„În ceea ce privește constanța rezultatelor, Bayern este puțin peste noi. Dar ca echipă, nimeni nu este mai bun decât echipa noastră”, a afirmat tehnicianul Luis Enrique, în conferința de presă.
Acesta a respins ideea că meciul va fi decis exclusiv de forța ofensivă a celor două formații, considerate echipele cu cel mai bun atac din competiție.
„Dacă există echipe care atacă foarte bine, atunci trebuie să știi și cum să te aperi. Asta va fi cheia. Este un meci atractiv pentru suporteri, între două echipe care au un sezon foarte bun”, a spus antrenorul parizienilor.
Referitor la starea lotului, Luis Enrique a anunțat că toți mijlocașii sunt disponibili pentru prima manșă și a glumit spunând că alegerea titularilor „va fi o loterie”. El a subliniat însă că întregul lot va avea un rol important în dubla confruntare. „Vom avea nevoie de toți jucătorii. Cred că suntem pregătiți”, a adăugat acesta.
Antrenorul lui PSG a vorbit și despre duelurile de pe benzi, unde fundașii laterali Nuno Mendes și Achraf Hakimi vor avea de înfruntat extremele ofensive ale lui Bayern.
„Vor trebui să se apere foarte bine, pentru că Bayern este puternică. Dar trebuie să atacăm mai mult decât să ne apărăm”, a explicat Luis Enrique.
Totodată, tehnicianul spaniol l-a elogiat pe omologul său Vincent Kompany.
„Este un antrenor de nivel foarte înalt. Echipa lui este una dintre cele care îmi place cel mai mult să o urmăresc. Îmi plac antrenorii ofensivi, iar el este fără îndoială unul dintre ei”, a declarat acesta.
La rândul său, extrema georgiană Khvicha Kvaratskhelia a descris dubla manșă cu Bayern drept o confruntare comparabilă cu o finală.
„Cred că acum se întâlnesc cele mai bune două echipe”, a spus jucătorul campioanei Franței.
Kvaratskhelia a precizat că PSG a depășit problemele fizice din prima parte a sezonului și traversează un moment excelent.
„Am avut multe meciuri sezonul trecut și eram obosiți la începutul acestui sezon. Dar acum am arătat că suntem într-o formă foarte bună, mai bună decât la start. Știm că trebuie să dăm 100%, pentru că acestea sunt cele mai importante meciuri”, a afirmat georgianul.
Fostul jucător al lui SSC Napoli a lăudat atmosfera din vestiarul parizian și relațiile dintre jucători.
„Relația noastră este incredibilă, nu doar între atacanți, ci în întreaga echipă. Nu văd niciun jucător trist la antrenament. Zâmbim, iar acesta este principalul motiv al formei noastre”, a declarat Kvaratskhelia.
Fotbalistul georgian a vorbit și despre duelul cu portarul Manuel Neuer.
„Este unul dintre cei mai buni din lume, o legendă. Nu știi niciodată cum să marchezi împotriva lui, dar trebuie să găsim soluții în timpul jocului”, a spus acesta.
Partida tur dintre PSG și Bayern Munchen este programată marți, de la ora 22:00.
Presa ungară semnalează o nouă mișcare politică în comunitatea maghiară din România: actorul István Kátai, originar din Sfântu Gheorghe, a anunțat înființarea Partidului Unității Maghiare din România (RMEP).
„Așteptarea a luat sfârșit. RMEP a sosit. Am pus bazele”, a scris Kátai, care locuiește în prezent în Ungaria și este fondatorul primei insule Tisza din Transilvania. Detaliile urmează să fie prezentate public în zilele următoare.
Contextul: Fidesz a pierdut în Ungaria, diaspora a votat altfelÎnființarea noului partid vine pe fondul rezultatelor alegerilor parlamentare din Ungaria. Potrivit datelor Biroului Electoral Național citate de mandiner.hu, aproape jumătate de milion de maghiari din străinătate s-au înregistrat pentru vot, iar 356.000 au participat efectiv.
Fidesz-KDNP a obținut 84% din voturile diasporei, față de 14% pentru Tisza. În Ungaria însă, Fidesz nu a câștigat, iar comunitățile maghiare din afara granițelor caută acum să se repoziționeze.
Avertismentul analiștilor: pericolul fragmentăriiAnalistul politic transilvan Zsolt Pászkán avertizează că un partid de tip Tisza în Transilvania ar reprezenta o provocare serioasă nu doar pentru UDMR, ci pentru întreaga comunitate maghiară din România.
„Dacă ne uităm la rezultatul recent al UDMR, cu aproape 600.000 de voturi, acesta este insuficient pentru a introduce două partide în parlamentul de la București”, consideră expertul.
Pászkán invocă precedentul din Slovacia: în 2016, MKP a ieșit din parlament, iar în 2020 a urmat Most-Híd. Rezultatul: de șase ani, maghiarii nu mai au reprezentare la Bratislava.
La prezentarea bilanțului activității sale, fostul ministru al Transporturilor și Infrastructurii a explicat că tronsoanele care ridică semne de întrebare nu sunt finanțate din granturi, ci din împrumuturi, astfel că eventualele întârzieri nu ar duce automat la pierderea fondurilor europene.
