MediaFax.ro

Din ruinele orașului Kostiantynivka, un comandant ucrainean cu peste un deceniu de război în spate transmite un mesaj direct către Europa: pregătiți-vă. Cheltuiți mai mult pe apărare. Nu vă bazați pe promisiunile Moscovei, potrivit tvpworld.com.

Comandantul, cunoscut după indicativul său de apel Kurt, a vorbit cu corespondenta TVP World Diana Skaya în timp ce trupele ruse atacau pozițiile ucrainene din jurul orașului din regiunea Donețk – un nod strategic aflat pe rutele dintre Bakhmut și Pokrovsk, aproape complet distrus după luni de lupte.

Forțele rusești atacă Kostiantynivka din trei direcții, în timp ce trupele ucrainene încearcă să mențină o linie defensivă în și în jurul orașului.

Majoritatea civililor au fugit; cei rămași trăiesc sub bombardamente și atacuri aeriene constante.

Orașul rămâne totuși strategic: forțele ucrainene controlează încă o porțiune din drumul Bakhmut-Pokrovsk, perturbând logistica rusească și încetinind mișcarea trupelor și a muniției inamice.

Declarațiile vin după ce cel mai recent armistițiu anunțat de Rusia nu a reușit nici el să oprească atacurile, oficialii ucraineni raportând noi bombardamente cu drone și artilerie imediat după expirarea sa.

Kurt a spus că soldații au avut încredere în eforturile președintelui Zelenski de a obține un armistițiu, dar nu și în promisiunile Moscovei.

Experiența din teren îi dă dreptate: în toți anii de serviciu, niciun armistițiu declarat de ruși nu a fost respectat.

Războiul s-a schimbat profund în ultimii ani, spune comandantul. Dronele, roboții și inteligența artificială au devenit centrale în operațiuni.

Sistemele asistate de AI folosite de unitatea sa au crescut brusc numărul de ținte rusești pe care le pot identifica și ataca.

Filosofia rămâne însă aceeași: „Pentru noi, viața umană este cel mai valoros lucru. Putem pierde o sută de drone, dar pierderea unui soldat este foarte grea.”

Întrebat ce nu înțeleg adesea europenii despre acest război, Kurt a dat un răspuns fără echivoc: Ucraina nu este națiunea „frate” a Rusiei – o narațiune pe care Kremlinul o folosește pentru a-și justifica agresiunea – și Moscova nu își va abandona ambițiile imperiale indiferent de ce se întâmplă pe câmpul de luptă.

Sfatul său pentru liderii europeni este la fel de direct: „Consolidați-vă granițele, consolidați-vă liniile de apărare” și cheltuiți mai mult pe armată – nu mai puțin.

Avertismentul unui om care luptă împotriva Rusiei din 2014, dintr-un oraș din care nu a mai rămas nicio clădire intactă, vine într-un moment în care Europa dezbate tocmai cât și cum să investească în propria apărare.

John Travolta și-a stăpânit cu greu lacrimile pe scena de la Cannes după ce a primit o Palme d’Or onorifică – echivalentul unui premiu pentru întreaga carieră la unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de film din lume, relatează BBC.

Gestul a fost cu atât mai neașteptat cu cât actorul în vârstă de 72 de ani venise la festival nu ca oaspete de onoare, ci pentru a-și prezenta debutul regizoral.

„O surpriză totală. Nu-mi vine să cred. E ultimul lucru la care mă așteptam”, a exclamat Travolta în franceză, în timp ce sala aplauda.

John Travolta, 72, looks unrecognizable at Cannes

The 72-year-old showed up in a cream beret, round glasses, sharp beard & black suit for his directorial debut premiere pic.twitter.com/QBvy8CEWtk

— TaraBull (@TaraBull) May 15, 2026

„Acest lucru depășește cu mult premiul Oscar” – o declarație remarcabilă din partea unui actor nominalizat de două ori la premiile Academiei, pentru „Pulp Fiction” și „Get Shorty”.

Travolta se afla la Cannes pentru premiera filmului „Propeller One-Way Night Coach”, pe care l-a scris, regizat, coproodus și în care a jucat unul dintre roluri – un debut regizoral bazat pe propria sa carte pentru copii din 1997.

Acțiunea filmului de aventură pentru familie se petrece în „epoca de aur a aviației”, iar în distribuție apare și fiica sa, Ella Bleu Travolta.

Filmul va avea premiera pe Apple TV+ la sfârșitul acestei luni.

Cunoscut pentru roluri iconice în „Grease”, „Febra de sâmbătă seara” și „Pulp Fiction”, Travolta nu este singurul care primește o Palme d’Or onorifică la ediția din acest an a festivalului.

Același premiu le va fi acordat regizorului Peter Jackson, cel din spatele trilogiei „Stăpânul Inelelor”, și cântăreței și actriței Barbra Streisand.

Cannes are o tradiție a acestor gesturi surpriză: anul trecut, Denzel Washington a primit o Palme onorifică în condiții similare, iar în 2022, același lucru s-a întâmplat cu Tom Cruise.

Gerardo Mérida Sánchez, fostul secretar al Securității Publice din statul mexican Sinaloa, a apărut vineri în fața unui tribunal federal din Manhattan – primul dintre cei 10 oficiali mexicani puși sub acuzare de SUA luna trecută care se prezintă în instanță, relatează AP.

El este acuzat că a luat mită de la „Los Chapitos”, facțiunea Cartelului Sinaloa condusă de fiii lui „El Chapo”, pentru a proteja operațiunile de trafic de droguri.

În vârstă de 66 de ani, Mérida Sánchez a fost reținut luni de Serviciul Mareșalilor SUA la punctul de trecere a frontierei Nogales, în Arizona, după ce intrase în SUA din Hermosillo.

