MediaFax.ro

Fostul premier Marcel Ciolacu a comentat, duminică seara la Antena3, decizia președintelui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace de la Washington, pe 19 februarie, în calitate de observator al României.

Marcel Ciolacu a susținut că decizia președintelui este una corectă și importantă pentru securitatea și apărarea României.

„E o decizie corectă. Eu aș fi decis din prima zi că trebuie să mergem în Statele Unite, să stăm la aceeași masă cu președintele Trump, din cauza unui lucru foarte simplu. Securitatea României depinde de parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii. Vârful de tehnologie, de capabilități militare le deține Statele Unite ale Americii. Iar în contextul actual cu conflictul în Ucraina, conflictul în Orient, cel mai solid partener al României este Statele Unite ale Americii din punct de vedere al securității României. Cine spune altceva, înseamnă că trăiește pe altă planetă. Foarte bine că președintele merge în Statele Unite.”, a spus fostul premier.

Întrebat ce a influențat alegerea președintelui, Ciolacu a explicat: „Cred că informațiile pe care le-a primit președintele, reale, în ceea ce privește parteneriatul strategic cu Statele Unite.”

Fostul premier a exclus, de asemenea, orice conflict de poziționare între Uniunea Europeană și Statele Unite în ceea ce privește România, odată cu această decizie a președintelui.

„Nu. România nu are nicio problemă de acest fel. România e un partener corect în cadrul Uniunii Europene, lucru pe care l-am dovedit, indiferent cine a fost președinte sau prim-ministru și România a fost întotdeauna un partener corect cu Statele Unite, mai ales pe latura de securitate națională.”, a spus Ciolacu.

Fostul premier al României, Marcel Ciolacu, a vorbit duminică seara, la Antena 3, despre tensiunile din coaliția de guvernare și despre colaborarea pe care o are cu primarul Buzăului.

Întrebat despre relația cu Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, Marcel Ciolacu a răspuns: „Comunicăm, avem niște proiecte împreună pentru buzoieni și o să le comunicăm și o să le facem. Exact cum am promis, așa o să le facem.”

Întrebat dacă există influențe din partea USR în PSD, făcând aici aluzie la Constantin Toma, fostul premier a negat această ipoteză.

„Nu, nu este userist. Îl cunosc bine pe domnul Toma, e mai căpos. Sunt unul între oamenii care l-am acceptat și cu bune și cu rele. Din punctul meu de vedere, am și spus la o emisiune la Buzău, cumva s-a apropiat de linia roșie și vom încerca să rămânem doar la o comunicare instituțională a președintei de Consiliul Județean și primar, pentru că am făcut niște promisiuni buzoienilor și trebuie să ne ținem de ele. Dar eu cred că lucrurile se vor rezolva.”, a spus Ciolacu.

Ciolacu a declarat că Toma este unul dintre susținătorii premierului Ilie Bolojan și al reformelor sale dure, dar a spus că este conștient de problemele actuale din economie.

„Între timp, cred că și domnia sa a constatat efectele acestei reforme, care nu are niciun fond și efectele mai ales economice. Efectele unor declarații, din gura unui prim-ministru, nu are voie să dea declarații că intrăm în incapacitate de plat.”, a spus Ciolacu.

Marcel Ciolacu a declarat duminică seară la Antena 3 CNN că România plătește acum dobânzi mai mari decât anii trecuți.

„Anul trecut în noiembrie, în noiembrie, s-a făcut rectificare. Și a venit că vom avea un deficit de 8,4. Știind foarte bine că negociase cu Comisia să ne ia șapte miliarde din PNR, dar anumite sume din împrumus să le treacă pe grant. Știind că vei termina cu un deficit de sub 8. De ce faci aceste lucruri? Uite cât mi-am asumat, 8,4. Vedeți cât am făcut? 7,7.

Totul e un joc de imagine, dar vă spun unde se vede acest joc de imagine”, a spus fostul premier social democrat. 

Marcel Ciolacu a mai spus că România are aproape șapte miliarde de lei dobânzi mai mult de plătit.

Acest joc de imagine a pornit odată când un prim ministru, primul prim-ministru al României, din toată istoria României, care s-a adus la Bloomberg și a zis că stăm în incapacitate de plată, 

Noi plătim dobânzi mai mari în acest moment decât am plătit în 2023 și în 2024. Ăsta e adevărul.

Am plătit cu aproape, au făcut ai mei socoteli, aproape șapte miliarde de lei dobânzi mai mult din diferența de dobândă. În această condiție, dacă lucrurile stau atât de grav și văd că dați și cifre aici, de ce mai rămâne peste de la guvernare? Aveți o explicație? Asta e o decizie pe care o luăm în forumul de conducere al Partidului Social. Aud fraza asta de mult timp.

Fostul premier al României, Marcel Ciolacu, a făcut duminică declarații la Antena 3, unde a vorbit despre discuțiile din coaliție legate de reforma administrației și implicarea PSD în planul de relansare economică.

