MediaFax.ro

Instituția subliniază totuși că aceste simboluri rămân interzise. Politica actualizată este considerată de Garda de Coastă un mijloc de a întări capacitatea de raportare, investigare și sancționare a încălcărilor.

„Orice afișare, utilizare sau promovare a unor asemenea simboluri va fi întotdeauna investigată temeinic și pedepsită sever”, a declarat amiralul Kevin Lunday, comandantul interimar al Gărzii de Coastă.

În 2020, un mesaj emis de fostul comandant Karl Schultz preciza că simboluri precum zvasticile și ștreangurile sunt „larg asociate cu opresiunea sau ura”, potrivit AP.

Atunci, instituția considera afișarea lor „un potențial incident motivat de ură”.

Politica publicată în octombrie descrie aceleași simboluri ca fiind „potențial provocatoae”.

Garda de Coastă susține că acestea pot afecta moralul, disciplina, coeziunea unității și eficiența misiunilor.

Noua politică menține interdicția de ani de zile privind afișarea publică a steagului Confederației.

Există puține excepții, precum contexte educaționale sau istorice. Documentul nu interzice însă simbolurile în mod absolut.

Regulile nu se aplică în spații private care nu sunt vizibile publicului, precum locuințele de familie.

Politica, care va intra în vigoare pe 15 decembrie și a fost relatată în premieră de The Washington Post, generează critici.

Senatoarea democrată Jacky Rosen, din Nevada, afirmă că politica „anulează protecții importante împotriva bigotismului”.

Ea avertizează că simboluri „îngrozitor de pline de ură” precum zvasticile și ștreangurile ar putea fi permise nejustificat.

„Într-un moment în care antisemitismul crește în Statele Unite și în lume, relaxarea politicilor care combat infracțiunile motivate de ură transmite un mesaj greșit.

Pune în pericol siguranța membrilor Gărzii de Coastă”, a spus senatoarea.

Lunday susține că politica nu elimină nicio interdicție. El numește „categoric falsă” orice afirmație contrară.

Și repetă: „Aceste simboluri au fost și rămân interzise în Garda de Coastă. Orice afișare sau promovare va fi investigată și pedepsită sever”.

Predecesoarea lui Lunday, amiralia Linda Fagan, a fost demisă în prima zi de mandat a președintelui Donald Trump.

Ulterior, oficialii administrației Trump au spus că demiterea a fost motivată parțial de „accentul excesiv” pus pe diversitate și incluziune, considerat o abatere de la prioritățile operaționale.

Noua politică precizează că termenul „incident motivat de ură” nu mai apare în regulamente. Comportamentele care ar fi intrat anterior în această categorie vor fi tratate acum drept „raportări de hărțuire”, atunci când există o persoană afectată identificată.

Comandanții, consultați de consilieri juridici, pot dispune îndepărtarea simbolurilor „potențial divizive” dacă acestea afectează moralul sau disciplina unității.

Garda de Coastă aparține de Departamentul Securității Interne, dar este parte a forțelor armate ale SUA. Politica a fost actualizată parțial pentru a se alinia directivelor Pentagonului.

Instituția a modelat istoric multe politici de resurse umane după cele ale altor servicii militare.

Schimbarea vine la mai puțin de două luni după ce secretarul apărării Pete Hegseth a ordonat o revizuire a definițiilor privind hărțuirea, intimidarea și bullyingul în armată.

El a susținut că politicile sunt „prea generale”. Și că ar „periclita pregătirea pentru luptă, îndeplinirea misiunilor și încrederea în instituție”.

Ofertele pregătesc terenul pentru o consolidare semnificativă în industria media și vor determina viitorul unor active valoroase precum HBO, biblioteca de filme Warner Bros și universul DC Comics.

Se așteaptă ca Paramount să liciteze pentru întreaga Warner Bros Discovery, inclusiv rețelele sale de televiziune prin cablu.

Oferta Paramount este susținută de acționarul majoritar al studioului, miliardarul Larry Ellison, cofondator al Oracle, care se numără printre cei mai bogați oameni din lume, scrie Reuters.

Posibila fuziune ar consolida prezența Paramount în cinematografe și ar întări serviciul său de streaming prin combinarea HBO Max cu Paramount+.

Consiliul de administrație al Warner Bros Discovery a respins o ofertă în mare parte în numerar de aproape 24 de dolari pe acțiune pentru companie, evaluând-o la 60 de miliarde de dolari, și a anunțat public că va evalua opțiunile strategice pentru studio.

Compania-mamă a NBCUniversal, Comcast, este interesată de studiourile de film și televiziune ale Warner Bros și de HBO, ale căror personaje, inclusiv Superman și Batman, ar consolida afacerea sa cinematografică și de streaming, precum și parcurile sale tematice.

Netflix țintește, de asemenea, studioul și afacerile de streaming ale Warner Bros, cu scopul de a obține acces la vasta bibliotecă de filme și la francizele de divertisment consacrate ale Warner Bros, precum „Harry Potter” și „Stăpânul Inelelor”.

Warner Bros Discovery a anunțat anterior planuri de divizare în două companii cotate la bursă, separând studiourile și activitatea de streaming de rețelele sale de cablu în declin.

Ubicuitinarea, procesul prin care proteinele sunt marcate, iar activitatea și degradarea lor sunt controlate, suferă modificări drastice în creierul îmbătrânit.

O schimbare a dietei, cum ar fi o perioadă scurtă de restricție calorică, poate inversa parțial unele dintre aceste tipare moleculare.

Aceste rezultate oferă noi oportunități pentru înțelegerea procesului de îmbătrânire a creierului și a bolilor asociate, potrivit News Medical.

Pe măsură ce îmbătrânim, compoziția și funcția proteinelor din creier se modifică. Aceste schimbări afectează performanța creierului la vârste înaintate. Influențează memoria, capacitatea de reacție și riscul de boli neurodegenerative.

