În acest context, NIBIRU integrează moda ca o componentă strategică a experienței, prin Fashion District, zona concepută special pentru brandurile care pot aduce un plus de creativitate, completând varietatea de activități disponibile cu activări de brand și shopping într-un mod inedit.
Acest proiect implică o strategie de poziționare a litoralului românesc pe harta internațională a destinațiilor de lifestyle și entertainment. Publicul care merge azi la festival sau la mare nu mai caută doar concerte și locuri pentru divertisment sau relaxare, ci experiențe complete, unde atmosfera, estetica și identitatea spațiului devin la fel de importante perecum distracția în sine. În acest context, integrarea unei zone dedicate modei devine o evoluție care răspunde nevoilor celor prezenți, care vor varietate vestimentară și să aibă ca amintire piese unice de vestimentație.
Litoralul românesc nu a funcționat până acum ca destinație relevantă pentru fashion retail, care să ofere un cadru în care moda devine parte din experiență. Fashion District schimbă această paradigmă, oferind mai mult decât o zonă de shopping; creează un spațiu care aduce stilul în centrul vieții de pe litoral. Vizitatorii pot descoperi branduri, explora ultimele tendințe în fashion și integra stilul personal într-un context social și recreativ amplu.
Fashion District funcționează ca un ecosistem integrat, unde toate industriile creative se întâlnesc, dar și un mod de a susține brandurile locale. NIBIRU descrie acest spațiu drept una dintre zonele importante ale proiectului, amplasată strategic în nucleul destinației.
Lista de branduri confirmate indică deja o direcție clară: accesibilitate comercială combinată cu diversitate stilistică și susținerea expresiei creative locale.
În zona de fashion intră nume precum GIRLCODE, Made by Society, Modish Boutique, Secret Fashion Society, Bogas, Southside, GRIM și Young Rich White, iar împreună conturează un mix echilibrat între fashion, streetwear urban și lifestyle contemporan, adaptat publicului orientat spre exprimare personală și piese statement.
GIRLCODE și Bogas aduc o dimensiune puternică de fashion feminin contemporan, construită în jurul pieselor icon și al adaptării rapide la tendințe. Secret Fashion Society completează această zonă printr-o abordare fresh, orientată către styling actual.
Modish Boutique adaugă componenta de încălțăminte personalizată, completând experiența fashion; astfel, stylingul este abordat holistic, pentru că moda de vară nu stă doar în haine, ci și în detaliile care schimbă complet un look..
Made by Society, Southside, GRIM și Young Rich White dezvoltă segmentul urban și streetwear, conectat direct la cultura muzicală, social media și dinamica noii generații. Această selecție oferă relevanță comercială și culturală, ancorând Fashion District într-o realitate de consum actuală.
Un avantaj major al conceptului este că Fashion District nu impune o singură estetică, ci reflectă diversitatea reală a publicului NIBIRU. Feminitatea, streetwearul, stilul casual sau stylingul de seară coexistă natural, ceea ce susține autenticitatea întregului proiect.
Stilul devine astfel integrat organic în experiența generală NIBIRU. Shoppingul depășește dimensiunea practică și se transformă într-o extensie de entertainment, socializare și explorare personală. Retailul devine experiență, iar experiența devine parte din lifestyle.
NIBIRU se deschide oficial pe 16 iulie 2026, la Costinești, și se conturează drept unul din cele mai ample proiecte de pe litoralul românesc, reunind muzică, gastronomie, retail și mai multe zone tematice într-un format integrat. În acest context, Fashion District transmite clar direcția strategică a proiectului: o destinație completă, modernă, profund conectată la modul în care noile generații trăiesc vara, stilul și entertainmentul.
Partida dintre Portugalia și Columbia, programată pe 27 iunie pe stadionul Hard Rock Stadium, a devenit unul dintre cele mai căutate meciuri ale fazei grupelor. Potrivit datelor citate de Euronews, prețurile de revânzare au depășit deja costul mediu al unui bilet la Super Bowl.
Prețurile au crescut de cinci ori într-o orăConform platformei TicketData, care monitorizează piața de revânzare a biletelor, în decembrie 2025 cel mai ieftin tichet pentru acest meci costa sub 400 de dolari. La mai puțin de o oră după anunțarea oficială a duelului dintre Portugalia și Columbia, prețul minim a sărit la peste 2.000 de dolari. În prezent, cele mai ieftine bilete disponibile pe piața de revânzare costă în medie aproximativ 2.500 de dolari, echivalentul a peste 2.100 de euro. Prin comparație, prețul mediu al unui bilet la ultimul Super Bowl a fost de aproximativ 2.109 dolari.
Meciul ar putea fi ultimul al lui Cristiano Ronaldo la un MondialLa 41 de ani, Cristiano Ronaldo se apropie de finalul carierei, iar mulți fani consideră turneul din 2026 drept ultima șansă de a-l vedea la un Campionat Mondial în tricoul naționalei portugheze. Dacă Portugalia nu va merge mai departe din faza grupelor, meciul cu Columbia ar putea reprezenta ultima apariție a starului portughez la un turneu mondial.
Interes uriaș și datorită adversarului și locațieiCererea ridicată este alimentată și de faptul că atât Portugalia, cât și Columbia se află în top 15 mondial în clasamentul FIFA. În plus, statul Florida găzduiește o comunitate numeroasă de columbieni, estimată la aproape 500.000 de persoane. Portugalia va debuta la turneul final împotriva reprezentativei Republica Democrată Congo pe stadionul NRG Stadium din Houston, urmând apoi partida cu Uzbekistan. Campionatul Mondial din 2026 va fi organizat de Statele Unite, Canada și Mexic.
