MediaFax.ro

„Economia românească nu merge bine în prezent. Desigur, acest lucru este direct legat de politica de sancțiuni a UE”, a declarat Lipaev într-un interviu acordat agenției rusești TASS. 

Lipaev a afirmat că, în urma acestor măsuri, România ar fi fost nevoită să cumpere hidrocarburi la prețuri mai ridicate decât cele oferite anterior de Rusia, fapt ce a  dus la creșteri semnificative ale prețurilor la îngrășăminte și la perturbarea lanțurilor logistice și comerciale existente.

Ambasadorul rus a prezentat și câțiva factori economici despre ecoonomia României. „Inflația din România este în prezent de trei ori mai mare decât media UE, creșterea produsului intern brut este mai mică de 1%, datoria publică a depășit 60% din PIB, iar exporturile de bunuri sunt semnificativ mai mici decât importurile”, spune Lipaev. 

„Nu este treaba noastră să judecăm măsura în care politicile economice ale guvernelor anterioare și actuale au un impact, dar există voci care susțin că unul dintre motivele tendințelor economice negative este creșterea oportunistă a cheltuielilor guvernamentale pe parcursul mai multor ani, în special în anul electoral 2024, ceea ce a dus la deficite în bugetul țării”, mai spune ambasadorul. 

Meta, compania-mamă a rețelei sociale Facebook, s-ar putea confrunta cu o nouă rundă majoră de concedieri, potrivit unor surse din interior citate de Reuters.

Reducerile de personal ar putea ajunge la aproximativ o cincime din forța totală de muncă a companiei, în contextul investițiilor masive în infrastructura de inteligență artificială (IA). Reprezentanții Meta au respins însă informațiile, catalogându-le drept speculative.

Trei persoane familiarizate cu situația spun că reprezentanții din conducerea Meta analizează un plan de restructurare care ar putea afecta cel puțin 20% dintre angajați.

NU este cunoscută dimensiunea exactă a concedierilor

Măsura ar avea rolul de a compensa costurile ridicate ale dezvoltării tehnologiilor bazate pe inteligență artificială și de a pregăti compania pentru o organizare mai eficientă, în care angajații folosesc instrumente avansate de IA pentru a realiza mai mult cu echipe mai mici.

Deocamdată nu a fost stabilită o dată pentru eventualele concedieri și nici dimensiunea exactă a reducerilor.

Totuși, potrivit surselor citate, directorii companiei ar fi informat recent managerii de nivel superior despre aceste planuri și le-ar fi cerut să înceapă să pregătească scenarii de reducere a personalului.

META clasifică informațiile drept „speculații”

Meta a respins oficial informațiile.

Întrebat despre posibilitatea unei noi runde de concedieri, purtătorul de cuvânt al companiei, Andy Stone, a declarat că relatările apărute în presă sunt „speculații despre abordări teoretice”.

Dacă planul s-ar materializa, aceasta ar fi cea mai amplă reducere de personal de la restructurarea majoră inițiată de companie la sfârșitul anului 2022 și începutul lui 2023. La 31 decembrie, Meta avea aproape 79.000 de angajați la nivel global.

În 2022, META a concediat 13% din angajați

În noiembrie 2022, compania a concediat aproximativ 11.000 de persoane, adică circa 13% din forța de muncă de atunci. Aproximativ patru luni mai târziu, Meta a anunțat eliminarea a încă 10.000 de posturi.

Strategia companiei este strâns legată de ambițiile sale în domeniul inteligenței artificiale generative.

În ultimul an, directorul executiv Mark Zuckerberg a accelerat investițiile pentru a face Meta mai competitivă în acest sector, inclusiv prin recrutarea de cercetători specializați și achiziția altor companii din domeniu.

„O singură persoană extrem de talentată” poate face totul

La începutul anului, Zuckerberg a subliniat că aceste investiții aduc deja câștiguri de eficiență. „Proiecte care înainte necesitau echipe mari pot fi acum finalizate de o singură persoană extrem de talentată”, a afirmat el.

Planurile Meta reflectă o tendință mai largă în rândul marilor companii americane, în special din sectorul tehnologic, care își reorganizează operațiunile pentru a integra inteligența artificială și pentru a reduce costurile.

În acest context, companiile investesc masiv în tehnologie, dar în același timp reevaluează dimensiunea și structura forței de muncă.

„Guvernul Bolojan a construit un proiect de buget mincinos de la cap până la coadă, din multe motive”, se arată în începutul informării emise de AUR

Partidul AUR, prin vocea liderului senatorilor, Petrișor Peiu susține că bugetul este construit pe o estimare de inflație de 6,5%, pe care o consideră nerealistă. 

„Atât pentru ianuarie, cât și pentru februarie, Institutul Național de Statistică indică rate anualizate ale inflației de peste 9% și rate medii ale inflației pe ultimele 12 luni în jur de 8,5%”, a transmis Peiu printr-un comunicat de presă emis sâmbătă. 

Inflația ridicată este determinată în principal de scumpirea energiei electrice, spune Peiu: „În ultimele 12 luni, prețul energiei electrice a crescut cu aproape 60%, iar cel al energiei termice cu aproape 14%. Prețul serviciilor de apă, canal și salubritate este cu peste 17% mai mare”. 

Un alt motiv indicat de senatorul grupului AUR este scumpirea resurselor energetice pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al blocării Strâmtorii Ormuz. „Începând cu luna martie, însă, prețurile vor crește accelerat dintr-un motiv extrem de simplu: cotațiile internaționale ale țițeiului, gazelor naturale și altor mărfuri de bursă au explodat efectiv: petrolul brent s-a scumpit într-o lună cu 50%, gazul natural cu 63%, cărbunele cu peste 18%, bitumul cu 26%, ureea (utilizată la îngrășăminte) cu 34%”, se arată în comunicatul de presă. 

Acesta a mai punctat că o lipsă de acțiune din partea Guvernului pentru combaterea efectelor economice generate de războiul din Orient ar putea aduce Românie în criză: „Ignorarea realității pieței petrolului și gazelor poate da bine la electoratul PSD, PNL sau USR, dar este ucigătoare în plan economic pe termen mediu. Guvernul Bolojan va duce România în prăpastia unei crize prelungite”. 

În prezent, metoda continuă să fie utilizată, însă aplicarea ei este diferită, adaptată la standardele actuale și concepută pentru a fi sigură pentru pacient. În acest articol de pe Psicología‑Online explicăm ce este terapia de șoc și la ce este folosită, scrie Psihologia-online.com.

Ce este terapia de șoc în psihologie

Terapia de șoc presupune inducerea artificială și controlată a unui șoc fiziologic la o persoană, ca tratament pentru tulburări psihice severe.