O echipă internațională de cercetare condusă de dr. Alessandro Ori de la FLI a descoperit că o modificare chimică specifică, numită ubicuitinare, are un rol esențial în aceste procese.

Această modificare stabilește ce proteine rămân active și care sunt trimise spre degradare. Rezultatele au fost publicate în Nature Communications.

Proteinele îndeplinesc funcții vitale în creier. Ele controlează metabolismul, transmiterea semnalelor și echilibrul energetic al celulelor.

Pentru a funcționa corect, trebuie degradate, înlocuite sau modificate chimic în mod constant.

Una dintre aceste modificări, ubicuitinarea, acționează ca o etichetă moleculară. Ea marchează proteinele pentru degradare și le reglează activitatea.

„Analizele noastre au arătat că îmbătrânirea provoacă schimbări fundamentale în modul în care proteinele din creier sunt etichetate chimic. Procesul de ubicuitinare acționează ca un comutator molecular. El decide dacă o proteină rămâne activă, dacă își schimbă funcția sau dacă este degradată. În creierul îmbătrânit al șoarecilor, am observat că acest sistem fin reglat devine tot mai dezechilibrat. Multe etichete se acumulează, iar altele se pierd, indiferent de cantitatea de proteină prezentă”, spune dr. Alessandro Ori, fost conducător de grup la FLI.

Odată cu vârsta, sistemul intern de reciclare al celulei începe să își piardă eficiența. Proteazomul, mașinăria moleculară care degradează proteinele deteriorate sau inutile, devine mai puțin eficient.

Ca urmare, proteinele marcate cu ubicuitină pentru eliminare se acumulează în creier. Acest lucru indică faptul că mecanismul de curățare celulară nu mai funcționează corect.

Cercetătorii au descoperit că aproximativ o treime dintre modificările legate de vârstă în ubicuitinarea proteinelor pot fi direct atribuite scăderii activității proteazomului.

„Datele noastre arată că reducerea capacității celulelor de a elimina complet proteinele deteriorate este un mecanism central al îmbătrânirii creierului”, explică dr. Antonio Marino și dr. Domenico Di Fraia, ambii autori principali ai studiului. „Echilibrul sensibil dintre sinteza și degradarea proteinelor se modifică. Acesta este un semn tipic al îmbătrânirii celulare. Pe termen lung, această dereglare poate afecta funcția neuronilor”.

Cercetătorii au analizat și dacă tiparele de ubicuitinare pot fi influențate prin modificări ale dietei. Pentru aceasta, șoarecii bătrâni au urmat timp de patru săptămâni o dietă moderată, cu restricție calorică.

Apoi au revenit la alimentația normală. Rezultatul a fost surprinzător. Schimbarea pe termen scurt a dietei a modificat semnificativ tiparele de ubicuitinare. În cazul unor proteine, acestea au revenit la starea caracteristică vârstei tinere.

„Rezultatele noastre arată că, chiar și la vârste înaintate, alimentația poate influența procesele moleculare din creier”, subliniază dr. Ori. „Totuși, dieta nu afectează toate procesele de îmbătrânire în mod egal. Unele sunt încetinite. Altele se schimbă foarte puțin sau chiar se intensifică”.

Aceștia susțin că agențiile de spionaj americane au fost subminate și politizate în timpul președinției lui Donald Trump.

Senatorul Mark Warner din Virginia a afirmat, în timpul unui discurs în plen, că administrația Trump a recompensat loialitatea în detrimentul competenței.

El a adăugat că au fost eliminați ofițeri de informații cu experiență, inclusiv fostul șef al Agenției Naționale de Securitate.

Warner a menționat, de asemenea, că reducerile drastice ale agențiilor de informații au blocat eforturile de combatere a dezinformării străine.

În același timp, acestea au redus capacitatea de apărare cibernetică a țării, potrivit AP.

„China, Rusia și alți adversari vor încerca să profite de aceste schimbări pe fondul tensiunilor globale în creștere”, a spus Warner.

El a adăugat: „Asistăm, în timp real, la o administrație care elimină barierele de protecție care au apărat această țară de generații”.

Directorul Serviciului Național de Informații, Tulsi Gabbard, a acuzat administrațiile anterioare că au exploatat activitatea de informații în scopuri politice.

Ea a invocat politizarea ca unul dintre motivele pentru care a revocat, în acest an, autorizațiile de securitate ale 37 de actuali și foști oficiali ai securității naționale.

Doi democrați din Camera Reprezentanților, Jim Himes din Connecticut și Joaquin Castro din Texas, i-au scris joi lui Gabbard.

Ei au solicitat informații despre faptul dacă atacurile asupra presupuselor ambarcațiuni ale cartelurilor de droguri au determinat unele țări să limiteze informațiile pe care le împărtășesc cu SUA.

Scrisoarea vine după rapoarte recente potrivit cărora Columbia, Marea Britanie și Țările de Jos au redus schimbul de informații cu SUA.

Atacurile au ucis zeci de persoane implicate, potrivit guvernului, în traficul de droguri. Aceste incidente au ridicat întrebări despre procesul echitabil, dreptul internațional și utilizarea forței.

Președintele Columbiei a scris pe rețelele de socializare că schimbul de informații va fi restricționat „atât timp cât vor continua atacurile cu rachete asupra ambarcațiunilor din Caraibe”.

Parlamentarii au adăugat în scrisoarea către Gabbard: „În măsura în care uciderile țintite ale presupușilor traficanți de droguri sau alte politici reduc disponibilitatea partenerilor noștri de a colabora strâns cu agențiile noastre de securitate națională, Statele Unite vor fi mai puțin sigure ca urmare”.

Ca răspuns la întrebările referitoare la scrisoare, un purtător de cuvânt al lui Gabbard a făcut referire la recentele comentarii ale secretarului de stat Marco Rubio privind parteneriatele puternice ale SUA cu Marea Britanie și alte națiuni.

