MediaFax.ro

Aproape 400 de fosile vechi de 470 de milioane de ani au fost descoperite în sudul Franței, unele păstrând în mod remarcabil țesuturi moi, potrivit DailyGalaxy. Biota de la Cabrières surprinde un ecosistem divers care exista cândva în apropierea Polului Sud. Acesta include trilobiți, bureți și alte organisme marine străvechi.

Fosilele au fost găsite în Montagne Noire, în departamentul Hérault din Franța, de doi paleontologi amatori. Cei doi căutau fosile de zeci de ani, însă acest sit era diferit. Pe lângă cochilii și alte resturi dure, au descoperit exemplare în care erau păstrate sistemele digestive și cuticulele.

Descoperirea a fost ulterior studiată de cercetători și echipe internaționale. Rezultatele lor, identifică Cabrières drept unul dintre cele mai bogate și diverse situri fosile cunoscute din Ordovicianul inferior, o perioadă care datează de aproximativ 470 de milioane de ani.

Cochiliile străvechi sunt comune în registrul fosil, însă țesuturile moi sunt mult mai rar descoperite. Păstrarea acestora la Cabrières este unul dintre elementele care fac situl atât de neobișnuit.

Cercetătorii au identificat artropode, grup care include creveții și miriapodele moderne, precum și cnidari, grup din care fac parte meduzele și coralii. Depozitul conține, de asemenea, cantități mari de alge și bureți, oferind o imagine variată asupra organismelor care împărțeau acest mediu străvechi.

După cum se arată în cel mai recent studiu, cercetătorii au identificat și o mare varietate de organisme. Printre acestea se numără artropode, cnidari, brahiopode, gasteropode, alge și bureți. Printre fosilele descrise se numără un trilobit din genul Ampyx, gasteropode asociate cu o structură asemănătoare unui tub, care aparținea probabil genului Sphenothallus, precum și un hiliolit cu posibile organe interne.

Au fost descoperite și brahiopode articulate, atașate de ceea ce cercetătorii au identificat drept posibil burete leptomitid.

Asamblajul are în comun o parte din fauna sa cu un alt depozit ordovician binecunoscut, formațiunea Fezouata.

Locul descoperirii vine cu o surpriză geologică. Ceea ce astăzi este sudul Franței se afla într-o poziție foarte diferită în perioada în care aceste organisme erau în viață.

În urmă cu aproximativ 470 de milioane de ani, ecosistemul de la Cabrières se afla foarte aproape de Polul Sud. Colecția bogată de organisme oferă, astfel, o imagine asupra unora dintre cele mai sudice ecosisteme cunoscute din Ordovician.

Cercetătorii pun biodiversitatea ridicată a sitului pe seama condițiilor climatice din acea perioadă. Ei propun că aceste ape aflate la latitudini ridicate au servit drept refugiu pentru speciile care fugeau de temperaturile extreme din apropierea Ecuatorului.

Descoperirea este departe de a fi fost explorată în totalitate. Sunt planificate excavații de amploare și analize mai detaliate.Cercetătorii speră să afle mai multe despre anatomia internă și externă a organismelor, relațiile dintre ele și modul lor de viață.

Produsul Intern Brut (PIB) al celei de-a patra economii mondiale a crescut cu 0,3% în perioada aprilie-iunie față de trimestrul precedent, potrivit datelor oficiale publicate luni, arată Le Figaro.

Este însă o încetinire față de creșterea de 0,5% înregistrată în primul trimestru și față de așteptările analiștilor consultați de Bloomberg, care anticipau o creștere stabilă de 0,5%.

Economia niponă „a rezistat bine, chiar dacă perturbările aprovizionării cu țiței provocate de conflictul care implică Iranul au afectat conjunctura economică”, nota acesta.

Inflația, excluzând produsele alimentare proaspete, a accelerat din nou, ajungând la 1,6% în iunie față de aceeași lună a anului trecut, alimentată de creșterea puternică a prețurilor la energie. Japonia este extrem de dependentă de importurile de hidrocarburi.

În plus, prăbușirea yenului, care a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani față de dolar înaintea recentei intervenții comune a Statelor Unite și Japoniei pentru susținerea monedei nipone, crește costurile importurilor.

Yenul slab reprezintă însă un avantaj pentru companiile japoneze exportatoare, care au devenit mai competitive pe piețele internaționale și beneficiază, de asemenea, de explozia cererii pentru componente electronice destinate inteligenței artificiale.

Astfel, exporturile Japoniei au înregistrat în iunie cea mai rapidă creștere din noiembrie 2022, avansând cu 19,3% într-un an, susținute atât de vânzările de echipamente pentru producția de semiconductori, cât și de deprecierea yenului.

Pe plan intern, Tokyo a încercat să contracareze presiunile inflaționiste. După un amplu plan de relansare adoptat la sfârșitul lui 2025 și reduceri fiscale importante pentru energie, guvernul premierului Sanae Takaichi a adoptat în primăvară noi măsuri de sprijin pentru consumul gospodăriilor.

Takaichi a anunțat, de asemenea, la sfârșitul lunii iulie, că guvernul său va reduce drastic taxa pe consum pentru produsele alimentare, de la 8% la 1%, începând din aprilie anul viitor, pentru a combate și mai mult inflația.

Un alt factor favorabil în al doilea trimestru a fost creșterea susținută a salariilor, sprijinită de rezultatele solide ale companiilor și de o piață a muncii tensionată.

Salariile nominale au crescut cu 3,4% în iunie față de aceeași perioadă a anului trecut, după un avans de 3,3% în mai, cu mult peste rata inflației.

„Efectele nefavorabile ale prețurilor ridicate ale țițeiului ar trebui să se estompeze, iar cercul virtuos dintre venituri și cheltuieli ar trebui să se consolideze treptat”, a estimat la sfârșitul lunii iulie Banca Japoniei.

Politicienii din întregul spectru politic sunt de acord că legea trebuie modificată, dar nu reușesc să se pună de acord asupra modului sau momentului în care ar trebui făcut acest lucru, potrivit unui sondaj POLITICO în rândul parlamentarilor responsabili de acest subiect din fiecare partid reprezentat în Bundestag.

„Luăm în serios criticile potrivit cărora, în practică, legea ar fi putut crea impresia unui privilegiu juridic special pentru politicieni.Un astfel de tratament preferențial nu a fost niciodată intenția legiuitorului”, a declarat Susanne Hierl, deputată din partea Uniunii Creștin-Democrate (CDU), formațiunea de centru-dreapta a lui Merz.

