Jurnalistul Andrzej Poczobut, corespondent al influentului cotidian polonez Gazeta Wyborcza și laureat al Premiului Saharov acordat de Uniunea Europeană, a fost eliberat din închisoarea din Bielorusia în cadrul unui schimb de prizonieri cu Polonia, au anunțat marți oficiali din ambele țări, preluați de AP.
Schimbul a implicat în total zece prizonieri din mai multe state: trei polonezi și doi moldoveni au fost eliberați de autoritățile belaruse, potrivit trimisului special al administrației Trump pentru Bielorusia, John Coale, care a confirmat operațiunea într-o postare pe platforma X, în care mulțumește inclusiv României pentru implicare:
„Mulțumim Poloniei, Moldovei și României pentru sprijinul lor neprețuit în acest efort, precum și pentru disponibilitatea președintelui Lukașenko de a continua o colaborare constructivă cu Statele Unite.”.
Polonia a trimis la rândul său trei prizonieri în Bielorusia, restul schimbului implicând și alte țări partenere.
Un simbol al rezistențeiPoczobut, figură proeminentă a minorității poloneze din Belarus, fusese arestat în 2021 și condamnat la opt ani de închisoare, într-un dosar catalogat pe scară largă drept motivat politic. Cazul său stârnise critici ferme în toată Europa, iar în semn de recunoaștere a curajului său, Parlamentul European i-a decernat Premiul Saharov — cea mai prestigioasă distincție europeană pentru drepturile omului.
Ministrul polonez de externe, Radek Sikorski, l-a descris pe jurnalist drept un simbol al luptei pentru libertate în Belarus, dar și o dovadă a capacității statului polonez de a nu-și lăsa cetățenii în urmă.
Context diplomaticEliberarea lui Poczobut se înscrie într-o serie mai largă de gesturi de deschidere ale Minskului față de Occident, în contextul celui de-al doilea mandat al președintelui american Donald Trump.
În luna martie, liderul autoritar Alexander Lukașenko ordonase deja eliberarea a 250 de prizonieri politici, ca parte a unui acord cu Washingtonul care a condus la ridicarea unor sancțiuni americane.
Bielorusia, aliat apropiat al Rusiei, s-a aflat timp de ani de zile sub presiunea izolării internaționale. Lukașenko conduce cu mână de fier țara de 9,5 milioane de locuitori de peste trei decenii, iar regimul său a fost sancționat în mod repetat de statele occidentale — atât pentru reprimarea drepturilor omului în interior, cât și pentru că a permis Moscovei să folosească teritoriul bielorus ca platformă de lansare a invaziei la scară largă a Ucrainei, în 2022.
Invitat marți în emisiunea Ai aflat! Cu Ionuț Cristache, senatorul AUR a precizat că moțiunea a strâns 253 de semnături, peste pragul necesar pentru depunere, dar și că sprijinul a venit din mai multe zone politice.
„Semnăturile au venit din mai multe direcții. Au fost mai multe grupuri și formațiuni de parlamentari neafiliați, mulți dintre ei rămași în afara partidelor lor”, a declarat Petrișor Peiu.
Sprijin dincolo de PSD și AURPotrivit liderului grupului AUR din Senat, moțiunea a fost susținută și de parlamentari din grupul parlamentar „PACE – Întâi România”, format în principal în foști membri SOS și POT.
Petrișor Peiu a explicat că moțiunea a fost semnată și de parlamentari din grupul parlamentar „PACE – Întâi România” din Senat, format în principal din foști membri SOS și POT.
Potrivit acestuia, documentul a avut sprijinul acestui grup încă de la început, membrii săi semnând și urmând să voteze moțiunea, iar ulterior au fost atrase semnături și de la parlamentari neafiliați și de la membri ai Partidului Oamenilor Tineri.
„Cu doamna Diana Șoșoacă nu am avut o discuție directă. Cu doamna Anamaria Gavrilă am vorbit și ieri, și astăzi. Până la urmă am reușit să găsim o soluție astfel încât și semnăturile celor de la Partidul Oamenilor Tineri să fie incluse”, a spus Peiu.
„Stop Planului Bolojan”Moțiunea depusă poartă titlul „Stop Planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”.
Senatorul AUR a precizat că depunerea moțiunii a fost făcută de echipele tehnice ale partidelor, în baza unei înțelegeri între formațiuni, nu de către parlamentari inițiatori.
„A fost o înțelegere ca să se depună nu de către politicieni, ci de staffurile tehnice”, a spus Peiu.
Marian Neacșu a fost întrebat marți la „Ai aflat! Cu Ionuț Cristache” de la Gândul, dacă PSD are un scenariu în care moțiunea susținută de AUR și PSD nu trece.
„Evident. Și cu acest lucru n-am spune că suntem neapărat confortabili cu acest lucru. În principiu este un demers, așa cum v-am spus, unul de rezultat, nu de parcurs. Dacă vreți opinia mea este că sunt șanse foarte, foarte mari și am trecut prin vreo șase moțiuni care s-au sfârșit prin plecarea primului ministru până acum. Eu cred că va trece moțiunea de cenzură, din umila mea experiență de care aminteați un pic mai devreme”, a spus Marian Neacșu.
În cazul în care moțiunea nu trece, Marian Neacșu spune că PSD va merge în opoziție.
„În măsura în care nu va trece moțiunea de cenzură, noi suntem pregătiți să mergem în opoziție și lucrul ăsta a fost afirmat în nenumărate rânduri și a ieșit și din discuțiile pe care le-am avut cu colegii noștri în parcursul celor opt întâlniri regionale pe care le-am avut în ultima lună”, a mai spus el.
