MediaFax.ro

Familia sa a anunțat că decesul a avut loc vineri seară. „Cu profundă tristețe vă anunțăm că Bob a murit. Membrii familiei roagă să le fie respectată intimitatea”, au transmis apropiații, citați de Financial Times.

Arhitectul transformării FBI după 11 septembrie

Veteran al Departamentului de Justiție al Statelor Unite, Mueller a devenit al șaselea director al FBI cu doar câteva zile înainte de atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. El a reorientat agenția către prevenirea terorismului, schimbând profund prioritățile instituției.

Mandatul său, inițial de zece ani, a fost prelungit la cererea fostului președinte Barack Obama, ceea ce l-a transformat într-unul dintre cei mai longevivi directori ai FBI.

Ancheta care a marcat președinția lui Trump

În 2017, Mueller a fost numit procuror special pentru a investiga presupusele legături dintre echipa de campanie a lui Donald Trump și guvernul rus, în contextul alegerilor prezidențiale din 2016.

Raportul său, publicat în 2019 și întins pe 448 de pagini, nu a stabilit existența unei conspirații penale, dar nici nu l-a exonerat pe Trump de posibile fapte ilegale. Mueller a subliniat că un președinte în funcție nu poate fi inculpat penal, iar evaluarea comportamentului său trebuie făcută prin alte mecanisme instituționale.

Documentul a arătat însă că Rusia a intervenit în procesul electoral american prin campanii de dezinformare și atacuri informatice, iar echipa lui Trump știa că beneficiază de aceste acțiuni.

Trump: Mă bucur că a murit

După anunțul morții, Donald Trump a reacționat pe platforma Truth Social cu un mesaj dur: „Mă bucur că a murit. Nu mai poate face rău oamenilor nevinovați!”

O carieră în serviciul public

Născut la New York și crescut în Philadelphia, Mueller a absolvit Princeton University în 1966. A servit în United States Marine Corps, inclusiv în Vietnam, înainte de a urma o carieră în justiție.

A lucrat ca procuror în California, apoi ca procuror federal adjunct la Boston și mai apoi în cadrul Departamentului de Justiție, unde a condus divizia penală și a instrumentat cazuri majore.

Ulterior, a activat și în cadrul firmei de avocatură WilmerHale, una dintre cele mai influente case de avocatură din Washington, specializată în litigii complexe și consultanță pentru corporații și instituții, unde a fost descris drept „un lider extraordinar și un servant public de o integritate exemplară.

Moartea sa marchează dispariția uneia dintre cele mai influente figuri din sistemul judiciar și de securitate al Statelor Unite din ultimele decenii.

Pentru Canada, efectul este imediat, spun analiștii Financial Times. Companiile petroliere sunt pe cale să înregistreze câștiguri suplimentare de până la 90 de miliarde de dolari canadieni (aproximativ 65,6 miliarde de dolari americani), dacă nivelurile prețurilor se mențin.

Creșterea este spectaculoasă. Indicatorul american West Texas Intermediate (WTI), unul dintre principalele repere globale pentru prețul petrolului, folosit în special pe piața din SUA, a urcat de la aproximativ 67 de dolari la finalul lunii februarie la peste 98 de dolari în martie, pe fondul tensiunilor din regiune. Această evoluție a schimbat radical perspectivele industriei petroliere.

Venituri suplimentare uriașe

Estimările realizate de compania Enverus, specializată în analiză de date și consultanță pentru industria petrolului și gazelor, arată că producătorii canadieni câștigă între 25 și 30 de miliarde de dolari canadieni în plus pentru fiecare creștere de 10 dolari a prețului petrolului.

Cu alte cuvinte, conflictul din Iran s-a transformat într-un accelerator de venituri pentru un sector care, până recent, era afectat de constrângeri logistice, precum lipsa conductelor și dependența de piața americană.

„Resursele există, iar producătorii pot crește rapid producția până la nivelul cererii. Totul ține de cât de repede reușesc să profite de această oportunitate, care nu va dura la nesfârșit”, a explicat François Poirier, șeful TC Energy, unul dintre cei mai mari operatori de conducte de petrol și gaze din America de Nord.

Asia caută alternative, Canada profită

Blocajele din Golful Persic obligă marile economii asiatice să caute rapid surse alternative de energie. Astfel, Canada devine tot mai atractivă ca furnizor stabil.

După finalizarea, în mai 2024, a conductei Trans Mountain Expansion, care transportă petrolul din provincia Alberta până la coasta de vest a Canadei pentru exportul pe piețele asiatice, exporturile către Asia au început deja să crească accelerat, iar livrările către China s-au multiplicat de peste patru ori într-un singur an.

Conflictul actual întărește această tendință, iar piețele asiatice, afectate de lipsa livrărilor din Orientul Mijlociu, se reorientează către America de Nord.

Blocajul conductelor, miza următorului deceniu

Deși cererea este în creștere, Canada nu poate profita pe deplin de oportunitate din cauza infrastructurii limitate. Lipsa conductelor către porturi maritime menține dependența de piața americană, unde peste 90% din petrolul canadian este vândut, adesea cu discount.

Executivii din industrie cer schimbări rapide: „Am vrea să vedem un cadru de reglementare simplificat și termene accelerate, pentru că asta este ceea ce va permite capitalului să vină în Canada”, a spus șeful TC Energy, pledând pentru investiții masive în noi conducte.

Producție record și acțiuni în urcare

Producția de petrol a Canadei atinge maxime istorice – peste 5,19 milioane de barili pe zi în prima jumătate a lui 2025, iar marile companii din sector au înregistrat creșteri bursiere de peste 40% de la începutul lui 2026. Industria petrolieră canadiană intră astfel într-o fază de expansiune accelerată, alimentată de cererea globală și de prețurile ridicate.

Impact direct asupra economiei

Un studiu realizat de ATB Economics și Studio.Energy – entități specializate în analiză economică și consultanță în sectorul energetic – arată că extinderea infrastructurii de export cu 1,5 milioane de barili pe zi ar putea adăuga anual 31,4 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 22,9 miliarde de dolari americani) la PIB în următorul deceniu.

