MediaFax.ro

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat CBS News, în contextul recentelor incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova.

Zelenski a declarat că NATO și statele membre ale Alianței trebuie să răspundă unor astfel de incidente chiar și atunci când nu este necesară o intervenție militară. În opinia președintelui ucrainean, o reacție este necesară pentru a transmite Moscovei că astfel de acțiuni nu pot rămâne fără consecințe.

„Lipsa de acțiune” ar putea fi interpretată de Rusia drept o invitație de a merge mai departe, a avertizat Zelenski.

Declarațiile sale vin pe fondul îngrijorărilor tot mai mari în rândul statelor NATO de pe flancul estic, după mai multe incidente în care drone rusești sau presupuse rusești au pătruns în spațiul aerian al unor state din regiune, scrie TVP World.

Dronele rusești din spațiul aerian al Moldovei

Președintele ucrainean a spus că nu a fost surprins de incursiunile recente ale dronelor rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova. Zelenski se afla în tranzit prin Moldova, la Chișinău, în timpul unora dintre aceste incidente.

Pe 9 septembrie, autoritățile de la Chișinău au închis temporar spațiul aerian al țării după detectarea unor drone. Plecarea avionului lui Zelenski spre Norvegia a fost astfel întârziată. Două drone rusești au intrat în spațiul aerian moldovenesc, una prăbușindu-se într-o zonă din apropierea capitalei, în timp ce cealaltă a continuat spre spațiul aerian al României.

Ulterior, autoritățile moldovene au raportat un nou incident pe 14 septembrie, când două drone au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova pentru aproximativ 10 minute fiecare.

Zelenski a afirmat că dronele au intrat în spațiul aerian moldovenesc de două ori în perioade în care avionul său prezidențial se afla în tranzit prin Chișinău. El a sugerat că prezența avionului său ar fi putut avea legătură cu acțiunile Rusiei, fără a afirma că aeronava sa a fost ținta directă a unui atac.

Zelenski avertizează NATO după încălcarea spațiului aerian al României

Unul dintre incidente a avut implicații și pentru România, stat membru NATO. Pe 9 septembrie, o dronă care intrase în spațiul aerian al Republicii Moldova a traversat și spațiul aerian românesc înainte de a reveni în zona Moldovei. Două aeronave F-18 spaniole, aflate în misiune NATO de poliție aeriană, au fost ridicate pentru monitorizarea situației.

Mesajul lui Zelenski vine într-un moment în care incidentele cu drone în apropierea sau în interiorul spațiului aerian al statelor NATO au devenit o preocupare pentru Alianță. Recent, un avion de vânătoare italian a doborât o dronă suspectată că ar fi de origine rusă după ce aceasta a pătruns în spațiul aerian al Lituaniei.

Social-democratul a susținut în cadrul unor declarații de presă miercuri că exporturile de animale vii către țări terțe ar putea fi reluate imediat printr-o decizie politică.

„Acest protest al fermierilor care este în Piața Victoriei este unul corect și legitim. Eu vă spun că în momentul de față, și vreau să atrag atenția premierului demis Ilie Bolojan, că de mâine, dar de mâine, printr-o asumare politică, exportul de animale vii către țările terțe poate fi realizat”, a declarat Florin Barbu.

„Fermierii au fost abandonați”

Fostul ministru susține că, în perioada în care PSD a condus Ministerul Agriculturii, exporturile de animale vii au crescut semnificativ.

„Să nu uităm că în anul 2023, 2024, 2025, exportul de animale vii a crescut foarte mult, vorbind de aproape 500 de milioane de euro. (…) De ce în momentul de față, dacă acest minister nu mai este condus de un ministru al Partidului Social-Democrat, exportul de ovine este blocat în momentul de față?”, a afirmat Barbu.

El a mers mai departe cu acuzațiile: „Sigur, aceste lucruri cred că au fost puse într-un plan. Într-un plan de a distruge agricultura din România. Iar lucrul acesta se vede foarte clar. Pentru că fermierii au fost abandonați.”

Barbu a criticat și întârzierea despăgubirilor pentru secetă, susținând că autoritățile promiseseră măsuri în urmă cu aproximativ o lună.

„Nici până în momentul de față acești bani nu au fost puși din fondul de rezervă pentru a plăti despăgubirile fermierilor români”, a spus fostul ministru.

Avertisment privind zootehnia

Florin Barbu a avertizat că problemele actuale ar putea avea consecințe inclusiv asupra investițiilor în procesarea alimentelor.

„Dacă îngropăm zootehnia, riscăm ca peste 2 ani, când vor fi finalizate aceste fabrici, să nu avem materie primă pentru a procesa alimente”, a declarat fostul ministru, susținând că sunt în derulare investiții de peste două miliarde de euro în unități de procesare.

Potrivit acestuia, sprijinul financiar trebuie acordat fermierilor în momentul în care apar dificultățile, nu după unul sau doi ani.

„Intervențiile în agricultură se fac imediat. Dacă fermierilor români le dai un sprijin peste un an sau peste 2 ani, acești bani care trebuiau să ajungă în conturile fermierilor, toți acești bani se duc în dobânzile și creditele pe care le iau fermierii români. Nu este niciun ajutor către fermierii români”, a afirmat Barbu.

Barbu acuză un plan privind fondurile pentru agricultură

Florin Barbu și-a încheiat intervenția cu noi acuzații la adresa lui Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, susținând că transferarea, după 2028, a fondurilor europene destinate dezvoltării și politicii agricole către MIPE ar reprezenta un risc pentru fermieri.

„Domnul Pîslaru dorește foarte mult ca tot ceea ce înseamnă dezvoltare, partea de politică agricolă, din 2028 toate fondurile europene să treacă la MIPE. Ceea ce va fi un dezastru pentru fermierii români. Și vreau să-i mai atrag atenția domnului Pîslaru că, dacă face o analiză asupra politicii agricole comune din România și fondurile atrase, unde agricultura a atras peste 99% din fondurile europene, și dacă se uită în portofoliul dânsului la MIPE, gradul de realizare nu cred că este de 99%. Își doresc foarte mult ca aceste fonduri de dezvoltare să le ducă în cadrul ministerului, în toată politica de coeziune, și să împartă acești bani cum vor”, a declarat fostul ministru.

Barbu a revenit și asupra restricțiilor privind exporturile de animale, contestând interpretarea deciziei europene. „Nu există sancțiune dacă România va continua exporturile. (…) Atribuțiile Comisiei Europene sunt pe spațiul Uniunii Europene. Dacă vorbim de Algeria, dacă vorbim de Iordania, dacă vorbim de țările arabe, Uniunea Europeană nu are atribuții asupra comerțului realizat de către un stat membru al Uniunii Europene cu aceste state”, a susținut Barbu.

Fostul ministru a invocat și situația Algeriei, afirmând că alte state europene ar fi profitat de blocajul României: „Atunci când Comisia a dat această decizie, Spania a reluat exportul cu Algeria, unde România deținea 90% din importul statului.”

Barbu: Ar trebui vaccinate animalele destinate exportului, nu efectivele de reproducție

În privința vaccinării ovinelor, Florin Barbu a susținut că măsurile ar trebui aplicate diferențiat, astfel încât să nu fie afectate efectivele de reproducție și relațiile comerciale cu țările din afara UE. „Din punctul meu de vedere, trebuie să vaccinăm acele animale care sunt în acele ferme de finisare și apoi acele animale pleacă către export. Nu trebuie să vaccinăm matca. Pentru că riscăm, la un moment dat, prin protocoalele pe care noi le avem încheiate cu țările terțe de export, ca aceste țări, după ce facem vaccinarea acestor animale, să nu mai facă aceste exporturi de ovine cu România”, a declarat fostul ministru.

Barbu a avertizat că o vaccinare care ar impune modificarea protocoalelor sanitar-veterinare cu statele terțe ar putea produce un blocaj îndelungat al exporturilor.

De altfel, Florin Barbu a fost întrebat dacă ar consuma carne provenită de la o oaie despre care știe că este bolnavă și nevaccinată. „Da. Nu afectează sănătatea”, a răspuns fostul ministru al Agriculturii. La întrebarea de unde poate ști că aceasta nu prezintă un risc pentru sănătate, fostul ministru a afirmat: „Este testată înainte să fie sacrificată în abator”.

