MediaFax.ro

Tânărul de 18 ani, care ar fi fost într-o relație cu o minoră de 14 ani, ar fi lovit-o pe copilă pe o stradă din Constanța.

„Din cercetările efectuate de către polițiști a reieșit faptul că, la data de 8 octombrie a.c., bărbatul în cauză ar fi agresat fizic, pe o stradă din municipiul Constanța, o tânără, de 14 ani, cu care acesta ar fi avut o relație”, informează IPJ Constanța.

Poliția a intervenit la fața locului, iar în baza formularului de evaluare a riscului, fiind constatat că există risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea minorei să fie pusă în pericol printr-un act de violență domestică.

Polițiștii au emis un ordin de protecție provizoriu, tânărul fiind obligat să păstreze o distanță minimă de 200 de metri față de minoră.

Când poliția a intervenit la fața locului, fostul iubit al fetei a început să devină agresiv. A lovit mașina de poliție și a rupt oglinda.

„Totodată, la sosirea echipajului de poliție tânărul, de 18 ani, a manifestat un comportament agresiv și ar fi lovit autospeciala de poliție, provocând distrugeri prin ruperea oglinzii”, informează IPJ Constanța.

Vineri, tânărul a fost reținut pentru 24 de ore și ulterior. Ulterior acesta a fost prezentat în fața magistraților, care au dispus măsura arestării preventive.

Acesta își va petrece următoarele 30 de zile în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Constanța.

Raportul Skyscanner pentru 2027, realizat pe baza cercetărilor în rândul a peste 28.000 de turiști, numește această tendință „Grand Odysseys”, scrie Euronews. Conceptul descrie interesul pentru trasee istorice, ruine antice și locuri asociate unor povești celebre, într-o perioadă în care turiștii caută experiențe care să le ofere o legătură mai profundă cu trecutul.

Trendul a cunoscut deja un succes semnificativ în acest an, datorită, în mare măsură, filmului „Odiseea”, adaptarea de succes a lui Christopher Nolan după poemul epic al lui Homer.

Potrivit datelor, 43% dintre Millennials au fost inspirați de filme și seriale plasate în Antichitate, de la „Troia” la poveștile Greciei antice. Dintre aceștia, 24% au călătorit pe urmele unor astfel de povești, procentul ajungând la 30% în rândul generației Z.

Interesul se reflectă și în mediul online. Vizualizările videoclipurilor despre călătorii inspirate de filme au crescut cu 346% față de anul precedent pe TikTok, potrivit datelor citate în raport.

Printre traseele recomandate pentru turiști în 2027 se numără Cape Drastis, pe insula grecească Corfu, asociată cu tărâmul feacilor din „Odiseea”, zidurile istorice ale orașului chinez Xi’an și Monte Santa Caterina, în insula italiană Favignana.

Lansarea filmului „Odiseea”, regizat de Christopher Nolan, a dus la o creștere spectaculoasă a vânzărilor de cărți inspirate din mitologia greacă și romană. Librăriile și platformele de audiobook au raportat o cerere record pentru poemul lui Homer și alte opere clasice.

AUR și PSD, câștigătorii crizei 

Criza politică a reușit să ofere partidului AUR un plus de vizibilitate, fapt ce i-a consolidat poziția în spațiul public.

„AUR era la un scor electoral destul de bun și înainte de criză Dar cred că este o îmbunătățire a scorului electoral în dreptul Partidului AUR. A devenit mai vizibil. A dovedit că poate să participe la majorități în Parlament”, a declarat Peiu, la Digi 24. 

Despre PSD, Peiu susține că a obținut un câștig politic mai redus, reușind să își schimbe parțial imaginea în fața propriului electorat.

„Cu un câștig mai mic, este PSD, care a ieșit din situația în care propriul electorat îl blama pentru scăderea nivelului de trai și poate să-și afișeze acum până la instaurarea unui nou guvern, investirea unui nou guvern, poate să-și afișeze o empatie sporită pentru categoriile defavorizate, de pensionari, de antreprenori și așa mai departe”, a mai spus Petrișor Peiu. 

Avantaje și pentru președintele Dan

Peiu consideră că și președintele Nicușor Dan a avut de câștigat, prin eliminarea premierului Bolojan: „A câștigat un pic și președintele Nicușor Dan, care și-a cam neutralizat principalul adversar din zona lui de politică. Adică pe Domnul Bolojan”. 

Bolojan, marele învins

În schimb, liderul AUR susține că premierul și Partidul Național Liberal au fost afectați cel mai grav de criza politică. 

„Inițial a avut o creștere, toată lumea a avut tendința să fie alături de cel care este lovit de victimă, să spunem. După care, prăbușirea nivelului de trai sau accentuarea scăderii nivelului de trai din ultimile luni l-a lovit puternic pe Domnul Bolojan și PNL”, a mai spus președintele. 

România se află în criză politică de la începutul lunii mai, când guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de o moțiune de cenzură depusă de AUR și PSD. 

De la începerea blocajului, premierul a desemnat pe Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan pentru formarea unui guvern, însă Veștea și Mureșan au fost respinși de Parlament, iar Tomac și-a depus mandatul. 

Luni, președintele Nicușor Dan l-a desenat pe Luca Niculescu să formeze un Guvern. 

Întrebat dacă ar trebui organizate alegeri anticipate în cazul în care Guvernul Niculescu nu primește votul Parlamentului, Petrișor Peiu a afirmat că AUR susține de mult timp această soluție, invocând dificultatea formării unei majorități parlamentare stabile.

„Ideea nu este că pică un guvern sau altul. Ideea este că nu se poate face o majoritate. Ori a guverna într-o situație ca aceasta, fără o majoritate stabilă, va fi un dezastru absolut”, a declarat Peiu la Digi24.

Senatorul AUR a comparat situația actuală cu perioada 2007-2008, când România era condusă de un guvern minoritar PNL, susținut în Parlament de PSD. Potrivit acestuia, la vremea respectivă, liderii politici erau convinși că România nu va fi afectată de criza economică și promiteau majorări de pensii și salarii.

Peiu avertizează asupra riscului unei crize economice

Petrișor Peiu a susținut că economiile occidentale se confruntă cu o criză a datoriilor publice, iar România ar putea fi printre cele mai afectate state, din cauza costurilor ridicate ale împrumuturilor.

„Criza care se va instaura va lovi cu predilecție veriga slabă a lanțului economiilor occidentale. Mi-e teamă că acea verigă astăzi, așa arată cifrele, este România”, a declarat acesta.

Liderul senatorilor AUR consideră că, pentru a face față costurilor datoriei publice, statul va fi nevoit să reducă cheltuielile.

„O majoritate firavă sau un guvern minoritar nu va putea să facă o politică de tăiere consistentă a cheltuielilor publice”, a avertizat Peiu.

Petrișor Peiu a criticat modul în care președintele Nicușor Dan gestionează criza politică, acuzându-l că a contribuit la blocarea negocierilor pentru formarea unui guvern și că a impus condiții pe care liderul AUR le consideră neconstituționale.

