Întâlnirea, la care participă și președintele Consiliului European, António Costa, este privită ca o încercare de relansare a dialogului dintre Bruxelles și Ankara, într-un moment crucial, în care Turcia a devenit un partener tot mai important pentru securitatea europeană, anunță Euronews.
Europa caută un partener strategic într-o perioadă de incertitudineDupă reducerea implicării Statelor Unite în apărarea Europei și pe fondul războiului din Ucraina, Uniunea Europeană încearcă să își consolideze cooperarea cu statele-cheie din regiune. Turcia, membră NATO și una dintre principalele puteri militare ale Alianței, este considerată un actor esențial atât pentru securitatea Mării Negre, cât și pentru gestionarea migrației, aprovizionarea cu energie și dezvoltarea industriei europene de apărare.
Summitul NATO din Ankara. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto
Bruxellesul analizează extinderea cooperării cu Ankara inclusiv în domeniul producției de armament și al proiectelor comune din industria de apărare.
Relațiile rămân marcate de numeroase divergențeDeși interesul strategic este în creștere, relațiile dintre UE și Turcia continuă să fie afectate de tensiuni politice. În ultimele luni, oficialii europeni au criticat deteriorarea statului de drept, restrângerea libertății presei și presiunile asupra opoziției. Un nou val de critici a apărut după arestarea primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, unul dintre principalii rivali politici ai lui Erdoğan.
Organizațiile pentru drepturile omului susțin că, înaintea summitului NATO, autoritățile turce au reținut aproximativ 200 de persoane în cadrul unor operațiuni de securitate. Eurodeputați europeni avertizează că apropierea dintre Bruxelles și Ankara nu poate avea loc în detrimentul valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.
Dosarul apărării, principalul subiect al discuțiilorUnul dintre cele mai importante puncte de pe agenda întâlnirii îl reprezintă cooperarea în domeniul apărării. Turcia speră să participe mai activ la programul european SAFE, fondul de 150 de miliarde de euro destinat consolidării industriei de apărare europene. Totuși, opoziția Greciei și Ciprului limitează în prezent accesul Ankarei la proiectele finanțate prin acest mecanism.
Înaintea cinei oficiale, Ursula von der Leyen a declarat, în marja summitului NATO, că există „o oportunitate largă pentru o cooperare foarte apropiată” între Uniunea Europeană și Turcia, fără a oferi însă detalii privind viitoarele proiecte comune.
Umbra incidentului „Sofagate”Întâlnirea readuce în atenție și episodul devenit celebru în 2021, când Ursula von der Leyen a rămas fără loc la reuniunea oficială cu Recep Tayyip Erdoğan și fostul președinte al Consiliului European, Charles Michel. Incidentul, cunoscut drept „Sofagate”, a provocat un scandal diplomatic și a fost interpretat drept o lipsă de respect față de șefa Comisiei Europene. Întrebat despre acest episod înaintea noii vizite, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a răspuns ironic că, de această dată, participanții „vor sta la masa de cină, așa cum este normal”.
O relație care pendulează între pragmatism și valoriDiplomații europeni consideră că întâlnirea de la Ankara ar putea marca începutul unei relații mai pragmatice între Uniunea Europeană și Turcia, determinată în mare măsură de noile provocări de securitate. Totuși, oficialii europeni insistă că orice apropiere trebuie să fie însoțită de progrese concrete în privința respectării statului de drept, a libertăților fundamentale și a standardelor democratice, condiții considerate esențiale pentru evoluția relației dintre Bruxelles și Ankara.
Aflat la summitul NATO, președintele Nicușor Dan a precizat că discuțiile dintre România și Statele Unite avansează, însă a evitat să ofere un calendar privind eventualele rezultate concrete.
„Nu pot să anticipez acum calendar, lucruri care țin de ambele părți, pentru că n-ar fi potrivit Ce pot să spun este că la nivel de dialog și de exprimarea reciprocă de intenții există progres”, a declarat președintele României.
Acesta a făcut precizări și despre prioritățile Bucureștiului în raport cu Washington: „Punctele principale sunt menținerea prezenței trupelor americane în România și extinderea investițiilor americane în România”.
Acesta a fost întrebat despre cum va exploata România sprijinul acordat Statelor Unite în Războiul din Iran, având în vedere că mai multe state europene au refuzat acest demers, tensionând relațiile transatlantice.
Dezămăgirea lui TrumpÎn prima zi de summit, liderul de la Casa Albă, Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de aliații europeni care nu au sprijinit eforturile americane în Iran.
„Italia ne-a dezamăgit. Germania ne-a dezamăgit. Franța ne-a dezamăgit. Nu am fost tratați bine. Am fost foarte dezamăgit de NATO. Sincer? Dacă nu ar fi avut loc în Turcia… e posibil să NU fi participat la Summit”, afirma ieri președintele Trump.
Cum a sprijinit România Statele Unite?În luna martie, Parlamentul României a votat cererea venită din partea președintelui Nicușor Dan ca Statele Unite ale Americii să disloce temporar pe teritoriul României echipamente militare și forțe americane, în contextul războiului în desfășurare din Iran.
Printre echipamentele dislocate se numără avioane de realimentare, de echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu.
„Este foarte important pentru România că în proiectul de declarație se menționează unitatea, Articolul 5, adică apărarea colectivă a întregului teritoriu NATO, și legătura transatlantică”, a spus Nicușor Dan la Ankara.
Șeful statului a afirmat că summitul are loc la un an după reuniunea de la Haga, unde s-a decis creșterea cheltuielilor militare, iar întâlnirea de acum reprezintă „un fel de bilanț” al măsurilor luate de atunci.
„Răspunsul este că da, cheltuielile militare au crescut, inclusiv în România”, a declarat președintele.
Nicușor Dan a precizat că întrebarea este acum în ce măsură acești bani se transformă în echipamente. Potrivit acestuia, sunt lansate mai multe proiecte care să dinamizeze producția de echipamente militare.
El a subliniat că este importantă și menționarea amenințării ruse în proiectul de declarație al summitului.
„Este important, de asemenea, că în proiectul de declarație se menționează amenințarea rusă, deci implicit flancul estic, evident războiul din Ucraina”, a spus Nicușor Dan.
