MediaFax.ro

Paleontologii au identificat ceea ce consideră a fi prima urmă continuă de pași atribuită unui Tyrannosaurus rex adult. Potrivit GreekReporter, descoperirea constă în patru amprente păstrate pe o distanță de aproximativ 7 metri, în formațiunea Hell Creek, în apropiere de Marmarth, Dakota de Nord.

Urmele au aproximativ 66,5 milioane de ani și au fost descoperite în 2025 pe un teren administrat de Serviciul Forestier al SUA. Studiul cercetătorilor, coordonat de Peter L. Falkingham de la Liverpool John Moores University, a fost publicat în Journal of Vertebrate Paleontology.

Cea mai clară amprentă are puțin peste 96 de centimetri lungime și aproximativ 80 de centimetri lățime. În ciuda eroziunii și a fisurilor, forma celor trei degete este încă vizibilă.

O „fotografie” a unui T-Rex de acum 66,5 milioane de ani

Urmele s-au păstrat în formațiuni de gresie care s-au întărit în timp după ce apa subterană bogată în minerale a cimentat sedimentul. Straturile de rocă au protejat astfel amprentele, în timp ce materialul mai moale din jur s-a erodat.

Dimensiunea și forma urmelor indică un tiranozaur de mari dimensiuni. Cercetătorii consideră că T-Rex este cea mai probabilă specie care le-a lăsat. Concluziile se bazează si pe faptul că fosile ale acestei specii au fost descoperite în mod repetat în aceeași regiune.

Urmele nu permit însă reconstruirea unor detalii noi despre anatomia dinozaurului. Eroziunea a distrus o mare parte dintre caracteristicile fine ale amprentelor.

High school teacher Kent Hups made history when he discovered the first adult T. rex trackway last year. Working with National Geographic Explorer Tyler Lyson, the pair excavated five footprints, each preserved as a 3D shape in ancient rocks: https://t.co/GM4ZTPFZ13 pic.twitter.com/QOdWyoOeBO

— National Geographic (@NatGeo) September 8, 2026

Ce viteză avea uriașul prădător

Distanța dintre amprente le-a permis cercetătorilor să estimeze și viteza de deplasare. T-Rex-ul care a lăsat urmele se deplasa cu aproximativ 1,5-2 metri pe secundă, echivalentul a 3,4-4,5 mile pe oră (aproximativ 5,5-7,2 km/h, n.e). Este un ritm considerat normal pentru un animal de asemenea dimensiuni și comparabil cu vitezele estimate pentru alte urme lăsate de teropode mari.

Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât alte urme atribuite unor tiranozauri, găsite în Canada și Wyoming, sunt aproximativ la jumătate din dimensiune. Acestea ar putea proveni de la exemplare mai tinere sau de la rude mai mici ale T-Rex.

O urmă rară rămasă chiar înainte de dispariția dinozaurilor

Straturile de rocă indică faptul că animalul a trecut prin zonă cu aproximativ 66,5 milioane de ani în urmă. Cronologic, ar fi cu puțin timp înainte de extincția în masă care a dus la dispariția dinozaurilor non-aviari.

Pentru cercetători, valoarea descoperirii nu constă doar în dimensiunea urmelor, ci în faptul că acestea reprezintă o dovadă fizică directă a deplasării unui T-Rex adult.

Săpături suplimentare în zonă sunt puțin probabile, deoarece locul este acoperit de un strat gros de rocă. Din acest motiv, cele patru amprente ar putea rămâne una dintre puținele imagini pe care cercetătorii le au despre felul în care se deplasa un T-Rex adult în lumea de acum zeci de milioane de ani.

Forțele de ordine anunță controale suplimentare și recomandă suporterilor să ajungă din timp la stadion pentru a evita aglomerația.

Partida se desfășoară în cadrul SuperLigii, iar spectatorii vor putea intra pe Arena Națională începând cu ora 19:30, exclusiv pe baza biletelor sau invitațiilor puse la dispoziție de organizator.

Cum se pregătesc jandarmii pentru meci

Jandarmeria Capitalei, împreună cu celelalte instituții abilitate, va asigura măsurile de ordine publică atât în zona stadionului, cât și pe traseele de deplasare ale suporterilor.

Accesul fanilor FCSB se va face prin bulevardul Basarabia și strada Maior Ion Coravu, pentru Tribuna I, Tribuna II și Peluza II Sud. Suporterii Petrolului vor avea acces prin bulevardul Pierre de Coubertin, către Peluza I Nord, sectorul destinat galeriei oaspete.

Jandarmii atrag atenția că pe bulevardul Basarabia se desfășoară lucrări de reabilitare a liniei de tramvai. Din acest motiv, suporterii FCSB sunt sfătuiți să ajungă la stadion cât mai devreme, începând cu ora deschiderii porților.

Suporterii oaspeți, preluați de jandarmi la intrarea în București

Pentru suporterii Petrolului care se deplasează organizat, cu autocare sau microbuze, autoritățile au pregătit măsuri speciale. Aceștia vor fi preluați la intrarea în București de echipaje de jandarmerie și poliție și vor fi conduși către Arena Națională sub îndrumarea forțelor de ordine.

Fanii Petrolului care vin individual cu autoturismele, precum și cei aflați deja în București, se pot reuni pe bulevardul Pierre de Coubertin, începând cu ora 19:30.

Jandarmeria recomandă, de asemenea, suporterilor oaspeți să nu poarte sau să afișeze însemne ale echipei Petrolul în alte zone ale stadionului decât Peluza I Nord, destinată acestora.

56 de suporteri au interdicție la meciurile de fotbal

Una dintre măsurile anunțate de autorități vizează persoanele care au interdicție de a participa la meciurile de fotbal.

Potrivit Jandarmeriei Capitalei, opt suporteri ai echipei gazdă și 48 de suporteri ai echipei oaspete se află sub interdicția de a participa la partidele de fotbal.

Autoritățile avertizează că încercarea acestor persoane de a pătrunde în incinta Arenei Naționale constituie infracțiune, potrivit Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive.

Controale suplimentare la Arena Națională

Pentru partida de luni, forțele de ordine vor efectua controale suplimentare asupra persoanelor și autovehiculelor, pentru a preveni introducerea în stadion a materialelor pirotehnice sau a altor obiecte interzise.

Spectatorii nu au voie să introducă în stadion băuturi alcoolice, materiale pirotehnice sau obiecte care pot pune în pericol siguranța participanților.

Jandarmii vor supraveghea comportamentul suporterilor atât în zona stadionului și pe traseele de acces, cât și în interiorul Arenei Naționale. Pentru identificarea persoanelor care comit fapte antisociale, forțele de ordine pot realiza înregistrări video și fotografii operative.

Jandarmeria Capitalei le recomandă spectatorilor să respecte indicațiile forțelor de ordine, să evite conflictele și să solicite sprijin în cazul în care sunt martorii unor incidente.

De asemenea, autoritățile reamintesc că zborurile cu drone deasupra municipiului București, fără autorizație, sunt interzise și pot fi sancționate cu amenzi cuprinse între 2.000 și 40.000 de lei.

