Potrivit primelor informații transmise de ISU Sibiu, șase persoane sunt evaluate medical la fața locului. Toate victimele sunt conștiente.
La locul accidentului au fost mobilizate patru echipaje SMURD, dintre care unul cu medic, trei ambulanțe ale Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ), două autospeciale pentru transport personal și victime multiple, o autospecială de descarcerare și o autospecială de stingere.
Echipajele de intervenție desfășoară în continuare operațiuni de evaluare și acordare a primului ajutor medical.
Autoritățile urmează să stabilească împrejurările exacte în care s-a produs accidentul.
Fostul director general al companiei Better, Vishal Garg, încearcă acum să-și recupereze postul, potrivit Blic. Acesta a concediat 900 de angajați printr-un apel Zoom, în 2021. Garg susține că a adus compania la un pas de rentabilitate. Pentru a reveni la conducere, el s-ar declara dispus să lucreze pentru un salariu simbolic de un dolar.
Fostul director a fost înlocuit din funcția de CEO de către Daniel Luis, la începutul lunii august. El bănuiește că Luis i-a dorit postul chiar de la început. Garg acuză că atât el, cât și consiliul de administrație ar fi fost induși în eroare. Există îndoieli că Luis ar fi avut intenția de a-l înlocui pe Garg.
Fostul director beneficiază de sprijinul unor acționari în încercarea sa de a reveni. De asemenea, are alături propria echipă juridică în această dispută. Situația rămâne, deocamdată, tensionată între cele două tabere.
Concedierea celor 900 de angajați, în 2021, a fost extrem de mediatizată la momentul respectiv. Apelul Zoom prin care Garg le-a comunicat decizia a devenit rapid viral. Fostul director general rămâne asociat, până astăzi, cu acel moment controversat.
Consiliul de administrație nu a oferit un răspuns public la solicitarea sa. Disputa dintre cele două părți continuă să se desfășoare, potrivit publicației citate.
„După ce a fost dat afară din Garda Forestieră București, directorul Idorași se reîntoarce în instituție cu fanfară, pe post de conducere, prin decizia judecătorilor de la Tribunalul București”, a anunțat joi Diana Buzoianu într-o postare pe Facebook.
Ministra Mediului susține că revenirea acestuia în funcție este consecința suspendării în instanță a deciziei de destituire.
„Cea mai des primită întrebare de când am devenit ministru: de ce nu îi dai afară pe cei care sabotează acțiunile instituțiilor? E simplu. Noi îi dăm afară. Facem comisii disciplinare. Arătăm abuzurile. Depunem sesizări penale. Stăm luni de zile în procese administrative. Și luăm deciziile de demitere, acolo unde ele se impun”, a transmis Buzoianu.
Buzoianu: „Mi se pare revoltător”Ministra a criticat faptul că, în urma hotărârii Tribunalului București, Idorași se poate întoarce în instituție înainte de soluționarea definitivă a litigiului.
„Sigur. Până la judecata pe fond, spune judecătorul de la Tribunalul București. Judecata pe fond… care va dura ani de zile”, a scris aceasta.
Buzoianu afirmă că situația este „revoltătoare” și spune că, în perioada în care fusese îndepărtat din conducerea instituției, activitatea Gărzii Forestiere București începuse să fie reorganizată.
„Mi se pare revoltător. Dar acesta e răspunsul la «de ce nu sunt dați afară din instituții». Sunt dați afară cu respectarea unor proceduri draconice, urmate literă cu literă timp de luni de zile. Și apoi se întorc zâmbind în instituții cu decizii date în câteva zile de judecători”, a mai afirmat ministra.
Ea a precizat că Ministerul Mediului va continua procesul și reformele din instituție.
Idorași fusese scos în cătușe din sediul Gărzii ForestiereMirel Idorași s-a aflat în centrul unui scandal public în primăvara acestui an. Pe 5 mai, acesta a fost scos încătușat de polițiști din sediul Gărzii Forestiere București, după un conflict legat de accesul la mai multe birouri ale instituției.
Potrivit informațiilor comunicate atunci de conducerea Gărzii Forestiere, Idorași ar fi luat cheile de la biroul inspectorului-șef și de la alte spații și ar fi refuzat să le restituie. Polițiștii l-au imobilizat după ce ar fi refuzat să coopereze, iar ulterior a fost sancționat contravențional cu 1.000 de lei.
Anterior incidentului, conducerea Gărzii Forestiere Naționale sesizase DNA în legătură cu suspiciuni de abuz în serviciu și îi retrăsese lui Idorași atribuțiile de inspector-șef, precum și accesul la SUMAL 2.0 și la alte baze de date ale instituției.
Mirel Idorași beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar existența unor sesizări, anchete sau acuzații publice nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Eventuala răspundere penală poate fi stabilită numai printr-o hotărâre definitivă a instanței.
Acuzațiile privind amenințarea unui jurnalistCazul a devenit public după ce jurnalistul Gabriel Gachi, de la Reporter de Iași, a acuzat că a primit mesaje amenințătoare și intimidante din partea lui Mirel Idorași, în urma unor articole despre activitatea și averea acestuia.
Printre mesajele făcute publice de jurnalist se afla și afirmația: „Chiar nu vă gândiți că suntem forțe disproporționate?”. Idorași ar fi făcut, de asemenea, referire la informații pe care le-ar putea obține despre jurnalist și la necesitatea ca acesta să se prezinte la biroul său pentru a-și cere scuze.
În urma scandalului, Ministerul Mediului și conducerea Gărzii Forestiere au declanșat verificări disciplinare. Idorași a fost ulterior destituit din funcția de director al Direcției de Control din Garda Forestieră București, decizia fiind luată la sfârșitul lunii iunie.
Tribunalul București a suspendat însă această decizie, ceea ce îi permite lui Mirel Idorași să revină, cel puțin temporar, în funcție. Litigiul privind destituirea sa urmează să fie soluționat pe fond.
Parlamentarul AUR propune ca, înainte de reducerea sprijinului acordat elevilor, să fie suspendate indemnizațiile parlamentarilor în vacanța parlamentară și diminuate subvențiile acordate partidelor de la bugetul de stat.
„Dacă domnul Ilie Bolojan consideră că bursele elevilor pot fi suspendate pe perioada vacanțelor școlare, atunci propun o regulă simplă și dreaptă: să fie suspendate și indemnizațiile parlamentarilor pe perioada vacanței parlamentare.
Și, înainte să luați un singur leu de la un elev, luați din subvențiile acordate partidelor parlamentare de la bugetul de stat. Reduceți banii pentru aparatul politic, pentru propagandă și pentru partide înainte să faceți economie la educația copiilor României.
