MediaFax.ro

Producătorii spun că valurile de căldură din iulie și august au afectat culturile și au redus randamentele. Potrivit Il Post, problema este neobișnuită pentru Italia și ar putea deveni mai frecventă dacă temperaturile ridicate și perioadele de secetă continuă să afecteze agricultura.

Lanțurile de supermarketuri au început deja să observe efectele. Coop a raportat că disponibilitatea salatelor mixte și a celor de un singur soi a fost cu 19% mai mică în primele două săptămâni din septembrie față de aceeași perioadă din 2025.

Scăderile sunt confirmate și de producători. OrtoRomi, o organizație care cultivă aproximativ 800 de hectare și deține 200 de sere în Italia, a raportat pierderi de 15-20% pentru salatele cultivate în sere. În cazul culturilor de câmp deschis, precum salata verde, iceberg, andivele, radicchio și alte soiuri, scăderea randamentului a ajuns până la 25%. Bonduelle, companie care furnizează aproximativ 15% din legumele comercializate în supermarketurile italiene, a raportat pierderi de până la 40% pentru anumite soiuri.

Salata verde Iceberg. Imagine ilustrativă. Sursa foto: magnific.com

Temperaturile ridicate au întârziat ciclurile de cultivare, care durează în mod normal între trei și șase săptămâni. În același timp, mai multe plante au fost afectate și au ajuns să fie eliminate înainte de comercializare. Problemele nu afectează însă toate legumele. Morcovii, dovleceii, cartofii și ceapa nu au în prezent probleme similare de aprovizionare.

Efectele asupra consumatorilor nu au fost foarte vizibile în august, însă situația se schimbă pe piețele angro. Potrivit datelor Borsa Merci Telematica Italiana, prețul salatei căpățână a ajuns cu aproape 80% peste nivelul de anul trecut. Roșiile cherry s-au scumpit cu peste 60%, iar soiul „cuore di bue” costă aproximativ de două ori mai mult.

Pentru radicchio roșu, creșterea este aproape de trei ori față de anul trecut. Prețurile angro sunt considerate un indicator pentru evoluția ulterioară din magazine. O parte dintre aceste creșteri ar putea ajunge, în perioada următoare, la consumatori.

Producătorii vorbesc însă despre o problemă mai amplă decât recolta din acest an. Potrivit datelor Istat citate de Il Post, producția de salată din Italia a scăzut cu 10,5% între 2019 și 2023. În aceeași perioadă, producția de morcovi a scăzut cu 11,5%, iar cea de ardei cu 9%.

Agricultura devine astfel tot mai dependentă de condițiile meteorologice imprevizibile. Anul trecut, înghețurile târzii au afectat fructele. În acest an, valurile succesive de căldură au lovit legumele. Producătorii investesc deja în adaptare. Printre soluții se numără sere mai bine protejate, plase împotriva grindinei, sisteme pentru stocarea apei și soiuri mai rezistente la căldură și secetă.

Unele companii folosesc senzori de umiditate, date meteorologice și imagini satelitare pentru a identifica zonele unde culturile vor putea rezista mai bine în următorii ani. Agricultura italiană începe să folosească tot mai mult datele și inteligența predictivă pentru a anticipa efectele schimbărilor climatice asupra recoltelor.

Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar la ora 04:41 a fost transmis un mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea.

Pentru monitorizarea situației, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă de Poliție Aeriană Întărită, au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național.

Alerta aeriană a încetat la ora 05:44, a anunțat MApN.

Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat o activitate aeriană intensă în noapte de miercuri spre joi în mai multe regiuni ale țării, inclusiv în apropierea graniței cu România.

În cursul dimineții de joi, autoritățile ucrainene au semnalat în mod repetat grupuri de drone de atac provenite din direcția Mării Negre și care se deplasau spre regiunea Odesa. La ora 03:57, Forțele Aeriene ucrainene au raportat drone de atac provenite din Marea Neagră și îndreptându-se spre sudul regiunii Odesa, în zona Tatarbunar, în apropiere de Chilia Veche.

Autoritățile afgane nu au răspuns imediat la anunțul privind noile lovituri, iar purtătorul de cuvânt al guvernului taliban, Zabihullah Mujahid, negase miercuri că forțele afgane ar fi efectuat atacurile, notează Associated Press.

Ministrul pakistanez al Informațiilor, Attaullah Tarar, a declarat că loviturile au fost efectuate împotriva unor obiective asociate cu atacurile cu drone atribuite talibanilor afgani.

„În loc să desființeze aceste rețele și să ia măsuri credibile și verificabile împotriva celor care folosesc teritoriul afgan pentru a comite acte de terorism împotriva Pakistanului, regimul taliban afgan a ales să escaladeze situația prin operațiuni ostile cu drone împotriva Pakistanului”, a afirmat el.

„Loviturile au fost deliberate, precise, calibrate și proporționale și s-au limitat strict la obiective militare identificate, legate direct de atacurile împotriva Pakistanului”, a mai spus Tarar.

Autoritățile pakistaneze au afirmat miercuri că forțele de securitate au doborât opt drone rudimentare lansate din Afganistan înainte ca acestea să ajungă în orașul Kohat, din nord-vestul Pakistanului, și în zona punctului de frontieră Torkham.

Potrivit unor oficiali pakistanezi, patru dintre drone au fost doborâte în apropierea frontierei de la Torkham, iar celelalte în zona Kohat. Aceiași oficiali au afirmat că forțele talibane afgane au tras cu mortiere și alte arme grele asupra unor posturi pakistaneze de frontieră, iar armata pakistaneză a răspuns cu foc de artilerie asupra unor posturi talibane, poziții de mortiere și poziții defensive.

Mujahid a respins acuzațiile și a declarat miercuri că forțele talibane afgane nu au efectuat atacuri împotriva Pakistanului.

Noile atacuri survin la doar două zile după ce avioane de luptă pakistaneze au lovit obiective din estul Afganistanului despre care Islamabadul a afirmat că erau ascunzători ale militanților.

Pakistanul a anunțat că 28 de militanți au fost uciși în acele atacuri. Autoritățile afgane au afirmat însă că cel puțin trei civili au fost uciși și patru răniți. Misiunea ONU în Afganistan, UNAMA, a confirmat victimele civile și a cerut respectarea dreptului internațional umanitar.

Guvernul afgan a protestat oficial față de atacurile de luni, calificându-le drept o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a țării și respingând acuzațiile Pakistanului potrivit cărora atacurile împotriva sa își au originea pe teritoriul afgan.

Relațiile dintre Islamabad și Kabul s-au deteriorat în ultimii ani, Pakistanul acuzând în mod repetat guvernul taliban că permite grupărilor militante să opereze de pe teritoriul Afganistanului și să lanseze atacuri peste graniță. Kabulul respinge aceste acuzații.

Escaladarea actuală a început după o serie de atacuri în Pakistan. În districtul Hangu, din apropierea frontierei afgane, șase membri ai forțelor de securitate pakistaneze au fost uciși într-un schimb de focuri cu militanți. Cu câteva zile înainte, un atentat sinucigaș și un atac armat asupra unui complex al poliției din Kohat au provocat cel puțin 21 de morți și peste 100 de răniți, potrivit autorităților pakistaneze.

Pakistanul a pus violențele pe seama Talibanului pakistanez, Tehrik-e-Taliban Pakistan (TTP), și a unor grupări aliate. TTP este distinct de talibanii afgani, deși cele două organizații sunt aliate.

Noua escaladare riscă să complice eforturile de mediere desfășurate de China, Turcia, Qatar și Arabia Saudită pentru a obține o reducere durabilă a tensiunilor dintre Kabul și Islamabad.

„A fost foarte important pentru noi să scoatem la suprafață acele lucruri erotice. Colleen ne-a ajutat mult, pentru că în scenariu am readus o mulțime dintre aspectele mai intime ale poveștii”, a declarat Showalter, regizorul filmului „Verity”, într-un interviu pentru Variety.

