MediaFax.ro

Evenimentul va avea loc în mai multe puncte din oraș și va marca debutul unui traseu menit să aducă în atenție patrimoniul natural și cultural al regiunii.

Prima parte a evenimentului este programată la ora 10:00, în Parcul de la Elice, unde va avea loc dezvelirea Bornei Zero, marcând oficial punctul de pornire al Via Dobrogeana.

După acest moment, participanții sunt invitați să facă primii pași pe traseu. Voluntarii vor continua apoi „Maratonul Marcării”, din Parcul de la Elice către Grădina Botanică, unde vor fi amplasate primele semne care vor indica traseul Via Dobrogeana prin Galați.

Organizatorii îi invită pe gălățeni și pe cei interesați de drumeții și natură să se alăture acestei prime etape și să devină parte din lansarea proiectului.

Via Dobrogeana ajunge la Grădina Botanică din Galați

De la ora 15:00, evenimentul se mută la Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” din Galați, în zona Grădinii Botanice.

Aici este pregătit un program dedicat naturii, istoriei și comunităților Dobrogei, care va include momente artistice și activități pentru public. Unul dintre momentele centrale va fi dezvelirea primei borne tematice, dedicată lui Alexandru Ioan Cuza.

Borna face parte din conceptul traseului și marchează legătura dintre istoria regiunii și locurile traversate de Via Dobrogeana.

Via Dobrogeana se încheie cu o proiecție specială „România Sălbatică”

Ziua dedicată lansării traseului se va încheia la ora 18:30, cu o proiecție specială a filmului „România Sălbatică”.

Evenimentul propune astfel o incursiune în peisajele și biodiversitatea României, punând accent pe necesitatea descoperirii și protejării naturii.

Organizatorii transmit că 5 septembrie va fi momentul în care Via Dobrogeana începe să prindă contur la Galați, prin implicarea voluntarilor și a comunității locale.

Evenimentul este realizat cu sprijinul Consiliului Județean Galați.

La începutul anului, Guvernul a modificat, prin OUG 7/2026, regulile aplicate industriei jocurilor de noroc, în special pentru operatorii care desfășoară activități în locații fizice.

Ordonanța, adoptată în februarie, a acordat autorităților locale atribuții mai mari în autorizarea sălilor de jocuri și a introdus noi taxe și obligații pentru operatori. Consiliile locale pot decide dacă permit astfel de activități și pot stabili condițiile în care acestea se desfășoară. Guvernul a prezentat măsura drept una de descentralizare și de consolidare a rolului administrațiilor locale.

La mai bine de șase luni de la intrarea în vigoare a ordonanței, nu este clar ce impact au avut noile reguli asupra veniturilor statului și asupra funcționării pieței.

Pentru a lămuri a aceste aspecte, MEDIAFAX a transmis Guvernului, la începutul lunii iulie, o serie de întrebări privind încasările bugetare, estimările pentru întregul an, eventualele blocaje în procesul de autorizare și dimensiunea pieței ilegale.

Guvernul nu a răspuns nici după aproape două luni

La aproape două luni de la transmiterea solicitării și reveniri, Guvernul nu a oferit niciun răspuns întrebărilor MEDIAFAX.

Lipsa unui răspuns este cu atât mai importantă în contextul sumelor pe care statul estimează că le va încasa în acest an din industria jocurilor de noroc. Bugetul de stat pentru 2026 prevede venituri de 6,916 miliarde de lei din taxele pentru jocurile de noroc.

MEDIAFAX a cerut Guvernului să precizeze cum au evoluat efectiv încasările după intrarea în vigoare a OUG 7/2026 și care sunt estimările actualizate pentru întregul an, prin comparație cu prognoza folosită la construcția bugetului.

Guvernul nu a comunicat dacă încasările sunt în linie cu estimările și nici dacă acestea au crescut sau au scăzut față de aceeași perioadă a anului trecut.

Fără date despre piața ilegală și eventualele blocaje

De altfel, reporterii noștri au cerut Guvernului și informații privind dimensiunea pieței ilegale a jocurilor de noroc din România și măsurile luate pentru combaterea acesteia. Conform datelor publice, estimările europene evaluează piața ilegală a jocurilor de noroc la circa 80% din piața totală.

Problema este importantă și în contextul noilor reguli impuse operatorilor legali. Dacă acestea nu sunt însoțite de măsuri eficiente împotriva pieței negre, există riscul ca o parte din activitate să se mute în zona ilegală, unde operatorii nu plătesc taxele și nu respectă aceleași obligații.

În același timp, instituția nu a clarificat dacă există un blocaj în procesul de autorizare a aparatelor din agenții și dacă noile reguli au provocat întârzieri sau dificultăți pentru operatori.

O altă problemă rămasă fără răspuns privește lipsa unor norme tranzitorii pentru aplicarea noilor prevederi.

Solicitarea MEDIAFAX a fost transmisă pe 10 iulie. Până la momentul publicării acestui articol, Guvernul și ministrul Alexandru Nazare nu au transmis niciun răspuns la întrebările privind încasările la buget, piața ilegală, măsurile de combatere a acesteia și eventualele blocaje în procesul de autorizare.

Potrivit Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, autoritățile și instituțiile publice trebuie să răspundă solicitărilor în termen de 10 zile sau, în cazul unor solicitări mai complexe, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea acestora.

Întrebările la care Guvernul nu a răspuns
– Cum au evoluat încasările bugetare din taxele plătite de industria jocurilor de noroc de la intrarea în vigoare a OUG 7/2026, față de aceeași perioadă a anului precedent?
– Care sunt estimările actuale ale Ministerului de Finanțe privind impactul bugetar al prevederilor legate de jocurile de noroc din OUG 7/2026 pentru întregul an 2026, prin raportare la prognoza inițială din construcția bugetară?
– Ce date sau estimări deține autoritatea privind dimensiunea pieței ilegale de jocuri de noroc din România?
– Ce măsuri sunt luate în prezent pentru combaterea pieței negre a jocurilor de noroc?
– Există un blocaj în procesul de autorizare a aparatelor din agenții?
– De ce nu există norme tranzitorii pentru această lege?

Sorana Cîrstea, jucătoare română, ce ocupă locul 17 WTA și este cap de serie 16, va evolua miercuri în turul doi la US Open, ultimul turneu de Grand Slam al anului.

Românca o va întâlni pe jucătoarea franceză Diane Parry, locul 31 WTA. Meciul va fi primul programat pe terenul 12 și va începe la ora 18.00.

Este pentru prima dată când cele două jucătoare se vor întâlni în circuit.

Dacă o va învinge pe Diane Parry, Sorana Cîrstea va evolua în turul trei cu câștigătoarea meciului dintre italiencele Jasmine Paolini, locul 21 WTA, și Lucrezia Stefanini, locul 119 mondial.

Cîrstea a început cu o victorie categorică ultimul US Open al carierei. Ea a învins-o în primul tur pe austriaca Julia Grabher, locul 112 WTA, cu 6-3, 6-0, calificându-se în turul al doilea al turneului de la New York.

Cercetarea nu a fost realizată pe oameni, ci pe șobolani, însă rezultatele oferă noi indicii despre modul în care alcoolul consumat într-o perioadă importantă pentru dezvoltarea creierului poate avea consecințe pe termen lung, arată Euronews.

