MediaFax.ro

Decizia vine într-un moment dificil pentru gigantul auto, afectat de concurența producătorilor chinezi și de presiunea tarifelor americane, transmite AP.

Volkswagen renunță la 50.000 de posturi

Consiliul de administrație al Volkswagen a aprobat joi planul propus de CEO-ul Oliver Blume, care prevede reducerea efectivelor cu aproximativ 50.000 de posturi. Volkswagen are în prezent aproximativ 650.000 de angajați, ceea ce înseamnă că restructurarea anunțată reprezintă o schimbare majoră pentru grup. Planul include și reducerea cu aproximativ 50% a numărului de modele produse de companie. Ideea conducerii este ca fiecare model rămas în gamă să fie produs în volume mai mari, ceea ce ar permite companiei să reducă o parte dintre costurile fixe. Volkswagen intenționează, de asemenea, să simplifice structurile de conducere și să scurteze lanțurile de decizie.

Mașini Volkswagen într-o fabrică din Germania. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto

Patru uzine germane pierd producția de automobile

Cea mai sensibilă parte a planului privește fabricile Volkswagen din Germania. Compania estimează că are o capacitate de producție excedentară de aproximativ 500.000 de automobile în Europa. În cazul uzinelor din Emden, Zwickau, Hanovra și Neckarsulm, Volkswagen afirmă că nu poate garanta o alocare competitivă a producției de automobile pentru viitor. Prin urmare, producția auto va fi oprită la aceste patru fabrici. Volkswagen precizează însă că analizează posibilitatea unor utilizări alternative pentru uzine, astfel încât acestea să nu rămână neapărat fără activitate.

Decizia a venit după negocieri tensionate cu angajații

Planul a întâmpinat inițial opoziție din partea reprezentanților angajaților și a autorităților regionale. Reprezentanții salariaților dețin jumătate dintre locurile din consiliul de administrație al Volkswagen, iar landul Saxonia Inferioară, unde compania are sediul, are la rândul său două locuri în consiliu și deține o participație în grup. Daniela Cavallo, principala reprezentantă a angajaților, a criticat puternic planul atunci când acesta a fost prezentat în vară.

După aprobarea restructurării, ea a transmis însă că măsurile reprezintă „o necesitate” pentru ca Volkswagen să poată intra cu succes în următorul deceniu. Și guvernatorul Saxoniei Inferioare, Olaf Lies, a recunoscut amploarea problemelor cu care se confruntă compania. El a descris planul drept un drum comun către transformarea considerată necesară.

China pune presiune pe gigantul german

Una dintre principalele probleme pentru Volkswagen este piața chineză. Vânzările companiei în China au scăzut, contribuind la o reducere de 30% a profitului după impozitare în prima jumătate a anului, potrivit datelor citate de AP. În același timp, producătorii chinezi au devenit competitori tot mai puternici, inclusiv pe segmentul automobilelor electrice, unde constructorii europeni încearcă să-și reducă decalajul.

CEO-ul Volkswagen, Oliver Blume. Sursa foto: X

Volkswagen trebuie să facă față și efectelor tarifelor americane, care pun presiune suplimentară asupra industriei auto. Oliver Blume susține că măsurile sunt necesare pentru viitorul grupului și pentru consolidarea competitivității mărcilor sale. „Este un semnal puternic pentru viitorul Volkswagen Group”, a transmis CEO-ul.

O schimbare care depășește marca Volkswagen

Restructurarea nu vizează doar marca Volkswagen. Grupul german controlează un portofoliu vast de mărci, printre care Audi, Škoda, Porsche și SEAT. Reducerea numărului de modele și a capacității de producție arată presiunea exercitată asupra unuia dintre cei mai mari producători auto din lume pentru a-și adapta structura de costuri la o piață în schimbare.

Pentru industria germană, închiderea producției de automobile la patru uzine este, de asemenea, un semnal important. Germania se confruntă de mai mult timp cu presiuni asupra sectorului industrial, iar Volkswagen este unul dintre cei mai importanți angajatori și simboluri ale economiei sale.

Planul aprobat joi arată că transformarea industriei auto nu mai înseamnă doar trecerea de la motoarele convenționale la automobile electrice. Pentru constructorii europeni, miza este și reducerea costurilor, adaptarea capacității de producție și răspunsul la concurența tot mai puternică venită din China.

Un oficial prezidențial a declarat vineri pentru Reuters că Seulul discută modalități practice de a contribui la securitatea navigației prin Strâmtoarea Ormuz și a respins afirmațiile potrivit cărora Coreea de Sud nu ar fi oferit niciun sprijin în această chestiune.

Presa sud-coreeană relatase anterior că autoritățile de la Seul pregătesc mai multe variante pentru o eventuală misiune până la sfârșitul anului. Printre opțiunile analizate se numără un avion de patrulare maritimă, o navă de sprijin logistic și o unitate pentru detectarea și înlăturarea minelor.

Misiunea necesită aprobarea Parlamentului

Coreea de Sud a discutat amploarea și natura unei eventuale contribuții cu Statele Unite, Marea Britanie și Franța. Orice desfășurare militară în străinătate ar necesita aprobarea Adunării Naționale, parlamentul țării.

În același timp, Seulul trebuie să se asigure că păstrează suficiente forțe și capacități militare pentru apărarea țării și pentru a face față amenințării reprezentate de Coreea de Nord.

Statele Unite au cerut în repetate rânduri aliaților să contribuie mai mult la securizarea Strâmtorii Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. În august, președintele american Donald Trump a criticat lipsa de sprijin pentru operațiunile americane din regiune.

Coreea de Sud depinde de traficul prin Strâmtoarea Ormuz

Pentru Coreea de Sud, miza este și economică. Țara s-a bazat anul trecut pe Strâmtoarea Ormuz pentru 61% din importurile de țiței și 54% din importurile de nafta.

Un eventual acord ar reprezenta o misiune importantă pentru Seul. Dacă desfășurarea militară va fi aprobată, aceasta ar putea fi prima misiune maritimă a Coreei de Sud în afara Peninsulei Coreene. Ultima implicare de acest tip a avut loc în 2009, când Coreea de Sud a trimis unitatea antipiraterie Cheonghae în Golful Aden, pentru a proteja navele comerciale sud-coreene de atacurile piraților și pentru a contribui la securizarea traficului maritim din zonă.

Înțelegerile au fost obținute în cadrul recentei întâlniri dintre președinții Volodimir Zelenski și Nicușor Dan, a precizat ministrul ucrainean al Energiei, Denys Shmyhal. Anunțul a fost făcut miercuri, la finalul unei reuniuni privind situația de pe piața combustibililor și măsurile necesare pentru menținerea aprovizionării în condițiile războiului.

Shmyhal a precizat că o atenție deosebită este acordată rutei prin România.

„Am ajuns la acorduri concrete privind extinderea capacității logistice a rutelor feroviare și fluviale prin România. Lucrăm la nivelul guvernelor pentru implementarea lor”, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, citat de publicația ucraineană de profil Ukrainian Shipping Magazine (USM).

Combustibilul, protejat în depozite subterane

Oficialul a precizat că piața ucraineană a combustibililor era în continuare „controlată și echilibrată”, iar resursele disponibile puteau acoperi necesarul curent al consumatorilor. Kievul ia însă măsuri pentru menținerea aprovizionării în cazul în care riscurile militare vor afecta rutele existente.