Întrebat despre afirmațiile ministrului Agriculturii, Florin Barbu, potrivit cărora în planul de relansare nu se regăsesc măsuri PSD și că miniștrii PSD nu semnează reforma, Ciolacu a răspuns:

„Aceste lucruri știu și eu din spațiu public și de la colegii mei, care au participat la coaliție, s-au luat niște decizii împreună în coaliție. Reforma în administrație intră la pachet prin asumare în Parlament, odată cu punctele de relansare propuse de către Partidul Social-Democrat și discutate în coaliție. Ori suntem parteneri și ne ținem ceea ce promitem în coaliție și de fapt nu neapărat ce promitem, ce decidem în coaliție. E normal că atunci miniștrii PSD să nu semneze.”

Ciolacu a spus că există riscul ca o ordonanță guvernamentală să fie folosită pentru a introduce reforma administrativă fără acordul complet al coaliției. Este o decizie greșită, spune acesta.

„Presupun că se dorește a intra în guvern cu o ordonanță în ceea ce privește reforma administrativă. Urmând ca ea, pe urmă, să fie modificată în Parlament. E cea mai greșită direcție pe care poate să o ia în acest moment primul ministru. Eu cred că trebuie să întoarcă la masa negocierilor și discuțiilor și să începem să livrăm ceva coerent populației.”

Marcel Ciolacu a declarat că actualul guvern condus de Ilie Bolojan are obligația de a veni cu măsuri pentru stimularea economiei.

„Mai ales că ne-am trezit într-o recesiune, într-o recesiune cum a mai fost în 12 state europene, pe urmă făcând anumite corecții, cum e normal, fiscale. Ne-am trezit cu o scădere de 1,9%. De fapt, aruncăm în cârca PSD-ului. Dom’le, că uite cine se opune reformei. Reformă înseamnă mult mai mult decât o concediere colectivă. Și atunci, e un joc de imagine. De prea mult timp, actualul prim-ministru face acest joc de imagine și mută în continuu anumite subiecte importante. Ne aflăm în recesiune. Guvernul are obligația să vină cu stimul pentru economie.”, a spus Ciolacu.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a reacționat duminică, la Antena 3, la declarațiile șefului Cancelariei, Mihai Jurca, care a spus că beneficiarii programului Tomata și ai programului pentru usturoi nu vor mai primi sprijin dacă nu sunt fiscalizați.

Ministrul Agriculturii a respins declarațiile și ideea că programul ar putea fi modificat în acest sens.

„În primul rând, nimic nu se mai numește programul Tomata. Se numește ‘Legume în spații protejate’ pentru că am extins și finanțăm fiecare mie de metri pătrați”, a declarat ministrul.

Acesta a venit apoi cu o replică dură la adresa șefului Cancelariei, Mihai Jurca.

„Cred că domnul Jurca are mai mult bulion în cap decât ce ar trebui să aibă. Ar trebui să nu se bage peste politică. Pentru că nu trebuie să se bage peste politica agricolă. Politica agricolă se face de către ministrul Agriculturii împreună cu prim-ministru. Șeful Cancelariei are alte atribuții.”, a spus Barbu.

Ministrul a explicat că programul ‘Legume în spații protejate’ este deja stabilit prin hotărâre de guvern și are o durată stabilită, ceea ce înseamnă că nu poate fi modificat ușor.

„În primul rând, Mihai Jurca nu știe că programul spații protejate este un program prin hotărâre de guvern pe o perioadă de trei ani. Aprobat încă de anul trecut. Deci nu mai poate fi modificat”, a declarat Barbu.

„Este un program care este notificat la Comisia Europeană și în acest program, că am văzut că a avut niște declarații și de fiscalitate, chiar dacă sunt pe certificat de producători fermierii din Bazinul Legumicol, au o anumită cantitate de valorificare prin borderouri și prin facturi atunci când fac această valorificare pentru a primi acest sprijin în Bazinul Legumicol”, a explicat ministrul.

Ministrul Agriculturii a declarat duminică seara, la Antena 3 CNN că autoritățile competente ale statului nu pot, în momentul de față să examineze corespunzător produsele alimentare ce conțin hormoni de creștere.

„Zootehnia din zona de Mercosur se bazează pe hormonii de creștere. Hormonii pe care noi, prin laboratoarele pe care le avem, prin chiturile pe care le avem, prin markerii pe care îi avem în momentul de față, nu putem testa aceste produse, a declarat Florin Barbu. 

Ministrul Agriculturii a insistat pentru un comerț bazat pe garanții.

„Dacă noi semnăm un acord Mercosur și suntem de acord cu acest acord, pentru că nici eu n-am fost împotriva acestui acord Mercosur, eu nu sunt împotriva comerțului liber. Comerțului liber poate aduce beneficii economice pentru un stat din Europeană.

Dar un comerț fără garanții, fără studii de impact, poate duce la un comerț de dumping, ceea ce se întâmplă acum”, a mai spus ministrul Florin Barbu.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a explicat duminică, la Antena 3, cum va funcționa noul mecanism privind plafonarea adaosului comercial la produsele agroalimentare, măsură care ar urma să fie aplicată în funcție de nivelul inflației.

Întrebat cum va funcționa concret acest sistem, ministrul a spus că măsura va fi reglementată printr-un act normativ și va fi activată doar în anumite condiții economice.

