MediaFax.ro

Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a declarat marți, la Podcasturile Cotidianul, că în jurul coaliţiei PNL-USR-UDMR, astăzi, sunt undeva la 150-160 de voturi și a susținut că PSD are susținerea a mai mult de 200 de parlamentari în privința unui nou executiv.

El a afirmat că prima opțiune a PSD rămâne refacerea coaliției, iar o altă variantă ar fi și un guvern minoritar în jurul PSD, unde ar mai fi nevoie de „30 şi ceva de voturi”.

„În jurul PSD sunt 200 şi un pic de voturi. Vorbim de PSD, de grupul minorităţilor şi de alte grupuri politice care au şi votat la moţiune”, a declarat secretarul general al PSD, Claudiu Manda, la Podcasturile Cotidianul.

„În jurul coaliţiei PNL, USR, UDMR, astăzi cred că sunt undeva 150-160 de voturi. În jurul coaliţiei PSD sunt peste 200 de voturi. Şi atunci există o variantă în care să se refacă coaliţia sau să existe un guvern minoritar, sau în jurul PSD şi atunci ar mai fi nevoie de 30 şi ceva de voturi”, a completat Manda.

Social-democratul a mai punctat faptul că dacă UDMR ar decide să voteze pentru învestirea unui guvern PSD în Parlament, Executivul ar trece.

„Spre exemplu, UDMR-ul dacă ar veni alături de PSD, să fie la guvernare, fie să susţină investirea unui astfel de guvern, am putea să vorbim de peste 233 de voturi, să mergem în faţa preşedintelui şi să spunem că putem să generăm o astfel de majoritate. (…) Cel puțin pe subiectul anticipatelor și pe subiectul suspendării, între UDMR și PSD există cumva o convergență de mesaj. Și eu nu cred că UDMR-ul ar merge până la capăt alături de PNL și USR cu ideea de anticipate și, bineînțeles, cu ideea de suspendarea președintelui”, a conchis Manda.

Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a făcut declarațiile în cadrul unui interviu acordat pentru Podcasturile Cotidianul.

„PSD, astăzi pe sondajele pe care le facem noi, considerăm că nu am pierdut electorat și că deciziile sunt în concordanță cu ce se așteaptă de la noi”, a spus Manda.

El a mai spus că unele sondaje care circulă în spațiul public și arată o prăbușire a PSD „nu sunt bazate pe realitate, nu au logică”.

Social democratul a mai susținut că alegerile anticipate nu reprezintă o soluție în prezent.

„Alegerile anticipate nu rezolvă situația, noi nu pierdem deloc (…) Eu nu cred ca UDMR ar merge până la capăt alături de PNL și USR pentru anticipate”, a explicat Claudiu Manda.

Criza politică a izbucnit în urmă cu două luni. Atunci, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură care a fost inițiată de PSD și AUR. Ulterior, președintele României, Nicușor Dan, i-a desemnat pe Eugen Tomac și Adrian Veștea să formeze guverne, dar aceștia nu au reușit să adune numărul necesar de voturi în Parlament.

În prezent se vorbește despre guverne minoritare formate în jurul PSD sau al alianței PNL-USR-UDMR.

Vara aceasta, PENNY aduce energia de festival mai aproape de public și revine la CODRU Festival cu experiențe unice. Între 28 și 30 august, Pădurea Verde din Timișoara se transformă într-un spațiu al muzicii, naturii și momentelor trăite împreună, într-una dintre cele mai îndrăgite experiențe ale verii.
La ediția din acest an, PENNY pregătește pentru participanți experiențe speciale, gândite să completeze atmosfera de festival. Printre acestea se numără un cort de activare, sampling cu produse PENNY, un photo corner, stand cu fructe proaspete și un fresh bar. Festivalierii vor putea descoperi și o zonă dedicată copiilor, iar prezența PENNY va fi marcată inclusiv printr-un moment special pe scena principală și un takeover pe scena de folk. Pe durata celor trei zile, participanții vor avea parte și de concursuri, premii și alte surprize.
Pentru cei care își pregătesc deja experiența la festival, PENNY aduce un motiv în plus de bucurie: începând cu 2 iulie, biletele la CODRU Festival pot fi achiziționate cu o reducere de 20% folosind codul de discount din aplicația PENNY. Surprizele continuă și pe canalele oficiale de social media PENNY, Facebook și Instagram, unde, începând cu 30 iulie, vor fi organizate concursuri dedicate fanilor la care se pot câștiga prin tragere la sorți invitații duble. Citeşte comunicatul integral AICI

România s-a alăturat, marți, la Ankara, aliaților care au semnat Declarația privind intenția comună de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, o inițiativă coordonată de Canada, a anunțat președintele Nicușor Dan într-o postare pe Facebook.

Această instituție va avea rolul de a sprijini statele membre în finanțarea investițiilor din domeniul apărării și securității.

