MediaFax.ro

S-a terminat cu prințul nigerian care are nevoie de ceva bani și ți-i cere ție, iar tu, ca un om bun, i-i dai.

Am intrat în era escrocheriilor online tot mai sofisticate și mai ușor de realizat, pentru că avem la îndemână o ustensilă: Inteligența Artificială.

Un hacker etic pe nume Inti De Ceukelaire arată cât de accesibilă a devenit crearea unor instrumente de phishing, chiar și pentru persoane care nu au cunoștințe tehnice avansate, arată vrt.be.

Hacker în câteva minute

În mai puțin de 30 de minute, De Ceukelaire a reușit să construiască o platformă complet funcțională de phishing folosind Claude, un model de inteligență artificială dezvoltat de compania Anthropic.

„Până de curând, astfel de operațiuni necesitau zile sau chiar săptămâni de muncă și competențe tehnice solide.

Acum, oricine poate face asta în câteva minute”, a explicat acesta.

„Prințul nigerian” pare acum o glumă

Dacă în trecut tentativele de phishing erau ușor de recunoscut – vezi „prințul nigerian”! – noile tehnologii permit crearea unor înșelătorii mult mai credibile și adaptate fiecărei victime.

Sistemele de inteligență artificială pot analiza informații publice, precum activitatea din social media, și pot genera mesaje personalizate.

De exemplu, un utilizator pasionat de fotbal poate primi un e-mail aparent legitim care îl direcționează către un site fals de vânzare de bilete la competiții importante. Astfel de scenarii, care în trecut necesitau resurse semnificative, pot fi acum produse rapid și la costuri minime.

Barierele de siguranță sunt atât de ușor de ocolit!

Deși modelele de inteligență artificială sunt programate să refuze solicitările ilegale, experimentul arată că aceste limite pot fi eludate relativ simplu.

Potrivit lui De Ceukelaire, dacă utilizatorul cere inițial crearea unei pagini cu avertismente de siguranță, sistemul acceptă sarcina. Ulterior, aceste avertismente pot fi eliminate prin comenzi suplimentare, rezultând un instrument de phishing complet funcțional.

Cum recunoști noile fraude

În fața acestor riscuri, specialiștii subliniază importanța vigilenței.

Există totuși câteva indicii care pot trăda utilizarea inteligenței artificiale în crearea unor site-uri sau mesaje frauduloase:

• utilizarea neobișnuită a cratimei lungi „—”, rar întâlnită în textele în limba română
• design-uri standardizate, adesea în nuanțe de albastru sau violet
• elemente grafice repetitive, precum un punct verde în partea superioară a paginii
• folosirea excesivă a emoji-urilor în contexte (aparent) oficiale

Cel mai important sfat rămâne însă cel clasic: prudența. Utilizatorii sunt îndemnați să nu acceseze linkuri suspecte și să nu efectueze plăți fără a verifica autenticitatea sursei.

Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai performantă, granița dintre conținutul legitim și cel fraudulos devine tot mai greu de distins, astfel că responsabilitatea se mută tot mai mult către utilizator, care trebuie să învețe să recunoască noile tipuri de amenințări digitale.

Forțele armate ale Statelor Unite ale Americii au anunțat că au efectuat miercuri o lovitură împotriva unei ambarcațiuni despre care susține că era operată de organizații desemnate drept teroriste. În cadrul operațiunii, trei persoane și-au pierdut viața, notează AFP. 

„Pe 15 aprilie (n.r. – miercuri), la ordinul comandantului SOUTHCOM, generalul Francis L. Donovan, Forța Comună de Intervenție, Southern Spear, a efectuat o lovitură cinetică letală asupra unei ambarcațiuni operate de organizații teroriste desemnate. Datele de informații au confirmat că nava tranzita rute cunoscute de narco-trafic din Pacificul de Est și era angajată în operațiuni de trafic de droguri. Trei narcoteroriști bărbați au fost uciși în timpul acestei acțiuni”, se arată în mesajul publicat pe X de Comandamentul de Sud al Statelor Unite. 

Operațiunea miercuri este a cincea de acest fel realizată de SUA în decurs de o săptămână și se încadrează într-o campanie mai largă de desfășurată de administrația condusă de Donald Trump împotriva rețelelor de trafic de droguri. Începută în luna septembrie a anului trecut, campania a făcut 177 de victime. 

Campania americană a fost însă criticată de experți și oficiali ai Națiunilor Unite, care acuză lipsa unor dovezi clare privind implicarea țintelor în trafic de droguri. 

Este o bătălie care se desfășoară în laboratoare de cercetare, campusuri universitare și birouri ale unor companii emergente de vârf, sub privirea atentă a liderilor unora dintre cele mai bogate companii din lume și a celor mai înalte niveluri ale guvernului, scrie BBC.

Costul se ridică la trilioane de dolari americani.

Fiecare parte are punctele sale forte, lucru pe care Nick Wright, cercetător în neuroștiințe cognitive la University College London (UCL), îl rezumă potrivit drept o bătălie între „creiere” și „corpuri”. În mod tradițional, Statele Unite au condus domeniul IA: lumea chatboturilor, a microcipurilor și a marilor modele de limbaj (LLM).

China a fost superioară în dezvoltarea „corpurilor” de IA: roboți (și, în special, roboți „umanoizi” care seamănă uimitor de mult cu oamenii).

Dar acum, cu ambele părți dornice să împiedice rivalul să domine, aceste avantaje ar putea să nu dureze pentru totdeauna, iar cursa s-ar putea transforma și mai mult în anii următori.

Bătălia pentru dominația marilor modele de limbaj (LLM)

La 30 noiembrie 2022, compania tehnologică californiană OpenAI și-a lansat noul chatbot. Într-un comunicat de șase fraze, compania a anunțat că a antrenat un nou model „care interacționează într-un mod conversațional”. A fost numit ChatGPT. Imediat, lumea tehnologică a rămas uimită.

„Puteai intra pe orice rețea socială și să găsești o avalanșă de postări ale oamenilor care vorbeau despre diferitele moduri în care foloseau această nouă casetă de text care apăruse pe internet”, afirmă Parmy Olson, editorialist la Bloomberg și autoare a „Supremacy: AI, ChatGPT, and the race that will change the world”. A fost nașterea primului model de limbaj de utilizare pe scară largă.

Un LLM analizează cantități mari de text și date care există deja pe internet și le folosește pentru a învăța tipare în modul în care sunt exprimate ideile.

Acum, experții sunt de acord că, în ceea ce privește așa-numitele „creiere” ale IA, Statele Unite sunt în frunte. OpenAI afirmă că peste 900 de milioane de persoane folosesc ChatGPT săptămânal, aproape una din opt persoane de pe planetă.

Alte companii tehnologice americane, precum Anthropic, Google și Perplexity, s-au grăbit să țină pasul, investind miliarde de dolari în crearea unor sisteme LLM rivale.

Aceste companii de IA știu că, dacă reușesc, sistemele LLM pot începe să preia multe dintre funcțiile pe care în prezent le îndeplinesc oamenii în profesii de tip „white collar”, iar acel succes comercial se traduce în profituri mari.

Cum și-au jucat americanii cărțile

Dar la Washington se pune și o altă întrebare: cum va afecta toate acestea cursa Statelor Unite cu China pentru supremația globală?

Potrivit unui oficial american de rang înalt care a vorbit cu BBC, cheia avantajului strategic al Statelor Unite se află mai puțin în programarea algoritmică extraordinară și mai mult în hardware-ul care susține capacitatea imensă de procesare, în special microcipurile.

