Inter Milano a încheiat pe locul 10 faza ligii din Champions League, după meciurile din ultima etapă, disputate miercuri noapte. Astfel, echipa antrenată de Chivu va juca în play-off și a fost împerecheată, alături de Real Madrid (locul 9), cu Bodø/Glimt (23) și Benfica (24).
Dacă va ajunge în optimile de finală, Inter va întâlni una dintre echipele Manchester City (locul 7) și Sporting Lisabona (locul 8).
În celelalte dispute din play-off, echipele calificate sunt împerecheate astfel:
PSG (locul 11) și Newcastle (locul 12) cu Monaco (locul 21) și Qarabag (locul 22) / în optimi – cu Barcelona (5) sau Chelsea (6)
Juventus (locul 13) și Atletico Madrid (locul 14) cu Club Brugge (locul 19) și Galatasaray (locul 20) / în optimi – cu Liverpool (3) sau Tottenham (4)
Atalanta (locul 15) și Bayer Leverkusen (locul 16) cu Borussia Dortmund (locul 17) și Olympiakos (locul 18) / în optimi – cu Arsenal (1) sau Bayern München (2)
Echipele clasate pe locurile 9–24 în faza principală vor disputa un play-off în dublă manșă, programat pe 17/19 și 24/26 februarie 2026.
Tragerea la sorți pentru stabilirea partidelor este programată vineri, la Nyon, de la ora 13:00.
O femeie de 25 de ani a fost reținută pentru 24 de ore și va fi prezentată magistraților cu propunere legală.
La data de 3 mai 2025, femeia de 25 de ani a contactat, prin intermediul rețelelor de socializare, o altă femeie, în vârstă de 26 de ani. A determinat-o să cumpere patru vouchere Abon, prin aplicația Aircash, declară surse judiciate pentru MEDIAFAX.
Deși voucherele au fost cumpărate în mod legal, acestea nu au ajuns la persoana care le-a plătit. Au rămas în posesia femeii de 25 de ani, care le-a folosit ulterior în interes personal.
Pentru a-și recupera suma plătită pentru vouchere, respectiv 1.000 de lei, femeia de 26 de ani a fost ulterior convinsă să îi furnizeze datele cardului bancar.
Profitând de aceste informații, femeia de 25 de ani a făcut transferuri neautorizate în valoare totală de aproximativ 12.500 de lei. Prejudiciul total cauzat este de aproximativ 14.000 de lei.
Percheziție și reținereMiercuri, polițiștii de la Serviciul Combaterea Infracțiunilor Informatice, cu sprijinul Inspectoratului de Poliție Județean Buzău, au executat mandatul de percheziție.
Persoana vizată a fost depistată și condusă la audieri. Față de aceasta a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore.
Acuzații grave de crimă informaticăCercetările sunt continuate de polițiștii Serviciului Combaterea Infracțiunilor Informatice, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
Femeia este cercetată pentru acces ilegal la un sistem informatic, efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos și înșelăciune.
Ceaiul a fost mult timp asociat cu o stare bună de sănătate, însă cercetări recente sugerează că modul de consum face o diferență esențială, scrie ScienceDaily.
O amplă analiză științifică arată că consumul regulat de ceai, în special ceaiul verde, este asociat cu o sănătate cardiovasculară mai bună, un metabolism îmbunătățit și un risc mai scăzut de boli cronice.
Totuși, beneficiile sunt maxime atunci când ceaiul este proaspăt preparat, nu procesat sau îndulcit excesiv.
Rolul ceaiului verde în sănătatea inimii și a metabolismuluiPotrivit analizei, ceaiul verde se remarcă prin efectele sale protectoare asupra sistemului cardiovascular.
Studiile indică faptul că poate contribui la scăderea tensiunii arteriale, la îmbunătățirea nivelului colesterolului și la reducerea riscului de boli cardiovasculare.
Cercetările pe populații largi asociază, de asemenea, consumul regulat de ceai cu o mortalitate generală mai scăzută și cu rate reduse de obezitate, diabet de tip 2 și anumite tipuri de cancer.
Specialiștii atribuie aceste efecte conținutului ridicat de polifenoli, în special catechine, care susțin metabolismul și ajută la reglarea greutății corporale.
În cazul persoanelor cu obezitate, compușii din ceaiul verde au demonstrat îmbunătățirea unor markeri metabolici și susținerea unei scăderi moderate în greutate.
Beneficii pentru sănătatea creierului și procesul de îmbătrânireDincolo de inimă și metabolism, consumul de ceai poate sprijini și îmbătrânirea sănătoasă.
Dovezile sugerează că persoanele care consumă ceai în mod regulat, în special vârstnicii, prezintă un declin cognitiv mai lent și mai puțini markeri biologici asociați cu boala Alzheimer.
Catechinele din ceai pot contribui și la menținerea masei musculare, reducând pierderea musculară odată cu înaintarea în vârstă și susținând forța fizică.
De ce ceaiurile procesate pot diminua beneficiileAnaliza avertizează că nu toate produsele pe bază de ceai oferă aceleași avantaje.
Ceaiurile îmbuteliate și ceaiurile de tip bubble tea conțin adesea zahăr adăugat, îndulcitori artificiali și conservanți, care pot contracara beneficiile naturale ale ceaiului.
Consumul excesiv de zahăr este asociat cu un risc crescut de boli metabolice.
Cercetătorii menționează și posibile contaminări cu reziduuri de pesticide, metale grele sau microplastice.
Deși acestea nu reprezintă un risc major la un consum moderat, pot deveni relevante pentru consumatorii frecvenți pe termen lung.