Rubio a respins, de asemenea, rapoartele potrivit cărora Marea Britanie ar limita schimbul de informații cu SUA din cauza atacurilor, calificându-le drept „o poveste falsă”.

Există o dezbatere amplă între cercetători despre cât de utilă este numărarea pe degete pentru copii.

Psihologii educaționali spun că numărarea pe degete îi ajută pe copii să gândească diferite strategii fără să își suprasolicite memoria de lucru.

Memoria de lucru este capacitatea creierului de a reține temporar informații în timp ce rezolvăm o sarcină. Copiii folosesc degetele până când stăpânesc strategii mai abstracte.

Cercetătorii din domeniul cogniției întrupate (învățare prin acțiuni) susțin că asocierea numerelor cu degetele este „ceva natural” și, deci, ar trebui încurajată, potrivit The Conversation.

Neurocercetătorii observă și că în creier se activează zone similare atunci când miști degetele și când te gândești la numere, ceea ce ajută memoria.

Mai multe studii realizate direct în clasă au arătat că elevii care folosesc strategii bazate pe degete pentru rezolvarea exercițiilor la matematică au rezultate mai bune decât cei care nu le folosesc, cel puțin până în jurul vârstei de șapte ani. După această vârstă, situația se inversează.

Așadar, înainte de șapte ani, cei care numără pe degete sunt mai buni. După șapte ani, cei care nu mai folosesc degetele sunt cei care performează mai bine.

Un nou studiu realizat de Universitatea din Lausanne a făcut un pas important în clarificarea acestei dezbateri. Cercetătorii spun că studiile anterioare au lăsat două explicații posibile pentru schimbarea observată în jurul vârstei de șapte ani.

Prima interpretare este că strategiile bazate pe degete devin ineficiente când exercițiile devin mai complexe. De exemplu, 13 + 9 este mai greu decât 1 + 3. Astfel, copiii care rămân la numărarea pe degete nu mai au performanțe la fel de bune.

A doua explicație este diferită. Copiii care nu mai folosesc degetele la șapte ani (și au rezultate mai bune) ar fi, de fapt, foști utilizatori ai acestei strategii. Ei ar fi trecut în timp la strategii mentale mai avansate.

Pentru a clarifica aceste posibile explicații, cercetătorii au urmărit aproape 200 de copii. Studiul a acoperit intervalul dintre 4 ani și jumătate și 7 ani și jumătate. La fiecare șase luni, copiii erau evaluați la adunare și observați în privința folosirii degetelor.

Un aspect important este că cercetătorii au notat când copiii au început sau au încetat să folosească degetele. La fiecare evaluare, copiii erau clasificați în: neutilizatori, utilizatori noi, utilizatori constanți sau foști utilizatori.

Studiul a arătat că, la vârsta de 6 ani și jumătate, majoritatea copiilor care nu mai foloseau degetele erau, de fapt, foști utilizatori. Acești copii aveau cele mai bune rezultate la adunare. Ei continuau să progreseze și un an mai târziu. Aceste rezultate sunt importante, pentru că în studiile anterioare acești copii apăreau doar ca „neutilizatori”, fără a se ști că, de fapt, folosisera degetele în trecut.

În noul studiu elvețian, doar 12 copii nu au folosit niciodată degetele. Aceștia au avut cele mai slabe rezultate.

Studiul a mai arătat că „începătorii târzii” – copiii care abia începuseră să folosească degetele între 6,5 și 7,5 ani – nu se descurcau la fel de bine ca foștii utilizatori.

Incidentul s-a petrecut săptămâna trecută, la bordul avionului Air Force One. Conversația a devenit ulterior virală. Trump s-a aplecat spre jurnalistă, a arătat cu degetul spre ea și i-a spus: „Taci, purcelușo”.

În acel moment, reporterița îl presa cu întrebări despre un e-mail publicat recent al lui Epstein. E-mailul susținea că Trump „știa despre fete”.

Joi, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a fost întrebată despre incident. Ea a spus că alegătorii americani l-au reales pe Trump pentru sinceritatea lui.

De asemenea, Leavitt a afirmat că reporterii ar trebui să aprecieze deschiderea președintelui în răspunsurile sale, potrivit Reuters.

„El denunță știrile false când le vede și se frustrează din cauza reporterilor care răspândesc informații false”, a declarat Leavitt într-o conferință de presă la Casa Albă.

Ea nu a oferit însă dovezi privind existența unor informații false. „Dar el oferă și acces fără precedent presei și răspunde la întrebări aproape zilnic”.

Marți, în Biroul Oval, Trump a insultat o altă reporteră. A numit-o „o persoană îngrozitoare” după ce aceasta l-a întrebat pe prințul moștenitor saudit, Mohammed bin Salman, despre uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi. Reportera l-a întrebat și pe Trump de ce nu a făcut publice dosarele Epstein.

Miercuri, Trump a semnat o lege care obligă Departamentul de Justiție să publice documentele din ancheta de lungă durată privind cazul Epstein. Aceasta a venit după ce, inițial, președintele s-a opus desecretizării dosarelor.

Totuși, judecătoarea Jia Cobb a amânat aplicarea măsurii timp de 21 de zile, până pe 11 decembrie, pentru a permite guvernului să facă apel.

Din iunie, președintele republican a trimis succesiv Garda Națională la Los Angeles, Washington și Memphis. A făcut acest lucru de fiecare dată împotriva avizului autorităților locale democrate.

Trump a susținut că aceste trupe suplimentare sunt necesare pentru combaterea criminalității și pentru sprijinirea poliției federale de imigrare (ICE), scrie Le Figaro.

În urma desfășurării Gărzii Naționale în capitală, în august, municipalitatea a dat în judecată administrația federală. Autoritățile locale au acuzat guvernul că și-a depășit competențele.

În prezent, aproximativ 2.175 de militari ai Gărzii Naționale sunt desfășurați la Washington. Dintre aceștia, 1.245 au fost trimiși din alte state, potrivit celor mai recente date militare.