Moritz Oppelt, ministrul Justiției din landul Baden-Württemberg, din sud-vestul Germaniei, a susținut aceeași idee, argumentând că legea ar trebui să își păstreze scopul inițial: protejarea politicienilor locali, care sunt adesea ținta unor atacuri deosebit de dure.

„Politicienii de rang înalt trebuie și pot să suporte criticile dure. Este fundamental pentru democrația noastră și face parte din modul în care înțelegem democrația în Germania faptul că oamenii sunt liberi să discute deciziile politice la nivel federal și regional și să le critice foarte dur. Asta nu înseamnă că insultele din sfera politică ar trebui să devină ceva normal. Există, desigur, limite”, a spus el.

Variații ale acestei poziții beneficiază de sprijin pe întregul spectru politic fragmentat al Germaniei. Partidul de extremă stânga Die Linke și partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) vor ca legea să fie abrogată complet, în timp ce CDU, Verzii și Partidul Social-Democrat (SPD), de centru-stânga, susțin modificarea ei.

„Politicieni precum Friedrich Merz îi insultă în fiecare zi pe oamenii obișnuiți din această țară, numindu-i leneși sau prefăcuți”, a declarat Luke Hoss, parlamentar Die Linke, referindu-se la declarațiile cancelarului potrivit cărora germanii ar trebui să muncească mai mult pentru a stimula creșterea economică. „Prevederea creează o infracțiune specială care se aplică doar politicienilor și ar trebui abolită”.

Tobias Peterka, parlamentar AfD, a declarat că „oricine intră voluntar în politică și exercită autoritate publică trebuie, așa cum a subliniat în repetate rânduri Curtea Constituțională Federală a Germaniei, să accepte critici mai dure decât cetățenii obișnuiți, nu mai puține”.

Deși o formă a legii care oferă protecție specială politicienilor, articolul 188 din Codul penal, există din 1951, guvernul fostului cancelar Angela Merkel a înăsprit legislația în 2021, în cadrul unor eforturi mai ample de combatere a extremismului de dreapta și a discursului instigator la ură.

Reforma a venit după asasinarea, în 2019, a parlamentarului CDU Walter Lübcke de către un extremist de dreapta și pe fondul atacurilor verbale și fizice asupra politicienilor locali în timpul pandemiei de COVID-19. Lübcke susținuse deschis politica Germaniei privind refugiații în timpul mandatului lui Merkel.

Legea se aplică insultelor făcute în public sau prin postări pe rețelele sociale atunci când acestea sunt legate de activitatea publică a politicianului și sunt considerate de natură să îi afecteze semnificativ activitatea. Persoanele condamnate pentru insultarea politicienilor riscă până la trei ani de închisoare sau o amendă; defăimarea și „răspândirea de zvonuri răuvoitoare” sunt pedepsite mai sever.

Opinia publică și politică s-a întors însă împotriva legii după mai multe investigații și procese recente care au vizat oameni obișnuiți pentru că au insultat politicieni.

Andy Hüttner, un pensionar în vârstă de 66 de ani, a fost anchetat după ce a scris „Pinocchio vine” într-o postare pe pagina locală de Facebook a poliției, referitoare la măsurile de securitate pentru o vizită planificată a lui Merz.

„Am considerat că apelativul «Pinocchio» i se potrivește perfect domnului Merz, pentru că a promis atât de multe și a oferit atât de puține. Nu mi-a trecut nicio clipă prin minte că s-ar putea întâmpla ceva din cauza acelui comentariu”, a declarat Hüttner pentru POLITICO.

După ce vestea anchetei a provocat o amplă reacție în presă și condamnări din partea lui Sarah Rogers, subsecretarului de stat american pentru diplomație publică, cazul a fost clasat.

Potrivit legislației germane, insultarea oricărei persoane (Beleidigung) poate constitui infracțiune, însă legea aplicabilă politicienilor face ca pedeapsa potențială pentru insulte și defăimare să fie mai severă.

Tot mai mulți politicieni sunt însă de acord că legea menită să ofere protecție suplimentară politicienilor a mers prea departe.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 20 de cenți, sau 0,2%, până la 88,72 dolari pe baril la ora 23:50 GMT, în timp ce contractele futures pentru petrolul american West Texas Intermediate (WTI) au scăzut cu 5 cenți, până la 82,35 dolari pe baril.

Ambele contracte au crescut cu peste 5% săptămâna trecută, după atacurile asupra unor petroliere operate de Abu Dhabi National Oil Company (ADNOC) în Strâmtoarea Ormuz și asupra unei rafinării Saudi Aramco, potrivit Reuters.

În weekend, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat că Iranul nu a decis să reia negocierile cu SUA, în timp ce Donald Trump le-a cerut americanilor să accepte prețuri ușor mai mari la benzină cât timp conflictul continuă.

„Situația actuală rămâne neschimbată. Ambele părți rămân ferm pe poziții, iar piața evaluează riscul unei restrângeri a ofertei în raport cu siguranța oferită de soluțiile alternative și alte canale informale”, a declarat Tony Sycamore, analist de piață.

Transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a încetinit în weekend, potrivit datelor publicate luni, după atacurile asupra petrolierelor. Cinci nave comerciale au traversat strâmtoarea sâmbătă, în timp ce pentru duminică nu a fost înregistrată nicio traversare, potrivit datelor de monitorizare a navelor furnizate de Kpler. În weekendul anterior, 31 de nave traversaseră strâmtoarea.

Emiratele Arabe Unite au acuzat Iranul că a atacat vineri o a treia navă operată de ADNOC, care traversa strâmtoarea, a relatat agenția de presă de stat WAM. Emiratele acuzaseră Iranul și pentru alte două incidente care au implicat nave ADNOC în strâmtoare, joi seară.

Pe lângă epave din perioada nazistă, bombe neexplodate din Al Doilea Război Mondial și rămășițe de mamuți preistorici, unele râuri scot la iveală fragmente ale istoriei scrise literalmente în piatră.

O astfel de inscripție, în limba germană, spune: „Wenn du mich siehst, dann weine” („Dacă mă vezi, plângi”), potrivit DW.

Cuvintele sunt gravate pe o piatră a foametei din râul Elba, în apropiere de Děčín, în Cehia, aproape de granița cu Germania. Dar de ce este numită „piatra foametei”?

Pietrele foametei, sau „Hungersteine” în germană, sunt bolovani aflați pe albia râurilor, care rămân de obicei sub apă și ascunși, dar devin vizibili atunci când nivelul apei scade semnificativ în perioadele prelungite de secetă.

