MediaFax.ro

Secția de judecători a CSM trece în revistă, în raportul adoptat și transmis organismelor judiciare internaționale, toată campania împotriva Justiției – care îi cuprinde pe Ilie Bolojan, lideri USR, Oana Gheorghiu dar și presă și ONG-uri afiliate.

Retorică denigratoare: judecătorii eliberează corupții prin prescripție

„O altă retorică denigratoare generalizată este legată de intenţia de a induce opiniei publice ideea că instanţele din România (în special Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) eliberează corupţii prin intermediul prescripţiei răspunderii penale. S-a mers până într-acolo încât să fie acuzat Consiliul pentru anumite luări de poziţie şi să se facă liste de dosare care au fost prescrise, stabilindu-se că vinovăția aparţine înaltei Curţi, fără însă a se analiza cine este responsabil în mod real pentru acest fenomen (Parlamentul, Guvernul, Curtea Constituţională, parchetele etc.).

De asemenea, a fost prezentată şi amplificată, în mod profund manipulator, opinia avocatul general al CJUE ar fi propus Curţii de la Luxemburg ca decizia în cauza Lin II (aflată în prezent pe rolul Curţii – Cauza C-280/25) să fie dată adoptând una dintre cele două soluţii: reconsiderarea jurisprudecţei din Hotărârea Lin I sau confirmarea jurisprudenţei din cauza Lin I. În realitate, avocatul general a propus şi motivat in extenso soluţia care confirmă atitudinea de până acum a instanţelor române, motivând temeinic această opinie, iar la final, ca soluţie reziduală, a arătat că dacă CJUE nu va adopta această propunere, atunci ar trebui să se aplice soluţia deja trasată în cauza Lin I (Cauza C-107/23 PPU Lin), fără însă a motiva deloc această soluţie.

Atitudinea rău voitoare a unei părţi a presei, afiliată poziţiei spectrului politic care promovează agresiunea împotriva judecătorilor, rezultă din cantitatea articolelor scrise, dedicate în special preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar şi Consiliului Superior al Magistraturii şi sistemului de justiție,în general, dar mai ales din calitatea acestora, denigratoare, de multe ori fără suport real şi cu interpretări întotdeauna tendenţioase”, arată CSM.

Peste 73% din dosarele prescrise sunt din vina procurorilor. O cincime din dosare venite inutil în instanțe

CSM a analizat în raport toate intervențiile de prescripție în toate dosarele din România. Iată ce a constatat:

„În urma analizei şi centralizării datelor ulterioare lunii iunie 2022, transmise de instanţele judecătoreşti, Consiliul Superior al Magistraturii a identificat un numär de 12.531 de dosare în care s-a pronunțat soluția de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, vizând 14.584 de infractiuni.

• primă constatare statistică de o relevanţă juridică incontestabilă este aceea că, pentru un număr de 3.079 de infracţiuni (21,11%) din totalul analizat, prescripția răspunderii penale era deja împlinită la data sesizării instanței de judecată. Aceasta înseamnă că în mai mult de o cincime din totalul cauzelor, instanțele judecătoreşti nu au avut nicio contribuție la consumarea termenului de prescripţie, deoarece acesta era deja expirat în momentul în care dosarul le-a fost înaintat spre soluționare.
• Responsabilitatea exclusivă pentru aceste cauze incumbă în totalitate fazei de urmărire penală. În plus, pentru 878 de infracţiuni (6,03%), trimiterea în judecată a fost făcută după ce conţinutul Deciziei CCR nr. 358/2022 era cunoscut și era evident că termenul de prescripție urma să se împlinească în perioada imediat următoare, preferându-se ca acest lucru să fie constatat în faza de judecată, iar nu în faza de urmărire penală.
• Pentru infracţiunile la care termenul de prescripție s-a împlinit în cursul judecăţii, analiza distribuției temporale evidenţiază un rezultat statistic de o claritate incontestabilă: din intervalul de timp cuprins între data sesizării organului de urmărire penală şi momentul intervenirii prescripției, 73,48% a corespuns fazei de urmărire penală, în timp ce numai 26,52% a corespuns fazei de judecată (fond şi apel cumulat).
• Defalcarea statistică pe intervale procentuale de câte 10% confirmă şi amplifică această concluzie:
• pentru 3.347 de infracţiuni (29,09%), urmărirea penală a reprezentat între 90% şi 100% din intervalul temporal scurs între sesizarea organului de urmărire penală şi intervenirea prescripţiei răspunderii penale;
• pentru 2.658 de infracţiuni (23,10%), ponderea urmăririi penale s-a situat între 80% şi 90%;
• pentru 1.675 de infracţiuni (14,56%), urmărirea penală a reprezentat între 70% şi 80% din intervalul relevant.
• În cazul fazei de judecată, distribuţia este inversă si relevă că:
• pentru 3.205 infracţiuni (27,86%), perioada petrecută pe rolul instanțelor a reprezentat între 0% şi 10% din intervalul analizat;
• – pentru 2.681 de infracțiuni (23,30%), această perioadă s-a situat între 10% şi 20%;
• – pentru 1.747 de infracţiuni (15,18%), faza de judecată a reprezentat între 20% şi 30% din intervalul relevant.

Distribuția statistică a datelor demonstrează fără echivoc că, în majoritatea covârşitoare a cauzelor analizate (peste 70%), durata determinantă a intervalului scurs până la intervenirea prescripţiei a fost consumată în faza de urmărire penală, nu în faza de judecată.

In mod obiectiv, instanţele au preluat dosarele în etapa finală a termenului de prescripţie, după ce partea covârşitoare a acestuia fusese deja consumată anterior sesizării instanţei.

Această realitate statistică contrazice frontal retorica publică potrivit căreia practici administrative ale instanțelor – modificări de complete, delegări sau detaşări – reprezentat cauza determinantă a prescripţiei. Datele arată exact contrariul: în cele mai multe dintre cauze, termenul de prescripție era deja consumat în proporție de 70-90% înainte ca dosarul să intre efectiv în faza judecăţii.

O dimensiune distinctă și deosebit de semnificativă a analizei o constituie conduita instituțională a organelor de urmărire penală ulterior pronunţării Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2022 şi a Deciziei Înaltei Curți de Casație şi Justiţie nr. 67/2022, prin care s-a stabilit cu caracter obligatoriu că normele referitoare la întreruperea prescripției sunt norme de drept penal material supuse legii penale mai favorabile.

Efectele juridice ale acestei decizii erau pe deplin previzibile pentru orice organ de urmărire penală: termenele de prescripție se recalculau ca mitior lex, iar în numeroase cauze prescripţia era deja împlinită sau urma să se împlinească iminent.