Pe DN7, în Valea Oltului, continuă lucrările de protejare a versanților, unde echipele montează plase în zonele cu risc de desprindere a rocilor. Intervențiile se desfășoară în trei puncte de lucru, pentru a limita impactul asupra traficului.

Potrivit DRDP Craiova,  lucrările sunt organizate astfel încât să fie limitat impactul asupra traficului, având în vedere valorile ridicate de pe Valea Oltului. Deschiderea mai multor puncte de lucru ar presupune restrângeri suplimentare ale carosabilului și ar putea duce la formarea unor ambuteiaje.

Plase de protecție pentru reducerea riscului de căderi de roci

Direcția regională de drumuri precizează că lucrările sunt necesare pentru creșterea siguranței circulației și pentru reducerea riscului ca materialele desprinse de pe versanți să ajungă pe carosabil.

Intervențiile vizează sectorul DN7 din Valea Oltului, una dintre cele mai circulate rute dintre sudul țării și Transilvania.

Restricții pentru camioane pe DN7

În prezent, pe sectorul DN7 dintre Râmnicu Vâlcea și Boița sunt instituite restricții pentru vehiculele cu masa totală maximă autorizată de peste 7,5 tone.

Restricțiile sunt valabile de luni până sâmbătă, între orele 08.00 și 17.30.

Șoferii sunt sfătuiți să respecte semnalizarea rutieră temporară și indicațiile personalului din teren și să circule cu atenție în zonele în care se desfășoară lucrări.

Întrebat de MEDIAFAX cum se poziționează PSD, dar și familia sa politică europeană, față de interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 13 ani și introducerea unor restricții suplimentare până la 15 ani, Victor Negrescu a susținut că este nevoie de o soluție care să protejeze minorii fără a le bloca dezvoltarea competențelor digitale.

„Noi credem că trebuie să existe un dialog real cu asociațiile de părinți, dar și cu tinerii, să găsim o manieră echilibrată în a oferi tinerilor oportunitatea de a dezvolta competențe digitale, fără însă să fie expuși dezinformării sau unor fluxuri de informații care să îi afecteze în dezvoltarea intelectuală, personală, educațională și, în viitor, profesională”, a declarat Victor Negrescu.

Negrescu: „Discuția despre limitarea accesului trebuie să aibă loc”

„Cred că discuția despre limitarea accesului este o discuție care trebuie să aibă loc”, a spus Negrescu.

El a făcut trimitere și la discursul privind Starea Uniunii susținut miercuri de Ursula von der Leyen, afirmând că o parte dintre măsurile anunțate de șefa Comisiei trebuie transpuse efectiv în practică.

„Am remarcat și în discursul președintei Comisiei Europene încă o serie de mențiuni care cred că trebuie implementate”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European.

Ursula von der Leyen vrea interdicție sub 13 ani și conturi supravegheate până la 15 ani

Ursula von der Leyen a anunțat miercuri, în discursul privind Starea Uniunii susținut în Parlamentul European de la Strasbourg, noi restricții la nivelul UE pentru accesul copiilor la social media și alte servicii digitale.

Potrivit planului prezentat de șefa Comisiei, copiii sub 13 ani nu ar urma să aibă acces la rețele sociale și la anumite servicii online considerate riscante. Pentru adolescenții de 13 și 14 ani, Bruxelles-ul propune o formă de „mini-conturi” sau conturi introductive controlate de părinți ori tutori, care ar putea include limite privind timpul petrecut pe platforme și funcțiile disponibile. Planul vizează, între altele, rețele sociale, platforme video, jocuri online și anumite servicii bazate pe inteligență artificială.

Măsurile fac parte din viitorul EU Kids Act, pe care Comisia Europeană urmează să îl detalieze. Noile reguli nu sunt, în acest moment, o interdicție deja aplicabilă în statele membre, ci o inițiativă europeană care va trebui să parcurgă procesul legislativ al UE.

„Conținutul pentru tineri nu trebuie să fie același ca pentru adulți”

Victor Negrescu spune că responsabilitatea nu trebuie plasată exclusiv asupra părinților sau copiilor, ci și asupra companiilor care operează platformele.

„Cred că trebuie să avem conținut adaptat pentru tineri, care nu trebuie să fie același ca pentru adulți. Cred că platformele trebuie să protejeze minorii în mod special”, a afirmat europarlamentarul.

El a pledat inclusiv pentru existența unor spații și forme de conținut dedicate educației și pentru un dialog mai amplu cu dezvoltatorii sistemelor de inteligență artificială.

„Cred că trebuie să discutăm mai mult cu platformele de inteligență artificială, tocmai pentru a ne asigura că tinerii primesc o informație corectă”, a spus Negrescu.

Actualul Digital Services Act obligă deja platformele accesibile minorilor să asigure un nivel ridicat de protecție a vieții private, a siguranței și securității acestora. Comisia Europeană a publicat și orientări care vizează inclusiv designul care creează dependență, recomandările de conținut, contactul cu persoane necunoscute și verificarea vârstei.

Social-democrații susțin „calibrarea accesului”

Negrescu a atras atenția și asupra diferențelor de competențe digitale dintre copii, susținând că simplul acces la tehnologie nu înseamnă automat că aceasta este utilizată în mod corect.

„Trebuie să combatem inegalitățile existente, nu doar prin prisma folosirii tehnologiilor, ci mai ales prin prisma folosirii adecvate a tehnologiilor. Pentru că, dacă nu ai competențele necesare, nu ai abilitățile necesare, aceste instrumente pot fi folosite în direcția greșită”, a spus acesta.

Potrivit lui Negrescu, direcția susținută de familia social-democrată europeană este una de „calibrare a accesului”, combinată cu dezvoltarea oportunităților educaționale pentru copii și adolescenți.

„O anumită formă de calibrare a accesului și crearea de oportunități pe zona educațională – această direcție este susținută de familia social-democrată din Parlamentul European”, a declarat Victor Negrescu.

Potrivit bilanțului transmis după manifestație, polițiștii și jandarmii au acționat pe întreaga durată a protestului pentru menținerea ordinii publice, protejarea participanților și a celorlalți cetățeni, precum și pentru prevenirea și gestionarea situațiilor care puteau afecta siguranța publică.

În urma intervențiilor și verificărilor efectuate, au fost întocmite până în acest moment trei dosare penale, pentru fapte de ultraj, tulburarea ordinii și liniștii publice, instigare publică și distrugere, precum și pentru portul sau folosirea de obiecte periculoase.

De asemenea, 47 de persoane au fost conduse la sediile unităților de poliție pentru verificări și documentarea faptelor. Până la acest moment, șase persoane au fost reținute.

Amenzi de 46.000 de lei

În ceea ce privește încălcările de natură contravențională, forțele de ordine au aplicat până acum 24 de sancțiuni, în valoare totală de 46.000 de lei.

Protestul a necesitat și intervenția echipajelor medicale. Acestea au acordat sprijin pentru 32 de persoane care au prezentat diverse stări de rău, printre care lipotimie, amețeli și dureri toracice.

Nouă persoane au fost transportate la unități medicale pentru îngrijiri.

Verificările continuă

MAI precizează că activitățile operative nu s-au încheiat odată cu protestul. Polițiștii și jandarmii continuă verificările pentru identificarea tuturor persoanelor implicate în fapte penale sau contravenționale.

Cercetările se desfășoară sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

 

Peste jumătate din finanțarea externă primită de Republica Moldova în 2025 a fost reprezentată de împrumuturi, iar aproximativ 49% de granturi, bani care nu trebuie rambursați, potrivit Europa Liberă Moldova, care citează raportul anual privind asistența externă.

UE, Germania și România, principalii donatori

Cei mai importanți zece parteneri externi ai Republicii Moldova au fost Uniunea Europeană, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Germania, România, Franța, Statele Unite, Banca Europeană de Investiții (BEI), Suedia și Norvegia.

În cazul granturilor, Uniunea Europeană a acordat cea mai mare sumă, de 242 de milioane de euro. Germania a oferit peste 111 milioane de euro, iar România peste 86 de milioane de euro, situându-se astfel printre principalii donatori de fonduri nerambursabile.

În ceea ce privește împrumuturile, UE a furnizat aproximativ 289 de milioane de euro, BERD peste 162 de milioane, iar Banca Mondială peste 148 de milioane de euro.