A compărut mai întâi în instanță în Arizona, înainte de a fi transferat la New York.

Nu a fost obligat să pledeze la prima înfățișare, s-a dispus încarcerarea sa și urmează să revină în instanță pe 1 iunie.

Dacă va fi găsit vinovat, riscă între 40 de ani și închisoare pe viață.

Acuzațiile includ conspirație la importul de narcotice, deținere de mitraliere și dispozitive distructive.

Potrivit rechizitoriului, Mérida Sánchez a primit mită lunară în numerar de cel puțin 100.000 de dolari de la „Los Chapitos” în schimbul unor servicii concrete: aresta rivalii cartelului, furniza informații despre anchetele în curs și avertiza membrii familiei Chapitos despre raidurile antidrog planificate.

Numai în 2023, i-a avertizat de cel puțin 10 ori, permițându-le să evacueze personal, droguri, arme și bani înainte ca autoritățile să intervină.

Mérida Sánchez a ocupat funcția de secretar al Securității Publice – poziție la nivel de cabinet – în guvernul statului Sinaloa din septembrie 2023 până la demisia sa din decembrie 2024, perioadă în care a supravegheat întreaga Poliție a Statului Sinaloa.

Printre cei 10 inculpați se numără și Rubén Rocha Moya, guvernatorul statului Sinaloa, și Juan de Dios Gámez Mendívil, primarul capitalei Culiacán – ambii membri ai partidului Morena al președintei mexicane Claudia Sheinbaum.

Cei doi au declarat că și-au luat concediu temporar pentru a face față acuzațiilor și nu au fost încă reținuți.

Sheinbaum a reacționat după anunțarea rechizitoriului declarând că nu va apăra pe nimeni găsit vinovat, dar că oficialii mexicani ar trebui judecați în Mexic, nu în SUA.

„Nu ne vom subordona niciodată, pentru că este o chestiune de demnitate a poporului mexican”, a spus ea, într-un context în care președintele Trump a amenințat în repetate rânduri cu acțiuni militare împotriva cartelurilor pe teritoriul mexican.

Cartelul Sinaloa a evoluat, sub conducerea lui „El Chapo” Guzmán și Ismael „El Mayo” Zambada, dintr-un jucător regional în cea mai mare organizație de trafic de droguri din lume, potrivit procurorilor americani.

Guzmán a fost condamnat la închisoare pe viață în 2019.

Zambada a pledat vinovat anul trecut pentru acuzații de trafic de droguri și urmează să fie condamnat în iulie tot la închisoare pe viață.

Israelul și Libanul au convenit vineri să prelungească cu 45 de zile armistițiul care a redus intensitatea conflictului dintre Israel și Hezbollah în sudul Libanului, după două zile de discuții facilitate de Washington, relatează Reuters.

Acordul era programat să expire duminică.

„Încetarea ostilităților din 16 aprilie va fi prelungită cu 45 de zile pentru a permite progrese suplimentare”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, pe X, adăugând că discuțiile au fost „extrem de productive”.

Cele două delegații au emis și ele declarații pozitive – cea mai înaltă formă de contact diplomatic între cele două țări din ultimele decenii.

Conflictul a escaladat după ce Hezbollah a tras rachete asupra Israelului pe 2 martie, la trei zile de la izbucnirea războiului americano-israelian cu Iranul.

Israelul a răspuns cu o campanie aeriană și o invazie terestră în sudul Libanului, care a dus la strămutarea a circa 1,2 milioane de persoane.

Președintele american Donald Trump a anunțat armistițiul luna trecută, după primele discuții dintre ambasadorii celor două țări la Washington.

De atunci, schimburile de focuri au continuat, cu ostilitățile concentrate în zona de securitate autoproclamată pe care forțele israeliene o ocupă în sudul Libanului.

Negocierile continuă pe două paliere.

Pe 29 mai va fi lansat un „track de securitate” la Pentagon, cu participarea unor oficiali militari, iar pe 2-3 iunie Departamentul de Stat va reuni cele două delegații pentru un track politic.

„Sperăm că aceste discuții vor avansa spre o pace durabilă, recunoaștere reciprocă a suveranității și integrității teritoriale și securitate reală de-a lungul frontierei comune”, a declarat Pigott.

Libanul participă la negocieri în ciuda obiecțiilor Hezbollah și prioritizează încetarea completă a ostilităților.

Israelul condiționează orice acord de pace mai larg de dezarmarea Hezbollah.

Miza este și mai mare în contextul diplomatic regional: Iranul a declarat că încheierea războiului israelian din Liban este una dintre condițiile sale pentru un acord în conflictul mai amplu cu SUA.

Ambasadorul israelian în SUA, Yechiel Leiter, a descris discuțiile drept „sincere și constructive”, avertizând totodată că „vor exista suișuri și coborâșuri”, dar că „potențialul de succes este mare”.

Washingtonul și-a îndreptat din nou atenția spre resursele Americii Latine, de data aceasta spre Guyana: subsecretarul american pentru afaceri economice, Jacob Helberg, a purtat săptămâna aceasta discuții cu președintele guyanez Irfaan Ali și cu alți înalți oficiali despre oportunitățile de afaceri în sectorul bauxitei și al altor minerale, potrivit AP.

Anunțul vine pe fondul unei strategii mai ample a administrației Trump de a-și consolida accesul la resursele din America Latină – de la extinderea producției de petrol în Venezuela după intervenția militară americană din ianuarie, până la acorduri de minerale critice cu Brazilia.

Guyana, aflată în plin boom petrolier după descoperirea unor rezerve masive în ultimul deceniu, a dobândit o importanță geopolitică suplimentară în contextul crizei energetice globale provocate de războiul cu Iranul. Rezervele sale de bauxită – materia primă esențială pentru producerea aluminiului – sunt un alt activ strategic de prim rang.

