Bărbatul de 34 de ani, din Petroșani, fiul lui Nicolae Guță, urmează să fie prezentat magistraților.
Polițiștii rutieri din Hațeg l-au prins pe 2 martie, pe DN 66. Verificările au arătat că dreptul de a conduce îi era suspendat încă din 2023. Testul alcooltest a ieșit negativ, însă bărbatul a refuzat testarea pentru substanțe interzise.
„Șoferul a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind negativ. În schimb, acesta a refuzat testarea pentru depistarea unui eventual consum de substanțe interzise, motiv pentru care a fost condus la o unitate medicală în vederea recoltării de probe biologice.
Rezultatele buletinului de analize toxicologice au confirmat ulterior prezența în organismul conducătorului auto a unor substanțe interzise.
Totodată, polițiștii au constatat că autoturismul condus de acesta nu avea asigurare obligatorie RCA valabilă. În consecință, a fost aplicată o sancțiune contravențională în valoare de 7.670 de lei, fiind reținute certificatul de înmatriculare și plăcuțele cu numărul de înmatriculare”, informează IPJ Hunedoara.
Analizele l-au dat de golCondus la o unitate medicală pentru recoltare de probe biologice, rezultatele toxicologice au confirmat prezența substanțelor interzise în organism. Mașina pe care o conducea nu avea nici asigurare RCA valabilă. Amenda aplicată pe loc: 7.670 de lei, cu reținerea certificatului de înmatriculare și a plăcuțelor.
Polițiștii au dispus reținerea pentru 24 de ore. Bărbatul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Gorj. Dosarul penal vizează conducerea cu dreptul suspendat și conducerea sub influența substanțelor interzise.
România va juca semifinala play-off-ului împotriva reprezentativei Turciei, pe 26 martie, la Istanbul, pe stadionul Beşiktaş Park, de la ora 19:00.
Dacă va câștiga, naționala României va disputa finala play-off-ului pe 31 martie, în deplasare. Adversară ar fi câștigătoarea dintre Slovacia și Kosovo.
Lotul final va fi stabilit ulterior și va include o parte dintre stranierii anunțați vineri, plus jucători din campionatul intern.
Lista preliminară a stranierilor:Portari
Ionuț Radu (Celta de Vigo, Spania) – 7 selecții / 0 goluri
Fundași
Andrei Rațiu (Rayo Vallecano, Spania) – 36/2
Deian Sorescu (Gaziantep FK, Turcia) – 23/0
Radu Drăgușin (Tottenham Hotspur, Anglia) – 27/1
Virgil Ghiță (Hannover 96, Germania) – 8/1
Bogdan Racovițan (Raków Częstochowa, Polonia) – 5/0
Andrei Burcă (Yunnan Yukun, China) – 44/1
Lisav Eissat (Maccabi Haifa, Israel) – 2/0
Mijlocași
Marius Marin (Pisa SC, Italia) – 35/0
Răzvan Marin (AEK Atena, Grecia) – 72/12
Vlad Dragomir (Pafos FC, Cipru) – 5/0
Nicolae Stanciu (Dalian Yingbo, China) – 84/15
Adrian Șut (Al Ain FC, EAU) – 8/0
Ianis Hagi (Alanyaspor, Turcia) – 51/8
Marius Corbu (Ferencvárosi TC, Ungaria) – 0/0
Valentin Mihăilă (Çaykur Rizespor, Turcia) – 33/5
Dennis Man (PSV Eindhoven, Țările de Jos) – 43/11
Atacanți
Louis Munteanu (D.C. United, SUA) – 4/2
Denis Drăguș (Gaziantep FK, Turcia) – 27/7
Ioan Vermeșan (Hellas Verona, Italia) – 0/0
Atacantul Ioan Vermeșan se află pentru prima dată pe lista preliminară a primei reprezentative. Acesta face parte și din echipa națională U21 și va fi chemat la echipa mare, dacă selecționerul va decide includerea sa în lotul final.
Avocatul Poporului a sesizat, vineri, Curtea Constituțională privind ordonanța Guvernului privind reforma administrației publice, scrie G4Media.
Avocatul Poporului susține, în sesizarea trimisă Curții Constituționale, că ordonanța de urgență încalcă articolele din Constituție care se referă la principiul securității juridice, principiul egalității în drepturi, dreptul de proprietate privată, protecția socială a cetățenilor, protecția persoanelor cu handicap, restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți.
Concret, sesizarea formulată de Avocatul Poporului vizează prevederile unor puncte de la articolele I, VI și VIII și articolele XII, XIII, XVII și XLIV din OUG nr. 7/2026 privind organizarea administrației publice și la finanțele unităților administrativ-teritoriale.
În data de 24 februarie, Guvernul a adoptat tăierile în administrație și pachetul de relansare economică.
Reforma administrației centrale și locale vizează reducerea suprapunerilor instituționale și eficientizarea proceselor interne ale instituțiilor. Scopul reformei este creșterea calității actului administrativ și reducerea costurilor statului.
Investiția a avut ca obiectiv principal reactivarea unor zone care nu au mai fost utilizate de ani de zile și creșterea capacității operaționale, repoziționând portul ca nod logistic relevant pentru economia regională.
