MediaFax.ro

Cedând pe unele subiecte sensibile, Comisia Europeană încearcă să neutralizeze amenințarea reprezentată de o majoritate a eurodeputaților, care ar putea respinge planul de 1,8 trilioane de euro destinat finanțării Uniunii Europene, scrie Politico.

Decizia Comisiei vine înaintea unei reuniuni virtuale cruciale, programate luni, între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și prim-ministrul danez Mette Frederiksen, a cărei țară deține președinția rotativă a Consiliului UE.

Întâlnirea de luni este o ultimă încercare de a obține un compromis în contextul relațiilor tot mai tensionate dintre Parlament și Comisie. Noul buget are nevoie de aprobarea Parlamentului înainte de a intra în vigoare, în 2028.

Faptul că Comisia își modifică propriul proiect de buget este un gest extrem de neobișnuit și reprezintă o reacție la presiunile venite din partea principalelor grupuri politice din Parlament, inclusiv Partidul Popular European (PPE) și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D).

Parlamentul se opune planului financiar multianual (MFF) al Comisiei din cauza unor schimbări importante privind plățile regionale și agricole, care reprezintă aproximativ jumătate din bugetul total.

Majoritatea eurodeputaților susțin că reformele propuse ar exclude Parlamentul și liderii regionali din procesul decizional și ar acorda prea multă putere capitalelor.

Pentru a răspunde acestor nemulțumiri, Comisia a propus duminică un „obiectiv rural”, care ar obliga guvernele să aloce 10% din totalul planurilor naționale pentru agricultură.

Această sumă se adaugă celor 300 de miliarde de euro destinate direct fermierilor, deja incluse în propunerea inițială din luna iulie.

Un alt punct de conflict este propunerea Comisiei de a fuziona bugetele regionale și agricole într-un singur fond, gestionat de autoritățile naționale, care ar avea o marjă semnificativă de decizie asupra modului în care sunt cheltuiți banii.

Această idee a stârnit furia primarilor și a liderilor regionali, care se tem că nu vor avea niciun cuvânt de spus în privința fondurilor.

Pentru a corecta această problemă, executivul european propune acum ca liderii regionali să aibă mai multă putere în stabilirea modului în care sunt cheltuiți banii, inclusiv prin participarea la întâlnirile de planificare dintre guvernele statelor membre și oficialii Comisiei.

Ca o nouă concesie, Comisia a propus și garanții suplimentare pentru a reduce riscul ca executivele naționale să reducă plățile către regiunile mai dezvoltate. Aceasta se adaugă unei garanții de 218 miliarde de euro pentru plățile către regiunile mai sărace, anunțată în iulie.

În final, Comisia a sugerat și acordarea unui rol mai important Parlamentului European în deciziile privind modul în care sunt cheltuite fondurile publice ale UE.

Aceste modificări propuse vor fi însă controversate în rândul capitalelor europene, care lucrează în prezent la amendarea propunerii Comisiei și se opun, în general, acordării de concesii timpurii Parlamentului.

Ministrul Radu Marinescu a spus referitor la cazul femeii ucise de soţ în Teleorman că este inadmisibil ca oa astfel de faptă să aibă loc într-o societate democratică.

„Aşa ceva să se întâmple într-o societate democratică, într-un stat care se consideră a respecta drepturile şi libertăţile, şi a proteja cetăţenii, este într-adevăr un lucru inadmisibil, inacceptabil. Şi atunci, bineînţeles că trebuie să existe fermitate maximă din partea organelor care aplică legea.
Aici sunt două coordonate de discuţie. Suntem într-un context marcat, într-adevăr, de o creştere semnificativă a cazurilor de acest fel, adică uciderea, bazate pe motive de gen, ca să spun aşa, uciderea de femeilor de către parteneri sau de către persoane care, într-un mod absurd, într-un mod inacceptabil, se consideră superioare sau care avea o formă de control sau de înfrângere a voinţei victimei”, a spus ministrul Justiţiei.

