Incidentul a avut loc luni în apropiere de Gracie Mansion, reședința oficială a primarului New Yorkului. Poliția a anunțat că Emir Balat, în vârstă de 18 ani, și Ibrahim Kayumi, de 19 ani, sunt investigați după ce ar fi aruncat către polițiști dispozitive explozive improvizate umplute cu piulițe, șuruburi și alte bucăți metalice, concepute pentru a produce schije, scrie Euronews.
Dispozitivele nu au explodat, iar nimeni nu a fost rănit în urma incidentului.
Autoritățile vorbesc despre dispozitive inspirate de ISISPotrivit anchetatorilor, dispozitivele folosite de cei doi tineri par inspirate de metode asociate grupării Statul Islamic (ISIS). După incident, poliția a efectuat percheziții în două locuințe din Middletown, Pennsylvania, care ar avea legătură cu suspecții și cu pregătirea atacului.
Deocamdată, autoritățile nu au anunțat formularea unor acuzații oficiale împotriva celor doi.
Incidentul a avut loc în contextul unui protest organizat de activistul de extremă dreaptă Jake Lang. El este un critic vocal al actualului primar al orașului New York, Zohran Mamdani, primul primar musulman al orașului. Protestul a fost urmat de o contramanifestație, iar tensiunile dintre participanți au crescut pe parcursul zilei. Primarul Mamdani și familia sa nu se aflau acasă în momentul incidentului.
Autoritățile din New York mențin nivel ridicat de alertăPrimarul New Yorkului a condamnat incidentul. A mai declarat că suspecții ar fi venit din Pennsylvania „cu intenția clară de a aduce violență în oraș”. La rândul său, comisarul poliției din New York, Jessica Tisch, a anunțat că orașul rămâne într-o stare ridicată de alertă, mai ales în contextul tensiunilor internaționale generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Poliția a anunțat că va continua să mobilizeze echipe antiteroriste, unități canine și echipe specializate în arme grele pentru a preveni eventuale incidente similare.
Cotațiile petrolului Brent au scăzut cu 6.51 dolari, sau 6.6%, până la 92.45 dolari pe baril. În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 6.12 dolari, sau 6.5%, ajungând la 88.65 dolari pe baril, informează Reuters.
Scăderea de marți vine după ce prețurile petrolului depășiseră pragul de 100 de dolari pe baril și atinseseră maxime de peste patru ani. Luni, prețul Brent a urcat până la 119.50 dolari pe baril, iar WTI la 119.48 dolari, cel mai ridicat nivel din 2022.
Președintele american a declarat luni că războiul împotriva Iranului este „aproape încheiat” și că operațiunile militare ale Washingtonului avansează mai rapid decât estimările inițiale. De asemenea, Trump a amenințat că Iranul „va fi lovit de douăzeci de ori mai puternic” dacă blochează tranzitul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz.
Garda Revoluționară Islamică a transmis că Teheranul „va decide când se va încheia războiul” și a avertizat: „Iranul nu va permite exportul niciunui litru de petrol din regiune”.
De asemenea, prețurile petrolului au fost influențate și de discuțiile din Washington privind posibila relaxare a sancțiunilor petroliere împotriva Rusiei.
Guvernul de la Hanoi prin ministerul Comerțului din Vietnam a recomandat firmelor locale să permită angajaților să lucreze de acasă atunci când este posibil, pentru a reduce necesitatea deplasărilor și a transportului, relatează Reuters.
Recomandarea vine pe fondul creșterii prețurilor la carburanți. De la sfârșitul lunii trecute, prețul benzinei a crescut cu 32%, cel al motorinei cu 56%, iar kerosenul cu 80%.
Ministerul a mai cerut companiilor și populației să nu facă stocuri excesive de combustibil și să evite să facă speculă cu combustibil.
Ca măsuri de protecție, în fața creșterii prețurilor, a decis luni eliminarea taxelor de import pentru combustibili până la sfârșitul lunii aprilie. În plus, șeful guvernului, Pham Minh Minh a purtat luni convorbiri telefonice cu omologii săi din Kuwait, Qatar și Emiratele Arabe Unite pentru a asigura noi livrări de petrol.