Ce se întâmplă în creier

Cercetătorii de la Joan C. Edwards School of Medicine, Marshall University, au folosit un model de expunere repetată la etanol în perioada adolescenței. Studiul s-a concentrat în special pe hipocamp, regiune a creierului implicată în procese precum învățarea și memoria.

Oamenii de știință au observat că expunerea repetată la alcool a perturbat comunicarea dintre astrocite – celule cerebrale despre care se știe tot mai mult că participă la reglarea activității neuronale – și sinapse, punctele prin care neuronii transmit informații. Modificările nu au dispărut după o perioadă de abstinență. Cercetătorii au identificat efecte persistente care au fost asociate și cu modificări ale comportamentului legat de frică la vârsta adultă.

De ce este adolescența o perioadă sensibilă

Creierul continuă să se dezvolte în perioada adolescenței, iar cercetătorii sunt interesați în mod special de modul în care alcoolul poate interveni în aceste procese. Studiul oferă o posibilă explicație suplimentară pentru asocierea observată în cercetările anterioare între consumul excesiv de alcool la vârste mici și problemele de sănătate mintală sau de comportament apărute ulterior. Important este însă că rezultatele nu demonstrează că același mecanism și aceleași modificări apar la oameni. Cercetarea a fost realizată pe un model animal, iar autorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare.

O nouă țintă pentru cercetare

Un aspect interesant al studiului este rolul astrocitelor. Aceste celule au fost mult timp privite în principal ca elemente de susținere pentru neuroni. Cercetările recente le atribuie un rol tot mai important în comunicarea neuronală și în comportament. Cercetătorii consideră că înțelegerea modului în care alcoolul afectează astrocitele ar putea conduce, în viitor, la dezvoltarea unor tratamente care să contracareze anumite consecințe persistente ale expunerii la alcool. Deocamdată, însă, este vorba despre o direcție de cercetare, nu despre un tratament disponibil.

Federația Sindicatelor din Silvicultură SILVA a anunțat miercuri printr-un comunicat de presă că a sesizat oficial Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru a cere suspendarea implementării reorganizării Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și reevaluarea de urgență a HG nr. 123/2026.

Vizat de sesizarea silvicultorilor este Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor care a impus prin HG nr. 123/2026 reorganizarea Romsilva în 19 direcții silvice regionale. Federația sindicală acuză ministerul că a promovat cu insistență acest proiect, în paralel cu o neobosită campanie de denigrare a Romsilva și a silvicultorilor români fără să prezinte o analiză profesională.

„Dar conducerea MMAP nu a prezentat nicio analiză profesională care să fi stat la baza acestei formule de reorganizare. Nu se știe cine semnează din punct de vedere tehnic proiectul. Nu a fost prezentată nicio evaluare de impact economic, social sau funcțional care să demonstreze că structura aleasă este cea corectă. Mai mult, decizia a fost luată în grabă, înainte de finalizarea auditului organizațional independent al Romsilva. Un audit despre care conducerea MMAP fusese informată din timp. Acum auditul există, iar concluziile lui contrazic flagrant soluția impusă de minister”, se arată în comunicat.

Guvernul a stabilit 19 direcții, auditul indică 26

Federația SILVA mai arată că în cadrul procesului de audit, au fost analizate șapte scenarii, pe baza a 14 criterii economice, teritoriale, de guvernanță și de mediu. Soluția rezultată ca optimă este organizarea Romsilva în 26 de direcții regionale.

„Guvernul a stabilit 19 direcții fără să prezinte vreo fundamentare a acestei cifre. Auditul indică 26. Aceasta este o realitate pe care conducerea MMAP nu o poate ocoli și pentru care este răspunzătoare. Și pe care ar fi fost normal să o explice. În aceste condiții, insistența cu care este forțată în continuare reorganizarea regiei, deși există acum argumente profesionale pentru oprirea și reevaluarea ei, ridică o serie de întrebări”, precizează sindicaliștii.

Sindicatele ridică o serie de întrebări legate de graba cu care se intenționează  reorganizarea Romsilva. Conduita autorității, absența unei fundamentări profesionale prezentate public și refuzul de a opri procesul pentru a-l reevalua în lumina auditului independent fac ca toate aceste întrebări să fie considerate legitime din punctul de vedere al silvicultorilor.

„De ce trebuie reorganizată Romsilva cu orice preț și într-un timp atât de scurt? De ce este ignorată analiza profesională care arată că soluția aleasă este greșită?

Este doar amatorism administrativ? Incompetență? Sau există alte obiective ale acestei „reorganizări”, obiective care nu au fost prezentate public?

Se pregătește, prin slăbirea actualului administrator, o schimbare fundamentală a sistemului de administrare a pădurilor proprietate publică? Se urmărește transferarea unor atribuții de administrare către alte structuri? Către cine? Cum?”

Spre deosebire de conducerea MMAP, silvicultorii cunosc pădurea, se mai menționează în comunicatul Federației SILVA. „Cunosc structurile care o administrează. Știu ce înseamnă în teren ruperea unor legături funcționale construite în zeci de ani și crearea unor structuri regionale supradimensionate. Federația SILVA a avertizat în repetate rânduri asupra riscurilor acestei reorganizări înainte ca ele să fie confirmate de audit. Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională include între amenințările la adresa securității naționale acțiunile sau inacțiunile care pot conduce la periclitarea, degradarea ori distrugerea resurselor naturale și a fondului forestier”.

Răspunderea pentru consecințe trebuie să aparțină celor care au luat decizia

Acesta sunt motivele pentru care Federația SILVA precizează că a sesizat CSAT, iar în încheiere arată că cei care iau decizii vor răspunde și după ce vor părăsi funcțiile. „Noi, silvicultorii, ne-am făcut datoria. Am identificat erorile. Am avertizat. Am argumentat. Am cerut oprirea procesului înainte ca efectele sale să devină greu sau imposibil de corectat.Din acest moment, nimeni dintre cei care decid continuarea reorganizării nu mai poate spune că nu a știut. Dacă, în ciuda tuturor avertismentelor și a concluziilor auditului, reorganizarea va fi dusă mai departe în forma actuală, răspunderea pentru consecințe trebuie să aparțină celor care au luat și au menținut această decizie. Funcțiile sunt vremelnice. Însă răspunderea pentru deciziile luate în exercitarea lor nu dispare o dată cu plecarea din funcție. Cei care decid astăzi să meargă înainte trebuie să știe că nu pot pune în pericol  administrarea pădurilor statului, iar apoi să considere subiectul închis o dată cu încheierea mandatului. Pădurile statului sunt o resursă strategică a României. Cine își asumă continuarea  acestei reorganizări își asumă, până la capăt, și răspunderea pentru efectele ei”, se precizeză în finalul comunicatului Federației SILVA.

Depășirea nivelului de 1,5 grade Celsius peste perioada preindustrială ar urma să intensifice fenomenele meteorologice extreme și să exercite o presiune tot mai mare asupra ecosistemelor, ghețarilor și orașelor de coastă aflate la altitudini reduse.