De obicei, se administrează un curent electric controlat la nivelul creierului pacientului, care provoacă o convulsie. Această convulsie durează în general câteva minute și procedura se realizează sub anestezie generală.

Tratamentul se efectuează sub supravegherea unei echipe medicale specializate, inclusiv a unui medic psihiatru. Metoda se bazează pe ipoteza că stările de șoc pot îmbunătăți starea mentală a persoanei după recuperarea de la tratament.

Terapia de șoc de-a lungul istoriei

Cele mai cunoscute terapii de șoc din istorie sunt următoarele:

1. Terapia cu insulină

Manfred J. Sakel, neurofiziolog și psihiatru, a observat că unii pacienți cu dependențe sau psihoze își îmbunătățeau starea mentală după o criză hipoglicemică. Pe baza acestei observații, el a decis să provoace în mod artificial și controlat astfel de crize.

Pentru aceasta administra pacienților o supradoză de insulină, ceea ce scădea nivelul glicemiei până la apariția convulsiilor asemănătoare celor dintr-un atac epileptic. Pentru a controla situația, după ce pacientul intra în comă din cauza crizei, medicii îi administrau o soluție de glucoză care restabilea nivelul zahărului din sânge.

Rezultatele păreau să arate îmbunătățiri ale stării mentale ale pacienților, iar efectele se mențineau în timp. După publicarea studiului în 1933, mulți psihiatri au început să folosească metoda.

Tratamentul a avut un impact atât de mare încât, în 1940, majoritatea spitalelor din Statele Unite îl foloseau. Existau chiar secții speciale pentru „șocul insulinic”. Sakel estima o rată de îmbunătățire de 88 %, însă studii ulterioare au redus acest procent. Unii pacienți au murit, iar alții au descris tratamentul ca fiind înfricoșător.

2. Terapia cu cardiazol

În 1933, medicul Ladislaus von Meduna a pornit de la ideea că epilepsia ar fi incompatibilă cu schizofrenia și a încercat să provoace epilepsie pentru a trata această boală.

El a testat mai multe substanțe și în final a folosit cardiazolul, care provoca crize epileptice. Aproximativ 50 % dintre pacienți prezentau îmbunătățiri, însă aproximativ 42 % suferau fracturi din cauza convulsiilor puternice.

Psihiatrul A. E. Bennett a propus utilizarea unui sedativ pentru a controla convulsiile. În unele tulburări, precum depresia maniacală sau psihoza, cardiazolul avea o rată de îmbunătățire de 80 %. În cazul schizofreniei, terapia cu insulină s-a dovedit mai eficientă.

3. Terapia electroconvulsivă

Ulterior, aceste metode au fost înlocuite de Terapia electroconvulsivă.

La început, această terapie se baza pe aceeași idee că epilepsia și schizofrenia ar fi incompatibile. Histologul Ugo Cerletti a considerat că poate provoca convulsii prin descărcări electrice și astfel ar putea trata schizofrenia.

Observând rezultatele bune ale metodei, cercetătorul a presupus că în timpul electroșocului creierul produce o substanță care ar combate boala mentală. El a numit această substanță acroagonină, însă ea nu a fost niciodată identificată sau izolată.

Terapia electroconvulsivă a fost utilizată ulterior în forme diferite. Astăzi se administrează descărcări electrice mai slabe și localizate, iar pacientul se află sub anestezie. Procedura este folosită mai ales în tratamentul depresiei rezistente la tratament sau al tulburării bipolare, atunci când alte metode nu au avut rezultate.

Pentru ce este folosită terapia de șoc

Rolul terapiilor de șoc s-a schimbat de-a lungul timpului, însă au avut întotdeauna un element comun: tratarea problemelor psihologice sau a tulburărilor mentale.

Inițial, metoda era folosită mai ales pentru tratarea schizofreniei, pornind de la ipoteza greșită că aceasta ar fi incompatibilă cu epilepsia.

Astăzi, terapia electroconvulsivă este indicată în special pentru depresie severă sau tulburare bipolară atunci când alte tratamente nu au funcționat.

Deși terapia electroconvulsivă s-a dovedit eficientă în multe cazuri, ea rămâne un subiect controversat din cauza unor posibile efecte secundare, precum pierderea temporară a memoriei, confuzia sau unele tulburări cognitive. Studiile recente arată însă că aceste efecte sunt, de regulă, temporare, iar mulți pacienți își revin fără probleme cognitive de durată. În plus, progresele tehnice au redus intensitatea acestor efecte.

Terapia de șoc în prezent

În prezent, termenul de „terapie de șoc” este uneori folosit și pentru terapia de expunere. În acest caz, schimbările fiziologice nu sunt provocate de substanțe sau electricitate, ci de expunerea la stimuli.

Tehnica presupune expunerea pacientului, într-un mediu controlat și supravegheat, la situația sau stimulul care îi provoacă frică. Pacientul este pus în contact cu situația temută și experimentează inițial senzații neplăcute, mai ales înainte de expunere.

Pe măsură ce expunerea continuă, aceste senzații scad. Starea de bine și încrederea pacientului cresc, deoarece acesta observă că temerile sale nu se confirmă.

Această tehnică este utilizată în tratamentul fobiilor, al unor tulburări de anxietate și al tulburării obsesiv‑compulsive.

Exemple de terapie de șoc în psihologia actuală 1. Expunerea prelungită în fobii sau tulburări de anxietate

În acest tip de intervenție, terapeutul expune pacientul în mod controlat și direct la stimulul temut. De exemplu, o persoană cu fobie de lift poate fi rugată să stea într-un lift o perioadă mai lungă de timp.

Scopul este reducerea reacției de anxietate prin obișnuire. Deși la început impactul emoțional poate fi puternic, eficiența metodei este susținută de numeroase studii.

2. Terapia de aversiune în dependențe

Această tehnică presupune asocierea unui comportament nedorit, cum ar fi consumul de alcool, cu o senzație neplăcută, de exemplu greață provocată de medicamente.

În prezent este înlocuită de metode mai respectuoase, precum terapia cognitiv-comportamentală sau întărirea pozitivă, dar rămâne un exemplu istoric de intervenție de tip șoc.

3. Intervenții în crize emoționale acute

În situații precum tentative de suicid, pierderi traumatice sau episoade psihotice, specialistul poate folosi strategii verbale sau situaționale puternice pentru a întrerupe o stare de blocaj emoțional sau de disociere.

Scopul nu este provocarea suferinței, ci restabilirea contactului cu realitatea și conștientizarea imediată a situației.

4. Terapia de grup cu confruntare emoțională

În unele programe de grup, cum ar fi comunitățile terapeutice, se folosește confruntarea directă între membrii grupului pentru a evidenția autoînșelarea sau negarea.

Acest tip de șoc emoțional poate ajuta pacientul să își recunoască problema și să își asume responsabilitatea pentru procesul de schimbare.