„Domnia sa se dovedește principalul factor de blocaj în rezolvarea acestei crize și în al doilea, prin liniile roșii pe care a început să le traseze și și în al doilea rând pentru că domnia sa, după părerea noastră, a deraiat foarte grav de la sensul constituțional al mandatului de președinte”, a declarat Petrișor Peiu, sâmbătă, la Digi24. 

„Condiționarea mandatului de premier este o încălcare a Constituției”

Liderul AUR a mai subliniat că președintele nu poate condiționa desemnarea unui premier de excluderea unui anumit partid de la guvernare.

„Condiționarea acordării mandatului de prim-ministru, de neparticiparea unui singur partid din tot spectrul politic la guvernare, este o încălcare a Constituției. Constituția nu-i dă acest drept să facă majorități parlamentare”, a mai subliniat Peiu. 

Ralierea parlamentarilor

Explicând de ce a cerut și semnăturile altor partide pentru demersul de suspendare, liderul senatorilor AUR a transmis că oferă parlamentarilor nemulțumiți de activitatea lui Nicușor Dan la Palatul Cotroceni ocazia de-a a acționa, făcând trimitere la nemulțumirea din PSD după desemnarea lui Luca Niculescu. 

„Atunci când domnul președinte Dan a anunțat nominalizarea, PSD în frunte cu domnul Grindeanu, au criticat acest lucru. Și atunci le-am spus, ce le-am spus și liberalilor înainte, bă, dacă sunteți nemulțumiți de prestația domnului președinte Dan, treceți de la vorbe la fapte și semnați demersul de inițierea procedurii de suspendare”, a conchis Peiu. 

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a respins dur posibilitatea de a se ralia efortului de suspendare a președintelui. 

„Avem un guvern demis. Am dizolvat parlamentul, dacă se intră în alegeri anticipate și mai trebuie să facem și suspendarea președintelui și este perfect. În ghilimele. E perfect. Suntem o țară praf”, a spus Grindeanu, despre anticipate și suspendare.  

Petrișor Peiu a afirmat la Digi 24 că șeful statului a avut un comportament „greu acceptabil într-o societate democratică”, deoarece nu a desemnat un candidat propus de partidele politice.

Peiu: Va fi un guvern prezidențial

„Dânsul face o numire care nu este dintre propunerile partidelor. Deci este o manifestare a unei autorități personale și guvernul care ar rezulta, dacă va rezulta, va fi o manifestare a unei autorități prea mari a președintelui. Va fi un guvern prezidențial”, a declarat Petrișor Peiu.

Petrișor Peiu a susținut, de asemenea, că Nicușor Dan și-ar fi depășit limitele mandatului prin poziția exprimată față de participarea AUR la guvernare.

„Domnul președinte și-a depășit cu mult limitele mandatului atunci când a spus că interzice unui partid parlamentar care are 20% din numărul total de parlamentari să participe la actul guvernării. E o chestiune de principiu aici”, a adăugat acesta.

Condițiile AUR pentru susținerea unui guvern

Petrișor Peiu a explicat și motivele pentru care AUR nu va vota învestirea Guvernului Niculescu.

„Partidul a votat în Comitetul Național de Conducere să nu voteze un guvern din care nu face parte. Un guvern care nu preia o parte importantă din programul de ieșire din criză pe care îl avem. Și, ca să fiu sincer, a treia condiție era să avem prim-ministru”, a precizat senatorul.

Blocul comunitar își reafirmă atașamentul de neclintit față de ordinea internațională bazată pe reguli și pe respectarea dreptului internațional. 

„UE își reafirmă angajamentul ferm față de ordinea internațională bazată pe norme, din care CPI face parte integrantă, și fundamentată pe respectarea dreptului internațional. Justiția penală internațională joacă un rol crucial în tragerea la răspundere a celor care încalcă dreptul internațional prin comiterea celor mai grave infracțiuni care preocupă comunitatea internațională”, se arată în comunicatul de presă emis, sâmbătă, de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe. 

Instituția Europeană a punctat că instanța de la Haga nu vizează state suverane, ci funcționează pe baza principiului complementarității, intervenind exclusiv atunci când autoritățile naționale refuză sau nu au posibilitatea de a ancheta faptele. 

„CPI nu vizează statele suverane. În temeiul principiului fundamental al complementarității, CPI intervine doar dacă un stat nu dorește sau nu este în măsură să ancheteze ori să urmărească penal, în mod real, persoanele responsabile pentru cele mai grave infracțiuni, precum genocidul, crimele împotriva umanității, crimele de război și crima de agresiune”, se arată în continuarea comunicatului.  

Apel la diplomație

Bruxellesul a criticat anunțul privind sancționarea CPI și a cerut Washingtonului să renunțe la măsurile respective, însă a salutat disponibilitatea administrației americane de a purta consultări cu statele care recunoscut autoritata Curții. 

„UE regretă profund anunțul Statelor Unite privind impunerea de sancțiuni împotriva Curții ca instituție. Deși îndemnăm SUA să revină asupra acestor măsuri recente, salutăm disponibilitatea acestora de a discuta preocupările lor cu statele părți la Statutul de la Roma și luăm act de decizia SUA de a amâna intrarea în vigoare a acestor măsuri. Acest lucru creează spațiu pentru diplomație”, a mai transmis blocul comunitar. 

Sancțiunile americane

Reacția vine după ce secretarul de stat Marco Rubio a anunțat vineri impunerea de sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale. 

„Președintele Trump nu va permite niciodată Curții Penale Internaționale să îi urmărească penal pe cetățenii americani. De aceea, astăzi, Statele Unite impun sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale. Vom interzice tranzacțiile cu această instanță care acționează în afara oricăror norme, tăindu-i resursele și paralizându-i capacitatea de a funcționa”, a declarat Rubio. 

Mesajul a fost publicat pe pagina de Facebook „România în lumină”, un proiect al Administrației Prezidențiale care urmărește să creeze o platformă de dialog între instituțiile statului, societatea civilă și specialiști din diverse domenii.

„Astăzi, de Ziua Mondială a Sănătății Mintale, vreau să vorbim despre ceva ce ne privește pe fiecare dintre noi. Despre felul în care ne simțim, despre grijile pe care le purtăm și despre curajul de a spune atunci când avem nevoie: «Nu sunt bine. Am nevoie de ajutor»”, a afirmat Mirabela Grădinaru.

Aceasta a atras atenția că problemele emoționale nu sunt întotdeauna vizibile și că oamenii au nevoie să fie ascultați fără a fi judecați.

„Uneori, în spatele unui zâmbet se află o îngrijorare. În spatele unui copil tăcut poate fi o teamă. În spatele unui om care pare puternic se poate ascunde o luptă despre care nimeni nu știe”, a spus Mirabela Grădinaru.

Mirabela Grădinaru: Este important să fim mai atenți unii la ceilalți

Mirabela Grădinaru a subliniat importanța sprijinului acordat persoanelor care se confruntă cu dificultăți, în special copiilor și adolescenților.