„Aceasta ar reprezenta o creștere de 1,1% a PIB-ului real, un impuls semnificativ, având în vedere că această țară se confruntă de peste un deceniu cu stagnarea PIB-ului pe cap de locuitor”, au explicat analiștii.

Dar boom-ul vine cu un cost

Creșterea prețului petrolului are însă și efecte secundare. RBC, una dintre cele mai mari bănci din Canada și un actor important în analiză economică și piețe financiare, avertizează că, dacă petrolul depășește pragul de 100 de dolari pe baril, inflația ar putea crește cu aproximativ 0,75 puncte procentuale, ajungând la aproape 3% în Canada și 3,5% în Statele Unite în 2026.

Astfel, ceea ce pentru industria petrolieră este un câștig excepțional se traduce, pentru restul economiei, prin presiuni suplimentare asupra prețurilor și costului vieții.

Liderul american a avertizat că, în caz contrar, Statele Unite vor lovi infrastructura energetică a țării.

Ultimatumul expiră luni seara

„Dacă Iranul nu deschide complet, fără amenințări, Strâmtoarea Hormuz în termen de 48 de ore de la acest moment exact, Statele Unite ale Americii vor lovi și vor distruge complet diversele lor centrale electrice, începând cu cea mai mare”, a scris Donald Trump pe rețeaua sa Truth Social, în seara zilei de sâmbătă.

Israel: Războiul a ajuns „la jumătate”

Potrivit Financial Times, avertismentul lui Trump este lansat într-un moment de escaladare rapidă a conflictului din regiune. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat că seara de sâmbătă a fost „foarte dificilă”, după ce „două atacuri cu rachete iraniene asupra sudului Israelului au rănit peste 120 de persoane, dintre care 11 sunt în stare gravă”.

Șeful armatei israeliene spune că războiul a ajuns „la jumătate” și că operațiunile militare vor continua cel puțin până la începutul lunii viitoare.

Rachete iraniene la 4.000 km

În paralel, Iranul a lansat două rachete balistice către baza militară britanică Diego Garcia, situată la aproximativ 4.000 de kilometri distanță. Niciuna nu și-a atins ținta, însă utilizarea unor rachete cu rază atât de lungă ridică îngrijorări în rândul planificatorilor militari europeni.

Strâmtoarea Hormuz, aflată între Iran și Oman, este una dintre cele mai importante rute energetice din lume, prin care tranzitează o parte semnificativă din exporturile globale de petrol. Blocarea acesteia a dus deja la creșterea prețurilor la energie și la tensiuni pe piețele internaționale.

De la „reducere” la amenințări

Ultimatumul lansat de Donald Trump reprezintă o schimbare radicală de ton, după ce liderul american sugerase anterior că ia în calcul „reducerea” operațiunilor militare și afirmase că armata SUA este „foarte aproape” de atingerea obiectivelor.

După atacul israelian asupra câmpului de gaze South Pars, unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale Iranului, ministrul de externe, Abbas Araghchi, a avertizat că Iranul „nu va da dovadă de nicio reținere” dacă infrastructura țării va fi lovită din nou.

Un elicopter qatarez s-a prăbușit duminică în apele teritoriale ale țării, din cauza unei „defecțiuni tehnice”, în timpul unui zbor de rutină, a anunțat Ministerul Apărării din Qatar.

„Elicopterul a suferit o defecțiune tehnică în timpul unei misiuni de rutină, ceea ce a dus la prăbușirea sa în apele teritoriale ale statului”, a transmis ministerul pe platforma X, citat de Le Figaro.

Autoritățile din Qatar precizat că echipele de căutare și salvare intervin pentru a-i găsi pe membrii echipajului și pe eventualii pasageri.

Nu există legături confirmate cu conflictul din regiune

Qatarul nu a oferit informații despre numărul persoanelor aflate la bord și nici despre natura misiunii. În acest moment, nu există indicii că accidentul ar avea legătură cu conflictul din Orientul Mijlociu.

Țara a fost vizată de mai multe atacuri ale Iranului de la începutul conflictului declanșat la finalul lunii februarie, iar infrastructura energetică s-a numărat printre principalele ținte, inclusiv instalațiile de gaz natural lichefiat de la Ras Laffan, unul dintre cele mai importante centre de producție și export de GNL din lume.

Incident similar în Emiratele Arabe Unite

Un caz similar a avut loc recent în Emiratele Arabe Unite, unde doi militari au murit pe 9 martie în urma prăbușirii unui elicopter, tot din cauza unei defecțiuni tehnice, potrivit Ministerului Apărării.

Grupul vizează extinderea echipei la aproximativ 8.000 de angajați până la finalul anului 2026, de la circa 4.500 în prezent, potrivit Financial Times, încercând să recupereze teren în fața rivalului Anthropic, tot mai activ pe segmentul clienților corporate.

Recrutări accelerate

Planul de angajări vizează în special dezvoltarea de produse, inginerie, cercetare și vânzări. În paralel, OpenAI caută specialiști pentru roluri noi, denumite „ambasadori tehnici”, care să ajute firmele să folosească mai eficient instrumentele AI.

Compania a închiriat și un nou spațiu de birouri în San Francisco, astfel că deține în prezent o suprafață de aproximativ 93.000 de metri pătrați în oraș. Ritmul de recrutare ar putea ajunge la 12 angajați pe zi în acest an. Extinderea arată că firma se concentrează tot mai mult pe clienții business și pe creșterea veniturilor.

Anthropic câștigă teren în zona corporate

Date analizate de Ramp, un start-up american de plăți și management al cheltuielilor pentru companii, pe baza a peste 50.000 de clienți, arată că firmele care cumpără pentru prima dată soluții AI aleg Anthropic de trei ori mai des decât OpenAI, o inversare față de anul anterior.

Reprezentanții OpenAI contestă însă aceste concluzii. „Ideea potrivit căreia cota de piață în segmentul enterprise poate fi dedusă din datele de card de credit Ramp este absurdă. E ca și cum ai spune că vânzările globale de lămâi pot fi calculate pe baza standului de limonadă al copilului meu”, a spus un purtător de cuvânt al companiei.

Acesta a subliniat că marile companii nu plătesc contracte de milioane de dolari cu cardul și nici nu folosesc, în mod obișnuit, astfel de platforme.

