirea și gestionarea crizelor de energie electrică pe baza scenariilor regionale și naționale identificate. Comisia Europeană poate emite avize cu privire la aceste planuri, care ar trebui actualizate periodic și cel puțin o dată la patru ani. În ultimii ani, am intensificat schimbul de informații prin intermediul Grupului de coordonare a energiei electrice, un forum esențial pentru autoritățile naționale, ENTSO-E și ACER, care permit schimbul de bune practici și expertiză privind securitatea aprovizionării, pregătirea pentru riscuri și stabilitatea rețelei transfrontaliere”, a comunicat purtătorul de cuvânt al Comisiei.

Cum poate primi România ajutor, în caz de nevoie

Dincolo de importurile comerciale și fără să aducă în niciun fel atingere regulilor pieței, orice stat membru poate face apel la ajutor, în spiritul solidarității europene, conform arată oficialul.

Documentul legislativ prevede clar obligațiile, competențele, și limitele fiecărei entități parte arhitecturii energetice de la nivelul blocului comunitar, unde Comisia are strict rolul de a coordona și facilita cooperarea și nu se substituie nici statelor membre, nici pieței.

Pe scurt, potrivit oficialului Comisiei, regulamentul prevede:

• „Articolul 4: Statele membre trebuie să efectueze evaluări ale riscurilor (Detalii la art. 5).
• Articolul 6: ENTSO-E trebuie să mandateze centrele regionale de coordonare, autoritățile competente sau de reglementare să identifice cele mai relevante scenarii de criză pentru fiecare regiune. (Detalii la art. 7).
• Articolul 9: ENTSO-E trebuie să efectueze evaluări ale adecvării sezoniere. (Ultimul raport ENTSO-E a fost publicat în mai, înainte de valurile de căldură).
• Articolul 10: Statele membre trebuie să pregătească planuri de pregătire pentru riscuri (Detalii la art. 11, 12 și 13).
• Articolul 12: Coordonare regională și bilaterală pentru prevenirea sau gestionarea impactului extrafrontalier.
• Articolul 14: Procedura pentru alertele timpurii (pe care România a îndeplinit-ode vineri – n.r.). Dacă se declară o alertă timpurie sau o criză de energie electrică, planul de pregătire pentru riscuri trebuie urmat în cea mai mare măsură posibilă.
• Articolul 15: Solidaritate și cooperare. Statele membre însele să convină asupra măsurilor regionale/bilaterale la alegere pentru a furniza energie electrică într-un mod coordonat, pe baza unor acorduri tehnice, juridice și financiare convenite. În caz contrar, se pot lua măsuri ad-hoc și se pot plăti compensații echitabile în consecință.
• Articolul 16: Reguli de piață. Măsuri de prevenire sau atenuare a crizelor de energie electrică pentru a respecta piața internă de energie electrică și regulile de funcționare a sistemului. Măsurile care nu sunt bazate pe piață trebuie luate doar ca ultimă soluție, fără a denatura concurența sau piața internă de energie electrică.
• Capitolul V: Detalii privind evaluarea și monitorizarea”

„Statul membru care solicită asistență plătește prompt compensația echitabilă”

Articolul 15 „Cooperare și asistență” din regulamentul citat include pașii pentru a beneficia de sprijin, iar plata promptă a unei compensații echitabile – pentru energie și toate costurile pe care le implică transportul ei – este esențială:

„(1) Statele membre acționează și cooperează în spiritul solidarității pentru a preveni sau a gestiona situațiile de criză de energie electrică.

(2) În cazul în care dispun de capacitatea tehnică necesară, statele membre își oferă asistență reciprocă prin intermediul unor măsuri regionale sau bilaterale convenite în temeiul prezentului articol și al articolului 12 înainte de acordarea asistenței respective. În acest scop și pentru a proteja siguranța publică și securitatea personală, statele membre aleg și convin asupra unor măsuri regionale sau bilaterale în scopul de a livra energie electrică într-o manieră coordonată.

(3) Statele membre se pun de acord cu privire la dispozițiile tehnice, juridice și financiare necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor regionale sau bilaterale înainte de acordarea asistenței. Aceste acorduri prevăd, printre altele, cantitatea maximă de energie electrică ce urmează să fie livrată la nivel regional sau bilateral, factorul declanșator pentru asistență și pentru suspendarea asistenței, modul în care va fi livrată energia electrică și dispozițiile privind compensația echitabilă între statele membre în conformitate cu alineatele (4), (5) și (6).

