Uniunea Europeană și un bloc indo-pacific format din 12 țări au început discuții pentru a evalua un acord care ar putea duce la una dintre cele mai mari alianțe economice din lume, au declarat pentru Politico mai multe persoane familiarizate cu aceste negocieri.
Canada conduce discuțiile, după ce prim-ministrul Mark Carney a îndemnat luna trecută „puterile medii” să se opună războiului comercial, la câteva zile după ce Trump a amenințat că va majora tarifele pentru aliații europeni ai Danemarcei dacă aceasta nu cedează Groenlanda.
Bloc de 1,5 miliarde de oameniOttawa „susține eforturile de a construi o punte între Parteneriatul Trans-Pacific [CPTPP] și Uniunea Europeană, ceea ce ar crea un nou bloc comercial cu 1,5 miliarde de oameni”, a spus Carney la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Potrivit surselor Politico, UE și CPTPP vor începe chiar anul acesta discuții pentru un acord care să apropie lanțurile de aprovizionare dintre cele două blocuri.
În CPTPP sunt, în prezent 12 state: Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, Regatul Unit și Vietnam.
Acest lucru ar apropia aproape 40 de țări aflate la capete opuse ale globului, cu scopul de a ajunge la un acord privind așa-numitele reguli de origine.
Aceste reguli stabilesc naționalitatea economică a unui produs. Un acord ar permite producătorilor din cele două blocuri să comercializeze bunuri și componentele lor mai fluid, printr-un proces cu tarife reduse cunoscut sub numele de cumul.
La începutul acestei luni, Carney și-a trimis reprezentantul personal pe lângă Uniunea Europeană, John Hannaford, la Singapore, pentru a solicita punctele de vedere ale liderilor regionali cu privire la potențialul acord.
„Lucrurile avansează cu siguranță”, a declarat pentru Politico un oficial al guvernului canadian.
UE și CPTPP au decis să coopereze împotriva fragmentării comerțului liberUE și clubul Indo-Pacific, cunoscut sub numele de Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific, au convenit în noiembrie anul trecut să-și unească forțele economice pentru a contracara fragmentarea comerțului liber în urma tarifelor impuse de Trump.
„Considerăm că intensificarea comerțului între UE și CPTPP are o mare valoare, contribuind totodată la consolidarea rezilienței lanțului de aprovizionare”, a declarat un oficial japonez din domeniul comerțului.
„Dacă UE este dispusă să poarte această conversație, atunci, desigur, lucrurile ar deveni foarte interesante”, a spus un diplomat dintr-o țară CPTPP pentru Politico.
În interiorul UE, unii oficiali sunt „super entuziasmați” să urmărească acordul de cumul, a declarat un reprezentant de rang înalt al mediului de afaceri.
Deși acordul „face într-adevăr parte din sfera largă a cooperării UE-CPTPP”, a confirmat un oficial al UE, acesta „nu face parte din prioritățile de acțiune pentru moment”.
„Cele două proiecte de lege pe care le-am inițiat pentru combaterea dependenței de jocuri de noroc au fost adoptate în plenul Senatului, deși în comisie primiseră raport de respingere. Mă bucur că demersului meu i s-au raliat parlamentari din toate partidele de la guvernare – USR, PSD și UDMR – care au înțeles că protecția tinerilor trebuie să fie mai presus de orice dispută politică”, a scris Raluca Turcan, luni seara, pe pagina sa de Facebook.
Deputata PNL a precizat că primul proiect prevede creșterea vârstei minime de acces la jocurile de noroc de la 18 la 21 de ani, afirmând că este: „o măsură necesară pentru a reduce vulnerabilitatea tinerilor la comportamente adictive într-o perioadă critică de dezvoltare”.
Potrivit deputatei, al doilea proiect introduce reguli ferme pentru publicitate: eliminarea reclamelor online la jocuri de noroc între orele 6:00 și 24:00, la fel ca în audiovizual, și interzicerea totală a folosirii persoanelor publice în promovarea acestora, indiferent de platformă.
„Nu mai permitem ca imaginea unor vedete să fie folosită pentru a atrage adolescenți către un risc major. Profitul industriei jocurilor de noroc nu poate fi construit pe vulnerabilitatea copiilor și tinerilor”, a scris Turcan.
Cele două proiecte de lege au fost depuse în Parlament în luna noiembrie 2025. Acestea au fost adoptate de Senat, luni, și urmează să fie dezbătute în Camera Deputaților.
Deputata a precizat că speră ca „cele două proiecte să fie dezbătute și votate rapid în Camera Deputaților, astfel încât să devină lege cât mai curând”, afirmând și că „protecția tinerilor nu poate fi amânată”.
Proiectele au fost inițiate de Diana Stoica și Raluca Turcan, alături de parlamentari de la USR, PNL, UDMR și PSD.
Au trecut mai bine de 6 luni de când administrația Bolojan s-a instalat la Palatul Victoria, iar indicatorii economici ai României arată urât.
O analiză Gândul, care lucrează cu date furnizate de Institutul Național de Statistică, pune pe tapet dezastrul.
Majoritatea indicatorilor economici s-au înrăutățit după mai bine de șase luni de la preluarea guvernării, arată Gândul.
Ce spun cifrele: Guvernul Bolojan a preluat o economie în creștere, o inflație considerată mare de economiști și un șomaj de 5,8%.
Acum, economia este în recesiune, inflația, deja mare, aproape s-a dublat, iar șomajul a crescut. Un indicator, însă, s-a îmbunătățit, dar datorită evoluției din decembrie: investițiile de la bugetul de stat au accelerat ușor.
Două trimestre economice consecutive de scădere economicăEconomia României creștea, în prima jumătate din 2025, cu 1,1%. Era o creștere modestă, sub potențialul de 3% pe care îl indică de obicei economiștii, dar, totuși, o creștere.
Ce înseamnă creșterea PIB? Produsul Intern Brut înseamnă toată valoarea adăugată brută (VAB) dintr-o economie.
Practic, simplificat, înseamnă tot ce produce o economie în materie de valoare adăugată, adică prelucrarea materiei prime.
De exemplu, dacă o economie extrage cupru și îl vinde în stare brută, valoarea adăugată este aproape de zero. Dacă, însă, fabrică țevi de cupru din minereu, atunci creează valoare adăugată.
Revenind la evoluția economiei României: recesiunea tehnică (două trimestre consecutive de scădere economică) a fost declarată de INS vineri, când a anunțat că economia a scăzut cu 1,9% în ultimul trimestru din 2025, prin comparație cu trimestrul anterior.
Cele două inițiative au fost depuse în Parlament în noiembrie 2025, sub semnătura deputatelor Diana Stoica și Raluca Turcan, alături de parlamentari de la USR, PNL, UDMR și PSD.
Primul proiect prevede majorarea vârstei minime pentru participarea la jocuri de noroc, de la 18 la 21 de ani. Acest proiect fost adoptat de Senat cu 96 de voturi pentru, 8 contra și 2 abțineri.
