Sursele citate spun că la nivelul Casei Albe se discută dacă obiectivul principal ar fi lovirea programului nuclear iranian, atacarea arsenalului de rachete balistice, provocarea prăbușirii regimului de la Teheran sau o combinație a acestor variante. Oficialii au descris drept prioritară o opțiune „rapidă și decisivă”, care să nu împingă SUA într-un război de durată în regiune.
În această logică, scenariul ideal ar fi o acțiune care să lovească suficient de dur conducerea iraniană încât aceasta să accepte cererile Washingtonului privind dosarul nuclear și să renunțe la reprimarea disidenței, au afirmat sursele. În paralel, au existat discuții despre o campanie de bombardamente de mare intensitate care ar putea duce la căderea guvernului iranian, dar și despre folosirea amenințării credibile cu forța pentru a obține concesii diplomatice.
„Lucrurile pe care ai vrea să le faci și pachetele de forțe de care ai avea nevoie sunt foarte diferite”, a declarat viceamiralul (r) Robert Murrett, fost ofițer de informații al marinei americane, subliniind că miza deciziei va modela amploarea oricărei operațiuni.
Un înalt oficial al administrației a spus că președintele păstrează deliberat o anumită ambiguitate, deși insistă constant că Iranul „nu poate avea” armă nucleară, pentru a nu-și expune obiectivele strategice și planificarea militară. Întrebat despre navele care se apropie de regiune, Trump a declarat vineri, în Biroul Oval, că „trebuie să plutească undeva” și că „ar putea la fel de bine să plutească lângă Iran”.
De partea cealaltă, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat vineri că Teheranul ar fi deschis unor discuții pe tema nucleară, însă a cerut ca SUA să înceteze amenințările militare.
Potrivit informațiilor, președintele a fost informat despre mai multe opțiuni de atac dezvoltate în paralel de Casa Albă și Pentagon. Printre ele s-ar afla și un plan extins care ar viza facilități ale regimului și ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, printr-o campanie de bombardamente la scară largă. Variante mai limitate ar include lovituri asupra unor ținte simbolice ale regimului, păstrând spațiu pentru escaladare dacă Iranul nu ar accepta o înțelegere în termenii ceruți de Washington. Iranul neagă că urmărește obținerea unei arme nucleare.
Analiștii avertizează însă că riscurile de escaladare rămân ridicate. Deși slăbit militar față de anii trecuți, Iranul ar putea rezista unei lovituri majore și ar putea riposta cu rachete și drone asupra bazelor SUA, navelor americane și aliaților din zonă, inclusiv Israel, potrivit evaluărilor citate.
În acest context, emisarul Kremlinul, Kirill Dmitriev, urmează să se întâlnească sâmbătă, 31 ianuarie, la Miami cu oficiali americani, pe măsură ce Moscova se teme că cheltuielile bugetare din acest an ar putea depăși din nou nivelurile planificate dacă vor fi necesare alocări suplimentare pentru front. Oficiali ruși ar căuta surse noi de venit de până la 1,2 trilioane de ruble (aprox. 16 miliarde de dolari) pentru a echilibra un indicator bugetar-cheie, potrivit Bloomberg.
Suma ar echivala cu încă aproximativ 0,5% din PIB peste deficitul planificat pentru 2026, de 1,6% din PIB, pe fondul scăderii veniturilor din energie și al impactului unei aprecieri neașteptate a rublei, spun sursele.
Negocierile avansează tehnic, dar se blochează politic la teritoriiPe plan diplomatic, reprezentanți ruși și americani explorează modalități de a încheia războiul declanșat de invazia la scară largă din 2022, însă Moscova ar vedea șanse reduse pentru un „breakthrough” rapid, potrivit acelorași persoane. În timp ce delegațiile militare ar discuta detalii tehnice despre implementarea unui eventual armistițiu, disputa privind teritoriile ar necesita decizii politice la cel mai înalt nivel.
Calendarul politic din SUA poate schimba miza pentru KremlinPotrivit lui Alexander Gabuev, director la Carnegie Russia Eurasia Center cu sediul la Berlin, Kremlinul urmărește și calendarul politic american: pe măsură ce Donald Trump se concentrează tot mai mult pe alegerile „midterm” din noiembrie, disponibilitatea Washingtonului de a menține aceleași propuneri ar putea să nu fie nelimitată.
Petrolul și rubla, combinația care poate adânci gaura bugetarăPresiunea pe buget ar putea crește dacă sancțiunile americane obligă producătorii ruși să vândă țițeiul cu discounturi mai mari, într-un context de prețuri slabe. Bugetul pe 2026 mizează pe venituri din petrol și gaze de 8,9 trilioane ruble, pe baza unei ipoteze de 59 dolari/baril pentru Urals și a unui curs de 92,2 ruble/dolar. În prezent, Urals ar fi în jur de 55 dolari/baril, iar rubla în jur de 75/dolar; dacă nivelurile persistă, veniturile s-ar reduce la circa 6,75 trilioane ruble, ceea ce ar lăsa un minus estimat la aproape 2,2 trilioane ruble, potrivit calculelor Bloomberg.
