MediaFax.ro

Trei nave comerciale au fost lovite de drone sâmbătă seară, în apropierea gurilor Dunării, dar în ciuda acestui incident, nu au fost raportate victime, iar incendiile izbucnite la bord au fost ținute sub control de echipaje.

Ministrul Apărării, Radu Oprea, a anunțat duminică că instituțiile românești au ținut legătura permanent cu echipajele și au fost pregătite să intervină în cazul în care situația ar fi impus-o.

Potrivit ministrului, avioanele F-16 au decolat și au executat misiunile care le-au fost încredințate. Cu toate acestea, dronele au lovit cele trei nave, care navigau sub pavilioane diferite. Este vorba despre Evia Petrol V, Marsol și Ali Najafov.

„Trei nave au fost lovite aseară în apropierea gurilor Dunării. Din fericire, nu au fost victime, iar incendiile izbucnite au fost ținute sub control de echipaje. Garda de Coastă și alte instituții românești au fost în contact permanent cu echipajele pentru a interveni în caz de nevoie”, a scris ministrul Apărării.

„Avioanele F-16 au decolat, executând misiunile încredințate. Și totuși, dronele au lovit vasele sub diverse pavilioane: Evia Petrol V, Marsol și Ali Najafov”, a transmis Radu Oprea.

Ministrul Apărării a anunțat că va participa, marți și miercuri, la o întâlnire cu omologii săi de la Bruxelles, unde dorește să aducă în discuție situația de securitate din Marea Neagră.

Potrivit ministrului, România are nevoie de sprijinul aliaților, în special prin patrularea aeriană cu avioane de observare și prin furnizarea echipamentelor destinate combaterii dronelor.

„Marți și miercuri voi fi la Bruxelles, la întâlnirea cu miniștrii omologi. Voi aduce pe masa discuțiilor situația din Marea Neagră. Avem nevoie de solidaritatea aliaților, manifestată prin patrularea cu avioane de observare, de echipamente pentru lupta antidronă”, a precizat ministrul.

Acesta a mai scris că a avut întâlniri cu reprezentanții companiei Thales, care furnizează României radarele Gap Filler. Compania a acceptat să livreze echipamentele mai devreme decât era prevăzut inițial.

„În acest context, am avut întâlniri cu compania Thales, care ne furnizează radarele Gap Filler și pe care le vor livra mai devreme. Dotare, pregătire, schimb de informații, cooperare sunt prioritățile MApN, dar și diplomație pentru a găsi răspunsuri rapide la noile provocări”, a transmis Radu Oprea.

Mesajul Ministerului Afacerilor Interne a fost transmis duminică pe Facebook. Incidentele în care au fost implicați suporterii polonezi au avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică.

„Violența a cerut intervenție. Structurile MAI au acționat. Un meci de fotbal trebuie să însemne pasiune, emoție și rivalitate sportivă. Nu violență! Mulțumim tuturor celor care au ales fair-play-ul, au respectat regulile și au demonstrat că îți poți susține echipa cu pasiune, dar și cu respect față de ceilalți. Mulțumim colegilor noștri pentru profesionalismul, fermitatea și echilibrul de care au dat dovadă în îndeplinirea misiunii. Rivalitatea face parte din sport. Violența nu”, au transmis reprezentanții MAI.

Potrivit anchetatorilor, 105 persoane au fost duse la audieri.

„Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București informează că, pe timpul desfășurării meciului de fotbal dintre România și Polonia, au fost înregistrate incidente între suporterii echipei oaspete și forțele de ordine, la momentul defluirii acestora. Tensiunile au fost generate de nemulțumirea suporterilor polonezi cu privire la timpul de așteptare pentru părăsirea zonei stadionului. În acest context, unii dintre aceștia au folosit un extinctor și au aruncat cu garduri metalice către efectivele de jandarmi. Pentru gestionarea situației și protejarea persoanelor prezente, jandarmii au utilizat materialele din dotare, respectiv substanțe iritant-lacrimogene”, au explicat reprezentanții Jandarmeriei.

Zeci de persoane ar putea fi cercetate în diferite dosare legate de violență și tulburarea ordinii publice. Alte zeci au plecat de la secțiile de Poliție fără să fie sancționate.

„În urma verificărilor efectuate, situația măsurilor dispuse este următoarea:
-74 de persoane sunt cercetate sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 32 din Legea nr. 4/2004, constând în opunerea cu violență față de personalul de ordine și siguranță sau față de forțele de ordine ori împiedicarea acestora de a-și exercita atribuțiile specifice în contextul desfășurării unei competiții sau al unui joc sportiv;-O persoană este cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 126/1995, privind deținerea și folosirea fără drept a articolelor pirotehnice;-25 de persoane nu au făcut obiectul unor măsuri legale, în urma verificărilor efectuate”, a transmis Jandarmeria Română.

Anchetatorii fac în continuare cercetări și analizează imaginile de pe camerele stradale.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că ministerul pregătește o platformă digitală prin care medicii vor putea vedea toate posturile vacante din spitalele din țară, alături de calendarul concursurilor de angajare.

Totodată, acesta a spus că ia în calcul ca acesta să fie ultimul an în care se scot posturi la concurs în cadrul examenului de rezidențiat.

Potrivit ministrului, experiența ultimilor ani arată că multe dintre aceste posturi nu sunt ocupate sau că medicii care le aleg nu se mai întorc în spitalele respective după terminarea pregătirii.

Alexandru Rogobete a precizat că, dintre candidați, 7.180 sunt înscriși la medicină generală, 1.855 la medicină dentară și 934 la farmacie.

Întrebat despre numărul redus de posturi scoase la concurs în spitale, în condițiile în care mai multe unități medicale se confruntă cu lipsa medicilor, ministrul Sănătății a anunțat că a cerut o analiză privind cele 7.000 de posturi deblocate în luna iunie.

Ministerul vrea să afle câte dintre acestea au fost scoase efectiv la concurs, câte au fost ocupate și în ce unități medicale au ajuns noii angajați.

„Așa cum bine cunoașteți, eu nu am nicio problemă de a spune adevărul, indiferent cât de urât sună. Există o practică, în anumite specialități, în anumite spitale, nu este generalizată, dar se întâmplă: anunțul de concurs se pune pe ușa din dos, din cabinetul șefului de secție, astfel încât să vadă doar cine trebuie că există un concurs acolo”, a afirmat ministrul.

Pentru a limita astfel de situații, Ministerul Sănătății lucrează, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și alte instituții, la o platformă digitală care va fi disponibilă pe site-ul ministerului.

Prin intermediul acesteia, medicii vor avea posibilitatea să consulte în timp real informații despre posturile vacante, specialitățile pentru care se organizează concursuri, spitalele care fac angajări și calendarul acestora.

