Finalul sesiunii Q3 a fost marcat de Max Verstappen, care a pierdut controlul monopostului și s-a răsucit în virajul 9, provocând apariția imediată a steagurilor galbene duble. Pe fondul incidentului, Russell a obținut plecare din pole, fiind urmat de Charles Leclerc.
A doua linie la grila de start va fi formată din Lewis Hamilton (Ferrari) și Kimi Antonelli (Mercedes).
Max Verstappen a terminat calificările pe poziția a cincea, urmat de piloții McLaren, Lando Norris (locul 6) și Oscar Piastri (locul 7).
Top 10 este completat de Isack Hadjar (Red Bull) și mașinile Racing Bulls pilotate de Lawson pe 9 și Lindblad pe 10.
Clasamentul piloților„Ministerul Sănătății solicită activarea planurilor de măsuri pentru reducerea riscurilor medicale cauzate de temperaturile extreme”, a transmis instituția, într-o postare pe Facebook.
Potrivit ministerului, serviciile de ambulanță trebuie să fie pregătite pentru un număr mai mare de solicitări. Instituția cere „alertarea echipajelor şi suplimentarea acestora, acolo unde numărul solicitărilor este în creştere”.
De asemenea, direcțiile de sănătate publică trebuie să verifice condițiile de asigurare a asistenței medicale în unitățile sanitare, inclusiv stocurile de medicamente de urgență, în special pentru afecțiunile determinate sau agravate de caniculă, precum și resursa umană disponibilă.
Ministerul Sănătății le recomandă oamenilor să asculte sfaturile medicilor, să evite expunerea prelungită la soare, deshidratarea și activitățile în exterior care necesită un consum mare de energie.
Cod roșu de caniculă în mare parte din țarăMeteorologii au extins sâmbătă Codul roșu de caniculă.
Duminică, 16 județe vor fi sub avertizare Cod roșu. Este vorba de județele Satu Mare, Maramureș, Bihor, Sălaj, Cluj, Alba, Arad, Hunedoara, Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud, Suceava și Botoșani.
De luni însă, avertizarea a fost extinsă la aproape toată țara. Practic, doar județe Brăila, Buzău, Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași nu vor fi sub avertizare Cod roșu, ci sub avertizare Cod portocaliu.
Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 35 și 41 de grade, cu cele mai ridicate valori în Banat și Crișana.
Avertizarea Cod roșu va fi în vigoare până în 1 iulie, la ora 10.00.
Recomandările Ministerului Sănătății pentru populațieMinisterul Sănătății le recomandă oamenilor să evite, pe cât posibil, expunerea prelungită la soare între orele 11.00 și 18.00.
Persoanele care au aer condiționat sunt sfătuite să regleze aparatul astfel încât temperatura să fie cu aproximativ 5 grade mai mică decât temperatura ambientală. Ventilatoarele nu ar trebui folosite dacă temperatura aerului depășește 32 de grade Celsius.
Cei care nu au aer condiționat acasă sau la locul de muncă sunt îndemnați să petreacă două-trei ore zilnic în spații răcoroase, precum magazine, spații publice sau cinematografe.
Ministerul recomandă consumul zilnic a cel puțin 1,5-2 litri de lichide, fără a aștepta apariția senzației de sete. În perioadele de caniculă, este recomandat consumul unui pahar de apă sau echivalentul acestuia la fiecare 15-20 de minute.
Oamenii sunt sfătuiți să evite băuturile cu multă cofeină, precum cafea, ceai sau cola, dar și băuturile cu mult zahăr, deoarece acestea pot favoriza deshidratarea. De asemenea, nu este recomandat consumul de alcool, inclusiv bere sau vin, pentru că favorizează deshidratarea și reduce capacitatea organismului de a face față căldurii.
Ministerul Sănătății recomandă consumul de fructe și legume proaspete, precum pepene, prune, castraveți sau roșii, deoarece conțin multă apă. O doză de iaurt produce aceeași hidratare ca un pahar de apă.
În timpul zilei sunt recomandate dușurile călduțe, fără ștergerea completă de apă, precum și purtarea pălăriilor de soare, a hainelor lejere, largi, din fibre naturale și de culori deschise.
Autoritățile recomandă evitarea activităților în exterior care necesită un consum mare de energie, precum sportul sau grădinăritul. De asemenea, populația este îndemnată să aibă grijă de copii, vârstnici și persoane cu dizabilități, oferindu-le lichide în mod regulat, chiar dacă nu le solicită.
Ministerul Sănătății mai recomandă păstrarea contactului permanent cu vecinii, rudele și cunoștințele în vârstă sau cu dizabilități și verificarea stării lor de sănătate.
Hezbollah a respins oficial acordul-cadru încheiat la Washington între Israel, Liban și Statele Unite, prin care forțele israeliene urmează să se retragă din două zone din sudul Libanului.
„Acest acord este nul și neavenit, iar prevederile Memorandumului de Înțelegere irano-american trebuie puse în aplicare. Acordul-cadru de la Washington este umilitor, rușinos și reprezintă o cedare a suveranității”, a declarat Qassem, citat de Al Jazeera.
„Condiționarea retragerii israeliene de dezarmarea rezistenței din Liban este o propunere foarte periculoasă care depășește toate liniile roșii”, mai spune liderul Hezbollah.
Acesta a lansat atacuri și la adresa autorităților de la Beirut, subliniind că acest acord legitimează ocupația militară israeliană.
„Acordul ar putea duce chiar la anexarea acestor teritorii către entitatea sionistă. Le transmitem autorităților libaneze: Este timpul să vă retrageți păcatele care distrug Libanul”, a mai declarat Qassem.