Marea Neagră, prioritate pentru România la summitPreședintele a afirmat că România va insista, ca și până acum, asupra importanței Mării Negre.
„Noi o să insistăm pe importanța Mării Negre, așa cum am făcut-o de fiecare dată”, a declarat acesta.
Nicușor Dan a menționat și acordul cu Turcia și Bulgaria privind extinderea programului de deminare, precum și progresele făcute la nivelul Uniunii Europene în privința hubului civil de securitate.
Șeful statului a vorbit și despre dezvoltarea industriei de apărare.
„Parte din aceste programe de producție de echipamente este înființarea și, nu numai producția de echipamente, dar și introducerea noilor tehnologii, cercetare, dezvoltare în echipamentele militare pe care industria aliată le produce”, a afirmat Nicușor Dan.
Un alt proiect menționat de președinte este banca pentru apărare.
„Parte din proiectele care sunt lansate este această bancă pentru apărare, la care noi suntem fondatori. Această bancă va avea un sediu principal în Canada, va avea un sediu european în Luxemburg și va avea două sedii secundare pe flancul estic, unul în țările baltice și unul în România”, a declarat șeful statului.
Discuții cu senatorii americaniNicușor Dan a mai spus că a avut marți o discuție cu o delegație de senatori americani, în care au fost abordate teme legate de NATO și de relația bilaterală dintre România și Statele Unite.
„După cum știți, am avut o discuție ieri cu o echipă de senatori americani, în care am discutat și de NATO, lucrurile pe care vi le-am spus, și am discutat și de relația bilaterală, unde evident ne interesează continuarea prezenței americane, a armatei americane pe teritoriul nostru”, a precizat președintele.
El a precizat că discuțiile au vizat și baza de la Mihail Kogălniceanu, schimburile economice și prezența companiilor americane în România.
„Am vorbit de extinderea de la Mihail Kogălniceanu, pe care o cunoașteți, și, bineînțeles, am vorbit de oportunitățile de extindere a schimburilor economice cu Statele Unite și de prezența economică a companiilor americane în România”, a mai declarat Nicușor Dan.
Cele mai frecvente alergii sunt rinita alergică, astmul alergic, alergiile alimentare, alergiile la medicamente și reacțiile alergice la înțepăturile de albine și viespi.
Despre modul în care aceste alergii se manifestă, medicul Corina Porr lămurește:
„Persoanele care prezintă strănut repetat, secreții nazale persistente, nas înfundat, mâncărimi ale ochilor și nasului, tuse sau dificultăți de respirație, erupții cutanate recurente ori reacții apărute după consumul anumitor alimente, administrarea unor medicamente sau înțepături de insecte, ar trebui să se adreseze medicului alergolog pentru evaluare”, spune medicul alergolog din Sibiu.
Alergiile pot fi confundate ușor cu răcealaPotrivit medicului, deși alergiile pot fi confundate des cu răceala, există „câteva diferențe importante”.
„Răceala este cauzată de un virus și apare de obicei brusc, fiind însoțită de durere în gât, febră, stare generală alterată și secreții nazale care devin în timp mai groase și colorate, iar simptomele se remit, de regulă, în 7–10 zile”, spune Corina Porr.
Ea continuă, explicând că alergiile se dezvoltă din cauza expunerii la alergeni precum „polenul, acarienii sau părul de animale”. Potrivit medicului, alergiile se manifestă prin strănut repetat, secreții nazale apoase, nas înfundat, mâncărimi ale nasului și ochilor, ochi roșii și lăcrimare.
„Spre deosebire de răceală, simptomele alergice apar frecvent în aceeași perioadă a anului sau după contactul cu alergenul și pot persista săptămâni sau chiar luni, atât timp cât expunerea continuă”, a declarat Corina Porr.
Cei care suferă de alergii pot să meargă la medic pentru diagnosticarePotrivit medicului alergolog, la Spitalul Județean Sibiu, pot fi efectuate o serie de investigații pentru diagnosticul, dar și monitorizarea bolilor alergice, pentru multe tipuri de alergeni, atât teste cutanate prick, dar și analize de sânge. De asemenea, Sibiul este unul dintre puținele centre din țară unde se fac tratamente de imunoterapie pentru înțepăturile de viespi și albine, destinate celor care sunt alergici la venin.
Medicul îndeamnă persoanele care suferă de reacții alergice să se adreseze unui alergolog.
„Persoanele care prezintă strănut repetat, secreții nazale persistente, nas înfundat, mâncărimi ale ochilor și nasului, tuse sau dificultăți de respirație, erupții cutanate recurente, reacții după consumul anumitor alimente sau administrarea unor medicamente ori reacții importante după înțepături de insecte ar trebui să se adreseze medicului alergolog”, spune Corina Porr.
Ce putem face pentru a reduce alergiile?Potrivit medicului, e important ca alergenul să fie identificat, pentru ca expunerea să poată fi evitată. Medicul alergolog Corina Porr explică și ce putem face pentru reducerea alergiilor, în funcție de sursa acestora.
Medicul mai precizează că persoanele care au avut în trecut reacții alergice servere ar trebui să să poarte permanent asupra lor autoinjectorul cu adrenalină și să știe cum să îl utilizeze corect. De asemenea, tratamentul medicamentos controlează eficient simptomele, însă singurul tratament capabil să modifice evoluția naturală a anumitor alergii este imunoterapia alergen-specifică cunoscută drept „desensibilizare”.
Formele severe de alergiePotrivit medicului, cea mai severă formă de alergie este Anafilaxia, care este și o urgență medicală. Corina Porr spune că, în aceste situații, intervenția rapidă este esențială, iar primul lucru pe care trebuie să-l facă o persoană este folosirea autoinjectorului cu adrenalină.
„Persoanele diagnosticate cu risc de anafilaxie trebuie să fie pregătite să acționeze imediat. Tratamentul de primă intenție este administrarea imediată a adrenalinei cu ajutorul autoinjectorului, în partea antero-laterală a coapsei. În astfel de situații, utilizarea autoinjectorului cu adrenalină nu trebuie amânată până la agravarea simptomelor, deoarece administrarea precoce reprezintă cea mai eficientă măsură pentru prevenirea complicațiilor severe”, spune medicul Corina Porr.
