MediaFax.ro

Temerile Uniunii Europene

Blocul comunitar și-a exprimat îngrijorarea față de acțiunile Rusiei care au scopul influențării rezultatului alegerilor parlamentare de duminică. 

Un oficial al Comisiei Europene a declarat luni că Rusia încearcă să exercite presiuni asupra Armeniei. 

„Rusia încearcă să afecteze economia Armeniei și să influențeze rezultatul alegerilor parlamentare”, declară luni Anouar El Anouni, un purtător de cuvânt al executivului european, citat de AFP.  

Presiuni economice din partea Moscovei

Relațiile bilaterale dintre Rusia și Armenia s-au răcit în ultima perioadă, pe fondul parcursului pro-european al Erevanului. 

În paralel, înaintea alegerilor de duminică, Moscova a luat măsuri economice împotriva Armeniei precum interzicerea exportului de pește și produse din pește, dar și restricții asupra livrărilor de  flori, legume, fructe, verdețuri, coniac, vin și apă minerală. 

De asemenea, Kremlinul ar putea trimite  100.000 de armeni care trăiesc în Rusia pentru a vota împotriva actualului prim-ministru Nikol Pashinyan la alegerile de duminică. 

Înaintea alegerilor de duminică, sondajele arată că partidul lui Nikol Pashinyan se află detașat în frunte.

În ciuda acestor măsuri, președintele rus Vladimir Putin l-a felicitat pe premierul armean Nikol Pashinyan cu ocazia zilei de naștere, precizând că Armenia rămâne o țară considerată „prietenoasă”. 

Norvegia face parte din piața unică a UE, dar nu este membră a blocului comunitar. Țara a respins aderarea la UE la referendumurile din 1972 și 1994, în principal din cauza temerilor legate de pescuit și agricultură. Mulți norvegieni se temeau că industria pescuitului ar fi dezavantajată dacă ar fi controlată de Bruxelles. Peștele și fructele de mare sunt cel mai mare sector de export al Norvegiei după petrol și gaze, informează Financial Times.

„Am spus nu în 1972 din cauza peștelui și din nou în 1994, când a fost foarte mult vorba despre pește. Pește și agricultură”, a declarat ministrul de externe Espen Barth Eide pentru FT.

Diplomații europeni consideră că președintele american a oferit șocul necesar pentru ca Norvegia să observe beneficiile aderării, de la comerț la securitate și apărare.

„Lumea nebună” care schimbă calculele la Oslo

Eide a recunoscut că „lumea benignă” care exista la momentul celor două referendumuri de aderare a fost înlocuită de o „lume nebună”, care obligă Oslo să își revizuiască relațiile cu Uniunea Europeană.

„Când am aderat la Spațiul Economic European, am aderat la ceea ce era atunci la modă, și anume piața unică”, a declarat Eide. „După 30 de ani, acea lume benignă a dispărut și trebuie să fim sinceri că ne aflăm într-o situație mai dificilă”, a adăugat el. „Părțile UE la care am decis să nu aderăm devin tot mai importante”.

Războaiele tarifare ale SUA au evidențiat poziția incomodă a Norvegiei, deoarece țara face parte din piața unică, dar nu are niciun cuvânt de spus în negocierile comerciale cu Washingtonul, purtate de Comisia Europeană.

„Lumea nebună de afară, cu tot ce se întâmplă între China și SUA, obligă UE să recurgă la instrumente dintr-o cutie cu unelte care nu era prea folosită”, a spus el, referindu-se la politica comercială și la uniunea vamală. „Exact instrumentele la care am decis să nu aderăm”, a adăugat el.

Temeri privind securitatea și rolul SUA

Norvegia este membră NATO, dar încercarea lui Trump de a-și afirma controlul asupra Groenlandei, teritoriu semiautonom al Danemarcei, aliat NATO, a stârnit temeri la Oslo privind garanțiile de securitate ale SUA, care au stat la baza apărării continentului după al Doilea Război Mondial. Norvegia este îngrijorată și de viitorul Svalbardului, insula sa arctică dorită de Rusia.

Accentul tot mai mare pus de UE pe apărare și securitate după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a făcut blocul comunitar mai atractiv nu doar pentru Norvegia, ci și pentru alte state membre ale pieței unice și ale NATO, precum Islanda. Insula nord-atlantică va organiza în august un referendum privind redeschiderea negocierilor de aderare.

UE a sugerat că Islanda ar putea primi o derogare privind politica de pescuit, în timp ce încearcă să încurajeze noi membri să adere.

Cazul Islandei, urmărit atent în Norvegia

Eide a spus că orice acord favorabil pentru Reykjavik va fi urmărit cu atenție în Norvegia: „În ceea ce privește Islanda, este semnificativ pentru noi… Trebuie să urmărim acest lucru îndeaproape”.

Jonas Gahr Støre, premierul Norvegiei, le-a spus jurnaliștilor străini la Oslo că, dacă Islanda ar adera la UE, acest lucru „ar avea un impact în Norvegia”, deși a adăugat că aderarea Suediei și Finlandei în 1995 nu i-a convins pe norvegieni.

Deși lideri importanți precum Støre și Eide vor ca Norvegia să adere la UE, Partidul Laburist din care fac parte nu dorește să solicite un nou referendum în viitorul apropiat, deoarece sondajele de opinie arată că majoritatea alegătorilor ar respinge în continuare aderarea la blocul comunitar.

Fundația a anunțat că va investi într-un portofoliu de vaccinuri experimentale, în curs de dezvoltare, printre care se numără cele dezvoltate de Inițiativa Internațională pentru Vaccinul împotriva SIDA, Moderna și Universitatea din Oxford, care vor fi produse la Institutul Serum din India, potrivit Euronews. 

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a identificat aceste trei vaccinuri candidate drept cele mai promițătoare aflate în prezent în curs de dezvoltare pentru combaterea virusului Ebola.

„Având în vedere răspândirea rapidă a virusului Bundibugyo și lipsa vaccinurilor autorizate, fiecare zi contează în lupta împotriva acestei boli mortale. Finanțarea și sprijinul urgent acordate de CEPI acestor trei candidați promițători au ca scop dezvoltarea unor vaccinuri sigure și eficiente care să contribuie la controlul acestei epidemii”, a declarat dr. Richard Hatchett, directorul executiv al CEPI.

Moderna ar putea fi dezvoltat și pentru Ebola

Organizația va finanța testele preclinice și studiile clinice de fază 1 ale vaccinului candidat al Moderna, care utilizează aceeași tehnologie ARNm ca și la vaccinurile de Covid-19. Finanțarea este în valoare de 50 de milioane de dolari, echivalentul a  43 de milioane de euro.

Universitatea Oxford, dar și Institutul Serum din India vor primi până la 8,6 milioane de dolari, echivalentul a 7,4 milioane de euro pentru teste clinice, dar și alte activități de dezvoltare în pregătirea studiilor de fază 1, pentru vaccinul propus.

IAIVI organizația globală de dezvoltare a vaccinurilor ce are un parteneriat cu guvernul Indian, va primi până la 3,2 milioane de dolari, echivalentul a 2,57 milioane de euro. Vaccinul său candidat utilizează aceeași platformă de vaccin rVSV ca un vaccin aprobat și precalificat de OMS împotriva tulpinii Zaire de Ebola.

„În contextul în care facem față unui focar activ de Ebola în Africa, investiția CEPI în trei vaccinuri candidate împotriva virusului Ebola de tip Bundibugyo este atât oportună, cât și esențială pentru sănătatea Africii — precum și pentru securitatea economică și pentru promovarea ambiției Africii de a construi pe continent o capacitate durabilă de cercetare-dezvoltare și de producție a vaccinurilor”, a declarat Dr. Jean Kaseya, director general al Centrelor africane pentru prevenirea și controlul bolilor.

Date extinse pentru dezvoltarea vaccinurilor

Toate platformele tehnologice de bază ale vaccinurilor dispun de date extinse privind siguranța și au fost utilizate pentru a dezvolta vaccinuri candidate care au demonstrat eficacitate preclinică sau clinică împotriva altor agenți patogeni, precum tulpinile Zaire și Sudan ale virusului Ebola, precum și virusul Marburg.

Actuala epidemie de Ebola din Congo a provocat cel puțin 282 de cazuri confirmate, potrivit datelor transmise duminică, de RDC. Pe lângă cele peste 200 au fost înregistrate aproximativ 1.000 de cazuri suspecte.

