MediaFax.ro

Reactorul pe care Siria era pe punctul de a-l finaliza în urmă cu 19 ani și care a fost, în cele din urmă, distrus de avioanele de vânătoare ale Israelului, era configurat pentru a putea produce rapid material fisionabil utilizabil în arme nucleare.

Informația a fost dezvăluită luni de către șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi.

Ce a scos la iveală ancheta realizată de AIEA

Agenția de supraveghere nucleară a ONU a descris ca o „descoperire istorică” recenta sa anchetă privind activitățile nucleare secrete desfășurate sub regimul familiei Assad.

Potrivit Reuters, ancheta a scos la iveală aproximativ 73 de tone metrice de uraniu natural metalic, în principal sub formă de combustibil pentru reactoare.

Detaliile vin ca o confirmare a unei concluzii anterioare a AIEA, potrivit căreia situl bombardat din provincia Deir al-Zor, din estul Siriei, era un reactor nuclear în construcție, iar combustibilul pentru acesta fusese produs în Siria.

„Este vorba despre un reactor foarte eficient în producerea de material fisionabil care ar putea fi utilizat direct pentru fabricarea armelor nucleare”, a declarat Grossi într-o conferință de presă, subliniind că acesta era „aproape finalizat”.

„După ce a primit accesul și informațiile necesare din partea Siriei, (…) Agenția a reușit să clarifice și să rezolve întrebările sale privind problemele restante legate de garanțiile nucleare referitoare la activitățile nucleare anterioare ale Siriei”, a declarat Grossi într-un discurs adresat Consiliului de Administrație al AIEA, format din 35 de țări.

Potrivit Reuters, de la înlăturarea președintelui Bashar al-Assad la sfârșitul anului 2024, noile autorități siriene s-au angajat să colaboreze cu AIEA pentru a răspunde la întrebările legate de așa-numitele garanții nucleare.

Pereți dărâmați pentru a găsi materialul ascuns

Potrivit The Independent, Siria a notificat AIEA cu privire la existența amplasamentului printr-o scrisoare din 17 iulie și a invitat agenția „să coopereze cu autoritățile siriene în inspecția și verificarea amplasamentului, precum și a oricărui material nuclear care ar putea fi găsit”.

Șeful AIEA a mai dezvăluit că la momentul vizitei amplasamentului în luna august, inspectorii au fost nevoiți să „dărâme ziduri” și să treacă prin „pasaje foarte dificile și înguste” pentru a ajunge la materialul nuclear care fusese ascuns. Amplasamentul avea „cutii împrăștiate peste tot”, a spus Grossi.

Un incendiu de vegetație s-a produs luni, 7 septembrie, în apropiere de localitatea Fetești, județul Ialomița. De vină ar fi fost defecțiunea unei locomotive ce aparținea unui tren de marfă, operat de DBCR, care a avut probleme la contactul cu linia de electrificare. Șase trenuri așteaptă în acest moment să își reia circulația.

Incidentul are loc între Fetești și Ramificația Borcea, pe linia de cale ferată. Curentul electric a fost oprit, iar autoritățile intervin inclusiv cu un utilaj numit drezină pantograf care are rolul de a verifica și remedia problemele apărute la linia de contact.

Întârzieri ale CFR pe rutele care trec prin Fetești

Șase trenuri vor ajunge la destinație cu întârziere, în urma incendiului produs între stațiile Fetești și Cernavodă Pod:

• IR 11084, operat de Regio Călători, și R 10588, operat de InterRegional Călători, reținute în stația Ovidiu;
• IRN 11502, operat de Astra Trans Carpatic, și IR 11684, operat de Softrans, reținute în stația Dunărea;
• IR 11096, operat de Regio Călători, reținut în stația Cernavodă;
• IR 16089, operat de CFR Călători, care urmează să fie oprit în stația Fetești, până la restabilirea condițiilor de circulație în siguranță.

Autoritățile încă lucrează la remedierea problemei, dar întârzierile trenurilor depășesc deja o oră.

Alegerile parțiale pentru înlocuirea lui Keir Starmer în funcția de deputat sunt preconizate să aibă loc pe data de 8 octombrie, au declarat pentru POLITICO doi reprezentanți ai Partidului Laburist.

Alegătorii din circumscripția Holborn și St Pancras, din centrul Londrei, ar urma să se prezinte la urne luna viitoare pentru a-și alege noul deputat. Scrutinul se anunță unul disputat între Partidul Laburist, aflat la guvernare, și Partidul Verde.

Luni, Partidul Laburist a început procedura parlamentară pentru organizarea alegerilor parțiale, după vacantarea unui mandat.

Fostul premier Keir Starmer și-a dat demisia din Camera Comunelor săptămâna trecută. El a spus că vrea să se concentreze mai mult pe afacerile internaționale, deși promisese înainte că va rămâne deputat până la următoarele alegeri generale.

La alegerile din 2024, Keir Starmer a câștigat mandatul din Holborn și St Pancras cu o majoritate de 11.572 de voturi.

Verzii vor să profite de moment

Liderul Verzilor, Zack Polanski, și-a depus candidatura pentru nominalizarea partidului la alegerile parțiale. El spune că alegătorii din circumscripție ar putea avea, prin candidatura sa, „pe cineva care le va apăra întotdeauna interesele”.

Confruntarea principală a lui Polanski rămâne, totuși, Hamza Chowdhury, consilier în circumscripția Camden Green, care a afirmat că circumscripția nu are nevoie de un deputat care „face câteva promisiuni și dispare odată ce voturile sunt numărate”.

Candidatul Partidului Verde va fi anunțat pe 11 septembrie.

Alegerile parțiale vor avea loc la mai puțin de o săptămână după conferința anuală a Partidului Verde, programată la Brighton, între 2 și 4 octombrie. Conferința anuală a Partidului Laburist va avea loc la Liverpool, între 27 și 30 septembrie.

Partidul Laburist își va alege candidatul miercuri.

Totul a început în weekend atunci când informația care anunță numirea în funcție a noii consiliere a președintelui Nicușor Dan a fost însoțită de o fotografie greșită.

„Sunt consiliera lui Nicușor Dan în departamentul securității naționale, axată pe combaterea dezinformării, și chiar eu am fost ținta unei campanii de dezinformare în acest weekend. Ce s-a întâmplat? În acest weekend au devenit virale pe Facebook poze cu domnul președinte și noua lui consilieră în securitatea națională, Martina Orlea (plus comentarii inadecvate și misogine). Eu sunt Martina Orlea, noua consilieră – dar nu eu eram în poze”, a explicat Martina Orlea.

O procuroare în locul consilierei

De fapt, în fotografie era o procuroare care a participat la un eveniment la Palatul Cotroceni.

„În poze era Ioana, una dintre noii procurori care au fost la Palatul Cotroceni în urmă cu o săptămână, care a făcut câteva poze cu domnul președinte și le-a pus pe social media. Pe baza acelor poze s-a creat INTENȚIONAT o știre falsă care a ajuns la aproximativ un milion de oameni. Ea a fost propagată DELIBERAT pe rețelele sociale și cred că e important să înțelegem prin ce mecanisme a reușit să ajungă virală. Pentru că aceleași mecanisme promovează astăzi știri false despre Hello Kitty, mâine despre vaccinuri, poimâine despre alegeri”, a adăugat noua consilieră.

