MediaFax.ro

Rusia a lansat un atac extins cu rachete și drone asupra Ucrainei în noaptea de 23 decembrie, ce a vizat în special infrastructura energetică critică și mai multe regiuni ale țării.

Explozia s-a resimțit în zone precum Rivne și Ivano-Frankivsk, afectând orașele Burștin și Rohatyn. Explozii au fost raportate și lângă Cerkasî, dar și în regiunile Odesa, Hmelnîțki, Ternopil și Jitomir.

În districtul Sviatosînski din Kiev, resturi de la drone au căzut lângă un bloc, avariind ferestrele de la etajul cinci și blocând unii locuitori în apartamente, a spus primarul Vitalii Klitschko.

La Vîșhorod, o femeie de 76 de ani a fost ucisă, iar alte trei persoane au fost rănite.

În regiunea Jitomir, cel puțin șase persoane au suferit răni, inclusiv doi copii.

Un copil și un adult au fost internați în spital și primesc îngrijiri medicale. Clădiri rezidențiale, întreprinderi civile private și un magazin au fost avariate în urma atacurilor.

Ministerul Energiei din Ucraina a spus că atacurile au perturbat rețeaua energetică și au impus întreruperi de urgență în mai multe regiuni ale țării.

Lucrările de reparații vor începe imediat ce securitatea va permite. Echipe de intervenție și specialiști în energie vor restabili alimentarea cu electricitate cât mai rapid posibil.

Operatorul de rețea Ukrenergo a anunțat că întreruperile de urgență vor rămâne până la stabilizarea situației sistemului energetic, după atacul masiv cu rachete și drone rusești.

Atacul survine după avertismentul președintelui Volodimir Zelenski că Rusia ar putea intensifica ofensiva în perioada Crăciunului.

„Rusia are un tipar de a lansa atacuri ample în timpul sărbătorilor”, a spus Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean a cerut atenție sporită asupra apărării aeriene și protecției civile între 23 și 25 decembrie, pentru a preveni atacurile rusești, scrie Kyiv Post.

Institutul Național de Statistică (INS) a transmis marți datele statistice pentru anul 2024, furnizate de statele membre UE și diseminate de Eurostat, privind prețurile terenurilor agricole pe categorii de folosință, teren arabil și pășuni permanente.

Prețurile medii ale terenurilor agricole se referă la valoarea unui hectar de teren agricol în timpul perioadei de referință (un an calendaristic), respectiv 2024. Trebuie ținut seama de faptul că nivelul prețurilor terenurilor agricole depinde de o serie de criterii precum factori naționali (legislația), factori regionali (clima și apropierea de rețele și sisteme de irigații), factori de productivitate localizați/specifici (calitatea solului, panta sau drenajul).

Astfel, utilizând metodologia convenită la nivel european, în România, în anul 2024, prețul mediu al unui hectar de teren arabil a fost de 43280 lei/ha (8.656 euro la un curs de 5 lei/euro). Cel mai scăzut preţ mediu s-a înregistrat în Regiunea Nord-Est, 37693 lei/ha (7.539 euro), în timp ce în Regiunea Bucureşti-Ilfov s-a înregistrat cea mai ridicată valoare, respectiv 62477 lei/ha (12.496 euro).

În anul 2024, comparativ cu anul precedent, în România s-a înregistrat o creștere de aproximativ 4% a preţului mediu pentru terenul arabil, cea mai însemnată creștere fiind observată în Regiunea Sud- Vest Oltenia (+8,3%)

Preţul mediu al păşunilor permanente a înregistrat o creștere de aproximativ 3,6% în anul 2024, față de anul anterior, pe total țară, cele mai importante creșteri fiind în Regiunea Sud-Est (+7,3%) şi Regiunea Sud-Muntenia (+7,3%).

Tot în anul 2024, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în Uniunea Europeană a înregistrat variații semnificative. Potrivit datelor disponibile pentru 22 de state membre UE în anul 2024, prețurile terenului arabil au fluctuat între un minim de 4.825 euro/ha în medie în Letonia și un maxim de 201.263 euro/ha în medie în Malta, în timp ce în România prețul mediu a fost de 8.700 euro/ha.

