Imaginile publicate de Live Ukraine au fost realizate cu ajutorul unei drone. Potrivit sursei menționate, Vladyslav Polskyi, comandantul companiei de asalt din cadrul Regimentului 475 de Asalt a evacuat personal doi militari grav răniți.
Anterior, aceștia au fost atacați de o dronă rusească de tip Molniya.
Comandantul a folosit o mașină civilăInițial, pentru a evacua militarii, a fost trimis un vehicul militar, dar acesta a fost avariat. Răniții au rămas complet neprotejați într-o zonă deschisă, lângă un drum neasfaltat de pe un câmp.
„În timp ce postul de comandă căuta frenetic o soluție pentru a-i scoate pe oameni de sub focul inamic, recunoașterea aeriană a observat o camionetă civilă care se deplasa cu viteză maximă direct în zona de pericol. S-a dovedit că șeful companiei de asalt, Vladyslav Polskyi, fără să-și pună nici măcar o vestă antiglonț, a sărit la volan și a pornit în viteză pentru a-și ajuta oamenii”, se arată într-un comunicat al armatei ucrainene.
Comandantul a încărcat singur militarii în camioneta și i-a evacuat de pe lina frontului.
Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a declarat, într-un interviu pentru Al Jazeera, că aderarea țării la Uniunea Europeană nu mai constituie un aspect prioritar, subliniind totodată că Ankara lasă ușa deschisă unui astfel de pas.
Erdogan a precizat că în opinia sa, UE ar fi cea care ar avea de pierdut dacă ar continua să respingă Turcia.
„Europa refuză să integreze Turcia de 53 de ani și nu pare să aibă în vedere acest lucru nici în viitor. Cu toate acestea, nu ne-am închis ușa și dorim în continuare să aderăm la Uniunea Europeană. Dacă ne acceptă, cu atât mai bine; în caz contrar, nu este o problemă. Uniunea Europeană nu este prioritatea noastră. Îi repetăm totuși că ea va avea de pierdut, nu Turcia”, a declarat Erdogan pentru Al Jazeera, potrivit Anadolu.
Turcia, candidată la aderare la UE din 1999Turcia este țară candidată la aderarea la UE încă din 1999. Negocierile de aderare au început în anul 2005, însă din 2016, acestea sunt înghețate din cauza regresului continuu al țării în ceea ce privește democrația, statul de drept și drepturile fundamentale.
La momentul respectiv, UE a acuzat și a criticat Turcia pentru încălcări ale drepturilor omului și deficiențe în ceea ce privește statul de drept. În 2017, oficialii UE au afirmat că instituția prezidențială creată prin referendumul constituțional turc din 2017 ar încălca criteriile de la Copenhaga privind eligibilitatea pentru aderarea la UE.
În luna iulie a acestui an, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Turciei au purtat discuții la scurt timp după summitul NATO, într-un moment crucial în care Turcia a devenit un partener tot mai important pentru securitatea europeană.
Deși interesul strategic este în creștere, relațiile dintre UE și Turcia continuă să fie afectate de tensiuni politice. În ultimele luni, oficialii europeni au criticat deteriorarea statului de drept, restrângerea libertății presei și presiunile asupra opoziției. Un nou val de critici a apărut după arestarea primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, unul dintre principalii rivali politici ai lui Erdoğan.
Legea biodiversității a fost declarată de judecătorii Curții Constituționale luni ca fiind constituțională, în ciuda îngrijorărilor liberalilor. La fel ca la Legea Integrității, și aici au intervenit social-democrații cu amendamente.
Mircea Abrudean, președintele Senatului, a declarat într-o postare pe Facebook că fosta Strategie pentru conservarea biodiversității avea o miză de 972 de milioane de euro, bani europeni pe care România risca să îi piardă dacă modificările din Parlament nu ar fi trecut de CCR.
Motivare CCR: Planul de acțiune reprezintă o „politică nouă”Curtea Constituțională a transmis că toate aspectele sesizate de AUR nu au fost de fapt regăsite în Legea biodiversității. Pentru sesizarea privind neclaritatea surselor de finanțare, Curtea a luat în considerare că Mircea Abrudean a cerut Guvernului informații suplimentare.
Cât despre sesizarea privind delimitarea puterilor dintre legislativ și executiv, CCR a concluzionat că Parlamentul a acționat acum după o „politică nouă” și mai spune despre atribuțiile Guvernului că, deoarece a fost demis prin moțiune de cenzură, acesta nu mai are capacitatea de a emite hotărâri de guvern.
Legea biodiversității a ajuns în Parlament la presiunile social-democraților, după ce inițial a fost adoptată ca și hotărâre de guvern. PSD a cerut anularea și trimiterea ei pe traseul legislativ, iar de acolo au început modificările.
Lansarea Mediafax Italia reprezintă o nouă etapă în strategia de dezvoltare internațională a Mediafax și vine în continuarea proiectului început cu Mediafax Spania, platforma dedicată comunității românești din Spania.
Mediafax Spania și Mediafax Italia fac parte din același proiect editorial internațional, prin care Mediafax își propune să construiască treptat o rețea de platforme locale dedicate marilor comunități românești din Europa. Fiecare platformă este adaptată realităților țării în care funcționează, păstrând în același timp principiile editoriale Mediafax: informație verificată, independență editorială, relevanță și o legătură permanentă între România și românii din afara granițelor.
După Spania, Italia reprezintă un pas firesc în dezvoltarea acestei rețele, fiind țara în care, de-a lungul ultimelor decenii, s-a format una dintre cele mai mari, mai diverse și mai bine consolidate comunități românești din Europa.
Pentru foarte mulți români, Italia nu mai este de mult doar o destinație de muncă. Este țara în care și-au construit o viață, și-au întemeiat familii, și-au cumpărat locuințe, și-au dezvoltat afaceri și au devenit parte activă a comunităților locale.
Românii sunt astăzi prezenți în aproape toate regiunile Italiei și într-o multitudine de domenii ale economiei și societății italiene – de la construcții, agricultură, servicii și îngrijire, până la antreprenoriat, medicină, tehnologie, educație, industrii creative și profesii liberale.
În același timp, există o nouă generație de români pentru care relația cu România și Italia are o semnificație diferită. Sunt copii și tineri născuți sau crescuți în Italia, care vorbesc ambele limbi și se raportează firesc atât la societatea italiană, cât și la originile lor românești.
Alături de ei se află românii stabiliți în Italia de zece, douăzeci sau chiar mai mulți ani, antreprenorii care și-au construit propriile companii, profesioniștii integrați în economia italiană, familiile mixte, studenții și românii care continuă să se deplaseze frecvent între cele două țări. Această diversitate creează și o nevoie de informare mult mai complexă.
Pentru românii din Italia nu sunt relevante doar știrile din România sau actualitatea italiană, ci mai ales informațiile aflate la intersecția dintre cele două țări: modificări legislative și fiscale, drepturi sociale, pensii, piața muncii, educație, sănătate, documente și proceduri administrative, oportunități de afaceri, investiții, proprietăți, transport, precum și deciziile luate la nivel european care le pot influența viața de zi cu zi.
Mediafax Italia își propune să ocupe tocmai acest spațiu informațional, oferind o perspectivă jurnalistică adaptată realității unei comunități care nu mai poate fi definită simplu prin imaginea românilor plecați temporar la muncă în străinătate.
