Potrivit Ministerului Justiției, în cadrul discuțiilor au fost abordate prioritățile privind consolidarea cooperării dintre România și Statele Unite ale Americii în domeniul justiției.
Au fost analizate aspecte care vizează combaterea criminalității informatice și a traficului de persoane, precum și recuperarea prejudiciilor și identificarea activelor provenite din infracțiuni.
În ceea ce privește reformele din sistemul judiciar, au fost prezentate direcții precum „asigurarea unei justiții eficiente, accesibile și independente”, „reducerea duratei de soluționare a cauzelor”, „modernizarea infrastructurii instanțelor și accelerarea digitalizării sistemului judiciar” și „consolidarea cadrului legislativ și a capacității instituționale”.
Un alt punct al discuțiilor a fost cooperarea în combaterea corupției și a criminalității transfrontaliere. Ministerul precizează că „România continuă demersurile pentru aderarea la OCDE, înregistrând progrese importante în alinierea la standardele internaționale”.
Referitor la viitoarea Strategie Națională Anticorupție 2026–2030, „a fost demarat procesul de elaborare a documentului strategic pe baza unor analize aprofundate și a unei evaluări independente, similar exercițiilor strategice anterioare”, iar partea română și-a exprimat interesul pentru valorificarea expertizei americane, în special în mecanismele de coordonare interinstituțională.
Totodată, Ministerul Justiției a subliniat importanța colaborării cu Office of Overseas Prosecutorial Development, Assistance and Training în vederea consolidării cooperării pentru implementarea Convenției anti-mită a OCDE și pentru întărirea capacității instituționale de prevenire și combatere a corupției.
Potrivit Ministerului Justiției, întâlnirea „reconfirmă angajamentul comun al României și Statelor Unite ale Americii pentru consolidarea statului de drept, promovarea valorilor democratice și întărirea cooperării judiciare bilaterale”.
De Ziua Internațională a Apei, Philip Morris România aduce în primplan o temă esențială pentru industrie: transformarea modului în care resursele de apă sunt gestionate și valorificate sustenabil. În cadrul Philip Morris International (PMI), atingerea a 100% circularitate a apei până în 2033 reprezintă un angajament strategic de trecere de la un model liniar de consum la un sistem circular, în care apa este utilizată responsabil, pierderile sunt reduse la minimum, iar apele uzate sunt tratate, reutilizate și reintroduse în procesele interne sau în ecosisteme, generând beneficii măsurabile pentru comunități și mediu.
În România, compania transpune această viziune prin implementarea principiilor Alliance for Water Stewardship (AWS), un cadru internațional recunoscut care promovează utilizarea sustenabilă a apei, menținerea calității acesteia și colaborarea responsabilă cu actorii locali. Adoptarea politicii AWS nu este doar o formalitate, ci un element integrat în deciziile operaționale ale fabricii: optimizarea consumului, protejarea resurselor și dezvoltarea de proiecte comune în zonele unde gestionarea apei este critică.
Rolul Philip Morris România devine cu atât mai important în contextul pilotului internațional derulat de PMI în România, Italia, Grecia, Turcia și Indonezia, un program care testează soluții avansate, de la reutilizare tehnologică și recuperarea apelor tratate, până la restaurarea hidrologică și transferul beneficiilor către comunitățile locale (water restoration). Prin participarea sa, PMR furnizează date tehnice necesare pentru modelarea fluxurilor de apă, pentru evaluarea calității și pentru identificarea oportunităților concrete de reutilizare. Aceste contribuții stau la baza definirii cerințelor minime care vor fi aplicate tuturor fabricilor PMI, accelerând astfel tranziția întregului grup către un model industrial circular.
Acțiuni locale, impact măsurabil și direcții strategiceÎn operațiunile de zi cu zi, fabrica din România desfășoară deja acțiuni esențiale pentru a reduce presiunea asupra resurselor. Analize detaliate privind reutilizarea apelor uzate epurate, în deplină aliniere cu reglementările aplicabile, au fost integrate în procesele interne, demonstrând interesul pentru valorificarea apei la nivel de amplasament. În paralel, Philip Morris România evaluează continuu oportunitățile de eliminare a pierderilor și de optimizare a consumului, rezultatele fiind incluse în evaluările de risc și în planurile de management pentru apă și biodiversitate. Monitorizarea riguroasă a calității apelor uzate și conformarea strictă cu normele privind epurarea și evacuarea în sistemul public completează acest set de măsuri, confirmând o abordare responsabilă și predictibilă.
Un pas decisiv în această direcție a fost studiul de circularitate a apei, realizat, la finalul anului 2025, pentru Philip Morris România, de Universitatea Tehnică de Construcții București, Facultatea de Hidroinginerie și Managementul Resurselor de Apă, în colaborare cu Green Academy. Documentul oferă o radiografie completă a modului în care resursa este utilizată, tratată și reintrodusă în fluxurile operaționale și analizează simultan starea corpurilor de apă din bazinul hidrografic și riscurile asociate, precum poluarea, perioadele de secetă, episoadele de inundații sau limitările infrastructurii locale. Studiul identifică și potențialul real de reutilizare a apelor tratate, de la utilizări tehnologice la completarea unor necesități interne, și evaluează, în același timp, riscurile și măsurile tehnice necesare pentru o implementare în siguranță. Dimensiunea colaborativă nu este ignorată: gradul de implicare al factorilor interesați și potențialele proiecte comune sunt analizate ca elemente cheie pentru evoluția viitoare a fabricii și a ecosistemului local.