„Sigur, va fi un act normativ atunci când inflația este peste 5%, se face o plafonare a adaosului comercial, dar la toate produsele agroalimentare, nu numai la cele de bază. Pentru că acel adaos comercial practicat pe alimentele de bază s-a dus pe alte produse agroalimentare. Am sesizat acest lucru și inclusiv Consiliul Concurenței a sesizat creșteri la anumite alimente care nu erau incluse în ordonanța privind alimentele de bază. În cazul în care inflația este sub 5%, piața rămâne liberă”, a declarat Florin Barbu.

Ministrul a spus că măsura vine după ce autoritățile au observat că, în perioada în care a fost plafonat adaosul comercial la alimentele de bază, unele creșteri de preț s-au mutat către alte produse din categoria agroalimentară.

În ceea ce privește controlul și verificarea respectării plafonării, ministrul Agriculturii a precizat că responsabilitatea revine Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

„ANAF. A dat și amenzi ANAF. De aproape 18 miliarde undeva în august-septembrie, pentru că magazinele de retail nu au respectat plafonarea adaosului comercial”, a spus ministrul.

Întrebat dacă a fost stabilit deja nivelul plafonului, Florin Barbu a spus că acesta ar urma să fie menținut la 20%, ca în cazul măsurii aplicate anterior.

„Tot la 20%, la toate produsele agroalimentare. Atunci când am făcut acel act normativ în 2023, eu nu am afectat niciun business din România. Nici la retail, nici la procesator. De ce? Pentru că 20% reprezintă un adaos comercial peste fișa de cost. Fișa de cost, conform ordinului Ministerului de Finanțe, include cheltuielile directe și indirecte. Practic reprezintă un profit de 20% net. Deci nu avea cum Ministerul Agriculturii, prin ministrul Agriculturii, să intervină în piață și să ducă aceste companii în faliment”, a explicat Florin Barbu.

Ministrul Agriculturii a declarat duminică seară, la Antena 3 CNN că niciuna dintre schemele de relansare economică prezentate Ministerului de Finanțe nu acceptată. „Toate schemele de relansare economică pe care noi le-am prezentat ca Partid Social-Democrat nu au fost luate în calcul la Ministerul de Finanțe”, a spus Florin Barbu.

Mai mult de atât, ministrul Agriculturii a precizat că a solicitat trei lucruri foarte importante pentru agricultura din România,  atât în zona de procesare, dar și în zona de vegetal, prin care, dar și pe partea de investiții, prin care fermierii să poată recupera din impozitul pe profit, nu să facă deducere, pentru că în momentul de față se poate face deducere pe impozitul pe profit, să recupereze tot ceea ce înseamnă marjă fixă la contractele de credit.

El a propus, de asemenea ca membrii cooperativelor să poată repartiza procentul de 2% din impozitul pe profit după modelul ONG-urilor.

„Pe o perioadă de 10 ani, să amortizeze și să recupereze, tot din impozitul pe profit, 50% din investiții, iar trei, așa cum se întâmplă în momentul de față, când anumite ONG-uri și anumite fundații primesc 2% din impozitul pe profit, tot ceea ce înseamnă organizații de udători și cooperative din România, membrii acestor cooperative să facă repartizare de 2% din impozitul pe profit. Ce înseamnă acest lucru? Ceea ce nu înțelege nici domnul Nazare este de a reduce evaziunea fiscală”, a spus ministrul Barbu.

Procesatorii și fermierii își vor dori foarte mult să facă profit și, practic, astfel poate fi eliminată și o parte din evaziunea fiscală din România crede ministrul Agriculturii.

„Normal că atunci când faci recuperare din impozit pe profit și faci profit și îți deduce anumite cheltuieli cu contractele de credit, și știm foarte bine ceea ce se întâmplă în sistemul bancar din România, unde creditele au explodat, să faci recuperare din impozitul pe profit, atât la contractele de credit, cât și la contractele de investiții. Asta înseamnă că atât procesatorii, cât și fermierii își vor dori foarte mult să facă profit. Și, practic, cred că putem elimina și o parte din evaziunea fiscală din România.Toate aceste lucruri pe care noi le-am prezentat și pe alte domenii, vorbim în sănătate, în energie, de relansare economică, nu au fost luate în calcul la Ministerul de Finanțe”, a mai declarat Florin Barbu.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a explicat duminică seara, la Antena 3, de ce se opune includerii ministerului său în noua ordonanță privind reorganizarea și reducerea cheltuielilor în administrație.

Florin Barbu a susținut că instituția a făcut deja reforme consistente și că și-a respectat angajamentele asumate în fața Guvernului.

Întrebat de ce se opune reformei administrative, deși a declarat anterior că a reformat ministerul, Ministrul Agriculturii a invocat reorganizarea realizată la finalul anului trecut.

„Păi, în primul rând, atunci când am făcut reorganizarea Ministerului Agriculturii în decembrie 2025 și domnul prim-ministru a spus foarte clar că dacă se face această reorganizare, Ministerul Agriculturii nu mai intră sub incidența următoarei reorganizări și asumări în guvern pe această ordonanță”, a spus Florin Barbu.

