MediaFax.ro

Specialiștii avertizează că un ghiozdan supraîncărcat poate solicita organismul copiilor, iar anumite semne ar trebui să le atragă atenția părinților, scre Euronews.

Cum îți dai seama că ghiozdanul este prea greu

Unul dintre cele mai importante semne este poziția copilului în timp ce merge. Potrivit recomandărilor citate de presa internațională, dacă un copil se apleacă înainte pentru a susține greutatea ghiozdanului sau întâmpină dificultăți la mers, încărcătura poate fi prea mare. Un alt semnal este reprezentat de bretelele care apasă sau se înfig în umeri. Un ghiozdan corect ajustat trebuie să stea apropiat de corp, iar partea inferioară ar trebui să ajungă puțin deasupra taliei.

Leziunile grave de spate sunt neobișnuite, însă greutatea suplimentară poate deveni deosebit de problematică în cazul unei căzături. Medicul Sadika Kendi, care coordonează activitatea de prevenire a accidentărilor din cadrul American Academy of Pediatrics, explică faptul că un ghiozdan foarte greu poate crește severitatea unei accidentări dacă un copil se împiedică și cade.

Cât ar trebui să cântărească ghiozdanul?

Probabil cea mai cunoscută regulă spune că ghiozdanul ar trebui să reprezinte 10-15% din greutatea copilului. Specialiștii citați în material atrag însă atenția că nu există suficiente dovezi pentru a stabili o limită universală care să se potrivească tuturor copiilor.

Motivul este simplu: copiii diferă prin înălțime, forță, dezvoltare fizică și activitățile pe care le desfășoară într-o zi. Prin urmare, recomandarea generală este ca ghiozdanul să fie cât mai ușor posibil, ținând cont de nevoile reale ale copilului.

Ghiozdanul ar trebui să reprezinte 10-15% din greutatea copilului. Imagine ilustrativă. Foto: Eduardo Parra/Contacto via ZUMA Press

Ce pot face părinții pentru a reduce greutatea

Un prim pas este verificarea conținutului ghiozdanului. Nu tot ceea ce ajunge în el trebuie transportat zilnic. Pe lista obiectelor care pot contribui rapid la greutate se află:

• manualele și caietele;
• laptopul și încărcătorul;
• sticla de apă;
• recipientul pentru mâncare;
• echipamentul sportiv;
• instrumentele muzicale;
• obiectele personale care nu sunt necesare la școală.

Profesorii citați de Euronews recomandă ca părinții să verifice periodic ce transportă copilul și să elimine lucrurile care nu sunt necesare pentru ziua respectivă. Odată cu folosirea tot mai frecventă a dispozitivelor electronice la școală, laptopul și încărcătorul pot reprezenta, de asemenea, o parte importantă din greutate.

Cum trebuie ales și purtat ghiozdanul

Specialiștii recomandă ghiozdane cu două bretele late, căptușite și ajustabile. Acestea trebuie strânse astfel încât ghiozdanul să stea cât mai aproape de corp, iar partea de jos să nu coboare mult sub talie. Un model cu centură pentru talie poate ajuta la susținerea unei părți din greutate. Ghiozdanele cu roți pot fi o alternativă pentru unii copii, însă nu sunt întotdeauna practice în școli cu scări sau pe culoare aglomerate, unde pot deveni un risc de împiedicare.

Înainte de prima zi de școală, părinții ar putea face un test simplu: să cântărească ghiozdanul complet echipat și apoi să verifice dacă micuțul îl poate purta fără să se aplece înainte, fără să meargă dificil și fără ca bretelele să îi provoace disconfort.

Subiectul devine cu atât mai important cu cât greutatea este purtată zi de zi, nu doar ocazional. Un ghiozdan mai ușor înseamnă mai puțină presiune inutilă asupra copilului, iar multe kilograme pot fi eliminate pur și simplu printr-o verificare a lucrurilor pe care le ia cu el la școală.

Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant a inaugurat un nou corp luni, 31 august, la Târgu Mureș. Recepționat la limită și construit cu banii din PNRR, noul corp chirurgical se alătură spitalului.

„Un proiect complex, dedicat pacienților cu afecțiuni cardiovasculare, adulți și copii, construit la standarde moderne, cu echipamente de ultimă generație și săli de operație performante pentru chirurgia cardiacă și transplant”, a transmis Alexandru Rogobete, într-o postare pe Facebook.

Fostul ministru PSD a participat și el la inaugurare.

Ce atribuții va avea noua clădire

Noul corp al Institutului are șapte nivele. La subsol include spații tehnice și o parcare auto, la demisol se află recepția, ambulatoriul, dar și spații pentru imagistică și radiologie, etajul unu al clădirii este destinat secției pentru copii, următoarele etaje sunt destinate adulților, iar la ultimul etaj se află blocul operator.

34 de noi posturi, disponibile la spitalul din Târgu Mureș

Construcția aduce și locuri noi de muncă în sistemul public de sănătate. Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant a anunțat că dispune de 34 de posturi libere, care vor fi ocupate prin concurs.

Locurile libere sunt pentru asistente medicale, infirmiere și îngrijitoare.

Investiția valorează 100 de milioane de euro, bani din PNRR, și avea ca termen de finalizare 30 iunie 2026.

Președinta Federației Române de Canotaj, Elisabeta Lipă, a transmis un mesaj de felicitare pentru sportivii români după rezultatele obținute la Campionatele Mondiale de Canotaj de la Amsterdam. România a încheiat competiția cu trei medalii de aur, un record mondial și locul 4 în clasamentul pe medalii.

„Sunt emoții pe care cu greu le poți pune în cuvinte. Emoții pe care, poate, le-am mai trăit cu o asemenea intensitate doar atunci când eu însămi urcam pe podium și vedeam Tricolorul ridicându-se pentru România. Așa am trăit acest weekend. Cu sufletul la gură. Cu pumnii strânși. Cu speranță până la ultima lovitură. De la agonie la extaz. Iar la final, o imensă mândrie: România pleacă de la Campionatele Mondiale de Canotaj de la Amsterdam cu trei medalii de aur, un record mondial și o performanță care va rămâne în istoria canotajului!”, a scris Elisabeta Lipă pe Facebook.

Primul titlu mondial a fost câștigat de Simona Radiș și Adriana Adam, în proba de dublu rame feminin (W2-). Cele două au încheiat cursa cu timpul de 6:49.86.

Al doilea aur a venit în proba de 8+1 feminin (W8+), unde au concurat Cristina Drugă, Geanina Juncanariu, Ancuța Bodnar, Maria Lehaci, Magdalena Rusu, Amalia Chelaru, Adriana Adam, Simona Radiș și Victoria Petreanu, cârmaci.

Echipajul României a stabilit și un record mondial, cu timpul de 5:51.88. „Un timp care de acum înainte va purta în dreptul lui numele ROMÂNIEI”, a transmis Elisabeta Lipă.

