Epidemia de Ebola din estul Republicii Democrate Congo continuă să se extindă, iar medicii implicați în răspunsul sanitar avertizează că teama comunităților, dezinformarea și insecuritatea complică eforturile de control al virusului.
Potrivit datelor guvernamentale și ale Centrului american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor au fost confirmate 321 de cazuri și 48 de decese în RD Congo. În Uganda vecină au fost confirmate cel puțin 15 cazuri și un deces, conform autorităților sanitare.
Dr. Aymar Akilimali, medic specialist în boli infecțioase și responsabil de cercetare în cadrul Medical Research Circle din RD Congo, a declarat că virusul poate fi combătut prin supraveghere epidemiologică, diagnostic rapid, îngrijire clinică și măsuri preventive, însă răspunsul devine mult mai dificil în comunități marcate de frică și neîncredere.
Medicii se lovesc de neîncrederea oamenilor în existența virusuluiEl a explicat că unii pacienți întârzie prezentarea la medic, unele persoane-contact sunt dificil de identificat, iar echipele sanitare au acces limitat în anumite zone. În unele comunități, a spus medicul, există persoane care nu cred că Ebola este reală și care încearcă să perturbe activitatea centrelor de răspuns sau să recupereze trupurile rudelor decedate.
Centrele de tratament Ebola sunt strict monitorizate, iar personalul medical lucrează în echipament complet de protecție, în condiții dificile din cauza temperaturilor ridicate. Ministrul congolez al Comunicării, Patrick Muyaya, a afirmat anterior că cel puțin 125 de pacienți se află în astfel de centre.
UNICEF avertizează, la rândul său, că frica și dezinformarea afectează eforturile de control, inclusiv prin rezistență față de decontaminare și reticență față de izolarea pacienților. Dr. Amédée Prosper Djiguimdé, șeful programelor de sănătate ale UNICEF în RD Congo, a declarat că organizația lucrează cu lideri locali și religioși, grupuri de femei, transportatori și personal medical pentru a transmite informații prin structuri de încredere din comunități.
Pe lângă dificultățile medicale, răspunsul este îngreunat de conflictul armat, strămutările de populație, sărăcie și infrastructura sanitară fragilă. În unele zone, insecuritatea limitează accesul comunităților la servicii medicale și împiedică urmărirea rapidă a contactelor.
Comitetul Internațional de Salvare a avertizat luni că doar aproximativ 20% dintre persoanele-contact sunt urmărite în prezent, ceea ce sugerează că amploarea epidemiei ar putea fi mai mare decât indică bilanțurile oficiale.
În pofida presiunii, medicii locali rămân implicați în protejarea comunităților, iar Akilimali a afirmat că răspunsul actual beneficiază de mobilizarea rapidă a echipamentelor oferite de organizații internaționale și de strategii de supraveghere mai solide decât în epidemiile anterioare.
Marți, secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că Statele Unite vor relua colaborarea cu alianța globală pentru vaccinuri Gavi, în contextul epidemiei, după ce administrația Trump retrăsese anul trecut finanțarea pentru organizație.
Grupul medical SNAKE al Legiunii Internaționale a Forțelor Armate Ucrainene și grupul Paragon al Unității Speciale Timur a Forțelor Armate Ucrainene dezvoltă un sistem de livrare de provizii medicale cu ajutorul dronelor către militarii răniți. Imaginile au publicate de Legiunea Internațională a Forțelor Armate Ucrainene.
Grupul medical SNAKE face schimb de experiență cu grupul Paragon privind utilizarea sistemelor fără pilot pentru livrarea de mărfuri medicale către liniile frontului.
În acest scop, se utilizează drone FPV, DJI Mavic și bombardiere cu drone. Cu ajutorul dronelor, la poziții pot fi livrate bandaje, antibiotice, fiole, sânge, plasmă și alte consumabile necesare pentru a oferi asistență răniților.
Potrivit unui reprezentant al grupului SNAKE, livrările către pozițiile avansate se efectuează cel mai adesea cu ajutorul dronelor FPV, deoarece acestea sunt mai ieftine decât DJI Mavic și dronele bombardiere mari și sunt disponibile în cantități suficiente.
„Împreună cu Paragon, dezvoltăm în prezent pachete medicale unificate. În prezent există 16 pachete pentru diferite tipuri de răni și diferite niveluri de pregătire a personalului care se află direct în apropierea răniților”, a declarat un reprezentant al grupului SNAKE.
Potrivit acestuia, au fost pregătite seturi separate de materiale medicale pentru diferite tipuri de răni.
„Există un pachet pentru conversie, există un pachet pentru anestezie, există un pachet pentru anestezie suplimentară, există un pachet pentru îngrijirea prelungită a rănilor, există un pachet pentru încălzire, există un pachet pentru traumatisme abdominale, traumatisme toracice”, a remarcat el.
Fiecare colet are propriul marcaj, greutate și este adaptat unui anumit tip de dronă. Acest lucru permite să se identifice rapid setul necesar și să fie trimis la locație.
Unitatea a explicat că un astfel de sistem ar trebui utilizat în cazurile în care evacuarea este imposibilă din cauza unei situații de luptă, a unei amenințări din partea dronelor inamice sau a minării zonei de la distanță.
„Evacuarea este amânată la timp. Și este nevoie de asistență medicală imediat ce apare persoana rănită”, a menționat reprezentantul grupării.
Conform planului dezvoltatorilor, după ce este rănit, soldatul sau camarazii săi raportează natura rănii, după care medicii stabilesc tipul de colet necesar și îl livrează cu drona direct la poziție. „Acest lucru ne oferă oportunitatea de a prelungi timpul în care acest militar rămâne pe poziție până când putem efectua o evacuare medicală”, a adăugat el.
Anterior, Oboronka a scris că firma ucraineană Gurzuf Defence a prezentat hexacopterul greu „Ayudag-6”, capabil să transporte până la 90 kg de sarcină utilă pe o distanță de până la 25 km.
Statele Unite și aliații NATO vor începe un exercițiu de amploare redusă în Marea Baltică în această săptămână.
Purtătorul de cuvânt al Forțelor Armate Germane, Stefan Gaisch, a declarat pentru Reuters acest lucru , potrivit European Pravda.
Exercițiul anual, care se desfășoară de peste cinci decenii, începând cu 1971, va reuni aproximativ 20 de nave din 15 țări cu aproximativ 6.000 de militari, aproximativ jumătate din numărul celor prezenți la exercițiul de anul trecut.
Oficialii spun că reducerea reflectă realități operaționale mai degrabă decât un interes diminuat, deoarece marinele occidentale rămân angajate în alte părți, în special în Strâmtoarea Hormuz din Orientul Mijlociu.