Ministrul Radu Marinescu a spus că a fost pusă în consultare publică o iniţiativă legislativă conform căreia, omorul pentru motiv de gen va fi pedepsit cu închisoare pe viaţă.

„Este necesar să întărim cadrul legal, în sensul în care Ministerul Justiţiei deja a pus în consultare publică o soluţie legislativă care introduce o formă calificată a infracţiunii de omor, care permite pronunţarea inclusiv a unei pedepse de privare de libertate pe viaţă, pentru infracţiuni de suprimare a vieţii, care sunt justificate, între ghilimele să spun aşa, că nu poate exista justificare, de motive josnice, cum ar fi inclusiv acelea de gen, adică ipoteza femicidului. În paralel există o iniţiativă la nivelul Parlamentului care doreşte să consacre explicit şi distinct în legislaţia penală din România o incriminare a infracţiunii de femicid. Însă, important este de precizat că noi avem legislaţie în momentul de faţă care trebuie să fie aplicată şi care are aptitudinea de a preveni astfel de cazuri”, a spus ministrul Justiţiei.

Reamintim că sâmbătă seară, o femeie de 25 de ani, care se afla pe stradă împreună cu fiul ei de 3 ani, în comuna Beciu, judeţul Teleorman, a fost înjunghiată mortal de soţul ei. Acesta a fost găsit de poliţişti la locuinţa părinţilor săi, după ce şi-a provocat răni la mâini şi la gât.

Potrivit IPJ Brăila, din primele date se pare că un autoturism condus de un bărbat de 49 de ani, din Brăila, ce se deplasa pe Calea Galaţi către Bulevardul Dorobanţilor ar fi intrat în coliziune cu un tramvai, condus de un bărbat de 58 de ani, din Brăila, ce ar fi efectuat manevra de întoarcere, în dreptul Cimitirului Sfânta Maria.

În urma evenimentului a rezultat vătămarea corporală a şoferului autoturismului, ce a fost transportat la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Atât şoferul cât şi vatmanul au fost testaţi cu aparatul etilotest rezultatele fiind zero.

Cercetările continuă într-un dosar penal întocmit sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

Într-o declarație publicată pe site-ul BBC, Deborah Turness, directorul general al departamentului de știri, a declarat că „s-au făcut greșeli”, potrivit CNN.

BBC a fost acuzată că un documentar Panorama a indus în eroare în mod deliberat telespectatorii prin editarea unui discurs al președintelui american Donald Trump.

O notă internă de denunțare a neregulilor, dezvăluită de ziarul britanic The Telegraph, susținea că BBC a „manipulat” un discurs al lui Trump, făcând să pară că acesta a încurajat revoltații de la Capitoliu, spunându-le că va merge alături de ei „să lupte ca naiba”.

De fapt, Trump a spus în discursul său de la Washington DC din 6 ianuarie 2021 că „Vom merge la Capitoliu și îi vom încuraja pe curajoșii noștri senatori, congresmeni și femei”.

Conform notei interne, documentarul l-a făcut pe președintele SUA să pară că spune lucruri pe care nu le-a spus niciodată, prin îmbinarea unor imagini.

După ce știrea a apărut, fiul lui Trump, Donald Trump Jr., a distribuit-o pe X, scriind: „«Reporterii» de știri false din Marea Britanie sunt la fel de necinstiți și plini de rahaturi ca cei de aici, din America!!!!”

Acuzațiile l-au determinat pe secretarul de presă al lui Donald Trump să acuze BBC-ul drept „știri 100% false” și „mașină de propagandă”.

Contribuabilii britanici sunt „forțați să plătească factura pentru o mașinărie de propagandă de stânga”, a declarat Karoline Leavitt, un oficial de rang înalt de la Casa Albă, într-un interviu recent acordat publicației Telegraph.

Cercetarea analizează datele medicale pe o perioadă de cinci ani a peste 130.000 de adulți cu insomnie, care au folosit melatonină timp de cel puțin un an.

