Victor Ponta a făcut anunțul în emisiunea „Subiectul Zilei” de la Gândul fără să precizeze deocamdată numele viitoarei formațiuni, data lansării sau echipa cu care va porni noul proiect politic.
„Fac partid pentru alegerile următoare parlamentare. Eu cred că orice român în acest moment, indiferent de gândirea social-democrată, liberală sau conservatoare, trebuie să participe la efortul de a elibera România de această sectă globalistă care ne-a subjugat”, a declarat Victor Ponta.
Ponta respinge ideea că va lua voturi de la AURÎntrebat dacă apariția unei noi formațiuni pe zona suveranistă nu va fragmenta electoratul și nu va afecta în primul rând AUR, fostul premier a susținut că intenția sa este, dimpotrivă, să adune mai multe forțe politice și categorii de alegători.
„Nu e vorba de împărțit, e vorba de unit toate forțele ca să eliberăm România de aceștia”, a răspuns Ponta.
Fostul premier a invocat și voturile date alături de PSD, AUR și UDMR împotriva USR, sugerând că viitorul său proiect ar putea încerca să atragă electorat din mai multe zone politice, nu doar din bazinul tradițional al AUR.
Victor Ponta activează în grupul parlamentar „Uniți pentru România”Victor Ponta este deputat de Dâmbovița și a fost ales în Parlament pe lista PSD. După deteriorarea relațiilor cu conducerea social-democrată și candidatura sa independentă la prezidențiale, acesta a părăsit grupul parlamentar al PSD.
Începând din vara anului 2026, fostul premier activează în grupul parlamentar „Uniți pentru România”, structură constituită în luna mai și formată în principal din parlamentari desprinsi din alte formațiuni. Site-ul Camerei Deputaților îl menționează pe Ponta printre membrii grupului.
Noul proiect ar reprezenta o nouă încercare a lui Victor Ponta de a construi o formațiune în afara PSD, după experiența Pro România, partid lansat după conflictul său cu fosta conducere social-democrată.
Ponta nu crede că vor fi organizate alegeri anticipateFostul premier a declarat și că nu se așteaptă la declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. El și-a argumentat poziția prin faptul că Guvernul Bolojan este interimar și are atribuții limitate.
„Nu cred că vor fi alegeri anticipate”, a spus Ponta. El a susținut că Executivul nu poate emite ordonanțe de urgență și hotărâri de guvern și că situația s-ar putea schimba prin instalarea unui guvern cu puteri depline.
Legislația stabilește însă o limitare ceva mai nuanțată. Un guvern al cărui mandat a încetat poate adopta acte individuale sau normative necesare pentru administrarea treburilor publice, dar nu poate promova politici noi. În această perioadă, Executivul nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege. Prin urmare, un guvern interimar poate adopta hotărâri, dar numai în limitele administrării curente.
Victor Ponta a candicat la alegerile prezidențiale din mai 2025. Acesta a primit 1.230.164 de voturi, reprezentând 13,04%, și s-a clasat pe locul al patrulea în primul tur, după George Simion, Nicușor Dan și Crin Antonescu.
La Baziaș, unde Dunărea intră în România, debitul fluviului coborâse pe 3 august la 1.500 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală de 3.900 de metri cubi pe secundă pentru luna august.
Pentru 4 august este prognozată o nouă scădere, până la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă. Valoarea este foarte apropiată de minimul istoric de 1.400 de metri cubi pe secundă, înregistrat în 1985.
Scăderea nivelului fluviului a afectat deja producția de energie. Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 1 de la Cernavodă pe 28 iulie, invocând nivelul foarte redus al Dunării și necesitatea menținerii condițiilor de securitate nucleară.
Un asemenea scenariu fusese anticipat în documentele statului.România nu a dus lipsă de studii, strategii sau avertismente privind criza apei. Documentele oficiale anticipau scăderea debitelor și riscuri importante pentru agricultură, alimentarea cu apă și producția de energie. Strategia aprobată de Guvern în 2024 includea și măsuri care trebuiau puse în aplicare până în 2030.
Cu toate acestea, în august 2026, Dunărea a ajuns aproape de minimul istoric, apa pentru irigații a fost restricționată, iar un reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprit preventiv. Rămâne neclar câte dintre măsurile prevăzute pe hârtie au fost aplicate efectiv.
Strategia Guvernului avertiza că apa va scădea în lunile caldeLa 14 august 2024, Guvernul a aprobat Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2024–2030, cu perspectiva anului 2050.
Documentul, publicat în Monitorul Oficial, stabilește măsuri și responsabilități pentru ministere, instituții centrale și administrații locale. Unul dintre capitole este dedicat resurselor de apă.
Strategia avertizează că debitele râurilor ar putea crește în lunile de iarnă, dar vor scădea în cea mai mare parte a anului. Reduceri importante sunt prognozate în aprilie și mai, dar și în perioada august–noiembrie.
Debitele medii multianuale ar putea scădea cu până la 15% în mai multe bazine hidrografice. În anumite bazine din sudul României, reducerea estimată ajunge până la 40%.
Documentul estimează că secetele vor deveni mai frecvente și mai intense, iar cantitatea de apă disponibilă se va reduce în special în sezonul cald. Scăderea rezervelor subterane poate afecta calitatea apei și poate contribui la secarea temporară sau permanentă a unor cursuri de suprafață.
Strategia avertizează și asupra consecințelor pentru sistemul energetic. Reducerea debitelor și creșterea temperaturii apei pot afecta atât hidrocentralele, cât și centralele nucleare care folosesc apa râurilor pentru răcire.
Doi ani mai târziu, nivelul Dunării a dus la oprirea preventivă a Unității 1 de la Cernavodă.
Avertismentele existau încă din 2021Estimările incluse în strategia din 2024 nu erau noi.
Un document publicat în 2021 de Administrația Națională „Apele Române”, pe baza studiilor realizate împreună cu Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, avertiza că schimbările climatice vor produce secete mai intense și de mai lungă durată.
Printre consecințele identificate se aflau reducerea cantității de apă disponibile, deteriorarea calității acesteia și afectarea biodiversității acvatice.
Apele Române propuneau încă de atunci reutilizarea apelor uzate epurate în agricultură și industrie, adaptarea modului de folosire a terenurilor în zonele cu deficit și reducerea presiunii asupra rezervelor subterane.
Mesajul a fost repetat public în 2022 și 2023. Autoritățile arătau că schimbările climatice au deja un impact major asupra resurselor de apă ale României, prin secete mai lungi și mai intense, episoade severe de inundații și degradarea calității apei.
Seceta, trecută de Guvern între principalele riscuri naționaleCu o lună înainte de aprobarea strategiei climatice, Guvernul adoptase Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre pentru perioada 2024–2035.
Documentul include seceta între cele zece riscuri majore evaluate la nivel național. Pentru secetă și incendiile de pădure, autoritățile au luat în calcul inclusiv efectele estimate ale schimbărilor climatice.
Strategia cerea ministerelor și administrațiilor locale să își adapteze propriile planuri la măsurile stabilite la nivel național.
Semnalele apăreau deja și în datele din teritoriu. Într-un document prezentat în 2025, Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița constata o tendință generală de scădere a debitelor medii anuale în perioada 2018–2024.
În 2024, toate cele 12 stații hidrometrice analizate în bazinul Buzăului au înregistrat abateri negative de peste 50%. Pe râul Câlnău, la Potârnichești, debitul mediu anual s-a apropiat de zero, iar fenomene de secare au fost consemnate în 360 de zile.