Reacția grupării Hezbollah vine după ce Israel, Statele Unite și Liban au semnat un acord-cadru care prevede retragerea trupelor israeliene din două regiuni din sudul țării, demers descris drept baza unor negocieri viitoare care ar putea conduce la o înțelegere mai amplă între cele două țări.
Apple încearcă să obțină acordul administrației Trump pentru a cumpăra cipuri de memorie de la CXMT, o companie chineză aflată pe lista neagră a Pentagonului din cauza presupuselor legături cu armata chineză, potrivit Financial Times.
Apple caută soluții la scumpirea cipurilorCompania americană a început o campanie de lobby la Washington, în contextul creșterii puternice a prețurilor la cipurile de memorie. Apple vrea să reducă presiunea asupra costurilor, după ce a anunțat majorări de prețuri pentru MacBook-uri și iPad-uri.
Apple nu are interdicție de a cumpăra cipuri de la CXMT sau de la YMTC, un alt producător chinez de cipuri de memorie. Însă Pentagonul a inclus ambele companii pe lista sa a companiilor militare chineze. Așa-numita listă 1260H conține zeci de grupuri chineze despre care se susține că au legături cu Armata Populară de Eliberare și că subminează securitatea națională a SUA.
Obținerea CXMT ca furnizor de cipuri de memorie ar ajuta Apple într-un moment în care gigantul tech este presat de propriii furnizori.
Potrivit FT, Apple s-a adresat Departamentului Comerțului în urmă cu mai bine de o lună și a discutat și cu alți oficiali din administrația Trump. Nu este clar însă dacă gigantul american va primi garanții că Washingtonul nu va impune ulterior restricții mai dure împotriva CXMT.
Riscuri politice pentru AppleSubiectul este sensibil în Congres. John Moolenaar, președintele republican al Comisiei pentru China din Camera Reprezentanților, a avertizat că o colaborare între Apple și CXMT ar fi „o greșeală gravă”.
Apple s-a mai confruntat cu critici în 2022, când a analizat posibilitatea de a cumpăra cipuri de memorie de la YMTC. Atunci, Marco Rubio a avertizat că Apple „se joacă cu focul”. Rubio a adăugat că Apple ar fi „supusă unei examinări fără precedent din partea guvernului federal” dacă ar continua achizițiile de cipuri de la YMTC.
Industria cipurilor de memorie este dominată, în afara Chinei, de Micron, Samsung și SK Hynix. Apple folosește astfel de cipuri în dispozitivele sale, iar creșterea cererii pentru infrastructura de inteligență artificială a dus la scumpiri și la presiuni asupra stocurilor disponibile.
„La data de 26 iunie 2026, în urma cooperării dintre ENFAST România și ENFAST Germania, polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița-Năsăud au depistat și reținut un bărbat de 35 de ani, cetățean român cu domiciliul în Germania, într-un apartament din municipiul Bistrița”, informează IPJ Bistrița-Năsăud.
Bărbatul a fost reținut în baza unui mandat de arestare emis de autoritățile germane, iar la acțiune au participat polițiști din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, Biroului de Investigații Criminale și luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale
Bărbatul a fost imobilizat fără incidente, deși acesta avea antecedente de violență.
Bărbatul urmează să fie prezentat Curții de Apel Cluj cu propunere de arestare provizorie, în vederea predării către autoritățile judiciare din Germania.
„În spatele acestei operațiuni a stat o amplă colaborare între polițiștii români și cei germani, prin rețeaua europeană ENFAST, specializată în localizarea și arestarea rapidă a fugarilor”, mai transmit autoritățile.
Siegfried Mureșan, europarlamentarul propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, a ajuns în centrul disputei politice privind formarea noului guvern.
Numele liberalului a devenit și subiect de ironii în PSD, după ce Lia Olguța Vasilescu a spus că românii „o să-și scrântească limba” încercând să-l pronunțe.
Prenumele Siegfried este de origine germană, iar în germană litera „S” urmată de vocală se pronunță, de regulă, ca „Z”. De aceea, pronunția aproximativă a prenumelui este „Zig-frid”. Mureșan este un nume de familie românesc, frecvent întâlnit în Transilvania. Astfel, numele complet se pronunță aproximativ „Zigfrid Mureșan”.
Siegfried Mureșan s-a născut la Hunedoara, într-o familie cu tată român și mamă germană.
Lia Olguța Vasilescu, ironii la adresa lui Siegfried MureșanSiegfried Mureșan este europarlamentar PNL și vicepreședinte al Partidului Popular European. El a fost propus de PNL, USR și UDMR ca variantă de premier, în contextul blocajului politic privind formarea noului guvern.
Propunerea Mureșan a apărut ca alternativă la varianta susținută de PSD, Sorin Grindeanu.
PSD susține că un guvern condus de Sorin Grindeanu ar putea trece prin Parlament dacă UDMR ar vota alături de social-democrați, în timp ce liberalii insistă pe varianta Siegfried Mureșan.
În acest context, Lia Olguța Vasilescu a lansat un atac la adresa lui Ilie Bolojan și a lui Siegfried Mureșan. Primarul Craiovei a acuzat că liderul PNL încearcă să propună pentru funcția de premier „un om care habar n-are cum se trăiește în România”.
„Domnul Bolojan vrea să ne propună un prim-ministru care habar n-are cum se trăiește în România. O să-și scrântească românii limba până o să-i pronunțe numele”, a spus Lia Olguța Vasilescu, cu referire la Siegfried Mureșan.
Primarul Craiovei a continuat atacul și pe tema experienței europene a liberalului, ironizând imaginea acestuia de specialist în fonduri europene.
