MediaFax.ro

Președintele american Donald Trump a criticat cuplul Sussex în cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri în fața jurnaliștilor.

El a afirmat că nu era „un admirator” al prințului Harry și a lui Meghan Markle, fiind de părere că aceștia „au tratat familia regală cu mare lipsă de respect”.

„Nu mi-a plăcut. Dacă aș fi fost în locul familiei regale, nu i-aș fi primit înapoi”, a spus Trump despre cuplul Sussex, potrivit The Guardian.

Pe de altă parte, președintele american a precizat că relațiile sale cu regretata regina Elisabeta a II-a au fost foarte bune, la fel și cele cu regele Charles.

„Am avut o relație foarte bună cu regina, chiar foarte bună. Am ajuns să o cunosc foarte bine. O relație foarte bună am avut și cu regele Charles – l-am cunoscut atât ca prinț Charles, cât și ca rege Charles. Îl cunosc de mult timp”, a zis Trump.

Prințul Harry și Meghan Markle s-au întors în Marea Britanie după șase ani

Cuplul s-a întors în Marea Britanie săptămâna trecută, la șase ani după ce a plecat în SUA. Locuiau în California din 2020. Ei nu au vorbit încă public despre planurile lor, însă informațiile apărute în spațiul public menționează că ei vor rămâne în țară pentru o „perioadă îndelungată”.

Cei doi membri ai familiei regale, care nu îndeplinesc atribuții oficiale, se vor stabili în zona Cotswolds, de lângă Londra.

Copiii lor, Archie și Lilibet au fost înscriși la o școală din Marea Britanie, urmând să înceapă cursurile de săptămâna viitoare.

„USR a încercat în Comisia LIBE a Parlamentului European să promoveze o rezoluție privind situația statului de drept din România. Demersul nu a obținut susținerea necesară pentru a merge mai departe”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Rogobete. 

Acuzații de trădare

Rogobete a lansat critici dure la adresa demersurilor Grupului Renew, afirmând că solicitarea unor măsuri europene care ar putea afecta finanțarea României pentru obținerea unui avantaj în disputa politică internă reprezintă, în opinia sa, „trădare de țară”. 

„Să ceri instituțiilor europene să blocheze sau să condiționeze banii europeni destinați României doar pentru a obține un avantaj în războiul politic intern este, din punctul meu de vedere, un gest de o gravitate fără precedent. Este trădare de țară”, a transmis liderul social-democrat.

Solicitare pentru intervenția instituțiilor judiciare

Fostul ministru a afirmat că este oportună deschiderea unei anchete de către instituțiile abilitate împotriva liderilor politici și a Guvernului Bolojan. 

„Cred că este legitimă inclusiv întrebarea dacă nu se impune deschiderea unei anchete de către instituțiile judiciare competente pentru a stabili dacă acțiunile unor reprezentanți politici și eventualele decizii sau demersuri ale Guvernului demis condus de Ilie Bolojan au încălcat legea și dacă pot intra sub incidența unor infracțiuni împotriva statului”, notează Rogobete. 

În mesajul său, Rogobete subliniază că disputele politice sunt firești într-o democrație, însă consideră că acestea nu trebuie să afecteze interesele României și accesul la fondurile europene. 

„Nu poți cere sancționarea României pentru a-ți salva partidul. Nu poți transforma miliardele de euro destinate românilor într-o armă de negociere politică”, a mai declarat Rogobete. 

OMV Petrom (SNP) celebrează, joi, fix 25 de ani de la listarea la Bursa de Valori București (BVB), perioadă în care compania s-a transformat semnificativ și a creat valoare pe termen lung pentru acționari și pentru economia României.

„În ultimii 25 de ani, OMV Petrom a parcurs o transformare profundă. Am evoluat de la o companie predominant locală de petrol și gaze naturale la o companie regională integrată de energie, – un furnizor de încredere pentru România, contribuind cu aproximativ o treime din carburanții și gazele naturale și circa 10% din producția de energie electrică ale țării. Astăzi, continuăm această transformare prin dezvoltarea Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale din Uniunea Europeană, și prin alte investiții în proiecte cu emisii de carbon reduse și zero. Obiectivul nostru rămâne acela de a crea valoare pe termen lung pentru acționarii noștri și pentru economia României”, a declarat Christina Verchere, director general al OMV Petrom, cu ocazia evenimentului aniversar, la finalul căruia s-a sunat, simbolic, clopoțelul BVB.

Peste o jumătate de milion de români ca acționari direcți

Potrivit șefei OMV Petrom, compania a fost listată la BVB pe 3 septembrie 2001, moment în care capitalizarea era de 1,6 miliarde de lei, iar în prezent, a ajuns la o valoare de piață de aproximativ 75 de miliarde de lei, adică o creștere de aproape 50 de ori în ultimii 25 de ani.

Astfel, valoarea unei investiții de 1,000 RON în acțiuni OMV Petrom la finalul anului 2001, împreună cu dividendele încasate, ar fi de peste 50.000 RON la finalul lunii august 2026, potrivit oficialilor.

Din 2004, de la finalizarea privatizării, OMV Petrol a contribuit cu peste 48 de miliarde de euro prin taxe, impozite si dividende și, mai important, a spus Christina Verchere, a investit peste 21 de miliarde de euro în România și a alocat 210 milioane de euro pentru a sprijini comunitățile prin inițiative legate de educație, sănătate, protecția mediului și de dezvoltare locală.

„Cred cu tărie că o companie este parte a societății, suntem parte a procesului de a furniza un produs, asta este ceea ce facem noi, iar în cazul nostru este vorba despre energie. Suntem parte din structura economică a țării și, de asemenea, din structura socială a țării”, a spus CEO-ul OMV Petrom.

În prezent există peste o jumătate de milion de români ca acționari direcți la OMV Petrom și aproximativ 8,5 milioane de persoane sunt acționari indirecți, prin intermediul fondurilor de pensii locale, de Pilon 2 sau Pilon 3, la care contribuie obligatoriu, respectiv facultativ.

„Prin urmare, performanța noastră contribuie nu numai la randamentul investitorilor, ci și la economiile pe termen lung a milioane de români”, a explicat Christina Verchere la BVB.

„Investim în proiecte care vor modela viitorul energetic al României. În special, desigur, proiectul Neptun Deep, care este cel mai mare proiect de gaze naturale din Uniunea Europeană. Pe lângă acestea, investim și în combustibili sustenabili, energie regenerabilă și alte soluții energetice cu emisii reduse de carbon. Aceste proiecte sunt concepute pentru a consolida securitatea energetică, a sprijini dezvoltarea economică și, de asemenea, pentru a crea valoare pe termen lung. Iar ambiția noastră rămâne clară, de a crea valoare pe termen lung pentru acționarii noștri, contribuind în același timp la economia și viitorul energetic al României”, a declarat Christina Verchere.