Elevii reprezintă investiția în viitorul țării. Politica reprezintă cheltuiala prezentului. O țară care economisește de la copii, dar continuă să finanțeze generos partidele, și-a inversat prioritățile. Domnule Bolojan, dacă austeritatea este necesară, începeți cu politica, nu cu elevii. Luați de la noi înainte să luați de la ei!”, a declarat deputatul AUR Mohammad Murad.
Potrivit datelor prezentate de Consiliul Județean Cluj, cu 10 zile înainte de încheierea oficială a PNRR, județul Cluj își menține poziția de lider între județele României în ceea ce privește valoarea totală a fondurilor atrase prin program.
Astfel, în cei cinci ani de implementare a programului european, județul Cluj a atras 603.750.000 de euro pentru finanțarea a 1.119 proiecte.
PNRR: Clujul, urmat de Iași și TimișStatisticile Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arată că Clujul este urmat de Iași, cu aproximativ 562,8 milioane de euro, și de Timiș, cu 547,5 milioane de euro.
Un alt județ care depășește pragul de 500 de milioane de euro este Constanța.
În cazul Bucureștiului, statisticile MIPE arată că valoarea fondurilor atrase prin PNRR depășește 2 miliarde de euro.
2,5 miliarde de euro prin Politica de CoeziuneJudețul Cluj se află pe primul loc și în ceea ce privește absorbția fondurilor europene nerambursabile prin Politica de Coeziune 2021-2027, potrivit datelor prezentate de CJ Cluj.
În ultimii cinci ani, Clujul a atras 2.529.071.665 de euro, prin 267 de proiecte implementate sau aflate în curs de implementare.
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, spune că fondurile atrase au permis finanțarea unor proiecte din domenii precum infrastructura, sănătatea, educația și serviciile publice.
„Cele peste trei miliarde de euro atrase în ultimii cinci ani înseamnă drumuri, spitale, școli, infrastructură, servicii publice mai bune și oportunități pentru comunitățile noastre”, a declarat Alin Tișe.
Mihai Dimian a prezentat varianta într-un comentariu la o postare publicată pe pagina sa de Facebook, în contextul dezbaterilor privind noul sistem de admitere la liceu.
„În locul unui concurs diferențiat de admitere, acest neajuns al admiterii actuale poate fi abordat și printr-o formă de evaluare pe parcursul gimnaziului sau o probă la alegere, suplimentară, la evaluarea națională (lăsând și un timp rezonabil între fiecare 2 probe)”, a transmis ministrul Educației.
Propunerea ar reprezenta o schimbare importantă față de sistemul prevăzut în prezent de Legea învățământului preuniversitar și de proiectul de metodologie pentru admiterea din 2027.
De ce propune Dimian o probă la alegereMinistrul admite că există argumente și în favoarea concursurilor suplimentare organizate pentru admiterea la anumite licee, chiar dacă spune că nu se numără printre susținătorii acestui sistem.
„În timpul dezbaterilor pentru aprobarea acestor articole au fost aduse și argumente pentru și argumente împotrivă. Așa cum am menționat în postare, nu mă consider un susținător, dar nici nu pot spune că unele dintre argumentele exprimate în susținerea concursului nu sunt justificate”, afirmă Mihai Dimian.
Unul dintre argumente este că actuala Evaluare Națională pune accent în principal pe Limba și literatura română și Matematică, în timp ce un elev foarte bun la alte discipline ar putea fi dezavantajat atunci când încearcă să intre la un profil corespunzător intereselor sale.
„Spre exemplu, concursul separat de admitere pentru un număr limitat de locuri poate oferi posibilitatea unor elevi interesați de alte domenii (spre exemplu chimie, biologie, istorie) de a fi admiși la liceul și profilul potrivit interesului și pregătirii lor, chiar dacă rezultatele lor la matematică și limba și literatura română nu sunt la același nivel”, explică ministrul.
În această logică, o probă suplimentară la alegere în cadrul Evaluării Naționale ar putea păstra posibilitatea de diferențiere a elevilor în funcție de profil, dar fără organizarea unui al doilea concurs separat de către licee.
Ce prevede acum „dubla admitere” la liceuDiscuția apare după ce Ministerul Educației a pus, pe 14 august, în consultare publică metodologia pentru admiterea la liceu în anul școlar 2027-2028. Potrivit proiectului și prevederilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, liceele vor putea organiza concursuri proprii de admitere pentru maximum 50% dintre locurile disponibile, după ce elevii susțin Evaluarea Națională.
Subiectele pentru aceste concursuri nu ar urma să fie elaborate individual de fiecare liceu, ci să fie unice la nivel național, realizate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare. Fiecare liceu ar putea însă stabili disciplinele pentru care organizează concursul, precum și ponderea rezultatelor obținute la aceste probe în calculul mediei de admitere.
Printre disciplinele prevăzute în proiect, în funcție de profil și specializare, se află istoria, geografia, educația socială sau elemente de limbă latină și cultură romanică.
Locurile care nu sunt ocupate prin concursul separat urmează să fie distribuite prin repartizarea computerizată, pe baza rezultatelor obținute la Evaluarea Națională și a opțiunilor candidaților.
Noul sistem ar trebui să se aplice pentru prima dată în 2027Schimbarea este prevăzută de Legea educației adoptată în 2023 și se aplică generației care a intrat în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024. Acești elevi vor termina clasa a VIII-a și vor participa la admiterea la liceu în vara anului 2027.
În calendarul publicat în consultare, Evaluarea Națională este programată în perioada 22-25 iunie 2027, iar rezultatele finale ar urma să fie publicate pe 7 iulie. Concursurile proprii ale liceelor ar urma să se desfășoare ulterior.
Varianta avansată acum de Mihai Dimian ar putea schimba însă această arhitectură înainte ca noul sistem să fie aplicat pentru prima dată. Deocamdată, proba suplimentară la alegere este o propunere pusă în dezbatere de ministru și nu o măsură adoptată, iar metodologia pentru admiterea din 2027 se află încă în etapa consultării publice.
„Tot ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni confirmă un lucru: PSD nu trebuie să revină la guvernare”, a transmis Mureșan, joi, pe Facebook.
Eurodeputatul afirmă că Guvernul Bolojan a reușit, cu sprijinul românilor, să reducă deficitul bugetar cu 28 de miliarde de lei în primele șase luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, pe care o asociază cu „risipa” Guvernului Ciolacu.
„28 de miliarde de lei înseamnă aproximativ 230 de kilometri de autostradă, 1.800 de creșe moderne sau opt spitale regionale”, susține Mureșan.
Potrivit acestuia, continuarea unei guvernări „responsabile, fără risipă” este necesară pentru dezvoltarea sustenabilă a României și pentru menținerea unui buget de investiții, în condițiile în care, de anul viitor, România nu va mai beneficia de fondurile din PNRR.
