MediaFax.ro

Președintele american Donald Trump a ținut vineri, la Pentagon, un discurs în cadrul evenimentului de comemorare a victimelor atentatelor care au avut loc pe 11 septembrie 2001.

Discursul său a început prin a evoca poveștile victimelor, atât cele aflate la bordul zborului 77, care a lovit clădirea Departamentului Apărării, cât și cele din incinta Pentagonului, notează BBC.

„2.977 de suflete minunate au fost smulse din lumea noastră, iar multe altele au murit în săptămânile și anii care au urmat, în urma unor răni oribile. Au fost atât de multe victime”, a afirmat Trump.

„În acea zi, cu toții am fost newyorkezi. Dar, de asemenea, cu toții am fost americani (…) Astăzi, reînnoim jurământul sacru pe care l-am depus pentru prima dată în numele lor, în urmă cu un sfert de secol. Nu vom uita niciodată. De aceea luptăm astăzi”, a adăugat liderul de la Casa Albă, potrivit Sky News.

Trump: Nimic nu te poate pregăti pentru un 11 septembrie

Trump a adus și un omagiu militarilor și a insistat asupra continuității eforturilor acestora în contextul conflictului cu Iranul.

„Îisalutăm pe militarii care acționează chiar acum pentru a se asigura că principalul sponsor al terorismului la nivel mondial, Republica Islamică Iran, nu va deține niciodată, sub nicio formă, o armă nucleară”, a mai spus Trump.

În finalul discursului său, liderul de la Casa Albă a mai spus: „Nimeni nu se poate pregăti vreodată pentru o zi precum cea de 11 septembrie. Dar putem alege întotdeauna să fim genul de națiune pe care lumea a văzut-o în zilele care au urmat”.

11 septembrie 2001, una dintre cele mai dramatice zile din istoria recentă

Pe 11 septembrie 2026 se împlinesc 25 de ani de la atentatele teroriste din Statele Unite, una dintre cele mai dramatice zile din istoria recentă.

În dimineața zilei de 11 septembrie 2001, 19 membri ai rețelei al-Qaida au deturnat patru avioane comerciale. Două dintre aeronave au lovit Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, una a intrat în Pentagon, iar cea de-a patra s-a prăbușit într-un câmp din Pennsylvania după ce pasagerii au încercat să preia controlul avionului. În urma atentatelor, aproape 3.000 de oameni și-au pierdut viața.

O operațiune de salvare a unei persoane s-a terminat în mod neașteptat. Potrivit Nexta, echipele de intervenție trimise la fața locului au recuperat din apă o păpușă gonflabilă.

Incidentul s-a produs în portul german Bremerhaven de la Marea Nordului. Echipajul unei nave a observat în apele portului un obiect care semăna cu corpul unei persoane și a chemat poliția.

Polițiștii și echipele de intervenție trimise în misiune au avut o surpriză de proporții. Atunci când au scos „corpul” din apă au constat că este o jucărie sexuală. Păpușa a fost transportată pe țărm și a fost distrusă.

Incidente în portul german

Bremerhaven este un oraș-port situat în nord-vestul Germaniei, la gura de văsare a râului Weser în Marea Nordului. Orașul găzduiește unul dintre cele mai mari porturi de containere din Europa și este un centru vital pentru comerțul global și construcțiile navale.

În ciuda traficului intens, incidentele din port sunt rare. În primăvară, o navă care transporta mașini a lovit un dig din cauza vântului puternic. În urmă cu 11 ani, o macara de mari dimensiuni s-a prăbușit peste o navă și a omorât un om.

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat, vineri, că a fost pregătit un ordin prin care perioada minimă de serviciu pe mare necesară pentru accesul la anumite brevete de ofițer va fi redusă de la 24 la 12 luni pentru navigatorii români.

Miruță a explicat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că a aflat despre situația navigatorilor după ce a primit un mesaj de la un ofițer care i-a cerut sprijinul.

„Acum câteva săptămâni citeam un mesaj primit pe WhatsApp în care un ofițer necunoscut îmi descria o nedreptate, cerându-mi sprijinul. Încheiase mesajul cu «sper ca acest mesaj să fie citit de domnul ministru»”, a scris Radu Miruță.

El spune că a verificat situația și a constatat că problema semnalată exista. Navigatorii români aveau condiții mai stricte decât standardele internaționale, afirmă Miruță.

„Am citit, am verificat și da, avea dreptate. Așa că am început să corectez. Azi e gata. Navigatorii români aveau condiții mai grele decât standardele internaționale, ceea ce îi făcea necompetitivi”, a transmis Miruță.

Potrivit acestuia, ordinul de ministru care modifică aceste condiții este finalizat și a fost pus, vineri, în transparență decizională.

Principala modificare vizează perioada de serviciu pe mare necesară pentru accesul la brevetul de ofițer punte secund și ofițer mecanic secund. Aceasta va fi redusă de la 24 la 12 luni.

„Am pregătit ordinul de ministru care corectează asta, e gata și astăzi a fost pus în transparență decizională. Ce face, în fapt: reducem de la 24 la 12 luni perioada minimă de serviciu pe mare necesară pentru accesul la brevetul de ofițer punte secund și ofițer mecanic secund, în concordanță cu standardele internaționale STCW și cu cadrul european aplicabil”, a explicat ministrul.

Miruță a precizat că „nu reducem standardele de competență, ci eliminăm o condiție suplimentară care îi ținea pe navigatorii români mai mult timp departe de funcțiile de management”.

„Se poate! Uneori, o schimbare începe cu un mesaj primit de la un om care are o problemă și curajul să o spună. Îi mulțumesc ofițerului care mi-a scris, colegilor din Ministerul Transporturilor care au lucrat la modificarea ordinului și colegului meu, deputatul Stelian Ion, care a analizat variante de modificare in discuții ulterioare cu navigatorii din Constanța”, a scris Miruță.

Primăria Municipiului București a anunțat, vineri, că specialiștii au finalizat evaluarea blocului din Rahova, afectat de o explozie în octombrie 2025.