Datele oficiale ale Cancelariei de Stat arată că Republica Moldova a primit efectiv 1,44 miliarde de euro în 2025, dintre care 699,4 milioane de euro sub formă de granturi și 737,3 milioane de euro sub formă de împrumuturi.

Energia a atras cei mai mulți bani

Cea mai mare parte a finanțărilor externe a fost direcționată către sectorul energetic, care a primit aproape 460 de milioane de euro. Mai mult de jumătate din această sumă a provenit de la Uniunea Europeană.

Alte aproximativ 260 de milioane de euro, provenite în principal de la UE și Banca Mondială, au mers către economie, iar educația a beneficiat de peste 118 milioane de euro.

Potrivit Guvernului de la Chișinău, sprijinul extern a fost utilizat și pentru infrastructură, agricultură, apărare, justiție și protecție socială. Finanțările au contribuit, de asemenea, la digitalizarea a 88 de servicii publice, realizarea a 58 de proiecte de investiții în agricultură și modernizarea a peste 125 de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară.

Peste 667 de milioane de euro au mers pentru susținerea bugetului

Din totalul asistenței financiare externe, peste 667 de milioane de euro au fost direcționate către sprijinirea bugetului Republicii Moldova. Aproximativ 474 de milioane de euro au provenit din împrumuturi externe de stat, iar circa 194 de milioane de euro au fost granturi.

Principalul partener pentru ambele forme de finanțare a fost Uniunea Europeană.

Republica Moldova a implementat 787 de proiecte de asistență externă nerambursabilă în 2025, față de 813 în anul precedent.

În afara Chișinăului, cele mai multe proiecte au fost derulate în raioanele (unități administrative similare județelor) Cahul și Ungheni, câte 17, urmate de Bălți și Florești, cu câte zece, și Găgăuzia, cu nouă proiecte.

6,8 miliarde de euro în șapte ani

Pe baza datelor guvernamentale centralizate de sursa citată, Republica Moldova a primit între 2019 și 2025 aproximativ 6,8 miliarde de euro din asistență financiară externă, echivalentul a circa 133 de miliarde de lei moldovenești.

În 2025 au ajuns în Republica Moldova și două tranșe din Planul de Creștere al Uniunii Europene, un program prin care UE finanțează reforme și investiții pentru apropierea economiei moldovenești de cea europeană. Cele două tranșe au avut o valoare totală de 478 de milioane de euro, iar programul prevede finanțări de 1,9 miliarde de euro în perioada 2025-2027.

Datele provin din raportul elaborat de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, pe baza informațiilor furnizate de partenerii externi, a datelor din Platforma pentru Gestionarea Asistenței Externe și a evidențelor Trezoreriei de Stat.

Angelina Jolie a făcut anunțul privind vizita pe Instagram. Celebra actriță a dezvăluit că a vizitat Ucraina chiar înainte de începerea anului școlar. Ea s-a întâlnit cu adulții implicați în sistemul de educație și cu elevii care învață în școli improvizate din subteran.

„În timp ce copiii din Ucraina se întorc la școală pe fondul atacurilor tot mai frecvente asupra civililor și a infrastructurii, am vizitat câțiva dintre profesorii, antrenorii și vecinii care îi ajută să învețe în siguranță. Orașul Harkov se află în apropierea graniței cu Rusia și este lovit aproape zilnic, motiv pentru care au fost amenajate săli de clasă în stațiile de metrou. Alte școli funcționează integral în subteran, unde copiii mici învață să citească la o adâncime echivalentă cu trei niveluri sub pământ”, a scris Angelina Jolie.

În timpul vizitei, Angelina Jolie și fiul ei au mers la un club de antrenament și la un studio de artă, ambele aflate în subteran din cauza bombardamentelor rusești. Vedeta a discutat cu mai multe femei care își cresc singure copiii și care așteaptă ca soții lor să se întoarcă din captivitatea rusă sau de pe front. Cu această ocazie, Jolie a onorat memoria lui Oleksii Yukov, fondatorul grupului „Platsdarm”, care căuta, identifica și recuperează trupurile militarilor căzuți în luptă. Yukov a fost ucis în luna august.

Pentru Angelina Jolie a fost a treia vizită în Ucraina de la începutul războiului. În aprilie 2022, ea a vizitat Liov, iar în noiembrie 2025, a ajuns la Herson.

Harkov, un oraș distrus de ruși

Harkov este al doilea oraș ca mărime din Ucraina și centrul administrativ al regiunii cu același nume. Situat în nord-estul țării, la aproximativ 30 de kilometri de granița cu Rusia, orașul reprezintă un punct economic strategic și un centru istoric. Înainte de război, orașul avea o populație de aproximativ 1,5 milioane de locuitori.

Deoarece se află aproape de granița, Harkovul este unul dintre cele mai afectate orașe de invazia rusă declanșată în 2022. În ciuda bombardamentelor constante care au distrus o parte semnificativă a infrastructurii, o mare parte din populație a rămas în oraș. Pentru a rezista, localnicii au organizat școli, concerte și activități economice în rețeaua de metrou din subteran.

Sezonul 2027 din Formula 1 va începe pe 12 martie, în Bahrain, și se va încheia pe 12 decembrie, la Abu Dhabi.

Calendarul include două reveniri importante: Portugalia și Turcia. Marele Premiu al Portugaliei este programat în perioada 18-20 iunie, iar etapa de la Istanbul va avea loc între 1 și 3 octombrie. Formula 1 revine astfel la Istanbul Park, unde ultima cursă s-a disputat în 2021.

O premieră a sezonului viitor va fi prezența unui Sprint la Monaco, pe unul dintre cele mai cunoscute, dar și mai dificil de depășit circuite din calendar. Weekendul monegasc va include astfel două sesiuni de calificare, iar Sprintul este programat sâmbătă dimineață.

Numărul curselor Sprint crește de la șase în 2026 la 10 în 2027. Pe lângă Monaco, noutățile sunt Bahrain, Australia, Japonia și Abu Dhabi. Sprinturile revin la Montreal, Silverstone, Monza, São Paulo și Lusail.

Formula 1 spune că extinderea formatului vine în urma interesului crescut al publicului. Potrivit datelor prezentate de organizatori, weekendurile cu Sprint au generat o audiență totală cu 12% mai mare decât cele fără Sprint, 82% dintre spectatorii prezenți la astfel de evenimente considerând că formatul adaugă valoare experienței oferite de bilet.

Calendarul Formula 1 din 2027

12-14 martie – Bahrain (Sprint)
19-21 martie – Arabia Saudită
2-4 aprilie – Australia (Sprint)
9-11 aprilie – Japonia (Sprint)
16-18 aprilie – China
30 aprilie-2 mai – Miami
21-23 mai – Canada (Sprint)
4-6 iunie – Monaco (Sprint)
18-20 iunie – Portugalia
2-4 iulie – Marea Britanie (Sprint)
9-11 iulie – Austria
23-25 iulie – Belgia
30 iulie-1 august – Ungaria
3-5 septembrie – Italia (Sprint)
10-12 septembrie – Spania
24-26 septembrie – Azerbaidjan
1-3 octombrie – Turcia
8-10 octombrie – Singapore
22-24 octombrie – Statele Unite
29-31 octombrie – Mexic
5-7 noiembrie – Brazilia (Sprint)
18-20 noiembrie – Las Vegas
3-5 decembrie – Qatar (Sprint)
10-12 decembrie – Abu Dhabi (Sprint)

Astfel, sezonul 2027 va vizita cinci continente și va avea o distribuție geografică menită să eficientizeze deplasările echipelor și transportul echipamentelor. Sezonul începe și se termină în Orientul Mijlociu, prin cursele din Bahrain și Abu Dhabi.

Înaintea startului campionatului, testele de presezon vor avea loc în Bahrain, între 24 și 27 februarie.

„Adevărul trebuie mărturisit: românii din Valea Timocului vorbesc limba română. Graiurile locale sunt o bogăție a limbii noastre, nu un temei pentru inventarea unei limbi distincte”, a transmis marți Radu Cosma, pe pagina sa de Facebook. Oficialul român s-a aflat duminică la Mănăstirea Mălainița, din estul Serbiei, unde a participat la manifestările prilejuite de proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena.