Un bărbat a fost lovit de trenul care se îndrepta spre Slănic Prahova, în apropiere de Halta Mihăilești. Accidentul grav a avut loc duminică, 13 septembrie, iar în urma impactului, bărbatul a suferit mai multe leziuni și a fost transportat la spital.

Conform datelor polițiștilor, trenul care circula pe ruta Ploiești Sud-Slănic a accidentat bărbatul, în vârstă de 55 de ani, care provenea din comuna Dumbrăvești. Mecanicul locomotivei nu consumase alcool.

Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili circumstanțele în care s-a produs evenimentul și au deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a respins speculațiile potrivit cărora ar putea încheia alianțe cu forțe care se opun ajutorului militar acordat Ucrainei, relatează Kyiv Post.

Într-un interviu acordat ziarului italian Il Foglio, Giorgia Meloni a spus că nu este dispusă să renunțe la convingerile sale pentru un avantaj electoral.

„Giorgia Meloni nu este, cu siguranță, dispusă să facă opusul a ceea ce a făcut până acum sau a ceea ce crede, din calcule politice sau electorale”, a afirmat ea, întrebată dacă a stabilit linii roșii clare pentru formarea unei coaliții.

Declarațiile sale au venit ca un avertisment pentru Roberto Vannacci, fost general devenit politician de extremă dreapta, critic al Uniunii Europene și al ajutorului militar pentru Ucraina.

„Oricine caută un premier care își schimbă opinia în funcție de sprijinul acestui sau acelui partid, mereu și doar pentru câștig personal, ar trebui să caute în altă parte. Sunt o persoană serioasă și nu sunt o persoană care se mulează după cum bate vântul.”, a spus ea.

Meloni urmează să se prezinte în fața alegătorilor la scrutinul de anul viitor, după ce a devenit recent premierul cu cel mai lung mandat din istoria Republicii Italiene.

Creșterea lui Roberto Vannacci în sondaje ar putea încurca planurile Giorgiei Meloni, totuși.

„Pentru mine, în acești ani, ar fi fost mai avantajos din punct de vedere electoral să nu sprijin Ucraina, decât să o fac. Nu am sprijinit Ucraina de dragul Kievului; am sprijinit Ucraina de dragul Romei.”, a spus Meloni.

Ea a mai precizat că Italia ar avea totul de pierdut într-un sistem internațional în care regulile coexistenței pașnice dintre națiuni s-ar prăbuși și ar prevala „legea celui mai puternic”.

Peste 44% dintre italieni consideră în prezent cheltuielile pentru apărare o povară pentru țară, față de 32,1% care le văd drept o investiție strategică, potrivit raportului anual al institutului privat de cercetare Eurispes.

„Față de bărbatul bănuit, magistrații au dispus măsura arestării preventive pentru 30 de zile”, transmite DGPMB.

Decizia vine după ce, în noaptea de 12 spre 13 septembrie, polițiștii Secției 27 s-au sesizat din oficiu în urma apariției unor imagini în care doi bărbați se agresează în fața unui local din Centrul Vechi.

Potrivit polițiștilor, inițial ar fi avut loc o agresiune reciprocă, iar conflictul a escaladat, unul dintre bărbați continuând să-l lovească în mod repetat pe celălalt.

În urma verificărilor, Tolea Ciumac a fost reținut pentru 24 de ore, fiind cercetat pentru lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice. Persoana vătămată a declarat că nu dorește să formuleze plângere.

Cercetările continuă sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs incidentul.

Mihai Fifor, fostul ministru al Apărării, trage un semnal de alarmă după intensificarea luptelor din Yemen și spune că escaladarea conflictului poate fi un test al ordinii mondiale.

„Uneori, marile schimbări ale ordinii internaționale nu încep în capitalele marilor puteri și nici în cancelariile în care se negociază echilibrul lumii. Încep la periferie, într-un loc care pare suficient de îndepărtat pentru ca o criză să poată fi considerată locală, până în momentul în care geografia îi schimbă proporțiile”, a transmis fostul ministru, printr-o postare pe Facebook.

Războiul din Yemen se intensifică. Care sunt pericolele

Luptele dintre forțele guvernamentale și rebelii Houthi s-au transformat într-un război indirect între țările din Orientul Mijlociu: primele, susținute de Arabia Saudită, iar rebelii, susținuți de Iran.

Fostul ministru atrage atenția că aceste implicații pot merge chiar și mai departe.

„Localul devine global nu prin dimensiunea forței care produce criza, ci prin locul în care aceasta este capabilă să acționeze. Houthi nu sunt o mare putere, iar Yemenul nu este centrul economiei mondiale. Dar Bab el-Mandeb este unul dintre acele puncte rare ale geografiei în care o forță relativ limitată poate produce efecte disproporționat de mari”, a mai precizat Fifor.

Strâmtoarea Bab el-Mandeb, punct vital pentru economie

Prin strâmtoarea Bab el-Mandeb trec zilnic nave petroliere, dar și nave care transportă alte mărfuri. Ea este acum blocată din cauza ultimelor lupte, iar deputatul PSD mai avertizează că SUA ar putea avea implicații decisive.

„Statele Unite nu și-au pierdut superioritatea militară. Ceea ce este pus sub presiune este capacitatea Washingtonului de a transforma această superioritate într-o ordine pe care ceilalți să o considere garantată. America trebuie să descurajeze Rusia în Europa, să gestioneze Orientul Mijlociu, să protejeze libertatea navigației și, în același timp, să-și concentreze tot mai mult resursele asupra competiției cu China în Indo-Pacific. Puterea americană rămâne enormă. Dar numărul locurilor în care este solicitată crește”, mai explică social-democratul.

Disputele teritoriale rămân principalul obstacol în calea unui acord între Ucraina și Rusia pentru încheierea războiului, a declarat duminică Jared Kushner, emisarul special al președintelui SUA, în cadrul forumului „Yalta European Strategy” (YES 2026), de la Kiev, potrivit Kyiv Post.

El a spus că, deși oficialii au stabilit detalii pentru aproape toate celelalte aspecte ale unei posibile soluții, divergențele privind liniile frontului și teritoriile suverane continuă să blocheze negocierile.

Potrivit acestuia, președintele rus Vladimir Putin și-a prezentat, într-un mod elaborat, obiectivele teritoriale ale Moscovei în timpul unor consultări recente la Kremlin.

„Principala problemă va fi cea a teritoriilor, iar acesta este exact punctul în care părțile nu au ajuns încă la un acord”, a spus Jared Kushner, citat de Ukrinform.

El a mai explicat că „președintele Putin și-a prezentat poziția cu privire la ceea ce dorește să obțină. Dacă Ucraina ar fi dorit să se retragă până la acea linie, am fi pregătit și convenit deja asupra celorlalte clauze ale acordului. În prezent, Ucraina nu dorește acest lucru”.

„Sarcina noastră, în calitate de mediatori, este să găsim o soluție creativă care să nu contravină dorințelor lor, să îi ajute să își atingă obiectivele și să determine Rusia să pună capăt conflictului, astfel încât ambele părți să poată merge mai departe în cadrul unui mecanism care să prevină o nouă escaladare.”, a spus acesta.

