Una dintre schimbări, potrivit Hotnews, vizează Ministerul Educației, care va fi condus de Sorin Costreie. În cadrul instituției va fi introdusă funcția de ministru delegat pentru învățământul preuniversitar, post care urmează să fie ocupat de Sorin Ionescu (PSD).
Sorin Ionescu este director al Colegiului Național Bănățean din Timișoara și a ocupat anterior funcțiile de inspector școlar general adjunct în județul Timiș și subprefect. Acesta a fost și consilier local din partea PSD.
Miniștrii delegați sunt membri ai Guvernului care primesc responsabilități pentru domenii specifice, fără să conducă ministere separate. Prin această formulă, PSD și tehnocrații din Cabinetul Niculescu vor împărți responsabilitățile în interiorul a două ministere, fără înființarea unor instituții suplimentare.
Ministerul pentru Inteligență Artificială nu va mai fi înființat separatO altă modificare importantă privește Comunicațiile și Inteligența Artificială, domeniu pentru care fusese luată în calcul înființarea unui minister distinct.
Potrivit noii formule, atribuțiile vor fi integrate în Ministerul Economiei și Digitalizării, care va fi condus de Daniel Zamfir (PSD).
Bogdan Dumitru, nominalizat inițial pentru portofoliul Comunicațiilor și Inteligenței Artificiale, va ocupa în schimb funcția de ministru delegat în cadrul acestui minister.
Cum vor funcționa cele două posturi de ministru delegatMiniștrii delegați sunt membri ai Guvernului care primesc responsabilități pentru domenii specifice, fără să conducă ministere separate. Aceștia își exercită atribuțiile în cadrul unor ministere coordonate de miniștri titulari.
Prin această formulă, viitorul Cabinet Niculescu va avea atât reprezentanți PSD, cât și tehnocrați implicați în conducerea unor domenii din interiorul acelorași ministere, fără înființarea unor instituții ministeriale suplimentare.
Atribuțiile exacte ale celor doi miniștri delegați și raporturile administrative cu miniștrii titulari urmează să fie stabilite prin actele normative care vor reglementa organizarea și funcționarea Guvernului.
Negocierile au continuat și în ziua depunerii listeiLista miniștrilor și programul de guvernare erau programate inițial să fie depuse la Parlament în jurul prânzului de joi, 15 octombrie. Procedura a fost însă decalată, în condițiile în care discuțiile privind componența și structura Cabinetului au continuat până în ultimele ore.
Pentru a primi votul de încredere, Guvernul Luca Niculescu trebuie să obțină voturile favorabile ale majorității deputaților și senatorilor, respectiv cel puțin 233 de voturi.
Componeța guvernului Luca NiculescuLista miniștrilor PSD – 11 portofolii
Miniștrii propuși de Luca Niculescu sau agreați de Nicușor Dan
Elicopterul a aterizat la POA Constanța, având la bord cele cinci persoane și o echipă medicală a UPU-SMURD Constanța. Potrivit evaluării medicale inițiale, unul dintre membrii echipajului prezenta arsuri la nivelul scalpului, iar o altă persoană avea o ușoară intoxicație cu fum. Ceilalți trei nu prezentau semne vizibile de traumatisme, transmite ISU Tulcea.
Persoanele au fost preluate de echipaje SMURD ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Constanța și de echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean Constanța, pentru acordarea asistenței medicale și transportul la spital.
Salvatorii se pregătesc să caute în interiorul naveiÎn paralel, sunt în desfășurare pregătirile pentru o operațiune de căutare și salvare în interiorul navei comerciale, în vederea identificării celorlalți membri ai echipajului dați dispăruți, inclusiv a eventualelor persoane rănite care nu se află pe punte.
Un alt elicopter Black Hawk a decolat către nava FIFI, care se deplasează spre locul incidentului. Planul prevede preluarea prin troliere a echipei de căutare-salvare aflate la bordul navei FIFI și transportarea acesteia pe nava avariată, tot prin troliere, pentru efectuarea căutărilor în interior.
Intervenția la bordul navei, care navighează sub pavilion străin, va avea loc cu respectarea procedurilor aplicabile și după obținerea acordului necesar pentru accesul echipelor de salvare.
Garda de Coastă participă la operațiuneGarda de Coastă continuă să participe la misiune cu o navă din cadrul instituției. Șalupa de intervenție trimisă inițial la fața locului a fost nevoită să se retragă la bază din cauza condițiilor hidrometeorologice nefavorabile și a dimensiunilor reduse, care nu îi permit să ofere sprijin în condițiile actuale.
Potrivit informațiilor transmise de autorități, personalul implicat în misiune este special instruit pentru astfel de intervenții. Pompierii care încadrează nava FIFI au urmat cursuri de pregătire de specialitate la Marsilia, în Franța, și la Hamburg, în Germania.
Prioritatea salvatorilor rămâne identificarea și salvarea celorlalți membri ai echipajului dați dispăruți, cu respectarea măsurilor de siguranță impuse de condițiile din zona incidentului.
Incidentul grav a fost semnalat joi dimineață în apele Mării Negre, la aproximativ 14 mile marine de Sulina. Un incendiu a izbucnit la bordul unei nave comerciale sub pavilion San Marino, din cauze, deocamdată necunoscute. Opt marinari sunt dați dispăruți și sunt căutați de echipe de salvare. Autoritățile iau în calcul posibilitatea ca nava să fi fost lovită de o dronă.
Reducerea de 25% reprezintă o diminuare cu 701,07 lei/1.000 litri, respectiv 829,69 lei/tonă. Astfel, în intervalul 16–31 octombrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard comercializată pe piața internă va rămâne de 2.103,22 lei/1.000 litri, respectiv 2.489,05 lei/tonă.
„Această măsură continuă intervenția aplicată în perioada anterioară, într-un context marcat de presiuni pe piața carburanților. Mecanismul este calibrat în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă, cu scopul de a limita efectele acestora asupra populației și economiei”, au transmis oficialii instituției.
De amintit că pe 26 martie 2026, Guvernul României a declarat, prin ordonanță de urgență, starea de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, devenită Legea nr. 162/2026, promulgată de Președintele României în august 2026, care este în vigoare până la 31 octombrie 2026, cu posibilitate de prelungire succesivă prin hotărâre a Guvernului pentru perioade de cel mult 3 luni.
„Intervenția urmărește limitarea efectului de propagare în lanț al costurilor cu carburanții”Potrivit ministerului, analiza aferentă segmentului bilunar 16-31 octombrie 2026 indică o variație procentuală a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de +47,78%, în timp ce variația procentuală a prețului mediu la pompă al motorinei standard (VM) este de +35,60%.
Prin urmare, în baza acestor indicatori și a mecanismului prevăzut de lege, reducerea accizei se menține la nivelul de 25% pentru perioada 16-31octombrie 2026.
„Intervenția urmărește limitarea efectului de propagare în lanț al costurilor cu carburanții, în special în transport și logistică, cu impact asupra costurilor din economie și asupra prețurilor bunurilor de consum. Mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026 funcționează dinamic, prin reevaluarea indicatorilor de piață la fiecare două săptămâni. Ministerul Finanțelor va continua să monitorizeze evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă”, au conchis oficialii.
Potrivit soluţiei pronunţate de Instanţa Supremă, toate recursurile au vizat sentinţa civilă nr. 141/2026, pronunţată la 5 mai 2026 de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice.
Totodată, Instanţa Supremă a respins, ca inadmisibilă, cererea Guvernului României de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Decizia ÎCCJ este definitivă.
Soluţia a fost pronunţată joi, prin punerea acesteia la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
Guvernul a cerut sesizarea CJUEÎn cadrul procesului deschis de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului României și Ministerului Finanțelor, Executivul a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o întrebare preliminară și suspendarea judecării cauzei până la pronunțarea unei decizii de către instanța europeană.
