MediaFax.ro

Prim-ministrul Sloveniei, Robert Golob, a anunțat miercuri că țara sa nu va accepta invitația președintelui Donald Trump de a se alătura așa-numitului „Consiliu al Păcii”.

Inițiativa este una condusă de Statele Unite și ar urma să fie prezidată de însuși Donald Trump, relatează Reuters.

Președintele american a trimis invitații către zeci de lideri din întreaga lume pentru acest proiect, care are ca obiectiv inițial oprirea conflictului din Gaza.

Ulterior, planul ar urma să fie extins și către alte zone afectate de războaie.

Robert Golob a explicat motivele refuzului Sloveniei, spunând că „principala preocupare este că mandatul comitetului este prea larg și că ar putea submina periculos ordinea internațională bazată pe Carta Națiunilor Unite”.

Premierul a mai declarat că Slovenia susține inițiativele care pot reduce tensiunile, dar vede riscuri majore în această propunere.

„Deși considerăm lăudabilă orice inițiativă care poate calma situația din Orientul Mijlociu, această invitație încalcă periculos ordinea internațională mai largă și nu doar pacificarea din Gaza”, a spus premierul sloven.

Reacțiile la propunerea lui Trump diferă, în acest moment, la nivel internațional.

Unii aliați tradiționali ai Statelor Unite au răspuns cu prudență, iar câteva state au refuzat participarea, din teama că inițiativa ar putea afecta rolul Națiunilor Unite.

În același timp, alte țări, inclusiv unele cu relații problematice cu Washingtonul, au acceptat invitația.

Potrivit portalului N1, Golob nu va participa joi la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde este programată semnarea cartei fondatoare a inițiativei. În schimb, el va merge la reuniunea liderilor Consiliului European de la Bruxelles.

În cadrul discursului său la Davos, șeful NATO a subliniat că principala prioritate a Alianței ar trebui să fie Ucraina și nu Groenlanda.

„În ceea ce privește Groenlanda, trebuie să ne asigurăm că această problemă va fi rezolvată pe cale amiabilă”, a declarat Rutte. „Dar problema principală nu este Groenlanda. În prezent, problema principală este Ucraina”, a mai spus Ruute, potrivit The Kyiv Independent.

El a explicat acest lucru prin faptul că Ucraina este crucială pentru atât pentru securitatea europeană, cât și cea americană.

„Prioritatea noastră numărul unu ar trebui să fie Ucraina, iar apoi putem discuta toate problemele, inclusiv Groenlanda. Dar Ucraina ar trebui să fie pe primul loc, deoarece este crucială pentru securitatea noastră europeană și americană”, a afirmat șeful NATO.

Potrivit Euractiv, în cadrul discursului său, Mark Rutte a subliniat că aliații europeni ar trebui să continue să sprijine Ucraina și să nu piardă din elan, pentru că țara are în continuare nevoie de interceptori pentru a respinge atacurile rusești.

În plus, Rutte a mai spus că încetinirea sprijinului acordat Kievului ar putea însemna că Ucraina va pierde echipamentele fabricate în SUA care nu mai sunt disponibile în Europa.

Sorin Grindeanu a declarat la Antena3 CNN că o discuție pe tema deficitului bugetar va avea loc în cursul săptămânii viitoare în coaliția de guvernare, unde ministrul de Finanțe va veni cu date concrete.

„Vreau să aștept până săptămâna viitoare, când ministrul Finanțelor va veni în coaliție și va spune pe indicatorii macro-economici cum s-a închis anul 2025. Înțeleg că avem, așa, un deficit undeva în jur de 8%. Deci sunt negociat de 8,4%”, a spus Sorin Grindeanu.

Președintele PSD crede că pretextul: o moștenire grea mascată sub un deficit extraordinar care se dovedește a nu fi fost, este o preluare a unei teme mai vechi.

„Știți, am auzit așa din partea dreptei în ultimele șapte, opt, nouă, zece luni o altă formă de moștenire grea.

Eu sunt vechi în politică. Am văzut în 1996 când a venit Convenția Democrată și au spus ce moștenire grea au de la domnul Văcăroiu. A venit după aceea alianța, DA, iară moștenire grea de la Adrian Năstase.

Ceea ce s-a întâmplat prin mai-iunie e o formă de același tip. O moștenire grea mascată sub un deficit extraordinar care se dovedește a nu fi fost”, a spus Sorin Grindeanu.

Ce taxe, în afară de creșterea TVA-ului de la 19% la 21% iar încasările la bugetul de stat au fost semnificativ la fel, chiar dacă a crescut TVA-ul. După cum bine știți. Ce lucruri extraordinare s-au întâmplat.

