MediaFax.ro

Potrivit Salvamont Maramureș, cei doi se aflau pe drum de șapte zile și traversaseră înot râul Tisa în seara de duminică.

„Ambii bărbați erau epuizați fizic și prezentau semne de hipotermie, unul dintre ei aflându-se în incapacitatea de a se deplasa. Potrivit relatării celuilalt cetățean ucrainean, acesta își pierduse cunoștința pentru o perioadă”, a transmis Salvamont Maramureș.

Salvatorii montani i-au localizat pe cei doi bărbați și i-au recuperat în siguranță.

„Aceștia au beneficiat de asistență medicală din partea echipajului SMURD, care le-a acordat primul ajutor”, potrivit sursei citate.

Astăzi, Comisia Europeană a lansat Platforma de Investiții T-MED, pentru a mobiliza investiții în energie regenerabilă și tehnologii curate în întreaga Mediterană, potrivit unui comunicat de presă.

Platforma este o componentă cheie a Inițiativei de Cooperare Trans-Mediteraneene pentru Energie Regenerabilă și Tehnologii Curate (T-MED), o inițiativă a Pactului pentru Mediterana.

Platforma a fost prezentată de comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Šuica, în cadrul unui eveniment organizat la Bruxelles.

La întâlnire au participat instituții financiare europene și internaționale, investitori privați și promotori de proiecte, care au discutat despre proiectele ce ar putea beneficia de sprijinul Comisiei.

Sprijinul Uniunii Europene va include garanții de până la 4,5 miliarde de euro prin Fondul European pentru Dezvoltare Durabilă Plus (FEDD+).

Ele vor ajuta la reducerea riscurilor pentru investitori, atragerea capitalului privat și la grăbirea proiectelor viabile din domeniul energiei regenerabile și al tehnologiilor curate în regiune.

Platforma va facilita colaborarea dintre instituțiile financiare, investitori și promotorii de proiecte. Va pune în legătură proiectele cu potențiale surse de finanțare, contribuind la transformarea oportunităților de investiții în proiecte clare.

Mediterana are un potențial mare, neexploatat, de energie regenerabilă. Platforma de Investiții T-MED își propune să deblocheze acest potențial prin sprijinirea investițiilor în generarea de energie electrică din surse regenerabile, hidrogen regenerabil, rețele de transport și distribuție a energiei electrice, stocarea energiei, interconexiuni transfrontaliere și producție cu tehnologii curate.

Dincolo de finanțare, platforma va sprijini eforturile de îmbunătățire a cadrelor de reglementare, a procedurilor de autorizare, a accesului la rețea și a acordurilor de achiziție a energiei, promovând dezvoltarea competențelor și lanțurile valorice locale ale tehnologiilor curate.

Prin abordarea acestor bariere în calea investițiilor, T-MED va ajuta la consolidarea securității energetice, aprofundarea cooperării economice și crearea de oportunități pentru o creștere în întreaga Mediterană.

Meta, care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, a lansat luni oferte publice de acțiuni în valoare de aproximativ 35 de miliarde de dolari și intenționează să atragă alte 60 de miliarde de dolari printr-un program separat, potrivit Reuters și CNBC.

„Meta investește pentru a extinde infrastructura și capacitatea de procesare necesare pentru a susține aceste oportunități și pentru a aduce superinteligența personală la miliarde de oameni și companii”, se arată în comunicatul oficial.

Planul a atras interesul unor mari producători de cipuri. Nvidia, AMD și Broadcom și-au exprimat intenția de a cumpăra acțiuni Meta în valoare de până la 5 miliarde de dolari.

Meta a lansat deja oferte publice de acțiuni ordinare și preferențiale în valoare de aproximativ 35 de miliarde de dolari.

Compania intenționează să atragă alte 60 de miliarde de dolari printr-un program separat, care va începe după introducerea la tranzacționare a unor noi acțiuni fără drept de vot, așteptată în primul trimestru din 2027.

Compania condusă de Mark Zuckerberg investește masiv în centre de date și cipuri pentru a concura cu OpenAI și Anthropic. Pentru 2026, Meta estimează cheltuieli de capital cuprinse între 135 și 145 de miliarde de dolari.

Emmanuel Macron, președintele Franței, a promis luni ca statul va adopta o serie de măsuri urgente, ca răspuns la protestele studenților din ultimele săptămâni. Măsurile ar urma să fie implementate de Guvern.

Manifestațiile de pe străzile mărilor orașe din Franța riscă să se repete, a mai precizat șeful statului francez.

Premierul Franței, Sebastien Lecornu, urmează să susțină o conferință de presă după o întâlnire cu sindicatele elevilor, care au cerut mai multe resurse pentru educație și o reformă în procedurile de admitere la universități, pe care le consideră nedrepte.

„I-am cerut guvernului să răspundă revendicărilor legitime care stau la originea acestei mișcări sociale”, a declarat Macron de la Marsilia, unde s-a deplasat pentru a evalua pagubele provocate de proteste, conform Reuters.

Ca răspuns la tulburările ordinii și liniștii publice, ministrul de Interne a mobilizat, după ultimele nouă zile, peste 70.000 de polițiști pentru manifestațiile de sâmbătă. Cel mai recent protest a fost convocat de sindicate pentru a denunța creșterile de prețuri, în contextul degradării serviciilor publice.

Mișcarea a depășit cu mult nemulțumirea inițială a studenților, atrăgând sindicate și activiști ai „vestelor galbene”.