Rezultatele studiului și rolul conceptului de „beneficial wastewater”Concluziile studiului arată că Philip Morris România poate avea un impact semnificativ în zona de calitate a apei, reducerea consumului și stimularea parteneriatelor public–private. Reutilizarea apelor tratate devine un element central în demonstrarea conceptului de „beneficial wastewater”, criteriu esențial în arhitectura de circularitate a PMI și un pilon al tranziției către un model industrial care valorifică integral resursele disponibile. În esență, apa nu este doar un input de producție, ci un capital natural care trebuie returnat mediului într-o formă mai bună decât a fost preluat – una dintre ideile majore care guvernează proiectele aflate în curs și planificate pentru anii următori.
Prin direcțiile asumate, PMR își consolidează poziția ca actor industrial responsabil, contribuind la modelarea unui viitor în care eficiența proceselor va merge mână în mână cu protejarea resurselor de apă. Circularitatea nu este o opțiune, ci o necesitate, ar putea rezuma, în linii mari, filosofia companiei. Iar în contextul accelerării schimbărilor climatice și presiunii tot mai mari asupra resurselor naturale, astfel de inițiative nu doar că sunt binevenite, ci devin indispensabile pentru sustenabilitatea pe termen lung a comunităților și industriilor.
Înregistrările conversațiilor dintre Serghei Lavrov și Peter Szijjarto ar arăta că ministrul maghiar era pregătit să promoveze interesele Moscovei în cadrul UE, potrivit Nexta.
Într-una dintre discuții, Lavrov a solicitat ridicarea sancțiunilor împotriva unei rude a oligarhului Alisher Usmanov. Szijjarto a răspuns că Ungaria, împreună cu Slovacia, pregătește deja o propunere corespunzătoare. Ulterior, ruda a fost eliminată de pe lista sancțiunilor.
La sfârșitul uneia dintre conversațiile înregistrate și publicate, Peter Szijjarto a menționat o vizită la noul sediu al Gazprom adăugând că „Înregistrările conversațiilor dintre Serghei Lavrov și Peter Szijjarto”.
Conform unor oficiali europeni, stilul de comunicare al lui Szijjarto cu Lavrov amintește mai mult de un contact între o „sursă și un intermediar” decât de o conversație între politicieni egali.
Anterior, s-a mai relatat că Ungaria ar fi putut transmite Moscovei detalii despre discuții închise în UE.
Inițiativa vine la două luni după ce compania anunțase intenția de a experimenta noi modele de abonamente pe Instagram, Facebook și WhatsApp, într-un context de diversificare a surselor de venit.
Ce oferă ambonamentulNoul abonament Instagram Plus le oferă utilizatorilor acces la o serie de funcții premium concentrate în special pe Stories. Printre cele mai discutate opțiuni se numără posibilitatea de a vizualiza un Story fără ca autorul să fie notificat. De asemenea, abonații pot vedea câte persoane le-au revăzut propriile Stories, o funcție indisponibilă până acum utilizatorilor standard.
Tot în cadrul Instagram Plus, utilizatorii pot crea un număr nelimitat de liste de audiență pentru Stories, extinzând conceptul de „Close Friends”. Astfel, distribuirea conținutului devine mai personalizată, permițând selectarea mai multor grupuri distincte de urmăritori.
Abonamentul Instagram Plus permite și extinderea duratei unui Story cu încă 24 de ore, precum și evidențierea acestuia o dată pe săptămână, prin aducerea lui în fața listei de Stories a urmăritorilor. În plus, utilizatorii pot trimite „Superlike-uri” animate și pot căuta rapid în lista celor care le-au vizualizat Story-ul.
Instagram Plus, testat în mai multe țăriDeși Meta nu a comunicat oficial lista completă a țărilor, informații apărute pe rețelele sociale indică faptul că Instagram Plus este testat în Mexic, Japonia și Filipine. Prețurile diferă în funcție de piață, pornind de la aproximativ 1 dolar pe lună în Filipine și ajungând la puțin peste 2 dolari în Mexic și Japonia.
Meta subliniază că Instagram Plus este diferit de Meta Verified, abonamentul destinat creatorilor de conținut și companiilor. Noul serviciu este orientat către utilizatorii obișnuiți, însă reacțiile inițiale sunt mixte, mulți invocând oboseala față de numărul tot mai mare de abonamente digitale.
Cu toate acestea, exemple precum Snapchat și X arată că există o piață pentru astfel de servicii, Snapchat+ depășind recent 25 de milioane de abonați. Meta a anunțat că va continua testele înainte de o eventuală lansare globală.
Filmul „Dinți de lapte” este urmat, pe lista nominalizărilor anunțate marți de organizatori, de producțiile „Nu mă lăsa să mor” (9 nominalizări) și „Cravata Galbenă” (8 nominalizări).
Câștigătorii la Premiile Gopo 2026 vor fi anunțați pe 4 mai, în cadrul Galei Aniversare dedicate celei de-a 20-a ediții.
Evenimentul este organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc. Nominalizările au fost stabilite după ce două jurii au analizat 124 de producții românești lansate în 2025, în cinematografe, la festivaluri sau pe platforme de streaming.
Peste 700 de profesioniști din industria cinematografică vor vota în continuare pentru stabilirea câștigătorilor.