Mureșan critică și poziția PSD față de măsurile „care ne-au adus într-o situație mai bună față de acum un an”. Eurodeputatul amintește că PSD „a inițiat și a votat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan”.
„Ca atare, PSD are zero credibilitate când spune că va continua reformele și nu va reveni la risipă”, afirmă eurodeputatul.
Siegfried Mureșan spune că România are nevoie de un guvern „credibil”, care să continue măsurile adoptate de premierul Ilie Bolojan.
Mureșan spune că „avem nevoie de un Guvern” care „ă continue reducerea risipei și reforma statului” și „să continue atragerea fondurilor europene nerambursabile pentru coeziune, domeniu în care Guvernul Bolojan a înregistrat rezultate record în ultimul an”. De asemenea, Mureșan susține că reformele noul Guvern ar trebui să se asigure că „reformele din PNRR sunt ireversibile”.
Aceste direcții ale noului CATUC vizează creșterea siguranței și rezilienței fondului construit și integrarea criteriilor de sustenabilitate în planificarea urbană, potrivit comunicatului publicat de Ministerul Dezvoltării.
Legea a fost adoptată în Parlament. Prevederile actului normativ vor intra în vigoare începând de săptămâna viitoare.
„Am pus bazele unei reforme care schimbă modul în care privim dezvoltarea localităților. Siguranța construcțiilor trebuie urmărită pe întreaga lor durată de viață, iar dezvoltarea urbană trebuie să însemne mai mult decât noi suprafețe construite. Avem nevoie de infrastructură, mobilitate, spații verzi și servicii publice care să crească în același ritm cu localitățile unde trăim”, a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila, în comunicatul publicat.
Astfel, noile reglementări vor avea o abordare mult mai preventivă, bazată pe monitorizarea stării construcțiilor, responsabilizarea administratorilor și planificarea dezvoltării localităților în funcție de nevoile reale specifice ale comunităților.
Pentru școli, spitale, centre culturale, dar și alte clădiri destinate serviciilor publice, se va pune accentul pe prevenție mentenanță și evaluarea tehnică a construcțiilor, astfel încât eventualele vulnerabilități să poată fi identificate înainte de a deveni riscuri cetățenii care folosesc clădirea.
Dezvoltare sustenabilă pentru localitățiPotrivit actului normativ, mobilitatea, infrastructura, protecția mediului și calitatea spațiului urban vor fi prioritare.
Astfel, planificarea urbană va trebui să urmărească dezvoltarea transportului, condiții mai bune pentru pietoni, bicicliști, dar și protejarea și dezvoltarea spațiilor verzi. Aceste noi elemente vor fi corelate cu infrastructura deja existentă și proiectele planificate.
Astfel, administrațiile publice locale au un rol esențial în adaptarea reglementărilor locale la obiectivele stabilite prin noul cadru legislativ în așa fel încât dezvoltarea unui cartier să nu mai fie evaluată exclusiv prin numărul și dimensiunea clădirilor care pot fi construite, ci și prin calitatea spațiului public, accesul la transport, infrastructură și servicii, precum și prin impactul asupra mediului și comunității, conchide Ministerul Dezvoltării.
Cea de-a treia etapă a campionatului fondat de Mihai Leu îi va aduce în Banat pe unii dintre cei mai buni piloți de motorsport din România, inclusiv mai mulți concurenți locali.
Trofeul Profi Timișoara ajunge la cea de-a patra ediție, după cele desfășurate în 2023, 2024 și 2025.
Zonele în care se va desfășura competițiaDe această dată, competiția va avea un traseu nou. Startul va avea loc în zona Operei Naționale, iar circuitul va include bulevardul I.C. Brătianu și strada 20 Decembrie 1989. Întrecerea va putea fi urmărită inclusiv în zona Catedralei Mitropolitane.
Cursa va avea loc sâmbătă, 29 august. Antrenamentele vor începe la ora 10:00, iar manșele de concurs sunt programate de la ora 14:00. Etapa va putea fi urmărită și la televizor.
La start sunt așteptați 25 dintre cei mai buni piloți de motorsport din România. Aceștia provin din mai multe discipline sportive, inclusiv raliuri și viteză în coastă.
Timișoara va avea mai mulți reprezentanți, printre care Radu Benea, Nicolas Benea, Leo Borlovan, Alexandru Krepelka, Sorin Mihoc și Cristi Șugar.
Când va avea loc finalaAnul acesta, primele două etape s-au desfășurat în centrele orașelor Alba Iulia și Hunedoara. Marea finală este programată în luna octombrie, la București.
Înainte de competiția de sâmbătă, publicul va avea ocazia să îi întâlnească pe piloții participanți. Prezentarea oficială va avea loc vineri, de la ora 20:00, în Piața Operei. Fanii vor putea face fotografii cu mașinile de concurs și le vor putea admira îndeaproape în cadrul startului festiv.
În urma verificărilor efectuate la fața locului, autoritățile au stabilit că fragmentele dronei nu prezintă risc pirotehnic, transmite MApN.
Resturile dronei au fost ridicate de Poliția de Frontieră pentru continuarea cercetărilor.
Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Drona a pătruns în spațiul aerian național la ora 03.21, la aproximativ 13 kilometri est de municipiul Galați. Trei minute mai târziu, echipajul unui elicopter IAR-330 SOCAT a raportat că aceasta a căzut la aproximativ patru kilometri nord-est de localitatea Grindu, într-o zonă nepopulată. În urma impactului cu solul s-a produs un incendiu, care s-a stins de la sine. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale.
„Am spus că sistemul de sănătate este ca un organism viu. Reformele în sistemul de sănătate nu se pot face abrupt și nici cu barda, pentru că destabilizează sistemul. Drept dovadă ce se întâmplă acum”, a declarat Alexandru Rogobete, într-un mesaj pe Facebook.
Ministrul consideră că soluțiile pentru problemele din sănătate trebuie construite prin dialog și pornind de la realitățile cu care se confruntă sistemul.
„Eu cred că dacă stăm la masă cu echilibru, ancorați în realitate, cu problemele sistemului pe care nu le neagă nimeni și cu o gândire în care să putem construi etapizat și să dezvoltăm etapizat sistemul ăsta, eu cred că lucrurile se vor clarifica și mai mult”, a mai spus Rogobete.
Declarațiile vin în contextul dezbaterilor privind reformarea sistemului de sănătate, ministrul pledând pentru schimbări graduale, care să nu afecteze stabilitatea sistemului medical.
Condițiile de aplicare, precum și deciziile de flexibilizare adoptate de MEDAT, oferă tuturor categoriilor de întreprinderi, din toate tipurile de activități eligibile pentru ajutor de minimis, șansa de a participa la program și de a beneficia de finanțare nerambursabilă.
