MediaFax.ro

Una dintre cele mai cunoscute imagini ale verii din Dolomiți nu mai este cea a unui peisaj spectaculos, ci a unei cozi interminabile pentru o gogoașă, arată publicația Il Post. La refugiul Friedrich August, la aproximativ 2.300 de metri altitudine, sute de oameni au ajuns să aștepte ore întregi pentru celebrele krapfen, după ce locul a devenit viral pe Instagram și TikTok.

Fenomenul este atât de vizibil încât chiar și hotelierii și operatorii din turism, care ani la rând au susținut creșterea numărului de vizitatori, au început să vorbească despre „overtourism”, adică turismul dus dincolo de capacitatea pe care o poate suporta un loc.

Sute de oameni au ajuns să aștepte ore întregi pentru celebrele krapfen. Sursa foto: Tiktok

Potrivit datelor citate de Il Post, între 2022 și 2025 numărul turiștilor din Dolomiți a crescut cu aproximativ 30%, în timp ce numărul turiștilor străini a avansat cu peste 40%. Iar creșterea continuă: în iulie 2026, sosirile au fost cu aproape 6% mai mari decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Transformarea nu a avut loc peste noapte. Timp de decenii, regiunea a investit masiv în hoteluri, drumuri, instalații de transport pe cablu și infrastructură turistică. Investițiile au adus locuri de muncă și venituri, iar succesul economic a alimentat la rândul său noi investiții. Apoi au venit recunoașterea UNESCO, pandemia și, mai recent, rețelele sociale.

Pe Instagram și TikTok, anumite locuri au devenit adevărate „obiective obligatorii”. Problema este că algoritmii nu distribuie turiștii uniform. Îi trimit în aceleași câteva puncte spectaculoase, prezentate în sute de videoclipuri.

Lacul Braies, Tre Cime di Lavaredo, Seceda și Lago di Carezza se numără printre locurile care au devenit extrem de populare. Uneori, turiștii nici măcar nu fac trasee montane propriu-zise. Ajung cu telecabina, merg câteva minute până la punctul devenit viral, fac fotografia și pleacă.

Antropologul Annibale Salsa, fost președinte al Clubului Alpin Italian, spune că o parte dintre vizitatori ajung să confunde „muntele virtual” văzut online cu muntele real, transformând peisajele într-o serie de imagini aproape interschimbabile.

Problemele nu țin doar estetică. Presa locală a relatat în această vară despre deșeuri abandonate, focuri aprinse în zone cu risc de incendiu, graffiti pe copaci și stânci și refugii sau zone de campare lăsate în dezordine.

În același timp, traficul a devenit o problemă pentru localnici. În perioadele de vârf, drumurile către cele mai populare zone se blochează încă de dimineață, iar oamenii care locuiesc acolo și nu lucrează în turism ajung să petreacă mult mai mult timp pentru deplasările obișnuite.

Există și un risc mai puțin vizibil: siguranța turiștilor. Creșterea numărului de persoane fără experiență montană în zone care pot deveni rapid periculoase în condiții de vreme rea pune presiune suplimentară pe serviciile de salvare.

Unele zone au introdus deja sisteme de rezervare și bilete de acces. La Lago di Braies și Tre Cime di Lavaredo există măsuri pentru controlul fluxurilor.

Propunerile pentru viitor sunt însă controversate. Printre ideile discutate se află limitarea închirierilor pe termen scurt și chiar introducerea unei taxe de acces în zona Dolomiților inclusă în patrimoniul UNESCO.

O altă idee este schimbarea strategiei de promovare: în loc ca toată lumea să fie trimisă către aceleași câteva obiective, turiștii ar putea fi orientați către văi și localități mai puțin cunoscute.

Este însă o dilemă complicată. Dacă aceste locuri sunt promovate intens pentru a distribui turiștii, există riscul ca ele să devină la rândul lor următoarele victime ale popularității online.

Un lucru este deja evident: Dolomiții nu mai au o problemă de promovare. Au o problemă de gestionare a succesului. Iar coada pentru o gogoașă la 2.300 de metri este doar imaginea cea mai ușor de înțeles a unei transformări mult mai profunde.

Armata rusă este blocată în mare parte pe front, iar războiul s-a transformat într-o confruntare costisitoare cu drone și rachete, care provoacă pierderi și pagube atât Ucrainei, cât și Rusiei. Cu toate acestea, Putin nu pare dispus să dea înapoi.

Potrivit The Economist, după mai multe săptămâni de analiză în timpul verii, surse apropiate Kremlinului cred că președintele rus a decis să intensifice războiul.

Dincolo de discursul geopolitic al Kremlinului, una dintre principalele motivații ale lui Putin este supraviețuirea propriului regim. În sistemul politic rus, liderul nu își poate permite să pară slab, iar renunțarea la război fără atingerea obiectivelor minime ar putea fi percepută drept un eșec.

Un membru al elitei ruse, citat de publicația britanică, a explicat că problema pentru Kremlin nu este doar economia sau lipsa succeselor militare, ci și faptul că războiul a consumat aproape cinci ani. „Țarul este gol”, este concluzia unui alt reprezentant rus.

Rusia ar putea recurge la mai multe forme de presiune, de la intensificarea atacurilor hibride și a operațiunilor de sabotaj împotriva aliaților Ucrainei până la vizarea rutelor prin care Europa furnizează sprijin Kievului.

Serviciile occidentale de informații se tem inclusiv că Rusia ar putea ataca fabrici europene care produc echipamente pentru Ucraina. Totuși, acestea consideră că Putin nu își dorește o confruntare militară directă cu NATO.

În Ucraina, Moscova ar urma să intensifice acțiunile pe care le desfășoară deja. Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică, 30 august, pregătirea unei lovituri masive asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Putin este hotărât să trimită între 300.000 și 400.000 de oameni pe front, susține sursa citată. O nouă mobilizare oficială nu ar fi neapărat necesară, deoarece ordinul inițial de mobilizare nu a fost suspendat.

Un alt factor care îl preocupă pe Putin este intensificarea atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și centrelor logistice din Rusia.

Pe 22 august, liderul rus a acuzat Ucraina că a deschis „cutia Pandorei” și a amenințat cu represalii asupra unor sectoare importante ale economiei ucrainene. În aceeași zi, Putin a respins ideea încheierii războiului, spunând că „operațiunea militară specială continuă” și că Rusia va merge „doar înainte”.

În interiorul Rusiei, însă, războiul începe să afecteze și imaginea de stabilitate pe care Kremlinul încearcă să o transmită. Sondajele indică o creștere a numărului rușilor care consideră situația tensionată, în timp ce încrederea în propaganda televizată este în scădere.

Vizita surpriză la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, pe 25 august a alimentat speculațiile privind mesajul transmis de administrația americană lui Vladimir Putin. Ratcliffe ar fi putut merge pentru a-i transmite liderului rus un avertisment privind eventuale atacuri asupra statelor NATO sau pentru a-l convinge să negocieze.

La trei zile după vizita lui Ratcliffe, Finlanda a cerut sprijinul Suediei pentru monitorizarea frontierei cu Rusia. Germania se pregătește, de asemenea, să acuze public Rusia pentru un atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig și să impună noi sancțiuni.

România apare, de asemenea, în analiza The Economist privind riscurile extinderii conflictului. Publicația notează că, pe 20 august, autoritățile române au anunțat distrugerea unei drone navale rusești care a vizat o platformă de foraj din apele teritoriale ale României.

Intensificarea conflictului nu va rezolva problemele Rusiei și riscă să crească presiunea asupra populației și instabilitatea atât în interiorul țării, cât și în afara ei.

Pentru Putin, însă, continuarea războiului consumă resurse și capital politic, în timp ce o retragere fără o victorie clară ar putea reprezenta un risc pentru propria poziție. În acest fel, menținerea presiunii militare poate părea pentru liderul rus o variantă mai puțin periculoasă decât renunțarea la război.