„Până acum, pe fondul războiului dintre SUA și Iran, nu ne-au (nr.r SUA) contactat în legătură cu utilizarea vreunui echipament”, a declarat Koo în fața parlamentarilor, în contextul discuțiilor privind o posibilă relocare a unor sisteme americane Patriot din Coreea de Sud către Orientul Mijlociu.
Potrivit Reuters, minitrul sud-coreean de Externe, Cho Hyun, a declarat anterior că armatele celor două state analizează această posibilitate, în contextul conflictului cu Iran.
Legat de acest demers, președintele Lee Jae Myung a punctat că nu se poate opune cererilor venite de la Washington: „Se pare că există recent o controversă cu privire la transportul în afara țării de către forțele americane din Coreea al unor arme, cum ar fi baterii de artilerie și arme de apărare aeriană”.
Ministrul de la Taipei a mai precizat că un transfer de armament s-ar realiza după ce SUA ar formula o cerere oficială, punctând că ei ar fi responsabili de transportul armamentului.
Ali Mohammad Naeini, purtătorul de cuvânt al Gărzii Revoluționare Islamice, a anunțat că forțele armate ale Iranului sunt pregătite pentru o confruntare cu forțele americane în zona Strâmtorii Hormuz, precizând: „Iranul va decide când se va termina războiul”.
„Forțele armate ale Republicii Iran așteaptă flota navală americană în regiunea Strâmtorii Hormuz și portavionul Gerald Ford. El (n.r. Trump) a susținut prezența navelor comerciale și militare în regiune și tranzitul facil al acestora prin Strâmtoarea Hormuz; în același timp, navele, ambarcațiunile și toate avioanele de luptă americane au părăsit regiunea și sunt staționate la o distanță de peste 1.000 de kilometri, pentru a evita rachetele și dronele puternice ale Iranului”, a mai transmis Naeini, potrivit CNN.
Oficialul iranian a mai spus că dacă atacurile lansate de Statele Unite și Israel vor continua, Iranul ar putea opri complet exporturile de petrol din regiune. „Iranul nu va permite exportul niciunui litru de petrol din regiune”, a spus acesta.
Răspunsul autorităților din Iran vine după ce liderul de la Casa Albă a precizat luni că războiul din Orientul Mijlociu se va încheia „curând” și că o eventuală oprirea tranzitului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz de către Iran ar atrage un răspuns militar de „douăzeci de ori mai puternic decât a fost lovit până acum”.
Kim Yo Jong a descris exercițiile anuale Freedom Shield ca o „repetiție de război provocatoare” și a acuzat aliații că manifestă o „politică ostilă obișnuită” față de Coreea de Nord.
Kim a mai precizat că militarii sud-coreeni și americani sud-coreeni și americani vor participa la exerciții desfășurate „zi și noapte” pe teren, mare, aer, spațiu cosmic și cibernetic, anunță agenția de stat, KCNA, citată de Reuters.
Exercițiul Freedom Shield este programat între 9 și 19 martie și implică peste 18.000 de soldați sud-coreeni și americani. Potrivit armatelor respective, exercițiul va fi defensiv și include scenarii de descurajare legate de programul nuclear nord-coreean.
Exercițiul urmărește și pregătirea Seulului pentru transferul controlului operațional american în timp de război către forțele sud-coreene, care ar urma să fie finalizat înainte de încheierea mandatului președintelui Lee Jae Myung în 2030.
Exercițiile vin la o lună după ce liderul nord-coreean, Kim Jong Un a declarat, în cadrul congresului Partidului Muncitoresc, că Phenianul va continua să își extindă arsenalul nuclear al țării.
În marja reuniunii Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, Waltz a amintit că mandatul Misiunii de Asistență în Afganistan a Națiunilor Unite (UNAMA) urmează să fie reînnoit săptămâna viitoare și că bugetul acestei misiuni este cel mai mare dintre toate misiunile speciale ale ONU.