Guvernul Ucrainei a lansat și un proiect-pilot pentru depozitarea subterană a combustibilului. Autoritățile intenționează să creeze o rețea de spații subterane pentru păstrarea în siguranță a produselor petroliere și, în paralel, să crească rezervele de combustibil. Prioritatea este asigurarea alimentării cu motorină pentru apărare și infrastructura critică.

Ucraina se bazează tot mai mult pe rutele dunărene

Extinderea rutelor alternative capătă o importanță mai mare în condițiile atacurilor rusești asupra infrastructurii de transport, portuare și energetice din sudul Ucrainei.

Marți, Rusia a atacat din nou regiunea Odesa, avariind infrastructura de export, precum și punctul de trecere Orlivka, situat pe malul ucrainean al Dunării, vizavi de Isaccea. Traficul prin punctul de trecere cu bacul Orlivka-Isaccea a fost suspendat temporar.

Atacurile asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră au determinat Kievul să redirecționeze o parte dintre transporturi către porturile dunărene și către căile ferate de la frontiera vestică. Porturile Reni și Izmail, aflate în apropierea României, au căpătat astfel o importanță sporită pentru logistica ucraineană.

Aceste rute sunt folosite atât pentru exporturile Ucrainei, cât și pentru importuri, inclusiv pentru aprovizionarea țării cu combustibil.

Presiunea asupra rutelor dunărene s-a văzut și la sfârșitul lunii august, când aproximativ 80 de nave așteptau să intre pe Dunăre către porturile ucrainene. Transporturile de combustibil se numărau printre cele cărora li se acorda prioritate.

Cooperarea energetică dintre România și Ucraina

România și Ucraina au convenit încă din martie extinderea cooperării în domeniul energetic. În timpul vizitei lui Volodimir Zelenski la București, în martie, cei doi președinți au semnat, printre altele, un acord-cadru privind cooperarea energetică.

Înțelegerea vizează inclusiv dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere și a transportului, alături de proiecte precum construirea unei linii electrice între Cernăuți și Suceava și posibilitatea ca România să utilizeze depozitele subterane de gaze ale Ucrainei.

Rada Supremă a adoptat joi, în unanimitate, declarația, cu 261 de voturi pentru, fără niciun vot împotrivă și nicio abținere, potrivit Daily News Hungary.

Documentul recunoaște în mod explicit represiunile în masă la care a fost supusă populația civilă maghiară din regiune în perioada 1944–1946.

Arestări în masă și deportări în Gulag

După retragerea forțelor ungare și germane, în toamna anului 1944, Transcarpatia a intrat sub controlul administrației militare sovietice.

Cu implicarea NKVD, poliția secretă sovietică, și a SMERSH, serviciul sovietic de contrainformații militare, autoritățile au efectuat arestări în masă ale bărbaților civili cu vârste între 18 și 50 de ani, sub pretextul mobilizării pentru muncă.

Mii de locuitori pașnici ai Transcarpatiei au fost deportați, fără o hotărâre judecătorească, în Gulag, vastul sistem sovietic de lagăre de muncă forțată. Rada Supremă califică aceste acțiuni drept „crime comise de regimul totalitar comunist”.

Ce a fost „malenky robot”

Declarația menționează în mod expres „malenky robot”, expresie folosită pentru deportările în masă ale maghiarilor și germanilor din Transcarpatia de către autoritățile sovietice după cel de-al doilea război mondial.

Expresia, care înseamnă în acest context „muncă de scurtă durată”, își are originea în pretextul folosit pentru ridicarea civililor: acestora li se spunea că vor fi duși pentru o perioadă scurtă la muncă. Mulți au ajuns însă în lagăre din Uniunea Sovietică, iar un număr mare nu s-au mai întors acasă.

Declarația condamnă și represiunile la care a fost supusă populația de etnie germană din Transcarpatia în aceeași perioadă.

Ucraina vrea să comemoreze victimele

Declarația prevede instalarea unor plăci comemorative în memoria victimelor, sprijinirea cercetării științifice și dezvoltarea unor programe educaționale despre persecuțiile din Transcarpatia. Totodată, autoritățile ucrainene intenționează să faciliteze accesul publicului la materialele de arhivă referitoare la aceste evenimente.

Potrivit Parlamentului de la Kiev, Ucraina, ca stat democratic care respinge toate formele de totalitarism, are obligația morală de a recunoaște aceste crime istorice și de a onora memoria victimelor.

Tensiuni între Kiev și Budapesta pe tema aderării la UE

Relațiile dintre Ucraina și Ungaria continuă să fie tensionate inclusiv din cauza procesului de aderare a Kievului la Uniunea Europeană. Budapesta blochează încă anumite etape ale negocierilor, se opune aderării accelerate a Ucrainei și cere autorităților de la Kiev să pună în aplicare un acord privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia.

În acest context, decizia Parlamentului ucrainean reprezintă un gest politic și simbolic important către Budapesta, chiar dacă disputele dintre cele două țări rămân nerezolvate.

Medicii consideră că rezultatul arată că organele provenite de la animale ar putea fi folosite temporar în cazul pacienților care așteaptă un donator uman.

Tim Andrews suferea de insuficiență renală în stadiu terminal, provocată de diabetul de tip 2. La 66 de ani, pe 25 ianuarie 2025, el a primit rinichiul unui porc modificat genetic, iar organul a început să funcționeze imediat, potrivit rezultatelor publicate în revista medicală The Lancet și prezentate de BBC.

Transplantul i-a permis pacientului să renunțe timp de mai multe luni la dializă. „Speranța este cel mai important lucru, șansa de a fi liber de aparatul [de dializă] și de a-ți trăi viața”, a spus Andrews.

Rinichiul a funcționat timp de 271 de zile

Organul transplantat a continuat să funcționeze până în octombrie 2025, când, după 271 de zile, medicii au decis să îl îndepărteze.

Andrews a revenit atunci la dializă pentru 82 de zile, până când, în ianuarie 2026, a primit un rinichi de la un donator uman.

Medicii de la Massachusetts General Hospital, care au realizat transplantul, consideră că acest caz arată că organele provenite de la animale ar putea fi folosite temporar în cazul pacienților care așteaptă un organ uman.

„Lucrăm foarte mult pentru a oferi speranță și credem cu adevărat că xenotransplantul poate fi o alternativă pentru pacienții care nu au un donator viu”, a declarat dr. Leonardo Riella, de la Centrul pentru Știința Transplantului din cadrul spitalului.

Porcii, potriviți pentru xenotransplant

Xenotransplantul presupune transplantarea la om a unor celule, țesuturi sau organe provenite de la o altă specie.

Porcii sunt considerați printre cele mai potrivite animale pentru astfel de proceduri deoarece organele lor au dimensiuni apropiate de cele umane, iar creșterea acestora este bine cunoscută.

Un organ provenit de la un porc obișnuit nu poate însă fi transplantat direct unui om. Sistemul imunitar l-ar identifica imediat drept străin și ar declanșa o reacție severă de respingere.

Porcii miniaturali Yucatan folosiți de cercetători au fost supuși unui număr de 69 de modificări genomice. Unele elimină caracteristici ale celulelor porcine recunoscute și atacate de sistemul imunitar uman, altele introduc gene umane pentru a reduce riscul respingerii. Alte modificări urmăresc dezactivarea virusurilor integrate în ADN-ul porcului.