Imediat după administrarea adrenalinei, persoana alergică cu risc de anafilaxie trebuie să sune la 112, chiar dacă simptomele încep să se amelioreze.
„Este necesară evaluarea și monitorizarea într-o unitate medicală, deoarece există posibilitatea apariției unei reacții bifazice”, a declarat medicul.
Autoinjectorul salvează vieți în cazurile graveCorina Porr continuă precizând că, autoinjectorul le poate salva viața pacienților cu Anafilaxie.
„Cei care au avut un episod de anafilaxie ar trebui să poarte permanent asupra lor autoinjectorul cu adrenalină, deoarece administrarea acestuia în primele minute poate salva viața”, a declarat medicul.
În încheierea mesajului publicat, miercuri, pe Facebook, de Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, medicul Corina Porr îi îndeamnă pe cei care au alergii să se adreseze medicului alergolog.
„Alergiile pot fi ținute sub control atunci când sunt diagnosticate corect și tratate la timp. Dacă observați simptome sugestive, nu le ignorați și adresați-vă medicului alergolog. Un diagnostic precoce și un tratament personalizat vă pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții”, a conchis Corina Porr.
În cadrul summitului NATO desfășurat la Ankara, secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a subliniat că NATO rămâne o alianță cu caracter exclusiv defensiv și a transmis un mesaj către Rusia.
„Această Alianță va apăra fiecare centimetru din teritoriul nostru. Nu puteți învinge NATO. Noi suntem o forță defensivă; nu vom ataca niciodată pe nimeni. Ne vom apăra doar modul de viață, democrațiile și teritoriul. Așa că nu vă puneți cu noi. Nu vă jucați cu noi”, a declarat liderul NATO.
NATO’s Rutte to Putin and Russia:
Don’t play with us.
We will never attack anyone. We will only defend our way of life, our democracies, our territory. pic.twitter.com/9pKS0SVMCW
— Clash Report (@clashreport) July 8, 2026
Ucraina, pe agenda Summitului NATODeclarațiile sale au fost făcute în cadrul Summitului NATO de la Ankara, un summit printre prioritățile căruia se numără și Războiul din Ucraina.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski participă la summit și a evidențiat rolul Kievului în protejarea flancului estic. a subliniat importanța flancului estic păzit în prezent de armata ucraineană.
„În prezent, eliminăm aproximativ 30.000 de militari ruși în fiecare lună. Majoritatea covârșitoare a acestora au fost loviți de drone. Chiar credeți că este corect să lăsați în afara NATO o țară și un popor care dispun de un nivel atât de ridicat de potențial defensiv?”, s-a întrebat liderul ucrainean.
Declarația secretarului general vine la scurt timp după ce publicația poloneză Onet a notat, citând surse din anturajul prezidențial de la Varșovia că Rusia ar putea ataca Polonia pentru a testa determinarea Alianței Nord-Atlantice.
Reprezentanții statelor membre au început să evalueze noi surse proprii de venit pentru bugetul Uniunii Europene, printre variantele discutate numărându-se o taxă aplicată biletelor de avion și o contribuție legată de zahăr, potrivit Euractiv.
Subiectul a ajuns în atenția Comitetului Reprezentanților Permanenți ai statelor membre – Coreper -, în contextul în care Irlanda, care a preluat în luna iulie președinția rotativă a Consiliului UE, trebuie să identifice până în toamnă formule de finanțare care ar putea obține sprijinul tuturor celor 27 de guverne.
Taxele nu au fost încă stabiliteÎn acest moment, nu există un proiect legislativ final care să indice valoarea taxei pentru un bilet de avion sau modul în care ar urma să fie calculată.
O asemenea contribuție ar putea fi uniformă sau diferențiată în funcție de distanța zborului, clasa de călătorie ori emisiile estimate. Aceste variante nu au fost însă confirmate oficial, iar discuțiile dintre state se concentrează deocamdată asupra tipurilor de venituri care ar putea fi acceptate politic.
Nici în cazul taxei pe zahăr nu este clar dacă mecanismul ar viza zahărul ca materie primă, băuturile îndulcite, alimentele ultraprocesate sau cantitatea de zahăr adăugat în produse.
Ideea taxării alimentelor și băuturilor cu un conținut ridicat de zahăr, sare sau grăsimi a mai fost analizată la Bruxelles, atât ca instrument pentru sănătatea publică, cât și ca posibilă sursă de venit. O astfel de contribuție nu a fost însă inclusă între cele cinci surse proprii propuse oficial de Comisie în vara anului 2025.
Totuși, este de menționat că în majoritatea statelor,inclusiv România, există deja taxe naționale ce vizează zaharul.
De ce are nevoie UE de bani suplimentariNegocierile vizează bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2028–2034, estimat în propunerea inițială a Comisiei Europene la aproximativ două trilioane de euro.
Banii trebuie să acopere politicile tradiționale, precum agricultura și coeziunea, dar și cheltuieli tot mai mari pentru apărare, competitivitate, tehnologie, securitatea frontierelor și sprijinirea statelor vecine. În același timp, UE trebuie să înceapă rambursarea datoriei comune contractate pentru programul de redresare de după pandemia de COVID-19.
Țările care contribuie la bugetul european cu mai mulți bani decât primesc, printre care Germania și Țările de Jos, cer limitarea dimensiunii bugetului sau evitarea unor creșteri majore ale contribuțiilor naționale. Statele beneficiare nete susțin, în schimb, menținerea fondurilor pentru agricultură, infrastructură și reducerea decalajelor regionale.
Președinția cipriotă a Consiliului propusese în iunie o reducere de aproximativ 2% față de planul Comisiei, însă compromisul a fost criticat atât de statele care doresc tăieri mai mari, cât și de Parlamentul European, care solicită un buget mai ambițios.
