În mesajul său de Crăciun, Patriarhul Daniel a arătat că Nașterea Domnului Iisus Hristos reprezintă împlinirea profețiilor biblice și expresia iubirii lui Dumnezeu pentru omenire.
„Pentru a dărui oamenilor iertarea păcatelor şi viaţa eternă cerească, Fiul veşnic al lui Dumnezeu, Iisus Hristos, coboară din cer, Se zămisleşte, prin lucrarea Duhului Sfânt, din Fecioara Maria şi Se naşte ca Om-Prunc în Betleemul Iudeii”, a transmis Patriarhul BOR.
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a amintit că Nașterea Domnului a fost vestită de îngeri ca un moment al păcii și al bunei înțelegeri: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni, bunăvoire”.
În acest sens, Patriarhul Daniel a subliniat: Crăciunul este „sărbătoarea preaslăvirii lui Dumnezeu, a păcii pe pământ şi a comuniunii între oameni”.
Totodată, acesta a arătat că întâmpinarea sărbătorii cu credință, speranță și iubire aduce pace și bucurie nu doar în viața personală, ci și în comunitate.
„Dacă întâmpinăm această sărbătoare cu credință, speranţă şi iubire darnică, ea ne aduce pace și bucurie în suflet, în familie, în parohie, în societate, în popor și în lumea întreagă”, a afirmat Patriarhul Daniel.
La finalul mesajului, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a transmis urări tuturor credincioșilor cu prilejul sărbătorilor de iarnă și al Noului An.
„Cu prilejul sfintelor sărbători ale Nașterii Domnului, Botezului Domnului și Anului Nou – 2026, vă adresăm tuturor doriri de sănătate și fericire, pace și bucurie, dimpreună cu salutul tradițional: «La mulţi ani!»”, a transmis Patriarhul Daniel.
Salata de boeuf a devenit un simbol pentru sărbătorile de iarnă, fiind nelipsită de pe mesele românilor. Cu mazăre sau fără, carne de pui sau carne de vită, salata de boeuf este ușor de preparat și a devenit parte dintr-un nescris cod alimentar românesc, obligatoriu la toate petrecerile de familie.
Mai jos găsești rețeta de salată de boeuf:
Ingrediente salată de boeufCarnea de vită (sau de pui) se spală și se pune la fiert în apă rece cu puțină sare. După ce începe să se formeze spumă, aceasta se va îndepărta cu grijă de la suprafața zemei, până când nu se mai formează, și se fierbe până devine fragedă (aproximativ 60–90 de minute, în funcție de carne).
Separat, se fierb legumele – morcovii, cartofii, păstârnacul, țelina, pătrunjelul și mazărea (dacă este congelată) – până când pot fi ușor străpunse cu furculița. După fierbere, se lasă toate ingredientele să se răcească complet.
Ulterior, carnea și legumele se taie în cuburi mici și cât mai egale. Castraveții murați se toacă mărunt și se storc bine de zeamă pentru a evita înmuierea salatei.
Într-un bol încăpător, se combină carnea, legumele și castraveții. Se adaugă maioneza treptat, amestecând ușor, până când se obține o compoziție cremoasă, dar legată. Se condimentează cu sare și piper după gust.
Salata se nivelează într-un platou și se decorează după imaginație: motive florale din gogoșari, măsline sau ou fiert. Se păstrează la frigider cel puțin 1–2 ore înainte de servire.
Tribunalul Zamoskvorețki din capitala Rusiei a emis ordinul de arestare în contumacie împotriva lui Garry Kasparov, fost campion mondial de șah și activist politic stabilit în străinătate. Conform legislației ruse, acuzația de „apologie a terorismului” este considerată deosebit de gravă.
Agenția de presă Tass precizează că măsura presupune o privare de libertate de două luni, calculată din momentul în care Kasparov ar intra în Rusia sau ar fi predat autorităților. Decizia a fost aprobată pe 22 decembrie 2025, urmând să fie aplicată oficial începând cu 26 decembrie.
Garry Kasparov, pe lista persoanelor căutateLa Stampa precizează că Kasparov figurează ca „dat în urmărire” încă din anul 2024. Deși se află în afara granițelor ruse, dosarul său este inclus într-o cauză penală activă, iar noul mandat de arestare consolidează poziția Kremlinului față de opozanții din exil. Până la acest moment, Kasparov nu a transmis nicio reacție publică referitoare la hotărârea instanței.
Născut în 1963, Garri Kimovici Kasparov este considerat unul dintre cei mai mari jucători de șah din istorie. A obținut titlul suprem în 1985, la vârsta de 22 de ani, stabilind un record de tinerețe, și l-a păstrat până în anul 2000.