„De aceea, este important să fim mai atenți unii la ceilalți, să ascultăm fără să judecăm. Să întrebăm «Cum ești?» și să fim pregătiți să ascultăm cu adevărat răspunsul. Nimeni nu ar trebui să se simtă rușinat pentru că trece printr-o perioadă dificilă”, a afirmat aceasta.

„A cere ajutor nu este un semn de slăbiciune. Este un act de curaj și de grijă față de propria viață. Iar pentru copii și adolescenți, acest sprijin este cu atât mai important. Ei au nevoie să știe că emoțiile lor contează, că pot vorbi despre ceea ce îi doare și că nu trebuie să treacă singuri prin momentele dificile”, a adăugat Mirabela Grădinaru.

Prima doamnă a României a îndemnat la mai multă empatie.

„Astăzi, haideți să facem un pas spre o societate în care sănătatea mintală este privită cu înțelegere, nu cu stigmat, cu empatie, nu cu judecată. Să avem grijă de noi, să avem grijă unii de alții și, mai ales, să nu uităm că uneori un simplu «Sunt aici pentru tine» poate însemna enorm”, a transmis aceasta.

Specialistul Dumitru Chisăliță a calculat în răspunsul pentru Mediafax care este potențialul beneficiu pentru șoferii români al acordului anunțat de Donald Trump, atrăgând în același timp atenția că importate sunt nu declarațiile politice, ci cantitățile livrate.

„Tocmai am încheiat o discuție extrem de fructuoasă cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, în cadrul căreia s-a convenit ca Rusia să furnizeze imediat motorină pieței americane și celei globale”, a transmis Donald Trump, printr-un mesaj publicat pe Truth Social, potrivit Associated Press.

„Între controlul nostru total asupra Strâmtorii Ormuz și acest anunț important privind energia din Rusia, prețurile la motorină pentru americani și, de fapt, pentru întreaga lume, vor scădea rapid la niveluri record!”, a mai spus liderul de la Washington.

Bursele americane și europene au încheiat ședința de vineri în creștere, după ce președintele SUA a anunțat acordul cu liderul rus.

Ce înseamnă de fapt acordul

Sursa foto: AEI

„Înțelegerea anunțată de Donald Trump pe 9 octombrie poate tempera prețul motorinei, dar promisiunea unor ieftiniri spectaculoase trebuie judecată prin cantități livrate, nu prin declarații politice”, a declarat președintele AEI.

Potrivit specialistului, calendarul anunțat cuprinde peste 300.000 de tone imediat, 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone ulterior, iar alte 3 milioane de tone sunt condiționate de capacitatea rafinăriilor rusești. Așadar, primele etape însumează aproximativ 1,8 milioane de tone, iar totalul potențial ajunge la 4,8 milioane.

„Cantitățile contează, însă întrebarea esențială este dacă reprezintă ofertă suplimentară sau doar redirecționarea unor exporturi existente. Dacă motorina destinată anterior altor cumpărători ajunge în SUA, deficitul mondial nu dispare. Se schimbă traseele comerciale. Experții citați de Associated Press avertizează asupra impactului limitat al unei asemenea redistribuiri” a precizat Dumitru Chisăliță.

La ce să se aștepte șoferii români

Proprietarii de vehicule pe motorină ar putea să simtă o reducere a prețului la pompă, în anumite condiții.

„Pentru România, efectul poate veni indirect, prin reducerea cotațiilor internaționale și disponibilitatea unor livrări alternative. Motorina rusească nu trebuie să ajungă la Constanța pentru ca aprovizionarea rafinăriilor și distribuitorilor români să devină mai ieftină”, arată președintele AEI.

Un calcul orientativ făcut de Dumitru Chisăliță arată dimensiunea posibilului beneficiu.

„La un curs ipotetic de 4,5 lei/dolar, o scădere angro de 50 dolari/tonă echivalează cu aproximativ 19 bani/litru înainte de TVA, folosind o densitate de 0,835 kg/litru. Pentru un rezervor de 50 de litri, economia ar fi circa 9,4 lei înainte de TVA, dacă reducerea se transmite integral. Dacă luam în calcul și hotărârea G7, am putea vedea motorina în România din nou la 10 – 10,4 lei pe litru dacă se menține reducerea accizei, dacă se renunță la blocarea accizei 10,5 – 10,8 lei litru”, a explicat președintele AEI, în analiza pentru Mediafax.

Există mai multe afecțiuni oculare grave care pot începe să se dezvolte înainte de a vă afecta, iar daunele ar putea fi chiar permanente.

Potrivit Mirror, un studiu a dezvăluit că peste 14 milioane de oameni nu își fac testele de rutină pentru vedere.

Vederea clară nu înseamnă neapărat că ochii sunt sănătoși

„Una dintre cele mai periculoase concepții greșite despre sănătatea ochilor este aceea că o vedere clară înseamnă că totul este sănătos”, spune Purvi Thomson, șefa departamentului de optometrie a unei clinici oftalmologice.

„Poți citi cea mai mică linie de pe o diagramă optică și totuși să ai o afecțiune oculară care începe în spate. Unele boli se dezvoltă suficient de lent încât creierul se adaptează la schimbări, astfel încât persoana s-ar putea să nu observe ce pierde”, continuă ea.

Unul dintre cele mai importante exemple în acest sens este glaucomul. Această afecțiune se dezvoltă treptat și poate provoca daune semnificative înainte să îl observați.

De ce este glaucomul descris drept „hoțul tăcut al vederii”

„Glaucomul este uneori descris ca un hoț tăcut al vederii, deoarece leziunile incipiente adesea nu provoacă durere sau o vedere încețoșată evidentă”, explică Thomson.

„Vederea deja pierdută din cauza glaucomului nu poate fi de obicei restabilită. Totuși, tratamentul poate ajuta la protejarea vederii rămase. De aceea, detectarea acestuia înainte ca simptomele să devină evidente este atât de valoroasă”, a adăugat ea.

Examenele oftalmologice regulate pot dezvălui, de asemenea, modificări subtile care ar putea fi asociate cu cataracta, afecțiunile retiniene și probleme de sănătate mai ample.

Când ar trebui programat un consult

„Nu așteptați până când cuvintele devin neclare sau condusul devine dificil. Dacă ultimul test a fost acum mai bine de doi ani, programați unul chiar dacă vederea pare neschimbată”, recomandă Thomson.

„Persoanele cu diabet zaharat, antecedente familiale apropiate de glaucom sau alți factori de risc stabiliți ar trebui să urmeze programul de testare recomandat de medicul lor”, precizează aceasta.

De asemenea, ea menționează că „majoritatea rezultatelor testelor oftalmologice nu vor dezvălui nimic înfricoșător. Scopul este de a identifica o problemă din timp, când adesea se pot face mai multe pentru a proteja vederea cuiva”.

Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a prezentat sâmbătă, 10 octombrie, un proiect de buget pentru perioada 2028-2034, redus cu 159 de miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene. Cele mai mari tăieri vizează competitivitatea economică și ajutorul extern, în timp ce fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională, esențiale pentru România, sunt protejate. Propunerea a provocat însă deja nemulțumirea statelor bogate, în frunte cu Germania, care consideră că economiile sunt insuficiente.

Noua propunere, elaborată de președinția irlandeză a Consiliului UE, reprezintă o încercare de a debloca negocierile dintre cele 27 de state membre, împărțite în două tabere cu interese dificil de reconciliat. Pe de o parte, statele contributoare nete cer reducerea substanțială a cheltuielilor europene, în timp ce țările din sudul și estul continentului, inclusiv România, încearcă să protejeze finanțările pentru agricultură, infrastructură și dezvoltare regională.

Documentul irlandez, cunoscut în jargonul european drept „Negotiating Box” sau „Nego-box”, propune o diminuare de aproximativ 8% a bugetului european. Comparativ cu ultima variantă de negociere, prezentată în luna iunie de Cipru.

Proiectul pregătește terenul pentru summitul european din 15-16 octombrie, la care liderii celor 27 de state vor încerca să ajungă la un compromis privind dimensiunea și prioritățile bugetului Uniunii Europene.

Cele mai mari tăieri: 75 de miliarde de euro din banii pentru competitivitate

Irlanda a ales să concentreze reducerile în special asupra noilor priorități europene, pentru a evita diminuarea finanțărilor tradiționale, considerate esențiale de numeroase state membre.

Cea mai mare reducere, de 75 de miliarde de euro, vizează fondurile destinate competitivității economice. Alte 38 de miliarde de euro ar urma să fie eliminate din bugetul pentru ajutor extern și dezvoltare, în timp ce cheltuielile administrative ale Uniunii ar fi diminuate cu 10 miliarde de euro.

Reducerile pentru competitivitate sunt deosebit de sensibile, deoarece Bruxellesul încearcă să mobilizeze mai multe investiții pentru dezvoltarea industriei europene, cercetare, inovare și tehnologii avansate. Uniunea Europeană se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea economiilor americană și chineză, iar creșterea competitivității a devenit una dintre prioritățile strategice ale instituțiilor europene.

În cazul finanțării externe, reducerile ar putea afecta programele prin care UE sprijină statele partenere, cooperarea internațională, dezvoltarea și țările din vecinătatea sa.

Dublinul propune și eliminarea unei rezerve financiare de urgență, cunoscută drept „EU Facility cushion”, care ar fi permis Comisiei Europene să mobilizeze bani suplimentari pentru situații neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar.

România, printre țările care scapă de reducerile directe pentru agricultură și coeziune

Una dintre cele mai importante prevederi ale compromisului irlandez este menținerea finanțărilor pentru Politica Agricolă Comună și Politica de coeziune, care reprezintă împreună aproximativ jumătate din bugetul Uniunii Europene.

Decizia reprezintă o concesie făcută grupului informal al „Prietenilor Coeziunii”, din care face parte și România, alături de alte state din sudul și estul Europei. Cele 17 țări reunite în acest grup au insistat asupra protejării fondurilor destinate reducerii diferențelor economice și sociale dintre regiunile europene.

Pentru România, miza este una majoră. Fondurile de coeziune reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru construcția și modernizarea infrastructurii, dezvoltarea comunităților locale, rețelele de apă și canalizare, proiectele de mediu și alte investiții publice.

La rândul său, Politica Agricolă Comună asigură subvenții pentru fermieri și finanțarea programelor de dezvoltare rurală.

Germania și statele bogate resping compromisul: „Mai puțin La La Land financiar”

Deși Irlanda a propus reduceri importante, primele reacții din tabăra statelor care susțin un buget mai restrâns indică faptul că noua variantă este departe de un compromis acceptabil.

Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia se numără printre statele care au cerut reducerea bugetului european cu câteva sute de miliarde de euro față de propunerea inițială, de aproape două trilioane de euro.

Aceste țări consideră că Uniunea Europeană nu poate continua să majoreze contribuțiile naționale pentru a finanța simultan politicile tradiționale și noile priorități strategice.

Potrivit POLITICO, un diplomat european a descris propunerea irlandeză drept o dezamăgire, susținând că documentul favorizează politicile secolului trecut, în loc să pregătească Uniunea pentru provocările secolului XXI.

„Această propunere nu poate constitui baza unui acord între statele membre. Avem nevoie urgent de mai mult realism financiar și de mai puțin «La La Land» financiar”, a declarat diplomatul citat de publicația europeană.

Dispută privind noile taxe europene. Bruxellesul caută alte 66 de miliarde de euro

O altă componentă importantă a negocierilor privește modul în care Uniunea Europeană își va finanța bugetul, fără să depindă exclusiv de contribuțiile directe ale statelor membre.

Irlanda a păstrat, în mare parte, pachetul de cinci noi resurse proprii propus anul trecut de Comisia Europeană, care ar urma să genereze aproximativ 66 de miliarde de euro pentru bugetul comunitar.

Printre măsurile discutate se numără introducerea unei contribuții pentru marile companii, cunoscută sub numele de CORE, și utilizarea veniturilor provenite din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii de carbon, ETS.

Aceste mecanisme au provocat însă opoziție din partea unor guverne europene, care se tem de efectele economice și de creșterea poverii fiscale.

În încercarea de a reduce divergențele, Irlanda propune introducerea graduală a anumitor contribuții ETS pentru statele mai sărace și creșterea veniturilor europene provenite din mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, aplicabil unor importuri poluante.

Franța a solicitat și includerea unor noi surse de venit, precum contribuțiile impuse giganților digitali, operatorilor de jocuri de noroc online și companiilor din domeniul criptomonedelor, propuneri susținute de Parlamentul European.

Președintele Consiliului European, António Costa, intenționează să folosească discuțiile de săptămâna viitoare pentru a identifica un pachet de resurse proprii acceptabil pentru guvernele europene.

Nicușor Dan a convocat o ședință înaintea negocierilor. Ce va cere România la Bruxelles

România și-a pregătit deja poziția pentru negocierile europene. Vineri, 9 octombrie, președintele Nicușor Dan a convocat o ședință de lucru la care au participat membri ai Guvernului, experți tehnici din ministere și reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană.

Potrivit Administrației Prezidențiale, Bucureștiul va susține un buget european ambițios, care să protejeze finanțările pentru agricultură și coeziune, două instrumente considerate esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare.

„România va susține adoptarea unui buget european ambițios, care să mențină nivelul global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună”, a transmis Administrația Prezidențială.

În același timp, România dorește creșterea finanțărilor pentru consolidarea capacității europene de apărare, cu o atenție deosebită acordată Flancului Estic și regiunii strategice a Mării Negre.

De ce negocierile sunt atât de dificile. UE trebuie să plătească și datoriile din pandemie

Discuțiile privind următorul buget european au loc într-un context financiar dificil, în condițiile în care Uniunea trebuie să finanțeze noi priorități, dar și să înceapă rambursarea obligațiilor asumate pentru redresarea economică după pandemia de COVID-19.