„Acele capete care ridică anumite semne de întrebare sunt pe împrumut, nu pe grant. Deci ar trebui să nu pierdem niciun ban”, a spus fostul ministru.
El a atras însă atenția că ritmul lucrărilor depinde direct de fluxul plăților către companii.
„În momentul în care nu reușești să faci plata la timp pentru constructori, blochezi aproximativ 4.200 de firme care lucrează în lanț. Evident că, dacă sunt întârzieri la plată, vor fi întârzieri și în execuție”, a explicat acesta.
Întârzieri pe unele segmenteÎn ceea ce privește stadiul lucrărilor, fostul ministru a admis că există riscuri de întârziere pe anumite segmente, inclusiv la tunelurile de pe Autostrada „Urșilor”, unde termenul de 31 august ar putea fi depășit.
În același timp, el a menționat că pe alte tronsoane lucrările avansează conform planului, inclusiv pe segmentul spre zona Neamț, în timp ce pentru tronsonul Neamț–Pașcani, finanțat din împrumuturi, întârzierile nu ar afecta accesul la fonduri europene.
Referitor la Autostrada A7 (Autostrada Moldovei), fostul ministru a declarat că lucrările vor fi finalizate până la sfârșitul lunii mai în zona Bacăului.
Social democratul a subliniat că evoluția proiectelor depinde în mare măsură de modul în care actuala conducere a Ministerului Transporturilor va gestiona relația cu constructorii și va asigura plățile la timp.
Zece luni de mandatCiprian Șerban a preluat mandatul de ministru al Transporturilor la 23 iunie 2025, de la Sorin Grindeanu, și l-a încheiat la 23 aprilie 2026.
„Directorul de acolo are un plan foarte bun, din punctul meu de vedere, Avem o înțelegere și cu Comisia. Am dat un ajutor de stat anul trecut de 65 de milioane. Mai avem încă 65 de milioane în buget pe care ar trebui să-i acordăm acest an. Mi se pare potrivit. În momentul în care ai ceva ce funcționează în țara ta, să trebuiască să vinzi”, declară Ciprian Șerban.
Întrebat dacă Tarom se va închide, acesta a precizat: „Dați-mi voie să cred că nu se va întâmpla acest lucru”, conchide Șerban.
La jumătatea lunii aprilie, Vicepremierul Oana Gheorghiu anunța că TAROM generează pierderi de mai bine de 10 ani și anunța că Guvernul urma să decidă ce va face în cazul acestei companii, în cazul în care planul de restructurare a acestei companii nu ar fi fost prelungit de Comisia Europeană și aceasta ar fi fost nevoită „să își regândească întregul flux”.
Reamintim că declarațiile Oanei Gheorghiu au generat reacții agresive din partea liderilor de sindicat din interiorul companiei, liderul Sindicatului Unit TAROM, Narcis Pascu, acuzând că declarațiile vicepremierei au cauzat companiei pierderi, pentru că au existat pasageri care și-au anulat biletele de călătorie.
Șerban a anunțat luni în cadrul unei conferințe de presă în care și-a prezentat bilanțul la Ministerul Transporturilor că anul trecut au fost dați în trafic 146 de kilometri de drumuri de mare viteză.
El a spus că în prezent sunt în execuție șantiere 720 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres.
„Până la sfârșitul 2026 ar trebui să dea Ministerul Transporturilor undeva la 255 de kilometri în trafic, A7, A3, A0, A1 și Galați-Brăila”, a declarat Ciprian Șerban.
El spune că în acest fel la finalul anului vor rămâne în execuție 465 de kilometri.
„Iranienii negociază, evident, foarte abil. Iranienii sunt în mod clar mai puternici decât s-a crezut. În prezent, nu văd ce strategie de ieșire aleg americanii. Iranienii sunt în mod clar mai puternici decât ne-am așteptat și americanii, evident, nu au o strategie cu adevărat convingătoare în negocieri. O întreagă națiune este umilită de conducerea iraniană, în special de aș numitele Gărzii Revoluționare. Problema cu conflicte este întotdeauna că nu trebuie doar să intri, ci și să și ieși. Am văzut asta foarte dureros în Afganistan timp de 20 de ani. Am văzut-o în Irak”, a declarat astăzi, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz.
„În acest moment, nu văd ce ieșire strategică vor alege americanii, mai ales că iranienii negociază în mod clar foarte abil — sau foarte abil nu negociază”, a spus el.
Merz a declarat că situația complicată din Orientul Mijlociu are acum un puternic efect economic negativ asupra Germaniei.
„În acest moment este o situație destul de încâlcită”, a spus Merz. „Și ne costă o sumă mare de bani. Acest conflict, acest război împotriva Iranului, are un impact direct asupra producției noastre economice.”
Cancelarul a declarat că Germania își menține oferta de a desfășura dragoare de mine pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz , prin care trece o mare parte din aprovizionarea globală cu petrol.
Totuși, a spus Merz, o condiție prealabilă pentru aceasta era ca ostilitățile să înceteze mai întâi.
Declarațiile au fost făcute de cancelar la școala Carolus-Magnus-Gymnasium, care a făcut parte din Ziua Proiectelor UE, în cadrul căreia școlile din Germania organizează evenimente axate pe Uniunea Europeană.