Pe scurt, majoritatea cipurilor informatice de înaltă performanță și mare putere din lume, cele pe care le folosesc companiile din Silicon Valley pentru a alimenta crearea mașinilor de învățare automată, sunt controlate de Statele Unite.

De fapt, majoritatea sunt proiectate de o companie cu sediul în California: Nvidia.

În octombrie, Nvidia a devenit prima companie din lume care a atins o evaluare de 5 trilioane de dolari americani. Ar putea fi cea mai valoroasă companie din toate timpurile, potrivit lui Stephen Witt, autorul cărții „The Thinking Machine”.

Iar Washingtonul folosește o rețea strictă de controale de export pentru a împiedica China să obțină aceste cipuri puternice. Această politică datează din anii 1950, când Statele Unite au blocat exporturile de electronice avansate către țările aliate ale Uniunii Sovietice. Și a fost consolidată semnificativ în 2022, sub președinția lui Joe Biden, pe măsură ce cursa pentru inteligența artificială s-a intensificat.

Statele Unite pot exercita această influență asupra controalelor de export, chiar dacă majoritatea acestor cipuri puternice nici măcar nu sunt fabricate în SUA. De fapt, multe sunt fabricate în Taiwan, de Taiwan Semiconductor Manufacturing Corporation. Statele Unite se asigură că foarte puține dintre aceste cipuri de înaltă performanță fabricate în Taiwan ajung în China.

Fac acest lucru prin „regula produselor străine directe”, care obligă companiile străine să respecte normele americane dacă produsele pe care le exportă conțin componente americane sau derivă din tehnologie americană.

Fabrica de microcipuri din Taiwan este aproape vizibilă din China continentală. Este ușor de înțeles de ce insula ar putea fi o țintă tentantă pentru Beijing. Atunci, de ce nu încep fabricile chineze să producă singure aceste cipuri puternice? Nu este atât de simplu.

Pentru a fabrica cipuri de înaltă performanță, este nevoie de o mașină de litografie cu ultraviolete. Doar o singură companie din lume produce aceste mașini: ASML, cu sediul într-un oraș mic din Țările de Jos.

Statele Unite folosesc aceeași tactică pentru a împiedica această companie olandeză să trimită aceste mașini valoroase în China. Această politică protecționistă părea să fi avut destul succes în a ajuta Statele Unite să-și mențină avantajul în domeniul inteligenței artificiale.

Dar acum, China a contraatacat.

Contraatacul DeepSeek

În ianuarie 2025, în aceeași săptămână în care Donald Trump a preluat președinția pentru a doua oară, înconjurat de magnați tehnologici miliardari, China și-a lansat propriul chatbot cu inteligență artificială: DeepSeek.

Pentru utilizator, experiența este foarte similară cu cea a ChatGPT. Poate răspunde la întrebări, poate scrie cod, iar utilizarea sa este gratuită.

În mod curios, se estimează că DeepSeek a costat o fracțiune din ceea ce a presupus crearea sistemelor de inteligență artificială americane precum ChatGPT și Claude.

A provocat o mare agitație. La 27 ianuarie 2025, Nvidia a suferit cea mai mare pierdere de valoare de piață într-o singură zi din istoria bursei americane: aproximativ 600.000 de milioane de dolari.

„A fost extrem de derutant pentru Washington”, afirmă Karen Hao, jurnalist specializat în inteligență artificială.

Ea crede că politica americană de control al exporturilor ar fi putut avea efectul opus: dezvoltatorii chinezi au fost nevoiți să se descurce fără cipurile puternice, ceea ce i-a obligat să fie creativi.

„În cele din urmă, acest lucru a accelerat autosuficiența Chinei”, afirmă.

Caracteristica distinctivă a DeepSeek este că, la acel moment, avea capacități similare cu cele ale modelelor americane precum OpenAI și Anthropic, dar folosind o cantitate mult mai mică de cipuri pentru antrenare.

La Beijing, între timp, domnea un optimism evident, afirmă Selina Xu, cercetătoare care lucrează în politici de IA în China, în biroul fostului director Google, Eric Schmidt.

„Toți încercau să descifreze cum reușise DeepSeek. Și, într-adevăr, acest lucru a fost un catalizator foarte pozitiv pentru ecosistemul de IA chinez.”

De asemenea, a scos în evidență o diferență clară în modul în care operează cele două țări. În Statele Unite, companiile de IA își protejează cu strictețe proprietatea intelectuală, în timp ce în China a fost adoptată o abordare mai deschisă. Pentru a accelera adoptarea și inovarea, companiile chineze publică adesea codul online, permițând dezvoltatorilor din alte companii să îl consulte.

„Acest lucru înseamnă că firmele tehnologice chineze, atunci când creează un nou model de IA, nu trebuie să înceapă de la zero”, explică Olson. „Pot pur și simplu să preia acel model, să-l dezvolte și să-l îmbunătățească.”

Ca rezultat, cursa pentru „creierele” IA nu mai este atât de clară. Statele Unite credeau că modelele LLM sunt un instrument puternic în arsenalul lor; acum, China le poate produce și ea.

„Modelele americane cu cod închis sunt probabil mai bune, dar poate nu cu mult”, spune Selina Xu. „Modelul chinez poate că este doar 90% la fel de bun, dar este cu 10% mai scump.”

Avantajul Chinei în războiul roboticii

Iar în ceea ce privește „corpurile” IA, lumea dronelor și a roboticii, China a avut în mod istoric avantajul. Începând cu anii 2010, guvernul chinez și-a crescut drastic sprijinul pentru dezvoltarea roboticii. A finanțat cercetarea și a oferit producătorilor de roboți miliarde de dolari în subvenții.

Se estimează că în prezent există aproximativ două milioane de roboți în funcțiune în China, mai mult decât în restul lumii la un loc. Olson afirmă că o mare parte din acest succes se datorează faptului că China este o economie manufacturieră.

„Au toată această experiență în fabricarea produselor electronice, o folosesc, iar astfel apar companii emergente de robotică incredibile.”

Vizitatorii internaționali din Shenzhen sau Shanghai sunt adesea surprinși de integrarea profundă a roboților în viața de zi cu zi, spune Xu; de exemplu, livrările de mâncare cu drone. China a excelat în special în așa-numiții roboți „umanoizi”: mașini concepute pentru a semăna și a se comporta ca oamenii. Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), un think tank american bipartizan, a raportat despre o „fabrică întunecată” de automobile din Chongqing, în sudul țării.

Fabrica are 2.000 de roboți și vehicule autonome care, potrivit afirmațiilor, pot livra o mașină nouă la fiecare minut. Este numită fabrică întunecată deoarece este complet automatizată și, teoretic, poate funcționa în întuneric fără prezență umană. Beijingul este conștient de îmbătrânirea rapidă a populației, spune Xu. Guvernul crede că umanoizii pot acoperi golul lăsat de pensionarea lucrătorilor umani, în special în sectorul îngrijirii.

„Se așteaptă ca până în 2035, numărul persoanelor [din China] de peste 60 de ani să depășească populația totală a Statelor Unite”, adaugă. China nu doar construiește roboți pentru populația sa uriașă, ci reprezintă în prezent 90% din toate exporturile de roboți umanoizi.

Compania chineză DJI domină piața globală a dronelor comerciale, reprezentând aproximativ 70% din totalul vânzărilor. Dronele sale sunt utilizate în întreaga lume, de la producții cinematografice până la conflicte armate.