Propunerea inițială a Comisiei Europene prevedea un buget de aproape două trilioane de euro, reprezentând aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii.

Din această sumă, aproximativ 168 de miliarde de euro erau rezervate serviciului datoriei asociate programului european de redresare post-pandemică.

Pentru statele contributoare nete, aceste obligații reprezintă un argument suplimentar în favoarea limitării cheltuielilor.

În schimb, statele care beneficiază de finanțări europene importante susțin că reducerea bugetului ar putea afecta dezvoltarea economică, investițiile publice și capacitatea Uniunii de a răspunde noilor crize.

Urmează negocieri decisive. Fiecare stat poate bloca bugetul european

Ambasadorii celor 27 de state membre urmează să analizeze duminică, 11 octombrie, noua propunere irlandeză, înaintea reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie, de la Bruxelles.

Liderii europeni încearcă să ajungă la un acord politic până la sfârșitul anului 2026, pentru a evita complicarea negocierilor în contextul alegerilor programate în 2027 în mai multe state membre, inclusiv Franța, Polonia și Italia.

Acordul este însă departe de a fi garantat. Cadrul Financiar Multianual trebuie aprobat în unanimitate de statele membre, după obținerea consimțământului Parlamentului European. Aceasta înseamnă că fiecare guvern poate bloca adoptarea bugetului.

Negocierile sunt complicate și de poziția Parlamentului European, care solicită un buget mai mare decât cel propus inițial de Comisia Europeană, nu unul mai mic.

Eurodeputatul român Siegfried Mureșan, membru al Partidului Popular European și coraportor al Parlamentului European pentru viitorul Cadru Financiar Multianual, a avertizat anterior că legislativul european va aproba numai un buget care răspunde provocărilor Uniunii și dispune de resurse suficiente pentru finanțarea priorităților sale.

Acuzații de sabotaj

Alin Tișe a lansat atacuri dure la adresa strategiei PNL de la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, în luna ma, acuzându-l că a sabotat toate negocierile cu toți premierii desemnați de președintele Nicușor Dan. 

„De la propunerea domnului Eugen Tomac până la propunerea domnului Siegfried Mureșan, nominalizare făcută de președintele țării, Nicușor Dan, exact așa cum a dorit PNL, am susținut același lucru: Am susținut ca toți parlamentarii PNL să voteze pentru învestirea guvernului condus de Siegfried Mureșan. Dar tu ce ai făcut? Te-ai ascuns!  L-ai lăsat pe Siegfried Mureșan să își deterioreze și mai mult relația cu PSD, deși știai foarte bine că un astfel de guvern nu poate trece fără voturile PSD. Ai așteptat să cadă încă o nominalizare. Și a căzut, pentru că interesele politice, orgoliile tale și calculele de partid au fost puse înaintea interesului național”, a acuzat Tișe într-un mesaj publicat pe Facebook. 

Ultimatum pentru Bolojan

În contextul noii desemnări asumate de Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, Alin Tișe i-a cerut lui Bolojan să voteze un guvern, cu sau fără participarea PNL, sau să renunțe atât la conducerea partidului, cât și la funcția de premier interimar.

„Îți cer, fără ocolișuri și fără reținere, să faci singurul lucru care mai poate demonstra că ai înțeles gravitatea momentului: Votează un guvern, cu sau fără PNL în componența lui, sau demisionează de urgență atât din funcția de prim-ministru, cât și din cea de președinte al PNL!”, a transmis președintele CJ Cluj. 

Poziția lui Alin Tișe a venit în contextul negocierilor pentru formarea unui guvern de către premierul desemnat Luca Niculescu. Ilie Bolojan a transmis că liberalii nu vor participa la actul de guvernare însă sunt dispuși să acorde votul de încredere. De asemenea, președintele PNL a transmis că dacă PSD va intra la guvernare, PNL va intra în opoziție. 

Cu toate acestea, liderii social-democrați au declarat că își asumă guvernarea doar într-o coaliție alături de PNL și UDMR, soliticitând tot mai insistent lui Bolojan să accepte coaliția. 

Președinția irlandeză a Consiliului UE, care coordonează negocierile, a propus reducerea cu aproximativ 8% a bugetului Uniunii pentru perioada 2028-2034, pentru a răspunde solicitărilor unui grup de state condus de Germania, care cere reduceri importante ale cheltuielilor, scrie Politico.

Propunerea pregătește terenul pentru discuții dificile între liderii celor 27 de state membre, la summitul de săptămâna viitoare.

România, printre statele care se opun reducerilor bugetare

Statele membre ale Uniunii Europene sunt împărțite în două tabere în privința viitorului buget. Țările care susțin disciplina bugetară, conduse de Germania, cer reduceri de câteva sute de miliarde de euro din propunerea de aproape 2.000 de miliarde de euro.

În schimb, statele din sudul și estul Europei, reunite în grupul „Prietenii Coeziunii”, din care face parte și România, se opun reducerilor.

Într-o concesie făcută grupului „Prietenii Coeziunii”, Irlanda a propus ca subvențiile pentru fermieri și fondurile destinate dezvoltării regionale să nu fie reduse. Acestea reprezintă jumătate din bugetul total și sunt considerate domenii sensibile din punct de vedere politic.

În schimb, cele mai mari reduceri vizează ajutorul extern, cu 38 de miliarde de euro mai puțin, competitivitatea, cu 75 de miliarde de euro, și cheltuielile administrative ale UE, reduse cu 10 miliarde de euro.

Dublinul a eliminat și un fond de rezervă, cunoscut drept „EU Facility cushion”, care permitea Comisiei Europene să mobilizeze bani pentru gestionarea unor situații de urgență neprevăzute pe parcursul celor șapte ani.

Germania și aliații săi cer reduceri mai mari ale bugetului UE

Cu toate acestea, propunerea Irlandei este puțin probabil să mulțumească statele care cer reduceri bugetare.

Germania și aliații săi au criticat anterior președinția cipriotă a Consiliului UE pentru că propusese reduceri de numai 32 de miliarde de euro în documentul de negociere prezentat în iunie.

Ambasadorii celor 27 de state membre vor discuta duminică noua propunere, în cadrul unei reuniuni în care vor pregăti și negocierile dintre liderii europeni, programate pentru joi.

Guvernele încearcă să ajungă la un acord asupra bugetului până la sfârșitul anului, înainte ca alegerile din Franța, Polonia și Italia să riște să complice negocierile.

Potrivit unei postări publicate pe Facebook de Cristian Pistol, pe șantierul lotului 1 al A0 Nord lucrează aproximativ 780 de muncitori, operatori de utilaje și membri ai personalului tehnic, fiind mobilizate peste 370 de utilaje.

