Accidentul a avut loc în timpul unui zbor de antrenament desfășurat în zona Comandamentului Aerodromului Yalova. Potrivit autorităților turce, aeronava a suferit o defecțiune, iar ulterior s-a prăbușit, notează publicația Türkiye Today.
BREAKING: The Turkish Defense Ministry said a military F-16 jet crashed in Türkiye’s Yalova province during a training flight.
The pilot survived the crash. pic.twitter.com/mOKmf4jzJh
— Clash Report (@clashreport) August 12, 2026
„Unul dintre avioanele F-16 ale Forțelor noastre Aeriene s-a prăbușit în timpul unui zbor de antrenament în Yalova, iar pilotul s-a catapultat și a supraviețuit. Cauza prăbușirii va fi stabilită în urma unei examinări detaliate care urmează să fie efectuată”, a transmis Ministerul turc al Apărării, printr-un mesaj publicat pe X.
Hava Kuvvetlerimize ait bir adet F-16 uçağımız, eğitim uçuşu sırasında Yalova’da kaza kırıma uğramış, pilotumuz atlayarak kurtulmuştur.
Kaza kırım nedeni yapılacak detaylı inceleme sonucu belirlenecektir.
Kamuoyuna saygı ile duyurulur. #MillîSavunmaBakanlığı
— T.C. Millî Savunma Bakanlığı (@tcsavunma) August 12, 2026
Instituția a mai informat că a fost demarată o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale accidentului.
Guvernatorul provinciei Yalova, Ahmet Hamdi Usta, a confirmat la rândul său producerea accidentului și a precizat că pilotul a supraviețuit.
Este cel mai mare rezultat semestrial din istoria fondului. Randamentul a fost impulsionat de acțiunile din sectorul tehnologic asiatic.
Cel mai mare fond suveran din lume, cu active de 2,3 trilioane de dolari, a anunțat miercuri profitul semestrial, scrie Reuters.
Suma reprezintă 1,75 trilioane de coroane norvegiene, pentru primele șase luni ale anului. Fondul investește veniturile statului norvegian provenite din producția de petrol și gaze. Acesta deține, în medie, 1,5% din toate companiile listate la bursă la nivel global, potrivit Reuters.
Tehnologia asiatică, motorul creșterii„Rezultatul este determinat de randamentele bune de pe piața de acțiuni, în special din partea acțiunilor din sectorul tehnologic asiatic”, a declarat directorul general Nicolai Tangen.
Randamentul din prima jumătate a anului a depășit recordul anterior de 1,5 trilioane de coroane, stabilit în 2023. Suma corespunde, aproximativ, produsului intern brut anual al Uzbekistanului.
Risc de concentrare în sectorul chip-urilorConducerea fondului a avertizat, în repetate rânduri, că viitoare războaie sau crize economice ar putea afecta investițiile sale.
Primele 10 companii din portofoliu reprezintă acum 20% din valoarea fondului. Majoritatea sunt firme din tehnologie. „Sunt cipuri, cipuri, cipuri, cipuri, cipuri… nu am mai văzut niciodată o astfel de concentrare”, a spus Tangen. Orice schimbare de strategie trebuie să vină din partea parlamentului norvegian, un proces care durează, de obicei, ani de zile.
Participație nouă în SpaceXFondul a anunțat, pentru prima dată, o participație de 0,05% în SpaceX. Aceasta valorează 1,22 miliarde de dolari. Fondul mai deține participații de 62 de miliarde de dolari în Nvidia. Are, de asemenea, 52 de miliarde în Apple și 50 de miliarde în Alphabet. În total, este investit în aproximativ 7.100 de companii la nivel global, potrivit Reuters.
Legea care i-ar permite Guvernului să plătească banii pe care statul român îi are de dat companiei Pfizer a trecut de Parlament miercuri, cu o majoritate de 198 de voturi. România are în prezent o datorie de peste 600 de milioane de euro pentru vaccinurile contractate în pandemie și apoi anulate.
Modificarea din Codul Administrativ a intrat pe ordinea de zi ca procedură de urgență, iar parlamentarii au votat fără a interveni. La explicarea votului, PNL, PSD, USR, dar și AUR au venit la pupitru, pentru a arunca vina datoriei de la unii la alții.
AUR, subiectul dezbaterii din plen despre dezinformareDe la tribuna Parlamentului a vorbit și deputatul AUR Valeriu Munteanu. El a criticat inițiativa legislativă, spunând că inițial nici nu știa de unde a apărut în sesiunea extraordinară.
„Iată eu când vorbesc de 600 de milioane de euro, cei de la USR își fac poze și râd, se bucură că au pus pe umerii românilor o datorie pe care au realizat-o miniștrii sănătății, cei de la USR. Noi nu îi înțelegem pe cei de la PSD, îi înțelegem pe cei de la PNL și de la USR când încearcă să acopere aceste ilegalități realizate în pandemie, dar nu îi putem înțelege pe cei de la PSD de ce au făcut acest lucru”, a spus deputatul AUR.
De la declarația AUR au stârnit o serie de reacții venite dinspre membrii vechii Coaliții. Cele 3 partide care au guvernat în timpul pandemiei au ieșit la atac, spunând că partidul din opoziție are partea lui de vină: dezinformarea a adus reticența în rândul populației la a se mai vaccina împotriva virusului.
„Au murit oameni pentru că oameni iresponsabili din AUR, din SOS și din POT au spus că vaccinurile ucid. Sunt studii pe milioane de oameni astăzi, după șase ani de la pandemie, care dovedesc că vaccinurile anti-COVID au fost eficiente. […] Deci faptul că mințiți și spuneți că vaccinurile omoară oameni înseamnă legătură criminală pentru tot ceea ce vedem în spațiul public, dezinformări”, a declarat Emanuel Ungureanu, deputat USR.
Cine este vinovatul pentru datoria statului? PSD, PNL și USR se contrazicUSR s-a sustras din discuția despre vinovăție. Emanuel Ungureanu a spus că nu a fost semnătura vreunui ministru al Sănătății pe acele documente, ci a fostului premier din pandemie, Florin Cîțu.
„O fostă pensionară sau actuală pensionară specială de la SOS și niște populiști de la AUR mint îngrozitor, fără niciun fel de probe, spun absolut mincinos și abject că USR ar fi semnat vreodată vreun contract de achiziție pe vaccinuri. Nu s-a întâmplat niciodată asta, sunt acte publice care spun exact care au fost responsabilii pentru achiziții. Domnul Cîțu, CNCAV-ul și alte instituții ale statului”, a mai adăugat deputatul USR.
Alexandru Rogobete, fostul ministru al Sănătății din guvernul Bolojan, spune că de vină ar fi doar PNL și USR, care și-ar fi dat semnătura pentru cantitatea de vaccinuri cu mult peste necesarul țării.
„Cele 39 de milioane de doze de vaccin anti-COVID care depășesc cu mult necesarul din România au fost comandate și semnate de grupul Ioana Mihăilă și Florin Cîțu. Adică de alianța PNL-USR”, a declarat deputatul PSD.