„Siegfried Mureșan, specialist în absorbția de fonduri europene. Cred că a absorbit doar salariul de europarlamentar”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.
Eugen Tomac a explicat sâmbătă contextul în care a fost realizată fotografia care a generat discuții în spațiul public privind relația dintre președintele României și directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu.
„Domnul director însoțește președintele României în toate deplasările externe. Și repet, acolo nu era o chestiune organizată oficială, era pur și simplu, între două întâlniri oficiale, o socializare în jurul unei mese. E o relație strict instituțională. Aici lucrurile sunt clare”, a declarat Tomac, sâmbătă, la Digi24.
Eugen Tomac a mai explicat fotografia a surprins un moment între două întâlniri oficiale, când personajele prezente în poză au stat la o simplă discuție.
„În dimineața acelei zile a avut o întâlnire cu președintele PPE, domnul Manfred Weber, într-un local lângă Parlamentul European. După acea întrevedere urma o altă întâlnire cu președinta grupului Renew. Și în minutele libere rămase la dispoziție ne-a invitat în incinta hotelului respectiv la terasa din curtea hotelului pentru a sta împreună și discuta”, susține Tomac.
Explicațiile președinteluiTeleviziunea Digi24 a difuzat o fotografie de la Bruxelles, în care apare președintele Nicușor Dan alături de mai mulți politicieni români.
În imaginea difuzată apar europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, europarlamentarul PSD Victor Negrescu și fostul premier desemnat Eugen Tomac, dar și directorul SPP, Lucian Pahonțu.
Întrebat despre acea fotografie, președintele Nicușor Dan a declarat că a surprins o pauză de masă. „Am fost să mănânc. Domnul Pahonțu și întreaga echipă de securitate a fost cu mine pentru că asta e legea de protecție a demnitarilor sau a președintelui. Și când am ieșit de acolo, am întrebat dacă mâncăm aici sau ne întoarcem la hotel”, a declarat șeful statului.
Printre proiectele afectate se află și construcția unui spital de cardiologie și oncologie în municipiul Constanța, aflat în responsabilitatea Primăriei Constanța. Pentru acest proiect, finanțarea prin PNRR era de aproximativ 93 de milioane de euro, potrivit Economedia, care citează publicația locală Info Sud-Est.
Pe lângă fondurile europene de 150 de milioane de euro, cele 60 de proiecte aveau prevăzută și o cofinanțare de aproximativ 50 de milioane de euro din bugetele locale.
Proiecte scoase din PNRR: spitale, școli și locuințe pentru tineriCea mai mare sumă pierdută vizează cele opt proiecte ale Primăriei Constanța, care însumau aproximativ 110 milioane de euro. Cel mai important dintre acestea este spitalul de cardiologie și oncologie.
Printre proiectele care nu mai beneficiază de finanțare prin PNRR se află și reabilitarea și modernizarea spitalului din Cernavodă, proiect de 3,5 milioane de euro, precum și construirea unor locuințe pentru tineri în Mangalia, cu o finanțare de 2,7 milioane de euro.
Lista include investiții în sănătate, educație, infrastructură locală, mediu și proiecte sociale. Potrivit datelor obținute de Info Sud-Est de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, proiectele apar cu mai multe stadii, între care „eliminat din PNRR”, „suspendat”, „reziliat”, „denunțat unilateral” sau „încetat prin acordul părților”.
În municipiul Constanța, au fost afectate și proiecte privind eficientizarea energetică a Liceului Teoretic „Lucian Blaga”, a Colegiului Național Pedagogic „Constantin Brătescu”, a Grădiniței cu program prelungit nr. 45, precum și a unor blocuri din zona Badea Cârțan.
România, cursă contra cronometru pentru banii din PNRRPNRR este mecanismul prin care România primește bani europeni pentru reforme și investiții, în cadrul programului european de redresare după pandemia de COVID-19. Plățile sunt făcute în funcție de îndeplinirea unor jaloane și ținte asumate de statul român.
Planul de redresare și reziliență al României are o valoare de 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sunt granturi, iar 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi.
România a încasat recent 2,25 miliarde de euro de la Bruxelles, după ce cererea de plată nr. 4 din PNRR a fost aprobată și plătită integral. Cererea a inclus 38 de jaloane și 24 de ținte, evaluate pozitiv la nivel european, fără suspendări.
După această plată, România a ajuns la aproximativ 12,97 miliarde de euro atrași prin PNRR, adică aproape 61% din alocarea totală.
Termenul-limită pentru implementarea jaloanelor și țintelor restante este 31 august 2026, iar ultimele cereri de plată trebuie transmise până la finalul lunii septembrie 2026.
Japonia se confruntă cu efectele a două furtuni tropicale care au adus ploi torențiale, inundații și alunecări de teren în mai multe regiuni ale țării, potrivit AP.
Un bărbat și-a pierdut viața, alte persoane au fost rănite, iar zeci de locuințe au fost afectate de vremea extremă.
Japan is having an intriguing night of weather.
After closely tracking both storms for days, the island nation is now officially being affected by dueling Tropical Storms (Mekkhala and Higos) simultaneously.
Even though the broader rain systems associated with these cyclones… pic.twitter.com/9nhsugo3xu
— Backpirch Weather (@BackpirchCrew) June 26, 2026
Potrivit autorităților și presei locale, furtunile tropicale Mekkhala și Higos au lovit Japonia în plin sezon ploios anual, provocând creșterea debitelor râurilor și distrugeri ale infrastructurii.
Alerte emise în mai multe zoneCea mai gravă tragedie s-a produs în prefectura Yamaguchi, unde un bărbat în vârstă de aproximativ 70 de ani a murit după ce locuința sa s-a prăbușit în urma unei alunecări de teren.
