MediaFax.ro

Practic, dacă guvernul nu vine cu alte măsuri, sunt așteptate creșteri de prețuri la următoarele produse, notează gandul.ro:

pâine albă, 300-500 grame;
lapte de vacă 1 l, grăsime 1,5%;
brânză telemea de vacă vrac;
iaurt simplu, 3,5% grăsime, maxim 200 grame;
făină albă;
mălai;
ouă de găină;
ulei de floarea-soarelui;
carne proaspătă de pui;
carne proaspătă de porc;
legume (roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras şi ardei capia, usturoi);
fructe (mere roşii şi mere golden, prune, pere, struguri de masă);
cartofi proaspeţi albi;
zahăr;
smântână – 12% grăsime;
unt;
magiun.

Sunt aceleași produse pentru care s-a operat plafonarea de prețuri, aceasta fiind, de fapt, o limitare a adaosului comercial pe lanț, astfel încât, la raft, prețurile să nu mai crească.

Cum funcționează plafonarea prețului alimentelor

Plafonarea prețurilor la alimentele de bază a fost, pe scurt, o măsură prin care statul a încercat să țină în frâu scumpirile care luaseră avânt după pandemie și începutul războiului din Ucraina. În vara lui 2023, când prețurile la mâncare creșteau de la lună la lună, guvernul condus de Marcel Ciolacu a venit cu măsura de a limita cât pot adăuga comercianții sau furnizorii peste prețul de producție.

Important de înțeles este că nu s-au blocat prețurile complet, ci s-a pus o limită la adaosurile comerciale. Adică supermarketurile, distribuitorii și procesatorii nu mai puteau pune orice procent doreau peste prețul inițial. Măsura s-a aplicat la produse esențiale – pâine, lapte, ouă, ulei, zahăr, carne, făină și altele pe care aproape toată lumea le cumpără zilnic.

La început, plafonarea trebuia să dureze doar câteva luni, ca o soluție de moment. Dar pentru că inflația nu a dispărut, guvernul a prelungit-o. Așa s-a ajuns ca măsura să fie în vigoare aproape trei ani, până la 31 martie 2026.

În primele luni s-au văzut efecte clare: unele produse nu s-au mai scumpit, iar altele chiar s-au ieftinit puțin. Per total, ritmul scumpirilor a încetinit și acest lucru s-a văzut în încetinirea și apoi scăderea inflației. Dacă înainte prețurile la alimente creșteau rapid, după introducerea plafonării au început să crească mai lent. Costul viații nu s-a ieftinit, dar cel puțin nu a mai crescut la fel de repede.

Totuși, măsura nu a fost perfectă. Comercianții au găsit metode să recupereze din pierderi, de exemplu prin scumpirea altor produse care nu erau plafonate.

Acum, odată cu expirarea plafonării, lucrurile revin la normal: fiecare comerciant își va stabili din nou adaosul liber, însă acest lucru rezultă, inevitabil, în creșterea prețurilor.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat în coaliție cinci scenarii pentru atenuarea șocului prețurilor la combustibil. Asta s-a întâmplat acum patru săptămâni, spune Grindeanu.

De atunci, nicio decizie. Niciun cadru legal adoptat.

„Aproape toate țările din Uniunea Europeană au făcut acest lucru. Noi nu”, a spus Grindeanu.

Liderul PSD a fost direct în privința responsabilității: „Totul pornește de la premier și de la Ministrul Finanțelor. Ei sunt cei care decid”.

„Dacă aplicam măsurile în septembrie, lucrurile stăteau altfel”

Grindeanu a reamintit că PSD a cerut în septembrie 2025 un pachet de relansare economică și modificări la administrația publică. Nu a fost aprobat atunci.

„Spuneam că dacă nu le aprobăm, intrăm în criză economică. Ce să vezi? S-a întâmplat”, a afirmat el.

Pachetul a fost aprobat abia în februarie 2026. Între timp, consumul a scăzut, producția industrială s-a prăbușit cu 16%, iar inflația a ajuns aproape de 10%.

„Suntem împinși să luăm decizii ultimative”

Grindeanu a recunoscut că PSD a recurs în repetate rânduri la presiuni politice pentru a debloca decizii în coaliție.

„Nu îmi place nici mie, nici colegilor mei să amenințăm de fiecare dată. Suntem împinși să acționăm în acest mod”, a declarat el.

A dat ca exemplu și bugetul: PSD a blocat lucrurile când pachetul de solidaritate nu a fost inclus.

„Eu nu vreau să ajungem acolo. Dar nu avem de ales”, a conchis Grindeanu.

În Sevilla, unul dintre cele mai importante locuri pentru a urmări procesiunile religioase se află așa-numita „carrera oficial”. Este traseul comun parcurs de toate confreriile religioase în timpul Săptămânii Mari. Aici, închirierea unui balcon poate costa de la aproximativ 80 de euro în zonele mai puțin populare. Prețurile ajung până la 9.000 de euro în punctele cele mai căutate. Acolo, uneori sunt incluse servicii suplimentare, precum catering sau spații rezervate pentru grupuri, mai arată Euronews.

Potrivit Colegiului Administratorilor de Proprietăți din Sevilla, prețul mediu al balcoanelor aproape s-a dublat în ultimii ani, ajungând la aproximativ 6.000 de euro pentru întreaga săptămână.

Scaunele de pe traseu pot ajunge la 200 de euro

Pentru cei care nu își permit un balcon, există și varianta locurilor pe scaune amplasate de-a lungul traseului procesiunilor. Prețurile variază însă foarte mult. În unele orașe spaniole, precum Cartagena, un loc poate costa doar 3 euro, în timp ce în Sevilla, în zonele cele mai populare, prețul poate ajunge la aproape 200 de euro pentru un singur loc.

Creșterea prețurilor este alimentată în principal de numărul mare de turiști care vizitează Sevilla în perioada Săptămânii Mari. Potrivit estimărilor Asociației Companiilor Turistice din Sevilla, orașul poate primi aproape un milion de vizitatori în această perioadă. Împactul economic al evenimentului este estimat la până la 500 de milioane de euro.

Cea mai scumpă Săptămână Mare de până acum

Creșterea prețurilor pentru balcoane și locuri pe traseul procesiunilor vine pe fondul unui context mai larg de scumpiri, care include transportul, hotelurile și combustibilul. În prezent, cheltuiala medie a unui turist în perioada Săptămânii Mari se apropie de 600 de euro. Suma este cu aproape 20% mai mult decât anul trecut, ceea ce face ca ediția din acest an să fie considerată una dintre cele mai scumpe din istorie.

Spania și-a închis spațiul aerian pentru aeronavele implicate în războiul din Iran, susțin surse militare citate de El Pais. Concret, autoritățile spaniole refuză să acorde acces aeronavelor americane utilizate în războiul din Iran, care sunt staționate în alte țări precum Regatul Unit și Franța. Asta înseamnă că avioanele americane care vin din Marea Britanie trebuie să ocolească spațiul aerian al Spaniei. Există o singură excepție: aeronavele sunt autorizate să tranziteze sau să aterizeze în caz de urgență.