Fostul ofițer al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, Alexandru Bălan, este acuzat că a transmis informații secrete de stat către ofițeri KGB din Belarus, în întâlniri desfășurate la Budapesta.
Potrivit anchetatorilor, începând cu 2024 și până în prezent, bărbatul, fost ofițer cu funcții de conducere în cadrul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, ar fi divulgat informații clasificate unor reprezentanți ai unei puteri străine.
„Am avut suficiente moțiuni încât să știm ce avem de făcut”, a spus Abrudean.
Întrebat dacă PNL va găsi susținerea pentru Ilie Bolojan, Abrudean a spus că PNL și-a arătat susținerea pentru Ilie Bolojan în repetate rânduri, prin voturi succesive în forurile de conducere.
„În continuare vom face tot ceea ce este posibil pentru a bloca această moțiune de cenzură, așa cum, de altfel, este normal să se întâmple. Nu sunt motive, din punctul nostru de vedere, pentru această criză politică și guvernamentală generată de PSD cu sprijinul AUR”, a mai spus președintele Senatului.
Abrudean a mai spus că dacă această moțiune de cenzură va trece, „evident că este responsabilitatea PSD și a AUR să propună o formulă de guvernare și să obțină o susținere parlamentară în acest sens”.
„Pentru că asta este regula în democrație: cine dărâmă un guvern trebuie să pună ceva în loc, adică să vină și cu soluția. Nu e suficient să generezi o criză politică economică și să atragi toate riscurile asupra României, pentru că aici suntem, în această situație suntem. Într-o perioadă în care avem și un eveniment de politică externă extrem de important, aici avem Summit-ul B9 pe 13 mai, când vor veni lideri politici și lideri ai țărilor de pe flancul estic, inclusiv secretarul general NATO, noi să fim într-o situație de instabilitate politică arată, cred eu, iresponsabilitate și până la urmă vor trebui să vină și cu soluție”, a spus ircea Abrudean.
Chestionar asupra posibilității de a exista un guvern nou până la summit-ul B9, Abrudean a răspuns că „tehnic este posibil”, dar nu crede că acest lucru se va întâmpla.
„Sigur că pe calendar acest lucru este posibil. După cum știți, dacă guvernul pică la moțiune, există o perioadă de interimat până când se găsește o nouă majoritate, președintele desemnează un prim-ministru care trebuie să-și obțină un vot în Parlament. Tehnic este posibil, practic nu cred că se va întâmpla acest lucru”, a răspune președintele Senatului.
Întrebat direct de un jurnalist dacă PSD mai este „un partid corupt”, George Simion a refuzat să răspundă tranșant.
„Nu vreau, în momentul acesta, în care avem de votat căderea guvernului Bolojan, să fac remarci la adresa PSD-ului”, a spus liderul AUR.
Jurnalistul a insistat, amintindu-i că el însuși a făcut anterior astfel de afirmații despre social-democrați. „Da, nu vreau să revin la ele”, a replicat Simion.
Întrebat care este motivul pentru care nu vrea să revină asupra declarațiilor despre PSD, liderul AUR a invocat votul asupra moțiunii de cenzură.
„Motivul este faptul că marți avem un vot și mă concentrez pe acest guvern, din care PSD-ul a făcut parte”, a spus Simion.
Întrebat dacă se teme că PSD „îl va trăda” la moțiunea de cenzură, liderul AUR a răspuns: „E treaba lor. Eu am 90 de parlamentari, datoria mea este să am 90 de semnături și 90 de voturi. Eu îmi fac datoria, nu mă bag în alte partide.”
Jurnaliștii a revenit cu întrebarea: „Deci mai este corupt sau nu?”. Simion a evitat din nou un răspuns clar: „V-am spus că nu fac acum referințe cu privire la ei.”
Schimbul de replici a continuat, jurnalistul întrebându-l pe liderul AUR „cât de naivi” îi consideră pe alegătorii partidului, în condițiile în care AUR a acuzat constant PSD că este parte a „sistemului” și că ar fi „distrus România în ultimii 35 de ani”.
„Am răspuns la această întrebare, mulțumesc”, a spus Simion.
Simion respinge, cel puțin pe moment, o coaliție cu PSDÎn aceeași conferință, liderul AUR a respins ideea că depunerea moțiunii de cenzură alături de PSD ar reprezenta o alianță politică. Simion a susținut că declarațiile sale anterioare, potrivit cărora AUR nu va „bate palma” cu PSD, ar fi fost scoase din context.
„Nu mi-am înșelat alegătorii. În ultimele 24 de ore circulă pe rețelele de socializare un clip în care eu spun că nu voi face o coaliție de guvernare cu PSD. Prin depunerea acestei moțiuni de cenzură încearcă unii și alții să acrediteze că, iată, s-au pupat mirii. Asta este propaganda lor. La noi, la AUR, este cu familia tradițională și nu are cum să se pupe mirele cu mirele”, a declarat George Simion.
El a mai spus că, în acest moment, AUR nu discută despre o coaliție de guvernare cu PSD.
„Nu avem ce să discutăm în acest moment despre o coaliție de guvernământ cu PSD. Eu mi-am onorat promisiunea”, a adăugat liderul AUR.
Declarațiile vin după ce, în 2024, George Simion afirma la Prima TV că nu va face alianță cu PSD și că și-ar da demisia dacă AUR ar intra la guvernare cu social-democrații. „George Simion nu bate palma cu PSD-ul, George Simion nu face alianță cu PSD-ul”, spunea atunci liderul AUR.
Anunțul a fost făcut prin intermediul unui comunicat de presă.
