MediaFax.ro

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a încheiat înscrierile pentru Platforma de dialog strategic pentru economie competitivă și rezilientă (Platforma ECR).

Potrivit unui comunicat, până la termenul-limită din 2 octombrie 2026, au fost depuse peste 290 de candidaturi pentru cele șapte grupuri de dialog sectorial.

Organizații patronale și sindicale, asociații profesionale, camere de comerț, clustere, companii, organizații neguvernamentale, dar și instituții de învățământ și cercetare au răspuns invitației de a ajuta la elaborarea politicilor economice.

Prin Platforma ECR, MEDAT dorește să creeze un cadru „structurat și transparent de dialog între autorități și mediul economic și social”.

Cele șapte grupuri de dialog sectorial acoperă următoarele domenii:

• politici economice și capital uman,
• industria de apărare și tranziția multi-use,
• industrii, antreprenoriat și IMM-uri,
• diplomație economică,
• ecosisteme digitale de inovare și start-up-uri,
• simplificare reglementară
• debirocratizare.

Selecția organizațiilor se desfășoară în două etape

În prima etapă, Secretariatul Tehnic Unic (STU) din cadrul MEDAT va verifica eligibilitatea candidaților și dacă dosarele sunt complete, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 976/2026.

Până la 16 octombrie 2026, organizațiile eligibile ale căror dosare necesită completări „vor fi informate cu privire la documentele lipsă sau neconforme și la termenul de transmitere a acestora”.

Organizațiile care nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate vor primi o informare scrisă, în care va fi explicată decizia.

În a doua etapă, candidaturile complete și eligibile „vor fi evaluate și punctate conform criteriilor de selecție aplicabile”. Evaluarea va avea loc separat pentru fiecare grup de dialog sectorial și pentru fiecare categorie de entități.

Aceste categorii includ organizații patronale și sindicale, asociații profesionale, asociații ale întreprinzătorilor și IMM-urilor, companii private, organizații neguvernamentale relevante, camere de comerț bilaterale sau regionale, clustere certificate, asociații ale investitorilor străini, instituții de învățământ, cercetare și formare profesională.

Clasamentele vor fi întocmite separat pentru fiecare categorie din cadrul fiecărui grup.

Selecția urmărește „să asigure o componență diversificată, care să reflecte specificul domeniului fiecărui grup și să includă perspective diferite din mediul economic și social”.

De asemenea, acolo unde va fi posibil, se va urmări reprezentarea organizațiilor din afara regiunii București-Ilfov și evitarea dublei reprezentări.

Lista organizațiilor selectate va fi anunțată până la 30 octombrie

Fiecare grup de dialog sectorial va avea cel mult 15 organizații membre cu drept de vot în plen.

Rezultatul provizoriu al selecției va fi supus validării Colegiului de validare, format din secretarii de stat și secretarul general al MEDAT. Lista organizațiilor selectate pentru fiecare grup va fi anunțată până la 30 octombrie 2026.

Componența finală a grupurilor de dialog sectorial va fi publicată pe site-ul ministerului.

Nava de transport general AZOV CONCORD, care arbora pavilionul statului Saint Kitts și Nevis, se afla în tranzit din România către Turcia atunci când a fost lovită și s-a scufundat. Plecase din portul Brăila sâmbătă, 10 octombrie, la ora 12:34, potrivit datelor de monitorizare AIS consultate de Mediafax pe platforma VesselFinder. Vasul se îndrepta spre portul Izmir din Turcia, unde era programat să ajungă pe 14 octombrie.

Nava, construită în 2008, are și un trecut legat de războiul din Ucraina: în iunie 2022, a devenit prima navă comercială străină care a părăsit portul Mariupol după ocuparea orașului de către forțele ruse.

Nava s-a scufundat în apropierea coastelor Bulgariei. Marinarii, salvați de pe plute

Incidentul s-a produs la aproximativ 17 mile marine, echivalentul a circa 31 de kilometri, est de localitatea bulgară Krapets.

Guvernatorul regional al Varnei, Mario Smrkov, a declarat pentru postul Nova TV că marinarii au reușit să abandoneze vasul înainte de scufundare și s-au refugiat pe plute de salvare.

O altă navă civilă, aflată în apropierea locului incidentului, a intervenit pentru recuperarea supraviețuitorilor.

Potrivit primelor informații comunicate de oficialul bulgar, aproximativ patru marinari fuseseră salvați. Bilanțul era însă provizoriu, iar starea acestora nu era cunoscută.

Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a vorbit, la rândul său, despre operațiunile de salvare, în contextul unor noi incidente cu drone asupra transportului maritim din Marea Neagră.

Noi atacuri asupra navelor comerciale din Marea Neagră

Scufundarea AZOV CONCORD vine în contextul unei serii de incidente care au afectat navigația comercială din Marea Neagră în ultimele zile.

Un alt cargou, CHELSEA 3, aflat sub pavilion maltez, a fost avariat în urma unui atac produs în apropierea coastelor Bulgariei. Membrii echipajului au fost evacuați, fiind raportate și persoane rănite.

La începutul lunii octombrie, alte nave comerciale au fost vizate de atacuri cu drone în zonele maritime din apropierea României și Bulgariei.

Incidentele ridică noi semne de întrebare cu privire la securitatea rutelor comerciale din vestul Mării Negre, inclusiv a celor utilizate de navele care pleacă din porturile românești.

Atacurile asupra transportului comercial au consecințe nu doar pentru siguranța echipajelor, ci și pentru fluxurile de mărfuri, costurile de asigurare și activitatea porturilor din regiune.

Două nave comerciale au fost lovite în incidente separate în apele teritoriale bulgare din Marea Neagră, în noaptea de luni spre marți, potrivit informațiilor prezentate la reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate de pe lângă Consiliul de Miniștri, informează BGNES.

Nava de marfă „Chelsea 3”, sub pavilion maltez, a fost atacată de trei drone aeriene la aproximativ 18 mile marine est de orașul Biala.

Toți cei 15 membri ai echipajului au fost evacuați și transportați la Varna. Potrivit informațiilor preliminare, cinci marinari au primit îngrijiri medicale pentru răni ușoare.

O a doua navă s-a scufundat la aproximativ 17 mile marine est de Krapeț. Până în prezent, autoritățile au anunțat salvarea unui singur membru al echipajului.

Premierul bulgar Rumen Radev a anunțat că o va invita la discuții pe ambasadoarea Rusiei, Eleonora Mitrofanova, și că va discuta și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Acesta a mai precizat că, în acest moment, nu există suficiente dovezi pentru a stabili originea dronelor folosite în atacuri.

Echipajul navei „Chelsea 3” a fost evacuat

Semnalul SOS transmis de nava „Chelsea 3” a fost recepționat la ora locală 01:30. Potrivit informațiilor furnizate de echipaj, trei drone aeriene au lovit puntea și bordajul navei.

Centrul de Coordonare a Operațiunilor de Căutare și Salvare Maritimă din Varna a declanșat o operațiune de urgență. O echipă a Poliției de Frontieră a evacuat toate cele 15 persoane aflate la bord, respectiv șapte cetățeni ucraineni și opt cetățeni azeri.