Deși oficialul american a subliniat că Afganistanul se confruntă cu un dezastru umanitar, acesta a afirmat: „Având în vedere intransigența talibanilor, trebuie să evaluăm cu atenție utilitatea asistenței și a implicării internaționale în Afganistan. Acest consiliu trebuie să analizeze cu atenție fondurile pe care le alocăm colectiv pentru bugetul acestei misiuni, în condițiile în care personalul național feminin al misiunii nici măcar nu poate merge la birou pentru a lucra”, potrivit Reuters.
Afganistanul, aflat sub conducerea talibanilor, se confruntă cu una dintre cele mai grave crize umanitare din lume. Programul Alimentar Mondial notează că aproximativ o treime din populația Afganistanului (17 milioane) se confruntă cu lipsuri acute de alimente, iar aproximativ 5 milioane de afgani se confruntă cu niveluri de urgență privind foametea.
Șefa interimară a UNAMA, Georgette Gagnon, a declarat în cadrul reuniunii că nevoile umanitare din Afganistan sunt „urgente”, subliniind și provocările cauzate de lipsa finanțărilor. Gagnon susține că s-a acoperit doar 10% din apelul de finanțare în valoare de 1.71 miliarde de dolari.
Donald Trump a transmis un avertisment dur regimului de la Teheran, dacă transportul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume, va fi oprit.
„Dacă Iranul face ceva care să oprească fluxul de petrol în Strâmtoarea Hormuz, va fi lovit de Statele Unite ale Americii de douăzeci de ori mai puternic decât a fost lovit până acum”, se arată în mesajul publicat de Trump pe platforma sa, Truth Social.
Potrivit liderului de la Washington, SUA ar putea lovi obiective considerate „ușor distructibile, care vor face practic imposibilă reconstrucția Iranului, ca națiune”.
„Moartea, Focul și Furia vor domni asupra lor – Dar sper și mă rog să nu se întâmple! Acesta este un dar din partea Statelor Unite ale Americii pentru China și pentru toate națiunile care utilizează intens Strâmtoarea Hormuz”, se mai arată în mesajul publicat de Trump.
Prețul petrolului a crescut puternic, până la aproximativ 116 dolari pe baril. Contractele futures pentru petrolul WTI au urcat cu aproximativ 30%, după ce săptămâna trecută înregistraseră deja o creștere record de aproximativ 36%. În același timp, cotația Brent a avansat cu aproximativ 26%, după o creștere de circa 27% în săptămâna precedentă.
Conflictul militar din Orientul Mijlociu, care a dus luni la o creștere a prețurilor țițeiului la 120 de dolari pe baril , afectează deja piața bulgară, unde prețurile combustibililor au crescut cu între 6 și 10 procente, potrivit datelor de la platforma specializată Fuelo.
Într-o săptămână de atacuri israeliene și americane asupra Iranului, cea mai populară benzină A95 din Bulgaria a crescut prețul cu șapte cenți de euro pe litru, sau 5,56%, cu o tendință ascendentă.
Luni, benzina a fost vândută cu 1,33 euro pe litru (6,78 ron), în timp ce pe 2 martie prețul său la pompă era de 1,26 euro pe litru.
Motorina a crescut în preț cu 12 eurocenți pe litru. Tendința este, de asemenea, ascendentă. Pe 2 martie, motorina se tranzacționa cu 1,29 euro pe litru, iar prețul ei este acum de 1,41 euro pe litru (7,19 ron), arată Mediapool.bg.
Creșterea la propan-butan este de 0,04 euro pe litru sau 6,90 la sută. Acum o săptămână costa 0,58 euro pe litru, iar acum este de 0,62 euro pe litru.
Creșterea prețului la metan este nesemnificativă – cu un cent de euro sau 0,88%.
Din cauza aprovizionării cu țiței și combustibili, o sesiune extraordinară a parlamentului a fost convocată marți, la care vor fi audiați ministrul interimar al Finanțelor, Gheorghi Klisurski, șeful vămilor, Gheorghi Dimov, președintele Rezervei de Stat, Asen Asenov, și directorul comercial special al „Neftochim”, Rumen Spețov.
Vestul creșterii prețului combustibilului de către sindicatul Podkrepa a cerut guvernului un plan imediat pentru a limita efectul crizei petrolului, deoarece aceasta s-ar putea extinde la toate prețurile bunurilor și serviciilor din țară și, prin urmare, ar putea crește inflația.