„Am terminat evaluarea blocului din Rahova! Așa cum am promis, până pe 9 septembrie am intrat în toate cele 270 de apartamente din 5 scări vecine cu cea afectată de explozie. Echipe specializate au fotografiat eventuale fisuri și au făcut măsurători cu un aparat numit „deformetru”. A rezultat un raport de monitorizare de peste 500 de pagini, predat a doua zi, miercuri, dirigintelui de șantier”, a transmis PMB într-o postare pe pagina de Facebook.

În continuare, raportul de monitorizare va fi validat până pe 15 septembrie, iar ulterior va fi dat ordinul de începere a lucrărilor de punere în siguranţă a blocului.

„A fost deja analizat, sunt câteva puncte de clarificat, va fi validat până marți, 15 septembrie.
După care, imediat după, dăm ordinul de începere a lucrărilor. Constructorul va putea relua organizarea de șantier și va demara lucrările propriu-zise de punere în siguranță a blocului”, a mai precizat Primăria Capitalei.

Informația vine după ce în perioada 19 august – 9 septembrie a avut loc evaluarea imobilelor din zona afectată de explozia din Rahova. Echipele de specialişti au mers în toate apartamentele pentru documentarea stării acestora.

Explozia blocului din Rahova

În data de 17 octombrie 2025, o explozie puternică s-a produs într-un bloc situat în Sectorul 5 al Capitalei, pe Calea Rahovei. În urma evenimentului, trei persoane și-au pierdut viața, iar alte 15 au fost rănite.

La sfârșitul lunii octombrie au fost făcute și primele rețineri în cazul exploziei blocului din Rahova. Trei persoane au fost reţinute în urma percheziţiilor făcute la persoane fizice şi juridice în cadrul dosarului penal întocmit în acest caz.

Capitala Ucrainei a intrat într-o nouă etapă a războiului. Potrivit The Guardian, atacurile rusești s-au intensificat și vizează, în premieră, benzinăriile. Pentru prima dată, mai multe stații de carburanți din Kiev au fost vizate de drone propulsate cu motoare cu reacție. Trei astfel de obiective au fost lovite în decurs de numai două zile.

Atacurile de vineri dimineață s-au soldat cu cel puțin două persoane ucise și 12 rănite, conform primarului Kievului, Vitali Klitschko.

O altă benzinărie a fost atacată joi. Atacurile au avut loc în timp ce străzile orașului erau aglomerate. Toate cele trei benzinării aparțin companiei de stat Ukrnafta.

Urmările atacurilor asupra benzinăriilor

Una dintre explozii a avut loc la o benzinărie din cartierul Pochaina, în nordul Kievului. Martorii au relatat că trei persoane au fost rănite în urma deflagrației: administratorul unei spălătorii auto din apropiere, soția acestuia și șoferul unei mașini care trecea prin zonă.

Autoturismul a fost grav afectat și a rămas pe marginea drumului, cu geamurile sparte și urme de sânge pe scaune.

Martorii au spus că au auzit două explozii. Autoritățile locale au afirmat ulterior că benzinăria a fost ținta unui atac dublu. O a doua lovitură a fost lansată asupra aceleiași zone după primul atac.

„Probabil că aceasta este una dintre cele mai dificile perioade ale războiului, pentru că viața este ca un montagne russe. Simți că viața este în permanență pe muchie de cuțit”, a declarat Anastasiia Demchenko, o femeie de 30 de ani care lucrează la o companie de livrări aflată vizavi de benzinărie.

„Nu există niciun obiectiv militar”

Sergiy Fedorenko, șeful interimar al Naftogaz, compania-mamă a Ukrnafta, a condamnat atacurile și a susținut că benzinăriile nu reprezintă obiective militare.

„Nu există și nu poate exista niciun obiectiv militar în spatele unor astfel de atacuri. Este teroare îndreptată împotriva populației civile, împotriva oamenilor pașnici”, a declarat Fedorenko.

UPDATE 17:44. Omar Hayssam a ieșit din penitenciar

Sirianul Omar Hayssam a fost eliberat vineri seară din penitenciarul Jilava. Acesta a fost preluat cu o ambulanță, fiind însoțit de familia sa, care au ajuns la penitenciar cu scurt timp înainte, alături de avocatul lui Hayssam. 

Potrivit unor surse judiciare, Omar Hayssam va fi preluat de reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări Ilfov pentru a fi dus într-un centru pentru refugiaţi, unde va fi ţinut sub pază până la returnarea în ţara de origine.

Tribunalul Ilfov a decis, vineri, eliberarea condiționată din închisoare a sirianului Omar Hayssam, care executa la Penitenciarul Jilava o pedeapsă de 24 de ani și 4 luni de închisoare.

„În baza art.587 alin. (1) Cpp raportat la art.59-60 C. pen. din 1969 cu aplicarea art.5 alin.(1) C.pen. admite cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul Omar Hayssam. Dispune liberarea condiționată a condamnatului Omar Hayssam din executarea pedepsei de 24 ani și 4 luni închisoare, aplicată prin sentința nr. 1873/04.11.2015 pronunțată de Tribunalul București – secția I penală, și punerea de îndată în libertate a acestuia, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză. Definitivă”, se arată în decizia Tribunalului Ilfov.

De-a lungul timpului, Omar Hayssam a solicitat de mai multe ori instanțelor să fie eliberat condiționat, invocând în principal motive medicale. Cea mai recentă cerere a fost respinsă pe 17 iulie de Judecătoria Sectorului 4.

Când Hayssam a fost adus în luna iulie la sediul Judecătoriei Sectorului 4, avocatul său a cerut magistratului să îi scoată din sală pe cei care îl păzeau pe sirian, „deoarece se creează o presiune socială asupra inculpatului, acesta fiind foarte bolnav”.

Tot atunci, avocatul a declarat că sirianul „este într-o stare foarte precară” și urmează un tratament „maximal neurologic”, având nevoie de îngrijire în clinici din străinătate.

