Zi neagră pentru Telefónica, firma care vrea să cumpere operatorul român Digi. Acțiunile companiei de telecomunicații s-au prăbușit cu 13,12% la bursă – a treia cea mai mare scădere din istoria sa și cea mai puternică din ultimii cinci ani – după publicarea rezultatelor pentru primele nouă luni ale anului și a noului plan strategic, scrie El Pais.
Tăierea dividendului, care va fi redus la jumătate anul viitor, și prognozele negative au cântărit mai greu decât schimbarea de direcție anunțată de noua conducere. Piața anticipa deja vești proaste: acțiunile scădeau de cinci sesiuni consecutive, iar vinerea trecută se vehiculau deja planurile companiei de a reduce la jumătate plata către acționari.
Rezultatele au fost mai slabe chiar și decât cele mai pesimiste estimări, până la punctul în care titlurile au intrat în subasta de volatilidad — mecanism automat folosit de bursă pentru a stabiliza acțiunile când dezechilibrul dintre cerere și ofertă este excesiv.
Compania a pierdut 3 miliarde de euro din capitalizarea bursieră (rămânând la 21,3 miliarde), o scădere depășită doar de două momente din istoria sa: ziua de după referendumul Brexit din 2016 și cea din timpul pandemiei din 2020. În doar o săptămână, valoarea companiei s-a redus cu 18%, deși indicele Ibex a crescut cu 37% în 2025.
Prezentarea planului a stârnit mari îndoieli în rândul analiștilor privind direcția companiei. „Punctul principal este că fluxul de numerar liber pentru 2025 este cu 20% sub consens, iar estimarea pentru 2026 a fost de asemenea redusă”, explică analiștii de la BNP. JP Morgan notează: „Fluxul de numerar liber a fost mult sub așteptări, iar reducerea previziunilor este semnificativă […] Ținta implicită de 3,2 miliarde euro pentru 2028 este cu 20% sub estimări.” Morgan Stanley atrage atenția că obiectivul de îndatorare pentru 2028 implică „un nivel de datorie mai ridicat decât cel anticipat, mai ales având în vedere tăierea dividendului”.
Situația companiei se complicăSituația companiei este extrem de complicată: trebuie să mențină stabilitatea financiară, deși datoria sa depășește de două ori valoarea bursieră, și să găsească perspective de creștere care ar putea presupune o fuziune sau o achiziție. Totodată, trebuie să gestioneze nemulțumirea acționarilor obișnuiți cu dividende generoase.
Aceștia vor suporta efectele noului plan strategic impus de președintele Marc Murtra, care anunțase deja în aprilie o „disciplină financiară de fier”. Compania va menține dividendele de 0,30 euro pentru rezultatele din 2025, dar le va reduce la 0,15 euro după 2026 — o scădere de 50%. În continuare, plata va reprezenta între 40% și 60% din fluxul de numerar liber.
Telefónica a reafirmat că își propune să păstreze ratingul de investiție, aflat în prezent la un pas de pierdere pentru Moody’s și S&P și la două trepte pentru Fitch. Compania intenționează să reducă raportul datorie/EBITDA de la 2,9 la 2,5 până în 2028. „Politica de dividende este o parte esențială a strategiei”, menționează compania, care precizează însă că aceasta „va depinde de fluxurile de numerar”.
Țintă de îndatorare peste așteptăriDividendul actual nu era sustenabil: în 2024, Telefónica a plătit 1,887 miliarde euro, în timp ce profitul nu a atins 1,8 miliarde. Randamentul dividendului este de 8% (și datorită scăderii prețului acțiunii), dar după plata complementară din februarie va coborî la 4%. Totuși, compania a evitat o majorare de capital, deși unele firme de analiză o considerau necesară — BNP Paribas o estima la 10 miliarde euro într-un raport neobișnuit de critic.
„Ținta de îndatorare este peste așteptări, iar tăierea dividendului e mai dură decât se anticipa”, comentează Renta 4. „Pentru 2027, ținând cont de fluxul din 2026, de creșterea estimată și de un payout de 50%, dividendul ar fi de 0,27 euro, ușor sub nivelul actual.
Reducerea plăților către acționari este o constantă pentru companie, prinsă de peste un deceniu între o datorie uriașă și angajamente greu de susținut. Sosirea lui Murtra amintește de cea a lui Álvarez-Pallete, care în 2016 a fost nevoit să taie dividendul moștenit de la César Alierta cu 47%, de la 0,74 la 0,40 euro, apoi la 0,30, iar în 2026 va fi 0,15 euro.
Tăierea totală a dividendului față de nivelurile de atunci va fi de aproape 80%. Evoluția acțiunilor nu este însă mai bună: de la maximele din 2000, acestea au pierdut 85% din valoare, iar compania, care în 2007 valora 111 miliarde de euro, nu mai depășește astăzi 22 de miliarde și a ieșit din top 5 al indicelui Ibex.
Telefónica vrea să preia Digi?Presa spaniolă titra recent că Telefónica evaluează posibilitatea de a prelua grupul Digi Communications NV, într-o tranzacţie estimată la aproximativ 3,8 miliarde de euro, care ar putea schimba semnificativ echilibrul pieţei telecom din Europa, potrivit publicaţiilor spaniole MundoPlus şi el Economista.
Sursele citate afirmă că integrarea operatorului român ar putea ajuta Telefónica să îşi recâştige poziţia de lider pe piaţa internă, pierdută după fuziunea Orange–MásMóvil, şi să-şi extindă prezenţa în afara Spaniei. În cazul unei achiziţii, grupul spaniol ar trece de la operaţiuni directe în trei ţări – Spania, Germania şi Regatul Unit – la o prezenţă în până la şapte pieţe europene.
În Spania, Digi a devenit în ultimii ani un concurent redutabil, cu 9,6 milioane de clienţi şi o creştere anuală de peste 20%, fapt ce o transformă într-o ţintă strategică pentru Telefónica. Preluarea ar elimina principalul rival pe segmentul low-cost şi ar permite grupului spaniol să controleze o companie care, în prezent, utilizează în numeroase regiuni propria infrastructură Movistar.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, inclusiv apartamente și camere de închiriat, în primele nouă luni ale anului, au însumat 10.952.100 persoane, în scădere cu 1,8% faţă de perioada similară din 2024.
Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români au reprezentat 82,2%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 17,8%.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 23.875.300, în scădere cu 0,9% faţă de primele nouîă luni din 2024.
Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români au reprezentat 83,3%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 16,7%.
Durata medie a şederii a fost de 2,2 zile la turiştii români și de 2 zile la turiştii străiniIndicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2025 a fost de 30,8% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 1% faţă de perioada similară din 2024.