România a câștigat al treilea aur în proba de 8+1 mixt (Mix8+), unde au concurat Cristina Drugă, Amalia Chelaru, Adriana Adam, Florin Lehaci, Cosmin Iulian Pleșescu, Ciprian Tudosă, Ștefan Berariu, Simona Radiș și Victoria Petreanu, cârmaci. Echipajul a încheiat cursa cu timpul de 5:35.75.

„Simona Radiș și Adriana Adam au reușit ceva cu adevărat extraordinar: trei titluri mondiale la aceeași ediție a Campionatelor Mondiale, o performanță istorică! Trei curse de aur. Trei momente în care Tricolorul a fost dus pe cea mai înaltă treaptă. Sunt tare mândră de voi! Știu cât ați muncit pentru aceste rezultate. Știu câte ore de antrenament sunt în spatele unei curse de câteva minute. Știu câte sacrificii, câte dimineți grele, câtă oboseală și câtă disciplină se ascund în spatele unei medalii”, a scris președinta Federației Române de Canotaj.

Ea a avut un mesaj și pentru sportivii români care nu au reușit să urce pe podium, precizând că o „clasare nu poate măsura întotdeauna munca unui sportiv”.

„Dar astăzi vreau să îi felicit din tot sufletul și pe cei care nu au reușit să urce pe podium. Pe cei care au terminat la un singur loc de medalie, pe cei care au luptat în fiecare cursă și pe toți cei care au reprezentat România cu demnitate la aceste Campionate Mondiale. O clasare nu poate măsura întotdeauna munca unui sportiv. Iar locul 4, atât de aproape de podium, poate să doară enorm. Dar știu că tocmai astfel de momente clădesc marii campioni. Să nu uitați nicio clipă cât valorează drumul vostru și câtă mândrie ne aduceți prin felul în care luptați pentru România”, a transmis Elisabeta Lipă.

Președinta Federației le-a mulțumit sportivilor pentru efortul depus, dar și antrenorilor, staffului medical, colegilor din Federația Română de Canotaj, partenerilor și jurnaliștilor care au contribuit la parcursul echipei.

„Vă mulțumesc vouă, sportivilor, pentru devotament, pentru sacrificii și pentru fiecare strop de energie lăsat pe apă pentru această țară. Le mulțumesc antrenorilor, care v-au fost alături zi după zi, staff-ului medical, colegilor din Federația Română de Canotaj, partenerilor, jurnaliștilor și tuturor celor care, departe de lumina reflectoarelor, au contribuit la aceste rezultate extraordinare”, a mai scris Lipă.

„România încheie Campionatele Mondiale cu trei titluri mondiale, un record mondial și locul 4 în clasamentul pe medalii. Dar dincolo de cifre, rămâne ceva mult mai puternic: imaginea unor sportivi care au luptat până la ultima lovitură pentru țara lor.”, a mai precizat ea.

Atacul a avut loc în acest oraș din statul Zacatecas, unde cartelurile Jalisco New Generation și Sinaloa, cele mai mari două din țară, se luptă pentru controlul multor rute cheie de trafic de droguri către Statele Unite, potrivit Le Figaro.

„Dispozitivul exploziv a fost plasat într-o mașină și a provocat pagube materiale sediului poliției și clădirilor din jur”, a declarat pe Facebook secretarul de guvern al statului, Rodrigo Reyes. El a adăugat într-o postare anterioară că șase civili „ar fi fost răniți” și „primesc deja tratament”. După ani de calm relativ, violența a revenit în prim-plan în Zacatecas.

Totul s-a schimbat odată cu descoperirea, pe 18 iulie, a cinci cadavre într-un pod din Pozo de Gamboa, o localitate agricolă, situată la aproximativ 75 de kilometri de Ojocaliente: printre victime s-au numărat un fost primar, funcționari publici și proprietari de afaceri din alte părți ale Zacatecasului. Alte cinci cadavre au fost găsite în zona înconjurătoare.

După acest eveniment, care amintește de cei mai grei ani de violență din Mexic în timpul „războiului împotriva drogurilor” lansat în 2006, Zacatecas a devenit un nou punct fierbinte pentru guvernul președintelui Claudia Sheinbaum.

Mesajul Phenianului indică faptul că regimul nord-coreean nu intenționează să își schimbe poziția față de Washington și își menține strategia privind dezvoltarea capacităților nucleare.

Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Phenian, citat de presa de stat KCNA, Coreea de Nord consideră că orice așteptare privind o diminuare a tensiunilor din regiune este „lipsită de sens”, scrie Reuters.

Coreea de Nord își menține politica față de Statele Unite

Ministerul nord-coreean de Externe a precizat că politica Phenianului față de Statele Unite „nu s-a schimbat deloc”. Declarația vine într-un context în care relațiile dintre cele două țări rămân tensionate, iar Coreea de Nord continuă să își prezinte programul nuclear drept un element esențial pentru securitatea și suveranitatea sa.

Regimul de la Phenian susține că armele nucleare reprezintă o garanție absolută a suveranității Coreei de Nord și afirmă că această capacitate va continua să fie consolidată.

Poziția exprimată de autoritățile nord-coreene sugerează că Phenianul nu vede, în acest moment, motive pentru modificarea politicii sale nucleare sau pentru o apropiere de Washington.

Coreea de Nord respinge așteptările privind reducerea tensiunilor

În comunicatul transmis de KCNA, Ministerul de Externe nord-coreean a calificat drept „lipsită de sens” așteptarea unei reduceri a tensiunilor regionale.

Coreea de Nord afirmă, astfel, că politica sa față de Statele Unite rămâne neschimbată, în timp ce armele nucleare continuă să fie prezentate drept principalul garant al suveranității țării.

Declarațiile Phenianului reprezintă o reafirmare a poziției sale oficiale privind relația cu Washingtonul și programul nuclear. Regimul nord-coreean transmite că nu intenționează să renunțe la consolidarea capacităților sale nucleare și că nu consideră că politica americană față de Coreea de Nord s-a modificat.

Deficitul bugetului general consolidat a fost de 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului 2026, reprezentând 2,34% din PIB, potrivit execuției bugetare publicate de Ministerul Finanțelor. În perioada similară a anului trecut, deficitul a fost de 76,44 miliarde de lei, respectiv 3,99% din PIB.

Totodată, veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, iar cheltuielile totale au crescut cu doar 2,9%, mai anunță Ministerul Finanțelor.

„Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar şi stabilizare a finanțelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat fără întrerupere rambursările de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesară, și am direcționat resursele cu prioritate către marii piloni de dezvoltare, unde investițiile din fonduri europene și PNRR au înregistrat un avans de peste 60%. Pe măsură ce consolidăm această bază mai sănătoasă a finanțelor publice, următorul pas este să transformăm stabilizarea în creștere economică sănătoasă și sustenabilă”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul finanțelor.

Veniturile bugetului general consolidat

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, veniturile bugetului general consolidat au însumat 412,31 miliarde de lei în primele șapte luni, în creștere cu 11,2% față de aceeași perioadă din 2025. Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, la 214,32 miliarde de lei, iar ponderea acestora în PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%.

