MediaFax.ro

Șeful economiei taiwaneze, Kung Ming-hsin, a anunțat că firmele taiwaneze intenționează să investească alte 20 de miliarde de dolari în Statele Unite. Oficialul a făcut anunțul miercuri, la deschiderea pavilionului SUA din cadrul târgului SEMICON Taiwan, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate industriei semiconductorilor și microelectronicii, dar nu a precizat ce companii vor realiza proiectele și nici cum va fi împărțită suma.

Potrivit Reuters, firmele taiwaneze investesc „foarte activ” în Statele Unite, iar Ministerul Economiei a reevaluat, după participarea Taiwanului la summitul SelectUSA din luna mai, planurile companiilor care doresc să-și extindă operațiunile pe piața americană.

SUA atrage producția de cipuri

Statele Unite încearcă să-și dezvolte propria industrie de semiconductori și să reducă dependența de producătorii asiatici. Cipurile sunt esențiale pentru centrele de date și pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, iar explozia cererii pentru aplicații AI determină companiile să investească masiv în capacități de producție.

Washingtonul încearcă de mai mult timp să convingă producătorii taiwanezi de tehnologie să-și extindă prezența în SUA. Extinderea producției pe teritoriul american contribuie la consolidarea lanțului de aprovizionare cu semiconductori și produse electronice.

Bill Frauenhofer, reprezentant al Departamentului Comerțului al SUA, a salutat anunțul făcut de ministrul taiwanez, subliniind importanța proiectelor pentru dezvoltarea unei industrii americane „mai rezistente și mai inovatoare”.

Cel mai mare producător de cipuri din lume, investiții masive în SUA

Cei 20 de miliarde de dolari anunțați acum nu includ și investițiile celui mai mare producător mondial de cipuri, Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC).

Compania a anunțat în iulie încă 100 de miliarde de dolari pentru extinderea operațiunilor sale din Arizona, ceea ce a dus la aproximativ 265 de miliarde de dolari valoarea totală a investițiilor planificate de TSMC în Statele Unite.

TSMC produce cipuri avansate utilizate în tehnologii de inteligență artificială, smartphone-uri și numeroase alte produse electronice. Extinderea fabricilor sale din Arizona reprezintă una dintre cele mai importante investiții străine în industria americană a semiconductorilor.

Deutsche Telekom deține în prezent 53% din T-Mobile US, iar o fuziune completă ar reuni cele două companii sub o singură structură. Grupul german analizează această posibilitate de mai multe luni, Financial Times relatând pentru prima dată despre discuții în aprilie.

O tranzacție care ar doborî recordul mondial

Tranzacția ar putea crea un gigant al telecomunicațiilor evaluat la aproximativ 300 de miliarde de dolari și ar deveni cea mai mare fuziune între companii listate din istorie.

Recordul este deținut de fuziunea dintre Vodafone și grupul german Mannesmann, încheiată în 1999 și evaluată la aproximativ 203 miliarde de dolari. O eventuală unire a Deutsche Telekom cu T-Mobile US ar depăși astfel cu aproape 100 de miliarde de dolari cea mai mare tranzacție de acest tip realizată până acum.

Cele două companii au analizat inclusiv înființarea unui nou holding, care ar urma să controleze atât Deutsche Telekom, cât și T-Mobile US. Sediul acestuia ar putea fi stabilit într-o țară cu un regim fiscal avantajos, precum Luxemburg, Țările de Jos sau Irlanda, iar compania ar putea fi listată atât în Statele Unite, cât și în Europa.

Pentru Deutsche Telekom, miza este în primul rând piața americană. T-Mobile US reprezintă cea mai importantă afacere a grupului, generând anul trecut peste două treimi din câștigurile companiei germane.

Un puternic fond american cere abandonarea fuziunii

Planul se confruntă însă cu o opoziție tot mai puternică din partea investitorilor. Elliott Management, unul dintre cele mai cunoscute fonduri activiste de pe Wall Street, a acumulat o participație importantă la grupul german și se opune fuziunii.

Fondul vrea ca Deutsche Telekom să abandoneze discuțiile cu T-Mobile US și să se concentreze asupra altor modalități de a crește valoarea pentru acționari, printre care răscumpărarea propriilor acțiuni.

Fuziunea a provocat îngrijorări și în rândul unor investitori ai celor două companii. O parte dintre acționarii minoritari ai T-Mobile US se tem că noua structură i-ar expune mai mult piețelor europene, unde companiile de telecomunicații sunt evaluate, în general, mai modest decât cele americane.

Statul german controlează 28% din Deutsche Telekom

Eventuala fuziune ar trebui să depășească și obstacole politice și sindicale importante. Ver.di, unul dintre cele mai mari sindicate din Germania, care reprezintă inclusiv angajați din sectorul telecomunicațiilor, și-a exprimat deja rezervele față de tranzacție, în special în privința protejării locurilor de muncă și a drepturilor angajaților. Operațiunea ar necesita, de asemenea, sprijin politic la Berlin și Washington.

Statul german deține direct 14% din Deutsche Telekom, iar alte 14% din acțiuni sunt controlate de banca de stat KfW. În total, autoritățile germane controlează astfel 28% din grup.

Pentru directorul general al Deutsche Telekom, Tim Höttges, fuziunea completă cu T-Mobile US ar consolida poziția companiei pe piața care generează cea mai mare parte a câștigurilor sale.

Unul dintre cele mai ambițioase proiecte cinematografice ale anului se pregătește să ajungă pe marile ecrane. „Avengers: Doomsday” aduce laolaltă zeci de personaje din cele mai cunoscute serii Marvel, îi readuce în spatele camerelor pe frații Joe și Anthony Russo și marchează revenirea lui Robert Downey Jr., actorul devenit celebru în rolul lui Iron Man.

De această dată însă, el se află de cealaltă parte a baricadei.

Al cincilea film „Avengers”

„Avengers: Doomsday” este cel de-al cincilea film din seria Avengers și încearcă ceva ce nici măcar producțiile precedente, cunoscute pentru distribuțiile lor uriașe, nu au făcut la această scară: să aducă în aceeași poveste eroi proveniți din mai multe lumi cinematografice.

Disney descrie intriga fără să dezvăluie prea mult: eroi din trei universuri diferite ajung pe un curs de coliziune și trebuie să înfrunte o amenințare care le pune în pericol însăși existența.

Filmul îi aduce împreună pe Avengers, personajele din Fantastic Four, X-Men și alte grupuri de supereroi care au avut până acum, în mare parte, propriile povești.

Pentru cei care nu au urmărit cele câteva zeci de filme și seriale Marvel din ultimii ani, „Doomsday” este gândit ca un eveniment cinematografic de proporții, construit exact în jurul întâlnirii acestor lumi.

Eroii Marvel se reunesc. Robert Downey Jr. schimbă tabăra

Una dintre marile surprize ale filmului este revenirea lui Robert Downey Jr., actorul care a fost asociat cu Tony Stark/Iron Man mai bine de un deceniu, unul dintre personajele centrale ale seriei Avengers.

Iron Man a murit în „Avengers: Endgame”, filmul din 2019 care a încheiat o poveste construită de Marvel de-a lungul a peste zece ani. Downey Jr. revine acum în aceeași franciză, dar într-un personaj complet diferit: Victor von Doom, cunoscut drept Doctor Doom, unul dintre cei mai cunoscuți adversari ai Fantastic Four din benzile desenate Marvel.

Alături de el se întorc Chris Evans, cunoscut publicului drept Captain America, și Chris Hemsworth, interpretul lui Thor. Din distribuție mai fac parte, printre alții, Pedro Pascal, Florence Pugh, Paul Rudd, Anthony Mackie, Vanessa Kirby, Tom Hiddleston, Ian McKellen, Patrick Stewart, Channing Tatum, Sebastian Stan și Letitia Wright.

Numărul impresionant de personaje face ca aducerea tuturor în aceeași poveste să fie una dintre marile provocări ale producției.

Frații Russo, chemați din nou pentru o misiune aproape imposibilă

Regia le aparține fraților Joe și Anthony Russo, doi dintre oamenii care au contribuit decisiv la perioada de maxim succes a filmelor Marvel.

