MediaFax.ro

In primele saptamani de la lansare, Cotor, librarul AI al Libris, a generat peste 50.000 de mesaje, cu o medie de 7 intrebari pe sesiune, demonstrand un interes ridicat al cititorilor, cifre care demonstreaza ca romanii erau pregatiti pentru o modalitate mai intuitiva de a descoperi carti.

Lansarea vine intr-un moment in care utilizarea chatbot-urilor AI pentru shopping online explodeaza la nivel global: conform studiilor* de specialitate din industria e-commerce, cumparatorii care interactioneaza cu chatbot-uri AI convertesc la o rata de 12,3%, comparativ cu doar 3,1% pentru cei care nu folosesc astfel de asistenta – aproape de 4 ori mai mult. Mai mult, consumatorii care primesc asistenta AI finalizeaza achizitiile cu 47% mai rapid.

Citeşte comunicatul integral AICI

Ministra de Externe, Oana Țoiu, a anunțat joi, într-o conferință de presă, că la noapte va fi operat un zbor din Oman, care este programat vineri, la ora 5 dimineața.

Cursa va readuce în țară și grupul de elevi din Vrancea, rămas blocat în Dubai odată cu izbucnirea conflictului în regiune.

„Avem grupurile din Vrancea, din Piatra Neamț și în ceea ce privește răspunsul legat de ore, (cursa – n.r.) este programată să decoleze la ora 5 dimineața”, a spus Oana Țoiu. 

Cu toate acestea, ministra a subliniat că la fel ca în cazul curselor anterioare, pot apărea schimbări în privința orarului de zbor.

„Vă reamintesc însă că și primele curse, care au fost curse TAROM din Egipt, au avut modificări privind orarul de zbor. Și de data asta nu excludem posibilitatea unor modificări legate de programul de zbor și calendar, pentru că sunt în acest moment curse care sunt noi, nu existau în calendarul anterior al aeroporturilor respective și încercăm să echilibrăm asta împreună cu țările respective. Deci ea acum este programată să decoleze la 5 dimineața, dar ca și la cursele anterioare, pot apărea schimbări pe parcurs”, a completat Oana Țoiu. 

Grupul din Vrancea a rămas blocat mai multe zile în Emiratele Arabe Unite din cauza conflictului din Iran. Aceștia vor merge cu autocarul către un aeroport din Oman, iar de acolo autoritățile de la București au obținut permisiunea și un culoar special de zbor pentru a permite repatrierea acestora.

Elevii participau la o excursie organizată în vacanța intersemestrială, iar deplasarea a fost una privată, în contextul unor activități educaționale/culturale, organizată de un centru Cambridge, care nu face parte din sistemul de învățământ de stat.

Două reforme adoptate închid jaloane importante din PNRR și deschid calea spre încasarea a peste 3 miliarde de euro din fonduri europene.

Guvernul a aprobat hotărârea privind reforma Romsilva, care închide Jalonul 24, și măsurile legate de decarbonizare, care închid Jalonul 119. Alături de buget, aceste reforme finalizează condițiile necesare pentru aprobarea cererilor de plată 3 și 4 din PNRR.

„Ținta noastră este ca la sfârșitul lunii martie să avem totul clarificat pentru aprobarea preliminară a Comisiei Europene”, a spus Pîslaru.

Cererea de plată numărul 4 are o valoare de 2,62 miliarde de euro. La aceasta se adaugă o parte din cererea de plată 3, astfel încât România estimează că va încasa peste 3 miliarde de euro într-o singură plată din partea Comisiei Europene.

Comisia a confirmat că va analiza constructiv argumentele prezentate de România.

Ministrul a corectat public o cifră vehiculată frecvent. România nu mai are 500 de jaloane de îndeplinit până la 31 august 2026, ci aproximativ 200, după renegocierea PNRR.

„Am redus semnificativ numărul de jaloane și de ținte”, a precizat Pîslaru.

El a subliniat că analiza de risc este finalizată și că discuțiile cu ministerele sunt în curs. Detaliile privind stadiul implementării și măsurile remediale vor fi prezentate public în perioada următoare.

Cu excepția a patru măsuri punctuale, care reprezintă sub 5% din valoarea PNRR, toate obiectivele sunt realizabile.

Postul de radio guvernamental Radio Rebelde a citat un oficial din domeniul energiei care a declarat că ar putea dura cel puțin 72 de ore pentru a restabili funcționarea uneia dintre cele mai mari centrale termoelectrice din Cuba, unde o oprire a declanșat pana de curent, relatează AP.

Compania guvernamentală de electricitate a declarat pe platforma socială X că pana de curent a afectat locuitori din orașul Pinar del Rio, din vestul țării, până în orașul Camaguey, din centrul țării.

Ministrul Energiei și Minelor, Vicente de la O’Levy, a scris miercuri seară în jurnalul X că guvernul alimentează infrastructura critică din regiunea afectată, odată cu punerea în funcțiune a două centrale electrice. Astfel de infrastructuri includ spitale și clinici medicale.

„Lucrăm la restabilirea Sistemului Electric Național în contextul unei situații energetice complexe”, a scris el anterior pe X.

Ambasada SUA a avertizat oamenii să se „pregătească pentru perturbări semnificative” și să economisească combustibil, apă, alimente și baterii de telefoane mobile. „Rețeaua națională de energie electrică a Cubei este din ce în ce mai nesigură, iar întreruperile de curent programate și neprogramate sunt prelungite și se produc zilnic în toată țara, inclusiv în Havana”, a declarat acesta pe X.