Potrivit ministrului iranian al Turismului, Reza Salehi-Amiri, instituțiile responsabile au pregătit deja planuri pentru mai multe scenarii de evoluție a situației de securitate, inclusiv pentru „continuarea războiului”, „nici război, nici pace” și „revenirea la stabilitate și calm durabil”, a relatat marți agenția de stat IRNA.
Iranul pariază pe revenirea turiștilorÎn cadrul reuniunii reprezentanților Ministerului Patrimoniului Cultural, Turismului și Artizanatului din întreaga țară, oficialul a declarat că autoritățile se așteaptă la o creștere accentuată a numărului de vizitatori străini după încheierea conflictului.
„Ministerul crede cu fermitate că industria turismului din Iran va cunoaște un salt semnificativ și o creștere remarcabilă în perioada postbelică”, a spus Salehi-Amiri.
Muzeele, parte din planul de reconstrucțieAcesta a susținut că tot mai multe state și turiști străini sunt interesați „să observe îndeaproape și să experimenteze adevăratul Iran, capacitățile sale civilizaționale și realitatea societății iraniene după război”.
Potrivit sursei citate, ministrul a descris turismul drept un sector strategic pentru reconstrucția economică și pentru revenirea la normalitate după război și a precizat că autoritățile lucrează deja la adaptarea infrastructurii și a instituțiilor culturale la noile condiții.
Oficialul a anunțat și că muzeele din întreaga țară sunt pregătite să fie redeschise imediat ce autoritățile de securitate vor aproba reluarea activităților.
ICCJ se va pronunța în dosarul 6008/1/2025/a1 în care sunt implicați Călin Georgescu, Horațiu Potra și alții în data de 4 iunie.
Un grup de 22 de persoane, printre care și Călin Georgescu, a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub acuzații grave de tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și alte infracțiuni.
Schimbarea ordinii constituționalePlanul a fost pus la cale într-o întâlnire, pe 7 decembrie 2024, între Călin Georgescu și Horațiu Potra. Discuția a vizat organizarea unor manifestații violente în București, cu scopul de a schimba ordinea constituțională sau de a împiedica exercitarea puterii de stat.
Toate aceste acțiuni, de la pregătirea paramilitară, la propaganda coordonată și răspândirea de informații false, au urmărit împiedicarea exercitării puterii legitime a statului și au pus în pericol securitatea națională.
Gruparea Potra a plecat de la MediașPractic, în seara de 7 decembrie 2024, la Mediaș, grupul condus de Potra Horațiu s-a întrunit și a decis deplasarea spre București cu 7 autoturisme. Membrii erau dotați cu: cuțite, bastoane telescopice, boxuri, spray-uri iritante, topoare, 2 pistoale și 65 de articole pirotehnice periculoase (categoria F4), urmând ca acestea să fie folosite pentru escaladarea protestelor.
În noaptea de 7/8 decembrie, poliția a reușit oprirea tuturor vehiculelor prin filtre pe raza Ilfovului și Dâmboviței, descoperind arsenalul pregătit.
Ancheta a scos la iveală și un depozit de armament și explozibili la locuința lui Potra Horațiu din Mediaș: 3 aruncătoare portative de grenade, 5 pistoale-mitralieră, 18 pistoale semiautomate, aproape 3.000 de cartușe, 40+ grenade de mână și proiectile pentru lansatoare, peste 1 kg echivalent trotil și materiale de inițiere.
Implicarea lui GeorgescuProcurorii îl acuză pe fostul candidat că: s-a întâlnit cu Potra și a discutat planul, a transmis mesaje și informații false cu caracter alarmist, inclusiv în emisiuni TV, a apelat la lideri de organizații radicale pentru mobilizarea susținătorilor.
Rechizitoriul detaliază cum, înainte și după anularea alegerilor, au fost activate rețele de propagandă online ce promovau discursuri extremiste, antieuropene și proruse. Acestea au vizat amplificarea tensiunilor sociale, folosind platforme ca Facebook și TikTok, unde s-au viralizat masiv mesaje pro-Georgescu și materiale instigatoare la violență.
Tiru Chabba a fost una dintre cele două persoane ucise într-un atac armat la Universitatea de Stat din Florida, în aprilie 2025. Alte șase persoane au fost rănite, potrivit SkyNews.
Procurorii au început în aprilie propria anchetă penală pentru a stabili dacă ChatGPT, care este deținut de Open AI, a jucat un rol în această tragedie.
Procurorul general al Floridei, James Uthmeier, a declarat că chatbotul l-a sfătuit pe suspect, Phoenix Ikner, cu privire la arma și muniția pe care să le folosească.
„Dacă ar fi fost o persoană la celălalt capăt al ecranului, am fi acuzat-o de crimă”, a spus el.
Soți lui Chabba, Vandana Joshi, a spus: „OpenAI știa că asta se va întâmpla. S-a mai întâmplat înainte și era doar o chestiune de timp până să se întâmple din nou.”
Ea a susținut că firma „a pus profiturile înaintea siguranței noastre, iar asta l-a ucis pe soțul meu”.
Purtătorul de cuvânt al OpenAI, Drew Pusateri, a negat orice abatere și a calificat împușcăturile drept o „crimă teribilă”.
El a spus că chatbotul i-a oferit presupusului autor al împușcăturilor „răspunsuri factuale la întrebări, cu informații care puteau fi găsite pe scară largă în surse publice de pe internet, și nu a încurajat sau promovat activități ilegale sau dăunătoare”.
Se spune că Ikner, în vârstă de 21 de ani, era student la FSU în momentul împușcăturilor și fiul unui adjunct al șerifului.
