Camera Reprezentanților a respins joi o încercare de ultim moment de a prelungi o controversată lege privind supravegherea fără mandat, în timp ce democrații continuă să protesteze față de decizia președintelui Donald Trump de a-l plasa temporar pe Bill Pulte, directorul unei agenții ipotecare și fidel MAGA, în fruntea comunității de informații americane, relatează The Washington Post.
Votul pentru menținerea legii a eșuat cu 218 voturi la 198, 19 republicani alăturându-se aproape tuturor democraților care s-au opus proiectului de lege. Ar fi fost nevoie de o majoritate de două treimi pentru a avansa, conform instrumentului parlamentar folosit de președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson (republican din Louisiana), pentru a aduce rapid proiectul de lege în dezbatere.Rezultatul garantează aproape că Secțiunea 702 din Legea de Supraveghere a Informațiilor Străine, un instrument de spionaj post-11 septembrie despre care ambele partide au susținut că este esențial pentru securitatea națională a SUA, va expira pentru prima dată.
Programul urmează să expire vineri la miezul nopții, iar parlamentarii urmează să părăsească Washingtonul joi fără un acord.
Liderul majorității din Cameră, Steve Scalise (republican din Louisiana), a dat vina pe democrații din Senat pentru blocarea FISA, spunând că camera superioară ar fi trebuit să propună un proiect de lege adoptat de Cameră pentru a reautoriza complet FISA în aprilie. În schimb, Senatul a aprobat o măsură pe termen scurt pe care Camera a adoptat-o și care expiră vineri.
Senatul semnalase că proiectul de lege al Camerei Reprezentanților, adoptat în aprilie, nu avea nicio șansă să depășească pragul de 60 de voturi al Camerei.
„Democrații din Senat au luat o decizie cu adevărat proastă și periculoasă de a bloca aparatul de securitate națională al țării noastre, iar aceasta este o mișcare periculoasă și, la un moment dat, va trebui să se întoarcă la a le păsa de această țară”, a spus Scalise.
Johnson a vizitat Casa Albă de mai multe ori în această săptămână pentru discuții directe cu Trump, care a cerut ulterior Congresului să prelungească programul cu câteva săptămâni pentru a permite negocierilor ulterioare.Legislatorii adoptaseră deja mai multe măsuri provizorii în acest an, înainte de termenele limită anterioare pentru reînnoirea Secțiunii 702. Însă democrații s-au opus oricărei prelungiri odată cu numirea lui Pulte, care nu are experiență în domeniul securității naționale, în funcția de director interimar al serviciilor naționale de informații.
Poziția – cel mai înalt post în domeniul informațiilor din America – necesită prin lege o experiență în securitatea națională, iar democrații au susținut că numirea lui Pulte în această funcție, chiar și temporară, este atât periculoasă, cât și ilegală . Unii republicani au pus la îndoială calificările sale, dar în mare parte au susținut că Secțiunea 702 este prea critică pentru a risca să fie lăsată să cadă.
Trump a semnalat că numirea lui Pulte nu este permanentă – și că sarcina sa principală ar fi să facă reduceri drastice la Biroul Directorului de Informații Naționale – dar a refuzat să revină asupra deciziei. Celebra secțiune 702Secțiunea 702 permite comunității de informații americane să colecteze apeluri, mesaje text și e-mailuri de la firmele de telecomunicații americane ale străinilor care locuiesc în străinătate și sunt suspectați că reprezintă o amenințare. Ocazional, această colectare fără mandat poate aduna date despre cetățenii americani care comunică cu acești străini, ceea ce i-a îngrijorat pe apărătorii vieții private și pe cei ai libertăților civile din ambele partide.
Administrația a declarat că programul este esențial pentru siguranța cetățenilor americani, de la dejucarea atacurilor teroriste până la facilitarea salvării ostaticilor.
Unii parlamentari au cerut guvernului să obțină un mandat înainte de a utiliza instrumentul în cazuri care ar putea implica cetățeni americani, o măsură pe care administrația și alți legislatori au spus că ar îngreuna colectarea rapidă de informații.
Grupul de extremă dreaptă pentru Libertate al Camerei Reprezentanților a blocat deja multiple încercări de a reautoriza Secțiunea 702 în acest an. Săptămâna trecută, un grup de republicani de dreapta a contribuit la respingerea unei propuneri de avansare a programului în Senat.
Unii membri democrați ai partidului axat pe securitatea națională au ajutat la negocieri pe parcursul anului – inclusiv prin a le argumenta altor membri ai partidului lor că Secțiunea 702 este vitală.
În ultimele săptămâni, se părea că parlamentarii din Senat erau aproape de un acord care ar reînnoi legea, dar numirea lui Pulte a zădărnicit orice înțelegere.
„Există o cale de reautorizare a FISA, dar va necesita adoptarea unor reforme semnificative. Ne opunem acestui proiect de lege care amână amânarea acțiunii”, a scris conducerea democrată a Camerei Reprezentanților – inclusiv deputatul Jim Himes (Connecticut), principalul democrat din Comisia de Informații – într-un comunicat înainte de votul de joi.
O instanță care guvernează FISA a decis că Secțiunea 702 poate continua până la începutul anului viitor, chiar dacă Congresul nu reușește să reînnoiască legea. Rămâne însă neclar dacă firmele de telecomunicații care furnizează informațiile în cadrul programului actual vor continua să facă acest lucru sau vor înceta să se conformeze de teama că s-ar putea confrunta cu procese fără autorizația continuă din partea Congresului.
Tribunalul Administrativ din Bordeaux a decis anularea scrutinului din Castelmoron-d’Albret, o localitate aflată în apropiere de Bordeaux, în sud-vestul Franței, cunoscută drept cea mai mică comună din țară. Instanța a considerat că o neregulă identificată pe una dintre listele de candidați ar fi putut influența rezultatul alegerilor, diferența dintre cele două tabere fiind de doar două voturi.