Autorii documentului arătau că valorile extrem de reduse nu erau provocate doar de lipsa precipitațiilor din acel an, ci și de deficitul de apă acumulat în anii anteriori.
Ce trebuia să facă statul până în 2030Strategia climatică aprobată în 2024 nu se limita la prezentarea riscurilor. Planul de acțiune prevedea evaluarea necesarului de apă pentru populație, agricultură, industrie și producția de energie, precum și identificarea zonelor amenințate de deficit.
Printre măsurile prevăzute se aflau:
Instituțiile responsabile trebuiau să raporteze Ministerului Mediului stadiul aplicării măsurilor, printr-un mecanism de monitorizare organizat o dată la doi ani, începând din 2025.
Valeri Zalujnîi a lansat una dintre cele mai dure critici formulate de un oficial ucrainean la adresa NATO, chiar în timpul unei reuniuni a ambasadorilor Ucrainei desfășurate luni, 3 august, la Kiev.
Deși fusese invitat să vorbească despre o eventuală implicare mai profundă a Ucrainei în Joint Expeditionary Force – Forța Expediționară Comună, cunoscută sub acronimul JEF –, fostul comandant al armatei și-a început intervenția punând sub semnul întrebării chiar obiectivul aderării la NATO.
„Cunosc foarte bine NATO. Nu mai credeți în povești. Din păcate, nu vom intra niciodată”, a afirmat Zalujnîi, potrivit publicației European Pravda. Generalul a amintit că a lucrat timp de aproximativ 12 ani pentru apropierea armatei ucrainene de standardele Alianței, în timp ce Kievului i s-ar fi spus repetat că aderarea este tot mai aproape.
Zalujnîi atacă doctrinele și capacitatea militară a NATOAmbasadorul ucrainean în Marea Britanie a argumentat că armata țării sale, transformată radical de războiul cu Rusia, nu se mai potrivește unei organizații despre care spune că funcționează încă pe baza unor doctrine rămase din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.
Zalujnîi a prezentat o evaluare extrem de critică a capacității NATO de a se adapta războiului modern. În opinia sa, Alianța ar putea avea nevoie de încă 12 ani pentru a trece la standarde care să îi permită să ajungă măcar la o parte din nivelul militar actual al Rusiei.
Afirmațiile reprezintă evaluarea personală a generalului și contrastează puternic cu mesajele oficiale ale NATO, care susține că își modernizează capacitățile de atac la distanță, apărare antiaeriană și antirachetă, sisteme fără pilot, inteligență artificială, spațiu și război cibernetic. La summitul de la Ankara din 8 iulie 2026, aliații au anunțat inclusiv achiziții militare suplimentare de peste 50 de miliarde de dolari.
În pofida criticilor, Zalujnîi a recunoscut că Ucraina are în continuare nevoie de tehnologiile existente în statele NATO, în special de sisteme antibalistice, capacități spațiale și alte mijloace militare avansate.
Un bloc militar european în locul NATOFostul comandant al armatei ucrainene consideră că viitoarele garanții de securitate pentru Kiev ar putea veni din partea unor alianțe noi, formate în afara actualei structuri NATO.
Potrivit lui Zalujnîi, Ucraina se va lega probabil de blocuri care urmează să fie create, cea mai realistă variantă fiind apariția unui bloc european de securitate militară. Generalul a indicat JEF drept unul dintre mecanismele care ar putea deveni utile pentru apărarea Ucrainei.
Joint Expeditionary Force este o structură militară formată din zece state și condusă de Marea Britanie, concentrată în special asupra securității din Marea Baltică, Atlanticul de Nord, regiunea arctică și nordul Europei. JEF poate desfășura rapid forțe și poate reacționa la amenințări aflate sub pragul activării Articolului 5 al NATO.
Ucraina nu este membră a structurii, dar a încheiat în noiembrie 2025 un parteneriat consolidat cu JEF. Cooperarea include pregătirea militarilor ucraineni, protejarea infrastructurii submarine, utilizarea dronelor, medicina de război și combaterea dezinformării. Unități ucrainene urmează să participe în 2026 la seria de exerciții JEF LION.
JEF nu reprezintă însă, în forma actuală, un substitut juridic pentru NATO. Structura nu are o clauză de apărare colectivă echivalentă Articolului 5 și nici obligația automată ca membrii să intervină militar atunci când unul dintre ei este atacat. Documentele oficiale o descriu mai degrabă drept un instrument flexibil care completează și sprijină NATO.
Aderarea la NATO este înscrisă în Constituția UcraineiDeclarațiile lui Zalujnîi nu modifică, prin ele însele, direcția oficială de politică externă a Ucrainei. Din 2019, Constituția țării stabilește caracterul ireversibil al parcursului european și euroatlantic, precum și obiectivul obținerii statutului de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și NATO.
Poziția oficială a Alianței rămâne, de asemenea, cel puțin formal, că „viitorul Ucrainei este în NATO”. Pagina NATO dedicată relațiilor cu Kievul, actualizată pe 9 iulie 2026, arată că aliații continuă să susțină „drumul ireversibil” al Ucrainei către integrarea euroatlantică deplină, inclusiv aderarea.
Cu toate acestea, declarația summitului NATO de la Ankara, adoptată pe 8 iulie 2026, nu a mai inclus explicit formularea privind aderarea sau „drumul ireversibil”, folosită în documentele summitului de la Washington din 2024. Textul de la Ankara s-a concentrat asupra sprijinului militar, aliații europeni și Canada angajându-se să furnizeze Ucrainei echipamente, instruire și asistență în valoare de 70 de miliarde de euro în 2026 și cel puțin un nivel echivalent în 2027.
Schimbare radicală de pozițieDeclarația actuală reprezintă și o schimbare semnificativă de ton pentru Zalujnîi. În octombrie 2024, în timpul unei intervenții la Chatham House, fostul comandant susținea că aderarea la NATO era principala soluție pentru securitatea pe termen lung a Ucrainei și avertiza că reconstrucția țării nu va fi posibilă fără garanții credibile împotriva unei noi agresiuni ruse.
Poziția exprimată acum de general indică o diminuare puternică a încrederii sale în perspectiva aderării și în capacitatea NATO de a răspunde rapid transformărilor produse de războiul modern. Declarațiile au o greutate politică suplimentară deoarece Zalujnîi rămâne una dintre cele mai populare și influente personalități din Ucraina, fiind prezentat frecvent drept un posibil viitor rival politic al președintelui Volodimir Zelenski.
Farul a profitat de evoluția modestă a gazdelor din prima repriză și a deschis scorul în minutul 21. Radaslavescu a trimis mingea în fața porții, iar Doicaru a finalizat acțiunea dobrogenilor.
Fostul jucător al FCSB, Eduard Radaslavescu, a majorat avantajul Farului în prelungirile primei reprize. Mijlocașul a primit o pasă de la Ahlinvi și a înscris cu un șut spectaculos, astfel că echipa constănțeană a intrat la vestiare cu un avantaj de două goluri.
FCSB a marcat după un corner acordat pentru întârzierea joculuiFCSB a schimbat trei jucători la pauză, iar jocul campioanei s-a îmbunătățit. Momentul care a relansat partida a venit în minutul 56, când portarul Farului, Rafael Munteanu, a ținut mingea în mâini mai mult decât limita permisă.