UNEP susține că revenirea temperaturilor sub acest prag rămâne posibilă, însă este „extrem de incertă” și ar necesita reduceri rapide ale emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și eliminarea unei cantități semnificative de dioxid de carbon deja prezent în atmosferă, scrie Reuters.

Pragul de 1,5°C al încălzirii globale, tot mai aproape de a fi depășit

În cadrul Acordului de la Paris din 2015, guvernele lumii s-au angajat să limiteze creșterea temperaturii globale la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, pentru a reduce riscurile asociate schimbărilor climatice.

Potrivit UNEP, însă, este acum foarte probabil ca lumea să intre într-o perioadă în care această limită va fi depășită. În aceste condiții, obiectivul statelor ar trebui să fie reducerea cât mai rapidă a perioadei în care temperaturile se mențin peste 1,5°C.

„Fiecare an de întârziere și fiecare fracțiune de grad peste 1,5°C cresc riscurile și îngreunează recuperarea”, avertizează raportul.

Organizația subliniază că unele pierderi ar putea deveni ireversibile chiar dacă temperaturile globale vor scădea ulterior.

Pragul ar putea fi urmat de temperaturi și mai ridicate

Cel mai optimist scenariu analizat de UNEP arată că temperaturile globale ar putea atinge un maxim de aproximativ 1,8°C peste nivelurile preindustriale, dacă toate angajamentele climatice asumate în prezent de state vor fi respectate.

În realitate, perspectivele sunt mai puțin optimiste. Conform politicilor implementate în prezent, încălzirea globală ar urma să ajungă la aproximativ 2,6°C până în anul 2100.

O asemenea evoluție ar amplifica riscurile pentru populație și mediu, de la valuri de căldură și precipitații extreme până la topirea ghețarilor și creșterea nivelului mărilor.

Presiune pe eliminarea carbonului din atmosferă

UNEP consideră că măsurile de eliminare a dioxidului de carbon din atmosferă vor deveni „critice” pentru limitarea încălzirii. Printre metode se numără împădurirea și plantarea unor noi păduri, care contribuie la absorbția carbonului.

Organizația avertizează însă că eliminarea carbonului nu poate înlocui reducerea drastică a emisiilor produse în prezent.

Pentru a limita cât mai mult depășirea pragului de 1,5°C al încălzirii globale, statele trebuie să accelereze reducerea emisiilor și să pună în aplicare angajamentele climatice existente. Cu cât acțiunile sunt amânate mai mult, cu atât riscurile climatice cresc, iar posibilitatea de a limita efectele încălzirii devine mai dificilă.

Rusia a ajutat în secret Iranul să dezvolte rachete de croazieră supersonice, arată o investigație realizată de Financial Times, pe baza unor corespondențe rusești scurse în presă, a înregistrărilor de călătorie și a analizei brevetelor militare.

Potrivit sursei citate, programul a început în anul 2023 și a continuat inclusiv pe durata războiului SUA-Israel împotriva Iranului.

Scopul principal al programului C430L este acela de a ajuta Iranul să dezvolte un sistem de propulsie cu motor ramjet, un motor care permite unei rachete de croazieră să mențină zborul la o viteză de câteva ori mai mare decât cea a sunetului.

Rachetele de croazieră supersonice combină viteza cu capacitatea de a zbura la altitudine joasă, reducând timpul de care dispun sistemele sofisticate de apărare aeriană și antirachetă pentru a le detecta și a le neutraliza.

„Este vorba despre transferul unei tehnologii militare extrem de sensibile din punct de vedere strategic din partea Rusiei, pe care iranienii doreau să o obțină de zeci de ani. Un program de acest gen ar necesita aprobarea politică la cel mai înalt nivel din Rusia”, a declarat Fabian Hinz, expert în rachete iraniene și analist principal la Conflict Armament Research, pentru Financial Times. 

Programul ar putea pune în pericol navele de război americane

Potrivit sursei citate, Iranul a construit și a testat în zbor sistemul de propulsie cu motor ramjet. Totuși, nu există dovezi că ar fi fost desfășurată deja o astfel de rachetă de croazieră supersonică realizată cu ajutorul Rusiei.

„Pentru iranieni, acest lucru le-ar oferi un sistem de arme strategice calitativ nou, care ar putea amenința navele Marinei SUA”, a declarat pentru Financial Times Jim Lamson, un fost analist militar al CIA specializat în Iran.

În acest sens, programul C430L reprezintă o formă mai profundă de cooperare, întrucât Moscova a ajutat Teheranul să dobândească expertiza necesară pentru a dezvolta un sistem avansat de arme strategice propriu.

Dezvăluirile făcute de ziar arată cum relația militară strategică dintre Moscova și Teheran devine din ce în ce mai strânsă.

În plus, informațiile vin în contextul în care Teheranul a furnizat Moscovei drone de atac Shahed, care au devenit o componentă importantă a războiului Rusiei în Ucraina.

Programul de asistență pentru rachetele supersonice, organizat de exportatorul de armament de stat al Rusiei

Financial Times mai notează că programul de asistenţă pentru rachetele supersonice a fost organizat de Rosoboronexport, exportatorul de armament de stat al Rusiei, care a coordonat proiectul împreună cu NPO Mashinostroyenia.

Înregistrările de călătorie scurse în presă și analizate de FT arată că oficialii ruși responsabili cu exportul de arme și mai mulți ingineri de rang înalt ai NPO Mashinostroyenia au efectuat călătorii repetate în Iran înainte de semnarea contractului pentru C430L în noiembrie 2023.

Până anul trecut, NPO Mashinostroyenia a primit din partea Iranului mai multe materiale tehnice privind sistemul de propulsie cu motor ramjet. Inginerii ruși au analizat datele dintr-un test de zbor iranian și au solicitat Teheranului informații suplimentare privind performanțele sistemului.

Schimbul de informații dintre cele două părți a dus la următorul lucru: inginerii NPO au analizat performanțele unui sistem pe care Iranul îl construise și testase deja, apoi au adăugat experiența rusă pentru a identifica problemele și a contribui la îmbunătățirea proiectului.

Asistență tehnologică strategică

Investigația realizată de Financial Times vine după ce la începutul acestui an, publicația a dezvăluit că Moscova a acceptat să furnizeze Teheranului sisteme portabile de apărare antiaeriană Verba.

În paralel, Garda Revoluționară Islamică a achiziționat în secret un satelit chinez, pe care l-a folosit pentru supravegherea bazelor militare americane din Orientul Mijlociu, în perioada atacurilor iraniene de represalii cu rachete și drone din acest an.

Iranul a dezvoltat rachete balistice din ce în ce mai sofisticate, inclusiv arme pe care le descrie ca fiind hipersonice, şi dispune de o industrie naţională care produce, printre altele, motoare turbojet.

Financial Tiems mai notează că pentru Iran, stăpânirea unui astfel de sistme i-ar putea permite să proiecteze diverse arme bazate pe această tehnologie, să îmbunătăţească generaţiile următoare şi, implicit, să-şi reducă dependenţa de furnizorii străini.

MagnaPharm Marketing & Sales România, în parteneriat cu grupul farmaceutic francez Laboratoires Pierre Fabre, anunță extinderea portofoliului său de oncologie din România cu două terapii țintite (substanțele active encorafenib și binimetinib). Lansarea extinde opțiunile terapeutice disponibile pacienților și medicilor din România care se confruntă cu forme de cancer cu mutații BRAF și reflectă o colaborare între cele două companii care se întinde pe mai mult de 30 de ani.