Miza competiției este clară: în sectorul local al bauxitei, operatorul chinez Bosai Minerals este deja jucătorul dominant.

Oficialii guyanezi au recunoscut că firmele americane nu au fost „la fel de agresive” ca cele chineze, care oferă frecvent finanțare și soluții de forță de muncă pentru megaproiecte.

Helberg a recunoscut indirect această realitate, spunând că rezervele de bauxită sunt deja cunoscute și că SUA vor fi interesate de sector – un semnal că Washingtonul încearcă să recupereze terenul pierdut.

„SUA încearcă să învețe din greșelile din trecut, care au permis Chinei să câștige un punct de sprijin în regiune”, a declarat Jason Marczak, vicepreședinte al Centrului Adrienne Arsht pentru America Latină din cadrul Consiliului Atlantic.

Pe lângă bauxită, Helberg a sugerat că SUA ar putea ajuta Guyana să realizeze studii de înaltă tehnologie pentru a identifica alte minerale exploatabile în subsol.

Secretarul de externe al Guyanei, Robert Persaud, a confirmat interesul țării pentru investitori americani, dar a subliniat că Guyana urmărește valoare adăugată, nu doar extracție brută. „Suntem interesați de procesare și de îmbunătățiri în generarea de energie”, a declarat el pentru AP, adăugând că SUA rămân „partenerul strategic” al țării.

Analiștii confirmă că relația este solidă, dar că Guyana urmărește și diversificarea partenerilor. „Președintele Ali este foarte apropiat de Statele Unite și recunoaște importanța SUA ca partener cheie”, a spus Marczak.

Contextul regional întărește miza acestor discuții.

„În vremuri de penurie energetică la nivel global, accentul se pune mult mai mult pe America Latină ca sursă alternativă stabilă de aprovizionare”, a explicat Benjamin Gedan, director al programului pentru America Latină al Centrului Stimson. „Iar Guyana este liderul acestei povești.”

Andy Burnham, primarul comitatului Greater Manchester și considerat cel mai puternic rival al lui Keir Starmer, a primit aprobarea oficială a Comitetului Executiv Național al Partidului Laburist să candideze la alegerile parțiale din circumscripția Makerfield – primul pas concret al unui posibil traseu de întoarcere în Parlament și, potențial, spre șefia partidului, relatează news.sky.com.

„Organul de conducere al Partidului Laburist i-a dat astăzi permisiunea lui Andy Burnham să candideze în procesul de selecție a candidaților la următoarele alegeri parțiale pentru circumscripția Makerfield”, a declarat un purtător de cuvânt al partidului.

Burnham și-a confirmat deja intenția, spunând că vrea „să aducă schimbarea pe care am adus-o în Greater Manchester în întregul Regat Unit”.

Joi, Wes Streeting a demisionat din funcția de secretar al sănătății, înmânându-i premierului Sir Keir Starmer o scrisoare în care acuza guvernul de „derivă” și îl critica pe premier pentru că a lăsat un „vid” în conducere.

Streeting nu a declanșat imediat o cursă pentru șefia partidului, cerând în schimb o dezbatere „amplă” despre viitorul acestuia – dar aliații săi au confirmat că va candida la orice viitoare competiție pentru conducere.

Streeting l-a susținut public pe Burnham pentru Makerfield, scriind pe X: „Avem nevoie de cei mai buni jucători ai noștri pe teren.

Nu există nicio îndoială că Andy Burnham este unul dintre ei.”

Criza internă a laburiștilor a devenit vizibilă și prin declarațiile unui apropiat al lui Starmer: Steve Reed, secretarul pentru locuințe, a recunoscut vineri dimineață că premierul este „nepopular”, adăugând că „nu a fost o săptămână bună”.

Întrebat dacă schimbarea liderului ar fi necesară pentru a învinge Reform UK la viitoarele alegeri, Reed a evitat un răspuns direct, notând că „fiecare dintre ultimii patru prim-miniștri a fost, la rândul său, cel mai nepopular prim-ministru pe care l-am avut vreodată”.

Armata israeliană a efectuat vineri seară un atac aerian în orașul Gaza care l-a vizat pe Izz al-Din al-Haddad, liderul brigăzilor Qassam – aripa militară a Hamas -, au anunțat premierul Benjamin Netanyahu și ministrul Apărării, Israel Katz, potrivit AP.

Nu este clar dacă al-Haddad a fost ucis sau rănit. Hamas nu a comentat.

Vineri seară au avut loc cel puțin două atacuri israeliene în oraș: unul asupra unei clădiri rezidențiale și altul asupra unui vehicul.

Șapte persoane au fost ucise și zeci rănite, potrivit oficialilor medicali de la Spitalul de câmp Saraya al Societății Semilunii Roșii Palestiniene și de la spitalul Shifa.

Cetățenii palestinieni au raportat și alte atacuri aeriene ulterioare, ale căror ținte nu au fost imediat clare.

Netanyahu și Katz l-au descris pe al-Haddad drept „unul dintre arhitecții” atacului din 7 octombrie 2023, în care militanții Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane și au luat 251 de ostatici. „Mai devreme sau mai târziu, Israelul vă va ajunge”, au transmis cei doi oficiali, amenințând că Israel va continua să îi urmărească pe toți cei implicați în acel atac.

Atacul de vineri vine în contextul unui armistițiu fragil încheiat în octombrie, pe care atât Israelul, cât și Hamas l-au acuzat reciproc că îl încalcă.

Gaza a fost lovită aproape zilnic, iar de la semnarea acordului au murit peste 850 de persoane, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza.

Ultimul precedent similar a fost atacul care l-a vizat pe fiul negociatorului principal al Hamas, Khalil al-Hayya.