Întrebat despre viitoare proteste, Nunez a răspuns că se așteaptă ca acestea să mai continue.

„Seara de Halloween este, în mod tradițional, destul de agitată. Ne așteptăm ca lucrurile să fie din nou complicate”, a adăugat el.

După ultimul protest, organizat sâmbătă în mai multe orașe din Franța și, inclusiv, în Paris, 1.435 de persoane au ajuns în arestul poliției.

Rheinmetall a transmis zilele trecute o notificare oficială pe adresa Comisiei de Examinare a Investițiilor Directe (CEISD) privind acordul de preluare a Șantierului Naval Mangalia, arată oficialii Consiliului Concurenței, după ce lichidatorul judiciar a anunțat că gigantul din domeniul apărării a câștigat licitația organizată pentru vânzarea integrală a activului.

Tranzacția va fi finalizată după ce cumpărătorii obțin avizele obligatorii din partea responsabililor în domeniul concurenței și a investițiilor străine.

Damen Shipyards Mangalia a fost adjudecat în cadrul licitației organizate pe 9 octombrie de lichidatorul judiciar CITR, către Rheinmetall Real Estate România SRL. Olandezii de la Damen Holding dețin 49% din Damen Shipyards Mangalia, iar pachetul de control, de 51%, fiind deținut de Ministerul Economiei.

Rheinmetall și MSC urmează să preia Șantierul Naval Mangalia, pentru un preț de achiziție de 138 de milioane de euro. Potrivit oficialilor Rheinmetall, șantierul va deveni un centru cu dublă utilizare, pentru construcții navale civile și militare. Pentru divizia Naval Systems, Șantierul Naval Mangalia va avea un rol esențial în construcția celor patru nave militare contractate de Guvernul României, au transmis reprezentanții gigantului în domeniul apărării.

Pragul valoric de la care investițiile străine directe sunt analizate de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Directe (fosta Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe – CEISD) ajung în analiză investițiile notificate de peste 5 milioane de euro, prag crescut de la 2 milioane de euro, în luna martie.

„Ca urmare a solicitării dumneavoastră referitoare la tranzacția prin care Rheinmetall Real Estate România SRL va prelua activele Damen Shipyards Mangalia, vă transmitem următoarele:

Cererea de autorizare a tranzacției prin care Rheinmetall AG, NVL B.V. & Co. KG și Rheinmetall Real Estate Romania S.R.L. (societăți din Grupul Rheinmetall)  intenționează să achiziționeze „Șantierul Naval Mangalia”, deținut de Damen Shipyards Mangalia S.A. a fost transmisă Comisiei pentru examinarea investițiilor directe (CEISD).

CEISD va analiza tranzacția din perspectiva securității naționale, în conformitate cu prevederile legale aplicabile”, au transmis oficialii Consiliului Concurenței în exclusivitate pentru Mediafax.

Este obligatoriul și avizul Consiliului Concurenței, care verifică în ce măsură tranzacția ar duce la o cotă de piață cu impact asupra mediului concurențial având în vedere că gigantul german deține deja active și are producție în România, din informațiile Mediafax.

Teoretic, în funcție de cifra de afaceri a entităților implicate, analiza tranzacției poate fi preluată de Comisia Europeană.

Divizia navală a Rheinmetall are o comandă din partea Guvernului român – finanțată prin programul european SAFE – pentru construcția a patru nave militare, în valoare de 920 de milioane de euro, conform raportului pe primul semestru al companiei.

Aceasta a fost aprobată de Parlament prin programul SAFE, pentru proiectul de înzestrare a Forţelor Navale Române cu două nave de patrulare maritime de tip Military Offshore Patrol Vessel – MOPV, pentru care a fost alocată o sumă estimată la 836 de milioane de euro fără TVA, și pentru proiectul de înzestrarea Forţelor Navale Române cu două vedete de intervenții pentru scafandri, unde este estimată o valoare de 84 de milioane de euro fără TVA.

Operatorul economic indicat în ambele cazuri este NVL B.V. & Co. KG/Rheinmetall Naval Systems, iar procedura de atribuire menționată este de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în temeiul dispozițiilor art. 4 alin (2) din OUG 62/2025, potrivit informațiilor publicate de Ministerul Apărării Naționale.

România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, după Polonia, din cadrul Programului Security Action For Europe (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, dar pentru a o atrage, trebuie să selecteze companiile cu care să încheie contracte care trebuie să poatăfi finalizate la sfârșitul anului 2030.

U-BT Cluj-Napoca și Skyliners Frankfurt se vor duela pentru prima oară în istorie.
Nemții au revenit în EuroCup după o pauză de șapte sezoane, deși, debutul în a doua competiție ca nivel în Europa a avut loc în stagiunea 2002-2003.

Skyliners Frankfurt a luat naștere în 1999 și a strâns deja trei trofee. În primul sezon, echipa a câștigat Cupa Germaniei, în sezonul 2003-2004 a obținut titlul de campioană națională, iar în 2015-2016 titlul în FIBA Europe Cup. Echipa a participat în 2004 în Euroligă, unde a câștigat 4 din cele 14 etape disputate.

În actuala ediție a EuroCup, formația pregătită de Klaus Perwas a debutat cu o înfrângere, 104-72 pe terenul italienilor de la Umana Reyer Veneția. Ulterior, nemții au bifat două victorii consecutive, 79-71 contra BC Siauliai și 81-76 în deplasarea de la London Lions, înainte de a fi învinși în etapa precedentă, pe teren propriu, de La Laguna Tenerife, scor 94-104.

