MediaFax.ro

Raluca Turcan îl ironizează pe liderul PSD: „Sorin Grindeanu dacă vrea să fie credibil, mai ales că e și matematician, trebuie să demonstreze că are logică. În momentul în care tu spui că nu vrei cu Ilie Bolojan, PNL răspunde foarte onest: foarte bine, noi intrăm în Opoziție, dacă nu vrei cu Ilie Bolojan premier, care este și președintele PNL. Dacă nu vrei cu Ilie Bolojan și cu PNL, atunci găsește tu soluția. Poate că există o variantă miraculoasă care ar putea fi demonstrată înainte ca președintele României să desemneze premierul și să arate cu număr de voturi că s-a găsit o variantă miraculoasă, fără AUR, de majoritate în Parlament. Dacă nu, în condițiile în care vrei să-ți menții logica și să fii credibil, atunci îți asumi că încerci prin vot o variantă de susținere în Parlament a unui Guvern pe care să-l conduci tu (…). Așa se comportă oamenii de stat, dacă au veleități de oameni de stat”.

Președintele Nicușor Dan a declarat că discuțiile pentru formarea Guvernului vor continua, „până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, pro-occidentală”.

„E o preocupare firească, pentru că extremism înseamnă dezacord, dezavuare, în fața partenerilor internaționali de care România depinde din mai multe puncte de vedere (…). Eu vă spun părerea mea, dar nu înseamnă că am neapărat și dreptate. Să vii înainte cu o variantă de majoritate parlamentară demonstrată scriptic, cu creionul pe hârtie, este puțin probabil”, comentează la RFI Turcan.

Raluca Turcan subliniază că „până una-alta, avem o Constituție, iar Constituția prevede că în momentul în care un Guvern este înlăturat, președintele desemnează un candidat de prim-ministru, acel candidat are zece zile la dispoziție să poarte negocieri, să vadă dacă obține o majoritate parlamentară. Dacă obține majoritatea parlamentară și este sigur, merge mai departe cu votul în Parlament. Dacă nu, are posibilitatea să-și predea mandatul și să spună nu se poate. În momentul în care nu se poate, PNL spune încă de pe acum: noi suntem în continuare dispuși să guvernăm, dar să guvernăm în primul rând cu demnitate ca partid și anume președintele partidului, pe care noi îl susținem, în care avem încredere și pe care românii îl susțin, să fie prim-ministrul și candidatul de prim-ministru pe care îl propunem. Și de asemenea, PNL să nu mai stea la aceeași masă cu PSD, care a dărâmat o guvernare care funcționa”.

Deputata PNL nu agreează ideea unui premier tehnocrat.

„Vă îndemn să facem un exercițiu de imaginație. Cum ar fi cel mai bun om tehnocrat care ar putea să dețină funcția de prim-ministru, la masă cu PSD-ul, care se uită în permanență cât de tare te apropii de punctele lor de interes și cât de dură va fi contra-reacția politică în Parlament de sabotaj al oricărei măsuri pe care un premier tehnocrat ar vrea să o ia. De aceea, un premier tehnocrat, mai ales într-o perioadă cu o asemenea încărcătură politică, ar putea să dea o gură de oxigen ca atunci când te îneci și mai scoți foarte puțin nasul la suprafață, adică să mai treacă un număr de săptămâni sau de luni, dar în nici un caz nu poate fi o soluție care să poată să bată cu pumnul în masă, care să ia măsuri dure și care să aibă înțelegerea politică a celor care și până acum cu un om ca Ilie Bolojan au sabotat tot ceea ce presupunea modernizarea țării”, conchide Turcan.

Senatul a adoptat inițiativa legislativă propusă de deputatul USR, Cezar Drăgoescu, prin care toate facturile pentru bunuri și servicii exprimate în euro sau în alte valute vor fi calculate la cursul oficial al Băncii Naționale a României din ziua precedentă emiterii.

Potrivit comunicatului de presă transmis, proiectul a trecut de Senat cu 73 de voturi „pentru”, 39 „împotrivă” și o abținere.

Inițiativa a pornit de la propunerea deputatului USR ca facturile pentru telefonie și internet să fie calculate exclusiv la cursul BNR, însă ulterior proiectul a fost extins pentru a include toți operatorii economici.

Astfel, noua regulă ar urma să fie aplicată în toate situațiile în care prețurile sunt exprimate în valută, de la achiziții de mașini și locuințe până la pachete turistice externe. Scopul cel mai important este de a elimina costurile suplimentare neprevăzute pentru consumatori.

„Fără cursuri valutare inventate și fără facturi umflate pentru români! După ce am depus proiectul de lege care îi viza doar pe furnizorii de rețele și servicii de telecomunicații, am primit mii de mesaje de la cetățeni care reclamau și alte situații în care sunt nevoiți să plătească la un curs propriu al vânzătorului. Așa se face că, în final, oamenii ajung să plătească mult peste cât estimau inițial. Am revenit, așadar, cu acest nou proiect, care vizează toate firmele, nu doar pe cele de telefonie, și mă bucur că senatorii au dat un vot favorabil pentru a stopa această practică”, a declarat deputatul USR, Cezar Drăgoescu.

Proiectul modifică și completează Ordonanța privind protecția consumatorilor, OG 21/1992, și introduce obligația ca toate contractele pentru furnizarea de bunuri și servicii cu prețuri exprimate în euro sau alte valute să fie facturate în lei, folosind cursul BNR din ziua anterioară emiterii facturii.

De asemenea, operatorilor economici le va fi interzis să adauge marje, comisioane sau alte costuri suplimentare peste cursul oficial de schimb.

Pentru contractele aflate deja în derulare, comercianții vor avea obligația ca, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, să adapteze documentele prin acte adiționale, fără costuri în plus pentru consumatori.

Experții observă că focarele de boli infecțioase au devenit din ce în ce mai frecvente în ultimii ani, având un impact serios asupra asistenței medicale, economiei și stabilității sociale.

Raportul subliniază că lumea nu a devenit mai sigură în urma pandemiei de COVID-19 și a focarelor de Ebola.

Factorii cheie de amenințare includ creșterea mobilității internaționale, schimbările de mediu și scăderea încrederii publicului în instituțiile guvernamentale.

„La un deceniu după ce Ebola a scos la iveală lacune periculoase în pregătirea pentru epidemii – și la șase ani după ce COVID-19 a transformat aceste lacune într-o catastrofă globală – dovezile sunt clare: lumea nu este mai ferită de pandemii.