Cum au fost invalidate voturileLa alegerile din martie, François Migaud – candidatul declarat câștigător, a obținut 25 de voturi, echivalentul a 52% din sufragii, în timp ce principala sa contracandidată, Florence Castéra, a primit 23 de voturi, adică 48% din cele 48 de voturi exprimate.
Potrivit Le Figaro, în timpul numărării voturilor, toate buletinele de vot ale listei conduse de Florence Castéra au fost declarate nule. Motivul a fost lipsa menționării cetățeniei portugheze a uneia dintre candidatele înscrise pe listă.
Judecătorii au considerat că această situație a influențat rezultatul final al alegerilor. Dacă voturile respective ar fi fost luate în calcul, candidata învinsă ar fi obținut reprezentare în consiliul local. După anularea tuturor voturilor primite de aceasta, câștigătorul scrutinului a rămas, practic, singurul candidat care a mai avut voturi considerate valabile.
Localnicii ar putea vota din nouDiferența foarte mică dintre cei doi candidați și consecințele invalidării voturilor au determinat candidata învinsă să conteste rezultatul alegerilor. După analizarea dosarului, Tribunalul Administrativ din Bordeaux a decis anularea scrutinului.
Castelmoron-d’Albret este cunoscută în Franța drept cea mai mică comună din țară ca suprafață, având doar aproximativ 3,5 hectare. Localitatea medievală atrage frecvent turiști tocmai datorită dimensiunilor sale neobișnuit de reduse. Numărul alegătorilor este, de asemenea, foarte mic, ceea ce face ca fiecare vot să poată influența decisiv rezultatul alegerilor locale.
Primarul ales mai poate ataca decizia la Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanță administrativă din Franța.
În cazul în care hotărârea va rămâne definitivă, alegătorii din Castelmoron-d’Albret vor fi chemați din nou la urne. Cei doi candidați au anunțat deja că sunt pregătiți să participe la un nou scrutin.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a lansat, joi, un avertisment în Parlamentul italian, conform Euronews.
Meloni a lansat un avertisment clar cu privire la așa-numitele „reduceri” anuale la contribuțiile naționale de care se bucură unele state membre. Dacă sistemul nu este abolit, Italia va cere „același privilegiu”, a transmis aceasta.
Răbdarea Romei a luat sfârșitPremierul italian a avertizat Bruxelles-ul că răbdarea Romei a luat sfârșit, cu privire la plățile UE către unele state.
Cifrele pentru următorul cadru financiar multianual vor fi puse pe masa liderilor UE pentru prima dată la summitul de săptămâna viitoare, mai arată sursa.
Discuțiile se așteaptă să fie tensionate. Capitalele europene așteaptă așa-numita „cutie de negociere”, proiectul de text care va stabili cifrele și domeniile de cheltuieli.
Bătălia pentru bugetul pentru următorii șapte ani pune față în față tabere opuse.
Ce țări beneficiază de „reduceri”Pe de o parte, se află așa-numitele țări „frugale”, conduse de Germania și Olanda, alături de Suedia, Danemarca și Austria. Ele beneficiază în prezent de corecții de miliarde de euro la contribuțiile lor și se opun unui buget mai mare, din cauza presiunii asupra finanțelor publice naționale. Acest bloc insistă asupra unor reduceri liniare, generalizate, potrivit sursei.
Pe de altă parte, Italia este aliniată grupului informal care se autointitulează „Prietenii Coeziunii”. Aceasta este o alianță ce cuprinde 16 țări, inclusiv Polonia, Spania și Portugalia. Ele se opun reducerilor bugetului regional și solicită eliminarea definitivă a rambursărilor.
Diplomații europeni se așteaptă ca noul proiect al Comisiei să includă reduceri modeste, generalizate, dar nu și reduceri drastice.
Problema rambursărilor nu e o noutateTensiunile legate de rambursări nu sunt o noutate. În decembrie, Roma a amenințat că va bloca deciziile Consiliului European dacă mecanismul de rambursare nu era eliminat din discuții. Mecanismul reapăruse într-un text de negociere al președinției daneze, conform aceleiași surse.
Meloni a precizat, de asemenea, că Italia nu se va lega de termene limită artificiale. Țara va semna acordul doar după ce se va ajunge la cel mai bun compromis posibil.
UPDATE
Autoritățile americane au confirmat că investighează un incident cu materiale periculoase la Pentagon, clădirea care găzduiește Departamentul Apărării al SUA.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat că „departamentul execută protocoale standard de protecție, inclusiv un ordin de izolare pentru zona afectată”, conform Al Jazeera.
„Pentagonul are sisteme sofisticate pentru a asigura siguranța clădirii și a ocupanților acesteia. Aceste sisteme au detectat o problemă de calitate a aerului care necesită măsuri de precauție până când vom determina semnificația acesteia”, a explicat Parnell.
Departamentul de pompieri din Arlington a transmis pe X că „unitățile, inclusiv echipa pentru materiale periculoase, operează în prezent la Pentagon în sprijinul echipei Hazmat a PFPA în timpul unui incident cu materiale periculoase”.
Pentagonul, cu o suprafață de 600.000 de metri pătrați, este cea mai mare clădire de birouri cu înălțime joasă din lume. Aproape 30.000 de militari și civili lucrează la clădire în fiecare zi.
Știrea inițială:Evacuarea de joi vizează mai multe etaje ale uriașei clădiri.
Potrivit Nexta, numeroși angajați au fost scoși din clădire.
Se pare că măsura evacuării a fost dispusă ca urmare a unei probleme la sisteme interne.
Un reprezentant al instituției a declarat că sistemele de protecție au detectat o problemă cu calitatea aerului, care necesită măsuri preventive.