Ceaiul proaspăt preparat rămâne cea mai bună alegereÎn concluzie, ceaiul poate susține sănătatea pe termen lung și longevitatea atunci când este consumat cu moderație și în forma sa tradițională, proaspăt preparată.
Alegerea ceaiului neîndulcit și limitarea variantelor procesate par esențiale pentru maximizarea beneficiilor.
Administrația Donald Trump promovează eliminarea impozitului pe venit la nivel de stat, susținând acesta descurajează activitatea economică și determină migrația populației și a capitalului către state cu fiscalitate mai redusă.
Statele americane care nu percep impozit pe venitul personal – precum Texas, Florida sau Tennessee – au înregistrat creșteri economice peste medie și au atras mai mulți rezidenți și investitori. În SUA, dintre cele nouă state fără impozit pe venit, cinci se află în top 10 la creșterea PIB din ultimul deceniu, iar patru sunt în top la migrația netă din alte state.
Casa Albă: impozitul pe venit frânează economiaImpozitul pe venit este „mai dăunător pentru economie decât taxele pe consum sau pe proprietate”, a transmis miercuri administrația americană, care arată că această formă de taxare descurajează munca, investițiile și inițiativa antreprenorială și contribuie la „exodul forței de muncă și al capitalului”.
„Statele cu impozite ridicate pe venit pierd populație, în timp ce statele fără acest impozit atrag oameni și afaceri”, a comunicat Casa Albă, explicând că majorările de impozite pe venit duc adesea la venituri bugetare volatile și la cicluri de tip „abundență și penurie”.
Alte două opțiuni fiscaleSunt luate în calcul două variante pentru eliminarea treptată a impozitului pe venit la nivel de stat. Prima prevede înlocuirea integrală a veniturilor prin extinderea bazei de impozitare a taxei pe vânzări. A doua opțiune combină extinderea taxei pe vânzări cu limitarea creșterii cheltuielilor publice.
Extinderea taxei pe vânzări nu s-ar aplica pentru chirii sau locuințe, alimente de bază ori investiții realizate de companii, precum echipamentele sau cheltuielile de cercetare și dezvoltare.
Salarii mai mari și mai multe firmePotrivit Casei Albe, eliminarea impozitului pe venit ar putea duce, pentru un stat mediu, la o creștere a PIB de până la 1,6%, la majorarea salariului mediu cu aproximativ 4.000 de dolari și la o creștere de până la 19% a numărului de afaceri noi.
Estimările privind migrația contribuabililor cu venituri ridicate și creșterea numărului de afaceri pornesc de la ipoteza că reforma este aplicată individual de fiecare stat și, dacă toate statele ar elimina impozitul pe venit, aceste efecte s-ar reduce.
Administrația federală nu poate impune statelor schimbarea sistemului fiscal, însă „argumentul economic” este adresat guvernatorilor și parlamentelor statelor care analizează reforme fiscale.
Este așteptată aprobarea din partea guvernului SUA, potrivit Reuters.
Lukoil a transmis că a convenit cu Carlyle să vândă unitatea LUKOIL International GmbH, care supraveghează activele internaționale ale companiei.
Activele internaționale totale ale Lukoil sunt evaluate de analiști la aproximativ 22 de miliarde de dolari.
„Acordul semnat nu este exclusiv pentru companie și este supus unor condiții prealabile, cum ar fi obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților de reglementare, inclusiv permisiunea Oficiului de Control al Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA pentru tranzacția cu Carlyle”, a transmis Lukoil.
Lukoil și cel mai mare producător de petrol din Rusia, Rosneft, au fost sancționați de SUA în octombrie 2025, în ceea ce Washingtonul a numit o reacție la progresul lent al negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina.
Sancțiunile fac parte din strategia lui Donald Trump de a forța Rusia să accepte un acord de pace pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, cel mai sângeros război european de după al Doilea Război Mondial.
Trezoreria SUA a blocat până acum două încercări de tranzacții, prima între Lukoil și grupul comercial elvețian Gunvor în octombrie și o propunere de schimb de acțiuni inițiată de Xtellus Partners, fosta filială americană a băncii ruse VTB, în decembrie.
Trezoreria SUA a acordat Lukoil termen până la 28 februarie pentru a-și vinde portofoliul global.
Sebastian Gomez-Pena este voluntar în primul test din Marea Britanie al dispozitivului dezvoltat de compania Neuralink. „Este o schimbare uriașă în viața ta, când brusc nu mai poți mișca niciun membru”, a spus el, titrează Sky News.
„Acest tip de tehnologie îți oferă o nouă speranță”.
Seb tocmai terminase primul semestru la facultatea de medicină când un accident l-a lăsat paralizat de la gât în jos. El este una dintre cele șapte persoane cărora li s-a implantat cipul în cadrul studiului din Marea Britanie.
Studiul este conceput pentru a evalua siguranța și fiabilitatea dispozitivului. Cipul Neuralink este conectat la 1.024 de electrozi implantați în creierul său.
Dispozitivul a fost montat în cadrul unei operații de cinci ore la University College London Hospital (UCLH). Au fost implicați chirurgi britanici și ingineri de la Neuralink.
Robot chirurgical pentru implanturi de precizieDispozitivul în sine a fost implantat de robotul R1 al Neuralink. A fost dezvoltat pentru a insera electrozii microscopici în țesutul cerebral fragil.
Electrozii au fost introduși la aproximativ 4 mm în suprafața creierului lui Seb. Țintesc regiunea care controlează mișcările mâinilor.
Semnalele nervoase sunt transmise prin fire de aproximativ 10 ori mai subțiri decât un fir de păr uman către cip. Cipul este montat într-o gaură circulară în craniu lui Seb.
