Într-un efort de centralizare condus de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aceasta plănuiește o restructurare majoră a departamentelor care gestionează fonduri europene la nivelul UE, dezvăluie Politico.
Pe scurt, modificările propuse ar putea afecta direcțiile generale pentru Politică Regională (DG REGIO), Agricultură (DG AGRI), Ocuparea Forței de Muncă (DG EMPL), Afaceri Maritime (DG MARE) și Cercetare (DG RTD).
Scopul mișcării ar fi comasarea programelor de cheltuieli în două fonduri principale gestionate de un singur serviciu centralizat (posibil numit DG INVEST), similar modelului folosit pentru fondul de redresare post-Covid.
În ceea ce privește mecanismul viitor de plată, banii ar urma să fie eliberați către guvernele naționale pe baza îndeplinirii unor obiective și jaloane precise, sub supraveghere centrală.
O echipă internă va trimite recomandările la jumătatea lunii iulie, urmând ca comisarul pentru buget, Piotr Serafin, să prezinte propunerile finale până la sfârșitul anului 2026, relatează ziarul.
„Nu vreau să amestec lucrurile personale cu cele politice. Eu n-am avut o relație personală proastă cu Ilie Bolojan. Nu am nici acum. Personală. Eu vorbesc de chestiunile politice”, a declarat Grindeanu, miercuri, la Adevărul.
Liderul PSD a respins ideea că ar exista tensiuni personale între el și premier.
„Asta nu înseamnă că suntem prieteni. Eu v-am spus că n-am o relație proastă, personală. Nici cu unul, nici cu altul. Și cred că nici domniile lor cu mine”, a spus liderul social-democrat.
În schimb, Grindeanu a criticat activitatea guvernului condus de Bolojan și a acuzat PNL că încearcă să reducă influența PSD pe scena politică.
„Eu vorbesc de un management prost. Ca prim-ministru, a lui Ilie Bolojan, eu vorbesc de un faliment până la urmă al acestui mod de a conduce un guvern și politicile economice”, a afirmat liderul social-democrat.
Potrivit lui Grindeanu, Ilie Bolojan ar trebui „să iasă din această campanie electorală cu patru ani înainte de alegeri și să intrăm într-o zonă de dialog și să găsim o soluție. Asta e ceea ce-mi doresc. Dacă se poate”.
Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal (UEFA) l-a suspendat pe viață pe antrenorul Petr Vlahovský.
Antrenorul ceh a devenit cunoscut în martie anul acesta, când a fost făcut public comportamentul său nepotrivit în timp ce era antrenor principal al clubului feminin de fotbal Slovácko.
Antrenorul a instalat camere ascunse în vestiar, a filmat jucătoarele și apoi a distribuit conținutul pe site-uri web specializate.
UEFA a intervenit doar după ce Federația Internațională a Fotbaliștilor Profesioniști (FIFPro) i-a adus problema în atenția sa. Altfel, domnul Vlahovský ar fi putut scăpa practic nepedepsit. Descalificarea impusă lui de Federația Cehă de Fotbal, care a inclus o suspendare de cinci ani, s-a aplicat doar Republicii Cehe.
În seara zilei de 19 mai, Comisia Disciplinară a UEFA și-a anunțat decizia privind cazul de mare amploare al antrenorului ceh de fotbal Petr Vlahovský. Acesta a fost interzis pe viață din orice activitate legată de fotbal.
Federația Cehă de Fotbal a primit ordin să îi retragă domnului Vlahovský licența de antrenor. Comisia Disciplinară a făcut, de asemenea, apel la Federația Internațională de Fotbal Asociat (FIFA) pentru a menține interdicția și a o extinde la nivel mondial.
Petr Vlahovský, până de curând un specialist respectat, desemnat cel mai bun antrenor de fotbal feminin din Republica Cehă în 2019, a ajuns la o notă internațională, deși controversată, în martie anul acesta.
S-a dovedit că Vlakhovsky își filma în secret jucătoarele de fotbal timp de patru ani (au fost găsite în total 28 de videoclipuri cu 14 sportive). Nu numai că a folosit înregistrările în scopuri personale, dar le-a și distribuit vizitatorilor unui site web specializat în astfel de conținut. Monitorizarea acestui site web a condus la găsirea pistei lui Vlakhovsky.
Ceea ce a sporit urgența scandalului a fost faptul că era, de fapt, o afacere de lungă durată. Vlakhovsky a fost arestat în toamna anului 2023. Domiciliul său a fost percheziționat în același timp. Poliția a găsit pe calculatorul antrenorului nu doar videoclipuri cu jucătoare de fotbal (cea mai tânără dintre jucătoarele lui Vlakhovsky avea 17 ani la momentul filmărilor), ci și pornografie infantilă. Dar, destul de ciudat, incidentul a primit puțină publicitate la acea vreme. Cazul s-a prelungit timp de doi ani și a fost soluționat destul de favorabil pentru antrenor: acesta a primit o condamnare cu suspendare de un an și i s-a interzis, de asemenea, să dețină orice poziție în fotbal timp de cinci ani.Problema era că descalificarea antrenorului se aplica doar Republicii Cehe. Federația Cehă de Fotbal nu a făcut apel nici la UEFA, nici la FIFA pentru a extinde descalificarea domnului Vlahovský la nivel global.
Abia după ce fotbaliștii care au căzut victime ale lui Vlahovsky au decis să vorbească și după ce a intervenit FIFPro, a cărei declarație a atras atenția presei mondiale, povestea a ajuns în atenția autorităților internaționale de reglementare a fotbalului.
Jucătorii înșiși au declarat ulterior că nu au răspândit povestea la nivel internațional, în primul rând pentru că nu au vrut să atragă atenția suplimentară asupra incidentului, temându-se că ar fi traumatizant. Cristina Iancu, una dintre victimele lui Vlahovski, a spus că jucătorii lui Slovacko au fost profund afectați de incident. „Unii au vomitat, alții au dezvoltat gânduri obsesive de a fi urmăriți și mulți au avut tulburări de somn”, a remarcat Iancu.
