UNICEF a făcut miercuri un apel către state pentru a introduce pedepse împotriva materialelor realizate cu inteligență artificială care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor.
Organizația a anunțat că în prezent există un număr tot mai mare de imagini artificiale care sexualizează minori, scrie Reuters.
Agenția ONU a solicitat și companiilor care dezvoltă astfel de tehnologii să includă măsuri de siguranță încă din faza de proiectare.
UNICEF anunță că sunt necesare sisteme mai stricte care să limiteze folosirea abuzivă a inteligenței artificiale.
Firmele din domeniul digital ar trebui să oprească răspândirea acestor materiale prin investiții în tehnologii de detectare, mai anunță organizația.
„Prejudiciul cauzat de abuzul de deepfake-uri este real și urgent. Copiii nu așteaptă ca legea să recupereze terenul”, a transmis UNICEF într-un comunicat.
UNICEF a anunțat că este îngrijorată de practica numită „nudificarea” copiilor, prin care inteligența artificială modifică fotografii reale pentru a crea imagini false cu caracter sexual.
Potrivit organizației, cel puțin 1,2 milioane de copii din 11 țări au declarat că imaginile lor au fost folosite în astfel de materiale în ultimul an.
Marea Britanie a anunțat recent că vrea interzicerea folosirii AI pentru producerea de imagini cu abuzuri sexuale asupra copiilor, o premieră la nivel internațional.
În ultimii ani, autoritățile și organizațiile pentru protecția copilului au semnalat riscuri tot mai mari legate de folosirea inteligenței artificiale în acest scop.
Separat, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a anunțat formarea unui grup internațional de experți în inteligență artificială.
„Avem nevoie de înțelegeri comune pentru a construi bariere de protecție eficiente, a debloca inovația pentru binele comun și a încuraja cooperarea”, a anunțat Guterres.
Guvernul susține accelerarea proiectului strategic de la Mintia și noile investiții în stocarea energiei electrice, au transmis reprezentanții Guvernului după întâlnirea organizată cu Mass Global Energy Rom. La întâlnire au participat președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, și consilierul de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, Raul Gutin.
Ce înseamnă centrala de la Mintia pentru RomâniaCentrala electrice pe gaze naturale de la Mintia este unul dintre cele mai importante proiecte energetice din România, care va avea un aport substanțial la producția de energie electrică din România.
Pentru a avea un ordin de mărime, centrala de la Mintia, cu o capacitate instalată de 1.700 MW, va produce singură echivalentul actualei producții totale de energie din hidrocarburi și peste ceea ce produc cele două reactoare nucleare de la Cernavodă (1.400 MW). Acesta va fi cea cel mai mare consumator de din țară, dar și cea mai mare unitate de producție de energie pe gaze din întreaga Uniune Europeană.
Mai exact, la ora 12:22, conform datelor în timp real ale Translectrica, energia din gaze era de 1.643 MW, adica 18,09% din totalul producției naționale de 9.086 MW
Total: 9.086 MW
Obiectivul Guvernului: securitatea energeticăPotrivit oficialilor, proiectul centralei pe gaze de la Mintia, un obiectiv strategic de importanță națională, va avea un impact semnificativ asupra securității energetice a României, diversificării surselor de producție și dezvoltării economice regionale. Investiția va genera locuri de muncă în fazele de construcție și operare, va susține economia locală din județul Hunedoara și din regiune și va contribui la modernizarea infrastructurii energetice, în linie cu tranziția către tehnologii mai eficiente și mai puțin poluante.
„Discuțiile s-au concentrat asupra stadiului actual al proiectului, a calendarului de implementare și a colaborării dintre autoritățile române și investitor, în vederea atingerii obiectivelor naționale de securitate energetică, în contextul evoluțiilor regionale și europene”, a transmis Guvernul, printr-un comunicat de presă.
Potrivit informațiilor furnizate de companie, obiectivul proiectului de la Mintia este atingerea, în acest an, a unei capacități instalate de 1.700 MW, centrala urmând să devină, la finalizare, cea mai mare centrală electrică pe gaze din Uniunea Europeană, pe un singur amplasament.
Până în prezent, la Mintia au fost investiți aproximativ 1,2 miliarde de euro. Proiectul este realizat cu echipamente de ultimă generație. Testele pentru punerea în funcțiune a turbinelor pe gaz sunt programate pentru acest an, iar producția de energie electrică este estimată să înceapă în septembrie 2026, după cum a anunțat Guvernul la finalul întâlnirii.
„Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța proiectului pentru creșterea capacității de producție a energiei electrice și pentru stabilitatea Sistemului Electroenergetic Național, arătând că Guvernul va continua să sprijine implementarea investiției și buna coordonare instituțională. Un punct distinct al discuțiilor l-a reprezentat racordarea centralei la rețelele de gaze naturale și energie electrică”, potrivit documentului transmis.
În cadrul întâlnirii, a anunțat Guvernul, a fost subliniată importanța accelerării lucrărilor de finalizare a conductei de alimentare și a conexiunii la Sistemul Energetic Național, realizate în colaborare cu Transelectrica, pentru respectarea calendarului de punere în funcțiune a centralei. Finalizarea racordărilor va permite funcționarea centralei la capacitate maximă, cu un consum anual estimat de până la 2,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
„Prim-ministrul Ilie Bolojan a transmis că Guvernul va sprijini finalizarea racordării la rețeaua Transelectrica în cel mai scurt timp” se arată în comunicat.
De amintit că racordarea centralei la Sistemul Național de Transport al gazelor naturale, respectiv construcția conductei care aduce gazul la poarta centralei, a fost finalizată de Transgaz din octombrie.
„Noi, Transgaz, finalizăm săptămâna viitoare gazoductul până la intrarea în Centrala electrică și, pe 20 octombrie, va fi presurizată cu gaze”, a declarat Ion Sterian, directorul general al operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, pentru Mediafax, pe 10 octombrie. Conducta are un diametru de 70 de centimetri, o lungime de 56,4 kilometri și o presiune de lucru de 63 bar.