Un nou raport al Consiliului Global de Monitorizare a Pregătirii (GPMB), intitulat „ O lume la limită: Priorități pentru un viitor rezistent la pandemie” , constată că, pe măsură ce focarele de boli infecțioase devin mai frecvente, acestea devin și mai dăunătoare, cu impacturi tot mai mari asupra sănătății, economiei, politicii și societății și cu o capacitate mai mică de recuperare în urma acestora.

Consiliul avertizează că un deceniu de investiții nu a ținut pasul cu creșterea riscului de pandemie. Noile inițiative au îmbunătățit aspecte ale pregătirii, dar, per total, aceste eforturi sunt compensate de efectele tot mai mari ale fragmentării geopolitice, perturbărilor ecologice și călătoriilor globale, mai ales pe măsură ce asistența pentru dezvoltare scade la niveluri nemaiîntâlnite din 2009.

Raportul analizează un deceniu de urgențe de sănătate publică de importanță internațională (PHEIC), de la Ebola în Africa de Vest la COVID-19 și MPOX, evaluând impactul acestora asupra sistemelor de sănătate, economiilor și societăților. În ceea ce privește măsurile cheie – cum ar fi accesul echitabil la diagnostice, vaccinuri și terapii – lumea face pași înapoi.

Vaccinurile Mpox au ajuns în țările afectate cu venituri mici la aproape doi ani de la începutul epidemiei – chiar mai lent decât cele 17 luni necesare pentru vaccinurile COVID-19. Iar numărul tot mai mare de victime ale unor astfel de urgențe se extinde mult dincolo de impactul asupra sănătății și economic: atât Ebola, cât și COVID-19 au afectat încrederea în guverne, libertățile civile și normele democratice, amplificate de răspunsuri politizate, atacuri asupra instituțiilor științifice și polarizare care au depășit crizele, lăsând societățile mai puțin rezistente la următoarea urgență.

Raportul subliniază că riscul real, pe termen scurt, al unei noi pandemii ar afecta o lume mai divizată, mai îndatorată și mai puțin capabilă să-și protejeze populația decât era în urmă cu un deceniu, expunând toate țările la impacturi potențial mai mari asupra sănătății, socialului și economic.

Raportul evidențiază potențialul IA și al tehnologiilor digitale de a îmbunătăți pregătirea, în special pentru monitorizarea amenințărilor pandemice, dar subliniază că, fără o guvernanță și niște garanții eficiente, acestea ar putea de fapt reduce securitatea sanitară și accelera lacunele de acces care au definit COVID-19.

„Lumea nu duce lipsă de soluții”, a declarat co-președintele GPMB, Excelența Sa Kolinda Grabar-Kitarovic. „Însă, fără încredere și echitate, aceste soluții nu vor ajunge la oamenii care au cea mai mare nevoie de ele. Liderii politici, industria și societatea civilă pot schimba în continuare traiectoria pregătirii globale – dacă își transformă angajamentele în progrese măsurabile înainte de a izbucni următoarea criză.”

GPMB – care își va încheia mandatul în 2026 – identifică 3 priorități concrete pentru ca liderii politici să inverseze aceste tendințe: stabilirea unui mecanism permanent și independent de monitorizare pentru a urmări riscul de pandemie; promovarea accesului echitabil la vaccinuri, teste și tratamente care salvează vieți prin încheierea Acordului Pandemic; și asigurarea unei finanțări solide atât pentru activitățile de pregătire, cât și pentru cele de răspuns pentru „Ziua Zero”.

„Dacă încrederea și cooperarea continuă să se deterioreze, fiecare țară va fi mai expusă atunci când va lovi următoarea pandemie. Pregătirea nu este doar o provocare tehnică – este un test al conducerii politice”, a declarat Joy Phumaphi, copreședinta GPMB.

Raportul încheie subliniind că această conducere va fi pusă la încercare în acest an, pe măsură ce guvernele lucrează pentru finalizarea Acordului OMS privind pandemia și pentru a conveni asupra unei declarații politice semnificative a Națiunilor Unite privind prevenirea, pregătirea și răspunsul la pandemie”, susține OMS.

La mijlocul lunii mai, o nouă epidemie de Ebola a avut loc în Republica Democrată Congo.

Potrivit BBC , până la 19 mai, 131 de persoane muriseră din cauza infecției. Alte 513 au prezentat semne de infecție. Trei cazuri, inclusiv unul fatal, au fost confirmate și în Uganda.

Potrivit unei analize publicate de Politico, Bruxelles-ul intenționează să încurajeze utilizarea într-o măsură mai mare a bălegarului și a deșeurilor agricole pentru producerea fertilizanților.

Măsura vine într-un moment extrem de sensibil pentru agricultura europeană. Specialiștii avertizează că prețurile alimentelor ar putea crește puternic în următoarele luni, pe fondul scumpirii îngrășămintelor și al tensiunilor geopolitice care afectează aprovizionarea cu gaze naturale.

Organizațiile agricole și mai mulți europarlamentari critică planul Comisiei Europene, susținând că acesta oferă doar soluții pe termen lung, fără măsuri urgente pentru fermierii afectați de explozia costurilor de producție.

Veronika Vrecionová, președinta Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, a declarat că fermierii „se așteptau la măsuri îndrăznețe”, nu la simple strategii administrative.

La rândul său, José María Castilla, reprezentant al organizației spaniole ASAJA, a avertizat că agricultura europeană se confruntă cu o problemă de supraviețuire economică.

„Actuala criză nu este doar despre prețuri, ci și despre autonomie strategică, securitate alimentară și viitorul agriculturii europene”, a transmis acesta.

Închiderea Strâmtorii Ormuz la finalul lunii februarie a provocat un șoc pe piața gazelor naturale, esențiale pentru producția de fertilizanți. Drept urmare, prețurile îngrășămintelor au crescut cu aproximativ 70% comparativ cu nivelurile din 2024.

Documentele analizate de Politico arată că Bruxelles-ul dorește modificarea Directivei europene privind nitrații, pentru a permite utilizarea pe scară mai largă a digestatului — produs secundar rezultat din producția de biogaz obținut prin fermentarea gunoiului de grajd și a altor deșeuri organice.

Executivul european consideră că această strategie ar putea reduce dependența UE de fertilizanții produși pe bază de gaze naturale importate.