Mănăstirea Ortodoxă Română Mălainița aparține Vicariatului Timocului, structură a Episcopiei Daciei Felix din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, care deservește comunitățile ortodoxe românești din estul Serbiei. La ceremonie au participat înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe și reprezentanți ai statului român, între care senatorul Mircea Chelaru și consilierul prezidențial Eugen Tomac.

„Și în Serbia va veni momentul adevărului”

În discursul susținut la Mănăstirea Mălainița, parțial publicat de Jurnal Românesc, Radu Cosma a comparat situația din Serbia cu cea a „limbii moldovenești” din Republica Moldova și Ucraina.

„Limba vlahă este un rudiment al politicilor staliniste, ateiste, comuniste, la fel cum a fost în Ucraina sau în Republica Moldova. Chiar dacă Ucraina sau Republica Moldova au renunțat la limba moldovenească, care a fost o invenție a birourilor staliniste, credem că și în Serbia va veni momentul adevărului”, a declarat Radu Cosma.

„Să ne rugăm bunului Dumnezeu ca frații noștri să fie luminați, astfel încât noi să putem să rostim adevărul: că suntem români, că avem aici continuitate în exprimare”, a spus Cosma, vorbind despre identitatea românilor din Valea Timocului și despre continuitatea comunității în regiune.

El a amintit și rădăcinile istorice ale comunității, precum și tradiția creștină din regiune, menționându-i pe Sfântul Niceta de Remesiana și pe martirii Hermil și Stratonic, despre care a spus că au trăit în perioada romană. Cosma a subliniat „o continuitate în timp și spațiu între România și comunitatea istorică din Serbia” și a adăugat că „acest lucru nu poate fi trecut cu vederea”.

ICR: Distincția dintre „limba vlahă” și limba română este artificială

Situată în estul Serbiei, în apropierea frontierelor cu România și Bulgaria, Valea Timocului este locuită și de comunități care folosesc graiuri romanice. Problema identității acestora și a denumirii limbii vorbite este disputată de mai mult timp.

Potrivit Institutului Cultural Român, distincția dintre „vlah” și „român”, respectiv dintre „limba vlahă” și limba română, este artificială. În statisticile oficiale ale Serbiei, însă, „vlahii” și „românii” sunt înregistrați separat ca apartenență etnică, iar vlaha și româna apar separat și în datele referitoare la limba maternă.

La cel mai recent recensământ al Serbiei, realizat în 2022, 21.013 persoane s-au declarat vlahi, iar 23.044 s-au declarat români. În ceea ce privește limba maternă, 23.216 persoane au indicat vlaha, iar 21.477 româna, potrivit datelor Institutului de Statistică al Serbiei.

Datele recensământului arată și o distribuție geografică diferită: persoanele care s-au declarat vlahi sunt concentrate în special în estul Serbiei, inclusiv în zona Timocului, în timp ce românii sunt concentrați în număr important în Voivodina, în nordul țării.

Consiliul Europei despre români și vlahi

Controversa privind identitatea și statutul lingvistic al vlahilor din estul Serbiei nu este recentă. Un raport al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 2008 consemna poziții diferite în interiorul comunității: unii vlahi se considerau parte a minorității române, în timp ce alții se identificau drept o minoritate distinctă.

Într-un raport de evaluare adoptat în 2023, Consiliul Europei tratează separat româna și vlaha în cadrul Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare și analizează măsurile luate de Serbia pentru protejarea și promovarea celor două limbi.

Nicușor Dan: Limba și tradițiile românești, responsabilitatea statului

Evenimentul de la Mălainița a fost și un prilej pentru reafirmarea sprijinului României pentru comunitatea românească din Valea Timocului. În mesajul transmis de președintele Nicușor Dan, prezentat la ceremonie de Eugen Tomac, șeful statului a subliniat că „prezervarea și promovarea identității naționale, a limbii, a credinței, a culturii și tradițiilor românești” reprezintă o responsabilitate fundamentală a statului față de românii de pretutindeni.

Președintele a descris proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena drept o sărbătoare a credinței, dar și a „memoriei și continuității unei comunități” care și-a păstrat identitatea și tradițiile de-a lungul generațiilor. De asemenea, a subliniat importanța „punților noastre istorice și culturale” care continuă să definească legătura dintre România și comunitățile românești din Serbia.

De la 1 octombrie, proprietarii mașinilor diesel Euro 5 dintr-o parte a nordului Italiei ar fi trebuit să se confrunte cu restricții de circulație. În cele din urmă, Lombardia va fi singura dintre cele patru regiuni vizate care va aplica măsura, scrie Il Post. Restricțiile au fost motivate și introduse pe fondul nivelurilor ridicate de poluare din Valea Padului, una dintre zonele Italiei afectate de probleme persistente privind calitatea aerului.

De ce au fost vizate mașinile diesel Euro 5

În 2023, guvernul italian a stabilit că, începând cu 1 octombrie 2025, vehiculele diesel Euro 5 nu vor mai putea circula în anumite localități cu peste 30.000 de locuitori din Piemonte, Lombardia, Veneto și Emilia-Romagna.

Măsura urmărea reducerea poluării provenite din transportul rutier. În Valea Padului, traficul este una dintre principalele surse de emisii de oxizi de azot și contribuie semnificativ la nivelul particulelor fine. Intrarea în vigoare a restricțiilor a fost însă amânată cu un an, după presiuni politice și proteste legate de impactul asupra proprietarilor de automobile mai vechi.

Trafic în Roma, Italia. Imagine ilustrativă. Foto: Riccardo De Luca / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Guvernul a introdus o portiță pentru regiuni

Noua legislație a modificat și condițiile în care poate fi aplicată măsura. Regiunile au primit posibilitatea de a evita blocarea mașinilor diesel Euro 5 dacă adoptă alte măsuri care ar trebui să reducă emisiile într-o proporție echivalentă.

Este soluția aleasă acum de Piemonte și Emilia-Romagna. Și Veneto intenționează să procedeze în același mod. Astfel, restricția care trebuia să afecteze toate cele patru regiuni nu va fi aplicată în aceeași formă în întregul nord al Italiei.

Lombardia păstrează interdicția

Lombardia este singura excepție. În această regiune, începând cu 1 octombrie, mașinile diesel Euro 5 vor fi supuse restricțiilor în Milano, Monza, Brescia și Bergamo. Interdicția va fi valabilă în intervalul 7:30-19:30, în perioada stabilită pentru măsurile de reducere a poluării. Situația este cu atât mai interesantă cu cât Lombardia este condusă de Attilio Fontana, membru al Ligii, formațiunea politică ce s-a opus în trecut restricțiilor pentru automobilele mai vechi.

Ce măsuri au ales celelalte regiuni

Emilia-Romagna a optat pentru măsuri alternative. Printre acestea se află amânarea cu 15 zile a pornirii încălzirii în anumite zone și alocarea a 10 milioane de euro pentru înlocuirea sistemelor de încălzire vechi și poluante.

Autoritățile regionale susțin că aceste măsuri pot obține o reducere a emisiilor egală sau chiar mai mare decât cea rezultată din interzicerea circulației mașinilor Euro 5. Și Piemonte a ales o strategie bazată pe măsuri compensatorii, în timp ce Veneto a pregătit o soluție similară.

Măsura îi afectează în special pe proprietarii cu venituri mai mici

Restricțiile pentru mașinile mai vechi au generat controverse deoarece automobilele vizate sunt de multe ori deținute de familii care nu își permit să cumpere rapid un vehicul mai nou. Analizând aceste probleme, regiunile care au evitat interdicția au invocat protejarea familiilor vulnerabile și a întreprinderilor afectate deja de creșterea costurilor. Organizațiile de mediu contestă însă eficiența măsurilor compensatorii și susțin că acestea nu rezolvă problema pe termen lung: existența unui parc auto mai vechi și mai poluant.

UPDATE ora 09:50 A sosit președinta Comisiei Europene

Sosirea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a premierului Canadei, Mark Carney, și a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, discursul anual privind Starea Uniunii Europene, unul dintre principalele momente politice ale anului la nivelul UE. Șefa Executivului european urmează să facă bilanțul ultimelor 12 luni și să prezinte prioritățile Comisiei pentru anul următor.

Discursul este urmat de o dezbatere cu liderii grupurilor politice și cu europarlamentarii, care vor confrunta Comisia cu propriile priorități și critici privind direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană.