Cele cinci taxe și contribuții propuse deja de ComisieÎn propunerea prezentată în iulie 2025, Comisia Europeană a inclus cinci noi „resurse proprii”, care ar urma să genereze, împreună, aproximativ 44 de miliarde de euro anual:
Parlamentul European consideră că noile surse ar trebui să aducă aproximativ 60 de miliarde de euro pe an. Eurodeputații au propus și alternative precum taxe pe serviciile digitale, jocurile de noroc online și câștigurile de capital obținute din criptoactive.
Taxele pe biletele de avion și pe zahăr ar putea completa sau înlocui unele dintre mecanismele care nu reușesc să obțină suficient sprijin din partea guvernelor.
Biletele de avion s-ar putea scumpiO taxă europeană pe biletele de avion ar putea fi transferată, integral sau parțial, în prețul plătit de pasageri. Nu se știe încă dacă ar exista scutiri pentru zborurile interne, insule, regiuni izolate, călătoriile de afaceri sau pasagerii aflați în tranzit.
Discuția privind o taxă pe bilete este separată de sistemul european al certificatelor de emisii. În prezent, acesta acoperă în principal zborurile din interiorul Spațiului Economic European, iar Comisia analizează extinderea costurilor pentru emisiile de carbon și asupra unor zboruri internaționale care pleacă din Europa.
Directorii mai multor companii, între care Air France-KLM, Lufthansa, Ryanair, easyJet și grupul IAG, au avertizat că extinderea sistemului de taxare a emisiilor ar conduce la creșterea prețurilor pentru pasageri și transportul de marfă.
Introducerea unei taxe distincte pe fiecare bilet ar adăuga astfel o nouă componentă fiscală peste taxele aeroportuare, contribuțiile naționale și costurile pentru emisiile de carbon deja suportate de operatori.
Ce ar putea însemna pentru RomâniaÎn cazul în care va fi aprobată la nivel european, taxa pe biletele de avion s-ar putea regăsi direct în tarifele curselor care pleacă de pe aeroporturile din România. Impactul ar depinde de valoarea stabilită și de eventualele diferențieri între zborurile europene și cele pe distanțe lungi.
O contribuție pe zahăr sau pe produsele cu un conținut ridicat de zahăr ar putea determina producătorii să reformuleze rețetele, dar ar putea fi transferată și în prețurile de la raft. Impactul concret nu poate fi calculat înainte ca Bruxelles-ul să stabilească produsele vizate, pragurile și nivelul taxării.
Decizia trebuie luată în unanimitateCrearea unor noi resurse proprii pentru bugetul UE este o procedură dificilă. Decizia trebuie aprobată în unanimitate de Consiliu, după consultarea Parlamentului European, și ulterior validată de fiecare stat membru în conformitate cu propriile reguli constituționale.
Liderii europeni au cerut președinției irlandeze să prezinte până la summitul programat în octombrie un set de opțiuni care ar putea obține acordul celor 27 de state. Prin urmare, taxele pe biletele de avion și pe zahăr reprezintă, pentru moment, variante de negociere și nu măsuri care vor intra imediat în vigoare.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că, în lipsa unor noi venituri sau a creșterii contribuțiilor naționale, cheltuielile propuse pentru viitorul buget ar putea fi reduse cu aproximativ 66 de miliarde de euro pe an, echivalentul unei tăieri de aproape 40%.
După angajamentele privind cheltuielile de apărare convenite la summitul NATO de anul trecut de la Haga și după acorduri de apărare de cel puțin 50 de miliarde de dolari anunțate marți la Ankara, „partea cea mai ușoară” în asigurarea securității Europei a fost deja făcută, a spus ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, potrivit Bloomberg.
„Țările europene membre NATO trebuie, de asemenea, să investească masiv în numărul de militari. Apărarea nu poate fi construită doar cu echipamente și bani, ai nevoie de oameni”, a spus el într-un interviu.
Finlanda a aderat la NATO în 2023, la un an după ce Rusia a invadat Ucraina.
Țara are o frontieră de 1.340 de kilometri cu Rusia, care reprezintă mai mult de jumătate din granița terestră a NATO cu vecinul său estic. Datorită sistemului militar bazat pe recrutare obligatorie, Finlanda poate mobiliza aproximativ 280.000 de militari în timp de război.
„În Finlanda, avem tați și mame obișnuiți, pregătiți să servească în armată și să-și apere țara atunci când este nevoie”, a spus el. „Dar, la nivelul Europei, găsirea oamenilor este o mare provocare”.
Häkkänen a spus că Rusia intenționează să își extindă forțele armate până la 1,5 milioane – 2 milioane de militari. NATO nu are o armată proprie, astfel că statele membre s-au angajat să pună la dispoziție peste 300.000 de militari cu grad ridicat de pregătire pentru apărarea colectivă.
Totuși, forțele active combinate ale membrilor europeni ai NATO, inclusiv Turcia, însumează aproximativ 2,2 milioane de militari, potrivit estimărilor IISS.
Sondajele arată că aproximativ 80% dintre finlandezi sunt dispuși să ia armele pentru a-și apăra țara și aliații.
O întrebare-cheie este cum va reuși Germania să aplice reforma planificată privind serviciul militar obligatoriu, a spus Häkkänen, adăugând că aceasta ar putea deveni un exemplu pentru alte țări europene.
În ediția de miercuri a emisiunii „Harta de impact”, realizată de Ioana Câmpean și Elena Deacu, subiectul discutat va fi cel despre piața imobiliară. Emisiunea este live, de la ora 13:00. Invitatul ediției este Georgian Marcu, broker și consultant imobiliar. În a doua parte a emisiunii vom afla de la Otilia Serescu, redactor-șef la G4Food, de ce nu funcționează sistemul antigrindină. „Doza de optimism” este adusă de Diana Ciubotă la finalul fiecărei emisiuni.
Context:
În București, după scăderea tranzacțiilor din primul trimestru, ultimele trei luni au adus o revenire clară a cererii, după cum indică Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Însă cumpărătorii par să fie tot mai atenți nu doar la preț, ci mai ales la locație, infrastructură și calitatea proiectelor.
În același timp, dezvoltatorii și cumpărătorii se adaptează unui nou context: TVA mai mare pentru locuințe, reguli mai stricte pentru proiectele rezidențiale și costuri în continuare ridicate. Se construiește suficient? Unde mai există potențial de dezvoltare? Sunt locuințele din România prea scumpe sau sunt subevaluate? Și ce urmează pentru piața chiriilor, odată cu apropierea noului an universitar?