Filmul, care va ajunge în cinematografe pe 2 octombrie, le are în distribuție pe Dakota Johnson, Anne Hathaway și Josh Hartnett. Johnson o interpretează pe Lowen, o scriitoare aflată în dificultate, iar Hathaway o joacă pe Verity Crawford, o scriitoare de succes rămasă imobilizată după un accident.

Unul dintre cele mai importante momente discutate de Hoover și Showalter este o scenă care nu apare în roman. Lowen își imaginează că face sex cu Jeremy, personajul lui Josh Hartnett, iar fantezia se transformă într-un moment în care Verity, interpretată de Hathaway, o sărută pe Lowen.

Hoover a recunoscut că a fost inițial reticentă față de această schimbare.

„Aceea a fost una dintre scenele pentru care am avut emoții, pentru că nu era în carte și nu știam cum o să funcționeze sau cum o să se potrivească. Dar, până la urmă, a devenit una dintre scenele mele preferate”, a spus autoarea.

Showalter a descris felul în care scena s-a transformat în timpul pregătirii filmului.

„A început cu ideea că avem nevoie să se întâmple ceva sexy”, a spus regizorul. În carte, Lowen privește o fotografie și discută cu Jeremy, iar scena are o încărcătură intimă. Pentru film, echipa a vrut să ducă tensiunea respectivă mai departe.

Potrivit lui Showalter, ideea ca Hathaway și Johnson să se sărute a apărut după ce cele două actrițe au propus această direcție.

„Anne și Dakota au spus: «Dacă, în timp ce ea îl sărută, el se transformă în ea (n.r.: personajul lui Hathaway)?» Iar eu am spus: «Dacă vreți să faceți asta, da»”, a relatat regizorul.

Showalter a considerat că momentul funcționează tocmai pentru că Lowen transformă brusc dorința pe care o simte pentru Jeremy într-o fantezie care o implică pe Verity.

„A fost ceva foarte sexy – erotic – în ideea că Dakota stă pe genunchii lui și începe să-l sărute. Ea îl vede și pur și simplu se lasă dusă de moment”, a spus regizorul.

Pentru Showalter, componenta erotică nu este doar o serie de scene menite să provoace publicul. Regizorul a vorbit despre felul în care intimitatea poate fi folosită pentru a dezvălui personaje și pentru a împinge povestea înainte.

„O scenă de sex poate fi mai mult decât o scenă de sex. Poți spune o poveste prin ea, poți afla lucruri despre personaje printr-o scenă de sex”, a declarat Showalter.

Pentru Hoover, una dintre diferențele importante dintre literatură și cinema este libertatea cu care pot fi schimbate anumite elemente pentru a păstra ritmul și tensiunea.

„Cititorii sunt deschiși la schimbări în cazul thrillerelor, atât timp cât ADN-ul esențial al poveștii rămâne intact”, a spus ea.

Showalter a spus că una dintre mizele adaptării a fost ca filmul să nu piardă componenta erotică prezentă în roman.

„Am iubit natura erotică a acestei povești”, a spus el.

Hoover consideră că erotismul a dispărut în mare parte din cinematografie, chiar dacă în literatura romantică cererea pentru astfel de povești rămâne foarte mare.

„Cred că a dispărut din cinema. Nu știu răspunsul. (…) Simt că, în genul romantic, care este genul cu cele mai mari vânzări, găsești mult mai mult decât sex. Multe dintre cărțile mele nici măcar nu au o scenă de sex. Cred că există o concepție greșită. Eu încerc să scriu despre viață și sentimente și iubesc relațiile și ceea ce îi determină pe oameni să se îndrăgostească. Pentru mine, o scenă de sex poate părea ceva foarte trecător, în timp ce o atingere a mâinii poate părea culminarea întregului motiv pentru care continui să citești cartea”, a spus autoarea.

„De la începutul desfășurării Lincoln, au existat în total opt tentative de sinucidere în cadrul grupului de luptă”, a scris secretarul interimar al Marinei americane, Hung Cao, într-o scrisoare adresată senatoarei democrate Kirsten Gillibrand, care îi ceruse informații despre moralul și starea de sănătate mintală a militarilor, potrivit CNN.

Cele opt tentative de sinucidere nu au fost înregistrate exclusiv în rândul echipajului portavionului. Potrivit lui Cao, numărul se referă la întregul grup de luptă și îi include pe marinarii de pe Lincoln, membrii aripii aeriene, personalul grupului de luptă și al escadrilei de distrugătoare, precum și militarii de pe distrugătoarele de escortă și din escadrilele de aviație aflate la bord. În total, între 6.000 și 7.000 de militari au făcut parte din desfășurarea grupului.

USS Abraham Lincoln a plecat din San Diego la 21 noiembrie 2025, pentru o misiune în Pacific, dar a fost redirecționat spre Orientul Mijlociu înaintea atacurilor SUA și Israelului asupra Iranului, începute la sfârșitul lunii februarie 2026. Grupul a petrecut aproape nouă luni în cadrul desfășurării, iar portavionul a avut prima escală completă abia în septembrie, în Thailanda.

Un oficial militar american citat de CNN a descris cele opt tentative drept un număr foarte ridicat în comparație cu alte desfășurări ale grupurilor de luptă ale portavioanelor, unde, potrivit acestuia, au fost înregistrate în general una sau două tentative pe an.

„Presiunea operațiunilor de luptă este mult mai mare decât în cazul desfășurărilor obișnuite. Fără escale în porturi, alerte permanente și așa mai departe”, a declarat oficialul.

Rata tentativelor din grupul Lincoln este aproximativ similară celei din întreaga Marină americană în 2024, cel mai recent an pentru care Pentagonul publicase date la momentul relatării: 356 de tentative la aproximativ 337.000 de militari activi ai Marinei.

În scrisoarea sa, Cao a oferit și detalii despre două incidente.

Un marinar repartizat unei aripi aeriene „a ajuns peste bordul navei la începutul lunii august” și a fost recuperat rapid de un elicopter de căutare și salvare. Ulterior, militarul a fost scos de pe navă pentru îngrijiri medicale suplimentare.

„În plus, un marinar a încercat să sară peste bord în martie și a fost oprit de colegii săi”, a scris Cao. Potrivit scrisorii, militarul a primit imediat îngrijiri medicale și ulterior s-a întors la baza sa.

Dezvăluirea celor opt tentative vine după săptămâni de îngrijorări exprimate public de familiile militarilor și de membri ai Congresului cu privire la condițiile de la bord.

În august au apărut relatări despre probleme de sănătate mintală, moral scăzut, lipsuri de alimente și provizii, probleme de igienă și defecțiuni ale instalațiilor sanitare. Familiile au reclamat, de asemenea, că durata neobișnuit de mare a misiunii îi ținea pe marinari departe de uscat pentru perioade fără precedent.

Într-un interviu acordat anterior, un membru al echipajului a spus că moralul era foarte scăzut și că auzise în mod repetat despre colegi care aveau gânduri suicidare. Acesta a afirmat că toaletele și fântânile de apă de la bord erau frecvent închise, iar apa caldă lipsea adesea.

„În fiecare zi ne trezim și îl ascultăm pe comandant vorbind, sperând și fiind profund nerăbdători să aflăm când ne întoarcem”, a spus militarul pentru sursa citată.

Problemele de la bord au generat critici politice înainte ca administrația să confirme numărul tentativelor.

În august, secretarul apărării Pete Hegseth a respins relatările despre condițiile de pe USS Abraham Lincoln, declarând că acestea fuseseră „complet denaturate”.

Întrebat dacă desfășurarea navei durase prea mult și dacă era îngrijorat de starea de sănătate mintală a militarilor, Trump a răspuns: „Nu, nu, nu… Nici pe departe suficient de mult”.