El se confruntă cu două acuzații de crimă de gradul întâi și mai multe acuzații de tentativă de crimă de gradul întâi. Procurorii intenționează să ceară pedeapsa cu moartea.
Procesul lui Joshi urmează altor procese în care s-au cerut despăgubiri de la companii de IA și tehnologie pentru influența chatbot-urilor și a rețelelor sociale.
Radu Mihaiu afirmă, la RFI, că „USR nu fuge de guvernare. Este foarte clar însă că s-a configurat o nouă majoritate în Parlament. Această nouă majoritate a arătat că Guvernul Bolojan nu mai are încrederea majorității parlamentarilor. Această majoritate este responsabilă pentru a propune pasul următor. PSD a spus în permanență: așteptați moțiunea și o să vedeți care este pasul următor. Momentan nu vedem pasul următor din partea PSD”.
Mihaiu a exclus o colaborare a USR cu PSD.
„USR este la guvernare și merge la muncă acum. Din punctul nostru de vedere, un Guvern condus de PSD este un Guvern antireformist. Practic, două tabere profund nocive s-au aliat în Parlament: una izolaționistă, care își dorește să mutăm epicentrul României cumva mai la est și alta care protejează corupți, protejează sinecuri, protejează căpușe. Nici una din ele nu este ce ne dorim (…). Cu acest PSD care nu-și respectă promisiunile, care apără sinecurile noi nu putem sta de vorbă”.
„Haideți să nu speculăm despre Guvernul tehnocrat”Cât despre posibilitatea unui premier tehnocrat, Mihaiu nu spune clar dacă USR agreează ideea.
„Haideți să nu speculăm despre Guvernul tehnocrat sau despre ce va face sau nu va face președintele Nicușor Dan. Vom avea consultări, vom avea discuții (…) și vom lua o decizie atunci. Ce am decis însă, noi, USR, am decis că pentru rezolvarea acestei crize politice, ne vom coordona cu PNL (…). Ce aș putea să spun despre acest premier tehnocrat, când ne vom gândi la vreo soluție, va trebui să înțelegem care sunt voturile, care este componența Guvernului, cine îl susține și de ce-l susține. Dacă este un Guvern susținut pentru a bloca reformele, cu siguranță USR nu va face parte din acest Guvern, indiferent de numele premierului, că-i tehnocrat, că nu-i tehnocrat, că-i de la PNL, de la USR, de la UDMR, de la PSD, de oriunde ar fi, dacă acest premier este acolo cu un mandat de a bloca reformele și de a bloca reducerea amprentei statului, USR nu va fi în acest film”.
Întrebat dacă Ilie Bolojan poate fi desemnat din nou premier, vicepreședintele USR a răspuns:
„Din punct de vedere tehnic, sigur că se poate, din punct de vedere legal și constituțional, atâta timp cât propunerea este făcută cu bună credință, pentru că asta spune CCR în acea decizie 85 din 2020, atâta timp cât propunerea este făcută cu bună credință, este constituțional. Dacă propunerea este făcută pentru ca Guvernul să pice de două ori la rând și să se dizolve Parlamentul, în speranța că se fac alegeri anticipate, atunci ea nu este constituțională, dar sunt convins că președintele Nicușor Dan nu va face o astfel de propunere în ideea de a pica Guvernul. Deci legal, constituțional, se poate. De oportunitate politică discuția este mai lungă, pentru că s-a arătat o majoritate de 281 de voturi. Până când nu vedem că această majoritate nu produce un premier sau un alt premier, nici nu cred că poate să apară din nou soluția Ilie Bolojan chiar la o primă desemnare”.
Liderul german a ținut un discurs în timpul căruia a recunoscut greșelile strategice ale Germaniei, potrivit Clash Report.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a spus că „dezvoltarea noastră economică a stagnat ani de zile, cel puțin șapte ani, în timp ce alte țări din jurul nostru se dezvoltă, unele în mod semnificativ.”
„Ne așteptăm la o creștere potențială de mai puțin de jumătate de procent pentru următorii ani. Pentru țara noastră, pentru prosperitatea noastră, pentru economia noastră, acest lucru este pur și simplu prea puțin”, a spus Merz.
Liderul Germaniei: „Am eșuat”El a recunoscut că proiectul economic a eșuat.
„Pur și simplu am eșuat să ne modernizăm țara. Germania trebuie să-și revină. Nu putem continua așa cum am făcut-o în ultimii 20 de ani. Peste 100.000 de locuri de muncă din industrie dispar în Germania în fiecare an”, a mai spus liderul german.
Totodată, cancelarul a recunoscut că promisiunile nu au avut acoperire.
„Promisiunea că haosul geopolitic nu va avea niciun impact asupra politicii sociale a fost prea optimistă. Va trebui să stabilim priorități. Nu vom mai putea face totul dintr-o dată”, a precizat Merz, conform sursei menționate.
Deputata PNL, Raluca Turcan, a lansat marți un atac la adresa liderului PSD, Sorin Grindeanu, după ce acesta i-a cerut premierului Ilie Bolojan să demisioneze din fruntea Guvernului pe motiv că ar fi pierdut majoritatea parlamentară.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Raluca Turcan a susținut că Sorin Grindeanu se află în aceeași situație și că, dacă aplică aceleași criterii, ar trebui să renunțe și el la funcția de președinte al Camerei Deputaților.
„Sorin Grindeanu îi cere lui Ilie Bolojan să demisioneze din fruntea guvernului pentru că a pierdut majoritatea parlamentară. Dar oare Sorin Grindeanu nu se află în exact aceeași situație?”, a transmis deputata liberală.