Peste 25 de ani, compania are toate șasele să fie și mai puternică, dată fiind strategia de investiții, menită să mențină compania relevantă și să acopere nevoile generate de toate trendurile de consum, așa cum a spus șefa OMV, ca răspuns la întrebarea reporterului Mediafax.

„În sectorul energetic, privim pe termen lung. Suntem o companie pe termen lung prin natura noastră. Poate părea că lumea are evident multe lucruri pe termen scurt, dar noi gândim pe termen lung. Nu sunt sigur că ne gândim până la 20, scuze, 25 de ani, dar dacă aș putea face câteva comentarii personale. Cred fundamental că strategia pe care o avem implementată este atât de a furniza energia de care avem nevoie astăzi, susținută de securitatea energetică, cât și de a privi spre viitor în ceea ce privește produsele în schimbare pe care societatea le așteaptă în ceea ce privește decarbonizarea. Am investit, până la sfârșitul acestui deceniu, 11 miliarde de euro pentru a face ambele lucruri, Neptun Deep fiind unul dintre ei, dar și energia regenerabilă, precum și biocombustibilii, toate acestea au scopul de a face ca acestea să fie relevante în furnizarea de energie și transport pentru societate în deceniile următoare”, a declarat Christina Verchere.

„Așadar, strategia noastră se referă la tendințele pe termen lung pe care le observăm și la modul în care vrem să ne asigurăm că acest lucru înseamnă, de asemenea, să ne asigurăm că suntem o companie puternică. Pentru că, așa cum a spus Radu (Radu Hanga, președintele BVB – n.r.), cred că o OMV Petrom puternică este o contribuție importantă la România. Așadar, în 25 de ani, cred că ne veți vedea, sperăm, mai puternici. Cred că ne îndreptăm către o companie mult mai regională. Așadar, ne vom mândri cu România și o vom duce și în afara țării”, a spus CEO-ul OMV Petrom.

În ce privește proiectul strategic Neptun Deep, Christina Verchere a reiterat că acesta este în grafic, cu producția programată pentru 2027, fără a restrânge termenul de livrare a primei molecule de gaz din perimetrul de mare adâncime din Marea Neagră. Șefa OMV Petrom a precizat de asemenea, încă o dată, la întrebarea jurnaliștilor privind chestiuni de securitate legate de lucrările din largul apelor românești, că responsabilii companiei colaborează cu toate autoritățile române, iar proiectul a avansat fără întreruperi.

„În primul rând, cred că este important de menționat că am luat decizia de investiție pentru Neptun în iunie 2023, conștienți de ceea ce se întâmpla în lume la acea vreme. Așadar, am ajuns aici înțelegând situația și gândindu-ne la planul de securitate pentru proiect. Acesta este primul lucru cu care aș dori să vă las. În al doilea rând, avem mai multe activități în Marea Neagră decât doar Neptun Deep. Desfășurăm operațiuni în apele puțin adânci și am făcut asta tot timpul. În plus, aducem țiței în Constanța pentru rafinărie. Toate acestea, împreună cu Neptun Deep, fără întreruperi. Al treilea punct cu care v-aș lăsa este că lucrăm foarte strâns cu autoritățile române în ceea ce privește toate activitățile noastre din Marea Neagră și toate activitățile noastre sunt neîntrerupte”, a conchis șefa OMV Petrom.

Platforma de producție „Neptun Alpha” a fost instalată cu succes în largul Mării Negre, după cum au anunțat, pe 20 iulie, partenerii egali în proiectul Neptun Deep, OMV Petrom, operator, și Romgaz. Platforma cântărește peste 16.500 de tone și măsoară peste 225 de metri, iar structurile aferente acesteia au fost instalate cu ajutorul Saipem 7000, a treia cea mai mare navă-macara semi-submersibilă din lume. Începerea producției este estimată pentru 2027, fără a fi indicată un interval mai exact al anului.

Neptun Deep este un proiect strategic pentru România, reprezintă o investiție comună de aproximativ 4 miliarde de euro și va genera o producție anuală estimată de circa 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Ce înseamnă OMV Petrom pentru piața de capital

Pe parcursul celor 25 de ani de prezență la Bursa de Valori București au fost realizate aproximativ 2,3 milioane de tranzacții cu acțiuni SNP. Din momentul listării până în 31 august 2026, investitorii au tranzacționat un număr de peste 61 miliarde de acțiuni SNP în valoare de peste 26 miliarde de RON.

„Aniversăm un sfert de secol alături de OMV Petrom la Bursa de Valori București – una dintre cele mai puternice companii din Europa de Sud-Est și al doilea cel mai mare emitent român de pe piață după capitalizare. În toți acești ani, OMV Petrom a devenit un reper de profesionalism, care îmbină guvernanța corporativă cu responsabilitatea continuă față de investitori. Acțiunea SNP, tranzacționată individual sau prin 7 ETF-uri listate la BVB care urmăresc indici din componența cărora face parte, este o alegere firească în portofoliile a sute de mii de români. Suntem încrezători că un partener de calibrul OMV Petrom în ecosistemul bursier va continua să însuflețească dezvoltarea României și va deschide noi drumuri spre progres și energie sustenabilă”, a declarat Remus Vulpescu, Director General Bursa de Valori București.

OMP Petrom este controlată de compania omonimă din Austria OMV Aktiengesellschaft, care dețin 51,2% din acțiuni, iar  OMV Petrom, iar acționarii români dețin circa 46% din acțiuni, dintre care statul român, prin Ministerul Energiei, 20,7%, iar 25,1%, de fondurile de pensii din România, precum și de alte persoane fizice și entități juridice românești, potrivit datelor la sfârșitul lunii iunie 2026. Restul de 3% sunt deținute de alți investitori străini.

Varșovia urmează să își exprime „opoziția fermă față de escaladarea acțiunilor agresive ale Rusiei”, au transmis oficialii polonezi.

Decizia vine la o zi după ce Ministerul polonez de Externe și-a exprimat solidaritatea cu Germania, în urma informațiilor potrivit cărora Rusia s-ar afla în spatele tentativei de atac de la aeroportul Leipzig/Halle, produsă în luna august.

Guvernul german a anunțat marți că a ajuns la concluzia că Rusia este responsabilă pentru incident, în urma investigațiilor poliției și a informațiilor serviciilor de informații. O dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită pe 4 august în apropierea unui avion cargo ucrainean la aeroportul Leipzig/Halle și a fost dezamorsată.