Toate aceste tendințe, ce se vinde cel mai bine în acest moment și la ce ar trebui să se aștepte cei care vor să cumpere, să vândă sau să închirieze o locuință – sunt subiectele care vor fi discutate în ediția din 8 iulie.
Despre emisiunea „Harta de impact”G4Media și Economedia realizează în parteneriat emisiunea „Harta de impact”. În fiecare miercuri, de la ora 13:00, Ioana Câmpean (redactor-șef G4Media) și Elena Deacu (redactor-șef Economedia) desenează live harta deciziilor care contează și arată publicului cum îi influențează acestea buzunarul, afacerea sau cariera.
Jurnaliști cu experiență din cele două redacții aduc în prim plan informații exclusive și teme relevante pentru public, fie că este vorba de salariați, liber profesioniști sau antreprenori.
În fiecare ediție, în studio, vin personaje-cheie pe subiectele arzătoare ale momentului.
Potrivit procurorilor germani, grupurile de discuții erau formate în principal din cetățeni chinezi stabiliți în Germania, iar victimele erau, în majoritate, femei chineze, mai scrie AP.
Limbaj codificat pentru violuri și droguriAnchetatorii susțin că membrii rețelei foloseau un limbaj codificat pentru a evita depistarea. Femeile erau numite „mașini”, sedativele deveneau „combustibil”, iar violurile erau descrise drept „condus”. În unele conversații, victimele inconștiente erau insultate și numite „porci morți”. Potrivit procurorului-șef din Frankfurt, Dominik Mies, modul de operare al suspecților a demonstrat „o cruzime deosebită, o obiectificare totală a victimelor și o planificare perfidă a infracțiunilor”.
Membrii rețelei foloseau un limbaj codificat pentru a evita depistarea. Sursa foto: X/visegrad24
Investigația vizează aproximativ douăzeci de grupuri Telegram active de mai mulți ani, unele dintre ele având, potrivit documentelor din dosar, zeci de mii de membri.
Trei condamnări și un nou proces la BerlinPână în prezent, trei presupuși membri ai nucleului central al rețelei au fost condamnați pentru viol și alte infracțiuni, iar miercuri este așteptată sentința într-un nou proces desfășurat la Berlin. Procurorii îl acuză pe unul dintre inculpați că oferea instrucțiuni detaliate despre medicamentele care puteau fi folosite pentru sedarea femeilor înainte de agresiunile sexuale. Anchetatorii susțin că cel puțin un atacator a pus în practică recomandările publicate în grupurile Telegram. Un alt lider al rețelei a fost condamnat în februarie la 14 ani de închisoare pentru viol calificat, tentativă de omor și alte infracțiuni, însă a contestat sentința.
Victime care au aflat ani mai târziu că au fost agresateAncheta a scos la iveală și un aspect șocant: unele dintre femeile vizate nu știau că fuseseră agresate sexual. Cel puțin o victimă a aflat despre viol doar după ce poliția a descoperit înregistrările video realizate chiar de agresori și distribuite în grupurile de discuții. Autoritățile germane nu au anunțat numărul total al victimelor, precizând că investigația este încă în desfășurare și că sunt posibile noi arestări.
Cazul amintește de procesul Gisèle PelicotMagistrații germani compară dosarul cu celebrul caz al francezei Gisèle Pelicot, drogată ani la rând de fostul soț și violată de zeci de bărbați invitați în locuința lor. Judecătorul Markus Koppenleitner a declarat că fenomenul nu reprezintă „un caz chinezesc sau francez”, ci unul care există în Germania și în multe alte țări. În paralel, anchete similare au fost deschise în Statele Unite și Țările de Jos, unde autoritățile investighează grupări suspectate că foloseau platforme online pentru organizarea unor agresiuni sexuale facilitate prin administrarea de droguri.
Telegram, din nou în centrul controverseiCazul readuce în atenție modul în care Telegram este utilizată de rețele infracționale. Compania a transmis că violența sexuală și distribuirea unor astfel de materiale sunt interzise prin regulile platformei și că elimină constant conținutul ilegal, însă nu a răspuns întrebărilor privind modul în care aceste grupuri au funcționat ani de zile fără să fie închise. Între timp, Europol a lansat operațiunea internațională Project Medusa, coordonată de Germania și Marea Britanie, care vizează destructurarea rețelelor online ce promovează agresiunile sexuale facilitate prin drogarea victimelor.
Parlamentul irlandez a adoptat marți un proiect de lege care interzice importul de produse provenite din teritorii israeliene care le ocupă pe cele palestiniene, o măsură care face parte dintr-un demers mai amplu al Dublinului de a amenda ocupația israeliană, relatează AFP.
Irlanda a fost prima țară care a venit cu ideea unei astfel de interdicții, dar, cu toate acestea, Spania a implementat deja un pachet de restricții la import în octombrie anul trecut.
O astfel de interdicție o practică și SpaniaProiectul de lege interzice importul de bunuri „din anumite așezări israeliene”, care includ interese rezidențiale, agricole și comerciale care se află în afara granițelor Israelului recunoscute internațional.
Spania practică o astfel de interdicție încă din octombrie anul trecut, aceasta în pofida faptului că Irlanda a fost prima țară care a venit cu propunerea unei astfel de măsuri.
Proiectul de lege, care urmează să meargă la Camera Superioară pentru un ultim aviz, a fost dur criticat de membrii Opoziției, care a obiectat că nu merge suficient de departe prin excluderea comerțului cu servicii.
Textul de lege a fost avizat de CIJCoaliția de centru-dreapta care a redactat proiectul a precizat că formulările din textul de lege sunt ghidate de un aviz consultativ al Curții Internaționale de Justiție (CIJ) din 2024.
De altfel, această entitate a declarat drept „ilegală” ocupația de către Israel a Cisiordaniei, Ierusalimului de Est și Fâșiei Gaza, în conformitate cu Dreptul Internațional.