Inteligența artificială învață să interpreteze gândurileDatele de pe cip sunt transferate fără fir către un computer. Software-ul AI „învață” să interpreteze semnalele. Traduce instrucțiunile lui Seb către mâinile sale, care au fost amputate în urma accidentului, în mișcarea cursorului de pe laptop sau telefon.
„Toți cei care se află în situația mea încearcă să miște o parte a corpului pentru a vedea dacă există vreo formă de recuperare”, a spus el.
„Dar acum, când mă gândesc să-mi mișc mâna, este grozav să văd că se întâmplă ceva. Doar te gândești la asta și se întâmplă”.
Cursorul lui Seb zboară pe ecranul laptopului, răsfoind paginile unei lucrări de cercetare pe care o studiază pentru examenele de la facultatea de medicină. El evidențiază textul, deschide și închide ferestrele la fel de repede sau mai repede decât cineva care folosește un mouse sau un touchpad.
„Nivelul de control este uimitor”Harith Akram, neurochirurg la UCLH și investigator principal al studiului din Marea Britanie, este impresionat. „Este uimitor – puteți vedea nivelul de control pe care îl are”, a declarat el pentru Sky News.
Este încă devreme. Neuralink a avut nevoie de aproape 20 de ani pentru a dezvolta tehnologia cipurilor și electrozilor, robotul chirurgical și instrumentele de inteligență artificială.
Primul dispozitiv a fost implantat unui voluntar american în urmă cu doi ani. Acum, 21 de persoane din SUA, Canada, Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite au unul.
Toți suferă de paralizie severă, fie din cauza leziunilor la coloana vertebrală, a accidentelor vasculare cerebrale, fie a afecțiunilor neurodegenerative, cum ar fi SLA.
Rezultate preliminare promițătoareRezultatele studiilor nu au fost încă publicate în reviste științifice evaluate de colegi sau prezentate autorităților de reglementare. Neuralink a acceptat să ofere acces la studiu, dar a refuzat să fie intervievat.
Cu toate acestea, în opinia lui Akram, rezultatele preliminare sunt promițătoare. „Această tehnologie va schimba radical situația pacienților cu dizabilități neurologice severe”, a spus el.
„Acești pacienți au foarte puține posibilități de a-și îmbunătăți independența”.
Utilizatori care tastează cu gândul și se hrănesc singuriNeuralink afirmă că misiunea sa este de a „reda autonomia celor cu nevoi medicale nesatisfăcute și de a debloca noi dimensiuni ale potențialului uman”.
Unii utilizatori au stăpânit deja tehnologia suficient pentru a tasta pe o tastatură virtuală „gândindu-se” la apăsarea tastelor cu degetele. Alții au folosit dispozitivul pentru a se hrăni cu ajutorul unui braț robotic.
Pe lângă acest studiu care vizează zonele creierului care controlează mișcarea, un alt studiu vizează regiunile creierului implicate în vorbire. Speranța este că vorbirea poate fi restabilită la persoanele care și-au pierdut capacitatea în urma unui accident vascular cerebral sau a altor leziuni cerebrale.
Planuri de inversare a orbiriiCompania are planuri de a cerceta inversarea orbirii prin trimiterea de date de la camere, prin intermediul cipului, către centrele de procesare a vederii din creier.
Accesarea altor zone ale creierului implică implantarea de electrozi mai adânc în creier în mod sigur și fiabil. Este o provocare pe care compania recunoaște că nu a depășit-o încă.
Musk: utilizatorii ar putea „locui” în roboți OptimusElon Musk, controversatul fondator al Neuralink, are mari speranțe pentru această tehnologie. La un eveniment organizat anul trecut, el a lansat ideea ca utilizatorii să își conecteze dispozitivul la un robot Optimus fabricat de Tesla.
„Ar trebui să poți avea controlul complet al corpului și senzori de la un robot Optimus. Practic, ai putea locui într-un robot Optimus”, a spus Musk. „Nu este vorba doar de mână. Este vorba de întregul corp. Ar fi destul de mișto. Viitorul va fi ciudat. Dar destul de mișto”.
Întrebări despre siguranță și confidențialitateNu există nicio îndoială cu privire la potențialul acestei tehnologii pentru persoanele cu paralizie severă sau sindromul „locked-in”. Poate, într-o zi, chiar pentru cei nevăzători.
Dar tehnologia ridică și întrebări importante despre siguranța și confidențialitatea viitorilor utilizatori. Acestea rămân însă departe.
Neuralink va trebui să efectueze teste mai ample pentru a demonstra că dispozitivele sunt sigure și fiabile pe termen lung. Doar după aceea vor putea fi autorizate pentru utilizare pe scară largă.
Spre deosebire de alte proiecte inginerești ale lui Elon Musk, acesta depinde de voluntari curajoși și hotărâți, precum Seb, pentru a fi realizat.
Familia Ming era una dintre așa-numitele patru familii din nordul Myanmarului, potrivit CNN.
Sindicatele criminale conduceau sute de complexe care se ocupau cu fraude pe internet, prostituție și producție de droguri. Membrii dețineau poziții importante în administrația locală și miliția aliniată cu junta aflată la putere în Myanmar.
Condamnați pentru omucidere, detenție ilegală și fraudăCele 11 persoane executate au fost condamnate la moarte în septembrie. Au fost găsite vinovate de crime, inclusiv omucidere, detenție ilegală și fraudă, a raportat agenția de știri Xinhua.
Doi dintre inculpați au făcut apel. Cazul a fost trimis la Curtea Supremă a Poporului, cea mai înaltă instanță din China. Instanța supremă a menținut verdictul inițial, potrivit Xinhua.
Familia criminală era condusă de Ming Xuechang. Grupul era de mult timp legat de un complex infam numit Crouching Tiger Villa din Kokang. Este o regiune autonomă la granița Myanmarului cu China.