Arbitrul Adrian Cojocaru a considerat că portarul a depășit cele opt secunde prevăzute de regulament și a acordat corner pentru FCSB. Decizia i-a nemulțumit pe constănțeni, care au susținut că portarul nu întârziase suficient de mult repunerea.
Din lovitura de colț executată de Octavian Popescu, mingea a ajuns la Dawa, care a trimis spre poartă. Rafael Munteanu a intervenit, însă balonul depășise deja în întregime linia porții, iar golul a fost validat după verificarea VAR.
Regula introdusă de IFAB prevede că echipa adversă primește un corner atunci când portarul controlează mingea cu mâinile mai mult de opt secunde. Arbitrul trebuie să indice vizibil ultimele cinci secunde ale numărătorii. Măsura a fost introdusă pentru a limita tragerile de timp și a înlocuit vechea sancțiune, care prevedea acordarea unei lovituri libere indirecte.
Tănase a ratat un penalty, Joao Paulo a egalatFCSB a avut ocazia să egaleze la scurt timp după golul lui Dawa. Florin Tănase a fost faultat în careu de Ahlinvi, iar arbitrul a acordat penalty. Tot Tănase a executat, însă Rafael Munteanu a ghicit direcția și a respins șutul.
Farul putea închide partida în minutul 79, dar Tănasă și Banu au ratat din apropierea porții.
Ratările i-au costat pe constănțeni. În minutul 86, după o fază prelungită de atac, Joao Paulo a trimis mingea în plasă și a stabilit scorul final, 2-2. Golul a fost validat după o verificare VAR îndelungată, arbitrii analizând o posibilă poziție de ofsaid.
Prin acest rezultat, FCSB a ajuns la șapte puncte și a revenit pe primul loc în SuperLiga, fiind la egalitate cu Rapid, dar având un golaveraj mai bun. În etapa următoare, FCSB va juca în deplasare cu Sepsi, iar Farul va primi vizita formației Csikszereda.
Ministerul polonez al Sănătății a anunțat că apelul vizează hotărârea pronunțată la 1 aprilie 2026 de Tribunalul francofon de Primă Instanță din Bruxelles, în procesul intentat de Pfizer, Pfizer Export și BioNTech.
Autoritățile de la Varșovia susțin că decizia primei instanțe nu a luat în considerare toate circumstanțele de fapt și de drept relevante. Polonia a solicitat totodată suspendarea caracterului executoriu al hotărârii până când instanța superioară va analiza contestația.
Ministerul nu a făcut publice argumentele, probele sau strategia juridică pregătită pentru apel, motivând că dezvăluirea acestora ar putea afecta interesele statului în proces.
Instituția a precizat însă că va utiliza toate mijloacele legale de apărare și că demersurile sunt realizate cu sprijinul Procuraturii Generale a Poloniei și al unor firme de avocatură specializate.
De ce a refuzat Polonia vaccinurileProcesul are la bază un contract negociat în 2021 de Comisia Europeană cu Pfizer și BioNTech, în numele statelor membre ale Uniunii Europene. Acordul stabilea cantitățile de vaccin care urmau să fie cumpărate și calendarul livrărilor.
În aprilie 2022, Polonia a încetat să mai accepte și să mai plătească dozele prevăzute în contract. Varșovia a invocat reducerea puternică a cererii pentru vaccinare, evoluția pandemiei, costurile generate de primirea refugiaților ucraineni după invazia Rusiei și un posibil abuz de poziție dominantă din partea Pfizer.
Compania farmaceutică a dat Polonia în judecată în 2023, solicitând respectarea obligațiilor contractuale. Tribunalul din Bruxelles a respins argumentele statului polonez și a decis că acordul rămâne valabil.
Polonia a fost obligată să preia aproximativ 64 de milioane de doze și să plătească 5,64 miliarde de zloți, echivalentul a aproximativ 1,3 miliarde de euro, la care se adaugă dobânzi și cheltuieli de judecată.
O parte dintre doze ar urma să fie distruse, deoarece nu mai există o cerere care să permită utilizarea lor înainte de expirare.
Pfizer a început demersurile pentru recuperarea banilorPfizer a apărat hotărârea instanței belgiene, susținând că aceasta confirmă importanța respectării obligațiilor contractuale care au stat la baza răspunsului comun al Uniunii Europene în timpul pandemiei.
Compania a precizat că folosește mecanismele legale disponibile pentru punerea în executare a sentinței, după mai mulți ani de negocieri și încercări de adaptare a livrărilor la situația statelor membre.
Efectele executării au început deja să se facă simțite. Organizația europeană Eurocontrol a blocat sumele provenite din taxele de survol care ar fi trebuit transferate către agenția poloneză pentru navigație aeriană, PANSA.
Taxele reprezintă peste 80% din veniturile agenției. Guvernul polonez a promis că va asigura fondurile necesare pentru ca activitatea de control al traficului aerian să nu fie afectată.
România, obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euroȘi România a fost dată în judecată de Pfizer după ce a refuzat să mai preia dozele contractate. În aceeași serie de litigii, tribunalul din Bruxelles a obligat statul român să plătească aproximativ 600 de milioane de euro și să accepte aproape 29 de milioane de doze.
Valoarea inițială solicitată de Pfizer pentru cele 28.940.613 doze era de 564,34 milioane de euro, la care urmau să fie adăugate dobânzi și cheltuieli de judecată.
În cazul României, Pfizer România a început deja o procedură de executare silită. ROMATSA a anunțat că Eurocontrol a instituit, la 30 iunie, o poprire asupra sumelor colectate din taxele de navigație aeriană.
Măsura vizează aproximativ 3,42 miliarde de lei, reprezentând creanța principală și dobânzile, precum și costuri suplimentare de recuperare. ROMATSA nu a fost parte în procesul privind vaccinurile, însă veniturile sale din taxele de rută sunt colectate și administrate prin Eurocontrol. Regia a anunțat că analizează variantele juridice pentru contestarea și suspendarea măsurii.
Serviciile de navigație aeriană din România au continuat să funcționeze normal, fără efecte asupra siguranței sau continuității traficului aerian.
În total, hotărârile pronunțate împotriva Poloniei și României vizează vaccinuri în valoare de aproximativ 1,9 miliarde de euro. Deciziile sunt executorii, chiar dacă sunt contestate, ceea ce le permite companiilor Pfizer și BioNTech să încerce recuperarea sumelor până la pronunțarea unor hotărâri definitive.
Întrebat, la B1TV, cine sunt „băieții deștepți” care continuă să câștige sume importante din contracte cu statul, Irineu Darău a evitat să indice nume, însă a afirmat că a descoperit „noduri de putere” și mecanisme care funcționează de ani de zile.
„Există tot felul de noduri cultivate în timp, de căi bătute în anumite industrii și în anumite ministere, care sunt foarte, foarte greu de rupt (…)
„Dacă mă întrebați pe mine cine le-a întreținut, eu zic că după cum zvâcnește PSD-ul cu disperare în această perioadă, se vede că deconectarea de la putere, chiar și pentru trei luni, îi bagă în fibrilații. Și se vede că îi deranjează când alții încearcă niște reforme. Nici reformele nu se pot face cu baghete magice”, e de părere Irineu Darău.
„Nu am găsit doar management foarte bun”Ministrul spune că problemele nu se limitează la sectorul energetic și că, după preluarea mandatului, a constatat deficiențe în companiile aflate în subordinea Ministerului Economiei.
„În cele 47 de companii aflate în coordonarea Ministerului Economiei nu am găsit doar guvernanță corporativă și management foarte bun. Nici măcar în minister nu am găsit acest lucru”, a afirmat Darău.
