MediaFax.ro

Volodimir Zelenski și Donald Trump se vor întâlni duminică, în Florida. În drumul său, Zelenski va face o escală și în Canada, acolo unde va avea o întrevedere și cu premierul canadian Mark Carney.

În cadrul unei conferințe online care a avut loc sâmbătă, Zelenski a comentat întâlnirea planificată în Florida, punctând faptul că aceasta va avea loc probabil în prezența presei. Deși a spus că nu știe încă dacă accesul presei va fi la începutul sau la sfârșitul întâlnirii, el a confirmat că aceasta va fi publică.

Liderul de la Kiev a mai indicat faptul că discuțiile la nivel înalt vor servi drept confirmare a progresului negocierilor dintre partea ucraineană și cea americană, purtate în ultimele săptămâni, scrie Kyiv Post.

Vorbind despre discuțiile din ultima perioadă cu partea americană, Zelenski a afirmat că în prezent, poziția Kievului în privința unui acord de pace este mai bine înțeleasă.

„Întâlnirile noastre i-au ajutat pe partenerii noștri să înțeleagă multe detalii – în special garanțiile de securitate, cadrul juridic al acestora și riscurile acordurilor cu Rusia care ar putea să nu mai funcționeze. Acest lucru se referă și la funcționarea centralei nucleare de la Zaporojie și la alte probleme sensibile din punct de vedere teritorial”, a spus Zelenski.

Întrebat despre „liniile roșii” ale Ucrainei în negocieri și potențialele compromisuri, Zelenski a subliniat că anumite aspecte nu sunt negociabile.

„Există cu siguranță linii roșii pentru poporul ucrainean astăzi… Acestea includ teritoriile noastre și centrala nucleară de la Zaporojie. Din punct de vedere legal, nu vom recunoaște nimic în niciun fel de condiții”, a spus el, potrivit sursei citate.

În plus, Zelenski a mai subliniat faptul că guvernul se va consulta cu poporul ucrainean înainte de a lua orice decizie importantă, afirmând că „poporul ucrainean are cuvântul final”.

Totodată, garanțiile de securitate rămân o prioritate absolută, mai spune Zelenski, în contextul în care atacurile Rusiei asupra Ucrainei continuă.

„Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei. Pe calea negocierilor de pace, răspunsul lor este clar. Cel mai important lucru este că orice măsuri pe care le luăm trebuie să fie susținute de garanții solide de securitate pentru a ne asigura că suntem protejați. Dacă ridicăm această problemă și partea americană propune un referendum sau alegeri, acest lucru nu se poate întâmpla în condițiile cu care ne confruntăm astăzi”, a conchis președintele ucrainean.

Poliția din Italia a reținut nouă persoane acuzate că ar fi strâns aproximativ 7 milioane de euro (6 milioane de lire sterline) pentru Hamas, pe o perioadă de peste doi ani, scrie BBC.

Banii au fost colectați aparent ca ajutor umanitar pentru civilii palestinieni, potrivit poliției, dar fondurile au fost redirecționate către gruparea militantă printr-un „sistem complex de strângere de fonduri”.

Pe lângă arestări, autoritățile italiene au confiscat bunuri în valoare de peste 8 milioane de euro (7 milioane de lire sterline).

Poliția din Italia afirmă că suspecții sunt „acuzați în mod specific de efectuarea de operațiuni financiare care se crede că au contribuit la activități teroriste”.

Arestările au fost realizate într-o operațiune comună a poliției antiteroriste și a poliției financiare din Italia. Ancheta a început după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 din sudul Israelului.

Autoritățile au analizat „o serie de rapoarte privind tranzacții financiare suspecte” care implicau unii dintre suspecți înainte de atac. Ancheta a descoperit un sistem „complex” de strângere de fonduri, cu sediul central în Genova și filiale în Milano.

„Suspecții au colectat donații destinate populației civile din Gaza, însă s-a descoperit că peste 71 % din aceste fonduri au fost deturnate către Hamas pentru a finanța aripa sa militară și a sprijini familiile atentatorilor sinucigași sau ale celor reținuți pentru terorism”, se arată în comunicatul poliției.

Ministrul de Interne Matteo Piantedosi a declarat că cel mai cunoscut dintre suspecți era Mohammad Hannoun, președintele Asociației Palestiniene din Italia.

Mohammad Hannoun a descris anterior acuzațiile că ar fi finanțator al Hamasului ca fiind „minciuni”.

Piantedosi a mulțumit poliției pentru efortul depus într-o postare pe X, dar a precizat că „prezumția de nevinovăție… trebuie să fie întotdeauna recunoscută în această etapă”.

Forțele Aeriene Române desfășoară o misiune umanitară de urgență, după ce o aeronavă C-27J Spartan, configurată pentru transport medical, a decolat sâmbătă, 27 decembrie, din Baza 90 Transport Aerian Otopeni, la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), pentru evacuarea a doi pacienți cu arsuri către un spital din Bruxelles, Belgia.