Echipe speciale și pompierii se află la fața locului.
„Băncile nu sunt vinovate și vor utiliza toate căile legale de atac pentru a anula decizia abuzivă, nefondată și injustă a Consiliului Concurenței care afectează pe nedrept reputația industriei bancare”, au transmis reprezentanții ARB.
Reacția vine la câteva zile după decizia plenului Consiliului Concurenței, anunțată duminică, de sancționare a 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), cea mai mare amendă din istoria instituției, pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Băncile participante la stabilirea ROBOR și-au urmărit cotațiile și, chiar dacă nu au avut o înțelegere de timp cartel, comunicările dintre ele au dus la vicierea indicelui, ceea ce are un impact asupra creditelor în lei, a explicat, luni, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, într-o conferință de presă privind decizia Plenului
Amenzile au fost aplicate celor 10 bănci, care au început luni să anunțe că le vor contesta, astfel:
Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC
„România a fost scoasă de pe radarul investitorilor în zona financiar bancar㔄Asociația Română a Băncilor va susține toate demersurile interne și internaționale în care se poate implica pentru a demonstra că băncile nu au manipulat ROBOR. Considerăm că această decizie fără precedent la adresa unei părți din infrastructura critică națională reprezintă un abuz excesiv și repetitiv construit pe o interpretare contestabilă a unor mecanisme esențiale de funcționare ale sectorului bancar, un sector de importanță critică pentru finanțarea economiei și pentru stabilitatea financiară”, se arată în comunicatul transmis.
Potrivit sursei citate, prin această decizie, România a fost scoasă de pe radarul investitorilor în zona financiar bancară și riscă să fie depunctată din cauza acestor derapaje. Implicațiile directe și colaterale ale unei asemenea decizii nu privesc exclusiv sistemul bancar și reputația acestuia, ci afectează stabilitatea financiară, asigurarea finanțării statului român și economia ca un întreg.
„Simplificările excesive, concluziile forțate și comunicarea cu tentă populistă utilizate pentru promovarea acestui subiect nu servesc interesului public, ci riscă să distorsioneze grav percepția asupra funcționării pieței bancare și reputației. Clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați să declanșeze procese colective pentru a recupera sume, dar băncile beneficiază de prezumția de nevinovăție și instanța nu s-a pronunțat printr-o hotărâre definitivă”, au comunicat joi oficialii ARB.
Reprezentanții bancherilor precizează că nu este pentru prima dată în ultimii ani când sectorul bancar este supus acuzelor puternic mediatizate ale unei autorități.
„Într-un alt caz cu impact public ridicat, legat de modul de calcul al ratelor bancare, mai multe măsuri și sancțiuni aplicate instituțiilor bancare de ANPC au fost contestate și infirmate ulterior de instanțele de judecată. Reputația sectorului bancar românesc în ansamblu a fost încă o dată afectată”, au explicat oficialii ARB.
„Sectorul bancar din România funcționează într-un cadru strict reglementat, supravegheat și conformat. Considerăm că orice poziție a autorităților trebuie să fie caracterizată de maxim profesionalism, echilibru și responsabilitate. Sistemul bancar din România rămâne angajat ferm față de principiile concurenței loiale, corectitudinii, transparenței și respectării reglementărilor în vigoare. Sectorul bancar din România este unul dintre pilonii dezvoltării societății românești, având un rol critic în susținerea creșterii gradului de bunăstare al populației, dezvoltarea mediului de afaceri și buna funcționare a statului român”, au conchis reprezentanții bancherilor.
Cerere de explicații concrete privind stabilirea vinovățieiÎn acest context, Asociația Română a Băncilor (ARB) solicită public Consiliului Concurenței să ofere explicații concrete privind stabilirea vinovăției fără dovezi și comunicarea publică care provoacă confuzie și așteptări nerealiste legate de mai multe aspecte, conform comunicatului citat:
„În vederea clarificării aspectelor de fond ce fac obiectul acestei decizii, solicităm prezentarea elementelor de reglementare și de conduită concurențială ce au fost încălcate, cu precizarea și a mecanismelor prin care s-a produs distorsionarea pieței.
Banca Națională a României are rol de organizator, de reglementator și supraveghetor privind modul de funcționare a pieței monetare, conform Normei 4/1995 privind funcționarea pieței monetare interbancare. În condițiile în care Banca Națională a României are la dispoziție Regulamentul Uniunii Europene nr. 596/2014 pentru prevenirea abuzului de piață legat de manipularea indicilor de referință, considerăm că este necesară menționarea prevederilor concrete care se pretinde că au fost încălcate.
ROBOR are rol principal în transmisia politicii monetare, influențează funcționarea pieței monetare și stabilitatea financiară. Orice intervenție externă care reduce capacitatea Băncii Naționale a României de a asigura un cadru funcțional al pieței monetare poate fi interpretată ca afectând autonomia instituțională în îndeplinirea mandatului.
Condițiile și reglementările pe care trebuie să le respecte participanții la piață sunt extrem de riguroase astfel că se impune clarificarea acuzelor legate de discuțiile concrete invocate între reprezentanții băncilor. Această orchestrare bazată pe dezinformare publică aruncă o anatemă asupra sistemului bancar, iar fără prezentarea de probe concludente pare a fi mai degrabă o decizie dictată”, au conchis reprezentanții băncilor.
Banca Mondială (BM) a publicat un raport privind perspectivele economice globale pentru 2026. Aceasta și-a retrogradat previziunea de bază privind creșterea PIB-ului global de la 2,6% la 2,5%, menționând că aceasta ar fi cea mai slabă rată de creștere a PIB-ului de la pandemia de COVID-19.