În timp ce vaccinurile sunt în curs de dezvoltare, OMS a declarat că prioritatea este de a opri transmiterea cu ajutorul instrumentelor care au fost utilizate de zeci de ani ca răspuns pentru virusul Ebola.

Chinezii dezvoltă în secret un program cu inteligență artificială care poate fi folosit pentru a analiza activitatea oamenilor pe internet, inclusiv pe rețelele de socializare, conform publicației The New York Times.

Jurnaliștii americani îi citează pe cercetătorii de la Universitatea Vanderbilt, care spun că sistemul este conceput pentru a crea profiluri ale cetățenilor și a evalua riscul politic potențial.

Documente dezvăluite sugerează că o companie chineză dezvoltă un sistem dotat cu IA care analizează activitatea pe internet.

Se pare că sistemul poate analiza datele de localizare, comportamentul pe rețelele de socializare și alte înregistrări digitale. Scopul este de a-i identifica pe cei care ar putea deveni dizidenți politici.

Asociația Forumul Judecătorilor din România este nemulțumită de legea salarizării unice, motiv pentru care i-a transmis o scrisoare lui Dragoș Pîslaru.

Reacția vine după ce și ÎCCJ, Parchetul General, CSM, 50 de șefi de tribunale, toți șefii Curților de Apel și 163 de judecătorii au respins prevederile proiectului Guvernului interimar Bolojan.

„Stimate Domnule Ministru Interimar,

 Asociația Forumul Judecătorilor din România, asociație profesională a judecătorilor, în contextul apariţiei în spaţiul public a proiectului de act normativ „Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, vă adresează următoarele propuneri referitoare la proiectul indicat:

În primul rând, remunerarea magistraţilor trebuie să fie stabilită conform rolului şi responsabilităţilor pe care le au aceştia într-un stat de drept şi să aibă un nivel suficient de ridicat pentru a-i face imuni la orice presiune menită să influenţeze deciziile. Salarizarea trebuie să asigure judecătorilor și procurorilor o reală independenţă economică, cerinţă esenţială pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie.

„Puterea judecătorească este egală cu puterea legislativă și puterea executivă”

Singura echivalare salarială care poate fi impusă magistraților este echivalarea cu indemnizațiile stabilite la nivelul remuneraţiei demnitarilor sau a înalţilor funcţionari, salarizarea având în vedere tocmai exercitarea funcţiilor de putere constituită în stat, puterea judecătorească, egală cu puterea legislativă și puterea executivă.

Considerăm că propunerea din Anexa nr. V – Familia Ocupațională de Funcții Bugetare „Justiție” şi Curtea Constituțională este de natură să creeze dezechilibre semnificative în ierarhia funcțiilor publice și afectează principiul echilibrului puterilor în stat.

Cu titlu de exemplu, un judecător ÎCCJ cu vechime peste 20 de ani ar urma să aibă un coeficient de doar 5,50, nivel care este inferior coeficientului unui senator sau deputat (6,00) și cu mult sub cel al Președintelui Senatului sau al Camerei Deputaților (7,50), fiind greu de acceptat din perspectivă constituțională ca preşedintele Înaltei Curţi de Casație și Justiție să fie salarizat sub nivelul unui parlamentar ori sub conducătorii puterii legislative sau executive.

Președintele României are un coeficient de 8,00, Prim-ministrul 7,50 şi președinții celor două Camere tot 7,50, iar plasarea preşedintelui instanței supreme sub nivelul acestora erodează simbolic și material independența și prestigiul puterii judecătorești, contrar exigențelor constituţionale.

„Un primar, al cărui act este verificat de judecător, câștigă mai mult decât judecătorul”

Situația devine și mai gravă atunci când comparăm salariile judecătorilor cu funcțiile din Anexa nr. IX, Primarul general al Capitalei având un coeficient de 6,50, președinții consiliilor județene și primarii municipiilor reședință de județ au 6,00, iar un judecător cu grad de tribunal cu vechime peste 20 de ani ajunge doar la 5,10. Aceasta înseamnă că un primar al cărui act administrativ este verificat și eventual anulat de un judecător de la un tribunal câștigă substanțial mai mult decât judecătorul care exercită controlul de legalitate asupra sa.

Aceste raporturi inversează ierarhia constituţională, deoarece puterea care aplică legea și controlează legalitatea actelor celorlalte autorități publice este subevaluată față de funcțiile politice și administrative, judecătorii rămânând sub nivelul multor demnitari şi funcţionari publici, deși rolul lor este esențial pentru statul de drept.

Mai mult, numeroase funcții de demnitate publică din Anexa nr. IX beneficiază de coeficienți superiori celor ai judecătorilor curţilor de apel şi Înaltei Curţi de Casație și Justiție:

• Avocatul Poporului (6,26),
• Președintele Consiliului Legislativ (6,26),
• Președintele Curții de Conturi (6,26),
• Vicepreședintele Curții de Conturi (6,15),
• consilierii de conturi (6,00),
• Președintele Consiliului Concurenței (6,26),
• consilierii de concurență (5,76),
• Președintele CNA (6,26) și membrii CNA (5,76).
• Toate aceste poziții au coeficienți mai mari decât maximul acordat judecătorilor de la instanța supremă (5,50), ceea ce accentuează disproporția, în condiţiile în care actele acestora sunt verificate pentru legalitate de judecătorii curţilor de apel şi ai Înaltei Curţi de Casație și Justiție.

Din punct de vedere constituțional, o asemenea configurație riscă să afecteze independența justiției, fiind esențial ca Președintele Înaltei Curţi de Casație și Justiție (indiferent de persoana care ocupă această poziţie) să fie poziționat cel puțin la nivelul conducătorilor celorlalte două puteri (7,20–7,50), iar judecătorii Înaltei Curţi de Casație și Justiție să depășească coeficientul unui deputat sau senator. Totodată, judecătorii de tribunal ar trebui să aibă coeficienți cel puțin egali sau superiori primarilor de municipii mari, respectiv funcţionarilor publici din autorităţile publice, ale căror acte şi lucrări sunt supuse controlului judecătoresc, ținând cont de responsabilitatea controlului actelor administrative.

Fără o recalibrare serioasă a acestor coeficienți, Anexa nr. V perpetuează o subordonare financiară și simbolică a puterii judecătorești, ceea ce contravine logicii unui stat de drept bazat pe separarea și echilibrul real al puterilor.

Astfel, trebuie respectat principiul potrivit căruia salarizarea şi celelalte drepturi salariale ale personalului se stabilesc ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, echilibrul puterilor în stat, de importanţa socială a muncii, de participarea personalului din cadrul fiecărei categorii la buna funcţionare a sistemului judiciar, de răspunderea, complexitatea, riscurile fiecărei funcţii, de obligaţia de păstrare a confidenţialităţii, de pregătirea profesională, de interdicţiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal şi de exigenţele impuse de documentele internaţionale privind funcţionarea eficientă a sistemului judiciar şi statutul magistraţilor.

În ceea ce priveşte regimul incompatibilităţilor şi interdicţiilor magistraţilor, cel mai restrictiv în sistemul personalului plătit din fonduri publice, trebuie reiterat că acesta reprezintă un element esenţial al garanţiei de independenţă şi imparţialitate, iar menţinerea acestui regim, ce exclude posibilitatea magistraţilor de a desfăşura activităţi cu caracter lucrativ de natură a interfera cu activitatea jurisdicţională, impune asigurarea securităţii financiare a acestei profesii, remuneraţia nefiind o recompensă, ci o garanţie a respectării statutului.

„Se riscă exodul din profesie”

În aceste condiţii, trecerea către un nou sistem de salarizare trebuie să se facă astfel încât niciun magistrat să nu înregistreze o diminuare a venitului salarial net avut la data intrării în vigoare a noii legi. Astfel, drepturile salariale acordate, în prezent, judecătorilor şi procurorilor trebuie menţinute, ca drepturi câştigate, în viitoarea reglementare, nu doar ca o măsură.

În altă ordine de idei, în situația în care salariile magistraților s-ar diminua, acest aspect ar risca să conducă la un exod din profesie a celor care se pot pensiona în baza vechii legislații, întrucât rămânerea într-un sistem în care volumul de activitate este uriaș, instabilitatea raporturilor de serviciu este frecventă, iar meritocrația este inexistentă, ar însemna un dezavantaj de ordin financiar, iar acest lucru ar destabiliza serviciul public de justiție, magistrații cu experiență neputând fi înlocuiți imediat.

