MediaFax.ro

Stephen Hawking, unul dintre cei mai cunoscuți fizicieni ai lumii, a murit în 2018, dar avertismentele sale despre viitor continuă să fie discutate, mai ales pe fondul dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale și a ingineriei genetice, scrie Blic.

Potrivit retrospectivei publicate, omul de știință considera că supraviețuirea civilizației va depinde atât de modul în care oamenii gestionează tehnologiile emergente, cât și de capacitatea lor de a preveni dezastrele globale. Predicțiile sale reprezentau scenarii și avertismente, nu certitudini științifice despre viitor.

1. Inteligența artificială ar putea deveni mai puternică decât oamenii

Una dintre cele mai mari preocupări ale lui Hawking era dezvoltarea unei inteligențe artificiale capabile să depășească abilitățile umane. Fizicianul nu se temea neapărat de apariția unor mașini răuvoitoare, ci de sisteme extrem de eficiente care ar urmări obiective incompatibile cu interesele oamenilor.

Inteligența artificială ar putea deveni mai puternică decât oamenii. Imagine ilustrativă. Sursa foto: imagine generată de AI

El compara situația cu distrugerea accidentală a unui mușuroi în timpul construirii unei hidrocentrale: oamenii nu urmăresc exterminarea furnicilor, însă acestea pot deveni victimele unui proiect asupra căruia nu au niciun control. Hawking avertiza și asupra dezvoltării armelor autonome, considerând necesară reglementarea tehnologiei înaintea declanșării unei curse a înarmării.

2. Stephen Hawking: oamenii modificați genetic ar putea forma o nouă elită

Unul dintre cele mai controversate scenarii formulate de Hawking privea apariția unor persoane ale căror capacități fizice și intelectuale ar putea fi îmbunătățite prin inginerie genetică. Tehnologii precum CRISPR, care permit modificarea precisă a materialului genetic, ar putea deschide posibilități medicale importante, dar și noi forme de inegalitate.

Hawking se temea că accesul inegal la asemenea intervenții ar putea produce o categorie de „supraoameni”, capabili să-și îmbunătățească permanent propriile caracteristici. Într-un asemenea scenariu, persoanele fără modificări genetice ar putea ajunge dezavantajate economic, social și politic. Nu există însă dovezi că o asemenea categorie de oameni ar urma inevitabil să apară.

3. Războiul nuclear ar putea amenința civilizația

Hawking considera conflictele nucleare printre cele mai grave pericole create chiar de omenire. El avertiza că dezvoltarea tehnologică nu a fost însoțită întotdeauna de o capacitate similară de cooperare și responsabilitate. În opinia sa, reducerea agresivității și cultivarea empatiei erau esențiale pentru evitarea unor conflicte cu urmări catastrofale.

4. Schimbările climatice ar putea transforma radical Pământul

Fizicianul atrăgea atenția asupra încălzirii globale, topirii calotelor glaciare și modificărilor sistemelor climatice. În unele avertismente, a invocat planeta Venus, unde temperaturile extreme și efectul de seră fac suprafața incompatibilă cu viața umană.

Comparația era folosită pentru a ilustra pericolele unor schimbări climatice extreme, nu pentru a afirma că Pământul va deveni inevitabil o a doua Venus.

Una din predicțiile lui Hawkins atrage atenția că schimbările climatice ar putea transforma radical Pământul. Foto: Ozgun Tiran / Anadolu/ABACAPRESS.COM

5. Un asteroid uriaș ar putea provoca o catastrofă globală

Hawking considera și impactul unui asteroid de mari dimensiuni o amenințare care nu trebuie ignorată. El amintea de evenimentul petrecut în urmă cu aproximativ 66 de milioane de ani, asociat cu dispariția dinozaurilor non-aviari și cu o extincție în masă.

Fizicianul avertiza asupra vulnerabilității Pământului în fața unor asemenea evenimente cosmice. Între timp, cercetările privind detectarea și devierea asteroizilor au avansat, însă prevenirea tuturor impacturilor periculoase rămâne o provocare.

6. Contactul cu extratereștrii ar putea avea consecințe imprevizibile

Hawking considera posibilă existența vieții inteligente în alte regiuni ale Universului, dar recomanda prudență în încercările de contact. O civilizație extraterestră mult mai avansată tehnologic ar putea avea interese imposibil de anticipat de oameni.

Fizicianul atrăgea atenția că o eventuală întâlnire nu ar trebui presupusă automat pașnică. Aceste avertismente erau speculative, neexistând dovezi confirmate ale contactului cu o civilizație extraterestră.

7. Stephen Hawking mai considera că omenirea ar putea avea nevoie să colonizeze alte planete

În fața numeroaselor riscuri, Hawking susținea că supraviețuirea pe termen foarte lung a umanității nu ar trebui să depindă exclusiv de Pământ. El considera Luna și Marte posibile prime destinații pentru viitoare așezări umane.

Totuși, radiațiile cosmice, gravitația diferită și dificultatea asigurării resurselor fac colonizarea permanentă extrem de complicată. Hawking era interesat și de călătoriile interstelare, inclusiv către sisteme planetare apropiate, precum cel al stelei Proxima Centauri.

Printre tehnologiile pe care le considera promițătoare se numărau sistemele de propulsie cu ajutorul luminii și fuziunea nucleară. Deși avertiza asupra unor amenințări majore, fizicianul vedea în cercetarea științifică și posibilitatea găsirii unor soluții, inclusiv dezvoltarea fuziunii nucleare ca sursă de energie cu emisii directe reduse de carbon.

O explozie urmată de un incendiu s-a produs duminică seară în sala motoarelor unui petrolier care a lovit o mină marină în partea de sud a Strâmtorii Ormuz. Nava încerca să părăsească zona în momentul incidentului.

Potrivit autorităților iraniene, citate de Anadolu, petrolierul și-a dezactivat toate sistemele de localizare și navigație încă de la începutul călătoriei și a încercat să părăsească Strâmtoarea Ormuz prin coridorul sudic, aflat în apropierea coastelor Omanului.

Statele Unite încurajează navele comerciale să folosească această rută, însă Iranul nu o recunoaște și cere ca toate navele să obțină autorizația Teheranului înainte de traversarea strâmtorii.

Gărzile Revoluționare (IRGC), forța militară de elită a Iranului, au acuzat echipajul că a încălcat aceste restricții și au amenințat cu măsuri dure navele care nu respectă regulile impuse de Teheran.

Autoritățile iraniene nu au precizat numele petrolierului, pavilionul sub care naviga sau dacă există victime.

Iranul amenință navele care își dezactivează sistemele de navigație

Marina militară a IRGC a avertizat că va lua măsuri severe împotriva navelor care traversează Strâmtoarea Ormuz și Golful Persic cu sistemele de navigație și de identificare oprite.

Este cel de-al treilea incident de acest fel anunțat de autoritățile iraniene în ultimele trei zile.

Sâmbătă, un petrolier de mare capacitate, care transporta peste două milioane de barili de țiței, a lovit o mină marină și a luat foc, în timp ce încerca să traverseze strâmtoarea pe o rută neautorizată de Iran.

Vineri, un alt petrolier a lovit o mină marină în aceeași zonă. La bordul navei s-a produs o explozie, urmată de incendiu.

Strâmtoarea Ormuz, sub controlul Iranului

Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial, se află în centrul conflictului dintre Iran și Statele Unite.

Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol și alte hidrocarburi tranzitau această rută.

Războiul a început pe 28 februarie, când Statele Unite și Israelul au atacat Iranul, invocând amenințarea reprezentată de programul nuclear iranian și de arsenalul său de rachete. Teheranul a răspuns cu atacuri cu rachete și drone asupra Israelului și a unor obiective americane din mai multe state din Orientul Mijlociu, restricționând drastic traficul prin Strâmtoarea Ormuz.

Ulterior, Statele Unite au instituit o blocadă navală asupra porturilor iraniene, iar în iunie Washingtonul și Teheranul au semnat un memorandum de înțelegere privind libertatea navigației prin Strâmtoarea Ormuz. Aplicarea acordului a fost însă blocată de neînțelegerile privind rutele maritime, controlul traficului prin strâmtoare și condițiile ridicării blocadei americane.

În prezent, Iranul continuă să restricționeze traficul prin strâmtoare și amenință navele care încearcă să o traverseze fără aprobarea autorităților iraniene.

Compania din San Francisco intenționează să folosească acțiunile pentru a finanța proiecte care aduc beneficii societății, precum sprijinirea persoanelor care riscă să își piardă locurile de muncă din cauza inteligenței artificiale, relatează TechBuzz.

Anthropic a început să prezinte situația sa financiară unor potențiali investitori, ceea ce sugerează că firma s-ar putea pregăti pentru listarea la bursă.

Sprijin pentru angajații înlocuiți de AI

Fondul Anthropic de Interes Public va susține organizații nonprofit, proiecte sociale și persoane care se confruntă cu schimbările provocate de dezvoltarea inteligenței artificiale.

Unul dintre domeniile avute în vedere este piața muncii. Anthropic avertizează că inteligența artificială ar putea genera beneficii economice uriașe, dar și instabilitate pentru numeroși angajați, pe măsură ce anumite activități vor fi preluate de sistemele automatizate.

Compania a alocat deja 200 de milioane de dolari pentru studierea și reducerea consecințelor inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă.

Noul fond ar putea permite finanțarea unor programe de sprijin mai ample. Anthropic nu a anunțat deocamdată cine va primi ajutoare sau în ce condiții.

Valoarea fondului ar putea crește odată cu dezvoltarea companiei

Pentru început, Anthropic intenționează să transfere 5% din acțiunile sale către fond, după obținerea aprobării acționarilor.