El a susținut că Ministerul Agriculturii este singurul care a făcut economii semnificative la fondul de salarii și a redus masiv funcțiile de conducere.

„Ministerul Agriculturii a fost singurul minister care în anul 2025 a avut o economie de 14% la fondul de salarii. Ministerul Agriculturii a fost singurul minister care a făcut reorganizarea, a desființat peste 390 de funcții de conducere, peste 77 de ordonatori de credite terțiali, secundari și principali”, a afirmat Barbu.

Barbu a vorbit și despre dimensiunea bugetului gestionat și absorbția fondurilor europene.

„În momentul de față, Ministerul Agriculturii este fără precedent în ultimii 30 de ani când a avut un buget de 5 miliarde de euro și a adus fonduri europene de 5 miliarde de euro. Practic, în anul 2025, Ministerul Agriculturii a cheltuit 0 fonduri de la bugetul de stat”, a declarat acesta.

Întrebat dacă fondurile au fost returnate sau dacă au fost completate cu bani europeni, Florin Barbu a spus că „banii care au fost alocați în decembrie 2024 pentru bugetul pe anul 2025 au fost de 5 miliarde de euro în care erau inclusiv salarii, partea de investiții, partea de scheme de ajutor de stat. Și până pe 31 decembrie 2025 am rambursat de la Comisia Europeană 5 miliarde de euro.”

Ministrul a mai spus că, potrivit discuțiilor anterioare din Guvern, ministerele care au redus cu cel puțin 10% fondul de salarii nu ar trebui să intre sub incidența noii ordonanțe.

„Toate aceste ministere care au făcut economii și au redus cu 10% fondul de salarii, capitolul 10 din buget, practic nu trebuie să intre sub această ordonanță. Lucrul acesta a fost discutat în decembrie, atunci când am prezentat în Guvernul României reorganizarea Ministerului Agriculturii. Eu îmi doresc foarte mult să ne ținem de cuvânt”, a spus Barbu.

În ceea ce privește reacția premierului Ilie Bolojan după ce trei miniștri, printre care și Bogdan Ivan și Alexandru Rogobete, au anunțat că nu susțin ordonanța, ministrul Agriculturii a spus că „s-a întrerupt ședința și a solicitat o coaliție. Probabil mâine va fi această coaliție.”

Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Ţoiu, a participat la reuniunea ministerială a formatului trilateral „Triunghiul Odesa” de la Conferinţa de Securitate de la München, alături de omologii săi din Ucraina și Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat de presă, Oana Țoiu a transmis că în cadrul reuniunii a fost adoptată o declarație privind consolidarea rezilienței celor trei țări în domenii precum securitate energetică, securitate cibernetică și conectivitate terestră.

„Prin formatul Triunghiul Odesa accelerăm proiectele comune de infrastructură, întărim vocea regională pe scena globală şi adresăm nevoile concrete ale comunităţilor noastre istorice. Am anunţat în formatul conferinţei de la Munchen decizia noastră de a încheia un acord trilateral de colaborare în domeniul securităţii cibernetice, Tripla Alianţă Cibernetică, pentru că avem, şi în instituţiile publice şi în mediul privat, experţi şi experienţă şi vrem să creştem poziţionarea noastră internaţională ca parteneri şi furnizori de securitate în acest domeniu”, a declarat Oana Ţoiu.

Potrivit MAE, memorandumul privind Tripla Alianță Cibernetică va coordona colaborarea între Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică și instituțiile omoloage, urmând să intre în vigoare după semnarea planificată în această lună.

„De asemenea, cei trei miniştri ai afacerilor externe au discutat angajamentele guvernelor de a extinde semnificativ conectivitatea regională în domeniul energiei pentru a răspunde la problemele generate de atacurile Rusiei şi pentru a consolida şi pentru viitor conectivitatea necesară creşterii regionale a industriilor noastre. Solidaritatea societăţii civile şi campania de donaţii pentru generatoarele electrice a fost apreciată de populaţia şi autorităţile ucrainene”, a precizat MAE.

Declarația comună reafirmă, de asemenea, și „rolul strategic al României pentru integrarea europeană a Ucrainei şi a Republicii Moldova, atât pe palier politic şi instituţional cât şi prin contribuţia societăţii civile”.

În plus, MAE spune că „finanţarea europeană a proiectelor de conectare regională este o prioritate comună şi în negocierile viitoare de la nivel european, permiţând accesarea unor surse de finanţare esenţiale pentru proiecte strategice rutiere, feroviare şi energetice”.

Ministrul român a făcut precizări și despre comunitățile vorbitoare de limbă română din Ucraina.

„Ministrul român a subliniat importanţa asigurării educaţiei în limba maternă, inclusiv în contextul reformei sistemului educaţional şi necesitatea continuării discuţiilor iniţiate deja şi la nivelul ministerelor de educaţie pentru finalizarea unei soluţii comun agreate până la punerea în practică în 2027 a noului set de reforme planificate”, se arată în comunicatul de presă.