De asemenea, conform art. 7 din proiectul de lege, mecanismul salarial compensatoriu aplicat exclusiv pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este  neconstituţional. Acesta nu se aplică în perioada tranzitorie în cazul promovării la o instanță sau un parchet de nivel superior, drepturile salariale urmând să scadă nejustificat, la fel întâmplându-se dacă personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime.

În plus,venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel foarte scăzut în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte, ceea ce va crea o stare de dezechilibru, o discriminare nejustificată.

Totodată, actualul proiect plafonează grilele de salarizare ale magistraților la o vechime de maximum 20 de ani în câmpul muncii. Dincolo de acest prag, sistemul actual nu mai prevede nicio evoluție a grilei, determinând o stagnare absolută a veniturilor pentru tot restul carierei profesionale.

Această omisiune legislativă afectează în mod direct substanța principiilor europene și periclitează, pe termen lung, calitatea actului de justiție. Avem în vedere încălcarea principiului proporționalității remunerației în raport cu natura și volumul activității, deoarece, conform orientărilor CJUE și documentelor Consiliului Europei, remunerația magistraților trebuie să fie pe măsura rolului, a complexității și a responsabilităților asumate, evoluând inclusiv în funcție de vechimea în muncă.

În contextul socio-economic actual, o proporție semnificativă de magistrați își vor desfășura activitatea în câmpul muncii mult peste plafonul de 20 de ani, unii dintre aceștia depășind chiar și pragul de 40 de ani de activitate continuă.

A obliga un magistrat aflat la apogeul experienței sale profesionale (între 20 și 40 de ani de vechime) să activeze sub auspiciile aceleiași grile de salarizare, fără nicio indexare legată de acumularea de expertiză juridică, reprezintă o nesocotire a realității profesionale.

Remunerația își pierde astfel caracterul stimulativ și proporțional raportat la acumularea continuă de responsabilitate. Lipsa oricărei perspective de progres financiar în a doua jumătate a carierei (perioada cuprinsă între 20 și 40 de ani de vechime) elimină un stimulent material firesc. În mod inevitabil, această lipsă de perspective poate conduce la un fenomen de demotivare și plafonare profesională. Un magistrat lipsit de recunoașterea financiară a plusvalorii aduse de experiența sa de decenii va fi privat de un resort psihologic esențial pentru menținerea unui ritm de muncă alert și auto-depășire.

Plafonarea veniturilor combinată cu volumul uriaș de muncă specific instanțelor naționale poate genera surmenaj și blazare. Atunci când expertiza superioară (de peste 30 sau 40 de ani) este remunerată identic cu o vechime considerabil mai mică, apare un dezechilibru de echitate internă în sistem.

„Demotivarea magistraților”

Demotivarea magistraților cu experiență se traduce direct în riscul creșterii termenelor de soluționare, a apariției erorilor judiciare din cauza volumului și a scăderii standardului de motivare a hotărârilor. În cele din urmă, cel afectat este justițiabilul, actul de justiție pierzându-și din rigoare și eficiență.

În concluzie, actualul sistem de salarizare, prin limitarea grilelor la pragul de 20 de ani, ignoră evoluția firească a carierei unui magistrat care poate munci până la 40 de ani în sistem. Pentru a preîntâmpina plafonarea personalului judiciar și degradarea calitativă a actului de justiție, se impune reformarea cadrului legal național prin extinderea grilelor de salarizare în mod proporțional cu vechimea reală și efectivă înmagazinată de magistrați.

Reiterăm că noţiunea de independenţă a judecătorilor include o remuneraţie adecvată, comparabilă cu prestigiul profesiei şi cu scopul responsabilităţii lor, cerinţa asigurării unei remuneraţii adecvate pentru judecători fiind nu numai în conexiune cu principiul independenţei judecătorilor, dar şi cu cerinţele de calificare şi competenţă stabilite şi cu interdicţiile impuse acestora.

Astfel, judecătorul trebuie să aibă un sentiment de siguranţă cu privire la viitorul său, iar statul are obligaţia de a stabili remuneraţia judecătorilor astfel încât să compenseze statutul, funcţiile şi responsabilităţile acestora, remuneraţia judecătorilor fiind una dintre garanţiile independenţei acestora.

Comisia de la Veneţia (Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept), în Raportul privind independenţa sistemului judiciar adoptat în cadrul celei de-a 82-a sesiuni plenare (Veneţia, 12 –13 martie 2010) reține că remunerarea judecătorilor trebuie să corespundă demnităţii profesiei, iar o remuneraţie adecvată este necesară pentru a proteja judecătorii de ingerințe exterioare. Spre exemplu, Constituţia Poloniei garantează judecătorilor o remuneraţie consistentă în raport cu demnitatea funcţiei şi cu scopul pentru care îşi îndeplinesc îndatoririle lor. Remuneraţia magistraților trebuie stabilită ţinând seama de situaţia socială din ţară şi trebuie să fie comparabilă cu nivelul remuneraţiei înalţilor funcţionari, determinată în funcţie de un barem general şi de criterii obiective şi transparente.

Principiile şi măsurile stabilite cu privire la statutul şi drepturile magistraţilor sunt puse în relaţie directă cu prevederile art.10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi cu cele ale art.6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul fundamental al oricărei persoane de a fi judecată de un tribunal competent, independent şi imparţial, stabilit prin lege. Deşi unele dintre documentele internaţionale menţionate au valoare de recomandare prin prevederile pe care le conţin şi prin finalităţile pe care le urmăresc, fiecare dintre acestea vizează direct texte cuprinse în pacte şi în tratate la care România este parte şi, prin urmare, se înscriu în spiritul prevederilor art.11 şi 20 din Constituţia României.

Exemplul Alegeria

În afara Europei, spre exemplu în Algeria, printr-un Decret prezidențial din 5 octombrie 2008, indemnizațiile judecătorilor au fost aliniate celor primite de parlamentari și miniștri, inclusiv pentru a reduce ”corupția galopantă” din societatea algeriană.

În consecință, salarizarea judecătorilor şi a procurorilor se stabileşte ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statutul de drept, de importanţa socială a muncii, de răspunderea, complexitatea, dificultăţile şi riscurile în exercitarea profesiei, de incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute de lege pentru această categorie de personal. Salarizarea trebuie să le asigure magistraților o reală independenţă economică, cerinţă esenţială pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie. Singura echivalare salarială care poate fi impusă magistraților este echivalarea cu indemnizațiile Preşedintelui României, senatorilor, deputaților şi membrilor Guvernului, salarizarea având în vedere tocmai exercitarea funcţiilor de putere constituită în stat, puterea judecătorească, egală cu puterea legislativă și puterea executivă.

În Canada, indemnizația Președintelui Curții Supreme este superioară celei a prim-ministrului (cu 8%), unul dintre criteriile stabilite de Legea privind instanțele judecătorești pentru stabilirea remunerației judiciare fiind compararea evoluției remunerației judecătorilor cu aceea a altor categorii plătite din fonduri publice. Așa cum Curtea Supremă din Canada a reținut în cauza Renvoi relatif aux juges de l’Î.-P.-É.,[3] ”judecătorii nu trebuie să fie considerați drept funcționari, în ceea ce privește stabilirea politicii de remunerare. Funcționarii fac parte din executivu, judecătorii, prin definiție, sunt independenți de executiv. Cele trei caracteristici de bază ale independenței justiției – inamovibilitatea, securitatea financiară și independența administrativă – reflectă această distincție fundamentală, deoarece acestea oferă magistraților protecția judiciară de care funcționarii nu se bucură, în temeiul Constituției.”

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit prin Hotărârea din 7 februarie 2019, Escribano Vindel, C-49/18, punctele 70, 71 și 73, că nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, având în vedere contextul socio-economic al statului membru în cauză, pentru a le conferi acestora o independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului ca eventuale intervenții sau presiuni exterioare să poată dăuna neutralității deciziilor pe care trebuie să le ia. Nivelul acestei remunerații trebuie să fie de natură să protejeze judecătorii împotriva riscului de corupție.