Ea a precizat că Sorin Grindeanu a fost ales în funcție cu sprijinul unei majorități parlamentare formate din PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților, aceeași majoritate care a susținut și Guvernul Bolojan.
„A fost ales președinte al Camerei Deputaților cu voturile PSD, PNL, USR, UDMR și ale minorităților, aceeași majoritate care a votat #GuvernulBolojan, pe care singur nu și-ar fi putut-o asigura. Dacă îi punem aceeași oglindă președintelui PSD, atunci ar fi trebuit deja să demisioneze din funcție, pentru că e clar că majoritatea care a pus guvernul și celelalte funcții din stat nu mai este de actualitate”, a scris aceasta.
Raluca Turcan a afirmat că liderul PSD ar trebui să facă primul pas dacă dorește să fie credibil atunci când vorbește despre pierderea majorității parlamentare.
„Deci, Sorin Grindeanu, ar trebui să demisioneze din funcția de președinte al Camerei Deputaților, pentru a fi credibil în orice alte solicitări în care evocă pierderea majorității în #Parlament”, a declarat deputata PNL.
Totodată, aceasta a criticat modul în care PSD gestionează actuala situație politică.
„Recomand mai multă concentrare și mai puțin teatru și declarații politice”, a transmis Raluca Turcan.
„PSD trebuie să se concentreze să construiască o majoritate stabilă, să propună un premier credibil, care în mod normal e președintele partidului, și să pună pe masă un program de guvernare care să redea oamenilor încrederea că cineva conduce responsabil această țară”, a mai spus ea.
„Riscul de retrogradare a ratingului de țară nu e o glumă, iar asta înseamnă împrumuturi mai scumpe și mai puțini bani pentru pensii, salarii și investiții. Românii nu urmăresc cine câștigă bătălia declarațiilor, ci vor să știe că cineva se gândește la facturile lor, la pensiile lor, la viitorul copiilor lor”, a transmis deputata PNL.
Conform rapoartelor, peste zece miliarde de euro de la Bruxelles, inițial destinate să abordeze consecințele pandemiei de coronavirus, ar fi fost folosite pentru a acoperi deficitele bugetare. Acest lucru a fost relatat, printre altele, de ziarul „ El Mundo ”, care citează o listă de „propuneri de modificare a bugetului” trimise de Ministerul Finanțelor Camerei Deputaților din Spania, listă pe care redacția a putut să o examineze.
Printre altele, 2,39 miliarde de euro ar fi fost transferate către fondul de pensii al funcționarilor publici și către fondul minim de pensii al sistemului de asigurări sociale la sfârșitul anului 2024 – după ce pandemia de COVID-19 se atenuase deja. Ministerul de Finanțe spaniol a confirmat această tranzacție. În anul următor, alte 8,5 miliarde de euro, destinate inițial transformării industriale a Spaniei, ar fi fost transferate către sistemul de asigurări sociale. Potrivit „El Mundo”, suma totală ar putea fi chiar mai mare, iar guvernul nu a comentat încă suma discutabilă de 3 miliarde de euro alocată pensiilor funcționarilor publici în 2025. În urma izbucnirii pandemiei de COVID-19, Uniunea Europeană a lansat Fondul european de redresare „NextGenerationEU” (NGEU) în vara anului 2020, ca răspuns al UE la criză. Obiectivele sale includeau consolidarea „rezilienței economice” și promovarea „creșterii durabile”. Din cauza răspunderii comune a statelor membre pentru obligațiunile corespunzătoare, NGEU a fost considerat controversat încă de la început. În urma relatărilor despre deturnarea fondurilor din Spania, Federația Europeană a Contribuabililor a descris situația în atenția ziarului german „ Bild ” drept un „scandal de maximă importanță”. Michael Jäger, președintele organizației, a declarat ziarului: „Solicităm clarificări, dezvăluiri complete, recuperarea fondurilor și urmărire penală”.Cazul viza compatibilitatea legislației italiene – care impune o „remunerație echitabilă” pentru utilizarea publicațiilor de presă de către platforme online, precum Meta – cu dreptul Uniunii Europene.
Decizia, pronunțată la Luxemburg marți, confirmă că statele membre ale UE pot obliga platformele online să plătească o remunerație echitabilă pentru utilizarea conținutului jurnalistic, în conformitate cu legislația europeană privind drepturile de autor.
„Curtea statuează că dreptul editorilor la o remunerație echitabilă este compatibil cu dreptul Uniunii, cu condiția ca această remunerație să constituie contraprestația economică a autorizației de a utiliza online publicațiile lor”, se arată în comunicatul CJUE.
Judecătorii europeni subliniază totodată că editorii păstrează controlul asupra utilizării conținutului lor.
„Editorii trebuie, în plus, să poată să refuze această autorizație sau să o acorde cu titlu gratuit. Pe de altă parte, nu se poate solicita nicio plată de la prestatorii care nu utilizează aceste publicații”, se mai specifică în comunicat.
„Asigurarea unei piețe a dreptului de autor performante”CJUE a mai apreciat că obligațiile impuse platformelor de a negocia și de a furniza date editorilor sunt justificate, întrucât urmăresc „asigurarea unei piețe a dreptului de autor performante și echitabile” și protejarea investițiilor editorilor de presă.
Totodată, Curtea a subliniat necesitatea unui echilibru între drepturi fundamentale.
„Aceste obligații permit instituirea unui just echilibru între libertatea de a desfășura o activitate comercială, pe de o parte, și dreptul de proprietate intelectuală, precum și dreptul la libertatea și la pluralismul mijloacelor de informare în masă, pe de altă parte”, se mai arată în decizie.