Polonia a condamnat miercuri „actele de sabotaj și tentativele de atac hibrid” pe teritoriul statelor membre NATO și UE și a transmis că își va intensifica eforturile pentru consolidarea flancului estic al Alianței și al Uniunii Europene.

Rusia a respins acuzațiile Germaniei și a calificat afirmațiile privind implicarea sa în incidentul de la Leipzig drept nefondate.

UPDATE. Nicușor Dan: „Avem un deficit de procurori la Secția Specială”

„Eu am venit doar pentru punctul 1, care se referă la procurorii pe care parchetul general îi propune pentru investigarea a infracțiunii de corupție săvârșite de magistrați. Aici avem un deficit de procurori la secția specială din cadrul parchetului general. Avem doar 3 din 14.

Azi au mai fost propuși 2. A mai fost propus unul la parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Este un subiect important pentru că suspiciunea de infracțiune chiar în gen în rândul magistraților deteriorează, afectează încrederea românilor în statul român. Este important să tranșăm administrativ chestiunea asta.

Este și parte din raportul pe statul de drept al Comisiei Europene. Ce am mai spus în sală? Am mai spus că această activitate trebuie dusă cu celeritate și cu echilibru. De aceea e important să fie procuror cu experiență și cu o probabilitate morală incontestabilă, astfel încât să rezolvăm problema asta de suspiciune. Aici am venit doar pentru punctul 1 de pe ordinea de zi al ședinței CSM-ului”, a declarat la finalul participării la CSM președintele României.

UPDATE. Nicușor Dan a declarat că este interesat de procurorii care ar trebui să cerceteze infracțiunile săvârșite de magistrați. „Infracțiunile comise de magistrați deteriorează încrederea în statul român. Trebuie să fie procurori cu experiență și cu probitate morală”, a declarat Dan.

Nicușor Dan, președintele României, a ajuns astăzi la sediul CSM, unde prezidează în premieră, potrivit atributelor constituționale, ședința Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit Constituției, preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.

La ședința CSM sunt prezenți șeful ÎCCJ, Lia Savonea, procurorul general al României, Cristina Chiriac, președintele CSM Liviu Odagiu și restul membrilor CSM.

În timpul ședinței, Nicușor Dan a spus că dorește să pună în discuția Consiliului relația parchetelor cu Poliția.

Secretarul Pentagonului, Pete Hegseth, a prelungit desfășurarea unităților Armatei și Marinei SUA în Orientul Mijlociu până în 2027, a relatat The Wall Street Journal (WSJ), citând surse.

Prelungirea vizează aproximativ 50.000 de soldați.

Potrivit surselor ziarului, aceasta face „parte a unei strategii pe termen lung menite să-i ofere președintelui american Donald Trump libertate de acțiune în acest război”.

Potrivit WSJ, în special, 19 nave și vapoare militare, sisteme de apărare aeriană, avioane de vânătoare și unități de aterizare vor continua să fie desfășurate în Orientul Mijlociu în 2027.

După cum notează ziarul, la începutul războiului cu Iranul, Pete Hegseth a afirmat în repetate rânduri că conflictul se va încheia rapid.

Cu toate acestea, WSJ relatează acum că Casa Albă se așteaptă ca acesta să continue până în 2027.

Surse citate de WSJ susțin că Donald Trump dorește să mențină o prezență militară în Orientul Mijlociu pentru a-și asigura flexibilitatea, inclusiv acțiuni ofensive terestre, în cazul în care conflictul escaladează.

Agenția de Poliție Metropolitană din Seul l-a trimis, joi, pe Bang la Parchetul Districtului Sud din Seul, solicitând punerea sa sub acuzare pentru încălcarea legii privind piețele de capital, potrivit agenției de poliție și parchetului, citată de Associated Press. 

Bang Si-Hyuk este miliardarul fondator, dar și președinte al companiei Hybe. Compania este acuzată că că ar fi indus în eroare investitorii în 2019.

Bang le-a sugerat investitorilor companiei că nu avea planuri imediate de a intra pe bursă, determinându-i astfel să-și vândă acțiunile către un fond de capital privat cu puțin timp înainte ca compania să procedeze la o ofertă publică inițială.

Alți patru suspecți, puși sub acuzare

Potrivit presei sud-coreene, poliția a trimis, joi, la procuratură și alți patru suspecți, între care se numără directori ai Hybe și reprezentanți ai fondului de capital privat, solicitând punerea lor sub acuzare.

Reprezentanții Hybe au declarat că Bang neagă orice faptă ilegală.

„Am răspuns în mod constant la acuzații cu dovezi și fapte obiective. Ne așteptăm ca acuzațiile să fie soluționate pe deplin și în mod transparent prin intermediul procesului juridic”, a declarat, joi, echipa de avocați a lui Bang într-un comunicat.

Poliția sud-coreeană a mai cerut arestarea magnatului BTS și anterior

Poliția a solicitat anterior arestarea lui Bang de două ori, în aprilie și mai, însă procurorii au respins aceste cereri, pe motiv că poliția nu a furnizat motive suficiente pentru arestarea sa și nu a respectat solicitarea procurorilor de a porni o anchetă suplimentară asupra cazului fondatorului companiei Hybe.

Observatorii spun că procurorii ar putea solicita din nou o anchetă suplimentară din partea poliției, în loc să-l pună imediat sub acuzare pe Bang.

Vestea problemelor legale ale lui Bang a ieșit la iveală după ce BTS s-a reunit și a lansat un turneu mondial mult așteptat la începutul acestui an, după o pauză muzicală de aproape patru ani cauzată de serviciul militar obligatoriu al membrilor trupei în Coreea de Sud.

Președintele american Donald Trump susține că Statele Unite au o capacitate de supraveghere atât de mare asupra Iranului, încât armata americană poate urmări fiecare mișcare a forțelor iraniene.

„Nu se pot mișca. Nu pot merge nici la baie fără să-i vedem”, a spus Trump, după care a adăugat că SUA au detectat și distrus un sistem iranian de rachete aflat în construcție în apropierea Strâmtorii Ormuz.

Declarația lui Trump a fost făcută într-un cadru informal, în fața Casei Albe, în prezența reporterilor, în cadrul unei sesiuni ad-hoc de întrebări și răspunsuri.

„Vedem tot ce fac”

În acest context, Trump a mai spus că forțele americane au observat că Iranul încerca să își reconstruiască sistemele radar și capacitățile de rachete din regiune.

Mai mult, militarii americani au identificat inclusiv construirea unui sistem destinat lansării de mine în apele Strâmtorii Ormuz.