În fine, conform jurisprudenței constante a CJUE, orice reducere a remuneraţiei magistraților poate fi făcută doar în contextul unei reduceri generale a salariilor funcţionarilor publice, ceea ce nu este cazul în noua lege a salarizării, conform căreia multe salarii sunt majorate substanţial.

Cu deosebită considerație,

Asociația Forumul Judecătorilor din România”.

Asociația Forumul Judecătorilor din România, condusă de Dragoș Călin, a participat în decembrie 2025 la întâlnirea cu Ilie Bolojan despre reforma Justiției din România.

Măsura este inclusă în proiectul de lege pentru modernizarea NHS (Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie), care este dezbătut luni în Parlamentul britanic și care prevede conectarea dosarelor medicale fragmentate într-un sistem unic la nivel național.

Potrivit The Independent, toate spitalele și cabinetele medicilor de familie vor fi obligate să partajeze datele medicale, astfel încât personalul medical să poată consulta istoricul complet al unui pacient indiferent de locul în care acesta este tratat.

Mai puține vizite la urgență și internări

Ministerul britanic al Sănătății și Asistenței Sociale (DHSC) estimează că noul sistem ar putea reduce cu aproximativ 10.000 numărul prezentărilor la urgență în rândul pacienților vulnerabili. Alte 10.000 de vizite ar putea fi evitate dacă medicii vor avea acces mai rapid la istoricul complet al pacienților și vor putea pune diagnostice mai precise.

Reforma ar putea duce și la aproximativ 6.000 de internări mai puține în spitale în fiecare an.

Acces mai rapid la informațiile medicale

Noul sistem ar permite medicilor să acceseze rapid informații despre tratamentele urmate de pacienți, alergii și istoricul prescripțiilor medicale. De asemenea, măsura ar putea genera economii de peste 20 de milioane de lire sterline pe an prin reducerea erorilor de medicație și a prescrierilor duplicate. Totodată, personalul medical ar putea economisi aproximativ 500.000 de ore anual datorită accesului imediat la datele pacienților.

„Știu cât de dificil poate fi să coordonezi diferitele componente ale sistemului de sănătate și cât de frustrant este pentru unii pacienți să își repete istoricul medical de nenumărate ori. De aceea, dosarul unic al pacientului este atât de important”, a declarat ministrul britanic al Sănătății, James Murray.

Sursă unică de informații pentru pacienți și medici

Informațiile medicale ale pacienților au fost „păstrate în sisteme separate” prea mult timp, ceea ce i-a obligat pe oameni să își repete istoricul medical și a creat riscul unor lipsuri de informații pentru medici, a declarat directorul național pentru informații clinice al NHS England, Dr. Alec Price-Forbes.

„Dosarul unic al pacientului ne va oferi o sursă unică de informații atât pentru clinician, cât și pentru pacient și va permite servicii medicale mai sigure și mai bine coordonate”, a spus acesta.

Guvernul încearcă să reducă birocrația din sănătate

Reforma a stârnit însă îngrijorări în rândul medicilor. Asociația Medicală Britanică (BMA) se teme că noua lege ar putea slăbi protecția datelor medicale ale pacienților și a cerut explicații privind modul în care acestea vor fi gestionate.

Proiectul de lege prevede și desființarea NHS England, instituția care administrează în prezent serviciile publice de sănătate din Anglia. Atribuțiile sale vor fi transferate către Departamentul pentru Sănătate și Asistență Socială și către structurile regionale de coordonare, în cadrul unui plan de reducere a birocrației și de redirecționare a resurselor către serviciile medicale.

Consultații online din 2027

Totodată, autoritățile intenționează să lanseze în 2027 serviciul NHS Online, care va permite pacienților să consulte online specialiști din întreaga Anglie prin aplicația NHS și prin consultații video.

La Palatul Cotroceni, ziua de 1 Iunie a fost marcată printr-un program special, desfășurat atât în grădini, cât și în interiorul instituției, unde spațiile au fost transformate în zone de joacă, învățare și descoperire pentru copii.

Evenimentul a inclus ateliere creative, activități educative, jocuri și demonstrații interactive, organizate în parteneriat cu mai multe organizații implicate în educația și protecția copiilor.

Prima Doamnă le-a citit copiilor despre Brâncuși

Un moment deosebit al zilei a fost lectura susținută de doamna Mirabela, Prima Doamnă, care le-a citit copiilor din cartea Constantin Brâncuși -sculptorul îndrăgostit de zbor, scrisă de Andra Cărbunaru și Măriuca Mihăilescu, un moment primit cu interes și emoție de cei mici.

Activități în aer liber pe Platoul Papei

De asemenea, pe parcursul zilei, copiii au participat la activități recreative desfășurate în aer liber, inclusiv pe Platoul Papei, unde au fost amenajate zone dedicate jocului, creativității și interacțiunii.

Atmosfera de la Cotroceni a fost una de sărbătoare, cu accent pe educație, bucurie și descoperire, instituția fiind transformată pentru o zi într-un spațiu dedicat exclusiv copiilor.

Serialul „Euphoria” s-a încheiat în mod oficial cu sezonul 3, potrivit Variety. După șapte ani, trei sezoane și 26 de episoade, serialul HBO a ajuns la final, a confirmat creatorul, scenaristul și regizorul Sam Levinson. Ulterior, anunțul făcut de Levinson în timpul unui podcast a fost confirmat și de platforma de streaming.

Astfel, ultimul episod al sezonului trei a fost de fapt finalul întregului serial. Anunțul a fost precedat de câteva semne care indicau o posibilă renunțare la noi filmări. Actrița principală Zendaya a remarcat în interviuri că ea crede că serialul se va încheia după sezonul 3. De asemenea, regizorul a refuzat în mod repetat să spună dacă se fac planuri pentru sezonul patru.

Serialul i-a transformat pe actori în vedete

În plus, succesul filmului i-a transformat pe tinerii actori în vedete. Ei au început să fie căutați și pentru alte producții importante, astfel încât filmările la „Euphoria” au fost parțial neglijate. Sezonul trei s-a confruntat cu întârzieri majore ceea ce a atras critici.

În ciuda semnelor, anunțul oficial a reprezentat o lovitură pentru fanii serialului care doreau o continuare a poveștii.

„Euphoria” a urmărit evoluția unui grup de liceeni care se confruntă cu o serie de probleme legate de droguri, sex, identitate, traume, rețele sociale, dragoste și prietenie. În sezonul trei, acțiunea face un salt în timp, iar personajele se confruntă cu alte probleme specifice vârstei.

O explozie puternică a avut loc la Fabrica de Focuri de Artificii Lourdes, din zona Salina din Malta. În urma incidentului, clădiri rezidențiale și ferme au fost avariate, iar două persoane au suferit răni minore.

Acest lucru a fost relatat de Times of Malta.

Explozia a fost auzită pe întreaga insulă

Prima explozie a avut loc în jurul orei 6:30 dimineața, ora locală. A fost urmată de o serie de detonări mai mici, iar o coloană groasă de fum s-a ridicat deasupra zonei, vizibilă din diferite părți ale insulei.

A powerful explosion at a fireworks factory in Malta damaged residential buildings, cars, and other property in nearby areas.

There is currently no information on fatalities or injuries. pic.twitter.com/LMxHGCVPxM

— NEXTA (@nexta_tv) June 1, 2026

Unde de șoc și în zonele îndepărtate

Locuitorii au raportat că unda de șoc a făcut ca ferestrele și ușile să se zguduie chiar și în zonele îndepărtate ale țării.

„A fost ca și cum cineva ar fi lovit casa cu un ciocan uriaș”, a spus Edward Mercieca, care locuiește în zonă.

Potrivit poliției, toți muncitorii din fabrici și locuitorii caselor vecine au fost evacuați imediat.

Doi bărbați care lucrau pe câmp, răniți

Doi bărbați, în vârstă de 47 și 67 de ani, care lucrau pe câmpurile din apropiere, au fost spitalizați cu răni minore și șoc, potrivit UNN.

În multe case, unda de șoc a spart ferestrele și ușile. Pietre și resturi au zburat pe distanțe semnificative, avariind mașini și clădiri. De asemenea, au existat rapoarte despre un curier care a suferit răni minore din cauza molozului.

Animale moarte, pagube aduse fermelor

În urma exploziei, autoritățile au evacuat oamenii din zonele înconjurătoare din cauza riscului unor detonări ulterioare. În același timp, fermierii nu au putut accesa temporar fermele lor pentru a verifica starea animalelor.

