MediaFax.ro

Un avion al companiei Austrian Airlines, care efectua cursa Tel Aviv–Viena, a fost deviat spre aeroportul din Sofia, după ce echipajul a primit o amenințare cu bombă, în timp ce aeronava se afla în apropierea graniței dintre Bulgaria și România. La bord se aflau 57 de persoane, iar aeronava a aterizat în siguranță.

Potrivit Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor din Bulgaria, citat de BTA, incidentul s-a produs duminică, în timpul zborului OS82, operat cu un Airbus A320.

Un MiG-29, trimis să escorteze aeronava

Forțele Aeriene bulgare au ridicat de la sol un avion de vânătoare MiG-29, care a escortat aeronava de pasageri până la aterizarea pe aeroportul din Sofia.

Ministerul Apărării din Bulgaria a precizat că intervenția s-a desfășurat în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană, în coordonare cu Centrul NATO pentru Operațiuni Aeriene Combinate de la Torrejón, Spania.

Potrivit datelor Flightradar24, citate de AFP, avionul de pasageri a intrat în spațiul aerian al României în jurul orei 21.10, înainte de a schimba direcția și de a se îndrepta spre Sofia.

În timpul zborului, piloții au activat codul de urgență care alertează controlorii de trafic aerian că aeronava se confruntă cu o situație de urgență.

Pasagerii, evacuați și transferați pe alte zboruri

Avionul a aterizat pe aeroportul din Sofia la ora 21.42, ora României, la aproximativ două ore și jumătate de la decolarea din Tel Aviv.

La bord se aflau 51 de pasageri și șase membri ai echipajului, respectiv doi piloți și patru însoțitori de bord.

Toate persoanele au coborât în siguranță, iar echipele de intervenție au început verificarea aeronavei pentru a stabili dacă exista un dispozitiv exploziv.

Purtătoarea de cuvânt a Austrian Airlines, Anita Kiefer, a confirmat incidentul și a precizat că prioritatea companiei este siguranța pasagerilor și a echipajului.

Reprezentanții companiei au anunțat că, după încheierea verificărilor de securitate, pasagerii vor fi transferați cât mai repede pe alte zboruri.

Autoritățile bulgare au deschis o anchetă

Ministerul Transporturilor din Bulgaria a anunțat constituirea unui grup operativ pentru gestionarea incidentului, iar instituțiile competente au început o anchetă pentru a stabili circumstanțele în care a fost primită amenințarea cu bombă.

Presa israeliană a relatat că la bord se afla și o delegație de tineri care urmează să susțină intervenții la Organizația Națiunilor Unite.

Uniunea Europeană încearcă să adopte cât mai repede noi sancțiuni împotriva Rusiei, deoarece rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța ar putea schimba poziția Parisului față de Moscova. Marine Le Pen, considerată favorită în cursa prezidențială, susține eliminarea sancțiunilor europene împotriva Rusiei.

Potrivit The Telegraph, oficialii de la Bruxelles și Kiev pregătesc măsuri pentru situația în care lidera partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (RN) ar câștiga alegerile din aprilie 2027.

Februarie 2027 ar putea fi ultima ocazie pentru noi sancțiuni

Februarie 2027 ar putea reprezenta „ultima ocazie” pentru adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit unei surse implicate în discuțiile dintre UE și Ucraina. Oficialii europeni se tem că apropierea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru luna aprilie, va îngreuna negocierile, iar o eventuală victorie a lui Marine Le Pen ar putea împiedica adoptarea altor măsuri.

Sancțiunile europene necesită acordul unanim al celor 27 de state membre ale UE, ceea ce înseamnă că fiecare țară are drept de veto. Dacă Marine Le Pen ar ajunge președinta Franței, Parisul ar putea folosi acest drept pentru a bloca noi sancțiuni împotriva Moscovei.

De la începutul invaziei rusești în Ucraina, Uniunea Europeană a adoptat 22 de pachete de sancțiuni.

Cel mai recent, aprobat pe 12 octombrie 2026, a adăugat aproximativ 1.600 de persoane și organizații rusești pe lista sancțiunilor europene, care cuprinde acum aproape 4.600 de persoane și entități.

Marine Le Pen vrea eliminarea sancțiunilor împotriva Rusiei

Marine Le Pen, lidera partidului de extremă dreapta Adunarea Națională, este considerată în prezent favorită pentru câștigarea alegerilor prezidențiale din Franța.

Ea s-a pronunțat în repetate rânduri împotriva sancțiunilor europene impuse Rusiei și a aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, pe care a descris-o drept un „hara-kiri economic”, adică o sinucidere economică.

Săptămâna trecută, în timpul unei vizite la Bruxelles, Le Pen și-a reafirmat poziția. „Am avut dreptate când am spus că sancțiunile nu vor avea niciun efect asupra Rusiei”, a declarat ea.

Poziția sa provoacă îngrijorare la Bruxelles, deoarece Franța este unul dintre statele cu cea mai mare influență în Uniunea Europeană, iar schimbarea conducerii politice ar putea modifica sprijinul acordat Ucrainei.

Ucraina încearcă să accelereze negocierile pentru aderarea la UE

Autoritățile de la Kiev încearcă, de asemenea, să facă progrese în procesul de aderare la Uniunea Europeană înaintea alegerilor prezidențiale franceze.

Un obiectiv important este deschiderea grupurilor de capitole de negociere, cunoscute drept „clustere”. Acestea reunesc domeniile în care Ucraina trebuie să își adapteze legislația și instituțiile la regulile Uniunii Europene, de la justiție și economie până la agricultură, energie și protecția mediului.

Negocierile de aderare sunt împărțite în șase grupuri, fiecare cuprinzând mai multe domenii în care țara candidată trebuie să aplice regulile europene. Deschiderea unui grup permite începerea negocierilor oficiale.

Ucraina a deschis negocierile pentru justiție și funcționarea instituțiilor democratice în iunie 2026, pentru relațiile externe în iulie, iar pe 13 octombrie a început discuțiile privind piața internă și competitivitatea economică.

Oficialii ucraineni se tem că Marine Le Pen ar putea bloca și aceste negocieri dacă ajunge la conducerea Franței.

Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Vsevolod Chentsov, a declarat că Ucraina nu solicită tratament preferențial, ci recunoașterea importanței strategice a aderării sale.

„Nu cerem scurtături. Cerem însă ca statele membre să înțeleagă și să aprecieze importanța momentului geopolitic”, a spus Chentsov.

Oficialul ucrainean a recunoscut că reformele și respectarea legislației europene sunt necesare pentru aderarea la UE, dar a cerut statelor membre să țină cont și de contribuția Ucrainei la securitatea Europei.

„Prin sprijinirea Ucrainei și prin investițiile în această țară, în sens larg, UE investește în propria securitate”, a explicat vicepremierul ucrainean.

Kievul pregătește și un document prin care încearcă să o convingă pe Marine Le Pen că experiența Ucrainei în combaterea amenințărilor rusești poate contribui la securitatea Europei.

Autoritățile ucrainene au avertizat că Rusia își dezvoltă capacitățile de război hibrid, care pot provoca instabilitate politică, socială și tehnologică fără atacuri militare directe.

Zelenski speră că o mai bună înțelegere a avantajelor cooperării militare dintre Ucraina și statele europene ar putea schimba poziția lui Marine Le Pen. Potrivit președintelui ucrainean, politiciana franceză nu cunoaște încă în detaliu toate aspectele cooperării în domeniul apărării dintre Ucraina și statele europene, pe care a descris-o drept „avantajoasă pentru ambele părți”.

Ucraina poartă negocieri cu Turcia, Egipt și India pentru redeschiderea unui coridor maritim destinat transportului de cereale și alte produse alimentare. Potrivit Bloomberg, cele trei țări au propus un mecanism care să permită navelor comerciale să circule în siguranță între porturile de la Marea Neagră.

Din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare și a navelor comerciale, transporturile maritime de cereale ucrainene sunt suspendate din luna august.

Cum ar funcționa noul coridor maritim

Turcia, Egipt și India s-au oferit să contribuie la reluarea transporturilor de cereale prin Marea Neagră, folosind nave care navighează sub pavilionul lor. Acestea ar urma să transporte produse alimentare atât din porturile ucrainene, cât și din cele rusești.

Pentru ca transporturile să se desfășoare în siguranță, Ucraina și Rusia ar trebui să ajungă la o înțelegere prin care să se angajeze că nu vor ataca navele celor trei țări, indiferent dacă acestea se îndreaptă spre un port ucrainean sau unul rusesc.

„O navă se îndreaptă spre portul nostru, iar alta spre un port rusesc, iar noi convenim să nu atacăm niciuna dintre aceste nave”, a explicat Zelenski.

Președintele ucrainean a precizat însă că Rusia nu acceptă această înțelegere, deși Turcia, Egipt și India au încercat în repetate rânduri să obțină acordul Moscovei.

Exporturile ucrainene, la o treime din cantitățile obișnuite

Ucraina își exportă cea mai mare parte a produselor agricole prin porturile de la Marea Neagră, care au capacitatea de a expedia până la 40 de milioane de tone de cereale pe an.

Transporturile maritime de cereale au fost suspendate în august, în urma atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră și a navelor comerciale.