La rândul său, Marina declarase că nu observase o creștere a numărului de gânduri sau tentative de sinucidere la bordul navei și că militarii aveau acces la personal religios, medical și specializat în sănătate mintală. Un oficial american a mai afirmat că Marina nu consideră că există o legătură directă între durata desfășurării și gândurile de autovătămare și că incidentele cu militari ajunși peste bord nu sunt specifice acestui grup.

Senatoarea Kirsten Gillibrand, care ceruse administrației informații despre situația de pe Lincoln, a declarat că noile date confirmă gravitatea problemelor semnalate anterior.

„Ceea ce Trump și secretarul Hegseth au prezentat drept «știri false» s-a dovedit a fi o situație serioasă și în deteriorare pentru militarii noștri”, a afirmat Gillibrand.

Ea a adăugat că militarii și familiile lor fac sacrificii majore și a criticat administrația pentru modul în care a tratat îngrijorările legate de navă.

Referindu-se la situația din Ceuta, unde la sfârșitul lunii iulie a avut loc o intrare masivă de migranți proveniți din Maroc, Sánchez a respins ideea ca autoritățile să răspundă crizei prin renunțarea la statul de drept.

„În momente ca acestea, tentația este să alegi scurtătura, să cedezi fricii, să transformi migrantul în dușman și să încalci legea. Spania nu o va face și nici Ceuta”, a declarat premierul.

El a spus că locuitorii orașului demonstrează că o asemenea criză poate fi gestionată cu „decență”, prin respectarea legii și a drepturilor omului.

De asemenea, a mai declarat că Spania va ieși din această situație mai puternică tocmai pentru că „nu alege calea cea mai ușoară”, ci pe cea pe care o consideră mai justă.

În discursul său, Sánchez nu a menționat nominal Marocul, deși fluxul de migranți provine din această țară.

Sánchez și-a prezentat discursul ca pe o apărare a principiilor pe care, în opinia sa, se bazează sistemul multilateral.

„Mă urc la această tribună cu un singur obiectiv: să apăr ceea ce mulți încearcă să distrugă”, a spus el. Premierul a afirmat că mai multe guverne prezente la ONU „disprețuiesc” principiile și ambițiile care au inspirat organizația și încearcă să le demonteze.

El a susținut că, în ultimii ani, a văzut „forțe egoiste, ignorante și crude” ajungând la putere în diferite părți ale lumii. Fără să le nominalizeze, Sánchez le-a acuzat că lansează războaie ilegale și tratează milioane de oameni „ca și cum ar fi vite”.

Premierul spaniol a spus însă că nu și-a pierdut speranța și a subliniat că „omenirea nu este în mod intrinsec bună sau rea”, ci că fiecare criză obligă societățile și guvernele să aleagă cum să acționeze. El a recunoscut „contradicțiile și lipsurile” ONU, dar a avertizat că unele dintre vocile care critică organizația nu descriu pur și simplu un eșec, ci încearcă să provoace unul.

Fără să îl numească pe Donald Trump, Sánchez a criticat politici asociate administrației americane și altor guverne pe care le-a descris drept „reacționare”. „Nu este nevoie să-i nominalizăm. Știm cu toții cine sunt și care este modus operandi-ul lor”, a spus el.

Sánchez a cerut și consolidarea instituțiilor internaționale. El a susținut reformarea Consiliului de Securitate pentru o reprezentare mai echitabilă și eliminarea dreptului de veto al membrilor permanenți.

„Trebuie să reformăm Consiliul de Securitate pentru ca toate regiunile lumii să aibă o reprezentare justă și pentru a pune capăt dreptului de veto al membrilor permanenți”, a afirmat Sánchez.

El a pledat, de asemenea, pentru consolidarea Curții Penale Internaționale.

„Trebuie să consolidăm Curtea Penală Internațională, astfel încât să poată investiga, urmări și sancționa pe cei care încalcă normele. Omenirii i-au trebuit secole pentru a înlocui dreptul celui mai puternic cu forța dreptului, iar noi nu putem fi generația care parcurge acest drum în sens invers”, a adăugat el.

Un alt punct al discursului a fost reprezentat de reglementarea marilor companii tehnologice și a inteligenței artificiale.

„Trebuie, de asemenea, să impunem tehnooligarhilor o reglementare strictă, care să controleze funcționarea rețelelor de socializare și dezvoltarea inteligenței artificiale”, a declarat Sánchez.

„Viitorul copiilor și fiicelor noastre trebuie să fie mai presus decât buzunarele acestor tehnooligarhi”, a continuat el.

Unul dintre principalele mesaje ale lui Sánchez a fost legat de alegerea viitorului secretar general al ONU, întrucât mandatul lui António Guterres se încheie la 31 decembrie 2026. În cursă au rămas șapte candidați, dintre care patru femei și trei bărbați. ONU nu a avut niciodată o femeie în această funcție.

„Nouă bărbați au ocupat funcția de secretar general al acestei organizații în cei 80 de ani de existență. Acum este rândul unei femei, al unei femei latino-americane”, a spus Sánchez.

Premierul spaniol a continuat cu o întrebare retorică: „Cum poate o organizație care pretinde că vorbește în numele întregii umanități să nu fi avut niciodată o femeie în fruntea sistemului Națiunilor Unite?”.

„Este o datorie istorică pe care trebuie să o achităm. Nu spun asta pentru că aș crede că femeile au ceva de demonstrat. Spun asta pentru că lumea are nevoie să-și demonstreze sieși că, pe drumul egalității, nu există cale de întoarcere”, a afirmat Sánchez.

Discursul lui Pedro Sánchez a avut loc în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la New York, SUA.

„Am vorbit cu directorul executiv al OpenAI, Sam Altman, pentru a exprima îngrijorarea extremă a Australiei în legătură cu acest incident”, a declarat Albanese joi la New York, cu ocazia Consiliului de Securitate din cadrul Națiunilor Unite, potrivit AFP.

„Mi-am exprimat, de asemenea, dezamăgirea că firmei i-a luat mult prea mult timp să informeze guvernul cu privire la ceea ce s-a întâmplat”, a adăugat premierul.

Incidentul a avut loc în timpul unei evaluări interne în care instrumentul OpenAI efectua cercetări privind datele din domeniul sănătății. Potrivit lui Albanese, agentul a încercat să acceseze un set de date restricționat, iar după ce accesul i-a fost blocat, „a căutat modalități de a ocoli blocajul”.

Portalul vizat este Serviciul de raportare a statisticilor Medicare (Medicare Statistics Reporting Service), serviciul guvernamental australian care gestionează statisticile sistemului public de sănătate. Platforma conține informații și statistici despre sistemul Medicare, precum date privind cheltuielile, iar o parte dintre informații sunt publice. Albanese a declarat că agentul AI a accesat atât fișiere publice, cât și fișiere cu acces restricționat.

Premierul a precizat însă că nu există, în acest moment, dovezi că ar fi fost accesate informații personale.

„Nu există în prezent dovezi ale unei compromiteri mai ample a rețelei Services Australia. Nu se crede că au fost accesate informații personale în această etapă, însă investigațiile sunt în curs”, a declarat Albanese.

Cu toate acestea, el a calificat situația drept „evident inacceptabilă”.

Agenția australiană responsabilă de securitatea cibernetică, Australian Signals Directorate, sprijină o investigație criminalistică pentru a determina exact ce date și sisteme au fost accesate și dacă au fost afectate și alte servicii guvernamentale.

Albanese a spus că OpenAI trebuie să își îmbunătățească procedurile.

„Cred că OpenAI știe că trebuie să existe protocoale mai bune. Acesta este un proiect de cercetare care a ajuns în zone în care nu ar fi trebuit să ajungă”, a mai declarat premierul.

Potrivit premierului, autoritățile australiene au fost informate despre incident abia în septembrie, printr-un e-mail al companiei trimis unei adrese generale.

OpenAI a confirmat că o analiză recentă a identificat activități care au implicat mai multe site-uri și servicii guvernamentale australiene în timpul unei evaluări interne în care modelele încercau să găsească răspunsuri și statistici despre Australia.