Proiectul a vizat refacerea completă a infrastructurii portuare, astfel încât Portul Mineralier Galați să poată răspunde cerințelor unui port modern, capabil să deservească atât industria siderurgică, cât și alte tipuri de trafic.
Toate cele 16 dane au fost readuse în exploatareDeși Portul Mineralier Galați include 16 dane, înainte de demararea lucrărilor doar aproximativ jumătate dintre acestea erau utilizate. În urma modernizării, toate danele sunt din nou funcționale.
Danele 1–4, cunoscute drept „danele de calcar”, sunt dane fluviale esențiale pentru aprovizionarea combinatului siderurgic. Danele 5 și 6 sunt dane maritime destinate în principal mărfurilor vrac, precum minereul, în timp ce Danele 7 și 8 sunt utilizate pentru expedițiile de produse laminate. Un element-cheie al proiectului a fost reactivarea Danelor 9–16, dane fluviale care nu mai fuseseră utilizate de ani de zile și care au fost readuse complet în circuitul operațional.
Prin lucrările realizate, portul dispune acum de o capacitate crescută de încărcare, descărcare și depozitare, precum și de o interconectare mai eficientă între transportul fluvial și cel rutier.
Frontul de acostare, modernizat prin lucrări hidrotehnice majoreModernizarea a inclus lucrări hidrotehnice complexe pentru toate cele 16 dane, cu accent pe refacerea și consolidarea frontului de acostare.
Au fost realizate cheuri verticale pe o lungime totală de aproximativ 2.000 de metri, iar structura de rezistență a danelor a fost stabilizată și consolidată pentru a permite operarea în siguranță a navelor și a utilajelor portuare.
Totodată, au fost amenajate platforme noi în spatele danelor, destinate manipulării și depozitării mărfurilor, iar infrastructura rutieră și utilitară a fost reconfigurată integral.
Proiectul a inclus modernizarea drumurilor și căilor de acces, refacerea rețelelor electrice, de apă și canalizare, precum și realizarea de facilități logistice esențiale pentru funcționarea portului.
Lucrări realizate în paralel cu activitatea portuarăExecuția proiectului a fost una complexă, lucrările fiind realizate fără întreruperea activității portuare curente.
Un factor suplimentar de dificultate a fost nivelul variabil al Dunării, care a impus adaptarea permanentă a calendarului de execuție.
Lucrările hidrotehnice au fost realizate preponderent în perioadele cu nivel scăzut al apei, iar în perioadele cu debite ridicate, activitatea s-a concentrat pe zonele superioare, precum platformele și infrastructura conexă.
Implementare etapizată pentru continuitate operaționalăPentru a asigura continuitatea operațiunilor, proiectul a fost implementat în patru etape.
În prima etapă au fost modernizate Danele 9–16, pe o lungime de 800 de metri, și au fost construite trei platforme noi de operare.
A doua etapă a vizat reabilitarea și consolidarea Danelor 7 și 8, pe un tronson de 400 de metri.
În etapa a treia au fost modernizate Danele 1–4, iar în etapa a patra au fost finalizate lucrările la Danele 5 și 6, incluzând reparații structurale și montarea unor dotări noi, precum amortizoare de chei.
Un port modern, pregătit pentru trafic diversificatÎn urma modernizării, Portul Mineralier Galați poate gestiona atât mărfurile tradiționale destinate industriei siderurgice, cât și trafic de cereale, materiale de construcții sau mărfuri generale.
Prin aceste investiții, portul devine un nod logistic complex, capabil să atragă noi fluxuri comerciale și investiții, cu impact direct asupra dezvoltării economice a zonei Galați.
Proiectul a fost realizat de către compania Citadina 98, care a asigurat expertiza tehnică și soluțiile de execuție necesare transformării infrastructurii portuare într-una complet modernizată și competitivă.
„Modul în care Ministerul Afacerilor Externe gestionează situația cetățenilor români aflați în Orientul Mijlociu este inacceptabil și ridică întrebări serioase despre competența și responsabilitatea conducerii instituției. Cazul recent în care unei minore i-a fost interzis accesul într-un autocar organizat pentru transportul unor copii români din Dubai spre Oman, în timp ce restul colegilor ei minori au fost lăsați să urce, arată un haos administrativ greu de explicat.
Explicațiile oferite ulterior de ministrul de Externe, Oana Țoiu, sunt la fel de îngrijorătoare. Invocarea unor „criterii” neclare pentru a justifica de ce o minoră a fost tratată diferit față de ceilalți copii nu face decât să amplifice confuzia și să ridice suspiciuni privind modul arbitrar în care sunt luate deciziile în interiorul Ministerului de Externe.
Într-un moment în care românii aflați într-o zonă tensionată a lumii au nevoie de sprijin, protecție și claritate din partea statului român, ceea ce vedem este exact opusul: decizii contradictorii, explicații incoerente și o lipsă totală de responsabilitate.
La fel de revoltătoare este reacția reprezentanților consulatului României din Dubai, unde răspunsul public transmis în legătură cu acest caz trădează un nivel de aroganță și indiferență incompatibil cu funcția de reprezentant al statului român. Un consul care transmite un mesaj de tipul „nu îmi pasă” atunci când este întrebat despre situația unui cetățean român, cu atât mai mult a unui minor, demonstrează că a uitat complet ce înseamnă misiunea diplomatică.
