MediaFax.ro

Datele publicate miercuri de INS arată o contracție de 0,2% față de trimestrul anterior. Față de primul trimestru din 2025, scăderea este de 1,7%. Trei trimestre consecutive pe minus înseamnă, tehnic, recesiune.

Reacția PSD

Deputatul PSD Mihai Fifor a fost primul care a reacționat public. El a invocat cifrele INS într-o postare pe rețelele sociale. „Cifrele nu mint. Și sunt mai crude decât orice discurs politic”, a scris Fifor. El a acuzat guvernul că a confundat România cu o contabilitate rece de avarie.

Fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu a folosit un limbaj și mai dur. El l-a numit pe Bolojan „asasin economic” și a cerut demisia premierului. Câciu a indicat că inflația a ajuns aproape de 11%, consumul a scăzut opt luni consecutiv, iar producția industrială este în cădere.

Ce arată cifrele

Datele INS confirmă o tendință îngrijorătoare. Consumul este în scădere. Industria pierde teren. Investițiile încetinesc. Inflația rămâne ridicată. Toate aceste evoluții se suprapun peste trei trimestre consecutive de contracție economică.

Poziția opoziției

PSD consideră că actualul parcurs economic este rezultatul direct al politicilor de austeritate aplicate de guvern. Liderii partidului susțin că măsurile de reducere a cheltuielilor au blocat consumul și au speriat investitorii. Ei cer o schimbare de direcție și o revenire la politici de stimulare economică.

Guvernul nu a răspuns public atacurilor PSD până la momentul publicării acestui articol. Premierul Bolojan a susținut în repetate rânduri că măsurile de austeritate sunt necesare. El a argumentat că reducerea deficitului bugetar este prioritară pe termen lung.

Indicele preţurilor de consum în luna aprilie 2026 comparativ cu luna martie 2026 a fost 100,84%.

Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,1%.

Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2026 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 10,7%.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2025 – aprilie 2026) faţă de precedentele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) a fost 9,0%.

 

Racheta Sarmat a fost dezvoltată pentru a înlocui vechile rachete sovietice Voievoda – cunoscute în Occident sub numele de Satan – și face parte din noua generație de arme strategice prezentate de Moscova în ultimii ani, potrivit NBC News.

„Aceasta este cea mai puternică rachetă din lume”, a declarat Putin, susținând că puterea focoaselor sale nucleare este de peste patru ori mai mare decât cea a sistemelor similare din Occident.

Putin: Poate depăși orice scut antirachetă

Liderul de la Kremlin susține că Sarmat are o rază de acțiune de peste 35.000 de kilometri și poate efectua zboruri suborbitale – traiectorii care ies parțial din atmosfera Pământului fără a intra pe orbită completă – pentru a evita interceptarea. Putin a mai spus că noua rachetă este mai precisă decât modelul sovietic pe care îl înlocuiește și că este capabilă să penetreze „orice sistem de apărare antirachetă existent sau viitor”.

Liderul rus a anunțat că noua armă va intra în serviciu de luptă până la sfârșitul anului 2026.

„Războiul din Ucraina, aproape de final”

Moscova continuă să transmită mesaje privind capacitățile sale nucleare, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor cu Occidentul. După invadarea Ucrainei, în februarie 2022, Putin a recurs în mod repetat la amenințări nucleare încercând să descurajeze statele occidentale să își intensifice sprijinul militar pentru Kiev.

După parada militară organizată sâmbătă în Piața Roșie, cu ocazia comemorării victoriei împotriva Germaniei naziste în cel de-al doilea război mondial, Putin a afirmat că războiul din Ucraina „se apropie de final”. Pentru prima dată în aproape două decenii, evenimentul nu a inclus armament greu.

Fără limite pentru arsenalele nucleare

De la venirea sa la putere în anul 2000, Putin a coordonat modernizarea triadei nucleare rusești, prin introducerea unor noi rachete balistice intercontinentale, submarine nucleare și bombardiere strategice modernizate.

Ultimul tratat de control al armelor nucleare dintre Rusia și Statele Unite a expirat în februarie – notează sursa citată – ceea ce înseamnă că, pentru prima dată în mai bine de 50 de ani, cele mai mari două arsenale nucleare din lume nu mai sunt limitate prin niciun acord internațional.

Oficialul român a descris momentul drept „un nou și semnificativ capitol” în relația dintre România și partenerii europeni implicați în program, subliniind că acordurile depășesc dimensiunea administrativă și reprezintă „un parteneriat construit pe încredere și pe o viziune comună pentru o Europă mai coezivă, mai prosperă și mai echitabilă”.

Peste un miliard de euro primit de România în perioadele anterioare

În discursul său, ministrul a amintit că România a beneficiat deja de aproape un miliard de euro finanțare nerambursabilă prin granturile SEE și norvegiene în perioadele precedente de programare. Potrivit lui Pîslaru, fondurile au fost direcționate către proiecte din domenii precum energia regenerabilă, protecția mediului, cercetarea și inovarea, educația, cultura, incluziunea socială, reforma judiciară și consolidarea societății civile. „Banii nu au rămas pe hârtie, ci au ajuns acolo unde contează cu adevărat: în viața oamenilor, în comunități, în școli, în instituții și în proiecte antreprenoriale de succes”, a afirmat ministrul. Acesta a insistat asupra faptului că fiecare proiect finanțat a reprezentat „o poveste de transformare și de succes” pentru comunitățile implicate.

„Un vot de încredere pentru România”

Noua alocare financiară, estimată la peste 500 de milioane de euro, este cea mai mare primită până acum de România în cadrul acestor mecanisme. Dragoș Pîslaru a calificat această sumă drept „un vot de încredere” acordat României și instituțiilor sale. „O consider un gest de încredere în instituțiile noastre, în sistemele de management și control și în autenticitatea parteneriatului nostru cu statele donatoare”, a spus ministrul. La ceremonie au participat reprezentanți ai Guvernului României, ai Regatului Norvegia, ai Islanda și ai Principatului Liechtenstein, state care finanțează mecanismele SEE și norvegian.