Până la sfârșitul după-amiezii, guvernul a declarat că echipele au restabilit curentul la 2,5% din Havana, adică aproximativ 21.100 de clienți, menționând că eforturile au fost graduale și legate de ceea ce permiteau condițiile sistemului. Nu a furnizat cifre actualizate până miercuri seara târziu.

„Avem încredere în experiența și efortul depuse de electricieni pentru a depăși această situație în cel mai scurt timp posibil”, a scris prim-ministrul Manuel Marrero Cruz pe X.

La finalul ședinței de guvern, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, le-a transmis românilor să ignore notificările primite recent de la furnizorii de gaze cu oferte de preț mai mari, deoarece acestea nu mai sunt valabile după adoptarea noii reglementări.

„Știu că au fost trimise notificări către consumatorii casnici, iar furnizorii au fost obligați să trimită oferte care depășeau prețul de 0,31 lei (prețul pe kWh n.r.). Toți românii, inclusiv eu, am primit astfel de notificări acasă, conform legislației în vigoare. Acele notificări nu mai sunt valabile în contextul în care a fost adoptată această ordonanță de urgență a Guvernului României”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, consumatorii nu trebuie să facă nicio modificare în contracte și nici să trimită solicitări către furnizori.

„Oamenii nu trebuie să facă absolut nimic. Nu trebuie să facă notificări și nu trebuie să schimbe ceva. Este suficient să aștepte și să își plătească factura atunci când aceasta va veni”, a explicat Bogdan Ivan.

Ministrul a precizat că toate facturile emise începând cu 1 aprilie vor fi calculate la prețul reglementat, care nu va depăși plafonul actual: „Toate facturile începând cu 1 aprilie vor veni la acest preț reglementat care nu va depăși 0,31 lei pe kilowatt, adică prețul plafonat astăzi”.

Actul normativ adoptat de Guvern introduce o măsură tranzitorie pentru piața gazelor naturale, valabilă timp de un an, până în aprilie 2027. Potrivit ministrului Energiei, decizia a fost luată pentru a evita impactul negativ asupra consumatorilor în contextul fluctuațiilor de preț de pe piețele internaționale și al procesului de liberalizare a pieței de gaze din România.

„Vorbim despre o măsură luată în premieră de o țară din Uniunea Europeană, prin care asigurăm o perioadă tranzitorie de un an. În contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al procesului de liberalizare a pieței de gaze naturale din România, Guvernul a decis astfel să evite un impact negativ asupra consumatorilor casnici”, a spus Ivan.

Ministrul a amintit că în ultimele zile prețurile gazelor au crescut puternic pe piețele internaționale.

„În ultimele cinci zile am văzut că, la nivel internațional, prețurile gazelor naturale au crescut în medie cu aproape 70%. Dat fiind acest lucru, am stabilit un mecanism economic clar prin care prețul plătit de consumatorii români să rămână stabil”, a explicat acesta.

Potrivit noilor prevederi, prețul de pornire pentru producători este limitat la maximum 110 lei/MWh, sub plafonul de 120 lei/MWh aplicat până acum. De asemenea, sunt stabilite costuri reglementate pentru transport și distribuție, precum și o marjă maximă de profit pentru furnizori.

Ministrul Energiei a admis că măsura va reduce veniturile companiilor din sectorul energetic, dar a subliniat că decizia a fost necesară pentru protejarea populației.

„Această măsură reduce veniturile și automat profiturile companiilor, dar sunt momente în care statul trebuie să fie extrem de precaut și să urmărească interesul celor mulți”, a afirmat Bogdan Ivan.

El a adăugat că decizia adoptată de Guvern reprezintă o măsură fără precedent în Europa: „Este o dovadă clară că astăzi Guvernul României a luat o măsură care protejează consumatorii din România și care este unică până în acest moment la nivel european”.

Din 28 februarie, când SUA și Israelul au atacat Iranul, 23.000 de zboruri din sau către Orientul Mijlociu au fost anulate, potrivit Bloomberg, care citează estimări ale companiei de analiză Cirium.

Aceasta echivalează cu 4,4 milioane de locuri la bordul companiilor aeriene.

Companiile aeriene din Israel și Iran au fost cele mai afectate de conflict.

Conflictul a avut un impact semnificativ și asupra operațiunilor altor transportatori din Orientul Mijlociu.

În special, cel mai mare transportator internațional din lume, Emirates, a suspendat zborurile programate către și dinspre Dubai până pe 7 martie.

Qatar Airways nu va opera zboruri cel puțin până pe 6 martie.

Companiile aeriene asiatice, europene și americane și-au anulat, de asemenea, zborurile către Israel, Emiratele Arabe Unite și alte țări din regiune.

Zeci de mii de turiști sunt încă blocați în țările din Golful Persic. Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au anunțat crearea unor coridoare aeriene sigure care permit până la 48 de zboruri pe oră.

Anulările vor avea repercusiuni și dincolo de perioada actuală, deoarece lasă avioanele în afara pozițiilor și membrii echipajelor în locații greșite. Zeci de mii de pasageri sunt blocați, așa că multe companii aeriene efectuează zboruri speciale de evacuare.

Într-un semn că situația se îmbunătățește ușor, Emiratele Arabe Unite încep să stabilească ceea ce numesc coridoare aeriene sigure, care vor permite până la 48 de zboruri pe oră, a declarat Ministerul Economiei. Sunt programate peste 80 de zboruri suplimentare, cu o capacitate de peste 27.000 de pasageri, a precizat ministerul.

Iată o listă a companiilor aeriene care au anunțat ajustări ale orarelor zborurilor regionale:

• KLM Royal Dutch Airlines a suspendat restul zborurilor din sezonul de iarnă către și dinspre Tel Aviv, începând de duminică. De asemenea, a oprit zborurile către și dinspre Dammam și Riyadh, Arabia Saudită și Dubai până pe 9 martie, potrivit unui anunț publicat pe site-ul său web.