În războiul din Ucraina, de exemplu, ambele părți au folosit drone pentru supraveghere și atac, iar multe dintre acestea au fost produse de DJI. Statele Unite și alte țări occidentale și-au exprimat îngrijorarea cu privire la securitatea datelor și la potențialul ca aceste tehnologii să fie utilizate în scopuri de spionaj.

În consecință, au existat apeluri pentru restricționarea utilizării dronelor chineze în anumite contexte sensibile. Cu toate acestea, dominația Chinei în acest sector este greu de contestat, datorită costurilor mai reduse și capacității de producție la scară largă.

Cine va câștiga cursa?

Este dificil de spus cu certitudine cine va câștiga această competiție pentru supremația în inteligența artificială. Statele Unite continuă să aibă un avantaj în ceea ce privește cercetarea fundamentală, inovația și dezvoltarea modelelor avansate de inteligență artificială.

China, pe de altă parte, excelează în implementarea la scară largă, integrarea tehnologiilor și dezvoltarea roboticii. Unii experți cred că nu va exista un singur câștigător, ci mai degrabă o lume împărțită în ecosisteme tehnologice diferite, dominate de fiecare dintre cele două puteri.

Alții avertizează că această competiție ar putea duce la fragmentarea internetului și la apariția unor standarde incompatibile la nivel global. În orice caz, impactul acestei curse va fi profund, influențând economia, securitatea și viața de zi cu zi a miliarde de oameni.

China îndeamnă Iranul să mențină deschisă Strâmtoarea Ormuz

În cadrul unei convorbiri telefonice purtate, miercuri seara, Wang Yi i-a spus ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi, că suveranitatea, securitatea și drepturile legitime ale Iranului trebuie respectate în calitate de stat riveran al Strâmtorii Ormuz, dar că trebuie asigurate libertatea de navigație și siguranța în strâmtoare, informează Gulf News.

„Eforturile de a restabili traficul normal prin strâmtoare reprezintă o cerere unanimă a comunității internaționale”, a declarat ministrul de Externe al Chinei, Wang Yi.

Trump afirmă că liderii Israelului și ai Libanului vor purta discuții joi

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat miercuri că liderii Israelului și ai Libanului vor purta discuții joi, după ce marți au avut loc la Washington o întâlnire față în față la nivel înalt – prima negociere de acest gen din 1993, potrivit Gulf News.

„Încercăm să creăm un spațiu de respirație între Israel și Liban. A trecut mult timp de când cei doi lideri au vorbit, cam 34 de ani. Se va întâmpla mâine”, a scris Trump fără a specifica cine va fi implicat sau a oferi detalii suplimentare.

Libanul a fost antrenat în războiul din Orientul Mijlociu pe 2 martie, după ce Hezbollah, susținut de Iran, a atacat Israelul, iar de atunci peste 2.000 de persoane au fost ucise de atacurile israeliene.

Complicatele rețele de finanțare ale Hezbollah

În timp ce conflictul din sudul Libanului escaladează, Hezbollah rămâne bine finanțată printr-o rețea internațională sofisticată care ocolește sancțiunile și implică actori din mai multe regiuni ale lumii, arată o anchetă exclusivă a Euractiv.

Un raport recent al serviciilor de informații occidentale, consultat de Euractiv, scoate la iveală mecanismele prin care Hezbollah își menține capacitatea operațională, în pofida presiunilor militare și a sancțiunilor internaționale.

Raportul arată că finanțarea grupării susținute de Iran rămâne constantă, în ciuda loviturilor suferite în urma operațiunilor militare israeliene de anul trecut.

Analiștii estimează că, Hezbollah primește lunar aproximativ 50 de milioane de dolari, bani care acoperă atât cheltuielile militare, cât și rețelele de asistență socială prin care organizația sprijină familiile membrilor săi uciși sau răniți.

Prețul petrolului continuă să scadă pe fondul speranțelor unui acord între SUA și Iran

Prețurile petrolului au înregistrat o scădere, joi dimineață, pe măsură ce perspectivele unui acord de pace între Statele Unite și Iran au redus temerile legate de perturbările majore din lanțul global de aprovizionare.

Prețul petrolului Brent a scăzut la 94.49 dolari pe baril, marcând o contracție de cu 44 de cenți sau 0.5%. Prețul țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a înregistrat o coborâre de 70 de cenți sau 0.8%, fiind cotat la 90.59 dolari pe baril, informează Reuters.

Iranul, propunere de navigare liberă prin partea omaneză a strâmtorii Ormuz

Iranul ar putea lua în considerare posibilitatea de a permite navelor să navigheze liber prin partea omaneză a Strâmtorii Ormuz, fără riscul de a fi atacate, ca parte a propunerilor pe care le-a prezentat în cadrul negocierilor cu Statele Unite, cu condiția să se ajungă la un acord care să prevină reaprinderea conflictului, a declarat o sursă informată de Teheran.

Propunerea ar fi primul pas vizibil al Teheranului de a se retrage de la ideile mai combative lansate în ultimele săptămâni.

 

În cadrul unei convorbiri telefonice purtate, miercuri seara, Wang Yi i-a spus ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi, că suveranitatea, securitatea și drepturile legitime ale Iranului trebuie respectate în calitate de stat riveran al Strâmtorii Ormuz, dar că trebuie asigurate libertatea de navigație și siguranța în strâmtoare, informează Gulf News.

„Eforturile de a restabili traficul normal prin strâmtoare reprezintă o cerere unanimă a comunității internaționale”, a declarat ministrul de Externe al Chinei, Wang Yi.

Wang a remarcat că situația actuală a ajuns la un moment critic între război și pace și a declarat spus că se deschide o fereastră de oportunitate pentru pace.

Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, i-a transmis lui Wang Yi că țara sa este dispusă să continue să caute o soluție rațională și realistă prin negocieri pașnice, se arată în comunicat.

Reamintim că joi, o sursă din rândul oficialilor de la Teheran, a declarat pentru Reuters că Iranul ia în considerare permiterea navigării libere prin partea omaneză a Strâmtorii Ormuz, ca parte a propunerilor pe care le-a prezentat în cadrul negocierilor cu SUA. Astfel, Iranul ar permite trecerea navelor pe culoar fără riscul de a fi atacate. Cu toate acestea, permisiunea ar fi valabilă doar dacă Washingtonul și Teheranul vor ajunge la un acord.

Miercuri, după amiază, Trump a postat pe rețeaua sa de Truth Social un mesaj în care preciza: „China este fericită că deschid definitiv Strâmtoarea Ormuz”. Președintele SUA ar putea lua această decizie în pregătirile summitului care va avea loc în luna mai. Acesta le-a solicitat oficialilor de la Beijing să nu furnizeze arme Iranului, oficialii fiind de acord.

Anterior, Trump a criticat faptul că Beijingul ar fi intenționat să furnizeze sprijin Iranului, zvon pe care chinezii l-au infirmat. Președintele Xi Jinping a declarat, de asemenea, că țara sa susține eforturile de mediere în războiul din Orientul Mijlociu. De asemenea, China se află printre țările care sunt dezavantajate de blocada din Strâmtoarea Ormuz. La începutul săptămânii, ministrul de Externe de la Beijing a criticat decizia SUA de a bloca porturile și zonele de coastă iraniene din Strâmtoarea Ormuz.

„Am pus în transparență un proiect de lege care îmbunătățește procedura de insolvență a persoanelor fizice și o face mai accesibilă pentru cei care au nevoie de ea”, se arată în mesajul publicat joi pe Facebook de ministrul Darău. 

Printre principalele măsuri propuse se numără reducerea pragului de acces la procedura de insolvență și protejarea locuinței de familie. 