După retragerea din competiții, Kasparov s-a implicat în politică, devenind o voce puternică a opoziției față de regimul Putin. În 2013 a părăsit Rusia, stabilindu-se la New York, iar ulterior a obținut cetățenia croată.
Critic al războiului și susținător al UcraineiDin exil, fostul campion a continuat să denunțe politica Kremlinului. El a sprijinit deschis Ucraina după declanșarea invaziei ruse, cerând oprirea lui Putin „prin orice mijloace necesare”. Aparițiile sale frecvente în presa internațională l-au transformat într-una dintre cele mai vizibile figuri ale opoziției ruse din afara țării.
Kasparov a mai avut dealtfel conflicte directe cu autoritățile ruse. În 2007, a fost reținut la Moscova în timpul unui protest, fiind eliberat ulterior după plata unei amenzi.
Represiunea asupra opozanților din exilSituația lui Kasparov se înscrie în tendința recentă a Kremlinului de a intensifica presiunile asupra criticilor aflați în afara țării. În ultimii ani, au fost deschise dosare penale împotriva jurnaliștilor, activiștilor și foștilor oficiali care contestă războiul din Ucraina sau legitimitatea puterii actuale.
Analiștii consideră mandatele de arestare în lipsă drept instrumente politice menite să descurajeze opoziția și să transmită un avertisment: criticile la adresa conducerii ruse nu vor rămâne fără consecințe, indiferent de locul din care sunt formulate.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Biroul Teritorial Brăila au dispus, luni, reținerea unui tânăr în vârstă de 27 de ani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.
Din probatoriu a reieșit că, în mai 2025, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a unei fete în vârstă de 16 ani (provenită dintr-un mediu socio-familial deficitar, cu educație precară și abandon școlar, mamă minoră și anterior victimă a infracțiunii de act sexual cu un minor) și prin inducere în eroare (metoda loverboy), inculpatul a recrutat-o în scopul exploatării sexuale.
„Astfel, inculpatul a adăpostit persoana vătămată în diverse apartamente închiriate pe raza municipiilor Galați și Tecuci și a obligat-o la practicarea prostituției, punându-i în pericol viața victimei minore, care a fost ucisă la 16 noiembrie 2025, de către un client care se prezentase pentru a beneficia, contra cost, de serviciile ei sexuale”, transmite DIICOT.
Sumele obținute din activitatea infracțională au fost însușite aproape în totalitate de către inculpat.
A fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Brăila, marți, cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului.
Actul normativ mai are un pas până la intrarea în vigoare, după ce deputații au dat, a doua oară, votul asupra legii. În esență, aleșii au votat excluderea unui singur aliniat din legea contestată la CCR de Înalta Curte de Casația și Justiție (ICCJ) și grupulul parlamenta al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).
Este vorba de un amendament inclus anteror de senatorii din Comisia de muncă, care ar fi permis ca bolnavii de cancer să fie exceptați de la norma de a încasa o tranșă unică de cel mult 30% din activ.
Per ansamblu ei, legea a fost declarată constituțională de CCR, pe 25 noiembrie.
Legea a fost votată de senatori pe 17 decembrie și poate merge de acum la Palatul Controceni pentru a fi promulgată de șeful statului.
Actul normativ așteptat de 14 ani va intra în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial.
Conform prevederilor inițiale ale reformei sistemului de pensii, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.
Proiectul, adoptat pe 16 octombrie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și pus pe traseul legislativ de Ministerul Muncii în luna august în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român pentru intrarea în OCDE este sfârșitul anul 2026.ști
Ce se schimbăÎn prezent, din 2008 și până la intrarea în vigoare a Legii privind plata pensiilor private, declarată constituțională de CCR, normele tranzitorii prevăd două opțiuni pentru încasarea banilor: se poate opta fie între o plată unică, integrală, pe loc, a sumei acumulate, fie pentru plăti lunare egale, eșalonate, pe durata a cel mult 5 ani (cel mult 60 de plăți lunare).
Sistemul pensiilor administrate privat a depășit în noiembrie, după 17 ani de la lansare, pragul de 200 de miliarde de lei al activelor cumulate, echivalentul a aproximativ 40 de miliarde de euro și peste 11% din Produsul Intern Brut (PIB), după cum a arătat Dan Armeanu, vicepreședintele ASF responsabil cu piața pensiilor private, într-o analiză transmisă Mediafax.
Legea trecută de CCR și votul din Senat prevede că, la cerere, contribuabili pot primi maximum 30% din valoarea activului său transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, care pot fi împărțite pe o perioadă de cel puțin opt ani.
