Cântăreața Dara, artista care a adus Bulgariei prima victorie la Eurovision, a dezvăluit că a fost la un pas să renunțe de două ori la competiție, de teamă că participarea îi va afecta grav sănătatea mintală.
Într-un interviu acordat BBC Newsbeat, artista în vârstă de 27 de ani a povestit că a avut un atac puternic de anxietate după ce a fost anunțată drept reprezentanta Bulgariei la concursul desfășurat la Viena.
S-a gândit serios să renunțe„Am rămas tremurând în pat și am încercat să mă calmez timp de trei ore”, a spus Dara, care a explicat că fusese recent diagnosticată cu ADHD și se temea că presiunea Eurovisionului îi va agrava starea.
Vedeta, cunoscută pentru stilul ei excentric și energic, spune că s-a gândit serios să renunțe inclusiv la muzică pentru a-și proteja echilibrul psihic.
„Am simțit imediat că am făcut ceva rău, că nu sunt demnă”, a mărturisit ea.
Cum a reușit să treacă pesteEurovision este considerat unul dintre cele mai solicitante concursuri muzicale din lume, iar artiștii trebuie să facă față unui program epuizant, unei expuneri uriașe și unei presiuni constante din partea publicului și a presei.
Dara spune însă că terapia și strategiile de gestionare a anxietății au ajutat-o să treacă peste această perioadă.
Exercițiile de respirație, desenul, meditația și ținerea unui jurnal au făcut parte din rutina care a ajutat-o să rămână concentrată în timpul competiției.
Prioritățile ei au rămas aceleași„Nu m-am simțit niciodată mai calmă pe scenă, mai în siguranță”, a spus artista.
Participarea Bulgariei a devenit una dintre cele mai memorabile din istoria recentă a Eurovisionului.
Dara a câștigat concursul cu un avans record de puncte.
La întoarcerea în Sofia, cântăreața a fost întâmpinată de mulțimi de fani, iar televiziunea publică bulgară a confirmat deja că ediția din 2027 va fi organizată în capitala Bulgariei.
În ciuda succesului uriaș, Dara spune că prioritățile ei au rămas aceleași.
„Vreau să am copii într-o zi. Vreau să fiu sănătoasă și asta este mai important decât succesul în carieră”, a declarat artista.
„Ca om, succesul este foarte important pentru mine.”
Un vas turcesc de pescuit a fost atacat în Marea Neagră, în apropiere de Sevastopol, în largul Crimeei ocupate de Rusia, incidentul soldându-se cu moartea unei persoane și rănirea altor patru, potrivit presei din Turcia.
Conform postului de televiziune turcesc TRT, care citează Ministerul de Interne, nava „Duru 67” se afla în ape internaționale, în apropierea coastelor Crimeei, în momentul atacului.
Nu se cunosc circumstanțele exacte ale incidentuluiAutoritățile turce susțin că vasul a suferit avarii grave și s-a scufundat ulterior.
Deocamdată nu au fost oferite informații oficiale despre autorii atacului sau despre circumstanțele exacte ale incidentului.
Atacul are loc într-o zonă extrem de tensionată din Marea Neagră, unde conflictul dintre Rusia și Ucraina a afectat în repetate rânduri traficul maritim și activitățile comerciale.
Autoritățile turce nu au anunțat încă dacă vor solicita o anchetă internațională privind incidentul.
Armata americană a anunțat că a interceptat și doborât patru drone iraniene lansate vineri spre Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol și gaze naturale, potrivit AP.
Potrivit Comandamentului Central al SUA, dronele reprezentau „o amenințare imediată pentru traficul maritim regional”.
Ca reacție, forțele americane au atacat mai multe sisteme radar de supraveghere de pe coasta Iranului.
Episodul amenință armistițiul fragil din ultimele luniIncidentul are loc într-un moment de tensiune majoră în regiune, după ce Teheranul a impus un blocaj asupra coridorului strategic din Golful Persic, provocând creșteri puternice ale prețurilor la energie și sporind temerile privind destabilizarea comerțului global.
Acesta este cel mai recent episod din seria confruntărilor dintre Iran și Statele Unite, care pun presiune asupra armistițiului fragil negociat în ultimele luni și asupra eforturilor diplomatice de a preveni extinderea conflictului.
Trump: „Vom câștiga într-un fel sau altul”La începutul săptămânii, drone iraniene au lovit principalul aeroport din Kuweit, avariind grav un terminal de pasageri.
Atacul s-a soldat cu moartea unei persoane și rănirea altor zeci, iar aeroportul a fost închis temporar.
În ciuda escaladării tensiunilor, președintele Donald Trump a declarat că este convins că administrația sa va reuși să gestioneze conflictul.
„Vom câștiga într-un fel sau altul”, a afirmat Trump joi, în Biroul Oval.
ContextAdministrația americană a salutat în același timp noul armistițiu convenit între Israel și guvernul libanez, în urma negocierilor mediate de SUA la Washington.
Totuși, gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a respins acordul și a continuat atacurile în regiune.
Situația din Liban complică și mai mult eforturile internaționale de a stabiliza zona și de a redeschide complet traficul prin Strâmtoarea Ormuz, esențială pentru economia globală.
Iranul a transmis că orice acord de încetare a focului trebuie să includă și conflictul din Liban.
Președintele american Donald Trump a declarat că dorește reducerea personalului din cadrul Biroului Directorului Național pentru Informații (DNI), după numirea lui Bill Pulte în funcția de director interimar al serviciilor naționale de informații, relatează AP.
Aflat la bordul aeronavei Air Force One, în drum spre un eveniment din Wisconsin, Trump le-a spus jurnaliștilor că instituția este „mult prea mare de prea mult timp” și că nu ar avea nicio problemă dacă noul șef interimar ar face concedieri.
„Mulți nu ar trebui să fie acolo”„Va face o treabă foarte bună”, a spus Trump despre Pulte.
„Va urmări totul foarte atent.”
Într-un interviu acordat publicației The Wall Street Journal, liderul de la Casa Albă a afirmat că i-a cerut deja lui Bill Pulte să înceapă procesul de reducere a personalului.
Trump a susținut că în comunitatea de informații există numeroși angajați care „nu ar trebui să fie acolo”, făcând referire la oficiali care au lucrat în administrațiile democrate conduse de Joe Biden și Barack Obama.
Numirea lui Pulte – controversatăBill Pulte, care anterior a condus Agenția Federală pentru Finanțarea Locuințelor, nu are experiență directă în domeniul securității naționale.
Numirea sa temporară a provocat însă reacții critice atât din partea democraților, cât și a unor republicani din Senat.