Mediafax Italia va funcționa ca o platformă editorială independentă din punct de vedere politic și va aborda teme de interes pentru comunitatea românească din Italia: actualitate, economie, piața muncii, legislație, fiscalitate, educație, sănătate, integrare socială, antreprenoriat, cultură, lifestyle, precum și poveștile românilor care și-au construit o viață sau o carieră în Italia.
Platforma va urmări, de asemenea, principalele decizii ale autorităților italiene și europene care pot avea un impact direct asupra românilor din Italia, explicând informațiile importante într-o manieră accesibilă și relevantă pentru viața de zi cu zi.
Noua platformă va avea o misiune dublă: pe de o parte, să ofere informații relevante și utile românilor care trăiesc și lucrează în Italia, iar pe de altă parte, să aducă în atenția publicului din România temele, preocupările, perspectivele și poveștile comunității românești din Italia.
Mediafax Italia se adresează, în același timp, și românilor din țară interesați de Italia – fie că intenționează să se mute, să studieze sau să lucreze aici, să dezvolte o afacere, să investească sau să cumpere o proprietate, fie că își doresc să petreacă perioade mai lungi în această țară, inclusiv în contextul dezvoltării muncii la distanță.
„După Mediafax Spania, lansarea Mediafax Italia reprezintă următorul pas în dezvoltarea proiectului internațional Mediafax. Ne dorim să fim acolo unde sunt marile comunități de români și să construim pentru ele platforme care înțeleg realitățile locale, fără să piardă legătura cu România. Comunitatea românească din Italia este una matură, diversă și profund integrată în societatea italiană. Mediafax Italia este construit pentru această realitate și pentru această viață între două țări. Spania și Italia reprezintă începutul unei rețele prin care vrem să aducem informația Mediafax mai aproape de români, indiferent unde au ales să trăiască”, se arată în strategia editorială a proiectului.
De la Mediafax Spania la Mediafax Italia – o rețea pentru românii din EuropaMediafax Spania și Mediafax Italia pornesc de la aceeași observație: diaspora românească s-a schimbat.Românii din Spania și Italia nu mai formează doar comunități temporare de muncă, ci comunități mature, cu familii, afaceri, profesioniști, organizații și generații care au crescut în țările de adopție.
Sunt angajați și angajatori, părinți și studenți, antreprenori și profesioniști, oameni care trăiesc de câteva luni în afara României și oameni care sunt acolo de două sau trei decenii. Sunt români care intenționează să se întoarcă în țară, dar și români pentru care Spania sau Italia au devenit definitiv acasă.
Ceea ce îi unește este nevoia de a rămâne conectați la informația relevantă din ambele țări.
Mediafax Spania și Mediafax Italia sunt construite pentru această nouă realitate a diasporei românești. Fiecare platformă urmărește specificul țării și al comunității locale, păstrând în același timp standardele editoriale și legătura cu ecosistemul Mediafax din România.
Informația circulă astfel în ambele sensuri: din România către diaspora, dar și din comunitățile românești din Europa către România.
Odată cu extinderea proiectului în Italia, Mediafax dezvoltă și conceptul „Acasă oriunde ai fi”, lansat odată cu Mediafax Spania și construit în jurul unei realități care definește viața a milioane de români din diaspora: apartenența simultană la două țări, două comunități și două realități cotidiene.
Pentru românii din Italia, „acasă” poate însemna în același timp România și Italia. Orașul în care s-au născut și localitatea italiană în care își cresc astăzi copiii. Familia rămasă în România și comunitatea construită în Italia.
Ei urmăresc ce se întâmplă în România, dar muncesc, plătesc taxe, dezvoltă afaceri, își cresc copiii și iau decizii de zi cu zi într-o societate italiană din care fac parte. Pot avea proprietăți sau interese economice în ambele țări, se deplasează frecvent între ele și trăiesc într-un spațiu în care granița dintre „aici” și „acasă” este din ce în ce mai puțin rigidă.
Mediafax Italia este construit pentru această viață între două țări.
Nu doar pentru a transmite știri din România către Italia, ci și pentru a explica ce înseamnă Italia pentru români și ce înseamnă comunitatea românească din Italia pentru România.
În acest sens, „Acasă oriunde ai fi” este mai mult decât un mesaj de campanie. Este o poziționare editorială comună proiectelor internaționale Mediafax și exprimă misiunea lor de a crea o punte permanentă de informație între România și comunitățile românești din străinătate.
Prin Mediafax Spania și Mediafax Italia, conceptul capătă astfel dimensiunea unei comunități Mediafax fără granițe, în care distanța geografică nu trebuie să însemne și distanță față de informație.
Campania va fi prezentă pe principalele platforme de social media – Facebook, TikTok, Instagram și YouTube – precum și în inventarul editorial al trustului ARCMEDIA.
Prin această inițiativă, Mediafax își extinde misiunea jurnalistică dincolo de granițele României și își reafirmă angajamentul față de furnizarea unei informări profesioniste, independente și relevante pentru publicul român, indiferent de locul în care acesta trăiește.
Despre MediafaxFondată în 1991, Mediafax este prima agenție de presă independentă din România și unul dintre cele mai cunoscute branduri media din țară. De-a lungul celor peste trei decenii de activitate, Mediafax a furnizat informații, analize și conținut jurnalistic pentru milioane de cititori și pentru numeroși parteneri media și instituționali din România și din străinătate.
Prin Mediafax Spania și Mediafax Italia, Mediafax dezvoltă o nouă direcție internațională, dedicată comunităților românești din Europa și construirii unei legături informaționale mai puternice între România și diaspora.
Mai multe cutremure puternice s-au produs în anul 2026 în diferite zone ale planetei. De aceea, experții Al Jazeera au încercat să afle dacă sunt mai multe decât în alți ani și dacă lumea a intrat într-un sezon al seismelor. Specialiștii au analizat datele despre cutremurele produse în ultimul deceniu.
În ultimele săptămâni, trei cutremure cu magnitudinea de 7 sau mai mare s-au produs în Indonezia, Columbia și Mexic, omorând sute de oameni. În iunie, două cutremure puternice, la interval scurt de timp, au făcut ravagii în nordul Venezuelei. Seria dezastrelor a provocat o amplă dezbatere: se cutremură Pământul mai mult decât înainte?
Cele mai mari 10 cutremure din 2026Potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS), la nivel global sunt înregistrate aproximativ 20.000 de cutremure în fiecare an, aproximativ 55 pe zi. Cele mai multe sunt prea slabe pentru a fi observate de oameni. Atunci când cutremurele ating magnitudinea de 6 tind să se producă daune și panică în rândul populației.
În Filipine s-a înregistrat cel mai puternic cutremur din 2026, cu magnitudinea de 7,8. Acesta a avut loc în iunie, în largul insulei Mindanao și s-a soldat cu sute de victime. Cutremurele de 7,2 și 7,5 din Venezuela, tot în iunie, au ucis mii de oameni. Cele mai recente cutremure, din Mexic în iulie și din Columbia și Indonezia în august, au avut toate magnitudinea de 7,4 sau mai mare.