„În cursul acestei analize, modelele noastre au întreprins acțiuni pe care nu le-am intenționat”, a transmis compania, potrivit sursei citate.

OpenAI nu a caracterizat public incidentul în aceiași termeni ca premierul australian și a subliniat că activitatea a avut loc în cadrul unei evaluări interne. Investigațiile sunt în desfășurare.

Cazul vine după alte incidente în care sisteme AI au trecut de limitele impuse în timpul unor teste de securitate. OpenAI a recunoscut în august că, în cursul unor evaluări de securitate, unele dintre modelele sale au ocolit controalele menite să le izoleze de internet și au compromis componente ale infrastructurii sale și ale platformei Hugging Face.

În cazul australian, particularitatea este că un agent AI a ajuns la un sistem guvernamental extern, iar autoritățile investighează amploarea accesului.

Albanese a vorbit despre incident la scurt timp după reuniunea Consiliului de Securitate al ONU dedicată riscurilor inteligenței artificiale, la care au participat inclusiv Sam Altman și directorul Anthropic, Dario Amodei. Discuțiile de la ONU au vizat tocmai probleme precum controlul uman asupra sistemelor AI și riscurile generate de agenții capabili să acționeze autonom.

Ramey a fost declarat decedat la ora 02:34, după administrarea unei injecții letale cu pentobarbital, potrivit Associated Press. Execuția a avut loc la penitenciarul de stat din Huntsville și a fost a șasea execuție realizată în Texas în 2026. Alte trei execuții sunt programate în stat până la sfârșitul anului.

Ramey și LeJames Norman au intrat în august 2005 într-o locuință din Edna, un mic oraș rural situat la aproximativ 160 de kilometri sud-vest de Houston, Texas. Cei doi credeau că în casă se află cocaină și intenționau să o fure, potrivit documentelor judiciare.

În locuință se afla Celso Lopez, în vârstă de 38 de ani. Tiffani Peacock, de 18 ani, și Samuel Roberts, de 24 de ani, au ajuns ulterior la adresă. Toți trei au fost împușcați mortal. Cei doi atacatori au fugit de la locul faptei.

Norman a fugit în Mexic și a fost arestat aproximativ cinci luni mai târziu, când încerca să reintre în Statele Unite ale Americii. Ulterior, el a depus mărturie în procesul lui Ramey și a declarat că ambii au tras asupra victimelor. Ramey și-a susținut în apărare versiunea potrivit căreia Norman era responsabil pentru împușcături.

O fostă iubită a lui Ramey a declarat, de asemenea, că acesta i-a povestit despre implicarea sa și că l-a văzut aruncând două pistoale într-un lac după crime.

În camera de execuție, un capelan al penitenciarului s-a rugat alături de Ramey, după care gardianul l-a întrebat dacă are ceva de spus.

Ramey și-a început declarația mulțumindu-i lui Dumnezeu și prietenilor și familiei sale. El le-a mulțumit și condamnaților aflați pe „culoarul morții”, pe care i-a numit „frații” săi.

„Către frații de pe culoarul morții din Texas care au crescut împreună cu mine, care au avut un rol în formarea mea și mi-au arătat ce înseamnă să fii bărbat… vă apreciez enorm”, a spus Ramey înainte de administrarea injecției letale.

Un medic l-a declarat mort 14 minute după începerea injecției.

Cu câteva ore înaintea execuției, Curtea Supremă a SUA a respins cererea lui Ramey de suspendare a execuției și petiția sa pentru examinarea cazului.

Apărarea lui Ramey a susținut, între altele, că procesul său a fost afectat de discriminare rasială în selectarea juraților și că avocatul său nu i-a oferit o reprezentare eficientă, inclusiv în faza în care s-a decis pedeapsa. În documentele depuse la Curtea Supremă, avocații au invocat și faptul că juriul nu a auzit suficiente informații despre abuzurile fizice suferite de Ramey în copilărie și despre sărăcia în care a crescut.

Procurorii au respins argumentele, calificând apelul drept lipsit de temei și susținând că probele indicau „un tipar de comportament infracțional”.

LeJames Norman a fost executat pe 16 septembrie 2026, tot la penitenciarul din Huntsville. Norman fusese condamnat la moarte după ce pledase vinovat pentru omor calificat.

În cadrul Meta Connect 2026, compania a prezentat integrarea agentului AI Muse în ochelari, o pereche de Ray-Ban Meta Audio fără camere video, noi funcții de control prin privire și mâini și o tehnologie destinată persoanelor cu probleme de auz. Zuckerberg a sugerat că Meta își mută tot mai mult centrul de greutate către dispozitive care pot înțelege permanent ceea ce se întâmplă în jurul utilizatorului și îi pot oferi ajutor în timp real.

Unul dintre conceptele centrale ale prezentării a fost „superinteligența personală”, viziunea Meta asupra unei inteligențe artificiale care funcționează permanent alături de utilizator.

Agentul Muse, prezentat de Meta la începutul lunii septembrie, poate îndeplini sarcini în numele utilizatorului, de la trimiterea unor e-mailuri și rezervarea unor călătorii până la organizarea unor activități sau efectuarea unor cumpărături. Compania spune că Muse este conceput pentru a acționa, nu doar pentru a răspunde la întrebări.

La evenimentul organizat la sediul Meta din Menlo Park, California, SUA, Zuckerberg a demonstrat versiunea vocală a lui Muse integrată în ochelari. Utilizatorii îi pot personaliza vocea, accentul și viteza de vorbire și îi pot schimba numele, transformând interacțiunea cu AI-ul într-o experiență mai personală.

Una dintre cele mai interesante lansări a fost Ray-Ban Meta Audio, prima pereche de ochelari Meta fără camere.

Potrivit companiei, modelul are o autonomie de până la 12 ore, va costa de la 349 de dolari, iar primele livrări sunt programate pentru 3 octombrie.

Renunțarea la camere este relevantă și din perspectiva confidențialității. Ochelarii inteligenți anteriori puteau filma și fotografia lumea din jur, ceea ce a alimentat dezbateri privind înregistrarea persoanelor fără consimțământ. Noua variantă păstrează funcțiile audio și integrarea AI, dar elimină componenta video.

Meta a prezentat în paralel și Ray-Ban Meta Gen 3, care primește un design mai subțire și funcții audio îmbunătățite, inclusiv suport pentru Dolby Atmos la înregistrarea sunetului.

Meta a demonstrat și o tastatură virtuală care poate fi folosită prin urmărirea mâinilor și a privirii, fără un controler separat.

Zuckerberg a afirmat că unii directori ai Meta au ajuns să tasteze cu mai mult de 100 de cuvinte pe minut folosind sistemul.

Ochelarii prezentați de Meta cântăresc aproximativ 100 de grame, potrivit demonstrației, iar compania susține că sunt rezultatul a mai mult de un deceniu de dezvoltare.

O funcție pentru persoanele cu pierdere a auzului

Meta a prezentat și o funcție destinată persoanelor cu pierdere ușoară sau moderată a auzului.

Tehnologia a primit autorizare din partea autorităților și poate fi utilizată fără prescripție. Funcția va costa 149 de dolari în cazul achiziției unice sau va fi inclusă în anumite planuri de abonament Meta One.

Sistemul este conceput să îmbunătățească auzul în anumite situații și să facă vocile mai ușor de urmărit în medii zgomotoase.

Meta extinde Muse și către comerțul online. Compania a anunțat integrarea unor servicii și parteneriate care permit agentului să ajute la cumpărături.

Meta spune că utilizatorul rămâne în controlul acțiunilor sensibile și că Muse solicită permisiune înaintea unor operațiuni precum trimiterea unui e-mail sau efectuarea unei plăți.

Prezentarea lui Zuckerberg a marcat și o schimbare de accent în strategia Meta. CEO-ul companiei a spus că Meta a redus la un moment dat atenția acordată metaversului în lipsa unei descoperiri tehnologice majore, dar consideră că noile dispozitive AI reprezintă un astfel de moment.