Potrivit presei americane, desemnarea lui Pulte a complicat inclusiv reînnoirea unui program important de supraveghere a securității naționale, deoarece democrații au refuzat să susțină procedura în lipsa încrederii în noul șef interimar al serviciilor de informații.
Trump nu intenționează să-l nominalizeze pe PulteTrump a precizat că nu intenționează să îl nominalizeze permanent pe Pulte pentru această funcție și că analizează în prezent cinci posibili candidați pentru conducerea serviciilor naționale de informații.
Biroul DNI trecuse deja prin reduceri importante înaintea numirii lui Pulte.
Fosta directoare, Tulsi Gabbard, anunțase diminuarea bugetului instituției cu peste 700 de milioane de dolari anual și reducerea personalului cu aproximativ 40%, susținând că structura devenise „umflată și ineficientă”.
Gabbard a demisionat luna trecută, după ce a anunțat că soțul său a fost diagnosticat cu cancer.
Momente de emoție și bucurie la Grădina Zoologică din Ljubljana, după nașterea a trei pui de tigru siberian, una dintre cele mai rare și amenințate specii de feline mari din lume, relatează AP.
Puii s-au născut pe 27 mai și au mai puțin de două săptămâni. Ei sunt urmașii femelei Arisa și ai masculului Ussuri, doi tigri aduși la grădina zoologică din capitala Sloveniei în cadrul unui program atent planificat de reproducere.
Reprezentanții zoo spun că apariția puilor a fost o surpriză plăcută, chiar dacă echipa spera de mult timp la un astfel de succes.
Specie amenințată de braconaj și pierderea habitatului„Nu ne așteptam cu adevărat, dar speram și lucram pentru asta, pentru că avem o pereche foarte bună pentru reproducere”, a declarat una dintre îngrijitoare.
„Am fost și noi puțin surprinși și, bineînțeles, foarte fericiți.”
Tigrul siberian este considerat o specie aflată în pericol, specialiștii estimând că în sălbăticie mai trăiesc doar aproximativ 500 de exemplare.
Principalele amenințări sunt pierderea habitatului natural și braconajul.
Puii sunt urmăriți prin camere videoPuii sunt extrem de vulnerabili în primele săptămâni de viață și sunt ținuți izolați împreună cu mama lor.
Totuși, vizitatorii grădinii zoologice îi pot urmări prin intermediul unor imagini video transmise în direct pe ecrane amplasate în incintă.
Mulți dintre cei care au văzut imaginile s-au declarat impresionați.
O turistă din San Francisco a spus că experiența a fost „cu adevărat fabuloasă”.
„Am văzut tigri în sălbăticie, în India, dar niciodată așa, cu puii. A fost minunat”, a povestit aceasta.
Mama se comportă exemplarArisa, mama puilor, are patru ani și este la prima naștere. Îngrijitorii spun că se comportă exemplar.
„Îi linge continuu, îi alăptează și se odihnesc împreună. Până acum totul merge bine”, au transmis reprezentanții grădinii zoologice.
Specialiștii explică faptul că puii de tigru încep să audă și să își deschidă ochii la aproximativ două săptămâni după naștere.
Dacă evoluția lor va fi una bună, mama îi va scoate pentru prima dată din bârlog când vor avea în jur de o lună.
Congresul american este pe punctul de a aproba un nou pachet de finanțare de aproape 70 de miliarde de dolari destinat Departamentului pentru Securitate Internă, consolidând astfel planul președintelui Donald Trump privind deportările în masă, potrivit AP.
Pachetul a trecut deja de Senatul controlat de republicani și urmează să fie votat în Camera Reprezentanților.
Democrații și organizațiile pro-imigrație critică dur proiectul, pe care îl descriu drept un „cec în alb” pentru autoritățile de imigrație și un „bancomat pentru ICE”, agenția federală responsabilă cu arestarea și deportarea imigranților fără acte.
Finanțare uriașă pentru ICENoua finanțare include aproximativ 30 de miliarde de dolari pentru operațiunile ICE, dar și miliarde suplimentare pentru Patrula de Frontieră și alte structuri federale.
Fondurile ar urma să acopere activitatea instituțiilor până în 2029.
Tom Homan, responsabilul lui Trump pentru securitatea frontierei, a declarat pentru CBS News că administrația „va continua să aresteze, să rețină și să deporteze oameni”, anunțând totodată intensificarea operațiunilor în New York în această vară.
Criticii spun însă că proiectul este neobișnuit de vag și lipsit de mecanisme de control. Documentul are doar 12 pagini și nu conține restricțiile sau condițiile care apar de regulă în legislația bugetară americană.
„Mașinărie masivă de deportare”„Opțiunile lor sunt practic nelimitate în ceea ce privește modul în care pot cheltui acești bani”, a spus Vanessa Cardenas, directoarea organizației pentru drepturile imigranților America’s Voice.
Ea a criticat faptul că fondurile publice sunt direcționate către „o mașinărie masivă de deportare”, în timp ce mulți americani se confruntă cu dificultăți economice și costuri ridicate pentru sănătate, alimente sau combustibil.
Trump încearcă discret să schimbe strategia de imigrațieAdministrația Trump încearcă între timp să schimbe strategia privind imigrația.
După raidurile controversate și protestele izbucnite în mai multe state, autoritățile au început să limiteze mai discret posibilitatea imigranților de a rămâne legal în SUA, prin eliminarea unor forme de protecție temporară și întârzierea procesării documentelor.
Afectați sunt inclusiv „Dreamers”, tineri aduși ilegal în SUA în copilărie, care beneficiază de programul DACA (Deferred Actions for Childhood Arrivals – Acțiuni amânate pentru Sosirile din Copilărie).
Mulți dintre ei reclamă întârzieri în reînnoirea statutului lor legal, ceea ce îi poate expune deportării.
Viziuni care se bat cap în cap între democrați și rpublicaniÎn paralel, Departamentul pentru Securitate Internă continuă să angajeze noi agenți ICE, să construiască centre de detenție și să negocieze cu alte state preluarea persoanelor deportate din SUA.
Republicanii susțin că măsurile sunt necesare pentru securitatea națională și pentru respectarea legii imigrației.
Democrații avertizează însă că administrația primește puteri fără precedent și resurse uriașe fără o supraveghere reală din partea Congresului.
Presiunea asupra Casei Albe este tot mai mare după ce administrația Trump nu a reușit încă să atingă obiectivul de aproximativ un milion de deportări anual, promis în campania electorală.
Principalii indici bursieri din Statele Unite au încheiat ședința de vineri în scădere puternică, după un val de vânzări care a lovit în special companiile din tehnologie, potrivit Forbes.