Litigiul a vizat obligarea Guvernului și a Ministerului Finanțelor la asigurarea fondurilor necesare achitării drepturilor salariale restante ale magistraților și ale altor categorii de personal, rezultate din hotărâri judecătorești și scadente în 2026. Miza financiară a procesului este estimată la aproximativ 4,8-5 miliarde de lei.
În primă instanță, Curtea de Apel București a admis, în 5 mai 2026, acțiunea ÎCCJ și a obligat autoritățile să asigure fondurile necesare plăților, inclusiv prin rectificare bugetară. Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat hotărârea cu recurs.
În paralel, Guvernul a contestat și la Curtea Constituțională relația dintre obligațiile stabilite de instanță și atribuțiile Executivului privind elaborarea și executarea bugetului de stat.
La 15 octombrie 2026, Înalta Curte a respins ca inadmisibilă cererea Guvernului de sesizare a CJUE și a respins ca nefondate recursurile principale și incident. Decizia este definitivă.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Ilie Bolojan susține că un vot pentru noul Cabinet ar putea avea costuri politice și de imagine pentru PNL, în condițiile în care acesta ar permite revenirea PSD la guvernare. Liderul liberal afirmă însă că decizia trebuie analizată în primul rând prin prisma efectelor pe care continuarea crizei le-ar avea asupra României.
Potrivit acestuia, grupurile parlamentare ale PNL au recomandat acordarea votului de învestitură în baza unui acord care ar urma să fie semnat cu premierul desemnat.
Documentul ar stabili limite clare pentru sprijinul liberalilor și ar viza obiectivele bugetare, transparența, buna guvernare și respectarea principiilor democrației parlamentare. Acordul ar urma să fie valabil până în primăvara anului 2027.
Bolojan precizează că PNL și-ar păstra inclusiv posibilitatea de a vota o moțiune de cenzură în cazul în care condițiile stabilite vor fi încălcate.
Liderul PNL invocă drept principal argument situația economică și bugetară, după cinci luni de criză politică și funcționare a unui guvern fără puteri depline.
El avertizează că, în lipsa unei rectificări bugetare rapide, mai multe servicii esențiale ar putea avea probleme de funcționare. Bolojan indică în special sistemul sanitar, susținând că unele unități de primiri urgențe s-au confruntat încă din vară cu insuficiența fondurilor, situația fiind temporar rezolvată prin redistribuirea unor sume din bugetul Ministerului Sănătății.
Prelungirea incertitudinii politice ar putea afecta și costurile de finanțare ale României, avertizează liderul liberal, care estimează că statul s-ar putea împrumuta mai greu și la dobânzi mai ridicate, în condițiile menținerii unui risc de țară crescut.
„Nu refacem coaliția”Bolojan insistă că eventuala susținere a învestiturii nu înseamnă refacerea coaliției și nici acordarea unui cec în alb noului Executiv.
„Votul nu va fi unul de încredere”, afirmă liderul PNL, explicând că acesta ar avea ca obiectiv exclusiv ieșirea din criza politică.
Responsabilitatea pentru componența Cabinetului îi va reveni premierului tehnocrat desemnat de președintele României, iar PNL va rămâne în opoziție și se va comporta ca partid de opoziție după eventuala învestire, susține Bolojan.
„Responsabilitatea pentru echipa cu care va guverna îi aparține în exclusivitate premierului tehnocrat desemnat de către Președintele României. Și așa este și normal: domnia sa are datoria de a forma un cabinet și o majoritate de învestire. Noi vom fi în opoziție și ne vom manifesta ca atare după potențiala învestitură. Până la urmă, ieșim și din ipocrizie. Cei care au doborât guvernul, direct și indirect, își vor asuma acum guvernarea și soluțiile. Noi am încercat tot ce s-a putut, dar nu am avut sprijinul necesar”, spune BolojanLiderul liberal admite că strategia implică un risc electoral, deoarece PNL ar putea fi asociat ulterior cu deciziile controversate ale Guvernului. El argumentează însă că liberalii nu ar trebui să pună interesul politic al partidului înaintea necesității ca România să aibă un Executiv cu puteri depline.
„Nu pot face așa ceva țării noastre doar pentru a evita costul personal de imagine. PNL va lua o decizie finală la sfârșitul acestei săptămâni. Deocamdată, grupurile parlamentare au recomandat să dăm votul de învestitură în baza unui acord pe care l-aș putea semna cu premierul desemnat. Acordul trasează precis limitele unei susțineri punctuale, strict pentru obiectivele bugetare, principiile de transparență, bună guvernare și democrație parlamentară, și este valabil până în primăvara anului 2027. Ne rezervăm inclusiv posibilitatea de a vota o moțiune de cenzură dacă acestea sunt încălcate,” spune premierul interimar.Decizia finală privind votul PNL pentru Guvernul Niculescu urmează să fie luată la sfârșitul acestei săptămâni.
Faptele s-au petrecut din octombrie 2025 și până în iunie 2026.
„Din probatoriul administrat a rezultat faptul că, în perioada octombrie 2025 – iunie 2026, cel în cauză ar fi determinat o victimă minoră, de 14 ani, să producă și să înregistreze materiale cu caracter pornografic, în care să se înfățișeze într-o manieră sexuală explicită și să i le transmită prin intermediul unei aplicații de mesagerie online, cereri cărora victima le-ar fi și dat curs”, informează IPJ Timiș.
Bărbatul a stocat imaginile primite de la copilă în telefonul mobil și ulterior i-ar fi trimis mamei fetei o astfel de fotografie, potrivit Poliției.
Ba mai mult, individul s-a culcat cu copila de 14 ani.
„Din actele de urmărire penală a reieșit și faptul că, în același interval de timp, cel în cauză ar fi întreţinut relaţii și acte sexuale cu victima minoră”, mai informează IPJ Timiș.
Polițiștii au descins la locuința acestuia situată în orașul Jimbolia, de unde au ridicat mijloace de probă.
Bărbatul de 41 de ani a fost reținut, joi, 14 octombrie. Ulterior acesta a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, la decizia judecătorului de drepturi și libertăți a Tribunalului Timiș.
Bărbatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de pornografie infantilă și viol săvârșit asupra unui minor.
City Grill Group, cel mai mare lanț de restaurante cu capital românesc, deschide Hanu’ Berarilor la Cluj, în Piața Muzeului nr. 4, în clădirea cunoscută drept Palatul Mikes, ridicată în jurul anului 1800. Investiția se ridică la 500.000 de euro, iar restaurantul va avea 390 de locuri: 240 în interior și pe terasa din curtea interioară, 50 în cramă și 100 pe terasa din Piața Muzeului. Este a patra locație Hanu’ Berarilor și prima deschisă în afara Capitalei sub acest brand.
„Primul Hanu’ Berarilor din afara Bucureștiului nu putea fi deschis decât într-un loc spectaculos, iar Palatul Mikes din centrul Cluj-Napoca este exact un astfel de loc. Ne dorim să ducem la Cluj experiența extraordinară a unei mese la Hanu’ Berarilor, brand care reflectă foarte bine filozofia noastră de ospitalitate, în care frumusețea și vibe-ul locației, servirea și gustul sunt condimentate de atmosferă”, spune Daniel Mischie, Președinte Executiv City Grill Group.
Deschiderea vine într-un an în care grupul a alocat un buget de investiții de 6,5 milioane de euro și țintește o cifră de afaceri consolidată de 100 de milioane de euro, după un 2025 încheiat cu 90 de milioane. Grupul a început în 2024 extinderea geografică și vizează clădiri de patrimoniu cu identitate puternică. Astfel, după Cazinoul din Constanța, Palatul Mikes din Cluj-Napoca este următorul proiect finalizat din această direcție.