• Zboruri anulate către Amman, Abu Dhabi, Bahrain, Dubai, Doha și Tel Aviv.

• Serviciile anulate către și dinspre Dubai și Riyadh, Arabia Saudită — unde spațiul aerian rămâne deschis — până pe 14 martie.

• Zborurile dintre New York și Tel Aviv sunt suspendate până pe 8 martie.

• Compania aeriană low-cost a anulat marți zborurile către Cipru după ce dronele au lovit baza Forțelor Aeriene Regale Britanice de acolo.

• Cea mai mare companie aeriană internațională din lume a prelungit suspendarea zborurilor către și dinspre Dubai până pe 4 martie.
• Emirates a anulat peste 2.000 de zboruri de sâmbătă, printre cele mai severe perturbări înregistrate vreodată pentru o companie aeriană care se mândrește cu operațiuni non-stop și cu rezistența sa.
• Deși compania aeriană a început unele operațiuni limitate de evacuare a persoanelor din Dubai, zborurile comerciale regulate sunt anulate.

• și-a prelungit suspendarea activității până joi.

• Toate companiile aeriene au suspendat zborurile către Tel Aviv, Beirut, Amman (Iordania), Erbil (Irak), Dammam (Arabia Saudită) și Teheran până pe 8 martie.
• De asemenea, grupul nu va folosi spațiul aerian de deasupra Israelului, Libanului, Iordaniei, Irakului, Qatarului, Kuweitului, Bahrainului, Dammamului și Iranului până pe 8 martie.

• și-a extins anulările către mai multe destinații din regiune, inclusiv Dammam, Arabia Saudită, unde o instalație a companiei saudite Aramco a fost vizată de Iran marți.

• Toate operațiunile rămân oprite până la o nouă notificare.

• Pe de altă parte, 24 de zboruri din Emiratele Arabe Unite și Oman către Rusia sunt programate pentru marți de companii aeriene rusești și străine, a declarat Ministerul Transporturilor din țară. Acestea vor transporta aproximativ 4.500 de pasageri către Moscova, Kazan, Mineralnye Vody, Ekaterinburg și Novosibirsk.

• Compania aeriană a suspendat anterior zborurile către și dinspre Dubai și Riyadh începând cu 28 februarie până marți. „Aceasta rămâne o situație care evoluează rapid și este imprevizibilă, iar în următoarele zile este posibil să apară și alte anulări sau modificări de program”, a declarat compania aeriană pe site-ul său web.

Bucureștiul va deveni un punct central al dezbaterii strategice din Europa de Sud-Est, întrucât factori de decizie de rang înalt, bănci centrale, instituții financiare și lideri globali din mediul de afaceri se reunesc în cadrul Romania Government Roundtable, organizat de Economist Impact Events in Southeast Europe, reprezentat oficial de Hazlis & Rivas Group.

La finalul lunii martie 2026, capitala României va deveni un reper al dialogului regional, găzduind cea mai influentă platformă din Europa de Sud-Est pentru interacțiunea dintre sectorul public și cel privat — într-un moment marcat de schimbări economice și geopolitice de amploare.

RCI Holding, în calitate de partener exclusiv și strategic al The Economist pentru România și Republica Moldova, își consolidează rolul de catalizator al cooperării dintre guverne, instituții și mediul privat.

„Europa de Sud-Est intră într-o etapă decisivă de redefinire strategică, iar România are o oportunitate reală de a se afirma ca punct de referință regional pentru dialog, stabilitate și investiții. Prin Romania Government Roundtable, RCI Holding contribuie la crearea unui cadru în care guvernele, băncile centrale, instituțiile financiare și capitalul privat pot purta un dialog substanțial, orientat spre soluții, și pot avansa proiecte concrete de cooperare regională. Parteneriatul nostru cu The Economist subliniază, de asemenea, ambiția de a conecta regiunea la cele mai importante conversații globale și de a promova o agendă de dezvoltare bazată pe securitatea și reziliența infrastructurilor critice, alinierea la standardele europene, sprijinirea țărilor candidate și competitivitatea pe termen lung,” a declarat Dan Stratan, Fondator și CEO al RCI Holding.

Ediția 2026 a Romania Government Roundtable va avea loc la București sub tema „Următorul mare pas înainte al Europei de Sud-Est” și va reuni decidenți de prim rang din regiune și din afara acesteia.

Printre participanții de nivel înalt la deschiderea conferintei se numără Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, și Yannis Stournaras, Guvernatorul Băncii Greciei. Participarea profesorului Daron Acemoglu, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, subliniază relevanța strategică a forumului și credibilitatea tot mai mare a României ca platformă pentru dezbateri avansate privind instituțiile, democrația, tehnologia și viitorul economiilor emergente.

In aceeasi zi a conferinței, pe 30 martie, raportorul UE pentru viitorul pieței comune si fost prim-ministru italian Enrico Letta va participa la un dialog cu Alasdair Ross, editor pe afaceri globale, economie, strategie și risc la The Economist. Discuția va viza direcțiile strategice pentru întărirea pieței comune europene, cu accent pe integrarea financiară, accesul la energie sustenabilă și accelerarea inovației, în contextul necesității unor reforme menite să sporească competitivitatea, reziliența și autonomia strategică a Uniunii Europene până în 2028.

