Timusul este locul unde se maturizează limfocitele T, celule esențiale pentru apărarea organismului împotriva infecțiilor și cancerului, arată Al Jazeera.
Deși este bine dezvoltat la naștere, începe să se micșoreze încă din copilărie, iar procesul se accelerează la pubertate, reducând treptat producția de noi limfocite T.
Interesul cercetătorilor a crescut după publicarea mai multor studii. În martie 2026, o echipă de la Harvard Medical School a publicat o cercetare bazată pe analiza cu inteligență artificială a mii de tomografii computerizate.
Studiul a arătat că adulții cu un timus sănătos au o speranță de viață mai mare și un risc mai redus de boli cardiovasculare și cancer.
Un alt studiu a concluzionat că starea timusului poate influența răspunsul pacienților cu cancer la imunoterapie, tratament care depinde de eficiența sistemului imunitar.
Rezultatele completează concluziile unei cercetări publicate în 2023, care a arătat că persoanele cărora le-a fost îndepărtat timusul aveau un risc de trei ori mai mare de deces și de două ori mai mare de a dezvolta cancer în următorii cinci ani, comparativ cu cele care au păstrat organul.
Totuși, specialiștii avertizează că aceste cercetări evidențiază doar o asociere și nu demonstrează o relație de cauzalitate. Este posibil ca persoanele mai sănătoase să își păstreze mai bine timusul odată cu înaintarea în vârstă, și nu ca un timus mai sănătos să fie cauza unei vieți mai lungi.
Ce spun experțiiPaola Bonfanti, profesor de biologie celulară și medicină regenerativă, spune că există dovezi biologice solide că menținerea unui timus funcțional susține producerea de noi limfocite T și un răspuns imunitar mai eficient. Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare pentru a demonstra că regenerarea sau conservarea timusului poate prelungi efectiv durata vieții.
Deși timp de decenii s-a crezut că timusul devine inutil după pubertate, cercetătorii explică faptul că organul nu dispare complet. El este înlocuit treptat de țesut adipos și conjunctiv, însă fragmente de țesut funcțional pot rămâne active chiar și la vârste înaintate.
O companie americană dezvoltă un anticorp care ar încetini procesul de micșorare a timusului. Primele studii clinice sunt programate pentru anul viitor, iar dacă tratamentul se va dovedi sigur și eficient, acesta va fi testat inițial la pacienți cu afecțiuni grave, nu la persoane sănătoase care doresc să încetinească îmbătrânirea.
Dinamo a anunțat vineri, 24 iulie, că fundașul francez a fost transferat definitiv la formația din prima ligă a Rusiei „în schimbul unei sume de transfer”. Clubul nu a comunicat valoarea tranzacției, identitatea exactă a entității care face plata, banca utilizată sau dacă banii vor fi achitați integral ori în rate. Presa sportivă a relatat că suma totală ar ajunge la aproximativ 750.000 de euro, inclusiv bonusurile.
Transferul definitiv al lui Maxime Sivis de la Dinamo București la FK Orenburg implică încasarea unei sume provenite din Rusia, într-un moment în care Uniunea Europeană tocmai a extins sancțiunile asupra companiilor, băncilor și circuitelor financiare rusești.
FK Orenburg nu figurează direct, ca entitate juridică, pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene, Statelor Unite sau Regatului Unit, iar din datele publice nu rezultă că transferul ar încălca în mod direct regimul de sancțiuni. Totuși, legăturile clubului cu subsidiara Gazprom care îl finanțează, implicarea autorităților regionale în dezvoltarea sa și prezența în acest ecosistem a unor persoane sancționate pentru sprijinirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei ridică semne de întrebare privind sursa și traseul banilor.
FK Orenburg este finanțat de peste un deceniu de filiala regională a Gazprom și a beneficiat de sprijinul direct al autorităților locale. Fostul guvernator al regiunii, implicat în dezvoltarea clubului, a fost sancționat de Statele Unite pentru că a sprijinit mobilizarea Rusiei în războiul împotriva Ucrainei.
Orenburg nu este un club cu un proprietar privat obișnuit. Sponsorul principal și proprietarul „de facto” este o subsidiară a GazpromFK Orenburg este înregistrat ca organizație autonomă non-profit – ANO –, o formă juridică fără acționari clasici, în care finanțarea poate proveni din sponsorizări, contribuții și alte surse ale organizației. Datele publice indică pentru club încasări operaționale de peste două miliarde de ruble în 2024.
Site-ul oficial al clubului prezintă compania Gazprom Dobycha Orenburg drept sponsor general. Compania este filiala regională a grupului Gazprom și desfășoară activități de extracție și procesare a gazelor naturale. Relația continuă și în prezent: în 2026, clubul și sponsorul general au finalizat împreună reconstrucția stadionului pe care se pregătește academia FK Orenburg.
Dimensiunea istorică a finanțării este relevantă. În 2017, Gazprom Dobycha Orenburg a semnat cu clubul un contract de sponsorizare de 907 milioane de ruble, echivalentul a peste 13 milioane de euro la cursul din perioada respectivă. Banii erau plătiți pentru publicitate pe echipamente, stadion, autocar, materiale promoționale și platformele online ale clubului.
Legătura dintre FK Orenburg și Gazprom Dobycha Orenburg nu s-a limitat la un contract de sponsorizare. O investigație publicată de The Insider în 2024 arăta că mai mulți reprezentanți ai subsidiarei Gazprom făceau parte din structurile de conducere și supraveghere ale clubului. La acel moment, președintele FK Orenburg, Vasili Eremeakin, ocupa în paralel o funcție de director general adjunct la compania care finanța echipa.
Gazprom nu este supusă unei blocări totale a activelor în UE. Grupul este însă vizat de restricții financiare și sectoriale occidentale, iar alte companii importante din aceeași structură, precum Gazprom Neft și Gazprombank, se află sub sancțiuni mult mai severe.
FK Orenburg, tratat de autorități drept un proiect regionalLegătura clubului cu puterea regională nu s-a limitat la prezența oficialilor în tribune. Autoritățile regiunii Orenburg au intervenit direct pentru dezvoltarea infrastructurii și a academiei.
În 2021, după ce arena clubului nu îndeplinea condițiile pentru participarea în prima ligă, guvernatorul Denis Pasler a anunțat că autoritățile regionale vor reconstrui stadionul. Un an mai târziu, Pasler a semnat, alături de Federația Rusă de Fotbal și Ministerul Sportului, un acord pentru dezvoltarea fotbalului în regiune și a declarat că administrația lucrează împreună cu FK Orenburg la proiectul unei academii regionale.
Guvernatorul a intervenit și în chestiuni legate de autorizarea stadionului, a susținut proiectele sociale ale echipei și a descris FK Orenburg drept „mândria regiunii” după revenirea clubului în prima ligă rusă.
Legăturile FK Orenburg cu industria energetică rusă din regiune au și o componentă strategică. În noaptea de 24 iunie 2026, drone ucrainene au atacat complexul de procesare a gazelor și heliului din regiunea Orenburg. Fabricile atacate fac parte din grupul Gazprom, dar sunt exploatate de Gazprom Pererabotka, nu direct de Gazprom Dobycha Orenburg.
Fostul guvernator, sancționat pentru rolul în mobilizarea de războiDenis Pasler a condus regiunea Orenburg din 2019 până în martie 2025, când a fost mutat la conducerea regiunii Sverdlovsk.
Statele Unite l-au inclus pe lista de sancțiuni la 15 decembrie 2022, într-un grup de 29 de guvernatori ruși. Departamentul de Stat a explicat că acești oficiali regionali au supravegheat și aplicat recrutarea cetățenilor după ordinul de mobilizare emis de Kremlin pentru războiul împotriva Ucrainei. Un oficial american i-a descris atunci pe guvernatorii desemnați drept parte a „mașinăriei de război” a Rusiei.