Consiliera i-a informat pe reprezentanții rețelei de socializare despre știrea falsă

Martina Orlea a mai dezvăluit că i-a informat pe reprezentanții rețelei de socializare despre știrea falsă. Totuși, informația a continuat să fie vizibilă, a spus ea.

„Operațiunea a încetat, deși pe Facebook sunt în continuare zeci de postări cu știrea falsă (doar că nu mai sunt share-uite în grupuri pentru a le crește reach-ul). Scopul acestei știri nu a fost să mă atace pe mine sau să o atace pe Ioana (Ioana a fost o victimă colaterală în tot acest proces și îmi pare foarte rău că a trecut prin asta), ci să îl atace pe domnul președinte folosindu-i consilierii ca vector de atac”, a precizat Martina Orlea.

Cine este Martina Orlea

Martina Orlea este co-fondatoare a proiectului „România imună”, inițiativă care urmărește creșterea rezilienței populației la dezinformare prin educație și dezvoltarea gândirii critice. De asemenea, a făcut parte din proiectul „Spre Primărie”, un program de pregătire pentru viitori candidați la alegerile locale din 2028.

Conform prezentării de pe site-ul proiectului, ea lucrează în campanii politice de peste șase ani și a colaborat cu Partidul Laburist din Marea Britanie, Partidul Democrat din SUA și PAS din Republica Moldova.

Orlea a coordonat strategia de digital și voluntari a lui Nicușor Dan în campania prezidențială din 2025 și are experiență în comunicare politică și combaterea dezinformării.

Potrivit profilului său de LinkedIn, Martina Orlea este absolventă a Academiei de Studii Economice din București, unde a studiat afaceri și economie internațională, și a urmat programe de master la Sciences Po și Hertie School, în domeniile dezvoltării internaționale și politicilor publice.

Ministerul de Externe din Rusia a precizat și data la care consulatul german trebuie să-și încheie activitatea. „Partea rusă își retrage consimțământul pentru funcționarea Consulatului General al Germaniei la Sankt Petersburg, care trebuie să își înceteze activitățile cel târziu pe 18 septembrie”, a transmis Ministerul rus de Externe într-un comunicat, potrivit Le Figaro.

Moscova anunțase deja săptămâna trecută închiderea iminentă a centrelor culturale germane pe întreg teritoriul său și l-a convocat pe însărcinat cu afaceri german, denunțând „acțiunile și declarațiile anti-ruse ale autorităților germane”. Ministerul rus de Externe a specificat luni că angajații Institutului Goethe trebuie să părăsească Rusia cel târziu până la 13 septembrie.

„Tocmai autoritățile germane sunt cele care, încă o dată, au provocat un nou ciclu de escaladare a relațiilor bilaterale”, a declarat Ministerul rus de Externe. Berlinul a anunțat săptămâna trecută închiderea, începând cu 18 septembrie, a ultimului consulat rus de pe teritoriul său, la Bonn (vestul Germaniei), și a centrului cultural rus din Berlin, cunoscut și sub numele de „Casa Rusă ” .

Rusia, acuzată de tentativă de atac terorist

Acest anunț a venit după ce Germania a acuzat oficial Rusia de tentativă de atac terorist la începutul lunii august, folosind o dronă încărcată cu explozibil, pe aeroportul din Leipzig, un centru militar cheie pentru armata germană, NATO și ajutor pentru Ucraina. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat sâmbătă Berlinul că vrea să „reaprindă” războiul cu Rusia.

Coiful Dacic apare, într-o formă stilizată, dar recognoscibilă, pe tricouri, șepci, pantaloni scurți, iar asta, la vremea lansării brandului Book Arrest, a scandalizat publicul.

Alături de el, sloganul brandului: „Not Guilty By Design”.

Câți bani are Chesley până acum?

Controversa e, probabil, cea mai bună strategie de marketing, pentru că magazinul pur și simplu a explodat și, la nici o săptămână de la lansare, Douglas Chesley W., blocat vremelnic în spatele gratiilor reci și oarbe ale justiției, a rămas fără marfă.

Să ne-nțelegem: omul vinde tricouri și șepci și pantaloni scurți, nu cine-știe-ce chestii aiuritoare!

Prin urmare, o curiozitate se impune: câți bani are Chesley până acum?

Nu există o cifră publică, dar rapiditatea cu care marfa pleacă din depozite arată că mulți.

Book Arrest

Numele este un joc de cuvinte pornit de la „Boekarest”, denumirea olandeză a Bucureștiului, orașul de care este legată colecția de artefacte românești din care făcea parte Coiful de la Coțofenești.

Controversa e sufletul comerțului, iar treaba a început să meargă brici.

La momentul lansării, un tricou costa aproximativ 50 de euro. În ofertă existau și șepci, pantaloni scurți și alte articole. W. a apărut chiar în sala de judecată purtând unul dintre tricourile propriului brand.

Primul stoc s-a epuizat în mai puțin de o săptămână

Cea mai importantă informație despre succesul comercial al magazinului a venit la doar câteva zile după lansare.

Pe 9 iunie, presa olandeză relata că întreaga colecție fusese vândută. Magazinul a fost închis temporar pentru că nu mai avea produse disponibile, iar administratorii anunțau că pregătesc un nou stoc.

Problema este că nu a fost făcut public numărul de articole din primul stoc.

Book Arrest nu a fost o afacere de câteva zile

Prin urmare, nu se poate decât estima cât a reușit Chesley să facă din vânzarea banalelor produse.

Tot ce știm e că marfa s-a epuizat rapid, știm prețurile unora dintre produse, dar nu știm câte bucăți au fost disponibile.

Site-ul funcționează în continuare, iar oferta este mai bogată decât la lansare.

În prezent sunt listate mai multe modele de tricouri, șepci și pantaloni scurți, dar și o piesă nouă: Premium Bookarrest Windbreaker cu glugă, la prețul de 79,95 euro.

Pe site apar, printre altele, șepci la 24,95 euro, pantaloni scurți la 44,95 euro și mai multe modele de tricouri la 49,95, 53,95 sau 54,95 euro.

Fâșul este cel mai scump produs afișat pe pagina principală, cu 79,95 euro.

Magazinul afișează și o ofertă de 7% reducere pentru comenzile cu cel puțin două produse, precum și transport gratuit pentru comenzile de peste 70 de euro.

Așadar, afacerea nu doar că a supraviețuit scandalului inițial, ci și-a extins gama de produse.

Câți bani ar putea însemna?

Trebuie făcută o distincție importantă între venituri și profit.

Dacă un tricou se vinde cu aproximativ 50 de euro, 100 de tricouri ar însemna vânzări brute de aproximativ 5.000 de euro.

500 de tricouri ar însemna 25.000 de euro, iar 1.000 de tricouri, 50.000 de euro.