Joi, judecătoarea Jia Cobb a dat dreptate municipalității. Ea a decis că guvernul federal „a acționat contrar legii prin desfășurarea Gărzii Naționale din Washington pentru misiuni de descurajare a criminalității fără solicitarea autorităților civile ale orașului”.

Judecătoarea a stabilit și că legea nu îi permite executivului să trimită la Washington militari ai Gărzii Naționale din alte regiuni ale țării.

Municipalitatea Washington are un statut special. Nu este afiliată niciunui stat american și are o autonomie limitată, deoarece Congresul controlează o parte din afacerile sale interne.

În octombrie, justiția a blocat măsuri similare în Chicago și Portland. Administrația Trump a cerut de urgență Curții Supreme, majoritar conservatoare, să autorizeze trimiterea Gărzii Naționale în Chicago. Instanța nu a emis încă o decizie.

Donald Trump a făcut din lupta împotriva imigrației clandestine o prioritate absolută. El a vorbit adesea despre o „invazie” a Statelor Unite de către „criminali veniți din străinătate” și a comunicat frecvent despre expulzările imigranților.

Declarația Statului Major al Ucrainei vine în contextul în care Gerasimov l-ar fi informat pe Vladimir Putin despre presupusa capturare a orașului Kupiansk în timpul vizitei lui Putin la un post de comandă al forței Zapad, scrie The Kyiv Independent.

„Kupiansk rămâne sub controlul forțelor de apărare ale Ucrainei”, a declarat Statul Major General.

„Operațiunile de contrasabotaj și acțiunile speciale de căutare și distrugere împotriva grupurilor inamice de recunoaștere și sabotaj care s-au infiltrat în oraș sunt în curs de desfășurare în și în jurul orașului Kupiansk”.

„Conducerea statului terorist continuă să producă provocări informaționale ieftine”, a declarat Statul Major General al Ucrainei, adăugând că dezinformarea are ca scop ascunderea pierderilor „critice” ale Rusiei.

Kupiansk, un oraș strategic important din regiunea Harkov, a fost scena unor lupte intense, pe măsură ce Rusia continuă avansul marginal în regiune.

Din 28 septembrie, orașul a fost închis pentru civili din cauza operațiunilor de luptă în curs și a amenințării grupurilor de sabotaj rusești.

În ultimele luni, unitățile ruse au încercat să se infiltreze în liniile ucrainene trecând prin conductele de gaz sau deghizându-se în civili, a raportat anterior armata ucraineană, adăugând că această din urmă tactică constituie o crimă de război.

În septembrie, purtătorul de cuvânt al comandamentului operațional-strategic „Dnipro”, Oleksii Belski, a declarat că capturarea orașului Kupiansk este principalul obiectiv al Rusiei în regiunea Harkov.

Orașul, situat la 104 kilometri est de Harkov, este supus unor atacuri rusești neîncetate, inclusiv bombe ghidate, artilerie, sisteme de lansare multiplă de rachete și drone FPV.

Forțele ruse au ocupat inițial Kupiansk la începutul invaziei pe scară largă, înainte de a fi eliberat de forțele ucrainene în septembrie 2022.

Acordul încheie procesul intentat de acționari, care l-au acuzat pe cofondatorul Facebook și pe ceilalți inculpați că au împovărat Meta cu miliarde de dolari în amenzi și cheltuieli juridice generate de încălcarea reglementărilor privind protecția datelor, potrivit Reuters.

Documentul formalizează o înțelegere anunțată în instanță pe 17 iulie, în a doua zi a unui proces programat să dureze opt zile. Acționarii solicitau 8 miliarde de dolari de la Zuckerberg și de la zece directori și funcționari, actuali și foști, acuzându-i că au permis accesarea fără consimțământ a informațiilor personale ale utilizatorilor Facebook. Pârâții au respins toate acuzațiile.

Acordul a scurtat semnificativ procesul, care trebuia să includă mărturii ale unor figuri de prim plan, precum Zuckerberg, investitorul Marc Andreessen, fosta directoare operațională Sheryl Sandberg sau foști membri ai consiliului Facebook, precum Peter Thiel și Reed Hastings.

Meta, compania care a preluat în 2021 numele Facebook și care deține Instagram și WhatsApp, nu a fost parte în proces.

Procesele derivate recuperează bani de la directori și executivi în beneficiul companiei, și astfel, indirect, al acționarilor. Un precedent notabil a fost în 2021, când directorii Boeing au acceptat o înțelegere de 237,5 milioane de dolari într-un caz de supraveghere. De regulă, astfel de sume sunt acoperite prin polițele de asigurare de răspundere ale directorilor și funcționarilor.

Acționarii, printre care se numără și fonduri de pensii ale angajaților publici, au susținut că directorii nu i-au supravegheat adecvat pe Zuckerberg și Sandberg, permițându-le să conducă o operațiune ilegală de colectare a datelor.

Procesul a fost intentat în urma scandalului Cambridge Analytica, firma britanică de consultanță politică, între timp desființată, care a accesat în mod secret datele a zeci de milioane de utilizatori Facebook pentru a crea mesaje politice țintite, inclusiv pentru campania lui Donald Trump din 2016. Echipa de campanie a lui Trump a susținut că rolul Cambridge Analytica a fost unul minor.

Scandalul a dus la o amendă record de 5 miliarde de dolari aplicată de Comisia Federală pentru Comerț și la alte acorduri legale. Zuckerberg a fost acuzat și că ar fi tranzacționat acțiuni Meta beneficiind de informații privilegiate.

Richard Barry Randolph, în vârstă de 63 de ani, urma să primească injecția letală, la închisoarea de stat din Florida, lângă Starke. Randolph a fost condamnat pentru crimă, jaf armat, agresiune sexuală și furt calificat și condamnat la moarte în 1989.

