Inițiativa vine în urma demersului lansat de Isaac Herzog, care a solicitat deschiderea unui dialog oficial între acuzare și apărare.
Potrivit informațiilor publicate de agențiile internaționale, discuțiile ar putea avea loc înainte ca președintele să ia o decizie privind cererea de grațiere depusă de premier în noiembrie anul trecut. Netanyahu este judecat în trei dosare penale, fiind acuzat de fraudă, abuz de încredere și luare de mită.
Pe 28 aprilie, președintele Isaac Herzog a cerut oficial inițierea negocierilor, în contextul în care premierul israelian solicitase anterior grațierea. Această procedură este însă condiționată, în mod tradițional, de asumarea responsabilității, ceea ce face ca un eventual acord de recunoaștere a vinovăției să fie esențial.
Cazul a generat tensiuni majore în societatea israeliană, scena politică fiind profund divizată. Opoziția respinge ideea unei grațieri fără recunoașterea faptelor, în timp ce membri ai guvernului susțin închiderea cazului, invocând nevoia de stabilitate într-un context regional marcat de conflicte.
Amânări repetate ale audierilorÎntre timp, Netanyahu și-a anulat audierea programată în instanță, invocând agenda încărcată de întâlniri oficiale. Potrivit postului Channel 12, aceasta nu este o situație singulară, amânările devenind frecvente în ultimele luni.
Premierul este obligat să depună mărturie de trei ori pe săptămână, însă a invocat în mod repetat motive de securitate sau probleme de sănătate pentru a solicita reprogramări. Aceste întârzieri au atras critici atât din partea opoziției, cât și a opiniei publice.
Netanyahu este vizat de trei dosare majore: „1000”, „2000” și „4000”. Primele două implică acuzații de fraudă și abuz de încredere, în timp ce dosarul „4000” este considerat cel mai grav.
Acesta din urmă se referă la presupuse favoruri acordate omului de afaceri Shaul Elovich, fostul controlor al companiei Bezeq și al site-ului Walla News. În schimb, Netanyahu ar fi beneficiat de o acoperire media favorabilă, în perioada în care deținea funcția de ministru al comunicațiilor.
UPDATE 18.52. Reuters: Două persoane au fost ucise și două grav rănite luni, când o mașină a intrat într-o mulțime în centrul orașului Leipzig, din estul Germaniei, a relatat postul local de televiziune MDR, citând poliția.
Poliția din Leipzig a confirmat pentru Reuters că au existat răniți, dar nu a putut oferi mai multe detalii. Un SUV Volkswagen avariat, cu o persoană deasupra vehiculului, a fost văzut traversând în viteză o zonă pietonală, a relatat postul local de radio Radio Leipzig. Realizatorul a citat martori oculari care au declarat că au văzute mai multe cadavre acoperite cu cearșafuri, precum și răniți.Știrea inițială:Potrivit poliției, situația din centrul orașului Leipzig este „confuză”. Mai multe persoane au fost raportate rănite după ce o mașină/ autocar a intrat într-o mulțime.
Mai multe persoane au fost rănite într-un incident în care a fost implicată o mașină în centrul orașului Leipzig, în această după-amiază, potrivit poliției. „O mașină a traversat centrul orașului”, a declarat un purtător de cuvânt al poliției. Purtătorul de cuvânt nu a putut oferi inițial un număr exact de răniți. Situația este în prezent „neclară”.
Conform primelor rapoarte ale poliției, incidentul a avut loc pe Grimmaische Straße, o stradă comercială. Această stradă face legătura între Augustusplatz, unde se află Gewandhaus (hala de postav), și piața principală.
Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale din Franța, a confirmat, într-un interviu acordat postului de televiziune francez TF1, că va candida la președinție pentru a patra oară în 2027.
„Suntem amenințați de un război generalizat, suntem amenințați de o schimbare climatică spectaculoasă, iar acum se apropie o criză economică și socială”, a afirmat Mélenchon, potrivit The Guardian.
În cadrul interviului pentru postul de televiziune francez, Mélenchon a afirmat că programul său economic de stânga radicală ar putea contracara partidul de extremă dreaptă Rassemblement National (RN), care va fi reprezentat fie de Le Pen, fie de Jordan Bardella, și care înregistrează rezultate bune în sondaje.
Liderul stângii radicale din Franța a mai adăugat faptul că există prea multă divizare și inegalitate socială în țară, iar principalul său adversar este extrema dreaptă.
„Ceea ce divizează cel mai mult unitatea poporului francez sunt privilegiile și rasismul”, a spus el, potrivit sursei citate.
Anunțul privind candidatura sa vine după ce la ultimele alegeri prezidențiale, Mélenchon promisese că se va retrage pentru a lăsa locul celor mai tineri decât el.
Anterior, Mélenchon a candidat la președinție în 2012, 2017 și 2022. La ultimul scrutin prezidențial, el s-a clasat pe locul al treilea, în spatele liderei de extremă dreapta Marine Le Pen și a actualului președinte Emmanuel Macron.
Conform Constituției franceze, Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat.
Șeful statului a arătat că gestul are rolul de a-i omagia pe jucătorii care „au adus servicii deosebite României” prin obținerea uneia dintre cele mai importante victorii din istoria sportului național, dar și prin întreaga lor activitate ulterioară.
Astfel, Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor i-a fost conferit lui Anghel Iordănescu.
Totodată, Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler a fost acordat unui număr de 16 foști fotbaliști: Gavril Balint, Miodrag Belodedici, Ladislau Bölöni, Mihai Bumbescu, Vasile Iordache, Ștefan Iovan, Marius Lăcătuș, Mihai Majearu, Mircea Marinescu, Ștefan Petcu, Constantin Pistol, Victor Pițurcă, Marin Radu, Costică Stîngaciu, Tudorel Stoica și Ernestin Weiszenbacher.