Lucrările celei de-a doua zile a conferinței, programate pentru 31 martie la Hotel Marriott, vor fi deschise de premierul României, Ilie Bolojan, prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și premierul Albaniei, Edi Rama, în cadrul unei sesiuni moderate de Joan Hoey, editor al Democracy Index și consultant pentru Europa al Economist Intelligence Unit. Discuțiile vor aborda modalitățile prin care Europa își poate consolida securitatea, stabilitatea, creșterea economică și coeziunea, incluzând perspectivele regionale privind apărarea și securitatea Uniunii Europene, precum și evoluțiile Republicii Moldova și Albaniei în procesul de aderare la UE.

Tot pe 31 martie, vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, va susține o intervenție dedicată instrumentelor de consolidare ale Uniunii Europene în fața unor provocări majore, precum instabilitatea geopolitică, securitatea energetică, presiunile economice, migrația și polarizarea politică.

În plus, investitori de top, grupuri regionale din sectorul privat și lideri de marcă ai mediului de afaceri vor contribui la discuții aprofundate privind politicile financiare și de sănătate, energie, aparare, securitatea economică, investițiile strategice, transformarea digitală și inteligența artificială.

Implicarea RCI Holding în Romania Government Roundtable 2026 reflectă direcția strategică mai amplă a grupului, construită pe o experiență solidă în infrastructuri critice și pe capacitatea dovedită de a livra strategii integrate de transformare digitală și de business, adaptate economiilor aflate într-o schimbare accelerată.

Grupul dezvoltă cadre de creștere pe termen lung, bazate pe analize de tip foresight, planificare strategică și management al riscurilor sistemice, cu un accent clar pe securitatea energetică ca pilon al stabilității economice, al rezilienței infrastructurii și al valorii sustenabile pentru investitori, într-un context geopolitic și tehnologic tot mai complex.

Deschiderea oficială a evenimentului va avea loc pe 30 martie 2026, la Ateneul Român. Sesiunile plenare și dezbaterile tematice se vor desfășura în perioada 31 martie – 1 aprilie 2026, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Agenda completă a conferinței va fi publicată în curând.

Acest comunicat de presă se bazează pe informații publice comunicate anterior de Economist Impact Events, organizatorul Romania Government Roundtable 2026, și reflectă poziționarea instituțională și strategică a RCI Holding în calitate de partener exclusiv pentru România și Republica Moldova.

Fondată în anul 2000, RCI Holding este un conglomerat cu sediul central la București, cu operațiuni în peste 25 de țări. Grupul cuprinde 23 de companii active în infrastructuri critice, piețe de energie, consultanță strategică, tehnologie și servicii digitale, având peste 350 de angajați permanenți și gestionând investiții CAPEX de peste 25 de miliarde de euro, cu un portofoliu istoric de peste 3.000 de proiecte livrate.

Economist Impact Events in Southeast Europe, reprezentat oficial de Hazlis & Rivas Group, organizează din 1996 mese rotunde guvernamentale de nivel înalt și summituri emblematice în întreaga regiune, reunind șefi de stat, laureați ai Premiului Nobel, lideri de afaceri și instituții internaționale pentru dezbateri aprofundate și relevante pentru politicile publice. Operând sub brandul editorial de încredere al The Economist, organizația derulează evenimente în Europa și la nivel internațional, inclusiv la New York, Londra, Berlin, Frankfurt, Düsseldorf și Viena, precum și în întreaga Europă de Sud-Est.

„Republica Islamică Iran … neagă că forțele sale armate ar fi lansat o dronă către Republica Azerbaidjan”, a declarat statul major al forțelor armate într-un comunicat citat de agenția de știri  semi-oficială iraniană Tasnim, citată de Guardian. 

Armata iraniană a dat vina pe Israel pentru atac, acuzând că „astfel de acțiuni regimului sionist de a perturba relațiile dintre țările musulmane prin diverse mijloace sunt bine documentate”, potrivit comunicatului citat.

În Azerbaidjan, a fost inițiată o anchetă penală după atacul cu drone asupra orașului Nakhchivan, a anunțat Procuratura generală.

Președintele Azerbaijanului, Ilham Aliyev, consideră că atacul dronelor iraniene asupra Nakhchivanului reprezintă un atentat terorist asupra țării.

„A fost comis un act de terorism împotriva teritoriului Azerbaidjanului și împotriva statului azer”, a declarat el, adăugând că Iranul trebuie să ofere explicații și să-și ceară scuze, iar cei responsabili trebuie să răspundă penal, potrivit Iranit.tl

El a mai precizat că ținta dronelor iraniene au fost obiectivele civile.

Aliev a mai declarat că toate unitățile forțelor armate ale Azerbaidjanului au fost puse în stare de alertă maximă, dar și că acesta va lua demersuri diplomatice, inclusiv invocarea ambasadorului Iranului.

Guvernul Azerbaidjanului a anunțat că a deschis punctul de trecere Astara pentru a facilita evacuarea persoanelor aflate în Iran, pe fondul escaladării conflictului militar. Autoritățile din orașul situat la granița sudică a țării procesează zilnic sute de persoane care ajung la frontieră și caută o cale sigură de a reveni în statele lor de origine, mai arată Euronews.

Mulți dintre cei evacuați spun că au parcurs drumuri lungi pentru a ajunge la graniță, uneori după ore de călătorie din orașe precum Teheran.

Printre persoanele care au trecut deja granița se află cetățeni din Asia Centrală, Europa și Orientul Mijlociu. Unii dintre ei spun că situația din Iran se deteriorează rapid și că preferă să plece înainte ca conflictul să se intensifice. De asemenea, numeroși cetățeni pakistanezi care locuiau în Iran au ajuns la graniță pentru a fi repatriați, inclusiv diplomați ai ambasadei Pakistanului de la Teheran.

Printre cei evacuați se află și diplomați europeni. Reprezentanți ai Serbiei și Slovaciei au fost transportați în Azerbaidjan în ultimele zile.

