Armata israeliană a atacat peste noapte unele locuri care aparțin guvernului din Siria ca răspuns la atacurile sirienilor împotriva civililor druzi, potrivit CNN.
Armata israeliană a transmis că a vizat un „centru de comandă și poziții militare” din sudul Siriei pentru a apăra populația minoritară.
Israelienii susțin că sirienii i-au atacat joi pe druzii din provincia Suwayda, în sudul Siriei.
Druzii sunt un grup religios arab de aproximativ un milion de oameni care trăiesc în principal în Siria, Liban și Israel. În Siria, comunitatea este concentrată în trei provincii, aproape de Înălțimile Golan ocupate de Israel.
Anul trecut, ciocnirile dintre membrii grupului minoritar și triburile beduine au făcut sute de oameni și au provocat intervenția militară a Siriei. În replică, israelienii i-au atacat pe sirieni.
Declarația vine pe fondul unuia dintre cele mai grave scandaluri care au afectat familia regală norvegiană, după publicarea de către autoritățile americane a milioane de documente legate de cazul Epstein.
Documentele făcute publice de Departamentul de Justiție al SUA au provocat reacții puternice la nivel internațional, dezvăluind legături extinse între Epstein și personalități influente din politică, afaceri și diplomație.
În Norvegia, scandalul Epstein a atras atenția asupra relației acestuia cu prințesa moștenitoare, dar și cu politicieni și oameni de afaceri de rang înalt, notează Reuters.
Într-un interviu acordat postului public NRK, Mette-Marit a declarat că regretă întâlnirea cu Epstein și că, privind retrospectiv, ar fi preferat să nu-l fi cunoscut niciodată.
Explicațiile prințesei Mette-MaritPotrivit documentelor americane, prințesa a menținut contactul cu Epstein între 2011 și 2014, perioadă în care acesta fusese deja condamnat, în 2008, pentru solicitarea de favoruri sexuale de la o minoră. De asemenea, Mette-Marit ar fi petrecut patru zile la reședința lui Epstein din Palm Beach, în timpul unei călătorii private din 2013.
Prințesa, soția prințului moștenitor Haakon, a precizat că nu a fost martora niciunei activități ilegale și că nu este acuzată de vreo faptă penală. Ea a mai spus că și-a cerut scuze în mod oficial regelui Harald V și reginei Sonja.
Reacția opiniei publice din NorvegiaDeși presa relatase anterior despre legături limitate între prințesă și Epstein, amploarea relației relevate de noile documente a generat critici publice, inclusiv din partea premierului Norvegiei, și a determinat solicitări pentru explicații complete.
Un sondaj realizat în februarie indică faptul că scandalul Epstein a afectat popularitatea monarhiei. Sprijinul pentru instituția regală a scăzut la 60%, de la 70% în luna ianuarie, în timp ce susținerea pentru o republică a crescut semnificativ.
Principala concluzie a studiului este ceea ce cercetătorii numesc „problema luminii și umbrei”: exact lucrurile pentru care oamenii apreciază AI sunt și cele care îi îngrijorează cel mai mult, arată Euronews.
De exemplu, utilizatorii spun că AI îi ajută emoțional în momente dificile. Ei spun că le economisește timp și reduce volumul de muncă. Ba chiar le îmbunătățește productivitatea. Dar, în același timp, mulți se tem că devin prea dependenți de aceste sisteme.
AI, sprijin emoțional și instrument de lucruMulți respondenți au descris inteligența artificială ca pe un sprijin real în viața personală.
Unii au folosit AI pentru a face față pierderilor personale. Alții l-au utilizat pentru a comunica mai ușor (inclusiv persoane cu dizabilități). Alte moduri descrise au fost gestionarea stresului sau situații dificile, inclusiv în context de război.
În mediul profesional, AI este folosit în special pentru automatizarea sarcinilor, permițând oamenilor să câștige timp, pe care mulți spun că îl folosesc pentru familie.
Teama de dependență și pierderea gândirii criticePe lângă beneficii, studiul evidențiază și temeri majore. Cele mai frecvente îngrijorări au fost semnalate astfel:
Unii utilizatori recunosc că, deși AI le simplifică munca, se tem că își pierd abilitățile de analiză și gândire independentă.
Percepția asupra AI diferă semnificativ la nivel global.
În America de Nord și Europa de Vest există temeri legate de reglementare, supraveghere și pierderea locurilor de muncă. În Africa, America Latină și Asia de Sud, AI este văzut mai degrabă ca o oportunitate economică. În țările mai puțin dezvoltate, inteligența artificială este percepută ca un „egalizator”, oferind acces la educație și oportunități profesionale.
O relație complicată cu viitorulDeși 67% dintre respondenți au o opinie pozitivă despre AI, doar 11% spun că nu au nicio temere. Rezultatele arată clar că inteligența artificială nu este percepută nici ca o soluție perfectă, nici ca o amenințare absolută, ci ca o tehnologie puternică, cu efecte ambivalente. Studiul realizat de Anthropic oferă una dintre cele mai detaliate imagini de până acum asupra modului în care oamenii percep inteligența artificială.
Concluzia este simplă, dar importantă: oamenii vor să folosească AI – dar nu vor să depindă de ea.