Totuși, exercițiul naval american BALTOPS, care va avea loc între 4 și 20 iunie, va fi în continuare cea mai amplă manevră din Marea Baltică din acest an, iar Washingtonul va furniza nava amiral Mount Whitney.
„În acest moment, desfășurarea unor exerciții la scară largă sub conducerea SUA și cu o largă participare a NATO este un semn al forței alianței. Este un semn al unității și forței alianței și mă refer la toți aliații”, a declarat Gaish.
În calitate de comandant al Forței Operative Baltice, Gaisch conduce sediul naval multinațional din Marea Baltică, înființat de Germania în orașul de coastă Rostock în 2024, în contextul unei atenții crescânde asupra regiunii și al tensiunilor sporite cu Rusia.
BALTOPS va începe cu exerciții în vestul Mării Baltice și apoi se va deplasa spre est pentru a exersa reaprovizionarea cu provizii și protejarea căilor maritime deschise din jurul insulei suedeze Gotland.
În ultimele luni, țările membre NATO riverane Mării Baltice au intensificat inspecțiile și reținerile petrolierelor și navelor de marfă legate de Rusia.
De exemplu, la începutul lunii mai, Garda de Coastă Suedeză a reținut o navă sancționată în largul coastei Trelleborg.
România și Bulgaria construiesc un „centru de securitate” împotriva „flotei din umbră” a Rusiei în Marea NeagrăÎn paralel, România și Bulgaria avansează cu crearea unui centru de securitate pentru monitorizarea transportului maritim în Marea Neagră, printre altele, pentru a identifica potențiale rute pentru „flota din umbră” a Rusiei.
Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a declarat aceste lucruri înainte de începerea reuniunii Consiliului Afaceri Generale al UE, de marți, 26 mai, conform unui corespondent European Pravda de la Bruxelles.
România a anunțat un centru de securitate în Marea Neagră pe care îl creează împreună cu Bulgaria împotriva flotei din umbră a Rusiei.
„Facem progrese din partea noastră în crearea unui centru de securitate la Marea Neagră, ceea ce este important și în ceea ce privește monitorizarea a ceea ce ar putea deveni rute de transport pentru «flota din umbră»”, a declarat Țoiu.
Ea a spus că nu există un astfel de pericol în portul românesc Constanța, „dar credem cu tărie că Marea Neagră trebuie absolut protejată”.
„Am avansat conceptul de Centru de Securitate al UE cu Bulgaria și desfășurăm, de asemenea, activități de deminare cu Bulgaria și Turcia. Ucraina joacă, de asemenea, un rol semnificativ în eforturile de deminare din Marea Neagră”, a adăugat ministrul român de externe.
Țoiu a subliniat, de asemenea, necesitatea unei presiuni sporite asupra Rusiei, în special prin pregătirea unui nou pachet de sancțiuni.
„Avem nevoie cu adevărat de următoarea rundă de sancțiuni și lucrăm la ea. În România, adoptăm o lege adoptată anul trecut pentru a înăspri pedepsele pentru cei care încearcă să se sustragă sancțiunilor”, a declarat oficialul.
România a condamnat atacurile continue ale Rusiei asupra infrastructurii portuare și a navelor comerciale ucrainene, în special în imediata apropiere a frontierei cu România.
De asemenea, presa a relatat recent că Germania a trimis în Marea Baltică o navă de recunoaștere echipată cu cea mai modernă tehnologie de informații electronice, din cauza prezenței navelor rusești.
Într-un mesaj video adresat cetățenilor, liderul de la Kiev a îndemnat populația să trateze cu maximă seriozitate alertele aeriene și să se adăpostească imediat în cazul în care sirenele vor fi activate.
„Potrivit informațiilor noastre, un nou atac de amploare ar putea avea loc în această noapte. Vă rog, vă îndemn cu fermitate să fiți atenți la alertele aeriene”, a transmis Volodimir Zelenski, potrivit traducerii mesajului său.
Avertismentul vine după o noapte marcată de lovituri aeriene descrise de președintele ucrainean drept „brutale”, în urma cărora cel puțin 22 de persoane au fost ucise, printre victime aflându-se și doi copii. Zelenski a condamnat dur atacurile, afirmând că forțele ruse au vizat clădiri rezidențiale și viețile civililor, nu obiective militare.
În discursul său, președintele ucrainean l-a acuzat pe Vladimir Putin că, „în nebunia sa”, ar fi „revendicat victoria” asupra vieților unor copii obișnuiți.
Kievul susține că Rusia continuă să folosească atacurile asupra civililor ca instrument de teroare, în încercarea de a slăbi moralul populației și de a forța Ucraina să cedeze. De cealaltă parte, Moscova a negat în mod repetat că ar viza deliberat civili, însă bilanțurile atacurilor asupra zonelor rezidențiale au continuat să crească.
După ce a vândut compania, în 1964, unui grup de investitori, Sanders a rămas imaginea publică a brandului și a continuat să vorbească deschis despre schimbările din restaurante, potrivit publicației The Takeout.
Una dintre cele mai mari nemulțumiri ale sale era sosul gravy, extrem de popular printre clienți.
„Doamne, sosul ăla este îngrozitor”, a spus Sanders într-un interviu din 1978 pentru Courier-Journal din Louisville, Kentucky, potrivit documentelor din instanță.
Fondatorul KFC a comparat sosul cu „pastă de lipit tapet”, susținând că nu mai are nicio legătură cu rețeta originală pe care o servea el.
„Cumpără apă de la robinet cu 15 sau 20 de cenți pentru 1.000 de galoane, apoi o amestecă cu făină și amidon și obțin o pastă pură de lipit tapet”, a spus acesta.
„Nu are nicio valoare nutritivă și nici nu ar trebui să li se permită să îl vândă”, a mai afirmat Sanders.
Interviul a creat controverseCriticile sale au stârnit controverse la acea vreme. Un restaurant KFC din Bowling Green, Kentucky, a dat în judecată atât pe Sanders, cât și ziarul care a publicat interviul.
Procesul a fost însă respins, iar Curtea Supremă din Kentucky a confirmat decizia, stabilind că declarațiile lui Sanders vizau compania în general și nu făceau referire directă la acel restaurant.
În ciuda acestor critici dure, sosul gravy a rămas popular până astăzi și are în continuare numeroși fani. Pe platforma Reddit, unii utilizatori au apărat produsul, în timp ce alții au fost de acord cu fondatorul KFC.
„Este foarte bun pentru un produs de tip fast-food și pentru mulți este o mâncare reconfortantă”, a scris un utilizator.
Un alt comentator a susținut că rețeta din perioada lui Sanders era diferită de cea actuală și includea bucăți crocante de pui, crustă condimentată, lapte și smântână.
Mai mulți utilizatori au discutat și despre variante făcute acasă, împărtășind rețete și trucuri pentru a recrea gustul sosului în propria bucătărie.