Provocarea reprezentată de cancer în România

Cancerul rămâne una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică din România și din întreaga lume. În România, cancerul colorectal se numără printre cele mai frecvent diagnosticate afecțiuni oncologice, cu peste 13.500 de cazuri noi înregistrate în fiecare an (1). Melanomul, deși mai puțin frecvent, este o formă deosebit de agresivă de cancer de piele, care poate evolua rapid atunci când nu este abordată precoce. În cazul ambelor boli, biologia specifică a tumorii fiecărui pacient determină într-o măsură din ce în ce mai mare alegerea celei mai potrivite conduite terapeutice.

Două terapii țintite complementare

Noile opțiuni disponibile sunt terapii țintite cu administrare orală care acționează asupra căii de semnalizare MAPK (RAS–RAF–MEK–ERK), un lanț de semnale moleculare care poate determina creșterea necontrolată a tumorii atunci când este prezentă o mutație activatoare a genei BRAFV600 Encorafenib este un inhibitor BRAF. Binimetinib este un inhibitor MEK.

La nivel internațional, combinația este aprobată pentru anumite tipuri de cancer cu mutație BRAFV600, fiind susținută de un amplu program de dezvoltare clinică:

• În melanomul nerezecabil sau metastatic cu mutație BRAFV600 combinația encorafenib plus binimetinib a fost evaluată în studiul de fază III COLUMBUS, care a raportat o supraviețuire mediană fără progresia bolii de 14,9 luni și o supraviețuire globală mediană de 33,6 luni (2). Datele de urmărire la 7 ani, publicate recent, au confirmat în continuare eficacitatea susținută pe termen lung a combinației.
• În cancerul colorectal metastatic cu mutație BRAFV600E, encorafenib în asociere cu cetuximab a fost studiat în studiul de fază III BEACON CRC, care a demonstrat o îmbunătățire a supraviețuirii globale comparativ cu regimurile standard de chimioterapie la pacienții tratați anterior (3).
• La nivel internațional, combinația encorafenib plus binimetinib a primit, de asemenea, aprobare în cancerul pulmonar fără celule mici cu mutație BRAFV600E, reflectând în continuare rolul tratamentelor țintite împotriva BRAF în diferite tipuri tumorale (4).

Citeşte comunicatul integral AICI

Imaginile publicate inițial pe grupuri dedicate pescuitului au ajuns rapid să fie distribuite pe rețelele sociale și au stârnit numeroase reacții, arată publicația Turnul Sfatului.

Apa deversată are altă culoare și un miros puternic

Potrivit pescarilor care au ajuns în zonă, incidentul a fost observat la câteva sute de metri în amonte de localitatea Câinenii Mari. Primele indicii au fost mirosul greu și neplăcut, urmat de observarea unei ape cu o culoare diferită de cea a râului Olt. Când s-au apropiat pentru a filma, pescarii au identificat o conductă care subtraversează DN7 și din care provenea apa deversată. Imaginile au fost transmise ulterior către redacția publicației și au generat reacții în rândul celor care cunosc zona și pescuiesc pe Olt.

Deversare în râul Olt, conducta suspectă. Sursa foto: Captură video/Turnul Sfatului

Pescarii cer verificarea de urgență

Descoperirea a provocat îngrijorare cu privire la calitatea apei și la efectele pe care o eventuală poluare le-ar putea avea asupra râului. În comentariile apărute online, unii pescari au cerut intervenția Gărzii de Mediu, în timp ce alții și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu peștele prins în zonă. Unele dintre mesajele publicate pe rețelele sociale au fost extrem de critice la adresa autorităților de mediu. Totuși, la momentul publicării articolului nu exista o concluzie oficială privind natura apei deversate, sursa conductei sau eventualul impact asupra râului. Prin urmare, afirmațiile privind o posibilă contaminare a peștelui nu sunt, deocamdată, confirmate oficial.

Garda de Mediu și Apele Române au fost sesizate

Potrivit publicației sibiene, în 31 august, reporterii săi au sesizat oficial Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu Vâlcea, precum și Apele Române. Autoritățile urmează să stabilească ce reprezintă conducta, de unde provine apa și dacă este vorba despre o deversare ilegală. Publicația a mai precizat și că va reveni cu informații după primirea răspunsurilor oficiale. Până atunci, imaginile filmate de pescari ridică o întrebare importantă pentru zona vizată: ce ajunge, de fapt, în râul Olt prin acea conductă?

O femeie în vârstă de 46 de ani era aproape să devină victima unei înșelăciuni. Un cetățean ucrainean și alte persoane implicate i-ar fi aplicat metoda „spoofing” pentru a-i fura banii.

Mai mulți atacatori ar fi contactat-o telefonic pe femeie, i-ar fi spus că sunt angajații unor instituții publice și că are conturile bancare compromise. Mai apoi, au rugat-o să se întâlnească cu ei pentru a le da suma de 180.000 de lei în numerar, bani care ar fi urmat să fie depuși în „noile ei conturi”.

Ce a pus capăt înșelăciunii

Conturile bancare securizate erau o minciună, iar femeia a sesizat ceva în neregulă, așa că a contactat autoritățile în dimineața următoare. Pe 1 septembrie, în jurul orei 9:00, polițiștii din cadrul Secției 5 Poliție au fost sesizați.

În urma investigațiilor demarate de autorități, la ora 10:55, polițiștii au prins în fapt un bărbat, cetățean ucrainean, în vârstă de 18 ani, care a primit de la femeie două plicuri albe, în care credea că se află suma cerută.

Tânărul a fost arestat pentru 24 de ore și are acum dosar penal pentru complicitate la tentativă de înșelăciune, iar autoritățile caută în continuare ceilalți atacatori.

Declarațiile au fost făcute într-o conversație de peste o oră cu podcasterul creștin Bryce Crawford, publicată marți, potrivit Associated Press.

Discuția a pornit de la credință și de la tendința oamenilor de a căuta explicații științifice pentru evenimente care, în opinia celor doi, ar putea avea și o dimensiune divină.

Vance: „Nu aș fi șocat dacă Antihristul ar umbla printre noi”

Întrebat despre interesul său pentru „sfârșitul vremurilor”, Vance a povestit că subiectul îl preocupa mult mai mult în tinerețe, la sfârșitul anilor ’90, când apropierea anului 2000 alimenta numeroase teorii despre sfârșitul lumii.

Vicepreședintele SUA a spus însă că există și astăzi lucruri care îl fac să se gândească la asemenea scenarii.

„Există lucruri în lume care mă fac să simt că nu aș fi șocat dacă Antihristul ar umbla printre noi”, a spus Vance, precizând însă că încearcă să nu se concentreze prea mult asupra acestui subiect.

În acest context, el a vorbit despre companiile din tehnologie și despre folosirea inteligenței artificiale pentru a înlocui interacțiunea dintre oameni.

Vance a dat exemplul unei persoane care folosea inteligența artificială pe post de consilier matrimonial.