Nasdaq a înregistrat cea mai severă cădere, pierzând 4,1% și ștergând aproape toate câștigurile acumulate în ultima lună.
Indicele S&P 500 a coborât cu 2,6%, marcând totodată primul recul săptămânal după nouă săptămâni consecutive de creștere.
Marile companii de tehnologie – cele mai afectateChiar și în aceste condiții, indicele rămâne pe plus cu 1,7% raportat la ultima lună de tranzacționare.
Și Dow Jones Industrial Average a închis pe minus, cu o scădere de 1,3% în ședința de vineri, deși pe termen de o lună indicele păstrează un avans de peste 3%.
Cele mai afectate au fost marile companii din tehnologie.
Acțiunile Intel s-au prăbușit cu peste 11%, Oracle a pierdut 9,5%, iar Nvidia a scăzut cu aproape 6%.
Analiștii notează că, dacă S&P 500 ar fi continuat să crească și săptămâna aceasta, indicele ar fi bifat cea mai lungă serie de aprecieri consecutive din 1985.
Nici Bitcoin nu se simte prea bineScăderile nu s-au limitat, însă, doar la bursă.
Bitcoin a coborât sub pragul de 60.000 de dolari pentru prima dată de la finalul anului 2024, după ce compania de investiții cripto controlată de miliardarul Michael Saylor a anunțat că va vinde 32 de bitcoini pentru a atrage aproximativ 2,5 milioane de dolari.
În același timp, aurul și argintul au ajuns la cele mai reduse cotații din ultimele luni, pe fondul unui raport solid privind piața muncii din SUA.
De regulă, în perioade caracterizate de incertitudine economică, metalele prețioase sunt preferate de investitori.
Ziua de sâmbătă îți aduce chef de mișcare și dorința de a nu pierde timpul în casă. Chiar dacă nu ai planuri mari, este posibil să apară o ieșire sau o întâlnire care să îți schimbe programul. Energia zilei te ajută să te desprinzi de grijile din timpul săptămânii. Spre seară, atmosfera devine mai relaxată.
HOROSCOP 6 iunie – TaurPentru tine, această zi merge bine într-un ritm liniștit, alături de oameni apropiați. S-ar putea să alegi activități simple, care îți oferă confort și o stare de echilibru. Dacă ai amânat unele lucruri prin casă, acum găsești timpul necesar pentru ele. Nu este nevoie să te grăbești nicăieri.
HOROSCOP 6 iunie – GemeniSâmbăta aceasta vine cu multe conversații și cu dorința de a fi în compania altor oameni. O întâlnire sau un mesaj primit pe neașteptate îți poate schimba planurile într-un mod plăcut. Este una dintre acele zile în care lucrurile bune apar spontan. Energia celor din jur îți influențează puternic starea.
HOROSCOP 6 iunie – RacPentru tine, ziua poate aduce un moment de liniște după o perioadă mai aglomerată. Simți nevoia să stai departe de lucrurile care îți consumă energia și să te ocupi mai mult de tine. O discuție cu o persoană apropiată te poate ajuta să privești altfel o situație recentă. Spre seară, lucrurile par mai simple.
HOROSCOP 6 iunie – LeuZiua de sâmbătă te îndeamnă să ieși din rutină și să faci ceva diferit. Poate fi vorba despre o plimbare, o vizită sau o activitate pe care nu ai mai făcut-o de ceva timp. Este posibil să întâlnești oameni care îți dau o stare bună și care îți schimbă perspectiva asupra unor planuri. Te simți mai optimist decât în ultimele zile.
HOROSCOP 6 iunie – FecioarăPentru tine, această zi merge bine fără prea multe obligații. După o săptămână aglomerată, simți nevoia să încetinești ritmul și să te ocupi doar de lucrurile care îți fac plăcere. O activitate simplă sau câteva ore petrecute în liniște îți pot aduce mai multă energie decât te-ai fi așteptat.
HOROSCOP 6 iunie – BalanțăRelațiile apropiate sunt în centrul atenției și astăzi. O întâlnire, o conversație sau chiar o ieșire spontană poate schimba atmosfera unei legături care părea să fi intrat în rutină. Este o zi bună pentru apropiere și pentru momente petrecute fără grabă alături de cei dragi.
HOROSCOP 6 iunie – ScorpionProgramul zilei poate suferi mici modificări, dar acestea nu te deranjează atât de mult cum s-ar fi întâmplat în alte momente. Din contră, o schimbare apărută pe neașteptate te poate scoate dintr-o rutină care începea să te obosească. Spre finalul zilei, ai senzația că lucrurile au mers mai bine decât te așteptai.
HOROSCOP 6 iunie – SăgetătorPentru tine, sâmbăta este despre ieșiri, oameni și experiențe noi. Chiar dacă planurile apar pe parcurs, ai toate șansele să te bucuri de o zi reușită. O conversație sau o întâlnire îți poate oferi o idee interesantă pentru perioada următoare. Energia zilei îți priește.
HOROSCOP 6 iunie – CapricornZiua aceasta te găsește într-o stare mai relaxată decât de obicei. Nu simți nevoia să controlezi fiecare detaliu și preferi să lași lucrurile să curgă natural. Timpul petrecut cu familia sau cu oameni apropiați îți face bine. Spre seară, apare și o veste care îți schimbă starea.
HOROSCOP 6 iunie – VărsătorSâmbăta vine cu dorința de a face ceva diferit față de programul obișnuit. Poate fi vorba despre o ieșire, o activitate nouă sau o întâlnire care apare pe neașteptate. Este o zi în care spontaneitatea lucrează în favoarea ta. Unele dintre cele mai plăcute momente nu sunt cele planificate.
HOROSCOP 6 iunie – PeștiPentru tine, această zi merge bine într-un ritm calm și fără prea multă agitație. Simți nevoia să petreci timp cu oamenii apropiați și să te bucuri de lucrurile simple. Unele preocupări din timpul săptămânii își pierd din importanță. Atmosfera liniștită te ajută să îți recapeți echilibrul.
Bogdan Rodeanu a avertizat că o guvernare tehnocrată se va desfășura cu dificultăți, argumentând prin lipsa parlamentarilor care să susține demersurile Executivului în forul legislativ, evidențiind influența PSD și AUR asupra inițiativelor guvernamentale.
„Guvernul tehnocrat: exact ceea ce le convine celor de la PSD-AUR. O guvernare tehnocrată poate lua decizii în ședința de Guvern. Problema începe după aceea. Ordonanțele de urgență și proiectele de lege nu se opresc la ușa Guvernului. Ele ajung în Parlament. Ajung în comisii. Ajung la vot. Și ajung, inevitabil, la mâna unei majorități PSD-AUR”, notează pe Facebook Bogdan Rodeanu.