Pasler este sancționat și de Regatul Unit, măsurile incluzând înghețarea activelor și interdicția de călătorie.
Cum pot ajunge banii din Rusia în RomâniaDinamo nu a comunicat prin ce bancă, în ce monedă și prin ce circuit financiar urmează să încaseze suma aferentă transferului lui Maxime Sivis.
În condițiile în care Uniunea Europeană a exclus numeroase bănci rusești din sistemul SWIFT și a interzis tranzacțiile cu mai multe instituții financiare din Rusia, Mediafax a întrebat clubul cum urmează să fie făcută plata și dacă există riscul ca transferul banilor să fie întârziat sau blocat.
Până la publicarea acestui material, Dinamo nu a oferit un răspuns.
Regulile europene interzic nu doar operațiunile directe cu entități sancționate, ci și punerea indirectă a fondurilor la dispoziția unor persoane sau companii aflate pe listele de sancțiuni ori controlate de acestea.
Precedentul care arată cum poate fi blocată plata unui transferCazul West Ham–ȚSKA Moscova arată că înregistrarea sportivă a unui transfer și plata efectivă sunt două lucruri diferite.
West Ham avea de achitat clubului ȚSKA Moscova o tranșă din transferul lui Nikola Vlašić, dar a susținut că plata nu putea fi realizată legal din cauza sancțiunilor și a incertitudinilor privind proprietarii clubului și băncile indicate.
Tribunalul de Arbitraj Sportiv a stabilit că datoria nu dispare, dar că plata poate fi suspendată până la obținerea unei autorizații sau până la modificarea sancțiunilor. Instanța a constatat că nu existau, la momentul respectiv, alte rute legale disponibile pentru trimiterea banilor.
În cazul Sivis, direcția banilor este inversă – din Rusia către România -, însă riscul bancar este asemănător: o tranșă poate fi respinsă sau blocată dacă banca emitentă ori unul dintre intermediari intră sub sancțiuni.
Mediafax a contactat conducerea clubului Dinamo pentru detalii privind transferalMediafax a transmis conducerii Dinamo o serie de întrebări referitoare la entitatea care va efectua plata, banca și circuitul financiar folosite, verificările de conformitate realizate și eventualele garanții în cazul în care transferul banilor este întârziat sau blocat
Discuțiile au vizat dezvoltarea cooperării în domeniul aviației, investițiile în infrastructura aeroportuară și perspectivele extinderii conexiunilor aeriene directe dintre România și Statele Unite.
Întâlnire dedicată consolidării cooperării în domeniul aviațieiÎntrevederea a avut loc la sediul Companiei Naționale Aeroporturi București și marchează un nou pas în dialogul instituțional dintre CNAB și partea americană, în contextul Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite.
Potrivit reprezentanților companiei, principalele teme abordate au fost proiectele de modernizare a infrastructurii aeroportuare, dezvoltarea conectivității aeriene transatlantice și oportunitățile de atragere a investițiilor americane în sectorul aviatic din România.
CNAB: Investițiile consolidează rolul aeroporturilor CapitaleiDirectorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu, a declarat pe platforma Facebook că discuțiile s-au concentrat asupra proiectelor majore de investiții derulate de companie și asupra perspectivelor de dezvoltare a relațiilor cu Statele Unite.
„Am discutat despre marile proiecte de infrastructură ale Companiei Naționale Aeroporturi București, atragerea de investiții și perspectivele de dezvoltare a relațiilor cu Statele Unite ale Americii. Legăturile apropiate cu Statele Unite consolidează poziția strategică a aeroporturilor din București din perspectiva relațiilor economice bilaterale, cu accent pe aprofundarea oportunităților de colaborare”, a afirmat Mîndrescu.
Acesta a subliniat că CNAB este pregătită să susțină proiecte comune în domenii precum infrastructura aeroportuară, digitalizarea, siguranța și securitatea operațională, în concordanță cu standardele internaționale și planurile de dezvoltare ale aeroporturilor Henri Coandă și Băneasa.
Zborurile directe cu SUA, considerate o prioritateÎn cadrul discuțiilor a fost abordată și importanța dezvoltării conexiunilor aeriene directe dintre România și Statele Unite.
Potrivit directorului general al CNAB, extinderea conectivității transatlantice ar putea contribui la intensificarea relațiilor economice, turistice și diplomatice dintre cele două state, în contextul în care cererea pentru călătoriile către America de Nord este în creștere.
Oficialul a apreciat că Parteneriatul Strategic româno-american se poate reflecta și în dezvoltarea infrastructurii aeroportuare a Capitalei, investițiile aflate în derulare urmând să consolideze poziția aeroporturilor bucureștene ca hub regional de conectivitate.
Dialogul poate genera noi proiecte comuneBogdan Mîndrescu a catalogat vizita ambasadorului Statelor Unite drept un semnal al interesului comun pentru aprofundarea cooperării în domeniul aviației și a afirmat că dialogul început între cele două părți ar putea conduce la noi proiecte de investiții și colaborare.
Potrivit acestuia, Compania Națională Aeroporturi București își propune să rămână un partener deschis pentru inițiative care contribuie la modernizarea infrastructurii aeroportuare și la dezvoltarea relațiilor româno-americane în sectorul aviației civile.
Belgia și-a ales noul antrenor al naționalei, potrivit BBC.
Țara l-a numit pe fostul căpitan al Olandei, Mark van Bommel, în funcția de antrenor principal. Acesta are un contract valabil până la Euro 2028.
Noul selecționer îi succede lui Rudi GarciaJucătorul în vârstă de 49 de ani îi succede lui Rudi Garcia, a cărui plecare a fost confirmată după eliminarea Belgiei în sferturile de finală la Cupa Mondială din 2026. Van Bommel va prelua oficial funcția pe 15 august, potrivit sursei.
Cel mai recent, Van Bommel a condus clubul Royal Antwerp, ducând clubul spre titlul de campion al Belgiei, Cupa Belgiei și Supercupa Belgiei, într-o perioadă de doi ani de succes.
Ce a declarat noul antrenor al Belgiei„Este o mare onoare să devin antrenorul principal al Belgiei”, a declarat Van Bommel.
„Belgia are jucători remarcabili și un potențial enorm. Împreună cu staff-ul meu tehnic, vrem să construim o echipă disciplinată, ambițioasă și suficient de curajoasă pentru a concura cu cei mai buni”, a transmis noul selecționer.
Directorul sportiv al Federației Belgiene de Fotbal, Vincent Mannaert, a declarat că „experiența internațională a lui Van Bommel, atât ca antrenor, cât și ca jucător”, îi va ajuta pe „Diavolii Roșii” „să continue să se perfecționeze”. Experiența noului antrenor îi va ajuta „să obțină rezultate și să își atingă întregul potențial”.
Van Bommel va fi asistat de Boudewijn Zenden, Maarten Martens și Reinier Robbemond. El va avea sarcina inițială de a supraveghea meciurile din Liga Națiunilor împotriva Italiei, Franței și Turciei. Acestea sunt programate în lunile septembrie și octombrie, potrivit sursei citate.
Comandamentului Aerian al NATO de la baza Ramstein din Germania arată, printr-un comunicat oficial, că în dimineața zilei de 24 iulie, două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești și două avioane Eurofighter ale Forțelor Aeriene Italiene, dislocate la Baza Mihail Kogălniceanu, au fost ridicate de la sol pentru identificarea dronei care zbura în apropierea spațiului aerian al României.
„Autorizație NATO de angajare (doborâre a dronei)”Foto NATO
Potrivit Alianței, după ce drona a intrat în spațiul aerian românesc, aeronavele aflate sub comandă NATO au primit aprobarea de a interveni, iar ținta a fost doborâtă.
„Drona a fost identificată prompt, iar după ce a intrat în spațiul aerian românesc, mijloacele NATO au primit autorizație de angajare.