Cercetarea, prezentată la Congresul Societății Europene de Cardiologie (ESC) 2026, desfășurat la München, între 28 și 31 august, a analizat legătura dintre nivelurile de xilitol din sânge și riscul cardiovascular.

Potrivit Fox News, studiul a inclus peste 17.700 de participanți din Canada și Marea Britanie, împărțiți în două grupuri.

Primul grup a provenit din Studiul longitudinal canadian privind îmbătrânirea (Canadian Longitudinal Study on Aging – CLSA), o cercetare amplă care urmărește starea de sănătate a adulților din Canada pe măsură ce înaintează în vârstă.

Participanții au fost monitorizați timp de șase ani. Cei cu cele mai ridicate niveluri de xilitol în sânge au avut un risc cu 57% mai mare de deces, infarct miocardic sau accident vascular cerebral, comparativ cu persoanele cu cele mai scăzute niveluri.

Diferența s-a menținut și după ce oamenii de știință au luat în calcul factori cunoscuți de risc cardiovascular, printre care vârsta, sexul, indicele de masă corporală, hipertensiunea, diabetul și nivelurile lipidelor din sânge.

Cel de-al doilea grup a provenit din studiul european privind legătura dintre alimentație și cancer (European Prospective Investigation into Cancer – EPIC), realizat în Marea Britanie. Participanții au fost urmăriți nu mai puțin de 30 de ani.

În acest grup, persoanele cu cele mai ridicate niveluri de xilitol au avut un risc cu 18% mai mare de evenimente cardiovasculare majore.

În ambele grupuri, nivelurile mai ridicate de xilitol în sânge au fost asociate cu un risc cardiovascular mai mare.

Rezultatele vin în completarea unor cercetări anterioare care au indicat deja că xilitolul poate crește capacitatea trombocitelor de a forma cheaguri de sânge.

„Îndulcitorii artificiali sunt consumați de oameni care cred că sunt mai sănătoși decât zahărul și sunt, în general, considerați siguri de autoritățile de reglementare”, a explicat dr. Marco Witkowski, de la Spitalul Universitar Charité din Berlin, cel care a prezentat studiul.

Medicul spune că rezultatele obținute pe termen lung arată cât de puține lucruri se cunosc încă despre siguranța cardiovasculară a xilitolului. El consideră necesare studii suplimentare, mai ales că acesta este folosit în cantități tot mai mari.

Xilitolul este un îndulcitor cu puține calorii, folosit ca înlocuitor al zahărului. Se găsește în alimente și băuturi, dar și în guma de mestecat și în unele produse pentru igiena orală.

Substanța poate fi produsă și în mod natural de organism, în procesul de metabolizare a glucozei.

Autorii atrag atenția asupra unei limite importante: studiul este observațional. Asta înseamnă că rezultatele arată o asociere între nivelurile ridicate de xilitol în sânge și riscul cardiovascular, dar nu demonstrează că îndulcitorul provoacă infarct sau accident vascular cerebral.

De asemenea, o concentrație ridicată de xilitol în sânge nu indică neapărat un consum alimentar mai mare, dat fiind faptul că această substanță poate fi produsă și de organism.

Sunt necesare noi studii pentru a stabili în ce măsură consumul de xilitol influențează direct riscul cardiovascular și care ar putea fi efectele utilizării sale pe termen lung.

Preluarea face parte din amplul acord petrolier cu Venezuela anunțat săptămâna trecută de președintele SUA Donald Trump, au declarat pentru Reuters doi oficiali americani.

NABEP a primit 14 contracte noi din partea autorităților venezuelene. Cinci dintre câmpurile incluse în aceste contracte au fost operate de companii chineze, iar unul de o companie rusă.

Compania americană urmează să controleze în total 17 proiecte petroliere în Venezuela, pe care intenționează să le dezvolte pentru a furniza în cele din urmă petrol Statelor Unite.

Două dintre proiectele care vor ajunge la NABEP au fost operate de China Concord Resources, companie sancționată de Statele Unite în 2019 pentru implicarea în comerțul cu petrol iranian. Alte două proiecte au fost operate de giganții petrolieri de stat chinezi Sinopec și China National Petroleum Corporation (CNPC), potrivit surselor americane.

„Nu doar că deschidem noi oportunități de care să beneficieze guvernul SUA și operatorii americani, ci deschidem Statele Unite ca piață pentru acest petrol, care era trimis anterior în China”, a declarat unul dintre oficiali.

De asemenea, alte două dintre proiectele petroliere care urmează să fie preluate de NABEP au fost operate de companii asociate lui Alex Saab, apropiat al președintelui venezuelean Nicolás Maduro, aflat acum în custodia SUA. Oficialii americani au menționat și un alt câmp petrolier asociat unui nepot al Ciliei Flores, soția lui Maduro, fără să ofere alte detalii.

Acordul permite astfel companiilor americane să intre în unele dintre activele petroliere strategice ale Venezuelei, în timp ce interesele chineze și rusești, prezente de mult timp în sectorul energetic al țării, pierd teren.

Înțelegerea oferă Washingtonului și un rol direct în stabilirea companiilor care produc și comercializează petrolul Venezuelei, administrația Trump încercând să apropie uriașele rezerve ale țării de interesele economice și geopolitice americane.

Săptămâna trecută, Trump a anunțat că Statele Unite au obținut, printr-un parteneriat cu sectorul privat, acces la aproximativ 64 de miliarde de barili din rezervele dovedite de petrol ale Venezuelei.

Președintele american a declarat luni că „milioane și milioane de barili de petrol” sunt deja transportați către rafinării din Texas și Louisiana, printre alte destinații.

NABEP a fost deținută anterior de magnatul american al petrolului Harry Sargeant, iar în prezent este controlată de omul de afaceri venezuelean Alejandro Betancourt.

Potrivit informațiilor prezentate de Casa Albă și citate de Fox News, NABEP a primit concesiuni pentru 100 de ani pentru cele 17 câmpuri petroliere și ar urma să plătească autorităților venezuelene aproximativ 200 de miliarde de dolari, sub formă de redevențe și taxe, în primii 25 de ani.

Compania ar urma, de asemenea, să acorde Biroului pentru Capital Strategic (Office of Strategic Capital), structură a Pentagonului care sprijină investițiile importante pentru securitatea națională a SUA, o participație de 35% la compania-mamă a NABEP.

Autoritățile interimare din Venezuela poartă discuții cu reprezentanții Adunării Naționale alese în 2015 pentru soluționarea problemelor juridice legate de tranziția politică a țării.

Administrația Trump consideră Adunarea aleasă în 2015 ultimul parlament venezuelean care a fost ales și a funcționat în conformitate cu Constituția. Unul dintre oficialii americani citați de Reuters a explicat că un acord cu reprezentanții acesteia ar putea oferi o bază legală pentru tranziția Venezuelei, inclusiv pentru deciziile economice privind relansarea industriei petroliere.

Venezuela are în prezent un alt Parlament, ales în 2025 și aflat în funcție. Washingtonul pune însă sub semnul întrebării legitimitatea instituțiilor rezultate din alegerile organizate în perioada în care Nicolás Maduro se afla la putere. Din acest motiv, pentru deciziile care trebuie să aibă o bază juridică în procesul de tranziție, administrația Trump urmărește obținerea unui acord și cu reprezentanții Adunării din 2015, în care opoziția față de Maduro câștigase majoritatea.

Trump a fost întrebat luni de un reporter, în timp ce răspundea întrebărilor presei în Biroul Oval, dacă exclude posibilitatea folosirii unei arme nucleare împotriva Iranului.

„Ei bine, în mod normal nu aș spune asta, dar răspunsul este da. Am exclus-o. Nu există niciun motiv pentru asta”, a răspuns președintele american, potrivit Fox News.

Trump a reacționat apoi mai dur la întrebare.