„Modelul Hanu’ Berarilor a funcționat de la început pe clădiri de patrimoniu: Casa Oprea Soare (2009), Casa Elena Lupescu (2011) și Uranus (2019), toate monumente istorice din București. Este o strategie cu un cost de intrare mai mare. Investiția într-un restaurant amenajat într-un monument istoric poate ajunge la dublul celei dintr-o clădire obișnuită, dar cu un randament pe termen lung dat de unicitatea locației și de statutul de destinație turistică”, explică Daniel Mischie.
Hanu’ Berarilor Cluj funcționează în Palatul Mikes, pe latura nordică a Pieței Muzeului, în nucleul Cetății Vechi, unde a funcționat anterior restaurantul Epoca Bella. Clădirea a fost ridicată în jurul anului 1800, într-o perioadă de construcție intensă a reședințelor nobiliare urbane la Cluj, și este atribuită arhitectului Joseph Leder, autorul palatului Teleki și al Colegiului Reformat. Are plan în formă de U, un pasaj boltit care leagă piața de strada Octavian Petrovici și o curte interioară cu galerii baroce pe două niveluri, o soluție care în Cluj apare doar la câteva clădiri de prim rang.
Cele trei zone ale restaurantului urmăresc structura clădirii: parterul aripii principale și curtea interioară acoperă cea mai mare parte din capacitate, crama funcționează în subsolul boltit, iar terasa din piață deschide locația spre spațiul public.
Prezență consolidată a grupului în Cluj
City Grill Group operează în Cluj-Napoca din octombrie 2024, când a preluat pachetul majoritar al Marty Restaurants, cu șase restaurante și o capacitate de 1.321 de locuri, la care se adaugă centre de delivery și o franciză în Oradea. Odată cu Hanu’ Berarilor, City Grill Group ajunge la peste 1.700 de locuri în oraș.
„Investiția de 500.000 de euro vine după doi ani în care am operat deja în Cluj, prin Marty. Cunoaștem obiceiurile de consum, structura zilei, preparatele care funcționează și pe cele care nu. Asta ne-a permis să construim de la început un meniu potrivit pentru publicul de aici și să reducem riscul asociat unei deschideri într-o piață nouă”, completează Daniel Mischie.
În această toamnă, tot în Cluj, și restaurantul Chios intră în portofoliul City Grill. Acesta va funcționa momentan sub același brand.
Bon mediu evaluat la nivelul Capitalei
Bonul mediu în locațiile Hanu’ Berarilor din București este de 280 de lei, iar grupul estimează un nivel similar la Cluj. Estimarea se bazează pe trei elemente: salarii și putere de cumpărare comparabile cu cele din Capitală, un flux turistic constant și un calendar de evenimente care menține orașul plin pe tot parcursul anului.
Locația va fi integrată în Out4Food, aplicația de loializare a grupului, care are 380.000 de utilizatori activi și generează 28% din cifra de afaceri, cu un bon mediu cu 20% mai mare decât în cazul clienților care nu o folosesc.
Hanu’ Berarilor Cluj funcționează cu meniul locațiilor din București, construit în jurul bucătăriei de berărie și al preparatelor care definesc brandul: ciolan la cuptor cu varză călită, rață pe varză, coaste de porc, carne la garniță, sarmale sau papanași. La preparatele-vedetă consacrate se adaugă un capitol dedicat publicului clujean, cu 6–8 preparate locale.
„Evenimentele au devenit în ultimii ani una dintre direcțiile importante ale grupului. Hanu’ Berarilor Cluj pornește cu această experiență. Curtea interioară cu galerii, crama boltită și terasa din Piața Muzeului se potrivesc la fel de bine unei mese corporate și unei aniversări sau petreceri de familie pe care oamenii vor să o țină minte. Echipa din Cluj lucrează după aceleași standarde pe care le aplicăm în restaurantele din București, de la meniu la servire. Pentru clujeni, așteptarea s-a încheiat: Hanu’ Berarilor este acum și aici, pentru o seară obișnuită sau pentru una de sărbătoare”, precizează Daniel Mischie.
Despre City Grill Group
Fondat în 2004, City Grill Group este cel mai mare lanț de restaurante cu capital românesc, cu o cifră de afaceri consolidată de 90 de milioane de euro în 2025 și o țintă de 100 de milioane de euro pentru 2026. Grupul operează sub brandurile Caru cu Bere, Hanu lui Manuc, Hanu’ Berarilor, Peșcaruș, Buongiorno.Italian, City Grill, City Grill Family, Marty Restaurants, Aubergine și hotelul La Boheme. Platforma de loializare Out4Food numără peste 380.000 de utilizatori activi și generează 28% din veniturile grupului.
Evenimentul ajunge la cea de-a XIII-a ediție și reunește 102 producători români și opt internaționali, cu produse alimentare, rețete tradiționale și povești antreprenoriale neobișnuite.
Muzeul Sarmalelor și șofranul care crește în grădinăUna dintre premierele anunțate de organizatori este deschiderea Muzeului Sarmalelor, dedicat unuia dintre cele mai cunoscute preparate din bucătăria românească.
Dincolo de rețetă, inițiativa își propune să pună în valoare diversitatea regională a sarmalelor și rolul lor în tradițiile de familie.
Tot la târgul Artisan Food, vizitatorii vor putea cumpăra bulbi de șofran pe care să-i planteze acasă. Cunoscut drept „aurul roșu”, șofranul este unul dintre cele mai scumpe condimente din lume, iar obținerea lui presupune multă muncă manuală și o recoltare atentă.
Zacuscă din pește și pălincă cu fruct în sticlăPrintre produsele care ies din tiparele obișnuite se numără zacusca pescărească de la Trio Arca, preparată cu sturion, păstrăv și crap. Producătorul a obținut recunoaștere la Great Taste Awards, competiție internațională dedicată produselor alimentare.
O altă curiozitate vine din zona Satu Mare: pălinca în a cărei sticlă crește un fruct întreg. Recipientul este prins de pom încă de când fructul este mic, astfel încât acesta se dezvoltă direct în interiorul sticlei. După ce ajunge la maturitate, fructul este desprins de pom, iar băutura este turnată în recipient.
Târgul aduce și povestea Cramei Lipiot, înființată în 2026, care lucrează cu o suprafață de numai un hectar de vie și care a obținut deja premii la concursuri de profil.
De la foști corporatiști la făinuri din soiuri româneștiPrintre expozanți se află și antreprenori care au renunțat la carierele din corporații pentru a-și construi propriile afaceri în domeniul alimentar.
Montana Laptele Naturii, de exemplu, este o fermă de capre dezvoltată de o echipă care se descrie drept o „gașcă de corporatiști”.
Vizitatorii vor găsi și făinuri din grâu Glosa și secară Suceveana, obținute din soiuri românești, paste realizate din aceste cereale, pâine după rețete vechi, brânzeturi, dulcețuri cu combinații neobișnuite și produse tradiționale din mai multe țări europene.
Evenimentul include degustări, demonstrații, masterclass-uri și întâlniri între producători și profesioniști din domeniul alimentar.
La târg va fi prezentă și inițiativa Mâncarea Face Bine, care direcționează o parte din încasările de la stand către activități de conștientizare a violenței domestice.
Artisan Food Market are loc în atriumul Bibliotecii Naționale a României, de vineri, 16 octombrie, de la ora 12:00, până duminică, 18 octombrie, la ora 20:00. Biletul de intrare costă 20 de lei.
Senatorii și Deputații PNL și USR cer Parlamentului înființarea unei comisii speciale care să deservească reformei administrativ-teritoriale. Aceasta a fost inclusă, în 2025, și în programul de guvernare al lui Ilie Bolojan și, mai nou, se află printre prioritățile PSD, partidul care se pregătește să intre la guvernare, de săptămâna viitoare.