Pe judeţe, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat valori mai mari în: Constanța (1745,0 mii persoane), Municipiul Bucureşti (1488,7 mii persoane) și Braşov (1045,5 mii persoane), iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Constanța (5386,5 mii persoane), Municipiul Bucureşti (2984,1 mii persoane) și Braşov (1983,7 mii persoane).
Pe țări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi au provenit din: Germania (194,8 mii persoane), Italia (162,2 mii persoane) și Israel (124,1 mii persoane).
În luna septembrie, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, inclusiv apartamente și camere de închiriat, au însumat 1.261.500 persoane, în scădere cu 4% faţă de luna similară din 2024. Înnoptările au însumat 2.709.800, în scădere cu 2,4% faţă de cele din luna septembrie 2024.
Potrivit surselor Mediafax, Rompetrol Downstream, care operează cele peste 1.250 de benzinării ale grupului, avea contract cu o societate prin care cardurile de alimentare ale acestei societăți puteau fi folosite în stațiile Rompetrol de către șoferi, persoane fizice sau firme. Această societate plătea combustibilul în avans către Rompetrol și apoi se deconta cu clienții săi.
Este vorba de societatea Cardoil Avantaj SA, cea care a formulat la Poliție plângerea pe baza căreia s-a dispus, pe 2 octombrie, începerea urmării penale pentru concurență neloială.
Mai exact, potrivit sesizării consultate de Mediafax rezultă că între Cardoil Avantaj SA și Rompetrol Downstream SRL a fost încheiat un contract potrivit căruia operatorul benzinăriilor se obliga să vândă carburanți, produse din magazin, produsele cafenelei Hei și servicii de spălătorie în stațiile de distribuție carburanți, în limita creditului comercial. Compania reclamantă era cea care a emis carduri speciale – Cardoil, în schimbul plății prețului conform contractului.
Sesizarea a venit după ce, la finalul lunii iulie 2025, Rompetrol Downstream a decis să închidă unilateral acest contract. Grupul condus de Zhanibek Nugertayev a notificat atunci Cardoil Avantaj că, începând cu data de 24 august 2025, cardurile emise de companie nu vor mai fi acceptate în benzinării.
Totuși, potrivit sesizării, deși oficial colaborarea trebuia să se oprească atunci, în realitate sistemul de acceptare a cardurilor societății a continuat să funcționeze parțial și după acea dată.
Astfel, deși contractul înceta la 24 august, cardurile emise au fost în continuare acceptate, iar oficialii Rompetrol Downstrem ar fi cerut tuturor stațiilor sale din țară, conform sesizării, să colecteze date despre utilizatorii cardurilor acelei societăți – numele șoferilor, datele firmelor și numerele de înmatriculare – informații care urmau să fie transmise zilnic către companie.
Din informațiile Mediafax, aceste date confidențiale ar fi fost folosite ulterior pentru a contacta clienții firmei și a le trimite oferte comerciale direct din partea Rompetrol, sau prin alte trei societăți afiliate care mai dispuneau de acest produs.
Prin aceste acțiuni, Rompetrol ar fi încercat să preia clienții firmei, folosind datele obținute abuziv în baza contractului anterior. Astfel de practici sunt considerate forme de concurență neloială, deoarece încalcă regulile unei competiții corecte pe piață – adică situația în care fiecare firmă își câștigă clienții prin propriile servicii și oferte, nu prin folosirea informațiilor confidențiale ale altora.
Sursele exclusive ale Mediafax semnalează că acest caz ridică semne serioase de întrebare despre respectarea principiilor de corectitudine comercială și liberă concurență, garantate de lege. Potrivit plângerii penale, Rompetrol ar fi abuzat practic de poziția sa contractuală pentru a obține un avantaj nejustificat, afectând în mod direct activitatea și clienții firmei.
Ce s-a reclamat în plângerea penalăÎn plângerea penală formulată, oficialii Cardoil Avantaj solicită procurorilor să înceapă urmărirea penală şi trimiterea în judecată, existând suspiciunea rezonabilă a săvârşirii infracțiunilor prevăzute de către art. 5 lit. c) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, pe numele lui Zhanibek Nugertayev, în calitate de director general al Rompetrol Downstream S.R.L., al lui Dan Bodnaru, angajat al Rompetrol Downstream S.R.L., dar și împotriva companiei Rompetrol Downstream.
Totodată, oficialii Cardoil Avantaj au anunțat că faţă de cele petrecute în cauză înţeleg să se constituie parte civilă, cu o sumă pe care o vor comunica până la terminarea urmăririi penale.
Potrivit reclamantei, contractul de acceptare card a fost încheiat din 1 ianuarie 2022 și înțelegerea era să dureze cel puțin 3 ani.
„Astfel, conform acestei clauze a plătit suma de 100.000 EUR inclusiv TVA pentru efectuarea dezvoltărilor IT, tocmai în considerarea acestei durate contractuale de minimum 3 ani, suma ce a fost plătită pârâtei în termen de 30 de zile de la dată primirii facturii”, se arată în plângerea obținută în exclusivitate de Mediafax.
Conform documentului, acum câteva luni, după ce la conducerea Rompetrol Downstream a fost numit Zhanibek Nugertayev, au existat discuții cu privire la acest contract și fără să existe vreo încălcare din partea Cardoil Avantaj a clauzelor contractuale, Rompetrol a notificat încetarea contractului de acceptanță carduri.
Încetarea contractului a fost notificată pe 25 iulie de Rompetrol Downstream, prin Zhanibek Nugertayev, cu 30 de zile, urmând ca la dată de 24 august cardurile emise de către Cardoil Avantaj S.A să nu mai fie acceptate în stațiile Rompetrol.
Acesta încetare însă nu a intervenit, în fapt, la data respectivă și Rompetrol a continuat să accepte în parte cardurile, cu intenția clară și fără echivoc de a colecta date ale clienților Cardoil, care apoi sa fie ofertați de Rompetrol și/sau de celelalte 3 societăți care mai dispuneau de acest produs.
Potrivit plângerii penale, aceste indicații fără echivoc de colectare a datelor au fost comunicate către toate stațiile din țară ale Rompetrol Downstream S.R.L, prin e-mail cât și prin alte mijloace și presupunea colectarea următoarelor date:
Potrivit reclamantei, intenția de prelua în mod nelegal clienții societății CARDOIL AVANTAJ rezultă din colectarea datelor clienților ce a fost comunicată către compartimentele :’
„Considerăm că nu există niciun dubiu cu privire la preluarea nelegală a clienților iar atât persoanele din conducere cât și din departamentele dealer și operare trebuiau să facă oferte pentru preluarea clienților CARDOIL AVANTAJ SĂ, clienți ce se aflau în relații contractuale cu Societatea noastră”, arată documentul intrat în posesia Mediafax..
Potrivit reclamantei, dată fiind modalitatea utilizării, fapta se comite cu intenţie directă având în vedere că Rompetrol Downstream S.R.L. utilizează secretul comercial, obţinut ca rezultat al unei acţiuni de spionaj industrial sau comercial, creând astfel un prejudiciu persoanei juridice titulare a secretului commercial respective a societății Cardoil Avantaj.