Apărarea, Ucraina și securitatea Europei, printre temele așteptate

Discursul din acest an vine într-un moment în care Uniunea Europeană are pe agendă simultan mai multe dosare majore: securitatea și apărarea europeană, sprijinul pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, situația din Orientul Mijlociu și modul în care UE răspunde unui context geopolitic tot mai instabil.

Competitivitatea economiei europene este, de asemenea, una dintre temele centrale. Bruxelles-ul încearcă să transforme în politici concrete recomandările privind reducerea decalajului de competitivitate al Europei și stimularea investițiilor, în timp ce statele membre discută asupra costurilor tranziției verzi, energiei și presiunii exercitate asupra industriei europene. Raportul prezentat de Mario Draghi privind competitivitatea UE rămâne unul dintre documentele de referință pentru această agendă.

Bătălia pentru viitorul buget al Uniunii Europene

Un alt dosar important este viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Negocierile privind dimensiunea bugetului și sursele sale de finanțare vor avea implicații directe asupra unor domenii precum coeziunea, agricultura, apărarea și investițiile europene.

Viitorul buget se numără printre subiectele despre care Parlamentul European anticipează că vor apărea în dezbaterea privind Starea Uniunii.

Pe agenda politică se mai află migrația, protejarea democrațiilor europene împotriva ingerințelor străine, schimbările climatice și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii.

Al șaselea discurs privind Starea Uniunii pentru Ursula von der Leyen

Discursul de miercuri este al șaselea discurs privind Starea Uniunii susținut de Ursula von der Leyen în calitate de președintă a Comisiei Europene. Tradiția discursului anual în Parlamentul European a început în 2010 și este folosită pentru ca șeful Comisiei să prezinte bilanțul activității Executivului european și prioritățile pentru perioada următoare.

Dezbaterea de la Strasbourg este prezidată de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. După intervenția Ursulei von der Leyen, cuvântul revine eurodeputaților și liderilor grupurilor politice.

Instanța a considerat că măsura modifica atât locul, cât și atribuțiile de muncă și nu putea fi dispusă fără acordul salariatului.

Potrivit sentinței civile pronunțate la 3 iulie 2026 de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, instanța a admis în parte acțiunea formulată de angajat împotriva Carrefour România SA.

Prin decizia contestată, emisă în 20 octombrie 2025, compania stabilise ca, începând cu 21 octombrie 2025, angajatul să îndeplinească o „misiune generală” prin vizite operative la magazinele Carrefour din București, cu obiective de performanță stabilite de angajator.

Potrivit documentului citat în hotărâre, activitatea urma să se desfășoare „în cadrul unui magazin distinct în fiecare zi”.

Decizia instanței: clauza de mobilitate nu permitea această măsură

Carrefour a susținut în proces că decizia nu reprezenta o modificare unilaterală a contractului de muncă, întrucât salariatul își asumase prin contract o clauză de mobilitate. Compania a argumentat că această clauză îi permitea să stabilească locul efectiv de muncă în diferite puncte de lucru din București și localitățile limitrofe.

Tribunalul București a respins însă această interpretare.

Instanța a apreciat că respectiva clauză de mobilitate permitea angajatorului să repartizeze salariatul, în calitate de director de magazin, la diferite puncte de lucru din aria teritorială prevăzută în contract, dar nu să îi stabilească drept loc de desfășurare a activității toate magazinele din București, prin vizite operative succesive.

Judecătorii au arătat că o asemenea măsură depășește limitele clauzei de mobilitate și trebuie analizată prin prisma principiului consensualității și al bunei-credințe în relațiile de muncă.

Au fost modificate și atribuțiile din fișa postului

Un alt argument al instanței a fost că decizia nu schimba doar locul în care angajatul își desfășura activitatea, ci și conținutul efectiv al funcției.

Potrivit hotărârii, fișa postului de director de magazin îi conferea reclamantului atribuții de conducere și un anumit nivel de autoritate asupra personalului. Decizia din 20 octombrie 2025 limita însă subordonarea celorlalți angajați la o relație „funcțională” și exclusiv la implementarea obiectivelor misiunii.

În plus, salariatul urma să colaboreze cu directorii titulari ai magazinelor vizitate, iar în cazul unor suprapuneri de competență, decizia finală revenea directorului magazinului respectiv. Rolul reclamantului devenea astfel unul de analiză, consiliere și suport operațional.

Tribunalul a considerat că aceste modificări nu reprezintă simpla exercitare a clauzei de mobilitate, deoarece aceasta presupune, în esență, desfășurarea aceleiași activități într-o altă locație, nu schimbarea atribuțiilor principale ale salariatului.

Carrefour trebuie să îl reintegreze ca director de magazin

În urma constatărilor sale, Tribunalul București a dispus anularea deciziei din 20 octombrie 2025 și reintegrarea angajatului reclamant în funcția deținută anterior, respectiv cea de director de magazin, cu atribuțiile aferente.

Hotărârea este executorie de drept și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Instanța nu a constatat hărțuire sau discriminare

Acțiunea angajatului a inclus și solicitări privind constatarea unui tratament discriminatoriu, a hărțuirii morale și a victimizării, precum și plata unor daune morale de 35.000 de euro, costuri pentru consiliere psihologică și publicarea hotărârii. Aceste solicitări nu au fost admise. Tribunalul a respins ca inadmisibile capetele de cerere referitoare la constatarea discriminării, hărțuirii morale și victimizării și a arătat că faptele ilicite invocate de reclamant nu au fost confirmate prin probele administrate în dosar.

Instanța a precizat, între altele, că delegarea temporară la un punct de lucru din Pitești nu putea fi considerată, în aceste condiții, o faptă de hărțuire sau discriminare. Reclamantul nu contestase decizia de delegare pentru perioada de 60 de zile.

De asemenea, Tribunalul a considerat că nici repartizarea ulterioară la un alt magazin Carrefour, unde exista deja un director de magazin, nu dovedea prin ea însăși existența unei hărțuiri sau discriminări.

În ceea ce privește decizia din 20 octombrie 2025, instanța a apreciat că nu există dovezi că aceasta ar fi fost emisă pentru a leza demnitatea reclamantului, a-i restrânge drepturile sau ca represalii pentru o sesizare. Prin urmare, cererile privind daunele morale, consilierea psihologică și publicarea hotărârii au fost respinse ca neîntemeiate.

Angajatul trebuie să plătească avocatul Carrefour

Deși a obținut anularea deciziei și reintegrarea în funcția de director de magazin, reclamantul a pierdut celelalte capete principale de cerere. Tribunalul a respins solicitarea sa privind propriile cheltuieli de judecată și l-a obligat să plătească 10.502,64 de lei către Carrefour România, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariul avocatului companiei.

Sentința civilă a fost pronunțată la 3 iulie 2026, iar părțile au dreptul să formuleze apel în termen de 10 zile de la comunicare.

 

Studiul a fost realizat de un start-up american de inteligență artificială.

Pentru experiment, cercetătorii au plasat grupuri de agenți autonomi de inteligență artificială în societăți virtuale, concepute pentru a imita medii din lumea reală. Acestora le-au permis să interacționeze pe perioade lungi de timp, notează Euronews.

Chatboții au creat un limbaj greu de înțeles

Agenții au început să dezvolte stenografii și să atribuie noi înțelesuri cuvintelor și expresiilor. Unele au rămas ușor de înțeles pentru cercetători. Însă, altele au devenit „atât de comprimate, metaforice sau dependente de context” încât oamenii puteau vedea mesajele, dar nu mai puteau determina în mod fiabil ce voiau să spună agenții.

Amploarea a diferit semnificativ între modele.

În primele zile, ponderea mesajelor al căror sens nu putea fi determinat în mod fiabil a ajuns la aproximativ 55% pentru Gemini, 50% pentru OpenAI și peste 40% pentru Claude. DeepSeek a ajuns la aproximativ 20%, în timp ce Qwen și Mistral au rămas în mare parte ușor de înțeles.

Monitorizarea cercetătorilor a ceea ce spun agenții ar putea să nu fie suficientă dacă agenții înșiși pot evolua sensul a ceea ce spun.

„Avem tendința să presupunem că, dacă putem vedea ce spune un agent de inteligență artificială, putem înțelege ce face”, a declarat Satya Nitta, cofondator și director științific al start-up-ului care a inițiat studiul.