Rezultatele arată că pacienții care au administrat melatonină pe termen lung aveau un risc cu 90% mai mare de a dezvolta insuficiență cardiacă comparativ cu cei care nu au utilizat suplimentul (4,6% vs. 2,7%). O analiză suplimentară, mai strictă, bazată pe cel puțin două rețete de melatonină la interval de minimum 90 de zile, a indicat un risc crescut cu 82%. În plus, persoanele care foloseau melatonină au avut un risc de spitalizare pentru insuficiență cardiacă de aproape 3,5 ori mai mare și un risc aproape dublu de deces din orice cauză în următorii cinci ani.

Melatonina, hormon natural produs de glanda pineală, reglează ciclul somn-veghe și este disponibilă sub formă de suplimente sintetice, fără prescripție medicală în multe țări. Totuși, concentrația și puritatea pot varia între mărci, deoarece aceste suplimente nu sunt reglementate la fel ca medicamentele.

Studiul a fost realizat folosind baza de date internațională TriNetX Global Research Network. Cercetătorii au inclus în analiză doar adulți cu insomnie cronică care nu aveau antecedente de insuficiență cardiacă și care nu au utilizat alte tratamente pentru somn.

Specialiștii atenționează că, deși melatonina este folosită pe scară largă pentru tulburările de somn, administrarea zilnică pe termen lung poate fi asociată cu riscuri serioase pentru sănătatea inimii. Studiul subliniază necesitatea monitorizării stricte a utilizării suplimentelor cu melatonină și consultarea medicului înainte de administrarea lor prelungită.

La tragerea Loto 6/49 de duminică, 9 noiembrie 2025, s-a câștigat marele premiu de categoria I, în valoare de 49.149.676,24 lei (echivalentul a 9,66 milioane de euro).

Biletul norocos a fost jucat online, pe platforma oficială a Loteriei Române, bilete.loto.ro, și a fost completat cu o singură variantă la Loto 6/49 și o variantă la Noroc, costul total fiind de doar 12 lei.

Acesta este al doilea cel mai mare premiu din istoria jocului Loto 6/49 și al treilea câștig de categoria I obținut în acest an.

Ultima dată, marele premiu a fost câștigat pe 11 mai 2025, în valoare de 10.046.415,60 lei.

Tot la extragerea de astăzi, s-a înregistrat și un premiu la Joker, categoria a III-a, în valoare de 241.000,91 lei, biletul câștigător fiind jucat la Dej.

De asemenea, la jocul Noroc s-a câștigat un premiu de categoria a III-a, în valoare de 60.352,80 lei, biletul fiind jucat la Sibiu.

Loto 6/49: 32, 19, 5, 10, 34, 23

Joker: 23, 5, 15, 37, 34 + 17

Loto 5/40: 1, 27, 12, 22, 25, 5

Noroc: 6 8 4 9 5 2 6

Noroc Plus: 9 1 6 5 4 6

Super Noroc: 3 7 0 6 1 0

Scorul a fost deschis de UTA în minutul 24 prin Luca Mihai. Craiova a egalat în minutul 36 prin golul lui Oleksandr Romanchuk.

Valentin Costache de la UTA a stabilit în minutul 77, scorul final, 2-1 pentru oaspeți.

Universitatea Craiova ocupă locul 4, cu 29 de puncte acumulate în 16 meciuri, în timp ce UTA se află pe poziția a opta, cu 22 de puncte.