Conducerea ar putea decide și alocarea unui nou pachet de 2% din acțiuni pentru fiecare creștere cu 50% a valorii companiei, calculată de la un prag care nu a fost încă făcut public.

Astfel, fondul ar putea deveni tot mai valoros dacă Anthropic își continuă dezvoltarea.

Acțiunile nu reprezintă însă bani disponibili imediat pentru beneficiari. Valoarea resurselor și modul în care acestea vor fi folosite depind de evoluția companiei și de regulile de administrare a fondului.

Anthropic a precizat că acțiunile deținute de fond nu vor fi utilizate pentru activități de lobby sau pentru finanțarea politică, nici în Statele Unite, nici în alte țări.

Anthropic, între profit și responsabilitate socială

Anthropic este una dintre cele mai mari companii private din industria inteligenței artificiale. Susținută financiar de investitori precum Google și Amazon, compania se pregătește pentru o posibilă listare la bursă, care ar putea atrage numeroși investitori.

Angajamentul social ar putea avea însă și consecințe asupra modului în care Anthropic ia deciziile de afaceri.

Investițiile în siguranța inteligenței artificiale pot presupune costuri ridicate și pot încetini lansarea unor produse. Compania încearcă astfel să mențină un echilibru între obiectivele financiare și responsabilitatea față de societate.

Anthropic a fost înființată ca o companie de interes public, ceea ce înseamnă că trebuie să țină cont și de consecințele activității sale asupra societății, nu doar de profitul acționarilor.

Claude, implicat într-o sesizare falsă la poliție

Tehnologia dezvoltată de Anthropic a provocat și incidente. În Philadelphia, asistentul Claude a transmis poliției o sesizare falsă privind o crimă. Cazul a atras atenția asupra riscurilor utilizării sistemelor de inteligență artificială care pot acționa pe baza unor informații greșite.

Cercetătorii Anthropic au avertizat, de asemenea, că modelele de inteligență artificială ar putea deveni capabile să se copieze singure pe diferite dispozitive, fără intervenția oamenilor. O asemenea capacitate ar ridica noi probleme legate de controlul asupra sistemelor avansate.

Compania a permis recent unor experți independenți să verifice siguranța modelelor sale de inteligență artificială, oferindu-le acces extins la sistemele evaluate.

Anthropic se află și într-un conflict juridic cu Pentagonul. Compania contestă restricțiile impuse de Departamentul american al Apărării asupra utilizării modelelor sale de inteligență artificială.

În același timp, concurența din industrie devine tot mai puternică. Replit, o platformă americană care permite dezvoltarea de aplicații cu ajutorul inteligenței artificiale, a renunțat la serviciile Anthropic în favoarea OpenAI. Directorul general al Replit a explicat că decizia a fost luată din cauza costurilor ridicate.

Anthropic încearcă astfel să își păstreze poziția pe piața inteligenței artificiale, fără să renunțe la obiectivul declarat de a dezvolta tehnologii sigure. Fondul cu scop social reprezintă o parte a acestui angajament.

Compania australiană Woodside Energy a confirmat duminică faptul că activitatea unei platforme din cadrul proiectului de gaze naturale Scarborough, situat în largul coastelor Australiei de Vest, era în continuare suspendată din cauza unui protest Greenpeace. Potrivit Reuters, patru activiști au escaladat instalația sâmbătă, iar doi dintre ei au petrecut noaptea pe platformă.

Corturi suspendate pe patformă

Instalația se află la aproximativ 375 de kilometri de coasta de nord-vest a Australiei de Vest.

Protestatarii au întins pe platformă bannere cu mesajul „Opriți gazele poluante ale Woodside. Salvați reciful Scott”. Cei doi activiști care au rămas peste noapte au instalat și corturi suspendate.

Organizația Greenpeace a transmis că intenționează să ocupe instalația cât mai mult timp posibil.

Un purtător de cuvânt al Woodside Energy a precizat că suspendarea activității se desfășoară „în condiții de siguranță”, în urma „accesului neautorizat” al protestatarilor. Compania a întrerupt sâmbătă lucrările de pregătire pentru punerea în funcțiune a instalației.

Proiectul Scarborough, în valoare de 12,5 miliarde de dolari, era finalizat în proporție de 98% la momentul protestului.

Protest pentru salvarea unui recif de corali

Greenpeace protestează și împotriva unui alt proiect de exploatare a gazelor naturale al companiei Woodside, numit Browse, care ar putea pune în pericol reciful Scott, un ecosistem de corali situat la aproximativ 390 de kilometri de coasta de nord-vest a Australiei de Vest.

Reciful este o zonă importantă de hrănire pentru balena albastră pigmeu, o subspecie aflată în pericol de dispariție.

Greenpeace și alte organizații de mediu se tem că exploatarea gazelor naturale în apropierea recifului ar putea pune în pericol ecosistemul marin.

Potrivit Greenpeace Australia Pacific, compania Woodside intenționează să foreze până la 57 de puțuri pentru extracția petrolului și gazelor în zona recifului Scott. Reprezentanții organizației de mediu au declarat că proiectul ar transforma reciful, unde trăiesc țestoase marine verzi și balene albastre pigmee, într-o zonă industrială de exploatare a gazelor.

Aproximativ 500.000 de persoane au cerut autorităților australiene să oprească proiectul și să protejeze reciful.

Woodside Energy susține însă că activitățile proiectului Browse nu ar intra în contact fizic cu reciful în zonele unde adâncimea apei este mai mică de 75 de metri. Compania a precizat anterior că a organizat consultări privind protecția mediului pentru acest proiect încă din 2018.

Doi activiști Greenpeace, reținuți de poliție

Poliția australiană de Frontieră a anunțat că lucrează împreună cu autoritățile federale și locale pentru gestionarea incidentului.

Duminică, forțele speciale ale poliției au intervenit cu un elicopter pe platforma ocupată de activiști. Potrivit Greenpeace, cei doi protestatari și-au desprins echipamentele de escaladă în condiții de siguranță și au fost reținuți de poliție. Până duminică seara, autoritățile încă nu formulaseră acuzații împotriva lor.

Organizația a precizat că activiștii ajunseseră în zona platformei la bordul navei Rainbow Warrior, folosită de Greenpeace pentru campaniile sale de protejare a mediului marin.

Un avion al companiei Austrian Airlines, care efectua cursa Tel Aviv–Viena, a fost deviat spre aeroportul din Sofia, după ce echipajul a primit o amenințare cu bombă, în timp ce aeronava se afla în apropierea graniței dintre Bulgaria și România. La bord se aflau 57 de persoane, iar aeronava a aterizat în siguranță.

Potrivit Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor din Bulgaria, citat de BTA, incidentul s-a produs duminică, în timpul zborului OS82, operat cu un Airbus A320.

Un MiG-29, trimis să escorteze aeronava

Forțele Aeriene bulgare au ridicat de la sol un avion de vânătoare MiG-29, care a escortat aeronava de pasageri până la aterizarea pe aeroportul din Sofia.

Ministerul Apărării din Bulgaria a precizat că intervenția s-a desfășurat în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană, în coordonare cu Centrul NATO pentru Operațiuni Aeriene Combinate de la Torrejón, Spania.

Potrivit datelor Flightradar24, citate de AFP, avionul de pasageri a intrat în spațiul aerian al României în jurul orei 21.10, înainte de a schimba direcția și de a se îndrepta spre Sofia.

În timpul zborului, piloții au activat codul de urgență care alertează controlorii de trafic aerian că aeronava se confruntă cu o situație de urgență.

Pasagerii, evacuați și transferați pe alte zboruri

Avionul a aterizat pe aeroportul din Sofia la ora 21.42, ora României, la aproximativ două ore și jumătate de la decolarea din Tel Aviv.

La bord se aflau 51 de pasageri și șase membri ai echipajului, respectiv doi piloți și patru însoțitori de bord.

Toate persoanele au coborât în siguranță, iar echipele de intervenție au început verificarea aeronavei pentru a stabili dacă exista un dispozitiv exploziv.

Purtătoarea de cuvânt a Austrian Airlines, Anita Kiefer, a confirmat incidentul și a precizat că prioritatea companiei este siguranța pasagerilor și a echipajului.

Reprezentanții companiei au anunțat că, după încheierea verificărilor de securitate, pasagerii vor fi transferați cât mai repede pe alte zboruri.

Autoritățile bulgare au deschis o anchetă

Ministerul Transporturilor din Bulgaria a anunțat constituirea unui grup operativ pentru gestionarea incidentului, iar instituțiile competente au început o anchetă pentru a stabili circumstanțele în care a fost primită amenințarea cu bombă.

Presa israeliană a relatat că la bord se afla și o delegație de tineri care urmează să susțină intervenții la Organizația Națiunilor Unite.

Uniunea Europeană încearcă să adopte cât mai repede noi sancțiuni împotriva Rusiei, deoarece rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța ar putea schimba poziția Parisului față de Moscova. Marine Le Pen, considerată favorită în cursa prezidențială, susține eliminarea sancțiunilor europene împotriva Rusiei.

Potrivit The Telegraph, oficialii de la Bruxelles și Kiev pregătesc măsuri pentru situația în care lidera partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (RN) ar câștiga alegerile din aprilie 2027.

Februarie 2027 ar putea fi ultima ocazie pentru noi sancțiuni

Februarie 2027 ar putea reprezenta „ultima ocazie” pentru adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit unei surse implicate în discuțiile dintre UE și Ucraina. Oficialii europeni se tem că apropierea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru luna aprilie, va îngreuna negocierile, iar o eventuală victorie a lui Marine Le Pen ar putea împiedica adoptarea altor măsuri.