Așa înțelege un reprezentant al actualei guvernări să apere cetățenii români aflați într-o regiune complicată din punct de vedere geopolitic: cu indiferență, lipsă de empatie și lipsă de responsabilitate.
Ministerul Afacerilor Externe nu este o instituție de imagine și nici un loc pentru improvizații politice. Este instituția care trebuie să apere cetățenii români oriunde s-ar afla aceștia în lume.
În aceste condiții, AUR solicită clarificări urgente și asumarea responsabilității politice pentru acest incident. Modul în care a fost gestionată situația ridică semne grave de întrebare cu privire la capacitatea actualei conduceri a Ministerului de Externe de a gestiona situații sensibile care implică siguranța cetățenilor români.
Având în vedere gravitatea acestui caz și mesajul de indiferență transmis de reprezentanții statului român, demisia ministrului de Externe Oana Țoiu și al consulului României din Dubai devine un gest minim de responsabilitate politică. România are nevoie de o diplomație care să își respecte cetățenii, nu de o administrație care îi tratează cu aroganță și nepăsare”, a declarat deputatul AUR, Gianina Șerban.
Întrebat dacă acesta consideră că Inteligența Artificială ar trebui sau nu să joace un rol mai important în Justiție, judecătorul CSM, Claudiu Drăgușin a precizat:
„Da, dar nu în zona de decizie și de analiza judecătorului. Eu mă ocup la Consiliul de partea de informatică, inclusiv de zona asta, și cel puțin atât timp cât o să am un cuvânt de spus. Nu o să fiu de acord cu intrarea inteligenței artificiale pe zona de analiză și decizie a judecătorului. Asta este ceea ce ne face judecători. Eu nu spun că aplicațiile de inteligență artificială nu o pot face”, a declarat Drăgușin.
Acesta a dat ca exemplu și zona în care tehnologia AI ar putea fi folosită.
„Noi avem în hotărârea judecătorească o parte introductivă care rezumă declarațiile părților din sală. Aici noi avem deja un instrument care face rezumatul ăsta în mod automat, dar asta nu e nici o zonă nici de analiză. Și mai avem mecanisme pe sarcini repetitive care ajută grefierii și ajută și judecătorii. Și acolo sunt absolut de acord condițiile deficitului de grefier. Evident că orice ajutor e bun”, a declarat Drăgușin.
Instrumente AI, dezvoltate chiar de judecătoriDrăgușin precizează că CSM a dezvoltat, alături de Institutul Politehnic, programe care folosesc tehnologia AI.
„Am dezvoltat cu resurse proprii și grație colegilor noștri – unul dintre ei e chiar judecător, e președintele Tribunalului București acum – care e implicat, e și IT-st, dar și judecător. Și asta a fost un lucru foarte bun pentru simplu motiv că e mult mai bine să faci instrumentul din poziția de judecător știind exact ce îți trebuie, a fost o simbioză foarte bună.
Avem instrumentele, mai avem niște proiecte în derulare alături de colegii de la Institutul Politehnic și sperăm să preluăm cât mai mult. Ideea e să creăm un fel de asistent al judecătorului care să-i facă documentare sau, practic, să ajute. Adică în zona de suport acolo absolut de acord și există preocupare, dar nu în zona de analiză decizie”, a declarat Drăgușin.
Tehnologia AI nu poate «clona» raționamentul analitic al judecătoruluiAcesta a explicat exact de ce tehnologia AI nu ar trebui să înlocuiască raționamentul judecătorului. Drăgușin a precizat că AI-ul nu poate replica formula umană de analiză a magistraților.
„Din multiple rațiuni, inclusiv halucinațiile pe care le produc instrumentele de inteligență artificială și care sunt celebre. În Portugalia există deja un judecător sancționat disciplinar pentru motivare cu instrumente similare. În Franța, citeam dimineață, că există un caz disciplinar la nivelul avocaților.
Iar în Statele Unite, unde lucrurile astea sunt mai avansate, ei vorbesc de lucrurile astea deja de vreo 10-15 ani – acolo deja există practică destul de stufoasă – cu avocați care au venit cu documente, cu cauze inventate și așa mai departe. Dar problema principală e că judecătorul trebuie să rămână să își păstreze formula de analiză umană, care nu poate fi replicată de instrumentele de inteligență artificială”, a explicat Drăgușin.
Reamintim că discuția referitoare la implicarea AI în Justiție a fost adusă în vorbă de Radu Marinescu, ministrul Justiției, care preciza: „astfel de instrumente vor ajuta foarte mult la eficientizarea actului de justiție”.
Claudiu Drăguşin said on Friday that he will not participate in the referendum on justice announced by President Nicuşor Dan.