Fundația MaYA a raportat pagube semnificative aduse fermelor și posibila moarte a animalelor.

„Pentru fermieri, animalele nu sunt doar numere. Ele reprezintă ani de muncă, îngrijire zilnică și mijloacele de trai ale unor familii întregi”, a declarat organizația.

Altă explozie la aceeași fabrică

Presa locală amintește că la aceeași fabrică de artificii a mai fost o explozie în 2018. La acea vreme, doi bărbați au suferit răni grave Incidentul a evocat, de asemenea, asocieri în rândul locuitorilor cu alte tragedii din Malta care au implicat producția sau depozitarea ilegală de explozibili, care au dus anterior la decese și distrugerea locuințelor.

Accidentul grav a avut loc pe DN 1 la ieșirea din Avrig spre Bradu.

ISU Sibiu anunță că „în urma primei evaluări de la fața locului, s-a constatat că sunt implicate 15 persoane”. De asemenea, în accident au fost implicate patru mașini.

Autoritățile din județul Sibiu au activat Planul Roșu de Intervenție.

La fața locului au fost trimise trei echipaje SMURD dintre care unul cu medic, o ambulanță SAJ, o autospecială de stingere, o autospecială de primă intervenție și o autospecială de transport personal și victime multiple.

Reprezentanții profesorilor solicită școlilor elementare să nu mai ofere copiilor mici instrumente dotate cu inteligență artificială, potrivit Futurism.

Federația Americană a Profesorilor, al doilea cel mai mare sindicat al profesorilor din Statele Unite, a lansat o campanie majoră prin care solicită școlilor să țină IA și alte echipamente precum iPad-urile în afara sălilor de clasă. Sunt vizate în special școlile elementare, dar profesorii propun extinderea restricțiilor și la alte cicluri educaționale.

Reprezentanții profesorilor vorbesc despre o generație pierdută

„Dacă nu găsim o modalitate de a reglementa acest lucru din perspectiva educației, mă tem că vom pierde o generație de copii. Munca de predare și învățare în primele clase ar trebui făcută fără inteligență artificială”, a declarat președinta sindicatului AFT, Randi Weingarten, pentru New York Times.

Campania „nu solicită o interzicere totală a inteligenței artificiale” în școli”, ci doar „găsirea echilibrului potrivit pentru a valorifica beneficiile tehnologiei, atenuând în același timp daunele”.

Efectele se văd deja

Pe măsură ce giganții tehnologici împing școlile să adopte tot felul de sisteme de inteligență artificială, un număr tot mai mare de cercetări arată că riscurile depășesc cu mult orice beneficii.

De exemplu, un studiu realizat de Centrul pentru Educație Universală al Institutului Brookings, a arătat că inteligența artificială în educație prezintă un risc major pentru dezvoltarea cognitivă și socială a copiilor. Efectele sunt vizibile deja: tot mai mulți copii își înlocuiesc prietenii din viața reală cu chatbot-uri bazate pe inteligență artificială.

Psihologii sunt de acord asupra unui lucru. Cei care au crescut în anii ’60 și ’70 sunt mai autonomi și mai rezistenți decât generațiile următoare. Contextul social al epocii i-a obligat să fie independenți de la vârste fragede, conform El Economista.

De ce erau singuri

Părinții din acea perioadă munceau mult. Copiii petreceau timp îndelungat fără supraveghere. Erau nevoiți să-și rezolve singuri conflictele și să ia decizii pe cont propriu. Nimeni nu era acolo să intervină la primul semn de dificultate.

Ce a produs această singurătate

Timpul petrecut singuri a dus la dezvoltarea unor abilități esențiale. Rezolvarea problemelor, toleranța la frustrare și autoreglarea emoțională s-au format natural. Acestea sunt componentele de bază ale rezilienței, capacitatea de a face față situațiilor adverse cu rezultate pozitive.

Psihologii numesc acest fenomen „inoculare la stres”. Funcționează ca un vaccin: expunerea repetată la situații dificile construiește abilitatea de a le gestiona mai ușor în viitor. Este o tehnică cognitiv-comportamentală recunoscută științific.

Părinții elicopter – reversul medaliei

La polul opus se află un model foarte răspândit azi: „părinții elicopter”. Aceștia au un comportament prea protector și controlant. Intervin constant în viața copiilor, inclusiv la vârste mature.

Rezultatul este opus celui din generațiile anterioare. Copiii crescuți astfel au o capacitate redusă de a-și controla emoțiile și impulsurile. Apar și dificultăți școlare. Cercetătorii subliniază că este esențial ca un copil să încerce lucrurile pe cont propriu.

Care este echilibrul ideal

Psihologii nu recomandă nici strictețea excesivă, nici supraprotecția. Dezvoltarea sănătoasă a copilului depinde de mediul familial, de rutină și de interacțiunea cu cei din jur. Un echilibru între autonomie și sprijin parental rămâne varianta optimă.

Odată cu sosirea verii în emisfera nordică, apar și norii noctilucenți, potrivit The Guardian.

Aceste formațiuni de la altitudine mare sunt la fel de enigmatice pe cât sunt de frumoase. Numele lor provine din latină și înseamnă „strălucitori în noapte”.

Acestea apar în lunile de vară și strălucesc cu o intensitate albastră electrică pe fundalul cerului întunecat din vest. Caută-le la aproximativ o jumătate de oră după apusul soarelui.

Existând la o altitudine de aproximativ 80 km, practic la marginea spațiului, acestea sunt cele mai înalte nori cunoscuți din atmosfera Pământului.

Unii cred că cheia pentru a înțelege aceste nori este faptul că nu par să existe observații înregistrate ale acestora până în 1885.

Având în vedere cât de evidenti sunt, unii cercetători au sugerat că ar putea fi rezultatul poluanților industriali care începuseră să se acumuleze cu adevărat în atmosferă la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Acești aerosoli au oferit apoi locuri în jurul cărora s-ar fi putut forma gheața de apă.

Alții subliniază că momentul apariției lor a coincis aproximativ cu erupția vulcanului Krakatoa din 1885.

Alții cred că norii sunt posibili datorită modului în care schimbările climatice împing vaporii de apă în atmosfera superioară.

Indiferent de originea lor, sunt formațiuni frumoase de urmărit. În emisfera sudică, sezonul norilor noctilucenți începe în jurul lunii octombrie.

• Traiectoria dronei. Nicușor Dan: „Drona a fost lovită de Armata Ucrainei, și-a schimbat direcția”/ Radu Miruță: „e o chestiune pe care noi n-avem de unde să o ştim”

Președintele Nicușor Dan a spus vineri, la Galați, și duminică, într-un interviu pentru BBC că drona care a lovit blocul din România era rusă, făcea parte dintr-un roi de 43 de drone care au vizat portul Reni, ca una să fie deviată cinetic de armata Ucrainei și să ajungă în Galați. Radu Miruță, într-o intervenție pentru Digi 24 spune că Armata Română n-are de unde să știe așa ceva.

Nicușor Dan, la BBC: „Știm ce s-a întâmplat”

„În primul rând, este sigur că era o dronă rusă Gheran 2. Este sigur pentru că noi am mai avut una acum 4-5 săptămâni, nu a explodat și noi am comparat ambele drone, resturile care au explodat ieri și cea de acum 1 lună și sunt complet identice. Ca atare, putem spune cu siguranță că a fost Gheran 2, o dronă rusească. În al doilea rând, știm ce s-a întâmplat. A fost un roi de drone, de 43 de drone care au țintit portul Reni, care este în Vestul Dunării, în zona Odessa. Ca atare, este vorba de zona Vestică a Ucrainei, în zona Mării Negre. Deci a fost un roi de 43 de drone care au venit de la Est la Vest, care au vizat portul Reni și una dintre ele – lovită de armata ucraineană – și-a schimbat direcția și a trecut pe teritoriul României. Asta este sigur. Știm traiectoria tuturor celor 43 de drone. Exact, exact, nu a fost un atac țintit. Exact, (n.r. Putin nu spune adevărul). Putem spune cu siguranță că a fost Gheran 2, drona rusă”, a spus președintele României, Nicușor Dan, pentru BBC.

Radu Miruță: „Este o chestiune pe care noi n-avem de unde să o ştim”

Radu Miruță, ministrul Apărării, vine cu o altă variantă, într-un interviu televizat.

