Giganții comerțului online chinezesc, precum Temu și Shein, vor fi afectați de o nouă taxă privind coletele mici care ajung în UE. Taxa, una de manipulare a coletelor cu dimensiuni mici, se va adăuga la taxa vamală aplicabilă acestor articole care va intra în vigoare în luna iulie a acestui an.
Joi, Parlamentul European și Consiliul European au votat introducerea taxelor de manipulare pentru coletele mici provenite din afara blocului UE. Măsura va intra în vigoare cel târziu de la 1 noiembrie, potrivit Deutsche Welle.
Momentan, Comisia Europeană nu a stabilit cuantumul acestei taxe de manipulare, însă DW notează că aceasta ar putea fi probabil în jur de 2 euro per colet. Aceasta se va adăuga la taxa vamală de 3 euro pentru coletele care au o valoare de maxim 150 de euro.
Milioane de colete cu articole de pe platformele chinezești cu prețuri mici ajung în UEMăsura introducerii unei taxe de manipulare a coletelor mici, pe lângă taxa vamală, vine ca răspuns la afluxul de articole care sosesc în Europa de pe platforme online chinezești ieftine, precum Shein, Temu și AliExpress.
Anul trecut, 5,9 milioane de astfel de colete au intrat în blocul comunitar, iar 90% dintre acestea au provenit din China, mai notează sursa citată.
Potrivit DW, noua taxă aprobată va fi utilizată parțial pentru angajarea unui număr mai mare de agenți vamali.
De la 1 ianuarie 2026, România a introdus o taxă unitară de 25 de lei pentru fiecare colet provenit din state din afara Uniunii Europene. Măsura se aplică inclusiv comenzilor efectuate pe platforme populare precum Temu, Shein sau AliExpress.
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a transmis un mesaj public în care atrage atenția asupra unor informații alarmiste distribuite în mediul online în ultimele zile.
„În spațiul online circulă recent o serie de informații alarmiste și complet nefondate care susțin că, în ultimele 48 de ore, la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu Air Base ar fi aterizat aeronave de transport având la bord «800 de militari americani răniți», aceștia urmând a fi distribuiți în unități spitalicești din România și Europa”, a precizat ministrul.
Acesta a respins ferm scenariul vehiculat online.
„Infirm categoric aceste informații!”, a transmis Radu Miruță.
Activitatea bazei militare continuă fără incidenteMinistrul Apărării a explicat că nu există nicio situație de urgență medicală sau militară la baza aeriană din județul Constanța.
„În realitate, activitatea în cadrul Bazei Mihail Kogălniceanu se desfășoară conform planificărilor curente, fără nicio situație de urgență medicală sau logistică de natura celei descrise”, a subliniat oficialul.
„Dezinformările urmăresc să inducă panică”Radu Miruță a avertizat că răspândirea unor astfel de informații face parte dintr-un tipar cunoscut de manipulare informațională.
„Astfel de dezinformări urmăresc să inducă panică și să submineze încrederea publică în instituțiile statului și în parteneriatele noastre strategice. Este un tipar cunoscut, care apare ori de câte ori există interesul de a crea confuzie și neîncredere”, a afirmat ministrul Apărării.
Apel către cetățeni: verificați informațiile înainte de distribuireOficialul a făcut un apel direct către populație privind responsabilitatea în mediul online.
„Vă sugerez să verificați informațiile din surse oficiale înainte de a le distribui. Fiecare distribuire a unei știri false amplifică efectele acesteia”, a transmis acesta.
În final, ministrul a reafirmat poziția României în planul securității și al parteneriatelor internaționale.
„România este un partener serios și predictibil, iar securitatea cetățenilor săi nu este negociabilă. Adevărul trebuie spus clar și apărat ferm”, a concluzionat Radu Miruță.
Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat vineri legea bugetului de stat pentru anul 2026, care va fi trimisă la Monitorul Oficial şi va intra imediat în vigoare după publicare.
Administraţia Prezidenţială a precizat că şeful statului a semnat, totodată, decretul pentru promulgarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2026 şi decretul privind aprobarea plafoanelor unor indicatori din cadrul fiscal-bugetar pentru acelaşi an.
Preşedintele Nicuşor Dan afirmase, joi seară, că „în secunda” în care va primi motivarea Curţii Constituţionale a României privind respingerea contestaţiilor AUR la legile bugetului, va promulga legea bugetului de stat.
Curtea Constituţională a publicat vineri motivarea deciziilor de respingere a sesizărilor AUR referitoare la bugetul de stat pe 2026 şi la bugetul asigurărilor sociale de stat, astfel legea a fost trimisă pentru promulgare preşedintelui Nicuşor Dan.
Sony a anunțat o creștere a prețului pentru PlayStation 5 din cauza situației în care se află economia globală, potrivit PC Gamer. Prețurile vor crește începând cu 2 aprilie.
În SUA, versiunea cu unitate de disc va crește de la 550 de dolari la 650 dolari. Versiunea digitală va ajunge la 600 de dolari, iar PS5 Pro se va scumpi până la 850 de dolari.
Compania a transmis că acesta este un „pas necesar” pentru a menține calitatea și dezvoltarea produselor. De asemenea, Sony a explicat că majorările de prețuri sunt provocate de presiunile economice continue, precum inflația, tarifele vamale și costurile mai mari ale componentelor. Crizele au fost provocate de războaiele economice și cele clasice din diferite regiuni ale lumii.
Consola a fost lansată în 2020. Până la sfârșitul anului 2025, peste 92 de milioane de dispozitive au fost vândute.
Ordonanța de urgență adoptată joi de Guvernul României modifică cadrul legislativ privind centralele pe bază de cărbune, pentru a alinia legislația națională la angajamentele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și la recomandările Comisiei Europene.
Măsurile urmăresc să elimine orice mecanism care ar fi putut permite ca centralele să fie utilizate, prin ajustări considerate „reversibile”, pentru a atinge țintele PNRR. Practic, centralele pe bază de cărbune nu mai pot fi considerate închise doar pe hârtie, prin reducerea capacității sau alte modificări ale licențelor, pentru a bifa țintele din PNRR fără o închidere efectivă.
Potrivit Notei de fundamentare, la baza adoptării actului normativ a stat „necesitatea adoptării unor măsuri suplimentare pentru eliminarea oricăror elemente care ar putea genera riscul de reversibilitate a jalonului 114 privind legea decarbonizării”, jalon care se referă la obligația României de a adopta și aplica legislația prin care sunt eliminate treptat centralele pe cărbune.
Calendarul de închidereRomânia a obținut, în urma negocierilor cu Comisia Europeană pe PNRR, ajustarea calendarului de retragere a capacităților energetice pe cărbune, lignit și huilă.
„Ca urmare a negocierilor purtate cu Comisia Europeană, calendarul de retragere a capacităților energetice pe bază de cărbune a fost ajustat, astfel încât până la sfârșitul anului 2025 să fie retrase din exploatare 1.045 MW, iar până la 31 august 2026 să fie retrase suplimentar 710 MW”, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Dispar modificările din licențe, apar sancțiuniOrdonanța abrogă prevederile OUG nr. 88/2025, care permiteau reducerea capacității licențiate a unor centrale, mecanism considerat neconform și incompatibil cu obiectivele PNRR. În același timp, actul normativ introduce obligații clare pentru operatori, care trebuie „să comunice Ministerului Energiei documentele care dovedesc scoaterea din exploatare a centralelor de producere a energiei electrice pe bază de huilă şi lignit rămase disponibile, în termen de 5 zile de la emiterea acestora”.
Pentru nerespectarea acestor obligații, ordonanța prevede sancțiuni clare. Astfel, „constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă în cuantum de până la 7% din cifra de afaceri netă a operatorului economic care operează capacităţile de producţie pe bază de huilă şi lignit, care nu au fost scoase din exploatare la datele scadente”.