De la declanșarea ofensivei israeliene ca răspuns la atacul Hamas din 2023, peste 72.700 de persoane au fost ucise în Gaza, conform acelorași surse medicale palestiniene – considerate în general fiabile de comunitatea internațională, în ciuda faptului că ministerul face parte din guvernul condus de Hamas.

Publicația bruxelleză Euractiv, specializată în politici europene, critică dur schimbarea de orientare politică a președintelui Nicușor Dan, pe care îl acuză acum că se apropie de forțele populiste pe care era chemat să le contracareze.

„Cândva favoritul UE, președintele român Nicușor Dan este acum criticat de foștii aliați, care îl acuză că exploatează – și chiar orchestrează – criza politică a României, adoptând în același timp o postură din ce în ce mai naționalistă, în stil MAGA.

Schimbarea marchează o inversare bruscă față de anul trecut, când Dan era perceput pe scară largă în UE drept candidatul prezidențial preferat pentru a contracara influența rusă și naționalismul de dreapta în ascensiune”, scrie Euractiv.

Cristian Ghinea, senator USR și fost aliat al lui Nicușor Dan, este una dintre vocile cele mai critice citate de Euractiv.

„Dan este un adevărat conservator și eurosceptic”, spune acesta, adăugând că președintele „curtează MAGA în detrimentul viitoarei noastre relații cu SUA după încheierea MAGA”.

„Președintele a fost ales pe un trend pro-UE și ca o respingere a extremei drepte, dar are o politică bizară de conciliere și ne ia pe noi, cei pro-UE, de la sine înțeleși”, a spus Ghinea pentru Euractiv.

Publicația evocă și anularea, săptămâna trecută, a unei recepții dedicate Zilei Europei la București, din cauza gazdei, Roberta Metsola, invocând faptul că trebuie să se concentreze pe votul de neîncredere din 5 mai, care a răsturnat guvernul României.

Președintele și-a justificat criticile la adresa UE pe ideea că Bruxelles-ul se bazează prea mult pe „sloganuri” și că a acționat „ideologic”, neglijând industria de apărare.

A insistat că rămâne un președinte neutru și că România va avea un „guvern pro-occidental”.

De asemenea, scrie Euractiv, „Acuzația de apropierea față de MAGA este susținută de politica externă a lui Nicușor Dan: el a fost singurul șef de stat al UE prezent la Reuniunea Consiliului pentru Pace al lui Trump din februarie, în plin conflict Washington-Bruxelles”.

Potrivit surselor Euractiv, „Dan ar fi evitat atacurile directe la adresa AUR tocmai din cauza legăturilor acestui partid cu cercurile trumpiste de la Washington”.

Publicația mai reține și că Nicușor Dan a ajuns la Cotroceni „cu sprijinul puternic al Partidului Popular European, după ce l-a învins pe George Simion, liderul AUR”, că victoria sa a venit după anularea alegerilor prezidențiale anterioare de la sfârșitul lui 2024, înainte de al doilea tur, de către Curtea Constituțională și că victoria sa „a fost salutată ca mesianică”, dar că „astăzi, profilul său pare mult mai ambiguu”.

Donald Trump și-a încheiat vizita la Beijing fără să ofere un răspuns clar privind vânzarea de arme către Taiwan, după o serie de întâlniri cu liderul chinez Xi Jinping dedicate unor dosare spinoase: războiul cu Iranul, comerțul, tehnologia și statutul regiunii, potrivit AP.

Cei doi lideri au declarat că au înregistrat progrese în stabilizarea relației dintre cele două mari puteri, însă diferențele profunde rămân.

Cel mai sensibil subiect a fost Taiwanul. Xi l-a avertizat în privat pe Trump că divergențele legate de insulă – pe care Beijingul o revendică drept propriul teritoriu – ar putea împinge SUA și China spre conflict.

Trump a răspuns că nu a decis încă dacă va aproba o vânzare majoră de armament către Taipei.

Pe dosarul iranian, Trump a transmis că Xi s-a angajat să ajute la negocierea unui acord de pace și la redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Liderul chinez l-ar fi asigurat, de asemenea, că Beijingul nu va furniza Iranului echipament militar – un angajament important pentru Washington, care încearcă să folosească influența Chinei asupra Teheranului, cel mai mare partener comercial al Iranului, pentru a-l determina să accepte condițiile americane de încetare a focului.

Vizita liderului american a avut loc într-un context tensionat, marcat de disputele comerciale dintre cele două state și de incertitudinile privind actualul armistițiu comercial care urmează să expire în noiembrie.

La finalul summitului, președintele Trump a anunțat că l-a invitat pe Xi Jinping la Casa Albă în septembrie, iar ministrul chinez de Externe, Wang Yi a confirmat că vizita va avea loc în toamna anului curent.

Vineri a fost o zi proastă pentru investitorii de pe bursele din întreaga lume.

După săptămâni în care piețele atinseseră recorduri pe bandă rulantă, alimentate de entuziasmul față de inteligența artificială, a venit și corecția – bruscă și generalizată, scrie AP.

Principalii indici americani au scăzut semnificativ față de maximele istorice atinse cu o zi înainte. S&P 500 a coborât cu 1,2%, Dow Jones a pierdut 537 de puncte (1,1%), iar Nasdaq – indicele dominat de companii tech – a scăzut cu 1,5%.

În Europa și Asia, scăderile au depășit 1,5% pe majoritatea piețelor. Bursa sud-coreeană a fost cea mai afectată, cu un minus de 6,1% într-o singură zi.

Cel mai vizibil perdant a fost Nvidia, compania care a devenit simbolul revoluției inteligenței artificiale: acțiunile sale au scăzut cu 4,4% vineri, deși rămân cu peste 26% în plus față de începutul anului.

Micron Technology a pierdut 6,6% într-o zi, în ciuda unui avans de aproape 154% de la 1 ianuarie.

