MediaFax.ro

Donald Trump a făcut anunțul în timpul unui interviu prin telefon acordat canalului Fox News.

„Vom continua să controlăm strâmtoarea. Probabil că vom continua să o folosim. Vom deveni protectorii strâmtorii și atunci vom fi compensați pentru asta”, a declarat Donald Trump.

Președintele american a explicat de ce va cere bani pentru protejarea canalului navigabil.

„Am păzit strâmtoarea timp de 50 de ani și nu am fost plătiți niciodată pentru asta. Am păzit-o fără să primim nimic, dar acum vom face bani”, a precizat Donald Trump.

Trump și problema Ormuz

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante artere energetice la nivel mondial. Prin zonă trece o parte semnificativă a exporturilor globale de petrol și gaze naturale lichefiate. De exemplu, aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial tranzitează ruta maritimă. De aceea, orice perturbare a traficului în Ormuz are un impact major asupra prețurilor energiei și asupra economiei globale.

În timpul războiului din Orientul Mijlociu, armata iraniană a blocat accesul prin strâmtoare provocând o criză globală. Iranienii au atacat navele civile care au încercat să treacă prin zonă și au aruncat în apă numeroase mine marine.

Ei au solicitat o taxă pentru traversarea strâmtorii și au anunțat că aceasta ar putea deveni permanentă după finalul războiului. Unul dintre cele mai sensibile subiecte în timpul negocierilor dintre iranieni și americani este navigația liberă prin Strâmtoarea Ormuz.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luni că este absolut necesar ca Europa să ia măsuri definitive pentru a proteja copiii și adolescenții de pericolele din mediul online.

Ea a declarat că, pe baza recomandărilor specialiștilor, este nevoie de stabilirea unei vârste minime de la care copiii să poată avea acces, în mod legal, la rețelele sociale.

Luni, Ursula von der Leyen a prezentat raportul Comisiei Europene privind siguranța copiilor în mediul online. Potrivit președintei, protejarea celor mici în fața riscurilor din mediul digital este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă guvernele în acest moment.

„Grupul a examinat ceea ce eu consider a fi una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă guvernele în ziua de astăzi – cum să ne protejăm copiii în mediul online, cum să stabilim o nouă normă în viitorul mediu online. Grupul special a examinat beneficiile, oportunităţile şi efectele nocive asupra copiilor ale algoritmilor utilizaţi de platformele de comunicare socială”, a declarat Ursula von der Leyen.

Președinta Comisiei Europene a declarat, totodată, că, în Europa, educația copiilor trebuie să rămână responsabilitatea părinților, nu a algoritmilor folosiți de platformele digitale.

„În acest sens, permiteţi-mi să fiu foarte clară: platformele de comunicare socială nu sunt o jucărie (…) O lume în care permitem în continuare accesul nerestricţionat al marilor companii din domeniul tehnologiei informaţiei la copiii noştri, va însemna doar condamnarea a încă unei generaţii la un nivel crescut de vătămare psihică, dependenţă şi nefericire”, a spus aceasta.

Copiii petrec până la șase ore pe zi în fața ecranelor

Ursula von der Leyen a atras atenția că adolescenții din Europa petrec, în prezent, între patru și șase ore pe zi în fața ecranelor. Aceasta a declarat că efectele asupra sănătății lor sunt tot mai evidente, iar adulții din jurul lor trebuie să fie conștienți de existența lor.

„Şase ore în fiecare zi – aceasta înseamnă, în total, douăzeci de ani din viaţa lor. În acelaşi timp, în întreaga Europă, aproape 60% dintre copiii de vârstă mică s-au confruntat cu probleme emoţionale sau psihosociale în mediul online. Şi, zi şi noapte, părinţii văd clar consecinţele acestei situaţii: lipsa somnului, depresie, anxietate, hărţuire cibernetică, expunerea la conţinut dăunător. Toate acestea se petrec în timp ce creierul copiilor noştri încă se dezvoltă. Nu ne putem aştepta ca ei să reuşească într-un sistem care nu a fost niciodată conceput pentru a ţine seama de starea lor de bine, în momentele în care sunt cei mai vulnerabili”, a afirmat președinta Comisiei Europene.

Platformele trebuie să răspundă pentru siguranța copiilor

Președinta Comisiei Europene a mai spus că platformele online trebuie să își asume responsabilitatea pentru efectele pe care le au asupra copiilor și adolescenților.

„În Europa, oricine dezvoltă un produs este responsabil pentru siguranţa acestuia. Producătorii de automobile trebuie să facă vehicule sigure. Nu ne aşteptăm ca copiii să îşi proiecteze propriile centuri de siguranţă. Nu ne aşteptăm ca părinţii să monteze airbaguri acasă. Şi acelaşi lucru este valabil şi pentru marile companii din domeniul tehnologiei informaţiei”, a declarat aceasta.

Ea a amintit că Uniunea Europeană are deja Regulamentul privind serviciile digitale, care obligă platformele să elimine elementele considerate periculoase, cum sunt algoritmii ce creează dependență, interfețele înșelătoare, conținutul dăunător sau contactele nedorite.

„Platformele au obligația de a-și proteja utilizatorii, în special pe cei mai vulnerabili dintre aceștia. Așadar, atunci când un tânăr semnalează o problemă, furnizorii trebuie să reacționeze rapid și eficient. Drepturile copiilor trebuie luate în serios. Iar companiile trebuie să fie trase la răspundere. Prin urmare, vom continua să respectăm legislația noastră, să aplicăm regulile noastre și să schimbăm sistemul acolo unde acesta nu le oferă copiilor noștri protecția necesară.”, a spus aceasta.

Comisia Europeană ia în calcul o vârstă minimă pentru accesul la rețelele sociale

Potrivit Ursulei von der Leyen, este nevoie de o serie de reguli care să fie adaptate vârstei copiilor în ceea ce privește accesul la platformele de socializare.

„Nu este vorba despre posibilitatea copiilor de a avea acces la platformele de comunicare socială, ci despre posibilitatea şi momentul în care platformele de comunicare socială pot avea acces la copiii noştri. Nu se mai pune întrebarea dacă copiii se confruntă cu riscuri în mediul online, ci ce putem face pentru a le oferi copiilor un început mai sigur online”, a declarat aceasta.