Sancțiunile europene necesită acordul unanim al celor 27 de state membre ale UE, ceea ce înseamnă că fiecare țară are drept de veto. Dacă Marine Le Pen ar ajunge președinta Franței, Parisul ar putea folosi acest drept pentru a bloca noi sancțiuni împotriva Moscovei.

De la începutul invaziei rusești în Ucraina, Uniunea Europeană a adoptat 22 de pachete de sancțiuni.

Cel mai recent, aprobat pe 12 octombrie 2026, a adăugat aproximativ 1.600 de persoane și organizații rusești pe lista sancțiunilor europene, care cuprinde acum aproape 4.600 de persoane și entități.

Marine Le Pen vrea eliminarea sancțiunilor împotriva Rusiei

Marine Le Pen, lidera partidului de extremă dreapta Adunarea Națională, este considerată în prezent favorită pentru câștigarea alegerilor prezidențiale din Franța.

Ea s-a pronunțat în repetate rânduri împotriva sancțiunilor europene impuse Rusiei și a aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, pe care a descris-o drept un „hara-kiri economic”, adică o sinucidere economică.

Săptămâna trecută, în timpul unei vizite la Bruxelles, Le Pen și-a reafirmat poziția. „Am avut dreptate când am spus că sancțiunile nu vor avea niciun efect asupra Rusiei”, a declarat ea.

Poziția sa provoacă îngrijorare la Bruxelles, deoarece Franța este unul dintre statele cu cea mai mare influență în Uniunea Europeană, iar schimbarea conducerii politice ar putea modifica sprijinul acordat Ucrainei.

Ucraina încearcă să accelereze negocierile pentru aderarea la UE

Autoritățile de la Kiev încearcă, de asemenea, să facă progrese în procesul de aderare la Uniunea Europeană înaintea alegerilor prezidențiale franceze.

Un obiectiv important este deschiderea grupurilor de capitole de negociere, cunoscute drept „clustere”. Acestea reunesc domeniile în care Ucraina trebuie să își adapteze legislația și instituțiile la regulile Uniunii Europene, de la justiție și economie până la agricultură, energie și protecția mediului.

Negocierile de aderare sunt împărțite în șase grupuri, fiecare cuprinzând mai multe domenii în care țara candidată trebuie să aplice regulile europene. Deschiderea unui grup permite începerea negocierilor oficiale.

Ucraina a deschis negocierile pentru justiție și funcționarea instituțiilor democratice în iunie 2026, pentru relațiile externe în iulie, iar pe 13 octombrie a început discuțiile privind piața internă și competitivitatea economică.

Oficialii ucraineni se tem că Marine Le Pen ar putea bloca și aceste negocieri dacă ajunge la conducerea Franței.

Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Vsevolod Chentsov, a declarat că Ucraina nu solicită tratament preferențial, ci recunoașterea importanței strategice a aderării sale.

„Nu cerem scurtături. Cerem însă ca statele membre să înțeleagă și să aprecieze importanța momentului geopolitic”, a spus Chentsov.

Oficialul ucrainean a recunoscut că reformele și respectarea legislației europene sunt necesare pentru aderarea la UE, dar a cerut statelor membre să țină cont și de contribuția Ucrainei la securitatea Europei.

„Prin sprijinirea Ucrainei și prin investițiile în această țară, în sens larg, UE investește în propria securitate”, a explicat vicepremierul ucrainean.

Kievul pregătește și un document prin care încearcă să o convingă pe Marine Le Pen că experiența Ucrainei în combaterea amenințărilor rusești poate contribui la securitatea Europei.

Autoritățile ucrainene au avertizat că Rusia își dezvoltă capacitățile de război hibrid, care pot provoca instabilitate politică, socială și tehnologică fără atacuri militare directe.

Zelenski speră că o mai bună înțelegere a avantajelor cooperării militare dintre Ucraina și statele europene ar putea schimba poziția lui Marine Le Pen. Potrivit președintelui ucrainean, politiciana franceză nu cunoaște încă în detaliu toate aspectele cooperării în domeniul apărării dintre Ucraina și statele europene, pe care a descris-o drept „avantajoasă pentru ambele părți”.

Ucraina poartă negocieri cu Turcia, Egipt și India pentru redeschiderea unui coridor maritim destinat transportului de cereale și alte produse alimentare. Potrivit Bloomberg, cele trei țări au propus un mecanism care să permită navelor comerciale să circule în siguranță între porturile de la Marea Neagră.

Din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare și a navelor comerciale, transporturile maritime de cereale ucrainene sunt suspendate din luna august.

Cum ar funcționa noul coridor maritim

Turcia, Egipt și India s-au oferit să contribuie la reluarea transporturilor de cereale prin Marea Neagră, folosind nave care navighează sub pavilionul lor. Acestea ar urma să transporte produse alimentare atât din porturile ucrainene, cât și din cele rusești.

Pentru ca transporturile să se desfășoare în siguranță, Ucraina și Rusia ar trebui să ajungă la o înțelegere prin care să se angajeze că nu vor ataca navele celor trei țări, indiferent dacă acestea se îndreaptă spre un port ucrainean sau unul rusesc.

„O navă se îndreaptă spre portul nostru, iar alta spre un port rusesc, iar noi convenim să nu atacăm niciuna dintre aceste nave”, a explicat Zelenski.

Președintele ucrainean a precizat însă că Rusia nu acceptă această înțelegere, deși Turcia, Egipt și India au încercat în repetate rânduri să obțină acordul Moscovei.

Exporturile ucrainene, la o treime din cantitățile obișnuite

Ucraina își exportă cea mai mare parte a produselor agricole prin porturile de la Marea Neagră, care au capacitatea de a expedia până la 40 de milioane de tone de cereale pe an.

Transporturile maritime de cereale au fost suspendate în august, în urma atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră și a navelor comerciale.

Potrivit datelor Ministerului ucrainean al Agriculturii, țara mai poate exporta în prezent doar 38% din cantitățile obișnuite.

Zelenski a explicat că transportul feroviar nu poate înlocui exporturile maritime. „Nu putem transporta asemenea volume pe calea ferată”, a spus președintele ucrainean.

Zelenski cere redeschiderea coridoarelor de solidaritate

În paralel cu negocierile pentru reluarea transporturilor prin Marea Neagră, Ucraina a solicitat Uniunii Europene să reactiveze coridoarele de solidaritate. Mecanismul, introdus în 2022, după invazia rusă, a permis transportul cerealelor ucrainene prin rețelele feroviare și porturile europene.

„Cerem UE să redeschidă coridoarele de solidaritate pentru a facilita exporturile de cereale. Toată lumea are nevoie de aceste cereale”, a declarat Zelenski.

Ucraina a cerut, de asemenea, Ungariei, Poloniei, României și Slovaciei să permită tranzitul transporturilor de cereale ucrainene. 

Premierul Ungariei, Péter Magyar, a transmis că nu se opune tranzitului cerealelor ucrainene, cu condiția ca acestea să fie transportate către alte destinații, fără să ajungă pe piața ungară.

Copiii au nevoie să știe că sunt iubiți și apreciați chiar și atunci când greșesc sau nu obțin rezultatele dorite. Reem Raouda, specialistă în educație parentală, a identificat șase lecții pe care părinții ar trebui să le transmită celor mici pentru a-i ajuta să devină adulți încrezători, echilibrați și capabili să facă față dificultăților.

Specialista, care a lucrat cu peste 200 de familii, a explicat pentru CNBC că dezvoltarea emoțională a copiilor depinde și de reacțiile părinților atunci când cei mici greșesc, sunt dezamăgiți, nu sunt de acord cu adulții sau fac alegeri diferite de cele așteptate.

Eșecul, experiență, nu motiv de teamă

Copiii observă reacțiile părinților atunci când iau o notă mică sau pierd o competiție. Dacă adulții par mai mândri după o victorie și mai distanți după un eșec, cei mici pot ajunge să creadă că aprecierea familiei depinde de rezultatele lor.

În loc să-i întrebe imediat de ce nu au învățat mai mult, părinții îi pot întreba cum se simt și ce cred despre rezultatul obținut. Astfel, copilul înțelege că poate greși fără să-și piardă aprecierea celor dragi.

Eșecul devine o experiență din care poate învăța, nu un motiv de rușine, pe care trebuie să-l ascundă.

Să aibă încredere în propriile alegeri

Copiii care învață că trebuie să-i mulțumească pe ceilalți pentru a fi considerați „buni” pot ajunge să se îndoiască de propriile decizii atunci când cineva este nemulțumit de ei.

Părinții îi pot ajuta să înțeleagă că nu greșesc neapărat atunci când iau o decizie care nu e pe placul tuturor. Lecția îi pregătește să-și păstreze încrederea în propriile judecăți și mai târziu, în relațiile cu prietenii, partenerii sau colegii de serviciu.

Când laudele se transformă în obligații

Chiar și laudele precum „ești foarte inteligent”, „ești un sportiv talentat” sau „ești un copil responsabil” pot pune presiune asupra copiilor. Cei mici pot simți că trebuie să confirme permanent această imagine pe care adulții și-au format-o despre ei.

O notă mai mică sau o înfrângere ajunge astfel să le pară o dovadă că nu mai sunt suficient de buni.

În loc să se concentreze numai asupra rezultatului, părinții pot aprecia efortul și perseverența copilului. De exemplu, îi pot spune că au observat cum a continuat să încerce chiar și atunci când i-a fost greu.

În acest fel, copilul învață că valoarea sa nu depinde de rezultate și că un eșec nu îi anulează calitățile.

Dezacordul nu trebuie să schimbe relația cu părinții

Copiii trebuie să știe că își pot exprima supărarea sau dezacordul față de deciziile părinților fără să se teamă că relația cu aceștia va avea de suferit.

Acest lucru nu înseamnă că adulții trebuie să renunțe la reguli sau să accepte orice comportament. Ei pot menține o limită și, în același timp, îi pot arăta copilului că sentimentele sale contează.