Aceasta ar fi a 17-a condamnare la moarte executată în Florida în 2025, extinzând și mai mult recordul statului pentru numărul total de execuții într-un singur an, potrivit AP.

Potrivit dosarelor judecătorești, Randolph a încercat să spargă seiful magazinului Handy-Way din Palatka, unde lucrase anterior, în august 1988. Randolph a fost văzut de șefa magazinului, Minnie Ruth McCollum, și cei doi au început să se lupte.

Randolph a bătut-o, a strangulat-o, a înjunghiat-o și a violat-o pe McCollum înainte de a părăsi magazinul și de a lua mașina femeii, arată dosarele.

Trei femei au văzut cum Randolph părăsea magazinul și au sunat la biroul șerifului după ce au văzut prin fereastră că magazinul era în dezordine. Un adjunct a răspuns și a găsit-o pe McCollum încă în viață. Ea a fost dusă la spital în comă și a murit șase zile mai târziu din cauza leziunilor cerebrale grave, potrivit medicilor.

Randolph a fost arestat la scurt timp după atac, într-un magazin alimentar din Jacksonville, în timp ce încerca să împrumute bani și să încaseze biletele de loterie furate din magazinul de proximitate, potrivit adjuncților. Anchetatorii au declarat că Randolph a recunoscut atacul și i-a îndrumat către hainele însângerate pe care le aruncase.

Curtea Supremă din Florida a respins apelurile lui Randolph. El susținuse că o instanță inferioară abuzase de puterea sa discreționară refuzându-i accesul la dosarele publice și că propriii săi avocați ai apărării acționaseră fără consimțământul său. Curtea Supremă a Statelor Unite a respins apelul lui Randolph joi dimineață.

Până în prezent, în acest an, 43 de bărbați au murit prin execuție în SUA.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se confruntă cu una dintre cele mai puternice crize politice de la începutul invaziei ruse, după dezvăluirea scandalului de corupție din sectorul energetic.

Potrivit investigației desfășurate de agențiile anticorupție, 100 de milioane de dolari au fost deturnați printr-o schemă de comisioane ilegale. Comisioanele erau percepute contractorilor în schimbul accesului la lucrări pentru compania nucleară de stat Energoatom.

Deși presiunea politică și publică este în creștere, liderul de la Kiev refuză să-l demită pe șeful său de cabinet, Andrii Iermak. Potrivit Associated Press, oponenții politici ai lui Zelenski susțin că un astfel de scandal nu ar fi putut avea loc fără ca acesta să fie la curent. Totuși, ei nu au prezentat nicio dovadă care să susțină aceste afirmații.

Procurorii anticorupție au descoperit că oficiali de rang înalt au cerut „până la 15%” comisioane ilegale” contractorilor. Ancheta a presupus „peste 1.000 de ore de interceptări”, în care suspecții foloseau alte nume și un limbaj codificat pentru a discuta mecanismul fraudulos

După izbucnirea scandalului, parlamentul a aprobat demiterea miniștrilor energiei și justiției, iar biroul președintelui a impus sancțiuni chiar unor apropiați implicați.

Printre cei vizați se află și Tymur Mindich, coproprietar al companiei media înființate de Zelenski. Kvartal 95 Studio este deţinută în comun de acesta și de Volodimir Zelenski.

Cu toate acestea, reacțiile publice și politice continuă să crească. Mulți dintre opozanți și chiar aliați ai liderului ucrainean susțin că responsabilitatea ar trebui să ajungă la niveluri mai mari. „E greu de imaginat că toate acestea se întâmplă fără sprijin politic”, a declarat șefa comisiei anticorupție din parlament, Anastasiia Radina. Ea a subliniat că menținerea lui Iermak în funcție „provoacă o criză internă și mai mare”.

Andrii Iermak, descris de analiști drept un fel de „vicepreședinte de facto” al Ucrainei, rămâne una dintre cele mai influente figuri din administrația Zelenski. El face parte din cercul de putere al președintelui de aproape cinci ani.

Însă nici Zelenski, nici și șeful său de cabinet nu sunt acuzați oficial de vreo abatere. Sub anonimat, oficiali din administrația prezidențială ucraineană au precizat pentru sursa citată că „nu există nicio decizie privind demiterea lui Iermak”.

Scandalul a izbucnit într-un moment extrem de sensibil pentru Ucraina. Bombardamentele rusești au lăsat milioane de oameni fără curent, iar populația este deja frustrată de situația din energie. Dezvăluirile despre deturnarea banilor nu au făcut decât să amplifice această nemulțumire.

Criza pune în pericol nu doar stabilitatea internă, ci și credibilitatea Ucrainei în fața partenerilor occidentali. Iar susținerea acestora rămâne vitală pentru continuarea efortului de război.

E o viziune integrată în 9 puncte principale pentru transformarea Capitalei într-un oraș cu viață culturală și economică efervescentă. Premierul Ilie Bolojan a participat la eveniment.

„Bucureștiul pus la punct este acel oraș în care ne place să trăim, să ieșim în spațiul public, care nu este degradat, în care este ordine, în care lucrurile sunt bine întreținute, în care avem o viață culturală și o viață economică efervescentă și care ne face să nu ne dorim să plecăm în altă parte”, a declarat Ciucu despre viziunea sa pentru viitorul Capitalei.

Candidatul Ciprian Ciucu a propus o viziune cu trei orizonturi de timp – scurt, mediu și lung (pe 10 ani) – accentuând că prioritatea lui pentru termen scurt va fi să introducă „cultura mentenanței” în București.

Conform explicațiilor edilului, este esențial mai întâi ca investițiile realizate să fie bine întreținute – de la întreținerea spațiilor verzi și înlocuirea mobilierului urban rupt la repararea pavajului și astuparea gropilor de pe șosele.

Pe termen mediu, Ciprian Ciucu își propune să realizeze regenerarea urbană a Bucureștiului, pornind din centru, din zona Piața Unirii – Piața Victoriei și continuând cu cartierele, prin introducerea conceptului de „oraș-parc”.

