MediaFax.ro

„Probabil a fost cel mai slab weekend al meu din sezon, dar tot am învățat foarte multe din acel weekend”, a declarat Antonelli, joi, la conferința de presă organizată înaintea etapei din Malaezia, programată în acest weekend. Runda înlocuiește Marele Premiu al Bahrainului în calendar, în urma deciziei organizatorilor luată din cauza războiului din Orientul Mijlociu.

Pilotul Mercedes a avut un weekend complicat încă din calificări, unde un accident în prima sesiune l-a trimis pe locul 16 al grilei. În cursă, Antonelli a recuperat, ajungând până pe poziția a cincea.

Italianul a spus că, în cursa de la Baku, a încercat în mod deliberat să nu își asume riscuri și să piloteze sub limită.

„A fost o cursă foarte ciudată pentru mine, pentru că am încercat conștient să nu risc și să pilotez sub limită. A fost foarte ciudat, dar a fost și ceva bun”, a explicat pilotul Mercedes.

Antonelli consideră că experiența i-a arătat cât de important este să rămână complet concentrat pentru a obține rezultatul maxim.

„După cursă nu am fost mulțumit de rezultat și de toate celelalte, dar am învățat multe lucruri, iar cel mai important este că trebuie să dau întotdeauna 100%. Trebuie să fac tot ce pot pentru a obține cel mai bun rezultat, pentru că, dacă nu fac totul corect sau nu încerc să fac totul corect, rezultatul nu va veni de la sine”, a spus el.

Mercedes aduce actualizări în Malaezia

Mercedes vine la etapa din Malaezia cu un nou pachet de actualizări.

„Upgrade-urile ar trebui să aducă mai multă aderență, mai multă apăsare aerodinamică. Sper să avem mai multă aderență și să vedem cum se va schimba echilibrul mașinii și ce zone mai trebuie să îmbunătățim”, a declarat italianul.

Antonelli consideră că circuitul va reprezenta un test important pentru stilul său de pilotaj, în special în virajele lungi, unde este nevoie să păstrezi viteza fără să frânezi excesiv.

„Este probabil o zonă în care trebuie să mai lucrez destul de mult, dar aștept cu nerăbdare. Am făcut câteva tururi pe simulator și s-au simțit bine, însă vom vedea pe circuitul real”, a spus el.

Russell vine după a treia victorie a sezonului

Colegului său, George Russell, îi revine rolul de reper pentru Mercedes după victoria de la Baku, al treilea succes al britanicului în acest sezon.

Russell a declarat că s-a simțit foarte bine în ultima cursă și că, după pauza de vară, consideră că este într-o formă mai bună. El a remarcat însă că Mercedes a fost în special competitivă pe circuitele care favorizează eficiența aerodinamică, în timp ce McLaren a avut rezultate mai bune în ultimele curse desfășurate pe configurații mai tradiționale.

„Sper ca acest pachet de upgrade-uri să ne readucă în frunte pe circuitele unde am fost în dificultate în ultima perioadă”, a adăugat Russell.

Antonelli a pierdut doar 15 puncte față de Russell, care a câștigat etapa, în runda trecută, astfel că avansul italianului în clasamentul piloților față de colegul său este acum de 66 de puncte.

Kievul avertizează asupra unei „schimbări majore”

Denis Sienik, adjunctul șefului misiunii Ambasadei Ucrainei la Washington, a declarat pentru Reuters, citat de Ukrainska Pravda, că Rusia își extinde rapid rețeaua Rassvet, iar intrarea acesteia în funcțiune ar reprezenta o amenințare serioasă pentru Ucraina.

„Dacă lansează Rassvet până la sfârșitul anului 2026, vor putea lovi ținte ucrainene în timp real pe teritoriul nostru”, a spus Sienik.

Oficialul ucrainean a precizat că ambasada va transmite administrației americane și Congresului informații detaliate despre companiile și persoanele implicate în dezvoltarea proiectului.

„Dacă aceste entități nu sunt sancționate, acest lucru va face, de fapt, posibil acest program pentru Rusia și va schimba radical situația”, a afirmat Sienik.

Rassvet ar urma să fie operațional din 2027

Rusia intenționează să înceapă implementarea operațională a sistemului Rassvet în 2027. Planul a fost anunțat în iunie de Alexei Șelobkov, directorul general al Iks Holding, compania care dezvoltă serviciul.

În martie, compania a lansat primul lot, format din 16 sateliți aflați pe orbita joasă a Pământului. Construcția constelației ar urma să continue, cu un obiectiv de până la 900 de sateliți în următorii ani.

Prin comparație, SpaceX operează în prezent peste 10.000 de sateliți Starlink.

Ucraina se teme de utilizarea sistemului pentru drone

Expertul în tehnologie Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier extern al administrației ucrainene pentru apărare, a avertizat că principalul pericol al Rassvet îl reprezintă posibilitatea oferită forțelor ruse de a efectua, în timp real, misiuni cu drone de atac cu rază lungă de acțiune controlate prin satelit asupra teritoriului ucrainean.

În prezent, Ucraina nu poate utiliza Starlink pentru ghidarea în timp real a dronelor în interiorul teritoriului rus, din cauza restricțiilor de geofencing.

Utilizarea Starlink este interzisă legal în Rusia, iar autoritățile aplică sancțiuni pentru folosirea echipamentelor companiei.

Anunțul a fost făcut joi de Gassco, operatorul conductelor și al instalațiilor de procesare din Norvegia, potrivit agenției Reuters.

Data de 1 octombrie marchează începutul noului an pe piața gazelor și al sezonului de vârf pentru livrări.

Directorul operațiunilor de sistem la Gassco, Alfred Skaar Hansen, a spus că lucrările de întreținere au fost finalizate. Potrivit lui, sistemul de transport funcționează bine, iar platoul continental norvegian poate satisface cererea Europei.

Reviziile majore, programate pentru acest an, au redus livrările în septembrie.

Aproape o treime din cererea Europei

După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze al Europei. Țara acoperă circa 30% din cererea Uniunii Europene și a Marii Britanii. Gazul provine din zăcăminte exploatate de Equinor și de alte companii.

În 2025, Gassco a livrat 114,9 miliarde de metri cubi de gaz prin rețeaua sa de 8.800 de kilometri. Livrările din 2026 au ajuns deja la 86,2 miliarde de metri cubi. Este cu 2,1 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Prețuri dublate și avertismentul Bruxelles-ului

Depozitele de gaze din Europa sunt cu mult sub media pe termen lung. Prețurile s-au mai mult decât dublat în 2026, ajungând la circa 73 de euro pe megawatt-oră. Scumpirea a venit după ce războiul SUA și Israelului împotriva Iranului a restricționat sever livrările de gaz natural lichefiat.

Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a tras un semnal de alarmă săptămâna trecută. Potrivit lui, UE se confruntă în această iarnă cu o criză a prețurilor la energie. El a cerut statelor membre să continue umplerea depozitelor și reducerea consumului.

Potrivit datelor prezentate joi de Eurostat, prețurile locuințelor în UE au crescut în trimestrul al doilea din 2026 cu 4,7%, în timp ce chiriile s-au majorat cu 3% față de trimestrul al doilea al anului 2025.

Comparativ cu trimestrul anterior, în trimestrul al doilea din 2026, prețurile locuințelor au crescut cu 1,2%, iar chiriile cu 0,7%.

Între 2025 și al doilea trimestru al anului 2026, prețurile locuințelor în UE au crescut cu 4,1%, iar chiriile cu 2,6%.

La nivel național, comparând al doilea trimestru al anului 2026 cu media anuală pentru 2025, prețurile locuințelor au crescut mai rapid decât chiriile în cele 18 țări ale UE pentru care există date disponibile.

Cele mai mari creșteri ale prețurilor locuințelor au fost înregistrate în Bulgaria, de 14,3%, Portugalia, de 14,2%, și Lituania, de 12,8%.

De cealaltă parte, Finlanda și Franța au fost singurele țări în care prețurile locuințelor au scăzut, cu 1,5%, respectiv 1,4%.

În ceea ce privește chiriile, Eurostat arată că acestea au crescut în toate țările UE.

Pe primul loc se găsește România, unde prețul chiriilor a crescut cu 41,2%. Pe locul al doilea se află, la mare distanță, Croația, cu 22,1%, urmată de Slovenia, cu 10,2%.

Cele mai mici majorări au fost înregistrate în Estonia și Finlanda, câte 0,1%, și în Luxemburg, cu 1,2%.

Conform datelor Comisiei Europene din luna iunie 2026, România are cea mai mare rată de proprietate asupra locuințelor din UE.

Aproximativ 94% din populație locuia într-o locuință deținută în proprietate în 2024, comparativ cu o medie de 70% la nivelul Uniunii Europene.

„Trebuie să schimbăm urgent direcția greșită a țării, așa cum cer aproape 90% dintre români.

Astăzi, de Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, sunt alături de pensionarii României, cei care au dus poate cea mai grea povară a austerității.

De doi ani, pensiile sunt înghețate, iar puterea de cumpărare s-a prăbușit. Nu este normal și nu este drept.

Respectul pentru pensionari nu se măsoară în vorbe, ci în drepturi respectate. Iar indexarea pensiilor, prevăzută de lege, trebuie să reînceapă să fie aplicată.

Avem nevoie de un Guvern care să înțeleagă că demnitatea oamenilor care au clădit această țară este mai presus decât contabilitatea obtuză!”, este mesajul lui Sorin Grindeanu.

Pentru românii cu salariul minim, impactul este și mai puternic, arată Euronews. Un plin de 50 de litri de benzină reprezintă 11,5% din salariul minim brut lunar. La motorină, procentul ajunge la 12,7%.

Benzina s-a scumpit cu aproape 28% în Uniunea Europeană

Pe 23 februarie 2026, înainte de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, prețul mediu al benzinei Euro 95 în Uniunea Europeană era de 1,637 euro pe litru. Pe 21 septembrie, prețul ajunsese la 2,092 euro pe litru. Creșterea a fost de 27,8% în mai puțin de șapte luni.

Pentru un rezervor de 50 de litri, diferența este importantă. La prețul mediu din februarie, un astfel de plin costa aproximativ 81,85 euro. În septembrie, același plin ajungea la aproximativ 104,60 euro. Asta înseamnă aproape 23 de euro în plus pentru fiecare rezervor de 50 de litri.

O pompa de carburant se poate vedea intr-o benzinarie din Bucuresti, vineri, 20 martie 2026. Imagine ilustrativă. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO.

Motorina s-a scumpit și mai mult

Prețul mediu european la motorină a crescut de la 1,594 euro pe litru la 2,226 euro. Majorarea a fost de 39,6%. La nivelul Uniunii Europene, prețurile medii pentru benzină și motorină au crescut cu 27,8%, respectiv 39,6%, între 23 februarie și 21 septembrie.

Creșterea este asociată cu șocul energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu și cu blocarea efectivă a strâmtorii Ormuz, o rută esențială pentru transportul petrolului la nivel mondial.

România, printre țările în care un plin depășește 10% din salariul minim

Scumpirea carburanților devine mult mai greu de suportat în țările cu salarii minime mai mici. În România, un rezervor de 50 de litri de benzină reprezenta, la 21 septembrie, 11,5% din salariul minim brut lunar.

Țara noastră se afla astfel peste pragul de 10%, alături de Bulgaria, Letonia, Turcia, Grecia, Cehia, Estonia și Slovacia. Pentru motorină, situația este și mai dificilă. Un plin de 50 de litri reprezenta 12,7% din salariul minim brut din România. Procentul era de 13,9% în Letonia, 13,8% în Turcia și 15,4% în Bulgaria.

La polul opus se află statele cu salarii minime mult mai mari. În Luxemburg, un plin de benzină reprezenta doar 3,3% din salariul minim. În Irlanda, procentul era de 4,1%, în Belgia de 4,4%, iar în Germania de 5%. În cazul motorinei, diferența este similară. Un rezervor de 50 de litri consuma 3,8% din salariul minim în Luxemburg, 4,3% în Irlanda, 5,2% în Germania și 5,3% în Belgia.

Același plin, o povară foarte diferită pentru angajații europeni

Comparația arată cât de mult contează nivelul salariilor atunci când prețurile carburanților cresc. Un angajat cu salariul minim din Bulgaria putea cumpăra, la 21 septembrie, aproximativ 324 de litri de motorină din venitul brut lunar. În Luxemburg, aceeași comparație ajungea la 1.311 litri.

Diferențele dintre țări sunt explicate în mare parte prin nivelul salariilor minime, nu doar prin prețul efectiv al carburantului. Torsten Müller, cercetător principal la European Trade Union Institute, a explicat că persoanele cu venituri mici sunt afectate mai puternic deoarece alocă o parte mai mare din bani pentru cheltuieli esențiale, precum locuința, alimentele și transportul.

În România, această diferență se vede direct în costul unui singur plin. Mai mult de o zecime din salariul minim brut lunar este suficientă pentru a alimenta cu 50 de litri de benzină. Pentru motorină, proporția urcă la aproape 13%.

În mare, documentul descrie o Românie coruptă, labilă legislativ, cu inflație uriașă, cu deficit bugetar, cu probleme birocratice persistente.

Asta deși, se arată în text, rămâne o economie deschisă investițiilor străine și aduce argumente pentru atragerea capitalului internațional.