Totuși, mai mulți oficiali europeni susțin că bălegarul nu poate înlocui complet fertilizanții clasici pe bază de azot și uree. Eurodeputatul italian Herbert Dorfmann a declarat că gunoiul de grajd „poate contribui la soluție, dar nu poate substitui complet fertilizanții industriali”.

În același timp, europarlamentarul ecologist Thomas Waitz susține că Uniunea Europeană ar trebui să accelereze renunțarea la îngrășămintele bazate pe combustibili fosili, considerând că actuala criză demonstrează vulnerabilitatea energetică și agricolă a Europei.

Planul oficial al Comisiei Europene urmează să fie prezentat marți și este așteptat să provoace noi dispute între fermieri, industria agricolă și liderii europeni.

Liderul PNL  l-a atacat miercuri pe Sorin Grindeanu, afirmând că declarațiile sale reprezintă o insultă la adresa întregului partid, calificându-l pe acesta drept „inabil politic”. 

„Sorin Grindeanu este inabil politic și că poate să uite să mai guverneze cu PNL din moment ce îl jignește pe Ilie Bolojan care este președintele PNL și jignindu-ne președintele ne jignește pe fiecare dintre noi în parte pentru că el ne reprezintă, acest președinte Ilie Bolojan. Probabil că se complace deja cu gândul că nu vom mai guverna”, a spus Ciprian Ciucu miercuri la B1 TV. 

Primarul General a reiterat poziția formațiunii sale de a nu mai negocia cu PSD și a răspuns și acuzațiilor lansate de Grindeanu cum că PSD ar fi fost „sacul de box” al coaliției. 

„N-ai cum să ne chemi la masă să discutăm în timp ce ne ataci. Grindeanu mistifică realitatea în sensul în care Ilie Bolojan a fost tocat, este factual dovedit, planificat strategic de către PSD toată guvernarea. În timp ce ne cerea nouă liberalilor să nu răspundem, să nu afectăm coaliția, încrederea din coaliție. Adică cum poate să vină domnul Grindeanu să spună că Ilie Bolojan a atacat PSD? Da! După ce au dărâmat guvernul, a atacat PSD”, mai spune liderul liberal. 

Referitor la afirmația președintelui PSD potrivit căreia premierul interimar la României, Ilie Bolojan ar fi un zombi politic, Ciucu a reacționat, susținând că este o afirmație „ridicolă”. 

„În ceea ce privește ideea de zombii politici, este doar ridicol să vorbești tu despre zombi politici când ai sub 10% încrederea populației, în timp ce Ilie Bolojan se bucură de mult mai multă încredere. Este, efectiv, absurd ceea ce spune Grindeanu”, a punctat Ciucu. 

„Ceea ce este important pentru România este că în sfârșit PSD se duce la vale și nu-și va mai reveni niciodată”, a conchis edilul. 

Laura Codruța Kovesi a declarat, într-un interviu pentru G4Media, că Parchetul European are în lucru mai multe dosare care vizează persoane cu „anumite funcții mai înalte” din instituțiile statului român.

„Avem în lucru investigații extrem de interesante care vizează cumva persoane care au anumite funcții, poate expuse politic ca să folosesc așa, dar la acest moment nu pot să fac public acest lucru. [Sunt dosare] în care investigăm persoane care au anumite funcții mai înalte în diverse instituții din statul român. Sigur că nu pot să le fac publice la acest moment, dar suntem în investigații. S-ar putea să avem suficiente elemente să finalizăm cu rechizitor, s-ar putea să nu”, a spus Laura Codruța Kovesi în interviul acordat G4Media. 

Potrivit acesteia, majoritatea anchetelor vizează fraude cu fonduri europene, în timp ce dosarele de fraudă cu TVA sunt încă puține în România.

„Sunt în general fraude cu fonduri europene. Pe TVA avem doar câteva dosare. Asta a fost problema în România. În primii doi ani a fost foarte greu până am construit echipa care să lucreze acolo”, a spus Kovesi pentru sursa citată. 

Șefa EPPO a criticat și modul în care autoritățile române au raportat către Parchetul European cazurile de fraudă.

„Am avut nevoie și de poliții și să avem o structură de suport. Dosarele cu TVA nu au existat în primii trei ani, pentru că nu am primit. Este totuși o mică schimbare în ultima perioadă pe care am primit astfel de dosare. Practic au fost dosare pe care noi le-am deschis în România, fie cu TVA, fie cu fraude cu fonduri europene, primind informațiile de la colegii din celelalte state membre. Asta cumva nu arată bine. Tu nu știi ce se întâmplă la tine în țară, poliție, ANAF, autorități de management. Fie nu știi ce se întâmplă la tine în țară, fie vezi și nu raportezi la EPPO, fie nu-ți pasă. Alte variante nu sunt”, a mai spus aceasta. 

Rusia a amenințat în mod deschis Letonia, potrivit NEXTA care citează un mesaj al Serviciului de informații externe al Rusiei.

Rușii susțin că știu coordonatele instituțiilor importante din Letonia și spun că un atac nu poate fi oprit nici măcar de apartenența țării la NATO.

„Coordonatele centrelor de luare a deciziilor din Letonia sunt cunoscute, iar apartenența țării la NATO nu va proteja complicii teroriștilor de o răzbunare justificată”, scrie în declarația Serviciului rusesc.

Ofițerii de informații susțin că Letonia coordonează, împreună cu Ucraina, atacurile cu drone asupra teritoriului Rusiei. Rușii nu au prezentat nicio dovadă.

Noul lungmetraj al lui Radu Jude, „Jurnalul unei cameriste”, a fost prezentat în premieră mondială la Festivalul de la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes, unde a fost ovaționat minute întregi.

Scenariul filmului este inspirat de romanul, publicat în 1900, al lui Octave Mirbeau, un roman despre sclavajul modern și fisura ireparabilă dintre clasele sociale.

Aici, Celestine este filtrul prin care sunt privite toate personajele.

Ea vede realitatea dincolo de aparențe și e convinsă că grdinarul Joseph a violat și asasinat o fetiță, motiv pentru care e gata să obțină revanșa, chiar dacă asta înseamnă crimă.

Până la Jude, cartea a mai fost adaptată pentru marele ecran de Jean Renoir (1946), Luis Buñuel (1964) și Benoit Jacqot (2015).

Viziunea lui Jude propune o reinterpretare contemporană a poveștii, cu tot ce înseamnă asta: fenomenul migrației, inegalitățile sociale, dinamica puterii în societatea europeană în ansamblu.