Judecătoria Sectorului 4 i-a respins în iulie cererea de eliberare condiționată. Magistratul a arătat că Hayssam a întâmpinat dificultăți în a menține constant un comportament adecvat regulilor și normelor sistemului penitenciar.

Știrea inițială

Potrivit soluției pronunțate vineri, 11 septembrie 2026, instanța a desființat sentința penală din 17 iulie 2026 a Judecătoriei Sectorului 4 București și, rejudecând cauza, a admis cererea de liberare condiționată formulată de Omar Hayssam.

Instanța a dispus, astfel, liberarea condiționată din executarea pedepsei de 24 de ani și 4 luni de închisoare, aplicată printr-o sentință pronunțată în 2015 de Tribunalul București.

Judecătorii au dispus și punerea de îndată în libertate a lui Omar Hayssam, cu condiția ca acesta să nu fie reținut sau arestat într-o altă cauză.

Decizia este definitivă.

Instanța i-a atras atenția lui Omar Hayssam asupra efectelor liberării condiționate și a dispozițiilor legale privind restul de pedeapsă rămas neexecutat.

Omar Hayssam executa o pedeapsă cumulată de 24 de ani și 4 luni de închisoare, în baza mandatului emis în noiembrie 2015.

Cum s-a ajuns la o pedeapsă de peste 24 de ani

Sirianul Omar Hayssam a fost trimis în judecată de DIICOT în luna octombrie a anului 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, cumnatul său, Mihai Nasture, şi doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă şi Doina Farladanschi, toţi fiind acuzaţi de înşelăciune şi delapidare, prin intermediul unui grup de firme, numit „Manhattan”.

Mai multe imobile, terenuri şi instalaţii industriale, precum şi peste un milion de euro au fost puse sub sechestru în acest dosar.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv contopirea pedepselor primite de Omar Hayssam în dosarele „Volvo”, „Foresta Nehoiu” şi cel al răpirii celor trei jurnalişti, sirianul urmând să execute 23 de ani şi patru luni de închisoare.

Fuga lui Hayssam și schimbarea șefilor din servicii

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost adus în România în iulie 2013, după şapte ani de la fuga sa din ţară și încarcerat.

Guvernul României a aprobat, în ședința de vineri, bugetul de venituri și cheltuieli pentru Metrorex pentru 2026. Potrivit unui comunicat de presă emis de Executiv, bugetul de venituri și cheltuieli pentru 2026 va asigura desfășurarea activității economice a societății și îndeplinirea obligațiilor către terți.

Veniturile totale estimate pentru acest an sunt de 1,797 miliarde de lei, în scădere cu 23,19% față de cele realizate în 2025. Veniturile din exploatare reprezintă aproximativ 99,997% din veniturile totale.

Potrivit Guvernului, veniturile din subvenții sunt estimate la 761,49 milioane de lei, în scădere cu 12,77% față de cele realizate la 31 decembrie 2025.

„Cuantumul subvenției de la bugetul de stat, alocată societății în anul 2026, prin Legea bugetului de stat pe anul 2026 – legea nr. 43/2026, este în valoare de 761,49 milioane lei, după reținerea procentului de 10% din suma de 846,1 milioane lei”, se arată în comunicatul Guvernului.

Pe de altă parte, veniturile din producția vândută sunt estimate în creștere cu 9,55%, iar cele din serviciile prestate, respectiv activitatea de transport al călătorilor cu metroul, ar urma să crească cu 7,84% față de anul 2025.

Cheltuielile cu personalul, în creștere față de 2025

Potrivit comunicatului, Metrorex estimează o creștere a numărului de călători transportați, de la 153,27 milioane în 2025 la aproximativ 165,5 milioane în 2026.

Cheltuielile totale sunt programate la 2,093 miliarde de lei, în scădere cu 21,08% față de cele realizate la 31 decembrie 2025.

Cheltuielile cu personalul sunt estimate la 1,070 miliarde de lei, cu 38,4 milioane de lei mai mult față de nivelul înregistrat în 2025. Cheltuielile de natură salarială, propuse la 973,8 milioane de lei, sunt mai mari cu 3,71% față de cele realizate în anul precedent, mai transmite Guvernul.

Pe de altă parte, pierderile estimate pentru 2026 sunt de 295,5 milioane de lei, în scădere cu 5,31% față de 2025.

În același timp, sursele necesare finanțării investițiilor sunt estimate la 1,958 miliarde de lei, cu 78,77% mai mult față de cele realizate la 31 decembrie 2025.

Potrivit Guvernului, vor fi efectuate cheltuieli de investiții pentru Magistrala 5 – Drumul Taberei-Pantelimon, Secțiunea 1 – Râul Doamnei – Eroilor, pentru Magistrala 6 – legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni, precum și pentru achiziția de trenuri și echipamente asociate.

De asemenea, investițiile vizează „Extinderea rețelei de metrou Magistrala 4 de metrou, secțiunea Gara de Nord – Gara Progresul”.

Lider sindical: Metrorex are în conturi doar 3.000 de lei

În urmă cu două zile,  preşedintele USLM, Marian Artimon, a declarat că Metroul s-ar putea opri după data de 16 septembrie, dacă angajaţii Metrorex nu îşi primesc salariile.

„Încă de la începutul anului, în toate aparițiile pe care le-a avut USLM, am atras atenția că undeva la sfârșit de august, început de septembrie, se vor termina banii de exploatare”, a transmis conducerea sindicatului.

„Mâine-poimâine trebuie să plătim salarii și nu avem niciun fel de bani ca să putem face această plată. (…) În conturile Metrorex mai sunt 3.000 de lei, adică insuficient să facem această plată”, au afirmat reprezentanții USLM.

„Atenție, pe data de 16 nimeni nu mai garantează că metroul va funcționa, pentru că oricine se va uita în pungă. A început școala, oamenii sunt tineri, au copii, au rate la bănci și nimeni de la bancă nu o să-i aștepte cu trei, patru, cinci zile”, a mai spus președintele USLM.

Mulți turiști se adună pe insula Atokos din Marea Ionică, pentru a înota alături de porcii cu păr negru.