În cadrul întâlnirii, Mass Global Energy Rom a anunțat intenția de a dezvolta în România o nouă investiție în capacități de stocare a energiei electrice de tip BESS (Battery Energy Storage System), în valoare de aproximativ 1 miliard de euro. Proiectul ar urma să aibă o capacitate totală de 2.500 MW, distribuită în patru–cinci locații, inclusiv la Mintia. Proiectul are ca obiectiv echilibrarea sistemului energetic și furnizarea de energie în orele de vârf, la prețuri accesibile pentru cetățeni.
Într-un editorial comun publicat în ziarele Handelsblatt, Les Echos și Il Sole 24 Ore, CEO-ul Volkswagen, Oliver Blume, și CEO-ul Stellantis, Antonio Filosa, propun o strategie „Made in Europe”, menită să garanteze o concurență echitabilă, precum și creșterea producției și a investițiilor în interiorul UE.
UE ar trebui să implementeze un „bonus CO2” pentru vehiculele fabricate în Europa, ca modalitate de a proteja locurile de muncă și de a ajuta producătorii locali să îndeplinească țintele climatice, au afirmat directorii generali ai Stellantis și Volkswagen.
„Europa asistă la apariția unor noi rivalități geopolitice”, au scris Antonio Filosa și Oliver Blume. „Comerțul, tehnologia și capacitățile industriale sunt mobilizate mai mult ca oricând pentru a servi interesele naționale. Uniunea Europeană trebuie să-și aleagă rapid drumul”, au declarat ei.
Ei propun criterii „Made in Europe” pentru vehiculele înmatriculate în UE.
„Orice vehicul care îndeplineşte criteriile «Made in Europe» ar trebui să primească o etichetă specifică şi să fie eligibil pentru facilităţi, cum ar fi stimulente la cumpărare sau acces preferenţial la achiziţii publice”, au mai scris cei doi directori.
Comisia discută reguli de tip „Made in Europe”Apelul celor doi directori vine în contextul în care, la Bruxelles, capătă tot mai multă greutate ideea unei „preferințe europene” pentru producția din UE.
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, a cerut luni introducerea unei astfel de abordări în piața unică, cu accent pe achizițiile publice, astfel încât produsele care includ componente „fabricate în Europa” să fie avantajate.
Propunerea, discutată de luni de zile atât în interiorul Comisiei, cât și între capitale, ar urma să favorizeze, în special în achizițiile publice, produsele care includ componente „fabricate în Europa”.
În viziunea lui Séjourné, regula ar trebui să devină un principiu: atunci când sunt folosiți bani publici europeni, aceștia să sprijine producția din UE și locurile de muncă „de calitate”.
Pe lângă criterii în achizițiile publice, planul ar introduce condiționări pentru companiile care beneficiază de sprijin public: ajutoare de stat, contracte publice sau alte finanțări. Acestea ar putea fi obligate să realizeze „o parte substanțială” din producție în interiorul UE.
Departamentul pentru Securitate Internă al SUA, în colaborare cu autoritățile elene, au destructurat, marți, o rețea, ai cărei membri erau implicați în traficul de bărbați străini în scopul exploatării financiare, dar și prin muncă, notează publicația greacă, Protothema.
Trei dintre capii rețelei au fost arestați, iar cetățenii români – victime ale acestora – au primit protecție din partea autorităților. În dosar sunt cercetați și alți 7 membri ai organizației.
Gruparea ar fi identificat, încă din 2021, cetățeni români aflați într-o situație vulnerabilă, din cauza sărăciei sau a abilitaților sociale scăzute. Acestora li s-ar fi promis că vor ajunge în Grecia să muncească în fabrici sau domeniul construcțiilor, unde vor avea locuri de muncă bine plătite ori că vor primi recompense financiare substanțiale dacă vor cerși.
Ulterior, membrii grupării i-au dus în Grecia cu mașina, direct, sau prin țări intermediare. Ulterior, aceștia au fost cazați în apartamente, în principal în centrul Atenei, alături de alături de alte persoane exploatate în mod similar. Unora dintre aceștia li s-au luat actele, iar membrii grupării au invocat pretinse datorii și i-au amenințat, pentru a se asigura că aceștia se vor supune și nu vor vorbi despre situația lor.
Victimele erau controlate de membrii grupăriiÎn aces mod, victimele erau controlate, depinzând de membrii grupării pentru cazare, mâncare și trai, fără să aibă o altă alternativă.
Erau forțați să cerșească ore întregi, în general, la semafoare, dar și alte zone aglomerate din Attica, zonă aflată la periferia Atenei. Membrii grupării erau cei care stabileau punctele de cerșit și îi duceau pe aceștia acolo, supraveghindu-i constant.
În urma investigațiilor anchetatorii eleni și americani au găsit și confiscat 4.876,40 euro, dintre care 281,40 euro în monede, precum și numeroase documente de transfer de bani, telefoane mobile, note scrise de mână, trei mașini – mijloace de transport ale victimelor, precum și un document de călătorie al unei victime, reținute de membrii grupării.
Cei trei membrii ai grupării care au fost arestați au fost duși la Parchetul competent din Grecia. Autoritățile elene cooperează cu autoritățile din România pentru repatrierea victimelor.Potrivit anunțului CNAIR, în zilele de 06.02.2026 și 07.02.2026, în intervalul orar 23:00 – 04:00, se instituie restricții de trafic pe Șoseaua București – Ploiești (DN1), în Pasajul Băneasa.
În data de 06.02.2026 se va închide traficul rutier pe banda 1 în Pasajul Băneasa, pe sensul către București;
În data de 07.02.2026 se va închide traficul rutier pe banda 1 în Pasajul Băneasa, pe sensul către Otopeni.
Restricțiile de trafic se vor aplica la ora 23:00 și se vor încheia în jurul orei 04:00.
Aceste restricții sunt necesare pentru demontarea unor echipamente de monitorizare existente în Pasajul Băneasa.
Mesajul lui Vlad Gheorghe a fost publicat pe Facebook.
„Eu i-am făcut plângerea penală pentru că a construit ilegal drumuri în beneficiul imperiului imobiliar Negoiță. Mă bucur că procurorii se mișcă, în sfârșit. Spun „în sfârșit” pentru că i-am mai făcut plângeri penale lui Negoiță și în trecut — și nu s-a întâmplat nimic. Sunt 4 ani de când au murit doi muncitori într-un șantier ilegal ordonat de Negoiță. E bine că presiunea numirii noului procuror-șef la Direcția Națională Anticorupție a generat o hărnicie pe care nu am mai văzut-o de mulți ani. Altfel, nu se mișca nimic”, a comentat consilierul premierului.