Statul poate retrage rapid licențeleÎn plus, pentru a asigura aplicarea măsurilor, Ministerul Energiei poate solicita ANRE retragerea licențelor centralelor care nu respectă ordonanța, inclusiv pentru centralele de cogenerare pe bază de lignit sau huilă. Autoritatea este obligată să aplice măsura rapid: „în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la data înregistrării solicitării”.
Centrale legate de angajamentele din PNRRMai multe capacități pe cărbune sunt menționate în documentele care stau la baza ordonanței și în discuțiile cu Comisia Europeană, în legătură cu angajamentele din PNRR, inclusiv grupurile 3 și 4 de la CET Govora, dar și unități precum Turceni 4, Govora 5 și 6, Timișoara Sud, Motru, Drobeta și Iași 1. Acestea sunt relevante fie pentru calendarul de închidere asumat de România, fie pentru problemele semnalate de Comisia Europeană privind riscul ca unele capacități să fie menținute sau adaptate fără a fi efectiv scoase din exploatare.
Turceni 4, ultimele zile de activitateÎn documentele care au stat la baza adoptării ordonanței, grupul energetic nr. 4 din cadrul centralei pe cărbune de la Turceni apare direct legat de plata fondurilor europene. Cererea de plată nr. 4, prin care România solicită acești bani, nu poate fi aprobată până la îndeplinirea tuturor jaloanelor, inclusiv închiderea acestei capacități.
ANRE a retras deja miercuri licența grupului energetic Turceni 4 din cadrul Complexului Energetic Oltenia. Deconectarea grupului trebuie făcută „cât mai devreme înainte de 31 martie 2026”, termen considerat esențial pentru deblocarea evaluării pozitive a cererii.
Este vorba de 2,62 miliarde de euro, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, iar cererea include 62 de jaloane și ținte care trebuie îndeplinite pentru ca banii să fie aprobați de Comisia Europeană. Fondurile vizează mai multe domenii, de la energie și infrastructură până la sănătate, educație și digitalizare, iar obținerea lor depinde de realizarea acestor obiective.
Câți bani se pierd dacă nu sunt respectate angajamentelePotrivit Ministerului Energiei, nerespectarea angajamentelor privind închiderea centralelor pe cărbune conform calendarului asumat poate avea consecințe financiare majore. Este vorba de „aplicarea unei penalizări maxime echivalente cu tranșa de grant aferentă Cererii de plată nr. 2, în valoare de 1,8 miliarde de euro, precum și blocarea plăților din cererile aflate în analiză și a celor viitoare, iar neîndeplinirea obligațiilor poate atrage penalități suplimentare de până la 770 de milioane de euro”.
Modificări pentru sistemul energeticModificările legislative au fost necesare nu doar pentru respectarea angajamentelor din PNRR, ci și pentru funcționarea sistemului energetic. „Caracterul urgent al reglementării este determinat și de necesitatea asigurării funcționării în condiții de siguranță a Sistemului electroenergetic național și a continuității furnizării energiei termice către populație”, au explicat reprezentanții Ministerului Energiei.
UE a cerut dovezi clare de închidereÎn urmă cu o lună, Comisia Europeană a transmis autorităților române că nu este convinsă că centralele pe cărbune declarate închise au fost scoase efectiv din funcțiune, solicitând dovezi clare în acest sens. Potrivit corespondenței dintre Guvern și Bruxelles, oficialii europeni consideră că simpla reducere a capacității licențiate nu echivalează cu o închidere reală, ci poate reprezenta doar o limitare temporară a activității. Comisia a cerut prezentarea unor documente care să ateste retragerea licențelor și deconectarea fizică a centralelor de la rețea, avertizând că, în lipsa acestor clarificări, România riscă să piardă fonduri din PNRR, în condițiile în care închiderea capacităților pe cărbune reprezintă un jalon asumat.
Guvernul Marii Britanii a decis alocarea imediată a unei sume noi de 100 de milioane de lire sterline (echivalentul a 115 milioane de euro) pentru întărirea sistemelor de apărare aeriană ale Ucrainei, potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial al executivului britanic.
„Marea Britanie va aloca de urgență 100 de milioane de lire sterline suplimentare pentru sprijinirea apărării aeriene a Ucrainei, contribuind la apărarea țării împotriva atacurilor neîncetate ale Rusiei”, se arată în comunicat, citat de Ukrinform.
Banii vor fi direcționați pentru întărirea protecției aeriene a Ucrainei. Va fi asigurată, de altfel, o securitate sporită forțelor de pe front și infrastructurii critice împotriva atacurilor aeriene.
Această alocare ridică la 600 de milioane de lire sterline sprijinul britanic destinat apărării aeriene ucrainene în ultimele două luni.
Măsura vine după reuniunea de la Helsinki a liderilor Forței Expediționare Comune, care au discutat modalități de accelerare și extindere a sprijinului pentru Ucraina.
De asemenea, inițiativa vine în urma vizitei președintelui Volodimir Zelenski la Londra, săptămâna trecută, când prim-ministrul Keir Starmer a fost informat despre curajul și rezistența continuă a Forțelor Armate Ucrainene.
„Pentru a ne asigura că acest lucru nu se va mai întâmpla niciodată și pentru a proteja oamenii de acasă de amenințarea reală pe care o reprezintă Rusia, sunt hotărât să fac tot ce putem pentru a sprijini o Ucraină suverană și liberă pentru generațiile viitoare”, a declarat Starmer.
Rusia l-a desemnat drept agent străin pe Pavel Talankin, co-regizorul filmului „Mr Nobody Against Putin”, la câteva zile după ce a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun film documentar.
Potrivit Reuters, numele acestuia a apărut vineri pe lista online a agenților străini a Ministerului rus al Justiției, etichetă pe care Moscova o folosește în privința persoanelor considerate a fi implicate în activități anti-ruse susținute de străini.
Documentarul realizat de Talankin și David Borenstein folosește imagini filmate pe parcursul a doi ani de către Talankin la o școală unde era angajat în regiunea Chelyabinsk din Rusia. Secvențele arată modul în care elevii erau expuși la mesaje pro-război.
Filmul a stârnit controverse inclusiv în rândul rușilor care se opun lui Putin și războiului, unii criticându-l pe Talankin pentru că și-a filmat colegii și copiii fără consimțământul lor.
Într-o reacție pentru publicația independentă rusă The Moscow Times, Talankin încerca să asimileze informația și că se aștepta la „comentarii furioase și reacții negative”.
„Sunt agent străin pentru prima dată, așa că nu știu cum să reacționez. Sincer, nu mă așteptam [să fiu desemnat drept «agent străin»]. Mă așteptam la comentarii furioase și reacții negative, dar nu m-am gândit niciodată că se va ajunge la asta”, a spus Talankin pentru sursa citată.
Difuzarea documentarului, interzisă în RusiaInformația vine în contextul în care un tribunal din Rusia a interzis distribuirea documentarului „Mr Nobody Against Putin”, premiat recent cu Oscar și BAFTA, după ce procurorii au susținut că filmul promovează o imagine negativă a guvernului rus și a războiului din Ucraina.
Procurorii ruși au susținut că filmul promovează „extremismul și terorismul” și prezintă Rusia într-o lumină negativă. Tribunalul din Celiabinsk a decis interzicerea distribuției documentarului pe întreg teritoriul Rusiei, inclusiv pe platformele de streaming. Autoritățile au mai susținut că unele imagini ar fi fost filmate cu elevi fără acordul părinților.