Luna trecută, Spania a interzis utilizarea bazelor sale aeriene Rota și Morón pentru avioane de luptă sau zboruri de realimentare. Această mișcare a determinat Washingtonul să renunțe la planurile de a desfășura bombardiere B-52 și B-1 la Morón.

Rota și Moron, situate în Cadiz și Sevilla, sunt folosite împreună cu SUA, dar se află sub suveranitatea Spaniei, oferind Madridului un drept de veto asupra oricărei activități militare.

Refuzul a provocat o indignare furioasă din partea președintelui american Donald Trump, care a lansat amenințări fără precedent. Liderul SUA a vorbit despre „teribila” Spanie și despre intenția de a „întrerupe comerțul” bilateral.

De la începutul conflictului din Iran, premierul spaniol Pedro Sanchez a susținut în mod constant un mesaj împotriva războiului vorbind despre încălcarea dreptului internațional.

Rogobete a spus, luni, la Bacău, că Regiunea de Nord beneficiază de fonduri impresionante în domeniul sănătății, fiind aproape 1 miliard de euro pentru construcția de unități sanitare noi sau reabilitarea celor existente.

La Bacău, de exemplu, Spitalul Municipal care a fost transferat în Programul Operațional Sănătate, cu fonduri europene nerambursabile.

De asemenea, Spitalul Regional de la Iași a intrat în linie dreaptă undeva în anul 2023, după o perioadă de contestație publică, contestație administrativă, însă lucrările au început, iar acum se toarnă fundația.

„Munca este una accelerată și probabil că în câteva luni de zile deja se va vedea dezvoltarea tehnică acestui obiectiv de investiții. Și tot în această regiune se construiește un nou corp de clădire pentru Spitalul Județean din Vaslui, care este într-o fază destul de avansată și el va beneficia de un transfer în Programul Operațional de Sănătate, tot funduri europene nerambursabile. Dar toate aceste ziduri noi pe care le construim și care sunt absolut necesare pentru sănătatea românească și care definesc investiții fără precedent în perioada post-decembristă în domeniul de sănătate, toate aceste ziduri au valoare în sistemul de sănătate, doar dacă sunt însuflețite. Doar dacă acolo lucrează medici, asistente, infirmiere, personal medical, doar dacă pacienții în aceste unități sanitare își regăsesc demnitatea, își regăsesc empatia, echilibrul și nevoia medicală de care au nevoie”, spune Rogobete.

Rogobete afirmă că în decembrie 2025 i s-a pus în față o decizie cum că, în foarte scurt timp, peste noapte, trebuie să găsească o formulă de calcul prin care veniturile personalului medical trebuie reduse cu 10%.

„Motivul pentru care astăzi personalul medical nu are veniturile afectate, motivul pentru care astăzi nu au fost tăiate salariile medicilor și asistentelor și infirmierelor și farmaciștilor și întregului personal medical din sistemul de sănătate, este că domnul președinte Sorin Grindeanu m-a susținut în coaliție și ne-am opus atât public cât și administrativ în toate discuțiile avute ca acest lucru să nu se întâmple. Medicina nu se face cu mâinile goale. În contextul actual, indeciziile fiscale și economice cu privire la creșterea carburanților pun o oarecare presiune pe sistemul de sănătate pe care eu nu am cum să o ascund. Sigur, zona de medicamente și de consumabile medicale, unde vreau să sublinez încă o dată, nu suntem în momentul de față într-o criză. Dar, tocmai din acest motiv, pentru că avem semnale internaționale, la Ministerul Sănătății a fost organizat un grup de lucruri care, interinstituțional, care, sigur, monitorizează stocurile, semnalele, fluctuațiile de preț, posibilele discontinuite și așa mai departe. Însă, dacă cineva ne-a spus cu oarecare și ușoară aroganță că putem lăsa mașinile acasă o zi, două, că nu se întâmplă nimic, eu vă spun sigur că nu pot lăsa ambulanțele în garaj una, două zile pentru că nu se întâmplă nimic”, a mai spus ministrul Sănătății.

Potrivit ministrului, costurile pentru combustibilul, pentru ambulanțe, pentru helicoptere, pentru avioanele medicale încep să crească dramatic și inacțiunea economică și amânarea punerii în aplicare a deciziilor prezentate de Ministerul Energiei „cred că în curând vor pune o mare presiune pe sistemul de Sănătate”.

 

Florin Barbu a declarat că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază expiră pe 31 martie. A cerut prelungirea și extinderea măsurii la toate produsele agroalimentare.

Ministrul a susținut că schema propusă de PSD nu afectează niciun magazin de retail din România. Potrivit acestuia, 20% reprezintă profit net calculat peste toate cheltuielile directe și indirecte.

„Nu mai este bine să ai un profit net de 20% în retail?” a întrebat Barbu.

Date din teren: prețurile au scăzut între 15 și 33%

Ministrul a prezentat la guvern date oficiale ale Consiliului Concurenței, potrivit cărora prețurile la alimentele de bază au scăzut între 15 și 33% în perioada plafonării.

El a avertizat că, în contextul creșterii prețurilor la energie, gaz și combustibil, eliminarea plafonului poate afecta direct consumatorii români.

Motorină fără acciză și TVA pentru fermieri

Tot luni, Barbu a anunțat un act normativ pentru sectorul vegetal, prin care fermierii pot cumpăra 78 de litri de motorină pe hectar fără acciză și fără TVA.

Ministrul a criticat sistemul actual, în care acciza era rambursată cu întârzieri de șapte-opt luni, iar TVA-ul era restituit de ANAF la trei luni sau chiar după un an, după inspecții fiscale.

„Statul poate interveni fără să notifice Comisia Europeană”

Barbu a invocat starea de criză declarată în România, susținând că aceasta permite statului să intervină pe piețele de combustibil, alimente și energie fără a mai notifica Comisia Europeană.

„Pe o perioadă de șase luni, piața din România se va regla 100%”, a afirmat ministrul.

Prima ediție TNI EVOLUTION are loc în perioada 8–10 MAI 2026, marcând începutul unei noi etape în evoluția evenimentelor imobiliare din România.

Un nou standard pentru târgurile imobiliare

TNI EVOLUTION, târgul imobiliar virtual desfășurat în perioada 8–10 MAI 2026, oferă vizitatorilor o experiență completă și eficientă de explorare a pieței imobiliare, reunind într-o singură platformă digitală mii de oferte din întreaga țară și din străinătate, fără necesitatea deplasării. Participanții au acces direct, în timp real, la dezvoltatori, agenții și brokeri prin apeluri video sau întâlniri directe, programate, facilitând discuții rapide și relevante cu factorii de decizie. În cadrul evenimentului sunt disponibile oferte exclusive, reduceri semnificative și condiții preferențiale de achiziție, toate ușor de comparat și analizat datorită instrumentelor digitale avansate. Vizitatorii beneficiază, de asemenea, de acces la webinarii, prezentări și informații utile care îi ajută să ia decizii informate într-o piață dinamică. Formatul virtual elimină barierele geografice, permițând participarea de oriunde, inclusiv din diaspora și contribuie la economisirea de timp prin posibilitatea de a analiza rapid numeroase opțiuni și de a programa interacțiuni relevante.