La apogeu, grupul avea 10.000 de persoane care se ocupau de escrocherii și alte infracțiuni. Informația a fost confirmată de postul public de televiziune chinez CCTV.
Industria de miliarde de dolari din LaukkaingCapitala Kokang, Laukkaing, se afla în centrul unei industrii de escrocherii de miliarde de dolari. Activitatea a prins rădăcini în zone fără lege din Myanmar. Muncitorii traficați erau folosiți pentru a înșela străini cu scheme sofisticate online.
După ani de plângeri din partea rudelor lucrătorilor traficați și după o atenție crescândă din partea mass-media internaționale, Beijingul a luat măsuri drastice împotriva complexelor în 2023.
În noiembrie același an, China a emis mandate de arestare pentru membrii familiei. Aceștia au fost acuzați de fraudă, crimă și trafic de persoane. Autoritățile chineze au oferit recompense între 14.000 și 70.000 de dolari pentru capturarea lor.
Șeful familiei s-a sinucis în detențieȘeful familiei, Ming Xuechang, fusese și membru al parlamentului statului Myanmar. S-a sinucis ulterior în timpul detenției, a raportat la acea vreme presa de stat chineză.
Fiul său, Ming Guoping, era lider al Forței de Pază a Frontierei Kokang, aliniată juntei militare. Nepoata sa, Ming Zhenzhen, s-au numărat printre cei executați, a raportat joi Xinhua.
Înainte de a fi executați, aceștia s-au întâlnit cu rudele apropiate, se arată în raport.
Colaborare cu alte sindicate criminaleSindicalul familiei Ming a conspirat cu liderul unui alt sindicat, Wu Hongming. Acesta a fost și el executat. Împreună au ucis, rănit și reținut ilegal lucrători implicați în escrocherii. Activitățile lor au dus la moartea a 14 cetățeni chinezi, potrivit Xinhua.
Într-un incident din octombrie 2023, patru persoane au fost ucise. Membrii grupului ar fi deschis focul asupra unor persoane aflate într-un complex de escroci.
Mass-media de stat chineză CCTV a relatat că grupul transfera lucrători din parcul de fraudă cibernetică sub pază armată. Mișcarea a avut loc după ce fusese informat că poliția plănuia un raid asupra complexului.
Industria de escrocherii valorează 43 de miliarde de dolari pe anBandițele de escroci din Asia de Sud-Est fură peste 43 de miliarde de dolari pe an. Cifrele au fost publicate de Institutul pentru Pace al Statelor Unite, fondat de Congresul american.
În Myanmar, complexele de escroci au fost protejate de corupția și anarhia care au saturat de mult timp regiunile de frontieră ale țării.
Sindicatele criminale și grupurile armate care le găzduiesc au exploatat aproape cinci ani de război civil devastator. Conflictul le-a permis să-și extindă afacerile.
Măsurile drastice ale Chinei împotriva acestor rețele criminale marchează o schimbare importantă în abordarea Beijingului față de problema traficului de persoane și a escrocherii online din regiunile de frontieră.
Beijingul își extinde ambițiile, cu planuri pentru zboruri de turism spațial suborbital în următorii cinci ani și dezvoltarea ulterioară a celor orbitale. Compania de stat China Aerospace Science and Technology Corporation a anunțat lansarea unor „operațiuni de zbor pentru turism spațial suborbital” și dezvoltarea treptată a turismului spațial orbital. Totodată, grupul va construi o infrastructură digitală spațială de nivel gigawatt, potrivit televiziunii de stat CCTV, citată de Reuters.
Competiție directă cu SUA și SpaceXChina și SUA concurează pentru a transforma explorarea spațiului într-o activitate comercială viabilă, similară aviației civile, dar și pentru avantajele strategice și militare ale dominației spațiale. Beijingul și-a propus să devină o „putere spațială de nivel mondial” până în 2045.
Un obstacol major pentru China rămâne lipsa unui test complet reușit de rachetă reutilizabilă. În schimb, compania americană SpaceX operează deja racheta reutilizabilă Falcon 9, care a permis extinderea rețelei Starlink și realizarea unor zboruri de turism spațial orbital.
Sateliții, miză de securitate pentru BeijingAutoritățile chineze au descris în repetate rânduri dominația SpaceX pe orbita joasă a Pământului (LEO) drept un risc pentru securitatea națională. În acest context, Beijingul își construiește propriile mega-constelații de sateliți.
La sfârșitul anului 2025, mai multe organisme și companii chineze din sectorul spațial au înregistrat solicitări oficiale la International Telecommunication Union, agenția ONU care gestionează alocarea frecvențelor radio și a pozițiilor orbitale. Demersul vizează plasarea a aproximativ 200.000 de sateliți pe orbită în următorii 14 ani, rezervând strategic frecvențe și sloturi orbitale pentru China.
O nouă generație de specialiștiPentru a pregăti specialiști în propulsie interstelară și navigație în spațiul profund, China a lansat săptămâna aceasta Școala de Navigație Interstelară, în cadrul Academia Chineză de Științe.
Instituția va sprijini planurile Chinei pentru o stație de cercetare lunară și pentru detectarea planetelor din afara Sistemului Solar. Potrivit presei chineze, următorii 10–20 de ani sunt considerați o perioadă-cheie pentru progrese majore și „salturi tehnologice” în explorarea spațiului profund și ar putea „reconfigura echilibrul global” în acest domeniu.
Ambiții lunare și standarde internaționaleChina își consolidează poziția după succesul misiunii Chang’e-6, care a adus în 2024 primele mostre de pe fața nevăzută a Lunii. Beijingul încearcă totodată să influențeze standardele internaționale privind traficul și infrastructura spațială, vizând inclusiv monitorizarea deșeurilor orbitale și dezvoltarea unor tehnologii pentru explorarea și exploatarea resurselor spațiale.
