MediaFax.ro

Întrebat dacă se mai poate vorbi de un pol de dreapta, Bolojan a amintit că PNL a stabilit un mecanism de colaborare cu USR „ca să ai o forță de negociere mai mare”.

„Acest lucru va continua, dar am discutat aceste aspecte cu cei de la USR, știm fiecare care sunt pozițiile”, a spus el.

Liderul liberal consideră că cele două partide trebuie să lucreze împreună pentru românii care vor o țară modernă și prosperă.

„Ce e important pentru românii care vor o țară modernă, prosperă, care înțeleg că aceste lucruri nu pot să vină decât prin meritocrație, PNL și USR trebuie să lucrăm la asta”, a afirmat Bolojan.

„Încrederea trebuie consolidată la toate nivelurile”

În prezent, PNL și USR au o colaborare parlamentară. Bolojan spune că aceasta trebuie dezvoltată și că „trebuie consolidată încrederea între echipele noastre la toate nivelurile”.

Declarațiile vin în același interviu în care Bolojan a anunțat că PNL trece în opoziție de săptămâna viitoare, chiar dacă va propune sâmbătă, în Biroul Politic Național, un vot pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu.

Președintele PNL a vorbit despre construirea unui „pol de modernizare”, astfel încât oamenii care cred în direcția europeană a României „să aibă cu cine să voteze în 2028”.

Nicușor Dan s-a declarat, vineri seara, bucuros că există acorduri între premierul desemnat și partide. „Aceste acorduri prevăd o stabilitate de care România are nevoie pentru rectificare, care e urgența, pentru bugetul pe anul viitor, pe care eu sper să-l trecem prin Parlament anul acesta”, a spus președintele.

El a adăugat că acordurile acoperă și „chestiuni de bun-simț” care asigură stabilitatea guvernării pe o perioadă semnificativă. „Este o așteptare pe care românii au avut-o și eu sunt bucuros că ea devine realitate. Evident că m-aș fi bucurat ca ea să devină realitate acum 4 luni sau 5 luni”, a spus Nicușor Dan.

„Suntem într-o democrație”

„Nu trebuie să fiu eu mulțumit. Suntem într-o democrație, în democrație oamenii votează partide și partidele, prin votul lor în Parlament, numesc guvernul”, a răspuns președintele.

Pe măsurile pe care le va lua noul cabinet, Nicușor Dan a spus că va încerca să colaboreze instituțional cu el. „Sper să nu fiu în situația să-l critic”, a adăugat șeful statului.

Declarațiile vin în ajunul ședinței Biroului Politic Național al PNL, care decide sâmbătă dacă liberalii votează învestirea Guvernului Niculescu. Mai mulți lideri locali ai partidului au anunțat că nu îl vor vota.

Franța a răspuns solicitării în aproximativ 24 de ore, iar șeful statului se declară convins că vor urma și alți aliați.

Președintele a comparat situația actuală de la Marea Neagră cu problemele provocate în urmă cu câteva luni de dronele care ajungeau în apropierea graniței României de la Dunăre.

Nicușor Dan: „Acum suntem exact în aceeași situație”

Șeful statului a explicat că România a mai recurs la sprijinul aliaților pentru a acoperi perioada necesară până la livrarea echipamentelor militare contractate.

„Din nou, eu cred că e important să facem paralela cu ce a fost acum câteva luni la drone aeriene pe Dunăre și ce se întâmplă acum cu drone aeriene și navale la Marea Neagră. În momentul acela, noi am mers către partenerii noștri, am spus: avem o comandă de echipament militar prin SAFE, acesta va veni într-un an și jumătate, doi ani și jumătate, conform contractelor pe care le-am semnat, vă rog, ajutați-ne”, a declarat Nicușor Dan.

Potrivit președintelui, șase state au răspuns atunci solicitării României.

„Și au fost șase țări care ne-au ajutat, dacă-mi aduc aminte: Statele Unite, Franța, Italia, Spania, Slovacia și Portugalia”, a spus șeful statului.

„O amenințare care nu exista anul trecut”

Nicușor Dan a afirmat că România se confruntă acum cu o amenințare nouă, care vizează navele ce circulă în apropierea litoralului.

„Acum suntem exact în aceeași situație, o amenințare care nu exista anul trecut, pe navele care circulă în apropierea țărmului nostru”, a declarat președintele.

România a procedat, potrivit acestuia, în același mod și a cerut din nou ajutor partenerilor săi. Franța ar fi fost primul stat care a răspuns.

„Aceeași solicitare, la care în 24 de ore deja Franța a răspuns, pentru că avem o relație foarte bună bilaterală și sunt convins că și alți aliați vor răspunde”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a insistat asupra importanței relațiilor României cu partenerii săi externi într-un context de securitate în continuă schimbare.

„Tot timpul sunt provocări noi. Din fericire, România are aliați, din fericire, România are o imagine bună, corectă, o relație bună, corectă cu aliații și, în situațiile de necesitate, avem ajutor de la ei”, a spus șeful statului.

Echipamentele SAFE ar urma să asigure o protecție permanentă

Sprijinul cerut acum aliaților are caracter temporar, din declarațiile președintelui rezultând că soluția pe termen lung ar urma să vină odată cu livrarea echipamentelor contractate de România.

„Și, bineînțeles, programul SAFE, care, în momentul în care contractele vor fi finalizate, va permite o protecție permanentă, definitivă, de data asta la Marea Neagră”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului anunțase anterior, tot după reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, că echipele tehnice română și franceză au început discuții pentru a stabili necesitățile concrete ale României la Marea Neagră.

Șeful statului a vorbit și despre aderarea Republicii Moldova la UE, viitorul buget european, prețurile la energie, competitivitate și migrație.

Nicușor Dan a precizat că situația de securitate, războiul din Ucraina și amenințările hibride asupra statelor din vecinătate s-au aflat printre subiectele discutate de liderii europeni.

Am solicitat ajutor pentru situația de la Marea Neagră

Președintele a făcut o paralelă între evenimentele recente de la Marea Neagră și situația de la granița dunăreană a României, unde au existat probleme provocate de drone provenite dinspre Ucraina.

„Și, evident, situația de securitate, Ucraina și războiul hibrid, inclusiv afectarea țărilor vecine, printre care România, în care a existat o discuție despre evenimentele recente la Marea Neagră și în care, așa cum am făcut în urmă cu aproape un an, când aveam problemele la granița pe Dunăre cu dronele care erau deviate dinspre Ucraina, am solicitat ajutor până când echipamentele pe care noi le-am comandat pe SAFE vor veni în România”, a declarat Nicușor Dan.