Potrivit datelor Ministerului ucrainean al Agriculturii, țara mai poate exporta în prezent doar 38% din cantitățile obișnuite.

Zelenski a explicat că transportul feroviar nu poate înlocui exporturile maritime. „Nu putem transporta asemenea volume pe calea ferată”, a spus președintele ucrainean.

Zelenski cere redeschiderea coridoarelor de solidaritate

În paralel cu negocierile pentru reluarea transporturilor prin Marea Neagră, Ucraina a solicitat Uniunii Europene să reactiveze coridoarele de solidaritate. Mecanismul, introdus în 2022, după invazia rusă, a permis transportul cerealelor ucrainene prin rețelele feroviare și porturile europene.

„Cerem UE să redeschidă coridoarele de solidaritate pentru a facilita exporturile de cereale. Toată lumea are nevoie de aceste cereale”, a declarat Zelenski.

Ucraina a cerut, de asemenea, Ungariei, Poloniei, României și Slovaciei să permită tranzitul transporturilor de cereale ucrainene. 

Premierul Ungariei, Péter Magyar, a transmis că nu se opune tranzitului cerealelor ucrainene, cu condiția ca acestea să fie transportate către alte destinații, fără să ajungă pe piața ungară.

Copiii au nevoie să știe că sunt iubiți și apreciați chiar și atunci când greșesc sau nu obțin rezultatele dorite. Reem Raouda, specialistă în educație parentală, a identificat șase lecții pe care părinții ar trebui să le transmită celor mici pentru a-i ajuta să devină adulți încrezători, echilibrați și capabili să facă față dificultăților.

Specialista, care a lucrat cu peste 200 de familii, a explicat pentru CNBC că dezvoltarea emoțională a copiilor depinde și de reacțiile părinților atunci când cei mici greșesc, sunt dezamăgiți, nu sunt de acord cu adulții sau fac alegeri diferite de cele așteptate.

Eșecul, experiență, nu motiv de teamă

Copiii observă reacțiile părinților atunci când iau o notă mică sau pierd o competiție. Dacă adulții par mai mândri după o victorie și mai distanți după un eșec, cei mici pot ajunge să creadă că aprecierea familiei depinde de rezultatele lor.

În loc să-i întrebe imediat de ce nu au învățat mai mult, părinții îi pot întreba cum se simt și ce cred despre rezultatul obținut. Astfel, copilul înțelege că poate greși fără să-și piardă aprecierea celor dragi.

Eșecul devine o experiență din care poate învăța, nu un motiv de rușine, pe care trebuie să-l ascundă.

Să aibă încredere în propriile alegeri

Copiii care învață că trebuie să-i mulțumească pe ceilalți pentru a fi considerați „buni” pot ajunge să se îndoiască de propriile decizii atunci când cineva este nemulțumit de ei.

Părinții îi pot ajuta să înțeleagă că nu greșesc neapărat atunci când iau o decizie care nu e pe placul tuturor. Lecția îi pregătește să-și păstreze încrederea în propriile judecăți și mai târziu, în relațiile cu prietenii, partenerii sau colegii de serviciu.

Când laudele se transformă în obligații

Chiar și laudele precum „ești foarte inteligent”, „ești un sportiv talentat” sau „ești un copil responsabil” pot pune presiune asupra copiilor. Cei mici pot simți că trebuie să confirme permanent această imagine pe care adulții și-au format-o despre ei.

O notă mai mică sau o înfrângere ajunge astfel să le pară o dovadă că nu mai sunt suficient de buni.

În loc să se concentreze numai asupra rezultatului, părinții pot aprecia efortul și perseverența copilului. De exemplu, îi pot spune că au observat cum a continuat să încerce chiar și atunci când i-a fost greu.

În acest fel, copilul învață că valoarea sa nu depinde de rezultate și că un eșec nu îi anulează calitățile.

Dezacordul nu trebuie să schimbe relația cu părinții

Copiii trebuie să știe că își pot exprima supărarea sau dezacordul față de deciziile părinților fără să se teamă că relația cu aceștia va avea de suferit.

Acest lucru nu înseamnă că adulții trebuie să renunțe la reguli sau să accepte orice comportament. Ei pot menține o limită și, în același timp, îi pot arăta copilului că sentimentele sale contează.

De exemplu, părintele îi poate spune că înțelege de ce este furios, dar că decizia rămâne aceeași și că relația dintre ei nu se schimbă.

Un copil care știe că poate avea propria voce acasă va învăța mai ușor să spună „nu” și în alte relații, fără să se teamă că va pierde afecțiunea celor din jur.

„Știu că îți este greu. Sunt aici”

Când copiii sunt triști, speriați sau rușinați, părinții încearcă adesea să-i liniștească repede, să le distragă atenția ori să le promită că totul va fi bine.

Adesea, însă, au nevoie mai ales să simtă că cineva le este alături. Un simplu „Știu că îți este greu. Sunt aici” îi poate ajuta să treacă printr-un moment dificil fără să simtă că trebuie să-și ascundă emoțiile.

Copiii trebuie să învețe că pot simți teamă și totuși pot încerca ceva nou, că pot fi stânjeniți și pot depăși momentul. Nu este necesar ca părinții să înlăture fiecare obstacol emoțional. Sprijinul lor îi ajută pe cei mici să descopere că pot face față situațiilor neplăcute.

Acasă este locul în care nu trebuie să impresioneze pe nimeni

În afara familiei, copiii sunt evaluați permanent: prin note, rezultate sportive, clasamente și, mai târziu, prin performanțele școlare sau profesionale.

Familia ar trebui să le ofere un loc în care să nu simtă că trebuie să obțină rezultate pentru a fi apreciați. Părinții le pot spune direct: „Îmi place să te văd reușind. Dar nu trebuie să demonstrezi nimic ca să fii iubit”.

Realizările pot îmbogăți viața unui copil, însă nu ar trebui să devină singurul criteriu după care acesta își măsoară propria valoare.

Reem Raouda este specialistă în educație parentală, autoare și fondatoarea platformei The Safe Mom, prin care promovează creșterea copiilor într-un mediu bazat pe siguranță emoțională, apropiere și autocunoaștere.

Relațiile dintre Ucraina și Statele Unite s-au deteriorat, iar Volodimir Zelenski consideră că unele măsuri luate de administrația președintelui Donald Trump urmăresc să pună presiune asupra Kievului pentru a accepta încheierea războiului în condiții dezavantajoase.

Președintele ucrainean susține că Washingtonul a luat o serie de decizii pe care le consideră ostile Ucrainei.

„Cred că au fost luate măsuri pentru a convinge Ucraina să capituleze. Nu spun că acesta este exact obiectivul urmărit de partenerii noștri. Nu vreau să cred că partenerii noștri americani consideră că războiul împotriva Rusiei poate fi încheiat mai repede pe seama Ucrainei. Dar exact această impresie o lasă”, a declarat Zelenski duminică la Kiev, într-un interviu acordat Bloomberg.

Zelenski acuză SUA că au încetinit Starlink și livrările de rachete Patriot

Președintele ucrainean susține că Statele Unite au încetinit în mod deliberat conexiunile la internet prin Starlink, serviciu folosit de militarii ucraineni pentru comunicațiile de pe front.

De asemenea, el a acuzat Washingtonul că întârzie livrările de rachete interceptoare Patriot. Acestea sunt folosite de Ucraina pentru a doborî rachetele balistice lansate de Rusia, care reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru orașele ucrainene.

O altă nemulțumire a lui Zelenski este legată de cererea lui Donald Trump ca armata ucraineană să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești. Administrația americană susține însă că atacurile au contribuit la scumpirea motorinei.

Liderul ucrainean spune că aceste atacuri urmăresc să reducă producția de combustibili și veniturile din care Rusia își finanțează războiul. Potrivit lui Zelenski, un impact mult mai mare asupra aprovizionării mondiale cu petrol și combustibili l-a avut războiul dintre Statele Unite și Iran.

Schimb cu SUA: Rachete Patriot pentru oprirea atacurilor

Președintele ucrainean a declarat că i-a propus lui Donald Trump un schimb: Ucraina să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, iar Statele Unite să furnizeze mai multe rachete Patriot pentru apărarea orașelor și a infrastructurii energetice.

„Ultima mea propunere a fost aceasta: noi nu atacăm producția de motorină din Rusia, iar voi ne oferiți rachete Patriot pentru a ne proteja obiectivele. Dar ei (SUA, n.r.) vor doar să încetăm atacurile asupra motorinei. Iar dacă nu o facem, ne vor tăia accesul la anumite lucruri”, a spus Zelenski.

Liderul Ucrainei se teme că presiunile Washingtonului vor crește înaintea alegerilor pentru Congresul SUA, deoarece Trump vrea să evite scumpirea combustibililor în America, care i-ar putea costa voturi pe republicani.

Zelenski, despre relațiile cu SUA după alegeri

În ciuda tensiunilor, președintele ucrainean crede că relațiile cu Washingtonul s-ar putea îmbunătăți după alegerile programate pe 3 noiembrie.

„În timpul alegerilor, lupta politică devine foarte agresivă. Trecem acum printr-o încercare grea, dar după alegeri cred că lucrurile se vor liniști”, a declarat Zelenski.

Întrebat despre încercările de a îmbunătăți relațiile cu Statele Unite, liderul ucrainean a explicat că nu poate aștepta până când situația devine critică pentru țara sa.