„Pe radarele noastre, vedem traseul acestei drone. Că ea a fost direcţionată intenţionat, că şi-a pierdut comunicaţia, e o chestiune pe care noi n-avem de unde să o ştim. (…) Armata Română nu îl contrazice pe preşedintele României, Armata Română spune doar că, în conformitate cu tratatele internaţionale, că a fost deviată, că n-a fost deviată, este responsabilitatea Rusiei ca o dronă lansată din Rusia să nu ajungă în România. (…) „Probabil că există posibilitatea de a se face și expertiză balistică asupra componentelor sau probabil că Serviciul Român de Informații sau cine s-a ocupat de bucata asta are astfel de informații. Pe radarele noastre vedem traseul acestei drone. Am văzut-o venind dinspre Marea Neagră, (…) trecând Dunărea, intrând în spaţiul aerian românesc şi prăbuşindu-se în Galaţi”, a declarat Miruță.

• Ajutorul NATO. Nicușor Dan: „Aliații NATO deja ne-au dat niște echipamente pentru cei 60 de km de graniță”/ Radu Miruță: „Până în acest moment, acest lucru nu s-a întâmplat”

A doua temă pe care președintele României, Nicușor Dan, contrazice varianta ministrului Apărării, Radu Miruță, este cea a ajutorului NATO.

„În primul rând, sunt mulți dintre noi (n.r. state NATO) care sunt în aceeași situație. (…) Acum este o lume nouă, o nouă tehnologie și trebuie să ne adaptăm.  Aveam planuri pentru a cumpăra echipamente speciale. Și ceea ce le-am cerut partenerilor noștri este pentru 60 de km de graniță, granița Dunării, să ne ajute temporar până avem toate echipamentele. Sunt sigur, este un proces. Ei deja ne-au dat niște echipamente pentru cei 60 de km de graniță. Deci avem niște echipamente americane dar doar pentru o bucată de graniță, nu pentru toată granița”, a afirmat Nicușor Dan la BBC.

În conferința de presă de vineri, de la MApN, Radu Miruță a spus că ajutorul NATO solicitat în 6 februarie nu a venit:

„Am transmis NATO o listă cu propuneri de capabilități de care Armata Română are nevoie pentru a lupta eficient împotriva dronelor. O listă concretă, cu menționarea cadrului în care aceste capabilități să fie introduse în cadrul Armatei Române. Pe 6 februarie 2026, comandantul SACEUR ne-a aprobat această listă, s-a emis un ordin la nivel NATO pentru ca produsele pe care noi le-am cerut să intre în capabilitățile Flancului Estic cu prezență pe teritoriul național. La nivel NATO, urmează ca țările membre să se ofere cu unele dintre produsele care au fost aprobate. Până în acest moment, acest lucru nu s-a întâmplat. În ședința CSAT de astăzi s-a luat decizia ca la nivelul NATO, ministerul Apărării și MAE să solicite partenerilor NATO ca cererea pe care am trimis-o de la MApN pe 6 februarie să fie pusă în practică și la nivel de capabilități. Nu erau, am cerut, am introdus în SAFE proiectele respective. România este în deplină legitimitate să facă acest lucru la nivel NATO pentru faptul că noi am comandat aceste produse pentru Armata Română – este un timp de livrare 2027-2028. Tot ce spunem noi este că la nivel de Aliați, până când produsele pe care noi le-am comandat, ajung să fie în înzestrarea Armatei Române, pentru motivele justificate, solicităm să existe un transfer, o dislocare de capabilități la nivelul României”.

• Drona din Galați. MApN: „Am pierdut-o (n.r drona) în sudul județului, în sudul localității, da”/ Radu Miruță: „Am văzut-o prăbuşindu-se în Galaţi”.

„Am pierdut-o (n.r drona) în sudul județului, în sudul localității, da. Probabil că a virat în înălțime de la 600 de metri, a evoluat descendent, probabil la 200 de metri radarele noastre nu mai pot vedea și la înălțimea unui bloc care are 50-60 de metri s-a dus liniar către aceasta.

De ce nu am doborât-o – este o întrebare legitimă. Și cetățenii trebuie să știe că noi facem tot ce putem însă Armata are limitări foarte stricte în această situație pentru că nu putem risca să creăm mai multe amenințări decât putem preveni. Legea ne permite să deschidem focul în anumite circumstanțe asupra acestor obiecte folosite în conflictul din Ucraina dar în condițiile în care este protejată viața populației și proprietatea. Pilotul are o fereastră de timp foarte îngustă, de câteva secunde, în care trebuie să decidă dacă cumva recunoaște drona și are radarul blocat pe dronă, dacă zona și infrastructura și aglomerația urbană din zonă permite lansarea unei rachete astfel ca nu cumva – dacă se ratează tragerea, într-o circumstanță nefericită, să nu afectăm într-un mod grav viața persoanelor și proprietatea”, a spus Cristian Popovici, purtătorul de cuvânt al MApN, vineri, pentru Digi 24.

Radu Miruță, șeful MApN, spune însă că Armata a supravegheat tot traseul dronei:

„Pe radarele noastre vedem traseul acestei drone. Am văzut-o venind dinspre Marea Neagră, (…) trecând Dunărea, intrând în spaţiul aerian românesc şi prăbuşindu-se în Galaţi”.

Zona vizată de noile lucrări este perimetrul Avram Iancu, una dintre principalele ținte de explorare din cadrul proiectului Bihor Sud. Potrivit Economedia, programul planificat pentru lunile iunie și iulie vizează analiza sistematică a unei zone mineralizate estimate la aproximativ doi kilometri lungime și 300 de metri lățime, aflată pe ambele versante ale văii Arieșului Mic.

Primele lucrări vor fi realizate în galeriile G11, G12 și G20, situate pe versantul nordic al văii. Reprezentanții companiei susțin că formațiunile geologice identificate aici sunt similare celor descoperite anterior în galeria G2, unde au fost concentrate o parte dintre activitățile de explorare din ultimii ani.

În paralel, compania și-a majorat la 90% participația în proiectul minier Bihor Sud și caută finanțare pentru continuarea explorărilor din România.

Până la 1.000 de probe pentru analiză

În cadrul noilor explorări, Leading Edge Materials va colecta între 500 și 1.000 de probe din zonele unde există indicii privind prezența cobaltului și nichelului, metale esențiale pentru producția de baterii.

oate probele vor fi analizate de laboratorul internațional ALS Laboratories, rezultatele urmând să fie folosite pentru evaluarea conținutului de metale și a potențialului economic al zăcămintelor.

Planul de lucru include investigarea unui sistem de galerii miniere istorice care ar putea fi conectate între ele. Programul de explorare va analiza zăcămintele pe o diferență de nivel de peste 200 de metri, pentru a stabili cât sunt de extinse, atât în suprafață, cât și în adâncime.

O zonă de doi kilometri, în atenția geologilor

Potrivit companiei, explorările realizate până acum au identificat mai multe zone care ar putea conține resurse importante de metale, într-un perimetru care s-ar întinde pe aproximativ doi kilometri. În perioada următoare, specialiștii vor verifica și galeriile aflate pe versantul opus al văii pentru a determina cât de extinse sunt aceste zăcăminte.

Pentru coordonarea lucrărilor, Leading Edge Materials a contractat compania britanică Addison Mining Services, specializată în consultanță pentru proiecte miniere și care a realizat anterior un raport tehnic independent pentru proiectul Bihor Sud.

Directorul general al firmei canadiene, Kurt Budge, spune că rezultatele obținute până acum sunt încurajatoare.

„Amploarea mineralizației vizibile deja identificate de-a lungul unui coridor de doi kilometri ne oferă încredere în potențialul proiectului”, a declarat oficialul.

Potrivit lui Budge, campania intensivă de eșantionare și analizele independente ar trebui să permită „definirea unei imagini mult mai detaliate asupra resurselor potențiale din zonă”.

Miza materiilor prime critice

Interesul pentru astfel de proiecte a crescut în ultimii ani. Cobaltul și nichelul sunt considerate materii prime critice pentru producția de baterii utilizate în vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei, iar Uniunea Europeană încearcă să-și reducă dependența de importurile din afara blocului comunitar, dezvoltând surse interne de aprovizionare cu astfel de metale strategice.

Pasagerii care călătoresc prin aeroporturile din Uniunea Europeană sunt sfătuiți să ajungă mai devreme la terminale, după ce noul sistem digital de control la frontieră a început să provoace întârzieri în mai multe state.