„PSD a reușit să asigure sprijinul unei majorități parlamentare pentru moțiunea de cenzură împotriva prim-ministrului Ilie Bolojan. Astfel, PSD va realiza o schimbare profundă în modul de guvernare, așa cum a solicitat marea majoritate a cetățenilor români. PSD subliniază că depunerea și adoptarea unei moțiuni de cenzură împotriva unui premier lipsit de legitimitate și fără sprijin parlamentar reprezintă un proces democratic, reglementat la nivel constituțional. Acest mecanism a fost prevăzut în Constituția României tocmai pentru a preveni un blocaj guvernamental provocat de refuzul premierului de a accepta o realitate politică ce nu-i mai permite să își exercite funcția de conducere a Guvernului”, a transmis PSD.
În comunicat, PSD mai menționează „incapacitatea premierului Ilie Bolojan de a-și respecta partenerii de guvernare și de a fi receptiv la problemele și îngrijorările românilor a afectat semnificativ actul de guvernare și a produs numeroase blocaje instituționale.”
„Din cauza orgoliilor și încăpățânării politice a premierului, România a ajuns în recesiune, consumul s-a prăbușit, producția a scăzut, iar inflația a retezat puterea de cumpărare a cetățenilor. Ar fi fost iresponsabil din partea PSD să nu intervină pentru a opri acest declin economic și social! Dincolo de discursul demagogic, premierul Bolojan nu a reușit să implementeze nicio reformă autentică în cele 10 luni în care a condus Guvernul României. Insinuarea că a reformat România prin tăieri de venituri, prin creșteri de taxe, prin sărăcirea populației și prin sufocarea fiscală a IMM-urilor și a antreprenorilor români denotă o înțelegere rudimentară a mecanismelor economice și o deconectare totală de la realitățile din România”, a adăugat PSD.
Ce urmează după moțiuneTotodată, PSD a arătat ce ar putea urma după demiterea Guvernului Bolojan.
„Retragerea sprijinului politic al premierului Ilie Bolojan și demiterea sa prin mecanismul democratic al moțiunii de cenzură deschid calea pentru formarea unui guvern funcțional, care să fie condus de un premier capabil de colaborare. În contextul geopolitic complicat în care ne aflăm, România are nevoie urgent de o conducere coerentă, fără blocaje și fără orgolii politice, care să poată asigura buna administrare și relansarea economică”, a precizat Biroul de Presă al PSD.
Moțiunea de cenzură inițiată împreună cu parlamentarii AUR și ai Grupului PACE a strâns 253 de semnături. Pentru demiterea Guvernului sunt necesare 233 de voturi.
Deputatul PNL Ionuț Stroe a atras atenția marți, într-o postare pe Facebook, că discuțiile despre un posibil guvern PSD-AUR nu reprezintă „un scenariu care poate fi tratat lejer sau cu jumătăți de măsură”.
El a subliniat că există „un risc real de derapaj de la direcția pe care România și-a asumat-o de ani de zile: una clar pro-occidentală și euroatlantică”.
În mesajul transmis pe rețelele sociale, Ionuț Stroe a făcut apel la dialog între formațiunile pro-occidentale, pentru păstrarea „unei majorități funcționale, credibile și ancorate în valorile europene”.
„Cred că e momentul unei reveniri rapide la aceeași masă a partidelor pro-occidentale. Sub nicio formă nu ne putem permite un guvern în care extremismul intră pe ușă, fie direct, fie prin susținere. Nu e timp de orgolii, calcule mărunte sau jocuri tactice. Da, știu: politica înseamnă compromis, dar nu orice compromis! Pentru mine, există o linie roșie: orientarea pro-occidentală a țării noastre și reputația României”, a scris Stroe pe Facebook.
Deputatul liberal a mai pledat pentru „maturitate politică”, avertizând că „orice altă variantă ne duce într-o zonă de risc pe care nu ne-o permitem”.
Mesajul său vine în contextul în care săptămâna trecută, în urma unui referendum intern, PSD a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Ulterior, miniștrii PSD și-au depus demisiile, portofoliile lor fiind preluate, interimar, de alți miniștri din cabinetul Bolojan.
Luni, PSD și AUR au anunțat că vor iniția împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Marți, cele două formațiuni au finalizat textul moțiunii, care face referire la „distrugerea economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” de către actualul Executiv. Marți după-amiază, PSD și AUR au depus și înregistrat moțiunea de cenzură la Biroul Permanent. George Simion, liderul AUR, a anunțat că a depus moțiunea cu 253 de semnături, cu 20 de semnături în plus față decât cele necesare (233) pentru demiterea actualului Executiv.
Liderul AUR, George Simion, a respins marți, într-o conferință de presă, acuzațiile potrivit cărora ar fi încălcat promisiunile făcute alegătorilor în ceea ce privește o eventuală colaborare cu PSD.
Înainte de alegerile parlamentare din 2024, George Simion afirma că exclude orice înțelegere cu social-democrații și că, în cazul unei guvernări comune, și-ar da demisia din funcțiile publice.
El a declarat: „Nu bat palma cu PSD, eu sunt singurul capabil să termin cu PSD-ul în România. Dacă intrăm la guvernare cu PSD, îmi dau demisia din toate funcțiile”.
Întrebat dacă și-a „încălcat cuvântul” după ce anterior a spus că nu va colabora cu PSD, liderul AUR a spus că susține ceea ce a declarat și că nu există o coaliție de guvernare.