„Comisia va avea rolul de a elabora cadrul legislativ necesar acestei reforme, astfel încât ea să poată fi aplicată începând din 2032. Demersul reprezintă un prim pas concret pentru deblocarea unei reforme amânate de prea mult timp și este rezultatul acordului de colaborare parlamentară semnat între USR și PNL”, au transmis cele două partide de dreapta, printr-un comunicat de presă.
Care este „vesta de salvare” pentru reforma administrativ-teritorialăPSD, PNL și USR vor același lucru, însă partidele nu au reușit până acum să obțină consens pe această temă. Mai mult, întrucât reforma administrativă a fost o prioritate încă de la intrarea în Guvernul Bolojan, în vara anului 2025, iar aceasta a rămas la sertar, cele trei formațiuni vor să și-o asume acum separat.
Liderii PSD au susținut, în momentul în care au anunțat că vor intra în Guvernul condus de Luca Niculescu, că vor face 10 reforme importante pentru România, cărora le-au impus termene clare. Ultima de pe lista lor, fără un termen limită, este reforma administrativă.
„Demararea reformei administrative – comasarea voluntară a localităților cu până la 1500 de locuitori și comasarea serviciilor publice pentru reducerea cheltuielilor”,a declarat Sorin Grindeanu, președintele PSD.
USR și PNL, atac la adresa social-democraților: Este momentul adevăruluiDiana Stoica, deputat USR, explică că dacă PSD într-adevăr vrea să facă această reformă, ar trebui să vină în Parlament. Liderii PSD s-au opus, la momentul guvernării sub conducerea lui Bolojan, variantelor care se aflau pe masă.
„Este momentul adevărului. Să vedem ce alege PSD între vorbe și fapte. Puterea legislativă este Parlamentul. Reorganizarea administrativ-teritorială este o restanță față de românii care așteaptă servicii publice de calitate și care vor să trăiască în comunități dezvoltate. Acest lucru e posibil doar prin reorganizarea administrativ-teritorială”, a declarat Diana Stoica, lidera deputaților USR.
Solicitarea a fost adusă în Parlament joi, cu doar câteva ore înainte ca Luca Niculescu să își depună programul de guvernare și lista de miniștri.
Vylor, compania de semințe și genetică avansată care s-a desprins din Corteva la 1 octombrie 2026, a anunțat lansarea Vylor Edge, o nouă platformă de investiții dedicată accelerării dezvoltării tehnologiilor avansate în agricultura globală. Vylor Edge va colabora cu startup-uri, antreprenori, universități și cu ecosistemul mai larg de inovare prin investiții de capital și parteneriate strategice.
„Vylor Edge va colabora cu comunitatea științifică globală pentru a furniza inovații revoluționare care să contribuie la dezvoltarea agriculturii la nivel mondial și să reducă principalele provocări de producție”, a declarat Sam Eathington, directorul tehnologic al companiei Vylor. „Combinarea expertizei de clasă mondială a Vylor cu cea a altor lideri tehnologici din întreaga lume va contribui la stimularea inovației și le va oferi fermierilor instrumentele de care au nevoie pentru a avea succes.”
Inițial, Vylor Edge se va concentra pe identificarea oportunităților din domenii strategice aliniate priorităților Vylor, inclusiv editarea genetică și ameliorarea avansată, ingineria proteinelor, precum și platformele de inteligență artificială și tehnologiile digitale. De asemenea, platforma va explora oportunități și în alte domenii și sectoare pentru a valorifica tehnologii care pot fi aplicate activității și misiunii Vylor de a ajuta fermierii să hrănească populația globală.
„Suntem încântați să colaborăm cu antreprenori care pot beneficia de expertiza profundă a echipei noastre dedicate, precum și de capacitățile de cercetare și dezvoltare de vârf ale Vylor, de prezența sa globală și de infrastructura sa de acces pe piață”, a declarat Mat Muller, șeful Vylor Edge. „Așteptăm cu interes să sprijinim dezvoltarea și comercializarea tehnologiilor promițătoare și să oferim noi inovații producătorilor agricoli.”
Portofoliul Vylor Edge va fi lansat pe baza unui fundament solid de investiții și colaborări care anterior făceau parte din Corteva Catalyst™ și care sunt transferate către Vylor în cadrul procesului de separare a companiei de Corteva. Prin intermediul Vylor Edge, compania va continua să susțină și să extindă aceste parteneriate, identificând totodată noi oportunități pentru accelerarea inovației în agricultura globală.
Despre Vylor
Vylor este o companie de semințe și genetică avansată care, de mai bine de un secol, se concentrează pe furnizarea de inovații revoluționare pentru fermieri. Bazându-se pe unul dintre cele mai valoroase fonduri genetice din agricultură și pe biotehnologii transformatoare, Vylor își valorifică expertiza științifică pentru a oferi tehnologii de ultimă generație care ajută fermierii din întreaga lume să își crească producțiile. Prin expertiza sa în științe avansate, accesul puternic la piață și activitatea de licențiere aflată în extindere, Vylor creează valoare și generează creștere pentru fermieri, clienți și acționari, contribuind astfel la hrănirea populației. Mai multe informații pot fi găsite pe vylor.com.
„Este impardonabil. Ieri, în Senatul Romaniei, din cei 26 senatori PNL, 11 au fost prezenți la votul referitor la proiectul de lege ce privește modificarea Legii nr. 127/2017 privind instituirea Zilei Naționale de Cinstire a Martirilor din Temnițele Comuniste”, a scris Daniel Șandru, într-o postare pe Facebook.
Acesta a explicat că proiectul de lege propunea schimbarea datei comemorării din 14 mai în 16 august.
„Mai exact, modificarea avea în vedere schimbarea datei comemorării din 14 mai (cînd, în 1948, au fost arestați fasciștii legionari de către comuniști, după ce încheiaseră un pact între ei în 1945) în 16 august (cînd, în 1952, comuniștii i-au întemnițat pe liderii partidelor democratice, inclusiv pe cei ai PNL)”, a precizat președintele IICCMER.
Daniel Șandru, mesaj pentru senatorii PNL: „Mai pot rosti numele Brătienilor?”„Din cei 11 senatori PNL, unul (proaspăt venit de la POT, deci un «fost» extremist, ce «achiziție»!) a votat împotrivă, precum reprezentanții AUR, iar ceilalți 10 s-au abținut. E cu totul de neînțeles pentru mine, raportîndu-mă la istoria traumatică de după 1945 a PNL. Nu am pretenția ca cei 10 colegi ai mei să o cunoască”, a adăugat acesta.
Președintele IICCMER le-a adresat apoi un mesaj senatorilor PNL, făcând referire la familia Brătianu și la istoria partidului.
„Vreau doar să îi rog să se întrebe, privindu-se în oglindă: mai pot rosti numele Brătienilor? Poate află răspunsul potrivit pînă la viitoarea festivitate, cea de pe 24 mai 2027, cînd PNL va împlini 152 de ani de la înființare”, a subliniat Șandru.
IICCMER a susținut modificarea datei comemorăriiȘandru a publicat și documentul transmis de IICCMER către Secretariatul General al Guvernului, în iulie 2026, prin care instituția și-a exprimat susținerea pentru modificarea datei comemorării.
În document, IICCMER arată că, în noaptea de 15 spre 16 august 1952, autoritățile comuniste au desfășurat o amplă operațiune de arestare a foștilor lideri politici și a persoanelor care ocupaseră funcții importante în stat înainte de instaurarea regimului comunist. Potrivit instituției, măsurile represive au vizat peste 16.000 de persoane.
IICCMER consideră că data de 16 august reflectă mai bine represiunea exercitată de regimul comunist împotriva reprezentanților partidelor istorice și a altor categorii de persoane persecutate din motive politice.
Proiectul de lege a fost respins miercuri de Senat, cu 18 voturi pentru, 30 împotrivă și 48 de abțineri. Au votat pentru 16 senatori USR și doi senatori neafiliați, în timp ce împotrivă s-au pronunțat 21 de senatori AUR, cinci din grupul PACE – Întâi România, unul de la PNL și trei neafiliați. S-au abținut 30 de senatori PSD, zece de la PNL și opt de la UDMR.