Lista principalelor categorii la Premiile Gopo 2026:Cel mai bun film de lungmetraj
Comatogen – producător: Cristian Gugu | Quantum Media Creative
Dinți de lapte – producători: Radu Stancu, Ioana Lascăr | deFilm
Kontinental ’25 – producător: Alex Teodorescu | Saga Film
Nu mă lăsa să mor – producători: Ana Gheorghe, Alex Teodorescu | Saga Film
Tata – producător: Monica Lăzurean-Gorgan | Manifest Film
Cea mai bună regie
Igor Cobileanski (Comatogen)
Mihai Mincan (Dinți de lapte)
Radu Jude (Kontinental ’25)
Andrei Epure (Nu mă lăsa să mor)
Tudor Giurgiu (Pădurea de molizi)
Cel mai bun actor în rol principal
Daniel Popa – Clasat (rolul Gabriel Vânătoru)
Andrei Aradits – Comatogen (rolul Pavel)
Ben Schnetzer – Cravata Galbenă (rolul Sergiu Celibidache)
Mircea Andreescu – Pădurea de molizi (rolul Gheorghe Holovati)
Cea mai bună actriță în rol principal
Daniela Nane – Comatogen (rolul Alina Zlot)
Ilinca Hărnuț – Ink Wash (rolul Lena)
Eszter Tompa – Kontinental ’25 (rolul Orsolya)
Cosmina Stratan – Nu mă lăsa să mor (rolul Maria Laurint)
Coca Bloos – Pădurea de molizi (rolul Minodora)
Cel mai bun actor în rol secundar
Theodor Șoptelea – Comatogen (rolul Radu Zlot)
István Téglás – Dinți de lapte (rolul Valentin Prisecaru)
Andrei Mateiu – Duel în trei (rolul Mândru)
Adonis Tanța – Kontinental ’25 (rolul Fred)
Gabriel Spahiu – Kontinental ’25 (rolul Sandu)
Cea mai bună actriță în rol secundar
Dana Marineci – Clasat (rolul Andreea Mitu)
Alexandra Lupu – Comatogen (rolul Mihaela)
Marina Palii – Dinți de lapte (rolul Cezaria Lucaciu)
Ana Radu – Duel în trei (rolul Safta)
Katia Pascariu – Interior zero (rolul Liliana)
Ozana Oancea – Nu mă lăsa să mor (rolul Nadia Gămăneci)
Cel mai bun scenariu
Horia Cucută, George ve Gänæaard – Clasat
Igor Cobileanski, Alin Boeru – Comatogen
Mihai Mincan – Dinți de lapte
Radu Jude – Kontinental ’25
Andrei Epure, Ana Gheorghe – Nu mă lăsa să mor
Cea mai bună imagine
George Dăscălescu – Catane
Peter Menzies Jr. ACS – Cravata Galbenă
George Chiper-Lillemark RSC – Dinți de lapte
Potrivit declarațiilor făcute de Florin Ciuleanu, inspector principal de poliție în cadrul IGPR, Direcția Rutieră, în cadrul podcastului „Podcast cu Prioritate” realizat de ProMotor, sesizările pot fi analizate și transformate în sancțiuni doar dacă sunt complete și conforme cu cerințele legale.
Concret, autoritățile cer ca sesizarea să fie adresată Poliției Rutiere competente, adică unității pe raza căreia a avut loc incidentul. În plus, persoana care face reclamația trebuie să furnizeze datele de identificare și de contact și să completeze o declarație pe propria răspundere.
Această declarație confirmă faptul că imaginile transmise reflectă realitatea și nu au fost modificate. Fără acest document, sesizarea nu poate fi procesată. Practic, responsabilitatea pentru autenticitatea materialului revine celui care îl transmite.
În plus, filmarea trebuie să surprindă clar momentul în care este comisă fapta și să permită identificarea vehiculului implicat. Numărul de înmatriculare trebuie să fie vizibil, iar imaginile trebuie să includă și elemente care ajută la stabilirea locului unde s-a produs incidentul.
Citește articolul integral pe ProMotor.
Forța interimară a ONU în Liban (UNIFIL) a anunțat că doi militari au murit luni într-o explozie care a distrus un vehicul în apropierea satului Bani Hayyan. Alte două persoane au fost rănite în același incident. Un al treilea soldat a murit cu o zi înainte, după ce un proiectil a lovit poziția unității sale. Autoritățile ONU au precizat că originea exploziei și a proiectilului nu este deocamdată stabilită. Incidentele sunt în curs de investigare, mai arată Euronews.
Victimele făceau parte din contingentul indonezianPotrivit responsabilului ONU pentru operațiuni de menținere a păcii, Jean-Pierre Lacroix, cei trei militari uciși făceau parte din armata Indoneziei. Moartea lor ridică la 97 numărul membrilor UNIFIL uciși în urma unor acte violente de la înființarea misiunii în 1978. În total, peste 330 de membri ai misiunii au murit în timpul serviciului. Este cel mai mare bilanț dintre toate operațiunile de menținere a păcii ale ONU. Ministrul de externe al Indoneziei a condamnat atacurile, pe care le-a descris drept „odioase”, și a cerut o anchetă rapidă și transparentă.
Luptele dintre Israel și Hezbollah se intensificăIncidentul are loc pe fondul intensificării confruntărilor dintre Israel și gruparea Hezbollah în sudul Libanului. Conflictul s-a extins după ce Hezbollah a lansat rachete asupra Israelului la începutul lunii martie, în contextul tensiunilor regionale generate de războiul dintre Israel, Statele Unite și Iran. Armata israeliană a lansat numeroase atacuri aeriene asupra sudului Libanului și asupra suburbiilor Beirutului. În același timp, mii de soldați israelieni au fost trimiși peste frontieră pentru operațiuni terestre.
Situație umanitară tot mai gravăPotrivit coordonatorului special al ONU pentru Liban, impactul umanitar al conflictului a devenit devastator. În ultimele zile, trei militari ONU și nouă paramedici libanezi au fost uciși, iar bilanțul total al victimelor a depășit 1.240 de morți. În același timp, peste un milion de persoane au fost nevoite să își părăsească locuințele din cauza luptelor. Oficialii ONU avertizează că, pe măsură ce conflictul se prelungește, șansele unei soluții negociate devin tot mai reduse, iar stabilitatea regiunii este pusă în pericol.
În ultimii ani, articolele publicate de proiectul Vanishing & Appearing Sources during a Century of Observations (VASCO) au stârnit curiozitatea unor entuziaști ai OZN-urilor, iar pe cea a oamenilor de știință, într-o măsură mai mică, dar însoțită de mult scepticism, potrivit IFL Science.