Domnule, trebuie să continue investițiile Anghel Saligni, de exemplu. Ca să dau un exemplu unde a fost cea mai puternică luptă. Și au continuat. Și s-au plătit. E adevărat. Până când s-a închis sistemul, în 2 octombrie. Dar s-au plătit la zi.

Ceea ce s-a proiectat în schimb, un dezastru, nu vă supărați pe mine, dar se vede cum se va vedea la execuția bugetară, când vor fi prezentate lucrurile la sfârșitul anului.

Pentru că, într-un final, când te uiți, măsurile care au fost adoptate pe parcursul anului 2025 și care s-au aplicat în lunile rămase din 2025, au fost foarte puține”, a mai spus liderul PSD.

Sorin Grindeanu a afirmat că PSD și-a spus punctul de vedere în urmă, cu șase-șapte luni. În această perioadă, partidul s-a aflat într-o evaluare internă. Social democrații vor veni cu propuneri la buget.

„Dincolo de taxele locale mărite, noi o să avem niște propuneri la buget pe care le dorim a fi aplicate. Cele legate de pensii, trebuie să existe o recalibrare a pensiilor, fiindcă anul trecut, în 2025, puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut dramatic. De asemenea, sunt indemnizațiile pentru mame.Nu se poate. Au fost scoase. Lucrurile trebuie să revină la normal.

Avem o problemă și din perspectiva faptului că pe bugetul din 2026 PSD-ul nu mai poate să asiste doar la măsuri din acestea de dreapta, în care este lovit electoratul nostru. De aceea vă spuneam și vă enumeram că avem două sau trei măsuri la care ținem în mod deosebit. Fie că vorbim de pensionari, fie că vorbim de ajutoarele pentru oameni, de măsuri sociale. Suntem partid social-democrat și lucrurile nu poate să continue în acest mod”, a concluzionat Sorin Grindeanu.

Declarația a fost făcută miercuri.

„Niciodată costurile nu sunt prea mari când este vorba despre securitate. Vorbim despre partenerul strategic, principalul furnizor de securitate”, a declarat Grindeanu la Antena 3 CNN.

Liderul PSD a mai spus că Nicușor Dan trebuie să se consulte cu liderii UE înainte de a lua o decizie.

„Eu cred ca până acum a acționat bine președintele”, a explicat Grindeanu adăugând că Nicușor Dan trebuie să se consulte cu ceilalți lideri europeni.

Sorin Grindeanu a mai arătat că „partea de analiză” este bună, dar nu trebuie să nu dureze foarte mult.

„După trebuie să ne exprimăm rapid, din punctul meu de vedere trebuie să ne exprimăm pozitiv”, a precizat Sorin Grindeanu.

România se numără printre aproximativ 60 de state invitate de președintele american Donald Trump să se alăture unei noi inițiative internaționale denumite „Board of Peace” (Consiliul Păcii).

Potrivit scrisorii de invitație, consiliul are menirea să contribuie la soluționarea conflictelor la nivel global, începând cu războaiele din Gaza și Ucraina.

Documentul consultat de Reuters prevede însă o condiție controversată: statele membre ar avea mandate limitate la trei ani, cu excepția celor care plătesc 1 miliard de dolari pentru a finanța activitățile organismului și pentru a obține statut de membru permanent.

Miercuri, Parlamentul European și-a adoptat poziția (652 de voturi pentru, 15 împotrivă și 9 abțineri) asupra revizuirii normelor UE privind drepturile pasagerilor care utilizează transportul aerian, propuse statele membre ale UE în iunie 2025.

Potrivit unui comunicat de presă emis miercuri, eurodeputații doresc să mențină dreptul pasagerilor de a primi compensații dacă zborul are o întârziere mai mare de trei ore, este anulat sau pasagerilor li se refuză îmbarcarea în avion. Pe de altă parte, Consiliul UE și companiile aeriene vor ca valoarea acestei compensații să scadă până la cel mult 500 de euro, iar ea să fie acordată doar dacă zborul are o întârziere mai mare de 4 sau chiar 6 ore.

În plus, Parlamentul este împotriva reducerii actualelor sume compensatorii pentru perturbările zborurilor și sugerează ca acestea să fie stabilite între 300 și 600 de euro, în funcție de distanța de zbor.