Tranziția TNI către formatul virtual revoluționează experiența expozițională prin eliminarea barierelor geografice și logistice, oferind expozanților o vizibilitate globală și o eficiență operațională net superioară modelului clasic. Această platformă digitală avansată nu doar că reduce semnificativ costurile cu amenajarea, decorarea și pregătirea standurilor fizice sau cu deplasǎrile personalului, dar transformă interacțiunea cu vizitatorii într-un proces bazat pe date exacte, permițând monitorizarea în timp real a interesului pentru proprietăți prin tururi 360°, descărcări de broșuri și colectarea automată a lead-urilor calificate. Astfel, participarea virtuală devine un accelerator de vânzări și un instrument strategic de marketing care prelungește durata de expunere a ofertelor peste limitele celor trei zile de eveniment fizic, poziționând brandurile imobiliare într-un ecosistem modern, sustenabil și accesibil 24/7 de oriunde din lume.

Tehnologia schimbă regulile jocului

TNI EVOLUTION duce experiența unui eveniment imobiliar la un nou nivel, integrând cele mai avansate instrumente digitale într-o platformă unică și intuitivă. De la prezentări 3D spectaculoase și vizionări la distanță, până la comunicare instant și analiză inteligentă de date, totul este gândit pentru viteză, eficiență și decizii informate în timp real.

Această transformare digitală redefinește complet modul în care se desfășoară interacțiunile în piață, oferind un eveniment mai eficient și mai dinamic.

„Târgul Național Imobiliar TNI a fost întotdeauna un barometru al pieței. Astăzi, barometrul indică digitalizarea totală. După 20 de ani de interacțiune fizică, TNI EVOLUTION reprezintă următoarea etapă de maturitate a brandului nostru, oferind o platformă unde inovația întâlnește oportunitatea imobiliară, fără limite de spațiu sau distanță. Trecerea la TNI EVOLUTION marchează transformarea târgului imobiliar clasic într-un format virtual, global, digital și complet măsurabil, adaptat cu actualitatea tehnologică pe care o trăim cu toții. Practic, ducem mai departe tradiția TNI într-un nou ecosistem, fără granițe, în care tehnologia amplifică accesul, viteza și relevanța fiecărei interacțiuni” declară Cristina BERCEA, PR Manager al Târgului Național Imobiliar TNI.

TNI EVOLUTION redefinește standardele pieței, transformând tehnologia dintr-un simplu suport, într-un motor esențial al tranzacțiilor imobiliare moderne. DEȘI SPAȚIUL VIRTUAL PARE INFINIT, NUMĂRUL STANDURILOR EXPOZIȚIONALE ESTE LIMITAT.

Detalii despre participare și înscriere sunt disponibile pe: www.targulnationalimobiliar.ro

 

UPDATE

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române informează că, în urma exploziei unei anvelope, o autocisternă a rămas imobilizată pe carosabil pe Autostrada A3 sensul București – Ploiești, la kilometrul 38, în zona localității Gruiu, județul Ilfov.

Incidentul nu s-a soldat cu victime. Traficul este oprit pentru verificări și în vederea extragerii autovehiculului, fiind deviată circulația între kilometrii 31 și 43 la nodurile rutiere Snagov – Potigrafu.

Știrea inițială

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunță luni, la prânz, că traficul este blocat pe ambele sensuri pe Autostrada A3, la kilometrul 37.

Șoferul unei cisterne cu GPL a pierdut controlul volanului și a intrat de pe Calea 1 pe Calea 2, s-a răsturnat și a rupt parapetul median.

Este pericol de explozie, avertizează CNAIR.

Circulația este deviată pe DN1.

Într-o postare publicată pe Facebook, Daniel Buda – europarlamentar al Partidului Național Liberal și vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European – a susținut că Sorin Grindeanu ar desfășura o serie de întâlniri politice în teritoriu dedicate activiștilor PSD. El le-a descris drept o strategie de consolidare a poziției sale în partid.

Potrivit lui Buda, aceste deplasări nu reprezintă un dialog real cu cetățenii. Ele nu sunt nici o analiză a situației economice a României, ci o acțiune de mobilizare a bazei de partid. „Grindeanu cutreieră județele și ține discursuri pentru propriii activiști în timp ce România se confruntă cu efectele unui război care a perturbat aprovizionarea cu petrol a întregii Europe”, a scris europarlamentarul liberal.

Acuzații privind folosirea aparatului de partid

Buda mai afirmă că PSD ar folosi structurile și resursele partidului de guvernare pentru o campanie internă, în contextul tensiunilor politice din interiorul formațiunii. „Nu e un dialog cu cetățenii și nu e o analiză serioasă a situației țării, e o campanie de imagine pentru baza de partid”, a susținut acesta. Europarlamentarul PNL îl descrie pe Sorin Grindeanu drept un politician preocupat de consolidarea poziției sale în PSD. A mai sugerat și că acțiunile din teritoriu ar avea drept scop menținerea influenței în interiorul partidului.

În mesajul său, Daniel Buda mai afirmă că PSD ar fi ales să se concentreze pe „spectacolul consultării interne”, în loc să se ocupe de problemele generate de criza energetică și de tensiunile geopolitice. „Faptul că pentru această campanie PSD consumă în aceste săptămâni tot aparatul unui partid de guvernare spune tot despre cum înțelege partidul distincția dintre interesul public și interesul de partid”, a mai transmis europarlamentarul liberal.

Declarațiile vin în contextul unei perioade tensionate pe scena politică românească, marcată de dezbateri privind politicile energetice și impactul conflictelor internaționale asupra economiei europene.

Negrescu spune că, într-un context internațional instabil, România trebuie să acționeze inteligent și rapid.

„Parlamentul European deja a presat Comisia Europeană pentru a propune soluții clare pentru a reduce costurile energiei și a proteja cetățenii. După modelul altor state membre UE, România trebuie să adopte mai repede aceste decizii”, spune Victor Negrescu, europarlamentar PSD.