Nava „Chelsea 3” navighează sub pavilion maltez, este înregistrată la Odesa, iar armatorul este ucrainean, potrivit informațiilor disponibile.

Echipajul a fost transportat în portul Varna, unde cinci marinari au primit îngrijiri medicale pentru răni ușoare.

Primele relatări despre incident indicau că atacul a avut loc la aproximativ 14-15 mile marine est de Biala, menționând un număr diferit de persoane rănite.

Informațiile ulterioare despre intervenția autorităților precizează o distanță de aproximativ 18 mile marine, confirmând totodată evacuarea tuturor celor 15 membri ai echipajului.

O a doua navă s-a scufundat în largul satului Krapeț

În timpul reuniunii de urgență a Consiliului de Securitate de pe lângă Consiliul de Miniștri, autoritățile au primit informații despre un al doilea incident.

Nava respectivă, aflată la aproximativ 17 mile marine est de Krapeț, s-a scufundat. Potrivit informațiilor preliminare, un membru al echipajului a fost salvat.

Până în prezent, nu au fost confirmate identitatea navei, numărul total al persoanelor aflate la bord sau care a fost soarta celorlalți membri ai echipajului.

Rumen Radev: „Un nou atac este absolut inacceptabil”

„Un nou atac asupra navelor comerciale în imediata apropiere a apelor teritoriale bulgare este absolut inacceptabil”, a declarat premierul bulgar Rumen Radev.

Acesta a anunțat că Bulgaria va cere explicații ambasadoarei Rusiei, Eleonora Mitrofanova.

„Logica evenimentelor indică faptul că rezultatul atacurilor servește intereselor Federației Ruse”, a declarat Radev, care a spus că acesta este unul dintre motivele pentru care vrea să discute cu reprezentanta diplomatică a Rusiei.

Potrivit acestuia, în acest moment, nu există dovezi clare privind originea dronelor care să permită atribuirea responsabilității pentru atacuri unei anumite țări.

Rumen Radev a mai spus că reprezentanții permanenți ai Bulgariei la NATO și la Uniunea Europeană au fost informați despre incidente. De asemenea, urmează să aibă loc o discuție cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

O măsură inedită pentru protecția pietonilor a fost luată la Suceava. Conducerea municipiului a decis să amplaseze două manechine, în dreptul unei treceri de pietoni din fața unei școli.

Ele imită copiii care ies de la școală și se pregătesc să traverseze și au chiar și aceeași înălțime cu cea a unui elev.

Cum funcționează metoda manechinelor

Practic, conducerea municipiului se așteaptă ca manechinele să îi facă pe șoferi să reducă viteza instinctiv în fața trecerii de pietoni, în timp ce se asigură.

Trecerea de pietoni este însă și semaforizată.

Cum motivează demersul conducerea orașului

Viceprimarul spune că aceste manechine sunt doar începutul. Primăria are în plan să monteze astfel de mecanisme la toate trecerile de pietoni din oras, care se află în apropierea școlilor sau grădinițelor.

„Am început montarea acestor manechine care înfățișează copii la trecerile de pietoni din apropierea școlilor pentru a atrage atenția șoferilor și a reduce riscul producerii accidentelor rutiere. Extindem proiectul la un număr de 15 treceri de pietoni din zonele cele mai expuse”, a declarat Dan Cușnir, viceprimarul Sucevei, pentru Monitorul de Suceava.

Manechinele care emită elevii la trecerile de pietoni sunt o măsură de la care conducerea orașului se așteaptă să dea rezultate, precum reducerea numărului de victime minore rezultate din accidente.

Regele  Felipe al VI-lea al Spaniei va călători marți la Ceuta pentru o vizită, considerată rară și sensibilă din punct de vedere diplomatic. Vizita monarhului spaniol are loc la două luni și jumătate după afluxul masiv de migranți în această enclavă spaniolă din Africa de Nord, a cărei suveranitate este revendicată de Maroc.

Aceasta este prima vizită a unui monarh spaniol de la cea a lui Juan Carlos, tatăl lui Felipe al VI-lea, din 2007, care a declanșat o criză diplomatică cu Rabat. Miercuri, Felipe al VI-lea și regina Letizia vor vizita Melilla, cealaltă enclavă spaniolă situată pe teritoriul nord-african, potrivit Le Figaro.

Această vizită are loc cu mai puțin de șapte săptămâni înainte de alegerile anticipate din 29 noiembrie, migrația reprezentând o temă majoră de campanie. Aproape două decenii după ultima vizită regală, Ceuta, cu o populație de aproximativ 80.000 de locuitori, încearcă să revină la o oarecare aparență de normalitate după șocul provocat de sosirea a peste 70.000 de migranți din Maroc la sfârșitul lunii iulie.

Deși majoritatea migranților au plecat în câteva ore, câteva mii au rămas în acest mic teritoriu dintre  Mediterană și Atlantic, unde o parte a populației s-a simțit abandonată de stat. „Regele ar fi trebuit să vină în prima sau a doua zi. Și ar fi trebuit să vină în uniforma de comandant-șef al forțelor armate, ceea ce este. Pentru locuitorii din Ceuta, acesta ar fi fost semnul incontestabil că statul era prezent”, a declarat pentru AFP Susana Román, o avocată în vârstă de 57 de ani și promotoare a platformei „Salvați Ceuta”.

Autoritățile au înființat centre pentru a găzdui peste 7.000 de persoane și 2.800 de minori, permițând astfel evacuarea marilor tabere de migranți stabilite pe unele dintre plajele orașului, dar unii continuă să locuiască pe străzile enclavei sau pe dealuri, în principal la periferie. „Dacă regele ar fi venit în a doua zi a invaziei, și-ar fi dat seama de situația pe care o avem aici. Acum va vedea că totul este curat, pentru că toți locuiesc în corturi (…), pentru că pur și simplu au fost mutați dintr-un loc în altul”, se plânge Ana Muñoz, o funcționară publică în vârstă de 33 de ani, care spune că și-a pierdut o parte din încrederea în rege.

Adăposturile improvizate din Ceuta au fost demolate

Duminică, forțele de ordine au evacuat tabăra Guano, ultima rămasă pe plajele teritoriului. Câteva minute mai târziu, buldozerele au distrus adăposturile improvizate unde locuiau aproximativ 400 de persoane. Vizita va începe la ora 12:30 cu o întâlnire cu autoritățile la Primărie, înainte de a continua la o școală din acest oraș unde au coexistat din punct de vedere istoric comunitățile catolice, musulmane, evreiești și hinduse.

Monarhii vor vizita apoi cimitirul Sidi Embarek, unde vor aduce un omagiu celor peste o sută de persoane care au murit în timpul sosirii în masă a migranților, potrivit  Madridului și Rabatului. Ulterior, Felipe al VI-lea, care a descris deja evenimentele din Ceuta drept „inacceptabile”, se va adresa reprezentanților societății civile din Ceuta în cadrul unei întâlniri.