Potrivit informațiilor oficiale, aeronava a efectuat un zbor pe ruta Otopeni – Bacău – Bruxelles, pacienții fiind preluați din Bacău. Decolarea din Bacău a avut loc în jurul orei 17:30, misiunea desfășurându-se în condiții speciale, specifice transportului aeromedical.

Pe durata zborului, pacienții sunt monitorizați de o echipă medicală specializată, formată din cadre ale Forțelor Aeriene Române și medici ai Spitalului Clinic de Urgență București, asigurând asistență medicală continuă pe tot parcursul misiunii.

Aeronavele C-27J Spartan sunt frecvent utilizate de Forțele Aeriene Române pentru misiuni umanitare și evacuări medicale internaționale, în sprijinul pacienților aflați în stare gravă, care necesită tratament de specialitate în unități medicale din străinătate.

Traficul aerian de pe aeroportul din Hanovra, din nordul Germaniei, a fost întrerupt vineri seara și sâmbătă, după ce în zonă au fost detectate drone. Anunțul a fost făcut sâmbătă de un purtător de cuvânt al aeroportului din Hanovra, potrivit Deutsche Welle (DW).

Traficul aerian a fost întrerupt pentru câteva ore începând de vineri seara, fiind necesară devierea a șapte aeronave către Paderborn, Bremen, Dusseldorf, Frankfurt și alte destinații, relevă sursa citată.

În plus, alte două zboruri nu au aterizat la Hanovra din cauza măsurilor de securitate și, prin urmare, nu au putut decola sâmbătă. Acestea erau conexiuni către Frankfurt și Paris, care au trebuit să fie anulate, mai scrie DW.

Momentan, nu există informații despre originea dronelor.

Publicația locală Hannoversche Allgemeine Zeitung (HAZ) a raportat că în zonă au fost observate cel puțin cinci drone. Prima dronă a fost văzută la o altitudine de aproximativ 80 de metri în apropierea unui aerodrom, iar cel puțin puțin două drone s-au apropiat de aeroportul din Hanovra o oră mai târziu.

Acest incident vine după ce luna trecută, aeroportul din Hanovra a mai fost închis timp de 45 de minute din cauza observării unei drone.

Incursiunile neautorizate ale dronelor au perturbat serviciile la mai multe aeroporturi germane în ultimele luni. Suspiciunile au căzut asupra Rusiei, însă fără a fi furnizate dovezi în acest sens.

Forțele ruse au lansat sâmbătă un atac asupra Ucrainei, vizând infrastructura energetică și de gaze prin atacuri cu drone asupra centralelor de cogenerare și a instalațiilor de producție ale Grupului Naftogaz.

„Este clar că aceste atacuri sunt programate să coincidă cu valul de frig – inamicul încearcă să exploateze înghețul și cererea maximă de energie pentru a paraliza sistemul”, a declarat Serhii Koretsky, președintele consiliului de administrație al Naftogaz din Ucraina.

Acesta a spus că echipele de urgență, tehnice și toate unitățile specializate lucrează la capacitate maximă pentru a remedia pagubele, scrie Kyiv Post.

Infrastructura Grupului Naftogaz, care include extracția și transportul gazelor, a suferit daune semnificative în urma atacurilor aeriene rusești.

În primul trimestru al anului 2025, PIB-ul real al Ucrainei a crescut cu doar 0,5%, potrivit Băncii Naționale a Ucrainei. Această creștere modestă este o urmare a distrugerii infrastructurii de gaze.

Presiunea exercitată de o forță de muncă suprasolicitată a influențat inflația și a limitat dezvoltarea economică a Ucrainei.

Pentru a acoperi sezonul de încălzire 2025-2026, Ucraina are nevoie de aproximativ 2 miliarde de euro (2,3 miliarde de dolari) pentru importuri suplimentare de gaze.

Prim-ministrul Iulia Svîrîdenko a declarat într-o sesiune de întrebări guvernamentale din octombrie, conform Ukrinform, că finanțarea va proveni dintr-un amestec de rezerve interne și sprijin internațional.

Anterior, Ucraina se putea baza în principal pe producția internă de gaze pentru iarnă.

Acum, Ucraina trebuie să importe 4,4 miliarde de metri cubi de gaze, aproape 70% din costuri fiind acoperite de echipa Naftogaz actuală.

Numai în prima jumătate a anului 2025, Ucraina a importat 2,3 miliarde de metri cubi, de peste 19 ori mai mult decât cei 0,12 miliarde de metri cubi importați în aceeași perioadă din 2024, conform datelor DixiGroup citate de Energy Map.