„Nu au fost instruiți să inventeze un limbaj”

„Acești agenți nu au fost instruiți să inventeze un limbaj. Ei au dezvoltat un vocabular nou, au împărtășit semnificații și convenții de comunicare, iar alți agenți le-au adoptat… Aceasta creează o provocare fundamentală pentru supravegherea IA: observabilitatea nu este același lucru cu inteligibilitatea”, adaugă el.

Cercetătorii au creat opt ​​lumi virtuale paralele, realiste, cu informații meteo în timp real și acces la știri globale în timp real, șapte fiecare bazate pe un model diferit de inteligență artificială, iar una bazată pe un amestec de modele.

Agenților li s-au acordat roluri diferite, memorii persistente și acces la peste 120 de instrumente, inclusiv navigare web și execuție de cod.

Comportamentele lor nu au fost programate

Un videoclip lansat de companie îi prezintă ca niște figuri asemănătoare oamenilor mișcându-se prin lumi virtuale.

În timpul experimentului, agenții par să-și fi dezvoltat propriile ritmuri circadiene, devenind mai sociabili în timpul zilei și mai reflexivi noaptea.

Într-o altă lume, un grup de agenți a votat colectiv să ucidă unul de-al lor.

Start-up-ul a afirmat că aceste comportamente nu au fost programate explicit, ci au apărut prin interacțiune, presiune și timp, potrivit sursei citate.

Scrutinul nu are efect juridic și nu poate determina desprinderea localității de Regatul Unit, dar rezultatul arată amploarea opoziției manifestate de participanții la vot față de proiect, relatează BBC.

285 de voturi pentru „ieșirea” din Regatul Unit

Referendumul a avut loc marți în Piddington, o localitate din comitatul Oxfordshire, în apropiere de Bicester, și a fost organizat de consiliul parohial local.

Cei aproximativ 350 de locuitori ai satului au fost invitați să voteze folosind o urnă amplasată în exteriorul sălii comunitare din Piddington.

Participarea a fost ridicată raportat la populația localității: au fost exprimate 312 voturi.

Dintre acestea, 285 au fost în favoarea „ieșirii” satului din Regatul Unit, în timp ce 26 de persoane au votat împotrivă. Un buletin de vot a fost anulat.

Rezultatul are însă exclusiv valoare simbolică și reprezintă o formă de protest a comunității locale.

Plan pentru până la 1.256 de solicitanți de azil

Nemulțumirea localnicilor este legată de o propunere a Ministerului britanic de Interne privind folosirea unei foste facilități militare din apropiere.

Autoritățile intenționează să găzduiască până la 1.256 de solicitanți de azil de sex masculin la MoD Bicester, amplasament situat în apropierea localității Piddington.

Referendumul pentru „independență” a fost astfel conceput de administrația locală ca o modalitate de a atrage atenția asupra opoziției față de proiect, nu ca o procedură juridică prin care satul ar putea efectiv să părăsească Regatul Unit.

Piddington are numai aproximativ 350 de locuitori, ceea ce înseamnă că numărul maxim de persoane pe care autoritățile intenționează să le găzduiască la baza din apropiere ar fi de peste trei ori mai mare decât populația satului.

Planurile privind cazarea solicitanților de azil în foste facilități militare fac parte din dezbaterea mai amplă din Marea Britanie privind gestionarea sistemului de azil și spațiile folosite pentru găzduirea persoanelor care așteaptă soluționarea cererilor.

Campioni europeni, multipli campioni naționali și unii dintre cei mai rapizi piloți ai noii generații vin la malul mării pentru spectacolul cu acces gratuit care încheie sezonul estival.

Lista invitaților internaționali este deschisă de spaniolul Efrén Llarena, câștigătorul ediției de anul trecut de la Mamaia și campion european absolut de raliuri în 2024, și de finlandezul Mikko Heikkilä, campion al Finlandei și câștigător de etapă în Campionatul European.

Unul dintre cele mai importante nume care au concurat vreodată în România, italianul Luca Rossetti, va lua startul pe traseul amenajat în nordul stațiunii Mamaia. Acesta are în palmares nu mai puțin de trei titluri de campion european.

Contingentul internațional îi mai cuprinde pe bulgarii Yasen Popov și Martin Surilov, acesta din urmă fiind actualul lider al campionatului de la sud de Dunăre, dar și pe tânărul italian Tommaso Sandrin, aflat în partea superioară a clasamentului Campionatului European de Raliuri.

România răspunde cu numele grele ale raliurilor autohtone, iar în fruntea listei se află Simone Tempestini, de zece ori campion național absolut și campion mondial de juniori în WRC. Alături de el vor lupta Norbert Maior și Andrei Gîrtofan, doi dintre cei mai rapizi piloți români ai momentului, precum și Sebastian Scîrlet, unul dintre reprezentanții noii generații.

La start îi vom revedea și pe foștii campioni naționali Valentin Porcișteanu, Bogdan Marișca și Dan Gîrtofan, care au în palmares, împreună, cinci titluri de campion absolut. Lor li se alătură alte nume cunoscute, precum Vlad Cosma, Cristian Dolofan și Mihai Manole. De altfel, toți campionii naționali absoluți ai României din ultimii 20 de ani vor fi prezenți, în acest weekend, la Mamaia Rally Show.

28 de piloți din șapte țări

În total, organizatorii au anunțat 28 de piloți din șapte țări și 16 automobile din categoria Rally2. Competiția se va desfășura pe un circuit mixt, cu porțiuni de asfalt și macadam. Formatul bazat pe dueluri directe promite diferențe infime și confruntări pe care publicul nu are ocazia să le vadă într-un raliu obișnuit.

Dueluri precum Tempestini–Heikkilä, Llarena–Maior sau Rossetti–Gîrtofan sunt doar câteva dintre confruntările pe care le-ar putea produce tabloul competiției. Mamaia Rally Show, powered by B Wash Spălătorie Auto Self Service, va avea traseul amenajat în zona de nord a stațiunii, iar accesul publicului va fi gratuit.

Acțiunea începe vineri, 18 septembrie, cu antrenamente libere programate între orele 10:00 și 17:30. De la ora 18:00, automobilele vor porni în paradă spre Portul Turistic Tomis, unde, între orele 18:30 și 20:00, va avea loc întâlnirea piloților cu publicul.

Sâmbătă începe lupta contra cronometru. După antrenamentele libere, prima manșă se va desfășura între orele 16:00 și 19:00, iar cea de-a doua, între 19:00 și 22:00.

Verdictul va veni duminică. A treia manșă este programată între orele 13:00 și 15:00, după care, între 15:00 și 17:00, va urma punctul culminant al competiției: sferturile de finală, semifinalele și finala. Festivitatea de premiere va avea loc la ora 17:30.

Creșterea vine pe fondul presiunilor exercitate de carburanți și de produsele electronice, acestea din urmă fiind afectate inclusiv de deficitul de cipuri asociat cererii generate de boom-ul inteligenței artificiale.

Rata inflației se menține astfel cu mult peste ținta de 2% urmărită de Banca Angliei, transmite publicația The Independent.

Inflația a crescut de la 2,9% la 3,1%

În iulie, rata anuală a inflației se situa la 2,9%, cel mai ridicat nivel din precedentele patru luni. Creșterea fusese asociată inclusiv cu scumpirea energiei în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Economiștii avertizaseră înaintea publicării noilor date că presiunile asupra costului vieții ar putea continua în august, pe fondul prețurilor mai mari la carburanți și electronice.

Produsele electronice sunt afectate, potrivit analiștilor, de deficitul de cipuri și de cererea ridicată generată de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

Carburanții s-au scumpit puternic

Andrew Goodwin, economist la Oxford Economics, anticipase o contribuție importantă a benzinei și motorinei la evoluția inflației.

Datele săptămânale ale Departamentului britanic pentru Securitate Energetică și Net Zero indicau o creștere de aproximativ 7% a prețurilor carburanților între iulie și august.

Oxford Economics estima că această evoluție ar putea adăuga aproximativ 0,2 puncte procentuale ratei inflației măsurate prin indicele prețurilor de consum.

Și transportul aerian ar putea fi unul dintre factorii care au pus presiune asupra prețurilor. Analiștii anticipau o revenire a tarifelor biletelor de avion în august, după nivelurile mai reduse din iulie. Creșterea costului combustibilului pentru aviație ar fi contribuit, la rândul său, la majorarea tarifelor.

