Potrivit International Railway Journal, linia Samsun-Trabzon-Sarp este proiectată pentru viteze de până la 250 km/h și va avea 14 stații de tren. Traseul va trece prin Ordu, Giresun, Trabzon, Rize și Artvin, înainte de a ajunge la Sarp, în apropierea frontierei cu Georgia.
Ministrul turc al Transporturilor și Infrastructurii, Abdulkadir Uraloğlu, a prezentat proiectul ca parte a planurilor de extindere a rețelei feroviare de mare viteză spre nordul și estul țării.
Conform datelor prezentate de minister, călătoria dintre Samsun și Trabzon ar urma să dureze aproximativ două ore, în timp ce traseul Trabzon-Sarp ar putea fi parcurs de tren în aproximativ o oră și 10 minute.
Linia nu va fi destinată exclusiv transportului de pasageri. Autoritățile turce estimează un trafic anual de aproximativ 12 milioane de pasageri și 14 milioane de tone de marfă.
Deși este considerată un proiect important pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare din regiunea Mării Negre, linia Samsun-Sarp nu a intrat încă în construcție și se află în etapa studiilor de fezabilitate.
Incidentul a avut loc sâmbătă, în satul Petia, comuna Bunești. Femeia a sesizat Poliția Municipiului Fălticeni și a anunțat că fiul său a înjunghiat-o.
„La data de 19.09.2026, în jurul orei 14:45, Poliția Municipiului Fălticeni a fost sesizată cu privire la o agresiune produsă pe raza satului Petia, comuna Bunești, jud. Suceava. Sesizarea a fost făcută de către o femeie de 61 de ani care a reclamat faptul că fiul său de 39 de ani a agresat-o folosind un obiect ascuțit înțepător”, a transmis IPJ Suceava.
În timpul unei dispute, bărbatul, care se afla sub influența băuturilor alcoolice, a luat un cuțit de pe masă și și-a înjunghiat mama în gât.
Victima a reușit să fugă cu telefonul mobil, ascunzându-se într-un lan de porumb din apropierea gospodăriei, de unde a sunat la autorități.
Salvare contracronometru într-un lan de porumbPolițiștii au intervenit de urgență, au localizat victima și au început măsurile de prim ajutor. „Polițiștii au aplicat hemostaza primară, reușind oprirea sângerării abundente prin aplicarea de pansamente din trusa de prim ajutor”, au informat autoritățile.
În paralel, cel de-al doilea echipaj intervenit la locuință l-a interceptat pe agresor. Bărbatul, beat în continuare a refuzat să se predea și a fost imobilizat, încătușat și condus la audieri.
„În urma probatoriului administrat și a activităților de cercetare penală desfășurate s-a dispus reținerea pentru 24 de ore a bărbatului de 39 de ani sub aspectul săvârșirii infracțiunii de violență în familie prin raportare la tentativă la infracțiunea de omor”, a mai notat IPJ Suceava.
De asemenea, a fost ordin de protecție provizoriu și formularea propunerii de arestare preventivă în instanță.
Anunțul a fost făcut de Statul Major Interarme din Coreea de Sud, care a precizat și că și-a intensificat supravegherea și monitorizarea pentru a detecta eventuale lansări suplimentare, notează Yonhap.
Autoritățile de la Seul au anunțat că se află în contact cu aliații și că fac schimb de informații cu Statele Unite și Japonia.
Biroul Național de Securitate din Coreea de Sud a convocat o ședință de urgență cu Ministerul Apărării și JCS, cerând Phenianului încetarea imediată a acțiunilor care încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU.
„Am evaluat capacitatea noastră de răspuns, am analizat și evaluat impactul pe care cea mai recent lansare de rachetă îl are asupra securității noastre naționale și am analizat măsurile corespunzătoare”, a transmis instituția.
Al doilea test în decurs de o săptămânăTestul militar de duminică are loc la aproximativ o săptămână după ce Phenianul a tras mai multe rachete balistice cu rază scurtă din aceeași regiune.
La scurt timp după lansarea de săptămâna trecută, presa de la Phenian a relatat că armata a desfășurat un exercițiu de lovire cu artilerie și rachete, în cadrul căruia au fost utilizate sisteme de luptă noi, inclusiv drone de atac, rachete de croazieră tactice, lansatoare multiple de rachete de calibru mare și rachete balistice tactice.
Avertismentele Phenianului la adresa exercițiilor aliateLansarea vine și după ce conducerea Coreei de Nord a criticat tot mai aspru exercițiile militare multinaționale Pacific Vanguard. Kim Yo Jong, sora liderului Kim Jong Un, a condamnat exercițiile și a amenințat cu un răspuns proporțional sau chiar ofensiv.
Phenianul susține de mult timp că exercițiile comune, realizate de Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia, reprezintă pregătiri pentru o eventuală invazie.
Ședința are loc la patru zile după ce președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Președintele a semnat sâmbătă decretul de desemnare, document care urmează să fie publicat luni în Monitorul Oficial.
PSD nu a anunțat până acum dacă va vota sau nu un cabinet condus de Mureșan. Imediat după nominalizare, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că a primit decizia lui Nicușor Dan cu „surprindere și dezamăgire” și a anunțat convocarea Biroului Permanent Național pentru a analiza propunerea.
Grindeanu a criticat public alegerea lui Mureșan și a susținut că europarlamentarul liberal a avut în trecut poziții la Bruxelles contrare intereselor României. Afirmația aparține liderului PSD și a fost contestată politic de susținătorii premierului desemnat.
PSD poate deveni decisiv pentru Guvernul MureșanDecizia conducerii PSD este importantă în condițiile în care Siegfried Mureșan nu are în acest moment o majoritate parlamentară garantată.
Premierul desemnat este susținut de PNL, USR și UDMR. Cele trei formațiuni, împreună cu parlamentarii minorităților naționale, ar porni, potrivit actualei configurații parlamentare, de la aproximativ 186 de voturi. Pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. Chiar într-un scenariu în care Mureșan ar obține sprijinul unor parlamentari neafiliați, calculele îl plasează sub pragul necesar.
PSD are în prezent 126 de parlamentari și este cel mai mare grup politic din Legislativ, ceea ce face ca poziția adoptată luni să cântărească semnificativ în negocierile pentru noul Executiv.
Siegfried Mureșan a început deja discuțiile cu PNL, USR și UDMR pentru elaborarea programului de guvernare. Premierul desemnat a anunțat că experții celor trei partide lucrează la document și că următorul pas îl reprezintă construirea unei majorități care să permită învestirea cabinetului.