„Obligația de a oferi pasagerilor blocați băuturi răcoritoare la fiecare două ore după ora inițială de plecare, o masă după trei ore și o ședere peste noapte de maximum trei nopți pentru întârzieri prelungite ar trebui menținută în toate circumstanțele (deputații și Consiliul au aceeași poziție). Limita de trei nopți ar oferi companiilor aeriene o mai mare previzibilitate și le-ar scuti de costuri financiare nejustificate”, se mai menționează în comunicatul oficial.

În privința consolidării protecției pasagerilor care călătoresc cu avionul, Parlamentul dorește ca aceștia să aibă dreptul de a transporta cu ei în avion, fără costuri suplimentare, un articol personal (cum ar fi o geantă de mână, un rucsac sau un laptop) și un mic bagaj de mână cu dimensiuni maxime de 100 cm (suma lungimii, lățimii și înălțimii) și cu o greutate maximă de șapte kilograme.

Noile prevederi includ și eliminarea taxelor suplimentare pe care călătorii sunt uneori obligați să le plătească atunci când completează greșit numele la check-in. De asemenea, pasagerii ar trebui să își păstreze dreptul de a alege între cărțile de îmbarcare digitale și cele pe suport de hârtie, adaugă deputații.

În cadrul procedurii în a doua lectură, poziția Parlamentului va fi transmisă Consiliului. În cazul în care Consiliul nu acceptă toate amendamentele Parlamentului, va fi convocat un așa-numit „comitet de conciliere” pentru a se ajunge la un acord cu privire la forma finală a proiectului de lege.

Austria introdusese deja în 2018 clase speciale pentru copiii care nu vorbesc limba germană, unde aceștia sunt separați de colegii lor timp de câteva ore pe zi, tot cu scopul de a le promova integrarea, potrivit Le Figaro.

Acesta a fost un proiect emblematic al coaliției conservatorilor (ÖVP) și extremei drepte (FPÖ) la acea vreme, dar a fost denunțat de Verzi drept „clase de ghetou”.

Noua legislație adoptată miercuri și introdusă de coaliția formată din conservatori, social-democrați și liberali, prevede revenirea copiilor care frecventează aceste clase speciale și cursuri de sprijin – aproximativ 49.000 de copii cu vârsta de până la 15 ani, conform cifrelor din 2025 – pe băncile școlii în ultimele două săptămâni din cele nouă săptămâni de vacanță de vară.

„Limba germană este cheia succesului academic și a unei vieți de succes”, a declarat ministrul educației, Christoph Wiederkehr, în fața Parlamentului înainte de vot. Sindicatul profesorilor austrieci a criticat măsura, argumentând că resursele necesare pentru noile clase ar fi mai bine utilizate pentru a consolida programele existente de educație specială. Această țară cu aproape 9,2 milioane de locuitori a atras de mult timp imigranți, precum și solicitanți de azil care fug din țările sfâșiate de război.

Amânarea unei decizii privind viitorul schemei de plafonare și compensare a prețului la gaze naturale, în vigoare până la 31 martie, poate afecta prețul real din piață, avertizează reprezentanții furnizorilor, la solicitarea Mediafax.

Românii vor mai plăti facturi la gaze naturale cu un preț plafonat pentru încă două luni și zece zile, cel puțin conform prevederilor în vigoare. După 1 aprilie, nu este sigur ce se va întâmpla, fiind în analiză câteva scenarii de lucru, după cum a declarat recent ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

„Inițial a fost prezentat scenariul ieșirii graduale din schema de plafonare, apoi s-a reformulat că se va aplica în situații deosebite. Oricum ar fi, ar trebui să se decidă din timp, ori așa, ori așa. Cât timp se induce incertitudine, asta afectează volatilitatea prețului din piață”, a declarat Laurențiu Urluescu pentru Mediafax.

Din estimările AFEER din decembrie, pe prognozele de atunci, creșterea resimțită în facturi după expirarea schemei, urma să fie de aproximativ 5%.

„Furnizorii pentru consumatorii finali trebuie să cumpere din timp ca să nu fie expuși volatilității prețului. Altfel, se poate ajunge ca într-un anumit moment toată lumea să cumpere, ceea ce va afecta prețul la acel moment. De aceea e important ca în sectorul energetic orice schimbare să fie făcută din timp, intens pregătită și anunțată în avans astfel încât tranziția să fie lină”, a subliniat președintele AFEER

Discuțiile privind mecanismele care ar putea fi implementat după încheierea schemei de plafonare a prețurilor la gaze naturale au început cu operatorii încă din luna septembrie pentru a avea scenarii diferite de lucru, după cum a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pe 8 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă la finalul ședinței Comandamentului energetic național.