Mai multe state europene și-au declarat intenția de a participa la discuțiile privind stabilirea unui mecanism de descurajare nucleară comun în Europa, scrie Ukrinform.

Prim-ministrul Letoniei, Evika Siliņa, a declarat că Riga este pregătită să se implice în această inițiativă. „Descurajarea nucleară ne poate oferi noi oportunități. De ce nu?”, a declarat acesta, spunând că orice pas trebuie să respecte „angajamentele noastre internaționale”.

Ministrul adjunct al Apărării din Estonia, Tuuli Duneton, a spus că țara sa nu exclude participarea la negocierile preliminare privind o descurajare nucleară europeană.

Cancelarul german, Friedrich Merz, și președintele francez, Emmanuel Macron, au vorbit despre acest subiect la Conferința de Securitate de la München.

Emmanuel Macron a spus că este necesară rearticularea descurajării nucleare, ținând cont și de armele convenționale, cum ar fi rachetele cu rază lungă de acțiune.

Ministrul de Externe al Letoniei, Baiba Braze, a declarat și el că „descurajarea nucleară este un subiect important” la Conferința de Securitate din acest an.

Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a participat, de asemenea, în cadrul aceleiași conferințe de la Munchen, la o discuție cu uși închise pe această temă.

Potrivit unor oficiali europeni, țările europene ar putea sprijini capacitatea nucleară a Franței prin utilizarea unor resurse militare convenționale, precum submarine.

Potrivit unor surse, Parisul ar putea lua în considerare și extinderea arsenalului nuclear cu subvenții din partea altor state europene.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a spus că Europa trebuie să își asume o responsabilitate mai mare pentru apărarea convențională a continentului.

Un element important în toată această inițiativă, spune Pistorius, este menținerea sprijinului strategic și nuclear al Statelor Unite ale Americii.

Evenimentul a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică atunci când polițiștii din cadrul Secției nr. 2 Poliție Rurală Băleni au oprit pentru control, pe raza comunei, un autoturism condus de un bărbat.

Polițiștii au precizat că șoferul nu s-a conformat dispozițiilor agenților, a refuzat să coboare din autoturism și a demarat în viteză de la fața locului, acroșând alți doi polițiști aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Polițiștii au pornit în urmărirea mașinii și au folosit pistoalele.

„S-a procedat de îndată la urmărirea acestuia, autoturismul fiind identificat ulterior abandonat pe un teren agricol situat pe raza comunei Băleni.

Menționăm faptul că, pe timpul urmăririi, au fost executate focuri de avertisment în plan vertical și asupra pneurilor autoturismului, fără a fi rănite persoane.

La scurt timp, în urma activităților investigativ-operative desfășurate, polițiștii au identificat persoana bănuită de comiterea faptei ca fiind un tânăr de 23 de ani, din comuna Băleni”.

Imediat, polițiștii au aflat care era motivul pentru care tânărul de la volan a fugit de ei.

„Întrucât emana halenă alcoolică, s-a procedat la testarea cu aparatul din dotare, rezultând o valoare de 0,60 mg/l alcool pur în aerul expirat.

De asemenea, în urma verificărilor efectuate, s-a stabilit faptul că tânărul avea suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice”, a transmis IPJ Dâmbovița.

În baza probatoriului administrat, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, față de acesta a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, pe bază de ordonanță, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.

Luni, el urmează să fie prezentat judecătorului de drepturi și libertăți, în vederea dispunerii unei măsuri preventive.

Cercetările sunt continuate de polițiști, sub coordonarea procurorului de caz, pentru documentarea întregii activități infracționale, urmând a fi dispuse măsuri legale și pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului și conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere i-a fost suspendată.

Președintele Karol Nawrocki consideră că Polonia trebuie să înceapă să lucreze la apărarea nucleară, ca răspuns la amenințările din partea Rusia, scrie Politico.

Într-un interviu acordat duminică postului de televiziune Polsat, Nawrocki s-a descris ca fiind „un mare susținător al aderării Poloniei la proiectul nuclear” și a spus că țara ar trebui să își dezvolte strategia de securitate „bazată pe potențialul nuclear”.

„Această cale, cu respect pentru toate reglementările internaționale, este calea pe care ar trebui să o urmăm… Trebuie să lucrăm pentru a atinge acest obiectiv, astfel încât să putem începe lucrările. Suntem o țară chiar la granița unui conflict armat. Atitudinea agresivă, imperială a Rusiei față de Polonia este bine cunoscută.”, a mai spus acesta.

Comentariile sale vin în această perioadă, când mai multe state europene discută posibilitatea dezvoltării propriilor arme nucleare, pe fondul amenințărilor venite din partea Moscovei.

Prim-ministrul Letoniei, Evika Siliņa, a afirmat la Conferința de Securitate de la München că „descurajarea nucleară ne poate oferi noi oportunități”.

În paralel, cancelarul german Friedrich Merz a declarat și el că discuțiile cu Franța privind un mecanism de descurajare european sunt în desfășurare.

Întrebat despre posibila reacție a Moscovei la un program polonez de arme nucleare, Nawrocki a răspuns: „Rusia poate reacționa agresiv la orice”.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a declarat duminică că nu este de acord cu evaluarea cancelarului german Friedrich Merz referitoare la influența culturii MAGA în Europa, scrie Politico.