Un nou articol, care analizează plăcile astronomice arhivate de la un alt observator, pare să susțină ideea că evenimentele tranzitorii observate sunt fenomene reale sau, cel puțin, o eroare care a fost constantă în toate observatoarele înainte de 1957.
Echipa a fost interesată de identificarea surselor de lumină care au apărut sau au dispărut de-a lungul secolului trecut. Aceasta este o sarcină destul de utilă pentru astronomi. Pe scurt, dacă o stea apare sau dispare brusc, putem studia orice proces este implicat.
Studiul care a stârnit curiozitatea oamenilor a analizat observațiile vechi de la Palomar Observatory Sky Survey (POSS-I), care a scanat cerul între 19 noiembrie 1949 și 28 aprilie 1957.
„Aceste fenomene tranzitorii de scurtă durată (care durează mai puțin de o expunere de 50 de minute) […] sunt absente din imaginile realizate cu puțin timp înainte de apariția lor și din toate imaginile din studiile ulterioare”, a scris echipa într-un studiu din 2025.
„[În] unele cazuri, mai multe fenomene tranzitorii apar într-o singură imagine, prezentând caracteristici care nu pot fi ușor explicate prin explicații prozaice (de exemplu, lentile gravitaționale, explozii de raze gamma, asteroizi care se fragmentează, defecte ale plăcilor)”.
OZN sau UAP?Echipa a prezentat și alte rezultate enigmatice: o mică corelație între fenomene tranzitorii și teste nucleare, fenomenele tranzitorii fiind cu 45% mai susceptibile de a fi observate în perioadele în care aveau loc teste nucleare.
În plus, echipa a descoperit o asociere mai slabă între observarea fenomenelor aeriene neidentificate (UAP) și observarea fenomenelor tranzitorii, asocierea fiind mai puternică atunci când erau capturate mai multe fenomene tranzitorii.
Deși au fost sugerate câteva ipoteze, una dintre ele a trezit interesul entuziaștilor de obiecte zburătoare neidentificate (OZN) și UAP.
Prima, inspirată în mare parte din tradiția OZN, este ipoteza extrem de improbabilă (având în vedere că nu avem dovezi ale existenței vieții extraterestre, cu atât mai puțin a unei vieți extraterestre care ne-ar putea vizita) că acestea sunt obiecte reale surprinse pe plăci fotografice și că ar putea fi UAP-uri atrase pe Pământ de testele cu arme nucleare.
O a doua ipoteză, mai plauzibilă, este că au surprins un fenomen atmosferic neobișnuit și necunoscut asociat cu testele cu arme nucleare.
Sclipirile de pe o placă nu înseamnă că extratereștrii ne-au vizitat în timpul testelor nucleare, explicații precum baloanele de mare altitudine și erorile de placă fiind încă mai probabile, iar fenomenele atmosferice rezultate din testele nucleare fiind, de asemenea, posibile.
Compania Nebius a anunțat planurile de construire a uneia dintre cele mai mari unități de inteligență artificială din Europa, potrivit CNBC. Centrul de date va fi amplasat în Finlanda, a transmis compania olandeză.
Noua unitate va avea sediul în orașul finlandez Lappeenranta. Acesta va avea o capacitate de până la 310 MW. Nebius a declarat că se așteaptă ca centrul de date să funcționeze în 2027.
Dezvoltarea IA în EuropaAnunțul apare pe fondul unei accelerări a investițiilor în infrastructura IA din Europa. Europenii încearcă să reducă decalajul în domeniu față de alte zone ale lumii.
Startup-ul francez Mistral a anunțat luni că a obținut o finanțare de 830 de milioane de dolari pentru a opera un centru de date lângă Paris. Aceeași companie a dezvăluit în februarie un plan de 1,2 miliarde de euro pentru construirea de centre de date în Suedia.
Startup-ul britanic Nscale a anunțat că a strâns 2 miliarde de dolari la începutul acestei luni, având intenția de a dezvolta centre de date IA în Europa și SUA.
În 2025, MGX, Bpifrance, Mistral și Nvidia au anunțat că vor construi un centru IA în Franța, iar Brookfield a transmis că va investi până la 9,9 miliarde de dolari într-un centru de date în Suedia. OpenAI a anunțat anul trecut că va lansa un centru de date în Norvegia, în parteneriat cu Nscale.
În luna februarie 2026 s-au eliberat 2386 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale,
în creştere cu 35,0% faţă de luna ianuarie 2026. De asemenea, s-au eliberat 488 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidențiale, în creștere cu 29,4% faţă de luna ianuarie 2026.
Se înregistrează o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-8,8%) şi o creștere a suprafeței utile totale (+8,7%) comparativ cu luna
februarie 2025.
În ceea ce privește numărul de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale s-a înregistrat, de asemenea, o scădere de 3,9%.
În primele două luni din 2026 s-au eliberat 4154 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 8,4% faţă de perioada similară din 2025. Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-130 autorizaţii), Sud-Est (-120), Nord-Vest (-63), Centru şi Bucureşti-Ilfov (-43 fiecare) şi Nord-Est (-32). Creşteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (+29 autorizaţii) şi Sud-Muntenia (+21).
Un atac atribuit Statelor Unite a lovit marți dimineață orașul iranian Isfahan, provocând o explozie masivă și o minge de foc vizibilă pe cer. Zona vizată găzduiește una dintre instalațiile nucleare importante ale Iranului, unde ar putea fi depozitate cantități de uraniu îmbogățit. Președintele american Donald Trump a distribuit imagini video cu atacul, în care se văd explozii puternice în apropierea unor poziții militare din zona muntelui Soffeh. Iranul nu a confirmat oficial lovitura până în acest moment, mai scrie AP.
This is NOT what people think it is.