Primele semne de respingere

La început au existat semne că sistemul imunitar al lui Andrews respingea organul, însă medicii au reușit să controleze reacția prin ajustarea tratamentului.

După aproximativ șase luni, vasele de sânge ale rinichiului au început însă să fie afectate, organul s-a inflamat și, în cele din urmă, funcția sa s-a deteriorat.

Cauza exactă nu este deocamdată cunoscută. Medicii nu au identificat semne că anticorpii pacientului ar fi atacat rinichiul porcin.

„Acest caz ilustrează atât promisiunea, cât și provocările care persistă în xenotransplantul renal clinic”, au concluzionat medicii.

Cercetările în domeniul xenotransplantului sunt stimulate de deficitul major de organe umane. În Statele Unite, aproximativ 100.000 de persoane așteaptă un transplant de rinichi, în timp ce anual sunt efectuate doar aproximativ 25.000 de astfel de transplanturi.

Statele Unite au lansat „Operation Economic Outcast” pe 24 august, într-o campanie menită să reducă accesul Iranului la surse de finanțare și la sistemul financiar internațional. Washingtonul urmărește să împiedice Teheranul să folosească intermediari și canale financiare pentru a evita sancțiunile.

Măsurile americane vizează persoane, companii și instituții despre care Washingtonul susține că ajută Iranul să obțină venituri sau să ocolească sancțiunile. Presiunea se concentrează inclusiv asupra sectorului petrolier, transporturilor și altor activități prin care Iranul generează sau transferă fonduri.

Primele măsuri ale operațiunii

De la lansarea operațiunii, Trezoreria SUA a sancționat peste 60 de persoane, companii și nave despre care susține că ajută Iranul să obțină venituri din petrol, să procure tehnologii pentru programele nuclear și de rachete sau să desfășoare atacuri cibernetice.

Sancțiunile încep să afecteze economia Iranului

Presiunea economică americană începe să fie resimțită în Iran. Potrivit unor surse iraniene citate de Reuters, sancțiunile și blocarea exporturilor de petrol au redus puternic accesul țării la valută și la finanțare externă. Exporturile de petrol ar fi scăzut de la aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi la numai 260.000 de barili, în timp ce rialul iranian a coborât la un nivel record, iar inflația se apropie de 70%.

Măsurile americane au afectat și canalele prin care Iranul își desfășura tranzacțiile în afara țării. Pe 28 august, autoritățile SUA au propus retragerea accesului la sistemul bancar american pentru cinci sucursale din Emiratele Arabe Unite ale Băncii Misr, acuzându-le că au facilitat tranzacții în valoare de miliarde de dolari pentru Iran.

China complică strategia Washingtonului

Un alt element important al strategiei americane îl reprezintă sancțiunile secundare. Bessent a anunțat că Washingtonul intenționează să introducă noi astfel de măsuri în fiecare săptămână, începând cu băncile care facilitează tranzacțiile iraniene. Băncile care continuă să sprijine tranzacțiile iraniene riscă să piardă accesul la sistemul financiar bazat pe dolar.

Strategia are însă o limită importantă: China, principalul cumpărător al petrolului iranian. Washingtonul a evitat până acum să lovească direct marile companii chineze, știind că o asemenea măsură ar putea provoca tensiuni economice și diplomatice majore.

În pofida presiunilor financiare, efectul asupra economiei iraniene este deocamdată limitat în raport cu obiectivul declarat de administrația Trump. Aceste măsuri au afectat moneda și accesul Iranului la finanțare, însă regimul de la Teheran nu și-a schimbat poziția în principalele dispute cu Statele Unite.

Un oraș situat în centrul Ucrainei, Uman, găzduiește mormântul rabinului Nachman din Breslov, unul dintre locurile importante de pelerinaj pentru evreii hasidici, adepți ai unei mișcări religioase din cadrul iudaismului ortodox. În fiecare an, zeci de mii de credincioși din Israel și din alte țări merg acolo pentru Anul Nou evreiesc, sărbătorit de această dată între 11 și 13 septembrie.

Departamentul de Stat al SUA a emis avertismentul joi, cu câteva zile înaintea pelerinajului din acest an. Potrivit Ambasadei SUA la Kiev, Ucraina rămâne la nivelul 4, „Nu călătoriți”, cel mai ridicat nivel al avertismentelor americane de călătorie.

Orașul nu are suficiente adăposturi

De la începutul războiului, atacurile aeriene rusești au lovit clădiri civile și infrastructură critică în întreaga Ucraină, inclusiv la Uman.

Autoritățile locale au transmis că orașul în care urmează să ajungă pelerinii nu dispune de suficiente adăposturi antiaeriene pentru toți cei așteptați în această perioadă. De asemenea, Ucraina se află în continuare sub lege marțială, iar restricțiile de circulație se aplică și vizitatorilor.

Avertisment pentru bărbații cu dublă cetățenie

Alerta americană conține și un avertisment separat pentru bărbații care au atât cetățenie americană, cât și ucraineană.

Ucraina a eliminat excepția care permitea anterior anumitor cetățeni ucraineni de sex masculin, cu vârste între 23 și 60 de ani și cu domiciliul în străinătate, să părăsească țara.

În aceste condiții, bărbații cu dublă cetățenie, americano-ucraineană, inclusiv cei care locuiesc în Statele Unite, ar putea să nu mai poată părăsi Ucraina după intrarea în țară, fiind supuși recrutării.

Autoritățile americane îi sfătuiesc pe cei care nu știu dacă sunt considerați cetățeni ucraineni să contacteze un consulat ucrainean pentru clarificări înainte de călătorie.

Reguli pentru cei care ajung la Uman

Cetățenilor americani care aleg să călătorească în Ucraina în pofida avertismentului li se recomandă să identifice din timp cel mai apropiat adăpost și să se refugieze imediat în cazul declanșării unei alerte aeriene.

La Uman sunt interzise armele și artificiile, iar pelerinii trebuie să respecte restricțiile de circulație și instrucțiunile autorităților locale. Interdicția de circulație pe timpul nopții este în vigoare între orele 00.00 și 04.00.

Departamentul de Stat al SUA a anunțat joi recompensa pentru informații despre Amir Yaryab, șeful operațiunilor cibernetice ale Gardienilor Revoluției, forța militară de elită a Iranului.

Potrivit Fox News, Washingtonul îl acuză că se află în spatele unor atacuri asupra unor companii și instituții din apărare, energie, finanțe, telecomunicații, transport maritim, aviație și presă.

Ținte din energie, finanțe și telecomunicații

Printre grupările asociate operațiunilor coordonate de Yaryab, autoritățile americane au identificat CyberAv3ngers, Dadeh Afzar Arman și Mehrsam Andisheh Saz Nik, toate specializate în atacuri cibernetice.

Acestea sunt acuzate că au lansat atacuri împotriva unor ținte din Statele Unite, Europa și Orientul Mijlociu și că au folosit programe malițioase pentru a pătrunde și în alte sisteme, folosite de infrastructura civilă.

Washingtonul a acuzat în repetate rânduri structurile iraniene de atacuri asupra infrastructurii critice. În 2024, Departamentul de Stat a anunțat sancțiuni împotriva șefului comandamentului cibernetic al Gardienilor Revoluției și a altor cinci oficiali, în urma unor atacuri care au vizat inclusiv sistemele de control industrial ale rețelelor de alimentare cu apă.