Ea a precizat că una dintre soluțiile analizate este aplicația pentru verificarea vârstei utilizatorilor: „Întrebarea nu mai este dacă copiii se confruntă cu riscuri online, ci ce putem face pentru a le oferi un început mai sigur în mediul online. Iar în acest sens, aplicația noastră de verificare a vârstei este unul dintre instrumentele care ne ajută să realizăm acest lucru. Este ușor de utilizat, respectă confidențialitatea și este open source. Este vorba despre a reda controlul părinților.

„La fel cum nu le dăm copiilor noştri cheile maşinii înainte să aibă permisul de conducere sau nu îi lăsăm să cumpere alcool până când nu au vârsta legală de la care pot face acest lucru, trebuie să stabilim vârsta de la care pot avea acces, în mod legal, la platformele de comunicare socială. Acest lucru nu va fi infailibil. Iar o schimbare necesită timp. Va dura ceva până când schimbarea culturală care se conturează deja în societatea noastră va fi integrată”, a spus președinta Comisiei Europene.

Ea a mai adăugat că „schimbările majore nu se întâmplă niciodată peste noapte, dar atunci când este vorba de siguranţa noastră merită, întotdeauna”.

O propunere europeană este așteptată după vară

Despre raportul care a fost publicat astăzi, Ursula von der Leyen a spus că va fi analizat împreună cu recomandările experților, iar după încheierea verii, Comisia Europeană va veni cu o propunere concretă.

„Acest raport vine într-o fereastră unică de oportunitate. Am ascultat vocile părinţilor, ale educatorilor, ale experţilor şi ale tinerilor înşişi. Am aflat experienţa unor parteneri precum Australia, precum şi a statelor noastre membre. Acum trebuie să acţionăm la nivel european. Vom analiza cu atenţie acest raport şi recomandările aferente şi vom prezenta o propunere după sfârşitul acestei veri”, a transmis președinta Comisiei Europene.

Raportul publicat luni de Comisia Europeană arată că riscurile din mediul online pentru copii sunt tot mai mari și pot afecta sănătatea fizică și psihică, dezvoltarea socio-emoțională și pot duce la multe probleme de sănătate mintală.

Documentul spune că, deși tehnologia aduce și beneficii importante, copiii și adolescenții din anumite categorii sunt mult mai vulnerabili la efectele negative ale mediului online.

MSF a declarat că, din aprilie 2022 până în decembrie 2025, a documentat peste 20 de atacuri asupra unor unități asociate organizației medicale umanitare.

Rusia a lansat „atacuri neîncetate asupra unităților medicale și a personalului medical din Ucraina”, a afirmat MSF într-un comunicat citat de Euronews.

Despre atacuri, organizația a precizat că ele „par să constituie o strategie deliberată de distrugere a sistemului de sănătate și de pedepsire colectivă a populației, mai degrabă decât o consecință accidentală a invaziei rusești”, se mai arată în comunicat.

Peste 2.800 de atacuri asupra sistemului de sănătate

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a înregistrat 2.815 de atacuri asupra sistemului de sănătate din Ucraina între invazia pe scară largă din februarie 2022 și sfârșitul anului 2025, marea majoritate implicând violență cu arme grele, iar 2.319 de atacuri având ca țintă unitățile medicale.

Totalul atacurilor a dus la 224 de decese și 902 de răniți, a precizat MSF.

Între timp, Ministerul Sănătății din Ucraina afirmă că forțele ruse au avariat sau distrus peste 2.500 de unități medicale în aceeași perioadă, dintre care 327 au fost complet distruse.

„Aceste atacuri sunt prea sistematice, prea frecvente și prea precise pentru a fi întâmplătoare”, a declarat Robin Meldrum, coordonatorul național al MSF în Ucraina, într-un comunicat.

Când spitalele sunt lovite în mod repetat, nu e o coincidență, acuză MSF

„Când spitalele sunt lovite în mod repetat, când ambulanțele sunt țintite cu drone de precizie, când personalul medical este ucis în timp ce se deplasează pentru a livra medicamente în vehicule clar marcate – aceasta nu este o coincidență. Acesta este un tipar; tiparele sunt determinate de intenție”, a declarat coordonatorul ucrainean al MSF.

Organizația a precizat că, pe 29 septembrie anul trecut, o asistentă medicală și un director ai unui centru medical susținut de MSF au fost loviți de o dronă FPV rusă în Lyman, în timp ce distribuiau medicamente într-un vehicul clar marcat.

MSF mai precizează că personalul medical ce activează în apropierea linie frontului este martor la modul în care războiul cu drone depășește rapid capacitatea de intervenție medicală.

„În timp ce rănile erau odinioară cauzate în principal de artilerie, atacurile cu drone reprezintă acum o proporție din ce în ce mai mare din cazurile de traumatisme”, a precizat ONG-ul.

Aceste atacuri duc la numeroase victime cu multiple răni simultane, rate mai ridicate de infecție și o creștere a cazurilor de septicemie, potrivit MSF.

Apel pentru respectarea dreptului umanitar

ONG-ul „Medici fără Frontiere” a făcut apel la toate părțile să-și respecte obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional umanitar. Organizația a îndemnat statele care au influență asupra Rusiei să ceară încetarea atacurilor asupra unităților medicale.

De asemenea, MSF a solicitat Consiliului de Securitate al ONU să investigheze și să condamne public atacurile asupra instituțiilor medicale.

În 2024, MSF avea în Ucraina echivalentul a 414 angajați cu normă întreagă, cu un buget de 15,6 milioane de euro.

Personalul din cadrul organizației a realizat 75.400 de consultații ambulatorii și 1.150 de intervenții chirurgicale pentru pacienții din Ucraina.

Comisia Europeană pregătește, începând cu toamna acestui an, o propunere legislativă care să stabilească noi reguli privind accesul copiilor la rețelele sociale.

Inițiativa are la bază raportul Grupului special pentru siguranța copiilor în mediul online, constituit la începutul acestui an la solicitarea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Acces doar supravegheat de adult pentru copiii sub 13 ani

Potrivit recomandărilor experților, copiii sub 13 ani ar trebui să aibă acces la rețelele sociale doar pentru perioade limitate și numai sub supravegherea unui adult.

După această vârstă, restricțiile ar urma să fie relaxate treptat, în funcție de nivelul de protecție oferit de platforme și de gradul de maturitate al utilizatorilor.

„Copiii au nevoie de un mediu online sigur. Platformele trebuie să își asume responsabilitatea pentru proiectarea serviciilor lor astfel încât acestea să nu afecteze sănătatea și dezvoltarea minorilor”, a declarat Ursula von der Leyen, după primirea raportului grupului de experți.