Dar aceste calcule sunt doar speculații.

În plus, din încasări trebuie scăzute costurile de producție, livrare, platformă, taxe și eventualele retururi.

În orice caz, omul rămâne impresionannt.

Cazul Douglas Chelsey a ajuns în Parlamentul olandez

Faptul că Chelsley face bani din spatele gratiilor a ajuns temă de dezbatere și în Parlamentul olandez.

Politicieni din VVD și JA21 au întrebat guvernul dacă un deținut poate fi împiedicat să vândă produse care fac referire directă la infracțiunea pentru care a fost condamnat.

Răspunsul autorităților: nu, magazinul nu poate fi interzis pur și simplu.

Secretarul de stat pentru Justiție, Claudia van Bruggen, a spus că este nepotrivit ca un deținut să desfășoare activități comerciale care își folosesc propria infracțiune ca instrument de promovare. Totuși, cât timp nu sunt încălcate alte legi, nu există o bază legală suficientă pentru interzicerea activității.

Există însă limite financiare importante

Potrivit autorităților olandeze, un deținut poate avea maximum 250 de euro în contul penitenciar, iar transferurile de bani sunt supuse controlului personalului penitenciar.

Asta înseamnă că Douglas W. nu poate pur și simplu să primească și să cheltuiască în penitenciar toți banii obținuți din vânzarea hainelor.

Mai există și o precizare importantă făcută de avocatul său: acesta susține că magazinul nu a fost creat fizic din închisoare, ci de persoane apropiate lui.

Douglas W. este însă asociat cu brandul, iar adresa poștală a companiei a fost înregistrată penitenciarul în care își execută pedeapsa.

Un tribunal din Moscova a condamnat-o luni pe Elena Albegova, în vârstă de 46 de ani, la trei ani de închisoare, potrivit publicației ruse independente Mediazona.

Femeia a fost găsită vinovată de „finanțarea activității extremiste”, în baza Codului penal rus. Ea a fost acuzată pentru o donație de 1.000 de ruble (aproximativ 12 dolari), făcută în august 2021 către Fundația Anticorupție (FBK).

Albegova a fost reținută la sfârșitul lunii iunie, iar pe 4 iulie a fost plasată în arest preventiv. Reprezentantul acuzării ceruse trei ani de închisoare, aceeași pedeapsă pronunțată în cele din urmă de instanță.

Fundația lui Navalnîi, declarată „extremistă” în Rusia

FBK a fost înființată de Aleksei Navalnîi, principal opozant al Kremlinului și critic al lui Vladimir Putin, care a murit în 2024 într-o colonie penitenciară din Rusia. Fundația a devenit cunoscută pentru investigațiile privind corupția și averile unor oficiali și oameni de afaceri ruși.

În iunie 2021, justiția rusă a declarat fundația „extremistă” și a interzis activitatea acesteia. Din acel moment, donațiile făcute organizației pot fi tratate de autoritățile ruse drept finanțare a extremismului.

Donația pentru care a fost condamnată Albegova a fost făcută la aproximativ două luni după interzicerea fundației.

Autoritățile ruse îi urmăresc penal pe cei care au făcut donații către FBK de pe carduri bancare rusești în perioada august 2021 – martie 2022, când Visa și Mastercard și-au suspendat operațiunile în Rusia.

Femeia și-a recunoscut vinovăția

În fața instanței, Elena Albegova și-a recunoscut integral vinovăția și și-a exprimat regretul.

Ea a povestit că a aflat pentru prima dată despre Aleksei Navalnîi în timpul alegerilor regionale din 2015, iar în 2018 a început să urmărească investigațiile realizate de Fundația Anticorupție.

Albegova a spus în instanță că nu mai urmărea de mult timp activitatea organizației și că avea impresia că aceasta nici nu mai funcționează în Rusia.

Femeia, originară din regiunea Caucazului, se mutase la Moscova în 2015 pentru a-și ajuta sora mai mică să își crească copilul.

Sute de dosare pentru donații către fundația anticorupție

Cazul Elenei Albegova nu este unul izolat. După declararea FBK drept organizație „extremistă”, autoritățile ruse au deschis sute de dosare penale împotriva persoanelor care au finanțat fundația după interzicerea acesteia.

Potrivit datelor centralizate de sursa citată, până în aprilie 2026 în Rusia fuseseră deschise cel puțin 225 de dosare penale legate de donații către FBK.

Rusoaica condamnată acum este cea de- a doua femeie despre care se știe că a primit o pedeapsă cu închisoarea pentru donații către fundație. O altă femeie fusese condamnată anterior tot la trei ani de detenție, iar cu doar trei zile înainte de sentința de acum, o angajată a unui birou de proiectare din Moscova a primit un an și jumătate de muncă forțată pentru donații către aceeași fundație.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat luni, în timpul vizitei sale la Nuuk, un nou pachet de parteneriat în valoare de 200 de milioane de euro pentru investiții în Groenlanda, în acest an și în 2027.

UE, Groenlanda și Danemarca și-au consolidat, de asemenea, parteneriatul printr-o nouă Declarație comună, semnată la Nuuk de Ursula von der Leyen, premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, și prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen.

„Groenlanda se poate baza pe UE. Acesta a fost mesajul meu în timpul ultimei mele vizite. Astăzi, sunt din nou aici pentru a oferi rezultatele concrete ale cooperării noastre strânse. Cu un nou pachet de parteneriat UE-Groenlanda, în valoare de 200 de milioane de euro. Acesta va crea noi oportunități și o UE puternică și implicată atât în ​​Groenlanda, cât și în Arctica. Pentru că Groenlanda este un aliat strategic și un prieten de încredere”, a declarat Ursula von der Leyen.

Prin această Declarație comună și noul pachet de investiții se dorește extinderea cooperării dintre UE și Groenlanda în mai multe domenii, de la educație și pescuit până la conectivitate prin satelit și cablu, energie hidroelectrică și materii prime critice.

Pachetul include și investiții legate de îmbunătățirea vieții de zi cu zi în Groenlanda, prin locuințe mai bune, dezvoltarea turismului durabil, sprijinirea întreprinderilor mici.

Potrivit Comisiei Europene, un prim set de proiecte Global Gateway, în mai multe sectoare prioritare, a fost deja convenit cu Groenlanda, iar Uniunea Europeană și autoritățile locale analizează și alte investiții. Proiectele acestea pot fi analizate AICI.

Groenlanda, principal beneficiar al sprijinului UE pe cap de locuitor

Groenlanda este cel mai mare beneficiar de sprijin UE pe cap de locuitor dintre țările și teritoriile de peste mări. Pentru perioada 2021-2027, UE a alocat 225 de milioane de euro pentru Groenlanda, dintre care 90% sunt destinate educației și 10% creșterii verzi.

Pentru următorul cadru financiar multianual, 2028-2034, Comisia Europeană a propus 530 de milioane de euro pentru Groenlanda. Acest lucru ar însemna mai mult decât dublarea nivelului actual de sprijin.