Potrivit dispozițiilor art. 327 C.proc.pen., procurorul are obligația de a dispune clasarea cauzei atunci când există o cauză care împiedică exercitarea acțiunii penale, inclusiv prescripția răspunderii penale. Or, în loc să valorifice această cauză de stingere a acţiunii penale în faza de urmărire penală – prin dispoziţiile de clasare, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) C.proc.pen. -, organele de urmărire penală au dispus, ulterior datei de 1 noiembrie 2022, trimiterea în judecată în 878 de dosare penale (8,96% din totalul dosarelor în care prescripția a intervenit pe rolul instanţelor), vizând 897 de infracţiuni (7,80% din total), pentru care termenul de prescripție urma să se împlinească într-un interval de timp incompatibil cu parcurgerea minimă a procedurii de cameră preliminară şi stabilirea unui termen de judecată în primă instanţă, arată CSM.

Concret, raportând aceste date la dispozițiile legale privind procedura camerei preliminare, se constată că: – pentru 503 infracţiuni (492 dosare), termenul de prescripție s-a împlinit în decurs de o lună de la sesizarea instanţei de judecată; – pentru 394 de infracţiuni (386 dosare), prescripția s-a împlinit în termen de două luni de la sesizare.

Această practică instituțională a avut şi un efect mediatic major: soluţia formală de încetare a procesului penal a fost ,încasată” public de instanţe, deşi dosarele petrecuseră practic întreaga durată relevantă a termenului de prescripție în faza de urmărire penală. în percepția publică, instanța a devenit astfel titularul aparent al responsabilității pentru prescripție, deşi analiza statistică demonstrează că aceasta intervenea, în realitate, pe fondul consumării aproape integrale a termenului în etapa anterioară judecăţii”, arată CSM.

Cine este de vină pentru prescripție? Parlamentul

CSM explică faptul că în 2018, Codul penal prevedea că întreruperea prescripţiei are loc în momentul în care este îndeplinit un act de procedură de către procuror, fără să fi cerut şi condiţia ca acest act să fie comunicat celui cercetat.

Curtea Constituţională a considerat că acest text este neconstituţional, fiind neprevizibil, întrucât, în lipsa comunicării actului către cel cercetat este dificil de stabilit când s-a produs întreruperea termenului de prescripţie, neputând fi exclusă o antedatare a actelor de procedură de către procuror, tocmai cu acest scop.

Prin urmare, termenul de prescripţie general rămânea aplicabil, însă nu mai exista text pentru întreruperea lui, astfel încât să curgă un nou termen de prescripţie de la întrerupere.

În consecinţă, începând cu 2018 textul a fost constatat ca fiind neconstituţional, Parlamentul având la dispoziţie un termen de 45 de zile, potrivit Constituției, pentru a modificările necesare.

Parlamentul nu a îndeplinit această obligaţie, lăsând problema prescripţiei nesoluţionata până în 2022, când Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă cu acest scop.

După declararea neconstituţională a textului din Codul penal (2018), judecătorii au considerat că termenul de prescripţie nu se mai întrerupe, astfel încât este aplicabil doar cel general (în funcţie de pedeapsa prevăzute de lege pentru fiecare infracţiune instituindu-se un termen de prescripție de 3 ani, 5 ani, 8 ani, 10 ani, 15 ani).

În anul 2022, Curtea Constituţională a constatat că „în absenţa intervenției active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituție, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale”.

CSM a constatat și derularea unei campanii de presă negative fără precedent la adresa Liei Savonea, șefa Curții Supreme, cu 140 de articole care-i conțineau în cheie negativă numele, în decurs de 290 de zile lucrătoare. Practic, 1 articol negativ a fost scris la fiecare 3 zile despre preşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru o perioadă mai mare de 1 an.

Sala motoarelor unui petrolier a luat foc miercuri în largul coastei Omanului, în apropiere de Strâmtoarea Ormuz, în urma unui atac cu rachete, potrivit Euronews.

Nava a transmis un apel de urgență

Nava Settebello a transmis un apel de urgență. Aceasta a raportat un atac cu rachete asupra camerei motoarelor. Autoritățile locale ajută la evacuarea echipajului, a relatat agenția maritimă britanică potrivit sursei. O persoană a decedat, iar alte două sunt date dispărute.

Conform agenției britanice, petrolierul „a transmis un apel de urgență prin care anunța că sala motoarelor sale a fost lovită de o rachetă în timp ce opera în largul coastei Sohar din Golful Oman”. De asemenea, nava a transmis și că la bordul ei s-a produs un incendiu.

Agenția pentru Operațiuni Comerciale Maritime din Regatul Unit (UKMTO) a raportat, ulterior, un incident la 20 de mile marine nord-est de Sohar, în Oman.

„Autoritățile locale au raportat că o navă-cisternă a luat foc în camera motoarelor. Acestea sunt la fața locului pentru a ajuta la evacuarea echipajului”, potrivit acesteia.

„Nava raportează o victimă și doi membri ai echipajului dispăruți. Nu s-a raportat niciun impact asupra mediului”, a mai transmis agenția.

Nu se știe cine a inițiat atacul

Nu se cunoaște încă cine a lansat rachetele.

Atacul este cel mai recent dintr-o serie de atacuri cu rachete și drone asupra navelor comerciale din strâmtoare, mai arată sursa inițială.

Sohar a fost atacat de drone iraniene la începutul războiului, în timp ce Iranul a capturat și o serie de nave în Golful Oman. Țara a capturat inclusiv un petrolier în luna mai. Iranul susținea că nava încerca să perturbe exporturile de petrol și interesele iraniene, potrivit sursei.

Rezultatele au fost publicate înaintea summiturilor G7 și NATO. Dezvăluirile evidențiază încrederea europenilor în Washington este tot mai scăzută ca partener de securitate, potrivit Reuters. 

În cadrul sondajului au fost chestionați cetățenii din 15 țări din Europa, precum Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit. Cei care au răspuns studiului sunt cetățeni cu vârsta de peste 18 ani.

Majoritatea respondenților din toate țările chestionate și-au exprimat îndoielile cu privire la faptul că SUA ar veni în apărarea lor în cazul unui atac.

Marea majoritate a europenilor, cu excepția Bulgariei, consideră că relațiile dintre SUA și Europa se vor îmbunătăți odată cu plecarea președintelui american Donald Trump de la putere.

Europenii susțin Ucraina ca aliat, dar sunt sceptici legat de trimiterea trupelor

În ceea ce privește geopolitica europeană, europenii continuă să susțină Ucraina ca aliat sau partener strategic, deși consensul se slăbește când vine vorba de trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina după război sau de extinderea UE spre est.