5. Tehnici gestal­tice cu impact emoțional

În terapia Gestalt, anumite exerciții precum „scaunul gol” sau „întâlnirea cu o persoană semnificativă” pot avea un impact emoțional puternic, deoarece permit pacientului să confrunte sentimente reprimate sau conflicte interne intense.

Acest impact emoțional este folosit pentru integrarea experiențelor și pentru dezvoltarea personală.

Declarațiile președintelui Lai Ching-te au fost făcute cu ocazia aniversării a 30 de ani de la primele alegeri prezidențiale directe din Taiwan. Momentul respectiv a fost marcat de amenințări din partea Chinei, care a lansat atunci rachete în apele din jurul insulei pentru a influența votul. 

Lai a evidențiat economia puternică a Taipeiului, dar și cererea americane privind securitatea. „Având în vedere creșterea economică a Taiwanului, ne putem permite absolut acest lucru. Dacă ne uităm la Strategia de Securitate Națională a Statelor Unite, SUA pune accent pe apărarea colectivă și partajarea sarcinilor”, a spus președintele, potrivit Reuters. 

În luna noiembrie a anului 2025, președintele Taiwanului a propus creșterea bugetului de apărare cu 40 de miliarde de dolari pentru pentru perioada 2026–2033. 

Cu toate acestea, opoziția a refuzat să aprobe proiectul președintelui. Partidul Kuomintang a precizat în februarie că susține creșterea cheltuielilor pentru apărare, dar resping ideea de a semna „cecuri în alb”.

Economia Taiwanului a cunoscut o creștere puternică în ultimii ani, în special datorită rolului dominant al insulei în producția globală de semiconductori avansați, esențiali pentru dezvoltarea domeniului de inteligență artificială. 

Privind inteligența artificială, președintele Lai a spus că intenționează să o integreze în sistemul național de apărare pentru a susține economia. 

„Cu alte cuvinte, bugetul nostru pentru apărare nu este doar un buget pentru apărarea națională, ci și un buget pentru dezvoltarea economică și industrială”, a spus Lai. 

Capitala Ucrainei, Kiev, a fost vizată de de rachete balistice, iar șeful administrației militare, Tymur Tkachenko a cerut populației să rămână în adăposturi până la ridicarea alertei aeriene, potrivit The Kyiv Independent. 

Guvernatorul regional al regiunii Kiev, Mykola Kalashnyk a anunțat că atacurile s-au soldat cu două persoane care și-au pierdut viața și alte cinci care au fost rănite.

Kalashnyk a precizat că în raionul Brovary  două persoane au fost ucise și patru rănite, iar în orașul Vîshhorod o altă persoană a fost rănită. 

Atacuri au fost raportate și în Zaporojie unde patru civili, printre care doi copii, au fost răniți, potrivit șefului administrației militare regionale Ivan Fedorov. În plus, o lucintă a fost incendiată în urma atacurilor.

În cursul nopții, alerte de raid aerian au fost emise în numeroase regiuni ale Ucrainei, printre care Kiev, Cerkasî, Sumî și Cernihiv, în timp ce sistemele de apărare aeriană au fost activate pentru respingerea atacurilor.  

Într-un comunicat, compania a informat vineri că a lansat în Statele Unite și Canada funcția pilot Chemistry, bazată pe inteligență artificială. Aceasta oferă utilizatorilor recomandări zilnice de profiluri în funcție de interesele lor, notează EFE.

„Prin întrebări și răspunsuri și prin funcții opționale precum «CameraRoll Scan», Tinder poate înțelege mai bine personalitatea ta, stilul tău și ceea ce contează pentru tine, pentru a oferi match-uri mai relevante”, a precizat compania.

Astfel, Chemistry analizează tipare din galeriile foto pe care utilizatorii le distribuie în aplicație și oferă altor utilizatori informații despre interesele, stilul de viață sau personalitatea acestora.

Tinder oferă posibilitatea de a cunoaște mai bine un „match”
Pe de altă parte, Tinder va lansa o nouă inițiativă numită Tinder Connect, care permite integrarea mai multor aplicații în profilul utilizatorilor, în afară de Spotify.

De exemplu, utilizatorii vor putea include date din platforme precum Duolingo pentru a-și arăta interesele, de la învățarea limbilor străine până la gastronomie, facilitând astfel conversațiile.

În plus, aplicația va introduce și funcții bazate pe inteligență artificială, precum Photo Enhance sau Visual Interests, care vor îmbunătăți calitatea fotografiilor încărcate în profil.

Aplicația va redesena și Music Mode „pentru a facilita conexiunile prin gusturi muzicale comune” și va introduce Astrology Mode, un instrument care va permite conectarea utilizatorilor în funcție de compatibilitatea astrologică.

Totodată, Tinder va testa o funcție nouă, aflată în fază beta, pentru descoperirea de evenimente fizice și pentru a facilita întâlnirile în afara aplicației, începând din Los Angeles. Utilizatorii verificați vor avea și posibilitatea de a participa la întâlniri rapide prin video.

Securitatea, o prioritate

Compania va consolida și instrumentele de siguranță, cu îmbunătățiri aduse funcțiilor „Ești sigur?” și „Te deranjează asta?”, care detectează mesajele nepotrivite sau ofensatoare.

„Construim experiența Tinder alături de o generație care își dorește ca flirtul online să fie mai autentic, fără presiune și să merite cu adevărat timpul lor”, a declarat Spencer Rascoff, directorul executiv al Match Group și Tinder.

Rascoff a subliniat că aplicația „extinde modalitățile prin care oamenii pot începe o conexiune”, prin formate și experiențe în lumea reală și prin profiluri mai personalizate.

„Folosim inteligența artificială pentru a descoperi conexiuni mai relevante și continuăm să ridicăm standardele în materie de siguranță”, a adăugat acesta.

Din februarie anul acesta, Penaeus aztecus figurează pe lista denumirilor comerciale pentru speciile de pescuit și acvacultură acceptate în Spania. În regiunea Catalonia, autoritățile permit pescuitul profesionist al acestei specii ca metodă de control al extinderii sale.

Zona sa de distribuție naturală se întinde de la Massachusetts până în Golful Mexic și nord-vestul peninsulei Yucatán. Deocamdată, specia nu este clasificată drept specie exotică invazivă în Spania, unde este considerată deja stabilită în zone precum Delta Ebrului și Mar Menor. Acolo împarte habitatul cu crevetele autohton Penaeus kerathurus.

Cum a ajuns în Marea Mediterană

Potrivit experților consultați de EFEverde, principala ipoteză este că specia a ajuns în Mediterană prin apa de balast a navelor. Nu sunt însă excluse și alte posibilități, precum eliberări intenționate sau scăpări din instalații de acvacultură.