Ministerul Finanțelor a anunțat pregătirea unei ordonanțe de urgență care să introducă un mecanism de accize dinamice pentru carburanți, care să atenueze creșterea prețurilor la pompă în contextul noii crize energetice.
Anunțul a fost făcut de Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vineri, după reuniunea Eurogroup.
Ministrul a declarat că România trebuie să răspundă, împreună cu partenerii europeni, și să adopte măsuri mai bine calibrate, adaptate unui context economic mai dificil decât cel din 2022.
„România trebuie să fie parte din efortul european pentru a limita impactul crizei energetice. Astăzi, în cadrul reuniunii Eurogrup, am discutat despre impactul noului șoc energetic și despre modul în care trebuie să răspundem coordonat la nivel european”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook.
El a explicat că actuala situație este diferită de cea din 2022, când prețurile la energie au crescut vertiginos după invadarea Ucrainei de către Rusia.
„Criza este mai complexă, iar spațiul fiscal este limitat, motiv pentru care este nevoie de instrumente diferite, mai bine calibrate și mai bine coordonate între statele membre. În intervenția mea am subliniat că, de această dată, trebuie să tratăm mult mai atent situația decât în 2022, pentru că circumstanțele sunt mai dificile și efectele pot fi mai profunde”, a precizat Alexandru Nazare.
Un punct important al discuțiilor a vizat colaborarea între miniștrii de finanțe și cei ai energiei.
„Am susținut ideea unei colaborări mai strânse între formatele ECOFIN și Consiliul miniștrilor energiei, pentru a ajunge la soluții comune și coerente în fața acestei situații”, a adăugat ministrul Finanțelor.
La nivel intern, Ministerul Finanțelor, a mai declarat Nazare, a avansat în pregătirea măsurilor concrete, privind acest demers.
„La Ministerul Finanțelor suntem într-un stadiu avansat în elaborarea ordonanței de urgență care va introduce un mecanism transparent de ajustare a accizelor pentru carburanți. Acest mecanism de accizare dinamică, care se va simți direct în temperarea creşterii prețurilor la pompă, este gândit pentru a răspunde direct șocurilor externe și pentru a permite ajustări graduale, în funcție de creșterea simultană a prețurilor și a cotațiilor internaționale”, a explicat Nazare.
„România acționează responsabil, cu măsuri țintite și temporare, menținând în același timp traiectoria de consolidare fiscală și obiectivele bugetare asumate. În perioade de incertitudine, coordonarea și predictibilitatea sunt esențiale, iar soluțiile trebuie construite împreună, la nivel național și european”, a mai scris Alexandru Nazare.
Concret, ÎCCJ cere Guvernului să pună la dispoziția instanței toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante.
„Prezenta plângere prealabilă vizează refuzul nejustificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, al Guvernului României şi al Ministerului Finanţelor de a soluţiona favorabil cererile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind includerea şi alocarea sumelor necesare achitării drepturilor salariale restante stabilite prin titluri executorii şi scadente în anul 2026. Acest refuz rezultă, în concret, din: neincluderea integrală a sumelor solicitate în bugetul anului 2026; diminuarea sumelor solicitate faţă de necesarul transmis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; neasigurarea fondurilor necesare, deşi obligaţia de plată este certă, lichidă şi exigibilă; nesoluţionarea favorabilă a solicitărilor şi demersurilor ulterioare, inclusiv a cererilor de rectificare bugetară”, se arată în documentul ICCJ trimis Guvernului.
În document, instanța supremă mai subliniază că „necuprinderea acestor sume în bugetul pe anul 2026, precum și diminuarea lor față de necesarul solicitat, reprezintă o încălcare evidentă a propriului cadru normativ adoptat de autoritățile cărora le este adresată prezenta plângere”.
Pe de altă parte, în documentul trimis de ICCJ Guvernului se menționează că încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat şi a securităţii raporturilor juridice reprezintă încă un motiv al plângerii prealabile.
„Prin refuzul de a asigura resursele bugetare necesare executării hotărârilor judecătoreşti, autoritatea executivă ajunge, în fapt, să paralizeze efectele unor hotărâri definitive, ceea ce este incompatibil cu principiul separaţiei puterilor în stat. Totodată, succesiunea de eşalonări şi reeşalonări, urmată de neincluderea în buget chiara sumelor re-reeşalonate pentru anul 2026, încalcă şi principiul securităţii raporturilorjuridice, întrucât creditorii aveau o aşteptare legitimă că măcar termenii ultimului mecanism normativ vor fi respectaţi”, se arată în document.În plus, ICCJ a mai menționat că în caz de nesoluționare favorabilă a plângerii prealabile, va sesiza „instanța de contencios administrativ competentă”.
Coaliția a tăiat de la magistrați pentru pachetul de solidaritate propus de PSDPe 19 martie, Ilie Bolojan anunța că s-a ajuns la un acord în coaliție, pentru ca pachetul social propus de PSD să fie inclus în buget. Astfel, se amâna achitarea drepturilor salariale obținute de magistrați în instanțe.
„Aveam două posibilități. Prima, să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament. Nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care am căzut de acord este să reducem alte cheltuieli. Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și practic amânarea acestora pentru anii următori”, spunea Bolojan la momentul respectiv.
E-mailul directorului FBI, Kash Patel, a fost spart de hackeri, anunță Daily Express. Departamentul de Justiție al SUA a confirmat piratarea e-mailului personal al directorului Patel, transmite și Nexta.
Grupul de hackeri Handala a publicat fotografiile personale ale directorului FBI susținând că a obținut acces la căsuța poștală electronică. De asemenea, au fost publicate mai multe documente din corespondența privată și de serviciu a americanului.
Grupul Handala are legături cu serviciile speciale iraniene.
„M-am întâlnit astăzi la Palatul Cotroceni cu Numan Kurtulmuş, Președintele Marii Adunări Naționale a Turciei. Dialogul nostru a reconfirmat prietenia durabilă și Parteneriatul Strategic care leagă România și Turcia încă din 2015”, a transmis șeful statului.
Securitatea la Marea Neagră, tema centralăPotrivit președintelui, stabilitatea regională și securitatea în zona Marea Neagră au reprezentat principalele subiecte ale discuțiilor, în contextul tensiunilor geopolitice actuale.
„Stabilitatea regională și securitatea la Marea Neagră au constituit principalele subiecte ale discuțiilor. Ca aliați NATO și state riverane Mării Negre, țările noastre poartă o responsabilitate specială pentru menținerea păcii în această regiune de importanță strategică, mai ales în contextul conflictelor în curs din Ucraina și Orientul Mijlociu”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a oferit și un exemplu concret al cooperării româno-turce în domeniul securității:
„Un exemplu concret în acest sens este cooperarea noastră în cadrul Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră.”
Parteneriat economic solid între România și TurciaÎn cadrul întrevederii a fost reconfirmată și importanța relațiilor economice bilaterale, Turcia fiind principalul partener comercial al României din afara Uniunii Europene.
„Discuțiile au reconfirmat, de asemenea, soliditatea parteneriatului nostru economic. Turcia este cel mai important partener comercial al României din afara Uniunii Europene și suntem hotărâți să valorificăm pe deplin potențialul acestei relații”, a declarat șeful statului.
Legături istorice și comunități puternicePreședintele României a evidențiat și rolul comunităților care întăresc relația bilaterală:
„Comunitatea turco-tătară din România și comunitatea românească din Turcia atestă legăturile profunde dintre cele două popoare și reprezintă o sursă de inspirație pentru viitorul parteneriatului nostru.”
La final, Nicușor Dan și-a exprimat optimismul privind evoluția relațiilor dintre cele două state:
„Sunt încrezător că schimbul de opinii de astăzi va da un nou impuls cooperării noastre în toate domeniile. Sunt încrezător că schimbul de opinii de astăzi va da un nou impuls cooperării noastre în toate domeniile.”