Măsura de sprijin este finanțată prin cea de-a doua contribuție financiară elvețiană nerambursabilă acordată României prin intermediul Programului de Cooperare Elvețiano-Român, vizând reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene, potrivit Ministerului Economiei.
„Avem încă o scădere față de prognoză, ceea ce arată că, în continuare, consumatorii casnici, în special, fac unele eforturi pentru a reduce consumul, pentru a muta din orele de vârf anumite activități”, a declarat Cristian Bușoi.
Secretarul de stat estimează că, pe fondul caniculei, consumul de energie ar putea ajunge seara la aproximativ 7.000 MW.
„În zilele următoare vom avea, datorită caniculei, probabil, seara, vârfuri de consum în jurul a 7.000 MW, dar se anunță și o producție eoliană mai bună”, a spus Bușoi.
„În această săptămână suntem mobilizați cu toate capacitățile de producție la maxim, mai ales producția pe gaz, avem o bună producție din cărbune. Fotovoltaicul ne ajută foarte mult în timpul zilei”, a adăugat el.
Bușoi a precizat că evoluția situației depinde însă și de durata secetei, care afectează producția de energie nucleară.
„Totul ține de cât de lungă va fi această perioadă de secetă, care ne obligă, prin scăderea debitului Dunării și a nivelului apei lângă Cernavodă, să ținem închise reactoarele nucleare din motive de siguranță”, a afirmat secretarul de stat.
Bușoi spune că importurile de 2.000 MW nu pun în pericol securitatea aprovizionăriiÎntrebat dacă România are de unde să acopere un consum de aproximativ 7.000 MW în condițiile în care producția internă poate coborî seara spre 5.000 MW, Bușoi a spus că există energie disponibilă pe piața regională.
„Da, în acest moment sunt disponibilități pe piața regională. Principalul furnizor, nu doar pentru România, ci și pentru Serbia, este Bulgaria, dar nu doar din Bulgaria, din toată piața regională”, a declarat el.
Potrivit secretarului de stat, România beneficiază de interconectări care pot ajunge până la aproximativ 4.000 MW.
„Faptul că trebuie să importăm 2.000 pe vârfurile de sarcină nu reprezintă un element care pune în pericol securitatea aprovizionării. Este doar o chestiune legată de faptul că furnizorii din România, agenții economici din România, plătesc către producători din alte țări, dar important este să avem electricitate”, a spus Bușoi.
El a subliniat însă că, din punct de vedere economic, este preferabil ca energia să fie produsă în țară.
„Strategic, cu cât se produce mai mult în România, cu cât electricitatea se achiziționează de la producători din România, cu atât România are mai mult de câștigat”, a subliniat Bușoi.
„În acest moment nu avem motive” să cerem ajutor european„În ceea ce privește planul de urgență și ajutorul de urgență transfrontalier, în acest moment nu avem motive să-l cerem, pentru că este o piață funcțională, există cantități de electricitate disponibile”, a spus Bușoi.
Potrivit acestuia, situația regională s-a îmbunătățit față de începutul crizei și pentru că Ungaria și-a redus importurile.
„Au fost momente în care Ungaria importa și 4.000 MW la un consum de 7.000, un consum de seară, de vârf. Acum au mai redus pentru că încep, încet-încet, să redeschidă capacitățile nucleare. Există disponibilități și, din acest punct de vedere, situația este sub control. Nu există în acest moment niciun motiv să punem în discuție măcar limitări de consum pentru marii consumatori industriali”, a explicat secretarul de stat.
Marii consumatori, doar înștiințațiÎntrebat despre informațiile potrivit cărora marii consumatori industriali ar fi fost deja avertizați în legătură cu posibile limitări, Bușoi a spus că firmele au primit doar o înștiințare.
„Vorbim doar de o înștiințare, că se află pe o listă, că sunt obiectul unui normativ de limitări, care, dacă va fi pus în aplicare, se va iniția procedura cu 24 de ore înainte”, a declarat el.
„Se va discuta, vor vedea care sunt capabilitățile tehnice de limitare, să nu punem în pericol echipamentele, să nu existe probleme în ceea ce privește securitatea”, a adăugat Bușoi.
Potrivit CFR Călători, lucrările sunt solicitate și efectuate de administratorul infrastructurii feroviare, CNCF CFR SA. În perioada intervențiilor, pentru anumite segmente, călătorii vor fi transbordați cu mijloace auto.
Astfel, în perioada 21–23 septembrie 2026, trenul IR 1763 Iași – Arad – Timișoara Nord va circula conform graficului din Mersul Trenurilor pe ruta Iași – Arad. Între Arad și Timișoara Nord, pasagerii vor fi transbordați cu mijloace auto.
În perioada 22–24 septembrie 2026, trenul IR 1765 Timișoara Nord – Arad – Iași va circula cu transbordarea pasagerilor cu mijloace auto pe distanța Timișoara Nord – Arad. De la Arad la Iași, trenul va circula conform graficului din Mersul Trenurilor.
Tot în perioada 22–24 septembrie, trenul IR 1538 Oradea – Arad – Timișoara Nord va circula conform graficului pe distanța Oradea – Salonta – Arad. Pe ruta Arad – Timișoara Nord, călătorii vor fi transbordați cu mijloace auto.
În cazul trenului R 3115 Timișoara Nord – Arad – Oradea, în perioada 22–24 septembrie, cu excepția zilei de sâmbătă, pasagerii vor fi transbordați cu mijloace auto între Timișoara Nord și Arad. Pe distanța Arad – Salonta – Oradea, trenul va circula conform graficului din Mersul Trenurilor.
CFR Călători le recomandă pasagerilor să consulte informațiile actualizate privind circulația trenurilor înainte de a pleca în călătorie.
Banii pe bilete pot fi restituițiPasagerii care dețin bilete pentru trenurile afectate de aceste modificări pot solicita restituirea contravalorii biletelor achiziționate și neutilizate. Restituirea poate fi solicitată fie pentru întreaga rută, fie pentru distanța neefectuată, în conformitate cu Regulamentul de transport pe calea ferată în vigoare.
Detalii despre procedura de restituire sunt disponibile pe site-ul CFR Călători, în secțiunea „Trafic intern/Renunțarea la călătorie”.
ANM a emis, joi, prognoza meteo specială pentru București, până luni.
În general, vremea va deveni caniculară, cu disconfort termic în creștere. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși ușor pragul critic de 80 de unități. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla în general slab.
Temperatura maximă va fi de 36…37 de grade, iar cea minimă de 17…19 grade.
ANM, val de căldură: Prognoză meteo pentru vineriVa fi caniculă și disconfort termic ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.
Cerul va fi senin, cu înnorări în a doua parte a nopții, iar vântul va sufla slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 37 de grade, iar cea minimă va fi de 16…18 grade.