Deși deficitul planificat pentru 2026 rămâne relativ mic în comparație internațională, autoritățile au fost nevoite anul trecut să revizuiască ținta de deficit pentru 2025 de la 0,5% la 2,6% din PIB, pe fondul scăderii veniturilor energetice și al cheltuielilor ridicate; 2025 s-a încheiat, potrivit datelor raportate public, cu un deficit de 2,6% din PIB.
Sâmbătă, pompierii din cadrul IGSU al Republicii Moldova, dar și angajați ai Întreprinderii Municipale Specializate (ÎMS) Lift Service, au intervenit în 14 misiuni de salvare a cetățenilor blocați în ascensoarele unor blocuri din Chișinău, potrivit Ziarul de Gardă.
„Astfel, salvatorii au deblocat o femeie în vârstă de 77 de ani, blocată în ascensor între etajele 3 și 4 ale unui bloc de locuit. Femeia nu a avut de suferit.
De asemenea, o femeie de 45 de ani și un bărbat de 44 de ani au fost deblocați de salvatorii IGSU, cu asistența reprezentanților Lift Service.. Persoanele nu au avut de suferit.
În urma intervențiilor, în total 16 persoane au fost deblocate, toate fiind în afara oricărui pericol”, au transmis, sâmbătă, reprezentanții IGSU din Republica Moldova.
Potrivit datelor publicate de autorități, șapte misiuni au fost realizate de pompierii IGSU. În alte șase misiuni au intervenit reprezentanții Lift Service, iar una dintre intervenții a fost realizată în comun.
Reamintim că, sâmbătă, în Republica Moldova, curentul a fost întrerupt masiv din cauza unor probleme de rețea din Ucraina. Tensiunea pe linia de 400 kV Isaccea-Vulcăneşti-MGRES, provocând deconectarea sistemului electroenergetic.
Potrivit Ministrului Energiei din Republica Moldova, furnizarea energiei electrice a fost restabilită în totalitate în cursul după-amiezii, însă cetățenii au fost îndemnați să se abțină, totuși, din utilizarea electrocasnicelor mari, dar și să sesizeze operatorul de furnizare electrică în cazul în care întâmpinau întreruperi de curent.
În urma atacului armat izbucnit lângă tribunalul din orășelul Clinton din Louisiana, un copil, dar și un adult se află în stare critică. Alți patru oameni au fost răniți, potrivit televiziunii locale WBRZ.
Potrivit declarațiilor date de șeriful local din East Feliciana, atacul armat a izbucnit la 20 de minute după începerea paradei.
Un locuitor a precizat că toți cei prezenți au început să fugă.
„Toată lumea a început să fugă. Astfel de lucruri nu se întâmplă des în această zonă”, a declarat bărbatul. El a mai precizat că parada a fost anulată.
⚠️ CLINTON, LA — Six people shot in front of East Feliciana Parish Courthouse during Mardi Gras parade. pic.twitter.com/65SUdj5Io7
— SafetySwipe (@SafetyNotorious) January 31, 2026
Șeriful din East Feliciana a declarat că trei persoane se află, în prezent, în arest, dar nu s-a confirmat dacă cei trei au legătură cu atacul. Adjunctul șerifului a precizat că autoritățile caută un vehicul care are legătură cu ancheta.
Străzile din apropierea tribunalului au fost blocate de polițiștii statali și membrii Departamentului de Poliție din orășelul Slaughter din Louisiana. Autoritățile din East Louisiana continuă ancheta.
„Am decis să convoc de urgență, pentru luni, 2 februarie, reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Argeș și ai structurilor de ordine publică, pentru analiza o serie de incidente de netolerat în unitățile școlare și pentru a stabili măsuri clare care să garanteze siguranța în școli și în imediata lor vecinătate”, a scris Ioana Făcăleață, într-un mesaj publicat pe Facebook.
Prefecta a precizat că decizia vine în urma mai multor incidente petrecute în județ. Primul amintit de Făcăleață este chiar cazul elevei de 13 ani din Argeș care a reclamat că profesorul său ar fi sărutat-o pe buze dar și pe obraji. Profesorul, în vârstă de 64 de ani, a fost reținut, sâmbătă de polițiștii IPJ Argeș.
Într-un alt incident, doi elevi ai unei școli din Costești au fost implicați într-o bătaie și reținuți, iar alți 41 de elevi care au asistat la incident au fost sancționați.
De asemenea, un elev de la un liceu din Pitești a agresat doi muncitori care desfășurau lucrări în școală.
Potrivit Prefectei de Argeș, anul trecut s-au petrecut 85 de incidente de violență în școli, dintre care 29 au avut loc numai în ultimele două luni ale anului.
„Nu voi tolera astfel de situații. Copiii noștri trebuie să fie în siguranță la școală și de aceea le cer și cadrelor didactice mai multă vigilență!”, a declarat prefecta de Argeș.