Recompensă de până la 10 milioane de dolari

Recompensa pentru informații despre Amir Yaryab este oferită prin „Rewards for Justice”, program al Departamentului de Stat prin care SUA plătesc pentru informații care permit identificarea sau localizarea unor persoane și rețele, pe care le consideră o amenințare la adresa securității țării. În cazul operațiunilor cibernetice desfășurate în numele unor guverne străine, suma poate atinge 10 milioane de dolari.

Potrivit Departamentului de Stat, persoanele care furnizează informații pot beneficia, în anumite situații, și de sprijin pentru relocare.

Proiectul, intitulat „Protect Economic and Academic Freedom Act”, a fost adoptat joi de Camera Reprezentanților, dar mai trebuie să treacă de Senat înainte de a ajunge la președintele Donald Trump pentru a fi semnat și a deveni lege.

Măsura va împiedica universitățile care boicotează Israelul să beneficieze de anumite fonduri federale. Potrivit Fox News, sunt vizate și instituțiile care restricționează participarea studenților la programe academice în Israel sau accesul studenților israelieni la programe universitare din SUA.

Liderii democrați din Camera Reprezentanților s-au opus proiectului, susținând că acesta ridică probleme în ceea ce privește libertatea de exprimare. Una dintre obiecții este că universitățile ar putea pierde finanțarea federală inclusiv dacă refuză relațiile cu așezările israeliene din Cisiordania, nu doar dacă boicotează relații cu Israelul.

Cisiordania este teritoriu palestinian aflat sub ocupație israeliană din 1967, iar statutul coloniilor israeliene construite acolo reprezintă unul dintre cele mai controversate dosare ale conflictului israeliano-palestinian. În temeiul dreptului internațional, ONU consideră aceste colonii ilegale. Israelul respinge această interpretare.

Democratul Josh Gottheimer, unul dintre inițiatorii proiectului, a apărat însă măsura. „Spune pur și simplu că, dacă universitatea ta primește bani de la contribuabilii federali, nu poate discrimina parteneriatele academice sau investițiile cu o anumită țară”, a declarat congresmenul.

Casa Albă, în conflict cu marile universități

Proiectul este adoptat după mai bine de un an în care administrația Trump și-a intensificat presiunile asupra unor mari universități americane. Casa Albă le-a acuzat că nu au combătut suficient antisemitismul și că au tolerat manifestații pro-palestiniene devenite, în unele cazuri, ostile studenților evrei.

După revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, autoritățile federale au amenințat mai multe instituții de învățământ superior cu pierderea finanțării și au deschis investigații privind modul în care acestea au gestionat protestele declanșate de războiul din Gaza.

Columbia University s-a aflat printre primele vizate. În martie 2025, administrația Trump a retras sute de milioane de dolari din granturi și contracte federale, acuzând universitatea că nu ar fi protejat studenții evrei. Pentru a începe negocierile privind recuperarea finanțării, Columbia a acceptat ulterior o serie de schimbări cerute de Washington, printre care modificarea procedurilor disciplinare, întărirea securității în campus și o supraveghere mai strictă a programelor universitare dedicate Orientului Mijlociu.

Administrația Trump a blocat și finanțări federale de miliarde de dolari destinate Universității Harvard și a avertizat zeci de alte instituții de învățământ superior că riscă măsuri similare dacă nu respectă legislația federală împotriva discriminării.

Consecințe pentru susținătorii cauzei palestiniene

Casa Albă și republicanii au acuzat unele dintre protestele organizate în campusurile americane de antisemitism și extremism. De cealaltă parte, protestatarii și organizațiile pentru apărarea libertăților civile susțin că protestele față de acțiunile Israelului în Gaza și sprijinul pentru cauza palestiniană nu pot fi considerate manifestări antisemite.

Administrația Trump a luat măsuri și împotriva studenților străini implicați în activism pro-palestinian. Începând din martie 2025, autoritățile au revocat vize și au inițiat proceduri de deportare în unele astfel de cazuri.

Universitățile, între finanțare și libertatea de exprimare

Acțiunile împotriva studenților străini implicați în activism pro-palestinian au fost contestate în instanță. La sfârșitul lunii august 2026, un judecător federal a decis că folosirea legislației privind imigrația pentru anularea vizelor și inițierea deportării unor studenți străini din cauza opiniilor pro-palestiniene și a criticilor la adresa Israelului încalcă protecțiile constituționale privind libertatea de exprimare.

Noul proiect adoptat de Camera Reprezentanților adaugă boicotarea Israelului printre motivele pentru care universitățile ar putea pierde finanțarea federală. Susținătorii proiectului spun că banii contribuabililor nu trebuie să finanțeze discriminarea împotriva Israelului, în timp ce criticii avertizează că prevederile afectează libertatea de exprimare și autonomia universitară.

Benjamin Netanyahu a făcut declarațiile joi, la Tel Aviv, în cadrul unei întâlniri cu oficiali de rang înalt din domeniul apărării și cu conducerea armatei israeliene.

„Acest regim se clatină. Este mai slab ca niciodată. Luptă pentru supraviețuire”, a afirmat premierul israelian, citat de Fox News.

Netanyahu: „Nu vă puneți cu noi!”

Premierul isrelian consideră că Israelul are capacitatea de a elimina ceea ce consideră a fi amenințarea reprezentată de actuala conducere iraniană.

„Sunt convins de capacitatea noastră de a elimina această amenințare o dată pentru totdeauna, adică de a răsturna acest regim. Aceasta este principala misiune care ne-a mai rămas, dar este aproape. Nu este imposibil. Este la îndemână”, a spus Netanyahu.

Șeful guvernului israelian a transmis și un avertisment direct adversarilor țării sale: „Nu vă puneți cu noi. Avem puterea, determinarea și unitatea internă pentru a vă învinge”.

Răsturnarea regimului iranian, obiectiv declarat al Israelului

Statele Unite au reluat în această săptămână loviturile asupra unor ținte iraniene, după aproximativ o lună fără acțiuni militare directe, iar Teheranul a răspuns cu atacuri cu rachete și drone asupra unor obiective americane și ale aliaților Washingtonului din regiune.

Conflictul dintre SUA, Israel și Iran durează de peste șase luni. Operațiunile militare americano-israeliene au început la sfârșitul lunii februarie. SUA și Israel au susținut că obiectivul atacurilor este eliminarea amenințării reprezentate de programul nuclear iranian și slăbirea capacităților militare și balistice ale Teheranului. În pofida loviturilor și a sancțiunilor economice, conducerea iraniană a rămas la putere.

Nu este pentru prima dată când conducerea israeliană vorbește despre răsturnarea regimului iranian. În aprilie, directorul Mossad, Dadi Barnea, declara că misiunea Israelului în Iran va fi încheiată numai atunci când actualul regim va fi înlocuit.

Netanyahu însuși a afirmat miercuri că Israelul „nu și-a încheiat încă misiunea” în Iran și că structurile aflate sub conducerea sa lucrează pentru răsturnarea regimului de la Teheran.

Ceremonia a avut loc la MINA – Museum of Immersive New Art, în cea de-a treia zi a competiției, care se desfășoară între 1 și 5 septembrie.

Jocurile Parasport România 2026 reprezintă primul eveniment național integrat dedicat sportului paralimpic și reunesc, pentru prima dată sub aceeași identitate, zece discipline. Este vorba despre para tenis de masă, para înot, para atletism, para powerlifting, baschet în scaun rulant 3×3, para tir cu arcul, judo adaptat, tenis în scaun rulant, para climbing și para canoe.