Radu Jude însuși a carcaterizat filmul drept „un amestec de teme diverse – emigrația, sărăcia, relația dintre Est și Vest, relația dintre teatru, literatură și cinema”, într-o ecuație „unică”.

„La fel ca în filmul Kontinental ’25 de anul trecut, scenaristul și regizorul român abordează temele sale caracteristice, precum inegalitatea economică și putrezirea societală, descoperind în protagonistul său de zi cu zi o luptă comună pentru supraviețuire într-o lume din ce în ce mai dificilă”, scrie Screen Daily, care caracterizează producția drept „reținută, dar sumbră”.

„Cel mai convențional film al lui Jude de mult timp și, prin montajul abrupt și dialogurile ascuțite, și unul dintre cele mai amuzante ale sale”, scrie International Cinephile Society, adăugând:

„Dacă există un om în care poți avea încredere să transforme romanul clasic francez al lui Octave Mirbeau, Jurnalul unei cameriste, într-un film dulce-amar de Crăciun, acela este enfant terrible-ul român Radu Jude”.

ICS remarcă „satira mușcătoare” a lui Jude la adresa burgheziei franceze, care se situează în acord cu spiritul romanului lui Mirbeau:

„Surprinzător de fidelă unei structuri narative relativ simple, deși lipsită de orice fel de formalism în filmele sale, satira mușcătoare a lui Jude la adresa burgheziei franceze, în concordanță cu romanul lui Mirbeau, dar modernizată pentru secolul XXI, a stârnit cele mai multe râsete de până acum pe Croisette. Adevărul este că și cele mai multe greve; Jude nu este pe placul tuturor”.

Filmul îi are în distribuție pe: Ana Dumitrașcu, Sofia Drăgoman, Ilinca Manolache, Liliana Ghiță, Marie Rivière, Mélanie Thierry și Vincent Macaigne.

Imaginea filmului este semnată de Marius Panduru, iar montajul de Cătălin Cristuțiu.

În România, filmul va fi prezentat pentru prima oară la Festivalul Internațional de Film Transilvania și va fi lansat în cinematografe în această toamnă.

Potrivit autorităților europene, citate de Euronews, anchetatorii Europol au eliminat peste 14.200 de postări, conturi și linkuri asociate IRGC, inclusiv principalul cont de pe platforma X al organizației, care avea peste 150.000 de urmăritori.

Acțiunea a fost coordonată de unitatea EU Internet Referral Unit din cadrul Europol și s-a desfășurat între 13 februarie și 28 aprilie. La operațiune au participat autorități din 19 state, printre care Franța, Germania, Italia, Spania, Suedia și Statele Unite. Investigatorii spun că IRGC dezvoltase o rețea digitală complexă, extinsă pe platforme sociale, servicii de streaming, bloguri și site-uri independente.

Conținutul identificat era distribuit în arabă, engleză, franceză, persană, spaniolă și indoneziană și combina mesaje politice cu discursuri despre martiriu religios. Potrivit Europol, anchetatorii au găsit inclusiv videoclipuri generate cu inteligență artificială care glorificau IRGC. În acestea, se cereau represalii în numele fostului lider suprem iranian Ali Khamenei. Autoritățile europene susțin că rețeaua utiliza furnizori de hosting din mai multe jurisdicții, inclusiv din Rusia și SUA, pentru a menține active site-urile chiar și după blocări repetate. Anchetatorii au descoperit și dovezi privind folosirea criptomonedelor pentru finanțarea operațiunilor digitale. Această metodă ar fi permis evitarea sancțiunilor internaționale și a controalelor financiare clasice.

Uniunea Europeană a inclus oficial IRGC pe lista organizațiilor teroriste la 19 februarie 2026, oferind astfel baza legală pentru măsuri împotriva infrastructurii sale online. Europol a precizat că operațiunea face parte din strategia europeană ProtectEU privind securitatea internă și că investigațiile vor continua împreună cu statele membre și companiile din tehnologie.

Margaret Connolly, medic generalist în orașul Sligo din nord-vestul Irlandei, s-a numărat printre cei șase membri irlandezi ai Flotilei Global Sumud care au fost reținuți când trupele israeliene au abordat nava sa luni, potrivit lui Karen Moynihan, purtător de cuvânt irlandez al grupului de ajutor pro-Gaza.

Președinta Catherine Connolly, vorbind după ce l-a vizitat pe regele Charles la Palatul Buckingham din Londra, a declarat că este „foarte mândră” de sora ei, dar este și foarte îngrijorată pentru ea.

Cel puțin 28 de ambarcațiuni au fost interceptate luni în apele internaționale de către forțele israeliene , potrivit Global Sumud Flotilla, a relatat agenția de știri Reuters.

Operațiunea a avut loc la aproximativ 70 de mile marine în largul coastei Ciprului, printre cei reținuți fiind cel puțin șase dintre cei 15 participanți irlandezi, au declarat organizatorii.

Flotila Global Sumud a adăugat că a pierdut contactul cu ambarcațiunile interceptate.

Grupul a declarat că 426 de persoane din 39 de țări au participat la flotilă, la care au participat peste 50 de nave.

Cu o oră înainte de interceptare, Israelul le ceruse navelor să „schimbe cursul și să se întoarcă imediat”.

Ambarcațiunile au plecat joi din sudul Turciei, după ce încercările anterioare de a livra ajutoare în Gaza au fost interceptate de Israel în apele internaționale.

Flotila a publicat videoclipuri cu Dr. Margaret Connolly, sora președintelui irlandez, și alte cinci persoane, care par să fi fost înregistrate înainte de reținerea lor.

În videoclipul său, Dr. Connolly a spus: „Sunt foarte mândră să particip la această flotilă. Aceasta este cea mai mare de până acum, iar acum navigăm spre Gaza pentru a deschide o cale umanitară pentru a aduce ajutor și provizii medicale atât de necesare locuitorilor din Gaza.”

„Mă simt absolut obligată – ca mamă, medic și ființă umană – să ajut în această flotilă.”

Karen Moynihan, lidera irlandeză a Flotilei Global Sumud, a declarat că șase cetățeni irlandezi au fost „răpiți” și că alte nouă persoane navighează în prezent și sunt „în pericol iminent” și a cerut guvernului irlandez să răspundă.

Irlanda a declarat că oficialii „monitorizează activ situația privind Flotila Global Sumud” și colaborează cu autoritățile relevante.

A declarat că va oferi asistență consulară „cetățenilor irlandezi afectați”.