Ministerul de Externe din Marea Britanie și-a actualizat sfaturile de călătorie pentru Turcia, Cipru și Grecia. Potrivit Express, ministerul a emis un avertisment pentru cetățenii britanici privitor la călătoriile în anumite zone populare din estul Mediteranei.
Pe măsură ce se apropie sezonul vacanțelor de vară, FCDO i-a sfătuit pe britanici să nu călătorească la o distanță de maximum 10 km de granița dintre Turcia și Siria. „Luptele din Siria continuă în zonele apropiate de granița cu Turcia și există un risc crescut de terorism în regiune”, a transmis FCDO.
De asemenea, a avertizat că drumurile din provincia Hatay care duc spre graniță ar putea fi închise cu din cauza conflictului.
„În provincia Hakkari trebuie să obțineți permisiunea de la Biroul Guvernatorului local pentru a vizita zonele apropiate de granița cu Irakul și Iranul”, a comunicat FCDO.
Muntele Ararat este o zonă militară desemnată și călătorii trebuie să obțină autorizație de la biroul guvernamental Doğubayazıt și să plătească o taxă.
Zone nerecomandate sunt și în Cipru
„Atacurile teroriste din Cipru nu pot fi excluse”, au stabilit autoritățile britanice. O bază britanică a fost atacată cu o dronă, iar criza s-ar putea agrava, avertizează ministerul.
FCDO și-a actualizat și informațiile despre Grecia după demonstrațiile și grevele de la începutul anului.
Sorin Grindeanu a declarat vineri că măsurile pentru reducerea prețurilor la carburanți puteau fi adoptate mai devreme și că fiecare zi de întârziere a adus în bugetul statului mai mulți bani, în detrimentul populației.
„Știu că în această perioadă se încasează mai mult la bugetul de stat, dar se încasează de pe spinarea fiecărui român. Astăzi, când plătești peste 10 lei, TVA-ul acela încasat e mult mai mare decât era în urmă cu o lună și ceva. Știu că fiecare zi de întârziere înseamnă plus la bugetul de stat”, a spus liderul PSD.
Mai târziu cu trei săptămâniGrindeanu susține că ordonanța privind instituirea stării de criză în domeniul energiei a fost aprobată abia după trei săptămâni de la prezentarea ei în Guvern de către ministrul Energiei: „Ieri s-au împlinit trei săptămâni de când ministrul energiei a prezentat în Guvern ordonanța de urgență pentru instituirea stării de criză, care a fost aprobată abia ieri”.
Acesta a precizat că, în acest interval, au fost discutate mai multe variante de intervenție pentru a limita creșterea prețurilor la pompă.
„Aș fi dorit ca aceste ordonanțe să fie adoptate mai repede. Mi-aș fi dorit ca reducerile, fie din acciză, fie din adaosul la pompă, să fie luate mai rapid”, a declarat șeful PSD.
Grindeanu: o altă linie unde ne despărțimDeși fiecare zi de întârziere înseamnă venituri suplimentare pentru stat, „noi trebuie să guvernăm pentru români, nu pentru a avea încasări fantastice la Ministerul Finanțelor. Nu așa se guvernează”, a afirmat Grindeanu.
Acesta spune că nu vrea să guverneze pentru cifre contabile și, în opinia partidului său, „este o altă linie unde ne despărțim de politicile publice ale prim-ministrului Ilie Bolojan”.
Prețurile rămân imprevizibileÎntrebat despre evoluția prețurilor la carburanți în perioada următoare, liderul PSD a spus că nimeni nu poate anticipa exact fluctuațiile. „Important este să se aprobe acel mecanism prin care românii să nu simtă atât de mult șocul acestor scumpiri. Asta trebuie să urmărească și guvernul, și noi toți”, a declarat Grindeanu.
Grindeanu: Europa nu impune politici naționaleÎn ceea ce privește mesajul de unitate și stabilitate transmis de liderii europeni, șeful PSD a spus că aceștia nu impun direcții politice la nivel național.
„Niciodată nu o să vedeți din partea liderilor europeni să impună o anumită linie sau politici la nivel național. Atâta timp cât păstrăm linia europeană, nu au niciun motiv să facă astfel de impuneri și nici nu le acceptăm”, a spus acesta.
Fără alianțe cu extremiștiiLiderul social-democrat a explicat că partidul va lua o decizie după referendumul intern programat pe 20 aprilie: „Ne dorim păstrarea unei coaliții pro-europene, dacă este posibil. Dacă nu, PSD va trece în opoziție, nu este nicio problemă”, a afirmat Grindeanu.
Acesta a adăugat că formațiunea nu va face alianțe cu partide extremiste pentru a rămâne la guvernare: „Nu vom face, doar din dorința de a rămâne la putere, alianțe cu partide extremiste”.
De la primele ritualuri dionisiace din Grecia Antică, când zeii coborau pe pământ prin vocile și trupurile oamenilor, până la rafinamentul complex al producțiilor contemporane, teatrul a reprezentat dintotdeauna un spațiu sacru și profan, un laborator al emoțiilor și un forum al ideilor. Este locul unde, în întunericul sălii, conștiința individuală se topește într-o conștiință colectivă, iar poveștile de pe scenă devin, pentru câteva ore, propriile noastre povești, revelându-ne adevăruri fundamentale despre condiția umană.
Ziua Mondială a Teatrului nu este doar o celebrare a unei profesii, ci o recunoaștere a necesității primordiale a omului de a se vedea pe sine, de a înțelege și de a fi înțeles, de a râde și de a plânge, de a trăi și de a muri, în siguranța iluziei scenice.
Teatrul este un act de curaj. Este curajul actorului de a se expune, al dramaturgului de a denunța, al regizorului de a interpreta și al publicului de a simți. Este o artă a momentului prezent, irepetabilă în esența ei, o suflare colectivă care se naște și moare la fiecare reprezentație, lăsând în urmă doar ecoul unei emoții. Într-o lume tot mai fragmentată, teatrul continuă să ne unească, să ne provoace, să ne consoleze și să ne inspire. Este acel puls vital care ne amintește că, dincolo de diferențele culturale, istorice sau individuale, suntem legați de aceleași dorințe, frici și speranțe. Să ne aventurăm, așadar, într-o călătorie prin istoria acestei arte magice, pentru a înțelege ce a însemnat și ce va însemna mereu teatrul pentru societatea noastră.
În zorii civilizației occidentale, pe colinele însorite ale Greciei Antice, s-a născut o formă de artă care avea să modeleze profund înțelegerea noastră despre emoție, morală și comunitate: teatrul. Nu era doar un spectacol, ci un ritual profund, înrădăcinat în cultul zeului Dionysos, zeul vinului, al fertilităţii și al extazului. La început, spectacolele erau simple procesiuni și coruri, cunoscute sub numele de ditirambe, în cadrul cărora bărbați mascați cântau și dansau în cinstea divinității. Treptat, prin geniul unor oameni precum Thespis, care a introdus primul actor separat de cor, aceste ritualuri au evoluat, transformându-se în tragedia și comedia pe care le cunoaștem astăzi, fundamentul întregii dramaturgii universale. Teatrul era o manifestare colectivă a spiritualității și a identității civice, un eveniment la care participau mii de cetățeni, într-o comuniune emoțională unică.