Pe 7 mai 1986, Steaua București a câștigat Cupa Campionilor Europeni, după finala disputată la Sevilla împotriva formației FC Barcelona, devenind prima echipă din Europa de Est care a reușit această performanță.
Victoria este considerată unul dintre cele mai importante momente din istoria sportului românesc.
Secretarul general al PNL, Dan Motreanu, a afirmat luni că formațiunea este pregătită pentru confruntarea parlamentară privind moțiunea de cenzură, subliniind că miza nu este una politică, ci „viitorul României”.
„Vom vedea în ce măsură acest lucru a fost înțeles și asumat de majoritatea deputaților și senatorilor aleși de oameni nu pentru a le vinde iluzii păguboase, ci pentru a le asigura cetățenilor o viață în mod real mai bună. În aceste zile, PNL a avut consultări, nu negocieri. Practicile de tip „negociere”, în sensul lor bine-cunoscut, țin mai degrabă de modul în care alege PSD să facă politică, nu de abordarea noastră”, a scris Dan Motreanu în mesajul său publicat pe Facebook.
Potrivit liderului liberal, discuțiile au fost deschise, responsabile și orientate „către un obiectiv esențial: modernizarea României și consolidarea unui parcurs stabil și predictibil. Am prezentat soluțiile gândite de Guvern pentru cetățeni, în timp ce autorii moțiunii vorbesc doar despre premier și nu propun nimic concret pentru români”.
Motreanu a mai afirmat că PNL va utiliza „toate instrumentele democratice” pentru a susține Guvernul și pentru a preveni adoptarea moțiunii de cenzură, avertizând că aceasta ar genera instabilitate „într-un moment sensibil pentru țară”.
Secretarul general al PNL a mai subliniat și faptul că semnarea unei moțiuni nu echivalează automat cu votul în favoarea acesteia, precizând că inclusiv în interiorul PSD există opinii divergente.
„Semnarea unei moțiuni nu echivalează automat cu susținerea acesteia la vot. Există parlamentari care, deși au semnat, nu împărtășesc această direcție. Inclusiv în interiorul PSD există opinii divergente”, a explicat Motreanu.
Marți, ziua decisivă privind soarta GuvernuluiPe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan va fi supusă la vot. Moțiunea are peste 250 de semnături, în timp ce pentru demiterea Guvernului sunt necesare 233 de voturi.
Miza centrală a negocierilor, pe ultima sută de metri, o reprezintă parlamentarii din SOS, POT și PACE, dar și neafiliații proveniți din aceste formațiuni. Sunt grupuri fără o conducere politică fermă, cu parlamentari care negociază individual și care pot înclina decisiv balanța. În timp ce PSD încearcă să securizeze voturile pentru ca moțiunea să treacă, PNL poartă discuții paralele pentru a convinge cât mai mulți parlamentari să nu voteze.
Fiica Prințului Andrew și a Sarei Ferguson a transmis mesajul „Baby Brooksbank due 2026!”, alături de o fotografie în care cei doi fii ai săi, August și Ernest, țin o ecografie, scrie Sky News.
Potrivit Palatului Buckingham, Eugenie și soțul său, Jack Brooksbank, sunt „foarte încântați” de extinderea familiei, iar cei doi copii ai cuplului „așteaptă cu nerăbdare venirea unui nou frate sau soră”. Nașterea este estimată pentru vara anului 2026.
Reacția Familiei RegaleComunicatul oficial precizează că Regele Charles al III-lea a fost informat și s-a declarat „încântat” de veste. Noul copil va deveni al 15-lea strănepot al regretatei Regine Elisabeta a II-a și va ocupa locul 15 în ordinea de succesiune la tron.
Evenimentul marchează o perioadă de bucurie pentru familie, în contrast cu controversele recente legate de tatăl prințesei. În prezent, familia regală încearcă să mențină o imagine de stabilitate, iar anunțul este perceput drept un moment pozitiv.
Controverse recenteVestea vine într-un context delicat, după scandalurile în care a fost implicat Prințul Andrew, legate de relația sa cu finanțatorul american Jeffrey Epstein. Deși Andrew neagă orice acuzație, reputația sa a avut de suferit, iar în trecut i-au fost retrase titlurile regale oficiale.
În acest climat tensionat, anunțul sarcinii poate fi interpretat și ca un gest de susținere pentru Eugenie, care, alături de sora sa, Prințesa Beatrice, a fost recent în centrul atenției publice. Cele două au lipsit de la tradiționala reuniune de Paște, cu acordul regelui.
Eugenie și Jack Brooksbank s-au căsătorit în 2018 la Castelul Windsor și au deja doi copii: August (5 ani) și Ernest (2 ani). Noul copil nu va purta titulatura de „Alteță Regală” (HRH), conform regulilor actuale ale monarhiei britanice.
SUA și-au modificat regulile de angajament pentru forțele sale militare din Orientul Mijlociu. Acestea au acum permisiunea de a ataca ținte care reprezintă o „amenințare imediată pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz”, a relatat jurnalistul Axios, Barak Ravid, citând un oficial american de rang înalt.
Permisul se aplică ambarcațiunilor rapide ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice și lansatoarelor de rachete iraniene, a anunțat Ravid pe rețeaua de socializare X.
Strâmtoarea Ormuz a fost blocată de când a început operațiunea militară americană și israeliană împotriva Iranului, în februarie.
Pe 3 mai, președintele american Donald Trump a anunțat Operațiunea Proiectul Libertate în Strâmtoare, programată să înceapă astăzi. Scopul principal al operațiunii este de a îndepărta navele blocate în strâmtoare de la începutul blocadei.