Informații de context

Comisia susține că platformele digitale trebuie să demonstreze că serviciile lor sunt sigure pentru minori și că protecția copiilor nu poate depinde exclusiv de controlul exercitat de părinți. Propunerea legislativă va fi prezentată în discursul privind Starea Uniunii, programat pentru luna septembrie.

Inițiativa apare în contextul în care mai multe state au început să adopte sau să pregătească restricții privind utilizarea rețelelor sociale de către minori, iar Comisia Europeană desfășoară investigații asupra unor platforme mari, inclusiv pentru mecanisme considerate dependente, precum derularea infinită a conținutului și redarea automată a clipurilor.

Autoritățile de la Moscova au lansat un atac dur la adresa reuniunii Coaliției de Voință pentru susținerea Ucrainei, calificând grupul drept o „coaliție a războinicilor”. 

„Aș numi-o o coaliție a războinicilor. Acest grup de țări nu dorește pacea, ci mai degrabă continuarea războiului. Este o coaliție de fanatici care se amăgesc cu privire la posibilitatea de a-i provoca țării noastre o înfrângere strategică”, a declarat luni Dmitri Peskov, citat de agenția rusă TASS. 

Nicușor Dan și Maia Sandu participă la reuniune

La reuniunea „Coaliției de Voință”, desfășurată în zilele de luni și marți, la Paris, participă și președintele României, Nicușor Dan. 

„Președintele României va sublinia necesitatea ca Ucraina să poată negocia încheierea războiului dintr-o poziție de forță, astfel încât pacea obținută să fie una durabilă și justă”, a transmis Administrația Prezidențială. 

La întâlnirea de la Paris, va participa pentru prima dată și preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a fost invitată de președintele francez Emmanuel Macron. 

„Participarea R. Moldova la Coaliţia de Voinţă este o continuare firească a sprijinului oferit Ucrainei. Participarea ţării noastre este pe deplin compatibilă cu neutralitatea consfinţită în Constituţie: coaliţia este un format de cooperare flexibil, iar din ea fac parte şi alte state europene neutre”, a anunțat președinția de la Chișinău. 

„Flota fantomă”, pe agenda întâlnirii

Coaliția de Voință un format de coordonare politică şi diplomatică, co-prezidat de Franţa, Germania şi Regatul Unit. Din această structură fac parte 37 de state, majoritatea europene care au scopul de a sprijini Ucraina. 

Reuniunea de luni va fi coprezidată luni, la Paris, de Emmanuel Macron, de prim-ministrul britanic, Keir Starmer, şi de cancelarul german, Friedrich Merz. 

Pe agenda întâlnirii se află subiecte precum progresele obţinute după summitul G7 de la Evian, despre continuarea sprijinului pentru apărarea Ucrainei, intensificarea presiunii Rusiei, inclusiv prin combaterea aşa-numitei „flote fantomă”, dar și un bilanț al planificării operaţionale a garanţiilor de securitate pentru Ucraina. 

NATO a emis luni un comunicat de presă, prin care condamnă ferm atacurile cibernetice ale Rusiei care au vizat partenerii alianței.

Totodată, NATO își exprimă solidaritatea cu statele afectate și anunță că își va consolida apărarea cibernetică, menținând în același timp sprijinul pentru Ucraina.

„Aceste activități constituie o amenințare la adresa securității aliaților. Ne exprimăm unitatea și solidaritatea față de toți aliații afectați de activitățile cibernetice răuvoitoare ale Rusiei care vizează infrastructura națională critică și entitățile guvernamentale. În acest context, luăm act de declarațiile Regatului Unit și ale UE prin care se denunță aceste activități și legăturile Rusiei cu infractorii cibernetici, precum și de sancțiunile impuse persoanelor și entităților care sprijină și încurajează activitățile cibernetice răuvoitoare ale Rusiei”, se arată în comunicatul emis de NATO.

În acest sens, Alianța Nord-Atlantică solicită Rusiei „să înceteze aceste activități destabilizatoare, care încalcă normele internaționale convenite privind comportamentul responsabil al statelor în spațiul cibernetic”.

„Ca răspuns la campaniile cibernetice continue ale Rusiei împotriva aliaților și a Ucrainei, vom continua să ne consolidăm apărarea și să rămânem uniți în sprijinul acordat Ucrainei”, mai spune NATO.

NATO transmite și un avertisment ferm privind capacitatea sa de reacție, afirmând că este „pregătită să utilizeze întreaga gamă de capacități pentru a descuraja, a ne apăra și a contracara întregul spectru de amenințări cibernetice” și că este „pregătită să răspundă la acestea la momentul și în modul pe care îl vom alege, în conformitate cu dreptul internațional”.

UE sancționează spionii cibernetici ruși după ani de atacuri informatice

Luni, Uniunea Europeană a sancționat mai mulți hackeri ruși acuzați de atacuri cibernetice împotriva statelor membre, Ucrainei și infrastructurii critice.

Potrivit unui comunicat al UE, o unitate din cadrul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a coordonat activitatea grupării de hackeri susținute de stat, cunoscută sub numele de Turla.

Gruparea ar fi vizat guverne, infrastructuri critice, dar și industrii strategice din mai multe țări europene.

Totodată, FSB ar fi coordonat o serie de atacuri desfășurate de infractori cibernetici, companii private și așa-numiți „hacktiviști”, „provocând perturbări și pierderi financiare”, se arată în comunicatul oficial.

Ce spune Nicușor Dan

Și președintele Nicușor Dan a condamnat la rândul său aceste acțiuni. Într-un mesaj publicat pe Facebook, el a afirmat că „România condamnă ferm activitățile cibernetice ostile” desfășurate de Rusia.

„România condamnă ferm activitățile cibernetice ostile desfășurate de grupări controlate de Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse, care au vizat state membre ale Uniunii Europene, aliați NATO și partenerii acestora, inclusiv țara noastrǎ. Alături de Uniunea Europeană și NATO, transmitem un mesaj clar: astfel de atacuri, care vizează instituții publice, infrastructură critică și informații sensibile, sunt inacceptabile”, a spus Nicușor Dan.

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, propunerea USR-PNL-UDMR pentru funcția de premier, a explicat de ce liberalii nu susțin ideea ca PSD să preia guvernarea în această perioadă, chiar dacă social-democrații ar promite că vor ceda ulterior conducerea Guvernului.