Al doilea proiect stabilește interdicția de difuzare în mediul online, în intervalul orar 06:00-24:00, a oricărui tip de conținut audio, video, imagini care promovează jocurile de noroc. De asemenea, ar fi interzisă în mediul online difuzarea de publicitate și reclame pentru jocuri de noroc în care sunt prezente personalități ale vieții publice, culturale, științifice, sportive sau alte persoane, care pot încuraja, datorită notorietății, participarea la astfel de jocuri.
Al doilea proiect a fost adoptat de Senat cu 90 de voturi pentru, 9 contra și 10 abțineri.
Proiectele merg la Camera Deputaților, for decizional.
„În perioada ianuarie–decembrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 23,837 miliarde euro, până la 227,347 miliarde euro”, arată BNR. La finalul anului, datoria externă pe termen lung a însumat 179,431 miliarde euro (aproape 78,9% din total), în creștere cu 14,8% față de 31 decembrie 2024. Datoria externă pe termen scurt a ajuns la 47,916 miliarde euro (circa 21,1% din total), în creștere cu 1,6% față de finalul lui 2024.
Pe cap de locuitor: raportată la o populație rezidentă de 19,036 milioane, datoria pe cap de român, conform calculelor Mediafax este de aproximativ 11.943 euro/persoană ( 60.900 lei/persoană). Comparată cu bugetul statului: în euro, datoria externă totală este aproximativ 1,75 ori veniturile bugetare și 1,43 ori cheltuielile bugetare (folosind valorile anuale raportate pentru 2025 și conversia la cursul de la 31.12.2025).
În același timp, contul curent al balanței de plăți a înregistrat în 2025 un deficit de 30,127 miliarde euro, în creștere față de 28,853 miliarde euro în 2024. În structură, deficitul balanței bunurilor a fost mai mic cu 637 milioane euro, excedentul balanței serviciilor a fost mai mare cu 369 milioane euro, însă balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1,861 miliarde euro, iar balanța veniturilor secundare a avut un excedent mai mic cu 419 milioane euro, potrivit BNR.
Datele băncii centrale mai arată că investițiile directe ale nerezidenților în România au totalizat 8,153 miliarde euro în 2025, față de 5,602 miliarde euro în 2024. Din această sumă, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au fost de 6,185 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare netă de 1,968 miliarde euro.
Pe partea de indicatori de lichiditate și vulnerabilitate externă, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut la 17,2% în 2025, de la 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a urcat la 6 luni la 31 decembrie 2025, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
Totodată, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt (calculată la valoarea reziduală) cu rezervele valutare ale BNR a fost de 104,8% la finalul lui 2025, ușor peste nivelul de 103,6% raportat la 31 decembrie 2024.
„Dacă guvernul nu adoptă o poziție clară, președintele poate fi prezent în calitate de observator”, a spus consilierul, pentru Radio Wnet, referindu-se la declarația de săptămâna trecută a premierului Donald Tusk, conform căreia Polonia nu se va alătura deocamdată Consiliului pentru Pace.
Saryusz-Wolski a subliniat că, din cauza tensiunii dintre premier și președinte, similară cu cea din Polonia, premierul italian Giorgia Meloni va fi prezentă și ea în calitate de observator la prima reuniune a Consiliului pentru Pace.
„Polonia este foarte interesată de securitate și pace, prin urmare ar trebui să fie prezentă în toate aceste organisme cât mai mult posibil”, a subliniat Saryusz-Wolski.
Consilierul prezidențial a numit contrar intereselor statului polonez faptul că „isteria antiamericană care a izbucnit în Europa de Vest s-a extins la politicienii din coaliția guvernamentală poloneză”.
Karol Nawrocki a criticat săptămâna trecută faptul că guvernul condus de Donald Tusk nu a formulat o poziție specifică cu privire la Consiliul pentru Pace și nu a transmis o analiză către Președinte. El a cerut guvernului să facă o propunere concretă, bazată pe fapte.
Saryusz-Wolski a fost întrebat și despre declarația președintelui polonez de duminică, conform căreia Polonia „trebuie să înceapă să-și dezvolte propriul potențial nuclear în conformitate cu toate reglementările internaționale”.
„Unele țări au arme nucleare, dar nu recunosc acest lucru, iar unele țări, precum Iranul și Suedia, ar putea să o aibă în curând”, a argumentat Saryusz-Wolski.
„Amenințarea Poloniei este similară cu cea a Israelului în Orientul Mijlociu” și, prin urmare, „trebuie să fie pregătită să dețină arme nucleare în cazul în care situația de securitate se schimbă radical”, a argumentat Saryusz-Wolski.
Cele mai recente date arată că 19.900 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în UE în 2024, cu 440 mai puțin decât în 2023. Aceasta reprezintă o reducere de 2%, considerată un progres semnificativ, mai ales ținând cont de creșterea numărului de vehicule pe cap de locuitor și a kilometrilor parcurși, arată raportul UE.
De la anul de referință 2019, decesele rutiere la nivel UE au scăzut cu 12%, însă această îmbunătățire ascunde diferențe majore între statele membre. Numai câteva țări: Belgia, Bulgaria, Danemarca, Lituania, Malta, Polonia și Slovenia, sunt pe drumul cel bun pentru a atinge obiectivul UE de reducere cu 50% până în 2030.
Spania se află sub media UE privind decesele rutiere în 2024, ceea ce s-a tradus în 37 de decese la un milion de locuitori, o cifră mai mică decât media Uniunii Europene (UE), deși această țară a înregistrat o îmbunătățire a cifrelor sale, insuficientă pentru a atinge obiectivul stabilit de Bruxelles pentru 2030.
Unele state, precum Irlanda și Estonia, au înregistrat creșteri ale deceselor rutiere, în timp ce Franța, Italia și Țările de Jos au avut doar îmbunătățiri marginale. În 2024, Suedia a avut cea mai mică rată, cu 20 de decese la un milion de locuitori, iar România cea mai mare, cu 78 de decese la un milion.
România pregătește rețeaua națională de camere fixe de control al vitezeiPentru a înțelege mai bine tendințele, Comisia Europeană a colaborat cu statele membre pentru a urmări indicatori cheie legați de siguranța rutieră. Proiectele „Baseline” și „Trendline” au identificat factorii care cresc riscul de accidente și au evidențiat diferențe semnificative între țări.
Programul EU Road Safety Exchange sprijină statele cu potențial de îmbunătățire prin parteneriate și schimb de bune practici. Unele țări au adoptat soluții concrete: după colaborarea cu Suedia, Lituania a extins aplicarea infrastructurii rutiere de tip 2+1, iar Letonia examinează investigații detaliate ale accidentelor inspirate din Finlanda.
România ar fi început pregătirile pentru instalarea unei rețele naționale de camere fixe pentru controlul vitezei, inspirată de sistemul spaniol, cu implementare planificată pentru 2026. Aceste măsuri vin ca răspuns la rata mare de accidente și ca parte a strategiilor naționale pentru reducerea victimelor rutiere.
Prioritizarea siguranței rutiere rămâne responsabilitate naționalăSchimburile de experiență au ajutat la consolidarea comunității europene de siguranță rutieră și la promovarea evaluării reciproce între statele membre. Totuși, integrarea siguranței rutiere în politici precum sănătatea, economia și securitatea la locul de muncă rămâne predominant responsabilitatea autorităților naționale.