Schimbare de strategie

La finalul anului 2025, directorul executiv Sam Altman le-a transmis angajaților să revină la concentrarea pe produsul principal, ChatGPT.

La rândul său, Fidji Simo, care conduce divizia de aplicații, a cerut tuturor echipelor să renunțe la „proiectele secundare” și să prioritizeze dezvoltarea modelului de codare Codex, atragerea clienților corporate și transformarea ChatGPT într-un instrument de productivitate.

„Instrumentele de programare au deschis complet noi direcții pentru ceea ce putem face. Schimbă modul în care gândești produsele și modul în care abordezi piața”, a explicat schimbarea de direcție un executiv OpenAI.

Câștiguri și profit

Deși ChatGPT are peste 900 de milioane de utilizatori activi, mai mult de 90% dintre aceștia nu plătesc pentru serviciu, ceea ce pune presiune pe modelul de business.

OpenAI explorează mai multe direcții de monetizare, inclusiv publicitate, produse enterprise, modele video și dezvoltări în zona hardware.

În același timp, atât OpenAI, cât și Anthropic rămân pe pierdere, investind miliarde de dolari în dezvoltarea modelelor AI. În timp ce se pregătesc pentru eventuale listări pe bursă, companiile încearcă să-și crească veniturile și să reducă costurile.

Risc de poziționare între doi giganți

Strategia actuală vine cu riscuri. Potrivit unui investitor, OpenAI ar putea ajunge „într-un teritoriu neutru” între Google, care domină zona consumatorilor, și Anthropic, bine poziționată în segmentul corporate. De aceea compania încearcă să își consolideze poziția pe ambele segmente, mizând pe integrarea produselor și pe creșterea numărului de clienți plătitori.

Până la finalul anului, OpenAI estimează că aproximativ jumătate din veniturile sale vor proveni de la clienții corporate, față de circa 40% în prezent.

Liderul american a semnat vineri un ordin executiv prin care încearcă să mențină un interval TV exclusiv pentru meciul anual Army–Navy Game, unul dintre cele mai importante evenimente din sportul universitar american. Este vorba despre un meci de fotbal american disputat între echipele academiilor militare din SUA – United States Military Academy (Forțele terestre) și United States Naval Academy (Marina).

Argumentul oficial: vizibilitatea și moralul

Administrația americană susține că suprapunerea cu alte meciuri ar afecta importanța evenimentului. „Astfel de conflicte de program slăbesc atenția națională asupra academiilor militare și diminuează un eveniment cu rol important pentru moralul instituțiilor de apărare”, se arată în documentul citat de Reuters.

Totodată, ordinul subliniază că „politica Statelor Unite este ca niciun meci de fotbal universitar, în special din playoff sau alte competiții post-sezon, să nu fie difuzat în același timp cu meciul Army–Navy”.

Audiența TV ar fi putea fi împărțită

Discuțiile despre extinderea College Football Playoff – turneul final al fotbalului american universitar din SUA – are în vedere introducerea unui număr mai mare de echipe. Un astfel de format ar însemna mai multe runde eliminatorii și, implicit, mai multe meciuri programate la final de sezon. Problema ar fi că unele dintre aceste jocuri ar putea fi plasate exact în același weekend cu meciul Army–Navy.

Atenția publicului și audiența TV s-ar împărți între mai multe partide, ceea ce ar reduce vizibilitatea unuia dintre cele mai importante meciuri tradiționale din calendarul sportiv american, situație pe care Donald Trump încearcă să o evite.

Legea care limitează meciurile din weekend

Situația este complicată și de Sports Broadcasting Act of 1961, o lege americană care protejează fotbalul universitar și liceal. Mai exact, legea interzice Ligii Naționale de Fotbal American (NFL) să programeze meciuri sâmbăta, în anumite perioade ale sezonului, pentru a nu concura direct cu competițiile universitare.

În consecință, al doilea weekend din decembrie, când este programat meciul Army–Navy, rămâne unul dintre puținele intervale „libere” și foarte valoroase pentru transmisiunile de fotbal universitar.

Exclusivitatea, greu de impus chiar și pentru Trump

Ordinul îi cere Comisiei Federale pentru Comunicații – autoritatea de reglementare a telecomunicațiilor și audiovizualului din SUA – să colaboreze cu NCAA (Asociația Națională a Sportului Universitar, care administrează competițiile sportive universitare americane) și partenerii media pentru a proteja exclusivitatea meciului.

Însă nu este clar cât de aplicabil este acesta, deoarece vizează doar instituțiile federale, nu și organizatorii competițiilor sportive.

Rețeaua electrică a Cubei s-a prăbușit sâmbătă seara, lăsând întreaga țară fără curent pentru a treia oară în luna martie, într-un nou episod al crizei energetice care afectează insula.

Potrivit Associated Press, compania de stat Cuban Electric Union a anunțat o pană totală de electricitate la nivel național, fără să precizeze cauza. Autoritățile au transmis că echipele de intervenții lucrează pentru restabilirea alimentării.

Penele devin rutină

Întreruperile de curent, atât la scară națională, cât și regională, au devenit frecvente în ultimii doi ani, din cauza avariilor repetate ale infrastructurii învechite. Situația este agravată de penele zilnice de până la 12 ore, cauzate de lipsa combustibilului.

Ultima pană generalizată a avut loc luni. Cea de sâmbătă este a doua din ultima săptămână și a treia din această lună.

Impact direct asupra populației

Criza energetică afectează puternic viața de zi cu zi a cubanezilor: programul de lucru este redus, gătitul devine dificil, iar alimentele se strică atunci când frigiderele nu mai funcționează.

Președintele Miguel Díaz-Canel a declarat că insula nu a mai primit petrol de la furnizori externi de trei luni. Cuba produce mai puțin de 40% din necesarul său de combustibil.

Presiune externă și tensiuni cu SUA

Guvernul cubanez pune o parte din vină pe restricțiile impuse de Statele Unite, după ce Donald Trump a avertizat în ianuarie că va introduce tarife pentru țările care furnizează petrol Cubei.