Acesta enumeră câteva măsuri pe care România le poate aplica concret:
– măsuri fiscale țintite. Reducerea temporară a taxelor și accizelor atunci când prețurile cresc brusc poate proteja puterea de cumpărare. Nu vorbim de populism, ci de intervenții inteligente, calibrate pe perioade de criză. Exemplu Poloniei.
– investiții accelerate în energie ieftină și stabilă. Extinderea producției din surse regenerabile, creșterea rapidă a capacităților de stocare și încheierea de contracte pe termen lung (precum CfD sau PPA) pot stabiliza prețurile și reduce dependența de fluctuațiile gazului. Avem fonduri europene nefolosite.
– infrastructură energetică modernă. Rețele mai eficiente și interconectări mai bune înseamnă costuri mai mici și securitate energetică crescută. Aici România are întârzieri care trebuie recuperate urgent. Exemplu țărilor nordice.
– sprijin pentru economie. Industriile afectate de costurile mari trebuie ajutate prin scheme europene și naționale, astfel încât să nu transferăm toate scumpirile către cetățeni. Exemplu Spaniei.
– să reducem dependența de șocurile externe. Crizele geopolitice nu vor dispărea. Dar impactul lor poate fi gestionat dacă avem un mix energetic echilibrat și politici coerente. Exemplu Germaniei.
– să creștem concurența pe piață. Să schimbăm reglementările actuale care dau câștig de cauză câtorva băieți deștepți, să aplicăm tarifarea inteligentă pe ore, să folosim mai eficient producția de energie pe timpul zilei și să stimulăm concurența de pe piață.

„România are instrumente pentru a acționa și are sprijin european. De altfel, Partidul Social Democrat a propus deja aceste soluții. Ceea ce lipsește este viteza deciziei și coerența implementării. Stabilizarea prețurilor la carburant nu se face printr-o singură măsură. Se face printr-o strategie clară, consecventă și orientată către rezultat”, explică Victor Negrescu.

Potrivit documentelor analizate de jurnaliști, serviciile de securitate ruse încearcă frecvent să recruteze informatori în rândul tinerilor sau al activiștilor cu legături în mediile critice față de Kremlin, transmite Politico. Un student rus de 21 de ani, identificat sub pseudonimul „Ivan”, a relatat că a fost oprit de agenți ai serviciului de securitate FSB pe aeroportul Sheremetyevo din Moscova în 2023. Aceștia i-ar fi oferit o alegere: să colaboreze cu autoritățile și să furnizeze informații despre activiști anti-Kremlin sau să riște o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare pentru presupuse legături cu organizații „extremiste”. După incident, agenții au menținut legătura cu el prin mesaje și apeluri pe Telegram.

Infiltrarea rețelelor de opoziție din Europa

Potrivit conversațiilor, agenții îi cereau studentului să obțină informații despre activiști ruși aflați în exil. Doreau date despre proteste anti-Kremlin și despre persoanele sau organizațiile din Europa care îi ajută pe disidenți. În unele mesaje, agenții insistau pentru detalii aparent minore, precum participanții la proteste sau țările în care s-au stabilit opozanții regimului. Specialiștii spun că această strategie urmărește două obiective: obținerea de informații despre rețelele de opoziție și, în același timp, crearea unui climat de neîncredere în rândul activiștilor.

După invazia Rusiei în Ucraina, sute de mii de ruși au părăsit țara, mulți dintre ei fiind critici ai regimului de la Moscova. În Europa, aceste comunități au devenit o țintă pentru serviciile de informații ruse. Experții spun că recrutarea informatorilor în rândul emigranților este o strategie pe termen lung, menită să ofere Kremlinului acces la informații despre activitățile opoziției. În unele cazuri, autoritățile europene au descoperit astfel de rețele. De exemplu, în Polonia, un activist rus aflat în exil a fost judecat sub acuzația că ar fi furnizat informații serviciilor ruse despre alți disidenți.

Suspiciune și tensiuni în comunitățile de exilați

Activitatea serviciilor de informații ruse a creat un climat de suspiciune în rândul rușilor aflați în exil. Mulți activiști spun că nu mai știu în cine pot avea încredere. Acest lucru face mai dificilă organizarea opoziției față de regimul de la Moscova. Experții avertizează că guvernele europene trebuie să rămână vigilente. În același timp ele trebuie să evite măsuri care ar putea marginaliza comunitățile de exilați ruși. Integrarea acestora este considerată cea mai bună protecție împotriva infiltrării de către serviciile de informații.

Melodiile cardinalilor roșii, ale papagalilor verzi și albaștri și ale cintezelor multicolore umplu zilele „pajareros” sau vânzătorilor ambulanți de păsări, ca el.

Actul de a vinde păsări în stive de colivii – uneori mult mai înalte decât bărbații care le transportă – datează de generații întregi. Sunt de mult timp un punct de reper în piețele mexicane și se numără printre cei 1,5 milioane de vânzători ambulanți care lucrează pe străzile din Mexic, scrie Associated Press.

„Auzind cântecele lor, oamenii se bucură”, a spus Monroy, sunetele a zeci de cântece de păsări răsunând peste el din casa sa din orășelul său din afara capitalei Mexicului, unde îngrijește și crește păsările. „Aceasta este tradiția noastră, tatăl meu a fost și el vânzător de păsări”.

Pajareros dispar încet de pe străzile Mexicului

În timpul sărbătorii catolice Duminica Floriilor, sute de pajareros din toată țara se adună în Mexico City și decorează stive de colivii înalte de 3 metri, împodobindu-le cu flori strălucitoare, beteală și imagini ale Fecioarei din Guadalupe, sfântul patron al Mexicului.

Aceștia merg kilometri întregi pe străzile capitalei cu păsările și familiile lor până la bazilica emblematică a orașului.

Dar pajareros au dispărut încet de pe străzi în ultimii ani, din cauza restricțiilor tot mai mari impuse de autorități și a criticilor dure din partea grupurilor pentru drepturile animalelor, care numesc această practică un act de abuz și trafic de animale.

Monroy și alții spun că nu capturează păsări precum papagalii și altele interzise de autoritățile mexicane – care spun că speciile tropicale sunt „păsări sălbatice, nu animale de companie” – adesea cresc singuri păsările pe care le dețin și au grijă de animalele lor. În ciuda acestui fapt, Monroy a spus în familia sa că tradiția este pe cale de dispariție.

Tradiția se stinge

În fața hărțuirii din partea autorităților și a criticilor tot mai mari, el a spus că își dorește ca propriii săi fii să găsească o muncă mai stabilă.

„Din cauza restricțiilor și a hărțuirii din partea anumitor autorități, mulți prieteni au abandonat vânzarea de păsări”, a spus Monroy. „Pentru copiii mei, nu mai este o muncă stabilă. Trebuie să căutăm alte alternative”.

Războiul din Iran, care durează de o lună, remodelează spațiul aerian din Orientul Mijlociu și agravează perturbările zborurilor, inclusiv aglomerarea rutelor dintre Asia și Europa care anterior tranzitau sau survolau regiunea, potrivit Reuters.

La acestea se adaugă conflictul prelungit dintre Rusia și Ucraina și luptele dintre Pakistan și Afganistan, care au forțat companiile aeriene să utilizeze coridoare din ce în ce mai înguste, în special deasupra Azerbaidjanului și Asiei Centrale.

„Este clar că concentrarea traficului pe anumite rute, disponibilitatea spațiului aerian pentru controlul traficului aerian, precum și faptul că traficul poate utiliza rute care nu sunt atât de obișnuite, pot genera riscuri de siguranță”, a declarat Florian Guillermet, director executiv al Agenției Europene de Siguranță a Aviației (EASA).