În UE, inițiativele legislative, de finanțare și cercetare sunt importante, însă implementarea efectivă revine administrațiilor locale și regionale. Rapoartele naționale evidențiază că măsurile sunt de cele mai multe ori încadrate în strategii multianuale, planuri de acțiune sau programe guvernamentale care stabilesc priorități, finanțare și obiective specifice.
Acțiunile susținute, investițiile și prioritizarea siguranței rutiere au dat rezultate în mai multe state. De exemplu, Polonia, Lituania și Slovenia au redus decesele rutiere cu 33-35% în 2024 comparativ cu 2019, fiind aproape de ținta de reducere cu 50% până în 2030.
România, Bulgaria și Grecia încă în urmăÎn schimb, România, Bulgaria și Grecia înregistrează în continuare un număr semnificativ mai mare de decese rutiere decât media UE, evidențiind necesitatea unor măsuri suplimentare.
Chiar dacă unele state au introdus noi politici de siguranță rutieră în 2025, efectele acestora nu se reflectă încă în datele privind decesele și accidentele.
Raportul arată clar că fără acțiuni suplimentare, România riscă să nu atingă obiectivul UE de reducere cu 50% a numărului de decese până în 2030, în ciuda progreselor mici înregistrate la nivel european.
Uciderea unui tânăr activist naționalist în Lyon a reaprins tensiunile dintre taberele politice radicalizate din Franța și a declanșat acuzații grave la adresa partidului La France Insoumise, condus de Jean-Luc Mélenchon. În paralel, eurodeputatul Raphaël Glucksmann susține că o nouă alianță între stânga social-democrată și LFI, în perspectiva prezidențialelor din 2027, este „de neconceput”, invocând „brutalizarea” dezbaterii publice și responsabilitatea liderilor care „incită la ură”.
Atac în apropierea unei conferințe universitareVictima, Quentin Deranque, în vârstă de 23 de ani, a murit sâmbătă, 14 februarie, după ce a fost agresat joi, 12 februarie, în jurul orei 18:00, în apropierea locului unde avea loc o conferință la o facultate din Lyon. Potrivit relatărilor din anchetă și martorilor citați, tânărul ar fi fost atacat de un grup de militanți de extremă stânga, descriși drept „antifa”, fiind doborât la pământ și lovit cu pumnii și picioarele în mai multe zone ale corpului, inclusiv la nivelul feței.
Înaintea incidentului, Deranque și mai mulți apropiați ar fi intervenit pentru a escorta colectivul naționalist de femei Némésis, care protesta împotriva unei conferințe susținute de eurodeputata Rima Hassan. Protestatarii ar fi afișat un banner cu mesajul „Islamo-stânga, ieșiți din universitățile noastre”.
Hemoragie cerebrală și deces după intrarea în comăConform informațiilor prezentate, Deranque ar fi suferit o hemoragie cerebrală. Deși ar fi refuzat inițial transportul la spital, a fost preluat ulterior de o ambulanță în jurul orei 20:00, într-o stare critică. A intrat în comă după internare și a decedat două zile mai târziu.
Tânărul era descris ca activist nationalist de extremă dreapta, apropiat de grupul Allobroges Bourgoin și recent convertit la catolicism tradiționalist în cadrul organizației Academia Christiana.
Suspect: asistent al unui deputat LFI. Acces suspendat în Adunarea Națională
Ancheta este în desfășurare, iar printre suspecți se află Jacques-Elie Favrot, asistent parlamentar al deputatului LFI Raphaël Arnault. Președinta parlamentului Franței, Yaël Braun-Pivet, a anunțat suspendarea accesului lui Favrot în camera legislativă.
Prin intermediul avocatului său, Favrot „neagă în mod oficial” orice responsabilitate și afirmă că va intenta procese pentru calomnie împotriva celor care îl acuză de implicare în moartea tânărului. Totodată, el s-a suspendat din funcția de asistent parlamentar pe durata investigației, invocând amenințări cu moartea primite din partea extremei drepte.
În același timp, în spațiul public sunt menționate posibile legături cu militanți din gruparea Jeune Garde Antifasciste, despre care se afirmă că ar fi fost fondată de Arnault și ar fi fost dizolvată vara trecută de Ministerul de Interne al Franței.
Radicalizare alimentată de conflictul din GazaCazul are loc pe fondul unei radicalizări vizibile a confruntării politice în Franța, despre care se spune că s-a intensificat în ultimele luni, în special în contextul războiului din Gaza. Potrivit informațiilor prezentate, imediat după 7 octombrie, LFI s-a poziționat ferm pro-cauza palestiniană și a fost criticată pentru ezitarea de a califica masacrele din acea zi drept acte de terorism, precum și pentru faptul că nu s-ar fi distanțat suficient de reprezentanți Hamas.
De asemenea, sunt reamintite episoade anterioare din campusuri universitare, unde conferințele pro-palestiniene au stârnit reacții puternice pro și contra. În acest context, este citată și o remarcă atribuită lui Mélenchon, făcută la o ocazie anterioară, considerată acum de criticii săi drept un exemplu de escaladare verbală.
Ministrul de interne Laurent Nuñez a vorbit despre „legături extrem de puternice” între LFI și Jeune Garde, subliniind posibila implicare a unor membri ai grupului în atacul mortal.
Ruptură în stânga: Glucksmann exclude o alianță cu LFIPe lângă acuzațiile venite dinspre dreapta și din zona guvernamentală, condamnări ale climatului de violență și agresivitate se aud și din interiorul stângii. Într-o intervenție la RTL, Raphaël Glucksmann a denunțat „brutalizarea dezbaterii publice” și a vorbit despre „responsabilitatea” liderilor politici care ar „adăuga gaz pe foc”, menționându-i explicit pe Mélenchon și Rima Hassan. În consecință, el a calificat drept „de neconceput” o alianță între stânga social-democrată și LFI în perspectiva prezidențialelor din 2027, pe fondul tensiunilor tot mai acute dintre aripile extreme.
Investigația privind moartea lui Quentin Deranque continuă, iar autoritățile urmează să stabilească exact circumstanțele atacului, identitatea tuturor participanților și eventualele responsabilități penale.
Ministrul a precizat că România are nevoie să producă mai multă energie, pentru că, în urmă cu cinci ani, „au fost luate decizii greșite”.
„Da, avem nevoie să producem mai multă energie, pentru că în urmă cu cinci ani, România, conducătorii ei de atunci, au luat niște decizii greșite în clipa în care au decis să intrăm cu cea mai agresivă țintă de decarbonizare a țării noastre, prin care să închidem centrale pe cărbune, prin care să închidem mine pe cărbune”, a declarat Ivan.
Ministrul a precizat că, în momentul de față, România aduce lipsă de aproape 7.000 de megavați, care au fost scoși din producție, energie în bandă, în ultimii 15 ani, până în 2023.
„Iar ca să reușim să compensăm acest lucru, am luat toți banii pe care aveam disponibil pentru panouri solare și i-am dus în stocare. Și până la finalul anului, o să facem 2.000 de megavati pe capacități noi de stocare”, a declarat Ivan.