Una dintre variantele discutate în spațiul politic pentru atragerea PSD este o nouă formulă de împărțire a guvernării sau o rotativă la Palatul Victoria. Sorin Grindeanu declarase anterior că ar putea accepta principiul unei rotative, însă susținea ca PSD să fie formațiunea care să dea primul premier.
A treia încercare de formare a unui GuvernSiegfried Mureșan este al treilea candidat desemnat de Nicușor Dan în actuala criză politică. Eugen Tomac, nominalizat în iunie, și-a depus mandatul înainte de a ajunge la votul Parlamentului, iar Adrian Veștea a fost respins de Legislativ pe 22 iunie.
Președintele Nicușor Dan a explicat că l-a ales pe Mureșan deoarece acesta a fost candidatul care a beneficiat de cel mai mare sprijin exprimat de partide în timpul consultărilor de la Cotroceni, chiar dacă nu exista o majoritate de 233 de parlamentari conturată în jurul său.
Analiza Euronews, realizată pe baza unor date furnizate de Remitly și a prețurilor din iulie 2026, ia în calcul 14 produse esențiale pentru primul an de viață al unui bebeluș, împărțite în șase categorii: scutece și produse pentru schimbat copilul, biberoane, lapte praf, produse pentru dormit, transport și îmbrăcăminte.
În România, costul estimat este de 3.385 de euro. Doar în Cehia suma este mai mică dintre cele 38 de țări europene analizate, respectiv 3.211 euro. România este urmată de Letonia, cu 3.392 de euro, Croația, cu 3.661 de euro, Bulgaria, cu 3.804 euro, și Bosnia și Herțegovina, cu 3.844 de euro.
Media pentru cele 38 de țări analizate este de 4.727 de euro pentru primul an.
La polul opus, cele mai mari costuri sunt estimate în Spania, la 6.294 de euro. Urmează Olanda, cu 6.140 de euro, Finlanda, cu 6.066 de euro, Suedia, cu 6.025 de euro, și Elveția, cu 6.018 euro.
Hainele, laptele praf și scutecele reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilorLa nivel european, hainele reprezintă, în medie, 30,3% din costurile pentru primul an de viață al copilului. Laptele praf reprezintă 25,7%, iar scutecele 24,5%.
Împreună, cele trei categorii reprezintă 81% din totalul cheltuielilor analizate.
În medie, părinții din cele 38 de țări cheltuiesc 1.465 de euro pentru îmbrăcăminte, 1.187 de euro pentru lapte praf și 1.152 de euro pentru scutece în primul an.
Cât înseamnă cheltuielile raportat la salariiEuronews precizează că simpla comparație a sumelor nu reflectă în totalitate cât de accesibile sunt aceste produse pentru părinți, deoarece nivelul salariilor diferă semnificativ între țări.
Analiza compară, de asemenea, costul produselor pentru bebeluși cu salariul mediu anual.
În România, cheltuielile pentru produsele esențiale ale unui copil în primul an reprezintă 18,9% din salariul mediu anual, potrivit calculului. La nivelul celor 36 de țări analizate, media este de 20,9%. Proporția variază de la 5,4% în Belgia până la 88,8% în Republica Moldova.
Analiza nu include costurile pentru creșe și alte servicii de îngrijire a copiilor, care pot reprezenta o cheltuială suplimentară importantă pentru familii.
Zverev l-a învins pe Matej Dodig cu 6-4, 7-6 (7-3), într-un meci disputat la Halle.
Campionul de la US Open a avut nevoie de o oră și 47 de minute pentru a se impune în fața croatului, aflat mult mai jos în clasamentul ATP. Zverev a controlat primul set, însă Dodig i-a pus probleme în actul secund, care s-a decis la tie-break, scrie ATP Tour.
Revenirea lui Zverev în Davis Cup vine la mai puțin de o săptămână după finala US Open, în care l-a învins pe americanul Ben Shelton.
Germania și Croația au încheiat ziua de sâmbătă la egalitate, 1-1, după ce Dino Prizmic l-a învins pe Daniel Altmaier cu 6-4, 6-3. Confruntarea decisivă pentru calificarea în faza finală a Davis Cup se încheie duminică.
Cele șapte echipe care câștigă confruntările din această fază se vor alătura Italiei, calificată automat în calitate de gazdă, la turneul final al Davis Cup, programat la Bologna, între 24 și 29 noiembrie.
Canada, Coreea de Sud, Cehia și Austria sunt deja calificate la turneul final de la Bologna. Celelalte trei echipe calificate vor fi stabilite după încheierea confruntărilor Germania–Croația, Marea Britanie–Ecuador și Spania–Chile.
„La mulți ani, București!”, a transmis Ambasada Statelor Unite ale Americii la București pe Facebook.
Ambasadorul Darryl Nirenberg a evidențiat sprijinul oferit de Washington pentru patrimoniul României, referindu-se la Mănăstirea Stavropoleos din Centrul Vechi.
„Mie și familiei mele ne-a plăcut foarte mult să vizităm Mănăstirea Stavropoleos din București – o adevărată comoară, restaurată cu sprijinul Fondului Ambasadorial de Conservare a Obiectivelor Culturale (AFCP), dovedind respectul nostru profund pentru patrimoniul bogat al României”, a transmis Nirenberg.
Diplomatul a subliniat legătura strânsă pe care a dezvoltat-o cu orașul în timpul mandatului său.
„Acest oraș m-a primit pe mine și familia mea cu brațele deschise, iar noi suntem recunoscători că ne aflăm aici”, a continuat oficialul american.
„Urez Bucureștiului să se bucure, în continuare, de dezvoltare și de parteneriatul și prietenia cu Statele Unite”, a mai transmis ambasadorul.
567 de ani de la atestarea prin hrisovul lui Vlad ȚepeșMesajul Ambasadei SUA a fost transmis în contextul în care Bucureștiul marchează duminică 567 de ani de la atestarea sa oficială.
Hrisovul în care apare pentru prima dată Bucureștiul a fost emis de Vlad Țepeș, domnitorul Țării Românești, la 20 septembrie 1459 și se încheia cu precizarea că a fost scris în „Cetatea București”, ceea ce dovedește nu doar existența așezării, ci și utilizarea ei drept reședință domnească.
Aniversarea este marcată în acest weekend prin Zilele Bucureștiului 2026, program organizat de Primăria Capitalei și instituțiile din subordine.
