MediaFax.ro

Potrivit ministerului, ordinul semnat de ministrul Finanțelor pune în aplicare prevederile Ordonanței de urgență nr. 8/2026 și stabilește mecanismul prin care bonificația va fi acordată.

Organele fiscale vor verifica din oficiu dacă firmele îndeplinesc condițiile prevăzute de lege și vor emite automat deciziile de acordare a bonificației.

Pentru a beneficia de facilitate, contribuabilii trebuie să fi depus toate declarațiile fiscale potrivit vectorului fiscal, să fi achitat integral și la termen impozitul pe profit sau impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent anului fiscal 2025 și să nu înregistreze obligații fiscale ori creanțe bugetare restante la termenele prevăzute de lege.

Bonificația de 3% va fi utilizată pentru compensarea obligațiilor fiscale ale contribuabilului

Suma reprezentând bonificația de 3% va fi utilizată pentru compensarea obligațiilor fiscale ale contribuabilului, în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală. În cazurile prevăzute de lege, dacă suma nu poate fi compensată, aceasta va putea fi restituită contribuabilului.

Ordinul aprobă și modelele standardizate ale deciziilor de acordare, modificare și anulare a bonificației, precum și regulile aplicabile în situația depunerii declarațiilor rectificative sau a stabilirii unor diferențe de impozit în urma controalelor fiscale.

Ministerul Finanțelor precizează că facilitatea fiscală a produs deja efecte în anii anteriori. Astfel, în 2025, persoanele juridice au beneficiat de bonificații în valoare totală de aproximativ 269 de milioane de lei, aferente impozitului pe profit și impozitului pe veniturile microîntreprinderilor datorate pentru anul fiscal 2024.

De asemenea, în 2026, persoanele fizice au primit bonificații totale de 43,5 milioane de lei pentru plata anticipată a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale aferente anului 2025, achitate până la termenul de 15 aprilie 2026.

Proiectul ordinului a fost publicat în transparență decizională la 9 iunie 2026, iar actul normativ urmează să fie publicat în Monitorul Oficial.

 

Potrivit ANM, valul de căldură va fi intens și persistent în cea mai mare parte a țării, timp de trei zile. Sâmbătă, fenomenul se va restrânge treptat spre sud-vest și sud.

Miercuri și joi, temperaturile maxime vor ajunge la 40-41 de grade în Câmpia de Vest. Pe litoral, valorile se vor menține între 29 și 31 de grade.

Nopțile vor fi tropicale în cea mai mare parte a țării, cu minime de 20-26 de grade. Vineri și sâmbătă, temperaturile vor scădea treptat, dar vor rămâne peste 36 de grade în sud-vest.

Unde este cod roșu de caniculă

Codul roșu este valabil în județele Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Bihor, Arad, Timiș și Caraș-Severin, până vineri, 7 august. Temperaturile vor atinge 39-41 de grade, iar disconfortul termic va fi deosebit de accentuat.

Meteorologii avertizează că valorile ar putea fi comparabile cu recordurile absolute ale lunii august în această zonă. Nopțile vor fi tropicale, cu minime de până la 25-26 de grade.

Cod portocaliu și galben, în restul țării

Codul portocaliu este activ în Moldova, Oltenia, cea mai mare parte a Transilvaniei, sud-vestul și centrul Munteniei. Temperaturile aici vor urca între 35 și 38 de grade.

Codul galben acoperă Dobrogea, nordul și estul Munteniei și estul Transilvaniei, cu maxime de 36-37 de grade. ANM anunță și instabilitate atmosferică, cu averse și descărcări electrice, în special miercuri și joi.

Cantitățile de apă pot depăși local 40-50 litri pe metru pătrat în doar câteva ore, potrivit meteorologilor.

Jason Smith, un viticultor în vârstă de 50 de ani din Salinas, California, a recurs la un gest extrem pentru a atrage atenția asupra crizei care afectează grav regiunea viticolă în care activează, potrivit LeFigaro.

După ce și-a vândut terenurile și a fost nevoit să închidă afacerea de familie, acesta a decis să dea foc plantațiilor sale de pinot noir.

Înainte de incendiu, un angajat al domeniului a smuls vița-de-vie cu un tractor, iar un altul a aprins focul.

Domeniul fusese înființat în 1973, în regiunea viticolă Monterey din California, și se întindea pe peste 1.200 de hectare. Trei generații ale familiei Smith au administrat afacerea, însă Jason Smith spune că acum se pregătește pentru o reconversie profesională.

„Suntem la fundul prăpastiei”

Gestul radical al lui Jason Smith reflectă criza profundă care lovește întreaga industrie viticolă din California. În octombrie 2025, AFP relata despre disperarea viticultorilor din Lodi, considerată capitala viticolă a comitatului San Joaquin.

„Suntem la fundul prăpastiei”, declara atunci Randy Baranek.

Cultivarea viței-de-vie nu mai este rentabilă. Întreținerea unei suprafețe de 0,4 hectare costă între 3.000 și 4.500 de dolari, însă veniturile obținute nu depășesc 3.000 de dolari. Din acest motiv, numeroși viticultori își abandonează podgoriile. Chiar și defrișarea lor implică costuri ridicate, din cauza regulilor stricte de mediu privind schimbarea destinației terenurilor, a explicat Randy Baranek, citat de AFP.

Consumul scade, exporturile se prăbușesc

Scăderea consumului de vin, schimbarea preferințelor consumatorilor, efectele schimbărilor climatice și taxele vamale sunt printre cauzele care l-au împins pe Jason Smith să ia această decizie.

De mai mulți ani, podgoriile Californiei traversează o criză alimentată de mai mulți factori. Potrivit unui raport al California Wine Institute, exporturile de vin au scăzut cu 35% în 2025. Producătorii se confruntă cu o concurență tot mai mare, fluctuațiile dolarului și încetinirea economiei pe mai multe piețe.

Un alt indicator arată schimbarea obiceiurilor de consum: doar 54% dintre americani spun că mai consumă alcool, față de 60% în perioada 1997-2003.

Bernadette Szocs, ocupanta locului 24 mondial, a avut nevoie de 38 de minute pentru a trece de una dintre cele mai promițătoare jucătoare ale circuitului mondial. Egipteanca Hana Goda, în vârstă de doar 18 ani, se află pe poziția a 21-a în clasamentul mondial și este cea mai bine clasată reprezentantă a Africii.

Szocs a început mai bine partida și și-a adjudecat primul set cu 11-9, însă Goda a răspuns excelent, câștigând următoarele două acte cu 11-5 și 11-6. Sportiva din România nu a cedat însă inițiativa, a egalat după un 11-7 în setul al patrulea, iar în decisiv și-a păstrat calmul în momentele importante, impunându-se cu 11-9.

Partida a avut și un moment tensionat în setul decisiv, când ambele jucătoare au primit cartonaș galben, la scorul de 8-7 pentru româncă.

Victoria confirmă dominația Bernadettei Szocs în confruntările directe cu Hana Goda. Cele două se mai întâlniseră de trei ori în circuitul WTT Champions, de fiecare dată în primul tur, iar românca se impusese de fiecare dată. Succesul de la Yokohama ridică bilanțul la 4-0 în favoarea sportivei din România.

În vârstă de 31 de ani, Bernadette Szocs este una dintre cele mai constante prezențe din circuitul WTT Champions, unde înaintea ediției de la Yokohama ajunsese de patru ori în sferturile de finală.

În optimi, jucătoarea română se va confrunta, joi, de la ora 11:30, cu chinezoaica Kuai Man (locul 4 mondial și cap de serie numărul 2), care a trecut în minimum de seturi de Manika Batra (India, beneficiară a unui wild card).