Parteneriatul UE cu Groenlanda este susținut și de Acordul de parteneriat pentru pescuit durabil.

În cadrul actualului protocol privind pescuitul, UE oferă Groenlandei 17,3 milioane de euro anual, plus 3,2 milioane de euro pentru susținerea strategiei naționale privind pescuitul durabil.

Încurajată de conducerea proiectului de extindere de miliarde de dolari din ultimul deceniu, Espino avansează de la funcția de administrator adjunct la comanda deplină a canalului. Doar alți trei panamezi au deținut această funcție de când Statele Unite au predat calea navigabilă interoceanica la sfârșitul anului 1999, potrivit AP.

Numirea ei în funcția de conducere a canalului este deja văzută ca un simbol al capacității femeilor pentru roluri de conducere executivă în industrie. Canalul servește drept motor al economiei panameze și gestionează aproape 3% din comerțul maritim global.

Cu puțin timp înainte de a prelua mandatul, Espino a declarat pentru Associated Press că prioritatea sa va fi avansarea proiectului de construire a unui rezervor pe râul Indio, în bazinul hidrografic al canalului. Proiectul de 1,5 miliarde de dolari își propune să asigure apa potabilă pentru 50% din cei 4 milioane de locuitori ai națiunii din America Centrală și să sprijine funcționarea viitoare a canalului, deschis de SUA în 1914.

Obiectivul este de a garanta aprovizionarea cu apă în viitor

Consiliul de administrație al canalului o numise anterior să conducă acest plan de 1,5 miliarde de dolari, care include relocarea comunității și considerații de mediu. Este cel mai mare proiect de la extinderea căii navigabile, care a fost deschisă în iunie 2016, la un cost care depășește 5,25 miliarde de dolari. Oficialii se așteaptă ca rezervorul să fie finalizat până la sfârșitul anului 2031 sau 2032.

Pentru Espino, obiectivul este de a garanta aprovizionarea cu apă în viitor, fără a compromite fiabilitatea în ochii industriei de transport maritim. Dacă clienții percep că canalul nu caută o soluție pe termen lung pentru transportul apei, aceștia ar putea să își mute marfa pe alte rute.

Proiectul respectiv, care a stârnit proteste în anumite comunități, capătă o importanță tot mai mare, deoarece canalul se confruntă cu o nouă perioadă de precipitații scăzute cauzată de fenomenul El Niño, care a determinat recent autoritățile navigabile să restricționeze numărul de nave care traversează zilnic Atlanticul și Pacificul.

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a fost nevoită să-și întrerupă discursul pentru a răspunde la telefon. La celălalt capăt al firului se afla chiar fiica sa.

„E fiica mea, îmi pare rău, m-a sunat de trei ori”, a explicat Meloni momentul neașteptat și amuzant.

Numeroși oameni din sală au reacționat și fie au aplaudat, fie au râs. În timpul evenimentului care s-a desfășurat la Bari, Giorgia Meloni a interacționat cu mai mulți oameni participanți.

De altfel, ea este o politiciană apreciată în plan mondial datorită expresivității sale ieșite din comun și a momentelor de o sinceritate spontană.

Continuarea pe Mediafax Italia.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat luni că este „profund șocat” de victoria extremei drepte la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, desfășurate cu o zi înainte, potrivit Le Figaro.

El a promis că va continua reformele, doar că acestea trebuie să fie mai bine explicate.

„Hotărârea mea este să continui pe calea reformei, fără nicio întrerupere, dar știu că (…) trebuie să le explicăm mai bine”, a spus Merz după o întâlnire a conducerii partidului său, CDU.

Friedrich Merz a recunoscut că este responsabil pentru înfrângerea care tocmai a avut loc, precizând că ascensiunea electorală a partidului Alternativa pentru Germania (AfD) schimbă jocul „în toată Germania”.

„Viitorul țării noastre este în joc, nimic mai puțin. Renunțarea nu este o opțiune.”, a spus Merz, amintind că a fost „ales pentru patru ani” începând din 2025, ceea ce exclude aparent posibilitatea unei demisii.

În ceea ce privește victoria partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) în Saxonia-Anhalt, land din estul Germaniei, Merz a spus că rezultatul trebuie acceptat „într-o democrație”.

El a promis însă că va apăra „Legea fundamentală”, în condițiile în care AfD este acuzată în mod regulat de tendințe autoritare, rasism și legături cu mișcarea neonazistă.

„Știm că Germania, datorită istoriei sale, are o responsabilitate specială. Vom păstra întotdeauna ordinea noastră politică și legăturile noastre puternice cu Europa”, a spus Merz.

AfD are un „mandat de guvernare”

Friedrich Merz a spus că alte două alegeri regionale sunt programate pentru data de 20 septembrie, în Mecklenburg-Pomerania de Vest, în nordul țării, unde AfD conduce în sondaje, și la Berlin, unde CDU, extrema stângă și extrema dreaptă sunt la egalitate.

În Saxonia-Anhalt, liderul conservator învins, Sven Schulze, a recunoscut că Alternativa pentru Germania are un „mandat de guvernare”, chiar dacă partidului îi lipsesc trei locuri pentru a obține majoritatea absolută.

AfD, partid anti-imigrație și pro-rus, a fost motivul de înfrângere pentru partidul CDU al lui Merz. Formațiunea a obținut aproape 44% din voturi, față de 17% pentru CDU, în landul estic Saxonia-Anhalt, parte a fostei RDG.

Britanicii încearcă de mult timp să stabilească unde începe nordul în Regatul Unit. Potrivit Express, dezbaterea națională nu a reușit să ofere un răspuns acceptat de toată lumea.

Răspunsurile diferă în funcție de argumentele bazate pe geografie, cultură, limbă și istorie. Unii trasează linia în Midlands, în timp ce alții susțin că Nordul începe mult mai la sud, în jurul autostrăzii M62 sau chiar la Watford Gap.

Recent, jurnalistul de călătorii Simon Calder a oferit, în buletinul său informativ din The Telegraph, un punct de vedere care ar putea oferi o variantă acceptată de o majoritate. La fel ca jurnalistul Chris Moss, el a spus că demarcația pornește din orașul Crewe din Cheshire, în vest. Ulteior, linia trasată de Calder merge spre Skegness, pe coasta Lincolnshire, cuprinzând părți din Peak District de-a lungul drumului.

„Nominalizarea mea este paralela 53”, a spus jurnalistul.

Paralela 53 este o linie situată la 53 de grade nord de ecuatorul Pământului. În Regatul Unit, aceasta traversează Anglia, trecând prin Cheshire, Peak District și coasta din Lincolnshire.

O dezbatere cu efecte economice

Dezbaterea poate avea și efecte economice. De exemplu, orice schimbare în geografie poate oferi un impuls activităților din turism. La capătul estic al graniței propuse de Calder se află Skegness, o populara stațiune din regiunea Lincolnshire.

Simpla plasare a stațiunii în locul în care începe nordul ar putea aduce noi idei de afaceri și o popularitate mai mare în rândul turiștilor.