Ziua de 20 martie marchează celebrarea Zilei Internaţionale a Fericirii, o sărbătoare instituită în 2012 printr-o rezoluţie a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Modalităţile de a măsura fericirea sunt mult mai vechi decât sărbătoarea dedicată acesteia. În 1972, al patrulea rege al Bhutanului, Jigme Singye Wangchuck, a declarat, într-o conferinţă internaţională, că „fericirea naţională brută este mult mai importantă decât produsul intern brut”. Conceptul său presupunea că dezvoltarea sustenabilă trebuie să ţină cont şi de aspectele non-economice ale bunăstării. Acesta a fost materializat prin crearea conceptului Fericirii Naţionale Brute şi impunerea a patru piloni de dezvoltare: buna guvernare, dezvoltarea socio-economică sustenabilă, conservarea şi promovarea culturii şi protecţia mediului.
Ulterior, în anul 2005, a apărut primul index global al fericirii. Acesta a fost creat de către International Institute of Management, o instituţie din SUA.
În anul 2011 a apărut Raportul Mondial al Fericirii, lansat de Organizaţia Naţiunilor Unite, dar şi a unui index al fericirii în Canada.
Cum s-a stabilit Ziua Internaţională a FericiriiIniţiativa de a marca o zi internaţională a fericirii a venit din partea lui Jayme Illien, un filantrop şi activist american. Acesta deţinea funcţia de consiler al Naţiunilor Unite. Illien şi-a prezentat conceptul în faţa oficialilor Organizaţiei Naţiunilor Unite în 2011 şi a primit atât sprijinul Secretarului General, Ban Ki moon, cât şi cel al celor 193 de state membre.
Data de 20 martie a fost aleasă de Illien pentru că ea coincidea cu echinocţiul de primăvară. Acesta este un fenomen resimţit pe plan universal, care are loc atunci când soarele se află exact pe ecuatorul ceresc.
Sărbătoarea a devenit oficială pe 28 iunie 2012, o dată cu adoptarea rezoluţiei 66/281 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceasta proclama data de 20 martie ca Ziua Internaţională a Fericirii, iar modurile recomandate de a celebra această zi erau activităţile cu caracter educaţional şi de creştere a gradului de conştientizare asupra conceptului.
Iată trei moduri prin care poţi răspândi fericirea astăzi:
1. distribuie mesaje pozitive, prin a răspândi idei care promovează pacea, bunătatea şi înţelegerea, online şi în viaţa reală.
2. conectaţi-vă şi adresaţi-vă persoanelor despre care ştiţi că se află într-o situaţie de criză şi oferiţi-vă sprijinul.
3. donaţi pentru cei care lucrează în prima linie în faţa unei crize sau găsiţi o modalitate de a ajuta prin implicare personală.
Raportul Mondial privind FericireaUltimul Raport Mondial privind fericirea arată că Finlanda ocupă pentru al nouălea an consecutiv primul loc în clasamentul fericirii, în timp ce România a urcat o poziție, situându-se pe locul 34 din aproape 150 de țări evaluate.
Conform studiului, scăderi semnificative ale nivelului de fericire au fost raportate în rândul tinerilor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă, în special în cazul fetelor.
Concluzia apare în Evaluarea Anuală a Amenințărilor pentru 2026, realizată de Biroul Directorului Serviciilor Naționale de Informații (DNI) și publicată la 18 martie, potrivit Kyiv Post.
Raportul arată că Moscova este „aproape convinsă că va prevala pe câmpul de luptă din războiul din Ucraina și va impune o soluție în termenii săi”. Deși eforturile diplomatice în curs ar putea influența evoluția conflictului, serviciile secrete americane avertizează că prelungirea războiului crește semnificativ riscul unei escaladări majore.
Documentul subliniază că extinderea conflictului ar putea duce inclusiv la o confruntare directă între Rusia și NATO, scenariu considerat „cea mai periculoasă amenințare” pentru Statele Unite ale Americii. Raportul menționează și operațiuni de sabotaj atribuite Rusiei împotriva aliaților occidentali, inclusiv un incident feroviar în Polonia.
Amenințarea nuclearăRetorica nucleară a Moscovei, desfășurarea de arme nucleare în Belarus și suspendarea participării la acorduri de control al armamentelor sporesc riscul unei escaladări regionale sau globale. Deși utilizarea armelor de distrugere în masă la scară largă este considerată puțin probabilă, DNI avertizează că normele internaționale sunt tot mai erodate.
Raportul evidențiază rolul Chinei, al cărei sprijin economic și tehnologic reduce presiunea asupra Moscovei pentru un armistițiu. Importurile chineze de energie și exporturile de bunuri cu dublă utilizare susțin economia și industria de apărare rusă. De asemenea, trupe din Coreea de Nord au participat la lupte, acumulând experiență și acces la tehnologie militară.
DNI subliniază că războiul din Ucraina redefinește războiul modern prin utilizarea masivă a dronelor, sistemelor autonome și a serviciilor spațiale comerciale. Totodată, sancțiunile occidentale au forțat Rusia să dezvolte sisteme financiare alternative, însă cu costuri economice semnificative și o dependență crescută de China.
Psihiatrii iau în considerare extinderea definiției dependenței astfel încât aceasta să acopere mai multe aspecte ale vieții moderne, potrivit Live Science. Pe modelul jocurilor de noroc, experții analizează dacă shopping-ul și gaming-ul excesive ar trebui să fie introduse pe lista oficială cu dependențe. De asemenea, analiza vizează unele comportamente sexuale și modul de utilizare a rețelelor de socializare.
Un studiu publicat recent în revista Comprehensive Psychiatry analizează diferite tipuri de comportament. Experții au încercat să stabilească dacă este vorba despre un obicei prost sau despre o dependență, așa cum este în cazul jocurilor de noroc și al consumatorilor de alcool, tutun și droguri.