Aurul a depășit obligațiunile guvernamentale americane ca principal activ de rezervă la nivel mondial, după ani de achiziții neîncetate din partea băncilor centrale și o creștere istorică care a dus la aproape dublarea prețurilor în ultimii doi ani.
Lingourile au reprezentat 27% din totalul activelor de rezervă ale băncilor centrale globale la sfârșitul anului 2025, în creștere față de 20% cu un an mai devreme, potrivit unui raport publicat marți de Banca Centrală Europeană, citat de Financial Times.
Obligațiunile de trezorerie americane au scăzut la 22%, de la 25% în aceeași perioadă.
Ponderea activelor de rezervă denominate în euro a rămas neschimbată, la 15%. Compoziția schimbătoare a activelor de rezervă — dețineri cu lichiditate ridicată pe care băncile centrale le utilizează pentru a-și susține monedele, a-și îndeplini obligațiile de plată internaționale și a oferi lichiditate în perioadele de turbulențe financiare — reflectă o încercare a multor țări de a căuta alternative la dolarul american, moneda de rezervă de facto a lumii.
Aceste eforturi s-au accelerat din 2022, când Washingtonul a folosit sancțiuni pentru a îngheța rezervele de dolari ale Rusiei în urma invaziei la scară largă a Ucrainei. „Tensiunile geopolitice continuă să stimuleze o cerere puternică de aur din partea băncilor centrale”, a scris președinta BCE, Christine Lagarde, în raportul de marți.
Cine are cele mai mari rezerve de aurCu peste 36.000 de tone de aur, băncile centrale ale lumii stochează aproape la fel de mult aur ca în perioada de vârf a erei Bretton Woods, potrivit BCE.
Când dolarul american era legat de lingouri, iar cursurile de schimb valutar față de alte monede erau fixe, băncile centrale dețineau 38.000 de tone de aur.
Însă creșterea prețului aurului peste valoarea obligațiunilor de trezorerie americane — în mod tradițional, piatra de temelie a rezervelor internaționale în dolari — este și rezultatul creșterilor spectaculoase ale prețului său din ultimii ani. Metalul a atins un maxim de peste 5.500 de dolari pe uncie troy în ianuarie.
Datele BCE arată că activele denominate în dolari, în ansamblu, reprezintă încă cea mai mare parte a rezervelor, de 42%.
Achizițiile de aur ale băncilor centrale au încetinit ușor la 850 de tone în 2025, după trei ani de achiziții nete de peste 1.000 de tone pe an. Cei mai mari acumulatori de rezerve de aur din 2022 au fost China, Polonia, Turcia și India, arată raportul.
După ce a cumpărat 220 de tone de aur de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina în 2022, Turcia a implementat la începutul anului 2026 ceea ce BCE a numit „una dintre cele mai mari reduceri de rezerve din ultimii ani”, vânzând sau împrumutând 130 de tone de aur după începerea războiului din Iran.
Raportul BCE a precizat că rolul internațional al monedei euro a crescut „treptat, dar constant, în ultimul deceniu”. Emisiunile de datorie internațională denominate în euro au crescut cu 30%, atingând un „nivel record” de aproape 1 trilion de euro anul trecut, în timp ce investitorii internaționali au investit un net de 850 de miliarde de euro în activele din zona euro, împingând intrările de portofoliu străin „aproape de nivelurile maxime de la crearea monedei euro”.
Inițiativa a întrunit 48 de voturi „pentru”, venite din partea senatorilor AUR, USR și PACE – Întâi România, 56 de voturi „împotrivă”, din partea PNL, PSD și UDMR, și o abținere.
Proiectul prevedea ca primar să fie declarat ales candidatul care obține majoritatea voturilor valabil exprimate. În cazul în care niciun candidat nu întrunea această majoritate, urma să fie organizat un al doilea tur de scrutin, la două săptămâni după primul, la care să participe primii doi candidați clasați în ordinea numărului de voturi obținute.
De asemenea, propunerea reglementa organizarea unui al doilea tur și în caz de balotaj între mai mulți candidați la funcția de primar, situație în care ar fi urmat să participe toți candidații aflați la egalitate. După al doilea tur, câștigător ar fi fost declarat candidatul care obținea cel mai mare număr de voturi.
O procedură similară era prevăzută și pentru alegerea președinților de Consilii Județene.
În expunerea de motive, inițiatorii au susținut că este necesară revenirea la un sistem de vot care să răspundă „dublei exigențe privind reprezentativitatea și legitimitatea”.
În timpul dezbaterilor, senatorul PSD Robert Cazanciuc a afirmat că, într-un sistem electoral cu un singur tur pentru aleșii locali, electoratul „alege gospodarul”, în timp ce, în cazul scrutinului în două tururi, „intervine politicul”.
Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.
Președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, a vorbit astăzi, pentru Al Arabiya, despre modul în care Alianța își consolidează flancul estic pe fondul preocupărilor legate de securitate din Europa de Est, după atacul cu drona rusă din Galați.
„Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac”„NATO deja ia măsuri. Întărește Flancul Estic al NATO. Luăm în considerare să întărim eforturile acolo pentru a înfrunta astfel de evenimente. Acesta (n.r drona din Galați) a fost un accident, bineînțeles. Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac. Ca atare, noi va trebui să luăm măsuri împotriva escaladării și dezescaladării. Și aceasta este cazul aici. Însă NATO ia măsuri, nu doar vorbește. Luăm măsuri acolo, întărim și ne așteptăm să fim mai eficienți”, a spus Dragone.
„Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic”El susține că în perioada următoare NATO va muta capabilități pe Flancul Estic.
„Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic. Vom organiza și vom coordona astfel încât totul va fi legat de zona Baltică și Marea Neagră și ne gândim care sunt cele mai bune capabilități de contracarare ale SUA pe care le putem folosi pentru a le trimite”.
Giuseppe Cavo Dragone i-a răspuns și lui Pete Hegseth, după criticile aduse de acesta Europei: „Nu vom sta pe umerii nimănui. Avem angajamentele de la Haga de anul trecut și ne așteptăm să le respectăm astfel încât să fie concluzii bune la Summitul NATO de la Ankara. Noi, ca militari, ne așteptăm ca Summitul NATO de la Ankara să confirme ceea ce s-a promis și ceea ce s-a angajat la Haga anul trecut”.
Ultima dată când adolescenta a fost văzută a fost pe 24 iunie 2017, în orașul Cuautla, în estul statului Morelos. De atunci, familia și autoritățile au încercat fără succes să o găsească, iar cazul a devenit unul dintre numeroasele episoade din criza disparițiilor din Mexic, scrie El Pais.