El le-a solicitat procurorilor să-și extindă cercetările.
„Dacă tot sunt procurorii la Negoiță, să se uite și după: legăturile cu Parcul IOR, achizițiile pentru Hala Laminor, achizițiile de pavele și multe, multe altele. Toate sunt deja în plângerile depuse la DNA. Nu trebuie să caute departe”, a mai scris Vlad Gheorghe.
Anunțul DNA despre operațiunea de joiDNA a anunțat oficial că joi face percheziții în 11 locuri în cazul Robert Negoiță. Faptele investigate ar fi fost comise de funcționari publici, cu sprijinul unor complici și vizează lucrări de construire și asfaltare a mai multor străzi din Sectorul 3 al municipiului București, ce ar fi fost realizate fără documente legale.
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2017–2025, a unor infracțiuni asimilate celor de corupție. În cursul zilei de 5 februarie 2026, în baza autorizațiilor emise de instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 11 locații situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, dintre care două sunt sediile unor instituții publice, iar restul sunt domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale”, se arată în comunicatul DNA.
Robert Negoiță a reacționat, joi, în urma perchezițiilor procurorilor DNA la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar acesta.
Negoiță a negat faptul că ar fi construit drumuri din bani publici pentru fratele său și a afirmat că dacă va fi chemat la audieri, acesta se va conforma.
„Nu cred că am greșit, dar dacă am greșit, vom vedea. (…) Nu i-am construit niciodată nimic cu bani publici fratelui meu. Am construit exclusiv drumuri publice pentru cetățenii din sectorul 3, cetățenii din București și toți cei care au nevoie de acele drumuri, pentru că sunt drumuri publice”, a spus Robert Negoiță.
Aducându-i-se în atenție faptul că un drum public se află pe un teren deținut de o firmă controlată de fratele său și fiind întrebat dacă nu i-a creat acestuia un avantaj în acest caz, Robert Negoiță a spus: „Nu, i-am creat un deserviciu, pentru că de aceea legea prevede că atunci când ocupi cu utilități publice, proprietate privată, legea prevede despăgubire. Ceea ce nu s-a întâmplat, pentru că nu am avut posibilitatea legală să fac treaba asta”.
UPDATE 10.12. Primele imagini de la perchezițiile din dosarul DNA care-i vizează pe Robert Negoiță. Procurorii ridică documente din 11 locații din București și Ilfov. Robert Negoiță asistă la percheziții din sediul Primăriei Sectorul 3, relatează reporterii Mediafax. După percheziții, primarul va fi adus la audieri la DNA. UPDATE 9.56. DNA anunță oficial că face percheziții în 11 locații, în cazul Robert Negoiță„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2017–2025, a unor infracțiuni asimilate celor de corupție.
Faptele investigate ar fi fost comise de funcționari publici, cu sprijinul unor complici și vizează lucrări de construire și asfaltare a mai multor străzi din Sectorul 3 al municipiului București, ce ar fi fost realizate fără documente legale.
În cursul zilei de 5 februarie 2026, în baza autorizațiilor emise de instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 11 locații situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, dintre care două sunt sediile unor instituții publice, iar restul sunt domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale”, se arată în comunicatul DNA.
UPDATE 9.00. DNA LA PRIMĂRIA SECTORULUI 3. Momentul când procurorii DNA au intrat în Primăria Sectorului 3, însoțiți de Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei. Procurorii DNA desfășoară la această oră percheziții de amploare la Primăria Sectorului 3 și la domiciliul primarului Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar Robert Negoiță.
Știrea inițială: Procurorii DNA desfășoară la această oră percheziții de amploare la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar primarul sectorului 3, Robert Negoiță.
DNA suspectează săvârșirea mai multor fapte de corupție, procurorii deschizând o urmărire penală in rem încă din 2025 pentru un potențial abuz în serviciu.
În principal, primarul sectorului 3, Robert Negoiță este bănuit că a construit un drum din bani publici pentru fratele său, dezvoltatorul Ionuț Negoiță.
Situația a fost descrisă și într-o anchetă Recorder publicată în august 2025, jurnaliștii relatând că, sub bagheta primarului sectorului 3, muncitorii Primăriei au construit de la zero, un drum de 1 kilometru, în spatele Halei Laminor din București, și au și asfaltat – pe un teren care era, la acea vreme, proprietatea lui Ionuț Negoiță, fratele primarului, prin societatea Future Business Ideas SRL. Fratele primarului ridica atunci un complex rezidențial în acea zonă.
Potrivit legii, autoritățile centrale și locale nu pot să finanțeze sau să reabiliteze drumuri aflate în proprietăți private. Pentru ca astfel de activități să poată fi desfășurate, terenurile trebuie să fie deja în domeniu public.
La acea vreme, primarul Robert Negoiță a recunoscut că lucrurile așa s-au întâmplat, dar a avut o altă abordare:
„Este conflict de interese în sensul în care am încălcat o proprietate să facem un drum public. Dacă dumneavoastră considerați că am creat un avantaj fratelui meu, aveți o abordare foarte greșită”.
Procurorii DNA s-au sesizat la acea vreme din oficiu, au stat cu ochii pe primar, au ridicat de-a lungul timpului documente iar astăzi au decis să facă percheziții în toate locațiile unde primarul desfășoară activități.
După percheziții, Robert Negoiță va fi adus la sediul DNA, arată surse judiciare.
Robert Negoiță (54 de ani) este președinte al PSD Sector 3 și primar al Sectorului 3 din 10 iunie 2012. În prezent este la al 4-lea mandat de primar în fruntea sectorului 3, fiind reales în iunie 2024 cu 53,94% (82.381 de voturi).
Robert Negoiță a reacționat, joi, în urma perchezițiilor procurorilor DNA la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar acesta.
Negoiță a negat faptul că ar fi construit drumuri din bani publici pentru fratele său și a afirmat că dacă va fi chemat la audieri, acesta se va conforma.
