MediaFax.ro

Motivul este simplu: cununia religioasă ortodoxă nu poate fi oficiată în perioadele de post sau în zilele marilor sărbători. Odată cu apropierea primelor ferestre „libere”, interesul pentru datele permise în 2026 crește semnificativ.

Potrivit rânduielilor stabilite de Biserica Ortodoxă Română, cununiile religioase sunt interzise în mai multe intervale clare de-a lungul anului.

Cele mai lungi perioade de restricție sunt legate de posturile mari și de sărbătorile importante din calendarul ortodox:

• între 15 și 21 februarie (Săptămâna lăsatului sec de carne);

• în Postul Mare, din 22 februarie până pe 12 aprilie, inclusiv;

• în Săptămâna Luminată, imediat după Paști (13–19 aprilie);

• în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, între 8 și 28 iunie;

• în Postul Adormirii Maicii Domnului, între 1 și 15 august;

• în Postul Nașterii Domnului, din 14 noiembrie până pe 24 decembrie;

• precum și între Crăciun și Bobotează, adică din 25 decembrie 2026 până la 6 ianuarie 2027.

Pe lângă aceste intervale, cununiile nu se fac, de regulă, nici în zilele de post de peste săptămână (miercurea și vinerea), nici în ajunul marilor sărbători religioase. Printre datele punctuale de restricție se numără 29 august și 14 septembrie.

Preoții atrag atenția că pot exista particularități locale, motiv pentru care confirmarea datei direct cu parohia rămâne esențială.

Primele perioade favorabile pentru cununiile religioase apar după Săptămâna Luminată. Astfel, în 2026, nunțile se pot organiza în general:

• între 20 aprilie și 7 iunie, înainte de postul Sfinților Apostoli;

• între 29 iunie și 31 iulie, în plin sezon estival;

• între 16 august și 13 noiembrie, interval considerat de mulți drept cel mai stabil și cel mai căutat.

Nu întâmplător, lunile de toamnă rămân preferate de cupluri: temperaturile sunt mai blânde, iar calendarul bisericesc este mai permisiv.

Un aspect important pentru viitorii miri este diferența dintre cununia civilă și cea religioasă. În timp ce cununia civilă poate fi programată aproape oricând, în funcție de programul primăriilor, slujba religioasă rămâne condiționată strict de calendarul ortodox.

Cu alte cuvinte, o petrecere poate fi organizată inclusiv în post, însă fără cununie religioasă.

Organizatorii de evenimente și preoții confirmă că weekendurile „bune” se ocupă rapid, mai ales în lunile septembrie și octombrie. Suprapunerea cu zilele libere legale, disponibilitatea locațiilor și a cazărilor sunt factori care complică și mai mult alegerea datei.

Pentru cuplurile care își doresc atât cununia religioasă, cât și petrecerea în aceeași zi, calendarul bisericesc rămâne punctul de plecare obligatoriu.

Astfel, rezultatul, obținut în al doilea an calendaristic complet de funcționare a Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), indică o maturizare a sistemului și marchează trecerea de la o etapă dominată de colectare la una de reciclare industrială funcțională, cu impact economic măsurabil.

Evoluția din România, susținută în special de extinderea sistemelor de garanție-returnare, se înscrie într-o tendință mai amplă la nivel european.

Potrivit celui mai recent raport publicat de Metal Packaging Europe și European Aluminium, rata de reciclare a dozelor de aluminiu în Europa a ajuns la peste 76% în 2023, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum. Raportul arată că atât volumele de ambalaje puse pe piață, cât și cantitățile reciclate au crescut de la un an la altul, iar materialul recuperat a generat economii estimate la 5,7 milioane de tone de CO₂ echivalent, confirmând rolul aluminiului în economia circulară europeană.

Citeşte comunicatul integral AICI

Dezbaterile pe bugetul de stat pe 2026 au degenerat miercuri în comisiile reunite de buget-finanțe, unde un amendament PSD privind ajutoarele sociale pentru pensionari și familii vulnerabile a provocat atât un conflict procedural, cât și o nouă rundă de tensiuni în coaliție. Proiectul bugetului intră miercuri, de la ora 16:00, în plenul reunit al Parlamentului, iar votul final este programat pentru joi.