De exemplu, părintele îi poate spune că înțelege de ce este furios, dar că decizia rămâne aceeași și că relația dintre ei nu se schimbă.

Un copil care știe că poate avea propria voce acasă va învăța mai ușor să spună „nu” și în alte relații, fără să se teamă că va pierde afecțiunea celor din jur.

„Știu că îți este greu. Sunt aici”

Când copiii sunt triști, speriați sau rușinați, părinții încearcă adesea să-i liniștească repede, să le distragă atenția ori să le promită că totul va fi bine.

Adesea, însă, au nevoie mai ales să simtă că cineva le este alături. Un simplu „Știu că îți este greu. Sunt aici” îi poate ajuta să treacă printr-un moment dificil fără să simtă că trebuie să-și ascundă emoțiile.

Copiii trebuie să învețe că pot simți teamă și totuși pot încerca ceva nou, că pot fi stânjeniți și pot depăși momentul. Nu este necesar ca părinții să înlăture fiecare obstacol emoțional. Sprijinul lor îi ajută pe cei mici să descopere că pot face față situațiilor neplăcute.

Acasă este locul în care nu trebuie să impresioneze pe nimeni

În afara familiei, copiii sunt evaluați permanent: prin note, rezultate sportive, clasamente și, mai târziu, prin performanțele școlare sau profesionale.

Familia ar trebui să le ofere un loc în care să nu simtă că trebuie să obțină rezultate pentru a fi apreciați. Părinții le pot spune direct: „Îmi place să te văd reușind. Dar nu trebuie să demonstrezi nimic ca să fii iubit”.

Realizările pot îmbogăți viața unui copil, însă nu ar trebui să devină singurul criteriu după care acesta își măsoară propria valoare.

Reem Raouda este specialistă în educație parentală, autoare și fondatoarea platformei The Safe Mom, prin care promovează creșterea copiilor într-un mediu bazat pe siguranță emoțională, apropiere și autocunoaștere.

Relațiile dintre Ucraina și Statele Unite s-au deteriorat, iar Volodimir Zelenski consideră că unele măsuri luate de administrația președintelui Donald Trump urmăresc să pună presiune asupra Kievului pentru a accepta încheierea războiului în condiții dezavantajoase.

Președintele ucrainean susține că Washingtonul a luat o serie de decizii pe care le consideră ostile Ucrainei.

„Cred că au fost luate măsuri pentru a convinge Ucraina să capituleze. Nu spun că acesta este exact obiectivul urmărit de partenerii noștri. Nu vreau să cred că partenerii noștri americani consideră că războiul împotriva Rusiei poate fi încheiat mai repede pe seama Ucrainei. Dar exact această impresie o lasă”, a declarat Zelenski duminică la Kiev, într-un interviu acordat Bloomberg.

Zelenski acuză SUA că au încetinit Starlink și livrările de rachete Patriot

Președintele ucrainean susține că Statele Unite au încetinit în mod deliberat conexiunile la internet prin Starlink, serviciu folosit de militarii ucraineni pentru comunicațiile de pe front.

De asemenea, el a acuzat Washingtonul că întârzie livrările de rachete interceptoare Patriot. Acestea sunt folosite de Ucraina pentru a doborî rachetele balistice lansate de Rusia, care reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru orașele ucrainene.

O altă nemulțumire a lui Zelenski este legată de cererea lui Donald Trump ca armata ucraineană să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești. Administrația americană susține însă că atacurile au contribuit la scumpirea motorinei.

Liderul ucrainean spune că aceste atacuri urmăresc să reducă producția de combustibili și veniturile din care Rusia își finanțează războiul. Potrivit lui Zelenski, un impact mult mai mare asupra aprovizionării mondiale cu petrol și combustibili l-a avut războiul dintre Statele Unite și Iran.

Schimb cu SUA: Rachete Patriot pentru oprirea atacurilor

Președintele ucrainean a declarat că i-a propus lui Donald Trump un schimb: Ucraina să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, iar Statele Unite să furnizeze mai multe rachete Patriot pentru apărarea orașelor și a infrastructurii energetice.

„Ultima mea propunere a fost aceasta: noi nu atacăm producția de motorină din Rusia, iar voi ne oferiți rachete Patriot pentru a ne proteja obiectivele. Dar ei (SUA, n.r.) vor doar să încetăm atacurile asupra motorinei. Iar dacă nu o facem, ne vor tăia accesul la anumite lucruri”, a spus Zelenski.

Liderul Ucrainei se teme că presiunile Washingtonului vor crește înaintea alegerilor pentru Congresul SUA, deoarece Trump vrea să evite scumpirea combustibililor în America, care i-ar putea costa voturi pe republicani.

Zelenski, despre relațiile cu SUA după alegeri

În ciuda tensiunilor, președintele ucrainean crede că relațiile cu Washingtonul s-ar putea îmbunătăți după alegerile programate pe 3 noiembrie.

„În timpul alegerilor, lupta politică devine foarte agresivă. Trecem acum printr-o încercare grea, dar după alegeri cred că lucrurile se vor liniști”, a declarat Zelenski.

Întrebat despre încercările de a îmbunătăți relațiile cu Statele Unite, liderul ucrainean a explicat că nu poate aștepta până când situația devine critică pentru țara sa.

„Cred că, atunci când riscurile pentru Ucraina pot căpăta proporțiile unui tsunami, trebuie să intervenim cât furtuna este încă moderată. Din punctul meu de vedere, miza este mult mai mare decât acordul privind motorina”, a spus președintele ucrainean, referindu-se la înțelegerea dintre Donald Trump și Vladimir Putin, care permite Rusiei să vândă din nou motorină către Statele Unite și pe alte piețe internaționale, pentru a contribui la scăderea prețurilor combustibililor.

Potrivit lui Zelenski, această înțelegere va aduce Rusiei mai mulți bani pentru continuarea războiului.

„Toate protestele astea în Europa sunt sincronizate și organizate clar de rețele rusești și probabil americane / MAGA. Sincronizat totul și cu sabotajul total al sistemelor ucrainene”, a scris Andrei Caramitru.

Declarațiile vin într-un moment în care mai multe țări europene se confruntă cu manifestații de amploare, unele transformate în confruntări violente cu forțele de ordine, în timp ce războiul din Ucraina continuă să genereze incidente de securitate inclusiv în apropierea teritoriului României.

Proteste violente în Europa. Franța, epicentrul manifestațiilor

Franța traversează unul dintre cele mai puternice valuri de proteste din ultimii ani. Sâmbătă, sute de mii de persoane au ieșit în stradă, iar manifestațiile au degenerat în violențe în mai multe orașe, inclusiv Paris, Marseille și Limoges.

Mișcarea de contestare a pornit de la nemulțumirile elevilor față de condițiile din sistemul de educație și s-a extins ulterior, pe fondul creșterii costului vieții și al opoziției față de politicile economice ale guvernului francez.

Proteste au avut loc și în Spania, Portugalia, Italia, Albania și Belgia. Cauzele diferă de la o țară la alta, de la criza locuințelor și prețurile ridicate până la nemulțumirile privind educația și politicile guvernamentale.

Autoritățile franceze au atribuit o parte a violențelor grupărilor radicale de extremă stângă și unor persoane implicate în acte de vandalism.

Andrei Caramitru critică și apariția unor mesaje împotriva capitalismului, a înarmării și în sprijinul cauzei palestiniene în cadrul mișcărilor de protest, inclusive în România.

„În weekendul ăsta al extremei stângi au apărut și la noi pe stradă «feministele» care subit nu mai sunt doar feministe, ci și antiînarmare și anticapitalism și pro-Gaza”, afirmă acesta, criticând asocierea acestor revendicări cu drepturile femeilor.

Rusia, acuzată de operațiuni de influență. Ce se știe despre implicarea Moscovei

Suspiciunile privind încercările Rusiei de a exploata tensiunile sociale europene au un fundament mai larg în evaluările instituțiilor occidentale.

Pe 8 octombrie, Consiliul Uniunii Europene a prelungit până în octombrie 2027 sancțiunile împotriva persoanelor și entităților implicate în activități hibride rusești, inclusiv manipularea informațiilor și ingerințe externe. Măsurile vizează 80 de persoane și 20 de entități.

Există și analize privind amplificarea de către rețele informaționale proruse a unor manifestații din Germania și Franța.

Atacurile asupra navelor din Marea Neagră și reacția NATO

Caramitru invocă și deteriorarea situației de securitate din apropierea României.

„În paralel, dronele lovesc vapoare în apele noastre teritoriale. SUA tace. Ne apără pe dracu”, scrie economistul.

În ultimele zile, mai multe nave comerciale au fost atacate sau avariate în Marea Neagră, inclusiv în apropierea coastelor României și Bulgariei.

Unul dintre cele mai grave incidente a vizat petrolierul Wine Trader, care a luat foc în apele teritoriale românești, în apropiere de Sulina. Mai mulți membri ai echipajului au fost dați dispăruți.

O sursă militară din NATO a atribuit Rusiei dronele care au lovit două petroliere în zona României. Președintele Nicușor Dan a precizat însă că autoritățile române nu pot confirma deocamdată, din punct de vedere tehnic, originea rusească a tuturor dronelor implicate.

Șeful statului a discutat situația cu secretarul general NATO, Mark Rutte, și cu reprezentanții Bulgariei, iar Alianța a anunțat consolidarea capacităților de apărare împotriva dronelor pe flancul estic.

Caramitru leagă situația internațională de formarea Guvernului Niculescu

Economistul consideră că agravarea situației internaționale ar putea explica și disponibilitatea partidelor românești de a pune capăt crizei politice prin învestirea unui guvern condus de Luca Niculescu.