Cazul a fost deschis după ce Meta a contestat o decizie a autorității italiene AGCOM, susținând că regimul național italian de compensare încalcă legislația europeană privind piața unică digitală. Curtea a respins, însă, argumentele companiei și a confirmat principiul dreptului editorilor la remunerație echitabilă în condițiile stabilite de dreptul UE.
Hotărârea are implicații mai largi pentru conflictul tot mai intens dintre deținătorii de publicații și marile companii tehnologice, în contextul utilizării conținutului media și al datelor jurnalistice, inclusiv pentru antrenarea sistemelor de inteligență artificială.
„Într-o țară latină, tot timpul dezbaterile sunt foarte pasionale, însă nu cred că trebuie să amestecăm lucrurile. Noi, în România, avem evident o dezbatere internă pe chestiunii interne, nu cea mai fericită, dar se mai întâmplă în democrație. Pe de altă parte, nu s-a schimbat absolut nimic în orientarea strategică a României, nici în relația cu Uniunea Europeană, nici în relația cu NATO, nici în relația cu Statele Unite”, a spus președintele Dan, la conferința internațională „Black Sea and Balkans Security Forum” de la București.
Nicușor Dan a mai spus că „nu e vorba de o alegere” între Europa și SUA, cu „de a compatibiliza cât mai mult”.
„Cu cât Europa este mai puternică, cu atât NATO e mai puternic, cu cât NATO e mai puternic, cu atât Europa este mai puternică. Și, de altfel, există proiecte complementare la nivelul Uniunii Europene, la nivelul NATO. Ăsta este unul din avantajele competitive ale României, că are o politică externă extrem, extrem de predictibilă de 20, poate chiar 30 de ani. Nimic nu s-a schimbat aici”, a mai spus Nicușor Dan.
Președintele Nicușor Dan participă la conferința internațională „Black Sea and Balkans Security Forum” de la București.
Un oficial sud-coreean a propus o taxă socială pe profiturile generate de inteligența artificială, care să fie redistribuită în societate, în contextul în care cele mai mari companii din țară, Samsung Electronics și SK Hynix generează profituri record, relatează France 24.
Cele două firme sud-coreene au devenit furnizori cheie de cipuri de înaltă performanță, care alimentează infrastructura de inteligență artificială la nivel global și au înregistrat câștiguri record în primul trimestru al anului, pe fondul creșterii cererii la nivel global.
Coreea de Sud nu mai funcționează ca o economie tradițională de export și ar putea trece la o „economie de monopol tehnologic”, determinată de deficitul de cipuri și de profiturile excesive susținute, a declarat, luni, Kim Yong-beom, secretar prezidențial senior pentru politică.
Taxa socială, redistribuită comunitățiiSecretarul a propus ceea ce el a numit, provizoriu, un „dividend național”, pentru redistribuirea socială a profiturilor corporative excesive din tehnologia inteligenței artificiale.
Taxa respectivă ar putea fi folosită pentru a oferi sprijin tinerilor pentru startup-uri, programe de venit de bază pentru comunitățile rurale și de pescari, sprijin pentru artiști și pensii mai mari pentru vârstnici, potrivit oficialului. „Utilizarea unei părți din profituri, pentru a asigura stabilitatea socială pentru generația actuală și a atenua costurile de tranziție, nu este doar o redistribuire, ci și un tip de cost de întreținere a sistemului” a declarat secretarul, potrivit aceleiași surse.
Țara vrea să se alăture puterilor globale în IACoreea de Sud a anunțat că va tripla cheltuielile pentru inteligența artificială în acest an, cu scopul de a se alătura Statelor Unite și Chinei, drept una dintre primele trei puteri în domeniul inteligenței artificiale.
Remarcile lui Kim Yong-beom au venit în contextul în care sindicatul Samsung Electronics a cerut eliminarea plafoanelor pentru bonusurile de performanță și a solicitat un sistem care să aloce 15% din profitul operațional bonusurilor.
De asemenea, inclusiv Partidului Democrat, aflat la guvernare, redistribuirea câștigurilor din încasările companiilor. Parlamentarul Moon Geum-ju a declarat, luna trecută, că profitul companiilor a fost construit, parțial, pe „sacrificiul și răbdarea fermierilor și pescarilor” și a susținut că o parte din profituri ar trebui returnată comunităților rurale. mai arată sursa.
Nicușor Dan a subliniat că regiunea Mării Negre și Balcanii de Vest reprezintă un interes strategic pentru România. Același interes îl are și NATO, din motive geografice.
România crește securitatea la Marea Neagră și pe flancul estic. Țara noastră participă totodată la misiuni NATO și misiuni europene.
Ucraina și Moldova, priorități diplomaticePreședintele a menționat explicit preocuparea față de Ucraina, vecinul direct al României. Orientul Mijlociu a fost și el adus în discuție, prin consecințele pe care evoluțiile din zonă le pot avea regional.
La nivelul Uniunii Europene, România contribuie la apropierea Moldovei, Ucrainei și țărilor din Balcanii de Vest de UE. Este un proces tehnic complex, care necesită multă atenție diplomatică, a spus Nicușor Dan.
Summitul NATO de la Ankara și formatul B9Nicușor Dan s-a arătat optimist înaintea discuțiilor din formatul B9 și a summitului NATO de la Ankara. Ambele formate vizează solidaritate și eficiență în obiectivele asumate.
Referitor la ce înseamnă concret acest angajament, a spus că sunt necesare investiții în apărare, interoperabilitate și un parteneriat transatlantic efectiv.