Luni, vremea se va menține caldă, cu temperaturi maxime cuprinse între 28 și 30 de grade și minime de până la 11 grade Celsius. Cerul va fi variabil în timpul zilei și temporar noros noaptea, când sunt prognozate averse slabe, cu cantități de apă de 1-3 l/mp.
După-amiaza și seara, vântul se va intensifica și va atinge o viteză la rafală de 45 km/h.
De marți, vremea se răcește. Temperaturile maxime vor scădea la 18-20 de grade, iar cele minime vor ajunge la 8-10 grade. Cerul va fi înnorat, iar mai ales după-amiaza și seara va ploua, cu cantități de apă în general de 5-10 l/mp. Vântul va atinge viteze de până la 30-40 km/h.
Miercuri, vremea va rămâne rece. Maximele vor fi de 20-21 de grade, iar minimele vor coborî până la 6-9 grade. În plus, sunt prognozate averse slabe în timpul zilei, cu cantități de apă de 1-2 l/mp.
„În intervalul 21 septembrie, ora 10 (luni) – 24 septembrie, ora 10 (joi), pentru municipiul București va fi în vigoare un mesaj de informare meteorologică pentru intensificări ale vântului, răcire accentuată, ploi moderate cantitativ”, a mai transmis ANM.
Informarea meteorologică de intensificări ale vântului, răcire accentuată, ploi moderate cantitativ, lapoviță și ninsoare este valabilă de luni, 21 septembrie, ora 10:00, până joi, 24 septembrie, ora 10:00.
Luni, vremea se va răci accentuat în jumătatea de nord a țării, iar marți și miercuri temperaturile scăzute se vor resimți și în sud. Maximele vor fi cuprinse, în general, între 14 și 21 de grade Celsius.
Minimele din nopțile de marți spre miercuri și de miercuri spre joi vor coborî până la 2 grade Celsius, iar cele mai scăzute valori sunt așteptate în depresiunile intramontane.
În același timp, vor fi perioade cu averse, temporar însoțite de descărcări electrice, inițial în nord, centru, est și sud-est, apoi și în celelalte regiuni.
Cantitățile de apă vor ajunge, în general, la 10-15 litri pe metru pătrat, iar pe arii restrânse la 20-30 de litri pe metru pătrat.
Din noaptea de luni spre marți, la munte, în special la altitudini de peste 1700 m, trecător vor fi și precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare.
Cod galben de vânt în mai multe regiuniANM a emis și o avertizare Cod galben de intensificări ale vântului, valabilă luni, între orele 12:00 și 21:00, în Oltenia, centrul și sudul Moldovei, Munții Banatului și jumătatea de vest a Carpaților Meridionali.
În aceste zone, vântul va avea viteze de 50-70 km/h, iar la altitudini de peste 1.700 de metri rafalele vor ajunge la 80-90 km/h.
Ministerul Apărării a reacționat duminică, precizând că sistemele de monitorizare nu au detectat încălcări ale spațiului aerian național.
„În contextul informațiilor apărute în spațiul public privind presupuse survolări neautorizate și explozii în unele localități din raioanele Orhei și Călărași, Ministerul Apărării informează că, potrivit datelor disponibile, în intervalul de timp la care se face referire nu au fost înregistrate survolări neautorizate ale spațiului aerian al Republicii Moldova. Ministerul Apărării îndeamnă cetățenii să se informeze din surse oficiale și credibile și să evite distribuirea informațiilor neverificate”, se arată în informarea emisp de ministerul de la Chișinău.
ȘTIREA INIȚIALĂPrima sesizare a fost înregistrată în jurul orei 01:50, la Poliția din Orhei. Un locuitor al satului Berezlogi a anunțat că a observat pe cer un obiect zburător asemănător unei drone.
În jurul orei 02:00, Poliția din Călărași a primit o a doua sesizare, de această dată de la un locuitor al satului Dereneu. Acesta a relatat că a văzut o lumină puternică pe cer, urmată de o explozie.
Autoritățile au început verificările în zonele indicate, însă în urma cercetărilor preliminare, nu au fost găsite fragmente, urme de impact sau incendii care să confirme explozia unei drone.
„Imediat, polițiștii au intervenit și au efectuat verificări în zonele indicate. În urma cercetărilor preliminare și a examinării terenului, inclusiv în extravilanul localităților menționate, nu au fost depistate fragmente, urme de impact sau incendii care să confirme producerea unei explozii la sol ori căderea vreunui obiect.”, au transmis pe Facebook autoritățile de la Chișinău.
Poliția continuă verificările pentru stabilirea exactă a circumstanțelor cazului.
Damian Drăghici spune că unul dintre cele mai mari mituri despre succes în care a crezut la începutul carierei a fost că lucrurile din exterior, rezultatele și ceea ce obții te vor face fericit. A avut așteptări ca anumite proiecte să-i schimbe viața imediat, însă realitatea a fost diferită. Unele dintre ele au avut un impact în viața lui, în cultură sau în societate abia după ani de zile.
Ce poate scoate un copil din sărăcie?Întrebat ce poate scoate un copil din sărăcie, banii sau educația, Damian Drăghici spune că răspunsul nu stă în bani, ci în șansa de a învăța și de a-și construi un alt parcurs. Pentru el, ceea ce dobândește un copil prin educație poate conta pe termen lung și îi poate schimba direcția în viață.
Grammy sau o melodie care rămâne 100 de ani?Între un Grammy și o melodie ascultată peste 100 de ani, artistul alege melodia. Pentru el, faptul că o creație poate rămâne vie peste generații este mai important decât un premiu primit la un anumit moment. Iar dintre artiștii care nu mai sunt în viață și alături de care și-ar fi dorit să urce pe scenă îi numește pe Miles Davis, Bill Evans și Jimi Hendrix.
„Fă ca mine”, cel mai prost sfat primitDamian Drăghici spune că a învățat în timp să nu urmeze drumul altora. „Fă ca mine” este, în opinia sa, un sfat care nu îl ajută pe cel care îl primește să-și găsească propriul drum. Acesta spune că fiecare om este aici pentru a contribui cu ceva și că, dacă faci ca altcineva, nu îți îndeplinești propria misiune.
Politicienii trebuie să se întoarcă la rădăciniArtistul consideră că există oameni care intră în politică având intenții bune, dar ajung ulterior să se rupă de realitate. „Când ajungi să vezi doar cifre, regulamente și legi”, spune Damian Drăghici, pierzi contactul cu ceea ce se întâmplă în viața de zi cu zi. De aceea, soluția este întoarcerea la rădăcini, inclusiv prin lucruri simple, precum munca într-o curte, pentru a vedea din nou realitatea de la firul ierbii.