Din ciclul „să fie bine să nu fie rău”, Departamentul de Stat al SUA sintetizează astfel situația României: „un climat investițional în continuare mixt” și recomandă tuturor celor care se gândesc să investească în țara noastră să verifice tot ce se poate verifica înainte de acest demers.

Economia

Documentul arată că, în privința veniturilor și a productivității, România se apropie de nivelurile europene, dar că vulnerabilitățile macroeconomice persistă, în special „deficitele gemene: deficitul bugetar și deficitul de cont curent”.

Primul mesaj al raportului e favorabil: România „vrea investiții trăine” și are argumente pentru a le atrage. Aduce, pentru asta, argumente: are 19 milioane de consumatori, o forță de muncă relativ bine educată, cu salarii competitive, poziție strategică și resurse naturale.

Pentru investitorii americani sunt indicate domenii precum: IT, industria auto, telecomunicații, energie, apărare, servici, producție, industrie alimentară, sănătate, produse de consum, asigurări și bănci.

Să-ți faci firmă ca străin

România a creat în 2023 și Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, ARICE, prezentată drept principal punct de contact între investitori și autorități.

Cadrul legal e prietenos cu investitorii străini: le oferă un tratament național, acces liber la piața internă și posibilitatea de a participa la privatizări, iar raportul precizează explicit că „nu există festricții privind participarea capitalului străin în companiile comerciale românești”.

Investitorii străini pot constitui inclusiv companii deținute integral cu capital străin și pot converti și repatria 100% din profiturile după plata taxelor.

Energia

Totuși, în ciuda „amabilității” cadrului legal, raportul notează lipsa de predictibilitate a mediului legislativ și administrativ.

Documentul notează că, deși aderarea la UE a contribuit la consolidarea reformelor instituționale, „lipsa predictibilității legislative și regulatorii, ca și capacitatea instituțională, continuă să aibă un impact negativ asupra climatului investițional” – observație repetată în mai multe capitole.

Raportul vine și cu un exemplu: sectorul energetic, despre care spune că este expus „frecvent schimbărilor legislative lipsite de anticipație, inclusiv a taxelor”.

Taxele

Raportul mai enumeră: taxarea profiturilor excepționale, plafonarea prețurilor la energie și gaze și introducerea taxei speciale pe construcții, despre care scrie că se schimbă în mod rapid.

Departamentul de Stat observă că multe dintre aceste măsuri au fost adoptate cu „consultări publice anemice și cu studii de impact – asemenea”.

Justiția

În ce privește legislația românească, raportul evidențiază că, deși legislația românească prevede consultări cu mediul privat și o perioadă de 30 de zile pentru comentarii, autoritățile „ocolesc în mod regulat” prevederile privind consultarea, iar evaluările de impact rămân și ele limitate.

Raportul citează și observația Comisiei Europene potrivit căreia schimbările frecvente ale mediului fiscal și de reglementare pot descuraja investițiile.

Pentru un investitor, această parte a raportului este esențială: nu lipsa accesului la piață este prezentată drept problema principală, ci dificultatea de a estima cum vor arăta regulile jocului peste unul, doi sau cinci ani.

Atenție maximă pentru investitori

Investițiile străine sunt binevenite, dar sectoarele strategice sunt atent filtrate.

România păstrează deschis accesul capitalului străin, însă în același timp își consolidează mecanismele de verificare a investițiilor în domenii considerate strategice. Raportul amintește mecanismul de screening al investițiilor străine directe și arată că, începând din martie 2026, pragul general pentru anumite investiții din sectoare strategice este de 5 milioane de euro, față de nivelul anterior de 2 milioane de euro.

Screeningul poate viza inclusiv investiții sub acest prag dacă există riscuri pentru securitatea națională sau ordinea publică.

Lista sectoarelor este largă: securitatea cetățenilor și a frontierelor, energia și transporturile, infrastructura critică, sistemele informatice și de comunicații, securitatea financiară, bancară și a asigurărilor, producția de arme, muniții și explozivi, industria farmaceutică, agricultura, protecția mediului și managementul companiilor de stat.

Modificările adoptate în 2023 și 2026 au extins mecanismul și la investitori din UE, au redus taxa de depunere la 5.000 de euro și au introdus un termen general de evaluare de 60 de zile.

Totodată, responsabilitatea finală pentru deciziile de screening a fost mutată către Cancelaria Prim-Ministrului, în timp ce Comitetul pentru examinarea investițiilor străine directe, CEISD, analizează și aprobă investițiile.

Este, astfel, o combinație între deschidere și protejarea sectoarelor strategice: România transmite că dorește capital străin, dar nu tratează toate investițiile în același mod atunci când sunt implicate infrastructuri, energie, tehnologie sau alte domenii considerate sensibile.

Birocrația

Ideea de bază: drepturile există, dar aplicarea lor poate fi dificilă.

Raportul recunoaște că România dispune de mecanisme juridice pentru protejarea drepturilor de proprietate și a contractelor, dar aduce o obiecție importantă: „Obținerea aplicării drepturilor pe cale judiciară poate fi un proces îndelungat, costisitor, imprevizibil și dificil”.

Investitorii străini își exprimă, potrivit documentului, preocuparea față de experiența limitată a instanțelor românești în materie comercială, inclusiv în ceea ce privește economia de piață, metodele de afaceri internaționale și noile tehnologii.

În paralel, investitorii reclamă timpul excesiv necesar pentru obținerea autorizațiilor de urbanism, aprobărilor de mediu, titlurilor de proprietate, licențelor și racordării la utilități.

Corupția

Probabil că este cea mai serioasă obiecție din acest raport pentru înțelegerea, de către investitori, a mediului de afaceri românesc.

Departamentul de Stat notează că România a făcut „pași importanți în combaterea corupției”, dar nu încheie fraza fără să specifice că aceasta „rămâne o problemă eternă”.

Raportul citează Eurobarometrul din ianuarie-februarie 2025 privind atitudinea companiilor față de corupție, în care se arată că 90% dintre oamenii de afaceri români considerau că aceasta este răspândită în țară, comparativ cu 63% media UE.

În plus, 62% considerau că funcționarii publici favorizează membri ai propriilor familii sau prieteni.

Când sunt întrebați care sunt cele mai mari probleme întâlnite în activitatea economică, 96% indică taxele, 91% schimbarea rapidă a legislației și politicilor, 84% complexitatea procedurilor administrative și 72% corupția.

Raportul amintește și dificultățile sistemului anticorupție: între 2022 și 2025, 9.635 de rechizitorii și/sau condamnări au fost anulate în urma efectelor deciziei Curții Constituționale din 2022 privind prescripția.

Cu toate astea, se arată că există isntituții și mecanisme anticorupție și dă exemplu sistemul PREVENT al ANI, care a analizat în 2025 16.98 de roceduri de achiziții publice șia  emis 15 avertismente de integritate privind potențiale conflicte de interese, aferente unor proceduri de 242 de milioane de lei.