Funcția teatrului în polisul grec depășea cu mult simplul divertisment. Era o școală morală, un forum de dezbatere publică și un catalizator al coeziunii sociale. Prin vocile lui Aeschylus, Sophocles și Euripides, tragedia explora teme universale precum destinul, liberul arbitru, vina, răzbunarea și condiția efemeră a omului în fața zeilor. Conceptul de catharsis, purificarea emoțională a spectatorului prin intermediul fricii și milei, era esențial, permițând publicului să confrunte cele mai întunecate aspecte ale existenței umane într-un cadru sigur și ritualic. Pe de altă parte, comedia lui Aristofan, cu satira sa acidă și parodia necruțătoare, critica vehement viciile societății, politicile greșite și personajele publice, oferind un ventil social necesar și o formă de auto-reflecție colectivă. Astfel, teatrul era o parte integrantă a democrației ateniene, un instrument esențial pentru educarea și modelarea cetățeanului, o voce puternică care reverberează încă în conștiința noastră culturală.
Odată cu ascensiunea Imperiului Roman, soarta teatrului a cunoscut o transformare semnificativă. Romanii, cu pragmatismul și setea lor de spectacol, au preluat de la greci formele dramatice, dar adeseori le-au adaptat gusturilor proprii, preferând divertismentul grandios și violența directă în detrimentul profunzimii filosofice. Amfiteatrele răsunau de strigătele mulțimilor la jocurile de gladiatori, luptele cu animale sălbatice sau execuțiile publice, care de multe ori eclipsau reprezentările teatrale. Deși au existat dramaturgi importanți precum Plaut și Terențiu, care au scris comedii pline de umor și vitalitate, și Seneca, ale cărui tragedii au influențat Renașterea, teatrul roman a pierdut, în mare parte, acea conexiune spirituală și civică profundă specifică lumii grecești, spectacolul, în forma sa cea mai brută, eclipsând adeseori arta cuvântului și a ideii.
Căderea Imperiului Roman și întunericul Evului Mediu au adus o nouă provocare pentru teatru. Instituția dramatică, în forma sa clasică, a intrat într-un declin aproape total, condamnată de Biserica Creștină incipientă, care o vedea ca pe o expresie a păgânismului și a decadenței. Cu toate acestea, spiritul teatral nu a dispărut complet, ci s-a refugiat chiar în sânul Bisericii, unde s-a reinventat sub forma jocurilor liturgice, a dramelor religioase și a pieselor de moralitate, piese alegorice menite să educe publicul în învățăturile creștine. Aceste spectacole, jucate în piețele publice sau în interiorul bisericilor, aduceau în scenă personaje precum ”omul”, ”viciul” și ”virtutea”, oferind o oglindă morală a existenței umane și reconfirmând rolul teatrului ca instrument de instruire și de reflecție comunitară, chiar și în cele mai austere timpuri. Teatrul a supraviețuit, metamorfozându-se, demonstrând o rezistență extraordinară și o capacitate de a se reinventa, indiferent de constrângerile istorice.
Odată cu Renașterea, în secolul al XVI-lea, teatrul a cunoscut o renaștere spectaculoasă, o adevărată explozie de creativitate care avea să schimbe pentru totdeauna peisajul cultural european. Italia, cu Commedia dell’arte, și Anglia, cu geniul incontestabil al lui William Shakespeare, au fost epicentrele acestei revigorări. Shakespeare, în special, a revoluționat dramaturgia prin profunzimea psihologică a personajelor sale, prin complexitatea intrigilor și prin limbajul poetic de o frumusețe copleșitoare. De la dilemele existențiale ale lui Hamlet, la iubirea pasională a lui Romeo și a Julietei, la tirania lui Macbeth și la nebunia Regelui Lear, opera sa a explorat întreaga gamă a emoțiilor și conflictelor umane, transformând scena într-un univers infinit de posibilități. Teatrul shakespearian nu era doar o oglindă a lumii, ci o forță creatoare, capabilă să dea formă și sens celor mai ascunse colțuri ale conștiinței umane, iar publicul, de la nobili la plebei, era captivat de această viziune panoramică asupra condiției umane.
Secolele XVII și XVIII, sub influența Iluminismului și a Raționalismului, au adus noi valențe teatrului. Franța, cu marii săi clasici Racine și Corneille, a excelat în tragediile inspirate din antichitate, respectând regulile stricte ale unităților de timp, loc și acțiune, dar explorând cu o rigoare psihologică inegalabilă pasiunile și conflictele interioare ale eroilor. Însă, poate cel mai mare impact l-a avut comedia lui Molière, care, cu un umor genial și o observație socială acută, a demascat ipocrizia, snobismul și viciile societății franceze. Piese precum ”Tartuffe”, ”Mizantropul” sau ”Avarul” nu erau doar surse de râs, ci instrumente puternice de critică socială, obligând publicul să-și confrunte propriile defecte și absurduri. Teatrul a devenit o armă a rațiunii împotriva prejudecăților, o voce a libertății împotriva opresiunii, pregătind terenul pentru revoluțiile sociale și intelectuale care aveau să urmeze, confirmând rolul său de barometru al schimbărilor în societate.
Secolul al XIX-lea a adus transformări fundamentale în societate, iar teatrul a reflectat cu fidelitate aceste schimbări, devenind un spațiu de explorare a realităților cotidiene și a complexității psihicului uman. Romantismul, cu accentul său pe emoție, individualism și evadare, a dat naștere unor drame grandioase, pline de pasiune și conflicte interioare. Victor Hugo în Franța, cu ”Hernani”, și Schiller în Germania, cu ”Wilhelm Tell”, au rupt cu rigorile clasicismului, pledând pentru libertate artistică și pentru o reprezentare mai fidelă a condiției umane. Teatrul romantic a fost o celebrare a spiritului liber, a eroilor excentrici și a dramelor istorice, oferind o platformă pentru exprimarea idealurilor naționale și a luptei împotriva tiraniei. Era o epocă în care scena respira grandios.
Spre sfârșitul secolului, noi mișcări, Realismul și Naturalismul, au revoluționat și mai mult teatrul. Dramaturgi precum Henrik Ibsen prin ”Casa de Păpuși” și ”Un Dușman al Poporului” în Norvegia și Anton Cehov prin ”Pescărușul” și ”Unchiul Vania” în Rusia au abandonat idealizarea și grandiosul, concentrându-se pe portretizarea fidelă a vieții cotidiene, a problemelor sociale și a dilemelor morale ale omului obișnuit. Ibsen a denunțat ipocrizia societății burgheze, iar Cehov a explorat cu o sensibilitate rară angoasele existențiale, frustrările și aspirațiile ratate ale personajelor sale, aducând pe scenă un realism psihologic fără precedent. Teatrul a devenit o oglindă crudă a realității sociale, o forță de schimbare care forța publicul să se confrunte cu propriile contradicții și cu injustiția lumii înconjurătoare. A fost o epocă în care teatrul nu mai căuta să evadeze, ci să exploreze adâncimile sufletului.
În spațiul românesc, teatrul, deși cu rădăcini în jocurile populare și teatrul școlar religios, a cunoscut o dezvoltare semnificativă abia în ultimii 300 de ani, mai ales odată cu procesul de formare a conștiinței naționale. Primii pași au fost făcuți prin traduceri și adaptări, dar adevărata naștere a dramaturgiei românești a venit odată cu Vasile Alecsandri, o figură emblematică a epocii pașoptiste. Prin comediile sale, în special Ciclul ”Chirițelor”, Alecsandri a satirizat cu umor viciile societății moldovenești, snobismul, parvenitismul și provincialismul, oferind totodată o imagine vibrantă și plină de viață a moravurilor epocii. El a pus bazele teatrului național, contribuind decisiv la crearea unui repertoriu autentic românesc.