Preţul mediu al păşunilor permanente în statele membre UE, în anul 2024, a variat de la un minim de 1.877 euro/ha în Bulgaria pâna la un maxim de 77.609 euro/ha în Ţările de Jos, în timp ce în România preţul mediu a fost de 6.257 euro/ha.

Avioane poloneze și ale aliaților au fost trimise marți dimineață pentru a asigura siguranța spațiului aerian polonez după ce Rusia a lansat atacuri aeriene asupra vestului Ucrainei, în apropierea graniței cu Polonia, au declarat forțele armate.

„Avioane de vânătoare au fost desfășurate în misiune rapidă, iar sistemele terestre de apărare aeriană și de recunoaștere radar au fost puse în stare de pregătire sporită”, a transmis comandamentul operațional al forțelor armate pe rețeaua X.

„Aceste măsuri sunt de natură preventivă și vizează securizarea și protejarea spațiului aerian, în special în zonele adiacente regiunilor amenințate.”.

Rusia a lansat marți dimineață un atac aerian asupra Kievului, a anunțat armata ucraineană, la doar câteva zile după încheierea de duminică a rundei de negocieri de pace conduse de SUA la Miami.

Administrația militară din Kiev a transmis un mesaj pe Telegram în care a anunțat intervenția apărării aeriene privind atacurile.

„Forțele de apărare aeriană lucrează pentru a elimina amenințarea de pe cerul de deasupra capitalei”, au precizat autoritățile ucrainene.

Pe 16 ianuarie 2025, în timpul celui de-al șaptelea test de zbor, racheta Starship s-a distrus la scurt timp după lansare. Bucăți incandescente au fost dispersate în spațiul aerian caraibian timp de aproape 50 de minute. Toate acestea s-au petrecutt într-o regiune frecvent traversată de avioane comerciale. Documentele FAA expuse de investigația WSJ, arată că resturile au ajuns pe o suprafață mult mai extinsă decât fusese anticipat. De asemenea, o parte din spațiul aerian afectat nu era acoperit de radarele americane.

Trei zboruri au fost direct expuse riscului: un avion JetBlue către San Juan, un zbor al companiei Iberia și un jet privat. În total, la bord se aflau circa 450 de persoane. Piloții au fost puși în fața unor decizii dificile: să traverseze o zonă cu resturi în cădere sau să o evite. Exista însă riscul de a rămâne fără combustibil deasupra oceanului. Într-un caz, un echipaj a declarat urgență din cauza lipsei de combustibil. Asta după ce a fost avertizat că intrarea în zona de risc se face „pe propria răspundere”.

Investigația evidențiază și întârzieri în transmiterea informațiilor. Potrivit documentelor, SpaceX nu ar fi alertat imediat FAA prin linia de urgență prevăzută în proceduri. În unele situații, controlorii de trafic aerian au aflat despre incident direct de la piloți. Aceștia raportau vizual prezența „flăcărilor și a resturilor” în atmosferă. Zonele speciale de restricție au fost activate cu întârziere și au acoperit doar spațiul aerian monitorizat de radarele SUA, lăsând descoperite porțiuni din spațiul internațional.

Toate aeronavele implicate au reușit să aterizeze în siguranță. Dar FAA a clasificat evenimentul drept un „risc extrem potențial” pentru aviația civilă. Majoritatea pasagerilor nu au fost conștienți de pericolul la care au fost expuși. Ulterior, FAA a inițiat o analiză internă privind gestionarea riscurilor asociate cu resturile provenite din lansări spațiale, evaluare suspendată câteva luni mai târziu. Aceasta a fost o decizie considerată neobișnuită de surse din interior.

SpaceX a respins concluziile, afirmând că „niciun avion nu a fost în pericol”. De asemenea a subliniat faptul că siguranța publică rămâne o prioritate. Totuși, incidentul ridică întrebări importante despre modul în care traficul aerian civil poate fi protejat în contextul creșterii numărului de lansări spațiale. FAA estimează că, în următorii ani, lansările și reintrările în atmosferă ar putea ajunge la 200 – 400 pe an. Astfel de situații s-ar putea transforma din evenimente izolate în probleme serioase.