Ce prevede legeaPotrivit surselor Mediafax, în acest caz s-a dispus începerea urmării penale cu privire la articolul 5 din Legea nr. 11 din 29 ianuarie 1991 privind combaterea concurenței neloiale.
În sensul Legii nr. 11/1991, concurenţa loială este definită în art. 11 lit. a) că fiind situaţia de rivalitate de piaţă, în care fiecare întreprindere încearcă să obţînă simultan vânzări, profit şi/sau cotă de piaţă, oferind cea mai bună combinaţie practică de preţuri, calitate şi servicii conexe, cu respectarea uzanţelor cinstite şi a principiului general al bunei-credinţe. Prin urmare, legea recunoaşte dreptul de concurenţă al agenţilor economici dacă este exercitat cu bună-credinţă, fără încălcarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi agenţi economici, cu respectarea legii şi a bunelor moravuri.
Articolul 5 definește infracțiunile care se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă:
Prin mențiuni false privind originea mărfurilor, în sensul alin. 1 lit. f), se înțelege orice indicații de natură a face să se creadă că mărfurile au fost produse într-o anumită localitate, într-un anumit teritoriu sau într-un anumit stat. Nu se socotește mențiune falsă privind originea mărfurilor denumirea unui produs al cărui nume a devenit generic și indică în comerț numai natura lui, în afară de cazul în care denumirea este însoțită de o mențiune care ar putea face să se creadă că are acea origine.”
Din informațiile Mediafax, cel care ar fi dispus colectarea datelor în continuare ar fi fost chiar Zhanibek Nugertayev, acesta fiind și motivul pentru care a fost chemat la audieri, urmând ca anchetatorii să decidă dacă va fi urmărit penal în persoană în acest dosar.
Poziția companieiReporterii Mediafax au transmis o solicitare oficială Grupului KMG International pentru un punct de vedere privind acest dosar.
„Speța la care faceți referire este legată de o dispută comercială între Rompetrol Downstream și o firmă terță, care oferă servicii logistice pentru flote.
Înțelegem că o procedură legală este în desfășurare, iar compania își rezervă dreptul de a nu face alte comentarii până la finalizarea acesteia.
De asemenea, menționăm că, până în prezent, societatea nu a primit nicio cerere formală din partea autorităților competente cu privire la acest caz.
Rompetrol Downstream își arată deschiderea in susținerea oricărei proceduri legale și va pune la dispoziție toate informațiile solicitate.
Totodată, precizăm că vom folosi toate mijloacele legale pentru a proteja imaginea și reputația companiei, precum și a angajaților și acționarilor acesteia”, au răspuns reprezentanții Rompetrol Downstream, la solicitarea Mediafax.
Cine e Zhanibek NugertayevZhanibek Nugertayev, care și-a început cariera într-o bancă din Kazakhstan, iar apoi a lucrat la EY din Astana, este în prezent director general și administrator al Rompetrol Downstream. El lucrează la Rompetrol (KMG International) de peste 11 ani, conform contului de LinkedIn.
Potrivit datelor oficiale ale companiei, Rompetrol Downstream este compania locală de distribuție, care operează peste 1.250 puncte de comercializare carburanţi, formată din staţiile proprii Rompetrol, Partener Rompetrol, dar şi staţii mobile – Rompetrol Express şi baze interne (rezervoare de 9 şi 20 metri cubi amplasate în incinta companiilor din diverse domenii de activitate – transporturi, construcţii, agricultură etc.
De-a lungul timpului, Rompetrol a stabilit parteneriate cu stații independente de distribuție de carburanți din toată țara, în scopul dezvoltării rețelei Rompetrol Partener. Datorită investițiilor în identitatea vizuală a zonei de retail și a echipamentelor, aceste stații funcționează în conformitate cu standardele Rompetrol și livrează carburanți obținuți exclusiv la rafinăria Petromidia. Rompetrol Downstream a dezvoltat produse specifice, capabile să răspundă nevoilor de proximitate, ceea ce a permis extinderea rapidă a rețelei locale de distribuție.
Pentru a acoperi zonele rurale, Rompetrol a dezvoltat inițial stațiile mobile Expres și, ulterior, conceptul de unități fixe Fill&Go – rezervoare de 9 sau 20 metri cubi instalate în incinta companiilor care dețin flote auto.
Rompetrol Downstream coordonează activitatea a 6 depozite, strategic poziționate în Arad, Craiova, Mogoșoaia, Șimleu Silvaniei, Vatra Dornei și Zărnești, asigurând distribuția de carburanți în toată țara.
Ce profit a raportat companiaRompetrol Downstream SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 13,3 miliarde de lei, cu un profit de 136,36 de milioane de lei și 449 de angajați, potrivit datelor agregate de termene.ro.
Comparativ cu anul anterior, compania a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu 7,82%.
Compania fost înființată la data în 2000 și are ca obiect principal de activitate comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule.
Potrivit termene.ro, Rompetrol, este o companie din industria petrolieră, cu o cifră de afaceri netă de 12,24 miliarde de lei și un profit net de 92,62 de milioane de lei, înregistrând o pierdere netă de 0 lei. Compania are un număr mediu de 453 angajați și este specializată în producția, distribuția și vânzarea de produse petroliere.
Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași a anunțat miercuri desfășurarea a 23 de percheziții domiciliare pe raza municipiului București și a județelor Iași, Dolj, Vaslui, Ilfov, Prahova, Hunedoara și Timiș.
Dosarul vizează comiterea de către zece persoane a infracțiunilor de trafic de influență, șantaj, dare de mită și folosirea influenţei ori a autorităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, faptă prevăzută de articolul 13 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupție.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că printre persoanele vizate de anchetă se numără omul de afaceri vasluian Fănel Bogoș, cunoscut dintr-un dosar anterior în care a fost reținut după apariția unor imagini controversate cu un cal. În prezent, anchetatorii DNA suspectează că acesta ar fi încercat, prin intermediul unor persoane interpuse, să influențeze schimbarea conducerii Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui (DSV).
Potrivit acelorași surse, în cauză ar fi implicați și foști ofițeri ai serviciilor secrete, precum și fost procurori, suspectați că ar fi facilitat sau protejat acțiunile grupării.
Audierile din acest dosar vor fi făcute la Serviciul Teritorial Iași al DNA.
În EuroCup Women, CS Rapid București joacă pe teren propriu împotriva echipei UFAB49 Angers din Franța, în cadrul Grupei I, meci programat la ora 19.00.