Zece ani de cutremure și cum se situează anul 2026Din 2016 până în 2025, lumea a înregistrat o medie de 133 de cutremure cu magnitudinea de 6 sau mai mare în fiecare an. Acestea au variat de la cel mai mic număr de cutremure, 99 în 2024, până la cel mai mare număr de 157 în 2021.
Până la mijlocul lunii august a acestui an, la nivel mondial au fost înregistrate 91 de cutremure cu magnitudinea de 6 sau mai mare, inclusiv 11 peste magnitudinea de 7. Ambele cifre sunt puțin peste ritmul din ultimul deceniu, dar totuși se încadrează în limitele normale. Niciunul nu a atins magnitudinea de 8 sau 9, cele mai distructive categorii.
Ceea ce face ca un cutremur să fie mai periculos are mai puțin de-a face cu magnitudinea sa decât cu locul în care se produce. Adâncimea, apropierea de orașe și rezistența clădirilor locale contează mai mult decât numărul de pe scara Richter. De altfel, cele mai distrugătoare cutremure din ultimul deceniu nu au fost cele mai mari, ci cele care au lovit centrele populate.
Există „sezonul cutremurelor”?Experții susțin că nu există așa numitul sezon al cutremurelor. Înregistrările pe termen lung arată că seismele au loc pe tot parcursul anului, fără un model sezonier consistent. Oamenii de știință nu au putut niciodată să prezică când va avea loc un cutremur major, deoarece stresul tectonic care se acumulează de-a lungul faliilor de-a lungul deceniilor sau secolelor nu poate fi legat de un ciclu de 12 luni.
În loc să prezică seisme, seismologii calculează probabilitatea ca un cutremur mare să lovească o anumită zonă pe o perioadă de ani. Singurele sisteme de avertizare sunt cele care alertează oamenii imediat după ce a început un cutremur.
Unde se produc cutremurele?Cea mai activă zonă seismic din lume, reprezentând aproximativ 90% din cutremurele mondiale, este Cercul de Foc al Pacificului. Acesta formează o centură care se întinde de-a lungul Americii de Vest până în Extremul Orient rus și până în Asia de Sud-Est și Noua Zeelandă. Cercul de Foc include Japonia, Filipine și Indonezia.
Cutremurele pot lovi și în afara Cercului de Foc. Centura alpină, care se întinde de la Java prin Himalaya până la Turcia și Marea Mediterană, produce 17% din cele mai mari cutremure din lume.
Cele mai mari cutremure înregistrate vreodatăCel mai puternic cutremur înregistrat vreodată a fost cel cu magnitudinea de 9,5 care a lovit Valdivia, Chile, pe 22 mai 1960, generând un tsunami la nivelul întregului Pacific.
Patru ani mai târziu, un cutremur cu magnitudinea de 9,2 a lovit regiunea Prince William Sound din Alaska, al doilea cel mai puternic înregistrat vreodată.
Pe 26 decembrie 2004, un cutremur cu magnitudinea de 9,1 până la 9,3 în largul coastei Sumatrei a declanșat un tsunami care a ucis aproximativ 228.000 de oameni în Oceanul Indian.
Șlosberg, vicepreședinte al Iabloko, a fost găsit vinovat de „discreditarea” forțelor armate ruse și de răspândirea unor informații considerate false de autorități despre acțiunile acestora.
În declarația finală susținută în fața instanței din Pskov, politicianul și-a proclamat nevinovăția și a susținut că procesul are motivații politice, transmite publicația The Independent.
„Viețile a nenumărate mii de oameni au fost curmate în această perioadă. Mai devreme sau mai târziu, bilanțul exact și complet al morților, inclusiv numele lor, va deveni public, iar întreaga țară se va cutremura în fața acestei liste de victime”, a declarat Șlosberg, potrivit unei transcrieri publicate de Mediazona.
Politicianul a continuat cu una dintre cele mai dure afirmații ale discursului său: „Astăzi, cimitirele din țara noastră, inclusiv cele militare, cresc mult mai repede decât maternitățile, grădinițele și școlile”.
Estimări de sute de mii de militari ruși morțiMediazona și serviciul în limba rusă al BBC au identificat, pe baza surselor publice, cel puțin 239.354 de militari ruși morți. Analizele bazate inclusiv pe registrele succesorale și estimarea mortalității excedentare în rândul bărbaților ruși indică însă că bilanțul real ar putea depăși 350.000.
Nici Moscova, nici Kievul nu publică bilanțuri oficiale complete și actualizate ale pierderilor militare.
Rusia susține că acțiunile sale militare răspund amenințărilor reprezentate de NATO și Ucraina și că urmăresc protejarea populației rusofone. Kievul și aliații săi occidentali resping aceste argumente și le consideră justificări pentru invazia la scară largă lansată în februarie 2022.
Presiuni tot mai mari asupra partidului IablokoCondamnarea intervine la numai o săptămână după ce Curtea Supremă a Rusiei a decis, pe 10 august, excluderea partidului Iabloko de la alegerile parlamentare programate luna viitoare. Formațiunea este prezentată drept singurul partid politic înregistrat din Rusia care pledează pentru încetarea războiului.
Șlosberg fusese reținut în iunie 2025, după ce descrisese conflictul din Ucraina drept un joc de „șah sângeros” într-o dezbatere video. Ulterior, procurorii au adăugat acuzația de difuzare a unor informații false în legătură cu o postare redistribuită pe canalul său de Telegram.
În timpul pledoariei finale, judecătorul l-ar fi întrerupt în repetate rânduri, cerându-i să se limiteze la faptele din dosar. Șlosberg și-a continuat însă discursul: „Un singur om este întemnițat, dar frica pătrunde în inimile a milioane de oameni”.
Cazul vine după ce, în iunie, un alt vicepreședinte al Iabloko, Maxim Kruglov, a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru răspândirea unor informații considerate false despre armată.
Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a reacționat dur după decizia de luni a Curții Constituționale privind legea integrității și acuză PSD și AUR că încearcă să destabilizeze relația dintre PNL și USR.
Într-o postare pe Facebook, Alexandru Muraru susține că eforturile celor două formațiuni sunt îndreptate către ruperea relațiilor dintre PNL și USR și acuză social-democrații că promovează un narativ potrivit căruia liberalii ar fi făcut „înțelegeri pe la CCR” pentru a-l afecta pe Dominic Fritz.
Vicepreședintele PNL îi acuză, de asemenea, pe unii membri ai partidului că duc mai departe mesajele PSD.
„Toate eforturile din aceste zile din partea acestei alianțe toxice certate cu democrația, munca și bunul simț sunt dirijate către încercarea de rupere a relațiilor dintre PNL și USR. Este înghesuială printre postacii pesediști să arate cum PNL ar fi făcut înțelegeri pe la CCR pentru a-l afecta pe Dominic Fritz. Inclusiv trădători din PNL duc mai departe, disciplinat, narativul userizării Partidului Național Liberal, având în buzunar punctajul dat de PSD”, a scris Muraru în postarea de pe Facebook.
El a mai susținut că PSD a urmărit „execuția politică a unui singur om”, iar amendamentul care a generat controversa ar fi fost unul „cu dedicație”.