„Noua instituție financiară multilaterală va contribui la consolidarea capacității statelor membre de a finanța investiții în domeniul apărării și securității, prin extinderea accesului la capital, reducerea costurilor de finanțare și sprijinirea dezvoltării capacităților industriale, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii”, a spus Nicușor Dan.

Șeful statului a precizat că România va avea statut de membru fondator al acestei instituții și va găzdui unul dintre birourile regionale ale acesteia.

„În calitate de membru fondator, România își reafirmă angajamentul de a contribui la dezvoltarea acestui nou instrument de cooperare și este onorată să găzduiască unul dintre birourile regionale ale Băncii”, a spus președintele.

Anunțul a fost făcut în prima zi a summitului NATO, care se desfășoară la Ankara.

„Noi, liderii Canadei, Albaniei, Belgiei, Greciei, Letoniei, Luxemburgului, României, Turciei și Ucrainei, reuniți la Summitul NATO de la Ankara, anunțăm astăzi intenția noastră comună de a înființa Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB).

Într-un moment în care aliații își sporesc investițiile în apărare, își extind capacitatea industrială și accelerează producția de capabilități critice, recunoaștem necesitatea de a mobiliza capital public și privat la scară largă pentru a sprijini prioritățile noastre în materie de apărare, securitate și reziliență.

Ne afirmăm angajamentul comun de a colabora în vederea înființării DSRB. Negocierea cu succes, la Montréal, a Actului constitutiv al DSRB oferă baza necesară pentru a avansa împreună în acest demers.

Prin valorificarea unei baze solide de creditare, DSRB este concepută pentru a extinde accesul la capital, a reduce costurile de finanțare și a sprijini extinderea capacității industriale în țările membre. Subliniem faptul că DSRB este menit să completeze, și nu să dubleze, alte instrumente naționale și multilaterale care vizează creșterea producției din domeniul apărării”, este textul declarației care a fost semnată și de România, potrivit Administrației Prezidențiale.

Comitetul Olimpic Internațional a anunțat că a recomandat ridicarea restricțiilor impuse sportivilor ruși, potrivit Nexta. De asemenea, Comitetul Olimpic Internațional a ridicat interdicția privind organizarea de competiții internaționale în Rusia.

Totodată, instituția a restabilit temporar activitatea Comitetului Olimpic al Federației Ruse.

Concret, Comitetul Internațional Olimpic a recomandat federațiilor sportive să încheie procesul de verificare a neutralității. Asta înseamnă că forurile sportive olimpice nu mai trebuie să efectueze evaluările speciale de neutralitate care au fost aplicate în ultimii trei ani.

Decizia de marți deschide calea pentru participarea sportivilor din Rusia în calificările pentru Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 2028. Totuși, o hotărâre privind permisiunea de a folosi drapelul și imnul Rusiei la Jocurile Olimpice din 2028 va fi luată de CIO „la momentul potrivit”.

În plus, unele federații internaționale, precum World Athletics, mențin interdicții proprii și de durată pentru sportivii ruși.

74% dintre români sunt deschiși prezenței brandurilor la evenimente, însă peste jumătate dintre participanți penalizează brandurile care se limitează la expunere și comunicare comercială. Potrivit studiului Events Behavior 2026, realizat de Starcom România, consumatorii apreciază brandurile care se integrează natural în experiență, oferă beneficii utile și contribuie autentic la atmosfera evenimentului. În schimb, activările percepute ca fiind agresiv comerciale sau intruzive pot afecta percepția asupra brandului.

Rezultatele arată că 70% dintre respondenți au o părere mai bună despre brandurile care se potrivesc natural contextului unui eveniment, iar 64% apreciază companiile care oferă ceva util participanților. În același timp, 55% declară că au o percepție mai puțin favorabilă asupra brandurilor care se limitează la publicitate și promovare, fără a aduce valoare experienței.

După cum subliniază echipa de cercetare Starcom România „evenimentele nu mai sunt doar spații de expunere pentru branduri. Ele au devenit contexte în care oamenii aleg să petreacă timp, să descopere lucruri noi și să creeze amintiri. În acest mediu, relevanța și utilitatea contează mai mult decât simpla prezență sau vizibilitate.” Citeşte comunicatul integral AICI

Înainte de Summitul NATO și dineul șefilor de stat și de guvern, Nicușor Dan s-a întâlnit marți după amiază la Ankara cu delegația Congresului SUA.

„Înainte de Summitul NATO, am avut o întâlnire productivă la Ankara cu o delegație bipartizană a Congresului SUA.

Am avut o discuție foarte bună despre importanța relației transatlantice și prioritățile noastre comune pe agenda Aliaților.

De asemenea, am explorat modalități concrete de a dezvolta în continuare Parteneriatul Strategic SUA – România, cu accent pe cooperarea în domeniul apărării, oportunitățile economice și legăturile interpersonale.

Vom continua să lucrăm împreună pentru a crește securitatea regiunii Mării Negre, a Flancului Estic și a întregii zone euro-atlantice”, a anunțat Nicușor Dan pe rețeaua X.