Cazul Starship scoate în evidență limitele actualelor proceduri și necesitatea unei cooperări mai strânse între operatorii spațiali și autoritățile aviatice internaționale. Pe măsură ce traficul aerian și activitatea spațială devin tot mai intense, granița dintre progres tehnologic și risc ar putea deveni tot mai fragilă.

Conform CNAIR, în zilele de miercuri 24 decembrie, joi 25 decembrie și vineri 26 decembrie 2025, în perioada Crăciunului, se vor institui restricții de circulație pentru anumite sectoare de autostrăzi și drumuri naționale europene (E) pentru vehiculele rutiere, altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane.

„Potrivit ordinului MT-MAI nr. 1249-132/2018, circulația vehiculelor rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, este interzisă în zilele de miercuri 24 decembrie (ziua premergătoare zilei de sărbătoare legală), joi 25 decembrie (prima zi de Crăciun), vineri 26 decembrie (a doua zi de Crăciun) 2025”, transmite CNAIR.

Astfel, miercuri, sunt restricții între orele 18.00-22.00, joi și vineri între orele 06.00-22.00 pe ambele sensuri de mers între Pitești (intersecția DN7 cu DN7C) – Râmnicu Vâlcea – Vestem (intersecția DN7 cu DN 1).

Încălcarea prevederilor Ordinului MT-MAI nr. 1249-132/2018 constituie contravenție și se sancționează cu amendă.

Consiliul Județean Suceava va implementa un sistem de pontaj electronic destinat monitorizării stricte a prezenței angajaților la serviciu. Noul sistem va fi instalat poarta Palatului Administrativ destinată salariaților CJ, și este așteptat să devină funcțional cel mai probabil la începutul anului viitor. Până atunci, sistemul se află în faza de teste tehnice, a declarat vicepreședintele CJ, Nicolae Robu, adăugând că va fi pus în funcțiune imediat ce probele vor fi finalizate.

Sistemul electronic de pontaj utilizează autentificare multiplă, prin recunoaștere facială și cod PIN, și este conectat la porți batante de acces. Acesta va permite evidențierea precisă a orele de început și sfârșit ale programului, monitorizarea orelor suplimentare, concediilor și absențelor, precum și generarea automată de rapoarte.

Potrivit conducerii CJ, implementarea acestui sistem va contribui la creșterea transparenței și responsabilizării personalului, dar reprezintă și un pas semnificativ în procesul de digitalizare și eficientizare a activității instituției notează Monitorul de Suceava.

Costul achiziției a fost de 133.004 lei.

Specialiștii în digitalizare din cadrul instituției subliniază că introducerea acestui sistem nu doar că va simplifica procesul de monitorizare a prezenței și salarizare, dar va permite și controlul eficient al resurselor umane, reducând riscurile de erori sau abateri. În plus, informațiile generate automat vor putea fi folosite în cadrul auditului intern.

Președintele american Donald Trump a declarat luni că ar fi inteligent ca președintele venezuelean Nicolas Maduro să părăsească puterea, iar SUA ar putea păstra sau vinde petrolul confiscat în largul coastelor Venezuelei în ultimele săptămâni.

Tensiunile dintre SUA și Venezuela au crescut din ce în ce mai mult în ultima perioadă, după ce campania dusă de Trump împotriva lui Maduro a inclus o prezență militară intensificată în regiune și mai multe atacuri asupra navelor suspectate de trafic de droguri în Oceanul Pacific și Marea Caraibelor.

Donald Trump a fost întrebat dacă scopul acestor acțiuni este acela de a-l forța pe Maduro să renunțe la putere.

„Ei bine, cred că probabil ar fi… Depinde de el ce vrea să facă. Cred că ar fi inteligent din partea lui să facă asta. Dar, din nou, vom afla. Dacă vrea să facă ceva, dacă joacă dur, va fi ultima dată când va mai putea juca dur. Nu este prietenul Statelor Unite. Este foarte rău. Un tip foarte rău”, a spus Trump, potrivit Reuters.

În cursul săptămânii trecute, președintele american Donald Trump a anunțat blocada totală a Venezuelei. Petrolierele sancționate nu mai pot intra sau ieși din țara sud-americană. Duminică, paza de Coastă a SUA a început să urmărească un petrolier în apele internaționale din apropierea Venezuelei, în ceea ce ar fi a treia operațiune în mai puțin de două săptămâni, dacă va avea succes.