Administrația americană condiționează relaxarea sancțiunilor de eliberarea deținuților politici și de inițierea unor reforme economice și politice. Recent, Trump a menționat inclusiv posibilitatea unei „preluări prietenoase” a Cubei.

Ministrul Cancelariei premierului Ungariei, Gergely Gulyás, a declarat recent, în cadrul unui eveniment electoral pentru premierul Viktor Orbán, transmis de postul Hír TV, că Ucraina ar putea reprezenta un risc pentru infrastructura energetică a Europei.

Ungaria: Ucraina, risc pentru energia Europei

„Să nu ne facem iluzii: Ucraina poate amenința sursele de energie ale Europei și aprovizionarea energetică și poate face acest lucru chiar și cu mijloace militare”, a declarat Gulyás.

Oficialul ungar a invocat precedentul conductelor Nord Stream. „Să ne gândim la avarierile conductelor germane Nord Stream, afectate de explozii în 2022, dar pe care germanii nu le-au sancționat, deși a fost un atac terorist”, a spus acesta.

Gulyás: NATO, obligat să intervină dacă un stat membru este atacat

Ministrul a făcut referire și la posibile riscuri pentru infrastructura energetică din regiune, inclusiv pentru TurkStream. El a explicat cadrul de funcționare al NATO, subliniind că Alianța este una defensivă și acționează doar în cazul unui atac asupra teritoriului unui stat membru.

„NATO, conform tratatului său de apărare, este o alianță militară defensivă care protejează teritoriul statelor membre”, a afirmat oficialul, făcând referire la obligațiile de apărare colectivă prevăzute de tratat. „Dacă TurkStream este atacat pe teritoriul Turciei, atunci poate fi considerat un atac asupra Turciei. Dacă însă are loc în afara teritoriului unui stat membru, atunci nu este considerat un atac asupra statului”.

„Obligația de apărare a NATO există doar în cazul unui atac asupra unui stat”, a subliniat Gulyás.

Continuă disputa ”Drujba”

Tensiunile dintre Budapesta și Kiev au escaladat după întreruperea livrărilor de petrol prin conducta Drujba, una dintre principalele rute de transport pentru petrolul rusesc către Europa Centrală, care alimentează rafinăriile din Ungaria și Slovacia. Fluxurile au fost oprite la finalul lunii ianuarie, după avariarea infrastructurii în urma unor atacuri atribuite Rusiei, iar reluarea livrărilor a devenit subiect de dispută politică între cele două țări.

Inițiativa este semnată de deputatul PSD Eugen Neață și propune modificarea legislației rutiere pentru a introduce mecanisme mai eficiente de plată și executare a sancțiunilor aplicate cetățenilor nerezidenți.

Pierderi pentru stat

Inițiatorul susține că România nu reușește, în prezent, să recupereze o parte importantă din amenzile aplicate șoferilor străini, din cauza unor lipsuri legislative și administrative.

„O problemă de interes public major o reprezintă lipsa unui mecanism eficient de recuperare a amenzilor contravenționale aplicate cetățenilor străini”, a transmis deputatul.

Deși există reguli europene privind schimbul de informații între state, legislația națională „prezintă o serie de lacune, în unele situații chiar fiind lipsită de soluții concrete pentru recuperarea amenzilor datorate de cetățenii străini”.

Neață a subliniat că situația afectează atât siguranța rutieră, întrucât sancțiunile care nu sunt aplicate efectiv își pierd rolul de descurajare, cât și bugetul public.

În practică, recuperarea amenzilor ar presupune transmiterea datelor către autoritățile din statul de origine al șoferului, astfel încât sancțiunile să fie executate și în afara României.

Avertismente în loc de amenzi

Pentru a ilustra dimensiunea problemei, inițiatorul a folosit și un exemplu concret: între anii 2020 și 2023, la nivelul Serviciului Rutier Vâlcea au fost sancționați 1.899 de cetățeni străini, însă „în cele mai multe cazuri sancțiunea aplicată a fost cea a avertismentului”.

Ce prevede proiectul

Textul propus modifică Ordonanța de urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și introduce o condiție clară pentru șoferii străini sancționați. Aceștia își pot recupera permisul de conducere, în cazul suspendării, înainte de a părăsi România doar dacă fac dovada că au achitat amenda.

În același timp, în termen de 90 de zile, Ministerul Finanțelor ar urma să stabilească un cont unic în care cetățenii străini să poată plăti amenzile.

Plata amenzilor, extinsă la nivel european

Inițiatorul susține că modificările sunt necesare pentru a elimina diferențele dintre șoferii români și cei străini și pentru a asigura aplicarea efectivă a sancțiunilor:

„Modificarea are în vedere stabilirea echității între șoferii români și cei străini”.

Proiectul are și susținerea Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România, care a semnalat în repetate rânduri problema amenzilor neîncasate.

Dacă va fi adoptată, legea ar putea introduce un mecanism mai strict de recuperare a amenzilor rutiere, inclusiv prin transmiterea datelor către autoritățile din alte state, astfel încât sancțiunile să poată fi executate și în țara de origine a șoferilor.

Guvernul elvețian a aprobat vineri programul de înzestrare militară pentru 2026, care mobilizează nu mai puțin de 3,4 miliarde de franci (aproximativ 3,5 miliarde de euro).

„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei constituie o ruptură de securitate în Europa”, a transmis Cancelaria Federală, subliniind că efectele sunt resimțite și de Elveția. Autoritățile de la Berna consideră că armata elvețiană trebuie „reorientată mai ferm spre apărare”, iar capacitatea de a face față „celor mai probabile amenințări – atacuri la distanță și conflicte hibride – trebuie consolidată”.

Prioritate – apărarea aeriană

Cea mai mare parte a fondurilor este direcționată către întărirea apărării antiaeriene. Programul prevede achiziția sistemelor germane IRIS-T SLM, pentru care sunt alocate aproximativ 1 miliard de franci, care vor permite extinderea ariei de protecție și securizarea unor infrastructuri critice suplimentare. De asemenea, vor fi înlocuite sistemele de apărare antiaeriană cu rază scurtă, considerate parțial depășite.

Guvernul a precizat că accentul este pus pe „contracararea amenințărilor din aer”, în special în spațiul aerian de joasă și medie altitudine.