Muzica poate trece peste prejudecățiCum convingi un rasist să meargă la concertul unui artist rom în doar 20 de secunde? Celebrul artist spune că nu el trebuie să-l convingă, ci muzica. Dacă aceasta are energia adevărată necesară și transmite mesajul că artistul este acolo pentru ascultător, poate ajunge dincolo de prejudecăți și poate schimba felul în care este primit mesajul.
Ce vrea să rămână după Damian DrăghiciCând se gândește la ce va rămâne după el, și-ar dori să fie ținut minte ca un om bun, care a lăsat ceva în urmă și a făcut ceva bine pentru societate. Contează pentru el și felul în care va rămâne în amintirea copilului său. În final, totul se întoarce la ceea ce aduci în lume, la ceea ce dai mai departe și la ceea ce lași în urma ta.
„Noi suntem aici să dăm, nu să luăm.”
Un studiu realizat de cercetători de la Showa Pharmaceutical University, din Japonia, indică faptul că aroma cafelei proaspăt preparate a fost asociată cu reducerea unor stări negative și cu modificări ale unui indicator EEG asociat relaxării.
Cercetarea, publicată în revista Nutrients, a inclus 20 de studenți cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani. Participanții nu au băut cafeaua, ci au stat timp de cinci minute în apropierea unei băuturi proaspăt preparate, astfel încât să îi poată simți aroma, scrie Science Alert.
Mirosul de cafea a fost asociat cu reducerea stărilor negativePentru experiment, cercetătorii au preparat cafeaua folosind 20 de grame de cafea măcinată și 400 de mililitri de apă încălzită la 85 de grade Celsius. Băutura a fost așezată într-un recipient aflat la aproximativ 50 de centimetri de participanți.
Înainte și după expunerea la mirosul de cafea, voluntarii au completat chestionare privind tensiunea și anxietatea, depresia și starea de deprimare, furia și ostilitatea, energia, oboseala și confuzia.
După cinci minute, scorurile privind tulburarea dispoziției au scăzut. Participanții au raportat mai puțină oboseală, tensiune și anxietate, confuzie, precum și mai puține sentimente asociate depresiei și deprimării.
În schimb, nivelul de vigoare nu a crescut semnificativ. Rezultatele sugerează astfel că aroma cafelei ar putea fi mai degrabă asociată cu diminuarea unor stări negative decât cu o creștere bruscă a energiei.
Mirosul de cafea și activitatea creierului, analizate prin EEGCercetătorii au urmărit și activitatea cerebrală cu ajutorul unui dispozitiv EEG portabil. După expunerea la aroma cafelei, a fost observată o creștere a unui indice calculat pe baza activității undelor cerebrale alfa, beta și theta, asociat cu relaxarea.
Rezultatul trebuie însă interpretat cu precauție. Deși efectul statistic standardizat a fost mare, modificarea absolută a indicatorului a fost modestă. Cercetătorii subliniază că nu se poate spune pe baza acestui rezultat că aroma cafelei „relaxează creierul”.
În același timp, măsurătorile privind inima nu au indicat schimbări semnificative. Nici ritmul cardiac, nici variabilitatea ritmului cardiac nu s-au modificat după cele cinci minute de expunere la aroma cafelei.
Mirosul de cafea nu dovedește că organismul intră într-o stare de relaxareUn alt rezultat important este că modificările de dispoziție și cele observate la nivelul EEG nu au fost semnificativ corelate la nivel individual. Cu alte cuvinte, persoanele care au raportat cele mai mari îmbunătățiri ale stării de spirit nu au fost neapărat și cele care au prezentat cele mai mari modificări ale activității cerebrale.
Studiul are și o limitare majoră: cercetătorii nu au folosit un grup de control. Participanții nu au fost comparați cu persoane care au stat într-o încăpere fără miros sau care au fost expuse unui alt miros.
Prin urmare, nu se poate stabili dacă efectele observate au fost produse în mod specific de aroma cafelei. Cinci minute de odihnă într-un laborator sau așteptarea ca mirosul cafelei să aibă un efect pozitiv ar fi putut contribui la rezultate.
Cercetarea a avut, de asemenea, un eșantion redus și format exclusiv din tineri studenți. Nu au fost evaluate sistematic obiceiurile participanților privind consumul de cafea, preferințele acestora sau familiaritatea cu aroma.
Cercetătorii consideră că viitoare studii, cu grupuri mai mari și condiții de control, ar putea clarifica efectul mirosului de cafea asupra stării de spirit și activității cerebrale.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea antiaeriană rusă a doborât cel puțin 186 de drone. El nu a precizat originea atacurilor.
Primarul a mai anunțat că o instalație care aparține Rafinăriei de Petrol din Moscova a fost avariată, menționând că nu s-au înregistrat victime la fața locului. Rafinăria respectivă a mai fost ținta atacurilor ucrainene, notează AFP.
La rândul său, guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a precizat că 249 de drone au fost doborâte, provocând distrugeri în mai multe zone locuite.
Acesta a anunțat că în urma atacurilor au fost înregistrate două victime, o femeie în vârstă de 44 de ani și un bărbat în vârstă. Într-o altă zonă afectată, aproximativ 400 de persoane au fost evacuate după izbucnirea unui incendiu cauzat de prăbușirea resturilor unei drone.
Contextul diplomaticAtacurile au venit după ce Donald Trump a declarat că Rusia și Ucraina s-ar fi angajat să nu atace infrastructura energetică a celeilalte țări. Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina este pregătită să adopte „măsuri de dezescaladare” dacă Rusia procedează la fel, iar Kremlinul a calificat propunerea drept o „idee bună”.
Alegerile parlamentare din RusiaDe asemenea, ofensiva aeriană are loc în ultima zi a alegerilor parlamentare din Rusia. Alegerile parlamentare sunt primele organizate în Rusia după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022.
Partidul Rusia Unită, fidelă președintelui Putin este așteptat să își păstreze controlul asupra Dumei de Stat.
Opoziția anti-război are o reprezentare redusă pe listele electorale, întrucât partidul Yabloko, singura formațiune înregistrată care a criticat războiul din Ucraina, a fost exclus.
Deși femeia susține că prelungirea absenței a fost cauzată de îngrijirea mamei sale bolnave și aprobată de șeful direct, conducerea firmei i-a desfăcut contractul de muncă pentru „absență nemotivată”.
O angajată a companiei Epta Costan din Limana (Belluno) a fost concediată sub acuzația de absență nemotivată după ce s-a întors cu întârziere din concediul colectiv.