Granturile SEE și norvegiene, considerate „un brand” în România

Ministrul a declarat că granturile SEE și norvegiene au devenit în timp „un brand cunoscut și apreciat” în societatea românească. El a elogiat angajamentul statelor donatoare pentru reducerea disparităților economice și sociale din Europa, afirmând că prosperitatea europeană poate fi durabilă doar „atunci când este împărtășită”. „O Europă mai puternică nu se construiește prin ziduri, ci prin punți”, a afirmat Pîslaru.

Ce sunt granturile SEE și norvegiene

Mecanismele Financiare SEE și norvegian reprezintă instrumente prin care Norvegia, Islanda și Liechtenstein contribuie la reducerea diferențelor economice și sociale din Europa și la consolidarea cooperării cu statele beneficiare din Uniunea Europeană. România este unul dintre principalii beneficiari ai acestor fonduri, care au finanțat în ultimii ani sute de proiecte în administrație, educație, sănătate, energie verde, cultură și societate civilă.

Seria ajustată sezonier: Produsul intern brut a scăzut în trimestrul I 2026 cu 0,2%, comparativ cu trimestrul anterior.

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, Produsul intern brut s-a redus cu 1,5%.

Serie brută: Produsul intern brut, în trimestrul I 2026, a înregistrat o scădere cu 1,7% comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2025.

Seria ajustată sezonier a fost recalculată prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2026, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2025, publicată în 9 aprilie 2026. Astfel :
• rezultatele trimestrului I 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, au fost revizuite de la 99,5% la 99,8% ;
• rezultatele trimestrului II 2025, comparativ cu trimestrul I 2025, au fost revizuite de la 101,0% la 100,7% ;
• rezultatele trimestrului III 2025, comparativ cu trimestrul II 2025, au fost revizuite de la 99,9% la 100,0%;
• rezultatele trimestrului IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, au fost revizuite de la 98,2% la 98,0%;

Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.

Pompierii buzoieni au fost solicitați să intervină, miercuri dimineață, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o locuință din localitatea Căldărăști, oraș Pogoanele. Apelul la 112 a fost făcut în jurul orei 03:55, de către un vecin care a auzit o explozie provenind din gospodărie.

La sosirea echipajelor, incendiul se manifesta la nivelul acoperișului locuinței și anexelor gospodărești, pe o suprafață totală de aproximativ 180 mp. În interiorul imobilului a fost identificată o femeie în vârstă de aproximativ 80 de ani, surprinsă de incendiu și găsită carbonizată.

Pe timpul intervenției, pompierii au găsit trei butelii aflate în interiorul locuinței. Una dintre acestea a explodat înainte de sosirea forțelor de intervenție, iar celelalte două au fost extrase în siguranță de către pompieri, fiind eliminat astfel riscul producerii altor explozii.

Incendiul a fost localizat și ulterior lichidat în jurul orei 07:00.

Cauza probabilă de producere a incendiului a fost stabilită ca fiind un scurtcircuit electric produs la un conductor defect.

Declarațiile au fost făcute marți seara, la București. Președinții Nicușor Dan și Karol Nawrocki au susținut o conferință de presă comună. Ambii lideri au transmis că țările lor sunt pregătite să găzduiască efective suplimentare, scrie Mandiner.hu.

Ce a spus Nicușor Dan

Președintele român nu a pus nicio condiție. România ar primi „oricât de mulți” soldați americani, a declarat el. În prezent, aproximativ 1.500 de militari americani sunt staționați pe teritoriul țării. Baza Mihail Kogălniceanu, situată pe litoralul Mării Negre, va fi extinsă. Investiția prevăzută se ridică la 4 miliarde de euro și va fi finalizată în următorii ani.

Poziția Poloniei

Karol Nawrocki a mers mai departe cu mesajul. Toți liderii europeni responsabili trebuie să depună eforturi pentru ca soldații americani să rămână în Europa. Argumentul său este direct: în următorul deceniu, continentul nu are altă alternativă viabilă în materie de securitate.

Contextul vizitei

Nawrocki a ajuns la București pentru pregătirea summitului Grupului celor Nouă, cunoscut și ca B9. Reuniunea are loc miercuri. B9 reunește țările din aripa estică a NATO. Cooperarea a fost inițiată tocmai de Polonia și România, în 2015.

Ce se întâmplă în Germania

Statele Unite analizează posibilitatea de a reduce numărul soldaților din Germania. Potrivit unor surse din cadrul Alianței, retragerea a aproximativ 5.000 de militari nu ar pune în pericol securitatea Europei. Mulți membri NATO consideră că impactul ar fi gestionabil. Cu toate acestea, vestea a provocat îngrijorare în capitalele europene.

România și Polonia par să fi anticipat această evoluție. Poziționarea lor comună la București trimite un semnal clar către Washington. Cele două țări se oferă drept alternativă credibilă pentru redistribuirea trupelor americane în Europa de Est.

Raportul – analizat de Economedia – susține că Secretariatul General al Guvernului, instituția care reprezenta statul ca acționar majoritar al Transelectrica, a acceptat introducerea în contractele conducerii a unor prevederi care trimiteau eventualele litigii la Curtea de Arbitraj de la Viena, deși legislația privind guvernanța corporativă și actul constitutiv al companiei nu permiteau acest lucru.

Despăgubiri de milioane de euro

Problemele au început în iunie 2021, în perioada guvernului condus de Florin Cîțu. Membrii Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, numiți în 2020 pentru mandate de patru ani, au fost revocați înainte de termen și înlocuiți cu persoane numite provizoriu. La doar o zi distanță, noul Consiliu de Supraveghere a schimbat și Directoratul companiei, care avea, de asemenea, mandate complete de patru ani.