Într-o postare pe pagina de Facebook, Mureșan a adus în discuție experiențele din trecut, când PSD ar fi demonstrat „că nu respectă astfel de angajamente politice”, spunând, de asemenea, că ar exista riscul ca reformele necesare pentru accesarea fondurilor europene să fie încetinite.

Potrivit acestuia, PNL nu poate avea încredere într-o astfel de promisiune din partea PSD deoarece, spune el, social-democrații nu și-au respectat angajamentele asumate anterior.

„PSD și Sorin Grindeanu au demonstrat în precedenta situație că nu respectă astfel de angajamente politice, deși Partidul Național Liberal le-a respectat. PNL a cedat PSD guvernarea în 2023, așa cum prevedea angajamentul din 2021. Pe de altă parte, PSD a încălcat, în luna mai, noul angajament cu PNL, USR și UDMR, care prevedea că pesediștii vor prelua conducerea guvernării în 2027. Cu un an mai înainte de termenul prevăzut, PSD a susținut și votat demiterea premierului PNL, cu voturile AUR”, a declarat Siegfried Mureșan.

Eurodeputatul spune că acest episod ridică semne de întrebare privind credibilitatea unui nou acord politic care să aibă loc și că PNL nu poate accepta să lase conducerea Guvernului în mâinile PSD doar pe baza unei promisiuni.

Mureșan: PSD nu și-a asumat continuarea reformelor

Un alt argument invocat de eurodeputatul PNL este legat de reformele începute de actualul Guvern și de implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În opinia sa, PSD nu și-a asumat public continuarea măsurilor necesare pentru modernizarea statului și pentru atragerea fondurilor europene.

„PSD nu și-a luat niciun angajament că va continua măsurile de reformă și modernizare pe care le-a început Guvernul Bolojan și care sunt absolut necesare atât pentru a atrage fondurile rămase din PNRR, cât și pentru a aduce România la o creștere economică sustenabilă”, a afirmat Mureșan.

Acesta susține că abandonarea sau întârzierea acestor reforme ar putea pune în pericol atât accesarea banilor europeni, cât și stabilitatea economică a României în viitor.

„Guvernul Bolojan a demonstrat că are soluții”

Totodată, Siegfried Mureșan a lăudat activitatea Guvernului condus de Ilie Bolojan și colaborarea dintre PNL, USR și UDMR, despre care spune că „au demonstrat că au soluții la problemele actuale”.

„Guvernul Bolojan, Partidul Naţional Liberal și partenerii noștri din USR și UDMR au demonstrat că au soluții la problemele actuale: au accelerat absorbția fondurilor europene, au redus deficitul și, problema cea mai urgentă, au deblocat PNRR. Ca atare, un guvern PNL, USR și UDMR este singura garanție acum că ducem la bun sfârșit PNRR, care trebuie închis până la finalul verii, și că nu pierdem fondurile europene rămase”, a transmis eurodeputatul.

Clienții vii acceptă să fie îngropați în sicrie sigilate. Potrivit Nexta, procedura bizară a apărut în Rusia. Imaginile prezentate într-un clip video arată un client care participă la ritual.

Acesta presupune așezarea clientului într-un sicriu. Ulterior, sicriul este închis cu ajutorul unor cuie bătute în capac. Sicriul este coborât într-o groapă și apoi este acoperit cu pământ.

La final, sicriul este dezgropat, iar clientul este scos din sicriu.

Terapia în sicriu: de ce acceptă clientul să fie îngropat de viu

Cei care au lansat procedura sinistră spun că îi ajută pe oamenii care „sunt blocați în rutina”. Ei susțin că experiența ajută la scăparea de anxietate, la reevaluarea vieții și la redobândirea dorinței de a merge mai departe.

Israelul nu are o Constituție unică. În schimb, este guvernat de o serie de legi cu valoare constituțională, numite „legi fundamentale”, care stabilesc principiile de bază ale statului și au o forță juridică superioară legilor obișnuite.

Ce este Tora și ce prevede legea

Tora este textul sacru fundamental al iudaismului și cuprinde primele cinci cărți ale Bibliei ebraice. Ea conține legile religioase, principiile morale și relatările fondatoare ale credinței iudaice, iar pentru evreii practicanți reprezintă baza vieții religioase.

Proiectul aflat în dezbaterea Knessetului, parlamentul Israelului, prevede ca studiul Torei să fie recunoscut printr-o lege fundamentală drept una dintre valorile definitorii ale statului și ale poporului evreu.

Potrivit The Times of Israel, proiectul face parte din ultimul pachet de legi pe care coaliția premierului Benjamin Netanyahu încearcă să îl adopte înainte de încheierea actualei legislaturi. Mandatul actualului Knesset se încheie pe 17 iulie, iar alegerile legislative sunt programate pentru 27 octombrie.

Miza: scutirea de serviciul militar

Legea nu îi obligă pe cetățenii israelieni să studieze Tora și nici nu introduce noi cursuri obligatorii. Miza este una juridică și politică: acordarea unei protecții sporite studiului religios.

Proiectul este promovat de partidele ultraortodoxe din coaliția premierului Benjamin Netanyahu, care încearcă să păstreze scutirea de serviciul militar pentru zecile de mii de bărbați ultraortodocși ce studiază în școlile religioase, numite yeshiva.

În Israel, serviciul militar este obligatoriu pentru majoritatea cetățenilor, însă zeci de mii de bărbați ultraortodocși care studiază în școlile religioase (yeshiva) beneficiază de scutire de la recrutare. În comunitățile ultraortodoxe, studiul Torei nu se limitează la anii tinereții, ci poate continua pe tot parcursul vieții.

Controversa privind scutirea de serviciul militar a bărbaților ultraortodocși s-a amplificat anul trecut, după ce Curtea Supremă a Israelului a decis că excepția generală acordată celor care studiază în yeshiva nu mai are bază legală și că statul trebuie să înceapă recrutarea acestora.

Criticii proiectului spun că, odată ce studiul Torei va beneficia de protecție aproape constituțională, va fi mai greu ca statul să elimine scutirea de serviciul militar pentru bărbații ultraortodocși care studiază în yeshiva. Ei avertizează că studiul religios ar putea ajunge să prevaleze asupra altor principii, precum egalitatea cetățenilor în fața obligației de a efectua serviciul militar.

Alte proiecte controversate

Legea privind protejarea studiului Torei este unul dintre mai multe proiecte controversate pe care coaliția guvernamentală încearcă să le adopte în această săptămână.