„Am văzut pe toate paginile de Facebook și în toate rețelele și la posturi de televiziune o declarație a mea din 2024 în campania pentru alegerile prezidențiale în care, dacă vă veți uita atent, am spus că nu vom face o coaliție de guvernare. Nu, nu mi-am înșelat alegătorii și alegătorii noștri sunt în spatele nostru.”, a spus Simion.
Acesta a susținut că anumite declarații sunt scoase din context și folosite în scop politic.
„În ultimele 24 de ore, circulă pe rețelele de socializare un clip în care eu la Sebastian Zachman spun că nu voi face o coaliție de guvernare cu PSD-ul. Spun chestiunea asta suficient de clar încât să înțeleagă toată lumea și prin depunerea acestei moțiuni încearcă unii și alții să acrediteze că iată, s-au pupat mirii. Asta este propaganda lor.”
„Nu avem ce să discutăm în acest moment despre o coaliție de guvernământ cu Partidul Social-Democrat. Respectiv, eu mi-am onorat promisiunea.”, a continuat Simion.
În același timp, liderul AUR a declarat că și alte formațiuni politice, dând exemplu de USR, ar trebui să dea explicații privind guvernarea.
„Ar fi bine ca cineva să se ducă către domnul Ilie Bolojan, să se ducă către USR, pentru că ei au fost în pact în ultimele zece luni și să explice oamenilor că ei au compus o coaliție de guvernământ.”, a spus el.
Totodată, George Simion a explicat și motivul pentru care AUR a decis să susțină moțiunea de cenzură împreună cu PSD.
„AUR este un partid democratic care are, după lovitura de stat din 6 decembrie 2024, intenția să folosească toate pârghiile posibile și imposibile ca România să revină la democrație.”
„A acuza AUR că a depus o moțiune de cenzură când și-a pus semnătura că a inițiat acest act este o mojicie. Repet, nu ne este frică și avem proprietatea termenilor.”
Într-un schimb tensionat cu presa, Grindeanu a fost întrebat dacă apropierea politică dintre PSD și AUR reprezintă o legitimare a extremismului, în condițiile în care social-democrații au catalogat în repetate rânduri AUR drept un partid radical și au exclus public orice alianță.
Jurnaliștii au readus în discuție și angajamentul exprimat anterior de liderul PSD, potrivit căruia ar urma să renunțe la funcția de președinte al Camerei Deputaților dacă actuala coaliție nu mai există.
„Ați promis asta public într-o conferință de presă”, i s-a transmis lui Grindeanu, în timp ce reporterii au insistat asupra faptului că declarația fusese formulată fără echivoc.
În răspunsul său, liderul PSD a invocat protocolul politic convenit între partidele aflate la guvernare.
„Nu dau înapoi la nimic, atât timp cât exista un protocol în care se spunea că premierul își dă demisia, că Senatul și Camera Deputaților sunt parte a acelui protocol. Lucrurile trebuie discutate în același mod”, a declarat Grindeanu.
Discuția s-a mutat apoi asupra unei declarații făcute de Grindeanu la Bruxelles, în 26 martie, în fața socialiștilor europeni, când ar fi garantat că nu va exista nicio colaborare politică între PSD și AUR.
Reporterii au invocat inclusiv o postare publică în care liderul PSD afirma că partidul nu va construi alianțe cu formațiunea condusă de AUR.
„Ați mințit atunci?”, a fost întrebarea adresată lui Grindeanu.
Acesta a evitat un răspuns direct și a făcut trimitere la discuțiile purtate cu liderii grupurilor politice europene.
În ultimii ani, PSD a susținut constant că nu va colabora politic cu AUR, pe care l-a descris drept partid extremist.
Conform datelor Kpler, nava Mubaraz, o navă GNL controlată de compania petrolieră națională din Emiratele Arabe Unite, Adnoc, a părăsit Golful în aprilie cu 132.890 m³ de GNL la bord, prin această trecere care găzduiește aproximativ 20% din comerțul mondial cu GNL în timp de pace, potrivit Le Figaro.
Nava a fost încărcată pe insula Das, în Emiratele Arabe Unite.
Strâmtoarea Ormuz – prin care circulă aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel mondial – s-a confruntat cu perturbări majore de la începutul lunii martie, după ce SUA și Israelul au lansat o ofensivă comună împotriva Iranului pe 28 februarie.
Vicepremierul Tanczos Barna a susținut marți o conferință de presă cu ocazia preluării mandatului interimar de ministru al Agriculturii. Acesta a vorbit și despre actuala situație politică din țară, în contextul în care săptămâna trecută, PSD a decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, iar la începutul acestei săptămâni, PSD și AUR au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului.
Tanczos Barna a afirmat că săptămâna viitoare există o mare probabilitate ca moţiunea de cenzură să treacă, Guvernul să fie schimbat şi apoi vor începe negocierile pentru formarea unei noi majorităţi.
„Săptămâna viitoare avem moţiune de cenzură cu certitudine. Cu mare probabilitate moţiunea de cenzură o să treacă, Guvernul o să fie schimbat. Avem un anunţ din partea celor mai mari două partide cu privire la un demers comun, ca să nu folosesc o expresie care a fost negată ieri toată ziua. Deci un demers comun, PSD – AUR, pentru a trece o moţiune de cenzură. Prin această moţiune de cenzură, Guvernul Bolojan o să fie schimbat”, a afirmat Tanczos Barna în cadrul conferinței de presă.
Tanczos Barna: toate variantele sunt posibileVicepremierul a adăugat că în cazul în care moțiunea va trece, noua majoritate poate fi cea creată pentru a dărâma Guvernul sau poate fi alta, adăugând că toate variantele sunt posibile în acest moment.