Jared Kushner nu a menționat în declarațiile sale niciun detaliu despre crimele de război comise de forțele rusești, dar a descris situația ambelor țări ca fiind una marcată de „multă suferință”.

„Președintele Trump este foarte, foarte dedicat acestei cauze. Steve [Witkoff] și cu mine suntem foarte dedicați. Președintele Zelenski este foarte dedicat. Din câte am văzut și am auzit, și președintele Putin este foarte dedicat acestei cauze. Este pur și simplu o chestiune de a găsi formula potrivită care, sperăm, să mulțumească pe toată lumea și să permită avansarea procesului.”, a spus acesta.

Incertitudini privind un armistițiu înainte de iarnă

Întrebat dacă ar putea fi încheiate ostilitățile înainte de venirea iernii, Kushner a fost prudent în a răspunde. El a spus că mai mulți actori au propus diferite idei în acest sens.

Potrivit emisarului american, discuțiile din ultimele luni s-au concentrat majoritar asupra garanțiilor care ar trebui să ofere Ucrainei siguranța că orice încetare a luptelor va duce la o pace concretă.

El a mai spus că, în timpul unor negocieri trilaterale anterioare desfășurate la Abu Dhabi, delegațiile Ucrainei, SUA și Rusiei au stabilit mecanisme pentru prevenirea conflictului.

„Am elaborat un mecanism de monitorizare care implică armata și toată lumea este de acord că, odată ce se va ajunge la o soluție definitivă privind liniile frontului sau chestiunile teritoriale, va exista un mecanism pe care, sperăm, toate părțile îl vor respecta.”, a spus el.

Potrivit lui Kushner, acest mecanism „este o soluție care mulțumește ambele părți, reprezentând un progres real în acest sens”.

Șeful statului a subliniat importanța momentului pentru comunitatea românească din Valea Timocului și pentru Biserica Ortodoxă Română.

Mesajul președintelui Nicușor Dan a fost citit de Eugen Tomac, consilier prezidențial onorific pentru relația cu românii de pretutindeni.

Nicușor Dan, mesaj pentru românii din Serbia: credința și memoria comunității

Președintele României a evidențiat că proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainița reprezintă atât o sărbătoare a credinței, cât și un moment important pentru memoria și continuitatea comunității românești din Valea Timocului.

„Proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena de la Malainița este o sărbătoare a credinței, dar și a memoriei și a continuității unei comunități care, de-a lungul generațiilor, și-a păstrat cu demnitate identitatea, tradițiile și legătura cu valorile sale spirituale”, a transmis Nicușor Dan.

Șeful statului a arătat că momentul are o semnificație aparte pentru românii din această regiune și vorbește despre importanța păstrării legăturilor dintre generații.

„Coeziune, credință și solidaritate”

Nicușor Dan a subliniat că proclamarea locală a canonizării transmite un mesaj despre „coeziune, credință și solidaritate”, dar și despre rolul valorilor spirituale în păstrarea identității unei comunități.

Președintele a reiterat, totodată, angajamentul Administrației Prezidențiale de a consolida legăturile cu românii aflați în afara granițelor țării.

„Prezervarea și promovarea identității naționale, a limbii, a credinței, a culturii și tradițiilor românești constituie o responsabilitate fundamentală și o prioritate a statului, care are datoria de a fi alături de românii de pretutindeni, oriunde s-ar afla”, a transmis președintele României.

Nicușor Dan i-a felicitat pe cei care contribuie la păstrarea vieții spirituale și culturale a comunităților românești din Serbia.

Memoria Sfintei Magdalena, „izvor de speranță”

În mesajul transmis cu ocazia evenimentului de la Mănăstirea Mălainița, președintele României a făcut referire și la memoria Sfintei Magdalena.

„Fie ca amintirea Sfintei Magdalena de la Malainița să devină pentru toți cei care îi vor cinsti memoria un izvor de speranță, încredere și de forță spirituală”, a afirmat Nicușor Dan.

La final, șeful statului a transmis un mesaj de binecuvântare pentru România și Serbia și a evidențiat importanța respectului și a bunei înțelegeri dintre cele două țări.

„Dumnezeu să binecuvânteze România, Serbia și pe toți cei care, prin credință, respect și bună înțelegere, clădesc un viitor al apropierii și al bunei vecinătăți”, a transmis președintele Nicușor Dan.

Învinsă sâmbătă de kazaha Elena Rîbakina în finala US Open, belarusa Arina Sabalenka, câștigătoarea ultimelor două ediții ale turneului de Grand Slam, speră să revină „mai puternică” anul viitor și să o învingă pe noua sa „mare rivală”.

Rîbakina a detronat-o pe Sabalenka din poziția de lider mondial al tenisului feminin, scrie AFP. Sâmbătă, belarusa a pierdut în fața Elenei Rîbakina cu un scor final, în trei seturi, de 4-6, 7-5, 2-6.

„Ar trebui să fiu mulțumită de nivelul pe care l-am arătat, sunt multe de învățat din acest turneu. Experiența îmi arată că revin mereu mai puternică, iar toate lecțiile acestui sezon m-au făcut deja mai puternică. Cu siguranță mă vor motiva să duc treaba la bun sfârșit în mod mai bun anul viitor”, a declarat Arina Sabalenka după finală.

Belarusa a avut un moment tensionat în timpul meciului de ieri, când a lovit mingea în direcția spectatorilor, apoi și-a rupt racheta. Întrebată dacă i-a fost greu să își controleze emoțiile, Sabalenka a spus că presiunea a fost foarte mare.

„E foarte greu să-ți stăpânești emoțiile când pierzi o finală de Mare Șlem în timp ce încerci să câștigi al treilea titlu consecutiv. Așa că am vrut pur și simplu să-mi dau frâu liber sentimentelor. Dacă le-aș fi ținut în mine, fie aici, fie pe teren, n-aș fi putut scoate o vorbă și nici n-aș fi fost agreabilă”, a răspuns ea.

Ea a spus câteva cuvinte și despre Elena Rîbakina, pe care o consideră noua sa „mare rivală”. Belarusa a remarcat în special serviciul tenismenei și capacitatea ei de a „te domina pe teren”.

„Avem o mare rivalitate. Am disputat multe meciuri mari, câteva finale frumoase în acest sezon. Serviciul ei este incredibil, la fel ca și capacitatea ei de a avansa și de a te domina pe teren. Mai ales pe terenurile de la US Open, unde totul se desfășoară foarte rapid, acest lucru îi oferă un avantaj uriaș. Sunt multe aspecte care o fac periculoasă aici.”, a spus Sabalenka.

Sabalenka, care a ocupat locul 1 mondial timp de 99 de săptămâni, a fost întrebată și dacă se va schimba ceva după ce a pierdut poziția de lider al tenisului feminin.

„Este o realizare incredibilă. Vom vedea dacă Elena mă poate întrece la acest capitol (râde). Dacă va continua să joace așa, sunt în încurcătură (râde)”, a spus Sabalenka.

