Cel mai aglomerat aeroport internațional din lume se va închide pentru totdeauna, potrivit Express. Aeroportul Internațional Dubai (DXB) își va închide definitiv porțile în 2035. Toate operațiunile vor fi transferate la Aeroportul Internațional Al Maktoum (DWC).
În prezent, la DWC se face o investiție uriașă de peste 30 de miliarde de euro, acesta urmând să devină cel mai mare hub aerian din lume. Companiile din Dubai, Emirates și flydubai, își vor muta și ele sediul și activitățile la noul aeroport.
Noul aeroport va fi uriașDupă finalizarea lucrărilor, aeroportul Al Maktoum din Dubai va avea o capacitate anuală de până la 260 de milioane de pasageri. Extinderea Aeroportului Internațional Al Maktoum (DWC) include cinci piste paralele și până la 400 de porți de aterizare pentru aeronave.
În cadrul investiției vor fi amplasate „o nouă eră de sisteme aeroportuare inteligente și facilități centrate pe pasageri, care să ducă călătorii către destinații din întreaga lume în cel mai impresionant și confortabil mod posibil”, anunță Dubai Aviation Engineering Projects (DAEP), dezvoltatorul de infrastructură pentru sectorul aviatic din Dubai.
De ce se închide actualul aeroportDecizia de a închide actualul aeroport a fost luată deoarece nu se justifică din punct de vedere economic existența a două unități uriașe în aceeași zonă. De asemenea, decizia a fost luată deoarece aeroportul actual se află între două autostrăzi importante și nu poate fi extins.
Activitățile ar trebui să fie mutate la DWC în jurul anului 2032. Totși există scenarii pesimiste conform cărora mutarea tuturor activităților nu se va putea termina în următoarele decenii.
Deși rezervările timpurii și avântul puternic din ultimii ani indicau inițial un alt sezon excepțional, operatorii din turism avertizează acum că lunile următoare s-ar putea dovedi mai dificile decât se anticipase, deoarece incertitudinea afectează comportamentul călătorilor și tiparele de călătorie la nivel global.
Vorbind la un eveniment organizat de Confederația Greacă de Turism (SETE), prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a recunoscut că sectorul turismului se confruntă cu o încetinire temporară, deși a insistat că Grecia nu se confruntă cu o criză majoră.
„Primele două luni ale anului 2026 au fost excepționale”, a spus Mitsotakis.
„Evident, în acest moment există o ușoară încetinire. Dar nu cred că ne confruntăm cu o criză sistemică majoră în performanța turismului grecesc în acest an.”
El a adăugat că Grecia ar putea înregistra o revenire a sosirilor turistice dacă tensiunile din Orientul Mijlociu se vor atenua în viitorul apropiat.
„Cred că, dacă scenariul pozitiv se va concretiza, vom asista la o creștere a disponibilității vizitatorilor noștri tradiționali de a călători în Grecia”, a spus el.
Cu toate acestea, prim-ministrul a avertizat, de asemenea, împotriva presupunerii că Grecia poate continua să atingă un număr record de vizitatori în fiecare an. „Trebuie să fim conștienți că nu este întotdeauna ușor sau posibil să stabilim noi recorduri în fiecare an”, a spus el.
Observatorii din industrie spun că mediul internațional în schimbare începe deja să afecteze cererea de călătorii.
Creșteri de prețuriConform surselor de pe piață, creșterea prețurilor la combustibili duce la creșterea costurilor de operare ale companiilor aeriene, în timp ce tensiunile geopolitice și modificarea rutelor de zbor contribuie la creșterea cheltuielilor de călătorie și la prelungirea duratei călătoriei. Acești factori îi fac pe mulți călători mai precauți în ceea ce privește confirmarea rezervărilor, în special pe piețele de zboruri pe distanțe lungi.
Raportul a menționat că vizitatorii din țările din afara Europei sunt deosebit de sensibili la instabilitatea geopolitică și la creșterea costurilor de călătorie, piețe precum Statele Unite, Australia și India prezentând deja semne de scădere a cererii. Israelul a înregistrat cel mai accentuat declin, numărul locurilor la cursele aeriene programate scăzând cu 46%.
Destinațiile populare din Grecia încep și ele să simtă efectele.
Operatorii turistici din Dodecanez și Creta au raportat o activitate de rezervări mai lentă și o tendință crescândă către rezervări de ultim moment, în timp ce destinațiile din Ciclade și insulele Ionice au rămas până acum relativ stabile. Între timp, Atena continuă să înregistreze un număr mare de vizitatori.
În ciuda îngrijorărilor crescânde la nivel internațional cu privire la impactul turismului excesiv, Mitsotakis a respins sugestiile conform cărora Grecia se confruntă cu probleme similare cu cele observate în alte destinații europene. „Resping noțiunea de turism excesiv”, a spus el.
„Grecia este strâns asociată cu turismul. Turismul este un motor principal al economiei. Iubim turismul ca sector.”
Analiștii spun că reputația Greciei ca destinație sigură ar putea, în cele din urmă, să funcționeze în favoarea sa dacă instabilitatea în alte părți ale Mediteranei de Est persistă, redirecționând eventual călătorii către destinații grecești în loc de piețe regionale concurente.
Preferințe diferite, în funcție de continentÎn ciuda acestor incertitudini, Grecia își menține poziția de destinație de top în 2026, conform sondajului Travel Trends 2026 realizat de Visa, în colaborare cu Ipsos și Payment Innovation Hub, în rândul călătorilor din Statele Unite, Regatul Unit, Franța și Germania care intenționează să viziteze Grecia anul acesta.
Grecia continuă să atragă o rată ridicată de vizite repetate, 55% dintre turiștii care intenționează să viziteze Grecia în 2026 au mai fost în țară cel puțin o dată.
Principalul motiv pentru vizitare este o vacanță la mare (74%), unde ratele sunt cele mai ridicate în rândul turiștilor britanici și germani, urmate de vizitele la obiective culturale (60%), cele mai populare în rândul francezilor (72%). Vizitatorii din America de Nord își doresc o experiență completă, care să combine marea, cultura, cumpărăturile și viața de noapte.
Attica, Creta, insulele din sudul Mării Egee și insulele Ionice rămân cele mai populare destinații, americanii având Attica ca preferință principală, în timp ce europenii preferă insulele, britanicii tinzând să prefere insulele Ionice, în timp ce francezii și germanii preferă cel mai mult Creta.
Călătoriile în Grecia rămân concentrate în lunile de vară europeană, din mai până în septembrie, germanii și britanicii preferând septembrie, iar francezii preferând iunie, în timp ce americanii sosesc pe tot parcursul verii.
Aproximativ jumătate dintre vizitatori aleg sejururi scurte de până la șapte zile, germanii fiind mai predispuși să opteze pentru vacanțe prelungite, în timp ce patru din zece vizitatori combină o vizită în Grecia cu vizite în Italia sau Spania.
Aproape șapte din zece vizitatori își organizează călătoria cu cel puțin două luni înainte, instrumentele de inteligență artificială câștigând teren față de platformele tradiționale de rezervare în planificarea vacanțelor, în principal ca mijloc de economisire a timpului și inspirație creativă, 14% dintre călători și 30% dintre americani utilizând inteligența artificială.
Ce cheltuiesc turiștiiÎn ciuda presiunilor economice globale, bugetele de călătorie rămân rezistente: 69% dintre turiști intenționează să își mențină nivelurile actuale de cheltuieli, 19% intenționează să le crească și doar 13% se așteaptă să își reducă cheltuielile.
În medie, călătorii alocă 11% din venitul lor anual călătoriilor în Grecia, acoperind de obicei cheltuielile pentru două persoane, în timp ce cele mai mari niveluri de cheltuieli sunt înregistrate în rândul vizitatorilor din Statele Unite și Germania. Mai exact, cheltuielile estimate în funcție de țara de origine sunt următoarele:
Statele Unite: 3.080 de euro pe persoană (14% din venit)
Germania: 2.168 euro de persoană (10% din venit)
Regatul Unit: 1.900 de euro de persoană (10% din venit)
Franța: 1.770 de euro de persoană (10% din venit)
În același timp, cererea pentru turismul de lux este determinată în principal de călătorii americani.