Scandalul a izbucnit după votul asupra amendamentului social-democrat. Potrivit datelor prezentate în comisie, 51 de parlamentari erau prezenți: 23 au votat „pentru”, 19 „împotrivă”, unul s-a abținut, iar opt parlamentari AUR, deși prezenți, nu au votat. De aici a pornit disputa: liberalii au invocat regula majorității de jumătate plus unu din cei prezenți, ceea ce ar fi însemnat că amendamentul nu întrunea numărul necesar de voturi, în timp ce PSD a contestat interpretarea și a cerut reluarea votului. Ședința a fost suspendată pentru clarificări.

În paralel, ședința a fost marcată și de un schimb dur de replici între ministrul Muncii, Florin Manole, și deputatul PNL Robert Sighiartău, pe fondul disputei mai largi despre pachetul social al PSD. Miza este una importantă: unul dintre amendamente prevede alocarea a 1,1 miliarde de lei pentru sprijinirea familiilor cu venituri reduse, a familiilor care au în întreținere copii cu handicap și pentru acordarea unui ajutor financiar către aproximativ 2,8 milioane de pensionari. Ministrul Muncii a susținut anterior că pachetul îi vizează și pe cei peste 300.000 de copii din familii monoparentale, cu venituri foarte mici sau cu dizabilități.

Guvernul și PNL contestă însă sustenabilitatea financiară a măsurii. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că Ministerul Muncii a primit deja aproximativ 2,5 miliarde de lei peste limita inițială și că 1,7 miliarde de lei pentru aceste plăți ar fi fost deja acoperite, în timp ce suma suplimentară cerută de PSD ar împinge cheltuiala în deficit. De partea cealaltă, Florin Manole a susținut că sursa de finanțare este clar indicată în buget, la capitolul acțiuni generale al Ministerului Finanțelor.

Tensiunea din comisie vine după două zile de confruntări politice pe tema bugetului. PSD a depus trei amendamente care cresc cheltuielile cu circa 3,4 miliarde de lei, în ciuda cererii premierului Ilie Bolojan de a nu adăuga noi presiuni pe bugetul pe 2026. În același timp, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat că formațiunea nu va participa nici în comisii, nici în plen la votul pentru ajutorul unic destinat pensionarilor cu venituri mici, deși în alte momente AUR a susținut amendamente PSD în dezbaterile pe buget.

Atmosfera s-a inflamat și mai mult după incidentele de marți din comisii, când PNL a cerut sancționarea deputatului PSD Adrian Câciu, acuzând un comportament agresiv față de Gabriela Horga, președinta Comisiei de buget din Senat. În acest context, votul din plenul reunit riscă să devină nu doar o confruntare pe cifrele bugetului, ci și un nou test pentru fragila majoritate parlamentară care susține Guvernul Bolojan.

Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului, a declarat că Rusia nu a primit semnale din partea țărilor europene cu privire la continuarea cooperării în sectorul energetic, potrivit Nexta.

El a mai spus că președintele Vladimir Putin „este deschis unui dialog constructiv și discuțiilor despre cele mai presante probleme”.

De asemenea, Kremlinul susține că a evaluat actuala generație de politicieni europeni și a fost de acord cu Donald Trump.

Starmer nu este Churchill și Macron nu este de Gaulle, au transmis rușii adăugând că lista poate fi completată cu multe alte nume.

Apelul a fost lansat de Suveranul Pontif în cadrul unei conferințe organizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și episcopii europeni. 

„Acoperirea universală cu servicii de sănătate este un imperativ moral pentru societățile care doresc să se numească drepte”, a spus Leon, citat de Reuters.

Folosirea expresie „imperativ moral” de către Papa Leon marchează o poziție puternic care sugerează că accesul universal la asistența medicală este o cerință a dogmei catolice. 

„Asistența medicală trebuie să fie accesibilă celor mai vulnerabili, nu doar pentru că demnitatea lor o impune, ci și pentru a preveni ca nedreptatea să devină o cauză de conflict. Sănătatea nu poate fi un lux pentru puțini”, a mai spus liderul de la Vatican. 

Papa  a făcut apel la solidaritate: „Numai împreună putem construi comunități solidare, capabile să aibă grijă de toți. Grija față de umanitatea celorlalți ne ajută să ne trăim viața pe deplin”. 

Anterior, și predecesorul său, Papa Francis a făcut apel  accesul universal la servicii medicale dând exemplu sistemul public italian. 

Papa Leon al XIV-lea este primul Suveran Pontif originar din Statele Unite ale Americii, țară care nu beneficiază de un sistem universal de sănătate. 

Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Buzău, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, au desfășurat ,miercuri, 29 de mandate de percheziție domiciliară.