Vasile Alecsandri (1819-1890), poet, dramaturg și om politic, este considerat părintele teatrului românesc modern. Comediile sale, în special cele din Ciclul ”Chirițelor” – ”Coana Chirița la Iași” sau ”Coana Chirița în provincie” – au capturat esența unei epoci, satirizând cu finețe și umor tranziția de la vechile moravuri la cele noi, occidentale, adeseori prost înțelese și imitate. Personajul Chirița, o boieroaică de la țară cu pretenții de cultură europeană, a devenit un arhetip în mentalul colectiv românesc, simbolizând o anumită formă de parvenitism și ridicol. Opera lui Alecsandri a avut un rol esențial în dezvoltarea limbii române literare și în cristalizarea identității culturale naționale. El a adus pe scenă teme și personaje autentic românești, a folosit un limbaj viu, colorat, inspirat din graiul popular, și a contribuit la crearea unui public teatral avizat. Dincolo de umor, piesele sale ofereau o oglindă fidelă a aspirațiilor și contradicțiilor unei societăți în plină transformare, un document prețios despre evoluția mentalităților și a valorilor în secolul al XIX-lea românesc.
Finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX a fost dominat de două figuri monumentale ale dramaturgiei românești: Ion Luca Caragiale și Barbu Ștefănescu Delavrancea. Caragiale, cu geniul său satiric inegalabil, a creat un univers teatral de o complexitate uluitoare. Prin comediile sale ”O scrisoare pierdută”, ”O noapte furtunoasă”, ”D-ale carnavalului”, a demascat cu o luciditate crudă, dar și cu un umor irezistibil, viciile unei societăți românești în plină modernizare, dar sufocată de ipocrizie, corupție, demagogie și incompetență. Personajele sale, de la Agamiță Dandanache la Cațavencu, de la jupân Dumitrache la Mamița, sunt arhetipuri universale, recunoscute și astăzi în peisajul politic și social românesc.
Ion Luca Caragiale este, fără îndoială, cel mai mare dramaturg român și unul dintre titanii literaturii universale. Opera sa este o explorare magistrală a condiției umane, a absurdului existenței și a contradicțiilor societății. Comediile sale, de o acuratețe psihologică și socială remarcabilă, nu sunt doar piese de divertisment, ci studii profunde asupra comportamentului uman, a resorturilor ascunse ale puterii și ale manipulării. Limbajul său, de o bogăție și o subtilitate excepțională, plin de ticuri verbale și de distorsiuni logice, este el însuși un personaj, reflectând superficialitatea și confuzia lumii pe care o zugrăvește. Impactul lui Caragiale asupra teatrului și societății românești este incomensurabil. El a creat o ”oglindă” în care românii se pot recunoaște și, adeseori, se confruntă cu propriile defecte. Prin satira sa, Caragiale nu a oferit soluții, ci a provocat la reflecție critică, la luciditate și la o reevaluare constantă a valorilor. Piesele sale rămân la fel de actuale și astăzi, demonstrând atemporalitatea geniului său și capacitatea teatrului de a rămâne o conștiință vie a națiunii.
Barbu Ștefănescu Delavrancea s-a remarcat în dramaturgie prin trilogia sa istorică ”Apus de soare”, ”Viforul” și ”Luceafărul”. Prin aceste drame, a adus pe scenă momente cruciale din istoria Moldovei, cu personaje eroice precum Ștefan cel Mare, explorând teme ca patriotismul, sacrificiul și destinul național. Stilul său patetic, solemn, și limbajul poetic au contribuit la crearea unui teatru istoric grandios, menit să inspire și să educe publicul în spiritul valorilor naționale și al luptei pentru libertate. Delavrancea a oferit teatrului românesc o dimensiune epică și o conexiune profundă cu trecutul glorios al națiunii. Piesele sale au avut un rol fundamental în cimentarea identității naționale și în cultivarea unui sentiment de mândrie istorică. Prin drama ”Apus de soare”, de exemplu, a creat un portret memorabil al lui Ștefan cel Mare la sfârșitul vieții, un lider vizionar și sacrificat, care se confruntă cu decăderea epocii sale. Teatrul său a fost o voce puternică a patriotismului, un apel la unitate și la apărarea valorilor eterne ale neamului.
Perioada interbelică a adus o efervescență creatoare în teatrul românesc, cu o deschidere către curentele europene și o explorare mai profundă a psihologiei personajelor și a problemelor sociale. Dramaturgi precum Victor Ion Popa au surprins cu realism și umor specificul vieții provinciale românești, cu contrastele și particularitățile ei. Opera sa teatrală se distinge prin realismul observației sociale și prin capacitatea de a crea personaje pline de viață, cu o psihologie complexă. ”Take, Ianke și Cadîr” este, probabil, cea mai cunoscută piesă a sa, o comedie amară despre trei negustori – un român, un evreu și un turc – a căror prietenie este pusă la încercare de prejudecățile societății și de propriile limitări. Piesa abordează cu sensibilitate tema diversității etnice, a toleranței și a dificultăților integrării, păstrându-și relevanța și în contextul contemporan. Prin teatrul său, Victor Ion Popa a adus pe scenă o imagine fidelă a României interbelice, a provinciei pline de farmec și de contradicții, a oamenilor simpli cu aspirațiile și suferințele lor. El a demonstrat că teatrul poate fi nu doar o oglindă a societății, ci și un instrument de reconciliere și de înțelegere a celuilalt, promovând valori umaniste într-o epocă marcată de tensiuni sociale și politice.
Mihail Sebastian, un autor de o sensibilitate rară, a lăsat în urma sa o operă dramatică de o intensitate emoțională profundă, marcată de influențe existențialiste și de o explorare subtilă a relațiilor umane și a dilemelor morale. Piese precum ”Jocul de-a vacanța”, ”Steaua fără nume” și ”Ultima oră” sunt adevărate bijuterii ale dramaturgiei interbelice, aducând pe scenă personaje complexe, romantice și adeseori melancolice, care caută sensul vieții și al iubirii într-o lume confuză. Teatrul lui Sebastian a fost o voce distinctă, care a refuzat convențiile și a explorat cu mult curaj teme precum singurătatea, inadaptarea, compromisul moral și căutarea fericirii. Prin ”Steaua fără nume”, de exemplu, a creat o poveste de dragoste poetică și tragică, plasată într-un orășel provincial, unde visul se ciocnește brutal de realitate. Opera sa a avut un impact profund asupra sensibilității publicului românesc, demonstrând capacitatea teatrului de a atinge cele mai intime corzi ale sufletului și de a provoca la reflecție asupra propriilor alegeri și aspirații.
Perioada postbelică și, mai ales, deceniile comunismului, au adus noi provocări pentru teatru, confruntat cu cenzura și cu presiunile ideologice. Cu toate acestea, spiritul artistic a găsit căi subtile de expresie, iar Marin Sorescu a fost unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai teatrului absurdului și parabolic.
Eugen Ionesco, dramaturg român naturalizat francez, este una dintre figurile cardinale ale Teatrului Absurdului, alături de Samuel Beckett. Opera sa a reprezentat o contestare radicală a convențiilor teatrale tradiționale și o explorare necruțătoare a absurdului condiției umane, a alienării, a eșecului comunicării și a vidului existențial. Piese precum ”Cântăreața cheală”, ”Lecția” sau ”Rinocerii” au șocat și au fascinat publicul prin dialogurile incoerente, personajele caricaturale și situațiile absurde, transformând scena într-un spațiu al subconștientului și al coșmarurilor cotidiene. El a scos la iveală ridicolul și oroarea din banal, arătând că limbajul, instrumentul nostru principal de comunicare, poate deveni un zid impenetrabil. Impactul lui Ionesco asupra teatrului modern este imens și ireversibil. El a deschis drumuri noi în dramaturgie, eliberând-o de rigorile realismului și oferindu-i posibilitatea de a explora dimensiuni metafizice și existențiale. Prin ironia sa amară și prin viziunea sa adesea grotescă, a invitat publicul să se confrunte cu propria neliniște, cu absurdul morții și cu imposibilitatea de a găsi un sens într-o lume haotică. Chiar dacă și-a scris majoritatea operelor în franceză, rădăcinile sale românești și o anumită sensibilitate est-europeană i-au marcat profund viziunea, făcându-l o voce universală, dar cu un accent inconfundabil, care continuă să provoace și să fascineze.