Spre deosebire de marcajele care indică nivelurile maxime ale apei, piatra foametei marchează nivelul minim.

Timp de secole, comunitățile au gravat date sau inscripții pe aceste pietre atunci când apele unor râuri precum Elba, Dunărea sau Rinul scădeau dramatic. Unele pietre ale foametei au liste de ani, printre care 1616, 1746 și 1842.

Deși pietrele foametei erau adesea considerate simboluri care aminteau de perioadele de secetă, ele s-au dovedit a avea o semnificație mai importantă.

Un alt studiu a arătat că multe dintre datele și marcajele de pe pietrele foametei din Elba corespund îndeaproape unor perioade documentate în care nivelul apei a fost extrem de scăzut.

Cercetătorii au concluzionat că multe dintre inscripții aveau rolul de a consemna cât de mult scăzuse nivelul râului, nu doar de a comemora anii secetoși.

Studiul a identificat, de asemenea, marcaje ale anilor de secetă pe piatra de la Děčín care datează cel puțin din secolul al XVI-lea. Astfel, celebra inscripție „Dacă mă vezi, plângi”, datată din 1904, reprezintă doar un capitol din istoria mult mai lungă a pietrei.

Faima pietrei este legată în principal de mesajul său aparent prevestitor.

Apariția ei în timpul secetelor europene din 2020 și 2022 a atras din nou atenția presei, care a descris inscripția drept „înfricoșătoare”, „sumbră” sau un „vestitor al vremurilor grele”.

În studiul „Mesajul pietrelor foametei”, Bernd Gross a folosit articole de ziar, cărți poștale și documente istorice locale pentru a reconstitui istoria pietrei de la Děčín și a observat că inscripția ar fi putut fi inspirată de una mai veche.

Gross a citat articole din ziarele anilor 1890 care descriau o piatră a foametei din apropierea localității Techlovice, în amonte de Děčín, despre care se spunea că avea inscripții în germană precum: „Am plâns – plângem – iar voi veți plânge”.

Persoana asociată cel mai frecvent cu inscripția de pe piatra de la Děčín este F. Mayer, un hangiu și barcagiu local, membru al comunității navigatorilor de pe Elba.

Potrivit lui Gross, Mayer a cerut gravarea celebrei fraze pe piatră în timpul secetei din 1904, la 18 iulie, alături de numele său.

Ironia este că seceta din 1904, cea care a făcut piatra de la Děčín și inscripția sa celebre, aproape că a dus și la distrugerea ei.

Autoritățile locale responsabile de navigația pe râu au decis să îndepărteze pietrele și alte obstacole din Elba pentru a îmbunătăți navigația. Potrivit studiului lui Gross, exista temerea că piatra foametei de la Děčín ar putea fi îndepărtată.

În timp ce alte obstacole au fost îndepărtate din râu, piatra foametei de la Děčín a supraviețuit.

Povestea pietrei nu s-a încheiat aici. Când o altă secetă severă a scos-o la suprafață în 1911, celebra inscripție a lui Mayer ar fi fost gravată din nou, de această dată mai adânc. Ulterior, în 1938, o inscripție în limba cehă a fost adăugată lângă marcajele mai vechi.

Împreună, aceste date și inscripții documentează istoria de secole a pietrei și rolul său de indicator al nivelurilor excepțional de scăzute ale apei din Elba.

Când Marco Rubio a sugerat că lumea ar trebui să se orienteze către noi rute maritime pentru a evita blocajul din strâmtoarea Ormuz, este puțin probabil să fi avut în vedere ruta maritimă nordică din Arctica.

Și totuși, în ultimele luni, promisiunea acestei rute de 5.500 de kilometri – deschisă prin mările înghețate de spărgătoare de gheață cu propulsie nucleară și luminată de un soare care nu apune niciodată sub orizontul arctic – a crescut.

Japonia, Coreea de Sud și India și-au exprimat interesul de a trimite mărfuri pe ruta maritimă nordică (NSR), însă China este cea care a stabilit prima cursă programată, potrivit The Guardian. Compania de transport maritim Sea Legend a lansat în ultimele zile un serviciu regulat.

NSR traversează Cercul Arctic de-a lungul coastei nordice a Rusiei și poate fi navigată doar în lunile mai calde, însă perioada în care este accesibilă s-a extins pe măsură ce gheața marină din timpul verii s-a redus. Pentru unele nave, ruta poate reduce cu mai mult de jumătate timpul necesar transportului dintre China și Europa, însă avantajele vin la pachet cu riscuri ecologice și politice serioase, care ar putea depăși beneficiile.

După o singură cursă-pilot în 2025, Sea Legend a lansat un serviciu regulat de transport de containere pe ruta arctică. Călătoria directă de la Ningbo-Zhoushan la Felixstowe, în Marea Britanie, durează doar 18 zile, potrivit lui Li, față de peste 40 de zile prin Canalul Suez.

Experții spun că ruta este ideală pentru mărfurile sensibile la temperatură, inclusiv vehicule electrice, baterii cu litiu și produse solare, domenii în care China a devenit un exportator global dominant.

Fiind singurul serviciu comercial regulat de transport de mărfuri de pe această rută, Sea Legend va testa dacă ambițiile arctice pe care Beijingul le are de mult timp se pot transforma într-o rută comercială regulată viabilă între China și Europa.

Președintele chinez Xi Jinping a cerut public pentru prima dată, în 2017, ca Rusia și China să dezvolte rute maritime în Arctica și să construiască un „Drum al Mătăsii polar”. Rusia, care controlează o mare parte din ruta maritimă nordică, a privit inițial cu reticență prezența tot mai mare a Chinei în Arctica. Însă, după invazia pe scară largă a Ucrainei, Moscova a devenit tot mai dependentă de Beijing în nordul îndepărtat, oferindu-i Chinei o influență și un acces mai mari.

Compania nucleară de stat rusă Rosatom emite autorizațiile de navigație și supraveghează transporturile de-a lungul rutei, oferind totodată spărgătoarele de gheață cu propulsie nucleară necesare pentru escortarea majorității navelor.

Sea Legend susține că ruta arctică va reduce aproximativ la jumătate emisiile datorită timpului mai scurt de navigație dintre China și Europa. Potrivit experților, însă, riscurile ecologice inerente călătoriei ar putea elimina cu ușurință orice economie de emisii.

Unele companii de transport maritim au fost criticate pentru operarea unor nave care folosesc păcură grea (HFO), interzisă în Arctica din 2024.