Cu două victorii și două înfrângeri, Skyliners Frankfurt se clasează cu un loc mai jos decât U-BT în Grupa B, mai exact pe poziția a șaptea.

„Fiecare meci în această grupă de BKT EuroCup este extrem de important și, evident, ne dorim să venim acasă cu o victorie de la Frankfurt. Acesta este singurul nostru gând și suntem optimiști că vom reuși acest lucru. Situația lotului este aceeași ca la ultimul meci. Nu au apărut alte probleme, în afară de cea a lui Dusan Beslac”, a declarat Mihai Silvășan, antrenorul campioanei României, citat de site-ul oficial al echipei.

„Sunt entuziasmat și cred că ne-am pregătit bine ca echipă în cele două antrenamente din ultimele două zile. Trebuie doar să ne îndeplinim responsabilitățile individuale și pe cele de echipă, să ne punem într-o poziție favorabilă pentru a câștiga, să jucăm bine în apărare și să facem în atac ceea ce trebuie. Cred că, dacă vom reuși toate aceste lucruri, restul va veni de la sine”, a spus și Jalyn McCreary, jucător U-BT.

Partida dintre U-BT și Skyliners Frankfurt are loc marți de la ora 20.30 în Süwag Energie ARENA. Partida va fi transmisă pe Prima Sport 3 și pe platforma EuroLeague TV.

Ministrul Sănătății din Nigeria, Muhammad Pate, a anunțat că femeia, primul caz din țară în cadrul actualului focar, a părăsit capitala, Abuja, luni dimineața, cu aprobarea sa.

Starea ei de sănătate s-a îmbunătățit semnificativ, iar pacienta era stabilă, conștientă și capabilă să comunice, a declarat oficialul, citat de Associated Press. 

„Acest lucru nu înseamnă că nu mai este contagioasă, de aceea se aplică protocoale stricte”, a scris Pate pe X.

Soțul femeii, un diplomat elvețian în Nigeria, nu a prezentat simptome.

Directorul regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Africa, Mohamed Janabi, a declarat că evacuarea a fost organizată deoarece cei doi soți sunt cetățeni elvețieni și că echipele medicale nigeriene au stabilizat starea femeii după ce au tratat-o pe parcursul fazei acute a bolii.

Elveția va prelua îngrijirea acesteia și îl va monitoriza pe soțul ei, în timp ce Nigeria va continua să urmărească alți 52 de contacte, a spus Janabi.

„Odată cu evacuarea pacientei și a soțului ei, Nigeria nu mai are în prezent cazuri de Ebola”, a spus el, subliniind că vigilența rămâne esențială.

Potrivit ministrului Nigerian al Sănătății, măsurile de izolare rămân în vigoare. Acesta i-a îndemnat pe nigerieni să rămână vigilenți.

Femeia a fost testată pozitiv după ce s-a întors la Abuja din Uganda. Autoritățile nigeriene au declarat, vineri, că încă nu au stabilit cum a contractat virusul.

Ministerul de Externe al Elveției a declarat pentru Associated Press că femeia nu a vizitat Congo și se crede că a fost infectată în timpul călătoriei în Uganda împreună cu soțul ei.

Centrul African pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a precizat că primii pacienți din Nigeria și Kenya au tranzitat amândoi Aeroportul Internațional Entebbe din Uganda în 3 octombrie. Uganda, care a raportat anterior cazuri de Ebola, a precizat ulterior că nu mai are cazuri de virus.

Kenya a înregistrat nouă cazuri, dintre care două decese, de la confirmarea primului caz la începutul acestei luni.

Răspândirea virusului Ebola dincolo de granițele Republicii Congo a amplificat temerile de lungă durată ale autorităților sanitare cu privire la transmiterea rapidă a virusului rar Bundibugyo.

Cele mai recente cifre ale Ministerului Sănătății din Republica Congo indică peste 9.900 de cazuri, dintre care peste 4.800 de decese, de la începutul epidemiei în luna mai.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat luni, într-o postare pe X, că Ucraina așteaptă de o lună aprobarea din partea secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, de livrare a rachetelor de apărare aeriană.

Este vorba despre rachetele pentru sistemele sale de apărare antiaeriană Patriot și NASAMS, pentru care aliații Ucrainei au plătit deja.

„Am dat instrucțiuni echipei noastre să ridice din nou această problemă în discuție cu partea americană”, a spus Zelenski în mesajul său publicat pe X.

I held a coordination call on the situation with weapons supplies from our partners and efforts to restore energy infrastructure following Russian strikes. Prime Minister Sergii Koretskyi reported on the work underway in the regions. I thank every repair crew and all energy companies that are fully carrying out their assigned tasks. The work is continuing virtually nonstop, and we are using the equipment reserves we have built up. I expect the Ministry of Foreign Affairs of Ukraine, the Ministry of Energy, and other agencies involved to communicate in a timely and sufficient manner the need to replenish these reserves.

The Minister of Defense of Ukraine, the Commander-in-Chief of the Armed Forces of Ukraine, and the Minister of Foreign Affairs reported on the supply of air defense interceptors to Ukraine, first and foremost Patriot missiles. We are working on several tracks – with the United States, Europe, and other partners that have stocks of PAC-2 and PAC-3 missiles. In particular, we have been waiting for nearly a month for Mr. Hegseth to sign off on missiles for Patriots and NASAMS. I instructed our team to raise this with the American side once again. Conversations with other countries are also ongoing.