(4) Asistența se acordă sub rezerva unui acord prealabil între statele membre în cauză privind compensația echitabilă, ce acoperă cel puțin:

(a) costul energiei electrice livrate pe teritoriul statului membru care solicită asistență, precum și costurile de transport aferente; și

(b) orice alte costuri rezonabile suportate de statul membru care acordă asistență, inclusiv în ceea ce privește rambursarea asistenței pregătite, dar care nu a fost acordată efectiv, precum și orice costuri rezultate din procedurile judiciare, din procedurile de arbitraj sau din proceduri și din soluționări similare.

(5) Compensația echitabilă în temeiul alineatului (4) include, printre altele, toate costurile rezonabile pe care statul membru care acordă asistență le suportă ca urmare a unei obligații de a plăti o compensație în virtutea drepturilor fundamentale garantate de dreptul Uniunii și în virtutea obligațiilor internaționale aplicabile în momentul punerii în aplicare a dispozițiilor prezentului regulament în ceea ce privește asistența, precum și costurile rezonabile suplimentare suportate ca urmare a plății unei compensații în temeiul normelor naționale în materie de compensare.

(6) Statul membru care solicită asistență plătește prompt compensația echitabilă statului membru care acordă asistență sau asigură cu promptitudine o astfel de plată.

(7) Până la 5 ianuarie 2020 și după consultarea GCEE și a ACER, Comisia furnizează orientări fără caracter obligatoriu privind elementele esențiale ale compensației echitabile menționate la alineatele (3)-(6) și privind alte elemente esențiale ale dispozițiilor tehnice, juridice și financiare menționate la alineatul (3), precum și privind principiile de asistență reciprocă menționate la alineatul (2).

(8) În cazul unei crize de energie electrică în care statele membre nu au convenit încă asupra unor măsuri regionale sau bilaterale și asupra unor dispoziții tehnice, juridice și financiare în temeiul prezentului articol, statele membre convin, pentru aplicarea prezentului articol, asupra unor măsuri și dispoziții ad hoc, inclusiv în ceea ce privește compensația echitabilă în temeiul alineatelor (4), (5) și (6). În cazul în care un stat membru solicită asistență înainte să fi fost convenite astfel de măsuri și dispoziții ad hoc, acesta se angajează, înainte de a primi asistență, să plătească o compensație echitabilă în conformitate cu alineatele (4), (5) și (6).

(9) Statele membre se asigură că dispozițiile prezentului regulament privind asistența sunt puse în aplicare în conformitate cu tratatele, cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu alte obligații internaționale aplicabile. Acestea iau măsurile necesare în acest sens”.

„Măsurile care nu se bazează pe piață nu trebuie să denatureze în mod nejustificat concurența și funcționarea eficace a pieței”

„Respectarea normelor pieței”, obligația detaliată la Articolul 16, este, de asemenea, fără echivoc:

„(1) Măsurile întreprinse pentru a preveni sau a atenua crizele de energie electrică respectă normele care reglementează piața internă a energiei electrice și operarea sistemului.

(2) Măsurile care nu se bazează pe piață sunt activate într-o situație de criză de energie electrică doar în ultimă instanță, în cazul în care toate opțiunile furnizate de piață au fost epuizate sau dacă este evident că, singure, măsurile bazate pe piață nu sunt suficiente pentru a preveni o deteriorare semnificativă suplimentară a situației alimentării cu energie electrică. Măsurile care nu se bazează pe piață nu trebuie să denatureze în mod nejustificat concurența și funcționarea eficace a pieței interne a energiei electrice. Ele trebuie să fie necesare, proporționale, nediscriminatorii și temporare. Autoritatea competentă informează părțile interesate relevante din statul său membru cu privire la aplicarea oricărei măsuri care nu se bazează pe piață.

(3) Restricționarea tranzacțiilor, inclusiv restricționarea capacității interzonale deja alocate, limitarea furnizării de capacitate interzonală pentru alocarea de capacitate sau limitarea furnizării de programe se inițiază numai în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/943 și cu normele adoptate pentru punerea în aplicare a respectivei dispoziții”.