Imaginile cu purceii tolăniți pe plajă sau vâslind cu picioarele pentru a înota alături de vizitatori au devenit virale pe rețelele de socializare.

Sunt organizate „croaziere cu purceluși”

„Acest animal mic este atât de drăguț și simplul fapt de a fi în mediul său natural este incredibil”, spune Jamie Jackson, un turist american intervievat de AFP. Acesta participa la o „croazieră cu purceluși” organizată în apele din jurul insulei nelocuite.

Renato Bisha, un antreprenor local, spune că animalele aparțin rasei de porc negru mediteranean.

Bisha a valorificat atracția insulei Atokos și a porcilor săi înotători. El scoate turiștii de mai multe ori pe zi cu barca sa de pe insula de lângă Ithaca și aruncă fructe în apă pentru a atrage animalele. Alte croaziere sunt oferite și de pe insulele turistice Lefkada și Kefalonia, din vestul Greciei.

„Îi văzusem pe Instagram, în câteva videoclipuri care au devenit virale și, din moment ce ne aflam pe insula Ithaca, ne-am gândit că ar fi o idee grozavă să venim să-i vedem”, a declarat pentru AFP Margarita Kotsinopoulou, contabilă de origine greacă.

Insula Atokos, populară datorită purcelușilor

Porcii au contribuit în mare măsură la creșterea vizibilității insulei Atokos, o insulă puțin cunoscută înainte ca videoclipurile cu animalele postate pe rețelele de socializare să devină virale, potrivit sursei citate.

Supranumită acum „Insula Purcelușilor”, Atokos primește mii de vizitatori. Aceștia vin în special în perioada de vârf a sezonului turistic grecesc, în timpul verii.

Turismul este unul dintre principalele motoare ale economiei grecești. În 2025, Grecia a înregistrat venituri din turism de un record de 23,6 miliarde de euro, potrivit Băncii Greciei.

Prințesa Astrid a Norvegiei a încetat din viață vineri, la vârsta de 94 de ani. Decesul s-a produs la exact două săptămâni după cel al fratelui ei, regele Harald al V-lea. În urmă cu doar două zile, prințesa a participat la funeraliile de stat ale regelui. Atunci, ea a fost văzută stând într-un scaun cu rotile.

Cu câteva zile înainte, palatul regal a dat publicității fotografii în care ea apărea stând singură lângă sicriul acestuia, în capela palatului.

Cine a fost Prințesa Astrid

Prințesa Astrid a Norvegiei a fost o membră marcantă a familiei regale norvegiene. Născută la 12 februarie 1932, ea a încetat din viață la vârsta de 94 de ani.

Prințesa a fost a doua fiică a Regelui Olav al V-lea și a Prințesei Märtha a Suediei. Prințesa Astrid a fost sora mai mare a Regelui Harald al V-lea și mătușa actualului monarh al Norvegiei, Regele Haakon al VIII-lea. Odată cu moartea ei, s-a stins din viață ultimul copil supraviețuitor al fostului rege Olav al V-lea.

După decesul prematur al mamei sale în 1954, Astrid a preluat rolul neoficial de primă doamnă a țării la doar 22 de ani. Ea l-a însoțit pe bunicul ei (Regele Haakon al VII-lea) și apoi pe tatăl ei în numeroase vizite oficiale, dineuri de stat și îndatoriri de reprezentare până în 1968, când fratele ei, Harald, s-a căsătorit cu Sonja Haraldsen.

Prințesa s-a căsătorit după exil

În 1940, în urma invaziei naziste în Norvegia, a fost nevoită să fugă din țară împreună cu mama și frații săi, petrecând cinci ani în exil la Washington.

În 1961 s-a căsătorit cu Johan Martin Ferner, un campion olimpic la navigație. În urma căsătoriei cu un cetățean de rând, tatăl ei a decretat ca titlul ei oficial să devină Prințesa Astrid, Mrs. Ferner. Cuplul a avut cinci copii, iar soțul ei a decedat în anul 2015.

Ulterior, a rămas activă din punct de vedere public aproape toată viața, conducând Fondul Memorial al Prințesei Moștenitoare Märtha și oferind patronaj multor organizații, în special celor care sprijină copiii și tinerii cu dislexie (o afecțiune cu care s-a confruntat și ea). În anul 2002, guvernul norvegian i-a acordat o pensie de onoare în semn de recunoștință pentru deceniile de serviciu public aduse țării.

Președintele Nicușor Dan a anunțat, vineri, că a avut o discuție cu președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, despre viitorul buget al Uniunii Europene și despre „digitalizarea administrației fiscale”.

Acesta a transmis, într-o postare pe pagina sa de X, că România susține un buget european ambițios, care să „răspundă priorităților comune: statelor membre.

„Am avut astăzi o discuție cu Președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, despre viitorul buget al Uniunii Europene. România susține un buget european ambițios, care să răspundă priorităților comune și nevoii de investiții în dezvoltarea Europei”, a scris Nicușor Dan.

Președintele a precizat că discuțiile au vizat și situația administrației fiscale din România, în special digitalizarea acesteia și măsurile care pot contribui la o colectare mai bună a taxelor.

„Am discutat și despre digitalizarea administrației fiscale și despre măsurile prin care putem crește eficiența colectării și reduce evaziunea”, a transmis șeful statului.

România poate folosi experiența celorlalte state membre și cooperarea la nivel european pentru a accelera progresele în acest domeniu, precizează șeful statului.

„Experiența statelor membre și cooperarea europeană ne pot ajuta să facem progrese mai rapide în această direcție”, a mai scris președintele.

Comisia Europeană a aprobat vineri o finanțare suplimentară de 6,1 miliarde de euro pentru ca Ucraina să achiziționeze produse de apărare în domeniile apărării aeriene și antirachetă, muniției, dronelor și războiului electronic.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că prin această finanțare Ucraina va putea achiziționa inclusiv echipamente Patriot.