„Cred că, atunci când riscurile pentru Ucraina pot căpăta proporțiile unui tsunami, trebuie să intervenim cât furtuna este încă moderată. Din punctul meu de vedere, miza este mult mai mare decât acordul privind motorina”, a spus președintele ucrainean, referindu-se la înțelegerea dintre Donald Trump și Vladimir Putin, care permite Rusiei să vândă din nou motorină către Statele Unite și pe alte piețe internaționale, pentru a contribui la scăderea prețurilor combustibililor.

Potrivit lui Zelenski, această înțelegere va aduce Rusiei mai mulți bani pentru continuarea războiului.

„Toate protestele astea în Europa sunt sincronizate și organizate clar de rețele rusești și probabil americane / MAGA. Sincronizat totul și cu sabotajul total al sistemelor ucrainene”, a scris Andrei Caramitru.

Declarațiile vin într-un moment în care mai multe țări europene se confruntă cu manifestații de amploare, unele transformate în confruntări violente cu forțele de ordine, în timp ce războiul din Ucraina continuă să genereze incidente de securitate inclusiv în apropierea teritoriului României.

Proteste violente în Europa. Franța, epicentrul manifestațiilor

Franța traversează unul dintre cele mai puternice valuri de proteste din ultimii ani. Sâmbătă, sute de mii de persoane au ieșit în stradă, iar manifestațiile au degenerat în violențe în mai multe orașe, inclusiv Paris, Marseille și Limoges.

Mișcarea de contestare a pornit de la nemulțumirile elevilor față de condițiile din sistemul de educație și s-a extins ulterior, pe fondul creșterii costului vieții și al opoziției față de politicile economice ale guvernului francez.

Proteste au avut loc și în Spania, Portugalia, Italia, Albania și Belgia. Cauzele diferă de la o țară la alta, de la criza locuințelor și prețurile ridicate până la nemulțumirile privind educația și politicile guvernamentale.

Autoritățile franceze au atribuit o parte a violențelor grupărilor radicale de extremă stângă și unor persoane implicate în acte de vandalism.

Andrei Caramitru critică și apariția unor mesaje împotriva capitalismului, a înarmării și în sprijinul cauzei palestiniene în cadrul mișcărilor de protest, inclusive în România.

„În weekendul ăsta al extremei stângi au apărut și la noi pe stradă «feministele» care subit nu mai sunt doar feministe, ci și antiînarmare și anticapitalism și pro-Gaza”, afirmă acesta, criticând asocierea acestor revendicări cu drepturile femeilor.

Rusia, acuzată de operațiuni de influență. Ce se știe despre implicarea Moscovei

Suspiciunile privind încercările Rusiei de a exploata tensiunile sociale europene au un fundament mai larg în evaluările instituțiilor occidentale.

Pe 8 octombrie, Consiliul Uniunii Europene a prelungit până în octombrie 2027 sancțiunile împotriva persoanelor și entităților implicate în activități hibride rusești, inclusiv manipularea informațiilor și ingerințe externe. Măsurile vizează 80 de persoane și 20 de entități.

Există și analize privind amplificarea de către rețele informaționale proruse a unor manifestații din Germania și Franța.

Atacurile asupra navelor din Marea Neagră și reacția NATO

Caramitru invocă și deteriorarea situației de securitate din apropierea României.

„În paralel, dronele lovesc vapoare în apele noastre teritoriale. SUA tace. Ne apără pe dracu”, scrie economistul.

În ultimele zile, mai multe nave comerciale au fost atacate sau avariate în Marea Neagră, inclusiv în apropierea coastelor României și Bulgariei.

Unul dintre cele mai grave incidente a vizat petrolierul Wine Trader, care a luat foc în apele teritoriale românești, în apropiere de Sulina. Mai mulți membri ai echipajului au fost dați dispăruți.

O sursă militară din NATO a atribuit Rusiei dronele care au lovit două petroliere în zona României. Președintele Nicușor Dan a precizat însă că autoritățile române nu pot confirma deocamdată, din punct de vedere tehnic, originea rusească a tuturor dronelor implicate.

Șeful statului a discutat situația cu secretarul general NATO, Mark Rutte, și cu reprezentanții Bulgariei, iar Alianța a anunțat consolidarea capacităților de apărare împotriva dronelor pe flancul estic.

Caramitru leagă situația internațională de formarea Guvernului Niculescu

Economistul consideră că agravarea situației internaționale ar putea explica și disponibilitatea partidelor românești de a pune capăt crizei politice prin învestirea unui guvern condus de Luca Niculescu.

„De asta cred că ai noștri probabil s-au speriat și vor vota repede un guvern așa vai de capul lui cum e, cu un «pro european» la cârmă. Probabil orice altă combinație ar fi creat riscuri imense pe care nu ni le permitem acum”, susține Caramitru.

În Cehia, partidul premierului Andrej Babiš nu a câștigat niciun mandat la Senat

Unul dintre argumentele invocate de Caramitru pentru a susține că forțele politice apropiate de Rusia pierd teren este rezultatul alegerilor parțiale pentru Senatul Cehiei.

Mișcarea ANO, condusă de premierul Andrej Babiš, nu a câștigat niciunul dintre cele 27 de mandate puse în joc.

Opoziția prooccidentală și-a păstrat controlul asupra camerei superioare a Parlamentului ceh, iar Babiš a recunoscut că rezultatul reprezintă un eșec major.

Totuși, ANO continuă să conducă în sondajele naționale, iar înfrângerea de la Senat nu amenință imediat stabilitatea guvernului.

Alegerile din SUA și conflictul tot mai deschis dintre Zelenski și Trump

Caramitru își îndreaptă atenția și către alegerile americane din 3 noiembrie, când vor fi reînnoite integral Camera Reprezentanților și aproximativ o treime dintre mandatele Senatului.

Economistul afirmă că republicanii riscă să piardă controlul asupra Congresului și invocă o probabilitate de 66% pentru un eșec electoral al mișcării MAGA.

În Texas, stat dominat tradițional de republicani, unele sondaje recente îl plasează pe democratul James Talarico în fața republicanului Ken Paxton în cursa pentru Senat. Un sondaj Marist realizat între 8 și 11 octombrie indica 47% pentru Talarico și 45% pentru Paxton, diferență aflată în interiorul marjei de eroare.

În paralel, relațiile dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Donald Trump s-au deteriorat semnificativ.

Trump a criticat atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești și a relaxat unele restricții economice împotriva Moscovei, în timp ce Zelenski a avertizat că aceste măsuri îl încurajează pe Vladimir Putin să continue războiul.

Zelenski a declarat duminică faptul că Rusia a atacat infrastructura energetică ucraineană de 76 de ori într-o singură săptămână, în pofida armistițiului energetic anunțat de președintele american.

Caramitru interpretează criticile tot mai directe ale liderului ucrainean la adresa lui Trump și ca pe un calcul politic legat de alegerile americane.

„De ce credeți că Zely îl atacă brutal acum pe Trump și deschis? Că e nebun? E super high IQ și nu e deloc nebun. Știe că ăla pierde și ajută democrații”, afirmă economistul.

În final, Andrei Caramitru transmite că actualele evoluții nu ar trebui interpretate exclusiv ca semne ale unei victorii a Rusiei și ale aliaților săi.

„Nu e totul un dezastru. Ăștia vor să ne bage în cap că e – să ne sperie îngrozitor – pentru că nu mai au cărți. Și pentru că pierd”, conchide acesta.

Lumea traversează o perioadă de instabilitate militară fără precedent în ultimele decenii. Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, tensiunile dintre China și Taiwan și apropierea militară dintre Rusia, China, Iran și Coreea de Nord sporesc temerile privind izbucnirea unui conflict mondial.

Principalul analist de politică externă al Financial Times, Gideon Rachman, avertizează că pericolul nu se limitează la conflictele actuale, ci și la posibilitatea ca marile puteri să interpreteze greșit intențiile adversarilor.

Potrivit acestuia, Europa Occidentală, Asia de Est și statele din Golful Persic, regiuni care timp de decenii au considerat pacea un lucru firesc, trebuie acum să ia în calcul perspectiva unui război.

Liderii lumii vorbesc tot mai des despre riscul unui război mondial

ONG-ul International Crisis Group, specializat în conflicte armate, a identificat recent 65 de conflicte armate în desfășurare la nivel mondial, cel mai mare număr înregistrat de la încheierea celui de-al doilea război mondial.

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina durează deja de peste patru ani, iar guvernul britanic estimează că aproximativ 1,5 milioane de militari ruși au murit sau au fost răniți de la începutul invaziei.

În Orientul Mijlociu, războiul dintre Statele Unite și Iran pune în pericol și alte țări din regiune. În același timp, China investește tot mai mult în armată și crește presiunea militară asupra Taiwanului.

Iar liderii politici discută acum deschis despre posibilitatea unui război mondial.

În februarie 2025, Donald Trump l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că riscă să provoace un asemenea conflict. Președintele Ucrainei susține însă că lipsa unei reacții ferme împotriva agresiunii ruse ar putea avea același rezultat.

Tot în 2025, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a transmis liderilor europeni că trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unui război de amploarea celor trăite de generațiile anterioare.