Autoritățile nu au oferit detalii despre locul în care a fost găsită tânăra și nici despre condițiile în care a trăit în acești ani, invocând motive de siguranță și protejarea vieții sale private. De asemenea, nu au fost făcute publice informații despre starea ei de sănătate, însă aceasta se află în proces de reintegrare în familie.
Cazul a readus în atenție amploarea problemei disparițiilor din Mexic, unde, potrivit datelor oficiale, există peste 130.000 de persoane dispărute și nerezolvate din 1952 până în prezent. State precum Statul Mexic, Tamaulipas, Jalisco, Michoacán și Nuevo León se află în fruntea acestei statistici.
Autoritățile mexicane au explicat că baza de date a fost împărțită în mai multe categorii, inclusiv cazuri cu informații incomplete, persoane care au avut ulterior activitate oficială și cazuri confirmate, dar fără niciun semn ulterior al persoanei dispărute.
Organizațiile pentru drepturile omului și grupurile de căutare au criticat modul de gestionare a statisticilor, acuzând autoritățile că încearcă să diminueze amploarea reală a fenomenului, pe care îl descriu drept o criză umanitară.
Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului a descris fenomenul disparițiilor din Mexic drept unul „generalizat” și „indiscriminat”, subliniind că este alimentat atât de criminalitatea organizată, cât și de posibile abuzuri ale unor agenți ai statului. De asemenea, raportul atrage atenția că majoritatea cazurilor rămân nerezolvate.
Microsoft, chiar primul investitor masiv al OpenAI, încearcă de câțiva ani să reducă dependența față de partenerul său condus de Sam Altman. Compania a renegociat, anul trecut, alianța cu OpenAI și deține doar o licență neexclusivă asupra tehnologiei sale până în 2032, potrivit AFP, citată de France24.
„Este important să fim autosuficienți”, a declarat Sophie Lebrecht, angajată în martie în echipa de
Inteligență Artificială a grupului, în timpul unei vizite a presei la campusul său din Silicon Valley.
MAI-Thinking-1, un nou „ChatGPT” care oferă analize pas cu pasÎn cadrul conferinței anuale a dezvoltatorilor „Microsoft Build”, grupul a prezentat primul său model de raționament bazat pe tehnologia AI, numit MAI-Thinking-1, care analizează problemele pas cu pas înainte de a răspunde, similar cu ofertele de la OpenAI, Google sau Anthropic.
Potrivit Microsoft, modelul a fost construit „de la zero”, fără a „prelua” elemente din modelele concurenților, o scurtătură obișnuită ce implică copierea rezultatelor unui concurent pentru a antrena un nou sistem mai ieftin și mai rapid.
Instrumentul, încă limitat la un grup select de clienți, apare cu aproximativ un an și jumătate după pionieri din tech precum OpenAI sau Google.
Au fost prezentate modele și pentru generarea de imagini, transcrierea audio, crearea de voci sintetice sau codificare.
Compania a lansat și „Microsoft Scout”, un asistent „mereu activ” ce are scopul de a pregăti ședințe și gestiona calendare. Programul poate fi folosit și pentru redactarea e-mailurilor. Este bazat pe software-ul Open Claw, care a câștigat popularitate la sfârșitul anului 2025. Cu toate acestea, „asistentul” este valabil deocamdată pentru un număr restrâns de clienți.
Decizie cel puțin surprinzătoare a reprezentanților Ministerului Transporturilor, care a validat, în Adunarea generală a Acționarilor (AGA) a Metrorex situațiile financiare și execuția bugetară ale companiei pe anul 2025, potrivit clubferoviar.ro.
Decizia contrastează puternic cu declarațiile recente ale ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță, privind neregulile descoperite la societate și intenția de a schimba conducerea acesteia.
O decizie cu care Miruță se contrazice de unul singurPotrivit Hotărârii AGA nr. 147 din 25 mai, membrii AGA Mariana Ioniță și Dragoș Anoiaca au aprobat situațiile financiare anuale, raportarea contabilă și execuția bugetară pentru anul 2025.
Decizia reprezintă, practic, validarea activității desfășurate anul trecut de conducerea Metrorex, inclusiv a directoarei generale Mariana Miclăuș, căreia, la sfârșitul lui aprilie, ministrul Transporturilor îi cerea demisia pentru neregulile descoperite la Metrorex de Corpul de Control al ministerului.
„Îți trebuie curaj, ca la Salrom”„În cele două zile de când am ajuns la Ministerul Transporturilor, m-am uitat la situația financiară și am încercat să analizez argumentele pentru care a fost luată decizia de a crește prețul biletelor la metrou de la 5 la 7 lei. Suma rezultată din această creștere ar fi de 59 de milioane de lei pe an, ceea ce înseamnă aproape 2,5% din întreg bugetul Metrorex”, a spus atunci Radu Miruță, care a adăugat: „nu e normal ca cetățeanul să plătească dacă există situații în care angajați ai statului se îndestulează din acești bani care se cumulează la bugetul unei companii de stat”.
Ba mai mult, Miruță mai spusese atunci că e nevoie de curaj s-o îndepărtezi pe Miclăuș de la conducerea Metrorex: „Îți trebuie curaj, ca la Salrom”, în timp ce azi, 2 iunie, Ministerul Transporturilor îi validează acesteia activitatea, decizie de natură să îngreuneze demiterea ei.
„Este o situație neplăcută pentru Armata Română. Vom avea o analiză împreună cu domnul președinte, pe care l-am informat despre această situație, cel mai probabil în perioada următoare”, a declarat ministrul Apărării la Antena 3 CNN.
Întrebat dacă este nevoie de o discuție în CSAT pe această temă, Miruță a spus că este necesară o analiză a situației.
„Noi nu interferăm cu ce face justiția, însă trebuie să facem o analiză pe cum arată lucrurile acum. Și această analiză trebuie să fie făcută, în perspectiva mea, coordonat de președintele României care probabil va analiza această situație”, a afirmat ministrul.
Ministrul Apărării spune că programul SAFE nu este afectatÎntrebat dacă situația poate afecta discuțiile privind programul SAFE și programele aflate în derulare, ministrul Apărării a spus că dosarul nu are legătură cu acestea.
„Ceea ce s-a întâmplat din perspectiva cercetării nu are nicio legătură, pentru că contractele nu au fost semnate de șeful Statului Major. Contractele sunt deja semnate, ministerul are o serie de structuri care se ocupă de desfășurarea acestor contracte. Absolut nicio legătură”, a declarat Radu Miruță.
Ministrul a mai spus că nu a discutat marți cu generalul Gheorghiță Vlad, deoarece se află la Bruxelles.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a fost pus oficial sub acuzare de DNA. Gheorghiță Vlad ar fi intervenit pentru fiica fostului secretar CSAT, Mihai Șomordolea, și el acuzat oficial de DNA.