Merz afirmase vineri la Conferința de Securitate de la München că „războiul cultural al mișcării MAGA nu este al nostru” și a adăugat că conducerea SUA este „poate deja pierdută”.

Întrebată de Corriere della Sera dacă împărtășește punctul de vedere al cancelarului, Meloni a răspuns că „nu” și a precizat că „acestea sunt evaluări politice, fiecare lider le face așa cum consideră de cuviință, dar nu este o chestiune de interes în jurisdicția Uniunii Europene”.

Giorgia Meloni va publica în curând în SUA cartea „Viziunea Giorgiei”, cu o prefață oferită de vicepreședintele JD Vance și un citat de Donald Trump pe copertă.

Diviziunile dintre Roma și Berlin sunt destul de evidente după summitul comun de la sfârșitul lunii ianuarie, unde au fost, teoretic, promovate prioritățile europene, inclusiv relațiile cu Washingtonul, în lipsa unei alianțe franco-germane.

Despre relația Europei cu SUA, Meloni a spus: „Uite, este clar că ne aflăm într-o fază foarte complexă în relațiile internaționale; ne aflăm, de asemenea, într-o fază particulară în relațiile dintre Europa și Statele Unite.”

„Cred că Merz are dreptate când spune că Europa trebuie să se concentreze pe ea însăși și să facă mai mult, de exemplu în ceea ce privește securitatea, începând cu pilonul european al NATO. Sunt de acord cu asta.”, a spus Meloni.

Cu toate astea, Meloni a respins ideea ca Europa să acționeze pe cont propriu.

„Trebuie, în schimb, să lucrăm pentru o mai mare integrare între Europa și Statele Unite. A lucra pentru a consolida ceea ce ne unește, mai degrabă decât ceea ce ne-ar putea diviza, este foarte important pentru toată lumea, în special pentru țările europene. Cred că este foarte important pentru Italia.”, a spus Meloni.

Ea a menționat și Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump, precizând că Italia a fost invitată „ca țară observatoare”, despre care consideră că „este o soluție bună”.

Giorgia Meloni nu a participat la reuniunea de la München, dar a ales să meargă la Addis Abeba, în Etiopia, în ciuda sugestiilor că ar fi putut vorbi imediat după Merz.

Clarinetistul Michel Portal , o figură importantă a jazzului contemporan, care a primit numeroase premii de-a lungul carierei sale, a murit la vârsta de 90 de ani, a declarat duminică pentru AFP unul dintre agenții săi, Marion Piras.

Cunoscut pentru versatilitatea sa în diverse genuri și instrumente – a cântat și la saxofon – acest originar din Bayonne a excelat în muzica clasică, formația sa inițială, dar a fost considerat și unul dintre pionierii free jazz-ului și a compus pentru film, potrivit Le Figaro.

A fost „o figură impunătoare pentru jazzul modern, pentru jazzul european, complet deschis către o vastă gamă de muzică și experiențe”, a declarat agentul său, adăugând că acesta a decedat joi. „Acest clarinetist imens, un prieten al celor mai mari muzicieni ai timpului său, a excelat atât în ​​muzica clasică, cât și în jazz”, i-a adus și primarul orașului Bayonne, Jean-René Etchegaray, un omagiu pe rețelele de socializare. Câștigător a trei premii César și două premii Sept d’Or pentru coloane sonore de film, al Marelui Premiu Național de Muzică din 1983 și al unui premiu Victoire du Jazz în 2021, printre alte distincții, a susținut ideea de a nu se limita niciodată la un singur stil. Iubitor de fuziune muzicală, căutător al „unui nou tip de limbaj”, se considera un dușman al „rutinei”, favorizând muzica festivă în locul armoniei.

Născut pe 27 noiembrie 1935, la Bayonne (Pirineii Atlantici), a câștigat premiul întâi pentru clarinet la Conservatorul din Paris în 1959. Și-a dobândit o reputație solidă ca solist și a participat la creații muzicale contemporane de Pierre Boulez, Luciano Berio și Karlheinz Stockhausen. În 1965, a pus bazele unui nou jazz cu albumul „Free Jazz ”, eliberând jazz-ul european de convențiile americane. Cu propriul său grup, „Michel Portal Unit ”, a triumfat, de asemenea, în concerte memorabile în locuri precum Châteauvallon și Uzeste. „În copilărie, mă gândeam mereu la oamenii care au mers până la capătul pământului ca să vadă cum trăiesc oamenii acolo”, a declarat el pentru AFP în 2021, cu ocazia lansării ultimului album din vasta sa discografie, MP85.

Armata israeliană (IDF) a declarat că a atacat ținte teroriste ca răspuns la încălcările armistițiului de către Hamas și că militanții palestinieni au fost uciși după ce au ieșit dintr-un tunel în zona Fâșiei controlată de armata israeliană, potrivit BBC.

Semiluna Roșie Palestiniană a declarat că un atac asupra unei tabere de corturi din nordul Gazei a ucis cel puțin șase persoane, în timp ce un alt atac în sudul Fâșiei Gaza a ucis cinci.