Rodeanu a evidențiat că situația actuală a țării nu permite experimente tehnocrate, întrucât PSD caută să își conserve privilegiile și sinecurile, iar AUR are nevoie de conflict permanent și destabilizare pentru a-și alimenta discursul.
„Situația României de astăzi nu permite o guvernare tehnocrată. PSD are nevoie să conserve privilegiile, sinecurile și mecanismele prin care și-a menținut influența în stat ani la rând. AUR are nevoie de conflict permanent, de blocaj și de destabilizare pentru a-și alimenta discursul politic”, evidențiază deputatul USR.
Care este opțiunea USR?Rodeanu consideră că alternativa corectă este asumarea unui guvern minoritar. „Dar dacă mă întrebați care este alternativa, răspunsul meu este simplu. Un guvern minoritar are în spate partide politice. Are senatori și deputați. Are oameni care îi apără proiectele în comisii, în plen și în negocierile politice de zi cu zi”, spune liderul USR.
Deputatul a recunoscut misiunea extrem de dificilă pe care o are premierul desemnat, Eugen Tomac, de a asigura stabilitatea țării, puncâtn dcă ormațșiunea va particpa la discuții, „din respect pentru președintele Nicușor Dan”.
„Premierul desemnat, Eugen Tomac, are o misiune dificilă: să construiască o formulă guvernamentală capabilă să ofere stabilitate și să continue reformele de care România are nevoie. Din respect pentru președintele Nicușor Dan și pentru efortul de a găsi o soluție pentru țară, dialogul este necesar”, conchide deputatul.
Volodimir Zelenski a reacționat în seara zilei de vineri la declarațiile președintelui rus, Vladimir Putin.
„Din păcate, partea rusă alege din nou războiul – toată lumea a observat reacția de astăzi. O reacție slabă. Pur și simplu nu vrea să pună capăt războiului”, se arată în mesajul publicat pe X de liderul de la Kiev.
„Cred că mulți din întreaga lume au fost dezamăgiți de acel răspuns. El nu vrea să schimbe nimic și nu vrea să recunoască faptul că acest război îl atrage doar pe el”, a mai notat președintele Ucrainei.
Unfortunately, the Russian side once again chooses war – everyone heard the response today. Weak response. He simply does not want to end the war.
I think many around the world were disappointed by that response. He does not want to change anything, and he does not want to admit… pic.twitter.com/En6BySTKPP
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 5, 2026
Aceasta a reacționat după ce Vladimir Putin, a exclus, vineri, posibilitatea unei întâlniri în viitorul apropiat cu omologul său ucrainean. „Nu văd rostul unei întâlniri. Singura soluție logică este ca partea ucraineană să oprească înaintarea forțelor noastre armate. Atât. Și avem nevoie de acorduri. Să-i lăsăm pe experți să lucreze, să elaboreze niște soluții, iar apoi ne putem întâlni”, declarat Putin la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg.
Reacția liderului de la Kremlin a venit după ce joi, Zelenski a propus, printr-o scrisoare deschisă adresată liderului rus, o întâlnire față.
„Ucraina propune încheierea acestui război printr-un dialog direct între noi și dumneavoastră. Propun o întâlnire”, a declarat Volodimir Zelenski în scrisoarea sa.
Zelenski a punctat că singura modalitate de a forța Kremlinul să revină la masa negocierilor este slăbirea capacităților sale financiare prin extinderea regimului de sancțiuni.
„Asta înseamnă că Rusia trebuie să aibă mai puțini bani și trebuie să existe mai multă presiune asupra Rusiei. Le mulțumesc tuturor celor care ne ajută. Le mulțumesc tuturor celor care sunt alături de Ucraina și își doresc o pace reală”, conchide Zelenski.
Sentința reprezintă o nouă lovitură pentru relațiile diplomatice dintre Mali și Franța. Mali este fostă colonie franceză, însă de la lovitura de stat din 2021, țara din Africa de Vest este condusă de de o juntă militară – drup militar ce instaurează o disctatură după o lovitură de stat – al cărui președinte este Generalul Assimi Goïta.
Cetățeanul francez este funcționar al Ambasadei Franței în Mali. Acesta a fost acuzat de spionaj și s-a ales cu o condamnare la 20 de ani de închisoare pentru „punerea în pericol a securității statului”, potrivit declarațiilor date de surse judiciare.
În afară de condamnarea la închisoare, el a primit și o interdicție de 20 de ani pe teritoriul țării, dar și o amendă de 5.400 de euro, au confirmat pentru AFP, trei surse judiciare distincte. Bărbatul a fost arestat în Mali în august 2025.
Atunci, autoritățile din Mali l-au acuzat pe funcționarul francez, numit Yann V., că acționa în folosul serviciilor de informații din Franța. Junta militară din Mali a criticat vehement, „statele străine” despre care susțineau că încearcă să destabilizeze țara – care a căzut pradă insurgenței militare.
Prins în compania mai multor ofițeri malieniEl a fost prins în compania mai multor ofițeri malieni care ar fi pus la cale o lovitură de stat, în încercarea de a răsturna guvernul militar.
Oficialii de la Paris au precizat că acuzele aduse funcționarului ce lucra la Ambasada Franței din Bakamo, capitala țării Mali, sunt nefondate.
„Agentul nostru face obiectul unei proceduri judiciare bazate pe acuzații nefondate”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Paris.
„Oficialul nostru desfășura o misiune de cooperare în domeniul securității și, în niciun caz, Franța nu a participat, direct sau indirect, la destabilizarea Maliului”, se mai arată în comunicat.
Țara din Africa de Vest se confruntă cu o criză de securitate încă din 2012, alimentată în special de violențele grupurilor afiliate Al-Qaeda și grupării jihadiste Statul Islamic, precum și de bandele criminale locale.
Sub conducerea lui Assimi Goïta, țara a întors spatele Occidentului, în special Franței, în favoarea unor relații mai strânse cu Rusia.
„Dincolo de incertitudini de securitate națională, de griji normale într-o astfel de situație… Dincolo de tumultul firesc al știrilor, al alertelor mediatice, al comentariilor picante ale unora… Dincolo de «nominalizările la Oscar» tipice acestor momente… Echipa mea duce mai departe povestea INEXOMS, astăzi la Cluj, peste două săptămâni la Iași”, a scris Cătălin Cîrstoiu, într-o postare pe Facebook.