Universitatea Craiova: Isenko – Romanchuk, Screciu, Badelj – Mora, D. Matei, Băluță, Cicâldău, F. Ștefan – Assad, Baiaram

Rezerve: L. Popescu, Stevanovic, Bancu, A. Crețu, A. Rus, Anzor, Teles, Houri, Băsceanu, Nsimba, Etim, Mogoș

Absent: M. Rădulescu (accidentat)

Antrenor: Mirel Rădoi

UTA Arad: Gorcea – M. Țuțu, Pospelov, Poulolo, Padula – Hrezdac, L. Mihai – Costache, A. Roman, Tzioni – Abdallah

Rezerve: Iliev, F. Iacob, Nemga, Alomerovic, Tăroi, Vlăsceanu, Ov. Popescu, Stolnik, M. Coman

Abenți: Mino Sota, Van Durmen (accidentați)

Antrenor: Adrian Mihalcea

El a fost încarcerat duminică după ce a apărut în faţa unui judecător de instrucţie care se ocupă de o anchetă privind „tentativa de omor”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al parchetului.

Incidentul a avut loc sâmbătă dimineaţă, în timp ce patru ofiţeri de poliţie efectuau un control pe un trotuar din apropierea gării Gare du Nord din municipiul bruxellez Schaerbeek. Un vehicul care circula în sens invers pe strada cu sens unic a gonit brusc spre ofiţeri, care „au reuşit să se eschiveze la timp” şi să evite să fie loviţi, înainte de o coliziune violentă cu maşina lor, potrivit parchetului.

Niciun ofiţer de poliţie nu a fost rănit, dar aceştia sunt „foarte zdruncinaţi” şi vor lipsi de la serviciu timp de câteva zile, a anunţat poliţia locală.

Şoferul responsabil pentru atac a fost arestat la faţa locului.

Conform primelor constatări publicate de parchet, suspectul, care nu şi-a explicat acţiunile, sosise recent în Belgia din Franţa.

Experții avertizează că încălzirea globală afectează curenții de aer și crește riscul de turbulențe severe pe rutele internaționale.

Conform unui studiu realizat de meteorologii Universității Reading din Marea Britanie, cerul de deasupra Atlanticului de Nord, una dintre cele mai aglomerate rute aeriene, este cu până la 55% mai turbulent decât acum patru decenii.

Fenomenul, denumit „turbulență în aer curat”, este exacerbat de aerul mai cald generat de emisiile de dioxid de carbon, ceea ce face ca zborurile să fie mai incomode și, în cazuri rare, periculoase.

Turbulențele rămân principala cauză a rănilor non-fatale în rândul pasagerilor și echipajului, iar accidentele severe sunt rare, dar nu inexistente. În 2024, un pasager a decedat în urma unei turbulențe pe un zbor Singapore Airlines de la Londra, iar mai mulți pasageri au fost răniți pe un zbor Qatar Airways spre Dublin. Între 2009 și 2021, FAA a raportat 146 de persoane grav rănite în incidente de turbulență.

Pentru a face față acestor riscuri crescânde, Emirates a introdus un sistem bazat pe inteligență artificială, care analizează date în timp real despre turbulențe, folosind machine learning, informații colectate de la piloți și date crowdsourced. Sistemul oferă vizualizări live în cockpit, permițând piloților să evite zonele cu turbulențe severe.

„Deși nu putem garanta zboruri fără turbulențe, tehnologia a redus semnificativ întâlnirile neașteptate cu vreme severă în ultimul an”, a declarat Captain Hassan Alhammadi, vicepreședinte divizional Emirates pentru operațiuni de zbor.

Pe măsură ce schimbările climatice intensifică turbulențele, companiile aeriene vor trebui să investească tot mai mult în soluții tehnologice pentru a proteja pasagerii, a reduce riscurile și a diminua costurile asociate cu deteriorarea aeronavelor și incidentele cauzate de turbulențe.

„El (John Coale – n.r.) a negociat deja cu succes eliberarea a 100 de ostatici și lucrează pentru încă 50”, a scris Trump într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, potrivit Reuters.

În septembrie, Belarus a eliberat 52 de prizonieri după un apel al lui Trump. Acesta îi ceruse anterior lui Lukașenko, aflat la putere de peste 30 de ani, să elibereze 1.400 de deținuți pe care liderul american i-a descris drept „ostatici”.