Descinderile au avut loc în Buzău, București, Ilfov, Prahova, Maramureș și Vrancea, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals informatic, fals în declarații și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

„Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că, în perioada 2014–2025, un bărbat, de 57 de ani, din București, reprezentant al mai multor societăți comerciale, cu sediul în București, ar fi introdus mențiuni în aplicația dedicată, cu privire la angajarea unor persoane din diferite zone ale țării, fără ca acestea să desfășoare efectiv vreo activitate în cadrul societăților, fără a li se plăti salariu și fără a fi achitate contribuțiile către bugetul de stat.

Scopul ilicit urmărit ar fi fost ca aceste persoane să beneficieze de indemnizație de creștere a copilului, de pensie, de indemnizație de șomaj ori să obțină credite bancare”, a transmis IPJ Buzău.

Anchetatorii au descoperit că pentru a putea induce în eroare instituțiile care acordau aceste drepturi, ar fi fost transmise către autoritățile abilitate declarații în care ar fi fost consemnate date nereale privind contribuțiile sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate.

De asemenea ar fi fost eliberate documente false care atestau calitatea de salariat și veniturile obținute.

Polițiștii buzoieni au estimat prejudiciul în acest dosar, la aproximativ 1.500.000 de lei.

Cercetările sunt continuate sub coordonarea procurorului de caz, pentru stabilirea întregii activități infracționale și dispunerea măsurilor legale care se impun.

Datele unui sondaj INSCOP, realizat în perioada 2-6 martie 2026 și publicat miercuri, arată că peste 50% dintre respondenți susțin măsura suspendării dreptului de a conduce pentru șoferii care nu achită amenzile de circulație în termen de 90 de zile.

Concret, 55,7% dintre români susțin această măsură (40,4% dintre participanții la sondaj sunt total de acord cu suspendarea, iar 15.3% sunt mai degrabă de acord). Pe de altă parte, 11,4% dintre participanții la sondaj sunt mai degrabă împotriva acestei măsuri, iar 30,6% sunt total împotriva ei.

Participanții la sondaj au fost întrebați și cum apreciază nivelul de siguranță al circulației pe drumurile publice din țară. Circulația pe acestea este considerată nesigură de 74,8% dintre români (45,4% destul de nesigură, iar 29.4% foarte nesigură).

Pe de altă parte, 3,7% dintre respondenți apreciază că circulația pe drumurile publice din România este foarte sigură, iar 20.1% destul de sigură.

Când au fost întrebați care este principală cauză pentru care circulația pe drumurile publice din România este nesigură, 46,6% dintre cei care au participat la sondaj au indicat comportamentul iresponsabil al unor șoferi.

Alte cauze menționate pentru care circulația pe drumurile publice din țară este nesigură sunt: infrastructura rutieră slab dezvoltată sau de proastă calitate (32,1%), educația rutieră precară (11,3%) și aplicarea insuficientă a legii de către autorități ( 7,5%).

Datele au fost colectate în perioada 2-6 martie, prin interviuri telefonice CATI, pe un eșantion de 1.100 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Conflictul diplomatic a izbucnit după ce Marea Britanie a refuzat inițial să permită utilizarea bazelor sale militare în sprijinul operațiunilor americane din Iran. Deși Londra a participat ulterior la acțiuni defensive împotriva atacurilor iraniene, Trump a criticat dur poziția guvernului britanic, afirmând că acesta nu oferă suficient sprijin, scrie CNN.

Președintele american a mers mai departe, comparându-l pe Starmer cu lideri istorici și sugerând că Marea Britanie nu mai este „un aliat de top”.

În acest climat tensionat, tot mai mulți politicieni britanici pun sub semnul întrebării oportunitatea unei vizite oficiale a regelui Charles în SUA. Vizita, așteptată în primăvara acestui an, ar coincide cu celebrarea a 250 de ani de la independența americană. Unii parlamentari avertizează că există riscul ca monarhul britanic să fie pus într-o situație delicată, în contextul declarațiilor imprevizibile ale lui Trump.

Guvernul britanic a încercat până acum să gestioneze relația cu Trump printr-o abordare diplomatică prudentă și conciliantă. Premierul Starmer a evitat confruntările directe și a mizat pe dialog și cooperare, inclusiv prin gesturi simbolice precum invitația regală adresată liderului american. Totuși, experții consideră că această strategie nu mai funcționează în actualul context.