„Îl construiau. Era aproape terminat, așa că l-am eliminat. Am văzut că îl construiau. Vedem tot ce fac”, a spus Trump.

„Control foarte puternic” asupra strâmtorii

Președintele american a susținut că Statele Unite au eliminat și minele din Strâmtoarea Ormuz și că navele petroliere continuă să traverseze zona.

Trump a afirmat că SUA au „un control foarte puternic” asupra strâmtorii, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol.

„Controlăm și continuăm să controlăm Strâmtoarea Ormuz. Scoatem în fiecare zi numeroase nave, cu milioane de barili de petrol. În cea mai mare parte, facem acest lucru fără probleme”, a declarat Trump.

Acesta spune că forțele iraniene mai lansează ocazional drone, însă acestea sunt interceptate de armata SUA.

„Din când în când, lansează o dronă și noi o doborâm. Dar avem control, un control foarte puternic”, a spus Trump.

Trump amenință cu noi lovituri

Declarațiile lui Trump vin după noua escaladare de la sfârșitul săptămânii trecute a confruntării militare dintre Statele Unite și Iran, când forțele militare americane au bombardat din nou Iranul, după o pauză de aproximativ o lună.

Trump a transmis că armata americană este pregătită să lanseze noi atacuri dacă situația o impune și că Statele Unite dispun de capacitatea de a lovi ținte iraniene înainte ca acestea să devină operaționale.

Strâmtoarea Ormuz este un punct strategic major pentru economia mondială, iar orice blocare sau perturbare a traficului maritim de aici poate afecta aprovizionarea cu energie și prețurile internaționale ale petrolului.

Deputatul PSD Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, susține că românii trec prin una dintre „cele mai grele perioade pentru economia românească din ultimii 30 de ani”, făcând apel către Guvern să adopte măsuri pentru sprijinirea companiilor și protejarea locurilor de muncă.

„Am fost în fabrici, am vorbit cu oameni care produc în România și cu antreprenori care țin în spate mii de locuri de muncă. Am ascultat problemele lor, am văzut presiunea uriașă pe care o resimt și mesajul este foarte clar: trecem prin una dintre cele mai grele perioade pentru economia românească din ultimii 30 de ani. Costurile au crescut, predictibilitatea a scăzut, iar pentru foarte multe companii fiecare lună a devenit o luptă pentru menținerea producției și a locurilor de muncă.”, a scris Bogdan Ivan pe pagina sa de Facebook.

Acesta spune că România nu își mai permite „măsuri luate de la o zi la alta” și susține că este nevoie de un „plan coerent”, care să ofere companiilor mai multă stabilitate.

El propune trei direcții principale, referitoare la prețul carburanților, securizarea gazelor naturale și reducerea costurilor cu energia electrică pentru companiile românești.

„România nu mai are nevoie de improvizații, de măsuri luate de pe o zi pe alta sau de explicații după ce problemele au apărut deja. Are nevoie de un plan real, coerent și aplicabil, construit în jurul a trei măsuri clare.”, precizează Ivan.

Cele trei măsuri propuse de Bogdan Ivan

Prima măsură propusă de fostul ministru al Energiei este declararea unei situații de criză în domeniul carburanților.

„Prima: declararea unei situații de criză în domeniul carburanților, astfel încât statul să poată interveni rapid și eficient, iar prețul final la pompă să nu mai fie lăsat să crească fără control.”, precizează el.

A doua măsură se referă la gazele naturale. Bogdan Ivan spune că România se pregătește pentru o „iarnă complicată, cu prețuri ridicate și cu prea multă incertitudine”.

„A doua: securizarea gazelor naturale ale României. Intrăm într-o iarnă complicată, cu prețuri ridicate și cu prea multă incertitudine atât pentru populație, cât și pentru economie. România are resurse și trebuie să le folosească inteligent, în primul rând pentru siguranța energetică și pentru susținerea economiei naționale.”

A treia măsură vizează prețul energiei electrice pentru companiile românești. Deputatul PSD spune că industria nu poate rămâne competitivă dacă firmele suportă costuri ridicate cu energia.

„A treia: energie electrică la un preț competitiv pentru companiile românești. Nu poți cere industriei să producă, să investească, să păstreze locurile de muncă și să concureze pe piața europeană, în timp ce o lași să suporte unele dintre cele mai mari costuri cu energia.”, scrie acesta.

Ivan precizează că „nu mai este timp pentru soluții mimate sau pentru amânări”.

„Trebuie acționat acum, înainte ca firmele românești să fie puse în genunchi și înainte ca oamenii să plătească și mai mult pentru lipsa de decizie.”, adaugă el.

„PSD își asumă responsabilitatea guvernării și își asumă găsirea soluțiilor de care România are nevoie. România are nevoie de un Guvern stabil, de decizii predictibile și de o majoritate care să își asume protejarea economiei, a companiilor românești și, înainte de toate, a locurilor de muncă.”, declară Ivan.

Este cel mai mare exercițiu de protecție civilă organizat în Europa de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Euronews. În centrul exercițiului se află un adăpost subteran săpat în stâncă, proiectat să ofere protecție inclusiv împotriva unor atacuri nucleare sau biologice. În mod normal, spațiul este o sală de sport. Pentru exercițiu, însă, sute de persoane au dormit acolo pe paturi de campanie.

Finlandezii simulează o criză provocată de atacuri

Scenariul pregătit la Kuopio este unul complex. Infrastructura critică a orașului este afectată de atacuri cibernetice, alimentarea cu apă și electricitate este perturbată, iar populația trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unor atacuri cu rachete. În interiorul adăpostului, militarii finlandezi echipați în costume de protecție și măști verifică nivelul radiațiilor.

Harjoitus alkoi sähköjen pimenemisellä. Luolassa 2000 ihmistä harjoituksessa. Tiloihin mahtuu 7000 ihmistä tositilanteessa. pic.twitter.com/jItNHtknPA

— Mervi Paakkinen (ent. Parviainen) (@merparvi) September 2, 2026

Scopul nu este doar testarea echipamentelor. Autoritățile vor să vadă dacă populația știe ce trebuie să facă în primele ore ale unei crize, inclusiv într-o situație în care serviciile publice nu mai funcționează normal. Finlanda recomandă ca oamenii să fie capabili să se descurce singuri cel puțin 72 de ore, în cazul în care electricitatea se întrerupe sau apa devine nepotabilă.