Senatul României a adoptat – cu 116 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și două abțineri inițiativa legislativă depusă de parlamentarele USR Cynthia Păun, Simona Spătaru, Oana Țoiu, Monica Berescu și Diana Buzoianu, împreună cu alți deputați și senatori din coaliția de guvernare, care propune măsuri clare pentru protejarea victimelor violenței domestice și reducerea riscului de recidivă în rândul agresorilor.

Inițiativa legislativă introduce trei elemente esențiale: ⁠autoritățile locale vor avea obligația de a lua legătura cu victimele imediat după emiterea ordinului de protecție și înainte de expirarea acestuia, pentru a le oferi sprijin și informații utile; ⁠agresorii vor fi supuși consilierii psihologice obligatorii, ca măsură de prevenire a repetării comportamentelor violente; ⁠ordinul de protecție va fi prelungit automat în cazul persoanelor care au încălcat legea în ultimii cinci ani, asigurând un nivel suplimentar de siguranță pentru victime.

„Nu pretindem că vom opri violența peste noapte. Dar facem ceva esențial: întărim ordinele de protecție, ne asigurăm că victimele violenței domestice sunt informate și sprijinite real, iar agresorii sunt obligați să urmeze consiliere psihologică, pentru că prevenția începe cu asumare și cu schimbarea comportamentului”, a declarat senatoarea USR Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru familie si solidaritate socială din Senat.

Conform statisticilor, cazurile de violență în familie sunt în creștere, iar statul are datoria de a sprijini concret femeile care încearcă să iasă din relații abuzive. Datele oficiale arată că, din ianuarie până în noiembrie 2025, au fost emise de Poliție 13.995 de ordine de protecție provizorii, 5.258 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată.

Senatul este prima cameră sesizată. Inițiativa legislativă merge acum pentru dezbatere și vot final la Camera Deputaților, care este for decizional.

Președintele american Donald Trump a declarat, luni, la un eveniment din Palm Beach, Florida, că discuțiile pentru încheierea războiului Rusiei în Ucraina „merg bine”, fără a oferi alte detalii.

Întrebat despre rezultatele întâlnirilor de la Miami din acest weekend și despre posibilitatea unei întâlniri trilaterale, Trump a răspuns că „Discuțiile privind Ucraina și Rusia continuă.”

„Discutăm, negocierile decurg bine”, a declarat Donald Trump, fără a oferi detalii suplimentare.

Când a fost întrebat dacă încă insistă asupra termenului limită de Crăciun, Trump nu a dat din nou un răspuns explicit. El a răspuns doar: „Voi face tot ce trebuie să fac”, scrie Kyiv Independent.

Președintele american a mai declarat că „toată lumea s-a săturat de războiul ăsta”.

Deși nu a confirmat discuții trilaterale, consilierul principal al Kremlinului, Iuri Ușakov, a negat că se iau în considerare negocieri care să implice Ucraina, Rusia și Statele Unite.

În weekend, oficialii americani s-au întâlnit cu delegațiile ucraineană și rusă, în cadrul celei mai recente runde de diplomație temporară pentru oprirea conflictului.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat în discursul său de luni că principalii negociatori s-au întors din Miami și urmează „o informare completă asupra documentelor care au fost pregătite”.

El a mai afirmat că „s-a depus multă muncă”, mai ales pentru documentele legate de garanțiile de securitate și „cele 20 de puncte ale documentului principal”.

Au fost noi atacuri cu drone în Ucraina, în apropierea frontierei cu România, în noaptea de luni spre marți.

La ora 01.10, sistemele radar ale MApN au detectat două ținte aeriene în spațiul ucrainean, în evoluție pe direcția Reni si Chilia.

La ora 01.26, populația din Nordul județului Tulcea și Sud-Estul județului Galați a fost avertizată prin Ro-Alert.

Radarele au detectat un alt grup de drone deplasându-se în direcția portului Reni, raportându-se la scurt timp explozii pe teritoriul Ucrainei.

Potrivit MApN, nu au fost semnalate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național, iar starea de alertă s-a ridicat la ora 02.15.

Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență Sibiu, un accident grav a avut loc pe A1, în zona Săliște, și a implicat un microbuz care tracta o platformă pe care se afla un alt microbuz, precum și un autoturism care tracta o platformă ce transporta un alt autoturism.

Având în vedere numărul mare de persoane implicate, autoritățile au decis activarea Planului Roșu de intervenție.

„Plan Roșu a fost activat în județul Sibiu ca urmare a unui accident rutier produs pe A 1 în zona localității Săliște, în care sunt implicate un microbuz care tracta o platformă ce transporta un microbuz și un autoturism care tracta o platforma care transporta un autoturism.

• La fața locului sunt mobilizate următoarele forțe:
• trei echipaje SMURD dintre care unul cu medic;
• o autospecială de transport personal și victime multiple;
• o autospecială de descarcerare.

Din primele informații, toate cele 12 persoane dintre care 4 minori implicate în accident sunt autoevacuate, conștiente, iar în aceste momente sunt evaluate de echipajele medicale sosite la fața locului.

Misiunea este în dinamică, revin cu informații,” a transmis Sg. maj. Marcu Raluca, reprezentant ISU Sibiu.

Prima confruntare a zilei din această fază din Cupa României la baschet masculin este FC Argeș Pitești – SCM U Craiova. Partida este programată de la ora 17:00, la Pitești Arena. În tur, echipa din Pitești s-a impus la 3 puncte diferență, scor 95-92.

Urmează de la ora 18:45 confruntarea dintre CSM Târgu Mureș și CSU Sibiu, la Sala Sporturilor Târgu Mureș. În tur, CSU Sibiu a câștigat cu scorul de 97-96.

De la ora 19:00, este programat meciul CSA Steaua Sharks București – CSM Corona Brașov. Partida are loc în Sala Mihai Viteazul din București. În tur, CSA Steaua Sharks București s-a impus cu scorul de 92-83.

Ultimul meci din optimi urmează să înceapă de la ora 20:30, între CS Dinamo București și CS Rapid București, la Arena de Baschet București. CS Rapid București pornește cu un avantaj de 10 puncte, după victoria din tur, scor 83-73.

Câștigătoarele se vor alătura formațiilor U-BT Cluj-Napoca, CSM CSU Oradea, CSO Voluntari și CS Vâlcea 1924, direct acceptate în Final 8.

Turneul Final 8 este programat în luna februarie 2026.

Într-un interviu pentru emisiunea „Watch What Happens Live!”, marți, actrița Kate Hudson a răspuns direct întrebării prezentatorului Andy Cohen, dacă a refuzat rolul din filmul „Spider-Man”.

„Când oamenii spun astfel de lucruri, nu e plăcut să vorbești despre asta. Pentru că oamenii care sunt în film sunt cei potriviți. Circumstanțele tale în viață se întâmplă așa cum se întâmplă. Dar da, am refuzat. Acum, privind înapoi, e unul dintre acele lucruri unde mă gândesc: ‘Ar fi fost frumos să fiu în filmul Spider-Man’”, a spus actrița.

„Dar, în același timp, am făcut un film numit The Four Feathers. Am avut ocazia să îl întâlnesc pe Heath Ledger, care a devenit un prieten foarte bun. Și am avut o experiență pe care nu aș fi avut-o niciodată altfel. Așa că o parte din mine simte că viața se întâmplă exact așa cum trebuie și sunt recunoscătoare pentru asta”, a completat Kate Hudson.

Fimul „Spider-Man” din 2002 a câștigat 805 milioane de dolari la box office la nivel global. A stabilit, la acea vreme, recordul pentru weekendul de debut. A fost primul film care a depășit 100 de milioane de dolari la debut în SUA.

Colaborarea dintre Pentagon și xAI are ca scop consolidarea fluxurilor de lucru sensibile și sprijinirea operațiunilor militare, utilizând instrumente AI avansate.

Potrivit comunicatului oficial, capabilitățile „de ultimă generație” ale familiei de modele Grok vor fi integrate în platforma GenAI.mil, lansată recent de Departamentul Apărării.