Astăzi, IRGC a refuzat accesul navelor de război americane și israeliene.
Noile evoluții: două nave sub pavilion SUA au ieșit prin Strâmtoare Două nave comerciale sub pavilion american au ieșit luni din Golf prin Strâmtoarea Ormuz cu asistența Marinei SUA, a anunțat CENTCOM într-un comunicat. Acestea au fost primele două nave care au tranzitat strâmtoarea de când armata americană a lansat „Proiectul Libertate” pentru a „ghida” navele luni dimineață. CENTCOM a declarat că distrugătoarele cu rachete ghidate ale Marinei SUA au tranzitat, de asemenea, luni din Marea Arabiei prin Strâmtoarea Ormuz și operează în prezent în Golf.Potrivit analizei video prezentate de președintele CCA, Kyros Vassaras, golul marcat de jucătorul Craioveni, Steven Nsimba, în minutul 90+1, la scorul de 1-1, a fost corect validat. Totuși, acesta a recunoscut că, premergător fazei care a dus la înscrierea golului, Nsimba a fost în poziție de ofsaid, pe care arbitrul asistent numărul 2 nu a detectat-o.
„Cu mult înainte ca echipa Craiova să marcheze un gol, jucătorul acesteia a primit mingea dintr-o poziție de ofsaid. Din păcate, nu a fost detectată de arbitrul asistent numărul 2. Apoi, un fundaș al lui Dinamo, sub presiune, respinge mingea, trimițând-o către un coechipier, care apoi o joacă la câțiva metri către un jucător al Craiovei. Dacă în acel moment jucătorul Craiovei ar fi creat imediat o acțiune de progres a mingii către un coechipier, în interiorul sau în apropierea suprafeței de pedeapsă adverse, atunci, deoarece s-ar fi marcat un gol, VAR ar fi chemat arbitrul pentru o revedea pe monitor”, a transmis șeful CCA.
Acesta a mai spus că, potrivit protocolului VAR, stabilirea punctului în care începe faza de atac (APP) este subiectivă și necesită decizia arbitrului.
„Așadar, în acest caz, din cauza lipsei unui control clar al posesiei din partea echipei în apărare, adversarii ar fi marcat în aceeași APP, iar golul ar fi trebuit anulat prin decizia finală a arbitrului pentru ofsaid”, a spus acesta.
Oficialul precizează, însă, că a fost inițiată o nouă fază de atac„Faza continuă, iar echipa aflată în atac intră din nou în posesia mingii. Urmează o posesie lungă fără un atac direct către poarta adverse. Prin urmare, este necesar un nou APP în condițiile menționate. Ulterior, un jucător al echipei aflate în atac execută o pasă lungă. Mingea parcurge aproximativ 25 de metri, după care echipa creează un atac și marchează un gol fără nicio abatere sau ofsaid, în cadrul acestui nou APP”, a spus el.
Concluzia CCA este clară în această situație.
„Decizia de a valida golul marcat în noul APP este corectă și conformă cu protocolul VAR. VAR nu are voie să intervină pentru nicio posibilă abatere anterioară începerii noului APP”, afirmă Vassaras.
„Această analiză publică a situațiilor care ridică semne de întrebare este în concordanță cu obiectivele CCA privind transparența procesului decizional, atât pe terenul de joc, cât și în camera VAR. În același timp, considerăm regretabil faptul că, în spațiul public, sunt validate opinii care nu sunt în concordanță cu Legile Jocului, reglementările în vigoare și protocolul VAR”, a încheiat Kyros Vassaras.
Luni, deasupra Dubaiului s-au auzit bubuituri provenite de la interceptări, după ce a fost declanșată o alertă de raid aerian, iar locuitorii s-au adăpostit pentru prima dată de la încetarea focului în războiul din Iran, relatează Euronews.
Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au emis o alertă pe telefonul mobil cu privire la un posibil atac cu rachete înainte de interceptări. „Având în vedere situația actuală și potențialele amenințări cu rachete, căutați imediat un loc sigur în cea mai apropiată clădire securizată”, se arată în mesaj. În următorul mesaj, se preciza că situația era „acum sigură” și că locuitorii își puteau continua activitățile normale, luând în același timp „precauțiile necesare”.
Iranul a lansat două drone asupra unui petrolier din Strâmtoarea OrmuzLuni, Emiratele Arabe Unite au declarat că Iranul a lansat două drone asupra unui petrolier afiliat companiei sale petroliere de stat ADNOC în Strâmtoarea Ormuz, condamnând atacul.
„Vizarea transportului maritim comercial și utilizarea Strâmtorii Ormuz ca instrument de coerciție economică sau șantaj reprezintă acte de piraterie din partea Corpului Gărzilor Revoluționare din Iran”, a declarat Ministerul de Externe, adăugând că nimeni nu a fost rănit, potrivit aceleiași surse.
Emiratele Arabe Unite au numit incidentul o „încălcare flagrantă” a Rezoluției 2817 a Consiliului de Securitate al ONU.
Ana Blandiana este laureata din acest an a Premiului Literar Internațional „Zbigniew Herbert”, acordat de Fundația Herbert unui autor în viață pentru întreaga sa operă. Este a doua distincție cu care opera poetică a Anei Blandiana este recunoscută în Polonia, după ce în 2016, orașul Gdańsk i-a acordat Premiul „Poetul European al Libertății” pentru volumul Patria mea A4, anunță Institutul Cultural Român (ICR).