Clasificarea unor comportamente drept dependențe presupune alcătuirea unui cadru util pentru medici. De asemenea, criteriile clare i-ar putea ajuta pe oameni să recunoască sau să identifice o problemă.
Evenimentul propune două dezbateri majore, construite în jurul impactului schimbărilor economice globale asupra economiei românești și al oportunităților de extindere internațională.
Primul panel, moderat de G4Food, este dedicat agriculturii și analizează modul în care schimbările economice globale influențează competitivitatea fermierilor și procesatorilor. Discuțiile vor aborda efectele asupra prețurilor, standardelor și lanțurilor de aprovizionare, dar și opțiunile de adaptare și măsurile de protecție la nivel național și european
Al doilea panel, moderat de Economedia, are ca temă „Pașaport de business pentru America Latină” și vizează sectoarele cu potențial de creștere, precum automotive, IT, producție prelucrătoare și textile. Agenda include investiții, parteneriate și lanțuri de furnizori în statele Mercosur, precum și rolul statului în sprijinirea exporturilor și a internaționalizării companiilor românești.
Conferința „România în noul context global” își propune să ofere un cadru de dialog aplicat între mediul public și cel privat, într-un moment în care agricultura și industria locală sunt nevoite să se adapteze rapid la presiunile externe și la noile oportunități de piață.
Evenimentul este susținut de Fabrica de Zahăr Premium Luduș, Eurodac Automotion, AiPro și Agroland Group, în calitate de parteneri ai conferinței.
La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Detașamentului Suceava, cu o autospecială pentru descarcerare, o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD. În sprijin au fost mobilizate și patru ambulanțe ale Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ), pentru acordarea asistenței medicale victimelor. Potrivit primelor informații, accidentul a implicat trei autoturisme și un autotren.
Una dintre victime a rămas încarcerată în urma impactului. Ea a fost extrasă de echipajele de descarcerare și predată în stare stabilă echipajelor medicale. Cele patru persoane rănite sunt conștiente și cooperante. Le-au fost acordate îngrijiri medicale la fața locului și urmează să fie transportate la spital pentru investigații suplimentare.
Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate cauzele producerii accidentului.
Accident pe DN5, lângă Uzunu: patru mașini implicate, un șofer rănit și dus la spitalUn bărbat a avut nevoie de îngrijiri medicale în urma unui accident rutier ce s-a produs, azi-noapte, pe DN5 în afara localității Uzunu, pe sensul de mers spre capitală. În eveniment au fost implicate patru autovehicule.
La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Giurgiu și Punctului de Lucru Călugăreni cu două autospeciale de stingere, o descarcerare, o ambulanță SMURD, trei SAJ și poliția. Conducătorul unei autoutilitare, în vârstă de 34 de ani, a fost preluat de ambulanță și transportat la Unitatea de Primiri Urgențe. Ceilalți șoferi au fost monitorizați la locul evenimentului și au refuzat transportul la spital.
Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor, iar cazul a rămas în atenția Poliției pentru cercetări.
Europarlamentarul și vicepreședintele PSD, Gabriela Firea, a scris vineri dimineață, într-o postare pe Facebook, despre scăderea dramatică a natalității și creșterii infertilității în România.
Firea a participat la o dezbatere organizată la Senatul României, unde, alături de specialiști și parlamentari, unde a analizat situația demografică și posibilele soluții pe această temă.
„Am participat la o dezbatere organizată la Senatul României (…) unde am pus pe masă datele dure care arată că nu mai avem timp de pierdut. Dar și soluțiile”, a transmis aceasta.
Potrivit europarlamentarei, infertilitatea a devenit o problemă majoră în România, având un impact mare asupra scăderii natalității.
„Infertilitatea nu este o excepție, ci o realitate medicală care lovește în inima societății noastre: 1 din 5 cupluri din România suferă de infertilitate, iar anul trecut s-a atins un record negativ de nașteri.”
Ea a venit și cu o serie de statistici îngrijorătoare privind natalitatea în România.
„Anul trecut s-au născut puțin peste 145.000 de copii, cea mai mică cifră din ultimul secol. Ca termen de comparație, în urmă cu un secol se nășteau de patru ori mai mulți copii.”
Firea a mai afirmat că problema este și mai gravă în mediul urban.
„În mediul urban, 4 din 10 cupluri nu reușesc să obțină o sarcină, deși încearcă de peste un an.”
Implicarea statului poate avea rezultate semnificative, a spus Gabriela Firea, oferind ca exemplu programul FIV implementat în perioada în care ea a fost primar general.
„Am demonstrat că, dacă statul se implică, rezultatele apar. Am inițiat programul FIV la Primăria Capitalei, iar în acel mandat s-au născut peste 600 de copii.”
Firea a menționat și inițiativele de la nivel național. „La nivel național, am inițiat programul cu finanțarea a 10.000 de proceduri FIV anual. Din septembrie 2023 și până acum, avem deja 2.000 de copii născuți și alte câteva mii de sarcini în evoluție.”
Ea a prezentat și o serie de propuneri pentru perioada următoare, precum transformarea programelor de sprijin în unele permanente și introducerea unui screening național pentru endometrioză.
Prețurile petrolului au fluctuat puternic de la începutul războiului, pe 28 februarie, țițeiul Brent apropiindu-se pentru scurt timp de 119 dolari pe baril joi, înainte de a se retrage, scrie Al Jazeera.