Protecție sporită împotriva dronelor

Aproximativ 70 de milioane de franci sunt alocate pentru protecția împotriva mini-dronelor, atât pentru militari, cât și pentru populația civilă și infrastructurile critice. În paralel, autoritățile vor moderniza sistemele radar, inclusiv prin înlocuirea radarului tactic TAFLIR, considerat învechit, cu un sistem semi-mobil de rază medie, în valoare de aproximativ 150 de milioane de franci.

Cyber și război electronic

Programul include investiții de peste 130 milioane de franci și în domeniul cibernetic și al războiului electronic. Executivul vrea să întărească rețelele de comunicații, să dezvolte capabilități bazate pe sisteme spațiale și să extindă utilizarea rețelelor civile de date în scopuri militare.

Totodată, vor fi consolidate capacitățile de acțiune în spațiul electromagnetic, un domeniu tot mai important în conflictele moderne.

Costuri suplimentare pentru F-35

Pe lângă programul principal, guvernul solicită Parlamentului federal fonduri suplimentare de 394 de milioane de franci pentru acoperirea costurilor legate de achiziția avioanelor de luptă F-35A, sumă care ar permite Elveției să cumpere aproximativ 30 de aeronave.

Adăposturi subterane pentru aeronave

Pentru programul imobiliar militar sunt alocate 562 de milioane de franci. Printre proiecte se numără modernizarea unor instalații subterane pentru adăpostirea aeronavelor, lucrări de reducere a zgomotului în jurul bazelor aeriene și reabilitarea unor facilități de instruire.

De asemenea, sunt prevăzute investiții pentru creșterea siguranței și rezilienței telecomunicațiilor militare, precum și pentru modernizarea infrastructurii existente.

Creștere treptată a cheltuielilor militare

Elveția alocă în prezent aproximativ 0,7% din PIB pentru apărare și și-a propus să ajungă la 1% până în 2032, ceea ce ar însemna o creștere semnificativă a efortului militar. În același timp, statele NATO și-au majorat în ultimul an bugetele de apărare, în baza angajamentelor asumate în cadrul alianței și presate de SUA să atingă niveluri mai ridicate de finanțare.

Berbec (21 martie – 20 aprilie)

Îți îmbunătățești vizibil concentrarea dacă îți reorganizezi spațiul de lucru. Dezordinea acumulată te-a ținut în loc mai mult decât ai realizat, iar acum e momentul să faci ordine și să elimini lucrurile inutile. Pe măsură ce mediul din jur devine mai clar, și gândurile tale se vor așeza. Este o zi bună pentru a-ți structura sarcinile și a porni cu energie într-un nou ritm de lucru.

Taur (21 aprilie – 20 mai)

Ești tentat să faci cheltuieli pentru confort sau mici plăceri, dar nu toate sunt justificate. Ai nevoie de liniște, însă aceasta nu vine neapărat din lucruri scumpe. Dacă îți gestionezi atent resursele, vei evita frustrări ulterioare. Ziua îți cere disciplină și luciditate în decizii financiare, dar îți oferă și satisfacția unor alegeri inspirate.

Gemeni (21 mai – 21 iunie)

Ai ocazia să-ți limpezești mintea printr-un gest simplu: organizarea documentelor și a sarcinilor. Haosul din jur s-a reflectat în ritmul tău de lucru, dar acum poți schimba lucrurile rapid. Pe măsură ce îți pui ordine în activități, vei deveni mai eficient și mai sigur pe tine. Este o zi bună pentru clarificări și decizii practice.

Rac (22 iunie – 22 iulie)

În familie pot apărea tensiuni legate de lucruri aparent mărunte, dar care au acumulat frustrări. Tu ești cel care poate aduce echilibrul, dacă alegi să rămâi calm și să asculți fiecare punct de vedere. Evită reacțiile impulsive și ghidează discuția spre soluții. Prin răbdare și empatie, vei reuși să restabilești armonia.

Leu (23 iulie – 23 august)

Schimbările mici din locuință îți pot influența starea de spirit mai mult decât te-ai aștepta. Adăugarea unor detalii noi sau reorganizarea spațiului îți poate aduce un plus de energie și inspirație. Un mediu plăcut te ajută să fii mai creativ și mai relaxat, iar asta se va vedea în tot ceea ce faci pe parcursul zilei.

Fecioară (24 august – 23 septembrie)
Productivitatea începe cu pași mici. Dacă începi să organizezi un colț din casă sau din spațiul tău personal, vei simți imediat nevoia să continui. Ordinea din jurul tău îți aduce claritate și o stare de bine. Este o zi excelentă pentru a finaliza sarcini amânate și pentru a-ți recăpăta controlul asupra rutinei.

Balanță (24 septembrie – 23 octombrie)

Spațiul comun din casă sau relațiile apropiate cer mai multă flexibilitate din partea ta. Discuțiile pot scoate la iveală diferențe de opinii, dar acestea pot fi depășite prin dialog și compromis. Dacă reușești să asculți și să te adaptezi, vei contribui la crearea unei atmosfere mai armonioase.

Scorpion (24 octombrie – 22 noiembrie)

Simți nevoia să te retragi și să-ți creezi un spațiu doar al tău. Nu este egoism, ci o necesitate pentru a-ți recăpăta echilibrul. Reflectează la ceea ce simți și la direcția în care vrei să mergi. Timpul petrecut în liniște îți poate aduce răspunsuri importante și o energie nouă.

Săgetător (23 noiembrie – 21 decembrie)

Agitația interioară te împinge să ieși din rutină. Ai nevoie de mișcare, de aer și de experiențe noi, chiar dacă sunt mici. O plimbare sau o ieșire spontană îți poate schimba complet starea. Creativitatea ta crește atunci când îți schimbi perspectiva, așa că nu ignora această nevoie de explorare.

Capricorn (22 decembrie – 21 ianuarie)

O problemă minoră din casă sau din viața de zi cu zi poate fi rezolvată rapid, dacă acționezi la timp. Nu amâna lucrurile mici, pentru că pot deveni costisitoare. Ziua îți oferă ocazia să fii pragmatic și eficient, iar atenția la detalii îți va aduce beneficii pe termen lung.