Alianțe care schimbă echilibrul de putere în lume

Apropierea dintre Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, state nemulțumite de ordinea internațională dominată de Statele Unite, îngrijorează tot mai mult țările occidentale.

În urmă cu doi ani, Rusia și Coreea de Nord au semnat un tratat de apărare reciprocă, iar în februarie 2022, înaintea invaziei ruse în Ucraina, Vladimir Putin și Xi Jinping au anunțat că parteneriatul dintre Rusia și China nu are „limite”.

Sprijinul economic și tehnologic oferit de China a contribuit la capacitatea Rusiei de a continua războiul, în ciuda sancțiunilor occidentale. Militarii nord-coreeni au participat la luptele din Ucraina de partea Rusiei, iar Moscova este suspectată că a ajutat Iranul să identifice ținte americane din Orientul Mijlociu.

Analistul britanic atrage atenția și asupra schimbării raportului de putere la nivel mondial. În 1989, statele G7, grupul celor șapte mari economii dezvoltate ale lumii, reprezentau aproximativ două treimi din economia globală. În 2022, ponderea lor scăzuse la aproximativ 43%. Iar această schimbare oferă unor puteri precum Rusia și China mai mult spațiu pentru a contesta influența occidentală.

Ar interveni SUA dacă Rusia ar ataca un stat NATO?

Una dintre cele mai importante întrebări privește credibilitatea angajamentelor militare americane.

Donald Trump a criticat în repetate rânduri aliații pentru cheltuielile insuficiente destinate apărării și a transmis că vrea să reducă angajamentele militare ale Statelor Unite față de aceștia.

„Dacă s-ar ajunge la asta, America lui Trump ar lupta pentru apărarea statelor baltice? Sau a Poloniei? Sau a Japoniei ori a Marii Britanii? Nimeni nu mai poate fi sigur de răspunsurile la aceste întrebări”, spune Gideon Rachman. Potrivit acestuia, tocmai această incertitudine ar putea încuraja o agresiune militară.

Rachman a amintit că Germania a făcut aceeași greșeală înaintea ambelor războaie mondiale: a crezut că alte țări nu vor interveni militar pentru a-și apăra aliații.

În 1914, conducerea de la Berlin nu a crezut că Marea Britanie va intra în război pentru apărarea neutralității Belgiei. În 1939, Adolf Hitler a considerat că Londra și Parisul nu vor interveni pentru apărarea Poloniei. Ambele calcule s-au dovedit greșite.

Financial Times despre România, Polonia și influența Rusiei

Analistul britanic atrage atenția că Rusia, China și Statele Unite par tot mai interesate să împartă lumea în zone de influență, în care fiecare mare putere să controleze țările din apropierea sa.

O asemenea împărțire ar însemna că state mai mici, precum Ucraina sau Taiwan, ar trebui să accepte deciziile marilor puteri, chiar dacă acestea sunt împotriva intereselor lor.

Însă această idee nu poate garanta pacea. Țările mai mici au dreptul să își decidă singure viitorul și se pot opune încercărilor de a fi controlate de alte state, așa cum a demonstrat Ucraina, rezistând împotriva invaziei ruse.

Rachman a amintit România și Polonia, subliniind că Uniunea Europeană nu va accepta niciodată ca aceste două state membre să revină în sfera de influență a Moscovei.

„Împărțirea lumii între marile puteri nu ar elimina riscul unor noi războaie, deoarece interesele acestora pot intra oricând în conflict”, spune analistul.

Ce ar putea declanșa un conflict mondial

Pentru a vorbi despre un război mondial, ar trebui îndeplinite două condiții: confruntarea militară directă dintre cele mai puternice state ale lumii și extinderea conflictului pe mai multe continente, a explicat Rachman. Deocamdată, niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită.

Totuși, operațiunile de sabotaj, atacurile și alte acțiuni atribuite Rusiei pe teritoriul european cresc riscul unei escaladări accidentale, iar menținerea păcii depinde în mare măsură de credibilitatea NATO și de capacitatea SUA de a-i convinge pe adversari că își vor apăra aliații.

„Istoria sugerează că cel mai mare risc al unui al treilea război mondial ar putea sta tocmai în această incertitudine”, avertizează analistul politic.

Mai poate China să considere credibil angajamentul american față de Taiwan și mai poate Rusia să fie convinsă că articolul 5 al Tratatului NATO, care prevede apărarea colectivă, va fi respectat? „Acestea sunt întrebările de care ar putea depinde pacea lumii”, potrivit sursei citate.

Victoria îi duce pe olteni la 26 de puncte, pe locul al treilea, la un singur punct de Rapid și la trei de liderul Dinamo. Farul rămâne cu 17 puncte și continuă seria fără succes în deplasare.

Elisor a deschis scorul după 16 minute

Universitatea Craiova a avut nevoie de numai 16 minute pentru a trece în avantaj.

David Matei i-a oferit mingea lui Simon Elisor, atacantul a preluat și a finalizat elegant cu piciorul stâng, trimițând în plasa laterală pentru 1-0. Golul l-a propulsat pe Elisor singur pe primul loc în clasamentul marcatorilor din Superliga.

Oltenii au continuat să pună presiune. David Matei și Luca Băsceanu au trimis șuturi spre poarta adversă, iar Craiova a avut aproape 56% posesie în prima repriză.

Farul a încercat să răspundă prin Ionuț Vînă și Matteo Ahlinvi, însă fără să restabilească egalitatea, astfel că echipa pregătită de Filipe Coelho a intrat la vestiare cu avantaj minim.

Farul a căutat egalarea după pauză

Oaspeții au încercat să schimbe raportul de forțe în partea secundă. Narek Grigoryan și Alexandru Goncear au fost introduși încă de la pauză, în locurile lui Gustavo Marins și Răzvan Marincean.

Și Craiova a schimbat masiv după zece minute din repriza secundă, când pe teren au intrat Ștefan Baiaram, Nicușor Bancu și Alexandru Cicâldău.

Farul a avut câteva oportunități prin Grigoryan și Ahlinvi, iar în minutul 72 Grigoryan a trimis spre poartă și l-a obligat pe goalkeeperul gazdelor să intervină. Un minut mai târziu, Ahlinvi a expediat la rândul său un șut pe spațiul porții.

Romanchuk a închis meciul în minutul 87

Craiova a rezistat tentativelor oaspeților și a tranșat partida cu trei minute înainte de finalul timpului regulamentar.

Alexandru Cicâldău a executat o lovitură liberă, iar Oleksandr Romanchuk s-a înălțat în careu și a trimis cu capul la colțul lung, fără șanse pentru portarul Farului: 2-0.

Oltenii au mai amenințat poarta adversă și în final, prin Assad Al Hamlawi și Ștefan Baiaram, dar tabela nu s-a mai modificat. Universitatea Craiova a încheiat astfel seara cu toate cele trei puncte.

Craiova, la trei puncte de Dinamo

Rezultatul menține Universitatea Craiova în imediata apropiere a primelor două clasate. După 12 meciuri, Dinamo conduce Superliga cu 29 de puncte, Rapid are 27, iar formația din Bănie a ajuns la 26.

Victoria confirmă și forma foarte bună a Craiovei pe teren propriu în 2026. Înaintea partidei cu Farul, oltenii câștigaseră 13 dintre cele 15 meciuri de campionat disputate acasă în acest an calendaristic, singurele înfrângeri fiind suferite în fața lui FC Argeș.

Pentru Farul, deplasările rămân o problemă majoră. Constănțenii nu mai câștigaseră în deplasare în Superliga din 25 ianuarie 2026, când s-au impus cu 1-0 împotriva Petrolului. De atunci, înaintea vizitei la Craiova, înregistraseră șase remize și șapte înfrângeri pe teren advers.

Universitatea Craiova a început partida în formula: L. Popescu – Romanchuk, Stevanovic, Roux – Mora, Tudor Băluță, Teles, Webster – David Matei, Elisor, Băsceanu. Farul a mizat pe R. Munteanu – Dican, Larie, Gustavo Marins – Bouzamoucha, Njike, Ahlinvi, Cristian Ganea – Vînă, Mărincean, Radaslavescu. Partida a fost arbitrată de Iulian Călin.

Bărbatul în vârstă de 55 de ani apare în imagini recente cu o înfățișare radical schimbată, într-un tunel întunecat, având în apropiere un cărucior de cumpărături și ceea ce publicația Bild descrie drept ultimele sale bunuri.

Situația este cu atât mai dramatică în condițiile în care, potrivit sursei citate, Steffi Graf și-ar fi sprijinit fratele atât financiar, cât și personal în ultimii ani.

Imagini dintr-un tunel de sub Las Vegas

Publicația germană scrie că noi imagini îl prezintă pe Michael Graf fără tricou, cu barba crescută și părul neîngrijit, într-unul dintre tunelurile de sub Las Vegas.

În spatele său poate fi observat un cărucior de cumpărături, alături de puținele lucruri pe care le-ar mai avea.

Bild susține că fratele fostei mari campioane de tenis s-ar fi retras în acest sistem de tuneluri pentru a se ascunde de autorități.

Pe numele său ar exista un mandat de arestare

Potrivit publicației germane, pe numele lui Michael Graf există un mandat de arestare.

Problemele sale cu justiția ar avea legătură cu încălcarea unor obligații impuse de instanță, acuzații de violență domestică și conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului.