Fostul ministru al Transporturilor Ciprian Șerban a fost întrebat luni de ce a semnat acest ordin pe final de mandat.
„Ghinion, cum ar spune un clasic în viață, ghinionul meu pe final meu de mandat. De ce? Pentru că acolo aveam o decizie și o asumare a Consiliului de Administrație și a Consiliului de la Metrorex”, a răspuns Ciprian Șerban.
Întrebat dacă se paote reveni asupra deciziei, el a spus: „Am încercat tot felul de discuții cu dânșii, am încercat tot felul de variante să nu ajungem la această creștere. Nu se poate reveni la ea. Era cumva atributul meu să semnez acel ordin pentru că a urmat toți pașii în minister, ajungând la mine la mapă, trebuia asemnat”.
Fostul ministru al Transporturilor spune că ministerul a trimis la Metrorex și Corpul de control „pentru că sunt anumite cheltuieli din punctul meu de vedere nejustificate”. Rezultatele acestor verificări vor fi prezentate ulterior, a mai spus Ciprian Șerban.
De la 1 mai, o călătorie cu metroul în București va costa 7 lei, față de 5 lei în prezent, după ce majorarea tarifelor a fost solicitată de Consiliul de Administrație al Metrorex și aprobată de ministerul Transporturilor. Scumpirile vizează și abonamentele.
Ciprian Șerban a fost întrebat dacă, în eventualitatea unui Guvern PSD-AUR, ar fi dispus să revină la Ministerului Transporturilor.
„Nu se pune problema de formare unui guvern PSD-AUR, după cum v-au spus și colegii mei. Este o decizie pragmatică, are un singur scop: înlăturarea premierului de la Palatul Victoria”, a spus Ciprian Șerban.
El spune că nu va exista o alianță PSD-AUR.
„Nu vorbim despre nicio alianță, nu avem niciun plan de viitor cu partidul AUR. Am spus că nu va exista această alianță, nu va exista”, a adăugat fostul ministru.
PSD și AUR au anunțat că vor iniția împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Anunțul a fost făcut luni de lideri de la cele două partide politice.
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat, luni, că între PSD și celelalte partide care susțin moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan nu există și nu a existat niciun acord politic pentru perioada de după un eventual vot de demitere a executivului.
„Niciun fel de acord politic post moțiune”Grindeanu a spus că scopul comun este strict demiterea Guvernului Bolojan. Colaborarea cu AUR, Pace, SOS și alte formațiuni nu implică înțelegeri pentru perioada ulterioară.
„Nu există niciun fel de acord politic post moțiune și aceste lucruri nu au făcut parte din niciun fel de discuție”, a declarat liderul PSD, adăugând că dorește să fie „foarte bineînțeles” în această privință.
BPN PSD a votat în unanimitate susținerea moțiuniiBiroul Permanent Național al PSD a decis în unanimitate că deputații și senatorii partidului vor semna și vor vota moțiunea de cenzură.
Grindeanu a cerut secretarilor de stat și prefecților propuși de PSD să își prezinte demisiile într-un termen rezonabil. Astfel, la momentul depunerii moțiunii, toți reprezentanții partidului vor fi în afara arcului guvernamental.
„Îmi doresc ca atunci când avem moțiunea depusă, toți acești reprezentanți ai noștri să fie cu demisiile scrise”, a spus Grindeanu.
Moțiunea, așteptată în zilele următoareDepunerea moțiunii de cenzură urmează să aibă loc în zilele următoare.
Textul este deschis propunerilor din partea tuturor semnatarilor, atât PSD, cât și AUR. Redactarea părții tehnice a fost încredințată lui Marian Neacșu, din partea PSD, și senatorului Petrișor Peiu, din partea AUR.
Potrivit liderului AUR, George Simion, moțiunea va fi depusă după strângerea a minim 233 de semnături. Votul în Parlament ar putea avea loc pe 5 mai. Pentru demiterea guvernului sunt necesare cel puțin 233 de voturi favorabile.
Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a prezentat luni bilanțul mandatului său, după ce săptămâna trecută a fost anunțată retragerea PSD de la guvernare. Acesta a explicat care au fost principalele măsuri și reforme realizate.
„Resursele europene au fost direcționate acolo unde este cea mai mare nevoie. Mai multe șanse pe piața muncii. Un minister mai suplu, mai eficient. Protecție și reintegrare pentru victimele traficului de persoane. Parteneriate externe cu rezultate pentru românii de pretutindeni. O să detaliez imediat fiecare dintre aceste linii.”, a explicat acesta.
Sprijin social pentru milioane de româniFlorin Manole a vorbit prima dată despre impactul programelor sociale
„În ceea ce privește solidaritatea socială, pachetul de solidaritate a fost un proiect pentru peste 3 milioane de beneficiari. Este încă pentru peste 3 milioane de beneficiari, pensionari, copii cu dizabilități, mame care îngrijesc singure, unu, doi sau mai mulți copii. Voucherele pentru consumatorii aflați în risc de sărăcie energetică au fost un mecanism prin care am compensat o parte din creșterea prețurilor în energie pentru consumatorii vulnerabili. Peste 700.000 de gospodării și evident milioane de oameni beneficiază de această politică publică până la sfârșitul acestui an.”, a explicat el.