Comportamentul de plată în străinătate reflectă în mare măsură obiceiurile din țările de origine ale călătorilor, 45% dintre aceștia așteptându-se să plătească în Grecia în același mod ca acasă.
Cine preferă plățile digitalePlățile digitale sunt metoda preferată, fiind conduse de călătorii francezi (76%), care aleg carduri sau portofele mobile, urmați de călătorii din Statele Unite (69%) și Regatul Unit (68%).
Chiar și pe piețele în care numerarul a dominat în mod tradițional, cum ar fi Germania, utilizarea cardurilor rămâne semnificativ ridicată (56%), subliniind adoptarea pe scară largă a plăților digitale.
Deși patru din 10 călători se așteaptă să utilizeze mai mult numerar decât în țara lor de origine pentru mici achiziții zilnice, cardurile și plățile digitale continuă să fie opțiunea preferată pentru tranzacțiile de valoare mai mare, confirmând trecerea continuă către plățile digitale.
În cele din urmă, ecoturismul devine din ce în ce mai important, în special în rândul vizitatorilor americani, aproape șapte din 10 fiind dispuși să plătească cu până la 10% mai mult pentru opțiuni mai sustenabile. Per total, 34% dintre vizitatori declară că sunt dispuși să plătească între 1% și 5% în plus pentru servicii care susțin sustenabilitatea.
Anunțul vine după luni de speculații privind implicarea actorului român în noul proiect din universul Batman.
Sebastian Stan a făcut declarația în timpul Festivalului de Film de la Cannes, unde a promovat filmul Fjord, potrivit The Independent.
Actorul a confirmat că va merge în această vară la Londra pentru începutul filmărilor.
„Voi interpreta mai multe versiuni ale personajului”, a spus Sebastian Stan, referindu-se la transformarea lui Harvey Dent în celebrul antagonist Two-Face.
În benzile desenate DC, Harvey Dent este procurorul orașului Gotham și unul dintre aliații lui Batman înainte de a deveni criminalul cunoscut sub numele Two-Face, după un atac care îi desfigurează jumătate din față.
Sebastian Stan a declarat că echipa de machiaj și efecte speciale lucrează deja la aspectul personajului.
„Sunt entuziasmat și emoționat în același timp”, a afirmat actorul.
Personajul Two-Face a mai fost interpretat în trecut de Tommy Lee Jones în filmul „Batman Forever” și de Aaron Eckhart în „The Dark Knight”.
Noul film va continua povestea începută în producția „The Batman”, în care Robert Pattinson a interpretat un Bruce Wayne mai tânăr.
Primul film a avut încasări de peste 770 de milioane de dolari la nivel mondial și a primit recenzii pozitive din partea criticilor.
În continuare vor reveni în distribuție Robert Pattinson, Jeffrey Wright, Andy Serkis și Colin Farrell.
Matt Reeves a anunțat recent și alte nume noi din distribuție, printre care Scarlett Johansson, Charles Dance și Brian Tyree Henry.
Filmul este programat să fie lansat în octombrie 2027.
Sebastian Stan, remarcat la Cannes pentru rolul din „Fjord”În paralel cu proiectul Batman, Sebastian Stan a atras atenția și la Festivalul de Film de la Cannes pentru rolul din „Fjord”, noul film regizat de Cristian Mungiu.
Producția a fost inclusă în competiția oficială pentru Palme d’Or, una dintre cele mai importante distincții din cinematografia mondială.
Criticii internaționali au remarcat prestația lui Sebastian Stan, iar apariția actorului român într-un film selectat în competiția principală de la Cannes este considerată unul dintre cele mai importante momente ale carierei sale europene din ultimii ani.
„Negocierile cu Republica Islamică Iran merg bine! Va fi doar un Mare Acord pentru toți sau niciun Acord — Înapoi pe front și la tragere, dar mai mare și mai puternic ca niciodată — Și nimeni nu își dorește asta!
În timpul discuțiilor mele de sâmbătă cu președintele Mohammed bin Salman Al Saud al Arabiei Saudite, Mohammed bin Zayed Al Nahyan al Emiratelor Arabe Unite, emirul Tamim bin Hamad bin Khalifa Al Thani, prim-ministrul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim bin Jaber Al Thani și ministrul Ali al-Thawadi al Qatarului, mareșalul Syed Asim Munir Ahmed Shah al Pakistanului, președintele Recep Tayyip Erdoğan al Turciei, președintele Abdel Fattah El-Sisi al Egiptului, regele Abdullah al II-lea al Iordaniei și regele Hamad bin Isa Al Khalifa al Bahrainului, am afirmat că, după toată munca depusă de Statele Unite pentru a încerca să rezolve acest puzzle foarte complex, ar trebui să fie obligatoriu ca toate aceste țări, cel puțin simultan, să semneze Acordurile Abraham.
Țările în discuție sunt Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (deja membre!), Qatar, Pakistan, Turcia, Egipt, Iordania și Bahrain (deja membru!). S-ar putea ca unul sau doi să aibă un motiv pentru a nu face acest lucru, iar acest lucru va fi acceptat, dar majoritatea ar trebui să fie pregătiți, dispuși și capabili să facă din această înțelegere cu Iranul un eveniment mult mai istoric decât ar fi altfel.
Acordurile Abraham s-au dovedit a fi, pentru țările implicate (Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Maroc, Sudan și Kazahstan), un BOOM financiar, economic și social, chiar și în această perioadă de conflict și război, membrii actuali neavând niciodată ideea de a pleca sau de a lua măcar o pauză.
Motivul este că Acordurile Abraham au fost minunate pentru ei și vor fi chiar mai bune pentru toată lumea și vor aduce adevărată Putere, Forță și Pace în Orientul Mijlociu pentru prima dată în 5.000 de ani.
Va fi un document respectat cum nu a mai fost semnat altul, nicăieri în lume. Nivelul său de importanță și prestigiu va fi de neegalat!
Ar trebui să înceapă cu semnarea imediată de către Arabia Saudită și Qatar, iar toți ceilalți ar trebui să urmeze exemplul. Dacă nu o fac, nu ar trebui să facă parte din acest acord, deoarece demonstrează intenții rele.
Discutând cu numeroși dintre Marii Lideri menționați mai sus, aceștia ar fi onorați, imediat ce Documentul nostru va fi semnat, să aibă Republica Islamică Iran ca parte a Acordurilor Abraham. Uau, asta ar fi ceva special! Acesta va fi cel mai important Acord pe care oricare dintre aceste Mari Țări, dar mereu în conflict, îl va semna vreodată.
Nimic din trecut sau din viitor nu îl va depăși. Prin urmare, solicit în mod obligatoriu ca toate țările să semneze imediat Acordurile Abraham și, dacă Iranul semnează Acordul său cu mine, în calitate de Președinte al Statelor Unite ale Americii, ar fi o onoare ca și ele să facă parte din această Coaliție Mondială de neegalat. Orientul Mijlociu va fi Unit, Puternic și Economic, cum poate nicio altă zonă, nicăieri în lume!
Prin prezentarea acestui ADEVĂR, le cer reprezentanților mei să înceapă și să finalizeze cu succes procesul de semnare a Acordurilor Abraham deja istorice de către aceste țări.
Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!
DONALD J. TRUMP PREȘEDINTELE STATELOR UNITE ALE AMERICII”, a scris Trump pe Truth Social.
Cererea lui Trump a fost întâmpinată cu tăcere de către liderii din Orientul Mijlociu, relatează Axios. Solicitarea vine în contextul în care oficialii israelieni s-au declarat alarmați de faptul că acordul emergent „nu servește intereselor Israelului”.