Reamintim că, la începutul acestui an, Ioana Făcăleață a fost acuzată de pacienți că s-ar fi prezentat la Unitatea de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Județean Argeș și ar fi „sărit peste rând”.
Într-un interviu pentru postul de radio ceh, iROZHLAS, citat de Ukrainska Pravda, Zelenski a precizat că Ucraina este deschisă la întâlnirile în orice format care includ Rusia, dar și SUA.
„În primul rând, este important să ne întâlnim în calitate de trei părți. Cel puțin, trebuie să putem avea contact cu șeful statului rus într-un format sau altul. Fără acest format, echipele noastre nu vor putea ajunge la acorduri privind problemele teritoriale”, a declarat Volodimir Zelenski.
Președintele ucrainean a mai precizat că și-ar dori și ca Europa să fie prezentă într-o anumită etapă a negocierilor.
„Ne-am dori ca Europa să fie prezentă într-o anumită etapă a acestor negocieri, deoarece o parte din garanțiile noastre de securitate o reprezintă apartenența la Uniunea Europeană, precum și la Coaliția de Voință”, a declarat Zelenski.
Referitor la probleme privind integritatea teritorială, Zelenski a precizat că ele pot fi rezolvate numai de către șefii de stat.
„Vreau să subliniez că nu cred că aceste probleme pot fi rezolvate de altcineva decât de șefii de stat”, a declarat el.
Reamintim că duminică, la Abu Dhabi, în capitala EmiratTrumpâelor Arabe Unite se va desfășura cea de-a doua rundă de negocieri, la care vor participa echipe diplomatice din partea Ucrainei, dar și a Rusiei. Marco Rubio a afirmat că la discuții va fi și „o prezență” a SUA, însă a precizat că emisarul special Steve Witkoff, dar și ginerele președintelui Trump, Jared Kushner, nu vor participa.
Manifestanții s-au adunat în fața birourilor lui János Lázár, un ministru cheie din cadrul guvernului populist de dreapta al premierului maghiar Viktor Orbán. Protestatarii au solicitat ca Lázár să-și ceară scuze public pentru comentariile sale. Manifestanții au cerut și ca acesta șă-și dea demisia.
„Din păcate, întotdeauna ni s-a dat de înțeles că suntem considerați cetățeni de mâna a doua. Mulți dintre noi am contribuit la războaiele mondiale, la revoluții, la construirea țării. Dar întotdeauna am fost umiliți”, a declarat unul dintre protestatari, István Soltész, membru al comunității rome, care a venit tocmai sudul Ungariei pentru a participa la protest, notează Associated Press.
„Ne féljetek cigányok, megjöttek a magyarok” – több százan fejezték ki szolidaritásukat a romák mellett Lázár János minisztériuma előtt. A szombati demonstráción roma aktivisták és civilek szólaltak fel a miniszter megalázó szavai és a kormány cigányságot megkülönböztető… pic.twitter.com/tBr7lBhrdn
— 444 (@444hu) January 31, 2026
Ce a spus politicianul János Lázár?
Vorbind la un forum comunitar, săptămâna trecută, politicianul maghiar a precizat că romii sunt cei care care ar trebui să curețe toaletele din trenurile din Ungaria, dacă nu mai există migranți.
„Dacă nu există migranți și cineva trebuie să curețe toaletele din trenurile interurbane, atunci trebuie să apelăm la rezervele noastre interne”, a spus Lázár, referindu-se la opoziția strictă a Ungariei față de imigrație.
„Alegătorii maghiari nu se arată foarte dornici să curețe toaletele altora, așa că rezerva internă o reprezintă romii din Ungaria. Aceasta este realitatea”, a declarat atunci János Lázár.
Protestatarii au fluturat steaguri rome și perii de toaletăManifestanții au fluturat steaguri rome, dar și perii de toaletă, în gest de protest față de declarațiile ministrului Lázár. Un alt protestatar de etnie romă, de profesie muzician, a declarat că afirmațiile făcute de politicianul maghiar au „ofensat profund patriotismul” romilor din Ungaria.
„Nea jignit profund, ne-a jignit copiii, mamele, tații, strămoșii, cultura și viitorul nostru. Lázár nu va demisiona, guvernul nu va demisiona, dar nu-i nimic. Pe 12 aprilie, însă, vom ști cui să acordăm votul nostru”, a declarat muzicianul rom, István Szilvási.
Potrivit estimărilor, în Ungaria, trăiesc aproximativ un milion de romi, minoritate care reprezintă 10% din populația totală a țării, fiind cea mai numeroasă minoritate, dar și cea mai marginalizată.
Romii se confruntă în mod tradițional cu discriminarea sistemică, segregarea și, ocazional, cu violența rasială ori sărăcia.
Remarcile lui Lázár au stârnit indignareUnii lideri și personalități rome proeminente și-au exprimat furia față de aceste comentarii pe rețelele de socializare, iar un grup de activiști și protestatari romi a întrerupt un alt forum organizat de Lázár în această săptămână, cerând demisia ministrului.
Lázár și-a cerut scuze public, deși a afirmat că declarațiile sale au fost interpretate greșit.