We also discussed preparations for the November Ramstein meeting. It is important to speed up the implementation of decisions that have been on the table for some time. Every support package is an opportunity to protect people’s lives. Thank you to everyone who is providing real support and, in particular, helping speed up these critically important deliveries.

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) October 26, 2026

Ucraina obține rachetele de interceptare Patriot prin mai multe canale, inclusiv prin programul PURL a NATO, un mecanism prin care aliații de la Kiev finanțează achizițiile de arme din SUA, a declarat un înalt oficial militar ucrainean, potrivit The Kyiv Independent. 

Un înalt oficial ucrainean a declarat anterior pentru sursa citată că lotul care așteaptă aprobarea lui Hegseth este unul „semnificativ”.

Informația vine în contextul în care recent, Ucraina s-a confruntat cu întreruperi repetate ale sistemelor sale de avertizare timpurie împotriva rachetelor balistice rusești, care se bazează pe informații furnizate de serviciile secrete americane.

Kievul a întâmpinat, de asemenea, probleme cu serviciul Starlink de nivel militar, Starshield, afectând operațiunile cu drone ale Ucrainei, inclusiv utilizarea dronelor de interceptare pentru a contracara dronele de atac rusești.

Totuși, la sfârșitul săptămânii trecute, conexiunea a fost restabilită.

Potrivit Statului Major al Apărării din Spania (EMAD), detașamentul „Tigru” este desfășurat în localitatea Schitu, pe litoralul românesc al Mării Negre, unde participă la misiunea NATO de supraveghere aeriană cu ajutorul radarului.

Acesta contribuie la monitorizarea spațiului aerian aliat în cadrul operațiunii NATO Enhanced Air Policing – Radar. Citește știrea integrală Mediafax Spania. 

Poliția de Frontieră anunță că luni a fost informată de autoritățile ucrainene că motoparapanta survola ilegal frontiera pe direcția Cernăuți (Ucraina) – Larga (Republica Moldova).

Polițiștii moldoveni au depistat persoana respectivă la aproximativ 2 000 de metri de linia frontierei de stat.

În cadrul verificărilor, cetățeanul a solicitat azil pe teritoriul Republicii Moldova.

Poliția de Frontieră continuă cercetările în acest caz.

Anterior, Centrul Operații Aeriene al Armatei Naționale de la Chișinău a anunțat că o motoparapanta a survolat spațiul aerian.

Acesta a venit la ora 13.13 din direcția Cernăuți, Ucraina, și a fost localizat la ora 13.32, lângă satul Larga, raionul Briceni.

Rusia nu își va încetini ofensiva împotriva Ucrainei, în ciuda planurilor de a relua negocierile de pace mediate de SUA, dar este deschisă armistițiilor umanitare localizate, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, luni.

Întrebat dacă Rusia ar lua în considerare armistiții temporare de-a lungul liniei frontului, Dmitri Peskov a declarat reporterilor: „În scopuri umanitare, absolut”.

Remarcile sale vin înaintea unui armistițiu localizat în Oleșki, ocupat de Rusia, în regiunea Herson, menit să permită livrările de ajutoare umanitare și evacuările civililor.

Acordul, mediat de Prima Doamnă a SUA, Melania Trump, este programat să intre în vigoare pe 29 octombrie, potrivit Casei Albe. Oficiali ruși și ucraineni coordonează operațiunea.

Cu toate acestea, Dmitri Peskov a precizat că acordul nu va semnala o oprire extinsă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

„Decizia de a relua negocierile trilaterale nu implică nicio restricție asupra operațiunilor de luptă”, a declarat acesta.

„Forțele noastre armate continuă să efectueze atacuri masive asupra complexului militar-industrial al Ucrainei”, a adăugat el.

Oleșki, un oraș ocupat de Rusia, situat pe malul stâng al râului Dnipro, vizavi de Herson, se confruntă cu o criză umanitară care se agravează, locuitorii raportând lipsuri mari de alimente, apă curată, medicamente.

Înainte de invazia la scară largă a Rusiei, orașul avea o populație de aproximativ 24.000 de locuitori. Casa Albă estimează că mai există între 1.700 și 2.000 de persoane, inclusiv locuitori în vârstă și aproximativ 50 de copii.

Armistițiul temporar are scopul de a permite intrarea ajutoarelor umanitare în oraș, stabilind un pasaj sigur pentru civilii care doresc să plece.

Locuitorii vor putea alege dacă vor să evacueze pe teritoriul controlat de Ucraina sau în Rusia, potrivit Casei Albe.

Ombudsmanul pentru drepturile omului din Ucraina, Dmitro Lubineț, care a condus echipa de negocieri de la Kiev, a confirmat acordul, declarând că operațiunea va fi implementată în etape.

Melania Trump a spus că a lucrat cu reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei pentru a coordona acest aranjament. Implicarea sa se bazează pe eforturile de reunire a copiilor ucraineni separați de familiile lor în timpul războiului din Rusia.

Deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB în primele nouă luni din 2026, de la 5,31% în perioada similară a anului trecut, ajungând la 78,3 miliarde de lei, față de 102,47 miliarde de lei în 2025, potrivit analizei prezentate de fostul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare.

Acesta avertizează însă că presiunile asupra bugetului rămân ridicate, în special din cauza costurilor cu dobânzile și a obligațiilor financiare deja asumate.