În urmă cu trei săptămâni, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. În tot acest timp, președintele României, Nicușor Dan, a convocat consultări la Palatul Cotroceni privind desemnarea unui nou premier. Cu toate acesta, el a declarat că discuțiile vor continua „până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, pro-occidentală”.
Totuși, potrivit unor surse politice citate de G4Media, sunt trei nume pe care șeful statului le ia în calcul pentru funcția de premier: Radu Burnete, Eugen Tomac și Alexandru Nazare.
Aceleași surse G4Media au mai declarat că este de așteptat ca președintele Nicușor Dan să organizeze în cursul zilei de marți noi consultări cu liderii partidelor. La momentul redactării articolului, Administrația Prezidențială nu a făcut un anunț oficial în privința acestui lucru.
Pe de altă parte, surse din PNL au spus pentru G4Media că liberalii nu vor vota un guvern care să fie controlat de PSD prin intermediul unor miniștri în posturi-cheie.
În plus, liberalii iau în calcul varianta ca acest guvern să fie sortit de la început eșecului pentru ca Nicușor Dan să forțeze în următorul pas revenirea PNL în coaliția de guvernare fără Ilie Bolojan, mai notează G4Media.
Cine sunt cei „în cărți”Radu Burnete este consilier prezidențial și nu face parte din vreun partid.
Eugen Tomac este președintele PMP, europarlamentar, dar și consilier onorific al președintelui Nicușor Dan.
De asemenea, Alexandru Nazare este ministru interimar la Finanțe.
În data de 5 mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi „pentru”.
„România nu mai are nevoie de un guvern care să supraviețuiască, ci de unul care să traseze direcțiile economice pentru următorii 10 ani”, spune Florin Jianu, președintele IMM România.
IMM România a prezentat astăzi rezultatele unui sondaj realizat pe 2000 de antreprenori din toate sectoarele de activitate.
74,2% din antreprenorii români sunt afectați„Contextul actual – lipsa unui Guvern funcțional, rata inflației record și insecuritate și instabilitate”- 74,2% sunt și au fost afectați de această situație. 7 din 10 antreprenori sunt afectați de lipsa unui Guvern funcțional, situația socio-economică din acest moment, au crescut costurile, au scăzut vânzările”, anunță Jianu.
Peste 50% din antreprenorii români au probleme cu creșterea costurilor pentru materii prime și servicii, creșterea prețului combustibilului și gazelor naturale, energiei, scăderea vânzărilor, lipsa resurselor financiare pentru investiții, lipsa forței de muncă.
„Doar 2% nu întâmpină probleme. Ca atare, întreaga economie a României este afectată în acest moment. Antreprenorii români sunt afectați de taxe și impozite”, spune președintele IMM România.
Ce așteaptă antreprenorii de la viitorul Guvern?Oamenii de afaceri au prezentat în sondaj și care sunt principalele probleme pe care Guvernul viitor trebuie să le rezolve:
Antreprenorii au fost întrebați și despre cum le-a fost afectată afacerea, după devalorizarea leului. Iată răspunsurile:
Creșterea TVA a fost și ea resimțită prin scăderea volumului producției și serviciilor prestate, prin creșterea prețurilor la produse și întârzieri la încasări prin lipsa lichidităților.
„Doar 1,4% din antreprenori declară că le-au crescut încasările. Încasările nu au crescut în acea perioadă”, a susținut Jianu.
Cea mai neinspirată decizie a Guvernului în ultimele 10 luni pentru antreprenorii români?„De departe, 2 măsuri fiscale au fost neinspirate: creșterea impozitului pe dividende la 16% și creșterea TVA. Pe microîntreprinderi le-a afectat și creșterea plafonului la 100.000 de euro, majorarea accizei la combustibil și introducerea impozitului pe construcții speciale”, anunță președintele IMM România.
Antreprenorii anunță că vor exista scumpiri în continuare generate de creșterea salariului minim, spun că vor reduce personalul iar 10% din antreprenori susțin că vor închide firmele. „Aceasta este o premieră”, anunță Consiliul Național al IMMurilor.
Pentru microîntreprinderi, antreprenorii cer trei măsuri urgente:
În ceea ce privește angajările, antreprenorii vor doar menținerea personalului, sub 10% spun că vor face angajări.
7 din 10 antreprenori vor un minister pentru IMM-uri, antreprenori și turism, având în vedere lipsa acută de programe.
Horeca indică doar două măsuri de la viitorul Guvern: acordarea voucherelor de vacanță și un cadru funcțional pentru managementul destinației.
„7 din 10 antreprenori sunt afectați de lipsa unui Guvern funcțional, situația socio-economică din acest moment, au crescut costurile, au scăzut vânzările”, a spus Florin Jianu.
„Serviciile furnizate – servicii de navigație, pe lângă măsurile necesare pentru protejarea mediului în Strâmtoarea Hormuz, Golful Persic și Marea Omanului – necesită perceperea anumitor taxe”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Esmaeil Baqaei, în cadrul unei conferințe de presă săptămânale, potrivit AFP, citată de Euronews.
El a adăugat că Iranul „nu intenționează să perceapă taxe de trecere”.
Anterior, Iranul a publicat o hartă prin care revendica controlul asupra unei porțiuni din Strâmtoarea Ormuz care se întinde în apele teritoriale ale Emiratelor Arabe Unite și ale Omanului, determinând cinci state din Golf să avertizeze oficial companiile de transport maritim, prin intermediul Organizației Maritime Internaționale (OMI), să nu se conformeze.
Zona cuprinde apele pe care Emiratele Arabe Unite și Oman le consideră teritoriu suveran propriu. Toate navele care tranzitează zona delimitată trebuie să obțină o autorizație prealabilă din partea Autoritatea Strâmtorii din Golful Persic (PGSA).
Scrisoare comună adresată OMIBahrain, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au trimis o scrisoare comună adresată Organizației Maritime Internaționale (OMI). În această scrisoare, țările din Golf avertizau navele comerciale să nu intre în contact cu PGSA și să nu tranziteze ruta maritimă folosind traseul stabilit de Iran. Scrisoarea a fost difuzată de OMI.
Reamintim că Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz încă din primele zile ale Războiului din Orientul Mijlociu. La jumătatea lunii aprilie, SUA au decis să impună și ele o altă blocadă asupra unor porturi și zone de țărm iraniene.
Închiderea strâmtorii a creat presiune asupra administrației Trump, din cauza creșterii vertiginoase a prețurilor la petrol și combustibil.
De asemenea, închiderea Strâmtorii a afectat prețurile combustibilului la nivel global. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie a avertizat anterior că „stocurile de petrol se epuizează rapid”, fiind nevoie de retragerea unor cantități însemnate din aceste stocuri.
De asemenea, transportatorii maritimi au fost afectați, nu numai de atacurile asupra vaselor de transport la începutul lunii aprilie, ci și de blocarea porturilor.
ANAT consideră că listarea unuia dintre cei mai mari touroperatori din România confirmă maturizarea pieței locale de turism și arată că marile companii românești din domeniu au ajuns la un nivel de dezvoltare și credibilitate care le permite accesul la piața de capital.
Potrivit asociației, listarea la bursă a unui touroperator românesc cu tradiție demonstrează că turismul este un sector economic relevant, capabil să genereze afaceri solide, branduri puternice și companii competitive la nivel regional.
„Christian Tour nu listează acum doar o companie la bursă – listează încrederea în turismul românesc, dincolo de cifre și de o istorie solidă construită cu tenacitate. Cristian Pandel a construit în timp, cu pasiune și profesionalism, o companie care a devenit sinonimă cu seriozitatea în turismul românesc, iar decizia de a merge la bursă arată că maturitatea antreprenorială și maturitatea industriei au ajuns în același punct. Este un moment important și sunt convins că exemplul său va inspira și pe alți antreprenori din turism”, a declarat Cristian Bărhălescu, președintele ANAT.