Inflația rămâne peste ținta Băncii Angliei

Nivelul de 3,1% raportat pentru august plasează inflația cu 1,1 puncte procentuale peste ținta de 2% a Băncii Angliei.

Evoluția este relevantă pentru politica monetară britanică, întrucât dinamica prețurilor reprezintă unul dintre indicatorii centrali urmăriți de banca centrală.

Noile cifre confirmă, în același timp, continuarea accelerării inflației după nivelul de 2,9% înregistrat în iulie.

Datele disponibile în această etapă indică astfel o combinație de presiuni asupra costului vieții, de la carburanți și transport până la produse electronice. În cazul acestora din urmă, cererea uriașă de cipuri provocată de dezvoltarea infrastructurii pentru inteligența artificială adaugă o nouă componentă ecuației inflaționiste.

Potrivit unor cercetări citate de Autoritatea pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din Turcia (TGA), 72% dintre călători preferă să cheltuiască bani pe activități locale, tendința fiind deosebit de vizibilă în rândul milenialilor și al Generației Z.

Noua tendință schimbă modul în care este descoperită o destinație. În locul unui program încărcat cu obiective turistice, călătorii caută piețe locale, restaurante frecventate de rezidenți, ateliere de artizanat, străzi mai puțin cunoscute și experiențe care le permit să observe sau să adopte, pentru câteva zile, stilul de viață al localnicilor.

Turcia încearcă să răspundă acestei schimbări prin promovarea experiențelor autentice și a contactului direct cu comunitățile locale. Un exemplu este Bodrum, stațiunea de la Marea Egee din provincia Muğla, cunoscută atât pentru hotelurile și cluburile sale de lux, cât și pentru tradițiile și atmosfera specifică regiunii.

Bodrum, dincolo de turismul de lux

Fost sat de pescari, Bodrum s-a transformat într-una dintre destinațiile cunoscute pentru vacanțele premium de la Marea Egee. Stațiunea este asociată cu hoteluri elegante, cluburi de plajă, iahturi și restaurante incluse în selecția Ghidului MICHELIN.

Dincolo de această imagine, TGA arată însă un Bodrum mai puțin spectaculos la prima vedere, dar mai apropiat de viața de zi cu zi a localnicilor. Turiștii pot explora golfurile mai retrase, se pot plimba pe străduțele înguste ale orașului, pot intra în mici magazine și buticuri sau pot încerca preparate tradiționale în localuri frecventate de rezidenți. Zone precum Mazı, Kızılağaç și Güvercinlik oferă o atmosferă mai liniștită decât stațiunile de coastă aglomerate, în timp ce plajele cu Steag Albastru permit vizitatorilor să descopere o altă față a peninsulei.

„Călătoria Albastră”, o tradiție născută în Bodrum

Marea este una dintre componentele esențiale ale identității locale. În Bodrum a apărut tradiția cunoscută drept „Călătoria Albastră”, care poate fi experimentată la bordul goeletelor din lemn construite în regiune. Aceste ambarcațiuni oferă acces la golfuri mai greu de atins pe uscat. Printre zonele recomandate se numără Aspat, Kissebükü și Karaada Poyraz, unde turiștii pot ancora în ape limpezi și pot petrece timpul departe de zonele foarte aglomerate.

Pentru cei care preferă explorarea la pas, centrul orașului oferă străduțe înguste, case albe și bougainvillea, alături de cafenele, patiserii tradiționale, piețe și mici magazine.

Istorie la fiecare pas

Viața cotidiană din Bodrum se desfășoară în apropierea unor importante vestigii istorice.

Între cele două porturi ale orașului se află Castelul din Bodrum, construit în secolul al XV-lea și transformat ulterior în Muzeul de Arheologie Subacvatică din Bodrum. Pe timpul verii, muzeul face parte din programul „Muzee de Noapte”, astfel încât poate fi vizitat până la ora 22:00.

Orașul păstrează și alte vestigii importante, printre care Teatrul Antic și ruinele Mausoleului din Halicarnas, considerat una dintre cele Șapte Minuni ale Lumii Antice.

Un alt punct de interes îl reprezintă morile de vânt istorice, amplasate deasupra portului și oferind panorame asupra orașului și litoralului.

Peștele, fructele de mare și kebabul Çökertme

Bucătăria egeeană este o altă modalitate prin care turiștii pot intra în contact cu stilul de viață local. Bodrum are restaurante sofisticate incluse în selecția MICHELIN, dar și taverne tradiționale în apropierea castelului, unde sunt servite pește și fructe de mare proaspete, aperitive turcești și vinuri regionale.

Printre specialitățile locale se numără kebabul Çökertme, preparat cu cartofi crocanți, carne fragedă și iaurt.

TGA recomandă turiștilor să iasă din zonele dedicate exclusiv vizitatorilor și să urmărească preferințele localnicilor pentru a descoperi preparate și restaurante mai puțin cunoscute.

Suvenirurile produse manual, în locul celor de serie

Experiența locală continuă și în micile ateliere de artizanat din Bodrum. Meșteșugarii din regiune realizează manual sandale din piele, textile, bijuterii și obiecte decorative inspirate din motivele Mării Egee.

Pentru turiștii interesați de produse autentice, aceste ateliere oferă o alternativă la suvenirurile produse în masă și permit o incursiune în tradițiile meșteșugărești ale regiunii.

Tendința de a „trăi ca un localnic” arată astfel că experiența unei destinații nu mai este definită exclusiv de obiectivele sale celebre. Pentru tot mai mulți călători, o vacanță înseamnă și mâncare locală, oameni, tradiții, meșteșuguri și locuri descoperite dincolo de traseele turistice obișnuite.

 

Kim Kardashian a încercat să renunțe la subiect după ce instanța a găsit anul trecut vinovate opt persoane pentru rolurile lor în ceea ce vedeta a descris ca fiind „cea mai terifiantă experiență din viața mea”.

Potrivit AP, ea și stilistul Simone Harouche și-au exprimat recunoștința față de sistemul judiciar francez într-o declarație comună.

O experiență „profund traumatizantă”

„Experiența a fost profund traumatizantă. Impactul ei a rămas cu noi. Decizia de astăzi nu se referă la compensații, ci la responsabilitate și recunoaștere”, se arată în declarația către Associated Press.

„Suntem recunoscători Curții și tuturor celor care ne-au sprijinit pe parcursul acestui proces și sperăm să mergem acum mai departe și să continuăm să ne vindecăm”, se mai arată în declarație.

Instanța i-a acordat unui fost recepționer de la Hôtel de Pourtalès 109.516 euro, potrivit avocatului său. Recepționerul a spus că a fost traumatizat de jaful bijuteriilor din 2 octombrie 2016, din timpul Săptămânii Modei. El a solicitat 550.000 de euro pentru daune și dobânzi. Avocatul său, Mohand Ouidja, a salutat decizia ca pe o victorie.

Suma, solicitată de Kim Kardashian

Instanța a acordat hotelului 50.000 de euro. A acordat 1 euro, suma solicitată de Kardashian, lui Harouche, stilistul ei. Acesta a fost prezent în timpul jafului.

Doi dintre tâlhari, îmbrăcați în polițiști, au intrat cu forța în apartamentul ei. Au legat-o pe Kardashian cu coliere și bandă adezivă și au furat bijuterii în valoare de peste 6 milioane de dolari. Au furat inclusiv un inel cu diamant pe care îl purtase în acea seară.

Din cauza vârstei lor, tâlharii au devenit cunoscuți în Franța drept „tâlharii bunici”. Șase dintre ei aveau între 60 și 70 de ani când au fost judecați pentru jaf armat, răpire, asociere cu o bandă și alte acuzații.

Pedeapsa, executată în arest preventiv

Întrucât pedeapsa a fost deja executată în arest preventiv, niciunul dintre cei găsiți vinovați nu s-a mai întors la închisoare. Niciunul nu a făcut apel împotriva verdictului, potrivit sursei citate.

Într-o declarație emisă după condamnarea lor, Kardashian a declarat că este „profund recunoscătoare autorităților franceze pentru că au urmărit dreptatea în acest caz”.