Înainte de supereroi, cei doi au lucrat la seriale de comedie precum „Arrested Development” și „Community”, unde au învățat să construiască povești cu numeroase personaje care trebuie să împartă timpul și atenția spectatorului.

Experiența avea să devină esențială când au ajuns la Marvel. Au regizat „Captain America: The Winter Soldier” în 2014, „Captain America: Civil War” în 2016, apoi cele două producții uriașe „Avengers: Infinity War” și „Avengers: Endgame”.

„Endgame” a devenit un fenomen mondial și a obținut aproximativ 2,8 miliarde de dolari din vânzarea biletelor, fiind unul dintre filmele cu cele mai mari încasări din istoria cinematografiei.

Acum, frații Russo spun că „Doomsday” îi obligă să ducă mai departe formula poveștilor de ansamblu pe care el și fratele său au folosit-o în filmele precedente. De această dată însă, regizorul recunoaște că proiectul îi obligă să-și împingă limitele mai departe decât au făcut-o vreodată.

Cei doi lucrează, de fapt, la două filme aproape simultan. În timp ce finalizează montajul și muzica pentru „Doomsday”, pregătesc deja producția „Avengers: Secret Wars”, continuarea programată pentru 2027.

De la „A fost odată în Vest” la supereroi

Regizorul Joe Russo spune că realizarea unui singur film de asemenea dimensiuni este cel mai dificil lucru pe care îl poți face, iar realizarea a două unul după altul este „aproape de neconceput”.

În spatele spectacolului cu efecte speciale, frații Russo spun însă că au căutat inspirația într-un loc surprinzător: westernurile. Iar unul dintre reperele pentru „Avengers: Doomsday” a fost tocmai „Once Upon a Time in the West” („A fost odată în Vest”), filmul clasic al lui Sergio Leone.

Marvel încearcă să repete succesul uriaș al „Endgame”

Miza depășește însă povestea unui singur film. Când „Avengers: Endgame” a apărut în 2019, studiourile Marvel se aflau în punctul culminant al unui succes construit timp de un deceniu.

Filmele lor deveniseră un fenomen cultural și comercial mondial, însă anii care au urmat au fost mai complicați. Marvel a lansat numeroase filme și seriale, însă nu toate au repetat performanțele generației anterioare.

Au apărut și eșecuri greu de imaginat în perioada de glorie a francizei. „The Marvels”, lansat în 2023, a obținut încasări de numai 206 milioane de dolari din vânzarea biletelor, o performanță modestă pentru standardele Marvel.

„Doomsday” vine tocmai în acest moment, cu misiunea dificilă de a demonstra că studiourile Marvel pot transforma din nou un film cu supereroi într-un eveniment cinematografic mondial.

Filmele Marvel au generat împreună aproape 33 de miliarde de dolari la nivel mondial, potrivit Reuters, ceea ce face din această serie cea mai profitabilă franciză cinematografică din lume.

Premiera „Avengers: Doomsday” în România

„Avengers: Doomsday” va fi lansat în cinematografe în luna decembrie, iar premiera în România este programată pentru 18 decembrie 2026.

Filmul va fi urmat, în decembrie 2027, de „Avengers: Secret Wars”, realizat tot de Joe și Anthony Russo.

Până atunci, „Doomsday” rămâne marele test: dacă oamenii care au condus Avengers către unul dintre cele mai mari succese din istoria cinematografiei pot umple din nou sălile de cinema.

Akram al-Kaabi, secretarul general al grupării Harakat Hezbollah al-Nujaba, a declarat miercuri că formațiunea nu va permite militarilor americani să rămână în Irak după termenul-limită.

„Dacă chiar și un singur soldat rămâne în Irak după această dată, nu îi vom permite să se întoarcă în siguranță și îi vom trimite trupul”, a declarat al-Kaabi, potrivit Fox News.

Liderul grupării a precizat că formațiunea este „complet pregătită” să intre în luptă. Al-Kaabi a susținut, de asemenea, că președintele Donald Trump nu va câștiga războiul din Orientul Mijlociu.

SUA se apropie de finalul misiunii militare din Irak

Statele Unite au programat retragerea trupelor din Irak până la 30 septembrie. Plecarea lor ar marca încheierea misiunii militare americane de 23 de ani în această țară, începută în 2003, odată cu invazia Irakului.

Donald Trump a spus că nu mai consideră necesară prezența forțelor americane în Irak, unde trupele SUA au desfășurat în ultimii ani în principal misiuni de combatere a grupării teroriste Stat Islamic (ISIS) și de sprijinire a forțelor irakiene.

Retragerea trupelor americane din Irak a început în 2025 și este în desfășurare. Forțele SUA au părăsit mai multe baze, iar militarii rămași sunt concentrați în principal în regiunea autonomă Kurdistan, din nordul țării.

Bagdadul încearcă să dezarmeze grupările pro-iraniene

În același timp, autoritățile irakiene încearcă să dezarmeze grupările susținute de Iran care operează în țară. Potrivit sursei citate, peste 12 facțiuni pro-iraniene, care însumează aproximativ 100.000 de luptători, sunt vizate de acest proces.

Unele dintre ele se opun dezarmării și încearcă să își păstreze armele prin integrarea în Forțele de Mobilizare Populară (PMF), structură paramilitară finanțată de statul irakian.

Din rețeaua grupărilor armate irakiene apropiate de Iran face parte și gruparea Harakat Hezbollah al-Nujaba, desemnată de Statele Unite drept organizație teroristă.

În acest context, retragerea trupelor americane din Irak poate deveni o nouă sursă de tensiune între Washington și grupările susținute de Teheran.

Tesla se pregătește să introducă Cybercab în serviciul său de robotaxi, aflat încă la început, potrivit Reuters.

Cybercab a fost prezentat pentru prima dată în urmă cu aproximativ doi ani, la studiourile Warner Bros. Vehiculul este construit special pentru deplasarea autonomă și ar urma să se alăture flotei de robotaxi Tesla, care folosește în prezent automobile electrice Model Y.

Elon Musk a declarat anterior că Cybercab ar urma să fie disponibil, în cele din urmă, la un preț de aproximativ 30.000 de dolari. Directorul general al Tesla consideră tehnologia de conducere autonomă drept una dintre componentele esențiale pentru viitorul companiei.

Tesla a început deja producția

Producția Cybercab a început în aprilie, iar vehiculele sunt testate pe drumurile publice. Unele dintre versiunile de test observate pe străzile din Statele Unite au fost însă echipate cu volan.

Pentru evenimentul de joi, „Lansarea Cybercab”, Tesla a trimis invitații unor utilizatori ai serviciului său de robotaxi și unor invitați selectați. Compania nu a oferit deocamdată detalii despre modul în care se va desfășura prezentarea.

Potrivit presei americane, Tesla intenționează să înceapă introducerea Cybercab prin oferirea de curse angajaților săi pe drumurile publice. Câteva zile mai târziu, vehiculele ar urma să fie integrate în serviciul de robotaxi din Austin, Texas.

Tesla: Mașinile autonome, mai sigure decât cele cu șofer

În cazul Cybercab există încă întrebări legate de aprobările necesare și de respectarea standardelor federale de siguranță.

Tesla nu a anunțat dacă a obținut aprobările necesare sau dacă vehiculul respectă normele federale de siguranță pentru utilizarea comercială a serviciului.

Tehnologia de conducere complet autonomă (Full Self-Driving – FSD) folosită în prezent de Tesla, care necesită supraveghere permanentă din partea șoferului, a făcut obiectul mai multor investigații federale și procese în urma unor accidente și încălcări ale regulilor de circulație.

Cybercab utilizează însă o versiune a sistemului FSD care nu necesită supravegherea unui șofer.

Tesla susține că tehnologia sa FSD este deja de până la zece ori mai sigură decât conducerea unui vehicul de către oameni.

Vaccinarea antigripală a început deja în Statele Unite, iar noile vaccinuri împotriva COVID-19 ajung în farmacii și clinici după ce versiunile actualizate pentru acest an au fost aprobate săptămâna trecută de Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA).