„Vom dezvolta o platformă digitală pe pagina Ministerului Sănătății, în care, în timp real, se va vedea numărul de posturi care urmează, care sunt scoase la concurs sau urmează să fie scoase la concurs, cu un calendar foarte clar, pe ce specialități și în ce localități. Vă dau un exemplu: dacă cineva dorește să candideze la un concurs pentru un post de anestezie și terapie intensivă, va putea intra pe platformă, selectează anestezie și terapie intensivă și o să apară toate locurile și spitalele din țara asta unde există posturi vacante și când urmează ele să fie scoase la concurs”, a explicat Alexandru Rogobete.

Potrivit ministrului, platforma ar putea deveni funcțională la începutul anului viitor.

O altă schimbare pe care ministrul Sănătății o analizează se referă la modul în care sunt scoase la concurs posturile în cadrul examenului de rezidențiat.

Alexandru Rogobete a spus că ia în calcul ca actuala ediție să fie ultima în care candidații pot alege un post încă de la începutul pregătirii.

„Dacă vorbim de posturile la rezidențiat, mă gândesc serios să fie ultimul an când la rezidențiat scoatem posturi. Experiența ultimilor patru-cinci ani ne arată că aceste posturi, pe de o parte, nu se ocupă, pe de altă parte, și dacă se ocupă, în scurt timp își modifică specialitatea sau, a treia variantă, după patru-cinci ani de rezidențiat, nu se mai întorc la post”, a declarat Alexandru Rogobete.

Potrivit acestuia, alegerea unei specialități încă de la începutul pregătirii poate deveni o problemă pentru unii medici, care descoperă după primul an că domeniul respectiv nu li se potrivește, dorind să schimbe specialitatea.

„Vă dau un exemplu: alege post de chirurgie și își dă seama după un an că nu-i place chirurgia și vrea altceva. Și atunci se complică foarte mult lucrurile. Nu văd sensul unui post la început de rezidențiat, pentru că după terminarea rezidențiatului încep să se contureze abilitățile din specialitatea respectivă și atunci fiecare poate să își găsească mai ușor locul, în funcție de cum evoluează pregătirea de rezidențiat”, a mai spus ministrul.

Prognoza ANM vizează zilele de duminică și luni. Concret, perioada analizată se încheie luni, la ora 20.00. Până luni dimineață, la ora 8.00, vremea va fi apropiată de normalul termic al perioadei.

Cerul va fi variabil, mai mult noros în cursul nopții, iar vântul va sufla slab până la moderat. La începutul intervalului va fi ceață. Temperatura maximă va fi de 9…11 grade, iar cea minimă de 2…4 grade, a transmis ANM.

Luni, în intervalul 8.00-20.00, cerul va fi mai mult noros și trecător vor fi condiții de ploaie slabă. Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 10 grade.

În tot intervalul menționat, pentru municipiul București nu vor fi în vigoare mesaje de avertizare meteorologică.

Ilie Bolojan a avut alături și o prezență consistentă din partea SPP, porivit Gândul. Mai mulți agenți i-au însoțit și au avut o scurtă ședință de organizare. După discuții, s-au îndreptat cu toții spre mașini, Ilie Bolojan fiind așteptat într-un SUV cu șofer și un agent SPP în interior.

Daniel Bota, ginerele lui Ilie Bolojan, a plecat mai devreme decât socrul și soția sa de la Palazzo Oradea. Acesta a plecat după aproximativ două ore, în timp ce fostul premier și Lucia Maria au petrecut trei ore la locație. La sfârșit, au ieșit împreună, dar s-au despărțit în parcare. Ilie Bolojan a plecat cu mașina în care era așteptat de agentul SPP, iar fiica lui, cu o altă mașină.

Lucia Maria, fiica cea mare a fostului premier Ilie Bolojan, s-a căsătorit sâmbătă, 14 noiembrie, cu Daniel Bota, fost fotbalist și actual antreprenor. Cununia civilă a avut loc la Primăria Oradea, iar ceremonia religioasă s-a desfășurat la Biserica cu Lună. Petrecerea a fost organizată la Palazzo Grand Hall, un local de lux cu aproximativ 400 de locuri, decorat cu sute de flori albe și candelabre. Printre invitați s-au numărat Emil Boc, Vasile Blaga și primarul Oradei, Florin Birta, care au venit însoțiți de soții.

Luxul nu a lipsit nici din vestimentația invitaților. Potrivit Gândul, Ioana Fâșie, actuala parteneră a lui Ilie Bolojan, a purtat o rochie albastră în valoare de 2.888 de euro, accesorizată cu o geantă de 960 de euro și pantofi de aproximativ 160 de euro. Ținuta sa a fost evaluată la circa 4.000 de euro. Nici fosta soție a lui Bolojan, Floriana, nu s-a lăsat mai prejos: aceasta a purtat o geantă de 2.475 de euro și sandale de aproape 1.000 de euro. Împreună, piesele vestimentare și accesoriile identificate de Gândul au o valoare de aproximativ 7.500 de euro.

Meidyatama Suryodiningrat, cunoscut de prieteni drept Dimas, este ambasadorul Indoneziei în România, fiind acreditat și în Republica Moldova. Înainte de a intra în diplomație, a avut o carieră de peste 18 ani în jurnalism, a condus timp de șase ani publicația The Jakarta Post și, ulterior, agenția națională de presă ANTARA. A absolvit științe politice și istorie la Carleton University din Canada, a urmat studii postuniversitare la Dalhousie University și a fost cercetător la Harvard University. Din 2023 reprezintă Indonezia la București.

Cu 280 de milioane de locuitori, Indonezia este mult mai mult decât o destinație turistică. Ambasadorul atrage atenția asupra potențialului economic al țării sale și asupra resurselor care o plasează printre actorii importanți ai pieței mondiale, în special nichelul și cauciucul, indispensabile pentru numeroase industrii. În opinia sa, companiile românești au în față o piață cu oportunități numeroase, iar dezvoltarea colaborării economice ar putea aduce beneficii ambelor state.

Deși Indonezia are cea mai mare populație musulmană din lume, nu este un stat islamic, iar ambasadorul își dorește ca românii să înțeleagă mai bine această realitate. Un exemplu pe care îl oferă este diversitatea sărbătorilor celebrate în țară, de la Crăciun și Paște până la cele hinduse, budiste și chinezești. Tocmai de aceea, dacă ar putea lua o personalitate română într-o vizită în Indonezia, alegerea sa ar fi Patriarhul Daniel, căruia i-ar propune un dialog interreligios și ocazia de a descoperi felul în care comunități cu credințe diferite conviețuiesc.

Pe lângă activitatea diplomatică și promovarea relațiilor economice, Ambasada Indoneziei la București se implică și în organizarea unor evenimente menite să aducă publicul român mai aproape de tradițiile și cultura arhipelagului asiatic. Printre inițiative se numără evenimente dedicate artei tradiționale batik, tehnică indoneziană de decorare a textilelor, dar și festivaluri în cadrul cărora vizitatorii pot descoperi dansuri, muzică, gastronomie și obiecte artizanale. Astfel de întâlniri oferă ocazia unei experiențe directe cu diversitatea culturală a Indoneziei și contribuie la consolidarea legăturilor dintre cele două țări.