„Nu cred că am greșit, dar dacă am greșit, vom vedea. (…) Nu i-am construit niciodată nimic cu bani publici fratelui meu. Am construit exclusiv drumuri publice pentru cetățenii din sectorul 3, cetățenii din București și toți cei care au nevoie de acele drumuri, pentru că sunt drumuri publice”, a spus Robert Negoiță.
Aducându-i-se în atenție faptul că un drum public se află pe un teren deținut de o firmă controlată de fratele său și fiind întrebat dacă nu i-a creat acestuia un avantaj astfel, Robert Negoiță a spus: „Nu, i-am creat un deserviciu, pentru că de aceea legea prevede că atunci când ocupi cu utilități publice, proprietate privată, legea prevede despăgubire. Ceea ce nu s-a întâmplat, pentru că nu am avut posibilitatea legală să fac treaba asta”.
„Atâta vreme cât drumul pe care noi l-am construit este public, liber pentru a fi folosit de orice cetățean care are nevoie de el, eu consider că este absolut normal ca drumurile publice să fie construite din bani publici. Faptul că noi nu i-am plătit niciun fel de contravaloare a faptului că i-am ocupat teren privat, într-adevăr am făcut un deserviciu acelui proprietar”, a mai afirmat Robert Negoiță.
Edilul Sectorului 3 mai susține că documentațiile de urbanism sunt blocate de Primăria Generală a Capitalei.
„De mai bine de patru ani, și suntem în instanță cu Primăria Generală care ne blochează orice documentație de urbanism, nu am avut posibilitatea să parcurgem etapele legale pentru a face treaba asta. Chiar și așa, cetățenii mi-au solicitat de nenumărate ori, iar acel drum despre care vorbiți de altfel nu e singurul drum”, a mai adăugat Robert Negoiță.
Percheziții la Primăria Sectorului 3Joi dimineață, procurorii DNA au desfășurat percheziții de amploare la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar primarul sectorului 3, Robert Negoiță.
DNA suspectează săvârșirea mai multor fapte de corupție, procurorii deschizând o urmărire penală in rem încă din 2025 pentru un potențial abuz în serviciu.
În principal, primarul sectorului 3, Robert Negoiță este bănuit că a construit un drum din bani publici pentru fratele său, dezvoltatorul Ionuț Negoiță.
„În prezent, ne aflăm în modul de supraviețuire, sub presiune. Nu ne putem permite un sistem al drepturilor omului în criză”, a declarat Türk, într-un discurs susținut joi la Geneva.
Oficialul a făcut apel pentru strângerea a 400 de milioane de dolari necesari continuării activității instituției, suma solicitată pentru acest an fiind cu 100 de milioane de dolari mai mică decât cea cerută anul trecut, ca urmare a restrângerii operațiunilor în mai multe zone.
Anul trecut, instituția s-a confruntat cu un deficit de aproximativ 90 de milioane de dolari, ceea ce a dus la desființarea a 300 de posturi și a afectat direct capacitatea de intervenție și documentare a încălcărilor drepturilor omului, relatează Reuters.
Printre exemplele menționate, programul ONU din Myanmar a fost redus cu peste 60%, limitând sever colectarea de dovezi, iar o anchetă privind posibile crime de război în Republica Democratică Congo întâmpină dificultăți majore din cauza lipsei de resurse.
Potrivit oficialului ONU, activitățile destinate prevenirii violenței bazate pe gen și protejării drepturilor persoanelor LGBTQ+ au fost reduse cu până la 75%. „Asta se traduce prin mai multe mesaje de ură și atacuri, dar și prin mai puține legi care să le oprească”, a spus Türk.
Atacul de marți asupra satului Woro a fost cel mai sângeros din acest an în statul care se învecinează cu Nigerul, o zonă fierbinte în care Provincia Statului Islamic din Africa de Vest și alte grupuri armate au intensificat atacurile asupra satelor și răpirile în masă, scrie Reuters.
Violențele accentuează temerile că facțiunile jihadiste din nord se îndreaptă spre sud, de-a lungul axei Niger-Kwara, către pădurea Kainji, care, potrivit avertismentelor analiștilor de securitate, ar putea deveni următorul lor bastion.
Nigeria a ajuns în centrul atenției după ce președintele american Donald Trump a acuzat-o anul trecut că nu a reușit să protejeze creștinii în contextul atacurilor islamiste și răpirilor în masă. Forțele americane au lovit ceea ce au descris ca fiind ținte teroriste pe 25 decembrie.
Abuja afirmă că colaborează cu Washingtonul pentru a îmbunătăți securitatea și neagă orice persecuție sistematică a creștinilor.
Tinubu a declarat că noua unitate militară va împiedica noi atacuri și va proteja comunitățile izolate. El a condamnat atacul ca fiind „laș și barbar”, afirmând că atacatorii au vizat sătenii care au respins încercările de a impune un regim extremist.
„Este lăudabil faptul că membrii comunității, chiar dacă sunt musulmani, au refuzat să fie recrutați într-o credință care promovează violența în detrimentul păcii”, a declarat Tinubu într-un comunicat.
Locuitorii au declarat pentru Reuters că atacatorii erau jihadiști care predicau de mult timp în sat, îndemnând localnicii să abandoneze statul nigerian și să adopte legea Sharia. Când sătenii au refuzat, militanții au deschis focul.
Aproximativ 38 de case au fost distruse, a declarat Saidu Baba Ahmed, un parlamentar care reprezintă districtul în adunarea statală. Într-un atac separat în nordul statului Katsina, marți, oameni înarmați au ucis cel puțin 21 de persoane, mergând din casă în casă pentru a-și împușca victimele, au declarat locuitorii și poliția locală.
Primele bancnote euro destinate Bulgariei au intrat în circulație la începutul anului 2026, fiind livrate prin intermediul Eurosistemului, în limitele cotei stabilite de Banca Centrală Europeană (BCE).
Anunțul a fost făcut de Iliya Lingorski, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Bulgariei (BNB), potrivit agenției Novinite.
Odată cu avansarea procesului de tranziție la euro, autoritățile monetare au demarat retragerea definitivă a monedei naționale, leva. La 1 februarie 2026, leva a fost retrasă oficial din circulație, după o perioadă de tranziție în luna ianuarie, în care cetățenii au putut utiliza simultan leva și euro. În paralel, Banca Națională a Bulgariei a început distrugerea vechilor monede leva prin topire.