Foștii șefi au contestat deciziile la Curtea de Arbitraj de la Viena – tribunalul comercial internațional prevăzut în contractele lor – și au câștigat procesele.

Potrivit raportului, Transelectrica a fost obligată să plătească despăgubiri și bonusuri de milioane de euro. Numai în 2024, compania a achitat peste 30 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 6 milioane de euro, reprezentând salarii și compensații obținute în instanță de foștii directori și membri ai conducerii revocați înainte de finalul mandatelor.

Cum și-a slăbit statul propria apărare la Viena

Inspectorii Corpului de Control spun că unul dintre cele mai importante motive pentru care compania a pierdut litigiile a fost chiar modul în care statul și-a construit apărarea. În aceeași zi în care acționarii au aprobat descărcarea de gestiune pentru activitatea conducerii din 2020 – ceea ce înseamnă practic că au confirmat că și-a îndeplinit corect atribuțiile – aceiași membri ai Consiliului de Supraveghere au fost revocați pe motiv că ar fi prezentat situații financiare eronate.

Contradicția evidentă dintre cele două decizii a fost unul dintre argumentele care au cântărit la Viena, unde judecătorii arbitrali au concluzionat că revocarea s-a făcut fără o cauză justificată.

Clauze de neconcurență peste limitele legii

De asemenea, în contractele de mandat au fost introduse clauze de neconcurență care le garantau membrilor conducerii bani suplimentari la plecarea din funcție. Deși legislația aplicabilă companiilor de stat nu permite astfel de compensații, acestea au fost acceptate și semnate de reprezentanții statului.

Același sistem a fost aplicat atât pentru membrii Consiliului de Supraveghere, cât și pentru Directorat. La încetarea mandatelor, aceștia au primit compensații financiare care depășeau mult limitele prevăzute de lege.

Interimatul care a blocat evaluarea conducerii

După schimbările din 2021, Transelectrica a fost condusă timp de aproape 18 luni de șefi interimari, fără selecții permanente și fără un plan clar de administrare, deși legea obliga compania să organizeze rapid proceduri de selecție pentru numiri permanente.

Practic, menținerea conducerii în regim provizoriu a permis evitarea criteriilor stricte de performanță, persoanele numite temporar neputând fi evaluate pe baza unor indicatori clari.

Prejudiciu pierdut din cauza termenelor ratate

Raportul semnalează și alte probleme. Una dintre ele vizează filiala SMART SA, de la care Transelectrica ar fi trebuit să recupereze un prejudiciu de peste 11 milioane de lei, stabilit de Curtea de Conturi. Acțiunile în instanță au fost însă formulate greșit sau după expirarea termenelor de prescripție, ceea ce a făcut imposibilă recuperarea banilor.

Bonusuri și prime fără legătură cu performanța

Inspectorii au identificat și bonusuri acordate prin mecanisme considerate netransparente. Între 2013 și 2017, o parte din conducere ar fi beneficiat de un sistem de recompense bazat pe evoluția acțiunilor companiei la bursă, denumit OAVT – Opțiuni pe Acțiuni Virtuale. Practic, bonusurile erau calculate în funcție de prețul acțiunilor, nu de performanța efectivă a companiei sau de eficiența sistemului energetic.

Ulterior, între 2021 și 2022, au fost acordate prime speciale fără evaluări de performanță și fără ca aceste beneficii să fie prevăzute în contractele de muncă.

Statul, împotriva recuperării prejudiciilor

În decembrie 2025, Consiliul de Supraveghere al Transelectrica a propus recuperarea prejudiciilor de zeci de milioane de lei provocate companiei prin demiterile din 2021, prejudicii constatate și de Curtea de Conturi. Propunerea viza tragerea la răspundere a instituțiilor și persoanelor implicate în revocarea conducerii companiei, însă a fost respinsă de acționari, inclusiv de Secretariatul General al Guvernului (SGG), acționarul majoritar al Transelectrica.

Nota de plată, la consumatori

Ulterior, în ianuarie 2026, reprezentanții statului în acționariatul Transelectrica și-au schimbat poziția și au votat pentru inițierea procedurilor de tragere la răspundere.

Raportul nu precizează însă cine ar urma să răspundă concret pentru pierderile produse și nici cum vor fi recuperate sumele plătite de Transelectrica, costuri care ajung în final în facturile consumatorilor”.

Potrivit Guvernului, raportul Corpului de Control a fost trimis către „instituțiile cu competențe specifice”.

Polițiștii Postului de Poliție Transporturi Navale Calafat au fost sesizaţi, marți seara, că în fluviul Dunărea, la km fluvial 751, un cadavru plutește în derivă.

La fața locului s-au deplasat polițiștii, împreună cu specialist criminalist din cadrul Poliției municipiului Calafat și un echipaj din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță Dolj.

Cadavrul a fost scos la mal. Este vorba de un bărbat, iar cu ocazia examinării preliminarii, nu au fost constatate urme de violență pe cap, corp și membre.

Se desfășoară activități pentru stabilirea identității acestuia.

În cauză, polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, iar cercetările sunt continuate pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.

La finalizarea cercetărilor va fi propusă soluţie prin unitatea de parchet competentă. Totodată, a fost dispusă efectuarea unei expertize medico-legale pentru stabilirea cu exactitate a cauzei decesului.

Mai multe persoane din categorii sociale diferite au împărtășit trucurile fără de care nu pot trăi. Rezultatul este o listă de nouă „coduri secrete” surprinzător de eficiente, potrivit realsimple.com.