Acesta a mai precizat și că centralele de la Mintia, Iernut, dar și CET-ul din Arad și din Constanța intră în funcțiune din acest an.„Mintia, Iernutul, CET-ul din Arad și din Constanța intră în funcție anul ăsta. Am luat proiectele astea care erau într-un stadiu extrem de complicat. Și da, vreau să le face funcționale ca să văd și cu CET-ul energie în România”, a declarat Ivan.
Despre situația declanșată din cauza lucrărilor la Barajul Vidraru, ministrul a precizat că proiectul este „extrem de important” și că trebuia făcut.
„Îmi pare sincer rău de drama prin care trec acei oameni. Chiar o regret. Și din păcate este un eșec al instituțiilor statului, nu doar a unei instituții a statului. Dar ceea ce e important, e că încă din decembrie am făcut mai multe întâlniri cu toți factorii implicați, de la autorități locale până la cerere centrale, ca să blocăm o astfel de situație”, a declarat Ivan.
Acesta a precizat că Hidroelectrica a venit cu o soluție: „Cei de la Hidroelectrica, pe banii lor, au venit cu o soluție în care au amenajat mai multe lacuri, au preluat de la anumite agenți privați pentru a decanta cât de mult. Dar o stație de epurare veche de 50 de ani, care poate să proceseze maxim 50 de NTU, unitate de măsură a turbidității, în timp ce toate stațiile de epurare astăzi în țară pot să epureze apă care au până la 1.000 de unități. Deci stația aia poate epura până la 50 de unități, toate stațiile din România până la 1.000 de unități. Nu ai cum să o faci funcțională de pe azi pe mâine”, a declarat Ivan.
Acesta acuză că responsabilul, Compania de Apă, trebuia să investească încă 2017 în stația de epurare de la Vidraru, precizând că Ministerul Energiei a venit, pe ultima sută de metri cu o soluție tehnică găsită în parteneriat cu o companie privată, cu o investiție de 2 milioane de euro care poate să ducă la reînnoirea filtrelor, astfel încât probleme să fie rezolvate.„Dar odată ce a intrat ciclul de modernizare la Vidraru, nu ai cum să oprești acea apă. Se lucrează tocmai pentru a evita situația în care vine apă și mai mâloasă în stația de epurare. Au găsit o soluție specialiștii pentru a lucra cu scafandri în condiții extrem de complicate și de risc pentru acei oameni”, a declarat Ivan.
Acesta a precizat că Hidroelectrica și-a asumat terminarea lucrărilor până la 31 martie, pentru că atunci când vine sezonul cald, iar zăpezile se topesc de pe munte, vin și precipitațiile – să înceapă reumplerea Lacului Vidradu. Ministrul Energiei a mai precizat că, la finalul anului, lacul ar trebui să fie umplut, iar gura de captare să preia apă curată de la un nivel superior, care va fi dusă către stațiile de epurare și poate fi livrată până la finalul anului.„Sunt date tehnice care, oricât dorință politică am avea noi, din Parlament sau din Guvern, n-ai cum să faci o apă care îți vine în anumite condiții, peste noapte o să o faci curată”, a declarat Ivan.
Reamintim că prezența Ministrului Energiei la dezbaterea „Ora Guvernului” a fost solicitată de USR în contextul crizei apei potabile din Argeș, în urma căreia peste 37.000 de persoane au rămas fără apă potabilă în județul Argeș.
Potrivit unei analize publicate de Politico, nemulțumirile vizează în special modul în care președintele francez Emmanuel Macron își respectă angajamentele privind consolidarea apărării europene.
Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat într-un interviu acordat radioului public german că Franța trebuie să aloce mai multe fonduri pentru apărare, chiar dacă acest lucru presupune reduceri în alte sectoare bugetare. Oficialul german a subliniat că autonomia strategică europeană nu poate fi atinsă fără eforturi financiare concrete la nivel național.
Disputa privind cheltuielile de apărareWadephul a criticat solicitările Parisului privind euroobligațiunile sau un sistem comun de împrumuturi la nivelul Uniunii Europene pentru finanțarea apărării, susținând că fiecare stat trebuie să își creeze propriul spațiu fiscal.
„Oricine vorbește despre suveranitate europeană trebuie să acționeze în consecință în propria țară”, a afirmat ministrul german.
Declarațiile sale riscă să alimenteze tensiunile deja existente dintre cancelarul german Friedrich Merz și Emmanuel Macron, care s-au confruntat public în repetate rânduri pe teme precum comerțul, împrumuturile comune și strategia de apărare.
Reacția Parisului: Autonomia strategică europeană nu este doar retoricăComentariile venite de la Berlin nu au fost bine primite la Paris. Un oficial al Ministerului francez al Economiei a amintit că Franța și-a dublat bugetul de apărare din 2017 până în prezent.
„O ambiție franco-germană puternică este absolut necesară pentru apărarea europeană”, a declarat acesta, subliniind că autonomia strategică europeană rămâne un obiectiv comun.
Germania, care nu deține arme nucleare, se bazează pe capacitățile Franței, dar și pe sprijinul Statelor Unite. Wadephul a avertizat că renunțarea la alianța transatlantică ar fi periculoasă, afirmând că „fără umbrela nucleară și informațiile americane, Europa ar fi vulnerabilă”.
Conform datelor NATO, Franța urma să aloce 2,05% din PIB pentru apărare în 2025, în timp ce Germania estima cheltuieli de aproximativ 2,4%, semnalând o schimbare semnificativă de politică după invazia Rusiei în Ucraina.
Jandarmeria Capitalei va institui măsuri speciale de ordine și siguranță publică cu ocazia partidei dintre FC Dinamo 1948 București și FC Unirea Slobozia, programată luni, de la ora 20:00, pe Arena Națională, în cadrul SuperLigii.
Accesul spectatorilor în stadion va fi permis începând cu ora 18:30, exclusiv pe baza biletelor sau invitațiilor emise de organizator.
Suporterii echipei – gazdă vor intra în complexul sportiv prin bulevardul Pierre de Coubertin și strada Maior Ion Coravu, în timp ce suporterii oaspeți vor avea acces prin bulevardul Basarabia.
Punct de adunare – blvd. BasarabiaFanii echipei din Slobozia care se deplasează organizat vor fi preluați la intrarea în București și escortați către stadion de echipaje ale Jandarmeriei și Poliției.
Cei care sosesc individual pot folosi ca punct de adunare bulevardul Basarabia, începând cu ora deschiderii porților.
Autoritățile anunță controale riguroase la intrare și verificări suplimentare ale autovehiculelor și persoanelor pentru a preveni introducerea materialelor pirotehnice și a altor obiecte interzise. Spectatorii sunt sfătuiți să ajungă din timp pentru a evita aglomerația la punctele de acces.
Spectatorii sunt îndemnați să respecte indicațiile jandarmilorJandarmeria a precizat că 30 de suporteri ai echipei – gazdă și doi ai echipei oaspete au interdicție de a participa la meciuri de fotbal, iar încercarea acestora de a intra în stadion constituie infracțiune.
Forțele de ordine le recomandă spectatorilor să respecte indicațiile jandarmilor, să evite conflictele și să sesizeze orice faptă antisocială.