Potrivit președintelui, partea franceză a răspuns deja solicitării, fiind inițiate discuții la nivel tehnic pentru stabilirea necesităților României.

„Și deja am avut o discuție cu echipa tehnică a Franței, care s-au oferit să ne ajute cu echipamentele necesare și să înțeleagă mai bine care sunt necesitățile pe care le avem la Marea Neagră”, a spus șeful statului.

În marja reuniunii, Nicușor Dan a avut, de asemenea, discuții cu premierul Bulgariei, secretarul general al NATO, președintele Franței și premierul Greciei.

Nicușor Dan: Nu există impedimente pentru deschiderea ultimelor două capitole cu Republica Moldova

Un alt subiect important pentru România a fost extinderea Uniunii Europene și parcursul Republicii Moldova. Nicușor Dan a afirmat că nu au fost formulate obiecții din partea statelor membre față de calendarul care ar permite deschiderea ultimelor două capitole de negociere în cursul acestui an.

„O dezbatere pe extindere și aici, evident, interesul nostru pentru Moldova și procesul de aderare la Uniunea Europeană. După cum știți, au fost deschise patru din cele șase capitole de negociere ultimele două săptămâni astea și concluzia dezbaterii a fost că nu există impedimente pentru ca cele două capitole rămase să fie deschise în cursul acestui an”, a declarat președintele.

Șeful statului a adăugat:

„Nu au existat obiecții din partea statelor membre pentru acest calendar, care va permite apoi Moldovei să desfășoare procesul de aderare, și toată lumea foarte mulțumită de progresele pe reforme pe care Moldova le face.”

România vrea un buget european mai ambițios

Discuțiile de la Bruxelles au vizat și viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.

Nicușor Dan a plasat România în tabăra statelor care susțin un buget european mai consistent, în opoziție cu țările considerate „frugale”, care solicită limitarea cheltuielilor.

„O discuție foarte consistentă pe viitorul buget al Uniunii, cadrul financiar multianual, cu, evident, cele două poziții pe care le cunoașteți: statele, așa-zis, frugale, care doresc o reducere a cheltuielilor, evident presate de cetățenii din respectivele state. Pe de altă parte, așa-numiții Prieteni ai Coeziunii, printre care și România”, a afirmat Nicușor Dan.

România și Italia, a precizat președintele, coordonează grupul statelor care pledează pentru creșterea ambiției financiare a Uniunii.

„După cum știți, am avut o reuniune pregătitoare ieri dimineață. România și Italia coordonează acest grup care dorește bugete mai ambițioase. Un buget mai ambițios al Uniunii pentru 2028-2034”, a declarat șeful statului.

Nicușor Dan: Prețurile la energie pentru cetățeni și companii trebuie să fie cât mai mici

Competitivitatea economiei europene a reprezentat un alt punct important al reuniunii. Potrivit președintelui, există consens în privința reducerii birocrației europene, însă persistă diferențe privind echilibrul dintre politicile climatice și protejarea industriei.

Nicușor Dan a plasat explicit România de partea statelor care insistă asupra competitivității industriei și reducerii costurilor energetice.

„România este în a doua categorie, evident că chestiunile de mediu sunt importante, dar într-o perioadă de criză energetică e important ca și cetățenii și companiile să aibă prețuri cât mai mici la energie, ele fiind deja destul de mari din cauza factorilor internaționali”, a declarat președintele.

În privința migrației, șeful statului a afirmat că opiniile statelor membre continuă să difere, dar că au fost constatate progrese în reducerea fenomenului în urma măsurilor adoptate la nivel european.

„Trebuie să se întrebe unii când au fost băuți (pe parlamentarii PSD – n.r.): când nu au votat legea salarizării în august și, nevotând, am pierdut 770 de milioane de euro sau când propun acum în programul de guvernare să votăm legea salarizării, care este necesară, dar după ce am pierdut cei 770 de milioane de euro”, a declarat Ilie Bolojan, la Digi24.

Premierul a susținut că legea salarizării trebuia adoptată la timp, în perioada în care România își asumase îndeplinirea jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a afirmat că adoptarea legii rămâne necesară pentru corectarea inechităților din sistem, însă întârzierea a avut un cost financiar important.

Bolojan: Creșterea pensiilor și salariilor nu mai poate fi evitată

Premierul interimar a explicat că, după doi ani de plafonare a pensiilor și salariilor, inflația a redus puterea de cumpărare, iar viitorul guvern va trebui să țină cont de această realitate.

Bolojan a arătat că reforma salarizării ar fi trebuit realizată în vara acestui an, în august, când România avea de îndeplinit angajamentul din PNRR.

Premierul a adăugat că adoptarea legii ar putea contribui la rezolvarea unor inechități și la reducerea litigiilor privind drepturile salariale din sectorul public.

Restanțele salariale ale magistraților, de 10 miliarde de lei, plus penalități

Totodată, Ilie Bolojan a vorbit despre sumele pe care statul trebuie să le achite în urma proceselor privind drepturile salariale ale magistraților.

„Informația pe care am primit-o chiar astăzi (vineri – n.r.) la Guvern a fost de 10 miliarde de lei, la care se adaugă aproximativ 2,5 miliarde de lei penalități”, a declarat premierul.

Potrivit acestuia, totalul obligațiilor se ridică la aproximativ 12,5 miliarde de lei. Bolojan a comparat această sumă cu anvelopa de creștere salarială estimată pentru aproximativ 1,2 milioane de angajați din sectorul bugetar, de 8-12 miliarde de lei.

Premierul a afirmat că aceste obligații pun presiune asupra bugetului și a invocat numărul mare de procese privind salarizarea din sectorul public.

 

„În condiții normale, cea mai corectă decizie din punct de vedere politic este să nu votezi. Nu suntem în niște condiții normale”, a spus Bolojan la Digi24.

Întrebat despre liderii liberali care au anunțat că nu vor vota, între care deputatul Dragoș Ciobotaru și prefectul de Arad, Bolojan a spus că situația este una complicată pentru România.

„Această criză politică nu mai poate fi prelungită. Oricum a fost prelungită foarte mult și nu din vina noastră”, a afirmat el.

Premierul interimar a admis că nu este comod să vezi o anumită componență a guvernului. „Sunt mulți colegi care, într-adevăr, au rezerve pertinente vis-a-vis de acordarea măcar a unui vot de investire. Vom discuta mâine acest lucru și vom vedea care va fi decizia”, a spus Bolojan.

„Un vot pentru această țară”

Liderul PNL a insistat că votul nu este o garanție politică.