Marin Sorescu, poet, dramaturg și eseist, este unul dintre cei mai originali și influenți scriitori români ai secolului XX. Teatrul său, profund ancorat în absurdul existențial și în jocul de idei, a reprezentat o formă de rezistență subtilă, dar puternică, împotriva totalitarismului și a conformismului. Piese precum ”Iona”, ”Matca” și ”Există nervi” sunt parabole filosofice care explorează teme universale precum condiția umană, singurătatea, căutarea sensului și comunicarea imposibilă, toate exprimate printr-un limbaj poetic, ironic și plin de umor negru. Opera dramatică a lui Sorescu a avut un impact major asupra teatrului românesc, deschizându-l către modernitate și universalitate. El a demonstrat că teatrul poate fi un spațiu de libertate a gândirii, chiar și în cele mai represive contexte, și că, prin limbajul metaforic și parabolic, se pot transmite mesaje profunde, care subminează cenzura și provoacă la reflecție critică. ”Iona”, de exemplu, este o alegorie a izolării și a căutării sinelui, o piesă de o mare forță simbolică, ce rămâne un reper în dramaturgia românească și universală.
Astăzi, în plină eră digitală, în care divertismentul este accesibil la un click distanță, teatrul continuă să reziste și să-și reafirme relevanța. Spectacolul live, irepetabil, acea comuniune efemeră dintre actori și public, rămâne o experiență unică, imposibil de replicat de tehnologie. Teatrul contemporan explorează noi forme și limbaje, de la teatrul postdramatic și imersiv, care sparge barierele dintre scenă și sală, la teatrul documentar, care aduce realitatea crudă în lumina rampei, sau la teatrul politic, care continuă să denunțe abuzurile și să provoace la acțiune civică.
Teatrul este, și astăzi, un act de curaj. Este curajul de a pune întrebări incomode, de a explora zonele gri ale moralității, de a confrunta publicul cu propriile prejudecăți și cu realitățile adeseori brutale ale lumii. Într-o societate marcată de superficialitate, de știri false și de fragmentare, teatrul oferă un spațiu de autenticitate, de reflecție profundă și de conectare umană. El ne amintește că suntem ființe complexe, capabile de măreție și de decădere, de iubire și de ură, de speranță și de disperare. Și tocmai în această oglindire a propriei noastre condiții stă forța și necesitatea lui perpetuă.
Ziua Mondială a Teatrului nu este doar o dată în calendar, ci un moment de solemnă reverență în fața unei arte care a sfidat timpul, cenzura, războaiele și indiferența. Este o celebrare a acelui foc sacru care arde pe scenă, în inima fiecărui actor, în mintea fiecărui dramaturg și în sufletul fiecărui spectator. Teatrul ne învață să visăm cu ochii deschiși, să simțim cu toate simțurile și să gândim cu propria minte, ne obligă să fim prezenți, aici și acum, într-o poveste care ne devine proprie. Teatrul ne amintește că, indiferent de cât de mult ne-am ascunde în spatele măștilor, pe scenă și în viață, adevărul găsește întotdeauna o cale de a ieși la iveală. Este un memento că, în adâncul ființei noastre, suntem cu toții personaje într-o dramă mai mare, căutând sens, iubire și un loc sub soare.
Și, pentru că nimeni nu a zugrăvit mai crud și mai adevărat esența ființei umane, cu toate contradicțiile și măștile sale, decât Maestrul, încheiem cu nemuritoarele sale cuvintele, un strigăt peren al teatrului către societate:
”De ce să te superi pe mine, când eu nu-ți arăt decât oglinda?” – Ion Luca Caragiale
Acesta este teatrul: o oglindă pe care nu avem voie să o spargem, pentru că, făcând-o, ne-am sparge pe noi înșine. Și în această oglindă, în lumina rampei care nu se stinge niciodată, continuăm să ne căutăm, să ne găsim și să ne înțelegem, zi de zi, spectacol după spectacol, căci eterna magie a teatrului este eterna magie a vieții însăși.
Consiliul de Securitate al ONU se reunește vineri pentru discuții confidențiale legate de atacurile asupra Iranului, relatează Euractiv, care citează AFP.
Întâlnirea oficială are loc pe fondul escaladării situației din Orientul Mijlociu, când conflictul a intrat în a doua lună și continuă să se extindă în regiune. Inițiativa aparține Rusiei, care a cerut convocarea acestor consultări.
Iranul se confruntă cu lovituri aeriene aproape zilnice după ofensiva lansată pe 28 februarie de Statele Unite și Israel. De atunci, tensiunile au crescut în mod constant, iar confruntările au cuprins zone tot mai largi din regiune.
„Federația Rusă a solicitat consultări cu ușile închise cu Consiliul de Securitate al ONU din cauza atacurilor în curs asupra infrastructurii civile din Iran, inclusiv asupra instituțiilor de învățământ și de sănătate”, a declarat Evgeny Uspensky, purtătorul de cuvânt al reprezentantului Rusiei la Națiunile Unite, potrivit agenției de știri de stat TASS.
Unul dintre cele mai grave incidente a avut loc chiar în prima zi a războiului, când o școală din orașul Minab, situat în sudul Iranului, a fost lovită. Potrivit autorităților iraniene, atacul a dus la moartea a peste 160 de copii.
Datele preliminare dintr-o anchetă militară americană, citate de presa internațională, indică faptul că o rachetă de croazieră Tomahawk ar fi lovit clădirea din cauza unei erori de țintire.
Reuniunea Consiliului de Securitate are loc în timp ce Statele Unite dețin președinția acestui organism, iar discuțiile sunt programate pentru ora 15:00, ora Europei Centrale.
Operațiunile militare americano-israeliene au vizat mai mulți lideri iranieni, baze de rachete și infrastructură strategică. Ca răspuns, Iranul a lansat atacuri în regiunea Golfului, ceea ce a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz.
În paralel, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului organizează la Geneva o reuniune separată, unde subiectul central va fi atacul asupra școlii respective și impactul asupra civililor.
The Petromidia Năvodari refinery, the largest in the country, and Vega Ploiești, operated by Rompetrol Rafinare, will return to optimal capacity in the coming days, the company announced, this process being a very important one and carried out in stages, respecting all safety and occupational security norms.
With this reopening, the number of operating refineries in Romania will reach three out of the four existing ones. Currently, only the Petrobrazi refinery, operated by OMV Petrom, is operating, while Petrotel, owned by the Russians from Lukoil, is closed in the context of the international sanctions in force.
According to the company, the overhaul of the two refineries involved a total of over 700 specific maintenance works, catalyst replacement in six main installations, checks on about 900 pieces of equipment (static, dynamic and electrical), as well as inspections and testing for almost 1,200 pipelines.
“Another objective successfully achieved during the overhaul was the recertification and extension of operating permits from the competent authorities – ISCIR and CNCIR. We appreciate the constant support of the authorities, which facilitated the completion of the works within the deadline estimated by the company”, company officials said.
The works were carried out with the support of over 2,500 people – specialists from the company, the general contractor (Rominserv) and the 45 companies involved, with extensive experience in the field.
„Thus, the refineries operated by Rompetrol Rafinare will resume, as soon as possible, their efforts to supply petroleum products, through which they will contribute to stabilizing the national market, in a difficult context, both for producers and consumers,” the officials said.