El a punctat și sprijinul acordat în situații de urgență.
„Sprijin de urgență pentru peste 2.500 de familii, în sumă de peste 40 de milioane de lei.”
Situația companiilor și protejarea locurilor de muncăFostul ministru al Muncii a vorbit, de asemenea, despre intervențiile sale pentru a sprijini angajații din companii afectate.
„Plata salariilor restante pentru mii de angajați de la Damen, Mangalia, Liberty, Galați și Romairo. Și aici aș adăuga și faptul că am promis oamenilor de acolo, celor care muncesc acolo, că voi fi vocea lor la București și transmit pe această cale miniștrilor economiei și apărării faptul că trebuie să facă totul pentru a salva aceste companii, pentru a salva aceste locuri de muncă și pentru a susține profesioniștii care lucrează acolo, în România.”, a declarat Manole.
De asemenea, a explicat și măsurile pentru persoanele afectate de falimente.
„Ajutoare de urgență pentru peste 1050 de persoane afectate de intrarea în faliment a șantierului Naval Mangalia. Acesta este un proiect pus deja în transparență și un proiect care ar trebui, ca în următoarele săptămâni, să fie în vigoare pentru a preîntâmpina problemele sociale.”, a declarat acesta.
Combaterea fraudelor și controaleFlorin Manole a punctat, în cadrul bilanțului de final de mandat, și lupta sa împotriva abuzurilor și fraudelor din domeniul muncii.
„Toleranță zero pentru munca la negru, abuzuri și fraudă. Agenția Națională pentru protecția persoanelor cu dizabilități a realizat în această perioadă peste 72.000 de reevaluări care au dus la identificarea unui număr de 8.750 de certificate care nu trebuiau să fie acordate și pentru care s-a decis neîncadrarea în grad de handicap. Dar pentru că obiectivul nostru n-a fost doar lupta cu frauda, ci și justiția socială, peste 11.000 de persoane care trebuiau să aibă conform realităților medicale un grad de încadrare superior au primit acest grad.”, a explicat acesta.
„Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială a realizat peste 7.000 de misiuni de control care s-au soldat cu peste 460 de sancțiuni. La inspecția muncii s-au realizat 74.101 controale, iar valoarea totală a sancțiunilor a fost de peste 172 de milioane de lei.”
Fonduri europene și servicii socialeÎn ceea ce privește fondurile europene, fostul ministru a declarat că majoritatea jaloanelor au fost îndeplinite, iar proiectele aflate în derulare vizează sute de mii de beneficiari.
„În legătură cu resursele europene, vorbim despre 27 de ținte și jaloane, 21 sunt îndeplinite deja, 7 sunt în curs de îndeplinire și cele mai cunoscute exemple sunt legea salarizării și digitalizarea în domeniul muncii și protecției sociale, dar și 8 proiecte din fonduri europene care sunt în curs de implementare.”
„Un proiect de peste 4 miliarde de lei cu finanțare de la Uniunea Europeană prin care peste 400.000 de cetățeni vârstnici, copii cu risc de abandon școlar, mame singure, au acces la servicii sociale așa cum până acum nu au avut.”
Noua lege a salarizăriiUn alt punct central al bilanțului său a fost proiectul noii legi a salarizării, pe care Manole l-a numit esențial pentru corectarea inechităților.
„Am făcut un prim draft al acestei legi, foarte avansat, pe care ministrul interimar îl va găsi astăzi când va veni în Minister.”, a spus el.
„În primul rând am făcut o nouă lege în care nimeni să nu piardă din venituri. În al doilea rând aveam un sistem complet dezorganizat de peste 100 de modificări. Am eliminat aceste disparități și am rearanjat grilele de salarizare.”
„Am eliminat în varianta pe care o lăsăm în Minister cea mai mare parte a sporurilor și am modificat anvelopa totală pentru sporuri de la 30% la 20%.”
Sindicaliștii au anunțat printr-un comunicat de presă că în ședința extraordinară de Birou executiv al sindicatului, în contextul conflictului de muncă declanșat, s-a decis ca în perioada următoarea să aibă loc mișcări de protest, pornind de la pichetare, miting, până la greva generală.
„În intervalul 4-8 mai 2026, vom picheta toate locurile de muncă unde își desfășoară activitatea colegii noștri, din toată România, în toate administrațiile bazinale de apă, timp de două ore, în intervalul 10-12 ale fiecărei zile.
În data de 14 mai 2026 vom organiza în București, la sediile Administrației Naționale Apele Române(ANAR) și ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, un miting de protest. În acest sens vom solicita sprijinul Blocului Național Sindical, confederație din care sindicatul nostru face parte, pentru organizarea acestei activități. Detaliile acestei acțiuni le vom transmite membrilor de sindicat în perioada imediat următoare.
Începând de mâine vor fi transmise în teritoriu, la toate locurile de muncă, tabelele de semnături pentru a fi completate de colegii noștri, în vederea susținerii acestor activități. Vom cere susținerea colegilor noștri pentru a organiza inclusiv grevă, dacă acest lucru se va impune”, au transmis reprezentanții sindicatului din Apele Române.