Pe parcursul celor cinci zile, competiția reunește aproximativ 500 de sportivi și participanți. Întrecerile sunt găzduite de mai multe baze sportive din București, printre care Centrul Național de Tenis, Stadionul „Iolanda Balaș Soter”, Arena de Baschet a Federației Române de Baschet, CS Olimpia București, CSN Arcul de Triumf și Vertical Spirit.

„Aceeași plăcere, plăcerea de a face sport”

Campioni paralimpici și sportivi medaliați la competiții internaționale s-au aflat printre participanții la ceremonia de deschidere, prezentată de jurnalistul Cosmin Cernat. De asemenea, ceremonia a inclus și defilarea reprezentanților celor zece sporturi, reuniți la București din 35 de cluburi din țară.

„Mă bucur că atâtea persoane cu dizabilități sunt prezente în această sală și la această competiție, care se bucură de aceeași plăcere, plăcerea de a face sport. Și este minunat faptul că s-a organizat pentru prima dată o competiție la noi în țară, care să unească toate sporturile într-un singur eveniment”, a mărturisit Alexandru Bologa, campion paralimpic la para judo la Paris, în 2024, și multiplu campion european.

Sport de performanță, dincolo de bariere

Caracterul de premieră al competiției, care reunește sub aceeași umbrelă cele zece sporturi paralimpice, a fost apreciat și de Bobi Simion, numărul 1 mondial la para tenis de masă.

„E chiar o premieră pentru noi, pentru români, pentru sportivii cu dizabilități, să avem o astfel de competiție, cu toate sporturile sub aceeași umbrelă. (…) Ne întâlnim cu toții, iar asta ne ajută să ne cunoaștem”, a spus campionul.

Pentru Răzvan Nedu, vicecampion european la para climbing, jocurile pot fi și o cale prin care alți tineri cu dizabilități să descopere sportul. „Mi se pare că e un prilej minunat ca tinerii cu dizabilități să înceapă să practice un sport nou, dar și să vină să descopere sporturile paralimpice. E un pas înainte și un concept foarte bun, care aduce oamenii împreună prin sport”, a declarat sportivul.

„Pentru viitor îmi doresc să existe cât mai multe facilități, iar persoanele cu dizabilități să depășească anumite bariere pentru a începe să practice sportul de performanță”, a spus și Andrei Popa, medaliat în competiții internaționale de para climbing.

Eduard Novak: „Astăzi nu deschidem doar o competiție, deschidem o ușă”

Potrivit președintelui Comitetului Național Paralimpic, Eduard Novak, deschiderea primei ediții a Jocurilor marchează „un moment istoric pentru comunitatea paralimpică din România”.

„Este mai mult decât o competiție sportivă. Este începutul unui proiect în care cred foarte mult și îmi doresc să marcheze viitorul sportului paralimpic din România”, a spus Novak.

Fost campion paralimpic, Novak a explicat că sportul este o șansă la o viață mai activă și mai bine integrată în societate pentru persoanele cu dizabilități, insistând asupra nevoii unei schimbări de mentalitate.

„Astăzi nu deschidem doar o competiție, deschidem o ușă. O ușă către mai multe oportunități, către mai mult sport, către mai multă incluziune și, sper eu, către o schimbare de mentalitate în societatea românească”.

Novak a reamintit că persoanele cu dizabilități nu trebuie privite „prin prisma limitărilor lor, ci prin prisma talentului, muncii, curajului și performanțelor lor”, iar sportivii ar trebui văzuți drept „campioni și modele pentru generațiile următoare”.

„Se poate și în România”, a spus președintele Comitetului Național Paralimpic, adăugând că ținta pe termen lung este ca România să devină „o forță a sportului paralimpic la nivel internațional”.

Raymon Blondel: Să privim abilitățile, nu dizabilitățile

Prezent la ceremonie, președintele Comitetului Paralimpic European, Raymon Blondel, a vorbit despre Jocurile de la București ca despre o oportunitate de a arăta ce înseamnă sportul paralimpic. „Nu este vorba despre limitări, ci despre posibilități. Nu numai despre competiție, ci despre încredere, ambiție, prietenie și apartenență”.

Una dintre mizele sportului paralimpic este schimbarea modului în care sunt privite persoanele cu dizabilități, a precizat oficialul european.

„Suntem cu toții oameni. Și cu toții vrem să fim apreciați pentru asta. Nu pentru ceea ce nu suntem, ci pentru tot ceea ce suntem. Iar parasportul este demonstrația supremă a ceea ce înseamnă să ne gândim la abilități, în locul dizabilităților”.

De la București, spre o competiție internațională

Pentru a crea mai multe oportunități de concurs pentru sportivii paralimpici, oficialul european a încurajat deschiderea competițiilor naționale către participanți din alte țări. „Știm cu toții că există o lipsă de oportunități de competiție, iar prin deschiderea competițiilor naționale creăm aceste oportunități pentru voi, dragi sportivi”.

„De fiecare dată când intrați pe terenul de joc, sunteți și o demonstrație a ceea ce este posibil pentru societate”, le-a transmis sportivilor Raymon Blondel.

Cum întrecerile erau deja în desfășurare la momentul ceremoniei oficiale, acesta și-a încheiat discursul cu o formulă adaptată momentului: „În mod normal, în timpul unei deschideri aș spune Să înceapă Jocurile. Dar acum nu pot decât să spun Să continue Jocurile!”

Ciprian Ciucu: „Să punem competiția pe hartă”

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, e încrezător că această competiție va crește și va deveni o tradiție.

„Suntem la prima ediție, iar prima ediție contează enorm. (…) Am încredere că este ceea ce trebuie și am încredere că va fi o tradiție care se va repeta an de an”, a spus edilul.

Referindu-se la sportivii paralimpici, Ciucu și-a exprimat dorința ca ei să continue să îi inspire și pe cei care nu practică sport.

„Dacă pot să fac ceva mai mult pentru competiție, să o punem pe hartă, să o creștem, să aducem cât mai mulți sportivi din regiune, o voi face. Și Bucureștiul are de câștigat dintr-un asemenea eveniment. Când comunități vin în oraș, orașul se îmbogățește”, a spus Ciucu.

Jocurile continuă până pe 5 septembrie

Competiția a început pe 1 septembrie, dată care, din acest an, este oficial Ziua Sportului Paralimpic în România.

În primele trei zile au avut loc întreceri la tenis în scaun rulant, para tenis de masă, para atletism, baschet în scaun rulant 3×3, para înot și para powerlifting, precum și calificările la para climbing.

Jocurile Parasport România 2026 continuă vineri și sâmbătă, în București. Vineri sunt programate finalele la para climbing, iar sâmbătă au loc întreceri de para tir cu arcul, para canoe și judo adaptat.

Prima ediție este organizată de Comitetul Național Paralimpic, cu sprijinul Comitetului Paralimpic European, al Agenției Naționale pentru Sport și Primăriei Municipiului București.

Organizatorii și-au propus ca Jocurile Parasport România să devină un eveniment anual și un punct de întâlnire pentru mișcarea paralimpică, reunind sportul, incluziunea și performanța sub aceeași identitate.

Planul, denumit „Deconectarea 710”, prevede crearea unei structuri guvernamentale dedicate, încheierea unor acorduri cu țări care ar urma să primească persoane din Gaza, stabilirea unor rute de migrație reglementate și acordarea unor pachete de sprijin financiar, notează agenția spaniolă EFE.