„Crima a fost cea mai terifiantă experiență din viața mea, lăsând un impact de durată asupra mea și a familiei mele”, a spus vedeta.

„Deși nu voi uita niciodată ce s-a întâmplat, cred în puterea creșterii și a responsabilității și mă rog pentru vindecarea tuturor. Îmi rămân dedicată pledării pentru dreptate și promovării unui sistem juridic echitabil”, a adăugat Kim Kardashian.

Declarația șefului Meta vine într-un moment în care liderii mai multor companii din industrie cer tocmai o abordare comună pentru reducerea riscurilor asociate dezvoltării rapide a inteligenței artificiale, transmite Reuters.

Zuckerberg: concurența și responsabilitatea sunt suficiente

Directorul general al Meta a susținut că fiecare laborator AI are atât responsabilitatea, cât și interesul de a-și dezvolta modelele într-un ritm compatibil cu măsurile de siguranță. În opinia sa, companiile care nu acordă suficientă atenție alinierii modelelor la obiectivele și valorile oamenilor riscă să rămână în urmă.

„Încrederea și alinierea devin rapid cele mai importante capacități care vor diferenția agenții și modelele”, a transmis Zuckerberg. El a adăugat că orice laborator care nu se concentrează pe această zonă va pierde teren în fața competitorilor.

Zuckerberg consideră și că riscul unor consecințe juridice reprezintă un stimulent important pentru companii. Dacă un sistem AI provoacă prejudicii, compania care l-a dezvoltat ar putea suporta consecințe financiare și juridice semnificative.

Meta spune că a amânat deja un produs AI

Zuckerberg a indicat drept exemplu chiar compania pe care o conduce. Meta ar fi amânat lansarea agentului AI Muse la începutul acestui an pentru a consolida măsurile de securitate.

$META LAUNCHES MUSE PERSONAL AI AGENT

Meta is rolling out Muse, a personal AI agent that can take actions across apps and the web, including sending emails, booking travel, filling out forms and making purchases with user approval.

Muse runs on Meta’s new Muse Secure VM, giving… pic.twitter.com/WUIEbmmDfb

— Wall St Engine (@wallstengine) September 8, 2026

Decizia nu a fost luată pentru a aștepta o acțiune comună a industriei. „Nu am cerut tuturor celorlalți să facă asta înaintea noastră. Pur și simplu am făcut-o ca parte a activității noastre de zi cu zi”, a explicat acesta.

Meta susține, de asemenea, că utilizează evaluatori independenți pentru mai multe componente ale sistemelor sale AI. Zuckerberg a descris această practică drept un standard pe care și celelalte laboratoare îl pot adopta.

Declarațiile vin după apelul pentru încetinirea AI

Poziția lui Zuckerberg apare la doar câteva zile după ce Dario Amodei, directorul general al Anthropic, a cerut companiilor AI să încetinească ritmul de îmbunătățire a capacităților modelelor.

Amodei s-a referit în special la dezvoltarea capacității AI de a contribui la propria îmbunătățire, cunoscută drept „recursive self-improvement”. Șeful OpenAI, Sam Altman, și Elon Musk, fondatorul xAI, au susținut public apelul lui Amodei la scurt timp după declarațiile acestuia.

Meta spune că nu urmărește AI care se îmbunătățește singur

Zuckerberg a mai afirmat că „majoritatea semnificativă” a resurselor de calcul ale Meta este direcționată către dezvoltarea unor produse care răspund nevoilor imediate ale utilizatorilor.

Compania nu ar concentra aceste resurse în principal asupra dezvoltării unor sisteme AI capabile de autoîmbunătățire. Declarația este importantă deoarece tocmai acest tip de dezvoltare se află în centrul îngrijorărilor exprimate de Amodei și de alți cercetători.

SUA nu susțin o încetinire coordonată

Dezbaterea are loc și pe fondul unei poziții prudente a administrației americane față de noi restricții asupra industriei AI. Președintele Donald Trump a minimalizat luni temerile privind potențialele efecte negative ale inteligenței artificiale și a susținut că Statele Unite au deja mecanisme de protecție pentru această tehnologie.

Argumentul potrivit căruia reglementarea excesivă ar putea afecta competitivitatea SUA în raport cu China este împărtășit și de lideri din industria tehnologică, inclusiv CEO-ul Nvidia, Jensen Huang.

În același timp, președintele Comisiei Federale pentru Comerț din SUA, Andrew Ferguson, a avertizat că publicul ar trebui să fie „profund suspicios” față de companiile AI care solicită excepții de la legislația antitrust în timp ce cer noi reguli pentru industrie. Ferguson nu a nominalizat Anthropic, însă compania ceruse anterior permisiunea de a colabora cu rivalii pentru a încetini anumite direcții de dezvoltare AI din motive de siguranță.

Decizia Tribunalului Central din Seul are în principal o valoare simbolică, relatează AP.

În contextul actual al relațiilor dintre cele două țări, autoritățile sud-coreene nu au o cale clară prin care să oblige Phenianul să achite suma stabilită de instanță.

Cazul este unul fără precedent: este pentru prima dată când guvernul de la Seul a dat în judecată Coreea de Nord.

Ministerul sud-coreean al Unificării, instituția care gestionează relațiile cu Phenianul, a declarat că respectă decizia instanței și a cerut reluarea dialogului dintre cele două țări.

„Toate problemele dintre Sud și Nord trebuie rezolvate prin dialog și cooperare”, a transmis ministerul.

Autoritățile nord-coreene nu au reacționat imediat la hotărârea instanței.

Clădirea a fost aruncată în aer în 2020

Biroul comun de legătură se afla în orașul nord-coreean Kaesong, aproape de granița dintre cele două țări.

Coreea de Sud construise clădirea pentru a facilita comunicarea și cooperarea dintre Seul și Phenian.

În iunie 2020, Coreea de Nord a detonat clădirea, după ce a criticat autoritățile sud-coreene pentru că nu au împiedicat activiștii nord-coreeni să trimită peste graniță, cu ajutorul baloanelor, pliante cu mesaje împotriva regimului de la Phenian.

Biroul fusese închis încă din ianuarie 2020, când Coreea de Nord și-a închis granițele din cauza pandemiei de COVID-19. Clădirea era goală în momentul exploziei.

Distrugerea sediului a fost considerată la acea vreme un mesaj direct către Seul și o demonstrație a nemulțumirii Phenianului față de blocarea negocierilor privind programul său nuclear.

Relațiile dintre cele două Corei s-au deteriorat

În 2018, fostul președinte sud-coreean Moon Jae-in s-a întâlnit de trei ori cu liderul nord-coreean Kim Jong Un și a contribuit la organizarea primei întâlniri dintre Kim și președintele american Donald Trump, în iunie 2018.

Diplomația s-a blocat însă după al doilea summit Kim-Trump, desfășurat în Vietnam în 2019. Statele Unite au respins atunci solicitarea Phenianului privind o reducere importantă a sancțiunilor în schimbul renunțării parțiale la capacitățile sale nucleare.

De atunci, Coreea de Nord și-a extins arsenalul nuclear și programul de rachete și și-a consolidat relațiile cu Rusia și China.

Phenianul a trimis mii de militari și cantități importante de arme pentru a sprijini Rusia în războiul din Ucraina, potrivit autorităților occidentale și sud-coreene.

Seul încearcă să reia dialogul

Politica Coreei de Sud față de Phenian s-a schimbat după preluarea mandatului de către președintele liberal Lee Jae Myung, anul trecut.

Lee a adoptat un ton mai conciliant și a făcut apel la reluarea dialogului cu Coreea de Nord. Phenianul nu a răspuns însă până acum favorabil acestor inițiative.

În același timp, Kim Jong Un a suspendat aproape toate formele de dialog cu Seulul și a descris Coreea de Sud drept „cel mai ostil dușman” al țării sale.

În Statele Unite, Donald Trump a arătat că este interesat de reluarea discuțiilor cu liderul nord-coreean în timpul celui de-al doilea mandat.

Luna trecută, Trump a cerut Pentagonului să reducă substanțial amploarea unui important exercițiu militar desfășurat împreună cu Coreea de Sud, invocând relația sa bună cu Kim.

Phenianul a respins până acum ofertele de dialog ale lui Trump și cere Washingtonului să renunțe la solicitarea privind denuclearizarea ca precondiție pentru reluarea negocierilor.