Ei au explicat în comunicat și care sunt motivele ce i-au împins la organizarea acțiunilor de protest:
„Vom protesta în perioada care urmează cu și pentru fiecare angajat în parte, până când cei care conduc domeniul gospodăririi apelor din România vor înțelege că acțiunile constante și continue de distrugere a acestui domeniu strategic pun în pericol viața și bunurile cetățenilor acestei țări. Distrugerea structurilor din Apele Române și umilirea zilnică a angajaților acestei instituții publice de interes național trebuie să înceteze.
Am sesizat acest lucru zilnic prin memorii, adrese sau petiții, luări publice de poziție de orice fel, nu s-a înțeles nimic de către decidenți. Este cazul să acționăm inclusiv în acest mod, legal, protestând în stradă democratic”, a precizat sindicatul.
„Gata! Masca a căzut! Definitiv. PSD și AUR tocmai au anunțat că depun o moțiune comună să dea jos guvernul. Da, vă amintiți bine. Sunt aceiași oameni care s-au numit între ei <ciumă roșie> și <extremiști periculoși>, ani la rândul. Țineți minte ce spuneau? Că nu se vor alia niciodată. Acum și-au dat mâna peste destinele românilor. De ce? Pentru că sunt în aceeași tabără, de fapt. Ce îi unește? Nu ideologia, nu soluțiile bune pentru români. Îi unește frica. Frica de o Românie care începe să funcționeze fără PCR (pile, cunoștințe și relații). Fără băieți deștepți și fără contracte cu dedicație”, a scris liberalul luni pe Facebook.
El adaugă că „este de un cinism strigător la cer să vorbești despre <salvarea țării> în timp ce depui o moțiune care aruncă România în haos exact când lumea întreagă trece prin cea mai gravă criză din ultimii mulți ani”.
Sebastian Burduja spune că această moțiune nu este despre Premierul Bolojan, „este despre disperarea unor politicieni care simt că pierd controlul”.
„Iată adevărul pe care alții nu vi-l spun: nu există sistem și anti-sistem. Există oameni care vor putere și se aliază cu oricine ca să o capete. Mulți români au votat împotriva sistemului. Politicenii care urlau în gura mare până ieri tocmai s-au înscris în sistem”, spune el.
PSD și AUR au anunțat că vor iniția împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Anunțul a fost făcut luni de lideri de la cele două partide politice.Procesul are în centru evoluția OpenAI, organizație fondată în 2015 ca entitate non-profit, cu sprijin financiar din partea lui Elon Musk. Ulterior, compania s-a transformat într-o structură orientată spre profit, ajungând la o evaluare de aproximativ 852 de miliarde de dolari. Musk susține că această schimbare reprezintă o abatere de la misiunea inițială, acuzând conducerea companiei de trădare și lipsă de transparență, scrie AP.
Acuzații și poziții opuseÎn acțiunea depusă în 2024, Musk îi acuză pe Sam Altman și pe Greg Brockman că au transformat OpenAI într-o companie comercială fără acordul său. El cere, printre altele, înlăturarea lui Altman din conducerea companiei și direcționarea unor fonduri către activități non-profit. De cealaltă parte, OpenAI respinge acuzațiile și susține că procesul este o încercare de a încetini dezvoltarea companiei și de a avantaja rivalul lansat de Musk, xAI. Procesul vine într-un moment în care inteligența artificială este văzută atât ca un motor economic major, cât și ca un risc pentru piața muncii și securitatea globală. Decizia instanței ar putea influența modul în care sunt dezvoltate și controlate aceste tehnologii în viitor.
Evoluția cererilor în instanțăInițial, Musk solicita despăgubiri de peste 100 de miliarde de dolari. Între timp, cererile au fost reduse, iar miliardarul urmărește acum ca eventualele sume obținute să fie direcționate către proiecte cu scop altruist. Procesul este analizat de un juriu consultativ, iar decizia finală va aparține judecătoarei federale Yvonne Gonzalez Rogers. Litigiul reprezintă o provocare și pentru Musk, care se confruntă cu presiuni suplimentare după alte procese recente. Orice detalii negative apărute în instanță ar putea afecta și planurile companiei sale SpaceX de listare pe bursă. În același timp, Sam Altman se confruntă cu o atenție publică intensă, pe fondul dezbaterilor legate de impactul inteligenței artificiale asupra societății.
Procesul este așteptat să scoată la iveală detalii despre începuturile OpenAI și despre ruptura dintre cei doi lideri. Relația dintre Musk și Altman a început ca un parteneriat pentru dezvoltarea responsabilă a AI, dar s-a deteriorat pe măsură ce viziunile lor inițiale s-au distanțat.
Douăzeci și doi de călugări budiști au fost arestați pe Aeroportul Internațional Bandaranaike din Sri Lanka, după ce autoritățile ar fi descoperit un transport mare de narcotice în valoare de peste 1,1 miliarde de rupii, potrivit presei locale.
Arestările au fost efectuate la sfârșitul zilei de 25 aprilie, în timpul unei razii efectuate de ofițeri atașați unității aeroportuare a Biroului de Narcotice al Poliției, acționând pe baza informațiilor furnizate de serviciile de informații.
