Moneda oficială de 2 euro a trupei U2, care va marca 50 de ani de la înființarea trupei, va fi dezvelită pe 25 septembrie. Trupa a fost aleasă pentru a fi astfel onorată deoarece „muzica și spectacolele lor live au inspirat generații din întreaga lume timp de decenii”, potrivit RTE.
U2 este o celebră formație irlandeză de rock din Dublin, înființată în anul 1976.
Banca Centrală a Irlandei a anunțat, de asemenea, că o monedă proof din argint de 15 euro, care „celebrează viața și moștenirea îndrăgitei autoare Maeve Binchy, ale cărei povești calde și de neuitat continuă să captiveze cititorii din întreaga lume”, va fi lansată pe 2 octombrie.
Autoarea de bestselleruri a murit în iulie 2012, la vârsta de 72 de ani. La momentul morții sale, originară din Dalkey, comitatul Dublin, vânduse aproximativ 40 de milioane de cărți în 37 de limbi.
Printre artiștii comemorați anterior pe monedele irlandeze se numără Luke Kelly, Phil Lynott, Sean O’Casey și Bram Stoker.
Monede comemorative emise ocazionalBanca Centrală a Irlandei emite ocazional monede pentru a marca evenimente speciale.
Luna trecută, banca a lansat o monedă comemorativă de 2 euro pentru a marca începutul președinției irlandeze a Consiliului Uniunii Europene. Banca Centrală a bătut 500.000 de exemplare din această monedă specială de 2 euro.
Designul monedei prezintă sigla oficială a președinției, simbolizând „creșterea, dinamismul și mișcarea”. Fiecare braț individual al spiralei prezintă 27 de discuri care simbolizează cele 27 de state membre ale UE, spațiul alb rezultat din centru formând o stea cu cinci colțuri, un simbol al drapelului UE.
Comisia Europeană a aprobat miercuri un ajutor financiar de 114,7 milioane de euro pentru a sprijini Spania în gestionarea crizei migrației din Ceuta, calificându-l drept un gest de „solidaritate” față de autoritățile spaniole, scrie Euronews.
Potrivit instituției europene, fondurile vor fi folosite pentru controlul frontierelor, primirea migranților și returnarea celor aflați ilegal în oraș.
În același timp, Frontex, Europol și Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA) își intensifică sprijinul acordat Spaniei în contextul crizei începute la sfârșitul lunii iulie.
„Această asistență financiară vine în completarea răspunsului imediat al Comisiei încă din prima zi, când a oferit Spaniei atât sprijin financiar, cât și operațional. Decizia demonstrează încă o dată solidaritatea deplină a Comisiei cu Spania în gestionarea acestei situații dificile.”, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat.
Finanțarea provine, de fapt, din Fondul pentru azil, migrație și integrare, care va aloca 82,7 milioane de euro, și din Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize, care va contribui cu alte 32 de milioane de euro.
Cum vor fi folosiți acești baniBanii vor fi folosiți pentru consolidarea supravegherii frontierelor și a infrastructurii de protecție și securitate. Printre echipamentele care sunt include se numără camere termice, sisteme de monitorizare, balize și drone subacvatice.
Ajutorul european va permite și mobilizarea de personal și echipamente suplimentare, crearea unor centre pentru verificarea migranților și sprijinirea returnării persoanelor care se află ilegal în Ceuta.
Banii aceștia vor contribui și la creșterea capacității de primire a orașului, inclusiv pentru îngrijirea minorilor neînsoțiți.
Bruxelles-ul a coordonat și mobilizarea sprijinului oferit de agențiile europene. Frontex va continua operațiunea comună „Minerva”, fiind pregătită să extindă și alte planuri operaționale în Spania în 2027. Europol va continua să colaboreze cu forțele de securitate spaniole în cadrul anchetelor privind rețelele de trafic de migranți.
Comisia Europeană și agențiile europene vor înființa și un grup comun de coordonare împreună cu autoritățile spaniole. Prima reuniune a acestuia este programată să aibă loc în această săptămână.
După ce acordul de finanțare va fi semnat, Comisia va avea la dispoziție 30 de zile pentru a plăti până la 80% din suma acordată. Fondurile pot acoperi și acțiunile eligibile desfășurate de la începutul situației de urgență.
Spania a înregistrat, în 2026, cea mai călduroasă vară din istoria măsurătorilor, respectiv din 1961 și până în prezent, potrivit unui anunț făcut miercuri de agenția meteorologică națională AEMET.
Concret, temperatura medie pentru cele trei luni de vară a fost de 24,5 grade Celsius, cu 0,3 grade Celsius peste recordul anterior din 2025 și cu 2,4 grade Celsius mai mare decât perioada de referință 1991-2020, a precizat AEMET într-un comunicat, potrivit France24.
61 de zile de caniculă în vara anului 2026Totodată, în vara anului 2026 s-a înregistrat un nou record privind numărul de zile caniculare, respectiv 61 de zile. Precedentul record era de 41 de zile, în 2022.
Potrivit AEMET, căldura extremă a depășit limitele tradiționale ale verii calendaristice, întrucât temperaturi ridicate s-au înregistrat atât la sfârșitul lunii mai, cât și la începutul lunii septembrie.
De exemplu, în data de 2 septembrie, în localitatea El Granado, din sud-vestul Spaniei, termometrele au indicat 45,7 grade Celsius, egalând recordul lunar și marcând cea mai ridicată temperatură înregistrată în Spania în acest an.
Potrivit AEMET, cele mai călduroase 10 veri înregistrate vreodată în Spania au avut loc toate în secolul XXI.
Mii de decese legate de caniculă în acest an în SpaniaDe asemenea, temperaturile extreme din această vară au provocat incendii de vegetație în mai multe țări din Europa, inclusiv în Spania. La sfârșitul lunii iulie, un incendiu izbucnit la doar câteva zeci de kilometri vest de Madrid a determinat evacuarea a zeci de mii de persoane. Incendiul a fost descris de către autorități drept cel mai mare din istoria recentă a țării.