Potrivit demnitarului, la acel moment, pe predicțiile existente, în România „nu vom avea o creștere a prețului la gaze după data de 31 martie 2026” și, foarte important, chiar și acum sunt operatori care furnizează gaze e sub prețul plafonat de lege astăzi, în condițiile în care avem suficientă producție”.

„Dacă vorbim dacă totuși apare varianta B, în care apar evenimente foarte puțin probabile prin care să se perturbe piața, luăm în calcul un scenariu în care să avem o reducere graduală a acestei plafonări, adică să nu avem, ca și în cazul energiei electrice, de la 1 iulie, brusc s-au dublat prețurile pentru consumatorii finali, în cazul gazelor punem în calcul și acest scenariu”, a declarat ministrul Energiei.

„Acum lucrăm și la acest mecanism. Ar trebui să dureze aproximativ un an, pentru că pe noi ne interesează foarte mult sezonul rece, pentru că atunci este un vârf de consum la nivel național și în special în zona consumatorilor casnici, și calculând, poate să fie reducere, de exemplu, de 10% gradual, 8-10% în fiecare lună, până în luna aprilie anului 2027 pentru întreaga piață”, a explicat ministrul Energiei.

Declarații privind acest scenariu au făcute de ministrul Energiei și în conferința din 19 ianuarie, când a reiterat că sunt furnizări care au prețuri sub prețul plafonat și a precizat că după o sincronizare cu producătorii de gaze, cu distribuitorii de gaze naturale, s-a asigurat că există suficientă lichiditate în piață spre deosebire de energia electrică și România produce suficiente gaze încât să fie în foarte puține locuri în care să depindem de importuri.

„Este un lucru care ne dă un confort și aproape garanția că din luna aprilie nu o să crească prețurile la gaze naturale după ce se va expira schema de plafonare, pe de o parte. Pe de altă parte, am fost informat de intenția, pe care o salut, cea a companiei ROMGAZ de a opera și ca operator de furnizare a gazele naturale, ceea ce mi se pare că este extrem de important și acest lucru automat va aduce o concurență în această piață, concurența știm cu toții că e cea care va aduce o scădere a prețurilor finale”, a spus Bogdan Ivan.

În acest context, o decizie privind o prelungire parțială a plafonării a fost nuanțată.

„Dacă, din motive care sunt independente de România și de ceea ce facem noi la minister – contexte internaționale, conflictul din Ucraina, pot să apară diferite provocări pe piața de gaze naturale – suntem pregătiți și cu mecanismul B, cel în care vom elimina treptat acest plafon timp de un an de zile până când vom începe să exploatăm și mai multe gaze din Neptun Deep și, automat, avem garanția că România e pregătită să nu aibă, să nu mai treacă încă o dată prin același scenariu prin care a trecut în momentul eliminării plafonării la energie electrică”, a declarat luni Bogdan Ivan.

De amintit că, deși schema de plafonare a prețurilor la energie a expirat, mai sunt sume consistente pe care le datorează statul furnizorilor de energie și gaze naturale, respectiv diferența dintre prețul plafonat și cel real din contract. Din estimările ANRE din decembrie, sumele se ridică la aproximativ 8 miliarde de lei.

În cazul energiei electrice, schema a expirat la 31 iunie, iar de atunci este în vigoare schema de ajutor cu tichete lunare în valoare de 50 de lei, reglementată până la 31 martie și prelungită până la finalul anului.

Miercuri, Parlamentul European a aprobat decizia Consiliului de a aplica procedura de cooperare consolidată pentru a acorda Ucrainei un împrumut de sprijin de 90 de miliarde de euro.

Împrumutul a fost convenit în cadrul reuniunii la nivel înalt a Consiliului European de la Bruxelles din 18 decembrie 2025 și prezentat de Comisia Europeană pe 14 ianuarie 2026, se arată în comunicat.

Din cauza faptului că Cehia, Ungaria și Slovacia nu au susținut împrumutul, acordul a fost adoptat prin procedura de cooperare consolidată.

În conformitate cu tratatele Uniunii, procedura necesită aprobarea Parlamentului European. Procedura a fost aprobată cu 499 de voturi pentru, 135 împotrivă și 24 de abțineri.

Marți, eurodeputații au decis să accelereze aprobarea împrumutului și a propunerilor, care trebuie acum să fie convenite între Parlament și Consiliu prin procedura legislativă ordinară.

În decembrie, Consiliul European a decis să acorde acest sprijin decisiv de 90 de miliarde de euro pentru a acoperi nevoile bugetare și militare ale Ucrainei pentru anii următori.