În timpul operațiunii, ofițerii ar fi descoperit peste 110 kg de substanțe suspecte și hașiș ascunse în valize cu fund dublu. Bagajele conțineau, de asemenea, rechizite școlare și diverse produse de cofetărie.
Autoritățile au declarat că fiecare suspect ar fi avut peste 5 kg de narcotice în bagaje.
Anchetatorii au mai susținut că grupul a călătorit în Thailanda pe 22 aprilie folosind bilete de avion presupuse a fi furnizate de un sponsor. De asemenea, se pare că poliția a găsit fotografii și înregistrări video pe telefoanele mobile ale suspecților, care îi arătau pe aceștia în haine civile în timp ce se aflau în Thailanda.
Marfa confiscată este cea mai mare captură narcotice din istoria aeroportului Katunayake. Este prima dată când un grup de călugări a fost arestat acolo în legătură cu un caz major de contrabandă de droguri.
Suspecții sunt tineri călugări din diverse părți ale insulei, dintre care unii urmau studii superioare la diferite instituții.
Aceștia urmau să fie prezentați în fața Tribunalului Magistraților din Negombo pentru continuarea anchetelor.
Operațiunea a fost coordonată de trei călugări dintr-un templu din regiunea Jamburailia. Ceilalți 19 membri ai grupului au fost recrutați de aceștia. Tinerilor călugări li s-a spus că vor transporta „materiale didactice și dulciuri” pentru elevi.
Potrivit cercetării publicate în revista științifică Alcohol, chiar și persoanele care consumă alcool în cantități considerate până acum „cu risc scăzut” pot prezenta modificări la nivel cerebral, scrie Science Alert.
Analiza a evidențiat o legătură între consumul redus de alcool și reducerea fluxului sanguin la nivelul creierului, precum și subțierea cortexului cerebral. Cortexul este zona responsabilă pentru procese complexe precum gândirea, memoria, luarea deciziilor și funcțiile cognitive superioare.
Cercetarea a inclus 45 de adulți sănătoși, cu vârste între 22 și 70 de ani, care nu aveau antecedente de tulburări legate de consumul de alcool sau episoade recente de consum excesiv. Participanții au completat chestionare privind obiceiurile lor de consum de alcool pe termen scurt și lung.
Conform datelor analizate, participanții consumau în medie 21 de băuturi alcoolice pe lună de-a lungul vieții. În cadrul studiului, o băutură standard a fost definită ca având aproximativ 14 grame de alcool pur, echivalentul unei beri, al unui pahar mic de vin sau al unei porții de băuturi spirtoase.
Rezultatele au fost comparate cu imagini obținute prin rezonanță magnetică (RMN), care au evaluat grosimea cortexului și nivelul de perfuzie cerebrală, adică fluxul sanguin din creier. Cercetătorii au observat că participanții care consumau mai mult alcool prezentau un flux sanguin cerebral mai redus.
Subțierea cortexului cerebralPe lângă reducerea perfuziei cerebrale, studiul a indicat și o asociere între consumul redus de alcool și subțierea cortexului cerebral. Specialiștii susțin că această modificare poate fi relevantă în contextul îmbătrânirii, deoarece efectele alcoolului par să se accentueze odată cu vârsta.
Autorii studiului atrag atenția că inclusiv cantități moderate sau ocazionale de alcool ar putea avea efecte cumulative în timp. Cu alte cuvinte, chiar și un consum considerat „responsabil” ar putea contribui, pe termen lung, la schimbări structurale în creier.
Cercetătorii au observat că asocierea dintre consumul redus de alcool și perfuzia cerebrală a fost mai puternică decât legătura dintre alcool și grosimea cortexului. Acest aspect sugerează că alcoolul poate influența în primul rând circulația sângelui în creier, ceea ce poate duce în timp la afectarea țesutului cerebral.
Limitele considerate sigureStudiul nu demonstrează o relație directă de tip cauză-efect, deoarece datele au fost colectate într-un singur moment. În plus, informațiile despre consumul de alcool au fost raportate chiar de participanți, ceea ce poate introduce erori de estimare. De asemenea, cercetarea nu a luat în calcul factori precum alimentația, activitatea fizică sau stilul general de viață.
Cu toate acestea, rezultatele se alătură unui număr tot mai mare de studii care contestă ideea existenței unui nivel complet sigur de consum de alcool. Cele mai recente recomandări alimentare oficiale din Statele Unite nu mai stabilesc o limită clară de băuturi pe zi, ci recomandă reducerea consumului de alcool pentru o stare generală de sănătate mai bună.
Specialiștii consideră că stresul oxidativ (n.r. proces biologic asociat cu degradarea celulară) ar putea reprezenta unul dintre mecanismele prin care alcoolul afectează creierul.
Concluzia cercetării este că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mai bine modul în care consumul redus de alcool influențează sănătatea creierului și funcțiile cognitive pe termen lung.
Mi-a pus mamaie în farfurie un pui din Paraguay și a așteptat câteva minute cu lingura în aer, să vadă când încep să vorbesc spaniola.
În spatele acestui gest aparent amuzant, stă, de fapt, o construcție juridică sofisticată și contestată, numită Acordul dintre Uniunea Europeană și Mercosur, un acord care reglementează schimburi comerciale și debalansează echilibrele economice între cele două continente.