Liberalii au reacționat apoi la declarația lui Rogobete. Raluca Turcan a spus că social-democrații au făcut o alianță AUR împotriva vaccinării populației și a acuzat PSD de dezinformare.
„S-au cumpărat vaccinuri. Însă ați avut doi miniștri, inclusiv dumneavoastră cu funcție în Ministerul Sănătății, și puteați să anulați o achiziție care a fost făcută în context de pandemie și într-un context de agrement la nivelul Comisiei Europene. Dacă dumneavoastră apărați veniturile țării, unu, puteați să anulați acel memorandum”, a răspuns deputata PNL.
Propunerea a primit 75 de voturi împotrivă, iar AUR a anunțat deja că va contesta legea la Curtea Constituțională.
Întreaga lume se încălzește, pe măsură ce poluarea cu carbon provenită din arderea combustibililor fosili reține tot mai multă căldură. Însă Europa se încălzește de două ori mai repede decât celelalte continente, arată TheGuardian. Consecințele devin tot mai mortale, cu zeci de mii de decese asociate valurilor de căldură înregistrate până acum în această vară.
De ce este Europa cel mai afectat continent de încălzirea globală?Suprafața terestră are nevoie de mai puțină căldură decât oceanele, care sunt vaste și adânci, pentru a se încălzi, astfel că toate continentele se încălzesc mai rapid decât mările. Europa este însă deosebit de vulnerabilă din patru motive: schimbarea tiparelor meteorologice, apropierea de Arctica, reducerea stratului de zăpadă și scăderea poluării atmosferice.
Ca urmare, Europa este acum cu 2,5°C mai caldă decât în perioada de dinaintea arderii masive a combustibililor fosili, ceea ce înseamnă aproape dublul creșterii medii globale de 1,4°C. Temperaturile din Europa au crescut cu 0,56°C pe deceniu începând de la mijlocul anilor 1990, comparativ cu 0,42°C în America de Nord, 0,36°C în Africa și 0,27°C în America de Sud.
Cum s-au schimbat tiparele meteorologice din Europa?Schimbările în modul în care circulă atmosfera deasupra Europei au dus la apariția mai frecventă și mai intensă a valurilor de căldură în timpul verii. Printre acestea se numără cel mai sever val de căldură înregistrat vreodată, în iunie 2026, când o zonă uriașă de aer fierbinte a rămas blocată sub o „cupolă de căldură” staționară.
Legătura ar putea fi rezultatul schimbării curentului jet, un vânt puternic de la altitudine mare, care are o influență majoră asupra vremii din Europa și care este, la rândul său, afectat de creșterea temperaturilor.
De ce este importantă Arctica?Arctica este regiunea cu cea mai rapidă încălzire de pe planetă, deși nu are suprafețe terestre extinse. Acest lucru se întâmplă deoarece calota glaciară polară albă, care în mod normal reflectă înapoi în spațiu cea mai mare parte a luminii solare, se topește rapid.
Ca urmare, oceanul mai întunecat expus prin topirea gheții absoarbe mult mai multă căldură, ceea ce duce la topirea unei cantități și mai mari de gheață, formând un cerc vicios. Cum o parte semnificativă a Europei se află relativ aproape de Arctica, temperaturile cresc, prin urmare, mai rapid.
Dar ce se întâmplă cu stratul de zăpadă?În trecut, cea mai mare parte a Europei era acoperită de zăpadă în timpul iernii. La fel ca gheața marină din Arctica, această zăpadă reflecta lumina soarelui și contribuia la menținerea unui continent mai rece. Însă criza climatică reduce suprafețele acoperite de zăpadă.
În martie 2025, suprafața Europei acoperită de zăpadă era cu aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați mai mică decât media perioadei 1991-2020, o scădere de 31%. Suprafața pierdută este aproximativ echivalentă cu suprafața Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei la un loc. A fost al treilea cel mai redus nivel al stratului de zăpadă de când au început înregistrările, în 1983.
De ce afectează reducerea poluării atmosferice temperaturile?Poluarea aerului ucide milioane de oameni la nivel mondial în fiecare an. Aerul mai curat scoate la iveală și efectul creșterii cantității de dioxid de carbon din atmosferă.
Particulele poluante din aer pot reflecta razele soarelui, fie direct, fie contribuind la formarea norilor, ceea ce înseamnă că o parte din căldură nu ajunge la sol. Mai puține particule înseamnă mai puțină radiație reflectată și mai multă căldură reținută de gazele cu efect de seră. Scăderea poluării ar putea fi chiar legată de creșterea tiparelor meteorologice de blocaj.
Care sunt consecințele?Încălzirea rapidă duce la tot mai multe decese și la incendii de vegetație și secete tot mai intense. Furtunile, ploile torențiale și inundațiile sunt, de asemenea, amplificate de căldura suplimentară acumulată în sistemul climatic. Toate acestea afectează profund viețile și mijloacele de trai ale oamenilor de pe întreg continentul și vor continua să se agraveze până când emisiile vor ajunge la nivelul zero net.
Șeful ONU pentru climă, Simon Stiell, a declarat la sfârșitul lunii iulie: „Costurile teribile ale acestei crize climatice – atât cele umane, cât și cele economice – ating acum niveluri de urgență națională. Ceea ce trebuie făcut este clar: să renunțăm mai rapid la cărbune, petrol și gaze, să extindem energia regenerabilă și să protejăm oamenii”.
Noile prevederi stabilesc cerințe atât pentru modul în care sunt fabricate ambalajele, cât și pentru materialele din care sunt realizate, potrivit Comisiei Europene. Ambalajele trebuie să poată fi reutilizate, reciclate sau valorificate după folosire, iar cantitatea de materii prime utilizată pentru producerea lor trebuie redusă.
Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje a intrat în vigoare în februarie 2025, însă majoritatea prevederilor sale încep să se aplice din 12 august 2026.
Una dintre schimbările care se aplică din 12 august vizează PFAS, cunoscute și sub denumirea de „substanțe chimice eterne”. PFAS sunt o familie de substanțe chimice foarte persistente, care se descompun extrem de greu și se pot acumula în mediu și în organism.
De acum, ambalajele care intră în contact cu alimentele și conțin PFAS peste limitele stabilite de legislația europeană nu mai pot fi introduse pe piața UE. Astfel de substanțe au fost utilizate pentru a face unele ambalaje rezistente la grăsime și apă, inclusiv în cazul recipientelor pentru mâncare la pachet, ambalajelor fast-food, pungilor pentru popcorn preparat la microunde, hârtiei pentru produse de patiserie sau cutiilor de pizza.
Potrivit Comisiei Europene, restricționarea PFAS urmărește să facă ambalajele alimentare mai sigure pentru consumatori.
Mai puține ambalaje inutileNoul regulament urmărește și reducerea cantității de ambalaje folosite pentru produse. Producătorii și comercianții vor trebui să evite ambalajele supradimensionate sau straturile de material care nu sunt necesare pentru protejarea produsului.
Sunt vizate inclusiv cutiile cu pereți dubli, funduri false sau alte elemente folosite doar pentru a crea impresia că produsul din interior este mai mare.