Aceste comentarii sunt primele făcute de autoritatea europeană de reglementare a aviației de la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, la sfârșitul lunii februarie. Aviația se numără printre industriile cele mai afectate, piloții confruntându-se cu riscuri crescânde din partea rachetelor și a dronelor.

Guillermet, un veteran al sectorului care a condus anterior sistemul francez de control al traficului aerian, a declarat că echipajele și controlorii au fost instruiți să anticipeze și să atenueze riscurile. Chiar și așa, închiderea spațiului aerian sau restricționarea zborurilor au fost uneori inevitabile.

EASA, care reunește 31 de țări europene, pregătește o revizuire periodică a strategiei sale în domeniul aviației într-un moment în care unul dintre cele mai sigure mijloace de transport se confruntă cu pericole crescânde – de la interferențe GPS și drone până la amenințări operaționale, cum ar fi apropierile instabile și incidentele pe pistă.

Vineri, EASA și-a reînnoit recomandarea de a evita spațiul aerian deasupra Iranului, Israelului și a unor părți din Golf până pe 10 aprilie.

Reguli mai clare pentru utilizarea dispozitivelor anti-drone

EASA elaborează, de asemenea, orientări mai clare cu privire la ce măsuri pot fi utilizate pentru a contracara valul de activități neautorizate ale dronelor care vizează aeroporturile civile, a spus Guillermet.

Aeroporturile din UE se confruntă cu incidente cu drone pe care experții în securitate le leagă de așa-numitul „război hibrid” – un amestec de forță militară, atacuri cibernetice și alte forme de interferență.

De la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, dronele au devenit o armă cheie pentru ambele părți. Aeroporturi de la Stockholm la München s-au confruntat cu perturbări legate de drone, suspectate, deși neconfirmate, a fi legate de conflict.
Guillermet a afirmat că sunt necesare reguli mai clare, mai ales având în vedere creșterea activității dronelor „legate de stat”.

EASA examinează cerințele tehnice pentru dispozitivele utilizate în apropierea aeroporturilor.

În prima zi a competiției de la Macao, Eduard Ionescu (locul 45 mondial) l-a învins pe australianul Finn Luu, scor 3-1 (13-11, 8-11, 11-6, 11-5).

Eduard Ionescu urmează să joace marți, de la ora 13:10, împotriva favoritului grupei, chinezul Wang Chuqin, într-un duel decisiv pentru calificare.

În competiția feminină, Andreea Dragoman (locul 50 mondial) debutează luni. Sportiva română evoluează în grupa 3, unde o va înfrunta luni, de la ora 13:45, pe chinezoaica Chen Xingtong. Marți dimineață, de la ora 05:40, urmează să joace contra sportivei din Taipei, Yeh Yi-Tian.

În grupa 8, Elizabeta Samara (locul 41 mondial) debutează marți, de la ora 09:15, împotriva canadiencei Mo Zhang, iar miercuri o va întâlni pe japoneza Mima Ito.

Tot marți intră în competiție și Bernadette Szocs (locul 25 mondial), care o va înfrunta pe Tania Morice (Algeria), de la ora 16:45. Miercuri, de la aceeași oră, românca va juca împotriva braziliancei Bruna Takahashi.

Sportivii români trebuie să câștige grupele pentru a avansa în faza eliminatorie a competiției Macao 2026, una dintre cele mai puternice din circuitul mondial.

Cei cinci bărbați declarați decedați erau în mașina strivită în urma impactului. Aceștia au fost extrași de pompierii din cadrul ISU Cluj, însă, din nefericire, toți prezentau leziuni incompatibile cu viața.

În urma accidentului rutier petrecut pe raza localității Sânpaul au fost impuse restricții de trafic. Astfel, traficul între Cluj-Napoca și Zalău se desfășoară deviat, după cum urmează:

• Traficul rutier ușor este deviat pe un drum local din Sânpaul
• Traficul greu (camioane) este deviat pe rutele de ocolire menționate mai jos:

1. Cluj-Napoca → Zalău: DN1 până la Huedin, apoi DN1G spre Zimbor, continuare spre Zalău

2. Zalău → Cluj-Napoca: Zalău → Românași → Poarta Sălajului → Sânmihaiu Almașului → Zimbor → Huedin → Cluj

DN1H până la Românași, apoi legătură spre DN1G (Zimbor), continuare spre Huedin și apoi DN1 → Cluj-Napoca.

Fenomenul are loc în fiecare an între mijlocul lunii martie și mijlocul lunii aprilie, când livezile de piersici se transformă într-un covor roz întins pe zeci de kilometri.

Regiunea face parte din Macedonia Centrală, o zonă agricolă importantă din nordul țării, unde cultura piersicilor este una dintre principalele activități. În această perioadă, însă, rolul economic este dublat de unul turistic: peisajul devine o atracție comparată tot mai des cu celebrul fenomen al florilor de cireș din Japonia.

Turiști de pe tot continentul

Vizitatorii vin special pentru acest moment scurt al anului, iar mulți spun că experiența este unică. „Am făcut călătoria din Germania pentru a admira florile de piersic. Trebuie neapărat să vii. Nu am mai văzut niciodată așa ceva”, a declarat o turistă citată de Le Figaro.

La rândul său, bloggerul olandez Wesley Van Eyck încearcă să promoveze destinația în rândul turiștilor din Europa de Vest. „Vreau ca olandezii și belgienii să știe că există încă locuri extraordinare, dincolo de cele pe care le cunosc deja. De exemplu, Veria”, a spus acesta.

Un covor roz pe 170 km²

Câmpia din jurul orașului Veria se întinde pe aproximativ 170 de kilometri pătrați și, în perioada de vârf a înfloririi, este acoperită aproape complet de flori roz. „Este o experiență pe care oamenii trebuie să o trăiască și să o vadă măcar o dată în viață, pentru că este o regiune imensă”, a explicat Gianna Pilitsidou, președinta Clubului de Turism din Veria.

Pentru a valorifica interesul tot mai mare, organizațiile locale au început să dezvolte activități dedicate turiștilor: ateliere de fotografie în livezi, plimbări cu bicicleta printre pomii înfloriți și evenimente de promovare a produselor agricole locale.

„Suntem încântați că are loc acest eveniment. Este o ocazie foarte bună să ne promovăm produsele”, spun agricultorii locali.

Spațiile de cazare, complet ocupate

Creșterea interesului se vede direct în gradul de ocupare al unităților de cazare din zonă. Hotelurile sunt pline pe toată durata săptămânii, nu doar în weekend. „În special grupurile sunt interesate. În timpul săptămânii vin familii cu copii să vadă acest fenomen, pe care îl apreciază foarte mult. Este frumusețea locului”, spun angajații hotelurilor din Veria.

Mai mult decât peisaj

Zona oferă și alte puncte de interes pentru vizitatori. Satele din apropiere, precum Mesi sau Vergina, oferă vizitatorilor o imagine autentică a vieții din nordul Greciei, cu peisaje rurale, tradiții locale și gastronomie specifică regiunii.