După sosirea în Mediterană, specia s-a răspândit „în mod natural și logic pentru astfel de organisme, care se dezvoltă mai bine în zone de estuar și la temperaturi de aproximativ 28 °C”, a explicat cercetătorul Ricardo Santos-Bethencourt, de la Institut de Ciències del Mar.

După prima identificare în Turcia, în 2009, prezența speciei a fost confirmată în Golful Lyonului și apoi s-a extins către vestul Mediteranei. În 2022, un pescar a semnalat prezența acesteia în apropiere de Barcelona, iar ulterior a fost observată în Delta Ebrului.

De acolo, specia a continuat să se extindă către sud, ajungând în Comunitatea Valenciană, unde în 2023 a fost identificată în zone din Alicante și Cullera, precum și în regiunea Murcia.

Cel mai recent „avistament” ar fi avut loc în Malaga, deși acest lucru nu a fost încă confirmat. Cercetătorii au primit, pentru moment, doar fotografii trimise de pescari.

Reprezintă un pericol pentru crevetele autohton?

Singura specie locală cu care ar putea intra în competiție este Penaeus kerathurus, însă nu se știe încă dacă noua specie reprezintă o amenințare reală.

Potrivit cercetătorilor, crevetele brun nu este prădător pentru specia autohtonă și nici nu intră direct în competiție cu aceasta. Totuși, dacă temperatura apei va crește prea mult, specia venită din Atlantic ar putea câștiga teren, deoarece este mai bine adaptată la ape calde.

Există însă și un posibil avantaj pentru specia locală. Crevetele mediteranean își depune ouăle în principal primăvara, în timp ce, în cazul crevetelui brun, reproducerea pare să aibă loc spre sfârșitul verii și toamna.

În zona sa de origine, maturizarea are loc în același timp cu cea a speciei mediteraneene, însă în Mediterană cercetătorii au observat femele aflate în stadii avansate de maturitate în timpul toamnei. Aceasta ar putea fi o adaptare la noile condiții și ar reduce competiția directă între cele două specii.

„Speciile se deplasează, ajung într-o zonă, se dezvoltă, iar odată ce se stabilesc, nu mai pot fi eliminate. Trebuie să monitorizăm pescuitul și să vedem dacă poate afecta speciile locale”, a avertizat Santos-Bethencourt.

Cum poate fi diferențiată specia

Potrivit specialiștilor, cele două specii pot fi distinse relativ ușor. Crevetele brun este mai deschis la culoare decât cel mediteranean, care are pete cu nuanțe de maro închis și este, de asemenea, mai mare.

În ceea ce privește gustul, cercetătorii spun că specia venită din Atlantic nu are aroma la fel de intensă ca cea locală, iar carnea este mai tare și mai puțin delicată.

În Catalonia, Generalitat de Catalunya consideră că pescuitul profesionist al crevetelui brun este „singura metodă eficientă” pentru a controla extinderea speciei, așa cum s-a întâmplat și în cazul crabului albastru.

Din 2023 s-a observat o creștere puternică a cantităților aduse în piețele de pește, însă cercetătorii spun că acest lucru se datorează mai ales faptului că specia este identificată mai ușor, nu neapărat unei creșteri accelerate a populației.

În acest an, în Catalonia au fost pescuite peste 11.000 de kilograme de crevete mediteranean, comparativ cu aproximativ 580 de kilograme de crevete brun.

O expansiune clară către vest

În prezent, specia este considerată stabilită în zone precum Delta Ebrului și Mar Menor, unde temperaturile ridicate și salinitatea moderată favorizează ciclul său de viață.

Cercetătorii de la Instituto de Ciencias Marinas de Andalucía analizează și posibilele observații din Malaga.

Potrivit specialiștilor, prezența acestei specii pe coastele Spaniei confirmă o extindere progresivă către vest în întregul bazin mediteranean, probabil prin intermediul curentului nordic din Golful Lyonului.

Introducerea acestui crustaceu ridică îngrijorări ecologice, deoarece ocupă același tip de habitat ca specia locală și preferă medii similare, precum estuarele și fundurile mâloase.

În Marea Ionică, pescarii au observat deja că specia venită din Atlantic a împins crevetele autohton către zone mai marginale.

În acest context, cercetătorii lucrează în cadrul proiectului științific InvaTropic, care urmărește anticiparea sosirii speciilor africane și a altor organisme non-native în sudul Peninsulei Iberice, precum și studierea efectelor tropicalizării asupra ecosistemelor costiere.

Conform legislației care reglementează Catalogul spaniol al speciilor exotice invazive, acestea sunt acele organisme introduse sau stabilite într-un ecosistem natural sau seminatural care pot provoca schimbări și pot reprezenta o amenințare pentru biodiversitatea locală, fie prin comportamentul lor invaziv, fie prin riscul de contaminare genetică.

Potrivit Statului Major Interarme al Coreei de Sud, proiectilul a fost lansat către mare de pe teritoriul Coreei de Nord, însă nu au precizat imediat dacă arma lansată a fost o rachetă balistică sau distanța parcursă de aceasta, relatează Associated Press. 

Și autoritățile japoneze au anunțat că proiectilul ar fi căzut în mare, iar conform informațiilor transmise de NHK, citat de Reuters, obiectul ar fi căzut în afara zonei economice exclusive a Japoniei.

Lansarea are loc pe fondul exercițiilor Freedom Shield. Operațiunea este programată între 9 și 19 martie și implică peste 18.000 de soldați sud-coreeni și americani. Potrivit armatelor respective, exercițiul va fi defensiv și include scenarii de descurajare legate de programul nuclear nord-coreean.

Regimul de la Phenian critică frecvent aceste exerciții, pe care le consideră repetiții pentru o posibilă agresiune militară, ultimele comentarii fiind făcute Kim Yo Jong, de sora lui Kim Jong Un, liderul suprem al Coreei de Nord. Aceasta a punctat că exercițiile reprezintă o continuare a „politicii ostile” față de Phenian. 

În urma celor 19 tururi ale cursei Sprint, George Russell a trecut primul linia de sosire, însă victoria a fost la limită, cu Charles Leclerc reușind o recuperare spectaculoasă de pe locul 6 în calificări până pe locul 2 în cursă. Pe locul al treilea s-a clasat Lewis Hamilton. 

Restul clasamentului care punctează a fost completat de campionul en titre, Lando Norris (McLaren), pe locul al patrulea și Kimi Antonelli (Mercedes), care a căzut pe locul al cincilea. Iar locurile șase, șapte și opt au fost ocupate de de Oscar Piastri (McLaren), Liam Lawson (Racing Bulls) și Oliver Bearman (Haas). 