Volumul total de monede retras este considerabil, depășind 10.527 de tone. Până la finalul lunii ianuarie, peste 3,3 miliarde de monede, de diferite valori nominale, au fost colectate din circulație.
Schimbul levalei rămâne posibil pe termen nelimitatReprezentanții Băncii Naționale a Bulgariei au subliniat că populația nu trebuie să se grăbească în ceea ce privește schimbarea monedelor leva rămase. Tranziția la euro se desfășoară într-un cadru flexibil, care protejează cetățenii. Schimbul levalei la BNB va fi posibil pe termen nelimitat și fără comisioane, în timp ce băncile comerciale vor accepta schimbul până la data de 30 iunie 2026.
„Chiar dacă cineva descoperă după un deceniu monede leva, BNB le va schimba gratuit”, a declarat Iliya Lingorski, oferind asigurări privind stabilitatea și transparența procesului.
Odată cu acest pas, Bulgaria se apropie de nucleul zonei euro. În prezent, statele membre ale Uniunii Europene care nu au adoptat încă moneda unică sunt România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca.
Lucrătorul feroviar în vârstă de 36 de ani a fost lovit violent în cap de pasagerul pe care încerca să-l coboare din tren după ce a constatat că acesta nu avea bilet, luni, la Landstuhl, lângă Kaiserslautern (vestul Germaniei). El a murit miercuri din cauza rănilor suferite, potrivit Deutsche Bahn, relatează Le Figaro.
„Aceasta este o zi neagră pentru toți lucrătorii feroviari din țară”, a subliniat directoarea companiei, Evelyn Palla, denunțând numărul tot mai mare de acte de violență care vizează personalul. Sindicatul lucrătorilor feroviari, EVG, a cerut prezența personalului de securitate la bordul trenurilor. Atacatorul, în vârstă de 26 de ani, a fost arestat și plasat în arest preventiv, a declarat parchetul.
Ca răspuns la această tragedie, ministrul german al transporturilor, Patrick Schnieder, și directorul de resurse umane al Deutsche Bahn, Martin Seiler, au reacționat imediat și au ținut un moment de reculegere la gara principală din Berlin, Hauptbahnhof, miercuri, 4 februarie. Li s-au alăturat alți lucrători feroviari, colegi ai conductorului de tren decedat, pentru un minut de reculegere.
Un medicament experimental în formă de pastilă, conceput pentru a scădea nivelul colesterolului, ar putea deveni o opțiune terapeutică esențială pentru milioane de oameni expuși riscului de infarct sau accident vascular cerebral. Acestea sunt concluziile unui studiu recent publicat în New England Journal of Medicine. Substanța activă, denumită enlicitide, a demonstrat o scădere semnificativă a colesterolului LDL (numit și colesterol „rău”). Ea s-a dovedit eficientă inclusiv în rândul pacienților care urmează deja un tratament maxim cu statine, mai scrie AP.
Statinele reprezintă terapia standard pentru colesterolul crescut, acționând prin blocarea parțială a producerii de colesterol la nivelul ficatului. Cu toate acestea, pentru persoanele cu un risc cardiovascular foarte mare, aceste medicamente nu sunt întotdeauna suficiente pentru a atinge țintele terapeutice recomandate. Este vorba de pragul de 70 mg/dl sau valori chiar mai mici în cazurile severe.
Rezultate pozitive și eficiență ridicatăÎn cadrul cercetării, peste 2.900 de pacienți cu risc înalt au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri: unul a primit zilnic enlicitide în plus față de tratamentul standard, iar celălalt a primit un placebo. După șase luni, grupul tratat cu noua pastilă a înregistrat o reducere a colesterolului LDL de până la 60%. Acest rezultat este comparabil cu eficiența medicamentelor injectabile de ultimă generație, obținută până acum doar prin administrare parenterală.
„Există și alte pastile care pot fi adăugate tratamentului cu statine, dar niciuna nu se apropie de amploarea reducerii colesterolului observată cu enlicitide”, a declarat coordonatoarea studiului, cardiologul Ann Marie Navar de la UT Southwestern Medical Center.
Efectul terapeutic s-a menținut constant și după un an de tratament. Cercetătorii nu au observat diferențe semnificative de siguranță între pacienții care au luat medicamentul și cei din grupul placebo. Singura condiție importantă este ca pastila să fie administrată pe stomacul gol.
Costuri ridicate pentru injecțiile inhibatoareBolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel mondial. Un nivel ridicat de colesterol LDL este unul dintre factorii de risc majori. Deși injecțiile care inhibă proteina PCSK9 sunt foarte eficiente în eliminarea colesterolului din sânge, acestea sunt utilizate de un număr redus de pacienți din cauza costurilor ridicate, a administrării prin injecție și a complexității procedurilor de prescriere.
Enlicitide funcționează printr-un mecanism similar, ajutând organismul să elimine colesterolul în exces, dar sub formă de comprimat oral. Acest lucru ar putea crește semnificativ aderența pacienților la tratament.
Studiul a fost finanțat de compania Merck, care a anunțat că datele obținute sunt suficiente pentru a solicita aprobarea Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA). Agenția a inclus deja medicamentul într-un program de evaluare accelerată.
Rezultate impresionante însă mai este nevoie de timpSpecialiștii avertizează însă că, deși rezultatele privind scăderea colesterolului sunt impresionante, nu există încă dovezi directe că tratamentul reduce efectiv riscul de infarct, accidente vasculare cerebrale sau decese. Pentru a demonstra acest lucru sunt necesare studii pe termen lung. Merck desfășoară deja o cercetare extinsă, cu peste 14.000 de pacienți, care urmează să clarifice acest aspect.
Dacă va primi aprobarea, enlicitide ar putea reprezenta un pas important către tratamente mai simple și mai accesibile pentru controlul colesterolului și prevenirea bolilor cardiovasculare.
Finlanda, unul dintre cei mai noi membri ai NATO, a lansat acest avertisment prin intermediul unei telegrame trimise în 20 ianuarie, sugerând îngrijorarea unor cercuri cu privire la etichetele utilizate în timpul negocierilor de pace dintre Kiev și Moscova.