„Ce întrebare stupidă. Sunt complet învinși din punct de vedere militar! Deci îi înving și apoi ar trebui să mai folosesc și o armă nucleară împotriva lor? Ce întrebare stupidă”, a spus liderul de la Casa Albă.

Trump afirmase și în aprilie că nu intenționează să folosească arme nucleare împotriva Iranului, spunând atunci că acestea „nu ar trebui să fie folosite de nimeni niciodată”.

Întrebat dacă ultimele confruntări reprezintă o campanie militară limitată sau revenirea la un război la scară largă, Trump a minimalizat capacitatea militară actuală a Teheranului și a descris Iranul drept un „stat eșuat”.

„Au o inflație de 350%. Nu mai au monedă. Nu își plătesc soldații. Liderii lor sunt în mare parte morți. Marina lor nu mai există. Forțele lor aeriene nu mai există. Echipamentele lor de supraveghere au fost distruse aproape în totalitate”, a declarat Trump.

Președintele american nu a exclus însă noi atacuri convenționale asupra Iranului. „Asta nu înseamnă că nu-i vom lovi”, a adăugat el.

Potrivit liderului american, Washingtonul nu urmărește, cel puțin pentru moment, declanșarea unei noi ofensive militare de amploare împotriva Iranului, chiar dacă schimburile de atacuri dintre cele două țări au fost reluate.

Tensiunile au crescut din nou în weekend, când forțele americane au atacat două lansatoare iraniene de rachete pe insula Larak, în Strâmtoarea Ormuz. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a susținut că forțele iraniene se pregăteau să lanseze în strâmtoare rachete care transportau mine marine.

Iranul a ripostat lansând cel puțin opt rachete balistice spre forțe americane aflate în Iordania. Majoritatea au fost interceptate, fără să fie raportate pagube semnificative. Emiratele Arabe Unite au anunțat, de asemenea, interceptarea unui proiectil iranian.

Trump a declarat imediat că Statele Unite vor răspunde atacului asupra forțelor americane. „Îi vom lovi dur. Va exista un răspuns”, a spus președintele.

În același timp, președintele SUA susține că oficialii iranieni își doresc reluarea negocierilor, dar și-a exprimat îndoiala că Washingtonul poate ajunge la un acord cu Teheranul.

Trump a vorbit și despre situația din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol, susținând că Statele Unite au situația „într-o stare extrem de bună”.

Președintele american a spus că numeroase nave au reușit să traverseze strâmtoarea cu ajutorul Marinei SUA și că o cantitate importantă de petrol continuă să ajungă pe piața mondială.

„De aceea nu ați văzut prețul petrolului crescând așa cum se credea că s-ar putea întâmpla”, a afirmat Trump.

Reluarea confruntărilor a provocat însă noi îngrijorări pe piețele internaționale. Prețul petrolului a crescut luni, în timp ce bursele americane au încheiat ședința în scădere.

Statele Unite și Iranul se află în continuare într-o situație care nu este nici de pace, nici de război la scară largă. Deși forțele militare iraniene au fost puternic afectate de conflict, Teheranul păstrează capacitatea de a ataca obiective americane din regiune și de a amenința navigația prin Strâmtoarea Ormuz.

În urmă cu aproximativ doi ani, în timp ce Bentley pregătea noua generație Continental GT cu sistem de propulsie hibrid, câțiva dintre inginerii companiei au început să se întrebe cum ar arăta mașina dacă ar renunța la o parte dintre elementele care îi adăugau greutate. Ideea era neobișnuită pentru o marcă asociată mai degrabă luxului, confortului și mașinilor impunătoare decât reducerii drastice a greutății.

Potrivit Ars Technica, primul vizat a fost sistemul hibrid. A urmat tracțiunea integrală, o caracteristică a tuturor noilor modele Bentley de stradă de la începutul anilor 2000. În cele din urmă, a dispărut chiar și bancheta din spate. Din această serie de renunțări s-a născut noul Supersports.

Sub capotă se află un V8 biturbo de 4,0 litri, într-o versiune modificată special pentru acest model. Motorul dezvoltă 657 CP și un cuplu de 800 Nm, iar întreaga putere este trimisă către roțile din spate.

Nu este cel mai puternic Bentley construit vreodată, dar nu acesta a fost scopul. Inginerii au urmărit să obțină o mașină care să răspundă mai bine comenzilor șoferului și să fie mai agilă.

Reducerea greutății a mers mult dincolo de eliminarea sistemului hibrid. În locul banchetei din spate se află acum compartimente din fibră de carbon, iar plafonul este realizat din același material.

Supersports cântărește astfel mai puțin de 1.999 de kilograme. Poate părea în continuare mult, dar este cu aproximativ 500 de kilograme mai ușor decât Continental GT, modelul grand tourer de lux al Bentley, în versiunea sa hibridă, și devine cel mai ușor Bentley din 1941 încoace.

Reducerea greutății este doar o parte a transformării. Supersports are direcție și pe roțile din spate, diferențial electronic cu alunecare limitată și un sistem activ care reduce înclinarea caroseriei în viraje.

La exterior, schimbarea este imposibil de ratat. Mașina are un splitter frontal, elemente aerodinamice în jurul roților, un difuzor și un spoiler posterior generos, toate concepute pentru a ține mașina mai bine lipită de asfalt la viteze mari.

Bentley susține că noul pachet aerodinamic generează, la viteze mari, o forță suplimentară echivalentă cu cel puțin 300 de kilograme față de Continental GT Speed, ajutând mașina să rămână mai bine lipită de șosea.

Testat pe circuitul Laguna Seca din California, Supersports s-a dovedit a fi surprinzător de ușor de controlat pentru o mașină care încă se apropie de două tone, potrivit autorului testului. Direcția spate îi oferă agilitate în virajele lente, iar diferențialul electronic ajută mașina să își păstreze traiectoria atunci când șoferul accelerează.

Inginerii puteau merge și mai departe cu reducerea greutății. Scaunele sport, de exemplu, sunt în continuare confortabile și reglabile electric, deși unele fixe, din fibră de carbon, ar fi fost mult mai ușoare.

O asemenea alegere ar fi însemnat însă sacrificarea uneia dintre trăsăturile care definesc marca: confortul, chiar și într-o mașină foarte performantă.

Supersports rămâne astfel o mașină pregătită pentru circuit, dar suficient de confortabilă pentru a fi condusă și pe șosea.

Bentley va construi doar 500 de exemplare Supersports. Prețul pornește de la 486.200 de dolari, înainte de adăugarea opțiunilor și a finisajelor speciale, astfel că un exemplar poate trece fără probleme pragul de o jumătate de milion de dolari.

Prețul nu pare să fi fost însă o problemă. Bentley a vândut deja toate cele 500 de exemplare.

Problema pe care încearcă să o rezolve Uniunea Europeană este creșterea rapidă a deșeurilor electronice. Potrivit datelor ONU, citate de The Conversation, volumul de deșeuri electronice generat la nivel mondial aproape s-a dublat între 2010 și 2022 și se așteaptă să crească cu încă 32% până în 2030.

În Uniunea Europeană, cantitatea de echipamente electrice și electronice introduse pe piață a crescut de la 7,6 milioane de tone în 2012 la 14,4 milioane de tone în 2023.

Reciclarea nu este însă singura soluție. UE urmărește ca produsele să fie păstrate în uz cât mai mult timp, iar una dintre cele mai importante condiții este ca acestea să poată fi reparate atunci când se defectează. În acest fel, un telefon sau un alt dispozitiv nu va trebui înlocuit cu totul pentru o problemă la o singură componentă.

În prezent, consumatorii se lovesc adesea de lipsa pieselor de schimb, a instrucțiunilor de reparație sau de costuri prea mari. În aceste situații, cumpărarea unui dispozitiv nou poate fi mai simplă și mai ieftină decât repararea celui vechi.

Situația este complicată și de modul în care sunt proiectate multe dintre produsele moderne. Componentele sunt foarte bine integrate, iar accesul la ele poate fi dificil.