Formația giuleşteanǎ are un parcurs foarte bun în actuala ediție a competiției, cu trei victorii și o înfrângere după primele patru etape, același bilanț cu liderul grupei, Movistar Estudiantes (Spania). În tur, Rapid a învins pe UFAB49 în deplasare, scor 86–79, iar o nouă victorie în meciul de miercuri ar apropia echipa de calificarea în fazele eliminatorii, scrie Federația Română de Baschet.
Tot de la ora 19.00, ACS Sepsi-SIC Sfântu Gheorghe va juca în deplasare, la Szekszard (Ungaria), împotriva formației TARR KSC Szekszard, liderul Grupei D. Campioana României este fără victorie până în acest moment în EuroCup Women și va încerca să obțină primul succes al campaniei pe terenul echipei maghiare.
Competiția masculină FIBA Europe CupÎn competiția masculină FIBA Europe Cup, toate cele trei echipe românești vor evolua miercuri seară.
CSM CSU Raiffeisen Oradea va juca în deplasare, în Cipru, împotriva formației Petrolina AEK Larnaca, în cadrul Grupei C. Echipa antrenată de Cristian Achim are în prezent un bilanț de două victorii și o înfrângere. În meciul tur, disputat la Oradea Arena, bihorenii s-au impus cu 89–75.
Tot în Grupa C, CSM Corona Brașov revine în fața propriilor suporteri pentru confruntarea cu Aliaga Petkimspor (Turcia), meci programat la ora 19.00. Echipa brașoveană caută prima victorie europeană, după ce în tur a pierdut la Aliaga cu 74–85.
În Grupa G, CS Vâlcea 1924 va evolua în Germania, împotriva formației RASTA Vechta, într-o partidă programată la ora 20.00. În tur, echipa germană s-a impus la Râmnicu Vâlcea cu scorul de 91–72, iar formația vâlceană va încerca să își ia revanșa și să obțină primul succes al campaniei europene.
Franța ar putea face un pas important spre interzicerea vânzării de tutun oricărei persoane născute după 2014. Vorbim despre o inițiativă care prevede crearea unei generații întregi fără tutun.
Pentru organizațiile anti-fumat, interzicerea vânzării de țigări către o generație întreagă e un obiectiv extrem de ambițios și multă lume se întreabă cum va fi posibil acest lucru și cât de „constituțional” este acest lucru.
Inițiativa aparține deputatului Nicolas Thierry, din Partidul Verde, care are și un termen – limită până la care să implementeze acest ambițios obiectiv – 2032.
Un proiect de lege care ar finaliza alte politici publicePoate părea neverosimil ca o întreagă generație de tineri născuți după 2014 să nu poată cumpăra tutun, nici măcare variante alternative.
„Am observat creșterea prețului pachetului de țigări în ultimii zece ani, ambalajul simplu, zona fără fum etc. Acest proiect de lege ar trebui să ne permită să finalizăm aceste politici publice într-un moment în care există o conștientizare tot mai mare a nocivității industriei tutunului”, explică Nicolas Thierry.
„Acesta este începutul unei victorii majore împotriva epidemiei industriale cauzate de companiile producătoare de tutun”, s-a bucurat directorul Alianței Împotriva Tutunului (ACT).
„Nu vom mai putea vinde aceste produse generațiilor viitoare, iar acest lucru ne va permite să ne îndreptăm către o societate fără tutun”, a afirmat Marion Catelin, care consideră că măsura nu va face decât să confirme tendința descendentă observată în Franța în ultimii ani.
Exemplele altor țăriUltimele date publicate în octombrie de Public Health France există cu 4 milioane mai puțini fumători zilnici în Franța decât în 2014.
Scăderea e deosebit de pronunțată în rândul tinerilor. De exemplu, tinerii de 17 ani reprezentau doar 15,6% dintre fumătorii zilnici în 2022, comparativ cu 25,1% în 2017.
Dar Franța nu e singura țară care-și propune asemenea obiective.
Marea Britanie are în vedere un cadru legislativ similar, iar Noua Zeelandă a adoptat o lege în acest sens, la inițiativa fostului prim-ministru Jacinda Ardern.
Cu toate acestea, noul guvern conservator a abrogat-o în noiembrie 2023, la mai puțin de un an de la introducerea sa.
Strategia „endgame” pentru tutunMai recent, Maldivele au devenit prima națiune care a interzis tutunul pentru o întreagă generație. Interdicția se aplică nu numai vânzărilor, ci și posesiei și consumului, pentru toate persoanele născute la sau după 1 ianuarie 2007 .
„Există o mișcare care prinde contur. La scară internațională, se vorbește despre așa-numita strategie „endgame” pentru industria tutunului.
Este într-adevăr o nouă modalitate de a aborda lupta împotriva tutunului, spunând că politicile de prevenție sunt absolut esențiale, dar odată ce și-au dovedit eficacitatea, trebuie să facem următorul pas și să oprim reînnoirea generațiilor de fumători la sursă”, explică Maud Catelin.
Interdicția completă ar crea o formidabilă piață neagrăPotrivit asociațiilor, interdicția generațională ar trebui să contribuie la contracararea strategiilor de adaptare ale industriei tutunului, care caută în permanență să recruteze noi fumători prin intermediul unor produse noi, cum ar fi țigările electronice, primul pas către dependența de nicotină pentru mulți tineri.
Anunțul depunerii acestui proiect de lege a provocat rapid o reacție din partea tutungeriilor, care s-au opus vehement oricăror măsuri de natură să alimenteze piața neagră.
„Având în vedere dimensiunea pieței paralele și creșterea sa neîntreruptă, ne îndreptăm spre o generație fără tutun cumpărat de la magazinele de tutun”, a declarat pentru AFP Serdar Kaya, președintele Confederației Tutungerilor.
„Nu va exista un șoc”Totuși, această teamă este infirmată de datele oficiale de la Public Health France și de la Observatorul Francez pentru Droguri și Toxicomanie (OFDT).
În Franța, organismele publice estimează că piața neagră este între 10% și 20%, de aproape patru ori mai puțin decât estimările industriei tutunului, care finanțează în mod regulat studii care utilizează metode științifice controversate .
De cealaltă parte, Nicolas Thierry vrea să liniștească oamenii și apără o „măsură graduală” care ar trebui să permită evitarea unui „efect de punct de basculare”.
„Ideea este că, pe măsură ce trec anii, numărul generațiilor pentru care va fi interzisă vânzarea de tutun va deveni din ce în ce mai important. Așadar, nu va exista niciun șoc la nivelul cererii. Vom seca treptat piața și, prin urmare, și piața paralelă”, explică deputatul verde.
Dincolo de lobby-ul acerb al industriei tutunului, măsura ar putea ridica și probleme constituționale. Poate fi restricționat legal accesul la un produs pentru o anumită categorie a populației, în special pentru adulți?
Atacul de marți a ucis două persoane aflate la bordul navei, a spus Hegseth, ridicând numărul morților din campania administrației Trump în apele sud-americane la cel puțin 66 de persoane în cel puțin 16 atacuri.