„Așa cum am spus anterior, PSD a urmărit doar execuția politică a unui singur om. A fost un amendament cu dedicație, iar PSD a fost dispus să sacrifice 770 de milioane de euro doar ca să își atingă acest obiectiv. Practic, după tentativa eșuată de puci în PNL, pesediștii încearcă acum destabilizarea USR”, a adăugat vicepreședintele PNL.
Muraru: De astăzi, niciun mandat de ales nu mai este în siguranțăÎn postarea de pe Facebook, Muraru a lansat și un avertisment privind efectele deciziei CCR asupra aleșilor locali.
„De astăzi, niciun mandat de ales nu mai este în siguranță. ANI, condusă de PSD, va decide practic în locul votului vostru. Primari, președinți de consilii județene, consilieri, autorități locale, oricine poate fi următoarea țintă. Dacă nu iese omul care trebuie, intervine PSD”, a spus Muraru.
„Vă garantez, pesediștilor, că PNL și USR vor ieși întărite din tot acest circ public pe care îl faceți, folosind justiția pe care ați capturat-o împotriva unor ținte individuale. Și tot împreună vom merge la următoarele alegeri pentru a vă trimite acolo unde vă este locul. În irelevanță”, a conchis liderul liberal.
Deciziile CCR privind legea integritățiiCurtea Constituțională a decis luni, în dosarele conexate privind Legea integrității, că mai multe prevederi sunt neconstituționale.
Cu unanimitate de voturi, CCR a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”.
Tot în unanimitate, Curtea a declarat neconstituțională publicarea informațiilor privind interesele financiare ale soțului sau soției persoanelor vizate de lege.
În ceea ce privește publicarea intereselor financiare ale funcționarilor și demnitarilor care intră sub incidența legii, prevederea a fost, de asemenea, declarată neconstituțională, însă decizia a fost luată cu majoritate de voturi.
În schimb, cu majoritate de voturi, CCR a decis că este constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției sau demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Sportivul român a mărturisit că atât el, cât și colegii lui se simt bine, dar sunt și obosiți după perioada intensă prin care au trecut.
„Suntem foarte bine, suntem fericiți, obosiți, dar, da, suntem foarte bine și mulțumiți de tot ceea ce am realizat”, a spus David Popovici, la întoarcerea în țară după Campionatul European de Natație de la Paris.
Înotătorul i-a transmis și un mesaj celui care l-a ghidat de-a lungul carierei, descriindu-l drept unul dintre cei mai vechi și buni prieteni ai săi.
„La mulți ani omului care m-a învățat să nu las succesul să-mi urce la cap și nici să-mi coboare la inimă”, a declarat Popovici.
David pentru David: „Totul o să fie bine”Întrebat ce i-ar spune lui David din trecut, David Popovici a afirmat că nu ar schimba nimic din parcursul său.
„Dacă aș putea să vorbesc cu mine din trecut, mi-aș spune să nu schimb absolut nimic, să trec la fel de bine cum am trecut prin toate momentele grele și, dacă aș putea totuși să-mi spun ceva, mi-aș spune că totul o să fie bine, o să fie ok, pentru că totul se așează”, a spus sportivul.
Popovici a vorbit și despre relația sa cu succesul și competiția. Acesta a explicat că a învățat să se bucure de rezultate, dar că motivația sa principală nu este reprezentată de victorii sau titluri.
„Am învățat să mă bucur de succes”, a spus înotătorul.
El a povestit că a fost inspirat de un interviu mai vechi în care un sportiv era întrebat dacă îi place mai mult să câștige sau să piardă. Răspunsul acestuia a fost că nu îl interesează niciuna dintre variante, ci că practică sportul pentru a se descoperi și a înțelege mai bine anumite aspecte ale vieții.
David Popovici spune că se regăsește în această perspectivă și că, pentru el, sportul reprezintă mai ales o modalitate de autocunoaștere și de depășire a propriilor limite.
„Este un loc mai mult pentru a mă descoperi pe mine și a mă depăși mai mult decât pentru succes sau titluri”, a explicat campionul român.
Popovici consideră însă că performanța și rezultatele pot apărea firesc atunci când sportul este practicat cu pasiune.
„În momentul în care o faci cu dragoste și chiar cu pasiune, s-ar putea să și vină la pachet cu titluri”, a mai spus el.
Sportivul a vorbit și despre dificultățile cu care se confruntă unii dintre sportivii români de înaltă performanță, subliniind că succesul nu trebuie privit doar prin prisma medaliilor și a titlurilor câștigate.
AUR a afirmat luni, după verdictul CCR, că hotărârea prin care a fost declarată constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției sau demnității publice, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, are consecințe directe în cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz.
Formațiunea afirmă că Fritz are o decizie definitivă a ÎCCJ într-un litigiu privind un conflict de interese și că, în aceste condiții, „trebuie să demisioneze din funcția de primar al Timișoarei”.
„Dominic Fritz trebuie să demisioneze din funcția de primar al Timișoarei. Nu trebuie să aștepte expirarea unui termen legal pentru a face ceea ce propriul partid a pretins ani la rând de la adversarii săi”, transmite AUR într-un comunicat de presă.
Formațiunea invocă și sloganul USR „Fără penali în funcții publice”, susținând că principiile privind integritatea trebuie aplicate și în cazul propriului președinte.
„USR și-a construit o parte importantă a identității politice în jurul integrității și al sloganului „Fără penali în funcții publice”. Dacă aceste principii mai înseamnă ceva, ele trebuie aplicate și propriului președinte. Integritatea nu ar trebui să aibă culoare politică”, a mai precizat AUR.
Reacția AUR în legătură cu prevederea privind partenerii demnitarilorPe de altă parte, AUR a criticat decizia CCR prin care a fost declarată neconstituțională prevederea ce extindea obligațiile de transparență și asupra persoanelor aflate în relații similare celor dintre soți. Formațiunea susține că, în cazul în care formularea adoptată de Parlament ridica probleme de claritate juridică, soluția ar fi trebuit să fie definirea mai precisă a prevederii, nu eliminarea acesteia.
„Principiul trebuia să fie simplu: averile și interesele soților, soțiilor și ale persoanelor aflate într-o relație asimilabilă vieții de familie cu un demnitar trebuie să poată fi cunoscute atunci când se pot intersecta cu exercitarea funcției publice. Dacă formularea adoptată de Parlament era insuficient de precisă juridic, soluția trebuia să fie găsirea unei definiții clare, nu abandonarea principiului transparenței”, transmite AUR.
În același context, AUR invocă și întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, despre care susține că a avut loc înainte ca instanța constituțională să se pronunțe asupra unor cauze cu miză politică.
„Tocmai în acest context, întâlnirea dintre Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, înainte ca instanța constituțională să se pronunțe asupra unor cauze cu miză politică importantă, ridică întrebări legitime”, afirmă formațiunea.
Deciziile CCR privind legea integritățiiCurtea Constituțională a decis luni, în dosarele conexate privind Legea integrității, că mai multe prevederi sunt neconstituționale.
Cu unanimitate de voturi, CCR a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”.
Tot în unanimitate, Curtea a declarat neconstituțională publicarea informațiilor privind interesele financiare ale soțului sau soției persoanelor vizate de lege.
În ceea ce privește publicarea intereselor financiare ale funcționarilor și demnitarilor care intră sub incidența legii, prevederea a fost, de asemenea, declarată neconstituțională, însă decizia a fost luată cu majoritate de voturi.