Gazda podcastului a caracterizat ideea drept „oarecum satanică”, iar vicepreședintele a răspuns că eliminarea completă a omului din relațiile sociale „pentru care Dumnezeu ne-a creat” este „foarte rea”.

JD Vance: „Am simțit întuneric” la întâlniri cu lideri mondiali

Întrebat dacă, de când ocupă funcția de vicepreședinte al SUA, s-a aflat vreodată într-o încăpere pe care a perceput-o drept „întunecată din punct de vedere spiritual”, Vance a răspuns că a avut asemenea senzații inclusiv în timpul unor întâlniri cu lideri mondiali.

„Am fost la întâlniri cu lideri mondiali în care se discutau diferite probleme și cineva spunea ceva sau făcea o observație, iar eu simțeam un fel de întuneric. Îmi declanșa toate semnalele de alarmă spirituală din corp”, a povestit oficialul american.

Vicepreședintele SUA nu a precizat însă despre ce lideri sau întâlniri era vorba.

Vance a spus că a simțit o „energie spirituală foarte întunecată” și la Gettysburg, în Pennsylvania, locul uneia dintre cele mai sângeroase bătălii ale Războiului Civil american. El a pus această senzație pe seama numărului mare de oameni care au murit acolo.

Ce s-ar fi întâmplat dacă Trump era ucis

Vicepreședintele a revenit și asupra tentativei de asasinare a lui Donald Trump din iulie 2024, la Butler, Pennsylvania. Un glonț l-a rănit pe Trump la ureche, iar un participant la miting a fost ucis.

Vance a spus că, dacă glonțul l-ar fi ucis pe Trump, Statele Unite s-ar fi putut confrunta cu tulburări civile grave, din care țara poate nu și-ar mai fi revenit.

El a recunoscut că inclusiv el s-ar fi întrebat dacă moartea lui Trump făcea parte dintr-o conspirație.

„Aș fi presupus că forțe foarte întunecate l-au eliminat pe Donald Trump chiar când era pe punctul de a reveni la Casa Albă”, a spus Vance.

În opinia sa, mulți dintre susținătorii lui Trump ar fi considerat că o conspirație le-a luat candidatul ales, ceea ce ar fi pus sub semnul întrebării legitimitatea întregului sistem politic american.

Vance îl apără pe Trump pentru imaginea generată cu AI

În timpul conversației a fost abordată și controversa provocată de o imagine generată cu inteligență artificială și publicată de Trump pe rețelele sociale, în care acesta apărea reprezentat în postura lui Iisus.

Crawford i-a spus lui Vance că imaginea l-a ofensat.

Vicepreședintele l-a apărat însă pe Trump și a susținut că acesta nu a intenționat să îl ironizeze sau să îl imite pe Dumnezeu.

Potrivit lui Vance, Trump face frecvent glume și încearcă să mențină o atmosferă relaxată, inclusiv în relația cu oamenii care lucrează pentru el.

„Nu încearcă să-i jignească pe oameni, încearcă să păstreze lucrurile într-o notă ușoară”, a spus vicepreședintele american.

Motivul pentru care accesul este strict interzis este protejarea santinelezilor, una dintre cele mai izolate comunități cunoscute. Potrivit Blic,  santinelezii au respins în mod repetat contactul cu lumea exterioară. Izolarea a făcut ca despre acest popor să se știe foarte puțin, în timp ce încercările unor străini de a ajunge pe insulă au avut uneori consecințe tragice.

O insulă aproape necunoscută lumii

Insula Santinelei de Nord face parte din arhipelagul Andaman și Nicobar și are o suprafață de aproximativ 60 de kilometri pătrați. Deși poate fi observată din satelit, interiorul insulei nu a fost explorat sau cartografiat în mod temeinic de străini. Cele mai multe informații despre locuitori provin din observații realizate de la distanță și din puținele întâlniri care au avut loc de-a lungul timpului.

Numărul santinelezilor nu este cunoscut cu exactitate. Estimările menționate în sursa citată variază de la câteva zeci până la câteva sute de persoane. Cele mai recente calcule arată un număr între 50 și 200 de locuitori. Nici limba lor nu a fost identificată, iar informațiile despre organizarea comunității și modul lor de viață sunt extrem de limitate.

De ce este interzis accesul

India a instituit un regim special de protecție pentru această comunitate. În baza legislației privind protejarea triburilor aborigene din Insulele Andaman și Nicobar, apropierea la mai puțin de cinci mile marine, aproximativ 9,3 kilometri de coastă, este interzisă.

Regulile au fost consolidate pentru a preveni contactul cu populația din exterior și, în special, pentru a proteja comunitatea de boli la care membrii săi nu au fost expuși. Din 1996, interdicția se aplică turiștilor, pescarilor, cercetătorilor și altor civili. Faptul că alte insule din arhipelag pot fi vizitate nu schimbă situația insulei Santinelei de Nord.

Un contact care s-a încheiat tragic

Cea mai cunoscută încercare recentă de a intra în contact cu santinelezii s-a produs în 2018, când americanul John Allen Chau, în vârstă de 26 de ani, a ajuns ilegal pe insulă. Chau voia să intre în contact cu comunitatea pentru a-i predica creștinismul. El a apelat la pescari locali pentru a ajunge în apropierea insulei.

Insula Santinelei de Nord. Santinelezii folosesc arcuri și săgeți pentru a-și proteja teritoriul. Sursa foto: X

Încercarea s-a încheiat cu moartea sa. Cazul a atras atenția internațională tocmai pentru că a demonstrat cât de riscant poate fi ignorată interdicția de acces. Santinelezii sunt cunoscuți pentru faptul că folosesc arcuri și săgeți pentru a ține la distanță persoanele care se apropie de teritoriul lor.

Un alt aventurier a încercat să ajungă pe insulă

Interdicția nu i-a oprit pe toți cei atrași de misterul insulei. În aprilie 2025, americanul Mihailo Viktorovich Polyakov, în vârstă de 24 de ani, a fost arestat după ce a ajuns ilegal pe Santinela de Nord. Potrivit relatării citate, acesta încercase anterior de două ori să ajungă pe insulă.

La a treia încercare, a folosit o barcă de cauciuc și a debarcat pentru scurt timp. A lăsat în urmă o nucă de cocos și o doză de Coca-Cola Dietetică, și-a filmat călătoria și apoi a revenit. Autoritățile au fost alertate de pescarii locali, iar Polyakov a fost ulterior arestat.

Misterul pe care autoritățile aleg să îl păstreze

Insula Santinelei de Nord rămâne astfel unul dintre cele mai inaccesibile locuri de pe planetă. Paradoxul este că, într-o epocă în care aproape orice colț al lumii poate fi fotografiat, cartografiat și vizitat, există încă o comunitate despre care informațiile sunt atât de puține.

Dincolo de imaginea unei insule tropicale acoperite de vegetație, există o comunitate care a respins contactul cu lumea exterioară și pe care autoritățile indiene încearcă să o protejeze tocmai prin menținerea acestei izolări. Misterul nu este, așadar, doar motivul pentru care oamenii sunt atrași de Santinela de Nord. Este și motivul pentru care accesul trebuie să rămână interzis.