Costul acestor importuri a ajuns la 1,17 miliarde de dolari, în creștere semnificativă față de 36,4 milioane de dolari în anul precedent.

Austriacul Marco Schwarz a obținut sâmbătă, 27 decembrie, a doua victorie în Cupa Mondială de Schi Alpin în doar o săptămână, după succesul de duminică, 21 decembrie, în proba de slalom uriaș de la Alta Badia.

Podiumul super-G de la Livigno a fost completat de elvețienii Alexis Monney și Franjo Von Allmen.

Schwarz, în vârstă de 30 de ani, a câștigat super-G-ul de la Livigno, Italia, cu un timp de 1:10.33. El a terminat în fața unui grup de schiori elvețieni de viteză: Alexis Monney, Franjo Von Allmen și campionul mondial în exercițiu, Marco Odermatt.

Alexis Monney a încheiat la 0,20 secunde în spatele lui Marco Schwarz, obținând primul său loc pe podium în această iarnă și al șaselea în total în Cupa Mondială.

Franjo Von Allmen a terminat la 0,25 secunde în urmă, locul trei reprezentând pentru el un rezultat aproape de victorie, după ce în ultimele două curse de super-G, la Beaver Creek și Val Gardena, nu reușise să termine pe podium.

Cu această performanță, Marco Schwarz urcă pe locul patru în clasamentul super-G, cu 145 de puncte, la 130 de puncte în spatele lui Odermatt, care a ratat podiumul la Livigno cu 0,04 secunde.

Termoenergetica anunță că până sâmbătă seara va reporni cele două cazane de Apă Fierbinte „care nu funcționează la parametri normali”, „producția de energie termică fiind redusă temporar”, în urma avariei la CET Sud, care aparține de ELCEN, companie a Ministerului Energiei.

Sectoarele 2 și 3 din Capitală sunt afectate de această avarie, în timp ce sectoarele 4 și 5 sunt și ele parțial vizate de această problemă.

Totuși, Termoenergetica subliniază că durează aproximativ 24 de ore până când apa și căldura vor ajunge complet la robinete și calorifere.

„Atenție! Este nevoie de aproximativ 24 de ore până când sistemul să se echilibreze, iar apa caldă și căldura să ajungă complet la robinetele și în caloriferele voastre”, este mesajul transmis de Termoenergetica.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat vineri că va avea o întâlnire cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, în Florida, în acest weekend.

Tot vineri, Volodimir Zelenski a transmis pe rețelele de socializare că a avut o convorbire telefonică cu prim-ministrul Canadei, Mark Carney, înaintea acestei întâlniri, conform AP.

El a descris discuția drept „o conversație foarte bună”.

Biroul prim-ministrului a publicat o declarație oficială în care a prezentat principalele idei discutate de cei doi lideri. Documentul a inclus mențiuni despre cât de importantă este păstrarea „presiunii asupra Rusiei” în contextul negocierilor aflate în desfășurare.

„Prim-ministrul a confirmat angajamentul Canadei față de Ucraina pe parcursul acestor negocieri și a subliniat necesitatea de a menține presiunea asupra Rusiei pentru a negocia”, a declarat biroul premierului.

„Canada rămâne angajată, prin intermediul Coaliției Voluntare, pentru a promova eforturile comune pentru securitatea și redresarea Ucrainei. Prim-ministrul și președintele au convenit să rămână în contact strâns și regulat.”, se mai arată în aceeași declarație.

Zelenski a declarat jurnaliștilor că, în cadrul discuțiilor de duminică, va aborda cu Donald Trump subiectul garanțiilor de securitate pentru Ucraina. El a precizat că planul în 20 de puncte aflat pe masa negocierilor „este gata în proporție de aproximativ 90%”.

Președintele ucrainean a menționat și existența unui „acord economic”, dar a spus că nu poate spune „dacă ceva va fi finalizat până la sfârșit”.

De asemenea, delegația ucraineană va aduce în discuție „problemele teritoriale”.

Rusia a cerut ca Ucraina să renunțe la teritoriile pe care le mai controlează în Donbas, solicitare care a fost respinsă de Kiev.

Rusia a ocupat cea mai mare parte a regiunii Luhansk și aproximativ 70% din regiunea Donețk, cele două zone care formează Donbasul.

Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina „ar dori ca europenii să fie implicați”, însă a spus că este rezervat legat de realizarea acestui lucru într-un interval scurt.

„Trebuie, fără îndoială, să găsim un format în viitorul apropiat în care nu numai Ucraina și SUA să fie prezente, ci și Europa să fie reprezentată”, a spus Zelenski.

Președintele SUA, Donald Trump, a cerut Departamentului de Justiție să dezvăluie numele tuturor democraților menționați în dosarele Epstein, afirmând că agenția ar trebui „să-i facă de rușine”.