„Încep negocierile pentru formarea unei noi majorităţi. Acea nouă majoritate poate să fie majoritatea care s-a creat pentru a pica Guvernul Bolojan sau poate să fie o altă majoritate. Depinde foarte mult de timpul care va curge din momentul trecerii moţiunii şi până la formarea unei coaliţii care asigură o majoritate sau soluţia politică pentru un guvern minoritar. Cred că, în momentul de faţă, toate opţiunile sunt pe masă şi toate variantele sunt posibile. Vedem ce se va întâmpla săptămâna viitoare”, a explicat Tanczos Barna.
Luni, PSD și AUR au anunțat că vor iniția împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Marți, cele două formațiuni au finalizat textul moțiunii, care face referire la „distrugerea economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” de către actualul Executiv. Textul integral al moțiunii poate fi citit AICI.
„Cupa internațională Nadia Comăneci – Perfect 10” va fi o competiție de gimnastică feminină dedicată tinerelor sportive, care va avea loc la Sala Polivalentă Nadia Comăneci. Vor participa peste 200 de sportivi juniori din România, SUA, Canada, Hong Kong, Italia, Franța, Norvegia, Nigeria și Malta.
Pe 31 mai, „Gala Campioanelor” de pe stadionul Carom va fi momentul culminant al evenimentelor, o celebrare a perfecțiunii la care vor fi prezente marile gimnaste ale României care și-au început cariera și s-au format la Onești.
„Onești va fi mereu acasă pentru Nadia și o așteptăm cu nerăbdare ca să o sărbătorim. Cei 50 de ani scurși de la Jocurile Olimpice de la Montreal, unde a scris istorie, sunt ocazia ideală pentru a-i arăta cât de mult este iubită aici. Nadia a avut dintotdeauna la Onești o familie care a însoțit-o de-a lungul vieții. Va fi un moment de celebrare a talentului și, totodată, o întâlnire simbolică a generațiilor în locul în care s-a născut perfecțiunea și în care continuăm să clădim talente de talie internațională”, a declarat Ingrid Istrate, directoarea CSM Onești.
Nadia Comâneci, masterclass la ClujNadia Comăneci este invitata specială a Sports Festival 2026. Campioana care a schimbat istoria sportului prin primul 10 perfect obținut la Jocurile Olimpice va susține, în cadrul evenimentului, un masterclass. Acesta va avea loc duminică, 14 iunie, de la ora 13.00, la BTarena din Cluj- Napoca.
„Uneori este nevoie de doar câteva secunde pentru a schimba o viață. 17 secunde. Atât a durat exercițiul care mi-a schimbat viața și istoria gimnasticii mondiale. Dar în spatele celor 17 secunde au stat milioane de secunde de antrenamente. Pentru mine, sportul a însemnat mai mult decât primul 10, mai mult decât medaliile obținute. A fost despre disciplină, curaj și dorința de a deveni mai bună în fiecare zi. Vă aștept la Masterclass-ul din cadrul Sports Festival unde vă voi dărui mult mai multe secunde de mărturisi, lecții și învățături din sport și experiențele personale, care pot fi aplicate în orice domeniu. Va fi o întâlnire sinceră, un dialog deschis și, sper, o sursă de inspirație și motivație pentru toți cei care cred în puterea visurilor construite prin muncă și pasiune”, a declarat Nadia Comâneci.
Masterclass-ul programat la Cluj-Napoca va aduce publicului ocazia unei întâlniri directe cu sportiva care a devenit un reper pentru generații întregi. Evenimentul va pune în prim-plan teme care depășesc performanța sportivă propriu-zisă: disciplina, presiunea marilor competiții, echilibrul, motivația și parcursul din spatele unei cariere construite la cel mai înalt nivel.
Tinerii antreprenori cu vârste între 20 și 29 de ani reprezintă aproximativ 8% din forța de muncă la nivelul Uniunii Europene, adică peste două milioane de persoane. Cele mai ridicate ponderi sunt înregistrate în Slovacia (12%), Malta (10,5%) și România, cu aproximativ 10%, scrie Euronews. Acest nivel plasează România în grupul statelor fruntașe din UE în ceea ce privește antreprenoriatul în rândul tinerilor. Alte țări precum Cehia, Franța, Olanda, Letonia, Belgia sau Polonia au valori cuprinse între 8% și 10%, în timp ce Irlanda, Bulgaria și Spania se află la coada clasamentului, cu procente între 5% și 6%.
Crește și numărul antreprenorilor adolescențiPe lângă cei peste două milioane de tineri antreprenori, în Uniunea Europeană există aproximativ 69.000 de antreprenori adolescenți, cu vârste între 15 și 19 ani. Acest segment a crescut cu 10% din 2022 până în prezent. Fenomenul este dominat de băieți – aproximativ 47.000, comparativ cu 22.000 de fete. Cele mai multe astfel de cazuri sunt înregistrate în Olanda (aproximativ 12.000) și Italia (circa 11.000). În afara UE, Turcia înregistrează un nivel și mai ridicat, cu aproape 33.000 de adolescenți implicați în afaceri.
România: potențial antreprenorial, dar provocări pe piața munciiDeși România se remarcă printr-o pondere ridicată a tinerilor antreprenori, situația generală a ocupării în rândul tinerilor rămâne modestă. Aproximativ 66% dintre tinerii europeni cu vârste între 20 și 29 de ani sunt angajați, însă România și Bulgaria se situează la coada clasamentului, cu rate de ocupare de puțin peste 50%. Această combinație indică faptul că, în România, antreprenoriatul poate reprezenta o alternativă la oportunitățile limitate de pe piața muncii.