Conform Sistemului European de Informații privind Incendiile Forestiere, până la începutul lunii septembrie, aproape 296.000 de hectare au fost mistuite de flăcări în Spania în acest an.
În Spania, Institutul de Sănătate „Carlos III” a estimat peste 5.000 de decese legate de caniculă în perioada iunie-august, un record de când au început să fie înregistrate statisticile, în 2015, potrivit France24.
Record negativ și în ItaliaȘi Italia a înregistrat, în acest an, cea mai călduroasă vară din ultimii peste 75 de ani de măsurători. Temperatura medie a fost de 24,3 grade Celsius, potrivit Institutul pentru Bioeconomie al Consiliului Național de Cercetare.
De asemenea, și luna august a fost cea mai caldă lună a anului, cu o temperatură medie de 25,6 grade Celsius, cu 5,2 grade Celsius mai mult decât media din perioada 1951-1980 și cu 3,5 grade Celsius peste norma din perioada 1991-2020, notează agenția ANSA.
Autoritățile islandeze l-au convocat pentru explicații pe ambasadorul SUA în Islanda, potrivit Clash Report. Asta după ce președintele Donald Trump a publicat o hartă care arăta steagul american acoperind Islanda și alte câteva țări. Oficialii islandezi consideră că imaginea este un afront la adresa suveranității naționale.
Imaginea publicată de Trump pe rețeaua Truth Social arăta steagul americană întinzându-se peste țările și teritoriile din America de Nord, America Centrală și, parțial, Europa. Printre altele sunt acoperite Panama până în Canada, Mexic, panama, Honduras, insulele din Caraibe, dar și Islanda și Groenlanda.
Prim-ministrul islandez Kristrún Frostadóttir a numit imaginea „ridicolă” și a spus că aceasta depășește o linie roșie.
„Este o insultă la adresa islandezilor, canadienilor și groenlandezilor… Nu este nimic amuzant sau normal în a batjocori suveranitatea statelor”, a spus Kristrún Frostadóttir.
Ministrul de externe l-a convocat pe ambasadorul SUA pentru a protesta oficial față de postare. De altfel, și ambasadorul american a făcut remarci nepotrivite glumind despre faptul că Islanda va deveni „al 52-lea stat”.
Harta a atras critici și în alte părțiMinistrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a descris-o ca fiind „tulburătoare și, în multe privințe, complet nepotrivită”.
Președinta mexicană, Claudia Sheinbaum, a respins orice sugestie că suveranitatea țării sale ar putea fi compromisă.
„Mexicul nu este și nu va fi o colonie sau un protectorat al vreunei țări străine. Suntem mândri să fim liberi, independenți și suverani”, a scris ea pe X.
Trump a mai provocat astfel de reacțiiAbordarea lui Donald Trump față de Groenlanda, Canada, Panama și Islanda în cel de al doilea mandat a provocat numeroase reacții.
Administrația sa a promovat o strategie de securitate centrată pe apărarea în emisfera nordică. Trump a mai spus că SUA ar trebui să „dețină” sau să achiziționeze Groenlanda, în timp ce oficialii americani au vorbit despre desfășurarea acolo de sisteme de apărare antirachetă. Atitudinea lui Trump față de Groenlanda a provocat tensiuni în cadrul NATO între SUA și aliații europeni.
Comisiile pentru tehnologia informației, ale Senatului și Camerei Deputaților, s-au reunit în ședință miercuri, 9 septembrie, pentru a delibera concluzii despre securitatea cibernetică a statului român, după atacul cibernetic de la Agenția Națională de Cadastru.
„Instituțiile publice din România nu sunt protejate, deși sunt cheltuite sume uriașe pentru mentenanță și securitate cibernetică, astfel că peste o sută de instituții se pot afla oricând în situația Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, a cărei activitate a fost blocată timp de aproape o lună în urma unui atac cibernetic”, a transmis USR, într-un comunicat de presă.
Au fost chemați la audierile din Parlament reprezentanții instituțiilor care au colaborat pentru soluționarea acestui atac:
Președinții comisiilor pentru tehnologia informației, atât din Camera Deputaților, cât și de la Senat, critică Agenția Națională de Cadastru și spun că ar fi știut de posibilitatea unui atac cibernetic. Ambii lideri vin din partea USR, partidul care a convocat, de altfel, aceste audieri.
„Concluzia audierii este dureros de simplă: atacul asupra ANCPI nu a fost o fatalitate, ci un eșec anunțat. Instituția fusese avertizată asupra vulnerabilităților, soluțiile erau cunoscute, dar măsurile necesare nu au fost puse în practică la timp”, a concluzionat Ciprian Rus, președintele Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială de la Senat.
Parlamentarii USR mai avertizează și despre posibilitatea unui nou atac cibernetic la alte instituții ale statului, despre care spun că au o infrastructură fragilă tehnologic.
Reprezentanții ANCPI spun că problemele la aplicația E-Terra continuă, iar prognozele redeschiderii acesteia nu sunt favorabile: „cel mai optimist termen avansat de reprezentanții ANCPI este săptămâna viitoare”, spun reprezentanții USR din comisie.
Parchetul britanic (Crown Prosecution Service – CPS) a autorizat Poliția Metropolitană din Londra să îl pună sub acuzare pe Noel Clarke, în vârstă de 50 de ani.
Potrivit BBC, actorul este acuzat de două infracțiuni de agresiune sexuală, trei infracțiuni de voyeurism și o infracțiune de expunere indecentă. Faptele ar fi avut loc între 2007 și 2016 și ar avea legătură cu cinci femei.
Noel Clarke nu a răspuns deocamdată public acuzațiilor.