Medicul a afirmat că duce mai departe munca sa de 20 de ani și „concepte medicale noi, inovative”, aplicate zi de zi.
Acesta a mai spus că România are astăzi, în medicină, „două lumi paralele”.
„Duc mai departe experiența medicală și de conducere din SUUB, într-o Românie care are azi în medicină două lumi paralele… și sper, cândva, cumva, așa ceva să nu mai existe. Printr-un proiect european”, a conchis Cătălin Cîrstoiu.
MAI a precizat că SCOMAR funcționează „în parametrii tehnici și operaționali” pentru care a fost conceput și integrat în activitatea Poliției de Frontieră.
SCOMAR, sistem de supraveghere maritimă, nu anti-dronă„SCOMAR este un sistem integrat de supraveghere maritimă, nu un radar singular și nu un sistem militar anti-dronă”, a transmis MAI.
Potrivit ministerului, sistemul este destinat funcțiilor de Gardă de Coastă, precum controlul frontierei maritime, monitorizarea și supravegherea maritimă, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere.
MAI a arătat că SCOMAR a fost proiectat și optimizat pentru detectarea, identificarea și monitorizarea ambarcațiunilor și navelor de interes, „în special a celor cu dimensiuni mai mari de 6 metri”.
Ministerul a precizat că incidentul din Portul Constanța privește o categorie diferită față de cele pentru care SCOMAR a fost proiectat.
„Incidentul din Portul Constanța privește o categorie tehnică diferită de ținte față de cele pentru care SCOMAR a fost proiectat și configurat operațional. Drona maritimă fără pilot identificată în port are caracteristici specifice unei platforme de dimensiuni reduse, cu profil de detecție foarte scăzut și amprentă radar redusă, diferite de profilul ambarcațiunilor și navelor pentru care sistemul este optimizat”, se arată în comunicat.
MAI cere o evaluare pe baza datelor și procedurilorMinisterul a susținut că înțelege preocuparea publică generată de incident, dar a subliniat că evaluarea trebuie făcută pe ansamblul mecanismelor relevante.
„În asemenea situații, cetățenii așteaptă ca statul să funcționeze coerent, prin toate instituțiile sale. Tocmai de aceea, evaluarea trebuie realizată pe ansamblul mecanismelor relevante: supraveghere, detecție, alertare, management al traficului naval, siguranță portuară, intervenție, ordine publică și cooperare interinstituțională”, a precizat instituția.
MAI a adăugat că își exercită atribuțiile prin structurile competente și cooperează cu instituțiile responsabile pentru clarificarea elementelor relevante și coordonarea măsurilor necesare.
„Personalizarea responsabilității sau atribuirea selectivă a unor concluzii înainte de finalizarea evaluărilor instituționale poate crea confuzie publică și nu contribuie la consolidarea răspunsului statului”, a subliniat MAI.
Instituția precizează că Garda de Coastă menține cooperarea cu structurile care au atribuții în domeniul siguranței și securității maritime și asigură schimbul operativ de informații.
MAI mai arată că va continua să acționeze, prin structurile sale, în limitele atribuțiilor legale, pentru siguranța cetățenilor, ordinea publică și cooperarea interinstituțională necesară securității spațiului maritim românesc.
„Sărbătorim 120 de ani de Parcul Carol! Mâine este ziua cea mai mare de când Regele Carol l-a inaugurat. Astfel că-ți oferim ceva inedit: să vizitezi Mausoleul! Locul unde, într-o zi obișnuită, nu avem voie nici măcar să urcăm treptele”, notează PMB pe Facebook.
Programul de vizitare și atracțiileMonumentul va fi deschis sâmbătă, între orele 10:00 și 16:00, iar vizitatorii vor putea să viziteze sala centrală și să admire piese de o importanță simbolică uriașă, precum urna cu pământ adunat de pe mormintele ostașilor necunoscuți din întreaga lume.
De asemenea, în cele 14 alveole ale complexului vor rula proiecții speciale cu scene din Primul Război Mondial.
Parcul Carol a fost amenajat între anii 1900 și 1906 pe Dealul Filaretului, pentru a găzdui Expoziția Generală Română din 1906.
Evenimentul a marcat 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, 25 de ani de la proclamarea Regatului României și 1.800 de ani de la cucerirea Daciei de către împăratul Traian.
Pe lângă lacul de agrement, parcul găzduiește monumente precum Mormântul Ostașului Necunoscut, Arenele Romane, Turnul lui Țepeș și Fântâna Cantacuzino.
Istoria mausoleuluiMausoleul a fost construit inițial de regimul comunist între 1959 și 1963 pentru a servi drept necropolă pentru liderii de partid.
După Revoluție, odată cu mutarea rămășițelor foștilor demnitari comuniști, clădirea a fost reinterpretată ca spațiu de comemorare a eroilor naționali.
„În 2006, ansamblul a fost consacrat ca Memorialul Eroilor Neamului, devenind un loc dedicat cinstirii militarilor și personalităților care au contribuit la apărarea României”, mai transmit reprezentanții Primăriei.
Vorbind în cadrul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, liderul rus, Vladimir Putin, a declarat că nu vede „niciun rost” în a se întâlni cu Volodimir Zelenski până când nu se convin termenii unui eventual acord de pace, ceea ce a determinat Kievul să afirme că Putin este „slab” și „optează din nou pentru război”, relatează AFP, citată de France24.
Vladimir Putin a promis că va continua ofensiva militară a Rusiei până când obiectivele sale de război vor fi atinse în totalitate.
Rusia a cerut controlul asupra regiunii Donbas din estul Ucrainei, precum și restricții politice și militare drastice asupra Ucrainei.
Kievul și aliații săi au respins aceste cereri, considerându-le echivalente cu o capitulare. Negocierile de pace mediate de SUA nu au reușit să apropie părțile de un acord.
„Nu văd rostul unei întâlniri. Singura soluție logică este ca partea ucraineană să oprească înaintarea forțelor noastre armate. Atât. Și avem nevoie de acorduri”, a declarat Putin la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg.
„Să-i lăsăm pe experți să lucreze, să elaboreze niște soluții, iar apoi ne putem întâlni”, a adăugat Putin.
Zelenski i-a transmis lui Putin o scrisoareReamintim că joi, liderul ucrainean, într-un gest fără precedent, i-a transmis lui Putin o scrisoare deschisă, în cadrul căreia i-a cerut o întâlnire directă, în urma unei descrieri amănunțite a efectelor războiului din Ucraina, dar și Rusia.
„Ucraina propune încheierea acestui război printr-un dialog direct între noi și dumneavoastră. Propun organizarea unei întâlniri”, se arată în scrisoarea publicată de Zelenski.