Li Xiaobin, directorul operațional al Sea Legend, a declarat, în august, că criza din Orientul Mijlociu a scos la iveală vulnerabilitatea Canalului Suez și a strâmtorii Ormuz în fața tulburărilor regionale, sporind necesitatea dezvoltării unor rute comerciale alternative între China și Europa.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a făcut declarații similare. Moscova ar dori să redeseneze harta comerțului mondial, însă controlul Rusiei asupra NSR – care se află în mare parte în zona economică exclusivă a țării – este considerat un risc prea mare de mulți operatori.

Experții spun că, deocamdată, o mare parte din traficul de pe NSR este reprezentat de „flota fantomă” a Moscovei: petroliere care operează adesea fără asigurare sau fără o supraveghere de reglementare adecvată și care fac călătorii ad-hoc pentru a evita sancțiunile impuse petrolului rusesc.

În ciuda eforturilor Rusiei de a transforma NSR într-o alternativă viabilă pentru transportul maritim internațional, experții spun că, deocamdată, calculele economice nu se justifică.

„Sancțiunile UE au costat deja foarte mult Rusia, privând mașina de război a acesteia de peste 1 trilion de euro, iar pentru toamnă propun cele mai ample liste de sancțiuni de la începutul războiului”, a declarat Kallas pentru cotidianul german Die Welt, citat de Reuters.

„Odată adoptate, acestea ar crește imediat cu o treime numărul total al entităților ruse sancționate. Presiunea trebuie să crească în continuare până când Moscova va pune capăt războiului”.

Kallas nu a oferit detalii suplimentare cu privire la calendarul sau la detaliile noului pachet de sancțiuni.

În luna iulie, UE a aprobat cel mai recent pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, impunând restricții asupra sectorului bancar al țării și asupra rețelelor de criptomonede.

Anunțul a fost făcut duminică de Jacques Gerber, delegatul Consiliului Federal Elvețian, potrivit The Kyiv Independent.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a transmis că o dronă rusească de tip Shahed a lovit Catedrala Adormirii Maicii Domnului, parte a sitului mai larg inclus în patrimoniul mondial UNESCO, în timpul atacului din 15 iunie.

Lovitura a avariat o parte a catedralei. Pompierii au reușit să stingă incendiul înainte ca acesta să provoace pagube structurale majore.

A doua zi după atac, Volodimir Zelenski a declarat că Elveția a fost de acord să ajute la restaurarea complexului vechi de 975 de ani, în urma discuțiilor cu președintele elvețian Guy Parmelin.

„În timp ce Rusia încearcă să distrugă patrimoniul cultural al Ucrainei și să ne șteargă identitatea, partenerii noștri sunt alături de noi pentru a-l proteja și păstra pentru generațiile viitoare”, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, după ce a participat, sâmbătă, la o ceremonie dedicată împlinirii a 975 de ani de la fondarea complexului.

Contribuția Elveției face parte din sprijinul mai amplu oferit de această țară pentru reconstrucția Ucrainei. Elveția s-a angajat să aloce 5 miliarde de franci elvețieni (6,1 miliarde de dolari) pentru redresarea și reconstrucția Ucrainei până în 2036, dintre care 1,5 miliarde de franci (1,8 miliarde de dolari) până în 2028.

Elveția și-a menținut în mod tradițional neutralitatea militară, însă a adoptat sancțiunile UE împotriva Rusiei și a înghețat active rusești în valoare de cel puțin 8,8 miliarde de dolari. De asemenea, țara a oferit Ucrainei un sprijin important în domeniile umanitar, economic și al reconstrucției de la începutul invaziei pe scară largă.

Guvernul elvețian susține că aceste măsuri sunt compatibile cu neutralitatea, deoarece Elveția nu favorizează militar niciuna dintre părți. O lege elvețiană interzice exportul de arme elvețiene în zone de conflict, inclusiv atunci când acestea sunt furnizate prin intermediul unei țări terțe.

Un studiu publicat în revista Science Advances și preluat de Gizmodo arată că aceste episoade sunt diferite atât de perioadele obișnuite de vreme caldă, cât și de valurile de căldură clasice.

Cercetătorii au analizat date meteorologice din vestul Statelor Unite pentru perioada 1850-2015 și au urmărit episoadele în care temperaturile au rămas peste pragul de îngheț timp de cel puțin trei zile, între 19 martie și 1 iulie.

Modelele utilizate indică faptul că astfel de valuri de căldură pot dubla aproximativ viteza de topire a zăpezii. În general, ele durează între trei și cinci zile.

Datele mai arată că șapte dintre cele 11 mari inundații de primăvară provocate de topirea zăpezii, înregistrate în vestul SUA după 1950, s-au produs la cel mult cinci zile după un astfel de episod.

Potrivit studiului, suprafața afectată de aceste valuri de căldură a crescut, începând din secolul al XIX-lea, cu aproximativ 102.000 de kilometri pătrați pe secol.

În același timp, frecvența fenomenelor a crescut, iar prima lor apariție anuală tinde să se producă tot mai devreme. Cercetătorii avertizează că aceste estimări liniare ar putea chiar să subestimeze ritmul schimbărilor din ultimele decenii și din viitor.

Un episod deosebit de puternic a fost înregistrat în martie 2026, când un dom de căldură a acoperit vestul Statelor Unite și a adus temperaturi neobișnuit de ridicate până în zonele montane.

Problema nu este doar una meteorologică. Stratul de zăpadă din munți funcționează ca un rezervor natural de apă, iar în unele state americane poate asigura până la 75% din resursele disponibile.

În mod normal, cantitatea de apă acumulată în zăpadă atinge un maxim în jurul datei de 1 aprilie, după care este eliberată treptat, pe parcursul mai multor luni.

În 2026, însă, topirea rapidă din martie a redus sever aceste rezerve. La 1 aprilie, cantitatea de apă rămasă în stratul de zăpadă din vestul SUA se afla la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată pentru acea dată.

Consecințele s-au resimțit ulterior prin secetă severă, niveluri foarte scăzute în sistemul râului Colorado și incendii extinse în nord-vestul Statelor Unite.

Organizația World Weather Attribution a concluzionat că episodul din martie ar fi fost „practic imposibil” fără influența încălzirii globale provocate de activitățile umane.

Pentru Europa, inclusiv România, fenomenul este relevant prin prisma dependenței de stratul de zăpadă montan pentru alimentarea râurilor și a rezervelor de apă. Dacă astfel de episoade devin mai frecvente și în alte regiuni, ele pot modifica radical calendarul topirii zăpezii și pot accentua alternanța dintre inundații timpurii, secetă și risc crescut de incendii.