Lasă lucrurile să fie ușoare

Fosta profesoară Mitzi Campbell are o regulă simplă: audiobook-ul se pune la socoteală ca citit, crockpot-ul se pune la socoteală ca gătit. „A avea grijă de tine nu trebuie să fie complicat”, spune ea. A-ți face viața inutil de grea nu o face mai semnificativă.

Îmbrățișează conceptul de „semi-casnic”

Jeannine Rose, fondatoarea Sweet Humble Home, nu gătește totul de la zero. Cumpără pui la rotisor, adaugă câteva garnituri făcute în casă și cina este gata. „Nu există niciun motiv să nu accept puțin ajutor de la magazin”, spune ea.

Duplicarea strategică

Coach-ul de productivitate Alexis Haselberger nu se bazează pe memorie. Dacă folosește ceva în mai multe locuri, cumpără încă unul. Încărcătoare, medicamente, articole de toaletă – toate sunt plasate acolo unde va fi nevoie de ele. „Pare ridicol până îți dai seama câte probleme elimină”, explică ea.

Regula celor două minute

Dacă o sarcină durează mai puțin de două minute, fă-o imediat. Nu o nota, nu o amâna. Monisha Longacre, autoarea cărții Practical Productivity, spune că astfel îți eliberezi energia mentală pentru lucruri care contează cu adevărat.

Reduceți numărul deciziilor

Consultanta Tishayla Williams poartă aproape exclusiv bluze negre în timpul săptămânii. Nu irosește energie gândindu-se ce să îmbrace. Același principiu se aplică meselor, treburilor și e-mailurilor care pot să aștepte.

Ora de administrare a vieții

Haselberger rezervă în fiecare luni o oră dedicată exclusiv sarcinilor administrative. Programări, formulare, e-mailuri, logistică – toate, o dată pe săptămână. „Celelalte șase zile nu mă mai gândesc la ele”, spune ea.

Spune „da” mai întâi, intră în panică mai târziu

Managerul de marketing Daria Ershova a semnat un contract de PR fără experiență în domeniu. A învățat pe parcurs. „A fi pregătit este un mit”, spune ea. Trucul funcționează în scenarii fără miză de siguranță – proiecte noi, hobby-uri, călătorii.

Șterge povestea

Coach-ul de viață Lorena Bernal abordează situațiile dificile ștergând mental tot ce crede că știe despre ele. Rezultatul: mai puțină tensiune, mai multă deschidere. „Când abordezi viața ca și cum ar fi nouă, ea devine mai vie”, spune ea.

Lasă-te să fii un copil la suflet

Bernal iese intenționat din rolul de adult. Se joacă, este zgomotoasă, chiar ridicolă. „Am nevoie de asta la fel de mult ca și copiii mei”, recunoaște ea. Câteva minute de joacă autentică reîncarcă energia mai eficient decât orice pauză de cafea.

Potrivit ultimelor date publicate de institutul rus de sondare VTsIOM, controlat de stat, rata oficială de aprobare a liderului de la Kremlin a coborât la 65,6%, cel mai redus nivel de la începutul invaziei din Ucraina. Deși procentul rămâne foarte ridicat comparativ cu standardele occidentale, analiștii spun că în contextul rus scăderea este considerată semnificativă, mai arat[ Il Post.

Kremlinul nu a mai publicat sondajele obișnuite

În mod neobișnuit, VTsIOM nu a mai publicat sondajele săptămânale privind popularitatea lui Vladimir Putin timp de două săptămâni consecutive în luna mai. Pentru mai mulți observatori, lipsa datelor sugerează îngrijorări la nivelul Kremlinului privind starea de spirit a populației. Analiștii subliniază însă că sondajele din Rusia trebuie interpretate cu prudență, deoarece mulți cetățeni evită să își exprime sincer opiniile politice de teama represiunii. Politologul Abbas Gallyamov, fost autor de discursuri pentru Putin și devenit critic al regimului după plecarea din țară, susține că schimbarea importantă nu este creșterea numărului de opozanți, ci faptul că mai mulți ruși sunt dispuși să își exprime public nemulțumirea.

Restricțiile de internet provoacă iritare inclusiv la Moscova

Una dintre cele mai vizibile surse de frustrare o reprezintă restricțiile tot mai frecvente asupra internetului mobil. Autoritățile ruse susțin că întreruperile sunt necesare pentru protejarea infrastructurii împotriva atacurilor ucrainene cu drone, însă criticii spun că măsurile sunt folosite și pentru controlul informației și limitarea organizării opoziției. Blocajele afectează inclusiv mari orașe precum Moscova, unde trăiește o parte importantă a clasei urbane considerate apropiate de Kremlin. Restricțiile complică activități cotidiene precum plățile online, comenzile de taxi sau accesul la servicii publice digitale. În paralel, autoritățile continuă să limiteze accesul la platforme occidentale precum Meta și aplicații precum WhatsApp sau Telegram, promovând în schimb aplicații controlate de stat.

Economia încetinește, iar atacurile ucrainene se intensifică

Nemulțumirile sunt alimentate și de situația economică. După o perioadă în care economia rusă a rezistat mai bine decât anticipau multe state occidentale, semnele de încetinire devin tot mai vizibile. Creșterile salariale se reduc, taxele au fost majorate, iar prețurile alimentelor au crescut. În același timp, atacurile ucrainene cu drone lovesc tot mai des infrastructura energetică și militară din interiorul Rusia. Rafinăria din Tuapse, de la Marea Neagră, a fost afectată de incendii puternice după atacuri recente, iar locuitorii au criticat deschis reacția autorităților, un lucru rar întâlnit în spațiul public rus. Teama unor noi atacuri a determinat Kremlinul să reducă inclusiv amploarea paradei militare din 9 mai, eveniment simbolic folosit anual în propaganda regimului.