Președintele Donald Trump a justificat atacurile insistând că Statele Unite se află într-un „conflict armat” cu cartelurile de droguri și susținând că navele sunt operate de organizații teroriste străine.
„Vom găsi și vom distruge TOATE navele care intenționează să transporte droguri în America pentru a ne otrăvi cetățenii”, a spus Hegseth, potrivit AP.
Legiuitorii din ambele partide au presat administrația să furnizeze mai multe informații despre cine este vizat și justificarea legală a atacurilor.
Ultimul atac are loc în momentul în care portavionul USS Gerald R. Ford a părăsit Marea Mediterană în drum spre Caraibe, după ce Hegseth a ordonat trimiterea lui în regiune cu mai mult de o săptămână în urmă.
Acesta se va alătura unei concentrări deja solide de avioane, nave și mii de soldați americani în America Latină.
America Latină – mișcările navelor militareUn oficial al apărării, care a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta despre mișcările navelor, a confirmat că Ford și distrugătorul USS Bainbridge au traversat marți Strâmtoarea Gibraltar și au intrat în Atlantic.
Ford a fost inițial detașat împreună cu cinci distrugătoare, dar nu este clar dacă toate vor merge în Caraibe. Două dintre celelalte distrugătoare din grupul de atac al lui Ford, USS Winston Churchill și USS Mahan, se află acum în Marea Mediterană, Mahan fiind în portul Rota, Spania.
Celelalte două distrugătoare, USS Forrest Sherman și USS Mitchener, se află în Marea Roșie, a declarat oficialul.
În ultima lovitură, un videoclip postat de Hegseth pe rețelele de socializare arată o cutie gri care ascunde o barcă care apare în apă înainte de a fi aruncată în aer. Imaginile trec apoi la nava cuprinsă de flăcări.
Printre victime s-au numărat șase militari al căror elicopter s-a prăbușit în Agusan del Sur, pe insula Mindanao, în timpul unei misiuni umanitare, scrie Reuters.
Imagini ale dezastrului au apărut în provincia Cebu, un important centru turistic, pe măsură ce apele s-au retras, dezvăluind case distruse, vehicule răsturnate și resturi împrăștiate peste tot.
Agenția pentru dezastre a raportat 13 persoane dispărute.
Devastarea provocată de Kalmaegi, numit local Tino, survine la puțin peste o lună după ce un cutremur cu magnitudinea de 6,9 a lovit nordul provinciei Cebu, ucigând zeci de persoane și strămutând mii.
Kalmaegi, care s-a atenuat după ce a atins uscatul marți dimineață, se preconizează că va recâștiga putere în timp ce se află deasupra Mării Chinei de Sud, a declarat agenția meteorologică de stat PAGASA în ultimul său buletin.
Peste 200.000 de persoane au fost evacuate în regiunea Visayas, inclusiv în părți din sudul Luzonului și nordul Mindanao, înaintea unei furtuni care a inundat case și a provocat inundații și întreruperi de curent pe scară largă.
În septembrie, super-taifunul Ragasa a măturat nordul Luzonului, forțând școlile și birourile guvernamentale să se închidă, deoarece a adus rafale de vânt puternice și ploi torențiale.
Isaacman a fost eliminat din cursa pentru conducerea NASA la începutul anului 2025, pe fondul unei dispute mediatizate între Trump și Musk. Sean Duffy, șeful Departamentului Transporturilor al SUA, a fost numit șef interimar al NASA.
„În această seară, am plăcerea de a-l nominaliza pe Jared Isaacman, un lider de afaceri, filantrop, pilot și astronaut de succes, în funcția de administrator al NASA”, a declarat Trump pe rețelele de socializare. Numirea trebuie confirmată de Senat, unde Partidul Republican al lui Trump deține o majoritate de 53-47.
În 2024, Trump, în calitate de președinte ales, l-a numit pe Isaacman la conducerea NASA la recomandarea lui Musk, CEO-ul SpaceX, care a fost un consilier influent al președintelui și a căutat să alinieze mai strâns programul spațial american cu obiectivul său de a trimite misiuni pe Marte, potrivit Reuters.
Isaacman, un miliardar care a comandat primul echipaj spațial civil în 2021 la bordul unei capsule SpaceX, a petrecut luni de zile navigând prin procesul de confirmare al Senatului, echilibrând dorința administrației Trump de a se concentra pe Marte cu strategia de miliarde de dolari a NASA de a se întoarce mai întâi pe Lună într-o cursă geopolitică cu China.
„Pasiunea lui Jared pentru spațiu, experiența sa de astronaut și dedicarea sa pentru a depăși limitele explorării, a dezvălui misterele universului și a promova noua economie spațială îl fac persoana ideală pentru a conduce NASA într-o nouă eră îndrăzneață”, a scris Trump în postarea sa.
Isaacman a fondat compania Shift4 Payments când era adolescent.
La sfârșitul lunii octombrie, Trump a ordonat testarea armelor nucleare în Statele Unite, afirmând că SUA nu pot rămâne în urma Rusiei și Chinei.
Peskov a declarat că nici Rusia, nici China nu au reluat testele. „Încă așteptăm o clarificare din partea americană, deoarece nici Rusia, nici China nu au reluat testele nucleare”, a declarat Peskov pentru televiziunea RT, potrivit TASS.
„Pur și simplu nu putem spune în acest moment ce anume are în minte președintele SUA”.
Peskov a afirmat că atât Rusia, cât și China rămân angajate în respectarea prevederilor Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare.
El a declarat anterior că Moscova nu înțelege afirmația lui Trump potrivit căreia alte țări sunt implicate în teste nucleare, deoarece nu are cunoștință de astfel de teste.
Președintele rus Vladimir Putin, care comandă cel mai mare arsenal nuclear din lume, a declarat în repetate rânduri că, dacă vreo țară va continua testele nucleare, Rusia va face același lucru.
Rusia post-sovietică nu a testat niciodată o armă nucleară. Uniunea Sovietică a efectuat ultimul test în 1990, Statele Unite în 1992 și China în 1996.
În declarațiile făcute reporterilor, Trump a reafirmat că SUA vor relua testele nucleare, dar nu a răspuns direct când a fost întrebat dacă acestea vor include și testele nucleare subterane, care erau obișnuite în timpul Războiului Rece.
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat duminică că testele nucleare ordonate de Trump nu vor implica explozii nucleare în acest moment, ci mai degrabă „teste de sistem”.
Wright, a cărui agenție este responsabilă de testarea armelor nucleare americane, a spus că testele implică toate celelalte părți ale unei arme nucleare pentru a se asigura că funcționează.
Administrația Federală a Aviației a declarat că avionul s-a prăbușit marți în jurul orei 17:15. Acesta decola spre Honolulu.