Companiile de stat

Potrivit raportului, oficialii români au indicat existența a peste 1.500 de companii de stat, dintre care multe înregistrează pierderi istorice, de aprox. 14 mld de lei.

În același timp, analiza OECD din 2023 citată de Departamentul de Stat identifică 216 întreprinderi deținute integral sau majoritar de administrația centrală.

Raportul recunoaște că România a încercat să reformeze guvernanța corporativă a acestor companii: în 2023 a fost adoptată Legea 187/2023, iar în 2024 a devenit operațională AMEPIP, agenția responsabilă cu monitorizarea și evaluarea performanței întreprinderilor publice.

Noua legislație a modificat procedura de selecție a consiliilor de administrație, a introdus amenzi pentru limitarea numirilor temporare și a consolidat cadrul de gestionare a riscurilor și controlului intern.

Codul de guvernanță rămâne „incomplet și neuniform”, cu numiri discreționare și consilii interimare care limitează eficiența companiilor de stat.

Mai mult, guverne succesive au distribuit dividendele companiilor de stat profitabile pentru a majora veniturile bugetare.

Pentru potențialii investitori, acesta poate fi un criteriu esențial.

Firmele private concurează cu întreprinderile publice în aceleași condiții în ceea ce privește accesul la piață și creditul, dar în sectoare precum energia, transporturile și mineritul, statul păstrează o prezență majoritară.

Banii

La acest capitol, raportul descrie o Românie mai degrabă solidă.

Țara noastră încurajează investițiile de portofoliu, iar Bursa de Valori București a fost promovată în 2019 la statutul de „Piață de Capital Emergentă Secundară” de către FTSE Russel.

Sistemul bancar românesc cuprinde 29 de bănci și o uniune națională a cooperativelor de credit, iar raportul îl descrie drept „stabil, bine capitalizat și profitabil în comparație cu băncile similare din Europa”.

Potrivit datelor BNR citate de Departamentul de Stat, rata creditelor neperformante era de 2,69% în decembrie 2025, rata de solvabilitate a sistemului era de 23,66%, iar rentabilitatea capitalului ajungea la 18,38%.

Este relevant și faptul că o mare parte a sectorului este deținută de capital privat sau străin, printre principalele instituții fiind Banca Transilvania, BCR, BRD, Raiffeisen, ING și UniCredit, în timp ce CEC Bank și EximBank reprezentau împreună 14,27% din piață.

România nu impune restricții privind convertirea sau transferul fondurilor asociate investițiilor directe, iar profiturile investitorilor străini pot fi convertite și transferate în străinătate după plata taxelor.

Munca

Raportul descrie, în mare, o forță de muncă românească „competentă, educată, cu o foarte bună cunoaștere a limbii engleze și cu salarii mici în majoritatea domeniilor.”

Emigrația a pus probleme în profesiile cu grad ridicat de calificare (IT și educație).

Raportul notează că unii absolvenți, în special cei din mediul rural, nu sunt suficient pregătiți pentru universitate, ceea ce contribuie la deficitul de personal calificat.

În 2025, populația activă era de 8,2 milioane de persoane, iar rata totală a șomajului era de 6%.

Un indicator important este și faptul că aproximativ 2,4 milioane de români trăiesc și muncesc în alte state UE.

În plus, povara fiscală asupra muncii este estimată la 42,8%, față de o medie europeană de 38,6%.

Raportul arată că guvernul nu are o strategie competentă pentru rezolvarea deficitului de forță de muncă, deși au fost luate măsuri pentru atragerea și păstrarea talentului.

În acest context, România încearcă să compenseze lipsa forței de muncă și prin recrutarea lucrătorilor din afara UE, pentru care guvernul a menținut în 2025 o cotă anuală de 100.000 de permise de muncă.

„Climat investițional mixt”

Raportul arată foarte „la rece” probleme unei Românii sfâșiate de corupție, lipsă de viziune a Puterii și bâlbâieli legislative, deficit bugetar, birocrație, forță de muncă calificată deficitară.

Cu toate astea, nu transmite imaginea unei țări închise investițiilor sau care nu are oprotunități. Dimpotrivă, documentul arată câteva criterii de real interes pentru investitori: piața internă, poziția geografică, apartenența la UE și NATO, resursele naturale, costurile încă competitive ale forței de muncă și accesul la fonduri europene.

Probabil că cea mai limpede descriere e cea din final: „climatul investițional din România rămâne mixt”.

Giuseppe Capoluongo lucra de peste 20 de ani la o companie din apropiere de Bologna.

Bărbatul anunțase încă din 2011 că suferă de o teamă severă de zbor, iar firma acceptase să nu-l trimită în deplasări cu avionul.

În 2024, a fost concediat după ce a refuzat să ceară un pașaport necesar pentru eventuale misiuni în străinătate.

Curtea de Apel din Bologna a decis că refuzul putea fi sancționat, dar concedierea a fost o măsură disproporționată.

Citiți deznodământul pe Mediafax Italia.

Potrivit organizatorilor, 1,3 milioane de bilete au fost deja rezervate de suporteri din 164 de țări, după mai multe etape de vânzare. Biletele rămase au intrat joi dimineață în vânzare.

Prețurile biletelor pornesc de la 40 de dolari australieni (aproximativ 24,5 euro) pentru adulți și 20 de dolari australieni (aproximativ 12,3 euro) pentru copii. Organizatorii estimează că aproximativ 250.000 de suporteri din afara Australiei vor călători pentru turneu, cu un impact important asupra turismului și economiei locale.

România, la a zecea participare

România va fi prezentă la Cupa Mondială din 2027, după ce și-a asigurat calificarea încă din februarie 2025. Pentru „Stejari”, turneul din Australia va reprezenta a zecea participare la Cupa Mondială, România fiind una dintre prezențele tradiționale ale competiției.

România a participat și la ediția precedentă, Cupa Mondială din Franța 2023, unde a făcut parte din Grupa B, alături de Irlanda, Africa de Sud, Scoția și Tonga. „Stejarii” nu au obținut nicio victorie în faza grupelor, încheind competiția după patru meciuri.

Singura ediție a Cupei Mondiale la care România nu a fost prezentă a fost cea din 2019.

La Australia 2027, România va evolua într-o grupă dificilă, alături de campioana mondială Africa de Sud, Italia și Georgia.

România va debutat la competiția din 2027 împotriva Georgiei, pe 3 octombrie, de la ora 13:15. Apoi, va întâlni Italia, pe 11 octombrie 2027, de la ora 11:45.

„Stejarii” vor încheia faza grupelor pe 17 octombrie 2027, împotriva Africii de Sud, de la ora 14:15.