Informații de contextIrlanda este unul dintre cei mai vocali critici ai bombardamentului israelian asupra Gazei, care s-a produs ca urmare a atacului mortal al militanților Hamas asupra Israelului din octombrie 2023. Irlanda a recunoscut statul palestinian în 2024.
În replică, la scurt timp după recunoașterea statului palestinian, ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, a ordonat retragerea ambasadei Israelului din Dublin, invocând „politici extreme anti-israeliene” ale Irlandei.
Luna trecută, Dublinul le-a interzis ministrului israelian al Securității Naționale, Itamar Ben Gvir, și ministrului de finanțe, Bezalel Smotrich, să intre în țară, pe fondul atitudinii acestora față de activiștii pro-palestinieni.
Nu există consens de restricționare în blocul comunitarDublin insistă de multă vreme pentru o revizuire a Acordului de Asociere UE-Israel al Uniunii Europene, acord ce reglementează, din 1995, legăturile comerciale ale blocului comunitar cu Israelul.
Încă de luna trecută, blocul comunitar a anunțat că va examina opțiuni de restricționare a comerțului cu așezările israeliene, dar nu există un consens în acest sens.
De altfel, interdicția în sine a Irlandei față de importurile din așezările israeliene ocupante ar fi doar simbolică, fără un impact economic mare, pentru că volumele comerțului cu teritoriile – fructe, legume, cherestea – au valorat mai puțin de un milion de euro între 2020 și 2024.
În privința interdicției comerțului cu servicii, guvernul irlandez consideră că e mai complex decât cel privind bunurile și că e nevoie de un punct de vedere juridic înainte de a fi adoptat.
Printre cele mai așteptate dueluri se numără Franța – Maroc, reeditarea semifinalei Cupei Mondiale din 2022, dar și confruntarea dintre Spania și Belgia. De asemenea, Argentina continuă cursa spre un nou titlu mondial, în timp ce Norvegia speră să producă surpriza în fața Angliei.
Programul sferturilor de finală (ora României)Joi, 9 iulie
Franța – Maroc
Ora: 23:00
Stadion: Mercedes-Benz Stadium, Atlanta (SUA)
Vineri, 10 iulie
Spania – Belgia
Ora: 22:00
Stadion: AT&T Stadium, Arlington (Texas)
Sâmbătă, 11 iulie
Norvegia – Anglia
Ora: 00:00 (noaptea de sâmbătă spre duminică)
Stadion: SoFi Stadium, Los Angeles (California)
Duminică, 12 iulie
Argentina – Elveția
Ora: 04:00 (noaptea de sâmbătă spre duminică)
Stadion: Hard Rock Stadium, Miami (Florida)
CM 2026 Programul sferturilor de finală. Sursa foto: FIFA
Calificările au fost spectaculoaseFranța și Maroc au ajuns în sferturi după evoluții solide în faza eliminatorie, în timp ce Spania a impresionat prin jocul ofensiv și defensiva foarte bine organizată.
Argentina s-a calificat după unul dintre cele mai spectaculoase meciuri din optimi, învingând Egiptul cu 3-2, după ce a revenit de la 0-2. Elveția și-a asigurat locul în sferturi după ce a eliminat Columbia la loviturile de departajare, într-o partidă încheiată 0-0 după prelungiri.
Norvegia și Anglia completează tabloul sferturilor de finală, într-un duel care îl aduce din nou în prim-plan pe Erling Haaland, unul dintre cei mai urmăriți jucători ai turneului.
Unde pot fi urmărite meciurile în RomâniaÎn România, meciurile de la Cupa Mondială 2026 sunt transmise de Antena 1 și pe platforma AntenaPLAY, conform drepturilor de difuzare deținute de Grupul Antena. Câștigătoarele celor patru confruntări se vor califica în semifinalele competiției, fază care va decide finalistele ediției din 2026.
Echipele de salvare au sosit în număr mare la locul alunecării de teren, care a avut loc marți dimineață în jurul orei 6:56, într-un sat din comitatul Dangchang, a relatat agenția oficială de știri din China, Xinhua, citată de Le Figaro.
„Operațiunile de căutare și salvare la locul alunecării de teren din comitatul Dangchang au concluzionat: (dezastrul) a făcut 21 de victime”, a adăugat agenția media, citând autoritățile locale.
Guvernul a alocat 30 de milioane de yuani (3,9 milioane de euro) sub formă de ajutor de urgență pentru lucrările de reconstrucție din zona afectată, potrivit agenției de știri.
Dezastru natural frecvent în ChinaAcest tip de dezastru natural este frecvent în China, în special vara, când unele regiuni se confruntă cu precipitații intense, în timp ce altele sunt sufocante de o căldură apăsătoare. Alunecarea de teren de marți a avut loc în contextul în care furtuni puternice și ploi torențiale au măturat sudul și centrul Chinei, ucigând aproximativ 17 persoane și rănind sute de persoane.
Zeci de mii de oameni au fost evacuați în regiunea sudică Guangxi, unde aproximativ 40 de râuri și pâraie și-au ieșit din matcă, iar torenții de apă au țâșnit din pereții rupti ai unui baraj, potrivit postului de televiziune de stat CCTV.
Președintele chinez Xi Jinping a cerut o mobilizare „totală” a eforturilor de salvare.
Ploile torențiale vor continua să afecteze miercuri anumite părți din provincia Guangxi de coastă și de est, precum și sud-vestul provinciei vecine Guangdong, un important centru industrial, a declarat ministrul Resurselor de Apă, Li Guoying. „Siguranța rezervoarelor și a digurilor din zonele afectate este testată sever”, a subliniat el.
Localitatea Varenna din Italia a resimțit presiunea din cauza numărului mai mare de vizitatori, așa că au fost îndemnați să introducă noi reguli menite să păstreze aspectul satului și să garanteze un strop de pace și liniște pentru populația sa de aproximativ 650 de locuitori care locuiește pe tot anul, potrivit The Guardian .
Plimbarea prin sat fără cămașă sau în costum de baie, articole vestimentare strict rezervate plajelor de pe malul lacului sau excursiilor cu barca pe Como, este acum interzisă. Cei care nu respectă această regulă riscă amenzi între 50 și 200 de euro.