Mercosur, această piață comună sud-americană formată din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, este un bloc agricol cu o capacitate de export uriașă, în domenii sensibile pentru Europa, precum carnea, soia sau zahărul.
Din punct de vedere juridic, Acordul de asociere, negociat timp de peste două decenii, își are fundamentul în articolul 217 din tratatul european, ceea ce îl transformă într-o formă de relație privilegiată, astfel că, cel puțin formal, se încadrează în competențele Uniunii și respectă mecanismele dreptului internațional.
Dar haideți să trecem dincolo de această legalitate, pentru că, ceea ce contează cu adevărat, este cum funcționează el în realitate, ce efecte produce și mai ales ce tip de obligații creează.
Acordul are o componentă politică și una comercială, iar cea din urmă ține de competența exclusivă a Uniunii Europene, putând fi aplicată provizoriu, fără a mai aștepta ratificarea completă de către toate statele membre, iar efectul ei este mult mai rapid, pentru că liberalizarea comerțului are loc mai înainte ca toate garanțiile politice și juridice să fie consolidate prin controlul parlamentar specific ratificării.
Dacă veți avea curiozitatea să citiți Acordul, veți observa o diferență de regim juridic evident, în sensul că, obligațiile comerciale sunt clare și însoțite de mecanisme de aplicare, dar și de sancțiuni specifice.
Această rigoare lipsește, însă, când e vorba despre obligațiile privind mediul, clima și drepturile sociale, formulările fiind generale și vitregite de instrumente de constrângere eficiente; mai concret, respectarea acestor obligații depinde „în mare măsură de bunăvoința politică a părților”, formulare, de altfel, elegantă, dar fără forță juridică.
Departe de a fi considerată o activistă fanatică de mediu, nu pot să nu remarc faptul că Acordul nu consideră protecția mediului sau a climei ca fiind elemente esențiale, astfel încât, orice încălcare a normelor de protecție să permită suspendarea Acordului, cum se întâmplă în cazul drepturilor omului și nerespectării statului de drept, de exemplu.
OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Cu Mercosur în farfurieÎn încercarea de a răspunde criticilor, Comisia Europeană a redactat un document separat, numit Instrument comun, care însoțește Acordul și încearcă să ofere o interpretare mai clară a unor prevederi, mai ales în domeniul mediului și al dezvoltării durabile, fără a face, însă, parte din tratatul propriu-zis.
În dreptul internațional al tratatelor, astfel de documente sunt recunoscute doar ca elemente de interpretare, în sensul Convenției de la Viena, ceea ce înseamnă că ele pot explica textul acordului, dar nu îl pot rescrie sau introduce obligații noi.
Dincolo de bariera termenilor juridici, ce trebuie să știți este faptul că acest document detaliază obligațiile legate de climă și mediu, vorbind despre respectarea Acordului de la Paris, despre obligația de a transmite și actualiza planuri naționale privind emisiile de gaze, despre combaterea defrișărilor, însă, toate aceste precizări nu schimbă natura juridică a obligațiilor, câtă vreme nu au fost prevăzute în această formă în Acord și nu sunt însoțite de un mecanism de sancționare.
Problema apare din felul în care se suprapun regulile interne ale Uniunii Europene și cele din acordul comercial, pentru că un fermier din România nu poate folosi substanțe care sunt interzise la nivel european, are limite clare privind antibioticele, trebuie să respecte norme de bunăstare a animalelor și să asigure trasabilitatea produsului, adică să poată demonstra în orice moment de unde provine și cum a fost obținut.
În același timp, Acordul stabilește că produsele din Mercosur pot intra pe piața europeană dacă respectă regulile de siguranță la import, de exemplu, controale sanitare și fitosanitare, dar nu obligă statele sud-americane să aplice aceleași reguli de producție ca în Uniunea Europeană.
Din punct de vedere juridic, acest lucru este permis, pentru că acordurile comerciale nu necesită uniformizarea completă a legislațiilor interne.
Mai mult, Acordul prevede eliminarea taxelor vamale și stabilirea unor contingente pentru produse sensibile, cum este carnea de vită, adică vor intra cantități mari de produse la taxe reduse sau chiar fără taxe, accentuând diferența de cost dintre producătorii europeni și cei din Mercosur, în defavoarea celor dintâi.
În aceste condiții, cum ar putea producătorii locali, care suportă costuri mai mari din cauza regulilor stricte, să nu fie presați de scăderea prețurilor, de reducerea câștigurilor și, în timp, chiar de ieșirea de pe piață, cu riscul ca dependența de importuri să crească accentuat?
OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Cu Mercosur în farfurieNu este de mirare că opoziția față de acest acord vine chiar din interiorul Uniunii Europene, în condițiile în care state precum Franța, Italia, Polonia, Austria, Olanda sau Irlanda au semnalat riscurile pentru agricultură și concurență, creând un dezechilibru real între producători, chiar dacă, din punct de vedere formal, cadrul legal este respectat.
O chestiune mai puțin discutată în spațiul public este aceea că Acordul nu vizează doar agricultura, ci și accesul la resurse strategice, cum sunt materiile prime esențiale pentru industrie, inclusiv litiul, ceea ce explică de ce Uniunea Europeană împinge acordul înainte chiar și în condițiile opoziției interne.