Procurorii: Sunt suficiente probeParchetul britanic a precizat că există suficiente probe pentru ca dosarul să ajungă în instanță.
„Procurorii noștri au lucrat pentru a stabili că există suficiente probe pentru ca acest caz să fie adus în fața instanței și că acest lucru este în interesul public”, a transmis CPS.
Decizia a urmat unei anchete începute în urmă cu aproximativ un an. Un bărbat, care avea atunci peste 40 de ani, a fost arestat în legătură cu investigația pe 25 septembrie 2025.
Ulterior, probele strânse de anchetatori au fost transmise procurorilor, care au autorizat formularea acuzațiilor.
Noel Clarke urmează să se prezinte pe 21 octombrie în fața Tribunalului Westminster din Londra.
Poliția Metropolitană a precizat că femeile implicate în acest dosar beneficiază în continuare de sprijin din partea unor ofițeri special instruiți.
Noel Clarke, cunoscut datorită serialului „Doctor Who”Noel Clarke a devenit cunoscut publicului larg datorită rolului lui Mickey Smith din serialul britanic „Doctor Who”, personaj pe care l-a interpretat între 2005 și 2010.
Ulterior, și-a continuat activitatea ca actor, scenarist, producător și regizor și s-a remarcat și prin filmul britanic „Kidulthood”, lansat în 2006, în care a interpretat și unul dintre rolurile principale.
U-BT Cluj-Napoca, care a avut patru absențe în lot, a revenit după ce Tofaș s-a desprins la 11 puncte în sfertul al treilea și a restabilit egalitatea înaintea ultimelor 10 minute. Clujenii au gestionat mai bine finalul și au obținut victoria la limită.
Scorul final a fost de 94-93 (26-27, 25-24, 21-21, 22-21).
Javonte Smart a fost principalul marcator al formației pregătite de Mihai Silvășan, cu 23 de puncte, inclusiv șase aruncări reușite de la distanță, potrivit datelor clubului clujean. Bishop și Hill au înscris câte 20 de puncte, în timp ce Kullamae a contribuit cu 11 puncte la debutul său pentru U-BT. Bess și Illeș au marcat câte șase puncte, Richard a adăugat cinci, iar Omić a încheiat partida cu trei puncte.
Otis Livingston II a revenit la Cluj, după accidentareU-BT nu s-a putut baza pe Uroš Plavšić, Dušan Beslać și Jalyn McCreary. Otis Livingston II a părăsit cantonamentul din Antalya după ce s-a accidentat la coapsă în timpul antrenamentului de marți, revenind la Cluj-Napoca pentru investigații și recuperare.
„Alb-negrii” au început mai bine partida și au avut un avantaj de nouă puncte în primul sfert, dar Tofaș a revenit și a încheiat primele 10 minute în avantaj, 27-26. U-BT a preluat din nou conducerea în actul secund, însă la pauză cele două echipe erau la egalitate, 51-51.
Formația turcă a început mai bine partea secundă și s-a desprins la 65-54, după ce Mihai Silvășan a fost sancționat cu a doua greșeală tehnică. Clujenii au reacționat însă rapid, iar după trei sferturi scorul era din nou egal, 72-72.
În ultimul sfert, U-BT a trecut din nou la conducere și a avut un avantaj de șapte puncte, 76-83. Tofaș a redus diferența la un singur punct, 93-94, în ultimul minut și a avut posesia pentru a întoarce rezultatul. Formația din Bursa nu a reușit însă să înscrie, iar ultima aruncare a lui Bryce Jones s-a oprit în inel.
U-BT Cluj-Napoca va continua seria meciurilor de pregătire din Antalya cu Bahcesehir College Istanbul, iar ultimul joc din cadrul turneului va fi împotriva lui Anadolu Efes Istanbul. Gloria Cup 2026 se desfășoară la Gloria Sports Arena între 1 și 13 septembrie.
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, afirmă, după ce liderul sindical de la Metrorex Marian Artimon a spus, „plin de încredere arogantă”, că sunt „cam multe femei” care „conduc și iau decizii”, că la Ministerul Mediului sunt trei femei în funcții de conducere, ministru și secretari de stat. Ea spune că acestea demonstrează „zi de zi” că, în domenii foarte tehnice, „femeile pot fi la masa deciziei”.
„«Cam multe femei care conduc și iau decizii» zice, plin de încredere arogantă, liderul sindical de la Metrorex, Marian Artimon, într-o conferință de presă care a avut loc chiar acum câteva ore. Eh, la Ministerul Mediului este pentru prima dată când avem și o ministră, și secretare de stat femei”, afirmă Diana Buzoianu pe pagina sa de Facebook.
Ministra Mediului declară, de altfel, că va duce „la bun sfârșit” și reformele Romsilva și Administrației Naționale Apele Române.
„Și vom duce și reforma Romsilva, și reforma ANAR la bun sfârșit. Și am atras fonduri europene record, un ritm pe care îl vom păstra mai departe. Și nu mai ascundem sub preș corupția baronilor locali”, declară Buzoianu.
Ea mai spune că cele trei femei aflate la conducerea Ministerului Mediului demonstrează „zi de zi” că, în domenii foarte tehnice, „pot fi la masa deciziei și pot aduce o schimbare în bine așteptată de milioane de români”.
„Știm, asta supără mulți misogini”, mai spune Diana Buzoianu.
Ce a spus liderul sindical de la MetrorexMiercuri, într-o conferință de presă, președintele Unității Sindicatul Liber Metrou (USLM), Marian Artimon, a afirmat că sunt prea multe femei care iau decizii pentru metrou.
„Din păcate, nu vreau să jignesc, cam multe femei care conduc, iau decizii pentru metrou. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar am început să conducem economic, în loc să conducem tehnic. Trenul trebuie condus de un mecanic care trebuie să știe nu câți bani are în buget, ci care să știe să conducă trenul. Pentru că în spate are 2.000 de oameni”, a afirmat Marian Artimon.