Ministrul de externe al Azerbaidjanului, Jeyhun Bayramov, a discutat recent cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, despre coordonarea evacuării cetățenilor europeni din Iran.

Autoritățile avertizează că situația rămâne volatilă, iar numeroase state își continuă eforturile de a-și scoate cetățenii din Iran în condiții de siguranță.

Ziarul rus „Pravda” publică o analiză în care distruge imaginea de super-putere în care pozează SUA și deduce prozaic că atacurile asupra Iranului sunt „încercări de manichiuristă”.

„Strategia americană de astăzi seamănă cu un rezervor de benzină gol – mult zgomot pentru nimic care să o alimenteze.

Fostul secretar al Apărării, Douglas MacGregor, afirmă evident: era dominației „Stars and Stripes” în Golful Persic se apropie de un sfârșit lipsit de glorie”, scrie publicația, care nu dă doi bani pe discursurile gonflate cu pompa ale leaderilor americani atenți să nu-l supere pe Trump.

„Încercările SUA și Israelului de a împierdica Teheranul să dobândească arme nucleare prin agresiune directă par a fi munca delicată a unei manichiuriste căreia i s-a dat un ciocan pneumatic în loc de o pilă de unghii.

Atacurile asupra infrastructurii civile și asasinarea familiei ayatollahului Khamenei nu numai că au inflamat regiunea, dar au creat o situație în care înfrângerea Washingtonului va declanșa dezintegrarea Statelor Unite”, se arată în analiză, care atenuează imaginea de gigant militar a SUA.

Analiza înaintează ideea că războiul produce efecte negative asupra monedei americane, care se degradează pe zi ce trece:

„Când petrolul miroase a praf de pușcă, prețul pe baril crește vertiginos, dar beneficiarii sunt Moscova și Beijingul, nu consumatorii din Europa sau SUA”.

De asemenea, textul remarcă, sarcastic, că Washingtonul pur și simplu nu este capabil să ducă război pe două fronturi:

„Situația este exarcebată de încercarea Washingtonului de a juca simultan pe mai multe fronturi.

În timp ce portavioanele americane ard în atacuri iraniene imaginare și reale, conflictul din Orientul Mijlociu redistribuie influența în negocierile cu Ucraina. Hegemonul pur și simplu nu are resursele pentru două fronturi complete”.

Pravda compară Orientul Mijlociu cu un „apartament comunal unde vecinii se urăsc între ei, dar sunt obligați să negoieze”.

Nu există dubiu, „Iranul va supraviețui” și „ar putea surprinde Washingtonul”.

Potrivit Pravda, „Rusia, împreună cu China, formează o coaliție capabilă să limiteze influența Washingtonului în regiune”.

Anthropic și Departamentul Apărării al Statelor Unite au reluat negocierile după o dispută majoră care a amenințat contractul militar de inteligență artificială (AI) al companiei, scrie CNBC.

Discuțiile vin după ce negocierile s-au blocat temporar, ceea ce a dus la suspendarea accesului Pentagonului la modelele AI Claude dezvoltate de Anthropic. Conflictul a stârnit și critici politice și a ridicat întrebări despre modul în care inteligența artificială ar trebui utilizată în operațiuni militare.

Potrivit informațiilor apărute în presă, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, lucrează acum cu oficiali ai Pentagonului pentru a ajunge la un nou acord privind utilizarea acestei tehnologii.

Noile discuții îi implică, potrivit surselor, pe Dario Amodei și pe Emil Michael, subsecretar american al apărării pentru cercetare și inginerie. Scopul acestora este stabilirea condițiilor pentru accesul continuu al Pentagonului la modelele AI dezvoltate de Anthropic.

Negocierile au eșuat anterior din cauza unor neînțelegeri privind modul în care tehnologia ar putea fi utilizată de armata americană. Anthropic ar fi cerut garanții că instrumentele sale AI nu vor fi folosite pentru supraveghere internă sau pentru arme autonome.

Pentagonul ar fi insistat însă ca tehnologia să poată fi utilizată pentru orice scop militar legal.

Disputa s-a amplificat rapid după ce agențiile federale au fost instruite să înceteze utilizarea instrumentelor Anthropic. De asemenea, oficialii din domeniul apărării au avertizat că firma ar putea fi desemnată drept un potențial risc în lanțul de aprovizionare pentru securitatea națională.

Controversa a atras atenția întregii industrii tehnologice. Mai multe companii majore din domeniul tehnologiei și-ar fi exprimat îngrijorarea cu privire la etichetarea unui dezvoltator american de AI drept risc de securitate.

Anthropic a fost fondată în 2021 de foști cercetători OpenAI și se promovează ca o companie axată puternic pe siguranța inteligenței artificiale.

În același timp, OpenAI a semnat propriul acord cu Pentagonul pentru furnizarea de tehnologie AI. Momentul încheierii acestui acord a stârnit dezbateri în sectorul tehnologic și în comunitățile online.

Situația a influențat și percepția publică asupra platformelor de inteligență artificială. Unele rapoarte sugerează că aplicația Claude a Anthropic a înregistrat o creștere a descărcărilor, în timp ce unii utilizatori ar fi dezinstalat ChatGPT.

Cei aproximativ 30 de semnatari ai scrisorii transmise Congresului atrag atenția că decizia Pentagonului reprezintă o utilizare neobișnuită a acestui instrument, folosit în mod normal în situații care implică riscuri din partea unor adversari străini.

„Scopul desemnării unui risc pentru lanțul de aprovizionare este de a proteja SUA de infiltrarea adversarilor străini”, se arată în scrisoarea citată de CNBC. Semnatarii spun că decizia luată de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, reprezintă „o abatere profundă” de la acest principiu și că „creează un precedent periculos”.