Părinții sunt îndemnați să supravegheze atent copiii.
Conform legislației în vigoare, este interzisă introducerea în stadion a băuturilor alcoolice, materialelor pirotehnice sau a altor obiecte periculoase.
Autoritățile fac apel la fair-playDe asemenea, promovarea simbolurilor sau ideilor fasciste, rasiste ori xenofobe se pedepsește penal.
Totodată, utilizarea dronelor deasupra municipiului București fără autorizație este sancționată cu amenzi între 2.000 și 40.000 de lei.
Jandarmeria Capitalei anunță că va monitoriza comportamentul spectatorilor pe traseele de deplasare și în interiorul arenei, inclusiv prin înregistrări video și fotografii operative, pentru identificarea persoanelor care comit fapte antisociale.
Autoritățile fac apel la fair-play și comportament civilizat, astfel încât evenimentul sportiv să se desfășoare în condiții de siguranță pentru toți participanții.
Primele date publice de după listare arată că fondurile de pensii private Pilon II au fost principalii cumpărători în IPO: au subscris 49% din numărul de acțiuni oferite și au ajuns să dețină 17,1% din companie, echivalentul a aproximativ 223 milioane lei (calcul Ziarul Financiar). Tot acolo apare și „surpriza” că două fonduri, Aripi și Vital, au decis să nu participe la IPO.
Raportat la activele nete ale Pilonului II (201,6 mld. lei la final de 2025), investiția de 223 mil. lei înseamnă cam 0,11% din „tot Pilonul II”.
Cine a cumpărat cel mai mult: top dețineri Pilon II în Cris-TimConform acelorași date, cele mai mari dețineri individuale dintre fondurile Pilon II sunt:
În paralel, fondatorii Radu Timiș și Cristina Timiș au rămas acționari majoritari prin Rangeglow Limited (aprox. 65,5%), iar free-float-ul rezultat în urma IPO este de 34,48%.
Ce a fost IPO-ul, pe scurt: mărime, preț, structură, cine a intermediatOferta publică inițială s-a derulat între 17 și 29 octombrie 2025, a avut o valoare de 454 mil. lei și s-a închis la 16,5 lei/acțiune, la capătul inferior al intervalului (16,5–17,5). În total, au fost oferite 27,79 milioane acțiuni, adică 34,48% din companie (inclusiv pachet supra-alocat).
Structura a combinat acțiuni existente (vândute de acționarul majoritar) cu acțiuni noi (majorare de capital). Intermedierea a fost făcută cu Banca Comercială Română și BRD – Groupe Société Générale, iar tranșa de retail a fost suprasubscrisă masiv.
De ce au intrat fondurile de pensii atât de tarePe logica Pilon II, răspunsul e mai puțin „poftă” și mai mult „profil”:
Cu alte cuvinte, pentru un fond de pensii, „mezelurile” sunt doar ambalajul mental al publicului; în realitate, e un pariu pe cashflow, poziție de piață, guvernanță și capacitatea companiei de a livra rezultate și investiții.
Cum a mers pe bursă după listare: +30% în primele luniDupă listare, acțiunile au urcat cu 30% în primele luni Ca fotografie „la zi”, pe 16 februarie 2026 (în ședință), cotațiile afișate de BVB erau în zona 21,1–21,3 lei.
Iar capitalizarea la circa 1,7 mld. lei la început de februarie 2026.
Cris-Tim a raportat venituri de 1,12 mld. lei și profit net 88 mil. lei. Ca structură, „mezelurile” au generat 86% din venituri, iar zona de ready-meals 9,4% (cu ritm de creștere mai rapid).
Pe extern, datele publicate indică export în 17 state, cu Marea Britanie ca destinație principală; compania a menționat și episoade legate de autorizare/export în Statele Unite ale Americii (cu întreruperi).
În comunicarea de după debutul la bursă, compania a spus că a beneficiat de o infuzie efectivă de capital de 397,5 mil. lei pentru finanțarea planului de investiții 2025–2030. Această infuzie a fost explicată ca mix între majorarea de capital și rambursarea către companie a unor împrumuturi intra-grup (306 mil. lei), detaliu prezentat și în prospect.
În piață s-a vorbit despre un plan de investiții de ordinul sutelor de milioane (în jurul a 890 mil. lei), asociat modernizării și dezvoltării capacităților.
Serviciile de informații rusești „folosesc profiluri de dating false pentru a recruta cetățeni ucraineni”, a anunțat serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) citat de Sky News. Bărbații ucraineni care cad în capcană sunt puși să furnizeze informații sensibile și să comită sarcini „ilegale”, a susținut SBU.
Ucrainenii au mai anunțat că au observat o creștere a cazurilor în care serviciile speciale rusești recrutează ucraineni și îi obligă să pregătească „atacuri teroriste și sabotaje”.
O metodă constă în trimiterea de scrisori false ucrainenilor de către serviciile de informații rusești, în care spun că se confruntă cu un dosar penal și trebuie să se prezinte în fața anchetatorilor. Ulterior, un reprezentant al serviciilor de informații rusești contactează persoana și îi oferă ajutor pentru a „închide” cazul dacă îndeplinește o anumită sarcină.
De asemenea, ucrainenii care intră în contact cu conturile false de pe platformele de dating online sunt contactați de ruși care se dau drept oficiali din Ucraina. Victimele sunt acuzate că au comunicat informații pe platforma online și pentru a evita „responsabilitatea”, i se oferă să coopereze”, a precizat SBU.
Cetățenii recrutați de serviciile rusești sunt „forțați să comită diverse acțiuni ilegale”, inclusiv achiziționarea de elemente chimice, sabotarea unor instalații importante, fabricarea unor dispozitive explozive artizanale sau incendierea unor vehicule ale forțelor de apărare.
SBU le-a cerut ucrainenilor să fie precauți atunci când sunt contactați de o persoană necunoscută.
Incendiul a fost semnalat în noaptea de 13 spre 14 februarie, când polițiștii au fost alertați după ce un autoturism a fost găsit cuprins de flăcări. Mașina a ars aproape în totalitate, iar primele verificări au ridicat suspiciuni privind o incendiere intenționată.
În urma cercetărilor desfășurate de polițiștii Biroului Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Brașov, cu sprijinul Secției 1 Poliție și al specialiștilor criminaliști, anchetatorii au stabilit mai multe ipoteze de lucru, coroborate ulterior cu probele adunate în dosar. Verificările au indicat că fapta ar fi fost comisă ca urmare a unor provocări din mediul online, fără ca victima să fi fost vizată în mod direct.
„În urma activităților investigative complexe desfășurate de polițiști au rezultat indicii temeinice că incendiul ar fi fost provocat. Au fost desfășurate activități ample de documentare și cercetare, fiind stabilit faptul că fapta a fost săvârșită ca urmare a unor provocări din mediul online, fără a exista vreo legătură cu persoana vătămată”, au transmis reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Brașov.
La data de 14 februarie, polițiștii au pus în executare un mandat de percheziție domiciliară, în urma căruia au fost ridicate mai multe mijloace de probă considerate relevante pentru anchetă. Minorul a fost reținut inițial pentru 24 de ore, iar ulterior procurorul de caz a propus arestarea preventivă.