Pe ultima sută de metri a actualei legislaturi, Benjamin Netanyahu încearcă să treacă prin Parlament și un proiect de lege care reduce atribuțiile procurorului general și îi limitează capacitatea de a bloca deciziile guvernului considerate ilegale.

De asemenea, parlamentarii israelieni vor dezbate și modificări în domeniul mass-media, care sporesc controlul guvernului asupra radiodifuzorului public, precum și înființarea unei comisii guvernamentale pentru investigarea atacului Hamas din 7 octombrie 2023.

România a remizat sâmbătă cu Uruguay, scor 36-36, în a doua etapă a Nations Cup, după eșecul cu Chile din runda întâi.

Remiza de la Montevideo a fost una dintre cele mai spectaculoase partide ale etapei. România a condus în mai multe rânduri și a rezistat inclusiv în dublă inferioritate numerică. Însă, Uruguay a egalat pe final, printr-un eseu.

După două etape, România ocupă locul al patrulea în grupa Europa-Africa-Asia, cu patru puncte.

Clasamentul grupei este condus de Georgia, cu 9 puncte, urmată de Spania (8) și Portugalia (7).

În cealaltă grupă, America-Pacific, Chile este lider cu punctaj maxim (10), fiind urmată de Statele Unite ale Americii (9), Samoa (5), Tonga (5), Uruguay (5) și Canada (3).

Rezultatele etapei a doua din World Rugby Nations Cup:

Uruguay – România 36-36
Georgia – Samoa 33-12
Spania – Tonga 32-19
Chile – Hong Kong China 38-17
SUA – Zimbabwe 31-15
Portugalia – Canada 38-14

Rezultatele etapei a doua au produs și modificări în clasamentul mondial World Rugby. Cea mai importantă ascensiune îi aparține Spaniei, care a urcat patru poziții și ocupă acum locul 16 în lume, după victoria cu Tonga.

România rămâne pe locul 22, cu 60,92 puncte, cu 0.84 puncte în plus față de ierarhia anterioară.

În partea superioară a clasamentului mondial, Africa de Sud și-a consolidat poziția de lider după victoria cu Scoția, Anglia a urcat pe locul al cincilea în urma succesului categoric cu Fiji, iar Scoția a coborât pe șase. Franța s-a apropiat de primele trei poziții, în timp ce Noua Zeelandă și Irlanda și-au păstrat locurile 2 și 3 după victoriile obținute în etapa a doua a Nations Championship.

Ultima etapă din prima parte a competiției este programată la finalul săptămânii. România va întâlni Portugalia, meci programat tot la Montevideo, sâmbătă, de la ora 17:30.

 

Hubert Knirsch, ambasadorul Germaniei la Chișinău, a acordat un interviu, zilele trecute, pentru Jurnal TV, în urma căruia ar fi declarat că ar pune sub semnul întrebării faptul că moldovenii şi românii au aceeaşi limbă şi aceeaşi religie.

Controversa a pornit după ce el a afirmat că o eventuală unificare a României cu Republica Moldova poate fi decisă doar de cele două state suverane. Totuși, el a fost acuzat că a negat identitatea românească a Basarabiei.

„Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei şi al României, sunt două state suverane, dacă îşi doresc să se unească, asta o vor face şi nimeni nu poate comenta aceasta. Eu aş pune sub semnul întrebării ceea ce aţi spus despre Republica Moldova, că avem aceeaşi limbă, avem aceeaşi religie ca şi România. Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oamenii care gândesc la fel că avem aceeaşi limbă, dar alţii poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite”, ar fi declarat Knirsch, potrivit traducerii prezentate de presa de peste Prut.

Cum se apără ambasadorul

Într-o postare a Ambasadei pe Facebook, Hubert Knirsch a venit cu precizări în legătură cu situația. El susține că declarațiile sale au fost traduse eronat, iar intenția nu a fost de a pune sub semnul întrebării unitatea chestiunii românești sau a credinței creștine ortodoxe.

„Vitalie Călugăreanu m-a întrebat despre „Planul B”, despre unirea cu România. Am răspuns că aceasta este o decizie care ține exclusiv de Republica Moldova și de România. Domnul Călugăreanu a mai menționat însă în întrebarea sa că oamenii din Republica Moldova („noi”) ar vorbi aceeași limbă ca în România și că ar avea aceeași religie. La aceasta am răspuns că, într-adevăr, în Republica Moldova ar exista oameni care vorbesc aceeași limbă, dar ar exista și alți oameni, există unii care ar vorbi două limbi, precum și oameni de religii diferite. (…) În traducerea simultană, expresia „dar și alți oameni” a fost tradusă eronat prin „dar unii gândesc altfel despre aceasta”, iar „există oameni care vorbesc două limbi” – prin „… că există două limbi”, a spus acesta.

„Nu a fost intenția mea să pun sub semnul întrebării unitatea chestiunii românești sau a credinței creștine ortodoxe. Înainte de interviu m-am întâlnit cu reprezentante ale comunității rome și am vizitat cimitirul evreiesc din Mărculești. (…) Declarația controversată a avut loc în ultimul minut al interviului lung, astfel încât nu am avut posibilitatea să o clarific”, a explicat ambasadorul.

Actualizarea anunțată luni de Google aduce recomandări personalizate în funcție de stilul de condus, o versiune îmbunătățită a modului dedicat motocicliștilor, căutări conversaționale mai avansate și o opțiune prin care aplicația reduce numărul interacțiunilor vocale atunci când utilizatorul preferă acest lucru.

Waze va învăța preferințele șoferilor

Una dintre cele mai importante noutăți este personalizarea traseelor. Waze va analiza preferințele utilizatorului și va reține tipul de rute pe care acesta le alege frecvent.

Astfel, aplicația va putea recomanda automat drumuri care se potrivesc stilului fiecărui șofer, fie că acesta preferă autostrăzile, traseele cu mai puține opriri sau variantele care evită traficul chiar dacă implică drumuri secundare.

Google precizează că această funcție poate fi dezactivată din setările aplicației pentru cei care nu doresc recomandări personalizate.

Gemini extinde funcțiile conversaționale

Actualizarea aduce și o versiune mai avansată a sistemului Conversational Reporting, bazat pe Gemini.

Dacă până acum utilizatorii puteau raporta prin voce accidente sau ambuteiaje, de acum înainte vor putea semnala mult mai multe situații, inclusiv drumuri închise, adrese greșite sau alte incidente întâlnite pe traseu, folosind un limbaj natural.