Acest sprijin va lua forma unui împrumut cu recurs limitat de 90 de miliarde de euro pentru 2026 și 2027, cunoscut sub denumirea de împrumut pentru sprijinirea Ucrainei.

Sprijinul va fi structurat în două componente: aproximativ două treimi, adică 60 de miliarde de euro, vor fi alocate asistenței militare, iar 30 de miliarde, va fi sub formă de sprijin bugetar general.

Sprijinul va contribui la consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei. Mai mult, cu ajutorul lui se va sigura funcționării statului și a serviciilor publice de bază.

Acordul face parte din „cooperarea consolidată”, un mecanism prin care statele membre pot lucra împreună în anumite domenii atunci când UE nu poate atinge obiectivele într-un timp rezonabil.

Bucureștenii au stat anul trecut peste o săptămână blocați în trafic. Asta potrivit clasamentului TomTom Traffic Index din 2025. București este un oraș foarte aglomerat, devansând alte capitale europene.

Conform statisticii rata, orașul are un indice de 62,5% în ceea ce privește rata de congestie. Rata este în creștere cu 0,3 puncte față de anul trecut ceea ce arată că măsurile luate de autorități nu au îmbunătățit situația.

Concret, locuitorii din București au pierdut 171 de ore în trafic din cauza ambuteiajelor din orele de vârf. Viteza medie de deplasare a fost 18,5 km/h, iar distanța medie parcursă în 15 minute a fost 4.6 km.

București stă mult mai prost la capitolul trafic decât alte capitale europene. În clasamentul TomTom Traffic Index din 2025 mai apar, printre altele, Bruxelles 146 ore, Atena 143 ore, Budapesta 131 ore, Viena 118 ore, Roma 115 ore, Sofia și Varșovia 113 ore, Paris 109 ore și Berlin 100 de ore.

Într-un mesaj publicat pe platforma X, ministra de Externe Oana Țoiu răspunde afirmațiilor lui Trump, după ce acesta a criticat statele europene la Forumul Economic Mondial de la Davos.

„Singura dată în istoria sa când NATO a fost pusă la încercare în privința promisiunii că un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor a fost după 11 septembrie. România a răspuns apelului, chiar dacă la acel moment nu era membră NATO. Am înțeles acest lucru ca pe o datorie și, odată ce Articolul 5 a fost activat, soldații români se îmbarcau spre Afganistan. La fel au făcut și alți aliați. Președintele Trump ne-a întrebat acum, la Davos, dacă Europa ar răspunde apelului Statelor Unite în vremuri de nevoie. Istoria a răspuns deja la această întrebare”, a scris Oana Țoiu pe X.

The only time in its history NATO was tested on the promise that an attack on one is an attack on all was after 9/11.

Romania answered the call, even without being NATO member at that time. We understood this to be our duty and once the Article 5 was triggered, Romanian soldiers…

— Toiu Oana (@oana_toiu) January 21, 2026

Reacția ministrei de Externe vine după ce Donald Trump a susținut un discurs la Davos, în care a lansat mai multe critici la adresa Europei, dar și a Danemarcei, în legătură cu Groenlanda.

În cadrul discursului, Trump a pus din nou la îndoială angajamentul NATO de a apăra SUA, întrebând dacă alianța transatlantică „va fi acolo pentru noi”. „Problema cu NATO este că noi vom fi acolo pentru ei 100%, dar nu sunt sigur că ei vor fi acolo pentru noi”, a spus Trump, potrivit CNN.

Un principiu cheie al alianței NATO este articolul 5, care prevede că toți membrii se angajează să apere orice stat membru în cazul în care acesta este atacat. Articolul 5 a fost invocat o singură dată, de către SUA, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001.

Chiar și în aceste condiții, Trump și-a exprimat în repetate rânduri scepticismul.

„Îi cunosc foarte bine pe toți, nu sunt sigur că ar fi acolo. Cu toți banii pe care îi cheltuim, cu tot sângele, sudoarea și lacrimile, nu știu dacă ar fi acolo pentru noi”, a spus Trump.

Vedetele clubului din Manchester au transmis într-un comunicat comun că este „ceea ce putem face” pentru fanii care au îndurat o călătorie lungă și temperaturi extrem de scăzute pentru a-și susține echipa. Cele 374 de bilete însumează aproape 10.000 de lire sterline.

„Știm sacrificiile pe care fanii noștri le fac când călătoresc din întreaga lume pentru a ne susține acasă și în deplasare și nu le vom lua niciodată de-a gata. Ei sunt cei mai buni fani din lume”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, jucătorii au recunoscut dificultatea partidei.