La scurt timp după aceea, amenințarea a fost doborâtă în spațiul aerian românesc. Acest efort multinațional combinat subliniază modul în care NATO este pregătită și capabilă să reacționeze la orice potențiale amenințări aeriene, 24/7, pentru a proteja teritoriul nostru și a ne proteja poporul.
„O operațiune multinațională”Foto NATO
În comunicat, NATO descrie intervenția drept o operațiune multinațională și afirmă că aceasta demonstrează capacitatea Alianței de a răspunde rapid amenințărilor aeriene și de a proteja spațiul aerian aliat.
Alianța mai arată că incidentul are loc în contextul consolidării capacităților de apărare antidronă ale statelor membre:
„Acest efort internațional arată că NATO e pregătit și capabil să reacționeze la orice potențială amenințare”.
În acest sens, NATO menționează că România a achiziționat sistemul MEROPS, destinat interceptării dronelor de mici dimensiuni.
NATO precizează că o investigație privind incidentul este în desfășurare și că se află în contact permanent cu autoritățile române.
Un avion de vânătoare F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât în premieră o dronă intrată ilegal în spațiul aerian al României, aparatul prăbușindu-se într-o zonă agricolă nelocuită din sudul județului Buzău, în apropierea localității Padina. Acesta reprezintă primul incident în care armata română interceptează și distruge în mod direct o dronă care a pătruns pe teritoriul național.Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial susține că Ilie Bolojan minte când spune că s-a consultat cu toți partenerii social pe legea Salarizării.
„Minciuna are picioare scurte, domnilor Bolojan și Pîslaru!” „Ieri, la televizor, premierul demis Ilie Bolojan a dezinformat o țară întreagă, susținând cu seninătate că Ministerul Muncii a finalizat consultările cu TOȚI partenerii sociali pe Legea Salarizării. Adevărul? Familia ocupațională „Justiție” nu a fost chemată NICIODATĂ la consultările tehnice! Grefierii și personalul auxiliar din instanțe și parchete nu au existat pe agenda domnului Pîslaru. Fie ministrul Pîslaru își minte propriul premier pentru a-și acoperi incompetența, fie domnul Bolojan minte cu bună știință în fața camerelor pentru a mima un dialog social care nu există. Oricare ar fi varianta, este o dovadă clară de dispreț și rea-credință la adresa miilor de salariați din sistemul judiciar. Nu puteți reforma salarizarea din România prin excludere și dezinformare publică! Domnilor guvernanți, dialogul social nu se face la televizor și nici prin rapoarte false trimise la Bruxelles. Justiția nu acceptă să fie călcată în picioare!”, transmit grefierii printr-un prim mesaj. „Când „matematica de Bihor” dă cu virgulă în Justiție” Aceștia au continuat criticile la adresa Guvernului demis Bolojan, cu un alt mesaj cu titlul: „Când „matematica de Bihor” dă cu virgulă în Justiție” „Despre cum vrea domnul Bolojan să ne facă pe toți „egali” în sărăcie. Am aflat ieri de la televizor, direct de la Palatul Victoria, noua rețetă a succesului administrativ: dacă vrei să repari un sistem, soluția e simplă – le tai aripile celor care trag căruța și îi aplauzi pe cei care abia au urcat în ea. Domnul premier interimar Ilie Bolojan ne propune o viziune revoluționară asupra muncii: „înghețăm” salariile celor care duc greul și au ani de specializare în spate, ca să îi ajungă din urmă cei aflați la început de drum. O logică impecabilă, dacă Justiția s-ar conduce ca un șantier de drumuri județene. În viziunea domniei sale, responsabilitatea uriașă, nopțile pierdute peste dosare, miile de pagini procedurale și examenele de promovare care îți mănâncă tinerețea sunt doar niște „anomalii” care trebuie corectate prin înghețare. Practic, performanța și vechimea au devenit noul inamic public numărul unu. Mesajul transmis sistemului este de o ironie cruntă: de ce să mai înveți, de ce să îți mai asumi decizii care pot schimba vieți, de ce să mai vrei să promovezi? Stai pe loc, nu te stresa, că vine grila unică și te rezolvă! Potrivit acestei teorii, inflația din următorii ani va lovi selectiv – doar în portofelele celor cu experiență, în timp ce pe ceilalți îi va ocoli magic prin grija Guvernului. Nu lovim în colegii noștri care sunt la început de drum sau pe funcții cu venituri mici; și ei merită salarii decente, adaptate realității economice. Dar să folosești neputința bugetară pentru a crea un egalitarism forțat, care demolează fix ideea de carieră și evoluție profesională, este o dovadă de profund amatorism managerial. Domnule Bolojan, Justiția nu funcționează cu lozinci despre „baza piramidei”. Justiția funcționează cu oameni înalt calificați care își asumă responsabilități legale uriașe în fiecare secundă. Dacă planul dumneavoastră este să lăsați instanțele și parchetele fără profesioniștii cu experiență – care vor pleca unde le este recunoscută valoarea – vă felicităm: sunteți pe drumul cel bun spre a îngheța de tot funcționarea statului de drept”, arată sindicaliștii. „Cine pierde de fapt banii din PNRR?” Un al treilea mesaj al sindicaliștilor, critic la adresa lui Ilie Bolojan, se referă la acuzația că – dacă nu se votează legea salarizării – se pierd banii din PNRR. „Cine pierde de fapt banii din PNRR? Imoralitatea Guvernului Bolojan, explicată pe șleau! De câteva zile, premierul Ilie Bolojan ne bombardează public cu amenințări și scenarii apocaliptice: ba că „pierdem 770 de milioane de euro din PNRR dacă nu tăiem în carne vie prin noua lege a salarizării”, ba că bugetarii blochează modernizarea țării. Oameni buni, hai să demontăm această propagandă ieftină și să spunem lucrurilor pe nume. Adevărul nu e la televizor, ci în buzunarele noastre și în realitatea cruntă din instanțe și parchete! 1. PNRR nu se pierde din cauza salariilor noastre, ci din cauza incompetenței lor! Guvernul încearcă să folosească Comisia Europeană ca pe o sperietoare ca să ne impună o lege a salarizării unitare făcută pe genunchi, care îngheață veniturile și ignoră total munca grefierilor. Bruxelles-ul cere REFORME SUSTENABILE și predictibilitate, nu umilirea și demotivarea categoriei profesionale care ține Justiția în viață! Uniunea Europeană a Grefierilor a pus deja la zid proiectul lor tocmai pentru că e un eșec! 2. Unde sunt, de fapt, banii din PNRR? Colegii noștri din confederație (BNS) au demonstrat clar, cu cifrele lor pe masă: fondurile din PNRR intrate în țară au fost deja înghițite de găurile negre din buget, provocate de proasta gestionare a Guvernului. Ministerul Finanțelor folosește acești bani ca să cârpească deficitele curente și credite scumpe, nu pentru investiții curate. Tot ei pierd sute de milioane prin jaloane ratate din cauza lipsei de dialog social real, iar acum vor ca grefierii și personalul auxiliar să plătească nota de plată! 3. Ipocrizia totală: Vor să șteargă hotărârile judecătorești definitive! Regimul Bolojan vrea să șteargă cu buretele drepturile salariale câștigate de noi prin Justiție. Cum adică? Emitem pretenții de stat de drept, dar Guvernul refuză să aplice legea și deciziile instanțelor? Aparenta „economie bugetară” cu care se laudă premierul la TV nu e altceva decât o bombă cu ceas: va genera un nou val uriaș de litigii și cheltuieli de judecată pe care tot statul le va plăti mai târziu. Nu mai acceptăm să fim bătaia lor de joc! Justiția nu se face cu oameni suprasolicitați, discriminați și ținuți cu salariile înghețate sub pretextul falimentului național. Dacă sistemul judiciar se blochează, se blochează din cauza austerității absurde marca Bolojan!”. Sindicaliștii se întreabă: „Unde sunt miliardele promise, domnule Bolojan? Propaganda se stinge, dezastrul rămâne”„Unde sunt miliardele promise, domnule Bolojan? Propaganda se stinge, dezastrul rămâne„, este al patrulea mesaj transmis vineri de Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial.