În calificările de vineri, George Russell a stabilit cel mai rapid timp în calificări (1:31.520), fiind urmat îndeaproape de tânărul său coechipier, Kimi Antonelli (1:31.809). A doua linie a grilei a fost ocupată de Norris și Hamilton care s-au aflat la peste jumătate de secundă de lider. Piastri și Leclerc au pronti de pe locurile cinci și șase, iar în spatele lor s-au clasat Pierre Gasly (Alpine) și Max Verstappen (Red Bull). 

Calificările pentru cursă se vor desfășura sâmbătă de la ora 09:00, iar Grand Prix-ul va avea loc duminică de la ora 09:00. 

Vineri, Trump a precizat că SUA nu au nevoie de sprijinul Ucrainei în interceptarea dronelor iraniene.

„Nu avem nevoie de ajutorul lor în ceea ce privește apărarea împotriva dronelor. Știm mai multe despre drone decât oricine. De fapt, avem cele mai bune drone din lume”, a declarat Trump, într-un interviu pentru Fox News Radio.

Comentând declarațiile date de președintele SUA, Zelenski a precizat că „retorica este doar retorică”, adăugând că „cel mai important este că noi știm ce facem”, le-a spus el jurnaliștilor, în timpul vizitei sale în Franța, potrivit European Pravda.

Vineri, Bloomberg titra că Statele Unite vor trimite în Orientul Mijlociu 10.000 de drone interceptoare dezvoltate în Ucraina.

Secretarul General al Armatei SUA, Dan Driscoll, a declarat că decizia a fost luată pentru a respinge atacurile iraniene fără a recurge la sisteme de apărare anti-rachetă mai scumpe.

În cadrul interviului său, Trump a precizat că SUA sprijină Kievul în războiul cu Rusia, dar și că primește, în schimb, fonduri pentru acest sprijin.

Președintele Volodimir Zelenski a precizat și el că este recunoscător pentru faptul că Ucraina are posibilitatea de a cumpăra din SUA echipamente militare.

„Suntem recunoscători față de Americani că încă avem oportunități de a cumpăra (n.r. –armament) prin intermediul PURL. Și ceea ce cumpărăm include și rachetele de apărare aeriană HIMARS și Patriot”, a declarat Zelenski.

„Prin plafonarea prețurilor la combustibili, Guvernul Ungariei protejează familiile și economia națională chiar și în perioada blocadei petroliere din Ucraina. Între timp, în sudul Transilvaniei, la stația MOL din Alvinci, litrul de motorină este cu 70 de forinți mai scump, iar cel de benzină 95 cu 62 de forinți mai scump decât în Ungaria”, a scris Németh, într-o postare pe Facebook.

Ziarul maghiar Ripost, – care a preluat mesajul oficialului din guvernul Orbán, membru al partidului Fidesz – notează: „este oficial că aceste consecințe ale exploziei prețului la petrol deja se simt în est, în special pentru cei care trăiesc aici și care pot alimenta cu un preț cu aproape 100 de forinți mai scump” (n.r. – 1,30 lei).

În fotografia publicată de Németh pe Facebook, surprinsă la o benzinărie în localitatea Vințu de Jos (n.r. – Alvinci), din Alba, arăta că un litru de benzină costă  8.63 lei, în timp ce litrul de motorină costă 8,89 lei.

Reamintim că, la începutul săptămânii, Guvernul maghiar a plafonat prețurile la combustibil. În Ungaria, un litru de benzină costă 595 de forinți, echivalentul a 7,72 de lei, în timp ce un litru de motorină costă 615 forinți, adică echivalentul a 7.98 lei.

Guvernul maghiar a luat decizia plafonării pentru a veni în sprijinul cetățenilor, dar și transportatorilor din Ungaria, în contextul creșterii prețurilor la combustibil, pe fondul crizei petroliere cauzată de întreruperea transportului de țiței rusesc prin conducta Drujba, de care Ungaria depindea, dar și pe fondul scumpirilor determinate de războiul din Golf.

Situația din România, incertă

În ceea ce privește situația de la noi din țară, dacă joi, premierul Ilie Bolojan explica faptul că România nu poate interveni direct în scăderea prețurilor la carburanți, din cauza faptului că prețurile au crescut la nivel global, iar țara noastră importă două treimi din țiței și produse petroliere, vineri seara, ministrul Energiei, Bogdan Ivan a precizat că a transmis Guvernului un document intern de lucru pentru declanșarea unei stări de criză, în cazul în care prețurile la petrol cresc continuu.

„În situația în care avem o escaladare continuă a prețului carburanților, să avem tot cadrul legal prin care să putem interveni de îndată, ca și Guvern, pentru a declara situația de criză în domeniul energetic și pentru a putea să luăm măsuri care, pe o perioadă temporară, să poată să atenueze cât mai mult posibil efectul negativ asupra buzunarului românilor și asupra companiilor”, afirma Ivan la Digi24.

Deciziile SUA ar putea influența prețurile globale

În ceea ce privește evoluțiile din Iran, precizăm că SUA au ridicat temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc aflat deja în tranzit. Derogarea de la sancțiuni este valabilă pe o perioadă de 30 de zile, însă în ceea ce privește tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, atacurile asupra petrolierelor încă continuă, iar în ciuda faptului că firmele care transportă petrol cer escorte militare, SUA încă nu au luat această măsură, propriu-zis, ci doar afirmă că vor lua această decizie.

„România furnizează Ucrainei tehnica militară sovietică din depozite”, a declarat ambasadorul Rusiei în România, Lipaev, într-un interviu pentru TASS.

Potrivit oficialului rus, se cunosc cu siguranță detalii „despre transferul unui sistem de apărare antiaeriană Patriot. De asemenea, are loc livrarea de muniții de calibru sovietic/rus, produse în fabricile românești”, a acuzat Lipaev.

Ambasadorul Rusiei la București a declarat că livrările militare reprezintă o parte importantă a sprijinului pe care Guvernul României îl acordă Ucrainei, care ar fi în valoare de 1,5 miliarde de euro, acuză oficialul.

„Potrivit Consiliului Fiscal, sprijinul financiar acordat de România Ucrainei din februarie 2022 până în iunie 2025 a ajuns la 1,5 miliarde de euro. Este clar că o parte semnificativă din această sumă constă în provizii militare”, a menționat el.

România a oferit, într-adevăr Ucrainei sprijin militar, umanitar și financiar în valoare de 1,5 miliarde de euro, în perioada vizată. Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, este cel care a solicitat, în septembrie anul trecut, Consiliului Fiscal să analizeze efectele ajutoarelor financiare pe care Guvernul le-a acordat nu numai Ucrainei, ci și Moldovei.

Textul integral al interviului cu Vladimir Lipaev va fi publicat de Moscova sâmbătă, la ora 9:30.

Într-o postare publicată pe rețeaua sa, Truth Social, el susține că atacurile „au distrus complet fiecare țintă militară de pe Insula Kharg, bijuteria coroanei Iranului”.