Potrivit documentului prezentat de Ben Gvir, obiectivul ar fi plecarea a aproximativ 250.000 de persoane în primul an, a 1,11 milioane în primii trei ani și a 1,86 milioane în șapte ani.

Planul stabilește 12 principii, între care condiția ca fiecare plecare să fie aprobată de o țară de primire, deschiderea unui dosar individual pentru fiecare caz și acordarea priorității plecării familiilor împreună.

Propunerea prevede, de asemenea, mai multe căi de migrație, compensații financiare pentru țările care ar primi persoane din Gaza și acordarea unui sprijin financiar emigranților în primele 24 de luni după plecare.

Investiție inițială de 3 miliarde de euro

Ben Gvir a estimat investiția inițială necesară din partea Israelului la 10 miliarde de șecheli, echivalentul a aproape trei miliarde de euro. Cadrul financiar suplimentar ar putea ajunge la 50 de miliarde de șecheli, în funcție de participarea internațională și de acordurile încheiate cu țările de destinație.

Ministrul israelian a afirmat că susține această idee încă de la începutul războiului, în pofida criticilor primite inițial. El a susținut că propunerea a dobândit mai multă legitimitate după ce președintele american Donald Trump a promovat public ideea încurajării emigrării populației din Gaza ca parte a unei eventuale soluții pentru conflict.

Ben Gvir a invocat, de asemenea, sondaje despre care a spus că indică un sprijin larg în rândul populației israeliene pentru încurajarea emigrării din Gaza. El a afirmat totodată că o parte semnificativă a locuitorilor enclavei ar fi dispusă să ia în considerare o plecare permanentă.

Liderul partidului Puterea Evreiască a anunțat că, dacă formațiunea sa va rămâne la guvernare după alegerile legislative de luna viitoare, va solicita în cadrul viitoarei coaliții înființarea unui Minister al Migrației, cu buget și atribuții proprii.

Ben Gvir a prezentat și un calendar de 100 de zile pentru punerea în aplicare a cadrului legal, crearea unui sistem de înregistrare și negocierea primelor acorduri cu țările care ar urma să primească persoane din Gaza.

Bancnota a fost prezentată joi, în cadrul unui eveniment organizat de Banca Canadei, o zi „foarte specială”, după cum a declarat guvernatorul băncii centrale, Tiff Macklem, potrivit BBC.

O caracteristică distinctivă a bancnotei este orientarea verticală. Pe verso apare o imagine a Memorialului de la Vimy Ridge, din Franța, pentru a comemora rolul Canadei în cel de-Al Doilea Război Mondial.

Cum procedează Australia

Țările din Commonwealth, Noua Zeelandă și Australia, îl au pe rege pe monedele lor, însă Australia a anunțat că nu îl va include pe bancnote.

În schimb, Australia a anunțat că va lucra la emiterea unei noi bancnote de 5 dolari australieni, care va aduce un omagiu „culturii și istoriei” populațiilor indigene din Australia și care va înlocui actualul design ce o prezintă pe regina Elisabeta a II-a.

Canada, prima țară din Commonwealth care îl pune pe rege pe bancnote

Canada este prima țară din Commonwealth care îl include pe rege pe bancnote, în afara Marii Britanii, de la urcarea sa pe tron.

Bancnota include, de asemenea, o tapiserie cu motive florale și frunze, „inspirată de dedicarea regelui față de protejarea mediului de-a lungul întregii sale vieți”, potrivit Băncii Canadei.

Simbolurile de pe bancnotă

Wayne Long, deputat liberal și secretar de stat în cadrul Agenției pentru Venituri din Canada, a declarat la prezentarea bancnotei că simbolurile de pe aceasta „servesc drept un puternic memento al identității noastre ca națiune și al lucrurilor pe care le prețuim”.

Unele dintre elementele bancnotei au fost alese în urma consultărilor cu un consiliu consultativ pentru populațiile indigene, a adăugat banca centrală.

A doua bancnotă verticală din Canada

Este a doua bancnotă cu orientare verticală emisă în Canada. Prima este bancnota de 10 dolari, care o prezintă pe Viola Desmond, activistă de culoare pentru drepturile civile. Designul acesteia a fost desemnat cel mai bun din lume în 2018 de International Bank Note Society.

Noua bancnotă de 20 de dolari canadieni va intra în circulație la începutul anului viitor, a declarat Macklem.

Monarhia britanică, tot mai contestată în Canada

Sondajele sugerează că mulți canadieni consideră că țara ar trebui să pună capăt legăturilor sale oficiale cu monarhia britanică, în special în provincia francofonă Quebec.

Popularitatea monarhiei a crescut însă ușor pe fondul tensiunilor dintre Canada și SUA, inclusiv al războiului comercial dintre cele două țări și al declarațiilor președintelui american Donald Trump privind transformarea Canadei în „al 51-lea stat”.

Regele Charles, invitat să deschidă Parlamentul Canadei

Premierul Mark Carney l-a invitat pe rege să deschidă sesiunea Parlamentului Canadei în luna mai, o vizită despre care Carney spunea la acea vreme că „subliniază în mod clar suveranitatea țării noastre”.

Regele este șeful statului canadian și este reprezentat în Canada de guvernatoarea generală Mary Simon.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat că demersul pe componenta de justiție și evaluarea financiară din PNRR sunt proceduri distincte, dar care se pot influența.

Potrivit lui Pîslaru, solicitarea de clarificări a pornit de la Direcția Generală Justiție a Comisiei Europene, în timp ce evaluarea îndeplinirii reformei din PNRR va putea fi făcută după includerea acesteia în Cererea de plată 6.

Pîslaru: Punctul final de vedere va veni după Cererea de plată 6

Ministrul a explicat că instituțiile europene implicate au atribuții diferite și că analiza privind respectarea angajamentelor din PNRR nu este, în acest moment, finalizată.

„Demersul legat de ANI a izvorât de la DG JUST, Directoratul General Justiție, cu o scrisoare pe care directoarea generală Ana Gallego a trimis-o României pentru a clarifica niște elemente care au ajuns și din spațiul public în presă”, a declarat Pîslaru.

În ceea ce privește implicațiile asupra fondurilor europene, ministrul a adăugat: „Ceea ce vă pot spune este că colegii cu care am discutat eu astăzi […] vor putea să-și exprime punctul final de vedere la banii aferenți reformei abia după ce o depunem în Cererea de plată 6.”

„Sunt distincte, dar legate”

Întrebat dacă solicitarea de clarificări privind legea ANI și evaluarea jalonului din PNRR reprezintă două chestiuni diferite, Pîslaru a răspuns: „Sunt distincte, dar legate.”

Ministrul a explicat apoi mecanismul prin care o eventuală constatare pe componenta privind statul de drept ar putea ajunge să influențeze evaluarea reformei din PNRR.

„În condițiile în care Directoratul General Justiție analizează și confirmă că sunt probleme legate de nerespectarea tratatelor, asta înseamnă că îi vor înștiința pe colegii lor […] care se ocupă de PNRR cu privire la aceste concluzii. Comisia Europeană acționează, așa ca în cazul unui guvern, când ministerele acționează împreună, la fel și Comisia Europeană acționează împreună”, a declarat Pîslaru.