ANM: Prognoză meteo pentru sâmbătăVremea va fi în continuare caniculară, cu disconfort termic ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge pragul critic de 80 de unități. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab. Temperatura maximă va fi de 35…36 de grade și cea minimă de 18…20 de grade.
ANM: Prognoză meteo pentru duminicăValul de căldură va persista, va fi caniculă și disconfort termic ridicat. Cerul va fi variabil, cu înnorări după-amiaza, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 34…35 de grade, iar cea minimă de 18…19 grade.
În intervalul 20 august, ora 10 – 24 august, ora 10, pentru municipiul București va fi în vigoare o informare meteorologică pentru val de căldură, temperaturi deosebit de ridicate, caniculă, disconfort termic accentuat, nopți tropicale.
În intervalul 20 august, ora 10 – 21 august, ora 10, pentru municipiul București va fi în vigoare o atenționare meteorologică cod galben pentru temperaturi deosebit de ridicate, caniculă, disconfort termic și noapte tropicală.
În intervalul 21 august, ora 10 – 22 august, ora 10, pentru municipiul București va fi în vigoare o atenționare meteorologică cod galben pentru temperaturi deosebit de ridicate, caniculă, disconfort termic și noapte tropicală.
„Problema nu mai este una punctuală. Vorbim despre ani de subfinanțare, peste care s-au suprapus blocaje administrative și bugete neaprobate, cu efecte directe asupra finanțării și funcționării sistemului feroviar”, se arată în comunicatul de presă emis de Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane.
„Aprobarea Strategiei și deblocarea Contractului de activitate și performanță reprezintă un pas necesar pentru CFR SA, dar problema de fond rămâne finanțarea efectivă a întregului sistem feroviar”, mai notează sindicaliștii.
Datorii la CFR CălătoriO situație critică este semnalată în cazul CFR Călători, întrucât compania nu beneficiază de aproape două luni de finanțarea necesară desfășurării normale a serviciului public, deși continuă să opereze trenurile și să suporte costurile de exploatare.
Astfel, compania acumulează datorii către CFR SA și către ceilalți furnizori.
„TUI (Tariful de Utilizare a Infrastructurii), energia, combustibilul, mentenanța, reparațiile și piesele de schimb trebuie plătite indiferent dacă finanțarea de la stat a fost sau nu asigurată”, se mai arată în comunicat.
Riscul suspendării fondurilor de la statSindicaliștii atrag atenția și asupra faptului că CFR Călători funcționează cu bugetul de venituri și cheltuieli neaprobat. Aceștia mai avertizează că peste o săptămână (27 august) se împlinește termenul-limită de 150 de zile prevăzut de OG nr. 26/2013, dată după care legea impune suspendarea alocării fondurilor de la bugetul de stat.
Organizația sindicală avertizează asupra unui posibil efect de domino în întregul sector, în lipsa unei finanțări corespunzătoare.
„În același timp, neîncasarea TUI afectează direct veniturile CFR SA și capacitatea administratorului infrastructurii de a susține funcționarea normală a rețelei feroviare. Imposibilitatea plății salariilor și a cheltuielilor de exploatare generează blocaje în lanț, afectând toate societățile și furnizorii care au relații contractuale în sectorul feroviar”, mai spune Federația.
Sindicatul mai cere plata integrală a salariilor și solicită intervenția Executivului pentru gestionarea blocajelor.
„Plata integrală a salariilor trebuie realizată în cel mai scurt timp. Este obligația decidenților să asigure cadrul și resursele necesare pentru respectarea drepturilor salariale. Guvernul trebuie să intervină urgent pentru asigurarea finanțării și eliminarea blocajelor administrative, înainte ca problemele financiare să se transforme în blocaje operaționale cu efect direct asupra circulației trenurilor”, notează comunicatul.
„Calea ferată nu poate funcționa la nesfârșit pe datorie. Fără finanțare, trenurile riscă să se oprească”, conchid sindicaliștii.
Polițiștii Secției 20 din Capitală au reținut trei persoane într-un dosar penal pentru furt și tăinuire.
Cercetările au început în 17 martie 2026, după ce o femeie în vârstă de 70 de ani a reclamat că mai multe persoane care efectuau servicii de curățenie în locuința sa din Sectorul 6 ar fi furat opt monede din aur, precum și mai multe bijuterii din aur și argint.
Potrivit Poliției Capitalei, prejudiciul a fost estimat la aproximativ 150.000 de lei.
Aurul ar fi ajuns la un amanet din CaransebeșDin cercetările polițiștilor a rezultat suspiciunea că persoanele care efectuau serviciile de curățenie ar fi profitat de neatenția proprietarei, care se afla în locuință, și ar fi sustras bunurile.
Anchetatorii au identificat ulterior o femeie și un bărbat, față de care a fost continuată urmărirea penală pentru furt.
Pe 6 aprilie, polițiștii au făcut două percheziții domiciliare pentru administrarea probelor.
Investigațiile au dus însă și în afara Capitalei. Potrivit datelor obținute de anchetatori, bunurile furate ar fi fost amanetate în municipiul Caransebeș.
Polițiștii au extins astfel cercetările și față de un bărbat de 28 de ani, suspectat de tăinuire.
Trei persoane, reținute și apoi plasate sub control judiciarPe 18 august, cei trei suspecți — doi bărbați de 28 și 33 de ani și o femeie de 31 de ani — au fost duși la sediul Secției 20 de Poliție.
Aceștia au fost reținuți pentru 24 de ore.
Ulterior, magistrații au dispus față de cele trei persoane măsura controlului judiciar pentru 60 de zile.
Cercetările continuă sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6.
Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, valul de căldură va afecta cea mai mare parte a țării în intervalul 20 august, ora 10.00 – 24 august, ora 10.00.
Temperaturile maxime vor ajunge la 33-40 de grade Celsius, cele mai ridicate valori fiind prognozate în vestul și sud-vestul țării.
Pe arii extinse, indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge sau va depăși pragul critic de 80 de unități, ceea ce va determina un disconfort termic accentuat.
Cod portocaliu de caniculă în mai multe regiuniPentru intervalul 20 august, ora 10.00 – 21 august, ora 10.00, ANM a emis cod portocaliu pentru Banat, Crișana, vestul și sudul Olteniei, sud-vestul Munteniei și sud-vestul Transilvaniei.
În aceste regiuni, temperaturile maxime vor ajunge la 35-39 de grade, cu cele mai ridicate valori în extremitatea de vest și sud-vest.
Va fi caniculă și disconfort termic accentuat, iar ITU va depăși pragul critic de 80 de unități.
Local, și noaptea va fi tropicală, cu temperaturi minime cuprinse între 20 și 26 de grade.
Cod galben în Moldova, Maramureș, Transilvania și MunteniaÎn același interval, 20-21 august, o avertizare Cod galben vizează Moldova, Maramureș, cea mai mare parte a Transilvaniei și Munteniei și nordul Olteniei.