Regimul lui Vladimir Putin rămâne totuși stabil

În ciuda acestor semnale, analiștii avertizează că nu există indicii privind o prăbușire iminentă a regimului. De-a lungul ultimilor ani, Vladimir Putin a construit un aparat de securitate puternic și loial, capabil să reprime rapid orice formă de opoziție. Rusia a mai trecut prin valuri de proteste importante în 2011, 2018, 2019, 2021 și după invadarea Ucraina în 2022, însă autoritățile au răspuns de fiecare dată prin arestări masive și măsuri represive. Lipsa unei opoziții unite și eliminarea treptată a liderilor anti-Kremlin continuă să îi ofere lui Putin un control solid asupra puterii, în ciuda semnelor tot mai vizibile de oboseală și nemulțumire în societatea rusă.

Incidentul a avut loc pe 10 ianuarie 2023, în timpul unui control rutier pe Fürstenrieder Straße, în München. Polițistul, identificat de presa germană drept Ümit A., în vârstă de 40 de ani, l-a oprit pe Sergiu S., un român de 24 de ani care lucra ca livrator de colete. Agentul i-a cerut acestuia să facă un test și i-ar fi spus că rezultatul testului ar fi fost pozitiv.

Potrivit sursei citate, polițistul i-ar fi propus românului să plătească 400 de euro pentru ca situația să fie rezolvată pe loc, fără ca un coleg de patrulă să afle despre presupusul rezultat al testului. Românul nu a plătit suma cerută, spunând ulterior că nu avea atâția bani asupra sa. O probă de sânge făcută ulterior la clinică a ieșit negativă.

Aproximativ două săptămâni mai târziu, în timpul unui alt control rutier, românul a povestit unui alt polițist ce se întâmplase. Acesta a declarat în instanță că s-a simțit discriminat și că, în opinia lui, un asemenea comportament nu ar trebui să fie normal în Germania.

Cazul a ajuns în fața Judecătoriei din München, unde magistratul Dominik Angstwurm l-a considerat pe martorul român credibil, apreciind că declarațiile sale au fost detaliate și consecvente. După aproximativ patru ore de audieri, polițistul a fost condamnat pentru corupție la zece luni de închisoare cu suspendare.

Ümit A. a negat acuzațiile în fața instanței. El este suspendat din funcție încă din septembrie 2023. Presa germană mai scrie că Biroul de Investigații Criminale al landului Bavaria a anchetat și alte două cazuri similare în care ar fi fost implicat același polițist, însă probele video nu au fost suficiente pentru o condamnare.

Potrivit postului american, una dintre operaţiuni l-ar fi vizat pe Francisco Beltran, cunoscut drept „El Payin”, presupus membru de nivel mediu al cartelului Sinaloa. Acesta a fost ucis pe 28 martie, împreună cu şoferul său, după ce maşina în care se aflau a explodat în plină zi pe una dintre cele mai circulate autostrăzi din Mexic, în apropierea capitalei.

Autorităţile mexicane au păstrat discreţia asupra cazului, însă procurorul general al statului Mexic a declarat pentru CNN că un dispozitiv exploziv fusese ascuns în interiorul vehiculului. Mai multe surse citate de televiziunea americană susţin că atacul a fost o asasinare ţintită, facilitată de ofiţeri ai CIA.

Ground Branch, implicată în operaţiuni letale

Operaţiunea ar face parte dintr-o campanie mai amplă, neraportată anterior, condusă de Ground Branch, o unitate paramilitară secretă a CIA, cu scopul de a destructura reţelele cartelurilor. Sursele CNN afirmă că, începând de anul trecut, agenţi americani au participat direct la atacuri mortale asupra unor membri ai cartelurilor, în special asupra unor ţinte de nivel mediu.

„Letalitatea operaţiunilor lor a crescut considerabil”, a declarat pentru CNN o persoană informată despre aceste acţiuni.

Implicarea CIA ar fi variat de la furnizarea de informaţii şi sprijin operaţional până la participarea directă la operaţiuni de asasinare, potrivit aceloraşi surse.

Strategia ar urmări nu doar eliminarea liderilor de la vârful cartelurilor, ci şi lovirea unor membri de rang inferior, consideraţi esenţiali pentru funcţionarea reţelelor de trafic. Surse actuale şi foste din domeniul securităţii naţionale americane au comparat abordarea cu operaţiuni antiteroriste desfăşurate de Statele Unite în Orientul Mijlociu şi în alte regiuni.

Aceste acţiuni ar putea ridica probleme juridice în Mexic, unde agenţii străini nu pot participa la operaţiuni de aplicare a legii fără aprobarea expresă a guvernului federal. Una dintre sursele citate de CNN a afirmat că nu este clar dacă toate misiunile au fost coordonate cu autorităţile mexicane.

Campania s-ar fi intensificat după ce administraţia Trump a desemnat mai multe carteluri mexicane drept organizaţii teroriste străine şi a extins atribuţiile CIA pentru acţiuni letale şi operaţiuni clandestine în America Latină. Preşedintele Donald Trump a sugerat recent că o „forţă terestră” este deja activă împotriva traficanţilor, fără a oferi detalii.

Prezenţă CIA dezvăluită după accidentul din Chihuahua

Primele indicii publice privind prezenţa CIA în Mexic au apărut recent, după ce doi oficiali ai ambasadei SUA, identificaţi de surse CNN drept agenţi CIA, au murit într-un accident rutier în statul Chihuahua. Cu câteva ore înainte, aceştia şi alţi doi agenţi ar fi participat la o razie asupra unui laborator de metamfetamină, alături de autorităţi locale mexicane. Guvernul federal mexican a precizat ulterior că nu autorizase prezenţa lor acolo.

Potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Euroactiv, Executivul comunitar ar putea propune, la 3 iunie, deschiderea unei proceduri de deficit excesiv împotriva Berlinului. Anunțul ar urma să fie făcut odată cu prezentarea următoarei evaluări periodice privind politicile economice și sociale ale celor 27 de state membre.