„Lucrările pe lotul 1 (Joița – Corbeanca) al A0 Nord au ajuns la un stadiu fizic de 82%! Pe șantier, asocierea româno-italiană (Retter – Pizzarotti) este mobilizată cu aproximativ 780 de muncitori, operatori de utilaje și personal tehnic și peste 370 de utilaje. În această perioadă se execută lucrări de asfaltare și umplutură, lucrări la spațiile de servicii, marcaje, instalarea parapetului metalic de protecție, semnalizare verticală și orizontală, precum și montarea sistemelor ITS”, a scris directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Legăturile cu DN1A și DN7 ar putea fi gata până la sfârșitul anului

Cristian Pistol a precizat că sectorul de autostradă dintre Corbeanca și Buftea nu este încă pregătit pentru a permite descărcarea traficului în DN1A.

Constructorii mai au de finalizat lucrări la pasajele care supratraversează autostrada, de montat parapetele și semnalizarea rutieră și de realizat marcajele.

„Constructorii au dat din nou asigurări că fac toate eforturile pentru a finaliza lotul 1 al A0 Nord (17,5 km) până la finalul acestui an. Atingerea acestui obiectiv va depinde însă în foarte mare măsură de condițiile meteorologice din următoarele luni. Ca atare, evaluarea realistă mă face să iau în calcul ca, până la finalul anului 2026, să fie asigurate descărcările în DN1A și în DN7. Conexiunea cu A1 are însă șanse mai mari să fie definitivată anul viitor, în termenul contractual (aprilie 2027)”, a transmis directorul CNAIR.

„Prefer să spun acum ce este realist decât să promit ceva ce depinde de vreme. Deschidem fiecare sector atunci când este complet și sigur”, a adăugat Pistol.

ontractul pentru construcția lotului 1 al A0 Nord are o valoare de 815,07 milioane de lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027.

„Ultimul weekend Străzi deschise – București! Ne vedem pentru o ultimă plimbare pe Calea Victoriei”, a transmis PMB, printr-un mesaj publicat pe Facebook. 

Programul de sâmbătă

Activitățile de sâmbătă au început de la ora 11:00 cu două evenimente paralele, o sesiune practică de educație rutieră în Piața Revoluției și un tur ghidat dedicat tranziției capitalei de la epoca regală la cea comunistă. 

Turul intitulat „De la Bucureștiul regal la Bucureștiul comunist”, este susținut de profesorul și  ghidul Florin Cristescu. Traseul a pornit de la Muzeul Național de Istorie a României și se va încheia la Palatul Știrbei.

În același interval (11:00-13:00) Asociația Coaliția pentru Economia Digitală susține un eveniment de educație rutieră dedicat bucureștenilor care merg pe trotinete electrice, cu demonstrații practice și sesiuni de informare privind regulile de circulație. 

Între orele 14:00 și 18:00, în apropierea statuii lui Iuliu Maniu, publicul va putea participa la o activare cinematografică dedicată filmului „Delta Sălbatică”, organizată alături de reprezentanții August Film. 

Programul de sâmbătă se va încheia cu un moment muzical susținut de Damian Drăghici & Brothers, între orele 17:00 și 18:00, pe traseul Cercul Militar Național – Piața Amzei.

Duminică încep Spotlight Festival

Duminică, între orele 16:00 și 18:00, este programat turul ghidat „Orașul construit și orașul pierdut”, susținut de Alexandru Binescu, pe traseul Piața Națiunilor Unite – Piața Revoluției. 

Tot duminică, de la ora 19:00, va începe festivalul Spotlight. 

România are deja o alocare de aproximativ 16,7 miliarde de euro prin programul SAFE, reprezentând peste 10% din bugetul total de 150 de miliarde de euro.

Italia și Ungaria renunță la o parte din fondurile solicitate inițial

O parte importantă din suma care urmează să fie redistribuită provine din reducerea cererilor de finanțare ale Italiei și Ungariei.

Italia, care solicitase inițial peste 14 miliarde de euro, și-a redus necesarul de finanțare la aproximativ 8 miliarde de euro.

Această modificare ar lăsa disponibile în jur de 6 miliarde de euro, care vor putea fi oferite altor state membre.

În cazul Ungariei, reducerea este și mai importantă. De la o solicitare inițială de aproximativ 16 miliarde de euro, autoritățile de la Budapesta au decis să coboare suma la aproximativ 5,4 miliarde de euro.

Diferența reprezintă alte 10–11 miliarde de euro care ar putea fi redistribuite.

Împreună cu sumele rămase neutilizate din alte alocări, fondurile disponibile ar urma să ajungă la aproximativ 20–21 de miliarde de euro.

O nouă rundă de finanțare va fi lansată până la sfârșitul anului

Comisia Europeană intenționează să lanseze o nouă invitație pentru solicitarea fondurilor rămase disponibile, în cadrul actualului program SAFE.

„Ceea ce se va întâmpla în continuare, tot anul acesta, pentru că suntem obligați din punct de vedere legal să facem acest lucru anul acesta, este că vom publica o nouă invitație, pentru aproximativ 20 de miliarde de euro”, a declarat Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru apărare, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români la Bruxelles.

Prin această procedură, statele membre vor avea posibilitatea să solicite împrumuturi suplimentare pentru proiectele de apărare.

Nu este vorba despre lansarea unui nou instrument financiar, ci despre utilizarea fondurilor neaccesate din bugetul actualului program SAFE.

„Să punem mai întâi pe deplin în funcțiune SAFE 1. Așa gândim lucrurile”, a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, întrebat despre posibilitatea unui SAFE 2.

România ar putea solicita bani în plus

România se numără printre statele care ar putea beneficia de noua rundă de finanțare.

„Să vedem dacă România va solicita bani suplimentari”, a declarat Regnier.

O eventuală creștere a alocării pentru România nu este însă garantată. Autoritățile de la București trebuie să decidă dacă participă la noua procedură și să prezinte proiectele pentru care solicită finanțare.

Polonia și-a manifestat deja interesul pentru accesarea unor sume suplimentare, potrivit oficialului european.

Printre prioritățile avute în vedere la nivelul Uniunii Europene se numără consolidarea flancului estic și dezvoltarea sistemelor de drone și antidronă.

România a primit deja prima tranșă din SAFE

România a încasat la 26 august 2026 prima tranșă din alocarea SAFE, în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Suma reprezintă prefinanțarea de 15% din totalul împrumuturilor aprobate.

Fondurile SAFE sunt destinate în principal achizițiilor comune și dezvoltării capacităților de apărare, inclusiv echipamente militare, muniții, sisteme de apărare aeriană și investiții în industria europeană de profil.

Următoarele plăți vor fi condiționate de implementarea proiectelor incluse în planul de investiții în apărare.

„Acum acordăm prefinanțarea tuturor statelor membre, de 15%. Acestea au fost cele 2,5 miliarde de euro. Acum România începe implementarea proiectelor”, a explicat Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru domeniul apărării, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români.

Potrivit reprezentantului Comisiei, mecanismul de plată seamănă cu cel utilizat în cazul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în sensul că transferurile suplimentare vor fi legate de demonstrarea progreselor.