Sindicatul denunță măsura ca fiind disproporționată.
Reprezentanții sindicali cer o anchetă internă și reevaluarea deciziei, argumentând că o eventuală sancțiune trebuie să țină cont de buna-credință a angajatei și de comunicările interne.
Află întreaga poveste și rămâi la curent cu știrile din Italia pe Mediafax Italia.
Asociația Pro Infrastructură susține că pe cea mai mare parte a tronsonuluidin Autostrada Transilvania există deja asfalt, lucrările rămânând în urmă în câteva puncte, inclusiv în zona viaductului de la Suplacu de Barcău și la conexiunea din apropiere de Porț și Marca.
„Acum avem asfalt peste tot, mai puțin pe o secțiune de terasament în apropiere de culeea sudică a viaductului de la Suplacu de Barcău și la conexiunea «semi-nod» de lângă Porț/Marca”, transmite organizația.
După 22 de aniPotrivit Pro Infrastructură, antreprenorul Erbașu a avut o mobilizare bună la începutul lucrărilor, însă ritmul a scăzut ulterior, în special în punctele considerate critice din zona Porț-Suplacu de Barcău.
„Chiar dacă finalul lunii octombrie teoretic este posibil, inaugurarea celor 26,35 kilometri dintre Suplacu de Barcău și Chiribiș se va face în noiembrie”, anunță specialiștii asociației.
Contractul pentru cei 26,35 de kilometri a fost semnat cu Erbașu la 24 noiembrie 2023.
„Se pare că în sfârșit scăpăm de unul din cele două loturi blestemate ale Autostrăzii Transilvania. Din fericire, și vecinul spre Biharia are șanse bune să se deschidă în decembrie. Ambele sunt reminiscențe de pe vremea Bechtel. Americanii au dat prima cupă de excavator în urmă cu 22 de ani, în iunie 2004! Erbașu este al patrulea constructor de pe acest tronson!”, arată organizația.
Pro Infrastructură: Și tronsonul Zimbor-Nădășelu ar putea fi deschis în decembrieAsociația Pro Infrastructură estimează că în decembrie ar putea fi deschis circulației și tronsonul dintre Zimbor și Nădășelu.
„Avem încredere că în decembrie vom circula pe toți cei 42,3 kilometri dintre Poarta Sălajului și Nădășelu și mai departe pe A3 până la Târgu Mureș, peste 155 kilometri”, spun reprezentanții asociației.
Aceștia afirmă că turcii de la Ozaltin au montat toate grinzile la viaductul Nădășelu și au turnat ultimul segment pe deschiderile în consolă, iar la Topa Mică viaductul este suprabetonat.
Tronsonul Zimbor-Nădășelu este construit de UMB, iar contractul a fost semnat în decembrie 2020. Autostrada Transilvania este unul dintre proiectele începute în urmă cu peste două decenii.
Unul dintre primii care și-a exprimat votul pentru alegerile din Rusia a fost ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev, potrivit Ambasadei Federației Ruse la București.
Secția de votare din București este deschisă duminică între orele 8.00 și 20.00. Este singura secție organizată în România pentru aceste alegeri.
Pot vota cetățenii Federației Ruse care au împlinit 18 ani până în ziua scrutinului și care se prezintă personal cu un pașaport valabil.
Prezența la vot, peste 44%La nivel național, alegerile pentru Duma de Stat se desfășoară în perioada 18-20 septembrie. Duminică este ultima zi de vot, iar primele rezultate sunt așteptate în cursul serii.
Prezența la vot a ajuns la 44,38% sâmbătă, la ora 21.00, după primele două zile ale scrutinului, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale a Rusiei.
Alegerile pentru Duma de Stat din 2026 sunt primele alegeri parlamentare din Rusia organizate după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. AP relatează că scrutinul este prezentat de Vladimir Putin drept un test al sprijinului pentru politica sa și pentru războiul din Ucraina.
Partidul Rusia Unită, principala formațiune politică apropiată de Kremlin, este așteptat să își păstreze controlul asupra Dumei de Stat. Alegerile au loc în condițiile în care opoziția anti-război are o prezență foarte redusă, iar partidul Yabloko, singura formațiune înregistrată care a criticat războiul din Ucraina, a fost exclus de pe buletinele de vot.
„Pe 19 septembrie, sub autoritatea Comandamentului de Sud, Forța Operativă Comună pentru Emisfera Vestică a executat o lovitură cinetică letală asupra unei ambarcațiuni de mare viteză care opera pe rute consacrate de trafic de droguri în Marea Caraibilor. Informații certe au confirmat implicarea activă a ambarcațiunii în activități de trafic de droguri. În urma operațiunii, patru narcoteroriști au fost uciși”, a transmis Southcom, în mesajul publicat pe X, citat de Associated Press.
În urma atacului, bilanțul a fost ridicat la cel puțin 231 de persoane eliminate în urma celor 69 de atacuri maritime executate de armata SUA, de la lansarea campaniei, în urmă cu aproape un an.
On September 19, under the direction of #SOUTHCOM, Joint Task Force Western Hemisphere executed a lethal, kinetic strike on a go-fast vessel operating along established narco-trafficking routes in the Caribbean. Confirmed intelligence revealed the vessel’s active involvement in… pic.twitter.com/LPNJ5ec3GU
— U.S. Southern Command (@Southcom) September 19, 2026
Președintele Donald Trump a declarat că Statele Unite se află în „conflict armat” cu cartelurile din regiune, justificând acțiunile ca fiind o escaladare necesară pentru a opri fluxul de stupefiante și supradozele fatale pe teritoriul american.
În paralel cu loviturile pe mare, administrația de la Washington urmărește extinderea intervențiilor la sol, negociind acorduri cu state aliate.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a susținut luna trecută, într-o vizită în Panama, că țări precum Columbia, Guatemala și Honduras au acceptat operațiuni militare comune pe teritoriul lor împotriva grupărilor criminale.
O amplă analiză publicată în revista științifică Gut Microbes descrie microbiomul uman drept „un ecosistem dinamic, format din trilioane de bacterii, virusuri, fungi și arhee”, cu roluri care „merg de la digestie și producerea unor vitamine până la dezvoltarea sistemului imunitar și reglarea metabolismului”. Concluzia cercetătorilor este că microbiomul trebuie privit ca un „partener esențial” al biologiei umane, și nu ca o colecție pasivă de microorganisme.