24 de echipe și 52 de meciuri

Cupa Mondială din 2027 va avea un format extins. Pentru prima dată, la turneul final vor participa 24 de echipe, care vor disputa 52 de meciuri, iar competiția va include și faza optimilor de finală.

Primele două clasate din fiecare grupă și cele mai bune patru echipe de pe locul al treilea se vor califica în optimile de finală.

Turneul se va desfășura între 1 octombrie și 13 noiembrie 2027, pe durata a șase săptămâni, în șapte orașe din Australia.

Australia nu a mai găzduit Cupa Mondială masculină de rugby de peste două decenii. Ediția din 2027 este prezentată de organizatori drept cel mai important eveniment sportiv găzduit de țară de la Jocurile Olimpice de la Sydney din 2000.

Organizatorii intră în ultimul an de pregătiri

Pentru marcarea pragului de un an până la turneu, în Sydney a fost inaugurat joi sediul oficial competiției. Spațiul include o minge de rugby înaltă de șapte metri, obiecte istorice de la Cupa Mondială și zone amenajate pentru activități dedicate suporterilor.

Vizitatorii pot vedea trofeul Webb Ellis, pot participa la activități interactive și pot vizita o expoziție cu tricouri și obiecte memorabile din istoria competiției.

51% dintre persoanele care au cumpărat deja bilete au între 16 și 44 de ani, potrivit organizatorilor, un indicator pe care aceștia îl consideră relevant pentru atragerea unei noi generații de suporteri.

Cupa Mondială din 2027 va fi a 11-a ediție a competiției masculine și va coincide cu aniversarea a 40 de ani de la prima ediție, disputată în 1987.

În fața capelei au fost depuse coroane de flori și au fost aprinse candele, în memoria jurnalistului care s-a stins din viață la vârsta de 52 de ani.

„Patrick era o voce foarte puternică, foarte accentuată și foarte documentată. De câte ori citeam ceva despre ceea ce scria el, știam că este așa.Și asta ne arată că ar trebui să-i prețuim pe oameni atunci când sunt în viață, când fac ceva. A fost neașteptat, a fost și este dureros, dar cred că opera lui va rămâne. Și atunci noi, cei din presă, dar în special familia, vor fi foarte mândri de ceea ce a lăsat Patrick în urmă”, a declarat jurnalista Cora Muntean, aflată la înmormântare.

Rudele lui Patrick André de Hillerin au ajuns la Cimitirul Bellu Catolic pentru a-i aduce ultimele omagii. Jurnalistul va fi înmormântat în locul în care se odihnesc și strămoșii familiei de Hillerin.

Jurnalistul a murit la 52 de ani

Patrick André de Hillerin s-a stins din viață pe 28 septembrie, în comuna Jurilovca, județul Tulcea. A fost găsit de prieteni în jurul orei 18:00, potrivit informațiilor disponibile.

Jurnalistul a avut o carieră de peste 35 de ani în presă. A intrat în lumea jurnalismului în 1990, la doar 15 ani, când a scris pentru revista Ligii Studenților, în timpul manifestației din Piața Universității.

Ulterior, a ajuns la Academia Cațavencu, publicație cu care numele său a rămas puternic asociat. În 1991, la 16 ani, a fost unul dintre membrii fondatori ai Așezământului Cultural Academia Cațavencu și, ulterior, a devenit acționar al revistei, poziție pe care a deținut-o până în 2002.

A lucrat apoi în publicitate, ca copywriter la Saatchi & Saatchi, McCann Erickson și Graffiti BBDO, însă a continuat să scrie. Între 2005 și 2011 a avut o rubrică permanentă în Săptămâna Financiară.

În 2011, după destrămarea vechii formule Academia Cațavencu, a făcut parte din echipa care a lansat revista Cațavencii, alături de Doru Bușcu și alți foști colaboratori ai publicației.

A lucrat și în presa din Tulcea

Stabilit la Tulcea, Patrick André de Hillerin a colaborat cu cotidianul Obiectiv de Tulcea începând din jurul anului 2010. În iunie 2017, a preluat conducerea editorială a ziarului.

Din octombrie 2018, a devenit editorialist al Libertatea, unde publica de mai multe ori pe săptămână, continuând în paralel colaborările cu Cațavencii și presa tulceană.

De-a lungul carierei, a scris și pentru Dilema și a contribuit la texte pentru emisiuni precum Jurnalul Academiei Cațavencu, Starea Nației și România 9.

În 2015, a publicat volumul „Dumnezeu are legitimație de presă”, o selecție de texte apărute în Academia Cațavencu, Săptămâna Financiară și Cațavencii.

În august 2025, după 35 de ani de presă, s-a alăturat echipei Gândul, unde a început să publice săptămânal editoriale despre actualitatea politică și socială.

În acest caz, în care ar fi fost folosit numele actorului Park Seo-joon, polițiștii au făcut două percheziții domiciliare în Dâmbovița, la imobilele unor persoane cercetate pentru înșelăciune.

Din cercetări s-a stabilit că, în perioada 2023-2024, două persoane, o femeie și un bărbat, de 47 și 19 ani, din Dâmbovița, ar fi înșelat o femeie de 56 de ani din Buzău.

Suspecții ar fi abordat victima în mediul online, ar fi indus-o în eroare, prezentându-se drept actori străini, și ar fi determinat-o să le remită mai multe sume de bani într-un cont bancar.

Sumele au fost cerute sub pretextul că vor fi investite în active producătoare de dobânzi, care i-ar fi garantat victimei câștiguri considerabile în viitor.

Prejudiciul a fost estimat de persoana vătămată la 450.000 de lei.

În urma perchezițiilor, polițiștii au ridicat, în vederea continuării cercetărilor, înscrisuri, dispozitive electronice și medii de stocare, precum și alte mijloace de probă utile soluționării cauzei.

Persoanele cercetate au fost duse la sediul poliției pentru audieri.

Park Seo-joon este unul dintre cei mai cunoscuți actori sud-coreeni în Asia, fiind remarcat pentru rolurile din serialele „Itaewon Class” și „What’s Wrong with Secretary Kim”.

Polițiștii continuă cercetările, sub coordonarea parchetului, pentru documentarea întregii activități infracționale a persoanelor cercetate.

În interviul acordat Mediafax, eurodeputatul spaniol vorbește despre schimbarea imaginii românilor în societatea spaniolă și despre apropierea dintre cele două țări. Cepeda spune că românii nu mai sunt priviți prin stereotipurile trecutului și subliniază că aceștia fac parte din societatea spaniolă, descriindu-i drept „frați” și „unii dintre noi”

Românii din echipa lui Cepeda

José Cepeda vorbește despre legătura pe care o are cu România și spune că lucrează alături de colegi români în Parlamentul European. Împărtășesc aceleași valori și preocupări, iar colaborarea de zi cu zi îl face să se simtă apropiat de România.