Acesta a făcut referire și la o „lipsă de sânge în instalații” la minister.
„Și nu vreau să jignesc pe nimeni, că sunt aici reprezentantele sexului frumos, foarte multe, și nu trebuie să… Poate prea multă lipsă de sânge în instalații, ca să zic așa, pe acolo, prin minister”, a mai spus Marian Artimon.
Potrivit site-ului Metrorex, la conducerea companiei se află, din septembrie 2023, directorul general Mariana Miclăuș și directorul financiar Ioana Diaconu.
În mediul online s-a propagat, recent, informația potrivit căreia România ar urma să trimită militari în Ucraina pentru a participa la război. Nicușor Dan spune că informația este falsă și susține că este vorba despre o manipulare care distorsionează o decizie administrativă.
„Este o manipulare alarmistă care distorsionează deliberat o decizie administrativă cu scopul de a alimenta teoria nefondată a atragerii României în conflict”, a transmis, pe Facebook,președintele.
România nu trimite militari români pe frontul din UcrainaNicușor Dan precizează că președintele României a solicitat Parlamentului aprobarea participării României cu până la 20 de militari la Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei și la structurile de comandă și control subordonate acestuia.
Militarii români ar urma să participe ca personal de stat major, în activități de planificare, comandă și control.
„România NU trimite trupe combatante în Ucraina și nici militari pe front”, subliniază Nicușor Dan.
Unde vor activa militarii româniPotrivit președintelui, structura de comandă are caracter rotațional și își desfășoară activitatea în Franța și Marea Britanie, pe teritoriul unor state aliate și la mii de kilometri de linia frontului.
Astfel, participarea militarilor români la această structură nu presupune trimiterea lor în zona de conflict pentru a lua parte la lupte.
Nicușor Dan subliniază și efectivul redus al militarilor români care ar urma să participe la această activitate: cel mult 20 de persoane.
De ce participă România la Coaliția de voință pentru UcrainaPreședintele explică faptul că România participă la formatele internaționale care urmăresc consolidarea securității în regiune, în condițiile în care agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei afectează statele din regiunea Mării Negre.
„Prioritatea zero a României este protejarea și apărarea cetățenilor noștri”, afirmă Nicușor Dan.
Unul dintre aceste formate este Coaliția de voință pentru Ucraina, constituită cu scopul de a asigura, după încheierea unui acord de încetare a focului, un sistem de garanții politice și juridice pentru Ucraina.
Potrivit șefului statului, aceste garanții ar contribui la pacea și stabilitatea întregii regiuni.
Comandamentul operațional a fost activat în 2025Pentru implementarea deciziilor politice în domeniul militar, în anul 2025 a fost activat Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei.
Nicușor Dan insistă că participarea României la această structură trebuie diferențiată clar de o eventuală participare directă la luptele din Ucraina.
Astfel, potrivit precizărilor președintelui, militarii români care ar participa la comandament ar avea roluri de planificare, comandă și control, nu roluri de luptă pe front.
Potrivit Consiliului Concurenței, amenda aplicată Philips România SRL este de 5.181.216,887 lei, echivalentul a aproximativ un milion de euro, pentru furnizarea de documente într-o formă incompletă în timpul inspecției.
Incidentul s-a produs în timpul controlului, după ce angajatul fusese informat despre desfășurarea inspecției. Acesta a dezinstalat aplicația WhatsApp de pe telefonul de serviciu.
„În acest fel, a fost restricționat accesul inspectorilor de concurență la informații potențial relevante pentru obiectul investigației, conținute în aplicația respectivă”, a transmis autoritatea de concurență.
Inspecții la Philips România și la zece distribuitori și revânzătoriConsiliul Concurenței a efectuat, între 28 și 30 iulie, inspecții inopinate la sediul Philips România și la sediile altor zece companii, distribuitori sau revânzători Philips, care activează pe piața echipamentelor medicale de ultrasonografie și/sau pe piața dispozitivelor medicale de monitorizare a pacienților destinate spitalelor și clinicilor.
Inspecțiile au fost autorizate de Curtea de Apel București și au avut drept scop obținerea informațiilor și documentelor necesare clarificării unei posibile practici anticoncurențiale.
„Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția companiilor”, au explicat reprezentanții Consiliului Concurenței.
Amenzi pentru companiile care împiedică inspecțiilePotrivit Legii concurenței, inspectorii pot solicita orice informații legate de obiectul investigației.
Companiile care refuză să coopereze sau obstrucționează activitatea instituției în timpul inspecțiilor inopinate pot fi sancționate cu amenzi cuprinse între 0,5% și 1% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancțiunii.
Proiectul a fost lansat după ce invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia a transformat mediul de securitate al Finlandei. Aceasta a determinat țara să abandoneze decenii de nealiniere militară și să adere la NATO în aprilie 2023.
Mai târziu în acel an, peste 1.300 de migranți fără vize au ajuns la granița de est a Finlandei. Potrivit Euronews, Helsinki a acuzat Moscova de „război hibrid” prin orchestrarea mișcării cetățenilor din țări terțe către frontieră. Acuzația respectivă a fost negată de Kremlin.
Finlanda și-a închis granița terestră cu Rusia în urmă cu trei aniFinlanda și-a închis granița terestră cu Rusia la sfârșitul anului 2023. Cu excepția unei scurte redeschideri a două puncte de trecere în decembrie anul acesta, frontiera a rămas închisă de atunci.
„Astăzi este calm, dar tensionat. Nu știm cu adevărat ce va fi mâine”, a declarat luni ministra de Interne, Mari Rantanen, reporterilor la un eveniment media din apropierea punctului de trecere a frontierei Nuijamaa, din sud-estul Finlandei.