„The issue of the referendum must be analyzed on multiple levels. First of all, it has no legal or constitutional basis, let alone constitutional. On the other hand, it is (…) a way of keeping a system under tension. I don’t understand why. Perhaps the president is interested in knowing exactly what the atmosphere is like in the courts. But if he wants to know what the atmosphere is like in the courts, we have provided two measurements. One was done by us, the SCM, after Recorder (…) because we wanted to ask our colleagues if such a phenomenon really exists, if there are people removed from the court without consent, if things like this happen. We conducted a consultation, and I believe about 2,700 judges responded, and this phenomenon was denied. There was only one colleague who remained anonymous who said that he had been removed from the panel and that your perception was related to the statute of limitations. But one colleague out of 2,500… We made this data available to the president and added some European measurements from March, before the whole discussion about pensions and so on began. A European measurement made on, I believe, 1,600 judges. That’s how many responded from Romania, but we were the third country in terms of number of judges in Europe, and there, too, all aspects of the abusive CSM are treated in the same way, from the court president who imposes solutions. And there are measurements taken, there are statements from our colleagues, if they ever felt pressured by the SCM or the court president,” says Drăguşin.
The judge says he does not know what his fellow magistrates will decide, but his personal attitude will be not to respond to this referendum: „My colleagues in the court are free to do as they please, but I would like to tell you, to reveal the answer of a colleague from one of the reviews, just the other day I was at a review and he said that he would respond to the questions for the referendum, just as a president responded to the request to send the pension law back to Parliament.”
According to Drăguşin, if there are colleagues who are dissatisfied with the work of the SCM, there is a procedure for revoking SCM members, with institutional mechanisms.
„If he is concerned or curious about the state of affairs in the courts, we can work together, he can talk to the SCM, he can come to the table, we can send him the measurements, that is, there are ways he can find out,” says Drăguşin about Dan.
„The hormone detected by European auditors in meat from Brazil is used for accelerated fattening of animals, but the EU has banned its use because of the carcinogenic risk!
Now Foreign Minister Ţoiu can understand why the PSD Minister of Agriculture opposed Romania’s representative voting in COREPER for the Mercosur Agreement! It was precisely to prevent such risks that Minister Florin Barbu requested additional guarantees when he brought this to your attention! He was referring precisely to such toxic hormones! Hormones that are banned in the EU but are used by Mercosur countries to lower production costs, to the detriment of Romanian and European farmers and consumers!” the PSD deputy posted on Facebook.
Budăi asks: „You ignored him then. What are you doing now, apart from removing unaccompanied children from conflict zones from the plane?
How do you now respond to the Romanian citizens whom you have exposed to the risk of being poisoned by meat full of carcinogenic hormones?
How do you respond to Romanian farmers, whom you have left prey to unfair competition? Do you understand how wrong you were? Do you have even a shred of dignity left to apologize?”
„Probably not!” he concludes.
The working meeting took place in the context of the meeting of the Interministerial Committee for the Coordination of the PNRR on February 23, 2026, when Prime Minister Ilie Bolojan asked the ministries to accelerate the pace of work and improve coordination in order to overcome any administrative bottlenecks. The meeting reviewed progress in implementing PNRR projects and reforms in areas such as energy, transport, agriculture, development, health, and the environment.
The ministers responsible presented the status of each project and solutions were identified to overcome administrative bottlenecks so that Romania’s commitments to the European Commission can be met within the set deadlines.
For more effective monitoring, each coordinating ministry will send an updated project implementation schedule to the Ministry of Investment and European Projects (MIPE).
Based on this data, MIPE will create a centralized dashboard reflecting the status of each reform and investment in the PNRR. This monitoring tool will be continuously updated and made public to provide a clear picture of the progress made.
For reforms requiring the adoption of draft laws, the initiating ministries must promote them in the Government by May. After approval by the Executive, they will be sent to Parliament with a request to be debated and adopted under urgent procedure.
In the case of reforms requiring other types of legislation, the ministries will work together to speed up the approval and adoption process.
According to the data presented at the meeting, Romania has so far absorbed 50.08% of the total value of the PNRR, or over €10.72 billion.
Of this amount, €6.4 billion is non-reimbursable financing and €4.3 billion is loans. The funds include pre-financing and amounts received for the first two payment requests and part of payment request number 3.
The meeting was attended by several members of the Government, including Deputy Prime Ministers Oana Gheorghiu, Marian Neacşu, and Tánczos Barna, Minister of Finance Alexandru Nazare, Minister of Investment and European Projects Dragoş Pîslaru, as well as the ministers responsible for energy, health, agriculture, development, transport, and the environment.
Declarația sa vine la o zi după ce Azerbaidjanul a anunțat că patru drone iraniene au trecut granița și au rănit patru persoane în exclava Nakhchivan, care au lovit Aeroportul din regiune, dar și alte ținte.
În cadrul unei conferințe de presă susținute, joi, Bayramov a declarat că Azerbaidjanul evacuează angajații din ambasada sa din Teheran și din consulatul general din Tabriz, în nord-vestul Iranului.
„Nu putem pune în pericol viețile oamenilor noștri”, a afirmat el.
Reamintim că atacurile au fost clasificate de președintele azer, Ilham Aliyev, drept „atacuri teroriste”. Forțele Armate azere au fost puse în stare de alertă maximă, potrivit președintelui, care a precizat că Teheranul trebuie să răspundă penal pentru atacurile săvârșite.
Teheranul a negat, însă, responsabilitatea atacurilor, dând vina în schimb pe forțele israeliene pentru acest atac.