De aproape două decenii, un program desfășurat în cartierele considerate vulnerabile le oferă adolescenților și tinerilor posibilitatea de a juca gratuit în timpul serii și al nopții, perioadă în care, potrivit autorităților, riscul implicării în activități ilegale este cel mai ridicat.

Terenurile de sport rămân deschise până la miezul nopții

Programul, denumit Night Football, a fost lansat în 2006 de Fundația Goodsport și este organizat în colaborare cu autoritățile locale și cluburile sportive. În fiecare weekend, tineri cu vârste cuprinse între 13 și 25 de ani pot juca fotbal gratuit între orele 19:00 și miezul nopții în săli de sport din zone identificate de poliție ca având un risc ridicat de infracționalitate și recrutare în bande.

Pe lângă activitatea sportivă, organizatorii pun accent pe construirea unor relații de încredere între tineri și adulți implicați în comunitate. În multe cazuri, la desfășurarea programului participă voluntari locali, agenți de pază și reprezentanți ai poliției, care contribuie la menținerea unui mediu sigur.

Ideea a pornit din Anglia

Inițiativa îi aparține lui Patrik Asplund, directorul executiv al Fundației Goodsport. Acesta spune că s-a inspirat dintr-un program desfășurat de clubul englez Charlton Athletic, însă l-a adaptat realităților din Stockholm.

Asplund a observat că multe săli de sport se închideau seara devreme, iar adolescenții încercau adesea să pătrundă ilegal în ele pentru a juca fotbal. Soluția a fost simplă: să fie deschise chiar în intervalul în care tinerii aveau cea mai mare nevoie de un loc unde să își petreacă timpul.

Fotbalul este doar un pretext

Pentru coordonatorii locali, obiectivul nu este formarea unor viitori sportivi de performanță, ci crearea unui spațiu sigur în care tinerii să socializeze și să își petreacă timpul liber.

În cartierul Västerort din Stockholm, aproximativ 50 de tineri participă, în medie, la fiecare sesiune, iar aproape jumătate provin din grupurile considerate vulnerabile. Mulți dintre ei au abandonat școala sau sunt șomeri, categorii pe care organizatorii le consideră mai expuse riscului de a fi atrase în activități infracționale.

Reduceri semnificative ale infracționalității

Potrivit Fundației Goodsport, proiectul este implementat în prezent în peste 100 de locații din Suedia. În 2019, inițiativa a fost recunoscută de Familia Regală suedeză, iar guvernul a alocat peste 27 de milioane de euro pentru susținerea unor programe similare pe o perioadă de trei ani.

Datele prezentate de organizatori indică și rezultate concrete. În regiunea Östergötland, poliția a raportat o scădere de 49% a infracțiunilor în intervalele în care se desfășura programul, iar în cartierul Hageby din orașul Norrköping s-a înregistrat o reducere de 46% a faptelor raportate în timpul activităților de fotbal.

Deși organizatorii admit că aceste rezultate nu pot fi atribuite exclusiv programului, ei susțin că au observat și alte efecte pozitive, precum reducerea actelor de vandalism și a tentativelor de efracție în jurul bazelor sportive.

Un model care ar putea inspira și alte state europene

Creșterea criminalității juvenile și recrutarea adolescenților de către grupările infracționale reprezintă teme aflate tot mai des pe agenda publică în Europa, inclusiv în România. Deși amploarea fenomenului diferă de la o țară la alta, specialiștii atrag atenția că investițiile în activități sportive, educaționale și comunitare pot reprezenta instrumente eficiente de prevenție, mai puțin costisitoare decât intervențiile ulterioare ale sistemului de justiție.

Oamenii călătoresc regulat cu avionul, iar virusurile și bacteriile prezente în corpul lor călătoresc odată cu ei, arată Euronews.

Un nou program pilot derulat de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite și de Agenția pentru Securitate Sanitară din Regatul Unit a analizat apele uzate provenite de la zboruri pe două aeroporturi internaționale conectate.

Ce au descoperit oamenii de știință

Rezultatele au arătat că apele uzate ale avioanelor pot fi colectate și analizate sistematic. Astfel, pot avansa supravegherea globală a agenților patogeni, menținând în același timp confidențialitatea pasagerilor și a companiilor aeriene.

„Monitorizarea apelor uzate din aviație oferă potențialul de a spori biosecuritatea transfrontalieră”, au scris autorii studiului.

Călătoriile aeriene internaționale pot răspândi rapid agenți patogeni prin mișcarea rapidă și masivă a persoanelor. Acest lucru face ca supravegherea în centrele de călătorie să fie un instrument de avertizare timpurie potențial valoros, au remarcat aceștia.

Pe parcursul a aproximativ zece luni, din martie 2024 până în ianuarie 2025, cercetătorii au colectat 424 de probe din zboruri între Statele Unite și Regatul Unit.

Aproape 75% dintre acestea au fost testate pozitiv pentru cel puțin un agent patogen respirator. Printre aceștia, se numără virusul gripal A, virusul gripal B, virusul care provoacă COVID-19 și virusul sincițial respirator. Acestea sunt toate extrem de contagioase, potrivit sursei citate.

Virusurile gripale de tip A pot provoca epidemii de gripă sezonieră. De asemenea, sunt singurele virusuri gripale capabile să provoace pandemii globale.

De ce studierea apelor uzate ajută la descoperirea virusurilor

Apele uzate provenite din industria aviației sunt bogate în deșeuri umane și lipsite de contribuții externe. Ele oferă semnale cu concentrație ridicată și pot servi ca o abordare utilă de avertizare timpurie pentru detectarea agenților patogeni cu importanță pentru sănătatea publică, au remarcat autorii.

De exemplu, studiul a detectat varianta XEC COVID-19 pe zboruri cu origine în Marea Britanie pe 17 septembrie 2024. Acesta a fost descoperit cu patru săptămâni mai devreme decât detectarea sa în zboruri cu origine în SUA.

Autorii studiului sugerează că implementarea acestui model într-o rețea globală ar putea oferi o hartă aproape în timp real a modului în care se deplasează un nou agent patogen. Astfel, se sporește pregătirea pentru o viitoare pandemie.

De asemenea, permite guvernelor să implementeze strategii de atenuare specifice din timp. În acest fel, ar fi evitate eventualele măsuri mai drastice, cum ar fi interdicțiile de călătorie sau închiderea frontierelor, conform aceleiași surse.

Specialiștii în domeniul barajelor, lucrărilor hidrotehnice și gospodăririi resurselor de apă, atrag atenția că actuala criză scoate din nou în evidență vulnerabilități cunoscute de mulți ani și că măsurile de urgență nu pot înlocui investițiile și soluțiile tehnice pe termen lung.

Astfel, Comitetul Național Român al Marilor Baraje (CROMB) propune constituirea unui grup tehnic interinstituțional care să analizeze soluțiile pe termen scurt, mediu și lung și să sprijine identificarea celor mai potrivite măsuri.

Debitul Dunării a scăzut sub 40% din normal

Marți, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, era de aproximativ 1.450 metri cubi pe secundă, față de media multianuală a lunii august, de 3.900 metri cubi pe secundă, reprezentând mai puțin de 40% din valoarea normală pentru această perioadă. În aceste condiții, reactorul 1 al Centralei Nucleare Cernavodă este în continuare oprit, iar reactorul 2 funcționează normal. Dacă nivelul Dunării va continua să scadă, ar putea fi necesară însă și oprirea celui de-al doilea reactor.