Telegrama a fost trimisă de Ambasada SUA la Helsinki către Washington și, potrivit acesteia, ministrul finlandez de externe Elina Valtonen a discutat problema pe 19 ianuarie cu reprezentanții SUA Jack Bergman și Sarah Elfreth, ambii membri ai Comitetului pentru servicii armate al Camerei Reprezentanților.
Potrivit POLITICO, Valtonen a evidențiat poziția Finlandei potrivit căreia Rusia reprezintă o „amenințare strategică pe termen lung”.
Totodată, oficialul finlandez a avertizat împotriva oricăror sugestii de garanții de securitate „de tipul articolului 5” într-o Ucraină postbelică, subliniind că acest lucru riscă să confunde garanțiile articolului 5 al NATO cu orice promisiuni bilaterale făcute Ucrainei.
Îngrijorări crescândeȘi alți lideri finlandezi sunt îngrijorați de această situație, punctând faptul că deși doresc să ajute Ucraina ca să se protejeze, conceptul de „garanție” de securitate este o chestiune mai serioasă, pe care nu sunt încă pregătiți să o accepte.
Totodată, și foști oficiali NATO și analiști au declarat că telegrama trimisă la Washington reflectă îngrijorările din ce în ce mai mari în rândul mai multor capitale privind modul în care implicarea în Ucraina postbelică ar putea afecta pe termen lung fiecare țară în parte.
Edward Wrong, fost oficial NATO, a declarat pentru POLITICO faptul că una dintre potențialele probleme este că „utilizarea termenului articolul 5 în alte contexte sugerează implicarea NATO, care de fapt nu face parte din niciunul dintre aceste acorduri propuse”. „Finlanda și mulți alți membri NATO doresc să se asigure că se înțelege că articolul 5 este specific NATO”, a mai menționat acesta pentru sursa citată.
Articolul 5 din Tratatul NATO prevede că un atac armat asupra unui membru al alianței formate din 32 de state va fi tratat ca un atac asupra tuturor membrilor. Acest articol a fost invocat o singură dată, de SUA, după atacurile asupra Turnurilor Gemene din 11 septembrie 2001.
Potrivit unei ample investigații publicate de cotidianul francez Le Parisien, mii de pagini din arhivele FBI și DOJ conțin referințe recurente la Rusia, la oficiali ruși de rang înalt și chiar la numele liderului de la Kremlin.
Cazul Epstein, care continuă să dezvăluie conexiuni la cel mai înalt nivel al politicii, afacerilor și monarhiilor europene, capătă astfel o nouă dimensiune geopolitică, la peste șase ani de la moartea acestuia într-o închisoare din New York.
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că informațiile apărute sugerează că rețeaua Epstein ar fi putut fi utilizată sau chiar co-organizată de agenți externi, inclusiv din Federația Rusă.
În acest context, guvernul polonez a anunțat constituirea unui grup special format din procurori, polițiști și reprezentanți ai serviciilor de securitate, care va analiza documentele declasificate pentru a identifica eventuale riscuri de securitate națională.
Investigații similare sunt în curs sau în pregătire în mai multe state occidentale, pe fondul suspiciunilor că Epstein ar fi orchestrat o vastă operațiune de șantaj de tip „kompromat”, metodă asociată tradițional serviciilor secrete ruse.
Printre persoanele din nou vizate se află fostul prinț britanic Andrew, ale cărui legături cu Jeffrey Epstein sunt documentate în e-mailuri, fotografii și corespondență internă. În urma noilor dezvăluiri, acesta a părăsit reședința din Windsor și s-a mutat pe domeniul regal Sandringham, după ce titlurile princiare i-au fost retrase.
Documentele publicate includ referiri la femei de origine rusă, prezentate unor membri ai elitei occidentale, dar și invitații adresate lui Epstein la Palatul Buckingham pentru discuții private.
Mii de referiri la KremlinPotrivit investigațiilor jurnalistice, arhivele conțin aproape 10.000 de mențiuni ale Rusiei și peste 1.000 de referiri directe la Vladimir Putin. Epstein se lăuda în mod repetat cu existența unui „prieten al lui Putin”, oferindu-se să faciliteze vize, întâlniri sau contacte la nivel înalt.
Printre numele vehiculate se află Serghei Beliakov, fost viceministru rus cu legături documentate cu structuri ale serviciilor secrete, care ar fi colaborat cu Epstein inclusiv în gestionarea unor situații sensibile legate de șantaj și imigrație.
Deși noile documente alimentează suspiciuni majore privind amploarea influenței lui Epstein și posibilele sale legături cu serviciile rusești, anchetatorii subliniază că multe afirmații nu sunt încă susținute de dovezi definitive.
Publicarea parțial cenzurată a celor aproximativ trei milioane de documente nu reușește să elimine toate zonele de umbră ale unuia dintre cele mai controversate scandaluri ale ultimelor decenii.
Călin Popescu Tăriceanu a participat la cursa de la Monte Carlo în calitate de membru al echipei „Memorial Petre Cristea Rally Team – 90 de ani”. Fostul premier al României a condus o mașină Lancia Fulvia fabricată în 1974. Competiția a fost rezervată automobilelor fabricate înainte de 1986. Tăriceanu a dezvăluit că a fost nevoit să abandoneze din cauza problemelor tehnice.
„Din păcate, aventura noastră la Raliul Monte Carlo Historique s-a încheiat mai devreme decât ne-am fi dorit. Ieri seară, pe întuneric, am făcut două pene de cauciuc, iar noi aveam o singură roată de rezervă. A fost nevoie să așteptăm asistența după încheierea probei speciale, ceea ce ne-a costat enorm de mult timp. În plus, aparatul de navigație nu a funcționat, lucru care ne-a obligat să mergem, practic, „à l’aveugle”. Nici intercom-ul nu a funcționat, astfel că pe probele speciale abia ne auzeam între noi. În aceste condiții, cursa devenise un chin, iar noi am venit aici pentru plăcerea de a concura, nu pentru frustrare. De aceea, am hotărât să abandonăm. Păcat… pentru că era frumos”, a transmis, pe Facebook, Călin Popescu Tăriceanu.