„Se poate schimba foarte rapid și de aceea trebuie să fim foarte pregătiți”, a adăugat aceasta.
Gardul, dotat cu camere și senzoriGardul, înalt de 4,5 metri, a fost construit pe secțiuni și este dotat cu camere și senzori.
Acoperă 200 de kilometri din granița de 1.340 de kilometri a Finlandei cu Rusia. Cea mai mare parte a barierei este concentrată în sud-est, potrivit sursei.
„Aceasta este o parte a securității frontierelor noastre și ne ajută la supraveghere, dar și la ținerea oamenilor în afara teritoriului finlandez, dacă este necesar”, a adăugat Rantanen.
Noul gard a costat 356 de milioane de euro, cu costuri anuale de întreținere estimate la 2-3 milioane de euro, potrivit autorităților finlandeze de frontieră.
În ciuda progreselor rapide în tehnologia dronelor, o barieră fizică era încă „considerată cea mai bună soluție pentru controlul mulțimii”, a declarat Erkki Matilainen, managerul de proiect al Gărzii de Frontieră.
Gardul poate fi extinsMinistra de Interne afirmă că gardul ar putea fi extins în continuare. Aceasta a cerut un sprijin financiar mai mare din partea UE pentru țările de-a lungul frontierei de est a blocului comunitar.
„Ceea ce avem nevoie în special este finanțarea UE pentru statele membre estice, astfel încât proiecte de acest gen să poată fi finanțate”, subliniază ea.
Săptămâna trecută, Helsinki a propus prelungirea Legii privind securitatea frontierelor până la sfârșitul anului 2028.
Legea s-a dovedit controversată, experții juridici avertizând că aceasta riscă să încalce obligațiile internaționale ale Finlandei privind drepturile omului și legislația UE.
Bariere similare au fost construite și în alte părți de-a lungul flancului estic al NATO și al UE, pe măsură ce țările învecinate cu Rusia și Belarus își consolidează frontierele.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a dizolvat, miercuri, parlamentul țării, fiind convocate alegeri anticipate pentru luna octombrie. Demersul vine în încercarea sa de a-și reconfirma autoritatea pe scena politică printr-o candidatură la funcția de premier al țării.
„Ar fi fost alegerile necesare pentru noi dacă nu ar fi existat astfel de tensiuni, dacă nu ar fi existat astfel de conflicte politice? Cu siguranță că nu ar fi fost necesare”, a declarat Vucic într-o declarație televizată, potrivit Reuters.
În aceste condiții, alegerile legislative anticipate vor avea loc pe 25 octombrie. Inițial, alegerile parlamentare erau programate pentru anul viitor.
Vucic, la conducerea Serbiei în calitate de premier sau președinte încă din 2014Vucic se află la conducerea țării în calitate de premier sau președinte încă din 2014 și deși a coordonat o perioadă de dezvoltare economică, el s-a confruntat cu o nemulțumire tot mai mare față de ceea ce este perceput ca fiind corupție și autoritarism.
Pe de altă parte, Vucic se bucură de sprijinul Partidului Progresist Sârb, aflat la guvernare, care l-a desemnat sâmbătă drept candidat la funcția de prim-ministru în cadrul viitoarelor alegeri.
Alegerile legislative au fost convocate anticipat în contextul în care Vucic se confruntă de aproape doi ani cu demonstrații anticorupție după prăbușirea acoperișului unei gări din orașul Novi Sad, în noiembrie 2024, când au murit 16 persoane.
Miza este enormă: achizițiile publice reprezintă un câștig neașteptat de 2 trilioane de euro pe an în UE (echivalentul a 15% din produsul său intern brut). Din acest total, aproximativ 600 de miliarde de euro în contracte publice sunt supuse unor licitații competitive la nivel european în fiecare an, potrivit Le Figaro. Aceasta este echivalentul planului european de redresare post-Covid sau „de patru sau cinci ori bugetul european pe an”, a declarat Stéphane Séjourné, vicepreședintele Comisiei Europene responsabil pentru industrie și piața unică.
„Este o pârghie de acțiune și o pârghie strategică astăzi, unde China, India, Statele Unite și toate marile puteri folosesc și ele această pârghie pentru strategiile lor industriale și economice”, susține el. Reforma își propune în primul rând să simplifice procedurile pentru întreprinderi și autoritățile locale prin reducerea reglementărilor privind achizițiile publice de la „900 de pagini la 200” și prin crearea unei noi platforme europene dedicate cererilor de ofertă. Și mai presus de toate, dacă această reformă este aprobată de cele 27 de state membre și de membrii Parlamentului European, achizitorii publici vor fi, de asemenea, obligați, în principiu, să includă minimum 30% din criteriile, altele decât prețul, în procedurile lor de achiziții.
O opțiune ce ar elimina companiile chineze din unele licitații europeneAcest lucru le-ar permite, dacă doresc, să favorizeze o formă de „preferință” europeană sau locală, de exemplu prin impunerea unor cerințe sociale, de mediu sau de calitate. Autoritățile locale vor putea, de asemenea, să aleagă să excludă de la bun început companiile din țările care nu oferă acces reciproc la piețele lor de achiziții publice. Această opțiune ar elimina efectiv companiile chineze din unele licitații europene, într-un moment de tensiuni comerciale accentuate între Bruxelles și Beijing. De acum înainte, nu va fi vina Bruxelles-ului dacă, în viitor, „autobuzele chinezești vor fi preferate autobuzelor europene, deoarece cumpărătorilor publici li se oferă acum posibilitatea de a prefera autobuzele europene”, a afirmat Séjourné.
Comisara europeană pentru egalitate și pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, va vizita România și Republica Moldova joi și vineri, 10 și 11 septembrie, pentru discuții despre consolidarea solidarității, pregătirii și egalității în Europa.