Diferențe majore între statele europenePeisajul antreprenorial din UE este divers, fiecare țară oferind avantaje diferite. Estonia este considerată una dintre cele mai prietenoase economii pentru afaceri. Aici există posibilitatea de a înființa firme complet online și taxe zero pe profitul reinvestit. Irlanda rămâne atractivă datorită impozitului redus pe profit și facilităților pentru cercetare, iar Portugalia oferă proceduri simple și costuri reduse pentru deschiderea unei firme. În același timp, state precum Lituania sunt atractive pentru IMM-uri, datorită taxelor reduse și costurilor operaționale scăzute. Datele arată că antreprenoriatul în rândul tinerilor este în creștere la nivel european, inclusiv în rândul adolescenților. Pentru România, poziționarea în topul acestui clasament indică un potențial antreprenorial ridicat, dar și necesitatea unor politici care să susțină dezvoltarea afacerilor și integrarea tinerilor pe piața muncii.
Datele arată că plățile flexibile sunt folosite în principal pentru cumpărături online cu valori mici și medii. Astfel, 26% dintre consumatorii online aleg BNPL pentru achiziții între 250 și 999 de lei, iar 24% pentru tranzacții sub 250 de lei. În același timp, 9% dintre respondenți spun că utilizează această metodă și pentru cumpărături care depășesc 3.000 de lei.
Cei mai activi utilizatori sunt tinerii între 20 și 29 de ani, dintre care 20% folosesc frecvent serviciile BNPL, iar alți 20% ocazional.
În acest context, PayU România anunță extinderea parteneriatului cu fintech-ul suedez Klarna în România și Ungaria. Integrarea permite consumatorilor acces la opțiuni precum plata în 30 de zile sau în trei rate fără dobândă, direct în procesul de checkout al magazinelor online.
Potrivit reprezentanților companiei, comercianții care oferă soluții BNPL pot înregistra o creștere a frecvenței cumpărăturilor cu până la 46% și o majorare a valorii coșului mediu cu 40%.
Piața BNPL din Europa este estimată la circa 191 de miliarde de euro în 2025, cu perspective de creștere până la aproape 294 de miliarde de euro în 2030.
Ziua de 28 aprilie marchează, la nivel global, Ziua Internațională a Securității și Sănătății în Muncă, o inițiativă a Organizației Internaționale a Muncii menită să atragă atenția asupra prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, comunică Institutul Național de Sănătate Publică.
Este o zi dedicată „promovării prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale la nivel global”, într-un context în care mediile de lucru devin tot mai complexe, iar riscurile pentru angajați sunt din ce în ce mai diversificate.
Lucrătorii sunt expuși unor riscuri multipleOrganizația Internațională a Muncii, înființată în 1919, are ca obiectiv „promovarea unor condiții de muncă sigure, echitabile și sănătoase pentru toți lucrătorii”.
În prezent, lucrătorii sunt expuși „unor riscuri multiple – biologice, fizice, chimice, ergonomice și psihosociale – care pot avea un impact semnificativ asupra sănătății și securității acestora”.
Milioane de victime anualDatele globale citate în comunicat evidențiază amploarea fenomenului.
„Aproximativ 2,93 milioane de lucrători își pierd viața anual ca urmare a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale”, dintre care „peste 2,6 milioane sunt atribuite bolilor profesionale, iar aproximativ 330.000 accidentelor de muncă”.
În plus, la nivel mondial au loc anual „circa 395 de milioane de accidente de muncă nefatale”, ceea ce reflectă „dimensiunea extinsă și impactul sistemic al acestui fenomen”.
În România, rata accidentelor raportate este sub media europeanăLa nivelul Uniunii Europene, datele Eurostat pentru 2023 arată „aproximativ 2,83 milioane de accidente de muncă nefatale și peste 3.200 de accidente mortale”, ceea ce indică nevoia unor măsuri de prevenție mai eficiente.
În România, deși rata accidentelor raportate este sub media europeană, persistă probleme în sectoare precum construcțiile, agricultura și industria prelucrătoare.
Conform comunicatului, „aproximativ 2,2% dintre lucrători au declarat că au suferit un accident de muncă într-un interval de 12 luni”.
Pentru anul 2024, au fost înregistrate „5.347 de accidente de muncă, dintre care 108 mortale”, ceea ce menține România „în rândul statelor cu un nivel relativ ridicat al riscurilor profesionale”.
Prevenția, esențialăSpecialiștii subliniază că evaluarea riscurilor profesionale este „fundamentul unui management eficient al securității și sănătății în muncă” și „un instrument esențial în prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”.
Totodată, „asigurarea unor locuri de muncă sigure și sănătoase presupune crearea unui mediu în care lucrătorii își pot desfășura activitatea fără riscuri pentru sănătate”, fiind necesare condiții care să susțină inclusiv „bunăstarea fizică, mentală și socială”.
„UN apel la acțiune”Comunicatul atrage atenția și asupra schimbărilor aduse de noile tehnologii: „dezvoltarea inteligenței artificiale și automatizării” transformă mediul de lucru.
Aduce oportunități, dar și riscuri noi, care necesită adaptarea constantă a măsurilor de protecție.
În acest context, marcarea acestei zile este „un apel la acțiune pentru toate părțile implicate – autorități, angajatori și lucrători – în vederea construirii unui mediu de muncă sigur, sănătos și sustenabil”.
Campaniile de informare și conștientizare derulate cu această ocazie urmăresc „educarea și responsabilizarea” tuturor actorilor implicați, dar și consolidarea unei „culturi a prevenirii” în domeniul securității și sănătății în muncă.