DNA îl acuză pe Gheorghiță Vlad de săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Asociația Corespondenților de la Casa Albă a anunțat că va organiza pe 24 iulie o nouă ediție a cinei sale anuale.
„Această cină nu va fi doar o oportunitate de a ne desfășura programul. Va fi o declarație că violența nu are ce căuta în viața americană și că presa liberă nu va fi intimidată și redusă la tăcere. Nu vom permite unui act de violență să aibă ultimul cuvânt, mai ales într-un an în care reflectăm asupra celei de-a 250-a aniversări a Americii și a tot ceea ce reprezentăm”, a transmis președinta asociației, Weijia Jiang, citată de CBS News.
Evenimentul din iulie va avea un format mai restrâns și va beneficia de măsuri de securitate semnificativ consolidate, precum și de proceduri noi de acces. Detaliile privind locul de desfășurare urmează să fie anunțate ulterior.
Evenimentul din aprilie a fost marcat de un atac armat în momentul în care un bărbat înarmat a încercat să forțeze un punct de control al securității.
În urma incidentului, președintele Donald Trump, vicepreședintele JD Vance și mai mulți membri ai guvernului au fost evacuați, iar participanții s-au adăpostit sub mese până la securizarea zonei.
Suspectul atacului a fost identificat drept Cole Allen, în vârstă de 31 de ani. Acesta a fost pus sub acuzare pentru tentativa de asasinare a președintelui, agresarea unui agent federal cu o armă mortală și încălcarea legislației privind armele de foc.
Potrivit procurorilor, bărbatul era înarmat cu o pușcă, un pistol și mai multe cuțite în momentul atacului.
În timpul incidentului, un agent al Serviciului Secret a fost împușcat, însă vesta antiglonț pe care o purta a împiedicat rănirea gravă a acestuia.
Cole Allen a pledat nevinovat pentru toate capetele de acuzare și va rămâne în detenție până la începerea procesului.
Un număr uriaș de oameni a sosit în Marea Britanie între 2021 și 2024, un val fără precedent pe care Reform UK, un partid populist de dreapta, îl numește „valul Boris”. La apogeu, în anul până în martie 2023, aproape 1,5 milioane de imigranți au venit în Marea Britanie. Office for National Statistics consideră că mult mai puțini oameni au plecat, astfel că migrația netă a ajuns la 944.000.
Mulți dintre migranți erau lucrători atrași de un regim de vize recent liberalizat. Alții erau studenți, cărora li s-a permis recent să lucreze după absolvire. Alții erau locuitori din Hong Kong și ucraineni care fugeau de opresiune și invazie, scrie The Economist.
Cât de mult s-au schimbat lucrurile în Marea BritanieMigrația netă către Marea Britanie anul trecut a fost de 171.000, cel mai scăzut nivel din 2012, dacă excludem anii pandemiei. Numărul total va fi probabil și mai mic anul acesta, în mare parte pentru că numărul migranților economici continuă să scadă rapid.
Între ianuarie și martie, doar 5.900 de persoane au solicitat vize pentru lucrători calificați, față de 19.100 în urmă cu doi ani. Cererile pentru vize de studenți sunt, de asemenea, în scădere. James Bowes de la Universitatea Warwick consideră că migrația netă ar putea deveni chiar negativă în 2026.
În doar câțiva ani, Marea Britanie a trecut de la o țară remarcabil de deschisă la una remarcabil de închisă, o realizare considerabilă, dar nu una lăudabilă. Sub presiunea publică, guvernele succesive au redus toate tipurile de imigrație pe care le-au putut controla. Au oprit fluxul nu doar al celor cu venituri mici, precum lucrătorii din îngrijire, ci și al celor cu venituri mari.
Nu au obținut însă un beneficiu politic. Jumătate dintre britanici cred în continuare că imigrația este în creștere, probabil pentru că se concentrează asupra solicitanților de azil, al căror număr a rămas relativ constant, la aproximativ 100.000 pe an.
Noile restricții au apărut odată cu BrexitulMadeleine Sumption, autoarea unei noi cărți, „What is Immigration Policy For?”, spune că Marea Britanie este atrasă de măsuri dure. Țara este atractivă la nivel global, în parte pentru că folosește limba engleză și în parte pentru că are reputația, meritată, de a fi un loc bun pentru imigranți. Pentru a atinge un anumit nivel de migrație, Marea Britanie va avea probabil nevoie de restricții mai stricte decât, de exemplu, Portugalia sau Suedia.
Noile restricții au apărut după eliminarea libertății de circulație în ianuarie 2021, odată cu ieșirea din Uniunea Europeană. Imigrația din Europa, care depășise imigrația din alte regiuni în mare parte a anilor 2010, a scăzut brusc. În același timp însă, pentru a compensa, guvernul a introdus un regim mai liberal pentru non-europeni, permițând intrarea multor lucrători cu salarii modeste. Africanii și asiaticii au profitat de oportunitate. Numărul vizelor de muncă și studiu acordate indienilor, cel mai mare grup de migranți în ultimii ani, s-a triplat între 2019 și 2022. Numărul vizelor acordate nigerienilor a crescut de zece ori.
Marea Britanie a schimbat direcția de atunci în mod constant. În 2024, a crescut pragurile salariale pentru companiile care doreau să angajeze migranți calificați și a impus imigranților o taxă mai mare pentru utilizarea sistemului public de sănătate, ceea ce înseamnă, practic, o dublă taxare, deoarece aceștia plătesc deja impozit pe venit. Lucrătorilor din îngrijire li s-a interzis să își aducă membrii familiei. Venitul necesar pentru a aduce un soț sau o soție din străinătate a crescut cu 55%.
Presiunea a continuat sub guvernarea laburistăPragurile salariale au crescut din nou în 2025. Vizele de muncă pe termen lung sunt acordate, în mod normal, doar celor considerați foarte calificați. În decembrie 2025, taxa pe care companiile trebuie să o plătească statului pentru a angaja astfel de persoane a fost majorată cu o treime, până la 1.320 de lire pe an. Cerințele lingvistice au fost înăsprite. Studenții străini pot încă lucra în Marea Britanie după absolvire, dar din ianuarie perioada va fi redusă de la doi ani la 18 luni.
Între timp, Ministerul de Interne intensifică controalele asupra angajatorilor. Aproximativ 124.000 de companii au licențe pentru a sponsoriza lucrători calificați din străinătate. În ultimul an, guvernul britanic a revocat 4.369 de licențe, mai multe decât în cei opt ani precedenți la un loc. Autoritățile susțin că vizează firmele incorecte, dar sunt afectate și cele oneste.
Chetal Patel, de la firma de avocatură Bates Wells, spune că firmele sunt sancționate pentru abateri minore, cum ar fi faptul că nu anunță concediul de maternitate al angajaților străini, ceea ce poate părea că salariile scad sub pragurile stabilite.