Relația cu această lume microscopică este una de schimb. Microorganismele primesc de la organismul uman un mediu în care pot supraviețui și nutrienții de care au nevoie, iar organismul beneficiază, la rândul său, de capacități metabolice pe care celulele sale nu le au.
Parteneri activi în funcționarea organismului umanUnul dintre cele mai simple exemple se află chiar în procesul de digestie. Organismul uman dispune de un arsenal de enzime pentru a descompune alimentele, dar nu poate procesa singur toate componentele acestora. O parte ajunge în intestinul gros fără să fi fost digerată, iar acolo este prelucrată de bacteriile intestinale.
Acestea fermentează fibre și alți carbohidrați pe care enzimele umane nu îi pot digera, producând acizi grași cu lanț scurt – substanțe importante prin care activitatea microbiotei ajunge să influențeze direct funcționarea organismului. Printre aceștia se numără acetatul, propionatul și butiratul, implicați în mai multe procese biologice.
Butiratul, de exemplu, furnizează energie celulelor care căptușesc colonul, contribuie la menținerea integrității barierei intestinale și intervine în reglarea răspunsului imunitar.
Acizii grași cu lanț scurt acționează și ca semnale chimice, legându-se de receptorii celulelor umane și transmițând astfel semnale care le modifică activitatea. Prin intermediul acestor produși, bacteriile intervin direct în reglarea metabolismului și în mecanismele de apărare ale organismului.
Completează capacitățile celulelor umaneLegătura dintre acesată lume și organismul uman nu se limitează însă la procesele digestiei. Bacteriile transformă și alte substanțe care ajung în intestin, conferindu-le proprietăți și funcții biologice pe care acestea nu le au în forma produsă de celulele umane.
Un exemplu sunt acizii biliari. Produși inițial de ficat și eliberați în intestin pentru a participa la digestia grăsimilor, aceștia sunt transformați de bacterii în alte forme, numite de specialiști acizi biliari secundari. O parte dintre aceștia este reabsorbită prin peretele intestinal, ajunge în sânge și este transportată înapoi la ficat.
La fel ca acizii grași cu lanț scurt, și acești compuși acționează ca mesageri chimici, contribuind la reglarea modului în care organismul gestionează grăsimile și glucoza, dar și la reglarea activității sistemului imunitar.
Comunicarea funcționează în ambele sensuriDar schimbul nu se desfășoară numai dinspre microorganisme către noi. Organismul transmite, la rândul său, semnale la care bacteriile răspund. Printre substanțele implicate se numără hormoni, citokine – molecule folosite de celulele sistemului imunitar pentru a comunica între ele – dar și alți compuși produși de organism.
Un exemplu surprinzător îl oferă adrenalina și noradrenalina, a căror eliberare crește în situații de stres. Cercetările au arătat că unele bacterii reacționează la prezența lor, modificându-și activitatea.
„Interacțiunile complexe mediate de molecule, bazate pe schimbul bidirecțional de informații dintre microorganisme și celulele umane, contribuie la apărarea împotriva bolilor și la menținerea sănătății”, arată cercetătorii de la Universitatea Tianjin din China într-un studiu publicat în npj Biofilms and Microbiomes.
Comunicarea este, așadar, bidirecțională: microorganismele influențează organismul, iar semnalele produse de celulele umane influențează, la rândul lor, microorganismele.
Cele două direcții nu sunt însă cunoscute la fel de bine. Deși cercetarea modernă a microbiomului este relativ recentă, mecanismele prin care moleculele produse de microorganisme acționează asupra celulelor umane au fost studiate mai aprofundat, în timp ce modul în care moleculele umane reglează fiziologia și echilibrul microorganismelor este încă prea puțin cunoscut.
Cât din noi este, de fapt, uman?Dimensiunile acestei lumi microscopice par greu de imaginat. Specialiști din centre universitare și de cercetare din Germania, China, Taiwan, Iran și Egipt oferă o perspectivă surprinzătoare asupra proporțiilor sale. „Numărul acestor celule microbiene este aproximativ egal cu cel al celulelor umane”, arată cercetătorii, care vorbesc despre o relație profundă de interdependență între organism și comunitățile de microorganisme pe care acesta le găzduiește.
Estimările pe care se bazează această comparație indică aproximativ 38 de trilioane de bacterii și 30 de trilioane de celule umane într-un organism adult. Numeric, raportul este astfel foarte apropiat de 1 la 1.
În ciuda numărului lor uriaș, bacteriile sunt mult mai mici decât celulele umane și cântăresc împreună aproximativ 200 de grame, potrivit calculelor cercetătorilor de la Institutul Weizmann din Israel.
Privită însă strict numeric, imaginea este spectaculoasă: în corpul uman și la suprafața lui trăiesc aproximativ tot atâtea bacterii câte celule umane alcătuiesc întregul organism.
Microbiomul nu se află doar în intestinDeși microbiomul intestinal este cel mai intens studiat, microorganismele trăiesc în și pe corpul uman, colonizând numeroase alte zone, printre care pielea, cavitatea orală, tractul respirator și sistemul urogenital. Fiecare dintre aceste medii găzduiește microorganisme adaptate condițiilor locale, astfel încât microbiomul diferă de la o parte a corpului la alta.
Numai în microbiomul intestinal au fost identificate peste 4.500 de specii de bacterii, potrviti cercetătorilor de la Universitatea Cambridge.
Pielea oferă un exemplu concret. Staphylococcus epidermidis, o bacterie care trăiește în mod obișnuit la suprafața corpului, produce substanțe cu efect antibacterian și stimulează celulele pielii să producă propriile molecule de apărare. În acest fel, contribuie la apărarea naturală a pielii și limitează dezvoltarea unor microorganisme care îi pot fi dăunătoare.
Printre acestea din urmă se numără Staphylococcus aureus, a cărui înmulțire excesivă este frecvent întâlnită în dermatita atopică, contribuind la deteriorarea barierei pielii și alimentând astfel boala.
Un ecosistem care se schimbă odată cu noiMicrobiomul nu rămâne neschimbat de-a lungul vieții. Compoziția sa se modifică odată cu vârsta și este influențată de alimentație, mediul în care trăim, stilul de viață și medicamente.
Alimentația influențează în special microbiomul intestinal. O dietă bogată în fibre favorizează bacteriile care le fermentează, în timp ce alimentația occidentală, bogată în grăsimi și zaharuri rafinate, este asociată reducerii diversității microorganismelor care alcătuiesc microbiomul. Cu cât dispar mai multe tipuri de bacterii, cu atât se pot pierde și unele dintre funcțiile pe care acestea le îndeplinesc pentru organism.