Strâmtoarea Ormuz, cunoscută în principal ca rută strategică pentru transportul petrolului, joacă un rol esențial și în transmiterea traficului global de internet, scrie Reuters.
Pe fundul mării traversează mai multe rețele de fibră optică ce conectează Asia de Sud și de Sud-Est cu Europa, prin statele din Golf și Egipt. Aproximativ 99% din traficul mondial de internet este transportat prin cabluri submarine, potrivit Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU), ceea ce transformă aceste infrastructuri în componente vitale pentru comunicații, servicii cloud și tranzacții financiare.
Țările din Golf, în special Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, investesc masiv în inteligență artificială și infrastructură digitală pentru a reduce dependența de veniturile generate din petrol. Aceste investiții depind în mare măsură de funcționarea optimă a cablurilor submarine din Strâmtoarea Ormuz.
Printre cele mai importante rețele care traversează această zonă se află Asia-Africa-Europe 1 (AAE-1), care conectează Asia de Sud-Est cu Europa, rețeaua FALCON, ce leagă India și Sri Lanka de statele din Golf, precum și Gulf Bridge International Cable System, care conectează toate țările din Golf, inclusiv Iranul.
Experții avertizează că orice avarie majoră asupra acestor cabluri poate produce încetinirea internetului, blocaje în comerțul electronic, întârzieri în tranzacțiile bancare și probleme majore pentru companiile care depind de transferul rapid de date.
Deși sabotajul sponsorizat de state reprezintă o amenințare posibilă, cele mai multe avarii ale cablurilor submarine din Strâmtoarea Ormuz sunt provocate accidental. Potrivit International Cable Protection Committee (ICPC), între 70% și 80% dintre incidente sunt cauzate de activități umane precum pescuitul și ancorele navelor.
Pe lângă riscurile provocate de oameni, infrastructura este expusă și la fenomene naturale precum cutremurele submarine, curenții puternici, taifunurile și activitatea vulcanică. În contextul conflictului regional, riscul crește deoarece navele afectate de atacuri pot deriva și pot secționa cablurile cu ancorele.
Un precedent s-a produs în 2024, când o navă comercială atacată în Marea Roșie a rupt mai multe cabluri submarine după ce a plutit necontrolat în apropierea infrastructurii subacvatice.
Dificultatea reparațiilor în zone de conflictÎn cazul unei avarii, reparațiile cablurilor submarine din Strâmtoarea Ormuz pot fi complicate de contextul militar și de accesul restricționat în apele teritoriale. Deși tehnic repararea unui cablu nu este extrem de dificilă, procedurile administrative și riscurile pentru echipele de intervenție pot întârzia semnificativ procesul.
Companiile de reparații și firmele de asigurare analizează atent condițiile din teren înainte de a trimite nave specializate în regiuni unde există pericol de mine marine sau atacuri armate. Obținerea autorizațiilor pentru accesul în apele teritoriale reprezintă adesea unul dintre cele mai mari obstacole.
După încetarea conflictelor, operatorii trebuie să cartografieze din nou fundul mării pentru a identifica eventuale epave sau obstacole care pot pune în pericol noile trasee ale cablurilor.
Lipsesc alternative realeExperții susțin că sateliții nu pot înlocui cablurile submarine din Strâmtoarea Ormuz în cazul unei întreruperi majore. Rețelele prin satelit au o capacitate mai redusă de transfer și costuri mai ridicate, fiind utilizate mai ales pentru avioane, nave și zone izolate.
Sistemele de tip Low-Earth-Orbit, precum Starlink, sunt considerate o soluție complementară, dar nu pot susține volumul uriaș de trafic necesar pentru milioane de utilizatori și pentru funcționarea economiei digitale globale.
În lipsa unor alternative viabile, cablurile submarine din Strâmtoarea Ormuz rămân o infrastructură critică pentru internetul mondial și pentru stabilitatea economică a regiunii.
România se află într-o criză socială profundă. Acutizarea unor probleme sociale structurale se manifestă din cauza crizei economice profunde în care a intrat România. De la criză bugetară rezolvabilă, prin pachetul de austeritate prost gândit și greșit implementat – s-a ajuns la o criză economică comparabilă cu cea din pandemie și chiar criza din 2009-2011. Așezarea, din nou, a poverii măsurilor de ajustare fiscal-bugetară pe 95% din populația României – cea cu venituri reduse și aflată în clasa de mijloc – a condus la destructurarea plasei de siguranță socială țesută în ultimii ani, la polarizare economică și socială accentuată și la explozia riscului de sărăcie și excluziune socială. Pachetul de măsuri prost fundamentat a condus deja la cea mai dramatică scădere a puterii de cumpărare a salariilor din ultimii 15 ani și a pensiilor din ultimii 25 de ani. Și mai grav, 54.000 de salariați au dispărut din mai până în prezent, ilustrând eliminarea celui mai bun instrument de protecție socială activă – pierderea locului de muncă.
Astăzi analizez evoluția principalilor indicatori relevanți pentru starea socială a României. Scăderea efectivului salariaților, reducerea ratei ocupării și accelerarea șomajului în rândul tinerilor, puternica polarizare a veniturilor din salarii și pensii și reducerea puternică a puterii de cumpărare a acestora sunt semne evidente ale unei crize sociale ce riscă să se adâncească. Semnale ce indică o accentuare a sărăciei și excluziunii sociale și a deprivării materiale.