Testează relațiile cu Marocul

Această vizită va testa relațiile cu Marocul, al cărui rege Mohammed al VI-lea a apărat vineri „parteneriatul” cu Spania, respingând ferm orice tentativă de „presiune” sau „șantaj ”. Monarhul marocan a declarat în fața Parlamentului că parteneriatul cu Madridul a înregistrat „progrese semnificative”, inclusiv în lupta împotriva migrației ilegale, dar că se confruntă acum cu „provocări majore” . „Ce are de-a face regele Marocului cu asta? El și opinia sa contează puțin, din moment ce Ceuta a fost întotdeauna spaniolă”, spune Mohamed Hamadi, un rezident în vârstă de 41 de ani al orașului Ceuta, care intenționează să participe la vizita regală fluturând steagul orașului său.

Imaginile cu mașina aflată pe plajă au fost publicate pe rețelele de socializare. Acestea au fost analizate și de polițiștii constănțeni.

Anchetatorii au reușit să-l identifice pe șofer. Este vorba despre un tânăr de 21 de ani care a intrat cu mașina pe o plajă din localitatea Cap Aurora.

„Urmare a apariției în spațiul public a unor imagini cu un autoturism ce s-ar fi aflat pe un sector de plajă din localitatea Cap Aurora, vă comunicăm faptul că, în cursul zilei de ieri, 12 octombrie, polițiști din cadrul Secție 1 Poliție Neptun au identificat un tânăr, de 21 de ani, care, la data de 10 octombrie a.c., a condus un autoturism pe o plajă din localitatea Cap Aurora”, a transmis IPJ Constanța.

Șoferul a fost sancționat contravențional cu amendă de 10.000 de lei.

Potrivit regulilor clasice de bune maniere, bărbatul salută primul femeia, persoana mai tânără o salută pe cea mai în vârstă, iar angajatul își salută superiorul, scrie Blic. Totuși, aceste convenții nu sunt absolute. Contextul întâlnirii contează, iar în societatea contemporană politețea nu mai este determinată exclusiv de sex, vârstă sau poziție socială.

Bărbatul sau femeia? Ce spune eticheta tradițională

În eticheta clasică europeană, inițiativa salutului îi revine, de regulă, bărbatului atunci când întâlnește o femeie. Această convenție provine dintr-un sistem de norme sociale în care anumite gesturi de curtoazie erau asociate cu diferențele dintre sexe. Există însă o distincție importantă între a saluta și a iniția un contact fizic, precum strângerea mâinii.

În tradiția etichetei, bărbatul poate saluta verbal primul, dar femeia este cea care decide, de regulă, dacă întinde mâna. Aceeași distincție apare și în relațiile dintre persoane de vârste diferite, unde inițiativa strângerii mâinii îi revine tradițional persoanei mai în vârstă. În prezent, aceste reguli sunt aplicate mai flexibil, în special în mediul profesional, unde respectul reciproc și contextul întâlnirii au prioritate față de convențiile bazate pe sex.

Excepția pe care mulți o ignoră: cine intră într-o încăpere salută primul

Una dintre cele mai simple reguli de politețe privește intrarea într-un spațiu în care se află deja alte persoane. În mod obișnuit, cel care intră salută primul, indiferent dacă este bărbat sau femeie.

De exemplu, dacă o femeie intră într-un birou în care se află mai mulți bărbați, este firesc să îi salute la intrare. La fel, un bărbat care intră într-o încăpere ocupată de femei ar trebui să salute persoanele prezente.

Regula se aplică și în situații obișnuite, precum intrarea într-un magazin mic, într-un cabinet medical sau într-o sală de așteptare. În spațiile foarte mari, precum centrele comerciale, nu există așteptarea de a saluta fiecare persoană necunoscută.

Cine intră într-o încăpere salută primul. Imagine ilustrativă Sursa foto. Pexels

Cine salută primul la serviciu sau când există o diferență de vârstă

Eticheta tradițională stabilește că persoana mai tânără o salută prima pe cea mai în vârstă. În relațiile profesionale, convenția clasică prevede că angajatul salută superiorul ierarhic. Totuși, în mediul de afaceri contemporan, salutul este privit mai ales ca un gest de respect reciproc. Un manager care își salută primul angajații nu încalcă o regulă de politețe.

De asemenea, atunci când două persoane se întâlnesc pentru prima dată, nu este necesar ca una să aștepte pentru a stabili cine are prioritate. Inițiativa salutului poate aparține oricăreia dintre ele, fără ca gestul să fie considerat o dovadă de inferioritate sau de lipsă de respect.

O altă confuzie frecventă: cine întinde primul mâna

Salutul verbal și strângerea mâinii sunt două gesturi diferite, chiar dacă apar adesea împreună. Conform etichetei tradiționale, inițiativa strângerii mâinii aparține persoanei căreia i se acordă întâietate, cum ar fi o femeie într-un context social clasic sau o persoană mai în vârstă.

În mediul profesional modern, această regulă este mai puțin rigidă. Strângerea mâinii poate fi inițiată de oricare dintre participanți, în funcție de situație și de obiceiurile culturale. Important este și faptul că un salut nu presupune obligatoriu contact fizic. Un zâmbet, o înclinare discretă a capului sau un simplu „bună ziua” pot fi suficiente.

Trebuie să saluți și persoanele pe care nu le cunoști?

Într-un grup restrâns, este politicos să saluți toate persoanele prezente, nu doar cunoscutul pentru care ai venit. Dacă întâlnești un prieten însoțit de cineva necunoscut, salutul poate fi adresat amândurora, chiar dacă discuția continuă doar cu prietenul tău.

Aceeași recomandare este valabilă când intri într-un compartiment de tren sau într-un lift în care se află câteva persoane, deși obiceiurile diferă în funcție de țară și de context. Dacă întâlnești din nou aceeași persoană în cursul zilei, nu este necesar să repeți de fiecare dată salutul formal. Un zâmbet sau un gest discret de recunoaștere este, de regulă, suficient.

Portofino, una dintre cele mai exclusiviste destinații de pe Riviera italiană, se confruntă cu o problemă tot mai serioasă: scăderea numărului de locuitori.

Este unul dintre efectele turismului excesiv. Turiștii numeroși și milionarii care ajung la Portofino au provocat o creștere a prețului locuințelor.

Unele spații au ajuns la aproape 20.000 de euro pe metrul pătrat, iar proprietățile cu vedere la mare pot depăși acest prag. Localnicii nu își mai permit costurile și au început să părăsească orașul.

Pentru a combate scăderea populației, primăria a achiziționat aproape 50 de locuințe sociale pe care le închiriază cu aproximativ cinci euro pe metrul pătrat pe lună. Continuarea pe Mediafax Italia.

Rusia a lansat noi valuri de atacuri cu rachete și drone asupra Ucrainei, începând de luni, 12 octombrie, și până marți dimineață, 13 octombrie.

Două femei au fost ucise la Kiev, 11 persoane au fost rănite sau afectate la Harkov, iar locuințe și clădiri civile au fost avariate în mai multe regiuni, inclusiv în apropiere de Liov și Rivne, scrie Kyiv Post.

Atacurile au continuat după ce președintele american Donald Trump a anunțat că Rusia și Ucraina ar fi convenit asupra unei încetări a focului în sectorul energetic. Informația nu a fost confirmată public de cele două țări.

La Kiev, forțele rusești au lansat șase rachete balistice luni seara târziu, iar loviturile au vizat instalații de transport și depozite.