Scopul acestei vizite este de a reafirma angajamentul UE față de promovarea egalității și a drepturilor fundamentale, ce sunt considerate extrem de importante pentru ca societatea să fie rezilientă, democratică, incluzivă.
La București, pe 10 septembrie, comisara Lahbib se va întâlni cu președintele României, Nicușor Dan, cu prim-ministrul interimar, Ilie Bolojan, cu membri ai comisiilor parlamentare pentru afaceri europene și cu secretarul de stat Raed Arafat.
Discuțiile pe care aceasta le va purta vor viza contribuția României în privința protecției civile europene, alături de provocările din domeniul egalității și nediscriminării.
România este una dintre țările care au răspuns imediat la incendiile de vegetație din acest an, trimițând echipe de pompieri în Franța, Grecia și Serbia. În august, noul elicopter rescEU al României, primul livrat pentru flota europeană permanentă, a fost trimis în Serbia.
De asemenea, Hadja Lahbib va avea întâlniri cu persoane cu dizabilități și cu organizații care activează în domeniul egalității de gen, al drepturilor persoanelor LGBTIQ+ și al incluziunii persoanelor de etnie romă.
Comisara Lahbib va susține, împreună cu secretarul de stat Raed Arafat, o conferință de presă la ora 18:15, ora României, la sediul Inspectoratului General de Aviație. Conferința poate fi urmărită AICI.
Deplasarea acesteia în Republica MoldovaPe 11 septembrie, la Chișinău, discuțiile comisarei vor fi despre sprijinul umanitar și protecția civilă oferit de Uniunea Europeană Republicii Moldova. Oficialii se vor concentra pe importanța egalității și nediscriminării în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Hadja Lahbib se va întâlni cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu prim-ministrul, Vasile Tofan, cu viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, și cu ministra afacerilor interne, Daniella Misail-Nichitin.
Din 2022, UE a oferit Republicii Moldova asistență umanitară în valoare de peste 93 de milioane de euro. Anul acesta, Uniunea Europeană a sprijinit Republica Moldova în urma poluării râului Nistru.
La rândul său, Republica Moldova a contribuit la eforturile Uniunii Europene de combatere a incendiilor de vegetație, trimițând pompieri în Grecia.
În timpul vizitei, comisara va merge la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și, împreună cu ministra muncii și protecției sociale, Natalia Plugaru, va vizita un centru pentru victimele violenței sexuale și un centru de cazare pentru refugiați.
Liverpool a urcat trei poziții față de clasamentul realizat în aceeași perioadă a anului trecut și a detronat Chelsea, devenind clubul cu cele mai mari investiții în lotul actual, cu 1,226 miliarde de euro. Primele șase poziții sunt ocupate exclusiv de formații din Premier League.
Pe locul secund se află Manchester City, cu 1,209 miliarde de euro, urmată de Tottenham Hotspur (1,178 miliarde), Chelsea (1,166 miliarde), Manchester United (1,157 miliarde) și Arsenal (1,089 miliarde).
Real Madrid este cea mai bine clasată echipă din afara Angliei, pe poziția a șaptea, cu 1,021 miliarde de euro. Paris Saint-Germain ocupă locul opt, cu 915 milioane de euro. Newcastle United (865 milioane) și Aston Villa (637 milioane) completează top 10.
În continuarea clasamentului se regăsesc Bayern Munchen (596 milioane de euro), Atletico Madrid (585 milioane), Juventus (584 milioane), Brighton (562 milioane), Bayer Leverkusen (556 milioane), FC Barcelona (543 milioane), Al-Hilal (535 milioane), Brentford (533 milioane), Napoli (532 milioane), Bournemouth (498 milioane), Nottingham Forest (483 milioane) și AC Milan (462 milioane).
Clasamentul CIES Football Observatory măsoară indemnizațiile de transfer investite pentru recrutarea jucătorilor care fac parte din actualele loturi, bonusurile fiind incluse indiferent dacă acestea au fost sau nu achitate efectiv.
Paris Saint-Germain, lider la bilanțul net al transferurilor din 2026În ceea ce privește bilanțul net al transferurilor din 2026, Paris Saint-Germain ocupă primul loc, cu un excedent de 207 milioane de euro. Aceasta înseamnă că formația franceză a încasat cu 207 milioane de euro mai mult din vânzarea de jucători decât a cheltuit pentru achiziții.
La polul opus se află Al-Hilal, cu un bilanț net negativ de 287 de milioane de euro în 2026.
Pe o perioadă de cinci ani, Lille are cel mai bun bilanț net, cu un plus de 337 milioane de euro, în timp ce Al-Hilal înregistrează cel mai mare deficit, de 873 milioane de euro.
CIES Football Observatory este grupul de cercetare specializat în analiza statistică și economică a fotbalului din cadrul CIES – International Centre for Sports Studies, organizație înființată în 1995 ca fundație creată de FIFA, Universitatea din Neuchâtel, orașul și cantonul Neuchâtel, din Elveția.
Două firme au primit amenzi de peste 1 milion de lire sterline din cauza unui accident produs pe un șantier, potrivit The Independent. Victima se numește Gheorghiță Arsene. Românul avea 33 de ani în iunie 2020, în momentul producerii accidentului. El a fost îngropat de viu după ce un șanț s-a prăbușit pe un șantier din Banstead, Surrey.
În urma unui proces de trei luni, instanța a decis că una dintre companii a încercat să reducă din cheltuieli în detrimentul siguranței. Firma a fost amendată cu suma de 500.000 de lire sterline.
A doua companie a fost amendată cu 650.000 de lire sterline deoarece judecătorul a observat că sistemele de siguranță existau, dar erau executate necorespunzător. Firmele au primit un termen de șase ani pentru a plăti pedeapsa.
Ce a spus judecătorul despre cazul românuluiÎn discursul său judecătorul a spus că „pierderea vieții sale (a românului n.r.) a fost o tragedie teribilă, mai ales că putea fi evitată.”