Răspunsul scurt: petrolul și dobânzile.

Războiul cu Iranul continuă, iar Strâmtoarea Ormuz – o arteră vitală prin care trece o parte importantă din petrolul mondial – rămâne închisă pentru petroliere.

Asta a dus prețul barilului de țiței Brent la 109 dolari, față de aproximativ 70 de dolari înainte de conflict.

Petrolul mai scump înseamnă inflație mai mare. Iar inflația mai mare complică planurile Rezervei Federale americane (Fed), banca centrală a SUA, de a reduce dobânzile. Investitorii au renunțat practic la orice speranță că Fed va ieftini creditele în acest an – ba chiar au început să parieze că dobânzile ar putea fi majorate în 2026.

Această perspectivă a agitat puternic piața obligațiunilor.

Randamentul titlurilor de trezorerie americane pe 10 ani a urcat la 4,59%, față de 3,97% înainte de război, iar cel pe 30 de ani a ajuns la 5,13% – un nivel nevăzut din 2007, de dinainte de criza financiară globală.

Pentru cei mai puțin familiarizați cu aceste instrumente: când randamentele obligațiunilor cresc, creditele devin mai scumpe pentru toată lumea – rate ipotecare mai mari, împrumuturi mai costisitoare pentru companii, consum mai redus.

În plus, dobânzile mai mari fac ca acțiunile să pară mai puțin atractive față de obligațiuni, ceea ce tinde să ducă bursele în jos.

Companiile mici sunt cele mai vulnerabile în astfel de momente, pentru că depind mai mult de împrumuturi pentru a crește.

Indicele Russell 2000, care urmărește firmele mici americane, a scăzut cu 2,4% — dublu față de S&P 500.

Specialiștii avertizează că piețele, în special cele din tehnologie și inteligență artificială, crescuseră probabil prea mult, prea repede.

„Piețele au intrat în teritoriul supracumpărării”, a explicat Brian Jacobsen de la Annex Wealth Management, precizând totuși că fundamentele economiei americane rămân solide.

„Drumul nu va fi lin. Astfel de perioade necesită mai multă disciplină decât speranță”, a adăugat el.

Economia americană dă în continuare semne de rezistență – producția industrială a crescut peste așteptări luna trecută – dar consumatorii sunt tot mai îngrijorați de prețuri, război și taxe vamale. Combinația dintre o economie încă solidă și o inflație persistentă este exact scenarul cel mai dificil de gestionat pentru băncile centrale.

Șase pasageri de pe nava de croazieră MV Hondius, lovită de un focar de hantavirus soldat cu trei morți, au ajuns vineri în Australia, unde vor petrece cel puțin trei săptămâni în carantină – una dintre cele mai stricte măsuri de acest fel din lume, potrivit Associated Press.

Avionul care îi transporta din Olanda a aterizat la baza militară RAAF Pearce, lângă Perth, capitala statului Australia de Vest.

De acolo, cei cinci australieni și un cetățean neozeelandez au fost duși cu autobuzul la centrul de carantină Bullsbrook, o unitate construită în 2022 ca răspuns la pandemia de COVID-19 și rămasă în mare parte neutilizată de atunci.

Ministrul australian al Sănătății, Mark Butler, a justificat decizia de a impune o carantină mai lungă decât în alte țări prin dorința de a elimina orice risc de transmitere a virusului în comunitate. Pasagerii întorși în Statele Unite și în majoritatea țărilor europene petrec doar câteva zile în carantină înainte de a fi trimiși acasă.

Organizația Mondială a Sănătății a identificat o perioadă de incubație potențială de 42 de zile, iar Butler a precizat că nu s-a luat încă o decizie privind măsurile pentru restul acestui interval.

Toți șase au fost testați negativ pentru hantavirus înainte de a pleca din Olanda și au fost evaluați de un medic în timpul zborului.

Urmează să fie supuși unor analize medicale mai detaliate la Bullsbrook.

MV Hondius se afla într-o croazieră din Argentina spre Antarctica și mai multe insule izolate din Atlanticul de Sud când a fost identificat focarul.

Din cele 11 cazuri confirmate la bord, trei s-au soldat cu decese.

După evacuarea pasagerilor și a unei părți din echipaj, nava se întoarce acum în Olanda pentru curățare și dezinfecție.

În Statele Unite, cei doi pasageri aflați inițial la Atlanta au fost transferați joi la Centrul Național de Carantină din Omaha.

Unul dintre ei fusese plasat inițial în unitatea de bioizolare a Centrului Medical al Universității din Nebraska după un test pozitiv pe navă, dar a primit ulterior un rezultat negativ.

Președintele american Donald Trump se confruntă cu un val de critici după ce a ieșit la iveală că a efectuat tranzacții bursiere de sute de milioane de dolari în primele trei luni ale anului 2026, vizând companii cu care administrația sa a avut, în aceeași perioadă, relații de afaceri directe, relatează Forbes.

O declarație financiară publicată joi arată că Trump a cumpărat și vândut acțiuni ale unor companii precum Nvidia, Palantir, Meta sau Paramount Skydance între ianuarie și martie 2026.

Valoarea totală a tranzacțiilor se ridică, potrivit calculelor Reuters, între 220 și 750 de milioane de dolari.

Documentul nu precizează însă cine a efectuat efectiv tranzacțiile, tipul exact al titlurilor sau operațiunile sub 1.000 de dolari.

Cele mai mari achiziții individuale, evaluate între 1 și 5 milioane de dolari fiecare, au vizat companii precum Nvidia, Adobe, Oracle, Microsoft, Amazon, Apple, Boeing sau Uber.

Portofoliul include și acțiuni la Disney, Meta, Alphabet, Walmart, DoorDash sau Chipotle, printre altele.