Cursa de la Monte Carlo a fost câștigată de un român în urmă cu 90 de aniÎn 1936, românul Petre Cristea a reușit o performanță excepțională, câștigând Raliul Monte Carlo la volanul unui Ford V8 modificat. Victoria obținută cu mijloace modeste a rămas unică în istoria sportului automobilistic românesc și continuă să fie un reper în sportul internațional. Pentru a marca performanța remarcabilă de la Monte Carlo din urmă cu 90 de ani, cinci echipaje românești cu experiență în curse moderne și istorice s-au înscris la ediția 2026 a Monte Carlo Historique.
Echipa României este alcătuită din: Adrian Anton Georgescu – Ștefan Marinescu — Renault 5 Alpine (1981), Adrian Nicolau – Levente Kovács — Ford Escort Mk1 (1968), Viorel Ognean – Florin Mitea — Ford Escort Mk2 (1976), Alexis Bizzarilli – Ioan Plămădială — Fiat X1/9 (1979) și Călin Popescu-Tăriceanu – Radu Dumitrescu — Lancia Fulvia 1.3 S (1974).
Organizat de Automobile Club de Monaco (ACM), Monte Carlo Historique reunește anual sute de echipaje internaționale și recreează atmosfera competițiilor de altădată. Startul se dă din cinci orașe europene (Monaco, Torino, Reims, Bad Homburg și John O’Groats), iar traseul urmează drumuri spectaculoase și dificile, cu sosirea la Monaco. În 2026, raliul are loc între 29 ianuarie și 5 februarie, marcând ediția cu numărul 93. Raliul nu s-a disputat în perioada 1940–1948.
Această lege avea scopul de a păstra importante protecții ale vieții private pentru victimele lui Epstein. Se presupunea că numele lor au fost înnegrite în documente. Fețele și corpurile lor ar fi trebuit să fie ascunse în fotografii.
Greșelile, însă, au fost omniprezente. O analiză realizată de Associated Press și alte organizații de știri a descoperit nenumărate exemple de redactări neglijente, inconsistente sau inexistente care au dezvăluit informații private sensibile.
O fotografie a unei fete minore când a fost angajată să-i ofere masaje cu tentă sexuală lui Epstein în Florida a apărut într-un dosar al presupuselor sale victime. Rapoartele poliției cu numele mai multor victime ale sale, inclusiv unele care nu au ieșit niciodată în evidență pentru a se identifica public, au fost publicate fără nicio redactare.
În ciuda eforturilor Departamentului de Justiție de a remedia omisiunile, un selfie făcut de o femeie goală într-o baie și un altul de o femeie topless au rămas pe site, vârstele lor fiind necunoscute, dar fețele lor fiind complet vizibile, până miercuri seara.
Unii acuzatori și avocații lor au cerut săptămâna aceasta Departamentului de Justiție să desființeze site-ul și să numească un observator independent pentru a preveni alte erori.
Prejudiciu „permanent și ireparabil”Un judecător a programat o audiere pentru miercuri la New York pe această temă, apoi a anulat-o după ce unul dintre avocații victimelor a menționat progrese în rezolvarea problemelor. Însă avocata respectivă, Brittany Henderson, a declarat că încă analizează „toate căile de atac potențiale” pentru a aborda prejudiciul „permanent și ireparabil” cauzat unor femei.
„Eșecul de aici nu este doar tehnic”, a spus ea într-un comunicat de miercuri. „Este un eșec în protejarea ființelor umane cărora guvernul nostru le-a promis protecție. Până când fiecare document nu va fi redactat în mod corespunzător, acest eșec va continua.”
Departamentul de Justiție a dat vina pe erori tehnice sau umane pentru probleme și a declarat că a eliminat multe dintre materialele problematice și că lucrează la republicarea versiunilor redactate corespunzător.
Sarcina de revizuire și cenzurare a milioane de pagini de înregistrări s-a desfășurat într-un interval de timp comprimat. Președintele Donald Trump a semnat legea care impune divulgarea documentelor pe 19 noiembrie. Legea respectivă a acordat Departamentului de Justiție doar 30 de zile pentru a publica dosarele. Departamentul a ratat acest termen, în parte pentru că a declarat că are nevoie de mai mult timp pentru a se conforma protecției vieții private
Jeffrey Epstein i-a sprijinit pe Woody Allen și Soon-Yi Previn în perioada în care una dintre fiicele lor depunea dosare pentru admiterea la universitate, scrie The New York Times.
Potrivit unor e-mailuri făcute publice de Departamentul de Justiție, Epstein a facilitat legătura dintre familie și președintele Bard College, Leon Botstein, o persoană pe care o cunoștea de mult timp.
Președintele Bard, Leon Botstein, a acceptat să le îi ajute pe cei doi. Bechet Allen, fiica cuplului, a urmat cursurile Bard College și a terminat studiile în mai 2021, conform profilului său de LinkedIn.
Într-un mesaj trimis lui Epstein pe data de 11 ianuarie 2017, acesta îi mulțumea pentru intervenție.
„Nu vă pot mulțumi îndeajuns pentru că ați adus-o pe Bechet la Bard”, se arată în e-mail.
Mesajul a fost transmis de pe contul lui Woody Allen, însă conținutul pare scris de Soon-Yi Previn, care îl menționează pe Allen.
Din corespondență reiese că Bechet Allen nu știa că părinții ei au cerut ajutor extern.
„Cred că este mai bine ca Bechet să se chinuie și să nu știe dinainte că a fost admisă, astfel încât atunci când va intra la Bard să fi muncit din greu și să-și dorească cu adevărat să meargă”, a mai scris cel ce a trimis e-mailul.
„Vă mulțumim că ați venit pentru noi. Woody a spus că atunci când Bechet va da foc școlii, vă vor mulțumi vouă.”, mai este menționat.
Woody Allen și Soon-Yi Previn nu au oferit un răspuns la solicitările de comentarii transmise printr-o purtătoare de cuvânt. Nici Bechet Allen nu a răspuns mesajelor primite.
David Wade, purtătorul de cuvânt al lui Leon Botstein, a declarat că Epstein era „un mincinos în serie care, aparent, și-a asumat meritul pentru răsăritul soarelui în fiecare zi”.
În aceeași declarație se precizează: „Candidata menționată în e-mailuri a fost acceptată pe baza propriilor calificări pentru admitere”.