Revizuirea previziunilor se datorează impactului negativ al războiului din Iran asupra economiei globale. Există, de asemenea, scenarii mai pesimiste: dacă perturbările severe ale aprovizionării cu energie cauzate de război continuă, creșterea PIB-ului ar putea ajunge la doar 1,3%.
Prognoza de bază a Băncii Mondiale estimează, de asemenea, că prețul mediu al țițeiului Brent în acest an va fi de 96 de dolari pe baril – cu 36% mai mare decât în 2025. Banca Mondială preconizează că inflația globală în 2026 va fi de 4% în scenariul de bază. În cel mai pesimist scenariu, țițeiul Brent va costa 115 dolari pe baril, iar inflația va ajunge la 4,4%.
Analiștii băncilor se așteaptă ca creșterea PIB-ului să revină la 2,8% până în 2027–2028, ceea ce este, însă, sub nivelul mediu din anii 2010. Potrivit economistului senior Indermit Gill la Banca Mondială, acest lucru se datorează mai multor factori – încetinirea creșterii populației, scăderea investițiilor private și publice, creșterea datoriei guvernamentale în diferite țări și o creștere mai scăzută a comerțului. „Economia globală este acum mult mai puțin rezistentă decât era în 2008 sau chiar în 2018”, a remarcat el.
ELKO Romania, parte a ELKO Group, unul dintre principalii distribuitori de produse, soluții IT și electronice de consum din regiune, prezintă partenerilor locali cele mai noi camere i-PRO X-Series Fisheye, primele modele ale producătorului care integrează AI generativă direct la nivel edge. Noile echipamente permit interacțiunea cu fluxurile video live prin limbaj natural și susțin scenarii de monitorizare, detecție și alertare în timp real, fără dependență de servicii cloud sau servere externe.
Această lansare marchează o nouă etapă în strategia i-PRO de integrare a AI generative în soluțiile de securitate video. După introducerea capabilităților de analiză video forensic cu AI generativă în 2025, i-PRO extinde acum aceste funcționalități de la analiza post-eveniment către operațiuni zilnice de securitate, monitorizare live și reacție rapidă la incidente.
Prin intermediul portofoliului i-PRO, ELKO Romania pune la dispoziția integratorilor locali soluții de supraveghere video avansate, construite în jurul procesării la nivel edge, al securității cibernetice enterprise-grade și al arhitecturilor deschise, ușor de integrat în infrastructuri existente.
Citeşte comunicatul integral AICI
Președintele Donald Trump a recunoscut în timpul unui interviu acordat Fox News că americanii le-au furnizat arme kurzilor. Aceștia nu le-au folosit pentru a-i ataca pe iranieni. Ne-au trădat, este o rușine, dar nu voi uita, a spus Trump.
„De fapt. ca să fiu sincer, le-am trimis arme kurzilor și am fost foarte dezamăgit de kurzi. Kurzii ne-au trădat. Cred că și-au păstrat armele pentru ei. Este o rușine. Dar îmi voi aminti asta”, a spus Donald Trump.
Trump confirmă unele zvonuri din luna martieÎn luna martie, au apărut informații privitoare la un atac terestru al kurzilor în Iran. Conform informațiilor de atunci, kurzii au trecut frontieră venind din Irak și au ocupat mai multe poziții într-o zonă montană.
Sursele susțineau că americanii vor să ajute diferite grupări dispuse să lupte cu iranienii.
Până în prezent Casa Albă nu a confirmat planul de a înarma grupurile kurde și nici intenția de a lansa cu ajutorul kurzilor o ofensivă terestră în Iran.
Întrebat dacă Partidul Național Liberal ar susține prin vot un eventual guvern monocolor PSD, Ciucu a evitat un refuz categoric, dar a transmis că social-democrații trebuie mai întâi să demonstreze că pot construi o majoritate și un executiv funcțional.
„E foarte greu să vă răspund. Nu-mi place, de fapt, să zic din prima nu”, a afirmat liderul liberal.
Liderul liberal susține este relativ simplu să dărâmi un guvern atunci când există nemulțumiri și când se formează majorități conjuncturale, însă adevărata provocare este construirea unei alternative viabile.
„Pe un fond de nemulțumire, te aduni acolo, cu extremiștii, funcționezi ca o mulțime comună și îți dai jos guvernul. Dar aici întrebarea este: poți să pui altul în loc?”, spune liderul liberal.
„Ai dat jos guvernul? Fă-ți altul”Ciucu a sugerat că acesta ar fi trebuit să fie și mesajul transmis de președintele Nicușor Dan către PSD după după căderea guvernului.
„Ai dat jos guvernul? Hai, fă-ți un guvern”, a transmis prim-vicepreședintele PNL București, susținând că responsabilitatea de a veni cu o majoritate și cu o formulă de guvernare funcțională aparține celor care au contribuit la înlăturarea executivului.
Ciucu: Nu merită votul PNLLiderul liberal a adăugat însă că nu poate garanta sprijinul PNL pentru o asemenea formulă și că inclusiv acordarea unui simplu vot de investitură este puțin probabilă.
„Nu spun că vom vota un asemenea guvern. În cel mai bun caz, pentru ei, doar un vot de investitură, dar mi-e greu să cred și că acest vot ar putea să fie dat. Pentru că nu merită”, a declarat Ciprian Ciucu.
„Două mari poluri politice în viitor”Liberalul consideră că PSD va continua să se erodeze electoral, iar o parte importantă a electoratului său va fi preluată de AUR în viitor.
„Cel mai probabil PSD va fi din ce în ce mai mic (…), iar tipul de electorat care votează PSD va fi preluat de AUR. Vor fi două poluri, un pol de tip AUR – Georgescu, Simion și această categorie de oameni – și un alt pol mai civic, rațional, format în jurul PNL și USR. Așa văd lucrurile pe viitor”, a declarat Ciprian Ciucu.