Și medicamentele modifică acest ecosistem. Cel mai evident exemplu îl reprezintă antibioticele: ele combat bacteriile care provoacă infecții, dar le afectează și pe cele care trăiesc în organism. În funcție de antibiotic și de durata tratamentului, microbiomul poate suferi modificări importante, iar revenirea la compoziția anterioară necesită timp.
Până la refacerea lui, organismul rămâne mult mai vulnerabil în fața agenților patogeni care pot provoca diverse infecții, spun cercetătorii.
Când echilibrul se pierdePentru a descrie perturbarea echilibrului acestei comunități de bacterii, specialiștii folosesc termenul de disbioză. Aceasta poate însemna reducerea diversității, pierderea unor microorganisme care îndeplinesc funcții utile sau proliferarea altora care, în anumite condiții, pot deveni dăunătoare.
Studiile au asociat astfel de modificări cu numeroase afecțiuni: de la boli gastrointestinale și metabolice până la boli cardiovasculare, autoimune, neurologice sau oncologice.
Relația dintre disbioză și aceste boli este însă complexă. În unele cazuri, dezechilibrul microbiomului contribuie la apariția sau la evoluția bolii, în timp ce în altele chiar boala sau tratamentul modifică microbiomul. De asemenea, cele două procese se pot întreține reciproc.
Microbiomul poate schimba răspunsul la medicamenteRelația cu microorganismele intestinale devine importantă și atunci când luăm medicamente. După administrarea orală, unele substanțe medicamentoase pot fi transformate chimic de enzimele produse de bacteriile intestinale, fiindu-le modificată activitatea.
Microbiomul poate influența astfel absorbția, metabolizarea și eficiența unor medicamente, contribuind la diferențele de răspuns la tratament dintre persoane.
„Diferențele dintre persoane în compoziția și conținutul genetic al microbiomului contribuie semnificativ la variațiile în expunerea la medicamente, eficiența tratamentului și reacțiile adverse”, arată cercetătorii.
Această relație este studiată și în medicina de precizie, al cărei obiectiv este adaptarea prevenției și tratamentului la particularitățile fiecărui pacient.
Poate fi modificat microbiomul pentru a trata o boală?Cercetătorii încearcă și drumul invers: dacă anumite modificări ale microbiomului participă la apariția sau la evoluția unor boli, poate intervenția asupra comunității microbiene să ajute la tratarea lor?
Unele strategii, precum probioticele și prebioticele, sunt deja folosite, iar altele, precum microorganismele concepute în scop terapeutic, sunt încă în cercetare.
Posibilitatea de a modifica microbiomul nu înseamnă însă că există un microbiom „perfect” care ar trebui reprodus la toată lumea. Compoziția comunităților microbiene diferă considerabil între oameni, iar efectele variază în funcție de afecțiune, de microorganismele implicate și de particularitățile fiecărui organism.
Viața umană depinde de trilioane de parteneri microscopiciCercetările din ultimele decenii asupra microbiomului au schimbat imaginea corpului uman, privit ca un sistem care își îndeplinește singur toate funcțiile.
Celulele noastre și microorganismele au propriul material genetic și propriile mecanisme biologice, dar activitatea lor este permanent interconectată. Bacteriile procesează componente alimentare pe care enzimele umane nu le pot descompune, produc molecule recunoscute de celulele noastre și participă la reglarea metabolismului și a sistemului imunitar. Organismul uman, la rândul său, modelează mediul în care trăiesc microorganismele și produce molecule capabile să le influențeze comportamentul.
Iar această interdependență nu este un accident biologic. Microorganismele și gazdele lor au evoluat împreună, dezvoltând mecanisme de interacțiune care fac dificilă înțelegerea fiziologiei umane dacă microbiomul ar fi privit separat de organism.
Cercetările, începute în urmă cu doar câteva decenii, continuă să dezvăluie amploarea implicării acestuia, atât în funcționarea normală a organismului, cât și – în cazul dezechilibrelor sale – în apariția și evoluția unor boli,
Pentru că, în ciuda complexității extraordinare a corpului uman, o parte din procesele care mențin organismul nostru în funcțiune depind fundamental de relația continuă cu lumea microscopică pe care o găzduim.
„Premierul Ilie Bolojan a aprins lumina în cămara cu șmecherii. Dacă cineva se așteaptă ca eu să sting lumina, se înșeală amarnic”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Siegfried Mureșan.
„Vom păstra lumina aprinsă și vom curăța toată dezordinea care s-a adunat în peste 30 de ani în statul român”, a mai notat premierul desemnat.
Presiuni din partea PSD pentru clarificarea direcției de guvernarePoziția lui Mureșan vine după ce Partidul Social Democrat i-a cerut în repetate rânduri să își prezinte programul de guvernare.
„Înainte de orice discuție despre majorități și voturile PSD, Siegfried Mureșan trebuie să răspundă public la o întrebare fundamentală: Vrea să schimbe politicile Guvernului Bolojan sau vrea să le continue?”, a transmis vineri PSD.
Acest demers i-a fost cerut și de lideri ai Partidului Social Democrat precum Claudiu Manda. Cu toate acestea, președintele PSD Sorin Grindeanu a declarat: „Eu cu asta voi intra și asta le voi propune colegilor mei să nu votăm o asemenea propunere, care este rușinoasă”.
Calculele parlamentare pentru învestirea noului GuvernSiegfried Mureșan a fost desemnat să formeze un Guvern joi de către președintele Dan. Acesta a fost propus de PNL, USR și UDMR pentru funcție. Mureșan poate conta pe un total de 186 de voturi în parlament (80 de la PNL, 31 de la UDMR, 58 de la USR și 17 de la grupul minorităților. În total, 186 de voturi).
Astfel pentru a atinge borna necesară de 233 de voturi pentru învestitură, Siegfried Mureșan va fi nevoie să discute fie cu PSD, fi cu AUR.
Ultimele alegeri parlamentare anticipate din România au avut loc în decembrie 1933. Contextul era radical diferit de cel constituțional actual: regele avea posibilitatea de a schimba guvernul, de a dizolva Parlamentul și de a trimite țara rapid la urne.
România tocmai ieșea din anii cei mai grei ai Marii Crize Economice, viața politică era fragmentată, iar raporturile dintre partide și regele Carol al II-lea deveniseră tot mai tensionate. În același timp, mișcările extremiste câștigau teren în Europa și în România.