Aici temperaturile maxime se vor situa în general între 34 și 37 de grade.
Pe arii extinse va fi caniculă și disconfort termic, iar ITU va atinge sau va depăși ușor pragul critic de 80 de unități.
Local, temperaturile minime nu vor coborî sub 20 de grade, ceea ce va determina o noapte tropicală.
Vineri, canicula se extindePentru 21 august, ANM a emis un nou cod portocaliu, valabil până pe 22 august, pentru Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Oltenia, jumătatea de nord a Moldovei și sud-vestul Munteniei.
În aceste regiuni, temperaturile maxime vor ajunge la 35-40 de grade, cele mai ridicate valori fiind prognozate în Banat, sudul Crișanei și al Olteniei.
Canicula și disconfortul termic accentuat vor persista, iar ITU va depăși pragul critic de 80 de unități.
Local, și nopțile vor rămâne tropicale, cu temperaturi minime de 20-25 de grade.
În același timp, pentru jumătatea de sud a Moldovei și nordul, centrul și estul Munteniei este valabil cod galben, cu maxime de 34-37 de grade.
Valul de căldură continuă până duminicăInformarea meteorologică emisă de ANM este valabilă până duminică, 24 august, ora 10.
În această perioadă, valul de căldură se va extinde și se va intensifica în cea mai mare parte a țării, iar temperaturile vor rămâne mult peste normalul perioadei.
Cele mai afectate zone vor fi vestul și sud-vestul țării, unde termometrele pot indica până la 40 de grade Celsius.
Economia românească se află într-o criză profundă. Fără o minima preocupare de a menține potențialul economic și atractivitatea României pentru investiții, consolidarea fiscal-bugetară a aruncat economia într-un cerc vicios. De la căderea economică la 6 luni (minus 0,8% pe serie brută și minus 1,6% pe serie ajustată sezonier) până la pierderea a 63.000 de locuri de muncă stabile și prăbușirea cu 82% a investițiilor străine directe în semestrul 1 2026 față de aceeași perioadă a anului anterior, reprezintă toate semnale îngrijorătoare ce adâncesc dezechilibrele interne și externe ale economiei.
România nu are o problemă legată de adecvarea rezervelor internaționale sau de nivelul acut nesustenabil al datoriei externe. Problema cea mai gravă din punct de vedere structural o reprezintă amplitudinea și persistența deficitului de cont curent. În ciuda consolidării fiscal-bugetare și a prognozelor guvernamentale, acesta s-a adâncit la 6 luni 2026 față de 6 luni 2025 cu 1,6 miliarde euro, atingând 14,2 miliarde euro. Și asta ține în principal de dezindustrializare, de capacitatea de a produce mai mult și mai competitiv aici, în România. Iar un deficit de cont curent ridicat, persistent, înseamnă crearea unor efecte negative în lanț în economie – absorbția internă depășește sistematic capacitatea de producție și economisire – un necesar mai mare de finanțare externă – acumulare de pasive față de nerezidenți și vulnerabilitate sporită la deteriorarea condițiilor globale de finanțare – posibila inversarea fluxurilor de capital. Pot apărea, la limită, ajustări dezordonate prin curs de schimb, cerere internă și activitate economică.
România a devenit superdependentă de intrările de fonduri europene. 71% din investițiile publice din primul semestru au fost finanțate din fonduri europene. Iar în contextul prăbușirii investițiilor străine directe, o parte consistentă din finanțarea deficitului de cont curent care nu generează datorie externă vine tot din fonduri europene.
Pe termen mediu, soldul contului curent este supus unor evoluții mixte: vor dispărea anumite finanțări din fonduri europene nerambursabile (vezi PNRR) dar va exista un posibil efect de ”însănătoșire” prin reducerea importurilor, efectul pozitiv al deprecierii leului din ultimele luni asupra exporturilor nete și a competitivității externe precum și prin aportul Neptun Deep din 2027.
În această analiză, voi prezenta punctele tari și vunerabilitățile externe ale României. Voi folosi indicatori relevanți de analiză și voi încerca să compar situația României cu cea din țările Europei Centrale și de Est. Voi analiza principalii indicatori de prevenție (avertizare timpurie) și diagnoză legați de dezechilibrele externe, pe baza metodologiilor FMI, BCE și cele prezentate în articolele științifice relevante în acest domeniu. Voi propune și câteva soluții pentru atenuarea acestor dezechilibre și pentru îmbunătățirea capacității de analiză și predicție a vulnerabilităților externe. Soluția structurală este să producem mai mult și cu valoare adăugată mai mare aici, în România.
Argumetez mai jos câteva evoluții relevante din punctul de vedere al analizei macreconomice.
1. Deficitul de cont curent este acut și persistent. Producem prea puțin în România, iar competitivitatea este în continua scădere. În principal din cauza creșterii explozive a costurilor cu energia și combustibilii, producția industrială scade puternic, iar 83% din pierderea de 63.000 de locuri de muncă stabile vine din industrie. Problema nu ține structural de importurile de bunuri de consum, ponderea deficitului de bunuri de consum în total deficit comercial este de circa 12%. Cauza structurală a deficitului comercial o reprezintă deficitul la bunuri de capital și mai ales, la bunuri intermediare, care agregat reprezintă restul de 88% din soldul negativ comercial al României. Aproximativ 63% din deficitul comercial vine din comerțul cu bunuri intermediare (principalele grupe cu deficit: uleiuri brute din petrol, circuite integrate, articole din material plastic, motoare cu piston, șuruburi, piulițe, sârmă de cupru, sânge, vaccinuri antiseruri, diode-tranzistori, insecticide, erbicide), 25% din comertul cu bunuri de capital (principalele grupe cu deficit: tractoare, auto pentru transportul mărfurilor, aparatură ptr circuite electrice, turboreactoare și turbine, mașini și utilaje agricultură, centrifuge, mașini prelucrare cauciuc, mașini și dispozitive agricole, remorci, instrumente și aparate medicină etc) și doar 12% din comerțul cu bunuri de consum (incluzând auto si combustibilii)(principalele grupe de deficit – medicamente, telefoane, calculatoare, carne de porc, monitoare, cafea, ciocolată, brânză și caș, imprimante etc). Distrugând mare parte din potențialul economic și/sau producând valoare adăugată redusă în lanțul de producție, România își accentuează dezecjilibrul extern.