Potrivit șefei diplomației române, conversația a avut loc după discuțiile dintre miniștrii apărării și contactele la nivel prezidențial.
„Am avut o conversație necesară cu Andrii Sîbiha”, a transmis Oana Țoiu.
Ea a precizat că cele două părți au convenit asupra priorității protejării cetățenilor.
„Am convenit că mandatul suprem și imperativ al fiecărui stat este protejarea vieții și siguranței propriilor cetățeni”, a afirmat ministrul român.
Vecinii și partenerii strategici construiesc relații mai puternice prin dialog deschis și acțiuni coordonate de prevenție pentru a gestiona situațiile de criză.
Am avut o conversație necesară cu @andrii_sybiha, ca urmare a discuțiilor dintre miniștrii apărării și a contactelor… pic.twitter.com/LhAiHq5hLj
— Toiu Oana (@oana_toiu) June 11, 2026
În cadrul discuției, Oana Țoiu a reiterat poziția României privind războiul din Ucraina.
„Am reiterat condamnarea de către România a războiului ilegal de agresiune purtat de Rusia”, a spus ea.
Ministrul a subliniat și angajamentul comun pentru obținerea unei încetări a focului și a unei păci durabile.
Totodată, partea română și-a exprimat preocuparea față de efectele conflictului asupra populației și regiunii.
Potrivit Oanei Țoiu, războiul produce efecte grave asupra comunităților afectate și a statelor vecine.
Cooperare în domeniul securitățiiȘefa diplomației române a anunțat că a primit asigurări din partea Kievului privind cooperarea în domeniul securității.
„Am primit din partea omologului meu asigurarea deplină a angajamentului Ucrainei de a depune toate eforturile necesare pentru gestionarea comună a riscurilor transfrontaliere generate de agresiunea rusă”, a declarat ea.
Cei doi miniștri au discutat și despre consolidarea mecanismelor de avertizare timpurie.
Pe agenda convorbirii s-au aflat și schimbul de informații și monitorizarea situației operative.
Oana Țoiu a arătat că România și Ucraina împărtășesc responsabilitatea menținerii securității în regiunea Mării Negre.
De asemenea, cele două state urmăresc protejarea infrastructurii strategice, a coridoarelor umanitare și a rutelor navigabile.
„Vom continua să colaborăm atât în format bilateral, cât și în cadrul formatelor internaționale, pentru a construi un viitor sigur și realizabil”, a transmis ministrul român de Externe.
Canada a propus interzicerea rețelelor sociale pentru copiii și adolescenții cu vârsta sub 16 ani. Însă, spre deosebire de alte legi similare, companiile din domeniul tehnologiei ar putea evita interdicția canadiană dacă demonstrează că dispun de politici menite să reducă la minimum riscurile pentru minori.
Legea include măsuri ample de reglementare a chatbot-urilor bazate pe inteligență artificială și de limitare a „conținutului dăunător” online, potrivit BBC.
Aceasta ar crea o autoritate de reglementare care să asigure respectarea legii de către companiile din domeniul tehnologiei. Unele grupuri care militează pentru libertatea de exprimare au avertizat că aceasta ar extinde cenzura.
Măsura vine pe fondul apelurilor din partea părinților și a susținătorilor pentru consolidarea siguranței copiilor online.
Legea este propusă înaintea viitorului summit G7 din Franța de săptămâna viitoare, unde se așteaptă ca liderii mondiali să discute și să emită declarații privind IA și protejarea copiilor împotriva pericolelor online.
Alte țări au adoptat deja legi similare, printre care Marea Britanie, cu Legea privind siguranța online, precum și Franța și Noua Zeelandă.
Nu există însă un consens general cu privire la oportunitatea adoptării de către Canada a unei legislații privind prejudiciile online.
Unele grupuri care militează pentru libertatea de exprimare au susținut că problema ar trebui abordată în cadrul legilor existente din Codul penal al Canadei.
Textul noului proiect de lege C-34 enumeră șapte categorii de „conținut dăunător”, care includ materialele care hărțuiesc un copil, sau care incită la ură sau la violență.
Amenzi de până la 32 de milioane de dolariLegea interzice persoanelor sub 16 ani să-și creeze un cont nou pe platforme precum Instagram, Facebook și TikTok. De asemenea, a dezactivat conturile existente.
Companiile de social media riscă amenzi de până la 32 milioane de dolari americani pentru încălcări grave sau repetate.
Legea impune firmelor să ia „măsuri rezonabile” pentru a ține copiii departe de platformele lor și să utilizeze multiple tehnologii de verificare a vârstei, precum actele de identitate, recunoașterea facială sau vocală.
Însă, într-un sondaj recent realizat în rândul părinților, aproximativ 70% au declarat că copiii lor sunt încă pe rețelele de socializare. Mulți au mai spus că platformele nu le-au cerut copiilor să-și verifice vârsta după ce legea a intrat în vigoare.
Campionatul Mondial începe astăzi, iar BBC a publicat un top al celor mai mari jucători din istoria competiției. Clasamentul include fotbaliști care au marcat turneul final prin trofee, goluri decisive și momente intrate în istorie.
Pe primul loc se află Pelé, singurul fotbalist care a câștigat de trei ori Cupa Mondială, în 1958, 1962 și 1970. Brazilianul a impresionat încă de la 17 ani, când a marcat în semifinala și finala turneului din Suedia, iar în 1970 a fost liderul echipei Braziliei considerate printre cele mai spectaculoase din istoria fotbalului.
Al doilea în clasament este Diego Maradona, campion mondial cu Argentina în 1986. BBC amintește turneul din Mexic drept momentul definitoriu al carierei sale, cu cele două goluri celebre marcate împotriva Angliei în sferturile de finală și cu victoria Argentinei în finala contra Germaniei de Vest.