Cu câteva ore în urmă, o dronă rusească lovise un complex rezidențial din capitală, unde două femei au murit și alte nouă persoane au fost rănite.

La Harkov, de exemplu, atacurile cu rachete au provocat mari distrugeri în cartiere rezidențiale, inclusiv prăbușirea unei secțiuni de acces a unui bloc cu patru etaje. Trei persoane au fost salvate de sub dărâmături.

Două femei au fost ucise la Kiev

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că rachetele au lovit două cartiere de pe malul stâng al capitalei.

În cartierul Dniprovski, o rachetă a lovit o instalație de infrastructură de transport, iar în cartierul Desnianski, o altă rachetă a lovit un depozit cu patru etaje.

Echipele de intervenție au fost trimise la ambele locații, a anunțat Kliciko pe Telegram.

În cursul zilei de luni, o dronă rusească a lovit curtea unui complex rezidențial din cartierul Darnițki, provocând incendii în interiorul clădirii.

Poliția Națională a Ucrainei a confirmat moartea a două femei, în vârstă de 39 și 59 de ani, dar și rănirea altor nouă persoane, printre care un minor.

Loviturile cu drone și resturile aparatelor doborâte au avariat, în cursul zilei, și unele locuințe și clădiri civile din mai multe cartiere ale Kievului.

Poliția a raportat pagube în șase districte, inclusiv la trei case particulare din districtul Darnițki și la două grădinițe din districtele Solomianski și Șevcenkivski.

La ora locală 23:17, autoritățile au spus că există posibilitatea unei noi amenințări cu drone și le-au cerut locuitorilor Kievului să rămână în adăposturi.

Atacurile asupra Harkovului au rănit 11 persoane

Atacurile cu rachete rusești asupra Harkovului, produse luni seara târziu, s-au soldat cu 11 persoane rănite sau afectate, potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei (DSNS).

Loviturile au vizat districtele Kholodnohirskîi și Șevcenkivski. În primul, o secțiune de acces a unui bloc de locuințe cu patru etaje a fost distrusă complet.

Trei persoane au fost salvate de sub dărâmături, iar un reprezentant al autorităților de salvare a fost rănit în timpul intervenției și transportat la spital.

Șeful Administrației Militare Regionale Harkov, Oleh Sîniehubov, a declarat că, potrivit informațiilor preliminare, forțele rusești au folosit aproximativ 10 rachete de tip „Banderol”.

Printre răniți se numără un tânăr de 19 ani, internat la terapie intensivă cu arsuri grave. Un alt bărbat, grav rănit, a avut nevoie de o intervenție chirurgicală. Cel puțin 10 case particulare au fost avariate în districtul Kholodnohirskîi.

Într-o altă zonă a regiunii Harkov, dronele au lovit luni orașul Lozova. O femeie de 71 de ani a murit, iar alte șapte persoane, printre care o fetiță de nouă ani, au suferit stări de stres acut.

Două case au luat foc în apropiere de Liov

Atacurile au ajuns și în vestul Ucrainei, marți dimineață, când o dronă rusească doborâtă a căzut peste o clădire rezidențială din satul Murovane, în apropiere de Liov.

Șeful Administrației Militare Regionale Liov a declarat ulterior că incidentul a avut loc în timpul unei alerte de raid aerian.

Două case au fost cuprinse de flăcări, iar trei vehicule au fost avariate. La momentul primei informări nu fuseseră raportate victime, iar serviciile de urgență interveniseră la fața locului.

Clădiri rezidențiale și cămine, avariate în regiunea Rivne

Forțele rusești au atacat luni seara și orașul Rivne, dar și zonele din apropiere, unde au fost avariate clădiri rezidențiale și obiective civile.

Șeful Administrației Militare Regionale, Oleksandr Koval, a declarat că o clădire nerezidențială din Rivne a fost avariată. La prima informare nu fuseseră raportate victime.

În districtul Sarny, mai multe lovituri au vizat o unitate industrială care nu mai era în funcțiune. Au fost avariate și clădiri rezidențiale, precum și cămine.

Atacurile au avut loc după o lovitură asupra regiunii Rivne, duminică, 11 octombrie, în urma căreia trei persoane au fost rănite.

Președintele Donald Trump a vorbit cu jurnaliștii americani înainte de a pleca spre un eveniment electoral. El a fost întrebat dacă știe că Rusia a încălcat regimul de încetare a focului și a atacat Ucraina în timpul nopții.

„Nu sunt sigur de asta. Vom vedea ce se întâmplă”, a răspuns Donald Trump, potrivit imaginilor publicate în mediul online.

Reporterii i-au pus de mai multe ori aceeași întrebare: de ce Putin continuă să atace Ucraina, în ciuda ridicării sancțiunilor. Trump a spus că, probabil, și Kievul a încălcat armistițiul și că situația nu este atât de simplă.

Un jurnalist i-a spus președintelui că deși acesta susține că Rusia și Ucraina au fost de acord cu încetarea focului, ambele părți spun că nu s-a convenit nimic.

„Au fost de acord. Știți de ce? Pentru că eu am spus: Vă veți conforma. Asta se întâmplă”, a răspuns Donald Trump.

De asemenea, Trump a declarat că acordul său cu Rusia privind combustibilul nu este, de fapt, o înțelegere pentru SUA, ci pentru întreaga lume.

Ucrainenii spun că rușii nu respectă acordul anunțat de ruși și continuă atacurile

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că, până în prezent, „nu există niciun indiciu că Rusia respectă” armistițiul energetic anunțat de președintele american Donald Trump. La doar câteva ore după anunțul lui Trump, Zelenski a spus că Rusia a atacat o centrală electrică din estul Ucrainei.

Totodată, Volodimir Zelenski a susținut că progresele privind armistițiul energetic depind de disponibilitatea Casei Albe de a exercita presiuni suplimentare asupra Moscovei. Până luni după-amiază, forțele ruse atacaseră alte șase instalații energetice din țară. Ucraina se confruntă deja cu întreruperi ale alimentării cu energie electrică în urma intensificării atacurilor rusești.

Atacurile ucrainenilor și amenințările americanilor

Atacurile Ucrainei vizează în principal infrastructura petrolieră și de gaze a Rusiei, în încercarea de a reduce veniturile folosite de Moscova pentru finanțarea războiului. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, atacurile au dus activitatea de rafinare a petrolului din Rusia la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani și au redus producția de motorină cu 30% în 2026.

Un oficial european și unul ucrainean au declarat pentru CBS News că administrația Trump ar fi amenințat cu suspendarea schimbului de informații și cu blocarea achizițiilor de armament american de către aliații europeni pentru Ucraina, prin programul PURL. Asta dacă Ucraina nu oprește atacurile asupra infrastructurii energetice din Rusia.

Potrivit oficialului ucrainean, Kievul tratează aceste amenințări cu maximă seriozitate, deoarece informațiile furnizate de SUA permit identificarea locurilor și momentelor în care Rusia lansează rachete balistice. De asemenea, programul PURL reprezintă singura modalitate prin care Ucraina poate achiziționa rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, deja insuficiente.