Din delegația americană a Congresului cu care s-a întâlnit Nicușor Dan au făcut parte:

• Republicanul Mike Turner – Ohio
• Democratul Richard J. Durbin – Illinois
• Democratul Chris Coons – Delaware, un apropiat al fostului președinte SUA, Joe Biden
• Democrata Jeanne Shaheen, New Hampshire

Președintele Nicușor Dan, alături de Mirabela Grădinaru, au ajuns astăzi la Summitul NATO de la Ankara, la bordul unui Spartan.

Astăzi (marți), la ora 18.30, Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru vor participa la recepția și dineul oficial pentru șefii de stat și de guvern și partenerii/partenerele acestora, oferite de Președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan, și Prima Doamnă Emine Erdoğan, la Complexul Prezidențial Beștepe.

Miercuri, președintele Dan va participa la Summitul NATO – moment care va include:

• ceremonia oficială de întâmpinare a liderilor de către Secretarul General al NATO, Mark Rutte, și de către Președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan
• Fotografia de familie a liderilor NATO
• Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic

În paralel, Mirabela Grădinaru va participa și ea la evenimentele organizate de Prima Doamnă a Republicii Turcia, Emine Erdoğan, la Palatul Prezidențial Çankaya Köşkü.

Ministerul Sănătății a anunțat marți, într-un comunicat de presă, că a transmis în circuitul de avizare un memorandum pentru deblocarea a peste 7.500 de posturi vacante din spitale.

Concret, prin acest memorandum, se propune deblocarea ocupării a 7.621 de posturi vacante, respectiv: 1.910 posturi pentru medici, 2.955 posturi pentru asistenți medicali, 2.261 posturi pentru personal auxiliar sanitar, 436 posturi pentru alte categorii de personal medico-sanitar cu studii superioare, 59 posturi pentru personal de cercetare.

„Este un demers necesar pentru întărirea echipelor medicale din spitale, reducerea presiunii asupra personalului existent și asigurarea continuității serviciilor medicale pentru pacienți”, se arată în comunicatul de presă.

Ministerul precizează că memorandumul a fost elaborat pe baza solicitărilor transmise de unitățile sanitare, dar ținând cont de analiza necesarului real de personal, pentru a asigura funcționarea eficientă a sistemului medical.

„Un sistem de sănătate performant are nevoie de profesioniști dedicați și de echipe medicale complete. Fără medici, asistenți medicali și personal medical suficient, spitalele nu pot funcționa la capacitate maximă, iar presiunea asupra celor care lucrează deja în sistem devine tot mai mare. Prin acest demers, îmi reafirm angajamentul de a susține unitățile sanitare și echipele medicale, astfel încât pacienții să primească servicii medicale de calitate”, a spus ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.

Dacă memorandumul va fi aprobat, spitalele publice vor putea începe organizarea concursurilor pentru ocuparea acestor posturi.

Informația vine după ce la începutul lunii iunie, Ministerul Sănătății a anunțat organizarea de zeci de concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere din Direcții de Sănătate Publică, Serviciile de Ambulanță și două instituții naționale. De asemenea, sunt lansate procese de selecție pentru noi manageri în șapte spitale și institute medicale.

„Măsura vizează ocuparea a 29 de funcții de conducere din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene, precum și a 42 funcții de manager general ale Serviciului de Ambulanță București–Ilfov și ale serviciilor de ambulanță județene, precum și ocuparea prin concurs a posturilor de președinte și vicepreședinte Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) și director general al Institutul Național de Transfuzie Sanguină „Prof. Dr. C.T. Nicolau”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Sănătății în luna iunie.

Două persoane au murit iar alte 20 au fost rănite în capitala Portugaliei, marți, după ce șoferul unui autobuz a pierdut controlul volanului, potrivit AFP.

Incidentul a avut loc în suburbiile vestice ale Lisabonei, au anunțat autoritățile portugheze.

„Cele două victime așteptau autobuzul când au fost lovite”, a declarat comandantul poliției municipale Sintra, Francisco Alves, pentru presa locală.

Victimele erau două femei cu vârste cuprinse între 30 și 40 de ani, potrivit serviciului medical de urgență. Un raport preliminar a indicat, de asemenea, că trei persoane au fost grav rănite.

La fața locului au fost desfășurate resurse importante de urgență și o unitate de intervenție psihologică, arată sursa citată.

Prim-ministrul Luis Montenegro a reacționat la accident, exprimându-și „profunda consternare”.

Anunțul a fost făcut în marja summitului NATO de la Ankara și reflectă presiunea tot mai mare asupra stocurilor de apărare aeriană din Europa.

Ministrul apărării din Polonia, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că acordul a fost semnat cu Statele Unite, Germania, Olanda și Suedia, în cadrul reuniunii NATO desfășurate la Ankara.

Potrivit oficialului polonez, noul centru european de mentenanță PAC-3 Patriot va accelera semnificativ procesele de producție și mentenanță pentru interceptoarele utilizate de sistemele Patriot din Europa, scrie TVPWorld.