Lucia Maria Bolojan, fiica cea mare a fostului premier Ilie Bolojan, s-a măritat sâmbătă, 14 noiembrie, cu antreprenorul Daniel Bota, fost fotbalist și, așa cum îl descrie presa locală, fost coleg de liceu al miresei.  Potrivit Gândul, este vorba despre sala de evenimente „Palazzo Grand Hall”, proaspăt deschisă în luna mai a acestui an, pe care proprietarii o descriau, în momentul inaugurării, drept „un palat regal”. De altfel, oamenii din spatele maiestuosului „palazzo” sunt soții Natalia și Gheorghe Dumitru Neag, ale căror afaceri nu se limitează doar la domeniul HoReCa. Aceștia sunt implicați, printre altele, în contracte uriașe cu autoritățile locale din Bihor.

Firma care operează „Palazzo Grand Hall” din Oradea este Balearia Food SRL, deținută în proporții egale de Gheorghe Dumitru Neag și de Adrian-Dănuț Țeț. Acesta din urmă poarte numele de familie al lui Beniamin Țeț, nimeni altul decât cumnatul primarului Oradei, liberalul Florin Birta, unul dintre colaboratorii de cursă lungă ai fostului premier Ilie Bolojan, scrie ebihoreanul.ro.

Gheorghe Dumitru Neag, proprietarul Palazzo, care a ocupat funcția de consilier județean din partea PNL între anii 2016 și 2024, este proprietarul mai multor firme care au sediul social pe Strada Ciheiului, nr. 67, Oradea, adică adresa unde se află sala de evenimente care găzduiește nunta fiicei lui Ilie Bolojan.

Una dintre firmele deținute de Gheorghe Neag este Flodor Transcom SRL, unul dintre principalii jucători în domeniul de construcții la nivelul județului Bihor, cu contracte în valoare de peste 200 de milioane de lei obținute doar în anul 2026, în colaborare cu alte firme, prin licitații publice organizate de municipalitate, conform datelor furnizate de platforma termene.ro.

Pe de altă parte, datele din sistemul electronic de achiziții publice arată că același Neag, proprietar al firmei Flodor, a obținut, prin procedură de achiziții normale și simplificate contracte în valoare de aproximativ 183 de milioane de lei. Suma este mult mai mare deoarece contractele nu au fost câștigate în mod singular de firmele lui Neag, ci în parteneriat cu alte companii, deci au împărțit veniturile.

În 2025, chiar Primăria Oradea, condusă de Florin Birta, considerat moștenitorul lui Ilie Bolojan, se lăuda cu o alocare de 55 de milioane de lei pentru reconstruirea unor parcuri. Ca o coincidență – sau nu – toate contractele au fost câștigate de aceeași companie – Flodor Transcom SRL, cu excepția unuia, care i-a revenit firmei Nord Conforest S.A.

Nord Conforest, este, de altfel, un partener de achiziții publice al Flodor.

De asemenea, Dumitru Neag, tatăl lui Gheorghe Neag, a fost unul dintre administratorii firmei Flodor Transcom și, totodată, proprietarul Asfamixt, firmă care a obținut contracte uriașe de la Consiliul Județean Bihor în perioada în care instituția era condusă de liberalul Radu Țîrle, unul dintre rivalii actualului lider PNL, Ilie Bolojan, în perioada 2011-2012.

Nu în ultimul rând, un alt asociat al lui Gheorghe Dumitru Neag, cu care fostul consilier județean colaborează în cadrul Cooperativei Agricole Mirtilus Transilvania, este Andreea Mălan, fiica actualului președinte al Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan.

Deputatul PSD Mihai Fifor cere un răspuns mai puternic din partea NATO după ce trei nave comerciale au fost lovite de drone în apropierea litoralului românesc, în decurs de două zile.

Într-o postare pe Facebook, acesta spune că situația din Marea Neagră devine tot mai îngrijorătoare și că România are nevoie de măsuri concrete pentru protejarea navelor comerciale.

El a prezentat, pe scurt, detalii despre cele mai recente două atacuri, care au avut loc în apele teritoriale ale României.

Petrolierul EVIA PETROL V, sub pavilion grecesc, a fost lovit la ora 21:10, la aproximativ patru mile marine de țărm. După 35 de minute, vrachierul MARSOL a fost atacat la aproximativ cinci mile marine de Canalul Sulina.

În ambele cazuri au izbucnit incendii la bord, însă echipajele au reușit să le stingă. Din fericire, nu au fost victime. În noaptea precedentă, și cargoul LARISSA 1 fusese lovit de o dronă în apropierea litoralului românesc.

„Trei nave comerciale lovite în două zile, în apropierea gurilor Dunării. Incendii, avarii, echipaje expuse unor riscuri majore. O amenințare care nu mai poate fi tratată drept un efect colateral îndepărtat al războiului din Ucraina, câtă vreme incidentele se produc în apele teritoriale ale unui stat membru NATO și al Uniunii Europene”, a scris Mihai Fifor.

Deputatul PSD a precizat că, pe 20 octombrie, la solicitarea României, securitatea Mării Negre a fost discutată în Consiliul Nord-Atlantic.

Atunci, NATO a anunțat că va întări supravegherea maritimă prin aeronave, radare, drone și alte mijloace de recunoaștere și schimb de informații.

Pe 22 octombrie, și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat situația de securitate.

Printre măsurile stabilite s-au numărat dezvoltarea capacităților de supraveghere maritimă și de combatere a dronelor, dar și o cooperare mai strânsă cu aliații.

Deputatul a făcut o precizare și despre vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la București, din 9 noiembrie. Securitatea Mării Negre a fost una dintre temele principale ale discuțiilor.

Cu această ocazie, Ursula von der Leyen a anunțat 50 de milioane de euro pentru accelerarea operaționalizării centrului regional de securitate maritimă româno-bulgar și alte 10 milioane de euro pentru dezvoltarea capacităților de căutare și salvare.

„Cinci zile mai târziu, două nave comerciale sunt lovite de drone în apele teritoriale românești”, a precizat Mihai Fifor.

Deputatul PSD a precizat că, în seara atacurilor, Armata Română a intervenit conform procedurilor. Au fost ridicate aeronave F-16, au fost urmărite amenințările aeriene, dar au și fost activate sistemele de avertizare a populației.

„Discuția nu privește reacția militarilor români, ci necesitatea consolidării sprijinului operațional aliat pentru protejarea navigației comerciale în această parte a Mării Negre”, a transmis deputatul.

Acesta a mai spus că România a cerut consultări în cadrul NATO și analizat situația în CSAT. Repetarea atacurilor arată însă că măsurile comune trebuie puse în aplicare mai repede.

„Cine și cu ce mijloace asigură, împreună cu România, protecția navigației comerciale în apele noastre teritoriale? Ce capacități suplimentare pot fi mobilizate în cadrul NATO? Cum pot fi accelerate măsurile deja convenite și cum poate fi consolidată coordonarea operațională pentru a răspunde unor amenințări tot mai complexe?”, a întrebat deputatul PSD.