„Astăzi am aprobat 6,1 miliarde EUR pentru a ajuta Ucraina să achiziționeze diverse produse de apărare în domeniile apărării aeriene și antirachetă, muniției, dronelor și războiului electronic. Prin această aprobare, Ucraina poate acum să achiziționeze și echipamentele Patriot de care are nevoie pentru a-și proteja mai bine spațiul aerian împotriva atacurilor nediscriminatorii ale Rusiei. Împreună cu statele noastre membre și cu NATO, vom continua să sprijinim Ucraina, consolidând în același timp propria capacitate de apărare a Europei”, a declarat Ursula von der Leyen.

Potrivit unui comunicat al Comisiei, fondurile vor fi folosite pentru achiziția de produse de apărare atât de la companii din Uniunea Europeană, cât și din Ucraina.

În urma acordului la care au ajuns luni statele membre ale UE, decizia permite Ucrainei să cumpere și rachete PAC-3 pentru sistemele Patriot.

Finanțarea face parte din Împrumutul de sprijin pentru Ucraina, în valoare de 90 de miliarde de euro, în timp ce pachetul include cinci derogări de la condițiile standard de eligibilitate.

Trei dintre aceste derogări vizează drone și componente fabricate în Ucraina care depășesc pragurile de cost, iar două se referă la echipamente fabricate în SUA, precum rachetele PAC-3.

28,3 miliarde de euro pentru apărarea Ucrainei în 2026

Împrumutul de sprijin pentru Ucraina include 30 de miliarde de euro pentru sprijin bugetar și 60 de miliarde de euro pentru apărare, pentru perioada 2026-2027.

Pentru că a fost admisă aprobarea, suma de 28,3 miliarde de euro destinată sprijinului pentru apărarea Ucrainei în 2026 a fost alocată integral. Au fost stabilite achizițiile de echipamente, furnizorii selectați, cantitățile și termenele de implementare.

Comisia Europeană spune că avantajul militar al Ucrainei depinde de disponibilitatea rapidă a produselor de apărare. Accelerarea livrărilor din partea UE rămâne un scop principal în vederea protejării Ucrainei.

Comisia a virat deja 8,35 miliarde de euro sub formă de finanțare pentru apărare către Ucraina în acest an, iar alte fonduri urmează să fie acordate în perioada următoare.

Partidul german de extremă dreapta AfD a anunțat că a depus o plângere pentru calomnie împotriva cancelarului german Friedrich Merz, după ce acesta a spus că formațiunea promovează politici anti-imigrație care ar echivala cu „epurarea etnică”.

Merz a făcut aceste declarații miercuri, în cadrul unei dezbateri din Bundestag.

„Persoanele cu un parcurs migratoriu lucrează în meserii calificate. Dacă ceea ce se preconizează aici, anume „remigrarea”, ar deveni realitate, acest lucru nu ar fi altceva decât un sinonim pentru epurarea etnică bazată pe origine și culoarea pielii”, a declarat Merz, citat de Reuters.

În replică, AfD a susținut că Merz a depășit „o linie roșie” în discursul său.

„Friedrich Merz a depășit din nou limita prin discursul său, dar de data aceasta este vorba de o faptă cu relevanță penală. Declarațiile sale nefondate și revoltătoare (…) sunt complet inacceptabile și, de asemenea, pasibile de urmărire penală. Insinuarea că grupul parlamentar AfD – care se bazează ferm pe Legea fundamentală – ar fi angajat în epurarea etnică, adică, în ultimă instanță, în expulzări și crime, este atât de clară încât justiția trebuie să ia măsuri în acest sens”, a spus Stephan Brandner, un membru de rang înalt al AfD din Bundestag, într-un comunicat.

Ce înseamnă conceptul de „remigrare”

Potrivit POLITICO, „remigrarea” este un concept de extremă dreapta folosit de AfD pentru a se referi la întoarcerea sau deportarea migranților care, în opinia AfD, nu au dreptul să rămână în Germania. Acest lucru poate varia de la deportarea persoanelor fără statut legal până la expulzarea în masă a imigranților și a descendenților acestora.

AfD a dedicat un capitol întreg „imigrației și remigrării” în programul său electoral pentru alegerile din Saxonia-Anhalt, unde partidul a obținut 43,8% din voturi, mai mult decât dublu față de rezultatul obținut în 2021.

Este al doilea an consecutiv în care Donald Trump marchează ziua la Pentagon. Președintele a participat în 2024 la ceremonia de la Ground Zero.

Evenimentul organizat la Pentagon comemorează viețile pierdute când militanții al-Qaida au deturnat patru avioane și au ucis aproape 2.977 de oameni în trei locații, dând peste cap politica externă și securitatea națională americană.

JD Vance va participa la ceremonia din New York

Potrivit AP, vicepreședintele JD Vance urmează să participe la ceremonia de la New York alături de foști președinți ai SUA. De asemenea, alți oficiali ai administrației vor merge la ceremonia din Shanksville, Pennsylvania.

Vance plănuise să fie la New York pentru aniversare anul trecut. În schimb, a zburat la Salt Lake City pentru a fi alături de familia lui Charlie Kirk, după asasinarea activistului conservator.

În timpul comemorării de anul trecut de la Pentagon, Trump a rostit declarații în care a povestit momente din ziua atacurilor. În discursul președintelui american, au fost incluse fragmente din conversațiile pasagerilor care se aflau la bordul avioanelor deturnate.

Donald Trump: SUA „nu va uita niciodată” victimele

La un eveniment organizat marți, în fața Casei Albe, președintele SUA a promis că „nu va uita niciodată” victimele. Trump a menționat că atacurile din 11 septembrie au fost unul dintre puținele momente din istorie care „împart timpul în ceea ce a fost înainte” și ceea ce a urmat.

În cadrul evenimentului, a fost prezentată o grindă de oțel masivă, de 6,2 metri și aproape 7.000 de kilograme, recuperată din Turnul de Sud al World Trade Center din New York. Călătorind timp de luni de zile prin țară, în cadrul turneului Steel Across America, grinda urma să fie la New York pentru o procesiune vineri, pe urmele pompierului Stephen Siller, căzut în închisoare în New York, potrivit sursei citate.