Planul celor cinci state prevede crearea unor facilități în afara teritoriului UE. Acolo vor fi găzduiți migranții care au primit decizii de returnare, până la repatrierea lor în țările de origine. Miniștrii de interne ai celor cinci state au discutat proiectul la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni europene, la care a participat și comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner, arată Euronews.
Potrivit oficialilor europeni, repatrierile reprezintă o parte esențială a unui sistem funcțional de gestionare a migrației. Statele membre caută soluții noi pentru a crește eficiența acestor proceduri.
Mai puțin de o treime dintre migranți sunt repatriațiDatele Eurostat arată că mai puțin de o treime dintre persoanele cărora li se cere să părăsească Uniunea Europeană sunt efectiv returnate în țările de origine. În acest context, coaliția formată din Germania, Olanda, Austria, Danemarca și Grecia dorește să accelereze implementarea centrelor externe și să demonstreze că modelul poate funcționa în practică.
Noua reglementare europeană, convenită de statele membre în decembrie, ar permite guvernelor să trimită migranții respinși în state terțe, pe baza unor acorduri bilaterale. Diplomați europeni spun că statele implicate analizează deja posibile țări care ar putea găzdui aceste centre. Deocamdată numele lor nu sunt făcute publice pentru a evita blocarea negocierilor.
În schimbul găzduirii centrelor, țările respective ar urma să primească stimulente economice sau politice. Grecia, singura țară din sudul Europei implicată în inițiativă, consideră că proiectul ar putea avea și un efect de descurajare a migrației ilegale.
Un proiect controversatIdeea centrelor de deportare în afara Uniunii Europene este intens criticată de organizațiile pentru drepturile omului. ONG-urile avertizează că astfel de facilități ar putea transforma migranții în persoane reținute pe termen lung în condiții asemănătoare detenției. Astfel, ar apărea riscul unor încălcări grave ale drepturilor fundamentale.
Propunerea legislativă urmează să fie analizată de Parlamentul European. Dacă va fi aprobată, vor începe negocierile finale cu statele membre pentru implementarea proiectului.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a doi angajați vamali, Parfenie Octavian-Lică și Gudu Christian, acuzați de luare de mită și complicitate la luare de mită, pentru facilitarea importurilor de containere în Portul Constanța. Cei doi urmează să fie prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, în timp ce ancheta continuă și față de alte persoane.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În data de 24 noiembrie 2025, inculpatul Parfenie Octavian-Lică, în calitatea menționată anterior, ar fi pretins, prin intermediul unei alte persoane, de la administratorul unei societăți comerciale care desfășura activități în Portul Constanța, sume de bani cuprinse între 100 și 350 de euro pentru fiecare container importat.
Aceste sume ar fi fost solicitate în schimbul promisiunii că formalitățile vamale aferente importurilor de mărfuri transportate în respectivele containere se vor desfășura cu prioritate și fără dificultăți.
Astfel, în perioada decembrie 2025 – martie 2026, inculpatul Parfenie Octavian-Lică ar fi primit, prin intermediul aceleiași persoane (colaborator în cauză), suma totală de 15.100 de euro pentru facilitarea acestor proceduri.
În două dintre situații, inculpatul Parfenie Octavian-Lică ar fi fost sprijinit de inculpatul Gudu Christian.
Celor doi inculpați li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 309 din Codul de procedură penală.
La data de 06 martie 2026, cei doi inculpați vor fi prezentați Tribunalului București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
În cauză, se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție, se arată în comunicat.
Tensiunile militare încep să perturbe transportul maritim și lanțurile globale de aprovizionare. Compania daneză Maersk, unul dintre cei mai mari operatori de transport maritim din lume și un indicator al comerțului mondial, a anunțat vineri suspendarea temporară a două servicii importante care leagă Orientul Mijlociu de Asia și Europa.
Potrivit companiei, citată de CNBC, este vorba despre două rute maritime: una care leagă Asia de Orientul Mijlociu și alta între Orientul Mijlociu și Europa. Decizia este o măsură de precauție pentru a asigura siguranța personalului și a navelor. „Siguranța echipajelor, a navelor și a mărfurilor clienților rămâne prioritatea noastră principală”, a transmis compania într-un comunicat.
Navele ocolesc sudul AfriciiConflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran, care a intrat în a șaptea zi, a dus la creșterea riscurilor pentru navele comerciale din regiune. În ultimele zile, traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz a fost grav afectat, iar unele companii au decis să evite complet această rută.
Situația afectează în special Strâmtoarea Hormuz, coridor maritim strategic care leagă Golful Persic de Golful Oman. În mod obișnuit, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale transportate pe mare trec prin acest coridor îngust.
Din cauza riscurilor de securitate, mai multe nave au fost redirecționate pe rute mai lungi, inclusiv în jurul Capului Bunei Speranțe, în sudul Africii. Această schimbare poate prelungi transportul cu aproape două săptămâni și poate crește costurile de transport și de asigurare.
Blocaje în Golful PersicÎn Golful Persic, aproximativ 147 de nave container au rămas blocate, potrivit datelor companiei de analiză a transportului maritim Xeneta. Situația provoacă întârzieri în livrări, aglomerarea porturilor și creșterea tarifelor de transport, efecte care se resimt deja pe piețele lumii.