Federația Română de Canotaj a anunțat duminică, într-o postare pe Facebook, faptul că România a încheiat Campionatele Balcanice de canotaj cu 17 medalii, la egalitate cu Grecia în clasamentul general după numărul total de medalii.

Bilanțul delegației României la Campionatele Balcanice este de șapte medalii de aur, șase de argint și patru de bronz.

„România încheie Campionatele Balcanice la egalitate cu Grecia, cu 17 medalii! Tricolorii au avut o evoluție excelentă, urcând de 17 ori pe podium și terminând competiția la egalitate cu Grecia în clasamentul general după numărul total de medalii: 7 medalii de aur, 6 medalii de argint, 4 medalii de bronz”, transmite Federația Română de Canotaj.

Din acest bilanț, doar duminică, în urma finalelor Campionatelor Balcanice de canotaj, România a obținut opt medalii: patru de aur, una de argint și trei de bronz.

Reprezentanții federației subliniază că, prin cele șapte victorii obținute, sportivii români „au demonstrat încă o dată valoarea, determinarea și forța canotajului românesc”.

Federația Română de Canotaj i-a felicitat pe sportivi, antrenori și membrii colectivului tehnic pentru rezultatele obținute și afirmă că „România continuă să rămână o forță dominantă în canotajul balcanic”.

„Luptați în fiecare zi pentru vieți, pentru ceilalți și pentru tricolor. Și acest lucru este rezervat celor demni și puternici, care își pot asuma astfel de profesii. Îmi exprim astăzi respectul, așa cum o fac de fiecare dată, pentru profesia dumneavoastră nobilă și mă rog să aveți în continuare puterea de a merge pe aceeași cale, cu mult profesionalism, cu multă demnitate și cu foarte multă eficiență, pentru comunități și pentru cetățenii pe care îi salvați din pericol”, spune ministrul Afacerilor Interne, într-un discurs ținut cu ocazia Zilei Pompierilor.

178 de ani de la bătălia din Dealul Spirii

În discursul său, Cătălin Predoiu a amintit că în 2026 sunt aniversați 178 de ani de la bătălia din Dealul Spirii, eveniment pe care l-a descris drept „piatra de temelie, emoțională și istorică” a armei pompierilor.

Predoiu: Sistemul Național pentru Situații de Urgență, „un model în Europa”

Ministrul Afacerilor Interne a vorbit despre transformările prin care a trecut arma pompierilor după căderea comunismului și despre integrarea acesteia în Sistemul Național pentru Situații de Urgență.

Potrivit lui Predoiu, integrarea pompierilor alături de paramedici, aviație și structuri de intervenții tehnice a contribuit la reducerea riscurilor, scurtarea timpilor de intervenție și creșterea șanselor de supraviețuire ale persoanelor aflate în situații de urgență.

Predoiu a apreciat și dezvoltarea dotărilor pentru intervenții în situații de urgență. El a atribuit o parte importantă a acestui proces viziunii secretarului de stat Raed Arafat și fondurilor europene.

„Dotarea de care dispune astăzi Ministerul Afacerilor Interne pentru intervențiile în situații de urgență, deci și pentru arma pompierilor, este la un nivel superior în Europa”, a declarat ministrul.

Predoiu a afirmat că dotarea și organizarea IGSU și a Sistemului Național pentru Situații de Urgență reprezintă „un model în Europa”, precizând că acest model este studiat de structuri europene și de structuri NATO specializate în gestionarea riscurilor.

„Dotarea și organizarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și a Sistemului Național pentru Situații de Urgență reprezintă astăzi un model în Europa. Acest model este studiat la nivelul structurilor europene și al unor structuri NATO dedicate gestionării acestor tipuri de riscuri, iar metodele noastre sunt avute în vedere și de alte țări din Europa”, adaugă Predoiu.

„Nouă din zece români își exprimă încrederea în arma dumneavoastră”

Ministrul a subliniat că evoluția instituțională și dotarea pompierilor au mers în paralel cu menținerea încrederii populației.

„Nouă din zece români își exprimă încrederea în arma dumneavoastră, în profesia de pompier”, a spus Predoiu, adăugând că această încredere trebuie răsplătită în continuare.

El a cerut, în același timp, continuarea procesului de modernizare, prin inovare, reorganizare, noi dotări logistice și consolidarea culturii organizaționale.

Dronele, printre noile amenințări

Cătălin Predoiu a avertizat că structurile de intervenție trebuie să se pregătească pentru noi tipuri de riscuri. Printre acestea a enumerat dronele, incendiile de mare amploare, incendiile de pădure asociate cu dezastre naturale și inundațiile.

În cazul dronelor, ministrul a spus că România s-a confruntat în această vară cu astfel de situații aproape săptămânal și a pledat pentru o legislație adaptată noii provocări.

„Este nevoie și de intervenții din partea Guvernului pentru procurarea tehnologiilor necesare și pentru echiparea structurilor de intervenție cu tehnologii antidronă”, a declarat Predoiu.

Pompierii români au intervenit în Franța, Grecia și Serbia

Cătălin Predoiu a vorbit și despre misiunile externe ale pompierilor români din această vară. Potrivit ministrului, aceștia au intervenit în Franța, Grecia și Serbia, unde au reprezentat România și au contribuit la consolidarea prestigiului țării.

Predoiu a precizat că nicio misiune externă nu a pus în pericol capacitatea României de a interveni în situații de urgență pe teritoriul național.

La finalul discursului, ministrul Afacerilor Interne le-a mulțumit pompierilor pentru activitatea desfășurată și pentru cele peste 400.000 de intervenții în situații de urgență înregistrate în acest an, precum și pentru miile de vieți salvate anual.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a afirmat duminică faptul că Rusia nu exclude posibilitatea ca în luna octombrie să aibă loc noi discuții trilaterale SUA-Rusia-Ucraina.

„Da, nu excludem această posibilitate. Vorbim despre viitorul apropiat. Așadar, luna octombrie este cu siguranță o posibilitate. Nu poate fi exclusă”, a spus el jurnaliștilor, întrebat dacă ar putea avea loc astfel de discuții în octombrie, potrivit agenției de presă rusă de stat TASS. 

Reacția acestuia vine la câteva ore după ce șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Kirilo Budanov, a anunțat că negocierile trilaterale SUA-Rusia-Ucraina ar putea fi reluate în luna octombrie.

„Ne pregătim. În octombrie”, a spus Budanov, potrivit Reuters, care citează presa ucraineană.

În urmă cu câteva zile, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au purtat discuții atât la Moscova, cât și la Kiev. A fost prima lor vizită de acest fel atât la Moscova, dar și în capitala ucraineană.

Ultimele negocieri trilaterale, în februarie

Ultimele negocieri trilaterale SUA-Rusia-Ucraina au avut loc în acest an, în luna februarie, la Geneva. Întâlnirea dintre delegațiile celor trei țări a avut loc cu doar câteva zile înainte ca SUA să lanseze, împreună cu Israelul, un război împotriva Iranului.

O altă rundă, care trebuia să aibă loc în luna martie la Abu Dhabi, a fost amânată din cauza operațiunii „Epic Fury” împotriva Teheranului.