În al doilea rând, sperau că o decizie a Federației Cehe de Fotbal ar fi suficientă. Însă, potrivit lui Markéta Vohoska-Gajndlová, președinta Uniunii Fotbaliștilor Cehi, federația a amânat în mod repetat, invocând chestiuni mai presante. „Apoi am decis să facem publică povestea. Da, acest lucru va pune presiune pe jucători, dar este un pas important menit să atragă atenția asupra problemei”, a declarat dna Vohoska-Gajndlová în martie.Recomandările FIFPro către organele de conducere ale fotbalului în urma cazului Vlahovsky, pe lângă pedepsirea antrenorului vinovat, au inclus și un apel pentru compilarea, publicarea periodică și menținerea unei liste actualizate a antrenorilor descalificați pentru hărțuire și alte infracțiuni sexuale.
„S-au adăugat lucruri despre crame de vinuri, despre rețele de gaz prin Bihor, despre tot felul de lucruri, vreo 11 puncte, care fac parte din această ordonanță și au fost adăugate la ordonanța SAFE și care n-au avut aviz de la Consiliul Legislativ”, a afirmat Grindeanu, la Adevărul.
Liderul PSD a susținut că unele dintre amendamentele incluse în ordonanță vizează proiecte aflate deja în procedură parlamentară.
„Parte din aceste amendamente citite pe bandă fac obiectul unor legi care se află pe circuit parlamentar, ceea ce este împotriva Constituției, să dai ordonanțe de acest tip”, a spus Grindeanu.
Grindeanu a precizat că PSD susține programul SAFE și că sesizarea depusă la Curtea Constituțională nu privește măsurile legate de acesta.
„Noi pe partea de SAFE ne-am angajat că susținem acest program. Ceea ce a făcut Guvernul de emis e cu totul altceva”, a declarat liderul social-democrat.
Cercetarea arată că economisirea rămâne o practică prezentă în România, dar departe de a fi generalizată. Diferențele sunt mari între mediul urban și rural, iar nivelul de educație și venit influențează direct capacitatea de a pune bani deoparte.
Economisirea, dominată de frica de incertitudinePentru majoritatea românilor care economisesc, scopul principal este protecția financiară. 86% spun că pun bani deoparte pentru situații de urgență sau siguranță, în timp ce doar 13% urmăresc creșterea averii.
În medie, românii economisesc aproximativ 12% din venit, iar 60% pun deoparte cel mult 10%. Diferențele de gen sunt vizibile: bărbații economisesc, în general, sume mai mari decât femeile.
Aproape o treime dintre cei care economisesc ar putea acoperi cheltuielile pentru mai puțin de trei luni dacă și-ar pierde veniturile, în timp ce 31% ar rezista între 3 și 5 luni. Doar 19% au rezerve pentru mai mult de un an, arată studiul.
Cash, bănci și puține investițiiComportamentul financiar este unul prudent, orientat spre lichiditate. 60% dintre cei care economisesc folosesc produse bancare precum conturi de economii sau depozite. 42% păstrează numerar în casă, iar 39% folosesc conturi curente.
În zona investițiilor, 29% au pensii private facultative, 26% dețin investiții imobiliare, iar 17% fonduri mutuale. Aurul și imobiliarele apar ca alternative importante pentru protejarea banilor în fața inflației.
De ce economisesc românii mai puțin decât ar puteaDeși 43% spun că economisesc regulat, disciplina financiară depinde puternic de stabilitatea veniturilor. Cei cu venituri mai mari și educație superioară economisesc constant, în timp ce alții o fac doar ocazional.
În următorul an, 33% dintre respondenți se așteaptă să economisească mai puțin sau deloc. Doar 14% cred că vor economisi mai mult, pe fondul presiunilor inflaționiste și al costurilor ridicate ale vieții.
Pentru a economisi mai mult, 56% ar reduce cheltuielile legate de ieșiri în oraș, vacanțe sau consum non-esențial.
România, sub media europeanăRata de economisire a gospodăriilor din România este de -1%, ceea ce plasează țara printre puținele state europene unde populația cheltuie, în medie, mai mult decât economisește. În Uniunea Europeană, media este de 15%.
Inflația rămâne un factor major de presiune: 74% dintre cei care economisesc spun că sunt preocupați de pierderea valorii banilor.
Deși 88% dintre respondenți spun că se simt informați când iau decizii financiare, 32% recunosc că au pierdut bani din decizii financiare greșite.
Experții subliniază că România urmează un tipar regional în care activele tangibile sunt preferate produselor financiare complexe, ca răspuns la incertitudine.
Așadar, studiul arată că românii economisesc în principal pentru siguranță, nu pentru acumulare de avere. Într-un context economic marcat de inflație și incertitudine, economisirea rămâne mai degrabă un mecanism de protecție decât o strategie de creștere financiară.
„Într-o anchetă condusă de Parchetul European (EPPO) la Timișoara (România), primarul orașului Buduslău (județul Bihor) a fost plasat ieri sub control judiciar și acuzat de corupere pasivă, în cadrul unei anchete în curs privind executarea unui contract finanțat de UE pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere agricole.
Imagini EPPO
Dovezile adunate până în prezent arată că, începând cu octombrie 2025, primarul, care a acționat și ca responsabil financiar al autorității locale, a solicitat unui reprezentant al companiei o mită egală cu 5% din valoarea contractului, fără TVA.
Contractul în sine valora aproximativ 770.000 EUR (4 milioane RON), ceea ce înseamnă că mita solicitată a fost de 38.500 EUR (200.000 RON).
În schimb, primarul ar fi promis că va asigura buna desfășurare a contractului și că va accelera plățile pentru lucrările finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Se suspectează că funcționarul public a primit suma integrală în mai multe tranșe, inclusiv aproximativ 28.800 EUR (150.000 RON) pe 19 mai 2026, când a fost prins în fapt.
Primarul a fost acuzat de corupere pasivă. El a fost plasat sub control judiciar timp de 60 de zile, care include interdicția de a părăsi țara și interdicția de a-și exercita atribuțiile de primar în această perioadă.