„Nu votăm pentru a pune pe cineva în guvernare. (…) Dăm un vot pentru această țară, ca să nu avem alte complicații, care înseamnă costuri importante pentru cetățeni”, a explicat el.

Bolojan susține că nu a negociat funcții, nici în guvern, nici la nivelul secretarilor de stat. Discuțiile cu premierul desemnat au vizat respectarea țintei de deficit, aprobarea cheltuielilor suplimentare doar pe baza unor venituri sigure, păstrarea angajamentelor internaționale și a investițiilor. „Altfel ne întoarcem de unde am plecat și toate eforturile pe care le-au făcut românii în această perioadă s-au făcut degeaba”, a spus el.

Acordul cu Luca Niculescu ar fi doar unul de instalare, cu durată limitată, până la aprobarea bugetului pe 2027, în ianuarie sau februarie. PNL își rezervă inclusiv dreptul de a vota o moțiune de cenzură.

PNL, în opoziție de săptămâna viitoare

Bolojan a anunțat că PNL intră în opoziție începând de săptămâna viitoare. Liberalii nu vor bloca lucrurile bune făcute de guvern, dar vor „taxa” risipa banilor publici.

„PNL va face opoziție corectă și cinstită și cred că este o perioadă în care e foarte important ca PNL să arate că nu este PSD”, a spus Bolojan. El vrea ca liberalii să construiască „un pol de modernizare”, astfel încât oamenii care cred în muncă cinstită și în direcția europeană a României „să aibă cu cine să voteze în 2028”.

Într-un interviu acordat vineri la Digi24, liderul liberal a invocat precedentele în care social-democrații și-au înlăturat propriile guverne și a explicat că experiența ultimelor luni a determinat o mare parte dintre liberali să respingă o nouă coaliție cu PSD.

Bolojan a vorbit despre viitorul Executiv în contextul negocierilor purtate cu Luca Niculescu și al posibilului sprijin pe care PNL l-ar putea acorda la învestirea noului guvern.

„Cel mai periculos adversar pentru guvernul respectiv este tot PSD-ul”

Întrebat dacă un eventual Cabinet Niculescu ar putea rezista până la alegerile din 2028 sau dacă există riscul unei noi căderi de guvern, Bolojan a invocat două vulnerabilități: fragmentarea Parlamentului și comportamentul PSD.

„E greu să spun care va fi evoluția acestui guvern dacă va fi instalat marți, săptămâna viitoare, dar sunt două constante. Situația parlamentară nu se va schimba de pe o zi pe alta, deci avem un Parlament pulverizat, ca rezultat al alegerilor din 2024, într-o situație complicată. Știți care este situația? Nu e ușor să faci majorități, să ai direcții stabile. Asta este o realitate”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul interimar a continuat cu o acuzație directă la adresa social-democraților:

„A doua realitate este că cel mai periculos adversar pentru guvernul respectiv este tot PSD-ul.”

Bolojan a legat această afirmație de experiența guvernelor precedente și de criza politică traversată în ultimele luni.

„Pentru că, în condițiile în care și-au dat propriile guverne jos anii trecuți au generat criza inclusiv în guvernul pe care l-am condus, pentru că am respectat programul de guvernare, pentru că am încercat să fac ceea ce trebuie pentru România. Principalul pericol și pentru guvernul Luca Niculescu este Partidul Social-Democrat”, a afirmat liderul PNL.

Bolojan: „Și-au mai dat propriile guverne jos”

Întrebat dacă se așteaptă ca PSD să ajungă să provoace căderea unui guvern din care face parte, Bolojan a invocat precedentele politice ale social-democraților.

„Nu și-au dat jos propriul guvern? Și-au mai dat propriile guverne jos. Niște premieri PSD au făcut asta”, a spus premierul interimar.

El a explicat apoi că experiența relației cu social-democrații este unul dintre motivele pentru care o parte importantă a liberalilor nu mai dorește continuarea unei coaliții PNL-PSD.

„Este motivul pentru care o masă mare de liberali au hotărât că nu vor mai fi, în actualul context politic, într-o coaliție cu PSD, pentru că nici dumneavoastră nu v-ați asocia cu cineva dacă ați fi avut o experiență de tipul celor pe care ați avut-o cu un fost partener care nu-și respectă înțelegerile, care creează crize și care te duce într-o situație imposibilă”, a declarat Bolojan.

PNL ar urma să intre în opoziție

Bolojan a precizat că discuțiile cu Luca Niculescu privind condițiile în care liberalii ar putea vota învestirea noului Executiv sunt practic finalizate.

„Discuțiile cu domnul Luca Niculescu au fost practic încheiate. Avem o formă a acestui posibil acord”, a afirmat premierul interimar.

Potrivit acestuia, documentul vizează respectarea țintei de deficit, limitarea cheltuielilor suplimentare la cele pentru care există venituri certe, respectarea angajamentelor asumate de România și continuarea investițiilor.

„Respectarea țintei de deficit, angajarea de cheltuieli exclusiv suplimentare doar pe bază de venituri certe, pentru că altfel ne întoarcem de unde am plecat și toate eforturile pe care le-au făcut românii în această perioadă înseamnă că s-au făcut degeaba. Respectarea angajamentelor noastre, păstrarea direcției legate de investiții și de o funcționare normală a statului. Acestea sunt elementele”, a spus Bolojan.

Liderul liberal a insistat că un eventual vot pentru Cabinetul Niculescu nu ar însemna intrarea PNL la guvernare.

„Se precizează cât se poate de clar că PNL este un partid care intră în opoziție, că este un vot care nu e un acord politic, e doar un acord de instalare”, a declarat premierul interimar.

Bolojan a indicat drept reper pentru această înțelegere adoptarea bugetului pentru 2027, estimând că perioada critică se va întinde până în ianuarie-februarie anul viitor.

În opoziție, PNL nu va bloca măsurile pe care le consideră benefice, dar va sancționa politic deciziile pe care le consideră greșite.

„Lucrurile bune pe care le va face orice fel de guvern nu le vom bloca. Nu am făcut asta niciodată. Vom veni cu propuneri corecte pentru dezvoltarea României, iar atunci când se va sări peste cal, când se vor risipi banii publici, vom taxa aceste lucruri”, a declarat Ilie Bolojan.

Dan Șucu a sărbătorit, vineri, 20 de ani de la deschiderea magazinului Mobexpert din Băneasa, un proiect pe care antreprenorul îl descrie drept unul dintre momentele importante ale parcursului său profesional. În discursul susținut cu ocazia aniversării, Șucu a vorbit despre ambiția de a aduce în România un concept diferit de cele existente la momentul respectiv, inspirat de modelele întâlnite în Europa.