Infografic 1. Soldul bugetar și de cont curent la nivelul statelor UE (Sursa: BNR, 2026)
România are cel mai ridicat deficit de cont current din UE. În 2025, deficitul de cont curent al României a fost de aproximativ 7,9% din PIB, față de un excedent de cont current de +1,7% din PIB în Ungaria, -0,7% în Polonia, +1,7% în Cehia, -2,8% în Slovacia și -3,9% din PIB în Bulgaria. Comisia Europeană anticipa în primăvara 2026 o ajustare a României la circa -6,9% din PIB în 2026 și -6,4% din PIB în 2027. La 6 luni 2026, se observă totuși o creștere a deficitului de cont curent în valoare nominală și o ajustare lentă ca pondere în PIB. România are cea mai ridicată vulnerabilitate externă dintre țările ECE. (Infografic 1)
2. ”Sustainable weaker than fundamentals and desirable policies / Soldul contului curent este puternic deteriorat față de nivelul justificat de fundamentele economice și de politicile considerate dezirabile”. O spune FMI în ultimul External Sector Report 2026 despre un gap negativ mai mare de 4pp din PIB (diferența dintre soldul contului curent ajustat ciclic și soldul contului curent de echilibru estimat), așa cum are România. Asta arată că România are acest dezechilibru extern structural, că acesta este prea ridicat, persistent și în divergență cu fundamentele economice și politicile economice ”dezirabile”. Ar spune unii că este normal ca o economie emergentă să aibă deficite externe mai mari, să aibă un decalaj între economisire și investiții, deoarece are nevoie de convergență și dezvoltare. Da, dar depinde de amplitudine, persistență și modul ”sănătos sau nu” în care acesta se finanțează. Iar România stă prost la toate cele trei fenomene. În ultima evaluare FMI privind analiza de sustenabilitate externă a României estima un gap al soldului de cont curent de 5,4% din PIB pentru România, pe treapta cea mai de jos a scalei de evaluare – adică ”sustainable weaker than fundamentals and desirable policies”. Situația este validată și de gap-ul REER (cursului real de schimb), ajustarea optimă aici neînsemnând în niciun caz deprecierea nominală, ci creșterea competitivității prin instrumente fiscal-bugetare, creșterea productivității, un bun raport în prețurile relative, creșterea exporturilor nete și a economisirii.
3. Deficitul extern mare, persistent și finanțat ”nesănătos” înseamnă creșterea datoriei externe și intrarea în zona nesustenabilă. Ultimele date publicate de BNR arată creșterea datoriei externe totale în ultimul an cu 23 miliarde euro, ajungând la sfârșitul primul semestru din 2026 la 232,8 miliarde euro. La un PIB nominal estimat de Comisia Națională de Prognoză la 2056 miliarde lei (397 miliarde euro), ponderea datoriei externe brute în PIB este de 58,6%. Asta nu înseamnă un prag care să arate implicit o criză de sustenabilitate sau solvabilitate, îngrijorătoare sunt direcția și modul de finanțare al dezechilibrului extern – cu cât acesta persistă la un nivel ridicat (6-8% din PIB) și se finanțează din ce în ce mai mult din fluxuri generatoare de datorie externă, cu atât situația se complică. Comparativ, Ungaria are o pondere a datoriei externe brute în jur de 85% din PIB (dar are excedent de cont curent), Slovacia 100% din PIB (datorie foarte ridicată, vulnerabilitate de stoc), Cehia 66% din PIB (sold de cont curent pozitiv), Polonia 53% din PIB (dar cu un sold de cont curent apropiat de cel de echilibru) iar Bulgaria 48% din PIB (sustenabilitate a datoriei externe ridicată, chiar dacă soldul de cont curent s-a deteriorat puternic în anul 2025).
4. Finanțarea ”nesănătoasă” a deficitului mare de cont curent în cazul României. Aici România are noroc cu intrările de fonduri europene, cu transferurile de capital care vin de la UE. Aacestea reduc necesarul de finanțare care generează pasive noi – însă ele nu ajută structural dezechilibrul fundamental dintre economisire și investiții. În anul 2025, finanțarea ”sănătoasă” a deficitului de cont curent – prin fluxuri negeneratoare de datorie externă, precum soldul contului de capital, ISD-participațiile la capital și investițiile de portofoliu de natura capitalului – a fost de 43%, mult sub pragul de sustenabilitate prevăzut în metodologiile internaționale, de 100%. (Infografic 2) În primele 6 luni, prăbușirea investițiilor străine directe cu 82% este, în mod temporar, compensată de transferurile de capital din fonduri europene. Totuși, tendința este îngrijorătoare, o pondere din ce în ce mai mare din finanțarea deficitului de cont curent provenind din surse care generează datorie externă.
Infografic 2. Finanțarea deficitului de cont curent (Sursa: BNR, 2026)
5. Acuitatea și persistența dezechilibrului extern în cazul României pot fi estimate și din perspectiva stocurilor externe nete, folosind indicatorul NIIP (poziția investițională internațională netă (active externe-pasive externe)/PIB) (indicator utilizat în Procedura de Dezechilibru Macroeconomic – Macroeconomic Imbalances Procedure – calculată de Comisia Europeană). Pragul de monitorizare (nu l-aș numi de sustenabilitate) este de -35% din PIB. Ultimele date oficiale arată România cu -41,3% din PIB, Bulgaria cu -4,4% din PIB, Cehia -7,1% din PIB, Polonia -28,3% din PIB, Slovacia -55% din PIB iar Ungaria -34,2% din PIB. (Infografic 3)
Am spus că nu aș numi pragul de -35% din PIB ca unul de sustenabilitate deoarece trebuie să ne uităm în detaliu și aici – o parte consistentă a pasivelor României este din ISD/equity, deci nu are un risc de refinanțare ridicat. Totuși, dacă utilizăm aici ponderea NIIP în PIB care ar stabiliza soldul contului curent în PIB, vom observa că ne-ar trebui o creștere nominală a PIB de 8-9% pentru a stabiliza soldul CA în PIB la valoarea de echilibru de 2,6-3% din PIB. Ori, Comisia Națională de Prognoză estimează pentru 2026 o creștere nominală a PIB de 7,3% în acest an (optimist de altfel!). Dintre țările ECE analizate, Slovacia stă cel mai prost la acest indicator.
Infografic 3. Poziția investițională internațională netă (% din PIB, q4, 2025) (Sursa: BNR, 2026)
6. Explozia datoriei publice (interne și externe) atrage mărirea nesustenabilă a nevoii de finanțare brută a României. Ministerul Finanțelor estimează un necesar brut de finanțare al sectorului guvernamental pentru 2026 la 278,5 miliarde lei (13,6 la sută din PIB), nivel aproape de maximele înregistrate în criza financiară 2009-2011 și pandemie. Este mult peste pragul de alertă estimat în literatura științifică cu privire la economiile emergente – 9% din PIB. În condițiile în care România se finanțează la cele mai mari costuri dintre țările UE și având în vedere ponderea relativ ridicată a datoriei publice denominate în valută (56% la mai 2026), putem spune că și aceasta reprezintă o vulnerabilitate importantă. Mai mult, 45,9% din datorie se află în mâinile rezidenților externi, este un procent ridicat, care poate împieta asupra menținerii / consolidării suveranității economice a României. 72% din valoarea titlurilor de stat emise pe piața internă este deținută de sistemul bancar și fondurile de pensii private, o concentrare care denotă o marjă de manevră viitoare redusă pentru finanțarea nevoilor guvernamentale, în condițiile în care creditarea sectorului real stagnează, iar implicarea fondurilor de pensii private în proiecte strategice bate pasul pe loc.