„Concret, reducem pragul de acces de la 15 la 10 salarii minime, astfel încât mai mulți oameni aflați în dificultate reală să poată intra în această procedură. Protejăm locuința familiei, dacă este singura și respectă standardele legale, astfel încât oamenii să nu fie scoși din propria casă. În același timp, le oferim acces și celor care își pot plăti datoriile, dar au nevoie de timp și de un plan clar de rambursare”, informează oficialul. 

Ministrul a subliniat că scopul proiectului nu este eliminarea obligațiilor financiare, ci transformarea acestora în unele gestionabile.

„În felul acesta, procedura devine funcțională, datoriile devin gestionabile, iar oamenii au o șansă corectă să își revină, fără să piardă tot ce au. Nu vorbim despre a scăpa de obligații, ci despre a le face gestionabile”, mai notează Darău. 

Proiectul de lege se află în prezent în etapa de avizare și consultare publică, urmând să ajungă în fața Executivului după finalizarea acestor proceduri. 

Discuțiile, descrise drept „ample”, au vizat modul în care producătorii auto ar putea contribui la fabricarea de piese pentru diverse sisteme de armament, inclusiv prin utilizarea unor tehnici avansate de producție, precum imprimarea 3D, afirmă surse citate de Financial Times.

Dialogul are loc în contextul în care secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, promovează o schimbare radicală a modului în care armata cumpără echipamente și tehnologie.

Pentagonul vrea extinderea rapidă a bazei industriale

Secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, a acuzat anul trecut marile companii din industria de apărare că au determinat armata americană să depindă excesiv de sisteme foarte specializate, mai scumpe și mai greu de produs decât echivalentele comerciale.

„Pentagonul este foarte motivat să restructureze achizițiile, să se miște mai repede, să facă lucrurile la costuri mai mici, să elimine blocajele și să crească producția. De aceea au contactat GM și Ford, iar întrebarea preliminară este: ce puteți face pentru a ajuta?”, a spus una dintre sursele apropiate discuțiilor.

„Deocamdată nu s-a semnat nimic”, a adăugat sursa.

GM are deja o subsidiară dedicată sectorului de apărare, care lucrează cu armata SUA la dezvoltarea unor capabilități precum vehicule autonome capabile să transporte personal rănit. Compania care deține mărcile Chevrolet și Cadillac face parte și dintr-un consorțiu care lucrează la un nou rover lunar pentru programul Artemis al NASA.

„De mai bine de 100 de ani, GM sprijină securitatea Americii, siguranța și pe cei care ne protejează națiunea”, a transmis compania într-un comunicat. „Deși acest angajament continuă, nu comentăm speculațiile.”

Ford, care nu are o subsidiară dedicată apărării, a refuzat să comenteze.

„Departamentul de Război este angajat să extindă rapid baza industrială de apărare prin valorificarea tuturor soluțiilor și tehnologiilor comerciale disponibile, pentru a se asigura că militarii noștri își păstrează un avantaj decisiv”, a declarat pentru FT un oficial al Pentagonului.

Sudanul este în prezent divizat între armata regulată și forțele paramilitare Rapid Support Forces (RSF), arată Il Post. Armata, condusă de generalul Abdel Fattah al-Burhan, controlează estul țării, inclusiv capitala Khartoum, coridorul Nilului și portul strategic Port Sudan. De cealaltă parte, RSF, conduse de Mohamed Hamdan Dagalo („Hemedti”), domină vestul, inclusiv regiunea Darfur. Această regiune este în prezent una dintre cele mai afectate zone ale conflictului. Linia frontului a rămas relativ stabilă în ultimele luni, în special în regiunea Kordofan, unde luptele s-au blocat fără progrese majore.

Negocierile, în impas total

Eforturile internaționale de mediere nu au reușit să aducă părțile la un acord. O propunere americană din 2025, care includea un armistițiu temporar, acces umanitar și un plan pentru un guvern civil în termen de nouă luni, a fost respinsă de ambele tabere. Armata refuză negocierile de teamă că ar legitima controlul RSF asupra vestului țării, unde acestea au format structuri paralele de putere. În același timp, RSF resping orice acord care ar presupune dezarmarea lor sau recunoașterea liderului armatei ca autoritate legitimă. Conflictul a izbucnit în aprilie 2023 tocmai din cauza eșecului celor doi lideri de a ajunge la un acord privind integrarea RSF în armata națională.

Fight between RSF and the military

Footage from Sudan – 2023 pic.twitter.com/uiDEcNfuQV

— War Monitor Clips (@WarMonitorClips) March 1, 2025

Conflictul etnic și violențele

Războiul este alimentat și de tensiuni etnice profunde. RSF își au originile în milițiile janjawid, implicate în atrocități în Darfur în anii 2000, iar violențele actuale continuă pe aceeași linie. Organizațiile internaționale semnalează crime de război, inclusiv execuții în masă, violuri și atacuri asupra civililor, unele documentate și distribuite online. Sudanul a devenit și un teren de confruntare indirectă între puteri regionale. Egiptul și Arabia Saudită sprijină armata, oferind ajutor militar și diplomatic. În același timp, Emiratele Arabe Unite sunt acuzate că susțin RSF, acuzații pe care le neagă. Recent, și Etiopia ar fi început să sprijine RSF, ceea ce ridică temeri privind extinderea conflictului într-un război regional prin intermediari.

O criză umanitară de proporții

Situația civililor este descrisă drept una dintre cele mai grave la nivel global. Aproximativ 9 milioane de oameni au fost forțați să își părăsească locuințele. Majoritatea s-au refugiat în țări vecine precum Ciad, Libia, Sudanul de Sud sau Egipt. În interiorul țării, milioane de persoane trăiesc în condiții precare, în tabere supraaglomerate. Datele arată că circa 14 milioane de oameni se confruntă cu insecuritate alimentară severă, iar opt milioane de copii nu mai au acces la educație. Aproape 40% dintre unitățile medicale nu mai funcționează, multe fiind distruse sau atacate.

Atenția internațională scade

Conflictul din Sudan este tot mai puțin prezent pe agenda internațională, în special după escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Creșterea prețurilor la combustibil și blocarea ajutoarelor umanitare în regiune au agravat și mai mult situația din teren. În lipsa unei presiuni internaționale consistente și a unui compromis între părți, războiul din Sudan riscă să rămână blocat, cu consecințe tot mai grave pentru populația civilă.

Publicația maghiară mandiner, apropiată de ecosistemul ideologic al lui Viktor Orbán, analizează în detaliu valul de reacții stârnit în România de rezultatele recentelor alegeri din țara vecină.

Ziariștii maghiari observă că România ia schimbarea de la Budapesta drept o posibilă lecție pentru scena politică internă, nu doar ca pe un simplu eveniment extern.

Potrivit publicației, presa și comentatorii români au interpretat ascensiunea noului lider maghiar ca pe un moment de cotitură, dar nu lipsit de ambiguități.

Reacții pe alocuri dure la București

Deși victoria sa este percepută de unii ca o ruptură față de era lui Viktor Orbán, analizele de la București subliniază, scrie mandiner, că anumite poziții-cheie – precum reticența față de sprijinul financiar masiv pentru Ucraina sau față de aderarea accelerată a acesteia la Uniunea Europeană – indică mai degrabă o continuitate parțială decât o schimbare radicală.

Reacțiile politice de la București au fost pe alocuri dure, analizează publicația.

„Căderea marionetei lui Putin”

Deputatul liberal Ionuț Stroe a descris înfrângerea lui Orbán drept căderea „marionetei lui Putin în Uniunea Europeană”, reflectând o critică mai veche a orientării externe a fostului lider maghiar.