Când Islanda a redus discret săptămâna de lucru în 2019, criticii au considerat măsura nerealistă.
Între timp, datele arată că programul mai scurt a îmbunătățit starea de bine fără a afecta productivitatea, scrie Doubleglazinginbanbridge.
Ceea ce a început ca un experiment influențează acum dezbaterile globale despre muncă, epuizare și performanță.
Cum a redus Islanda orele de lucru fără a reduce rezultateleÎntre 2015 și 2019, Islanda a desfășurat unul dintre cele mai ample experimente din lume privind reducerea timpului de lucru.
Peste 2.500 de angajați din sectorul public au trecut de la aproximativ 40 de ore pe săptămână la doar 35.
Salariile au rămas neschimbate, iar nivelul serviciilor și așteptările au fost menținute.
Până în 2019, modelul s-a extins la nivel național.
Aproximativ 86% din forța de muncă a Islandei a obținut program redus sau dreptul de a-l negocia.
Schimbarea a vizat asistente medicale, funcționari, lucrători în educație și angajați ai administrației locale.
Productivitatea a crescut pe măsură ce epuizarea a scăzutContrar temerilor, productivitatea nu s-a prăbușit.
În multe instituții, rezultatele au rămas stabile sau chiar s-au îmbunătățit.
Angajații au raportat mai puțin stres, mai puține zile de concediu medical și un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală.
Reforma a obligat organizațiile să-și regândească prioritățile.
Ședințele au fost scurtate sau eliminate, sarcinile simplificate, iar timpul de concentrare protejat.
Managerii au renunțat la ideea că prezența îndelungată înseamnă implicare și au început să măsoare rezultatele reale.
Experții spun că esența a fost simplă.
Capacitatea de concentrare scade după perioade lungi de lucru, iar zilele extinse devin ineficiente.
Reducerea programului a ajutat echipele să elimine activitățile inutile.
De ce cererile Generației Z par acum realisteAni la rând, Generația Z a fost criticată pentru respingerea culturii suprasolicitării.
A fost etichetată drept „pretențioasă” pentru că cere flexibilitate, limite clare și protecție a sănătății mintale.
Experiența Islandei sugerează că aceste cereri se aliniază cu date concrete despre productivitate.
Tinerii angajați tratează odihna ca pe o resursă, nu ca pe o recompensă.
Ei preferă munca integrată într-o viață echilibrată, nu o viață construită în jurul muncii.
Această perspectivă reflectă obiceiurile pe care mulți angajați islandezi le consideră acum normale.
Ce pot învăța alte țări din exemplul IslandeiModelul islandez nu este o rețetă universală.
Industriile și culturile diferă, iar nu toate domeniile pot face tranziția imediat.
Totuși, dovezile contestă ideea că mai multe ore înseamnă automat muncă mai bună.
Specialiștii spun că inclusiv locurile de muncă cu program de cinci zile pot aplica principiile.
Protejarea timpului de concentrare, eliminarea sarcinilor cu valoare scăzută și stabilirea unor limite clare pot face diferența.
În 2024, doi oameni de știință de la Google DeepMind au împărțit Premiul Nobel pentru Chimie pentru un program de inteligență artificială numit AlphaFold2, potrivit New York Times.
Timp de decenii, oamenii de știință s-au străduit să înțeleagă modul în care lanțurile de blocuri moleculare se pliază în structuri tridimensionale complexe de proteine.
Demis Hassabis, John Jumper și colegii lor de la Google DeepMind au antrenat un program pentru a prezice formele. Când AlphaFold2 a fost introdus în 2020, a funcționat atât de bine în această sarcină încât oamenii de știință din întreaga lume l-au adoptat.
Cum folosesc cercetătorii programulOamenii de știință au folosit programul pentru a studia modul în care funcționează în mod normal proteinele și cum disfuncționalitatea acestora poate duce la apariția bolilor. Programul i-a ajutat să creeze proteine complet noi, dintre care unele vor fi testate în curând în cadrul unor studii clinice.
Acum, o altă echipă de cercetători de la Google DeepMind încearcă să facă pentru ADN ceea ce compania a făcut pentru proteine. AlphaFold, fă cunoștință cu AlphaGenome.
Cercetătorii au prezentat AlphaGenome în revista Nature. Ei și-au antrenat inteligența artificială pe o vastă bogăție de date moleculare, permițându-i să facă predicții despre mii de gene. De exemplu, AlphaGenome poate prezice dacă o mutație va opri o genă sau o va activa la momentul nepotrivit – o întrebare crucială pentru înțelegerea cancerului și a altor boli.
Înainte de era computerelor, biologii efectuau experimente minuțioase pentru a descoperi regulile care guvernează genele noastre. Ei au descoperit că genele sunt scrise într-un alfabet genetic format din patru litere numite baze. Pentru a produce o proteină, o celulă citește secvența dintr-un genă, care poate avea mii de baze.
Genomul uman, complicat și dezordonatCu cât oamenii de știință studiau mai mult genomul uman, cu atât acesta se dovedea a fi mai complicat și mai dezordonat.
De exemplu, atunci când celulele citesc un gen, ele sar adesea peste secțiuni din secvența acestuia. Prin acest proces, cunoscut sub numele de splicing, celulele pot crea sute de proteine diferite dintr-un singur gen.
O serie de boli apar atunci când celulele își splică incorect genele. Dar nu există o semnătură simplă pentru locurile din gene unde ar trebui să fie splicate, așa că oamenii de știință au petrecut zeci de ani construind un catalog al acestora.