Tot Gemini îmbunătățește și funcția de căutare. Utilizatorii vor putea formula cereri complexe, fără să fie nevoie să cunoască numele exact al destinației.

De exemplu, vor putea cere aplicației să găsească „o benzinărie care vinde și cafea cu lapte vegan” aflată pe traseu, iar Waze va identifica variantele potrivite, într-un mod similar funcției „Ask Maps” din Google Maps.

Mod dedicat motocicliștilor

Google introduce și îmbunătățiri importante pentru Motorcycle Mode.

Cu ajutorul inteligenței artificiale și al datelor furnizate de editorii de hărți Waze, aplicația va recomanda trasee special adaptate motocicletelor, inclusiv drumuri înguste sau scurtături care nu sunt potrivite pentru automobile.

În plus, motocicliștii vor primi avertizări privind obstacole specifice, precum limitatoare de viteză, treceri de pietoni supraînălțate, poduri înguste sau alte pericole de pe traseu.

Pentru moment, această versiune este disponibilă în Argentina, Brazilia, Columbia, Malaysia, Mexic, Peru și Filipine.

Apare și modul „Less Chatty”

O altă noutate este introducerea opțiunii Less Chatty.

Prin activarea acesteia, Waze reduce numărul intervențiilor vocale și notifică șoferul doar în situațiile importante, precum accidente, obstacole sau alte pericole relevante de pe traseu.

Funcția este destinată celor care preferă să asculte muzică sau podcasturi fără întreruperi frecvente.

Disponibilitate

Toate noile funcții bazate pe Gemini, inclusiv personalizarea traseelor, căutarea conversațională și modul „Less Chatty”, sunt distribuite treptat utilizatorilor Waze de pe Android și iOS la nivel global. Singura excepție este noua versiune a Motorcycle Mode, disponibilă deocamdată doar în cele șapte țări anunțate de Google.

Autoritățile din Finlanda au construit un oraș subteran sub Helsinki, care poate proteja aproape un milion de oameni. Potrivit The Times, este vorba despre o rețea uriașă de 5.500 de adăposturi antiaeriene care au fost construite în timp. Acestea pot adăposti aproape un milion de oameni în cazul unui război sau al unui atac nuclear.

Cele mai multe spații subterane au o destinație obișnuită. Pe listă sunt săli de sport, locuri de joacă pentru copii, piscine, parcări, skate park-uri și chiar spații de repetiții pentru trupe muzicale. Toate acestea pot fi transformate rapid în adăposturi de urgență.

De exemplu, în districtul Merihaka, un complex sportiv subteran poate fi transformat într-un adăpost pentru 6.000 de persoane în mai puțin de o zi, dacă este necesar. Cel mai mare complex subteran din Helsinki este proiectat pentru 11.500 de persoane.

Cum a apărut orașul subteran. Finlanda a început să construiască adăposturi în 1939

Jukka-Pekka Schröderus, un reprezentant al serviciului de salvare al orașului, susține că Finlanda și-a dezvoltat sistemul de protecție civilă încă de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

Adăposturile sunt echipate cu sisteme autonome de alimentare cu energie electrică și apă, cu ventilație, cu uși etanșe și cu mijloace de protecție împotriva amenințărilor chimice, biologice și radiologice. Fiecare finlandez a fost instruit ca să aibă acasă o rezervă de articole pentru supraviețuire autonomă timp de 72 de ore și să o ia cu sine la adăpost.

Sistemul finlandez mai include serviciul militar universal și instruirea regulată a populației.
De la declanșarea războiului din Ucraina, sistemul finlandez a atras un interes tot mai mare. Delegații din țările NATO, Ucraina, Israel și statele din Golful Persic studiază acest model. În plus, experții finlandezi urmăresc războiul din Ucraina pentru a îmbunătăți sistemul de protecție a populației.

Un concert al rapperului Jay-Z, programat duminică pe stadionul Yankee din New York, a fost amânat câteva ore din cauza încercărilor fanilor de a intra fără bilete, potrivit AFP.

Mai mulți fani fără bilete au forțat intrarea pe stadion

„Sute de oameni” fără bilete la concert „și-au croit drum prin fața deținătorilor de bilete, care așteptau pașnic. În unele cazuri, au încălcat măsurile de securitate”, a declarat un purtător de cuvânt al organizatorilor concertului.

„Drept urmare, accesul la toate intrările stadionului a fost închis pentru o perioadă extinsă”. Accesul a fost redeschis „treptat și cu cea mai mare precauție pentru a asigura siguranța tuturor celor din interiorul și din afara stadionului”, a adăugat acesta, potrivit sursei.

Sute de oameni au rămas afară mai multe ore, deși aveau bilete

Concertul era programat să înceapă în jurul orei 20:00. Cu toate acestea, sute de oameni au rămas în afara sălii ore în șir, în ciuda faptului că aveau bilete, înainte de a fi lăsați să intre treptat.

Unii au indicat, pe rețelele de socializare, că nu au putut niciodată să intre la concert. Rapperul a urcat în cele din urmă pe scenă în jurul orei 00:15. El a cântat în fața a peste 40.000 de oameni adunați pe stadion.

Ultimul concert major al rapperului a avut loc în urmă cu 9 ani

Jay-Z a explicat pe scurt situația înainte de a începe spectacolul său. Acest concert a fost ultimul dintr-o serie de trei spectacole, care au început vineri pentru artistul newyorkez în vârstă de 56 de ani. Rapperul nu mai susținuse un concert solo major din 2017, mai indică sursa citată.

Potrivit minutei instanței, Curtea de Apel București a respins ca nefondată contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT împotriva încheierii pronunțate la 2 iulie de Tribunalul București.

În același timp, instanța a admis contestațiile formulate de cei șase inculpați, a desființat parțial încheierea Tribunalului București și, rejudecând cauza, a respins propunerea procurorilor de arestare preventivă.

Judecătorii au înlăturat și dispoziția privind luarea măsurii controlului judiciar față de cei șase inculpați, menținând doar dispozițiile referitoare la cheltuielile judiciare.

Decizia Curții de Apel București este definitivă.

Ancheta în care este implicată familia lui Viorel Pașca

Fostul asistent social Viorel Pașca, este subiectul unei anchete a DIICOT, împreună cu membri ai familiei sale, privind suspiciuni de trafic de persoane și epxloatarea unor persoane aflate în stare de vulnerabilitate.