Un exemplu este bateria telefoanelor mobile. Dacă înainte aceasta putea fi înlocuită relativ ușor de utilizator, până în 2020 telefoanele cu baterie detașabilă erau deja din ce în ce mai rare.

Defecțiunile tehnice au rămas astfel unul dintre principalele motive pentru care anumite produse sunt înlocuite înainte de sfârșitul duratei lor de utilizare.

Regulile europene privind proiectarea ecologică a produselor au fost extinse prin Regulamentul privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile, adoptat în 2024. Printre obiectivele noilor reguli se numără și faptul ca produsele să poată fi reparate mai ușor.

În cazul bateriilor, legislația europeană stabilește, de asemenea, cerințe privind posibilitatea de înlocuire a acestora.

Pentru a putea evalua cât de ușor poate fi reparat un produs, experții Centrului Comun de Cercetare (JRC) – serviciul științific și tehnic al Comisiei Europene – au dezvoltat o metodologie bazată pe mai mulți parametri.

Aceștia țin, pe de o parte, de proiectarea produsului – de exemplu, ce unelte și elemente de fixare sunt necesare pentru înlocuirea unei componente – și, pe de altă parte, de serviciile oferite de producător, precum disponibilitatea pieselor de schimb și a instrucțiunilor de reparație.

Pe baza acestei metodologii au fost dezvoltate și scoruri care indică cât de ușor poate fi reparat un produs, ajutând consumatorii să compare dispozitivele înainte de cumpărare.

Primele dispozitive pentru care au fost aplicate astfel de criterii sunt smartphone-urile și tabletele. În continuare, metodologia urmează să fie utilizată și pentru alte produse, inclusiv expresoare, aspiratoare și imprimante.

Noile reguli încep deja să se reflecte în modul în care sunt proiectate unele dispozitive.

În cazul telefoanelor au apărut soluții precum ecranele care pot fi demontate fără utilizarea adezivilor tradiționali, adezivi care pot fi îndepărtați prin metode speciale și capace posterioare care pot fi deschise mai ușor.

Ideea este ca un dispozitiv să poată fi reparat fără ca această caracteristică să însemne automat un compromis în ceea ce privește siguranța, rezistența la apă sau performanța.

Schimbările se extind și la laptopuri. Unele modele au început să includă tastaturi care pot fi înlocuite, baterii fixate cu puține șuruburi și componente de stocare sau memorie care pot fi schimbate ori actualizate.

Dispozitivele purtabile sunt mai dificil de reparat din cauza dimensiunilor reduse și a faptului că sunt purtate direct pe corp. Chiar și în acest caz au apărut însă soluții noi.

Unele căști wireless au baterii care pot fi scoase manual în câteva secunde, iar anumite ceasuri inteligente oferă acces mai ușor la componente și instrucțiuni pentru reparații, păstrându-și în același timp rezistența la apă.

De asemenea, producătorii de console portabile au anunțat modificări de design pentru a respecta noile cerințe europene și a putea continua să își comercializeze produsele pe piața UE.

UE nu stabilește cum trebuie să arate un telefon

Scopul legislației europene nu este ca Bruxellesul să stabilească fiecare detaliu al unui produs, ci să creeze un cadru care să îi determine pe producători să găsească soluții sustenabile.

În loc ca un dispozitiv să fie înlocuit atunci când o singură componentă se defectează, acesta ar trebui să poată fi reparat și utilizat în continuare.

O astfel de abordare ar putea reduce cantitatea de deșeuri electronice și emisiile asociate producției unor dispozitive noi. În același timp, consumatorii ar putea economisi bani, iar producătorii și firmele de reparații ar putea beneficia de noi oportunități de afaceri.

Ideea nu este nouă. Designerul industrial german Dieter Rams susținea încă din anii ’70 că un produs bine proiectat trebuie să fie durabil și să țină cont de impactul asupra mediului. La aproape jumătate de secol distanță, principiile sale ajung să influențeze tot mai mult modul în care sunt concepute produsele tehnologice.

Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a anunțat că aeronava rusă a fost interceptată înainte de prânz, în timp ce zbura deasupra Mării Baltice.

„Rusia ne-a testat din nou sistemele de descurajare și apărare aeriană. Înainte de prânz, la 30 de kilometri nord de Łeba, avioanele noastre au interceptat un avion rusesc de recunoaștere Il-20”, a transmis oficialul, citat de Current Time.

Oficialul polonez a precizat că nu a existat o încălcare a spațiului aerian polonez.

Polonia raportează în mod regulat interceptarea unor aeronave rusești în zona Mării Baltice. Pe 3 august, două avioane de vânătoare poloneze au interceptat, de asemenea, un Il-20 rusesc – avion specializat în recunoaștere electronică – care zbura cu transponderul oprit.

La acel moment, aeronava rusă se afla în spațiul aerian internațional, la aproximativ 60 de kilometri nord-vest de coasta Poloniei. Potrivit autorităților poloneze, avionul nu avea depus un plan de zbor și zbura cu transponderul oprit.

La 31 iulie, ministrul polonez al Apărării anunțase interceptarea unui alt avion rusesc de același tip. Cu o zi înainte, pe 30 iulie, o rachetă de croazieră rusească pătrunsese în spațiul aerian al Poloniei și explodase.

Aeronavele rusești de recunoaștere zboară frecvent deasupra Mării Baltice cu transponderele oprite și fără planuri de zbor. Practica îngreunează identificarea lor de la distanță și complică gestionarea traficului aerian din regiune. În astfel de situații, avioanele de vânătoare sunt trimise pentru identificarea și monitorizarea aeronavelor care prezintă un potențial risc pentru securitatea spațiului aerian.

Incidentele au loc într-o zonă strategică pentru NATO, în apropierea teritoriilor statelor membre ale Alianței. Polonia face parte din NATO și are un rol important în apărarea flancului estic al organizației.

Cele opt țări, printre care Germania și Franța, susțin că Uniunea Europeană trebuie să poată reacționa mai rapid la crizele internaționale. Inițiativa este cuprinsă într-o propunere comună, distribuită înaintea reuniunilor informale ale miniștrilor de Externe și ai Apărării din UE și consultată de Bloomberg.

În prezent, numeroase decizii importante de politică externă ale UE necesită acordul tuturor celor 27 de state membre. Asta înseamnă că opoziția unei singure țări poate împiedica adoptarea unei poziții comune.

Exemplul invocat este Ungaria, care și-a folosit în ultimii ani dreptul de veto pentru a bloca sau întârzia sancțiuni împotriva Rusiei și decizii europene privind sprijinul acordat Ucrainei.

Cele opt state nu propun însă eliminarea completă a consensului. Documentul susține păstrarea acestuia atunci când poate fi obținut, dar și găsirea unor soluții pentru situațiile în care un singur guvern se opune unei decizii susținute de celelalte țări.

Una dintre soluțiile avute în vedere este folosirea mai frecventă a așa-numitei „abțineri constructive”.

Mecanismul există deja în regulile UE și îi permite unui stat să nu susțină o anumită decizie de politică externă fără să împiedice adoptarea acesteia de către celelalte țări. Statul respectiv își exprimă astfel dezacordul, dar nu recurge la veto pentru a opri întreaga Uniune.

O asemenea soluție ar permite Uniunii Europene să ia anumite decizii mai repede, fără ca toate cele 27 de guverne să fie obligate să susțină aceeași poziție.

Autorii inițiativei încearcă să găsească soluții care să poată fi aplicate în cadrul actualelor tratate europene. Modificarea acestora ar fi mult mai dificilă, deoarece ar necesita ea însăși acordul unanim al statelor membre.

Cele opt state susțin că situația internațională s-a schimbat fundamental și că UE trebuie să-și poată folosi mai rapid influența politică, economică și diplomatică în fața crizelor externe.

Separat, Germania propune și integrarea serviciului diplomatic al Uniunii Europene în Comisia Europeană, o schimbare care ar putea duce la o politică externă mai centralizată la nivelul blocului comunitar.