Autoritățile britanice se confruntă acum cu o decizie dificilă: menținerea vizitei, cu riscul unor noi tensiuni publice sau amânarea acesteia, cu posibilitatea de a irita administrația americană. Deocamdată, guvernul de la Londra evită să confirme detaliile vizitei, subliniind că planurile nu sunt încă definitive. Disputa are loc într-un moment sensibil, în care războiul din Iran influențează relațiile internaționale și politica internă britanică.

Chiar și politicieni care inițial susțineau implicarea Marii Britanii în conflict au început să își nuanțeze pozițiile, pe fondul opoziției publice față de un nou război. În acest context, relația dintre Washington și Londra pare mai fragilă ca oricând, iar vizita regală ar putea deveni prima victimă diplomatică majoră.

„În urma schimbului de informații realizat de Biroul Sirene din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională – I.G.P.R., cu Biroul Sirene Italia, în seara zilei de 17 martie 2026, a fost prins, în Bologna, un tânăr în vârstă de 32 de ani, din județul Dolj, condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc”, au transmis reprezentanții IPJ Dolj.

Tânărul a luat decizia să plece din țară, în 11 februarie, cât timp acesta se afla sub control judiciar fiind monitorizat pentru săvârșirea infracțiunii de de trafic de persoane. El și-a distrus brățara electronică de monitorizare și a fugit din țară. Apoi, polițiștii au solicitat înlocuirea măsurii controlului judiciar cu arestarea preventivă, măsură aprobată de instanța de judecată.

Ulterior, în 20 februarie, Tribunalul Dolj a emis pe numele tânărului mandat de executare a pedepsei închisorii, acesta fiind condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, o altă faptă pe care bărbatul a comis-o în 2022.

Pentru că bărbatul fugise din țară, polițiștii au transmis o alertă în Sistemul de Informații Shengen, pe numele tânărului, alertă la care au răspuns autoritățile italiene.

„Întrucât acesta s-a sustras executării pedepsei, la data de 25 februarie a.c., Biroul SIRENE Romania a introdus o semnalare în Sistemul de Informații Schengen pe numele tânărului de 32 de ani, din comuna Lipovu, județul Dolj, solicitându-se arestarea acestuia în vederea predării, în baza unui mandat european de arestare emis de către Tribunalul Dolj.

Biroul SIRENE România a efectuat schimb de informații cu SIRENE Italia beneficiind inclusiv de sprijinul Atașatului de Afaceri Interne din Italia, în legătură cu posibila locație a persoanei urmărite, iar aspectele transmise de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dolj s-au confirmat”, au transmis polițiștii IPJ Dolj.

În prezent, sunt îndeplinite procedurile judiciare pentru punerea în executare a mandatului european de arestare.

Agenția EFE subliniază că acesta este primul proces penal legat de această pagină controversată din relațiile dintre Belgia și fosta sa colonie, Congo, devenită independentă în 1960 și redenumită Zair între 1971 și 1997.

Patrice Lumumba, primul premier al statului Congo independent, a fost îndepărtat de la putere printr-o lovitură de stat în septembrie 1960, după ce a început să se apropie de Uniunea Sovietică într-una dintre cele mai tensionate perioade ale Războiului Rece. Liderul congolez a fost arestat, închis și executat împreună cu doi dintre locotenenții săi pe 17 ianuarie 1961, într-o pădure, cu complicitatea unor ofițeri belgieni și, se pare, a unor agenți CIA, conform FT.

Detaliile macabre ale asasinării au fost dezvăluite decenii mai târziu. Corpul lui Lumumba a fost dezmembrat și dizolvat în acid, iar unul dintre agenții belgieni implicați a extras doi dinți ai liderului ca „trofeu de vânătoare”. Agentul și-a păstrat secretul până în 1999, când a mărturisit crima. Belgia și-a recunoscut oficial „responsabilitatea morală” și au început anchetele judiciare care au condus la actuala punere sub acuzare a lui Davignon.

Etienne Davignon, acum în vârstă de 93 de ani, este singura persoană încă în viață dintre cei 11 belgieni menționați în plângerea pentru crime de război depusă în 2011 de copiii lui Patrice Lumumba. Decizia de a-l aduce în fața instanței poate fi contestată în apel și vine după mai bine de zece ani de anchete complexe. Apărarea sa susține că termenul de prescripție a expirat, însă familia fostului lider consideră că este încă timp pentru judecarea unei „crime de stat”.