 „Din România vroiam altceva, vroiam mai mult decât atât. Așa e omul, vrea mai mult, mai mult, mai mult, niciodată mai puțin”, a declarat Dan Șucu.

Ideea a fost dezvoltarea unui centru comercial dedicat amenajărilor interioare, după modele pe care antreprenorul le observase în alte țări europene.

 „Ne-am gândit cu toții să creăm, pe baza unor modele pe care le văzusem în Europa, primul mall cu magazine pentru amenajări interioare”, a spus acesta.

Anul 2006 a reprezentat un moment important și pe plan personal pentru antreprenor, care a amintit că inaugurarea centrului comercial a coincis cu nașterea unuia dintre copiii săi. „Pentru mine 2006 a fost un an în care soarta a fost atât de bună cu mine. Mi-a dat voie să inaugurez acest centru comercial, această porțiune a centrului comercial, care a fost cu adevărat spectaculoasă. Și am avut și un spectacol personal, că mi s-a născut primul băiat”, a povestit Șucu.

Antreprenorul a subliniat și rolul echipei în dezvoltarea proiectelor sale, mulțumindu-le colegilor care au contribuit la transformarea ideilor în realitate.

În perioada ianuarie-septembrie 2025, deficitul bugetar era de 102,47 miliarde de lei, echivalentul a 5,35% din PIB. Ministerul Finanțelor arată că reducerea deficitului a fost însoțită de creșterea veniturilor bugetare și de diminuarea cheltuielilor ca pondere în produsul intern brut.

Veniturile bugetare au crescut cu 11,8%

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 522,07 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 11,8% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere în PIB, acestea au urcat de la 24,4% la 25,4%.

Creșterea a fost susținută atât de veniturile fiscale, în special de încasările din TVA, cât și de fondurile europene.

Încasările nete din TVA au ajuns la 18,27 miliarde de lei, în creștere cu 24,8% față de anul precedent, evoluție influențată de modificarea cotelor de TVA prevăzută de Legea nr. 141/2025.

Veniturile din impozitul pe salarii și venit au totalizat 47,27 miliarde de lei, în creștere cu 7,8%, în timp ce contribuțiile de asigurări au însumat 165,40 miliarde de lei, cu 6,8% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 8,7%, până la 30,13 miliarde de lei, iar cele din impozite și taxe pe proprietate au ajuns la 11,80 miliarde de lei, în creștere cu 29,9%.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donațiile au totalizat 48,79 miliarde de lei, cu 39,3% mai mult decât în primele nouă luni din 2025.

Cheltuielile au ajuns la peste 600 de miliarde de lei

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au însumat 600,59 miliarde de lei, în creștere nominală cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Raportate la PIB, acestea au scăzut de la 29,7% la 29,2%.

Cheltuielile de personal au fost de 122,14 miliarde de lei, cu 4,54 miliarde de lei mai mici decât în primele nouă luni din 2025. Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția este legată de reducerea unor sporuri și de măsurile de limitare a cheltuielilor salariale din sectorul bugetar.

În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 8,9%, până la 77,34 miliarde de lei, în principal pe fondul unor plăți mai mari în domeniul sănătății.

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Acestea reprezintă 2,5% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 187,93 miliarde de lei, menținându-se aproape la nivelul anului trecut.

Investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei

Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, față de 82,62 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea este de 25,17 miliarde de lei.

Potrivit Ministerului Finanțelor, 70,68% din valoarea plăților pentru investiții a reprezentat finanțarea proiectelor din fonduri externe nerambursabile, inclusiv prin programele europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Până la 14 octombrie 2026, ministerele și celelalte instituții publice centrale efectuaseră plăți de 76,57 miliarde de lei pentru proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR, reprezentând 64,6% din creditele bugetare aprobate și actualizate pentru aceste programe.

Din această sumă, plățile aferente PNRR au fost de 44,63 miliarde de lei, iar cele pentru fondurile europene nerambursabile au însumat 31,94 miliarde de lei.

România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro din PNRR

România a încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro din PNRR, aproximativ două treimi din valoarea totală a Planului. Suma include 8,95 miliarde de euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Potrivit notei Ministerului Finanțelor, mai sunt de încasat 6,43 miliarde de euro: 2,08 miliarde de euro aferente cererii de plată nr. 5, aflată în evaluare la Comisia Europeană, și 4,35 miliarde de euro aferente cererii finale de plată nr. 6, depusă la 30 septembrie 2026. Decizia Comisiei Europene pentru ultima cerere este așteptată până la 20 noiembrie 2026.

Ministerul avertizează că sumele aferente unor ținte și jaloane care nu vor fi validate de Comisia Europeană nu vor mai putea fi recuperate din granturile PNRR, iar cheltuielile respective vor rămâne în sarcina bugetului național.

Până la 30 septembrie, veniturile bugetului de stat din granturile PNRR au fost de 22,27 miliarde de lei, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din granturi au ajuns la 27,19 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor pregătește evaluarea investițiilor pentru rectificare și bugetul din 2027

Ministerul Finanțelor a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite să actualizeze informațiile privind sumele care urmează să fie încasate din PNRR, cheltuielile deja efectuate, obligațiile de plată și investițiile care trebuie să continue.

Datele vor fi folosite la fundamentarea rectificării bugetare din acest an și a bugetului pentru 2027. Creditele destinate proiectelor PNRR urmează să fie corelate cu tranșele rămase de încasat și cu plățile care mai pot fi realizate până la sfârșitul anului.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că investițiile publice trebuie evaluate în funcție de rezultatele obținute, nu doar de valoarea contractelor sau de fondurile anunțate.

Acesta a precizat că România are o țintă de deficit de 6,2% din PIB pentru 2026 și trebuie să continue consolidarea fiscală în 2027. În opinia ministrului, bugetul de anul viitor trebuie să țină cont de obligațiile deja asumate, de investițiile aflate în derulare și de resursele care pot fi efectiv atrase.

Nazare a mai afirmat că obiectivul este finalizarea investițiilor prioritare și evitarea acumulării unor angajamente pe care bugetul nu le poate susține pe termen lung.

Invitat vineri seară la Digi 24, Ilie Bolojan a fost întrebat care este părerea sa despre miniștri propuși de PSD în Guvernul Niculescu.

„Dacă PNL va da un vot de instalare, asta nu înseamnă că e un vot de susținere. Trebuie să recunoaștem că acest guvern, dacă va trece, este un guvern care se bazează pe deciziile președintelui României, care l-a nominalizat pe domnul Luca Niculescu în calitate de premier și pe deciziile PSD de a intra în guvern și de a face propunerele de ministri”, a răspuns premierul interimar.