De asemenea, europenii s-au pronunțat în favoarea reducerii dependenței de echipamentele militare americane în favoarea alternativelor europene precum Danemarca, Olanda și Suedia înregistrând cel mai mare sprijin pentru „achiziționarea de produse europene”.

Majoritatea cred că guvernele trebuie să crească cheltuielile în Apărare

În ceea ce privește cheltuielile de apărare, marea majoritate a europenilor respondenți la sondaj consideră că trebuie să crească cheltuielile naționale pentru apărare. Singura excepție este Italia, acolo unde mai mult de jumătate din cetățeni se declară împotriva creșterii cheltuielilor în apărare.

Aproape 5 din 10 europeni (un procent de 47%) susțin ideea împrumuturilor colective ale UE pentru finanțarea inițiativelor de apărare. Cel mai puternic sprijin pentru această inițiativă vine de la cetățenii din Portugalia, (59%), Danemarca (56%) și Țările de Jos (55%).

Polonia a fost singura excepție, în acest caz, unde majoritatea cetățenilor au susținut creșterea achizițiilor de arme din SUA, în timp ce Germania, Italia și Ungaria au prezentat opinii semnificativ împărțite cu privire la această chestiune.

La polul opus, cetățenii din Italia, Austria și Germania s-au opus față de reducerea cheltuielilor publice pentru creșterea bugetelor în industria de Apărare – italienii într-un procent de 63%, spaniolii într-un procent de 59%, iar germanii într-un procent de 56%.

În ceea ce privește politica energetică, 44 % dintre europeni s-au opus reluării importurilor de petrol și gaze din Rusia, în ciuda creșterii costurilor în Energie.

Bill Gates, audiat în Congres în scandalul Epstein. Miliardarul va răspunde întrebărilor despre relația cu finanțatorul acuzat de trafic sexual

Cofondatorul Microsoft, Bill Gates, urmează să fie audiat miercuri de Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților din SUA, în cadrul anchetei privind relația sa cu Jeffrey Epstein, finanțatorul condamnat pentru infracțiuni sexuale și acuzat ulterior de trafic sexual cu minore.

Audierea va avea loc cu ușile închise

Audierea va avea loc cu ușile închise și va consta într-un interviu transcris, fără înregistrare video, potrivit comisiei conduse de republicani.

Ulterior, stenograma discuției va fi făcută publică.

Bill Gates este una dintre numeroasele personalități influente ale căror nume apar în documentele Departamentului de Justiție legate de Jeffrey Epstein.

Apariția într-un astfel de dosar nu reprezintă însă o dovadă de implicare într-o activitate ilegală.

Numele lui apare în mai multe documente ale anchetei

Reprezentanții lui Gates au declarat anterior că miliardarul „salută oportunitatea de a se prezenta în fața Comisiei” și că nu a participat niciodată la activitățile ilegale ale lui Epstein.

„Deși nu a fost martor și nu a participat niciodată la niciuna dintre acțiunile ilegale ale lui Epstein, așteaptă cu nerăbdare să răspundă la toate întrebările comitetului”, a transmis purtătorul de cuvânt al lui Gates într-o declarație trimisă presei americane.

Numele lui Bill Gates apare de mai multe ori în documentele anchetei Epstein.

Potrivit unor e-mailuri și altor documente publicate, Gates s-ar fi întâlnit în repetate rânduri cu Epstein după condamnarea acestuia din 2008 pentru infracțiuni sexuale care au implicat minori.

Există numeroase fotografii ale lui Bill Gates cu Epstein

Documentele arată inclusiv că Gates ar fi intenționat să călătorească cu avionul privat al lui Epstein în 2013.

De asemenea, există fotografii în care cei doi apar împreună.

Jeffrey Epstein a fost arestat din nou în 2019 sub acuzații federale de trafic sexual și a murit ulterior în închisoare. Autoritățile americane au concluzionat că acesta s-a sinucis.

Ancheta Congresului a readus în atenție și detalii sensibile despre viața personală a lui Gates. În unele e-mailuri atribuite lui Epstein este menționată și fosta soție a miliardarului, Melinda French Gates.

Epstein l-ar fi ajutat pe Gates să obțină medicamente pentru o infecție cu transmitere sexuală

Într-un mesaj, Epstein susține că l-ar fi ajutat pe Gates să obțină medicamente pentru tratarea unei infecții cu transmitere sexuală, afirmații pe care reprezentanții fondatorului Microsoft le-au catalogat drept „absurde și complet false”.

Melinda French Gates a declarat recent că publicarea documentelor i-a provocat „o tristețe incredibilă” și a spus că întrebările rămase trebuie clarificate de cei implicați.

„Acele întrebări sunt pentru acei oameni și chiar pentru fostul meu soț. Ei trebuie să răspundă la aceste lucruri, nu eu”, a afirmat ea într-un interviu pentru NPR.

„Guvernul i-a dezamăgit pe supraviețuitori”

Audierea lui Gates face parte dintr-o investigație amplă a Congresului american privind modul în care autoritățile au gestionat dosarele Epstein și relațiile pe care finanțatorul le-a avut cu oameni influenți din politică, afaceri și mediul financiar.

Comisia i-a audiat deja pe fostul procuror general Pam Bondi și pe Lesley Groff, asistenta de lungă durată a lui Epstein, iar în perioada următoare intenționează să îi convoace și pe miliardarul Leon Black, fostul director Barclays Jes Staley și alți foști colaboratori ai lui Epstein.

„Guvernul i-a dezamăgit pe supraviețuitori. Luăm această anchetă în serios”, a declarat președintele comisiei, republicanul James Comer.

Academia Medicilor pentru Excelență în Sănătate lansează în luna iunie 2026 serviciul 1414 (www.1414.ro), o linie telefonică prin care utilizatorii din România pot vorbi cu un medic specialist în timp real, fără programare și fără infrastructură digitală.

Serviciul devine accesibil apelând numărul scurt 1414 de pe orice telefon mobil din rețelele Orange și Vodafone.

Contextul lansării

Accesul la un medic în afara orelor de program reprezintă o provocare frecventă pentru pacienții din România.

Cabinetele medicale funcționează în general în intervalul orar standard de lucru, iar prezentarea la camera de gardă implică adesea timpi de așteptare semnificativi pentru situații care nu necesită intervenție de urgență.

1414 răspunde acestei nevoi prin conectarea directă a pacienților cu medici specialiști, disponibili 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână, inclusiv în zilele de sărbătoare legală.

Cum funcționează serviciul Utilizatorul sună la 1414 de pe un telefon mobil din rețeaua Orange sau Vodafone

Conexiunea cu medicul este exclusiv audio și se stabilește fără pași suplimentari. Apelul mediu estimat durează între 10 și 20 minute, iar costul de 1,52 euro pe minut este inclus automat în factura operatorului de telefonie. Nu este necesară înregistrarea unui cont, un card bancar sau descărcarea unei aplicații.