Procesul lui Etienne Davignon reprezintă o premieră în istoria relațiilor Belgia – Congo.

Gică Hagi a oferit un interviu în exclusivitate pentru Prosport, după ce zilele trecute a cedat statutul majoritar la Farul Constanța. Decizia sa de a renunța la pachetul majoritar de acțiuni a alimentat speculațiile privind o eventuală revenire a sa în calitate de selecționer al României.

În cadrul interviului pentru sursa citată, Hagi a vorbit despre legătura emoțională cu naționala, dar și despre propria viziune asupra rolului de antrenor al reprezentativei.

„Deci ce reprezintă pentru mine? (râde). Ce, vă faceți că nu știți? E totul pentru mine! Până la urmă, de când m-am apucat de fotbal, obiectivul, cred că nu doar al meu, al tuturor jucătorilor, e să ajungi în naționala României. Când ai ajuns acolo, să faci performanțe. (…)  Cred eu că nu există alt scop, alt obiectiv la niciun jucător. E maximum care se poate! Pentru că la echipa națională vii și joci cu inima, nu joci pentru nu știu ce… Joci pentru inimă! Joci pentru România și e onoarea cea mai mare să reprezinți România”, a spus Gică Hagi pentru Prosport, întrebat ce reprezintă naționala României pentru el.

În ceea ce privește posibilitatea de a prelua efectiv conducerea tehnică a selecționatei, Hagi a evitat să dea un răspuns ferm.

„Nu trebuie să discutăm așa… vom vedea! Deocamdată, Gică Popescu e responsabil de-acum, eu trebuie să îmi văd de meseria mea… Ați citit comunicatul, lucrurile sunt foarte simple. De-acum e responsabilitatea lui Gică, bineînțeles că sunt și eu puțin, că mai am, minoritar acolo, 10%…”, a afirmat Gică Hagi.

El a continuat spunând că își dorește să se concentreze pe activitatea de antrenorat.

„De-acum încolo vreau să mă canalizez pe lucrul care îmi place mie cel mai mult: să fiu antrenor. Manager, cum îmi place mie să spun, nu antrenor, ci manager. Să manageriez lucrurile tehnice. Tehnice, că sunt și administrative”, a explicat Hagi pentru Prosport.

Declarațiile sale vin după ce luni, Farul Constanța a anunțat că fostul internațional Gheorghe Popescu preia pachetul majoritar de acțiuni al echipei, după o decizie asumată de Gică Hagi.

„Farul are o identitate clară, o academie puternică și un model sănătos. A venit momentul să mă gândesc și la mine, la ceea ce simt că pot face cel mai bine, să antrenez. Farul merge mai departe pe mâini bune, iar Gică (Gheorghe Popescu – n.r.) este cel mai potrivit să devină acționar majoritar”, a transmis Gică Hagi.

Proiectele privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale ajung miercuri în dezbaterea comună a Camerei Deputaților și Senatului, începând cu ora 16:00, după parcurgerea etapelor din comisiile de specialitate și din cele de buget-finanțe.

Documentele, aprobate anterior de Guvern, au fost trimise Parlamentului la finalul săptămânii trecute. Termenul limită pentru depunerea amendamentelor a fost luni, la ora 13:00, iar o parte dintre acestea au fost acceptate ulterior în cadrul comisiilor reunite de buget-finanțe.

Luni seară, între orele 18:00 și 22:00, comisiile de specialitate s-au reunit pentru a analiza și aviza proiectul de buget, care a fost apoi transmis mai departe comisiilor de buget. În acest interval, fiecare ordonator principal de credite a fost audiat, iar documentul a primit avize favorabile.

Comisiile reunite de buget-finanțe au continuat dezbaterile marți și au aprobat alocările bugetare pentru fiecare ordonator de credite, urmând ca discuțiile să se finalizeze miercuri dimineață.

În prima zi a discuţiilor au fost aprobate bugetele unor instituţii precum Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Consiliul Legislativ, CNSAS, Avocatul Poporului şi Consiliul Naţional al Audiovizualului.

După această etapă, proiectele intră în dezbaterea plenului comun, unde vor fi susținute amendamentele depuse. Ședința începe miercuri după-amiază și continuă joi, când este așteptat votul final.

Autoritățile germane au decis să introducă o taxă de vizitare a faimoasei Catedrale din Köln (Kölner Dom), potrivit Express. Obiectivul inclus pe lista UNESCO a putut fi vizitat gratuit timp de 146 de ani.