Vineri, „Ziua Patriotului 2026”

Miercuri, Donald Trump a emis o proclamație care a marcat ziua de vineri drept „Ziua Patriotului 2026”. El a relatat cronologia zilei din 2001 în care „pacea națiunii noastre a fost spulberată” și numind administrația sa „neclintită în angajamentul său de a se asigura că națiunea noastră este apărată de cea mai puternică și mai letală armată pe care a cunoscut-o vreodată lumea”.

Convenția republicană a alegerilor intermediare de joi seara a marcat cea de-a 25-a aniversare a atacurilor din 11 septembrie, cu familii pe scenă în Dallas și pompieri în uniformă, în timp ce se cânta melodia „Ave Maria”. Numele victimelor au apărut pe un ecran și s-a tras un clopoțel pentru a comemora pierderea pompierilor, mai arată sursa.

Principalul aliat al Rusiei se pregătește de război, așa cum a anunțat chiar președintele statului Belarus, Alexander Lukașenko, potrivit Nexta. Anunțul a fost făcut în timpul unei întâlniri cu liderii armate belaruse. El a spus că armata trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu, inclusiv cel în care țara este implicată într-un conflict.

„Belarus se pregătește pentru război, pentru a evita un astfel de scenariu”, a spus Lukașenko.

Președintele Alexander Lukașenko nu a exclus mobilizarea.

„Armata trebuie revitalizată, a sosit momentul. Toată armata. Îi vom verifica pe toți. Chiar și până la mobilizare”, a declarat președintele Belarusului.

Verificarea va acoperi tot sistem de apărare al țării, a mai transmis Alexander Lukașenko.

Alianța Belarus-Rusia

Belarus și Rusia au o alianță strategică. Cele două țări au semnat un tratat pentru crearea unei Uniunii Statale în anul 1999. Apoi, în noiembrie 2021, cei doi lideri Lukașenko și Putin au semnat 28 de programe economice comune în domenii precum apărarea, taxele și securitatea. Cetățenii celor două state pot călători, munci și studia în ambele țări fără controale majore la graniță.

Un punct de cotitură a fost în 2020. Alexander Lukașenko a fost acuzat că a falsificat rezultatul alegerilor din acel an. Proteste de amploare au avut loc în Belarus, iar răspunsul conducerii țării a fost să reprime manifestațiile și opoziția.

Din cauza sancțiunilor occidentale, Belarus a devenit dependentă de sprijinul financiar, politic și militar oferit de Rusia lui Vladimir Putin.

Cele două țări și-au aprofundat legăturile după izbucnirea războiului din Ucraina. Din 2022, Belarus a permis Rusiei să folosească teritoriul său ca bază pentru atacuri și echipamente militare.

În plus, Rusia a plasat arme nucleare tactice pe teritoriul belarus, transformând țara într-o avangardă militară în fața NATO.

Reuniunea liderilor europeni va avea loc în orașul Rovaniemi din nordul țării.

Printre oficialii care vor participa la Summitul European se numără Cancelarul Republicii Federale Germane, Friedrich Merz, Prim-ministrul Republicii Polone, Donald Tusk, Prim-ministrul Regatului Danemarcei, Mette Frederiksen, alături de reprezentanți ai instituțiilor UE, Președintele Consiliului European, António Costa, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.

Obiectivul Summitului

Summitul ce va avea loc în perioada 13-14 septembrie are ca obiectiv consolidarea abordării strategice a Uniunii Europene față de regiunea arctică, într-un context marcat de creșterea importanței geopolitice, economice și climatice a acesteia.

Reuniunea va viza în special definirea unui rol mai ambițios al UE în securitatea și dezvoltarea economică a regiunii arctice.

Despre ce va vorbi Nicușor Dan

În cadrul dezbaterilor, Președintele Nicușor Dan va prezenta viziunea României privind gestionarea coerentă și unitară a provocărilor de pe întregul spațiu care se întinde de la Arctica până la Marea Neagră, în contextul în care provocările de securitate din aceste regiuni sunt interconectate.

De asemenea, Președintele României va exprima interesul și disponibilitatea țării de a contribui la eforturile comune ale UE și NATO, prin asumarea de responsabilități în regiunea noastră, dar și în cea extinsă, precum și prin implicarea în proiecte sectoriale concrete. Se numără domenii precum protecția infrastructurii critice, consolidarea capacităților de apărare și securitatea energetică.

„Am identificat o celulă a unui actor malițios, cu sediul în nordul Yemenului, care derula trei programe de dezvoltare a armamentului”, a anunțat vineri compania americană, citată de AFP. 

Printre acestea se numărau o rachetă ghidată echipată cu un sistem de control al zborului de tip smartphone, un proiect de rachetă balistică cu o rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri și o armă de tip planor hipersonic. 

Compania susține că membrii celulei au utilizat Claude pentru a înlocui o echipă de ingineri specializați în dezvoltarea software-ului pentru ghidarea, navigare și controlul armelor aeriene.  Gruparea ar fi efectuat și un test eșuat de lansarea a unei rachete ghidate.

Anthropic precizează însă că nu are dovezi că actorii implicați au reușit să dezvolte și să folosească un dispozitiv operațional.

Anthropic a precizat că a identificat operațiunile și a blocat imediat conturile asociate acestora, partajând datele cu parteneri publici și privați pentru a limita riscurile de securitate.  

Deși compania de inteligență artificială nu a precizat numele grupării, este posibil ca aceștia să fie rebelii houthi. 

Evoluțiile de securitate la Marea Roșie

Dezvăluirile survin pe fondul unei escaladări majore a luptelor în Yemen, unde rebelii houthi controlează o mare parte din nordul țării, inclusiv capitala Sanaa, și înaintează spre strâmtoarea strategică Bab el Mandeb. 

Obiectivul rebelilor susținuți de Iran este preluarea controlului întregii coaste yemenite la Marea Roșie. 