Plata se face până la rambursarea integrală a activului personal deținut de membrul unui fond de plată, iar în cazul în care decesul membrului survine înainte de rambursarea integrală a activului personal, valoarea neîncasată a acestuia se plătește moștenitorilor membrului, sub formă de plată unică.
Pensia se poate încasa și sub forma unei pensii viagere, efectuată în tranșe lunare fixe, calculate actuarial, până la data decesului membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului, după caz. Moștenitorii membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului au dreptul să primească doar sumele cuvenite și neîncasate de către acesta pentru perioada anterioară decesului, restul activului, daca mai există, rămânând la fondul de plată.
„Faptul că membrii fondurilor nu au acces la integralitatea fondurilor sub forma unei plăți unice integrale nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată, ci reprezintă o măsură ce contribuie la menținerea viabilității și stabilității sistemului de plăți, dar și la previzionarea unor venituri suficiente pentru participanți pe toată durata vieții”, arată decizia CCR.
Plata unică se poate face doar în cazurile în care cuantumul activului personal nu depășește echivalentul a de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii. În prezent, valoarea indemnizației sociale pentru pensionari este de 1.281 lei, iar plafonul minim avut în vedere de legiuitor pentru o plată unică la cererea participantului fiind de este de 15.372 lei.
Curtea precizează, față de criticile semnalate, că nu există o deposedare de sumele acumulate: acestea rămân în proprietatea privată a participantului, fiind doar transformate, printr-un act de gestiune legală, în drepturi de creanță asupra furnizorului de pensii, care plătește lunar pensia cuvenită.
„Stabilirea unui cuantum al avansului din pensia facultativă și eșalonarea plății pensiei pe o perioadă de minimum 8 ani sunt măsuri proporționale cu scopul legitim urmărit, care au avut în vedere speranța de viață din România și sustenabilitatea fondurilor de pensii private și facultative. Curtea constată, așadar, că nu se pate pune nici problema unei exproprieri”, se arată în decizia CCR.
Singura prevedere considerată neconstituțională, fiind o discriminare nejustificată pe criteriul tipului de boală, este cea de la art. 55 alin. (2), conform căruia doar bolnavii cu afecțiuni oncologice pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului lor personal sub formă de plată unică, spre deosebire de toți ceilalți, chiar dacă se află în situații medicale comparabile sau chiar mai grave din perspectiva prognosticului vital, a gradului de invaliditate și a impactului asupra calității vieții.
La ora 15.00 are loc 15:00 ceremonie de depunere a jurământului de învestitură a unor membri ai Guvernului, anunță Administrația Prezidențială.
Comitetul Politic al USR, întrunit online, a validat vineri propunerile pentru conducerea Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Radu Miruță a fost validat ca propunere pentru funcția de ministru al Apărării, urmând să dețină și funcția de vicepremier. Pentru ministerul Economiei a fost validat senatorul USR de Brașov, Irineu Darău.
Propunerile au fost validate cu 81,22% din voturi „pentru”, 4,42% „contra” și 14,36% „abținere”.
Radu Miruță este deputat USR la al doilea mandat. Este doctor în Telecomunicații și absolvent al Facultății de Drept. În actualul mandat de ministru al Economiei, a participat la negocierile privind pachetul de finanțare europeană SAFE, prin care României îi sunt alocate peste 16,6 miliarde de euro pentru proiecte din domeniul apărării.
Irineu Darău este liderul filialei USR Brașov. Este absolvent al Facultății de Matematică și Informatică a Universității din București și conduce Comisia pentru învățământ, știință și inovare din Senat. Este, de asemenea, membru în mai multe comisii cu profil economic și social.
Ionuț Moșteanu și-a dat demisia din funcția de ministru al Apărării, în urmă cu aproape o lună, după scandalul privind studiile.
Parlamentul Ucrainei a decis formarea unui grup de lucru interpartizan care va redacta o lege unică pentru organizarea alegerilor pe durata legii marțiale.
Inițiativa are scopul de a răspunde preocupărilor tot mai frecvente, venite din interiorul țării și din exterior, legate de funcționarea proceselor democratice în contextul războiului declanșat de Rusia.
Președintele Parlamentului, Ruslan Stefanchuk, a spus că acest grup va elabora un cadru legislativ care să permită desfășurarea unor „alegeri sigure și democratice, în care întreaga lume are încredere”, chiar și în condițiile riscurilor de securitate.
Coordonarea acestui grupul de lucru îi va reveni prim-vicepreședintelui Parlamentului, Oleksandr Korniienko.