În același timp, apropierea sezonului rece readuce în atenție RSV, virusul respirator sincițial, care provoacă de obicei simptome asemănătoare unei răceli, dar poate duce la forme grave de boală în cazul sugarilor, vârstnicilor și persoanelor cu sistem imunitar slăbit, relatează Associated Press.

Recomandări diferite de cele federale

Recomandările au fost publicate de mai multe dintre cele mai importante organizații profesionale din SUA, printre care Academia Americană de Pediatrie, Academia Americană a Medicilor de Familie, Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor și Societatea Americană de Boli Infecțioase.

Medicii încearcă astfel să clarifice cine ar trebui să se vaccineze, în condițiile în care recomandările autorităților federale americane s-au modificat în ultima perioadă.

În mod obișnuit, indicațiile sunt formulate de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), cu sprijinul unui comitet independent de experți. În ultimul an, însă, administrația Trump a restrâns o parte dintre recomandările anterioare privind vaccinarea împotriva virusurilor respiratorii și imunizarea de rutină a copiilor.

Vaccinul antigripal, recomandat de la vârsta de șase luni

Organizațiile medicale sunt de acord că aproape toate persoanele cu vârsta de cel puțin șase luni ar trebui să primească vaccinul antigripal.

De asemenea, protecția este considerată deosebit de importantă pentru persoanele de peste 65 de ani, femeile însărcinate, copiii mici și persoanele care suferă de boli cronice, precum astmul, diabetul sau afecțiunile cardiovasculare, precum și pentru cele cu sistem imunitar slăbit.

Ultimele două sezoane de gripă din SUA au fost deosebit de severe, fiind înregistrat un număr neobișnuit de mare de decese în rândul copiilor. Cei mai mulți dintre copiii care au murit nu erau vaccinați.

Vaccinurile antigripale nu împiedică toate infectările, însă reduc riscul formelor severe. O analiză realizată de Vaccine Integrity Project, un grup de sănătate publică din cadrul Universității din Minnesota, arată că vaccinarea a redus cu 31% spitalizările asociate gripei în rândul persoanelor în vârstă.

Un nou vaccin antigripal pe bază de ARNm

Pentru persoanele în vârstă există trei variante de vaccin antigripal concepute pentru a produce un răspuns imunitar mai puternic. Medicii recomandă folosirea uneia dintre acestea, dar avertizează că vaccinarea nu ar trebui amânată dacă varianta respectivă nu este disponibilă.

Anul acesta apare și o nouă opțiune pentru persoanele de cel puțin 50 de ani: primul vaccin antigripal realizat cu tehnologia ARNm, aceeași tehnologie folosită pentru unele dintre vaccinurile împotriva COVID-19.

Vaccinurile pe bază de ARN mesager, prescurtat ARNm, transmit temporar celulelor instrucțiuni pentru producerea unei proteine care determină sistemul imunitar să recunoască agentul infecțios și să pregătească un răspuns împotriva acestuia.

Noul vaccin, mFlusiva, produs de Moderna, a fost aprobat recent de FDA. Un studiu a arătat că acesta a fost cu 27% mai eficient în prevenirea gripei simptomatice în rândul persoanelor cu vârste între 50 și 64 de ani decât un vaccin antigripal standard.

Pentru persoanele care vor să evite injecția există și vaccinul administrat sub forma unui spray nazal, FluMist, destinat persoanelor cu vârste între 2 și 49 de ani care îndeplinesc anumite criterii medicale.

Ce recomandă medicii în privința vaccinului anti-COVID

Situația este diferită în cazul vaccinurilor împotriva COVID-19. FDA le-a aprobat oficial în acest sezon pentru persoanele considerate mai expuse riscului: cele de 65 de ani și peste, precum și persoanele mai tinere care au o afecțiune ce crește riscul unei forme grave de boală.

Academia Americană a Medicilor de Familie recomandă însă vaccinarea tuturor adulților, cu prioritate pentru vârstnici și persoanele cu factori de risc.

Persoanelor de cel puțin 65 de ani li se recomandă o doză în această toamnă și o a doua doză după șase luni, deoarece protecția oferită de vaccin scade în timp.

În cazul copiilor, Academia Americană de Pediatrie recomandă vaccinarea împotriva COVID-19 pentru toți cei cu vârste între șase luni și 23 de luni, precum și pentru copiii mai mari care prezintă un risc crescut de complicații. Organizația susține, de asemenea, vaccinarea oricărui copil dacă părinții doresc acest lucru.

De asemenea, medicii obstetricieni și ginecologi recomandă vaccinarea și în timpul sarcinii și subliniază că datele obținute după administrarea a milioane de doze nu indică o creștere a riscului de avort spontan sau a altor probleme asociate sarcinii.

Vaccinurile disponibile sunt produse de Moderna și Pfizer, iar pentru persoanele care nu doresc un vaccin bazat pe tehnologia ARNm există și o variantă care utilizează o tehnologie diferită, produsă de Novavax și Sanofi.

Datele analizate de Vaccine Integrity Project, un proiect de sănătate publică al Universității din Minnesota, arată că vaccinurile administrate împotriva COVID-19 în sezonul trecut au redus cu 53% riscul de spitalizare în rândul vârstnicilor.

Când este recomandată vaccinarea

Pentru vaccinul antigripal, luna octombrie este considerată perioada ideală, spun medicii din SUA, deoarece gripa începe de obicei să se răspândească mai intens în luna noiembrie.

În cazul COVID-19, numărul infectărilor poate crește atât spre sfârșitul verii, cât și după sărbătorile de iarnă. Medicii spun că vaccinarea poate fi programată și cu câteva săptămâni înaintea unei călătorii sau a unui eveniment important, pentru ca organismul să aibă timp să dezvolte protecție.

Reacțiile adverse obișnuite ale vaccinurilor antigripale și anti-COVID sunt, în general, ușoare și temporare. Printre acestea se numără durerea la locul injecției, oboseala, durerile de cap sau musculare și febra ușoară.

Cine are nevoie de protecție împotriva RSV

Virusul respirator sincițial, cunoscut prin abrevierea RSV, circulă mai ales toamna, iarna și la începutul primăverii. Pentru majoritatea persoanelor, virusul provoacă simptome asemănătoare răcelii, însă în anumite cazuri poate duce la infecții respiratorii severe și chiar poate pune viața în pericol.

Medicii de familie americani recomandă o singură doză de vaccin împotriva RSV persoanelor de cel puțin 75 de ani, celor cu vârste între 50 și 74 de ani care prezintă un risc crescut și persoanelor mai tinere cu sistemul imunitar slăbit.

Vaccinarea este recomandată și în ultima parte a sarcinii, pentru ca anticorpii produși de mamă să ofere protecție copilului în primele luni de viață, dacă acesta se naște în sezonul de circulație a RSV.

Pentru sugarii ale căror mame nu au fost vaccinate în timpul sarcinii și pentru unii copii cu risc ridicat, pediatrii recomandă administrarea unui tratament preventiv cu anticorpi, care oferă protecție împotriva formelor grave de boală.

Numai la Madrid, autoritățile estimează că aproximativ 50.000 de oameni au participat la manifestație. Potrivit Associated Press, proteste importante au avut loc și la Barcelona, Valencia și Sevilla, iar manifestații au fost organizate în peste 200 de orașe și localități din țară.

La Madrid, după încheierea protestului, s-au auzit focuri și explozii. Poliția a folosit gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene pentru dispersarea mulțimii, a relatat presa spaniolă.

Manifestanții, mulți dintre ei purtând steaguri ale Spaniei, au scandat mesaje împotriva premierului Pedro Sánchez și a migranților rămași în Ceuta.

Aproximativ 5.000 de migranți se află încă în Ceuta

Criza a izbucnit la sfârșitul lunii iulie, când aproximativ 72.000 de persoane au ajuns înot, s-au cățărat sau au forțat trecerea în Ceuta, enclava spaniolă de la granița cu Marocul. Cel puțin 90 au murit în încercarea de a ajunge pe teritoriul european.

Cei mai mulți dintre migranți s-au întors sau au fost trimiși înapoi peste graniță, însă aproximativ 5.000, inclusiv 1.200 de minori, se află încă în Ceuta, potrivit guvernului spaniol. Autoritățile locale estimează însă că numărul acestora este mai mare.