Podiumul este completat de Ronaldo Nazario, campion mondial cu Brazilia în 1994 și 2002. Atacantul brazilian este prezentat ca simbol al revenirii spectaculoase, după finala pierdută în 1998 și accidentările grave care i-au pus cariera în pericol. În 2002, Ronaldo a marcat de opt ori, inclusiv de două ori în finala cu Germania.
Lionel Messi ocupă locul patru, deși a câștigat Cupa Mondială în 2022, la al cincilea turneu final din carieră. Starul Argentinei a marcat de șapte ori în Qatar și a fost decisiv în finala cu Franța.
Pe locul cinci se află Franz Beckenbauer, campion mondial cu Germania de Vest în 1974. Fostul mare fundaș a câștigat apoi trofeul și ca selecționer, în 1990.
Topul este completat de Kylian Mbappe, Zinedine Zidane, Paolo Rossi, Cafu și Sir Geoff Hurst.
BBC notează că din top lipsesc nume uriașe ale Cupei Mondiale, printre care Miroslav Klose, cel mai bun marcator din istoria competiției, Garrincha, Roberto Baggio, Just Fontaine, Johan Cruyff, Eusebio și Gerd Muller.
Clasamentul BBC:„La un moment dat, într-un viitor nu foarte îndepărtat, vom lua Kharg Island și alte puncte de infrastructură petrolieră și vom prelua controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela”, a scris Trump pe Truth Social.
Declarația vine pe fondul unui nou schimb de atacuri între Statele Unite și Iran. Forțele americane au lansat în ultimele zile lovituri asupra unor ținte iraniene, în timp ce Iranul a răspuns prin atacuri asupra unor obiective asociate prezenței americane în regiune.
Comandamentul Central al SUA a afirmat că atacurile americane au vizat capacități militare iraniene, inclusiv sisteme de supraveghere, comunicații și apărare antiaeriană, susținând că acestea reprezentau o amenințare pentru forțele americane și pentru navele comerciale din zonă. De partea cealaltă, Ministerul iranian de Externe a acuzat Washingtonul că a golit de conținut armistițiul fragil convenit anterior.
Miza energetică este una majoră. Insula Kharg, aflată în Golful Persic, este considerată coloana vertebrală a exporturilor petroliere iraniene, fiind punctul prin care trece cea mai mare parte a țițeiului vândut de Teheran pe piețele externe. Orice atac sau tentativă de ocupare a insulei ar putea provoca turbulențe puternice pe piața petrolului și ar putea amplifica riscul extinderii conflictului regional.
Tensiunile sunt accentuate și de situația din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Prin această zonă trec zilnic volume uriașe de țiței și produse petroliere, iar amenințările iraniene privind restricționarea traficului au alimentat deja îngrijorări privind securitatea aprovizionării globale.
Negocierile continuă în ciuda atacurilorÎn paralel, negocierile indirecte dintre Washington și Teheran par să continue, în ciuda violențelor. Surse citate de presa internațională susțin că discuțiile vizează inclusiv deblocarea unor fonduri iraniene înghețate și garanții legate de programul nuclear al Iranului. Totuși, noua amenințare a lui Trump reduce semnificativ spațiul diplomatic și ridică riscul unei confruntări directe mai ample.
Oficialul BNR a trimis mai multe clarificări, considerate necesare, după decizia plenului Consiliului Concurenței, anunțată duminică, de sancționare a 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), cea mai mare amendă din istoria instituției, pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Băncile participante la stabilirea ROBOR și-au urmărit cotațiile și, chiar dacă nu au avut o înțelegere de timp cartel, comunicările dintre ele au dus la vicierea indicelui, ceea ce are un impact asupra creditelor în lei, a explicat, luni, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, într-o conferință de presă privind decizia plenului.
Amenzile au fost aplicate celor 10 bănci, care au început luni să anunțe că le vor contesta, astfel:
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC
Poziția integrală a purtătorului de cuvânt al băncii centrale„Decizia Consiliului Concurenței legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare.
În primul rând, trebuie spus că investigația nu se referă în niciun aspect la Banca Națională a României ca administrator al sistemului de tranzacționare și generator de norme și regulamente de funcționare. Cel puțin așa precizează comunicatul Consiliului Concurenței: «decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar». Dar, chiar dacă nu este vizată BNR, o serie de aspecte importante din perspectiva funcției BNR trebuie clarificate, mai ales că în informațiile publice care au precedat atât decizia, cât și în comentariile ulterioare au apărut o serie de afirmații neclare și s-au ridicat întrebări legate de investigație. Acesta a fost motivul pentru care Guvernatorul BNR și alți membri ai Consiliului de administrație au căutat să clarifice o parte din aceste chestiuni apărute în raportările intermediare din timpul investigației, ca urmare a colaborării cu inspectorii de concurență.
De asemenea clarificări este nevoie în continuare pentru a nu lăsa ca neclarități să genereze atât controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare, importante atât pentru persoanele fizice, cât și din perspectiva economiei ca atare, prin acuze dincolo de realitatea situației. De exemplu, președintele Consiliului Concurenței, dl. Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia Consiliului (neconfirmată de instanțe) consideră că (eventuala) diferență luată în discuție în ceea ce privește cotația ROBOR este de fracțiuni de procent față de un nivel presupus corect. Cu toate acestea, în diverse intervenții și comentarii din spațiul public, deja și în anumite inițiative legislative, se vorbește de diferențe de procente, cu așa zisa motivație că ROBOR ar fi crescut prea mult, prea brusc, de la 1,25% la 8,1% în doi ani. BNR a prezentat de-a lungul timpului, cât și recent, numeroase materiale care arată că, dincolo de faptul că ROBOR variază plus/minus un punct în jurul ratei de politică monetară, creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situații complexe generatoare de inflație globală care a impus la rândul ei creșteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale. (A se consulta Rapoartele de asupra inflației din perioada 2021-2023, https://www.bnr.ro/12051-rapoarte-asupra-inflatiei, https://opiniibnr.ro/sine-ira-et-studio-fara-furie-si-ambitie/, sau chiar materiale jurnalistice mai recente ca https://opiniibnr.ro/cand-urca-inflatia-urca-si-dobanzile-povestea-pe-care-o-spune-orice-grafic-inaintea-oricarei-anchete/ ).