Debitele reduse afectează și producția de energie în hidrocentrale. Potrivit CROMB, situația arată cât de importantă este gospodărirea apelor pentru securitatea energetică. Apa din Dunăre este esențială pentru hidrocentrale și Centrala Nucleară Cernavodă, dar și pentru navigație, irigații, alimentarea cu apă și ecosisteme.

CROMB: Intervențiile în albia Dunării trebuie bazate pe studii

Măsurile de urgență sunt necesare în situații critice, spun specialiștii CROMB, însă orice intervenție în albia Dunării trebuie pregătită pe baza unor studii și monitorizată înainte, în timpul și după execuție. De asemenea, trebuie analizat impactul asupra nivelului și cursului apei, navigației, ecosistemelor și infrastructurii existente.

„Eficiența unei asemenea măsuri nu se judecă prin amploarea operațiunii, ci prin răspunsul măsurat al albiei”, transmite CROMB. Cu alte cuvinte, important nu este cât de mare este intervenția, ci dacă aceasta îmbunătățește nivelul apei fără să afecteze navigația, mediul sau lucrările existente.

Problema este cunoscută încă din 2003

Actuala criză a fost provocată de secetă, însă experții în lucrări hidrotehnice spun că vulnerabilitatea sistemului este cunoscută de mai bine de 20 de ani.

În 2003, nivelul foarte scăzut al Dunării a dus la oprirea reactorului 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă, singurul aflat atunci în funcțiune. După acel episod, au fost analizate mai multe soluții pentru asigurarea apei necesare răcirii centralei, inclusiv redistribuirea debitelor între Brațul Bala și Dunărea Veche și realizarea unor lucrări hidrotehnice.

Una dintre soluțiile analizate în 2007 prevedea construirea unui prag mobil, care să permită reglarea nivelului apei, și instalarea unei stații suplimentare de pompare. Potrivit calculelor de atunci, această variantă ar fi crescut siguranța alimentării cu apă de răcire a centralei de la 89% la 97% și ar fi asigurat necesarul de apă pentru funcționarea tuturor celor patru reactoare prevăzute în proiectul centralei.

CROMB subliniază însă că proiectul nu mai poate fi aplicat în forma de atunci, deoarece între timp s-au schimbat normele, tehnologiile și condițiile de mediu. Specialiștii spun însă că existența lui demonstrează un lucru important: problema este cunoscută de aproape două decenii, au existat soluții tehnice, însă investițiile au fost mereu amânate.

Soluțiile vechi trebuie reevaluate

Experții în lucrări hidrotehnice spun că nu susțin automat construirea unui anumit baraj sau a unei anumite lucrări, ci cer ca toate variantele să fie analizate pe baza datelor și condițiilor actuale. Potrivit acestora, proiectele mai vechi trebuie actualizate folosind informații hidrologice și climatice recente și evaluări privind impactul asupra mediului, navigației și riscului de inundații.

De asemenea, experții în lucrări hidrotehnice consideră că merită reluată analiza proiectelor istorice pentru amenajarea Dunării Inferioare, care urmăreau să asigure în același timp producția de energie, navigația, irigațiile și un control mai bun al nivelului apei.

Organizația își pune expertiza la dispoziția autorităților pentru a evalua aceste proiecte și alte posibile soluții. „O intervenție de urgență poate cumpăra timp, dar numai o soluție tehnică pregătită și dusă la capăt poate construi reziliență”, transmite CROMB.

CS Dinamo, formație antrenată de portughezul Paulo Pereira, va întâlni în perioada cantonamentului echipele Sporting CP, FC Porto, Benfica și Águas Santas, în vederea pregătirii noului sezon competițional, potrivit unui comunicat al clubului din București.

La revenirea în țară, Dinamo va intra în linie dreaptă pentru debutul oficial al sezonului.

Campioana va participa mai întâi la Supercupa României, programată în perioada 21-22 august, la Bistrița.

Ulterior, Dinamo va debuta în noua ediție a Ligii Naționale pe 5 septembrie, în deplasare, împotriva formației CSM Constanța.

Pe 10 septembrie, este programat primul meci din grupele Ligii Campionilor, pe teren propriu, contra echipei franceze Montpellier.

CS Dinamo și-a adjudecat, sezonul trecut, cel de-al 22-lea titlu național din palmares și al zecelea consecutiv.

În zilele de 5 și 6 august se desfășoară probele pentru evaluarea competențelor lingvistice la limba modernă din cadrul sesiunii din toamnă a Bacalaureatului 2026.

Potrivit Edupedu, pentru proba la limba străină s-au înscris peste 5.800 de absolvenți de liceu.

Ce conțin cele trei probe

La limba străină, candidații susțin trei probe. Acestea conțin proba de înțelegere a unui text audiat, proba scrisă și proba orală. În timpul audierii nu sunt permise întreruperi, potrivit sursei.

Proba de înțelegere a unui text audiat are durata de 20 de minute. În cadrul acesteia, se evaluează competentele privind receptarea textului audiat.

Proba scrisă are durata de 120 de minute. În cadrul acesteia, se evaluează competentele privind receptarea textului citit şi producerea de mesaje scrise.

Proba orală are durata de 10-15 minute pentru fiecare candidat. În cadrul acesteia, se evaluează competenţele privind producerea de mesaje orale şi interactiunea orală.

Candidații vor primi sarcinile de lucru imediat după ce asistentul citește instrucțiunile în limba română sau limba maternă, pentru fiecare sală de examen.

Cum se desfășoară proba scrisă

Conform procedurii oficiale, proba scrisă se desfășoară în două părți. Prima parte evaluează „competența de înțelegere a unui text citit”. A doua parte verifică „competența de producere de mesaje scrise”.

Nivelul de competenţă lingvistică într-o limbă de circulație internaţională, studiată pe parcursul învățământului liceal, este înscris pe verso-ul Diplomei de bacalaureat şi pe Certificatul de competenţă lingvistică.

Joi și vineri va avea loc evaluarea competențelor digitale, potrivit aceleiași surse.

Rezultatele inițiale vor fi afișate în data de 18 august, până la ora 12:00. Elevii vor putea să își vizualizeze lucrările și să depună contestații atât în aceeași zi, în intervalul orar 14:00-18:00, precum și în 19 și 20 august.

Autoritățile au suspendat temporar operațiunile după ce o dronă a fost observată în apropierea aeroportului, iar pe una dintre piste a fost descoperit un obiect suspect, relatează Focus Online.

Zborurile au fost suspendate timp de aproape două ore

Potrivit informațiilor publicate de presa germană, alerta a fost declanșată la scurt timp după miezul nopții, când o dronă a fost observată în perimetrul aeroportului. La scurt timp după incident, autoritățile au decis oprirea traficului aerian până la ora 1:55, pentru verificarea situației și eliminarea oricărui risc.

În aceeași perioadă, pe una dintre piste a fost identificat un obiect suspect. Acesta a fost examinat cu ajutorul unui echipament special utilizat de echipele de intervenție pentru neutralizarea dispozitivelor explozive. Autoritățile germane nu au oferit, deocamdată, mai multe informații referitor la obiectul găsit.

Zboruri de pasageri și aeronave cargo, redirecționate

În urma suspendării operațiunilor, un zbor de pasageri și mai multe aeronave de marfă au fost redirecționate către alte aeroporturi.

Miercuri dimineață, pista sudică a aeroportului Leipzig/Halle a rămas închisă, ceea ce a provocat perturbări importante în activitatea de transport cargo. În schimb, pista nordică continua să fie utilizată pentru decolări și aterizări, permițând desfășurarea parțială a operațiunilor.