The U.S. just dropped 2,000-lb bunker busters on Iran…
But it wasn’t a “missile city.”
• Donald Trump shared footage of massive explosions
• Strike hit a large ammunition depot in Isfahan
• Secondary explosions = stored weapons… pic.twitter.com/4XR8jbwot9
— welomoney (@finscann) March 31, 2026
Imagini satelitare realizate înainte de izbucnirea conflictului sugerau că Iranul ar fi mutat o parte din stocul său de uraniu îmbogățit într-un tunel al centrului nuclear din Isfahan.
Iranul lovește un petrolier în apropierea DubaiuluiLa scurt timp după atacul asupra Isfahanului, un petrolier kuweitian complet încărcat a fost lovit de o dronă iraniană în apele din apropierea Dubaiului. Nava a luat foc, însă incendiul a fost stins ulterior, potrivit autorităților din Emiratele Arabe Unite. Resturi provenite de la o dronă interceptată au căzut într-o zonă rezidențială din Dubai, rănind patru persoane. În paralel, Bahrainul a activat sirenele de raid aerian, iar Arabia Saudită a anunțat că a interceptat trei rachete balistice lansate spre capitala Riad.
Victime în creștere și reuniune de urgență a Consiliului de SecuritateÎn paralel cu escaladarea conflictului, situația de securitate din regiune rămâne extrem de tensionată. Israelul a anunțat moartea a patru soldați în luptele din Liban, unde armata israeliană se confruntă cu gruparea Hezbollah. În mai puțin de 24 de ore au fost uciși și trei membri ai forțelor de menținere a păcii ale ONU, determinând convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate.
Potrivit datelor oficiale, peste 1.900 de persoane au murit în Iran de la începutul conflictului. În Israel au fost raportate 19 victime, iar în Liban peste 1.200 de oameni au fost uciși, în timp ce peste un milion au fost nevoiți să își părăsească locuințele.
Decizia a fost luată luni, iar măsurile includ interdicții de călătorie și înghețarea activelor pentru persoanele și entitățile vizate, precum și interzicerea exportului către Iran de echipamente care ar putea fi utilizate pentru represiune internă sau pentru monitorizarea comunicațiilor.
În plus, cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să pună la dispoziție fonduri celor incluși pe listă. În urma ultimei revizuiri, lista cuprinde 262 de persoane și 53 de entități.
Cine este vizat de sancțiuniRegimul de sancțiuni al UE, introdus în 2011 și prelungit anual, vizează persoane și instituții considerate responsabile pentru încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv detenții arbitrare, tortură, violențe și restrângerea libertății de exprimare.
Pe listă se regăsesc în special membri ai aparatului de securitate și ai sistemului judiciar din Iran, precum structuri ale Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), poliția moralității, oficiali ai forțelor de ordine și judecători implicați în condamnări controversate.
De-a lungul timpului, UE a inclus pe listă și oficiali de rang înalt, precum Ebrahim Raisi, dar și foști miniștri, șefi ai poliției și comandanți ai IRGC, structura-cheie de securitate a regimului, implicați în represiune și încălcări ale drepturilor omului.
Din 2022, Uniunea Europeană a extins semnificativ aceste măsuri, prin mai multe pachete succesive de sancțiuni, pe măsură ce au crescut îngrijorările legate de acțiunile autorităților iraniene.
Reacția UE: Violență și detenții arbitrare„Condamnăm utilizarea violenței, detențiile arbitrare și tacticile de intimidare folosite de forțele de securitate împotriva demonstranților”, se arată în declarația transmisă în numele Uniunii Europene de înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas, în ianuarie 2026.
Oficialii europeni au cerut eliberarea imediată a tuturor persoanelor reținute pentru exercitarea drepturilor fundamentale. De asemenea, au insistat asupra obligației autorităților iraniene de a respecta libertatea de exprimare, de asociere și dreptul la protest pașnic, precum și accesul la informații, inclusiv prin restabilirea internetului.
Sancțiuni și pentru programul nuclearUniunea Europeană leagă sancțiunile nu doar de situația drepturilor omului, ci și de riscurile de securitate generate de Iran în regiune.
„UE a adoptat sancțiuni ample ca răspuns la reprimarea brutală și încălcările drepturilor omului, dar și la amenințările la adresa securității regionale”, se arată într-o altă declarație a Consiliului UE din luna martie, care face referire inclusiv la programele nuclear și balistic ale Iranului.
Oficialii europeni avertizau încă de atunci asupra consecințelor majore economice în cazul escaladării tensiunilor și subliniau importanța evitării perturbării rutelor strategice, precum Strâmtoarea Hormuz.
State din afara UE susțin măsurile„UE își exprimă solidaritatea cu poporul iranian, care își exprimă aspirațiile legitime pentru o viață mai bună, libertate și demnitate”, se arată în declarațiile oficiale.
Mai multe state europene din afara UE, inclusiv Albania, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Liechtenstein, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Ucraina, s-au aliniat acestei poziții.
Procurorii DNA fac percheziții în această dimineață la Autoritatea Rutieră Română, suspectând săvărșirea mai multor fapte de corupție.
Faptele suspectate a fi săvârșite sunt trafic de influență, cumpărare de influență, dare de mită și grup infracțional organizat.
În atenția procurorilor se află chiar directorul ARR, Cristian Anton.
Anchetatorii suspectează că examenele în cadrul ARR, din mai multe județe, se dădeau fie de alte persoane, fie cu răspunsurile oferite în timpul examenului, contra unor sume de bani. Sumele ar fi variat între 600 și 1500 de euro pentru un examen.
DNA lucrează de mai mult timp în acest dosar, așa că procurorii cred că situația a ajuns la nivel de fenomen, fiind regăsită nu numai în București ci și în județe ca Mehedinți și Arad.