„Piața agențiilor de turism este într-o continuă transformare”Președintele de onoare al ANAT, Alin Burcea, afirmă că piața agențiilor de turism trece printr-o perioadă de transformări.
„Piața agențiilor de turism este într-o continuă transformare. Au avut loc vânzări către investitori străini, vor avea loc fuziuni, acum și listări pe Bursă. Anima, companie aeriană privată românească, deține acum investitori instituționali, având viitorul asigurat. Viitorul arată bine, dar cu puțin sprijin din partea statului ar putea arăta și mai bine”, a spus Alin Burcea.
ANAT arată că, în ultimii aproape 20 de ani, piața agențiilor de turism din România a trecut printr-un proces accelerat de consolidare și profesionalizare, fiind realizate mai multe tranzacții importante.
Asociația susține că accesul companiilor din turism la piața de capital poate contribui la creșterea transparenței, la consolidarea guvernanței corporative și la accelerarea investițiilor în tehnologie, digitalizare și dezvoltare regională.
Accelerarea când semaforul devine galben pare o decizie banală, luată în fracțiuni de secundă. Experții în psihologia traficului spun însă că acest gest poate dezvălui trăsături profunde de personalitate: de la impulsivitate și toleranță scăzută la frustrare, până la atracția față de risc.
Milioane de șoferi iau această decizie zilnic, aproape automat. Specialiștii avertizează că în spatele ei nu se află doar graba, ci mecanisme psihologice bine definite, conform as.com.
Creierul calculează, dar nu întotdeauna raționalPsihologia cognitivă arată că, în câteva secunde, creierul face o analiză rapidă între risc și beneficiu. Șoferul estimează dacă are timp să treacă, dar evaluarea nu este întotdeauna rațională. Oboseala, emoțiile și contextul influențează direct decizia finală.
Cine accelerează mai des pe galbenExperții identifică mai multe profiluri predispuse la acest comportament. Persoanele cu un control inhibitor redus reacționează înainte de a evalua complet consecințele. Un alt profil este cel al „căutătorului de senzații”, adică șoferi care simt o atracție față de situații de tensiune moderată și își asumă mai multe riscuri în mod constant.
Toleranța scăzută la frustrare joacă și ea un rol important. Unii șoferi percep oprirea la semafor ca pe o pierdere de timp inacceptabilă și prioritizează beneficiul imediat în detrimentul siguranței.
Mediul și imitația socialăContextul contează. Acolo unde este obișnuit ca mașinile să treacă pe galben, mulți șoferi ajung să normalizeze comportamentul și să îl reproducă prin imitație. Specialiștii numesc acest fenomen „normalizarea riscului”.
Ce recomandă psihologiiExperții în psihologia traficului sugerează câteva măsuri simple: anticiparea schimbării semaforului prin urmărirea timpului rămas pe verde, menținerea unei distanțe de siguranță adecvate și planificarea din timp a deplasărilor, pentru a reduce presiunea de a ajunge târziu.
Valentin Zaharia, Director Tehnic și Performanță Veolia România, explică de ce producția locală de energie trebuie corelată cu profilul real de consum, cu soluțiile de stocare, recuperare de energie și monitorizare în timp real, pentru a transforma energia dintr-un cost dificil de anticipat într-un factor de eficiență, stabilitate operațională și competitivitate.
În condițiile actuale de volatilitate a prețurilor la energie, companiile industriale și logistice își pot reduce expunerea dacă trec de la simpla achiziție de energie la control operațional al consumului. La nivel european, energia rămâne o presiune majoră pentru competitivitatea industriei: potrivit IEA (International Energy Agency), în 2025 prețurile energiei electrice pentru industriile energointensive din UE au fost de peste două ori mai mari decât în SUA și cu aproape 50% peste cele din China. De aceea, predictibilitatea vine dintr-un mix de măsuri: producție locală & stocare de energie, eficiență energetică, monitorizare în timp real și corelarea soluțiilor cu profilul real de consum.
Un exemplu relevant este soluția GeoExchange, implementată de Veolia România in București, pentru unul dintre cele mai mari centre de cercetare și dezvoltare pentru semiconductori din Europa de Sud-Est. Proiectul are cerințe ridicate de climatizare și functionare continuă, iar soluția instalată include sonde geotermale și pompe de căldură cu o capacitate de 2,1 MW, precum și recuperarea căldurii reziduale rezultate din procesele tehnologice. S-a inregistrat astfel, reducerea cu 58% a consumului de energie, ceea ce reprezinta aproximativ 260 de tone de CO₂ evitate anual.
Pentru industrie și logistică, miza nu este doar să produci energie local, ci să o ai disponibilă atunci când ai nevoie de ea. Dezechilibrele din piața locală, cu energie verde exportată ieftin la prânz și reimportată scump seara, pe fondul lipsei de stocare și flexibilitate, arată exact acest lucru. Vecinii bulgari s-au preocupat de acest lucru și au ajuns deja la 2 GW de putere instalată în baterii. De aceea, câștigul real vine din integrarea producției locale cu stocarea și recuperarea, astfel încât energia să fie folosită în funcție de nevoile operaționale, nu doar de momentul în care este produsă.
În proiectele industriale, riscul apare atunci când investiția este gândită ca simplă capacitate instalată, nu ca soluție de operare. O fabrică sau un centru logistic au nevoie de energie disponibilă când procesele critice o cer, iar dacă producția regenerabilă nu este corelată cu programul de lucru, vârfurile de consum, echipamentele esențiale și stocarea, beneficiul investiției scade.
De aceea, proiectele trebuie dimensionate pornind de la profilul real de consum, cu sezonalitate, vârfuri de sarcină, echipamente critice și potențial de stocare. În portofoliul Veolia, producția de energie din surse regenerabile este integrată cu soluții de stocare pentru a reduce diferența dintre momentul producției și cel al utilizării. Vorbim despre peste 400 MWp instalați, peste 700.000 de panouri fotovoltaice și peste 100 MWh capacitate de stocare în baterii.
Cel mai reprezentativ model local de integrare între proces și consum, este Stația de Epurare Glina, unde energia este produsă dintr-un flux operațional existent, mai exact din nămolul rezultat din procesul de epurare a apelor uzate. Prin biogazul obținut astfel, Glina își acoperă integral necesarul termic și aproximativ 50% din energia electrică, cu o capacitate instalată de circa 6 MW, ceea ce o face cel mai mare producător de energie verde din zona metropolitană.
Miza integrării energetice este tot mai importantă pentru industrie și logistică, într-un context european în care cererea pentru active industriale și logistice specializate este așteptată să accelereze, iar reziliența operațională a devenit o temă strategică. În paralel, UE urmărește ca minimum 42,5% din consumul de energie să provină din surse regenerabile până în 2030, iar Net-Zero Industry Act fixează obiectivul ca producția europeană de tehnologii net-zero să acopere cel puțin 40% din necesarul anual al UE. Pentru companii, energia devine astfel parte din competitivitate: trebuie produsă local, stocată când există surplus și direcționată către procesele critice exact atunci când este nevoie.
Această abordare se vede în proiectele în care infrastructura existentă devine parte din soluția energetică. La stația de productie a apei potabile Crivina, de exemplu, energia folosită de colegii de la Apa Nova este produsă printr-o microhidrocentrală integrată în fluxul tehnologic al uzinei. Practic, folosim un flux existent din infrastructura de apă pentru a genera peste 5.800 MWh/an energie regenerabilă, fără un impact suplimentar asupra mediului.
Pentru industrie, principiul este unul foarte important, pentru că autonomia nu înseamnă doar panouri sau baterii, ci identificarea resurselor deja existente în amplasament și integrarea lor într-un sistem coerent.
În multe procese industriale există energie care se pierde: căldură reziduală, energie termică din apă uzată, procese tehnologice sau sisteme de răcire. Înainte de a adăuga capacități noi, merită analizat ce poate fi recuperat si/sau optimizat din ceea ce există deja. De multe ori, aceasta este o sursă mai stabilă decât alte surse regenerabile, pentru că este legată direct de funcționarea instalațiilor.