Infografic 1
Tabel 1
Iată câteva exemple de concedieri și suspendări de activitate în România în perioada mai 2025 – martie 2026, date publice: Haier Tech (producție electrocasnice (frigidere), Prahova, 519 concedieri; Adient Automotive (producție scaune auto), Prahova, 1.010 concedieri; Aptiv (componente electronice auto / cablaje), Arad (Ineu), 900 concedieri; Leoni Wiring Systems (cablaje auto), Arad / Bihor, 700 concedieri; Aumovio (fosta divizie Continental Automotive) (sisteme electronice pentru industria auto), Iași / Sibiu / Timiș, 641 concedieri; ArcelorMittal Hunedoara (siderurgie / producție oțel), Hunedoara, 477 concedieri; Automobile Dacia (auto), Argeș (Mioveni), 1.200 concedieri / reducere personal; JTEKT România (producție rulmenți pentru industria auto), Teleorman (Alexandria), 820 concedieri; Complexul Energetic Oltenia (producție energie), Gorj / Dolj, 1.800 concedieri; Forvia-Hella (cercetare și dezvoltare sisteme electronice auto), Iași, 79 concedieri; Fabrică componente auto Oradea, Bihor, 120 concedieri; Liberty Galați (Sidex) (siderurgie / producție oțel), Galați, 3.000 angajați în șomaj tehnic; Azomureș (producție îngrășăminte chimice), Mureș, 600 angajați în șomaj tehnic; Contractori industriali Azomureș (servicii industriale / mentenanță / logistică), Mureș, 1.500 locuri de muncă afectate indirect. Deci un total impact estimat doar din aceste exemple de 13.366 salariați concediați.
În ultimele două trimestre din anul 2025, rata ocupării a scăzut abrupt, de la 63,4% în Q3 2025 (cu 0,1 pp mai mare decât trimestrul anterior) la 62,6% în Q4 2025. Din Infograficul 2 se poate observa evoluția ratei ocupării (15-74 ani), pe grupe de vărstă în perioada 2017-2025.
Infografic 2
Cea mai mare problemă din perspectiva ocupării se regăsește în rândul tinerilor (15-24 ani). De altfel, analiza evoluției ratei șomajului în rândul tinerilor relevă o înrăutățire abruptă, de la 22,9% în Q2 2025 la 29,4% în Q4 2025. Un simptom structural, având în vedere că incidența șomajului de lungă durată în rândul tinerilor a variat între 42 și 55% în ultimii ani. Putem spune că, într-o mare măsură, analog situației din pandemie și a crizei financiare, tinerii suportă povara crizei economice și sociale în care se află România.
Interesant, puternica polarizare a veniturilor salariale se vede și din structura acestora, România înregistrând o bază mare a salariaților cu venituri mici. Actualizarea datelor INS privind repartizarea salariaților cu program complet în funcție de veniturile nete indică faptul că 63% dintre salariații români cu program complet au venituri nete sub 1000 euro și 92% din total au venituri nete mai mici de 2000 euro net lunar. Estimarea arată un venit net median la nivelul salariaților cu program complet de 830 euro, adică 4233 lei lunar (Infografic 3).
Infografic 3
Și la structura veniturilor tip pensie de asigurări sociale de stat se observă o polarizare accentuată, cu o bază mare a pensiilor mici. Iată de exemplu, ultimele date oficiale publicate de Casa Națională de Pensii arată că pensia medie în sistem este de 2782 lei. Peste un sfert dintre pensionari (27%, 1.263.816 persoane) au pensii mai mici de 1500 lei lunar și peste jumătate dintre pensionari (52%, 2.418.771 persoane) au pensii mai mici de 2500 lei lunar (Infografic 4).
Infografic 4
Infografic 5
În ultima perioadă, datele statistice oficiale indică cea mai abruptă reducere a puterii de cumpărare a pensiilor din ultimii 25 de ani (Infografic 6).
Infografic 6
În concluzie, destructurarea plasei de siguranță socială din ultima perioadă aruncă România într-o criză socială, suprapusă crizei economice. Fragmentarea societății și polarizarea economică și socială sunt premise ale creșterii incertitudinii la nivel economic și politic.
Ceea ce trăim astăzi este un efect al unei abordări reducționiste asupra economiei. Obiectivul final al oricărui set de politici publice trebuie să fie bunăstarea cetățenilor. Reconstruirea unei plase de siguranță socială care să demonstreze echitate este singura șansă pe termen mediu și lung pentru România.
Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca anunță o nouă recunoaștere internațională: prof. univ. dr. Alida Timar-Gabor a fost aleasă membru al Academia Europaea, una dintre cele mai prestigioase organizații academice din Europa.
Potrivit unui comunicat al universității, această distincție reflectă performanțele științifice ale cercetătoarei, câștigătoare a două granturi ale European Research Council (ERC) – considerate printre cele mai competitive finanțări pentru cercetarea exploratorie la nivel european.
Daniel David: „Alegerea confirmă contribuția universității la dezvoltarea științei”Alida Timar-Gabor este, de asemenea, director al Institutului de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Științe din cadrul UBB.
Rectorul UBB, Daniel David, a declarat că alegerea acesteia în Academia Europaea confirmă contribuția universității la dezvoltarea științei la nivel național și internațional și consolidează poziția instituției ca pol de excelență în cercetare.
Despre Academia EuropaeaFondată în 1988, Academia Europaea reunește peste 5.000 de membri din diverse domenii științifice, selectați printr-un proces riguros de evaluare.
România este reprezentată în prezent de 48 de membri, dintre care 11 sunt afiliați UBB.
Un element notabil îl reprezintă faptul că, în cadrul clasei de științe exacte a Academiei – unde România are doar nouă reprezentanți – Alida Timar-Gabor devine prima cercetătoare din țară afiliată acestei secțiuni, marcând o premieră pentru mediul academic românesc.