Din structură vor face parte reprezentanți ai tuturor fracțiunilor parlamentare, și inclusiv ai societății civile și ai Comisiei Electorale Centrale.
La un eveniment dedicat Zilei Serviciului Diplomatic al Ucrainei, organizat luni, Ruslan Stefanchuk a precizat că această lege va avea un caracter temporar.
El a mai precizat și că va fi aplicată o singură dată, exclusiv pentru perioada de război.
Acesta a mai spus că este necesară stabilirea unor reguli clare pentru votul soldaților aflați în misiune, al persoanelor strămutate intern, al refugiaților ucraineni din afara țării.
De asemenea, legea aceasta trebuie să trateze situația alegerilor în teritoriile ocupate temporar și rolul observatorilor internaționali.
„Fiecare dintre aceste probleme are o serie întreagă de avantaje și dezavantaje care trebuie analizate cu atenție”, a spus Stefanchuk.
„Trebuie să profităm de cea mai bună experiență globală și să oferim Ucrainei o nouă lege concepută special pentru aceste alegeri.”, a mai spus el.
După încheierea unui eventual scrutin organizat în condiții de război, Ucraina intenționează să revină la cadrul constituțional obișnuit și la actualul Cod Electoral.
Ruslan Stefanchuk a explicat că măsura nu urmărește o schimbare permanentă a sistemului electoral, ci doar reprezintă o soluție excepțională în acest caz.
În cadrul verificărilor realizate în târgurile de Crăciun, comisarii ANPC au controlat activitatea a peste 80 de operatori economici, constatând numeroase neconformități care afectează siguranța și informarea corectă a consumatorilor.
Ca urmare a abaterilor, autoritatea a aplicat:
41 de amenzi contravenționale, în valoare totală de aproximativ 231.000 de lei;
47 de avertismente;
Oprirea definitivă de la comercializare a produselor neconforme, în valoare de peste 22.000 lei;
Oprirea temporară de la comercializare a unor produse, în valoare de peste 40.000 lei.
Principalele probleme identificate de comisarii ANPC au inclus:
Produse alimentare și nealimentare fără elemente de identificare și caracterizare;
Deficiențe de informare, precum lipsa traducerilor în limba română pentru compoziția articolelor textile;
Lipsa avertismentelor privind utilizarea lumânărilor;
Informare incompletă sau incorectă privind lista de ingrediente;
Produse finite și materii prime fără elemente de identificare necesare pentru trasabilitate.
Reprezentanții ANPC subliniază că aceste controale fac parte din efortul continuu al instituției de a proteja consumatorii și de a preveni comercializarea produselor care pot pune în pericol sănătatea publică sau care induc în eroare cumpărătorii.
„Siguranța și informarea corectă a consumatorilor reprezintă priorități pentru ANPC, mai ales în perioada sărbătorilor, când cererea pentru produse alimentare și cadouri crește semnificativ. Vom continua acțiunile de control și în următoarele săptămâni, pentru a ne asigura că târgurile respectă toate normele în vigoare”, a transmis un purtător de cuvânt al instituției.
Polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, au pus în executare două mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și în județul Călărași, într-un dosar penal privind deținerea ilegală de materiale pirotehnice.
În urma investigațiilor desfășurate, polițiștii au constatat că două persoane ar deține, în scopul comercializării fără drept, atât în mediul online, cât și în Capitală, articole pirotehnice, de diferite categorii. Astfel, polițiștii au identificat și confiscat aproximativ 5.000 de kg de articole pirotehnice, din categoriile P1, F2. F3 și F4, deținute fără drept, în vederea comercializării.
Persoanele vizate au fost duse la audieri, urmând să fie dispuse, față de acestea, măsurile legale care se impun.
Cercetările privind acest caz continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „prepararea, producerea, experimentarea, deţinerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea, precum şi folosirea de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 şi P2, efectuate fără drept “, prevăzută și pedepsită de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive.
Poliția Capitalei mai transmite că până în prezent, la nivelul Municipiului București, au fost indisponibilizate peste 10 tone de articole pirotehnice.
„Când te joci cu educația unui popor, te joci cu însuși viitorul lui”, avertizează Mihai Fifor.
Parlamentarul PSD susține că excluderea educației din OUG „trenuleț” nu este o eroare tehnică, ci o „alegere politică rece, asumată de premierul Bolojan”.
Fifor subliniază că promisiunile privind majorarea cu 50% a plății cu ora pentru profesori „au dispărut complet din legislație. Nicio majorare. Nicio prorogare. Nicio urmă. Exact în ziua în care ministrul Daniel David și-a înaintat demisia.”