Instanța de judecată a admis solicitarea și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile, adolescentul fiind introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Brașov. Cercetările continuă într-un dosar penal deschis pentru infracțiunea de distrugere, sub coordonarea procurorului competent, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs incidentul.
Lideri politici importanți acuză executivul condus de Giorgia Meloni că subminează tradiția diplomatică a Italiei și riscă să încalce Constituția, scrie Corriere della Sera.
Parlamentul italian urmează să voteze marți mandatul privind participarea Italiei la Consiliul pentru Pace al lui Trump, inițiativă lansată de președintele american Donald Trump. Deși Roma va avea doar statut de observator, opoziția consideră gestul un act de subordonare politică față de Washington.
Șefa Partidului Democrat, Elly Schlein, a declarat că Meloni „vrea să umilească tradiția diplomatică a acestei țări pentru a nu-l nemulțumi pe Trump”. Ea a avertizat că aderarea, chiar și simbolică, la un organism controlat unilateral riscă să încalce Articolul 11 din Constituția Italiei, care permite cedări de suveranitate doar în condiții de egalitate între state.
Criticile au fost reluate de fostul premier Giuseppe Conte, liderul Mișcării Cinci Stele, care a acuzat-o pe Meloni că „pătează imaginea Italiei” pentru a mulțumi administrația americană.
„O abominație care ofensează Italia”Cel mai dur atac a venit din partea senatorului centrist Carlo Calenda, fondatorul partidului Azione. Acesta a descris Consiliul pentru Pace drept „o cabală de dictatori, oameni de afaceri și profitori”, condusă pe viață de Trump și încredințată ginerelui său, Jared Kushner.
„Faptul că Giorgia Meloni a decis să ne târască, chiar și ca observatori, în această abominație ofensează demnitatea Italiei și a poporului italian”, a declarat Calenda, referindu-se la planurile controversate de reconstrucție a Fâșiei Gaza vehiculate în cadrul inițiativei.
Consiliul pentru Pace al lui Trump a fost prezentat ca un instrument global de soluționare a conflictelor, începând cu Gaza.
Potrivit documentelor de statut apărute în presă, statele care doresc un loc permanent ar trebui să contribuie financiar cu cel puțin un miliard de dolari, iar Trump ar deține puteri extinse în conducerea organismului.
Majoritatea statelor UE au refuzat participarea, iar Comisia Europeană va fi prezentă doar ca observator. În acest context, opoziția italiană consideră că decizia guvernului Meloni izolează Italia în interiorul Uniunii Europene și o plasează într-o poziție vulnerabilă pe plan diplomatic.
„Vreau să vă mulțumesc, în numele președintelui SUA, pentru rolul indispensabil pe care îl jucați în cadrul Consiliului pentru Pace. Nu toată lumea este în Consiliul Păcii, nu toată lumea… Pentru motive diferite, pot fi participanți sau nu vor să fie participanți, dar Ungaria a fost acolo încă din prima zi. Și acesta este un testament al relației între președintele Trump și premierul Orban, care cred că vorbește de la sine. Rolul pe care jucați geopolitic, rolul pe care îl jucați chiar în afara acestei regiuni, implicarea în Orientul Mijlociu, este neprețuit și indispensabil, și vă mulțumim pentru asta”, a declarat șeful diplomației americane, Marco Rubio, la Budapesta.
17 investiții americane în Ungaria„Din ianuarie anul trecut, s-au luat decizii cu privire la 17 investiții americane în Ungaria. Acesta este un record pentru un deceniu. Maghiarii pot călători din nou în Statele Unite fără viză. De asemenea, îi mulțumim ministrului de externe pentru acest lucru. Ungaria a fost invitată la noul Consiliu pentru Pace, a cărui formare va avea loc săptămâna aceasta, poate joi, în America, la Washington, unde voi reprezenta Ungaria, a anunțat în conferința de presă comună, premierul Viktor Orbán.
„Am încheiat acorduri cheie în domeniul energiei, care acoperă petrolul, gazele și energia nucleară, iar aceste acorduri, împreună cu excepția acordată Ungariei de către președintele Statelor Unite, care permite utilizarea gazelor și petrolului rusesc în Ungaria, contribuie împreună la securitatea continuă a aprovizionării cu energie a Ungariei și la capacitatea noastră de a oferi gospodăriilor și industriei energie extrem de ieftină în comparație cu situația internațională”, a mai spus el.
Viktor Orbán susține că a negociat cu SUA și termenii în care MOL, compania maghiară, poate achiziționa compania NIS a Serbiei.
„Putem coopera în multe alte domenii, în special în domeniul energiei”, a spus Marco Rubio, care a amintit că cele două țări trăiesc o „epocă de aur”, în ceea ce privește relațiile:
„Știu că președintele Trump este foarte interesat de acest lucru datorită relației dintre voi și importanței Ungariei pentru Statele Unite. Suntem foarte încântați să oferim asistență în materie de finanțare. În timpul vizitei dumneavoastră din noiembrie, am convenit să suspendăm impunerea sancțiunilor împotriva Ungariei, să acordăm excepții și să putem avansa în cooperarea energetică. La urma urmei, vrem ca economia să funcționeze bine. Acesta este și interesul nostru național. Mai ales atâta timp cât sunteți prim-ministru, sunteți liderul țării, este interesul nostru național ca Ungaria să prospere. Acest lucru ajută și America, așa că este o onoare să fiu aici alături de dumneavoastră astăzi”.
Viktor Orbán îl vrea pe Donald Trump la Budapesta„Desigur, Ungaria rămâne pregătită să găzduiască un summit pentru pace aici, la Budapesta, dacă va avea loc unul”, a spus premierul Ungariei care a adăugat că „i-a confirmat ministrului de externe Rubio că președintele Trump are o invitație permanentă în Ungaria”.
„În ceea ce privește invitația, tot ce știu este că președintele ar fi foarte încântat să vină și ar fi foarte fericit să fie aici, dar, bineînțeles, există multe aspecte legate de echilibru. Președintele și-a exprimat foarte clar sentimentele față de prim-ministru, atât personal, cât și profesional, așa că sunt aici pentru că, având în vedere că Conferința de Securitate de la München a fost atât de strânsă, am vrut cu siguranță să construim pe această relație istorică”, a declarat Marco Rubio.
Viktor Orbán a spus: „nu merită să ne așteptăm la o planificare pe termen lung în politica internațională actuală. De exemplu, faptul că ne vom întâlni cu președintele Statelor Unite la Washington, joi, săptămâna aceasta, nu era în calendar acum două săptămâni. Vreau doar să spun că, având în vedere cum merg lucrurile, cum evoluează politica internațională, se pot produce schimbări semnificative aici în 3-4 zile”.