Uniunea Europeană urmărește să adopte măsuri severe în privința închirierilor pe termen scurt, în încercarea de a reduce prețurile locuințelor în cele mai populare destinații de pe continent. Concret, Bruxelles-ul vrea să ofere autorităților locale instrumentele necesare pentru a limita activitatea platformelor de închirieri pe termen scurt, precum Airbnb.

O lege în acest sens, numită Legea privind locuințele accesibile a Comisiei Europene, urmează să fie aprobată miercuri. Inițiativa va stabili dacă o zonă se confruntă cu o criză a locuințelor, iar autoritățile naționale, regionale și locale vor primi sprijin juridic pentru a aplica măsuri specifice menite să atenueze deficitul de locuințe, notează POLITICO.

„Închirierile pe termen scurt nu sunt cauza crizei locuințelor din Europa. Dar este foarte clar că, în unele părți ale Europei, în special în unele dintre cele mai mari orașe ale noastre, acestea agravează problema”, a declarat pentru sursa citată comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen.

Numeroase anunțuri de închiriere pe termen scurt în marile orașe europene

Închirierile pe termen scurt înregistrate reprezintă oficial doar aproximativ 1,2% din stocul total de locuințe al Uniunii, însă ele pot ajunge să constituie chiar și până la 20% din locuințele din destinațiile turistice populare de pe continentul european.

Potrivit firmei de consultanță AirDNA, în 2025 existau aproximativ 60.000 de anunțuri active de închiriere pe termen scurt în Paris. Pe de altă parte, anunțurile de închiriere pe termen scurt reprezentau aproape 40% din stocul de locuințe disponibile în centrul orașului Porto și până la 56% din stocul de locuințe de închiriat pe termen lung în unele cartiere din Madrid.

„Atunci când mii de locuințe sunt retrase de pe piața imobiliară într-un oraș deja supus unor presiuni, nu putem pretinde că acest lucru nu are niciun efect asupra accesibilității și disponibilității locuințelor”, a declarat Jørgensen.

Unele orașe europene se confruntă cu problema închirierilor pe termen scurt

Multe orașe din Europa încearcă deja să abordeze problema închirierilor pe termen scurt.

De exemplu, Barcelona intenționează să elimine treptat cele aproximativ 10.000 de apartamente turistice autorizate până în 2028. Amsterdam, Florența și Paris au introdus sisteme de autorizare, plafoane de chirie sau limite privind noile închirieri pe termen scurt.

Totuși, aceste situații au ajuns și în fața instanțelor de judecată. Spre exemplu, proprietarii de locuințe și operatorii din turism au dat în judecată orașul Florența din cauza restricțiilor impuse.

Comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, a afirmat că noua legislație „va oferi autorităților locale care doresc să ia măsuri posibilitatea de a face acest lucru într-un mod eficient și care să nu le expună la riscuri de litigii”.

Legea privind locuințele accesibile vine la aproape un an după ce președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a descris criza locuințelor din UE drept o „criză socială” și s-a angajat să ia măsuri.

Un pacient cu arsuri este transferat la un spital din Belgia, cu o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale.

Aeronava a decolat în jurul orei 14.15 din Baza 90 Transport Aerian de la Otopeni și efectuează misiunea pe ruta Otopeni – Bruxelles – Otopeni, a anunțat Ministerul Apărării Naționale.

Pacientul urmează să fie transferat la Spitalul Militar „Regina Astrid” din Bruxelles, unde va beneficia de îngrijiri medicale.

Misiunea umanitară este efectuată la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență.

Asistența pacientului și echipamentele medicale necesare pe durata transportului sunt asigurate de o echipă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București.

Autoritățile nu au oferit, până în prezent, informații despre gravitatea arsurilor sau împrejurările în care pacientul a fost rănit.

Cazul a fost explicat de anchetatori, după ce instanța a stabilit, în urma cercetării judecătorești, că bărbatul trimis în judecată nu era autorul furtului.

Incidentul inițial a avut loc la 28 noiembrie 2024, când un bărbat a fost prins în flagrant în timp ce sustrăgea un parfum din magazinul Douglas Băneasa. Polițiștii l-au condus la sediul secției, însă acesta nu avea asupra sa un act de identitate.

Potrivit anchetatorilor, identitatea suspectului a fost stabilită pe baza informațiilor furnizate de acesta și prin verificarea bazelor de date ale Poliției Române. Fotografia unei persoane existente în bazele de date prezenta asemănări cu bărbatul cercetat, astfel că polițiștii au considerat că este vorba despre aceeași persoană.

Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore pentru furt calificat.

Nu a fost fotografiat și amprentat

Un element important în acest caz este că persoana reținută nu a fost fotografiată și nici amprentată. Anchetatorii explică faptul că persoana ale cărei date fuseseră furnizate de suspect figura deja în bazele de date ca fiind fotografiată și amprentată anterior.

A doua zi, bărbatul a fost prezentat procurorului de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, care a dispus măsura controlului judiciar.

La 19 decembrie 2024, după finalizarea urmăririi penale, procurorul a dispus trimiterea în judecată a inculpatului. Întrucât acesta nu ar fi respectat obligațiile impuse prin controlul judiciar, prin același rechizitoriu s-a solicitat instanței înlocuirea măsurii cu arestarea preventivă.

A fost arestat preventiv în lipsă

La 17 ianuarie 2025, judecătorul de cameră preliminară a admis propunerea Parchetului și a dispus, în lipsa inculpatului, înlocuirea controlului judiciar cu arestarea preventivă. Poliția a primit mandatul pentru punerea în executare a măsurii.

Bărbatul a fost depistat abia la 16 iunie 2025, când mandatul de arestare preventivă a fost pus în executare.

Pentru că măsura fusese dispusă în lipsa inculpatului, acesta a trebuit prezentat în fața judecătorului, pentru a avea posibilitatea de a se apăra. Acest lucru s-a întâmplat la 18 iunie 2025.

Două zile mai târziu, instanța a constatat legalitatea arestării preventive, dar, analizând temeinicia măsurii, a decis înlocuirea acesteia cu controlul judiciar. Parchetul a contestat decizia.

La 1 iulie 2025, Tribunalul București a admis contestația procurorilor și a menținut arestarea preventivă dispusă anterior în lipsă.

Ulterior, la 8 iulie 2025, prima instanță a verificat din nou măsura și a decis înlocuirea arestării preventive cu controlul judiciar. Decizia a rămas definitivă la 10 iulie 2025.

Instanța a stabilit că nu era autorul furtului

Situația s-a schimbat radical în timpul cercetării judecătorești. Din probele administrate în instanță a rezultat că bărbatul trimis în judecată nu era persoana care săvârșise furtul din 28 noiembrie 2024.

În consecință, prin sentința penală din 18 iunie 2026, instanța a dispus achitarea acestuia.

Nouă anchetă

Cazul a generat și o nouă anchetă. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București s-au sesizat din oficiu, la 2 iunie 2026, cu privire la săvârșirea infracțiunii de furt calificat. Cercetările continuă pentru identificarea persoanei care a comis furtul.