„Datele la zi continuă să confirme efectele măsurilor de consolidare fiscală și marchează o evoluție importantă în corectarea dezechilibrelor bugetare”, a transmis Nazare.

Veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%. Ministrul a subliniat că dinamica mai rapidă a încasărilor contribuie la reducerea deficitului, dar a atras atenția că menținerea tendinței depinde și de controlul cheltuielilor.

Încasările din TVA au crescut cu 24,8%, iar cele din contribuțiile de asigurări sociale cu 6,8%. În același timp, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei față de perioada similară a anului trecut.

Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025.

Potrivit lui Nazare, fondurile europene au finanțat peste 70% din investițiile publice din acest an, reducând presiunea asupra bugetului național. Veniturile din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele finanțate prin PNRR și alte programe europene au avansat cu 48,8%.

România a încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6. Validarea acestora de către Comisia Europeană este importantă pentru asigurarea finanțării proiectelor.

Ministrul a avertizat că sumele alocate sau solicitate nu reprezintă automat bani încasați și că nevalidarea unor finanțări ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„În ipoteza în care anumite sume nu vor fi validate, presiunea asupra bugetului național poate crește, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile contractuale asumate”, a explicat Nazare.

Acesta a precizat că a solicitat ministerelor de resort clarificări privind stadiul proiectelor și obligațiile de plată, pentru ca deciziile bugetare să fie luate pe baza costurilor și a surselor de finanțare certe.

Costurile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit analizei, creșterea acestor cheltuieli reduce resursele disponibile pentru investiții și servicii publice. În plus, statul trebuie să gestioneze obligații financiare importante, inclusiv titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, solicitări de decontare pentru schemele de compensare a energiei și presiuni de finanțare în sistemul de sănătate.

Nazare a atras atenția și asupra angajamentelor pentru investiții care depășesc creditele bugetare disponibile, subliniind că obligațiile asumate în prezent generează costuri și în anii următori.

Ministrul Finanțelor a arătat că atât rectificarea bugetară, cât și construcția bugetului pentru 2027 vor fi exerciții complexe, în condițiile în care România trebuie să reducă deficitul și să acopere obligațiile deja asumate, inclusiv cheltuielile permanente, investițiile aflate în derulare și angajamentele de apărare prin SAFE.

„2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete”, a transmis Nazare.

Acesta a susținut că noile cheltuieli trebuie fundamentate pe surse de finanțare sigure, iar proiectele de investiții trebuie evaluate în funcție de stadiul real al lucrărilor și de capacitatea de finanțare.

„Nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare”, a subliniat fostul ministru.

Nazare a avertizat că România trebuie să evite derapajele fiscale care ar putea afecta credibilitatea financiară a țării și ar putea conduce la costuri mai mari de împrumut pentru stat și companii.

„Execuția publicată azi reflectă evoluții importante, dar nu reprezintă un motiv de relaxare fiscală”, a mai transmis ministrul, precizând că reducerea deficitului trebuie continuată fără sacrificarea investițiilor care susțin dezvoltarea pe termen lung.

Afirmația apare în noua carte a fostului premier britanic, „Bank Job”, publicată luni, în care aceasta pretinde că explică „modul în care Banca Angliei a destabilizat piața obligațiunilor și a provocat căderea guvernului”, după ce planul fiscal prezentat în 2022 a declanșat turbulențe pe piețele financiare, scrie Politico.

În capitolul final, cartea prezintă o imagine detaliată a modului în care Truss consideră că ar fi arătat viața în 2040 dacă politicile sale ar fi avut timp să producă efecte.

„Mai multe misiuni către Marte au fost deja lansate de la portul spațial al Marii Britanii”, scrie Truss, prezentând un scenariu ipotetic pentru anul 2040.

Fostul premier prezintă și alte obiective politice, mai apropiate de realitate.

Ea își imaginează un an 2040 în care „nu mai există nicio lege a Uniunii Europene în Marea Britanie”, este în vigoare „un regim permisiv pentru inteligența artificială”, iar scăderea puternică a costurilor energiei și reducerea timpilor necesari pentru obținerea autorizațiilor au contribuit la transformarea Regatului Unit într-un lider în domeniul inteligenței artificiale.

Liz Truss a fost prim-ministru al Marii Britanii între 6 septembrie și 25 octombrie 2022, având cel mai scurt mandat din istoria țării. Ea și-a anunțat demisia pe 20 octombrie, după doar 44 de zile, în urma unei crize politice și financiare provocate de planurile economice ale guvernului său. Truss a rămas în funcție până la numirea succesorului său, Rishi Sunak, cinci zile mai târziu.

De la plecarea din funcție, în urma unei revolte în propriul partid, Truss a respins acuzațiile potrivit cărora deciziile sale economice, care au inclus un amplu program de sprijin pentru plata facturilor la energie și reduceri de taxe finanțate prin noi împrumuturi, ar fi fost responsabile pentru prăbușirea lirei sterline.

În schimb, ea a acuzat Banca Angliei, Trezoreria și Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară, instituția independentă de supraveghere fiscal-bugetară, că au acționat împotriva sa.

BNS anunță luni printr-un comunicat că susține simplificarea recunoașterii calificărilor profesionale în Uniunea Europeană, dar avertizează că aceasta trebuie să fie însoțită de garanții pentru lucrători și de măsuri care să limiteze pierderea forței de muncă înalt calificate din România.