În plus, grupurile turistice au fost limitate la maximum 25 de persoane și nu trebuie să aglomereze străzile înguste și pietruite din Varenna, în timp ce ghizilor li s-a interzis să folosească difuzoare.
„Varenna este un sat minunat și suntem mândri să primim anual sute de mii de vizitatori din întreaga lume”, a declarat Mauro Manzoni, primarul orașului Varenna. „Cu toate acestea, calitatea vieții locuitorilor noștri nu poate fi sacrificată pe altarul turismului de masă.”
Regulile sunt în vigoare de câteva zile și par să fi fost larg adoptate de locuitorii din Varenna, în special codul vestimentar.
Departamentul pentru Securitate Internă a declarat într-un comunicat că bărbatul, cetățean mexican, a ignorat ordinele de oprire și a încercat să lovească un agent care a tras cu arma în autoapărare, relatează AP.
Bărbatul a fost vizat într-o operațiune deoarece locuia în țară fără permisiune legală, potrivit departamentului, care supraveghează ICE. Mașina bărbatului a lovit un vehicul ICE, a adăugat departamentul. Declarația l-a identificat pe bărbat ca fiind Lorenzo Salgado Araujo și a precizat că acesta a murit la spital.
Controlul imigrației se intensificăBiroul FBI din Houston investighează o posibilă agresiune asupra unui ofițer federal de aplicare a legii, a declarat purtătorul de cuvânt Connor Hagan.
Împușcăturile au avut loc în contextul în care măsurile de control al imigrației își intensifică activitatea pentru a pune în aplicare agenda administrației Trump privind deportările în masă. La sfârșitul lunii iunie, ICE a efectuat peste 10.000 de arestări într-o perioadă de cinci zile.
Agenți ICE, implicați în alte șase incidente mortaleAu avut loc cel puțin șase împușcături mortale comise de ofițeri federali de la începutul represiunii intensive a administrației Trump privind aplicarea legilor privind imigrația.
Descrierile inițiale ale oficialilor de imigrare au fost contrazise ulterior de dovezi video. În februarie, autoritățile federale au lansat o anchetă asupra a doi agenți federali de imigrare care par să fi făcut declarații neadevărate sub jurământ cu privire la o împușcare a unui imigrant în Minneapolis, în ianuarie.
Anul trecut, un agent federal de imigrări l-a împușcat mortal pe Ruben Ray Martinez, cetățean american în vârstă de 23 de ani, în timpul unui incident rutier nocturn. Un mare juriu a refuzat să depună acuzații penale împotriva agentului. DHS a declarat că agentul a tras asupra vehiculului după ce șoferul „l-a lovit intenționat” pe colegul său agent. Imaginile video ale incidentului publicate de autorități nu arată clar cum vehiculul l-a lovit pe agent.
În ianuarie, cetățeana americană Renee Good, în vârstă de 37 de ani, a fost împușcată în cap de un agent federal de imigrări în timpul unei operațiuni de reprimare din Minneapolis. DHS a mai spus că Good încerca să-l lovească pe agent cu vehiculul ei, lucru contestat de oficialii locali și martorii, spunând că încerca doar să plece cu mașina.
Toate aceste grupuri își dezvoltă producția video de mai mulți ani pentru a se adapta popularității acestui format. Conținutul, cu o durată cuprinsă între 3 și 20 de minute, va fi disponibil pe platforma Netflix, potrivit Le Figaro.
Inițial dedicat filmelor, în mare parte lungmetraje, Netflix a deschis rapid ușa serialelor, dar de o durată tradițională, adică de cel puțin 22 de minute (pentru un episod de sitcom).
Însă apariția unor noi destinații precum TikTok sau YouTube a favorizat ascensiunea formatelor comprimate, uneori de doar câteva secunde, o tendință la care Netflix vrea acum să se alăture.
„Abonații noștri nu vor doar să se uite la un serial sau la un film și să treacă mai departe”, a explicat John Derderian, vicepreședintele Netflix, pentru site-ul revistei Variety . „Vor să exploreze poveștile și personalitățile care le plac după ce apare genericul de final.”
O explozie inițială a fost auzită chiar înainte ca sirenele de raid aerian ale orașului să sune și a fost urmată de alte patru, au relatat jurnaliștii AFP aflați la fața locului. Atacul are loc la mai puțin de o săptămână după cele mai grave atacuri aeriene ale Rusiei asupra Kievului, care au ucis 30 de persoane, potrivit Le Figaro.
Primarul Vitali Klitschko a raportat doi răniți. El a indicat că depozitele ardeau într-o parte a orașului în urma unui atac cu rachete și că o clădire nerezidențială ardea și ea într-o altă zonă. „Inamicul atacă capitala cu rachete balistice. Rămâneți în adăposturi!”, a scris Klitschko pe rețelele de socializare.
Rusia atacă în mod regulat cu drone și rachetePreședintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent la Ankara pentru summitul NATO, și-a îndemnat aliații săi să livreze țării sale mai multe echipamente de apărare aeriană.
La mai bine de patru ani de la începerea invaziei rusești în țară, au loc în mod regulat atacuri rusești masive care implică sute de drone și zeci de rachete.
Kievul, cu mult mai puține resurse, în special în ceea ce privește rachetele, și-a intensificat și el atacurile asupra teritoriului rus, dând o lovitură în special sectorului petrolier.
După un meci fără goluri, Elveția a câștigat optimile de finală de la Cupa Mondială după executarea loviturilor de departajare cu scorul de 4-3.
Elveția va înfrunta campioana en-titre, Argentina, în sferturile de finală, sâmbătă, pe stadionul Arrowhead din Kansas City, Missouri. Argentina a învins marți Egiptul cu 3-2.
Elveția nu a mai ajuns în sferturile de finală ale unei Cupe Mondiale de când a găzduit turneul în 1954.