Dovezile științifice privind încălzirea globală provocată de activitatea umană sunt mai solide ca niciodată, potrivit unei ample analize publicate în revista Earth’s Future, potrivit AGU Science.

Studiul arată că peste trei decenii de cercetări privind „amprentele climatice” au furnizat dovezi covârșitoare că emisiile de gaze cu efect de seră determină schimbări în întregul sistem climatic al Pământului.

Analiza, coordonată de profesorul Benjamin Santer de la Universitatea East Anglia, urmărește evoluția cercetărilor care permit diferențierea influențelor umane de cele naturale asupra climei, prin studierea tiparelor și a evoluției schimbărilor climatice.

Dovezile privind influența omului asupra climei, considerate „incontestabile”

Cercetătorii susțin că dovezile privind impactul activităților umane asupra climei sunt mult mai puternice decât în 2009, când Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) a stabilit că emisiile de gaze cu efect de seră reprezintă un pericol pentru sănătatea publică.

Concluziile contrazic un raport publicat în iulie 2025 de Departamentul Energiei din SUA, care a pus sub semnul întrebării credibilitatea cercetărilor climatice.

„Știința climei publicată după 2009 este acum mai solidă decât era atunci. Dovezile sunt incontestabile”, a declarat profesorul Benjamin Santer.

Potrivit acestuia, acumularea dovezilor privind legătura dintre activitatea umană și schimbările climatice subliniază necesitatea unor politici de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Schimbările climatice afectează întregul sistem al Pământului

Cercetătorii arată că influența activității umane poate fi identificată în numeroase componente ale sistemului climatic, de la straturile superioare ale atmosferei până în adâncurile oceanelor.

De asemenea, perioada de după 2009 a inclus cei mai calzi zece ani înregistrați în istoricul măsurătorilor temperaturii de la suprafața Pământului, ceea ce a făcut ca semnalul încălzirii provocate de om să devină și mai evident.

„Numeroase studii riguroase, realizate de echipe de cercetători din întreaga lume, au consolidat încrederea în realitatea și gravitatea schimbărilor climatice provocate de om”, a declarat profesoara Susan Solomon, de la Massachusetts Institute of Technology (MIT).

Legătura dintre activitatea umană și fenomenele meteorologice extreme

Analiza evidențiază și progresele în înțelegerea modului în care gazele cu efect de seră influențează frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme.

Acestea includ valurile de căldură, inundațiile și incendiile de vegetație, care pot afecta sănătatea populației, ecosistemele și culturile agricole.

„Au fost dezvoltate metode pentru a înțelege modul în care gazele cu efect de seră au modificat frecvența și intensitatea fenomenelor extreme și felul în care un eveniment meteorologic observat astăzi a fost influențat de emisii”, a explicat Gabi Hegerl, de la Universitatea din Edinburgh.

FMI și-a îmbunătățit estimarea privind creșterea economiei mondiale în 2026, de la 3% la 3,1%, însă avertizează că această evoluție nu elimină riscurile, transmite The Guardian. Războiul din Orientul Mijlociu, prețurile energiei și incertitudinile de pe piețele financiare continuă să amenințe stabilitatea economică.

Rezervele de petrol scad, iar guvernele au mai puțini bani pentru noi crize

Potrivit analizei, economia mondială a rezistat până acum mai bine decât se anticipa efectelor conflictului din Orientul Mijlociu.

Această rezistență a venit însă cu un cost. Utilizarea rezervelor strategice de petrol și măsurile adoptate de guverne pentru limitarea efectelor scumpirilor au redus capacitatea autorităților de a interveni în cazul unor noi perturbări.

O nouă escaladare a conflictului ar putea provoca alte creșteri ale prețurilor energiei, afectând transporturile, producția industrială și costurile suportate de consumatori. Țările cu datorii publice ridicate și bugete deja tensionate ar avea dificultăți suplimentare în finanțarea unor noi programe de sprijin.

Petrolier lovit în Stramtoarea Ormuz. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu poate avea efecte extreme pentru economia mondială. Sursa foto: X

FMI estimează o inflație mondială de 4,7% în 2026

Deși perspectivele privind creșterea economică au fost revizuite ușor în sus, inflația rămâne una dintre principalele probleme. FMI estimează că inflația mondială va ajunge la 4,7% în 2026 și va coborî la 4,1% în 2027.

Evoluția prețurilor energiei rămâne un factor important de incertitudine, deoarece eventualele întreruperi ale aprovizionării cu petrol pot genera noi scumpiri. Presiunile asupra prețurilor pot complica și deciziile băncilor centrale, care trebuie să găsească un echilibru între combaterea inflației și susținerea activității economice.

Investițiile în inteligența artificială, un alt risc pentru economia globală

Raportul FMI atrage atenția și asupra vulnerabilităților de pe piețele financiare, inclusiv asupra riscului unei corecții puternice a evaluărilor companiilor susținute de entuziasmul pentru inteligența artificială. O schimbare bruscă a așteptărilor investitorilor ar putea provoca scăderi ale piețelor bursiere și ar putea afecta încrederea în economie.

Riscul apare într-un moment în care numeroase economii se confruntă deja cu efectele prețurilor ridicate la energie și cu posibilități limitate de intervenție bugetară.

Ce arată noile prognoze ale FMI

Raportul World Economic Outlook indică o creștere economică mondială estimată la 3,1% pentru 2026, cu 0,1 puncte procentuale peste prognoza anterioară. În același timp, FMI anticipează o reducere a inflației globale de la 4,7% în 2026 la 4,1% în 2027.

Evaluarea instituției subliniază că perspectivele economice depind în continuare de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, de stabilitatea aprovizionării cu energie și de reacția piețelor financiare la eventuale șocuri.

Liderii europeni se pregătesc să solicite sancțiuni mai dure împotriva Rusiei la summitul de joi, intrând în contradicție cu Donald Trump, la doar câteva zile după ce președintele american a încheiat un acord cu Vladimir Putin pentru relaxarea restricțiilor asupra exporturilor rusești de motorină, relatează POLITICO.

Potrivit unui proiect de declarație comună obținut de publicație, liderii UE vor cere noi sancțiuni și măsuri care să vizeze veniturile petroliere ale Moscovei. Guvernele europene contestă și afirmația lui Trump potrivit căreia ar fi obținut un armistițiu energetic între Rusia și Ucraina.

În timp ce Trump încearcă să reducă prețurile combustibililor din SUA prin creșterea livrărilor de motorină rusească, liderii europeni consideră că limitarea veniturilor energetice ale Kremlinului rămâne esențială pentru a-l determina pe Putin să încheie războiul.

Liderii europeni cer intensificarea presiunilor asupra Moscovei

„Rusia nu este interesată de dezescaladare, de încetarea focului sau de pace. De aceea, voi merge la Bruxelles pentru a le cere partenerilor mei să ia serios în considerare înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei”, a declarat premierul polonez Donald Tusk, la o conferință de securitate organizată la Varșovia.

Cancelarul german Friedrich Merz a cerut, de asemenea, noi restricții, invocând continuarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

„Rusia va negocia cu bună-credință doar sub presiune. În urma atacurilor nesăbuite ale Moscovei asupra infrastructurii energetice civile a Ucrainei, trebuie să înăsprim și mai mult sancțiunile”, a afirmat Merz.