Potrivit informațiilor din dosar, în anul 2020 ar fi fost constituit un grup format din Pașca, soția acestuia și cei trei fii ai lor, care ar fi coordonat activitatea desfășurată sub denumirea Asociației „Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă).

Organizația era prezentată în public drept una cu caracter umanitar, dar procurorii susțin că acesta nu deținea licențele necesare pentru frunizarea de servicii sociale sau medicale.

Potrivit DIICOT, persoane cu dizabilități, vârstnici sau bolnavi ar fi fost direcționați către imobilele administrate de grup din spitale, unități medicale și direcții generale de asistență socială din mai multe județe, în contextul în care instituțiile statului nu dispuneau de suficiente locuri în centrele specializate.

Anchetatorii susțin că, odată ajunși în aceste locații, beneficiarii ar fi fost lipsiți de documentele de identitate, telefoanele mobile și cardurile bancare, fiind astfel izolați de rude și de contactul cu exteriorul.

Potrivit procurorilor, scopul urmărit era obținerea controlului asupra veniturilor acestora – pensii, indemnizații de handicap sau de însoțitor – dar și atragerea de donații prin campanii desfășurate pe rețelele de socializare.

În urma perchezițiilor DIICOT, autoritățile au identificat 409 persoane cazate în 18 imobile situate în localitățile Dumbrava, Tinca, Incești și Bicăcel, din județul Bihor.

Procurorii mai arată că, potrivit datelor strânse în anchetă, începând din 2006, în aceste locații ar fi fost găzduite peste 3.300 de persoane, dintre care aproximativ 1.020 au decedat și au fost înmormântate în cimitirul din localitatea Dumbrava.

Viorel Pașca și celelalte cinci persoane cercetate în dosar s-au aflat sub control judiciar.

 

Protejarea copiilor în mediul online este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă guvernele, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Potrivit acesteia, actualul model, în care marile platforme au acces aproape nelimitat la minori, nu mai poate continua.

„Rețelele sociale nu sunt jucărie”

„În Europa, credem că părinții sunt cei care își cresc copiii, nu algoritmii prădători. Rețelele sociale nu sunt o jucărie”, a afirmat președinta Comisiei Europene.

Von der Leyen a subliniat că se conturează deja un consens în rândul statelor membre privind stabilirea unei vârste minime pentru accesul copiilor la rețelele sociale. Ea a atras atenția că tinerii europeni petrec între patru și șase ore pe zi în fața ecranelor. La un ritm de șase ore pe zi, acest timp ajunge la aproximativ 20 de ani din viață.

Totodată, aproape 60% dintre copii s-au confruntat cu probleme emoționale sau psihosociale în mediul online, inclusiv anxietate, depresie, lipsa somnului, cyberbullying și expunere la conținut dăunător.

Platformele vor trebui să demonstreze că sunt sigure

Șefa executivului european a precizat că dezbaterea nu este despre interzicerea accesului copiilor la rețelele sociale, ci despre momentul în care platformele pot avea acces la aceștia.

„Nu este vorba despre dacă copiii pot accesa rețelele sociale. Este vorba despre când rețelele sociale pot avea acces la copiii noștri”, a spus președinta Comisiei Europene.

Von der Leyen a explicat că responsabilitatea pentru siguranța minorilor nu trebuie să revină în primul rând copiilor și părinților, ci companiilor care dețin platformele.

„Cei care dezvoltă un produs sunt responsabili pentru siguranța lui. Nu ne așteptăm ca părinții să monteze acasă airbaguri sau centuri de siguranță. La fel trebuie să se întâmple și în cazul marilor companii din tehnologie”, a declarat aceasta.

Ea a amintit că, prin Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), Uniunea Europeană obligă platformele să elimine altgoritmii și funcțiile care creează dependență, conținutul nociv, practicile manipulative și contactele nedorite. Von der Leyen a amintit că executivul european a luat recent măsuri împotriva TikTok și Meta.

Acces limitat până la 13 ani

Von der Leyen a explicat că raportul elaborat de panelul european de experți pentru protecția minorilor online recomandă o abordare armonizată la nivelul Uniunii Europene.

Potrivit recomandărilor, copiii cu vârsta de până la 13 ani ar putea utiliza rețelele sociale doar sub supravegherea părinților, tutorilor sau profesorilor și pentru perioade limitate. După această vârstă, accesul ar deveni gradual și ar depinde de măsura în care platformele demonstrează că oferă un mediu sigur și adecvat pentru minori.

CE va decide pașii următori

Președinta Comisiei Europene a precizat că raportul va fi analizat de executivul european, urmând ca instituția să decidă ce măsuri vor fi propuse în continuare.

Grupul special de experți a fost înființat pentru a formula recomandări privind o abordare comună la nivelul Uniunii Europene în domeniul protecției copiilor online, inclusiv posibile restricții de vârstă pentru accesul la rețelele sociale și măsuri suplimentare privind responsabilitatea platformelor.

Grindeanu a afirmat că în spațiul public au apărut tot mai multe voci care susțin organizarea de alegeri anticipate, inclusiv din partea unor reprezentanți ai PNL, USR și AUR, iar această variantă se află „pe masă”. „E un scenariu pe care nu pot să-l exclud niciodată. E pe masă”, a spus liderul PSD. El a precizat însă că, din punct de vedere procedural, alegerile anticipate nu pot fi organizate într-un termen scurt și, dacă s-ar ajunge la această soluție, scrutinul ar avea loc cel mai probabil în toamna târzie a acestui an.

Grindeanu: Anticipatele ar prelungi instabilitatea

Președintele PSD consideră că organizarea unor alegeri anticipate ar avea consecințe asupra climatului politic și economic. „E un scenariu care ar arunca într-un soi de instabilitate continuă scena politică și economică”, a declarat acesta, adăugând că acesta este principalul criteriu după care trebuie evaluată o asemenea opțiune. Cu toate acestea, Grindeanu a subliniat că PSD este pregătit și pentru această eventualitate.

PSD avertizează că nu va mai susține majorități cu PNL și USR

În eventualitatea declanșării anticipatelor, liderul social-democrat a transmis că PSD va intra în competiția electorală fără intenția de a reface ulterior o majoritate cu PNL sau USR, dacă aceste partide își mențin poziția actuală. „Vom intra în alegeri pe bază de reciprocitate. Dacă USR și PNL au decizii prin care spun că nu mai fac majorități cu PSD, evident vom avea și noi același lucru”, a afirmat Grindeanu. El a adăugat că PSD nu poate rămâne „doar pe post de sac de box”, fiind în opoziție, dar solicitat în același timp să asigure voturile necesare în Parlament pentru proiectele Guvernului.