În același timp, voci importante din spațiul european au vorbit despre o posibilă reașezare geopolitică.

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a caracterizat momentul drept o schimbare de epocă, sugerând că Ungaria s-ar putea reorienta mai clar către valorile europene, relatează publicația, care observă că, dincolo de reacțiile politice, analiza mediului public românesc a mers mai departe, folosind alegerile din Ungaria ca o oglindă pentru propriile vulnerabilități.

Ungaria ar putea câștiga teren

Comentatorii au remarcat contrastul dintre dinamismul noului lider maghiar – descris ca tânăr, energic și eficient în comunicare – și stagnarea percepută a clasei politice românești.

Lipsa unor direcții clare de guvernare în ultimul an și jumătate și absența unor programe coerente au fost frecvent invocate în acest context.

Dimensiunea economică a schimbării nu a fost ignorată.

Unele analize sugerează că Ungaria ar putea câștiga teren în competiția regională pentru investiții, pe fondul reacțiilor pozitive ale piețelor și al întăririi monedei naționale.

„România e mai curioasă de Ungaria decât lasă să se vadă”, insinuează presa maghiară

În contrapunct, România este descrisă de mandiner drept afectată de întârzieri în infrastructură și de incertitudini în politicile economice.

Publicația constată că interesul din România pentru ce se întâmplă acum în Ungaria depășește simpla curiozitate: există o nevoie reală de a înțelege dacă Ungaria traversează o schimbare de regim și ce impact ar putea avea aceasta asupra relațiilor bilaterale și asupra UDMR.

Analistul politic Valeriu Turcan vorbește despre un „vot antisistem puternic” în Ungaria, comparabil doar parțial cu tendințele din România, unde nemulțumirea față de sistem s-a manifestat diferit, uneori în direcții mai sceptice față de Uniunea Europeană, notează mandiner.

Despre ce lecții ar putea învăța România de la Ungaria

În timp ce o parte a societății românești a privit cu entuziasm schimbarea de la Budapesta, elita politică adoptă o atitudine mai prudentă.

La București se discută atât despre posibile proiecte comune cu noul guvern ungar, cât și despre lecțiile pe care scena politică românească ar trebui să le învețe.

Totuși, experții avertizează că nu este de așteptat o ruptură totală în politica externă a Ungariei. Relațiile pragmatice cu Rusia, în special în domeniul energetic, ar putea continua.

„Ungaria ar putea influența România inclusiv în modul în care își negociază poziția în Europa”

În acest context, istoricul Marius Diaconescu, citat în presa maghiară, atrage atenția că România ar putea pierde un avantaj important: acela de a folosi „modelul Orbán” ca reper negativ în discursul european.

Această posibilă schimbare de paradigmă ar putea avea consecințe inclusiv asupra poziționării României în negocierile europene, în special în ceea ce privește accesarea fondurilor UE, observă publicația maghiară.

Deși există și alte destinații populare din Europa, precum Austria, cunoscută hotelurile de wellness alpine sau Finlanda, cunoscută pentru saunele sale, Bulgaria, țara din Balcani, se conturează ca un nou centru european de sănătate și relaxare, potrivit Euronews. 

Cu peste 700 de izvoare minerale renumite pentru proprietățile lor curative, Bulgaria atrage un număr tot mai mare de turiști, atrași de oferta sa tot mai bogată în materie de turism balnear și de wellness.

„Este o tendință încurajatoare faptul că, în ultimii ani, dorința de a veni în Bulgaria pentru turism balnear a crescut cu 15%”, a declarat Irena Georgieva, ministrul interimar al Turismului din Bulgaria.

„În prezent, întrebarea referitoare la tipul de destinație pe care îl reprezintă Bulgaria nu ar trebui formulată ca «este Bulgaria o destinație ieftină?», ci mai degrabă «merită să vizitați Bulgaria?», și cred că tot mai mulți turiști europeni răspund afirmativ la această întrebare”, a continuat ministra interimară.

Orașul Velingrad, situat la 130 de kilometri de Sofia, este renumit drept capitala balneară a Balcanilor, potrivit Bulgaria Travel. Ascuns în Munții Rodopi, unde, potrivit legendei, s-a născut miticul cântăreț Orfeu, Velingrad este cunoscut pentru apele sale bogate în minerale, despre care se crede că au efecte benefice pentru persoanele care suferă de hipertensiune, afecțiuni respiratorii și gastrointestinale.

Între timp, în sud-vest, diverse hoteluri din Sandanski, precum Medite Spa Resort & Villas și Park Hotel Pirin, oferă servicii relaxante de spa și wellness.

La o aruncătură de băț de granițele cu Macedonia de Nord și Grecia, orășelul Sandanski găzduiește aproximativ 80 de izvoare minerale cu temperaturi cuprinse între 42 °C și 81 °C.

Influențat de climatul mediteraneean, orașul este cunoscut pentru apele sale despre care se crede că sunt benefice pentru afecțiunile sistemului musculo-scheletic și nervos, precum și pentru artro-reumatism.

Bulgaria atrage noi vizitatori

Ministrul interimar al turismului Bulgaria a declarat că vizitatorii proveniți de pe piețe noi sunt, de asemenea, din ce în ce mai atrași de țară datorită ofertei culturale din această țară.

În acest an, până în prezent, au fost eliberate nu mai puțin de 12.000 de permise pentru lucrătorii din sectorul turistic bulgar, comparativ cu 24.000 în întreg anul 2025.

Dacă vă gândiți la Bulgaria ca destinație pentru următorul concediu, programul de evenimente pentru restul anului include Festivalul anual al Trandafirului, Festivalul Cireșelor și diverse festivaluri de dans și muzică folclorică.

2026, Anul Turismului Cultural

Potrivit presei de stat din această țară, Ministerul bulgar al Turismului a numit 2026 „Anul Turismului Cultural”.

Măsura se înscrie în cadrul eforturilor de încurajare a călătoriilor pe tot parcursul anului, de valorificare a potențialului turistic local și de aliniere la tendințele globale care favorizează experiențele autentice.

Printre prioritățile cheie se vor număra turismul de sănătate, gastronomic, montan, de pelerinaj, dar și turismul de lux.

Aproape o treime din țară este acoperită de munți, invitând vizitatorii să schieze în timpul iernii, sezonul de schi durând aproximativ 130 de zile pe an în stațiunile de altitudine medie-mare și alpine, sau să facă drumeții în timpul verii.

Pasagerii din aeroporturi din Franța, Germania, Italia, Spania, Belgia și Grecia se confruntă cu întârzieri semnificative la controlul de frontieră. Reprezentanții Airports Council International (ACI), citați de The Guardian, avertizează că situația ar putea deveni și mai dificilă în perioada de vârf din sezonul estival. „Această situație, în următoarele săptămâni și mai ales în lunile de vară, va deveni pur și simplu imposibil de gestionat”, a declarat Olivier Jankovec, directorul ACI Europe.

Ce este sistemul EES și de ce creează probleme

Sistemul EES a intrat complet în vigoare în spațiul Schengen și presupune colectarea datelor personale și biometrice ale cetățenilor din afara UE la intrarea și ieșirea din Uniune. Procesul include scanarea pașaportului, amprente și fotografiere, ceea ce prelungește timpul de procesare la frontieră. Comisia Europeană susține că înregistrarea durează în medie 70 de secunde. Totuși operatorii din aeroporturi afirmă că poate ajunge până la cinci minute per pasager. Din cauza acestor blocaje, ACI a cerut autorităților europene posibilitatea de a suspenda temporar verificările EES în situații critice. „Avem nevoie de capacitatea de a suspenda complet înregistrarea EES atunci când timpii de așteptare devin imposibil de gestionat”, a spus Jankovec. Reprezentanții aeroporturilor au cerut, de asemenea, extinderea excepțiilor existente pentru a reduce presiunea asupra punctelor de control.