„A fost o călătorie lungă pentru fanii care ne-au susținut în frigul extrem, într-o seară dificilă pentru noi pe teren. Rambursarea costului acestor bilete este cel mai puțin lucru pe care îl putem face”, au mai menționat ei.

Privind înainte, aceștia au promis să se concentreze pe meciurile următoare.

„Suntem pregătiți să luptăm sâmbătă împotriva lui Wolves și apoi miercurea viitoare când vom înfrunta Galatasaray, în fața fanilor noștri minunați de la Etihad”, au încheiat fotbaliștii lui City.

Dallas Pokornik, în vârstă de 33 de ani, din Toronto, a fost arestat în Panama după ce a fost pus sub acuzare pentru fraudă electronică într-un tribunal federal din Hawaii în octombrie anul trecut, potrivit AP.

Conform documentelor instanței, Pokornik a fost însoțitor de bord pentru o companie aeriană cu sediul în Toronto din 2017 până în 2019, apoi a folosit acte de identitate false de angajat de la acea companie pentru a obține bilete rezervate piloților și însoțitorilor de bord de la alte trei companii aeriene.

Procurorii americani au declarat marți că Pokornik a cerut chiar să stea pe un loc suplimentar în cabină – „locul de sprijin” – rezervat de obicei piloților care nu sunt în serviciu.

Rechizitoriul nu a identificat companiile aeriene, cu excepția faptului că acestea au sediul în Honolulu, Chicago și Fort Worth, Texas.

Schema a durat patru ani, au declarat procurorii americani din Hawaii.

Un judecător american a ordonat marți ca Pokornik să rămână în arest.

Acuzațiile împotriva lui Pokornik amintesc de filmul „Catch Me If You Can”, cu Leonardo DiCaprio în rol principal, care spune povestea lui Frank Abagnale care se dă drept pilot pentru a frauda o companie aeriană și a obține zboruri gratuite.

Experiența de cumpărături din noile magazine PENNY reflectă angajamentul companiei pentru portofoliul 3RO – produse cu ingredientul principal din România, procesate și ambalate în țară. Clienții găsesc în noile magazine PENNY zone extinse dedicate produselor proaspete și mărcilor proprii, cu o semnalizare clară a promoțiilor și a categoriilor de produse esențiale. În plus, noul magazin PENNY oferă soluții convenabile pentru stilul de viață dinamic al clienților, incluzând o gamă variată de produse ready to eat, semipreparate, precum și opțiuni refrigerate și congelate, adaptate nevoilor de zi cu zi.

PENNY investește continuu în tehnologii noi, precum sisteme de refrigerare prietenoase cu mediul, stații de încărcare pentru vehicule electrice, instalarea de panouri fotovoltaice, implementarea de sisteme standardizate pentru eficiența energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu standardele ISO 50001 și BREEAM.

Citeşte comunicatul integral AICI

MAE informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Regatul Belgiei asupra faptului că, în perioada 25 – 30 ianuarie 2026, sunt anunțate o serie de acțiuni sindicale de protest, care vor afecta transportul feroviar (rețeaua SNCB) și transportul public (rețeaua TEC), în special în regiunea valonă.

MAE recomandă cetățenilor români care intenționează să călătorească în Regatul Belgiei să consulte informațiile actualizate disponibile pe paginile de Internet ale companiilor de transport: https://www.belgiantrain.be/ , https://www.letec.be .

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Bruxelles:  +32 (0) 2 347 5338, +32 (0) 2 344 1658, +32 (0) 2 343 69 35, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziție telefonul de urgență al Ambasadei României în Regatul Belgiei: +32 (0) 49 742 8663.

Populația Chinei a scăzut pentru al patrulea an la rând, subliniind amploarea provocării demografice, în ciuda intervențiilor tot mai active ale guvernului, informează EuroNews.

Datele oficiale publicate recent arată că populația a continuat să se reducă în 2025, iar numărul nașterilor a coborât la cel mai scăzut nivel de la fondarea Republicii Populare Chineze în 1949.

Potrivit cifrelor guvernamentale, populația Chinei a fost de 1,404 miliarde în 2025, cu aproximativ trei milioane mai puțin decât în anul precedent.

Numărul nașterilor a scăzut abrupt la 7,92 milioane, de la 9,54 milioane în 2024, marcând un minim istoric.

Cândva cea mai populată țară din lume, China a fost depășită de India în 2023.

Tendința pe termen lung reflectă o scădere susținută a fertilității.