„Acum câteva momente, la ordinul meu, Comandamentul Central al Statelor Unite a executat unul dintre cele mai puternice raiduri de bombardament din istoria Orientului Mijlociu și a distrus complet fiecare țintă MILITARĂ din bijuteria coroanei Iranului, Insula Kharg”, a scris Trump.

Acesta a adăugat că „din motive de decență, am ales să NU distrug infrastructura petrolieră de pe insulă”.

Trump a amenințat că își va reconsidera decizia

Cu toate acestea, președintele SUA a amenințat că va reconsidera decizia imediat decizia dacă „Iranul sau oricine altcineva ar face ceva pentru a interfera cu trecerea liberă și sigură a navelor prin Strâmtoarea Ormuz”, se arată în postarea publicată pe Truth.

Acesta a încheiat mesajul cu aceeași somație pentru Iran, depunerea armelor.

„Armata Iranului și toți ceilalți implicați în acest regim terorist ar fi înțelepți să depună armele și să salveze ceea ce a mai rămas din țara lor, ceea ce nu este mult!”, a scris Trump.

Potrivit Sky News, Kharg este o insulă de dimensiuni mici, cu o lungime de aproximativ 8 km și o lățime de 4 km,  situată în nordul Golfului Persic, în largul coastei Iranului.

De ce este atât de importantă această insulă?

Insula găzduiește rezervoare importante de stocare, conducte și instalații de încărcare a cisternelor conectate la cele mai mari câmpuri petroliere ale Iranului.

Aceasta servește drept terminal principal pentru aproape toate exporturile de petrol, gestionând aproximativ 90 – 95% din exporturile Iranului.

Țițeiul iranian este încărcat în nave prin intermediul instalațiilor petroliere. Până astăzi, „bijuteria coroanei Teheranului” a rămas neafectată de atacurile SUA, dar și ale Israelului.

Pentru că veniturile din petrol finanțează o mare parte din guvernul și economia Iranului, insula este esențială din punct de vedere economic.

De asemenea, este o țintă strategică și militară majoră, deoarece perturbarea acesteia ar putea afecta grav economia Iranului și ar putea afecta prețurile globale ale petrolului.

 

 

 

SUA „distrug complet” ținte militare de pe Insula Kharg, a declarat Trump

Donald Trump a declarat, sâmbătă, că SUA au desfășurat „unul dintre cele mai puternice raiduri aeriene din istoria Orientului Mijlociu”. Într-o postare publicată pe Truth Social, el susține că atacurile „au distrus complet fiecare țintă militară de pe Insula Kharg, bijuteria coroanei Iranului”.

„Acum câteva momente, la ordinul meu, Comandamentul Central al Statelor Unite a executat unul dintre cele mai puternice raiduri de bombardament din istoria Orientului Mijlociu și a distrus complet fiecare țintă MILITARĂ din bijuteria coroanei Iranului, Insula Kharg”, a scris Trump.

Cinci avioane cisternă ale forțelor aeriene SUA, lovite de o rachetă iraniană

O rachetă iraniană a lovit Baza Aeriană „Prince Sultan” din Arabia Saudită. În urma atacului, 5 avioane cisternă ale Forțelor Aeriene SUA au fost avariate. Avioanele se aflau la sol.

Potrivit Wall Street Journal, avioanele au fost avariate, însă nu au fost complet distruse, iar nicio persoană nu a fost rănită în timpul atacului.

Până acum, cel puțin șapte avioane cisternă ale SUA au fost avariate recent, afirmă sursa citată.

Gărzile Revoluționare Islamice afirmă că atacurile forțelor navale continua

Gărzile Revoluționare Islamice ale Iranului afirmă că atacurile forțelor navale vor continua până când „teroriștii americani din regiune vor fi distruși”.

„Atacurile forțelor noastre navale vor continua până când toate bazele teroriste ale ameicane din regiune vor fi distruse”.

Ce conversații „nucleare” poartă Vladimir Putin cu Donald Trump la telefon: Rusia a propus SUA să mute uraniul îmbogățit al Iranului la Moscova. Ce a răspuns Trump

Jurnaliștii Axios dezvăluie că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, i-a propus președintelui american, Donald Trump, ca Moscova să preia uraniul îmbogățit al Iranului.

Nu este prima oară când Rusia face asemenea propunere Americii, susțin jurnaliștii.

Într-o convorbire telefonică purtată cu președintele Donald Trump săptămâna aceasta, președintele rus Vladimir Putina propus transferul uraniului îmbogățit al Iranului în Rusia. Doar pentru ca SUA să oprească războiul împotriva Teheranului.

Petrolierul american atacat în Irak a fost lovit de ambarcațiuni fără pilot

Din primele informații, petrolierul deținut de o companie americană care a fost atacat în apropierea Irakului, a fost lovit de ambarcațiuni fără pilot. Unul dintre marinari a murit în timpul atacului, iar SUA încă refuză cererile de escortă a navelor, în ciuda solicitărilor zilnice ale companiilor de transport care operează în Strâmtoarea Ormuz.

Qatarul emite ordine de evacuare temporară în anumite zone

Ministerul de Interne al Qatarului, a precizat, într-un comunicat, că „o serie de zone specificate” sunt evacuate. Potrivit ministerului, decizia evacuării locuitorilor a fost luată ca „ca măsură preventivă temporară, în interesul siguranței publice, până la dispariția amenințării”.

Într-o postare publicată pe X, ministerul a îndemnat „pe toată lumea să se bazeze pe surse oficiale pentru informații și să respecte instrucțiunile emise”, a precizat autoritatea din Quatar, citată de The Guardian. 

Un martor a povestit pentru Reuters că explozii au putut fi auzite în Doha.

Forțele armate ale Quatarului au interceptat în mod regulat atacuri cu drone și rachete încă de la începerea războiului cu Iranul. Printre cele interceptate se află și o rachetă de croazieră, dar și două rachete balistice, interceptate ieri.

Atacul asupra petrolierului s-a petrecut, miercuri. Nava, numită „Safesea Vishnu”, a fost lovită de două ambarcațiuni fără echipaj, care erau încărcate cu explozibili. Explozia a fost violentă, iar babordul navei a fost cuprins de flăcări. Echipajul a avut la dispoziție un timp de reacție de doar câteva secunde, potrivit evaluării preliminare realizate de proprietarul și operatorul american al navei, notează Reuters. 

„După ce am discutat cu câțiva dintre supraviețuitorii echipajului, atacul pare a fi unul deliberat și calculat”, arată un comunicat al companiei Safesea Group, cu sediul în New Jersey.

Nava „Safesea Vishnu”, arborată sub pavilionul Insulelor Marshall, era ancorată în portul irakian Khor Al Zubair. Erau realizate operațiuni de încărcare de la navă la navă, a unei cantități de 53.000 de tone metrice de naftă (n.r. – petrol brut) în momentul atacului.