Locația exactă a centrului european de mentenanță PAC-3 Patriot nu a fost încă stabilită.

Totuși, Varșovia a precizat anterior că Polonia este una dintre țările serios luate în calcul pentru găzduirea facilității, în contextul investițiilor masive realizate în apărarea aeriană națională.

Anterior, oficiali americani, inclusiv din cadrul Pentagonului, au indicat că producția interceptoarelor PAC-3, dezvoltate de compania americană Lockheed Martin, ar putea fi extinsă în afara Statelor Unite.

Interceptoarele PAC-3 sunt considerate printre cele mai performante sisteme de apărare antirachetă din lume, capabile să neutralizeze rachete balistice și amenințări aeriene avansate. Cererea pentru aceste sisteme a crescut accelerat, inclusiv pe fondul conflictelor recente din Orientul Mijlociu, unde tensiunile cu Iran au pus presiune suplimentară pe stocurile occidentale.

În paralel, Ucraina a solicitat în mod repetat aliaților livrări suplimentare de interceptoare, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice și hipersonice.

Decizia Varșoviei de a transfera o parte dintre interceptoarele PAC-3 către Ucraina a generat tensiuni politice interne.

Opoziția de dreapta a acuzat guvernul că ar fi diminuat securitatea națională. Ministrul apărării a respins acuzațiile, susținând că transferul a avut loc la solicitarea partenerilor NATO și că nu a afectat capacitatea defensivă a Poloniei.

Fostul premier Florin Cîțu susține că Guvernul a renunțat la reformele promise și a ales să majoreze taxele, deși existau alternative pentru echilibrarea bugetului.

„Nu s-au făcut reforme și este încă la guvern”, a declarat Cîțu, marți, într-un interviu la „Ai aflat! cu  Ionuț Cristache”, la Gândul, referindu-se la actualul Executiv Ilie Bolojan.

Fostul lider al PNL a afirmat că reforma administrației nu a produs rezultatele anunțate și a dat exemplul Senatului, unde, potrivit acestuia, doar o persoană ar fi părăsit instituția.

„Știți câți oameni au plecat de la Senat? O persoană. Asta e marea reformă (a lui Bolojan – n.r.)?”, a spus Cîțu.

Acesta a susținut că, în schimb, Guvernul a promovat trei angajări ale răspunderii în Parlament, toate vizând creșteri de taxe.

„Au fost trei asumări în Parlamentul României, toate cu creșteri de taxe. Dar reformele nu s-au putut face”, a afirmat fostul premier.

Florin Cîțu a declarat că, în perioada în care a condus Partidul Național Liberal, nu au fost majorate taxe, deși PNL guverna împreună cu PSD.

„Cât timp am fost președinte al Partidului Național Liberal, nu au crescut nicio taxă. Se poate să fii și cu PSD la guvernare și să nu îi lași să facă prostii. Dar asta înseamnă să-ți pui în pericol propria funcție”, a spus acesta.

El a criticat și actuala politică fiscală, afirmând că un guvern care se revendică de dreapta a adoptat măsuri contrare propriilor principii.

„Este un guvern care a crescut TVA-ul la 21% și impozitul pe dividende. A mers exact împotriva propriului electorat și împotriva ideologiei”, a declarat Cîțu.

Cîțu a avertizat că majorările de taxe vor avea efecte negative asupra economiei și a invocat raportul de stabilitate financiară publicat de Banca Națională a României.

„A început să crească rata creditelor neperformante la companii. Asta înseamnă că economia începe să gâfâie. Este clar că șocul de taxe va avea un efect negativ”, a afirmat fostul premier.

În opinia sa, ideea că majorările de taxe erau singura soluție este greșită: „Trebuie demontată ideea că nu se putea altfel. Se putea altfel”, a mai spus Florin Cîțu.

 Potrivit companiei, este cea mai amplă utilizare în luptă a unor vehicule terestre autonome realizate de o firmă americană de tehnologie militară.

Declarațiile au fost făcute pentru TechCrunch, într-un moment în care războiul din Ucraina a accelerat testarea în condiții reale a noilor tehnologii militare.

Deși dronele aeriene au dominat atenția publică, ele au creat zone de interdicție extrem de periculoase, determinând armata ucraineană să caute alternative pe sol. Astfel, vehiculele terestre autonome în Ucraina au devenit esențiale pentru logistică și evacuări medicale.

Modelele Lancer ale Forterra sunt construite pe platforme Polaris și dispun de un sistem propriu de senzori și calcul. Spre deosebire de UGV-urile locale, alimentate electric și limitate la 250 kg, vehiculele Forterra sunt pe benzină și pot transporta până la 750 kg.

După adaptări precum integrarea internetului prin Starlink, acestea au devenit extrem de valoroase pe front.