Două cazuri au atras atenția în mod special. Trump ar fi cumpărat acțiuni Nvidia imediat înainte ca administrația sa să aprobe vânzarea de cipuri ale companiei către China — decizie anunțată în contextul recentei vizite a președintelui la Beijing, la care a participat și Jensen Huang, directorul executiv al Nvidia.

De asemenea, ar fi achiziționat acțiuni Palantir tocmai când compania semna un contract de 1 miliard de dolari cu Departamentul pentru Securitate Internă.

Senatoarea democrată Elizabeth Warren a fost printre primii care au semnalat public potențialele conflicte de interese, criticându-l pe Trump pentru că l-a inclus pe Huang în delegația oficială din China în timp ce deținea acțiuni ale companiei pe care acesta o conduce.

Eric Trump a reacționat vineri pe rețeaua X, susținând că afirmațiile sunt „o minciună și complet false”.

El a declarat că activele familiei sunt gestionate integral printr-un fond blind, iar titlurile de valoare sunt incluse în indici bursieri, ceea ce ar exclude orice decizie individuală de cumpărare sau vânzare din partea membrilor familiei.

Același mesaj a venit și din partea unui purtător de cuvânt al Organizației Trump, care a precizat că portofoliul președintelui „este gestionat exclusiv prin conturi discreționare, administrate independent de instituții financiare terțe”, iar Trump și familia sa „nu joacă niciun rol în selectarea, direcționarea sau aprobarea investițiilor specifice”.

Forbes estimează averea lui Trump la 6,2 miliarde de dolari, din care aproximativ 1,3 miliarde reprezintă active lichide, inclusiv titluri de valoare.

Pe lângă acțiuni, președintele continuă să acumuleze avere prin dețineri de criptomonede, acorduri de licențiere și alte afaceri – fără să fi renunțat la interesele sale private, situație care îi permite să profite, controversat, de pe urma mandatului său.

O lege care ar interzice președintelui și parlamentarilor să tranzacționeze acțiuni a avansat anul trecut dintr-o comisie a Senatului, dar a stagnat ulterior și are șanse reduse să treacă în Congresul controlat de republicani.

Când senatorul republican Josh Hawley a votat alături de democrați pentru menținerea interdicției și în cazul președintelui, Trump a reacționat furios pe Truth Social, acuzându-l că îl „țintește” pe „un senator de mâna a doua”.

O nouă declarație financiară, care va detalia și celelalte active ale președintelui, urmează să fie publicată în perioada imediat următoare.

Un incident complex, care a implicat violență domestică, amenințări cu suicidul și obstacole în calea intervenției polițiștilor, a avut loc joi seară pe strada Atomului din municipiul Timișoara, potrivit unui comunicat al Poliției.

La data de 15 mai 2026, în jurul orei 20:52, polițiștii au fost alertați printr-un apel la 112 că un bărbat de 36 de ani ar intenționa să își pună capăt vieții într-un apartament din zonă.

Ancheta preliminară a relevat că, pe fondul consumului de alcool și al unui conflict spontan, acesta lovise o femeie de 58 de ani.

Victima a refuzat să fie transportată la spital.

Ea a fost condusă la sediul poliției, unde a fost întocmit formularul de evaluare a riscului în vederea emiterii unui ordin de protecție provizoriu, conform Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.

Bărbatul de 36 de ani a refuzat inițial orice contact cu echipajele de intervenție, manifestând un comportament agresiv verbal și neoprindu-se din spatele ușii încuiate.

În urma negocierilor purtate de polițiști, acesta a fost convins să deschidă ușa, după care a fost imobilizat și transportat la Clinica de Psihiatrie „Eduard Pamfil” din Timișoara pentru evaluare de specialitate.

La fața locului se afla și un al doilea bărbat, de 32 de ani, care, aflat în stare de ebrietate, a îngreunat intervenția forțelor de ordine prin comportamentul său agitat și agresiv.

Acesta a fost transportat la aceeași unitate medicală.

Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-au produs evenimentele și pentru dispunerea măsurilor legale care se impun.

Trump scrie în cea mai recentă postare a sa pe Truth Social că atât SUA, cât și China vor ca războiul din Iran să se încheie și că, în același timp, nu vor ca Teheranul să dețină o armă nucleară, potrivit news.sky.com.

Între timp, SUA spun că Israelul și Libanul au convenit să prelungească armistițiul.

America oferă, de asemenea, o recompensă pentru informații despre producția de drone iraniană.

Știre în curs de actualizare

Vizita liderului american a avut loc într-un context tensionat, marcat de disputele comerciale dintre cele două state și de incertitudinile privind actualul armistițiu comercial care urmează să expire în noiembrie. 

La finalul summitului, președintele Trump a anunțat că l-a invitat pe Xi Jinping la Casa Albă în septembrie, iar ministrul chinez de Externe, Wang Yi a confirmat că vizita va avea loc în toamna anului curent. 

Deși Donald Trump a tot anunțat că în cadrul vizitei au fost semnate „acorduri comerciale fantastice, excelente pentru ambele țări”, nici Washingtonul, nici Beijingul nu au confirmat oficial semnarea unor înțelegeri majore. 

Trump a susținut că Beijingul ar fi de acord să cumpere 200 de avioane Boeing, cu posibilitatea unei comenzi suplimentare de încă 750 de aeronave, marcând prima mare vânzare a producătorului pe piața chineză într-un deceniu, din cauza tensiunilor comerciale dintre cele două state. 

De asemenea, liderul american a afirmat că țara asiatică va achiziționa produse agricole americane,  în valoare de miliarde de dolari, în special soia, însă autoritățile chineze nu au confirmat însă aceste informații. 

Un purtător de cuvânt al guvernului chinez a transmis că „Esența relațiilor economice și comerciale China-SUA este beneficiul reciproc și cooperarea reciproc avantajoasă” și că cele două state vor lucra pentru un mediu comerical mai stabil, potrivit BBC. 