Dacă oamenii obișnuiți nu au observat încă restricțiile, companiile le simt deja. Jarmila Entezari de la IMD Solicitors observă că tot mai puține firme solicită licențe pentru a sponsoriza lucrători migranți. „Este foarte costisitor să sponsorizezi pe cineva”, spune ea. În același timp, numărul solicitărilor din partea companiilor amenințate cu pierderea licențelor este în creștere.
Încercarea guvernului de a selecta doar imigranți „dezirabili” nu funcționeazăDin punct de vedere economic, limitarea imigrației la persoane foarte calificate și bine plătite pare o idee bună. Este mai eficient decât acordarea de excepții pentru industrii care susțin că nu pot supraviețui fără imigranți, ceea ce ar încuraja lobby-ul. Totuși, abordarea guvernului este ciudată. Deoarece se aplică praguri salariale specifice fiecărui post, precum și unul general, un director de marketing cu un salariu de 87.000 de lire poate fi respins, în timp ce un cercetător în știința sportului poate fi acceptat cu 42.000 de lire.
Încercarea guvernului de a selecta doar imigranți „dezirabili” nu funcționează în practică. Numărul vizelor pentru lucrători în îngrijire a scăzut, așa cum era de așteptat. Dar și numărul vizelor pentru specialiști IT a scăzut, de la aproximativ 28.000 în 2022 la 10.000 anul trecut. Unii lucrători calificați pot să nu îndeplinească noile cerințe salariale și lingvistice sau pot fi descurajați de climatul politic. Premierul Keir Starmer s-a plâns că sunt acordate prea multe vize pentru ingineri.
Mulți dintre imigranții africani și asiatici ajunși în Marea Britanie după începutul anilor 2020 sunt descriși ca necalificați și neproductivi. Keir Starmer a declarat anul trecut că unele industrii au devenit „aproape dependente de importul de forță de muncă ieftină”. „Nu am avut niciodată, în istoria acestei țări, atât de multă migrație slab calificată într-un timp atât de scurt”, a spus ministrul de interne, Shabana Mahmood, în martie.
Nu toți migranții sunt însă slab plătiți sau necalificațiIndiferent de tipul de viză, salariul mediu al unui angajat născut în India este de 32.400 de lire pe an, iar al unui angajat născut în Nigeria este de 34.000 de lire. Britanicii nativi au un salariu mediu de 30.900 de lire. Deși nu toți migranții lucrează, adulții dintre ei au o probabilitate ușor mai mare de a avea un loc de muncă decât localnicii.
Migration Observatory a arătat că persoanele din afara UE câștigă inițial mai puțin. Totuși, veniturile migranților recenți depășesc rapid media națională. Această creștere poate fi explicată parțial prin faptul că lucrătorii slab plătiți, precum studenții care lucrează part-time, pleacă mai devreme din țară. De asemenea, reflectă progresul rapid al migranților, care sunt adesea foarte motivați. Dawood Ibtehsam, venit din Pakistan, a început ca șofer de livrări și muncitor în depozit, iar acum are 77 de angajați.
Cel mai recent plan al guvernului pentru reducerea migrației nete implică îngreunarea obținerii rezidenței permanente și, implicit, a cetățeniei. Ministerul de Interne analizează prelungirea perioadei standard de calificare de la cinci la zece ani. Persoanele cu venituri mici ar trebui să aștepte mult mai mult. Propunerea ar putea să nu fie adoptată. Politicieni laburiști, inclusiv Angela Rayner, au criticat ideea ca fiind „nebritanică”, deoarece ar afecta oameni deja stabiliți în țară.
S-a demonstrat în mod repetat că obținerea cetățeniei aduce beneficii economicePrelungirea perioadei în care migranții rămân într-un statut incert poate părea avantajoasă pentru bugetul de stat, deoarece aceștia și angajatorii lor continuă să plătească taxe și contribuții la sistemul de sănătate, fără a beneficia de prestații sociale. În același timp, ei rămân legați de angajatori, ceea ce le reduce productivitatea. Limitarea mobilității forței de muncă este dăunătoare atât pentru migranți, cât și pentru economie.
Un studiu realizat în Olanda de Floris Peters, Maarten Vink și Hans Schmeets a estimat că naturalizarea crește rata de ocupare cu 12% în rândul bărbaților și cu 13% în rândul femeilor. De asemenea, migranții își găsesc mai repede un loc de muncă înainte de a obține cetățenia.
Guvernele succesive au reușit să facă Marea Britanie mai puțin atractivă pentru imigranți. Din păcate, este posibil să fi făcut și imigranții care ajung acolo mai puțin atractivi pentru britanici. Pe măsură ce numărul lucrătorilor migranți a scăzut, solicitanții de azil au devenit o parte mai mare a totalului. Modificările propuse privind rezidența și cetățenia ar putea face ca cei care vin pentru muncă să aibă mai puțin succes și, implicit, să fie mai puțin apreciați. Numerele nu sunt totul.
Proiectul de lege ar urma să interzică elevilor cu vârste între 7 și 15 ani folosirea telefoanelor în incinta școlilor, inclusiv în pauzele dintre ore, și să ofere școlilor o bază legală pentru crearea unor spații de depozitare a telefoanelor, informează Reuters.
„Propunem interzicerea utilizării telefoanelor mobile în școlile primare în timpul orelor și al pauzelor… Suntem convinși că părinții și profesorii ar trebui să dispună de un astfel de instrument”, a declarat Tusk.
„Ne confruntăm cu o problemă civilizațională legată de dependența aproape a tuturor, în special a celor mai tineri, de platforme, jocuri etc. Ne dăm seama că acest lucru poate avea consecințe dezastruoase asupra vieții copiilor și asupra țării”, a adăugat premierul Poloniei.
Un proiect separat, propus de ministrul pentru digitalizare, ar impune noi obligații site-urilor care oferă conținut pornografic, pentru a limita accesul copiilor.
În februarie, ministrul Educației, Barbara Nowacka, a prezentat și planuri privind interzicerea folosirii rețelelor sociale de către copiii sub 15 ani, deschizând calea către un posibil conflict cu marile companii americane de tehnologie.
Companiile din domeniul tehnologiei susțin că accentul ar trebui pus pe modul în care sunt folosite dispozitivele, nu pe interdicții totale, în condițiile în care există controale parentale și alte restricții țintite. Ele invocă, de asemenea, beneficiile smartphone-urilor pentru învățare, comunicare și siguranță.
Țări precum Olanda, Coreea de Sud și Italia au interzis smartphone-urile în școli, pe fondul îngrijorărilor legate de impactul acestora asupra concentrării și comportamentului. Alte state au interzis sau iau în calcul interzicerea accesului copiilor la rețelele sociale.