Umer Karim, expert în politica externă a Arabiei Saudite la Centrul Regele Faisal pentru Cercetare și Studii Islamice din Riad, a declarat pentru Al Jazeera că, în opinia sa, un preț de cel puțin 150 de dolari pe baril este posibil, în funcție de evoluția războiului.
„Dacă aceste terminale de la Marea Roșie sunt atacate – dacă există vreun fel de obstacol în Marea Roșie – cred că orice preț peste 150 de dolari este destul de posibil”, a declarat Karim pentru Al Jazeera. „În acest moment, aceasta este singura legătură viabilă între Europa și Asia”, a spus Karim.
Arabia Saudită a reușit să continue exportul de petrol deoarece dispune de instalații în portul Yanbu de la Marea Roșie, situat la peste 1.000 km de Golful Persic.
Analiștii se tem, totuși, că portul ar putea deveni o țintă, întrucât instalațiile energetice din Golful Persic au fost atacate atât de Iran, cât și de Israel.
În cultura greacă și romană, fulgerul era asociat direct cu Zeus, respectiv Jupiter, conducătorii panteonului. Textele antice descriu fulgerul ca pe o armă divină folosită pentru pedepsirea oamenilor care sfidau zeii, distrugerea dușmanilor divini sau transmiterea voinței divine. De exemplu, conducători sau generali erau considerați pedepsiți de zei dacă erau loviți de fulger, iar astfel de evenimente erau interpretate ca semne ale mâniei divine, arată The Conversation.
Ritualuri și credințe în lumea romanăRomanii acordau o importanță deosebită locurilor lovite de fulger. Acestea erau supuse unor ritualuri speciale de purificare și deveneau spații sacre, interzise. Chiar și împărați precum Constantin cel Mare au ordonat ritualuri tradiționale după astfel de evenimente, în ciuda răspândirii creștinismului. Fulgerul nu era doar un fenomen natural – era un mesaj, o intervenție directă în viața oamenilor. Cu toate acestea, nu toți acceptau explicația religioasă.
Filozofi și gânditori precum Socrate sau Seneca au sugerat că fulgerul ar putea avea cauze naturale. Socrate, într-o piesă a lui Aristofan, respinge ideea intervenției divine și vorbește despre un „vortex de aer”. Seneca, în schimb, explica fulgerul prin ciocnirea norilor și mișcarea aerului – o teorie surprinzător de apropiată de explicațiile moderne.
Fulgerul în alte culturiInterpretarea fulgerului ca fenomen divin nu era limitată la Grecia și Roma. În religia persană zoroastriană, fulgerul era asociat cu focul sacru, iar în alte culturi, precum cele din Australia, era legat de spirite ancestrale care controlau natura. Aceste credințe arată cât de universală era tendința de a atribui fenomenele naturale unor forțe supranaturale.
Astăzi știm că fulgerul este rezultatul descărcărilor electrice dintre nori și sol, dar în Antichitate era un mister profund. Chiar dacă majoritatea oamenilor îl vedeau ca pe o manifestare a zeilor, unii gânditori au pus bazele unei înțelegeri mai raționale a naturii.
Această tranziție – de la explicații mitologice la observație și logică – marchează de fapt unul dintre primii pași ai umanității spre știință.
Într-o postare pe rețelele de socializare, Marina mexicană a transmis că raidul a avut loc în Culiacan, localitate situată în statul Sinaloa, din nordul Mexicului, potrivit Al Jazeera.
Aceasta a susținut că personalul a fost atacat la locul raidului și a ripostat, ucigând 11 „atacatori”. Identitățile acestora nu au fost încă făcute publice.
„La fața locului au fost confiscate arme de mare putere și echipament tactic”, a transmis marina într-un comunicat.
Marina a adăugat că o femeie identificată ca fiind fiica lui Torres a fost, de asemenea, prezentă în timpul operațiunii, dar a fost eliberată și predată familiei sale, din cauza lipsei de legături cu activități criminale.
Torres, cunoscut sub porecla „El Patas”, este liderul facțiunii Los Mayos din cadrul Cartelului Sinaloa.
Lupta dintre Los Mayos și Los ChapitosÎn ultimii ani, Los Mayos s-au luptat cu o altă facțiune, Los Chapitos. Fiecare tabără poartă numele unui lider diferit al cartelului Sinaloa: Joaquin „El Chapo” Guzman și Ismael „El Mayo” Zambada, ambii arestați și închiși în Statele Unite.
Raidul de joi are loc în contextul în care guvernele din America Latină încearcă să-i ofere președintelui american Donald Trump rezultate tangibile în lupta împotriva criminalității și traficului de droguri.
Chiar în această săptămână, guvernul mexican a participat la o operațiune de aplicare a legii împreună cu Ecuadorul și Columbia pentru a-l aresta pe Angel Esteban Aguilar, liderul grupării criminale Los Lobos.
O operațiune militară mexicană separată, desfășurată luna trecută în statul Jalisco, a dus la moartea lui Nemesio Oseguera, cunoscut și sub numele de „El Mencho”, liderul cartelului Jalisco New Generation.
Metodele lui Trump, contestateGrupurile criminale au răspuns cu o serie de acte de violență, inclusiv ridicarea de baraje rutiere și atacuri asupra avanposturilor forțelor de securitate din întreaga Mexic.
Criticii au pus la îndoială eficacitatea metodelor mai militarizate pe care Trump a presat liderii latino-americani să le folosească împotriva liderilor cartelurilor.
Capturarea sau uciderea liderilor cartelurilor este uneori denumită „strategie de decapitare”, iar metoda este concepută pentru a slăbi structura rețelelor criminale.