„Prin urmare, cei care au făcut aceste propuneri și le asumă”, a adăugat Bolojan.

El a declarat că a lucrat cu o parte din miniștri propuși și că „nu mă apuc acum să desființez persoane cu care am lucrat doar pentru că sunt într-o altă ipostază”.

„Asta poate să propună Partidul Social-Democrat, asta poate să facă”, a precizat Bolojan.

Totuși, premierul interimar a menționat că, „personal, nu am niște speranțe deosebite că lupul își schimbă năravul. Nu cred în asta”.

Bolojan a explicat, vineri seara, la Digi 24, că scumpirea combustibililor cu 20-30%, pe fondul războiului din Golf și al perturbărilor din aprovizionare, a dus la creșterea cheltuielilor lunare peste nivelurile prevăzute în bugete.

„Gândiți-vă ce se întâmplă dacă mâine în România ajungem în situații în care avem un accident și nu ajung ambulanțele, pentru că nu mai au motorină”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul interimar a susținut că este nevoie de o rectificare bugetară cât mai rapidă pentru ca instituțiile afectate de creșterea prețurilor să își poată acoperi cheltuielile până la sfârșitul anului.

Guvernul interimar nu poate face rectificarea prin ordonanță

Ilie Bolojan a afirmat că un guvern interimar nu poate adopta o ordonanță de rectificare a bugetului.

„Fără o astfel de rectificare, riscăm să întâmpinăm niște situații foarte complicate”, a avertizat Bolojan.

El a mai declarat că responsabilitatea sa este să încerce să prevină astfel de situații și a subliniat că a căutat soluții pentru instalarea unui guvern, după demiterea Executivului.

„Nu este vina mea că acest guvern a fost demis. Am încercat să fac tot ceea ce este posibil, să găsim niște formule de instalare”, a spus Ilie Bolojan.

El a făcut apel la responsabilitate în luarea deciziilor politice, în condițiile în care, potrivit declarațiilor sale, instituțiile publice se confruntă cu presiuni bugetare generate de creșterea costurilor cu combustibilul.

Șeful interimar al Guvernului susține că situații similare există și la alte unități de primiri urgențe și avertizează că este nevoie de o rectificare bugetară.

Bolojan a prezentat situația de la Floreasca în contextul argumentelor pentru instalarea unui guvern cu puteri depline, afirmând că actualul Executiv interimar nu mai dispune de instrumentele necesare pentru rezolvarea unor probleme de finanțare ale serviciilor publice.

Bolojan: UPU Floreasca a primit 5 milioane de lei

Premierul interimar a afirmat că UPU Floreasca a avut în 2025 o alocare inițială de 10 milioane de lei, sumă care s-a dovedit insuficientă și a trebuit suplimentată. Pentru 2026, potrivit acestuia, suma alocată inițial a fost redusă la 5 milioane de lei.

„Gândiți-vă, de exemplu, că în cursul anului trecut, când s-a format bugetul, Unitatea de Primiri Urgență de la spitalul din București, de la Floreasca, care este cea mai mare din România, a avut o alocare inițială de 10 milioane de lei. Nici banii aceștia în 2025 nu i-au ajuns și au trebuit suplimentați. Anul acesta, Ministerul Sănătății cât credeți că i-a alocat? 5 milioane de lei, jumătate”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul interimar a continuat:

„Deci, dacă cu un an înainte ai consumat peste 10 milioane și acum aloci jumătate, înseamnă că, practic, aproape la jumătatea anului, această unitate a rămas fără finanțare. Și când a venit domnul Cseke ministru interimar la Sănătate, a constatat că are probleme de funcționare.”

Probleme și la alte unități de primiri urgențe

Potrivit lui Bolojan, Floreasca nu reprezintă un caz izolat. El a indicat o situație similară la Mureș, unde alocarea inițială ar fi scăzut de la 8 milioane de lei în 2025 la mai puțin de 4 milioane de lei în acest an.

„Aceeași situație este și la alte unități de primiri urgență din România, cum este Mureș. Avea în 2025 alocarea inițială de 8 milioane de lei, acum i s-au alocat sub 4 milioane de lei. Prin urmare, aveam și avem unități strategice, unitățile de primiri urgențe, care nu au alocările suficiente să funcționeze până la finalul anului”, a afirmat Bolojan.

Sau dintr-o intenție premeditată, sau din incompetență

Premierul interimar a criticat în termeni duri modul în care au fost construite aceste alocări bugetare, prezentând două posibile explicații.

„O să mă întrebați de ce s-a făcut asta. Sau dintr-o intenție premeditată de a duce banii în alte direcții și a lăsa servicii de bază fără acoperire, ca să mai poți primi ceva bani la rectificare pe final de an, sau din incompetență, că nu poți să spui altfel”, a declarat șeful interimar al Guvernului.

El susține că, până acum, Executivul a încercat să acopere necesarul prin redistribuirea banilor existenți în interiorul ministerelor, însă această soluție și-ar fi atins limitele.

„Cert este că noi, în această perioadă, am făcut rectificările din interiorul ministerelor, adică am realocat banii de la alte programe ca să asigurăm funcționarea, dar nu mai există capacitate pentru a acoperi funcționarea pe mai departe. Ori ai nevoie de rectificări de buget, deci de alocări din alte părți către aceste zone”, a spus Bolojan.

Bolojan invocă situația de la Floreasca pentru instalarea unui guvern cu puteri depline

Declarațiile au fost făcute în timp ce premierul interimar explica de ce consideră necesară învestirea rapidă a unui nou Executiv. Potrivit lui Bolojan, după aproximativ cinci luni de interimat, capacitatea Guvernului de a interveni prin politici și măsuri bugetare este limitată.

El a susținut că problema depășește calculele politice și privește funcționarea unor servicii publice esențiale, pregătirea bugetului pentru 2027 și condițiile în care România se finanțează pe piețele internaționale.

Bolojan a precizat că va propune PNL să acorde noului Executiv un vot de învestitură pe care l-a descris drept unul „de responsabilitate și de necesitate”, decizia urmând să fie discutată în Biroul Politic Național al partidului sâmbătă.

Pontiful și-a exprimat „îngrijorarea pentru gravitatea situației umanitare” din Oleșki, potrivit Sălii de presă a Sfântului Scaun, citată de Il Messaggero. El a cerut ca armistițiul să permită „evacuarea voluntară și sigură a populației civile” și a reafirmat angajamentul Vaticanului pentru dialog și pace.