Orbán îl atacă pe Zelenski, de față cu Marco Rubio: „s-a implicat în campania electorală a Ungariei”„Ucrainenii și președintele lor s-au implicat evident în campania electorală maghiară. M-am gândit o vreme dacă să mă opun sau nu. La urma urmei, nu este foarte obișnuit să te implici în campania electorală a altei țări cu o deschidere atât de brutală. Apoi mi-am dat seama că acest lucru este de înțeles. Pentru că, desigur, alegerile maghiare sunt în primul rând cele mai importante pentru poporul maghiar. Dar au un impact și în afara Ungariei. Și ucrainenii au dreptate să creadă că contează ce fel de guvern va avea Ungaria. Și există două opțiuni.
Una este ceea ce cunoașteți bine. Aceasta este opțiunea poporului maghiar, care a declarat clar într-un vot – Voks 2025 – că nu va accepta aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, deoarece suntem convinși că acest lucru ne-ar trage în război și ne-ar distruge economia. Și poate știți, de asemenea, că nu vom da bani Bruxelles-ului pentru a-i trimite ulterior Ucrainei.
Cealaltă opțiune, care este o opțiune reală: ucrainenii vor ca Ucraina să fie membră a Uniunii Europene și vor un guvern care să participe la purtarea poverilor financiare ale Ucrainei, adică să trimită bani Ucrainei. Aceasta este situația. Și pentru ucraineni nu este lipsit de importanță care va fi rezultatul alegerilor.
De aceea au decis să participe la această campanie. Și, din moment ce ne bazăm pe bunul simț, nu ar trebui să fim surprinși de acest lucru. Mai degrabă, ar trebui să ne adaptăm la el. Așadar, ar trebui să ținem cont de faptul că președintele Ucrainei și Ucraina vor fi actori activi în aceste alegeri. Și trebuie să câștigăm și împotriva lor, aceasta este realitatea.
Tot ce ține de acest subiect, inclusiv viitorul războiului, depășește sfera conferinței de presă. Nici nu voi intra în detalii, voi reveni doar la singurul aspect. Acestea sunt alegeri. Poporul decide în alegeri și nu este lipsit de importanță pentru Ucraina care va fi această decizie și de aceea este complet înarmat în campania din Ungaria. Știm, de asemenea, că adversarii noștri sunt finanțați, știm cum se întâmplă acest lucru, este un lucru descris, notat, cunoscut, dar spun din nou, nu ar trebui să fim indignați, ci ar trebui să recunoaștem că aceasta este o campanie electorală în Ungaria”, a spus Viktor Orbán, în conferința de presă comună.
Marco Rubio: „SUA vor să pună capăt războiului din Ucraina. ONU nu a putut face asta și nici țările europene”
„Singurul lucru care contează pentru Statele Unite este să pună capăt războiului, iar noi suntem singura țară care poate aduce ambele părți la masa negocierilor. ONU nu a putut face asta și nici țările europene. Statele Unite au făcut-o. Noi am adus ambele părți la masa negocierilor. Negociatorii militari s-au întâlnit și în Orientul Mijlociu săptămâna trecută și se vor întâlni la Geneva la sfârșitul acestei săptămâni. Cred că este un lucru pozitiv”, a spus Rubio în conferința de presă.
„Încercăm să jucăm un rol în încheierea unui acord. Nu încercăm să impunem nimic nimănui, vrem doar să ajutăm pentru că noi credem că acesta a fost un război extrem de dăunător, dar credem că acest război nu ar fi trebuit să aibă loc deloc și că ar trebui încheiat cât mai curând posibil. Asta crede președintele, care a depus multă muncă pentru a-și atinge obiectivul. Aceasta este o oportunitate unică în acest sens. Nu înțeleg de ce atât de mulți oameni îl critică pentru asta”, a subliniat Rubio.
„Putem crea parteneriate uimitoare”„Dacă interesele noastre naționale și alte interese naționale sunt în armonie, atunci putem crea parteneriate uimitoare și am găsit un teren comun cu Ungaria în multe domenii”, a subliniat Marco Rubio.
„Dar nu cerem nimănui să se izoleze de nimeni. Trebuie înțeles că fiecare trebuie să facă față propriilor caracteristici geografice, istorice și economice, precum și provocărilor viitorului.”
„Avem preocupări comune cu prietenii noștri, cu partenerii noștri în anumite privințe, dar am menționat China, de exemplu. Avem și relații comerciale cu China. În aprilie, președintele merge în China. De ce? Pentru că China este o țară imensă, un miliard de locuitori, a doua cea mai mare economie, o putere nucleară și ar fi o nebunie dacă Statele Unite și China nu ar interacționa una cu cealaltă”, a spus șeful diplomației americane.
Marco Rubio: „Nu știu care va fi viitorul acestei țări, asta depinde de alegători”. Viktor Orban: „Sperăm că vom rămâne la guvernare după alegeri”Întrebat de alegerile parlamentare din Ungaria, în care premierul Orban își „joacă mandatul”, Rubio a spus: „Președintele Trump are o relație excelentă, strânsă, cu prim-ministrul, este adevărat, și există beneficii tangibile, concrete în acest sens. Nu știu care va fi viitorul acestei țări, asta depinde de alegători. Îi iubim pe maghiari.
Există o relație personală și de lucru foarte bună între cei doi lideri, ceea ce a fost foarte pozitiv pentru relația dintre cele două țări ale noastre.
El a subliniat: „scutirea de sancțiuni provine exclusiv din relația dintre cei doi lideri, iar această relație și importanța sa, importanța sa pentru relațiile bilaterale, stau la baza acestei scutiri și vor rămâne așa”
În ceea ce privește alegerile, Viktor Orbán a spus că le poate câștiga, dar:le poate și pierde: „Nu sunt doar prim-ministrul cu cea mai lungă funcție din Europa, ceea ce înseamnă acum 20 de ani, ci sunt și prim-ministrul cu cea mai lungă funcție din opoziție. Am fost liderul opoziției timp de 16 ani. Ca lider al opoziției. Ce înseamnă asta? Înseamnă că uneori câștig, alteori pierd. Nu se pune problema ce se întâmplă dacă pierdem, pentru că acest lucru s-a întâmplat în mod regulat.
Nu este nevoie să ne temem de ce se va întâmpla în Ungaria dacă se întâmplă acest lucru. Democrația maghiară este foarte puternică, maghiarii cred foarte mult în democrație și competiție, în politică. Am făcut asta în ultimii 35 de ani, așa că, în acest sens, avem o experiență foarte solidă atât în partea guvernamentală, cât și în opoziție. Sperăm că vom fi, vom rămâne la guvernare după alegeri, dar Ungaria va rămâne puternică în orice caz”.
Guvernul german a anunțat luni că dialogul dintre cancelarul Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron privind o posibilă forță europeană comună de descurajare nucleară se află într-o fază preliminară.
Un purtător de cuvânt al executivului de la Berlin a precizat luni că aceste discuții nu au ca scop reducerea rolului Statelor Unite în arhitectura de securitate a Europei, scrie Reuters.
„Scopul discuțiilor este de a explora modul în care se poate realiza o cooperare mai strânsă în domeniul descurajării nucleare… Discuțiile sunt încă în stadii foarte incipiente”, a declarat purtătorul de cuvânt în timpul unei conferințe de presă.
Acesta a mai declarat că inițiativa nu urmărește înlocuirea protecției oferite de Washington, ci, de fapt, întărirea mecanismelor existente.