Mulți critici s-au arătat indignați de faptul că Lázár a făcut o distincție între romi și maghiari, sugerând că minoritatea nu este un membru cu drepturi depline al Ungariei. Alții au contestat afirmația că romii ar trebui să presteze munci nedorite și prost plătite.
Chiar dacă simți impulsul de a face multe lucruri, este mai potrivit să îți dozezi energia și să te concentrezi doar pe ce îți aduce cu adevărat satisfacție. O discuție purtată fără grabă te poate ajuta să vezi mai clar o situație care te-a frământat în ultima perioadă.
HOROSCOP 1 Februarie – TaurAi nevoie de stabilitate și de lucruri previzibile, iar duminica îți oferă exact acest context. Este o zi bună pentru activități simple, pentru timp petrecut acasă sau alături de cei apropiați. Fără eforturi mari, poți ajunge la o stare de liniște care îți prinde foarte bine înainte de o nouă săptămână.
HOROSCOP 1 Februarie – GemeniZiua aduce multă mobilitate și dorință de interacțiune. Poți avea parte de întâlniri neprevăzute sau de conversații care îți schimbă starea de spirit. Chiar și o ieșire spontană sau un schimb de mesaje poate face diferența, atât timp cât nu încerci să controlezi totul.
HOROSCOP 1 Februarie – RacDuminica te îndeamnă să te retragi puțin din zgomotul exterior și să te ocupi de tine. Emoțiile sunt mai intense, dar nu într-un mod apăsător. Din contră, este un moment bun pentru a-ți asculta nevoile și pentru a petrece timp cu persoanele care îți oferă siguranță.
HOROSCOP 1 Februarie – LeuAi chef de socializare, dar într-un cadru restrâns, cu oameni cu care te simți în largul tău. Duminica nu este despre a impresiona, ci despre a te bucura de compania potrivită. Un compliment sau un gest simplu îți poate schimba complet dispoziția.
HOROSCOP 1 Februarie – FecioarăTendința de a analiza lucrurile în detaliu este prezentă și azi, însă duminica îți cere să nu exagerezi. Poți face ordine sau planuri, dar fără presiune. Spre finalul zilei, ai nevoie de relaxare și de detașare de obligațiile care te așteaptă.
HOROSCOP 1 Februarie – BalanțăRelațiile sunt în centrul atenției, iar atmosfera este una mai caldă și mai cooperantă. Este o zi bună pentru întâlniri plăcute, discuții echilibrate și activități care îți aduc bucurie. Dacă alegi compania potrivită, duminica poate fi foarte reușită.
HOROSCOP 1 Februarie – ScorpionSimți nevoia de mai multă intimitate și de spațiu personal. Nu este o zi în care să te forțezi să fii prezent peste tot. Din contră, câteva momente de liniște sau o activitate care te ajută să te deconectezi îți pot aduce claritate și calm interior.
HOROSCOP 1 Februarie – SăgetătorDuminica vine cu dorința de libertate și schimbare de peisaj. Chiar dacă nu pleci nicăieri, ai nevoie de o activitate care să îți dea senzația de mișcare sau de explorare. Este o zi bună pentru planuri făcute din impuls, fără calcule complicate.
HOROSCOP 1 Februarie – CapricornChiar și în weekend, gândurile tale pot aluneca spre responsabilități și planuri de viitor. Duminica te ajută însă să le privești mai detașat. Dacă îți acorzi timp pentru odihnă, vei observa că soluțiile apar mai ușor decât atunci când forțezi lucrurile.
HOROSCOP 1 Februarie – VărsătorAi nevoie de stimulare mentală și de conversații care să te scoată din rutină. Poate fi vorba despre o întâlnire interesantă sau despre o discuție care îți deschide o perspectivă nouă. Duminica nu este despre obligații, ci despre libertatea de a alege ce te face să te simți bine.
HOROSCOP 1 Februarie – PeștiZiua are o notă mai profundă pentru tine și te ajută să te reconectezi cu partea ta emoțională. Intuiția este accentuată, iar unele realizări pot veni pe neașteptate. Este o duminică potrivită pentru liniște, reflecție și pentru a încheia săptămâna într-un echilibru mai bun.
Laura Dogu a fost numită în funcție la data de 22 ianuarie o schimbare majoră în relațiile diplomatice dintre Statele Unite și Venezuela.
Oficialul american a aterizat la Caracas sâmbătă, fiind pentru prima dată în ultimii ani când un reprezentant de rang înalt al SUA se află pe teritoriul venezuelean, informează AFP.
Sosirea sa are loc la mai puțin de o lună după ce armata Statelor Unite l-a capturat pe fostul președinte al Venezuelei, Nicolas Maduro.
Laura Dogu îl înlocuiește pe John McNamara, care a coordonat misiunea diplomatică americană pentru Venezuela din Bogotá, începând cu 1 februarie 2025.
Deși nu are rang de ambasador, Dogu este cea mai înaltă autoritate diplomatică americană prezentă în Venezuela.