Un aeroport strategic pentru transportul de marfă din Europa

Aeroportul Leipzig/Halle este unul dintre cele mai importante noduri logistice din Europa, fiind principalul centru european al companiei DHL pentru transportul aerian de marfă. Din acest motiv, orice întrerupere a activității poate avea efecte asupra lanțurilor logistice și asupra livrărilor internaționale.

Incidentul are loc într-un context în care infrastructurile critice europene se confruntă tot mai des cu alerte de securitate, iar autoritățile tratează cu maximă seriozitate orice apariție neautorizată a dronelor în apropierea aeroporturilor.

Posibile efecte și asupra transportului de mărfuri din Europa

Deși autoritățile nu au indicat, până în prezent, existența unei amenințări confirmate, verificările continuă, iar cauza incidentului nu a fost stabilită oficial. În funcție de durata restricțiilor, întârzierile înregistrate pe aeroportul Leipzig/Halle ar putea afecta fluxurile logistice europene, inclusiv transporturile de mărfuri către alte state ale Uniunii Europene.

Autoritățile regionale din Piemont au declarat luni stare de urgență din cauza secetei și a incendiilor de vegetație, care afectează de mai multe zile pădurile, inclusiv zone protejate, scrie Il Post.

Cea mai gravă criză de apă din 2022 încoace

Potrivit Agenției Regionale pentru Protecția Mediului (ARPA), situația este cea mai gravă din 2022, însă cauzele diferă de cele ale crizei de atunci. Dacă în urmă cu patru ani lipsa apei s-a acumulat treptat încă din timpul iernii, actuala secetă este rezultatul unei combinații între precipitațiile foarte reduse din ultimele luni, temperaturile extreme, diminuarea rezervelor de zăpadă și nivelul foarte scăzut al râurilor. În iunie 2026, cantitatea medie de precipitații din bazinul fluviului Pad a fost cu 36% sub media perioadei 1991-2020, iar luna iulie a adus condiții și mai severe.

Secetă în Italia, fluviul Pad. Sursa foto: X

Fluviul Pad și râurile din regiune au debite istorice

Primele zile din iulie au adus o reducere accentuată a volumului de apă din lacuri, râuri și acumulări. Specialiștii ARPA estimează că debitele cursurilor de apă sunt cu cel puțin 40% sub valorile normale. În zona localității Isola Sant’Antonio, debitul fluviului Pad a fost cu aproximativ 75% mai mic decât media istorică, iar pe anumite sectoare ale fluviului fundul albiei a devenit vizibil din cauza nivelului extrem de scăzut al apei. Criza afectează direct și populația. Peste 70 de localități sunt alimentate cu apă prin cisterne, iar în alte peste 100 au fost introduse măsuri pentru limitarea consumului. În același timp, temperaturile foarte ridicate accelerează evaporarea apei din râuri, lacuri și sol, agravând rapid efectele secetei.

Agricultura înregistrează pierderi de zeci de milioane de euro

Cele mai afectate sunt culturile de porumb, soia și orez. Organizația agricolă Coldiretti estimează că pagubele au depășit deja 30 de milioane de euro doar în zona Torino. Porumbul, una dintre cele mai importante culturi agricole din Piemont, înregistrează pierderi estimate între 30% și 70%, în funcție de existența sistemelor de irigații. Mulți fermieri sunt nevoiți să pompeze apă din pânza freatică, ceea ce crește considerabil costurile de producție, iar acolo unde plantele supraviețuiesc, știuleții sunt mai mici și conțin mai puține boabe.

Autoritățile pregătesc măsuri rapide

Starea de urgență le permite autorităților regionale să mobilizeze mai rapid fonduri și să adopte măsuri excepționale pentru gestionarea crizei. Este pentru prima dată când Piemont aplică noua legislație regională care îi permite să declare independent stare de urgență, fără aprobarea guvernului de la Roma, în cazul unor fenomene care depășesc capacitatea intervențiilor obișnuite.

În vara lui 2026, harta apelor din România arată aproape peste tot la fel: râuri cu debite mici, lacuri de acumulare sub presiune și o Dunăre coborâtă aproape de minimul istoric.

La Baziaș, fluviul a ajuns la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă, față de o medie multianuală de 3.900 pentru luna august. Apa pentru irigații a fost restricționată, iar Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită preventiv din cauza nivelului redus al Dunării.

În documentele statului există însă o excepție surprinzătoare

În timp ce pentru majoritatea bazinelor hidrografice modelele indică o reducere a debitelor în următoarele decenii, bazinul Someșului este singurul pentru care Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice indică o creștere a resursei de apă.

Simulările din documentele statului român indică o creștere medie a resursei de apă cu aproximativ 6% până la jumătatea secolului, iar în unele subbazine ale Someșului Mic avansul ar putea ajunge la 23%. Prognoza nu înseamnă însă că nord-vestul țării va fi ferit de secetă. Chiar la începutul lunii august 2026, debitele râurilor din bazinul Someșului se situau sub 30% din mediile lunare.

Pe termen lung, însă, modelele climatice indică o evoluție diferită pentru această parte a României.

Singura excepție menționată în strategia Guvernului

Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice, aprobată de Guvern în august 2024, arată că debitele medii multianuale vor avea, în general, o tendință de scădere.

Reducerea estimată este de până la 5% în unele bazine din nord-vest, de aproximativ 15% în numeroase alte zone și poate ajunge până la 40% în unele bazine din sudul României.

Documentul prezintă totuși și o excepție: „bazinul râului Someș, pentru care tendința este de creștere a resursei de apă”. Estimarea vizează perioada 2021–2050, comparată cu intervalul de referință 1971–2000.

Cifre mai detaliate apar într-o analiză publicată în 2024 de cercetători ai Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și ai Administrației Naționale de Meteorologie.

Simulările indică o creștere medie de aproximativ 6% a resursei de apă în întregul bazin al Someșului. În cazul Someșului Mic, rezultatele sunt și mai pronunțate: unele subbazine ar putea înregistra creșteri medii anuale cuprinse între 10% și 23% față de perioada de referință.

Documentele nu indică o creștere similară pentru Someșul Mare. Prognoza favorabilă privește bazinul în ansamblu, iar cele mai mari diferențe pozitive au fost identificate în zona Someșului Mic.

Pentru râurile Vișeu, Iza și Tur, situate tot în nordul țării, modelele indică mai degrabă o stabilizare a resursei de apă, nu o creștere comparabilă cu cea din bazinul Someșului.

De ce ar avea Someșul mai multă apă

Principala explicație se află în evoluția precipitațiilor.

La nivelul întregii Românii, simulările hidrologice indică o scădere medie a precipitațiilor cu 3,2%. În unele regiuni, reducerea poate depăși 10%. În bazinul Someșului, însă, același scenariu estimează o creștere medie anuală a precipitațiilor cu aproximativ 5,5%.

Bazinul Someșului se întinde într-o zonă cu un relief variat și cu suprafețe montane importante. În Munții Rodnei, Gutâi, Țibleș, Bârgău și Călimani, cantitățile actuale de precipitații ajung la 1.000–1.400 de milimetri pe an, iar în Munții Apuseni se situează între aproximativ 800 și 1.200 de milimetri.

Proiecțiile climatice indică totodată că unele dintre cele mai importante creșteri ale intensității precipitațiilor se pot produce în Munții Apuseni și în nordul Carpaților Orientali, zone care alimentează Someșul și principalii săi afluenți.