El a continuat: „Deci, un verdict al Comisiei în care constată că sunt elemente care au încălcat tratatele europene, evident ar duce la o evaluare negativă.”

Guvernul a cerut accelerarea evaluării

Pîslaru a precizat că răspunsul României la solicitarea de clarificări ar trebui să intre, în mod normal, în zona de responsabilitate a Ministerului Justiției, dar a subliniat că nu deține detalii asupra procedurii.

„În mod normal discutăm de Ministerul Justiției, dar recunosc că nu este un subiect care se află în sfera mea de competențe și nu am aceste detalii”, a spus ministrul.

În schimb, acesta a confirmat demersul Guvernului pentru urgentarea analizei la nivel european.

„Ce știu este că Guvernul României a rugat Comisia Europeană să accelereze evaluarea cu privire la aceste elemente și asta e foarte important de explicat de ce, pentru că dacă cumva există constatări că acel amendament aduce atingere tratatelor să poată să fie corectat în Parlament de urgență, astfel încât să putem obține banii pe jalon”, a declarat Pîslaru.

„Dacă nu sunt probleme, înseamnă că jalonul va trece”

Ministrul a susținut că restul prevederilor aferente jalonului au fost consultate anterior cu reprezentanții Comisiei Europene și că problema aflată acum în discuție privește amendamentul contestat.

„Restul jalonului a fost consultat de altfel cu Comisia Europeană înainte și restul textului îndeplinește reforma”, a afirmat Pîslaru.

El a sintetizat cele două scenarii avute în vedere de Guvern: „Deci practic avem această șansă: dacă nu sunt probleme, înseamnă că jalonul va trece, dacă sunt probleme pe acel amendament avem șansa să le corectăm […] în Parlament și atunci iarăși să ne obținem banii.”

„Îmi doresc un guvern cu puteri depline. Am nevoie de interlocutori la ministere”, a spus Ciprian Ciucu, joi seara, la B1 TV.

Primarul a dat ca exemplu situația Sistemului de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET), în care responsabilitățile sunt împărțite între Primăria Capitalei și Ministerul Energiei. ELCEN, producătorul de energie termică, se află în subordinea Ministerului Energiei, în timp ce transportul agentului termic ține de Primăria Capitalei.

„Iarna dă vina Ministerul Energiei pe Primăria Capitalei și Primăria Capitalei pe Ministerul Energiei. Nu e normal așa ceva”, a afirmat Ciucu.

Potrivit edilului, lipsa unei soluții pentru SACET generează costuri suplimentare pentru municipalitate, inclusiv datorii și penalități.

„Faptul că nu este făcut SACET-ul ne costă mult mai mult și avem datorii foarte mari și penalități, care trebuie să se stingă”, a mai spus primarul.

Ciucu a precizat că „Partidul Național Liberal își dorește un guvern cu puteri depline”.

Întrebat dacă va participa la consultările de la Cotroceni, primarul Capitalei a spus inițial că acestea vor avea loc săptămâna viitoare, dar a revenit și a precizat că nu are o informație oficială în acest sens.

„Bănuiesc că vor fi săptămâna viitoare. Acum nu am nicio informație pe care să vă dau”, a spus Ciucu.

Primarul a explicat că nu va putea participa dacă întâlnirile vor avea loc marți sau miercuri, deoarece nu va fi în țară.

„Dacă vor fi luni, mă duc. Dar dacă vor fi marți sau miercuri, n-am cum să mă duc. Dacă sunt în altă zi, mă duc cu mare plăcere”, a declarat Ciucu.

După o primă jumătate fără goluri, Rapid a reușit să deschidă scorul în minutul 85. Kamara a înscris după o fază precedată de o lovitură de colț.

Trei minute mai târziu, Bubanja a majorat avantajul Rapidului cu o execuție spectaculoasă. Acesta a șutat imparabil de la aproximativ 25 de metri, stabilind scorul final, 2-0.

Rapid a dominat teritorial și la capitolul posesie. Poli Timișoara a avut, de asemenea, momente periculoase, însă nu a reușit să le fructifice.

În minutul 44, portarul Rapidului, Marian Aioani, s-a accidentat și nu a mai putut continua partida, fiind înlocuit de Bogdan Ungureanu.

În urma succesului, Rapid ocupă locul 2 în grupă, după UTA Arada, învingătoare cu 3-0 în duelul cu Minerul Lupeni.

Corvinul Hunedoara se află pe locul 3, tot cu 3 puncte, după victoria cu 1-0 împotriva FC Botoșani.

Într-o intervenție realizată prin telefon la B1 TV joi seara, Ciprian Ciucu a declarat că „Bucureștiul nu arată ca o capitală europeană. Bucureștiul are nevoie de lucrări. Bucureștiul n-a mai avut lucrări serioase de foarte, foarte mult timp”.

Acesta a spus că Drumul Taberei a stat prea mult timp în șantiere și că nu mai vrea ca acest lucru să se repete.

Acum, lucrările din Drumul Taberei „sunt sistematizate, sunt foarte bine puse la punct. Este verde, este respirabil. Deci, tot acest disconfort care este în acest an, nu va mai conta atât de mult atunci când orașul va fi pus la punct”, a continuat Ciucu.

„Șantierele au început anul acesta, au tremen de execuție un an de zile, unul dintre ele. Iar acolo unde avem lucrări de infrastructură sub linia de tramvai, lucrări pentru rețeaua de canalizare,  pentru rețeaua de gaze, pentru rețeaua de electricitate, vor dura până la 2 ani. Am anunțat la început, pentru fiecare șantier împart”, a adăugat Primarul general al Capitalei.

Potrivit acestuia, Primăria Capitalei a pierdut „foarte mulți bani, cred că 80% din PNRR” până să ajungă primar.

El a declarat că a fost nevoit să se adreseze către bănci, din cauza pierderilor banilor europeni.

„Banca Mondială, Banca Europeană de Dezvoltare, Banca Europeană de Învestiții, Banca Europeană de Dezvoltare a Consiliului Europei”, a enumerat el.

De asemenea, el a precizat că acești bani „putem să-i tragem oricând. Nu ne împrumutăm pentru panseluțe și borduri, ci pentru căi serioase de infrastructură a orașului”.

„Bani sunt. Problema este să fie mobilizați constructorii”, a conchis Ciprian Ciucu

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat într-o intervenție telefonică joi, la Digi24, că în acest moment nu poate fi estimată suma care ar putea fi recuperată.

Pîslaru a explicat că autoritățile române au cerut Comisiei Europene clarificări pentru a vedea dacă mai există posibilitatea recunoașterii unei părți din eforturile făcute de România până la expirarea termenului de 31 august.

Pîslaru: „Subiectul se redeschide”

„Am întrebat Comisia Europeană referitor la legea salarizării dacă mai este ceva ce putem să facem și am obținut această clarificare legată de faptul că, dacă legea ar fi aprobată înainte de evaluarea Comisiei Europene, deci evaluarea finală în noiembrie, am putea avea un efort pentru recunoașterea lucrurilor care s-au făcut până pe 31 august”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Ministrul a subliniat că nu mai poate fi vorba despre recuperarea integrală a celor 770 de milioane de euro.

„Deci asta nu înseamnă că putem recupera toată penalitatea de 770 de milioane, dar, cu un exercițiu de voință politică care să ducă la adoptarea legii salarizării totuși până la final de octombrie, am avea argumente să diminuăm penalitatea măcar cu o parte”, a continuat el.