O eventuală preluarea a controlului asupra strâmtorii Bab el Mandeb ar afecta situația energetică mondială, mai ales în contextul blocajului din Ormuz. Se estimează că aproximativ 7% din producția mondială de petrol trece prin această zonă. Astfel, rebelii ar putea să exercite presiuni asupra transporturilor comerciale și exporturilor de petrol ale Arabiei Saudite. 

Răpirea celor trei jurnaliști

La 28 martie 2005, jurnaliștii Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian au fost răpiți în Irak. Cei trei se aflau la Bagdad, iar cazul a declanșat o amplă operațiune a autorităților române pentru eliberarea lor.

Omar Hayssam a fost trimis în judecată în octombrie 2005, iar în februarie 2008 a fost condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea celor trei jurnaliști. Condamnarea a fost pronunțată în lipsa sa.

Fuga din România

Cazul a căpătat o nouă dimensiune după dispariția lui Hayssam din România. El a părăsit ilegal țara, deși se afla în atenția autorităților, iar ulterior a devenit unul dintre cei mai căutați fugari români.

Dispariția lui Hayssam a provocat un scandal major și a generat numeroase controverse privind modul în care a fost posibilă ieșirea sa din țară și responsabilitatea instituțiilor statului.

Și alte condamnări

Dosarul răpirii jurnaliștilor nu a fost singura cauză penală în care Omar Hayssam a fost condamnat.

El a fost condamnat definitiv și în dosarul cunoscut drept „Volvo”, pentru înșelarea unor firme de leasing.

Hayssam a mai primit o condamnare definitivă în dosarul „Foresta Nehoiu”, pentru fraude. Într-o altă cauză, el a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei.

Cum a ajuns din nou în România

Timp de aproximativ șapte ani, Hayssam a fost căutat de autoritățile române. În această perioadă au existat numeroase informații și controverse privind locul în care se afla și modalitatea prin care putea fi adus în România.

La 19 iulie 2013, autoritățile române au anunțat că Omar Hayssam a fost predat Poliției Române. Operațiunea prin care acesta a fost adus în țară nu a fost prezentată public în toate detaliile.
La momentul respectiv, președintele Traian Băsescu nu a oferit public toate informațiile privind locul din care Hayssam fusese preluat și modul în care fusese realizată repatrierea.

Ani de controverse

După revenirea în România, Hayssam a fost încarcerat pentru executarea pedepselor definitive.

Vineri, 11 septembrie, Omar Hayssam a fost eliberat condiționat, după ce instanța a admis contestația formulată de omul de afaceri sirian împotriva unei sentințe anterioare prin care cererea sa fusese respinsă.

Cazul Omar Hayssam a depășit astfel dimensiunea unui dosar penal. Răpirea celor trei jurnaliști în Irak, dispariția lui Hayssam din România și operațiunea prin care acesta a fost readus în țară au generat ani de controverse și dezbateri privind funcționarea instituțiilor statului.

Numele lui Omar Hayssam a rămas asociat unuia dintre cele mai importante cazuri judiciare și de securitate din România postdecembristă.

Tudose susține că atacurile politice asupra justiției nu sunt un fenomen nou, însă afirmă că discursul public din ultimul an a atins „cote fără precedent”.

În interviul acordat Luju.ro, fosta judecătoare critică discursul politic referitor la veniturile și pensiile magistraților, susținând că tema a fost transformată într-un instrument electoral.

„Nu este prima dată și, din păcate, nu va fi nici ultima, când politicienii, în contextul degradării permanente a imaginii clasei politice și a încrederii publice în aceasta, încearcă să își salveze capitalul electoral și propria imagine, folosind justiția”, afirmă Tudose.

Ea susține că, în ultimul an, atacurile asupra sistemului judiciar au devenit mult mai intense și acuză existența unui discurs pe care îl consideră „profund toxic și încărcat de ostilitate”.

„Ceea ce se întâmplă, însă, în prezent și ceea ce a început cu mai bine de un an în urmă, prin acțiunile Guvernului Bolojan și ale USR-ului, a ajuns, în opinia mea, la cote fără precedent. (…) Este vorba despre un discurs pe care îl consider profund toxic și încărcat de ostilitate, ale cărui reverberații în societate au atins, în anumite momente, cote la care nu m-aș fi așteptat niciodată”, spune Ana-Roxana Tudose, fostă judecătoare ICCJ.

Fosta judecătoare afirmă că dezbaterea privind salariile și pensiile magistraților este legitimă, însă consideră că generalizarea și transformarea întregului corp profesional într-o țintă a nemulțumirii sociale afectează încrederea în justiție.

„Hotărârile nefavorabile puterii sunt transformate într-o răfuială cu politicienii”

Fosta judecătoare vorbește și despre modul în care sunt prezentate public hotărârile judecătorești care contravin pozițiilor Guvernului sau ale unor partide aflate la putere.

Tudose susține că, în astfel de situații, hotărârile sunt uneori introduse într-o narațiune politică și prezentate drept reacții ale magistraților la măsurile privind pensiile sau statutul lor profesional.

„Această logică mi se pare extrem de periculoasă”, afirmă fosta judecătoare, explicând că, dusă la extrem, o asemenea abordare ar putea crea impresia că o hotărâre judecătorească este legitimă doar atunci când corespunde așteptărilor unei anumite formațiuni politice.

În opinia sa, repetarea acestei narațiuni poate afecta însăși percepția asupra independenței judecătorilor și poate alimenta ideea că aceștia pronunță soluții în funcție de interese personale sau conflicte cu puterea politică.

Tudose critică și sistemul judiciar: „Trebuie să avem curajul de a privi și spre trecut”

Fosta judecătoare consideră că răspunsul magistraților nu poate consta doar în prezentarea unor statistici privind salariile, pensiile, volumul de muncă sau deficitul de personal. Ea afirmă că sistemul judiciar trebuie să își analizeze și propriile vulnerabilități și să explice public controversele care au afectat în timp încrederea cetățenilor.