Unul dintre cele mai importante puncte de atracție este situl arheologic Aigai, inclus în patrimoniul UNESCO. Aici se află ruinele vechii capitale a regatului Macedoniei, cu un palat monumental considerat unul dintre cele mai mari din lumea greacă antică, dar și necropola regală, unde au fost descoperite morminte impresionante, inclusiv cel atribuit regelui Filip al II-lea, tatăl lui Alexandru cel Mare.

Au contat doar deficitele bugetare ridicate post 2020 sau observăm „salturi” importante în ponderea datoriei guvernamentale în PIB din cauza unor șocuri exogene externe – ce rol au avut criza financiară, criza pandemică și războiul din Ucraina în această dinamică? Ce ne spune analiza de sustenabilitate a datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu și lung, realizată de Comisia Europeană, în cazul României și Poloniei? Ce riscuri sunt la adresa / ce factori ajută sustenabilitatea datoriei în cele două țări?

I.Nivelul, structura și dinamica datoriei guvernamentale în România

Ultimele date oficiale publicate de Ministerul Finanțelor arată că datoria guvernamentală a ajuns în decembrie 2025 la 1138 miliarde lei, adică 59,6% din PIB. În structură, 7% din datorie este pe termen scurt și 93% pe termen mediu și lung – ponderea redusă a datoriei pe termen scurt în total este un lucru bun, presiunea acută pe necesarul de finanțare fiind mică. În România, 47% din datorie este în lei, în timp ce 53% este exprimată în valute (euro, dolari, s.a).

Pentru analiza în dinamică, trebuie să privim la evoluția indicatorului datoria guvernamentală în PIB și nu la creșterea nominală a datoriei – în miliarde lei sau euro. Ponderea datoriei guvernamentale în PIB a crescut în ultimul an de la 54,8% la 59,6%. În prezent, probabil, depășim limita prevăzută în Tratatul de la Maastricht ca și criteriu de aderare la zona euro / convergență nominală, de 60% din PIB. Evoluția ponderii datoriei guvernamentale în PIB arată trei creșteri consistente în timpul unor crize exogene: criza financiară 2009-2011 (triplare a ponderii în PIB, de la 12,3% din PIB în 2008 la 35,4% din PIB în 2012), criza pandemică 2020-2021 (de la 35% din PIB în anul 2019 la 48,3% din PIB la sfârșitul anului 2021) și războiul din Ucraina martie 2022-prezent (de la 47,9% din PIB în anul 2022 la 59,6% din PIB la finele anului 2025). (Infografic 1)

Conform ultimelor date Eurostat (la Q32025), comparativ cu alte țări europene, România are o pondere a datoriei guvernamentale brute în PIB de 58,9%, a 14-a cea mai mică pondere din UE27, sub ponderea medie de 82,1% la nivelul UE27. (Infografic 2)

Țările cu cea mai mare pondere a datoriei în PIB rămân Grecia (149,7%), Italia (137,8%), Franța (117,7%), Belgia (107,1%) și Spania (103,2%). Ponderile cele mai scăzute se observă în Danemarca (29,7%), Bulgaria (28,4%), Luxemburg (27,9%, și Estonia (22,9%).

Comparativ cu Q32024, adică la un an, dinamica datoriei guvernamentale în PIB a fost puternic pozitivă în România (plus 5,5 pp din PIB), Polonia (plus 5,0 pp din PIB), Finlanda (plus 4,7pp din PIB), Bulgaria (plus 4,1pp din PIB), Franța (plus 4,0pp din PIB) și Lituania (plus 2,6pp din PIB). Se observă că din primele 6 țări cu cele mai ridicate creșteri ale acestei ponderi, cinci țări sunt aflate la granița cu războiul din Ucraina, validând astfel teza contagiunii negative a proximității față de război – teză pe care o voi dezvolta și în cazul creșterii cheltuielilor cu dobânzile.

II.Despre cauzele salturilor majore ale datoriei și cheltuielilor cu dobânzile în PIB în România.

Așa cum am arătat în Infograficul 1, au existat trei mari șocuri exogene care au condus la creșterea puternică a ponderii datoriei în PIB, suprapunându-se unor deficite bugetare dincolo de cele necesare stabilizării ponderii datoriei guvernamentale în PIB: criza financiară 2009-2011 (+23,1 pp din PIB în 4 ani), criza pandemică 2020-2021 (+13,3 pp din PIB în 2 ani) și războiul din Ucraina martie 2022-prezent (+11,7pp din PIB în 4 ani). Aceste șocuri externe au amplificat dezechilibrele interne, fenomenul de contagiune suprapunându-se celui de cauzalitate cumulativă.
Efectul negativ asupra cheltuielilor cu dobânzile validează și el impactul negativ al acestor șocuri externe, ponderea acestor cheltuieli în PIB crescând consistent în perioadele celor 3 crize amintite. (Infografic 3)

Detaliat, impactul asupra creșterii cheltuielilor cu dobânzile provine din creșterea costurilor de finanțare ale României. Dacă ne uităm la evoluția randamentelor la 10y, vom observa patru salturi importante în costurile de împrumut ale României, salturi structurale de altfel, și nu temporare. Deci cu efecte persistente.

Pe lângă cele 3 șocuri externe amintite mai sus – criza financiară, pandemia și războiul din Ucraina, România a mai avut un salt în costurile de finanțare în perioada de anulare a alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului 2024 și perioada de după (Infografic 4).

În general, România a făcut cu greu față crizelor prin care a trecut, acestea au provocat creșteri importante ale ponderii datoriei guvernamentale în PIB. Una dintre principalele cauze este cea legată de favorizarea ideologică aproape exclusivă a austerității în detrimentul unor stimuli țintiți pentru creșterea potențialului economic. De exemplu, în pandemie / perioada postpandemie, rapoartele oficiale FMI arată că statele care au alocat stimuli eficienți pentru economie au avut redresări economice rapide și implicit reversări ale ponderii datoriei în PIB. În ultimii ani, se poate observa o a doua cauză importantă – proximitatea României față de războiul din Ucraina – toate țările aflate la granița cu războiul suferă o îndatorare mai rapidă față de celelalte, afectate fiind de creșterea costurilor de finanțare, consecință a efectului negativ de contagiune din zonă. O a treia cauză importantă este cea legată de inconsistența respectării țintelor de deficit bugetar care să stabilizeze ponderea datoriei guvernamentale în PIB la un nivel sustenabil, în ultimii șase ani. O a patra cauză este menținerea parțial injustă a României la un nivel de rating cu o singură treaptă deasupra celui recomandat investițiilor și de aici costuri de finanțare ridicate / diferențial între rata de împrumut și rata reală de creștere economică defavorabil (România nu a avut nicio creștere a nivelului de rating în ultimii aproape 20 de ani, ca și cum postaderarea la UE nu a adus nimic bun în țara noastră dpdv al convergenței nominale și reale, economice și sociale). A cincea cauză esențială o constituie lipsa totală de viziune la nivelul cel mai înalt de decizie privind fundamentarea unor Proiecte majore de dezvoltare a României, care să crească potențialul României, inclusiv prin motoare de creștere economică endogenă – prin creșterea productivității totale a factorilor (vezi, de exemplu, eșecul unor proiecte precum ”România Educată” sau lipsa oricărui proiect economic de anvergură, în ultimii ani). Instabilitatea politică de la sfârșitul anului 2024, generată de anularea alegerilor prezidențiale, a fost și ea un factor perturbator consistent la nivel macroeconomic.