Ancheta se desfășoară cu sprijinul Structurii de sprijin a procurorilor europeni delegați în România, Brigada de Operațiuni Speciale Timișoara, Inspectoratul de Poliție Județean Arad – Serviciul de Investigare a Crimelor Economice (Inspectoratul de Poliție Județean de Investigare a Crimelor Economice) și Serviciul Criminal de Investigare a Criminalității Arad. for Combating Organied Crime (Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara).
Toate persoanele în cauză sunt prezumate nevinovate până la dovedirea vinovăției lor de către instanțele judecătorești române competente”, anunță oficial EPPO.
Contractul SAFE cu Rheinmetall, în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro, continuă să stârnească controverse.
Radu Miruță, ministrul Apărării, a ieșit să explice public ce s-a semnat, în ce condiții și de ce într-un interviu pentru Adevărul.
Cel mai mare contract: mașina de luptă, făcută la MediașInima contractului este mașina de luptă a infanteriei Lynx (vehicul blindat de ultimă generație, n. red.) – 3 miliarde de euro din totalul de 5. Miruță a ținut să sublinieze că vehiculul nu va fi importat, ci produs în România:
„Nu se face Lynx-ul în Germania pentru noi. Se face în România, la fabrica din Mediaș, cu muncitori români, cu taxe plătite în România și cu licența adusă în țară.
Restul sumei acoperă nave de patrulare – aproape un miliard de euro – și sisteme de apărare antiaeriană Skyranger și Skynex, produse parțial în România”, spune Miruță.
Șantierul Naval de la Mangalia, scos din faliment prin contractUna dintre mizele mai puțin discutate ale acordului este Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai, aflat în pragul falimentului.
Navele de patrulare vor fi construite acolo – o condiție impusă de România și asumată contractual: „Obligația pentru a construi aceste nave este ca Rheinmetall să le facă la Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai. Dacă nu o acceptă, nu se face.”
Miruță a precizat că această condiție a trecut atât prin CSAT, cât și prin Parlament.
„30 de ani am cumpărat armament și nu ne-a rămas nimic în România”Miruță a fost tranșant în privința filosofiei din spatele contractului: „Cumpărăm de sume mari de bani de 30 de ani. Problema este că tocăm aceste sume pentru a înzestra armata română și până acum nu rămâne nimic în România.”
Ca dovadă a acestei realități, Miruță a invocat fabrica de pulberi de la Făgăraș, unde, în loc de tehnologie de ultimă generație, există copaci: „Faptul că Romarmul a interacționat atât de prost până acum, încât avem copaci în loc să avem tehnologie, este radiografia care dovedește că banii plătiți de armata română n-au trecut prin România.”
Controversele legate de transparență și negociereMiruță a recunoscut că modul în care s-a gestionat comunicarea publică a lăsat loc pentru întrebări.
A explicat că grupul de lucru care a primit ofertele și a stabilit prețul maximal aprobat de Parlament a fost coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului – la propunerea premierului Ciolacu – nu de Ministerul Apărării.
Despre acuzațiile privind lipsa de transparență, fostul ministru a spus că a dispus publicarea tuturor detaliilor pe site-ul MAPN: „Eu am rugat să scoatem toate detaliile și am dispus ca ele să fie publicate. Puteți intra și să le vedeți.”
Cât despre achiziția directă, fără licitație, Miruță a respins ideea că ar fi o excepție: „Avem contracte de miliarde cu Statele Unite pe acordare directă. Achizițiile de armament nu se fac cum se cumpără înghețată. Au și o componentă diplomatică.”
Miza strategică: să poți produce în țară, în timp de crizăDincolo de cifre și controverse, Miruță a formulat argumentul central al întregului demers: „Dacă România intră într-un conflict și militarii cer tehnică, Ministerul Apărării nu se poate duce în fața lor cu o foaie care spune că într-o țară, în trei săptămâni, vine nu știu ce. Eu vreau să se facă asta în România și asta se face.”
Potrivit sesizării una din problemele reclamate o constituie „adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată”.
Șeful Camerei Deputaților susține că „reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării”. „Odată cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, apreciem că este necesar să se dispună conduita la care autorităţile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi respectate prevederile constituţionale. (…) Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituţională vizează posibilitatea Guvernului demis prin moţiune de cenzură de a adopta şi publica o ordonanţă de urgenţă cu conţinut legislativ substanţial – care nu constituie un act de administrare curentă -, dar mai cu seamă posibilitatea de a reglementa prin ordonanţă de urgenţă materii care se aflau deja în procedura legislativă a Parlamentului, prin proiecte de lege şi propuneri legislative înregistrate şi în curs de dezbatere la cele două Camere sau chiar pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaţilor”, arată documentul. „Curtea Constituţională urmează să constate, totodată, că adoptarea şi publicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 în intervalul 5-8 mai 2026 – după adoptarea moţiunii de cenzură la data de 5 mai 2026 – a constituit un abuz de drept public, prin care Guvernul, deşi lipsit de mandatul democratic şi de legitimitate constituţională, a continuat să exercite prerogative de legiferare primară, substituindu-se Parlamentului în domenii care se aflau deja pe agenda legislativă a acestuia„, se arată în sesizare. Funcționarea Parlamentului a fost afectată, susține autorul demersului:„În 2025, românii au cumpărat de pe eMAG mai mult produse, să spun, din categoriile de consumabile produse pentru casă, produse din zona de pet shop, produse din zona de cosmetică, fashion au cumpărat foarte mult și au cumpărat mai puțin produse din categoriile tradiționale de electro pe care noi le vindeam. Ce am observat în 2025 este că oamenii au apelat din ce în ce mai mut la promoții, adică a fost o creștere pe în zona de promoții, de vânzare în promo ,de 30-40% față de 2024 și cred că a fost o creștere mult mai mare, de 70-80%, a vânzărilor prin intermediul plății în rate, adică oamenii au ales foarte mult să împartă o achiziție în patru rate sau în șase rate, în 2025”, a declarata Tudor Manea.