Mama tânărului decedat a asistat la pronunțarea sentinței prin videoconferință din România. Într-o declarație, ea a vorbit despre fiul ei ca despre un „om bun” care a lucrat pentru a-și întreține familia. Femeia a povestit că fiul ei a sunat-o în ziua în care a murit, spunând că se afla într-un șanț adânc și că se temea de o prăbușire. „Nu se va întâmpla nimic… se va termina în curând”, i-a spus el mamei sale.
Românca a mai povestit că este în depresie și că moartea tânărului a afectat întreaga familie. Legătură mamă-fiu era întărită de o întâmplare mai veche. În tinerețe, mama i-a donat fiului un rinichi.
Românul a murit pe un șantierAccidentul a avut loc pe un șantier de pe Park Road unde era reconstruit un azil de bătrâni.
Victima înlocuia o țeavă deteriorată în interiorul unu tunel adânc de 3 metri.
Potrivit unui oficial citat de AP, incendiul a izbucnit în provincia Antalya, de pe coasta mediteraneană.
Sute de oameni au fost evacuațiIncendiul a izbucnit luni în districtul Aksu din Antalya. Alimentat de vânturi puternice, s-a răspândit rapid în districtul vecin Kepez, forțând sute de locuitori să-și părăsească locuințele.
Cauza incendiului de vegetație nu este cunoscută momentan.
Hasan Kahya, un locuitor din Aksu care ajuta pompierii să stingă incendiul, a suferit un atac de cord, după ce a fost afectat de fum. Acesta a murit ulterior la spital, a declarat primarul districtului, Isa Yildirim.
Două persoane au fost spitalizate marți cu arsuri la picioare. Alte șase au fost tratate pentru inhalare de fum. Peste 100 de câini au fost evacuați dintr-un adăpost de animale din Aksu, potrivit sursei citate.
Intensitatea flăcărilor, „redusă”Direcția silvică din Turcia a declarat miercuri că eforturile de a ține sub control incendiul continuă. Instituția a adăugat că intensitatea incendiului a fost „redusă”.
Cel puțin trei avioane de stingere a incendiilor, nouă elicoptere, 169 de autospeciale de stingere a incendiilor și peste 1.000 de pompieri au fost desfășurați, a relatat agenția de stat Anadolu.
De asemenea, pompierii se ocupau și de un incendiu de vegetație în districtul Kozan, din sudul provinciei Adana. Sute de locuitori au fost evacuați, a declarat direcția silvică.
Guvernul de la Chișinău a aprobat miercuri un plan cu 52 de măsuri pentru asigurarea aprovizionării cu gaze naturale, energie electrică, energie termică și produse petroliere în sezonul rece. Obiectivul este ca Republica Moldova să intre în iarnă cu surse diversificate de aprovizionare și rezerve suficiente.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, spune că scumpirea gazelor și seceta din regiune au fost luate în calcul la pregătirea planului pentru iarnă.
„Prețurile la gaze pe piețele internaționale au crescut semnificativ, iar seceta severă din regiune a afectat producția de energie electrică și, inevitabil, s-a reflectat și asupra pieței. Guvernul a ținut cont de toate aceste riscuri și a pregătit măsurile necesare pentru ca țara să treacă cu bine peste sezonul rece”, a declarat oficialul moldovean.
Aproape 136 de milioane de metri cubi de gaze pentru TransnistriaCompania de stat Energocom trebuie să completeze stocurile de securitate până la 1 octombrie, iar furnizorii de gaze naturale trebuie să constituie, până la 1 noiembrie, rezerve echivalente cu 15% din consumul anual, proporțional cu cota de piață a fiecăruia.
Pentru Transnistria, regiunea separatistă prorusă a Republicii Moldova, asupra căreia Chișinăul nu exercită controlul efectiv, este prevăzută o rezervă distinctă.
Moldovagaz, compania desemnată să aprovizioneze regiunea, trebuie să asigure stocuri echivalente cu 15% din consumul total de pe malul stâng al Nistrului. Pentru iarna 2026–2027, acestea se ridică la 135,9 milioane de metri cubi de gaze și trebuie constituite până la 1 noiembrie.
Moldova pregătește și alimentarea cu energie electricăPlanul prevede începerea exploatării comerciale, până la sfârșitul lunii octombrie, a liniei electrice de 400 kV Vulcănești–Chișinău, care va lega sudul țării de zona capitalei.
Separat, autoritățile vor să crească capacitatea de transport al energiei electrice la frontiera cu România. Liniile de 110 kV vor fi menținute în stare operațională pentru ca Republica Moldova să poată fi alimentată, la nevoie, din sistemul energetic românesc.
Rețelele de gaze și electricitate, pregătite pentru iarnăGuvernul Republicii Moldova le-a cerut operatorilor din sectorul energetic să finalizeze până la 15 octombrie lucrările la instalațiile energetice, rețelele termice și infrastructura de transport și distribuție a gazelor și energiei electrice.
Vor fi verificate și sursele de alimentare de rezervă pentru consumatorii de importanță vitală, rezervele de combustibili alternativi și echipamentele necesare intervențiilor. Au fost prevăzute, de asemenea, măsuri pentru protejarea infrastructurii energetice împotriva riscurilor cibernetice.
Instituțiile publice, obligate să reducă risipaPentru a identifica și reduce risipa, Guvernul le-a cerut instituțiilor publice să monitorizeze lunar consumul de energie și apă. Moldova continuă și programele pentru reducerea consumului de energie în locuințe, inclusiv cele destinate gospodăriilor vulnerabile. Prin aceste programe sunt finanțate, între altele, renovarea energetică a caselor și blocurilor și înlocuirea electrocasnicelor vechi cu unele mai eficiente.