Soluțiile pot include recuperatoare de căldură din procesele tehnologice, din aer sau din apa, pompe de caldura pentru a atinge parametrii de functionare necesare si integrarea cu instalațiile de climatizare, utilizarea energiei electrice produsa de panourile fotovoltaice sau stocata in baterii la pompele de caldura si la alte instalatii din proces. Soluția depinde de procesele de la fața locului. La Stația de pompare a apei Vitan, de exemplu, avem soluții de recuperare a energiei termice din apă uzată și procese tehnologice, energia fiind reintrodusă în sistem pentru a reduce consumul de energie primară.
În același registru, la Aeroportul Sibiu, soluțiile Veolia sunt integrate într-o infrastructură cu cerințe ridicate de continuitate operațională, care susține traficul a sute de mii de pasageri anual. Relevanța practică este mare mai ales unde este nevoie de scalare, pentru spațiile cu consum constant, precum fabrici, centre logistice, aeroporturi, centre de date sau clădiri tehnologice, unde energia recuperată poate acoperi o parte din necesarul zilnic.
Monitorizarea în timp real schimbă modul în care este administrată energia într-un amplasament industrial. Primii pași pentru optimizare sunt urmărirea consumului orar, a vârfurilor de sarcină, a randamentului echipamentelor, a autoconsumului sau a ciclurilor bateriilor, care indică rapid unde apar pierderi, suprasarcini sau abateri de la regimul normal de funcționare.
Veolia folosește platforma Hubgrade pentru monitorizarea infrastructurilor de apă și energie, optimizarea consumurilor și anticiparea intervențiilor. La nivel de Grup, soluțiile digitale și aplicațiile AI au trecut deja de zona de testare și au produs rezultate măsurabile: în anumite aplicații, reduc costurile energetice cu până la 10% și pierderile de apă cu aproximativ 15%. În România, digitalizarea proceselor interne a generat inclusiv soluții care au economisit peste 8.000 de ore de muncă anual.
Pentru o fabrică sau un centru logistic, rolul acestor sisteme este să reducă timpul dintre apariția unei deviații și intervenție. Dacă un echipament consumă anormal, dacă bateria nu este utilizată eficient sau dacă un vârf de consum poate fi aplatizat, sistemul trebuie să indice acest lucru în timp util.
Depinde de profilul fiecărei companii, dar în industrie cele trei efecte sunt legate între ele. Reducerea costurilor este, de obicei, primul rezultat urmărit, pentru că energia are o pondere importantă în costurile operaționale. Însă pentru mulți actori stabilitatea poate fi la fel de importantă ca prețul, pentru că o întrerupere, un consum necontrolat sau un echipament care funcționează ineficient poate genera pierderi mai mari decât diferența de preț la energie.
Scăderea emisiilor vine, în acest context, ca parte a unei soluții bine dimensionate, nu ca obiectiv separat de performanța economică. Echilibrul se stabilește încă din faza de proiectare, chiar dacă nu toate companiile au aceeași prioritate: unele au nevoie în primul rând de predictibilitate a costurilor, altele de continuitate pentru procese critice. Rolul nostru este să construim soluția pornind de la aceste priorități, astfel încât investiția să nu fie doar „verde”, ci și utilă operațional și sustenabilă economic.
Veolia se poziționează ca un integrator de soluții, nu doar ca furnizor al unei tehnologii. La nivel european, vedem că decarbonizarea industriei este adaptată în funcție de piață și de soluțiile tehnice necesare ținând cont de amplasamentul industrial, dar direcția este aceeași: eficiență energetică, producție locală, stocare, electrificare, valorificarea resurselor din procese și operare digitală. Diferența este dată de capacitatea de a lega aceste soluții între ele și de a le opera si optimiza pe termen lung.
Pentru România, una dintre lecțiile importante este că tranziția energetică trebuie tratată foarte pragmatic, pentru că industria are nevoie de soluții care reduc emisiile, dar care susțin în același timp competitivitatea, costurile și continuitatea operațională. Avem un potențial important în România pentru soluții integrate, mai ales în platforme industriale, spații logistice, clădiri tehnologice și infrastructuri urbane.
Articol sustinut de Veolia
Dezvăluirile au fost făcute luni de directorul general al Organizației Australiene de Informații de Securitate (ASIO), principalul serviciu australian de informații interne, în fața unei comisii care investighează antisemitismul din Australia.
Șeful agenției, Mike Burgess, citat de Associated Press, a explicat că autoritățile au coborât, începând cu noiembrie 2022, nivelul amenințării teroriste din Australia de la „probabil” la „posibil”, după declinul grupării Islamic State în Orientul Mijlociu.
Mai puține amenințări, mai mult spionaj„Pentru că terorismul are potențialul de a provoca pierderi de vieți omenești sau rănirea oamenilor, a rămas întotdeauna o prioritate pentru noi. Doar că investigam mai puține activități, deoarece natura amenințării se schimbase”, a declarat Burgess.
Acesta a spus că, în paralel, agenția descoperea tot mai multe cazuri de spionaj și ingerință străină.
„De fiecare dată când ridicam o piatră găseam cazuri de spionaj sau ingerință străină care necesitau anchete, astfel că resursele au fost mutate în acea direcție”, a adăugat șeful ASIO.
Atacatorii, simpatizanți ISISMasacrul a avut loc pe 14 decembrie, la Bondi Beach, în Sydney, în timpul unei celebrări evreiești de Hanukkah la care participau aproximativ 1.000 de persoane. În primele 29 de secunde ale atacului, 10 persoane au fost ucise, iar o alta a fost rănită grav. În total, 15 oameni au murit.
Potrivit procurorilor, atacatorii – tată și fiu – erau simpatizanți ISIS și aveau asupra lor steaguri ale grupării jihadiste.
Cei doi atacatori au fost opriți după un schimb de focuri cu poliția, la mai puțin de opt minute de la începutul atacului. Tatăl a fost ucis, iar fiul a fost arestat și acuzat de terorism, omor și tentativă de omor.
Doar patru polițiști la evenimentDoar patru polițiști se aflau la eveniment în momentul atacului, potrivit avocatului principal al comisiei de anchetă. Comunitatea evreiască ceruse poliției din New South Wales, a cărui capitală este Sydney, să mențină permanent agenți la eveniment, însă solicitarea nu a fost aprobată integral, urmând ca polițiștii să patruleze ocazional în zonă.
Celebrarea sărbătorii evreiești de Hanukkah avea cel mai scăzut nivel de securitate dintr-un sistem cu trei trepte, iar protecția era asigurată doar la nivel local.
Doar patru polițiști se aflau la eveniment în momentul atacului, potrivit avocatului principal al comisiei de anchetă. Comunitatea evreiască ceruse poliției din New South Wales, a cărui capitală este Sydney, să mențină permanent agenți la eveniment, însă solicitarea nu a fost aprobată integral, urmând ca polițiștii să patruleze ocazional în zonă.
Celebrarea sărbătorii evreiești de Hanukkah avea cel mai scăzut nivel de securitate dintr-un sistem cu trei trepte, iar protecția era asigurată doar la nivel local.
Catalogat drept atac-surpriză„Nu există dovezi că vreun serviciu de informații sau vreo agenție de aplicare a legii avea informații specifice care să indice posibilitatea unui atac armat asupra celebrării de Hanukkah”, a spus Lancaster. „A fost un atac-surpriză”, a adăugat acesta.
Primele două meciuri ale finalei au loc la Ordaea marți, 26 mai, de la ora 19.00, și joi, 28 mai, de la aceeași oră.
Duelurile se mută la Cluj, în 1 și 3 iunie, iar meciul cu numărul 5 se va disputa tot la Oradea, în 7 iunie, dacă va fi necesar. Se joacă după sistemul cel mai bun din cinci meciuri.