În schimb, cu majoritate de voturi, CCR a decis că este constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției sau demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Reacția lui Dominic FritzLa scurt timp după deciziile CCR, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a lansat critici dure la adresa instituției, susținând că dacă actul normativ va fi promulgat de către șeful statului, mandatul său va înceta în termen de 30 de zile. Fritz acuză majoritatea PSD din CCR că ar fi validat un „abuz de putere” și anunță că va contesta situația la CEDO.
Edilul susține că încetarea mandatului său ar reprezenta o sancțiune retroactivă pentru fapte produse înainte de intrarea în vigoare a noii legi.
„Dacă președintele va promulga legea ANI, mandatul meu de primar va înceta în 30 zile, ca o sancțiune retroactivă pentru lucruri care s-au întâmplat înainte să intre în vigoare legea”, afirmă Fritz.
Evenimentul principal este programat pentru vineri, 28 august, când Ministerul grec al Culturii organizează o nouă ediție a manifestărilor dedicate Lunii Pline și patrimoniului cultural al țării.
Programul, coordonat de Direcția Generală pentru Antichități și Patrimoniu Cultural, ajunge în acest an la cea de-a 27-a ediție, relatează publicația The Independent.
Printre obiectivele incluse se numără și Muzeul Acropolei din Atena, care își va prelungi programul până la miezul nopții. Muzeul va putea fi vizitat între orele 09:00 și 24:00, iar publicul va avea acces atât la colecțiile permanente, cât și la expoziția temporară „Inspirations. Ancient Greek Art living in Italy”.
Concerte, spectacole și tururi până la miezul nopțiiLa 61 dintre obiectivele participante sunt programate manifestări culturale între orele 19:30 și 24:00. Vizitatorii vor putea asista la spectacole de teatru, concerte și reprezentații de dans, dar și la expoziții și tururi ghidate.
Orașul antic Abdera, Odeonul lui Agrippa din Atena și Castelul Mendenitsa din regiunea Ftiotida se numără printre locurile unde vor fi organizate evenimente muzicale.
Manifestările nu se limitează însă la seara de 28 august. O serie de activități sunt prevăzute și în alte seri din intervalul 26-30 august.
„Pentru al 27-lea an consecutiv, Luna Plină din august reunește siturile arheologice, muzeele și monumentele Greciei într-o mare sărbătoare a culturii”, a transmis Ministerul grec al Culturii.
Instituția îi invită pe vizitatori să participe pe 28 august și să descopere „magia nopții și atmosfera specială pe care lumina Lunii o creează în monumentele țării”.
O oportunitate pentru românii aflați în vacanță în GreciaEvenimentul poate fi de interes și pentru numeroșii turiști români care aleg Grecia pentru vacanțele de vară, în special pentru cei care se vor afla la Atena sau în apropierea obiectivelor participante la sfârșitul lunii august.
Programul oferă posibilitatea vizitării patrimoniului elen într-un interval orar neobișnuit și, în numeroase cazuri, însoțit de spectacole și alte evenimente culturale gratuite.
Loviturile riscă însă să producă efecte economice mult mai ample, întrucât platforma deservește zeci de milioane de persoane și peste un milion de comercianți, transmite Deutsche Welle.
Aproximativ 20 de centre logistice, vizate în ultimele săptămâniUn incendiu a izbucnit duminică dimineață într-un depozit Wildberries din Podolsk, la circa 40 de kilometri sud de Moscova, în urma unui atac masiv cu drone ucrainene. Alte centre ale companiei din Tver și Salavat fuseseră lovite în zilele precedente.
În ultimele săptămâni, aproximativ 20 de centre logistice Wildberries au fost vizate în atacuri aproape zilnice, potrivit Deutsche Welle. Cel puțin nouă angajați au murit, alte zeci de persoane au fost rănite, iar mai multe depozite și-au suspendat activitatea.
Estimările companiei de consultanță Data Insight indică dimensiunea potențială a pierderilor. Wildberries ar fi pierdut mărfuri în valoare de până la 480 de miliarde de ruble, echivalentul a aproximativ 5,7 miliarde de dolari, precum și circa o treime din spațiile sale de depozitare. Pagubele cumulate suportate de companie și comercianții săi ar putea ajunge la 800 de miliarde de ruble, aproximativ 9,5 miliarde de dolari.
De ce a devenit Wildberries o țintă pentru KievAutoritățile ucrainene susțin că depozitele fac parte din infrastructura logistică utilizată pentru distribuirea unor echipamente destinate războiului, printre care sisteme de navigație și componente pentru producerea dronelor. Kremlinul respinge acuzațiile și afirmă că infrastructura companiei are destinație civilă.
Miza depășește însă logistica militară. Wildberries este descris frecvent drept echivalentul rusesc al Amazon și controlează aproximativ jumătate din piața de comerț electronic a țării. Principalul competitor, Ozon, deține aproximativ 30%. Împreună, cele două platforme intermediază bunuri și servicii echivalente cu aproximativ 8,5% din PIB-ul Rusiei.
Wildberries are peste un milion de vânzători, majoritatea întreprinderi mici și mijlocii, și aproximativ 80 de milioane de utilizatori lunar. Asociația Rusă a Platformelor de Comerț Electronic estimează că atacurile au afectat până acum circa 400.000 de comercianți.
Riscul unui efect de domino în economia RusieiPresiunea asupra Wildberries ar putea ajunge și la sectorul bancar. Compania are legături financiare cu instituții precum VTB și Sberbank, controlate majoritar de stat. Datoriile Wildberries ar putea ajunge până la 14 miliarde de dolari, iar VTB ar fi cel mai mare creditor individual. Directorul financiar al Sberbank a recunoscut că atacurile au deteriorat situația financiară și perspectivele fluxurilor de numerar ale companiei.
Tatyana Kim, cofondatoarea și directoarea Wildberries, ar fi solicitat deja sprijinul guvernului rus. Autoritățile au confirmat existența discuțiilor, fără să anunțe până acum o eventuală schemă de salvare.
Atacurile indică astfel o extindere a strategiei Kievului dincolo de obiectivele militare și energetice: lovirea unor noduri logistice capabile să afecteze simultan aprovizionarea, companiile, creditorii și viața cotidiană a unui număr mare de ruși.
O investigație publicată de The Telegraph a scos la iveală existența a zece baze ale Kremlinului, care sunt dotate cu rampe de lansare a celor mai avansate drone cu rază lungă de acțiune ale Moscovei.
Ele se află în proximitatea graniței, poziția lor facilitând lansarea unor atacuri aeriene masive care trec de apărarea aeriană din ce în ce mai redusă a Kievului. Potrivit The Telegraph, unele dintre aceste baze sunt folosite deja pentru a bombarda Ucraina, însă reprezintă și o amenințare pe termen lung pentru aliații NATO.
Analiștii consultați de către The Telegraph avertizează faptul că această tehnologie ar putea fi îndreptată și împotriva Europei în eventualitatea izbucnirii unui război, unele dintre baze plasând cele mai puternice drone rusești în raza de acțiune a Varșoviei.