Instanța supremă a respins joi, 15 octombrie, recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor, menținând hotărârea pronunțată pe 5 mai de Curtea de Apel București.
Decizia este definitivă și pune presiune asupra viitorului Cabinet condus de Luca Niculescu, care, dacă va primi votul de încredere al Parlamentului, va trebui să gestioneze obligațiile financiare rezultate din acest litigiu.
Sumele reprezintă drepturi salariale restante ale magistraților, provenite din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. O parte dintre aceste obligații sunt vechi de peste un deceniu.
Guvernul are un termen de 10 zile. Penalitățile pot crește facturaHotărârea Curții de Apel București, menținută în urma recursului, prevede că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să facă demersurile necesare pentru asigurarea fondurilor destinate achitării restanțelor salariale, inclusiv prin rectificare bugetară.
Instanța a stabilit un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea acesteia în executare.
În caz de întârziere, hotărârea prevede penalități de 1% pe zi din suma datorată, dar și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Raportate la o datorie estimată la 5 miliarde de lei, penalitățile de 1% ar însemna, teoretic, 50 de milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere. Aplicarea efectivă și baza de calcul a acestora trebuie însă analizate în raport cu dispozitivul definitiv și procedurile de executare.
Cât înseamnă miliardul de euro datorat magistraților: peste un milion de salarii minime, patru luni de alocații și împrumuturile pentru trei spitale regionaleCele aproximativ 5 miliarde de lei pe care statul trebuie să le asigure pentru plata restanțelor salariale ale magistraților reprezintă echivalentul a peste 1,15 milioane de salarii minime brute lunare, calculate la valoarea de 4.325 de lei, în vigoare de la 1 iulie 2026.
O altă comparație este cu alocațiile pentru copii. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), statul a plătit în septembrie 2026 peste 1,139 miliarde de lei pentru alocațiile aferente lunii august, de care au beneficiat aproape 3,4 milioane de copii.
Astfel, suma datorată magistraților este echivalentă cu peste patru luni de alocații pentru toți copiii din România.
Dimensiunea obligației financiare poate fi comparată și cu investițiile din sănătate. Cele 5 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ un miliard de euro, depășesc valoarea cumulată a împrumuturilor contractate de România de la Banca Europeană de Investiții pentru construirea celor trei spitale regionale de urgență din Iași, Cluj și Craiova.
Împrumuturile pentru cele trei spitale însumează 923 de milioane de euro: 250 de milioane pentru Iași, 305 milioane pentru Cluj și 368 de milioane pentru Craiova. Comparația privește exclusiv finanțarea prin împrumuturi BEI, nu costul total al spitalelor.
O moștenire dificilă pentru Luca Niculescu și viitorul ministru al FinanțelorDecizia vine înaintea votului de învestitură pentru vineri, 16 octombrie, pentru Guvernul Luca Niculescu.
Viitorul Executiv ar urma să fie susținut în principal de PSD, care a validat politic intrarea la guvernare și o listă de 11 miniștri. Celelalte portofolii vor fi ocupate de tehnocrați, între care Alexandru Nazare, propus să continue la Ministerul Finanțelor.
Problema este una semnificativă pentru construcția bugetară. România are pentru 2026 o țintă legală de deficit bugetar de 6,2% din PIB, iar pentru anul viitor plafonul este de 5,1% din PIB.
O obligație suplimentară de aproximativ 5 miliarde de lei ar putea reduce spațiul bugetar disponibil pentru alte cheltuieli, în funcție de calendarul plăților, de fondurile deja prevăzute în buget și de modul în care aceste obligații sunt înregistrate în deficit.
Guvernul Bolojan a încercat să blocheze plata la Curtea ConstituționalăLitigiul a reprezentat unul dintre cele mai importante conflicte instituționale dintre Guvernul condus de Ilie Bolojan și sistemul judiciar.
În vara acestui an, Executivul a contestat hotărârea Curții de Apel București și a sesizat inclusiv Curtea Constituțională, susținând că instanțele nu ar trebui să poată impune Guvernului alocări bugetare suplimentare peste limitele stabilite prin lege.
Ilie Bolojan a invocat riscul perturbării echilibrului bugetar și a susținut că distribuirea resurselor publice reprezintă o atribuție a puterii executive.
De cealaltă parte, Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a susținut că neexecutarea unor hotărâri judecătorești definitive afectează drepturile magistraților și principiul separării puterilor în stat.
Pe 7 octombrie, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan.
Judecătorii constituționali au stabilit că procedura privind conflictul juridic de natură constituțională nu poate fi utilizată pentru modificarea sau anularea unor hotărâri judecătorești.
Cum s-a ajuns la restanțe salariale de aproape un miliard de euroDatoriile provin dintr-o serie de litigii salariale câștigate de magistrați în ultimii ani, prin care au fost recunoscute drepturi rezultate din modul de calcul al remunerațiilor și din majorări aplicate retroactiv.
Deși au existat hotărâri judecătorești definitive, plata integrală a drepturilor restante a fost amânată sau eșalonată, inclusiv din motive bugetare.
În acest context, Înalta Curte, prin președinta Lia Savonea, a deschis acțiunea împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru a obține fondurile necesare executării obligațiilor salariale.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea, iar Guvernul și Ministerul Finanțelor au formulat recurs.
Dosarul a ajuns la Înalta Curte, care a amânat de șapte ori pronunțarea, înainte de soluția definitivă din 15 octombrie.
Hotărârea deschide acum o problemă imediată pentru viitorul Cabinet Niculescu: identificarea resurselor necesare executării obligațiilor stabilite de instanță, într-un moment în care spațiul fiscal al României rămâne limitat.
Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a susținut acordul dintre Putin și Trump privind motorina, în cadrul unor declarații date joi dimineață, când a sosit la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, eveniment la care participă și Nicușor Dan.
„Știți care este problema noastră în acest moment în Europa? Prețurile ridicate la combustibil. Apreciem orice măsură menită să reducă prețurile la combustibil și să ne garanteze competitivitatea”, le-a declarat Radev în limba engleză reporterilor, potrivit Euronews.
Comentariile sale l-au pus în contradicție cu ceilalți lideri ai UE, care au condamnat cu fermitate acordul, calificându-l drept riscant, periculos și greșit. Pentru a face posibil acest acord, SUA au relaxat sancțiunile privind importurile de motorină din Rusia până în aprilie 2027.
Într-un alt semn al distanțării față de UE, Radev a criticat atacurile Ucrainei împotriva rafinăriilor de petrol rusești, pe care Trump l-a rugat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să le oprească imediat. Zelenski a declarat între timp că Ucraina i va continua campania.
„Nu susțin atacurile asupra niciunei rafinării. Nu susțin atacurile asupra niciunei centrale energetice, la fel cum nu susțin nici atacurile rusești asupra centralelor energetice din Ucraina, deoarece acest lucru se întoarce împotriva noastră”, a declarat Radev, adăugând că prețurile la Energie din Europa sunt în creștere vertiginoasă.
Atacurile Kievului asupra rafinăriilor rusești, un avantaj puternicCu toate acestea, liderii europeni, care îl susțin pe Zelenski afirmă că asupra rafinăriilor de petrol din Rusia oferă Kievului un avantaj puternic asupra Moscovei.
Aceștia consideră că cererea lui Trump o încercare disperată de a reduce prețurile la combustibil înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, în cadrul cărora republicanii riscă să piardă ambele camere în favoarea democraților.
De la victoria sa electorală de la începutul acestui an, Radev s-a poziționat ca o voce contrară în dezbaterea europeană privind invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Prim-ministrul a declarat recent pentru Euronews că strategia blocului de „pace prin forță” a eșuat și i-a îndemnat pe colegii săi lideri să recurgă la diplomație în relația cu Kremlinul.