Pentru abonații PrePay, suma se deduce din creditul disponibil. Taxarea începe după mesajul de întâmpinare. La finalul consultației, utilizatorul este avertizat sonor cu un minut înainte de încheierea timpului alocat.

Apelul poate dura maxim 30- 40 de minute per pacient, în funcție de operator.

Servicii oferite

Prin 1414, pacienții pot obține sfaturi medicale pentru situații frecvente precum febră și răceală, alergii, dureri și disconfort, interpretarea rezultatelor de laborator, recomandări privind medicamentele sau sfaturi pentru călătorii.

Serviciul este conceput pentru consultanță medicală informativă și nu înlocuiește o consultație față-în-față, investigații paraclinice sau imagistice. Medicii de la 1414 nu pot emite rețete compensate sau concedii medicale, însă pot ghida pacientul către pașii corecți de urmat. Serviciul nu înlocuiește numărul de urgență 112.

În situații critice, cum ar fi: durere toracică severă, dificultăți de respirație, pierderea cunoștinței, hemoragii sau traumatisme grave, utilizatorii sunt îndrumați să apeleze imediat serviciile de urgență, apelând 112.

Echipa medicală și acreditări

Toți medicii din platforma 1414 sunt înregistrați la Colegiul Medicilor din România și au minimum cinci ani de experiență clinică. Fiecare apel este preluat de un medic în exercițiu. Consultațiile sunt protejate de secretul profesional medical și de Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR).

Serviciul este autorizat de ANCOM și respectă standardul ISO 27001 pentru securitatea informațiilor. Disponibilitate și tarifare Serviciul 1414 este disponibil non-stop, 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână, inclusiv în weekend și de sărbătorile legale.

Tariful este de 1,52 euro pe minut, cu un apel mediu estimat de 10–20 minute, ceea ce reprezintă un cost estimat între 79 și 159 de lei pe consultație.

Comparativ, o consultație la un cabinet medical privat din România are un cost mediu cuprins, de regulă, între 150 și 300 de lei, la care se adaugă timpul necesar deplasării și programării.

Serviciul funcționează exclusiv în rețelele mobile Orange și Vodafone din România și nu este disponibil din afara țării sau din rețele fixe.

Despre Academia Medicilor pentru Excelență în Sănătate

Academia Medicilor pentru Excelență în Sănătate este organizația care operează serviciul 1414, cu sediul în str. Siriulului 74–76, Sector 1, București (CUI: 46434962). Misiunea organizației este îmbunătățirea accesului pacienților din România la consultanță medicală de calitate. Contact pentru presă Email: contact@excelentainmedicina.ro Telefon: +40 741.104.298 Web: www.1414.ro

Polițiștii spun că accidentul a avut loc în jurul orei 14.00 pe Bd. Bucureștii Noi din Capitală. Din primele cercetări a rezultat că tânărul de 26 de ani, aflat pe motocicletă, în dreptul depoului STB, din cauze ce urmează a fi stabilite în urma cercetărilor, a intrat într-un tramvai de pe linia 53, condus de un bărbat în vârstă de 54 ani, care ieșea din depoul STB.

Echipajele de prim-ajutor sosite la fața locului au intervenit pentru aplicarea manevrelor de resuscitare asupra motociclistului, însă medicii au declarat decesul acestuia.

Vatmanul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicat fiind „zero”.

Traficul rutier a fost restricționat pe Bd. Bucureștii Noi, dinspre Șoseaua Chitilei către str. Pajurei.

Cercetările continuă pentru stabilirea cauzelor și împrejurărilor producerii accidentului.

Sindicatele căilor ferate SNCF au lansat un apel la grevă pentru data de 10 iunie 2026.

Sunt prevăzute perturbări ale circulației feroviare, urbane și interurbane (TGV, TER, Intercity și  RER) pe întreg teritoriul Franței.

Autoritățile recomandă pasagerilor să verifice din timp condițiile de trafic și eventualele modificări ale programului de circulație pe site-ul SNCF, pentru a evita întârzierile sau anulările de curse.

MAE reamintește cetățenilor români că pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Paris: +33 147052966 și +33 147052755.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet: https://paris.mae.ro/, https://cgparis.mae.ro/, https://lyon.mae.ro/, https://marsilia.mae.ro, https://strasbourg.mae.ro, https://www.mae.ro/.

Totodată, românii care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte informat”

Potrivit INHGA, ca urmare a precipitaţiilor înregistrate în ultimele ore, a celor prognozate şi propagării se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri cu depăşiri ale cotelor de atenție pe râurile din bazinele hidrografice: Bârlad – afluenții mici aferenți sectorului aval S.H. Bârlad, județele Vaslui și Galați.

Atenționarea hidologică este valabilă până la miezul nopții.

 

La patru ani, trei luni și paisprezece zile de când președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat invazia Ucrainei, realitatea din teren contrazice estimările inițiale ale Moscovei de a obține o victorie rapidă, realateză. 

Din data de 24 februarie 2022 și până astăzi, au trecut 1.567 de zile,  conflictul actual, devenind astfel la fel de lung ca Primul Război Mondial, care s-a desfășurat în perioada 28 iulie 1914 – 11 noiembrie 1918, informează AFP. 

Aceasta este a doua bornă istorică depășită de agresiunea rusă, după ce în luna  ianuarie a anului trecut a depășit durata Marelui Război Patriotic (frontul de Est din Al Doilea Război Mondial). Următorul prag simbolic ar fi durata totală a Celui de-al Doilea Război Mondial (2.193 de zile); pentru a-l egala, conflictul din Ucraina ar trebui să continue până pe 26 februarie 2028. 

Potrivit Ministerului Apărării de la Paris, situația militară la sol a rămas în general stabilă în ultimele șase luni. Nu au fost observate avansuri rusești semnificative pe fronturile din Sumî, Kupiansk-Pokrovsk sau Zaporojie-Herson. 

În paralel, armata ucraineană continuă să atace logistica rusească  prin atacuri țintite cu drone, cum a fost cel asupra orașului Sankt Petersburg, chiar în deschiderea Forumului Economic Mondial. 

Analiștii avertizează că, în ciuda dificultăților evidente, „rușii nu pierd războiul”, amintind că Ucraina se confruntă cu semne de întrebare legate de numărul victimelor și a suferit pierderi materiale semnificative.  

Pe plan diplomatic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus o întâlnire directă cu omologul său rus Vladimir Putin, într-o scrisoare deschisă transmisă săptămâna trecută.

În paralel, sprijinul internațional pentru Kiev continuă, inclusiv prin deblocarea împrumutului european de 90 de miliarde de euro. 