Alte trei persoane au fost rănite în același incident, potrivit agenției de presă Kyodo citate de AP.
În vestul Japoniei, autoritățile au emis alerte de inundații pentru mai multe zone din prefecturile Kyoto și Osaka, după ce ploile abundente au umflat râurile.
Imagini difuzate de televiziunile locale au surprins râul Kamo din Kyoto ieșit din matcă, cu ape învolburate și încărcate cu aluviuni.
Agenția japoneză pentru Managementul Incendiilor și Dezastrelor a anunțat că peste 30 de locuințe au fost inundate în prefecturile Nara și Hiroshima, iar mai multe drumuri au fost avariate de viituri și alunecări de teren.
Curse feroviare anulate și mai multe zboruri perturbateVremea severă a afectat și transportul.
Mai multe curse feroviare au fost suspendate sau au înregistrat întârzieri, iar unele zboruri au fost perturbate din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Autoritățile monitorizează evoluția celor două furtuni tropicale și le recomandă locuitorilor din zonele afectate să respecte avertizările emise și să evite deplasările în regiunile expuse riscului de inundații și alunecări de teren.
Gardienii Revoluției Islamice au anunțat sâmbătă că au atacat mai multe ținte militare americane ca ripostă la atacurile lansate vineri de Statele Unite, notează CNN.
De asemenea, ministerul de Externe de la Teheran a acuzat Washingtonul că a încălcat termenii acordului încheiat între cele două țări săptămâna trecută.
Armata americană nu a confirmat până în prezent existența unor atacuri iraniene. Cu toate acestea, Bahrainul, care găzduiește o bază militară americană, a raportat atacuri cu drone iraniene pe teritoriul său în cursul dimineții de sâmbătă. Ministerul de Externe al țării a condamnat acțiunile, calificându-le drept „o încălcare flagrantă a suveranității Bahrainului”.
Escaldarea tensiunilorAceste incidente reprezintă prima confruntare directă de la semnarea memorandumului de înțelegere pentru încetarea conflictului și reluarea navigației prin Strâmtoarea Ormuz.
Tensiunile au escaladat după ce Iranul ar fi atacat o navă comercială în apropierea Strâmtorii. Președintele american Donald Trump a descris acțiunea drept o „încălcare nesăbuită” a acordului care urma să pună capăt conflictului dintre cele două state, iar vicepreședintele J.D. Vance a reacționat, declarând că „violența va fi întâmpinată cu violență”.
Ca reacție la atacul de joi, Comandamentul Central al Armatei americane a anunțat vineri că au fost lansate atacuri asupra unor obiective militare iraniene din apropierea Strâmtorii Ormuz.
„Avioane americane au atacat depozite de rachete și drone iraniene, precum și radare de coastă”, au transmis autoritățile militare.
Declarațiile au fost făcute în contextul negocierilor pentru formarea unui nou guvern, în care PNL, USR și UDMR îl susțin pe Siegfried Mureșan ca variantă de premier, în timp ce PSD merge pe varianta Sorin Grindeanu.
„Domnul Bolojan vrea să ne propună un prim-ministru care habar n-are cum se trăiește în România. Românii o să-și scrântească limba până o să-i pronunțe numele”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.
Primarul Craiovei a continuat atacul și a ironizat profilul european al lui Siegfried Mureșan, despre care liberalii spun că are experiență în instituțiile europene și în gestionarea fondurilor UE.
„Siegfried Mureșan, specialist în absorbția de fonduri europene. Cred că a absorbit doar salariul de europarlamentar”, a spus Vasilescu.
Atacul vine în plin blocaj politic, după ce Guvernul Veștea nu a obținut votul de învestitură în Parlament. În acest moment, principalele variante discutate pentru Palatul Victoria sunt Sorin Grindeanu, susținut de PSD, și Siegfried Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR.
Lia Olguța Vasilescu susține că un guvern monocolor PSD, condus de Sorin Grindeanu, ar putea trece de Parlament dacă ar avea sprijinul UDMR. Vicepreședinta PSD spune că formațiunea condusă de Kelemen Hunor este „un partid serios” și că voturile UDMR ar putea fi decisive pentru instalarea unui nou Cabinet.
Vicepreședintele PSD Victor Negrescu a declarat sâmbătă că social-democrații au pregătit deja programul de guvernare pentru scenariul în care președintele partidului, Sorin Grindeanu, va fi desemnat candidat la funcția de prim-ministru.
Declarația a fost făcută la conferința Organizației de Femei a PSD, în contextul în care negocierile pentru formarea unui nou guvern au intrat din nou în impas, iar pe masa președintelui Nicușor Dan se află două variante politice: un guvern minoritar PSD, condus de Sorin Grindeanu, sau o formulă PNL-USR-UDMR, cu Siegfried Mureșan premier.
Victor Negrescu a susținut că PSD este pregătit să își asume guvernarea și că programul viitorului Cabinet Grindeanu este deja finalizat. Europarlamentarul a spus că partidul vrea să intre la guvernare cu măsuri care să vizeze categoriile vulnerabile, familiile, mamele și inserția profesională a femeilor.
„Avem deja programul de guvernare”, a spus Victor Negrescu.
Liderul PSD a prezentat eventualul Cabinet Grindeanu ca alternativă la politicile promovate de partidele de dreapta, pe care le-a acuzat că propun măsuri dure pentru populație. Negrescu a afirmat că social-democrații nu vor accepta „politica de austeritate a dreptei” și a susținut că PSD va pune accent pe măsuri sociale.
Declarația vine după ce conducerea PSD a decis, în unanimitate, să își asume guvernarea și să îl propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, în cazul în care președintele Nicușor Dan îi va oferi mandatul de formare a Guvernului. Grindeanu a cerut, în interiorul partidului, libertate totală în alegerea echipei de miniștri și autonomie asupra programului de guvernare.