„De asta cred că ai noștri probabil s-au speriat și vor vota repede un guvern așa vai de capul lui cum e, cu un «pro european» la cârmă. Probabil orice altă combinație ar fi creat riscuri imense pe care nu ni le permitem acum”, susține Caramitru.

În Cehia, partidul premierului Andrej Babiš nu a câștigat niciun mandat la Senat

Unul dintre argumentele invocate de Caramitru pentru a susține că forțele politice apropiate de Rusia pierd teren este rezultatul alegerilor parțiale pentru Senatul Cehiei.

Mișcarea ANO, condusă de premierul Andrej Babiš, nu a câștigat niciunul dintre cele 27 de mandate puse în joc.

Opoziția prooccidentală și-a păstrat controlul asupra camerei superioare a Parlamentului ceh, iar Babiš a recunoscut că rezultatul reprezintă un eșec major.

Totuși, ANO continuă să conducă în sondajele naționale, iar înfrângerea de la Senat nu amenință imediat stabilitatea guvernului.

Alegerile din SUA și conflictul tot mai deschis dintre Zelenski și Trump

Caramitru își îndreaptă atenția și către alegerile americane din 3 noiembrie, când vor fi reînnoite integral Camera Reprezentanților și aproximativ o treime dintre mandatele Senatului.

Economistul afirmă că republicanii riscă să piardă controlul asupra Congresului și invocă o probabilitate de 66% pentru un eșec electoral al mișcării MAGA.

În Texas, stat dominat tradițional de republicani, unele sondaje recente îl plasează pe democratul James Talarico în fața republicanului Ken Paxton în cursa pentru Senat. Un sondaj Marist realizat între 8 și 11 octombrie indica 47% pentru Talarico și 45% pentru Paxton, diferență aflată în interiorul marjei de eroare.

În paralel, relațiile dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Donald Trump s-au deteriorat semnificativ.

Trump a criticat atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești și a relaxat unele restricții economice împotriva Moscovei, în timp ce Zelenski a avertizat că aceste măsuri îl încurajează pe Vladimir Putin să continue războiul.

Zelenski a declarat duminică faptul că Rusia a atacat infrastructura energetică ucraineană de 76 de ori într-o singură săptămână, în pofida armistițiului energetic anunțat de președintele american.

Caramitru interpretează criticile tot mai directe ale liderului ucrainean la adresa lui Trump și ca pe un calcul politic legat de alegerile americane.

„De ce credeți că Zely îl atacă brutal acum pe Trump și deschis? Că e nebun? E super high IQ și nu e deloc nebun. Știe că ăla pierde și ajută democrații”, afirmă economistul.

În final, Andrei Caramitru transmite că actualele evoluții nu ar trebui interpretate exclusiv ca semne ale unei victorii a Rusiei și ale aliaților săi.

„Nu e totul un dezastru. Ăștia vor să ne bage în cap că e – să ne sperie îngrozitor – pentru că nu mai au cărți. Și pentru că pierd”, conchide acesta.

Lumea traversează o perioadă de instabilitate militară fără precedent în ultimele decenii. Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, tensiunile dintre China și Taiwan și apropierea militară dintre Rusia, China, Iran și Coreea de Nord sporesc temerile privind izbucnirea unui conflict mondial.

Principalul analist de politică externă al Financial Times, Gideon Rachman, avertizează că pericolul nu se limitează la conflictele actuale, ci și la posibilitatea ca marile puteri să interpreteze greșit intențiile adversarilor.

Potrivit acestuia, Europa Occidentală, Asia de Est și statele din Golful Persic, regiuni care timp de decenii au considerat pacea un lucru firesc, trebuie acum să ia în calcul perspectiva unui război.

Liderii lumii vorbesc tot mai des despre riscul unui război mondial

ONG-ul International Crisis Group, specializat în conflicte armate, a identificat recent 65 de conflicte armate în desfășurare la nivel mondial, cel mai mare număr înregistrat de la încheierea celui de-al doilea război mondial.

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina durează deja de peste patru ani, iar guvernul britanic estimează că aproximativ 1,5 milioane de militari ruși au murit sau au fost răniți de la începutul invaziei.

În Orientul Mijlociu, războiul dintre Statele Unite și Iran pune în pericol și alte țări din regiune. În același timp, China investește tot mai mult în armată și crește presiunea militară asupra Taiwanului.

Iar liderii politici discută acum deschis despre posibilitatea unui război mondial.

În februarie 2025, Donald Trump l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că riscă să provoace un asemenea conflict. Președintele Ucrainei susține însă că lipsa unei reacții ferme împotriva agresiunii ruse ar putea avea același rezultat.

Tot în 2025, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a transmis liderilor europeni că trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unui război de amploarea celor trăite de generațiile anterioare.

Alianțe care schimbă echilibrul de putere în lume

Apropierea dintre Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, state nemulțumite de ordinea internațională dominată de Statele Unite, îngrijorează tot mai mult țările occidentale.

În urmă cu doi ani, Rusia și Coreea de Nord au semnat un tratat de apărare reciprocă, iar în februarie 2022, înaintea invaziei ruse în Ucraina, Vladimir Putin și Xi Jinping au anunțat că parteneriatul dintre Rusia și China nu are „limite”.

Sprijinul economic și tehnologic oferit de China a contribuit la capacitatea Rusiei de a continua războiul, în ciuda sancțiunilor occidentale. Militarii nord-coreeni au participat la luptele din Ucraina de partea Rusiei, iar Moscova este suspectată că a ajutat Iranul să identifice ținte americane din Orientul Mijlociu.

Analistul britanic atrage atenția și asupra schimbării raportului de putere la nivel mondial. În 1989, statele G7, grupul celor șapte mari economii dezvoltate ale lumii, reprezentau aproximativ două treimi din economia globală. În 2022, ponderea lor scăzuse la aproximativ 43%. Iar această schimbare oferă unor puteri precum Rusia și China mai mult spațiu pentru a contesta influența occidentală.

Ar interveni SUA dacă Rusia ar ataca un stat NATO?

Una dintre cele mai importante întrebări privește credibilitatea angajamentelor militare americane.

Donald Trump a criticat în repetate rânduri aliații pentru cheltuielile insuficiente destinate apărării și a transmis că vrea să reducă angajamentele militare ale Statelor Unite față de aceștia.

„Dacă s-ar ajunge la asta, America lui Trump ar lupta pentru apărarea statelor baltice? Sau a Poloniei? Sau a Japoniei ori a Marii Britanii? Nimeni nu mai poate fi sigur de răspunsurile la aceste întrebări”, spune Gideon Rachman. Potrivit acestuia, tocmai această incertitudine ar putea încuraja o agresiune militară.

Rachman a amintit că Germania a făcut aceeași greșeală înaintea ambelor războaie mondiale: a crezut că alte țări nu vor interveni militar pentru a-și apăra aliații.

În 1914, conducerea de la Berlin nu a crezut că Marea Britanie va intra în război pentru apărarea neutralității Belgiei. În 1939, Adolf Hitler a considerat că Londra și Parisul nu vor interveni pentru apărarea Poloniei. Ambele calcule s-au dovedit greșite.

Financial Times despre România, Polonia și influența Rusiei

Analistul britanic atrage atenția că Rusia, China și Statele Unite par tot mai interesate să împartă lumea în zone de influență, în care fiecare mare putere să controleze țările din apropierea sa.

O asemenea împărțire ar însemna că state mai mici, precum Ucraina sau Taiwan, ar trebui să accepte deciziile marilor puteri, chiar dacă acestea sunt împotriva intereselor lor.

Însă această idee nu poate garanta pacea. Țările mai mici au dreptul să își decidă singure viitorul și se pot opune încercărilor de a fi controlate de alte state, așa cum a demonstrat Ucraina, rezistând împotriva invaziei ruse.

Rachman a amintit România și Polonia, subliniind că Uniunea Europeană nu va accepta niciodată ca aceste două state membre să revină în sfera de influență a Moscovei.

„Împărțirea lumii între marile puteri nu ar elimina riscul unor noi războaie, deoarece interesele acestora pot intra oricând în conflict”, spune analistul.

Ce ar putea declanșa un conflict mondial

Pentru a vorbi despre un război mondial, ar trebui îndeplinite două condiții: confruntarea militară directă dintre cele mai puternice state ale lumii și extinderea conflictului pe mai multe continente, a explicat Rachman. Deocamdată, niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită.

Totuși, operațiunile de sabotaj, atacurile și alte acțiuni atribuite Rusiei pe teritoriul european cresc riscul unei escaladări accidentale, iar menținerea păcii depinde în mare măsură de credibilitatea NATO și de capacitatea SUA de a-i convinge pe adversari că își vor apăra aliații.

„Istoria sugerează că cel mai mare risc al unui al treilea război mondial ar putea sta tocmai în această incertitudine”, avertizează analistul politic.

Mai poate China să considere credibil angajamentul american față de Taiwan și mai poate Rusia să fie convinsă că articolul 5 al Tratatului NATO, care prevede apărarea colectivă, va fi respectat? „Acestea sunt întrebările de care ar putea depinde pacea lumii”, potrivit sursei citate.

Victoria îi duce pe olteni la 26 de puncte, pe locul al treilea, la un singur punct de Rapid și la trei de liderul Dinamo. Farul rămâne cu 17 puncte și continuă seria fără succes în deplasare.

Elisor a deschis scorul după 16 minute

Universitatea Craiova a avut nevoie de numai 16 minute pentru a trece în avantaj.

David Matei i-a oferit mingea lui Simon Elisor, atacantul a preluat și a finalizat elegant cu piciorul stâng, trimițând în plasa laterală pentru 1-0. Golul l-a propulsat pe Elisor singur pe primul loc în clasamentul marcatorilor din Superliga.