Potrivit acestuia, schimbarea unor persoane din funcții provoacă reacții imediate, ceea ce ar demonstra existența unor rețele de influență consolidate în timp.
„Sunt noduri de putere care, în unele cazuri, se trag de foarte mulți ani”„Uneori nu știu, ca ministru, dacă omul schimbat era pesedist sau nu, nu știu dacă era pesedist oficial sau neoficial, e ca în melodia aceea de când eram copil cu ceata lui Pițigoi dai intr-unu, țipă 2.
Am pățit de nenumărate ori că pun degetul undeva și fără să vreau ating un pesedist și urlă altul undeva că de ce l-am atins pe respectivul. Acestea sunt niște noduri de putere care poate unele se trag din FSN, altele din PDSR-ul lui Adrian Năstase și așa mai departe, care acum, cred eu, prin niște reforme, încep să fie afectate.
Schimbi un om și, fără să vrei, atingerea produce reacții în altă parte. Sunt noduri de putere care, în unele cazuri, se trag de foarte mulți ani și care încep să fie afectate de reforme”, a spus ministrul.
Dosarele din industria de apărareIrineu Darău a făcut referire și la anchetele din industria de apărare, unde, potrivit declarațiilor sale, au fost descoperite nereguli grave.
„Nu puteam decât să bănuiesc că nu toate lucrurile sunt curate, dar acum apar oameni care sunt arestați. Este bine că cei care îndrăznesc să trădeze țara și să fure din industria de apărare plătesc pentru asta”, a declarat ministrul.
El a adăugat că instituțiile statului trebuie să rămână vigilente, mai ales în contextul actual de securitate.
Criza energetică scoate la iveală probleme vechiÎntrebat despre situația energetică și despre faptul că România importă energie, inclusiv din Bulgaria și Ucraina, ministrul a susținut că actuala criză este consecința unor investiții care nu au fost realizate în ultimii 10-15 ani.
„Guvernele României puteau planifica și rezolva această problemă în ultimii 10-15 ani. Nu s-a întâmplat”, a spus acesta.
Potrivit lui Darău, niciun guvern nu poate rezolva într-un timp scurt toate problemele acumulate în sistemul energetic.
Facturile la energie ar putea creșteDarău nu are niciun dubiu că actuala criză energetică va avea efecte și asupra consumatorilor.
„Să nu ne imaginăm că nu va crește factura de energie după această criză”.
El spune că România traversează o perioadă dificilă, în care se suprapun mai multe crize, iar efectele se vor vedea atât în facturile populației, cât și în costurile suportate de companii și în inflație.
„Noi am avut acea perioadă cu problema mare în Kazahstan, care influența direct piața noastră și cu siguranță azi vedem efectele acestui val. Trebuie să spunem la același timp că știți, la criza trecută, adică cele două, trei luni de la începutul crizei din Ormuz, când am avut și o ordonanță de urgență, în România nu au crescut prețurile atât de mult ca în alte țări. Deci trebuie să ne uităm pe o perioadă mai lungă”, susține Irineu Darău.
Ministrul interimar al Economiei a mai precizat că atunci când prețul la combustibili a crescut și în alte țări, „creșterea nu a fost atât de mare în România precum altundeva”.
Vorbind despre legea care urmează să reglementeze criza pe piața petrolului, Irineu Darău a explicat în ce constă proiectul.
„N-am făcut predicții și așa e corect să nu facem predicții pentru că ceea ce încearcă să asigure această lege așa cum o asigura și atunci ordonanța de urgență este că, pe de o parte nu se fac profituri nesimțite, pe de altă parte știți că și statul diminuează acciza”, a precizat Darău.
Acesta a afirmat că și în luna martie, statul a încercat să nu facă profit de pe urma creșterii prețurilor la combustibil.
„Statul nu vrea să facă profit din asta, dar chiar încercăm să reglementăm în așa fel încât nici privații să nu poată să facă un profit exagerat”, a declarat Darău.
De ce lipsesc sortimentele de motorină și benzină premium?Întrebat despre chestiunea lipsei de combustibil premium de la pompă, Irineu Darău a declarat:
„Strict această situație se monitorizează zilnic, săptămânal, se discută cu cei care furnizează. Sunt niște reglaje care se întâmplă acum. Așa cum v-am spus și cu prețuri, să știți că la fel e și cu fluxurile de aprovizionare”, spune Darău.
Ministrul continuă explicând că „eram cu toții avertizați că există niște depozite care erau, la un moment dat, pe terminate, și care se vor reumple”. Acesta a mai precizat că, în plus, „unele lucruri sunt legate și de importuri și exporturi”.
„De aceea, repet, oricât de ușor sau populist ar fi să se promită niște prețuri sau chiar să se limiteze, trebuie foarte mare grijă, pentru că dacă e o măsură pe termen lung care după o săptămână, două, nu mai e valabilă, s-ar putea să nu se mai comercializeze combustibil”, atrage atenția Darău.
„Câștigă prea mulți bani din cauza penuriei”, le-a spus Trump jurnaliștilor, la Casa Albă. „Nu-mi place”.
Exxon și Chevron au raportat vineri profituri uriașe pentru al doilea trimestru. Câștigurile Chevron au crescut cu aproape 400%, la 12 miliarde de dolari, față de 2,5 miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului trecut. Profitul Exxon s-a dublat, ajungând la 14,5 miliarde de dolari, comparativ cu 7,1 miliarde de dolari în urmă cu un an, potrivit CNBC.
„Chevron, prea mulți bani. ExxonMobil, prea mulți bani”, a spus Trump. „Vor trebui să dea o parte din acești bani înapoi publicului și ar fi bine să reducă prețul de la pompă, prețul plătit de consumatori”, a adăugat liderul de la Casa Albă.
Prețul petrolului american a crescut cu aproximativ 20% după ce Statele Unite și Israelul au atacat Iranul, pe 28 februarie. Teheranul a ripostat blocând Strâmtoarea Ormuz, ceea ce a provocat cea mai mare perturbare a aprovizionării de petrol din istorie.
În perioada aprilie-iunie, petrolul american a avut un preț mediu de aproximativ 92 de dolari pe baril, cu circa 27% mai mare decât în primul trimestru.
Acțiunile Chevron au scăzut cu peste 2%, iar cele ale Exxon au scăzut cu aproximativ 1% după declarațiile lui Trump.
Acțiunile marilor companii petroliere se aflau deja în scădere luni, în condițiile în care prețul petrolului a scăzut cu aproximativ 5%, pe fondul speranțelor că discuțiile dintre Statele Unite și Iran ar putea preveni o nouă escaladare.
Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, a reacționat la declarațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu.
„Domnul Grindeanu minte mult și amestecă foarte mult subiectele. Vedeți, e greu să înțelegi și dânsul se bâlbâia, probabil încurcându-se în propriile minciuni”, a declarat Darău, luni, la B1 TV.
PSD, acuzat de lipsurile din energieMinistrul a respins afirmațiile potrivit cărora USR ar fi blocat dezvoltarea energetică a României prin intermediul organizațiilor neguvernamentale și a subliniat că formațiunea din care face parte nu a deținut niciodată portofoliul Energiei.
Acesta a acuzat că PSD nu își asumă responsabilitatea pentru criza energetică cu care se confruntă România.