Radev, întâlnire cu Nicușor DanSeparat, președintele României se întâlnește cu premierul bulgar, Rumen Radev, dar și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru discuții privind Securitatea la Marea Neagră.
Întâlnirea are ca temă incidentele provocate de dronele rusești, care pun în pericol securitatea din Marea Neagră.
Imaginile arată o dronă care lovește în plin un supermarket ucrainean. Impactul și explozia au distrus magazinul din zona Odesa.
A supermarket is on fire near Odesa after a Shahed drone strike
Many people may have been inside at the time of the attack.
— NEXTA (@nexta_tv) October 15, 2026
Reacția președintelui ucraineanReacția președintelui ucrainean a apărut sub forma unui mesaj publicat pe contul de Telegram. Președintele Volodimir Zelenski a comentat atacul asupra magazinului spunând că Rusia este încurajată de atitudinea SUA.
„Ceea ce se întâmplă este o reacție a Rusiei la semnalele pe care le primește din partea Americii. Din păcate, sunt semnale periculoase cu privire la o posibilă relaxare ulterioară a sancțiunilor. Aceste sancțiuni au fost impuse de lume, de America, de Europa, de partenerii noștri. Sancțiuni pentru agresiunea împotriva Ucrainei, pentru războiul împotriva noastră. Nimic nu s-a schimbat, războiul nu s-a oprit. Sancțiunile nu trebuie ridicate. Rusia trebuie să pună capăt masacrului pe care l-a început și pe care îl continuă de 1695 de zile. Mai mulți bani pentru crime nu vor contribui la asta. Este nevoie de forță, iar America este mai puternică decât terorismul rusesc”, a scris Zelenski pe rețeaua de socializare.
Zelenski: trei persoane rănite, magazinul este distrusPotrivit președintelui ucrainean, în ciuda loviturii de amploare au fost doar câteva persoane rănite.
„Un atac rusesc oribil, cu o dronă kamikaze, asupra unui magazin obișnuit din regiunea Odesa. Rusia continuă terorismul său sângeros. Magazinul este parțial distrus, iar mașinile au fost avariate. Trei persoane au fost rănite. Toate serviciile necesare sunt la fața locului, oferind asistență celor afectați. Este important ca partenerii să ajute la apărarea împotriva acestor atacuri. De fapt, casele, magazinele, sectorul energetic și alte infrastructuri critice sunt constant sub atac. Nu există nici măcar o clipă de liniște”, a precizat Volodimir Zelenski.
Proiectul este dezvoltat de Mineral Proiect Invest (MPI Magnesium), companie cu capital 100% românesc, și vizează perimetrul Valea Dobra, din Mărginimea Sibiului.
Obținerea licenței de concesiune pentru exploatare a rocilor magnezice din perimetrul Valea Dobra (județul Sibiu) și demararea primei etape a unui plan investițional de circa 400 de milioane reprezintă doar pașii inițiali în acest proiect.
Magneziu românesc pentru industriile viitoruluiZăcământul de serpentinit – rocă metamorfică ultrabazică, compusă în principal din minerale din grupa serpentinului – din Valea Dobra este estimat la peste 50 de milioane de tone.
Însă nu reprezintă doar o cifră într-un bilanț geologic, ci o materie primă strategică pentru industriile secolului XXI.
Până în prezent, Europa a resimțit dur costurile dependenței externe. O singură sincopă de aprovizionare din anii trecuți au adus marile uzine auto continentale în pragul blocajului.
În consecință, și pentru România, producția internă nu este doar un lux economic, ci o chestiune elementară de securitate națională și europeană.
Pragmatism și rigoare. O carieră de suprafață integrată în ecosistemul naturalAcest proiect industrial de anvergură nu poate fi disociat de responsabilitatea față de mediul înconjurător și de comunitatea gazdă. Tocmai de aceea, arhitectura tehnică a proiectului de la Rășinari a fost concepută pe baze riguroase, eliminând riscurile prin inginerie modernă.
Amprentă restrânsă – Perimetrul efectiv al carierei va ocupa aproximativ 7 hectare la finalul ciclului de exploatare, situat la o distanță sigură de zona locuită și nu va fi vizibil din Rășinari.
Impactul local al acestui proiect de anvergură este unul cunatificabil financiar. Acești bani – 500.000 de euro anual începând din 2027 și 1 milion de euro anual din 2030 – vor fi administrați direct de Consiliul Local pentru proiecte de infrastructură, sănătate, educație și dezvoltare turistică.
„Modelul economic propus de MPI Magnesium aduce un beneficiu direct și măsurabil pentru locuitorii din Rășinari. Suplimentar față de taxele și redevențele legale, compania și-a asumat un angajament financiar voluntar de peste 18,5 milioane de euro”, a declarat Andrei Degeratu, CEO Mineral Proiect Invest.
România are capacitatea tehnică, financiară și managerială de a-și valorifica inteligent resurseleProiectul de magneziu de la Rășinari–Săliște poate demonstra că România are capacitatea tehnică, financiară și managerială de a-și valorifica inteligent resursele.
Sprijinul logistic și industrial este asigurat de companii românești de top – Electromontaj, Emfor, Iproeb sau Electrotehnica EM -, care însumează o cifră de afaceri de peste 250 de milioane de euro și peste 1.650 de angajați.
Suveranitatea industrială a României – prin rigoare tehnologică, transparență totală și capital autohton – poate depăși stadiul de concept abstract. Poate deveni, pas cu pas, o realitate economică din care românii pot beneficia direct.
Cei doi au pledat anterior nevinovați în dosarul în care sunt acuzați că și-ar fi folosit funcțiile pentru a-i ajuta pe traficanții de droguri să transporte cocaină.
Noile acuzații, formulate joia trecută, extind considerabil dosarul penal deschis de autoritățile americane împotriva lui Maduro, în vârstă de 63 de ani, și a soției sale, în vârstă de 70 de ani. Avocații celor doi au declarat că aceștia resping și acuzațiile referitoare la torturarea opozanților.
Maduro și Flores au fost capturați de armata americană în timpul unei operațiuni desfășurate în ianuarie, la ordinul președintelui Donald Trump, și transportați ulterior la New York. Cei doi sunt așteptați să își exprime poziția față de noile acuzații în cadrul unei audieri programate pentru ora 11:00, ora locală (15:00 GMT), în fața judecătorului federal Alvin Hellerstein, la tribunalul din Manhattan, informează Reuters.
Nicolás Maduro, acuzat că ar fi ordonat torturarea opozanțilorProcurorii din cadrul biroului procurorului federal din Manhattan susțin că Maduro ar fi ordonat unor oficiali să tortureze politicieni din opoziție și membri ai armatei acuzați că ar fi complotat împotriva sa. Potrivit rechizitoriului, scopul ar fi fost menținerea sa la putere în Venezuela.
Unul dintre episoadele descrise de procurori datează din 2014. Conform acuzațiilor, Maduro ar fi ordonat atunci răpirea unor militari pentru a obține informații despre posibili disidenți. Atunci când unii dintre aceștia ar fi refuzat să ofere informații, fostul lider venezuelean le-ar fi cerut oficialilor să intensifice presiunile asupra lor.
În aceeași întâlnire, potrivit rechizitoriului, Cilia Flores ar fi susținut planul și ar fi respins o propunere alternativă, care presupunea infiltrarea unor grupuri pentru obținerea informațiilor.
Cei doi nu sunt acuzați că ar fi executat personal acte de tortură. Acuzațiile formulate de procurori vizează presupusa lor implicare într-o conspirație pentru comiterea unor astfel de fapte.