Vărsător (22 ianuarie – 19 februarie)

Ai nevoie de un upgrade, fie că este vorba despre tehnologie sau despre modul în care îți organizezi munca. Instrumentele vechi nu mai țin pasul cu ritmul tău, iar o schimbare te poate ajuta să devii mult mai eficient. Vei câștiga timp și energie dacă alegi soluții mai moderne.

Pești (20 februarie – 20 martie)

După o perioadă aglomerată, ai nevoie de liniște și de timp pentru tine. Retragerea din agitație nu este o slăbiciune, ci o formă de echilibru. Reflectează la emoțiile tale și lasă lucrurile să se așeze. Această pauză te va ajuta să revii mai puternic și mai clar în deciziile tale.

Oficialii de la Berlin au confirmat că țara lor nu va mai interveni în sprijinul Israelului în dosarul de genocid privind războiul din Fâșia Gaza, aflat pe rolul Curții Internaționale de Justiție. Este o schimbare radicală față de poziția exprimată anterior de guvernul german, care anunțase că va interveni în sprijinul Israelului după ce Africa de Sud a deschis, în decembrie 2023, procesul de genocid la instanța supremă a Organizația Națiunilor Unite.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat însă că Berlinul nu va mai face acest pas. „Suntem acum noi înșine parte într-un litigiu în fața Curții Internaționale de Justiție și, prin urmare, am decis să nu folosim această opțiune”, a spus Josef Hinterseher, citat sâmbătă de Times of Israel.

Acuzată că a încălcat dreptul internațional spijinind Israelul

În anul 2024, Nicaragua a intentat un proces separat împotriva Germaniei la aceeași instanță, acuzând-o că a încălcat dreptul internațional prin sprijinul acordat Israelului în războiul din Gaza. Curtea a respins cererea Nicaragua de impunere a unor măsuri de urgență împotriva Germaniei, dar a permis continuarea procesului.

Printre solicitări se numără oprirea livrărilor de arme către Israel și reluarea finanțării agenției Organizației Națiunilor Unite pentru refugiații palestinieni.

Berlin: plângerea de genocid, „lipsită de temei”

Berlinul a respins acuzațiile formulate atât de Africa de Sud, cât și de Nicaragua. Guvernul german a descris plângerea Africii de Sud drept „lipsită de temei”, susținând că reprezintă o „instrumentalizare politică” a Convenția privind genocidul din 1948.

Întrebat dacă Germania își schimbă poziția față de acuzațiile de genocid, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a evitat un răspuns direct, dar a subliniat: „Respingem categoric acuzațiile formulate de Nicaragua împotriva Germaniei. Toate celelalte aspecte vor fi clarificate în fața Curții”.

SUA intervin pentru Israel

Retragerea Germaniei din intervenția în acest caz lasă Israelul fără unul dintre cei mai importanți susținători europeni. Germania este al doilea cel mai mare furnizor de armament pentru Israel, după Statele Unite, și a criticat foarte rar acțiunile armatei israeliene în Fâșia Gaza.

În schimb, SUA au intervenit recent în sprijinul Israelului, susținând că acuzațiile de genocid fac parte dintr-o campanie „de delegitimare a statului Israel și a poporului evreu”.

Israel contestă competența instanței

Peste 18 state și-au exprimat poziția în dosar pentru a oferi interpretări ale Convenției privind genocidul, unele susținând Israelul, iar altele criticând acțiunile acestuia. Islanda și Țările de Jos se numără printre statele care au transmis poziții critice.

Israelul a respins în mod repetat acuzațiile de genocid în Gaza și susține că instanța de la Haga nu are jurisdicție în acest caz.

Așadar, sâmbătă în Japonia au existat jenă, confuzie și neliniște, după ce Trump a folosit în mod nonșalant atacul din cel de-al Doilea Război Mondial pentru a-și justifica secretul înainte de a lansa războiul împotriva Iranului.

Disconfortul japonezilor a fost agravat de faptul că prim-ministrul Sanae Takaichi stătea stângaci lângă Trump în timp ce acesta vorbea, scrie AP.

Parțial, reacția este legată de rolul crucial în materie de securitate și economic pe care SUA îl joacă pentru Japonia, principalul său aliat în regiune.

Simplu spus, Japonia trebuie să se asigure că relația cu SUA prosperă. De aceea, Takaichi a fost la Washington.

Dar reflectă și cât de proaspătă rămâne dezbaterea politică despre rolul Japoniei, chiar și la 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Lideri de rang înalt, inclusiv Takaichi, au susținut că Japonia și-a cerut suficiente scuze pentru ceea ce s-a întâmplat în război. Takaichi însăși a sugerat recent că va vizita controversatul Templu Yasukuni din Tokyo, unde criminalii de război japonezi sunt onorați printre cei 2,5 milioane de morți în război.

Este, totuși, oarecum surprinzător pentru Japonia să vadă aceste întrebări istorice revărsate într-un summit al Casei Albe.

Joi, când a fost întrebat de un reporter japonez de ce nu le-a spus aliaților din Europa și Asia înainte de atacul SUA asupra Iranului, Trump a invocat Pearl Harbor pentru a-și apăra decizia, spunând: „Cine știe mai bine despre surprize decât Japonia? De ce nu mi-ați spus despre Pearl Harbor, bine?”

Ziarul Asahi, cu înclinații liberale, a declarat într-un editorial de sâmbătă că comentariile lui Trump „nu ar trebui trecute cu vederea”.

„A face o astfel de remarcă pentru a justifica un atac pe neașteptate și a te lăuda cu rezultatul acestuia este o prostie care ignoră lecțiile istoriei”, a spus Asahi.

PFAS sunt substanțe chimice sintetice care se găsesc frecvent în apă, alimente și o gamă largă de produse de uz cotidian, potrivit ScienceDaily.

Denumite adesea „substanțe chimice eterne”, multe dintre aceste substanțe nu se descompun ușor și se pot acumula în mediu și în interiorul corpului uman.

Oamenii de știință sunt îngrijorați că această persistență ar putea interfera cu dezvoltarea normală, inclusiv cu formarea oaselor sănătoase.