Actuala situație este punctul culminant al unei perioade în care Michael Graf și-ar fi pierdut treptat stabilitatea pe care o avea anterior.

Steffi Graf și-ar fi ajutat fratele în ultimii ani

Unul dintre elementele evidențiate de presa germană este sprijinul pe care Michael l-ar fi primit din partea celebrei sale surori.

Steffi Graf l-ar fi ajutat în ultimii ani atât din punct de vedere financiar, cât și personal.

Fosta jucătoare germană este una dintre cele mai importante sportive din istoria tenisului. Tocmai notorietatea uriașă a lui Steffi Graf face ca situația în care ar fi ajuns fratele său mai mic să atragă atenția presei germane.

Tunelurile ascunse sub Las Vegas

Tunelurile în care s-ar afla Michael Graf sunt extrem de periculoase. Este vorba despre o rețea subterană asociată sistemului de drenaj al orașului, iar bărbatul de 55 de ani ar trăi în prezent într-un asemenea spațiu.

Imaginile prezentate de publicația germană arată un contrast puternic între notorietatea familiei Graf și condițiile în care ar locui acum Michael.

Mâncatul seara „umple golul din casă și singurătatea din suflet”, scrie Mihaela Bilic într-o postare pe Facebook. Ca să nu rămână la generalități, ea propune să definim mai exact ce înseamnă „seară”.

Dacă e vorba de cină, a treia masă din zi, cu o cantitate moderată de mâncare, luată cu două-trei ore înainte de culcare și fără să înfulecăm, atunci mâncăm de foame și e normal, explică nutriționista. Dacă mâncăm după ora 22:00, deși am luat deja cina, pentru că ne plictisim, ne simțim singuri sau suntem triști, atunci e vorba de calmare. „E normal și asta”, scrie Bilic. „Suntem construiți să mâncăm și de foame și de plăcere, cele două obiective se completează, nu se exclud!”

Când devine o problemă

Diferența o face, potrivit ei, starea emoțională. „Nu mâncatul rapid și lacom este periculos pentru siluetă, ci starea emoțională în care ne aflăm”, explică nutriționista. Una e să mănânci o farfurie plină, conștient că ți-a fost foarte foame, și să te poți opri. Alta e să mănânci tot ce găsești în frigider ca să uiți sau să scapi de o emoție negativă.

„Mâncatul compulsiv e beleaua, pentru că aici nu mai e vorba de mâncare, ci de un mecanism psihologic de evitare”, scrie Bilic.

Ce spun studiile

Mai multe cercetări au legat mâncatul de seară de stări emoționale. Un studiu publicat în 2023 în revista Obesity, pe aproape 4.000 de participanți din Spania, Statele Unite și Mexic, a arătat că persoanele cu un ritm biologic de „bufniță”, care se culcă și se trezesc târziu, au mai des un comportament de mâncat emoțional.

O altă cercetare, publicată în Journal of Applied Psychology, a urmărit angajați care au mâncat nesănătos seara, după o zi stresantă la birou. A doua zi, aceștia au acuzat mai des disconfort fizic și sentimente de vinovăție. Cei care gestionau mai bine stresul au resimțit mai puțin aceste efecte.

„Să găsim alt pansament”

Mihaela Bilic le cere oamenilor să nu se mai simtă vinovați pentru masa de seară, mai ales când opinia generală este acuzatoare. „Cine mănâncă de foame nu are nevoie de acordul unui nutriționist. Iar cine mănâncă pentru că îl doare trebuie să identifice mai întâi rana. Și abia apoi, cu răbdare și bunăvoință, să găsească un alt pansament decât mâncarea”, scrie ea.

Intervenția șefului statului vine după un weekend marcat de confruntări și distrugeri, în urma cărora aproape 2.400 de persoane au fost arestate, iar aproape 1.000 de polițiști și jandarmi au fost răniți, potrivit Ministerului francez de Interne, relatează Le Monde, citând AFP.

Macron a intervenit într-un discurs adresat națiunii duminică seară, după ce anterior participase la Palatul Élysée la o reuniune interministerială de criză.

Macron: „În această seară, simțim cu toții furie și rușine”

Președintele Franței a încercat să traseze o linie clară între oamenii care au ieșit în stradă cu revendicări sociale și cei implicați în violențe, jafuri și distrugeri.

„În această seară, simțim cu toții furie și rușine”, a declarat Emmanuel Macron.

El a cerut să se facă distincția între manifestanții care au „revendicări legitime” și „cei care au distrus, spart și jefuit”.

Protestele desfășurate în mai multe zone ale Franței au avut în centru nemulțumiri privind costul vieții, însă manifestațiile au degenerat în violențe și acte de vandalism în mai multe orașe.

„Cei care au distrus trebuie să plătească”

Macron a transmis că autoritățile nu vor tolera violențele și că persoanele responsabile pentru distrugeri trebuie trase la răspundere.

„Cei care au distrus trebuie să plătească”, a declarat președintele francez.

Șeful statului a promis că Guvernul va fi „intransigent” față de cei care au participat la revolte.

„Nimic nu justifică, nimic nu scuză” asemenea acte de violență, a afirmat Macron, descriind ceea ce s-a întâmplat drept o manifestare „fără precedent” și „dezlănțuită” a violenței.

Președintele francez a anunțat și o coordonare între autoritățile centrale și administrațiile locale pentru protejarea orașelor și a obiectivelor vulnerabile.

Macron a precizat că oficialii de rang înalt vor lua „decizii în coordonare cu primarii pentru a ne proteja orașele, clădirile publice și afacerile”.

„Este insuportabil să ne vedem orașele devastate în acest fel”

Șeful statului francez s-a referit și la amploarea pagubelor produse în timpul violențelor.

„Este insuportabil să ne vedem străzile orașelor devastate în acest fel”, a declarat Emmanuel Macron.

Președintele a promis sprijin pentru companiile și comercianții afectați de distrugeri.

În același timp, Macron a anunțat că va exista „transparență deplină” în ceea ce privește modul în care forțele de ordine au gestionat protestele. Reacția vine în contextul criticilor privind pregătirea poliției înaintea manifestațiilor și capacitatea autorităților de a anticipa amploarea incidentelor.

Ministrului de Interne i s-au cerut „răspunsuri clare”

Emmanuel Macron a anunțat că i-a cerut ministrului de Interne, Laurent Nuñez, să analizeze ceea ce s-a întâmplat și să identifice eventualele deficiențe ale dispozitivului de securitate.

Șeful statului i-a cerut ministrului să „tragă toate concluziile necesare”, în special în ceea ce privește activitatea de informații și capacitatea autorităților de a anticipa evoluția manifestațiilor.

Macron a precizat că așteaptă „răspunsuri clare”.

Bilanțul prezentat de Ministerul francez de Interne indică amploarea confruntărilor: aproape 2.400 de persoane au fost arestate sâmbătă, iar aproape 1.000 de polițiști și jandarmi au fost răniți. Șapte dintre membrii forțelor de ordine au suferit răni grave.

Discursul de duminică seară marchează prima reacție amplă a președintelui francez după violențele din weekend. Macron a încercat să transmită simultan că revendicările sociale ale manifestanților trebuie separate de actele de vandalism și că autoritățile vor avea o poziție fermă față de cei responsabili pentru distrugeri.

„Când am preluat partidul la finalul anului 2024, era la un final de an electoral în care s-au cheltuit foarte mulți bani și Partidul Național Liberal a rămas cu multe datorii”, a declarat Ilie Bolojan duminică seara, la B1 TV. Partidul a plătit o parte dintre ele, a avut mai multe procese și a încercat să le eșaloneze, a explicat el.

„Am preluat un pasiv foarte mare. Și sigur că cei care au generat aceste datorii imense ar trebui să aibă măcar decența să tacă din gură și să intre cel puțin într-o perioadă de penitență”, a spus liderul PNL, fără să numească pe cineva.

Bolojan a anunțat că PNL își va achita datoriile în perioada următoare. „E o problemă de normalitate. Și e o problemă pur și simplu, din nou, de a fi credibil”, a explicat el. „Dacă nu-ți achiți datoriile la organizația ta (…), e greu de presupus că vei putea fi credibil, pentru că vei gestiona activități bugetare mult mai complicate.”

Procesul pierdut cu AEP

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins joi, 15 octombrie, recursul PNL în procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă. Partidul trebuie să restituie bugetului de stat 14.117.378 de lei, adică aproximativ 2,8 milioane de euro, din campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă din 2024.

În decembrie 2024, PNL primise de la AEP rambursarea a peste 17,6 milioane de lei pentru această campanie. Un control ulterior a stabilit că 14,1 milioane de lei reprezentau cheltuieli finanțate deja din subvenții de la bugetul de stat, deci nu puteau fi rambursate a doua oară. PNL a contestat decizia AEP, dar a pierdut atât la Curtea de Apel București, cât și la instanța supremă.

Vicepreședintele PNL Dragoș Pîslaru a transmis după decizie că partidul va respecta hotărârea instanței și va restitui banii. Datoriile acumulate de PNL în ultimele campanii electorale depășesc, potrivit presei, 100 de milioane de lei.