Afluxul a pus o presiune puternică asupra Ceutei, care are aproximativ 84.000 de locuitori.

„A fost încălcată integritatea teritorială a Spaniei”

Autoritățile locale acuză guvernul central că a ignorat semnalele de avertizare înainte de trecerea masivă a frontierei. „Ceea ce ni s-a întâmplat nu a fost o criză migratorie. Ceea ce s-a întâmplat a fost încălcarea integrității teritoriale a Spaniei”, a declarat miercuri liderul regional al Ceutei, Juan Jesús Vivas.

Vivas este membru al Partidului Popular (PP), principala formațiune conservatoare din Spania. Partidul Popular și partidul de extremă dreapta Vox au transformat criza din Ceuta într-o temă majoră a confruntării cu guvernul de stânga condus de Pedro Sánchez.

Protestele de miercuri au fost organizate oficial de Federația Spaniolă a Municipalităților și Provinciilor, prezentată drept o organizație nepartizană, dar au fost promovate intens de cele două formațiuni politice.

Ministrul spaniol al politicii teritoriale, Ángel Víctor Torres, susține că manifestațiile au fost motivate politic.

Referindu-se la Iran, președintele american Donald Trump a declarat miercuri că obținerea unei arme nucleare de către Teheran ar fi avut consecințe catastrofale.

„Dacă ar fi avut o armă nucleară, Israelul ar fi dispărut, Orientul Mijlociu ar fi dispărut și ar fi atacat orașe din Statele Unite. Categoric. Pentru că sunt nebuni”, a spus Trump, potrivit Fox News.

„Vreți să vedeți ce înseamnă o problemă? Lăsați-i să aibă o armă nucleară. Jumătate din lume va fi distrusă. Sunt bolnavi”, a adăugat președintele american.

Trump a susținut, de asemenea, că Iranul s-ar fi aflat la doar „două săptămâni” de obținerea unei arme nucleare dacă administrația sa nu ar fi trimis, în urmă cu un an, bombardiere B-2, avioane militare americane greu de detectat de radar, pentru a lovi instalațiile nucleare iraniene.

Trump, despre posibilitatea unei noi revolte în Iran

Președintele american a sugerat că presiunile asupra conducerii de la Teheran ar putea crea condițiile pentru o nouă revoltă în Iran.

Întrebat dacă ar trimite CIA pentru a-i înarma pe iranieni și a-i ajuta să se ridice împotriva regimului, Trump a evitat să răspundă direct. „Nu aș vrea să vă spun asta. Mi-ar plăcea să vă spun, dar nu ar fi potrivit”, a afirmat el.

Liderul american a susținut însă că regimul „devine tot mai slab pe zi ce trece” și că, la un moment dat, autoritățile nu vor mai putea opri la fel de ușor protestele.

Miercuri, Statele Unite și Iranul au trecut prin cea mai intensă rundă de confruntări militare din ultimele săptămâni. Washingtonul a atacat instalații militare iraniene din apropierea Strâmtorii Ormuz, inclusiv sisteme radar și de rachete, iar Trump a avertizat că SUA sunt pregătite să lovească din nou dacă va fi necesar.

Ambasadorul SUA la NATO: Iranul a fost „falimentat”

Tot miercuri, ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, a declarat că el și Trump consideră că sancțiunile și blocada navală impuse de Washington au „falimentat Iranul”.

„Nu vor putea continua pe drumul pe care se aflau”, a declarat Whitaker pentru Fox Business.

Potrivit acestuia, calea pe care Washingtonul o indică Teheranului presupune renunțarea la programul nuclear militar, oprirea atacurilor și încheierea unui acord cu Statele Unite.

Secretarul de stat Marco Rubio a transmis un mesaj similar, spunând că presiunea economică urmărește nu doar sancționarea regimului iranian, ci și limitarea resurselor financiare pe care acesta le poate utiliza pentru susținerea grupărilor armate și pentru programul nuclear.

„Vor bani pentru două lucruri: pentru a sponsoriza terorismul și, în cele din urmă, pentru a avea o armă nucleară”, a declarat Rubio.

Oficialul american a acuzat Teheranul că folosește resurse care ar putea fi direcționate către populația iraniană pentru finanțarea Hezbollah, Hamas și a milițiilor din Irak.

Propunerea privind veto-ul face parte din declarația „În sprijinul unui multilateralism eficient”, adoptată miercuri de UE și statele membre la Wicklow, în Irlanda, într-un moment în care tensiunile geopolitice și încălcările dreptului internațional pun tot mai mult la încercare capacitatea ONU de a interveni în marile crize.

Potrivit Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS), serviciul diplomatic al Uniunii Europene, europenii susțin inițiativa lansată de Franța și Mexic pentru reglementarea utilizării dreptului de veto în Consiliul de Securitate, în situațiile în care au loc atrocități în masă.

În prezent, oricare dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate – SUA, Rusia, China, Franța și Regatul Unit – poate bloca prin veto o rezoluție, chiar dacă ceilalți membri o susțin.

Veto-ul, una dintre marile probleme ale Consiliului de Securitate

Inițiativa franco-mexicană urmărește ca membrii permanenți să se abțină de la folosirea veto-ului atunci când sunt comise atrocități în masă. O asemenea schimbare ar reduce posibilitatea ca un singur membru permanent să paralizeze acțiunea Consiliului de Securitate într-o astfel de situație.

Dreptul de veto este unul dintre subiectele abordate în declarația comună, care are în vedere și reformarea mai amplă a sistemului ONU. Uniunea Europeană vrea o organizație mai eficientă, mai reprezentativă și capabilă să răspundă mai bine crizelor internaționale.

Europenii susțin și continuarea procesului de reformă început prin inițiativa UN80, lansată în 2025, la 80 de ani de la înființarea ONU, care urmărește simplificarea modului de funcționare a organizației și reducerea costurilor.

UE cere protejarea instanțelor internaționale

Un alt punct al documentului privește instanțele internaționale și persoanele care lucrează sau cooperează cu acestea. UE cere ca acestea să fie protejate de presiuni, intimidări și ingerințe.

Sunt menționate explicit Curtea Internațională de Justiție, care soluționează litigii între state, și Curtea Penală Internațională, care judecă persoane acuzate de unele dintre cele mai grave crime internaționale.

Declarația face referire și la problema finanțării ONU. Statele membre trebuie să își achite integral și la timp contribuțiile stabilite, plata acestora fiind o obligație prevăzută de Carta ONU.

În același document, europenii cer respectarea Convenției ONU asupra dreptului mării și a regulilor internaționale privind utilizarea mărilor și oceanelor.

Reforma ONU va continua și sub viitorul secretar general, care va prelua funcția la 1 ianuarie 2027, după încheierea mandatului lui António Guterres. UE spune că este pregătită să colaboreze cu viitorul șef al organizației pentru continuarea reformelor.

Dosarul deschis împotriva adolescentei a ajuns deja în instanță, dar autoritățile nu au făcut publice faptele care stau la baza acuzațiilor. Tânăra, pe numele său Vitalina Prening, a fost înscrisă în luna august în registrul rus al „teroriștilor și extremiștilor”, administrat de Rosfinmonitoring, Serviciul Federal de Monitorizare Financiară al Rusiei. Potrivit Current Time, odată cu includerea pe listă, și conturile sale bancare au fost blocate.

Presa locală rusă o descrie însă pe elevă în cu totul alte împrejurări: se ocupa de desen, canto și dansuri de societate și participase inclusiv la evenimente „patriotice”.

465 de minori între 14 și 17 ani, pe lista „teroriștilor” Rusiei

La începutul lunii iunie, 465 de copii cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani figurau în registrul „teroriștilor și extremiștilor”, potrivit proiectului rus pentru drepturile omului „Primul Departament”, format din juriști și jurnaliști.

Dacă sunt luați în calcul și cei înscriși înainte să împlinească 18 ani, dar care au devenit între timp majori, numărul depășește 770.

Ponderea adolescenților printre persoanele nou introduse în acest registru oficial al celor desemnați de autoritățile ruse drept „teroriști și extremiști” a crescut de peste opt ori de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. În prezent, dintre noile nume adăugate, unul din 12 este cel al unui minor.