Astfel, bărbatul identificat inițial de polițiști a ajuns să fie reținut, trimis în judecată și chiar arestat preventiv în baza unei identificări care s-a dovedit ulterior greșită, fiind achitat după ce instanța a stabilit că nu el era autorul faptei.

 

• Rafinăria Petrotel-Lukoil intrată în insolvență pe 26 august, la cererea sa, este cea de-a treia cea mai mare rafinărie din țară, care ar avea o cotă, în mod normal, de aproximativ 20% din capacitatea de rafinare a României, și este una dintre cele patru entități deținute de gigantul rus care se află sub supravegherea extinsă a statului român.
• Procedura insolvenței a fost considerată unica soluție de protejare a activelor rafinăriei, pe fondul datoriilor acumulate din cauza închiderii producției, pentru păstrarea forței de muncă și în eventualitatea găsirii unei variante care să permită repornirea rafinării fără a intra sub incidența sancțiunilor internaționale.
• Potrivit documentelor instanței consultate de Mediafax și a informațiilor furnizate de oficialii Petrotel-Lukoil, operatorul are la zi datorii la diverși furnizori în valoare de 247 de milioane de lei și față de Litasco, acționarul majoritar care i-a acordat împrumuturi pentru a-și susține activitatea, de 225 de milioane de euro (aproximativ 1,18 miliarde de lei).

Care a fost sursa principală de blocaj

Raportul administratorului judiciar obținut de Mediafax trece în revistă traseul și efectele sancțiunilor internaționale asupra rafinăriei de la Ploiești, care e, ca o ironie e sorții, succesoarea Rafinăriei Româno-Americane, constituită în 1904 la inițiativa consorțiului Standard Oil din New Jersey, și cumpărată de gigantul rus pe 12 iunie 1998.

Rafinăria a fost închisă anul trecut pentru revizie capitală, și nu a mai fost redeschisă din octombrie, după finalizarea operațiunilor, respectiv: oprirea rafinăriei în vederea realizării reviziei tehnice conform deciziei; pregătirea echipamentelor statice (recipiente și conducte sub presiune) pentru realizarea expertizei tehnice; demontarea în părți componente a echipamentelor; realizarea programelor de examinării, verificării și investigații tehnice; repararea/înlocuirea echipamentelor sau a părților de echipamente găsite neconforme; realizarea încercărilor de presiune și de etanșeitate a circuitelor tehnologice și pregătirea instalațiilor de pornire.

• Documentul menționează de asemenea că, între timp, de aplicarea sancțiunilor, în România, care are o dependență structurală de importuri de țiței de aproximativ 75%, contextul de piață s-a deteriorat, iar la 26 martie 2026, Guvernul României a declarat, prin ordonanță de urgență, starea de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, apreciind că rezervele de țiței nu vor fi suficiente pentru consumul intern din 2026. Ulterior, starea de criză a fost declarată efectivă pentru perioada 1 aprilie 2026 până la 30 iunie 2026, ca răspuns la creșterile nejustificate ale prețurilor la pompă și la instabilitatea aprovizionării, într-un context de volatilitate a prețurilor internaționale la țiței, benzină și motorină, cu creșteri de 25% până la 50% la prețurile țițeiului și motorinei începând cu februarie 2026, pe fondul evenimentelor din Orientul Mijlociu.
• La 22 octombrie 2025, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (Office of Foreign Assets Control, „OFAC”) din cadrul Departamentului Trezoreriei Statelor Unite a desemnat Public Joint-Stock Company Oil Company Lukoil („Lukoil PJSC”), alături de Rosneft, pe lista persoanelor sancționate în temeiul Executive Order 14024, pentru activitatea în sectorul energetic al economiei Federației Ruse.
• Astfel, prin efectul desemnării, toate bunurile și interesele în bunuri ale persoanelor desemnate aflate în posesia sau sub controlul persoanelor americane ori situate în Statele Unite au fost blocate sub jurisdicția SUA; sunt de asemenea blocate toate entitățile deținute, direct sau indirect, individual ori cumulativ, în proporție de 50% sau mai mult de una sau mai multe persoane blocate, chiar dacă nu sunt desemnate nominal.
• Petrotel intră în această din urmă categorie: rafinăria este deținută 99,7676% de Litasco SA (Elveția), care este deținută 100% de Lukoil International GmbH („LIG”), la rândul său deținută integral de Lukoil PJSC. Prin urmare, de la 22 octombrie 2025, Petrotel a devenit o entitate desemnată, iar orice tranzacție cu nexus american a intrat sub interdicția generală prevăzută de 31 CFR Part 587.
• Concomitent cu desemnarea, la 22 octombrie 2025 OFAC a emis Licența Generală nr. 127, o licență tranzitorie („wind-down”) care autoriza, până la 21 noiembrie 2025, ora 12:01 a.m. EST, cesionarea sau transferul instrumentelor de tip debt or equity (datorie/creață sau capital propriu – n.r. ) emise ori garantate de Lukoil și lichidarea pozițiilor financiare preexistente, cu condiția ca plățile către persoane blocate să fie efectuate în conturi blocate. GL 127 nu ridica sancțiunile, ci oferea o fereastră scurtă pentru ieșirea ordonată din pozițiile financiare.
• După 21 noiembrie 2025, în lipsa unei alte autorizări, toate tranzacțiile cu aceste entități deveneau integral interzise pentru persoanele americane și, în practică, imposibil de derulat pentru contrapărțile europene care folosesc infrastructura financiară dominată de dolarul american. La aceeași dată, 22 octombrie 2025, OFAC a emis și Licența Generală nr. 126, cu caracter de wind-down general, aplicabilă până la 21 noiembrie 2025.
• „Un element de fapt determinant pentru înțelegerea blocajului ulterior este că Petrotel intrase într-o oprire programată de revizie/mentenanță anterior desemnării Lukoil PJSC din 22 octombrie 2025. De la acea dată, rafinăria nu a mai reluat procesarea activă. Structura operațională dintre LIG și grupul român funcționa pe un mecanism prin care Petrotel și Lukoil România nu dețineau integral capital propriu, ci erau creditate, la nevoie, de companiile-mamă (relația Litasco-Lukoil-Petrotel). Acest mecanism de creditare intra-grup, esențial pentru funcționare, a devenit sursa principală de blocaj operațional odată cu instituirea sancțiunilor, întrucât băncile din România au refuzat ferm procesarea oricărei linii de credit sau finanțări din afara țării”, se arată în raport. De altfel, suma împrumutată de acționarul-majoritar se află printre creanțele incluse de Petrotel-Lukoil în cererea de intrare în insolvență.
• „Cu toate că lanțul de licențe generale a fost neîntrerupt și suficient de larg formulat, blocajul operațional al rafinăriei s-a manifestat și s-a agravat în această perioadă. Cauza nu a fost o interdicție expresă în textul licențelor, ci interpretarea restrictivă aplicată de băncile, autoritățile și contrapărțile din România. Acestea nu au tratat GL 131C ca pe un cadru care permite continuarea activității operaționale pe durata tranziției, ci, limitată la conservare pasivă și măsuri izolate de mentenanță. În consecință, orice activitate care semăna cu o continuitate normală de business (plăți către furnizori, achiziția de bunuri și servicii esențiale, angajarea de contractori, suport tehnic, logistică, utilități, servicii operaționale și alte tranzacții de rutină indispensabile funcționării rafinăriei) a fost tratată ca fiind în afara sferei licenței”, a constatat administratorul judiciar.
• „Aceasta este consecința directă a naturii regimului de wind-down. O rafinărie nu poate fi conservată în mod real doar prin „mentenanță” abstractă, fără activitate operațională obișnuită care o mențin sigură, viabilă și capabilă să funcționeze. Integritatea, siguranța și valoarea economică a rafinăriei depind de un lanț constant de servicii, plăți, aprovizionări și intervenții tehnice care fac parte din operarea normală. Aplicat ca excludere a acestor activități, regimul nu conservă activul, ci îl dezactivează progresiv, până la oprire. Motorul blocajului a fost, așadar, decalajul dintre ceea ce licențele autorizau în abstract și ceea ce băncile și contrapărțile erau dispuse să proceseze în practică: în mediul bancar și de reglementare din România, formularea GL 131C, deși teoretic funcțională, nu oferea băncilor confortul necesar pentru a procesa tranzacțiile cerute de funcționarea rafinăriei”, se arată în documentul consultat de Mediafax.
• „Mecanismul concret al blocajului este următorul: fiecare verigă a lanțului de aprovizionare este o tranzacție, fiecare tranzacție necesită o bază contractuală, iar fiecare bază contractuală necesită, în mediul actual, o autorizare neechivocă. Atunci când o bancă românească primește o instrucțiune de plată (de exemplu, taxe de nominalizare a navei sau servicii feroviare de manevră), aceasta nu evaluează dacă operațiunea este, în principiu, incidentă achiziției de țiței, ci dacă acea plată specifică, în baza acelui contract specific, către acea contraparte specifică, este expres autorizată; dacă răspunsul nu este neechivoc, tranzacția este refuzată. Dacă o tranzacție este refuzată, întregul proces se oprește, indiferent câte alte etape ar fi tehnic autorizate. Consecința este că o rafinărie recunoscută internațional, operațională tehnic și complet întreținută, reprezentând aproximativ 30% din capacitatea internă de procesare a României, a rămas complet inactivă timp de peste șapte luni, în pofida existenței unor licențe generale care, în aparență, păreau să permită categorii semnificative de activitate. Fiecare lună de inactivitate reprezenta o pierdere în capacitatea de procesare și consecutive în pierderi directe de venit. Echipamentele, întreținute sub regimul licențelor, erau în stare operațională și pregătite de repornire; singurul obstacol era absența unui cadru care să permită neechivoc achiziția, procesarea și comercializarea în baza unor contracte noi cu terți independenți”, a constatat administratorul judiciar.