Reluarea contactelor diplomatice este susținută și de declarațiile făcute de președintele Trump care a susținut în repetate rânduri că are o relație de bună colaborare cu noile autorități venezuelene conduse de președinta interimară Delcy Rodriguez.
Aceasta a oferit garanții de cooperare Washingtonului, anunțând o serie de măsuri, printre care o amnistie generală a deținuților politici și reforma legii petrolului.
Privind relația cu Statele Unite, Rodriguez afirma miercuri: „Suntem într-un proces de dialog, de colaborare cu Statele Unite fără nicio teamă, pentru a ne înfrunta diferențele și dificultățile, cele mai sensibile și cele mai puțin sensibile deopotrivă, abordându-le pe calea diplomației”.
„La data de 30 ianuarie 2026, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Stâlpeni, au fost sesizați de către o femeie din comuna Dârmănești cu privire la faptul că fiica sa, în vârstă de 13 ani, elevă la o unitate de învățământ din aceeași localitate, ar fi fost victima unor acte de natură sexuală. Din verificările efectuate a rezultat că, la data de 29 ianuarie 2026, în jurul orei 10:30, în timp ce se afla pe holul școlii gimnaziale din comuna Dârmănești, un cadru didactic de 64 de ani, ar fi sărutat-o pe minoră pe obraji și buze”, a transmis IPJ Argeș.
Polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor.
Sâmbătă, în urma verificărilor efectuate de catre polițiști, bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore, urmând să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung cu propunere de luare a unei măsuri preventive.
În prima repriză, Universitatea Cluj a ratat o ocazie importantă în minutul 8, când Ovidiu Bic a șutat din interiorul careului, puțin pe lângă, iar Rapid a replicat în minutul 34, prin Grameni, cu un șut de la marginea careului, pe lângă poartă.
Oaspeții au deschis scorul în minutul 67, prin Oucasse Mendy.
În minutul 85, Nistor a transformat o lovitură de la 11 metri și a stabilit scorul final, 2-0 pentru U Cluj.
După 24 de etape, Rapid București ocupă locul 3 în clasament, cu 45 de puncte, iar Universitatea Cluj este pe locul 5, cu 39 de puncte.
Echipele de startRapid: Aioani – Onea, Ciobotariu, Bolgado, Borza – Grameni, Hromada, Christensen – Dobre, Paraschiv, Moruțan;
Rezerve: Iliev, S. Popa, Sălceanu, Keita, Vulturar, G. Gheorghe, A. Șucu, Petrila, Hazrollaj, Jambor, Koljic;
Antrenor: Constantin Gâlcă.
U Cluj: Gertmonas – Mikanovic, Cisse, Cristea, Chipciu – Codrea, Drammeh – Macalou, Bic, Gheorghiță – Trică;
Rezerve: Lefter, Chinteș, Coubiș, Toșca, Gomes, Simion, Murgia, Bota, Nistor, Mendy, Fabry, Taiwo;
Antrenor: Cristiano Bergodi.
Ali Larijani, secretarul celui mai înalt organism de securitate al Iranului, a afirmat sâmbătă că se înregistrează progrese în direcția unor negocieri cu Statele Unite.
„Contrar propagandei de război create artificial de mass-media, stabilirea unui cadru de negociere progresează”, a anunțat Larijani, printr-un mesaj publicat pe X, citat de Le Figaro.
Declarația vine la o zi după ce oficialul iranian a fost primit la Moscova de președintele Rusiei, Vladimir Putin.
Președintele american Donald Trump a susținut vineri că Iranul dorește „să ajungă la un acord” în privința programului nuclear. Liderul de la Casa Albă a menționat existența unui ultimatum transmis Teheranului, fără a oferi detalii suplimentare.
Evenimentele evoluează pe fondul tensiunilor regionale alimentate de reprimarea brutală a protestelor din Iran și amenințările repetate ale Washingtonului.
Miercuri, liderul de la Casa Albă anunța, printr-un mesaj publicat pe Truth Social: „O Armadă masivă se îndreaptă spre Iran. Se mișcă rapid, cu mare putere, entuziasm și scop. Este o flotă mai mare, condusă de marele portavion Abraham Lincoln. Sperăm că Iranul va „veni rapid la masa negocierilor” și va negocia un acord corect și echitabil – fără arme nucleare – unul care să fie bun pentru toate părțile”.
Danemarca, cu o populație cu 2% mai mică decât cea a SUA, a fost unul dintre principalii aliați ai ai Americii în războiul din Afganistan. În acest război, 44 de soldați danezi au fost uciși, un număr de victime pe cap de locuitor comparabil cu cel al americanilor, potrivit Reuters.
Protestatarii au mărșăluit până la Ambasada SUA, acolo unde au fost citite cu voce tare numele tuturor soldaților danezi care au fost uciși în Afganistan și Irak.
„În spatele tuturor acestor steaguri se află un om, un soldat, un tânăr”, a declarat locotenent-colonelul danez în rezervă Niels Christian Koefoed, care a servit în Afganistan, în timp ce demonstranții plantau steaguri daneze brodate cu numele celor decedați în fața Ambasadei SUA.