Vă mai aduceți aminte de zgomotul asurzitor din primăvară? Când premierul Ilie Bolojan ne explica, de la tribuna Guvernului, cum OUG 7/2026 va salva România, cum va tăia în carne vie și va aduce economii record la buget? S-au împărțit etichete, s-a făcut campanie pe spatele salariaților din sectorul public și s-au promis miracole administrative. Astăzi, s-a așternut o liniște suspectă. De ce tace domnul Bolojan? De ce nu mai iese public să ne prezinte bilanțul triumfalist al acelei ordonanțe-fantomă? Vă spunem noi de ce: pentru că propaganda s-a lovit brutal de realitate. În spatele discursurilor rigide despre „reformă” s-a ascuns o incompetență crasă în tehnica legislativă. OUG 7/2026 a fost scrisă pe genunchi, cu dispreț total față de legile țării și față de predictibilitate. Rezultatul? Un eșec de proporții:Printre măsurile adoptate se numără montarea unor folii speciale pe ferestre, amenajarea de adăposturi și organizarea unor exerciții pentru elevi, potrivit Reuters.
Măsuri de protecție după incidentele din această primăvarăAutoritățile locale din Tartu au decis să consolideze măsurile de siguranță în toate cele 30 de școli și 38 de grădinițe din oraș, după ce, în ultimele luni, mai multe drone ucrainene destinate unor ținte din Rusia au ajuns accidental pe teritoriul Estoniei.
Potrivit autorităților ucrainene, incidentele au fost provocate de sistemele rusești de bruiaj electronic, care au deviat traiectoria aparatelor de zbor fără pilot.
În luna iunie, mai multe unități de învățământ din Tartu au primit ordin să își adăpostească elevii după ce o astfel de dronă se apropia de oraș.
Director de școală: „Nu eram pregătiți”Karin Lukk, directoarea școlii gimnaziale Kivilinna, a declarat că profesorii și personalul nu știau cum să reacționeze într-o asemenea situație.
Potrivit acesteia, unitatea nu dispunea atunci nici de spații special amenajate, nici de proceduri clare pentru evacuarea copiilor, astfel că, pe durata vacanței de vară, școala pregătește săli care pot deveni adăposturi în caz de alertă, inclusiv sala de sport și piscina.
Folii speciale pe geamuri și adăposturi pentru eleviUna dintre principalele măsuri este aplicarea unor folii de protecție pe geamurile încăperilor desemnate drept adăposturi.
Autoritățile explică faptul că experiența războiului din Ucraina a arătat că numeroase răni sunt provocate de cioburile rezultate în urma undelor de șoc generate de explozii, nu doar de exploziile propriu-zise.
În paralel, elevii vor participa la exerciții prin care vor învăța cum să reacționeze în cazul unei alerte privind drone sau alte amenințări aeriene. Pentru ca perioadele petrecute în adăposturi să fie mai ușor de suportat, școlile intenționează să le doteze cu jocuri, cărți și alte materiale recreative.
Măsurile ar putea fi extinse și în alte orașeViceprimarul orașului Tartu, Martin Bek, a declarat că măsurile de protecție nu se limitează la unitățile de învățământ. Autoritățile distribuie și generatoare către blocurile de locuințe pentru a reduce impactul unor eventuale pene de curent în sezonul rece.
Potrivit oficialului, și alte orașe din Estonia analizează posibilitatea de a adopta măsuri similare, inspirate din experiența Ucrainei.
Un semnal și pentru statele de pe flancul estic al NATOEstonia este membră NATO și a Uniunii Europene și se află în prima linie a flancului estic al Alianței, la granița cu Rusia. Măsurile adoptate la Tartu reflectă schimbările produse în planul securității regionale ca urmare a războiului din Ucraina și arată modul în care inclusiv instituțiile de învățământ își adaptează planurile pentru a face față unor amenințări care, până de curând, păreau improbabile.
Rețeaua PlayStation se confruntă cu o pană de curent la nivel global vineri după-amiază, potrivit Le Figaro.
Pe site-ul DownDetector, rapoartele privind problemele au crescut brusc începând cu această după-amiază,, atingând un vârf de peste 3.300 în jurul orei 13:30, înainte de a scădea ușor de atunci.
Imposibilitatea de conectarePe rețelele de socializare, mulți utilizatori raportează incapacitatea lor de a se conecta la serviciu. Acesta oferă acces la toate funcțiile online ale consolelor PS4 și PS5, inclusiv jocuri, PlayStation Store și mesagerie. Pe scurt, întregul ecosistem PlayStation este afectat, potrivit sursei.
Sony nu a comentat încă pe marginea acestei întreruperi. Pagina de stare a serviciilor PlayStation precizează chiar că „toate serviciile sunt operaționale”.
Jocurile fizice nu vor mai fi fabricateAceastă întrerupere vine într-un moment nepotrivit pentru gigantul japonez. În urmă cu doar câteva săptămâni, a anunțat încetarea iminentă a jocurilor fizice PlayStation.
„Producția de discuri fizice pentru toate jocurile noi lansate pe consolele PlayStation va fi întreruptă începând din ianuarie 2028”, a transmis compania.
Decizia vine pe fondul schimbării obiceiurilor de consum. Cererea pentru jocuri digitale este mult mai mare decât cea pentru jocuri pe disc, potrivit Sony.
Pasionații de jocuri video, nemulțumițiAcest anunț a provocat nemulțumiri în rândul unor fani PlayStation. Ei vor să dețină în continuare copii fizice ale jocurilor sau să poată cumpăra jocuri mai ieftine de pe piața second-hand.
Atunci, mai multe postări publicate de Sony pe rețelele sociale au fost inundate de comentarii critice la adresa deciziei.
Analiștii spun însă că măsura nu este surprinzătoare. În ultimele trimestre, vânzările digitale au reprezentat peste 80% din totalul jocurilor vândute de Sony.
Ministerul Sănătății anunță că, în perioada 20–24 iulie, au fost decontate peste 11 milioane de lei pentru investiții în infrastructura sanitară, digitalizare și dotarea unităților medicale.
Potrivit unei comunicări a instituției, suma totală virată către 19 beneficiari din întreaga țară este de 11.074.426,54 lei, dintre care 9,22 milioane de lei provin din fonduri europene nerambursabile.
Cea mai mare parte a finanțării, aproximativ 7,81 milioane de lei, este destinată proiectelor de digitalizare.
Cum vor fi utilizați baniiFondurile vor fi utilizate pentru modernizarea infrastructurii IT în cadrul a 11 direcții de sănătate publică, al unor servicii de ambulanță și institute de medicină legală.
Alte 1,95 milioane de lei au fost alocate pentru îmbunătățirea siguranței pacienților, prin achiziția de echipamente moderne destinate prevenirii și controlului infecțiilor asociate asistenței medicale la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” din București.
Peste un milion de lei – pentru proiecte de medicină de proximitateDe asemenea, aproximativ 1,24 milioane de lei vor finanța proiecte de medicină de proximitate, printre care modernizarea Ambulatoriului Filiași, dezvoltarea a patru Centre Comunitare Integrate din Motoșeni, Aiud, Biertan și Târgu Neamț, investiții în secția de Terapie Intensivă Neonatală din Oradea și digitalizarea Spitalului Municipal Mangalia.
Ministerul Sănătății precizează că decontările fac parte din proiectele de investiții aflate în derulare și susține că acestea contribuie la modernizarea infrastructurii medicale și la îmbunătățirea serviciilor oferite pacienților.
Fostul ministru al Finanțelor afirmă că există „riscuri majore” pentru a doua jumătate a anului și îi transmite un „kind reminder” premierului interimar Ilie Bolojan și ministrului interimar al Investițiilor, Dragoș Pîslaru.