Institutul va fi prezentat oficial marți în Parlamentul din Danemarca și este construit după un model inspirat din industria auto: aplicațiile AI ar urma să fie testate și evaluate similar testelor de siguranță pentru mașini, scrie Euronews. Inițiatorii proiectului spun că părinții ar trebui să poată verifica riscurile unei aplicații AI înainte ca aceasta să fie folosită de copii.
Cum ar urma să funcționeze noul institutNoul organism va funcționa în cadrul Common Sense Media, organizație americană cunoscută pentru evaluarea conținutului digital destinat minorilor. Institutul intenționează să testeze chatboturi și alte produse bazate pe inteligență artificială pentru a identifica riscuri legate de sănătatea mintală, comportamente periculoase sau conținut sensibil pentru minori. Printre aplicațiile analizate în studii anterioare s-au numărat OpenAI, Anthropic, Google și Meta, prin produsele lor AI precum ChatGPT, Claude, Gemini și Meta AI.
Potrivit unui raport realizat în 2025 împreună cu laboratorul Stanford Brainstorm Lab, mai multe chatboturi nu au reușit să identifice corect semne ale problemelor de sănătate mintală la tineri. Cercetătorii au descoperit că sistemele ignorau indicii clare privind depresia, anxietatea sau riscul de suicid și ofereau adesea explicații legate doar de sănătatea fizică.
Reglementările actuale sunt considerate insuficienteÎn prezent, multe aplicații AI funcționează într-o zonă gri din punct de vedere legislativ. Deși Uniunea Europeană a introdus reguli pentru platformele digitale prin Digital Services Act, chatboturile AI nu sunt încă reglementate clar în privința protecției minorilor. Margrethe Vestager a fost una dintre principalele figuri europene implicate în reglementarea marilor companii tehnologice în ultimul deceniu și a coordonat agenda europeană „Europe Fit for the Digital Age”. Fondatorul Common Sense Media, James P. Steyer, a declarat că inteligența artificială „remodelează copilăria și adolescența”, în timp ce deciziile privind siguranța copiilor sunt luate fără suficiente date și standarde clare.
Finanțare inclusiv din industria tehnologicăInstitutul va fi finanțat atât din donații filantropice, cât și din contribuții ale unor companii din industria tech. Printre finanțatori se numără Anthropic, fundația OpenAI și Pinterest. Organizatorii susțin însă că finanțatorii nu vor avea influență asupra evaluărilor și concluziilor publicate. Institutul intenționează să dezvolte inclusiv instrumente open-source care să poată fi folosite de companiile AI pentru a-și testa propriile produse înainte de lansare.
Anchetatorii suspectează că politicianul ar fi folosit fondurile destinate personalului parlamentar pentru a obține bani în interes personal, prin intermediul unei angajări considerate fictive.
Parchetul General Central din Ungaria nu a confirmat oficial numele politicianului vizat, însă, potrivit Daily News Hungary, este vorba despre Zoltán Bóna, fost deputat al partidului Fidesz condus de premierul Viktor Orbán, ales într-o circumscripție din apropierea Budapestei.
Bani transferați printr-o angajare suspectăPotrivit procurorilor, acesta ar fi angajat-o la biroul său parlamentar pe mama primarului din Halásztelek – un orășel situat la sud de capitala Ungariei, ales din partea partidului lui Viktor Orbán. Femeia, în vârstă de 70 de ani, „nu a desfășurat nicio activitate reală”. În schimb, „ar fi încasat salariul și ar fi transferat cea mai mare parte a banilor fiului său, care „ar fi redistribuit o parte semnificativă” către deputatul care i-a oferit postul.
Timp de 19 luni, ea a încasat suma totală de 14,3 milioane de forinți, echivalentul a aproximativ 35.000 de euro, adică în jur de 750.000 de forinți pe lună.
Reținere imediată după pierderea imunității„Așa ceva nu s-a mai văzut până acum: la doar 48 de ore după ce și-a pierdut imunitatea parlamentară, fostul deputat Fidesz a ajuns în arest”, notează sursa citată, care subliniază viteza neobișnuită cu care au acționat anchetatorii.
„Toate probele relevante erau deja pregătite”, iar ofițerii Biroului Central de Investigații din Ungaria, care anchetează cazurile de corupție și criminalitate gravă, au descins luni la locuința politicianului, „în zori, cu mandat de percheziție”.
Primarul, plasat sub control judiciar la domiciliuPe lângă acuzațiile de corupție, Zoltán Bóna este cercetat și pentru folosirea unor documente oficiale falsificate.
Primarul din Halásztelek este cercetat sub control judiciar la domiciliu, iar mama acestuia este anchetată în libertate.
Alte scandaluri de corupție din tabăra lui OrbánPresa ungară amintește și alte cazuri de corupție care au implicat politicieni ai partidului lui Viktor Orbán. Printre acestea se află Roland Mengyi, fost deputat al alianței de guvernare Fidesz-KDNP, formată din partidul lui Orbán și Partidul Popular Creștin-Democrat din Ungaria, condamnat după un dosar legat de fonduri europene, și fostul secretar de stat Pál Völner, anchetat pentru presupuse mite primite de la șeful Camerei Executorilor Judecătorești din Ungaria.
Ajuns la un nou sezon, Women Rally își propune să promoveze motorsportul feminin și să ofere participantelor un cadru sigur în care să își testeze limitele și să descopere experiența competițională la volan, potrivit organizatorilor.
Etapa inaugurală a evenimentului debutează vineri, 15 mai, cu „Conferința Women Rally”, organizată la Palatul Parlamentului. Aceasta reprezintă un nou concept dedicat dialogului și poveștilor inspiraționale din sport și din mediul profesional. Programul zilei mai include briefingul oficial, ridicarea materialelor de concurs și recunoașterea circuitului.