Deocamdată, nu a fost stabilită oficial nicio dată sau locație pentru o astfel de întâlnire.

Un accident rutier s-a produs duminică, 13 septembrie, în jurul orei 13:25, în localitatea Nicolae Bălcescu din județul Constanța. În urma impactului, un camion încărcat cu grâu s-a răsturnat, iar două persoane au avut nevoie de îngrijirile medicilor.

Camionul s-a răsturnat pe partea carosabilă, iar traficul a fost restricționat pe ambele sensuri de mers. Autoritățile i-au ghidat mai apoi pe șoferi pe străzile lăturalnice din localitate, pentru a putea evita zona.

O femeie gravidă, dusă de urgență la spital

Două persoane se aflau în camion și au suferit răni din cauza impactului. Una dintre ele, o femeie de 31 de ani, însărcinată în 12 săptămâni, a făcut un atac de panică, dar și o rană la nivelul tâmplei.

Șoferul camionului a avut și el nevoie de îngrijiri medicale, mai transmite ISU Constanța.

Accidentul a avut loc la ieșirea din Nicolae Bălcescu spre Dorobanțu, unde se încearcă degajarea asfaltului, pentru ca traficul să se desfășoare din nou în condiții normale.

MAE a transmis, duminică, o atenționare de călătorie pentru românii care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Kosovo.

În data de 16 septembrie, în Priștina vor avea loc demonstrații, care ar putea cauza anumite perturbări, inclusiv de trafic și în transportul public.

„MAE recomandă cetățenilor români să se informeze în permanență cu privire la evoluția situației la nivel local, să aloce mai mult timp pentru eventuale deplasări și să păstreze distanța față de adunările mari de persoane sau demonstrații”, transmite ministerul.

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Biroului de Legătură al României la Priștina, +383 (0) 38604272, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS), care funcționează permanent.

Traseul operațiunii care a dus la sabotarea Nord Stream 1 și 2, de la conceperea planului până la identificarea autorilor, a fost reconstituit de jurnalistul macedonean Bojan Pancevski în volumul The Nord Stream Conspiracy, după ce a discutat cu oficiali germani implicați în anchetă, cu ucraineni care au participat la operațiune și cu reprezentanți ai mai multor servicii europene de informații. The Baltic Sentinel a prezentat principalele dezvăluiri din investigație.

Sabotajul Nord Stream

În dimineața zilei de 26 septembrie 2022, mai multe explozii subacvatice au avariat conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, construite pentru a transporta gaze naturale din Rusia către Germania și, de acolo, către piața europeană, prin Marea Baltică.

Imaginile cu uriașele suprafețe de apă răscolite de gazul care ieșea din conducte au făcut înconjurul lumii. Europa se afla deja în plină criză energetică, la șapte luni de la invazia Rusiei în Ucraina, iar exploziile au fost urmate de acuzații și ipoteze contradictorii privind autorii sabotajului.

Ucraina: „Un atac terorist planificat de Rusia”

De la Kiev, răspunsul a venit repede. Președinția Ucrainei, prin vocea consilierului Mihailo Podoliak, a pus exploziile pe seama Moscovei. Incidentul a fost descris drept un „atac terorist planificat de Rusia” și un act de agresiune împotriva Uniunii Europene. Oficialul ucrainean susținea că Rusia urmărea să destabilizeze economia europeană și să provoace panică înaintea iernii.

Ucraina a continuat să respingă și în anii următori orice implicare. Chiar și în iulie 2026, după ce ancheta germană ajunsese deja la militarii ucraineni, Parchetul General al Ucrainei susținea că nu identificase dovezi privind implicarea statului ucrainean, a instituțiilor sau a oficialilor săi.

Între timp însă, anchetatorii germani au reconstruit povestea, cu totul diferită.

Patru ani mai târziu, procurorii germani indică Ucraina

Pentru implicarea în sabotarea Nord Stream, la 30 iunie 2026, procurorii federali germani l-au trimis în judecată pe Serhii Kuznietsov, ofițer al armatei ucrainene. Rechizitoriul indică însă că în spatele operațiunii s-au aflat autorități de stat din Ucraina.

Potrivit procurorilor germani, scopul operațiunii ar fi fost distrugerea Nord Stream 1 și Nord Stream 2, pentru oprirea definitivă a transportului de gaze prin conducte și împiedicarea Rusiei să folosească veniturile obținute din vânzarea acestora pentru finanțarea războiului.

Serhii Kuznietsov este acuzat că a condus echipa de sabotaj. A fost arestat în Italia în august 2025, extrădat în Germania în noiembrie și de atunci se află în arest preventiv.

Deși a negat acuzațiile, instanța din Hamburg a decis că există suficiente probe pentru ca dosarul să ajungă în fața judecătorilor. Kuznietsov va fi judecat pentru sabotaj și crimă de război, deoarece gazoductele Nord Stream erau obiective civile și, prin urmare, nu puteau constitui ținte militare. Procesul va începe la 14 octombrie 2026.

Un alt membru al echipei care a amplasat explozibilii pe conducte, scafandrul ucrainean Volodimir Zhuravlov, a fost arestat în august 2026, în Croația, în baza unui mandat european de arestare emis de Germania.

Operațiunea „Diameter”

Ideea atacării conductelor submarine nu era nouă. Apăruse în Ucraina încă din 2017, dar fusese abandonată pentru că o asemenea misiune părea prea complicată și prea costisitoare.

În primăvara lui 2022, însă, după bătălia pentru Kiev, doi ofițeri ucraineni au întocmit o listă cu obiective ale infrastructurii economice ruse care puteau fi atacate. Pe ea se aflau podul Kerci, care leagă Rusia de peninsula Crimeea anexată, conducte petroliere, porturi, petroliere, Nord Stream și TurkStream, gazoductul care transportă gaze rusești spre Turcia prin Marea Neagră.

Planul de sabotare a gazoductelor a inclus inițial atât Nord Stream, cât și TurkStream și a primit numele „Operațiunea Diameter”. Numele venea de la un desen făcut de unul dintre ofițeri: secțiunea unei conducte, reprezentată printr-un cerc traversat de o linie dreaptă – diametrul.

Șapte oameni, un iaht și explozibili ascunși în butelii

Echipa aleasă pentru sabotarea Nord Stream era formată din șapte persoane. Printre ei, scafandri cu experiență, un marinar, un specialist în explozibili și militari ucraineni. Pentru a-și ascunde identitatea, membrii echipei foloseau nume de cod precum „The Captain”, „The Iceman”, „Freya”, „Smiley” sau „The Skipper”.

Planul era surprinzător de simplu pentru o operațiune care viza o infrastructură construită cu miliarde de dolari: o ambarcațiune civilă, o echipă mică și scafandri care să coboare până la conductele aflate pe fundul mării.

Dispozitivele explozive au fost concepute cu ajutorul unui inginer ucrainean, căruia echipa îi spunea „Grandpa”. Pentru ca încărcăturile să poată fi transportate fără să atragă atenția, explozibilul militar a fost introdus în recipiente asemănătoare buteliilor de scufundare.