Ciucu propune în același timp un „București sigur”, în care esențiale sunt consolidarea anti-seismică, profesionalizarea Poliției Locale și creșterea siguranței rutiere.

Viziunea lui Ciprian Ciucu cuprinde: „Bucureștiul rezilient” (termoficare eficientă, centură verde și salvarea parcurilor, inclusiv Parcul IOR), „Bucureștiul sănătos” (infrastructură spitalicească modernizată și combaterea poluării aerului), „Bucureștiul bine conectat” (transport public rapid, predictibil și prioritar în trafic, drumuri radiale, politică unică de parcare), „Bucureștiul cultural”, „Bucureștiul incluziv”, „Bucureștiul creativ” și „Bucureștiul bine guvernat” (care presupune și punerea în aplicare a rezultatului referendumului local din 2024).

Premierul Ilie Bolojan a vorbit despre importanța seriozității în administrația locală și a opțiunii pentru un plan pe termen lung: „Venind cu un program serios, fundamentat, Ciprian Ciucu a confirmat din nou lucrurile pe care le-a făcut în Sectorul 6. A confirmat că are viziune, fiindcă îți trebuie viziune pentru un asemenea oraș. Bucureștiul are un potențial enorm, cum nu are niciun oraș din România”.

Bolojan a subliniat că un primar general trebuie să lase energiile bucureștenilor și ale antreprenorilor să fie puse în valoare: „Oamenii și companiile schimbă un oraș, dar primăria creează condiții pentru ca oamenii să schimbe cu viteză mai mare lucrurile”.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a declarat că-l cunoaște pe Ciucu de 20 de ani din zona societății civile, a apreciat expertiza acestuia pe administrație publică.

„De ce sunt alături de Ciprian? Pentru că ceea ce spune Ciprian este cum poți să asiguri o perspectivă instituțională orașului. Un București pus la punct e un București care are o viziune globală de finanțare… pentru a face tranziția de la agenția de plăți (care este azi) la o agenție de dezvoltare”, a afirmat ministrul Pîslaru.

Planul ar fi fost elaborat de trimisul special american Steve Witkoff și omologul său rus Kirill Dmitriev, fără implicarea Ucrainei.

Într-un comunicat, biroul lui Zelenski a declarat că SUA crede că proiectul de plan ar putea „ajuta la revitalizarea diplomației” și a adăugat că Ucraina „a fost de acord să lucreze la prevederile planului într-un mod care să aducă un sfârșit just războiului”, potrivit BBC.

„Kievul a susținut „toate propunerile substanțiale capabile să aducă o pace autentică mai aproape”, se arată în declarație.

Ucrainenii nu au oferit detalii despre ce implică propunerea, deși, potrivit unor surse citate de Axios, Financial Times și Reuters, aceasta include planuri ca Kievul să renunțe la zone din Donbas, în estul Ucrainei, pe care încă le controlează, să reducă semnificativ numărul armatei sale și să renunțe la multe dintre armele sale.

Dacă se confirmă, aceste cereri ar fi puternic îndreptate spre interesele Moscovei. Însă, într-o conferință de presă la Casa Albă, secretarul de presă Karoline Leavitt a respins sugestiile conform cărora planul ar cere concesii majore din partea Ucrainei.

Se concentrează pe compuși precum berberina, scorțișoara, ghimbirul și ceaiul verde. Acestea ar putea modula secreția hormonului natural din intestin responsabil de suprimarea apetitului.

Cercetătorii de la Universitatea Heliopolis din Cairo au publicat recent o analiză în revista Toxicology Reports. Au evaluat modul în care hormonul natural produs în intestin, numit peptida-1 similară glucagonului (GLP-1), ar putea fi afectat de compușii naturali din alimentație.

Este același hormon vizat de medicamentele GLP-1. În acest moment, experții nu au identificat niciun compus natural care să poată reproduce exact efectele injecțiilor cu GLP-1, conform Medical News Today.

Cu toate acestea, cercetările preliminare sugerează că anumite alimente și momentul consumului meselor pot fi utile în reglarea activității hormonului GLP-1 în organism și pot „reconfigura””semnalele de foame și sațietate.

Unul dintre motivele pentru care cercetătorii caută alternative naturale la variantele cu GLP-1 este costul și accesibilitatea. Multe persoane care ar putea beneficia de aceste medicamente nu își permit să le cumpere. Alternativele naturale s-ar putea dovedi mai accesibile și mai puțin costisitoare.

Un alt motiv este reprezentat de potențialele efecte adverse ale injecțiilor cu GLP-1. Deși aceste injecții sunt, în general, bine tolerate, pot apărea efecte secundare gastrointestinale. Este vorba despre vărsături, diaree și greață. Acestea pot determina unele persoane să nu ia medicamentele conform prescripției.

Unele persoane pot considera, de asemenea, că remediile naturale sunt mai potrivite pentru o viziune mai holistică asupra sănătății lor.

Compușii naturali pe care cercetările preliminare se concentrează includ scorțișoara, grâul, ghimbirul, ceaiul verde fermentat și berberina. Toți acești compuși ar putea modula secreția și expresia GLP-1.

Mir Ali, chirurg bariatric, a avertizat că ingredientele naturale pot ajuta la stimularea metabolismului, dar efectul este unul ușor. „Acești compuși nu trebuie considerați o alternativă la medicamentele GLP-1, cum ar fi Ozempic”.

Ali a precizat că ingredientele naturale pot ajuta la controlul greutății într-o măsură ușoară, dar numai dacă sunt combinate cu o alimentație adecvată și exerciții fizice.

Există însă dovezi că anumite substanțe naturale, cum ar fi cafeina, extractul de ceai verde, capsaicina din ardeii iuți și berberina, pot stimula metabolismul într-o anumită măsură. Aceste ingrediente naturale acționează în moduri diferite. Fie stimulează sistemul nervos central (cafeina), fie promovează arderea grăsimilor (extractul de ceai verde, capsaicina). De asemenea, pot activa alte enzime (berberina).