În iarna precedentă, temperaturile scăzute au afectat filtrabilitatea motorinei și funcționarea unor autovehicule, generatoare și alte echipamente. Autoritățile moldovene au luat în calcul și aceste probleme, iar în sezonul rece vor intensifica verificările privind calitatea produselor petroliere comercializate în țară.
Patronii a două firme din orașul Sebeș, județul Alba, care activează în industria prelucrării lemnului, respectiv în industria chimică, au fost trimiși în judecată, alături de doi funcționari publici –un bărbat și o femeie – care erau și angajați ai uneia dintre firme, potrivit Parchetul de pe Lângă Tribunalul Alba.
Aceștia sunt judecați în stare de libertate pentru comiterea infracțiunilor de poluare prin evacuarea în atmosferă de substanțe periculoase și de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Aerul respirat, un pericol pentru cetățeniDin cercetări reiese că, în perioada 2022 – 2023, în cadrul activității celor două fabrici vizate, la care se prelucrau plăcilor din lemn și a rășinilor pe bază de formaldehidă, acestea ar fi eliberat în atmosferă cantități de formaldehidă și de oxizi de azot care ar fi depășit limitele admise prin autorizația integrată de mediu, inclusiv în zone protejate.
Potrivit raportului de expertiză în specialitatea ecologie și protecția mediului administrat în cauză, cantitățile de compuși toxici ar fi pus în pericol mediul înconjurător, dar și viața și sănătatea locuitorilor și animalelor din zonă.
Cum au falsificat responsabilii de mediu rapoartele anuale?În ceea ce-i privește pe bărbatul și femeia ce lucrau ca angajați ai uneia dintre fabrici, dar și responsabili de mediu, aceștia ar fi falsificat rapoartele anuale de de mediu. Cei doi nu ar fi raportat valorile reale înregistrate de poluare, repetând analizele în laboratorul din cadrul fabricii, până când nivelul de poluare era benefic firmelor pentru obținerea vizei anuale a autorizației de mediu.
De asemenea, atunci când experții dintr-un laborator extern s-au dus la fabrică să ia probe pentru a măsura calitatea aerului, aceștia ar fi încercat să intervină asupra sistemelor de depoluare,
a punctelor de prelevare sau asupra instalaţiilor tehnologice.
Potrivit raportului de protecția mediului, la fabrica de prelucrare a lemnului s-au înregistrat depășiri ale emisiilor de Formaldehidă în 5 rapoarte de încercare analizate, cu o valoare maximă de mai mult de 3 ori peste limita admisă într-o zonă locuită, punând în pericol populația din zonă.
În ceea ce privește firma care activa în industria chimică, valorile de Formaldehidă din aer au depășit de aproape 3 ori limita maximă admisă într-o zonă locuită. Și valorile înregistrate ale oxizilor de azot au fost peste limită.
Aerul poluat, periculos pentru respirațieFormaldehida și oxizii de azot se numără printre substanțele poluante periculoase pentru
care legislația de mediu impune limite stricte de emisie, monitorizare şi raportare, tocmai
pentru că expunerea, chiar şi pentru o durată scurtă la concentrații ridicate, poate afecta
sănătatea persoanelor care locuiesc în zonele învecinate platformelor industriale.
Formaldehida este clasificată de Organizația Mondială a Sănătății în grupa I a agenţilor cancerigeni pentru om. Expunerea la substanță poate provoca anomalii genetice, iar oxizii de azot din aer pot provoca leziuni pulmonare severe și boli respiratorii.
Înaltă de 1,78 m, Páleníková a evoluat în sezonul 2025-2026 pentru Villeneuve d’Ascq, formație care a ajuns până în semifinalele EuroCup și în finala Cupei Franței. În EuroCup, slovaca a disputat 15 partide, cu medii de 3,9 puncte, 1,7 recuperări și 1,3 pase decisive pe meci.
Născută la Bratislava, Páleníková a început baschetul la vârsta de 10 ani, la BK Petržalka, iar la 19 ani a făcut pasul către Piešťanské Čajky. A evoluat ulterior în Polonia, la Ślęza Wrocław, în Spania, la Innova-TSN Leganés, Clarinos Tenerife și Uni Girona, în Israel, la Maccabi Haifa, și în Turcia, înainte de transferul la Villeneuve d’Ascq.
Jucătoarea slovacă are o experiență consistentă la nivel internațional, fiind componentă a reprezentativei țării sale la trei ediții ale Campionatului European, în 2017, 2021 și 2023.
Adversara naționalei României în preliminariile EuroBasketPáleníková este, totodată, o jucătoare cunoscută publicului român. Ea a evoluat împotriva naționalei României în preliminariile EuroBasket 2027. În meciul disputat la Ploiești, în 2025, Páleníková a fost principala marcatoare a echipei slovace, cu 16 puncte, oaspetele câștigând cu 88-56. În retur, în martie 2026, la Bratislava, echipa Slovaciei s-a impus cu 79-55 în fața reprezentativei tricolore. Slovaca a avut un meci modest, cu doar 6 puncte.
Slovacia s-a clasat a doua în grupă, în vreme ce România a încheiat pe locul 3, ratând prezența în faza a doua a calificărilor.
Páleníková a întâlnit România și în preliminariile EuroBasket 2025. În acea campanie, ea a fost principala marcatoare a Slovaciei, cu o medie de 16,5 puncte pe meci, la care a adăugat 3,5 recuperări și 2,5 pase decisive.
În actualele preliminarii pentru EuroBasket 2027, internaționala slovacă are medii de 13,8 puncte și 3,8 pase decisive pe meci, potrivit statisticilor FIBA.
La nivel individual, Páleníková a fost desemnată Baschetbalista Anului în Slovacia de patru ori consecutiv, în 2022, 2023, 2024 și 2025.
Rapid București a câștigat titlul în Liga Națională de baschet feminin în 2026, după o pauză de 48 de ani.