De asemenea, regulile vor afecta și unele ambalaje din plastic de unică folosință.Din 2030 vor fi introduse restricții pentru anumite ambalaje destinate fructelor și legumelor proaspete, precum și pentru unele produse servite în hoteluri, restaurante și cafenele.
Printre exemplele date de Comisia Europeană se numără pliculețele individuale pentru ketchup sau alte sosuri și recipientele de dimensiuni mici pentru șampon și alte produse cosmetice oferite în hoteluri.
Mai puțin spațiu gol în coletele livrateComerțul online este vizat în mod special de noile măsuri. UE vrea să reducă situațiile în care un produs de mici dimensiuni este livrat într-o cutie mult mai mare, umplută cu hârtie, folie cu bule, perne de aer sau polistiren.
Pentru ambalajele folosite la transport și în comerțul electronic, spațiul gol va putea reprezenta cel mult 50% din volumul total al ambalajului.
În calcularea spațiului gol vor fi luate în considerare și materialele folosite pentru umplerea cutiei. Cu alte cuvinte, o cutie nu va fi considerată „plină” doar pentru că spațiul rămas în jurul produsului a fost umplut cu perne de aer, folie cu bule, hârtie sau polistiren.
Există însă situații în care este nevoie de mai mult spațiu pentru protejarea produsului. Regulamentul prevede că metodologia de calcul trebuie să țină cont, printre altele, de produsele cu forme neregulate, lichide sau obiectele fragile.
Toate ambalajele, obligatoriu reciclabile din 2030O altă schimbare importantă va veni din 2030. Până atunci, ambalajele introduse pe piața europeană vor trebui să fie concepute astfel încât să poată fi reciclate.
În cazul ambalajelor din plastic, producătorii vor trebui să folosească treptat și o anumită proporție de plastic reciclat. Țintele vor crește în etape, în 2030 și 2040.
Comisia Europeană vrea să reducă astfel folosirea materiilor prime noi și cantitatea de deșeuri care ajunge la groapa de gunoi sau în mediul înconjurător.
Etichete mai clare pentru consumatoriNoile reguli prevăd și un sistem armonizat de etichetare a ambalajelor la nivelul Uniunii Europene.
Etichetele trebuie să ofere informații mai clare despre materialele din care este făcut ambalajul și despre modul în care acesta trebuie aruncat sau returnat pentru ca oamenii să poată identifica mai ușor recipientul în care trebuie pus fiecare tip de ambalaj pentru reciclare.
Normele europene urmăresc, de asemenea, dezvoltarea sistemelor de garanție-returnare și folosirea mai frecventă a ambalajelor reutilizabile sau reîncărcabile.
Schimbările nu se produc toate deodatăDeși regulamentul se aplică din 12 august 2026, multe dintre obligații vor fi introduse treptat în următorii ani.
Alte cerințe vor deveni obligatorii în 2028, 2030 și în anii următori. Cele mai importante schimbări sunt programate pentru 2030, când vor fi aplicate cerințe mai stricte privind reciclarea, reducerea ambalajelor, reutilizarea și limitarea unor ambalaje din plastic de unică folosință.
Ce înseamnă noile reguli pentru firmeCompaniile care produc, importă, comercializează sau folosesc ambalaje trebuie să verifice de acum înainte dacă acestea respectă noile cerințe europene.
Producătorii și importatorii au obligația să demonstreze că ambalajele pe care le introduc pe piață respectă legislația UE și să păstreze documentele necesare. De asemenea, datele lor de identificare și de contact trebuie să fie disponibile în cazul în care apar probleme privind un produs sau ambalajul acestuia.
Firmele care cumpără produse deja ambalate pentru a le revinde trebuie, la rândul lor, să verifice dacă furnizorii respectă cerințele aplicabile.
Pentru întreprinderile foarte mici sunt prevăzute în anumite situații reguli mai flexibile sau derogări, astfel încât obligațiile să nu genereze costuri disproporționate.
Aplicarea regulamentului nu înseamnă însă că toate firmele trebuie să își arunce de miercuri ambalajele pe care le au deja. Ambalajele introduse legal pe piața Uniunii Europene înainte de aplicarea noilor cerințe nu trebuie înlocuite peste noapte.
Pentru consumatori, schimbările vor deveni vizibile treptat: mai puține ambalaje inutile, recipiente mai ușor de reciclat, mai multe variante reutilizabile și informații mai clare despre locul în care trebuie aruncate după folosire.
Comisia Europeană estimează că, fără noile măsuri, cantitatea de deșeuri provenite din ambalaje ar putea crește cu 19% până în 2030, iar cea a deșeurilor din ambalaje de plastic, cu până la 46%.
Potrivit CFR SA, obiectele au fost descoperite miercuri în trei puncte diferite, în gabaritul căii ferate Constanța-Mangalia, pe firul II de circulație.
Astfel, la o distanță de doar câteva sute de metri, au fost găsite mai multe traverse amplasate în zona căii ferate, un morman de crengi între șine și o bornă hectometrică din beton pusă intenționat în gabaritul căii ferate.
Obstacolele au fost îndepărtate înainte de trecerea trenului care a plecat din Mangalia spre Constanța la ora 12:40. Circulația trenurilor nu a fost afectată.
Poliția încearcă să afle cine a pus obiectele pe șinePoliția Transporturi Feroviare a fost sesizată și face verificări pentru stabilirea împrejurărilor în care obiectele au fost amplasate pe calea ferată și pentru identificarea persoanelor responsabile.
CFR atrage atenția asupra gravității unor astfel de acțiuni. Amplasarea intenționată a unor obiecte în gabaritul căii ferate poate pune în pericol siguranța circulației și poate genera accidente feroviare grave.
Cazul de miercuri se adaugă altor două situații similare înregistrate în lunile iunie și iulie 2026, tot pe raza Sucursalei Regionale de Căi Ferate Constanța. Și în aceste cazuri, Poliția Transporturi Feroviare desfășoară cercetări.
Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A. reamintește că accesul neautorizat în zona de siguranță a infrastructurii feroviare și amplasarea de obstacole pe calea ferată sunt interzise și pot avea consecințe deosebit de grave asupra siguranței circulației feroviare.
Sistemul spaniol acordă un „minim personal și familial”, care crește în funcție de numărul de copii.
În România, avantajele fiscale pentru familii sunt mult mai limitate.
CAS și CASS nu scad în funcție de numărul copiilor, iar deducerile au un efect redus asupra salariului net.
În România, diferența dintre un salariat singur și unul cu copii este relativ mică, deoarece principalele contribuții nu țin cont de situația familială.
În Spania, sistemul fiscal acordă o importanță mai mare numărului de copii și persoanelor aflate în întreținere.
Cât plătește concret un român singur și ce diferență poate face numărul copiilor – citește continuarea pe Mediafax.es.
Institutul Ifo a realizat un studiu pe 3.000 de companii germane care au integrat deja inteligența artificială în activitatea lor. Cercetarea, citată de AFP arată diferențe importante în ceea ce privește impactul tehnologiei asupra salariilor.
„Din perspectiva multor companii, inteligența artificială nu va afecta salariile în același mod pentru toți angajații. Cel mai adesea, acestea anticipează o scădere a salariilor pentru lucrătorii mai puțin experimentați”, a explicat cercetătoarea Ifo Anna Ruffert.