Miza este ca utilizatorul să nu mai fie nevoit să scoată telefonul pentru fiecare întrebare, comandă sau informație. Ochelarii ar urma să devină punctul de acces permanent către AI.

Prin combinarea cu Muse, Meta încearcă astfel să transforme ochelarii într-o nouă categorie de dispozitiv personal.

Finlanda s-a impus cu scorul de 3-2 (21-25, 28-26, 25-16, 19-25, 15-12), după o oră și 35 de minute de joc. Finlandezii s-au calificat în semifinalele EuroVolley pentru a doua oară în istorie.

În tiebreak, Italia a condus cu 5-2 și apoi cu 11-8, însă Finlanda a revenit spectaculos. Un as al lui Luka Marttila a restabilit egalitatea la 12-12, iar finlandezii au câștigat următoarele trei puncte, încheind setul la 15-12 și meciul cu 3-2.

Joonas Jokela a fost principalul marcator al Finlandei, cu 28 de puncte, dintre care 27 din atac și unul din blocaj. Luka Marttila a adăugat 22 de puncte, inclusiv trei ași, iar Mika Haapaniemi a contribuit cu 10 puncte și cinci blocaje. Pentru Italia, Yuri Romano a fost cel mai bun realizator, cu 20 de puncte.

„Se simte incredibil. Chiar dacă este o victorie uriașă, încă nu am realizat nimic, parcursul nostru continuă. Dar, evident, să câștigi împotriva Italiei, a campioanei mondiale, în Italia, este extraordinar”, a declarat Joonas Jokela, desemnat jucătorul meciului.

Finlanda va întâlni în semifinale Franța, care a eliminat România în sferturile de finală, cu 3-0.

În primul meci al zilei, Slovenia a trecut de Belgia cu 3-1 (25-22, 25-22, 20-25, 25-13) și s-a calificat în semifinalele EuroVolley pentru a patra ediție consecutivă. Slovenii, medaliați cu bronz la ediția precedentă, au controlat în mare parte partida și au închis meciul fără emoții în setul al patrulea.

Rok Možič a fost principalul marcator al Sloveniei, cu 18 puncte, urmat de Nik Mujanović, cu 14, și Klemen Čebulj, cu 12. Pentru Belgia, Ferre Reggers a înscris 23 de puncte.

Slovenia va juca în semifinală împotriva Poloniei, care a învins Germania cu 3-0.

Astfel, tabloul semifinalelor EuroVolley 2026 este complet. Slovenia – Polonia și Finlanda – Franța se vor confrunta vineri, de la ora 18:00, respectiv 22:00, pentru un loc în finala competiției.

Campionatul European masculin din 2026 este organizat de Italia, Bulgaria, Finlanda și România. Semifinalele și finalele au loc la Assago, lângă Milano, în Italia.

Cercetarea a fost publicată miercuri în revista medicală Neurology și a fost realizată în regiunea Greater Cincinnati și nordul statului Kentucky, în Statele Unite ale Americii. Cercetătorii au identificat 2.076 de cazuri de accidente vasculare cerebrale în rândul adulților de 20-54 de ani, în perioada 1993-2020. Rata a crescut de la 33,9 cazuri la 100.000 de persoane în 1993-1994 la 62,2 cazuri în 2020.

Creșterea a fost determinată în principal de accidentele vasculare cerebrale ischemice, produse atunci când circulația sângelui către o parte a creierului este blocată.

„Deși AVC-ul a fost considerat în mod tradițional o boală a persoanelor în vârstă, rezultatele noastre arată că acesta devine tot mai frecvent la adulții tineri”, a declarat Emily R. Fisher, autoarea studiului, de la Universitatea Cincinnati. Ea a subliniat că, în același timp, mai mulți pacienți supraviețuiesc unui AVC, ceea ce înseamnă că un număr mai mare de persoane tinere poate rămâne cu efecte pe termen lung.

Cercetătorii au constatat că rata AVC-urilor ischemice a crescut de la 23,8 la 47,3 cazuri la 100.000 de persoane în intervalul analizat. În schimb, nu au fost observate creșteri similare pentru hemoragia intracerebrală sau hemoragia subarahnoidiană.

În rândul persoanelor tinere care au suferit un AVC, cercetătorii au observat creșteri importante ale mai multor probleme asociate sănătății cardiovasculare.

Proporția celor cu hipertensiune a crescut de la 47% la 60%, cea a persoanelor cu diabet de la 19% la 26%, iar fibrilația atrială a crescut de la 1% la 6%. Și consumul de substanțe a înregistrat o creștere puternică, de la 4,6% la 40,2%, autorii precizând că o mare parte din această evoluție reflectă consumul de marijuana.

Studiul nu poate stabili însă că aceste modificări sunt responsabile pentru creșterea ratei AVC. Cercetătorii precizează că nu au avut date comparabile despre persoane care nu suferiseră un AVC, o limitare care nu permite stabilirea unei relații cauzale între factorii de risc observați și evoluția incidenței.

În pofida creșterii numărului de AVC-uri, rata deceselor în primele 30 de zile după un astfel de eveniment a scăzut ușor. După ajustarea pentru vârstă, rasă și sex, mortalitatea la 30 de zile a coborât de la 11,7% în 1993-1994 la 9,4% în 2020.

Autorii atrag atenția însă că scăderea mortalității poate însemna că mai mulți adulți tineri supraviețuiesc unui AVC și trebuie să trăiască ulterior cu consecințele acestuia.

„Rezultatele noastre evidențiază importanța identificării și gestionării din timp a factorilor de risc pentru AVC, încă din perioada adultă timpurie”, a declarat Fisher. Ea a adăugat că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege ce anume determină această evoluție și cum poate fi inversată.

Doctorul David Robinson, unul dintre autorii studiului, a arătat că un AVC poate fi deosebit de devastator pentru o persoană aflată în perioada activă a vieții, inclusiv din cauza impactului asupra capacității de a munci sau de a avea grijă de copii.

Robinson a recomandat ca adulții tineri să înceapă să acorde atenție sănătății cardiovasculare și să își monitorizeze factorii de risc, mai ales tensiunea arterială, greutatea, colesterolul și glicemia.

Asociația americană de cardiologie (American Heart Association) include aceste elemente în cele opt măsuri esențiale pentru protejarea sănătății cardiovasculare, alături de alimentație sănătoasă, activitate fizică, evitarea nicotinei și un somn adecvat. Organizația precizează că optimizarea acestor factori contribuie la reducerea riscului de boli cardiovasculare și AVC.

Aceasta este prima vizită de stat a lui Xi la Washington din ultimul deceniu și are loc pe fondul unor dispute între SUA și China privind comerțul, inteligența artificială, Iranul și Taiwanul.

Trump și prima doamnă Melania Trump au participat la ceremonia de sosire a lui Xi și a soției sale, Peng Liyuan, la baza militară din apropierea capitalei americane. Xi a fost primit pe aeroport, apoi delegația chineză a intrat în programul oficial al vizitei, care include joi o ceremonie la Casa Albă, inspecția trupelor și un dineu de stat.

Melania Trump a explicat decizia soțului său de a-l întâmpina personal pe Xi. „Au o relație foarte bună. Vine pe teritoriul nostru și trebuie să-i primim cu cel mai mare respect”, a spus ea într-un interviu acordat Fox News.

Vizita are loc după deplasarea lui Trump în China, în luna mai, când liderul american a fost primit cu o ceremonie amplă la Beijing. Vicepreședintele chinez Han Zheng l-a întâmpinat atunci pe Trump, iar autoritățile chineze au organizat o gardă de onoare, o fanfară militară și o ceremonie cu sute de copii care au fluturat steagurile celor două țări.