Armata israeliană a refuzat să comenteze operațiunea în curs.

Însă premierul israelian Benjamin Netanyahu, care inițial urma să se prezinte luni în instanță pentru a depune mărturie în procesul său de corupție, i-a lăudat pe soldați pentru că „au dejucat un plan rău intenționat menit să rupă izolarea pe care o impunem teroriștilor Hamas din Gaza”.

Principala asociație mondială a specialiștilor în genocid, Asociația Internațională a Specialiștilor în Genocid (IAGS), a declarat în august 2025 că Israelul comitea genocid în Gaza. În septembrie 2025, o comisie de anchetă a ONU a concluzionat, de asemenea, că Israelul a comis genocid .

Israelul a negat în repetate rânduri că acțiunile sale din Gaza constituie genocid și susține că acestea sunt justificate ca mijloc de autoapărare.

Datele comunicate de OMD Municipiul Tulcea, pe baza INS, arată că municipiul a înregistrat în 2025 un total de 41.456 de sosiri și 73.773 de înnoptări. În același timp, durata medie a șederii a crescut la 1,78 zile, față de 1,72 zile în 2024 și 1,65 zile în 2023.

Pentru OMD, creșterea duratei medii de ședere este unul dintre cei mai importanți indicatori.

Alexandru Filip, managerul OMD Tulcea, a spus în cadrul infotripului „TU redescoperi Tulcea”, organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea, că obiectivul principal nu este doar creșterea numărului de turiști, ci creșterea numărului de nopți petrecute în municipiu, pentru că Tulcea este încă percepută de mulți vizitatori ca oraș de tranzit spre Deltă.

„Aveam această problemă că turistul e un turist de tranzit”, a spus Filip.

Potrivit acestuia, media de ședere a crescut constant, iar ținta este apropierea de pragul de două nopți.

Piața turistică a municipiului rămâne dominată de turiștii români. Potrivit lui Alexandru Filip, aproximativ 90% dintre turiștii care ajung la Tulcea sunt români, iar 10% sunt străini. Pe piața internă, Bucureștiul este principalul bazin de turiști, urmat de poli precum Iași, Brașov și Sibiu. Zone mai îndepărtate, precum Timișoara, Oradea sau Baia Mare, sunt mai greu de atras, din cauza distanței.

Pe segmentul străin, Germania este cea mai importantă piață pentru Tulcea. OMD observă însă semnale de creștere și din alte piețe, precum Marea Britanie și Polonia.

Aeroportul Tulcea este văzut ca o piesă importantă, dar încă sub potențial. Filip a menționat existența unor curse charter, dar a spus că acestea au fost mult sub ceea ce ar putea susține destinația. Din septembrie, ar urma să existe o cursă regulată Tulcea–Roma, parțial subvenționată de Consiliul Județean.

Tulcea nu este doar locul de îmbarcare spre Deltă, ci un oraș care poate susține singur o zi sau două de vizitare. Oferta urbană include case istorice, muzee, biserici, spații publice, faleza Dunării, acvariul și obiective legate de patrimoniul multicultural al orașului.

Unul dintre obiectivele importante este Casa Avramide, una dintre clădirile istorice reprezentative ale municipiului. Casa Avramide este o fostă locuință de lux, cu încăperi decorate cu stucatură pictată, plafoane pictate și o scară monumentală din mozaic de marmură. După 1944, clădirea a devenit sediul Comitetului Democratic Grec, iar în 1949 aici a fost semnat actul de naștere al Muzeului „Delta Dunării”.

Un alt punct important este Biserica Grecească „Buna Vestire”, una dintre cele mai vechi biserici din nordul Dobrogei. Biserica, prospăt recondiționată, a fost construită între 1848 și 1854 și este legată de istoria comunității grecești din oraș.

Tulcea are și un patrimoniu artistic important. Muzeul de Artă Tulcea este găzduit într-o clădire neoclasică ridicată între 1863 și 1865, fost palat administrativ al Sangeacului de Tulcea, cunoscut și ca „Palatul Pașei” sau „Conacul Pașei”.

În colecțiile Muzeului de Artă se află 14 lucrări semnate Victor Brauner, pictură, grafică și desen, ceea ce face din Tulcea unul dintre punctele importante de pe harta operei artistului suprarealist.

Un alt obiectiv major este Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării, cunoscut publicului și ca Acvariul din Tulcea. Acesta are o capacitate de stocare a apei de 150 de tone și prezintă 24 de specii de pești indigeni din Delta Dunării și Marea Neagră, 23 de specii de pești de recif, opt specii de nevertebrate marine și șase specii de corali aduse din Indonezia.

OMD mizează și pe tururi pietonale pentru a pune în valoare aceste obiective. „Tulcea Walking Tour” include trasee prin cartiere istorice, iar în 2026 programul propune, pe lângă traseul general „Tulcea în două ore”, explorarea cartierelor turcesc, lipovenesc și grecesc.

Tururile ghidate au devenit unul dintre instrumentele prin care OMD încearcă să schimbe percepția asupra orașului. Primul tur a avut doar doi participanți, însă proiectul a continuat, iar în septembrie anul următor un tur a ajuns la 113 participanți.

Pentru OMD, tururile nu sunt importante doar pentru turiști, ci și pentru localnici. Mulți tulceni ajung astfel să descopere povești, case, biserici și spații urbane pe lângă care trec zilnic, dar pe care nu le priveau ca resursă turistică.

Președintele Donald Trump a declarat că este „îngrijorat” de Ebola după ce un american a fost testat pozitiv, potrivit CNBC.

„Sunt îngrijorat de orice, dar cu siguranță sunt”, a spus Trump când a fost întrebat despre Ebola.

Declarația a fost făcută în timpul unui eveniment la Casa Albă pentru site-ul TrumpRx, dedicat medicamentelor.

„Cred că a fost limitată în acest moment la Africa (răspândirea bolii n.r.), dar este ceva care a avut o evoluție”, a mai spus Donald Trump.

Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a anunțat luni că un american a fost testat pozitiv pentru Ebola în timp ce se afla în Republica Democrată Congo. Cu o zi înainte, Organizația Mondială a Sănătății a stabilit că răspândirea virusului care cauzează Ebola în RDC și Uganda constituie o urgență de sănătate publică globală. Totuși, OMS a transmis că situația „nu îndeplinește criteriile de urgență pandemică”, așa cum este definită în Regulamentul Internațional de Sănătate.