De exemplu, pe o rută care leagă Orientul Mijlociu de nordul Europei, navele nu vor mai opri temporar în portul Jebel Ali din Emiratele Arabe Unite, dar vor continua să facă escală în India și Oman.
În același timp, Maersk a anunțat că a suspendat până la noi ordine transportul pe rutele scurte din regiunea Golfului Persic.
După anunț, acțiunile Maersk au scăzut cu aproximativ 0,6%.
După mai bine de un secol, Real Madrid este un reper în sportul de performanță. Clubul spaniol are în palmares 26 de Cupe ale Europei câștigate în total – 15 la fotbal și 11 la baschet – și titlul de cel mai bun club al secolului XX, acordat de FIFA.
Cu ocazia aniversării clubului madrilen, și fostul mare internațional român Gheorghe Hagi a transmis un mesaj special, amintind de perioada în care a îmbrăcat tricoul „los blancos”.
„Un club legendar, o istorie încărcată de performanțe fantastice. Mândru că am făcut parte din ea. La mulți ani, Real Madrid C.F.!”, a scris Hagi pe rețelele de socializare.
Supranumit „Regele”, fostul căpitan al naționalei României a evoluat pentru Real Madrid între 1990 și 1992.
Hagi a ajuns la Real Madrid CF după prestațiile remarcabile de la Steaua București și după evoluțiile de la Cupa Mondială din 1990. În perioada petrecută la Madrid, Hagi a marcat 20 de goluri și a oferit 13 pase decisive, în 84 de partide.
Este unul dintre puținii jucători români care au evoluat pentru legendarul club spaniol.
58 de trofee, în ultimii 15 aniUna dintre cele mai legendare perioade din istoria clubului a fost în timpul președinției lui Santiago Bernabéu, când madrilenii au câștigat primele cinci Cupe ale Campionilor Europeni consecutiv (1956-1960), cu jucători emblematici precum Alfredo Di Stéfano, Francisco Gento, Ferenc Puskás, Raymond Kopa și José Santamaría.
În ultimii 15 ani, Real Madrid a cucerit 58 de trofee, printre care 6 trofee ale Ligii Campionilor la fotbal și 3 în Euroliga de baschet. Palmaresul echipei de fotbal include printre altele 15 Ligi ale Campionilor, 36 de titluri în La Liga, 20 de Cupe ale Regelui și 9 Cupe Mondiale ale Cluburilor.
Echipa de baschet a clubului madrilen are la rândul ei o istorie impresionantă, cu 100 de trofee, dintre care 11 Cupe ale Europei, 38 de titluri de campioană a Spaniei și 29 de Cupe ale Regelui.
Complexul sportiv Ciudad Real Madrid este considerat unul dintre cele mai moderne centre de pregătire din lume. Cu o suprafață de 1,2 milioane m², include 12 terenuri de fotbal, stadionul Estadio Alfredo Di Stéfano, facilități pentru prima echipă și academie, dar și infrastructură pentru echipa de baschet, potrivit datelor clubului madrilen.
Totodată, prin Fundația Real Madrid, clubul desfășoară numeroase proiecte sociale în peste 100 de țări, ajutând anual aproximativ 400.000 de persoane, în special copii aflați în situații vulnerabile.
Real Madrid este și unul dintre cele mai puternice branduri din sport. Clubul a depășit 1 miliard de euro venituri pentru al doilea an consecutiv. Și, potrivit clubului, este prima organizație sportivă care a trecut de 660 de milioane de urmăritori pe rețelele de socializare.
Odată cu promulgarea reformei privind pensiile speciale ale magistraților, discuțiile și presiunea publică a politicienilor s-au domolit, însă problemele tot nu s-au rezolvat în domeniul Justiției.
Ce se întâmplă cu grupul înființat de Guvern pentru modificarea Legilor Justiției, cu referendumul propus de Președintele României, poate sau nu să fie desființat CSM? Ce cred judecătorii despre intervențiile Executivului în magistratură? Au încredere judecătorii să fie anchetați din nou de DNA și câtă corupție există în Justiție?
Aceste teme fac subiectul discuției în ediția de astăzi a emisiunii OFF The Record, al cărui invitat este Claudiu Drăgușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Convorbirea dintre Ilie Bolojan și Alteța Sa Șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan a avut loc în spiritul relației de prietenie și cooperare dintre România și Emiratele Arabe Unite.
Bolojan și-a exprimat deplina solidaritate cu poporul emirian în contextul actualelor evoluții de securitate din Orientul Mijlociu care au afectat și Emiratele Arabe Unite. Acesta a transmis un mesaj de susținere și a urat putere și reziliență pentru depășirea acestor momente dificile.
Totodată, prim-ministrul a mulțumit personal AS Șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan și autorităților pentru sprijinul acordat cetățenilor români care locuiesc, muncesc sau se află ca turiști în Emiratele Arabe Unite.
Premierul Ilie Bolojan a solicitat sprijinul Emiratelor Arabe Unite pentru facilitarea culoarelor de zbor necesare operării companiilor aeriene românești, astfel încât cetățenii români să poată reveni în siguranță acasă.