Propunerea urmărește să reducă birocrația prin introducerea unor atestate digitale, care să faciliteze verificarea calificărilor și accesul la locuri de muncă în alte state membre. Utilizarea portofelului european pentru identitatea digitală ar putea reduce costurile și timpul necesar pentru dovedirea calificărilor, eliminând o parte dintre obstacolele întâmpinate de lucrătorii mobili și de angajatori, arată sindicaliștii.

Aceștia atrag însă atenția că, pentru România, efectele trebuie analizate în contextul deficitului de personal din numeroase sectoare și al diferențelor salariale față de alte state europene.

„Simplificarea mobilității poate crea oportunități pentru angajați, dar poate facilita și plecarea specialiștilor dintr-o economie care are deja dificultăți în a-și păstra forța de muncă. Beneficiile pentru lucrători vor depinde, în continuare, de calitatea locurilor de muncă, de nivelul salariilor și de condițiile de muncă din România”, transmite BNS.

Sindicaliștii mai spun că există riscul ca digitalizarea să creeze noi inegalități.

Astfel, lucrătorii cu competențe digitale reduse, persoanele din mediul rural și angajații care dețin calificări mai vechi pot întâmpina dificultăți în obținerea atestatelor digitale. „Este esențial ca documentele pe suport fizic și procedurile alternative să rămână accesibile, rapide și gratuite, astfel încât niciun angajat să nu fie dezavantajat”, susține Blocul Național Sindical.

BNS cere sprijin financiar european pentru statele care au întârzieri în dezvoltarea infrastructurii digitale, precum și măsuri de susținere a furnizorilor de formare profesională, inclusiv a centrelor gestionate de partenerii sociali.

„Libera circulație trebuie să însemne libertatea de a alege unde muncești, nu obligația de a pleca pentru un salariu și condiții de muncă mai bune. România are nevoie de politici care să păstreze și să valorifice competențele lucrătorilor, să îmbunătățească atractivitatea locurilor de muncă și să încurajeze revenirea celor care au plecat”, mai spun sindicaliștii.

Comisia Europeană a adoptat în septembrie noul Fair Labour Mobility Package, prezentat de vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.

Pachetul cuprinde șase propuneri legislative și urmărește două obiective principale: ca diplomele și calificările profesionale să poată fi recunoscute mai rapid atunci când un cetățean se mută într-un alt stat UE și ca drepturile sale sociale să îl „urmeze” indiferent de țara în care lucrează.

În prezent, aproximativ 20 de milioane de persoane sunt lucrători mobili în interiorul Uniunii Europene.

Proiectul de hotărâre elaborat de cele două ministere prevede menținerea tuturor măsurilor aflate în prezent în vigoare, inclusiv mecanismul de diminuare temporară a accizei la motorina standard, limitarea adaosului comercial la carburanți, regimul de monitorizare a exporturilor și livrărilor intracomunitare, precum și celelalte măsuri instituite prin Legea nr. 162/2026.

De amintit că pe 26 martie 2026, Guvernul României a declarat, prin ordonanță de urgență, starea de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, devenită Legea nr. 162/2026, promulgată de Președintele României în august 2026, care este în vigoare până la 31 octombrie 2026, cu posibilitate de prelungire succesivă prin hotărâre a Guvernului pentru perioade de cel mult 3 luni.

Potrivit evaluărilor Ministerului Finanțelor, la nivelul actual al pieței, încetarea măsurii de reducere a accizei ar determina o creștere estimată a prețului motorinei de aproximativ 0,85 lei pe litru. În condiții de piață neschimbate, prețul mediu al motorinei ar putea crește de la aproximativ 10,90 lei/litru la circa 11,75 lei/litru, ceea ce ar însemna un cost suplimentar de aproximativ 42 de lei pentru alimentarea unui autoturism cu un rezervor de 50 de litri.

„Menținerea măsurilor contribuie la limitarea presiunilor inflaționiste și la protejarea puterii de cumpărare a populației, în special în sezonul rece, precum și la reducerea impactului costurilor de transport asupra prețurilor bunurilor și serviciilor. Totodată, proiectul sprijină mediul de afaceri, în special sectoarele transporturilor, agriculturii și logisticii, prin menținerea unor costuri mai reduse cu carburanții”, a transmis Ministerul Finanțelor.

Proiectul de hotărâre este publicat pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor și urmează parcursul de avizare prevăzut de lege. Hotărârea va fi inclusă apoi pe agenda Guvernului trebuie adoptată și publicată înainte de 31 octombrie 2026 pentru a asigura continuitatea măsurilor aflate în prezent în aplicare.

Deficitul bugetului general consolidat a fost de 78,3 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2026, comparativ cu 102,47 miliarde de lei în intervalul similar al anului trecut, ceea ce reprezintă o reducere de peste 23,5% în termeni nominali, a anunțat Ministerului Finanțelor.

Ca pondere în PIB, deficitul bugetar a scăzut de la 5,31% în primele nouă luni din 2025 la 3,81% în aceeași perioadă a acestui an, respectiv cu 1,5 puncte procentuale.

„Execuția bugetară la nouă luni confirmă că suntem în direcția corectă în procesul de consolidare fiscal-bugetară. Am redus deficitul cu 1,5 puncte procentuale din PIB față de anul trecut, adică cu peste 24 de miliarde de lei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 522,69 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 11,9% față de perioada similară a anului trecut.