CSM Oradea a ajuns în finală după ce a trecut de Dinamo București, în timp ce clujenii au câștigat semifinala cu SCM U Craiova.
Cele două echipe s-au întâlnit o singură dată în actuala stagiune. S-a întâmplat în februarie, în finala Cupei României. Clujenii au câștigat atunci cu 85-84,
Orădenii anunță că Jaizec Lottie va juca în meciul de deschidere al finalei. Americanul s-a recuperat după accidentarea suferită la genunchi și are șanse mari să joace pentru prima dată în playoff-ul Ligii Naționale. El nu a mai evoluat într-o partidă oficială din 14 aprilie. Toți ceilalți componenți ai echipei sunt apți.
De celaltă parte, U-BT a anunțat că nu au probleme noi cu accidentările și că singurul absent va fi Karel Guzman.
U-BT Cluj-Napoca și CSM CSU Oradea au avut opt serii de playoff disputate. Trei câștigate de Oradea, cinci de Cluj. Cea din urmă a câștigat toate cele patru finale disputate între aceste formații.
Trofeul LNBM este singurul care le lipsește clujenilor în acest sezon, după triumfurile din Cupa și SuperCupa României.
Andris Kulbergs, lider al opoziție, a fost desemnat de președintele Edgars Rinkēvičs să formeze un nou guvern pe fondul crizei provocate de incidentele cu drone, notează Reuters.
„Am ajuns acum la un plan. Modul în care am ajuns la această soluție, o împărțire între patru parteneri, a fost simplu. A trebuit să procedăm pe baza celor mai simple principii posibile, patru parteneri, condiții egale și pur și simplu să mergem mai departe de acolo”, a anunțat luni Kulbergs după ce a precizat că alcătuit un guvern de coaliție format din patru formațiuni.
Premierul Evika Siliņa și-a dat demisia în contextul tensiunilor din coaliție, generate de incursiunile unor drone străine în spațiul aerian al Letoniei. Prăbușirea guvernului de la Riga s-a întâmplat cu cinci luni înainte de organizarea alegerilor parlamentare.
Pe fondul incidentelor cu drone înregistrate în Statele Baltice, este de așteptat ca securitate națională să fie un punct central al planului de guvernare al lui Kulbergs.
Președintele Rinkēvičs a anunțat că votul în parlament pentru învestirea guvernului ar putea avea loc chiar în cursul acestei săptămâni.
Un nou studiu publicat în revista Nature Sustainability avertizează că regiunea de coastă a statului Louisiana a „depășit punctul fără întoarcere”, iar autoritățile ar trebui să înceapă chiar acum planificarea relocării populației pentru a evita un viitor „haotic”, scrie CNN.
Experții avertizează că New Orleans ar putea ajunge înconjurat de oceanNew Orleans este unul dintre cele mai vulnerabile orașe americane la schimbările climatice. Orașul este construit în mare parte sub nivelul mării, într-o regiune mlăștinoasă aflată între fluviul Mississippi și Golful Mexic. Cercetătorii estimează că nivelul oceanului în sudul Louisianei ar putea crește cu până la 7 metri în viitor, ceea ce ar distruge aproximativ 75% din zonele umede rămase și ar împinge linia de coastă zeci de kilometri spre interior. „New Orleans ar putea ajunge înconjurat de Golful Mexic înainte de sfârșitul acestui secol”, avertizează autorii studiului.
Uraganul Katrina a schimbat deja orașulExperții spun că retragerea populației a început de fapt de ani buni. După devastatorul Uragan Katrina, care a ucis aproape 1.400 de oameni în 2005, New Orleans a pierdut aproximativ un sfert din populație. Fiecare mare furtună produce noi valuri de plecări, iar cercetătorii avertizează că următoarele uragane ar putea provoca distrugeri și mai grave. Un studiu recent arată că aproximativ 99% dintre locuitorii orașului sunt expuși riscului major de inundații.
SUA, orașul New Orleans, inundații, uraganul Katrina. Foto: captură video.
„Dacă știm că trebuie să plecăm, de ce să așteptăm colapsul?”Autorii raportului spun că relocarea trebuie făcută organizat și din timp, înainte ca oamenii să își piardă complet casele, economiile și accesul la servicii. „Dacă este clar că, în cele din urmă, trebuie să plecăm, vrem să așteptăm până când oamenii nu vor mai avea resurse și va exista o criză?”, a întrebat Brianna Castro, cercetătoare la Yale School of the Environment. Unii specialiști cred că New Orleans ar putea deveni un model global pentru relocarea orașelor afectate de schimbările climatice.
Mulți localnici se tem că orașul își va pierde sufletulNu toți sunt însă convinși că o astfel de mutare poate salva spiritul orașului. New Orleans este faimos pentru cultura sa unică, muzică, festivaluri precum Mardi Gras și comunitățile istorice afro-americane formate de-a lungul generațiilor. Activista de mediu Beverly Wright avertizează că relocarea ar putea distruge identitatea culturală a orașului. De asemenea ar afecta disproporționat comunitățile sărace și afro-americane. „Cultura pe care o avem s-a format din experiențele și cartierele noastre. Când distrugi cartierele, pierzi lucruri importante”, a spus ea.
New Orleans, SUA. Festivalul Mardi Gras. Sursa foto: X
Experții spun că ceea ce se întâmplă acum în Louisiana ar putea deveni realitate pentru multe alte orașe de coastă din lume, inclusiv New York, Bangkok sau Shanghai. „Ce se întâmplă aici acum este ceea ce se va întâmpla și în alte locuri”, avertizează geologul Torbjörn Törnqvist.
Grădinarul și autorul Michael Griffiths dezvăluie care sunt cei cinci pași pe care să îi faci pentru a avea un gazon verde și flori prospere toată vara, potrivit Express.
Pregătirea gazonului pentru sezonul estivalGazonul trebuie semănat și scarificat, pentru a rămâne verde pe parcursul verii.
„Aceasta este ultima voastră șansă să vă pregătiți gazonul pentru vară”, a transmis Griffiths.
Fertilizarea gazonuluiIdeal ar fi folosirea îngrășământului, „care va înverzi gazonul și va încuraja creșterea frunzelor”, a precizat grădinarul.
Fertilizarea gazonului reface nutrienții esențiali, în principal azot, fosfor și potasiu. Acest lucru accelerează procesul de creștere, dar creează și culoarea verde strălucitoare. De asemenea, ajută la dezvoltarea de rădăcini adânci și întărește capacitatea gazonului de a elimina în mod natural buruienile. Gazonul va rezista și bolilor și va face față condițiilor meteo, mai arată sursa.
Legarea plantelor cățărătoareCel de al treilea pas vizează legarea lăstrarilor noi și a plantelor cățărătoare „cum ar fi glicina și clematita, de suporturile lor”.
Acest lucru va ajuta la menținerea plantelor cățărătoare ordonate și va încuraja apariția mai multor flori. Scopul este de a asigura creșterea, permițând în același timp îngroșarea tulpinilor.
Aclimatizarea răsadurilor crescute în interior la mediul exteriorDacă intenționați să scoateți afară unele dintre plantele de interior pentru vară, sau aveți lăstari gata de plantat afară, Griffiths recomandă să le aclimatizați la mediul exterior.
Acest lucru va ajuta la prevenirea oricărui șoc la transplantare și a arsurilor solare.
De asemenea, Griffiths sugerează grădinarilor să efectueze verificări regulate ale melcilor și limacșilor, pentru a-i ține departe de plante și flori, potrivit aceleiași surse.
Plantarea florilor de sezonUltimul pas este despre plantarea florilor sezoniere „în ghivece, borduri și coșuri suspendate”, a concluzionat grădinarul. Acest pas va ajuta la crearea unui aspect mai complet printre plante și flori și va face ca totul să arate coerent și ordonat.
Istoria are obiceiul prost de a se repeta, e aproape un truism.