Cercetătorii au salutat un nou compus antimalaric drept „un pas înainte interesant” în lupta globală împotriva bolii, potrivit The Independent.

Descoperit de o echipă de la Universitatea din Dundee, compusul are potențialul de a simplifica schemele de administrare atât pentru prevenirea, cât și pentru tratarea malariei.

Malaria este o boală severă transmisă prin înțepătura țânțarilor, care afectează în principal persoanele din țările tropicale.

Statisticile globale din 2024 indică aproximativ 282 de milioane de cazuri de malarie și 610.000 de decese, numărul cazurilor crescând parțial din cauza rezistenței tot mai mari la medicamentele existente.

Compusul, numit cabamiquine, este descris drept o „moleculă nouă cu potențial medicamentos” care poate fi administrată într-o singură doză.

Rezultatele studiilor aflate în stadiu incipient au arătat că, atunci când a fost combinat cu medicamentul existent pyronaridine, tratamentul s-a dovedit eficient și a prezentat un profil favorabil de siguranță în cazul adulților și adolescenților.

Rezultatele susțin continuarea testării terapiei combinate în studii de amploare mai mare și în rândul pacienților pediatrici.

În întreaga lume, incendiile de vegetație au mistuit până acum, în acest an, peste 370 de milioane de acri de teren în 80 de țări, o suprafață mai mare decât Franța, Spania și Germania la un loc.

Nicio regiune nu a fost cruțată. Incendiile au făcut ravagii în savanele Africii subsahariene, în pădurile tropicale luxuriante din America de Sud și în stațiunile de lux de pe coasta atlantică a Franței, pe fondul valurilor de căldură record și al secetei extinse, potrivit The Independent.

În Marea Britanie, mai multe valuri de căldură au declanșat incendii uriașe în New Forest și West Midlands, în scene descrise drept „apocaliptice”. Peste 1.017 incendii au izbucnit până acum în această vară, depășind recordul stabilit anul trecut, iar aproape jumătate dintre acestea au avut loc numai în luna iulie.

Țările care se confruntă cu incendii de vegetație semnificative în acest an

Peste 150 de milioane de acri de teren au ars la nivel mondial, în timp ce 80 de țări au înregistrat suprafețe de 40.000 de hectare mistuite.

Oamenii de știință au declarat pentru The Independent că incendiile și temperaturile extreme sunt fără precedent în istoria recentă a omenirii, atât prin amploarea lor globală, cât și prin emisiile eliberate. Schimbările climatice fac incendiile să se răspândească mai rapid, să fie mai intense și mai imprevizibile, spun aceștia.

În acest an, peste 550.000 de hectare de teren au fost devastate numai în Europa. Primele cifre din Canada, care a avut cel mai grav sezon de incendii din istoria sa, indică între patru și șase milioane de hectare arse în întreaga țară.

Costurile umane și economice sunt, de asemenea, în creștere. Estimările preliminare sugerează că incendiile au costat Europa între 15,6 miliarde de euro și 19,1 miliarde de euro, iar costul uman urmează să fie și mai mare.

Peste 300.000 de oameni au fost evacuați în Spania și Franța, în timp ce aproape 10.000 de membri ai comunităților indigene First Nations care trăiesc în rezervații din Canada au fost strămutați.

Adevăratul bilanț al victimelor incendiilor nu este încă cunoscut. Un studiu publicat în Lancet în 2024 a consemnat peste 1,5 milioane de decese anual ca urmare a inhalării fumului și a gazelor toxice eliberate în timpul incendiilor de vegetație. Anul acesta pare să nu facă excepție.

„Vedem extreme ale incendiilor fără precedent”, spune Dr. Theodore Keeping, expert în incendii de vegetație.

Aceste incendii sunt „mai extreme decât au fost în trecut”, adaugă el, deși suprafața totală arsă este în scădere din cauza schimbărilor în utilizarea terenurilor.

Europa s-a confruntat cu o „extindere a activității semnificative a incendiilor către regiuni care, în trecut, au avut mult mai puține incendii de vegetație”, potrivit lui Joe McNorton, de la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„2026 este deja un an extrem în ceea ce privește incendiile de vegetație în Franța, în timp ce țările mai nordice, inclusiv Marea Britanie, Germania, Țările de Jos, Polonia și Norvegia, au înregistrat, de asemenea, activitate și emisii provocate de incendii mult peste valorile obișnuite și se îndreaptă către ani care ar putea stabili recorduri”, spune el.

Chiar și țări precum Grecia, obișnuite în general cu incendiile de vegetație, s-au trezit copleșite în acest an.

„Nu este vorba doar despre locurile în care izbucnesc incendiile, ci și despre cât de extreme devin acestea”, spune Mark Parrington, cercetător principal în cadrul Copernicus Atmosphere Monitoring Service.

Extinderea geografică a incendiilor a copleșit serviciile de urgență, Franța fiind nevoită să caute avioane pentru a arunca apă asupra focarelor. La un moment dat, ICEYE monitoriza simultan 11 incendii majore în Europa.

Incendii de vegetație au fost raportate și în Japonia, Turcia și Indonezia. Incendiul din Otsuchi, în prefectura Iwate din Japonia, a fost al doilea ca amploare din ultimii 40 de ani. Aproximativ 8% din suprafața orașului a ars, iar serviciile de urgență au avut nevoie de săptămâni pentru a stinge incendiul, în timp ce o treime din populație a fost evacuată.

Dar experții avertizează că acesta este doar începutul. Incendiile de vegetație pot avea cauze naturale sau pot fi provocate de oameni, intenționat ori accidental, însă creșterea temperaturilor determinată de schimbările climatice și perioadele mai secetoase au dus la condiții extrem de inflamabile, care permit incendiilor să se extindă și să se răspândească.

Trump a spus într-o postare pe rețelele de socializare că exercițiile, programate să înceapă în această săptămână, sunt costisitoare și „transmit un semnal complet nepotrivit și ostil” Coreei de Nord, despre care a afirmat că „nu a reprezentat o amenințare și a fost respectuoasă” în perioada în care Trump s-a aflat la Casa Albă.

„Prin urmare, și pe baza faptului că este prea târziu pentru a le anula, i-am cerut secretarului pentru Război, Pete Hegseth, să reducă substanțial amploarea exercițiilor militare comune”, a scris Trump, potrivit AP.