Însă experții avertizează că „strategia de decapitare” riscă să intensifice violența pe termen lung, pe măsură ce apar noi conflicte pentru a umple vidul de conducere.
Mulți subliniază, de asemenea, că astfel de abordări militarizate nu reușesc să abordeze cauzele profunde ale criminalității, printre care corupția și sărăcia.
„Trebuie să-i eradicăm”Cu toate acestea, Trump a etichetat grupuri precum Cartelul Sinaloa drept „organizații teroriste străine” și a indicat că ar lua în considerare luarea de măsuri militare pe teritoriul mexican împotriva acestor grupuri, în ciuda îngrijorărilor că astfel de acțiuni ar încălca suveranitatea mexicană.
Trump a declarat la un summit al liderilor latino-americani la începutul acestei luni că consideră Mexicul „epicentrul” violenței cartelurilor.
„Trebuie să-i eradicăm”, a spus Trump referindu-se la carteluri. „Trebuie să-i lovim cu toată forța, pentru că situația se înrăutățește. Ei preiau controlul asupra țării lor. Cartelurile conduc Mexicul. Nu putem accepta asta”.
Între timp, oficialii mexicani au cerut Statelor Unite să oprească fluxul de arme ilegale către Mexic, fără prea mare succes.
Anul trecut, Curtea Supremă a respins un proces intentat de guvernul mexican în care se acuza neglijența producătorilor americani de arme, având în vedere că produsele lor ajung să înarmeze rețelele criminale din țara latino-americană.
Nikolai Patrushev a făcut aceste declarații într-un interviu acordat presei de stat ruse, susținând că activitatea maritimă a Rusiei se confruntă cu amenințări tot mai mari, relatează The Kyiv Independent.
El a făcut un comentariu similar în februarie, când a ridicat, de asemenea, posibilitatea utilizării escortei navale pentru navele legate de Rusia.
„A fost lansată cu adevărat o campanie fără precedent împotriva flotei care transportă mărfuri din porturile rusești… Unele țări pur și simplu s-au lăsat purtate de val în vânătoarea lor de tancuri, nave de marfă în vrac și nave container”, a spus Patrushev.
El a indicat ceea ce a descris ca fiind un atac recent asupra unui tanc rus de gaz natural lichefiat.
„Atacul asupra petrolierului rus de GNL Arctic Metagas în Marea Mediterană a fost un incident cu adevărat scandalos, pe care îl considerăm un act de terorism internațional”, a spus el.
Patrushev a afirmat că „riscul amenințărilor teroriste și de sabotaj împotriva navelor cu destinația porturile rusești rămâne ridicat”, adăugând că autoritățile „au elaborat și pun în aplicare un set cuprinzător de măsuri pentru a asigura securitatea navigației”.
Aceste măsuri, a spus el, ar putea include protecții suplimentare la bord și o potențială implicare militară.
„Se explorează posibilitatea de a solicita echipelor mobile de pompieri să escorteze navele sub pavilion rusesc prin intermediul căpitanilor de port. De asemenea, se ia în considerare în prezent instalarea de echipamente speciale de protecție la bordul navelor. Se iau în considerare măsuri pentru escortarea flotelor comerciale de către nave militare”, a spus Patrushev.
Trezoreria americană a confirmat pentru AFP votul favorabil al Comisiei de Arte Frumoase, ai cărei membri au fost numiți în întregime de Donald Trump, potrivit Le Figaro.
După ce au fost analizate mai multe variante de design, comisia a aprobat în cele din urmă un model care îl reprezintă pe președintele american în picioare, cu pumnii strânși și sprijinit de un birou, cu o expresie hotărâtă.
Pe revers, moneda de colecție prezintă un vultur, simbol al Statelor Unite, potrivit unui document publicat de comisie.
Prețul de vânzare al monedei nu a fost încă anunțat, însă obiecte similare sunt comercializate la peste 1.000 de dolari de către Monetăria Statelor Unite (US Mint).
„Nu există un portret mai emblematic decât Donald Trump”„Pe măsură ce ne apropiem de cea de-a 250-a aniversare, suntem încântați să pregătim monede care simbolizează spiritul țării noastre și democrația noastră”, a declarat trezorierul Statelor Unite, Brandon Beach, într-o declarație transmisă AFP.
„Nu există un portret mai emblematic pentru aceste monede decât al președintelui nostru Donald Trump”, a adăugat el. Acesta a reamintit că sunt în analiză și alte două monede, una de un dolar și alta de o uncie de aur (aproximativ 31 de grame).
La sfârșitul lunii februarie, CCAC (Citizens Coinage Advisory Committee), un alt organism care oferă avize consultative pentru proiecte de monede noi, a refuzat să includă pe ordinea de zi examinarea monedei care îl reprezintă pe Donald Trump.
De la semnarea Declarației de Independență a Statelor Unite în 1776, „nici o țară din lume nu a emis monede care să poarte imaginea unui lider ales democratic în timpul mandatului său”, comenta atunci unul dintre membrii CCAC, Donald Scarinci.
„Doar națiunile conduse de regi sau dictatori pun imaginea liderului pe monede”, a adăugat el.
Proiectul prezentat în toamna trecută pentru moneda de un dolar îl arăta pe Donald Trump pe ambele fețe, o combinație foarte rară pentru monedele oficiale. Pe revers, președintele american apărea cu pumnul ridicat, înconjurat de cuvintele „Luptați, luptați, luptați”.