Oltenii au continuat să pună presiune. David Matei și Luca Băsceanu au trimis șuturi spre poarta adversă, iar Craiova a avut aproape 56% posesie în prima repriză.

Farul a încercat să răspundă prin Ionuț Vînă și Matteo Ahlinvi, însă fără să restabilească egalitatea, astfel că echipa pregătită de Filipe Coelho a intrat la vestiare cu avantaj minim.

Farul a căutat egalarea după pauză

Oaspeții au încercat să schimbe raportul de forțe în partea secundă. Narek Grigoryan și Alexandru Goncear au fost introduși încă de la pauză, în locurile lui Gustavo Marins și Răzvan Marincean.

Și Craiova a schimbat masiv după zece minute din repriza secundă, când pe teren au intrat Ștefan Baiaram, Nicușor Bancu și Alexandru Cicâldău.

Farul a avut câteva oportunități prin Grigoryan și Ahlinvi, iar în minutul 72 Grigoryan a trimis spre poartă și l-a obligat pe goalkeeperul gazdelor să intervină. Un minut mai târziu, Ahlinvi a expediat la rândul său un șut pe spațiul porții.

Romanchuk a închis meciul în minutul 87

Craiova a rezistat tentativelor oaspeților și a tranșat partida cu trei minute înainte de finalul timpului regulamentar.

Alexandru Cicâldău a executat o lovitură liberă, iar Oleksandr Romanchuk s-a înălțat în careu și a trimis cu capul la colțul lung, fără șanse pentru portarul Farului: 2-0.

Oltenii au mai amenințat poarta adversă și în final, prin Assad Al Hamlawi și Ștefan Baiaram, dar tabela nu s-a mai modificat. Universitatea Craiova a încheiat astfel seara cu toate cele trei puncte.

Craiova, la trei puncte de Dinamo

Rezultatul menține Universitatea Craiova în imediata apropiere a primelor două clasate. După 12 meciuri, Dinamo conduce Superliga cu 29 de puncte, Rapid are 27, iar formația din Bănie a ajuns la 26.

Victoria confirmă și forma foarte bună a Craiovei pe teren propriu în 2026. Înaintea partidei cu Farul, oltenii câștigaseră 13 dintre cele 15 meciuri de campionat disputate acasă în acest an calendaristic, singurele înfrângeri fiind suferite în fața lui FC Argeș.

Pentru Farul, deplasările rămân o problemă majoră. Constănțenii nu mai câștigaseră în deplasare în Superliga din 25 ianuarie 2026, când s-au impus cu 1-0 împotriva Petrolului. De atunci, înaintea vizitei la Craiova, înregistraseră șase remize și șapte înfrângeri pe teren advers.

Universitatea Craiova a început partida în formula: L. Popescu – Romanchuk, Stevanovic, Roux – Mora, Tudor Băluță, Teles, Webster – David Matei, Elisor, Băsceanu. Farul a mizat pe R. Munteanu – Dican, Larie, Gustavo Marins – Bouzamoucha, Njike, Ahlinvi, Cristian Ganea – Vînă, Mărincean, Radaslavescu. Partida a fost arbitrată de Iulian Călin.

Bărbatul în vârstă de 55 de ani apare în imagini recente cu o înfățișare radical schimbată, într-un tunel întunecat, având în apropiere un cărucior de cumpărături și ceea ce publicația Bild descrie drept ultimele sale bunuri.

Situația este cu atât mai dramatică în condițiile în care, potrivit sursei citate, Steffi Graf și-ar fi sprijinit fratele atât financiar, cât și personal în ultimii ani.

Imagini dintr-un tunel de sub Las Vegas

Publicația germană scrie că noi imagini îl prezintă pe Michael Graf fără tricou, cu barba crescută și părul neîngrijit, într-unul dintre tunelurile de sub Las Vegas.

În spatele său poate fi observat un cărucior de cumpărături, alături de puținele lucruri pe care le-ar mai avea.

Bild susține că fratele fostei mari campioane de tenis s-ar fi retras în acest sistem de tuneluri pentru a se ascunde de autorități.

Pe numele său ar exista un mandat de arestare

Potrivit publicației germane, pe numele lui Michael Graf există un mandat de arestare.

Problemele sale cu justiția ar avea legătură cu încălcarea unor obligații impuse de instanță, acuzații de violență domestică și conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului.

Actuala situație este punctul culminant al unei perioade în care Michael Graf și-ar fi pierdut treptat stabilitatea pe care o avea anterior.

Steffi Graf și-ar fi ajutat fratele în ultimii ani

Unul dintre elementele evidențiate de presa germană este sprijinul pe care Michael l-ar fi primit din partea celebrei sale surori.

Steffi Graf l-ar fi ajutat în ultimii ani atât din punct de vedere financiar, cât și personal.

Fosta jucătoare germană este una dintre cele mai importante sportive din istoria tenisului. Tocmai notorietatea uriașă a lui Steffi Graf face ca situația în care ar fi ajuns fratele său mai mic să atragă atenția presei germane.

Tunelurile ascunse sub Las Vegas

Tunelurile în care s-ar afla Michael Graf sunt extrem de periculoase. Este vorba despre o rețea subterană asociată sistemului de drenaj al orașului, iar bărbatul de 55 de ani ar trăi în prezent într-un asemenea spațiu.

Imaginile prezentate de publicația germană arată un contrast puternic între notorietatea familiei Graf și condițiile în care ar locui acum Michael.

Mâncatul seara „umple golul din casă și singurătatea din suflet”, scrie Mihaela Bilic într-o postare pe Facebook. Ca să nu rămână la generalități, ea propune să definim mai exact ce înseamnă „seară”.

Dacă e vorba de cină, a treia masă din zi, cu o cantitate moderată de mâncare, luată cu două-trei ore înainte de culcare și fără să înfulecăm, atunci mâncăm de foame și e normal, explică nutriționista. Dacă mâncăm după ora 22:00, deși am luat deja cina, pentru că ne plictisim, ne simțim singuri sau suntem triști, atunci e vorba de calmare. „E normal și asta”, scrie Bilic. „Suntem construiți să mâncăm și de foame și de plăcere, cele două obiective se completează, nu se exclud!”

Când devine o problemă

Diferența o face, potrivit ei, starea emoțională. „Nu mâncatul rapid și lacom este periculos pentru siluetă, ci starea emoțională în care ne aflăm”, explică nutriționista. Una e să mănânci o farfurie plină, conștient că ți-a fost foarte foame, și să te poți opri. Alta e să mănânci tot ce găsești în frigider ca să uiți sau să scapi de o emoție negativă.

„Mâncatul compulsiv e beleaua, pentru că aici nu mai e vorba de mâncare, ci de un mecanism psihologic de evitare”, scrie Bilic.

Ce spun studiile

Mai multe cercetări au legat mâncatul de seară de stări emoționale. Un studiu publicat în 2023 în revista Obesity, pe aproape 4.000 de participanți din Spania, Statele Unite și Mexic, a arătat că persoanele cu un ritm biologic de „bufniță”, care se culcă și se trezesc târziu, au mai des un comportament de mâncat emoțional.

O altă cercetare, publicată în Journal of Applied Psychology, a urmărit angajați care au mâncat nesănătos seara, după o zi stresantă la birou. A doua zi, aceștia au acuzat mai des disconfort fizic și sentimente de vinovăție. Cei care gestionau mai bine stresul au resimțit mai puțin aceste efecte.

„Să găsim alt pansament”

Mihaela Bilic le cere oamenilor să nu se mai simtă vinovați pentru masa de seară, mai ales când opinia generală este acuzatoare. „Cine mănâncă de foame nu are nevoie de acordul unui nutriționist. Iar cine mănâncă pentru că îl doare trebuie să identifice mai întâi rana. Și abia apoi, cu răbdare și bunăvoință, să găsească un alt pansament decât mâncarea”, scrie ea.

Intervenția șefului statului vine după un weekend marcat de confruntări și distrugeri, în urma cărora aproape 2.400 de persoane au fost arestate, iar aproape 1.000 de polițiști și jandarmi au fost răniți, potrivit Ministerului francez de Interne, relatează Le Monde, citând AFP.

Macron a intervenit într-un discurs adresat națiunii duminică seară, după ce anterior participase la Palatul Élysée la o reuniune interministerială de criză.

Macron: „În această seară, simțim cu toții furie și rușine”

Președintele Franței a încercat să traseze o linie clară între oamenii care au ieșit în stradă cu revendicări sociale și cei implicați în violențe, jafuri și distrugeri.

„În această seară, simțim cu toții furie și rușine”, a declarat Emmanuel Macron.

El a cerut să se facă distincția între manifestanții care au „revendicări legitime” și „cei care au distrus, spart și jefuit”.

Protestele desfășurate în mai multe zone ale Franței au avut în centru nemulțumiri privind costul vieții, însă manifestațiile au degenerat în violențe și acte de vandalism în mai multe orașe.

„Cei care au distrus trebuie să plătească”

Macron a transmis că autoritățile nu vor tolera violențele și că persoanele responsabile pentru distrugeri trebuie trase la răspundere.

„Cei care au distrus trebuie să plătească”, a declarat președintele francez.

Șeful statului a promis că Guvernul va fi „intransigent” față de cei care au participat la revolte.

„Nimic nu justifică, nimic nu scuză” asemenea acte de violență, a afirmat Macron, descriind ceea ce s-a întâmplat drept o manifestare „fără precedent” și „dezlănțuită” a violenței.

Președintele francez a anunțat și o coordonare între autoritățile centrale și administrațiile locale pentru protejarea orașelor și a obiectivelor vulnerabile.

Macron a precizat că oficialii de rang înalt vor lua „decizii în coordonare cu primarii pentru a ne proteja orașele, clădirile publice și afacerile”.