Miniștrii de externe ai UE au aprobat luni cea mai amplă extindere de până acum a listei de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând peste 1.600 de persoane și entități.

Comisia Europeană pregătește și al 23-lea pachet de sancțiuni sectoriale, care ar putea fi transmis guvernelor europene până la sfârșitul anului.

Acordul dintre Trump și Putin provoacă îngrijorări în Europa

Mai mulți diplomați europeni consideră că decizia lui Trump de a relaxa restricțiile asupra energiei rusești este determinată în principal de preocupările politice interne, înaintea alegerilor americane din noiembrie.

Acordul cu Putin ar urma să aducă pe piețele internaționale încă 4,8 milioane de tone de motorină rusească în următoarele luni, pentru a reduce presiunea asupra prețurilor.

Oficialii europeni și ucraineni se îndoiesc însă că aceste cantități vor avea un impact semnificativ asupra pieței americane și avertizează că înțelegerea riscă să submineze eforturile de limitare a veniturilor Moscovei.

„Este vorba despre alegerile de la jumătatea mandatului. A spus că va reduce prețurile, dar apoi a decis să intre în război cu Iranul”, a declarat un oficial european.

Europa cere Washingtonului să aplice sancțiunile împotriva Rusiei

Disputa a reaprins apelurile europene către Washington pentru aplicarea propriilor sancțiuni împotriva Moscovei.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut Statelor Unite să își alinieze strategia cu cea a Bruxellesului, făcând referire la legislația americană privind sancțiunile împotriva Rusiei, semnată de Trump luna trecută, dar care nu a fost încă aplicată integral.

Și unii republicani susțin înăsprirea măsurilor. Congresmenul Dan Crenshaw a declarat că Washingtonul trebuie să pună în aplicare legea privind sancțiunile împotriva Rusiei.

În acest context, comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a subliniat că Europa trebuie să își asume mai rapid „responsabilitatea principală” pentru propria apărare, pe măsură ce Statele Unite își reduc prezența militară pe continent.

Primul test al acestei strategii va avea loc joi, când liderii UE vor încerca să mențină presiunea asupra Moscovei, în timp ce Washingtonul adoptă o abordare diferită.

Compania americană Anthropic a anunțat că noile măsuri de securitate introduse pentru protejarea modelelor sale de inteligență artificială (IA) Claude au redus cu aproximativ 90% până la 99% cantitatea de date extrase prin atacuri de tip „distilare”, relatează Reuters.

Aceste atacuri permit companiilor rivale să reproducă funcționalitățile unor modele IA avansate într-un timp mai scurt și la costuri mai reduse.

Rivalitatea dintre SUA și China intensifică lupta pentru tehnologia IA

Distilarea modelelor AI a devenit o preocupare majoră pentru companii precum Anthropic, OpenAI și Google, pe fondul intensificării competiției tehnologice dintre Statele Unite și China.

Potrivit Anthropic, noile mecanisme de protecție limitează accesul la procesele de raționament ale Claude, reducând semnificativ posibilitatea ca rivalii să extragă informații pentru a-și dezvolta propriile sisteme.

Compania susține că numărul de tokenuri asociate raționamentului extrase de atacatori este acum „de 10 până la 100 de ori mai mic decât înainte”.

Zeci de mii de conturi, blocate de Anthropic

Compania cu sediul în California a introdus și măsuri care îngreunează utilizarea rețelelor de servere intermediare pentru a încerca în mod repetat să acceseze informațiile protejate ale Claude.

Anthropic susține că sistemul său de securitate este „aproximativ la fel de robust precum mecanismele care îl împiedică pe Claude să ajute la dezvoltarea armelor biologice” și are o rată a rezultatelor fals pozitive de sub 0,1%.

De asemenea, compania a blocat zeci de mii de conturi asociate campaniilor de distilare.

Anthropic a indicat startupul chinez Z.ai, cunoscut și sub numele de Zhipu, drept exemplu de companie care ar fi încercat să copieze capacitățile Claude în timpul dezvoltării modelului GLM-5.3.

Compania americană avertizează că astfel de practici pot reprezenta riscuri pentru siguranță și securitatea națională.

Aproximativ 300 de locuitori ai insulei indoneziene Batam au pătruns într-un complex care găzduiește centre de date, protestând față de lipsa apei potabile. Oamenii susțin că robinetele lor au rămas uscate, în timp ce instalațiile din parcul digital Nongsa par să dispună de suficientă apă pentru răcirea serverelor, potrivit BBC.

„Nu a mai curs nicio picătură de apă la robinetele noastre de trei luni. Aveam o alimentare sigură până la apariția centrelor de date”, a declarat Dewi Susanti, una dintre protestatare.

Potrivit acesteia, localnicii depind acum de cisterne care distribuie apă „murdară, tulbure și urât mirositoare”.

Autoritățile dau vina pe secetă

Compania locală de distribuție a apei susține că încearcă să îmbunătățească aprovizionarea, dar nu a precizat dacă întreruperile sunt legate de consumul centrelor de date.

Agenția BP Batam, responsabilă de comerț și industrie, atribuie criza secetei prelungite și respinge acuzațiile potrivit cărora apa destinată locuințelor ar fi redirecționată către centrele de date.

Insula, cu aproximativ 1,3 milioane de locuitori, nu dispune de surse naturale de apă dulce și depinde de precipitațiile colectate în șase rezervoare artificiale.

Potrivit organizației de mediu Akar Bhumi Indonesia, rezervorul Nongsa, care alimentează comunitatea Bakau Serip, s-ar putea seca în decurs de o lună în lipsa ploilor.

Batam blackout

1 hari tanpa listrik,air,signal dut dut-tan dan penuh asap

Esok bakalan banyak warga Batam yg OK akan mengungsi ke Singapura dan Malaysia. https://t.co/4F1Zd3163c

— Sumatera Adil & Federal (@indepenSumatera) October 12, 2026

Câtă apă consumă centrele de date

Centrele de date au nevoie de cantități mari de apă pentru răcirea serverelor și prevenirea supraîncălzirii acestora.

Cercetările din SUA arată că un centru de date obișnuit consumă aproximativ 1,1 milioane de litri de apă zilnic, echivalentul consumului a circa 1.000 de gospodării americane.

Nu se știe însă câtă apă consumă efectiv centrele de date din Batam.

După protestele din august și septembrie, autoritățile le-au cerut companiilor să își construiască propriile instalații de desalinizare, în loc să folosească apa dulce din rezervoarele insulei.

Investiții de miliarde, în timp ce localnicii rămân fără apă

Autoritățile au aprobat zece centre de date în Batam, dintre care două funcționează deja în parcul Nongsa, iar un al treilea este în construcție. Alte proiecte așteaptă aprobarea.

Investițiile în centrele de date de pe insulă depășeau 6,7 miliarde de dolari la jumătatea anului 2026, stimulate inclusiv de cererea din Singapore.

Dezvoltarea rapidă a infrastructurii digitale îi îngrijorează însă pe localnici, care cer autorităților să acorde prioritate nevoilor populației.