Potrivit CBS News, președintele Trump a sugerat vineri că Departamentul de Justiție dedică prea mult timp dosarelor legate de Jeffrey Epstein, dar a afirmat că ar trebui numiți democrații proeminenți care au legături cu infractorul sexual.

„(…) încă un milion de pagini suplimentare despre Epstein. Departamentul de Justiție este constrâns să-și consacre întregul timp pentru această înșelătorie orchestrată de către democrați. Ei sunt cei care au colaborat cu Epstein, nu republicanii. Faceți publice toate numele lor, faceți-i de râs și reveniți la a ajuta țara noastră”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social.

Luna trecută, Trump a declarat că republicanii ar trebui să voteze în favoarea Legii privind transparența dosarelor Epstein, care impunea publicarea dosarelor. În același timp, președintele american s-a concentrat asupra democraților care au legături cu Epstein. La jumătatea lunii noiembrie, el a cerut Departamentului de Justiție să investigheze legăturile lui Epstein cu fostul președinte Bill Clinton și alți doi democrați.

La începutul acestei săptămâni, au fost publicate noi documente privind cazul Epstein. Un e-mail din 2020 al unui procuror federal afirma că jurnalele de zbor au arătat că Trump zburase cu avionul privat al lui Epstein „de mult mai multe ori” decât se știa anterior.

Trump și Epstein au fost în cercuri sociale comune în anii 1990 și 2000, dar președintele american susține că a rupt legăturile cu acesta cu mulți ani în urmă.

Până acum, nici Trump și nici fostul președinte Clinton nu au fost acuzați de vreo faptă ilegală de către autorități.

Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) a anunțat sâmbătă că anchetatorii săi s-au confruntat cu piedici serioase în timpul unor acțiuni oficiale de investigare.

Potrivit instituției, ofițeri ai securității statului au intervenit în cadrul unei anchete care vizează posibile fapte de corupție ce implică membri ai parlamentului, scrie POLITICO.

Într-un mesaj publicat pe canalul oficial de Telegram, NABU a transmis că „angajații Direcției de Protecție a Statului se opun detectivilor NABU în timpul acțiunilor de investigație” și că „accesul detectivilor este restricționat”.

Instituția a declarat că „obstrucționarea acțiunilor de investigație constituie o încălcare directă a legii”.

Reprezentanții NABU au precizat că activitățile aveau loc în cadrul unui dosar penal aflat în desfășurare, sub supravegherea Parchetului Special Anticorupție.

Nu au fost oferite detalii despre persoanele care au dispus restricțiile și nici despre durata acestora.

În această perioadă, agențiile anticorupție din Ucraina au extins ancheta privind o presupusă schemă de mituire în care sunt implicați membri ai Radei Supreme, parlamentul țării.

Sâmbătă dimineață, NABU și SAP au anunțat descoperirea unei rețele infracționale organizate, formată inclusiv din parlamentari în funcție, care ar fi primit bani pentru a vota în favoarea unor decizii legislative.

Anchetatorii susțin că mecanismul funcționa în mod repetat și că ar fi implicat și alți intermediari.

Autoritățile nu au făcut publice numele parlamentarilor vizați și au transmis că informații suplimentare vor apărea după încheierea anchetei.

Procurorii analizează mai multe voturi și posibile beneficii ilegale, fiecare caz urmând să fie evaluat conform legii, scrie POLITICO.

NABU a fost creată după protestele din Maidan din 2014 și este considerată de partenerii occidentali ai Kievului un element esențial în lupta împotriva corupției.

Thailanda şi Cambodgia au convenit asupra unui armistiţiu imediat, care a pus capăt, astfel, conflictului de la frontieră, care dura de câteva săptămâni.

Într-o declarație pentru agenția Reuters, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Thailanda a declarat că armistițiul a fost respectat, la aproximativ două ore după intrarea în vigoare a acestuia, la prânz.

„Până în prezent, nu au fost raportate focuri de armă”, a spus el, potrivit sursei citate.

Totodată, ministerul Apărării Naționale din Cambodgia nu a raportat niciun conflict după ceea ce a declarat a fi fost un atac aerian thailandez sâmbătă dimineața, înainte de anunțarea armistițiului.

Anunțul vine în contextul în care acordul semnat între cele două părți beligerante a pus capăt celor 20 de zile de lupte. În urma acestor evenimente, au fost ucise cel puțin 100 de persoane și multe persoane au fost strămutate din ambele părți.

Ciocnirile dintre cele două țări au reizbucnit la începutul acestei luni, după eșecul armistițiului în care s-a implicat Donald Trump.

„Ambele părți sunt de acord să mențină actualele dislocări de trupe fără alte mișcări”, au declarat miniștrii Apărării celor două țări într-o declarație comună privind încetarea focului.