În Bulgaria, o creștere cu 10% a prețului petrolului duce la o creștere cu 4% a prețurilor la combustibili, respectiv la o inflație suplimentară de 0,4% la bunuri și servicii, a precizat sindicatul într-un comunicat de presă.
Potrivit confederației, o creștere de 60% a prețurilor petrolului va duce probabil la o creștere de 24% a prețurilor combustibililor, prețurile motorinei crescând mai mult decât cele ale benzinei în ultimii ani, ceea ce are un impact direct asupra economiei. O creștere de 24% a prețurilor cu amănuntul ale combustibililor ar duce la o creștere directă de 2,4% a prețurilor bunurilor și serviciilor.
Având în vedere că se așteaptă ca prețurile petrolului să crească la 130 de dolari pe baril, aceasta ar reprezenta o creștere de aproximativ două ori mai mare a prețului, ceea ce ar duce la o inflație suplimentară. Creșterea prețurilor va reduce consumul dacă piața nu se normalizează în viitorul apropiat din cauza incapacității de a compensa prompt veniturile gospodăriilor.
Având în vedere întârzierile în actualizarea salariilor din ultimii doi ani și lipsa unui buget regulat pentru 2026, sărăcia va crește, inclusiv în rândul lucrătorilor, iar efectul direct va fi o reducere a consumului proporțională cu inflația, susține sindicatul.
Instabilitatea politică și geopolitică care durează de mai mulți ani, precum și recesiunea din principalele economii europene (Germania și Franța), creșterea datoriei statelor membre, nemulțumirile producătorilor agricoli față de politica agricolă condusă de UE, pot fi considerate în mod rezonabil că este foarte probabil ca procesul de închidere a întreprinderilor să continue și că nivelurile șomajului, migrației, economiei subterane și sărăciei vor crește, susține Confederația Muncii Podkrepa.
Un grup de senatori democrați a declarat că va continua să propună voturi privind puterile de război ale președintelui pentru a-l forța să solicite aprobarea Congresului înainte de orice acțiune militară suplimentară împotriva Iranului. Aceștia au cerut ca secretarul de stat, Marco Rubio și secretarul apărării, Pete Hegseth să participe la audieri publice în fața forului legislativ.
„Nu cred că pot apăra acest război. Cred că vor pierde voturi în Senat dacă vor trebui să se prezinte în fața publicului american și să explice de ce prețurile la benzină sunt atât de mari, dacă suntem implicați într-o schimbare de regim sau nu, cum vor obține armele nucleare și materialul nuclear fără o invazie terestră”, a spus Christ Murphy, senator din Connecticut, citat de CNN.
Inițiatorul ultimului vot privind puterile de război ale președintelui, Tim Kaine, senator din Virginia, a spus: „Nu este vorba de un vot de miercurea trecută, care se termină o dată și gata. Acesta este începutul a ceva, nu sfârșitul a ceva”. Acesta a mai spus că guvernul afectează puterea senatorilor de a răspunde alegătorilor: „Este aproape ca un ordin de confidențialitate care să ne împiedice să aducem aceste întrebări în atenția publicului”.
Senatorul din New Jersey, Cory Booker, a declarat că democrații sunt pregătiți să folosească „toate pârghiile disponibile” pentru a opri funcționarea obișnuită a Senatului dacă nu se ajunge la un acord cu republicanii privind organizarea audierilor, informează Associated Press.
Ministrul energiei din Serbia, Dubravka Djedovic Handanovic, a anunțat luni că exporturile de țiței, motorină și benzină vor fi suspendate până la 19 martie. Măsura se aplică tuturor modurilor de transport și are scopul de a menține stabilitatea pieței interne.
„Esența acestei interdicții (temporare) este de a proteja piața internă de penurii și creșteri bruște ale prețurilor cauzate de perturbările globale de pe piața mondială”, se arată în comunicatul citat de Reuters.
Și alte state din regiune au adoptat măsuri pentru a limita efectele economice ale războiului din Orientul Mijlociu.