Criza politică s-a adâncit după ce Guvernul Veștea nu a trecut de votul Parlamentului, iar negocierile de la Cotroceni nu au produs o majoritate clară. Președintele Nicușor Dan a anunțat vineri că s-a revenit la blocajul politic pe care îl considera depășit, afirmând că formula unui guvern minoritar PSD părea, la un moment dat, singura variantă cu șanse de a strânge o majoritate parlamentară.
În paralel, PNL, USR și UDMR au venit cu propria propunere de premier, europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan. Ilie Bolojan a respins acuzațiile PSD potrivit cărora liberalii ar fi blocat formarea unui guvern și a susținut că PNL nu a promis susținere necondiționată pentru Sorin Grindeanu.
UDMR ar putea asigura majoritateaSocial-democrații mizează însă pe faptul că un guvern condus de Grindeanu ar putea trece de Parlament dacă ar obține sprijinul UDMR sau voturi suplimentare în plen. Lia Olguța Vasilescu a declarat sâmbătă că un vot favorabil al UDMR ar putea fi decisiv pentru instalarea unui guvern PSD, subliniind că votul de învestire este secret.
Fosta deputată PSD Laura Vicol a anunțat că a depus o plângere penală împotriva europarlamentarului Siegfried Mureșan, acuzându-l că a contribuit la stigmatizarea sa printr-o postare publicată pe Facebook, în care ar fi asociat-o din nou cu dosarul Nordis.
Într-un mesaj publicat pe contul său de FB, Vicol susține că a aflat „întâmplător” despre postarea europarlamentarului și afirmă că aceasta a rămas publică până în prezent.
„Aseară am aflat, întâmplător, de o postare publicată de europarlamentarul Siegfried Mureșan și rămasă publică până astăzi. În acea postare, acesta mă etichetează drept Laura Vicol (Nordis) și îi îndeamnă pe oameni să nu uite acest lucru”, a scris Laura Vicol.
„Trăim consecințele unei campanii de demonizare”Fosta șefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților afirmă că ea și familia sa au fost ținta unei campanii de ură în ultimii doi ani și susține că asocierea repetată cu numele companiei Nordis a avut consecințe grave.
„De aproape doi ani, eu și copiii mei trăim consecințele unei campanii publice de demonizare începută după reportajul mincinos Recorder. Am primit amenințări, injurii și mesaje de o violență greu de imaginat”, afirmă aceasta.
Laura Vicol mai susține că orice persoană publică ar fi trebuit să cunoască efectele unei astfel de etichetări.
„Orice persoană publică știa sau putea să știe ce efecte are perpetuarea acestei etichete. Cu toate acestea, un membru al Parlamentului European a ales să mă asocieze din nou cu Nordis”, a scris ea.
Vicol susține că a sesizat organele de anchetă„Am depus astăzi plângere penală și am solicitat organelor competente să analizeze această postare în contextul întregii campanii de linșaj public, al amenințărilor primite de mine și de familia mea și al efectelor pe care această asociere le-a produs și continuă să le producă”, a transmis aceasta.
Fosta deputată consideră că libertatea de exprimare nu poate justifica, în opinia sa, expunerea unei persoane unui val de ură.
„Libertatea de exprimare nu poate deveni libertatea de a contribui la stigmatizarea și expunerea unei persoane unui val de ură. Fiecare răspunde pentru propriile cuvinte”, a încheiat Laura Vicol.
Până la această oră, europarlamentarul Siegfried Mureșan nu a avut o reacție publică la anunțul privind plângerea penală formulată de Laura Vicol.
„Execuția bugetară pe primele 5 luni arată că deficitul bugetar al României a scăzut cu peste 40% în 2026, la 36 de miliarde de lei, față de 64 de miliarde în aceeași perioadă a anului trecut. Reducerea de peste 28 de miliarde de lei este prima corecție serioasă după ani în care cheltuielile statului au crescut mult peste ceea ce producem”, transmite pe Facebook Ilie Bolojan.
Șeful Executivului a comparat procesul de corecție bugetară cu un tratament medical, subliniind: „Ca să-ți fie bine și să te însănătoșești, în prima etapă a tratamentului poate să-ți fie mai rău. Este calea spre însănătoșire”.
Bolojan a susținut că acest proces de consolidare bugetară va permite României ca, în anii următori, să nu mai direcționeze zeci de miliarde de lei către plata dobânzilor, ci către modernizare.
Cu toate acestea, premierul a declarat că procesul de modernizare poate fi realizat doar prin menținerea disciplinei fiscale, avertizând asupra unei eventuale reveniri a „bolii”.
„Boala se poate întoarce. Populismul, clientelismul și risipa ne pot readuce cu spatele la zid”, conchide Bolojan.
Execuția bugetară pentru primele cinci luni ale anuluiReacția premierului vine după ce Ministerul Finanțelor a publicat joi seară datele execuției bugetare pentru primele cinci luni ale anului.
Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 mld lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 mld lei, respectiv 3,35% din PIB, înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025.
Potrivit execuției bugetare la 31 mai, veniturile totale au însumat 279,49 mld lei, marcând o creștere de 9,2% față de aceeași perioadă din 2025.
Cheltuielile totale au însumat 315,43 mld lei, înregistrând o scădere nominală de 1,5% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 16,7% la 15,3%, înregistrând o scădere de 1,4% (an/an).
Eugen Tomac a fost întrebat sâmbătă, la Digi24, dacă președintele Nicușor Dan a fost parte a planului de dărâmare a guvernului Bolojan.