De mai bine de un secol, Thailanda și Cambodgia dispută suveranitatea asupra mai multor puncte nedelimitate de-a lungul frontierei terestre de 817 kilometri, dispută care a degenerat ocazional în ciocniri și lupte.

Noul armistițiu va fi monitorizat de o echipă de observatori din cadrul Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est, dar și prin coordonarea directă între cele două țări.

În plus, eliberarea celor 18 soldaţi cambodgieni reţinuţi de Thailanda se va face „în spiritul Declaraţiei de la Kuala Lumpur”, un acord între cele două ţări semnat în octombrie, în cadrul unei ceremonii la care a participat și Trump.

Tensiunile dintre cele două țări vecine au atins apogeul în vara acestui an, când au avut loc ciocniri timp de cinci zile de-a lungul unor porțiuni ale frontierei. La momentul respectiv, cel puțin 48 de persoane au murit și alte 300.000 au fost strămutate din cauza conflictului, înainte ca Trump să intervină pentru a impune un armistițiu.

Ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, a convocat sâmbătă Comitetul ministerial pentru situații de urgență (CMSU), în contextul avertizărilor meteorologice de Cod Galben și Cod Portocaliu emise de Administrația Națională de Meteorologie. Ședința extraordinară a fost condusă de secretarul de stat Raul Pop și a avut ca scop evaluarea riscurilor generate de un episod de iarnă autentică, anunțat pentru perioada 27–29 decembrie.

Potrivit informărilor prezentate, România va fi afectată de intensificări ale vântului, precipitații predominant sub formă de ninsoare, viscol, polei și ghețuș, cu impact major în zonele montane și în mai multe regiuni ale țării. Vântul va atinge viteze de 40–60 km/h în majoritatea regiunilor, iar la munte rafalele pot depăși 110–130 km/h, reducând vizibilitatea chiar sub 50 de metri.

În Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea și estul Munteniei se va depune strat de zăpadă de 5–10 cm, iar în Carpații Meridionali și Orientali local se pot acumula 15–20 cm, cu ninsori viscolite și troienire.

Avertisment pentru populație și turiști

Secretarul de stat Raul Pop a subliniat că situația este cu atât mai sensibilă cu cât mulți români se află în minivacanță, fiind atrași de zonele montane:

„Este foarte important ca populația să evite traseele montane în zonele aflate sub avertizare, să țină legătura cu Salvamont și să respecte recomandările autorităților. ANM va emite, punctual, avertizări nowcasting inclusiv de Cod Roșu, acolo unde situația o impune.”

Autoritățile locale vor transmite avertizările către operatorii din turism, conform procedurilor, pentru prevenirea situațiilor de risc.

Din punct de vedere hidrologic, nu sunt prognozate fenomene periculoase. Debitele râurilor vor fi, în general, staționare sau în ușoară scădere. Dunărea are un debit de 2.900 m³/s la intrarea în țară, urmând să scadă spre 2.600 m³/s în zilele următoare.

Cu toate acestea, CMSU atrage atenția deținătorilor de amenajări hidrotehnice să ia măsuri urgente pentru:

• prevenirea formării podurilor de gheață care pot bloca prizele și evacuatorii,

• asigurarea sursei alternative de energie electrică, în cazul întreruperilor provocate de condițiile meteo extreme.

Autoritățile rămân în stare de alertă, monitorizează permanent evoluția fenomenelor meteo și recomandă populației prudență maximă, evitarea deplasărilor inutile în zonele afectate și respectarea tuturor avertizărilor emise de ANM.

Stațiunea Durău a intrat oficial în atmosfera de iarnă, odată cu deschiderea sezonului de schi și săniuș. De astăzi, turiștii pot profita de pârtiile amenajate, iar jandarmii montani sunt prezenți în zonă pentru a asigura ordinea publică și siguranța celor veniți la munte.

Reprezentanții Jandarmeriei anunță că efectivele montane acționează permanent în zona pârtiilor, dar și pe traseele turistice din apropiere.

Misiunile acestora vizează prevenirea accidentelor, acordarea de sprijin turiștilor, dar și intervenția rapidă în cazul unor situații de urgență.

Autoritățile le recomandă turiștilor să aleagă pârtiile în funcție de nivelul lor de pregătire și să poarte echipament corespunzător, inclusiv cască de protecție.

De asemenea, este important ca turiștii să respecte regulile de pe pârtii, precum și indicațiile personalului autorizat. O atenție specială trebuie acordată copiilor, care trebuie supravegheați permanent.

Jandarmii montani atrag atenția și asupra consumului de alcool, care trebuie evitat înainte sau în timpul practicării sporturilor de iarnă, pentru a reduce riscul de accidente.

Pe întreaga durată a sezonului rece, aceștia vor fi prezenți zilnic în stațiunea Durău și în zonele montane din jur, pregătiți să ofere sprijin și să contribuie la desfășurarea activităților turistice în condiții de siguranță.