It should be recalled that, amid the escalation of tensions in the Middle East, the Romanian Government declared, through an emergency ordinance adopted on Thursday, a crisis situation on the fuel market, from April 1 to June 31, with the possibility of extension.
„The technological shutdown was carried out based on a precise calendar, with general overhauls scheduled at intervals of 4 years and technological shutdowns carried out at intervals of 2 years, for intermediate works. We note that these overhauls are absolutely necessary to ensure safe operation, continuity of technological processes and environmental protection,” the officials of Rompetrol Rafinare, a member company of the KMG International Group (Rompetrol), said.
Petromidia Refinery is the largest refinery in Romania, with a processing capacity of over 5 million tons of raw material/year and one of the most modern in Southeastern Europe.
Vega is the second refinery of the KMG International Group, located in Ploiești, Prahova and operating in an integrated regime with the Petromidia refinery, which provides it with raw material. With a processing capacity of 350,000 tons of raw material/year (raffinate, fuel oil, jet A1, C5-C6 fraction), the Vega refinery holds the position of sole producer for a series of specific products including: normal hexane, ecological solvents, refined white spirit and other petroleum products (naphtha gasoline, white spirit, heating fuels, light liquid fuel, road and special bitumens).
The significant shareholders of Rompetrol Rafinare SA are KMG International (54.63% – directly and indirectly) and the Romanian State through the Ministry of Energy (44.7%).
„The security situation in the Black Sea, generated by drifting mines, represents a real risk for navigation, critical infrastructure and can become a potential danger for the safety of the Romanian coastline”, says Negrescu in a message published on Facebook.
The social-democrat MEP continues: „I call for the acceleration of the steps to create a European maritime security hub in the Black Sea, an initiative that I launched and which I constantly support at the European level”.
Regarding the initiative of the European maritime security hub in the Black Sea, Negrescu said: „We initiated this initiative last year. We obtained the European money for the security hub, we obtained the support of the European legislator and we convinced the European Commission to support this initiative”.
According to Negrescu, the European Union must strengthen its presence in the area and act in a more coordinated manner, also highlighting the role that Romania should play in this process.
„Europe must be more present, more coordinated and more efficient in this strategic area. We need concrete mechanisms for monitoring, rapid intervention and cooperation between member states. Romania cannot wait any longer, it must act now, let’s ask Brussels for the maritime security hub to become operational immediately”, Negrescu added.
„Our countries are linked by a long-standing friendship and solid relations. The Slovak and Romanian minorities living in our countries create bridges between our societies, which we deeply value,” wrote Nicușor Dan on X at the end of the meeting.
The head of state says that he discussed with the Slovak prime minister the European agenda and the effects of international crises, such as the conflict in the Middle East: „We agreed that our economies and societies must be protected, as much as possible, from the negative effects of these conflicts.”
Nicușor Dan also says that European security and bilateral defense cooperation also occupied an important place on the agenda of the discussions, given that Romanian troops have been present within the NATO Multinational Battle Group in Slovakia, with an anti-tank platoon, since January 2025.
„From a historical point of view, I expressed my sincere appreciation to the Slovak people for keeping alive the memory of the Romanian soldiers who fought for the liberation of Slovaks in World War II,” the Romanian president also wrote.
The Prime Minister of the Slovak Republic, Robert Fico, is paying an official visit to Bucharest, where he was received on Friday by the Prime Minister of Romania, Ilie Bolojan, at the Victoria Palace, within a series of meetings and events dedicated to strengthening bilateral cooperation.
„The JCR announcement is a welcome one and demonstrates once again that the necessary measures adopted in 2025 to balance public finances and reduce the budget deficit are in line with the commitments assumed by our country in the medium term. At the same time, the agency’s statement also represents a message of confidence for Japanese investors, given that Romania, through the Ministry of Finance, intends to be a frequent issuer on the Samurai bond market in Japan, in order to diversify the investment base”, stated Alexandru Nazare, Minister of Finance.
According to a statement from the Ministry of Finance, the JCR highlights the success of the fiscal packages implemented in 2025, which put the deficit on a downward trajectory: “The government deficit was reduced from 8.7% in 2024 to 7.7% in 2025. For 2026, the measures taken, which include taxing dividends, controlling wage expenditures and freezing social benefits, are estimated to reduce the deficit to 6.2% of GDP. Although public debt reached 59.6% of GDP at the end of 2025, the JCR estimates that it will stabilize as the deficit decreases, remaining at a relatively low level compared to other countries with a similar rating.”
A central element of the JCR report emphasizes the importance of the link between European financing and domestic reforms. The agency notes that although economic growth slowed to 0.7% in 2025 due to inflation and a contraction in private consumption, it is expected to rebound to 1% in 2026. This momentum will be supported by an increase in capital investment financed through the Recovery and Resilience Facility (RRF), which matures this year, as well as an improvement in net exports amid falling imports.
For fiscal consolidation in the medium and long term, the JCR considers it essential that the government maintains net expenditure growth, defined as a benchmark for fiscal management, within the level recommended by the EU Council in July 2025.
“The agency closely monitors the steady progress in meeting the numerous milestones related to structural reforms required to receive RRF subsidies. This path is considered vital for the gradual recovery of private consumption and the return of economic growth towards the 2% threshold in the medium term, once the effects of fiscal adjustment measures are fully absorbed by the economy. The JCR report also confirms the stability of the Romanian financial system. The banking sector has maintained a robust financial position despite the volatile macroeconomic environment, thus providing a solid basis for the implementation of consolidation policies and for maintaining foreign investor confidence,” the statement added.
Lucrările la Autostrada Transilvania avansează rapid. Potrivit directorului CNAIR, Cristian Pistol, stadiul fizic al lucrărilor pe secțiunile dintre Nădășelu și Zimbor a ajuns la 94%.
Acesta a punctat că pe aceste porțiuni sunt mobilizați 500 de muncitori și 131 de utilaje.
Constructorul lucrează în prezent la așternerea stratului de uzură pe calea 1 (între km 19+100 și km 20+500), montarea parapetului median, lucrări de consolidare, execuția separatorului de hidrocarburi și instalarea sistemelor de iluminat, mai precizează Pistol.
„Vești bune de pe Autostrada Transilvania (A3)! Pe secțiunile dintre Nădășelu și Zimbor (30,6 km), stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 94%! Constructorul român Spedition UMB este mobilizat în șantier cu 500 de muncitori și 131 de utilaje și execută acum: așternere strat uzură pe calea 1 (între km 19+100 și km 20+500); montare parapet median; consolidări; execuție separator hidrocarburi; montare instalații electrice pentru iluminat”, a scris Cristian Pistol pe Facebook.
Directorul CNAIR a mai menționat că în paralel continuă și lucrările la Nodul Rutier Românași, care va asigura conexiunea cu DN1F și DJ108A pentru întreg tronsonul Târgu Mureș – Poarta Sălajului (155 km), până la finalizarea secțiunii Poarta Sălajului – Zalău, inclusiv Tunelul Meseș.
„La acest șantier sunt mobilizați 64 de muncitori și 38 de utilaje, care execută: umpluturi pe drumuri de legătură și bretele; execuție strat inferior de fundație cu balast; montare lișă parapete pe poduri; armare placă de racordare; montare cabluri la instalațiile de iluminat. Stadiul fizic la Nodul Rutier Românași a ajuns la 45%”, a completat Cristian Pistol.
Potricit acestuia, aceste șantiere vor fi finalizate în 2026, la fel ca și secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului (12,24 km), unde constructorul a depășit deja 98% progres.
Valoarea însumată a celor 3 contracte (finanțate prin Programul Transport 2021-2027) este de aproximativ 2,53 miliarde lei fără TVA.