O altă întrebare profundă despre genom este modul în care celulele aleg genele pe care le utilizează pentru a produce proteine. Oamenii de știință au descoperit molecule speciale care se agață de ADN și îl întind în bucle complexe. În unele cazuri, buclele expun o genă la mecanismul de producere a proteinelor din celulă. În alte cazuri, gena ajunge ascunsă într-o spirală.
Cercetări la Google DeepMindAceste molecule trebuie să se fixeze cu precizie pe segmente minuscule de ADN pentru a controla genele. Iar aceste blocaje genetice pot fi greu de găsit, deoarece se află adesea la mii sau milioane de baze distanță de genele pe care le controlează. În 2019, cercetătorii de la Google DeepMind s-au angajat într-un proiect care avea să evolueze în AlphaGenome. Până atunci, biologii acumulaseră cantități uriașe de date, incluzând nu numai cele trei miliarde de perechi de baze ale genomului uman, ci și rezultatele a mii de experimente care măsurau activitatea genelor în multe tipuri de celule.
Cercetătorii de la Google DeepMind sperau că, antrenând inteligența artificială pe aceste rezultate existente, ar putea dezvolta un program capabil să facă predicții precise despre porțiuni de ADN pe care nu le văzuse niciodată înainte.
Multe programe de inteligență artificială create pentru a studia genomul abordează doar un singur aspect al acestuia, cum ar fi splicarea. Dar AlphaGenome a fost antrenat să facă predicții despre 11 procese diferite.
Într-un test de performanță, cercetătorii au adăugat mutații la secvența de ADN care include o genă numită TAL1.
La persoanele sănătoase, TAL1 ajută celulele imune să se maturizeze până când pot lupta împotriva agenților patogeni. Odată ce celulele s-au dezvoltat, gena se oprește. Dar oamenii de știință au descoperit că mutațiile aflate la 8.000 de baze distanță de TAL1 pot determina gena să se activeze permanent. Această schimbare poate duce în cele din urmă la multiplicarea necontrolată a celulelor imune, provocând leucemie.
În realitate, orice două persoane au milioane de diferențe genetice în ADN-ul lor. Evaluarea efectelor tuturor acestor variații în organismul unui pacient rămâne cu mult peste puterea industrială a AlphaGenome.
Lideri ai APP, un grup de separatiști de extremă dreapta care vor ca provincia Alberta să devină independentă, s-au întâlnit de trei ori la Washington cu oficiali ai Departamentului de Stat al SUA, începând din aprilie anul trecut, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Financial Times.
Liderii APP vor o nouă întâlnire, luna viitoare, cu oficiali de la Departamentul de Stat și de la Trezorerie, ca să ceară o facilitate de credit de 500 de miliarde de dolari care să ajute la finanțarea provinciei dacă va trece un referendum privind independența, care, deocamdată, nu a fost convocat.
„Statele Unite sunt extrem de entuziaste în privința unei Alberte libere și independente”, a declarat pentru FT Jeff Rath, consilier juridic al APP, care a participat la întâlniri.
El a susținut că are o „relație mult mai puternică” cu administrația Trump decât premierul Canadei, Mark Carney.
„Departamentul se întâlnește în mod regulat cu reprezentanți ai societății civile. Așa cum este tipic în întâlniri de rutină ca acestea, nu au fost asumate angajamente”, a declarat pentru FT un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA.
Potrivit unor surse, este puțin probabil ca SUA să ofere sprijin material mișcării separatiste.
Contactele au loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre SUA și Canada.
Provincia Alberta, cu 5 milioane de locuitori, are de decenii o mică mișcare pentru independență.
Un sondaj Ipsos realizat săptămâna trecută a arătat că aproximativ trei din zece rezidenți din Alberta și Quebec ar vota ca provincia lor să se separe de Canada. În Alberta, însă, ideea nu a reușit până acum să strângă sprijin consistent, așa cum s-a întâmplat în Quebec, unde au avut loc referendumuri privind independența în 1980 și 1995.
Conform investigației inițiale efectuate de Customs and Border Protection (CBP), un agent ar fi strigat repetat „Are o armă!”, în timp ce offițerii se luptau cu Pretti la sol. Aproape cinci secunde mai târziu, doi agenți au deschis focul cu armele de serviciu, mai scrie CNN.
Raportul menționează că un ofițer a folosit un pistol Glock 19, iar celălalt un Glock 47. Ambele arme erau din dotarea agenției. Nu se confirmă dacă ambele focuri l-au lovit pe Pretti.
Detalii lipsă despre o presupusă armăSpre deosebire de declarațiile făcute imediat după incident de secretarul DHS, Kristi Noem, raportul nu afirmă că Pretti ar fi „fluturat” o armă. De asemenea nu sugerează nici că focurile ar fi provenit din arma sa.
O analiză a imaginilor video disponibile realizată de CNN sugerează că un ofițer ar fi scos arma lui Pretti din zona taliei cu câteva momente înainte de împușcături.
Raportul afirmă că, la scurt timp după incident, un agent de patrulare de frontieră a spus că avea arma lui Pretti. Armă pe care securizat-o ulterior în vehiculul său. Ofițerii au încercat să îi acorde victimei primul ajutor, aplicând sigilii toracice pentru a controla sângerarea.
Pretti a fost transportat la spital la mai bine de 10 minute după împușcare. El a fost declarat decedat la Hennepin County Medical Center.
Investigații în cursRaportul CBP reprezintă primul document oficial rezultant din multiplele anchete inițiate după incident. Alte investigații sunt efectuate de Homeland Security Investigations și de Biroul de Investigații Criminale din Minnesota.