Mihai Fifor a mai precizat că Marea Neagră are o importanță strategică pentru întreaga Europă. Aici se întâlnesc efectele războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, interesele NATO, securitatea energetică și libertatea transportului maritim.

„Marea Neagră nu este o periferie a securității europene. Este una dintre regiunile în care se întâlnesc consecințele războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, interesele strategice ale NATO, securitatea energetică europeană și libertatea navigației comerciale”, a scris Mihai Fifor.

Potrivit deputatului, pasul următor trebuie să fie aplicarea măsurilor deja stabilite și suplimentarea mijloacelor de apărare, conform evoluției amenințărilor.

„România are nevoie de un răspuns aliat pe măsura importanței strategice a Mării Negre. Un răspuns care să consolideze eforturile deja întreprinse și să ofere mijloace suplimentare pentru protejarea navigației comerciale”, a transmis Mihai Fifor.

O femeie în vârstă de 33 de ani din Statele Unite ale Americii a decis să înceapă un nou capitol al vieții sale într-un mod mai puțin obișnuit. Potrivit The New York Post, după zece ani de căsnicie și divorț, Gayla Thompson și-a îndeplinit o dorință pe care fostul soț nu i-o acceptase niciodată. Ea și-a luat un porc pe post de animal de companie. Purcelușa Daisy a devenit rapid centrul universului său, iar acum cele două sunt aproape de nedespărțit.

Originară din Nashville, statul Tennessee, Gayla a primit-o pe Daisy în noiembrie 2025, când animalul avea doar opt săptămâni și cântărea puțin peste nouă kilograme. Femeia a glumit pe seama schimbării din viața sa, spunând că a schimbat un porc cu altul.

„Fostul meu soț mi-a spus mereu că nu pot avea un porc de companie. Așa că, odată ce divorțul a fost finalizat, obținerea porcului visurilor mele a fost modalitatea perfectă de a-mi începe noua viață”, a povestit Thompson.

Purcelușa s-a integrat rapid în viața femeii și a devenit un adevărat membru al familiei. La patru luni, Daisy cântărea aproximativ 22 de kilograme și avea propriul pat, jucării și litieră.

Mai mult, își însoțește stăpâna în excursii săptămânale la magazinele din zonă. Prezența unui purceluș ținut în lesă nu trece neobservată, iar Daisy a devenit deja cunoscută în locurile pe care le frecventează.

„Nu vezi în fiecare zi un purceluș în lesă într-un magazin”, a povestit femeia.

Purcelușa este și o clientă obișnuită la restaurantele Sonic, unde angajații o recunosc imediat și îi oferă o recompensă specială pentru animale.

Dragostea Gaylei pentru animale nu este una recentă. Femeia spune că încă din copilărie obișnuia să salveze și să îngrijească vietăți rănite, iar familia sa nu a fost deloc surprinsă de decizia de a crește un porc în casă.

„Știți filmul Pânza lui Charlotte? Eu sunt fetița din filmul acela. Salvam constant păsări mici și le vindecam. Să ții un purcel în casă este complet în concordanță cu personalitatea mea”, a explicat ea.

Experiența cu Daisy a venit însă și cu provocări. Pe măsură ce a crescut, purcelușa a devenit tot mai curioasă și a învățat chiar să deschidă ușile dulapurilor, de unde scotea diverse obiecte.

Pentru a evita incidentele, Gayla a fost nevoită să își securizeze locuința, asemenea unei case în care trăiește un copil, și să ia măsuri pentru protejarea covoarelor.

După divorț, femeia nu se gândește doar la viața alături de Daisy. Ea spune că intenționează să înființeze o mică fermă, sperând să construiască astfel un viitor care să-i aducă împlinirea pe care nu a găsit-o în cei zece ani de căsnicie.

Insula tropicală se numește Iguana și se află în largul unui oraș de pe coasta de est a statului Nicaragua. Pentru insula cu vegetație luxuriantă, cocotieri, bananieri și ape de culoare turcoaz, vânzătorul cere 475.000 de dolari.

Este prețul unui apartament de lux din multe orașe europene, inclusiv din București.

Insula are aproximativ 20.000 de metri pătrați pe care se află mai multe clădiri. Reședința principală este o vilă cu piscină, iar pe coasta opusă sunt spații de cazare pentru oaspeți.

Proprietatea mai are o alee care înconjoară insula și un turn de observație cu o înălțime de nouă metri. Prețul este considerat de experți drept superofertă și este justificat printr-o urgență a proprietarului. Continuarea pe Mediafax Italia.

O companie lituaniană specializată în neurotehnologie lucrează la un sistem care ar putea schimba radical modul în care oamenii interacționează cu dispozitivele electronice. Tehnologia, prezentată sâmbătă în cadrul unui eveniment dedicat tehnologiei, organizat de Muzeul Național al Lituaniei, urmărește să permită controlul computerelor și al ochelarilor inteligenți prin semnale transmise de creier și prin mișcările ochilor.

Compania AXLminds dezvoltă o interfață creier-computer neinvazivă, o tehnologie care urmărește să transforme activitatea cerebrală în comenzi pe care dispozitivele electronice să le poată interpreta.

Spre deosebire de sistemele care necesită implantarea unor electrozi în creier – folosite, de exemplu, pentru a permite persoanelor paralizate să controleze un computer – tehnologia neinvazivă folosește senzori amplasați la exteriorul capului. Aceștia pot detecta anumite semnale electrice produse de activitatea cerebrală, care sunt apoi analizate de un program informatic.

În principiu, sistemul permite utilizatorului să interacționeze cu un computer fără să atingă tastatura sau mouse-ul și fără să rostească instrucțiuni. Mișcările ochilor completează semnalele cerebrale, oferind o modalitate suplimentară de selectare și control al funcțiilor.

Tehnologia nu presupune citirea gândurilor în sensul obișnuit al expresiei. Interfețele creier-computer urmăresc identificarea unor tipare specifice ale activității cerebrale, pe care sistemele informatice învață să le asocieze cu anumite comenzi.

AXLminds urmărește extinderea acestei tehnologii și la ochelarii inteligenți, dispozitive care pot afișa informații în câmpul vizual al utilizatorului.

Într-un asemenea sistem, semnalele cerebrale și mișcările ochilor ar putea înlocui unele dintre comenzile care necesită în prezent atingerea unui ecran, apăsarea unor butoane sau folosirea vocii.

O astfel de tehnologie ar putea avea aplicații importante mai ales pentru persoanele cu mobilitate redusă, care întâmpină dificultăți în utilizarea dispozitivelor electronice convenționale.

Proiectul AXLminds se numără printre inovațiile prezentate la TECH Days, eveniment organizat pe 14 și 15 noiembrie la House of Histories, un spațiu expozițional al Muzeului Național al Lituaniei, din Vilnius.

Evenimentul reunește cercetători, artiști și tineri inventatori, care prezintă publicului tehnologii aflate în dezvoltare și explică principiile științifice din spatele acestora.