Ce arată imaginile din satelitInvestigația The Telegraph a inclus documente scurse în presă, dar și imagini din satelit, care au scos la iveală existența a cel puțin 59 de noi șine de lansare – șine de ghidare mecanice utilizate pentru lansarea dronelor în locul unei piste tradiționale. Aceste șine de lansate se află de-a lungul frontierei Rusiei cu Belarus și Ucraina.
În plus, unele dintre centrele de drone au fost reconvertite din baze militare și aeroporturi civile, în timp ce alte platforme de lansare au fost amenajate în zonele rurale ale Rusiei.
Imaginile analizate de DroneSec și preluate de The Telegraph au arătat că aproximativ 20 dintre rampele nou instalate par să aibă o lungime extinsă, indicând capacitatea lor de a lansa cele mai noi drone de atac cu rază lungă de acțiune ale Kremlinului.
Moscova își modernizează în ritm accelerat propria versiune a dronei iraniene ShahedPotrivit sursei citate, Rusia își modernizează propria versiune a dronei iraniene Shahed, punând în funcțiune variante mai noi, cu propulsie cu reacție de mare viteză, capabile să atingă ținte aflate la mare distanță. Utilizarea noilor variante de la bazele dezvăluite ar pune la îndemâna lui Putin posibilitatea de a lansa atacuri împotriva capitalei Poloniei.
Deși nu există indicii că Rusia ar planifica un astfel de atac, liderii NATO sunt precauți și se pregătesc pentru un posibil conflict viitor.
Totuși, Moscova susține că și variantele mai vechi ale dronelor ar putea ajunge la coastele Regatului Unit, dar este foarte probabil ca orice încercare de a lovi Marea Britanie de la aceste baze să fie interceptată.
În plus, cele mai recente variante ale dronelor rusești, denumite Geran-4 și Geran-5, pot zbura suficient de repede pentru a evita sistemele de apărare aeriană.
Potrivit informațiilor obținute de The Telegraph, bazele au fost aprovizionate de o serie de fabrici de muniție răspândite pe teritoriul țării, inclusiv din zona economică specială Alabuga – un complex rus de producție a dronelor care fabrică 6.000 de unități pe an.
Rusia continuă atacurile asupra UcraineiÎn paralel, atacurile lansate de Rusia împotriva Ucrainei nu încetează. În weekend, mai multe explozii au fost auzite în capitala Ucrainei în doar câteva minute, în noaptea de sâmbătă spre duminică.
Forțele Aeriene au avertizat în cursul nopții de sâmbătă spre duminică faptul că este posibil un atac cu rachete balistice rusești. Avertismentul a fost anulat la ora 2:35 dimineața. La doar câteva minute mai târziu, la ora 2:46 dimineața, amenințarea a reapărut.
Un turist israelian, în vârstă de 35 de ani, a fost arestat pe insula Creta, în Grecia, pentru incendiere prin neglijență, anunță The Times of Israel. El a aprins un grătar într-o vilă închiriată, în apropiere de Sellia. Asta în ciuda avertismentelor explicite ale proprietarului și a interdicției generale de utilizare a focului valabilă pe întreaga insulă. Numele turistului nu a fost anunțat de autorități.
Vântul a transportat jarul către vegetația uscată, declanșând un incendiu de proporții. Peste 60 de pompieri și câteva elicoptere au intervenit timp de patru ore pentru a stinge flăcările.
Arestări pe bandă rulantă în GreciaSăptămâna trecută, serviciul de pompieri a anunțat că peste 280 de persoane au fost arestate în Grecia în acest an pentru infracțiuni legate de incendii. Cifra este în scădere față de anii precedenți.
Guvernul grec a înăsprit pedepsele împotriva celor găsiți vinovați de provocarea de incendii. Cei găsiți vinovați riscă pedepse de până la 20 de ani de închisoare și amenzi de până la 200.000 de euro.
Grecia lovită de incendii uriașeDupă ce a scăpat de valul de căldură care a cuprins o mare parte a Europei la începutul verii, Grecia a fost lovită de mai multe incendii majore. Acestea au fost alimentate de rafale de vânt neobișnuit de puternice.
36 de incendii au izbucnit în weekend în Grecia, a anunțat duminică departamentul de pompieri. Pe listă sunt și două incendii izbucnite duminică pe insula Salamina, în timpul cărora două persoane au murit.
Ferrari prezintă Ferrari CZ26, un nou model One-Off realizat în cadrul programului Special Projects. Creat de Ferrari Design Centre sub coordonarea lui Flavio Manzoni și dezvoltat pentru un client din Statele Unite, modelul exprimă o interpretare extrem de personală a conceptului de berlinetă supersport. CZ26 reinterpretează această arhitectură emblematică printr-un limbaj de design esențial, tehnologic și orientat spre viitor, conturând o viziune contemporană asupra performanței Ferrari.
Bazat pe performanțele remarcabile și caracteristicile tehnice ale modelului SF90 Stradale, CZ26 păstrează esența unui supercar Ferrari de top, reinterpretând-o printr-o identitate stilistică proprie. Proiectul a urmărit crearea unui automobil cu un caracter imediat recognoscibil, care să transmită forță, precizie și puritate formală printr-un limbaj de design riguros și coerent.
Ferrari CZ26 adoptă un limbaj stilistic puternic orizontal, definit de o siluetă distinctivă cu două volume, care îi conferă o prezență elegantă și extrem de dinamică. Arhitectura sa gravitează în jurul unei mase centrale compacte, asemănătoare unei capsule, susținută de pasaje ale roților puternic sculptate, ce exprimă forță și stabilitate. De la partea frontală până la spatele trunchiat și perfect proporționat, întregul design se dezvoltă cu fluiditate și coerență, ca expresia unui singur gest stilistic, conturând o identitate vizuală modernă, tehnologică și imediat recognoscibilă.
Partea frontală este dominată de o grilă funcțională pe toată lățimea vehiculului, care integrează elementele de iluminare specifice, prizele de aer pentru sistemul de frânare, senzorii și alte componente tehnice. Semnătura luminoasă este definită de module extrem de subțiri, integrate discret într-un design cu efect vizual aproape invizibil. Forma distinctivă a părții frontale, accentuată de o muchie frontală verticală fără precedent, conferă modelului o prezență puternică și autoritară. În partea din spate, designul este caracterizat de o secțiune posterioară trunchiată și de stopuri suspendate, elemente care contribuie la un aspect vizual ușor, sculptural și sofisticat. Difuzorul adoptă, la rândul său, o arhitectură puternic orizontală, ce amplifică vizual lățimea automobilului și îi accentuează senzația de stabilitate, echilibru și aderență la drum. Citeşte comunicatul integral AICI
Clasamentul prezentat de Euronews Travel are la bază o cercetare realizată de compania Avis, care a analizat drumuri europene în funcție de lungime, altitudine și numărul de curbe. În calcul au intrat și indicatori privind popularitatea, precum numărul de hashtag-uri pe Instagram și volumul mediu al căutărilor pe Google.
Transalpina, locul 5 în EuropaTransalpina (DN67C) a obținut un scor de 73 de puncte din 100 și ocupă poziția a cincea. Cu o lungime de 148 de kilometri, este cel mai lung dintre primele cinci trasee ale clasamentului.