Papa a vorbit cu Putin de la spitalul Gemelli din Roma, unde este internat după o operație de îndepărtare a unui adenocarcinom pulmonar.

Ce spune Kremlinul

În versiunea Kremlinului, citată de agenția Ria Novosti, Putin a subliniat importanța cooperării ruso-vaticane în promovarea „valorilor spirituale și morale” și în protejarea creștinilor și a lăcașurilor de cult creștine din diferite regiuni ale lumii.

Liderul rus i-a urat Papei „sănătate și grabnică însănătoșire”. Ambele părți și-au exprimat interesul de a continua dialogul dintre Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Romano-Catolică. Comunicatul Kremlinului nu menționează Oleșki.

Orașul unde nu mai ajunge mâncarea

Oleșki se află pe malul stâng al Niprului, vizavi de Herson, și este ocupat de armata rusă din februarie 2022. În iunie 2023, după distrugerea barajului de la Kahovka, cea mai mare parte a orașului a fost inundată.

Din circa 24.000 de locuitori, potrivit autorităților ucrainene, în oraș au mai rămas aproximativ 2.000. Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului a documentat în 2026 cel puțin 29 de civili uciși și 54 de răniți la Oleșki și Hola Prîstan, majoritatea în atacuri cu drone, și a raportat că din 26 mai nu au mai ajuns livrări de alimente. Uniunea Europeană a avertizat la OSCE că dronele și minele împiedică evacuările și că localnicii ar fi fost opriți de forțele ruse să plece.

Precedentele

Papa și Putin au mai vorbit la telefon pe 4 iunie 2025, la mai puțin de o lună de la alegerea lui Robert Francis Prevost. Leon al XIV-lea a oferit Vaticanul ca loc pentru eventuale negocieri de pace între Rusia și Ucraina. În ultimele luni, doi trimiși ai săi au fost la Moscova: la sfârșitul lui august, monseniorul Paul Richard Gallagher, secretarul pentru relațiile cu statele, iar la sfârșitul lui septembrie, cardinalul Matteo Zuppi, trimis pentru chestiuni umanitare.

Declarațiile au provocat o dezbatere în societatea japoneză despre presiunile suplimentare cu care se confruntă femeile, relatează The New York Times.

Subiectul a apărut în timpul unei intervenții a premierului în Parlamentul Japoniei, unde Takaichi răspundea întrebărilor parlamentarilor pe teme precum bugetul, Rusia, dezarmarea nucleară și un scandal politic.

Întrebată despre programul său, șefa Guvernului japonez a profitat de ocazie pentru a compara rutina sa zilnică cu cea a foștilor premieri.

„Aș putea petrece trei sau patru ore în plus”

Takaichi a estimat că activitățile legate de aspectul personal și gospodărie îi ocupă cel puțin trei ore zilnic.

„Să găsesc timpul pentru a mă așeza și a mă concentra cu mintea cu adevărat limpede este o provocare”, a declarat premierul în fața parlamentarilor.

Ea a continuat spunând că diferența față de un bărbat aflat în aceeași funcție ar putea fi chiar mai mare.

„Simt că, în comparație cu un prim-ministru bărbat, aș putea petrece trei sau patru ore în plus cu aceste lucruri”, a afirmat Sanae Takaichi.

Declarația are o semnificație aparte în condițiile în care majoritatea covârșitoare a parlamentarilor aflați în sală erau bărbați.

O dezbatere despre standardele impuse femeilor în Japonia

Afirmațiile premierului au provocat reacții în Japonia, unde distribuirea responsabilităților gospodărești între femei și bărbați rămâne un subiect sensibil.

Discuția a vizat și conceptul japonez „midashinami”, care se referă la standardele sociale privind o apariție considerată adecvată și îngrijită în spațiul public și profesional.

În cazul femeilor, aceste așteptări pot include purtarea machiajului, fără ca acesta să fie considerat excesiv, precum și anumite norme vestimentare. Tocmai timpul și efortul suplimentar necesare respectării unor asemenea convenții au devenit unul dintre punctele dezbaterii declanșate de declarațiile premierului.

Susținătorii săi spun că a făcut vizibilă o problemă ignorată

O parte dintre susținătorii lui Sanae Takaichi au apreciat intervenția, considerând că premierul a atras atenția asupra unei realități cu care se confruntă multe femei care încearcă să combine cariera cu responsabilitățile din gospodărie.

Scriitoarea conservatoare Kotoe Hashimoto a intervenit în discuție pe rețeaua X, întrebând retoric dacă criticii se așteaptă ca premierul să se prezinte în Parlament fără machiaj.

Takaichi se află într-o situație fără precedent în politica japoneză: este prima femeie ajunsă în fruntea Guvernului, într-un sistem politic în care funcțiile de conducere au fost ocupate în mod tradițional în proporție covârșitoare de bărbați.

Centrul Operații Aeriene al Armatei Naționale din Republica Moldova a anunțat vineri despre un presupus zbor neautorizat în spațiul aerian al țării.

Drona a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova la ora 16:22, în regiunea satului Sobari, raionul Soroca.

Potrivit datelor înregistrate, aparatul de zbor fără pilot a căzut și explodat în câmpul din extravilanul localității Codrenii Noi spre satul Scaieni, raionul Dondușeni.

Ministerul Apărării a transmis cetățenilor că, în cazul depistării unor obiecte neidentificate sau fragmente, să nu le atingă, să nu le miște și să sune la 112.

Centrul Operații Aeriene continuă monitorizarea spațiului aerian al Republicii Moldova, în coordonare cu autoritățile competente și partenerii.

Cele mai bune stațiuni de schi din Europa în 2026: patru sunt în Italia. Val Gardena este pe locul patru în Europa, urmată de Corvara-Alta Badia și Cortina d’Ampezzo, iar Courmayeur, la poalele Mont Blanc-ului, încheie lista pe locul 18.

Pe primul loc în Europa și în lume se află Zermatt, în Elveția, sub vârful Matterhorn, cu un scor de 98,33, potrivit Daily Mail. Urmează, în topul european, Verbier (Elveția) și Méribel (Franța).

Val Gardena, cea mai bine clasată din Italia

Val Gardena, cu scorul 91,68, este pe locul patru în Europa și pe 13 în lume. Face parte din rețeaua Dolomiti Superski și are 175 de kilometri de pârtii, plus legături cu alte zone din vale.

Stațiunea reunește trei sate emblematice ale regiunii: Selva, Santa Cristina și Ortisei, fiind considerată una dintre cele mai tradiționale destinații din zonă.