„Propun stabilirea unei date precise pentru o astfel de întâlnire”, a mai precizat președintele ucrainean în scrisoarea care poate fi consultată pe contul său de Instagram.
Sute de mii de oameni au fost uciși de când Putin a lansat ofensiva pe scară largă – pe care o numește „operațiune militară specială” – în februarie 2022.
Zone mari din estul și sudul Ucrainei au fost distruse, iar milioane de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele în cadrul unei campanii de patru ani, pe care Moscova spera să o încheie cu răsturnarea regimului de la Kiev în doar câteva zile.
Reamintim că în ultima perioadă, tensiunile dintre Kiev și Moscova au evoluat, pe fondul intensificării ofensivei Ucrainei în federația Rusă, Kievul atacând obiective strategice precum baze militare sau instalații petroliere din Rusia.
Recent, la polul opus, Rusia a desfășurat atacuri mai ample asupra Kievului, dar și a altor zone din Ucraina cu drone și rachete balistice.
„Astăzi, domnul dr. Cornel Constantin Ilie a preluat oficial mandatul de manager al Muzeului Național de Istorie a României pentru perioada 2026–2031. Contractul de management a fost semnat de către ministrul culturii, Demeter András István, în cursul zilei de ieri”, transmite pe Facebook Ministerul Culturii.
Pilonul central al strategiei noului manager pentru următorii cinci ani este proiectul „Noul MNIR”, o inițiativă complexă ce presupune lucrări masive de restaurare, consolidare structurală, modernizare tehnologică și, în final, redeschiderea completă a sediului central al muzeului.
„Este cel mai important proiect al instituției, menit să creeze condițiile pentru funcționarea Muzeului Național de Istorie a României ca muzeu modern al secolului XXI”, notează Ministerul.
„Istoric și muzeograf cu o experiență îndelungată în domeniul patrimoniului cultural, al cercetării și managementului muzeal, Cornel Constantin Ilie își asumă conducerea uneia dintre cele mai importante instituții muzeale din România într-un moment esențial pentru viitorul acesteia”, se mai arată în informarea instituției.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Ambasada Chinei a transmis că Taiwanul este „o parte a Chinei” și că principiul „o singură China” stă la baza relațiilor dintre Beijing și București.
„Taiwanul este o parte a Chinei, atât China continentală cât și Taiwanul aparțin aceleiași Chine. Aceasta este realitatea încă din antichitate până astăzi, ceea ce constituie adevăratul status-quo al Strâmtorii Taiwan şi o componentă importantă a ordinii internaționale de după cel de-al Doilea Război Mondial. Recunoașterea Guvernului Republicii Populare Chineze drept singurul guvern legitim care reprezintă întreaga Chină și respectarea principiului «o singură China» reprezintă un consens recunoscut la nivelul întregii comunități internaționale”, a transmis ambasada.
Ambasada a amintit că România și Republica Populară Chineză au stabilit relații diplomatice în 1949 și a afirmat că, de atunci, principiul „o singură China” a devenit fundamentul politic al relațiilor bilaterale.
Ambasada Chinei critică vizita deputatului Alexandru Muraru în TaiwanPotrivit ambasadei, vizita deputatului Alexandru Muraru în Taiwan și articolul publicat ulterior de acesta în presă au provocat „preocuparea serioasă și opoziția fermă” a părții chineze.
„Recent, domnul deputat român Alexandru Muraru a vizitat în regiunea Taiwan, fapt care, în sine, contravine politicii oficiale a României. După întoarcerea în România, dânsul a publicat un articol în presă prin care a susținut poziția separatistă a autorității Partidului Democratic Progresist de promovarea independenței Taiwanului, fapt pentru care ne exprimăm preocuparea serioasă și opoziția fermă”, a transmis ambasada.
Reprezentanța diplomatică a subliniat că problema Taiwanului ține de afacerile interne ale Chinei și reprezintă „nucleu al intereselor fundamentale ale Chinei”.
Ambasada Chinei a acuzat că deputatul român a intervenit „în mod flagrant” în afacerile interne ale Chinei.
„Faptul că domnul Muraru a intervenit în mod flagrant în afacerile interne ale Chinei, susținând «independența Taiwanului», nu numai că contravine cunoștințelor de bază ale diplomației, ci și ridică semne de întrebare cu privire la dacă acesta reprezintă cu adevărat interesele României”, a transmis ambasada.
China respinge legăturile oficiale cu TaiwanulAmbasada Chinei la București a mai transmis că se opune oricăror forme de legături oficiale cu Taiwanul ale statelor care au relații diplomatice cu Beijingul.
„Partea chineză se opune cu fermitate oricăror forme de legături oficiale cu Taiwan ale statelor care au relații diplomatice cu China, acestea incluzând vizite ale reprezentanților instituțiilor oficiale, înființarea de reprezentanțe oficiale, semnarea acordurilor oficiale sau desfășurarea cooperărilor oficiale. Acordăm o mare importanță angajamentului părții române de a susţine politica «o singură China» și sperăm ca acest angajament să fie pus cu adevărat în aplicare. Ca atare, principiul «o singură China» reprezintă atât fundamentul politic al relațiilor chino-române, cât și garanția prieteniei celor două țări din generație în generație”, a transmis Ambasada Chinei la București.
„Evaluarea noastră de informații și evaluarea altor țări din NATO este că ar putea exista un atac al Rusiei asupra NATO încă din 2030. Așadar, puteți vedea urgența și prioritatea pe care o acordăm acum acestui lucru”, a spus vineri liderul guvernului de la Londra, citat de Euronews.
Avertismente similare din partea liderilor europeni și ai NATOAcesta nu este primul avertisment de acest fel lansat de către un lider occidental. În luna decembrie a anului trecut, secretarul general NATO, Mark Rutte a făcut apel la creșterea cheltuielilor destinate apărării, subliniind că Rusia ar putea lansa operațiuni ofensive împotriva Alianței.
„Europa este următoarea țintă a Rusiei. NATO este deja în pericol”, afirma liderul NATO.
Mai recent, președintele Zelenski a transmis că Rusia ar putea lansa un atac asupra unui stat NATO care se învecinează cu Belarus.
Eforutrile de înarmare ale LondreiPentru a răspunde acestor provocări, Starmer a promis că va majora cheltuielile pentru apărare la 2.5% din PIB începând de anul viitor, urmând ca procentul să crească la 3% în viitoarea legislatură.
De asemenea, guvernul Regatului Unit ar urma să publice un plan de investiții în capabilitățile de apărare pe 10 ani înaintea summitului NATO de la Ankara din 7 iulie.