Alte neînțelegeri au luat amploare în discuția publică după recenta decizie de amendare a băncilor participante la fixingul ROBOR. Pentru corecta informare a opiniei publice este necesară clarificarea în continuare de către Consiliul Concurenței cel puțin a următoarelor aspecte de consistență logică:
Banca Națională a României a susținut demersul Consiliului Concurenței punând la dispoziție documentele solicitate și explicând pe larg rolul și implicarea Direcției Operațiuni de Piață în administrarea și buna funcționare a pieței monetare (și valutare, acestea fiind strâns legate) în procesul de stabilire a ROBOR (și a cursului valutar). Monitorizarea pieței monetare și valutare și publicarea nivelurilor de referință ale cursurilor valutare și ale ROBOR/ROBID sunt în atribuțiile acestei direcții.
De asemenea, s-a explicat rolul Direcției Supraveghere și modul de intervenție al acesteia, dacă variațiile ROBOR sunt mai mari de plus/minus un punct procentual față de dobânda de politică monetară pentru o perioadă mai consistentă de timp – ceea ce ar indica o disfuncție la nivelul managementului lichidității în bănci și deci posibile probleme prudențiale. Abaterile de scurtă durată, care fac parte din fluctuațiile pieței, sunt de regulă corectate prin alte instrumente cum sunt cele verbale – care și ele fac parte din inventarul intervenționist de politică monetară (moral suasion) – așa cum s-a întâmplat cu mult prea invocata declarație a Guvernatorului BNR din data de 9 august 2022, «băncile au sărit calul în privința ROBOR». Aceste clarificări ar trebui să nu mai lase loc speculațiilor că declarația ar fi o dovadă a suspiciunilor BNR în privința pieței monetare! A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult!
Deciziile Consiliului Concurenței sunt extrem de importante și pot avea implicații foarte serioase asupra stabilității financiare și apetenței pentru creditare, cu consecințe numeroase. Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită!”, a transmis Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României.
Mircea Abrudean scrie, joi, pe Facebook, că decizia PNL este clară, dupa votul dat în unanimitate în forul de conducere al partidului: „nu susținem şi nu votăm Guvernul Eugen Tomac”.
„Este o construcție fără forța reală de a face reforme”, spune președintele Senatului.
Potrivit acestuia, România are nevoie de stabilitate şi de asumare politică, „cu atât mai mult cu cât nu ar fi corect ca eforturile românilor să fie în van”.
Banca Centrală Europeană a majorat joi ratele dobânzilor cu un sfert de punct, la 2,25%, devenind prima bancă centrală din G7 care majorează costurile de împrumut ca răspuns la șocul energetic din Orientul Mijlociu, relatează Financial Times.
Decizia așteptată pe scară largă marchează prima majorare a BCE din septembrie 2023 și readuce ratele la un nivel înregistrat ultima dată în urmă cu un an. „Războiul din Orientul Mijlociu generează presiuni inflaționiste”, a declarat banca la anunțul deciziei.
„Perspectivele rămân incerte, existând riscuri în creștere pentru inflație și riscuri în scădere pentru creșterea economică.”
BCE a adăugat că creșterea ratei înseamnă că este „bine poziționată pentru a naviga prin incertitudinea cauzată de război”, adăugând că va „monitoriza îndeaproape situația”. Banca centrală și-a majorat, de asemenea, perspectivele privind inflația pentru acest an și anul următor și și-a redus proiecțiile de creștere.
Euro a fost stabil după decizia privind rata dobânzii, schimbându-se puțin față de dolar în cursul zilei, la 1,154 dolari.
Traderii pariază că BCE va realiza cel puțin încă o creștere a ratei dobânzii cu un sfert de punct până la sfârșitul anului, în timp ce factorii de decizie politică se confruntă cu presiunile asupra prețurilor alimentate de perturbările infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu și de blocadele Strâmtorii Ormuz de la începutul conflictului.
În mai, prețurile de consum au crescut la 3,2%, situându-se peste ținta de 2% a BCE pentru a treia lună consecutiv. Banca Japoniei este singura altă bancă centrală majoră despre care se așteaptă să urmeze exemplul BCE cu o creștere a ratei dobânzii în această lună. Economiștii chestionați de Reuters se așteaptă ca Banca Japoniei să majoreze ratele dobânzii cu un sfert de punct, până la 1%.
Creșterea ratei dobânzii este un pas decisiv în contracararea unora dintre consecințele economice ale războiului, care a închis Strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă esențială pentru energie și alte mărfuri în largul coastei de sud a Iranului, timp de mai bine de trei luni.
În luna mai, rata inflației în zona euro a fost de 3,2%, determinată de prețurile mai mari la energie și cu mult peste obiectivul băncii centrale de 2%. Înainte de război, rata inflației era puțin sub 2%.
În ultimul an, Banca Centrală Europeană a menținut ratele dobânzilor la 2%, un nivel menit nici să stimuleze, nici să restricționeze economia. În timp ce Europa se luptă cu modalitățile de a îmbunătăți competitivitatea și de a genera o creștere susținută, factorii de decizie politică se așteptau ca menținerea unor rate dobânzi la un nivel scăzut, pe termen scurt, să sprijine economia prin creșterea cheltuielilor de consum și a investițiilor întreprinderilor, arată The New York Times.