„Nu este vorba despre înlocuirea scutului protector al SUA, ci mai degrabă despre completarea și consolidarea acestuia… Statele Unite joacă un rol central în descurajarea nucleară a NATO. Acesta este cazul acum și dorim ca acesta să rămână și în viitor”, a adăugat el.
Potrivit informării publicate luni, de DSP Argeș, apa nu prezintă „modificări microbiologice”, însă prezintă modificări ale „parametrilor de Fier total, Clor rezidual liber și Turbiditate, ale căror valor depășesc limita maximă admisă” privind calitatea apei destinate consumului uman.
În acest context, reprezentanții DSP Argeș au conchis că „apa nu este destinată
consumului uman și poate fi utilizata în scop menajer și întreținere și igienă corporală”.
Probele de apă au fost prelevate vineri, din mai multe puncte reprezentative al zonei de distribuție: patru unități de învățământ, o unitate sanitară, primărie, dar și izvoare publice.
Potrivit informării transmise de DSP Argeș, autoritățile locale din Curtea de Argeș au cumpărat încă 10 rezervoare de apă potabilă. Alături de cele deja existente, ele vor fi puse la dispoziția populației.
De asemenea, alte surse alternative de apă potabilă sunt izvorul de la Podul Progresul, dar și forajul din Curtea Mănăstirii.
Potrivit autorităților, spitalul municipal „Sf. Muceniță Filofteia” Curtea de Argeș rămâne aprovizionat cu apa adusă de cisterna ISU Argeș. Aprovizionarea unității cu apă din rețeaua publică a fost întreruptă.
Cisterna ISU conține apă din rețeaua publică de distribuție a orașului Mioveni.
Compania Lidas din Tulcea, care a investit circa 100 de milioane de euro într-o fabrică de produse congelate de panificaţie şi patiserie dezvoltată în Cataloi şi funcţională din 2024, a intrat în concordat preventiv. Procedura a fost confirmată definitiv prin hotărârea Curtea de Apel Constanţa.
Concordatul preventiv este o procedură de prevenire a insolvenţei, prin care o companie solicită protecţie şi un cadru de negociere cu creditorii pentru restructurarea obligaţiilor, înainte de a ajunge în insolvenţă propriu-zisă.
Directorul general, Liviu Şotre, a declarat pentru Ziarul Financiar că măsura are „un caracter strategic şi preventiv”, având ca obiectiv ajustarea calendarului de rambursare la noua capacitate operaţională şi la dinamica actuală a fluxurilor de numerar, după un program amplu de investiţii, inclusiv extinderea capacităţii industriale din Cataloi.
Potrivit companiei, activitatea operaţională se desfăşoară normal, comenzile sunt onorate, iar relaţiile cu partenerii financiari şi comerciali rămân „instituţionale şi constructive”. Fabrica a fost proiectată la standarde europene, cu tehnologie de ultimă generaţie şi linii automatizate, având o capacitate anuală de aproximativ 40.000 de tone. Reprezentanţii Lidas spun că investiţia a intrat acum într-o fază de maturizare, iar creşterea veniturilor din producţia proprie indică o utilizare tot mai eficientă a capacităţii instalate.
În 2025, cifra de afaceri netă a companiei a depăşit 222 milioane lei, în creştere cu aproximativ 20% faţă de anul anterior, evoluţie susţinută în principal de avansul producţiei proprii. Compania descrie 2025 drept al doilea an complet de funcţionare la capacitate extinsă a facilităţii din Cataloi, pe fondul unui context economic mai exigent, cu accent pe consolidare şi creştere sustenabilă.
Finanţarea fabricii a fost asigurată din fonduri nerambursabile, credite şi contribuţia companiei. Iniţial, investiţia era estimată la 46 de milioane de euro, jumătate din sumă urmând să fie acoperită printr-un ajutor de stat, însă proiectul a fost completat ulterior cu finanţări suplimentare, ceea ce a dus la o valoare totală mai mare decât cea planificată la început. Ideea unei investiţii greenfield în segmentul produselor congelate de panificaţie, patiserie şi cofetărie a apărut încă din 2017, pe fondul creşterii acestui sector.
Produsele Lidas sunt prezente în marile lanţuri de retail din România, iar compania şi-a consolidat în ultimii ani şi componenta de export, către pieţe precum Germania, Grecia, Republica Moldova, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Cehia, Polonia şi Ucraina.
Nimeni nu anticipează progrese semnificative. Ambele părți rămân fidele pozițiilor lor de negociere pe aspectele cheie. Statele Unite au stabilit termenul limită iunie pentru a ajunge la un acord, scrie AP.
Viitorul teritoriului ucrainean ocupat sau încă râvnit de Rusia este o problemă centrală a negocierilor. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că discuțiile vor aborda „o gamă mai largă de probleme”.
Peskov a menționat teritoriile și alte aspecte legate de cererile Rusiei. El nu a dat detalii despre aceste probleme specifice.
Situația pe front rămâne blocatăApărătorii ucraineni rămân blocați într-un război de uzură cu armata rusă. Linia de front se întinde pe aproximativ 1.250 de kilometri. Armata rusă este mai numeroasă și dispune de resurse mai mari.
Civilii ucraineni suportă bombardamentele aeriene rusești care întrerup în mod repetat alimentarea cu energie electrică. Atacurile distrug locuințele și infrastructura critică. Ucraina a dezvoltat drone care pot pătrunde adânc în teritoriul rus. Acestea lovesc rafinăriile de petrol și depozitele de arme.
Un an de eforturi zadarnice ale SUAUn an de eforturi de pace din partea administrației președintelui Donald Trump nu a reușit să oprească luptele. Oficialii și analiștii occidentali spun că președintele rus Vladimir Putin crede că timpul este de partea sa.
Putin speră că sprijinul occidental pentru Ucraina se va epuiza. El consideră că rezistența Ucrainei va ceda în cele din urmă sub presiune.
Cine participă la negocieriDelegația ucraineană va fi condusă la Geneva de Rustem Umerov. El este șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei. Generalul Kyrylo Budanov, șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, face parte din echipă.
Consilierul lui Putin, Vladimir Medinsky, conduce delegația Moscovei. El a condus echipa de negociatori a Moscovei în primele discuții de pace de la Istanbul din martie 2022. Medinsky a promovat cu forță obiectivele de război ale lui Putin.
Igor Kostyukov, șeful serviciului de informații militare ruse, participă la negocieri. Viceministrul de externe Mikhail Galuzin și alți oficiali fac parte din delegație.
Rolul SUA în discuțiiNu era clar care oficiali americani vor fi prezenți la Geneva. La recentele discuții de la Abu Dhabi, administrația Trump a fost reprezentată de trimișii Steve Witkoff și Jared Kushner.
Delegațiile rusă și ucraineană urmau să raporteze liderilor lor. Eventualele compromisuri discutate la Geneva trebuie să fie acceptate de ambele părți înainte de implementare.
Intrarea sau ieșirea din Ucraina implică o lungă călătorie terestră. Chiar și VIP-urile trebuie să facă acest drum, deoarece spațiul aerian al țării este închis din cauza războiului.