„În primul rând, USR n-a avut niciodată ministerul Energiei. Am fost puțin la guvernare în general, dar n-am avut niciodată ministerul energiei. Au fost perioade din ultimii ani ai României în care PSD era la putere, în care s-a diminuat capacitatea de producție energetică, după cum nu s-a mărit sau nu s-a creat capacitatea de stocare energetică. Responsabilitatea se vede, multianual”, spune Darău.
Referindu-se la Strategia națională privind biodiversitatea, Irineu Darău a afirmat că aceasta reprezintă o obligație europeană și este esențială atât pentru protejarea mediului, cât și pentru accesarea unui miliard de euro din fonduri europene.
„PSD încearcă să pozeze în salvatori. Grindeanu a descoperit apa caldă”Irineu Darău a criticat și propunerile recente ale PSD privind redeschiderea minelor de cărbune pentru producerea energiei, susținând că acestea nu sunt noi.
„În fiecare săptămână (N.R. PSD) încearcă să pozeze în salvatori o soluție care era depusă de Radu Miruță și de USR încă de acum câțiva ani în Parlament, îngropată în sertar. Grindeanu a descoperit apă caldă la patru ani că vine PSD cu o soluție îngropată. Legată de cărbune. Exista, culmea, o soluție depusă de USR legislativă care să permită și producția de cărbune”, spune ministrul interimar.
Darău a respins și acuzațiile potrivit cărora USR s-ar opune dezvoltării sectorului energetic în numele protecției mediului. El a afirmat că partidul „într-un stil absolut decent și echilibrat, a susținut și protecția mediului”.
Declarațiile ministrului interimar al Economiei vin după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a acuzat USR că ar fi împiedicat dezvoltarea sectorului energetic din România.
„În plină criză energetică, Ministerul Mediului a venit din punctul nostru de vedere, pe ultima sută de metri, cu o strategie care valorează cam un miliard de euro. Pregătită cum? Chiar cu ONG-urile de mediu. ONG-uri care au oferit în trecut, din bani publici, consultanță pentru protejarea păsărilor. Ce se întâmplă cu siguranța energetică a României? Suntem în plin colaps energetic în acest moment, iar USR deja, și nu mă feresc să spun, deja a blocat la CCR finalizarea a șapte hidrocentrale strategice, așa cum bine știți”, spune liderul social-democrat, într-o conferință de presă.
Fostul ministru spune că România vinde ziua, când e producție mare, și cumpără seara, când producția din țară e mică și consumul e mare.
„De ce Bulgaria face bani din energia României? Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis luni Burduja.
Conform acestuia, numai în aprilie România a dat Bulgariei pentru energie 33 de milioane de euro și a luat 5.
Potrivit fostului ministru, una dintre principalele explicații este că Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare.
„Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adaugă Sebastian Burduja.
„Bulgarii au câștigat o etapă”El trasmite că, în 2023, când a început mandatul la Ministerul Energiei, România avea doar 14 MWh stocare, și că a lăsat în șantiere sau finalizate mai multe proiecte în acest sens.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștigă noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de «secetă» în sectorul energetic. Unii politiceni descoperă acum hidrocentralele blocate de decenii, stocarea, gazul din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, mai spune Burduja.
Irineu Darău, ministrul Economiei, a fost întrebat luni seara, la B1Tv, despre această situație.
„Guvernele României puteau planifica și rezolva această problemă în ultimii 10-15 ani. Nu s-a întâmplat. Nu se poate. Aici trebuie să fim obiectivi. Nu se poate ca un guvern la întâlnirea cu o criză să fie responsabil de toate nefăcutele, nerealizatele din ultimii mulți ani de guvernare. Și aici, știți, să fim serioși, PSD nu mai e la guvernare de 3 luni. Ei au fugit de la guvernare și acum stau pe margine sau în vacanță sau la televizor doar să comenteze ce guvernează alții”, a spus Darău.
În carieră, ai ocazia să demonstrezi că poți gestiona o responsabilitate mai mare decât cea din fișa postului. În plan personal, o conversație sinceră cu o persoană apropiată elimină o neînțelegere veche.
Pe plan financiar, este o zi bună pentru a analiza cheltuielile și a renunța la risipă. Starea de sănătate este bună, însă evită suprasolicitarea. O situație inedită apare când primești o invitație spontană la un eveniment la care nu te-ai fi gândit să participi. Astrele îți recomandă să profiți de oportunitățile care apar pe neașteptate.
Horoscop, 4 august, TaurLa serviciu, perseverența îți aduce aprecierea unei persoane importante din cercul profesional. Pe lan personal, un prieten îți face o mărturisire care schimbă dinamica relației dintre voi.
Pe plan financiar, este momentul potrivit să amâni o achiziție costisitoare până când ai toate informațiile.
Starea de sănătate rămâne stabilă dacă îți respecți orele de odihnă. Cineva îți va returna un obiect cu o mare valoare sentimentală. Astrele te îndeamnă să ai mai multă răbdare cu ritmul în care evoluează lucrurile.
Horoscop, 4 august, GemeniÎn carieră, ideile tale sunt apreciate și pot deveni punctul de plecare al unui proiect nou. În plan personal, ai șansa să petreci timp cu oameni care îți împărtășesc pasiunile.
Pe plan financiar, apare o oportunitate de a obține un venit suplimentar dintr-o activitate secundară.
Starea de sănătate este bună, dar evită să sari peste mese. O persoană necunoscută îți va oferi astăzi un pont extrem de util. Fii mai atent la detaliile aparent neimportante!
Horoscop, 4 august, RacLa locul de muncă, organizarea îți permite să finalizezi rapid o sarcină complicată.
În plan personal, familia îți oferă sprijinul de care aveai nevoie. Astrele îți recomandă să nu refuzi ajutorul celor apropiați.
Pe plan financiar, reușești să găsești o soluție avantajoasă pentru o cheltuială care te preocupa.
Starea de sănătate este favorabilă dacă îți acorzi timp pentru relaxare. Vei avea parte de o conversație în care cineva îți va reaminti de un „tu” din trecut.
Horoscop, 4 august, LeuÎn carieră, ești remarcat pentru inițiativă și spirit de lider. În plan personal, o surpriză pregătită de cineva drag îți schimbă complet dispoziția.
Pe plan financiar, apar perspective bune pentru perioada următoare, însă evită cheltuielile impulsive.
Starea de sănătate este bună, iar energia te ajută să duci la bun sfârșit tot ce îți propui. Astăzi vei primi o ofertă la care nu te așteptai.
Horoscop, 4 august, FecioarăLa serviciu, atenția la detalii te ajută să eviți o greșeală importantă. În plan personal, ai ocazia să clarifici o situație care te măcina de ceva timp.
Pe plan financiar, este o zi bună pentru economii și planuri pe termen lung.
Starea de sănătate se îmbunătățește dacă reduci stresul. Numai relaxându-te ai putea descoperi o pasiune nouă și inedită. Nu mai amâna deciziile importante!
Horoscop, 4 august, BalanțăÎn carieră, colaborările sunt cheia succesului și pot aduce rezultate peste așteptări. În plan personal, o discuție sinceră întărește o relație importantă.
Pe plan financiar, ai șansa să recuperezi o sumă de bani sau să primești o veste bună legată de bani.
Starea de sănătate este echilibrată, însă ai nevoie de mai multă mișcare. Este posibil ca astăzi, cineva să-ți ceară părerea profesională cu privire la o chestiune. Astrele îți recomandă să ai mai multă încredere în experiența acumulată.