De asemenea, liderii statelor baltice și-au reafirmat sprijinul pentru integrarea Ucrainei în NATO, printr-o declarație comună care califică, parcursul Ucrainei către Alianța Nord-Atlantică drept „ireversibil”.

Sursa citată arată că au fost fotografiate trei exemplare în trafic. Utilizatorul spune că modelul are 1,87 metri înălțime, detaliu care oferă o referință vizuală interesantă pentru dimensiunile noului model.

Una dintre mașini avea un autocolant suplimentar peste inscripția „hybrid”, semn că ar putea fi vorba despre o versiune aflată încă în fază de testare.

Bordul era acoperit cu o pătură neagră, astfel că interiorul nu a putut fi observat.

Din imagini se observă că Dacia Striker are o siluetă de crossover-break, cu plafon ușor coborât spre spate, pasajele roților protejate cu plastic negru și o gardă la sol mai mare decât la un break clasic.

Partea din spate este masivă, cu hayon lat, lunetă înclinată, stopuri subțiri cu semnătură luminoasă verticală și inscripția Dacia integrată pe banda neagră dintre blocurile optice.

În față se vede o semnătură luminoasă modernă, în formă de „T”, apropiată de limbajul folosit pe noile Duster și Bigster, dar cu o bară mai încărcată vizual și elemente de protecție în zona inferioară.

Proporțiile confirmă informațiile apărute anterior online, potrivit cărora Striker ar urma să fie poziționat ca un model de segment C, mai lung decât Bigster, cu profil de break/crossover și motorizări hibride sau GPL.

Mașinile fotografiate au numere roșii de probă, iar unul dintre exemplare pare să aibă indicii de versiune hibridă.

Reacțiile celor care au văzut noua Dacia Striker au fost împărțite, dar majoritatea au apreciat noul model.

Noua Dacia Striker va fi disponibilă pentru cumpărare de la începutul anului 2027, potrivit paginii oficiale Dacia din Olanda. Prețul de pornire anunțat pentru Europa ar urma să fie sub 25.000 de euro, dar tarifele nu au fost încă publicate, scrie Promotor.

Parchetul European (EPPO) din Bologna (Italia) anunță că desfășoară o anchetă privind o presupusă fraudă de 1 milion de euro care implică finanțare din Fondul de Redresare și Reziliență (PNRR) al UE, destinat să sprijine digitalizarea și internaționalizarea întreprinderilor italiene prin intermediul platformelor de comerț electronic.

Ancheta, efectuată de Poliția Financiară Italiană (Guardia di Finanza) din Macerata, se referă la o presupusă schemă frauduloasă menită să obțină finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Italiei, finanțat de RRF. 

Conform anchetei, suspecta schemă se învârtea în jurul unui antreprenor care controla mai multe companii care operau în sectorul comerțului electronic. Aceste companii ar fi emis facturi false și fabricat documentație pentru a crea impresia că proiecte de piață digitală fuseseră dezvoltate și implementate pentru companiile beneficiare.

Pe baza probelor, companiile beneficiare au folosit documentația falsă pentru a obține împrumuturi subvenționate și granturi de la SIMEST, instituția financiară a Italiei pentru dezvoltarea și promovarea activităților companiilor italiene în străinătate, destinate finanțării dezvoltării platformelor de comerț electronic pentru vânzarea produselor lor în străinătate. În realitate, proiectele nu au fost niciodată realizate.

Ancheta a mai arătat că, după primirea finanțării, companiile beneficiare au transferat banii către companii controlate de organizatorul schemei, drept plată pentru servicii fictive. Ulterior, s-au folosit aranjamente suplimentare de facturare falsă pentru a redistribui fondurile între participanți și a ascunde originea acestora.

Valoarea totală a suspiciunii de fraudă este estimată la aproximativ 1 milion de euro. Înainte de detectarea fraudei, suspecții primiseră deja o primă plată de fonduri în valoare de 500.000 de euro. În urma anchetei conduse de EPPO, plata unei alte sume de 500.000 de euro a fost blocată și au fost luate măsuri pentru recuperarea fondurilor deja plătite.

Șapte persoane sunt investigate pentru fraudă agravată cu subvenții, deturnare de fonduri publice, spălare de bani și autospălare. Cinci companii sunt, de asemenea, investigate pentru infracțiuni de răspundere juridică corporativă în temeiul legislației italiene.

Având în vedere acuzațiile penale aduse împotriva lor, trei suspecți și o companie au solicitat deja o procedură de acordare a vinovăției, au returnat fondurile  și au despăgubit prejudiciul cauzat, în valoare totală de aproximativ 270.000 EUR.

EPPO a obținut, potrivit raportului pe 2025 – 8 achitări în instanțele din Italia.

Liderul social-democrat Sorin Grindeanu a lansat, miercuri, un atac dur la adresa PNL, susținând că formațiunea blochează formarea noului Guvern și că menține un discurs anti-PSD.

Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a afirmat că România și mediul de afaceri au nevoie urgentă de „un Guvern nou, care să ia rapid decizii”. El a criticat lipsa unei dezbateri reale privind măsurile economice care ar trebui adoptate de viitorul Cabinet.

„Aș fi dorit să văd o reală dezbatere despre ce măsuri are de luat noul Cabinet pentru a crește puterea de cumpărare a românilor, pentru reluarea investițiilor, care au un rol vital în menținerea locurilor de muncă, și despre planul pentru reducerea fiscalității prea mari în cazul românilor cu venituri mici și medii. Din păcate, din 5 mai, data în care unii au fost concediați de Parlament și trimiși acasă, asistăm la o mascaradă continuă, cu același mesaj anti-PSD”, a scris Grindeanu în mesajul său publicat pe Facebook.

Președintele PSD a mai acuzat unele formațiuni politice că au rămas la putere în ultimii ani fără a câștiga alegeri.

„Un joc ridicol al unora care, șapte ani la rând, au stat la putere fără să câștige nici măcar un rând de alegeri. Fie băgați pe gâtul românilor de Iohannis, fie „prin ei înșiși”, dar cu voturile PSD. Un balet al unor minți înguste, cu viziuni strâmbe despre economie și viitorul României, care sfidează logica zilnic: ei pleacă în opoziție, dar – în realitate – sunt tot mai bine înșurubați la putere”, a completat Grindeanu.

Grindeanu: „Se poate și fără voi!”

El le-a transmis și un mesaj direct adversarilor politici: „Se poate și fără voi! De la președintele Senatului și până la ultimul reprezentant, toți plecați acasă!”.