Printre invențiile prezentate se află și SafeClip, un dispozitiv conceput de o echipă formată dintr-un elev de liceu și doi studenți. Sistemul se fixează pe cureaua unei căști de motocicletă și emite un avertisment sonor atunci când aceasta nu este prinsă sau fixată corespunzător.

Vizitatorii au, de asemenea, ocazia să controleze roboți de competiție, cu dimensiuni de 25 și 45 de centimetri, dar și roboți construiți din piese LEGO.

Programul include și demonstrații dedicate unor tehnologii utilizate deja în viața de zi cu zi, dar ale căror mecanisme sunt mai puțin cunoscute publicului.

Un exemplu îl reprezintă oglinzile speciale folosite în sistemele laser. Deși unele nu sunt mai mari decât o monedă, prețul lor poate ajunge la sute de euro.

Explicația constă în precizia necesară fabricării și în straturile extrem de subțiri aplicate pe suprafața acestora, de sute de ori mai fine decât un fir de păr. Aceste acoperiri permit controlul precis al luminii laser.

Laserele sunt folosite, printre altele, la tăierea cu mare precizie a sticlei foarte subțiri din ecranele telefoanelor inteligente. Tehnologiile bazate pe lumină laser contribuie și la transmiterea informațiilor prin rețelele de fibră optică.

La TECH Days sunt prezentate și experimente de fizică bazate pe electricitate, mecanică și utilizarea azotului lichid, inclusiv demonstrații ale fenomenului de levitație.

Programul cuprinde ateliere de animație, în care participanții descoperă cum o succesiune de imagini statice poate crea iluzia mișcării, dar și prezentări despre evoluția cunoștințelor astronomice, de la primele observații ale cerului până la descoperirea expansiunii Universului.

Evenimentul face parte dintr-o inițiativă a Muzeului Național al Lituaniei dedicată invențiilor și progreselor tehnologice, de la robotică și explorarea spațiului până la biotehnologie.

„Ne dorim în special ca tinerii și copiii să înțeleagă că inovația poate începe cu o întrebare care contează pentru ei personal”, a explicat Simona Širvydaitė-Šliupienė, coordonatoarea expoziției.

Potrivit organizatorilor, scopul evenimentului este să arate nu doar rezultatele spectaculoase ale cercetării, ci și experimentele, încercările nereușite și ideile din care se nasc noile tehnologii.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere explicații companiei SpaceX, deținută de Elon Musk, după ce rețeaua de comunicații Starshield ar fi fost supusă unor restricții de viteză care afectează operațiunile militare ale Ucrainei, scrie Euronews.

Acesta a spus joi că forțele ucrainene se confruntă cu limitări în folosirea serviciului, terminalele fiind restricționate la o viteză maximă de 161 de kilometri pe oră în zonele ocupate de forțele ruse.

„Restricțiile sunt în vigoare de cinci zile. Ei susțin că este vorba despre o problemă tehnică. Noi nu credem că acesta este cazul.”, a afirmat liderul ucrainean, potrivit unor declarații publicate sâmbătă și preluate de mai multe instituții de presă.

Aceste limitări afectează capacitatea Ucrainei de a intercepta dronele de atac rusești propulsate de motoare cu reacție, a explicat Zelenski în discursul susținut la summitul Comunității Politice Europene, desfășurat la Dublin la începutul săptămânii.

„Dacă cineva din America ia decizii prin care, practic, tratează teritoriul ucrainean ca și cum nu ar fi ucrainean, atunci acest lucru ne indică direcția în care evoluează lucrurile”, a declarat președintele ucrainean în cadrul summitului.

Vineri, Volodimir Zelenski a precizat că Ucraina nu a primit „nicio explicație clară” cu privire la aceste restricții.

„Am dat instrucțiuni Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării din Ucraina să intensifice contactele cu Departamentul de Stat al SUA, Pentagonul și SpaceX, pentru a obține clarificări și a soluționa situația”, a scris liderul de la Kiev într-o postare pe rețelele de socializare.

Sistemul Starshield a devenit indispensabil pentru operațiunile militare ale Ucrainei împotriva Rusiei, fiindcă asigură conexiune la internet pe câmpul de luptă.

Potrivit președintelui ucrainean, Washingtonul a propus ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei în schimbul aderării la NATO, în cadrul eforturilor de accelerare a negocierilor de pace.

„Americanii au ridicat următoarea chestiune: «Ce-ar fi dacă Ucraina ar adera la NATO? S-ar retrage Ucraina din Donbas?» A fost prima dată când s-a pus o astfel de problemă”, a declarat Zelenski vineri, în fața jurnaliștilor.

Acesta a mai spus că țara sa discută despre obținerea unor „garanții de securitate specifice” din partea NATO și a Uniunii Europene.

Totodată, el a precizat că îi va întreba pe ucraineni dacă sunt de acord cu termenii, în cazul în care statele occidentale îi confirmă.

„Nu am dreptul să iau această decizie de unul singur”, a afirmat Zelenski.

Polonia a primit un răspuns favorabil din partea Pentagonului pentru înființarea unei baze militare americane permanente pe teritoriul său. Autoritățile de la Varșovia au identificat patru posibile amplasamente și sunt dispuse să investească până la 4,4 miliarde de dolari în infrastructura necesară. Potrivit Breaking Defense, decizia finală este așteptată la începutul lunii decembrie.

Anunțul a fost făcut de ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, la finalul întâlnirii din această săptămână cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, la Pentagon.

Întrebat despre stadiul discuțiilor, Hegseth i-a transmis oficialului polonez că „totul evoluează într-o direcție bună”. Ministrul polonez a declarat că Pentagonul a dat undă verde înființării bazei militare americane permanente, precizând că hotărârea finală aparține Casei Albe.

„Prezența permanentă a trupelor americane în Polonia este prioritatea noastră absolută și nu vom renunța la acest obiectiv”, a declarat ministrul polonez.

Potrivit oficialilor polonezi, Donald Trump urmează să analizeze planul pe 3 sau 4 decembrie.

Autoritățile poloneze au identificat patru posibile amplasamente: Bydgoszcz, Poznań, Szczecin și Wrocław. Toate se află în partea de vest a Poloniei, la vest de râul Vistula, care traversează țara de la sud la nord. Această poziționare corespunde preferințelor exprimate de partea americană.

Cele patru orașe dispun deja de infrastructură militară poloneză, americană sau NATO. Bydgoszcz și Szczecin găzduiesc centre de comandă ale Alianței, iar la Poznań funcționează un comandament al armatei americane.

Wrocław se află în apropierea unor importante baze de antrenament militar și dispune de legături rutiere și aeroportuare care permit transportul trupelor și echipamentelor militare.

Noua bază ar trebui să poată găzdui aproximativ 25.000 de persoane, inclusiv 5.000 de militari americani, familiile acestora și personalul auxiliar.

Costurile infrastructurii sunt estimate la 15-17 miliarde de zloți, echivalentul a 3,8-4,4 miliarde de dolari. Polonia s-a oferit să suporte aceste cheltuieli, care includ construirea locuințelor și a facilităților necesare militarilor americani și familiilor acestora.