Perchezițiile DNA se desfășoară la instituții și la domiciliul unor persoane fizice, suspecții urmând să fie aduși la București.
La domiciliile unor persoane, procurorii DNA au găsit deja sume de bani.
Știre în curs de actualizare
În Europa, patru selecționate își vor asigura calificarea la Cupa Mondială de fotbal în urma unor dueluri decisive.
Kosovo primește vizita Turciei, gazdele sperând să obțină prima calificare din istorie la un turneu final mondial. Turcia, care a trecut în semifinala play-off-ului de România, nu s-a mai calificat de la ediția din 2002.
Într-un alt meci cu miză uriașă, Italia este obligată să învingă, în deplasare, Bosnia și Herțegovina pentru a evita ratarea prezenței la cel de-al treilea Campionat Mondial consecutiv.
Alte confruntări din barajele europene programează duelurile Suedia – Polonia și Cehia – Danemarca.
Toate partidele sunt programate de la ora 21:45.
În paralel, ultimele două locuri la Cupa Mondială de fotbal vor fi decise în barajele intercontinentale.
Congo primește replica formației din Jamaica, de la ora 0:00. Iar Irak se va duela cu Bolivia, miercuri dimineață, de la ora 6:00, pe teren neutru, în Mexic.
Irak nu a mai participat la Campionatul Mondial din 1986, Congo (fostul Zair) din 1974, iar Bolivia din 1994.
Schimbarea necesită semnătura Administrației Federale a Aviației (FAA), iar procedurile administrative sunt încă în curs, potrivit Le Figaro.
„Schimbarea numelui unui aeroport ține de competența locală, iar FAA nu aprobă schimbările de nume ale aeroporturilor”, a indicat agenția într-un comunicat, confirmând totuși că trebuie să îndeplinească o serie de formalități pentru a valida această schimbare.
De la revenirea sa la putere în 2025, Donald Trump și-a pus amprenta asupra unor locuri emblematice din Statele Unite.
Astfel, el și-a adăugat numele la prestigiosul centru de spectacole Kennedy Center, a cărui program cultural l-a modificat, anulând în special evenimentele LGBT+.
Semnătura sa va apărea pe viitoarele bancnote ale țării, o premieră pentru un președinte în exercițiu, iar lucrările sale pentru o sală de bal la Casa Albă au fost larg criticate.
Declarația premierului a fost făcută la evenimentul „Masa rotundă a Guvernului României – Următorul salt al Europei de Sud-Est”.
„Nicio zonă care nu are o anumită siguranță nu va beneficia de investiții masive care să genereze siguranță și prosperitate pentru locuitorii ei. Nici o zonă care nu are o infrastructură corespunzătoare, o combinație de infrastructură civilă și militară, care nu are o industrie minimal dezvoltată care să asigure o portanță pentru apărare, nu poate fi apărată în mod sigur. Din punctul acesta de vedere, combinația de dezvoltare economică și de întărire a apărării este cea mai sigură cale pentru ca frontiera de est să fie una mai puternică”, a spus Ilie Bolojan.
El a vorbit și despre extinderea Uniunii Europene, care, susține el, a contribuit și va contribui la creșterea competitivității. Șeful Guvernului a amintit în acest context piețele extinse, consumatorii, forța de muncă, extinderea lanțurilor valorice ale industriei europene.
„Extinderea Uniunii nu este doar un act de generozitate”„Extinderea Uniunii a fost pentru țările în care Uniunea s-a extins, și cred că ar fi și pentru țările în care noi susținem să ne extindem, un factor stimulativ pentru buna guvernare a acestor țări.
Rămânerea în urmă a țărilor din Europa de Est, în afară de contextul istoric și geografic, este și o cauză a unui deficit de bună guvernare. Și toate țările care au intrat în Uniunea Europeană, doar prin practicile de bună guvernare, doar prin regulile Uniunii Europene, au cunoscut, indiferent de coloraturi politice sau de cicluri de guvernare, o îmbunătățire a calității guvernării, care a stimulat dezvoltarea economică, care a îmbunătățit calitatea vieții și care a crescut standardele oamenilor”, a mai spus premierul.
El a spus că România este un astfel de exemplu și că țara noastră „și-a îmbunătățit mult calitatea vieții, indicatorii, produsul intern brut, zona de convergență, de la aderarea la Uniune din 2007 și până astăzi”.
Șeful Guvernului crede că „extinderea Uniunii nu este doar un act de generozitate, așa cum s-ar putea interpreta dintr-o anumită perspectivă, ci este o decizie strategică, importantă, pe care noi o susținem. Cred că nu este doar o cheltuială, așa cum s-ar putea registra într-o formulă contabilă simplistă, ci este o investiție în dezvoltarea Uniunii Europene în anii următori și un pas important pentru competitivitate, pentru o zonă sigură în această parte de lume, pentru piețe mai mari și pentru o Uniune Europeană mai puternică”.
Președintele american Donald Trump le-ar fi spus consilierilor săi că este dispus să pună capăt campaniei militare împotriva Iranului chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, relatează The Wall Street Journal.
Administrația SUA a ajuns la concluzia că o misiune de redeschidere a căii navigabile ar prelungi durata misiunii dincolo de termenul stabilit de acesta, de patru până la șase săptămâni, relatează Wall Street Journal , citând oficiali ai administrației.
Sursele au adăugat că totul se va concentra pe dezarmarea Iranului, distrugerea rachetelor și a marinei iraniene, înainte de a încerca să facă presiuni diplomatice asupra Iranului pentru a redeschide Strâmtoarea.
Teheranul a blocat în mare parte ruta vitală a strâmtorii Ormuz, ca represalii pentru atacurile americano-israeliene, ceea ce a dus la creșterea prețurilor globale la energie.