Încasările nete din TVA au ajuns la 118,27 miliarde de lei, în creștere cu 24,8% față de primele nouă luni din 2025. Ministerul Finanțelor arată că evoluția a fost influențată de majorarea încasărilor brute din TVA, cu 21,4%, pe fondul modificărilor cotelor prevăzute de Legea nr. 141/2025, dar și de creșterea rambursărilor de TVA cu 8,2%.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 47,27 miliarde de lei, în creștere cu 7,8%. Evoluția a fost susținută, între altele, de majorarea încasărilor din impozitul pe dividende cu 15,7% și a celor aferente Declarației unice cu 18,5%.

Contribuțiile de asigurări au însumat 165,40 miliarde de lei, în creștere cu 6,8%, în timp ce încasările din impozitul pe profit au ajuns la 30,13 miliarde de lei, cu 8,7% peste nivelul din perioada similară a anului trecut.

Veniturile din accize au crescut cu 2,4%, până la 36,55 miliarde de lei. În schimb, veniturile nefiscale au scăzut cu 6,8%, la 38,32 miliarde de lei.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 48,95 miliarde de lei, în creștere cu 39,8% față de primele nouă luni din 2025.

Cheltuielile bugetului general consolidat au ajuns la 601 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2026, în creștere nominală cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în PIB, acestea au scăzut de la 29,5% la 29,2%.

Cheltuielile de personal au însumat 122,25 miliarde de lei, în scădere cu 4,43 miliarde de lei față de primele nouă luni din 2025. Reducerea a fost determinată de diminuarea unor sporuri pentru anumite categorii de personal bugetar și de măsurile de limitare a cheltuielilor salariale aplicate în perioada 2025-2026.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au fost de 77,70 miliarde de lei, în creștere cu 9,4%, pe fondul unor plăți mai mari în domeniul sănătății.

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Acestea au reprezentat 2,5% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 187,93 miliarde de lei, menținându-se aproape de nivelul din primele nouă luni ale anului 2025. Acestea au fost influențate inclusiv de plățile pentru compensarea facturilor la energia electrică și gazele naturale.

Cheltuielile pentru investiții au însumat 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, față de 82,61 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut. Creșterea a fost de 25,154 miliarde de lei.

Potrivit Ministerului Finanțelor, 65,6% din valoarea plăților pentru investiții a fost reprezentată de proiectele finanțate din fonduri europene și din PNRR, inclusiv prin componenta de împrumut a programului.

Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei 2021-2027, precum și din PNRR, inclusiv componenta de împrumut, au fost cu 23,75 miliarde de lei, respectiv cu 48,8%, mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Această evoluție a compensat scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, determinată, potrivit instituției, de caracterul excepțional al unor plăți efectuate la începutul anului 2025 pentru obligații restante aferente programelor naționale de investiții și alte cheltuieli.

Până la sfârșitul lunii septembrie au fost efectuate și plăți în valoare de 6,337 miliarde de lei pentru cheltuieli aferente planului SAFE.

Un bărbat de 39 de ani, identificat drept Kévin T., a deschis focul vineri, 23 octombrie, în localitățile Trappes și La Verrière, din departamentul Yvelines, în apropierea Parisului. Atacul s-a soldat cu un mort și cinci răniți.

Potrivit informațiilor furnizate de poliție, victima este un francez de origine africană, în vârstă de 26 de ani. Printre persoanele rănite se numără și o fată de 12 ani, care, potrivit primarului localității La Verrière, Nicolas Dainville, se află în afara pericolului.

Suspectul a deschis focul din mașina sa, iar cel puțin patru dintre persoanele rănite au nume de origine africană sau magrebiană.

Într-o intervenție la RMC/BFMTV, ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a insistat asupra motivației rasiste a atacului, în ciuda informațiilor privind problemele de sănătate mintală ale suspectului.

„Ceea ce s-a întâmplat la Trappes este foarte grav. Este un atentat terorist rasist”, a declarat ministrul.

Referindu-se la suspect, Nuñez a afirmat că acesta „era motivat de ură, de rasism și a ucis din acest motiv”.

Ministrul a subliniat că evaluarea psihiatrică și suspendarea temporară a audierilor nu diminuează gravitatea faptelor și nu schimbă caracterul terorist și rasist al atacului.

Kévin T. a fost supus unei evaluări psihiatrice sâmbătă seară, iar ulterior autoritățile au decis suspendarea audierilor sale. Bărbatul a fost transferat la infirmeria psihiatrică a Prefecturii de Poliție din Paris, unde a fost plasat sub observație pentru o perioadă de până la 48 de ore.

Parchetul Național Antiterorist din Franța (PNAT) a explicat că această măsură este necesară pentru a stabili dacă starea psihică a suspectului permite continuarea interogatoriilor.

Potrivit unei surse apropiate anchetei, bărbatul urmează un tratament pentru schizofrenie. De asemenea, analizele toxicologice au indicat prezența canabisului și cocainei în sângele său, conform informațiilor comunicate de procurori.

Decizia de suspendare a audierilor a provocat nemulțumirea familiei tânărului ucis. Avocatul acesteia a criticat faptul că problemele psihiatrice sunt invocate rapid în cazul atacurilor atribuite extremei drepte.

Laurent Nuñez a respins această interpretare, explicând că asemenea măsuri sunt luate și în anchetele privind terorismul islamist și nu schimbă gravitatea faptelor.