Șoseaua din România ajunge la o altitudine de 2.145 de metri și numără, potrivit datelor utilizate pentru realizarea topului, 682 de curbe, echivalentul a aproximativ cinci viraje pentru fiecare kilometru.
Popularitatea traseului este vizibilă și în mediul online. Transalpina este asociată cu aproximativ 89.400 de hashtag-uri pe Instagram, în timp ce volumul mediu al căutărilor ajunge la circa 60.500 pe lună.
Autorii clasamentului remarcă și atracțiile de pe traseu, de la peisajele montane și văile care oferă numeroase posibilități pentru drumeții până la localitățile în care turiștii pot descoperi gastronomia locală.
Transfăgărășanul, imediat după TransalpinaRomânia mai ocupă o poziție în clasament prin Transfăgărășan, plasat pe locul al șaselea. Astfel, cele două cunoscute drumuri montane românești devansează în top trasee din Elveția și Franța.
Primele patru poziții sunt ocupate de șosele alpine sau nordice. Lider este Stelvio Pass, din Italia, cu un scor de 88 din 100. Drumul are 35 de kilometri, urcă până la 2.757 de metri și concentrează nu mai puțin de 685 de curbe, adică aproape 20 pe kilometru.
Pe locul al doilea se află Furka Pass din Elveția, cunoscut inclusiv pentru apariția sa în filmul „Goldfinger” din seria James Bond. Podiumul este completat de Grossglockner High Alpine Road din Austria, iar poziția a patra îi revine spectaculosului Trollstigen din Norvegia.
Cum arată top 10Clasamentul este completat, după Transalpina și Transfăgărășan, de Susten Pass din Elveția, Route des Grandes Alpes și Col du Tourmalet din Franța, respectiv Grimsel Pass din Elveția.
Cercetarea apare în contextul interesului tot mai ridicat pentru călătoriile în care traseul devine o atracție în sine. Potrivit datelor citate de Euronews, căutările globale pentru expresia „scenic routes” au crescut cu 170% în ultimul an.
Pentru turismul românesc, prezența a două șosele în primele șase poziții oferă un argument suplimentar pentru promovarea Carpaților ca destinație europeană pentru călătoriile cu mașina, nu doar pentru drumeții și turism montan.
O ambulanță care avea semnalele luminoase pornite a fost oprită de polițiștii indieni. Potrivit Clash Report, incidentul s-a produs în Delhi, India, și a stârnit un scandal uriaș după ce imaginile au devenit virale pe rețelele de socializare.
O ambulanță oprită de polițiștiImaginile arată ambulanța oprită de polițiștii care, astfel, permit trecerea unei coloane oficiale. Mai multe mașini SUV, de culoare neagră, cu semnale luminoase pornite, trec prin zona aglomerată și prin cordonul format de polițiști.
Numeroase persoane care au comentat imaginile susțin că în coloana de mașini se afla chiar Narendra Modi, premierul Indiei. Acuzația este susținută și de politicieni din opoziție care spun că în convoi se afla premierul indian.
Modi și scandalurilePremierul Narendra Modi și administrația sa au fost implicați în mai multe scandaluri. O anchetă a făcut legătură între guvern și conglomeratul Adani, ridicând semne de întrebare privind direcționarea fondurilor publice sau protecția acordată marilor corporații. Apoi, un documentar BBC despre revoltele din Gujarat a fost interzis pe teritoriul Indiei provocând acuzații privind restrângerea libertății presei.
În trecut, autenticitatea diplomelor universitare ale premierului Modi a provocat dispute politice aprinse și solicitări de clarificare din partea instituțiilor statului. De asemenea, în India au loc periodic manifestații de amploare ale unor grupuri care acuză administrația de corupție, inegalitate socială tolerată tacit de autorități și gestionare proastă a economiei.
În ciuda presiunii publice, Modi ocupă funcția de premier al Indiei din 2014. În septembrie, el va împlini 76 de ani.
A viral video from Delhi shows an ambulance held back by traffic police while a black SUV convoy passes.
Opposition accounts claim it’s Indian PM Modi’s convoy.pic.twitter.com/Nfi5kvLuOu
— Clash Report (@clashreport) August 17, 2026
„În loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din Curtea Constituțională tocmai l-a validat”, a transmis Dominic Fritz, după decizia CCR.
Edilul susține că încetarea mandatului său ar reprezenta o sancțiune retroactivă pentru fapte produse înainte de intrarea în vigoare a noii legi.
„Dacă președintele va promulga legea ANI, mandatul meu de primar va înceta în 30 zile, ca o sancțiune retroactivă pentru lucruri care s-au întâmplat înainte să intre în vigoare legea”, afirmă Fritz.
Fritz invocă art. 15 din ConstituțiePrimarul Timișoarei invocă articolul 15 din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, și susține că decizia CCR creează un precedent periculos.
„De azi înainte, orice majoritate parlamentară poate inventa pedepse pentru trecut, croite pe numele unui adversar politic, iar CCR-ul controlat politic le va parafa”, a mai transmis acesta.
Fritz critică și modul în care legea ar putea afecta România în raport cu instituțiile europene și investitorii, afirmând că PSD va trebui să explice Comisiei Europene modul în care o lege asociată unui jalon financiar a fost aplicată în cazul unui primar ales.
Fritz anunță că va merge la CEDODominic Fritz spune că nu intenționează să renunțe la lupta juridică și anunță că va sesiza CEDO.
„Drumul meu continuă la CEDO, unde nu ajung telefoanele din Kiseleff. Nu mă voi lupta pentru mine, ci pentru votul liber dat de timișoreni”, a declarat primarul.
În mesajul său, Fritz face referire și la situația care a stat la baza constatării conflictului de interese. Acesta susține că, în 2020, la scurt timp după preluarea mandatului de primar, a semnat o dublură a unui referat semnat anterior de fostul edil, document referitor la un PUZ elaborat înainte de preluarea funcției.
Primarul afirmă că noua legislație ar elimina posibilitatea încadrării actelor normative, precum un PUZ, la conflict de interese, susținând astfel că fapta pentru care a fost vizat nu ar mai putea fi considerată conflict de interese dacă ar fi analizată în prezent.
„O lege care elimină fapta în viitor dar inventează o nouă sancțiune pentru cei care presupus au comis-o în trecut”, a afirmat Fritz, acuzând PSD de instaurarea unui regim pe care îl califică drept „dictatura PSD”.
Declarațiile au fost făcute de Dominic Fritz după decizia Curții Constituționale privind prevederile legii referitoare la integritate.
Curtea Constituțională a tranșat luni mai multe dintre cele mai controversate prevederi ale noii Legi a integrității, după conexarea sesizărilor formulate împotriva actului normativ.
Potrivit soluției CCR, în unanimitate, judecătorii au declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”.
Tot în unanimitate a fost declarată neconstituțională publicarea informațiilor privind interesele financiare ale soțului sau soției, iar cu majoritate CCR a considerat neconstituțională și publicarea acestor informații în cazul funcționarilor și demnitarilor vizați de lege.
În schimb, într-unul dintre cele mai sensibile puncte politic, Curtea a stabilit, cu majoritate de voturi, că este constituțională încetarea de drept a funcției, demnității publice sau mandatului la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru persoanele în cazul cărora incompatibilitatea sau conflictul de interese fusese deja constatat definitiv.