Începând cel mai devreme din 2026, aproximativ 3 milioane de angajați militari și civili vor putea accesa în siguranță aceste instrumente AI pentru sarcini zilnice, inclusiv pentru gestionarea informațiilor guvernamentale sensibile, dar neclasificate.

Reprezentanții xAI susțin că tehnologia poate fi folosită atât pentru activități administrative la nivel federal, statal și local, cât și pentru „misiuni critice” desfășurate în prima linie a operațiunilor militare.

Grok este conceput să analizeze date în timp real, oferind personalului un avantaj informațional și o mai bună conștientizare a situației globale, inclusiv prin acces la informații live de pe platforma X.

Departamentul american al Apărării a precizat că utilizarea acestor instrumente va respecta protocoalele stricte de securitate, permițând angajaților să folosească AI pe sisteme guvernamentale securizate fără riscul încălcării regulilor de confidențialitate.

xAI a mai transmis că parteneriatul ar putea fi extins în viitor pentru sarcini clasificate, compania intenționând să pună la dispoziție modele AI optimizate special pentru utilizarea guvernamentală în contexte operaționale sensibile.

Oficialii Pentagonului au subliniat că acest acord reprezintă un nou pas în dezvoltarea ecosistemului de inteligență artificială al SUA, cu accent pe viteză, securitate și superioritate decizională, și marchează un moment important în ceea ce administrația americană numește „revoluția AI” a Statelor Unite.

Într-o postare publicată luni pe blogul companiei, OpenAI a comparat acest tip de atacuri cu fraudele și ingineria socială de pe internet. Compania afirmă că acestea „nu vor fi probabil niciodată rezolvate în totalitate”.

Compania a admis totodată că funcția de „agent mode” a browserului său AI, ChatGPT Atlas, „extinde suprafața de atac” din punct de vedere al securității.

ChatGPT Atlas a fost lansat în octombrie. La scurt timp, cercetătorii în securitate au demonstrat că pot influența comportamentul browserului prin instrucțiuni ascunse în documente sau pagini aparent inofensive.

De asemenea, și Centrul Național de Securitate Cibernetică din Marea Britanie a avertizat recent că atacurile de acest tip „s-ar putea să nu poată fi niciodată complet prevenite”.

Pentru a limita riscurile, OpenAI spune că adoptă o strategie de testare continuă și reacție rapidă. Un element-cheie este dezvoltarea unui „atacator automatizat” bazat pe modele lingvistice mari (LLM), antrenat prin învățare prin recompensă să joace rolul unui hacker.

Acest sistem testează, în simulare, metode noi de atac și ajută compania să descopere vulnerabilități înainte ca acestea să fie exploatate în lumea reală.

Într-un exemplu prezentat de OpenAI, un e-mail malițios a determinat agentul AI să trimită din greșeală un mesaj de demisie. După actualizările de securitate, browserul a reușit să identifice atacul și să îl semnaleze utilizatorului.

Specialiștii în securitate cibernetică spun însă că riscul rămâne ridicat.

OpenAI recomandă utilizatorilor să limiteze accesul agenților AI și să ceară confirmări înainte de acțiuni importante, precum trimiterea de mesaje sau efectuarea de plăți.

Este prima pastilă din clasa medicamentelor GLP-1 aprobată pentru pierderea în greutate. Până acum era disponibilă doar sub formă injectabilă.

GLP-1 este un hormon natural produs de intestin, care ajută la controlul glicemiei și la reglarea apetitului.

Acesta stimulează secreția de insulină atunci când nivelul zahărului din sânge crește. Totodată, reduce secreția de glucagon – hormonul care crește glicemia. Și încetinește golirea stomacului, ceea ce crește senzația de sațietate.

În plus, GLP-1 acționează asupra creierului, reducând pofta de mâncare.

Medicamentele din această clasă, precum Wegovy și Ozempic, sunt folosite pentru tratamentul diabetului de tip 2. Dar, și pentru pierdere în greutate, deoarece ajută pacienții să consume mai puține calorii și să slăbească treptat.

Pastila Wegovy folosește semaglutid, aceeași substanță activă ca și injecția Wegovy și Ozempic. Studiile clinice au arătat că pastila oferă pierdere în greutate similară cu injecția. În studii, pacienții au pierdut în medie 14% din greutate pe parcursul a 64 de săptămâni, comparativ cu 2% pentru grupul placebo, potrivit CNN.