„Nu cred că putem răspunde la aceste întrebări exclusiv arătând cu degetul către politicieni, presă sau organizațiile care critică sistemul judiciar. Pentru a înțelege ceea ce se întâmplă astăzi, trebuie să avem curajul de a privi și spre trecutul recent al justiției”, spune Tudose.

Aceasta amintește perioada în care dosarele penale intens mediatizate, reținerile și arestările unor persoane publice au devenit subiecte cotidiene și susține că acele episoade au contribuit la formarea percepției că justiția ar fi putut deveni, cel puțin în anumite situații, parte a confruntării politice.

Potrivit fostei judecătoare, indiferent de modul în care sunt interpretate astăzi dosarele respective, efectul asupra percepției publice nu poate fi ignorat.

„O campanie de manipulare nu poate avea efecte majore dacă nu găsește un teren pregătit”

Tudose consideră că actuala neîncredere în justiție are mai multe cauze și nu poate fi explicată exclusiv prin acțiunile politicienilor.

„O campanie de manipulare nu poate avea efecte majore dacă nu găsește în societate un teren pregătit anterior”, afirmă aceasta, indicând frustrările economice și sociale, dar și neîncrederea acumulată în timp față de instituțiile statului.

În acest context, ea consideră că sistemul judiciar trebuie să fie dispus să recunoască și situațiile în care au existat derapaje, erori sau disfuncționalități.

„Nu putem cere societății să aibă încredere necondiționată în justiție dacă justiția însăși nu este dispusă să vorbească deschis despre propriile greșeli”, susține fosta judecătoare.

Critici privind reacția sistemului la controversele din trecut

Ana-Roxana Tudose vorbește și despre controversele legate de funcționarea justiției din perioada anilor 2013-2017 și despre efectele acestora asupra imaginii magistraturii.

Ea afirmă că au existat situații controversate, inclusiv dosare care s-au încheiat după ani de expunere publică prin achitări, și consideră că sistemul trebuie să ofere explicații atunci când astfel de episoade generează suspiciuni în societate.

Fosta judecătoare critică, de asemenea, ceea ce consideră a fi lipsa unor mecanisme suficient de eficiente pentru identificarea și sancționarea eventualelor abuzuri și susține că simpla existență a unor acuzații nu dovedește vinovăția unui magistrat, dar că acestea trebuie verificate prin mecanisme instituționale credibile.

„Independența justiției nu poate fi apărată selectiv”

În opinia sa, apărarea independenței justiției trebuie să se bazeze pe aceleași principii indiferent de partidul aflat la guvernare sau de persoanele vizate de anchete și procese.

„Nu putem condamna presiunile politice asupra judecătorilor doar atunci când acestea vin dintr-o anumită zonă politică și să le ignorăm atunci când vin din alta”, afirmă Tudose.

Ea consideră că sistemul judiciar trebuie să fie la fel de ferm atât atunci când sunt atacate drepturile și independența magistraților, cât și atunci când sunt ridicate întrebări legitime despre funcționarea instituțiilor judiciare.

„Standardul trebuie să fie unul singur, indiferent cine guvernează, cine este anchetat, cine este judecat și cine câștigă sau pierde politic în urma unei hotărâri”, concluzionează fosta judecătoare ICCJ.

 

Oferta mondială de petrol este estimată acum să scadă în 2026 cu 5,7 milioane de barili pe zi, adică aproximativ 6%, potrivit raportului lunar al AIE. Anterior, agenția estima un declin de aproximativ 4%, notează Reuters.

Creșterea numărului de atacuri asupra petrolierelor de pe rutele maritime din Orientul Mijlociu a împins în această săptămână prețul petrolului spre 110 dolari pe baril, pentru prima dată din luna mai.

Produsele petroliere rafinate s-au scumpit și mai puternic, iar motorina a atins niveluri record, în condițiile în care conflictele din Orientul Mijlociu și războiul dintre Rusia și Ucraina afectează rafinăriile.

Deși cererea scade din cauza prețurilor ridicate ale carburanților, oferta se reduce și mai rapid, ceea ce duce la diminuarea stocurilor într-un ritm record. Stocurile globale s-au redus în august într-un ritm echivalent cu 3,1 milioane de barili pe zi și au ajuns la cel mai scăzut nivel din 2023, potrivit AIE.

„Stocurile au jucat până acum un rol crucial în echilibrarea pieței”, a transmis AIE.

„În condițiile în care rezervele se reduc, iar sistemul global de rafinare funcționează aproape de limită, nevoia unor progrese pentru soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu, precum și a războiului dintre Rusia și Ucraina, aflat acum în al cincilea an, este mai mare ca oricând pentru a evita o tensionare suplimentară a pieței”, a subliniat Agenția Internațională pentru Energie.

Producția Arabiei Saudite, la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani

Atacurile asupra infrastructurii energetice din Arabia Saudită și blocada impusă de Statele Unite Iranului au redus producția de petrol a OPEC+. Producția grupului a scăzut în august cu 1,8 milioane de barili pe zi, la 38,8 milioane de barili pe zi, potrivit AIE.

Producția de țiței a Arabiei Saudite a scăzut în august cu 2,3 milioane de barili pe zi, la 6 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din ultimele peste trei decenii. Scăderea a fost provocată de atacurile care au afectat instalațiile petroliere și rutele maritime.

Grupări asociate rebelilor Houthi au atacat nave care tranzitau strâmtoarea Bab el-Mandeb, rafinăria Jazan și transporturile maritime din apropierea orașului Yanbu.

Rebelii Houthi, susținuți de Iran, au preluat joi controlul asupra portului yemenit Mocha, ceea ce reprezintă o nouă amenințare pentru traficul maritim din Marea Roșie.

Toți angajații unei unități de învățământ din zona Veneția au refuzat noile contracte și au plecat în alte părți. Contractele lor au expirat pe 31 august, iar ei au refuzat prelungirea contractelor.

Școala este frecventată în special de copii imigranți din Asia și una dintre problemele întâlnite a fost proasta comunicare cu părinții elevilor.

Noua directoare, numită recent în post, a fost nevoită să facă o campanie de recrutare în regim de urgență.

Continuarea pe Mediafax Italia.