Președintele american Donald Trump a semnat marți un ordin executiv care stabilește un cadru de reglementare pentru inteligența artificială în Statele Unite, relatează AFP.
Documentul prevede crearea unui sistem voluntar prin care companiile dezvoltatoare de inteligență artificială își pot supune modelele unei evaluări guvernamentale înainte de lansare. Totodată, textul precizează explicit că ordinul executiv nu poate fi folosit pentru instituirea unor mecanisme obligatorii de aprobare prealabilă a noilor tehnologii.
De asemenea ordinul președintelui urmărește crearea unei platforme de coordonare conduse de Departamentul Trezoreriei, în colaborare cu Agenția Națională de Securitate (NSA) și Agenția pentru Securitate Cibernetică și Protecția Infrastructurii (CISA), care va facilita identificarea și remedierea vulnerabilităților informatice împreună cu industria privată, tot pe bază voluntară.
Măsurile vin pe fondul avertismentelor privind riscurile de securitate, în condițiile în care noile modele de AI sunt capabile să identifice și să exploateze vulnerabilitățile sistemelor informatice la o viteză fără precedent.
Adoptarea ordinului evidențiază dezbaterile din interiorul administrației americane privind reglementarea inteligenței artificiale.
O parte a oficialilor susține introducerea unor mecanisme de supraveghere pentru a reduce riscurile de securitate, în timp ce alții consideră că orice formă de control guvernamental ar putea încetini inovația americană în competiția cu China.
Cei doi, Craig și Lindsay Foreman au fost reținuți în ianuarie 2025 în timp ce se aflau într-o călătorie cu motocicleta în jurul lumii. În februarie, au fost condamnați la 10 ani de închisoare pentru spionaj, acuzație pe care amândoi o neagă, potrivit Associated Press.
Ministerul de Externe al Marii Britanii a calificat încarcerarea cuplului drept „nejustificată și îngrozitoare”.
„Suntem dezamăgiți de decizia de apel și vom continua să depunem eforturi pentru a ne asigura că Craig și Lindsay se vor întoarce în siguranță în Marea Britanie”, potrivit comunicatului publicat de Ministerul de Externe al Marii Britanii.
„De la arestarea lor de anul trecut, ambasadorul britanic la Teheran, diplomații și oficialii de la Londra au depus eforturi pentru a le oferi asistență consulară. Aceasta include vizitele ambasadorului la închisoare și facilitarea convorbirilor telefonice cu familia lor din Marea Britanie”, se mai arată în comunicat.
Fiul lui Lindsay Foreman, Joe Bennett, a declarat că niciunuia dintre cei doi nu i s-a permis să participe la ședința de apel. Acestora li s-au cerut să semneze documente pe care nu le puteau citi. Amândoi au început greva foamei.
„Cazul lor a ajuns acum la Curtea Supremă, dar nu înțelegem procedura, calendarul sau ce anume, dacă va fi cazul, va fi depus în numele lor”, a spus Bennett, fiul femeii încarcerate.
Guvernul britanic îi sfătuiește pe cetățeni să nu călătorească în IranDe câțiva ani, guvernul britanic îi sfătuiește pe cetățenii britanici și britanico-iranieni să nu călătorească în Iran, al cărui guvern are o istorie de reținere și eliberare a cetățenilor occidentali sub acuzații de securitate. Țara a fost mult timp acuzată că îi reține pe cei cu legături occidentale ca prizonieri pentru a-i folosi ca monedă de schimb în negocierile cu Occidentul. Iranul neagă aceste acuzații.
În 2022, Iranul a eliberat-o pe Nazanin Zaghari-Ratcliffe, o angajată în domeniul umanitar de origine britanico-iraniană, după mai bine de cinci ani de detenție. Ea a fost condamnată să ispășească o sentință de 5 ani de închisoare după ce a fost găsită vinovată de complot pentru răsturnarea guvernului iranian, acuzație pe care ea, susținătorii ei și grupurile pentru drepturile omului au negat-o.
În cadrul unei audieri în Congres, Marco Rubio a susținut că reprezentanții Statelor Unite nu a oferit Iranului niciun pachet de relaxare a sancțiunilor în schimbul unor eventuale discuții privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
„În acest moment, tot ce s-a discutat cu Iran este că orice ridicare a sancțiunilor este condiționată, ceea ce înseamnă că trebuie să fie în schimbul motivului pentru care aceste sancțiuni au fost instituite în primul rând, și anume programul lor nuclear”, a spus Rubio în fața Comisiei de Relații Externe, relatează Reuters.
El a adăugat că Iranul este sancționat din cauza activităților de îmbogățire a uraniului, iar ridicarea sancțiunilor ar putea fi luată în considerare doar în cazul unui acord de renunțare la aceste activități.
„Iranul este sancționat pentru că are uraniu puternic îmbogățit. Iranul este sancționat din cauza activităților sale nucleare. Dacă sunt de acord să renunțe la aceste lucruri, vor fi ridicate sancțiuni asociate cu angajamentul și respectarea acestor acorduri”, spune oficialul american.
De asemenea, șeful diplomației a explicat motivul pentru care SUA a lansat atacurile împotriva Iranului, la finalul lunii februarie.
„Ceea ce au încercat să facă a fost să construiască un scut convențional pentru programul nuclear și să se ascundă în spatele acelui scut convențională”, mai punctează Rubio.
Cu toate acestea, administrația Trump consideră că războiul va avea efecte pozitive, președintele susținând că va ajunge la o înțelegere favorabilă pentru încheierea conflictului și că efectele negative ale războiul se vor estompa.
Presiunile interneDeclarațiile vin într-un moment de tensiune pentru guvernul american care confruntă cu frustrarea crescândă a populației față de creșterea prețurilor, iar republicanii speră ca Trump să obțină redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru a scădea prețul carburanților înaintea alegerilor intermediare din noiembrie.
Poziția opoziției democrateDe asemenea, Secretarul de Stat a fost criticat pentru lipsa de transparență privind gestionarea conflictului din Iran. Senatoarea Jeanne Shaheen, democrată cu cel mai înalt grad din Comisia de Relații Externe i-a transmis: „Când vorbesc cu alegătorii mei, aceștia cer ajutor economic pe plan intern, nu o schimbare de regim în Havana, Caracas sau Teheran. În schimb, ați trimis Congresului o notificare privind puterile de război în care spuneau că nu ne aflăm în ostilități active cu Iranul, în timp ce SUA desfășurau atacuri împotriva Iranului, iar Iranul bombarda ambasadele și bazele americane din tot Orientul Mijlociu”.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret care extinde mecanismul prin care debitorii ruși își pot limita sau suspenda obligațiile financiare față de creditorii din state considerate „neprietenoase”, incluzând de această dată și depozitele bancare, potrivit theins.ru, publicație de limbă rusă, puternic critică față de Kremlin, axată pe jurnalism de investigație.