În acest context, Pîslaru a afirmat că „subiectul se redeschide”.

Nu există deocamdată un calcul privind suma

Întrebat dacă există deja o estimare concretă a banilor care ar putea fi recuperați, ministrul a răspuns că un asemenea calcul nu poate fi făcut în acest moment.

„În acest moment vă pot spune că nu se poate calcula. Noi suntem acum în afara termenului. Este o discuție care ține de foarte multe elemente”, a spus Pîslaru.

El a precizat că România poate documenta activitatea desfășurată anterior termenului-limită: „Discutăm aici de analizele de echivalențe de funcții, discutăm de analizele de salarizare și întreg proiectul la care am lucrat.”

Pîslaru a insistat însă că simpla adoptare a unei legi nu ar fi suficientă, aceasta trebuind să respecte condițiile asumate prin PNRR.

„Trebuie să se adopte legea care răspunde în totalitate condițiilor pe care le-am avut ca angajamente față de Comisia Europeană în PNRR”, a declarat ministrul.

Între criteriile respective se află anvelopa salarială, pe care Pîslaru a descris-o drept unul dintre elementele centrale ale reformei.

„Motivul pentru care legea nu s-a adoptat a fost strict politic”

Întrebat dacă două luni sunt suficiente pentru reluarea discuțiilor și adoptarea legii, inclusiv după dialogul cu sindicatele și ceilalți parteneri sociali, Pîslaru a răspuns afirmativ.

„Cred că motivul pentru care legea nu s-a adoptat nu este tehnic. […] Tehnic, proiectul este aproape gata”, a spus ministrul.

El a adăugat: „Vă confirm faptul că proiectul, în ultima sa versiune, nu este categoric departe de condițiile pe care le-am avea de îndeplinit. Deci mai sunt eventual ajustări minore. Motivul pentru care legea nu s-a adoptat a fost strict politic.”

Pîslaru a susținut că blocajul a fost determinat de divergențe politice și de discuțiile cu sindicatele, iar existența unei noi ferestre de aproximativ două luni ar permite reluarea proiectului și eventuale modificări.

„Poate 10, poate 100 de milioane de euro”

Ministrul a spus că obiectivul său, în calitate de coordonator național al PNRR, este recuperarea unui nivel cât mai ridicat al fondurilor nerambursabile.

„Orice milion de euro care ar putea fi recuperat este direct legat de sumele nerambursabile pe care România ar putea să le folosească pentru finanțarea investițiilor pe care le avem în acest moment”, a declarat Pîslaru.

În final, ministrul a avansat doar un ordin de mărime ipotetic, fără a prezenta o estimare oficială: „Evident, nu se mai pune problema să recuperăm întreaga valoare, dar niște puncte procentuale și niște 10, poate 100 de milioane de euro, cred că merită un rezultat și o responsabilitate.”

Există trei persoane care pot trece granițele internaționale complet fără pașaport, iar motivul constă în poziția lor constituțională și protocolară.

Trei persoane ce pot călători fără documente

Potrivit Blic, acest privilegiu special se aplică regelui Charles al III-lea al Marii Britanii, precum și cuplului imperial japonez format din împăratul Naruhito și împărăteasa Masako.

Motivul pentru care Regele Charles al III-lea nu are nevoie de acest document este destul de simplu, dar unic din punct de vedere protocolar. Pașapoartele britanice sunt emise pe numele monarhului. Întrucât el este persoana în numele căreia este emis documentul, poziția oficială a familiei regale britanice este că nu e nevoie ca monarhul însuși să aibă un pașaport.

Totuși, acest statut special nu înseamnă că regele Marii Britanii poate pur și simplu să treacă granița fără nicio procedură prealabilă. Când călătorește în străinătate, sosirea sa este coordonată diplomatic cu țara gazdă în prealabil. În același timp, ministrul britanic de externe solicită oficial ca regelui să i se acorde o trecere nestingherită, precum și toată asistența și protecția necesare pe durata șederii sale.

Regula nu se aplică pentru toată familia regală

Această regulă se aplică doar regelui, potrivit sursei citate. Toți ceilalți membri ai familiei regale, inclusiv regina Camilla și prințul William, au pașapoarte britanice obișnuite. Ei trebuie să le folosească atunci când călătoresc în străinătate.

Practica stabilită atunci a rămas până în prezent și se aplică în egală măsură împăratului și împărătesei. Asta nu înseamnă că cuplul imperial japonez poate pur și simplu să se urce într-un avion și să apară la orice destinație neanunțată. Fiecare dintre călătoriile lor este negociată în detaliu prin canale diplomatice între Japonia și țara în care călătoresc.

Guvernul japonez anunță oficial vizita și transmite prompt toate datele și documentația necesare autorităților competente ale țării gazdă, mai arată sursa citată.

Negocierile vizează cadrul financiar al UE pentru perioada 2028-2034, iar Consiliul nu a ajuns încă la o poziție comună.

Europarlamentarul a anunțat joi, într-o postare pe Facebook, că a reprezentat Parlamentul European, în calitate de negociator-șef, la o reuniune a Consiliului de Miniștri al UE desfășurată la Dublin.

Parlamentul European vrea un buget cu 10% mai mare față de propunerea Comisiei

Potrivit lui Mureșan, Parlamentul European și-a stabilit poziția încă din aprilie și susține un buget care să permită finanțarea atât a politicilor tradiționale ale Uniunii, în special agricultura și coeziunea, cât și a unor priorități precum securitatea și consolidarea economiei.

În acest scop, Parlamentul susține, potrivit lui Mureșan, o creștere cu 10% a bugetului față de propunerea Comisiei Europene.

Pentru România, Mureșan estimează că această poziție ar conduce la majorarea alocărilor de la aproximativ 60 de miliarde la 66 de miliarde de euro.

Sumele nu reprezintă însă în acest moment alocări definitive, nivelul viitorului buget european fiind încă în negociere.

Consiliul nu are încă o poziție comună

Mureșan a arătat că între statele membre există diferențe privind dimensiunea viitorului buget. Potrivit acestuia, unele state contributoare nete consideră necesare cheltuieli suplimentare pentru securitate și economie, concomitent cu menținerea agriculturii și coeziunii între priorități, dar solicită un buget mai redus pentru a limita presiunea asupra finanțelor naționale.

„Nu putem cere Uniunii Europene să facă mai mult și, în același timp, să îi reducem bugetul”, a transmis europarlamentarul.

El a susținut introducerea unor noi resurse proprii ale UE, indicând ca exemplu o taxă digitală, care, în opinia sa, ar putea genera venituri suplimentare fără creșterea contribuțiilor suportate din bugetele naționale.

Mureșan cere Guvernului României să rămână activ în negocieri

Următoarea etapă depinde de Consiliul UE, care trebuie să ajungă la o poziție comună. Mureșan afirmă că Guvernul Irlandei, care deține Președinția Consiliului UE în acest semestru, ar urma să prezinte o propunere de acord în următoarele săptămâni.

Europarlamentarul a cerut, în acest context, menținerea implicării Guvernului României în negocierile dintre statele membre, pentru susținerea nivelului fondurilor destinate țării.

Obiectivul indicat de Mureșan este ajungerea la un acord până la sfârșitul anului.

„Următoarele luni vor fi cruciale pentru stabilirea nivelului fondurilor europene pe care le va primi România”, a afirmat europarlamentarul.