Elveția (4-2-3-1): Kobel – Zakaria (Widmer ’87), Elvedi, Akanji, R. Rodriguez (Muheim ’71) – Freuler, G. Xhaka – Rieder (Amdouni ‘103), Jashari (Sow ’45), D. Ndoye (R. Vargas ’90+2) – Embolo (Itten ’87)
Selecționer: Murat Yakin
Columbia (4-3-3): C. Vargas – D. Munoz, D. Sanchez, Lucumi (Mina ‘119), Mojica – G. Puerta, J. Rodriguez (Quintero ’66), Lerma (R. Rios ’82) – J. Arias (Campaz ’66), L.J. Suarez (Cucho Hernandez ’82), L. Diaz
Selecționer: Nestor Lorenzo
Meciul s-a jucat în Vancouver (Canada), arbitrat de Ivan Barton (El Salvador)
Deși locațiile precise vizate de Statele Unite rămân neclare, presa iraniană a raportat explozii în regiunea Strâmtorii Ormuz. Potrivit canalului de știri IRIB, șase explozii au fost auzite pe insula iraniană Qeshm, șapte în orașul Sirik și altele în importantul oraș portuar sudic Bandar Abbas, potrivit Le Figaro.
U.S. Central Command forces have begun launching a series of powerful strikes against Iran to impose heavy costs for targeting and attacking commercial shipping crewed by innocent civilians in an international waterway. The U.S. strikes are in response to Iranian attacks on three…
— U.S. Central Command (@CENTCOM) July 7, 2026
„Acțiunile Iranului în Strâmtoare sunt total inacceptabile pentru Statele Unite și nu vor rămâne nepedepsite”, a declarat un oficial al guvernului american sub condiția anonimatului, după ce Departamentul Trezoreriei a publicat un document care interzice „noi tranzacții” cu hidrocarburi iraniene începând de marți.
Trei nave au fost atacate în Strâmtoarea Ormuz în decurs de 24 de ore, a raportat agenția britanică de securitate maritimă UKMTO. Qatarul și Arabia Saudită au dat vina pe Iran pentru două dintre atacuri, în ciuda armistițiului dintre Teheran și Washington.
Memorandum între SUA și IranIranul și Statele Unite au semnat un memorandum de înțelegere pe 17 iunie pentru a pune capăt războiului care a început pe 28 februarie odată cu ofensiva americano-israeliană împotriva Teheranului.
Acest text prevede în special redeschiderea Strâmtorii Ormuz – prin care trec în mod normal 20% din țițeiul și GNL-ul mondial și a cărei închidere de către Teheran a zguduit economia mondială și a provocat o creștere a prețurilor – precum și ridicarea sancțiunilor americane asupra petrolului iranian.
Navigația fusese reluată în Strâmtoarea Ormuz după semnarea memorandumului de înțelegere, în ciuda unor incidente. La sfârșitul lunii iunie, acuzând Iranul că a vizat două nave, Statele Unite au bombardat din nou țara, care a ripostat prin țintirea vecinilor săi din Golf, Kuweitul și Bahrainul. Washingtonul și Teheranul au convenit ulterior să înceteze ostilitățile.
Autoritatea aeroportuară din Pakistan a anunțat perețeaua X că operațiunile de căutare și salvare sunt în desfășurare în Marea Arabiei. Cauza dispariției aeronavei nu a fost cunoscută imediat, potrivit AP.
Avionul Boeingul 737 era operat de K2 Airways, cu sediul în Karachi, într-un zbor cargo de la Sharjah, Emiratele Arabe Unite, la Karachi, când compania aeriană a raportat o problemă la sistemul de navigație la ora 21:18, ora locală, a anunțat autoritățile.
Datele radar au arătat că aeronava cobora rapid și schimba brusc direcția în jurul orei 21:21, înainte ca contactul radar și radio să se piardă la aproximativ 155 de mile marine (287 de kilometri) vest de Karachi, a declarat autoritatea.
Autoritățile au răspuns prin activarea Centrului de Coordonare a Salvării, iar operațiunile de căutare și salvare au fost lansate pe mare prin intermediul diferitelor agenții pentru a localiza aeronava dispărută, potrivit autorității aeroportuare.
Acțiunea statului, care a intrat în vigoare luni, citează multiple probleme de neconformitate legate de campusul Școlii Provo Canyon din Springville. Școala are la dispoziție 15 zile pentru a solicita o audiere în fața Departamentului de Sănătate și Servicii Umane, potrivit AP.
Printre acuzațiile formulate pe scară largă, care datează din 2025, se numără nerespectarea raportului personal-clienți, utilizarea unor măsuri de imobilizare inutile și a unui contact fizic agresiv cu un client, neglijarea îngrijirii și neverificarea informațiilor despre angajați sau nedepunerea la timp a verificărilor antecedentelor pentru candidați. Oficialii din domeniul sănătății de stat au impus restricții temporare școlii în luna mai, declarând că personalul nu a solicitat imediat îngrijiri medicale pentru un elev cu răni grave.
„Timp de peste cincizeci de ani, copiii au relatat povești despre abuz, neglijență și traume”, a declarat Hilton într-un comunicat emis marți. „Astăzi, statul a confirmat ceea ce supraviețuitorii știau de la bun început: Școala Provo Canyon i-a dezamăgit pe copiii aflați în grija sa.”
„Am fost unul dintre acei copii. Știu cum e să strigi după ajutor și să crezi că nu vine nimeni. Astăzi, copiii care sunt încă în acel centru știu că cineva vine în sfârșit să-i protejeze.”
Hilton a depus mărturie în CongresHilton, moștenitoarea lanțului hotelier cu același nume și personalitate media, a petrecut aproape un an la școală la sfârșitul anilor 1990. Ea susține că membrii personalului au bătut-o, au privit-o la duș, i-au dat pastile necunoscute și au închis-o în izolare, fără haine.
Hilton, în vârstă de 45 de ani, a cerut licențiatorilor din Utah să închidă școala. Ea a depus mărturie despre experiențele sale de acolo în Congres și în legislativele statelor din SUA, contribuind la adoptarea de legi care să protejeze adolescenții din Utah și din alte 15 state. Utah a jucat mult timp un rol important în industria adolescenților cu probleme, o rețea de centre rezidențiale private, cu scop lucrativ, pentru copiii cu probleme de comportament.
Statul a precizat în scrisoarea sa că toate serviciile din campus trebuie să fie închise până pe 6 august.