Site-ul stațiunii o descrie ca pe destinația perfectă pentru schiorii care iubesc varietatea, cu pârtii potrivite atât pentru familiile cu copii, cât și pentru campionii de Cupă Mondială.

Alta Badia și Cortina, în top 10 european

Corvara-Alta Badia ocupă locul șase în Europa, cu 91,11 puncte. Corvara este unul dintre satele principale ale Alta Badia, în inima rețelei Dolomiti Superski, cu acces la celebrul circuit Sellaronda.

Cortina d’Ampezzo, gazda Jocurilor Olimpice de iarnă din 1956 și din 2026, este pe locul șapte, cu 90 de puncte. Courmayeur Mont Blanc, în Valea Aostei, are 82,52 de puncte și locul 18.

Primele zece în lume

În clasamentul mondial, după Zermatt urmează Deer Valley (Utah, SUA), Sun Valley (Idaho, SUA), Verbier (Elveția) și Vail (Colorado, SUA). Locurile 6–10 sunt ocupate de Méribel (Franța), Whistler Blackcomb și Silver Star Mountain (Canada), Solitude (Utah) și Telluride (Colorado).

Deer Valley permite doar schiul, fără snowboard, ceea ce înseamnă pârtii mai puțin aglomerate. Verbier este frecventată de familii regale, iar Vail, cu mai puțin de 5.000 de locuitori, primește iarna aproximativ 2,8 milioane de turiști.

Din Europa mai apar în top 20 stațiuni din Austria, precum Obergurgl, St. Anton și Kitzbühel, și din Franța, precum Val d’Isère, Val Thorens și Courchevel.

În paralel, Ministerul Transporturilor pregătește modificarea regimului de acceptanță a trenurilor de marfă în stațiile feroviare care deservesc portul.

Rolul infrastructurii românești în rețeaua transeuropeană de transport TEN-T, inclusiv din perspectiva mobilității militare, a fost analizat la conferința „Integration & Connectivity Corridors”, organizată de Ministerul Transporturilor la Cazinoul din Constanța.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor din România și Republica Moldova, ai instituțiilor europene, Băncii Europene de Investiții, structurilor din domeniul apărării și sectorului de transport și logistică.

Portul Constanța, nod strategic la Marea Neagră

Discuțiile s-au concentrat asupra coridoarelor europene Rin – Dunăre și Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, considerate importante pentru conectarea Europei Centrale, de Est și de Sud-Est.

Participanții au subliniat necesitatea coordonării investițiilor, atragerii finanțărilor europene și private și accelerării proiectelor de infrastructură.

În acest context, Portul Constanța își consolidează relevanța ca nod multimodal care poate asigura legături între piețele europene, regiunea Mării Negre și marile fluxuri comerciale internaționale.

Un alt obiectiv îl reprezintă dezvoltarea conexiunilor dintre România și Republica Moldova. Infrastructura transfrontalieră este considerată importantă atât pentru schimburile comerciale, cât și pentru integrarea mai eficientă a Republicii Moldova în rețeaua europeană de transport.

Noi reguli pentru trenurile de marfă care deservesc portul

Totodată, Ministerul Transporturilor a anunțat intrarea în consultare publică a unui proiect de ordin care vizează modificarea și înlocuirea anexei la Ordinul nr. 8/2024 privind regimul de acceptanță a trenurilor de marfă în stațiile de cale ferată care deservesc Portul Constanța.

Proiectul se află în etapa de consultare publică, astfel că forma propusă poate suferi modificări. Ministerul precizează că persoanele și organizațiile interesate pot transmite observații și propuneri în cadrul procedurii prevăzute de Legea 52/2003.

Demersul privește direct componenta feroviară a activității portuare, într-un moment în care eficientizarea lanțurilor logistice și creșterea capacității coridoarelor europene de transport sunt prezentate drept priorități strategice.

Transporturile, privite și prin prisma apărării

O secțiune distinctă a conferinței de la Constanța a fost dedicată mobilității militare și rezilienței infrastructurii. Participanții au discutat despre necesitatea unor conexiuni care să poată răspunde atât transportului civil, cât și cerințelor de securitate și apărare.

În acest context, infrastructura rutieră, feroviară și portuară nu mai este analizată exclusiv din perspectiva circulației mărfurilor și pasagerilor, ci și prin prisma capacității de a susține nevoile strategice europene.

La reuniune au participat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Irinel Ionel Scrioșteanu și coordonatorii europeni Margarida Marques, pentru coridorul Rin – Dunăre, și Mario Mauro, pentru coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee.

Exproprieri suplimentare pentru calea ferată Caransebeș – Timișoara – Arad

Separat, Ministerul Transporturilor a pus în consultare publică și un proiect de hotărâre de Guvern pentru declanșarea unor proceduri de expropriere suplimentare necesare proiectului „Modernizarea liniei feroviare Caransebeș – Timișoara – Arad”.

Imobilele vizate se află pe raza localităților Lugoj și Ghiroda, din județul Timiș, documentul prevăzând atât proprietăți private, cât și proprietăți publice ale statului și unităților administrativ-teritoriale.

Cele două inițiative legislative apar în contextul în care autoritățile susțin necesitatea unei abordări integrate a infrastructurii: conexiuni transfrontaliere mai bune, transport feroviar și portuar eficient, lanțuri logistice reziliente și capacitatea rețelelor de a răspunde inclusiv cerințelor de mobilitate militară.

Decizia a fost luată în contextul în care PSD prezintă revenirea la guvernare drept o soluție pentru asigurarea stabilității politice, potrivit comunicatului USR.

Președintele partidului, Dominic Fritz, a declarat că formațiunea nu va susține un guvern care, în opinia sa, ar conserva privilegiile și s-ar baza pe o majoritate parlamentară alături de AUR.

„Un guvern care va fi condus de la sediul PSD și care se va sprijini pe o majoritate toxică cu AUR nu poate avea susținerea noastră. România are nevoie de un guvern funcțional, dar nu cu orice preț”, a afirmat Dominic Fritz.

Liderul USR a mai spus că partidul își va continua activitatea din opoziție și va urmări acțiunile viitoarei guvernări. Totodată, acesta a afirmat că USR va lucra la construirea unei alianțe politice reformiste, cu obiectivul de a câștiga următoarele alegeri.

USR susține că stabilitatea politică trebuie să se bazeze pe reforme, gestionarea responsabilă a banilor publici, independența justiției și respectarea cetățenilor. Formațiunea afirmă că nu va susține, prin votul parlamentarilor săi, revenirea la practici pe care le consideră responsabile pentru blocarea modernizării României.