Croația a introdus un plafon temporar pentru prețurile combustibililor până la 23 martie. Andrej Plenkovic, premierul de la Zagreb, a spus ă fără această măsură prețul motorinei ar putea crește cu aproximativ 16%, până la 1.72 euro pe litru. Plafonul impus limitează prețul la 1.55 euro pe litru.
Serbia menține însă un plafon al prețurilor la combustibil încă din februarie 2022. Guvernul stabilește prețurile maxime de vânzare pentru motorina Euro Diesel și benzina Euro Premium BMB 95.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump a anunțat că regimul de la Teheran era dispus să lanseze atacuri asupra aliaților americani din regiune dacă SUA nu ar fi atacat Iranul. „Dacă nu-i loveam eu pe ei primii, ei urmau să-i lovească pe aliații noștri primii. Urmau să cucerească Orientul Mijlociu”, a spus Trump, într-o conferință de presă, citat de Reuters.
Întrebat despre evoluția războiului, Trump a spus: „Facem progrese majore către îndeplinirea obiectivului nostru militar, iar unii ar putea spune că este destul de bine finalizat. Am eliminat complet fiecare forță din Iran”. Liderul de la Casa Albă a explicat că vede conflictul drept „începutul construirii unei noi țări”.
Despre negocierile purtate cu reprezentanții Teheranului, înainte de începerea războiului, Donald Trump a susținut că oficialii iranieni ar fi exprimat dorința de a continua dezvoltarea armelor nucleare. „În ciuda acestor nenumărate oportunități de a renunța la ambițiile lor nucleare, pe care le-au avut cu puțin timp în urmă, ei i-au spus lui Witkoff: „Vrem să continuăm să construim. Vrem să continuăm să construim arme nucleare”, potrivit CNN.
„De asemenea, luăm în considerare și renunțarea la anumite sancțiuni petroliere pentru a reduce prețurile. Așadar, avem sancțiuni în unele țări și le vom ridica până când situația se va rezolva. Poate nu va trebui să le punem înapoi că va fi atâta pace”, a spus Trump în conferința de presă pe tema crizei iraniene.
Trump a părut să sugereze, de asemenea, că ar putea ridica sancțiunile petroliere împotriva Rusiei, relatează The New York Times.
Și agenția Reuters interpretează la fel declarația președintelui SUA, care a evitat să numească țara căreia i se va ridica sancțiunile. „Trump ia în considerare relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei și alte măsuri pentru a scădea prețurile petrolului”, transmite Reuters.
Zilele trecute, și șeful Trezoreriei SUA, Scott Bessent a sugerat același lucru într-un interviu la Fox.
Măsura s-ar aplica doar încărcăturilor de petrol rusesc aflate deja în tranzit, declara vineri secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, pentru Fox Business.
Această analiză vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump se străduiește să stabilizeze piețele energetice globale, în contextul uneia dintre cele mai severe perturbări ale aprovizionării cu petrol din ultimele decenii , în urma atacurilor americane și israeliene asupra Iranului și a atacurilor de represalii ale Teheranului în statele din Golf.
Aproximativ o cincime din transporturile mondiale de țiței – aproximativ 15 milioane de barili pe zi – trec în mod normal prin Strâmtoarea Ormuz – blocată de război – ceea ce o face unul dintre cele mai critice puncte de blocare din sistemul energetic global.
În acest context, Bessent a declarat că Washingtonul ar putea relaxa restricțiile asupra unor țițeiuri rusești deja blocate pe mare pentru a contribui la creșterea ofertei și la calmarea piețelor.
„Există sute de milioane de barili de țiței autorizat pe apă”, a spus Bessent.
„Prin nesancționarea lor, Trezoreria poate crea efectiv o ofertă suplimentară.”
SUA au impus sancțiuni asupra unor mari companii energetice rusești , inclusiv Rosneft și Lukoil, în octombrie, după ce Moscova nu a reușit să demonstreze ceea ce oficialii au descris ca fiind un angajament serios de a pune capăt războiului din Ucraina.
Măsurile vizau sufocarea veniturilor Kremlinului, exporturile de petrol și gaze constituind o sursă cheie de finanțare pentru războiul Rusiei în Ucraina.