„A fost publicată execuția bugetară la primul semestru! Un deficit de 2% din PIB pe cash despre care sunt convins că cei care nu înțeleg riscurile bugetare vor spune că este foarte bun comparativ cu 2025. Iar riscul bugetar în acest an vine din două componente: nerealizarea finanțării proiectelor din fonduri europene (în special PNRR) și nerealizarea veniturilor totale”, a scris Câciu pe Facebook.
Potrivit deputatului PSD, în primele șase luni ale anului veniturile totale ale statului au fost cu 35,8 miliarde de lei sub nivelul programat.
„Trebuia să avem venituri totale de 378,3 miliarde lei, s-au realizat venituri totale de doar 342,5 miliarde lei”, a precizat acesta.
Fostul ministru afirmă că această diferență ar putea avea efecte directe asupra deficitului bugetar până la finalul anului.
„Acest minus de venituri aduce un risc asupra lunilor viitoare deoarece, dacă nu este recuperat, se va reflecta în deficitul final”, susține Câciu.
Acesta atrage atenția și asupra întârzierilor în finanțarea proiectelor europene, despre care spune că sunt mult mai grave.
„Nerealizarea finanțării proiectelor din fonduri europene, în special PNRR, este în valoare de 58,23 miliarde lei, adică peste 11 miliarde euro. Pe primul semestru trebuiau finanțate proiecte în valoare de 95,4 miliarde lei, dar au fost finanțate doar 37,1 miliarde lei”, afirmă fostul ministru.
Câciu avertizează că întârzierile la investițiile din PNRR pot conduce la pierderea unei părți importante din fondurile europene.
„Este grav de tot”„La fonduri europene și în special PNRR este grav de tot! Minusul este de 58,23 miliarde lei la semestrul I, adică 11 miliarde euro, și aduce un risc mai ales asupra proiectelor PNRR care, dacă nu sunt finalizate, conduc nu numai la aplicarea de corecții din partea Comisiei Europene (…), dar se vor scadea din sumele viitoare”, a explicat deputatul PSD.
El susține că termenul de 31 august este esențial pentru o parte dintre investiții.
„Dacă tu nu plătești facturile și nu faci recepțiile până la 31 august, investiția se consideră nerealizată și ți se taie banii”, a afirmat Câciu.
În opinia fostului ministru, consecințele pot fi importante atât pentru PNRR, cât și pentru bugetul de stat.
„Eu cred că acesta este cel mai mare risc, cu efect nu numai asupra pierderii a câtorva miliarde din PNRR (minim 4 miliarde euro) , (…) ci și asupra deficitului de final de an”, a declarat acesta.
În final, deputatul PSD l-a criticat pe premierul interimar Ilie Bolojan și a susținut că optimismul privind deficitul este nejustificat.
„Nu înțeleg de ce este euforie cu deficitul când situația este chiar încordată atât în materie de finalizare investitii PNRR(neplătite) dar și de sustenabilitatea datoriei publice(care, de fapt, menține sau nu ratingul suveran!). Bolojan nu înțelege ce am scris eu aici, dar va pierde minim 4 miliarde euro din PNRR. Bolojan nu întelege ce am scris eu aici, dar va pierde minim 4 mld eur din PNRR”, a conchis Câciu.
„Eu cred că președintele încearcă să exercite un rol pe care l-are în societate, de mediator. Și cumva spune: noi nu vom mai certați, reveniți pe niște poziții de conlucrare. Nu intrați în logica asta”, mărturisește Radu Marinescu, în emisiunea OFF The Record, pe Mediafax.
Fostul ministru al Justiției spune că PSD se află în prezent în Opoziție iar pentru asta a recurs la un instrument democratic: moțiunea de cenzură:
„Nu există altă cale într-o democrație și într-un stat de drept – în care avem această separație a puterilor – decât să ne respectăm fiecare limitele de competență și să conlucrăm într-un mod loial și în interesul cetățeanului. Altfel vom ajunge la o centrifugă care va arunca sistemul pur și simplu părțile componente. Nu e bine deloc acest lucru. L-am spus și îl repet și în momentul de față. Avem un guvern demis.
Că a fost demis prin moțiune, că un partid a ales să plece pentru că a considerat că punctele sale de vedere, proiectele sale, mi se pare legitim, sincer să vă spun. Într-o democrație, ca și într-o familie, ca și în societate, nu ești deloc obligat să stai alături de cineva față de care ai ajuns la o situație de divergență. (…)
Când plecăm la un drum patru entități care constituie o formulă politică și entitatea cea mai mare, că este PSD-ul, asta e realitatea, spune că cel pus acolo de toți împreună nu mai întrunește încrederea și susținerea, din punctul meu de vedere, cel mai corect este ca acea persoană să spună, ok, eu sunt rezultatul unei susțineri colective. Numai am această susținere colectivă, nu mai ocup această poziție. (…) Sincer, eu nu înțeleg toate aceste reproșuri publice că ați aruncat țara în haos. Nu, noi am recurs la un instrument democratic, absolut democratic”.
„Nu cred că președintele României că n-a făcut niște demersuri de a rezolva criza asta. Tot la majoritate ajungem”„ Acum o să îmi spuneți iar că rezonez cu domnul președinte, dar examinând cu atenție tot ce s-a întâmplat în perioada asta, eu nu pot să reproșez că președintele că n-a făcut niște demersuri de a rezolva criza asta. (…)
Deci, tot la majoritate ajungem. Și eu găsesc că e legitimă preocuparea unui președinte care, trecând peste formalismul legii, zice, domnule, dar nu facem un lucru doar ca să-l facem. Hai să vedem cum stăm. Problema este că – din câte am văzut eu și din ce s-a transmis public – alții sunt cei care au zis da și pe urmă au zis nu și pe urmă iar da și pe urmă iar nu. (…)
Eu am avut cu domnul Bolojan și momente de colaborare ok, am avut și divergențe: cu infrastructura, cu brățările acelea pe care eu voiam sa le achiziționez pentru ANP. (…) Mie îmi trebuia o anumită sumă ca să operaționalizez tot sistemul. M-am dus în Parlament, am făcut ieri și iarăși amendament, dar colegii de la USR și PNL l-au respins și acolo am rămas. Am avut o discuție și pe legea cu statutul magistraților, când noi MJ-ul am atras atenția că trebuie să așteptăm cu CSM-ul cele 30 de zile. Deci am avut și momente în care am conlucrat pozitiv, am avut și momente de divergență. Însă legea e una pentru toți”, a declarat Radu Marinescu.
„În momentul în care ești un Guvern demis, nu mai ai anumite capacități. Eu nu văd problema la domnul președinte. CCR poate fi abordat pe această chestiune. (…) Trebuie să plece”Membrii Curtii Constitutionale, Asztalos Csaba Ferenc, Dimitrie Bogdan Licu, Mihaela Ciochina, Cristian Deliorga, Simina Elena Tanasescu, Gheorghe Stan, Laura Iuliana Scantei, Mihai Busuioc si Dacian Cosmin Dragos – miercuri, 24 septembrie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO
„În momentul în care ești un Guvern demis, nu mai ai anumite capacități și atunci nu mai faci. Iar la desemnare – dacă spui da și pe urmă spui nu și iar spui dar, și iar spui nu, nu știu unde este de fapt, problema. Eu nu văd problema la domnul președinte.
Într-adevăr, suntem într-o zonă pe care nici măcar părinții fondatori ai Constituției, n-au gândit-o. Nu cred că cineva s-a gândit că se ajunge la acest blocaj, la această încăpățânare de a sta într-un Guvern care nu mai are pârghiile esențiale pentru binele societății, și să te duci peste acele termene de 45 de zile.