Studiul urmărește nivelurile de PFAS și densitatea osoasă

Pentru a explora această legătură, cercetătorii au analizat probe de sânge de la 218 de adolescenți care făceau parte dintr-o cohortă de sarcină și naștere pe termen lung.

Nivelurile de PFAS au fost măsurate în mai multe etape, inclusiv la naștere și la vârstele de 3, 8 și 12 ani. Densitatea osoasă a fost apoi evaluată când participanții au împlinit vârsta de 12 ani.

Studiul a constatat că adolescenții cu niveluri mai ridicate de acid perfluorooctanoic (PFOA) în sânge aveau o densitate osoasă mai scăzută la nivelul antebrațului.

Diferențe de moment și de gen în ceea ce privește efectele PFAS

În cazul altor compuși PFAS, relația cu densitatea osoasă a variat în funcție de momentul în care a avut loc expunerea. Acest lucru sugerează că anumite etape de dezvoltare pot fi mai sensibile la aceste substanțe chimice decât altele. Legătura dintre nivelurile de PFAS și densitatea osoasă mai scăzută a fost, de asemenea, mai puternică la femei decât la bărbați.

Bloggerul Pavel Koshkin și pasagerul său, Vadim M., au fost uciși de rachete în timp ce zburau într-un avion de mici dimensiuni în regiunea Moscovei, potrivit The Sun.

Ambii au fost găsiți morți printre epava din Kolomna, la puțin peste trei kilometri de o fabrică rusească care produce rachete extrem de sensibile, inclusiv rachetele letale Iskander utilizate în Ucraina.

Potrivit analiștilor, epava avionului Alto NG de fabricație cehă indică faptul că acesta a fost lovit de focoasele unui sistem de rachete sol-aer Tor.

Un martor a raportat că a văzut o explozie puternică și un „pană albastră de fum” pe cer. Potrivit autorităților ruse, 27 de drone sinucigașe au fost doborâte în apropiere de Moscova în acea noapte.

Un alt blogger din domeniul aviației, Igor Volkov, a scris online: „Doborât… Pavel a zburat întotdeauna corect, cu toate formalitățile necesare, transponderul pornit și un plan de zbor depus”.

Volkov, care locuiește în Franța, a criticat aspru „prostia și incompetența armatei”. El a declarat că soldații erau „epuizați” de drone și că „doar au apăsat pe un buton” fără să stea pe gânduri. „Și acum doi oameni au dispărut”, a deplâns el.

„Teheranul dorește să reducă decalajul dintre cuvinte și fapte, adică vrea să-și respecte promisiunile. De data aceasta, Iranul dorește să facă aceste amenințări credibile pentru a restabili descurajarea împotriva oricărui atac viitor îndreptat împotriva țării”, a declarat Aslani pentru Al Jazeera.

„Cele două părți încearcă să creeze o nouă ordine prin care să-și poată asigura interesele de securitate pe termen lung. De aceea vedem că Iranul se angajează în această politică a ochi pentru ochi”.

Obiectivul, spune el, nu este impunerea unui armistițiu, ci impunerea unor costuri atât de mari Statelor Unite și Israelului încât să se ajungă la un nou acord de securitate în regiune și să se prevină viitoare agresiuni împotriva Iranului.

Declarațiile sale au venit după ce Iranul a lovit Dimona, un oraș israelian care găzduiește programul nuclear al Israelului, ca răspuns la atacul Israelului asupra sitului nuclear iranian de la Natanz.

Joi, Teheranul a vizat instalația de gaze Ras Laffan din Qatar, după ce Israelul a lovit câmpul South Pars.

Pasajul pentru animale sălbatice Wallis Annenberg, din Statele Unite, se anunță a fi cel mai mare pod pentru animale sălbatice din lume, potrivit Express.

Pasajul, aflat în prezent în construcție, va face legătura între Munții Santa Monica și Dealurile Simi, trecând peste autostrada 101, o arteră foarte aglomerată din Agoura Hills, California.

Proiectul, cu un cost estimat de 114 milioane de dolari, este preconizat a fi finalizat la sfârșitul anului 2026. Acoperind 10 benzi de circulație, podul pentru animale sălbatice va permite coioților, pumelor, căprioarelor, leilor de munte și fluturilor să traverseze în siguranță.

Reprezentanții Wallis Annenberg Wildlife Crossing au declarat: „Dintre toate drumurile din zonă, numeroase eforturi de cercetare și planificare au identificat autostrada 101 ca fiind cea mai semnificativă barieră pentru sănătatea ecologică a regiunii. Această trecere va reconecta un întreg ecosistem care a fost mult timp fragmentat de acest obstacol aproape impenetrabil pentru fauna sălbatică. Prin construirea unei treceri pentru animale sălbatice peste cele 10 benzi ale autostrăzii și a unui drum de acces — pe ultimii 1.600 de picioare din zona care deține teren protejat la nord și la sud de 101. Acest proiect va restabili conectivitatea ecologică pentru o multitudine de specii de plante și animale native din ecosistemul Munților Santa Monica”.

Alte poduri pentru fauna sălbatică includ noul pasaj superior din Greenland, în Colorado, și podul Gloucestershire Way, din Marea Britanie.

Alexia Moore a fost arestată, pusă sub acuzare și încarcerată de poliția locală la începutul lunii martie în comitatul Camden de pe litoralul Georgiei, lângă granița cu Florida, în legătură cu incidentul din 30 decembrie, relatează Reuters.

Aproape toate avorturile din Georgia sunt ilegale după șase săptămâni de sarcină. De când Curtea Supremă a Statelor Unite a anulat decizia Roe v. Wade în 2022, eliminând dreptul constituțional la avort, multe state au adoptat interdicții privind avortul.

Deși alte state au încercat să le urmărească penal pe femeile care au avortat, este rar ca acestea să fie acuzate de crimă, așa cum a fost Moore. Va fi la latitudinea procurorilor statali să decidă dacă vor continua cu cazul.

Ce arată raportul poliției

Moore, care are deja doi copii, a luat medicamentul pentru avort misoprostol acasă, apoi a fost transportată de urgență la Southeast Georgia Health System Camden Campus pe 30 decembrie, după ce a resimțit dureri severe, potrivit unui raport al poliției.