Comisia Europeană minimalizează problemele

Executivul european susține că sistemul funcționează în general bine. „În marea majoritate a statelor membre nu există probleme”, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. El a adăugat că eventualele dificultăți tehnice sunt limitate și sunt deja în curs de rezolvare. De la introducerea sistemului, peste 52 de milioane de intrări și ieșiri au fost înregistrate. Aproximativ 700 de persoane considerate un risc de securitate au fost chiar identificate. Problemele însă au avut deja consecințe nedorite. Potrivit unor relatări din presă, peste 100 de pasageri nu au reușit să se îmbarce într-un zbor din Milano către Manchester din cauza întârzierilor la controlul pașapoartelor. Reprezentanți ai industriei avertizează că astfel de situații ar putea deveni frecvente.

Critici dure din partea industriei aeriene

Directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, a criticat dur implementarea sistemului. A descris situația drept „un haos total”, sugerând amânarea aplicării complete până în toamnă. Problemele generate de EES apar într-un moment deja tensionat pentru sectorul aviatic european. Operatorii avertizează și asupra riscului unor perturbări în aprovizionarea cu combustibil, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al blocadei strâmtorii Ormuz. În aceste condiții, aeroporturile europene se confruntă cu o combinație de factori care ar putea afecta semnificativ traficul aerian în lunile următoare.

Războiul dintre SUA și Israel cu Iranul a dus la cea mai mare întrerupere din istorie a aprovizionării globale cu petrol și gaze, din cauza blocării de către Iran a traficului prin strâmtoare, care gestionează aproximativ 20% din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate, conform Reuters.

Sute de petroliere și alte nave, precum și 20.000 de marinari, sunt blocați în Golful Persic de la începutul războiului, pe 28 februarie. Un armistițiu de două săptămâni a intrat în vigoare pe 8 aprilie, iar președintele american Donald Trump a declarat miercuri că războiul este aproape de final, dar controlul asupra Strâmtorii Ormuz rămâne o problemă cheie în cadrul negocierilor.

Sursa, care a refuzat să fie identificată din cauza caracterului sensibil al subiectului, a spus că Iranul ar putea fi dispus să permită navelor să utilizeze cealaltă parte a strâmtorii înguste, în apele teritoriale ale Omanului, fără niciun obstacol din partea Teheranului.

Sursa nu a precizat dacă Iranul ar fi de acord să îndepărteze și eventualele mine pe care le-ar fi plasat în acea zonă maritimă sau dacă toate navele, chiar și cele legate de Israel, ar avea voie să treacă liber.

Sursa a adăugat însă că propunerea depinde de disponibilitatea Washingtonului de a satisface cererile Teheranului, o condiție esențială pentru orice potențial progres în ceea ce privește Strâmtoarea Ormuz.

O sursă occidentală din domeniul securității a declarat că propunerea de a permite navelor să treacă nestingherite prin apele teritoriale ale Omanului era în curs de elaborare, deși nu era clar dacă existase deja vreun răspuns din partea Washingtonului.

Strâmtoarea, o fâșie de apă de doar 34 km lățime între Iran și Oman, asigură trecerea de la Golful Persic la Oceanul Indian și este o rută principală pentru aprovizionarea cu energie din Orientul Mijlociu și alte bunuri vitale, inclusiv îngrășăminte.

Propunerea ar fi primul pas vizibil al Teheranului de a se retrage de la ideile mai combative lansate în ultimele săptămâni, care includeau taxarea navelor pentru trecerea prin calea navigabilă internațională și impunerea suveranității asupra strâmtorii, considerate de industria globală a transportului maritim ca măsuri unilaterale fără precedent, care încalcă convențiile maritime.

Țările membre ale Organizației Maritime Internaționale a ONU, reunite la Londra în această săptămână, au respins ideea impunerii de către Iran a unei taxe pentru navele care utilizează strâmtoarea, despre care OMI a afirmat că ar „crea un precedent periculos”.

Propunerea Iranului ar fi, de asemenea, primul pas către restabilirea statu quo-ului privind navigația prin strâmtoare, care a fost în vigoare timp de decenii, în ciuda confiscărilor periodice de către Iran a navelor care traversau calea navigabilă.

Așa-numitul sistem de separare a traficului în două sensuri, adoptat de agenția ONU pentru transport maritim în 1968 cu acordul țărilor din regiune, a creat actualul sistem de rutare a navelor, care împarte coridoarele de navigație prin apele iraniene și omaneze.

Luni, SUA au impus un blocaj asupra navelor petroliere care părăsesc porturile iraniene, iar traficul maritim general a rămas redus la minimum începând cu 28 februarie.

Cercetările recente arată că un factor de mediu mai puțin discutat ar putea contribui semnificativ la creșterea tensiunii arteriale în rândul populației globale, în special în zonele de coastă afectate de schimbările climatice, scrie Science Alert.

Pe măsură ce nivelul mărilor crește, apa sărată pătrunde tot mai mult în sursele de apă dulce, contaminând acviferele subterane utilizate pentru consumul uman. Peste trei miliarde de oameni trăiesc în regiuni de coastă sau apropiate de coastă, multe dintre acestea situate în țări cu venituri mici și medii, unde apa subterană reprezintă principala sursă de băut. În aceste comunități, apa sărată și hipertensiunea arterială pot deveni o problemă majoră de sănătate publică, deoarece sodiul din apă este dificil de detectat gustativ.

O echipă internațională de cercetători, coordonată de Rajiv Chowdhury, profesor de sănătate globală la Florida International University, a realizat o analiză sistematică și o meta-analiză care a inclus 27 de studii populaționale din mai multe țări, însumând peste 74.000 de participanți.

Rezultatele arată că persoanele expuse la apă sărată au, în medie, o creștere de 3,22 mmHg a tensiunii sistolice și de 2,82 mmHg a tensiunii diastolice. Mai mult, riscul de a dezvolta hipertensiune este cu 26% mai mare, efectele fiind cele mai pronunțate în comunitățile de coastă.

Apa sărată, comparabilă cu sedentarismul

Deși creșterile de tensiune pot părea modeste la nivel individual, la scară largă acestea pot duce la un număr semnificativ de cazuri suplimentare de boli cardiovasculare. Cercetătorii subliniază că riscul asociat cu apa sărată este comparabil cu cel al sedentarismului, un factor de risc bine cunoscut.

În prezent, Organizația Mondială a Sănătății nu stabilește un prag de siguranță pentru sodiul din apa potabilă.

În Kiev, primarul Vitali Klitschko a declarat că două persoane, printre care și un copil, au murit. În orașul Dnipro, din sud-estul țării, unde atacurile rusești au incendiat clădiri rezidențiale, guvernatorul regional a declarat că o persoană a fost ucisă, scrie Reuters.

„În urma atacului inamic asupra capitalei, două persoane au fost ucise, un băiat de 12 ani și o femeie de 35 de ani”, a scris Klitschko pe Telegram.

„Zece locuitori au fost răniți. Șase sunt internați în spital.”

Tymur Tkachenko, șeful administrației militare a capitalei, a estimat numărul răniților din oraș la 18, inclusiv un copil.