Propunerea autorităților a provocat controverse în rândul localnicilor, operatorilor din turism și turiștilor. Foarte mulți susțin că obiectivul ar trebui să rămână fără taxă de intrare. În replică, autoritățile bisericești au apărat ideea spunând că reprezintă o modalitate de acoperi costurile tot mai mari de întreținere și securitate. Catedrala din Köln, construită în 1880, atrage aproximativ șase milioane de turiști și pelerini pe an. De aceea, clădirea care este cea mai înaltă biserică cu două turle din lume necesită o întreținere constantă.

Oficialii locali au stabilit că biletele vor fi vândute din iulie, iar prețurile vor varia între 12 și 15 euro. Credincioșii care vor participa la slujbe vor fi scutiți de taxa de intrare. Totuși, unii consideră că prețul este prea mare și va îndepărta turiștii.

Catedrala din Köln se luptă de mult timp cu deficitul financiar. Costurile de întreținere anuale sunt evaluate la 16 milioane de euro depășind veniturile, în valoare totală de 14 milioane de euro, conform cifrelor din 2024. Pierderile financiare au început în 2019 și au fost agravate de pandemia COVID 19. Pierderile au fost acoperite din rezervele instituției care aproape s-au epuizat.

Catedrala din Köln este cunoscută și pentru piața de Crăciun. Evenimentul care atrage turiști din întreaga lume are loc anual din noiembrie până în decembrie. Aproximativ 150 de tarabe din lemn, un brad de Crăciun uriaș și numeroase luminițe sunt amplasate atunci în jurul catedralei.

Ambele părți au semnalat recent progrese în negocierile comerciale, după ce discuțiile anterioare dintre Australia și UE au eșuat în 2023, în mare parte din cauza dezacordurilor privind accesul produselor agricole, scrie Reuters.

UE a anunțat într-un comunicat că vizita lui von der Leyen va avea loc în perioada 23-25 martie pentru a „consolida legăturile UE cu un partener de încredere, cu viziuni similare, în regiunea Indo-Pacific, de importanță strategică vitală”.

Australia a solicitat cote mai mari pentru exporturile de carne de miel și de vită către Europa, în timp ce UE a insistat pentru un acces îmbunătățit la mineralele esențiale ale Australiei și pentru tarife mai mici la produsele manufacturate.

De la începutul conflictului, mai multe grupări apropiate de Iran au revendicat atacuri împotriva unor ținte din SUA și Israel. Un exemplu este atacul asupra companiei americane Stryker. Acolo hackerii au perturbat rețeaua globală și au afișat mesaje ale grupării pro-iraniene Handala pe sistemele interne. Aceeași grupare susține că ar fi șters date de pe sute de mii de dispozitive din zeci de țări, deși amploarea reală a atacului nu este confirmată oficial, mai scrie Euronews.

Potrivit experților în securitate cibernetică, mai multe grupuri asociate cu Iranul – precum APT33, APT55 sau CyberAv3ngers – atacă sisteme industriale esențiale. Țintele lor includ rețele electrice, instalații de tratare a apei sau companii din sectorul energetic. În unele cazuri, hackerii folosesc parole implicite sau vulnerabilități simple pentru a obține acces și a instala programe malware.

Alte grupări, precum APT55 sau MuddyWater, se concentrează pe spionaj cibernetic. Acestea colectează parole și informații sensibile din sectoare precum apărare, telecomunicații sau energie, pe care le transmit ulterior serviciilor de informații iraniene.

De cealaltă parte, Statele Unite și Israelul folosesc la rândul lor arme cibernetice. Oficialii americani susțin că au reușit să perturbe rețelele de comunicații și sistemele de coordonare ale Iranului, reducând capacitatea acestuia de reacție. În plus, tehnologia AI este utilizată tot mai mult în operațiunile cibernetice.

Pe lângă actorii statali, conflictul implică și o rețea largă de hacktiviști (grupări de hackeri activiști, n.r.) Peste 60 de grupuri pro-iraniene s-au organizat într-o coaliție numită „Cyber Islamic Resistance”, coordonând atacuri prin canale online. În primele două săptămâni de conflict, aceste grupuri au revendicat peste 600 de atacuri cibernetice.

Spre deosebire de grupările controlate de stat, hacktiviștii acționează independent, ceea ce îi face mai imprevizibili. Experții avertizează că aceștia pot provoca daune semnificative, inclusiv asupra infrastructurii civile, fără constrângeri politice sau strategice.