Prețul mediu național de vânzare cu amănuntul al benzinei din SUA a depășit luni 4 dolari pe galon pentru prima dată în mai bine de trei ani, arată datele serviciului de urmărire a prețurilor GasBuddy, în contextul în care războiul americano-israelian cu Iranul continuă.
Luni, Trump a vorbit despre „progrese mari” în negocierile pentru un acord care să pună capăt războiului, dar a avertizat că, dacă nu se ajunge la un acord și Strâmtoarea Ormuz nu este „imediat «deschisă pentru afaceri»”, atunci SUA vor continua „să arunce în aer și să distrugă complet toate centralele lor electrice, sondele de petrol și insula Kharg (și, eventual, toate instalațiile de desalinizare!), pe care, în mod intenționat, nu le-am «atins» încă”.
Desfășurarea de trupe SUAÎn ciuda insistențelor lui Trump că este probabil să se ajungă la un acord, SUA au desfășurat mii de soldați în regiune în ultima săptămână, în pregătirea unei potențiale operațiuni terestre.
Rapoartele au sugerat că pregătirile pentru o operațiune terestră ar putea fi o încercare de a presa Teheranul să accepte termenii americani de a pune capăt războiului.
Complicând și mai mult eforturile de a pune capăt războiului, New York Times a relatat că decapitarea conducerii Iranului de către americani și israelieni de la izbucnirea războiului a împiedicat capacitatea Teheranului de a lua decizii.
Uciderea a zeci de lideri iranieni complică, de asemenea, eforturile Washingtonului de a negocia cu oficialii de la Teheran care rămân, a relatat The Times, adăugând că negociatorii iranieni ar putea avea puține cunoștințe despre ceea ce guvernul lor este dispus să cedeze.
Cu toate acestea, vizarea conducerii a împiedicat, de asemenea, capacitatea acestora de a coordona atacuri majore de represalii, se arată în raport, citând oficiali anonimi familiarizați cu evaluările serviciilor secrete americane și occidentale.
Oficialii americani au declarat pentru The Times că asasinatele au generat o mai mare putere pentru cei din linia dură a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice.
Raportul a venit după ce Trump a confirmat că persoana cu care SUA interacționau era, de fapt, președintele parlamentului iranian de linie dură, Mohammad Bagher Ghalibaf. Anterior, el a declarat că SUA negociază cu o conducere „nouă și mai rezonabilă” în Iran.
Ghalibaf și-a menținut o personalitate combativă prin intermediul contului său X în timpul războiului, batjocorindu-i pe americani și lansând amenințări. Fostul comandant al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice și-a văzut profilul crescând pe măsură ce membri superiori ai teocrației au fost uciși.
Israel: Nu există un calendar pentru războiPM: Nu există un calendar cu privire la momentul în care se va încheia războiul din Iran, dar peste jumătate din misiunile noastre au fost îndeplinite. Între timp, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat luni că războiul împotriva Iranului și-a atins mai mult de jumătate din obiective, fără a stabili un calendar cu privire la momentul în care acesta se va încheia.
„Cu siguranță a trecut de jumătatea drumului. Dar nu vreau să pun un program fix”, a declarat Netanyahu pentru postul de radio conservator american Newsmax.
El a adăugat că se referă la faptul că războiul este mai mult de jumătatea drumului „în ceea ce privește misiunile, nu neapărat în ceea ce privește timpul”.
Netanyahu a spus că războiul a atins obiective, inclusiv uciderea a „mii” de membri ai Gărzilor Revoluționare iraniene.
Israelul și Statele Unite sunt, de asemenea, „aproape de a distruge industria de armament [a Iranului]”, a adăugat el.
„Doar întreaga bază industrială – distrugerea… uzinelor întregi și a programului nuclear în sine”, a spus el.
Netanyahu și-a exprimat, de asemenea, încrederea că Republica Islamică va cădea.
„Cred că acest regim se va prăbuși intern. Dar, în acest moment, ceea ce facem este doar să le degradăm capacitatea militară, să le degradăm capacitatea de rachete, să le degradăm capacitatea nucleară și, de asemenea, să îi slăbim din interior”, a spus Netanyahu.
Războiul cu Iranul a amplificat volatilitatea piețelor energetice globale. Prețul petrolului Brent, indicatorul de referință la nivel mondial, a crescut cu peste 50% de la începutul conflictului, ajungând la aproximativ 116 dolari pe baril. Unul dintre principalele motive este blocarea Strâmtorii Ormuz, transmite Euronews. Acesta este un punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol, adică circa 20 de milioane de barili pe zi.
Europa resimte deja efectele. Prețul de referință al gazului natural în Europa, Dutch TTF, a crescut cu aproximativ 70%. S-a marcat astfel cea mai mare creștere lunară din ultimii ani.
Crește interesul pentru panouri solare și pompe de căldurăPe fondul scumpirilor, tot mai multe gospodării europene caută alternative energetice mai stabile. În Marea Britanie, vânzările de pompe de căldură au crescut cu 51% în primele trei săptămâni ale lunii martie față de perioada anterioară, potrivit companiei energetice Octopus Energy. De asemenea, cererea pentru panouri solare a crescut cu 54%. Sistemele instalate sunt tot mai mari, proprietarii alegând acum instalații cu 12 panouri în loc de 10. „Familiile sunt sătule să fie ostatecii prețurilor globale la combustibili fosili”, a declarat Rebecca Dibb-Simkin, reprezentant al Octopus Energy.
Creșterea prețurilor la carburanți a determinat și o accelerare a interesului pentru vehicule electrice (EV). În Uniunea Europeană, prețul mediu al benzinei a crescut cu aproximativ 12%, ajungând la 1,84 euro pe litru. Platforma franceză de vânzări auto Aramisauto a raportat că vânzările de mașini electrice aproape s-au dublat între mijlocul lunii februarie și începutul lunii martie. În Norvegia, pe o platformă dedicată, vehiculele electrice au depășit deja mașinile diesel ca cel mai popular tip de motorizare.