Sumele exacte din conturile rafinăriei

Potrivit informațiilor Mediafax, după plățile parțiale pe care le-a făcut către furnizori înainte de intrarea în insolvență, compania mai are în conturi bani pentru salarii și menținerea instalațiilor într-o stare care ar permite reluarea activității, în cazul în care se concretizează negocierile de vânzare la nivel global sau se găsește o variantă de funcționare fără declanșarea sancțiunilor.

Raportul administratorului judiciar arată că Petrotel Lukoil deține la EXIM BANK 16 conturi bancare, atât în lei, cât și în euro și dolari. Cea mai mare parte este deținută în lei, resepctiv aproximativ 90 de milioane de lei:

Sursa: Raportul DASCĂL INSOLVENCY SPRL

Potrivit bilanțului inclus în raport, compania a avut datorii ce trebuiau plătite într-o perioadă de până la un an de 3,19 miliarde de lei în 2023, care au scăzut a 1,4 miliarde de lei în 2024 și au ajuns la 1,66 de miliarde de lei la finalul lui 2025.

Sursa: Raportul DASCĂL INSOLVENCY SPRL

Dacă în 2023 și 2024, Petrotel – Lukoi încheiase exercițiul financiar cu profit, de 62,84 de milioane de lei, respectiv 2,58 de milioane de lei, anul 2025 s-a terminat cu o pierdere de 47,62 de milioane de lei.

Sursa: Raportul DASCĂL INSOLVENCY SPRL

DOCUMENTUL INTEGRAL, AICI.

 

„Sunt îngrozit de rapoartele conform cărora drone complet autonome lansate de Federația Rusă  au ucis trei ucraineni luna trecută”, a declarat Înaltul Comisar, Volker Türk, în fața Consiliului ONU  pentru Drepturile Omului de la Geneva. „Se pare că Ucraina a  efectuat, de asemenea, teste pe teren cu astfel de arme”, a adăugat el, potrivit Le Figaro.

The New York Times a relatat pe 24 august că o dronă autonomă rusească pilotată de inteligență artificială (IA) a ucis trei persoane pe 6 iulie în Zaporijia. Potrivit publicției americane, aceasta trebuia să lovească o benzinărie, dar în cele din urmă și-a ales ținta precisă în mod autonom, probabil niște rezervoare de propan. Ziarul britanic The Guardian a raportat însă un singur mort, afirmând că atacul a fost efectuat de o dronă Molniya.

Când au fost întrebați despre aceste informații pe 25 august, în timpul unei conferințe de presă despre dronele autonome, înalți oficiali ai ONU și ai Comitetului Internațional al  Crucii Roșii  (CICR) au refuzat să comenteze. „Vreau pur și simplu să subliniez că  tehnologiile IA și sistemele de arme autonome sunt aspecte oarecum diferite”, a clarificat reporterilor Carolyne Mélanie Régimbal, directoarea Biroului ONU pentru Afaceri de Dezarmare de la Geneva.

Arme capabile să ucidă fără intervenție umană

„IA este o tehnologie care poate fi integrată într-un sistem de arme autonome, dar nu constituie, în sine, o armă autonomă”, a declarat ea. Presiunea din partea organizațiilor internaționale și a ONG-urilor de a reglementa armele autonome letale, adesea denumite „roboți ucigași”, s-a intensificat considerabil în ultimii ani. „Mă alătur apelurilor pentru o interzicere urgentă a armelor capabile să ucidă fără intervenție umană”, a afirmat luni Volker Türk.

Pe 25 august, șefii ONU și ai CICR au avertizat asupra riscului ca dezvoltarea armelor autonome să ducă foarte curând la „trecerea unei linii roșii morale” permițând mașinilor să decidă dacă să ucidă ființe umane. După mai mulți ani de discuții, 128 de țări au ajuns sâmbătă la un acord la ONU cu privire la un raport care definește armele autonome. În noiembrie, statele vor decide cu privire la următorii pași și dacă vor deschide negocieri privind un tratat care reglementează aceste arme, o decizie care va necesita consens. Potrivit Lex International, un fond filantropic cu sediul la Geneva, „Statele Unite, Rusia, India și Israelul se numără printre principalii adversari” ai acestor negocieri.