Dacă propunerile vor fi adoptate, UE va trebui să găsească un echilibru între luarea rapidă a deciziilor și dreptul fiecărui stat membru de a-și apăra propria poziție în politica externă.

Sistemul de propulsie care ar urma să permită aeronavei X-BAT să decoleze și să aterizeze vertical a fost deja testat în Statele Unite, potrivit FlightGlobal. X-BAT este dezvoltată de compania americană Shield AI, în colaborare cu producătorul de motoare GE Aerospace.

La baza tehnologiei se află un motor de avion de vânătoare prevăzut cu o duză specială (AVEN), capabilă să orienteze jetul motorului. Astfel, tracțiunea poate fi direcționată pentru a permite decolarea și aterizarea verticală.

Integrarea și pornirea motorului au fost realizate la centrul GE Aerospace din Peebles, Ohio, iar rezultatele au fost anunțate de cele două companii în luna iulie. Testele la sol continuă înainte de instalarea pe prototipul X-BAT.

De ce X-BAT nu are nevoie de pistă

Spre deosebire de un avion de vânătoare convențional, X-BAT este conceput să poată pleca în misiune din locuri în care nu există o pistă de aviație.

La decolare, motorul produce forța necesară pentru ridicarea verticală, iar duza specială direcționează jetul pentru a menține aeronava stabilă. La aterizare, direcția și intensitatea tracțiunii sunt ajustate permanent pentru a permite o coborâre controlată.

Potrivit companiei americane care le dezvoltă, decolarea și aterizarea verticală ar permite noilor drone de luptă să opereze de pe nave, insule, baze improvizate sau din zone izolate, fără infrastructura necesară avioanelor militare convenționale. Această caracteristică reduce dependența de bazele aeriene și de piste, care pot deveni ținte în timpul unui conflict.

Tehnologia folosită de sistemul AVEN nu este nouă. Dispozitivul montat în partea din spate a motorului, care permite schimbarea direcției jetului, a fost dezvoltat în anii ’90 și testat inclusiv pe un avion de luptă F-16.

În timpul testelor de atunci, sistemul a fost folosit timp de 135 de ore de zbor, în 95 de misiuni. Pentru X-BAT, vechiul echipament a fost recuperat, recondiționat și adaptat motorului folosit de noua aeronavă.

Rolul său este însă diferit. Pe F-16, vectorizarea tracțiunii era folosită pentru creșterea manevrabilității în zbor. În cazul X-BAT, duza devine esențială pentru decolarea și aterizarea verticală, fiind nevoită să facă ajustări rapide pentru a menține aeronava stabilă.

X-BAT folosește inteligența artificială și este concepută să poată executa misiuni autonom sau împreună cu alte aeronave.

Producătorul spune că drona va putea desfășura misiuni aer-aer și aer-sol, precum și operațiuni de război electronic. X-BAT este proiectată pentru o rază maximă de peste 2.000 de mile marine, aproximativ 3.700 de kilometri, și pentru zboruri la altitudini de peste 50.000 de picioare, circa 15.000 de metri. Poate transporta armament atât în compartimente interne, cât și pe puncte externe de acroșare.

Un alt avantaj urmărit de constructor este posibilitatea folosirii unui număr mai mare de drone într-un spațiu restrâns. Potrivit producătorului, trei X-BAT ar ocupa pe puntea unei nave aproximativ spațiul necesar unui singur avion de vânătoare convențional.

Următoarea etapă va fi însă cea decisivă: testele de zbor trebuie să demonstreze că X-BAT poate face în aer ceea ce sistemul său de propulsie a demonstrat până acum doar la sol. Dacă decolarea și aterizarea verticală vor funcționa conform planului, drona va putea opera fără piste convenționale, principalul avantaj pe care constructorii încearcă să îl obțină prin acest proiect.

Meciul disputat în noaptea de luni spre marți, pe unul dintre terenurile exterioare ale complexului de la Flushing Meadows, din New York, a început mai echilibrat decât o arată rezultatul final. Grabher și-a câștigat primul game, iar Cîrstea a avut nevoie de câteva game-uri pentru a se desprinde.

De la 3-3 însă, Cîrstea a preluat controlul partidei, a câștigat următoarele trei game-uri și a închis primul set cu 6-3, după 51 de minute de joc.

Diferența dintre cele două jucătoare a devenit evidentă în setul secund. Cîrstea a reușit rapid break-ul și a preluat complet controlul partidei. Grabher nu a mai câștigat niciun game, iar românca a închis setul cu 6-0.

Statisticile arată și ele superioritatea jucătoarei din România. Cîrstea a câștigat 69 de puncte, față de 42 ale adversarei, și a transformat șase dintre cele 11 oportunități de break. În același timp, a salvat nouă dintre cele 11 mingi de break avute de Grabher.

Cîrstea a comis și mult mai puține greșeli neforțate: 16, față de 27 ale austriecei. La serviciu, românca a reușit trei ași.

Meciul are o semnificație aparte pentru Cîrstea. Jucătoarea de 36 de ani și-a anunțat retragerea la finalul sezonului 2026 și participă acum la ultimul turneu de Grand Slam al carierei.

Românca a ajuns la New York într-o formă excelentă, după ce în acest an a disputat sferturile de finală la Roland-Garros și a pătruns pentru prima dată în Top 20 mondial.

Performanța de la Paris a venit la 17 ani după precedentul sfert de finală jucat de Cîrstea la Roland-Garros, cea mai lungă perioadă dintre două prezențe în această fază a aceluiași turneu de Grand Slam în tenisul feminin din era Open.

Rezultatul cu Grabher continuă și o serie impresionantă la US Open: Sorana Cîrstea nu a fost eliminată în primul tur la niciuna dintre ultimele opt participări.

Înaintea partidei de la New York, Cîrstea câștigase toate cele zece meciuri disputate în acest sezon împotriva unor adversare din afara Top 100 WTA. De cealaltă parte, Grabher nu reușise să învingă niciodată o jucătoare din Top 20, pierzând toate cele nouă astfel de confruntări din carieră.

Victoria de la US Open este cea de-a treia obținută de Sorana Cîrstea în fața Juliei Grabher. Cele două se mai întâlniseră de două ori. În 2020, la Linz, Cîrstea a câștigat după retragerea austriecei, iar în 2022 s-a impus la Istanbul cu 7-5, 6-1.

În turul al doilea de la US Open, Sorana Cîrstea o va întâlni pe Diane Parry. Franțuzoaica vine la New York după ce a câștigat la Monterrey – turneu WTA 500, primul titlu de simplu al carierei în circuitul WTA. În primul tur, Parry a învins-o pe Viktorija Golubic cu 7-5, 6-4.

După eliminarea Gabrielei Ruse, Cîrstea a rămas singura reprezentantă a României pe tabloul de simplu feminin de la US Open.

Generalul-locotenent în rezervă Richard Newton, fost adjunct al șefului Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, a declarat pentru Fox News că, în ultimul an, „dinamica s-a schimbat în favoarea Ucrainei”.

Newton a indicat în special capacitatea Ucrainei de a lovi obiective aflate mult în interiorul teritoriului rus. Dronele ucrainene au vizat infrastructura energetică, lanțurile logistice și alte obiective importante pentru economia și capacitatea militară a Rusiei.

„Ucrainenii au demonstrat o reziliență și o capacitate extraordinare de a riposta împotriva Rusiei”, consideră expertul militar.

Ucraina își intensifică atacurile cu drone asupra infrastructurii rusești, în timp ce Rusia continuă să lovească orașele și infrastructura ucraineană.

Potrivit liderului ucrainean, Volodimir Zelenski, Rusia a lansat aproape 1.500 de drone asupra Ucrainei în numai patru zile, mai mult de jumătate dintre acestea fiind propulsate cu motoare cu reacție. Atacurile asupra Kievului au intrat luni în cea de-a cincea zi consecutivă, afectând transportul public și activitatea cotidiană din capitală.