„În 7 ani ați dat 4 prim-miniștri – fără să aveți vreun merit electoral. Sunteți mânați de orgolii, creați doar blocaje și găsiți pretexte. Acum împroșcați cu venin oameni absolut decenți și cu o reputație profesională ireproșabilă, care au acceptat să încerce să repare ceva din dezastrul lăsat de Ayatollahul Încruntat al vostru. Uitați mereu esențialul. La final de zi, it’s the economy…!”, se arată în finalul mesajului lui Grindeanu.

Stadiul discuțiilor pentru formarea viitorului Guvern

Comentariile lui Grindeanu vin după ce de la începutul acestei săptămâni, premierul desenat Eugen Tomac a purtat discuții cu partidele politice pentru formarea unui nou Executiv.

Momentan, principalele formațiuni – PNL, PSD, USR și UDMR – au anunțat că vor analiza programul de guvernare propus de Eugen Tomac și că vor lua o decizie ulterior. Totuși, șansele ca guvernul Tomac să obțină majoritatea în Parlament sunt considerate foarte mici.

În plus, Eugen Tomac a spus că nu își va retrage mandatul de premier desemnat și că va merge înainte cu procedura de învestire. Votul final din Parlament este așteptat să aibă loc săptămâna viitoare.

Uniunea Europeană a adoptat noi reguli pentru organizarea traficului feroviar, cu scopul de a folosi mai ușor infrastructura existentă și de a îmbunătăți circulația trenurilor între statele membre.

Prin noul regulament, UE vrea să reducă aglomerația de pe rețelele feroviare și să asigure o planificare mult mai bună la nivel european.

Potrivit unui comunicat, măsurile au scopul de a crește punctualitatea și fiabilitatea trenurilor de călători și de marfă, dar și să facă mai ușoare transporturile feroviare peste granițe.

În prezent, capacitatea rețelelor feroviare este gestionată în mare parte la nivel național, pe baza unor planuri anuale și a procedurilor realizate manual.

Potrivit Comisiei Europene, acest sistem nu răspunde suficient de bine nevoilor transportului internațional, mai ales în cazul transportului de marfă, unde aproximativ jumătate din trafic trece prin cel puțin două țări.

Noile reguli includ o mai bună coordonare între statele membre și planificarea pe termen mai lung a folosirii infrastructurii. Scopul este folosirea mai eficientă a rețelei feroviare.

Pentru călători, schimbările ar trebui să aducă mai multe trenuri, întârzieri mai puține și legături internaționale mai sigure.

Pentru companii, regulamentul urmărește reducerea blocajelor la frontiere. Creșterea eficienței transportului de marfă în cadrul pieței unice europene este o altă așteptare.

Începând de mâine, la o zi după publicarea regulamentului în Jurnalul Oficial al UE, organismele responsabile de gestionarea rețelei feroviare vor primi noi atribuții pentru coordonarea traficului la nivel european. Acestea lucrează deja la elaborarea unor reguli și proceduri comune.

Primul orar feroviar realizat după noile reguli este așteptat să intre în vigoare în decembrie 2030.

Regulamentul face parte din planurile Uniunii Europene pentru dezvoltarea unui transport mai ecologic și mai bine conectat.

Noile măsuri au fost propuse de Comisia Europeană în iulie 2023, în cadrul pachetului „Transportul de marfă ecologic”.

Potrivit MApN, este vorba de o activitate de instruire desfășurată de Forțele Navale Române împreună cu forțe ale statelor aliate și partenere, având ca scop creșterea nivelului de pregătire pentru executarea operațiilor întrunite și consolidarea capacității de reacție în situații de criză și conflict.

Exercițiul este condus de Flota a Șasea a Statelor Unite ale Americii și este găzduit de Forțele Navale Române, Regimentul 307 Infanterie Marină „Heracleea”. La activități participă aproximativ 450 de militari din România, Statele Unite ale Americii, Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Turcia și Bulgaria.

Instruirea are loc în Poligonul Babadag și include trageri reale, acțiuni tactice și simularea unui raid amfibiu. Militarii exersează planificarea și executarea operațiilor în comun, coordonarea forțelor participante și reacția la scenarii specifice mediului de securitate actual din regiunea Mării Negre.

„Exercițiul reflectă angajamentul comun al aliaților și partenerilor pentru consolidarea capacității de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO, precum și pentru menținerea securității și stabilității în regiunea Mării Negre”, transmite MApN.

Psihoterapeutul Hilda Burke din Londra avertizează că relațiile moderne și intimitatea sexuală suferă de pe urma obiceiurilor în continuă evoluție legate de telefon, potrivit Daily Mail. Studiile arată că numeroase cupluri pierd ore întregi utilizând telefoanele lor.

Practic „suntem mai predispuși să ne atingem telefoanele decât partenerii în dormitor”, spune Burke. În unele cazuri, oamenii sunt atât de concentrați pe ecrane încât ultimul lucru pe care îl ating înainte de a adormi este dispozitivul și nu partenerul lor.

Studiile confirmă avertismentul psihoterapeutului

Un studiu recent realizat în Marea Britanie arată că adulții britanici petrec în medie patru ore pe zi uitându-se la telefon. Mai grav, o treime din acest timp, echivalentul a 86 de minute zilnic, este folosită pentru a viziona conținut „fără scop”.

De fapt, telefonul inteligent a devenit vedeta patului și cel mai popular dispozitiv din dormitor.

Efecte grave asupra relației de cuplu

Evoluția nu are un efect dăunător doar asupra fertilității ci și asupra relației de cuplu, în general. Numeroase persoane încep să se certe din cauza obiceiurilor legate de telefon.

O criză globală a fertilității a fost atribuită, în parte, utilizării crescute a telefoanelor mobile. Anul trecut, Oficiul Național de Statistică (ONS) a raportat că rata natalității în Anglia și Țara Galilor a scăzut din nou pentru al patrulea an consecutiv.

Pentru utilizatorul obișnuit, serviciile de inteligență artificială par simple: o întrebare primește un răspuns, o comandă produce o imagine, iar un text poate fi rezumat sau tradus în câteva secunde. În spatele acestei experiențe se află însă costuri ridicate cu servere, cipuri specializate, energie, răcire, mentenanță și cercetare.

Spre deosebire de multe produse software clasice, AI-ul generativ are costuri directe la fiecare utilizare. Fiecare prompt presupune procesare, iar fiecare răspuns consumă resurse de calcul. Astfel, creșterea numărului de utilizatori nu înseamnă automat profitabilitate, ci și cheltuieli operaționale mai mari.

Abonamentele maschează costul real al consumului

Modelul de abonament lunar creează impresia unui serviciu predictibil și accesibil. În realitate, companiile vând acces la o infrastructură al cărei cost variază în funcție de intensitatea utilizării.