Echipa s-a antrenat aproximativ două săptămâni în cariere de granit inundate din nordul Ucrainei. Membrii săi au repetat coborârea, montarea încărcăturilor și revenirea la suprafață până când au ajuns să stăpânească procedura.

Andromeda, iahtul care i-a dus spre Nord Stream

Pentru misiune, echipa a închiriat cu documente false iahtul cu vele Andromeda, aflat în portul Hohe Düne din Rostock, pe coasta germană a Mării Baltice.

La bord trebuiau să încapă șapte persoane, peste două tone de echipamente și provizii, aproximativ 60 de butelii pentru scufundări, computere, scutere subacvatice, ancore și dispozitivele explozive.

Înainte de plecare, echipa s-a reunit într-o locuință folosită pentru pregătirea operațiunii, în apropierea frontierei cu Polonia. Membrii au primit documente de identitate europene false, iar pașapoartele ucrainene urmau să fie folosite numai la trecerea frontierei poloneze.

Explozibilii au fost transportați prin Polonia. Vehiculele au fost controlate la frontieră, inclusiv cu ajutorul câinilor, dar încărcăturile nu au fost descoperite. Pentru a justifica echipamentul de scufundare, membrii grupului au susținut că acesta provenea de la o școală de scufundări din Ucraina care își încetase activitatea din cauza războiului.

Andromeda urma să fie preluată din Rostock și dusă în portul Wiek, de pe insula germană Rügen. Potrivit planului, trei membri ai echipei – „The Skipper”, „The Soldier” și „Smiley” – au preluat iahtul, iar ceilalți urmau să li se alăture la Wiek.

O cameră rutieră i-a ajutat pe anchetatori

În drum spre Wiek, „The Iceman”, care se afla la volanul unei mașini, a depășit pentru scurt timp limita de viteză. Un radar german a fotografiat autoturismul, numărul de înmatriculare și persoanele aflate în interior.

Imaginea a rămas în sistem și avea să devină ulterior o probă importantă pentru anchetatorii germani.

Coborârea la 80 de metri

Andromeda a pornit spre Bornholm, o insulă daneză din Marea Baltică, în data de 8 septembrie 2022, însă o furtună a obligat echipa să se întoarcă la Wiek. A doua zi, iahtul a ajuns însă la Bornholm, iar echipa a început pregătirile pentru localizarea conductelor.

Pe 11 septembrie, cu ajutorul unui sonar portabil, au fost localizate conductele Nord Stream într-o zonă în care se aflau la aproape 80 de metri sub suprafața mării.

Adâncimea fusese aleasă cu grijă. Mai aproape de suprafață, conducta ar fi fost mai ușor de reparat, iar la o adâncime mai mare scufundarea devenea prea periculoasă.

Scafandrii aveau aproximativ 20 de minute pentru a lucra pe fundul mării, în timp ce revenirea la suprafață, cu opririle necesare pentru decompresie, dura aproape o oră.

Ei au fixat una dintre încărcăturile explozive la îmbinarea dintre două segmente ale conductei, programând-o să explodeze pe 26 septembrie, la ora 19.03.

Greșeli care au lăsat urme

Operațiunea nu a decurs fără incidente. După amplasarea primei încărcături, vremea s-a înrăutățit, iar continuarea misiunii a devenit tot mai dificilă. În timpul următoarei tentative, una dintre încărcăturile explozive a căzut în mare și nu a mai putut fi recuperată.

Furtuna a obligat echipa să se retragă în portul suedez Sandhamn. Acolo, comportamentul echipei a atras atenția unor navigatori germani, care aveau să dea mai târziu declarații anchetatorilor.

Când vremea le-a permis să reia operațiunea, au apărut alte probleme. După una dintre scufundări, unul dintre membrii echipei s-a tăiat la mână într-o valvă. Sângele rămas pe Andromeda a oferit ulterior anchetatorilor o probă ADN.

Nici amplasarea bombelor nu a mers de fiecare dată conform planului. Acestea trebuiau fixate la îmbinările dintre segmente, considerate punctele potrivite pentru producerea unei breșe. Încărcătura trebuia să străpungă conducta, iar presiunea uriașă a gazului din interior să mărească apoi ruptura. Una dintre bombe a fost însă amplasată în mijlocul unei secțiuni, unde conducta era mai rezistentă, iar detonarea a avariat doar învelișul exterior de beton.

După încheierea misiunii, pe 23 septembrie, Andromeda a fost restituită companiei de la care fusese închiriată, în Rostock. Membrii echipei au plecat apoi în direcții diferite, lăsând în urmă iahtul pe care se aflau urme ce aveau să-i ajute mai târziu pe anchetatori la identificarea lor.

Trei zile mai târziu, bombele au început să explodeze.

26 septembrie 2022

Prima explozie s-a produs la ora 02.03, ora Danemarcei, pe Nord Stream 2, la sud de Bornholm. Gazoductul este format din două conducte paralele, iar explozia a secționat una dintre ele.

Aproape în același timp, o altă bombă a explodat pe cea de-a doua conductă, însă, pentru că fusese amplasată unde conducta era mai rezistentă, încărcătura nu a reușit să o rupă și a avariat doar învelișul exterior de beton.

Peste 17 ore, la 19.03 a urmat un al doilea val de explozii, mult mai puternic, de această dată la Nord Stream 1. cele două conducte paralele ale acestui gazoduct au fost distruse, iar pe fundul mării au rămas cel puțin cinci cratere mari.

Din conductele avariate, cantități uriașe de gaze au început să iasă la suprafață.

Serviciile occidentale știau de plan

Potrivit informațiilor prezentate de sursa citată, serviciul militar olandez de informații, MIVD, aflase despre operațiunea „Diameter” încă din primăvara lui 2022 și transmisese CIA informații despre plan.

Americanii au informat ulterior oficiali germani de rang înalt și au cerut Ucrainei să renunțe la atac.

După explozii, serviciul olandez a transmis un nou raport care lega atacul de o echipă ucraineană aflată sub comanda generalului Valerii Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei la acea vreme.

Însă nu aceste informații au fost cele care le-au permis anchetatorilor germani să îi identifice pe membrii echipei. Decisive s-au dovedit a fi chiar urmele lăsate de aceștia în timpul operațiunii.

Iahtul Andromeda, mina de aur a criminaliștilor

Cazul este anchetat în Germania deoarece conductele Nord Stream transportau gaze rusești direct către teritoriul german. Procurorii germani tratează distrugerea lor drept „sabotaj împotriva ordinii constituționale”, infracțiune prevăzută de Codul penal german. Legea se referă, între altele, la atacurile asupra instalațiilor esențiale pentru alimentarea cu energie a populației, atunci când acestea pun în pericol securitatea Germaniei.

Anchetatorii germani au verificat firmele care închiriau iahturi în zona insulei Rügen și au ajuns la compania de la care fusese închiriat Andromeda. Pentru închiriere fuseseră folosite documente bulgărești și românești falsificate.

Iahtul fusese depozitat pentru iarnă într-un doc uscat, fără să fie însă curățat, ceea ce le-a permis criminaliștilor să găsească numeroase probe: ADN, amprente, sângele unuia dintre membrii echipei, un fir de păr și urme ale amestecului exploziv folosit la bombe.