Cum ajung adolescenții ruși acuzați de terorism

Securitatea rusă (FSB) și Comitetul de Anchetă, instituția care investighează infracțiunile grave în Rusia, susțin că minorii sunt recrutați de serviciile de informații ucrainene prin intermediul rețelelor sociale pentru a-i implica în „activități de sabotaj și terorism”.

Dmitri Zair-Bek, activist pentru drepturile omului și coordonator al „Primului Departament”, spune însă că există și situații în care adolescenții sunt provocați chiar în mediul online. Potrivit acestuia, securitatea rusă folosește de fapt conturi infiltrate în grupuri, mesaje radicale sau comentarii menite să obțină o reacție. Profitând de vârsta și de lipsa lor de experiență, tinerii sunt împinși apoi către acțiuni care pot fi încadrate penal ulterior.

„Adolescenții sunt urmăriți pentru afirmații dure pe internet, pentru o glumă neinspirată în chatul școlii, discutarea unor planuri într-un joc pe calculator (…) sau citirea literaturii anarhiste (texte care contestă autoritatea statului, n.r.) ”, spune activistul.

Peste 100 de minori se află în detenție

Activiștii pentru drepturile omului au documentat cel puțin 124 de cazuri de minori persecutați în Rusia din motive politice. Peste 86% dintre aceștia sunt privați de libertate.

Adolescenții tind să reacționeze mai direct la ceea ce se întâmplă în jurul lor și sunt mai dispuși decât adulții să își exprime poziția prin acțiuni, spun militanții pentru drepturile omului. În același timp, vârsta și lipsa de experiență îi pot face mai ușor de atras în diferite activități.

Condamnări la închisoare de la 14-15 ani

Printre cazurile documentate se află cel al unui adolescent din orașul Oriol, care avea 15 ani când a fost deschis primul dosar penal împotriva sa. El distribuise în cutiile poștale pliante în care îl critica pe Vladimir Putin, crease un canal Telegram intitulat „Rusia Liberă” și se fotografiase cu steagul alb-albastru-alb, devenit unul dintre simbolurile rușilor care se opun războiului din Ucraina.

În timpul anchetei, băiatul a fost acuzat și de legături cu Legiunea „Libertatea Rusiei”, o formațiune militară alcătuită din ruși care luptă de partea Ucrainei împotriva armatei ruse, inclusiv că ar fi trimis o cerere de aderare.

Mama sa contestă acuzația și susține că fiul ei nu făcuse decât să își exprime deschis opoziția față de război. Adolescentul a fost condamnat, într-un proces desfășurat cu ușile închise, la cinci ani de închisoare.

Cinci ani de închisoare pentru un plan dintr-un joc video

Un alt băiat avea doar 14 ani când a fost reținut împreună cu câțiva prieteni după ce lipiseră pe clădirea securotății din Kansk un afiș în sprijinul unui deținut politic. Cazul a devenit cunoscut drept „dosarul FSB din Minecraft”, după ce anchetatorii au susținut că adolescenții intenționau să construiască și să arunce în aer, într-un joc video în care utilizatorii pot crea lumi și clădiri virtuale (Minecraft), o replică a sediului serviciului rus de securitate.

Băiatul a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru „instruire în scopuri teroriste și infracțiuni legate de explozibili”.

Pe lista „teroriștilor și extremiștilor” se află în prezent și un băiat din orașul siberian Barnaul, care a împlinit 14 ani în iunie. El este acuzat de incendierea unei mașini de poliție, însă tatăl său susține că incendiul nu a avut loc.

În Rusia, 14 ani este vârsta minimă de la care un minor poate răspunde penal pentru anumite infracțiuni grave. Printre acestea se numără terorismul și faptele asociate acestuia, sabotajul, vandalismul și participarea la revolte.

FC Argeș și FCSB s-au întâlnit miercuri seara, la Mioveni, în cel mai important meci al primei etape din faza grupelor Cupei României. Formația bucureșteană a tranșat confruntarea încă din prima repriză, când atacantul David Miculescu a înscris de două ori.

Atacantul Arnold Garita a fost aproape de deschiderea scorului în minutul 28, când a reluat de la colțul scurt, însă mingea a lovit bara. Două minute mai târziu, oaspeții au deschis scorul. Fundașul Luca Stancu a centrat în fața porții, iar Miculescu a finalizat din câțiva metri.

Miculescu a înscris din nou în minutul 39. Nassim Boutoutaou, mijlocaș ofensiv, l-a lansat pe culoar, iar atacantul l-a evitat pe portarul Cătălin Căbuz și a marcat pentru 2-0.

FCSB a mai înscris de trei ori după pauză

FC Argeș a încercat să revină după pauză, însă roș-albaștrii și-au păstrat controlul asupra partidei. Atacantul Beni Luvambo a avut una dintre puținele oportunități ale piteștenilor, cu o lovitură de cap reținută de portarul Matei Popa.

Boutoutaou, decisiv la al doilea gol al FCSB, și-a trecut apoi numele și pe lista marcatorilor. În minutul 69, acesta a finalizat din apropierea porții după o pasă a lui Garita și a dus scorul la 3-0.

FC Argeș a rămas în zece oameni după eliminarea mijlocașului Yanis Pîrvu, care a primit al doilea cartonaș galben, iar FCSB a profitat de superioritatea numerică în finalul partidei.

Atacantul David Popa a înscris pentru 4-0 după o respingere greșită a portarului Cătălin Căbuz, iar mijlocașul Eddy Gnahoré a închis tabela în minutul 90, cu un șut plasat de la marginea careului: 5-0 pentru FCSB.

Primele trei puncte în lupta pentru sferturile Cupei României

FC Argeș și FCSB evoluează în Grupa C a Cupei României, alături de FC Bihor Oradea, Csikszereda, Gloria Bistrița și Corona Brașov.

În celelalte două partide ale primei etape din Grupa C, Corona Brașov și FC Bihor au terminat la egalitate, scor 2-2, iar Csikszereda s-a impus cu 2-0 pe terenul Gloriei Bistrița.

Formatul Cupei României cuprinde 24 de echipe împărțite în patru grupe de câte șase. Fiecare formație dispută trei meciuri în această fază, iar primele două clasate din fiecare grupă se califică în sferturile de finală.

Pentru FCSB, în Cupa României urmează deplasarea la Gloria Bistrița, în etapa a doua a grupelor, iar în ultima rundă bucureștenii vor întâlni Csikszereda.

Prima etapă a fazei grupelor se încheie joi. FC Bacău va întâlni Universitatea Craiova, de la ora 17.30, iar Politehnica Timișoara va juca împotriva Rapidului, de la ora 20.30.

Majoritatea britanicilor sunt de acord cu Andy Burnham că țara a făcut o „mișcare greșită” atunci când a părăsit Uniunea Europeană, însă opiniile sunt împărțite în privința afirmației sale că guvernarea lui Margaret Thatcher a pus țara pe un drum greșit, potrivit The Independent.

În primul său discurs în calitate de premier în Camera Comunelor, fostul primar al Greater Manchester a criticat dezindustrializarea și privatizările din anii 1980, precum și efectele austerității și ale Brexitului asupra regiunilor din Regatul Unit aflate în afara sud-estului Angliei și Londrei.

El a enumerat „seria de mișcări greșite” pe care Regatul Unit le-a făcut în ultimii 40 de ani și a avertizat că Brexitul a agravat problemele din ultimul deceniu.

Burnham le-a spus parlamentarilor: „Începând cu anii 1980, această țară a făcut o serie de mișcări greșite. Puterea politică a fost centralizată, iar puterea economică a fost privatizată. Țara s-a dezindustrializat. A urmat austeritatea, care a slăbit administrațiile locale și le-a lipsit de capacitatea de a acționa pentru a schimba această situație, iar apoi Brexitul a agravat problemele, aducând un deceniu de creștere economică scăzută și de stagnare a regenerării”/

Majoritatea britanicilor consideră Brexitul o greșeală

Potrivit unui nou sondaj YouGov, 55% dintre britanici sunt de acord cu premierul că Brexitul a fost o „mișcare greșită”, în timp ce 21% nu sunt de acord. Alte 11% au spus că nu consideră că a fost nici o mișcare bună, nici una greșită, iar 13% nu au știut ce să răspundă.