Utilizatorii care folosesc intens modelele AI pot consuma resurse mai mari decât valoarea abonamentului plătit. Diferența este acoperită de companii, iar în cazul firmelor care nu sunt încă profitabile, de investitori. Acest model seamănă cu vânzarea unui produs sub cost, în speranța că piața va fi capturată înainte ca prețurile reale să devină vizibile.

Abonamentele lunare de 20, 50 sau chiar 200 de dolari creează o percepție falsă. Utilizatorul crede că plătește acces. Compania știe că vinde, de fapt, consum variabil împachetat într-un preț fix. Este ca și cum ai vinde benzină nelimitată pe abonament. La început pare genial: atragi clienți, creezi dependență, domini piața. Dar, mai devreme sau mai târziu, cineva trebuie să facă matematica.

Iar matematica este dură. Dacă utilizatorii grei consumă mai mult decât plătesc, diferența este acoperită de companie. Dacă firma nu are profit, diferența este acoperită de investitori. Dacă investitorii acceptă pierderile pentru că speră la monopol, atunci AI-ul de azi este, în esență, un produs vândut sub cost, în speranța că mâine piața va accepta prețul real.

Big Tech susține cursa prin investiții masive

Microsoft, Google, Amazon, Meta și alți giganți tehnologici investesc sume foarte mari în centre de date, cipuri și modele AI. O parte a acestor cheltuieli este justificată de potențialul economic al tehnologiei, dar o altă parte ține de presiunea competitivă.

Companiile mari nu își permit să rămână în urmă într-o tehnologie considerată strategică. Astfel, profiturile obținute din cloud, publicitate, software enterprise sau comerț online sunt folosite pentru a finanța pariurile pe AI. În acest sens, produsele AI actuale sunt subvenționate de afacerile mature ale acelorași grupuri tehnologice.

Statele finanțează infrastructura strategică

Subvenția nu vine doar din mediul privat. Statele investesc masiv în semiconductori, cercetare, producție locală de cipuri și infrastructură tehnologică. Motivația oficială este securitatea economică și reducerea dependenței de lanțurile globale de aprovizionare.

În practică, aceste programe publice contribuie la construirea infrastructurii pe care se sprijină industria AI. Contribuabilul participă astfel, direct sau indirect, la finanțarea unei tehnologii prezentate adesea ca fiind rezultatul exclusiv al inovației private.

Presiune tot mai mare pe energie

Centrele de date care rulează modele AI consumă cantități importante de electricitate. Cererea de energie a acestor infrastructuri este în creștere, pe măsură ce modelele devin mai mari, iar utilizarea lor se extinde.

Această presiune este și una economică și socială. Rețelele electrice trebuie extinse, capacitățile de producție trebuie adaptate, iar costurile pot ajunge, în unele cazuri, să fie împărțite între companii, autorități și consumatori.

IEA estimează că energia consumată de centrele de date a fost circa 415 TWh în 2024 și poate ajunge la circa 945 TWh în 2030; EIA arată că serverele centrelor de date reprezentau aproximativ 7% din consumul electric al sectorului comercial american în 2025.

O tehnologie reală poate fi totuși supraevaluată

Faptul că AI-ul este subvenționat nu înseamnă că tehnologia este lipsită de valoare. Inteligența artificială poate crește productivitatea în programare, cercetare, educație, analiză de date, servicii și industrii creative.

Problema este alta: nu este clar încă dacă veniturile generate de aplicațiile AI pot justifica nivelul actual al investițiilor. O tehnologie poate fi utilă și, în același timp, supraevaluată financiar. Internetul a supraviețuit bulei dot-com, dar multe companii din acea perioadă nu au supraviețuit.

Ce se poate întâmpla când subvențiile scad

Dacă investitorii și companiile vor cere profitabilitate mai clară, piața AI s-ar putea schimba rapid. Abonamentele ar putea deveni mai scumpe, planurile nelimitate ar putea fi restrânse, iar accesul la modelele cele mai performante ar putea fi rezervat pentru clienții care plătesc mai mult.

Startupurile construite pe API-uri ieftine ar putea fi forțate să își regândească modelele de business. Utilizatorii individuali ar putea descoperi că prețul real al unui serviciu AI este mai mare decât cel afișat în prezent.

Un exemplu concret este Anthropic, compania care dezvoltă asistentul AI Claude. În zona de API, unde clienții plătesc în funcție de utilizare, costul nu este calculat pe „întrebare” sau pe „răspuns”, ci pe tokeni – unități mici de text procesate de model. Cu cât un utilizator trimite mai mult context și primește răspunsuri mai lungi, cu atât costul crește.

Potrivit tarifelor publicate de Anthropic, modelele Claude sunt taxate separat pentru tokenii de intrare și tokenii de ieșire. De exemplu, Claude Sonnet 4.6 este listat la 3 dolari pentru un milion de tokeni de intrare și 15 dolari pentru un milion de tokeni de ieșire, iar Claude Opus 4.8 pornește de la 5 dolari pentru un milion de tokeni de intrare și 25 de dolari pentru un milion de tokeni de ieșire. Modelul mai ieftin, Claude Haiku 4.5, este listat la 1 dolar pentru un milion de tokeni de intrare și 5 dolari pentru un milion de tokeni de ieșire.

Informația a fost publicată de Financial Times și preluată de Reuters. Potrivit sursei citate, Mercedes-Benz și Tytan Technologies urmează să semneze un memorandum de înțelegere prin care vor colabora la dezvoltarea unei soluții moderne de apărare împotriva dronelor de mici dimensiuni, utilizate tot mai frecvent atât în conflictele militare, cât și în activități care pot pune în pericol siguranța publică.

Mercedes-Benz dezvoltă sistem anti-drone folosind vehicule Sprinter și G-Class

Conform informațiilor apărute în presa internațională, Mercedes-Benz va contribui la proiect cu modelul său de furgonetă Sprinter și cu o versiune militarizată a SUV-ului G-Class.

Aceste vehicule vor servi drept platforme mobile pentru un sistem de apărare antiaeriană capabil să neutralizeze dronele de tip „first-person-view” (FPV), controlate de operatori prin imagini transmise în timp real.

De cealaltă parte, startup-ul Tytan Technologies va furniza drone interceptoare special concepute pentru a identifica și distruge vehiculele aeriene fără pilot considerate o amenințare.

Sistemul este gândit pentru a putea fi desfășurat rapid în zone sensibile și pentru a răspunde eficient noilor provocări de securitate generate de proliferarea dronelor.

Context de interes crescut al industriei auto

Inițiativa Mercedes-Benz reflectă interesul tot mai mare al industriei auto europene pentru tehnologiile din domeniul apărării. Dezvoltarea accelerată a dronelor în contextul războiului din Ucraina a determinat numeroase companii să își extindă activitatea către proiecte cu aplicații militare și de securitate.