Marele perdant: Dominic FritzDominic Fritz este cel mai direct afectat de această parte a deciziei CCR.
Amendamentul adoptat de Parlament prevede că, pentru persoanele în cazul cărora incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, funcția, demnitatea publică sau mandatul încetează de drept în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare.
Situația juridică a liderului USR se suprapune acestei ipoteze: Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut definitiv, pe 18 iunie 2026, raportul ANI prin care s-a constatat că Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ.
Fritz susținuse încă din momentul adoptării amendamentului că prevederea a fost introdusă special pentru cazul său și că reprezintă aplicarea retroactivă a unei sancțiuni noi. Liderul USR spunea că tocmai această prevedere ar trebui declarată neconstituțională.
CCR a respins însă această teză în ceea ce privește articolul respectiv.Asta nu înseamnă că Fritz își pierde mandatul luni. Legea nu este încă în vigoare. Pentru că alte prevederi au fost declarate neconstituționale, actul normativ trebuie să revină în Parlament pentru punerea lor în acord cu decizia CCR. Abia după încheierea procedurii legislative, promulgare și publicarea legii în Monitorul Oficial poate începe să producă efecte mecanismul celor 30 de zile.
Dacă textul privind încetarea mandatului rămâne în forma declarată constituțională de CCR și legea intră în vigoare, situația lui Dominic Fritz devine astfel una extrem de dificilă juridic, pentru că hotărârea definitivă privind conflictul de interese există deja.
PSD câștigă bătălia politică pe „amendamentul Fritz”Decizia reprezintă în același timp un câștig important pentru PSD, partid din care a provenit amendamentul privind pierderea funcției în 30 de zile.
Amendamentul fusese susținut în Comisia juridică inclusiv de PSD și AUR și generase un conflict puternic cu USR. Fritz îl calificase drept o prevedere „cu dedicație”, în timp ce susținătorii modificării argumentaseră că legea trebuie să producă efecte și pentru cazurile în care încălcarea regimului de integritate fusese deja stabilită definitiv.
Prin decizia de luni, argumentul central al USR – că mecanismul celor 30 de zile este neconstituțional – nu a fost acceptat de Curte.
Din acest punct de vedere, PSD și susținătorii amendamentului câștigă cea mai importantă dispută politică din jurul cazului Fritz.
Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru, printre câștigătoriÎntr-o altă parte a legii, balanța se inversează.
CCR a eliminat în unanimitate sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”.
Prevederea fusese intens discutată inclusiv prin raportare la Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui Nicușor Dan, cei doi nefiind căsătoriți.
USR și PNL contestaseră formularea, susținând că este neclară și că nu stabilește criterii obiective după care ANI ar putea determina cine se află într-o „relație asemănătoare celei dintre soți”. CCR le-a dat dreptate în această speță.
Demnitarii câștigă mai multă protecție a vieții private. Publicul pierde acces la informațiiO altă consecință importantă privește transparența declarațiilor de interese.
CCR a decis că este neconstituțională publicarea intereselor financiare ale soțului sau soției și, cu majoritate, a considerat neconstituțională și publicarea informațiilor respective referitoare la demnitarii și funcționarii vizați de lege.
În practică, decizia consolidează direcția stabilită de CCR încă din mai 2025, când Curtea a declarat neconstituționale prevederi care impuneau publicarea pe internet a declarațiilor de avere și de interese și includerea în declarațiile de avere a bunurilor și veniturilor soțului, soției și copiilor aflați în întreținere. Atunci, Curtea a invocat inclusiv protecția vieții private și a datelor personale.
Câștigă, din perspectiva protecției datelor personale, demnitarii și familiile acestora.
De cealaltă parte, pierd organizațiile care au cerut menținerea unui nivel ridicat de transparență publică, precum și presa și cetățenii care folosesc aceste declarații pentru verificarea intereselor financiare ale persoanelor aflate în funcții publice. Mai multe ONG-uri au criticat deja restrângerea transparenței produsă de decizia CCR din 2025.
USR și PNL: victorie pe partenerii demnitarilor, înfrângere în cazul FritzPentru USR și PNL, care au contestat legea la CCR, rezultatul este mixt.
Cele două partide obțin o victorie prin eliminarea sintagmei privind partenerii necăsătoriți și prin declararea neconstituțională a unor prevederi referitoare la publicarea intereselor financiare.
În schimb, pierd disputa care avea cea mai mare miză politică imediată pentru USR: CCR nu a eliminat articolul care poate produce încetarea mandatului lui Dominic Fritz.
În dosarul referitor la acordul de împrumut cu BIRD, judecătorii CCR au respins cu unanimitate de voturi sesizarea de neconstituționalitate.
Acordul prevede un împrumut în valoare de 544 de milioane de euro, banii urmând să poată fi folosiți de stat pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice guvernamentale. Sesizarea fusese formulată de deputați AUR și S.O.S România.
Acordul a fost semnat la Washington la 16 aprilie 2026, iar Senatul l-a aprobat, în calitate de Cameră decizională, pe 6 august. Împrumutul are o maturitate de până la 18 ani, cu rambursarea capitalului prevăzută pentru februarie 2044.
CCR respinge și sesizarea privind biodiversitateaSeparat, Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, sesizarea privind legea pentru aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030.
Sesizarea fusese depusă după adoptarea actului normativ în Parlament, AUR contestând inclusiv procedura prin care strategia, aprobată inițial de Guvern, a fost retrasă și ulterior transpusă într-o lege adoptată de Legislativ.
Decizia CCR este importantă și din perspectiva fondurilor europene. Strategia pentru biodiversitate reprezintă jalonul 31 din PNRR, iar Guvernul a estimat că neîndeplinirea acestuia ar putea produce o penalitate de 972,45 milioane de euro. România are termen până la 31 august pentru îndeplinirea angajamentului.
Prin respingerea sesizării de neconstituționalitate, legea poate continua procedura constituțională și poate fi transmisă pentru promulgare.
Cele două acte normative fuseseră atacate la CCR pe 7 august, imediat după finalizarea procedurii parlamentare.
„Zilele acestea prosumatorii României sunt sub atacul Guvernului, care vrea să le ia libertățile greu câștigate prin lege în 2025. Îi anunț că voi ataca la Comisia Europeană și prin toate mijloacele europene existente orice tentativă de a subjuga oamenii care au investit în regenerabile pentru a genera energie pentru comunitatea lor”, a scris Șefănuță, într-o postare publicată pe Facebook.
Acesta a precizat că „nu este posibil să favorizăm mereu marii monopoliști energetici de pe piață”, afirmând că „dreptul oamenilor de a decide ceea ce fac cu energia lor” nu trebuie restrâns.
„Să beneficieze de ea, să o dea mai departe, să decidă mecanismul de compensare cu furnizorul. Nu este posibil să trecem legi stupide și antieuropene pentru revenirea la cărbune, o tehnologie cu zero viitor”, a mai scris Ștefănuță.
Declarațiile europarlamentarului vin în contextul în care, printre soluțiile de depășire a crizei energetice se află propunerea unor reglementări pentru ca prosumatorii să injecteze energie în sistem, dar și să instaleze capacități de stocare a energiei electrice produse de panourile fotovoltaice.