Referitor la bursele studenților, acesta spune: „Fondul rămâne la nivelul mutilat prin Legea Bolojan, în ciuda declarațiilor publice. Așa-zisa completare cu fonduri europene nu este o politică publică, ci o soluție de avarie pentru aproximativ 40.000 de studenți aflați în situații sociale dificile. Nu repară nimic. Doar maschează efectele unei tăieri deliberate.”
Singura intervenție concretă este continuarea Programului național „Masă sănătoasă”, cu peste 1,5 miliarde de lei alocate pentru 2026. „Un program necesar, dar tratat strict ca măsură socială, nu ca politică educațională structurală. Nicio legătură cu resursa umană din școli, cu condițiile de muncă ale profesorilor sau cu managementul unităților de învățământ”, afirmă Fifor.
Deputatul mai subliniază că mesajul OUG este clar: „Să fim clari: nicio demisie nu poate spăla rușinea unui ministru care a fost principalul inamic al dascălilor din această țară. Să nu uităm că educația a fost prima lovită de barda lui Ilie Bolojan și de așa-zisa lui reformă. Prima sacrificată. Prima umilită. De acolo a început ‘disciplina bugetară’: din salariile profesorilor, din bursele elevilor, din viitorul copiilor.”
În concluzie, Mihai Fifor avertizează: „Ce rămâne după Daniel David? Un mare NIMIC. Un corp profesoral îngenuncheat. Elevi și părinți mințiți. Un sistem bulversat, fără direcție, fără predictibilitate, fără respect. Cine plătește nota de plată? Nu David. Nu Bolojan. România.”
Rusia a lansat un atac extins cu rachete și drone asupra Ucrainei în noaptea de 23 decembrie, ce a vizat în special infrastructura energetică critică și mai multe regiuni ale țării.
Explozia s-a resimțit în zone precum Rivne și Ivano-Frankivsk, afectând orașele Burștin și Rohatyn. Explozii au fost raportate și lângă Cerkasî, dar și în regiunile Odesa, Hmelnîțki, Ternopil și Jitomir.
În districtul Sviatosînski din Kiev, resturi de la drone au căzut lângă un bloc, avariind ferestrele de la etajul cinci și blocând unii locuitori în apartamente, a spus primarul Vitalii Klitschko.
La Vîșhorod, o femeie de 76 de ani a fost ucisă, iar alte trei persoane au fost rănite.
În regiunea Jitomir, cel puțin șase persoane au suferit răni, inclusiv doi copii.
Un copil și un adult au fost internați în spital și primesc îngrijiri medicale. Clădiri rezidențiale, întreprinderi civile private și un magazin au fost avariate în urma atacurilor.
Ministerul Energiei din Ucraina a spus că atacurile au perturbat rețeaua energetică și au impus întreruperi de urgență în mai multe regiuni ale țării.
Lucrările de reparații vor începe imediat ce securitatea va permite. Echipe de intervenție și specialiști în energie vor restabili alimentarea cu electricitate cât mai rapid posibil.
Operatorul de rețea Ukrenergo a anunțat că întreruperile de urgență vor rămâne până la stabilizarea situației sistemului energetic, după atacul masiv cu rachete și drone rusești.
Atacul survine după avertismentul președintelui Volodimir Zelenski că Rusia ar putea intensifica ofensiva în perioada Crăciunului.
„Rusia are un tipar de a lansa atacuri ample în timpul sărbătorilor”, a spus Volodimir Zelenski.
Președintele ucrainean a cerut atenție sporită asupra apărării aeriene și protecției civile între 23 și 25 decembrie, pentru a preveni atacurile rusești, scrie Kyiv Post.
Institutul Național de Statistică (INS) a transmis marți datele statistice pentru anul 2024, furnizate de statele membre UE și diseminate de Eurostat, privind prețurile terenurilor agricole pe categorii de folosință, teren arabil și pășuni permanente.
Prețurile medii ale terenurilor agricole se referă la valoarea unui hectar de teren agricol în timpul perioadei de referință (un an calendaristic), respectiv 2024. Trebuie ținut seama de faptul că nivelul prețurilor terenurilor agricole depinde de o serie de criterii precum factori naționali (legislația), factori regionali (clima și apropierea de rețele și sisteme de irigații), factori de productivitate localizați/specifici (calitatea solului, panta sau drenajul).
Astfel, utilizând metodologia convenită la nivel european, în România, în anul 2024, prețul mediu al unui hectar de teren arabil a fost de 43280 lei/ha (8.656 euro la un curs de 5 lei/euro). Cel mai scăzut preţ mediu s-a înregistrat în Regiunea Nord-Est, 37693 lei/ha (7.539 euro), în timp ce în Regiunea Bucureşti-Ilfov s-a înregistrat cea mai ridicată valoare, respectiv 62477 lei/ha (12.496 euro).