Trump și Xi urmează să aibă joi discuții private la Casa Albă. Pe agenda relației bilaterale se află probleme comerciale, accesul la minerale de pământuri rare, inteligența artificială, precum și situația din Iran și cea din Taiwanul. Reuters relata înaintea vizitei că negocierile urmăresc menținerea unei forme de „stabilitate strategică” între cele două puteri.

Secretarul de stat american Marco Rubio a apărat necesitatea dialogului direct cu Beijingul.

„Ideea că nu am interacționa cu ei la cel mai înalt nivel este iresponsabilă. Este revoltător. Trebuie să o facem”, a declarat Rubio la New York, potrivit Associated Press. El a descris SUA și China drept cele mai mari două economii ale lumii și, probabil, cele mai puternice două puteri militare.

După întâlnirile oficiale de joi și dineul de stat de la Casa Albă, Xi și Peng Liyuan urmează să revină vineri la reședința prezidențială americană pentru un ceai privat cu Trump și Melania Trump. Cei doi lideri urmează apoi să viziteze Arhivele Naționale, unde vor vedea documente istorice despre relațiile dintre Statele Unite și China.

Dineul de stat îi va reuni pe lideri politici și oameni de afaceri din industria tehnologiei, între invitați fiind directorii unor companii precum Nvidia și SpaceX. Prezența reprezentanților marilor companii reflectă și importanța pe care o au relațiile economice și tehnologice în dialogul dintre Washington și Beijing.

Sam Altman a pledat, totodată, pentru cooperare internațională și pentru reguli stabilite prin procese democratice.

„Industria nu trebuie să accepte prea mult risc tehnologic doar pentru că beneficiile sunt prea mari și importante pentru a încetini”, a spus Altman, în intervenția sa din cadrul reuniunii de nivel înalt a Consiliului de Securitate al ONU, convocată de Franța, care deține în septembrie președinția Consiliului.

Altman a avertizat că unul dintre principalele riscuri ale progresului accelerat este pierderea controlului uman asupra tehnologiei. În opinia sa, tehnicile de aliniere și de siguranță trebuie să avanseze cel puțin la fel de repede precum capacitățile modelelor. El a identificat, de asemenea, concentrarea excesivă a puterii drept un al doilea risc major.

Altman a pus accent pe rolul guvernelor în stabilirea regulilor pentru inteligența artificială.

„Dacă inteligența artificială trebuie să fie democratică, cele mai importante decizii nu pot fi luate doar în laboratoare din San Francisco. Aceste decizii trebuie stabilite prin procese democratice și de către guverne responsabile în fața cetățenilor”, a spus el.

„La nivel internațional, acest lucru va necesita cooperare”, a continuat Altman. El a dat ca exemplu situațiile în care state aflate în competiție au reușit să colaboreze în fața unor tehnologii cu impact major.

„În istoria noastră, au existat momente în care țări care concurează și nu se plac întotdeauna foarte mult s-au reunit pentru interese comune și binele colectiv în fața unei tehnologii noi și puternice. Credem că acesta trebuie să fie unul dintre acele momente”, a spus șeful OpenAI.

Directorul OpenAI a vorbit și despre beneficiile potențiale ale tehnologiei. În opinia sa, inteligența artificială ar putea deschide o perioadă comparabilă cu o „Renaștere”, dacă este folosită pentru a extinde capacitățile oamenilor.

Șeful OpenAI a descris poziția companiei drept o încercare de a găsi o cale de mijloc. „Nu vrem să cădem în capcana optimismului orb, dar nici în fatalism”, a spus Altman.

El a prezentat trei principii pe care OpenAI le consideră importante: oamenii trebuie să rămână „în centrul procesului decizional”, progresul tehnologic și economic trebuie să fie orientat spre oameni, iar AI trebuie să contribuie la creșterea capacității fiecărei persoane de a acționa.

„Poate că noi suntem creatorii acestei tehnologii, dar nu suntem eroii acestei povești. Rolul nostru este să avem încredere în magia talentului uman”, a declarat Altman.

La aceeași reuniune, directorul executiv al Anthropic, Dario Amodei, a transmis un avertisment similar. „Cred chiar că AI ar putea fi un risc pentru umanitate în ansamblu, dacă tehnologia este gestionată necorespunzător”, a declarat el.

Amodei a cerut o strategie internațională coordonată și a subliniat că niciun lider, nicio companie și nicio țară nu poate gestiona singură riscurile generate de sistemele AI tot mai puternice. El a cerut Consiliului de Securitate să susțină măsuri concrete.

Printre propunerile sale s-au numărat interzicerea utilizării AI pentru proliferarea sau fabricarea armelor biologice și dezvoltarea unor sisteme de evaluare și verificare care să țină pasul cu progresul tehnologic.

Reuniunea a fost prezidată de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, în contextul președinției franceze a Consiliului de Securitate. Discuțiile au vizat inclusiv riscul atacurilor cibernetice autonome și posibilitatea ca oamenii să piardă controlul asupra modelelor AI cele mai avansate.

Yoshua Bengio, copreședinte al panelului științific internațional independent al ONU pentru AI, a declarat la reuniune că „pericolele sunt reale și iminente” și a avertizat că amenințarea nu respectă granițele naționale.

Discuția are loc într-un moment în care guvernele încearcă să construiască reguli pentru o tehnologie care evoluează mai repede decât mecanismele tradiționale de reglementare. În aceeași perioadă, președintele american Donald Trump s-a pronunțat împotriva unui cadru global care să limiteze dezvoltarea AI, ceea ce evidențiază diferențele dintre abordările internaționale privind guvernarea noii tehnologii.

Mai surprinzător, un sistem care le monitoriza conversațiile nu a reușit să detecteze în mod fiabil coordonarea ascunsă dintre cei doi agenți.

Experimentul, prezentat în studiul „Detecting Multi-Agent Collusion Through Multi-Agent Interpretability”, disponibil pe platforma arXiv, a fost conceput pentru a testa dacă agenții AI pot colabora pe ascuns atunci când știu că interacțiunile lor sunt supravegheate. Cercetătorii au creat NARCBench, un benchmark destinat detectării coluziunii dintre mai multe sisteme de inteligență artificială.

În scenariul de blackjack, unul dintre agenți avea rolul de responsabil cu numărarea cărților și estimarea avantajului pe care îl avea jucătorul. Celălalt trebuia să decidă cât să parieze. În loc să transmită direct informațiile, cei doi au stabilit înainte un sistem de comunicare ascunsă, folosind conversații aparent banale de la masa de joc.

De exemplu, o remarcă aparent inofensivă despre cât de bine joacă dealerul putea avea, în realitate, o semnificație precisă pentru celălalt agent: indica valoarea situației de la masă și, implicit, mărimea pariului care trebuia făcut.

Aici apare una dintre cele mai importante concluzii ale experimentului. Analizarea textului schimbat între agenți nu a fost suficientă pentru identificarea coordonării secrete. Cercetătorii au recurs la o metodă prin care au analizat activările interne ale modelelor pentru a căuta semnale asociate comportamentului de colaborare.

Potrivit studiului, semnalul asociat coluziunii poate apărea chiar la nivelul unor tokenuri individuale. Activările unuia dintre agenți au prezentat modificări atunci când acesta procesa porțiunile codificate ale mesajelor transmise de partener. Autorii consideră că astfel de informații interne pot reprezenta un indiciu suplimentar față de ceea ce poate fi observat în conversația propriu-zisă.

Cercetarea a fost testată pe modele precum Qwen3-32B, Llama 3.1 70B, DeepSeek-R1 32B și GPT-OSS-20B. Autorii au raportat rezultate de până la 1,00 AUROC, un indicator folosit pentru a măsura cât de bine poate un sistem să distingă între două categorii, în acest caz comportamentul coluziv și cel necoluziv. Un scor de 1,00 înseamnă o separare perfectă în testul respectiv.