Pluto a fost descoperit de Clyde W. Tombaugh, originar din Kansas, la Observatorul Lowell din Flagstaff, Arizona, pe 18 februarie 1930, scrie IFL Science.
Acesta va fi primul dintre așa-numitele obiecte transneptuniene (TNO), obiecte care orbitează dincolo de Neptun (deși Pluto nu o face tot timpul, mai multe despre acest lucru mai târziu).
La începutul anilor 2000, descoperirea altor TNO-uri mari a dat naștere discuției dacă clasa planetară ar trebui extinsă. Era Sedna o planetă? Dar Haumea? Erau mai mici decât Pluto, așa că au fost lăsate deoparte. Apoi, astronomii Mike Brown, Chad Trujillo și David Rabinowitz au descoperit Eris pe 5 ianuarie 2005.
Eris este puțin mai mică decât Pluto, dar mai masivă. la momentul respectiv, părea mai mare din toate punctele de vedere. Dacă Pluto era o planetă, atunci și Eris trebuia să fie.
Uniunea Astronomică Internațională (IAU), autoritatea recunoscută la nivel internațional pentru denumirea corpurilor cerești și definirea termenilor astronomici încă din 1919, a aprobat o nouă definiție a planetei în 2006, clasificând Pluto, Eris și alte obiecte drept „planete pitice”.
Două decenii mai târziu, unii americani încă nu sunt dispuși să renunțe la această idee.
Cea mai recentă polemică„Îl susțin 100% pe președintele Trump în demersul său de a face Pluto din nou măreț”, a declarat Isaacman pentru The Daily Mail într-un nou interviu.
„Cred că le datorăm tuturor celor din Kansas și tuturor contribuțiilor lor extraordinare la astronomie și aerospațială să redăm în mod legitim acea descoperire statutul de planetă”.
Isaacman a avut o relație turbulentă cu președintele Trump.
El a fost candidatul inițial pentru funcția de administrator al NASA, dar a fost scos de pe lista respectivă după disputa publică a lui Trump cu Elon Musk de anul trecut, deoarece Isaacman era considerat un aliat al lui Musk.
Apoi a fost propus din nou în noiembrie, de data aceasta obținând postul.
De atunci, el a fost un susținător al lui Trump. Într-o conferință de presă recentă pentru a discuta schimbările din Programul Artemis, Isaacman a subliniat sprijinul administrației Trump pentru NASA – o afirmație în contradicție cu încercările administrației de anul trecut de a implementa reduceri devastatoare la agenția spațială, cu potențiala pierdere a multor misiuni, care a fost oprită doar de Congres.
Cu toate acestea, Isaacman nu este singurul care are impresia că Trump are puterea de a redefini obiectele spațiale.
Elon Musk, implicatAnul trecut, William Shatner a încercat să-l implice pe Elon Musk, postând pe Twitter: „Ar trebui să-l rugăm pe Elon să-l convingă pe președinte să semneze unul dintre acele decrete executive pentru a face din Pluto o planetă din nou”, la care Musk a răspuns că ar susține acest demers.
Chiar și membrii republicani ai Congresului i-au cerut președintelui să „facă din Pluto o planetă din nou”.
Totuși, președintele Statelor Unite nu are autoritatea de a afirma că Pluto este o planetă.
Ceres a fost prima!Pluto nu este nici măcar primul obiect ceresc care a fost numit planetă înainte ca „statutul” său să fie schimbat.
Descoperirea lui Ceres, cel mai mare corp din Centura de Asteroizi, în 1801, a fost anunțată ca descoperirea unei noi planete. Controversa privind faptul dacă era o planetă a început în momentul în care Pallas – al treilea cel mai mare asteroid din Sistemul Solar – a fost descoperit doar un an mai târziu, pe o orbită similară.
Discuția a continuat timp de decenii. Abia în anii 1950 asteroizii au ieșit din categoria planetelor. Ceres a fost definită ca planetă pitică în 2006, în timp ce Pallas este considerată a fi o rămășiță de protoplanetă.
De ce Pluto nu este o planetă?Uniunea Astronomică Internațională a redefinit noțiunea de planetă în 2006 pentru a diferenția planetele de numărul tot mai mare de obiecte din Centura Kuiper care erau identificate. Definiția unei planete este departe de a fi perfectă și există propuneri pentru îmbunătățirea ei. Cu toate acestea, ea este adesea interpretată greșit. Conform IAU, o planetă este un corp ceresc care:
Pluto nu îndeplinește al treilea criteriu. Prin „curățarea vecinătății”, astronomii se referă la faptul că obiectul în cauză este principalul corp gravitațional din orbita sa. Uneori, acest lucru este înțeles greșit, în sensul că planeta este singurul lucru din orbita sa, iar totul a fost îndepărtat, dar nu este cazul. Acest lucru este uneori folosit în argumentația privind Pluto.
De exemplu, fostul administrator al NASA din timpul primului mandat al lui Trump, Jim Bridenstine, a declarat în 2019: „Unii oameni au susținut că, pentru a fi o planetă, trebuie să-ți eliberezi orbita în jurul Soarelui. Ceea ce știm acum este că, dacă aceasta este definiția pe care o vom folosi, ai putea submina cu adevărat toate planetele”.
Adevăratul aspect crucial este acela de a fi cel mai important corp gravitațional din orbita sa; prin urmare, lunile mari, care sunt rotunde și se învârt în jurul Soarelui împreună cu planetele lor, nu se încadrează în această definiție. Pluto nu este cel mai mare corp gravitațional din orbita sa, deoarece orbita sa intersectează orbita lui Neptun.