Ce pedepse riscă fostul lider venezuelean și soția saProcesul în care Maduro și Flores urmează să fie judecați este programat să înceapă la 1 iunie 2027. Dacă vor fi găsiți vinovați pentru toate acuzațiile, fiecare dintre ei ar risca o pedeapsă minimă obligatorie de 50 de ani de închisoare, potrivit informațiilor din dosar.
În prezent, cei doi sunt deținuți la Metropolitan Detention Center, în cartierul Brooklyn din New York. Ei au ajuns în custodia autorităților americane după operațiunea militară din 3 ianuarie, desfășurată la locuința lor din Caracas.
În aceeași zi, autoritățile americane au anunțat acuzațiile legate de traficul de droguri. Noile acuzații referitoare la presupusa conspirație pentru torturarea opozanților extind cadrul juridic al dosarului.
Relațiile dintre SUA și Venezuela, marcate de sancțiuni și tensiuniRelațiile dintre Nicolás Maduro și Statele Unite au fost tensionate pe parcursul celor 13 ani în care acesta a condus Venezuela, țară bogată în resurse petroliere.
Administrații americane succesive au impus sancțiuni unor oficiali venezueleni și unor companii de stat, invocând presupuse încălcări ale drepturilor omului, corupție și fraudarea alegerilor. Maduro a acuzat Washingtonul că urmărește înlăturarea sa de la putere pentru a obține un control mai mare asupra resurselor naturale ale țării.
După capturarea fostului președinte, conducerea Venezuelei a fost preluată de Delcy Rodríguez, fostul său vicepreședinte, care a intensificat cooperarea cu Statele Unite.
Donald Trump a prezentat capturarea lui Maduro și reluarea relațiilor cu Venezuela drept succese importante ale politicii sale externe. Evoluțiile au loc înaintea alegerilor legislative de la 3 noiembrie, în care republicanii încearcă să își păstreze controlul asupra Congresului american.
Declarațiile lui Lisandro Martinez au venit după înfrângerea suferită marți de Manchester United, scor 0-2, în fața lui Atlético Madrid, în Liga Campionilor. Fundașul argentinian a acuzat conducerea clubului de lipsă de ambiție și a criticat transferurile realizate în această vară, vizându-l în special pe directorul sportiv Jason Wilcox, potrivit ESPN.
În cadrul podcastului Stick to Football, Roy Keane a declarat că problemele de la Manchester United afectează întregul club, de la conducere până la echipă.
„Este evident că nu există unitate. Este haos de sus până jos. Mergem acolo în zilele de meci și nu-mi place atmosfera din jurul clubului”, a declarat fostul internațional irlandez.
Keane a criticat și modul în care Michael Carrick a fost numit antrenor, susținând că existau variante mai bune pentru această funcție.
„Totul pare haotic, iar declarațiile reflectă acest lucru. A fost haos și în modul în care au ajuns să îl numească pe Carrick antrenor. Am spus de la început că existau opțiuni mai bune. Este haos, este ca un circ”, a adăugat acesta.
Gary Neville îl critică pe Lisandro MartinezGary Neville a declarat că afirmațiile lui Martínez reprezintă și o critică la adresa propriilor coechipieri.
„Când Martínez spune că ar fi trebuit aduși mai mulți jucători, își atacă direct coechipierii. Dacă aș fi Bruno Fernandes, Harry Maguire sau unul dintre ceilalți jucători cu experiență, aș fi extrem de furios pe el”, a afirmat fostul fundaș al lui Manchester United.
Acesta a explicat că bugetul pentru transferuri este stabilit de proprietarii clubului, nu de Jason Wilcox, și a sugerat că Martinez însuși ar putea fi înlocuit dacă United ar aduce mai mulți fundași.
Nici Roy Keane nu a fost de acord cu atitudinea internaționalului argentinian, afirmând că nu îl consideră unul dintre liderii echipei.
„Nu îl văd ca pe un jucător cu autoritate la Manchester United. Îl văd ca pe un fundaș central care face foarte multe greșeli”, a spus Keane.
Ascensiunea economică a Poloniei, de la penuria ultimilor ani ai comunismului la statutul de una dintre cele mai mari 20 de economii ale lumii, este descrisa într-un amplu reportaj din The Guardian. Schimbarea este vizibilă chiar în centrul Varșoviei. Turnul Varso, înalt de 310 metri, domină Palatul Culturii și Științei, construit în perioada stalinistă.
Pentru reprezentanții companiei care deține zgârie-norul, diferența de înălțime simbolizează distanța parcursă de Polonia de la comunism la economia modernă. Dar transformarea nu se măsoară doar în clădiri spectaculoase.
De la cinci ore la coadă pentru mâncare la o economie de peste 1.000 de miliarde de dolariMarcin Bosacki, viceministrul polonez de Externe, își amintește că în anii 1980 aștepta până la cinci ore după școală pentru a cumpăra unt și carne. Polonia traversa atunci una dintre cele mai dificile perioade ale regimului comunist, marcată de legea marțială și de lipsurile economice.
Marcin Bosacki, viceministrul polonez de Externe. Sursa foto: X
Mișcarea Solidaritatea, formată în jurul muncitorilor din șantierele navale de la Gdańsk, a contribuit decisiv la schimbările politice care au dus la prăbușirea regimului. După 1989, Polonia a început tranziția către economia de piață, a aderat la NATO în 1999 și la Uniunea Europeană în 2004.
Potrivit The Guardian, venitul național al țării a depășit anul trecut pragul de 1.000 de miliarde de dolari, plasând Polonia între cele mai mari 20 de economii ale lumii. În același timp, nivelul veniturilor polonezilor a recuperat o parte importantă din decalajul față de Occident.
Polonezii încep să se întoarcă din Marea Britanie. România cunoaște bine problema plecărilorTimp de decenii, milioane de polonezi au căutat salarii mai bune în Germania, Marea Britanie și alte economii occidentale. După aderarea la UE, migrația forței de muncă a devenit una dintre caracteristicile economiei poloneze, într-un fenomen familiar și României.
Acum, direcția începe să se schimbe. Potrivit datelor prezentate de The Guardian, în fiecare an începând din 2021, numărul polonezilor care au părăsit Marea Britanie a fost aproximativ dublu față de cel al compatrioților care au sosit acolo.
Participanți la un marș cu ocazia Zilei Libertății, la Varșovia, Polonia, pe 28 martie 2026. Foto: Beata Zawrzel / Anadolu/ABACAPRESS.COM
În 2024, Germania a înregistrat, pentru prima dată, mai mulți cetățeni străini care s-au mutat din Germania în Polonia decât în direcția opusă. Această evoluție nu înseamnă că toți emigranții polonezi se întorc, dar arată că țara a devenit o destinație mai atractivă pentru muncă și viață.
Experiența poloneză și importanța locurilor de muncăDoi arhitecți polonezi intervievați de publicația britanică au lucrat ani întregi la Londra, înainte să revină la Varșovia. Acum participă la proiecte internaționale din capitala Poloniei, inclusiv la dezvoltarea noului aeroport al orașului.
Unul dintre avantajele revenirii este posibilitatea de a lucra pentru clienți din întreaga lume fără a mai locui într-o metropolă occidentală scumpă. Pentru România, unde emigrarea a afectat numeroase familii și sectoare economice, experiența poloneză arată importanța locurilor de muncă bine plătite și a oportunităților profesionale create acasă.
Aeroportul din Varșovia. Sursa foto: X/Gregory Pacyk
Salariile au crescut spectaculos. Varșovia a depășit Roma și Lisabona la un indicator importantCreșterea economică a Poloniei s-a reflectat și în veniturile angajaților. Potrivit The Guardian, salariul mediu lunar a crescut de peste trei ori în termeni nominali din 2004, ajungând anul trecut la 8.904 zloți, echivalentul a aproximativ 1.723 de lire sterline.
În Varșovia, salariul net lunar a crescut cu 120% din 2016, potrivit datelor Deutsche Bank citate de publicația britanică. Capitala Poloniei a depășit astfel Roma și Lisabona la acest indicator.