„Nu este prima oară când iau un premiu și nu este nici măcar primul premiu polonez pe care îl iau, dar este prima oară când mi se întâmplă ca premiul să poarte numele și să fie închinat memoriei unui poet, și încă a unui poet de care mă simt apropiată prin destin. Aflat în timp la distanţă mai mare de o generație, Zbigniew Herbert a urcat golgota luptei cu cenzura înaintea mea şi pe o pantă poate mai abruptă, dar mecanismele estetice ale rezistenței au fost aceleaşi, ca şi formele de represiune care nu au reușit să ne înfrângă. Emoţia acestui premiu se leagă pentru mine nu numai de poezie, ci şi de istorie”, a spus Ana Blandiana la primirea veștii privind acest nou premiu.
Distincția este acordată de Fundația Herbert începând din anul 2013 și vizează să onoreze realizările artistice și intelectuale care rezonează cu valorile care au marcat opera lui Zbigniew Herbert (1924-1998). Prin operele sale, dar și prin opoziția deschisă față de regimul comunist din Polonia, Zbigniew Herbert a fost un reper moral pentru generația sindicatului „Solidaritatea”. Opera sa poetică a fost tradusă încă din 1976 în România, iar cea mai recentă antologie – Labirint cu pereții sparți – se deschide cu o prefață semnată chiar de Ana Blandiana.
Membrii juriului din acest an sunt: Krystyna Dąbrowska (poetă, eseistă și traducătoare poloneză), Edward Hirsch (poet, eseist și critic literar american), Michael Krüger (publicist, traducător și critic literar german), Mercedes Monmany (critic literar, traducătoare și una dintre cele mai importante personalități ale vieții editoriale spaniole) și Aleš Šteger (poet și prozator sloven), secretarul juriului fiind Mikołaj Nowak-Rogoziński (editor și istoric de artă).
Se face liniște în mine – al treilea volum al poetei tradus în polonezăPotrivit ICR, Fundația Herbert sprijină, totodată, apariția volumului de versuri bilingv „Se face liniște în mine”, care include și 56 de poeme semnate de Ana Blandiana, din publicația românească omonimă (2024) și din tomul „Variațiuni pe o temă dată” (2018).
Versiunea poloneză va apărea la Editura Pogranicze, fiind al treilea volum de versuri al autoarei tradus în polonă după „Călcâiul vulnerabil și alte versuri” și Patria mea A4.
Ceremonia de decernare a Premiului Literar Internațional „Zbigniew Herbert” va avea loc la Biblioteca Națională din Varșovia în data de 27 mai 2026.
Mesajul a fost publicat pe platforma X, în contextul unei întâlniri cu președinta Macedoniei de Nord, Gordana Siljanovska-Davkova, desfășurată în marja summitului Comunității Politice Europene de la Erevan.
„România și Macedonia de Nord au mai mult decât un parteneriat; împărtășim valori, încredere reciprocă și o viziune comună asupra securității europene”, a afirmat șeful statului.
Nicuşor Dan a evidențiat și dimensiunea concretă a cooperării bilaterale în domeniul securității, amintind prezența militarilor nord-macedoneni pe teritoriul României în cadrul structurilor NATO.
„Prezența forțelor din Macedonia de Nord pe teritoriul României, sub egida NATO, spune mai mult decât orice cuvinte”, a transmis acesta.
Totodată, președintele României a reafirmat sprijinul constant al Bucureștiului pentru parcursul european al Macedoniei de Nord.
„Angajamentul României față de viitorul european al Macedoniei de Nord este de neclintit”, a subliniat Nicuşor Dan.
Summitul Comunității Politice Europene reunește lideri din întreaga Europă și are ca obiectiv consolidarea dialogului politic și a cooperării în domenii-cheie precum securitatea, energia și stabilitatea regională.
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan readuce în prim-plan istoria guvernelor căzute în Parlament. Dacă va fi adoptată, moțiunea de marți l-ar putea plasa pe Ilie Bolojan pe lista premierilor demiși prin votul Parlamentului, alături de Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă, Ludovic Orban și Florin Cîțu.
Istoria moțiunilor de cenzură din RomâniaÎn România, de la Revoluție și până în prezent, a existat un număr de 51 de moțiuni de cenzură. Prima încercare de a da jos un guvern a avut loc în data de 14 martie 1993, împotriva Guvernului Nicolae Văcăroiu, în timp ce cea mai recentă încercare va avea loc marți, împotriva Guvernului Bolojan.
Demiterea Guvernului BocPrima moțiune de cenzură aprobată vreodată în România a fost la data de 13 octombrie 2009, când Guvernul Boc a devenit primul din istoria post-decembristă demis printr-o astfel de procedură. Moțiunea, intitulată „11 împotriva României”, a înregistrat 254 de voturi „pentru” și 176 de voturi „împotrivă”, fiind depusă de senatori și deputați PNL, UDMR și PSD. Emil Boc a rămas, însă, premier interimar, până în luna decembrie a aceluiași an, când a preluat din nou atribuțiile depline, după ce Guvernul Boc 2 a fost validat.
Demiterea Guvernului UngureanuCea de a doua moțiune de cenzură aprobată a fost la data de 18 aprilie 2012, împotriva Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu. Moțiunea, intitulată „Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!”, a înregistrat 235 de voturi „pentru” și 9 voturi „împotrivă”, fiind depusă de deputați și senatori PNL și PSD.
Demiterea Guvernului GrindeanuA treia moțiune de cenzură aprobată a fost la data de 21 iunie 2017, când a fost demis Guvernul Grindeanu. Moțiunea , intitulată „România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor!”, a înregistrat 241 de voturi „pentru” și 10 voturi „împotrivă”, fiind semnată de deputați și senatori ai PSD și ALDE. Astfel, demiterea Guvernului Grindeanu a devenit și primul Guvern demis de propriul partid.