Alerta de raid aerian a rămas în vigoare atât în Kiev, cât și în Dnipro, la mai mult de două ore după ce a fost instituită în capitală.

Fotografiile postate online arătau incendii scăpate de sub control și fum care se ridica spre cer.
Klitschko a declarat că echipele de salvare au salvat o mamă și un copil dintr-o clădire dintr-un cartier central, unde parterul a fost grav avariat.

El a mai spus că o rachetă a lovit etajul al șaselea al unui bloc de apartamente din cartierul central Podil.

Klitschko a declarat că a izbucnit un incendiu de proporții într-o clădire dintr-un cartier din nordul capitalei și că patru lucrători medicali de urgență au fost răniți, în timp ce resturi au căzut în mai multe locuri.

În Dnipro, guvernatorul regional Oleksandr Ganzha a scris pe Telegram că un locuitor a murit. El a menționat că 10 persoane au fost rănite și a postat imagini care arată clădiri rezidențiale în flăcări.
În Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, situat în nord-est, oficialii au declarat că două persoane au fost rănite în urma unor atacuri cu drone.

Vizita are loc în contextul unui turneu african amplu, considerat unul dintre cele mai complexe din ultimele decenii pentru un pontif, scrie Reuters.

Adresându-se liderilor politici și religioși, Papa Leon a subliniat că „lanțurile corupției, care desfigurează autoritatea și îi distrug credibilitatea, trebuie rupte”, cerând eliberarea societății de „setea idolatră de profit”. Declarațiile au fost făcute la scurt timp după sosirea sa în Camerun, venind din Algeria.

Conflictul anglofon și suferința civililor

În discursul său, Papa Leon a abordat și conflictul anglofon din regiunile vorbitoare de limbă engleză ale Camerunului, violențe care au provocat moartea a mii de persoane în ultimul deceniu. Pontiful a cerut încetarea luptelor și a avertizat că generații întregi de tineri sunt private de educație și speranță.

Separatiștii au anunțat un armistițiu temporar de trei zile pentru a permite deplasarea în siguranță a civililor și a vizitatorilor pe durata vizitei papale. Papa Leon a condamnat, de asemenea, activitatea grupărilor militante din nordul țării, inclusiv Boko Haram, subliniind impactul devastator al războiului asupra populației.

Mesaj către Trump

Papa Leon, primul papă originar din Statele Unite, se apropie de un an de pontificat și a devenit recent tot mai vocal în probleme geopolitice, inclusiv războiul din Iran. Pozițiile sale i-au atras critici publice repetate din partea președintelui american Donald Trump. Cu toate acestea, Papa a declarat pentru Reuters că va continua să vorbească deschis, indiferent de reacții.

În fața liderilor camerunezi, pontiful a subliniat că guvernarea autentică presupune „ascultarea reală a cetățenilor” și respectarea strictă a drepturilor omului, chiar și în contextul măsurilor de securitate.

Zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile capitalei Yaounde pentru a-l întâmpina pe Papa Leon, iar autoritățile estimează că aproximativ 600.000 de credincioși vor participa la slujba de vineri din orașul Douala. Turneul papal include 11 orașe și peste 18.000 de kilometri parcurși, urmând să continue în Angola și Guineea Ecuatorială.

Comandantul suprem Oleksandr Syrskyi a declarat că forțele de la Kiev au recâștigat controlul asupra a aproape 50 de kilomentri pătrați din teritoriul său de la Rusia în luna martie, consolidându-și câștigurile de la începutul anului, scrie Reuters.

Dronele au jucat un rol important în războiul care durează de patru ani între Kiev și Moscova. Ambele părți au alocat resurse pentru dezvoltarea unor metode de interceptare a dronelor și pentru modernizarea apărării aeriene.

„Se introduce un nou model de război, unități de asalt cu drone care combină sistemele aeriene și terestre fără pilot cu infanteria într-un singur sistem integrat”, a declarat Ministerul Apărării într-o scurtă declarație pe Telegram.

„Această abordare a dat deja rezultate în sud, unde, începând din februarie, o mare parte a teritoriului a fost eliberată, tocmai datorită utilizării acestor unități avansate.”

Syrskyi și-a prezentat evaluarea teritoriului recucerit într-o declarație separată pe Telegram. El a mai spus că, pe fondul îmbunătățirii vremii de primăvară, forțele ruse au intensificat operațiunile ofensive de-a lungul aproape întregii linii de front de 1.200 km.

Syrskyi a spus că zona din jurul orașului Pokrovsk din est, asediat, pe care Rusia încearcă să-l captureze în totalitate încă de la jumătatea anului 2024, a fost printre cele mai intense locuri de luptă în luna martie.

El a evidențiat, de asemenea, sectoarele Oleksandrivka, Kostiantynivka și Lyman din sud-est și est ca fiind punctele „cele mai fierbinți” din cursul lunii.

Contraatacurile ucrainene din sud-est au contribuit la zădărnicirea eforturilor rusești din jurul orașului Pokrovsk și a ofensivei rusești de primăvară în general, au afirmat analiștii militari.

Syrskyi a declarat săptămâna trecută că Ucraina a recâștigat controlul asupra unui teritoriu de 480 de kilomteri pătrați de la sfârșitul lunii ianuarie, iar președintele Volodimir Zelenski a descris luna aceasta situația de pe linia frontului ca fiind cea mai favorabilă pentru Ucraina de la jumătatea anului trecut.
Forțele ruse sunt angajate într-o avansare lentă în regiunea Donetsk de est, anunțând frecvent capturarea de noi sate.

Ministerul Apărării rus a anunțat miercuri că a capturat așezarea Vovchansky Khutory din regiunea Harkov de nord-est.

Armata rusă afirmă că încearcă, de asemenea, să stabilească zone tampon în regiunile de frontieră Harkov și Sumy.

În comentariile sale de pe Telegram, Syrskyi a spus că forțele ucrainene încearcă să reducă capacitățile ofensive ale Rusiei prin menținerea unui ritm ridicat de lovituri asupra instalațiilor militare, din industria de apărare și a altor facilități.

În martie, Ucraina a lovit 76 de astfel de ținte, inclusiv 15 instalații din industria de rafinare a petrolului, a spus el.

Ucraina a intensificat atacurile asupra porturilor, rafinăriilor și fabricilor de îngrășăminte rusești, în încercarea de a reduce veniturile Moscovei din exporturile de mărfuri, pe fondul creșterii prețurilor globale cauzate de conflictul din Iran.

Vizita lui Lee ar fi prima vizită a unui lider străin în Vietnam de când Lam a fost ales președinte săptămâna trecută, o mișcare care îi permite să combine funcția cu conducerea Partidului Comunist, cea mai puternică funcție din statul cu un singur partid. Totuși, aceasta nu ar fi prima întâlnire la nivel înalt a lui Lam în noua sa funcție, întrucât miercuri s-a întâlnit cu președintele Chinei, Xi Jinping, la Beijing, scrie Reuters.

Întâlnirea este programată în prezent pentru 23 aprilie, au declarat sursele.

Este probabil să fie semnate acorduri de cooperare guvernamentală. Seulul este, de asemenea, interesat de unele dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din Vietnam, precum căile ferate și centralele nucleare, dar nu se așteaptă decizii majore în aceste domenii, au spus sursele.
Ministerul de Externe al Coreei de Sud a refuzat să comenteze. Ministerul de Externe al Vietnamului nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Coreea de Sud este cel mai mare investitor în această țară din Asia de Sud-Est în ceea ce privește capitalul acumulat, producția fabricilor Samsung reprezentând, singură, mai mult de o zecime din exporturile țării. Cu toate acestea, angajamentele de investiții coreene au scăzut cu aproximativ 25% anul trecut față de 2024, potrivit datelor guvernului vietnamez, pe fondul incertitudinilor comerciale și al preocupărilor legate de reglementările din Vietnam.