Echipajul a părăsit în grabă nava cuprinsă în flăcări. Oamenii au sărit în apă

În momentul atacului se aflau toți cei 28 de membri ai echipajului. Pentru că nu au avut timp să lanseze bărcile de salvare, aceștia au sărit în apă pentru a scăpa de nava cuprinsă de flăcări. Unul dintre marinari a murit, iar ceilalți 27 sunt în siguranță și primesc asistență din partea Ambasadei Indiei în Irak, potrivit comunicatului publicat de companie.

Se pare că petrolierul se înclină în apă, iar o echipă de salvare a fost trimisă pentru a stabiliza nava și a se asigura că mediul marin din jur este sigur.

„Acest atac trebuie să servească drept semnal de alarmă pentru guverne, autoritățile maritime și comunitatea internațională Culoarele comerciale nu ar trebui să devină zone de război”, e mai arată în comunicatul companiei Safesea. Cealaltă navă implicată implicată în transfer era Zefyros, vas aflat sub pavilionul Maltei. O rachetă a lovit nava în timpul atacului de miercuri noapte, potrivit directorului său din Grecia. Toți cei 23 de membri ai echipajului de la bord au fost evacuați în siguranță. Peste 20.000 de marinari, în pericol din cauza războiului Potrivit Consiliului Mondial al Transportului Maritim, aproximativ 20.000 de marinari aflați la bordul navelor care operează în regiune se confruntă cu „o situație de securitate periculoasă și extrem de incertă”. Cel puțin 16 petroliere și alte tipuri de nave au fost atacate în regiunea Golfului, încă de la începutul războiului dintre SUA, Israel și Iran. Alte câteva sute de nave au aruncat ancora din cauza amenințării Teheranului de a ataca navele aflate în Strâmtoarea Ormuz sau în apropierea acesteia, pe care se transportă aproximativ o cincime din petrolul mondial. Președintele SUA, Donald Trump, a precizat că Statele Unite sunt pregătite să escorteze petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, atunci când va fi necesar, însă, până acum, Marina SUA a refuzat solicitările venite aproape zilnic făcute de companiile de transport maritim, precizând că riscul atacurilor este prea ridicat deocamdată, potrivit surselor familiare cu situația.

Într-o convorbire telefonică purtată cu președintele Donald Trump săptămâna aceasta, președintele rus Vladimir Putin a propus transferul uraniului îmbogățit al Iranului în Rusia. Doar pentru ca SUA să oprească războiul împotriva Teheranului.

Surse Axios spun că Trump l-a refuzat pe Vladimir Putin.

450 de kilograme de uraniu îmbogățit = 10 bombe nucleare

Cele 450 de kilograme de uraniu îmbogățit cu 60% al Iranului au calitate militară. În câteva săptămâni, cantitatea este suficientă pentru 10 bombe nucleare.

Iar denuclearizarea Iranului este principalul scop declarat al administrației Trump.

În teorie, oferta lui Putin putea ajuta la eliminarea arsenalului nuclear al Iranului fără intervenția SUA sau a Israelului la fața locului.

În 2015, Rusia a mai depozitat uraniul Iranului

Rusia este deja o putere nucleară și a depozitat anterior uraniu slab îmbogățit al Iranului în cadrul acordului nuclear din 2015. O face una dintre puținele țări cu capacitatea tehnică de a accepta materialul, țara fiind și partener strategic al regimului de la Teheran,

Potrivit surselor Axios, Putin a avut mai multe idei în discuția telefonică cu Trump. A avansat mai multe propuneri doar pentru ca SUA să oprească războiul. Propunerea privind uraniul a fost una dintre ele, susțin ziariștii.

„Nu este prima dată când ni se oferă așa ceva. Propunerea nu a fost acceptată. Poziția SUA este că trebuie să vedem uraniul securizat”, a declarat un oficial american pentru Axios.

Rusia insistă să preia arsenalul nuclear al Iranului

Rusia a ridicat propuneri similare și în timpul negocierilor nucleare dintre SUA și Iran în luna mai a anului trecut – înainte ca SUA și Israelul să atace instalațiile nucleare ale Iranului în iunie – și în săptămânile dinaintea începerii războiului actual.

Iranul propusese diluarea uraniului în propriile instalații

În ultima rundă de discuții dinaintea războiului, Iranul respinsese ideea transferului uraniului. Teheranul a propus diluarea uraniului în propriile instalații, sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Nu este clar dacă Iranul ar accepta propunerea acum.

„Donald Trump nu face înțelegeri proaste”

  „Președintele vorbește cu toată lumea — Xi, Putin, europenii — și este întotdeauna dispus să facă o înțelegere. Dar trebuie să fie o înțelegere bună. Președintele nu face înțelegeri proaste”, a spus oficialul american, pentru Axios.

Noi idei: trimiterea de trupe speciale în Iran pentru a prelua arsenalul nuclear

SUA și Israelul au discutat și despre trimiterea de forțe speciale în Iran pentru a securiza arsenalul nuclear într-o etapă ulterioară a războiului, a relatat anterior Axios .

Zilele trecute și britanicii avansau aceeași idee.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat vineri, într-o conferință de presă, că SUA „are o serie de opțiuni” pentru a prelua controlul asupra uraniului puternic îmbogățit al Iranului.

Hegseth a spus că o opțiune ar fi ca Iranul să predea voluntar stocul, lucru pe care SUA „l-ar saluta”.

„Nu au fost dispuși să facă asta în negocieri. Nu aș spune niciodată acestui grup sau lumii ce suntem dispuși să facem sau cât de departe suntem dispuși să mergem – dar avem opțiuni, cu siguranță”, a adăugat el.

Trump: „securizarea uraniului îmbogățit nu este prioritatea principală”

Într-un interviu acordat la Fox News Radio, Trump a sugerat că securizarea uraniului puternic îmbogățit nu este în prezent o prioritate principală: „Nu ne concentrăm pe asta, dar la un moment dat am putea”, a spus el.

Tot Trump a recunoscut astăzi pentru prima dată că Rusia ajută Iranul în război, după ce au apărut rapoarte despre furnizarea de informații de către Moscova pentru a viza forțele americane.

Artistul din spatele pseudonimului Banksy este Robin Gunningham (click cont Facebook), originar din Bristol, cunoscut acum sub numele de David Jones.

El și-a schimbat în mod deliberat numele pentru a-și ascunde identitatea. Acest lucru a fost relatat de jurnaliștii Reuters în urma unei anchete de mai mulți ani.