„De două ori pe an vom primi rapoarte de progres din partea României privind modul în care aceste proiecte sunt implementate la nivel național, pe teren”, a precizat oficialul european.

România beneficiază de una dintre cele mai mari alocări din cadrul programului SAFE, instrumentul financiar european în valoare totală de 150 de miliarde de euro, destinat consolidării capacităților de apărare ale statelor membre.

România a primit deja 2,5 miliarde de euro. Ce urmează

Prima tranșă, de aproximativ 2,5 miliarde de euro, a fost transferată României la 26 august 2026. Suma reprezintă prefinanțarea de 15% din alocarea totală aprobată de Uniunea Europeană.

Următoarele plăți vor fi condiționate de implementarea proiectelor incluse în planul de investiții în apărare.

„Acum acordăm prefinanțarea tuturor statelor membre, de 15%. Acestea au fost cele 2,5 miliarde de euro. Acum România începe implementarea proiectelor”, a explicat Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru domeniul apărării, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români.

Potrivit reprezentantului Comisiei, mecanismul de plată seamănă cu cel utilizat în cazul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în sensul că transferurile suplimentare vor fi legate de demonstrarea progreselor.

„De două ori pe an vom primi rapoarte de progres din partea României privind modul în care aceste proiecte sunt implementate la nivel național, pe teren”, a precizat oficialul european.

Prima evaluare, în prima jumătate a anului 2027

Autoritățile române vor putea solicita noi tranșe pe baza rapoartelor de progres.

„De fiecare dată când există progrese, fiecare raport poate fi asociat cu o cerere de plată. Atunci vom acorda bani suplimentari, astfel încât proiectele să poată continua”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Primul raport este așteptat în prima jumătate a anului viitor, ceea ce ar putea deschide calea pentru o nouă plată în această perioadă, dacă proiectele avansează conform cerințelor.

Nu a fost anunțată o dată exactă pentru transferul următoarei tranșe și nici suma care ar putea fi virată României.

Termenul indicat de Comisia Europeană pentru finalizarea finanțării prin SAFE este anul 2030.

Ce proiecte a inclus România în programul SAFE. Aproape 12,5 miliarde de euro pentru apărare și securitate

România a inclus în programul SAFE un total de 35 de proiecte, cu o valoare cumulată de 16,68 miliarde de euro.

Din această sumă, aproximativ 12,48 miliarde de euro sunt destinate achizițiilor de echipamente militare, proiectelor de ordine publică și protecție civilă, în timp ce 4,2 miliarde de euro sunt rezervate infrastructurii rutiere cu utilizare civilă și militară.

Printre cele mai importante investiții se numără modernizarea Forțelor Terestre, dezvoltarea apărării antiaeriene, achiziția unor nave militare și creșterea capacităților industriei de apărare din România.

Unul dintre cele mai mari proiecte este achiziția a 298 de mașini de luptă ale infanteriei pe șenile și a unor variante derivate. Acordul-cadru încheiat cu Rheinmetall Automecanica are o valoare de aproximativ 3,337 miliarde de euro.

Producția finală a vehiculelor ar urma să fie realizată la Mediaș, iar o parte importantă a componentelor, inclusiv elemente de protecție balistică și sisteme de armament, ar urma să fie produse în România.

Un alt proiect important vizează achiziția a patru nave militare, două nave de patrulare maritimă și două nave de intervenție pentru scafandri, în cadrul unui contract de aproximativ 920 de milioane de euro. Proiectul prevede realizarea unor lucrări de construcție și echipare la un șantier naval din România.

Sisteme antidronă, rachete Mistral, radare și elicoptere

O parte importantă a investițiilor este destinată consolidării apărării aeriene a României, în contextul războiului din Ucraina și al incidentelor cu drone înregistrate pe flancul estic al NATO.

În cadrul SAFE, România a contractat 11 sisteme de apărare antiaeriană, inclusiv șapte sisteme SKYNEX, două sisteme SKYRANGER și două sisteme navale Millennium. Contractul pentru aceste sisteme are o valoare de aproximativ 982 de milioane de euro.

Separat, a fost încheiat un contract de aproximativ 450 de milioane de euro pentru muniție antiaeriană de calibrul 35 mm, inclusiv de tip AHEAD.

Programul include și achiziția a 231 de sisteme portabile de apărare antiaeriană Mistral, împreună cu 934 de rachete, pentru aproximativ 626 de milioane de euro.

În domeniul dronelor, a fost semnat un contract cu producătorul Quantum Systems pentru 34 de sisteme de drone militare și 15 kituri Scorpion, în valoare de 30,7 milioane de euro.

La 17 iulie, Ministerul Apărării a semnat, prin intermediul autorităților franceze, două noi ordine de achiziție: unul pentru 12 elicoptere Airbus H225M Caracal, în valoare de aproximativ 757 de milioane de euro, și altul pentru 12 radare Ground Master 200 MM/A, în valoare de aproximativ 247 de milioane de euro.

Livrările pentru aceste două proiecte sunt programate etapizat, până în anul 2030.

Patru miliarde de euro pentru autostrăzile A7 și A8

Programul SAFE nu finanțează exclusiv tehnică militară. Aproximativ un sfert din alocarea României, respectiv 4,2 miliarde de euro, este destinat infrastructurii de transport cu utilizare duală, civilă și militară.

Sunt vizate în special două investiții strategice din regiunea Moldovei.

Prima este continuarea Autostrăzii A7 pe direcția Pașcani – Suceava – Siret, pentru îmbunătățirea conexiunii rutiere către frontiera cu Ucraina.

A doua este dezvoltarea Autostrăzii A8 pe traseul Târgu Neamț – Iași – Ungheni, care ar urma să asigure o legătură rutieră rapidă cu Republica Moldova.

Aceste proiecte sunt importante atât pentru circulația civilă și transportul de mărfuri, cât și pentru mobilitatea militară, prin facilitarea deplasării echipamentelor și trupelor pe flancul estic.

Aproape un miliard de euro pentru Ministerul de Interne

Din programul SAFE beneficiază și Ministerul Afacerilor Interne, care a anunțat încheierea unor contracte și acorduri-cadru de aproximativ un miliard de euro.

Investițiile includ două avioane tactice multirol C-27J Spartan destinate inclusiv evacuărilor medicale, 12 elicoptere Airbus H145 și H160, echipamente pentru gestionarea situațiilor de urgență și dezvoltarea comunicațiilor critice.

Sunt prevăzute și achiziții de autospeciale, ambarcațiuni pentru intervenții și salvare, echipamente pentru gestionarea evenimentelor cu victime multiple și soluții de securitate cibernetică.

Astfel, programul SAFE finanțează nu doar modernizarea Armatei României, ci și capacitatea statului de a interveni în situații de criză, dezastre sau incidente majore.

 

Președintele Nicușor Dan a declarat că evenimentul depășește semnificația unei simple comemorări de partid, reprezentând un secol din „conștiința națională și conștiința democratică” a României, evidențiind rolul istoric al țărăniștilor în episoadele importante din istoria națională. 