De asemenea, încasările nete din TVA au ajuns la 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Încasările brute din TVA au crescut cu 21,7%, în timp ce restituirile de TVA către mediul privat au avansat cu 4,6%, până la 20,48 miliarde de lei.

Veniturile din accize au însumat 28,37 miliarde de lei, în creștere cu 6,4%, în principal ca urmare a majorării încasărilor din produse energetice cu 10,9%.

Fondurile rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donațiile au ajuns la 37,28 miliarde de lei, cu 30,3% mai mult decât în primele șapte luni din 2025.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 38,34 miliarde de lei, în creștere cu 8,6%, în timp ce contribuțiile de asigurări au ajuns la 129,14 miliarde de lei, cu 6,7% peste nivelul de anul trecut. Impozitul pe profit a însumat 28,35 miliarde de lei, în creștere cu 8,3%.

Cheltuielile bugetului general consolidat

Pe partea de cheltuieli, bugetul general consolidat a înregistrat plăți de 460,39 miliarde de lei, în creștere nominală cu 2,9%. Ca pondere în PIB, cheltuielile publice au scăzut de la 23,3% în primele șapte luni din 2025 la 22,4% în aceeași perioadă din 2026.

Cheltuielile de personal au fost de 95,67 miliarde de lei, în scădere cu 4,1% față de anul anterior. Ponderea acestora în totalul cheltuielilor publice s-a redus de la 22,3% la 20,8%.

În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 11,2%, până la 59,6 miliarde de lei, evoluție determinată în principal de plățile din sistemul de sănătate. Pe de altă parte, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei, în creștere cu 26,5%, reprezentând 2% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială au ajuns la 146,59 miliarde de lei, în scădere cu 0,6% față de primele șapte luni din 2025.

Investițiile și proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile

Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au totalizat 45,88 miliarde de lei, acoperind cadrele 2014-2020 și 2021-2027, Fondul de modernizare, subvențiile agricole și asistența nerambursabilă PNRR. În interiorul acestei dinamici, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 39,1%, iar cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste două ori mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Investițiile au atins 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult față de aceeași perioadă a anului 2025, însemnând o creștere de aproximativ 24% a investițiilor, concomitent cu reducerea deficitului bugetar cu 37%.

Ministerul Finanțelor precizează că 71,05% din volumul investițiilor a fost reprezentat de proiecte susținute din fonduri europene și PNRR, sub formă de granturi și împrumuturi. Plățile pentru aceste proiecte au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%.

„Rezultatele la 7 luni transmit un semnal important de stabilitate și responsabilitate fiscală. România îşi consolidează credibilitatea, atât în plan extern, cât și intern, iar acest semnal este unul foarte important pentru piețe, pentru investitori și pentru încrederea în economia românească. O țară care transmite încredere şi coerență fiscală este o țară mai puternică. Trebuie însă să citim corect și execuțiile bugetare ale lunilor următoare. Din august va fi vizibilă anualizarea efectelor măsurilor adoptate în iulie 2025, astfel că baza de comparație se va modifica și diferențele față de anul trecut se vor reduce firesc. Important este să păstrăm execuția în profilul bugetar și pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an. Următoarea etapă vizează consolidarea structurală și durabilă a ajustării fiscale. Menținerea disciplinei cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, accelerarea absorbției fondurilor europene și prioritizarea investițiilor sunt componente obligatorii pentru continuarea acestei traiectorii.”, a subliniat ministrul Alexandru Nazare.

Kremlinul a temperat luni așteptările privind posibilitatea unui summit de pace între președintele rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Moscova spune că o astfel de întâlnire nu ar avea rost fără să existe un acord de pace, gata să fie semnat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o întâlnire între cei trei lideri ar putea avea loc doar dacă ar exista un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post.

„Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri”, a declarat Dmitri Peskov, adăugând că ajungerea la o înțelegere ar fi un „proces foarte complex”, cu multe aspecte de luat în calcul.

Acesta a acuzat, de asemenea, Kievul că refuză să urmărească ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului.

Reacția Kremlinului nu a fost întâmplătoare. Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski.

Președintele SUA a lansat pentru prima dată ideea unui summit trilateral în august 2025, declarând că pregătirile erau în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în termen de două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc.

Potrivit publicației „The Wall Street Journal”, Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi și pe comandanții militari.

În timpul vizitei, directorul CIA s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din domeniul securității, printre care șeful SVR, Serghei Narîșkin, și directorul FSB, Alexandr Bortnikov.

Surse citate de Axios au afirmat că John Ratcliffe a încercat să afle dacă șefii serviciilor de securitate rusești l-ar putea convinge pe Vladimir Putin să revină la negocieri.

Publicația „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-a prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești, cerând Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească.

Totuși, ultimele declarații ale Kremlinului arată că Vladimir Putin este încă departe de a accepta orice discuții. După vizita lui Ratcliffe, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie.

Dar Kievul rămâne sceptic în privința deciziilor Moscovei. Adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a spus că Vladimir Putin a ordonat armatei rusești să pregătească scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv.

Tot Kremlinul continuă să ceară Ucrainei să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu.

MR.DIY dă startul lunii septembrie cu două zile dedicate vizitatorilor celui de-al doilea magazin al său din București, deschis în Colosseum Mall.

Pe 4 și 5 septembrie, magazinul devine punctul de întâlnire pentru un weekend cu muzică, activități interactive, premii, surprize și invitați speciali, într-o atmosferă relaxată și plină de energie.

Două zile cu motive în plus să treci pe la MR.DIY

Pe 4 septembrie, vizitatorii sunt invitați să ia parte la atmosfera de Grand Opening, cu un moment oficial de inaugurare, muzică și o serie de activități pregătite special pentru public.

Doi influenceri se vor alătura evenimentului pentru sesiuni de meet & greet și interacțiune cu vizitatorii, iar îndrăgitele mascote PANDAi vor fi și ele prezente.

Pe parcursul zilei, publicul va putea participa la jocuri și activități interactive, cu șansa de a câștiga vouchere de cumpărături MR.DIY. În plus, clienții care fac cumpărături de minimum 40 RON vor putea primi premii, în limita stocului disponibil.

Și pentru că un weekend de sărbătoare merită și câteva mici răsfățuri, vizitatorii vor avea parte și de surprize dulci, pregătite special pentru eveniment.

Pe 5 septembrie, atmosfera continuă cu muzică, premii și noi momente de interacțiune cu publicul, pentru încă o zi în care shoppingul vine la pachet cu distracție și surprize.

Mii de produse, într-un singur loc

Cel de-al doilea magazin MR.DIY din București continuă dezvoltarea brandului pe piața locală și aduce în Colosseum Mall conceptul care a făcut retailerul cunoscut la nivel internațional: o varietate foarte mare de produse utile pentru viața de zi cu zi, la prețuri accesibile.

De la bricolaj, organizare și articole pentru casă, până la accesorii auto, produse electrice, papetărie, jucării, articole pentru animale de companie și multe altele, magazinul este construit în jurul ideii că poți găsi într-un singur loc soluții pentru aproape orice ai pe listă – dar și lucruri pe care nu știai că le cauți.