Documentul, publicat pe portalul oficial de informații juridice al Federației Ruse, modifică Decretul nr. 95 din 5 martie 2022, adoptat după declanșarea războiului din Ucraina și introducerea sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei.
Acum, plățile se limitează și către țările „neprietene”Până în prezent, decretul permitea autorităților, companiilor și persoanelor fizice ruse să-și îndeplinească obligațiile față de creditorii străini prin intermediul unor conturi speciale de tip „C”, deschise în ruble, precum și să limiteze anumite plăți aferente împrumuturilor, creditelor și altor instrumente financiare.
Noile modificări extind acest regim și asupra obligațiilor rezultate din depozitele bancare deținute de cetățeni sau entități din țări catalogate de Kremlin drept „neprietenoase”.
Decretul a intrat în vigoare la 1 iunie 2026, data publicării sale oficiale.
„Datorie liberă de plată”Economistul Serghei Aleksașenko a explicat pentru publicația The Insider că fondurile aflate în conturile de tip „C” sunt supuse unor restricții severe de utilizare, deși, din punct de vedere juridic, ele continuă să aparțină titularilor inițiali.
„Din punct de vedere legal, acestea aparțin persoanei care le-a deținut într-un cont sau depozit obișnuit, dar utilizarea lor este foarte limitată. Pentru bancă, acești bani devin o datorie liberă de plată”, a declarat economistul.
Potrivit acestuia, valoarea totală a sumelor blocate în astfel de conturi nu este cunoscută public, însă există estimări potrivit cărora numai operațiunile asociate Citibank ar fi implicat aproximativ un trilion de ruble.
Economist: „Ar putea fi o măsură de precauție”La rândul său, analistul bancar Alexander Kolyandr, cercetător asociat al Centrului pentru Analiza Politicii Europene (CEPA), consideră că modificările legislative ar putea reprezenta o măsură de precauție în eventualitatea confiscării activelor rusești blocate în Europa.
„Nu exclud posibilitatea ca această modificare să fi fost introdusă în perspectiva unei eventuale confiscări a activelor blocate la Euroclear”, a declarat Kolyandr pentru publicația citată.
O etapă nouă în conflictul Rusia – OccidentPotrivit analistului, pe lângă titlurile financiare deținute de investitori străini prin sistemul Euroclear, există și depozite în numerar în care s-au acumulat, în ultimii ani, dividende și alte plăți aferente activelor blocate.
Măsura reprezintă o nouă etapă în confruntarea financiară dintre Rusia și statele occidentale, pe fondul sancțiunilor impuse Moscovei și al disputelor privind activele rusești înghețate în străinătate.
Potrivit comunicatului publicat, marți, de Guvern, din totalul de 16,68 miliarde Euro, România va folosi 4,2 miliarde Euro pentru infrastructură duală, respectiv pentru realizarea capetelor de autostradă A7 și A8.
Din restul de 12,48 miliarde de euro, destinate echipamentelor militare, s-au semnat în această etapă, a achizițiilor singurale, mai multe contracte, pentru cumpărarea unor mașini de infanterie pe șenile, nave de patrulă maritimă și de intervenție ale scafandrilor, sisteme de apărare aeriană anti-dronă și antirachetă, precum și sisteme de drone.
Contractele, după cum urmează:Contracte de achiziție s-au semnat, tot înainte de 30 mai și pentru echipamente duale, despre care, șeful DSU, Raed Arafat spunea anterior că pot fi folosite atât pentru transportul, de exemplu, al victimelor în cazul unui dezastru și pot fi folosite și în misiuni de salvare-căutare sau diverse intervenții. Achizițiile pentru care s-au semnat contracte prin SAFE includ elicopere multirol, avioane tactice, autospeciale pentru transport sau ambarcațiuni pentru patrulare maritimă.
Contractele și sumele pentru cumpărarea echipamentelor dualePotrivit Guvernului, nu au fost semnate până la 30 mai contracte de achiziții pentru care a fost deja agreată achiziția în cooperare cu alt stat sau cu o agenție internațională. Potrivit Guvernului, acestea pot fi semnate și după această dată.
Nu au mai fost realizate nici contracte de achiziții programate inițial ca singulare, din cauza din cauza ofertelor prea mari ale operatorilor economici sau complexității ridicate, vor deveni comune.
Ce echipamente se vor cumpăra în cooperare cu alt stat?Guvernul va cumpăra, în cooperare cu Franța, 12 elicoptere H225M, la un preț aproximativ de 800.000.000 Euro. Achiziția urmează să fie încheiată în cooperare cu Direcția Generală de Armamente din Franța.
Există deja un acord de cooperare industrială alături de compania Airbus Helicopters SAS și cu I.A.R. S.A. Potrivit Guvernului, a fost agreat transferului de tehnologie și licențe către compania românească, angajații acesteia fiind pregătiți în următorii ani în Franța în vederea realizării în România a unei linii de asamblare finală.
De asemenea, intenția statului român este aceea de a cumpăra lot subsecvent de 30 de elicoptere H225M produse în România de către I.A.R. S.A.
Guvernul afirmă că va mai achiziționa 12 radare Gap Filler pentru o valoare aproximativă de 258.000.000 Euro. Contractul va fi încheiat în cooperare cu Direcția Generală de Armamente din Franța.
Achiziția se realizează în baza unui acord de cooperare industrială încheiat cu companiile Thales Romania S.R.L. și Thales LAS France S.A.S., prin care se agreează transferul de tehnologie în domeniul comunicațiilor în vederea producției în România, precum și producția parțială a celor 12 radare în România.
Achiziții realizate în contract cu o agenție internațională:Guvernul a precizat că a fost deja agreată achiziția printr-o agenție internațională precum Agenția NATO pentru sprijin și achiziții sau Agenția NATO pentru comunicații și informații sau un program european de achiziții comune precum European Sky Shield Initiative.
În această categorie vor fi cumpărate:
Guvernul a precizat că sunt și contracte de achiziții singulare care nu s-au mai semnat, fie pentru că potențialii furnizori au cerut un preț prea mare, fie pentru că nu au fost finalizate în timp util procedurile tehnice pentru achiziție.
Printre acestea se numără:
Potrivit Guvernului, în afară de echipamentele sau armamentul enumerat mai sus se vor cumpăra și produse cu o valoare mai redusă, coordonate de MAI. În perioada următoare, Grupul de Lucru coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului va continua implementarea SAFE ce are ca scop stimularea industriei de armament și de utilizare duală din România, precum și integrarea producătorilor români în cadrul lanțurilor europene de producție.