Demiterea Guvernului DăncilăA patra moțiune de cenzură aprobată a fost la data de 10 octombrie 2019, când a fost demis Guvernul Dăncilă. Moțiunea, intitulată „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!” a înregistrat 238 de voturi „pentru” și 4 voturi „împotrivă”, fiind semnată de deputați și senatori ai PSD, PNL, USR, UDMR, PMP, minorități, PRO România și neafiliați.
Demiterea Guvernului OrbanÎn următorul an, are loc cea de a cincea moțiune de cenzură, împotriva Guvernului Ludovic Orban, la data de 5 februarie 2020. Intitulată „Guvernul ORBAN/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”, moțiunea a înregistrat 261 de voturi „pentru” și 139 de voturi „împotrivă”, fiind votată de senatori și deputați ai PSD, UDMR, PRO România și neafiliați. Ludovic Orban a reușit, însă, obținerea un nou mandat, pe 14 martie 2020.
Demiterea Guvernului CîțuLa data de 28 septembrie 2021 a fost înregistrată ultima moțiune de cenzură, care cerea demiterea premierului Florin Cîțu. Moțiunea, intitulată „STOP sărăciei, scumpirilor şi penalilor! JOS GUVERNUL CÎȚU!”, a fost votată la data de 5 octombrie 2021, înregistrând 281 de voturi „pentru”., fiind votată de deputați și senatori ai PSD.
Ce a urmat pentru premierii demișiÎn contextul în care Bolojan este demis prin moțiune de cenzură, nu mai poate fi desemnat premier. Precedentul juridic este Decizia CCR nr. 85/2020, pronunțată după ce Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban premier, la scurt timp după ce Guvernul Orban fusese demis în Parlament prin moțiune de cenzură. Curtea Constituțională a stabilit, atunci, că desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, nu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură. În motivare, CCR a arătat că desemnarea aceleiași persoane demisă de Parlament poate „anihila rolul constituțional al Parlamentului” și poate încălca principiul cooperării loiale între instituțiile statului.
„Eu cred că principalul obiectiv al nostru trebuie să fie Los Angeles 2028. Obiectivul nostru trebuie să fie 2028 pentru că Jocurile Olimpice înseamnă totul. Înseamnă vârful unei performanțe. Și acolo trebuie să ne gândim cu toții. Nu trebuie să ne gândim la nu știu ce clasare (n.r. – la Campionatul European). Obiectivul trebuie să fie același și, împreună cu stafful și cu toată federația, trebuie să gândim acest traseu”, a declarat Bogdan Voina, în cadrul conferinței de lansare a biletelor de zi la Campionatul European de handbal feminin, co-găzduit de România.
Voina a vorbit și despre impactul la care se așteaptă cu privire la găzduirea competiției continentale la Oradea și Cluj.
„Nu orice jucător are ocazia să ajungă să reprezinte România la un astfel de eveniment. Este un moment unic. Însă, atunci când joci acasă, cred că este complet diferit. Cred că și obiectivul federației trebuie să fie de a face tot posibilul ca sala să fie plină. Pentru că o astfel de emulație nu face decât să crească dorința tinerilor jucători să vină în fenomen. Până la urmă, dacă România a acceptat să organizeze acest campionat european, este pentru a promova handbalul și pentru a ajunge la bază, acolo unde ne dorim cu toții cât mai mulți copii să vină în fenomen. Fetele o să primească tot sprijinul nostru. Asta vă garantez, pentru că nu trebuie să le dezamăgim. Ele trebuie în același timp să aibă tot ce au nevoie la cel mai înalt nivel pentru a performa pe teren”, a mai spus Bogdan Voina.
Echipa națională masculină, la momentul zeroÎn paralel, acesta a descris situația actuală a echipei naționale masculine drept una complicată, care necesită o reconstrucție din temelii.
„Pentru băieți, lucrurile nu stau neapărat foarte bine, cum bine știți. Din păcate, în această lună mai nu jucăm dubla pe care ne-o doream împotriva Norvegiei (n.r. – ultimul tur preliminar pentru Mondiale). Lucrurile trebuie regândite pentru că suntem într-un moment zero”, a afirmat președintele FRH.
De asemenea, selecționerul echipei naționale feminine de handbal, Ovidiu Mihăilă, a precizat că trebuie, în primul rând, să aibă grijă ca toate jucătoarele să ajungă sănătoase la turneul final.
„Ne dorim, în primul rând, să facem față tuturor provocărilor care ne vor aștepta până în decembrie. Cred că oricare sportiv de mic, care s-a apucat de un sport, și-a dorit să fie cel mai bun sau să ajungă cel mai bun. Ne dorim, bineînțeles, acest lucru. Dar, să nu uităm că până la a atinge un astfel de obiectiv sunt foarte multe detalii de care trebuie se ținem cont. (…) Este foarte important să avem toate fetele sănătoase și sunt convins că și ele, așa cum le-am cunoscut, își doresc. Dar trebuie să avem mare grijă cum ajungem acolo la acest Campionat European”, a spus selecționerul.
„Mehdi Rassouli și Mohammad Reza Miri, agenți ai Mossadului implicați în revoltele din ianuarie din Mashhad (nord-est), responsabili de violențele pe scară largă și de moartea unui membru al forțelor de securitate, au fost spânzurați”, potrivit site-ului sistemului judiciar din Iran, Mizan online.
Cei doi tineri, cu vârste de 25 și 21 de ani, ar fi participat la instigări în cartierul Tabarsi al orașului Mashad.
Potrivit agenției de știri Fars, condusă de Gărzile Revoluționare Islamice, Rassouli ar fi participat la proteste purtând o sabie artizanală. Atât el, cât și cel de-al doilea tânăr au aruncat cocktail-uri Molotov. Justiția a citat mărturisirile ca dovezi, notează Euronews Farsi.