Cercetări recente au descoperit că anumite alimente pot avea un efect asupra termogenezei induse de dietă, ceea ce poate ajuta la stimularea metabolismului în repaus.

Alimentele care pot avea acest efect includ: proteine din carne slabă, fasole, nuci și iaurt grecesc; carbohidrați nerafinați din legume, fructe și cereale integrale; ceai verde și cafeină.

Pentru mai mult de o oră, toate operațiunile au fost suspendate pe aeroport din cauza baloanelor lansate de traficanții de țigări, care au fost detectate din nou pe radare.

Potrivit autorităților lituaniene, incidentul s-a petrecut la doar câteva ore după ce fuseseră redeschise punctele de trecere a frontierei cu Belarus. Acestea au fost închise luna trecută din cauza perturbărilor aeriene provocate de baloanele meteo, venite tot de peste graniță.

Guvernul susține că baloanele sunt folosite de rețele de contrabandă cu țigări și acuză Minsk-ul că tolerează fenomenul. Oficialii Centrului Național pentru Managementul Crizelor din Lituania au descris practica drept o formă de „atac hibrid”.

„Dacă atacurile hibride de acest fel continuă, toate punctele de trecere a frontierei ar putea fi închise din nou”, a avertizat un purtător de cuvânt al prim-ministrului lituanian Inga Ruginiene, citat de Reuters.

De cealaltă parte, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a respins acuzațiile, numind închiderea frontierei o „escrocherie nebună”. El acuză Occidentul că poartă astfel „un război hibrid împotriva Belarusului și Rusiei”.

De la începutul lui 2023, autorităţile lituaniene au raportat din ce în ce mai multe baloane care traversează frontiera cu Belarus. În toate cazurile, acestea au fost folosite pentru transportul ţigărilor de contrabandă. La începutul lunii octombrie, zborurile la aeroportul din Vilnius au fost perturbate în două nopţi consecutive, iar traficul aerian a fost suspendat timp de șase ore. Au fost anulate patru zboruri, iar alte şapte curse deviate.

Înainte de noul incident, numărul rapoartelor privind astfel de interferențe aeriene scăzuse în ultimele săptămâni, au precizat autoritățile locale.

Lituania, membră a Uniunii Europene și a NATO, este situată pe flancul estic al alianței occidentale. Țara se învecinează cu exclava rusă Kaliningrad, precum și cu Belarus, aliat al Rusiei.

Înmormântarea, la care au participat doi foști președinți și toți foștii vicepreședinți în viață, a fost o selecție bipartizană a demnitarilor de la Washington, însă cu absența notabilă a doi dintre actualii lideri ai țării.

Nici președintele Donald Trump, nici vicepreședintele JD Vance nu au participat la slujbă și nu au fost invitați la înmormântare, potrivit unei surse familiarizate cu situația, potrivit CNN.

Vance a declarat joi că fostul vicepreședinte a fost „un om care și-a servit țara” și i-a urat familiei sale „tot binele în acest moment de doliu”. Trump nu și-a exprimat public condoleanțe și nici nu a comentat moartea lui Cheney.

Cheney a primit onoruri militare complete la slujba de pomenire, care se desfășoară doar pe bază de invitație la Catedrala Națională din Washington. Au participat foștii președinți Joe Biden și George W. Bush și fostele prime doamne Jill Biden și Laura Bush, precum și foștii vicepreședinți Kamala Harris, Mike Pence, Al Gore și Dan Quayle.

Bush l-a elogiat pe fostul său vicepreședinte, numindu-l un funcționar public desăvârșit, pe care se putea conta și care „a ridicat standardele” celor din jurul său.

„Abilitățile sale erau evidente, fără a fi nevoie de calcule sau autopromovare”, a spus Bush. „Talentul și reținerea sa i-au depășit egoul.”

Cheney a servit două mandate alături de Bush, devenind unul dintre cei mai influenți și puternici vicepreședinți din istoria modernă.

Deși modelul Chat GPT-5 poate ajuta cercetătorii să avanseze mai rapid în experimente, literatura de specialitate sau demonstrații matematice, compania subliniază că sistemul nu poate conduce autonom un proiect științific.

Raportul este primul rezultat al echipei OpenAI for Science, formată din cercetători interni și academicieni din universități precum Vanderbilt, Berkeley, Columbia, Cambridge și Oxford. Scopul programului este ca modelele de inteligență artificială să reducă timpul necesar pentru testarea ipotezelor și pentru extragerea concluziilor din seturi masive de date.

În mai multe studii de caz, Chat GPT-5 a identificat în câteva minute cauza unui fenomen imunologic pe care cercetătorii îl studiau de luni întregi; a realizat căutări academice profunde, conectând teorii matematice din domenii diferite, inclusiv din lucrări în alte limbi; a contribuit la demonstrarea a patru rezultate noi în matematică, printre care completarea unei probleme de teorie a numerelor atribuite lui Paul Erdős (#848); a oferit argumente alternative, uneori mai elegante, pentru probleme din teoria grafurilor.

Cu toate acestea, modelul poate halucina citări, mecanisme sau demonstrații, poate rata subtilități de specialitate și poate continua linii greșite de raționament dacă nu este corectat.

OpenAI afirmă că Chat GPT-5 nu se apropie de statutul de „intern de cercetare complet capabil” și că toate concluziile trebuie verificate de experți umani. Modelele de acest tip sunt văzute ca instrumente care extind suprafața de explorare și accelerează părți ale fluxului de lucru, nu ca înlocuitori ai metodelor științifice tradiționale.

Matematicianul Tim Gowers, implicat într-unul dintre studii, a descris modelul drept „un critic foarte rapid și foarte informat, util pentru a testa idei, dar insuficient pentru a semna o lucrare de cercetare”.