Decizia Pentagonului de a desemna Anthropic drept „risc pentru lanțul de aprovizionare” a fost anunțată după ce președintele Donald Trump a cerut agențiilor federale să înceteze utilizarea tehnologiei dezvoltate de companie. Modelele de inteligență artificială ale Anthropic, cunoscute sub numele Claude, sunt utilizate pe scară largă de companii și instituții, în special în mediul corporativ.

Experții susțin că sancționarea Anthropic ar putea afecta competitivitatea Statelor Unite într-un domeniu considerat strategic.

„Pentru securitatea națională, Statele Unite se află într-o cursă a inteligenței artificiale pe care nu își permit să o piardă”, se arată în scrisoare. „Punerea pe lista neagră a uneia dintre principalele companii americane de AI – și obligarea miilor de contractori și parteneri ai acesteia să rupă relațiile – nu ne consolidează poziția competitivă. O slăbește”.

Anthropic a refuzat să elimine, la solicitarea autorităților americane, anumite măsuri de siguranță din sistemele sale de inteligență artificială, inclusiv restricțiile privind utilizarea tehnologiei sale pentru supravegherea în masă sau pentru arme complet autonome.

„Aplicarea acestui instrument pentru a penaliza o companie americană care refuză să elimine măsurile de protecție împotriva supravegherii interne în masă și a armelor complet autonome este o eroare de categorie”, au scris semnatarii. Ei avertizează că efectele deciziei „depășesc cu mult această dispută”.

Experții cer Congresului să analizeze modul în care a fost folosită această măsură și să stabilească reguli clare pentru a preveni folosirea ei împotriva companiilor americane.

Scrisoarea a fost transmisă la numai o zi după ce Information Technology Industry Council, organizație care reprezintă unele dintre cele mai mari companii tehnologice, inclusiv Nvidia și Google, a transmis o scrisoare similară secretarului Apărării. Organizația a avertizat că astfel de măsuri ar trebui rezervate situațiilor de urgență și entităților considerate adversari străini.

Între timp, mai multe companii din sectorul tehnologiilor pentru apărare le-au cerut angajaților să înceteze utilizarea serviciului Claude al Anthropic, în urma ordinelor emise de Casa Albă.

Aeronavele rusești de tip TU-142 au fost identificate în zona de apărare aeriene a Alaskăi. Pentru monitorizarea acestora, au fost trimise două avioane F-35, două F-16 și patru aeronave de realimentare KC-135, dar și un avion de avertizare E-3 AWACS, două avioane de luptă canadiene CF-18 și o aeronavă de realimentare canadiană CC-150

NORAD a explicat desfășurare evenimentelor, subliniind că astfel de situații au loc în mod regulat și nu sunt considerate o amenințare directă. 

„Aeronavele rusești au rămas în spațiul aerian internațional și nu au pătruns în spațiul aerian suveran american sau canadian. Această activitate rusească în zonele ADIZ (Zone de Identificare a Apărării Aeriene) ale Alaskăi și Canadei are loc în mod regulat și nu este considerată o amenințare” se arată în comunicatul emis de NORAD, citat de Le Figaro. 

Accidentul a avut loc miercuri dimineață, în nordul orașului Phoenix. Aeronava, un avion de antrenament de tip Piper PA-28, se îndrepta spre aeroportul Deer Valley atunci când a pierdut controlul și s-a prăbușit într-o zonă rezidențială, scrie AP.

În timpul impactului, una dintre aripile avionului s-a desprins și a rămas pe acoperișul primei case lovite. Restul aeronavei a continuat traiectoria și s-a oprit cu botul în jos într-o curte din spatele unei a doua locuințe, lângă o piscină.

Autoritățile locale au anunțat că instructorul de zbor și pilotul cursant aflați la bord au suferit răni ușoare. La fel și un bărbat care se afla într-una dintre locuințele lovite de avion. Toți trei au fost transportați la spital, fiind în stare stabilă.

Pompierii din Phoenix au declarat că este „o adevărată minune” că accidentul nu s-a soldat cu victime grave, având în vedere că avionul s-a prăbușit într-un cartier locuit.

Primele informații indică faptul că avionul ar fi avut probleme tehnice înainte de accident și încerca să revină la aeroportul Deer Valley atunci când s-a produs prăbușirea.

Mai multe locuințe din zonă au fost evacuate temporar. Echipele speciale au intervenit pentru a gestiona o scurgere de combustibil provocată de impact.

Administrația Federală a Aviației din Statele Unite (FAA) a deschis o anchetă pentru a stabili cauza exactă a accidentului. Autoritățile analizează starea tehnică a aeronavei, condițiile de zbor și eventualele erori umane care ar fi putut contribui la prăbușire.

Anunțul a fost făcut de Ministerul Educației din Marea Britanie și vine după o campanie susținută de toate partidele politice, informează BBC.

Noile reglementări poartă numele lui Benedict Blythe, un băiețel de cinci ani din Stamford, Lincolnshire. El a murit în decembrie 2021, după o reacție anafilactică la școală. Îi fusese servit lapte cu proteine din lapte de vacă, deși alergia sa era înregistrată. O anchetă ulterioară a constatat că școala nu a identificat la timp simptomele și nu i-a administrat medicamentul suficient de repede.

Mama sa, Helen Blythe, descrie anunțul drept „o zi cu adevărat importantă”. „Nu vrem ca alte familii să treacă prin ceea ce am trecut noi”, a spus ea.

Școlile trebuie să formeze obligatoriu tot personalul în privința alergiilor alimentare.