La 14 noiembrie 1933, Carol al II-lea i-a încredințat liberalului Ion G. Duca conducerea Guvernului. Numai patru zile mai târziu, la 18 noiembrie, Parlamentul a fost dizolvat prin decret regal, deși fusese ales în vara anului 1932 și se afla departe de încheierea mandatului normal de patru ani.
Alegerile pentru Adunarea Deputaților au fost fixate pentru 20 decembrie 1933, iar cele pentru Senat s-au desfășurat în mai multe etape, între 22 și 29 decembrie. România ajungea astfel la al treilea scrutin parlamentar în numai trei ani, după alegerile din 1931 și 1932.
Cum funcționau „anticipatele” în România interbelicăConstituția din 1923 îi permitea regelui să dizolve ambele Camere sau numai una dintre ele. Actul de dizolvare trebuia să stabilească organizarea alegerilor în maximum două luni și convocarea noului Parlament în maximum trei luni.
În practică, schimbarea majorității se producea adesea astfel: regele numea mai întâi un nou guvern, după care Parlamentul era dizolvat, iar noul Cabinet organiza alegerile.
Istoricul Ioan Scurtu descrie acest mecanism drept una dintre particularitățile sistemului politic interbelic: noul guvern își instala oamenii în administrația locală, inclusiv prefecți și primari, iar aparatul administrativ oferea partidului aflat deja la guvernare un avantaj electoral considerabil.
„Dați-mi guvernul și vă dau parlamentul”, era o expresie des folosită în epocă și era atribuită consevatorului P.P. Carp.
Ion G. Duca a intrat în alegeri la numai o lună după ce a devenit premierGuvernul național-țărănist a fost înlocuit, Carol al II-lea l-a adus la conducerea Cabinetului pe Ion G. Duca, iar noul premier liberal a intrat imediat în campania pentru obținerea unei majorități parlamentare proprii.
La alegerile pentru Camera Deputaților, PNL a obținut oficial 1.518.864 de voturi, adică aproximativ 51%, și a primit prin formula electorală 300 dintre cele 387 de mandate. Partidul Național-Țărănesc, principala formațiune de opoziție, a obținut aproximativ 14% și 29 de mandate.
Diferența enormă dintre procentul de voturi al liberalilor și proporția mandatelor era rezultatul sistemului electoral introdus în 1926. Legea prevedea așa-numita „primă electorală”: partidul care se clasa primul și depășea pragul de 40% primea mai întâi jumătate dintre mandatele disponibile, iar cealaltă jumătate era distribuită proporțional între formațiunile eligibile, inclusiv partidul câștigător.
PNL a obținut și o dominație covârșitoare în Senat, rezultatul politic fiind constituirea unei majorități foarte solide pentru guvern.
O campanie electorală marcată de violențe și interzicerea Gărzii de FierCampania s-a desfășurat pe fondul confruntării dintre stat și extrema dreaptă legionară. Au existat ciocniri violente între poliție și legionari, soldate cu morți și răniți.
La 9 decembrie 1933, înainte de scrutin, Guvernul Duca a interzis Garda de Fier, formațiunea electorală a Mișcării Legionare. Autoritățile susțineau că organizația urmărea schimbarea pe cale revoluționară a ordinii constituționale.
Episodul avea să aibă o continuare dramatică imediat după scrutin.
Pe 29 decembrie 1933, la numai nouă zile după alegerile pentru Camera Deputaților, Ion G. Duca a fost asasinat pe peronul gării din Sinaia de membri ai Mișcării Legionare. Premierul se întorcea după o audiență la Carol al II-lea, la Castelul Peleș.
După moartea sa, conducerea Guvernului liberal avea să fie preluată de Gheorghe Tătărescu.
Cronologia anticipatelor din perioada interbelică: România a votat de zece ori în mai puțin de două deceniiAlegerile înainte de expirarea mandatului parlamentar au fost frecvente în România interbelică: după scrutinul din 1919, primul al României Mari și primul desfășurat pe baza votului universal masculin, Parlamentul a fost dizolvat după numai câteva luni, odată cu venirea lui Alexandru Averescu la guvernare, fiind organizate noi alegeri în 1920.
Următorul scrutin a venit în 1922, după căderea guvernului Averescu și revenirea liberalilor lui Ion I.C. Brătianu; Parlamentul ales atunci a fost unul dintre puținele care și-au parcurs aproape integral mandatul, următoarele alegeri având loc în 1926; guvernarea Averescu instalată în acel an a fost însă înlăturată, iar țara a votat din nou în 1927. Nici Parlamentul rezultat atunci nu a rezistat, iar după demisia guvernului liberal și venirea lui Iuliu Maniu, legislativul a fost dizolvat și s-au organizat alegerile din 1928, câștigate categoric de PNȚ; instabilitatea a revenit odată cu Carol al II-lea, fiind organizate alte alegeri în 1931, sub guvernul Nicolae Iorga, apoi în 1932, după revenirea național-țărăniștilor la putere, și din nou în 1933, odată cu instalarea liberalului Ion G. Duca.
În total, România a organizat zece scrutinuri parlamentare între 1919 și 1937: 1919, 1920, 1922, 1926, 1927, 1928, 1931, 1932, 1933 și 1937. Numai parlamentele alese în 1922 și 1933 au ajuns la durata normală a legislaturii, în timp ce durata medie de existență a unui Parlament în intervalul 1919-1937 a fost de aproximativ doi ani.
Parlamentul ales în 1933 a fost excepția: a rezistat patru aniParlamentul rezultat în urma alegerilor din decembrie 1933 a continuat să funcționeze pe parcursul guvernărilor liberale și a ajuns practic la finalul legislaturii de patru ani.
Alegerile din 1937 au fost cruciale pentru istoria politică a României. Pentru prima dată de la introducerea sistemului electoral din 1926, niciun partid nu a reușit să depășească pragul de 40% necesar pentru obținerea primei electorale. Criza politică produsă după scrutin a precedat instaurarea regimului autoritar al lui Carol al II-lea în februarie 1938.
De ce anticipatele erau mult mai ușor de provocat atunciConstituția din 1923 spunea explicit că regele „are dreptul de a dizolva ambele Adunări deodată sau numai una din ele”. Singura obligație procedurală importantă era ca decretul de dizolvare să prevadă alegeri în maximum două luni și convocarea noului Parlament în maximum trei luni.
Astăzi, procedura este mult mai restrictivă. Constituția permite dizolvarea Parlamentului numai dacă nu este acordat votul de încredere pentru formarea unui Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În plus, există și alte limite constituționale privind momentul în care Parlamentul poate fi dizolvat.
România nu a organizat nicio alegere parlamentară anticipată după 1989.