Planul trebuia să fie inițial publicat încă din 2025, însă acesta a întârziat din cauza unor divergențe interne privind finanțarea.
De asemenea, de la revenirea sa la Casa Albă, președintele Donald Trump a făcut presiuni tot mai constate privind țărilor membre NATO să își majoreze bugetele de apărare și să devină mai puțin dependente de sprijinul militar al Washingtonului.
„Președintele României, Nicușor Dan, a convocat o ședință de lucru dedicată analizării incidentului provocat de dronele marine care au explodat în Portul Constanța și în largul Mǎrii Negre, precum și evaluării măsurilor necesare pentru consolidarea apărării și securității pe litoralul românesc al Mării Negre.
Ședința va avea loc sâmbǎtǎ, 6 iunie, la ora 12:00, la sediul Brigǎzii 243 Radioelectronică și Observare (BREO) „CALATIS” din Constanța.
La reuniune vor participa reprezentanți ai principalelor instituții cu atribuții în domeniul securității și apărării naționale.
În cadrul ședinței, vor fi analizate circumstanțele incidentului, implicațiile acestuia asupra securității naționale și regionale, precum și măsurile necesare pentru întărirea capacităților de supraveghere, prevenire și răspuns la amenințările din zona Mării Negre.
La finalul reuniunii, Președintele României va susține o declarație de presă”, a anunțat Palatul Cotroceni.
„Pe partea marină, cel puțin pentru mine, este un subiect nou. (…) Nu cred că am în momentul acesta această informație”Președintele Nicușor Dan a vorbit astăzi din Muntenegru despre situația din Portul Constanța, unde o dronă maritimă a Ucrainei s-a autodetonat, provocând o explozie.
„În primul rând că pe partea marină, cel puțin pentru mine, este un subiect nou. Dar voi avea mâine o discuție cu instituțiile responsabile pentru ca eu însumi să înțeleg foarte bine contextul, echipamentele, eventuale lipsuri pe care le avem.
Președintele Nicușor Dan spune că avea informații în timp real și cunoștea situația doar în cazul dronelor aeriene, nu și în cazul dronelor maritime.
Ulterior, șeful statului, care este și președinte al CSAT, a fost întrebat dacă știe ora exactă când Ucraina a pierdut de sub control dronele sale și a informat România.
Răspunsul lui Nicușor Dan a fost următorul:
„Nu cred că am în momentul acesta această informație. Ora la care Ucraina a informat nu o am în momentul acesta. Riscul (n.r. de la Galați) nu a existat pentru că ora pe care partea ucraineană ne-a informat a fost ora exactă la care drona s-a autodetonat. Și momentul la care ei ne-au anunțat a fost înainte ca ea să se autodetoneze. Deci în momentul când ea s-a autodetonat, toată lumea era plecată de acolo”.
O dronă maritimă ucraineană încărcată cu explozibil s-a autodetonat vineri dimineață, 5 iunie 2026, la ora 10:28, în Dana 78 a Portului Constanța. Incidentul s-a soldat fără victime omenești, însă deflagrația puternică a fost resimțită în întreg municipiul și a provocat distrugeri materiale semnificative la o hală industrială din port.
Marina ucraineană a anunțat cu 10 minute înainte de explozie că a pierdut controlul asupra unui grup de patru drone, alertând autoritățile române înainte de impact.
Plafonarea prețurilor finale la energie și gaze pentru consumatorii casnici și noncasnici din România a fost extrem de costisitoare pentru bugetul de stat al României, dar și prost fundamentată și implementată, a declarat jurnaliștilor români prezenți la Helsinki Alessio Menegazzo, country manager și CEO pentru România al Public Power Corporation (PPC).
„Știți foarte bine schema de sprijin care a durat patru ani de zile, una dintre cele mai stufoase și nebazate de date, care a creat o problemă foarte mare. Pentru că am avut 4 ani de prețuri plafonate, iar în momentul în care s-a terminat, nu s-a întâmplat absolut. Așteptarea legitimă a cetățenilor acestei țări este ca în patru ani de zile să înțelegi care este problema. Și să iei măsuri, să faci reglementări, pe market design, care să facă piața asta mai lichidă, mai puțin dependentă de fluctuații. Nu s-a întâmplat absolut nimic”, a declarat Alessio Menegazzo, în marjaa celui mai important eveniment din industria energiei electrice din Europa, Power Summit 2026, la care a participat și reporterul Mediafax, organizat de Euroelectric la Helsinki pe 3 și 4 iunie. Eurelectric reprezintă interesele comune ale industriei europene de energie electrică, având peste 3.500 de companii membre.
În mod evident, șeful PPC a amintit de sumele semnificative prefinanțate de furnizori în contul schemelor de plafonare, fiind în continuare restanțe de ordinul miliardelor pe care trebuie să le achite statul.
„A fost o schemă extrem de costisitoare. România plătește și astăzi, o bucată substanțială din deficitul bugetar (provine din compensațiile achitate de stat furnizorilor – n.r.). Din cauza acestei scheme, noi n-am fost încă plătiți (statul are datorii foarte mari la furnizori – n.r.). Chestia asta cred că este una dintre cele mai clare exemple de cum nu se face o politică publică. Pornind de la un nevoia de a rezolva o problemă, adică de la o nevoie de a interveni extrem de legitimă. Însă implementarea, execuția, au fost absolut sub orice standard acceptabil pentru o țară modernă. Și România este o țară modernă. Și faptul că nu a existat o dezbatere despre chestia asta, adică din nou s-a făcut pentru că cineva a avut niște opinii, niște idee, niște păreri″, a spus Menegazzo.
Tot în marja evenimentului de la Helsinki, și CEO-ul E.ON România și președintele Federaţiei Patronală a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Volker Raffel, a comentat, la întrebarea jurnaliștilor, care este nivelul sumelor plătite de stat, dar și costul pe care îl au furnizorii cu dobânzile la creditele bancare pe care au fost forțați să le acceseze, în lipsa banilor datorați de stat, pentru a plăti producătorii și toate taxele și impozitele neamânabile.
„Din păcate (situația decontărilor -n.r.) încă este cam blocată. Avem speranță că acum la ANRE să fie deblocat, dar încă nu știm. Mai avem de recuperat încă doi ani. Acum, cum știți bine, nu mai acumulăm sume noi, dar vorbim despre sumele din anul 2024 și 2025 și avem să închidem acest capitol din trecut pentru că avem nevoie să fim competitiv și în viitor”, a declarat Volker Raffel în discuția cu jurnaliștii români de specialitate.