Lecția războiului din Ucraina

Exercițiul are loc într-o țară care împarte cu Rusia o frontieră de peste 1.300 de kilometri, de la Marea Baltică până în apropierea Cercului Polar. Finlanda a intrat în NATO în 2024, împreună cu Suedia, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Până atunci, strategia finlandeză se bazase în mare măsură pe capacitatea proprie de apărare. Acum, autoritățile încearcă să combine apărarea militară cu pregătirea populației.

Asko Muhonen, colonel în rezervă și organizator al exercițiului de la Kuopio, spune că apărarea Finlandei depinde nu doar de armată, ci și de mentalitatea oamenilor obișnuiți, care trebuie să fie pregătiți să își asume responsabilitatea pentru securitatea țării. Ucraina oferă una dintre cele mai importante lecții. În timpul atacurilor rusești, oamenii au uneori doar câteva minute pentru a ajunge la o stație de metrou sau într-o parcare subterană. De aceea, spune Muhonen, un adăpost nu trebuie neapărat să reziste unui atac nuclear pentru a fi util. Mai important este ca oamenii să poată ajunge rapid într-un loc care oferă un anumit nivel de protecție.

„Nimeni nu știa că se poate întâmpla”

Printre participanții la exercițiu se află și Dmytro Untila, un student ucrainean de 20 de ani. El se afla acasă, în Odesa, când rachetele rusești au lovit orașul la 24 februarie 2022, în prima zi a invaziei pe scară largă. Nu avea un adăpost la care să poată ajunge și s-a refugiat în holul de la intrarea în clădire. Experiența l-a făcut să privească diferit pregătirea pentru situații de urgență. Potrivit lui, instruirea ar fi fost cu siguranță utilă în Ucraina, pentru că „nimeni nu știa că se poate întâmpla”. Aceasta este una dintre ideile centrale ale exercițiului finlandez: populația trebuie să știe ce are de făcut înainte ca o situație reală să apară.

Și infrastructura energetică este testată

Războiul nu înseamnă însă doar rachete. Juha Räsänen, directorul companiei energetice Savon Voima, spune că în regiunea Kuopio cele mai obișnuite amenințări pentru infrastructură sunt încă ninsorile abundente, furtunile și vremea severă. Dar situația s-a schimbat radical după invazia Ucrainei. Compania a renunțat la achiziționarea biocombustibilului rusesc și, potrivit lui Räsänen, a observat o creștere semnificativă a atacurilor cibernetice asupra rețelei.

Finlanda: trupele participante la exercițiu execută sarcinile principale de apărare locală. Sursa foto: X

Inginerii au descoperit anul trecut și cel puțin zece autocolante amplasate în puncte considerate vulnerabile ale infrastructurii energetice. Alte companii finlandeze au raportat descoperiri similare, fără să fie clar cine le-a amplasat. Au fost observate și drone în apropierea liniilor electrice, însă autorii nu au fost identificați. Totuși, serviciul finlandez de securitate și informații a precizat că a investigat numeroase sesizări și nu a identificat, în acest caz, nimic care să reprezinte o amenințare confirmată. Unele observații raportate de populație, inclusiv drone, au avut explicații obișnuite.

Finlanda are propria memorie a războiului

Pregătirea populației are și o explicație istorică. În războaiele purtate cu Uniunea Sovietică, Finlanda a pierdut aproximativ 11% din teritoriu, iar peste 400.000 de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. La Kuopio, memoria acelor evenimente este încă vie.

Risto Mönkkönen, în vârstă de 95 de ani, își amintește cum, în copilărie, a fugit într-un adăpost împreună cu tatăl său în momentul în care un bombardament a lovit orașul. Cinci dintre prietenii tatălui său au fost uciși.

Pirkko Naukkarinen, acum în vârstă de 102 ani, avea 16 ani când a lucrat într-o bucătărie de campanie din apropierea frontului. A trecut prin bombardamente și a fost nevoită să se ascundă în tranșee și șanțuri.

O altă femeie, Aili Toivanen, a povestit că familia sa a fost evacuată de două ori. A doua oară, trenul în care se aflau a fost bombardat de aviația sovietică. Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, ea s-a temut că ar putea fi obligată să-și părăsească locuința pentru a treia oară.

„Nu trebuie să credem ce spun, ci să observăm ce fac”

La exercițiul din Kuopio participă inclusiv copii și studenți. Pentru autoritățile finlandeze, pregătirea începe cu mult înainte ca o criză să apară. Ideea este ca oamenii să știe cum să reacționeze atunci când electricitatea dispare, comunicațiile sunt afectate, apa nu mai poate fi consumată sau apare o amenințare militară. Finlanda nu susține că poate elimina toate riscurile. Dimpotrivă, unul dintre mesajele exercițiului este că nu toate amenințările pot fi prevenite. Dar o populație pregătită poate reduce efectele unei crize. Într-un context european în care autoritățile avertizează tot mai des asupra atacurilor cibernetice, sabotajului și altor forme de război hibrid, modelul finlandez pune accentul pe o idee simplă: apărarea unei țări nu începe și nu se termină la granița armatei. „Nu credeți ce spun, ci observați ce fac”, este mesajul transmis de Asko Muhonen atunci când vorbește despre Rusia.

Decizia autorităților germane vine în urma unui incident cu drone produs la aeroportul Leipzig/Halle. Berlinul a anunțat o serie de măsuri împotriva Rusiei, printre care închiderea unui centru cultural rus din Berlin și a consulatului rus din Bonn.

Germania închide consulatul Rusiei după incidentul cu drone

Autoritățile germane au justificat măsurile prin necesitatea de a răspunde incidentului de la aeroportul Leipzig/Halle. Berlinul a adoptat o poziție fermă față de Moscova, în contextul tensiunilor tot mai mari dintre Germania și Rusia.

Kremlinul consideră însă că reacția Germaniei este lipsită de coerență și a respins acuzațiile care leagă Moscova de incident.

Kremlinul acuză Germania că a fabricat dovezi

Președintele rus Vladimir Putin a acuzat, marți, Germania că ar fi „plantat dovezi” pentru a putea atribui Rusiei responsabilitatea pentru incidentul de la aeroport.

Moscova a respins în mod repetat acuzațiile occidentale privind implicarea sa în diverse incidente de securitate și consideră că Germania adoptă o atitudine ostilă față de Rusia.

Închiderea consulatului din Bonn și a centrului cultural rus din Berlin reprezintă cele mai recente măsuri luate de autoritățile germane în contextul deteriorării relațiilor dintre cele două țări.

Instituția Prefectului, Județul Neamț, anunță măsuri urgente pentru asigurarea apei potabile și menajere în unitățile de învățământ din județ, în contextul secetei prelungite.