Rezultatul din model provine, așadar, dintr-o combinație favorabilă pentru bilanțul anual al râului: mai multe precipitații în nord-vest și cantități importante de apă colectate din regiunile montane. În sudul țării se produce efectul opus: precipitațiile scad mai mult, temperaturile cresc, iar evaporarea consumă o parte mai mare din apa disponibilă.

Mai multă apă anual nu înseamnă că seceta dispare

Creșterea mediei anuale poate ascunde diferențe foarte mari între anotimpuri.

Simulările pentru România indică, în general, o deplasare a apei către începutul anului. Debitele tind să crească iarna, în special în ianuarie și februarie, și să scadă în aprilie, mai și în perioada august–noiembrie. Încălzirea vremii schimbă și momentul topirii zăpezii, astfel încât o parte mai mare din apă poate ajunge în râuri mai devreme decât în trecut.

Un studiu dedicat bazinului Someșului, realizat de cercetători ai INHGA cu patru modele climatice, a identificat creșteri importante la sfârșitul toamnei și iarna. Într-unul dintre scenarii, debitul mediu lunar creștea cu până la 39% în februarie. Același model estima însă o reducere de până la 37% în iulie.

Cu alte cuvinte, Someșul poate transporta, în medie, mai multă apă într-un an, dar poate rămâne cu debite foarte reduse în anumite veri sau toamne.

Situația din august 2026 demonstrează tocmai această diferență. Deși tendința calculată pentru perioada 2021–2050 este pozitivă, râurile din bazinul Someșului se aflau, la acel moment, printre cele cu debite mai mici de 30% din mediile lunare.

Creșterea poate aduce și mai multe viituri

O resursă anuală mai mare nu reprezintă automat o veste bună.

Dacă o parte mai mare din precipitații cade în episoade scurte și intense, apa se scurge rapid către albie, produce creșteri bruște de debit și se infiltrează mai puțin în sol. Pot apărea astfel viituri și inundații, fără ca rezervele de apă subterană sau debitele din perioadele secetoase să se îmbunătățească în aceeași măsură.

Strategia Guvernului avertizează că debitele maxime asociate unor inundații rare ar putea crește în peste jumătate din teritoriul României în perioada 2021–2050. Documentul mai arată că intensificarea ploilor torențiale și extinderea suprafețelor acoperite cu asfalt sau construcții măresc scurgerea la suprafață și riscul de inundații urbane.

Decizia nu anulează definitiv măsura, dar îi blochează aplicarea până la soluționarea recursului anunțat de Guvern sau până la o nouă hotărâre a instanțelor.

Actul suspendat este Hotărârea Guvernului nr. 530 din 9 iulie 2026, prin care fuseseră aprobate normele metodologice pentru aplicarea prevederilor din Ordonanța de Urgență nr. 7/2026 referitoare la amenzile contravenționale neachitate.

Cum trebuia să funcționeze suspendarea permisului

Conform procedurii adoptate de Executiv, autoritățile locale urmau să înregistreze în evidențele fiscale amenzile contravenționale rămase definitive.

În termen de cel mult 30 de zile, contribuabilul trebuia să primească o somație care să conțină:

• valoarea totală a amenzii;
• suma rămasă neachitată;
• termenul de 90 de zile acordat pentru plată;
• data de la care urma să înceapă suspendarea dreptului de a conduce;
• durata suspendării.

În cazul în care amenda nu era achitată în cele 90 de zile, permisul urma să fie suspendat proporțional cu suma datorată.

Pentru fiecare 50 de lei neachitați se aplica o zi de suspendare a dreptului de a conduce. Fracțiunile mai mici de 50 de lei nu erau luate în calcul.

Astfel, o datorie de 500 de lei putea atrage suspendarea permisului pentru zece zile, iar una de 1.000 de lei, pentru 20 de zile.

Suspendarea hotărârii de guvern înseamnă că autoritățile nu mai au, deocamdată, normele procedurale necesare pentru punerea în aplicare a sistemului.

Șoferii pot fi în continuare executați silit pentru amenzile neachitate, iar obligațiile fiscale nu dispar. Este blocată doar procedura nouă prin care neplata amenzii ar fi dus și la suspendarea permisului.

PSD a atacat în instanță hotărârile Guvernului

Procesul a fost deschis după ce PSD a contestat mai multe hotărâri adoptate de Executiv.

Potrivit Guvernului, social-democrații au depus plângerile prealabile pe 27 iulie, iar pe 29 iulie au atacat în instanță 11 dintre cele 12 hotărâri contestate și au solicitat suspendarea lor.

Curtea de Apel București a decis pe 3 august suspendarea a cinci dintre actele normative. Executivul a anunțat că va declara recurs.

Guvernul acuză PSD că, prin procesele deschise, a blocat măsuri privind încasarea veniturilor bugetare, sprijinirea tinerilor la prima angajare, gestionarea fondurilor europene și finanțarea unor servicii pentru crescătorii individuali de animale.

Printre actele suspendate se află și hotărârea care introducea o primă pentru tinerii care obțineau primul contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Sprijinul trebuia să fie de 1.000 de lei pe lună în primul an și de 1.250 de lei pe lună în cel de-al doilea an.

Au mai fost afectate acte privind gestionarea a aproape 600 de milioane de euro prin mecanismele financiare ale Spațiului Economic European și Norvegiei.

Guvernul încearcă să întoarcă decizia

Executivul a anunțat că va ataca hotărârile Curții de Apel București. Recursul va stabili dacă actele rămân suspendate sau dacă pot fi aplicate până la judecarea proceselor privind anularea lor.

Până la o nouă decizie, simpla neplată a unei amenzi nu poate declanșa suspendarea permisului prin mecanismul aprobat în luna iulie.

Amenzile rămân însă datorii către bugetele locale, iar autoritățile pot utiliza în continuare mijloacele obișnuite de recuperare a acestora, inclusiv poprirea conturilor sau executarea silită.

Exploziile au început la scurt timp după miezul nopții și au continuat în mai multe valuri. Jurnaliști aflați în Kiev au relatat că deflagrațiile au zguduit orașul timp de aproximativ o oră, în timp ce Forțele Aeriene ucrainene au avertizat că noi rachete se îndreaptă spre capitală. Ulterior a fost anunțată și amenințarea unor drone de atac.

Casă distrusă și scurgere de amoniac

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat că o locuință privată din districtul Holosiivskîi a fost distrusă. Echipele de salvare au fost trimise la fața locului, existând informații că persoane ar putea fi prinse sub ruine.

Tot în Holosiivskîi, lovirea unei clădiri nerezidențiale a provocat o scurgere de amoniac. Autoritățile nu comunicaseră, până la ora publicării, amploarea incidentului sau dacă substanța reprezintă un pericol pentru locuitorii din apropiere.

O ambulanță a fost avariată de exploziile produse la una dintre zonele lovite, iar șoferul vehiculului a fost rănit. Incidentul s-a produs în timpul unor explozii repetate, în timp ce echipele de intervenție încercau să ajungă la clădirile afectate.

Incendii la depozite și clădiri de birouri

Administrația militară a Kievului a raportat incendii la depozite din districtele Obolonskîi, Sviatoșînskîi și Desnianskîi. În Obolonskîi a fost semnalată și lovirea unei clădiri de birouri, iar fragmente de rachetă au căzut în apropierea unui imobil rezidențial. Un incendiu de mari proporții a izbucnit și în zona Kiev-Sviatoșîn, la periferia capitalei.

Klitschko anunțase inițial că o clădire rezidențială cu 20 de etaje din Obolonskîi ar fi fost cuprinsă de flăcări după o posibilă lovitură de rachetă. Primarul a revenit ulterior și a precizat că informația despre incendiul din bloc nu s-a confirmat.