„Cam 40% au fost decontate și plătite prin ordonanță – care se cheamă avans, chiar dacă vine cu întârziere”Șeful E.ON România a dezvăluit că statul mai are să îi vireze câteva sute de milioane de lei.
„Cifrele de la ACUE au zis că cererile au fost pentru 9,5 miliarde de lei. Din această sumă, cam 40% au fost decontate și plătite prin ordonanță – care se cheamă avans, chiar dacă vine cu întârziere. Acele 40% au intrat după prevederea legală, deja a intrat și în trecut, cam punctual, dar restul e blocat complet. Atunci vorbim despre cam aproape 6 miliarde virgulă nu mai știu exact sume în momentul în față, pentru că nivel sectorului, și în cazul nostru (E.ON) vorbim despre aproape 700 de milioane de lei. Este vorba și de energie, și de gaze, dar la gaze plafonul nu a fost nepotrivit ca la energie electrică, atunci la gaz nu am acumulat datorii, în cazul nostru vorbim despre decontări la energie electrică”, a declarat Volker Raffel.
Rugat de reporterul Mediafax să ofere o estimare a dobânzilor acumulate de industrie, având în vedere că a luat credite bancare pentru operare, președintele ACUE a indicat o sumă de ordinul sutelor de milioane de lei anual.
„Exact așa este. Pentru asta sunt banii pe care noi i-am plătit către producător, câtre stat, câtre ANAF și așa mai departe și prin legea trebuie să fie dat partea respectivă. Atunci banii au ieșit din contul nostru și pentru a fi în stare să facem asta am luat credite. Și noi toți, dacă fiecare jucător din industria care ia un credit în România, plătește ROBOR plus o marjă negociată cu dânșii”, a spus șeful E.On România.
Astfel, conform calculelor lui Volker Raffel, la o dobândă de 8% – 9% ca dobândă efectivă, pentru cei 6 miliarde de lei care lipsesc, 10% ar fi cam 600 de milioane de lei dobândă anuală, pe toată industria.
„Asta e o povară financiară puternică în comparație cu competitorii care nu au această povară pentru nu au participat la sprijinirea populației în criza energetică”, a conchis șeful E.On România, în discuția de la Helsinki.
Cotele celor doi furnizori în RomâniaPPC, deținută în proporție de 34% de statul elen și cea mai mare companie energetică din Grecia, este prezentă în România din toamna anului 2023, când a preluat operațiunile și activele locale ale italienilor de la Enel.
PPC Energie este unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică și gaze naturale din România, cu o bază de aproximativ 3 milioane de clienți casnici, companii și instituții din toată țara și o rețea de aproximativ 80 de magazine.
Pe piața cu amănuntul de energie electrică, PPC este pe locul secund, cu 27,01% din piață, după Electrica Furnizare, care are o cotă de 31,75%, și în fața E.ON Energie România, cu 16,22%, potrivit celui mai recent raport de monitorizare a pieței, pe ianuarie 2026, realizat și publicat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De amintit că E.ON a decis să continue să dezvolte afacerea în România, după ce oficialii au transmis, la întrebarea reporterului Mediafax, poziția companiei după ce înțelegerea cu Grupul MVM, controlat de Executivul de la Budapesta, a încetat, la finalul lunii decembrie, după ce a trecut, fără succes, prin procesul de avizare al statului român.
E.ON Energie România este unul dintre cei mai mari furnizori de gaze și electricitate din România, cu aproximativ 3,4 milioane de clienți. E.ON Assist Complet este o companie regională de servicii care oferă servicii de instalare a infrastructurii și întreținere aferentă energiei. Delgaz, divizia reglementată de energie și gaze a E.ON, nu a făcut parte din acordul care nu s-a concretizat.
Sumele aflate la ANRE spre validareDe amintit că sumele pe care statul le-a cheltuit pentru acoperirea diferenței dintre suma plafonată și cea din contractele românilor – conform schemelor de ajutor pentru facturile la energie electrică și gaze naturale – echivalează cu sub un procent din totalul solicitărilor transmise de furnizori spre validare către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), potrivit informațiilor din piață exclusive ale Mediafax.
Restanțele statului către furnizori sunt de ordinul miliardelor de lei, în timp de plățile făcute în 2026 sunt doar de câteva zeci de milioane.
Este vorba de sumele pe care statul trebuie să le vireze furnizorilor, care au încasat de la clienți facturi la prețul plafonat la energie, respectiv gaze, în loc de prețul din contract.
Sumele care rezultă din aceste diferențe de preț sunt trimise de furnizori la ANRE, care, atunci când le validează, le transmite pentru a fi decontate de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, pentru facturile clienților casnici, respectiv către Ministerul Energiei, pentru noncasnici.
Mai exact, în primele patru luni ale anului, statul a achitat furnizorilor, în contul datoriei aferente schemelor de plafonare și compensare a facturilor la energie electrică și gaze naturale, pentru casnici și non casnici, 77.540.000 de lei, conform execuției bugetului general consolidat după primele patru luni ale anului, anunțată marți de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
La sfârșitul lunii mai sunt în curs de validare cererile furnizorilor depuse la ANRE – în vederea validării și transmiterii spre decontare ministerelor de resort – care însumează peste 8,86 de miliarde de lei, conform informațiilor Mediafax.
De amintit că suma prevăzută în proiectul de buget pe 2026 era considerată departe de totalul restanțelor pe care de are statul față de furnizori aferente schemelor de sprijin implementate începând din 2022, după cum transmiseseră oficialii AFEER și ACUE în luna martie.
În legea bugetului pentru 2026 sunt prevăzute alocări de 3,75 de miliarde de lei cu destinația fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii -aferente facturilor consumatorilor casnici, iar 2 miliarde de lei, Ministerului Energiei, respectiv consumatorii non casnici.
Potrivit execuției bugetului general consolidat în anul 2025, statul a plătit în total 3,85 de miliarde de lei anul trecut, dintre care pentru casnici (Ministrul Muncii), 2,92 de miliarde de lei, iar pentru noncanici (Ministerul Energiei), 931,32 milioane de lei.
În actualul ritm, statul ar urma să plătească doar 232,5 milioane de lei în 2026.
Schema de plafonare și compensare a prețului la energie electrică a expirat la 31 iunie anul trecut, dată de la care se acordă un ajutor de 50 de lei lunar peroanelor cu venituri modeste, până la finalul acestui an, iar cea aferentă gazelor naturale a expirat la sfârșitul lunii martie, iar din 1 aprilie a fost introdusă reglementarea modului în care se calculează prețul, timp de un an, pentru a nu fi prea mare față de prețul plafonat.