Reduceri salariale pentru debutanțiAproximativ jumătate dintre companiile participante consideră că angajații cu mai puțin de cinci ani de experiență în câmpul muncii ar putea suferi reduceri de venituri ca urmare a integrării inteligenței artificiale.
Angajații fără studii universitare, care au mai puțin de cinci ani de experiență profesională, sunt considerați printre cei mai vulnerabili la efectele automatizării. Doar 5.9% dintre companiile analizate consideră că AI ar putea duce la creșterea salariilor pentru această categorie de angajați.
Majorări pentru specialiștii cu experiențăÎn paralel, lucrătorii cu studii superioare și experiență profesională îndelungată ar putea beneficia de pe urma creșterii productivității generate de I.A. Peste un sfert dintre companiile chestionate anticipează majorări salariale pentru angajații cu studii universitare și mai mult de cinci ani de experiență.
Diferențe apar și în funcție de domeniul de activitate.
În sectorul serviciilor, 53.3% dintre companii estimează o scădere a salariilor pentru angajații fără studii universitare și cu mai puțin de cinci ani de experiență.
În comerț este estimată o scădere cu 47.9%, iar în industrie, 46.5. În sectorul construcțiilor proporția este mai redusă, de 39%.
Studiul a fost efectuat în contextul intensificării dezbaterilor la nivel internațional privind efectele integrării inteligenței artificiale asupra economiei globale.
Pe fondul acestei dezbateri, Organizația Internațională a Muncii (OIM) a subliniat că beneficiile de productivitate obținute prin tehnologie ar trebui să ajungă la toți lucrătorii.
Aeroportul din Catania, Sicilia, a rămas închis miercuri, după erupțiile recente ale vulcanului Etna. Decizia vine în plin sezon turistic, mii de călători fiind afectați.
Spațiul aerian al aeroportului a fost restricționat până cel puțin la ora locală 18:00.
„Din cauza activității eruptive a vulcanului Etna și a condițiilor actuale de vânt, Sectorul B3 a fost închis. Sosirile și plecările sunt suspendate până la ora 18:00. (…) Pasagerii sunt rugați să verifice starea zborului lor la compania aeriană înainte de a se îndrepta spre aeroport. Vor urma noi informații în următoarele ore”, se arată în anunț.
Zboruri anulate sau deviate de pe Aeroportul din Catania. Sursa foto: www.aeroporto.catania.it
Operațiunile aeriene au fost perturbate încă de vineri, spațiul aerian fiind închis complet abia în ultimele zile.
Vulcanul Etna a început să erupă încă de săptămâna trecută. Conform Institutului Național de Geofizică și Vulcanologie din Italia (INGV), fluxuri dense de lavă au ieșit din două cratere situate la altitudini de 2.360 de metri și 2.750 de metri, scrie DPA. De atunci s-au format încă două fluxuri noi de lavă.
Potrivit informațiilor citate de Reuters, administrația Trump nu ar fi solicitat direct Congresului fondurile necesare pentru aceste proiecte. În schimb, banii ar fi fost obținuți de la alte agenții federale și de la donatori privați, după care ar fi fost direcționați către un cont destinat în mod obișnuit lucrărilor de întreținere a Casei Albe.
Contul respectiv ar fi avut în mod normal doar câteva milioane de dolari pentru lucrări curente de întreținere. Documente contractuale confidențiale și acte de planificare consultate de The Washington Post indică însă faptul că administrația intenționează să utilizeze fondurile pentru ceea ce sunt descrise drept proiecte de „modernizare” a Casei Albe.
Modernizarea Casei Albe, finanțată prin fonduri provenite din alte surseConform informațiilor publicate de The Washington Post, valoarea proiectelor planificate ar urma să ajungă la cel puțin 900 de milioane de dolari. Nu este clar din informațiile disponibile dacă întreaga sumă este deja disponibilă în cont sau reprezintă valoarea totală estimată a proiectelor de construcție și modernizare.
Strategia de finanțare atrage atenția deoarece administrația nu ar fi obținut banii printr-o alocare directă din partea Congresului. În schimb, fondurile ar proveni dintr-o combinație de resurse transferate de alte agenții și contribuții ale unor donatori privați.
Documentele analizate de publicația americană arată că banii ar fi fost concentrați într-un cont utilizat în mod tradițional pentru lucrări de întreținere la Casa Albă.
Donald Trump vrea proiecte majore la Casa AlbăInvestițiile planificate fac parte din eforturile administrației Donald Trump de a modifica și moderniza complexul prezidențial. Utilizarea unui fond destinat în principal întreținerii pentru proiecte de amploare ridică însă întrebări cu privire la mecanismul prin care sunt finanțate lucrările și la rolul Congresului în aprobarea cheltuielilor federale.
De asemenea, Casa Albă nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta informațiile privind finanțarea proiectelor și valoarea acestora.
Guvernul urmează să aprobe în zilele următoare hotărârea prin care exploatarea de grafit de la Baia de Fier va putea fi redeschisă. Proiectul a trecut deja de mai multe etape de avizare. Autoritățile spun că exploatarea ar putea deveni din nou funcțională în următorii ani.
Potrivit unui comunicat de presă, vicepremierul și ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a spus că exploatarea de la Baia de Fier se afla până acum pe „o listă a exploatărilor închise”.
„Exploatarea de grafit de la Baia de Fier era pe o listă a exploatărilor închise, exista și o hotărâre de guvern în acest sens. Acum, din Ministerul Economiei a ieșit hotărârea de guvern, pe care am semnat-o și eu ca vicepremier, pentru deschiderea exploatării de la Baia de Fier”, a declarat Radu Miruță, într-o conferință de presă susținută împreună cu ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău.
Exploatarea ar putea începe în 2028Ministrul Economiei a anunțat că proiectul se află în ultimele etape de avizare. Autoritățile au obținut deja avizul Ministerului Mediului și mai sunt necesare aprobările Ministerului Finanțelor și Ministerului Justiției.
După adoptarea hotărârii de Guvern, va fi organizată o licitație internațională pentru realizarea documentațiilor necesare, inclusiv studiile de prefezabilitate și fezabilitate.
„Am obținut, de curând, și avizul de la Ministerul Mediului, suntem pe etapele finale de avizare la Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției, pentru ca acest proiect de HG să fie adoptat. Este deschiderea lacătului pentru ca exploatarea grafitului de la Baia de Fier să devină realitate. Urmează o licitație internațională pentru a pregăti tot ce înseamnă prefezabilitate, fezabilitate etc. Sperăm ca în 2028 să poată începe primele activități de exploatare. Arătăm că se poate, că de la situații de stagnare sau chiar regres să ajungem la reînvierea unor industrii”, a afirmat Irineu Darău.
Potrivit ministrului, proiectul presupune mai multe etape. Pentru prima dintre acestea a fost deja depus un proiect. În această perioadă există discuții cu Comisia Europeană privind posibilitatea obținerii unei finanțări.
Miruță acuză fostul Guvern că a prezentat informații falseÎn timpul conferinței, Radu Miruță a vorbit și despre declarațiile făcute de fostul Guvern Ciolacu în martie 2025, când autoritățile de la acea vreme au anunțat că exploatarea grafitului ar fi fost finanțată.