Centrul Național al Cinematografiei (CNC) pune la dispoziție 61,26 milioane de lei pentru dezvoltarea, producția și distribuția de filme, a anunțat Ministerul Culturii.

Reluarea concursurilor a devenit posibilă după modificarea legislației, adoptarea unui nou regulament și avizarea schemei de ajutor de stat aplicabile.

Noul Regulament de concurs a fost aprobat prin Ordinul ministrului Culturii nr. 2.898 din 18 iunie 2026. Schema de ajutor de stat pentru susținerea producției de filme a primit avizul Consiliului Concurenței în 7 octombrie și este aplicabilă până la sfârșitul anului 2030.

33 de milioane de lei pentru lungmetraje de ficțiune

Din fondul total de 61,26 milioane de lei, 60 de milioane sunt destinate producției și distribuției, iar 1,26 milioane de lei sunt rezervate dezvoltării proiectelor.

Cea mai mare sumă, 33 de milioane de lei, este alocată lungmetrajelor de ficțiune. Alte 9 milioane de lei sunt rezervate lungmetrajelor de debut, iar 3 milioane de lei merg către scurtmetrajele de ficțiune.

Documentarele primesc o alocare de 6 milioane de lei, animațiile, 3 milioane de lei, iar alte 6 milioane de lei sunt destinate coproducțiilor minoritare de lungmetraj de ficțiune.

Pentru dezvoltare sunt prevăzute separat 990.000 de lei pentru ficțiune de lungmetraj, 180.000 de lei pentru documentare și 90.000 de lei pentru animație.

Un proiect poate primi până la 4,2 milioane de lei

Plafoanele diferă în funcție de categoria producției. Pentru un lungmetraj de ficțiune, sprijinul financiar direct poate ajunge la 3,8 milioane de lei, iar în cazul filmelor încadrate în categoria celor dificile, plafonul urcă la 4,2 milioane de lei.

Un lungmetraj de debut poate obține cel mult 3 milioane de lei, respectiv 3,5 milioane pentru un film dificil.

Pentru documentarele de lungmetraj, plafonul este de 800.000 de lei și poate ajunge la 850.000 de lei pentru filmele dificile. În cazul animațiilor de lungmetraj, finanțarea maximă este de 2,5 milioane de lei, respectiv 3 milioane de lei.

Coproducțiile minoritare de lungmetraj pot primi până la 1,5 milioane de lei, cu un plafon de 1,75 milioane pentru filmele dificile.

Indiferent de numărul proiectelor cu care participă, un producător poate obține un sprijin financiar direct de maximum 8 milioane de lei.

Dosarele se depun începând din 26 octombrie

Înscrierile pentru prima sesiune din 2026 se vor desfășura exclusiv online, prin Sistemul Digital pentru Procese de Finanțare a Culturii.

Dosarele pot fi depuse în perioada 26 octombrie – 26 noiembrie, iar aplicanții trebuie să dețină o semnătură electronică valabilă.

Solicitanții trebuie să prezinte și un certificat constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului care să demonstreze că, la data depunerii dosarului, capitalul social este de minimum 20.000 de lei.

CNC a solicitat totodată uniunilor și asociațiilor din industria cinematografică să propună membri pentru cele trei comisii de selecție (ficțiune, documentar și animație), precum și pentru comisia de lectori. Propunerile pentru acestea pot fi transmise până la 29 octombrie. Pentru comisia de expertiză economico-financiară, termenul este 20 octombrie.

„Cea mai dureroasă decizie!

Să votez Guvernul Luca Niculescu ar putea debloca, pe termen scurt, situația critică în care ne aflăm. Însă, privind lista miniștrilor, mă tem că, pe termen lung, vom ajunge într-o situație și mai rea decât în 2025, iar toate sacrificiile făcute de cetățeni în ultimul an vor fi în zadar.

Să NU votez acest guvern înseamnă să prelungim instabilitatea, să lăsăm Guvernul Ilie Bolojan să continue ca interimar și să ne asumăm riscul ca toate problemele care vor apărea în următoarele două luni să se răsfrângă asupra noastră, a liberalilor.

Dar parcă toată lumea a uitat un lucru esențial: PSD a dărâmat Guvernul! Prin urmare, tot PSD ar trebui să își asume responsabilitatea pentru instalarea unui nou guvern.

Am pornit de la ideea că trebuie să acceptăm votarea Guvernului Luca Niculescu, cu speranța că va fi un guvern tehnocrat, în condițiile în care nu există majorități politice clare. PSD a refuzat însă această variantă, declarând că nu va vota un guvern tehnocrat. Oare chiar nu contează pentru ei ce se întâmplă cu această țară?

Am ajuns, în schimb, la un guvern mixt, cu 11 miniștri PSD, în care vicepremierul și ministru al Internelor este o persoană condamnată penal…pffff.

Cum aș putea vota așa ceva?

Acesta este mesajul pe care îl voi transmite și sâmbătă, în cadrul ședinței Biroului Politic Național: PNL nu poate susține acest guvern în aceste condiții. Responsabilitatea nu poate fi aruncată pe masa liberalilor doar pentru a acoperi consecințele deciziilor altora. A face acest lucru nu ar însemna responsabilitate, ci iresponsabilitate.

Aceasta este și viziunea filialei PNL Vrancea, exprimată de Biroul Politic Județean dar și de majoritatea covârșitoare a primarilor liberali din județul Vrancea.

PSD trebuie să își găsească susținători acolo unde a mai găsit atunci când ne-a adus în această situație, nu la PNL, partid pe care reprezentanții PSD continuă să îl atace și astăzi, pe toate canalele.

A fi responsabil nu înseamnă să accepți orice compromis. Înseamnă să îți respecți principiile, să îți asumi deciziile și să nu uiți cine a provocat această criză.

PNL trebuie să rămână fidel valorilor sale, nu să devină soluția de avarie a PSD sub presiunea unor crize create tot de ei”, a transmit deputatul Ciobotaru Dragoș.

Criza politică a început după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, la 5 mai 2026. Luca Niculescu este al patrulea premier desemnat de președintele Nicușor Dan în încercarea de a forma un nou Executiv. Nominalizările anterioare au fost Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan, iar guvernele propuse de Veștea și Mureșan au fost respinse de Parlament.

PNL a decis, la nivelul grupurilor parlamentare, să susțină învestirea Guvernului Niculescu, dar să rămână în opoziție, fără să intre într-o coaliție cu PSD. Decizia finală urma să fie luată de Biroul Politic Național al partidului în weekendul 17–18 octombrie. Votul de învestitură este programat pentru marți, 20 octombrie.