Și Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii logistice și comerciale a Ucrainei, lovind, de asemenea, depozite și centre de distribuție ale marilor lanțuri comerciale.

În tot acest timp, Ucraina încearcă să ducă războiul pe teritoriul Rusiei. Dronele sale au lovit instalații petroliere, depozite și obiective logistice, vizând infrastructura importantă pentru economie și aprovizionare.

Generalul american avertizează însă că avantajul obținut de Ucraina nu elimină problemele grave cu care se confruntă armata ucraineană. „Provocarea actuală pentru Ucraina este lipsa interceptoarelor americane Patriot”, a declarat acesta.

Sistemele Patriot sunt esențiale pentru apărarea Ucrainei împotriva rachetelor și a altor amenințări aeriene. Armata ucraineană are nevoie de mai multe interceptoare pentru a face față atacurilor rusești, însă producția lor este limitată, iar SUA trebuie să asigure astfel de rachete atât pentru propriile nevoi, cât și pentru alți aliați.

Speculațiile privind posibilitatea încheierii războiului sunt tot mai numeroase, iar The Economist relatează că Vladimir Putin s-ar teme că încheierea conflictului fără ca Rusia să atingă ceea ce consideră obiectivul minim – controlul întregului Donbas – i-ar putea pune în pericol poziția și chiar siguranța personală.

Potrivit publicației britanice, referindu-se la posibilitatea unui final al războiului fără o victorie decisivă, Putin ar fi spus la un moment dat: „Mă vor spânzura”. Sursa citată precizează că nu a putut verifica independent această afirmație.

Rusia continuă să considere cucerirea întregului Donbas unul dintre obiectivele sale centrale, în timp ce Ucraina respinge retragerea din teritoriile pe care încă le controlează.

Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a început la 24 februarie 2022. După primele încercări de negocieri din primăvara acelui an, luptele au continuat, iar frontul s-a transformat într-un război de uzură în care ambele tabere folosesc tot mai mult drone, rachete și atacuri asupra infrastructurii.

Rusia controlează în continuare aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, însă nu a reușit să ocupe în totalitate regiunile pe care le revendică, inclusiv Donbasul. În același timp, Ucraina și-a dezvoltat rapid propria industrie de drone și a început să lovească tot mai frecvent obiective aflate la mare distanță în interiorul Rusiei.

În ultimele luni au existat noi încercări de negociere, inclusiv demersuri susținute de administrația Trump, însă fără un acord de încetare a focului. Ucraina insistă asupra garanțiilor de securitate și refuză să cedeze teritorii pe care încă le controlează, în timp ce Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din estul Donbasului.

Un oficial ucrainean a declarat recent că pot avea loc noi discuții tehnice, dar a avertizat că nu trebuie așteptată o soluție rapidă.

Mircia Dumitrescu, membru titular al Academiei Române, supranumit și „patriarhul graficii românești”, va expune la Târgu Jiu lucrări de desen și sculptură.

Expoziția, care va fi vernisată joi, 3 septembrie, este gândită să depășească spațiul expozițional propriu-zis, lucrările urmând să fie prezentate atât în interiorul Muzeului Național Constantin Brâncuși, cât și în curtea acestuia.

Alături de creațiile academicianului vor fi expuse desene și acuarele ale artistei Alina Roșca, dispărută prematur și considerată unul dintre talentele importante ale graficii și gravurii românești din perioada de dinainte și de după 1989.

„Fiecare dintre aceste manifestări artistice este construită în relație cu celelalte, pentru a oferi publicului experiența unui demers integrativ, în care arta, cu diferitele sale forme de expresie, definește personalități și destine artistice”, a explicat Denisa Șuță, managerul Muzeului Național Constantin Brâncuși.

Cele două expoziții sunt curatoriate de criticul de artă și jurnalistul Mimi Necula.

Proiectul nu se limitează la artele vizuale. Întâlnirea dintre diferite forme de expresie artistică va fi completată de un recital susținut de Ion Bogdan Ștefănescu, prim-flautist al Filarmonicii George Enescu și profesor la Universitatea Națională de Muzică București.

Tot joi, la Târgu Jiu, va avea loc lansarea națională a proiectului „Video Forum Virtual al Artiștilor Români de Pretutindeni”, realizat de Daniela Voicilă și Bogdan Drăgulescu, prin Fantasia Internațional și Centrul Cultural ART4ALL.

Proiectul cuprinde o expoziție foto-video și cinci filme despre artiști români contemporani: graficianul Mircia Dumitrescu, sculptorii Mircea Roman și Aurel Vlad, pictorul George Tzipoia și artista textilistă Ruxandra Sibil Mermeze. Dintre acestea, la muzeu vor fi proiectate cele despre Mircia Dumitrescu, George Tzipoia și Ruxandra Sibil Mermeze.

Mircia Dumitrescu a devenit, în 2025, cel de-al nouălea artist vizual membru titular al Academiei Române. Grafician, gravor, sculptor și ilustrator de carte, artistul ocupă un loc aparte în arta românească contemporană, fiind supranumit de-a lungul timpului „patriarhul graficii românești”.

Expoziția de la Târgu Jiu urmează unui amplu periplu expozițional al artistului în Republica Moldova și continuă seria proiectelor dedicate aniversării lui Constantin Brâncuși.

Artistul a participat și la proiectul internațional „BRÂNCUȘI 150”, care a reunit 29 de graficieni români și a fost prezentat în 21 de țări de pe șase continente.

Evenimentul din septembrie face parte din amplul program desfășurat în 2026 de Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, anul în care se împlinesc 150 de ani de la nașterea sculptorului.

Programul a debutat pe 19 februarie cu proiectul internațional „BRÂNCUȘI 150”. Lucrările a 29 de artiști români contemporani au fost expuse simultan în 21 de țări de pe șase continente, într-o premieră pentru arta românească. Au urmat expoziții de artă contemporană, proiecte multimedia și muzicale, precum și prima ediție a Trienalei Internaționale de Sculptură „Constantin Brâncuși”.

Muzeul Constantin Brâncuși funcționează în Casa „Barbu Gănescu”, clădirea în care sculptorul român a fost găzduit în perioada 1937-1938, când lucra la realizarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu.

În curtea muzeului se află și „Mesele de piatră aranjate de Constantin Brâncuși”, cunoscute drept „Grădina cu vietăți de piatră”, precum și „Masa rotundă”, o altă piesă realizată de sculptor, la care acesta a renunțat ulterior.

„Așa cum ne-am angajat, până la termenul-limită de astăzi, 31 august 2026, am îndeplinit toate condițiile pentru a aduce acasă miile de miliarde de forinți din fondurile europene. Acum pot veni banii de la Bruxelles!”, a transmis luni Péter Magyar.

„Asta a fost treabă de bărbați”, și-a încheiat Magyar mesajul, mulțumindu-le tuturor celor care au contribuit.

Potrivit Daily News Hungary, măsurile finalizate ar permite accesarea a aproximativ 10 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență, instrumentul european din care sunt finanțate planurile naționale de redresare, inclusiv PNRR-ul României.

În total, însă, miza este mult mai mare. Aproximativ 16,4 miliarde de euro din fondurile europene destinate Ungariei au rămas blocate, iar noul guvern de la Budapesta încearcă să le recupereze.

Conflictul privind banii europeni datează din timpul guvernării lui Viktor Orbán. În decembrie 2022, Uniunea Europeană a suspendat o parte dintre fondurile destinate Ungariei, după mai mulți ani de dispute cu autoritățile de la Budapesta privind modul în care erau protejați și cheltuiți banii europeni.

Bruxellesul identificase probleme inclusiv în atribuirea contractelor publice: proceduri la care se prezenta un singur ofertant, contracte care ajungeau la anumite companii cu o poziție importantă pe piață și nereguli grave în atribuirea acordurilor-cadru. De asemenea, UE semnala lipsa unor măsuri suficient de eficiente împotriva corupției și conflictelor de interese și probleme legate de investigarea cazurilor de corupție.