Sistemele ucrainene de apărare aeriană au fost activate, iar Forțele Aeriene au transmis că rachetele au fost lansate spre Kiev din cel puțin două direcții. Nu fusese publicat imediat un bilanț privind numărul proiectilelor interceptate. Autoritățile au cerut populației să rămână în adăposturi, avertizând că pericolul se menține.

Al doilea atac devastator în numai câteva zile

Noul bombardament are loc la doar patru zile după un alt atac masiv cu rachete balistice și drone asupra Kievului. Loviturile din noaptea de 31 iulie spre 1 august au ucis cel puțin nouă persoane și au rănit peste 30, provocând incendii și distrugeri în cinci districte ale capitalei.

Plângerea vine după ce Prefectura Timiș a anunțat, marți, 4 august, că Dominic Fritz va avea indemnizația diminuată cu 10% pentru o perioadă de șase luni, ca urmare a încălcării regimului juridic al conflictului de interese. Instituția a precizat că ordinul a fost emis în baza Legii nr. 176/2010 și a Codului administrativ.

Piedone: „Legea trebuie aplicată, nu interpretată”

Cristian Popescu Piedone susține că prefectul, propus pentru această funcție de USR, ar fi trebuit să dispună încetarea mandatului lui Dominic Fritz, nu doar reducerea indemnizației.

„Legea trebuie aplicată, nu interpretată. În fața legii, toți suntem egali. Unde-i lege, nu-i tocmeală”, a transmis Piedone, într-o postare pe Facebook.

Potrivit documentului publicat de acesta, plângerea penală îl vizează pe Paul Finta „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 Cod penal”, dar și pentru eventuale alte infracțiuni care ar putea rezulta din verificările procurorilor.

Piedone le cere procurorilor DNA să stabilească dacă prefectul avea obligația legală de a emite un ordin privind încetarea mandatului primarului Timișoarei sau dacă sancțiunea aleasă respectă Codul administrativ, Legea nr. 176/2010 privind integritatea și celelalte acte normative aplicabile.

Sesizarea solicită analizarea hotărârii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a raportului Agenției Naționale de Integritate, a ordinului emis de prefect și a avizelor juridice care au stat la baza acestuia. Piedone mai cere verificarea corespondenței Prefecturii Timiș cu Ministerul Afacerilor Interne, ANI și alte instituții, precum și audierea prefectului și a funcționarilor implicați în luarea deciziei.

Depunerea unei plângeri penale nu înseamnă însă că persoana reclamată este vinovată. Procurorii urmează să verifice dacă faptele sesizate intră în competența DNA și dacă există elemente care justifică deschiderea unei anchete penale.

De ce a fost declarat Dominic Fritz în conflict de interese

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, pe 18 iunie 2026, recursul formulat de Dominic Fritz și a menținut hotărârea Curții de Apel Timișoara prin care fusese confirmat raportul ANI.

Instanța supremă a reținut că primarul a participat la emiterea unui act administrativ care a produs beneficii pentru o persoană de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale din 2020.

Potrivit ANI, Fritz a aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal și l-a înaintat Consiliului Local. Documentația aferentă fusese realizată de firma unui arhitect care îl împrumutase în campania electorală cu 25.000 de lei.

Dominic Fritz a susținut că proiectul fusese pregătit în timpul mandatului fostului primar Nicolae Robu și că funcționarii municipalității i-au recomandat să continue procedura administrativă deja începută.

Ce arată datele publicate de ANI

Agenția Națională de Integritate a transmis, înaintea emiterii ordinului în cazul Fritz, că monitorizează 122 de persoane aflate sub interdicția de trei ani calculată de la încetarea mandatului sau a funcției.

Pentru majoritatea acestora, măsurile aplicate au constat în diminuarea salariului sau a indemnizației cu procente cuprinse între 5% și 20%, pentru perioade de până la șase luni. ANI a precizat că 22 dintre persoanele declarate în conflict de interese în timpul exercitării unei funcții elective continuă să ocupe o funcție aleasă.

Datele prezentate de ANI indică faptul că, în practica administrativă actuală, constatarea unui conflict de interese nu a determinat automat încetarea imediată a mandatului în toate cazurile. Agenția a arătat însă că susține modificarea legislației, astfel încât încălcarea regimului conflictului de interese să nu mai poată fi sancționată doar printr-o diminuare temporară a veniturilor.

Paul Finta a fost numit prefect al județului Timiș printr-o hotărâre de Guvern adoptată la 18 iunie 2026, după ce a fost propus pentru această funcție de USR.

Informațiile ridică semne de întrebare asupra capacității Statelor Unite de a continua pentru o perioadă îndelungată operațiunile împotriva Iranului și, în același timp, de a păstra suficiente arme pentru o eventuală criză în Europa sau în regiunea Indo-Pacifică.

Sistemele care apără bazele americane, aproape de limită

Cele mai mari probleme sunt înregistrate în cazul sistemelor de apărare aeriană folosite pentru protejarea bazelor militare, a orașelor și a infrastructurii critice împotriva rachetelor balistice.

THAAD – Terminal High Altitude Area Defense – este conceput pentru interceptarea rachetelor balistice la mare altitudine, în faza finală a zborului. Sistemele Patriot sunt utilizate la altitudini mai mici și reprezintă una dintre principalele linii de apărare ale trupelor americane și ale aliaților Washingtonului din Orientul Mijlociu.

Înaintea războiului, Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, CSIS, estima că Statele Unite dispuneau de aproximativ 452 de interceptori THAAD și de peste 2.200 de interceptori din cele mai moderne variante Patriot. Potrivit celor mai recente date interne citate de CNN, aproape patru cincimi din stocul THAAD și aproximativ jumătate din cel de rachete Patriot ar fi fost utilizate de la începutul conflictului.

Cifrele sunt chiar mai grave decât unele estimări realizate anterior pe baza documentelor bugetare publice. O analiză CSIS indica o reducere de cel puțin 65% a inventarului Patriot și de cel puțin 38% a stocului THAAD. Diferența poate fi explicată prin momentul realizării estimărilor și prin faptul că noile informații provin din rapoarte interne, care nu sunt disponibile publicului.

Aproape toate rachetele ATACMS și PrSM ar fi fost folosite

Problemele nu se limitează la apărarea aeriană. Armata americană ar fi utilizat „practic toate” rachetele sale terestre de mare precizie și cu rază lungă de acțiune, potrivit unor surse citate separat de Reuters.

Este vorba în principal despre rachetele ATACMS și despre noua generație Precision Strike Missile – PrSM. Aceste arme permit lovirea unor ținte de la distanță, fără expunerea avioanelor și a piloților la sistemele antiaeriene iraniene.

Consumul acestor rachete ar putea obliga Pentagonul să apeleze într-o măsură mai mare la bombardiere și avioane de luptă dacă Donald Trump va ordona reluarea unor atacuri masive. O astfel de strategie ar implica riscuri mai mari pentru echipajele americane.

Și stocul de rachete de croazieră Tomahawk a fost puternic afectat. Surse citate de Reuters susțin că aproape jumătate din inventarul global al Statelor Unite ar fi fost utilizat în cele cinci luni de război. Rachetele Tomahawk sunt lansate de pe distrugătoare, crucișătoare și submarine și pot lovi ținte aflate în zone protejate de sisteme antiaeriene puternice.

Trump a oprit atacurile după avertismentele militarilor și ale statelor din Golf

Situația stocurilor ar fi fost discutată din nou înainte ca Donald Trump să anuleze un amplu val de atacuri pregătit pentru weekend.