Ea a informat personalul medical despre sarcina sa și a spus că luase 200 mg de misoprostol înainte de a ajunge la camera de urgență.

O prietenă a declarat ulterior poliției că Moore a luat pilula pentru avort deoarece nu dorea un alt copil.

În timp ce se afla la centrul medical, femeia în vârstă de 31 de ani a născut o fetiță prematură despre care poliția a spus că avea „probleme grave de sănătate”. Poliția a declarat că Moore a luat și oxicodonă, un opioid ilegal.

Nou-născuta a supraviețuit aproximativ o oră. Raportul poliției nu a indicat săptămânile de gestație ale bebelușului, dar Washington Post a relatat că Moore era însărcinată între 22 și 24 de săptămâni.

„Avortul autoindus nu este o faptă penală”

Dana Sussman, vicepreședinte senior al grupului de advocacy Pregnancy Justice, a declarat că cazul din Georgia nu are niciun temei legal și că ar trebui să fie întâmpinat cu o apărare viguroasă pe mai multe motive.

Legea privind avortul din Georgia „nu prevede acuzații de omor pentru cineva care face avort, iar avortul autoindus nu este o faptă penală în Georgia. Acuzarea doamnei Moore de omor este crudă și nedreaptă”.

Acțiunile legale întreprinse de statele care au interzis sau restricționat avortul au vizat în mare parte furnizorii, inclusiv medicii care prescriu medicamente pentru avort de la distanță și le eliberează prin poștă.

Între timp, mai multe state conduse de republicani, inclusiv Texas și Florida, contestă în instanță regulile federale care au facilitat accesul la medicamentele pentru avort, inclusiv o reglementare din 2023 care permite eliberarea acestora prin poștă.

Accidentul a avut loc sâmbătă seara în zona localității Pătrăuți, pe DN2, potrivit ISU Suceava.

Intervin pompierii militari din cadrului Detașamentului Suceava cu o autospecială pentru descarcerare, o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD B2, cu sprijinul a două echipaje SAJ, dintre care una fiind încadrată cu medic.

A fost vorba despre impactul frontal între două autoturisme, trei persoane fiind implicate.

Într-unul dintre autoturisme se afla un bărbat încarcerat, inconștient. După extragerea acestuia, s-a declarat decesul de către medicul de pe ambulanța SAJ, acesta prezentând leziuni incompatibile cu viața.

În cel de al doilea autoturism se aflau un bărbat și o femeie, conștienți, bărbatul fiind încarcerat în interiorul autoturismului. După extragerea acestuia a fost predat echipajelor medicale și paramedicale.

„Dacă democrații de extremă stânga nu semnează imediat un acord pentru ca țara noastră, în special aeroporturile noastre, să fie din nou libere și sigure, voi trimite agenții noștri ICE, străluciți și patrioți, la aeroporturi, unde se vor ocupa de securitate”, a transmis președintele american pe Truth Social, potrivit Le Figaro.

Începând cu 14 februarie, finanțarea DHS, un minister responsabil cu controalele de securitate din aeroporturi, a fost înghețată din cauza disputei profunde dintre democrați și republicani din Congres cu privire la practicile poliției de imigrare, care sunt puternic contestate de stânga.

Din cauza acestei „închideri” parțiale, mii de funcționari federali ai DHS au fost puși în șomaj tehnic, în timp ce alte mii, cu funcții considerate esențiale, continuă să lucreze. În ambele cazuri, salariile nu vor fi plătite până când parlamentarii nu vor ajunge la un acord privind bugetul DHS, de care depinde ICE.

Cei aproximativ 50.000 de funcționari ai Agenției pentru Securitatea Transporturilor (TSA), responsabilă de controalele din aeroporturi, nu au mai fost plătiți integral din 13 martie.

Din cauza acestei situații, absenteismul a crescut în rândurile lor – unii merg să lucreze în altă parte în așteptarea unui acord al parlamentarilor – în timp ce alții și-au dat demisia.

Ca urmare, cozile la punctele de control de securitate – unde pasagerii trebuie să treacă sub porțile de detectare a metalelor – s-au lungit și nu este neobișnuit să trebuiască să aștepți câteva ore în aeroporturile din SUA pentru a trece de această etapă și a ajunge în sala de îmbarcare. Poliția de imigrare continuă să funcționeze pe durata blocajului, datorită fondurilor aprobate deja anul trecut de Congres.

Elon Musk, gata să plătească

TSA însăși a avertizat că paralizia prelungită ar putea provoca o lipsă de personal cu „consecințe semnificative în aeroporturi, inclusiv întârzieri, timpi de așteptare mai lungi și anulări de zboruri”.

Multimiliardarul Elon Musk s-a oferit sâmbătă pe X să plătească salariile acestor agenți ASD „pe durata impasului bugetar care afectează negativ viețile atâtor americani în aeroporturile din toată țara”.

Conform diverselor estimări, salariul mediu anual al acestor agenți este de 50.000 până la 60.000 de dolari, ceea ce înseamnă un buget cuprins între 2,5 și 3 miliarde de dolari pentru un an întreg.

Donald Trump a avertizat, de asemenea, sâmbătă că, dacă agenții ICE ar fi efectiv detașați la punctele de control din aeroporturi, aceștia ar „aresta imediat orice imigrant care a intrat ilegal în țara noastră, acordând o atenție specială celor din Somalia”.

Democrații își justifică blocarea bugetului prin acțiunile ICE, căreia vor să îi impună restricții semnificative.

Opoziția lor față de practicile agenției nu a făcut decât să crească după moartea, la câteva săptămâni distanță una de alta, în ianuarie, a lui Renee Good și Alex Pretti, doi americani împușcați mortal de agenți federali în Minneapolis, Minnesota. Moartea lor a provocat demonstrații majore în toată țara.

Administrația Trump a profitat de un caz vast de fraudă cu ajutoare publice la sfârșitul anului 2025, care a afectat comunitatea somaleză din statul nordic – cea mai mare din țară, cu aproximativ 80.000 de membri – pentru a o ataca și a intensifica operațiunile ICE în Minneapolis.