Prosperitatea a venit însă și cu prețuri mai mari. O masă pentru două persoane în Varșovia costă acum mai mult decât în Tokyo, potrivit comparației prezentate de The Guardian, iar prețul unui cappuccino s-a dublat. Creșterea costului vieții afectează în special locuitorii cu venituri mici, în timp ce investițiile și dezvoltarea imobiliară transformă cartierele capitalei.
România și Polonia: cât de mare este, de fapt, diferența prosperitățiiComparația dintre cele două țări este mai nuanțată decât sugerează dimensiunea economiei poloneze. România și Polonia au trecut prin comunism, au intrat în NATO și în Uniunea Europeană și au beneficiat de investiții străine și de accesul la piața europeană.
Polonia are însă o populație și o economie mai mari, ceea ce face ca simpla comparație a PIB-ului total să nu reflecte nivelul de trai al cetățenilor. Datele Eurostat pentru 2025 arată că PIB-ul pe locuitor, ajustat la diferențele de prețuri, reprezenta aproximativ 81% din media UE în Polonia și 78% în România. Diferența era, așadar, de numai trei puncte procentuale la acest indicator.
Această comparație nu înseamnă că salariile, infrastructura sau oportunitățile profesionale sunt identice. PIB-ul pe locuitor exprimat în standarde ale puterii de cumpărare măsoară activitatea economică raportată la populație și la nivelurile prețurilor, nu venitul efectiv încasat de fiecare angajat. Polonia se remarcă însă prin dimensiunea economiei, dezvoltarea companiilor cu prezență internațională și ambiția de a deveni un centru tehnologic regional.
Pariul de un miliard de dolari pe tehnologie și inteligență artificialăUnul dintre cele mai importante elemente ale transformării poloneze este trecerea de la producția bazată pe forță de muncă relativ ieftină la activități cu valoare adăugată mai mare. Timp de ani întregi, companii internaționale au investit în Polonia pentru costurile reduse și disponibilitatea angajaților calificați.
Costul mediu al muncii a ajuns însă la 19,10 euro pe oră, aproximativ jumătate din nivelul Germaniei și Franței, iar avantajul competitiv se reduce. Rafał Brzoska, fondatorul companiei InPost, consideră că următoarea etapă de dezvoltare trebuie să se bazeze pe productivitate, tehnologie, energie mai ieftină și reglementări mai eficiente.
Polonia: CD Projekt Red este unul din cele mai faimoase studiouri de jocuri din lume. Sursa foto: X/CD PROJEKT RED
Polonia pregătește un fond de investiții de un miliard de dolari, susținut din capital public și privat, pentru startup-uri tehnologice și companii din domeniul inteligenței artificiale. Printre exemplele de succes se află ElevenLabs, companie specializată în generarea și clonarea vocilor cu inteligență artificială, evaluată la 11 miliarde de dolari.
Un alt exemplu este CD Projekt Red, studioul din spatele jocurilor The Witcher și Cyberpunk 2077. Compania a început în anii 1990 prin importul și distribuția jocurilor dezvoltate în Statele Unite. Astăzi, concurează la nivel mondial pentru programatori, designeri și alți specialiști.
Ascensiunea Poloniei are și un preț: locuințe mai scumpe, inegalități și tensiuni politiceCreșterea economică nu a eliminat problemele sociale. The Guardian descrie presiunea exercitată de scumpiri asupra locuitorilor cu venituri reduse, precum și tensiunile generate de investițiile imobiliare și de diferențele de venit. Polonia se confruntă și cu diviziuni politice între președintele naționalist Karol Nawrocki și guvernul liberal condus de Donald Tusk.
În paralel, țara investește masiv în apărare și securitate energetică, într-un context regional dominat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Pentru Polonia, aflată pe flancul estic al NATO, dezvoltarea economică este tot mai strâns legată de securitatea națională. Aceeași legătură dintre investiții, infrastructură, apărare și stabilitate regională este relevantă și pentru România, care se confruntă cu provocări geopolitice similare în regiunea Mării Negre.
„Celebrăm, astăzi, 45 de ani de tradiție, onoare și profesionalism ai Poliției Transporturi. Aducem un omagiu polițiștilor care, prin implicare și responsabilitate, asigură zi de zi un climat de siguranță transporturilor feroviare, aeriene și navale”, transmite Poliția Română, într-o informare publicată, joi, pe Facebook.
Ca structură distinctă, Poliția Transporturi s-a format în 15 octombrie 1981.
Polițiștii feroviariÎn ceea ce privește atribuțiile, Poliția de Transporturi Feroviare previne furturile din buzunare și bagaje, dar și actele de violență. De asemenea, se ocupă și de controlul personalului feroviar, cum ar fi etilotestele la care sunt supuși mecanicii locomotivelor.
Aceștia sunt responsabili și de verificarea transporturilor de mărfuri pe calea ferată.
Polițiștii din aeroportPolițiști de la Transporturi Aeriene pot fi văzuți zilnic în aeroporturi, atât cele internaționale, cât și civile.
Aceștia identifică persoanele care încearcă să introducă sau să scoată bunuri din țară încălcând legea sau evitând plata taxelor și impozitelor.
Polițiștii identifică și bunurile de contrabandă care se află în tranzit sau sunt introduse la noi în țară fără documente justificative.
De asemenea, aceștia ajută la gestionarea și înregistrarea obiectelor pierdute sau abandonate în terminale.
Polițiștii de Transporturi NavalePoliția de Transporturi Navale acționează în porturile maritime și fluviale, precum și pe căile navigabile ale României.
Acești polițiști verifică documentele de bord a navelor, precum fișele de transport și atestatele profesionale a marinarilor de la bord.
Ei verifică și dacă navele au echipajului minim de siguranță, testează dacă marinarii au consumat alcool și monitorizează respectarea regulilor în cazul transportulrulor de mărfuri periculoase sau deșeuri.
Aceștia se ocupă și de paza bunurilor și valorilor în porturi și terminalele navale.
Întrebat în marja reuniunii Consiliului European despre negocierile pentru menținerea fondurilor europene destinate coeziunii și agriculturii, dar și despre o posibilă afiliere la o familie politică europeană, Nicușor Dan a subliniat importanța colaborării dintre statele membre.
„Cred că depinde mai puțin de afilierea mea la o familie, depinde mai mult de coalizarea pe idei. Și faptul că 17 state s-au coalizat și faptul că Italia și România coordonează această asociere e foarte bună pentru România”, a declarat președintele.
Nicușor Dan a explicat că poziția comună a celor 17 state a avut deja rezultate în discuțiile privind viitorul buget european.
„Faptul că au fost 17 din 27 de state care au avut idei comune, asta a contribuit, de exemplu, la păstrarea între propunerea cipriotă și propunerea irlandeză a bugetului a așa-numitei anvelope naționale”, a precizat șeful statului.
Președintele a precizat că întâlnirea de joi dimineață cu liderii celor 17 state a avut ca obiectiv menținerea unei poziții comune în negocieri.
„Discuția pe care am avut-o azi-dimineață cu cele 17 state în sensul ăsta a fost păstrarea unității acestui grup, astfel încât el să aibă o pondere mai mare în negociere”, a afirmat Nicușor Dan.
România și Italia coordonează grupul „Prietenii Coeziunii”Declarațiile au fost făcute după ce Nicușor Dan și premierul italian Giorgia Meloni au organizat, joi, o întâlnire a liderilor grupului „Prietenii Coeziunii”, înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles.
Cele 17 state susțin menținerea fondurilor pentru agricultură și politica de coeziune în viitorul buget al Uniunii Europene, pentru perioada 2028-2034.
Negocierile privind viitorul buget european reprezintă unul dintre subiectele reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, desfășurată în perioada 15-16 octombrie.