Potrivit unui comunicat de presă, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Neamț s-a întrunit miercuri, 2 septembrie, și a aprobat Hotărârea nr. 11, prin care a fost stabilit un program de măsuri pentru asigurarea apei în toate unitățile de învățământ de pe raza județului, odată cu începerea noului an școlar 2026-2027.

Decizia a fost luată din cauza situației considerate, la acest moment, critică, provocată de seceta prelungită și de problemele apărute la rețeaua de alimentare.

Potrivit Instituției Prefectului, nivelul pânzei freatice a scăzut în zona de captare Lunca, din comuna Vânători-Neamț, iar pe traseul magistralei de aducțiune Preutești, Târgu Neamț au avut loc mai multe avarii.

Problemele afectează alimentarea continuă cu apă în orașul Târgu Neamț și în comunele Agapia, Bălțătești, Grumăzești, Răucești și Vânători-Neamț. Alte localități din județ sunt și ele afectate, pentru că nu dispun de rețele autorizate pentru furnizarea apei potabile.

Apa potabilă, asigurată în școlile din zonele afectate

Prima măsură prevede asigurarea apei potabile pentru elevii din unitățile de învățământ aflate în localitățile în care Compania Județeană ApaServ S.A. sau Compania de apă ApaVital S.A. nu pot asigura alimentarea continuă cu apă.

Măsura se aplică în Târgu Neamț, Agapia, Bălțătești, Grumăzești, Răucești, Vânători-Neamț și în alte localități care ar putea fi afectate.

Asigurarea apei potabile va începe din data de 7 septembrie 2026 și va continua până la remedierea problemelor.

O măsură similară se aplică și în școlile care nu sunt alimentate de ApaServ S.A. sau ApaVital S.A. și ale căror surse alternative de apă au devenit indisponibile din cauza secetei.

Și în aceste cazuri, directorii unităților de învățământ și primarii sunt responsabili. Măsura intră în vigoare din 7 septembrie și se menține până la remedierea situației.

Școlile vor fi dotate cu rezervoare și sisteme de hidrofor

Pentru asigurarea apei menajere în unitățile de învățământ vizate, CJSU a decis montarea unor rezervoare de apă.

Acestea vor fi dimensionate în funcție de numărul de elevi din fiecare școală, vor fi dotate cu hidrofor și vor fi racordate la rețeaua de apă existentă a clădirilor.

Și această măsură va fi aplicată începând cu 7 septembrie 2026 și va rămâne în vigoare până la remedierea problemelor.

ISU și serviciile voluntare vor transporta apă către școli

În cazul unităților de învățământ afectate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Petrodava” al județului Neamț și Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență vor asigura transportul apei menajere către școli.

Transportul se va face la solicitarea primăriilor, iar responsabili pentru această măsură sunt primarii localităților și Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Petrodava” al județului Neamț.

„Dictaturile care calcă în picioare drepturile cetățenilor lor nu ar trebui să se bucure de aceleași avantaje economice sau politice ca guvernele angajate să apere pacea și securitatea”, a declarat secretarul de stat al Statelor Unite Marco Rubio  într-un comunicat, denunțând o „dictatură brutală” și cerând comunității internaționale să intensifice presiunea asupra statului Nicaragua, potrivit Le Figaro.

Aprobată în unanimitate de Adunarea Națională marți, reforma constituțională are o semnificație esențial simbolică într-o țară în care oponenții au fost închiși sau forțați să se exileze și unde, alături de Frontul Sandinist de Eliberare Națională (FSLN) al lui Daniel Ortega, au mai rămas doar partide minore aliniate guvernului.

Daniel Ortega a susținut că această măsură a protejat Nicaragua de interferențele Washingtonului, pe care îl acuză că a încercat să-l răstoarne printr-o mișcare de protest în 2018, a cărei represiune a dus la aproximativ 350 de morți, potrivit ONU. Fără a-l menționa direct pe Marco Rubio, Daniel Ortega a declarat miercuri seară că Statele Unite sunt „inamicul” unor țări precum a sa.

„Pur și simplu pentru că este o putere militară globală, se simt îndreptățiți să atace”, a criticat el în timpul unei ceremonii care a marcat aniversarea armatei nicaraguane. „Cei care ne amenință constant, aveți aici un popor și o armată care nu vor fi niciodată cumpărate și nu se vor preda niciodată”, a adăugat liderul.

La începutul lunii august, Statele Unite și aliații săi din Organizația Statelor Americane (OAS) au cerut organismului să ia măsuri împotriva Nicaraguei din cauza reformei. „Războiul purtat de Murillo și Ortega împotriva democrației amenință stabilitatea și prosperitatea” continentului, a subliniat miercuri Marco Rubio.

SUA acuză încălcările drepturilor omului în Nicaragua

Guvernul SUA „rămâne angajat să identifice și să implementeze măsuri pentru a aborda încălcările drepturilor omului comise de Murillo și Ortega, inclusiv în cadrul unor organisme precum OAS ”, a spus el. În ciuda presiunilor din partea administrației Trump, Statele Unite rămân principalul partener comercial al Nicaraguzei, iar țara primește, de asemenea, împrumuturi de la bănci internaționale și de la FMI, pe fondul temerilor unei catastrofe umanitare.

Daniel Ortega a guvernat Nicaragua în anii 1980, după revolta care l-a înlăturat pe dictatorul susținut de SUA, Anastasio Somoza. Revenit la putere în 2007 și reales de atunci în alegeri marcate de nereguli, el și-a consolidat constant influența asupra acestei țări din America Centrală cu 7 milioane de locuitori, unde China are interese miniere semnificative.

Represiunea s-a intensificat după protestele din 2018, forțând aproape un milion de nicaraguani să se exileze și reducând efectiv la tăcere presa independentă. Uniunea Europeană și Statele Unite au impus sancțiuni țării de atunci.

În timpul alegerilor din 2021, Daniel Ortega i-a închis pe principalii candidați, multiplicând măsurile de exil și retragerea cetățeniei. Aproximativ 500 de activiști politici, umanitari, intelectuali, jurnaliști și preoți au fost, de asemenea, vizați. Detractorii lui Daniel Ortega îl acuză că încearcă să instaureze o „dictatură dinastică”, în contextul în care se apropie de împlinirea a 81 de ani, în noiembrie, și suferă de probleme de sănătate.

UPDATE, ora 9:30 Președintele Consiliului European, primit de Nicușor Dan

Președintele Consiliului European, António Costa, a fost primit de către președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni.

Știrea inițială: Antonio Costa vine joi în România

António Costa va fi primit joi, la ora 09:30, la Palatul Cotroceni, potrivit programului anunțat de Administrația Prezidențială.