Procuratura Specializată Anticorupție (SAPO) a cerut instanței confiscarea celor 150 de milioane de hrivne depuse drept cauțiune pentru fostul ministru al Energiei, Herman Halușcenko, a anunțat șeful instituției, Oleksandr Klymenko, citat de Current Time. Halușcenko a fost ministru al Energiei din 2021 până în iulie 2025, iar din iulie până în noiembrie 2025 a ocupat funcția de ministru al Justiției.

Potrivit anchetatorilor, cele 150 de milioane de hrivne ar proveni din activități infracționale, fiind introduse în circuitul legal prin folosirea lor pentru plata cauțiunii.

Dacă instanța admite solicitarea procurorilor, suma ar urma să fie transferată în contul Agenției pentru Identificarea și Administrarea Activelor din Ucraina (ARMA).

Confiscarea cauțiunii îl poate trimite din nou în arest

Confiscarea banilor ar însemna că, din punct de vedere juridic, cauțiunea lui Herman Halușcenko nu va mai fi considerată plătită.

„În principiu, se va considera că acest fost ministru al Justiției nu a depus cauțiunea”, a explicat Klymenko.

Întrebat dacă, în aceste condiții, fostul ministru ar trebui să revină în arest preventiv, șeful SAPO a răspuns afirmativ, spunând că ar trebui „să vină, să bată la ușă și să spună: Bună ziua, m-am întors”.

SAPO și Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) intenționează să verifice și proveniența banilor folosiți pentru plata cauțiunilor altor persoane, inclusiv în cazul fostului șef al Biroului Președintelui Ucrainei, Andrii Iermak.

Fostul ministru, inculpat în dosarul „Midas”

Herman Halușcenko este inculpat în dosarul de corupție cunoscut drept „Midas”, una dintre cele mai ample anchete anticorupție din sectorul energetic ucrainean. Potrivit anchetatorilor, contractorilor companiei nucleare de stat Energoatom li s-a cerut mită de 10-15% din valoarea contractelor, iar prin această schemă ar fi fost spălate aproximativ 100 de milioane de dolari.

Fostul ministru a fost reținut în februarie 2026 la frontieră, în timp ce încerca să părăsească Ucraina, fiind acuzat de participare la o organizație criminală și spălare de bani.

Inițial, procurorii au cerut o cauțiune de 425 de milioane de hrivne, aproximativ 9,8 milioane de dolari, ca alternativă la arest. Instanța a stabilit ulterior cauțiunea la 150 de milioane de hrivne.

La sfârșitul lunii iunie, jurnaliștii proiectului de investigații ucrainean „Scheme” au relatat că cinci companii au contribuit la plata cauțiunii. Ulterior, anchetatorii au susținut că 150 de milioane de hrivne ar fi fost transferate prin conturile unor firme-paravan pentru plata cauțiunii unui inculpat din dosarul „Midas”. Potrivit presei ucrainene, persoana vizată era Halușcenko.

Rata nou-născuților care nu au primit injecția cu vitamina K în prima zi de viață a crescut cu peste 57% între ianuarie și iunie 2026, potrivit unei analize realizate de Truveta, o companie americană specializată în colectarea și analizarea datelor medicale anonimizate provenite de la spitale și alte unități medicale. Studiul, prezentat de Reuters, a analizat datele a peste un milion de nașteri din Statele Unite.

La sfârșitul lunii iunie, 8,1% dintre nou-născuții incluși în analiză nu primiseră vitamina K, față de 5,2% cu șase luni înainte. În prima jumătate a acestui an, rata a fost de 2,5 ori mai mare decât media înregistrată între 2019 și 2024 și de 1,4 ori mai mare decât în 2025.

De ce primesc nou-născuții vitamina K

Bebelușii se nasc cu rezerve foarte mici de vitamina K, o vitamină esențială pentru procesul de coagulare a sângelui. Cantitatea redusă din organism îi face vulnerabili în primele luni de viață la așa-numita hemoragie prin deficit de vitamina K.

Injecția administrată după naștere are rolul de a preveni această complicație până când organismul copilului ajunge să dispună de cantități suficiente de vitamină K.

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), principala agenție federală de sănătate publică din SUA, copiii care nu primesc injecția cu vitamina K au un risc de 81 de ori mai mare de a suferi hemoragii care le pot pune viața în pericol, în primele șase luni de viață, inclusiv la nivelul creierului sau al tractului digestiv. Unul din cinci sugari care suferă o hemoragie severă moare.

Pediatrii și neonatologii spun că observă tot mai multe refuzuri ale unor intervenții medicale recomandate nou-născuților, pe fondul neîncrederii tot mai mari în vaccinuri și în alte măsuri preventive.

Departamentul american pentru Sănătate și CDC analizează datele disponibile privind refuzul vitaminei K și cazurile de hemoragie asociate acestuia. Autoritățile continuă să le ofere părinților și personalului medical informații despre rolul vitaminei K.

Fetele, mai frecvent lipsite de injecție

Analiza companiei americane indică și o diferență între fete și băieți. În iunie 2026, 8,9% dintre fetițele nou-născute nu primiseră vitamina K în prima zi de viață, comparativ cu 7,3% dintre băieți.

Medicii cred că una dintre explicații poate fi legată de circumcizie. Numeroase spitale americane nu efectuează procedura în cazul băieților care nu au primit vitamina K, din cauza riscului de sângerare. În unele situații, părinții care refuză inițial injecția acceptă administrarea acesteia pentru ca băiatul să poată fi circumcis.

Medicii avertizează însă că riscul asociat deficitului de vitamina K nu este unul ipotetic. În 2013, la Nashville, mai mulți bebeluși au suferit hemoragii severe după ce părinții lor refuzaseră administrarea injecției cu vitamina K. Unul dintre copii a rămas cu leziuni cerebrale pe termen lung.

Specialiștii spun că refuzul vitaminei K este observat tot mai des împreună cu respingerea altor măsuri preventive pentru nou-născuți, precum vaccinarea împotriva hepatitei B sau administrarea tratamentului antibiotic ocular.

Miniștrii de Finanțe și ceilalți responsabili financiari din G20 au discutat marți, în Statele Unite, despre dezechilibrele comerciale globale, într-o reuniune în care exporturile masive ale Chinei au fost în centrul atenției.

Declarația președinției G20, publicată la finalul reuniunii, arată că toate statele participante, cu excepția Chinei, au fost de acord că trebuie eliminate politicile „non-piață” care accentuează dezechilibrele economice. Potrivit Reuters, documentul vizează în special țările care înregistrează excedente comerciale mari și persistente și care se bazează excesiv pe exporturi pentru creșterea economică.

Statele G20, îngrijorate de creșterea exporturilor chinezești

Administrația americană susține că problema a devenit mai gravă după introducerea tarifelor ridicate asupra mărfurilor chinezești în Statele Unite. Washingtonul avertizase că aceste bariere ar putea determina companiile chineze să redirecționeze volume tot mai mari de produse către alte piețe.

„Credem că economiile care nu funcționează pe baza pieței și care scot la nesfârșit pe piață exporturi ieftine nu sunt sustenabile”, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, precizând că acordul celorlalte 19 state din G20 arată amploarea problemei.

China se confruntă de mai mult timp cu o cerere internă slabă și se bazează tot mai mult pe exporturi, inclusiv de vehicule electrice, semiconductori și alte produse industriale.