„Îmi place muzica românească”

Profesorul universitar povestește și un episod personal, spunând că o colegă româncă îi trimite muzică pe Spotify. Nu înțelege întotdeauna versurile, dar spune că îi place ritmul și că muzica românească ajunge să îi placă chiar mai mult decât cea a unor artiști spanioli.

O Românie văzută altfel

Politicianul originar din Madrid spune că vechile stereotipuri despre români au rămas în urmă. Dacă în trecut România era asociată în Spania mai ales cu diferențele economice și cu anumite tipuri de muncă, astăzi vede o apropiere tot mai mare între cele două societăți, inclusiv prin cultură și prin modul asemănător în care oamenii înțeleg viața de zi cu zi.

„Nimeni nu trebuie să fie diferit”

În mesajul adresat românilor din Spania, eurodeputatul insistă asupra egalității și spune că originea unei persoane nu ar trebui să determine modul în care este tratată. Cei care muncesc, își întemeiază familii și contribuie la societatea în care trăiesc trebuie tratați de la egal la egal, susține politicianul spaniol. El critică, totodată, discursurile care, în viziunea sa, alimentează divizarea și mesajele de ură și pledează pentru apărarea valorilor europene.

 

Comisia Federală pentru Comerț din SUA, FTC, pregătește solicitări oficiale de informații pentru mai multe companii și intenționează să cheme directori ai dezvoltatorilor AI pentru audieri, scrie Reuters. Ancheta vizează inclusiv OpenAI și Anthropic și marchează o nouă etapă în relația dintre dezvoltatorii AI și autoritățile de reglementare. Investigația apare după o serie de incidente în care agenți AI au demonstrat că pot acționa asupra unor sisteme externe și pot identifica sau exploata vulnerabilități.

Ce verifică autoritățile americane

Ancheta FTC este una la nivelul întregii industrii și urmărește potențialele pericole pe care tehnologiile AI le pot crea pentru consumatori. Printre companiile vizate se află OpenAI și Anthropic, dar și grupul de cercetare METR. Acesta a fost implicat în investigații independente privind incidente de securitate asociate agenților AI dezvoltați de cele două companii.

FTC intenționează să solicite informații oficiale și să oblige directori ai unor companii AI să depună mărturie. Investigația este considerată prima acțiune oficială de aplicare a legii din SUA care analizează în mod direct problema agenților AI care pot acționa autonom și pot ajunge să producă efecte în afara mediului în care au fost testați.

Președintele FTC, Andrew Ferguson. Sursa foto: X

Agenții AI au început să ridice probleme de securitate

Unul dintre cazurile care au crescut presiunea asupra industriei este legat de agenții OpenAI care au analizat vulnerabilități ale platformei de dezvoltare software Hugging Face. Potrivit unui oficial FTC citat de Reuters, agenții au investigat vulnerabilități înainte de a desfășura un atac de amploare asupra platformei.

Președintele FTC, Andrew Ferguson, avertizase deja că dezvoltatorii care folosesc agenți AI în teste de securitate și ajung să provoace atacuri ar putea fi considerați responsabili pentru eventualele prejudicii.

Un nou capitol în reglementarea riscurilor privind agenții AI

Problema este mai largă decât un singur incident. Agenții AI pot primi acces la internet, programe informatice sau alte sisteme pentru a executa sarcini. În anumite situații, comportamentul lor poate depăși ceea ce utilizatorul sau dezvoltatorul a anticipat.

FTC are deja atribuții pentru a sancționa companiile în cazul unor practici incorecte sau înșelătoare. Instituția a folosit anterior aceste competențe și în cazuri legate de protejarea datelor consumatorilor.

Pentru industria AI, ancheta poate deveni un punct important în stabilirea modului în care vor fi tratate responsabilitatea și riscurile atunci când agenții artificiali primesc capacitatea de a acționa asupra unor sisteme reale. Anthropic a avertizat deja în documentele pregătite pentru listarea sa la bursă că tehnologia agenților AI generează riscuri juridice importante și dificil de anticipat.

Poliția Republicii Moldova a anunțat joi că experții Secției tehnico-explozive au finalizat cercetarea la fața locului, după ce o dronă a explodat.

Potrivit constatărilor preliminare, aparatul de zbor fără pilot a lovit arborii dintr-o fâșie forestieră aflată la aproximativ 10 metri de o șosea, după care a căzut la sol și a explodat.

În urma deflagrației a fost format un crater cu diametrul de aproximativ 50 de centimetri și adâncimea de circa 30 de centimetri. Pe o rază de aproximativ 30 de metri au fost observate deteriorări ale copacilor provocate de suflul exploziei, precum și urme ale efectului termic.

La aproximativ 15 metri de locul principal al exploziei au fost descoperite alte două cratere, cu diametre de aproximativ 50 și 30 de centimetri.

Pe o rază de aproximativ 120 de metri au fost găsite mai multe fragmente ale aparatului de zbor. Printre acestea se află componente ale aripilor din spate, pe care apare marcajul „Герань-4”, blocuri electronice și elemente ale sistemului de propulsie.

Poliția precizează că printre componente se află și un motor turboreactiv care prezintă urme ale efectului termic.

Toate componentele descoperite au fost ridicate și transmise pentru expertiză.

Incidentul a fost semnalat inițial miercuri seara după ce poliția a fost alertată cu privire la auzirea unui sunet puternic, asemănător unei explozii, în apropierea localității Brănești. La fața locului au fost trimise serviciile specializate, iar zona a fost securizată.

Circulația rutieră a fost sistată temporar în ambele direcții, iar șoferilor li s-a recomandat să evite zona și să folosească rute alternative.

Nu au fost raportate victime.

Poliția Republicii Moldova continuă cercetările pentru stabilirea tuturor circumstanțelor incidentului.

Noua rundă de înscrieri DiscoverEU se desfășoară în perioada 1-15 octombrie 2026, până la ora 13.00, ora României. Sunt eligibili tinerii născuți între 1 ianuarie și 31 decembrie 2008, care sunt cetățeni sau rezidenți ai unui stat membru al Uniunii Europene ori ai unei țări asociate programului Erasmus+.

Cei selectați vor primi un permis de călătorie cu care pot explora Europa. Călătoria poate dura până la șapte zile, într-un interval de maximum o lună, în perioada autorizată 1 martie 2027 – 31 mai 2028.

DiscoverEU face parte din programul Erasmus+ și pune accentul pe utilizarea mijloacelor de transport mai puțin poluante, precum trenurile. Pentru tinerii care locuiesc pe insule sau în zone îndepărtate pot fi acceptate și alte mijloace de transport.

Participanții primesc și un card de reduceri DiscoverEU, care oferă facilități pentru cazare, activități culturale și sportive, transport local și alte servicii.

Pentru înscriere, candidații trebuie să completeze formularul online și să participe la un quiz.