Critici la adresa Guvernului și a premierului interimar

În aceeași conferință de presă, Sorin Grindeanu a reiterat solicitarea ca premierul interimar Ilie Bolojan să demisioneze, acuzându-l că nu face demersuri pentru deblocarea situației politice și că încearcă să își prelungească mandatul. Potrivit liderului PSD, responsabilitatea pentru deblocarea crizei aparține Guvernului, nu Parlamentului, iar un gest de bună-credință ar fi desemnarea unui alt premier interimar, fără aceeași încărcătură politică. În ceea ce privește discuțiile purtate la Cotroceni, Grindeanu a confirmat că au fost analizate mai multe scenarii politice, inclusiv unele propuse de liderul UDMR, Kelemen Hunor, însă a evitat să ofere detalii, afirmând că acestea vor fi prezentate de acesta dacă va considera necesar.

Tot mai mulți fotbaliști aleg să le taie, să le ruleze până aproape de gleznă sau să le combine cu șosete speciale, susținând că astfel obțin un plus de confort și performanță. Specialiștii spun însă că fenomenul este influențat atât de nevoile sportive, cât și de preferințele estetice.

Șosetele clasice, înlocuite de variante personalizate

O analiză Reuters arată că la actuala ediție a Cupei Mondiale există diferențe tot mai mari în modul în care fotbaliștii poartă șosetele de joc.

În timp ce unii jucători le ridică până deasupra genunchilor, alții le coboară aproape de glezne, astfel încât să semene mai degrabă cu șosetele scurte decât cu echipamentul tradițional.

În multe cazuri, sportivii taie partea inferioară a șosetei oficiale și o folosesc doar ca manșon peste o altă pereche de șosete, de regulă modele cu aderență sporită, preferate pentru stabilitatea oferită în ghete.

Găurile din șosete au devenit o tendință

O altă practică tot mai răspândită este decuparea unor orificii în dreptul gambelor. Printre jucătorii surprinși cu astfel de modificări se numără englezul Jude Bellingham, germanul Leroy Sané și iranianul Mehdi Taremi.

Potrivit specialiștilor citați de Reuters, unii fotbaliști consideră că eliminarea presiunii exercitate asupra mușchilor gambei reduce disconfortul și poate îmbunătăți circulația sângelui în timpul meciurilor, deși opiniile privind beneficiile reale rămân împărțite.

Apărătorile devin tot mai mici

Modificările nu se opresc la șosete. Tot mai mulți fotbaliști folosesc apărători pentru tibie de dimensiuni foarte reduse, aproape invizibile sub echipament.

Regulamentele FIFA impun purtarea acestora în timpul meciurilor oficiale, însă nu stabilesc o dimensiune minimă, motiv pentru care numeroși jucători aleg variante compacte, considerate mai confortabile.

Alții preferă în continuare modelele clasice, care oferă un grad mai mare de protecție.

Regulile FIFA permit anumite adaptări

Deși echipamentul trebuie să respecte culorile și modelul aprobate de fiecare federație, regulamentul FIFA permite anumite adaptări privind modul în care sunt purtate șosetele.

Acest lucru a dus la apariția unor variante foarte diferite de la o echipă la alta, unele atent realizate, altele improvizate, cu tăieturi vizibile și materiale suprapuse.

Specialiștii în pregătire fizică atrag însă atenția că astfel de modificări nu garantează automat o performanță mai bună și trebuie adaptate nevoilor fiecărui sportiv.

Declarația a fost făcută luni, la finalul discuțiilor de la Palatul Cotroceni.

„Președintele a încercat sa vadă dacă s-au schimbat pozițiile, dacă au apărut nuanțe”, a explicat Sorin Grindeanu.

Președintele PSD a dezvăluit că nu s-a găsit nicio soluție pentru deblocarea crizei.

„Eu spun că azi a fost o tonalitate mai jos, dar nu s-a degajat o soluție”, a mai spus Sorin Grindeanu adăugând că „nu s-a discutat azi niciun nume” de posibil premier.

Cine a participat la întâlnirea de la Cotroceni

Nicușor Dan s-a întâlnit luni, la Palatul Cotroceni, cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, președintele PNL, Ilie Bolojan, președintele USR, Dominic Fritz, președintele UDMR, Kelemen Hunor, și liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian.

Întâlnirea a ținut două ore. La final, ceilalți lideri politici nu au făcut declarații publice.

Radosław Sikorski, ministrul polonez de Externe, a declarat, într-un interviu acordat publicației Il Messaggero, că în ciuda retoricii agresive, Moscova nu reprezintă un motiv de „panică” pentru Varșovia.

El a mai subliniat că Rusia nu are capacitatea de a ataca Polonia și că, cel mult, președintele rus Vladimir Putin „ar putea încerca o provocare” pentru a testa hotărârea NATO.

„De aproximativ 500 de ani, ne gândim la securitatea noastră în raport cu Rusia și nu vom înceta să o facem. Dar Putin nu dispune astăzi de mijloacele necesare pentru a ne ataca. Cel mult, ar putea încerca un fel de provocare”, a spus Sikorski în interviul pentru Il Messaggero, potrivit TVP World. 

Avertismentul transmis de serviciile secrete americane Poloniei

El a continuat afirmând că, deși Rusia nu poate câștiga războiul din Ucraina, nu poate fi exclusă o nouă agresiune, întrucât Vladimir Putin a luat în trecut decizii pe baza unor „evaluări excesiv de optimiste și complet eronate”.

Comentariile lui Sikorski vin în contextul în care la începutul acestei luni, serviciile secrete americane ar fi avertizat Varșovia în legătură cu posibile acțiuni ale Moscovei împotriva Poloniei.

În replică, Moscova a negat informațiile apărute. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a calificat drept „povești de speriat”, adăugând că Varșovia ar trebui „în orice caz să se gândească la asta” și „să mediteze asupra propriei securități”.

Sikorski a afirmat că, prin dezvăluirea publică a planurilor Rusiei, speră să descurajeze Kremlinul să le pună în aplicare.

„De aceea le transmitem rușilor un semnal. Știm că pregătesc ceva, la fel cum s-a întâmplat înainte de invazia Ucrainei. Și, prin dezvăluirea intențiilor lor în avans, sper că îi putem convinge să renunțe la atitudinea lor agresivă”, a spus Sikorski în interviul pentru ziarul italian.