O astfel de procedură poate duce, teoretic, la sancțiuni financiare impuse de Bruxelles, deși acestea sunt considerate de obicei un instrument de ultimă instanță.

Posibila decizie vine într-un moment în care guvernul de coaliție condus de Friedrich Merz majorează cheltuielile pentru infrastructură și apărare, în încercarea de a răspunde amenințării militare tot mai mari din partea Rusiei și de a relansa economia germană, aflată de mai mult timp într-o perioadă de stagnare.

Semnalul de alarmă a fost tras și de Consiliul de Stabilitate al Germaniei, organismul național de supraveghere fiscală. Acesta a avertizat că Berlinul riscă să încalce regulile bugetare ale Uniunii Europene.

„Pe termen mediu, cerințele UE nu vor mai fi îndeplinite în cadrul regulilor bugetare naționale, iar o evoluție sustenabilă a datoriei nu mai este asigurată”, a declarat luni Thiess Buettner, președintele Consiliului, potrivit Bloomberg.

Deficit de peste 4%

Consiliul estimează că deficitul bugetar al Germaniei va urca anul acesta la 4,25% din PIB, peste limita de 3% prevăzută de regulile europene. Totodată, datoria publică ar urma să ajungă la 66,5% din PIB, peste plafonul de 60% stabilit la nivelul blocului comunitar.

Germania a evitat la limită declanșarea unei proceduri similare anul trecut, după ce Comisia Europeană a apreciat că depășirea pragului de 3% era explicată integral de creșterea cheltuielilor pentru apărare.

Berlinul a fost primul dintre cele 17 state membre UE care au activat așa-numita clauză națională de salvgardare, o prevedere ce permite guvernelor să cheltuiască până la 1,5% din PIB pentru apărare fără ca aceste sume să fie luate în calcul la încălcarea regulilor bugetare europene.

În acest an însă, depășirea limitei de deficit ar putea să nu mai fie justificată doar prin cheltuielile militare, au spus sursele citate. Veniturile fiscale sub așteptări și cheltuielile guvernamentale mai mari decât cele prognozate, determinate parțial de măsurile de sprijin pentru populație și companii în contextul impactului economic al războiului din Iran, ar putea determina Comisia să recomande deschiderea procedurii.

Evenimentul reunește lideri și oficiali din statele B9, țările nordice, Ucraina, Statele Unite și NATO. Printre participanți se află secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, președinții Lituaniei, Estoniei, Cehiei, Letoniei și Slovaciei, dar și reprezentanți ai Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei. Statele Unite sunt reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională.

Formatul București 9 a fost lansat în 2015, la inițiativa României și Poloniei, ca platformă de consultare pentru statele NATO de pe Flancul Estic, în contextul deteriorării situației de securitate după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. Din 2022, după invazia rusă în Ucraina, formatul a devenit una dintre principalele platforme regionale de coordonare privind securitatea aliată și sprijinul pentru Kiev.

Agenda zilei

Agenda zilei începe la ora 10:30, cu primirea oficială a șefilor de delegație, urmată la ora 11:00 de sesiunea plenară a summitului. În deschidere vor vorbi Nicușor Dan și Karol Nawrocki. Programul mai include fotografia de familie la 14:20, un dejun de lucru la 14:30 și declarații comune de presă, la ora 17:00, ale președintelui României, președintelui Poloniei și secretarului general al NATO.

Miza principală a reuniunii este pregătirea pozițiilor înaintea summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026. Pe agenda discuțiilor se află creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei transatlantice de apărare, coordonarea de la Marea Baltică la Marea Neagră, sprijinul pentru Ucraina și o distribuire mai echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO.

În ajunul reuniunii, Nicușor Dan a avut o întâlnire de lucru cu Mark Rutte și Karol Nawrocki, în pregătirea summitului. Șeful statului a transmis că obiectivul reuniunii este o contribuție concretă la succesul viitorului summit NATO de la Ankara, în special prin respectarea angajamentelor privind cheltuielile de apărare și continuarea asistenței pentru Ucraina. El a subliniat, de asemenea, importanța strategică a Mării Negre și nevoia unor acțiuni mai ferme pentru contracararea comportamentului agresiv al Rusiei.

Nicușor Dan a vorbit și despre prezența militară americană în România, afirmând că Bucureștiul își dorește „oricât de mulți soldați americani” și că România este „o gazdă bună” pentru trupele SUA. Președintele a menționat că în prezent sunt aproximativ 1.500 de militari americani în România și a amintit investiția etapizată de patru miliarde de euro în baza de la Mihail Kogălniceanu.

Volodimir Zelenski prezent la București

Un alt punct important al zilei îl reprezintă prezența lui Volodimir Zelenski la București. Nicușor Dan urmează să aibă și o întâlnire bilaterală cu președintele ucrainean, iar printre temele posibile se numără cooperarea în industria de apărare, producția comună de drone și proiectele energetice regionale.

România găzduiește pentru a patra oară un summit B9, după ediția inaugurală din 2015, reuniunea în format hibrid din 2021 și cea din 2022. Actuala ediție vine într-un context tensionat, marcat de presiunea Rusiei asupra Ucrainei, de amenințări hibride la adresa statelor de pe Flancul Estic și de dezbaterile din NATO privind nivelul cheltuielilor de apărare și rolul Europei în propria securitate.

Întâlnirea de la Quirinale a avut loc conform tradiției dedicate finalistelor Cupei Italiei. La ceremonie au participat reprezentanții celor două cluburi, Inter și Lazio, alături de oficiali ai sportului italian. Din partea campioanei Italiei au fost prezenți președintele și CEO-ul Giuseppe Marotta, conducerea clubului, stafful tehnic, jucătorii și antrenorul Cristian Chivu.