În paralel, au fost blocate și plățile din planul de redresare al Ungariei, mecanism similar PNRR-ului României. Pentru accesarea acestor bani, Budapesta trebuia să îndeplinească o serie de reforme și jaloane convenite cu Bruxellesul.

În prezent, miza totală a negocierilor dintre noul guvern ungar și Comisia Europeană este de 16,4 miliarde de euro: aproximativ 10 miliarde din fondul european de redresare și 6,4 miliarde din fondurile de coeziune.

Pentru banii din planul de redresare, Bruxellesul stabilise 27 de condiții esențiale, numite „super-jaloane”, care vizau, printre altele, combaterea corupției, controlul modului în care sunt cheltuiți banii europeni și independența justiției.

O parte dintre fondurile de coeziune a devenit accesibilă în decembrie 2023, după ce Comisia Europeană a considerat că Ungaria făcuse suficiente modificări pentru a răspunde cerințelor privind independența justiției. Alte fonduri au rămas însă blocate.

Situația s-a schimbat după venirea la putere a lui Péter Magyar. Pe 29 mai, la mai puțin de trei săptămâni de la preluarea mandatului de premier, acesta s-a întâlnit la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Comisia Europeană a anunțat atunci că progresele făcute de noul guvern în privința reformelor deschid calea pentru accesarea a 16,4 miliarde de euro din fondurile europene pentru redresare și coeziune care fuseseră înghețate.

Banii nu puteau fi însă virați automat. Budapesta trebuia să ducă la capăt reformele și să îndeplinească jaloanele convenite cu Bruxellesul, iar Comisia Europeană urma să verifice rezultatele înainte de efectuarea plăților.

Magyar a povestit ulterior că la prima sa întâlnire cu Ursula von der Leyen și-a rezumat obiectivul într-o singură frază: „Am venit să ne luăm banii!”

La doar trei luni și 22 de zile de la preluarea mandatului, guvernul său spune că și-a făcut partea. Decizia privind plata banilor aparține acum Comisiei Europene.

Datele specifice în care va fi organizat evenimentul vor fi dezvăluite ulterior.

Conform BBC, Dolly Parton însăși a visat la o versiune anterioară a evenimentului, în care urma să găzduiască și să cânte alături de alți artiști.

Însă, evenimentul inițial din ianuarie 2026 a fost anulat înainte de a fi anunțat public, din cauza problemelor de sănătate ale lui Parton, au declarat reprezentanții acesteia.

„DOLLYFEST va fi petrecerea vieții sale pe care a vrut să o împărtășească cu lumea” au adăugat aceștia.

DollyFest va înlocui tradiționalul eveniment public de comemorare a artistei, care a murit la vârsta de 80 de ani, pe 25 august.

Ea a fost înmormântată vineri, la o înmormântare privată în familie, la Nashville. Artista a fost așezată lângă regretatul ei soț, Carl Dean, la Woodlawn Memorial Park and Mausoleum din orașul din Tennessee, a declarat strănepoata sa.

Organizatorul DollyFest, Danny Nozell, a declarat că Parton nu și-a dorit o comemorare tradițională.

„Ni se pare mai potrivit să luăm o pauză, să lăsăm toate omagiile care au sens imediat să apară în mod natural și apoi să vedem prin ce trece acest concept în stil festivalier, care a fost cu adevărat visat de Dolly”, a spus Nozell, potrivit sursei.

„Este ceva autentic pentru ea, ceva ce mi se pare potrivit și ceva la care artiștii și fanii din întreaga lume pot participa, oferind în același timp tuturor timp să jelească și să facă planuri”, a adăugat el.

De la moartea ei, omagiile emoționante din partea vedetelor, politicienilor și nenumăraților fani au inundat rețelele de socializare.

Etapa a șaptea din Superliga de fotbal a adus patru rezultate de egalitate. Dinamo a remizat cu Corvinul Hunedoara. Rapid nu a reușit să profite, după ce a încheiat la egalitate cu Universitatea Craiova, rămânând la două puncte de Dinamo.

Petrolul revine pe podium după mai bine de 12 ani. Ploieștenii au învins vicecampioana Universitatea Cluj, în deplasare, bifând al patrulea succes al sezonului.

Doar Petrolul și liderul Dinamo au reușit patru victorii în acest start de campionat.

FC Voluntari – Oțelul Galați 2-2
„U” Cluj – Petrolul Ploiești 2-3
Csikszereda – CFR Cluj 2-3
FC Argeș – Sepsi OSK 0-1
Corvinul Hunedoara – Dinamo 1-1
Farul Constanța – FC Botoșani 0-0
FCSB – UTA Arad 1-3
Rapid București – Universitatea Craiova 1-1

1. Dinamo București – 14p, golaveraj 14-5
2. Rapid București – 12p, 8-4
3. Petrolul Ploiești – 12p, 7-10
4. Universitatea Craiova – 11p, 14-9
5. FCSB – 11p, 10-8
6. Corvinul Hunedoara – 10p, 8-4
7. Farul Constanța – 10p, 10-8
8. Oțelul Galați – 10p, 9-8
9. Sepsi OSK – 10p, 4-3
10. FC Argeș – 10p, 4-5
11. CFR Cluj – 9p, 11-10 (6 jocuri)
12. Universitatea Cluj – 9p, 9-9 (6 jocuri)
13. FC Botoșani – 7p, 7-8
14. UTA Arad – 6p, 6-10
15. FC Voluntari – 5p, 7-18
16. Csikszereda Miercurea Ciuc – 1p, 4-13

Chitul îngălbenit dintre plăcile din baie și depunerile de calcar de pe robinete pot fi curățate fără produse chimice puternice. O pastă din trei ingrediente ieftine, aplicată corect, scoate murdăria acumulată în rosturi fără ore de frecat.

Combinația se bazează pe o reacție chimică simplă între un acid și o substanță bazică, potrivit Blic.

Când bicarbonatul de sodiu se amestecă cu acid citric și puțină apă, rezultă o spumă densă, capabilă să desprindă calcarul întărit, grăsimea și mucegaiul din microfisurile rosturilor.

Pentru pastă sunt necesare un plic de acid citric, două linguri de bicarbonat de sodiu, o lingură de detergent de vase și puțină apă călduță. Ingredientele se amestecă într-un recipient de plastic, iar apa se adaugă treptat, în picături, până când compoziția capătă o consistență groasă și începe să facă spumă.

Pasta se aplică apoi direct pe rosturile decolorate, în jurul robinetului sau pe marginile căzii, cu o periuță de dinți veche sau cu un burete.

Amestecul trebuie lăsat să acționeze timp de 10-15 minute.

După acest interval, suprafața se clătește cu o cârpă umedă sau cu furtunul de duș, folosind apă caldă. Petele galbene și murdăria se desprind singure, iar rosturile revin la aspectul inițial, fără urme de calcar sau mucegai.

Aceeași pastă poate fi folosită și pe sticla ușii de la duș, acolo unde depunerile de calcar se acumulează în timp. O singură ștergere cu buretele este suficientă pentru a elimina urmele formate în câteva luni.

Metoda este considerată o alternativă la produsele chimice din comerț, care au adesea un miros puternic și necesită timp îndelungat de frecare pentru rezultate similare.

Anchetatorii suspectează că focul a fost declanșat intenționat, în beneficiul unui serviciu de informații străin, fără ca autoritățile să indice deocamdată ce stat s-ar putea afla în spatele incidentului, relatează TVP World.

Incidentul s-a produs în noaptea de duminică spre luni la o unitate din orașul Skarżysko-Kamienna, în sudul Poloniei. Fabrica este operată de WB Group, unul dintre cei mai mari producători privați din industria poloneză de apărare, și furnizează componente pentru drone utilizate de forțele armate poloneze și ucrainene.