Produsul Intern Brut (PIB) al României în 1989, an la finalul căruia a căzut regimul Nicolae Ceaușescu, era de 41,45 de miliarde de dolari americani, potrivit cifrelor agregate de Banca Mondială.

Datele Băncii Mondiale sunt publicate online începând cu anul 1987, când PIB-ul României socialiste era de 38,07 de miliarde de dolari.

Primii trei ani care au urmat Revoluției din 1989 au fost marcați de schimbări masive ale industriei și o inflație galopantă, implicit o scădere a economiei, la 38,25 de miliarde de dolari în 1990, 28,85 de miliarde de dolari în 1991 și 25,12 miliarde de dolari în 1992.

La finalul lui 2006, chiar înainte ca România să devină membru deplin al blocului comunitar, PIB-ul era de 122,01 miliarde de dolari.

În 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, PIB-ul României ajunsese la 174,59 de miliarde de dolari, deja de 4,2 ori mai mare decât la finalul lui 1989.

Un an mai târziu, în 2008, când la nivel mondial începuse să se facă simțită criza economică, România avea un PIB de 214,32 de miliarde de dolari, de unde a scăzut în anul următor aproape de nivelul din 2007.

Cele mai recente date anuale disponibile publicate de Banca Mondială, din 2024, indică un PIB în valoare de 382,56 de miliarde de dolari.

Astfel, un simplu calcul aritmetic arată că PIB-ul României este, nominal, de 9,2 ori mai mare decât în urmă cu 34 de ani.

Față de anul aderării, PIB-ul a înregistrat un avans nominal de 260,55 de miliarde de dolari, respectiv o creștere de aproape 3,13 ori.

Sursa foto: banca Mondială

Luând în calcul strict aportul fondurilor europene, în cei 18 ani de la aderare, fără o lună, balanța financiară netă indică un sold de 71,32 de miliarde de euro, bani rămași în România.

Mai detaliat, conform documentului publicat de MFP privind evoluția fluxurilor financiare dintre România și Uniunea Europeană, din 2007 până la 30 noiembrie 2025, sumele venite de la bugetul UE în România au fost de 106,96 de miliarde de euro, în timp ce cele virate au fost de 35,63 de miliarde de euro.

Pentru 2025 este estimat un sold de 9,51 miliarde de euro, iar execuția până la 30 noiembrie include un sold de 4,64 de miliarde de euro.

Sursa foto: MFP

De la începutul competiției, mai multe meciuri de la Cupa Africii pe Națiuni (CAN 2025) s-au jucat în fața unor tribune aproape goale.

Competiția care se desfășoară în Maroc nu reușește să atragă suporteri. În mod ciudat, tribunele sunt aproape goale chiar și atunci când unele meciuri sunt anunțate ca fiind sold-out, potrivit Le Figaro.

Distribuția biletelor pentru meciurile de la CAN 2025 este afectată de piața neagră. Pe rețelele de socializare, grupurile dedicate vânzării și schimbului de bilete au mii de membri. Asta deși Confederația Africană de Fotbal (CAF) limitează achizițiile de bilete la patru de persoană și interzice orice revânzare în afara canalelor sale autorizate.

Totuși, unii bișnițari au monopolizat piața, reușind să cumpere numeroase bilete prin intermediari. Ei revând bilete la prețuri exorbitante de câteva mii de dirhami, echivalentul a sute de euro ceea ce îi îndepărtează pe suporteri.

Din păcate, chiar și cu râvnitul bilet în mână, fanilor nu li se garantează intrarea pe stadioane. În timpul competiției, au fost raportate numeroase incidente în care oamenilor li s-a refuzat intrarea. Anul acesta, CAF a implementat „Fan ID”, un sistem de securitate cu un număr de identificare emis de platforma YALLA, esențial pentru obținerea unui bilet.

Escrocii profită de situație pentru a-și înșela victimele solicitând documente precum actul de identitate pentru a copia informațiile și apoi a vinde aceleași bilete altora. Prin urmare, unii fani sunt refuzați la intrări, deoarece biletele lor au fost deja folosite.

La rândul său, CAF (Confederația Africană de Fotbal) a reiterat că toate revânzările neautorizate duc la anularea biletului în cauză și pot duce la acțiuni în justiție. Mai multe arestări au fost deja efectuate.

Potrivit Parchetului din Paris, agresiunile au avut loc vineri, 26 decembrie, între orele 16:15 și 16:45, în mai multe stații ale liniei 3 de metrou, Arts-et-Métiers, République și Opéra, situate în centrul capitalei Franței.

Cele trei victime nu au fost rănite grav. Două dintre ele au fost transportate la spital de echipajele de urgență, fără ca viața să le fie pusă în pericol, iar a treia s-a prezentat singură la unitatea medicală, conform Le Monde și AFP.