Volumul vânzărilor a fost în crește pentru întreg anul, chiar dacă începând din luna august a anului trecut începuse să se simtă o scădere a consumului, pe fondul creșterilor de TVA, dar și a scăderii pieței imobiliare, care a dus implicit la scăderea achizițiilor pentru mobilarea și dotarea unei noi case.
„Noi, la nivel de platformă, am avut vânzări mai mari în 2025 comparat cu comparat cu 2024 și asta se datorează în special investițiilor pe care noi le-am făcut atât în susținerea un unui număr mult mai mare de promoții, investiții în a susține un număr mult mai mare de vânzări în rate, care atrag niște costuri de finanțare, le-am oferit clienților și au venit mai mult către noi decât au făcut-o în 2024”, a explicat CEO-ul eMAG.
„Ce vedem noi acum este într-adevăr produsele care sunt asociate cumpărării unei case noi înregistrează un recul, dar ce vedem, pe partea pozitivă este că, deoarece noi am investit să creștem foarte mult gama de produse în zona de beauty (frumusețe – n.r.), zona de fashion, în zona de produse consumabile pentru casă, și pentru că a îmbunătățit foarte mult viteza de livrare, clienții ne preferă pe no,i e-commerce, în detrimentul magazinelor tradiționale offline și comandă mai mult de la noi aceste produse decât o fac din comerț offline. Și acolo vedem chiar și zilele astea creșteri de 20-30- 40% pe aceste categorii”, a detaliat Tudor Manea.
Pentru anul fiscal următor, conducerea eMAG își propune investiții solide pentru susținerea și creșterea vânzărilor online.
„Pentru anul fiscal următor am pregătit un buget de investiții de 1,2 miliarde de lei. Din acești 1,2 miliarde, cam șapte-800 de milioane vor merge către a crește viteza de livrare, considerăm că ăsta e un e un mare driver care va permite comerțul online să dezvolte în continuare. După aceea vom investi foarte mult în zona de AI (inteligență artificială – n.r). Prin AI vrem să le oferim atât clienților, cât și partenerilor o experiență mai bună în a interacționa cu platforma, Pentru clienți, AI poate fi un soi de personal shopper (cumpărător personal – n.r.), el poate comanda produse pe care înainte era foarte dificil să le comande din online și trebuia să meargă într-un magazin ca să le poată comanda. Pentru seller, asistentul AI poate să-l ajute să vândă mai mult. După aceea, după infrastructura logistică, vom investi foarte mult în zona de servicii financiare, adică vedem un apetit ridicat al oamenilor pentru a plăti în patru rate, în șase rate și vom investi pentru a crește și zona aceasta”, a detaliat Tudor Manea.
În ceea ce privește evoluția e-commerce-ului, CEO-ul eMAG consideră că în prima jumătate a anului va fi o creștere mai mică a consumului, a retailului total, dar în a doua jumătate a anului 2026 se așteptăm la o creștere mai semnificativă.
„Văd posibil ca în a doua a jumătate a anului comerț crească cu două cifre, 10%, poate chiar și mai mult”, estimează Tudor Manea.
eMAG derulează în prezent programe de susținere a producătorilor autohtoni, ale căror vânzări sunt pe un trend ascendent.
„Noi avem un program, se numește Deschide România, prin intermediul lui oferim oamenilor care produc în în România costuri mai mici de de acces al al platformei, le oferim comisionul la jumătate, le oferim trei luni gratis de fullfilment și de aceea îi ajutăm cu comisioane zero pentru tot ceea ce exportă. Și am văzut un apetit ridicat anul trecut, probabil că mulți au căutat piețe noi de desfacere și au apelat la noi și vânzările lor au crescut destul de mult. Ei vând predominat în categoriile de fashion, în zona de decorațiuni, în zona de mobilă, acolo producem și ei, vând atât în România, cât și exportă prin intermediul eMAG”, a precizat CEO-ul eMAG.
Cifrele cheie
Grupul eMAG a anunțat, miercuri, că va continua investițiile în tehnologie, logistică și servicii care susțin dezvoltarea economiei digitale și anunță un buget de 1,2 miliarde de lei pentru următorul an fiscal. Investițiile vor merge predominant către infrastructura logistică și de livrare, AI și servicii financiare. În 2025, Grupul eMAG a înregistrat o cifră de afaceri de 11,1 miliarde de lei și a plătit taxe de 1,3 miliarde de lei către statul român.
La 25 de ani de la prima comandă înregistrată, eMAG își consolidează rolul de platformă regională de e-commerce, cu un ecosistem care a ajuns la aproximativ 9 milioane de clienți activi, 80.000 de parteneri și 100 de milioane de tranzacții anuale. În regiune, 1 din 2 cumpărători online aleg eMAG, iar platforma continuă să crească prin servicii care ajută clienții să economisească timp și bani, în timp ce le oferă antreprenorilor acces la un canal suplimentar de vânzare cu clienți din mai multe piețe.
„După un sfert de secol de inovație constantă, reconfirmăm angajamentul eMAG față potentialul ecommerce in regiune prin investiții de 1,2 miliarde de lei planificate pentru acest an financiar. Prin aceste investiții, vom continua să susținem prin tehnologie și infrastructura dezvoltarea comerțului online, antreprenoriatul și inovația românească. Potențialul regional este în continuare semnificativ, cu rate de crește de până la trei ori în următorii ani, raportat la rata de penetrare actuală de 11-12% din total retail. Pentru a valorifica acest potențial, ne vom concentra asupra proiectelor care folosesc inteligența artificială pentru a construi o experiență de shopping mai simplă, mai personală și mai eficientă pentru clienți, în timp ce vom construi infrastructura logistica si de livrare, menita sa serveasca mai rapid clientii si sa eficientizeze operatiunile partenerilor” a declarat Tudor Manea, CEO eMAG Group.