De la sosirea lor în octombrie anul trecut, vehiculele terestre autonome au parcurs peste 2.500 de mile în mai mult de 1.100 de misiuni, au transportat aproximativ 353 de tone de echipamente și au realizat 52 de evacuări ale răniților.

Unele unități au fost pierdute în luptă, în special din cauza terenului dificil sau a focului inamic.

Deși sunt capabile de navigație autonomă, în zonele de luptă UGV-urile sunt operate în principal prin telecomandă.

Autonomia completă rămâne limitată, întrucât vehiculele nu pot încă identifica și reacționa singure la amenințări neprevăzute. Reprezentanți ai Armatei SUA subliniază însă că investițiile în această direcție sunt inevitabile.

Forterra lucrează la combinarea algoritmilor clasici de robotică cu inteligența artificială generativă, pentru a îmbunătăți reacția în medii ostile.

Provocarea majoră rămâne costul: militarii ucraineni cer versiuni mai ieftine, acceptând ideea de pierderi, similare dronelor aeriene. În contextul conflictului cu Rusia, vehiculele terestre autonome în Ucraina sunt considerate deja un element-cheie al războiului modern.

Fostul premier liberal, Florin Cîțu, a fost invitat marți la emisiunea Gândul „Ai aflat!”.

În cadrul emisiunii, Cîțu a declarat că „Guvernul folosește agențiile de rating ca o sperietoare pentru a crește taxe”.

„Dacă erau serioase agențiile de rating, ar fi venit. Pentru că astăzi. Guvernul României, nu poate să facă nici rectificarea bugetară și nu poate să dea legea bugetului”, a precizat fostul premier PNL.

„Orice agenție de rating normală care vrea să avertizeze investitorii care vin în România, trebuia deja să semnaleze acest lucru”, a transmis acesta.

„Cred că e foarte greu să ajungem la junk, având în vedere agenția de rating. Va fi foarte complicat, având în vedere și relația României și a Comisia Europene cu agenția de rating”, a afirmat Cîțu.

„Dar nu trebuie să ne uităm la agențiile de rating”, a adăugat fostul premier liberal.

„Uitați-vă la piață. România se împrumută de ani buni. Mai scump decât o economie care este la junk”, a explicat acesta.

„Deja, piețele au dat verdictul. România este în junk. Și este tratată ca o economie în junk la frontieră”, a conchis Florin Cîțu.

Noua legislație, convenită anterior cu Consiliul Uniunii Europene, a fost adoptată cu 511 voturi pentru, 87 împotrivă și 61 de abțineri și stabilește criterii mai clare pentru determinarea statului responsabil de plata prestațiilor sociale. Totodată, aceasta consolidează cooperarea dintre autoritățile naționale pentru combaterea fraudelor și a practicilor abuzive, inclusiv utilizarea companiilor de tip „letterbox”, înființate doar pentru a beneficia de avantaje fiscale sau sociale.

Noile prevederi clarifică modul în care sunt luate în calcul perioadele lucrate, de activitate independentă sau de asigurare realizate în mai multe state membre atunci când este stabilit dreptul la indemnizația de șomaj.

Persoanele care se mută într-un alt stat al Uniunii Europene pentru a-și căuta un loc de muncă vor putea continua să primească indemnizația de șomaj din țara de origine timp de șase luni, perioadă care poate fi prelungită până la expirarea dreptului la acest beneficiu.

În cazul lucrătorilor transfrontalieri, regulamentul stabilește că indemnizația va fi plătită de statul în care persoana a lucrat, dacă aceasta a fost angajată, a desfășurat activități independente sau a fost asigurată acolo fără întrerupere timp de cel puțin 22 de săptămâni.

Legislația introduce, pentru prima dată la nivel european, o definiție și o listă a prestațiilor pentru îngrijirea pe termen lung, oferind mai multă claritate persoanelor care au nevoie de astfel de servicii și celor care le acordă.

De asemenea, sunt diferențiate mai clar indemnizațiile familiale care compensează pierderea veniturilor atunci când un părinte își reduce sau întrerupe activitatea pentru creșterea copilului și celelalte prestații familiale. Parlamentul European consideră că această modificare va încuraja o împărțire mai echitabilă a responsabilităților parentale și va reduce descurajarea financiară pentru părinții care aleg să petreacă mai mult timp cu copiii.

Regulile actualizate prevăd că salariații și persoanele care desfășoară activități independente detașate într-un alt stat membru pentru o perioadă de până la 24 de luni vor rămâne asigurate în statul de origine, cu condiția să nu înlocuiască un alt lucrător detașat și să fi fost afiliate sistemului de securitate socială din țara de origine timp de cel puțin trei luni înainte de detașare.

În plus, va fi introdus un sistem obligatoriu de notificare prealabilă a autorităților competente înainte ca un angajat să înceapă activitatea într-un alt stat membru. Excepția se aplică deplasărilor de afaceri și detașărilor de cel mult trei zile, însă nu și în sectorul construcțiilor.