Deși progresele față de ultimii ani sunt semnificative, OpenAI insistă că aceste rezultate nu indică apropierea de inteligența artificială generală.

„Nu considerăm că aceste rezultate arată că suntem aproape de inteligența artificială generală”, a declarat compania, subliniind că accentul cade acum pe testarea modelelor în fluxuri reale de lucru științific, acolo unde pot apărea atât capabilitățile, cât și limitele.

Parchetul susține că Tod’s – cunoscut mai ales pentru mocasinii săi din piele la modă, a acționat „în deplină cunoștință” a exploatării subcontractanților chinezi, cu încălcări ale programului de lucru, salariilor, igienei și siguranței, precum și cu „degradarea” locuințelor, potrivit France24.

Compania, potrivit procurorilor, era „lipsită de modele organizaționale” pentru a preveni exploatarea lucrătorilor subcontractați, se arată în documentul instanței.

„În special, a externalizat serviciul de audit către furnizori și apoi nu a ținut cont în mod minim de rezultatele acestor inspecții, care au constatat numeroși indicatori de exploatare”, a precizat acesta.

Directorii Tod’s investigați sunt responsabili de operațiuni, probleme legate de lanțul de aprovizionare și conformitate.

Documentul arată că directorii ar fi exploatat 53 de muncitori, majoritatea chinezi, care lucrau pentru șase subcontractanți diferiți ai Tod’s.

În cererea procurorilor din 29 octombrie adresată instanței de a suspenda publicitatea Tod’s, aceștia au susținut că „sistemul ilicit descris a generat profituri enorme datorită exploatării forței de muncă chineze (grav subplătite) și a fost posibil datorită unor deficiențe organizatorice grave”.

Ancheta a dezvăluit „un fenomen în care două lumi… cea a luxului, pe de o parte, și cea a laboratoarelor chineze, pe de altă parte, se reunesc pentru un singur obiectiv: reducerea costurilor și maximizarea profitului prin evitarea reglementărilor legislației muncii”, se arată în document.

Fondatorul și președintele Tod’s, Diego Della Valle, este una dintre cele mai bogate persoane din Italia.

Într-un comunicat emis joi, Tod’s a declarat că instanța supremă din Italia a respins această cerere miercuri. Nu a oferit detalii, dar relatările din presă arată că cererea de administrare judiciară a fost blocată de o dispută privind competența legală.

Mai multe mărci de lux au fost plasate sub administrare judiciară în Italia pe fondul anchetelor privind tratamentul aplicat lucrătorilor subcontractați, cea mai recentă fiind marca de lux Loro Piana.

Un raport consultativ prezentat Comisiei Europene spune că blocul comunitar trebuie să își regândească radical modul în care tratează problema locuințelor. Documentul, citat de EFE, subliniază că acestea ar trebui privite ca „o infrastructură socială și economică esențială, nu un activ speculativ”.

Potrivit experților, aceasta este o condiție importantă pentru o piață imobiliară mai stabilă.

Consiliul Consultativ pentru Locuințe avertizează că închirierile turistice pe termen scurt au crescut foarte mult. Din această cauză, în multe orașe europene ar fi din ce în ce mai puține locuințe disponibile. În același timp. chiriile au urcat, făcând și mai greu de găsit o locuință.

Experții cer reguli mai stricte în toate țările UE și o legislație comună, care să reglementeze platformele de închiriere și efectele lor asupra pieței imobiliare.

„Regulile actuale se bazează pe autodeclarare. Reglementarea și colectarea datelor trebuie să fie obligatorie în toate statele membre”, se arată în raport. Responsabilitatea ar trebui să aparțină platformelor: „Platformele trebuie să răspundă pentru anunțurile ilegale”.

A fost propusă crearea unui fond european pentru ajutorarea celor fără adăpost, alimentat prin „o contribuție solidară” din partea platformelor de închirieri turistice, precum Airbnb, Booking, Vrbo sau HomeToGo.

Pe lângă limitarea închirierilor turistice, experții europeni cer schimbarea regulilor privind ajutoarele de stat. Astfel, țările UE ar trebui să poată investi mai mult în locuințe sociale. Ei propun și modelul de „închiriere la cost”, adică chirii care acoperă doar cheltuielile reale, pentru a descuraja speculația imobiliară.

Clădirile nefolosite ar urma să intre în reabilitare, construirea modulară va deveni o soluție pentru ridicarea rapidă a locuințelor, iar planificarea urbană va urma un traseu riguros. „Construcția de locuințe nu se îmbunătățește prin deregulare urbanistică, ci printr-o planificare mai bună”, susțin specialiștii.

Comisarul european pentru Energie și Locuire, Dan Jørgensen, a calificat documentul „de înaltă calitate” și spune că acesta „iluminează drumul către schimbare”. El promite un plan european pentru locuințe accesibile până la finalul anului.

„Prea mulți oameni suferă din cauza acestei crize: a sosit momentul să acționăm”, a menționat oficialul european.

Partida a fost una extrem de echilibrată, decisă în ultimele minute, cu intervenții decisive ale portarului Ionuț Ciprian Iancu, care a încheiat cu 12 parade și procentaj de reușită de 31.58%.

Pe plan ofensiv, Călin Dedu și Haniel Vinícius Langaro au fost liderii echipei dinamoviste, ambii cu câte 6 goluri.

Pentru Dinamo au mai punctat Ionuț Nistor (5 goluri), Branko Vujovic și Daniel Stanciuc (câte 3), în timp ce Nantes a răspuns prin Noam Leopold (7 goluri) și Aymeric Minne (5).

Victoria cu Nantes, echipă care câștigase turul la o diferență de 7 goluri, reprezintă primul succes al dinamoviștilor în actuala campanie europeană.

Dinamo a urcat acum de pe ultima poziție a clasamentului Grupei A din Liga Campionilor, devansând pe Kolstad, ambele cu câte 2 puncte.