Poliția a răspuns la apelurile care semnalau prăbușirea unui avion în apropierea Aeroportului Internațional Louisville.
Au fost raportate victime, a declarat Departamentul de Poliție Metropolitană din Louisville într-o postare pe rețelele de socializare.
Fotografiile de pe rețelele de socializare arătau un nor mare de fum negru ridicându-se spre cer, potrivit AP.
Locul accidentului raportat era la intersecția dintre Fern Valley Road și Grade Lane, care se află la marginea sudică a aeroportului.
Departamentul de poliție din Louisville a declarat pe X că a avut loc un incendiu și că există resturi, și a cerut oamenilor să se țină la distanță. Poliția a declarat că a fost emis un ordin de adăpostire la fața locului pe o rază de 8 kilometri de aeroport.
Imaginile difuzate de postul de televiziune arătau o dâră mare de flăcări și un nor de fum care se ridica dintr-o parcare, în timp ce pompierii încercau să stingă incendiul.
Oamenii de știință și inginerii companiei consideră că o constelație densă de aproximativ 80 de sateliți alimentați cu energie solară ar putea fi amplasată pe o orbită la aproximativ 400 de mile deasupra suprafeței Pământului, echipată cu procesoare puternice necesare pentru a satisface cererea crescândă de IA.
Prețurile lansărilor spațiale scad atât de repede încât, până la jumătatea anilor 2030, costurile de funcționare ale unui centru de date spațial ar putea fi comparabile cu cele ale unui centru de date terestru, potrivit unui studiu Google publicat marți, scrie The Guardian.
Tehnologie pe orbităUtilizarea sateliților ar putea, de asemenea, să minimizeze impactul asupra resurselor de teren și apă necesare pentru răcirea centrelor de date existente.
Odată ajunse pe orbită, centrele de date ar fi alimentate de panouri solare care pot fi de până la opt ori mai productive decât cele de pe Pământ. Cu toate acestea, lansarea unei singure rachete în spațiu emite sute de tone de CO2.
Obiecții ar putea fi ridicate de astronomii îngrijorați că numărul crescând de sateliți pe orbită joasă sunt „ca insectele pe parbriz” atunci când încearcă să privească în univers.
Centrele de date orbitale prevăzute în cadrul proiectului Suncatcher ar transmite rezultatele prin legături optice, care utilizează de obicei raze de lumină sau laser pentru a transmite informații.
Se estimează că marile companii de tehnologie care urmăresc progrese rapide în domeniul IA vor cheltui 3 trilioane de dolari pe centre de date terestre, de la India la Texas și de la Lincolnshire la Brazilia.
Energia curată – cheia succesului pentru un proiect al viitoruluiCheltuielile au alimentat îngrijorarea crescândă cu privire la impactul asupra emisiilor de carbon dacă nu se găsește energie curată pentru alimentarea acestor site-uri.
„În viitor, spațiul ar putea fi cel mai bun loc pentru extinderea computerelor cu IA”, a declarat Google.
„Pornind de la această idee, noul nostru proiect de cercetare ambițios, Project Suncatcher, vizează constelații compacte de sateliți alimentați cu energie solară, care transportă TPU-uri Google și sunt conectați prin legături optice în spațiu liber. Această abordare ar avea un potențial enorm de extindere și ar minimiza, de asemenea, impactul asupra resurselor terestre”.
Procesoarele TPU sunt optimizate pentru antrenarea și utilizarea zilnică a modelelor de IA. Legăturile optice în spațiu liber asigură transmisia wireless.
Cipurile AI Nvidia vor fi, de asemenea, lansate în spațiu la sfârșitul acestei luni, în parteneriat cu startup-ul Starcloud.
Google intenționează să lanseze două prototipuri de sateliți până la începutul anului 2027 și a declarat că rezultatele cercetărilor sale reprezintă „o primă etapă importantă către o inteligență artificială spațială scalabilă”.
.Cele mai noi planuri de combatere a schimbărilor climatice – impuse la fiecare cinci ani de Acordul de la Paris din 2015 – reduc cu aproximativ trei zecimi de grad Celsius (aproape șase zecimi de grad Fahrenheit) încălzirea viitoare, comparativ cu previziunile de acum un an.
Între timp, politicile administrației Trump, care variază de la reducerea reglementărilor de mediu la împiedicarea proiectelor de energie verde, vor adăuga înapoi o zecime de grad de încălzire, a declarat marți raportul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu privind decalajul emisiilor.
Fiecare zecime de grad contează enorm„Fiecare zecime de grad are consecințe asupra comunităților și ecosistemelor din întreaga lume. Este deosebit de important pentru comunitățile și ecosistemele vulnerabile care sunt deja afectate”, a declarat Adelle Thomas, vicepreședinta unui grup științific separat al ONU care calculează impactul asupra climei, scrie AP.
„Este important în cazul valurilor de căldură. Este important în cazul valurilor de căldură oceanice și al distrugerii recifelor de corali. Este important pe termen lung când ne gândim la creșterea nivelului mării.”
Creșterea temperaturii medii globale este cauzată în principal de eliberarea de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon, care are loc atunci când combustibilii precum petrolul, gazul și cărbunele sunt arși. Prin urmare, planurile prezentate de țări trebuie să detalieze modul și viteza cu care vor reduce emisiile de astfel de gaze.
Calcule și previziuniÎn următorul deceniu, Pământul va depăși probabil 1,5 °C (2,7 °F) față de mijlocul secolului al XIX-lea, care este obiectivul convenit la nivel internațional la Paris. Dacă națiunile vor respecta promisiunile din planurile lor, planeta se va încălzi cu 2,3 până la 2,5 °C (4,1 până la 4,5 °F), potrivit calculelor raportului.
Politicile actuale plasează lumea pe o traiectorie de încălzire de 2,8 °C (5 °F), oferind contextul pentru viitoarele negocieri climatice ale ONU de la Belem, Brazilia.
Chiar și reducerile extrem de rapide și semnificative ale emisiilor de cărbune, petrol și gaze naturale vor însemna, cel mai probabil, o creștere a temperaturilor globale cu cel puțin 1,7 °C (3,1 °F) în acest secol, urmând ca apoi să se depună eforturi pentru a le reduce, se arată în raport.
Statele Unite – care au prezentat un plan de combatere a schimbărilor climatice în 2024 din partea administrației Biden, dar care acum vor ieși din Acordul de la Paris în două luni – schimbă semnificativ perspectivele viitoare. Până când administrația Trump a decis să se retragă din eforturile de combatere a schimbărilor climatice, planul SUA promitea unele dintre cele mai semnificative reduceri ale emisiilor viitoare, se arată în raport.
Mamdani va deveni primul primar musulman al celui mai mare oraș din SUA. El l-a învins pe fostul guvernator democrat Andrew Cuomo, în vârstă de 67 de ani, care a candidat ca independent după ce a pierdut nominalizarea în fața lui Mamdani în alegerile primare.