Pe 4 și 5 septembrie, MR.DIY adaugă experienței de shopping și un motiv de sărbătoare.

MR.DIY îi așteaptă pe bucureșteni la Colosseum Mall pentru două zile de shopping, distracție, premii și surprize.

Lacul Ontario se numește „Lacul America” pe Google Maps pentru utilizatorii din SUA, după ce președintele american Donald Trump a semnat, săptămâna trecută, un ordin executiv privind schimbarea denumirii.

Potrivit Associated Press, compania Google a anunțat că decizia de schimbare a numelui lacului s-a bazat pe practica sa de a utiliza denumirile atribuite de Sistemul de Informații privind Denumirile Geografice din SUA.

„Utilizatorii din SUA vor vedea «Lacul America», cei din Canada vor continua să vadă «Lacul Ontario». (…) Aceste actualizări respectă politica noastră de lungă durată privind bazinele de apă ale căror denumiri variază de la o țară la alta și încep să fie implementate chiar acum”, a transmis Google într-o postare pe blog.

Pe de altă parte, utilizatorii din afara Canadei și SUA pot vedea ambele denumiri.

Sursa foto: Google Maps

Trump schimbă geografia

Actualizarea Google Maps vine după ce pe 27 august, Trump a semnat un ordin executiv prin care Lacul Ontario va fi numit „Lacul America” în nomenclatura oficială a Statelor Unite.

Totuși, măsura este însă una americană: Washingtonul poate modifica modul în care guvernul federal al SUA denumește formațiunea geografică, dar nu poate obliga Canada să adopte noul nume. Lacul Ontario este împărțit între statul american New York și provincia canadiană Ontario, frontiera dintre cele două țări traversând lacul.

Decizia continuă seria de redenumiri și rebranduiri promovate de Trump de la revenirea sa la Casa Albă, de la „Golful Americii” și Muntele McKinley până la „Departamentul de Război”.

Donald Trump își păstrează discursul ambiguu privind viitorul său politic. Deși a sugerat în repetate rânduri că ar vrea să candideze din nou în 2028, președintele american, citat de AP, a început în ultimele săptămâni să vorbească tot mai des despre ceea ce se va întâmpla după ianuarie 2029, când actualul său mandat ar trebui să se încheie.

Viitorul pare deja stabilit

Schimbarea de ton este remarcată de presa internațională, care observă că Trump descrie acum scenarii în care un alt președinte ajunge la Casa Albă și își atribuie meritele pentru ceea ce administrația actuală a realizat.

„Voi fi acasă”, le-a spus Trump susținătorilor la un eveniment recent, imaginându-și perioada de după președinție. Într-un alt discurs, el a mers și mai departe și a spus că s-ar putea să plângă după ce își va încheia mandatul. „În doi ani și jumătate, s-ar putea să aveți un alt președinte – s-ar putea”, a spus Trump în Michigan, lăsând din nou loc pentru interpretări.

Trump ține un discurs în fața susținătorilor săi. Foto: Robin Rayne/ZUMA Press Wire/dpa

Trump nu renunță însă la ideea unui al treilea mandat

Declarațiile despre retragerea din politică nu înseamnă că Trump a abandonat ideea de a rămâne la putere. Dimpotrivă, președintele a continuat să promoveze ideea unui posibil „Trump 2028”, inclusiv prin apariții publice în care a purtat o șapcă inscripționată cu anul 2028.

La un discurs recent, Trump a glumit că „a treia oară va fi și mai bine”, după ce a lăudat performanțele celui de-al doilea mandat. Problema este că al 22-lea Amendament al Constituției SUA interzice alegerea unei persoane în funcția de președinte de mai mult de două ori. Trump știe acest lucru și a recunoscut public că legea reprezintă un obstacol major.

Totuși, el a vorbit anterior despre existența unor „metode” sau „portițe” care ar putea permite o nouă candidatură. Una dintre variantele discutate public ar fi ca Trump să candideze pentru funcția de vicepreședinte alături de JD Vance și, în cazul unei victorii, să ajungă ulterior din nou la președinție. Constituționalitatea unei asemenea strategii este însă puternic contestată.

Brian Kalt, profesor de drept constituțional, consideră că declarațiile contradictorii îi permit lui Trump să păstreze toate opțiunile deschise: dacă nu va candida, poate spune că a anunțat acest lucru din timp; dacă va încerca să candideze, poate susține că nu a exclus niciodată posibilitatea.

Casa Albă respinge ideea că Trump se gândește deja la retragere

Administrația prezidențială încearcă însă să transmită un alt mesaj. Purtătoarea de cuvânt Olivia Wales a declarat că Trump este concentrat în continuare asupra obiectivelor actualului mandat și că singura moștenire de care este preocupat este aceea de a face „America mai măreață ca niciodată”.

În paralel, Trump pare să fie tot mai preocupat de felul în care va fi perceput după plecarea de la Casa Albă. El a investit masiv și în transformarea imaginii prezidențiale, de la modificări ale Casei Albe și construirea unui nou ballroom până la proiecte arhitecturale menite, potrivit propriilor declarații, să rămână pentru viitorii președinți.

Un detaliu este însă mai mult decât relevant: Trump spune că ballroom-ul va fi finalizat spre sfârșitul lui 2028, chiar înainte de încheierea mandatului său. „Nu este pentru mine”, a afirmat el. „Este pentru viitorii președinți.”

Consiliul Politic Național al PSD și grupurile parlamentare ale partidului se reunesc luni la Sinaia pentru a stabili mandatul de negociere cu președintele Nicușor Dan. Șeful statului este așteptat să organizeze, la începutul lunii septembrie, o nouă rundă de consultări cu partidele pentru desemnarea premierului.

Potrivit surselor MEDIAFAX, președintele Nicușor Dan ar urma să propună un premier aparent independent politic, care să conducă un Guvern PSD.

Ședința Consiliului Politic Național al PSD este programată de la ora 11:00, iar de la ora 15:00 va avea loc reuniunea grupurilor parlamentare ale partidului.

Social-democrații vor stabili mandatul cu care conducerea partidului va merge la negocierile de la Palatul Cotroceni privind formarea unui nou Guvern. De altfel, PSD va discuta care sunt prioritățile legislative pentru sesiunea ordinară a Parlamentului, care începe marți.

„Consiliul Politic Național al Partidului Social Democrat se reunește luni, 31 august 2026, ora 11:00, la Sinaia, și va fi urmat de o conferință de presă. Iar începând cu ora 15.00 va avea loc reuniunea Grupurilor Parlamentare ale PSD. (Hotel Mara, Str. Toporașilor nr. 1, Sinaia, jud. Prahova)”, se arată în mesajul transmis de PSD.

Pe agenda social-democraților se află și proiecte care nu au fost finalizate în sesiunile extraordinare ale Parlamentului din această vară. Printre acestea se numără legea salarizării bugetarilor, proiect boicotat chiar de PSD.