Intrăm brutal în subiectul de astăzi – unde ne va duce inteligența artificială, pe noi, ca specie? Revoluția tehnologică a înlocuit munca fizică cu mașini, dar revoluția AI ne va înlocui creierul, transformându-ne într-o masă brută?
Există, în optimismul omului modern, ceva aproape înduioșător, un fel de încredere greu de explicat și imposibil de justificat istoric prin care fiecare generație privește invenția nouă a epocii sale cu expresia copilului care tocmai a primit o jucărie și cu convingerea foarte sinceră că, de această dată, progresul a venit exclusiv pentru binele lui, că istoria a învățat în sfârșit să fie generoasă și că tehnologia, după secole de încercări și accidente, nu mai produce efecte secundare, ci doar confort.
Aproape fiecare mare revoluție tehnologică a intrat în lume cu aerul unui binefăcător și a plecat lăsând în urmă, pe lângă beneficii, multe daune colaterale.
Când au apărut tractoarele și marile utilaje agricole, nimeni nu s-a întristat cu adevărat, ar fi fost absurd. Omul își petrecuse secole întregi luptând cu frigul, cu pământul și cu propriul spate, iar dacă apărea o mașină dispusă să facă într-o zi ceea ce făceau înainte zeci de oameni într-o săptămână, era aproape nepoliticos să refuzi.
Numai că progresul are un mare defect de caracter, în sensul că manifestă zero interes pentru oamenii rămași pe margine. Așa au disparut ocupații, apoi meserii și, odată cu ele, mici comunități umane pe care le denumeam bresle.
S-au construit fabricile automatizate și roboții industriali și ni s-a spus că omul va fi eliberat de munca grea, însă această fericire a venit la pachet și cu eliberarea de salariu.
Au apărut bancomatele și funcționarii au început să dispară, au apărut casele automate de marcat și clientul a fost promovat în funcția de angajat voluntar. Astăzi ne căutăm singuri produsele, le scanăm singuri, le verificăm singuri și le plătim singuri. N-ar fi rău dacă în timpul liber pe care îl vom avea tot mai mult la dispoziție, am intra și în depozite pentru a ajuta la aprovizionare, dar stai, nici aici nu va mai fi nevoie de noi, pentru că vor exista roboței mult mai eficienți și mai forțoși.
Numai că toate revoluțiile acestea ne-au luau brațele, nu mintea, ne-au scăpat de efortul fizic, nu de cel intelectual. Inteligența artificială, însă, a intrat în lume cu modestia cuiva care e tolerat, dar sfârșește prin a crea complicații serioase.
La început corecta texte, traducea, răspundea la întrebări și făcea acele servicii mărunte pentru care omul îi era recunoscător, ca o secretară mai harnică și mai inteligentă.
Acum doi ani formula fraze stângace și inventa imagini stranii, astăzi redactează, traduce, scrie coduri, rezumă milioane de pagini și execută activități pentru care oamenii au studiat ani întregi, fără a ajunge la asemenea performanțe.
Cu toate astea, omul continuă să gândească liniar, școala își schimbă programele în ani, universitățile reacționează în ani, guvernele se mișcă în ani, facem totul cu lentoarea unei specii obinuite să completeze formulare și să stea la cozi.
Ați observat liniștea suspectă a politicienilor pe acest subiect? Aproape nimeni nu vorbește serios despre posibilitatea ca milioane de oameni să descopere într-un interval foarte scurt de timp că profesiile pentru care au învățat zeci de ani au intrat într-o competiție directă cu inteligența artificială.
Sunt deja situații în care un singur om asistat de AI produce cât produceau înainte cincizeci sau o sută, iar dacă unul produce cât o sută, ce fac ceilalți nouăzeci și nouă?
Există, însă, un fenomen infinit mai neliniștitor decât pierderea unor locuri de muncă. Omul își cedează, în mod voluntar și conștient exercițiul gândirii. Scrie altcineva, rezumă altcineva, caută altcineva, formulează altcineva.
Omul care citește, caută, se răzgândește, subliniază, compară, scrie și își petrece o bună parte din existență în compania propriilor idei, va dispărea cât de curând în lumea nouă în care gândirea va deveni serviciu externalizat.
Mi-l imaginez peste puțină vreme pe omul modern într-o dimineață perfect obișnuită. Se trezește, o voce îi spune cum a dormit, alta îi spune ce să mănânce, alta îi rezumă știrile, alta îi scrie mesajele, alta îi organizează ziua, alta îi formulează ideile.
Dar stați o clipă, fraza de mai sus e chiar prezentul, nu mi-am imaginat nimic, doar am rezumat viața noastră cea de toate zilele, cât încă mai pot să o fac cu propriul cap.
Un transplant hepatic de urgență, două transplanturi renale și mai multe transplanturi de cornee – acesta este bilanțul unei singure decizii luate de o familie aflată în fața celei mai grele încercări.
Vineri, 22 mai 2026, la Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), a fost realizată o intervenție de prelevare de organe și țesuturi de la un donator de 54 de ani, aflat în moarte cerebrală. Familia a semnat acordul pentru donare, potrivit unei comunicări a spitalului.
Ficatul prelevat a ajuns în aceeași zi la Institutul Clinic Fundeni, unde o femeie de 50 de ani, în insuficiență hepatică acută cauzată de o infecție cu virus hepatitic B, a primit transplantul de care depindea supraviețuirea sa.
Alte transplanturiTot la Fundeni au fost efectuate două transplanturi renale, pe doi pacienți bărbați de 42, respectiv 52 de ani.
Transplanturi de cornee au fost realizate la Institutul Clinic de Urgențe Oftalmologice „Prof. dr. Mircea Olteanu”, redând șansa la vedere unor pacienți aflați pe liste de așteptare.
Rata de accept pentru donare de organe e mică în RomâniaCoordonarea intervenției de la Floreasca a revenit unei echipe ATI formate din asist. Anghel Florentina (coordonator), conf. dr. Liliana Mirea și prof. dr. Ioana Grințescu (coordonatori de donor procurement regionali), dr. Anca Rotaru (coordonator regional).
Donarea de organe rămâne în România un act rar, cu o rată de consimțământ printre cele mai scăzute din Europa.
Fiecare caz în care o familie alege să doneze în mijlocul durerii reprezintă, pentru sistemul medical, o excepție prețioasă – și, pentru cei de pe listele de așteptare, uneori singura șansă.
Anul a început în forță, cu cele mai mari prețuri din ultimii ani. La finalul lunii aprilie 2026, un kilogram de cireșe din Spania se vindea cu aproximativ 180 de lei în Sibiu. În prima săptămână din mai, în unele piețe, precum cele din Oradea, prețurile coborâseră deja la 80 de lei pe kilogram, semn că piața începea să se miște.
Pe măsură ce oferta locală a crescut, situația s-a schimbat complet. Odată cu intrarea deplină în sezon, cireșele românești au devenit accesibile pentru mult mai mulți cumpărători, iar prețurile au scăzut rapid, într-un ritm rar întâlnit în ultimul deceniu.
Dacă în 2024, în piețe, un kilogram de cireșe de mai se vindea cu cel puțin 60 de lei, iar în 2025 prețurile urcau frecvent spre 70 sau chiar 120 de lei, anul 2026 a adus un contrast puternic.
Foto: Mediafax
Situația pe ani arată clar schimbareaEvoluția prețurilor la cireșe din ultimii trei ani arată o schimbare clară de dinamică în piață, cu diferențe tot mai mari între începutul sezonului și perioada în care apare producția locală.
În 2024, startul de sezon a adus, ca de obicei, prețuri ridicate, în jur de 100 de lei pe kilogram pentru primele cireșe apărute în piețe, în mare parte din import. Pe parcursul lunii mai, prețurile s-au stabilizat relativ rapid, iar în piețe un kilogram se vindea, în mod obișnuit, cu 60–70 de lei.