„Este insuportabil să ne vedem orașele devastate în acest fel”

Șeful statului francez s-a referit și la amploarea pagubelor produse în timpul violențelor.

„Este insuportabil să ne vedem străzile orașelor devastate în acest fel”, a declarat Emmanuel Macron.

Președintele a promis sprijin pentru companiile și comercianții afectați de distrugeri.

În același timp, Macron a anunțat că va exista „transparență deplină” în ceea ce privește modul în care forțele de ordine au gestionat protestele. Reacția vine în contextul criticilor privind pregătirea poliției înaintea manifestațiilor și capacitatea autorităților de a anticipa amploarea incidentelor.

Ministrului de Interne i s-au cerut „răspunsuri clare”

Emmanuel Macron a anunțat că i-a cerut ministrului de Interne, Laurent Nuñez, să analizeze ceea ce s-a întâmplat și să identifice eventualele deficiențe ale dispozitivului de securitate.

Șeful statului i-a cerut ministrului să „tragă toate concluziile necesare”, în special în ceea ce privește activitatea de informații și capacitatea autorităților de a anticipa evoluția manifestațiilor.

Macron a precizat că așteaptă „răspunsuri clare”.

Bilanțul prezentat de Ministerul francez de Interne indică amploarea confruntărilor: aproape 2.400 de persoane au fost arestate sâmbătă, iar aproape 1.000 de polițiști și jandarmi au fost răniți. Șapte dintre membrii forțelor de ordine au suferit răni grave.

Discursul de duminică seară marchează prima reacție amplă a președintelui francez după violențele din weekend. Macron a încercat să transmită simultan că revendicările sociale ale manifestanților trebuie separate de actele de vandalism și că autoritățile vor avea o poziție fermă față de cei responsabili pentru distrugeri.

„Când am preluat partidul la finalul anului 2024, era la un final de an electoral în care s-au cheltuit foarte mulți bani și Partidul Național Liberal a rămas cu multe datorii”, a declarat Ilie Bolojan duminică seara, la B1 TV. Partidul a plătit o parte dintre ele, a avut mai multe procese și a încercat să le eșaloneze, a explicat el.

„Am preluat un pasiv foarte mare. Și sigur că cei care au generat aceste datorii imense ar trebui să aibă măcar decența să tacă din gură și să intre cel puțin într-o perioadă de penitență”, a spus liderul PNL, fără să numească pe cineva.

Bolojan a anunțat că PNL își va achita datoriile în perioada următoare. „E o problemă de normalitate. Și e o problemă pur și simplu, din nou, de a fi credibil”, a explicat el. „Dacă nu-ți achiți datoriile la organizația ta (…), e greu de presupus că vei putea fi credibil, pentru că vei gestiona activități bugetare mult mai complicate.”

Procesul pierdut cu AEP

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins joi, 15 octombrie, recursul PNL în procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă. Partidul trebuie să restituie bugetului de stat 14.117.378 de lei, adică aproximativ 2,8 milioane de euro, din campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă din 2024.

În decembrie 2024, PNL primise de la AEP rambursarea a peste 17,6 milioane de lei pentru această campanie. Un control ulterior a stabilit că 14,1 milioane de lei reprezentau cheltuieli finanțate deja din subvenții de la bugetul de stat, deci nu puteau fi rambursate a doua oară. PNL a contestat decizia AEP, dar a pierdut atât la Curtea de Apel București, cât și la instanța supremă.

Vicepreședintele PNL Dragoș Pîslaru a transmis după decizie că partidul va respecta hotărârea instanței și va restitui banii. Datoriile acumulate de PNL în ultimele campanii electorale depășesc, potrivit presei, 100 de milioane de lei.

„Aici este un lucru, din punctul meu de vedere, imoral, orice s-ar spune: să generezi mii de procese, peste 20 de mii de procese, pe teme de drepturi salariale care să fie judecate în instanțe care, într-o formă directă sau indirectă, au și ele astfel de procese în alte instanțe”, a spus Bolojan. În aceste procese, a adăugat el, „în mod evident există o direcție de a fi câștigate”.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor la ședința de guvern de săptămâna aceasta, invocate de Bolojan, drepturile stabilite prin sentințe se ridică la aproximativ 10 miliarde de lei. Pentru ele nu au fost declanșate încă executări, iar penalitățile de întârziere solicitate ajung la 2 miliarde de lei.

„Țara asta nu are acești bani”

Suma reprezintă aproape 0,6% din PIB, a explicat liderul PNL, adică toată creșterea salarială pe un an pentru cei 1,2 milioane de angajați din sectorul public. „Oricine va fi în guvernare nu are cum să plătească de pe o zi pe alta asemenea sume, pentru că țara asta nu are acești bani, pur și simplu”, a spus Bolojan.

Guvernul interimar nu are nici posibilitatea legală de a face o rectificare bugetară, a precizat el: „Suntem legați de mâini și de picioare”. Orice penalitate plătită de acum înainte nu este, în opinia lui, vina guvernului.

Bolojan a spus că viitorul guvern va trebui să eșaloneze aceste datorii și să adopte cât mai repede legea salarizării unitare. Dacă legea ar fi fost adoptată în august, susține el, s-ar fi oprit acest tip de procese, iar România nu ar fi pierdut 770 de milioane de euro din PNRR, pierduți pentru că angajamentul asumat nu a fost respectat.

Decizia Înaltei Curți: 10 zile pentru plată

Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a câștigat definitiv pe 15 octombrie procesul împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor privind restanțele salariale ale magistraților, de aproximativ 5 miliarde de lei (circa un miliard de euro). Instanța a respins recursul Executivului și a menținut sentința Curții de Apel București din 5 mai.

Guvernul are 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru a o pune în executare, altfel plătește penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Reprezentanții Înaltei Curți au declarat că restanțele pot fi achitate și prin emiterea unor titluri de valoare.

Anterior, pe 7 octombrie, Curtea Constituțională respinsese ca inadmisibilă sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan în acest dosar.

Liderul liberal susține că cele două formațiuni trebuie să lucreze împreună dacă vor să ofere o alternativă politică serioasă, în timp ce, întrebat despre o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale din 2030, a răspuns că „nu se pune problema unei astfel de candidaturi”.

Bolojan a fost întrebat despre criticile lansate de lideri ai USR după deciziile politice din ultimele zile, inclusiv despre acuzația fostului președinte al partidului, Cătălin Drulă, potrivit căreia liberalii ar fi cedat în fața unui „șantaj”.

Bolojan, despre acuzația de „șantaj”: „Am luat o decizie rațională pentru această țară”

Premierul interimar a respins această interpretare și a susținut că decizia luată a fost determinată de responsabilitatea guvernării.

„Am luat o decizie rațională pentru această țară. Am spus că e foarte ușor să fii radical, să ai poziții altfel principiale, să ne înțelegem foarte bine, cât timp nu ai responsabilitatea unei funcții. Iar relațiile dintre PNL și USR cred că sunt de natură a fi cele pe care le-am consolidat pe parcursul acestei guvernări”, a declarat Ilie Bolojan.

Întrebat dacă relațiile cu USR s-au deteriorat în ultimele zile, liderul PNL a invocat experiența colaborării din timpul guvernării și a făcut o distincție între partidele care, în opinia sa, și-au respectat angajamentele și formațiunea care ar fi provocat destrămarea coaliției.

„Pe parcursul acestei guvernări, am constatat că am avut partide cu care ne-am respectat. USR, UDMR, în care, sigur, n-am fost de acord cu toate lucrurile, cu toate abordările, dar am tras împreună ca lucrurile să meargă înainte. Și a fost un partid care n-a respectat înțelegerile, n-a respectat pe nimeni, a fugit de responsabilitate, a dinamitat coaliția”, a afirmat Bolojan.

„Relația cu USR va putea fi construită în perioada următoare”

În pofida divergențelor actuale, premierul interimar spune că vede posibilă continuarea colaborării dintre PNL și USR. Bolojan a susținut că miza nu ar trebui să fie un calcul politic conjunctural, ci formarea unei alternative capabile să obțină o susținere parlamentară mai importantă.

„Suntem în situații diferite și deci relația cu USR va putea fi construită în perioada următoare, dar nu pentru că e din nou un calcul politic de oportunități. Pur și simplu, dacă vrem să oferim o alternativă serioasă, atunci trebuie să construim un proiect serios. Și românii nu vor să vadă două, trei, patru, cinci partide care ele se împung unele pe altele, vor să vadă un proiect serios”, a declarat Ilie Bolojan.

Liderul PNL a indicat colaborarea dintre grupurile parlamentare drept exemplu pentru modul în care cele două partide ar putea continua să lucreze împreună.

„Și dacă analizele vor arăta că aceasta este soluția, nu văd de ce, dacă am construit până acum o parte din acest capital de încredere, n-am putea să lucrăm în perioada următoare să continuăm acest lucru. Și e ceea ce fac grupurile noastre parlamentare, care au făcut o înțelegere să colaboreze, care depun proiecte în comun. Pentru că una este să ai 15% sau 13%, și alta este să ai peste 25% în Parlament”, a afirmat premierul interimar.

„Trebuie să lucrăm împreună”

Bolojan a argumentat că o asemenea colaborare ar crește capacitatea celor două formațiuni de a transforma inițiativele politice în legi, chiar dacă PNL și USR vor continua să aibă poziții diferite în anumite probleme.

„Capacitatea de a face ca acele proiecte să devină legi este mult mai mare. Și v-am spus, trebuie să lucrăm împreună. La asta nu văd niciun fel de problemă”, a spus liderul liberal.