„Suntem pregătiți. Am pregătit amplasamentele și suntem pregătiți să construim infrastructura necesară și să asigurăm finanțarea”, a precizat ministrul polonez al Apărării.

Administrația Trump analizează redistribuirea trupelor americane din Europa și solicită statelor NATO să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare.

Noua strategie americană, denumită „NATO 3.0”, presupune ca țările europene să preia un rol principal în apărarea continentului cu forțe militare convenționale, în timp ce Statele Unite își concentrează mai multe resurse asupra altor regiuni ale lumii.

Polonia consideră că o bază americană permanentă ar consolida securitatea țării și prezența NATO în estul Europei, în apropierea Rusiei și Belarusului.

Statele Unite au deja trupe și instalații militare în Polonia, însă o mare parte dintre militari sunt trimiși temporar, fiind înlocuiți periodic cu alte unități. Noua bază ar permite staționarea pe termen lung a aproximativ 5.000 de soldați americani, împreună cu familiile acestora.

Polonia dorește să cumpere din Statele Unite rachete de croazieră Tomahawk, capabile să lovească ținte aflate la distanțe mari, precum și lansatoarele necesare utilizării lor.

Ministrul polonez al Apărării a declarat că Pentagonul susține această achiziție, însă aprobarea finală depinde de Congresul Statelor Unite.

Cele două țări au semnat și o declarație de intenție privind extinderea cooperării în industria de apărare, inclusiv în domeniul producției și întreținerii echipamentelor militare.

În octombrie, Departamentul american al Apărării a anunțat că Polonia a fost aleasă să găzduiască primul centru de întreținere și reparare a rachetelor Patriot PAC-3 din afara Statelor Unite. Aceste rachete sunt utilizate de sistemele de apărare antiaeriană Patriot pentru interceptarea rachetelor balistice și a altor amenințări aeriene.

Noul centru va permite efectuarea lucrărilor de întreținere și reparare în Europa, fără ca rachetele să mai fie transportate în Statele Unite.

Hegseth a apreciat investițiile militare ale Poloniei, care se apropie de 5% din produsul intern brut, afirmând că țara construiește una dintre cele mai puternice armate din Europa.

Polonia a primit un răspuns favorabil din partea Pentagonului pentru înființarea unei baze militare americane permanente pe teritoriul său. Autoritățile de la Varșovia au identificat patru posibile amplasamente și sunt dispuse să investească până la 4,4 miliarde de dolari în infrastructura necesară. Potrivit Breaking Defense, decizia finală este așteptată la începutul lunii decembrie.

Anunțul a fost făcut de ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, la finalul întâlnirii din această săptămână cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, la Pentagon.

Întrebat despre stadiul discuțiilor, Hegseth i-a transmis oficialului polonez că „totul evoluează într-o direcție bună”. Ministrul polonez a declarat că Pentagonul a dat undă verde înființării bazei militare americane permanente, precizând că hotărârea finală aparține Casei Albe.

„Prezența permanentă a trupelor americane în Polonia este prioritatea noastră absolută și nu vom renunța la acest obiectiv”, a declarat ministrul polonez.

Potrivit oficialilor polonezi, Donald Trump urmează să analizeze planul pe 3 sau 4 decembrie.

Autoritățile poloneze au identificat patru posibile amplasamente: Bydgoszcz, Poznań, Szczecin și Wrocław. Toate se află în partea de vest a Poloniei, la vest de râul Vistula, care traversează țara de la sud la nord. Această poziționare corespunde preferințelor exprimate de partea americană.

Cele patru orașe dispun deja de infrastructură militară poloneză, americană sau NATO. Bydgoszcz și Szczecin găzduiesc centre de comandă ale Alianței, iar la Poznań funcționează un comandament al armatei americane.

Wrocław se află în apropierea unor importante baze de antrenament militar și dispune de legături rutiere și aeroportuare care permit transportul trupelor și echipamentelor militare.

Noua bază ar trebui să poată găzdui aproximativ 25.000 de persoane, inclusiv 5.000 de militari americani, familiile acestora și personalul auxiliar.

Costurile infrastructurii sunt estimate la 15-17 miliarde de zloți, echivalentul a 3,8-4,4 miliarde de dolari. Polonia s-a oferit să suporte aceste cheltuieli, care includ construirea locuințelor și a facilităților necesare militarilor americani și familiilor acestora.

„Suntem pregătiți. Am pregătit amplasamentele și suntem pregătiți să construim infrastructura necesară și să asigurăm finanțarea”, a precizat ministrul polonez al Apărării.

Administrația Trump analizează redistribuirea trupelor americane din Europa și solicită statelor NATO să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare.

Noua strategie americană, denumită „NATO 3.0”, presupune ca țările europene să preia un rol principal în apărarea continentului cu forțe militare convenționale, în timp ce Statele Unite își concentrează mai multe resurse asupra altor regiuni ale lumii.

Polonia consideră că o bază americană permanentă ar consolida securitatea țării și prezența NATO în estul Europei, în apropierea Rusiei și Belarusului.

Statele Unite au deja trupe și instalații militare în Polonia, însă o mare parte dintre militari sunt trimiși temporar, fiind înlocuiți periodic cu alte unități. Noua bază ar permite staționarea pe termen lung a aproximativ 5.000 de soldați americani, împreună cu familiile acestora.

Polonia dorește să cumpere din Statele Unite rachete de croazieră Tomahawk, capabile să lovească ținte aflate la distanțe mari, precum și lansatoarele necesare utilizării lor.

Ministrul polonez al Apărării a declarat că Pentagonul susține această achiziție, însă aprobarea finală depinde de Congresul Statelor Unite.

Cele două țări au semnat și o declarație de intenție privind extinderea cooperării în industria de apărare, inclusiv în domeniul producției și întreținerii echipamentelor militare.

În octombrie, Departamentul american al Apărării a anunțat că Polonia a fost aleasă să găzduiască primul centru de întreținere și reparare a rachetelor Patriot PAC-3 din afara Statelor Unite. Aceste rachete sunt utilizate de sistemele de apărare antiaeriană Patriot pentru interceptarea rachetelor balistice și a altor amenințări aeriene.

Noul centru va permite efectuarea lucrărilor de întreținere și reparare în Europa, fără ca rachetele să mai fie transportate în Statele Unite.

Hegseth a apreciat investițiile militare ale Poloniei, care se apropie de 5% din produsul intern brut, afirmând că țara construiește una dintre cele mai puternice armate din Europa.

Accidentul s-a produs la ora locală 21.15.

„Vârful aripii unui Boeing 737 aparținând Copa Airlines a lovit partea din față a unui Boeing 767 al companiei UPS, în timp ce aeronavele rulau pe pistă”, a transmis Administrația Federală a Aviației (FAA).

Două persoane au fost rănite în urma coliziunii, a declarat, pentru CNN, Greg Chin, directorul de comunicare al aeroportului.