De asemenea, vor fi obligate să dețină autoinjectoare de adrenalină de rezervă, inclusiv pentru copiii fără diagnostic prealabil. Potrivit unui audit din 2024, 70% dintre școlile din Anglia nu aveau măsurile de protecție recomandate. Jumătate dintre școli nu aveau la dispoziție autoinjectoare de rezervă.

Potrivit Anaphylaxis UK, 680.000 de copii din Anglia suferă de alergii. Anul trecut s-au pierdut 500.000 de zile de școală din cauza bolilor legate de alergii.

Ministerul Educației consideră că școlile pot suporta costurile din bugetele proprii. Sindicatul directorilor NAHT avertizează însă că fiecare cerință nouă are nevoie de finanțare dedicată. Noile reglementări urmează să intre în vigoare în septembrie 2026, după o perioadă de consultare publică.

Racheta balistică Minuteman III — capabilă să transporte focoase nucleare de 20 de ori mai puternice decât bomba atomică lansată la Hiroshima — a fost lansată de la Baza Forțelor Spațiale Vandenberg de lângă Santa Barbara la ora 23:01.

Foto: Forțele Spațiale ale SUA

Racheta neînarmată, cunoscută sub numele de GT 254, și-a lovit ținta prevăzută în apropierea Insulelor Marshall din centrul-vest al Oceanului Pacific, potrivit Forțelor Spațiale ale SUA.

Racheta balistică Minuteman III a fost lansată la mii de kilometri în Oceanul Pacific de la Baza Forțelor Spațiale Vandenberg de lângă Santa Barbara, la ora 23:01.

Racheta a fost lansată pentru „verificarea eficacității, pregătirii și preciziei”, potrivit Comandamentului Global de Atac al Forțelor Aeriene.

„Ne-a permis să evaluăm performanța componentelor individuale ale sistemului de rachete”, a declarat într-un comunicat de presă locotenent-colonelul Karrie Wray, comandantul Escadrilei 576 de Testare a Zborului .

„Prin evaluarea continuă a diferitelor profiluri de misiuni, suntem capabili să îmbunătățim performanța întregii flote de rachete balistice intercontinentale, asigurând nivelul maxim de pregătire pentru ramura terestră a triadei nucleare a națiunii.”

„Datele pe care le colectăm garantează că capabilitățile noastre de atac la distanță nu sunt doar un concept teoretic, ci o forță dovedită, fiabilă și letală, gata să apere națiunea în orice moment”, a declarat generalul SL Davis, comandantul AFGSC.

Întrucât Minuteman III rămâne în alertă, Forțele Aeriene sunt dedicate înlocuirii sale, cu LGM-35A Sentinel, care reprezintă modernizarea ramurii terestre a triadei nucleare americane.

Lansarea de test are loc la doar câteva zile după ce SUA și Israelul au lansat atacul asupra Iranului, ucigându-l pe liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei, la complexul său din Teheran – și declanșând un război în regiune.

Președintele Trump a promis ulterior că va intensifica atacurile asupra Iranului, avertizând: „Marele atac se apropie”.

Racheta balistică intercontinentală a SUA a lovit ținta prevăzută în Insulele Marshall din centrul-vest al Oceanului Pacific, potrivit Forțelor Spațiale ale SUA.

Comandamentul Global de Atac al Forțelor Aeriene a declarat că lansarea de test de marți a fost o rutină și programată cu ani înainte.

Racheta Minuteman III face parte din triada nucleară a Americii, care include capacitatea de a lansa arme distrugătoare de pe uscat, mare și aer.

Rachetele sunt depozitate în silozuri împrăștiate în Vestul SUA — și sunt concepute pentru a descuraja războiul nuclear, dar asigurând că SUA vor putea riposta dacă vor fi vreodată lovite de un atac atomic.

O altă rachetă Minuteman III a fost lansată în noiembrie, după ce președintele Trump a cerut reluarea testelor cu arme nucleare.

Pe zbor orbital, racheta hipersonică poate parcurge 10.000 de kilometri la viteze de peste 24.000 de km pe oră și poate lovi oriunde în lume. La o astfel de viteză, distanța de 10.000 km este parcursă în doar 25 de minute.

Un nou studiu a ridicat semne de întrebare privind siguranța utilizării pe termen lung a suplimentelor cu melatonină, unul dintre cele mai populare ajutoare pentru somn la nivel mondial, scrie ScienceAlert.

Cercetătorii care au analizat dosarele medicale a peste 130.000 de adulți au descoperit că prescripțiile de melatonină pe termen lung au fost asociate cu rate mai ridicate de insuficiență cardiacă și mortalitate.

Rezultatele au fost prezentate la American Heart Association Scientific Sessions și nu au fost încă evaluate de experți independenți.

Oamenii de știință subliniază că rezultatele indică o asociere, nu o relație directă de cauzalitate. Totuși, studiul evidențiază necesitatea unor cercetări suplimentare privind siguranța utilizării melatoninei pe termen lung.

Experții au examinat dosarele medicale electronice ale unor adulți din Statele Unite și Regatul Unit diagnosticați cu insomnie. Cercetătorii au comparat persoanele cărora li s-a prescris melatonină timp de peste un an cu cele care nu au primit acest supliment.

Pe parcursul unei perioade de cinci ani, utilizatorii de melatonină pe termen lung au prezentat un risc cu 89% mai mare de a dezvolta insuficiență cardiacă. De asemenea, aceștia au avut aproape de două ori mai multe șanse de a muri din orice cauză în perioada analizată.

O analiză secundară a indicat o tendință și mai îngrijorătoare. Persoanele care au folosit melatonină timp de peste un an au fost de aproape 3,5 ori mai predispuse să fie spitalizate din cauza insuficienței cardiace.