În anul 2024, comparativ cu anul precedent, în România s-a înregistrat o creștere de aproximativ 4% a preţului mediu pentru terenul arabil, cea mai însemnată creștere fiind observată în Regiunea Sud- Vest Oltenia (+8,3%)
Preţul mediu al păşunilor permanente a înregistrat o creștere de aproximativ 3,6% în anul 2024, față de anul anterior, pe total țară, cele mai importante creșteri fiind în Regiunea Sud-Est (+7,3%) şi Regiunea Sud-Muntenia (+7,3%).
Tot în anul 2024, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în Uniunea Europeană a înregistrat variații semnificative. Potrivit datelor disponibile pentru 22 de state membre UE în anul 2024, prețurile terenului arabil au fluctuat între un minim de 4.825 euro/ha în medie în Letonia și un maxim de 201.263 euro/ha în medie în Malta, în timp ce în România prețul mediu a fost de 8.700 euro/ha.
Preţul mediu al păşunilor permanente în statele membre UE, în anul 2024, a variat de la un minim de 1.877 euro/ha în Bulgaria pâna la un maxim de 77.609 euro/ha în Ţările de Jos, în timp ce în România preţul mediu a fost de 6.257 euro/ha.
Avioane poloneze și ale aliaților au fost trimise marți dimineață pentru a asigura siguranța spațiului aerian polonez după ce Rusia a lansat atacuri aeriene asupra vestului Ucrainei, în apropierea graniței cu Polonia, au declarat forțele armate.
„Avioane de vânătoare au fost desfășurate în misiune rapidă, iar sistemele terestre de apărare aeriană și de recunoaștere radar au fost puse în stare de pregătire sporită”, a transmis comandamentul operațional al forțelor armate pe rețeaua X.
„Aceste măsuri sunt de natură preventivă și vizează securizarea și protejarea spațiului aerian, în special în zonele adiacente regiunilor amenințate.”.
Rusia a lansat marți dimineață un atac aerian asupra Kievului, a anunțat armata ucraineană, la doar câteva zile după încheierea de duminică a rundei de negocieri de pace conduse de SUA la Miami.
Administrația militară din Kiev a transmis un mesaj pe Telegram în care a anunțat intervenția apărării aeriene privind atacurile.
„Forțele de apărare aeriană lucrează pentru a elimina amenințarea de pe cerul de deasupra capitalei”, au precizat autoritățile ucrainene.
Pe 16 ianuarie 2025, în timpul celui de-al șaptelea test de zbor, racheta Starship s-a distrus la scurt timp după lansare. Bucăți incandescente au fost dispersate în spațiul aerian caraibian timp de aproape 50 de minute. Toate acestea s-au petrecutt într-o regiune frecvent traversată de avioane comerciale. Documentele FAA expuse de investigația WSJ, arată că resturile au ajuns pe o suprafață mult mai extinsă decât fusese anticipat. De asemenea, o parte din spațiul aerian afectat nu era acoperit de radarele americane.
Explozia rachetei Starship și aeronave aflate în situații criticeTrei zboruri au fost direct expuse riscului: un avion JetBlue către San Juan, un zbor al companiei Iberia și un jet privat. În total, la bord se aflau circa 450 de persoane. Piloții au fost puși în fața unor decizii dificile: să traverseze o zonă cu resturi în cădere sau să o evite. Exista însă riscul de a rămâne fără combustibil deasupra oceanului. Într-un caz, un echipaj a declarat urgență din cauza lipsei de combustibil. Asta după ce a fost avertizat că intrarea în zona de risc se face „pe propria răspundere”.
Investigația evidențiază și întârzieri în transmiterea informațiilor. Potrivit documentelor, SpaceX nu ar fi alertat imediat FAA prin linia de urgență prevăzută în proceduri. În unele situații, controlorii de trafic aerian au aflat despre incident direct de la piloți. Aceștia raportau vizual prezența „flăcărilor și a resturilor” în atmosferă. Zonele speciale de restricție au fost activate cu întârziere și au acoperit doar spațiul aerian monitorizat de radarele SUA, lăsând descoperite porțiuni din spațiul internațional.
Toate aeronavele implicate au reușit să aterizeze în siguranță. Dar FAA a clasificat evenimentul drept un „risc extrem potențial” pentru aviația civilă. Majoritatea pasagerilor nu au fost conștienți de pericolul la care au fost expuși. Ulterior, FAA a inițiat o analiză internă privind gestionarea riscurilor asociate cu resturile provenite din lansări spațiale, evaluare suspendată câteva luni mai târziu. Aceasta a fost o decizie considerată neobișnuită de surse din interior.