În schimb, conflictul din Orientul Mijlociu a dat rapid peste cap aceste așteptări. Creșterea prețurilor la energie a adăugat incertitudine și imprevizibilitate. Economiștii, analizând o serie de scenarii din ce în ce mai adverse, au început să prevadă o inflație
Gazonul artificial conține 400 de substanțe chimice legate de cancer și perturbarea hormonilor, potrivit unui studiu realizat în California și citat de Live Science.
Cercetarea a ținut 10 ani, dar nu a identificat riscuri serioase pentru jucători. Totuși, oamenii aflai în conducerea fotbalului nu au fost convinși de argumentele cercetătorilor. În plus gazonul artificial îi poate răni pe jucători în special în perioadele caniculare.
Fără gazon artificial la Cupa MondialăDe aceea, organizatorii Cupei Mondiale de Fotbal au decis să înlocuiască gazonul sintetic de pe toate arenele competiției. FIFA, organizația care supraveghează Cupa Mondială, a interzis utilizarea gazonului sintetic, în principal din cauza riscului crescut de accidentare a jucătorilor.
Partida SUA-Paraguay de la Cupa Mondială se va disputa pe stadionul SoFi din Los Angeles, pe 12 iunie. Echipele vor juca pe o suprafață de iarbă naturală care, cu o lună mai devreme, a fost așezată peste un teren de gazon artificial.
Potrivit protocoalelor de siguranță aplicate în Statele Unite pentru evenimentele sportive desfășurate în aer liber, un meci trebuie suspendat imediat dacă sunt detectate fulgere în apropierea stadionului. Regulile prevăd o pauză obligatorie de cel puțin 30 de minute, chiar și în absența ploii, însă aceasta se poate prelungi considerabil.
Dacă în intervalul de 30 de minute este observată o nouă descărcare electrică, cronometrul se resetează și perioada de așteptare începe din nou de la zero. Astfel, o serie de descărcări electrice succesive poate transforma o întrerupere de jumătate de oră într-o amânare de una sau chiar mai multe ore.
Orașele-gazdă sunt expuse furtunilor de varăCele mai multe dintre orașele care găzduiesc meciuri la Cupa Mondială se află în regiuni unde furtunile de vară sunt frecvente. În plus, doar o parte dintre arene au acoperiș fix sau retractabil, ceea ce înseamnă că multe partide rămân vulnerabile la condițiile meteorologice.
Riscul nu este unul teoretic. La Cupa Mondială a Cluburilor din 2025, disputată tot în Statele Unite, meciul dintre Chelsea și Benfica a fost întârziat cu aproximativ două ore din cauza fulgerelor detectate în apropierea stadionului.
Primul avertisment pentru FIFAProblema a apărut chiar înainte de startul Cupei Mondiale. Meciul amical dintre Anglia și Costa Rica, disputat miercuri în Florida, a fost amânat cu aproximativ o oră din cauza fulgerelor, potrivit publicației britanice LADbible.
Pentru FIFA, eventualele întreruperi prelungite ar putea crea dificultăți logistice importante într-un calendar deja foarte încărcat. În același timp, întârzierile ar afecta nu doar jucătorii și antrenorii, ci și milioanele de suporteri care urmăresc meciurile în întreaga lume.
În cazul partidelor programate târziu în America de Nord, orice întrerupere cauzată de furtuni poate împinge finalul meciurilor spre primele ore ale dimineții în Europa, complicând și mai mult experiența fanilor.
„Subiectul principal a fost atitudinea PNL față de învestirea guvernului Eugen Tomac. Analizând contextul politic, PNL a luat decizia să nu susțină învestirea acestui guvern”, a declarat Ilie Bolojan, după ședința BPN.
Premierul demis a precizat că, în urma acestei decizii, parlamentarii liberali nu vor vota Cabinetul Tomac.
„Ca efect a acestei decizii, grupurile parlamentare nu vor participa la vot sau vor fi prezent, nu votez”, a spus Bolojan.
Argumentele lui Bolojan împotriva Guvernului TomacLiderul PNL a explicat că decizia a fost luată pentru că un guvern fără susținere politică și parlamentară explicită nu poate continua reformele necesare României.
„De ce am luat această decizie? În primul rând, pentru că dat fiind situația în care avem un guvern fără o susținere politică explicită, deci fără o susținere parlamentară explicită, acest guvern nu are puterea să continue reformele necesare pentru România și deci nu este o soluție guvernamentală în momentul de față. Un guvern fără susținere politică nu poate spera decât la supraviețuire. Un guvern fără o susținere politică și parlamentară este mai slab decât un guvern minoritar”, a declarat Ilie Bolojan.
Bolojan a susținut că un astfel de guvern ar rămâne singur în momentul în care ar trebui să își asume măsuri dificile, inclusiv cele legate de deficit.
„În condițiile în care un astfel de guvern va veni cu o măsură, cum sunt multe dintre cele pe care orice guvern care vine va trebui să le pună în practică ca urmare a deficitelor, a angajamentelor pe care le are România și a situației noastre economice, care va fi dificil de asumat, acest guvern va rămâne singur pentru că nimeni nu-l va susține”, a subliniat liderul PNL.
„Atunci când în comisiile parlamentare vor fi subiecte propuse de parlamentari transpolitic, care vor da bine în ochii electoratului, dar care vor însemna efecte, din păcate, de creșteri de cheltuieli sau de scăderi de venituri ale bugetului de stat, vor fi susținute de către o bună parte din parlamentari și nimeni nu va fi la răspundere, dar toți vor fi la beneficii. Ca urmare, este foarte probabil ca în această situație să ne trezim cu propuneri parlamentare care sunt total diferite de ceea ce inițiază Guvernul”, a mai spus Bolojan.