Noile reguli sunt relevante și pentru România, în condițiile în care sute de mii de români locuiesc sau lucrează în alte state membre ale Uniunii Europene, iar mulți desfășoară activități sezoniere, sunt detașați de angajatori români sau fac naveta peste graniță.

Clarificarea normelor privind indemnizațiile de șomaj, prestațiile familiale și sistemul de securitate socială ar putea reduce numărul situațiilor în care lucrătorii se confruntă cu întârzieri, interpretări diferite ale legislației sau dificultăți în stabilirea statului responsabil pentru plata beneficiilor.

Potrivit Parlamentului European, aproximativ 16 milioane de cetățeni europeni trăiesc sau lucrează în prezent într-un alt stat membru al Uniunii Europene.

După adoptarea de către Parlamentul European, regulamentul trebuie aprobat formal și de Consiliul Uniunii Europene. Ulterior, noile reguli vor intra în vigoare și vor fi aplicabile în toate statele membre.

Câteva acorduri vor fi semnate marți, în cadrul Forumului Industriei de Apărare al NATO, acestea urmând să transfere o parte din producția și întreținerea sistemelor de armament proiectate în SUA către Europa.

Potrivit documentelor de planificare obținute de POLITICO, acordurile reprezintă o modalitate de a stimula afacerile americane, iar în același timp asigură un acces mai larg al Europei la sisteme de armament cheie.

Pachetul include activități de producție europeană legate de rachetele de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune FIM-92 Stinger, dar și un studiu de fezabilitate privind extinderea producției rachetelor AIM-120C-8 AMRAAM ale companiei Raytheon în Europa.

În plus, pachetul mai include și o unitate europeană de întreținere pentru rachetele interceptoare PAC-3, care sunt utilizate în sistemele de apărare aeriană Patriot.

Potrivit documentelor consultate de POLITICO, țările participante diferă de la o inițiativă la alta.

În cazul rachetelor Stinger, Germania și Țările de Jos, în colaborare cu Comitetul de Parteneriat pentru Sprijin al NATO și cu Statele Unite, ar urma să creeze capacități de producție europene pentru rachetele lansate de la umăr fabricate de RTX.

Inițiativa privind rachetele AMRAAM include Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Țările de Jos și Norvegia. În acest sens, obiectivul actual este o declarație de intenție privind realizarea unui studiu de fezabilitate pentru extinderea producției rachetei AIM-120C-8 în Europa.

De asemenea, se așteaptă ca Germania, Țările de Jos, Polonia, Suedia și SUA să semneze o altă declarație de intenție privind o unitate europeană de întreținere a sistemului PAC-3, împreună cu Lockheed Martin.

De asemenea, POLITICO mai notează că o altă inițiativă vizează producția sistemului de rachete tactice al armatei (ATACMS), realizată în colaborare cu Lockheed Martin și Rheinmetall.

Pachetul de rachete se înscrie în cadrul unei inițiative mai ample conduse de SUA, denumită „Procurement Coalitions”. O evaluare în acest sens obținută de POLITICO arată că Washingtonul folosește proiectul pentru a se poziționa ca partener-cheie pe piața europeană a apărării, „în umbra” mai multor inițiative ale UE.

Volodimir Zelenski a vorbit la summitul NATO de la Ankara. Potrivit Nexta, el a subliniat importanța flancului estic păzit în prezent de armata ucraineană.

„În prezent, distrugem aproximativ 30.000 de militari ruși în fiecare lună. Majoritatea covârșitoare a acestora au fost loviți de drone. Chiar credeți că este corect să lăsați în afara NATO o țară și un popor care dispun de un nivel atât de ridicat de potențial defensiv?”, s-a întrebat liderul ucrainean.

Zelenski s-a referit și la rezultatele armatei ucrainene în confruntarea cu rușii.

„Am distrus complet ideea pe care Rusia o are despre existența unui flanc strategic. În Rusia, practic, nu a mai rămas nicio rafinărie majoră de petrol care să nu fi fost ținta atacurilor din partea Ucrainei”, a adăugat Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean le-a cerut din nou aliaților sisteme Patriot necesare pentru apărarea aeriană.

„Cei care apără viețile oamenilor au nevoie de mai multe sisteme Patriot. În timp ce acest război continuă, vă rugăm să ne ajutați să obținem mai multe rachete pentru sistemele de apărare aeriană. Acesta este prioritatea noastră principală acum. Restul putem face noi înșine”, a precizat Volodimir Zelenski.

Liderii celor 32 de state membre NATO se reunesc marți și miercuri la Ankara, într-un summit considerat unul dintre cele mai importante din ultimii ani. Reuniunea are loc într-un moment în care administrația președintelui american Donald Trump își redefinește rolul în apărarea Europei.

În timpul summitului se va discuta despre creșterea cheltuielilor pentru apărare, sprijinul acordat Ucrainei și consolidarea industriei de apărare. Pe agendă mai sunt întărirea flancului estic și efectele recentelor confruntări din Orientul Mijlociu.