Autopsia va fi realizată de Institutul de Medicină Legală al comitatului Hennepin, iar rezultatele oficiale vor fi solicitate după finalizarea acesteia.
Moartea lui Alex Pretti a fost surprinsă de martori din diverse unghiuri și a generat proteste și discuții aprinse despre utilizarea forței de către agenții federali. Raportul preliminar oferă primele clarificări oficiale, dar lasă deschise întrebări esențiale referitoare la necesitatea și proporționalitatea utilizării armelor.
În cea mai importantă zi a vizitei sale de patru zile în China, Starmer a fost primit de Xi la Marea Sală a Poporului, pentru o discuție care ar urma să dureze în jur de 40 de minute, urmată de un prânz de lucru relatează Reuters.
„Este esențial să construim o relație mai sofisticată, în care să putem identifica oportunități de colaborare, dar, desigur, și să permitem un dialog substanțial asupra domeniilor în care nu suntem de acord”, a spus Starmer.
Xi a spus că relațiile bilaterale din ultimii ani au avut „suișuri și coborâșuri care nu au servit intereselor” celor două țări.
Vizita în China, prima a unui prim-ministru britanic din 2018, are loc pe fondul tensiunilor dintre Marea Britanie și aliatul său tradițional, Statele Unite.
Miercuri, la câteva ore după sosirea în China, Starmer a declarat că este momentul pentru o relație „matură” între Marea Britanie și a doua cea mai mare economie a lumii.
Liderul britanic a pregătit un cadou cu valoare simbolică pentru întărirea relațiilor bilaterale: mingea de la un meci recent din Premier League dintre Arsenal și Manchester United. Premierul britanic ține cu Arsenal, în timp ce despre Xi Jinping se spune că ar fi fan al lui United, scrie Bloomberg.
După întâlnirea cu Xi, Starmer ar urma să participe la evenimente economice alături de premierul chinez Li Qiang. El va vizita Shanghai, apoi va merge la Tokyo pentru o întâlnire cu premierul japonez Sanae Takaichi.
Atenționările sunt valabile până la ora 08:00.
Sunt vizate localități din județele Bacău, Botoșani, Suceava, Galați, Neamț, Vrancea, Iași, Vaslui și Tulcea.
Ceața determină vizibilitate redusă sub 200 metri. Izolat, vizibilitatea scade sub 50 metri.
Fenomenul meteorologic poate favoriza, în funcție de condițiile locale, formarea ghețușului sau a poleiului.
Statele Unite găzduiesc în această vară Campionatul Mondial de fotbal alături de Canada și Mexic.
Cele mai multe meciuri se vor juca în SUA. În acest context, unii fani din străinătate se tem că măsurile dure privind imigrația i-ar putea afecta, relatează AFP.
„Trebuie să arătăm lumii o față mai bună, că îi vom primi pe oameni, că nu vor avea probleme”, a spus Bass.
Ea a afirmat că este „sigură” că suporterii care vin la Los Angeles pentru Cupa Mondială sau pentru Jocurile Olimpice din 2028 nu vor fi afectați direct.
„Dar cred că acest mesaj trebuie să vină și de la Casa Albă. Ei sunt cei care trebuie să trimită acest mesaj”, a spus ea.
În această lună, agenții de imigrație au împușcat mortal doi protestatari în Minneapolis.
Agenți ICE au fost trimiși și în alte mari orașe, inclusiv în Los Angeles, care va găzdui opt meciuri la Cupa Mondială.
Donald Trump este asociat cu organizarea turneului, după ce a participat la tragerea la sorți, unde a primit un „premiu FIFA pentru pace”.
Serena Williams, în vârstă de 44 de ani, s-a retras din tenisul profesionist în 2022, după 27 de ani de carieră, 23 de titluri de Grand Slam și patru medalii olimpice de aur. Chiar și în perioada de vârf, a povestit campioana pentru NBC News, i-a fost greu să slăbească doar cu dietă și sport. În plus, era îngrijorată de riscul de diabet, o problemă de sănătate prezentă în familia ei.
„Uneori, indiferent ce faci, indiferent câți pași faci, câte mile alergi, pur și simplu nu reușești să treci de acel prag. Știu asta sigur”, a spus Williams.
În august, Williams a dezvăluit că a început să ia un medicament din clasa agoniștilor receptorului GLP-1, folosit tot mai des pentru scădere în greutate. Tot atunci a anunțat un parteneriat cu compania Ro, care prescrie astfel de tratamente. Soțul ei, Alexis Ohanian, este investitor în Ro și face parte din consiliul de administrație.
Medicamentele GLP-1 reduc pofta de mâncare, imitând un hormon produs în intestin. Din această clasă fac parte Ozempic și Mounjaro, folosite pentru scăderea glicemiei la persoanele cu diabet, dar și Zepbound și Wegovy, aprobate pentru scădere în greutate.
Williams a spus că tratamentul i-a redus nivelul colesterolului și i-a stabilizat glicemia. Ea a declarat că în ultimul a slăbit aproximativ 15 kilograme. Nu este clar dacă un astfel de rezultat este obișnuit.
Williams a mai spus că slăbitul a redus și presiunea asupra articulațiilor genunchilor, acesta fiind unul dintre motivele pentru care a început tratamentul cu GLP-1.
Producția a scăzut cu 8%, la 717.371 de unități, potrivit Societății Producătorilor și Comercianților de Automobile (SMMT). Este cel mai slab nivel din 1956, când în Marea Britanie se fabricau modele precum Morris Minor și Ford Popular, notează Bloomberg.
Luând în calcul și vehiculele comerciale, performanța a fost cea mai slabă din 1952, producția totală scăzând cu 16%. Un factor important a fost închiderea uzinei de furgonete Vauxhall din Luton de către Stellantis.