În România, platforma eMAG a generat vânzări de 10,6 miliarde de lei în 2025, în creștere cu 3,9% față de anul anterior. Numărul produselor comandate de pe platformă a ajuns la 87,2 milioane, cu 9,1% mai mult decât în anul precedent.
Traficul pe eMAG.ro a depășit pragul de 1 miliard de vizite în 2025, în creștere față de 968 de milioane în 2024. Gama de produse disponibile pentru clienți a continuat să se extindă, ajungând la 38 de milioane de oferte în România, în creștere cu 10 milioane față de anul anterior.
Crește frecvența de cumpărare: comenzi de 19 produse per client
Creșterea frecvenței de cumpărare arată că tot mai mulți oameni aleg să își facă cumpărăturile de zi de zi online. În 2025 un client a comandat, în medie, 19 produse pe an, în creștere față de 17,3 produse în anul anterior. Și tendința de diversificare a coșului de cumpărături este confirmată de comportamentul clienților: anul trecut, 1 din 4 clienți a cumpărat produse din mai mult de șase categorii, față de 22% în 2024 și 17% în 2021.
Genius și MyWallet simplifică cumpărăturile recurente
Potrivit companiei, peste 300.000 de clienți noi s-au abonat la Genius în ultimul an, serviciul care a ajuns la a ajuns la 1,5 milioane de utilizatori în România. Aceștia comandă recurent produse din categorii precum detergenți și produse de curățare, accesorii pentru telefoane mobile, produse pentru îngrijirea părului, suplimente alimentare, produse de igienă personală, scutece, produse de îngrijire a pielii, hrană pentru animale de companie, cafea și produse de machiaj.
MyWallet continuă să susțină clienții care au nevoie de plăți flexibile, serviciul de plată în rate fiind disponibil pentru peste 3 milioane români. În ultimul an, 400.000 de clienți au folosit MyWallet cel puțin o dată, iar serviciul a devenit o soluție relevantă pentru achizițiile cu valoare mai mare, dar și pentru cumpărăturile recurente. Clienții folosesc cel mai des plata în patru rate egale pentru produse precum laptopuri, telefoane, televizoare, frigidere, mașini de spălat.
Primul agent AI conversațional de cumpărături dezvoltat în România
Oficialii EMAG au detaliat că vizitatorii comandă mai des online atât pentru că apreciază economia de timp și bani, cât și pentru că au o experiența de cumpărare mai simplă, mai relevantă și mai rapidă, care este îmbunătățită constant cu ajutorul AI. Primele date arată că utilizatorii folosesc iZi, primul agent conversațional de cumpărături cu AI dezvoltat în România, mai ales ca personal shopper: în 60% dintre interacțiuni, aceștia nu au căutat un produs anume, ci au descris o nevoie, un buget, o ocazie sau persoana pentru care cumpără. În medie, clienții care folosesc iZi primesc 5,6 produse recomandate pe sesiune și adresează 2,6 întrebări pe sesiune. 5% dintre utilizatori comandă direct din chat, iar cele mai active categorii sunt Electro & Auto, unde specificațiile tehnice complexe sunt importante, și Beauty, unde personalizarea are un rol esențial.
În următoarea etapă, iZi va fi integrat în mai multe zone ale traseului de cumpărare, va permite interacțiuni multimodale — inclusiv prin imagini și voce — și va include opțiuni de plată directă, astfel încât clienții să poată finaliza achiziția fără să iasă din conversație.
AI în Marketplace și Fulfilment by eMAG accelerează creșterea antreprenorilor locali
Inteligența artificială contribuie și la dezvoltarea antreprenorilor din eMAG Marketplace.
În 2025, sellerii au listat 31 de milioane de produse noi cu ajutorul instrumentelor bazate pe AI, cu 50% mai multe decât în 2024. Numărul produselor listate în mai puțin de 24 de ore a crescut cu 157%, pe măsură ce AI-ul a accelerat procesul de listare și a îmbunătățit calitatea conținutului disponibil în platformă.
Tot cu ajutorul AI, tot mai mulți antreprenori folosesc eMAG Marketplace pentru a se dezvolta în regiune, printr-o listare rapidă cu traducere automată. În 2025, 8.084 de selleri au început să vândă cross-border, iar 3,7 milioane de produse noi au fost vândute prin acest canal. Categoriile cu cele mai mari creșteri cross-border au fost fitness, mobilier, telefoane mobile, sporturi și accesorii auto.
De asemenea, Fulfilment by eMAG continuă să fie un instrument important pentru sellerii care vor livrare mai rapidă și încredere mai mare din partea clienților. Ofertele din FBE, care ajung la clienți de două ori mai repede decât în cazul celor expediate direct de sellerii care nu folosesc acest serviciu, în medie în 1,5 zile, au crescut cu 54%. Filtrul „Delivered by eMAG” a generat vânzări suplimentare de 50%, susținute de încrederea pe care o oferă clienților.
În plus, prin programul „Deschide România”, eMAG continuă să susțină afacerile locale și aduce în platformă peste 2,5 milioane de produse locale de la producători români. Sellerii locali beneficiază de trei luni de Fulfilment by eMAG gratuit, credit de 50 de euro pentru Ads în fiecare țară, discount de 50% la comisioane și 0% taxe cross-border în primele 12 luni. Cele mai importante categorii pentru produsele realizate pe plan local sunt decorațiunile pentru casă, îmbrăcămintea pentru bărbați, textilele pentru casă, moda pentru copii și mobilier.
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, urmărirea penală se efectuează în prezent față de patru persoane fizice, din care trei sub măsura preventivă a controlului judiciar, precum și față de trei persoane juridice, din care una sub măsura preventivă a interzicerii desfășurării activităților de natura celor cu ocazia cărora a fost comisă infracțiunea.
Procurorii anunță că, printre activitățile efectuate, au fost dispuse și se află în derulare mai multe expertize, printre care una criminalistică privind stabilirea mecanismului de producere și desfășurare a exploziei, a cauzelor care au determinat deflagrația, a naturii materialului explozibil și a factorilor favorizanți, cu termen de finalizare 1 august 2026.