Mulți dintre aceștia purtau medalii pentru serviciile prestate în cadrul NATO.
„Am pierdut un prieten și coleg foarte apropiat. Așadar, m-au rănit cuvintele domnului Trump și consider că le datorează tuturor prietenilor mei de luptă o scuză. ”, a declarat Jesper Larsen, un veteran al războiului din Afganistan.
Evenimentul s-a încheiat cu un moment de reculegere pentru cei căzuți.
La protest a participat un număr mare de cetățeni, atât femei, cât și tineri, dar și copiii, care s-au mobilizat alături de veterani.
Thousands and thousands of Danish veterans, their families, and supporters are standing together in Copenhagen, protesting Trump’s deeply disrespectful statements and his mockery of the sacrifices made by Danish men and women who fought in U.S. wars. ❤️ pic.twitter.com/oexmSfzHDR
— Pelle Dragsted (@pelledragsted) January 31, 2026
Reamintim că președintele SUA, Donald Trump, a devenit un rival al danezilor, după ce a cerut anexarea Groenlandei – un teritoriu autonom sub conducerea regatului Danemarcei.
Acesta a pus sub semnul întrebării și rolul aliaților NATO în timpul conflictului din Afganistan. Primii care au reacționat au fost britanicii. Starmer, premierul Regatului Unit, a precizat că remarcile lui Trump sunt „jignitoare” și revoltătoare”.
Ulterior, Trump a lăudat trupele britanice, dar nu și-a cerut scuze, și nu a vorbit despre rolul trupelor europene într-un mod mai amplu.
„În 2025 mediul privat triplează investițiile în cercetare și ajung la același nivel cu finanțarea publică. Care este soluția noastră? Investim sau tăiem din cheltuieli? Un subiect de maximă actualitate despre care se discută prea puțin în ultimele zile este realizarea bugetului educației și cercetării pentru anul 2026. Mulți oameni ignoră acest subiect, pentru că se gândesc că este vorba despre efecte care se vor produce peste următorii 10 ani. Greșit. Discuțiile din aceste zile vor influența direct și imediat numărul locurilor de muncă bine plătite din România anului 2026 și următorii ani”, a scris Mihnea Costoiu pe pagina de Facebook.
Investițiile private, aproape de nivelul finanțării publiceRectorul Universității Politehnica București pune accent pe evoluția investițiilor private în cercetare-dezvoltare și pe apropierea acestora de nivelul finanțării publice.
„În 2025, investițiile private în sectorul de cercetare-dezvoltare din România au crescut de aproape trei ori comparativ cu anul anterior, 2024. Bugetul investit de mediul privat în cercetarea din țară a ajuns la peste 1,6 miliarde de lei. Adică o cifră aproape egală cu bugetul de 1,7 miliarde de lei asigurat de stat. Este o realizare extraordinară care arată că România se dezvoltă într-o direcție clară. Nu în viitor, ci în timp ce citiți aceste rânduri”, a precizat rectorul UPB.
Costoiu explică această creștere prin eforturi ale mediului privat și universitar, făcute „în fața unui scepticism” acumulat în timp, și amintește măsuri care, în opinia sa, au adus predictibilitate pentru proiecte pe termen lung.
„Cum s-a ajuns aici? Mulți oameni din mediul privat și universitar au depus un efort imens în fața unui scepticism care a dominat de-a lungul deceniilor. Personal, am crezut în această realitate încă din 2014, când am inițiat modificarea legislativă cu privire la facilitățile fiscale pentru activități de cercetare-dezvoltare și am insistat pentru simplificarea administrativă. Această predictibilitate a încurajat companiile să își asume proiecte de cercetare pe termen lung, iar rezultatele se văd astăzi în cifre concrete: 2023: peste 200 milioane lei; 2024: peste 540 milioane lei; 2025: peste 1.600 milioane lei”, a notat Costoiu.
Rectorul susține că, în unele domenii, investițiile private au ajuns să fie principala sursă de finanțare a inovării și că această direcție ar trebui consolidată, nu întreruptă prin reduceri.
Mihnea Costoiu: România poate deveni un pol regional de tehnologie și inovație„În multe domenii, investițiile private în cercetare-dezvoltare reprezintă principala sursă de finanțare a inovării, adică depășesc finanțarea publică. Este o direcție pe care trebuie să o susținem consecvent”, a scris Mihnea Costoiu.
„Vreau ca acest mesaj să fie clar. Nu vorbim despre domenii pur teoretice, sau despre câteva proiecte restrânse care pot avea loc în viitorul îndepărtat. Vorbim despre formarea de specialiști în domenii de interes, ACUM. Vorbim despre locuri de muncă bine plătite, ACUM. Vorbim despre a avea o prezență în domenii despre care poate ați auzit câte ceva: IT, inteligență artificială, securitate cibernetică, tehnologii în industria automotive, tehnologii în sănătate, tranziție verde, microelectronică și multe altele. Toate acestea sunt domenii în care un număr mare de proiecte sunt realizate deja în parteneriat între companii și universități sau institute de cercetare. Mediul de afaceri a transmis un semnal clar: România poate deveni un pol regional de tehnologie și inovație dacă susținem consecvent cercetarea și parteneriatele cu universitățile. Când discutăm despre buget, este important să înțelegem că fiecare leu investit în universități și cercetare se întoarce în performanța industriei din țară, în locuri de muncă bine plătite, în competitivitate economică și în capacitatea noastră de a crea noi inițiative economice. Nu în anii viitori, ci începând din acest an”, a subliniat acesta.