Parlamentul European a intrat în discuția privind presiunile președintelui american Donald Trump asupra FIFA, potrivit Euronews.

Un grup de europarlamentari a lansat, marți, o inițiativă prin care solicită o anchetă privind rolul președintelui FIFA, Gianni Infantino, pentru a stabili dacă presiunile administrației americane au influențat decizia sa de a anula cartonașul roșu acordat atacantului american Folarin Balogun.

Scrisoarea este adresată celor 27 de asociații de fotbal din Uniunea Europeană. Aceasta îi îndeamnă să ia măsuri oficiale pe lângă FIFA. De asemenea, solicită o anchetă privind procesul decizional din spatele anulării suspendării lui Balogun, arată sursa.

„Considerăm că este momentul ca Asociațiile Europene de Fotbal, toate fiind asociații membre ale FIFA, să intervină. Este momentul să solicite FIFA să investigheze procesele decizionale [în cazul Balogun]”, se arată în scrisoare.

Balogun a primit un cartonaș roșu contestat în meciul echipei SUA împotriva Bosniei și Herțegovinei de săptămâna trecută. Atacantul ar fi trebuit să fie pus pe bancă în meciul împotriva Belgiei, deoarece un cartonaș roșu atrage automat o suspendare de un meci.

Ulterior, Trump a recunoscut că l-a sunat pe Infantino din cauza cartonașului roșu acordat lui Balogun. Președintele american l-a descris ca fiind nedrept. Totuși, a spus că nu a cerut nimic în schimb.

FIFA a suspendat ulterior implementarea interdicției printr-o lacună legală controversată. Aceasta nu a mai fost folosită niciodată la o Cupă Mondială de la introducerea cartonașelor roșii, mai arată sursa citată.

Apoi, Trump i-a mulțumit lui Infantino pentru că „a inversat o mare nedreptate”. Infantino a spus că i-a transmis președintelui SUA, în timpul apelului, că organismul disciplinar al FIFA este independent.

Decizia a stârnit indignare în întreaga Europă.

UEFA, forul de conducere al fotbalului european, a descris situația ca fiind „fără precedent, de neînțeles și nejustificat”. Federația Belgiană de Fotbal a lansat o contestație formală împotriva eligibilității lui Balogun.

Semnatarii scrisorii solicită asociațiilor de fotbal să se asigure că „înalții oficiali ai FIFA sunt trași la răspundere, dacă există dovezi care sugerează că încalcă regulile privind neutralitatea politică”, mai precizează sursa.

De asemenea, aceștia amintesc de o altă scrisoare, semnată de 50 de europarlamentari și trimisă FIFA. Prin intermediul acesteia, se solicita o anchetă privind acordarea Premiului FIFA pentru Pace președintelui Trump.

Într-o postare publicată pe Facebook, Eugen Tomac susține că fiecare zi fără un guvern cu puteri depline are consecințe directe asupra economiei și asupra climatului politic.

„Criza prelungită adâncește și mai mult neîncrederea cetățenilor în clasa politică. Fiecare zi fără un nou guvern afectează enorm economia, prețurile și consolidează propaganda antinațională”, a scris consilierul prezidențial onorific.

El consideră că liderii politici trebuie să lase deoparte disputele și interesele de partid.

„Nu mai există niciun argument rațional pentru a ține țara blocată. Liderii politici trebuie să renunțe la calcule de orice fel și să pună pe primul loc România!”, a transmis Eugen Tomac.

Mesajul lui Eugen Tomac este publicat într-un moment în care tensiunile dintre PSD și PNL continuă să crească.

Președintele PNL Maramureș, Ionel Bogdan, a declarat recent că, din perspectiva liberalilor, „coaliția cu PSD este un capitol încheiat”, acuzând social-democrații că au încălcat angajamentele asumate și că au pierdut încrederea partenerilor politici.

De cealaltă parte, liderul PSD, Sorin Grindeanu, l-a criticat pe Ilie Bolojan, afirmând că acesta „nu și-a înțeles rolul” într-un guvern de coaliție și acuzându-l că nu a ținut cont de pozițiile PSD.

Grindeanu a susținut că această situație a dus la retragerea sprijinului politic și a folosit o comparație ironică la adresa fostului premier, afirmând că acesta este „ca un negustor de praf”.

În data de 5 mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură, un demers comun PSD-AUR.

De la momentul respectiv și până în prezent, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac candidat la funcția de premier pe 4 iunie. Cu toate acestea, Tomac și-a depus mandatul zece zile mai târziu, fără să ajungă cu o listă de miniștri în Parlament.

Adrian Veștea a fost desemnat pe 14 iunie, însă Cabinetul propus de acesta a obținut, pe 22 iunie, numai 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, față de cele 233 necesare pentru învestire.

UPDATE 15.05. Lui Marine Le Pen i s-a aplicat o interdicție de a ocupa funcții publice timp de 45 de luni, dintre care 30 de luni au fost suspendate. Această interdicție a fost deja executată, anunță presa franceză.