Președintele Nicușor Dan a anunțat că va organiza la începutul lunii septembrie o nouă rundă de consultări pentru desemnarea premierului. Șeful statului a spus că, în perioada vacanței parlamentare, nu a considerat potrivită o nouă nominalizare, în condițiile în care nu exista o majoritate pentru învestirea unui Guvern.

„După cele două nominalizări, am realizat că nu există șanse de majoritate pe perioada vacanței parlamentare și atunci, inclusiv din perspectiva agențiilor de rating care urmau să vină să evalueze România, ar fi fost tare nefericit ca știrile din presa globală să fie «al treilea guvern n-a fost investit, al patrulea guvern a fost investit în România». Ăsta e motivul pentru care pe lunile iulie-august, în afară de discuții permanente cu partidele politice, n-am făcut o desemnare. Acum, imediat la 1 septembrie, o să avem o nouă consultare, o să vedem formală sau informală, și eu cred că vom găsi o majoritate pentru un Guvern care să fie stabilă”, a spus președintele, joi seară, într-o conferință de presă.

Președintele Nicușor Dan a declarat că România are nevoie de un nou Guvern înainte de plecarea sa la Summitul ONU de la New York.

El a mai precizat și că există mai multe variante pentru viitoarea formulă guvernamentală, însă în acest moment nu vede suficientă susținere pentru un Cabinet format din miniștri tehnocrați.

„În acest moment nu văd susţinere pentru un Guvern cu miniştri tehnocraţi. Deci este mult mai probabil un guvern cu miniştri politici”, a precizat el.

Adresându-se ministrului Justiției în cadrul unei reuniuni dedicate incendiilor și la care au participat înalți oficiali civili și militari, președintele Algeriei a ordonat o modificare a Codului Penal înainte de 15 septembrie, potrivit Le Figaro.Tebboune a solicitat ca proiectul de lege să fie înaintat guvernului și apoi studiat „rapid” de Parlament . „Reinstaurăm pedeapsa cu moartea pentru incendiatori”, a declarat el. „Vor avea loc execuții” odată ce toate apelurile pentru cei condamnați vor fi epuizate, a insistat el în imagini difuzate la televiziune.

Algeria a declarat trei zile de doliu oficial și a anulat toate festivitățile culturale și evenimentele sportive în urma incendiilor. Conform cifrelor oficiale publicate până în prezent, cel puțin 12 persoane au murit în urma incendiilor forestiere devastatoare din apropierea orașelor Béjaïa, Jijel și Tizi-Ouzou, dar surse locale se tem că numărul morților ar putea fi mult mai mare.

Suspecții au fost arestați

Ministrul Sănătății, Mohamed Seddik Aït Messaoudène, a declarat vineri că numărul morților este „foarte mare”, fără a oferi o cifră exactă. Autoritățile au indicat că mai multe persoane suspectate de declanșarea incendiilor au fost arestate. „Nimeni nu poate înfrânge Algeria”, a declarat președintele Tebboune, care a promis, de asemenea, că victimele care și-au pierdut case, mobilier, electrocasnice, animale sau pomi fructiferi vor fi despăgubite integral de către stat înainte de 15 septembrie.

Incendiile au stârnit durere generalizată în toată țara. O mulțime a participat la înmormântarea în masă a victimelor într-unul dintre cimitirele din Jijel, conform imaginilor difuzate la televiziune și pe site-urile de știri locale. De miercuri seară, numeroase videoclipuri cu incendiile au fost distribuite pe rețelele de socializare, în special de către cetățenii prinși de flăcări în această regiune de coastă și muntoasă cunoscută pentru peisajele sale idilice.

Incendiile forestiere au fost alimentate de vânturi puternice și de un val de căldură intens, fenomene exacerbate de secetele din ce în ce mai frecvente cauzate de schimbările climatice. Protecția Civilă a desfășurat resurse semnificative, inclusiv avioane de bombardament cu apă.

Cele două imagini au fost publicate pe conturile oficiale ale lui Maduro și sunt datate 25 iunie, însă apar abia acum, la aproape opt luni după capturarea acestuia de către SUA, scrie publicația Il Post.

Într-una dintre fotografii, Maduro stă în fața unui perete și privește direct spre cameră, în timp ce ridică două degete în forma literei „V”. În cealaltă imagine apare, de asemenea, în trening gri. Fotografiile sunt primele imagini noi publicate pe canalele sale oficiale după ce Maduro a fost capturat de Statele Unite, în ianuarie, în urma unei operațiuni militare.

Maduro este în detenție la New York

De la capturarea sa, conturile oficiale ale fostului lider venezuelean au continuat să publice mesaje de susținere sau materiale grafice care numărau zilele de detenție, însă nu fuseseră publicate fotografii recente cu acesta. Mesajele care însoțesc noile imagini le mulțumesc susținătorilor pentru sprijin și afecțiune și includ o referință biblică.

Președintele venezuelean Nicolas Maduro capturat de SUA. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto

Maduro se află în prezent în detenție la New York și urmează să fie judecat în Statele Unite. Procesul este programat să înceapă în iunie 2027, în cadrul dosarului în care fostul președinte este acuzat de infracțiuni legate de traficul de droguri și terorism.

Fotografiile îl arată fără cătușe și fără bandă pe ochi. Ținuta gri este similară cu cea purtată într-o imagine realizată în momentul transportării sale în Statele Unite. Totuși, nu există deocamdată o confirmare independentă a momentului în care au fost realizate fotografiile sau a autenticității lor.

De ce apar imaginile tocmai acum

Publicarea fotografiilor are loc într-un moment în care relația dintre noua conducere a Venezuelei și fostul președinte s-a schimbat semnificativ. Delcy Rodríguez, fosta vicepreședintă a lui Maduro, conduce în prezent Venezuela și s-a îndepărtat treptat de fostul lider. Potrivit sursei, Rodríguez a renunțat inclusiv la solicitările pentru eliberarea lui Maduro și a soției acestuia, Cilia Flores, și a îndepărtat din guvern mai mulți dintre foștii colaboratori importanți ai lui Maduro.

În același timp, Maduro continuă să aibă susținători în rândul componentei mai radicale a fostului regim, care privește cu ostilitate influența Statelor Unite asupra Venezuelei. Astfel, imaginile în care Maduro apare sănătos și zâmbitor pot avea o importantă componentă politică și de imagine.

Sursa citată notează că răspândirea unor asemenea fotografii ar putea fi în interesul guvernului Rodríguez și, implicit, al Statelor Unite, dacă scopul este transmiterea mesajului că fostul președinte se află într-o stare bună. Deocamdată nu este clar cine a realizat fotografiile, unde au fost făcute și de ce au fost publicate la mai mult timp după data înscrisă pe ele.

Investigația Mediazona și BBC Russian oferă una dintre cele mai detaliate evidențe independente ale militarilor ruși morți în Ucraina, arată Kyiv Independent.

De la ultima actualizare, realizată la jumătatea lunii august, lista a crescut cu 3.393 de nume.