Anchetatorii au găsit apoi și fotografia făcută de camera rutieră. După verificarea a mii de imagini, au identificat un Citroën cu numere ucrainene și pe unul dintre membrii echipei la volan, în momentul în care depășea limita de viteză.

Au folosit apoi recunoașterea facială, rețelele sociale, datele de la frontiera poloneză, informații de pe telefoanele mobile, imagini din satelit, înregistrări ale camerelor de supraveghere din porturi, declarații ale martorilor și, în cele din urmă, date radar furnizate de state NATO.

Treptat, anchetatorii au reconstituit traseul iahtului și au identificat membrii echipei. Unul dintre ei fusese ucis între timp în războiul împotriva Rusiei, iar pe numele celorlalți șase au fost emise mandate de arestare.

Cât a costat sabotarea Nord Stream

Potrivit sursei citate, operațiunea „Diameter” ar fi costat aproximativ 250.000 de dolari. Construirea Nord Stream costase aproximativ 20 de miliarde de dolari.

O echipă de șapte oameni, un iaht civil închiriat, echipamente de scufundare și încărcături explozive au fost suficiente pentru a provoca pagube uriașe unei infrastructuri energetice de miliarde de dolari.

La aproape patru ani de la exploziile pe care Kievul le-a atribuit public Moscovei, ancheta procurorilor germani a ajuns la o concluzie diferită: grupul care a atacat Nord Stream era format din ucraineni și, potrivit rechizitoriului, a acționat la ordinul unor autorități de stat din Ucraina.

Până la această dată, ancheta nu a stabilit cine a dat ordinul și până la ce nivel al conducerii de la Kiev a ajuns decizia, însă reconstituirea lui Pancevski indică spre vârful comandamentului militar ucrainean.

Autoritățile ucrainene continuă să respingă implicarea statului.

O femeie a murit sâmbătă în timp ce participa la înmormântarea mamei sale. Un bolovan uriaș s-a desprins și i-a strivit mașina aflată într-un cortegiu funerar. Accidentul a avut loc între două localități din centrul Italiei.

Cortegiul funerar era format din mai multe mașini. Bolovanul a lovit câteva autoturisme, dar singura persoană decedată a fost femeia menționată.

În mașina strivită de stâncă se afla și soțul ei. El a supraviețuit și a ajuns la spital.

Autoritățile au deschis o anchetă.

Continuarea pe Mediafax Italia.

Alexandru Nazare s-a căsătorit sâmbătă, 12 septembrie, la București, cu interpreta de muzică populară Maria Mihali. I-a cununat ministrul Finanțelor din Grecia, omologul lui Nazare, iar la nunta de la Restaurantul Casa Albă au venit, rând pe rând, colegi de guvernare, de partid și chiar din fosta Coaliție, miniștri PSD.

Ceremonia de la biserica Cașin, oficiată de opt preoți

Nunta a început la biserica Cașin din Capitală, acolo unde au fost prezente persoane apropiate cuplului, dar și nașii, Kyriakos Pierrakakis, ministrul Economiei și al Finanțelor din Grecia, și soția sa, Dimitra Moustakatou.

Alexandru Nazare și-a așteptat viitoarea soție în fața bisericii, înainte de ceremonie, alături de naș, omologul său grec.

Maria Mihali, soția lui Nazare și interpretă de muzică populară, și-a făcut apariția la scurt timp.

Petrecere cu invitați de seamă la restaurantul Casa Albă

Printre primii care au ajuns la nuntă se numără Stelian Bujduveanu, fost viceprimar liberal al Bucureștiului, în mandatul lui Nicușor Dan, dar și Vasile Blaga, senator PNL, care a venit alături de soția sa.

Alexandru Nazare nu a ținut cont de culoarea politică a invitaților, așa că la petrecere au venit inclusiv foști miniștri PSD, colegii ministrului de Finanțe. Florin Manole, fostul ministru al Muncii social-democrat, a venit alături de soția sa.

Inclusiv miniștrii USR au fost invitați. Radu Miruță a venit și el, alături de soția sa, la nunta colegului său din Guvern.

Nicușor Dan, președintele României, și-a făcut și el apariția la eveniment. A venit alături de partenera sa de viață, Mirabela Grădinaru, și a declarat că a avut inclusiv discuții despre viitorul Guvern la petrecere.

Și alți colegi din PNL au fost prezenți la nunta lui Nazare, inclusiv Daniel Fenechiu, dar președintele liberalilor, Ilie Bolojan, nu a venit la nunta colegului său, Alexandru Nazare.

„Indiferent cine ar prelua acum funcția, dacă analizăm alternativele, s-ar confrunta inițial cu aceleași probleme, inclusiv cu un SPD (Partidul Social-Democrat – n.r.) care are dificultăți în a susține reformele”, a declarat Söder, care este și premierul Bavariei, pentru Bild am Sonntag, potrivit Die Zeit.

La alegerile regionale de duminica trecută din Saxonia-Anhalt, Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat categoric cu 43,8% din voturi, în timp ce CDU a obținut doar 17,2%. SPD s-a clasat pe locul al treilea, cu 9,3%, urmat de Verzi, cu 8,9%, Die Linke cu 8,6%, și BSW cu 5,3%.

Peste o săptămână vor avea loc alegeri în Mecklenburg-Pomerania Occidentală și Berlin. Rezultatele ar putea influența și viitorul politic al cancelarului Friedrich Merz.

Söder consideră că Merz este omul potrivit

Întrebat dacă Merz este în continuare persoana potrivită pentru a conduce un guvern care încearcă să promoveze reforme, Söder a răspuns: „Da, el susține reformele”.

Referitor la zvonurile potrivit cărora premierii landurilor conduse de conservatori i-ar putea cere lui Merz să demisioneze după alegerile de peste o săptămână, Söder a spus: „Desigur, se discută despre partide și despre persoane”.

El a adăugat însă că blocul conservator CDU/CSU ar trebui să rămână unit și să nu permită AfD să îl divizeze.

Din partea CSU nu va exista „sub nicio formă” o tentativă de înlăturare a cancelarului, a spus Söder.

Întrebat dacă poate spune același lucru și despre CDU, liderul CSU a răspuns: „Nu sunt responsabil pentru CDU, nu sunt președintele partidului”.

Söder a fost mai prudent atunci când a fost întrebat dacă actuala coaliție CDU/CSU-SPD va rămâne la guvernare, așa cum este prevăzut, până în 2029.

„Sper că da”, a răspuns el.

În opinia lui Söder, împotriva lui Merz se desfășoară o campanie „de-a dreptul brutală”. El a afirmat că atât președintele SUA, Donald Trump, cât și președintele rus Vladimir Putin au promovat AfD.

El a adăugat însă că Merz este conștient de faptul că atât activitatea guvernului, cât și propria comunicare pot fi îmbunătățite în anumite privințe.

Söder cere guvernului să accelereze reformele

Söder a afirmat că guvernul federal trebuie să „accelereze semnificativ” ritmul reformelor, deoarece rezultatele de până acum sunt prea modeste.