„Pozițiile pot fi, la un moment dat, divergente, ceea ce își permit unii, poate nu își permit ceilalți, abordările unora sunt diferite de ale celorlalți, dar dacă vrem să venim cu oferte serioase, atunci trebuie să facem analize cât se poate de clare și să venim cu propuneri credibile pentru români”, a adăugat Ilie Bolojan.

Va candida Bolojan la prezidențialele din 2030?

Premierul interimar a fost întrebat dacă intenționează să candideze la alegerile prezidențiale din 2030.

Bolojan nu și-a anunțat o asemenea intenție și a spus că obiectivul său este consolidarea PNL și construirea unui „pol de modernizare” pentru România.

„Voi face tot ce ține de mine pentru ca Partidul Național Liberal să fie o alternativă serioasă. Să vină cu o ofertă politică și să construim un pol de modernizare pentru România. Aceasta este provocarea pe care o am și voi folosi experiența pe care am câștigat-o în toți acești ani pentru a veni cu soluții corecte pentru România, pentru a nu crea așteptări care nu pot fi onorate și pentru a veni cu lucruri care stau în picioare și care pot să creeze condiții pentru dezvoltare sau pentru prosperitate”, a declarat acesta.

Răspunsul său referitor la scrutinul prezidențial din 2030 a fost explicit în privința intențiilor actuale.

„Nu se pune problema unei astfel de candidaturi și până în 2030 avem 2028. Este un an foarte important pentru că avem alegeri parlamentare și dacă vrei să faci ceva în România, ai nevoie de o forță puternică”, a afirmat Bolojan.

Bolojan își fixează ținta pentru 2028

Premierul interimar consideră că principala miză politică pentru PNL este, deocamdată, scrutinul parlamentar din 2028 și obținerea unei reprezentări suficient de puternice pentru a putea susține reforme.

„Trebuie să rupi cu bolile, cu metehnele pe care le-am acumulat în acești ani și asta nu se poate face fără un guvern care se bazează pe o pondere parlamentară care îi permite să facă reforme, să corecteze nedreptăți, să îndrepte lucrurile, pentru că la fiecare acțiune puternică de a corecta lucrurile, ai o reacțiune pe măsură”, a declarat liderul PNL.

Bolojan a invocat inclusiv experiența propriului mandat pentru a argumenta limitele pe care o formațiune cu o pondere parlamentară redusă le întâmpină atunci când încearcă să impună reforme.

„Am văzut asta în acest mandat. Cu 15% nu poți să faci mai mult. Oamenii trebuie să înțeleagă atunci când îți cer ceva, trebuie să fie conștienți de forța pe care o ai”, a spus premierul interimar.

În final, Bolojan a insistat că prioritatea politică trebuie să fie atragerea unei susțineri mai mari pentru proiectul de modernizare pe care spune că PNL dorește să îl promoveze.

„Dacă nu vom putea convinge cei care dorim să modernizăm România, să dăm perspectivă într-adevăr europeană, inclusiv din punct de vedere al comportamentelor instituționale, al condițiilor de prosperitate acestei țări, nu poți să faci cu aceste procente și asta va trebui să ne concentrăm în perioada următoare. România se schimbă de la Palatul Victoria, din cele peste 3.200 de localități pe care le avem în România și o schimbă fiecare român”, a declarat Ilie Bolojan.

„Nu regret creșterea TVA la data respectivă”, a declarat Ilie Bolojan duminică seara, la B1 TV. Premierul interimar a explicat că România trebuia să prezinte în două săptămâni un plan credibil, altfel fondurile europene ar fi fost suspendate și țara ar fi intrat „într-o zonă de incapacitate de plată”.

Timp de doi ani, România promisese că va lua aceste măsuri și nu le luase, a spus el. „Singura formă pe care o puteam avea este să ne ducem cu un plan care să arate (…) că trebuie să ne îmbunătățim veniturile. Nu există altă posibilitate”, a explicat liderul PNL.

„De ce n-ați văzut în programul Guvernului că va reduce TVA-ul?”

Bolojan a întors întrebarea către noul guvern. „Dacă acea măsură a fost atât de proastă și putea fi evitată, de ce n-ați văzut în programul actual al Guvernului că va reduce TVA-ul din nou la 19%?”, a întrebat el.

Răspunsul, potrivit lui, este simplu: „Nu există asemenea măsuri în programul de guvernare, pentru că dacă ar anunța așa ceva, vă rog să mă credeți că viitoarele evaluări de rating ar fi problematice”. Noul guvern ar putea totuși reduce TVA-ul, cu condiția să taie cheltuielile pe măsură, a adăugat Bolojan.

„Una este să vorbești când ești în opoziție sau când nu ai o răspundere. Și alta este să faci când ai răspunderea”, a spus liderul liberalilor.

„Ca să ne fie bine, ne va fi rău”

Bolojan a recunoscut costurile măsurilor. Când și-a asumat funcția de premier, anul trecut, știa că „într-o primă fază, ca să ne fie bine, ne va fi rău”. Corecțiile au scăzut consumul, iar inflația „a rupt din puterea de cumpărare”. „Astea sunt niște realități pe care eu nu le neg”, a spus el.

Fără disciplină financiară, însă, problemele se adună: „Nu putem să avem 3 lei și să cheltuim 4 lei în România”, a explicat Bolojan. Fiecare leu cheltuit în plus în fiecare an înseamnă, în cinci ani, cinci lei de datorie.

„N-ar fi bine să mai creștem taxele”

Întrebat despre ajutoarele pentru facturile la energie, Bolojan a spus că orice guvern poate crește cheltuielile. Problema este cu ce le acoperă: prin reduceri în altă parte, prin taxe noi sau printr-o creștere economică foarte mare. Întrebat dacă PNL ar susține creșteri de taxe, liderul liberalilor a răspuns că guvernul are libertatea să-și facă propriile calcule, dar că „n-ar fi bine să mai creștem taxele”.

Cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21% la 1 august 2025, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost unificate într-o singură cotă, de 11%.

Programul de guvernare al lui Luca Niculescu propune creșterea veniturilor la buget prin reformarea ANAF și o colectare mai bună, nu prin taxe noi. Parlamentul votează marți învestitura noului guvern.

Oprea a invocat și „încăpățânarea domnului Bolojan” și a susținut că românii au simțit că lucrurile nu se îndreptau într-o direcție bună.

Declarațiile au venit după ce lui Oprea i-au fost amintite acuzațiile lui Radu Miruță privind situația industriei românești de apărare și responsabilitatea PSD pentru problemele acumulate în fabricile de armament.

„Dacă plouă, dacă nu plouă, dacă iese soarele, dacă sunt nori, PSD este de vină”

Oprea a răspuns acuzațiilor printr-o ironie la adresa modului în care, în opinia sa, PSD a fost tratat în perioada fostei guvernări.

„Există acest partid care, orice s-ar întâmpla, dacă plouă, dacă nu plouă, dacă iese soarele, dacă sunt nori, PSD este de vină. De aceea nici nu am putut să lucrăm împreună (…) și încăpățânarea domnului Bolojan, au făcut ca acest guvern să pice, pentru că românii au simțit că lucrurile nu merg într-o direcție bună”, a declarat Ștefan Radu Oprea.

Ministrul propus al Apărării a trecut apoi de la disputa politică la situația industriei naționale de apărare, contestând criticile formulate de Radu Miruță.

Oprea îl atacă pe Radu Miruță: Nu trebuie să ne batem joc de industria apărării

Ștefan-Radu Oprea a dat ca exemplu Uzina Mecanică Sadu, despre care a afirmat că a înregistrat o scădere puternică a cifrei de afaceri.

„Dar, lăsând gluma la o parte, spre exemplu, în uzina nemaipomenită de la Sadu, anul trecut, cred că cifra de afaceri undeva la 7 milioane de lei, cu un an înainte 34 sau 35 de milioane, de vreo 5 ori mai mare. Acel minunat salvator, care a fost trimis să repare, a reparat o scădere de aproape 5 ori a cifrei de afaceri”, a declarat Oprea.

El a continuat criticile, afirmând că angajații industriei de apărare trebuie respectați și că disputele politice nu ar trebui purtate în detrimentul acestui sector.

„Adică eu am respect pentru cei care muncesc și cei care lucrează în industria națională de apărare, dar nu trebuie să ne batem joc de ea. Așa cum a făcut domnul Miruță prin astfel de declarații”, a afirmat ministrul propus.

„De ce un minister a putut și altul nu a putut?”

Oprea a susținut că una dintre problemele companiilor din industria de apărare este lipsa contractelor și a făcut o comparație cu achizițiile realizate de Ministerul Afacerilor Interne.

„Să vă uitați în SAFE cu mare atenție și veți constata că pentru fabricile din cadrul Romarmului, din cadrul fabricilor care țin de industria națională de apărare, nu sunt contracte. Dacă vă veți uita la Ministerul Afacerilor Interne, la MAI, veți vedea că de acolo sunt contracte”, a spus Oprea.

El a continuat:

„Și atunci, de ce un minister a putut și altul nu a putut? Eu cred că atunci când suntem într-un minister, trebuie să lăsăm această luptă politică care nu este în favoarea cetățenilor români. Și trebuie să avem acea viziune, înțelepciune astfel încât să facem lucrurile să se miște.”

„Dacă sunt decizii proaste, le vom îndrepta”

Întrebat dacă, odată ajuns la conducerea Ministerului Apărării, intenționează să abroge unele dintre deciziile luate de Radu Miruță, Oprea a spus că va face mai întâi o evaluare.

„Nu știu în acest moment. Vom vedea pe măsură ce voi intra în minister și voi lucra împreună cu colegii de acolo. Dacă sunt decizii proaste, le vom îndrepta. Dacă sunt decizii bune, le vom continua în sensul de a face lucruri”, a declarat acesta.