Episodul 2008. Și-a schimbat numele

Ancheta Reuters arată că identitatea lui Banksy a fost dezvăluită în mod corect în 2008 de tabloidul britanic The Mail on Sunday . Jurnaliștii publicației au scris la acea vreme că ancheta lor de un an „a fost cât se poate de aproape de a dezvălui” identitatea artistului stradal.

Ancheta Reuters arată că Robert Gunningham și-ar fi schimbat numele după articolul din 2008 din The Mail on Sunday.

„Robin Gunningham nu există. Numele pe care l-ai menționat l-am omorât acum mulți ani”, a declarat pentru Reuters fostul manager al lui Banksy, Steve Lazarides.

În timpul anchetei, jurnaliștii Reuters au vorbit cu un număr mare de persoane, au analizat diverse documente și amprentele digitale ale lui Banksy.

Principala pistă: arestarea din 2000

Bansky în 2000/ Foto @stevelazarides

Una dintre principalele piste a fost arestarea artistului în 2000.

Poliția din New York l-a reținut pe Banksy pentru graffiti-ul de pe un panou publicitar postat pe strada Hudson nr. 675. Robin Gunningham a recunoscut totul atunci, relatează Reuters. Numele artistului este menționat în mod repetat în documentele instanței și ale poliției legate de arestare.

Numele lui David Jones, potrivit Reuters, a apărut însă atunci când artistul a călătorit în Ucraina pentru a crea o serie de picturi murale în 2022.

Episodul Ucraina

Surse Reuters „familiarizate cu procedurile de imigrare” din Ucraina au raportat că un bărbat pe nume Jones a trecut granița cu solistul trupei Massive Attack, Robert Del Naja, care a fost implicat în crearea seriei de graffiti.

O altă sursă Reuters a raportat că data nașterii înscrisă pe pașaportul lui Jones corespundea cu cea a lui Robin Gunningham. Era aceeași. 

Ca atare, David Jones era Robin Gunningham. Banksy, originar din Bristol. Un secret, atent păstrat timp de decenii, a fost devoalat.

Inițiativa a fost lansată de președinta Parlamentul European, Roberta Metsola, și urmărește să le permită eurodeputatelor însărcinate sau care au născut recent să aibă posiblitatea de a desemna un coleg care să voteze în numele lor, arată Euractiv.

Vorbim despre un mecanism care ar urma să fie valabil pentru o perioadă de trei luni înainte de naștere și șase luni după, atunci când deputatele nu pot participa fizic la vot, inclusiv la sesiunile plenare de la Strasbourg.

Deputatele europene ajung adesea să rateze voturi pentru că sunt în concediu de maternitate

În prezent, europarlamentarele însărcinate sau proaspete mame ajung adesea să rateze voturi importante timp de luni de zile, mai ales în situațiile în care nu pot călători la lucrările legislativului european.

Parlamentara liberală daneză Sigrid Friis a salutat decizia, subliniind că ea însăși a ratat votul Parlamentului care aproba schimbarea regulilor anul trecut, deoarece se afla în concediu de maternitate.

„Astăzi, mă bucur că am reușit să acordăm concediu de maternitate europarlamentarelor.

Mâine, vom continua lupta pentru extinderea acestui drept fundamental la toate tipurile de părinți”, a declarat aceasta.

Germania s-a abținut

La reuniunea de vineri, 26 de state membre au susținut măsura, în timp ce Germania s-a abținut, invocând preocupări juridice legate de modificarea legislației electorale a UE.

Totuși, această abținere nu este așteptată să întârzie adoptarea noilor reguli, care urmează să fie aprobate oficial de miniștrii europeni marți, la Bruxelles.

După adoptarea politică a deciziei, toate parlamentele naționale ale statelor membre vor trebui să ratifice modificările, iar în Parlamentul European va avea loc și o ultimă etapă administrativă.

Propunerea a generat însă dezbateri privind extinderea regulilor

Danemarca, Suedia și Olanda au dorit ca dreptul de vot prin procură să fie acordat și eurodeputaților care devin tați.

Olanda a propus, de asemenea, ca regulile să se aplice și parlamentarilor care suferă de boli pe termen lung.

Potrivit unor diplomați europeni, Ungaria și Italia au blocat extinderea măsurilor la alte categorii decât europarlamentarele.

Într-o declarație pregătită pentru reuniunea miniștrilor de marți, guvernul suedez afirmă că salută decizia ca „un pas pozitiv către promovarea egalității de gen și a unor condiții de muncă prietenoase cu familia pentru eurodeputați”.

Totuși, Stockholmul consideră că regulile ar fi trebuit să fie mai largi și să includă, pe lângă mamele care au născut recent, și celălalt părinte al nou-născutului.

„Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) anunță lansarea platformei ROePAS, producție a versiunii Beta pentru testarea de către cetățeni, mediul de afaceri și instituții publice a infrastructurii digitale naționale dedicată furnizării și gestionării serviciilor publice electronice. Platforma este disponibilă la https://roepas.ro/ro/ și oferă cetățenilor și mediului de afaceri acces centralizat și sigur la informații, proceduri online și servicii de asistență”, se arată în comunicatul de vineri al ADR. 

Finanțare prin PNRR

Platforma face parte din proiectul „Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul componentei dedicate transformării digitale. 

„Platforma se integrează cu inițiative europene precum Single Digital Gateway și YourEurope, facilitând fluxuri electronice integrate și schimbul transfrontalier de documente administrative prin aplicarea principiului Once-Only”, se mai arată în comunicat. 

Funcții și migrarea datelor

Platforma include mai multe funcționalități principale, printre care acces centralizat la servicii digitale, servicii publice standardizate la nivel local, autentificare electronică prin eIDAS și ROeID, dar și instrumente de asistență precum chatbot, sistem de ticketing și mecanisme de feedback.

Platforma este integrată cu mai multe instituții publice, iar peste 5.000 de proceduri existente sunt migrate din fostul portal Punctul de Contact Unic Electronic.

Portalul este structurat pe trei componente principale: una dedicată cetățenilor și mediului de afaceri, pentru depunerea cererilor online și obținerea documentelor; una pentru instituțiile publice, care permite gestionarea serviciilor digitale și a fluxurilor administrative; și o componentă de administrare a platformei. 

Instituțiile publice se pot integra în ROePAS fie prin utilizarea exclusivă a portalului, fie prin conectarea propriilor sisteme interne prin API-uri, fie prin redirecționarea către portalurile proprii. 

În perioada următoare, ADR va continua procesul de integrare cu autoritățile și instituțiile publice, care trebuie să verifice și să actualizeze procedurile și informațiile din fostul PCUE. 

Nevoia de feedback

„Echipa de implementare încurajează, în această perioadă, transmiterea de feedback din partea instituțiilor și utilizatorilor. Platforma a fost lansată în versiune beta tocmai pentru a permite îmbunătățirea continuă a experienței de utilizare”, se mai arată în comunicat.