III.Despre analiza sustenabilității datoriei guvernamentale în PIB – România versus Polonia.

Ideile conform cărora România poate merge cu ponderea datoriei în PIB către media UE27 (82% din PIB) sau către pragul de 90% din PIB (prag de alertă care înseamnă tranziția de la un risc mediu de sustenabilitate pe datorie la un risc ridicat) sunt greșit fundamentate. România trebuie să reverseze tendința de creștere a ponderii datoriei în PIB în mod structural, prin deficite primare structurale și o creștere a cheltuielilor primare nete structurale conform țintelor angajate în Planul Național Bugetar-Structural pe termen mediu 2025-2031. Un diferențial rata de creștere economică – rata reală a dobânzii la împrumuturi (r-g) favorabil este un efect structural al unor deficite primare structural reduse și a unor măsuri țintite de creștere economică (implementarea strategiei Productivism este o soluție, Planul de Relansare economică bazat pe stimularea investițiilor productive fiind un bun început).

Cu privire la analiza comparativă, atât România cât și Polonia se află în procedura de Deficit bugetar Excesiv și au semnat angajamente în Planurile Naționale Bugetar Structurale pentru consoidarea fiscal bugetară pe o perioadă de 7 ani (2025-2031). Analiza sustenabilității datoriei guvernamentale reprezintă pilonul principal în guvernanță economică europeană, bazată pe noile reguli fiscal-bugetare, reflectând direct riscurile reale de finanțare și reacția piețelor, inclusiv pe termen mediu și lung. Spre deosebire de deficitul structural, care se bazează pe estimări volatile, analiza de sustenabilitate a datoriei este mai realistă și flexibilă, utilizând date mai clare și transparente și integrând riscurile potențiale. Se oferă o evaluare completă a sănătății finanțelor publice.

În Q3 2025, România și Polonia au avut o pondere a datoriei guvernamentale în PIB apropiată, de 58,9% din PIB și respectiv, 58,1% din PIB. Conform prognozei de toamnă a UE (noiembrie 2025), anul trecut, Polonia a înregistrat un deficit bugetar ESA de 6,8% din PIB (cu o alocare importantă pentru cheltuieli militare) și o creștere a PIB real importantă, de 3,2%. Tot anul trecut, Ministerul Finanțelor arată în Strategia Fiscal Bugetară 2026-2028 că România a înregistrat un deficit ESA de 7,8% din PIB și o creștere a PIB real de 0,7%. Estimările indică pentru România anului 2026 o creștere economică de 1% (supraestimată, în opinia mea), un deficit bugetar ESA de 6% iar prognoza Comisiei Europene pentru Polonia indică o rată reală de creștere a PIB de 3,5% și un deficit bugetar de 6,3% din PIB.

Dar să analizăm indicatorii de sustenabilitate ai datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu și lung conform metodologiei UE, cu evaluarea riscului asociat acestora în cazul României și Poloniei. În cadrul rapoartelor ”Debt Sustainability Monitor”, Comisia Europeană realizează o diagnoză privind sustenabilitatea datoriei guvernamentale prin intermediul a trei indicatori de avertizare timpurie: S0 pe termen scurt, S1 pe termen mediu și S2 pe termen lung.

Pe termen scurt, indicatorul S0 măsoară probabilitatea apariției unor tensiuni fiscale sau financiare în decurs de 12 luni, utilizând un sistem de alertă timpurie bazat pe agregarea a peste 25 de variabile macroeconomice, fiscale și financiare. S0 are 3 subcomponente (S0-Macro – utilizează indicatori care măsoară dezechilibrele macro; S0-Fiscal Bugetar – utilizează indicatori pv starea finanțelor publice: deficit bugetar, presiunea datoriei pe termen scurt și a necesarului brut de finanțare și S0-Financiar-Competivitate – utilizează indicatori privind riscurile financiare: spread-uri suverane ridicate, volatilitatea randamentelor și a fluxurilor de capital). S0 reflectă riscurile legate de accesul la piețele de finanțare, de volatilitatea financiară și de dezechilibrele bugetare pe termen scurt.

În Tabelul de mai jos putem observa o comparație între indicatorii de sustenabilitate în cazul României și Poloniei.

În concluzie, conform analizei Comisiei Europene, nu există risc de criză fiscal-bugetară pe termen scurt, nici în România nici în Polonia. Pe termen mediu, România are o traiectorie mai instabilă, datoria crește mai rapid, iar Polonia ajunge la o pondere a datoriei în PIB mai mare, plecând de la o poziție fiscală mai expansionistă. Pe termen lung, ambele țări au nevoie de măsuri de consolidare fiscal-bugetară pentru a evita o traiectorie nesustenabilă a datoriei pe termen mediu. România are nevoie de o ajustare moderată, iar Polonia de una mult mai mare (triplă ca amplitudine față de România). România este mai volatilă, dar Polonia este nesustenabilă structural.

Există și factori de risc și factori favorizanți pentru sustenabilitatea datoriei guvernamentale în România și Polonia. În situația țării noastre, principalii factori de risc vin din ponderea relativ ridicată a datoriei deținută de nerezidenți precum și poziția investițională internațională netă, defavorabilă. Printre factorii care ajută sustenabilitatea datoriei guvernamentale în România, aș enumera presiunea redusă generată de ponderea mică a datoriei pe termen scurt (7%), ponderea adecvată a datoriei externe în PIB, maturitatea rezonabilă a datoriei, diversificarea bazei de investitori precum și existența unui buffer în Trezorerie care acoperă peste 3 luni din necesarul brut de finanțare.

În cazul Poloniei, printre factorii de risc regăsim expunerea ridicată a sistemului bancar pe creditele în franci elvețieni și riscul de credite neperformante iar printre factorii care ajută sustenabilitatea datoriei aș putea enumera ponderea ridicată a datoriei în monedă locală, diversificarea ridicată a bazei de investitori si potențialul ridicat de creștere a PIB real.

Ambele țări trebuie să raționalizeze cheltuielilor bugetare / să crească colectarea veniturilor la buget și să acorde stimuli concreți pentru creșterea potențialului economic, a producției interne, măsură care ar ajuta atât la atingerea țintelor de consolidare fiscal-bugetară cât și la creșterea sustenabilității datoriei guvernamnetale.

 

Descoperirea a început în cadrul unui proiect care examina microplasticele din aerul din Michigan. Cercetătoarea Madeline Clough pregătea suprafețe de eșantionare purtând mănuși de nitril, practica standard în orice laborator, conform Science Daily.