Suspectul, un bărbat în vârstă de 25 de ani, a fost identificat cu ajutorul camerelor de supraveghere. Acesta figura în evidențele poliției pentru diverse fapte. Autoritățile au reușit să îl prindă prin geolocalizarea telefonului mobil.

„De naționalitate maliană și cu ședere ilegală pe teritoriul național, acest individ, deja cunoscut pentru distrugerea de bunuri sub influența stupefiantelor, a fost încarcerat în ianuarie 2024 pentru furt calificat și agresiune sexuală”, a transmis Ministerul francez de Interne într-un comunicat.

După eliberarea din detenție, în luna iulie, autoritățile au emis pe numele său un ordin de părăsire a teritoriului francez (OQTF), iar acesta a fost plasat într-un centru de retenție.

Ministerul francez de Interne a precizat că expulzarea nu a putut fi pusă în aplicare în termenul legal de 90 de zile, deoarece autoritățile nu au obținut documentele consulare necesare, în lipsa unui act de identitate valabil.

În aceste condiții, bărbatul a fost plasat în arest la domiciliu.

Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a spus că regretă faptul că expulzarea nu a putut fi finalizată și a dat asigurări că autoritățile rămân mobilizate pentru îndepărtarea, cu prioritate, a străinilor aflați ilegal pe teritoriul Franței care tulbură ordinea publică.

Doi tineri de 20 și 21 de ani au fost grav accidentați în urma răsturnării cu un ATV în județul Gorj. Salvamont Gorj a intervenit pentru acordarea primului ajutor medical și transportul la spital.

Cele două persoane au suferit traumatisme grave după răsturnarea ATV-ului. Ambii tineri au avut pierderi ale stării de conștiență la locul accidentului.

Salvamontiștii au stabilizat și imobilizat victimele. Apoi au fost duse la spital în regim de maximă urgență.

Au intervenit salvamontiștii aflați în serviciul de tură operativă din Baza Salvamont Rânca din masivul Parâng.

Acest accident cu ATV-ul este a patra intervenție de sâmbătă a salvamontiștilor gorjeni. Salvatorii montani au avut o zi extrem de aglomerată.

Echipajele au fost în alertă continuă.

Accidentele cu ATV-uri devin tot mai frecvente în zonele montane. Lipsa de experiență și condițiile terenului contribuie la astfel de incidente.

Salvamont recomandă prudență maximă în folosirea acestor vehicule. Echipamentele de protecție sunt esențiale.

Qatar a reacționat dur după ce Israelul a recunoscut Somaliland, un teritoriu care și-a declarat unilateral independența față de Somalia, considerând decizia o încălcare a dreptului internațional și un factor suplimentar de instabilitate regională, scrie Baha.

Ministerul de Externe al Qatarului a transmis sâmbătă, într-un comunicat oficial, că respinge ferm recunoașterea Somaliland de către Israel și își reafirmă sprijinul deplin pentru suveranitatea, unitatea și integritatea teritorială a Somaliei.

Autoritățile de la Doha au subliniat că o astfel de decizie contravine principiilor dreptului internațional și riscă să agraveze tensiunile deja existente în regiune.

În declarația sa, Qatarul a transmis că ar fi „mult mai potrivit” ca Israelul să recunoască statul Palestina și să contribuie activ la obținerea unui sfârșit durabil al războiului din Fâșia Gaza, în loc să adopte politici considerate „iresponsabile” și destabilizatoare.

Oficialii qatarezi avertizează că asemenea acțiuni subminează legitimitatea internațională și alimentează instabilitatea politică într-o zonă deja afectată de conflicte multiple.

Decizia Israelului de a recunoaște Somaliland a generat un val de reacții negative la nivel internațional. Printre actorii care au condamnat public această măsură se numără Statele Unite, Egiptul, Turcia și Uniunea Africană, organizație care susține în mod constant integritatea teritorială a Somaliei.

Somaliland și-a declarat independența în 1991, însă nu este recunoscut oficial ca stat suveran de majoritatea comunității internaționale, fiind considerat parte a Somaliei.

Contextul geopolitic tensionat din Orientul Mijlociu și Africa de Est face ca acest gest al Israelului să fie privit drept unul cu potențial ridicat de destabilizare, într-un moment în care diplomația internațională încearcă să limiteze extinderea conflictelor existente.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat vineri că țara sa a recunoscut oficial statalitatea și suveranitatea Somalilandului prin semnarea unei declarații comune și reciproce cu președintele Somalilandului, Abdirahman Mohamed Abdullahi.