În cadrul delegației american au fost incluși și directori executivi precum Elon Musk (Tesla) și Jensen Huang (Nvidia), întrucât  summitul a inclus și discuții despre tehnologie și inteligență artificială, în contextul rivalității tot mai accentuate. 

Pe componenta tehnologică, Trump a confirmat că a discutat cu Xi despre inteligența artificială, în special despre posibilitatea de a stabili linii directoare și bariere de siguranță. 

Un alt subiect sensibil al summitului a fost Taiwanul. Xi Jinping a avertizat că problema Taiwanului rămâne „cea mai importantă chestiune” în relațiile chino-americane și a spus că gestionarea greșită a acestei teme ar putea duce la conflict între cele două țări. 

În urma summitului, Trump a avertizat împotriva proclamării independenței de cătrei Taiwan și a spus că urmează să ia o decizie privind vânzare de armament către Taiwan. 

În ceea ce privește războiul din Iran și blocarea Strâmtorii Ormuz, Trump a cerut Chinei să își folosească influența pentru a susține deblocarea rutei. Potrivit președintelui SUA, Xi s-a arătat dispus să ajute pentru redeschiderea strâmtorii, însă diplomația chineză și-a reiterat mesajul prin care a cerut un armistițiu de durată și cuprinzător. 

Pentru a descoperi secretul acestor ape, însă, este nevoie de costum de neopren, ochelari de scufundare și de rezistență la cele 19 grade ale mării la început de mai. Dar merită. Sub suprafață se întinde o pajiște submarină de posidonia oceanica, iar alături de ea înoată cei care se ocupă de plantarea și îngrijirea „plămânului coastei mediteraneene”.

„Posidonia este o plantă extrem de importantă, atât în Formentera, cât și în întregul Mediteranei”, explică biologul marin Manu San Félix, fondatorul Asociației Vellmarí, după ce revine la țărm și își scoate costumul de neopren, notează EFE Verde.

Posidonia oceanica este endemică în Marea Mediterană și are un rol foarte asemănător cu cel al coralilor, deși, în mod curios, aceștia din urmă sunt mai cunoscuți. Asta în ciuda faptului că pajiștile dintre Ibiza și Formentera au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO încă din 1999.

Această plantă acvatică funcționează ca un dig natural care protejează plajele din Formentera, având „o capacitate extraordinară de a modela linia țărmului”. Până la 80% din nisip provine de la organismele care trăiesc în aceste pajiști.

În plus, un metru pătrat de posidonie eliberează aproximativ 20 de litri de oxigen pe zi, de aici și apa cristalină, și reprezintă cel mai eficient sistem natural de captare a dioxidului de carbon (CO₂). Se estimează că poate reține de până la 16 ori mai mult CO₂ decât o pădure amazoniană, fiind astfel un aliat esențial în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Cu toate acestea, posidonia este în declin. În ultimii 50 de ani, pajiștile din vestul Mediteranei au pierdut 34% din suprafață, din cauza activităților umane, precum presiunea constantă a bărcilor sau creșterea temperaturii apei.

Situația este cu atât mai gravă cu cât planta crește extrem de lent. Pentru a combate acest fenomen, Asociația Vellmarí, cu sprijinul Fundației MSC, desfășoară un program de „grădinărit subacvatic”.

Proiectul presupune plantarea de posidonii cu ajutorul voluntarilor și conștientizarea publicului asupra importanței acestei plante.

„Nu vrem doar să refacem pajiștile, ci și să conectăm societatea cu marea și natura, iar plantarea posidoniei este o modalitate excelentă de a face acest lucru”, spune San Félix.

Biologul știe bine despre ce vorbește. A ajuns pe insulă la începutul anilor ’90 și, deși atunci credea că situația se va îmbunătăți, recunoaște că lucrurile s-au degradat. De aceea, Vellmarí a trecut de la o simplă școală de scufundări la un centru dedicat educației și conservării posidoniei.

Din 2021 până în prezent, au fost plantate peste 86.000 de plante, cu o rată de supraviețuire de peste 92%, restaurând aproape 3.000 de metri pătrați, cu ajutorul a peste 10.000 de voluntari. Pentru 2026, obiectivul este și mai ambițios: depășirea pragului de 100.000 de plante.

Metoda folosită presupune colectarea fragmentelor de rizom desprinse, deoarece plantele mai dezvoltate au șanse mai mari de supraviețuire. Acestea sunt apoi fixate pe un substrat potrivit, în principal rocă.

„Folosim un mic cui și un ciocan. Facem o perforație mică și fixăm planta cu un fir de aluminiu care se degradează ulterior, având un impact minim asupra mediului”, explică reprezentanții asociației.

După aproximativ șase luni, planta începe să dezvolte rădăcini, iar în circa un an se fixează complet.

Pe lângă rolul de restaurare, proiectul are și o componentă științifică importantă: dezvoltarea unei metode de plantare care să poată fi aplicată și în alte țări.

„Scopul este să creăm un model scalabil, care să poată fi replicat oriunde în lume”, explică Daniela Picco, director executiv al Fundației MSC.

Prin acest proiect, San Félix își propune și crearea unui curent pentru protejarea a 30% din Mediterana spaniolă, în linie cu obiectivul global de protejare a 30% din planeta până în 2030.

„Avem un vis: să ajutăm la refacerea Mediteranei. Și putem reuși dacă protejăm 30% din ea”, spune acesta.

În opinia sa, protecția este esențială: „Putem trăi așa cum ne place, dar fără să lăsăm aceeași amprentă negativă. Trebuie să facem lucrurile mai bine”.

De exemplu, oamenii se pot bucura de plimbările cu barca fără a ancora în zonele cu posidonie, evitând astfel degradarea ecosistemului.