„Banii privați nu pot face totul singuri”Totodată, rectorul Politehnicii afirmă că investițiile private nu pot acoperi singure nevoile sistemului, invocând infrastructura publică, laboratoarele universitare, resursa umană și transferul tehnologic, fără de care „potențialul” finanțării private ar putea rămâne nevalorificat.
„De aceea, este vital să înțelegem un lucru: banii privați nu pot face totul singuri. Investițiile private au nevoie de infrastructură publică modernă. Fără laboratoare performante în universități, fără o resursă umană înalt calificată și fără mecanisme clare de transfer tehnologic, potențialul acestor 1,6 miliarde de lei riscă să fie subutilizat”, a mai spus Mihnea Costoiu.
În final, rectorul cere ca bugetul pe 2026 să urmărească „alinierea” efortului public cu dinamica mediului privat.
„Soluția pentru bugetul anului 2026 nu este tăierea, ci alinierea efortului statului cu dinamica investițiilor private. Trebuie să continuăm consolidarea parteneriatelor dintre companii și universități și să stimulăm investițiile pe termen lung în infrastructura de cercetare. Este momentul să susținem domeniile de interes, nu doar să le tăiem finanțarea”, a conchis Costoiu.
Miroslav Lajčák, consilierul de securitate al premierului Slovaciei, Robert Fico, și-a dat demisia. Decizia vine în urma dezvăluirilor privind schimburile de mesaje pe care diplomatul le-ar fi avut cu Jeffrey Epstein, relatează Politico..
Într-un mesaj video publicat pe rețelele de socializare, Fico a confirmat acceptarea demisiei, afirmând că Slovacia pierde „o sursă incredibilă de experiență în diplomație și politică externă”, caracterizându-l pe Lajčák drept un „un diplomat remarcabil”.
Miroslav Lajčák a anunțat că și-a dat demisia pentru a evita costuri politice pentru premier. Acesta a susținut că schimbul de corespondență cu Jeffrey Epstein a fost informal și lipsit de semnificație, anunțând: „Nu pentru că am făcut ceva criminal sau lipsit de etică, ci pentru ca el să nu suporte costuri politice pentru ceva ce nu are legătură cu deciziile sale”.
Opoziția a cerut demisia acestuia, demers la care s-a alăturat și Partidul Național Slovac, parte a coaliției de guvernare, care a catalogat situația drept un risc pentru securitatea națională.
Departamentul de Justiție a publicat vineri peste trei milioane de documente din dosarul Epstein, documente care menționează nume precum Steve Bannon sau Elon Musk.
În tranzacțiile de după-amiază din New York, Bitcoin a scăzut cu 7% până la aproximativ 78.159 de dolari, cel mai redus nivel din aprilie 2025, informează Bloomberg.
Mișcarea a fost amplificată de lichiditatea redusă și de interesul limitat la cumpărare, iar scăderile s-au văzut și la alte monede importante: Ether a pierdut peste 10%, iar Solana peste 11%.
Vânzarea a redus cu aproximativ 111 miliarde de dolari valoarea totală a pieței cripto în ultimele 24 de ore.
Căderea vine după maximele din toamna lui 2025: în octombrie, Bitcoin a urcat în jurul a 125.000 de dolari, însă de atunci declinul cumulat a depășit 30%, pe fondul unui sentiment mai precaut în piețe și al incertitudinilor legate de reguli noi și de tensiuni geopolitice.
Într-un mesaj publicat pe X, Witkoff a preciat că omologul său rus, Kiril Dimtriev, „a avut întâlniri productive și constructive”.
„Astăzi, în Florida, trimisul special rus Kirill Dmitriev a avut întâlniri productive și constructive în cadrul eforturilor de mediere ale SUA pentru promovarea unei soluții pașnice a conflictului din Ucraina”, a scris Witkoff, emisarul special al lui Donald Trump.
Din partea SUA, la negocieri au fost prezenți Witkoff, alături de Secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, ginerele lui Trump, Jared Kushner și consilierul principal al Casei Albe, Josh Gruenbaum.
„Suntem încurajați de această întâlnire, care arată că Rusia depune eforturi pentru asigurarea păcii în Ucraina, și suntem recunoscători față de Donald Trump, care a jucat un rol esențial în căutarea unei păci durabile și de lungă durată”, scris Witkoff.
Negocierile de la Miami vin la doar o zi înaintea unei întâlniri bilaterale de la Abu Dhabi alături de partea rusă și ucraineană, care va avea loc duminică.