„Nu. Și o să vă explic de ce. (…) Au existat foarte multe momente de tensiune în sânul coaliției, începând din luna octombrie a anului trecut, după alegerile din capitală, deci relația între PSD și premierul Bolojan nu a fost o relație foarte caldă în interiorul coaliției, iar dacă guvernul a funcționat până la adoptarea bugetului cu, repet, atmosfera extrem de încărcată din interior, este tocmai pentru că președintele de fiecare dată a intervenit și a cerut ca lucrurile să se calmeze, să revină la normalitate”, a spus Eugen Tomac.
Consilierul prezidențial a fost întrebat cât de reală e aversiunea președintelui Nicușor Dan față de Ilie Bolojan.
„Cred că e prea mult spus aversiune. Președintele este un om politic extrem de corect în ceea ce privește loialitatea între instituții. A funcționat foarte bine relația între guvern și administrația prezidențială în toată această perioadă. Poate lucrurile ar fi funcționat mult mai bine dacă evident poate comunicarea ar fi fost mult mai strânsă. Dar nu am toate aceste elemente pentru a dezvolta. Dar tot ce pot să vă spun că, din punct de vedere al relației între cele două instituții, guvern și președinție, pe toate proiectele mari nu au existat diferențe”, a adăugat Tomac.
Putea președintele să oprească moțiunea?Eugen Tomac a fost, de asemenea, întrebat dacă președintele putea să oprească moțiunea de cenzură.
„Președintele României a intervenit și a prevenit o asemenea ruptură de foarte multe ori. Evident că asta este evaluarea mea și nu pot oferi mai multe detalii decât cele pe care le cunosc pentru că pe de o parte nu am participat la discuțiile tensionate care au existat în coaliție pe parcursul întregului an, dar ele sunt de notorietate și președintele întotdeauna a insistat”, a răspuns consilierul prezidențial.
EugenTomac a prezentat la Digi24 propria versiune asupra negocierilor eșuate și a respins categoric ideea că președintele Nicușor Dan ar fi avut vreun rol în căderea Guvernului Bolojan.
Potrivit lui Tomac, propunerea unui cabinet format din specialiști independenți a apărut ca o încercare de a depăși blocajul dintre partidele coaliției și de a permite adoptarea rapidă a reformelor asumate de România.
„Domnul prim-ministru Ilie Bolojan a spus la consultările de la Palatul Cotroceni că un guvern tehnocrat este o soluție de luat în seamă”, a declarat Tomac, subliniind însă că liderul liberal nu și-a asumat niciodată explicit susținerea unui asemenea Executiv.
„Cu o oră înainte de ședința PNL mi-a spus că nu voi fi susținut”Eugen Tomac afirmă că, până în ultimul moment, discuțiile cu liderii PNL au fost constructive și s-au concentrat pe reforme și pe structura unui cabinet de specialiști.
„Domnul președinte Ilie Bolojan mi-a spus că nu voi fi susținut de PNL cu o oră înainte de ședința Biroului Permanent Național al PNL”, a spus Tomac.
Eugen Tomac spune că, anterior acelui moment, nimic nu i-a lăsat impresia că liberalii ar fi respins definitiv proiectul.
„În discuțiile pe care le-am avut, niciodată nu mi-a lăsat sentimentul că nu este deschis unei asemenea construcții. Ba, mai mult decât atât, mi-a solicitat detalii în plus”, a spus Tomac.
El susține că una dintre condițiile discutate era depolitizarea administrației.
„Mi-a solicitat să nu existe secretari de stat politici, prefecți politici și subprefecți politici, iar eu mi-am asumat acest angajament”, a precizat acesta.
„PSD și PNL îmi cereau lucruri diferite”Tomac descrie negocierile ca fiind extrem de dificile, susținând că fiecare partid venea cu propriile condiții privind componența viitorului Executiv.
„Cei de la PSD îmi spuneau: veniți cu propuneri în cabinetul dumneavoastră cu oameni care și-au făcut un obicei din a fi extrem de agresivi la adresa PSD, trebuie să renunțați la ei. Cei din PNL îmi spuneau: nu puteți veni cu oameni care niciodată nu au înjurat PSD-ul. Deci nu au fost discuții simple”, a povestit acesta.
Potrivit lui Tomac, disponibilitatea sa pentru compromis a mers până la consultarea PNL înaintea fiecărei numiri importante.
„Mi-am asumat că atunci când voi face numiri pentru membrii Guvernului și pentru eșalonul 1 și 2 să nu fac nicio nominalizare până nu consult Partidul Național Liberal”, a spus el.
Un guvern cu mandat limitatEugen Tomac afirmă că Executivul pe care îl propunea nu era gândit ca o formulă de lungă durată, ci ca un cabinet de tranziție, destinat exclusiv deblocării reformelor urgente.
„Acest guvern urma să aibă un mandat limitat. Putea fi chiar un guvern de câteva zile… putea fi un guvern de 20 de zile”, a explicat el.
Obiectivul era adoptarea rapidă a principalelor reforme prin asumarea răspunderii Guvernului.
„Legile sunt pregătite. Obiectivul meu era să merg în Parlament și să-mi asum răspunderea pe toate legile importante, inclusiv legea salarizării”, a afirmat Tomac.
Acesta spune că propunerea a fost motivată și de dorința de a evita prelungirea crizei politice.
„Românii au făcut un efort extraordinar anul trecut prin măsurile șoc luate pentru echilibrarea deficitului bugetar. Prelungirea acestei crize mi s-a părut un soi de dispreț față de cetățenii care au făcut acest efort”, a declarat consilierul prezidențial.