Pe măsură ce războiul continuă, tot mai multe grupări internaționale se implică. Hackeri din Rusia, Irak sau alte regiuni au lansat atacuri asupra unor instituții guvernamentale, aeroporturi și companii din Orientul Mijlociu și nu numai. Conflictul din Iran demonstrează că războiul modern nu se mai poartă doar pe câmpul de luptă. Atacurile cibernetice devin o armă esențială, capabilă să afecteze economii, infrastructuri și milioane de oameni, fără a trage un singur foc de armă.

Bugetul pentru programele naționale de sănătate dedicate screeningului și prevenției ajunge în 2026 la 1,2 miliarde lei, față de 900 de milioane lei în 2025, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Într-o postare pe Facebook în care ministrul a precizat sumele alocate prevenției, el afirmă că este o creștere clară, necesară și asumată. Rogobete anunță că anumite programe de screening vor fi extinse.

„De ce? Pentru că știm foarte bine costul inacțiunii: diagnostice târzii, tratamente mai dificile, suferință care putea fi evitată.

Extindem programele de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal. În același timp, facem un pas major în screeningul neonatal: de la 3 biomarkeri la 22 de biomarkeri, depășind media Uniunii Europene. Asta înseamnă depistare mai rapidă și șanse reale pentru copii încă din primele zile de viață.

Prevenția nu este un cost. Este cea mai corectă investiție în sănătate”, a transmis ministrul Sănătății.

Alexandru Rogobete a mai precizat că, în paralel, ministerul pe care îl conduce susține dezvoltarea ambulatoriilor, rolul medicilor de familie și se construiesc primele programe naționale finanțate predictibil, sustenabil, direct din bugetul de stat pentru această componentă esențială.

„Știu că nu suntem încă unde trebuie să fim. Dar direcția este clară, iar schimbările deja se văd”, concluzionat ministrul Sănătății.

Loviturile aeriene lansate miercuri de Israel asupra capitalei din Liban au provocat moartea a cel puțin șase persoane, potrivit autorităților libaneze, relatează Reuters.

Exploziile au afectat destul de grav centrul orașului Beirut, iar în paralel, ofensiva împotriva grupării Hezbollah se intensifică tot mai mult.

Ministerul Sănătății din Liban a confirmat bilanțul victimelor și a anunțat zeci de răniți după atacurile care au vizat mai multe zone ale capitalei. Bombardamentele au lovit și suburbiile sudice controlate de Hezbollah, anunță aceeași sursă.

În ultimele săptămâni, majoritatea operațiunilor militare israeliene s-au concentrat pe periferia sudică a orașului. Totuși, de la începutul lunii martie, loviturile au ajuns și în zonele centrale, ceea ce a crescut nivelul de panică în rândul populației.

Un prim atac, în jurul orei 01:30, a distrus mai multe etaje ale unui bloc de locuințe din cartierul Zuqaq al-Blat. La scurt timp, o altă lovitură a vizat o clădire din zona Basta, unde cel puțin două etaje au fost complet distruse. În jurul orei 05:30, un nou atac, mult mai puternic, a ras o clădire întreagă din cartierul Bachoura, situat aproape de centrul orașului.

Înaintea loviturii din Bachoura, armata israeliană a transmis un avertisment public pe rețelele sociale, în care a indicat o clădire considerată a fi asociată Hezbollah.

Nu au fost semnalate victime în urma acestui atac. În schimb, în cazul loviturilor din Zuqaq al-Blat și Basta nu a existat niciun avertisment prealabil, iar bilanțul a ajuns la șase morți și 24 de răniți.

Zonele vizate au fost atacate și în zilele precedente, inclusiv cartiere aflate în apropierea sediului guvernului libanez.

Potrivit autorităților libaneze, peste 900 de persoane au murit în urma atacurilor israeliene de la începutul lunii martie, iar peste un milion de locuitori au fost nevoiți să își părăsească locuințele.

În estul țării, patru persoane au murit într-un atac asupra orașului Baalbeck, iar în sud alte zece victime au fost raportate în urma altor lovituri.

De cealaltă parte, armata israeliană a anunțat moartea a doi soldați în sudul Libanului. În Israel nu au fost raportate victime civile în urma atacurilor cu rachete și drone lansate de Hezbollah.

Brigada Rutieră anunță că miercuri, în jurul orei 7.30, „a fost sesizată prin apel 112, cu privire la producerea unui accident de circulație pe Șoseaua Ștefan cel Mare, în zona Spitalului Clinic Colentina.”