„Rulam pe pistă după aterizare, cu o viteză normală, când, dintr-o dată, am auzit agitația din jurul meu intensificându-se, urmată de un țipăt colectiv și apoi de impactul cu o altă aeronavă care a lovit-o pe a noastră”, a povestit, pentru CNN, Cesar Ferreira, un pasager din avionul Copa.

„În cabină, am simțit cum avionul a fost aruncat brusc în lateral. La început, unii pasageri au intrat în panică, dar echipajul Copa a reacționat rapid, determinându-i pe toți să rămână pe locurile lor”, a spus Ferreira.

Controlorii de trafic aerian instruiseră echipajul UPS să acorde prioritate zborului Copa, a precizat FAA. Agenția a demarat o anchetă.

„Ne-a lovit cineva”, a spus pilotul zborului Copa Airlines într-o înregistrare audio a comunicațiilor cu turnul de control, în timp ce controlorul întreba echipajul avionului UPS dacă a existat un contact între aeronave.

„Da, am înaintat prea mult, iar el… ne-a agățat cu aripa”, a răspuns pilotul UPS în înregistrarea audio.

„Se pare că ne lipsește vârful aripii stângi”, a transmis ulterior pilotul Copa. Ferreira a declarat că, după aproximativ 10 minute, căpitanul a anunțat că nu există niciun pericol iminent și că va fi adus un vehicul de tractare pentru a muta aeronava.

Toți cei 166 de pasageri și cei șase membri ai echipajului au debarcat în siguranță, iar avionul a fost readus la terminal, a transmis compania aeriană într-un comunicat.

O fotografie cu aeronava UPS arată partea din față a acesteia strivită, cu o gaură largă în panourile exterioare. Zborul Copa Airlines tocmai aterizase la Miami, venind din Panama City (Panama), iar aeronava UPS se pregătea de decolare cu destinația Bogotá (Columbia) în momentul producerii incidentului.

Rănile suferite de cele două persoane au fost ușoare, ambele fiind îngrijite la fața locului de echipele de pompieri și de intervenție.

Incidentul s-a produs în timp ce aeroporturile din SUA depun eforturi pentru a relua operațiunile normale, după suspendarea zborurilor impusă vineri de FAA.

Se pare că problema care a dus la anularea a mii de zboruri, a fost cauzată de o eroare apărută în urma modernizării unui echipament, a explicat secretarul transporturilor, Sean Duffy.

Accidentul s-a produs la ora locală 21.15.

„Vârful aripii unui Boeing 737 aparținând Copa Airlines a lovit partea din față a unui Boeing 767 al companiei UPS, în timp ce aeronavele rulau pe pistă”, a transmis Administrația Federală a Aviației (FAA).

Două persoane au fost rănite în urma coliziunii, a declarat, pentru CNN, Greg Chin, directorul de comunicare al aeroportului.

„Rulam pe pistă după aterizare, cu o viteză normală, când, dintr-o dată, am auzit agitația din jurul meu intensificându-se, urmată de un țipăt colectiv și apoi de impactul cu o altă aeronavă care a lovit-o pe a noastră”, a povestit, pentru CNN, Cesar Ferreira, un pasager din avionul Copa.

„În cabină, am simțit cum avionul a fost aruncat brusc în lateral. La început, unii pasageri au intrat în panică, dar echipajul Copa a reacționat rapid, determinându-i pe toți să rămână pe locurile lor”, a spus Ferreira.

Controlorii de trafic aerian instruiseră echipajul UPS să acorde prioritate zborului Copa, a precizat FAA. Agenția a demarat o anchetă.

„Ne-a lovit cineva”, a spus pilotul zborului Copa Airlines într-o înregistrare audio a comunicațiilor cu turnul de control, în timp ce controlorul întreba echipajul avionului UPS dacă a existat un contact între aeronave.

„Da, am înaintat prea mult, iar el… ne-a agățat cu aripa”, a răspuns pilotul UPS în înregistrarea audio.

„Se pare că ne lipsește vârful aripii stângi”, a transmis ulterior pilotul Copa. Ferreira a declarat că, după aproximativ 10 minute, căpitanul a anunțat că nu există niciun pericol iminent și că va fi adus un vehicul de tractare pentru a muta aeronava.

Toți cei 166 de pasageri și cei șase membri ai echipajului au debarcat în siguranță, iar avionul a fost readus la terminal, a transmis compania aeriană într-un comunicat.

O fotografie cu aeronava UPS arată partea din față a acesteia strivită, cu o gaură largă în panourile exterioare. Zborul Copa Airlines tocmai aterizase la Miami, venind din Panama City (Panama), iar aeronava UPS se pregătea de decolare cu destinația Bogotá (Columbia) în momentul producerii incidentului.

Rănile suferite de cele două persoane au fost ușoare, ambele fiind îngrijite la fața locului de echipele de pompieri și de intervenție.

Incidentul s-a produs în timp ce aeroporturile din SUA depun eforturi pentru a relua operațiunile normale, după suspendarea zborurilor impusă vineri de FAA.

Se pare că problema care a dus la anularea a mii de zboruri, a fost cauzată de o eroare apărută în urma modernizării unui echipament, a explicat secretarul transporturilor, Sean Duffy.

Președintele Nicușor Dan începe duminică o vizită oficială de două zile în capitala Cambodgiei, Phnom Penh, unde va participa la cel de-al XX-lea Summit al Francofoniei.

La reuniune sunt așteptați lideri din cele 53 de state membre cu drepturi depline ale Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF).

Potrivit Administrației Prezidențiale, ediția din acest an se desfășoară sub tema „A reinvesti în pace pentru o prosperitate comună și o stabilitate durabilă”.

Unul dintre principalele obiective ale României la acest summit este să obțină sprijinul statelor membre pentru candidatura lui Dacian Cioloș la funcția de secretar general al Francofoniei, pentru mandatul 2027-2030.

Fost premier al României și fost comisar european, acesta propune o viziune pentru relansarea și dezvoltarea comunității francofone, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Instituția spune că alegerea lui Dacian Cioloș în această funcție ar contribui la consolidarea influenței României în spațiul francofon, la dezvoltarea relațiilor cu statele membre și la promovarea intereselor țării în domenii importante.

De asemenea, susținerea candidaturii face parte din strategia României de a-și consolida profilul internațional și de a participa mai des la proiectele de cooperare multilaterală.

Administrația Prezidențială anunță că Francofonia poate deveni un model de cooperare adaptat provocărilor viitorului, creând oportunități noi în domeniul academic și educațional, mai ales pentru tineri.

Decizia privind desemnarea noului secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei urmează să fie luată luni, în cadrul sesiunii la care vor participa liderii celor 53 de state membre cu drepturi depline.

Președintele Nicușor Dan începe duminică o vizită oficială de două zile în capitala Cambodgiei, Phnom Penh, unde va participa la cel de-al XX-lea Summit al Francofoniei.

La reuniune sunt așteptați lideri din cele 53 de state membre cu drepturi depline ale Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF).