Tehnicianul român a ținut un discurs în fața președintelui Mattarella, în care a vorbit despre onoarea de a se afla într-un loc cu o asemenea semnificație, dar și despre responsabilitatea sportului în societate. Chivu a subliniat că antrenorii și fotbaliștii trebuie să fie exemple pentru copiii care îi urmăresc și a promis că Inter și Lazio vor încerca să onoreze competiția prin cea mai bună versiune a lor pe teren.

„Pentru noi, cei de la Inter, e un motiv de mare mândrie să fim aici pentru a sărbători finala Cupei Italiei. Republica Italiană recunoaște valoarea educațională și socială a sportului, iar pentru noi e o responsabilitate importantă să fim aici astăzi, tocmai întrucât, ca antrenori și sportivi, trebuie să fim purtători ai acestor valori. Avem datoria de a fi un exemplu pentru toți băieții și fetițele care ne urmăresc. Mâine, atât noi, cât și Lazio vom încerca să onorăm această mare competiție, oferind pe teren cea mai bună versiune a noastră”, a declarat fostul căpitan al naționalei României.

Întâlnire cu Papa

Pentru Chivu, momentul vine la doar câteva zile după o altă întâlnire importantă. Inter a fost primită pe 9 mai la Vatican de Papa Leon al XIV-lea, după câștigarea campionatului Italiei. Suveranul Pontif i-a felicitat pe campionii din Serie A și le-a transmis că performanța sportivă trebuie dublată de responsabilitate și integritate.

Meci cu trofeul pe masă

Pe plan sportiv, Inter intră în finala Cupei Italiei din postura de campioană a Italiei și cu un moral excelent. Formația lui Chivu și-a asigurat matematic titlul după victoria cu Parma, 2-0.

În conferința de presă de dinaintea finalei, Chivu a cerut echipei calm și atitudine corectă. Antrenorul a avertizat că victoria recentă cu Lazio, 3-0 în Serie A, nu trebuie să inducă o stare de relaxare, pentru că o finală are o încărcătură complet diferită. „Trebuie să fim umili și să păstrăm atitudinea corectă”, a transmis tehnicianul lui Inter.

Finala cu Lazio poate aduce al doilea trofeu al sezonului pentru Inter și pentru Cristi Chivu, aflat la primul an pe banca primei echipe. Presa italiană a scris deja că șefii clubului pregătesc o recompensă pentru antrenorul român: prelungirea contractului până în 2028 și o creștere salarială până la aproximativ 3 milioane de euro pe sezon.

În prima semifinală au concurat 15 țări: Moldova, Suedia, Croația, Grecia, Portugalia, Georgia, Finlanda, Muntenegru, Estonia, Israel, Belgia, Lituania, San Marino, Polonia și Serbia. Pe scenă au urcat și Italia și Germania, țări direct calificate în finală, care au avut drept de vot în această semifinală, dar nu au concurat pentru un loc în ultimul act al competiției.

Pentru publicul din Republica Moldova, seara a adus una dintre cele mai importante vești ale competiției: Satoshi, care a deschis semifinala cu piesa „Viva, Moldova!”, a reușit să obțină un loc în finală. Artistul moldovean se va lupta astfel pentru trofeul Eurovision 2026 alături de ceilalți calificați din prima semifinală și de artiștii care vor trece de a doua semifinală.

Cele cinci țări care nu au reușit să se califice sunt Portugalia, Georgia, Muntenegru, Estonia și San Marino. Printre eliminările serii se numără și revenirea SENHIT pentru San Marino, cu piesa „Superstar”, dar și Vanilla Ninja, reprezentantele Estoniei cu „Too Epic To Be True”.

Rezultatul semifinalei a fost stabilit printr-un sistem mixt de vot, cu 50% pondere pentru juriu și 50% pentru votul publicului. Detaliile complete ale punctajelor vor fi publicate după Marea Finală de sâmbătă.

Eurovision 2026 continuă joi, 14 mai, cu a doua semifinală, iar Marea Finală va avea loc sâmbătă, 16 mai, tot la Viena.

România va intra în competiție joi, 14 mai, în a doua semifinală, fiind reprezentată de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke Me”. Artista va urca pe scenă a treia în ordinea de concurs, într-o seară în care România va încerca să obțină primul loc în Marea Finală după revenirea TVR la Eurovision

În finală vor concura 25 de țări: gazda Austria, cele patru țări direct calificate – Franța, Germania, Italia și Regatul Unit – plus câte zece calificate din fiecare semifinal.

Nava MV Hondius, care se deplasa din Argentina spre Capul Verde, a ajuns în centrul unei crize sanitare după moartea a trei pasageri. Bilanțul raportat a ajuns la 11 cazuri, dintre care 9 confirmate, potrivit Associated Press. Virusul implicat este varianta Andes, un tip de hantavirus care se transmite de obicei prin contact cu excremente de rozătoare, dar care poate fi transmis rar și între oameni, în condiții de contact apropiat.

În Franța, o femeie de 65 de ani infectată după evacuarea de pe navă se află în stare critică la Spitalul Bichat din Paris. Medicii au anunțat că pacienta suferă de o formă severă, cu afectare cardiopulmonară, și este tratată cu un dispozitiv de susținere a funcției respiratorii, descris drept „plămân artificial”.

Autoritățile spaniole au confirmat, la rândul lor, un caz de hantavirus la unul dintre cei 14 cetățeni spanioli evacuați de pe MV Hondius și plasați în carantină într-un spital militar din Madrid. Pacientul prezintă febră ușoară și simptome respiratorii moderate, dar starea sa este stabilă.