Horoscop, 4 august, ScorpionLa serviciu, o provocare îți oferă ocazia să îți demonstrezi competențele. În plan personal, relațiile devin mai armonioase dacă alegi dialogul în locul orgoliului.
Pe plan financiar, evită investițiile făcute în grabă. Starea de sănătate este bună, dar încearcă să îți dozezi energia.
Astăzi, ai putea primi o invitație într-un loc pe care voiai de mult să îl vizitezi. Astrele te îndeamnă să fii mai spontan.
Horoscop, 4 august, SăgetătorÎn carieră, dorința de a învăța ceva nou îți poate aduce un avantaj important. În plan personal, o ieșire spontană îți oferă ocazia să cunoști oameni interesanți.
Pe plan financiar, apar perspective de câștig, însă doar dacă analizezi atent fiecare ofertă.
Starea de sănătate este favorabilă activităților în aer liber. Cineva te va face să-ți schimbi planurile în ultimul moment, însă vei avea perte de o experiență memorabilă.
Horoscop, 4 august, CapricornLa locul de muncă, disciplina și organizarea îți aduc rezultate vizibile. În plan personal, cineva apropiat îți cere un sfat și îți oferă, la rândul său, o perspectivă utilă.
Pe plan financiar, este momentul potrivit pentru a pune la punct un plan de economii. Starea de sănătate este bună dacă nu neglijezi pauzele.
Azi te vei simți inspirat să schimbi ceva în viața ta, după o conversație întâmplătoare. Astrele îți recomandă, totuși, să nu încerci să controlezi fiecare detaliu.
Horoscop, 4 august, VărsătorÎn carieră, creativitatea îți aduce aprecierea colegilor și superiorilor și reușești să duci la bun sfârșit o sarcină dificilă.
Pe plan personal, vei primi o veste bună în cursul serii, iar programul ți se va schimba într-un mod plăcut.
Pe plan financiar, evită să iei decizii doar pe baza entuziasmului de moment. Starea de sănătate este bună dacă îți păstrezi un echilibru între muncă și odihnă.
Astăzi vei avea parte de o discuție care s-ar putea transforma într-o colaborare de viitor. Fii mai atent la oamenii care îți împărtășesc aceleași obiective.
Horoscop, 4 august, PeștiLa serviciu, te înțelegi bine cu colegii. Aceștia te apreciază pentru efortul pe care îl depui, dar și pentru că afișezi multă deschidere în ceea ce privește colaborările.
În plan personal, ai parte de momente liniștite alături de cei dragi.
Pe plan financiar, o idee inspirată te ajută să gestionezi mai eficient bugetul.
Starea de sănătate este favorabilă dacă îți acorzi timp pentru relaxare, dar și sport. Astăzi vei descoperi un nou loc, care îți va da o energie pozitivă.
Surorile Williams ar fi trebuit să joace împreună și la Wimbledon, în luna iunie, însă Serena s-a retras din competiție după ce a acuzat o problemă la genunchi, potrivit BBC.
Jucătoarea în vârstă de 44 de ani s-a accidentat în timpul meciului pierdut în trei seturi în fața australiencei Maya Joint, în primul tur al probei de simplu.
Participarea la turneul WTA 1000 din Ohio, programat în perioada 11-23 august, ar putea reprezenta un pas spre revenirea Serenei la US Open. Aceasta nu a mai jucat la turneul de la New York din 2022.
Ultimul turneu de Grand Slam al anului începe pe 23 august.
Serena și Venus Williams au câștigat împreună 14 titluri de Grand Slam la dublu și trei medalii olimpice de aur.
Cele două surori nu au mai evoluat împreună la dublu de la US Open 2022 și vor juca pentru prima dată ca pereche la Cincinnati.
Venus Williams, în vârstă de 46 de ani, a primit și un wild card pentru tabloul de simplu al competiției.
Legea integrității a fost votată luni de plenul Camerei Deputaților, după ce un amendament al AUR, privind declararea averii „concubinilor”, „partenerilor de viață”, care vizează situația Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, a trecut de votul Comisiei Juridice.
De asemenea, și amendamentul propus de PSD, care vizează situația lui Dominic Fritz, a trecut de vot.
Marți proiectul va fi dezbătut în comisiile de specialitate de la Senat și la ora 17.00 va fi votat în plenul Senatului.
„PSD și AUR și-au împărțit țintele”Alexandru Muraru, vicepreședinte al PNL, spune că luni nu a fost votată doar o lege, ci că PSD și AUR și-au împărțit țintele.
„PSD a vrut capul lui Dominic Fritz, iar AUR a vrut să o transforme în țintă pe Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui României. Și-au votat reciproc amendamentele. Un troc politic primitiv: mandatul lui Fritz contra vieții private a familiei președintelui”, afirmă Muraru.
El spune că Mirabela Grădinaru nu are nicio funcție publică și nu ia decizii în numele statului: „Este atacată pentru simplul fapt că este partenera de viață a președintelui. Nu transparența este problema — transparența demnitarilor trebuie apărată. Problema este folosirea legii pentru a transforma viața personală a unei femei într-o armă politică. Este populism extremist, cu reflexe misogine și cu intoleranță față de orice formă de alteritate”.
Liberalul adaugă că același mecanism este folosit împotriva lui Dominic Fritz: „Pentru că a trăit în Germania și pentru că nu provine din sistemul lor, PSD și AUR au construit împotriva sa o campanie de ură publică: «E străin!», minciuni, insulte și o xenofobie pe care doar aceste două partide o mai pot alimenta cu asemenea cinism. Cetățenii Timișoarei l-au ales prin vot, dar PSD încearcă să-l elimine retroactiv printr-o lege cu dedicație”.
Președintele riscă să culeagă ce a semănatLiderul liberal arată că alianța PSD–AUR funcționează foarte bine: „se negociază ținte, se schimbă voturi și se testează o nouă majoritate. Uneori în subteran, alteori la vedere. Astăzi, PSD și AUR au demonstrat că pot opera coordonat în Parlament: fiecare votează răzbunarea politică dorită de celălalt. Îmi pare rău pentru președintele Nicușor Dan, dar acesta este avertismentul pe care trebuie să-l înțeleagă. Astăzi îi transformă partenera de viață într-o țintă legislativă. Mâine, dacă își consolidează majoritatea și nu vor mai avea nevoie de el, vor redacta proiectul pentru suspendarea sa. Iar, pe măsură ce ne apropiem de 2028, vor încerca și demiterea”.
Alexandru Muraru susține că președintele riscă să culeagă ceea ce a semănat „prin concesiile făcute PSD și prin tolerarea jocului său dublu”: „PNL nu a votat această alianță a răzbunării, xenofobiei și intoleranței. Legile trebuie făcute pentru România, nu împotriva unor persoane”.
„Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a avut luni, 3 august 2026, o întrevedere, în format videoconferință, cu ministrul de Interne al Republicii Lituania, Martynas Katelynas, la solicitarea părții lituaniene”, se arată în comunicatul emis de MAI.
Cei doi oficiali au discutat despre subiecte precum cooperare dintre cele două state în domeniul afacerilor interne, a evoluțiilor privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii și procesul de selecție pentru funcția de director executiv al instituției.
„Întrevederea a constituit, totodată, un bun prilej pentru aprofundarea cooperării dintre cele două ministere, inclusiv în perspectiva exercitării de către Lituania a Președinției Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2027”, se mai arată în comunicat.
„Cei doi miniștri au subliniat necesitatea consolidării Europol și a capacității Agenției de a sprijini operațional autoritățile de aplicare a legii din statele membre”, continuă informarea.