Przemysław Nowak, purtătorul de cuvânt al Parchetului Național al Poloniei, a declarat că ancheta vizează un posibil act terorist săvârșit în beneficiul unor „servicii de informații străine”, prin incendierea intenționată a obiectivului.

Primele concluzii ale anchetatorilor indică faptul că focul ar fi fost declanșat prin amplasarea unei încărcături care conținea material inflamabil.

Relatări anterioare, care nu au fost confirmate oficial, indicau că o persoană mascată ar fi fost surprinsă de camerele de supraveghere în incinta obiectivului în momentul incidentului.

Incendiul a distrus spații de depozitare, iar valoarea preliminară a pagubelor este estimată la cel puțin 15 milioane de zloți, echivalentul a aproximativ 3,5 milioane de euro.

Nicio persoană nu a fost rănită, fabrica nefiind operațională în momentul izbucnirii incendiului. Până luni seară, nicio persoană nu fusese pusă sub acuzare în legătură cu incidentul.

WB Group a prezentat incidentul drept un incendiu de proporții reduse, stins rapid, și susține că sistemele și procedurile de securitate au funcționat corespunzător.

Compania estimează că producția va putea fi reluată după încheierea activităților anchetatorilor la fața locului și nu se așteaptă ca incidentul să provoace întârzieri în livrările destinate forțelor armate poloneze.

Incidentul intervine într-un climat de securitate tensionat în Europa, în care autoritățile poloneze avertizează asupra riscului unor operațiuni de sabotaj și atacuri hibride.

În ultimele săptămâni au fost semnalate mai multe incidente care au vizat industria europeană de apărare. Poliția slovacă a arestat trei cetățeni străini în legătură cu un presupus plan de incendiere a unei fabrici de drone, iar compania estoniană de apărare Milrem Robotics a fost vizată de un incendiu provocat. Au fost raportate, de asemenea, explozii la producători de armament din Italia și Bulgaria.

Procurorii polonezi au atribuit anterior Rusiei alte operațiuni de sabotaj care ar fi implicat dispozitive incendiare expediate prin rețele europene de curierat. Nu există însă, în informațiile disponibile despre incendiul de la Skarżysko-Kamienna, o atribuire oficială a acestui incident Rusiei. Moscova a respins în mod repetat acuzațiile privind implicarea sa în asemenea operațiuni.

Umiditatea și ventilația deficitară fac ca baia să rețină adesea mirosuri neplăcute, chiar și atunci când este curățată regulat. O soluție simplă, cu trei ingrediente pe care mulți le au deja acasă, poate ține spațiul parfumat timp de câteva săptămâni.

Metoda presupune folosirea a trei ingrediente comune: sare groasă, balsam de rufe și alcool sanitar, potrivit Blic.

Opțional, câteva cuișoare pot fi adăugate pentru a intensifica parfumul rezultat.

Un odorizant pe bază de sare reprezintă o alternativă la spray-urile parfumate, la dispozitivele electrice cu priză sau la lumânările aprinse, care pot reprezenta un risc de siguranță în baie.

Pentru prepararea amestecului, este nevoie de un borcan mic de sticlă, umplut cu aproximativ o jumătate de cană de sare, lăsând puțin spațiu liber în partea de sus pentru amestecare. Peste sare se toarnă circa un sfert de cană de balsam de rufe, adică aproximativ jumătate din cantitatea de sare folosită.

Se adaugă apoi trei linguri de alcool sanitar, iar totul se amestecă bine cu o lingură, până la omogenizare. Cuișoarele, dacă sunt folosite, se așază deasupra amestecului, atât pentru aspect, cât și pentru un plus de aromă.

Borcanul finit poate fi așezat pe o suprafață plană din baie – pe un raft, într-un dulap sau într-un coș decorativ, dacă se dorește ascunderea recipientului.

Sarea are rolul de a neutraliza mirosurile neplăcute din încăpere, în timp ce balsamul de rufe reprezintă sursa principală a parfumului. Alcoolul sanitar contribuie la răspândirea mirosului în tot spațiul.

Rezultatul este un parfum care amintește de rufele proaspăt spălate, iar efectul amestecului poate dura câteva săptămâni. Când parfumul slăbește, un nou amestec poate fi preparat rapid, cu aceleași proporții.

Un avantaj suplimentar al acestei metode este posibilitatea de a alege de fiecare dată un alt tip de balsam de rufe, pentru a schimba mirosul din baie ori de câte ori este nevoie.

Luni, premierul Estoniei, Kristen Michal, le-a cerut experților naționali să găsească modalități de reducere a impactului negativ al rețelelor sociale și al mediilor de gaming asupra sănătății mintale a tinerilor, în contextul în care țările europene intensifică măsurile de control asupra rețelelor sociale, potrivit Euronews.

Consiliul consultativ format din zece experți – de la vicepreședintele Consiliului Național al Tineretului din Estonia până la un neurolog și un psiholog clinician – are la dispoziție până anul viitor pentru a formula propuneri și recomandări adresate statului, părinților și tinerilor, în ceea ce privește atât rețelele sociale, cât și mediile jocurilor video.

Scopul este dezvoltarea unor soluții care să recunoască rolul important pe care mediile digitale îl au în viața de zi cu zi a tinerilor, abordând în același timp și reducând riscurile asociate utilizării acestora.

Activitatea consiliului se va concentra pe identificarea potențialelor riscuri pentru sănătatea mintală a tinerilor, prevenirea utilizării problematice a mediului digital, creșterea gradului de conștientizare în rândul copiilor și părinților și analizarea unor modalități de creare a unui mediu digital mai sigur, care să protejeze mai bine drepturile, sănătatea și starea de bine a tinerilor.

„Anxietatea și problemele de sănătate mintală în rândul tinerilor reprezintă o preocupare serioasă și în creștere”, a declarat premierul Estoniei într-un comunicat de presă.

Mai multe țări au impus sau analizează restricții privind utilizarea rețelelor sociale de către tineri, printre acestea numărându-se Belgia (Flandra), Bulgaria, Danemarca, Spania și alte țări din Uniunea Europeană.

Cercetări recente din Estonia indică o preocupare tot mai mare cu privire la experiențele tinerilor în mediul online.

Potrivit studiului EU Kids Online Estonia 2025, realizat de Universitatea din Tartu, elevii întâlnesc tot mai frecvent conținut online perturbator, mesaje cu caracter sexual explicit și se confruntă cu utilizarea excesivă a internetului. Cercetarea a identificat, de asemenea, o legătură între starea de bine mintală a copiilor, hărțuirea online și expunerea la conținut dăunător.

Datele din studiul „Health Behaviour in School-aged Children”, realizat de Institutul Național pentru Dezvoltare a Sănătății, indică, de asemenea, o creștere a utilizării problematice a mediului digital.

În 2022, 8% dintre tinerii cu vârste între 11 și 15 ani au raportat simptome asociate dependenței de rețelele sociale, față de 6% în 2018. Procentul a fost de 10% în rândul fetelor și de 7% în rândul băieților, fetele de 13 ani fiind identificate drept un grup deosebit de vulnerabil.

Studiul a constatat că 63% dintre fete și 47% dintre băieți petreceau cel puțin două ore pe zi pe rețelele sociale, utilizarea crescând odată cu vârsta.

Folosirea mai îndelungată a mijloacelor electronice de comunicare a fost asociată cu o satisfacție mai scăzută față de viață, un somn mai scurt, rezultate școlare mai slabe și episoade depresive mai frecvente.

La nivel global, se conturează tot mai puternic o mișcare care urmărește controlarea utilizării rețelelor sociale de către tineri.

Chiar săptămâna trecută, Meta a anunțat noi restricții pentru platformele sale: Instagram și Facebook urmează să le blocheze copiilor accesul la miezul nopții și să limiteze derularea conținutului la două ore pe zi, ca parte a unui acord în valoare de 18 miliarde de dolari (15,4 miliarde de euro) încheiat cu 48 de state americane.