Competiția propriu-zisă este programată sâmbătă, 16 mai, când concurentele vor lua startul în două manșe bazate pe îndemânare și precizie. Fiecare participantă concurează individual, la volanul propriei mașini, fără contact direct între automobile, accentul fiind pus pe control și siguranță.
Printre ambasadoarele prezente la București se vor afla Elisabeta Lipă, Camelia Potec, Narcisa Lecușanu și Alina Dumitru, campioana en-titre a sezonului 2025.
„Women Rally înseamnă emoție, energie și încredere. Dincolo de cronometru, ne bucurăm să vedem în fiecare an femei care aleg să își depășească limitele și să descopere cât de mult pot evolua atunci când ies din zona de confort”, a declarat Laura Savu, fondator și organizator al campionatului și președinta Comisiei pentru femei din cadrul Federației Române de Automobilism Sportiv.
Evenimentul se va încheia sâmbătă seara cu dineul oficial și festivitatea de premiere organizate în showroom-ul Roadhill Automotive.
Bărbatul în vârstă de 37 de ani a fost arestat în Tenerife pe 7 mai, la trei zile după ce profilul său a fost publicat pe platformă. Acesta fusese condamnat la opt ani de închisoare de către Tribunalul Metropolitan din Budapesta și era căutat de autoritățile maghiare, potrivit Europol.
Platforma „EU Most Wanted” este o inițiativă susținută de Europol și de Rețeaua europeană a echipelor de căutare activă a fugarilor (ENFAST). Aceasta joacă un rol important în sprijinirea autorităților în urmărirea fugarilor implicați în infracțiuni grave și în criminalitatea organizată la nivel transfrontalier.
Una dintre informațiile anonime transmise prin intermediul site-ului web a indicat locația din Spania unde se credea că se ascunde fugarul. Informația a fost verificată rapid și s-a acționat în consecință, prin cooperarea dintre echipa FAST din Ungaria, punctele de contact ENFAST și poliția spaniolă.
„Acest caz evidențiază valoarea operațională a platformei „EU Most Wanted”, care permite autorităților de aplicare a legii din întreaga Europă să publice profilurile fugarilor cu prioritate ridicată și să primească informații direct de la public. Cetățenii sunt încurajați să viziteze site-ul web „EU Most Wanted” și să consulte profilurile publicate în prezent. Chiar și cele mai mici informații pot ajuta anchetatorii să localizeze infractorii periculoși și să îi aducă în fața justiției”, potrivit Europol.
Departamentul Energiei al SUA a transmis că a început transferul a 53,3 milioane de barili din rezerva strategică de petrol, după ce a atribuit contracte către nouă companii în cadrul programului său de schimb de urgență, potrivit Al Jazeera.
Trafigura Trading LLC, o companie de tranzacționare a mărfurilor cu sediul în Texas, a primit cea mai mare cantitate, de aproape 13 milioane de barili, iar Marathon Petroleum Corporation și ExxonMobil urmează să primească 12,4 milioane de barili, respectiv 11,4 milioane de barili.
Macquarie Commodities Trading US, Atlantic Trading & Marketing, BP Products North America, Energy Transfer Crude Marketing, Mercuria Energy America și Phillips 66 vor primi între 1,05 milioane și 6,55 milioane de barili fiecare, potrivit Departamentului Energiei.
În cadrul schemei de schimb a departamentului, firmele participante sunt obligate să refacă stocul cu barili noi la o dată ulterioară.
Petrolul, „rapid introdus pe piaț㔄Aceste acțiuni continuă să introducă rapid petrolul pe piață, să răspundă nevoilor de aprovizionare pe termen scurt și să asigure că Rezerva strategică de petrol rămâne puternică prin returnarea barililor premium”, a declarat Kyle Haustveit, șeful Biroului pentru hidrocarburi și energie geotermală al departamentului.
Transferul are loc după ce administrația lui Donald Trump a convenit în martie să elibereze 172 de milioane de barili de țiței, ca parte a coordonării de către AIE a celei mai mari descărcări de stocuri globale din istorie.
Prețurile petrolului au crescut brusc de când SUA și Israelul au lansat războiul împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie, blocada de represalii a Teheranului asupra Strâmtorii Ormuz paralizând una dintre cele mai importante rute comerciale din lume.
Traficul maritim în strâmtoare s-a oprit în urma amenințărilor iraniene la adresa navelor comerciale, perturbând aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol.
Prețurile petrolului au continuat să crească ușor luni, după ce Trump a respins cea mai recentă propunere de pace a Iranului și a avertizat că încetarea focului dintre părți se află „în stare critică”, diminuând speranțele pentru o rezolvare rapidă a conflictului.
Confruntat cu nemulțumirea în creștere a opiniei publice față de creșterea prețurilor la combustibili, Trump a promis luni că va renunța la taxa federală de 18,4 cenți pe galon aplicată benzinei, deși impozitarea este de competența Congresului SUA.
Contractele futures pentru țițeiul Brent, referința internațională, au crescut cu aproximativ 1% în Asia marți dimineață, depășind 105 dolari pe baril.
WhatsApp Plus este un abonament opțional, lansat după o perioadă de testare beta. Serviciul este disponibil treptat pentru publicul larg din SUA.
Abonamentul este rezervat exclusiv utilizatorilor privați. Conturile Business nu au acces la această versiune, notează Adnkronos.
Mesageria, apelurile și criptarea end-to-end rămân gratuite pentru toți utilizatorii.