Recomandarea vine din partea operatorilor aerieni, potrivit The Guardian. Aceștia avertizează că procedurile suplimentare introduse prin sistemul Entry/Exit System (EES) pot prelungi semnificativ timpul petrecut la controalele de frontieră.

Ce este sistemul EES

Sistemul EES a înlocuit ștampilarea pașapoartelor pentru cetățenii din afara Uniunii Europene.

Acesta presupune înregistrarea digitală a intrărilor și ieșirilor din spațiul comunitar. Totodată, sunt colectate date biometrice la trecerea frontierei.

Implementarea a început în octombrie 2025. Sistemul a devenit complet operațional luna trecută.

Cozi în mai multe aeroporturi europene

Yvonne Moynihan, director corporativ al companiei aeriene Wizz Air, a declarat că noile verificări au dus la timpi de așteptare mai mari decât cei anticipați.

Potrivit acesteia, pasagerii ar trebui să ia în calcul sosirea la aeroport cu trei ore înainte de decolare. În mod normal, recomandarea este de două ore.

Moynihan a precizat că situația diferă de la un aeroport la altul. În unele destinații, procesul se desfășoară fără probleme. În altele, în special în Spania, Portugalia și Franța, au fost raportate cozi importante.

Recomandări pentru pasageri

Compania aeriană îi sfătuiește pe călători să fie pregătiți pentru perioade mai lungi de așteptare, inclusiv la sosirea în destinație.

Printre recomandări se numără includerea în bagaje a unei baterii externe pentru telefon și a apei, mai ales în perioadele aglomerate.

De asemenea, pasagerii care au zboruri cu escală sunt sfătuiți să lase un interval mai mare între curse.

Timpi de așteptare de până la trei ore și jumătate

Asociația aeroporturilor europene, ACI Europe, avertizează că situația s-a agravat în ultimele săptămâni.

Potrivit unui sondaj realizat în 45 de aeroporturi din 20 de state membre ale UE, timpii de așteptare pot ajunge la trei ore și jumătate în perioadele de vârf.

Organizația susține că inclusiv aeroporturi care nu raportau anterior probleme se confruntă acum cu întârzieri.

Verificări suspendate temporar la Dover

Săptămâna trecută, poliția franceză a suspendat temporar aplicarea verificărilor EES în portul Dover, după ce mii de turiști au rămas blocați la cozi în condiții de temperaturi ridicate.

Măsura a fost posibilă printr-o clauză din regulamentul european care permite relaxarea temporară a controalelor în situații excepționale.

Comisia Europeană: EES nu este singura cauză

Comisia Europeană a transmis că noul sistem nu explică singur toate întârzierile raportate.

Potrivit executivului comunitar, procesul de înregistrare a datelor durează, în mod obișnuit, aproximativ un minut pentru fiecare persoană.

Cu toate acestea, autoritățile și operatorii din transportul aerian recomandă pasagerilor să își planifice cu atenție călătoriile în această vară, în condițiile în care noul sistem este aplicat la scară largă în întreaga Uniune Europeană.

Evenimentul vine după interesul uriaș stârnit de succesul filmului la Cannes, unde „Fjord” a obținut cel mai important premiu al festivalului. Pentru Cristian Mungiu, distincția marchează al doilea Palme d’Or din carieră, după cel câștigat în 2007 cu „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”.

Regizorul a explicat că premiera oficială a filmului în România nu are încă o dată stabilită, din motive care țin atât de distribuție, cât și de calendarul internațional al producției.

„În acest moment, nu știm foarte bine și nu putem spune cu precizie când va fi organizată premiera în România a filmului «Fjord», din niște cauze obiective”, a spus Cristian Mungiu.

Potrivit acestuia, lansarea oficială depinde de mai mulți factori, printre care programul sălilor de cinema, găsirea unei săli potrivite pentru eveniment și disponibilitatea echipei filmului.

„Depinde de programul sălilor, depinde de identificarea unei săli potrivite ca să putem face o premieră. Acea premieră, desigur, ne dorim să îi invite pe Sebastian Stan și pe Renate Reinsve, să vină, să fie echipa filmului”, a precizat regizorul.

Un alt element important este data lansării în Statele Unite. Cristian Mungiu a explicat că „Fjord” intră într-o etapă importantă de promovare internațională, în contextul sezonului de premii din industria americană.

„Depinde, totodată, de data la care acest film va fi lansat în Statele Unite. În momentul de față avem șansa de a ne promova în sezonul premiilor, pentru Oscaruri și toate celelalte premii ale sezonului american”, a spus Mungiu.

Regizorul a adăugat că premiera oficială din România ar putea avea loc abia spre finalul anului sau la începutul anului viitor.

„Cel mai probabil, premiera în România va fi undeva în lunile octombrie și ianuarie”, a transmis Cristian Mungiu.

Pentru că intervalul până la lansarea oficială este încă mare, iar filmul va începe să aibă premiere în mai multe țări, Cristian Mungiu spune că a fost găsită o soluție pentru spectatorii din România care vor să vadă pelicula mai devreme.

„Pentru că mai durează atât de mult până atunci și pentru că, până în august, filmul va începe să aibă premiere în lume, în Franța și în alte țări, și pentru că există foarte multe emoții în România generate de acest Palme d’Or, am reușit să obținem o înțelegere cu Cinema City”, a declarat cineastul.

Astfel, „Fjord” va fi prezentat într-o avanpremieră specială, sub forma unei singure proiecții

„Am obținut înțelegerea la un loc pentru ca să putem organiza o avanpremieră cu «Fjord», acum, cât mai curând, pentru cei care sunt curioși. Această avanpremieră va avea loc sub forma unei proiecții unice, în data de 13 iunie, la ora 19:00”, a anunțat Cristian Mungiu.

Regizorul spune că decizia a fost luată în semn de respect pentru publicul din România, mai ales după reacțiile puternice apărute în urma premiului de la Cannes.

„O facem din respect pentru publicul de acasă, pentru cei care vor să vină să descopere filmul acum și nu au răbdare până la premiera oficială”, a spus Mungiu.

Cristian Mungiu a mai precizat că, înaintea proiecției, publicul va putea vedea și imagini noi din film, diferite de cele promovate până acum în contextul Festivalului de la Cannes.

„Aștept să vă prezentăm câteva imagini în plus din acest film, față de cele pe care le-ați văzut promovate în legătură cu Cannes”, a mai spus regizorul.

„Fjord” îi are în distribuție pe Sebastian Stan și Renate Reinsve și spune povestea unei familii româno-norvegiene aflate în centrul unui conflict cu autoritățile de protecție a copilului din Norvegia. Filmul a fost descris, după premiera de la Cannes, ca o dramă tensionată despre familie, diferențe culturale, credință, instituții și limitele intervenției statului în viața privată.

O structură în formă de inel din adâncul spațiului ar putea fi ceea ce cercetătorii numesc o „fabrică de planete”, potrivit Futurism. Ascunsă după orbita lui Jupiter, regiunea este plină de gaz și praf, ceea ce favorizează apariția planetezimalelor. Este vorba despre corpuri solide apărute într-un sistem solar în formare.

De altfel, echipa de cercetători de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Sistemului Solar a aflat că regiunea a produs astfel de corpuri solide. Oamenii de știință au folosit simulări pe computer pentru a trage concluzia. Studiul lor publicat în The Astrophysical Journals a arătat că structura este, probabil, una dintre cele mai „fertile” în ceea ce privește formarea planetelor din cosmosul cunoscut.

O structură misterioasă

Cercetătorii estimează că numeroase corpuri solide s-au format în zonă la aproximativ două până la patru milioane de ani după formarea sistemului solar. Ei cred că majoritatea planetezimalelor au dispărut pe măsură ce sistemul solar a maturizat.

Totuși, urme ale acestora supraviețuiesc sub formă de meteoriți care ajung inclusiv în apropierea Pământului. Astfel s-ar putea explica originea și compoziția meteoriților.

Cum s-a format structura misterioasă

Experții au și o teorie privind formarea structurii de lângă Jupiter. Când Soarele era tânăr, era înconjurat de un disc imens de material din care s-au format în cele din urmă planetele. După apariția lui Jupiter cu a sa formă uriașă, cea mai mare parte a materialului a fost atras în zonă, formând structura în formă de inel.