Cei doi lideri au convenit să continue cooperarea și coordonarea pentru identificarea celor mai bune soluții în sprijinul cetățenilor români aflați în regiune.
În urmă cu aproape doi ani, Belgia a promis că va livra Ucrainei până la 30 de avioane de vânătoare F-16. Totuși, niciunul dintre aceste aparate nu a fost transferat până acum. Relatările care evidențiază această întârziere provin adesea din publicații puternic pro-ucrainene, care tind să prezinte situația ca pe un eșec politic. În realitate, explicația pare mai degrabă tehnică și legată de structura actuală a forțelor armate belgiene, scrie Defence24.com.
Principalul motiv al amânării este modernizarea în curs a Forțelor Aeriene ale Belgiei. Bruxellesul își înlocuiește în prezent flota îmbătrânită de F-16 cu avioane F-35 noi. Până când un număr suficient din aceste aparate va intra în serviciu, Belgia trebuie să păstreze avioanele existente pentru a-și menține apărarea aeriană națională și pentru a-și îndeplini obligațiile în cadrul NATO.
Potrivit generalului-maior al Forțelor Aeriene Gert De Decker, transferul avioanelor F-16 va deveni posibil doar după ce această tranziție va avansa suficient, iar cerințele operaționale ale Belgiei vor fi asigurate. Ministerul belgian al Apărării a subliniat, de asemenea, că nu a fost stabilit niciodată oficial un calendar precis pentru livrare.
Alți parteneri europeni s-au mișcat mai rapid. Olanda a livrat toate cele 24 de avioane F-16 promise până la jumătatea anului 2025. Danemarca a promis 19 aparate și a început livrările în 2024, în timp ce Norvegia a transferat aproximativ 14 avioane. În total, Ucraina a primit aproximativ 44 de avioane de vânătoare din cele aproximativ 87–95 promise de partenerii europeni.
Chiar și acolo unde avioanele au ajuns, problemele operaționale au rămas. Unitățile ucrainene de F-16 s-ar fi confruntat timp de câteva săptămâni cu o lipsă de rachete aer-aer, după ce livrările din partea partenerilor internaționali au încetinit. În acea perioadă, piloții au fost nevoiți să se bazeze în principal pe tunurile de bord și să efectueze mai ales misiuni pe timp de zi. Situația s-a îmbunătățit abia după livrarea unor rachete suplimentare AIM-9 Sidewinder, cu puțin timp înaintea unei campanii aeriene majore a Rusiei.
Din punct de vedere tehnic, F-16 rămâne un avion multirol foarte capabil. Variantele modernizate pot utiliza o gamă largă de arme ghidate de precizie, inclusiv bombe JDAM, precum și rachete aer-aer AIM-120 și AIM-9. Totuși, valoarea reală pe câmpul de luptă depinde nu doar de avionul în sine, ci și de instruire, logistică, infrastructura de mentenanță și de o aprovizionare stabilă cu muniție.
Ce se întâmplă cu MirageO poveste similară s-a derulat și în cazul avioanelor franceze. Franța a promis că va furniza Ucrainei avioane de vânătoare Mirage. Din aproape 20 de aparate așteptate până la jumătatea anului, au fost livrate doar șase, iar unul dintre ele s-a prăbușit deja.
În acest stadiu, livrări suplimentare par puțin probabile. Instruirea piloților ucraineni pe platforma Mirage s-a dovedit mult mai consumatoare de timp decât s-a estimat inițial, iar integrarea acestor avioane în mediul operațional al Ucrainei s-a dovedit mai complexă decât se anticipa.
De ce are nevoie UcrainaÎn același timp, Ucraina și-ar fi exprimat interesul pentru achiziționarea, pe termen lung, a până la 100 de avioane de vânătoare Rafale. Un astfel de program ar reprezenta un salt major de capabilitate pentru Forțele Aeriene ucrainene. Deocamdată, însă, rămâne mai degrabă o ambiție strategică decât un plan realist de achiziție.
Concluzia generală este clară. Anunțurile politice privind livrarea avioanelor de vânătoare sunt adesea făcute rapid, însă livrarea și integrarea unor aeronave avansate durează ani de zile. Pentru Ucraina, avioanele occidentale rămân o capabilitate importantă, dar pe termen scurt războiul aerian continuă să depindă în principal de sistemele de apărare antiaeriană, nu de flote mari de avioane occidentale.
Subianto a făcut declarațiile în cadrul unei întâlniri cu lideri ai unor organizații islamice din Indonezia. El a răspuns criticilor privind decizia de a se alătura „Consiliului de Pace”, o inițiativă internațională care vizează stabilizarea Fâșiei Gaza după războiul dintre Israel și Hamas. Potrivit unui comunicat oficial al guvernului, președintele indonezian le-a transmis liderilor religioși că Jakarta se va retrage din această structură dacă participarea nu va aduce beneficii palestinienilor sau nu va servi intereselor naționale ale Indoneziei, mai arată Reuters.
Declarația a fost confirmată și de reprezentanți ai organizațiilor islamice participante la discuții.