Președintele american ar fi aprobat inițial operațiunea, iar secretarul Apărării, Pete Hegseth, primise ordinul final pentru declanșarea loviturilor. Trump s-a răzgândit însă după discuțiile purtate sâmbătă cu aliații Statelor Unite din Orientul Mijlociu.

Mai multe state din Golf au avertizat că Iranul ar putea răspunde atacând rafinării, terminale petroliere, instalații de gaze și alte obiective energetice din regiune. Aceste țări depind, la rândul lor, de sistemele americane Patriot și THAAD și se tem că deficitul de interceptori le-ar reduce capacitatea de a opri un atac masiv iranian.

Trump i-a cerut în cele din urmă lui Hegseth să suspende operațiunea, fără a elimina însă posibilitatea unor noi atacuri dacă negocierile cu Teheranul eșuează.

Pentagonul și Casa Albă resping ideea că armata ar fi rămas fără arme

Administrația americană susține că forțele armate dispun în continuare de suficiente muniții pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de președinte.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat că armata americană are toate capabilitățile necesare pentru a acționa în momentul și în locul ales de Donald Trump. Casa Albă a transmis, de asemenea, că Statele Unite dispun de suficiente muniții pentru obiectivele actuale și viitoare ale președintelui.

Donald Trump a susținut că industria americană de apărare produce în prezent mai multe muniții decât oricând și că fabricile își extind capacitatea. Analiștii avertizează însă că majorarea producției nu poate rezolva imediat problema, deoarece fabricarea interceptorilor avansați necesită perioade lungi.

CSIS estimează că refacerea stocurilor de rachete THAAD, Patriot și Tomahawk până la nivelurile anterioare războiului ar putea dura cel puțin trei ani. Problema nu este doar finanțarea, ci și timpul necesar extinderii liniilor de producție, fabricării componentelor și livrării sistemelor.

Un posibil război cu China, marea îngrijorare a Pentagonului

Diminuarea rezervelor afectează capacitatea Statelor Unite de a răspunde simultan unei alte crize majore. Rachetele Patriot, THAAD, Tomahawk, ATACMS și PrSM ar fi esențiale într-un posibil conflict cu China, Rusia sau Coreea de Nord.

În special într-o confruntare în Pacific, forțele americane ar avea nevoie de un număr mare de rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte protejate și de interceptori pentru apărarea bazelor din Guam, Japonia și Coreea de Sud.

„Lipsa interceptorilor înseamnă că atacurile convenționale se pot întoarce împotriva ta dacă dronele kamikaze încep să treacă în număr mare”, a explicat una dintre sursele familiarizate cu situația stocurilor.

Războiul cu Iranul expune astfel o vulnerabilitate pe care Pentagonul încearcă de mai mulți ani să o corecteze: armele moderne pot fi consumate într-un conflict mult mai repede decât poate industria americană să le înlocuiască.

Invitat în emisiunea „Subiectul Zilei” la Gândul Eugen Orlando Teodorovici a lansat o propunere surprinzătoare pentru conducerea Ministerului Finanțelor: Marian Vanghelie.

Fostul ministru al Finanțelor l-a comparat pe fostul primar al Sectorului 5 cu actualul titular al portofoliului, Alexandru Nazare, și a susținut că Vanghelie l-ar depăși net.

„Vanghelie este cu zece clase peste Nazare. Marian Vanghelie ar fi un ministru al Finanțelor mai bun decât mulți dintre cei care au ocupat această funcție, pentru că are fler”, a declarat Eugen Teodorovici.

Teodorovici: Vanghelie ar ști să-i pună la lucru pe specialiști

Teodorovici susține că avantajul lui Marian Vanghelie nu ar consta neapărat într-o pregătire tehnică în domeniul finanțelor publice, ci în instinctul politic și în capacitatea de a-i chestiona pe specialiști înainte de a lua o decizie.

„Dacă i-ai chema pe specialiștii din Finanțe în fața lui Vanghelie, i-ar întreba care este problema și ce soluții propun. Vă garantez că ar alege cea mai bună variantă, pentru că are acel instinct și știe să pună întrebările potrivite”, a afirmat fostul ministru.

Eugen Teodorovici i-a criticat, în același timp, pe cei care conduc în prezent instituțiile economice ale statului.

„Cei de acum nu au nici voce, nici talent”, a adăugat acesta.

Declarația reprezintă o opinie exprimată de Teodorovici într-o emisiune de televiziune, nu o nominalizare oficială făcută de un partid sau de coaliția de guvernare.

De la Primăria Sectorului 5 la dosarele Economat

Marian Vanghelie a fost unul dintre cei mai influenți lideri ai PSD București și a condus Sectorul 5 timp de aproximativ 15 ani, începând din 2000. Cariera sa politică a fost însă puternic afectată de anchetele penale și de arestarea preventivă din 2015.

În martie 2025, Curtea de Apel București a anulat definitiv condamnarea de 11 ani și opt luni de închisoare pe care Vanghelie o primise în primă instanță în dosarul în care DNA îl acuza că ar fi primit o mită de aproximativ 30 de milioane de euro.

Judecătorii l-au achitat pentru acuzațiile de abuz în serviciu și spălare de bani, iar procesul pentru luare de mită a fost încetat deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale. Instanța a dispus însă confiscarea specială de la Marian Vanghelie a aproximativ 13,7 milioane de lei.

În noiembrie 2025, ANAF a anunțat începerea executării silite pentru recuperarea acestei sume. Autoritatea fiscală a menținut sechestrul asupra a două apartamente, a pus sechestru pe un autoturism Mercedes și pe acțiuni deținute de Vanghelie la mai multe societăți.

Două procese privind achizițiile Economat Sector 5

Fostul primar este în prezent judecat și în dosare separate referitoare la achizițiile făcute prin societatea Economat Sector 5.

În primul dosar, trimis instanței în decembrie 2024, DNA îl acuză pe Vanghelie de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Ancheta vizează, între altele, achiziții de produse alimentare și patinoare artificiale despre care procurorii susțin că ar fi fost realizate la prețuri supraevaluate.

În mai 2026, Marian Vanghelie a fost trimis în judecată într-un al doilea dosar Economat, alături de alte 30 de persoane fizice și juridice. Procurorii îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat și de 26 de acte de complicitate la abuz în serviciu.

DNA susține că gruparea ar fi derulat, între 2018 și 2020, achiziții de produse alimentare, tarabe, nebulizatoare, măști, geluri dezinfectante și obiecte de papetărie la prețuri majorate artificial. Prejudiciul total estimat de anchetatori depășește 120 de milioane de lei.

Potrivit procurorilor, prețurile produselor ar fi fost majorate, în medie, de aproximativ nouă ori, existând și cazuri în care acestea ar fi ajuns de 31 de ori mai mari decât prețurile furnizorilor inițiali. DNA susține că două societăți administrate în fapt de Vanghelie ar fi obținut foloase necuvenite de peste 99 de milioane de lei.

De la începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, în ianuarie 2025, motorina s-a vândut în SUA cu un preț mediu de 4,09 dolari pe galon, potrivit unui calcul realizat de Financial Times pe baza datelor oficiale. Nivelul este ușor mai mare decât media de 4,08 dolari înregistrată în cei patru ani în care Joe Biden s-a aflat la Casa Albă.

Diferența este de numai un cent, dar are o încărcătură politică importantă. Trump și republicanii au folosit ani la rând prețurile ridicate ale carburanților pentru a critica administrația Biden, iar actualul președinte a promis în campania electorală că va reduce la jumătate costurile energiei prin creșterea producției interne de petrol și gaze.