În rândul alegătorilor laburiști de la alegerile generale din 2024, 78% au considerat Brexitul o mișcare greșită. În schimb, 59% dintre alegătorii Reform UK au spus că a fost o mișcare corectă.

Declarațiile lui Burnham au fost salutate de militanții pro-UE, la doar câteva zile după ce The Independent a relatat că Brexitul a provocat pierderi de 11,7 miliarde de lire sterline pe an la exporturile companiilor britanice. Un alt sondaj arată că 98,2% dintre companii vor ca Regatul Unit să revină în piața unică.

Naomi Smith, directoarea executivă a organizației Best for Britain, a declarat că este „extrem de binevenit” ca un premier să spună clar, în Camera Comunelor, că Brexitul a afectat Marea Britanie.

Ea a susținut că Brexitul, în loc să redea controlul țării, „ne-a micșorat economia, ne-a lăsat mai săraci, mai slabi, mai puțin în siguranță și mai divizați”.

Britanicii sunt împărțiți în privința lui Margaret Thatcher

În ceea ce o privește pe Margaret Thatcher, care a fost premier între 1979 și 1990 și a avut cea mai lungă perioadă neîntreruptă la conducerea unui guvern britanic în secolul XX, 35% dintre britanici consideră că mandatul său a reprezentat o mișcare greșită pentru țară.

28% au spus că a fost mai degrabă o mișcare corectă, 14% au răspuns „niciuna”, iar 23% nu au știut.

În rândul alegătorilor conservatori din 2024, 60% au considerat perioada Thatcher o mișcare corectă, la fel ca 57% dintre alegătorii Reform UK. În schimb, 58% dintre alegătorii laburiști au considerat-o o mișcare greșită.

În ceea ce privește privatizarea și centralizarea puterii, elemente importante ale perioadei Thatcher și ale moștenirii acesteia, Burnham a afirmat că acestea au reprezentat un „model economic eșuat”.

El a spus că acest model a dus la apariția unor zone comerciale pustii în întreaga țară și a descris industria britanică a apei drept „un monument care se scurge” al acestei abordări, într-o țară administrată în interesul privat, nu al celui public.

„Pentru mult timp, țara nu a avut ambiții pentru regiunile sale din afara Londrei – s-a vorbit chiar despre declinul gestionat al orașului Liverpool”, le-a spus premierul parlamentarilor.

Burnham a susținut că transferul puterii către regiunile marilor orașe le-a permis acestora să își stabilească propriile obiective și a spus că vrea ca toate regiunile și națiunile Regatului Unit să poată face același lucru, „creând condițiile pentru o creștere economică solidă în fiecare zonă”.

Documentele, obținute de revista People, menționează, de asemenea, un istoric de accident vascular cerebral și cancer renal drept afecțiuni semnificative care au contribuit la deces. Tim Curry a murit la domiciliul său din cartierul Toluca Lake, Los Angeles, la 25 august, la ora locală 23:18. Potrivit documentelor, nu au fost efectuate intervenții chirurgicale pentru boala coronariană, cancerul renal sau antecedentele de accident vascular cerebral.

Curry a suferit un accident vascular cerebral major în 2012, în urma căruia a rămas cu probleme de mobilitate și s-a retras în mare parte din activitatea publică. În septembrie 2025, la o proiecție aniversară dedicată împlinirii a 50 de ani de la lansarea filmului „The Rocky Horror Picture Show”, actorul declara că încă nu putea merge și că avea probleme la piciorul stâng.

O carieră de peste cinci decenii

Născut în 1946, la Grappenhall, în Anglia, Tim Curry și-a început cariera pe scena londoneză, după ce a studiat la Universitatea din Birmingham. A debutat în West End în musicalul „Hair”, în 1968, iar consacrarea internațională a venit în 1975, odată cu rolul excentricului Dr. Frank-N-Furter din „The Rocky Horror Picture Show”, interpretare care a devenit una dintre cele mai cunoscute din cariera sa.

Actorul a avut ulterior o carieră prolifică atât în teatru, cât și în cinematografie și televiziune. A primit trei nominalizări la premiile Tony și două la Laurence Olivier pentru activitatea sa teatrală.

Printre rolurile sale cinematografice se numără Rooster Hannigan în „Annie” (1982), majordomul Wadsworth în „Clue” (1985) și Long John Silver în „Muppet Treasure Island” (1996). Curry a fost, de asemenea, foarte activ ca actor de voce, inclusiv în producții de animație și jocuri video.

În octombrie 2025, actorul și-a publicat memoriile, intitulate „Vagabond”, în care a rememorat principalele momente ale carierei sale și experiențele de după accidentul vascular cerebral.

Un studiu realizat pe datele genetice și psihologice a peste un milion de oameni a identificat mai mult de 1.000 de variante genetice asociate trăsăturilor de personalitate, oferind cercetătorilor noi indicii despre interacțiunea dintre biologie și experiențele de viață, potrivit Time.

Cercetarea a fost publicată în revista științifică Nature și analizează legătura dintre variațiile genetice și cele cinci dimensiuni majore ale personalității cunoscute în psihologie sub denumirea „Big Five”.

Este vorba despre extraversie, deschiderea către experiențe noi, agreabilitate, nevrotism – asociat cu tendința spre anxietate și alte emoții negative – și conștiinciozitate, care include caracteristici precum autodisciplina și respectarea regulilor.

Peste 1.000 de variante genetice asociate personalității

Ideea că personalitatea are și o componentă genetică nu este nouă. Cercetările anterioare au avut însă dificultăți în identificarea unor legături clare, inclusiv pentru că studiile erau mai mici și căutau efectele unor gene individuale.

Noua cercetare indică o imagine mult mai complexă: nu există o singură „genă a extraversiei” sau o „genă a anxietății”. În schimb, personalitatea pare să fie influențată de un număr foarte mare de variante genetice, fiecare având un efect redus.

Pentru a obține un volum suficient de date, autorii au colaborat cu cercetători din mai multe țări și au utilizat baze de date care conțineau atât informații genomice, cât și rezultate ale evaluărilor de personalitate.

În total, au fost identificate peste 1.000 de variante genetice care par să contribuie la diferențele de personalitate dintre oameni.

Genele ar explica doar o parte din personalitate

Una dintre concluziile importante este că genetica nu reprezintă un destin prestabilit.

Cercetătorii au constatat că o proporție relativ redusă, dar semnificativă, din personalitate poate fi anticipată pe baza informațiilor genetice – până la aproximativ 13%.

Rezultatul susține ideea potrivit căreia personalitatea se formează printr-o combinație complexă între predispozițiile genetice și factorii de mediu.

De asemenea, faptul că un părinte este extrovertit nu înseamnă automat că și copiii săi vor avea aceeași trăsătură. Cercetătorii consideră că mecanismele implicate sunt mult mai complexe și că probabil există mult mai multe gene cu efecte asupra personalității decât cele identificate până acum.

De la personalitate la sănătate

Studierea acestei relații ar putea avea implicații care depășesc domeniul psihologiei. Personalitatea a fost asociată în cercetările anterioare cu anumite comportamente și rezultate legate de sănătate.

Michel Nivard, profesor de epidemiologie genomică la Universitatea din Bristol și unul dintre autorii cercetării, subliniază importanța personalității pentru sănătate. Trăsăturile din modelul Big Five au fost asociate, de exemplu, cu riscul unor probleme de sănătate mintală, iar nevrotismul a fost corelat cu anxietatea.

Personalitatea poate fi relevantă și pentru probabilitatea ca o persoană să respecte un tratament medicamentos sau să solicite ajutor medical atunci când apare o problemă.

Cercetătorii au observat și unele asocieri surprinzătoare. Persoanele ale căror profiluri genetice erau asociate cu extraversia au prezentat o probabilitate mai mare de infectare cu COVID-19 în perioada de început a pandemiei. Una dintre explicațiile avansate este comportamentală: persoanele mai sociabile ar fi putut profita într-o măsură mai mare de relaxarea restricțiilor privind interacțiunile sociale.