Atât Israelul, cât și Hamas s-au acuzat reciproc de încălcări aproape zilnice ale unui acord fragil de încetare a focului de la intrarea acestuia în vigoare pe 10 octombrie.

Ministerul Sănătății din Gaza, condus de Hamas, a declarat că cel puțin 600 de persoane au fost ucise de la intrarea în vigoare a armistițiului.

Cel puțin 32 de persoane au fost ucise într-un val de atacuri aeriene israeliene în Gaza la începutul acestei luni, potrivit oficialilor locali.

Ultimele atacuri au avut loc în timp ce pregătirile pentru implementarea celei de-a doua faze a unui acord de încetare a focului mediat de SUA au continuat.

Luna trecută, președintele american Donald Trump a anunțat un nou organism numit Consiliul Păcii, care are un mandat din partea Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite pentru a înființa o forță internațională însărcinată cu securizarea zonelor de frontieră din Gaza și supravegherea dezarmării Hamas.

Consiliul, a cărui prima ședință urmează să se desfășoare la Washington pe 19 februarie, va supraveghea, de asemenea, formarea unui nou guvern palestinian tehnocratic în Gaza și reconstrucția postbelică.

Săptămâna trecută s-a anunțat că Indonezia, membră a Consiliului pentru Pace, va desfășura 8.000 de soldați în Gaza, ca parte a celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului.

Războiul a fost declanșat de atacul condus de Hamas asupra sudului Israelului din 7 octombrie 2023, în care aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise și alte 251 au fost luate ostatice.

Israelul a răspuns atacului lansând o campanie militară în Gaza, în timpul căreia peste 71.820 de persoane au fost ucise, potrivit ministerului sănătății din teritoriu.

Pe de altă parte, premierul israelian Benjamin Netanyahu a călătorit miercuri la Washington pentru a se întâlni cu președintele american Donald Trump, unde au discutat despre modalități de a limita programul nuclear al Iranului – despre care Teheranul a insistat întotdeauna că este în scopuri pur civile.

Se aștepta ca Netanyahu să-l preseze pe Trump să obțină un acord care să oprească îmbogățirea uraniului de către Iran, precum și să reducă programul său de rachete balistice.

Cu toate acestea, Trump a declarat ulterior că „nu s-a ajuns la nimic definitiv” și că discuțiile cu Iranul vor continua.

Ministrul adjunct de externe al Iranului a declarat pentru BBC News că discuțiile suplimentare vor avea loc marți la Geneva.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis duminică, după participarea la Conferința de Securitate de la München că România își întărește rolul în cadrul NATO.

Radu Miruţă a purtat în weekend discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu omologi din mai multe state, precum și cu reprezentanți ai industriei de apărare.

„Lumea se schimbă rapid, iar România trebuie să fie printre cei care influențează această schimbare, nu printre cei care o privesc de pe margine”, a declarat Miruță pe Facebook.

Conform celor spuse, întâlnirea ministrului Apărării cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost una importantă.

„A fost un dialog direct, aplicat, concentrat exclusiv pe poziția și interesele noastre într-un context de securitate tot mai complicat. Am discutat clar despre întărirea Flancului Estic și despre rolul esențial al României în această arhitectură.”, a transmis Miruță.

Ministrul a afirmat că discuțiile au fost și despre Flancul Estic, ce include segmentul de la Marea Baltică până la Marea Neagră, dar și contribuțiile pentru susținerea acestuia.

„Am discutat fără echivoc despre ceea ce cred: Flancul Estic înseamnă întregul segment de la Marea Baltică la Marea Neagră, iar resursele trebuie distribuite echilibrat pe toată această axă strategică. România trebuie privită ca un pilon central în regiunea Mării Negre.”, a spus ministrul.

În cadrul deplasării sale la München, discuțiile cu oficialii europene au fost „directe și orientate spre acțiune”, a declarat Radu Miruță.

„Europa își consolidează forța, NATO rămâne pilonul central al securității noastre, dar nimic nu este automat sau garantat. Stabilitatea și prosperitatea se construiesc prin decizii asumate, prin claritate și prin capacitatea de a acționa la timp.”

„Realitatea este simplă: fie că vorbim despre amenințări convenționale sau despre războiul hibrid, vechile reflexe nu mai sunt suficiente. România trebuie să fie mai puternică, mai pregătită și mai prezentă în deciziile care îi definesc securitatea. Avem parteneri puternici. Avem argumente solide. Și avem responsabilitatea de a transforma această poziție într-un avantaj strategic pentru România.”, a adăugat Miruță.

Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a spus că guvernele statelor membre nu sunt pregătite să stabilească un termen pentru aderarea Ucrainei la blocul comunitar.

Declarația a venit după ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut o dată concretă ca parte a garanțiilor de securitate într-un eventual acord de pace cu Rusia, scrie Reuters.

„Senzația mea este că statele membre nu sunt pregătite să ofere o dată concretă. Mai sunt multe de făcut.”, a declarat Kaja Kallas, duminică, în cadrul unui panel de la Conferința de Securitate de la München.