Polițiștii rutieri au constatat că au fost implicate trei mașini aflate în mișcare și alte trei staționate. În urma impactului o mașină s-a răsturnat.

Șoferii implicați au fost testați cu aparatul Alcooltest, rezultatele fiind „zero”, transmit polițiștii.

O femeie în vârstă de 56 de ani, aflată la volan, a avut nevoie de îngrijiri medicale și a fost transportată la spital.

Polițiștii mai anunță că în zonă au fost aplicate restricții pe benzile 1 și 2 pe Șoseaua Ștefan cel Mare, în dreptul Spitalului Clinic Colentina, către strada Barbu Văcărescu.

Petrolierul Arctic Metagaz, supus sancțiunilor, este încărcat cu gaz natural lichefiat și a fost grav avariat în urma unui presupus atac cu drone marine în apropierea apelor malteze la începutul acestei luni. Acesta plutește în derivă și fără echipaj la bord, relatează BBC.

Nouă țări din UE, printre care și Italia, au adresat o scrisoare comună Comisiei Europene prin care au solicitat luarea de măsuri în privința acestei situații.

Într-o intervenție la Radio 24 din Italia, secretarul Consiliului de Miniștri al Italiei, Alfredo Mantovano, a atras atenția că riscurile pe care le prezintă petrolierul rus avariat sunt „enorme” și că acesta ar putea „exploda în orice moment”.

Un oficial din Roma a declarat pentru BBC că nava avea la bord cantități „semnificative” de gaz natural lichefiat, dar și 450 de tone de păcură și 250 de tone de motorină.

Potrivit BBC, petrolierul rus se îndreaptă acum spre sud, îndepărtându-se de apele italiene și de insula Lampedusa. Acesta este monitorizat de către autoritățile italiene și malteze.

Arctic Metagaz a plecat din portul rus Murmansk în februarie, iar la începutul lunii martie a luat foc. Președintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina de producerea atacului, însă Kievul nu a venit cu o reacție în acest sens. Totuși, Ucraina consideră că astfel de petroliere rusești „fantomă” sunt ținte legitime. Echipajul aflat la bordul navei a fost localizat și salvat de paza de coastă libiană.

Inițial, însă, oficialii portuari libieni au declarat că petrolierul s-a scufundat, dar de atunci acesta plutește în derivă.

Fundația World Wildlife Fund se află în „alertă maximă” având în vedere situația petrolierului avariat. Fundația a avertizat că o eventuală scurgere ar putea provoca incendii și poluare de lungă durată într-o zonă de „valoare ecologică excepțională”.

Volodimir Zelenski a confirmat că este pregătit pentru discuții cu Benjamin Netanyahu, după ce liderul israelian ar fi solicitat negocieri în ultimele zile. „Are ceea ce am nevoie și eu am ceea ce are nevoie”, a spus Zelenski, sugerând posibilitatea unui schimb de expertiză sau sprijin, mai arată Euronews.

Potrivit presei israeliene, interesul principal al Israelului vizează dronele interceptoare dezvoltate de Ucraina. Acestea sunt considerate eficiente și mult mai ieftine în combaterea dronelor iraniene. Ele s-au dovedit eficiente în conflictul cu Rusia, unde Ucraina a fost nevoită să contracareze atacuri frecvente cu drone Shahed de proveniență iraniană.

Zelenski a subliniat limitele sistemelor tradiționale de apărare antiaeriană, inclusiv ale celor avansate. „Mii de rachete Patriot nu pot opri zeci de mii de drone Shahed”, a declarat liderul ucrainean. El a explicat că o dronă este de zeci de ori mai ieftină decât o rachetă de interceptare.

Președintele ucrainean a precizat că Kievul a trimis deja echipe de experți militari în state din Golf, precum Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. De asemenea, Ucraina ar fi oferit sprijin inclusiv pentru protejarea bazelor americane din Iordania. Fostul președinte american Donald Trump a negat existența unei astfel de solicitări.

Relațiile dintre Kiev și Tel Aviv au fost, până acum, limitate. Zelenski și Netanyahu s-au întâlnit o singură dată de la începutul invaziei ruse din 2022. S-a întâmplat în cadrul  Adunării Generale ONU din 2023. Deși Israelul a oferit sprijin umanitar, nu a impus sancțiuni Rusiei și a menținut relații diplomatice cu Moscova, ceea ce a complicat cooperarea militară cu Ucraina.