În evaluările zero-shot, adică în situații în care metoda de detecție este pusă în fața unor exemple sau scenarii pe care nu a fost antrenată în mod specific, performanța a variat în funcție de metodă și de situație. Cu alte cuvinte, cercetătorii au verificat dacă detectorul poate recunoaște coluziunea și atunci când întâlnește un scenariu nou, fără să fi fost pregătit special pentru acel caz. Pentru sarcina de blackjack cu comunicare steganografică, studiul raportează un semnal de detectare deosebit de puternic pentru unele dintre metode.

Blackjack-ul este însă doar una dintre probe. NARCBench include și scenarii în care agenții ar putea colabora pentru sabotarea unor procese de programare, manipularea unor acțiuni bursiere, compromiterea sistemelor CI/CD, influențarea unor materiale de presă sau otrăvirea bazelor de date utilizate de sisteme de inteligență artificială.

Cercetătorii atrag atenția că problema devine mai complicată atunci când agenții AI sunt folosiți în număr mare. Detectarea comportamentului din experiment a presupus monitorizarea ambilor agenți, nu doar a unuia, iar într-un sistem real pot exista mii de agenți care interacționează, inclusiv sisteme dezvoltate și operate de organizații diferite.

Cercetătorii precizează însă că rezultatele sunt încă departe de a demonstra că asemenea comportamente vor apărea automat în sistemele AI utilizate în lumea reală. Studiul este o cercetare experimentală, iar echipa dorește să testeze în continuare modele mai mari și să afle dacă acestea dezvoltă forme de colaborare ascunsă mai greu de detectat.

Evenimentul a avut loc în marja celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite și reprezintă continuarea inițiativei lansate la Kiev, pe 24 august.

„Global Vocabulary of Resilience” reunește experiențele a 38 de țări, sub forma unor concepte, practici sociale, modele instituționale și repere culturale asociate rezilienței.

România este reprezentată în acest vocabular prin cuvântul „dârzenie”, ales și prezentat de Mirabela Grădinaru la summitul de la Kiev. Ea a descris termenul drept expresia hotărârii și a capacității oamenilor și comunităților de a rămâne în picioare în circumstanțe dificile, păstrându-și demnitatea, valorile și responsabilitatea față de ceilalți, arată într-un comunicat Administrația Prezidențială.

La New York, Mirabela Grădinaru a vorbit despre continuarea dialogului început la Kiev și despre caracterul universal al experiențelor reunite în vocabular.

„De la Kiev la Națiunile Unite, am dus mai departe o conversație despre ceva profund uman și, în același timp, universal: ce îi ajută pe oameni și societăți să rămână în picioare atunci când certitudinile dispar. Într-o lume în care războiul, strămutarea, schimbările tehnologice și incertitudinea se suprapun tot mai des, reziliența nu poate însemna doar să devenim mai buni la suportarea unor crize multiple. A fi rezilient trebuie să însemne și capacitatea noastră de a rămâne împreună și de a acționa împreună”, a transmis aceasta.

Prezența Mirabelei Grădinaru la New York se înscrie într-o agendă internațională mai amplă. În aceeași deplasare, ea a participat la evenimente dedicate protecției copiilor și impactului tehnologiei și inteligenței artificiale asupra noilor generații, precum și la alte reuniuni organizate în marja Adunării Generale a ONU.

Partida s-a disputat în sala „Karagac” din Peja, în cadrul unei duble manșe în care returul este programat la București, pe 30 septembrie. Câștigătoarea acestei confruntări va obține calificarea în sezonul regulat al competiției.

Formația bucureșteană s-a impus în primul act cu 27-11 și a intrat la pauză cu un avantaj de 41-29. După revenirea de la vestiare, echipa antrenată de Žydrūnas Urbonas a mărit diferența, câștigând sfertul al treilea cu 27-12 și ultimul act cu 28-17.

Dinamo a avut un avantaj maxim de 41 de puncte și a fost în avantaj timp de 38 de minute și patru secunde. Pe parcursul partidei au existat doar o schimbare de lider și o singură situație de egalitate. Bucureștenii au reușit și o serie maximă de 11-0.

Din punct de vedere statistic, Dinamo a avut o eficiență net superioară la aruncări. Bucureștenii au transformat 53,7% dintre aruncările din acțiune, față de 31,3% ale gazdelor. La aruncările de două puncte, Dinamo a avut 68,3%, iar Peja 43,2%. De la distanță, echipa bucureșteană a înscris 30,8% dintre tentative, față de numai 16,7% pentru formația kosovară.

Formația antrenată de Žydrūnas Urbonas a avut o prestație solidă, terminând partida și cu 29 de pase decisive și 45 de recuperări.

Derrick Marks și DJ Burns au fost principalii marcatori ai bucureștenilor, cu câte 16 puncte. DJ Burns a fost cel mai eficient jucător al dinamoviștilor, la cele 16 puncte adăugându-se și 11 recuperări și cinci pase decisive, încheind partida cu 28 indice de eficiență.

Rostyslav Novitskyi a înscris 15 puncte, cu 6 din 6 la aruncările de două puncte și 3 din 4 de la linia de libere. Ousmane Drame a contribuit cu 10 puncte și opt recuperări, în timp ce Radu Vîrnă a adăugat nouă puncte și patru pase decisive.

De partea cealaltă, cei mai buni marcatori ai lui KB Peja au fost Robert Smith și Xavier Johnson, ambii cu câte 11 puncte.

Pentru echipa bucureșteană, victoria îi oferă un avantaj consistent înaintea returului. Meciul al doilea al dublei manșe este programat miercuri, 30 septembrie, la București, de la ora 19:00. Câștigătoarea confruntării va obține calificarea în sezonul regulat al FIBA Europe Cup 2026-27.

În cazul calificării, echipa bucureșteană va fi repartizată în Grupa B a FIBA Europe Cup, alături de BC Oostende (Belgia), NHSZ-Szolnoki Olajbanyasz (Ungaria), FIATC Girona (Spania), Zastal Zielona Gora (Polonia) și Patrioti Levice (Slovacia).

România are deja două reprezentante în faza grupelor competiției.

SCMU Craiova este în Grupa C, alături de Sporting CP (Portugalia), BC Rilski Sportist (Bulgaria), Kolossos H Hotels (Grecia), Esenler Erokspor (Turcia) și Gence BC (Azerbaidjan).

CSM CSU Raiffeisen Oradea va evolua în Grupa H, alături de Fribourg Olympic Basket (Elveția), VEF Riga (Letonia), Mykonos BC (Grecia), Lokomotiv Plovdiv (Bulgaria) și câștigătoarea dublei dintre BC Parnu (Estonia) și Neftchi SC (Azerbaidjan).

Zelenski a vorbit la New York despre participarea cetățenilor străini la războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și a susținut că persoane din zeci de state au ajuns în Rusia „prin înșelăciune și tertipuri”, potrivit APA.

Președintele ucrainean a enumerat printre țările de origine ale acestora Ghana, Nepal, Tadjikistan, India, Yemen, Kenya, Zimbabwe, Cuba, Belarus, Sudan și Africa de Sud, precizând că este vorba, în total, despre cetățeni din 47 de state.

„Știm că Rusia folosește cetățeni din 47 de țări în războiul său din Ucraina – Ghana, Nepal, Tadjikistan, India, Yemen, Kenya, Zimbabwe, Cuba, Belarus, Sudan, Africa de Sud și multe, multe altele”, a declarat Zelenski.

El a spus că forțele ucrainene întâlnesc pe câmpul de luptă cetățeni ai acestor state și că Ucraina primește uneori solicitări pentru repatrierea luptătorilor străini capturați.

„Vreau să mă adresez direct fiecărui reprezentant al acestor 47 de țări: știți ce face Rusia cu oamenii voștri. Sunt cetățenii voștri. Aveți grijă de ei și nu-i lăsați să ajungă pe un alt front”, a declarat Zelenski.