Înscrierea se poate face individual sau în grup, iar un grup poate avea cel mult cinci persoane, cu condiția ca toți membrii să îndeplinească criteriile de eligibilitate.

Beijingul ar putea lua în calcul intensificarea presiunii militare după alegerile din 2028. O eventuală victorie pentru a patra oară consecutiv a Partidului Democrat Progresist, în special dacă actualul președinte Lai Ching Te ar fi reales, ar putea determina China să ia în calcul utilizarea forței în 2028 sau ulterior, susțin sursele citate de Reuters. 

Potrivit analiștilor americani, termenul 2027, asociat de mai mulți ani cu pregătirea militară a Chinei, nu reprezintă o dată certă stabilită pentru declanșarea unei invazii, ci doar reperul până la care Armata Populară de Eliberare să dispună până atunci de capacitățile necesare pentru o eventuală operațiune militară. 

Campania anticorupție și deficiențele de pregătire militară

În interiorul armatei chineze, campania masivă anticorupție inițiată de Xi Jinping a perturbat calendarul de pregătire. Epurările și anchetele repetate au decimat conducerea militară, lăsând active doar două persoane în Comisia Militară Centrală, for care număra anterior șapte membri.  

exercițiile militare chineze din anul trecut au fost mai restrânse decât în anii precedenți, iar în acest an activitatea a crescut, fără ca Beijingul să fi atins însă toate obiectivele de pregătire. Oficialii americani consideră că o eventuală operațiune împotriva Taiwanului ar necesita capacitatea de a se desfășura rapid și de a evita transformarea conflictului într-un război prelungit. 

SUA rămân principalul furnizor de armament al Taiwanului, ia președintele Donald Trump a susținut că o invazie nu va avea loc în timpul mandatului său. De asemenea, președintele a blocat temporar un pachet de asistență militară de circa 14 miliarde de dolari, considerându-l o pârghie de negociere după întrevederea avută cu Xi Jinping. 

Cercetători de la Universitatea din Birmingham au explicat mecanismul într-un articol publicat în The Conversation, citat de Euronews. Potrivit calculelor lor, aproximativ 84% din grăsimea pierdută este transformată în dioxid de carbon și eliminată prin expirație. Restul de aproximativ 16% se transformă în apă și este eliminat prin transpirație și alte fluide ale organismului.

Ce se întâmplă cu grăsimea din organism

Grăsimile consumate prin alimentație ajung în sistemul digestiv și sunt descompuse în acizi grași. O parte dintre aceștia este folosită pentru funcții esențiale. Organismul are nevoie de grăsimi pentru construirea celulelor, reglarea hormonilor și protejarea organelor.

Surplusul este transformat în trigliceride și depozitat în celulele adipoase. Aceste rezerve pot fi folosite ulterior ca sursă de energie. Grăsimea este depozitată în principal sub două forme. Grăsimea subcutanată se află sub piele, în timp ce grăsimea viscerală se acumulează mai profund, în jurul organelor.

Organismul are nevoie de grăsimi pentru construirea celulelor. Imagine ilustrativă. Foto: magnific.com

Atunci când organismul consumă mai multă energie decât primește prin alimentație, intră într-un deficit energetic. Semnalele hormonale și nervoase determină celulele adipoase să înceapă să descompună trigliceridele. Procesul poartă numele de lipoliză.

Cea mai mare parte a grăsimii este eliminată prin respirație

După descompunerea trigliceridelor, acizii grași ajung în mitocondriile celulelor. Acolo sunt transformați printr-un proces numit beta-oxidare. Reacțiile metabolice rezultate produc energia de care organismul are nevoie. În același timp, rezultă dioxid de carbon și apă.

Aici apare partea surprinzătoare. Potrivit estimărilor cercetătorilor, aproximativ 84% din masa grăsimii pierdute este transformată în dioxid de carbon. Acesta părăsește organismul prin plămâni, atunci când expirăm. Doar aproximativ 16% este transformat în apă și eliminat prin transpirație sau alte fluide. Asta înseamnă că ideea potrivit căreia grăsimea „iese prin transpirație” nu descrie mecanismul principal al slăbirii.

Totuși, respirația rapidă nu provoacă în sine arderea grăsimilor

Expirația este calea prin care produșii rezultați în urma metabolismului părăsesc organismul. Ea nu este cea care declanșează procesul. Pentru ca organismul să folosească rezervele de grăsime, trebuie să existe o nevoie energetică mai mare decât energia furnizată prin alimentație.

Activitatea fizică și aportul alimentar contribuie la apariția acestui deficit energetic. Cercetătorii precizează că procentele de 84% și 16% sunt estimări, deoarece este dificil de măsurat cu precizie toate produsele eliminate de organism în timpul procesului de slăbire.

Conform noilor reguli care vor intra în vigoare treptat, rezidenții străini care doresc să rămână permanent în Japonia vor trebui să dovedească că venitul lor anual este peste medie și că pot purta conversații informale în limba japoneză, potrivit AFP, citată de France24.

Taxele de înscriere vor crește, de asemenea, de 20 de ori începând de joi, iar la un birou de imigrare din centrul Tokyo-ului, vizitat de AFP săptămâna aceasta, sute de persoane stăteau la coadă, sperând să finalizeze procedurile înainte de această majorare a prețurilor.

„Japonia ar trebui să accepte și străini”, spune un tânăr

„Înțeleg că acceptarea unui număr excesiv de străini… ar putea dilua cultura unică a Japoniei. Dar, în același timp, având în vedere rata scăzută a natalității și îmbătrânirea populației, Japonia trebuie să accepte străini”, a declarat Yujie Chono, student de origine americană, care se afla printre cei care așteptau.

Tânărul de 22 de ani a declarat pentru AFP, într-o japoneză fluentă, că a așteptat cinci ore pentru a-și depune documentele.

Liniile directoare anterioare nu stabileau praguri specifice privind veniturile, pensia sau competențele lingvistice.

Japonezii, speriați de cetățenii străini

Deși Japonia se confruntă cu o populație care îmbătrânește rapid și cu o penurie de forță de muncă în multe sectoare, opoziția față de imigrație este în creștere, ceea ce a determinat-o pe Takaichi să promoveze reglementări mai stricte privind cetățenii străini.

„Pe măsură ce numărul rezidenților străini din Japonia crește, guvernul se confruntă cu faptul că unii cetățeni resimt anxietate și un sentiment de nedreptate”, a declarat Takaichi într-o postare detaliată pe X, duminică, adăugând că militează pentru o „coexistență ordonată” cu cetățenii străini.

Programele menite să atragă lucrători internaționali au alimentat îngrijorarea cetățenilor japonezi.

Pe rețelele sociale, un sentiment anti-imigrație pare să se fi răspândit. Au început să apară chiar postări false care au strâns foarte multe reacții. În postări era precizat că prestațiile sociale din Japonia se îndreaptă către străini, dar și că aceștia fac străzile din Japonia mai puțin sigure.