Pentru cei care cumpărau direct de la producători sau din zonele de proveniență, costurile coborau semnificativ, până la 20–40 de lei pe kilogram. A fost un an relativ echilibrat, fără fluctuații extreme.
În 2025, nivelul de pornire a fost mai ridicat. Primele cireșe au ajuns să coste în jur de 130 de lei pe kilogram, iar în piețe prețurile s-au menținut mai sus decât în anul precedent, între 70 și 120 de lei, în funcție de perioadă și calitate.
Chiar și după apariția unei oferte mai consistente, scăderile nu au fost la fel de accentuate, iar pragul minim s-a oprit, în general, în jur de 50 de lei pe kilogram.
Comparativ cu 2024, piața a fost mai tensionată, cu prețuri mai mari și o ajustare mai lentă, iar motivul a fost legat de problemele cauzate de climă. În 2025, un de ger a lovit țara la începutul lunii aprilie.
În 2026, însă, modelul s-a schimbat vizibil. Startul de sezon a adus cele mai mari prețuri din ultimii ani, între 150 și 180 de lei pe kilogram, pe fondul importurilor timpurii și al unei oferte limitate. Diferența majoră a apărut ulterior.
Odată cu intrarea pe piață a producției locale, prețurile au scăzut rapid și puternic, ajungând în mod obișnuit la 20–50 de lei în piețe. În unele cazuri, mai ales la producători sau în piețe aglomerate, s-au înregistrat chiar și valori de 10–30 de lei pe kilogram.
Este prima dată în ultimii ani când diferența dintre vârful de început și minimul din aceeași lună este atât de mare.
Această evoluție transformă anul 2026 într-un caz aparte: cele mai scumpe cireșe la debut de sezon, dar și unele dintre cele mai accesibile prețuri imediat după apariția ofertei locale.
Cât costă cireșele în piețele din BucureștiMediafax a mers în piețele din Capitală, iar diferențele de preț sunt vizibile de la o tarabă la alta, în funcție de proveniență și soi.
Piața Titan și OborÎn Piața Titan, cireșele din Grecia au ajuns la 20 lei pe kilogram, în timp ce soiurile pietroase se vând cu aproximativ 30 lei.
Piata Titan / Mediafax
În Piața Obor, una dintre cele mai mari din București, oferta este și mai variată. Cireșele românești din Voinești pot fi găsite la 10, 16, 20 sau 25 lei pe kilogram.
În același timp, cireșele importate de la vecinii din Bulgaria ajung la aproximativ 27 lei, iar cele pietroase urcă spre 30–35 lei.
Piața Obor – Mediafax
Piata Obor – Mediafax
Piața DomeniiÎn Piața Domenii, prețurile sunt mai ridicate. Soiul „inimă de porumbel” ajunge la 60 lei/kg, cele etichetate drept foarte dulci costă în jur de 45 lei/kg, iar cireșele pietroase se vând cu aproximativ 50 lei/kg. Comercianții nu specifică întotdeauna țara de proveniență.
Piata Domenii – Medafax
În Piața Amzei, la început de sezon, cele mai ieftine cireșe porneau de la 50 lei/kg. Vânzătorii explică fluctuațiile de preț prin costurile ridicate, în special chiriile pentru spațiile comerciale.
Paradoxul supermarketurilor onlineÎn mod surprinzător, cele mai mari prețuri nu se găsesc în piețele tradiționale, ci în supermarketurile online. Aici, diferența este dată în mare parte de eticheta ECO.
Pe platforma Freshful, cireșele standard ajung la aproximativ 65–68 lei/kg. În schimb, variantele ECO din România sau Buzău urcă spectaculos, între 150 și 175 lei/kg, în funcție de ambalaj.
Situația este similară și pe Sezamo. Cireșele ECO din Italia costă aproximativ 80 lei/kg, în timp ce cele românești ECO ajung la 160 lei/kg sau chiar 180 lei/kg pentru caserolele mici. Cireșele din Grecia, chiar și la gramaj redus, rămân la aproximativ 150 lei/kg.
Diferența este evidentă: în timp ce în piețe cireșele pot coborî până la 10–20 lei/kg, în online prețurile pot fi de până la 10 ori mai mari pentru produsele premium sau ecologice.
Un an care a schimbat regulile jocului2026 nu este doar un an cu prețuri fluctuante, ci unul care a resetat complet piața. Creșterea numărului de producători și oferta locală mai mare au dus la o ieftinire rapidă, după un început de sezon dominat de importuri scumpe.
Pentru prima dată în ultimul deceniu, cireșele au trecut, în doar câteva săptămâni, de la statutul de produs de lux la unul accesibil pentru toate buzunarele. Această schimbare ar putea avea efecte și în anii următori, mai ales dacă tendința de creștere a producției locale continuă.
Diferențele mari de preț au câteva explicații simple, dar importante: 1. Sezonul și oferta limitată:
Gruparea de partizani pro-ucraineni Atesh a afirmat luni că a sabotat infrastructura de comunicații și energie din zona Novorossiisk înaintea atacului cu drone lansat de Ucraina asupra infrastructurii petroliere din oraș, relatează The Kyiv Independent.
Scopul operațiunilor a fost „orbirea” apărării antiaeriene ruse înainte de atacul forțelor ucrainene.
„Agenții mișcării noastre au efectuat o serie de atacuri de sabotaj asupra instalațiilor de comunicații și energie din zona Novorossiisk în ajunul unui atac al Forțelor Armate Ucrainene asupra depozitului de petrol „Grușovaia”, transmite gruparea printr-un mesaj publicat pe Telegram.
În cadrul operațiunilor au fost vizate turnuri de comunicații utilizate pentru coordonarea unităților de apărare antiaeriană ruse și o substație electrică ce alimenta facilități militare și de comunicații din zonă.
„Fără electricitate, radarele staționare mari și-au pierdut funcționarea stabilă. Operațiunile de recunoaștere (n.r. – cu drone) de la periferia orașului Novorossiisk au fost practic orbite – unitățile de apărare aeriană au pierdut capacitatea de a răspunde în timp util la ținte care zboară la joasă altitudine” au transmis partizanii.
Atacul respectiv s-a produs în noaptea de vineri spre sâmbătă și a provocat un incendiu. Orașul Novorossiisk este un important terminal de export de petrol care servește drept punct final pentru conductele operate de compania de stat rusă Transneft, cea mai mare companie de conducte petroliere din lume.
Clasamentul a fost realizat de Post Office Travel Money din Marea Britanie, pe baza costurilor pentru două persoane în 50 de orașe europene, potrivit Euronews.
Au fost luate în calcul 12 produse și servicii folosite frecvent de turiști, printre care o cafea, o bere, o băutură răcoritoare, un pahar de vin, o cină cu trei feluri, transportul public, intrările la obiective turistice și două nopți de cazare la un hotel de trei stele.
Potrivit barometrului, Europa de Est domină din nou clasamentul destinațiilor cu cel mai bun raport calitate-preț.
Sarajevo, capitala Bosniei și Herțegovinei, este cel mai ieftin oraș european pentru o vacanță scurtă în 2026, cu un cost total de 287 de euro pentru cele 12 produse și servicii analizate.
Bucureștiul se află pe locul al doilea, cu un cost de 299 de euro. Costurile rămân scăzute la cazare, mese și transport, ceea ce menține capitala României „printre cele mai ieftine city break-uri din acest an”.
Top 10 cele mai ieftine city break-uri din EuropaLa celălalt capăt al clasamentului, Oslo este cel mai scump city break european pentru 2026, cu un cost de 850 de euro pentru cele 12 produse și servicii analizate.
Capitala Norvegiei este urmată în top cinci al celor mai scumpe destinații de Copenhaga, Edinburgh, Geneva și Barcelona.
Potrivit raportului, costurile mai ridicate pentru cazare și mese în oraș duc la creșterea prețului total al unei vacanțe scurte.
Top 10 cele mai scumpe city break-uri europene