Cei doi oficiali vor avea mai întâi convorbiri tête-à-tête, urmate de convorbiri oficiale. Nicușor Dan și António Costa vor susține apoi declarații comune de presă, programate în jurul orei 11:00.

Vizita la București face parte din turneul președintelui Consiliului European prin capitalele statelor membre, în cadrul căruia António Costa discută cu liderii europeni despre principalele priorități ale UE și despre temele care vor fi abordate la viitoarele reuniuni ale Consiliului European.

Una dintre temele importante ale discuțiilor din acest an este viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Negocierile privind cadrul financiar multianual vor stabili principalele priorități de cheltuieli ale UE pentru următorii șapte ani și nivelul fondurilor alocate diferitelor politici europene.

Miercuri, António Costa are programate vizite la Luxemburg, Zagreb și Budapesta, unde se întâlnește cu premierul Luxemburgului, Luc Frieden, premierul Croației, Andrej Plenković, și premierul Ungariei, Péter Magyar.

Joi, după întâlnirea cu Nicușor Dan de la București, președintele Consiliului European va merge la Sofia pentru discuții cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, iar apoi la Atena, unde se va întâlni cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că centrele Goethe-Institut din Moscova, Sankt Petersburg și Ekaterinburg vor fi închise, transmite AP. Decizia reprezintă o nouă etapă în deteriorarea relațiilor dintre cele două țări, pe fondul războiului din Ucraina și al acuzațiilor occidentale privind operațiuni de sabotaj atribuite Rusiei.

De la o dronă găsită lângă un avion ucrainean la represalii diplomatice

La originea noului conflict se află un incident produs pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle. O dronă încărcată cu explozibili a fost găsită în apropierea unui avion ucrainean. Dispozitivul a fost ulterior dezamorsat. Aeroportul Leipzig/Halle este unul dintre importantele centre de transport de marfă din Germania și are un rol relevant în logistica sprijinului acordat Ucrainei. Berlinul a acuzat Moscova în legătură cu tentativa de atac, în timp ce Rusia respinge acuzațiile.

5 august 2026, Saxonia, Schkeuditz: Specialiști criminaliști ai poliției se pregătesc să utilizeze un robot pentru neutralizarea explozivilor în apropierea unei aeronave ucrainene, pe Aeroportul Leipzig/Halle. Foto: Hendrik Schmidt/dpa

Germania a închis instituții rusești

După incident, Germania a anunțat închiderea Consulatului Rusiei din Bonn și a Russian House, centrul cultural rus din Berlin. Moscova a interpretat aceste măsuri drept o lovitură directă asupra prezenței sale diplomatice și culturale în Germania. Lavrov a susținut că Berlinul „nu putea să nu înțeleagă” că închiderea Russian House va însemna, în esență, sfârșitul prezenței culturale germane în Rusia. „Orice alt răspuns ar arăta lipsă de respect de sine”, a afirmat ministrul rus de Externe, explicând decizia Moscovei.

Rusia acuză Germania, Berlinul acuză Moscova

Cele două guverne au poziții diametral opuse în privința incidentului de la Leipzig/Halle. Germania consideră Rusia responsabilă pentru tentativa de atac, în timp ce Moscova respinge acuzațiile. Președintele rus Vladimir Putin a declarat anterior că acuzațiile reprezintă o încercare a Berlinului de a distrage atenția de la propriile probleme și de la nemulțumirea alegătorilor. Putin a respins și dovezile prezentate în sprijinul acuzațiilor, afirmând că acestea ar fi fost „plantate”. Prin urmare, în cazul dronei, responsabilitatea nu este prezentată în sursa citată ca fiind stabilită printr-o hotărâre definitivă, iar Moscova neagă implicarea.

Un nou front în conflictul dintre Rusia și Occident

Incidentul apare într-un moment în care oficialii occidentali acuză Rusia, în mod repetat, de desfășurarea unei campanii de sabotaj și perturbare în Europa. Potrivit acestor acuzații, scopul ar fi subminarea sprijinului european pentru Ucraina și destabilizarea unor state europene. Închiderea instituțiilor culturale reprezintă însă o formă diferită de confruntare: în locul unor măsuri strict militare sau economice, Moscova și Berlinul ajung să își reducă reciproc prezența diplomatică și culturală. Pentru publicul german și rus, astfel de instituții reprezintă canale importante pentru promovarea limbii, culturii și schimburilor educaționale.

Consecințele unei dispute în care nimeni nu-și asumă responsabilitatea

Prin decizia anunțată de Lavrov, Moscova transmite că măsurile Berlinului vor avea consecințe directe asupra prezenței germane în Rusia. Închiderea centrelor Goethe-Institut din cele trei mari orașe rusești marchează astfel o nouă deteriorare a relațiilor bilaterale. Deocamdată, disputa se concentrează pe responsabilitatea pentru incidentul de la Leipzig/Halle și pe reacțiile reciproce ale celor două guverne. În timp ce Germania indică Rusia, Kremlinul respinge acuzațiile și susține că Berlinul încearcă să își ascundă propriile probleme.

Garda de Coastă anunță reluarea traficului cu bacul la punctul de trecere a frontierei Isaccea-Orlivka.

Trecerea cu bacul peste Dunăre a început în seara zilei de 2 septembrie 2026, la ora 19:00, și s-a făcut etapizat.

„Garda de Coastă informează participanții la traficul transfrontalier că, începând cu data de 02.09.2026, ora 19.00, traficul cu bacul peste fluviul Dunărea, la Punctul de Trecere a Frontierei Isaccea – Orlivka, a fost reluat etapizat desfășurându-se în condiții de fluență pentru toate categoriile de autovehicule”, transmite instituția.

În prezent, traversarea Dunării se desfășoară în condiții normale și fără restricții pentru toate categoriile de autovehicule.

„În acest moment, trecerea frontierei prin Punctul de Trecere a Frontierei Isaccea – Orlivka se desfășoară fără restricții de circulație”, a precizat Garda de Coastă.

Punctul de trecere Orlivka-Isaccea fusese închis după un atac rusesc cu drone Shahed

Pe 1 septembrie, punctul de trecere pentru transportul cu feribotul „Orlivka”, situat la graniţa Ucrainei cu România, a fost închis în urma unui atac rusesc cu drone Shahed.

„Din cauza unui atac inamic, punctul de control din Orlivka este închis temporar. În timpul nopții, Rusia a atacat punctul de control internațional al feribotului din Orlivka, situat la granița cu România, cu drone de atac de tip Shahed. În urma atacului, s-au înregistrat lovituri asupra clădirii și teritoriului punctului de control, au izbucnit incendii, care au fost localizate de echipele de intervenție”, a transmis, la momentul respectiv, Serviciul de Grăniceri al Ucrainei.