Sunt multe interpretări constituționale. inclusiv aceea că președintele are posibilitatea când guvernul este demis să numească pe altcineva premier interimar. Am văzut și această interpretare. Dezlegarea nu pot da eu aici în emisiune, dar sigur că există și un context constituțional și la CCR care probabil poate să fie abordat. (…) Dacă într-o asociație punem un administrator și îi retragem sprijinul, el trebuie să se încăpățâneze să rămână sau să plece după lege? Eu zic că trebuie să plece. (…) Vara e fierbinte, dar toamna probabil aduce un pic mai multă, abordare mai rece, mai rațională. Eu sper cât mai repede Avem nevoie de guvern. (…) Pe ANI noi pregătim amendamente. Trebuie să revenim la ce lăsasem. Noi vrem să fie publicitatea declarațiilor, să nu fie prag de dezincriminare”, a spus Marinescu.
Liderul PSD a explicat în OFF The Record cum Guvernul demis Bolojan nu mai are capacitate funcțională și nici competență constituțională să funcționeze.
Direcția Națională Anticorupție a anunțat vineri că a dispus trimiterea în judecată, la data de 15 iulie 2026, în stare de libertate, a fostului secretar de stat Adrian Pintea și a directorului general al Autorității Naționale Fitosanitare, Romeo Șoldea.
Adrian Pintea, secretar de stat în Ministerul Agriculturii la data faptelor, este acuzat de instigare la abuz în serviciu cu obținerea de foloase necuvenite pentru altul, în formă continuată.
Romeo Șoldea, director general al Autorității Naționale Fitosanitare atât la data faptelor, cât și în prezent, este acuzat de abuz în serviciu cu obținerea de foloase necuvenite pentru altul, tot în formă continuată.
Transfer făcut în numai șapte zilePotrivit procurorilor, la 3 decembrie 2024, Adrian Pintea, care avea în subordine Autoritatea Națională Fitosanitară, „profitând de ascendentul conferit de funcția deținută”, l-ar fi determinat pe Romeo Șoldea să facă demersurile necesare pentru transferul unui cunoscut al său.
Persoana respectivă a fost transferată de la Camera Deputaților, unde lucra în cadrul Departamentului Secretariatului Tehnic – Registratură și Arhivă, la Autoritatea Națională Fitosanitară, pe postul de consilier superior în cadrul Biroului Relații Publice Internaționale.
DNA susține că Pintea i-ar fi cerut lui Șoldea să aprobe transferul „într-un termen foarte scurt”, deși ar fi știut că decizia urma să fie emisă cu încălcarea prevederilor Codului administrativ.
Autoritatea publică avea obligația de a publica un anunț cu cel puțin 30 de zile înainte de verificarea competențelor profesionale, însă „transferul ar fi fost realizat în numai șapte zile de la formularea cererii”, arată procurorii.
Angajatul nu avea pregătirea necesară„Într-o a doua etapă, ca urmare a instigării inițiale exercitate de inculpatul Pintea Adrian, inculpatul Șoldea Romeo ar fi dispus mutarea definitivă a aceleiași persoane, împreună cu postul ocupat, la O.J.F. Botoșani, cu începere de la data de 16 decembrie 2024, printr-o decizie presupus nelegală, adoptată cu încălcarea legislației naționale și a regulamentelor Uniunii Europene aplicabile în domeniu. În acest mod, persoana respectivă ar fi fost încadrată pe o funcție publică ce presupunea exercitarea atribuțiilor de control în domeniul tehnic fitosanitar. În acest scop, ar fi fost operate modificări ale fișei postului, noului angajat fiindu-i atribuite competențe pe care nu le putea exercita nici în fapt, nici în drept, întrucât nu deținea studii superioare de specialitate în domeniul fitosanitar și nici nu absolvise cursuri de perfecționare sau pregătire profesională în domeniul agricol, horticol, biologic ori chimic”, se arată în comunicatul DNA.
Prin aceste demersuri, ar fi fost vătămate interesele Autorității Naționale Fitosanitare, prin „încadrarea, în condiții presupus nelegale, prin transfer, a unei persoane pe un post pe care nu îl putea ocupa prin concurs”.
Prejudiciul calculat de DNA este de 148.542 de lei și reprezintă salariile brute încasate de persoana respectivă în perioada 9 decembrie 2024 – 8 octombrie 2025.
Procurorii au pus sechestru pe un imobil deținut de Adrian Pintea și pe un bun mobil deținut de Romeo Șoldea, până la concurența prejudiciului și a cheltuielilor judiciare.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București.
După încheierea turneului, conținutul asociat competiției a depășit 1,2 trilioane de vizualizări la nivel global, evidențiind amploarea conversațiilor și a conținutului creat de comunitate pe parcursul competiției.
Câteva dintre cele mai relevante cifre actualizate:
TikTok a devenit locul în care fanii și-au împărtășit propriile momente de la Cupa Mondială. De la debutul competiției, peste 22 de milioane de videoclipuri au fost distribuite pe TikTok folosind hashtaguri asociate Cupei Mondiale. Hashtagurile #FIFAWorldCup și #WorldCup au depășit fiecare pragul de 12 milioane de postări la nivel global, iar numărul postărilor care au folosit aceste hashtaguri în timpul turneului din 2026 a crescut cu aproape 1.700%, respectiv 600%, comparativ cu întreaga ediție a Cupei Mondiale FIFA 2022. Citeşte comunicatul integral AICI
Vineri, în cadrul conferinței de presă a MApN, generalul Gheorghiță Vlad, și de generalul Gheorghe Maxim au oferit informații despre drona doborâtă pe teritoriul României.
Frecvența dronelor „nu este întâmplătoare”Întrebați dacă frecvența dronelor de pe spațiul României din ultima perioadă este întâmplătoare, aceștia au explicat că „nu este întâmplătoare”.
„Modul în care se desfășoară războiul în Ucraina trădează și un gen de frustrare din partea Rusiei. Pentru că s-a lansat într-o operație specială de mai bine de 5 ani de zile. O operație care durează mai mult decât Al Doilea Război Mondial”, a răspuns generalul Gheorghiță Vlad.
Acesta a adăugat „gândiți-vă că Rusia a plătit și plătește foarte multe vieți. Gândiți-vă că economia rusă este afectată. Nu luați în calcul numai sancțiunile care au fost aplicate la nivel mondial”.
„Rusia va încerca pe cât posibil să încheie acest conflict”Generalul Gheorghiță Vlad a afirmat că „Rusia plătește foarte mult din cauza exportului limitat de resurse, de gaze și de petrol. Rusia este afectată și va încerca pe cât posibil să încheie acest conflict cât mai curând în favoarea ei. Să nu credeți că Rusia va abdica de la scopurile inițiale a războiului”.
În acest context, Rusia „va merge până la capăt și eu am convingerea că președintele Federației Rusiei este în măsură să aplice toate instrumentele de putere astfel încât să-și atingă scopurile”.
Întrebat dacă România poate deveni o țintă directă pentru Rusia, generalul Gheorghiță Vlad a răspuns „mi-e greu să cred”.
„Nu te pui cu cea mai puternică alianță. Nu cred că există vreun competitor militar sau strategic în măsură să facă o acțiune deliberată a unui stat membru NATO acum”, a clarificat acesta.
Acțiuni la limită și hibride, „posibil și se vor întâmpla”Totuși, el a declarat „că vor fi la limită, că vor fi acțiuni hibride, în spațiul cibernetic, acțiuni care să fie de parte de o atribuire directă față de cel care o produce, da, este posibil și se vor întâmpla. Uitați-vă ce se întâmplă în spațiul cibernetic și o să înțelegeți că amenințarea este reală. Suntem într-un război cognitiv”.
El a precizat că de incidente sunt „peste tot în toate țările Uniunii Europene”.
„Nu pot fi neglijate. Au fost probleme și vor fi inclusiv în țări foarte puternice. Se vor produce acest tip de evenimente în perioada următoare”, a conchis generalul Gheorghiță Vlad.