„Problema este mare, deci și soluțiile trebuie să fie pe măsură”, afirmă San Félix, care consideră esențial rolul mass-mediei și al companiilor, dar și sprijinul instituțiilor.

În același timp, educația este cheia: copiii trebuie să învețe despre mare, să se conecteze cu știința și să nu repete greșelile generațiilor anterioare.

Un exemplu este grupul de elevi de clasa a patra care participă la o prezentare organizată de asociație.

Pentru San Félix, concluzia este simplă: „Schimbi viitorul prin educație, dar rezultatele se văd peste 10, 15 sau 20 de ani. Până atunci… plantăm posidonie.”

Potrivit ISU Satu Mare, pompierii au intervenit, vineri seara, pentru a stinge un incendiu, dintr-un apartament de la primul etaj al unui bloc situat pe strada Ozana din municipiu.

La fața locului au ajuns trei autospeciale de stingere cu apă și spumă, un echipaj de prim ajutor și terapie intensivă mobilă, precum și o autospecială pentru primă intervenție și comandă.

Pompierii au acționat pentru stingerea incendiului, împiedicând și extinderea fumului și a flăcărilor pe casa scării, evacuând și persoanele din bloc.

În locuință, pompierii au găsit-o pe femeie inconștientă, în stop cardio-respirator. Ea fost scoasă din apartament urgent și a ajuns pe mâna echipajelor medicale, care au reușit, la timp, să o resusciteze.

În apartament, soțul ei a fost găsit carbonizat de pompieri. Potrivit publicației Presa SM, bărbatul a fost găsit mort pe balcon. Publicația afirmă că nu sunt încă clare cauzele decesului. În ceea ce-o privește pe soție, ea se află în stare critică la spital.

Potrivit pompierilor, intervenția s-a desfășurat condiții dificile, din cauza degajărilor mari de fum și a riscului de extindere a incendiului către celelalte apartamente.

Intervenția a fost coordonată de inspectorul șef ISU Satu Mare. Pompierii au intervenit în condiții dificile, din cauza degajărilor mari de fum și a riscului de extindere a incendiului către celelalte apartamente.

Cauza incendiului urmează să fie stabilită, potrivit sursei citate.

Rapid a deschis scorul în minutul 36, prin Alexandru Pașcanu, care a marcat cu o lovitură de cap.

Giuleștenii și-au majorat avantajul în minutul 51, când Daniel Paraschiv a finalizat o fază construită împreună cu Christensen și Moruțan.

FC Argeș a redus din diferență în minutul 65, prin Bettaieb, care a reluat cu capul în poartă. Același jucător a restabilit egalitatea în minutul 72.

Gazdele au crezut că au dat lovitura în minutul 87, când Kevin Luckassen a înscris, însă golul a fost anulat după intervenția VAR, arbitrul semnalând un fault.

În prelungiri, FC Argeș a primit un penalty, însă Ricardo Matos a ratat în minutul 90+11, portarul Mihai Aioani reușind să apere lovitura de pedeapsă.

După acest rezultat, Rapid rămâne pe locul cinci în play-off, cu 33 de puncte, în timp ce FC Argeș este pe locul șase, cu 31 de puncte.

Unul dintre cei doi procurori i-ar fi promis lui Constantinescu că-i va urgenta activitățile de urmărire penală în dosarul ce viza mutarea sa la Ialomița.

Unul dintre procurorii din dosar i-ar fi promis lui Constantinescu că îl va pune în legătură cu avocatul său, Alexandru Petru Lisievici Brezeanu, și o va desemna procuroare de caz, Camelia Contoroș, pe care o descrie drept „serioasă, dar înceată”.

Potrivit datelor din dosar, o vi mai târziu, avocatul se prezintă la birou, iar procurorul își îndeplinește promisiunea făcută lui Horia Constantinescu, precizând că a vorbit cu cea de-a doua procuroare, mai sus numită „să urgenteze puțin”, după cum se menționează în procesul verbal de redare a înregistrării audio-video, întocmit organele de cercetare penală.

Potrivit datelor din dosar, avocatul este unul dintre cei trei care aveau rolul „de a negocia modalitatea în care vor fi primite foloasele materiale necuvenite pentru a se emite o soluție favorabilă în dosarele penale instrumentate de către procurorii Gigi-Valentin Ștefan și Niță Teodor”.

Înainte de a ocupa funcția de președinte al Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorului din Constanța, Constantinescu a fost președinte al ANPC din 2019 până în 2024.

Fratele lui Fidel Castro, care i-a urmat la șefia statului cubanez în 2011, este cercetat de Departamentul de Justiție al Statelor Unite pentru doborârea  a patru avioane în 1996, conform surselor citate de Associated Press. 

La momentul incidentului, Castro ocupa funcția de ministru al Apărării, iar aeronavele aparțineau grupului de exilați cubanezi Brothers to the Rescue, cu sediul la Miami.

Încă din luna martie a anului curent, autoritățile judiciare federale din Florida au constituit un grup special de procurori și agenți federali pentru a construi dosare împotriva unor oficiali cubanezi de rang înalt, pe fondul solicitărilor venite din partea mai multor politicieni republicani care cer reluarea investigației privind incidentul din 1996.  

Inculparea ar veni pe fondul presiunilor exercitate de Statele Unite asupra Cubei. Încă de la începutul anului Washingtonul a extins regimul de sancțiuni instituind o blocadă energetică. În plus, președintele Trump a vehiculat de mai multe ori ideea preluării controlului insulei.  

Joi, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a întâlnit cu oficiali cubanezi, printre care și nepotul lui Raul Castro,  Raulito Rodriguez Castro, ministrul de interne Lazaro Alvarez Casas și șeful serviciilor de informații cubaneze.