Pastila trebuie luată pe stomacul gol, cu o cantitate mică de apă, iar pacienții nu trebuie să mănânce, să bea sau să ia alte medicamente timp de 30 de minute după administrare.

Pastila Wegovy va fi disponibilă în Statele Unite ale Americii începând cu luna ianuarie, la un preț de 149 de dolari pentru doza inițială, oferind pacienților o alternativă mai comodă față de injecțiile săptămânale.

Anna Kournikova, în vârstă de 44 de ani, a postat o fotografie cu nou-născutul, înfășurat într-o păturică de spital și cu o pălăriuță și un ursuleț alături, fără a dezvălui însă dacă este băiat sau fată.

În prezentarea imaginii, ea a scris: „My Sunshine 12.17.2025”, indicând că micuțul s-a născut pe 17 decembrie.

Cuplul are deja trei copii: gemenii Lucy și Nicholas, în vârstă de șapte ani, și Mary, în vârstă de cinci ani.

Cu o carieră de succes, dar scurtă, Anna Kournikova s-a retras din tenisul profesionist în 2003, din cauza problemelor de sănătate, și și-a păstrat viața de familie departe de ochii publicului.

În trecut, ea a fost considerată cea mai sexy femeie din lume și a fost recunoscută drept cea mai sexy jucătoare de tenis din toate timpurile.

Pentru a petrece mai mult timp acasă, Enrique Iglesias și-a redus programul turneelor, considerând că viața de tată este extrem de importantă.

Declarația a fost făcută de la reședința privată a președintelui american Donald Trump, de la Mar-a-Lago, Florida, în cadrul unei conferințe de presă.

Donald Trump a spus că două nave de război din clasa „Trump Class USS Defiant” vor fi construite inițial. Proiectul urmează să fie extins ulterior la 20–25 de nave noi, potrivit Reuters.

Președintele a subliniat că aceste nave vor fi „cele mai bune din lume”, mai mari, mai rapide și de 100 de ori mai puternice decât cele mai mari nave de război construite anterior în Statele Unite.

Această decizie marchează un moment inedit, deoarece în mod tradițional numele președinților americani nu sunt atribuite navelor în timpul mandatului lor.

„Este un proces de lucru”, a precizat oficialul din Rusia, Dmitri Peskov, citat de Izvestia.

În schimb, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a arătat mai optimist, afirmând că negocierile cu SUA și țările europene sunt „foarte aproape de un rezultat real”, potrivit AFP.

Echipa ucraineană condusă de Rustem Umerov și reprezentanți europeni au participat la mai multe întâlniri cu oficiali americani. Delegația rusă, condusă de Kirill Dmitriev, a purtat discuții separate cu oficiali ai SUA.

Între timp, luni noapte, Rusia a lansat un nou atac cu drone asupra portului Odesa. A fost al doilea atac asupra Odesei în mai puțin de 24 de ore. Atacul a provocat daune infrastructurii portuare și unei nave civile, potrivit guvernatorului regional Oleh Kiper.

Napoli, campioana en-titre din Serie A, își trece astfel în palmares al treilea trofeu de Supercupa Italiei, după cele obținute în edițiile 1990/1991 și 2014/2015. Pentru antrenorul Antonio Conte, succesul confirmă startul solid al noului ciclu la clubul napolitan.

De cealaltă parte, Bologna, pregătită de Vincenzo Italiano, ratează șansa unui nou trofeu, după ce în sezonul trecut a cucerit Cupa Italiei, învingând-o pe AC Milan.

Bologna a eliminat în semifinalele din Supercupa Italiei echipa pregătită de românul Cristian Chivu, Inter Milano.

Eroul finalei a fost David Neres. Brazilianul, marcator și în semifinala cu AC Milan, a deschis scorul chiar înainte de pauză, cu o execuție spectaculoasă din afara careului, trimițând mingea direct la vinclu.

În partea a doua, în minutul 57, extrema lui Napoli a profitat de o eroare a portarului Federico Ravaglia și a majorat avantajul cu un lob elegant, stabilind scorul final.