Exercițiile, care se desfășoară pe parcursul a 11 zile și implică 18.000 de militari sud-coreeni, au fost concepute pentru a consolida nivelul de pregătire în fața amenințărilor nord-coreene.

Forțele americane și sud-coreene urmau să exerseze operațiuni comune în scenarii complexe, inclusiv un exercițiu cu muniție reală pentru testarea capacității comune de identificare și lovire precisă a țintelor și de manevră, traversarea unei ape și distribuirea echipamentelor militare depozitate în avans, potrivit armatei americane.

Cu o zi înainte, Trump a publicat o fotografie în care apare alături de liderul nord-coreean Kim Jong Un, scriind că cei doi lideri se înțeleg foarte bine „în ciuda expresiei neprietenoase din această fotografie”.

Ministerul de Externe al Coreei de Nord a catalogat antrenamentele americano-sud-coreene drept „o repetiție pentru un război agresiv”, care provoacă un nou nivel de instabilitate în regiune.

Trump s-a întâlnit de trei ori cu liderul nord-coreean în timpul primului său mandat pentru a discuta despre programul nuclear al țării, ultima dată în 2019. De la revenirea la Casa Albă, Trump și-a exprimat interesul pentru reluarea acestor discuții.

Nu este prima dată când Trump încearcă să pună capăt acestor exerciții. În timpul primului său mandat, el a făcut, de asemenea, un anunț surpriză prin care a calificat exercițiile militare drept „provocatoare”.

„Vom opri exercițiile militare, ceea ce ne va economisi o sumă enormă de bani, cu excepția cazului în care și până când vom vedea că viitoarele negocieri nu decurg așa cum ar trebui”, le-a declarat Trump reporterilor după întâlnirea cu Kim Jong Un din 2018, de la Singapore.

O arteră din Birmingham a înregistrat cele mai multe amenzi pentru șoferi din întregul Regat Unit. Un număr uriaș de 100.000 de sancțiuni au fost emise pentru diverse abateri pe Corporation Street, potrivit Express.

Un număr mare dintre amenzi au fost legate de zona cu emisii reduse a orașului, care funcționează 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an. Alte sancțiuni au fost aplicate pentru parcare și pentru încălcarea restricțiilor de circulație de pe ruta din centrul orașului.

În total, 100.985 de notificări de penalizare (PCN) au fost emise în cele 12 luni până în aprilie 2026.

Șoferii ajung frecvent să fie sancționați pe această rută, care se întinde din apropierea gării New Street până la James Watt Queensway.

Consiliul Local Birmingham nu a oferit detalii despre suma generată de amenzi, însă este probabil ca aceasta să se ridice la milioane de lire sterline, relatează Birmingham Mail.

Solicitarea depusă a arătat că 160 de consilii locale au indicat strada pe care au fost emise cele mai multe notificări de penalizare.

După Corporation Street, Irvine Street din Liverpool ocupă locul al doilea în clasamentul arterelor cu cele mai multe sancțiuni, cu 74.708 amenzi emise, care au adus 909.000 de lire sterline consiliului local.

Pe locul al treilea se află Tottenham Court Road, din centrul Londrei, unde Consiliul Camden a aplicat 59.329 de amenzi în 2025-2026, obținând 4,1 milioane de lire sterline.

După ce a vizitat nava, amiralul Brad Cooper a spus că aceasta are „printre cele mai scăzute numere de cazuri legate de sănătatea mintală” dintre cele 11 portavioane americane aflate în serviciu activ.

El a recunoscut însă că serviciul în Marina SUA pe mare pentru perioade lungi este „în mod unic dificil și dur”, potrivit BBC.

Nava a ajuns în Orientul Mijlociu în ianuarie și a sprijinit războiul SUA împotriva Iranului, inclusiv blocada porturilor iraniene. Nava a petrecut pe mare, fără întrerupere, o perioadă record de peste 240 de zile.

USS George Washington se îndreaptă în prezent spre înlocuirea USS Lincoln și ar putea ajunge în regiune în aproximativ o săptămână.

Membrii familiilor marinarilor aflați la bordul navei Lincoln și-au exprimat îngrijorarea cu privire la deteriorarea sănătății lor mintale din cauza condițiilor de la bord, iar unii marinari ar fi încercat să sară peste bord.

Amiralul Cooper a declarat într-un comunicat transmis duminică: „Am crezut de mult timp că sănătatea mintală este un alt aspect al sănătății individuale și necesită atenția noastră la fel ca sănătatea fizică și sănătatea spirituală. Apreciez conducerea navei Lincoln pentru că… a făcut un pas înainte și a transformat sănătatea mintală și reziliența echipajului într-o prioritate a conducerii”.

Deși Marina SUA a recunoscut problemele legate de aprovizionare, aceasta a negat existența unei crize de sănătate mintală la bordul navei Lincoln, unde se află 5.000 de persoane.

Condițiile de la bord au inclus probleme de salubritate, escale rare în porturi, instalații sanitare defecte și lipsuri de alimente proaspete, potrivit unor informații publicatede Military Times și Stars & Stripes.

Treisprezece democrați din Comisia pentru Serviciile Armate a Senatului i-au trimis sâmbătă o scrisoare secretarului Apărării, Pete Hegseth, criticând durata misiunii, descrisă drept „un record modern”, și cerând răspunsuri.

Săptămâna trecută, Hegseth a calificat informațiile despre condițiile de la bord drept „complet denaturate”, în timp ce președintele Donald Trump a respins sugestiile potrivit cărora marinarii ar fi stat prea mult timp pe mare. Vineri, el le-a spus reporterilor: „Nici pe departe suficient de mult”.

Misiunea navei USS Lincoln, care urma inițial să se încheie în mai, a fost prelungită în mod repetat. Potrivit informațiilor disponibile, membrii echipajului au stat pe mare fără escală într-un port timp de peste 200 de zile consecutive.

Guvernatorul democrat al statului Maryland, Wes Moore, veteran al armatei americane, a declarat duminică pentru CNN că informațiile despre condițiile de la bord sunt „sfâșietoare” și că președintele republican ar trebui să dea dovadă de „mai multă compasiune”.

Solar Team Eindhoven a prezentat Stella Juva, pe care echipa o numește prima ambulanță din lume alimentată cu energie solară, potrivit FoxNews. În loc să se concentreze pe transportarea pacienților la spital, vehiculul este conceput pentru a aduce îngrijiri medicale direct oamenilor care locuiesc departe de o unitate medicală. Și mai important, Stella Juva poate produce energia electrică necesară deplasării și funcționării echipamentelor medicale folosind energia solară.