Zielele trecute Washingtonul a acordat Indiei o derogare de 30 de zile pentru a cumpăra petrol rusesc.
Armata israeliană a anunțat că forțele aeriene au lansat o nouă serie de lovituri „extinse” asupra unor obiective aparținând regimului islamic.
Mai multe explozii puternice au fost auzite în jurul miezului nopții în capitala iraniană, locuitorii relatând pentru Associated Press că bombardamentele au fost cele mai intense raiduri aeriene asupra orașului de la începutul războiului.
Explozii au fost auzite timp de 30 de minute, în special în zonele vestice ale capitalei, iar în unele cartiere energia electrică a fost întreruptă.
Ca ripostă, Teheranul a lansat o serie de atacuri cu rachete balistice, potrivit armatei israelienă, citate de The Times of Israel.
Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a declarat luni în timpul unei vizite oficiale a președintelui Cyril Ramaphosa la Brasilia, că cele două state trebuie să își consolideze cooperarea în domeniul apărării pentru a preveni eventuale amenințări externe.
„Nu știu dacă Ramaphosa își dă seama că, dacă nu ne pregătim apărarea, într-o zi cineva ne va invada. În această privință, Brazilia are aceleași nevoi ca și Africa de Sud. Trebuie să ne combinăm potențialul de a produce arme împreună”, a spus președintele brazilian, potrivit AFP.
Lula a menționat că un acord de cooperare în domeniul apărării este în curs de elaborare și ar putea deschide calea unor noi proiecte comune. „Aici, în America de Sud, suntem o regiune a păcii. Nimeni nu are o bombă nucleară și considerăm apărarea ca un factor de descurajare”, mai spune președintele brazilian.
La rândul său, președintele sud-african Cyril Ramaphosa a declarat că cele două țări au „multe de învățat una de la cealaltă”, recunoscând totodată că Brazilia este „mult mai avansată” decât Africa de Sud în sectorul apărării.
Brazilia și Africa de Sud sunt membre ale grupului BRICS, alături de China, Rusia și Iran, un grup descris drept anti american de președintele Donald Trump.
Mărturii ale locuitorilor, în presa arabă: „Sunt bombardamente extrem de puternice la un nivel pe care nu l-am mai văzut până acum”.
Presa iraniană transmite că sunt întreruperi sau fluctuații de curent în diferite zone din Teheran.
Șeful Agenției pentru Energie Atomică, Grossi: 200 kg de uraniu îmbogățit la nivel de 60% este îngropat în Isfahan„Ceea ce credem este că Isfahan avea până la ultima noastră inspecție puțin peste 200 kg, poate puțin mai mult, de uraniu în proporție de 60%”, declară șeful AIEA pentru Reuters.
Ministrul iranian de externe, Araghchi, se ceartă cu CENTCOM„Vă mulțumim, CENTCOM, pentru că ați recunoscut că folosiți teritoriul vecinilor noștri pentru a desfășura sisteme HIMARS împotriva poporului nostru.
Nimeni nu ar trebui să se plângă dacă rachetele noastre puternice distrug aceste sisteme oriunde s-ar afla, ca răzbunare”, scrie Araghchi.
Relatarea Mediafax despre cum s-a desfășurat ziua 10 a războiului din Iran (link)Șeful guvernului canadian, Mark Carney va vizita Norvegia pentru a observa exercițiul NATO „Cold Response”, condus de autoritățile norvegiene.
Exercițiul Alianței are loc o dată la doi ani și implică aproximativ 25.000 de militari din 14 state, printre care Canada, Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Țările de Jos, Franța, Suedia și Finlanda, care se antrenează pentru operațiuni terestre, aeriene și navale în condiții arctice.
Pe lângă observarea exercițiului militar, premierul de la Ottawa urmează să se întâlnească cu omologul său norvegian, Jonas Gahr Støre. Pe agenda întâlnirii se află teme precum comerțul, investițiile, energia curată, mineralele critice și sectorul aerospațial.
„Canada este și va fi pentru totdeauna o națiune arctică. În fața noilor amenințări, consolidăm colaborarea în domeniul apărării cu partenerii noștri arctici pentru a crea o lume mai puternică, mai prosperă și mai sigură pentru Canada și pentru toți”, se arată în comunicatul emis de biroul premierului canadian, citat de Associated Press.