Tomac: „Nicușor Dan nu a fost parte a planului de dărâmare a Guvernului Bolojan”Întrebat direct dacă președintele Nicușor Dan a avut vreun rol în schimbarea Guvernului, Eugen Tomac a răspuns fără ezitare: „Nu”.
El susține că, dimpotrivă, șeful statului a încercat în repetate rânduri să reducă tensiunile dintre partidele aflate la guvernare.
„De fiecare dată președintele a intervenit și a cerut ca lucrurile să se calmeze, să revină la normalitate și să devină funcționale, tocmai pentru că România avea o serie de angajamente”, a afirmat Tomac.
Tomac a invocat, printre prioritățile care impuneau stabilitate politică, implementarea jaloanelor din PNRR, aderarea la OCDE și programele de securitate ale României.
Instanța a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă.
Măsura este valabilă în perioada 27 iunie – 26 iulie 2026, inclusiv. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore de la pronunțare.
Potrivit soluției instanței, Learciu Dumitru Daniel este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență, în formă continuată, fiind reținute patru acte materiale.
Dosarul procurorilor din ConstanțaNumele lui Dumitru Daniel Learciu a apărut în dosarul de corupție care îi vizează pe procurorii constănțeni Gigi Ștefan și Teodor Niță. În acest dosar, anchetatorii susțin că Learciu ar fi oferit bani și bunuri pentru rezolvarea unor situații în care era direct interesat.
Learciu, director al OJFIR Constanța și fost consilier județean PSD, s-a autosuspendat din partid și a demisionat din funcția de consilier județean după apariția acuzațiilor.
Conform informațiilor apărute în dosar, anchetatorii vorbesc despre sume importante de bani care ar fi fost oferite în mai multe rânduri, în perioada decembrie 2025 – aprilie 2026.
Ce înseamnă acuzațiaCumpărarea de influență este infracțiunea care vizează promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase unei persoane care are sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public, pentru ca acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze sau să întârzie un act ce intră în atribuțiile sale.
Pentru această infracțiune, Codul penal prevede pedeapsa cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Learciu beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o decizie definitivă a instanței.
Partidul Național Liberal își exprimă îngrijorarea față de modul în care s-a desfășurat procedura în dosarul soluționat de Tribunalul Ilfov, în urma acțiunii introduse de foști membri ai conducerii partidului. Liberalii acuză că nu au primit încă acces la dosar.
„Într-o cauză cu un impact politic major, instanța a pronunțat o soluție într-un interval extrem de scurt. La zece zile de la pronunțare, avocații PNL nu au primit încă acces la dosar și nu au putut consulta documentele care au stat la baza hotărârii. În aceste condiții, dreptul efectiv la apărare este grav afectat, iar lipsa de transparență ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor fundamentale ale unui proces echitabil”, se arată în comunicat.
Liberalii susțin că „aceiași puciști din PNL” continuă ofensiva împotriva propriului partid și au introdus noi acțiuni la Tribunalul București, solicitând suspendarea și anularea hotărârilor adoptate de Congresul Extraordinar al Partidului Național Liberal.
Liberalii transmit că, după ce au pierdut prin votul membrilor partidului, aceștia încearcă să obțină în instanță ceea ce nu au reușit în competiția democratică internă.
„Partidul rămâne unit”PNL arată că fiecare nou proces și fiecare nou atac public urmăresc decredibilizarea Partidului Național Liberal și blocarea deciziilor adoptate legitim de Congres.
„Nu putem să nu observăm că aceste acțiuni servesc intereselor adversarilor politici ai PNL. În loc să respecte voința exprimată democratic de membrii partidului, autorii acestor demersuri aleg să prelungească un conflict artificial, cu singurul efect de a slăbi principala forță politică de centru-dreapta din România”, arată PNL.
PNL susține că își va apăra toate drepturile prin mijloacele legale și că partidul rămâne unit în jurul deciziilor adoptate democratic de Congres.
Lipsa controlorilor de trafic, echipamentele învechite și aglomerarea din anumite intervale orare pun o presiune uriașă asupra rețelei aviatice elene.
După o perioadă mai liniștită în timpul iernii, când numărul zborurilor a fost redus, întârzierile au început să se înmulțească din luna mai, odată cu debutul sezonului turistic, potrivit ekathimerini.com
În prezent, mii de pasageri sunt nevoiți să aștepte ore întregi în aeroporturi, în timp ce companiile aeriene încearcă să facă față volumului ridicat de trafic.
Aeroportul din Atena, în centrul problemelorCele mai mari dificultăți sunt înregistrate pe Aeroportul Internațional din Atena, principalul hub aerian al țării.
O defecțiune recentă a radarului de apropiere a redus temporar capacitatea de gestionare a traficului aerian, numărul aeronavelor care puteau ateriza fiind limitat de la 28 la 24 pe oră până la remedierea problemei.
Incidentul a scos din nou în evidență vulnerabilitatea infrastructurii de navigație aeriană din Grecia, multe dintre sistemele utilizate fiind bazate pe tehnologii dezvoltate în anii 1990.
Grecia, printre cele mai aglomerate spații aeriene din EuropaPotrivit celor mai recente date publicate de Eurocontrol, Grecia a generat 12% din totalul întârzierilor înregistrate în rețeaua aeriană europeană în perioada 15–21 iunie, situându-se pe locul al patrulea în clasamentul zonelor cu cele mai mari probleme de trafic.
În aceeași săptămână, spațiul aerian elen s-a aflat și în top 10 cele mai aglomerate din Europa, cu o medie de 2.453 de zboruri pe zi.
Autoritățile spun că presiunea este resimțită în special în orele dimineții, când numărul de zboruri programate depășește frecvent capacitatea sistemului.