Totodată, David Wade a spus că „Bard oferise deja o comunitate primitoare pentru doi foști membri ai familiei și nu a fost nevoie de nicio prezentare din partea unor persoane ca Epstein.”
Bard College admite aproximativ 40% dintre candidați. Reprezentantul instituției a mai spus că Dr. Botstein „adesea liniștește părinții și familiile anxioase care navighează prin procesul de admitere și răspunde la zeci de solicitări în fiecare an pentru tururi sau conversații despre admitere din partea absolvenților, susținătorilor și a persoanelor din comunitatea largă, așa cum a făcut-o de-a lungul a cincizeci de ani”.
E-mailurile fac parte dintr-un set de aproximativ trei milioane de pagini de documente strânse de Departamentul de Justiție în ancheta lungă privind activitatea infractorului Jeffrey Epstein.
Dosarele conțin informații noi despre relațiile sale cu persoane cunoscute, printre care Donald Trump și Bill Clinton, și despre influența sa în mediul universitar.
Documentele arată și relația apropiată dintre Epstein și Woody Allen. Cei doi, împreună cu Soon-Yi Previn, se întâlneau frecvent la reședința lui Epstein din Upper East Side.
Alte e-mailuri indică faptul că Epstein a încercat să îl ajute pe Woody Allen și în proiecte cinematografice.
„Woody Allen caută o fată frumoasă cu vârste cuprinse între 0 și 24 de ani pentru a juca rolul unei studente într-o comedie. Ce părere aveți?”, i-a scris Epstein unui fotograf.
Epstein îl cunoștea de mult timp pe Leon Botstein. Într-un interviu acordat The New York Times în 2023, Botstein a spus că a încercat să obțină donații pentru colegiu din partea lui Epstein.
„Capitalismul este un sistem dur”, a declarat acesta atunci.
Discuțiile despre admiterea lui Bechet Allen au avut loc în 2016. Epstein i-a scris lui Botstein la începutul lunii noiembrie, când i-a spus că tânăra e interesată de Bard College.
„Vă mulțumesc foarte mult pentru oferta de a o ajuta pe fiica noastră, Bechet Allen, să fie admisă la Bard College. Voi accepta oferta dumneavoastră. ;)”, a transmis Soon-Yi Previn.
Atunci, Botstein a răspuns că ar fi „încântat să îi ajute” și a stabilit o vizită.
Două luni mai târziu, Woody Allen i-a trimis un e-mail lui Botstein în care menționa că Bard College este prima opțiune a lui Bechet Allen și a redirecționat mesajul către Epstein.
Botstein a spus că va comunica acest lucru comisiei de admitere.
Fața premierului italian Giorgia Meloni, pictată pe o frescă a unei biserici din Roma în urma unei renovări, a fost, în cele din urmă, ștearsă.
O pictură reprezentând un heruvim cu o față care semăna izbitor cu cea a premierului italian Giorgia Meloni a atras mulțimi numeroase la Bazilica San Lorenzo in Lucina, una dintre cele mai vechi bazilici din Roma.
Restaurarea frescei a fost realizată de pictorul Bruno Valentinetti, pe care o pictase pentru prima dată la începutul anilor 2000. Zilele trecute, în urma acestei restaurări, s-a observat că una dintre figurile din fresca restaurată avea o asemănare izbitoare cu Giorgia Meloni.
Potrivit unui articol publicat miercuri în ziarul La Repubblica, pictorul a declarat că a pictat peste chip marți seara. „Asta a vrut Vaticanul”, a spus pictorul pentru sursa citată. Valentinetti a admis că fresca restaurată avea chipul Giorgiei Meloni.
„Da, este chipul prim-ministrului, dar bazat pe pictura anterioară”, a spus pictorul pentru publicația italiană, potrivit POLITICO.
Miercuri, ministerul Culturii din Italia a venit și cu precizări în urma ștergerii chipului.
„Orice lucrare de restaurare necesită o cerere de autorizare adresată Fondului pentru Clădiri Religioase al Ministerului de Interne, care deține proprietatea, precum și Vicariatului și Superintendenței Speciale din Roma, însoțită de o schiță a imaginii”, se arată în comunicatul citat de POLITICO.
Giorgia Meloni a reacționat pe rețelele sociale după apariția imaginilor în care se vedea chipul său pe fresca renovată. „Nu, cu siguranță că nu arăt ca un înger!”, a scris aceasta.
Președintele Donald Trump a anunțat că a vorbit cu jurnalista Savannah Guthrie despre dispariția mamei sale, Nancy Guthrie. Trump a mai transmis pe rețeaua Truth Social că a cerut tuturor forțelor de ordine să se implice în operațiunea de căutare a femeii.
„Am vorbit cu Savannah Guthrie și am anunțat-o că solicit tuturor forțelor de ordine federale și forțelor de ordine locale să fie la dispoziția familiei imediat. Implementăm toate resursele pentru a o aduce acasă pe mama ei în siguranță. Rugăciunile națiunii noastre sunt alături de ea și familia ei”, a scris Donald Trump pe propria rețea de socializare.
Familia jurnalistei: „Suntem gata să discutăm”Savannah Guthrie și frații ei au publicat miercuri un mesaj video emoționant, cerând celor care o țin pe mama lor, Nancy Guthrie, să ofere dovezi că este în viață. Asta deoarece anchetatorii din Tucson, Arizona, continuă să trateze dispariția femeii în vârstă de 84 de ani ca pe o răpire. Mesajul familiei a fost „Suntem gata să discutăm” și a venit ca urmare a apariției unei cereri de răscumpărare. Totuși, oficialii spun că solicitarea este evaluată și nu se știe dacă este reală.
Nancy Guthrie a fost văzută ultima dată la domiciliul ei din Tucson sâmbătă seara, pe 31 ianuarie 2026. Dispariția ei a fost anunțată a doua zi. Autoritățile spun că dovezile de la reședința femeii sugerează că a fost luată din casă împotriva voinței sale.
Savannah Guthrie este o jurnalistă de radio și televiziune. Ea a devenit cunoscută în 2007 atunci când a fost corespondentă la Casa Albă. A fost prezentatoare pentru NBC News. Ca membră a echipei Today de la NBC a câștigat un premiu Emmy pentru cea mai bună emisiune matinală în 2020.