Potrivit Administrației Prezidențiale, ediția din acest an se desfășoară sub tema „A reinvesti în pace pentru o prosperitate comună și o stabilitate durabilă”.

Unul dintre principalele obiective ale României la acest summit este să obțină sprijinul statelor membre pentru candidatura lui Dacian Cioloș la funcția de secretar general al Francofoniei, pentru mandatul 2027-2030.

Fost premier al României și fost comisar european, acesta propune o viziune pentru relansarea și dezvoltarea comunității francofone, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Instituția spune că alegerea lui Dacian Cioloș în această funcție ar contribui la consolidarea influenței României în spațiul francofon, la dezvoltarea relațiilor cu statele membre și la promovarea intereselor țării în domenii importante.

De asemenea, susținerea candidaturii face parte din strategia României de a-și consolida profilul internațional și de a participa mai des la proiectele de cooperare multilaterală.

Administrația Prezidențială anunță că Francofonia poate deveni un model de cooperare adaptat provocărilor viitorului, creând oportunități noi în domeniul academic și educațional, mai ales pentru tineri.

Decizia privind desemnarea noului secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei urmează să fie luată luni, în cadrul sesiunii la care vor participa liderii celor 53 de state membre cu drepturi depline.

Ucraineanca Elina Svitolina, locul 6 mondial, o va întâlni pe rusoaica Mirra Andreeva, locul 3 în clasamentul WTA. Este un meci de tenis cu miză politică având în vedere conflictul dintre cele două țări.

Svitolina a făcut deseori comentarii despre dramele din țara sa. Rusoaica în vârstă de 19 ani concurează fără steag ca urmare a regulilor stabilite de organizatorii turneelor de tenis din circuitul feminin.

Sâmbătă, în semifinale, Elina Svitolina a trecut categoric de cehoaica Linda Noskova. Ea a cedat doar trei game-uri în fața campioanei de la Wimbledon.

Rezultatul marchează o revenire remarcabilă pentru Svitolina. Ucraineanca a suferit o înfrângere drastică în primul meci din grupă de la Indian Wells chiar împotriva rusoaicei Mirra Andreeva. Este pentru a treia oară când Svitolina ajunge în finala turneului de final de sezon, ea reușind să câștige trofeul în 2018.

În cealaltă semifinală, Andreeva a învins-o în două seturi pe Jessica Pegula. Campioana la French Open a devenit cea mai tânără jucătoare din ultimii 22 de ani care ajunge în ultimul act al Turneului Campioanelor. Precedentul record aparține altei rusoaice. Maria Sharapova avea 17 ani când a câștigat titlul în 2004.

Finala de la Turneul Campioanelor va fi duminică seara. Mirra Andreeva și Elina Svitolina se vor confrunta de la ora 22.00 (ora României n.r.).

Președinții celor trei state care dețin împreună aproape 90% din focoasele nucleare ale planetei s-au hotărât să elimine înarmarea excesivă.

Prima comparație care îmi vine în minte este că reuniunea seamănă cu un congres internațional al marilor producători de tutun, consacrat combaterii fumatului, la care fiecare participant își exprimă îngrijorarea pentru sănătatea publică și recomandă abstinența, având în spate un banner care promovează propria marcă de țigări.

Dar care e miza? La 5 februarie 2026 a expirat New START, tratatul bilateral de limitare a armamentelor nucleare strategice americane și rusești, care stabilea un plafon modest de 1550 de focoase nucleare strategice pentru fiecare stat, deși Rusia și SUA au în prezent peste 5000 de focoase fiecare, iar China peste 600 și ar putea ajunge la aproximativ 1000 până în anul 2030.

Donald Trump dorește un nou tratat din care să facă parte și China, însă Xi Jinping nu-i împărtășește entuziasmul, considerând că Beijingului nu i se pot impune asemenea obligații.

Donald Trump are nevoie de o victorie diplomatică pe care să o poată înghesui într-o postare triumfală, știută fiind relația sa extrem de afectuoasă cu superlativele care îi descriu reușitele. Bunăoară, acordul va fi extraordinar, întâlnirea istorică, iar rezultatul fără precedent.

Pentru Vladimir Putin o fotografie alături de președinții SUA și Chinei are un impact mult mai valoros decât orice comunicat al Kremlinului, câtă vreme cel mai contestat, sancționat și criticat om politic al lumii, este invitat să discute despre securitatea planetei.

Așa se face că entuziasmul unor cercuri naționaliste ruse față de reuniune este, prin urmare, explicabil; Aleksandr Dughin vorbește despre o confirmare a multipolarității, iar Piotr Tolstoi  evocă o nouă Ialta.

Am aflat și că Ucraina nu figurează pe agenda trilateralei, pentru că negocierile privind războiul se desfășoară separat, de către emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner, iar China nu dorește să fie implicată. Dacă este să fim onești, cum ar putea să o facă? China este principalul partener comercial al Rusiei, Xi Jinping  și Vladimir Putin s-au întâlnit de peste 40 de ori din 2013 până în prezent, cei doi proclamând o prietenie fără limite.

În timpul acesta, Europa asistă cu bine cunoscuta ei capacitate de a formula îngrijorări, nefiind pe lista invitațiilor, deși se va discuta despre securitatea mondială, inclusiv despre probleme care afectează direct continentul european, fără participarea vreunui lider al Uniunii.

Dincolo de solemnitatea declarațiilor despre dezarmare, cred că adevărata negociere de la Shenzhen va privi Iranul, pentru că Donald Trump are nevoie de o ieșire din acest război costisitor, Xi Jinping își dorește redeschiderea Strâmtorii Ormuz, iar Vladimir Putin vrea să își mențină avantajele economice obținute din criza energetică, ceea ce face ca interesul comun pentru pace să fie ceva mai puțin comun atunci când ajungem la prețul petrolului.

În privința armamentului nuclear, un acord este puțin probabil, câtă vreme SUA vor să limiteze și arsenalul nuclear chinez.

Ucraina nu figurează oficial pe agendă, dar am fi naivi să credem că  Vladimir Putin va rata ocazia de a tatona disponibilitatea lui Donald Trump pentru o diminuare suplimentară a sancțiunilor sau pentru recunoașterea unor granițe extinse ale Rusiei.

Xi Jinping nu va accepta să negocieze reducerea celor peste 600 de focoase nucleare chinezești, dar ar putea oferi sprijin pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, vitală importurilor sale de petrol, fără să se amestece în războiul din Ucraina, pentru că prietenia cu Vladimir Putin îi este mai folositoare decât satisfacția de a-i da dreptate lui Donald Trump.

Riscul major pentru Europa nu este ca Trump, Putin și Xi să hotărască la Shenzhen soarta Ucrainei, ci ca SUA să reia relațiile cu Rusia înaintea semnării unui acord de pace, slăbind astfel presiunea sancțiunilor asupra Moscovei și lăsând europenii să susțină militar un război pe care principalul lor aliat ar putea ajunge să-l trateze drept un inconvenient în relațiile cu Kremlinul.

Dar, noi să fim sănătoși…