Cătălin Predoiu a reconfirmat rolul esențial pe care Europol îl joacă ca centru de analiză și schimb de informații pentru investigațiile complexe, arătând că România va continua să sprijine activ activitățile agenției.
România va adopta un rol proactiv și constructiv în cadrul viitoarelor negocieri privind revizuirea Regulamentului Europol, mai transmite Predoiu.
Obiectivul principal al părții române este consolidarea capacităților tehnice ale Agenției și adaptarea rapidă a răspunsului european la noile forme de infracționalitate.
„La încheierea întrevederii, cei doi miniștri au reafirmat disponibilitatea de a continua și aprofunda cooperarea bilaterală și de a menține un dialog instituțional constant asupra principalelor dosare europene din domeniul afacerilor interne”, se arată în încheierea comunicatului.
Românii care își petrec vacanța în Bulgaria în această vară sunt sfătuiți să fie mai atenți atunci când plătesc în numerar sau primesc rest în euro.
După aderarea Bulgariei la zona euro, la 1 ianuarie 2026, moneda unică este folosită atât în Grecia, cât și în Bulgaria, ceea ce înseamnă că turiștii nu mai schimbă lei în leva.
Totuși, plățile în numerar necesită mai multă atenție, mai ales în sezonul estival, când tranzacțiile sunt rapide și zonele turistice sunt foarte aglomerate.
Datele analizate de o companie de schimb valutar arată că, în România, au fost identificate 20 de bancnote euro contrafăcute, cu o valoare nominală totală de 1.910 euro, de la începutul anului până la jumătatea lunii iulie.
În Bulgaria sunt mai puține falsuri, dar acestea au valori mai mariÎn Bulgaria au fost identificate 26 de bancnote contrafăcute în primele șapte luni din 2026, față de 33 în aceeași perioadă din 2025.
Cu toate acestea, valoarea lor totală a crescut de la 2.720 de euro la 3.540 de euro.
Practic, numărul bancnotelor false a scăzut cu 21%, însă valoarea lor totală a crescut cu 30%.
Valoarea medie a unei bancnote contrafăcute a urcat de la aproximativ 82 de euro la 136 de euro, iar falsificatorii folosesc tot mai des bancnote de 100, 200 și 500 de euro.
Ponderea acestor cupiuri a crescut de la 36% la aproape 58% din totalul bancnotelor false identificate. Numărul bancnotelor de 200 de euro s-a dublat, iar cel al bancnotelor de 500 de euro a crescut de la una la două.
Autorii analizei atrag însă atenția că aceste cifre provin exclusiv din tranzacțiile procesate în birourile companiei și nu reprezintă statistici naționale.
Din acest motiv, ele nu pot fi folosite pentru a estima riscul real ca un turist să primească o bancnotă falsă. Totuși, datele indică o tendință clară: falsificatorii se orientează din ce în ce mai mult către bancnotele cu valori mari.
Bancnotele de 20 și 50 de euro rămân cele mai falsificate în EuropaÎn întreaga Uniune Europeană, riscul de a intra în posesia unei bancnote false rămâne redus, însă el există.
Potrivit Băncii Centrale Europene, în 2025 au fost retrase din circulație 444.000 de bancnote euro contrafăcute, cu 20% mai puține decât în anul precedent.
Raportat la numărul total al bancnotelor autentice aflate în circulație, asta înseamnă 14 bancnote false la un milion de bancnote autentice.
Aproximativ 80% dintre falsurile descoperite au fost bancnote de 20 și 50 de euro.
Cum recunoști o bancnotă falsăPotrivit documentului, multe dintre bancnotele false descoperite nu sunt falsuri sofisticate. Unele aveau chiar inscripțiile „COPY” sau „PROP COPY”, ceea ce înseamnă că puteau fi depistate foarte ușor.
Specialiștii recomandă verificarea mai multor elemente de siguranță înainte de a accepta o bancnotă:
O bancnotă suspectă ar trebui comparată cu una autentică de aceeași valoare.
Dacă există îndoieli privind autenticitatea, bancnota nu trebuie folosită la o altă plată.
Punerea în circulație, cu bună știință, a unei bancnote contrafăcute constituie infracțiune, chiar dacă persoana respectivă a primit-o inițial fără să știe că este falsă.
Bancnota trebuie predată Poliției, unei bănci sau băncii centrale competente pentru verificări.
FC Botoșani a deschis scorul în minutul 38. Dumiter a înscris din pasa lui Hervin Ongenda, fără să-i ofere vreo șansă portarului Ștefan Lefter.
Universitatea Cluj a egalat în minutul 50, prin Alibek Aliev. Atacantul a transformat o lovitură de la 11 metri acordată după un henț comis de Andrei Miron.
Clujenii au întors scorul în minutul 74. Oucasse Mendy a marcat golul victoriei și a adus cele trei puncte pentru formația gazdă.
Partida s-a disputat la Sfântu Gheorghe, deoarece Cluj Arena nu este disponibilă în această perioadă, stadionul urmând să găzduiască festivalul Untold.
După acest rezultat, Universitatea Cluj ocupă locul al patrulea, cu șase puncte, în timp ce FC Botoșani se află pe poziția a 14-a, cu două puncte.
Echipele de startUniversitatea Cluj: Lefter – Mikanovic, I. Cristea, Codrea, Chipciu – Bic – Nistor, Drammeh – Stanojev, Aliev, Mendy;
Rezerve: Neofytos, Cosa, Adams, Chinteș, Poulolo, Techereș, Simion, Pinho, Pall, Macalou, Chukwu, Trică;
Antrenor: Cristiano Bergodi.
FC Botoșani: Anestis – Bayeye, Miron, Diarra, Ilaș – De Vega, Papa, Ongenda – Mitrov, Dumiter, Mailat.
Rezerve: Gurău, Creț, Sadiku, Diaw, Petro, Bordeianu, Sorodoc, Țigănașu, Markovic, M. Preda.
Antrenor: Marius Croitoru.
Departamentul de Sănătate și Servicii Sociale din Michigan a declarat că ambele persoane sufereau de afecțiuni preexistente care ar fi putut fi agravate de boala intestinală și de deshidratare, potrivit Associated Press.
Departamentul a precizat că nu va furniza informații suplimentare cu privire la aceste decese.
Parazitul infectează alimentele care au intrat în contact cu fecalele umane, cel mai frecvent atunci când legumele și fructele sunt irigate sau spălate cu apă contaminată.
Odată ingerat, acesta provoacă o afecțiune intestinală caracterizată prin „mișcări intestinale frecvente și, uneori, explozive”, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).
Autoritățile federale din domeniul sănătății au identificat salata verde provenită din Mexic, servită în restaurantele Taco Bell din cinci state ale SUA, ca sursă a epidemiei de amploare.
În ansamblu, cazurile de ciclosporă au atins un record în SUA.
Începând cu 1 mai, CDC a primit rapoarte privind peste 4.100 de cazuri confirmate și investighează alte peste 7.400 de cazuri probabile în 41 de state.
Autoritățile federale din domeniul sănătății au declarat că alte „mărci, restaurante, comercianți cu amănuntul sau canale de distribuție” ar putea fi legate de focar, pe măsură ce ancheta continuă.
„Bazat pe prognoza pe care o avem acum și scăderea prognozată de 2-3 centimetri pe zi, debitul pe care îl avem, noi prognozăm cinci zile de funcționare în momentul de față”, a declarat directorul centralei nucleare de la Cernavodă, Romeo Urjan, la Antena 3 CNN.