Dacă se vor confirma de cercetări ulterioare, descoperirile ar putea avea implicații ample pentru înțelegerea evoluției sistemului solar.

Tot mai mulți utilizatori susțin că o simplă monedă așezată pe router poate crește viteza internetului. Experții spun însă că realitatea este cu totul alta.

Trucul care a cucerit rețelele sociale

Numeroase videoclipuri publicate online arată persoane care așază monede sau chei pe partea superioară a routerului. Potrivit autorilor acestor clipuri, metalul ar influența semnalul WiFi și ar reduce interferențele.

Unii susțin chiar că semnalul devine mai puternic imediat după așezarea metodei.

Ce spun specialiștii

Experții în telecomunicații resping însă această teorie, scrie El Economista.

Nu există dovezi științifice care să arate că o monedă poate îmbunătăți performanța unui router. Mai mult, obiectele metalice amplasate în apropierea dispozitivului pot provoca efecte nedorite.

Riscul ascuns al monedei de pe router

Specialiștii avertizează că moneda poate bloca orificiile de ventilație ale aparatului. În aceste condiții, routerul se poate supraîncălzi. Temperaturile ridicate pot afecta funcționarea dispozitivului și îi pot reduce durata de viață.

În unele cazuri, performanța conexiunii poate deveni chiar mai slabă.

De ce apare impresia că internetul merge mai bine

Experții spun că mulți utilizatori confundă fluctuațiile normale ale rețelei cu efectul trucului. Viteza internetului poate varia din numeroase motive.

Printre acestea se numără numărul dispozitivelor conectate și nivelul interferențelor din locuință.

Cum poți îmbunătăți semnalul WiFi

Specialiștii recomandă amplasarea routerului într-o zonă centrală a locuinței. Dispozitivul trebuie ținut departe de pereți groși și obiecte metalice. Actualizarea echipamentului și utilizarea unor sisteme de extindere a semnalului pot aduce rezultate mai bune.

Concluzia experților

Moneda așezată pe router nu îmbunătățește semnalul WiFi. În schimb, poate crea probleme de ventilație și poate afecta funcționarea aparatului. Specialiștii recomandă evitarea trucurilor virale care nu au o bază tehnică demonstrată.

Copiii pornesc la drum cu convingerea că oamenii mari sunt niște ființe competente, că lucrurile importante sunt sub control și că, undeva, există întotdeauna cineva care știe ce face. Abia mai târziu descoperă că lumea este condusă de oameni la fel de fragili, la fel de confuzi și uneori la fel de speriați ca ei.

Poate că aceasta este adevărata pierdere a copilăriei – nu dispariția inocenței, cum spun poeții, ci dispariția încrederii.

M-am gândit la asta privind fotografiile copiilor din Gaza, din Israel, din Ucraina, din Sudan, din Yemen, din Congo, din Myanmar și din alte locuri despre care aflăm doar atunci când numărul morților depășește pragul necesar pentru a deveni breaking news.

La prima vedere, n-au nimic în comun. Un băiat ucrainean ascuns într-o stație de metrou folosită drept adăpost nu seamănă cu o fetiță palestiniană care își caută familia printre ruine, un copil israelian care fuge spre un adăpost la sunetul sirenelor nu seamănă cu un copil din Sudan care fuge de foame, iar un băiat din estul Congo-ului nu are aproape nimic în comun cu o fată din Myanmar.

Și totuși au, pentru că toți au fost trădați de lumea adulților.

Războiul este una dintre puținele activități omenești în care cei care iau deciziile și cei care suportă consecințele locuiesc adesea în universuri diferite.

M-am gândit adesea că istoria seamănă cu un profesor exasperat care predă aceeași lecție unei clase incapabile să învețe ceva din ea.

După fiecare război apar monumente, ceremonii, declarații solemne și promisiuni că tragedia nu se va repeta. Apoi trece o generație, uneori nici măcar atât și descoperim că omul rămâne aceeași ființă paradoxală, capabilă să construiască spitale și să le bombardeze, să scrie tratate despre drepturile omului și să găsească argumente pentru a le încălca, să vorbească admirabil despre copii în zile festive și să îi abandoneze exact atunci când au mai mare nevoie de protecție.

Și cred că adevărata rușine a epocii noastre este aceea că, după atâtea secole de filozofie, religie, cultură și civilizație, încă nu am reușit să declarăm copilăria teritoriu sacru.

Mi-am amintit zilele trecute de o întrebare pe care adulții o adresează copiilor cu o insistență suspectă – ce vrei să te faci când vei fi mare?

Am pus și eu întrebarea asta și am auzit-o de sute de ori, probabil că fiecare dintre noi a auzit-o.

Există în ea ceva tandru, desigur, dar și ceva curios. Niciun adult nu întreabă un alt adult ce vrea să fie peste douăzeci de ani, cumva, întrebarea este rezervată doar copiilor, ca și cum am recunoaște instinctiv că între ei și viitor există o relație privilegiată.

Iar copiii răspund, de regulă, că vor să fie medici, vor să fie piloți, vor să fie exploratori, artiști, veterinari, inventatori, uneori vor să fie trei sau patru lucruri deodată, fără să pară preocupați de dificultatea proiectului.

Cred că acesta este unul dintre motivele pentru care copilăria ne emoționează atât de mult, pentru că este extravagant de încrezătoare. Copilul are o relație firească cu posibilul, crede că are toată lumea înainte, crede că există un mâine mai bun, crede că are timp.

De altfel, dacă stau să mă gândesc, copiii au o relație cu timpul pe care noi am pierdut-o aproape complet. Pentru un copil, o săptămână este enormă, o vacanță de vară pare să dureze cât o eră glaciară, ziua de mâine este suficient de îndepărtată încât să poată fi așteptată cu emoție, iar Crăciunul, atunci când ești în luna mai, pare undeva la capătul istoriei universale.

Adultul trăiește exact contrariul, anii trec cu o viteză suspectă, verile se comprimă, lunile anului dispar. Copiii trăiesc într-o permanentă conversație cu ceea ce urmează, noi, adulții, ne petrecem o bună parte din viață încercând să negociem cu trecutul.

Stop! Întoarce-te la ce spuneai în fraza de început – dacă adultul din tine ar avea în față copilul care ai fost, ce i-ar spune, dar, de data asta, inversează rolurile.

• –    Ce faci acum?, te-ar întreba el.
• –    Încerc să înțeleg lumea, i-ai răspunde tu.
• –    Și merge?
• –    Nu prea.
• –    Atunci de ce nu ieși puțin afară?

Doar mamei îi spuneam că mai stau puțin afară și parcă a fost în altă viață.

De-ar ști copiii de azi ce minunat era să stai afară fără aplicații de localizare și telefoane, într-o epocă aproape preistorică în care părinții își asumau riscul teribil de a nu avea habar, vreme de două sau trei ore, unde se află odrasla lor și, lucru și mai surprinzător, reușeau totuși să supraviețuiască acestei experiențe.

Există momente în care mă întreb dacă nu cumva cea mai spectaculoasă invenție a lumii moderne nu este inteligența artificială, ci transformarea unei griji firești într-un sistem sofisticat de supraveghere reciprocă.

Pentru generația mea afara nu era o locație, era un continent, un teritoriu vast și încă necartografiat, în care o minge putea schimba destine, o bicicletă era etalon de emancipare personală, iar un copac avea șanse reale să devină cetate, corabie, ascunzătoare sau centru de comandă pentru operațiuni de importanță planetară.

Mi-e tare dor de acea magnifică inutilitate a jocurilor din copilărie.

Copiii de astăzi știu probabil mai multe lucruri decât știam noi, dar nu sunt foarte sigură că mai au timp să se plictisească. Iar plictiseala, oricât de nedreaptă ar părea această afirmație pentru pedagogii moderni, era una dintre marile binecuvântări ale copilăriei.

Lumea de azi a declarat război plictiselii și a învins-o. Uneori am impresia că ne-am petrecut ultimele decenii inventând metode tot mai sofisticate prin care să nu rămânem singuri cu noi înșine nici măcar câteva minute. Avem ecrane pentru orice moment liber, notificări pentru orice pauză și explicații pentru aproape orice.

Copilul care am fost a ieșit puțin afară și nu s-a mai întors. Aș putea să-l caut, desigur, dar bănuiesc că mi-ar răspunde exact cum îi răspundeam și eu mamei: mai stau puțin…