Rassouli ar fi acceptat acuzațiile după ce a fost torturatO sursă familiarizată cu cazul lui Rassouli a declarat pentru Agenția de știri a activiștilor iranieni pentru drepturile omului, „HRANA”, că acesta le-a spus rudelor sale că a acceptat acuzațiile doar după ce a fost bătut și torturat.
Potrivit HRANA, agențiile de securitate de la Teheran au făcut presiuni asupra familiei sale de a păstra tăcerea, promițându-le că pedeapsa tânărului ar putea fi redusă dacă nu ar face public cazul.
Rassouli, tânărul de 25 de ani și-a sunat părinții duminică, pentru a le transmite că va fi transferat la carceră.
În ceea ce-l privește pe cel de-al treilea bărbat, numit Ebrahim Dolatabadi, site-ul judiciar de la Teheran susține că el ar fi fost unul dintre „principalii instigatori ai revoltelor din Mashhad”, în cadrul cărora au murit mai mulți membri ai forțelor de securitate de la Teheran. Și el a fost condamnat la moarte prin spânzurare și a fost executat.
„Nu s-au prezentat suficiente dovezi”Cu toate acestea, organizația pentru drepturile omului, numită „Hengaw”, a precizat că Dolatabadi în ciuda „faptul că nu s-au prezentat dovezi împotriva sa și că procesul său judiciar a fost lipsit de transparență.”
Reamintim că la protestele antiguvernamentale din Iran, desfășurate în iarnă au murit mii de cetățeni. Potrivit unor documente citate de Iran International, o publicație independentă din Iran, mai mult de 36.500 de iranieni din peste 400 de orașe au fost uciși de armata iraniană în reprimarea protestelor din 8 și 9 ianuarie 2026. Protestele au fost reprimate violent la ordinul fostului ayatollah, Ali Khamenei.
O agenție europeană de informații, care nu a fost numită explicit, a întocmit un raport, intrat în posesia CNN, menționând că Moscova sporește măsurile de securitate în jurul lui Vladimir Putin pe fondul temerilor unei lovituri de stat.
Noile măsuri au fost implementate ca urmare a asasinatelor recente ale unor oficiali militari ruși de rang înalt, notează CNN, citând raportul.
În acest sens, bucătarii, gărzile de corp și fotografii care lucrează cu președintele au interdicția de a călători cu mijloacele de transport în comun, iar cei care lucrează în apropierea lui Putin pot folosi doar telefoane fără acces la internet.
Raportul intrat în posesia publicației americane mai menționează că numărul locațiilor pe care Putin le vizitează regulat a fost redus drastic și că de la debutul războiului, acesta petrece săptămâni întregi în buncăre.
De la începutul lunii martie a acestui an, „Kremlinul și Vladimir Putin însuși sunt îngrijorați de posibile scurgeri de informații sensibile, precum și de riscul unui complot sau al unei tentative de lovitură de stat îndreptate împotriva președintelui rus”, notează raportul, potrivit CNN.
Numele-cheie asociat „cu riscul unei lovituri de stat”Totuși, documentul îl menționează pe fostul ministru al Apărării, Serghei Șoigu, care în prezent este secretar al Consiliului de Securitate.
Șoigu „este asociat cu riscul unei lovituri de stat, întrucât păstrează o influență semnificativă în cadrul înaltului comandament militar”, se arată în raport.
Pe de altă parte, raportul nu oferă și dovezi concrete care să susțină acuzațiile împotriva lui Șoigu.
Putin a supraviețuit unei tentative anterioare de lovitură de stat în iunie 2023, când șeful mercenarilor, Evgheni Prigojin, a condus un marș eșuat asupra Moscovei.
Raportul vine după ce săptămâna trecută, Moscova a anunțat că vor fi modificări semnificative la parada din Piața Roșie în acest an, pe 9 mai, care se va desfășura fără armament greu, fără blindate și rachete.
Corporațiile americane din aproape toate industriile au devenit din ce în ce mai interesate de asigurările împotriva actelor de violență politică și a atacurilor armate în locuri publice potrivit Financial Times (FT), citând date de la brokerii de asigurări.
Potrivit ziarului, printre companiile care au achiziționat astfel de asigurări se numără fondurile de investiții Brookfield și Blackstone.
FT îl citează pe Julian Vero, directorul general al companiei de asigurări Blackthorn, care a menționat că atacul armat de la cina Asociației Corespondenților de la Casa Albă din 25 aprilie, la care a participat președintele american Donald Trump, a stârnit o îngrijorare deosebită și un interes sporit pentru astfel de asigurări.
Vero a menționat că firmele sunt preocupate în primul rând nu de numeroasele atacuri armate din școli, ci mai degrabă de incidentele care implică violență politică.
Conform estimărilor companiei de asigurări WTW, aproximativ 150 de acte de violență motivate politic au avut loc în SUA în prima jumătate a anului 2025 – dublu față de numărul din anul precedent.
FT, citând experți, relatează că costurile financiare, juridice, de reputație și de altă natură pentru companii, asociate cu astfel de incidente, s-au dublat din 2020, ajungând la 100 de milioane de dolari pe an.
Uciderea lui Brian Thompson, directorul general al UnitedHealthcare, în decembrie 2024, a stârnit, de asemenea, un interes sporit în rândul companiilor pentru măsurile de asigurări și securitate. La acea vreme , s-a raportat că multe corporații își consolidau securitatea pentru directorii de top.
Rusia a intensificat protocoalele de securitate pentru președintele Vladimir Putin, pe fondul temerilor de asasinat, pe măsură ce acesta devine tot mai izolat și absorbit de războiul din Ucraina, relatează Financial Times.
În ultimele luni, Serviciul Federal de Protecție (FSO) al Rusiei, care păzește înalții oficiali, a întărit drastic securitatea în jurul președintelui. Acesta petrece mai mult timp în buncăre subterane, microgestionând războiul , și s-a detașat mai mult de afacerile civile, potrivit unor persoane apropiate serviciilor de informații europene.