În urma atacului, traficul a fost redirecționat către alte puncte de trecere a frontierei.

Guvernul României ia măsuri după ce mai mulți utilizatori au raportat că platforma e-Sănătatea mea este inaccesibilă, încă de la primii pași ai conectării. Problema, identificată și confirmată de executiv, ar fi chiar la înrolare.

„În prezent, aproximativ 25.000 de cereri de validare a identităților digitale se află în așteptare, în condițiile unui flux mediu de aproximativ 10.000 de solicitări noi pe zi. Pentru reducerea rapidă a volumului restant, Autoritatea pentru Digitalizarea României dispune în acest moment de 40 de persoane instruite pentru validare”, a transmis Guvernul, printr-un comunicat de presă.

19 persoane noi vor răspunde la solicitările de înrolare

Executivul promite că problema se va rezolva în termen de o săptămână, în urma suplimentării temporare de personal cu 19 oameni. Anterior, 40 de persoane aveau aceasta responsabilitate.

„Procesul de validare presupune verificări riguroase pentru prevenirea tentativelor de fraudă, impersonare sau alterare a identității. Personalul ADR implicat în acest proces beneficiază de instruire specializată. […] Din acel moment, sistemul ROeID va prelua, analiza și soluționa automatizat solicitările de înrolare”, a mai comunicat executivul.

Recomandările Guvernului

De asemenea, Guvernul le recomandă utilizatorilor să-și instaleze ultima versiune a platformei, iar, pentru funcționarea optimă, au fost găsite deja și alte soluții de înrolare, care urmează să fie implementate.

„Platforma portal.esanatateamea.ro este funcțională la acest moment, iar funcționalitățile acestei platforme se vor operaționaliza în integralitate printr-o abordare prudentă, secvențială”, a concluzionat Guvernul.

Momentul artistic a avut loc în cadrul Retragerii liderilor din Singapore și Thailanda, eveniment care marchează prima întâlnire la nivel înalt dintre cele două țări din ultimii 11 ani. Deși vizita lui Wong în Thailanda a fost dedicată în principal discuțiilor diplomatice și consolidării relațiilor bilaterale, prestația muzicală a celor doi lideri a atras rapid atenția publicului.

Anutin Charnvirakul și Lawrence Wong au urcat împreună pe scenă

Anutin Charnvirakul și Lawrence Wong au ales să interpreteze „Let It Be”, una dintre cele mai cunoscute melodii ale formației The Beatles. Premierul thailandez, care și-a demonstrat și în trecut pasiunea pentru muzică în cadrul unor evenimente oficiale, a cântat alături de liderul din Singapore.

Potrivit Associated Press, Wong l-a acompaniat pe Anutin la chitară, iar momentul a fost primit cu entuziasm de cei prezenți. Apariția celor doi lideri pe scenă a oferit o notă neobișnuită întâlnirii diplomatice dintre Thailanda și Singapore.

Thailand’s prime minister sang “Let It Be” and “Blowin’ in the Wind” as Singapore’s prime minister played guitar. pic.twitter.com/cUshZrRneT

— распад и неуважение (@VictorKvert2008) September 2, 2026

Anutin Charnvirakul și Lawrence Wong au interpretat și o piesă de Bob Dylan

Momentul muzical nu s-a limitat la piesa „Let It Be”. Postul public thailandez TPBS a relatat că Anutin Charnvirakul și Lawrence Wong au interpretat și „Blowin’ in the Wind”, piesă lansată de Bob Dylan și devenită una dintre creațiile emblematice ale muzicii folk.

Pentru Anutin, apariția nu este o premieră. Premierul thailandez și-a demonstrat în trecut talentul muzical la evenimente publice, însă prestația alături de un alt șef de guvern a atras o atenție deosebită.

Vizita lui Lawrence Wong la Bangkok are însă o miză diplomatică importantă. Întâlnirea la nivel înalt dintre Singapore și Thailanda reprezintă un moment relevant pentru relațiile dintre cele două state din Asia de Sud-Est.

Prestația artistică a celor doi lideri a oferit, astfel, o imagine mai puțin formală a întâlnirii și a devenit unul dintre momentele cele mai comentate ale vizitei oficiale.

Jucătoarea belarusă de tenis Arina Sabalenka, numărul unu mondial, s-a calificat miercuri în turul al treilea la US Open, ultimul turneu de Mare Șlem al sezonului, după ce a învins-o în două seturi, 6-1, 6-1, pe rusoaica Polina Iatcenko, locul 160 WTA.

Meciul de la Flushing Meadows a durat doar 53 de minute.

Arina Sabalenka, în vârstă de 29 de ani, urmărește să obțină cel de-al treilea său titlu la turneul de la New York, după cele câștigate în 2024 și 2025.

Belarusa speră și să își păstreze poziția de lider al clasamentului WTA după această competiție. Ea ocupă primul loc de 98 de săptămâni consecutive, dar riscă să fie detronată de kazaha Elena Rîbakina, numărul 2 mondial.

În turul următor, Sabalenka o va întâlni pe Kamilla Rahimova din Uzbekistan, care a trecut la rândul ei de jucătoarea de origine spaniolă, Oksana Selehmeteva, cu 6-3, 6-0.

Tot miercuri, americanca Jessica Pegula, favorita numărul trei, s-a impus cu 6-3, 6-1 în fața jucătoarei din Statele Unite, Sofia Kenin.

Pegula, în vârstă de 32 de ani, finalista ediției din 2024 a US Open, poate ajunge pentru prima dată pe primul loc în clasamentul mondial dacă va câștiga turneul de la Flushing Meadows, iar Elena Rîbakina nu va ajunge în semifinale.

În turul al treilea, americanca o va întâlni pe canadianca Leylah Fernandez, care a disputat la rândul ei o finală la US Open, în 2021. Atunci, Fernandez a fost învinsă de britanica Emma Răducanu.

El a răspuns că printre obiceiurile pe care le-a respectat zi de zi sunt mersul pe jos și consumarea unui pahar de vin. Foarte important, pensionarul dansează în fiecare zi.

Pensionarul este din Italia și se numește Raffaele Zanna. Pe 29 august, el a împlinit 100 de ani și familia i-a organizat o petrecere la care a participat și primarul localității în care trăiește.

Zanna este cunoscut în comunitatea sa drept „regele sălii de dans”. Asta deoarece dansează în fiecare zi.

Continuarea pe Mediafax Italia.