În ciuda rezultatelor, experții spun că acestea trebuie interpretate cu prudență, deoarece studiul are mai multe limitări. Cercetarea s-a bazat pe evidențele prescripțiilor medicale și nu pe chestionare directe privind utilizarea suplimentelor.

Aceasta înseamnă că unele persoane din grupul de control ar fi putut consuma melatonină fără prescripție medicală, mai ales în țările unde produsul se vinde liber.

Specialiștii în medicina somnului spun că rezultatele pun sub semnul întrebării percepția melatoninei ca supliment complet inofensiv. Ei consideră că sunt necesare studii prospective ample pentru a clarifica dacă suplimentarea hormonală poate influența sănătatea cardiovasculară.

Suplimentele cu melatonină imită un hormon produs în mod natural de creier, care reglează ciclul intern al somnului. Mulți oameni le folosesc pentru a adormi mai ușor sau pentru a trata insomnia.

Experții în sănătate consideră, în general, că melatonina este sigură pentru utilizare pe termen scurt, de obicei între una și două luni. Totuși, datele privind siguranța utilizării pe termen lung sunt limitate, în ciuda popularității tot mai mari a suplimentului la nivel global.

Prima cursă, operată de compania FlyDubai, a aterizat la ora 0.17, având la bord 138 de pasageri români.

Cea de-a doua cursă, operată de aceeași companie, a aterizat la ora 8.30, transportând 112 pasageri români.

O altă aeronavă a decolat în cursul zilei de joi din Dubai cu destinaţia Bucureşti.

MAE informează că dintre cetăţenii români care şi-au anunţat prezenţa şi au solicitat asistenţă consulară s-au întors în ţară 744 de persoane.

Celula de Criză a MAE, prin intermediul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare ale României din regiune, menţine contactul cu cetăţenii români afectaţi de conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi cu autorităţile statelor din regiune şi va continua să acorde asistenţă şi protecţie consulară, cu prioritizarea siguranţei cetăţenilor români, în funcţie de evoluţia situaţiei de securitate, transmite ministerul.

După primele două meciuri din competiție, România ocupă locul al doilea în grupă, cu două puncte. Echipa pregătită de selecționerul Ovidiu Mihăilă a pierdut la debut, în deplasare, cu Norvegia, scor 27-29. Dar, s-a impus la Craiova în fața Poloniei, cu 34-29, meci în care Sorina Grozav a marcat opt goluri din zece aruncări.

În clasamentul grupei, Norvegia conduce cu patru puncte, urmată de România și Polonia, ambele cu câte două puncte. Slovacia ocupă ultimul loc, fără punct.

Slovacia a pierdut până acum ambele meciuri disputate: 20-28 cu Polonia și 19-31 cu Norvegia.

Partida retur dintre România și Slovacia este programată duminică, de la ora 19:00, la Bistrița. Primele două clasate din grupă se vor califica în Final Four-ul competiției.

Lotul României pentru dubla cu Slovacia:

Portari: Yuliya Dumanska (Minaur), Diana Ciucă (Rapid), Bianca Curmenț (Corona Brașov)

Linia de 9 metri: Alisia Boiciuc, Sorina Grozav (Corona Brașov), Cristina Laslo, Ștefania Stoica (Gloria Bistrița), Diana Lixăndroiu, Elena Roșu (Dunărea Brăila), Rebeca Necula (SCM Rm. Vâlcea)

Extreme: Gabriela Dumitrașcu (Corona Brașov), Mihaela Mihai, Alexandra Szoke (CSM București), Orsolya Mozes (SCM Craiova), Beatrice Raicea (Dunărea Brăila)

Pivoți: Lorena Ostase, Yaroslava Burlachenko (Gloria Bistrița), Sonia Vasiliu (CSM Slatina)

Ca urmare a operațiunilor militare recente, autoritățile de la Tel Aviv au implementat protocoale stricte de securitate pentru cetățeni și companii. Comandamentul militar responsabil cu protecția civilă a decis suspendarea cursurilor școlare și interzicerea adunărilor publice, scrie The Times of Israel.

În prezent, majoritatea afacerilor și-au suspendat activitatea, cu excepția celor considerate vitale pentru funcționarea statului. În acest context, angajaților le este recomandat să lucreze de la distanță. Deplasările sunt permise doar în cazuri de strictă necesitate.

Directorul general al Ministerului Finanțelor, Ilan Rom, a adresat o solicitare oficială structurilor militare de securitate. El a cerut o relaxare a măsurilor începând cu această săptămână. A subliniat și că un blocaj prelungit al economiei implică costuri enorme, aratând importanța găsirii unui echilibru între nevoia de siguranță și necesitatea funcționării sistemului economic.

În momentul de față, alerta de securitate ridicată permite doar funcționarea sectoarelor esențiale. Acest fapt a dus la o scădere dramatică a cifrei de afaceri pentru majoritatea companiilor.

Oficialii din domeniul economic propun adoptarea unui nivel de alertă mai scăzut. Acesta ar permite reluarea parțială a muncii în spațiile care beneficiază de adăposturi de protecție în proximitate.

Prin implementarea acestui scenariu, pierderile economice ar putea fi reduse la jumătate, costurile ajungând la aproximativ 1,5 miliarde de dolari pe săptămână. Liderii din sectorul privat consideră că reluarea activității este crucială nu doar pentru finanțe, ci și pentru moralul și echilibrul psihologic al populației active.

Sistemul economic al Israelului a fost deja supus unor presiuni uriașe în ultimii ani din cauza tensiunilor constante din regiune. Extinderea conflictului cu Iranul amenință să agraveze situația pieței muncii și a finanțelor publice, în special dacă măsurile restrictive vor fi menținute pe termen lung.