De asemenea, este în derulare o expertiză tehnică judiciară în domeniul electroenergetic privind verificarea conformității rețelei electrice din zona afectată, stabilirea existenței unui eventual defect electric și evaluarea contribuției acestuia la afectarea conductei de gaz și la producerea exploziei, cu termen de finalizare 1 iunie 2026.
Totodată, o expertiză tehnică judiciară în domeniul gazelor privind identificarea sursei scurgerii și acumulării de gaze, verificarea conformității instalațiilor și stabilirea rolului acestora în producerea exploziei are ca termen de finalizare data de 1 august 2026.
Parchetul arată că, până acum, au formulat pretenții civile, pentru prejudiciile materiale sau morale suferite, 176 de persoane fizice sau juridice, 167 dintre acestea fiind audiate în calitate de persoane vătămate ori părți civile.
Procurorii spun că s-a dispus desemnarea a patru reprezentanți comuni, avocați din oficiu, pentru un număr de 172 de persoane vătămate sau părți civile, prin care acestea din urmă își pot exercita drepturile procesuale.
Sechestru pe 21 de imobile și 4 autoturismeÎn cauză, au fost introduse, în calitate de părți responsabile civilmente, două persoane juridice, în scopul reparării prejudiciului în întregime, în solidar cu inculpații persoane fizice, în măsura în care aceștia din urmă vor fi găsiți vinovați.
De asemenea, în vederea garantării reparării pagubei, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând persoanelor fizice și juridice cercetate, până la concurența sumelor de 53.427.296 euro și 10.476.212,69 lei. Au fost indisponibilizate 21 imobile și 4 autoturisme.
Procurorii anunță că activitățile de urmărire penală continuă cu administrarea probatoriului necesar pentru lămurirea completă a cauzei, identificarea persoanelor care au săvârșit infracțiunile cercetate și pentru stabilirea răspunderii penale a acestora.
O explozie puternică s-a produs în data de 17 octombrie 2025 într-un bloc din Capitală de pe strada Petre Ispirescu, lângă Liceul Dimitrie Bolintineanu, de pe Calea Rahovei din Sectorul 5 al Capitalei.
În urma evenimentului, trei persoane și-au pierdut viața, iar alte 15 au fost rănite.
O a doua anchetă penală este derulată de SUA împotriva fostului lider al Venezuelei, Nicolas Maduro, iar acest lucru indică posibilitatea ca el să fie acuzat de noi infracțiuni, au declarat două surse pentru agenția Reuters.
Ancheta este condusă de Parchetul Federal din Miami și a fost demarată în urmă cu câteva luni, au mai declarat sursele pentru Reuters, sub protecția anonimatului.
Cea de-a două anchetă era deja în curs în momentul în care președintele american Donald Trump a ordonat un raid militar, în urma căruia liderul venezuelean a fost capturat la începutul acestui an.
Una dintre surse a declarat pentru Reuters, că ancheta a examinat posibile acuzații de spălare de bani.
Potrivit CBS News, noua anchetă vine în contextul în care Alex Saab, un asociat de afaceri apropiat al lui Maduro, care a ocupat funcția de ministru al industriei și producției naționale din Venezuela, a fost deportat în SUA. El a fost pus sub acuzare pentru rolul său presupus într-un complot de spălare de bani care implica un program venezuelean de ajutor alimentar.
Fostul președinte al Venezuelei, Nicolas Maduro, a fost deja acuzat la tribunalul federal din Manhattan de conspirație la narcoterorism și alte infracțiuni legate de presupusul trafic de droguri. El a pledat nevinovat, iar în prezent se află într-o închisoare din Brooklyn.
Americanii cer Ucrainei și țărilor din UE să relaxeze restricțiile privind importurile de potasiu din Belarus, potrivit Bloomberg.
Washingtonul consideră că relaxarea sancțiunilor asupra acestui ingredient cheie pentru fertilizatori ar putea ajuta la îndepărtarea Belarus de Rusia și la îmbunătățirea legăturilor occidentalilor cu Minsk.
Belarus este un exportator major de potasiu. Înainte de izbucnirea războiului din Ucraina și de impunerea de sancțiuni, țara exporta potasiu în valoare de 2,5 miliarde de dolari. Exportul se făcea prin ţările baltice.
Importurile de potasiu și îngrășăminte pe bază de potasiu din Belarus sunt strict interzise în Uniunea Europeană din cauza sancțiunilor impuse ca răspuns la implicarea Minskului în invadarea Ucrainei.
Cu 302 voturi pentru, 2 voturi contra, 0 abțineri și doi deputați care nu au votat – proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal şi măsuri specifice pentru digitalizare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – a fost adoptat de Parlament.
Camera Deputaților, ca și for decizional, a menținut astfel amendamentul susținut de Ministerul Finanțelor care simplifică regulile de utilizare a sistemului RO e-Factura și reduce birocrația pentru persoanele fizice și anumite categorii de contribuabili.
Ca atare, de sistemul RO e-Factura scapă:
Potrivit ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, printre excepții sunt vizate și drepturile de autor.
Persoanele fizice care se identifică fiscal prin CNP nu vor mai fi obligate să folosească RO e-Factura, iar sistemul va rămâne opțional, a spus Nazare.
PSD, PNL, USR, AUR și UDMR au susținut și votat noile modificări în plenul Camerei Deputaților.
Potrivit companiei, sistemele BOREADES vor fi utilizate pentru apărarea sediului central al alianței și a reședinței Secretarului General NATO, pe fondul creșterii amenințărilor generate de dronele fără pilot, scrie Reuters.
Valoarea contractului nu a fost făcută publică, însă oficialii companiei au precizat că selecția a fost realizată în urma unei licitații internaționale la care au participat zeci de producători din întreaga lume.
Sistemele anti-drone BOREADES au fost folosite și la Jocurile Olimpice de la ParisTehnologia dronelor și sistemele de combatere a acestora au devenit priorități strategice pentru statele membre NATO, mai ales după conflictele din Ukraine și Orientul Mijlociu, unde vehiculele aeriene fără pilot au fost utilizate intens atât în operațiuni militare, cât și în atacuri asupra infrastructurii civile.