Americanul și alți pacienți vor fi transportați în Germania. Totodată, oficialii americani au confirmat că nu există cazuri de Ebola pe teritoriul SUA.

Până luni, autoritățile africane au raportat cel puțin 118 decese și aproximativ 300 de cazuri suspecte în RDC. De asemenea, au apărut un deces și un caz suspect în țara vecină Uganda. Epidemia de Ebola este provocată de o variantă rară a virusului pentru care nu există vaccinuri sau tratamente aprobate.

Inițiatorii de la USR și PNL propun ca la două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2027, să nu fie doar un moment aniversar, ci punctul de plecare al unui proiect național pentru următorii 10 ani: aderarea la Zona euro, atingerea mediei europene la nivel de trai și consolidarea rolului României în nucleul decizional al Uniunii.

Parlamentari ai USR și PNL au depus o propunere legislativă prin care anul 2027 este instituit ca „Anul României Europene”, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, iar perioada 2027–2037 este definită ca „Deceniul Consolidării Europene”, se arată într-un comunicat de presă.

Potrivit celor care au propus proiectul de lege, inițiativa se va desfășura sub deviza „20 de ani Acasă în Europa” și propune ca acest moment să fie folosit nu doar pentru bilanț, ci și pentru asumarea unei direcții clare pentru următorul deceniu european al României.

„Apartenența la Uniunea Europeană a fost principalul motor al modernizării României. În ultimii 20 de ani, țara noastră a beneficiat de fonduri europene, libertate de circulație, acces la piața unică, programe educaționale precum Erasmus, investiții în infrastructură, dezvoltare locală, modernizarea administrației și consolidarea statului de drept”, se arată în comunicat.

Inițiatorii își argumentează demersul menționând datele financiare ce arată dimensiunea concretă a acestui parcurs: România a primit fonduri nerambursabile de aproximativ 108,3 miliarde de euro, a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu aproximativ 35,9 miliarde de euro și a înregistrat un sold net pozitiv de aproximativ 72,4 miliarde de euro. Pentru fiecare euro contribuit la bugetul Uniunii Europene în ultimii 20 de ani, România a primit înapoi 3 euro.

Prin această inițiativă, USR și PNL propun ca următorul deceniu european al României să aibă ca obiective atingerea mediei Uniunii Europene la PIB/locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare, aderarea la zona euro, valorificarea oportunităților din Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, consolidarea rolului României în nucleul decizional european și întărirea securității la frontiera estică a Uniunii Europene.

„După 20 de ani în care am recuperat decalaje cu sprijinul Uniunii Europene, următorul deceniu trebuie să însemne creșterea influenței României în interiorul Uniunii Europene. Avem nevoie de o discuție strategică despre rolul nostru la nivel european. Aderarea la zona euro nu este o chestiune tehnică, este o decizie strategică de ancorare a României în nucleul european. Avem, totodată, datoria să fim alături de Republica Moldova, Ucraina și statele din Balcanii de Vest pe drumul european pe care l-am parcurs noi. Extinderea Uniunii este o investiție directă în securitatea României”, a declarat Ovidiu Cîmpean, deputat PNL, vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Europene.

Propunerea legislativă recunoaște, se mai precizează în comunicat, rolul cetățenilor, al societății civile, al presei libere, al mediului academic, al autorităților locale și al mediului economic în consolidarea parcursului european al României. Mobilizarea civică din istoria recentă a arătat că democrația, statul de drept și integritatea publică sunt valori apărate nu doar de instituții, ci și de cetățeni.

„O societate civilă activă este unul dintre cele mai importante elemente ale unei societăți democratice autentice. Societatea civilă a fost cea care a împins România înainte, a apărat valorile fundamentale și a reacționat la încercarea de a transforma România într-un stat iliberal. Trebuie să celebrăm curajul și reziliența societății civile și să încurajăm educația civică, pentru ca generațiile viitoare să aibă claritate asupra rolului ei important pentru menținerea undei democrații sănătoase”, a declarat deputatul USR Alin Stoica, coinițiator al proiectului.

Într-un context geopolitic marcat de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, presiuni hibride, dezinformare și polarizare, inițiatorii consideră că România are nevoie de o discuție publică onestă despre beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană și despre rolul pe care țara noastră trebuie să îl joace în următorul deceniu.

Deputatul PSD, Marius Budăi, a declarat marți, pe pagina sa de Facebook, că România are nevoie urgentă de un nou executiv „funcțional” și „ancorat în voința cetățenilor”.

Social-democratul l-a acuzat pe Ilie Bolojan, actualul premierul interimar, că, în ultimele luni, a blocat dialogul și procesul decizional, iar efectele din prezent se văd cel mai mult în economie și în nivelul de trai al românilor.

„România nu mai poate aștepta. PSD are soluția”, și-a început Budăi mesajul publicat online.

Acesta a afirmat că „timp de luni de zile” România a fost condusă de un premier care „a ales, în schimb, să blocheze”, nu să guverneze.

„Să blocheze dialogul, să blocheze deciziile, să blocheze orice voce care nu era a dumnealui. Rezultatul îl simte fiecare român în buzunar: recesiune, cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și o sărăcire continuă pe care nicio retorică nu o poate ascunde”, a transmis deputatul PSD.

Conform celor declarate, continuarea actualei direcții pe care guvernul Bolojan a început-o ar însemna „iresponsabilitate asumată”, nu stabilitatea pe care țara o caută.

Deputatul social-democrat a mai spus că România are nevoie de „un guvern care înțelege un lucru fundamental”, și anume că oamenii trebuie implicați în procesul de guvernare.

„Nu guvernezi împotriva oamenilor, nu guvernezi peste ei, ci guvernezi cu ei și pentru ei. Poporul și-a trimis reprezentanții în Parlament. Un prim-ministru legitim este cel care respectă această voință, nu cel care o ignoră sistematic în numele unor decizii asumate unilateral”, a mai spus acesta.

Totodată, Budăi a susținut că PSD are deja pregătită o variantă de guvernare și că partidul din care face parte este gata să preia responsabilitatea conducerii țării.

„PSD are această soluție pregătită. Un guvern funcțional, cu puteri depline, ancorat în voința cetățenilor și în valorile care ne definesc locul în Europa”, a afirmat deputatul.

„Pentru că noi nu doar iubim această țară – îi și asumăm un viitor prosper, stabil și ferm pro-occidental, alături de partenerii și aliații care contează. Mingea este acum la cei care au invocat cel mai des cuvântul responsabilitate. România îi privește. Noi suntem pregătiți. Soluția există. România nu mai are timp de pierdut”, a mai scris Marius Budăi.