Țara ar trebui să primească mai mulți muncitori

Experții și mulți lideri din mediul de afaceri japonez avertizează că țara trebuie să primească mai mulți muncitori străini pentru a se menține pe picioare.

„Japonia ar trebui să înceteze să-i considere pe străini doar ca pe o forță de muncă temporară și, în schimb, să promoveze stabilirea lor pe termen lung prin extinderea învățământului în limba japoneză și îmbunătățirea condițiilor de tratament de care beneficiază”, se arată într-un editorial publicat de cotidianul de business, Nikkei.

Unii cetățeni străini solicită obținerea permisului de ședere permanentă pentru a-și asigura stabilitatea pe termen lung, libertatea de a munci și pentru a câștiga încrederea societății japoneze. Cei care nu dețin statutul de rezident permanent se confruntă adesea cu dificultăți în obținerea unui credit ipotecar, de exemplu.

Conform reglementărilor, taxa de depunere a cererii pentru obținerea permisului de ședere permanent va crește de la 10.000 de yeni (294 de lei), cât este în prezent, la 200.000 de yeni, adică echivalentul a 5.698 de lei.

De asemenea, candidații trebuie să demonstreze că „înțeleg” normele sociale și că vor beneficia de prestații de pensie echivalente cu cele ale unei persoane care a plătit contribuții la asigurarea de pensie timp de 30 de ani.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță că va verifica, în perioada următoare, companiile care au achiziționat bunuri de lux sau au realizat amenajări de agrement ale căror costuri au fost suportate de societăți, dar care nu au o legătură justificată cu activitatea economică.

Inspectorii ANAF vor analiza modul în care sunt utilizate bunurile de lux înregistrate în patrimoniul firmelor și dacă acestea sunt folosite pentru obținerea de venituri impozabile sau în scop personal de către asociați, administratori ori persoane apropiate acestora.

O atenție specială va fi acordată construcțiilor și amenajărilor de agrement realizate de firme la reședințele asociaților sau administratorilor.

În astfel de situații, dacă bunurile nu servesc activității economice a companiei, cheltuielile nu pot fi deduse, iar TVA aferentă nu poate fi recuperată, precizează ANAF.

Acțiunile de control au la bază analize de risc realizate prin corelarea informațiilor din declarațiile fiscale, din fișierele standard de control fiscal D406 – SAF-T și din facturile transmise prin sistemul RO e-Factura.

Inspectorii vor verifica dacă achizițiile sunt justificate de obiectul de activitate al companiei, dar și corectitudinea deducerii TVA și a cheltuielilor la calculul impozitului pe profit.

În verificări vor fi analizate inclusiv cheltuielile privind amortizarea, întreținerea, combustibilul și reparațiile, precum și tratamentul fiscal al avantajelor acordate asociaților, administratorilor sau angajaților prin folosirea personală a bunurilor.

ANAF recomandă declarațiile rectificative

ANAF precizează că nu toate achizițiile de acest tip reprezintă automat un risc fiscal.

Companiile care desfășoară efectiv activități de investiții, turism, agrement, închiriere, servicii hoteliere sau sportive pot deduce, în condițiile legii, cheltuielile aferente bunurilor utilizate în activitatea economică.

Firmele care constată că au dedus nejustificat TVA sau cheltuieli aferente unor astfel de bunuri pot depune declarații rectificative înainte de începerea verificărilor.

ANAF precizează că declararea voluntară a situațiilor neconforme permite corectarea erorilor cu costuri mai reduse decât în cazul obligațiilor fiscale stabilite în urma unui control.

30 de ani a petrecut Christa Pike pe „culoarul morții” pentru că, în 1995, pe când avea 18 ani, a ucis-o pe Colleen Slemmer, colega și prietena ei de la centrul Job Corps din Knoxville. Condamnată la moarte un an mai târziu, Christa Pike și-a așteptat sfârșitul pe „culoarul morții” timp de 30 de ani.

Când, în sfârșit, a fost dusă în camera de execuție, ceva ciudat s-a întâmplat.

Abuzată sexual de la vârstă mică, neglijată, povestea lui Pike nu a impresionat judecătorul

Pentru apărare, povestea nu se oprește însă în noaptea în care Pike și-a ucis prietena.

People scrie că avocații au prezentat în ultimul an detalii cutremurătoare despre copilăria ei: abuzuri sexuale repetate, neglijare și violuri care au început când era foarte mică.

Ei au susținut că trauma și problemele psihice nu au primit greutatea cuvenită la procesul în care a fost decisă pedeapsa.

Există viață după pentobarbital

O petiție de clemență de 226 de pagini a cerut transformarea condamnării la moarte în închisoare pe viață. Guvernatorul Tennessee, Bill Lee, a respins cererea.

Apoi, miercuri seara, după o zi în care instanțele au oprit și apoi au permis din nou execuția, statul a încercat să o omoare.

Au fost administrate două doze de pentobarbital.

Dar Pike a rămas în viață

Martorii au spus că era încă trează în timpul procedurii și că, la un moment dat, a întrebat dacă senzația pe care o avea în braț era normală.

După a doua doză, a continuat să respire, ba chiar să sforăie. La mai bine de 40 de minute de la administrarea medicamentului, execuția nu-și atinsese scopul.

Apoi perdeaua s-a închis

Martorii au fost scoși din încăpere.

Pike a fost transportată la spital.

Avocații ei au cerut de urgență oprirea execuției și au reclamat probleme legate de accesul intravenos, de administrarea medicamentului și de lipsa unei intervenții medicale de urgență. Statul nu a oferit, deocamdată, o explicație completă pentru ceea ce s-a întâmplat în acea cameră.

Este greu să privești această poveste fără să te gândești la Colleen Slemmer, fata de 19 ani care nu a mai avut o a doua șansă.

Moartea ei rămâne centrul crimei pentru care Pike a fost condamnată.

Mama lui Colleen vrea moartea lui Pike

Mama lui Colleen spunea într-un interviu că moartea lui Pike va face dreptate, iar fiica își va fi găsit liniștea, în sfârșit.

Mai mult, spunea că, dacă va fi lăsată în libertate, Pike va ucide din nou.

Dar Pike cea de la 18 ani nu mai este Pike cea de la 50 de ani.

Indiferent de dezbaterea publică, în noaptea de 30 septembrie 2026, s-a întâmplat ceva ce nimeni nu mai putea controla: statul Tennessee a încercat să pună capăt vieții lui Christa Pike, iar, pentru motive care încă nu sunt pe deplin cunoscute, viața ei a continuat.

Pentru cât timp și ce se va întâmpla cu ea de aici înainte sunt, acum, întrebările la care nimeni nu poate răspunde.