„Aici este un lucru, din punctul meu de vedere, imoral, orice s-ar spune: să generezi mii de procese, peste 20 de mii de procese, pe teme de drepturi salariale care să fie judecate în instanțe care, într-o formă directă sau indirectă, au și ele astfel de procese în alte instanțe”, a spus Bolojan. În aceste procese, a adăugat el, „în mod evident există o direcție de a fi câștigate”.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor la ședința de guvern de săptămâna aceasta, invocate de Bolojan, drepturile stabilite prin sentințe se ridică la aproximativ 10 miliarde de lei. Pentru ele nu au fost declanșate încă executări, iar penalitățile de întârziere solicitate ajung la 2 miliarde de lei.

„Țara asta nu are acești bani”

Suma reprezintă aproape 0,6% din PIB, a explicat liderul PNL, adică toată creșterea salarială pe un an pentru cei 1,2 milioane de angajați din sectorul public. „Oricine va fi în guvernare nu are cum să plătească de pe o zi pe alta asemenea sume, pentru că țara asta nu are acești bani, pur și simplu”, a spus Bolojan.

Guvernul interimar nu are nici posibilitatea legală de a face o rectificare bugetară, a precizat el: „Suntem legați de mâini și de picioare”. Orice penalitate plătită de acum înainte nu este, în opinia lui, vina guvernului.

Bolojan a spus că viitorul guvern va trebui să eșaloneze aceste datorii și să adopte cât mai repede legea salarizării unitare. Dacă legea ar fi fost adoptată în august, susține el, s-ar fi oprit acest tip de procese, iar România nu ar fi pierdut 770 de milioane de euro din PNRR, pierduți pentru că angajamentul asumat nu a fost respectat.

Decizia Înaltei Curți: 10 zile pentru plată

Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a câștigat definitiv pe 15 octombrie procesul împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor privind restanțele salariale ale magistraților, de aproximativ 5 miliarde de lei (circa un miliard de euro). Instanța a respins recursul Executivului și a menținut sentința Curții de Apel București din 5 mai.

Guvernul are 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru a o pune în executare, altfel plătește penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Reprezentanții Înaltei Curți au declarat că restanțele pot fi achitate și prin emiterea unor titluri de valoare.

Anterior, pe 7 octombrie, Curtea Constituțională respinsese ca inadmisibilă sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan în acest dosar.

Liderul liberal susține că cele două formațiuni trebuie să lucreze împreună dacă vor să ofere o alternativă politică serioasă, în timp ce, întrebat despre o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale din 2030, a răspuns că „nu se pune problema unei astfel de candidaturi”.

Bolojan a fost întrebat despre criticile lansate de lideri ai USR după deciziile politice din ultimele zile, inclusiv despre acuzația fostului președinte al partidului, Cătălin Drulă, potrivit căreia liberalii ar fi cedat în fața unui „șantaj”.

Bolojan, despre acuzația de „șantaj”: „Am luat o decizie rațională pentru această țară”

Premierul interimar a respins această interpretare și a susținut că decizia luată a fost determinată de responsabilitatea guvernării.

„Am luat o decizie rațională pentru această țară. Am spus că e foarte ușor să fii radical, să ai poziții altfel principiale, să ne înțelegem foarte bine, cât timp nu ai responsabilitatea unei funcții. Iar relațiile dintre PNL și USR cred că sunt de natură a fi cele pe care le-am consolidat pe parcursul acestei guvernări”, a declarat Ilie Bolojan.

Întrebat dacă relațiile cu USR s-au deteriorat în ultimele zile, liderul PNL a invocat experiența colaborării din timpul guvernării și a făcut o distincție între partidele care, în opinia sa, și-au respectat angajamentele și formațiunea care ar fi provocat destrămarea coaliției.

„Pe parcursul acestei guvernări, am constatat că am avut partide cu care ne-am respectat. USR, UDMR, în care, sigur, n-am fost de acord cu toate lucrurile, cu toate abordările, dar am tras împreună ca lucrurile să meargă înainte. Și a fost un partid care n-a respectat înțelegerile, n-a respectat pe nimeni, a fugit de responsabilitate, a dinamitat coaliția”, a afirmat Bolojan.

„Relația cu USR va putea fi construită în perioada următoare”

În pofida divergențelor actuale, premierul interimar spune că vede posibilă continuarea colaborării dintre PNL și USR. Bolojan a susținut că miza nu ar trebui să fie un calcul politic conjunctural, ci formarea unei alternative capabile să obțină o susținere parlamentară mai importantă.

„Suntem în situații diferite și deci relația cu USR va putea fi construită în perioada următoare, dar nu pentru că e din nou un calcul politic de oportunități. Pur și simplu, dacă vrem să oferim o alternativă serioasă, atunci trebuie să construim un proiect serios. Și românii nu vor să vadă două, trei, patru, cinci partide care ele se împung unele pe altele, vor să vadă un proiect serios”, a declarat Ilie Bolojan.

Liderul PNL a indicat colaborarea dintre grupurile parlamentare drept exemplu pentru modul în care cele două partide ar putea continua să lucreze împreună.

„Și dacă analizele vor arăta că aceasta este soluția, nu văd de ce, dacă am construit până acum o parte din acest capital de încredere, n-am putea să lucrăm în perioada următoare să continuăm acest lucru. Și e ceea ce fac grupurile noastre parlamentare, care au făcut o înțelegere să colaboreze, care depun proiecte în comun. Pentru că una este să ai 15% sau 13%, și alta este să ai peste 25% în Parlament”, a afirmat premierul interimar.

„Trebuie să lucrăm împreună”

Bolojan a argumentat că o asemenea colaborare ar crește capacitatea celor două formațiuni de a transforma inițiativele politice în legi, chiar dacă PNL și USR vor continua să aibă poziții diferite în anumite probleme.

„Capacitatea de a face ca acele proiecte să devină legi este mult mai mare. Și v-am spus, trebuie să lucrăm împreună. La asta nu văd niciun fel de problemă”, a spus liderul liberal.

„Pozițiile pot fi, la un moment dat, divergente, ceea ce își permit unii, poate nu își permit ceilalți, abordările unora sunt diferite de ale celorlalți, dar dacă vrem să venim cu oferte serioase, atunci trebuie să facem analize cât se poate de clare și să venim cu propuneri credibile pentru români”, a adăugat Ilie Bolojan.

Va candida Bolojan la prezidențialele din 2030?

Premierul interimar a fost întrebat dacă intenționează să candideze la alegerile prezidențiale din 2030.

Bolojan nu și-a anunțat o asemenea intenție și a spus că obiectivul său este consolidarea PNL și construirea unui „pol de modernizare” pentru România.

„Voi face tot ce ține de mine pentru ca Partidul Național Liberal să fie o alternativă serioasă. Să vină cu o ofertă politică și să construim un pol de modernizare pentru România. Aceasta este provocarea pe care o am și voi folosi experiența pe care am câștigat-o în toți acești ani pentru a veni cu soluții corecte pentru România, pentru a nu crea așteptări care nu pot fi onorate și pentru a veni cu lucruri care stau în picioare și care pot să creeze condiții pentru dezvoltare sau pentru prosperitate”, a declarat acesta.

Răspunsul său referitor la scrutinul prezidențial din 2030 a fost explicit în privința intențiilor actuale.

„Nu se pune problema unei astfel de candidaturi și până în 2030 avem 2028. Este un an foarte important pentru că avem alegeri parlamentare și dacă vrei să faci ceva în România, ai nevoie de o forță puternică”, a afirmat Bolojan.

Bolojan își fixează ținta pentru 2028

Premierul interimar consideră că principala miză politică pentru PNL este, deocamdată, scrutinul parlamentar din 2028 și obținerea unei reprezentări suficient de puternice pentru a putea susține reforme.

„Trebuie să rupi cu bolile, cu metehnele pe care le-am acumulat în acești ani și asta nu se poate face fără un guvern care se bazează pe o pondere parlamentară care îi permite să facă reforme, să corecteze nedreptăți, să îndrepte lucrurile, pentru că la fiecare acțiune puternică de a corecta lucrurile, ai o reacțiune pe măsură”, a declarat liderul PNL.

Bolojan a invocat inclusiv experiența propriului mandat pentru a argumenta limitele pe care o formațiune cu o pondere parlamentară redusă le întâmpină atunci când încearcă să impună reforme.

„Am văzut asta în acest mandat. Cu 15% nu poți să faci mai mult. Oamenii trebuie să înțeleagă atunci când îți cer ceva, trebuie să fie conștienți de forța pe care o ai”, a spus premierul interimar.

În final, Bolojan a insistat că prioritatea politică trebuie să fie atragerea unei susțineri mai mari pentru proiectul de modernizare pe care spune că PNL dorește să îl promoveze.

„Dacă nu vom putea convinge cei care dorim să modernizăm România, să dăm perspectivă într-adevăr europeană, inclusiv din punct de vedere al comportamentelor instituționale, al condițiilor de prosperitate acestei țări, nu poți să faci cu aceste procente și asta va trebui să ne concentrăm în perioada următoare. România se schimbă de la Palatul Victoria, din cele peste 3.200 de localități pe care le avem în România și o schimbă fiecare român”, a declarat Ilie Bolojan.

„Nu regret creșterea TVA la data respectivă”, a declarat Ilie Bolojan duminică seara, la B1 TV. Premierul interimar a explicat că România trebuia să prezinte în două săptămâni un plan credibil, altfel fondurile europene ar fi fost suspendate și țara ar fi intrat „într-o zonă de incapacitate de plată”.