În plus, Carney va participa la Summitul Canada-Nordic, unde se va întâlni cu liderii țărilor nordice pentru a discuta modalități de consolidare a cooperării geopolitice.
De asemenea, înainte de întoarcerea în Canada, prim-ministrul canadian se va opri la Londra cu scopul de a se întâlni cu Keir Starmer, premierul Marii Britanii. Cei doi vor discuta subiecte legate de apărare și de războiul din Orientul Mijlociu.
„Am făcut o mică excursie pentru că am simțit că trebuie să o facem ca să scăpăm de vreun rău. Cred că veți vedea că va fi o excursie pe termen scurt. Pe termen scurt. Pe termen scurt!”, a spus Trump în deschiderea conferinței republicane.
„Lumea ne respectă acum mai mult decât ne-a respectat vreodată. Împreună cu partenerii noștri israelieni, zdrobim inamicul într-o demonstrație copleșitoare de îndemânare tehnică și forță militară.
Capacitatea Iranului în materie de drone și rachete este complet demolată. Marina lor a dispărut. Totul zace pe fundul oceanului – 46 de nave. Vă vine să credeți?
De fapt, m-am supărat puțin pe oamenii noștri. Am spus: „Ce navă de calitate era aceea? Era de cea mai bună calitate?” Am întrebat: „De ce nu am capturat pur și simplu nava? O vom folosi. De ce am scufundat-o?”
A spus că e mai distractiv să o scufundăm. Asta au spus și ei. Le place mai mult să le scufunde. Spun că e mai sigur să le scufunde. Cred că probabil e adevărat”, a povestit Trump.
Liderul american a vorbit și despre asasinarea lui Qassem Soleimani în primul său mandat.
„Liderii lor teroriști au dispărut sau numără minutele până când vor dispărea. Gândiți-vă – au avut lideri, iar acum au dispărut.
Am avut lideri noi în locul lor. Și acum nimeni nu are nicio idee cine sunt oamenii care vor fi conducătorii țării.
Nu vom ceda până când inamicul nu va fi învins total și decisiv.
Am câștigat deja în multe feluri, dar nu am câștigat suficient.
Mergem mai hotărâți ca niciodată să obținem victoria finală, care va pune capăt odată pentru totdeauna acestui pericol de lungă durată.
Statele Unite ale Americii sunt cea mai mare și mai excepțională națiune din istoria omenirii și nu vom mai fi amenințați de teroriști malefici și nebuni”, a spus Trump.
„Se va termina destul de repede”Iranul trebuia să fie o țară mare și puternică. I-am învins complet. Și știi, nu știu când strigă „unchiule”, dar ar fi trebuit să strige acum două zile, nu? Dar nu le-a mai rămas nimic. (…) Dacă nu am fi făcut acel atac B-2, Israelul ar fi fost șters de pe pământ. (…) Într-o săptămână, urmau să ne atace 100%. Erau pregătiți. (…) Se va termina destul de repede”, a mai spus Trump.
„Europa trebuie să fie pregătită să se apere împotriva altor posibile amenințări asimetrice, care pentru regiunea noastră, pentru Grecia, pentru Cipru și pentru Mediterana în ansamblu, s-ar putea traduce în fluxuri mari de refugiați”, a declarat el într-un discurs susținut în Cipru alături de președintele țării, Nikos Christodoulidis, și de președintele Franței, Emmanuel Macron, scrie EFE.
„Întreaga lume se confruntă cu o tulburare fără precedent”Liderul conservator grec a subliniat că țările membre ale Uniunii Europene (UE) trebuie să rămână „în permanență în alertă la evenimente”, mai ales când se știe „că aceste tipuri de conflicte și realinieri geopolitice sunt adesea însoțite de strămutări de populații”.
„Întreaga lume se confruntă cu o tulburare fără precedent, nu doar politică și militară, ci și economică, cu consecințe încă necunoscute în domeniul energiei, transportului maritim și comerțului”, a adăugat Mitsotakis.