Lipsa personalului și tehnologia învechită agravează situațiaLa baza blocajelor se află deficitul de controlori de trafic aerian și limitările sistemelor administrate de Autoritatea Aviației Civile din Grecia. Defecțiunile repetate ale echipamentelor de navigație contribuie la întârzieri și reduc capacitatea de gestionare a zborurilor în perioadele de vârf.
Autoritățile analizează inclusiv modul în care sunt distribuite sloturile de decolare și aterizare, pentru a evita suprapunerea unui număr prea mare de zboruri în aceleași intervale orare.
Controalele la frontieră durează de patru ori mai multO altă cauză a aglomerării este introducerea Sistemului european de Intrare/Ieșire (Entry/Exit System), care presupune colectarea datelor biometrice ale pasagerilor din afara spațiului Schengen.
Dacă anterior verificarea documentelor dura aproximativ 20 de secunde pentru fiecare călător, timpul mediu de control a crescut acum la aproximativ 90 de secunde, ceea ce generează cozi mai lungi și întârzieri suplimentare în aeroporturi.
În condițiile în care sezonul turistic abia a început, autoritățile elene încearcă să limiteze efectele blocajelor, însă nivelul ridicat al traficului aerian și problemele de infrastructură riscă să continue să afecteze zborurile pe tot parcursul
Bătălia pentru controlul PNL pare departe de a se fi încheiat după Congresul Extraordinar din 21 iunie, în care Ilie Bolojan și-a reconfirmat conducerea partidului. Tabăra contestatarilor duce conflictul în instanță și cere anularea hotărârilor congresului, inclusiv a noii conduceri, a modificărilor statutare și a deciziilor privind excluderea liberalilor care au susținut o altă linie politică.
Contestatarii susțin că hotărârile congresului s-ar întemeia pe decizii nelegale adoptate anterior de Consiliul Național Extraordinar al PNL din 19 iunie 2026.
Potrivit acțiunilor depuse în instanță, liberalii contestatari cer anularea Hotărârii Congresului Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 21 iunie 2026, prin care a fost instituită excluderea „de drept” a membrilor care votează, susțin sau participă la formarea unui guvern cu PSD în afara liniei politice stabilite de partid.
De asemenea, este contestată Hotărârea nr. 02/2026, prin care congresul a solicitat demisia mai multor membri și a mandatat declanșarea procedurilor de excludere a acestora.
O altă solicitare vizează anularea actului de alegere a noii conduceri a PNL, votată pe baza moțiunii „Modernizare cu rădăcini”. Sunt vizate funcțiile de președinte, prim-vicepreședinte, secretar general și cei opt vicepreședinți aleși la congres.
Contestatarii cer și anularea ratificării modificărilor Statutului PNL, precum și lipsirea de efecte juridice a tuturor actelor adoptate ulterior în baza acestor hotărâri.
Argumentul central: PNL ar fi folosit un statut care nu intrase în vigoarePrincipalul argument invocat în instanță este că hotărârile congresului ar fi fost adoptate prin aplicarea unui proiect de Statut care nu intrase încă în vigoare.
Contestatarii susțin că, potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, modificările statutare nu puteau produce efecte juridice înainte de încuviințarea lor de către Tribunalul București și înainte de publicarea în Monitorul Oficial. La data Congresului Extraordinar din 21 iunie, proiectul de Statut nu ar fi fost nici comunicat instanței, nici încuviințat, nici publicat.
În aceste condiții, susțin contestatarii, singurul statut care putea produce efecte era cel aprobat în 2025.
Este contestată și convocarea congresuluiAcțiunile depuse la Tribunalul București atacă și modul în care a fost convocat și organizat Congresul Extraordinar al PNL.
Contestatarii susțin că reuniunea din 21 iunie a fost întemeiată pe hotărârile Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie, pe care le consideră lipsite de temei statutar valid. Ei mai afirmă că nu ar fi fost justificată existența unei situații excepționale și a unei urgențe reale, condiții necesare pentru convocarea unui congres extraordinar în locul unei reuniuni ordinare.
Dispută privind excluderea „de drept”Un alt punct major al contestației vizează excluderea „de drept” introdusă prin hotărârile congresului. Contestatarii susțin că o astfel de sancțiune încalcă procedura disciplinară prevăzută de statut, dreptul la apărare și efectele unei hotărâri judecătorești executorii.
Aceștia invocă Sentința civilă nr. 1016/2026 din 18 iunie 2026, prin care Tribunalul Ilfov dispusese suspendarea provizorie a executării unor măsuri considerate similare ca obiect.
Înaintea congresului, tensiunile din PNL escaladaseră tocmai în jurul sancționării liberalilor care ar fi susținut o formulă de guvernare contrară liniei impuse de conducerea partidului.
Nereguli procedurale reclamate la congresContestatarii mai susțin că desfășurarea Congresului Extraordinar a fost afectată de mai multe nereguli procedurale.
Printre acestea sunt invocate nerespectarea termenului de comunicare a listelor de delegați, verificarea incompletă a cvorumului, lipsa proceselor-verbale de constituire și de numărare a voturilor, precum și prezentarea părtinitoare a punctelor supuse votului.
De asemenea, aceștia reclamă faptul că buletinul de vot ar fi fost conceput fără opțiuni clare de respingere și de abținere.
Miza procesului: legitimitatea conducerii BolojanDacă instanța ar admite cererile, ar putea fi puse sub semnul întrebării nu doar hotărârile privind excluderile, ci și modificările statutare și alegerea noii conduceri a partidului.
Congresul din 21 iunie a fost momentul prin care Ilie Bolojan și-a reconfirmat controlul asupra PNL și a adus în conducerea partidului apropiați.