Timp de doi ani, România promisese că va lua aceste măsuri și nu le luase, a spus el. „Singura formă pe care o puteam avea este să ne ducem cu un plan care să arate (…) că trebuie să ne îmbunătățim veniturile. Nu există altă posibilitate”, a explicat liderul PNL.

„De ce n-ați văzut în programul Guvernului că va reduce TVA-ul?”

Bolojan a întors întrebarea către noul guvern. „Dacă acea măsură a fost atât de proastă și putea fi evitată, de ce n-ați văzut în programul actual al Guvernului că va reduce TVA-ul din nou la 19%?”, a întrebat el.

Răspunsul, potrivit lui, este simplu: „Nu există asemenea măsuri în programul de guvernare, pentru că dacă ar anunța așa ceva, vă rog să mă credeți că viitoarele evaluări de rating ar fi problematice”. Noul guvern ar putea totuși reduce TVA-ul, cu condiția să taie cheltuielile pe măsură, a adăugat Bolojan.

„Una este să vorbești când ești în opoziție sau când nu ai o răspundere. Și alta este să faci când ai răspunderea”, a spus liderul liberalilor.

„Ca să ne fie bine, ne va fi rău”

Bolojan a recunoscut costurile măsurilor. Când și-a asumat funcția de premier, anul trecut, știa că „într-o primă fază, ca să ne fie bine, ne va fi rău”. Corecțiile au scăzut consumul, iar inflația „a rupt din puterea de cumpărare”. „Astea sunt niște realități pe care eu nu le neg”, a spus el.

Fără disciplină financiară, însă, problemele se adună: „Nu putem să avem 3 lei și să cheltuim 4 lei în România”, a explicat Bolojan. Fiecare leu cheltuit în plus în fiecare an înseamnă, în cinci ani, cinci lei de datorie.

„N-ar fi bine să mai creștem taxele”

Întrebat despre ajutoarele pentru facturile la energie, Bolojan a spus că orice guvern poate crește cheltuielile. Problema este cu ce le acoperă: prin reduceri în altă parte, prin taxe noi sau printr-o creștere economică foarte mare. Întrebat dacă PNL ar susține creșteri de taxe, liderul liberalilor a răspuns că guvernul are libertatea să-și facă propriile calcule, dar că „n-ar fi bine să mai creștem taxele”.

Cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21% la 1 august 2025, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost unificate într-o singură cotă, de 11%.

Programul de guvernare al lui Luca Niculescu propune creșterea veniturilor la buget prin reformarea ANAF și o colectare mai bună, nu prin taxe noi. Parlamentul votează marți învestitura noului guvern.

Oprea a invocat și „încăpățânarea domnului Bolojan” și a susținut că românii au simțit că lucrurile nu se îndreptau într-o direcție bună.

Declarațiile au venit după ce lui Oprea i-au fost amintite acuzațiile lui Radu Miruță privind situația industriei românești de apărare și responsabilitatea PSD pentru problemele acumulate în fabricile de armament.

„Dacă plouă, dacă nu plouă, dacă iese soarele, dacă sunt nori, PSD este de vină”

Oprea a răspuns acuzațiilor printr-o ironie la adresa modului în care, în opinia sa, PSD a fost tratat în perioada fostei guvernări.

„Există acest partid care, orice s-ar întâmpla, dacă plouă, dacă nu plouă, dacă iese soarele, dacă sunt nori, PSD este de vină. De aceea nici nu am putut să lucrăm împreună (…) și încăpățânarea domnului Bolojan, au făcut ca acest guvern să pice, pentru că românii au simțit că lucrurile nu merg într-o direcție bună”, a declarat Ștefan Radu Oprea.

Ministrul propus al Apărării a trecut apoi de la disputa politică la situația industriei naționale de apărare, contestând criticile formulate de Radu Miruță.

Oprea îl atacă pe Radu Miruță: Nu trebuie să ne batem joc de industria apărării

Ștefan-Radu Oprea a dat ca exemplu Uzina Mecanică Sadu, despre care a afirmat că a înregistrat o scădere puternică a cifrei de afaceri.

„Dar, lăsând gluma la o parte, spre exemplu, în uzina nemaipomenită de la Sadu, anul trecut, cred că cifra de afaceri undeva la 7 milioane de lei, cu un an înainte 34 sau 35 de milioane, de vreo 5 ori mai mare. Acel minunat salvator, care a fost trimis să repare, a reparat o scădere de aproape 5 ori a cifrei de afaceri”, a declarat Oprea.

El a continuat criticile, afirmând că angajații industriei de apărare trebuie respectați și că disputele politice nu ar trebui purtate în detrimentul acestui sector.

„Adică eu am respect pentru cei care muncesc și cei care lucrează în industria națională de apărare, dar nu trebuie să ne batem joc de ea. Așa cum a făcut domnul Miruță prin astfel de declarații”, a afirmat ministrul propus.

„De ce un minister a putut și altul nu a putut?”

Oprea a susținut că una dintre problemele companiilor din industria de apărare este lipsa contractelor și a făcut o comparație cu achizițiile realizate de Ministerul Afacerilor Interne.

„Să vă uitați în SAFE cu mare atenție și veți constata că pentru fabricile din cadrul Romarmului, din cadrul fabricilor care țin de industria națională de apărare, nu sunt contracte. Dacă vă veți uita la Ministerul Afacerilor Interne, la MAI, veți vedea că de acolo sunt contracte”, a spus Oprea.

El a continuat:

„Și atunci, de ce un minister a putut și altul nu a putut? Eu cred că atunci când suntem într-un minister, trebuie să lăsăm această luptă politică care nu este în favoarea cetățenilor români. Și trebuie să avem acea viziune, înțelepciune astfel încât să facem lucrurile să se miște.”

„Dacă sunt decizii proaste, le vom îndrepta”

Întrebat dacă, odată ajuns la conducerea Ministerului Apărării, intenționează să abroge unele dintre deciziile luate de Radu Miruță, Oprea a spus că va face mai întâi o evaluare.

„Nu știu în acest moment. Vom vedea pe măsură ce voi intra în minister și voi lucra împreună cu colegii de acolo. Dacă sunt decizii proaste, le vom îndrepta. Dacă sunt decizii bune, le vom continua în sensul de a face lucruri”, a declarat acesta.

Întrebat dacă poziția lui este amenințată și dacă unii colegi vor să-l debarce, Bolojan a spus că „în momentul de față nu se pune această problemă”. Toate deciziile dificile luate de partid în ultima perioadă, inclusiv refuzul de a intra la guvernare și trecerea în opoziție, „au fost luate cu o majoritate confortabilă și sigură”, a precizat el. „Întotdeauna vor fi păreri diferite.”

„Unii au dorit să fie la guvernare ca să ocupe niște funcții”

Liderul PNL a împărțit nemulțumirile din partid în mai multe categorii. Unii liberali au dorit ca PNL să fie la guvernare ca să poată face ceva, „o părere legitimă”, a spus el. „Unii au dorit să fie în guvernare ca să ocupe niște funcții, ca să aibă niște avantaje”, a adăugat Bolojan, avertizând că pe această cale partidul nu ar livra nimic nici pentru țară, nici pentru sine.

Alții, ca mulți dintre susținătorii PNL, au rezerve să voteze un guvern al PSD după ani de competiție dură cu acest partid. După discuțiile cu mulți dintre ei, aceștia au înțeles, susține Bolojan, că nu e vorba de un vot politic sau de revoltă, ci de „un vot de responsabilitate, un vot de necesitate”.

Absențele de marți

Întrebat dacă se așteaptă ca unii liberali să lipsească marți de la vot, Bolojan a spus că la niciun vot din Parlament nu sunt prezenți toți parlamentarii, din tot felul de motive. „Sunt convins că atunci când luăm o decizie, colegii vor fi prezenți și vor respecta decizia partidului. E o problemă de echipă, de responsabilitate”, a declarat el.

Moderatoarea i-a amintit că, potrivit unor calcule, guvernul ar fi trecut și fără voturile PNL. Bolojan a răspuns că, pe același raționament, „ar fi putut trece alte guverne, dar s-a dovedit că nu au trecut”. În Parlamentul actual, fragmentat și cu mulți parlamentari care nu aparțin unor grupuri consolidate, nu îți permiți astfel de riscuri, a explicat el.

Liderul liberalilor a recunoscut că PNL va trece printr-o perioadă „care nu este comodă”, dar a spus că opoziția este „singura șansă” de a-i convinge pe români că partidul este o alternativă bună.

Parlamentul votează marți, de la ora 14:00, învestitura Guvernului Niculescu. Filiala PNL Iași, condusă de vicepreședintele Alexandru Muraru, a anunțat că nu va susține învestirea.

Întrebat la B1 TV dacă viitorul guvern ar putea avea de-a face cu proteste de stradă, după scumpirile la carburanți și energie, Bolojan a spus că nu își dorește o astfel de situație, dar că trebuie discutat deschis. „Există diferențe puternice între Franța și România, dar sunt și anumite asemănări”, a explicat el.