Întâlnirea ar fi a doua dintre cei doi lideri în aproximativ opt luni, după ce Lam a vizitat Seulul în august, fiind primul lider străin primit de Lee după ce a fost ales președinte la Seul.

Lee va fi însoțit de o delegație de afaceri numeroasă, incluzând oficiali de la Samsung, fiind așteptată semnarea mai multor acorduri corporative, posibil pe 23 aprilie, au declarat oficialii fără a oferi detalii despre posibilele acorduri.

Discuțiile Samsung cu autoritățile vietnameze privind construirea unei fabrici de semiconductori back-end au înregistrat progrese după ani de negocieri, dar rămâne neclar când ar putea fi făcut un anunț, au declarat trei persoane familiarizate cu această chestiune.

Rapoartele privind o investiție planificată de 4 miliarde de dolari într-o unitate de testare a semiconductoarelor și, eventual, de ambalare, au fost retrase din mass-media vietnameză în ultimele zile.

Cele trei persoane au declarat că potențiala cheltuială a Samsung nu a fost finalizată. Investiția inițială totală ar fi mai mică și s-ar putea extinde în timp, incluzând potențial un grup de furnizori, a spus una dintre ele.

Samsung a refuzat să comenteze.

„Ca instituție care nu face altceva decât să păzească în permanență Constituția, n-aș avansa cu gândirea până acolo”, a declarat Simina Tănăsescu.

Aceasta a subliniat că actuala Constituție „s-a dovedit a fi destul de viabilă”, în pofida numeroaselor discuții și încercări de revizuire apărute de-a lungul timpului.

Președinta CCR a atras atenția că, de fiecare dată când se analizează concret ce anume s-ar dori a fi modificat, rezultă că propunerile vizează, în principal, dispoziții care funcționează ca garanții ale parcursului democratic.

„Sunt acele aspecte care, poate, uneori, jenează puterea politică și o obligă să se încadreze în niște limite. Ori, modificarea tocmai a acestor limite ar putea duce, dimpotrivă, la slăbirea democrației”, a spus aceasta.

Întrebată ce ar schimba dacă ar avea posibilitatea să intervină imediat asupra unui text normativ, Simina Tănăsescu a precizat că nu ar modifica Constituția, ci legea de organizare a CCR.

„Un cuvânt aș modifica”, a explicat ea, făcând referire la articolul 29 din legea CCR, unde ar înlocui termenul „citare” cu „înștiințare”.

„Activitatea Curții este una extrem de bogată. Avem în momentul de față aproximativ 16.000 de dosare pe rol”, a arătat președinta CCR.

Potrivit acesteia, deși doar unul sau două dosare atrag atenția publicului, majoritatea cauzelor sunt repetitive, iar procedura de citare a părților presupune un consum disproporționat de timp și resurse administrative.

„Citarea înseamnă trimiterea de hârtii, confirmări de primire, ședințe publice, o întreagă activitate care ne consumă energia și timpul pe care l-am putea dedica soluționării unor dosare mai complexe”, a mai spus Simina Tănăsescu.

„Dacă aș putea înlocui cuvântul citare cu înștiințare, aș fi foarte fericită”, a conchis aceasta.

Într-o intervenție televizată, aceasta a subliniat că fragilitățile actuale nu sunt conjuncturale și nici exclusiv economice, ci țin de dificultatea statelor de a-și adapta mecanismele democratice la noile realități sociale și tehnologice.

Simina Tănăsescu a arătat că toate democrațiile sunt, prin natura lor, vulnerabile, însă presiunea actuală este amplificată de modul în care se configurează regimurile politice, atât în România, cât și în alte state.

În opinia sa, întrebările esențiale nu mai privesc doar funcționarea instituțiilor, ci chiar forma de organizare a statului și capacitatea acestuia de a ține pasul cu transformările accelerate ale societății.

Un element central al acestei schimbări îl reprezintă impactul noilor instrumente de comunicare, al expansiunii rețelelor sociale și al inteligenței artificiale asupra proceselor democratice. Președinta CCR a sugerat că unele mecanisme consacrate ale democrației ar putea necesita transformări pentru a rămâne eficiente și relevante.

Ea a amintit că, în urmă cu 10–15 ani, a existat un val de apropiere a deciziei politice de cetățeni, materializat în mai multe state prin revizuiri constituționale și introducerea unor mecanisme extinse de tip referendum.

În acest context, a fost evocată și experiența din Islanda, unde, pe fondul unei crize economice majore, cetățenii au ieșit masiv în stradă și au încercat să se implice direct în redactarea unei noi Constituții, ocolind instituțiile reprezentative tradiționale.

Potrivit Simonei Tănăsescu, astfel de mișcări au coexistat cu o creștere accentuată a curentelor populiste, o combinație care poate genera dificultăți serioase pentru stabilitatea democratică.

„Cele două fenomene, puse în balanță, pot conduce la o dificultate reală pentru democrații”, a explicat președinta Curții, adăugând că România nu este străină de astfel de tendințe.

În opinia sa, provocarea majoră a anilor următori va fi găsirea unui echilibru între nevoia de participare directă a cetățenilor și menținerea unor instituții reprezentative solide, capabile să garanteze stabilitatea constituțională.

Invitată într-o emisiune la TVR Info, aceasta a explicat că tensiunile și dezbaterile intense fac parte din funcționarea normală a CCR, chiar dacă, în acest caz, ele au fost mai vizibile în spațiul public.

Potrivit Simonei Tănăsescu, nu a existat nicio ruptură între judecători, ci deliberări reale, desfășurate pe parcursul mai multor luni, unele dintre ele chiar în apropierea sărbătorilor de iarnă. Ea a subliniat că astfel de situații nu sunt fără precedent, însă rareori au atras un interes mediatic atât de mare.

„Dezbaterea a fost vie, autentică, fără idei preconcepute. Este un lucru sănătos pentru o instanță constituțională”, a afirmat președinta CCR.

Referindu-se la momentul în care patru judecători au părăsit sala de deliberare, gest interpretat de unii ca semn al unei crize interne, Tănăsescu a recunoscut caracterul radical al acelui episod, dar a insistat că acesta nu a blocat activitatea Curții. Deliberările au continuat, decizia a fost adoptată, publicată în Monitorul Oficial, iar legea a intrat în vigoare.

„Dacă ar fi existat o fractură reală, ea ar fi fost evidentă și persistentă. Nu este cazul”, a precizat aceasta.

Președinta CCR a vorbit și despre dinamica internă a discuțiilor, arătând că argumentele schimbate între judecători pot conduce, legitim, la modificarea unor poziții inițiale. În acest context, l-a menționat pe Mihai Busuioc, despre care s-a spus în spațiul public că ar fi avut o atitudine mai dură în deliberări. Tănăsescu a explicat că nu a fost vorba de un conflict personal, ci de confruntarea firească a ideilor juridice.

Ea a mai precizat că, în calitate de judecător-raportor, a prezentat un document inițial care a stat la baza dezbaterilor, însă unii colegi au avut opinii diferite, materializate inclusiv în opinii separate sau în completări de motivare.

„Acesta este mecanismul normal al unei curți constituționale: argumente, contraargumente și, în final, o soluție”, a concluzionat Simona Tănăsescu.