Unitatea 1 a fost deja oprită controlat din cauza debitului foarte scăzut al Dunării, în timp ce Unitatea 2 continuă să funcționeze în parametri normali.
„Unitatea 2 funcționează la parametrii normali. Nu facem compromisuri, funcționăm în condiții de securitate nucleară, siguranță pentru populație, pentru mediu, pentru angajați și pentru echipamente”, a spus directorul centralei.
„Durează cam 20-24 de ore până să vedem efectele”Romeo Urjan a precizat că efectele detonării controlate a stâncii Pârjoaia de pe Brațul Bala nu pot fi evaluate imediat la Cernavodă, deoarece intervenția a avut loc la aproximativ 60 de kilometri de centrală.
„La o viteză a apei Dunării de trei kilometri pe oră, durează cam 20-24 de ore până să vedem efectele. Ne așteptăm ca mâine dimineață, în jurul orei 5:00-6:00, să vedem efectele acestei explozii”, a explicat Urjan.
Autoritățile pregătesc și amplasarea a patru barje care să reducă debitul de apă către Brațul Bala și să direcționeze o cantitate mai mare spre Dunărea Veche și Centrala Nucleară de la Cernavodă.
Potrivit estimărilor prezentate de director, această măsură ar putea determina o creștere a nivelului apei cu aproximativ șapte-opt centimetri.
„Noi spunem că ar mai aduce câteva zile de funcționare suplimentar față de prognoza pe care o avem în momentul de față”, a afirmat Romeo Urjan.
Parametrii sunt monitorizați permanentCentrala de la Cernavodă s-a mai confruntat cu o situație similară în anul 2003, când Unitatea 1, singura aflată atunci în funcțiune, a fost oprită aproximativ o lună din cauza nivelului scăzut al Dunării.
Romeo Urjan a precizat că parametrii sunt monitorizați permanent, iar conducerea operativă a centralei se reunește zilnic în cadrul unui comandament. Sunt urmărite în timp real atât nivelul apei la aspirația pompelor și în bazinele de răcire, cât și vibrațiile la pompe.
„Parametrii pe care îi măsurăm noi, și anume nivelul Dunării la aspirația pompelor, se măsoară instantaneu, deci măsurarea este disponibilă online și la Unitatea 1, și la Unitatea 2, atât în aspirație, cât și în bazinele de răcire pentru pompe. Deci indicațiile sunt în permanență. Măsurăm nivelul. În afară de nivel, mai măsurăm vibrațiile la pompe, care ne pot duce la concluzia că nivelul a scăzut prea mult și atunci va trebui să luăm măsura de reducere putere sau de oprire. În momentul de față nu avem motive de îngrijorare. Centrala, după cum am spus, funcționează în condiții normale de funcționare, în parametrii care au fost stabiliți prin proiect”, a subliniat directorul.
ANRE a validat pentru decont, în intervalul 18 mai – 31 iulie 2026, sume totalizând 412,94 milioane de lei aferente schemelor de plafonare-compensare derulate în România în ultimii ani, potrivit unei informări transmise luni seara, precizând că doar în ultima săptămână a lunii iulie, perioada 27-31 iulie, au fost validate deconturi către furnizori de aproximativ 55 milioane lei.
„Știu că au fost nenumărate discuții în spațiul public despre viteza cu care se validează aceste sume. Ba chiar au fost avansate și termene-sperietoare de ordinul deceniilor. Iată că în aproximativ două luni s-au validat peste 410 milioane de lei, bani care pot ajunge la furnizorii de energie electrică și gaze naturale. Știu că așteptările furnizorilor sunt ca viteza să crească. Acest lucru se întâmplă și vreau să mulțumesc pe această cale, în mod public, colegilor mei, pentru efortul făcut și pentru munca pe care o depun. Totodată, așteptarea publicului este ca validarea unor sume foarte mari de bani din bugetul statului să se facă responsabil, iar colegii mei răspund acestui tocmai deziderat social”, a declarat președintele ANRE, George Niculescu.
Unde merg baniiSumele validate au fost transmise pentru decont către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, care vizează consumatorii casnici, și Ministerul Energiei, responsabil pentru plățile aferente celor noncasnici.
Mai concret, s-au validat 288,28 milioane de lei (69,8% din total) către Ministerul Energiei și 124,66 milioane de lei (30,2% din total) către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, entitățile cărora trebuie să li se suplimenteze bugetele pentru a face efectiv plățile.
Din totalul deconturilor validate, 261,92 milioane de lei sunt aferente pentru consumul de gaze naturale, iar 151,03 milioane de lei pentru energie electrică.
Cele mai mari volume au fost validate în trei intervale de timp: 18–22 mai (248,38 milioane lei), 29 iunie – 3 iulie (82,57 milioane lei) și 27–31 iulie (55,29 milioane lei). Împreună, cele trei săptămâni reprezintă 93,5% din totalul decontat în perioada analizată.
Potrivit informațiilor recente ale industriei, statul avea datorii de aproximativ 6 miliarde de lei.
„Cifrele de la ACUE au zis că cererile au fost pentru 9,5 miliarde de lei. Din această sumă, cam 40% au fost decontate și plătite prin ordonanță – care se cheamă avans, chiar dacă vine cu întârziere. Acele 40% au intrat după prevederea legală, deja a intrat și în trecut, cam punctual, dar restul e blocat complet. Atunci vorbim despre cam aproape 6 miliarde virgulă nu mai știu exact sume în momentul în față, pentru că nivel sectorului, și în cazul nostru (E.ON) vorbim despre aproape 700 de milioane de lei. Este vorba și de energie, și de gaze, dar la gaze plafonul nu a fost nepotrivit ca la energie electrică, atunci la gaz nu am acumulat datorii, în cazul nostru vorbim despre decontări la energie electrică”, a declarat recent Volker Raffel, președintele Federaţiei Patronală a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) și șeful E.ON Români.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a revocat-o pe Olha Stefanișina din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Ucrainei în Statele Unite, informează Ukrinform.
„Olga Stefanișina va fi eliberată din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Ucrainei în Statele Unite ale Americii”, se arată în decretul menționat de sursa citată.
Stefanișina fusese numită în postul diplomatic de la Washington pe 27 august 2025, după ce anterior ocupase funcția de viceprim-ministru pentru integrare europeană și euroatlantică și, timp de o lună, pe cea de trimis special al președintelui pentru cooperarea cu SUA.
Speculațiile privind plecarea sa din funcția de ambasador au apărut odată cu remanierea guvernamentală inițiată la mijlocul lunii iulie.
În cadrul remanierii, mai mulți lideri au fost eliberați din funcție, precum fostul ministru al Apărării, Mîhaii Fedorov sau Oleksandr Sirski, fostul șef de stat major.
Volodimir Zelenski intenționase inițial să o numească ambasador la Washington pe fostul premier Iulia Svîrîdenko, însă aceasta ar fi refuzat oferta, potrivit unor surse citate de The Kyiv Independent.
Schimbarea Ștefanișinei are loc și pe fondul unor speculații privind o posibilă urmărire penală.
Aceasta este vizată de o investigație desfășurată de Biroul Național Anticorupție al Ucrainei în legătură cu presupuse nereguli privind activitatea Agenției pentru Recuperarea și Administrarea Activelor, însă până în prezent nu a fost pusă oficial sub acuzare.