Exporturile Chinei au crescut cu aproximativ 24% în iulie față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea a determinat mai multe state europene să ceară măsuri mai stricte pentru limitarea importurilor chinezești.

Europa are un deficit comercial uriaș cu China

Dezechilibrul este vizibil și în relațiile comerciale dintre China și Uniunea Europeană. Anul trecut, China a vândut în UE mărfuri cu 360,6 miliarde de euro mai mult decât a cumpărat, diferență în creștere cu 15% față de 2024. Dezechilibrul a continuat să crească și în acest an.

Potrivit comisarului european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, China reprezintă o sursă importantă a dezechilibrelor economice globale. Oficialul a subliniat însă că Statele Unite și Europa trebuie, la rândul lor, să ia măsuri pentru echilibrarea comerțului mondial.

În timp ce încearcă să gestioneze problema dezechilibrelor comerciale, Marea Britanie a transmis că intenționează să păstreze o relație comercială pragmatică cu Beijingul. La rândul său, Canada susține că relațiile economice mai apropiate dezvoltate recent cu China sunt gestionate cu limite clare.

Exporturile de minerale critice, restricționate de China

Discuțiile G20 au vizat și restricțiile impuse de Beijing exporturilor unor minerale critice. China domină procesarea mai multor materii prime esențiale pentru industria mondială și a introdus în aprilie 2025 restricții asupra exporturilor de pământuri rare, ca răspuns la tarifele impuse de președintele american Donald Trump.

Japonia a avertizat că restricțiile arbitrare asupra exporturilor de minerale critice afectează economia mondială și lanțurile de aprovizionare.

Declarația finală a reuniunii G20 cere statelor să evite restricțiile inutile asupra exporturilor, astfel încât lanțurile globale de aprovizionare să poată funcționa normal.

Range Rover Electric va intra în gama constructorului pentru anul 2027, după mai mulți ani de dezvoltare și după o amânare a lansării. Este pentru prima dată în istoria de 57 de ani a modelului când Range Rover este disponibil cu propulsie exclusiv electrică.

Potrivit Car and Driver, noul Range Rover are două motoare electrice, care dezvoltă împreună 542 CP. SUV-ul poate accelera de la 0 la aproape 100 km/h în doar 4,3 secunde.

Autonomie de până la 600 de kilometri

Range Rover Electric este echipat cu o baterie de 118,5 kWh. Pentru piața europeană, autonomia anunțată ajunge la aproximativ 600 de kilometri, potrivit standardului european de testare WLTP. În Statele Unite, unde autonomia este calculată după standardul EPA, mai strict, estimarea este de 333 de mile, echivalentul a aproximativ 536 de kilometri.

Sistemul electric al mașinii funcționează la 800 V și permite încărcarea rapidă, cu o putere de până la 350 kW. Astfel, încărcarea de la 10% la 80% poate fi realizată în aproximativ 22 de minute. Zece minute petrecute la o stație rapidă pot adăuga aproximativ 200 de kilometri de autonomie.

Range Rover a păstrat capacitățile off-road

Producătorul susține că trecerea la propulsia electrică nu a afectat capacitățile off-road ale modelului. Noul SUV are suspensie pneumatică reglabilă și un sistem electronic care gestionează tracțiunea și poate reacționa la pierderea aderenței unei roți în numai 50 de milisecunde.

Potrivit constructorului, sistemul reacționează de aproximativ 100 de ori mai rapid decât cel utilizat pe versiunea cu motor cu ardere internă. SUV-ul poate, de asemenea, să traverseze porțiuni de apă cu o adâncime de aproximativ 90 de centimetri.

Din punct de vedere estetic, producătorul a ales să nu transforme radical modelul odată cu trecerea la electric. Range Rover Electric seamănă foarte mult cu versiunea convențională, principalele modificări fiind aduse grilei, jantelor și părții inferioare a caroseriei pentru îmbunătățirea aerodinamicii. Interiorul a rămas, de asemenea, în mare parte neschimbat.

Producția, în Marea Britanie

Range Rover Electric va fi construit la Solihull, în Marea Britanie. JLR, compania care deține marca Range Rover, a investit în noi linii pentru producția bateriilor și a sistemelor electrice de propulsie și a pregătit 10.500 de angajați pentru producția de vehicule electrice.

Dintre aceștia, aproximativ 9.000 lucrează la Solihull. Centrul JLR pentru producția sistemelor electrice de propulsie din Wolverhampton fabrică acum baterii și unități de propulsie electrică în paralel cu motoarele cu ardere internă.

Noul model a fost lansat într-o perioadă dificilă pentru JLR, care se confruntă cu scăderea profitului, probleme în lanțurile de aprovizionare și restructurări. Compania a fost afectată și de atacul cibernetic de anul trecut, care a oprit producția timp de peste o lună.

În Marea Britanie, Range Rover Electric are un preț de pornire de 154.070 de lire sterline, iar în Statele Unite costurile încep de la 140.550 de dolari. Prețurile pentru piețele din Uniunea Europeană nu au fost încă anunțate. Primele mașini de acest fel vor ajunge la clienți în 2027.

Pe numele său Tyler Robinson, tânărul respinge acuzația de omor calificat, infracțiune pentru care poate fi aplicată pedeapsa capitală în statul Utah, precum și alte șase capete de acuzare legate de atac. Avocații săi au încercat să obțină eliminarea pedepsei cu moartea dintre pedepsele posibile, însă, potrivit BBC, judecătorul a respins cererea.

Mărturisirea folosită de procurori

Procurorii susțin că există circumstanțe agravante care justifică un proces în care poate fi cerută pedeapsa capitală. Printre acestea se numără faptul că atacatorul ar fi tras într-un loc aglomerat, în care se aflau și copii.

În timpul audierilor preliminare, desfășurate în luna iulie, acuzarea a prezentat probe care l-ar lega pe Robinson de crimă. Printre acestea se află ADN despre care procurorii susțin că a fost găsit pe arma folosită în atac și pe alte obiecte recuperate de anchetatori.

Procurorii au invocat, de asemenea, presupuse mărturisiri făcute de Robinson unor persoane apropiate. Într-o declarație video prezentată în instanță, colegul său de locuință și partenerul său, Lance Twiggs, a spus că Robinson i-ar fi mărturisit că l-a împușcat pe Charlie Kirk, că a plâns și că a spus că regretă ce a făcut.

„Un munte de dovezi”

„Există un munte de dovezi care demonstrează că el este trăgătorul”, spun procurorii. Acuzarea susține că imaginile video, probele ADN, declarațiile lui Robinson și alte probe circumstanțiale indică în mod clar faptul că acesta este autorul atacului.

Potrivit anchetatorilor, Robinson considera „respingătoare” opiniile conservatoare ale lui Kirk, în special pozițiile acestuia referitoare la persoanele transgender, iar acesta ar fi fost motivul atacului.

Apărarea a contestat însă probele prezentate de acuzare și a încercat să diminueze importanța circumstanțelor agravante. Avocații au subliniat că Charlie Kirk a fost singura persoană împușcată și că niciun alt glonț nu a lovit persoanele aflate în mulțime.