Avocatul a ridicat și întrebări privind supravegherea suspectului, care deținea arme de război și era cunoscut de poliție și justiție, fără să excludă posibilitatea stabilirii unei responsabilități administrative.

Parchetul Național Antiterorist din Franța a anunțat că măsurile de reținere a patru persoane din anturajul familial și apropiat al suspectului au fost ridicate duminică. Printre acestea se numără și părinții bărbatului, potrivit unei surse apropiate anchetei.

Trucul cu frunzele de dafin este moștenit de la bunicii italienilor. El revine în fiecare an odată cu sezonul de încălzire.

Pe același principiu, multe familii italiene pun toamna pe calorifer și coji proaspete de mandarină sau de portocală. Căldura scoate din ele aroma de citrice și parfumează camera fără niciun cost.

Ai nevoie de trei frunze de dafin curate, întregi și bine uscate. Din motive de siguranță, e mai bine să nu le pui direct pe calorifer. Așază-le într-un vas mic, rezistent la căldură, lângă calorifer, fără să blochezi circulația aerului.

Citește continuarea pe Mediafax Italia:

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Bruxelles-ul va găzdui, în această săptămână, o reuniune la nivel înalt privind securitatea, la care vor participa delegații din Statele Unite, Uniunea Europeană (UE), NATO și Ucraina, potrivit AFP.

Discuțiile se vor concentra pe propunere de încetare a războiului cu Rusia și pe demersurile începute la reuniunea din Norvegia și în timpul vizitei emisarului american la Sankt Petersburg.

Într-un interviu acordat emisiunii de televiziune TSN.Tyzhden, Volodimir Zelenski a spus că la reuniunea de la Oslo a discutat în mod direct cu emisarul american Steve Witkoff.

La întâlnire au participat și consilieri pentru securitate din mai multe țări europene, alături de reprezentanți ai UE și NATO.

Președintele ucrainean a precizat că, după ce a primit informații de la Witkoff despre discuțiile acestuia cu președintele rus Vladimir Putin, la Sankt Petersburg, a fost propusă organizarea unei noi reuniuni la Bruxelles.

Discuțiile dintre emisarul american și liderul rus au vizat concluziile întâlnirii de la Oslo. Potrivit lui Zelenski, reuniunea de la Bruxelles ar putea avea loc marți sau miercuri.

„Acum nu se dorește doar o informare (despre contactele din Rusia), ci o discuție aprofundată despre securitate, garanții și UE”, a subliniat Zelenski. „Se dorește o reuniune săptămâna aceasta, la Bruxelles”, a adăugat el, potrivit agenției ucrainene de știri Ukrinform.

Liderul ucrainean a spus că la discuții vor participa delegații din SUA, Ucraina, UE și NATO. „Nu știu dacă vor mai fi și alți participanți în acest grup la Bruxelles, având în vedere că acolo își au sediul NATO și UE”, a precizat el.

„Sancțiunile au fost impuse din cauza agresiunii, nu pentru a crea o oportunitate de a purta discuții”, a argumentat președintele ucrainean.

„Am sentimentul – și am trăit destul – că, atunci când vorbim despre loialitatea Rusiei, nu ar trebui să o cumpărăm cu acel preț. Dacă continuăm fără sancțiuni și într-un format trilateral, am putea ajunge într-o situație în care nimic nu mai este clar; și ce s-ar întâmpla atunci?”, s-a întrebat el.

„Sancțiunile ar fi fost deja ridicate”, a spus Zelenski.

„Cine ar mai avea atunci forța pe care am avut-o la începutul războiului – de a impune din nou toate sancțiunile, de a uni oamenii astfel încât să existe peste 20 de pachete de sancțiuni la nivel mondial? Din acest motiv, sunt foarte prudent în această chestiune”, a adăugat liderul ucrainean.

Totodată, Volodimir Zelenski a spus că este dispus să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești dacă Rusia încetează atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

„Un armistițiu energetic. Ar putea funcționa”, a sugerat el, după ce mai multe apeluri pentru un acord în acest domeniu nu au avut rezultate.

Președintele ucrainean a mai spus că Kievul „nu observă cereri din partea marilor țări europene de a ridica sancțiunile și de a restabili alianțele energetice cu Rusia”.

„Nu văd așa ceva, mai ales că noi am reacționa. Eu aș reacționa”, a mai declarat Zelenski.

El a recunoscut, totuși, că unele state membre ale UE depind în continuare de petrolul și gazele furnizate de Moscova.

Acesta a mai declarat că eforturile diplomatice „avansează” către un posibil acord de pace. „Trebuie să avansăm pe toate fronturile”, a afirmat el, adăugând că a fost posibilă „deblocarea formatului de negocieri”.

Centrul Operații Aeriene al Armatei Naționale de la Chișinău a anunțat luni că un aparat de zbor de tip motoparapantă a survolat spațiul aerian.

Acesta a venit la ora 13.13 din direcția Cernăuți, Ucraina și a fost localizat la ora 13.32, lângă satul Larga, raionul Briceni.

Poliţia de Frontieră a Republicii Moldova cercetează acest caz de trecere ilegală a graniței de către motoparapantă.

La sfârșitul săptămânii trecute, Ministerul Apărării de la Chișinău anunța că, de la începutul anului 2026, au fost înregistrate 65 de incidente de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova, dintre care 17 în luna octombrie.

Începând cu anul 2022 și până în 23 octombrie, numărul total al incidentelor consemnate a ajuns la 102.