Au fost observate asocieri inclusiv cu locul în care oamenii ajung să trăiască la vârsta mijlocie. Profilurile genetice asociate unei deschideri mai mari către experiențe noi au fost întâlnite mai frecvent în cazul persoanelor care locuiau în orașe cosmopolite, în timp ce profilurile asociate nevrotismului apăreau mai frecvent în cazul celor care locuiau în suburbii prospere. Acestea sunt însă asocieri statistice, nu dovezi că anumite gene determină direct locul în care o persoană va trăi.

Testele de personalitate rămân mai utile decât ADN-ul

Autorii consideră că rezultatele pot ajuta psihologii și neurologii să înțeleagă mai bine mecanismele biologice aflate în spatele personalității și relația dintre predispozițiile individuale și experiențele de viață.

Pe termen lung, informațiile genetice ar putea fi cercetate inclusiv pentru identificarea unor predispoziții către anumite probleme de sănătate mintală, dar variantele descoperite reprezintă doar o mică parte din multitudinea de factori implicați.

Pentru cei care vor să își înțeleagă propria personalitate, cercetătorii nu recomandă însă testarea genetică. Nivard spune că, în prezent, un test Big Five validat științific oferă informații mult mai utile despre personalitatea unei persoane decât analiza genomului.

„A fost un atac foarte puternic noaptea trecută și suntem pregătiți să efectuăm oricând un altul”, le-a spus Trump jurnaliștilor în Biroul Oval, potrivit Reuters.

Președintele american a afirmat că forțele SUA au distrus echipamente militare iraniene instalate în apropierea Strâmtorii Ormuz.

„Am distrus toate echipamentele noi pe care au încercat să le construiască de-a lungul Strâmtorii Ormuz – unele defensive, altele ofensive”, a adăugat Trump.

Declarațiile au venit după o noapte de confruntări intense, în care SUA au lovit ținte iraniene, iar Iranul a răspuns cu atacuri asupra unor baze americane din regiune. Schimbul de focuri a fost cel mai amplu dintre Washington și Teheran de la intensificarea conflictului din luna iulie.

SUA au lovit ținte militare iraniene

Forțele americane au efectuat marți o nouă serie de atacuri asupra unor obiective militare iraniene, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană, radare și infrastructură maritimă.

Loviturile au urmat unor atacuri americane efectuate duminică asupra a două lansatoare iraniene de pe insula Larak, în Strâmtoarea Ormuz. Acestea au fost primele lovituri americane cunoscute asupra Iranului după o pauză de aproximativ o lună.

Escaladarea are loc într-un moment în care Strâmtoarea Ormuz a devenit principalul punct de confruntare. Iranul a restricționat traficul maritim prin această rută strategică, prin care trece în mod normal aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Datele preliminare indică faptul că marți doar patru nave transportatoare de mărfuri au traversat strâmtoarea, față de o medie de aproximativ 13 nave în ultimele 10 zile.

Iranul a ripostat

Teheranul a răspuns atacurilor americane prin lansarea de rachete și drone asupra unor obiective americane și ale aliaților SUA din Orientul Mijlociu.

Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a afirmat că a provocat pierderi importante forțelor americane din Iordania, însă oficiali americani citați de Reuters au declarat că, potrivit informațiilor disponibile inițial, nu au fost raportate victime în rândul militarilor americani.

Iranul a atacat, de asemenea, ținte din statele arabe aliate Washingtonului. Kuweitul și Bahrainul au anunțat că au fost vizate de atacuri iraniene, fără să raporteze victime. Atacurile au amplificat temerile că războiul dintre SUA și Iran s-ar putea extinde în întreaga regiune.

Mohsen Rezaei, noul șef al Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a avertizat că Teheranul își va intensifica răspunsul. El a susținut că noua strategie iraniană, pe plan militar, diplomatic și economic, va afecta poziția Statelor Unite în regiune.

Trump amenință cu noi atacuri

Trump a transmis în repetate rânduri că Iranul va suporta consecințe mai severe dacă va continua să atace Statele Unite sau aliații acestora.

În același timp, miercuri, președintele american a încercat să transmită că actuala ofensivă nu va deveni neapărat o campanie militară de lungă durată, afirmând că operațiunile „nu vor dura prea mult”.

Reluarea confruntărilor a avut efecte imediate asupra piețelor energetice. Prețul petrolului Brent a urcat miercuri la aproximativ 95 de dolari pe baril, pe fondul temerilor privind aprovizionarea mondială.

Strâmtoarea Ormuz este esențială pentru comerțul energetic global, iar reducerea traficului maritim a alimentat îngrijorările privind o nouă perturbare a livrărilor.

În pofida tensiunilor, oficialii americani au anunțat că aproximativ 17 milioane de barili de petrol au traversat strâmtoarea luni, cel mai ridicat volum înregistrat de la începutul reducerii traficului provocate de război.

Invitat miercuri seara la Euronews, Tanczos Barna a vorbit despre noua sesiune Parlamentară și noua majoritate din Camera Deputaților.

Majoritatea, „la fel de suprinzătoare și pentru noi”

„Am păstrat o funcție în conducerea Camerei Deputaților. La fel de surprinzătoare a fost și pentru noi această majoritate, ca pentru ceilalți colegi din PNL sau din USR sau pentru restul lumii care afla de la televizor”, a transmis vicepremierul interimar al României.

Tanczos a menționat că „Liderul nostru de grup din cameră, Csoma Botond, a aflat cu un minut înainte de vot, sau cu câteva minute înainte, că există o nouă rânduire, o nouă majoritate, un nou acord semnat. Inclusiv de minoritățile naționale, de grupul minorităților, pentru o nouă formulă de împărțire a acestor funcții”.

Potrivit acestuia, nu a fost vorba despre o colaborare cu partidul AUR.

„A fost un vot pentru a păstra postul pe care l-am avut și până acum în conducerea Camerei Deputaților și pe care îl avem de zeci de ani de zile, o poziție de chestori în conducerea Camerei, cu procentele noastre pe care le avem în Parlament de 36-37 de ani de zile”, continuă Tanczos.

UDMR nu va avea „niciodată” discuții cu AUR

De asemenea, vicepremierul interimar a adăugat că „este o situație de analizat și pentru noi. Este o situație total nouă. Nu am avut discuții pe această temă cu PSD-ul sau cu altele, mai ales cu AUR n-o să avem niciodată”.

„Nici n-o să vedeți niciodată o coaliție sau o majoritate în care să fie și AUR și UDMR. A fost o forțare a notei din partea PSD, AUR, SOS și din partea celorlalte formațiuni”, potrivit acestuia.

Tanczos menționează, totodată, că „cel mai important lucru este demarcația foarte clară, linia roșie, între noi și AUR. Cu siguranță, UDMR se va delimita de fiecare dată, de orice majoritate care se formează împreună cu sau cu ajutorul AUR”.

Vicepremierul interimar a asigurat că UDMR se va delimita „indiferent dacă din acea majoritate face parte PSD, PNL, oricine altcineva, care  mai negociază cu AUR”.

Singura variantă exclusă categoric este, potrivit acestuia, participarea AUR la majoritatea care ar susține viitorul Cabinet.

Tanczos Barna a avertizat că prelungirea actualei perioade de interimat afectează funcționarea Executivului și a făcut apel la partidele parlamentare să găsească rapid o formulă capabilă să asigure o majoritate.

„Cert este că această situație nu trebuie continuată mai departe. Eu, în calitate de ministru interimar la Agricultură, vă spun că nu se poate guverna așa. Nu se poate lucra eficient așa. Și această stare de guvernare prin interimare și prin miniștri interimari trebuie să înceteze în cel mai scurt timp posibil și cineva trebuie să formeze o majoritate”, a declarat Tanczos Barna la Euronews.

Acesta a apreciat că România se confruntă cu o situație politică nouă pentru țară, dar întâlnită deja în alte state europene, unde fragmentarea Parlamentului a făcut dificilă construirea și menținerea unor coaliții stabile.

Tanczos Barna: O majoritate cu AUR, „cel mai greu compromis posibil”

În ceea ce privește variantele aflate în discuție pentru formarea unei majorități, reprezentantul UDMR a indicat că partidul său este dispus la compromisuri, dar nu și la o formulă în care AUR să participe la majoritate.