Biroul lui Netanyahu a confirmat că declarația este „în spiritul” Acordurilor Abraham și l-a apreciat pe președintele Statelor Unite, Donald Trump, pentru inițiativa luată în realizarea acesteia. Prim-ministrul israelian l-a felicitat pe Abdullahi pentru conducerea sa și „angajamentul de a lucra pentru securitate, stabilitate și pace”, invitându-l să viziteze Israelul în calitate oficială. Cei doi lideri și-au exprimat, de asemenea, dorința de a coopera în domeniile agriculturii, sănătății, tehnologiei și economiei.

După desprinderea de Somalia în 1991, Somaliland a devenit unul dintre cele mai mari state nerecunoscute oficial din lume, situat în Cornul Africii. Declarația de astăzi a făcut din Israel prima țară care îl recunoaște oficial ca țară independentă.

Salvamont România a publicat imagini din munții Bucegi. Rafalele de vânt depășesc 100 km/h la altitudinea de aproximativ 2.500 de metri. Condițiile meteo sunt extrem de periculoase.

În Carpații Meridionali, vântul a început să sufle cu rafale ce depășesc 100 km/h. Imaginile publicate de Salvamont arată vizibilitatea redusă drastic și viscol puternic.

Condițiile pot evolua rapid și se pot extinde. Pericolul de dezorientare, hipotermie sau accidente grave crește dramatic.

Avertizările meteorologice vizează intensificări severe ale vântului, scăderea accentuată a temperaturilor și viscol puternic la altitudini mari în Bucegi.

Salvamont atrage atenția asupra riscurilor reale pe care le implică deplasarea în zona montană în această perioadă. Vizibilitatea se reduce mult.

Salvatorii montani recomandă ferm evitarea deplasărilor pe creste și în zonele alpine din Bucegi. De asemenea, recomandă amânarea activităților montane până la îmbunătățirea condițiilor meteo.

Siguranța trebuie să rămână prioritară. Respectarea avertizărilor oficiale poate preveni situații critice.

Nerespectarea avertizărilor poate duce la situații critice care necesită intervenții de urgență în condiții extrem de dificile. Salvatorii montani ar fi nevoiți să intervină în viscol și cu rafale de peste 100 km/h.

Cod portocaliu în Carpați

ANM a emis Cod portocaliu pentru zona montană, inclusiv Bucegi. La altitudini peste 1700 metri, vântul va sufla cu rafale de peste 110-130 km/h.

Va ninge viscolit, vizibilitatea va fi foarte redusă, iar zăpada va fi troienită. Condițiile vor persista până luni dimineața.

Salvamont face apel la prudență maximă. Turiștii care se află deja în munții Bucegi trebuie să coboare imediat la altitudini mai joase. Cei care plănuiau excursii trebuie să le amâne.

Calea ferată Transsiberiană din Rusia este cea mai lungă călătorie feroviară din lume. Trenul Transsiberian traversează trei țări și două continente, ducând turiștii în unele dintre cele mai îndepărtate părți ale lumii.

Trenul Transsiberian leagă Rusia, Mongolia și China. Călătoria non-stop traversează în total opt fusuri orare. Călătoria originală durează șapte zile și leagă orașele Moscova de Vladivostok.

Ruta se întinde pe 9.258 km. Este o călătorie unică în viață prin peisaje absolut incomparabile.

Există mai multe variante de călătorie cu trenul Transsiberian. Ruta transmanciuriană duce de la Moscova la Beijing și durează șase zile. O călătorie la Ulan-Bator durează aproximativ cinci zile.

Ruta transmongolă este cea mai scurtă, de la Moscova la Beijing, trecând prin Mongolia. Aceasta rămâne totuși o aventură de mai multe zile.

Biletele costă de la aproximativ 120 de dolari (88 de lire sterline) pentru un bilet de bază. Călătoria la clasa întâi ajunge până la 1.000 de dolari (740 de lire sterline).

Russian Train a declarat: „Imediat după ce a fost construită la începutul secolului al XIX-lea, calea ferată Transsiberiană a fost proclamată cea mai frumoasă dintre diamantele coroanei Imperiului Rus”, transmite Express.

Trenul Transsiberian le oferă turiștilor posibilitatea de a călători prin peisaje spectaculoase. Călătoria este o aventură unică în viață.

Un călător a descris călătoria pe Tripadvisor ca fiind „o călătorie unică, de neuitat”. Altul a spus că este o „experiență fascinantă”.

„Eu și soția mea am tăiat de pe lista noastră unul dintre lucrurile de făcut în viață, și anume călătoria cu Trans-Siberianul. Timpul zboară în tren, abia am citit o carte în patru zile”, a mărturisit un turist.

Trenurile regulate transsiberiene sunt utilizate în principal de localnici pentru naveta zilnică. Acestea reprezintă o modalitate excelentă de a întâlni oameni autentici și de a simți sufletul pur al țării.

Calea ferată a atras mulți călători care doreau să vadă miracolul ingineriei și să experimenteze modul particular de călătorie. Rusia văzută din tren este fascinantă.