Răspunsul SpaceX și implicațiile pe termen lungSpaceX a respins concluziile, afirmând că „niciun avion nu a fost în pericol”. De asemenea a subliniat faptul că siguranța publică rămâne o prioritate. Totuși, incidentul ridică întrebări importante despre modul în care traficul aerian civil poate fi protejat în contextul creșterii numărului de lansări spațiale. FAA estimează că, în următorii ani, lansările și reintrările în atmosferă ar putea ajunge la 200 – 400 pe an. Astfel de situații s-ar putea transforma din evenimente izolate în probleme serioase.
Cazul Starship scoate în evidență limitele actualelor proceduri și necesitatea unei cooperări mai strânse între operatorii spațiali și autoritățile aviatice internaționale. Pe măsură ce traficul aerian și activitatea spațială devin tot mai intense, granița dintre progres tehnologic și risc ar putea deveni tot mai fragilă.
Conform CNAIR, în zilele de miercuri 24 decembrie, joi 25 decembrie și vineri 26 decembrie 2025, în perioada Crăciunului, se vor institui restricții de circulație pentru anumite sectoare de autostrăzi și drumuri naționale europene (E) pentru vehiculele rutiere, altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane.
„Potrivit ordinului MT-MAI nr. 1249-132/2018, circulația vehiculelor rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, este interzisă în zilele de miercuri 24 decembrie (ziua premergătoare zilei de sărbătoare legală), joi 25 decembrie (prima zi de Crăciun), vineri 26 decembrie (a doua zi de Crăciun) 2025”, transmite CNAIR.
Astfel, miercuri, sunt restricții între orele 18.00-22.00, joi și vineri între orele 06.00-22.00 pe ambele sensuri de mers între Pitești (intersecția DN7 cu DN7C) – Râmnicu Vâlcea – Vestem (intersecția DN7 cu DN 1).
Încălcarea prevederilor Ordinului MT-MAI nr. 1249-132/2018 constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
Consiliul Județean Suceava va implementa un sistem de pontaj electronic destinat monitorizării stricte a prezenței angajaților la serviciu. Noul sistem va fi instalat poarta Palatului Administrativ destinată salariaților CJ, și este așteptat să devină funcțional cel mai probabil la începutul anului viitor. Până atunci, sistemul se află în faza de teste tehnice, a declarat vicepreședintele CJ, Nicolae Robu, adăugând că va fi pus în funcțiune imediat ce probele vor fi finalizate.
Sistemul electronic de pontaj utilizează autentificare multiplă, prin recunoaștere facială și cod PIN, și este conectat la porți batante de acces. Acesta va permite evidențierea precisă a orele de început și sfârșit ale programului, monitorizarea orelor suplimentare, concediilor și absențelor, precum și generarea automată de rapoarte.
Potrivit conducerii CJ, implementarea acestui sistem va contribui la creșterea transparenței și responsabilizării personalului, dar reprezintă și un pas semnificativ în procesul de digitalizare și eficientizare a activității instituției notează Monitorul de Suceava.
Costul achiziției a fost de 133.004 lei.
Specialiștii în digitalizare din cadrul instituției subliniază că introducerea acestui sistem nu doar că va simplifica procesul de monitorizare a prezenței și salarizare, dar va permite și controlul eficient al resurselor umane, reducând riscurile de erori sau abateri. În plus, informațiile generate automat vor putea fi folosite în cadrul auditului intern.
Președintele american Donald Trump a declarat luni că ar fi inteligent ca președintele venezuelean Nicolas Maduro să părăsească puterea, iar SUA ar putea păstra sau vinde petrolul confiscat în largul coastelor Venezuelei în ultimele săptămâni.
Tensiunile dintre SUA și Venezuela au crescut din ce în ce mai mult în ultima perioadă, după ce campania dusă de Trump împotriva lui Maduro a inclus o prezență militară intensificată în regiune și mai multe atacuri asupra navelor suspectate de trafic de droguri în Oceanul Pacific și Marea Caraibelor.
Donald Trump a fost întrebat dacă scopul acestor acțiuni este acela de a-l forța pe Maduro să renunțe la putere.
„Ei bine, cred că probabil ar fi… Depinde de el ce vrea să facă. Cred că ar fi inteligent din partea lui să facă asta. Dar, din nou, vom afla. Dacă vrea să facă ceva, dacă joacă dur, va fi ultima dată când va mai putea juca dur. Nu este prietenul Statelor Unite. Este foarte rău. Un tip foarte rău”, a spus Trump, potrivit Reuters.