„Acum, care este compromisul mai mic? Un acord între PNL-PSD? Sau un compromis între PNL și alte formațiuni? Sau PSD-USR? Cu siguranță compromisul cel mai mare este să acceptăm noi o majoritate împreună cu AUR. Deci acesta este cel mai greu compromis posibil”, a afirmat Tanczos Barna.

Întrebat dacă o asemenea variantă este imposibilă, ministrul interimar a răspuns: „Imposibil. Eu cred că orice altceva este posibil pentru a asigura o guvernare pentru această țară.”

Tanczos a exclus și scenariul în care UDMR ar accepta o formulă bazată pe parlamentari desprinsi din AUR.

UDMR așteaptă nominalizarea premierului

Ministrul a explicat că UDMR nu a luat încă o decizie definitivă privind formula politică pe care o va susține, deoarece este necesar să fie cunoscut mai întâi candidatul desemnat pentru funcția de premier.

„În primul și în primul rând ar trebui să vedem un premier. Să știm în jurul cărui partid, în jurul cărei persoane se coagulează această majoritate. Am discutat, nu e un secret, ieri mai multe variante la ședința grupurilor reunite. Neavând o nominalizare, nu am luat nicio decizie”, a declarat Tanczos Barna.

El a reiterat însă disponibilitatea UDMR de a analiza aproape toate formulele politice care ar putea produce o majoritate parlamentară.

„Dar, încă o dată, suntem dispuși să susținem aproape orice combinație între partide, între formațiunile politice, cu excepția variantei în care și AUR face parte din acea majoritate”, a spus el.

În discuție a fost adusă și posibilitatea unui guvern construit în jurul PSD, inclusiv unul condus de Sorin Grindeanu, precum și varianta unui premier tehnocrat sau independent. Tanczos Barna a indicat că un asemenea scenariu este posibil, fără a anunța însă o decizie a UDMR.

„Am putea susține un guvern minoritar” condus de PSD

O altă variantă luată în calcul este instalarea unui Executiv minoritar condus de PSD, fără ca UDMR să intre obligatoriu la guvernare.

„Am putea susține, de exemplu, o variantă de guvern minoritar, teoretic, dacă se strâng suficiente voturi, fără AUR, pentru a instala un guvern condus de PSD. Este o variantă”, a afirmat Tanczos Barna.

El a precizat că UDMR nu exclude nici trecerea în opoziție și a făcut distincția între participarea efectivă la guvernare și acordarea voturilor necesare pentru învestirea unui Executiv minoritar.

„Susținerea unui guvern minoritar este o formulă politică aplicată de foarte multe ori în Parlament și în România și în alte țări. Nu înseamnă că ești la guvernare. Înseamnă că nu-ți asumi guvernarea și nu ești 100% cu acea echipă”, a explicat acesta.

Tanczos Barna a arătat că, într-un asemenea scenariu, UDMR ar putea ulterior să decidă de la caz la caz dacă votează proiectele și politicile promovate de Executiv.

„Poți să susții punctual anumite propuneri ale guvernului sau poți să le critici și să votezi împotrivă. Asta înseamnă că susții învestirea. Responsabilitatea de a da un guvern astăzi este una extraordinar de importantă”, a declarat ministrul.

„Dacă putem să ajutăm la formarea unui guvern, cu siguranță vom fi acolo”

Tanczos Barna a insistat că prioritatea imediată este ieșirea din actuala situație de interimat, chiar dacă soluția va fi un Executiv care nu dispune de o majoritate politică proprie în Parlament.

„Dacă vedem că putem să ajutăm la formarea unui guvern, chiar dacă este minoritar, cu siguranță vom fi acolo ca să se formeze acel guvern, ca să se învestească acel guvern, ca să ieșim din această situație total atipică și neproductivă de guvern interimar”, a declarat Tanczos Barna.

Ulterior, a explicat acesta, sprijinul parlamentar ar putea fi negociat punctual, în funcție de proiectele de lege, inițiativele și politicile publice propuse de noul Executiv.

Mesajul transmis de ministru indică astfel că UDMR nu condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de participarea sa efectivă la Cabinet și lasă deschisă inclusiv posibilitatea susținerii la învestire a unui Executiv minoritar construit în jurul PSD. Condiția politică exprimată categoric de Tanczos Barna este ca AUR să nu facă parte din majoritatea respectivă.

În vârstă de 26 de ani, Roux are 1,90 m, este fundaș central de picior stâng și poate evolua și ca mijlocaș defensiv. Francezul a fost format la academia lui Guingamp, unde a jucat 99 de meciuri în Ligue 2 și opt în Cupa Franței pentru prima echipă.

În vara anului 2024, Roux s-a transferat la AVS Futebol, pentru care a disputat 23 de partide în prima ligă portugheză, marcând un gol. Un an mai târziu a ajuns la TSC Bačka Topola, în Serbia, unde în sezonul 2025-2026 a bifat 25 de meciuri de campionat.

Transferul la Universitatea Craiova a fost perfectat în contextul problemelor din centrul defensivei, după accidentarea lui Adrian Rus și plecarea lui Vasile Mogoș.

„Baptiste Roux întărește defensiva Campioanei!”, au menționat oficialii clubului din Craiova, în anunțul transferului.

Defensiva Craiovei a fost departe de pretențiile unei echipe campioane, primind în campionat nouă goluri în șapte meciuri.

Universitatea Craiova ocupă locul 4, în clasament, la trei puncte de prima poziție, pe care se află Dinamo.

Lameira, care a fost căpitanul formației gălățene, a evoluat la Oțelul din ianuarie 2024 și a devenit unul dintre jucătorii importanți ai echipei. În actualul sezon de Superliga a înscris două goluri în primele șapte partide, fiind al doilea marcator al echipei gălățene.

Portughezul a marcat în victoriile Oțelului cu CFR Cluj, scor 2-1, în prima etapă, și cu FC Argeș, scor 1-0, în etapa a șasea.

Transferul la Universitatea Craiova vine după plecarea mijlocașului Anzor Mekvabishvili la Chicago Fire, campioana României căutând un înlocuitor pentru internaționalul georgian.

„Joao Lameira a intrat în familia leilor din Bănie!”, a transmis Universitatea Craiova pe pagina oficială de Facebook, urându-i portughezului succes în tricoul alb-albastru.

Lameira este produs al academiei FC Porto și a fost internațional de juniori al Portugaliei.

Proiectul, cu o lungime de aproape 11 kilometri, urmează să fie finalizat în cursul acestui an, potrivit directorului general al CNAIR, Cristian Pistol.

Ultima secțiune metalică montată la podul peste Siret are o greutate de 165 de tone și a fost ridicată și poziționată cu ajutorul unei macarale de mare tonaj, a anunțat șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pe platforma Facebook.

Operațiunea reprezintă o nouă etapă importantă pentru construcția podului, însă lucrările nu sunt încă încheiate.

Ce lucrări mai sunt de executat la pod

După sudarea tablierului metalic, constructorul trebuie să continue cu prinderea acestuia în lonjeroane și cu montarea hobanelor.

Vor urma instalarea dalelor prefabricate, precum și lucrările de cofrare, armare și monolitizare a acestora.

În etapele finale vor fi realizate hidroizolația și stratul de asfalt, după care vor fi trasate marcajele și va fi montată semnalizarea rutieră.

Ansamblul de poduri construit peste râul Siret are o lungime totală de 1.790 de metri și reprezintă una dintre principalele structuri ale viitorului Drum Expres Brăila – Galați.

Drumul Expres Brăila – Galați a ajuns la 97%

Întregul drum expres are o lungime de 10,76 kilometri, iar progresul fizic al lucrărilor a ajuns, potrivit directorului CNAIR, la 97%.

Constructorul trebuie să finalizeze proiectul în cursul anului 2026.

Contractul pentru construcția Drumului Expres Brăila – Galați este derulat de compania românească UMB Spedition și are o valoare de 449,42 milioane de lei, fără TVA.

Finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027.

Finalizarea drumului expres va adăuga o nouă verigă infrastructurii rutiere rapide din zona Brăila – Galați, în condițiile în care lucrările se află acum în etapele finale.