„Nu faceți investiții de miliarde de rupii în timp ce oamenii obișnuiți sunt lăsați să sufere. Nu cerem nimic extravagant. Vrem doar să fie restabilită alimentarea cu apă”, a declarat un locuitor pentru BBC.

Prețurile petrolului au scăzut ușor marți, după ce în ședința precedentă crescuseră cu aproape doi dolari pe baril. Investitorii evaluează riscurile asupra aprovizionării generate de atacurile asupra Arabiei Saudite, dar și perspectiva unor livrări suplimentare de motorină din Rusia, relatează Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 61 de cenți, respectiv 0,57%, până la 106,04 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a ieftinit cu 47 de cenți, sau 0,5%, până la 93,27 dolari pe baril.

Luni, Brent încheiase ședința la 106,65 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din 15 septembrie.

Acordul dintre Trump și Putin ar putea reduce presiunea asupra pieței

Președintele american Donald Trump a declarat că Rusia a acceptat să furnizeze motorină piețelor internaționale, iar administrația sa a suspendat temporar sancțiunile americane asupra combustibililor rusești, introduse pentru a limita veniturile Moscovei destinate finanțării războiului din Ucraina.

Livrările suplimentare ar putea reduce deficitul de combustibil de pe piețele globale și ar putea atenua îngrijorările privind aprovizionarea.

Totuși, parlamentari americani din ambele partide au criticat acordul dintre Trump și Putin, susținând că acesta pare să încalce legislația SUA care interzice importurile de energie din Rusia până când Moscova își încetează agresiunea împotriva Ucrainei.

Atacurile din Golf mențin riscurile de creștere a prețurilor

„Noile livrări de motorină din Rusia și fluxurile mai stabile din Arabia Saudită oferă o oarecare relaxare, însă piața pare în continuare mai îngrijorată de riscul unor noi atacuri asupra navelor sau conductelor din Golf decât liniștită de volumele suplimentare”, a declarat Tim Waterer, analist-șef la KCM Trade.

Acesta a avertizat că, în lipsa unor semne clare de detensionare, prețurile petrolului rămân înclinate spre creștere.

Îngrijorările au fost alimentate de atacul lansat în weekend de rebelii houthi, aliați ai Iranului, asupra aeroportului internațional din Riad, precum și de atacurile raportate asupra petrolierelor din apropierea Strâmtorii Ormuz.

Incidentele amenință redresarea livrărilor de energie din Orientul Mijlociu, observată în septembrie, și amplifică temerile privind noi perturbări pe una dintre cele mai importante rute mondiale de transport al petrolului.

OPEC reduce estimările privind creșterea cererii de petrol

Miniștrii statelor participante la acordul de cooperare dintre OPEC și producătorii din afara organizației au avertizat că transportul maritim și asigurările au ajuns la costuri fără precedent, depășind o treime din valoarea mărfurilor transportate.

În același timp, OPEC și-a redus estimarea privind creșterea cererii de petrol în acest an la 400.000 de barili pe zi, față de 1,4 milioane de barili pe zi la începutul anului, a declarat luni secretarul general al organizației, Haitham Al Ghais.

Timpul petrecut în fața ecranului nu este singurul factor important atunci când vine vorba despre efectele telefoanelor mobile asupra sănătății. Modul în care oamenii folosesc dispozitivele poate avea o influență la fel de mare, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii Universității Semmelweis și publicat în revista Acta Psychologica, relatează ScienceDaily.

Cercetarea arată că utilizarea problematică a smartphone-urilor este asociată mai ales cu autocontrolul scăzut și teama de a nu rata experiențe sau informații importante, fenomen cunoscut drept FOMO (fear of missing out).

Scrollatul excesiv, asociat cu probleme de memorie și concentrare

Studiul a analizat obiceiurile de utilizare a telefoanelor în rândul studenților cu vârste între 18 și 35 de ani, precum și sănătatea fizică, psihică și performanțele cognitive ale acestora.

Participanții au fost împărțiți în trei categorii: persoane care folosesc telefonul în principal pentru comunicare, utilizatori moderați și persoane care petrec cel puțin patru-cinci ore zilnic consumând conținut online.

Ultima categorie, care reprezenta aproximativ o treime dintre participanți, a obținut rezultate mai slabe decât cele așteptate pentru vârsta lor la testele de memorie și atenție.

Acești participanți au raportat și un somn de calitate mai slabă, o nevoie crescută de stimulare continuă și dificultăți în a rezista impulsului de a-și verifica telefonul.

Potrivit cercetătorilor, derularea continuă a rețelelor sociale și vizionarea succesivă a videoclipurilor scurte expun creierul la un flux rapid de informații, care poate suprasolicita atenția și contribui la oboseala mintală.

Totuși, studiul nu demonstrează că scrollatul provoacă direct aceste probleme cognitive, ci doar evidențiază o asociere.

Dependența de telefon nu este determinată doar de personalitate

Cercetătorii au descoperit că persoanele predispuse la anxietate, tristețe sau stres nu devin automat dependente de telefon.

„Principala noastră constatare este că personalitatea, de una singură, nu face ca o persoană să devină dependentă de telefon. Ceea ce contează cu adevărat este cât de bine își poate controla comportamentul, emoțiile și impulsurile și cât de puternică este teama de a nu rata ceva”, a explicat Johanna Takács, coordonatoarea studiului.

Utilizarea prelungită a telefonului poate afecta și echilibrul

Pe lângă efectele asupra memoriei și concentrării, folosirea îndelungată a smartphone-urilor poate contribui la apariția problemelor de postură.

Privitul constant în jos, spre ecran, determină înclinarea capului înainte și crește presiunea asupra gâtului, fenomen cunoscut drept text neck.

Menținerea acestei poziții pentru perioade lungi poate modifica semnalele transmise creierului de receptorii din zona gâtului, afectând echilibrul și coordonarea mișcărilor.

Cercetătorii atrag atenția și asupra unor posibile efecte asupra timpului de reacție.

Cum pot fi reduse riscurile

Experții nu recomandă renunțarea completă la telefoanele mobile, ci adoptarea unor obiceiuri mai sănătoase.

Printre măsurile propuse se numără limitarea timpului petrecut pe rețelele sociale, dezactivarea notificărilor inutile, evitarea telefonului înainte de culcare și menținerea unei posturi corecte.

De asemenea, dezvoltarea autocontrolului și reducerea temerii de a nu rata evenimente sau informații pot contribui la prevenirea utilizării problematice a smartphone-urilor.

Concluzia cercetătorilor este că reducerea timpului petrecut în fața ecranului poate fi utilă, însă schimbarea modului în care folosim telefonul ar putea fi la fel de importantă pentru protejarea memoriei, somnului și sănătății generale.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că, până în prezent, „nu există niciun indiciu că Rusia respectă” armistițiul energetic anunțat de președintele american Donald Trump, relatează CBS News.

La doar câteva ore după anunțul lui Trump, Zelenski a declarat că Rusia a atacat o centrală electrică din estul Ucrainei. Până luni după-amiază, forțele ruse atacaseră alte șase instalații energetice din țară.

„Ucraina este pregătită să garanteze armistițiul energetic, așa cum a fost anunțat de președintele american, iar Rusia trebuie să ia măsuri corespunzătoare. Până în prezent, nu există niciun indiciu că Rusia respectă condițiile stabilite de președintele american”, a scris Zelenski pe X.