Potrivit diplomaților, aderarea Ucrainei în 2027 a apărut într-un plan de pace în 20 de puncte discutat între Statele Unite, Ucraina și Uniunea Europeană.

Propunerea are rolul de a sprijini redresarea economică a Ucrainei după război.

Totuși, mai multe state consideră că un termen fix nu este realist, fiindcă procesul de aderare depinde de îndeplinirea criteriilor și de îndeplinirea normelor europene privind legislația.

Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a susținut poziția exprimată de Kallas și a spus că nu vede șanse mari pentru un acord de pace rapid.

„Da, înțelegem că avem nevoie de Ucraina în Uniunea Europeană și, da, când vorbesc cu mulți șefi de stat, am sentimentul că nu există nicio disponibilitate pentru a accepta o dată”, a spus el.

Rinkēvičs a mai zis că UE a găsit soluții în multe momente, însă trebuie să țină cont și de statele din Balcanii de Vest și de Republica Moldova, care așteaptă de mult timp aderarea.

„Fie că ne place sau nu, este foarte legat de acordul de pace. Va exista un acord de pace sau nu? Nu văd că Rusia va face mișcări, iar dacă Rusia nu face mișcări, atunci nu vom avea un acord”, a spus el.

Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la scurt timp după declanșarea războiului în februarie 2022, cu scopul de a se apropia politic și economic de Occident.

Autoritățile de la Kiev au făcut pași pentru a avansa în proces, în ciuda războiului și a opoziției exprimate de Ungaria, care blochează deschiderea negocierilor de aderare.

Apărarea vine în urma criticilor aduse juriului Festivalul de Film de la Berlin, în special președintelui, Wim Wenders, pentru comentariile făcute în timpul răspunsurilor la întrebări despre războiul din Gaza, potrivit The Guardian. Întrebat în timpul conferinței de presă de deschidere dacă filmele pot influența schimbările politice, cineastul german a spus că „filmele pot schimba lumea”, dar „nu într-un mod politic”, adăugând că cineaștii „trebuie să stea departe de politică”.

Între timp, producătoarea poloneză Ewa Puszczyńska, întrebată despre sprijinul acordat Israelului de guvernul german, a numit întrebarea „complicată” și „oarecum nedreaptă”. „Nu putem fi responsabili pentru decizia lor de a sprijini Israelul sau decizia de a sprijini Palestina”, a spus ea.

Comentariile au determinat autoarea indiană Arundhati Roy să se retragă de la Berlinale, vineri. Într-o mustrare usturătoare, Roy a numit comentariile „de neconceput” și a spus că se teme că au ajuns la milioane de oameni din întreaga lume.

„Să-i auzi spunând că arta nu ar trebui să fie politică este uluitor”, a spus Roy. „Este o modalitate de a închide o conversație despre o crimă împotriva umanității chiar în timp real – când artiștii, scriitorii și cineaștii ar trebui să facă tot ce le stă în putință pentru a o opri.”

Sâmbătă seara, Tricia Tuttle, directoarea festivalului, a declarat: „Artiștii sunt liberi să își exercite dreptul la liberă exprimare în orice mod doresc”, a spus Tuttle. „Nu ar trebui să se aștepte de la artiști să comenteze toate dezbaterile mai ample despre practicile anterioare sau actuale ale unui festival asupra cărora nu au niciun control. Nici nu ar trebui să se aștepte de la ei să vorbească despre fiecare problemă politică care le este adusă în discuție, decât dacă doresc acest lucru.”

Un purtător de cuvânt al festivalului a adăugat: „În pragul primelor 48 de ore ale festivalului din acest an, o furtună mediatică a cuprins Berlinala. Considerăm că este important să ne exprimăm opiniile – în apărarea cineaștilor noștri și, în special, a juriului și a președintelui juriului.”

Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a răspuns duminică la mesajul postat de Nicușor Dan pe rețelele de socializare, prin care a anunțat că România va lua parte ca observator în Consiliul de Pace al președintelui american, Donald Trump.

„România va continua să sprijine procesul de pace din Gaza, sprijinul umanitar sporit prin mecanisme europene comune și soluția celor două state.”, a transmis Oana Țoiu pe X.

Romania will continue to support the peace process in Gaza, the increased humanitarian support through common european mechanisms and the two state solution. https://t.co/TdhADJAd4x

— Toiu Oana (@oana_toiu) February 15, 2026

Duminică, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va merge săptămâna viitoare la Washington pentru a participa la Consiliul de Pace inițiat de Donald Trump.

România va avea statut de observator, a declarat președintele țării.

„Voi participa săptămâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Păcii la Washington, răspunzând invitației președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. România va avea calitate de observator și voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza”, a transmis Nicușor Dan pe Facebook.

Președintele american Donald Trump a lansat oficial Consiliul pentru Pace luna trecută, la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Consiliul de Pace a fost conceput inițial pentru a supraveghea reconstrucția Fâșiei Gaza. Totuși, Donald Trump a spus că ar putea fi utilizat și pentru a aborda conflicte și crize la nivel mondial, inclusiv războiul din Ucraina.