7. Punct tare – adecvarea rezervelor internaționale ale României, ceea ce indică un risc scăzut privind apariția unei crize de lichiditate. Rezervele valutare ale BNR (exclusiv aur) au atins 63,2 miliarde EUR la 31 iulie 2026 — cu 81% mai mari decât valoarea acestora de 35 miliarde euro din intervalul 2009–2024. Gradul de adecvare a rezervelor este satisfăcător conform criteriilor FMI: acoperirea datoriei externe pe termen scurt depășește 100% (regula Greenspan–Guidotti) (100,2% România), importurile sunt acoperite pe mai mult de trei luni (6,4 luni România), iar Trezoreria menține bufferul recomandat de 3–4 luni din necesarul brut de finanțare etc. Asta arată o capacitate bună de reacție la un șoc extern advers, rezervele fiind prima linie de apărare a lichidității externe. (Infografic 4)
8. Punct tare – Indicatorii de adecvare a rezervelor ARA metric și New ARA Metric (Assesing Reserve Adequacy, cf metodologiei FMI), ne arată că există marjă de manevră rezonabilă împotriva mai multor canale de ”fugă a capitalurilor”. România stă bine aici, dar poate exista senzitivitate în condițiile înrăutățirii puternice și abrupte ale condițiilor financiare interne și externe. (Infografic 4)
Infografic 4. Indicatori privind gradul de adecvare ai rezervelor internaționale (Sursa: BNR, 2026)
Având în vedere tabloul pezentat mai sus și incertitudinea record din piețele financiare globale, soluțiile pot fi unele de natură instituțională – pentru a ”citi” mai bine semnalele de precriză / indicatorii de avertizare timpurie și a acționa rapid și unele de natura politicilor economice de sprijin – implementarea Strategiei Productivism – stimularea investițiilor pentru a produce cât mai mult și cu o valoare adăugată cât mai ridicată aici, în România.
Pe partea instituțională, implementarea unei matrice lunare (heat map, dashboard) cu principalii indicatori de avertizare timpurie privind vulnerabilitățile externe, un indicator Exchange Market Pressure pentru a anticipa stresul pe piața valutară și un model Capital Flows-at-Risk, care să anticipeze stresul în fluxurile de capital.
Pe partea de economie reală, implementarea urgentă a viziunii Patriotism Economic (dezvoltare prin Productivism și Investiții) – programare economică orientativă pentru relansarea industrială axată pe sectoare cu valoare adăugată mare; implementarea rapidă și completă a măsurilor de sprijin pentru economia reală prevăzute în Planul de Relansare Economică; programe de sprijin pentru IMM – un nou program IMM Relansare pentru acordarea de garanții și contragaranții pentru capital de lucru și investiții, orientat prioritar către sectoarele de export și cu intensitate tehnologică medie/ ridicată, în funcție de elementele de cost specifice care pot crește competitivitatea, conform cu Strategia industrială a României; un Program destinat companiilor și formării profesionale a angajaților pentru implementarea de tehnologii avansate compatibile strategiilor de politică industrială Industry 4.0 și Industry 5.0.; un Program de internaționalizare, care să permită companiilor cu capital autohton intrarea pe noi piețe de desfacere.
România a repus în funcțiune capacități de producție pe cărbune într-un moment în care sistemul energetic se confruntă cu un deficit important de producție.
Publicația de specialitate CEENERGYNEWS relata miercuri că două unități pe cărbune au fost repuse în funcțiune pentru a compensa o parte din capacitatea de producție pierdută.
Potrivit publicației, Unitatea 4 a centralei termice pe lignit de la Rovinari a fost repusă în funcțiune pe 17 august, după ce fusese scoasă din exploatare, asigurând o putere suplimentară de aproximativ 300 MW. De asemenea, a fost reactivată o unitate de rezervă a centralei pe cărbune de la Paroșeni.
CEENERGYNEWS notează că producția de energie pe gaze se menține la un nivel ridicat, în timp ce condițiile meteorologice favorabile susțin producția fotovoltaică.
Cărbunele revine după oprirea reactoarelor de la CernavodăRepornirea unităților pe cărbune vine după oprirea reactoarelor de la Cernavodă, în contextul secetei severe și al scăderii fără precedent a nivelului Dunării.
Reuters relata pe 13 august că Nuclearelectrica a început oprirea celui de-al doilea reactor funcțional de la Cernavodă, după ce primul fusese oprit la sfârșitul lunii iulie.
Cele două reactoare, cu o putere instalată de câte 706 MW, au ajuns astfel indisponibile pentru producția de energie electrică.
În aceste condiții, Guvernul a declarat alertă energetică pentru luna august, iar autoritățile au apelat la alte capacități de producție pentru a compensa deficitul.
Reuters preciza că România încearcă, în același timp, să crească producția din surse eoliene și hidroenergetice și să reducă temporar consumul în perioadele de vârf.
„Reflexul cărbunelui” al RomânieiSituația energetică apare într-un moment în care România se află deja în mijlocul unei dispute privind eliminarea treptată a cărbunelui.
Publicația New Eastern Europe a publicat miercuri o analiză cu titlul „Romania’s coal reflex: how an ad-hoc alliance is gambling with Brussels’s last deadline”.
Expresia „reflexul cărbunelui” este folosită în analiza dedicată modului în care România încearcă să gestioneze problema centralelor pe cărbune în timp ce are angajamente privind decarbonizarea.
Analiza pornește de la modificările legislative adoptate în Parlament pe 5 august. Una dintre prevederile criticate stabilește, în esență, că o centrală pe cărbune sau lignit nu ar trebui închisă înainte ca o capacitate de înlocuire să fie construită și pusă în funcțiune.
În ultimii ani, autoritățile române au anunțat închiderea treptată a unităților pe cărbune și înlocuirea acestora cu centrale pe gaze și capacități de producție din surse regenerabile.
Repornirea unor unități pe cărbune nu înseamnă însă că România a renunțat la obiectivele de decarbonizare.
Situația actuală arată însă dificultatea tranziției energetice atunci când capacități importante de producție devin indisponibile într-un timp scurt.
În cazul României, oprirea reactoarelor de la Cernavodă, producția hidro afectată de secetă și necesitatea menținerii echilibrului în sistem au readus temporar în prim-plan centralele pe cărbune.