„A fost o minciună cântată în campania electorală de domnii Marcel Ciolacu și Bogdan Ivan. În prima zi când am ajuns la Ministerul Economiei, am căutat proiectul și am constatat că nasul lui Pinocchio era cât clădirea ministerului. Am început demersurile pentru a garanta, în primul rând, că licența de exploatare aparține statului român, pentru că existau preocupări ca alții să preia acest drept. Hotărârea de guvern în acest sens a fost adoptată în august 2025”, a precizat Radu Miruță.
Turista, identificată în recenzie drept Daniela, spune că a rezervat pentru trei nopți o cameră dublă superioară cu vedere la mare. Potrivit acesteia, experiența a început cu o cazare întârziată, atitudinea respingătoare a personalului, dar și de refuzul de a i se elibera la timp documentele fiscale.
Nereguli cu documentele fiscale„Cazarea târzie, ora 16. Obositoare experiență la cazare, atât din cauza recepționerului, cât și din cauza parcării. Recepționerul lipsit de amabilitate, vorbește pe ton ridicat. Nu ne-a dat factura fiscală pentru cazare, deși am achitat la Booking în avans, înainte de sosire, și nici factura pentru taxa de stațiune, apa și un suc cumpărate de la barul de pe plajă. Am insistat ulterior, am sunat, am cerut pe mail facturile, le-au trimis cu greutate, bonul fiscal solicitat în două e-mailuri nici acum nu mi l-au dat”, se arată în recenzia turistei, citată de publicația Gândul.
Plajă murdară și personal pasivTurista a reclamat și condițiile de plajă ale hotelului, criticând lipsa de igienă și pasivitatea personalului hotelului.
„Pe plaja hotelului, angajatul dimineața aruncă plictisit saltelele, seara, la plecare, te pândește să smulgă saltelele. Trec pe plajă tot soiul de căutători de sticle goale, care scuipă pe nisip lângă șezlonguri, vorbesc tare și urât, angajații hotelului stau în pasivitate și se uită la ei, nu intervin și nu iau nicio măsură. Nu e plaja în care să te simți în siguranță, foarte murdare șezlongurile și măsuța și plaja. Nisipul e plin de scoici care înțeapă la picioare, nu poți merge pe plajă sau spre mare fără papuci. Intrarea în mare e abruptă și marea e plină de alge”, spune Daniela.
Un incident neplăcut la psicină. „Ne-a fost pusă în pericol integritatea corporalăCu toate acestea, cel mai grav incident s-a petrecut la piscină, din cauza personalului care nu respecta propriul regulament.
„La piscina exterioară a fost un incident grav din cauza angajaților hotelului, care nu au respectat propriile lor reguli afișate chiar la intrarea în piscină. Ne-a fost pusă în pericol sănătatea și integritatea corporală”, a notat Daniela.
„Nu recomandăm și nu ne mai întoarcem aici”, a conchis turista, în urma experienței de pe litoral.
Autoritățile indoneziene au salvat, miercuri, 172 de persoane, după ce un feribot care plecase de pe insula turistică Bali a luat foc în apele din largul insulei Lombok.
Potrivit agenției Reuters, feribotul KM Putri Yasmin a plecat din portul Padangbai din Bali către portul Lembar din Lombok, în provincia Nusa Tenggara de Vest. Incidentul s-a produs în primele ore ale dimineții de miercuri.
O persoană și-a pierdut viața în urma incendiului izbucnit la feribot.
„Am mobilizat câteva ambarcațiuni pentru a efectua evacuarea și pentru a coordona acțiunile cu alte ambarcațiuni aflate în apropierea locului incidentului”, a declarat, potrivit Reuters, șeful agenției locale de salvare.
A passenger ferry caught fire early Wednesday in the Lombok Strait between Bali and Lombok, triggering a major rescue operation by Indonesian authorities.
The KMP Putri Yasmin was sailing from Padang Bai port in Bali to Lembar port on Lombok when the blaze broke out around 4:15… pic.twitter.com/7uOwsCnkWg
— Vitamvivere (@Vitamvivere) August 12, 2026
El a afirmat că peste 200 de membri ai personalului au fost mobilizați pentru a gestiona operațiunea.
Dintre supraviețuitori, unul era australian, iar restul erau indonezieni.
Pentru moment, nu este clar cum a izbucnit incendiul pe feribot sau dacă supraaglomerarea a fost un factor determinant.
Incidentul a avut loc la mai puțin de o lună după ce un alt feribot, KM Mutiara Sentosa 2, a luat foc în largul insulei Madura, provocând moartea a cinci persoane. Nava transporta mai multe persoane decât indica lista de pasageri.
Președintele României a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea pentru completarea art. 56¹ din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și pentru modificarea Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte asupra mediului.
Miza actului normativ este importantă pentru sectorul energetic: legea permite ca, la solicitarea unui „beneficiar”, Ministerul Mediului să modifice limitele unor arii naturale protejate și să scoată suprafețe din interiorul acestora dacă, la 29 iunie 2007, pe terenurile respective existau proiecte hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat și lucrările fuseseră deja începute.
Practic, legea creează o cale specială pentru continuarea unor amenajări hidroenergetice vechi care au ajuns între timp în interiorul unor zone cu regim de protecție.
Nicușor Dan cere Parlamentului să decidă din nou dacă derogarea mai este justificatăUna dintre cele mai importante solicitări ale președintelui este ca Parlamentul să nu se limiteze la mici modificări de redactare, ci să reanalizeze necesitatea, oportunitatea și eficiența întregii soluții legislative.
Administrația Prezidențială arată că justificarea inițială a proiectului se baza în mare parte pe explozia prețurilor la energie din 2021 și pe concluziile unei comisii parlamentare constituite atunci. Între timp, legea a fost adoptată abia în octombrie 2025, iar reexaminarea are loc în august 2026.
Președintele susține că simplul fapt că o hidrocentrală a fost aprobată printr-un act normativ înainte de 29 iunie 2007 nu demonstrează automat că proiectul mai este astăzi fezabil tehnic, rentabil economic sau justificat din punct de vedere energetic.
În forma adoptată, legea nu obligă la verificarea:
Mai mult, se preciează în comunicatul administrației prezidențiale, derogarea nu are un termen-limită, astfel că, teoretic, ar putea fi invocată și în viitor pentru proiecte aprobate cu zeci de ani în urmă.
O lege care a fost respinsă inițial și de Senat, și de GuvernPreședinția pune pe masă și traseul neobișnuit al proiectului.
Propunerea a fost respinsă de Senat în decembrie 2022, Guvernul a transmis un punct de vedere negativ în aprilie 2023, iar comisiile parlamentare sesizate în fond au propus, la rândul lor, respingerea în aprilie 2024.
Situația s-a schimbat în octombrie 2025: raportul suplimentar favorabil a fost depus chiar în ziua în care legea a fost adoptată, fără ca fundamentarea inițială, bazată în principal pe situația din 2021-2022, să fie actualizată corespunzător, susține Administrația Prezidențială.