Simplificând, agricultura devine moneda de schimb pentru obiectivele industriale și geopolitice ale Uniunii Europene, iar produsele agroalimentare ieftine vor fi prețul plătit pentru accesul la resursele de care Europa are nevoie.
La fel de puțin discutat este faptul că mecanismele de protecție invocate pentru a liniști temerile nu funcționează în timp real, ci doar după ce piața este deja afectată, pentru că așa-numitele clauze de salvgardare pot fi activate doar în urma unor proceduri complicate și anchete privind perturbarea pieței, ceea ce înseamnă luni sau chiar ani de întârziere.
În aceeași logică, chiar și atunci când aceste mecanisme sunt puse în mișcare, ele nu suspendă automat Acordul, ci doar limitează temporar anumite fluxuri, iar pragurile de intervenție sunt greu de atins, mai ales într-o piață deja volatilă, unde variațiile de preț pot avea multiple cauze.
Întorcându-mă la mamaie și la puiul din Paraguay, de la 1 mai 2026 în farfuriile noastre vor ajunge milioane de tone de carne de vită și de pasăre la taxe reduse sau chiar fără taxe, în timp ce fermele autohtone se vor reprofila pe creșterea râmelor și a greierilor care cântă a pagubă.
„Moțiunea PSD-AUR vine într-un moment în care România are nevoie de responsabilitate, nu de iresponsabilitate politică ambalată în voturi de blocaj. Când România vrea înainte, ei aleg să tragă înapoi. Când e nevoie de reforme, aleg frâna”, a scris deputata arădeancă pe pagina sa de Facebook.
Ea acuză că „vorbim despre o o încercare iresponsabilă de a opri o direcție care începe, în sfârșit, să producă rezultate”.
Pistru acuză că „moțiunea are un singur scop”, spunând că demersul intenționează „să oprească oamenii care fac treabă”.
Pistru l-a dat pe Bolojan drept un contraexemplu, afirmând că este „exact tipul de leadership care care deranjează pentru că nu negociază stagnarea”.
„Eu aleg partea care construiește, nu cea care blochează. Ei se strâng pentru putere. Noi mergem înainte pentru România”, conchide Pistru.
Reamintim că luni dimineață, în timpul unei conferințe comune de presă, Maran Neacșu, PSD și Petrișor Peiu, AUR, au anunțat că pregătesc o moțiune de cenzură comună.
Pistru nu este singura liberală care a criticat demersul a clasificat demersul drept „culmea iresponsabilității” și a reiterat că nu va mai face coaliție cu PSD.
George Simion a recunoscut că apelativele nepotrivite cu trimitere la afecțiuni medicale au fost niște derapaje manifestate pe fondul unor nemulțumiri și a lipsei de respect.
„Nemaiexistând respectul între interlocutori, așa se manifestă, din păcate. Aș dori să nu se mai manifeste, dar în momentul în care ești exclus anticonstituțional din jocul politic și tu trebuie să reprezinți un partid politic, în momentul în care sunt anulate alegerile și nu se aduce nicio explicație la un an și jumătate după, din păcate există derapaje din toate părțile”, a declarat președintele AUR.
Simion ar vrea să dea uitării momentele jenante și spune că le-a cerut liderilor partidului să se abțină de la a face astfel de aprecieri, dar l-a mai atacat o dată pe președintele României.
„Domnul Nicușor Dan are niște probleme vizibile. Nu vreau să discut sau să comentez despre ele în acest moment, când noi ne dorim să dialogăm.
Din partea noastră se vor abține toți liderii partidului AUR în a-l califica pe domnul Nicușor într-un fel sau altul, pentru că suntem într-o criză. Faptul că el ne-a desconsiderat și noi am avut o replică politică care este o metaforă pentru amorțire, pentru paralizie, este un lucru pe care vrem să-l trecem sub uitare dacă vedem deschidere din partea cealaltă”, a mai spus Simion.
Potrivit unui comunicat al ANAF, rezultatele confirmă eficiența măsurilor de simplificare
administrativă și a instrumentelor de stimulare a conformării voluntare implementate în anul 2026.
„Un element esențial al procesului de modernizare fiscală îl reprezintă, pentru prima dată, punerea la dispoziția contribuabililor a formularului de declarație unică precompletat, măsură care a contribuit semnificativ la reducerea birocrației și a timpului necesar depunerii declarațiilor”, arată reprezentanții ANAF.
Totodată, aceștia susțin că introducerea bonificației de 3% pentru plata anticipată a obligațiilor fiscale a avut un impact direct asupra comportamentului de conformare al contribuabililor.
Datele înregistrate până acum indică o evoluție pozitivă a conformării voluntare:
-408.224 de contribuabili au depus declarația unică, în creștere cu 23,24% față de aceeași perioadă a anului precedent;
-78.322 de contribuabili au beneficiat de bonificația pentru plata anticipată;
-valoarea totală a bonificațiilor acordate se ridică la 43,5 milioane de lei;
-încasările bugetare aferente au crescut cu 2,12 miliarde lei față de aceeași perioadă din 2025, atingând nivelul de 3,04 miliarde lei.