Izolarea lui Putin a crescut în ultimii ani, în special de la pandemia de Covid-19. Însă, începând cu luna martie, îngrijorarea Kremlinului cu privire la o lovitură de stat sau o tentativă de asasinat, în special cu implicarea dronelor, s-a intensificat brusc, a declarat persoana apropiată serviciilor de informații europene. „
Șocul provocat de Operațiunea Spiderweb cu drone a Ucrainei este încă prezent”, a declarat pentru FT o persoană familiară cu Putin. Anul trecut, dronele ucrainene au atacat aerodromurile rusești dincolo de Cercul Polar Arctic.
Temerile legate de securitate au fost alimentate și de capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, de către SUA în ianuarie, a declarat o a doua persoană, de asemenea familiară cu președintele.
Ca răspuns, FSO a înăsprit și mai mult măsurile stricte de securitate. Putin și-a redus vizitele, iar controalele de securitate pentru persoanele care se întâlnesc cu el în persoană au fost înăsprite și mai mult, a declarat persoana apropiată serviciilor de informații europene.
Președintele rus și familia sa au încetat să mai meargă la reședințele lor din regiunea Moscova și din nord-vestul orașului Valdai.
Putin petrece mai mult timp în buncăre, inclusiv în zona Krasnodar din sudul Rusiei, lucrând de acolo timp de câteva săptămâni, în timp ce presa de stat folosește imagini preînregistrate pentru a proiecta o stare de normalitate.
Personalului din cercul apropiat al președintelui, inclusiv bucătarilor, fotografilor și gărzilor de corp, i s-a interzis să folosească transportul public și telefoanele mobile sau dispozitivele conectate la internet în preajma sa. În locuințele acestora au fost instalate sisteme de supraveghere.
Persoanele din Rusia care îl cunosc pe Putin au spus că recentele întreruperi ale internetului la Moscova sunt, cel puțin parțial, legate de securitatea președintelui și de protecția anti-drone.
Agenții FSO efectuează verificări la scară largă cu ajutorul unităților canine și sunt staționați de-a lungul malurilor râului Moscova, pregătiți să reacționeze în caz de atacuri cu drone, potrivit serviciilor de informații europene.
Preocupările legate de securitate nu se limitează la Putin, spune Financial Times.
Potrivit persoanei apropiate serviciilor de informații europene, reprezentanții serviciilor de securitate, la o întâlnire cu președintele la sfârșitul anului trecut, s-au învinovățit reciproc pentru eșecul de a proteja personalul militar de rang înalt al Rusiei, inclusiv pentru uciderea lui Fanil Sarvarov , un general-locotenent – cel mai recent dintr-o serie de atacuri legate de Ucraina.
Alexander Bortnikov, șeful FSB, serviciul federal de securitate, a dat vina pe ministerul apărării, care, spre deosebire de alte agenții, nu are o unitate dedicată protejării înalților oficiali.
Viktor Zolotov, șeful Gărzii Naționale și fosta gardă de corp a lui Putin, a negat responsabilitatea, invocând resurse limitate.
În cele din urmă, președintele a cerut calm și a însărcinat FSO cu asigurarea securității a 10 generali superiori, inclusiv trei adjuncți, lui Valeri Gherasimov, șeful statului major general, care până atunci fusese singurul ofițer aflat sub o astfel de protecție.
Înăsprirea măsurilor de securitate a coincis cu momentul în care Putin, care în mod tradițional a fost mai absorbit de geopolitică, a renunțat la politicile interne pentru a se concentra pe război, au declarat două persoane care au vorbit cu el.
Președintele se întâlnește zilnic cu oficialii militari, concentrându-se pe detalii operaționale, cum ar fi numele micilor așezări ucrainene care își schimbă proprietarii. În schimb, oficialilor care nu au legătură cu războiul li se acordă de obicei o audiență doar o dată la câteva săptămâni sau luni. „Putin își petrece 70% din timp conducând războiul, iar celelalte 30% întâlnindu-se cu [cineva precum] președintele Indoneziei sau ocupându-se de economie”, a spus o persoană, adăugând că singura modalitate de a obține mai mult acces este prin „a face mai mult război”.
Andrei Kolesnikov, un analist politic stabilit la Moscova, a declarat: „Putin este ca noua sculptură Banksy din Londra [un bărbat care poartă un steag care îi acoperă fața], nu vrea să vadă sau să audă. Ascultă doar serviciile de securitate, care acum controlează toate sferele vieții, și speră că oamenii se vor adapta la aceasta ca la noua normalitate.”
Izolarea președintelui a alimentat frustrarea în rândul rușilor, care se satură de război și se confruntă cu probleme interne tot mai mari. Potrivit sondajelor susținute de stat, precum și a celor independenți, ratele de aprobare ale lui Putin au scăzut la cel mai scăzut nivel din toamna anului 2022, când acesta a anunțat o mobilizare parțială, determinând sute de mii de tineri să fugă din țară.
„România a ajuns într-un punct în care actuala formulă de guvernare nu mai răspunde nevoilor reale ale oamenilor. Iar mâine, Partidul Social Democrat face un pas necesar pentru a închide această etapă și pentru a crea premisele unei guvernări funcționale”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Manda.
Liderul social-democrat a spus că intenția PSD după moțiune este crearea unei majorități pro-europene stabile și predictibile.
„Avem nevoie de decizii rapide și asumate din partea tuturor liderilor pentru a construi o majoritate pro-europeană, capabilă să guverneze stabil și predictibil, cu rezultate concrete pentru oameni. Nu este despre un partid sau un lider, ci despre corectarea unei direcții care nu mai funcționează”, spune social-democratul.