Instanța consideră că Marine Le Pen a executat deja 15 luni de pedeapsă de ineligibilitate începând cu 31 martie 2025. Prin urmare, ea este eligibilă și poate candida legal la Președinția Franței.

Într-un interviu exclusiv acordat postului de televiziune BFMTV la sfârșitul lunii februarie, Marine Le Pen a declarat că nu va mai desfășura o nouă campanie prezidențială dacă va fi condamnată să poarte o brățară electronică.

„Nu putem face campanie în aceste condiții”, a spus ea.

Le Pen are dreptul să candideze la alegerile prezidențiale din Franța din 2027 și își va anunța decizia ulterior, potrivit BFMTV.

Marine Le Pen a fost condamnată la trei ani de închisoare, dintre care un an urma să fie executat în arest la domiciliu cu o etichetă electronică.

Decizia a fost pronunțată de către Curtea de Apel din Paris în așa-numitul caz al asistenților parlamentari europeni, pe vremea când partidul se numea încă Frontul Național.

La rândul său, președintele Adunării Naționale, Jordan Bardella, a declarat ieri că este „calm și gata să accepte consecințele” deciziei Curții de Apel privind-o pe Marine Le Pen. 

În timpul pronunțării sentinței deputatului, susținătorii și-au acoperit gura cu mâinile.

Înainte de anunțarea deciziei Curții de Apel, Marine Le Pen a indicat în repetate rânduri că nu dorește să facă campanie electorală sub o brățară electronică.

Le Pen, în vârstă de 57 de ani, a fost găsită vinovată anul trecut de deturnare de fonduri ale Parlamentului European. Dosarul vizează acuzații potrivit cărora fonduri europene au fost folosite pentru plata unor asistenți care lucrau, cel puțin parțial, pentru partidul său și nu pentru activități legate de Parlamentul European.

Dacă interdicția va fi menținută, Le Pen nu va putea intra în cursa prezidențială. În acest scenariu, candidatul Rassemblement National ar urma să fie Jordan Bardella, președintele partidului, în vârstă de 30 de ani. Un sondaj Ifop citat de Politico arăta că el ar putea obține până la 37% în primul tur, cu peste 15 puncte procentuale în fața celui mai apropiat contracandidat în scenariile testate.

Alegerile prezidențiale din Franța sunt programate anul viitor. Primul tur va avea loc pe 18 aprilie, iar al doilea tur pe 2 mai, dacă niciun candidat nu obține peste 50% din voturi. Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat.

Propunerea, înaintată de Comisia Europeană, a fost adoptată cu 576 de voturi pentru, 62 împotrivă și 15 abțineri.

Potrivit noilor reguli, fermierii vor putea beneficia de un sprijin pentru lichidități de până la 80% din costurile suplimentare suportate pentru achiziția îngrășămintelor.

Pe lângă sprijinul destinat acoperirii costurilor cu îngrășămintele, statele membre vor avea posibilitatea să majoreze avansul din plățile directe acordate fermierilor, de la 70% la 75%.

De asemenea, aceste sume vor putea fi plătite imediat după depunerea cererilor, fără ca fermierii să mai fie nevoiți să aștepte termenul de 16 octombrie, prevăzut în prezent de legislația europeană.

Noile prevederi oferă statelor membre și o flexibilitate mai mare în ajustarea bugetelor destinate plăților directe pentru anul viitor, în funcție de necesitățile din sectorul agricol.

Potrivit Parlamentului European, obiectivul noilor măsuri este evitarea reducerii producției agricole și a deteriorării calității recoltelor, precum și limitarea creșterii prețurilor la alimente pentru consumatori.

Îngrășămintele reprezintă până la 16% din costurile de producție ale fermierilor, astfel că evoluția prețurilor din acest sector are un impact direct asupra costurilor de producție și, implicit, asupra prețurilor alimentelor.

Uniunea Europeană importă aproximativ 30% din îngrășămintele pe bază de azot și 70% din îngrășămintele fosfatice utilizate în agricultură. În același timp, producția europeană de îngrășăminte depinde în mare măsură de gazele naturale.

Instituțiile europene arată că prețurile îngrășămintelor și ale energiei au crescut în ultimii ani pe fondul tensiunilor geopolitice, inclusiv ca urmare a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și, mai recent, din cauza escaladării situației din Orientul Mijlociu, în special în contextul închiderii Strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru transportul energetic la nivel mondial.

Pentru fermierii români, măsurile ar putea contribui la reducerea presiunii asupra costurilor de producție într-un context în care prețurile la inputurile agricole au rămas ridicate, iar cheltuielile cu fertilizanții continuă să influențeze profitabilitatea exploatațiilor agricole și competitivitatea producției.

Pentru ca noile reguli să intre în vigoare, textul adoptat de Parlamentul European trebuie să fie aprobat formal și de Consiliul Uniunii Europene, după care va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentul va intra în vigoare în ziua următoare publicării.