Charlie Kirk, împușcat în timpul unui eveniment universitar

Charlie Kirk, în vârstă de 31 de ani, era cofondator al organizației conservatoare Turning Point USA și unul dintre cei mai cunoscuți activiști ai dreptei americane, apropiat al președintelui Donald Trump. El a fost împușcat mortal pe 10 septembrie 2025, în timp ce vorbea în fața publicului la un eveniment organizat la Utah Valley University, în Orem, statul Utah.

Potrivit probelor prezentate, Robinson ar fi cercetat în repetate rânduri campusul în ziua atacului, revenind ulterior îmbrăcat diferit. Acuzarea susține că pantalonii lungi purtați de acesta ar fi fost folosiți pentru a ascunde arma.

ADN-ul lui Robinson a fost identificat pe pușca bunicului său, găsită ascunsă într-o zonă împădurită din apropierea campusului, precum și pe prosopul în care fusese învelită arma și pe o șurubelniță recuperată de anchetatori.

Robinson s-a predat autorităților în ziua următoare uciderii lui Kirk, fiind însoțit de membri ai familiei și de un vecin.

La audierea de marți au participat și văduva lui Charlie Kirk, Erika, mama celor doi copii ai cuplului, precum și părinții activistului, Robert și Kathryn Kirk.

Tyler Robinson urmează să revină în instanță pe 23 octombrie, când se așteaptă să fie stabilită data procesului.

Guvernul de la Lima a anunțat marți că a decis să rupă relațiile diplomatice cu Republica Islamică Iran. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe din Peru, decizia are la bază inclusiv deteriorarea situației din Iran, semnalată de mai multe mecanisme ale Organizației Națiunilor Unite.

„Guvernul Republicii Peru a luat decizia de a rupe relațiile diplomatice cu Republica Islamică Iran”, au comunicat autoritățile peruane.

Lima menționează reprimarea manifestațiilor pașnice, încălcarea libertății presei, discriminarea femeilor și fetelor și persecutarea opozanților politici.

Peru acuză Iranul și pentru situația din Strâmtoarea Ormuz

În justificarea deciziei sale, Guvernul Peru face referire și la restricțiile impuse de regimul iranian și la perturbarea comerțului internațional prin Strâmtoarea Ormuz, începând din martie 2026.

Lima susține că aceste măsuri contravin libertății navigației și dreptului de trecere prin strâmtorile utilizate pentru tranzitul maritim internațional și atrage atenția asupra efectelor asupra prețurilor energiei și lanțurilor globale de aprovizionare.

Guvernul peruan acuză, de asemenea, Iranul că incită la violență și la escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu și că obstrucționează activitatea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), prin refuzarea accesului inspectorilor la unele instalații nucleare.

Relațiile consulare vor fi menținute

Ruperea relațiilor diplomatice nu înseamnă însă și încetarea relațiilor consulare dintre cele două state. Peru precizează că acestea vor fi menținute pentru protejarea propriilor cetățeni și pentru îndeplinirea celorlalte atribuții consulare.

Autoritățile de la Lima precizează că vor acționa în conformitate cu Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, care stabilește regulile aplicabile relațiilor dintre state și situațiilor în care acestea sunt întrerupte, și cu Convenția de la Viena privind relațiile consulare din 1963, care reglementează activitatea consulatelor și protecția cetățenilor unui stat aflați în străinătate.

Astfel, chiar dacă legăturile diplomatice sunt rupte, serviciile consulare necesare pentru protejarea cetățenilor peruani și iranieni pot continua.

Decizia a fost comunicată oficial Iranului printr-o notă diplomatică transmisă Ambasadei iraniene din Ecuador, care este acreditată și în Peru.

Mirra Andreeva a început partida agresiv și a pus rapid presiune pe serviciul adversarei. Rusoaica a reușit breakul în primul set, iar apoi a dominat schimburile de mingi, profitând de faptul că stilul bazat pe slice al lui Tjen nu i-a creat probleme.

Finalul primului set a fost însă momentul care a făcut diferența. Andreeva a câștigat ultimele 15 puncte și s-a impus cu 6-2, după ce a preluat complet controlul jocului. În setul secund, campioana de la Roland Garros a continuat să dicteze ritmul și a câștigat 11 dintre cele 14 schimburi care au avut cel puțin nouă lovituri.

Grand Slam la 19 ani

Pentru Andreeva, victoria are și o semnificație aparte. Rusoaica o învinsese pe Tjen și în urmă cu doar două săptămâni, la Cincinnati, dar acel meci a fost mult mai echilibrat: 6-1, 7-6 (7-5). La New York, Andreeva nu i-a oferit adversarei nicio șansă de break și a încheiat partida după 68 de minute.

La doar 19 ani, Andreeva are deja un titlu de Grand Slam, cucerit în acest an la Roland Garros. La US Open, însă, nu a reușit până acum să treacă de turul al treilea. Pentru un loc în turul al treilea, ea o va întâlni pe germanca Eva Lys, numărul 98 mondial. Cele două nu s-au mai întâlnit până acum.

La Bishkek, în Kârgâzstan, unde a participat la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, Putin a fost întrebat marți seara despre avertismentul lui Zelenski.

„Nu am auzit astfel de declarații, dar, dacă acest lucru a fost spus cu voce tare, atunci este pur și simplu o tentativă de terorism de stat”, a declarat liderul rus, citat de Reuters. El a adăugat că Moscova va găsi o modalitate de a răspunde dacă vor avea loc astfel de tragedii.

Ce a spus Zelenski

În mesajul său video transmis tot marți, Zelenski a avertizat companiile aeriene, asigurătorii și operatorii care folosesc aeroporturile ruse că spațiul aerian al Rusiei devine periculos din cauza dronelor ucrainene.

Președintele ucrainean a precizat că, în interesul diplomației și al negocierilor, Kievul este dispus să asigure „eliberarea” cerului Rusiei de drone pentru perioade și pe rute stabilite, atunci când acest lucru este solicitat de partenerii internaționali.

„Siguranța va reveni în spațiul aerian al Rusiei atunci când va exista o mișcare reală către pace. Deocamdată, cerul Rusiei este pentru drone, nu pentru aviația civilă”, a transmis liderul ucrainean.

Putin respinge negocierile directe cu Kievul

Liderul rus a mai spus că Rusia nu este pregătită pentru negocieri directe cu actuala conducere de la Kiev, pe care a acuzat-o de terorism. În același timp, Putin a precizat că Moscova este dispusă să continue discuțiile pentru încheierea războiului prin intermediari și emisari ai administrației președintelui american Donald Trump.

„Ei sunt cei care ne cer să reluăm negocierile, ne cer întâlniri față în față. Nu negociezi cu teroriștii”, a spus Putin, referindu-se la avertismentele lui Zelenski privind dronele ucrainene în spațiul aerian al Rusiei și riscurile pentru aviația civilă.

Armata rusă a primit ordin să pregătească și să efectueze atacuri masive asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, a declarat Putin. „Ei lovesc obiectivele noastre – vor primi un răspuns”, a mai spus liderul rus.

Atacurile rusești asupra Kievului și regiunii înconjurătoare au ucis marți cel puțin 12 persoane. Rusia și Ucraina continuă să lanseze atacuri cu drone, fiecare asupra teritoriului celeilalte.