Industria a avut un an greu pe fondul penuriei de semiconductori, al tarifelor americane și al ritmului mai lent de creștere a pieței de mașini electrice.
Anul trecut, JLR, cel mai mare producător auto din țară, și-a oprit complet activitatea în fabrici timp de aproape șase săptămâni, după un atac cibernetic.
SMMT se așteaptă ca producția să crească anul acesta cu peste 10%, ajutată și de lansarea unor modele electrice noi, cum este noul Nissan Leaf.
„Având în vedere deteriorarea situației geopolitice, Consiliul Federal dorește să consolideze substanțial capacitățile de securitate și apărare ale Elveției”, se arată în comunicatul guvernului elvețian, conform Politico.
„În acest scop, sunt necesare resurse suplimentare în valoare de aproximativ 31 de miliarde de franci elvețieni”, a transmis Consiliul Federal.
Planul prevede o creștere temporară a TVA cu 0,8 puncte procentuale față de cota actuală de 8,1%, pentru o perioadă de 10 ani, începând din 2028. Banii în plus ar urma să meargă într-un fond de înzestrare.
Măsura însă necesită o modificare a Constituției, iar în primăvară va începe o consultare publică.
Elveția își revizuiește politica de apărare după invazia Rusiei asupra Ucrainei. Autoritățile urmăresc o cooperare militară mai strânsă cu țările europene și accelerează reînarmarea, dar subliniază că nu intenționează să adere la NATO.
În prezent, Elveția alocă aproximativ 0,7% din PIB pentru apărare, mult sub media europeană. Consiliul Federal spune că ținta de 1% până în 2032 nu mai este realistă.
„Din cauza economiilor făcute în ultimele decenii, forțele armate sunt, de asemenea, insuficient echipate”, se mai arată în comunicat.
Prioritățile pentru programul de înarmare al țării includ sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă și medie, securitate cibernetică și capacități electromagnetice.
Arsenal a terminat pe primul loc în grupa unică din Liga Campionilor, urmată de Bayern Munchen și Liverpool.
Inter Milano, antrenată de Cristian Chivu, a câștigat împotriva Borussiei Dortmund, 2-0, și a încheiat pe locul 10.
Momentul serii a venit la Benfica – Real Madrid, unde portarul Anatoliy Trubin a marcat cu capul în minutul 90+8, gol care a dus la calificarea Benficăi în play-off.
Vlad Dragomir a înscris un gol spectaculos pentru Pafos în meciul cu Slavia Praga, însă echipa cipriotă a încheiat pe locul 26.
PSV, echipa lui Dennis Man, a fost învinsă de Bayern Munchen.
Rezultatele ultimei etapeAjax 1-2 Olympiacos
Arsenal 3-2 Kairat Almaty
Athletic Club 2-3 Sporting CP
Atletico Madrid 1-2 Bodo/Glimt
Barcelona 4-1 Copenhagen
Bayer Leverkusen 3-0 Villarreal
Benfica 4-2 Real Madrid
Borussia Dortmund 0-2 Inter
Club Brugge 3-0 Marseille
Eintracht Frankfurt 0-2 Tottenham Hotspur
Liverpool 6-0 Qarabag
Man City 2-0 Galatasaray
Monaco 0-0 Juventus
Napoli 2-3 Chelsea
Pafos 4-1 Slavia Praga
Paris Saint-Germain 1-1 Newcastle
PSV Eindhoven 1-2 Bayern Munchen
Union SG 1-0 Atalanta
Calificate direct în optimi
Arsenal – 24
Bayern Munich – 21
Liverpool – 18
Tottenham Hotspur – 17
Barcelona – 16
Chelsea – 16
Sporting – 16
Man City – 16
În play-off (locurile 9–24)
Real Madrid – 15
Inter Milan – 15
PSG – 14
Newcastle – 14
Juventus – 13
Atletico Madrid – 13
Atalanta – 13
Bayer Leverkusen – 12
Borussia Dortmund – 11
Olympiacos – 11
Club Brugge – 10
Galatasaray – 10
Monaco – 10
Qarabag FK – 10
Bodo/Glimt – 9
Benfica – 9
Eliminate (locurile 25–36)
Marseille – 9
AE Pafos – 9
Union Saint-Gilloise – 9
PSV – 8
Athletic Bilbao – 8
Napoli – 8
Copenhagen – 8
Ajax – 6
Eintracht Frankfurt – 4
Slavia Prague – 3
Villarreal – 1
FC Kairat – 1
„Singurul punct rămas este revendicarea teritorială asupra Donețkului. Se lucrează activ pentru a vedea dacă pozițiile ambelor părți pe această temă pot fi reconciliate”, a declarat Rubio în cadrul unei reuniuni a Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA, potrivit Politico.
„Este încă un obstacol pe care nu l-am depășit. Este încă o diferență, dar cel puțin am reușit să reducem problema la una centrală, care probabil va fi foarte dificilă”, a adăugat Rubio.
Donbasul, care include regiunile Donețk și Lugansk, bogate în cărbune, în estul Ucrainei, este din 2014 scena unui conflict armat între armata ucraineană și separatiști susținuți de Rusia.
Forțele ruse controlează acum aproximativ 90% din Donbas, conform Reuters.
Anexarea Donbasului se numără printre obiectivele de război ale președintelui rus Vladimir Putin, care, în decembrie, a spus că Rusia îl va cuceri „într-un fel sau altul” dacă Ucraina nu îl cedează voluntar.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat în repetate rânduri că Ucraina nu va renunța la Donbas ca parte a vreunui acord de încetare a focului, deoarece acest lucru i-ar oferi lui Putin o rampă de lansare pentru o invazie viitoare.