Politicianul grec a subliniat că libertatea navigației, pe care a descris-o drept o „cerință” pentru „bunăstarea popoarelor”, este „în prezent atacată”.
Misiunea navală europeană „Aspides”În acest sens, el a cerut țărilor UE să consolideze misiunea navală europeană „Aspides” din Marea Roșie , aflată sub comanda operațională a Greciei, cu mai multe nave, cu scopul de a proteja comerțul maritim din această regiune.
„Puține țări europene participă (la misiune), așa că va trebui să ne demonstrăm solidaritatea într-un mod mai practic”, a subliniat Mitsotakis cu privire la „Aspides”, răspunsul UE la atacurile houthi asupra navelor din Marea Roșie.
Revenirea pe calea diplomațieiÎn ceea ce privește războiul declanșat de atacurile SUA și Israelului împotriva Iranului , premierul grec a subliniat că „încă de la început” au cerut „tuturor părților să revină pe calea diplomației”.
Mitsotakis a cerut Iranului să „abandoneze ambițiile sale nucleare și să înceteze amenințările împotriva Israelului și a țărilor din Golful Persic”.
Între timp, el a subliniat că „operațiunile la scară largă pe teritoriul libanez, în special în sudul Libanului, trebuie respinse”.
În cele din urmă, liderul conservator a subliniat că securitatea Ciprului, țara UE cea mai apropiată de conflict, este pentru Grecia o chestiune de „prioritate națională fundamentală”.
Ridurile și liniile de expresie ne arată vârsta pe exterior, dar anumite substanțe sintetice din casă afectează țesuturile interne și accelerează îmbătrânirea biologică. Cercetările indică că bărbații de vârstă mijlocie sunt cel mai vulnerabili, scrie NYPost.
Un studiu din Shanghai a analizat substanțele per- și polifluoroalchilice, cunoscute drept PFAS sau „forever chemicals”. Cercetătorii s-au concentrat pe două chimicale, PFNA și PFOSA, și au identificat markeri de îmbătrânire biologică și dezechilibre în metabolismul lipidic.
Expunerea la aceste chimicale inhibă capacitatea organismului de a regla inflamația, de a repara ADN-ul și de a metaboliza proteinele. S-a constatat și o senescență celulară mai mare, adică oprirea diviziunii celulare. Alte studii au arătat că inflamația cauzată de PFAS poate duce la leziuni tisulare, disfuncții musculare, probleme mitocondriale și declin metabolic sistemic.
Studiul american și diferențele de genCercetătorii au analizat probele de sânge a 326 de persoane în cadrul US National Health and Nutrition Examination Survey (1999–2000). PFNA și PFOSA erau prezente la aproape 95% dintre participanți. Nivelurile ridicate de PFNA la bărbații între 50 și 64 de ani au fost asociate cu o îmbătrânire epigenetică mai rapidă decât la femeile de aceeași vârstă, fără o explicație clară. Posibile cauze includ stilul de viață, dar diferența de gen nu este complet explicată.
PFAS au fost dezvoltate în anii 1940 și introduse pentru consumatori în anii 1950, datorită proprietăților rezistente la apă, grăsimi și căldură. Le regăsim astăzi în pelerinele de ploaie, tigăile antiaderente, tapițerie și ambalaje alimentare. Ele nu se descompun ușor, carbonul-fluor din structura lor putând persista peste 1000 de ani.
Expunerea la PFAS este asociată cu creșterea colesterolului, eficiență redusă a vaccinurilor, afecțiuni hepatice, hipertensiune indusă de sarcină, preeclampsie, greutate mică la naștere și risc crescut de cancer renal sau testicular. Chiar și alternativele mai noi PFNA și PFOSA nu par să fie sigure pentru anumite grupuri de populație.
Până la reglementări mai stricte, specialiștii recomandă să limităm consumul de alimente ambalate și să evităm încălzirea în cuptorul cu microunde a recipientelor de tip fast-food. Prezența „forever chemicals” în apă, ploaie și sânge poate face organismul mai vulnerabil la boli în anii care preced bătrânețea, când apar schimbări biologice și vulnerabilități crescute, cum ar fi boli cardiovasculare, tulburări metabolice și degenerare tisulară timpurie.