Acest lucru ar putea face o diferență uriașă în comunitățile izolate, unde combustibilul este greu de găsit, iar o sursă sigură de electricitate nu poate fi considerată garantată. De-a lungul anilor, am urmărit câteva vehicule solare fascinante. Acesta mi-a atras atenția deoarece tehnologia are în spate un scop profund uman.

Stella Juva este rezultatul muncii unei echipe de 23 de studenți de la Universitatea de Tehnologie din Eindhoven. Aceștia au proiectat vehiculul pentru locurile în care accesul la servicii medicale poate fi dificil din cauza drumurilor proaste sau a lipsei combustibilului. Electricitatea poate fi, de asemenea, furnizată în mod nesigur. Tocmai acest ultim aspect este deosebit de important.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 1 miliard de oameni din întreaga lume sunt deserviți de unități medicale cu alimentare electrică nesigură sau fără electricitate. Fără o sursă de energie sigură, chiar și serviciile medicale de bază pot deveni mult mai dificil de furnizat.

Stella Juva abordează această problemă transportând propria sursă de energie. În loc să funcționeze precum o ambulanță tradițională, vehiculul seamănă mai mult cu o clinică mobilă. Cadrele medicale se pot deplasa într-o comunitate defavorizată și pot oferi îngrijiri fără să depindă de infrastructura locală de încărcare. Acest lucru schimbă complet ideea despre ceea ce poate face o ambulanță.

Uneori, cea mai rapidă modalitate de a îmbunătăți accesul la servicii medicale este regândirea modului în care acestea ajung la oameni.

Acoperișul Stella Juva este acoperit cu celule solare de înaltă eficiență. Acestea folosesc un design cunoscut sub numele de tehnologie All Back Contact. Majoritatea panourilor solare au contacte electrice care ocupă o parte din suprafața frontală a fiecărei celule. Acest design mută contactele pe partea din spate, lăsând o suprafață mai mare expusă energiei solare. Acest lucru este deosebit de util în cazul unui vehicul, deoarece spațiul de pe acoperiș este limitat.

Studenții au avut nevoie de suficientă energie solară pentru a deplasa Stella Juva pe teren dificil și, în același timp, pentru a alimenta echipamentele medicale din interior. Vehiculul stochează energia într-un acumulator pe bază de litiu cu o capacitate de 50 kWh. Energia stocată poate menține vehiculul și sistemele medicale în funcțiune atunci când energia solară este limitată. De asemenea, poate furniza energie după lăsarea întunericului. În condiții solare favorabile, echipa estimează că Stella Juva poate parcurge până la 715 kilometri într-o zi. Viteza maximă poate ajunge la aproximativ 75 mph.

Solar Team Eindhoven va duce vehiculul „Stella Juva” în Kenya în luna august pentru teste pe teren, în colaborare cu Amref Health Africa. Studenții se așteaptă ca vehiculul să parcurgă sute de kilometri folosind energia solară.

De asemenea, vor vizita două locații în teren unde vor fi simulate scenarii medicale. Unul dintre scenariile planificate vizează îngrijirea bolnavilor de tuberculoză. Acest lucru va oferi echipei șansa de a vedea cum se comportă Stella Juva atunci când părăsește mediul controlat al unui proiect universitar și se confruntă cu condițiile pentru care a fost concepută.

Sondajul, realizat pentru publicația Financial Times, a evaluat starea de spirit a americanilor în privința controlului republican asupra Washingtonului, în contextul în care alegerile de la jumătatea mandatului se apropie rapid.

În ansamblu, americanii, indiferent de orientarea lor politică, spun că se află într-o situație financiară mai proastă decât pe 19 ianuarie 2025, când Joe Biden și-a încheiat mandatul prezidențial și se pregătea să predea puterea, potrivit The Indepedent.

Aproximativ 53% dintre alegătorii înregistrați, inclusiv aproape 25% dintre republicani, au declarat că situația lor este mai proastă acum, în timp ce războiul cu Iranul și alte probleme continuă să ducă la creșterea costurilor pentru consumatori, inclusiv a prețurilor la combustibil.

Sondajul a arătat, de asemenea, un avantaj clar pentru democrați în intenția de vot pentru alegerile legislative de la jumătatea mandatului. 51% dintre americani au spus că ar vota pentru un democrat, față de 45% care ar prefera un republican la alegerile din noiembrie.

Este o serie de semnale de alarmă pentru Trump și partidul său, care încearcă să își păstreze majoritățile în ambele camere ale Congresului în această toamnă.

În privința locurilor de muncă și a economiei, mai mulți alegători au spus că au mai multă încredere în democrați decât în republicani – posibil cel mai prost semnal din sondaj pentru GOP, care a atribuit sprijinului pe aceste teme victoria lui Trump în fața Kamalei Harris în 2024.

Sondajul arată că 55% dintre americani dezaprobă modul în care își exercită funcția, iar sprijinul în rândul republicanilor începe, de asemenea, să se erodeze.

Unul din cinci republicani dezaprobă acum modul în care Trump și-a exercitat funcția până în acest moment al celui de-al doilea mandat. Cota sa de aprobare în rândul republicanilor a scăzut cu opt puncte între acest cel mai recent sondaj, publicat duminică, și studiul anterior realizat de Financial Times în iulie.

Democrații trebuie să câștige patru mandate în Senat și alte patru în Camera Reprezentanților pentru a obține majorități în ambele camere ale Congresului anul viitor. Câștigarea uneia dintre camere ar bloca practic orice legislație partizană pentru următorii doi ani și ar neutraliza agenda republicanilor, cu excepția măsurilor pe care președintele și membrii cabinetului său le pot adopta la nivel executiv.

Preluarea ambelor camere ar deschide, cel puțin teoretic, calea către posibilitatea unei a treia proceduri de destituire a lui Trump. Liderii democrați s-au distanțat însă public de astfel de intenții în declarațiile și interviurile lor pe măsură ce se apropie alegerile de la jumătatea mandatului.

Mai probabil este ca democrații să încerce să provoace prejudicii politice administrației prin investigații ale Congresului dacă vor recâștiga Camera Reprezentanților sau Senatul. Democrații s-au angajat deja să investigheze afacerile financiare ale familiei Trump, care au inclus profituri record în timpul celui de-al doilea mandat al său.

Cel mai recent sondaj realizat de Financial Times vine după un sondaj Reuters/Ipsos care a arătat că sprijinul pentru războiul SUA cu Iranul este extrem de scăzut, o largă majoritate a americanilor considerând că Trump nu și-a prezentat clar obiectivele sau strategia.