Critici din partea organizațiilor musulmaneParticiparea Indoneziei la „Consiliul de Pace” a stârnit nemulțumiri în țara cu cea mai mare populație musulmană din lume. Consiliul Ulema din Indonezia, una dintre cele mai importante autorități religioase din țară, a cerut deja guvernului să se retragă din platformă. A fost invocat rolul Statelor Unite în conflictul din Orientul Mijlociu și în războiul împotriva Iranului.
Alte organizații, precum Nahdlatul Ulama – cea mai mare organizație musulmană din Indonezia – au sugerat că Jakarta ar putea folosi această platformă pentru a promova dezescaladarea tensiunilor și negocieri de pace în regiune.
„Consiliul de Pace” a fost lansată de administrația Trump pentru a sprijini reconstrucția Fâșiei Gaza și stabilizarea zonei după războiul cu Hamas. Platforma reunește aproape 30 de state, inclusiv SUA, Israel, Egipt, Arabia Saudită, Turcia, Indonezia și mai multe țări din Asia și Europa.
În cadrul acestei inițiative mai multe state au promis finanțări pentru reconstrucția Gaza. Unele țări au acceptat să antreneze o nouă forță de poliție palestiniană. Altele, inclusiv Indonezia, s-au oferit să contribuie cu trupe pentru o forță internațională de stabilizare.
Indonezia ar putea trimite până la 8.000 de militari, ceea ce ar face-o unul dintre cei mai mari contributori ai misiunii.
Poziția tradițională a IndonezieiIndonezia nu are relații diplomatice oficiale cu Israelul și susține de mult timp soluția celor două state. Aceasta ar presupune crearea unui stat palestinian independent.
Guvernul de la Jakarta a argumentat că participarea la „Consiliul de Pace” este o modalitate de a apăra interesele palestinienilor din interiorul procesului decizional, în condițiile în care reprezentanții palestinieni nu fac parte din această structură.
Comisia Europeană analizează introducerea unor „mecanisme de protecție pe termen lung”, noi reguli, în tratatele de aderare ale noilor membri. Scopul este ca Uniunea să poată reacționa rapid dacă un stat membru începe să se îndepărteze de valorile democratice sau de principiile statului de drept, arată Politico.
Această dezbatere a fost alimentată de experiența cu Viktor Orbán și guvernul de la Budapesta. Este cunoscut faptul că Ungaria a blocat în repetate rânduri decizii importante ale UE. Inclusiv sancțiuni împotriva Rusiei și sprijin financiar pentru Ucraina.
Muntenegru, posibil „caz de test” pentru noile reguliJakov Milatović a confirmat că autoritățile de la Podgorica discută cu instituțiile europene despre modul în care vor arăta aceste garanții în tratatul de aderare. Comisia Europeană pregătește în prezent un proiect de tratat, care ar putea deveni modelul pentru toate viitoarele extinderi ale Uniunii. În paralel, discuțiile privind extinderea sunt influențate și de alte state candidate sau interesate, precum Ucraina sau Islanda.
Una dintre noile reguli discutate la Bruxelles este suspendarea dreptului de veto pentru noile state membre. Aceasta s-ar aplica în momentul în care se încalcă principiile fundamentale ale Uniunii. În trecut, au existat clauze de protecție pentru statele care au aderat în 2004, însă acestea erau limitate la o perioadă de trei ani și aveau un impact redus. Autoritățile din Muntenegru spun însă că nu ar accepta restricții asupra dreptului lor de vot în instituțiile europene.
Muntenegru: aderarea până în 2028, un obiectiv ambițiosMuntenegru speră să devină membru al Uniunii Europene până în 2028, însă pentru a reuși trebuie să finalizeze negocierile pentru 20 dintre cele 33 de capitole ale legislației Uniunii Europene. Procesul presupune adoptarea unui număr mare de reforme și legi pentru alinierea la standardele europene. În plus, după finalizarea negocierilor, tratatul de aderare trebuie ratificat de toate cele 27 de state membre ale Uniunii, ceea ce poate dura mai mulți ani.
Donald Trump a exclus trimiterea trupelor terestre în Iran, descriind această opțiune drept „o pierdere de timp”. Declarația a fost făcută pentru NBC News, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.
Trump: „Au pierdut deja totul”„Este o pierdere de timp. Au pierdut totul. Au pierdut marina. Au pierdut tot ce puteau pierde”, a spus președintele american.
Întrebat despre avertismentul ministrului iranian de externe Abbas Araghchi, care a numit o eventuală operațiune terestră americană un „dezastru”, Trump a respins declarația ca „vorbărie inutilă”.
Araghchi a afirmat pentru NBC că Iranul este „pregătit pentru orice eventualitate, chiar și pentru o debarcare”, adăugând că oficialii iranieni sunt încrezători că ar putea face față unui astfel de scenariu.
Strâmtoarea Ormuz, aproape blocatăPe fondul conflictului, traficul naval prin Strâmtoarea Ormuz s-a oprit aproape complet. Centrul Comun de Informații Maritime confirmă doar două tranzite comerciale în ultimele 24 de ore — ambele nave de marfă, niciun petrolier.
Organizația descrie situația drept „o pauză temporară aproape completă a traficului comercial de rutină”, potrivit Bloomberg.
Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