Trump: Au existat încălcări de ambele părți

Întrebat despre informațiile potrivit cărora Rusia ar fi încălcat armistițiul energetic, Trump a declarat că va analiza situația.

„Nu sunt sigur în privința asta și vom verifica. Dar tot ce știu este că Zelenski și Putin trebuie să se întâlnească și să pună capăt acestui război ridicol”, a afirmat președintele american.

Trump a susținut, de asemenea, că „au existat încălcări de ambele părți” și că, în opinia sa, Vladimir Putin „își dorește un acord mai mult decât Zelenski”.

În ultimul an, liderul american a încercat în repetate rânduri să obțină acorduri pentru oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, însă acestea fie nu s-au concretizat, fie au fost încălcate rapid.

Atacurile rusești pun presiune pe infrastructura energetică a Ucrainei

Atacurile Ucrainei vizează în principal infrastructura petrolieră și de gaze a Rusiei, în încercarea de a reduce veniturile folosite de Moscova pentru finanțarea războiului.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, atacurile au dus activitatea de rafinare a petrolului din Rusia la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani și au redus producția de motorină cu 30% în 2026.

Cu toate acestea, economia rusă nu prezintă semne majore de colaps.

În schimb, Rusia dispune de mai multe drone și rachete, iar economia sa este de zece ori mai mare decât cea a Ucrainei, ceea ce îi permite să provoace daune proporțional mai mari.

Ucraina a început deja să se confrunte cu întreruperi ale alimentării cu energie electrică în această toamnă, în condițiile intensificării atacurilor rusești asupra rețelei energetice înaintea iernii.

SUA ar fi amenințat Ucraina cu suspendarea sprijinului

Un oficial european și unul ucrainean au declarat pentru CBS News că administrația Trump ar fi amenințat cu suspendarea schimbului de informații și cu blocarea achizițiilor de armament american de către aliații europeni pentru Ucraina, prin programul PURL, dacă Kievul nu oprește atacurile în profunzimea teritoriului rus asupra infrastructurii energetice.

Potrivit oficialului ucrainean, Kievul tratează aceste amenințări cu maximă seriozitate, deoarece informațiile furnizate de SUA permit identificarea locurilor și momentelor în care Rusia lansează rachete balistice.

De asemenea, programul PURL reprezintă singura modalitate prin care Ucraina poate achiziționa rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, deja insuficiente.

Financial Times a relatat prima despre presupusele amenințări americane. CBS News a solicitat un punct de vedere Casei Albe.

Zelenski cere Washingtonului să exercite presiuni asupra Rusiei

Zelenski a susținut că progresele privind armistițiul energetic depind de disponibilitatea Casei Albe de a exercita presiuni suplimentare asupra Moscovei.

„Multe depind de poziția Americii pentru ca dezescaladarea să aibă cu adevărat succes. Este nevoie de presiune asupra Rusiei”, a transmis președintele ucrainean.

Incidentul a avut loc în parcul situat la aproximativ 24 de kilometri nord-vest de Atlanta, în statul american Georgia, relatează Associated Press.

Detectivii unității pentru infracțiuni grave din cadrul Poliției comitatului Cobb vor investiga circumstanțele incidentului.

Cauzele incidentului nu au fost stabilite

Autoritățile nu au confirmat cum a murit persoana respectivă și nici ce a provocat rănirea celorlalte victime.

Un purtător de cuvânt al Six Flags a declarat că reprezentanții parcului și autoritățile locale au intervenit imediat și că societatea cooperează pe deplin cu anchetatorii.

„Suntem profund întristați de incidentul în care a fost implicat un vizitator al parcului nostru”, a transmis reprezentantul Six Flags.

Alte incidente legate de rollercoastere în SUA

Luna trecută, parcul Six Flags Magic Mountain din sudul Californiei a anunțat retragerea celebrului rollercoaster X2, în contextul unor procese în care se susține că atracția ar fi provocat leziuni cerebrale grave.

Compania a încheiat recent o înțelegere într-un proces intentat de familia unui tânăr de 22 de ani, care a murit după ce a folosit atracția în 2022. Alte trei procese privind presupuse leziuni cerebrale traumatice au fost intentate săptămâna trecută.

JUST IN: 1 person dead as riders are evacuated from the Goliath roller coaster at Six Flags Over Georgia. https://t.co/Ocw9M4DtB1

— Scope Report (@ScopeReport_) October 12, 2026

Cercetătorul și pompierul Marc Castellnou, împreună cu echipa GRAF/Bombers din Catalonia, studiază atmosfera din interiorul și din exteriorul coloanelor de fum produse de incendiile de vegetație, pentru a înțelege și anticipa comportamentul acestora, potrivit Phys.

Cercetătorii lansează baloane meteorologice direct în coloanele de fum, pentru a măsura temperatura, vântul și umiditatea. Datele sunt combinate cu informații meteorologice și modele computerizate, pentru a îmbunătăți predicțiile privind incendiile extreme.

„Dacă vrei să lupți împotriva focului, trebuie mai întâi să înțelegi cum se comportă. Pe măsură ce schimbările climatice creează condiții meteorologice și de combustibil favorabile incendiilor extreme, eliminarea acestor lacune de cunoaștere devine mai urgentă ca niciodată”, a explicat Castellnou.

Incendiile extreme își pot crea propriile condiții meteorologice

Pe fondul intensificării valurilor de căldură și a secetei, incendiile de vegetație pot deveni devastatoare în doar câteva minute, fără prea multe semne de avertizare.

Unul dintre motivele pentru care sunt atât de imprevizibile este faptul că pot genera propriile condiții meteorologice.

Incendiile puternice produc coloane uriașe de fum și aer fierbinte, care se pot ridica la câțiva kilometri în atmosferă și pot forma nori pirocumulus.

Aceste coloane interacționează cu atmosfera și pot genera vânturi puternice, care modifică brusc direcția și viteza de propagare a flăcărilor.

Baloanele meteorologice ar putea ajuta pompierii să anticipeze pericolul

Prin măsurarea temperaturii, umidității și vântului în interiorul coloanelor de fum, cercetătorii pot determina dacă acestea vor continua să se dezvolte și dacă există riscul formării unor condiții meteorologice periculoase.

Măsurătorile efectuate înainte de apariția norilor pirocumulus le-ar putea oferi pompierilor timp suplimentar pentru a reacționa și pentru a decide dacă strategiile de intervenție mai sunt sigure.

De ce unele incendii continuă să ardă violent și noaptea

În mod tradițional, temperaturile mai scăzute și umiditatea crescută din timpul nopții îi ajutau pe pompieri să controleze incendiile.

Totuși, incendiile extreme pot continua să ardă intens chiar și după apus.

Cercetările lui Castellnou arată că o coloană puternică de fum și aer fierbinte poate crea un strat atmosferic cald și turbulent, care persistă chiar și după răcirea solului.

Acest fenomen poate menține incendiul activ și periculos pe parcursul nopții.

Metoda este deja utilizată pentru a sprijini înțelegerea și gestionarea incendiilor extreme, inclusiv a celor produse recent în apropiere de Madrid.