„Vom fora, fora, fora. Drill, baby, drill”, declara Trump în campania din 2024, când susținea că prețurile energiei pot fi reduse cu 50% în primul său an de mandat. Experții avertizau însă încă de atunci că producția americană nu poate izola complet consumatorii de șocurile produse pe piața mondială a petrolului.

Situația de acum e mult mai rea. Motorina a trecut de 5,3 dolari pe galon

Situația de la pompă este în prezent mult mai dificilă decât sugerează media calculată pentru întregul mandat. Administrația americană pentru Informații în domeniul Energiei a anunțat marți că motorina rutieră a ajuns la o medie națională de 5,348 dolari pe galon, echivalentul a aproximativ 1,41 dolari pe litru.

Prețul este cu 3,5 cenți mai mare decât în săptămâna precedentă și cu 1,548 dolari peste nivelul înregistrat în urmă cu un an. În California, media a urcat la 6,716 dolari pe galon, în timp ce pe Coasta de Vest a depășit 6,13 dolari.

Motorina s-a scumpit cu aproximativ 43% de la declanșarea conflictului cu Iranul, ajungând în ultimele zile în apropierea nivelului de 5,37 dolari pe galon. Benzina s-a scumpit, la rândul său, cu aproximativ 37%, însă media sa de la începutul mandatului Trump rămâne încă sub cea din perioada Biden.

Creșterea prețului motorinei are efecte care depășesc cu mult costurile suportate direct de șoferi. Combustibilul este folosit pentru transportul rutier de mărfuri, utilajele agricole, construcții și o parte importantă a activității industriale. Scumpirea sa ajunge astfel în prețurile alimentelor și ale aproape tuturor produselor transportate cu camionul.

Războiul cu Iranul a răsturnat calculele Casei Albe

Principala cauză a scumpirilor este perturbarea fluxurilor energetice din Orientul Mijlociu, după conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran și blocarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz.

Prin această rută trece o parte importantă a petrolului și produselor petroliere comercializate la nivel mondial. Restricționarea transporturilor a redus disponibilitatea motorinei pe piața internațională exact într-un moment în care stocurile erau scăzute, iar capacitatea de rafinare era limitată.

Presiunile au fost amplificate de problemele rafinăriilor din mai multe regiuni, de atacurile asupra infrastructurii energetice rusești și de restricțiile impuse exporturilor Rusiei. Motorina a rămas astfel scumpă chiar și după ce cotațiile petrolului au început să scadă.

Prețul petrolului Brent a coborât luni la aproximativ 83,77 dolari pe baril, după ce Trump a renunțat la un nou atac asupra Iranului și a vorbit despre posibilitatea unor negocieri. Piața rămâne însă volatilă, iar Teheranul a negat că ar purta discuțiile anunțate de președintele american.

Administrația americană pentru Informații în domeniul Energiei estimează că prețurile petrolului ar putea continua să scadă în ultimele luni ale anului, pe măsură ce oferta va depăși consumul. Totuși, refacerea stocurilor și marjele ridicate ale rafinăriilor pot întârzia ieftinirea carburanților la pompă.

Trump atacă acum marile companii petroliere

Confruntat cu nemulțumirea consumatorilor, Donald Trump și-a îndreptat criticile către companiile petroliere, pe care în mod tradițional le-a susținut prin dereglementări și politici favorabile extinderii producției.

Președintele a acuzat ExxonMobil și Chevron că fac „prea mulți bani” de pe urma crizei și le-a cerut să reducă prețurile carburanților și să ofere consumatorilor o parte din câștigurile obținute. Exxon a raportat un profit trimestrial de aproximativ 14,5 miliarde de dolari, iar Chevron a obținut peste 12 miliarde de dolari.

Industria petrolieră susține că scumpirile nu sunt provocate de companii, ci de riscurile geopolitice, problemele din lanțurile internaționale de aprovizionare și diminuarea capacității globale de rafinare.

Pentru Trump, comparația cu perioada Biden este cu atât mai incomodă cu cât administrația sa prezenta, în octombrie 2025, scăderea benzinei sub trei dolari pe galon drept dovada succesului politicii de „dominație energetică” a Statelor Unite.

La mai puțin de un an distanță, benzina se vinde cu peste patru dolari pe galon, iar motorina a depășit atât pragul de cinci dolari, cât și media întregii administrații Biden. Financial Times estimează că gospodăriile americane au cheltuit în medie cu peste 600 de dolari mai mult pentru carburanți de la începutul războiului cu Iranul.

Evoluția riscă să afecteze mesajul economic al republicanilor înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Trump a promis că extinderea producției americane va aduce energie ieftină, însă criza arată limitele acestei strategii:

Statele Unite pot extrage mai mult petrol, dar prețurile plătite de americani continuă să fie influențate de războaie, rutele maritime și capacitatea rafinăriilor din întreaga lume.

„Din păcate, epidemia continuă să se extindă dincolo de capacitatea de intervenție”, a declarat purtătorul de cuvânt al OMS, Tarik Jasarevic, în fața reporterilor de la Geneva.

„Avem nevoie de mai mult sprijin financiar, dar și de alte resurse pentru a intensifica eforturile în toate domeniile de intervenție: capacitatea de tratament, echipele de investigație pe teren, echipele de înmormântare în condiții de siguranță și lucrătorii comunitari”, a continuat oficialul, citat de Euronews. 

Țara a înregistrat 3.802 de cazuri confirmate de Ebola, dintre care 1.707 decese. Alți 727 de pacienți s-au vindecat, în timp ce 275 de cazuri suspecte sunt încă în curs de investigare.

Aproximativ 17.000 de persoane cu care au intrat în contact cu bolnavii sunt monitorizate, peste 80% dintre acestea fiind supuse unor verificări zilnice de urmărire.

Deși au fost semnalate cazuri în cinci provincii, aproape 90% dintre acestea sunt înregistrate în provincia Ituri, din nord-estul țării, în timp ce restul se află în provincia vecină Kivu de Nord.

Purtătorul de cuvânt al OMS a declarat că măsurile de combatere trebuie să se concentreze asupra zonelor în care virusul se răspândește în prezent, dar și asupra celor în care s-ar putea răspândi în viitor.

Cel de-al 17-lea focar de Ebola din istoria Republicii Democratică Congo a fost declarat în 15 mai, după ce mai multe persoane au murit în provincia Ituri. Focarul este cauzat de o nouă tulpină de virus, numită Bundibugyo, pentru care nu există tratamente, vaccinuri sau opțiuni de profilaxie post-expunere sigure și eficiente.

Cu toate acestea, sunt în curs de desfășurare mai multe studii clinice privind potențiale terapii, vaccinuri și medicamente antivirale post-expunere.

Vasee Moorthy, care conduce programul-cadru de cercetare și dezvoltare al OMS, a declarat că rezultatele preliminare sunt promițătoare.

Potrivit ISU Mehedinți, accidentul a avut loc marți seara în zona Club Vella, pe raza localității Dubova.

O ambarcațiune de tip skijet s-ar fi răsturnat în urma impactului cu o geamandură.

Din primele informații, două persoane au căzut în apă.

Una dintre persoane, un tânăr de 15 ani, a fost recuperată și este evaluată din punct de vedere medical.

A doua persoană este căutată de pompieri.

La fața locului intervin un echipaj SMURD și o autospecială de primă intervenție și comandă (APIC), cu barcă, încadrată de trei subofițeri. Operațiunile de căutare sunt în desfășurare.