O întâlnire între președintele CSM, Liviu Odagiu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, și procurorul general al României, Cristina Chiriac, a avut loc în data de 12 mai 2026, scrie G4Media. Deși întâlnirea nu este menționată pe site-ul de internet al niciuneia dintre instituțiile participante, scopul ei este redat de un document adoptat la finalul întrevederii.

Cei trei reprezentanți au vrut să stabilească în ce măsură sistemul judiciar trebuie să respecte Legea 141/2025, prima dintre legile de reformă asumate de guvernul condus de Ilie Bolojan, în ceea ce privește diurnele pe care le primesc judecătorii și procurorii detașați sau delegați.

Potrivit G4Media, minuta de la finalul întâlnirii a stabilit că magistraților nu li se aplică prevederea din lege, conform căreia diurna este de 23 de lei pe zi, sumă prevăzută pentru toți bugetarii, ci rămân la diurna stabilită printr-o ordonanță de urgență din 2006, adică 2% pe zi din salariul brut.

„În concluzie, avându-se în vedere caracterul de normă specială a art. 13 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 27/2006 faţă de dispoziţiile din H.G. nr. 714/2018, faptul că art. XXIX din Legea nr. 141/2025 nu vizează magistrații detaşaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, precum şi faptul că diurna este un drept de natură salarială stabilit printr-o lege specială, al cărei cuantum se menţine în plată la acelaşi nivel cu cel acordat în luna decembrie 2025 (art. XLVIII din Legea nr. 141/2025), judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi delegaţi sau detaşaţi în altă localitate decât cea de domiciliu beneficiază, în cursul anului 2026, de un cuantum al diurnei prevăzute de art. 13 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 27/2006 de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară”, se arată în documentul citat de G4Media.

Această decizie a pus în conflict două legi. Este vorba despre OUG 27 din 2006, prin care magistrații delegați sau detașați primeau diurnă de 2% pe zi din salariul brut, și Legea 141/2025, prin care Guvernul Bolojan a stabilit că diurnele întregului personal plătit din fonduri publice, deci inclusiv magistrații, se limitează la 23 de lei pe zi în anul 2026. În această situație, cei trei magistrați semnatari ai minutei au stabilit că OUG 27 este o lege specială, care are prioritate în aplicare, pe când Legea 141 este lege generală, care nu se aplică atunci când există o lege specială.

Doi magistrați citați de G4Media au subliniat că interpretarea celor două legi este una excesivă, iar cei trei au preluat din practica judiciară doar ce le-a convenit. Un alt magistrat consultat de G4Media a explicat faptul că întocmai Legea 141, fiind aplicabilă strict pentru anul 2026, este de fapt o lege specială – care ar avea prioritate în aplicare – iar OUG 27 este legea generală.

G4Media mai notează că două zile mai târziu, pe 14 mai, președintele CSM Liviu Odagiu, a emis o decizie prin care a oficializat cele decise în minută: în cursul anului 2026, judecătorii și procurorii delegați sau detașați vor primi în continuare diurne de 2% pe zi din salariul brut.

Trump i-a sugerat lui Xi că SUA și China ar trebui să coopereze împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), potrivit Financial Times. Președintele SUA ar mai fi propus ca în alianța împotriva Tribunalului de la Haga să fie atras și liderul rus Vladimir Putin.

Discuția a avut loc în timpul vizitei pe care Trump a făcut-o la Beijing și a fost dezvăluită de mai multe persoane familiarizate cu evaluarea SUA a summitului de săptămâna trecută. Trump a explicat că interesele celor trei țări coincid, iar CPI trebuie să fie combătută, au arătat sursele.

Dezvăluirea a apărut chiar înainte de vizita pe care Putin o va face în China. Părțile implicate nu au comentat informația. Administrația Trump a publicat duminică o notă informativă despre summitul de la Beijing, dar documentul nu conține nicio referire la conversații despre Putin sau războiul din Ucraina.

În trecut, administrația Trump și-a exprimat opoziția față de CPI, pe care o acuză de politizare, abuz de putere și ignorare a suveranității naționale a SUA.

La fața locului au intervenit pompierii militari ai Detașamentului Arad cu două autospeciale de stingere, o autospecială de descarcerare, autoscara și o ambulanță SMURD de Terapie Intensivă Mobilă.

Potrivit ISU Arad, incendiul se manifesta în bucătăria apartamentului și în alte două încăperi, cu degajări mari de fum. Concomitent cu acțiunea de stingere, echipajele au desfășurat operațiuni de căutare și salvare a eventualelor victime.

Din imobil s-au autoevacuat 25 de persoane, fără a avea nevoie de îngrijiri medicale. Proprietara apartamentului a fost evaluată medical la locul intervenției, însă a refuzat transportul la spital.

Incendiul a fost lichidat în limitele găsite, iar pompierii continuă verificările pentru identificarea eventualelor focare ascunse și stabilirea cauzei probabile de producere a incendiului.

Premierul Ungariei, Péter Magyar, începe marți o vizită oficială de două zile în Polonia, acesta fiind primul său turneu extern de la preluarea mandatului, relatează TVP World, care citează Reuters.

Este o vizită extrem de importantă pentru Magyar, pentru că reprezintă încercarea noului lider de la Budapesta de a apropia din nou Ungaria de direcția pro-europeană.

Acesta se va întâlni miercuri cu premierul polonez Donald Tusk, politicianul care a readus la putere în Polonia, în 2023, o coaliție pro-europeană și care a reușit să refacă relațiile cu Bruxelles-ul, deblocând miliarde de euro suspendate din cauza disputelor privind statul de drept.

Modelul politic al lui Donald Tusk este văzut de mulți ca o direcție pe care Péter Magyar încearcă să o urmeze acum, după victoria sa obținută în aprilie împotriva fostului premier Viktor Orbán.

La acel moment, Donald Tusk a descris rezultatul alegerilor drept o lovitură împotriva „guvernării autoritare” și un semn al schimbării politice din Europa Centrală.

Relațiile dintre Polonia și Ungaria s-au deteriorat într-o mare măsură în ultimii ani, mai ales din cauza pozițiilor opuse privind războiul din Ucraina.

Un oficial al guvernului polonez a declarat că actuala vizită este văzută drept „o resetare simbolică” după o perioadă în care contactele dintre cele două state au fost aproape înghețate.