Datele Băncii Mondiale arată că rata fertilității Chinei a fost de aproximativ 1 în 2023, mult sub nivelul de înlocuire de 2,1 necesar pentru menținerea stabilității populației.

Demografii indică în continuare deceniile de control strict al natalității drept un factor-cheie al declinului.

Timp de ani de zile, guvernul a aplicat politica copilului unic, relaxată ulterior la doi copii în 2015 și la trei copii în 2021.

În pofida acestor schimbări, numărul nașterilor a continuat să scadă, influențat de costurile ridicate ale vieții, schimbarea atitudinilor sociale și amânarea căsătoriei.

Pentru a inversa tendința, autoritățile introduc o combinație de stimulente financiare și modificări fiscale.

Din ianuarie 2026, prezervativele și alte contraceptive nu vor mai fi scutite de taxe, urmând să fie supuse unei taxe pe valoarea adăugată de 13%.

În același timp, guvernul elimină TVA-ul pentru serviciile de îngrijire a copiilor, îngrijire a vârstnicilor și serviciile legate de căsătorie.

Familiile pot beneficia și de subvenții pentru îngrijirea copiilor, primind un așa-numit bonus de fertilitate de 3.600 de yuani pe copil, pe an (aproximativ 440 de euro), până la vârsta de trei ani.

Oficialii speră că aceste măsuri vor reduce presiunea financiară și vor încuraja mai multe cupluri să aibă copii, deși impactul pe termen lung rămâne incert.

Cel mai lung pod de pe planetă dă senzația că spre îndreaptă către „capătul lumii”, potrivit Express. Este vorba despre Digul Lacului Pontchartrain care este alcătuit din două poduri paralele și care servește drept punct de trecere între Metairie și Mandeville din Louisiana, SUA. Cu o lungime de 38 de kilometri, este cel mai lung pod continuu peste apă. Este atât de lung încât unii șoferi au „atacuri de panică” și rămân blocați la mijloc.

Digul a fost construit între anii 1940 și 1950, atunci când New Orleans a crescut economic. Deși este numit drept unul dintre cele mai înfricoșătoare poduri din SUA și din lume pentru călătoria la volan, Digul are aproximativ 12 milioane de șoferi în fiecare an.

Traversarea spre sud, către Mandeville, este cu taxă și durează aproximativ 30 de minute dacă vremea și condițiile de trafic sunt bune. Pe drum există puncte de întoarcere pentru șoferii care simt că nu mai pot continua, dar acestea pot fi folosite doar cu asistența polițiștilor. De aceea, pe pod sunt în permanență echipaje de polițiști.

Până în 2011, podul a deținut recordul mondial Guinness pentru cel mai lung pod peste apă din lume. După deschiderea Podului Qingdao Jiaozhou Bay din China, Guinness World Records a creat două categorii pentru podurile peste apă.

Digul a devenit apoi cel mai lung pod continuu peste apă, în timp ce Podul Jiaozhou Bay a fost numit cel mai lung pod din segmente peste apă.

Digul este o realizare inginerească impresionantă. Este considerat unul dintre cele mai terifiante poduri de traversat deoarece de pe o distanța de aproximativ 13 kilometri nu se poate vedea pământul ceea ce provoacă o atmosferă foarte stranie, așa cum relatează martorii.

In a social media post, Țoiu noted that the focus of the day’s discussions would be on security. „We are starting with strategic talks involving NATO Secretary General Mark Rutte and Presidents Karol Nawrocki and Alexander Stubb,” she stated.

She also shared her observations about the atmosphere at the World Economic Forum. „The anticipation of President Donald Trump’s speech is significantly influencing the environment here, with many meetings happening on the sidelines to explore common diplomatic solutions,” Țoiu added.

The foreign minister indicated that Romanian officials would be making statements on Wednesday and Thursday, centering on public investment and energy issues.

In a video message shared online, Țoiu emphasized that Romania is an important partner of the United States and continues to invest in the transatlantic relationship and strategic partnership. „It’s essential to recognize that there are fundamental principles we must uphold. The territory of any country, particularly European nations, should not be transferred to another without the consent of its people. This is our only option. We are committed to diplomatic dialogue to address legitimate security requirements in the Arctic region while also developing measures to discourage future actions that could escalate into global conflict, particularly concerning rising tariffs. Increased tariffs can adversely affect both the European and US economies. We hope that in the coming days, alongside the business community, we will identify solutions to de-escalate the situation,” concluded Oana Țoiu.

This decision is particularly concerning given Romania’s unconditional support for Ukraine since the onset of the war.