Campania a fost o competiție ideologică și generațională care ar putea avea implicații naționale pentru Partidul Democrat, scrie Reuters.
În Virginia, democrata Abigail Spanberger a câștigat alegerile pentru funcția de guvernator, devenind prima femeie aleasă în această funcție. Iar în New Jersey, democrata Mikie Sherrill a câștigat cursa pentru funcția de guvernator.
Cele trei curse electorale au oferit Partidului Democrat, aflat în dificultate, un test al diferitelor strategii de campanie cu un an înainte de alegerile intermediare din 2026, când va fi în joc controlul asupra Congresului.
De la victoria președintelui Donald Trump de anul trecut, democrații s-au trezit excluși de la putere la Washington și se străduiesc să găsească cea mai bună cale de ieșire din impasul politic.
Toți cei trei candidați au pus accentul pe problemele economice, în special pe accesibilitate. Dar atât Spanberger, cât și Sherrill provin din aripa moderată a partidului, în timp ce Mamdani a făcut campanie ca un progresist neînfricat și o voce a noii generații.
Spanberger, care a învins-o pe locotenentul guvernator republican Winsome Earle-Sears, va prelua funcția guvernatorului republican Glenn Youngkin, care își încheie mandatul.
Campaniile bazate pe guvernarea haotică actualăAtât Sherrill, cât și Spanberger au încercat să-și lege adversarii de Trump, în efortul de a valorifica frustrarea alegătorilor democrați și independenți față de cele nouă luni haotice ale mandatului său.
În New York City, au fost exprimate peste 2 milioane de voturi, inclusiv voturile anticipate, potrivit comisiei electorale, cel mai mare număr înregistrat într-o cursă pentru primărie din 1969.
În New York, Mamdani a propus politici ambițioase de stânga, inclusiv înghețarea chiriilor pentru aproape un milion de apartamente și gratuitatea autobuzelor urbane.
Pentru republicani, alegerile de marți au fost un test pentru a vedea dacă alegătorii care au contribuit la victoria lui Trump în 2024 vor mai veni la urne atunci când el nu va mai candida.
Trump rămâne nepopular: 57% dintre americani dezaprobă performanța sa profesională, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos. Dar democrații nu câștigă sprijin ca urmare a acestui fapt, respondenții fiind împărțiți în mod egal între a-i favoriza pe democrați sau pe republicani în 2026.
Rusia a început producția în serie a rachetei balistice cu rază medie de acțiune (IRBM) Oreshnik, a declarat, marți, președintele Vladimir Putin. Anunțul vine la aproape un an după ce Putin a promis în decembrie 2024 că va începe producția în serie a rachetelor Oreshnik „în viitorul apropiat”.
Vorbind la o ceremonie de premiere în onoarea dezvoltatorilor rachetei rusești Burevestnik și a dronei subacvatice Poseidon, Putin a lăudat starea tehnologiei de apărare a Rusiei și a spus că serializarea rachetei Oreshnik este în curs de desfășurare.
„Am dezvoltat și am desfășurat sistemul de rachete cu rază medie de acțiune Oreshnik, am început producția în serie și am echipat rachetele noastre balistice intercontinentale și rachetele lansate de pe submarine cu sisteme moderne de rachete antibalistice”, a spus el.
Rusia a desfășurat pentru prima dată racheta experimentală Oreshnik în timpul unui atac asupra orașului ucrainean Dnipro, pe 21 noiembrie, despre care Putin a spus că a fost o represalie pentru utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acțiune ale SUA și Regatului Unit împotriva teritoriului rus, scrie The Kyiv Independent.
Oreshnik este proiectată să transporte arme nucleare, deși Putin a spus că nu era înarmată cu o ogivă nucleară în timpul atacului asupra Dnipro.
Putin a afirmat în 2024 că Oreshnik era o invenție nouă care poate călători cu o viteză de 10 ori mai mare decât cea a sunetului și nu poate fi interceptată de sistemele occidentale de apărare aeriană, o afirmație respinsă de Volodimir Zelenski.
Zelenski a spus că Rusia este capabilă să producă până la șase rachete Oreshnik pe an. Președintele a raportat că forțele ucrainene au distrus o rachetă balistică Oreshnik în Rusia în vara anului 2024.
În discursul său de marți, Putin s-a lăudat și cu capacitățile așa-numitelor „superarme” ale Rusiei, printre care se numără sistemele Burevestnik, Poseidon, Avangard și Sarmat.
El a afirmat că racheta de croazieră cu armament nuclear Burevestnik are o „rază de acțiune nelimitată” care „depășește toate sistemele de rachete cunoscute din lume”.
Putin a mai spus că, în timpul recentelor teste Burevestnik din 21 octombrie, Rusia „nu a interferat” cu o navă de recunoaștere NATO din zonă, o ilustrare a pretinsei precizie ridicate de țintire a armei.
Președintele Rusiei a afirmat apoi că racheta balistică intercontinentală (ICBM) Sarmat a Rusiei va fi testată în condiții de luptă în acest an și va intra în „serviciul de luptă” în 2026.
„Toate planurile noastre de creare a sistemelor avansate de armament, de dezvoltare a complexului industrial de apărare și de dotare a armatei și marinei ruse cu echipamente și arme moderne sunt îndeplinite”, a spus el.
Putin a mai transmis că Rusia „nu reprezintă o amenințare pentru nimeni”.
Papa Leon a făcut apel, marți, la o „reflecție profundă” asupra modului în care sunt tratați migranții în Statele Unite sub administrația președintelui Donald Trump și a afirmat că nevoile spirituale ale celor aflați în detenție trebuie respectate.
În timpul unei conferințe de presă la Castel Gandolfo, reședința sa din afara Romei, papa a fost întrebat despre imigranții reținuți într-un centru federal din Broadview, lângă Chicago, cărora li s-a refuzat posibilitatea de a primi Sfânta Împărtășanie, o obligație religioasă importantă.
Leon, originar din Chicago, a citat Evanghelia după Matei, capitolul 25.
„Iisus spune foarte clar că la sfârșitul lumii ni se va cere: cum l-ați primit pe străin? L-ați primit și l-ați primit cu brațele deschise sau nu? Și cred că trebuie să reflectăm profund asupra a ceea ce se întâmplă”, a spus pontiful.
„Mulți oameni care au trăit ani și ani de zile, fără să cauzeze niciodată probleme, au fost profund afectați de ceea ce se întâmplă în prezent”, a adăugat el, potrivit Reuters.
Leon, primul papă american, a condamnat anterior tratamentul aplicat de guvernul federal imigranților prinși într-o campanie de represiune dură care a tulburat orașele din întreaga țară.
Referindu-se la deținuții din Broadview, el a declarat marți că trebuie luate în considerare drepturile spirituale ale deținuților.