Sistemele anti-drone BOREADES dezvoltate de CS Group sunt deja utilizate în mai multe operațiuni de securitate din Franța. Compania susține că peste 50 de sisteme sunt deja în funcțiune, iar aproape 100 se află în producție.
Aceste echipamente au fost desfășurate inclusiv la evenimente de amploare precum Paris Olympics și parada militară organizată anual pe 14 iulie în Franța.
Experții în securitate consideră că sistemele anti-drone devin o componentă critică pentru protejarea obiectivelor strategice, în contextul dezvoltării accelerate a tehnologiei UAV și al costurilor reduse de operare ale dronelor moderne.
Prin implementarea sistemelor BOREADES, NATO își consolidează măsurile de apărare împotriva amenințărilor aeriene de mici dimensiuni, considerate tot mai dificil de detectat prin metodele clasice de apărare.
Avertismentul a venit după ce Donald Trump a amenințat că va ataca din nou Iranul dacă acesta nu acceptă un acord pentru a pune capăt conflictului, relatează The Guardian.
Garda Revoluționară din Iran avertizează asupra unui război „dincolo de regiune” dacă SUA reiau atacurile.
Într-o declarație publicată de agenția de știri semi-oficială Tasnim din Iran, IRGC a declarat: „Dacă agresiunea împotriva Iranului se va repeta, războiul regional promis se va extinde de data aceasta dincolo de regiune, iar loviturile noastre zdrobitoare în locuri pe care cu greu vi le puteți imagina vă vor reduce în cenușă”.
Avertismentul vine după ce președintele american Donald Trump a declarat că Washingtonul ar putea ataca din nou Iranul dacă nu se ajunge la un acord privind o soluționare durabilă în următoarele zile.
Realizatorii studiului planificat de Universitatea din Washington le-au cerut educatorilor să poarte camere pentru a înregistra imagini din clasă, potrivit Futurism. Ulterior, imaginile ar fi fost folosite pentru a antrena modele de inteligență artificială. Dacă un părinte nu se simțea confortabil cu procedura, putea să refuze participarea copilului său. În lipsa unui refuz oficial, copilul ar fi fost inclus în mod automat în experiment.
Deși inițiatorii studiului au spus că videoclipurile surprind interacțiunile normale dintre profesori și copii în timpul activităților obișnuite din clasă, numeroși părinți s-au declarat revoltați. Unii au încercat să afle ce modele de inteligență artificială sau ce companii sunt implicate în proiect. Alți părinți s-au plâns de modul interpretabil în care a fost conceput documentul care le-a fost prezentat.
De asemenea, nu a fost clar în ce mod putea fi evitați în filmare copiii ai căror părinți nu își dădeau acordul. Totodată, părinții au vrut să afle cu cine ar putea fi partajate datele, cât timp vor fi păstrate și cine finanțează cercetarea.
Confruntați cu reacția părinților, inițiatorii proiectului au renunțat la experiment. Un incident asemănător s-a produs la o școală din New York. Un proiect bazat pe inteligența artificială a fost anulat luna trecută după ce mai mulți părinți au protestat.
Potrivit Euronews, noul guvern de la Budapesta, condus de Péter Magyar, încearcă să se distanțeze de politica veto-urilor practicate de Orbán în relația cu Bruxelles-ul și Rusia. Diplomați europeni spun că ambasadorii statelor membre vor discuta săptămâna aceasta un nou „mini-pachet” de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar include aproximativ zece persoane și mai multe nave din așa-numita „flotă fantomă” folosită de Moscova pentru a evita restricțiile occidentale asupra exporturilor de petrol. Patriarhul Kirill este acuzat de Bruxelles că a susținut public invazia Rusiei în Ucraina și că a promovat propaganda Kremlinului încă din 2022. În acel moment, Ungaria lui Orbán a blocat includerea sa pe lista de sancțiuni.
Noul guvern ungar schimbă tonul față de RusiaMárton Hajdu, apropiat al premierului Péter Magyar și președinte al comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Ungariei, a declarat pentru Euronews că noul executiv nu va mai folosi veto-ul pentru a proteja interese private. „Măsurile care ar afecta stabilitatea economică a Ungariei sunt inacceptabile. Dar în cazurile în care fostul guvern a folosit statul pentru înțelegeri private, mă aștept ca noul guvern să nu mai blocheze eforturile comune ale UE de a crește presiunea asupra Rusiei”, a spus Hajdu.
„Flota fantomă” a Rusiei, în centrul noilor sancțiuniPe lângă persoane apropiate Kremlinului, UE vrea să lovească și navele din „shadow fleet”, rețeaua de petroliere utilizată de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Aceste nave sunt suspectate că navighează sub pavilioane false, folosesc asigurări neconforme și participă inclusiv la operațiuni de sabotaj sau activități considerate riscante pentru mediu. În ultimele luni, autoritățile din Franța, Suedia și Polonia au interceptat mai multe nave suspecte.
Bruxelles-ul vrea sancțiuni mai rapideȘefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut accelerarea sancțiunilor împotriva „flotei fantomă”, fără a mai aștepta marile pachete economice negociate luni întregi. „De îndată ce identificăm aceste nave, le vom sancționa”, a declarat Kallas luna trecută. Pe fondul schimbării de putere de la Budapesta, Bruxelles-ul analizează și modificarea regulilor privind reînnoirea sancțiunilor împotriva Rusiei. În prezent, acestea trebuie prelungite la fiecare șase luni, ceea ce îi oferea lui Orbán posibilitatea de a amenința constant cu veto-ul. UE ia acum în calcul extinderea perioadei la un an pentru a reduce blocajele politice.
Liderii SUA și Rusiei se vor întâlni în China. Confirmarea vine din partea consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov, care a vorbit astăzi despre o nouă întâlnire între liderii rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump, în cadrul summitului APEC din China.
Ușakov a spus că vizita lui Putin la summitul APEC a fost confirmată.