„Acești 100 de ani înseamnă, de fapt, mult din conștiința națională și din conștiința democratică. A acestui popor. Pentru că Partidul Național Țărănesc a fost, înainte de toate, un promotor al unor valori. Promotor al moralității, promotor al responsabilității, promotor al loialității față de statul român și promotor al demnității în viața politică”, a declarat Nicușor Dan. 

Moștenirea istorică: De la 1918 la Marea Unire, la UE și NATO

Nicușor Dan a amintit contribuția formațiunii la Marea Unire de la 1918, activitatea din perioada interbelică, precum și rezistența membrilor PNȚ în fața opresiunii comuniste. 

„Istoria lui începe înainte de cei 100 de ani cu lupta pentru românii din Transilvania și a avut o contribuție importantă la unirea de la 1918. Am avut apoi perioada partidului după fuziune cu liderii săi, Maniu și Mihalache, cu reformele pe care au reușit să le impună în societate. Atașamentul față de valori s-a dovedit în perioada represiunii comuniste, când mii de membri ai partidului au fost arestați, prigoniți, deportați, dar și-au păstrat valorile”, a mai spus șeful statului. 

Nicușor Dan a vorbit și despre rolul Partidului Național Țărănesc în crearea unor repere în perioada postdecembristă, și despre rolul avut în crearea curentului euro-atlantic. 

„A urmat perioada postcomunistă în care, din nou, România a avut nevoie de reconstrucție și pentru reconstrucție a avut nevoie de repere. exact acele valori pe care le-au promovat într-o luptă aparent pierdută sunt cele care definesc aspirațiile societății noastre de azi,și sunt cele care au definit realizările societății noastre în tot acest interval, inclusiv orientarea fermă euroatlantică”, a spus președintele. 

Avertisment privind fragilitatea democrației

Nicușor Dan a avertizat că democrația nu trebuie considerată un câștig definitiv și a făcut o paralelă între valorile țărăniste și provocările cu care se confruntă România în prezent. 

„În primul rând, democrația și e important să o reafirmăm pentru că mulți dintre noi am crezut că odată obținută o să o avem pentru totdeauna și vedem că azi este pusă în discuție, mai mult decât atât, dacă întrebăm în sondaje de opinie românii, vedem că nu e atât de evident că toți cetățenii români își văd viitorul bazat pe o societate democratică”, a spus Nicușor Dan. 

Președintele a susținut că societatea are nevoie de responsabilitate politică ca antidot la populismul tot mai vizibil, precum și de repere creștine bazate pe respect și empatie, menite să combată manifestările de ură, păstrând în același timp caracterul laic al statului. 

„Astea sunt valorile pentru care niște oameni au luptat, s-au sacrificat, și pentru care avem responsabilitatea să luptăm în continuare”, a conchis Nicușor Dan. 

„Am o întrebare pentru liberalii din PNL. Subliniez, LIBERALII! Voi sunteți mândri?”, a scris Alexandru Rogobete într-o postare pe Facebook.

Acesta l-a acuzat pe Ilie Bolojan că a respins din nou posibilitatea unui dialog politic și că preferă să întrețină conflictele.

„Ieri, Ilie Bolojan a închis din nou ușile dialogului politic. Cu aceeași îndârjire, a preferat să eticheteze oameni, să împartă România în buni și răi și să transforme orice invitație la responsabilitate într-un nou motiv de conflict. Dar România nu mai are nevoie de conflicte. Are nevoie de soluții!”, a subliniat Rogobete.

Fostul ministru al Sănătății consideră că problemele economice și dificultățile din sănătate, educație și administrație sunt inclusiv rezultatul politicilor adoptate în ultimul an, care nu au produs efectele promise.

„Iar când o direcție se dovedește greșită, responsabilitatea unui om de stat este să o corecteze, nu să o apere din orgoliu”, a adăugat acesta.

Rogobete, apel către liberali: PNL este mai mult decât Ilie Bolojan

Alexandru Rogobete s-a adresat direct membrilor PNL, în special primarilor și consilierilor locali, pe care i-a îndemnat să susțină dialogul politic.

„Mă adresez liberalilor din PNL, primarilor, consilierilor locali, oamenilor care au construit proiecte și au dezvoltat comunități. Celor care știu că administrația înseamnă muncă, dialog, compromis responsabil și rezultate. PNL este mai mult decât Ilie Bolojan! Chiar credeți că România poate fi redresată prin refuzul permanent al dialogului? Că economia poate fi repornită prin certuri politice? Că spitalele pot fi finanțate și investițiile continuate cu un guvern care astăzi primește votul Parlamentului, iar mâine este blocat de aceeași majoritate?”, a afirmat Rogobete.

„PSD nu caută un paravan politic”

În același mesaj, Alexandru Rogobete a afirmat că PSD își dorește o majoritate parlamentară și guvernamentală stabilă și este pregătit să își asume responsabilitatea guvernării.

„PSD nu caută un paravan politic. PSD caută o majoritate parlamentară și guvernamentală stabilă, transparentă și asumată. Suntem pregătiți să ne asumăm guvernarea, bugetul, reformele și deciziile dificile. Dar România nu are nevoie de un guvern de vitrină, susținut de o majoritate de carton”, a scris Rogobete.

Acesta a insistat asupra necesității reluării dialogului între partide, chiar și în condițiile unor opinii diferite.

„Nu trebuie să avem aceleași opinii. Dar avem obligația să stăm la aceeași masă atunci când interesul țării o cere. România nu poate rămâne prizoniera orgoliului unui singur om”, a concluzionat Alexandru Rogobete.

„S-a decis să nu continuăm colaborarea cu selecționerul nostru”, a transmis Federația Turcă de Fotbal (TFF) pe platforma X, potrivit AFP.

Turcia a pierdut toate cele patru meciuri disputate în Liga Națiunilor, împotriva Franței, Belgiei și Italiei, aceasta din urmă învingând-o de două ori.

Montella a preluat naționala Turciei în septembrie 2023 și a obținut rezultate bune la începutul mandatului. Sub conducerea sa, Turcia a ajuns până în sferturile de finală ale Campionatului European din 2024, unde a fost învinsă de Țările de Jos, cu 2-1.

Cu toate că dispune de jucători valoroși, precum Hakan Çalhanoğlu de la Inter Milano, Arda Güler de la Real Madrid, și Kenan Yildiz de la Juventus, naționala Turciei a înregistrat rezultate tot mai slabe în ultimele luni.

Turcia a fost prima echipă eliminată de la Cupa Mondială din această vară.

Următoarele meciuri ale Turciei sunt programate în Liga Națiunilor, pe 12 noiembrie, pe teren propriu, împotriva Belgiei, și pe 15 noiembrie, în deplasare, împotriva Franței.

Montella, în vârstă de 52 de ani, a antrenat anterior echipele italiene Fiorentina, Sampdoria și AC Milan, precum și formația spaniolă Sevilla.