Acesta a mai spus că viitorul Executiv trebuie să facă din reducerea deficitului bugetar o prioritate, însă fără a exercita presiuni fiscale exagerate asupra populației.
„România are nevoie de un guvern care protejează veniturile oamenilor, accelerează investițiile și oferă o direcție clară economiei, corectând dezechilibrele fără a pune presiune suplimentară pe oameni”, spune Manda.
În încheierea mesajului secretarul general a dat și un prognostic pentru moțiune de cenzură de marți. „Moțiunea trece cu mai multe voturi decât numărul de semnături”, spune liderul.
Săptămâna trecută, PSD și AUR au depus o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan, după ce formațiunea social-democrată s-a retras de la guvernare. Moțiunea a fost depusă fiind semnată de 254 de parlamentari, urmând să fie votată marți de plenul reunit.
„Galicia este principala putere piscicolă a Europei și nu putem înceta să ducem fiecare luptă pentru a ne asigura că rămâne așa”, a declarat europarlamentarul spaniol Adrián Vázquez Lázara.
Europarlamentarul spaniol de centru-dreapta Adrián Vázquez Lázara găzduiește miercuri seara o cină tradițională galiciană pentru a apăra rolul regiunii de „principală putere piscicolă a Europei”, a anunțat parlamentarul într-un comunicat.
Invitațiile au fost trimise după ce cantina Parlamentului European a îndrăznit să servească ceea ce Vázquez a numit o versiune „falsă” a celui mai emblematic fel de mâncare din Galiția: caracatiță fiartă cu ulei de măsline, boia de ardei și sare, așezată în mod tradițional pe lemne și adesea servită cu cartofi.
„Totul era în neregulă cu acea «caracatiță în stil galician» falsă. Caracatiță amestecată cu calamar și broccoli – care nu a fost niciodată mâncată în Galicia. Caracatița aceea era la fel de galiciană pe cât este clădirea Parlamentului renascentist: adică deloc”, a spus Vázquez.
Printre lista invitaților la cina sa se numără președintele Galiciei, Alfonso Rueda, și Suso Pereira, șeful asociației bucătarilor tradiționali de caracatiță.
Într-un e-mail din aprilie adresat europarlamentarilor și asistenților, văzut de POLITICO, Vázquez a precizat că este vorba de mai mult decât o nemulțumire culinară, indicând sectorul piscicol din Galicia. „În urma celebrului fals polbo á feira pe care l-am descoperit în cantină, a venit momentul să readucem acest sector în centrul atenției”, scrie Vázquez. „În spiritul acestei misiuni sacre, sunt încântat să vă invit la o adevărată feira galiciană.”
„Am promis că în Parlament vor cunoaște rețeta tradițională, iar noi ne îndeplinim sarcinile”, a declarat Vázquez pentru POLITICO, indicând planurile de reducere a politicii în domeniul pescuitului.
„Galicia este principala putere de pescuit a Europei și nu putem înceta să ducem fiecare luptă pentru a ne asigura că rămâne așa”, a adăugat el.
Nu este prima „criză alimentară” din instituțiile UE, relatează Politico.
Cantina PE a servit burgeri vegetarieni a doua zi după ce deputații europeni au votat pentru interzicerea acestora, iar cu o altă ocazie, angajații Băncii Centrale Europene au protestat împotriva scăderii bruște a calității uleiului de măsline servit cu salatele de prânz.
Inițial, organizatorii competiției au pus în vânzare doar abonamente. Începând de luni, se pot procura și bilete pentru o singură zi de competiție. Organizatorii au anunțat că nu vor fi puse în vânzare bilete pentru câte un singur meci.
Organizatorii au precizat că sistemul de bilete pe zile a fost adoptat pentru a oferi publicului acces la mai multe meciuri într-o singură sesiune, dar și pentru a eficientiza organizarea competiției.
Orașele gazdă sunt: Oradea și Cluj-Napoca (România), Katowice (Polonia), Brno (Cehia), Bratislava (Slovacia) și Antalya (Turcia).
Meciurile din faza preliminară (3-9 decembrie 2026) vor avea loc la Oradea, Cluj-Napoca, Brno, Katowice și Bratislava.
Pentru această fază, prețurile biletelor de zi sunt următoarele:
VIP: 780 lei, Categoria 1: 189 lei, Categoria 2: 130 lei, Categoria 3: 99 lei, Categoria 4: 69 lei
Un bilet de zi oferă acces la două meciuri programate în aceeași zi de competiție.
Faza din Grupele principale (10-16 decembrie 2026) se va disputa la Cluj-Napoca și Katowice, unde vor evolua cele mai bune echipe calificate din faza grupelor.
Pentru această fază, prețurile sunt:
VIP: 988 lei, Categoria 1: 239 lei, Categoria 2: 179 lei, Categoria 3: 125 lei, Categoria 4: 79 lei
În această etapă, un bilet de zi oferă acces la până la trei meciuri pe zi.
Reprezentantul firmei de ticketing, Vlad Enăchescu, a explicat luni, într-o conferință organizată cu prilejul lansării biletelor de zi, că interesul pentru competiție este ridicat.
Acesta a precizat că au fost deja vândute 1.843 de abonamente din România, echivalentul a aproximativ 6.222 de bilete.
Acesta a precizat că abonamentele VIP și cele din categoria de preț cea mai accesibilă s-au epuizat rapid.
Totodată, el a subliniat că România domină cererea de bilete, cu aproximativ 90% din vânzări, fiind urmată de Ungaria.
La Cluj-Napoca, pentru meciurile României din preliminarii, au fost deja achiziționate 912 abonamente, una dintre cele mai ridicate cereri înregistrate.