Jurnaliștii au identificat victimele pe baza unor informații publice, printre care necrologuri, mesaje publicate de rude, relatări ale presei regionale și anunțuri ale autorităților locale.

Bilanțul real ar putea fi mult mai mare

Cele 242.747 de cazuri reprezintă doar decesele pe care Mediazona și BBC Russian au reușit să le confirme.

Autorii investigației subliniază că numărul real al militarilor ruși uciși în Ucraina este probabil semnificativ mai mare, deoarece nu toate decesele ajung în surse publice și nu toate pot fi verificate independent.

În aproximativ 225.000 de cazuri, data morții este cunoscută. Acest lucru înseamnă aproape 93% din totalul deceselor confirmate.

Lista include peste 88.600 de voluntari, aproximativ 26.600 de foști deținuți recrutați și peste 20.000 de militari mobilizați.

Printre victime se numără și 7.596 de ofițeri.

Cifrele privind pierderile diferă semnificativ

Estimările privind pierderile Rusiei variază mult în funcție de sursă și de metodologia folosită.

Pe 31 iulie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că Rusia a suferit aproximativ 1,6 milioane de pierderi militare de la începutul invaziei pe scară largă. Estimarea sa includea aproximativ 700.000 de militari ruși uciși.

În același timp, Zelenski a spus că aproximativ 50.000 de militari ucraineni au fost uciși și circa 400.000 au fost răniți.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei estima, la 30 august, că Rusia a pierdut aproximativ 1.486.600 de militari de la începutul invaziei. Această cifră nu separă morții de răniți și alte categorii de pierderi.

Prin urmare, cifra de 242.747 reprezintă decese confirmate nominal, nu totalul pierderilor militare rusești.

Rusia întâmpină probleme și la recrutare

Pierderile ridicate pun presiune asupra eforturilor Rusiei de recrutare.

Evaluări ale serviciilor occidentale de informații indică faptul că armata rusă nu a reușit în 2026 să atingă constant obiectivul de recrutare de aproximativ 30.000 de militari pe lună.

Potrivit acestor evaluări, numărul militarilor pierduți lunar depășește capacitatea de recrutare, ceea ce ar putea determina Kremlinul să ia în calcul noi mobilizări.

Biroul președintelui Ucrainei a afirmat pe 27 august că Rusia ar pregăti recrutarea a 600.000 de oameni în 2026-2027.

Ucraina spune că războiul nu se va încheia rapid

În paralel, Ucraina continuă să se confrunte cu propriile probleme de efective.

Kyrylo Budanov, șeful Biroului președintelui Ucrainei, a declarat pe 28 august că țara nu își permite să mobilizeze mai puțin de 30.000 de oameni pe lună.

El a avertizat că încheierea războiului pe termen scurt este „nerealistă”.

Kremlinul a inclus Mediazona pe lista „agenților străini”

Investigația privind pierderile armatei ruse apare într-un context dificil pentru Mediazona.

Autoritățile ruse au inclus publicația pe lista „agenților străini” pentru a doua oară, potrivit informațiilor publicate de Mediazona pe 21 august.

În ciuda presiunilor autorităților, jurnaliștii continuă să actualizeze baza de date cu militarii ruși ale căror decese pot fi confirmate.

Cifra de 242.747 nu reprezintă, așadar, bilanțul total al militarilor ruși morți în războiul din Ucraina, ci numărul de decese identificate nominal și verificate de această investigație independentă. Chiar și în această formă, datele oferă o imagine asupra dimensiunii pierderilor suferite de armata rusă în peste patru ani de război.

Prețul petrolului a crescut cu peste 1% după ce Statele Unite au atacat o insulă iraniană din strâmtoarea Ormuz, iar Teheranul a răspuns cu alte atacuri asupra unor baze americane din Iordan, relatează AlJazeera.

Piețele reacționează la riscul ca noua escaladare să afecteze transporturile de energie din regiune.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 1,08 dolari, respectiv 1,23%, până la 89,18 dolari pe baril, la ora 00:40 GMT.

Petrolul american e cu 92 de cenți mai scump

Petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 92 de cenți, adică 1,10%, până la 84,32 dolari pe baril.

Creșterea prețurilor vine în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu a intrat în cea de-a șasea lună, iar tensiunile din jurul strâmtorii Ormuz sporesc temerile privind transportul petrolului și gazelor.

„Se pare că am intrat într-o nouă etapă de escaladare. Este imposibil de spus cât va dura. Ar putea fi vorba despre zile sau despre săptămâni”, a declarat Tony Sycamore, analist de piață la IG, pentru Reuters.

Strâmtoarea Ormuz este o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie, iar orice perturbare a traficului maritim poate exercita presiuni suplimentare asupra prețurilor petrolului.

Evoluția cotațiilor va depinde în perioada următoare de amploarea confruntării dintre SUA și Iran și de eventualele efecte asupra transporturilor prin această zonă strategică.

Informații de context

Forțele americane au lovit lansatoare de rachete iraniene în zona strâmtorii Ormuz, într-o nouă escaladare a tensiunilor dintre Washington și Teheran, potrivit AP.

Atacul reprezintă prima acțiune militară americană în această zonă după o pauză de aproximativ o lună, potrivit unui oficial american citat de presa internațională.

Explozii au fost auzite în apropierea insulei Larak, aflată în strâmtoarea Ormuz, potrivit unor publicații semioficiale din Iran.

La scurtă vreme, Garda Revoluționară Islamică a Iranului (IRGC) își asumă o serie de atacuri asupra unor baze americane din Iordania, ca răspuns la loviturile SUA asupra insulei Larak, potrivit AlJazeera.

Televiziunea de stat iraniană IRIB afirmă că atacul american asupra insulei Larak s-a soldat cu moartea și rănirea mai multor militari iranieni și civili.

Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) respinge acuzațiile Gardienilor Revoluției Islamice din Iran (IRGC), care au descris drept „act de agresiune” loviturile americane asupra forțelor iraniene din strâmtoarea Ormuz.

Potrivit CENTCOM, operațiunea americană a avut un obiectiv limitat și precis: eliminarea unei amenințări iminente la adresa traficului maritim.

„Afirmația e categoric falsă”

Într-un mesaj publicat pe X, CENTCOM respinge categoric declarația IRGC potrivit căreia acțiunea militară americană a reprezentat un „act de agresiune”.

„Această afirmație este categoric falsă”, transmite Comandamentul Central al SUA.

SUA susțin că Iranul pregătea amplasarea de mine

Potrivit CENTCOM, forțele americane au acționat împotriva unor unități ale Gardienilor Revoluției care pregăteau amplasarea de mine marine în strâmtoarea Ormuz.

Armata SUA descrie operațiunea drept o acțiune „limitată și precisă” împotriva unei amenințări pe care o consideră iminentă.

Washingtonul afirmă că intervenția a urmărit să împiedice o posibilă amenințare la adresa navelor care traversează una dintre cele mai importante rute maritime din lume.