Ce cere concret Nicușor Dan să fie schimbatCererea de reexaminare identifică mai multe puncte pe care Parlamentul ar trebui să le modifice.
În primul rând, președintele cere definirea clară a „beneficiarului”. În prezent, legea spune că modificarea limitelor ariei protejate se face la solicitarea beneficiarului, dar nu precizează cine poate avea această calitate. Administrația Prezidențială avertizează că lipsa unei definiții poate duce la practici administrative diferite sau chiar la aplicarea discreționară a legii.
În al doilea rând, Nicușor Dan cere introducerea unor garanții de mediu explicite, astfel încât respectarea Directivelor europene privind păsările și evaluarea impactului asupra mediului să nu rămână doar în sarcina interpretării autorităților. Ar putea fi introdusă, de exemplu, obligația unei consultări sau a unui aviz al structurii de specialitate înainte ca o suprafață să fie scoasă din aria protejată.
Situație specială pentru Natura 2000Un alt punct important privește siturile Natura 2000.
CCR a stabilit că mecanismul din lege se referă la ariile naturale protejate de interes național, nu la cele de interes comunitar din rețeaua Natura 2000. Problema indicată de Președinție este însă că această delimitare nu apare explicit în text.
Mai mult, în practică, aceeași suprafață poate aparține atât unei arii protejate naționale, cât și unui sit Natura 2000.
Nicușor Dan cere, prin urmare, ca legea să spună expres că suprafețele care se suprapun integral sau parțial cu siturile Natura 2000 sunt excluse de la mecanismul special de modificare a limitelor.
Președintele cere studii și avize înainte de scoaterea terenurilor din ariile protejateAdministrația Prezidențială semnalează și ceea ce consideră a fi un paradox al legii.
În prezent, chiar și modificarea limitei unei arii protejate pentru corectarea unei simple erori tehnice presupune studiu științific, avize de specialitate, inclusiv al Academiei Române în condițiile prevăzute de lege, și aprobarea Guvernului.
În schimb, noua derogare pentru proiectele hidroenergetice permite ca Ministerul Mediului să modifice limita în 60 de zile de la cererea beneficiarului, fără ca textul să impună aceleași garanții științifice și procedurale.
Președintele solicită ca și pentru aceste investiții să fie introduse garanții tehnice și de specialitate comparabile.
O altă problemă: centralele și rețelele existente ar putea fi exceptate de la evaluarea de mediuLegea nu se referă numai la hidrocentralele începute înainte de 2007.
Articolul II introduce și o derogare pentru capacitățile existente de producere sau transport al energiei electrice aflate în arii protejate asupra cărora se fac lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare.
Președinția avertizează că formularea este foarte largă. O simplă lucrare de mentenanță poate să nu producă un impact suplimentar asupra mediului, însă o retehnologizare sau modernizare poate presupune lucrări de construcție, creșteri de putere, modificarea debitelor sau extinderea infrastructurii.
De aceea, Nicușor Dan cere reanalizarea acestei exceptări, inclusiv posibilitatea eliminării sau restrângerii ei și introducerea unei verificări preliminare pentru intervențiile care pot avea efecte semnificative asupra mediului.
Hidrocentralele vechi care sunt deja pe o listă specială a statuluiDisputa se suprapune peste o altă legislație adoptată pentru accelerarea unor investiții energetice.
OUG 175/2022 stabilește deja un regim special pentru mai multe proiecte considerate importante pentru sistemul energetic. Lista oficială cuprinde, între altele, amenajarea hidroenergetică Livezeni-Bumbești, Cornetu-Avrig, Pașcani, Răstolița, Surduc-Siriu, Cosmești-Movileni, Cerna-Motru-Tismana, hidrocentrala Islaz și Cerna-Belareca.
Președinția nu afirmă că toate aceste proiecte ar intra automat sub incidența noii legi. Dimpotrivă, tocmai existența mai multor regimuri juridice paralele este invocată în cererea de reexaminare: pentru același proiect se pot suprapune legislația specială privind hidroenergia, normele de securitate națională, regimul ariilor protejate, procedura de evaluare a impactului asupra mediului, Natura 2000, legislația apelor și noile reguli privind zonele prioritare pentru biodiversitate.
Administrația Prezidențială avertizează că rezultatul ar putea fi, în locul simplificării, apariția unor competențe suprapuse, a unor acte administrative greu de corelat și a unor noi litigii.
CCR a respins deja sesizarea lui Nicușor DanEste a doua intervenție a președintelui în procedura de adoptare a acestei legi.
După ce Parlamentul i-a trimis legea pentru promulgare la 25 octombrie 2025, Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională pe 11 noiembrie. Printre argumente s-au numărat riscul modificării limitelor ariilor protejate fără suficiente evaluări, derogările de la evaluarea de mediu și probleme privind competențele CSAT și procedura parlamentară.
CCR a respins însă obiecția prin Decizia 735/2026 și a constatat că legea este constituțională în raport cu criticile formulate. Curtea a considerat, între altele, că mecanismul pentru hidrocentrale vizează ariile protejate de interes național și nu siturile Natura 2000 și că desemnarea anumitor proiecte prin hotărâri CSAT nu reprezintă atribuirea unei competențe noi Consiliului.
Ce urmeazăCererea de reexaminare trimite legea înapoi în Parlament, care poate modifica prevederile contestate sau poate menține soluția legislativă.
Constituția îi permite președintelui să ceară reexaminarea unei legi o singură dată. După finalizarea procedurii parlamentare și retrimiterea actului la Cotroceni, regulile constituționale privind promulgarea se aplică în termenul redus prevăzut de articolul 77.
Colegiul Farmaciștilor din România și principalele asociații din sectorul farmaceutic avertizează, într-un comunicat transmis miercuri, că scăderea numărului de specialiști și prăbușirea interesului pentru Facultățile de Farmacie pot ajunge să afecteze nu doar farmaciile de cartier, ci și spitalele, industria medicamentelor, cercetarea și instituțiile publice din sănătate.
Ritmul scăderii este unul care arată dimensiunea problemei: România a pierdut 1.478 de farmaciști între 2022 și 2025, potrivit datelor INS citate de organizațiile profesionale din domeniu. Raportat la cei trei ani, înseamnă o scădere medie de aproximativ 1,35 farmaciști pe zi sau, altfel spus, câte un farmacist la aproximativ 18 ore. În aceeași perioadă, numărul farmaciilor, drogheriilor și oficinelor locale de distribuție a crescut cu 208 unități, ceea ce pune și mai multă presiune pe resursa umană disponibilă.
Problema este cu atât mai importantă cu cât, spre deosebire de alte activități comerciale, o farmacie comunitară nu poate funcționa pur și simplu cu personal necalificat în locul farmacistului. Legea farmaciei prevede expres că farmacia comunitară funcționează numai în prezența a cel puțin unui farmacist, care nu poate fi înlocuit de o persoană cu o altă profesie.
107 candidați pentru Farmacie, într-o universitate cu aproape 7.000 de înscrișiCifrele admiterii din această vară arată ruptura dintre interesul uriaș pentru unele profesii medicale și situația de la Farmacie.
La Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București au fost înscriși în total 6.916 candidați în 2026, un record pentru universitate. Dintre aceștia, 2.727 au ales Medicina și 800 Medicina Dentară.
La Farmacie au fost însă numai 107 candidați, pentru o ofertă de 114 locuri – 94 finanțate de la buget și 20 cu taxă. Universitatea confirmă oficial aceste cifre.
Potrivit comunicatului organizațiilor din sector, dintre cei 107 candidați au fost admiși 83.
Diferența este spectaculoasă chiar în interiorul aceleiași universități: aproximativ 2,8 candidați pentru fiecare loc la Medicină, față de mai puțin de un candidat raportat la numărul total de locuri oferite la Farmacie.
Situație și mai gravă la Iași: 23 de candidați pe 124 de locuriLa UMF „Grigore T. Popa” din Iași, situația prezentată de organizațiile farmaceutice este și mai severă: 124 de locuri au fost scoase la concurs, dar s-au înscris numai 23 de candidați, iar 14 au fost admiși.
Listele oficiale publicate de universitate după contestații confirmă numărul extrem de redus al celor admiși: 13 candidați apar pe lista locurilor fără taxă, iar unul pe lista locurilor cu taxă.
La Cluj-Napoca au existat 29 de candidați pentru 30 de locuri bugetate, dintre care 28 au fost admiși, potrivit comunicatului. La Timișoara au fost 68 de candidați pentru 43 de locuri, iar la Târgu Mureș au rămas neocupate locuri atât la buget, cât și la taxă.
Excepția indicată de organizațiile din domeniu este UMF Craiova, unde 117 candidați au concurat pentru 30 de locuri la buget și 55 cu taxă, oferta fiind ocupată aproape integral.
De ce nu mai vor tinerii să devină farmaciștiColegiul Farmaciștilor și asociațiile din industrie susțin că una dintre cauzele principale este dezechilibrul dintre nivelul de pregătire și responsabilitate cerut farmacistului și atractivitatea financiară și profesională a meseriei.
Organizațiile reclamă faptul că farmacistul este încă perceput în România în principal ca persoana care eliberează medicamente, deși poate avea atribuții în prevenție, vaccinare, monitorizarea tratamentelor și educație pentru sănătate.
În același timp, sectorul reclamă costurile administrative tot mai mari și presiunea financiară asupra farmaciilor. Comunicatul subliniază inclusiv faptul că mecanismul de reglementare a marjelor din domeniu nu a mai fost modificat din 2009.
Primele probleme ar putea apărea în mediul ruralOrganizațiile avertizează că mediul rural riscă să resimtă primul lipsa de personal, acolo unde recrutarea este deja mai dificilă, iar farmacia poate reprezenta unul dintre puținele puncte rapide de acces la consiliere medicală și medicamente.
Pe termen mai lung, deficitul nu ar urma să se limiteze la farmaciile comunitare. Ar putea fi afectate și farmaciile din spitale, industria farmaceutică, laboratoarele de analiză, cercetarea, universitățile, precum și instituții precum Agenția Națională a Medicamentului și Direcțiile de Sănătate Publică.
Riscul pentru farmaciile propriu-zise este amplificat de obligația legală privind prezența farmacistului: în lipsa unui specialist, o farmacie comunitară nu poate funcționa legal.
Farmaciștii cer intervenția GuvernuluiColegiul Farmaciștilor și organizațiile din domeniu cer Ministerului Sănătății, Ministerului Educației și celorlalte instituții implicate deschiderea unui dialog național.
Printre măsurile solicitate se numără finanțarea unor servicii farmaceutice suplimentare, integrarea farmacistului în programele de prevenție și vaccinare, corelarea numărului de locuri din universități cu necesarul real de personal, reducerea birocrației și măsuri care să permită farmaciilor să atragă și să păstreze personal calificat.
Semnalul transmis de admiterea din 2026 este însă unul care se va vedea cu întârziere pe piața muncii: mai puțini studenți care intră acum la Farmacie înseamnă mai puțini farmaciști disponibili peste câțiva ani, într-un moment în care numărul specialiștilor existenți este deja în scădere.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a afirmat miercuri, într-o postare pe Facebook, că scăderea inflației la 8,2% în luna iulie, potrivit datelor INS, indică faptul că măsurile de stabilizare economică adoptate de autorități „încep să producă efecte”, în pofida contextului internațional dificil.
El a susținut că România a fost confruntată în ultimele luni cu „provocări majore”, între care criza energetică, tensiunile din Orientul Mijlociu și incertitudinile regionale.
„În ultimele luni, România a fost pusă în fața unor provocări majore: criza energetică, tensiunile din Orientul Mijlociu și incertitudinile regionale. Răspunsul corect nu a fost populismul, ci responsabilitatea. Faptul că Fitch și Moody’s au menținut ratingul de țară, că deficitul bugetar este în scădere, că inflația continuă să se reducă, iar dobânzile care influențează ratele românilor merg și ele în jos arată că România începe să recâștige încrederea piețelor și a investitorilor”, a afirmat Abrudean.
El a punctat faptul că aceste evoluții sunt rezultatul „disciplinei bugetare, al continuării reformelor și al deciziei de a evita promisiunile fără acoperire”.
„Cea mai mare provocare de acum este să păstrăm această direcție. România are nevoie de stabilitate, de un guvern care continuă reformele și reduce deficitul”, a mai transmis președintele Senatului.
Rata anuală a inflației a scăzut, pentru prima dată în ultimele 12 luni, sub pragul de 10%. Potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a ajuns la 8,2% în luna iulie.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan a criticat miercuri, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, modul în care PSD a gestionat reforma salarizării din sectorul public, una dintre condițiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Acesta susține că PSD „pune acum condiții” pentru se ajunge la adoptarea legii salarizării, după ce a „condus Ministerul Muncii aproape patru ani și jumătate”.
„Cronologia eșecului PSD pe Legea salarizării, jalon PNRR de 770 de milioane de euro”, a punctat Mureșan în mesajul său transmis pe rețelele de socializare.
Potrivit acestuia, reforma salarizării era inclusă în PNRR încă din momentul aprobării planului României de către Consiliul Uniunii Europene, în octombrie 2021.
Reforma se afla în responsabilitatea Ministerului Muncii, iar primul termen important pentru îndeplinirea jalonului a fost 30 iunie 2023. Acesta a precizat că, între noiembrie 2021 și iulie 2023, Ministerul Muncii a fost condus de PSD prin Marius Budăi.
În această perioadă, termenul inițial din PNRR pentru intrarea în vigoare a noului cadru privind salarizarea a expirat, fără ca legea să fie adoptată.
Potrivit lui Siegfried Mureșan, cronologia este aceasta:
Europarlamentarul susține că situația s-a schimbat după instalarea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, în doar câteva luni, „Guvernul condus de Ilie Bolojan și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, au pus pe masă un proiect al Legii salarizării care corectează inechitățile din sistemul public, vine în sprijinul angajaților cinstiți din sectorul public și ne permite să obținem cele 770 de milioane de euro din PNRR”.
Siegfried Mureșan a făcut apoi un apel către reprezentanții PSD să susțină proiectul și să trateze „cum ar trebui să îl trateze un partid social-democrat, nu unul populist”.
Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită în fiecare an pe 15 august și cunoscută popular drept Sfânta Maria Mare, este prevăzută expres de articolul 139 din Codul muncii printre zilele de sărbătoare legală în care, ca regulă, nu se lucrează. În 2026, data de 15 august cade sâmbătă.
Coincidența cu weekendul creează însă două situații foarte diferite: cea a angajatului care oricum avea sâmbăta liberă și cea a salariatului care, prin natura activității sau prin programul în ture, trebuie să muncească în această zi.
Dacă ai program de luni până vineri, nu primești automat liber luniPentru un angajat care lucrează în mod obișnuit de luni până vineri și are repausul săptămânal sâmbătă și duminică, faptul că Sfânta Maria cade anul acesta sâmbătă nu generează automat dreptul la o altă zi liberă, de exemplu luni, 17 august.
Codul muncii stabilește zilele de sărbătoare legală, dar nu instituie un mecanism general prin care o astfel de zi să fie reportată atunci când coincide cu sâmbăta sau duminica. Cu alte cuvinte, pentru majoritatea angajaților cu program clasic, 15 august se suprapune pur și simplu peste o zi care era deja liberă.
Pentru personalul bugetar, legislația permite Guvernului să stabilească în anumite situații zile lucrătoare suplimentare care să fie acordate libere înaintea sau după sărbătorile legale, cu recuperarea ulterioară a timpului de muncă. Nici această regulă nu înseamnă însă că orice sărbătoare care cade în weekend este mutată automat în prima zi de luni.
Ce se întâmplă dacă lucrezi chiar sâmbătă, de Sfânta MariaLucrurile se schimbă pentru cei care trebuie să fie la serviciu pe 15 august.
Codul muncii permite continuarea activității în anumite domenii în care aceasta nu poate fi întreruptă. Sunt vizate, între altele, unitățile sanitare și cele de alimentație publică, dar și locurile de muncă unde oprirea activității nu este posibilă din cauza procesului de producție sau a specificului activității.
Pentru salariații care muncesc de Sfânta Maria, articolul 142 din Codul muncii stabilește mecanismul de compensare.
Prima variantă este acordarea de timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.
Dacă, din motive justificate, angajatorul nu poate acorda acest timp liber, salariatul trebuie să primească un spor la salariul de bază de cel puțin 100% pentru munca prestată în ziua de sărbătoare legală.
Asta înseamnă că sporul de 100% nu este automat prima soluție prevăzută de lege. Regula este compensarea cu timp liber, iar sporul de minimum 100% intervine atunci când acel liber nu poate fi acordat din motive justificate. Contractul individual sau contractul colectiv de muncă poate, desigur, să prevadă condiții mai favorabile pentru salariat.
Faptul că este și sâmbătă nu anulează dreptul pentru sărbătoarea legalăUn aspect important este că 15 august rămâne sărbătoare legală chiar dacă pică sâmbătă.
Prin urmare, un angajat care este efectiv programat și lucrează în acea zi într-un domeniu în care activitatea poate continua nu pierde drepturile prevăzute pentru munca în zilele de sărbătoare legală doar pentru că este weekend.
Separat, Codul muncii garantează salariaților un repaus săptămânal de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica. Dacă, din cauza activității, repausul nu poate fi acordat în weekend, acesta poate fi stabilit în alte zile, iar angajații beneficiază și de un spor stabilit prin contractul colectiv sau individual de muncă.
Prin urmare, trebuie făcută distincția între compensarea pentru munca într-o zi de sărbătoare legală și regulile referitoare la repausul săptămânal. În funcție de program, de contract și de situația concretă, unui salariat i se pot aplica concomitent mai multe reguli privind timpul de muncă și de odihnă.
Cine poate lucra de Sfânta MariaPrintre activitățile pentru care munca nu se oprește automat de sărbătorile legale se numără serviciile sanitare și activitățile de alimentație publică. Codul muncii prevede, de asemenea, excepția generală pentru locurile în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producție sau a specificului activității.
În practică, aici pot intra activități care trebuie asigurate continuu, însă simplul fapt că un angajator dorește să își desfășoare activitatea în ziua respectivă nu înlătură obligațiile privind compensarea salariaților.
Inspecția Muncii a explicat în informările sale că angajații care muncesc în aceste situații trebuie să primească fie timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile, fie, dacă acesta nu poate fi acordat din motive justificate, sporul de minimum 100%.
Ce riscă angajatorul dacă nu respectă regulileÎncălcarea de către angajator a prevederilor referitoare la sărbătorile legale și la compensarea muncii prestate în aceste zile constituie contravenție.
Forma actualizată pentru 2026 a articolului 260 din Codul muncii prevede pentru încălcarea articolelor 139 și 142 o amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei.
În plus, nerespectarea regulilor privind repausul săptămânal reprezintă o contravenție distinctă, Codul muncii stabilind separat obligația de a acorda cele 48 de ore consecutive de repaus.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o atenționare hidrologică Cod galben de inundații, valabilă miercuri, 12 august, de la ora 13:00 până joi, 13 august, la ora 09:00. Sunt vizate râuri din bazinele hidrografice Jiu, Olt, Argeș și Ialomița.
Ca urmare a precipitațiilor prognozate și a propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici și inundații locale. Hidrologii avertizează, de asemenea, asupra creșterilor de debite și niveluri, cu posibile depășiri ale cotelor de atenție.
Șapte județe, sub Cod galben de inundațiiAtenționarea vizează anumite sectoare de râuri din județele Hunedoara, Gorj, Sibiu, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița și Prahova.
Potrivit INHGA, fenomenele hidrologice pot apărea ca urmare a precipitațiilor prognozate, iar probabilitatea și intensitatea acestora pot fi mai mari pe unele cursuri de apă din Argeș și Dâmbovița.
Recomandări pentru populațieHidrologii recomandă populației să evite traversarea cursurilor de apă și a zonelor inundate, să își protejeze bunurile și să urmărească permanent comunicările oficiale.
De asemenea, este recomandată respectarea indicațiilor autorităților locale și ale structurilor responsabile cu gestionarea situațiilor de urgență.
După perioadele de caniculă și deficit de apă, ploile torențiale pot schimba rapid situația, însă precipitațiile abundente într-un timp scurt nu înseamnă neapărat refacerea rezervelor de apă și pot favoriza, în schimb, apariția viiturilor și a inundațiilor locale.
Ilie Bolojan, premierul interimar al României, anunță inaugurarea unei noi creșe, în Cluj. Spațiul destinat preșcolarilor este și clădirea cu numărul 100 dintr-un program de investiții al Guvernului, finanțat din fonduri europene, dar și cu bani de la bugetul de stat.
Premierul a subliniat că noua creșă poate găzdui până la 110 copii și are o eficiență crescută din punct de vedere energetic. Locația modernă este dotată și cu spații pentru nevoile copiilor și familiilor.
Șeful executivului a anunțat că în următoarele săptămâni urmează să fie inaugurate încă 10 astfel de spații, prin același program guvernamental de construire a creșelor, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării și al autorităților locale.