Ce schimbări aduce abonamentul WhatsApp PlusCea mai vizibilă schimbare este posibilitatea de a modifica aspectul aplicației. Abonații pot alege dintre 18 nuanțe cromatice diferite pentru meniuri și interfață.
Verdele clasic WhatsApp poate fi înlocuit cu orice altă culoare din paleta disponibilă.
Aplicația oferă și 14 pictograme alternative pentru ecranul de start. Variantele disponibile merg de la design minimalist la versiuni artistice sau strălucitoare.
Stickere, tonuri și chat-uri fixatePlanul Plus include pachete exclusive de stickere animate. Animațiile sunt vizibile pe tot ecranul, chiar și pentru destinatarii fără abonament.
Limita de conversații fixate în partea de sus crește de la trei la douăzeci. Acest lucru permite acces rapid la cele mai importante contacte.
Abonații primesc și zece tonuri de apel noi. Temele și notificările pot fi configurate simultan pentru toate conversațiile.
Cât costă WhatsApp Plus în EuropaÎn Europa, abonamentul costă 2,49 euro pe lună. Unele piețe beneficiază de o perioadă de încercare gratuită.
Durata perioadei de probă variază în funcție de țară.
Acestea sunt datele compilate de AQI, platforma de monitorizare a calității aerului. „Nu există un precedent modern”, potrivit AQI. „Aceasta nu este o lună aprilie obișnuită. Și necesită o analiză serioasă, bazată pe date”.
Clasamentul AQI se bazează pe temperaturile înregistrate pe parcursul a 24 de ore, incluzând maximul din timpul zilei și punctul cel mai rece din timpul nopții, precum și alte date, cum ar fi precipitațiile, vântul și umiditatea.
Pe 27 aprilie, temperaturile medii maxime în toate cele 50 de orașe indiene de pe listă au atins 112,5 grade Fahrenheit (44,7 grade Celsius).
Peste 46 de grade Celsius în BandaÎn fruntea clasamentului AQI s-a situat orașul Banda, din statul Uttar Pradesh, situat în nordul Indiei, care se caracterizează printr-un climat subtropical aspru, aducând adesea veri extrem de toride. Chiar înainte de lunile de vară, care sunt de obicei cele mai calde, căldura a crescut. Pe 27 aprilie, temperaturile din Banda au atins 115,16 grade (46,2 grade Celsius), potrivit AQI, cea mai ridicată temperatură înregistrată oriunde pe planetă în acea zi. Cea mai scăzută temperatură înregistrată în Banda, în primele ore ale acelei dimineți, a fost de 94,5 grade (34,7 grade Celsius), potrivit CNN.
Conform AQI, majoritatea orașelor cu cele mai ridicate temperaturi din India se aflau în „centura de căldură din interiorul țării”.
Valul de căldură extremă cu care s-a confruntat India în a doua jumătate a lunii trecute „se numără printre cele mai severe, dacă nu chiar cel mai sever, din luna aprilie, care de obicei nu este cea mai caldă lună a anului”, a declarat Maximiliano Herrera, climatolog și istoric meteorologic care monitorizează temperaturile extreme. Zeci, dacă nu sute de recorduri de căldură din luna aprilie au fost doborâte, a spus el.
Căldură alimentată de criza climaticăDatele înregistrate într-o singură zi nu indică neapărat o tendință, dar India se confruntă de mult timp cu o căldură din ce în ce mai intensă, alimentată de criza climatică. Verile devin tot mai toride și încep mai devreme. Anul trecut, căldura toridă a ajuns încă din aprilie în anumite regiuni ale Indiei, unde temperaturile au depășit 37,7 °C, cu până la 5 grade peste media sezonieră.
Căldura din India ar putea depăși limita de supraviețuireExperții au avertizat că valurile de căldură din India devin atât de extreme, încât ar putea „depăși limita de supraviețuire” pentru oamenii sănătoși până în 2050.
Căldura este cel mai mortal tip de fenomen meteorologic extrem, iar persoanele vulnerabile sunt cele mai afectate, inclusiv copiii foarte mici și persoanele în vârstă, precum și lucrătorii care își desfășoară activitatea în aer liber, care nu beneficiază de prea multă răcoare în fața soarelui dogoritor. Căldura extremă amenință agricultura și producția alimentară și exercită o presiune enormă asupra economiei și sistemului de sănătate din India.
Consecințele războiului din IranValul de căldură din acest an a survenit în contextul în care țara se confruntă și cu consecințele războiului din Iran, care a redus aprovizionarea cu petrol, provocând o penurie de combustibil într-un moment în care nevoile de răcire sunt în creștere.
Unii se tem că ne așteaptă o vară extrem de toridă. Departamentul Meteorologic Indian a avertizat că în anumite regiuni ale țării se preconizează temperaturi de vară peste medie. Sosirea iminentă a fenomenului El Niño, fenomen meteorologic cu originea în Oceanul Pacific, ar putea, de asemenea, să pună în pericol viitorul sezon al musonului din India.
Departamentul Meteorologic Indian a prognozat precipitații musonice sub media anului în 2026, alimentând temerile legate de sectorul agricol al țării, precum și de rezervoarele și acviferele care asigură apa potabilă. Fenomenele El Niño anterioare au adus precipitații mai scăzute și secete mai severe în țară.
Există un risc ridicat ca o căldură extremă să afecteze mai multe state din centrul și estul Indiei la sfârșitul acestei luni, indicele de căldură — care măsoară cât de cald se simte cu adevărat prin combinarea temperaturii, umidității și a altor factori — putând să urce până la 122 și chiar 140 de grade, a spus Herrera. Acestea sunt „niveluri periculoase”, a adăugat el.