Tedros a explicat că noi îmbolnăviri sunt posibile din cauza perioadei lungi de incubație, estimată la șase-opt săptămâni, și a interacțiunilor dintre pasageri înainte ca măsurile de prevenție să fie aplicate pe navă. Șeful OMS a mulțumit Spaniei pentru „compasiunea și solidaritatea” arătate prin acceptarea navei în Tenerife, după ce autoritățile din Capul Verde refuzaseră acostarea.

Pasagerii evacuați

Peste 120 de pasageri și membri ai echipajului au fost evacuați din Tenerife duminică și luni, în cadrul unei operațiuni coordonate de autoritățile spaniole. Ultimii pasageri au fost repatriați către mai multe țări, unde urmează să rămână în carantină sau sub supraveghere medicală. Nava se îndreaptă acum spre Rotterdam, cu un echipaj redus și personal medical la bord, urmând să fie curățată și dezinfectată.

În Regatul Unit, zece persoane din teritoriile britanice Saint Helena, Ascension și Tristan da Cunha urmează să fie aduse pentru izolare preventivă, după ce au fost identificate drept contacți ai persoanelor afectate. În Olanda, 12 angajați ai unui spital din Nijmegen au fost plasați în carantină preventivă după ce probe biologice de la un pacient infectat au fost manipulate fără procedurile speciale necesare, deși riscul de infectare este considerat scăzut.

Ministrul francez al sănătății, Stéphanie Rist, a declarat că nu există deocamdată dovezi că tulpina de hantavirus ar fi suferit o mutație, însă secvențierea completă nu este încă finalizată. Specialiștii Institutului Pasteur au transmis că primele secvențe analizate sunt foarte asemănătoare, iar situația rămâne sub monitorizare strictă.

Randamentul obligațiunilor guvernamentale britanice pe 30 de ani a atins temporar 5,81%, cel mai ridicat nivel din 1998, înainte de a se retrage ușor. În același timp, randamentul titlurilor pe 10 ani a urcat la aproximativ 5,13%, nivel nemaiatins din perioada crizei financiare din 2008. Creșterea randamentelor indică o scădere a prețului obligațiunilor și, implicit, o finanțare mai scumpă pentru stat.

Vânzările de titluri britanice au fost alimentate de incertitudinea politică din Partidul Laburist, după demisii în guvern și presiuni interne asupra lui Starmer de a-și reconsidera poziția. Pentru investitori, perspectiva unei competiții prelungite pentru conducerea partidului ridică semne de întrebare privind direcția fiscală a viitorului guvern.

Lira sterlină se depreciază

Lira sterlină a pierdut teren atât în fața dolarului, cât și a euro, coborând în jurul pragului de 1,35 dolari. Analiștii citați de presa financiară avertizează că instabilitatea politică lovește încrederea investitorilor într-un moment în care finanțele publice britanice sunt deja sub presiune.

Presiunea vine și din exterior. Creșterea prețului petrolului, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, a reaprins temerile inflaționiste. Piețele iau în calcul mai multe majorări de dobândă din partea Băncii Angliei în acest an, pentru a contracara un nou val de inflație determinat de energie.

Pe termen scurt, investitorii urmăresc două riscuri majore: cât de repede se clarifică situația politică de la Londra și dacă viitoarea conducere laburistă va menține disciplina fiscală. Până atunci, Marea Britanie intră într-o zonă familiară pentru piețele emergente din Europa: dobânzi în creștere, monedă sub presiune și un mesaj dur din partea investitorilor către guvern.

Situația amintește de România

Situația amintește de tensiunile prin care trece România. În țara noastră după căderea guvernului Bolojan, dobânzile au crescut și leul s-a depreciat semnificativ.

După căderea Guvernului Bolojan, piețele au reacționat la creșterea incertitudinii politice și la riscul ca planurile de reducere a deficitului bugetar să fie amânate sau abandonate. Î

n acest context, investitorii au cerut dobânzi mai mari pentru a împrumuta statul român, considerând că riscul este mai ridicat, iar o parte dintre ei au preferat să se retragă din activele în lei și să cumpere valută. Această combinație a pus presiune atât pe costurile de finanțare ale României, cât și pe cursul de schimb, ducând la creșterea randamentelor și la deprecierea leului.

Pe piața „Viitorul premier al Romania?”, Sorin Grindeanu este cotat cu aproximativ 24%, fiind urmat de Cătălin Predoiu, cu 16%. Piața are 24 de rezultate posibile și un volum de tranzacționare de aproximativ 270.500 de dolari, potrivit datelor afișate de Polymarket. Procente reprezintă probabilități implicite rezultate din prețurile la care utilizatorii cumpără și vând contracte.

În paralel, o altă piață de pe aceeași platformă, dedicată întrebării dacă viitorul premier va fi tehnocrat, indică o probabilitate de 51% pentru scenariul „Da”. Această piață a fost lansată pe 6 mai 2026 și se actualizează în timp real, pe măsură ce apar noi tranzacții.

Semnalul este și mai clar pe piața privind apartenența politică a viitorului premier: opțiunea „Independent/Technocrat” este cotată la 58%, urmată de PSD, cu 20%. Astfel, deși cei mai bine plasați candidați individuali sunt politicieni, piața pare să acorde un avantaj scenariului în care Palatul Victoria ar fi preluat de o persoană fără afiliere politică directă sau cu profil tehnocrat.

Totuși, informațiile trebuie privite cu prudență. Polymarket este o platformă de predicții bazată pe tranzacții cu bani reali, nu un instrument sociologic. Cotele pot reflecta percepții de moment, speculații sau poziționări ale traderilor, iar probabilitățile se pot schimba rapid în funcție de negocierile politice și de informațiile apărute public.

Platforma Polymarket este blocată/interzisă în România. Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a introdus Polymarket pe lista neagră a operatorilor care desfășoară activități de jocuri de noroc fără licență pe teritoriul României.