CENTCOM: „Iranul a creat amenințarea”

În mesajul său, CENTCOM susține că responsabilitatea pentru apariția situației aparține Iranului.

„Iranul a creat amenințarea, iar armata SUA a eliminat-o”, afirmă comandamentul american.

Potrivit Washingtonului, scopul operațiunii a fost protejarea navigatorilor civili, a transportului maritim comercial și a fluxului liber al comerțului internațional.

Declarația vine după ce IRGC a raportat moartea și rănirea mai multor militari și civili în urma atacului american și a promis că Statele Unite vor suporta consecințele acțiunii.

Comunicarea CENTCOM pe X

„AFIRMAȚIE: Gardienii Revoluției Islamice din Iran (IRGC) au susținut, într-un comunicat recent, că loviturile forțelor americane menite să împiedice IRGC să amplaseze mine în strâmtoarea Ormuz au reprezentat un „act de agresiune”. Această afirmație este categoric FALSĂ.

FAPT: Forțele americane au desfășurat o acțiune limitată și precisă împotriva unităților IRGC care pregăteau amplasarea de mine și reprezentau o amenințare iminentă în strâmtoarea Ormuz.

Pe scurt, Iranul a creat amenințarea, iar armata SUA a eliminat-o, pentru a proteja navigatorii civili, transportul maritim comercial și libera circulație a comerțului la nivel mondial”.

Au trecut doar câteva zile de când președintele Donald Trump a spus că intenționează să se concentreze mai mult pe sancționarea economică a Iranului și pe mai puțin pe cea militară, însă duminică noaptea conflictul dintre Statele Unite și Iran a intrat din nou într-o fază de escaladare.

Forțele americane au lovit duminică spre luni lansatoare de rachete ale Gardienilor Revoluției din zona strâmtorii Ormuz.

Potrivit lui Tim Hawkins, purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA, militarii iranieni fuseseră observați în timp ce pregăteau lansatoare pentru rachete care urmau să transporte mine marine în strâmtoare.

Toate se întâmplă în contextul în care, cu doar o săptămână înainte, SUA terminaseră de îndepărtat minele marine de pe rutele internaționale de navigație din Ormuz.

Explozii în apropierea insulei Larak

Mai multe publicații semioficiale din Iran au relatat despre explozii în apropierea insulei Larak, situată în strâmtoarea Ormuz.

Gardienii Revoluției au confirmat existența unor victime și au anunțat „moartea și rănirea mai multor luptători și compatrioți”.

Autoritățile iraniene nu au oferit un bilanț exact.

Ultimul atac american confirmat asupra unor obiective iraniene avusese loc pe 29 iulie. Atunci, armata SUA a anunțat o serie amplă de lovituri asupra unor obiective ale Gardienilor Revoluției, inclusiv instalații de supraveghere și apărare de coastă.

Pe 1 august, Donald Trump a declarat că va amâna noi atacuri la solicitarea unor aliați din Golf, printre care Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

Iranul anunță riposta

La scurt timp după atacul american asupra insulei Larak, Gardienii Revoluției au anunțat că au lansat rachete balistice asupra bazelor americane King Hussein și Al Azraq din Iordania.

Teheranul a prezentat atacul drept un răspuns la operațiunea americană.

Deocamdată nu există informații despre victime sau pagube la bazele americane. Armata Iordaniei a anunțat că sistemele sale de apărare aeriană au interceptat opt rachete care au pătruns în spațiul aerian al regatului în zorii zilei de luni.

SUA schimbă strategia în războiul cu Iranul

Schimbul de lovituri are loc după ce administrația Trump a anunțat o schimbare de strategie. Washingtonul vrea acum să crească presiunea economică asupra Iranului și să sancționeze țările și companiile care continuă să facă afaceri cu Teheranul.

Decizia vine după șase luni de război și pe fondul preocupărilor privind nivelul rezervelor americane de muniție.

Un conflict prelungit ar putea afecta capacitatea armatei SUA de a răspunde simultan altor crize internaționale.

Donald Trump a transmis recent că nu se grăbește să readucă Iranul la masa negocierilor. Președintele american susține în continuare că regimul de la Teheran a suferit pierderi severe.

Iranul afirmă, la rândul său, că războiul a provocat pagube directe și indirecte de aproximativ 270 de miliarde de dolari.

LATER EDIT

CENTCOM (Comandamentul Central al SUA) a ieșit, la scură vreme, cu o comunicare în care clarifica în mod ferm că acțiunea de duminică spre luni a forțelor americane în strâmtoarea Ormuz nu fost „o agresiune”, așa cum a clasificat-o IRGC, ci un act de rectificare: „Iranul a creat o amenințare, iar armata SUA a eliminat-o”, se arată în comunicarea instituției, de pe X.

„AFIRMAȚIE: Gardienii Revoluției Islamice din Iran (IRGC) au susținut, într-un comunicat recent, că loviturile forțelor americane menite să împiedice IRGC să amplaseze mine în strâmtoarea Ormuz au reprezentat un „act de agresiune”. Această afirmație este categoric FALSĂ.

FAPT: Forțele americane au desfășurat o acțiune limitată și precisă împotriva unităților IRGC care pregăteau amplasarea de mine și reprezentau o amenințare iminentă în strâmtoarea Ormuz.

Pe scurt, Iranul a creat amenințarea, iar armata SUA a eliminat-o, pentru a proteja navigatorii civili, transportul maritim comercial și libera circulație a comerțului la nivel mondial”, arată comunicarea CENTCOM.

 

Statele Unite își intensifică presiunea economică asupra Iranului, după ce administrația Trump a anunțat o nouă rundă de sancțiuni împotriva unei instituții bancare care are legături cu tranzacțiile iraniene, potrivit AP.

Scott Bessent nu a dezvăluit numele băncii vizate, dar a transmis un avertisment dur celor care continuă să sprijine financiar Iranul.

„Va fi violență financiară, dacă va fi nevoie”, a declarat secretarul Trezoreriei pentru AP.

Bessent a explicat că Washingtonul vrea să transmită un mesaj clar celor implicați în tranzacțiile cu Iranul: Statele Unite știu cine sunt și vor să oprească aceste operațiuni.

SUA schimbă strategia față de Iran

Noile măsuri apar după ce administrația Trump a indicat că vrea să mute centrul presiunii asupra Iranului de la operațiunile militare la sancțiuni și izolare economică.

Schimbarea are loc însă într-un moment în care confruntarea militară s-a reaprins.

Forțele americane au lovit duminică lansatoare iraniene de rachete din zona strâmtorii Ormuz, în prima acțiune militară americană de acest tip după aproximativ o lună.

Iranul a promis represalii și, la scurtă vreme, a retaliat cu atacuri ale IRGC asupra unor baze americane din Iordania.

China, în centrul noii strategii americane

Washingtonul se confruntă cu o problemă majoră: China este cel mai important partener comercial al Iranului și principalul cumpărător al petrolului iranian.

Bessent urmează să discute cu oficialii chinezi în cadrul reuniunii G20 din Asheville, Carolina de Nord.