Când a analizat rezultatele, numărul de microplastice detectate era de mii de ori mai mare decât se aștepta. Căutarea sursei a dus, în final, la mănuși.

Testând șapte tipuri diferite de mănuși, echipa a descoperit că simpla atingere a filtrelor sau lamelelor cu o mână înmănușată transferă particule pe suprafețele de testare. În medie, mănușile au introdus aproximativ 2.000 de semnale fals pozitive pe milimetru pătrat.

Ce sunt stearații și de ce păcălesc aparatele

Particulele eliberate de mănuși sunt stearați – substanțe pe bază de sare, asemănătoare săpunului, adăugate în procesul de fabricație pentru ca mănușile să se desprindă ușor din matrițe.

Stearații seamănă chimic cu anumite materiale plastice și sunt aproape imposibil de distins de polietilenă în analizele standard. Astfel, aparatele îi înregistrează drept microplastice reale.

Microplasticele rămân o problemă reală

Cercetătorii țin să clarifice că descoperirea nu anulează îngrijorările privind poluarea cu microplastice.

„Este posibil să supraestimăm microplasticele, dar nu ar trebui să existe deloc”, a declarat profesoara Anne McNeil, autorul principal al studiului. „Încă există o cantitate mare de microplastice, și asta este problema”.

Soluția și speranța pentru datele vechi

Mănușile pentru camere sterile au dat rezultate semnificativ mai bune, eliberând mult mai puține particule. Cercetătorii recomandă înlocuirea mănușilor obișnuite cu acestea în studiile privind microplasticele.

În plus, echipa a dezvoltat metode pentru a separa microplasticele reale de contaminarea produsă de mănuși. Tehnicile ar putea permite reanalizarea seturilor de date anterioare.

„Pentru cercetătorii care dețin aceste seturi de date afectate, există încă speranța de a afla cantitatea reală de microplastice”, a spus Clough.

Într-un interviu publicat de revista germană Der Spiegel, citat de Il Post, Collien Fernandes a declarat că fostul său soț ar fi creat mai multe profiluri false pe internet, folosind identitatea ei pentru a comunica cu alți utilizatori și pentru a distribui materiale pornografice atribuite în mod fals actriței. Potrivit acesteia, imaginile și videoclipurile publicate erau fie înregistrări reale cu persoane care semănau cu ea, fie deepfake-uri, materiale manipulate cu ajutorul inteligenței artificiale în care chipul ei era suprapus peste cel al altor persoane.

Fernandes spune că aceste conturi au fost folosite pentru a interacționa cu zeci de bărbați online, care credeau că discută chiar cu actrița.

Relații online și conversații sexuale simulate

Actrița susține că fostul ei soț ar fi folosit aceste conturi pentru a iniția conversații intime cu aproximativ 30 de bărbați. În unele cazuri, ar fi ajuns chiar la conversații telefonice cu conținut sexual, folosind o voce generată digital pentru a imita vocea actriței. Un bărbat care ar fi discutat astfel cu persoana din spatele profilului fals a declarat pentru presă că a fost surprins de faptul că vocea suna diferit față de cea pe care o auzise la televizor.

Fernandes a depus plângere penală împotriva fostului soț la sfârșitul anului 2025 în Spania, unde cei doi locuiesc. Ea susține că a fost victima unui furt de identitate online care ar fi durat aproape zece ani. În plângere, actrița îl acuză pe Ulmen de mai multe infracțiuni, printre care furt de identitate, insultă publică, divulgarea de informații private, amenințări și violență domestică.

Un tribunal din Palma de Mallorca a confirmat că a început o investigație preliminară. Încă nu este clar dacă dosarul va fi judecat în Spania sau în Germania. Avocații lui Christian Ulmen au respins acuzațiile și au declarat că actorul nu ar fi creat sau distribuit materiale pornografice deepfake cu actrița.

Cazul a provocat proteste și dezbateri publice

Scandalul a declanșat proteste în mai multe orașe din Germania și a ajuns inclusiv în dezbaterea politică din parlament. Fernandes fusese deja implicată în campanii publice împotriva deepfake-urilor pornografice și a violenței online, după ce descoperise că astfel de materiale circulau pe internet în numele ei. Actrița spune că a decis să vorbească public despre acest caz pentru a atrage atenția asupra fenomenului și pentru a încuraja victimele abuzurilor online să nu se simtă rușinate să își spună povestea.

Fosta deputată Cheng Li-wun a câștigat alegerile pentru funcția de președintă a KMT în octombrie și a semnalat o orientare către relații și mai strânse cu Beijingul decât predecesorul său, Eric Chu, care nu a vizitat China în timpul mandatului său de președinte, început în 2021, scrie Reuters.

China, care consideră Taiwanul democratic drept teritoriu propriu, refuză să discute cu guvernul președintelui Lai Ching-te, pe care îl numește „separatist”, dar primește în mod regulat înalți oficiali ai KMT, iar Cheng a declarat că intenționează să se deplaseze acolo.

Într-o declarație făcută luni, KMT a afirmat că Cheng este recunoscătoare pentru invitație și a acceptat-o „cu bucurie”.

Cheng „și-a exprimat speranța că cele două partide (KMT și Partidul Comunist Chinez) vor colabora pentru a promova dezvoltarea pașnică a relațiilor dintre cele două maluri ale Strâmtorii, pentru a consolida schimburile și cooperarea dintre cele două maluri, pentru a asigura pacea în Strâmtoarea Taiwan și pentru a spori bunăstarea populației”, a adăugat acesta.

Agenția de știri de stat chineză Xinhua a declarat că Cheng va efectua vizita în perioada 7-12 aprilie și se va deplasa la Beijing, Shanghai și în provincia Jiangsu din est.

Anunțul vine într-un moment în care guvernul lui Lai încearcă să obțină aprobarea Parlamentului din Taiwan, unde opoziția deține majoritatea, pentru o cheltuială suplimentară de 40 de miliarde de dolari în domeniul apărării.

KMT a declarat că susține consolidarea apărării Taiwanului, dar nu va semna „cecuri în alb” și dorește mai multe detalii din partea guvernului.

Trump, a cărui administrație a susținut cu tărie planurile Taiwanului de creștere a cheltuielilor pentru apărare, este așteptat în China la mijlocul lunii mai pentru o întâlnire care a fost amânată de la începutul lunii aprilie din cauza războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului. China nu a confirmat încă această vizită.

Guvernul învins al Republicii Chineze, condus la acea vreme de KMT, a fugit în Taiwan în 1949 după ce a pierdut un război civil împotriva comuniștilor lui Mao Zedong. Nu a fost semnat niciun tratat de pace sau armistițiu și niciuna dintre părți nu recunoaște oficial guvernul celeilalte.

La sfârșitul anului 2015, președintele taiwanez Ma Ying-jeou, tot din KMT, a avut o întâlnire istorică cu Xi în Singapore.