În cadrul următoarei runde de negocieri, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a precizat că Witkoff și Kushner nu vor fi prezenți. Cu toate acestea, el a vorbit despre o „prezență a SUA”.
„S-ar putea să fie o prezență a SUA, dar nu vor fi Steve (n.r. – Witkoff) și Jared (n.r. –Kushner)”, a declarat Rubio, citat de Ukrainska Pravda.
Potrivit documentului citat de Reuters, SpaceX intenționează să trimită pe orbită până la 1 milion de sateliți care să exploateze energia solară în vedere dezvoltării inteligenței artificiale.
Depunerea documentului are loc după ce au apărut informații potrivit cărora Sși compania de inteligență artificială xAI poartă discuții pentru o posibilă fuziune, demers ce ar accelera planurile SpaceX de a muta infrastructura AI în spațiu, în contextul competiției tot mai intense cu companii precum Google, Meta și OpenAI.
„Prin valorificarea directă a energiei solare aproape constante, cu costuri de operare sau întreținere reduse, acești sateliți vor atinge costuri și o eficiență energetică transformatoare, reducând în același timp semnificativ impactul asupra mediului asociat centrelor de date terestre”, se arată în cererea depusă de SpaceX la Comisia Federală de Comunicații.
Este puțin probabil ca SpaceX să lanseze efectiv 1 milion de sateliți, întrucât în prezent existâ aproximativ 15.000 de sateliți pe orbită.
Planul se bazează în mare măsură pe racheta Starship, vehiculul reutilizabil de nouă generație al companiei. „Din fericire, dezvoltarea unor vehicule de lansare complet reutilizabile, precum Starship, care pot lansa milioane de tone de masă pe an pe orbită atunci când sunt lansate cu o viteză mare, înseamnă că potențialul de procesare pe orbită poate atinge o scară și o viteză fără precedent în comparație cu construcțiile terestre, cu un impact semnificativ redus asupra mediului”.
Într-un interviu acordat publicației cehe, iROZHLAS, citate de Ukrainska Pravda, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a mărturisit că este greu de stabilit încotro se vor îndrepta negocierile.
„Etapa finală este cea mai dificilă și, în acest moment, nu știm dacă suntem foarte aproape de un rezultat sau, dimpotrivă, deloc. Este greu de spus.
Ne bazăm pe garanțiile de securitate oferite de Statele Unite, iar un document în acest sens a fost deja pregătit. Ne bazăm, de asemenea, pe garanțiile de securitate oferite de Europa. Și acolo aproape totul este pregătit, dar documentul nu a fost încă aprobat de parlamente sau de Congresul SUA.
Așa cum am spus și înainte, nu știm cu certitudine dacă aceasta este etapa finală și mai avem doar puțin de parcurs sau dacă vom continua să colaborăm cu multe țări pentru a obține garanții de securitate fiabile”, a declarat Zelenski pentru publicația cehă.
Zelenski a mai precizat că un pachet de măsuri pentru redresarea Ucrainei este important.
„Potențialii investitori trebuie să știe că Ucraina va avea garanții de securitate și că Războiul nu va reîncepe. Ei vor să vină și să investească, și cred că este o viziune realistă. Așadar, mai avem de lucru în această privință”, a declarat președintele ucrainean.
Acesta a mai precizat că există un plan în 20 de puncte pentru a pune capăt războiului.
„Există aceste probleme foarte dureroase pe care le-ați menționat, referitoare la integritatea teritorială. Vreau să subliniez că, în opinia mea, numai un șef de stat poate rezolva aceste probleme”, a spus Zelenski.
Președintele SUA, Donald Trump, premierul israelian Benjamin Netanyahu și lideri europeni „provoacă, creează diviziuni și au furnizat resurse, atrăgând în această mișcare și unii oameni nevinovați”, a declarat Pezeshkian într-o intervenție la televiziunea de stat, conform Politico.
Pezeshkian a adăugat că manifestațiile nu au fost doar un protest social, ci un efort coordonat de a semăna diviziune. „Toată lumea știe că problema nu a fost doar un protest social”, a spus el.
Protestele, izbucnite la sfârșitul anului 2025, după o deteriorare puternică a economiei iraniene, au fost întâmpinate de o represiune guvernamentală brutală, care a inclus arestări în masă, ucideri și o întrerupere a internetului.
Mai multe organizații pentru drepturile omului afirmă că mii de oameni au fost uciși sau reținuți. Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a convocat o sesiune de urgență, notând că violențele împotriva protestatarilor din ultimele săptămâni sunt cele mai sângeroase de la revoluția islamică din 1979.
Trump le-a promis în repetate rânduri protestatarilor că „ajutorul este pe drum”. În ultimele săptămâni, Trump a avertizat asupra unei posibile acțiuni militare ca răspuns la represiune.
Uniunea Europeană a desemnat joi Corpul Gardienilor Revoluției Islamice drept organizație teroristă, în urma represiunii. „Represiunea nu poate rămâne fără răspuns”, a scris pe X șefa diplomației UE, Kaja Kallas.