„Cred că, în orice caz, dacă ambii lideri se află în China, probabil se vor intersecta și vor avea un fel de întâlnire. Până acum, acest lucru a fost convenit abia astăzi, dar din moment ce o astfel de perspectivă există, este puțin probabil ca cineva să o refuze”, a spus Ușakov, comentând posibilitatea unei întâlniri Putin-Trump în China.
Vorbind despre alte perspective pentru întâlniri ruso-americane, diplomatul a remarcat: „În acest moment nu există nicio discuție despre întâlniri la nivel înalt”
Summitul liderilor APEC din China se va desfășura în perioada 18-19 noiembrie 2026, în orașul Shenzhen. Evenimentul marchează a treia oară când China găzduiește această reuniune. Tema oficială a Summitului este „Construirea unei comunități Asia-Pacific pentru a prospera împreună” (Building an Asia-Pacific Community to Prosper Together).
La Summit, sunt așteptați liderii celor 21 de state membre, inclusiv președintele Chinei, Xi Jinping, și președintele Rusiei, Vladimir Putin. Ediția summitului se concentrează pe facilitarea comerțului, integrarea regională și noile ordini strategice din Indo-Pacific.
Până la Summitul din China, Ușakov a declarat că Rusia așteaptă vizita lui Steve Witkoff și Jared Kushner în săptămânile următoare la Kremlin.
Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat miercuri, la sediul MADR, că toate variantele pentru formarea viitorului Guvern sunt analizate în această perioadă.
Barna a spus că România traversează o criză politică majoră în paralel cu provocările la nivel european, motiv pentru care crede că este nevoie de o majoritate solidă în Parlament.
„Astăzi sunt pe masă multe variante, practic toate variantele posibile sunt în momentul de față pe masă. Și un guvern minoritar, și o majoritate refăcută, și cu un premier tehnocrat, cu miniștrii politici, teoretic și un guvern 100% tehnocrat, fiecare cu plusuri și cu minusuri”, a declarat Tánczos Barna.
Vicepremierul a spus că varianta pe care o consideră cea mai bună este refacerea unei coaliții cât se poate de stabilă.
„De dorit este fără doar și poate refacerea coaliției stabile, care să guverneze cu o perspectivă clară și cu măsuri asumate, pentru că într-adevăr, este o criză politică, dar este și o criză la nivel european, din mai multe puncte de vedere”, a afirmat acesta.
Tánczos Barna a punctat și problemele cu care se confruntă în prezent statele europene. El a făcut referire la criza privind înarmarea, prețurile la combustibili, deficitul bugetar, implementarea PNRR.
„Este o criză de înarmare, este o provocare în ceea ce privește prețul combustibilului, avem această provocare cu deficitul, cu PNRR-ul, deci sunt foarte multe teme care trebuie abordate, discutate, decizii de luat și cea mai bună variantă este, fără doar și poate, un guvern cu majoritate solidă”, a spus vicepremierul.
Acesta a explicat că, dacă refacerea actualei coaliții nu va fi posibilă, pot apărea variante de guvern minoritar, fie în jurul partidelor USR și PNL, fie în jurul PSD.
„Dacă nu se poate, încep variantele de guvern minoritar. Ori în jurul grupului de forțe politice USR-PNL, ori în jurul PSD-ului, dacă nu vor să guverneze împreună. Dacă prima variantă nu merge, prima variantă înseamnă că revin la sentimente mai bune și o să guverneze împreună”, a declarat Tánczos Barna.
Tánczos Barna refuză colaborarea cu AURÎntrebat despre o posibilă colaborare a UDMR într-un guvern susținut de AUR sau alte formațiuni apropiate, Tánczos Barna a exclus categoric această variantă.
„Apropierea de AUR este exclusă 100%, adică participarea într-un guvern în care este și AUR sau guvern care, asumat sau neasumat, la vedere sau nu, este susținut de AUR. Deci UDMR nu va participa într-o asemenea formulă”, a spus vicepremierul.
El a spus că o formulă susținută de partide precum SOS, POT sau PACE – Întâi România ar fi una instabilă și fără șanse să reziste pe termen lung.
„Este foarte puțin probabil să participăm într-o formulă în care guvernul este susținut de SOS, POT, PACE și alte asemenea forțe politice. Din mai multe motive, nu e diferență foarte mare între SOS și AUR, nu e diferență foarte mare între alte formațiuni în formare sau existente deja ca grupuri parlamentare în Parlament”, a declarat Tánczos Barna.
„Pe de altă parte ar fi o construcție foarte șubredă, fără o majoritate stabilă și care nu ar rezista. De aceea spunem că ideal ar fi să revină lumea la sentimente mai bune și să găsim o soluție de guvern majoritar sau o formulă prin care avem o altă construcție decât construcția cu AUR”, a mai acesta.
Ilie Bolojan a avut miercuri o întâlnire de lucru cu Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe & Country Head Romania în cadrul Groupe Renault.
Discuțiile s-au axat pe evoluția și perspectivele industriei auto din România.
În cadrul întrevederii au fost abordate teme de interes strategic privind piața auto din România, inclusiv impactul programului Rabla asupra sectorului și necesitatea menținerii unor politici publice care să susțină reînnoirea parcului auto și dezvoltarea industriei naționale.
De asemenea, au fost analizate efectele creșterii prețurilor la energia electrică asupra costurilor de producție din industria auto și impactul acestora asupra competitivității producătorilor din România, într-un context economic european și internațional tot mai competitiv.
Discuțiile au vizat și programele de achiziții ale autorităților publice, precum și strategia privind administrarea flotelor auto ale instituțiilor statului.
În cadrul întâlnirii au fost prezentate direcțiile strategice de dezvoltare ale Dacia în România, planurile de investiții și perspectivele de evoluție ale pieței auto.
Premierul a reafirmat importanța dialogului constant dintre autorități și mediul de afaceri, precum și necesitatea adoptării unor măsuri care să sprijine competitivitatea industriei auto, unul dintre sectoarele strategice ale economiei românești.