Cerere în creștere pentru energia regenerabilă în EuropaCompania germană Enpal a raportat o creștere de aproximativ 30% a cererii pentru panouri solare și pompe de căldură de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu. O altă companie germană din sector, 1KOMMA5°, a anunțat că interesul pentru instalarea de sisteme solare aproape s-a dublat. În Marea Britanie, compania E.ON a observat o creștere a interesului pentru panouri solare cu 23% într-o singură săptămână. A fost urmată de o creștere suplimentară de 63% în perioada următoare.
În paralel cu boom-ul energiei regenerabile, au apărut și apeluri pentru creșterea producției de petrol și gaze. Există cereri inclusiv pentru extinderea exploatărilor din Marea Nordului. Totuși, un studiu al Universității Oxford arată că o economie alimentată complet de energie regenerabilă ar putea reduce facturile gospodăriilor britanice cu până la 441 de lire sterline pe an. Prin comparație, intensificarea exploatării de petrol și gaze ar reduce costurile doar cu 16 până la 82 de lire anual, potrivit analizei. Experții subliniază că prețurile combustibililor fosili sunt stabilite pe piețe globale, ceea ce limitează impactul producției interne asupra facturilor consumatorilor.
În noaptea de luni spre marți, cetățenii din Emiratele Arabe Unite au primit o alertă guvernamentală care anunța atacuri aeriene. Locuitorii au fost îndemnați să se refugieze la loc sigur și să urmărească informațiile primite de la autorități.
De asemenea autoritățile guvernului din emiratul Sharjah, au anunțat, la scurt timp după miezul nopții că drona care a lovit clădirea companiei de telecomunicații Thuraya, era una iraniană. Autoritățile au anunțat că nu au fost înregistrate victime. La momentul transmiterii anunțului autoritățile se aflau încă la fața locului.
Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu refuză să stabilească un termen pentru încheierea războiuluiNetanyahu refuză să stabilească un termen pentru încheierea războiului împotriva Iranului, dar afirmă că acesta „a depășit jumătatea drumului”.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat anterior pentru Newsmax că războiul americano-israelian împotriva Iranului și-a atins mai mult de jumătate din obiective, dar nu a dorit să ofere un termen pentru încheierea acestuia.
El a spus că războiul este „cu siguranță dincolo de jumătatea drumului. Dar nu vreau să stabilesc un calendar”, adăugând că el crede că Republica Islamică Iran va ajunge în cele din urmă să „se prăbușească din interior”, potrivit AFP.
Ministrul de Externe al Emiratelor Arabe Unite condamnă „complotul terorist al Hezbollah” împotriva BahrainuluiȘeicul Abdullah bin Zayed Al Nahyan, vicepremierul Emiratelor Arabe Unite și ministru al Afacerilor Externe, a exprimat condamnarea fermă și denunțarea de către Emiratele Arabe Unite a „complotului terorist dejucat” în Regatul Bahrain.
Oficialul a afirmat că o celulă cu legături a organizației teroriste interzise Hezbollah, care „a încercat să colaboreze cu grupuri teroriste din străinătate, într-un act care a amenințat securitatea și siguranța Regatului”, a declarat oficialul citat de Gulf News.
G7 anunță că este pregătit să ia măsuri pentru stabilizarea pieței energeticeMiniștrii de Finanțe din statele G7 au anunțat că sunt pregătiți să ia „toate măsurile necesare” pentru a stabiliza piața energiei și pentru a limita efectele volatilității recente asupra economiei, notează Reuters.
Miniștrii de Finanțe și ai Energiei, alături de guvernatorii băncilor centrale din Statele Unite, Canada, Japonia, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia, au avut o teleconferință pentru a coordona un răspuns comun, în contextul în care războiul din Orientul Mijlociu continuă să afecteze piețele energetice globale.
Iranul susține că nu a purtat nicio negociere cu SUA încă de la începerea războiuluiEsmaeil Baghaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, a reiterat încă o dată faptul că Iranul nu a purtat negocieri cu SUA încă de la începutul războiului, precizând că Teheranul nu va fi dispus să negocieze până când SUA nu va înceta atacurile.
„Nu am purtat nicio negociere cu America în aceste 31 de zile. Ceea ce s-a întâmplat a fost trimiterea unei cereri de negociere, însoțită de o serie de propuneri din partea Americii, care ne-a parvenit prin intermediul anumitor intermediari, inclusiv Pakistanul”, acuză oficialul iranian.
Ministerul de Interne al Emiratelor Arabe Unite a anunțat că „sistemele de apărare aeriană răspund la amenințările cu rachete”, îndemnând locuitorii „să se refugieze imediat într-un loc sigur, în cea mai apropiată clădire sigură, și să se țină la distanță de ferestre, uși și spații deschise”, potrivit comunicatului citat de publicația Gulf News.
La scurt timp după alerta telefonică transmisă, ministerul de Interne din Emirate i-a informat pe cetățeni că operațiunile de apărare aeriană s-au încheiat cu succes și că aceștia sunt în siguranță.
Potrivit informațiilor publicate de Biroul de presă al Guvernului din emiratul Sharjah, autoritățile au intervenit, în urma unui atac cu dronă. Atacul a vizat clădirea administrativă a companiei de telecomunicații Thuraya din Regiunea Centrală a emiratului.
În urma incidentului nu au fost victime. Incidentul a avut loc, luni. În anunțul dat, marți, la scurt timp după miezul nopții, autoritățile au precizat că drona era iraniană. Autoritățile guvernamentale din emiratul Sharjah au precizat că echipele de intervenție continuă să gestioneze situația.
Reamintim că războiul din Orientul Mijlociu se află în cea de-a 32-a zi de conflict, iar atacurile continuă.