The PSD calls on the Romanian authorities responsible for foreign policy, including the Presidential Administration and the Government through the Ministry of Foreign Affairs, to urgently address the issue of dual citizenship for Romanians residing in Ukraine.

The party is demanding that the Ukrainian authorities provide an explanation for Romania’s omission from the list of countries for which Ukraine has established regulations on dual citizenship. „This omission clearly impacts the Romanian community in Ukraine and stands in stark contrast to the unwavering support our country has provided throughout the Russian-Ukrainian conflict,” stated the PSD.

The PSD also emphasizes that such an arbitrary decision by Ukrainian authorities could potentially affect Ukraine’s process of joining the European Union. They describe the new regulation as deeply unjust, particularly for the ethnic Romanians who have made sacrifices while serving on the Ukrainian front.

In the PSD’s perspective, „Romania has consistently displayed a fair attitude toward Ukraine, similar to that of Poland, the Czech Republic, and Germany—countries that have established dual citizenship agreements with Ukraine.” The sense of unfairness is further heightened by the fact that Romanians are the second-largest ethnic minority in Ukraine and that Romania has provided continuous assistance during the conflict between Ukraine and the Russian Federation.

Prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, a declarat miercuri că Marea Britanie „nu va ceda” solicitărilor formulate de președintele american Donald Trump în legătură cu Groenlanda.

În tot acest context geopolitic, Donald Trump a făcut mai multe amenințări cu tarife vamale la adresa aliaților NATO.

Keir Starmer, care a încercat să mențină relații bune cu liderul de la Casa Albă după revenirea acestuia la putere anul trecut, a adoptat o poziție puternică față de ambițiile teritoriale ale președintelui american.

„Nu voi ceda, Marea Britanie nu va ceda în ceea ce privește principiile și valorile noastre privind viitorul Groenlandei sub amenințările cu tarife vamale”, a declarat prim-ministrul britanic în cadrul sesiunii săptămânale de întrebări din Parlament, relatează POLITICO.

Starmer a susținut că poziționarea lui Donald Trump privind decizia Regatului Unit de a transfera controlul asupra Insulelor Chagos către Mauritius are ca scop exercitarea de presiuni asupra Londrei în legătură cu poziția sa față de Groenlanda.

Insulele Chagos găzduiesc o bază militară comună britanico-americană la Diego Garcia.

Președintele Statelor Unite a făcut marți dimineață o postare pe platforma Truth Social, unde a descris acordul referitor la Chagos drept un act de „mare stupiditate”.

„Președintele Trump a folosit ieri cuvinte despre Chagos care au fost diferite de cuvintele sale anterioare de bun venit și sprijin când l-am întâlnit la Casa Albă. A folosit aceste cuvinte ieri cu scopul expres de a pune presiune asupra mea și asupra Marii Britanii în legătură cu valorile și principiile mele privind viitorul Groenlandei.”, a spus Starmer.

Premierul britanic, totuși, și-a reafirmat poziția conform căreia viitorul Groenlandei este „doar pentru poporul Groenlandei și Regatul Danemarcei”.

El a declarat miercuri în fața parlamentarilor că amenințările economice lansate de președintele american sunt „complet greșite”.

Keir Starmer a mai anunțat că prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, va efectua joi o vizită în Regatul Unit pentru „discuții bilaterale”.

La rândul său, liderul liberal-democrat Ed Davey, un critic al lui Donald Trump, l-a acuzat pe președintele american că „se comportă ca un șef al crimei [și] conduce o rețea de protecție”.

El a susținut că Starmer ar trebui să adopte o poziție mai fermă, după modelul premierului canadian Mark Carney și al președintelui francez Emmanuel Macron.

Apărarea Civilă din  Fâșia Gaza a anunțat miercuri moartea a trei jurnaliști, inclusiv un freelancer care lucra pentru AFP, într-un atac israelian efectuat în centrul teritoriului palestinian, în ciuda armistițiului, potrivit Le Figaro.

Greva a avut loc în sectorul al-Zahra, iar trupurile celor trei jurnaliști au fost „transferate la Spitalul Martirilor al-Aqsa din Deir el-Balah ”, potrivit unui comunicat al Apărării Civile, o organizație de prim ajutor care operează  sub controlul Hamas .

Apărarea Civilă i-a identificat pe cei trei jurnaliști uciși ca fiind Anas Ghneim, Mohammed Salah Qashta și Abdoul Raouf Shaath. Acesta din urmă, jurnalist video independent, colaborase în mod regulat cu AFP în ultimele luni.