„Da, e o ipocrizie aici. Adică cei care au strigat la momentul respectiv, împotriva unei soluții legislative numită Ordonanța aceea 13 ar fi de așteptat să aibă același standard acum, pe o problemă la fel de serioasă, de integritate, cum e conflictul de interese. Problema este de prag pentru dezincriminare. Pentru nepedepsire”, spune Radu Marinescu, în emisiunea OFF The Record, pe Mediafax.
Fostul ministru al Justiției în Guvernul plin Bolojan a explicat cum proiectul de lege al PNL secretizează declarațiile de avere și dezincriminează conflictul de interese.
Radu Marinescu a declarat că în cadrul sesiunii extraordinare, PSD va vota doar varianta de proiect care este susținută de ANI:
„Dorința noastră este și a fost de la bun început să sprijinim obținerea fondurilor prin PNRR. Eu am fost acuzat pe nedrept public de tot acest segment de care am amintit că am fost indiferent la legea integrității, că am tergiversat-o în condițiile în care știu foarte bine că am lucrat asiduu pentru a livra un produs legislativ, să zic așa, care să satisfacă și PNRR și mai mult decât atât, și publicitatea aceasta a declarațiilor de integritate.
Am avut o discuție cu conducerea partidului, cu domnul președinte Grindeanu, am explicat încă o dată ce aveam la momentul plecării și a văzut ce s-a depus acum. Poziția noastră a fost aceea de a formula amendamente pentru a reveni la forma pe care am lăsat-o la momentul plecării din minister.
Adică am apreciat că trebuie să existe o formă de publicitate a declarațiilor și că nu putem avea ipoteze în care să fie dezincriminat, să zic așa, o formă de conflict cu legea integrităților și plaja de incidență a legii a fost restrânsă. Inițial, erau avut în vedere rudele și a fi până la gradul a doilea, acum s-a rămas la gradul întâi.
Noi la toate aceste chestiuni vom încerca să revenim la forma la care am lucrat împreună cu ANI”.
Noua lege a Integrității, depusă de PNL la Parlament pentru a fi votată în sesiune extraordinară săptămâna viitoare, menține secretizarea averilor demnitarilor și dezincriminează parțial conflictul de interese.
Oficialii au subliniat că provocările vor continua și că România trebuie să fie pregătită să le gestioneze folosind toate resursele de care dispune.
În cadrul declarațiilor susținute vineri, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au precizat că au discutat în cursul zilei cu ministrul Apărării.
MaPN: Provocările de securitate vor continuaMesajul central transmis de oficialii Apărării a vizat însă contextul de securitate din regiune, în condițiile în care războiul din Ucraina continuă să genereze incidente în apropierea frontierelor României.
Potrivit declarațiilor făcute vineri, autoritățile nu consideră că situația se va relaxa în perioada următoare. Dimpotrivă, evaluarea este că România va continua să se confrunte cu un mediu de securitate dificil, care necesită atenție și capacitate permanentă de reacție.
Gheorghiță Vlad a evitat să transmită un mesaj excesiv de optimist, afirmând că nu dorește să creeze impresia că amenințările au dispărut sau că pot fi tratate cu superficialitate.
„Situația de securitate a României va fi în continuare una destul de critică. Nu vreau să dau vești bune că vine NATO să ne apere sau că situația de securitate este excepțională”, a declarat acesta.
Accent pe resursele proprii și pe capacitatea statuluiÎn același context, oficialul a subliniat că România trebuie să gestioneze provocările folosind resursele și capabilitățile de care dispune în prezent. Acesta a enumerat personalul, nivelul de pregătire, dotările și capacitățile existente ca elemente esențiale pentru răspunsul la astfel de situații.
Totodată, reprezentantul Ministerului Apărării a atras atenția că apărarea națională nu depinde exclusiv de structurile militare. În opinia sa, gestionarea riscurilor de securitate presupune implicarea tuturor instrumentelor de putere ale statului român, într-un efort coordonat care depășește atribuțiile Armatei.
„Cu oamenii pe care îi avem, cu nivelul de pregătire, cu dotarea pe care o avem și cu toate capacitățile. Pentru că dacă vorbim de siguranță și apărare națională, nu vorbim numai despre instrumentul militar. Vorbim de toate celelalte instrumente de putere ale statului român”, a spus acesta.
Declarațiile vin după incidentul în care o dronă a fost doborâtă pe teritoriul României, eveniment care a readus în atenție riscurile generate de conflictul din Ucraina și provocările cu care se confruntă autoritățile române în proximitatea graniței estice a NATO.
Întrebați despre traseul aparatului de zbor, reprezentanții MApN au confirmat că acesta a trecut peste localități din România, însă au precizat că nu este vorba despre aglomerări urbane.
„Nu a trecut deasupra niciunei aglomerări urbane”, au spus aceștia.
Întrebați dacă drona a survolat sate și comune, reprezentanții ministerului au răspuns afirmativ și au precizat că numărul exact al localităților traversate urmează să fie stabilit.
„Înainte de astfel de intervenții, este evaluat riscul la sol”Reprezentanții MApN au explicat că tocmai acest aspect a cântărit în decizia de a nu angaja imediat ținta, invocând atât procedurile NATO, cât și prevederile legislației naționale privind folosirea armamentului în astfel de situații.
„De asta am spus că nu s-au întrunit condițiile tehnice pentru a fi doborâtă”, au explicat reprezentanții MApN, arătând că Legea nr. 72 și procedurile aliate impun evaluarea riscului pentru populația aflată la sol înaintea unei astfel de intervenții.
Drona nu a survolat puncte de interes strategic, fie ele militare sau energeticeÎn același timp, reprezentanții MapN au respins informațiile potrivit cărora drona ar fi trecut în apropierea unor baze militare românești sau a Centralei Nuclear-electrice de la Cernavodă.
Întrebați dacă aparatul de zbor a ajuns în apropierea bazelor de la Fetești sau Bobocu, reprezentanții ministerului au răspuns negativ.
De asemenea, au negat că drona ar fi survolat sau s-ar fi apropiat de centrala de la Cernavodă.
Reprezentanții MApN au evitat să ofere detalii suplimentare despre traseul exact al dronei și despre proveniența acesteia, invocând caracterul operațional al informațiilor.
Nu au precizat dacă drona făcea parte dintr-un roi„Situația din spațiul aerian a fost una deosebit de complexă și sunt nevoit să fac apel la înțelegerea dumneavoastră de a nu oferi foarte multe detalii din domeniul operațional. Tot ceea ce declarăm noi acum poate fi analizat și se pot desprinde foarte multe detalii tehnice și operative care ne-ar pune în pericol operațiunile militare desfășurate”, au explicat oficialii.
Aceștia nu au confirmat nici dacă drona făcea parte dintr-un grup de aparate fără pilot.
Reprezentanții MApN au explicat și schimbarea aeronavelor aflate în misiunea de poliție aeriană. Reprezentanții MApN au arătat că înlocuirea avioanelor Eurofighter Typhoon italiene cu avioane F-16 românești a fost o decizie exclusiv militară, luată pentru a oferi patrulei române o libertate mai mare de acțiune și pentru a permite refacerea resurselor aeronavelor italiene.
Potrivit acestora, la momentul schimbului ambele patrule se aflau simultan în aer, iar decizia nu a fost determinată de epuizarea resurselor avioanelor italiene, ci de considerente tactice și procedurale.
Ministerul Apărării Naționale a oferit vineri noi explicații, în cadrul unei conferințe de presă susținute de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, și de generalul Gheorghe Maxim, după ce drona care a pătruns în spațiul aerian al României a fost doborâtă de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române.
Reprezentanții MApN au precizat că piloții au identificat vizual aparatul drept o dronă de tip Shahed sau Geran-2, însă natura exactă și proveniența acesteia vor fi stabilite după cercetarea fragmentelor.