În cursul săptămânii trecute, președintele american Donald Trump a anunțat blocada totală a Venezuelei. Petrolierele sancționate nu mai pot intra sau ieși din țara sud-americană. Duminică, paza de Coastă a SUA a început să urmărească un petrolier în apele internaționale din apropierea Venezuelei, în ceea ce ar fi a treia operațiune în mai puțin de două săptămâni, dacă va avea succes.
Senatul României a adoptat – cu 116 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și două abțineri inițiativa legislativă depusă de parlamentarele USR Cynthia Păun, Simona Spătaru, Oana Țoiu, Monica Berescu și Diana Buzoianu, împreună cu alți deputați și senatori din coaliția de guvernare, care propune măsuri clare pentru protejarea victimelor violenței domestice și reducerea riscului de recidivă în rândul agresorilor.
Inițiativa legislativă introduce trei elemente esențiale: autoritățile locale vor avea obligația de a lua legătura cu victimele imediat după emiterea ordinului de protecție și înainte de expirarea acestuia, pentru a le oferi sprijin și informații utile; agresorii vor fi supuși consilierii psihologice obligatorii, ca măsură de prevenire a repetării comportamentelor violente; ordinul de protecție va fi prelungit automat în cazul persoanelor care au încălcat legea în ultimii cinci ani, asigurând un nivel suplimentar de siguranță pentru victime.
„Nu pretindem că vom opri violența peste noapte. Dar facem ceva esențial: întărim ordinele de protecție, ne asigurăm că victimele violenței domestice sunt informate și sprijinite real, iar agresorii sunt obligați să urmeze consiliere psihologică, pentru că prevenția începe cu asumare și cu schimbarea comportamentului”, a declarat senatoarea USR Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru familie si solidaritate socială din Senat.
Conform statisticilor, cazurile de violență în familie sunt în creștere, iar statul are datoria de a sprijini concret femeile care încearcă să iasă din relații abuzive. Datele oficiale arată că, din ianuarie până în noiembrie 2025, au fost emise de Poliție 13.995 de ordine de protecție provizorii, 5.258 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată.
Senatul este prima cameră sesizată. Inițiativa legislativă merge acum pentru dezbatere și vot final la Camera Deputaților, care este for decizional.
Președintele american Donald Trump a declarat, luni, la un eveniment din Palm Beach, Florida, că discuțiile pentru încheierea războiului Rusiei în Ucraina „merg bine”, fără a oferi alte detalii.
Întrebat despre rezultatele întâlnirilor de la Miami din acest weekend și despre posibilitatea unei întâlniri trilaterale, Trump a răspuns că „Discuțiile privind Ucraina și Rusia continuă.”
„Discutăm, negocierile decurg bine”, a declarat Donald Trump, fără a oferi detalii suplimentare.
Când a fost întrebat dacă încă insistă asupra termenului limită de Crăciun, Trump nu a dat din nou un răspuns explicit. El a răspuns doar: „Voi face tot ce trebuie să fac”, scrie Kyiv Independent.
Președintele american a mai declarat că „toată lumea s-a săturat de războiul ăsta”.
Deși nu a confirmat discuții trilaterale, consilierul principal al Kremlinului, Iuri Ușakov, a negat că se iau în considerare negocieri care să implice Ucraina, Rusia și Statele Unite.
În weekend, oficialii americani s-au întâlnit cu delegațiile ucraineană și rusă, în cadrul celei mai recente runde de diplomație temporară pentru oprirea conflictului.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat în discursul său de luni că principalii negociatori s-au întors din Miami și urmează „o informare completă asupra documentelor care au fost pregătite”.
El a mai afirmat că „s-a depus multă muncă”, mai ales pentru documentele legate de garanțiile de securitate și „cele 20 de puncte ale documentului principal”.
Au fost noi atacuri cu drone în Ucraina, în apropierea frontierei cu România, în noaptea de luni spre marți.
La ora 01.10, sistemele radar ale MApN au detectat două ținte aeriene în spațiul ucrainean, în evoluție pe direcția Reni si Chilia.
La ora 01.26, populația din Nordul județului Tulcea și Sud-Estul județului Galați a fost avertizată prin Ro-Alert.
Radarele au detectat un alt grup de drone deplasându-se în direcția portului Reni, raportându-se la scurt timp explozii pe teritoriul Ucrainei.
Potrivit MApN, nu au fost semnalate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național, iar starea de alertă s-a ridicat la ora 02.15.