Referindu-se la proteste, în Franța, potrivit lui Bolojan, autoritatea președintelui Emmanuel Macron scade puternic spre finalul mandatului, guvernul nu are o majoritate sigură, iar campania prezidențială de anul viitor blochează deciziile serioase. Franța are și deficite mari, o datorie de peste 100% din PIB și dobânzi tot mai mari, iar toate acestea creează probleme sociale, a spus el.

„La modul deschis, nu suntem în situația Franței, care se confruntă cu proteste, dar dacă am ajunge într-o situație în care servicii de bază ar colapsa, vă rog să vă gândiți ce s-ar întâmpla cu încrederea în această lume politică, în instituții”, a avertizat liderul PNL. O criză fără guvern și cu un Parlament fragmentat ar putea crea „niște tensiuni sociale enorme pe care România nu și le poate permite”, a adăugat el.

„Votul antisistem va fi covârșitor”

Bolojan a explicat de ce PNL nu mai vrea să guverneze cu PSD. El a amintit perioada 2023–2024, când, spune el, s-au cheltuit bani „din toate punctele de vedere” fără acoperire în veniturile statului. Cu toate acestea, românii au dat un vot antisistem puternic, pentru că acea coaliție nu a livrat ce aștepta lumea.

„Dacă mai face încă o dată asta, în 2028, votul antisistem va fi covârșitor. Și nici asta n-ar fi o problemă, dacă soluțiile simpliste care se propun ar fi fezabile, dar nu sunt fezabile”, a spus liderul liberalilor.

„Cel mai mare pericol, cel mai mare sabotor pentru orice guvern în care este PSD-ul este pur și simplu PSD-ul. Și pentru acest guvern, pericolul de sabotaj mare va fi de la Partidul Social Democrat”, a declarat Bolojan.

„O formulă de tip paravan”

Întrebat dacă regretă că PNL nu a votat Guvernul Tomac, în care PSD nu avea 12 miniștri, Bolojan a răspuns: „Nu regret acest lucru”. El a descris acel cabinet drept „o formulă de tip paravan”, în care PSD avea miniștri delegați, dar nu își asuma nicio răspundere.

Guvernul Niculescu, în schimb, „ne scoate dintr-o anumită ipocrizie”, susține Bolojan: PSD intră cu propria echipă și își asumă răspunderea.

Liderul PNL a vorbit și despre Guvernul Veștea, propus de președinte în iunie fără acordul PNL, despre care a spus că „nu era în spiritul democrației parlamentare” și era „eventual în avantajul PSD”.

„E ușor să fii radical, dar dacă ai o responsabilitate importantă pentru țară, trebuie să te gândești de două ori ce faci”, a încheiat Bolojan.

El a afirmat că una dintre priorități trebuie să fie capacitatea de reacție „extrem de rapidă” și descurajarea Rusiei de la noi acțiuni.

Întrebat despre oportunitatea activării Articolului 4 din Tratatul NATO, Oprea nu s-a pronunțat explicit în favoarea unei asemenea solicitări, insistând în schimb asupra dialogului cu aliații și a coordonării instituțiilor statului român.

„Avem nevoie ca acel hub de securitate la Marea Neagră să devină operativ”

Ștefan-Radu Oprea a afirmat că situația de securitate de la Marea Neagră trebuie să rămână pe agenda NATO și a partenerilor europeni, iar România trebuie să lucreze îndeaproape cu Turcia și cu ceilalți aliați.

„Este necesar un dialog mult mai puternic. Aceste reuniuni ne dau posibilitatea să arătăm că este un subiect foarte fierbinte pe agenda europeană, dar a fost și pe agenda NATO, inclusiv la Ankara acest subiect”, a declarat Oprea.

Ministrul propus al Apărării a susținut că mecanismul de cooperare pentru securitatea Mării Negre trebuie să devină funcțional și să contribuie la identificarea unor măsuri de descurajare a Rusiei.

„Avem nevoie ca acel hub de securitate la Marea Neagră să devină operativ, să putem să lucrăm împreună cu cei care sunt prezenți în Marea Neagră, cu Turcia, pentru a găsi soluțiile cele mai potrivite și împreună cu toți aliații din NATO pentru a găsi cele mai potrivite soluții de a descuraja Rusia să mai facă astfel de acțiuni voite sau nevoite, pentru că încă partea aceasta de evaluare nu este în toate cazurile terminată”, a declarat Ștefan Radu Oprea.

„Este important ca cetățenii români să se simtă protejați”

Oprea a pus accentul pe protejarea populației și pe capacitatea instituțiilor românești de a interveni atunci când apar amenințări.

„Este important ca cetățenii români să se simtă protejați, să știe că Armata Română și celelalte instituții ale statului român fac tot ceea ce ține de ele ca românii să fie protejați. Ați văzut că s-au ridicat două avioane F-16, că dronele au fost doborâte foarte repede. Faptul că am început să acționăm pentru cetățenii români cred că este un lucru bun”, a spus ministrul propus.

Întrebat dacă solicitarea activării Articolului 4 al Tratatului NATO i se pare exagerată, Oprea a evitat să dea un răspuns categoric.

„Este important dialogul, este important să avem această reacție extrem de rapidă pentru oricare tip de incident care se întâmplă în Marea Neagră și împreună cu Președinția, pentru că aceasta este Constituția României. Președintele țării este și șeful armatei, împreună cu ministrul de Externe, cu primul-ministru. Eu spun că vom lua cele mai bune decizii”, a declarat Oprea.

Vrea să analizeze reacția României la incidentele de până acum

Întrebat dacă autoritățile române au reacționat suficient de rapid și de ferm până în prezent, Ștefan-Radu Oprea a spus că nu dorește să tragă o concluzie înainte de a analiza rapoartele Ministerului Apărării.

„Probabil că voi avea mai multe detalii în momentul în care voi intra în Minister și mă voi uita cu atenție asupra rapoartelor despre acțiunile care au avut loc și incidentele care au avut loc până în acest moment”, a afirmat acesta.

Oprea spune însă că vrea să identifice eventualele probleme atât la nivel legislativ, cât și în mecanismul operațional prin care sunt adoptate deciziile în situații de criză.

„Dorința mea este să pot reuși să îmbunătățesc fie cadrul legislativ, dacă avem acolo o problemă în zona aceasta de cadru legislativ, fie zona operațională în felul în care se iau deciziile”, a declarat ministrul propus al Apărării.

„Cum facem să luăm deciziile bune și foarte repede?”

Ștefan Radu Oprea a invocat experiența sa anterioară la Palatul Victoria pentru a susține că poate interveni asupra circuitului decizional astfel încât reacția instituțiilor să fie mai rapidă.

„Am această preocupare, am norocul că am fost o perioadă suficientă de timp în Palatul Victoria, fie ca șef al Cancelariei, fie ca secretar general al Guvernului, să pot vedea în întregime felul în care se mișcă hârtiile, dacă vreți, în interiorul unui guvern. Eu îi spun DMH, direcția de mișcare a hârtiilor, este o preocupare pentru că așa ajungi să vezi cum se ia o decizie. Și atunci, cum facem să luăm deciziile bune și foarte repede? Cred că lucrul acesta pot să-l fac”, a afirmat Oprea.

Întrebat dacă actualul cadru legislativ permite o reacție suficientă în cazul dronelor care pătrund în spațiul aerian al României, acesta a răspuns afirmativ.

„În acest moment, da, pentru că le și doborâm. Dacă putem să acționăm și să le doborâm în acest moment, cadrul există. Deci, evident, efectul pe care l-au avut deciziile luate”, a spus el.

Oprea: NATO cere o țintă de 5%

Ministrul propus al Apărării a vorbit și despre creșterea cheltuielilor pentru apărare în următorii ani, afirmând că România are deja o traiectorie stabilită pentru respectarea angajamentelor asumate în cadrul NATO.

„NATO spune că trebuie să ajungem la 5%. Acesta este angajamentul luat la Haga într-o proiecție în următorii ani. 3,5% pentru înzestrare și cheltuielile care țin de Ministerul Apărării, 1,5% pentru alte tipuri de cheltuieli”, a declarat Ștefan-Radu Oprea.

Potrivit acestuia, traseul bugetar este deja discutat cu Ministerul Finanțelor și celelalte instituții implicate.

„Există deja o traiectorie care este convenită împreună cu Ministerul Finanțelor Publice și cu celelalte instituții din România, cu Președinția, astfel încât să ne respectăm angajamentele. Astăzi, din bugetul Ministerului Apărării, salariile sunt undeva din creditele bugetare la 27%, pensiile militarilor sunt undeva la 14%. Pe măsură ce bugetul va crește, ponderea acestora probabil că se va diminua”, a afirmat Oprea.

Câștigătorul a luat 10.004.076,02 lei, adică peste 1,87 milioane de euro, anunță Loteria Română. Biletul a fost cumpărat de pe platforma online bilete.loto.ro.

Jucătorul a completat biletul cu schema redusă cod 12 în zona A și cu schema redusă cod 45 în zona B. În total, a jucat 123 de variante la Joker și o variantă la Noroc Plus.

Al treilea mare premiu din acest an

Este al treilea câștig de categoria I la Joker în 2026. Ultima dată, premiul cel mare fusese câștigat pe 14 iunie și avea o valoare de 3.565.252,21 lei.

Potrivit regulamentului jocurilor de tip loto, câștigătorul are la dispoziție 90 de zile de la data tragerii pentru a-și revendica premiul.