„Vizual, piloții ne-au raportat la momentul respectiv că este o amenințare de tip Shahed, respectiv Geran-2, cum o catalogați dumneavoastră. Repet, în momentul în care o să avem toate detaliile tehnice, o să vă oferim și răspunsurile la această întrebare”, au declarat reprezentanții Ministerului Apărării.
Dronele Shahed, denumite Geran-2 în Rusia, sunt aparate de atac de concepție iraniană, folosite pe scară largă de armata rusă împotriva Ucrainei.
Drona a fost doborâtă în județul BuzăuDrona a fost doborâtă în jurul orei 11:00, într-o zonă nelocuită din județul Buzău.
Președintele Nicușor Dan a explicat că lipsa locuințelor din zona în care se afla aparatul a permis pilotului român să deschidă focul fără a pune populația în pericol.
„Am avut o dronă în spațiul aerian. Ea a fost doborâtă în urmă cu câteva minute, în jurul orei 11:00, de către un pilot român de pe un F-16. Important de subliniat e că drona era într-o zonă nelocuită”, a declarat șeful statului.
„Acesta e și motivul pentru care a putut să tragă de sus în jos și acum sunt echipele instituțiilor care cercetează pentru a veni cu toate detaliile despre incident”, a adăugat Nicușor Dan.
Nicușor Dan amenința în mai cu expulzarea ambasadorului rusPreședintele Nicușor Dan avertiza, într-un interviu acordat BBC la sfârșitul lunii mai, că România are la dispoziție mai multe măsuri diplomatice împotriva Rusiei, inclusiv expulzarea ambasadorului.
„În ultimii ani au fost 20-30 de drone care nu aveau încărcătură explozivă. Luna trecută am avut o altă dronă, cu încărcătură explozivă, care, din fericire, nu a explodat. A devenit periculos pentru cetățenii români”, declara atunci președintele.
Nicușor Dan sublinia că atacurile rusești vizau localități aflate pe malul ucrainean al Dunării, însă Moscova avea obligația de a evita punerea în pericol a cetățenilor români.
„Este un avertisment pentru partea rusă și sper că se vor opri. Dacă nu, avem alte măsuri pe care le putem lua împotriva lor”, afirma șeful statului.
Întrebat ce alte măsuri ar putea lua România, Nicușor Dan răspundea: „Expulzarea ambasadorului, de exemplu. Este o ierarhie diplomatică a măsurilor”.
Declarațiile au fost făcute după incidentul din 29 mai, când o dronă rusească de tip Geran-2 a lovit un bloc de locuințe din Galați. Impactul a provocat o explozie și un incendiu într-un apartament situat la etajul al zecelea, iar două persoane au fost rănite.
În urma incidentului, România a decis expulzarea consulului general al Federației Ruse la Constanța și închiderea consulatului rus din oraș.
Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, a vorbit în emisiunea OFF The Record, difuzată de Mediafax, despre situația juridică a președintelui USR, Dominic Fritz.
„Este un conflict de interese stabilit definitiv”Discuția are loc în contextul noii legi a Integrității promovată de PNL, USR și UDMR, proiect care secretizează declarațiile de avere și dezincriminează conflictul de interese administrativ, situație în care a fost condamnat liderul USR:
„În principiu, nu (n.r. este impactat domnul Fritz), legea se aplică pentru viitor. Este ok din perspectiva noastră și a societății ca o persoană care se află într-un conflict de interese să nu fie deloc pedepsită? (…) Eu mi-aduc aminte că atunci când, să zicem, membri ai Partidului Social Democrat erau puși sub acuzare sau chiar la începutul unor proceduri, li se striga imediat, fără penali, fără dați-vă demisia, plecați, gest de onoare. Acum avem o condamnare definitivă, o hotărâre definitivă. Este un conflict de interese stabilit definitiv. Hotărârea judecătorească e hotărârea judecătorească. Asta este unicul adevăr. (…)
La final, sigur, când este un adevăr definitiv stabilit, atunci asta este adevărul. Ți-l asumi sau nu, este o chestiune personală, dar spune ceva și chestiunea asta. Mai departe, dacă legea impune niște efecte obligatorii, asta este legea. Nu văd ce mai e de discutat. (…) Orice conduită care e contrar unei obligații legale are niște consecințe. Efectele legii sunt clare. (…) A fost o perioadă în care existau mii de dosare deschise și cu privire la magistrați”.
Radu Marinescu a vorbit în emisiunea OFF The Record despre dubla măsură prin care politicienii se raportează la deciziile Justiției:
„Eu nu văd lucrurile într-o cheie personalizată. Nu văd nicio justiție ieșită din minți, nu văd nici persoana Fritz, Bolojan sau X- ulescu. Dar indiferent cine ai fi, nu poți să promovezi un discurs de maniera justiția e rea numai când mă incomodează pe mine și e bună când îi ia pe alții. Ori asta constat eu că se întâmplă în momentul de față într-o anumită zonă politică.
Pe de altă parte, nu poți niciodată să spui că Justiția nu e în regulă, să ai un război cu justiție. Așa ceva nu poate să existe într-o societate sănătoasă și într-o societate normală. În momentul în care vii și spui că justiția are un interes, că justiția face nu știu ce fel de jocuri, e foarte grav. (…)
Cine m-a abordat pe mine atunci, punându-mă sub semnul întrebării – doar pentru că aruncase niște acuzații, recunoscând că nici măcar nu are cunoștință pe domeniu pe care făcea acuzațiile respective, le-a făcut, dar n-a avut aceeași reacție și când ați amintit că e o hotărâre definitivă în cazul domnului Fritz pentru conflict de interese. Și atunci despre ce măsură vorbim de fapt? Da, este foarte legitim să critici un om politic”, a mărturisit Marinescu.
Pe 18 iunie 2026, Curtea Supremă de Justiție l-a condamnat definitiv pe președintele USR, Dominic Fritz, pentru conflict de interese administrativ, liderul urmând să-și piardă fotoliul de primar al Timișoarei și – potrivit legii – să aibă interdicție timp de 3 ani de a candida la vreo funcție publică.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a făcut precizări în cadrul unei conferințe de presă la MApN cu privire la nava comercială sub pavilion liberian care a fost avariată în noaptea de joi spre vineri în Marea Neagră, la aproximativ 22 de mile marine sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe din județul Tulcea.
„Am spus că este o situație de securitate deosebit de gravă la adresa Siguranței Naționale și a întregii alianțe nord-atlantice. Am avut foarte multe incidente și împreună Forțele Armate, și când mă refer la forțele armate, mă refer la cele cum sunt definite în Legea 45, nu la forțele Ministerului Apărării Naționale. Au gestionat aceste situații de securitate în mod corespunzător”.
Generalul Vlad a mai declarat că este foarte probabil ca astfel de evenimente să mai apară.
„Au primat salvarea vieții pe mare, au primat asigurarea condițiilor de securitate și libertății de acțiune și libertății de navigație în Marea Neagră, au primat apărarea securității naționale a României. Personal cred că se vor mai întâmpla astfel de evenimente”.
Șeful armatei a explicat că aceste incidente sunt de așteptat în contextul transporturilor de cereale din Ucraina.
„De ce? Suntem exact în perioada în care se încheie treieratul în Ucraina. Știți la fel de bine ca și mine că țara vecină este una dintre cele mai mari exportatoare de grâne din lume. Este stabilit un coridor verde în proximitatea apelor noastre teritoriale, și aici mă refer la apele teritoriale ale Ucrainei, României, Bulgariei și Turciei, astfel încât acest tranzit să se desfășoare corespunzător. O să avem un aflux de nave în zonă.
Porturile noastre, dunărene și la Marea Neagră, vor fi destul de aglomerate și bineînțeles că de aici se vor naște o serie de vulnerabilități, printre care și acestea ce vor viza nave care aprovizionează sau care deservesc exportul Ucrainei în proximitatea apelor noastre teritoriale”, a explicat generalul Gheorghiță Vlad.