„Cifrele arată un singur lucru. După soluția propusă de Apele Române și pusă în practică de AFDJ și de Apărare, reactorul 2 de la Cernavodă a funcționat încă șapte zile”, a spus Radu Miruță, duminică, la B1 TV.

„S-a prelungit funcționarea unui reactor nuclear care injectează 680 de megawați-oră în bandă, încă o săptămână. (…) Șapte zile este un câștig enorm pentru un reactor nuclear”, a afirmat el.

Miruță a respins însă ideea că intervenția ar fi rezolvat definitiv problema nivelului Dunării și a subliniat că acțiunea a fost una punctuală, menită să ofere timp suplimentar.

„Nu se joacă în nicio țară cu reactoare nucleare. Se știe la milimetru când se oprește și cum se oprește. Sitația era ca el să fie oprit joia trecută. A funcționat în urma măsurilor luate punctual încă o săptămână”, a spus ministrul.

„Gvernul României a fost pus în situația în care, în lipsa proiectului de la Ministerul Transporturilor, pe care unii foști miniștri l-au ținut blocat, (…) să se intervină punctual nu pentru a se rezolva problema, ci pentru a se prelungi funcționarea prin aceste puncții care s-au întâmplat în câteva locații indicate de specialiști. Și da, șapte zile este un câștig enorm pentru un reactor nuclear”, a adăugat el.

Ministrul consideră un succes intervenția.

„A fost o acțiune necesară, gândită de specialiști și, din punctul meu de vedere, în urma ei s-a obținut un succes, dacă șapte zile reactorul a putut funcționa”, a spus Miruță.

Ministrul a mai dat exemplul și posibilitatea unor măsuri similare pe care le are în plan Ungaria.

„Pare că și specialiștii de acolo găsesc soluții în aceeași zonă pentru că tehnica spune clar care sunt variantele de a se întâmpla aceste lucruri”, a încheiat ministrul.

Potrivit CFR SA, incendiul a afectat aproximativ 20 de traverse din lemn, focul manifestându-se lateral și mocnit în interiorul acestora.

Șeful stației CF Bacău s-a deplasat la locul incendiului și a solicitat intervenția serviciilor de urgență prin 112. În prima etapă, personalul feroviar a intervenit cu mijloace proprii, folosind stingătoare și lopeți, întrucât accesul autospecialelor de pompieri în zonă era dificil.

La ora 21:50, pentru ca pompierii militari să poată interveni în condiții de siguranță, linia de contact a fost scoasă temporar de sub tensiune pe firele I și II Valea Seacă – Bacău – Itești, precum și în stația CF Bacău.

Echipele de intervenție acționează pentru stingerea completă a incendiului și verificarea stării infrastructurii feroviare.

CFR SA precizează că realimentarea cu energie electrică a liniei de contact și reluarea circulației în condiții normale vor avea loc după finalizarea intervenției și efectuarea verificărilor necesare privind siguranța infrastructurii.

Miruță a fost întrebat duminică, la B1TV, dacă, în actualul context de securitate, militarii români nu au nevoie să îl vadă și să îl audă pe președintele României, inclusiv cu ocazia Zilei Marinei.

„Vă dați seama că 90.000 de militari, nu pot să știu ce acum gândesc toți”, a răspuns ministrul Apărării.

El a explicat însă că relația dintre Ministerul Apărării și Administrația Prezidențială este una permanentă.

„Pot să vă spun doar că, între Ministerul Apărării și Administrația Prezidențială, există un canal de comunicare pe absolut toate temele de interes pentru siguranța României și acest canal funcționează în timp real de fiecare dată, într-un mod extraordinar de bun pentru armata română”, a declarat Radu Miruță.

„Adică președintele României este în permanență conectat, în permanență răspunde și sprijină nevoile pe care noi le aducem în discuție, când ele sunt ridicate la nivel de discuție de șef de stat. Lucrurile astea se întâmplă”, a adăugat ministrul.

Nicușor Dan nu a fost prezent pe 15 august la ceremonia militară și navală de la Constanța. În locul său, mesajul prezidențial a fost transmis de consilierul prezidențial Marius Lazurca. La eveniment au participat peste 3.500 de militari români și străini.

În aceeași zi, președintele a fost fotografiat la Mănăstirea Dejani, din județul Brașov, unde a participat la slujba de Adormirea Maicii Domnului împreună cu Mirabela Grădinaru și cei doi copii ai lor. Vizita nu figura în programul oficial al Administrației Prezidențiale.

Nicușor Dan a lipsit de la ceremonia de Ziua Marinei și în 2025, la doar câteva luni după preluarea mandatului.

Întrebat, duminică seara, la B1 TV despre solicitările AUR și PSD privind constituirea unei comisii de anchetă pentru verificarea întâlnirii, Miruță a spus că în acest caz „contează care a fost subiectul acestor discuții”.

„Am citit și eu doar în presă, n-am apucat nici să stau de vorbă cu domnul prim-ministru despre asta. Contează care a fost subiectul acestor discuții”, a declarat ministrul.

Radu Miruță a susținut că situația trebuie privită în contextul mai larg al problemelor cu care se confruntă România și a amintit că, în trecut, judecători ai CCR au fost văzuți ieșind din biroul fostului premier Marcel Ciolacu.

„Haideți să trăim în aceeași Românie. Îmi amintesc acum 1-2 ani judecători ai CCR care ieșeau din biroul lui Marcel Ciolacu și nu mai era lumea, mă rog… nu mai aducea asta în spațiul public ca fiind neapărat o problemă”, a afirmat Miruță.

Ministrul Apărării a invocat situația politică și de securitate actuală, afirmând că România traversează o perioadă în care există mai multe probleme importante care necesită atenție.

„Într-o țară în care guvernul este interimar, în care hotărârile guvernului sunt atacate și au impact major pentru România, aceste decizii de a ataca hotărârile luate de guvern, într-o țară în care șefii serviciilor secrete încă sunt interimar, într-o țară în care vedem partide politice parlamentare care, într-o Românie aflată la graniță și încă o țară aflată în război, votează împotriva înzestrării armatei române, mie îmi pare că trebuie să tragem un pic aer în piept și să ne uităm totuși la care este interesul României dincolo de ping-pongurile astea politice”, a declarat Radu Miruță.

CSM, președinții de curți de apel, tribunale și judecătorii cer clarificări privind întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan. CCR a transmis că „nicio cauză nu se discută informal”