Premierul Bavariei a spus că rezultatul din Saxonia-Anhalt reprezintă un avertisment electoral major pentru putere și că guvernul trebuie să țină cont de mesajul alegătorilor.

În cadrul unui summit fără precedent organizat la Cardiff, cei trei prim-miniștri vor semna o declarație comună prin care vor cere dreptul de a organiza referendumuri privind independența, potrivit The Telegraph.

Întâlnirea are loc după ce premierul Marii Britanii, Andy Burnham, le-a sugerat parlamentarilor că ar autoriza un nou referendum privind independența Scoției dacă ar exista un „consens clar” în favoarea organizării acestuia.

Partide pro-independență conduc Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord

Summitul va avea loc la două zile după ce Donald Trump a declarat că i-ar „plăcea” să vadă o Irlandă unită. În timpul unei vizite la Dublin, sâmbătă, el a spus că unirea Irlandei de Nord cu Republica Irlanda ar fi „un lucru extraordinar” și a întrebat: „Cum ar putea fi ceva rău?”.

Președintele SUA a intervenit în contextul în care liderii naționaliști sporesc presiunea asupra premierului, care a plasat descentralizarea puterii în Anglia în centrul agendei sale.

John Swinney, liderul SNP și prim-ministrul Scoției, a susținut că Burnham „începe să accepte ideea că va rămâne în istorie drept ultimul prim-ministru al Regatului Unit”.

Înfrângerea severă suferită de Partidul Laburist în Țara Galilor la alegerile din luna mai înseamnă că, pentru prima dată, partide favorabile independenței se află la guvernare în toate cele trei națiuni cu administrații autonome.

În Țara Galilor, Plaid Cymru a devenit cel mai mare partid din Parlament, iar liderul său, Rhun ap Iorwerth, a preluat funcția de prim-ministru. În Scoția, SNP și-a păstrat poziția de principală forță politică, în pofida pierderii a șase mandate, iar în Irlanda de Nord Sinn Féin se află la conducerea administrației.

Cei trei prim-miniștri vor discuta la Cardiff despre o cooperare mai strânsă în sprijinul obiectivelor lor privind independența. La reuniune va participa și Mary Lou McDonald, președinta Sinn Féin și lidera opoziției din Irlanda.

Swinney invocă perspectiva destrămării Regatului Unit

John Swinney, liderul SNP și prim-ministrul Scoției, a afirmat că situația actuală arată că Regatul Unit trebuie să se pregătească pentru schimbări constituționale majore.

„Pentru prima dată în istorie, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord sunt conduse de prim-miniștri favorabili independenței. Nu ar putea exista un semn mai clar că status quo-ul nu este sustenabil și că Westminsterul trebuie să se pregătească pentru un viitor post-Regatul Unit”, a declarat Swinney.

Potrivit The Telegraph, cei trei prim-miniștri vor folosi summitul pentru a semna o declarație comună prin care vor afirma dreptul națiunilor lor la autodeterminare.

Surse au declarat pentru The Telegraph că obiectivul este creșterea presiunii asupra lui Burnham, după afirmația făcută miercuri, în timpul sesiunii de întrebări adresate premierului, potrivit căreia un nou referendum privind independența Scoției ar putea fi organizat dacă opinia publică ar susține o asemenea măsură.

Premierul a comparat situația Scoției cu cea a Irlandei de Nord. Acordul din Vinerea Mare permite organizarea unui referendum privind reunificarea Irlandei dacă pare probabil că majoritatea locuitorilor Irlandei de Nord ar vota pentru ieșirea din Regatul Unit.

„Dacă aș fi unionist, aș fi foarte îngrijorat”, a spus o sursă apropiată de Swinney.

Cooperare pentru autodeterminare și apropierea de UE

Cei trei prim-miniștri vor semna și un memorandum prin care partidele lor se angajează să coopereze în patru domenii: economie, energie, relațiile cu Europa și autodeterminare.

Cele trei partide susțin că Scoția și Țara Galilor ar trebui să adere la Uniunea Europeană ca state independente, iar Irlanda de Nord să facă parte din Republica Irlanda.

Documentul va susține și consolidarea relațiilor cu statele europene, precum și ideea că actualul model economic al Regatului Unit nu funcționează în interesul Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord.

Sinn Féin susține că fiecare dintre cele trei națiuni trebuie să aibă dreptul de a-și decide viitorul prin mijloace democratice.

„Acordul din Vinerea Mare ne oferă mijloacele democratice pentru a decide acest lucru, iar acum este momentul să ne pregătim serios pentru această alegere”, a declarat o sursă din partid pentru The Telegraph.

Burnham exclude un nou referendum înaintea alegerilor parlamentare

Burnham a încercat însă să tempereze speculațiile privind un nou referendum în Scoția.

Într-o scrisoare adresată lui Swinney și trimisă joi, premierul Marii Britanii a insistat că un nou referendum privind independența Scoției este „exclus” înaintea următoarelor alegeri parlamentare.

El a afirmat că „nu există un consens pentru organizarea unui referendum privind independența Scoției și nici o bază clară pentru a sugera că majoritatea locuitorilor Irlandei de Nord doresc în prezent să se separe de Regatul Unit”.

Agenția UKMTO, afiliată marinei britanice, a anunțat, într-o postare pe rețelele sociale, că o navă care traversa Strâmtoarea Ormuz a fost lovită de un proiectil. În urma atacului, la bordul navei a izbucnit un incendiu, iar echipajul a fost evacuat, relatează Reuters. 

În paralel, presa de stat iraniană a relatat că o navă comercială iraniană a fost lovită în largul coastei sudice a țării duminică dimineața. O persoană a murit, iar alte trei au fost rănite, notează Sky News.

Raportul UKMTO vine la o zi după ce Arabia Saudită a anunțat că a închis temporar conducta Est-Vest ca măsură de precauție, în urma unui atac cu drone despre care atât Bagdadul, cât și Riadul au afirmat că a avut originea în Irak.

Această conductă traversează Peninsula Arabică, iar în ultimele șase luni, ea a reprezentat principala rută de ieșire pentru aprovizionarea globală cu petrol din Orientul Mijlociu, în contextul în care Strâmtoarea Ormuz a fost închisă.

Războiul din Orientul Mijlociu nu dă semne de oprire

Războiul din Orientul Mijlociu nu dă semne că s-ar apropia de final. De asemenea, de la acordul fragil din luna iulie, nu au mai avut loc discuții între SUA și Iran pentru a pune capăt conflictului.

Ministerul de Externe al Iranului a anunțat în această săptămână că luni, Iranul va participa la o întâlnire cu statele arabe din Golf, în Oman, în cadrul căreia se va discuta viitorul Strâmtorii Ormuz.

Pe de altă parte, într-o declarație sub condiția anonimatului pentru Reuters, un înalt oficial iranian a minimizat șansele unui progres decisiv. El a subliniat că întâlnirea, care are loc la inițiativa Omanului, are ca scop discutarea unor chestiuni, inclusiv a strâmtorii, dar nu se preconizează că va duce la semnarea unui acord.