Israelul a lansat un „val masiv” de atacuri asupra capitalei iraniene, a anunțat armata israeliană, potrivit Al Jazeera.
Într-o postare pe contul său de social media în limba farsi, armata israeliană a afirmat că atacurile vizează „infrastructura teroristă” din Teheran, dar nu a furnizat detalii sau dovezi care să susțină aceste afirmații.
Forțele Aeriene ale Israelului au anunțat cu câteva ore mai devreme că avioanele sale au efectuat zeci de atacuri asupra Iranului în ultima zi, lovind peste 130 de ținte de „infrastructură” în vestul și centrul Iranului.
„Forțele Aeriene continuă să atace fără încetare”, a transmis armata.
UPTADE. Un grup armat irakian își asumă responsabilitatea pentru atacurile asupra unor obiective americaneGrupul armat irakian Saraya Awliya al-Dam a declarat într-o postare pe canalul său de Telegram că a efectuat trei atacuri împotriva unor baze americane din întreaga țară în ultimele 24 de ore, scrie Al Jazeera.
UPTADE. Explozii puternice zguduie Teheranul, în timp ce sistemele de apărare aeriană atacă țintelePotrivit corespondentului Al Jazeera Arabic la Teheran, explozii puternice s-au auzit în tot orașul, în timp ce sistemele de apărare aeriană au atacat drone americane și israeliene care se apropiau.
UPTADE. Sirene de alarmă sună în nordul IsraeluluiPostul local de televiziune israelian Channel 12 afirmă că atacurile cu rachete iraniene asupra Israelului au declanșat sirenele de raid aerian în nordul țării, potrivit Al Jazeera.
Aceasta se întâmplă în contextul în care armata israeliană a semnalat din nou lansarea de rachete din Iran.
UPTADE. Arabia Saudită a interceptat mai multe drone în regiunea de EstMinisterul Apărării din Arabia Saudită a anunțat că a interceptat și a doborât cinci drone deasupra Provinciei de Est în ultimele trei ore, relatează Al Jazeera.
UPTADE. Prețul petrolului scade, după ce Netanyahu a anunțat că Iranul nu mai poate îmbogăți uraniu „Iranul nu are capacitatea de a îmbogăți uraniu sau de a produce rachete balistice”, a declarat, joi, prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu. Traderii au declarat că piețele, lipsite de evoluții pozitive, au reacționat exagerat la remarcile lui Netanyahu despre eforturile Israelului de a redeschide Strâmtoarea Ormuz. Rezumatul ultimelor ore„Vom îndeplini promisiunea într-un fel sau altul”, a declarat von der Leyen reporterilor după un summit la Bruxelles, unde liderii UE nu au reușit să-l convingă pe premierul ungar Viktor Orban să ridice blocajul asupra împrumutului vital al UE pentru Ucraina, potrivit Reuters.
Liderii UE au condamnat rezistența „inacceptabilă” a Ungariei în timpul reuniunii lor, a declarat președintele Consiliului UE, Antonio Costa.
„O înțelegere este o înțelegere, trebuie să ne respectăm cuvântul. Și nimeni nu poate șantaja Consiliul European”, a spus Costa.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că liderii au solicitat Comisiei Europene să găsească modalități de a plăti împrumutul și a calificat veto-ul lui Orban drept un „act de lipsă de loialitate gravă” fără precedent.
„Acest lucru își va lăsa amprenta”, a spus el. „Aceasta este o încălcare gravă a principiului loialității dintre statele membre și dăunează prestigiului Uniunii Europene”.
Bugetul de stat al României pe anul 2026 și bugetul asigurărilor sociale au fost dezbătute joi noapte, de Parlamentul României.
Ședința a început la ora 21.00 și s-a finalizat la ora 3.00.
Premierul Ilie Bolojan a plecat din Parlamentul României în jurul orei 1.00 dimineața.
Dezbaterile urmează să fie reluate vineri, în jurul orei 10.00, cu bugetul Ministerului Culturii.
De la magistrați, la pensionariPremierul Ilie Bolojan a declarat în plenul Parlamentului că „cea mai gravă greșeală pe care o putem face este să ne relaxăm și să respirăm ușurați că am trecut de hopul major din ultimele luni, să revenim la obiceiurile risipitoare ale trecutului și să ne sacrificăm din nou viitorul”, a spus Bolojan.
Premierul a adăugat că România se află pe calea bună, dar că „avem în față o muncă de ani de zile”.
„Zero virgulă, zero patru la sută din PIB! Repet – 0,04% din PIB! Adică 1 miliard de lei. Acesta este rezumatul încrâncenării absurde din ultimele zile”, a spus Grindeanu de la tribuna Parlamentului.
Liderul PSD a susținut că, dincolo de conflictul politic, miza a fost una socială.
„Unii au înțeles-o ca pe o bătălie politică. Noi am înțeles-o ca pe o luptă dreaptă pentru 3,2 milioane de familii din România. De aceea nu am renunțat nici măcar o secundă la această luptă. Pachetul de Solidaritate a obținut finanțare integrală! Așadar, se poate!”, a afirmat acesta.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că pachetul social dorit de PSD va fi inclus în buget. Varianta alesă a fost să se ia banii de la drepturile salariale câștigate de magistrați în instanțe:
„Aveam două posibilități. Prima, să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament. Nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care am căzut de acord este să reducem alte cheltuieli. Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și practic amânarea acestora pentru anii următori”, a declarat Bolojan la finalul discuțiilor din Parlament.