„Nu-l lăsați pe Putin să vă atragă în acest război. Nu lăsați Rusia să-și stingă incendiile, să-și ascundă rușinea și să plătească pentru nebunia sa cu viețile oamenilor voștri”, a adăugat președintele ucrainean, adresându-se reprezentanților statelor ai căror cetățeni, potrivit acestuia, au ajuns să lupte de partea Rusiei.

Referindu-se la implicarea Coreei de Nord în război, Zelenski a declarat că militarii nord-coreeni au fost trimiși să lupte alături de forțele ruse, pentru a sprijini „punctele slabe ale armatei ruse”.

Liderul ucrainean a anunțat și că țara sa a transferat recent Coreei de Sud doi prizonieri de război nord-coreeni.

„Recent, am trimis doi prizonieri de război nord-coreeni în Republica Coreea”, a spus Zelenski.

Unul dintre cei doi – a relatat președintele ucrainean – ar fi încercat să se sinucidă în momentul în care și-a dat seama că urma să fie capturat.

„Unul dintre ei, când și-a dat seama că urma să fie luat prizonier, a încercat să se sinucidă și a fost șocat că soarta nu l-a lăsat să moară. Așa sunt crescuți oamenii în Coreea de Nord. Este realitatea. Le iau libertatea. Le iau dreptul de a alege și le insuflă ideea că trebuie să moară, indiferent de situație”, a declarat Zelenski.

Primele două sisteme, respectiv 12 tunuri, trebuiau livrate până la 15 aprilie 2026.

Cu toate acestea, testele tehnice pentru recepție au scos la iveală probleme la unele dintre subsisteme. Informațiile apar în documente ale Ministerului Apărării Naționale și au fost publicate în exclusivitate de G4Media.

Întrebat la New York despre acest lucru, Nicușor Dan a răspuns că „se mai întâmplă”.

„Legat de ce mă întrebați cu Rheinmetall, se mai întâmplă. Este o procedură de recepție care se poate corecta”, a declarat președintele.

„Din ce înțeleg, nu este vorba despre o achiziție pe programul SAFE ci despre o achiziție anterioară a statului român. Se întâmplă lucrurile astea”, a conchis Nicușor Dan.

Contractul-cadru pentru modernizarea sistemelor a fost atribuit în decembrie 2023 de Compania Națională Romtehnica companiei Rheinmetall Landsysteme GmbH și are o valoare totală de 328 de milioane de euro. Programul este derulat de Statul Major al Forțelor Terestre.

Noul termen estimat pentru livrarea primelor două sisteme este septembrie 2026. Pentru nerespectarea termenului inițial, autoritatea contractantă a aplicat penalități începând din prima zi de întârziere. Acestea vor continua până la semnarea fără obiecții a procesului-verbal de recepție.

Sursa video: Antena 3

Brad Pitt a vorbit miercuri, la San Sebastián, înaintea premierei filmului „Heart of the Beast”, despre relația creată cu Uber, câinele care îi este partener pe ecran, relatează Variety. Actorul a descris colaborarea drept o experiență emoționantă și a dezvăluit că unele dintre momentele surprinse în film nu erau prevăzute în scenariu.

„Am avut o experiență cu adevărat emoționantă cu Uber”, a spus Pitt. Actorul a explicat că echipa încerca să transforme fiecare zi de filmare într-una de joacă pentru câine și că acesta făcea uneori lucruri „pur și simplu uimitoare”, care nu se aflau în scenariu.

Pitt a mărturisit că expresiile surprinse de câine în timpul filmărilor continuă să-l emoționeze.

O parte importantă a producției a fost filmată în Noua Zeelandă, în condiții dificile. Pitt a descris zile lungi petrecute în natură, fără confortul obișnuit al unei producții cinematografice.

Actorul a spus că echipa era udă și înfrunta frigul timp de aproximativ 12 ore pe zi, fără rulote, membrii producției fiind nevoiți să stea inclusiv pe bușteni între filmări. Cu toate acestea, Pitt a caracterizat experiența de a lucra în acel decor alături de câine drept una specială.

Prezența lui Uber avea, potrivit actorului, un efect vizibil asupra întregii echipe.

„Când câinele apărea pe platou, energia se schimba”, a spus Pitt, explicând că oamenii deveneau „puțin mai fericiți” și mai entuziasmați.

Actorul, care este și producător al filmului prin compania sa Plan B, a vorbit și despre situația actuală a cinematografiei independente.

Pitt consideră că actualul ecosistem al industriei oferă proiectelor independente posibilitatea de a ajunge la un public mai larg și a comparat momentul actual cu perioada de efervescență a filmului independent din anii 1990.

„Cred că actuala configurație a fost, de fapt, foarte favorabilă cinematografiei independente, într-un mod foarte interesant, pentru că mai mulți oameni ajung să vadă aceste proiecte”, a declarat actorul, adăugând că sectorul „pare chiar la fel de puternic precum în anii ’90”.

Regizorul David Ayer a remarcat, la rândul său, apariția unor noi căi prin care pot fi descoperiți cineaștii. El a indicat platforme precum YouTube și internetul în general drept spații din care încep să provină noi talente.

„Heart of the Beast”, în care mai joacă J.K. Simmons și Anna Lambe, îl are în centru pe personajul interpretat de Brad Pitt, un veteran al Forțelor Speciale rămas izolat în sălbăticia din Alaska împreună cu câinele său militar, traumatizat în urma experiențelor prin care a trecut.

Filmul este regizat de David Ayer, iar Pitt participă la proiect și în calitate de producător. Producția a primit reacții favorabile din partea criticilor înaintea premierei de miercuri seara de la San Sebastián.

Brad Pitt se afla deja de câteva zile în orașul spaniol înaintea premierei. Marți, o mulțime s-a strâns în fața hotelului unde actorul era cazat, iar acesta ar fi petrecut aproximativ 20 de minute oferind autografe și făcând fotografii cu fanii.

Întrebat, miercuri seara, la Antena 3 CNN, despre întâlnirea pe care urmează să o aibă cu premierul desemnat Siegfried Mureșan și despre programul de guvernare și lista de miniștri, Nicușor Dan a spus că este interesat de persoanele care vor ajunge la conducerea ministerelor cu care lucrează în mod curent.

„Astea sunt ministerele cu care lucrez în mod curent și mă interesează care sunt persoanele de acolo”, a declarat președintele despre portofoliile de la Apărare și Externe.

Nicușor Dan a precizat însă că, dincolo de numele viitorilor miniștri, urmărește și direcția pe care o va avea noul Guvern.

Președintele a spus că este interesat de „păstrarea direcției pro-occidentale” și de menținerea traiectoriei deficitului.

„Dincolo de asta mă interesează, și asta am spus-o de la început, mă interesează păstrarea direcției pro-occidentale și păstrarea traiectoriei de deficit ca să păstrăm corect relația cu finanțatorii români”, a afirmat Nicușor Dan.

Întrebat dacă va solicita ca taxele să nu fie majorate, Nicușor Dan a răspuns că nu a auzit ca o asemenea variantă să fie luată în calcul.

„Dar cred că n-am auzit de la nimeni această opțiune”, a spus președintele.

Siegfried Mureșan a anunțat, miercuri seara, că noul Guvern va continua măsurile luate de Cabinetul condus de Ilie Bolojan și va urmări creșterea economică, crearea de locuri de muncă și majorarea nivelului de trai. „România intră într-o nouă etapă de creștere economică și dezvoltare”, a transmis premierul desemnat, precizând că Executivul va construi „pe bazele solide puse de Guvernul condus de Ilie Bolojan”.

Programul de Guvernare prevede protejarea veniturilor, indexarea pensiilor și alocațiilor, precum și reducerea treptată a poverii fiscale asupra muncii. Printre măsuri se află „păstrarea cotei unice, fără impozite noi în 2027, și reguli fiscale predictibile pentru oameni și companii”, dar și investiții în energie, infrastructură și digitalizarea administrației. „Vom fi extrem de responsabili cu gestionarea banului public”, a mai spus Mureșan.