„Este foarte clar că doresc să restabilească relațiile cu Polonia la un nivel foarte bun. Acestea sunt, aș spune, gesturi care arată o revenire la cele mai bune tradiții ale unor legături bilaterale puternice.”, a spus oficialul.

Vizita lui Péter Magyar va include mai multe orașe din Polonia, de la Cracovia, în sud, până la Varșovia și portul baltic Gdańsk.

Luni, premierul ungar a anunțat că va merge cu trenul spre Varșovia, folosind „o linie feroviară de mare viteză construită cu finanțare UE – de «Bruxellesul malefic»”, care a fost o ironie la adresa discursului anti-UE promovat ani la rând de Viktor Orbán.

Peter Magyar a explicat că printre prioritățile sale din timpul mandatului este dezvoltarea unei conexiuni feroviare rapide între Varșovia și Budapesta în viitorul cel mai apropiat.

În cadrul deplasării, premierul ungar este însoțit de mai mulți miniștri importanți, printre care ministrul de externe Anita Orbán, ministrul economiei și energiei István Kapitany, ministrul transporturilor și investițiilor David Vitezy și ministrul apărării Romulusz Ruszin-Szendi.

„Domeniile de responsabilitate ale miniștrilor participanți modelează în mod natural direcția discuțiilor”, a declarat Magyar.

Energia va fi una dintre principalele teme de pe agenda întâlnirilor din aceasta săptămână. Noul lider ungar a promis că țara va renunța la dependența de energia rusească până în 2035.

„Aceasta este o problemă prioritară pentru ambele țări, criza petrolului fiind o provocare majoră”, a afirmat premierul ungar.

Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, Polonia intenționează să ofere Ungariei acces la gaz natural lichefiat din SUA printr-un nou terminal GNL din Gdańsk, care ar urma să devină operațional în 2028.

Pe lângă energie, reprezentanții celor două state vor discuta și despre sprijinul pentru Ucraina, precum și despre viitorul cooperării în cadrul Grupului de la Vișegrad.

Un nou set de modele climatice realizate de un grup internațional de cercetători arată că scenariul unei creșteri de 4,5°C până în anul 2100 nu mai este considerat probabil. În schimb, noua limită pentru cel mai grav scenariu este acum de aproximativ 3,5°C peste nivelurile preindustriale, scrie Euronews.

Cercetătorii spun că scăderea accelerată a costurilor pentru panourile solare și turbinele eoliene reduce șansele unei lumi dominate aproape exclusiv de combustibili fosili. În același timp, politicile climatice introduse în ultimii ani au început să reducă ritmul emisiilor globale, care se situează acum sub proiecțiile folosite în vechile scenarii extreme. Noile estimări provin din proiectul internațional ScenarioMIP, care dezvoltă modele climatice utilizate ulterior în rapoartele Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al ONU (IPCC).

Deși reducerea proiecției maxime este considerată o veste relativ pozitivă, oamenii de știință avertizează că o încălzire de 3,5°C ar avea în continuare efecte devastatoare asupra planetei. Ținta stabilită prin Acordul de la Paris din 2015 este limitarea încălzirii globale la maximum 2°C, ideal 1,5°C. Noile modele arată însă că depășirea pragului de 1,5°C este deja aproape inevitabilă. Potrivit estimărilor actuale, dacă politicile climatice rămân la nivelul prezent, temperatura medie globală ar putea crește cu aproximativ 2,5°C până la sfârșitul secolului.

Modelele climatice iau în calcul mai mulți factori: populația globală, consumul de energie, politicile climatice, cooperarea internațională și evoluția tehnologiilor. Scenariile cele mai grave presupun o revenire masivă la combustibili fosili, slăbirea politicilor de mediu și intensificarea conflictelor geopolitice și economice. În aceste condiții, statele ar prioritiza securitatea energetică și competiția regională în detrimentul combaterii schimbărilor climatice. Oamenii de știință avertizează că un astfel de scenariu ar putea declanșa schimbări ireversibile în sistemele climatice ale Pământului, inclusiv topirea accelerată a ghețarilor și modificări majore ale oceanelor.

Chiar și în variantele cu emisii reduse, cercetătorii avertizează că unele efecte pot deveni ireversibile pe termen uman. Creșterea nivelului mărilor, degradarea recifelor de corali sau afectarea pădurilor tropicale ar putea continua chiar dacă temperaturile globale sunt stabilizate ulterior. Noile modele climatice folosesc date reale privind emisiile până în 2023 și includ estimări mai precise despre modul în care oceanele și pădurile absorb dioxidul de carbon pe măsură ce planeta se încălzește.

Discuția ar fi avut loc în timpul summitului desfășurat săptămâna trecută la Beijing, unde cei doi lideri au abordat mai multe subiecte sensibile, inclusiv războiul din Ucraina și relațiile internaționale dintre marile puteri. Potrivit surselor citate de FT, declarația lui Xi Jinping reprezintă una dintre cele mai directe evaluări făcute până acum de liderul chinez la adresa războiului declanșat de Rusia în februarie 2022.

Informațiile apar într-un moment important pentru relațiile dintre Beijing și Moscova. Vladimir Putin urmează să efectueze o vizită oficială în China pentru un nou summit cu Xi Jinping, într-un context geopolitic tensionat și marcat de blocajul militar din Ucraina.

Rusia și China și-au consolidat relațiile în ultimii ani, mai ales după anunțarea parteneriatului strategic „fără limite”, semnat înainte de invazia rusă în Ucraina. Cu toate acestea, declarațiile atribuite lui Xi sugerează că Beijingul privește cu tot mai multă rezervă costurile politice și economice generate de conflict.

Potrivit surselor Financial Times, Xi Jinping nu a mai exprimat anterior opinii atât de clare despre Vladimir Putin nici în discuțiile purtate cu fostul președinte american Joe Biden.

Războiul din Ucraina traversează în prezent o perioadă de stagnare militară, în timp ce pierderile armatei ruse continuă să crească. Economia Rusiei resimte presiunea sancțiunilor internaționale, iar Ucraina își intensifică atacurile cu drone asupra infrastructurii și obiectivelor militare din interiorul Rusiei.

În ultimele zile, Kievul a lansat noi atacuri în apropierea Moscovei, după ce Rusia a desfășurat unul dintre cele mai ample bombardamente asupra capitalei ucrainene. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că aceste operațiuni sunt „pe deplin justificate”.