Ulterior, ÎCCJ a anunțat că dă în judecată Guvernul condus de Ilie Bolojan.
În final, majoritatea amendamentelor depuse de Opoziție la legea bugetului de stat pe 2026 au fost respinse în plen.
Care sunt liniile bugetului României din 2026Bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 391.728,8 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 714.329,7 milioane lei credite de angajament și în sumă de 527.413,3 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 135.684,5 milioane lei.
Conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2026 și proiecția acesteia pe anii 2027-2029, proiectul de buget pentru anul 2026 este configurat pe baza următoarelor estimări referitoare la indicatorii macroeconomici și bugetari, bazate pe Prognoza de toamnă 2025 a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză:
Planificarea bugetară pe anul 2026 și estimările pe perioada 2027-2029 își mențin angajamentul de ajustare a deficitului bugetar printr-un efort de consolidare sustenabil și echilibrat, care să nu afecteze capacitatea de susținere a economiei și de promovare a investițiilor, vizând continuarea eforturilor de îmbunătățire a colectării veniturilor.
În acest context, deficitul bugetar ESA în anul 2026 este estimat la 6,0% din PIB, iar deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la valoarea de 6,2% din PIB. Se estimează că la sfârșitul anului 2026, ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 61,8% în PIB.
Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) se va situa la circa 51,5% din PIB, arată raportul comun al Comisiilor de buget Finanțe pe bugetul din 2026.
Un nou studiu publicat în revista „Frontiers in Ecology and Evolution”, citat de Science Daily, explorează această întrebare prin examinarea comportamentului de cuibărit al oviraptorilor și a modelelor de eclozare.
Cercetătorii au combinat simulări de transfer de căldură cu experimente fizice pentru a înțelege mai bine modul în care acești dinozauri își incubau ouăle.
De asemenea, au comparat descoperirile cu incubarea păsărilor moderne. Pentru a face acest lucru, au construit un model în mărime naturală al unui oviraptor și un cuib realist pentru a testa modul în care căldura se deplasa prin ouă.
Reconstituirea unui cuib de oviraptorModelul s-a bazat pe Heyuannia huangi, o specie de oviraptor care a trăit între 70 și 66 de milioane de ani în urmă pe teritoriul actual al Chinei. Acest dinozaur avea o lungime de aproximativ 1,5 metri și cântărea în jur de 20 kg. El își construia cuiburi semi-deschise, dispuse în mai multe inele de ouă.
Pentru a recrea animalul, cercetătorii au construit trunchiul folosind spumă de polistiren și un cadru de lemn, apoi au adăugat bumbac, hârtie cu bule și țesătură pentru a imita țesuturile moi.
Ouăle au fost realizate din rășină de turnare. În cadrul experimentelor, două cuiburi au fost aranjate în inele duble pentru a corespunde dovezilor fosile.
Căldura, designul cuibului și tiparele de eclozareEchipa a testat modul în care atât prezența adultului, cât și condițiile de mediu au afectat temperaturile ouălor și rezultatele eclozării.
În condiții mai reci, când era prezent un adult care clocea, temperaturile în inelul exterior al ouălor variau cu până la 6 °C. Astfel de diferențe ar putea duce la eclozarea asincronă, în care ouăle din același cuib eclozează în momente diferite.
În medii mai calde, această variație a scăzut la aproximativ 0,6 °C. Acest lucru sugerează că, în climatele mai calde, lumina soarelui ar fi putut contribui la uniformizarea temperaturilor și ar fi influențat modelele de eclozare.
Eficiența incubației la dinozauri vs. păsăriCercetătorii au comparat, de asemenea, incubația la oviraptor cu cea a păsărilor moderne. Majoritatea păsărilor se bazează pe incubarea prin contact termoregulator (TCI), în care adulții stau direct pe ouăle lor și le furnizează căldură. Pentru ca TCI să funcționeze, adultul trebuie să atingă toate ouăle, să acționeze ca sursă principală de căldură și să mențină temperaturile constante.
Oviraptorii probabil nu puteau îndeplini aceste condiții. Dispunerea ouălor lor în formă de inel însemna că adultul nu putea menține contactul cu fiecare ou în același timp.
În schimb, acești dinozauri și căldura mediului au acționat probabil împreună, făcându-i co-incubatori. Deși această metodă era mai puțin eficientă decât cea a păsărilor moderne, este posibil să fi fost potrivită stilului lor de cuibărit, care pare să fi trecut de la cuiburi îngropate la cuiburi semi-deschise.
Cercetătorii avertizează că rezultatele lor se bazează pe un cuib reconstruit și pe condiții de mediu moderne, care diferă de cele din Cretacicul târziu. Aceste diferențe ar putea influența concluziile. Ei observă, de asemenea, că oviraptorii aveau probabil perioade de incubație mai lungi decât păsările moderne.
Statele Unite accelerează desfășurarea a încă câteva mii de pușcași marini și marinari în Orientul Mijlociu, potrivit a două persoane familiarizate cu această decizie.
Se preconizează că cea de-a 11-a Unitate Expediționară a Pușcașilor Marini (MEU), formată din cel puțin 2.200 de pușcași marini, va pleca din San Diego în zilele următoare, mai devreme decât era programat, au declarat sursele menționate.
Ei au precizat că a 11-a MEU se va deplasa la bordul navei USS Boxer, o navă de asalt amfibie, și va fi însoțită probabil de cel puțin una, dacă nu chiar două nave suplimentare, ceea ce înseamnă că vor fi mobilizați și câteva mii de marinari americani.