Recent, producătorul francez Renault a anunțat un parteneriat cu compania de apărare Turgis Gaillard pentru producția de drone destinate Ucrainei, scrie Ukrainska Pravda. Proiectul este susținut de Ministerul Apărării din Franța și vizează dezvoltarea unor capacități industriale adaptate noilor cerințe de pe câmpul de luptă.

Reprezentanții Renault au confirmat implicarea în proiect, însă nu au oferit detalii privind rolul exact al dronelor care urmează să fie produse.

Mercedes-Benz dezvoltă sistem anti-drone pe o piață aflată în plină expansiune

Experții consideră că piața sistemelor anti-drone va continua să crească în următorii ani, pe fondul utilizării tot mai extinse a vehiculelor aeriene fără pilot.

Soluțiile mobile de interceptare sunt văzute drept o componentă esențială pentru protecția infrastructurilor critice, a obiectivelor strategice și a spațiului aerian.

Un copil de doar doi ani a fost găsit mort într-un apartament din orașul Galați. Informația este confirmată de surse apropiate anchetei. Se pare că autoritățile au intervenit la fața locului la solicitarea unei rude.

Tatăl familiei este plecat la muncă în străinătate. Ruda lor nu a putut să o contacteze pe femeie și a alertat autoritățile.

Polițiștii și echipele medicale care au reușit să intre în apartament au găsit cadavrul. În casă se mai aflau frații victimei, ambii în stare gravă din cauza malnutriției și a deshidratării. De asemenea, echipele de intervenție au găsit-o pe femeie.

Cei doi copii mici aflați în viață au fost preluați de echipajele de la Serviciul Județean de Ambulanță Galați.

La fața locului intervin numeroase echipe medicale, de la Poliție și de la ISU.

Potrivit Euronews, articolul fals susține că atacantul lui Real Madrid ar fi părăsit Franța și clubul Paris Saint-Germain din cauza unui presupus comportament inadecvat al lui Macron. În material sunt invocate acuzații grave, inclusiv comentarii cu tentă sexuală, atingeri nepotrivite și oferirea unor cadouri de lux. Nu există însă nicio declarație publică a lui Mbappé și nicio sursă credibilă care să fi relatat asemenea acuzații.

Site clonă cu știri fake, articol despre Kylian Mbappé.

Cum funcționează dezinformarea

Practic, autorii au folosit o metodă clasică de manipulare: au creat un site aproape identic cu cel al publicației sportive Eurosport. Diferența este greu de observat la prima vedere. Site-ul fals folosește adresa „euro-sport.fr”, în timp ce publicația reală funcționează pe „eurosport.fr”, fără cratimă. Pe lângă designul copiat, articolul era însoțit de un videoclip cu o voce care pare generată de inteligență artificială. Jurnaliștii au remarcat lipsa inflexiunilor naturale și ritmul robotic al discursului, elemente întâlnite frecvent în conținutul creat automat.

BREAKING: Kylian Mbappé, one of the world’s most famous and successful footballers, accused Emmanuel Macron of sexual harassment and claimed it was the reason he left France for Spain.https://t.co/35NwNbyTyD pic.twitter.com/zVIX1auNe9

— THE REAL DARK JUDGE (@ROYALMRBADNEWS) June 6, 2026

Relația Macron–Mbappé, sursă pentru numeroase meme-uri

Povestea falsă pare să profite de atenția pe care relația dintre Emmanuel Macron și Kylian Mbappé a atras-o în ultimii ani. Președintele Franței a fost adesea prezent la meciurile echipei naționale și a fost surprins în mai multe momente alături de fotbalist. Unul dintre cele mai cunoscute episoade a avut loc după finala Cupei Mondiale din 2022, când Macron a încercat să îl consoleze pe Mbappé după înfrângerea Franței în fața Argentinei.

Emmanuel Macron și naționala de fotbal a Franței. Sursa foto: X/Emmanuel Macron

Mai recent, imagini cu președintele francez și starul naționalei au generat numeroase meme-uri pe platformele sociale, unele glumind că Mbappé ar fi „adevăratul lider al Franței”. Specialiștii în verificarea informațiilor avertizează că astfel de contexte sunt adesea exploatate pentru a crea știri false care par credibile la prima vedere.

Avertisment înainte de Cupa Mondială

Euronews atrage atenția că pe măsură ce Cupa Mondială se apropie, sportivii și personalitățile implicate în competiție vor deveni ținte frecvente ale campaniilor de dezinformare. Experții recomandă verificarea sursei înainte de distribuirea unor informații spectaculoase și acordarea unei atenții sporite adreselor web, care în multe cazuri reprezintă primul indiciu că un site este fals.

Deputatul AUR Ciprian Paraschiv, inițiator al proiectului legislativ, a atras atenția că românii nu trebuie să fie puși în situația de a plăti pentru a urmări meciurile echipelor naționale.

„În țara în care am ajuns să plătim și aerul pe care îl respirăm, echipele naționale nu trebuie să devină obiecte de negociere.

Acest proiect vine în urma inițiativei comunității de handbal feminin, care a trimis un mail în luna ianuarie. De fapt, a fost o strigare de disperare, pentru că, pentru prima dată în România, Campionatul European de handbal masculin a putut fi văzut doar în sistem Pay-Per-View.

Nu mai spun că nicio țară europeană nu a transmis meciurile de handbal în sistem Pay-Per-View. Dau doar exemplul Marii Britanii, care are peste 20 de competiții pe care și le protejează. Noi avem doar fotbalul și Jocurile Olimpice de vară și de iarnă.

Diferența între handbal și fotbal pe care o aducem în acest proiect este că, dacă la fotbal avem la liber calificările Campionatului European și Campionatului Mondial, la handbal venim și spunem: doar meciurile naționalei de la Campionatul European sau de la Campionatul Mondial. Deci restul meciurilor de la turneele finale vor putea fi transmise Pay-Per-View de către deținătorul de drepturi.

Românii o duc greu, o duc foarte greu. Haideți să nu le luăm și această plăcere nevinovată de a urmări echipele naționale, mai ales în aceste vremuri în care ducem lipsă de modele”, a declarat deputatul AUR Ciprian Paraschiv, preşedinte al Comisiei pentru tineret şi sport.

Potrivit expunerii de motive, actuala reglementare nu reflectă pe deplin interesul public pentru competițiile sportive reprezentative ale României. Inițiatorii arată că meciurile echipelor naționale de handbal constituie repere de interes general, contribuie la promovarea sportului și încurajează participarea și implicarea tinerilor în activități sportive.

Prin această inițiativă, AUR urmărește să garanteze accesul românilor la competițiile în care sportivii noștri reprezintă țara la cel mai înalt nivel și să sprijine promovarea performanței sportive ca model pentru noile generații.