El a avertizat că „toate opțiunile sunt pe masă” atunci când vine vorba despre eventuale sancțiuni împotriva Beijingului pentru achizițiile de petrol iranian.

Secretarul Trezoreriei a respins ideea că administrația Trump evită o confruntare cu China.

El a susținut că cele două țări sunt de acord asupra necesității redeschiderii strâmtorii Ormuz și asupra obiectivului de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare.

Prima măsură vizează o bancă egipteană

Prima acțiune oficială a Trezoreriei americane în cadrul noii campanii economice a fost anunțată vineri.

Administrația SUA a propus o măsură care ar putea elimina accesul sucursalelor din Emiratele Arabe Unite ale Banque Misr, a doua cea mai mare bancă din Egipt, la sistemul financiar american.

Deocamdată, Washingtonul nu a impus sancțiuni directe împotriva băncii egiptene.

Decizia pare să indice prudența administrației Trump față de sancționarea unor mari parteneri comerciali care mențin relații economice cu Iranul.

Presiunea asupra Iranului vine după luni de conflict

Conflictul dintre SUA și Iran a ajuns recent la pragul de șase luni. Administrația Trump vorbește despre o nouă ofensivă economică împotriva Teheranului, după decenii de sancțiuni americane.

În același timp, reluarea loviturilor militare și tensiunile din jurul strâmtorii Ormuz arată că presiunea economică nu înlocuiește complet confruntarea militară.

Noua rundă de sancțiuni ar putea avea însă efecte importante asupra relațiilor Iranului cu băncile și companiile din alte țări, în special dacă Washingtonul decide să sancționeze și parteneri comerciali ai Teheranului.

Bessent a transmis astfel un mesaj clar: SUA vor să lovească Iranul nu doar pe câmpul de luptă, ci și prin accesul la banii și sistemul financiar de care are nevoie pentru comerțul internațional.

Garda Revoluționară Islamică a Iranului (IRGC) susține că a lansat atacuri asupra unor baze americane din Iordania, ca răspuns la loviturile SUA asupra insulei Larak, potrivit AlJazeera.

Televiziunea de stat iraniană IRIB afirmă că atacul american asupra insulei Larak s-a soldat cu moartea și rănirea mai multor militari iranieni și civili.

Statele Unite susțin că au lovit două lansatoare ale Gardienilor Revoluției deoarece acestea ar fi fost pregătite pentru lansarea unor mine marine în strâmtoarea Ormuz.

Iordania: opt rachete au fost interceptate

Forțele armate ale Iordaniei au anunțat că au interceptat opt rachete care au intrat în spațiul aerian al țării în cursul zilei de luni, potrivit televiziunii de stat iordaniene.

Nu este clar deocamdată dacă rachetele interceptate fac parte din atacul revendicat de Iran asupra bazelor americane din Iordania.

Situația rămâne în evoluție, iar informațiile despre amploarea atacurilor și eventualele victime sunt așteptate în continuare.

Șapte persoane rănite în Cisiordania

În paralel cu escaladarea dintre Iran și Statele Unite, cel puțin șapte persoane au fost rănite în satul al-Mughayyir din Cisiordania ocupată.

Cele mai multe victime au fost rănite de gloanțe reale în timpul unei incursiuni în care au fost implicați coloniști israelieni și militari israelieni, potrivit informațiilor disponibile.

Locuitorii susțin că intrarea în sat a fost blocată.

Situația din regiune rămâne extrem de tensionată, după schimbul de lovituri dintre Iran și Statele Unite și apariția unor noi incidente în Iordania și Cisiordania.

Atacurile rusești asupra Ucrainei au intrat în a cincea zi consecutivă, iar Kievul a fost din nou vizat în noaptea de 31 august. Explozii s-au auzit în centrul capitalei în jurul orei locale 00:30, potrivit jurnaliștilor aflați la fața locului, potrivit Kyiv Independent.

Deocamdată nu există informații complete despre efectele celui mai recent atac.

Aproape 1.500 de drone lansate în patru zile

Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 30 august că Rusia a lansat aproximativ 800 de drone cu propulsie cu reacție în ultimele patru zile.

În total, Moscova a lansat aproape 1.500 de drone în aceeași perioadă, potrivit liderului ucrainean.

Zelenski susține că Rusia urmărește să epuizeze apărarea Ucrainei și populația prin atacuri prelungite.

„În acest moment, tactica Rusiei este să epuizeze Ucraina și ucrainenii – în primul rând, oamenii noștri”, a declarat Zelenski în discursul său de seară.

Rusia folosește tot mai multe drone cu reacție

Moscova a început să folosească într-o măsură tot mai mare drone cu propulsie cu reacție, inclusiv modelele Geran-4 și Geran-5.

Aceste aparate pot atinge viteze de până la 600 de kilometri pe oră, de peste trei ori mai mari decât viteza dronelor Shahed echipate cu motoare cu piston.

Viteza ridicată complică misiunile de interceptare ale forțelor ucrainene.

„Cea mai dificilă sarcină este interceptarea celor cu propulsie cu reacție. În acest moment, în principal avioanele noastre de luptă asigură apărarea împotriva lor”, a spus Zelenski.

Kievul testează noi drone-interceptor

Ucraina caută soluții pentru a contracara noua tactică rusă.

Noul ministru ucrainean al Apărării, Yevhen Khmara, a declarat pe 29 august că Ucraina a testat patru tipuri de drone-interceptor concepute pentru a doborî dronele rusești cu propulsie cu reacție.

Potrivit lui Zelenski, patru companii au dezvoltat astfel de sisteme, iar una dintre ele a obținut până acum cele mai bune rezultate.

Președintele ucrainean vrea ca Ucraina să crească rapid rata de interceptare.

„În această toamnă trebuie să oferim un răspuns și să ducem rata de interceptare cu mult peste 90%”, a declarat Zelenski.

Atacurile asupra Kievului au devenit tot mai frecvente ziua

În ultima săptămână, Rusia a schimbat și momentul atacurilor asupra capitalei ucrainene.

Moscova a lansat tot mai multe atacuri cu drone kamikaze asupra Kievului în timpul zilei. Alarmele aeriene se activează și se opresc în mod repetat, iar locuitorii capitalei rămân într-o stare aproape permanentă de alertă.

Zelenski afirmă că au fost lovite locuințe, magazine și alte obiective de infrastructură civilă.

Peste 2.000 de atacuri aeriene într-o săptămână

Datele prezentate de partea ucraineană arată amploarea ofensivei aeriene ruse.

În ultima săptămână, Rusia a lansat aproape 2.000 de drone de atac, peste 1.600 de bombe planante și 31 de rachete împotriva Ucrainei.

Printre rachete s-au numărat și proiectile balistice nord-coreene, potrivit autorităților ucrainene.

În timp ce Rusia își mărește producția de drone cu propulsie cu reacție, Ucraina încearcă să își adapteze rapid apărarea antiaeriană pentru a face față unor atacuri mai rapide și mai greu de interceptat.