Kremlinul a anunțat luni că nu exclude reluarea discuțiilor de pace în format trilateral între Rusia, Ucraina și Statele Unite, precizând că este totuși prea devreme pentru a se spune când și unde ar putea avea loc astfel de negocieri, potrivit Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut declarația după ce a fost întrebat despre vizita de weekend la Moscova și Kiev a trimișilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner.

Cei doi încearcă acum să dea un nou impuls discuțiilor care au rămas blocate

„În ceea ce privește reluarea formatului trilateral, ați auzit declarația de la Kiev de ieri. Domnul Kushner a făcut astfel de declarații. Nici noi nu excludem reluarea acestui format trilateral, dar este încă prea devreme pentru a vorbi despre locul de desfășurare și datele exacte”, a declarat Peskov reporterilor, întrebat dacă discuțiile de pace trilaterale vor fi reluate.

Peskov a refuzat să ofere detalii în plus despre conținutul ultimelor propuneri de pace ale SUA și despre cele mai mari probleme care au rămas nerezolvate.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a mai spus că Moscova nu exclude o convorbire telefonică între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump, în cadrul căreia să fie discutată vizita trimișilor americani.

„Fără îndoială, orice încercare… reprezintă un mic pas către pace și prețuim cu adevărat eforturile de consolidare a păcii depuse de negociatorii americani”, a declarat Peskov reporterilor.

„Președintele Putin însuși a declarat că prețuiește eforturile președintelui Trump și că îi este recunoscător președintelui Trump pentru angajamentul său față de această cale către pace”, a adăugat Peskov.

Moscova nu a primit încă nicio informație despre contactele pe care trimișii americani le-au avut duminică la Kiev cu oficialii ucraineni, a mai declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Pe primul loc în clasamentul celor mai bune orașe din lume pentru viața de noapte este capitala Thailandei, Bangkok. Pe podium mai sunt orașele Berlin și New York. În top 20 sunt orașe de pe aproape toate continentele. Șase orașe sunt din Europa. Este vorba despre Berlin, Brighton, Amsterdam, Porto, Atena și Madrid.

Cum a fost realizat topul

Topul a fost realizat de publicația Time Out cu ajutorul localnicilor. Aceștia au fost rugați să descrie viața de noapte a orașului luând în considerare atmosfera din baruri și cluburi, prețurile, siguranța și accesibilitatea.

În baza datelor, experții au realizat clasamentul păstrând doar orașul cu cel mai mare scor din fiecare țară intrată pe listă.

Topul celor mai bune orașe din lume pentru viața de noapte

Topul celor mai bune orașe din lume pentru viața de noapte este următorul:

1. Bangkok (Thailanda)
2. Berlin (Germania)
3. New York (SUA)
4. Melbourne (Australia)
5. Sao Paolo (Brazilia)
6. Medellin (Columbia)
7. Johannesburg (Africa de Sud)
8. Brighton (Marea Britanie)
9. Beijing (China)
10. Amsterdam (Olanda)
11. Porto (Portugalia)
12. Hong Kong (China)
13. Atena (Grecia)
14. Madrid (Spania)
15. Hanoi (Vietnam)
16. Seul (Coreea de Sud)
17. Bengaluru (India)
18. Accra (Ghana)
19. Singapore
20. Mexico City (Mexic)

Mihai Fifor a reacționat luni la poziția Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care a criticat afirmațiile făcute de social-democrat într-o postare anterioară despre președintele USR și primarul Timișoarei.

„Respect profund misiunea Institutului și tocmai de aceea cred că o asemenea comparație, cu una dintre cele mai întunecate perioade ale istoriei României și cu ideologia care a făcut posibilă persecutarea unor comunități întregi, trebuie făcută cu foarte multă responsabilitate”, a transmis Fifor.

Deputatul PSD spune că respinge „categoric orice interpretare” potrivit căreia afirmațiile sale ar avea un fundament etnic.

„Nu am vorbit despre etnia lui Dominic Fritz. Nu am spus că un german nu poate fi român. Nu am spus că un om născut în afara României nu poate fi român. Nu am spus că un cetățean naturalizat este mai puțin român decât unul care a dobândit cetățenia prin naștere”, explică Fifor.

Fifor: „Îi reproșez ceea ce face, nu ceea ce este”

Institutul „Elie Wiesel” a comparat retorica folosită de Fifor în cazul lui Dominic Fritz cu cea a filosofului Nae Ionescu. În prefața romanului „De două mii de ani”, acesta invoca originea evreiască a autorului Mihail Sebastian pentru a-i contesta apartenența deplină la comunitatea românească.

Fifor susține că această comparație ignoră o diferență esențială.

„Lui Mihail Sebastian i se reproșa ceea ce era, prin origine. Lui Dominic Fritz eu îi reproșez ceea ce face, ca politician și cetățean român. Este o diferență enormă”, afirmă deputatul PSD.

El spune că declarațiile sale au vizat conduita politică a lui Fritz, raportarea acestuia la România, respectarea legii și obligațiile pe care le presupune, în opinia sa, dobândirea cetățeniei române.

„Am vorbit despre conduita unui politician. Despre raportarea lui la România. Despre respectarea legii. Despre jurământul pe care l-a depus atunci când a devenit cetățean român. Despre loialitate și despre ceea ce eu consider a fi obligațiile morale ale oricărui cetățean față de țara sa”, precizează Fifor.

Fifor: Simpla cetățenie nu te face român

Disputa a pornit de la o postare publicată de Mihai Fifor pe 3 septembrie, în care deputatul PSD l-a acuzat pe Dominic Fritz de „trădare de țară”, în legătură cu demersurile făcute la Bruxelles în cazul modificărilor legislației privind integritatea.

Social-democratul spunea atunci că „simpla cetățenie nu te face român” și susținea că Fritz nu ar putea înțelege „fibra poporului român”. Deputatul mai spunea că, dacă decizia i-ar fi aparținut, nu i-ar fi acordat acestuia cetățenia română.

Institutul „Elie Wiesel” a criticat luni declarațiile, apreciind că asemenea formulări reiau un tip de discurs prin care originea unei persoane este asociată cu lipsa de loialitate față de țară.

„Nu originea stabilește asta. Faptele o fac”

În răspunsul său de luni, Fifor susține că afirmația potrivit căreia „simpla cetățenie nu este suficientă pentru a simți românește” se referea la patriotism și loialitate, nu la originea etnică.

„Un român prin naștere poate fi lipsit de patriotism. Un cetățean naturalizat poate iubi România profund și poate servi această țară exemplar. Nu originea stabilește asta. Faptele o fac”, afirmă deputatul.

Fifor insistă că l-a criticat pe Dominic Fritz pentru acțiunile sale ca politician, nu pentru originea sa.

„Între a judeca un om pentru ceea ce este prin naștere și a judeca un politician pentru ceea ce face există o diferență fundamentală. Iar eu am vorbit despre ceea ce face Dominic Fritz. Politicianul Fritz. Nimic mai mult!”, își încheie Mihai Fifor mesajul.