„Aș invita cu siguranță autoritățile să permită lucrătorilor pastorali să se ocupe de nevoile acestor oameni. De multe ori au fost separați de familiile lor pentru o perioadă lungă de timp; nimeni nu știe ce se întâmplă, dar nevoile lor spirituale ar trebui să fie satisfăcute”, a spus papa.
O delegație de clerici, inclusiv un episcop catolic, a încercat, sâmbătă, să le aducă deținuților Sfânta Împărtășanie, în timpul sărbătorii catolice a Tuturor Sfinților, dar li s-a refuzat accesul în instituție.
Deținuții fac parte din abordarea dură a lui Trump în Chicago, unde, potrivit Departamentului de Securitate Internă al SUA, sunt reținute peste 3.000 de persoane.
Candidata la alegerile pentru Primăria Capitalei, Anca Alexandrescu, a declarat marți seară la Marius Tucă Show că a fost atacată din toate părțile după ce s-a aflat că nu mai are legătură cu fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu.
„Ieri am fost bombardată de foarte multă lume. Gata, nu mai ai nicio șansă, pentru că nu te susține domnul Călin Georgescu”, a spus ea.
Anca Alexandrescu a declarat că a remarcat reacția agitată din partea USR, după anunțul făcut de partidul AUR legat de susținerea jurnalistei de la Realitatea TV pentru funcția de primar, pe care o consideră disproporționată.
„De altă parte, văd isteria care s-a creat în partea USR-ului. Înțeleg că n-am șanse, că nu contează. Dar înțeleg că toată lumea este preocupată de ce fac eu. Am văzut că cei de la USR au și făcut postare cu mine. Cine sunt eu? Toți s-au năpustit pe mine.”, a declarat aceasta.
Alexandrescu susține că a devenit ținta unei campanii de denigrare plătite, pe care o leagă de candidatul la aceeași funcție la Primăria Capitalei, Daniel Băluță.
„Domnul Băluță plătește tone de materiale împotriva mea. Este și caraghios, pentru că sunt mai multe publicații care au același articol despre mine. Unele chiar și cu același titlu. Totuși, eu mă întreb, oare nu se întreabă bucureștenii de unde are domnul Băluță atâția bani să umple tot Bucureștiul de afișe?”, a declarat Anca Alexandrescu.
Zohran Mamdani, care a câștigat primarele democratice la începutul acestui an, se confruntă cu fostul guvernator Andrew Cuomo, care candidează ca independent, și cu candidatul republican Curtis Sliwa, care încearcă să provoace o surpriză majoră.
O victorie a lui Mamdani ar oferi orașului primul primar musulman și cel mai tânăr lider din ultimele generații, în timp ce l-ar propulsa pe socialistul democratic în rândul vedetelor politice și i-ar oferi brandului său de populism economic una dintre cele mai vizibile poziții politice din America.
Dacă Cuomo va câștiga, el va fi realizat o revenire politică remarcabilă la patru ani după ce a demisionat din funcția de guvernator în urma unei serii de acuzații de hărțuire sexuală, scrie AP.
Pentru Sliwa – creatorul grupului de patrulare împotriva criminalității Guardian Angels și o figură cunoscută de multă vreme în tabloidele newyorkeze – o victorie ar pune un republican la conducerea celui mai mare oraș al națiunii, într-un moment în care mulți newyorkezi caută un lider care să-l țină la distanță pe președintele Donald Trump.
Cursa electorală l-a transformat pe Mamdani într-o figură națională, deoarece a stârnit furia lui Trump și a altor republicani, care au încercat să-l prezinte ca fiind figura unui nou Partid Democrat, mai radical.
Trump a amenințat, de asemenea, că va prelua controlul asupra orașului dacă Mamdani va câștiga, precum și că va aresta și deporta membrul Adunării Statului, care s-a născut în Uganda, dar este cetățean american.
Mamdani l-a învins deja o dată pe Cuomo în primarele democratice, mobilizând progresistii să obțină o victorie surprinzătoare asupra fostului guvernator, odată puternic, cu o campanie axată pe reducerea costului vieții într-unul dintre cele mai scumpe orașe ale țării.
Cuomo mizează pe sprijinul moderaților și al republicanilor pentru a câștiga. El speră că retragerea târzie din cursă și eventuala susținere a primarului în funcție, Eric Adams, îi vor da un impuls în rândul bazelor lor comune de centriști, alegători de culoare și evrei ultraortodocși.
Mamdani a generat interes la nivel național și a câștigat sprijinul unor progresiști renumiți, printre care senatorul american Bernie Sanders și deputata americană Alexandria Ocasio-Cortez. El a propus creșterea impozitelor pentru cei mai bogați newyorkezi și utilizarea banilor pentru a face autobuzele urbane gratuite și pentru a oferi îngrijire gratuită și universală pentru copii.
Alegerile generale de marți se desfășoară în mod tradițional, ceea ce înseamnă că candidatul care obține cele mai multe voturi câștigă.
Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului va avea discuții tête-à-tête cu secretarul general al NATO miercuri, de la ora 13.30. Apoi, vor avea convorbiri oficiale, urmate de un dineu și declarații de presă.
Pe agenda discuțiilor președintelui Nicușor Dan cu Secretarul General al NATO se vor afla amenințările cu care se confruntă Alianța Nord-Atlantică, în special Flancul Estic, precum și modalitățile de creștere a securității României și a capacității colective de apărare și descurajare.
De la ora 16.30, Mark Rutte va fi primit de premierul Ilie Bolojan.
Secretarul general al NATO se va mai întâlni cu președintele Senatului, Mircea Abrudean, cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și cu alți oficiali.
În timpul șederii sale în România, Rutte va participa la Forumul NATO pentru Industria de Apărare / NATO-Industry Forum, unde va vorbi despre importanța creșterii producției de apărare și despre valoarea unor legături mai strânse cu industria.
De asemenea, Rutte se va întâlni și cu studenții de la Universitatea din București.
Emmanuel Macron a anunțat printr-un mesaj publicat pe X că Cecile Kohler și partenerul ei, Jacques Paris, au fost eliberați și se află în drum spre ambasada Franței la Teheran, adăugând: „Salut acest prim pas. Dialogul continuă pentru a permite întoarcerea lor în Franța cât mai curând posibil”.
Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a confirmat ulterior că cei doi au sosit în siguranță la ambasadă, relatează Reuters.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a precizat că cei doi au fost eliberați pe cauțiune și vor rămâne sub supraveghere până la finalizarea proceselor juridice.
În ultimii ani, zeci de cetățeni străini sau cu dublă naționalitate au fost arestați în Iran, e obicei sub acuzații de spionaj.
Cei doi au fost eliberați după ce Mahdieh Esfandiari, o studentă iraniană, arestată pentru postări cu conținut anti-Israel, a fost eliberată.