„Aș dori să-i mulțumesc, în avans, foarte respectatului președinte al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, pentru considerația sa privind eliberarea altor persoane”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

Eliberarea din septembrie a reprezentat cea mai amplă grațiere de până acum dispusă de Lukașenko, care încearcă să restabilească relațiile cu Statele Unite după o perioadă îndelungată de izolare și sancțiuni internaționale.

Statele Unite au închis ambasada de la Minsk în februarie 2022, după ce Rusia a folosit teritoriul belarus ca punct de plecare pentru trimiterea zecilor de mii de soldați implicați în invadarea Ucrainei.

USR precizează că Mihai Răzvan Moraru este un antreprenor și fermier buzoian cu o experiență de peste 16 ani în mediul de afaceri.

„A construit la Buzău o unitate modernă de producție și a inițiat activități de export, iar cea mai importantă realizare a sa este înființarea primului centru privat de cercetare în nutriția agricolă din România, proiect care a adus județul Buzău pe harta europeană a inovației. De peste un deceniu, lucrează aproximativ 500 de hectare de teren agricol în Zărnești, Racovițeni și Poșta Câlnău, având o bună cunoaștere a realităților rurale și a problemelor cu care se confruntă fermierii și antreprenorii locali”, se arată într-un comunicat de presă al USR.

Pe lângă activitatea economică, s-a implicat activ în proiecte sociale dedicate reducerii abandonului școlar în mediul rural, eforturi recompensate cu Premiul Filantropiei la Gala Oameni pentru Oameni în 2019, transmite USR.

Mihai Moraru are 44 de ani, este căsătorit și are doi copii.

Din partea PSD, la președinția Consiliului Județean Buzău va candida fostul premier Marcel Ciolacu.

AUR l-a desemnat candidat pe deputatul Ștefan Avrămescu.

Secretarul american al Transporturilor, Sean Duffy, a avertizat duminică că traficul aerian se va reduce treptat „până la zero” din cauza impasului bugetar actual, care determină autorităţile să reducă numărul de zboruri din cauza lipsei de controlori de trafic aerian.

Începând de vineri, autoritatea americană de reglementare în aviaţie, FAA, a cerut companiilor să îşi reducă programul, ceea ce a dus la anularea a peste o mie de zboruri pe zi, sau aproximativ 4% din traficul aerian american, pe măsură ce se apropie o avalanşă majoră de călătorii de sărbători în ţară la sfârşitul lunii noiembrie.

Potrivit unei estimări a Departamentului de Stat, citate de Axios, blocajul administrativ a afectat vânzările de armament destinate sprijinirii aliaților și, indirect, Ucrainei.

În timp ce guvernul american se confruntă cu cea mai lungă perioadă de nefuncționare din ultimii ani – ajunsă la a 40-a zi – întârzierea livrărilor de arme SUA a afectat transferurile de echipamente critice, precum rachetele AMRAAM, sistemele de luptă Aegis și lansatoarele HIMARS. Printre țările vizate se numără Danemarca, Croația și Polonia, state membre NATO care furnizează la rândul lor armament Ucrainei.

Un înalt oficial al Departamentului de Stat a declarat că aceste întârzieri „prejudiciază atât aliații și partenerii noștri, cât și industria americană de apărare”. Potrivit surselor, Biroul de Afaceri Politico-Militare funcționează în prezent cu doar un sfert din personalul necesar, după ce numeroși angajați au fost trimiși în concediu fără plată.

Legea americană privind controlul exporturilor de arme impune o analiză a Congresului pentru fiecare tranzacție, proces care s-a blocat din cauza lipsei personalului administrativ. Astfel, licențele pentru companiile private de apărare și acordurile interguvernamentale au fost amânate.

Oficialii republicani acuză democrații că obstrucționează aceste vânzări vitale pentru aliați. „Democrații blochează vânzările de arme esențiale, ceea ce dăunează bazei industriale a SUA și pune în pericol securitatea noastră și a partenerilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott.

Senatorul James Risch, președintele Comisiei pentru Relații Externe, a avertizat că „China și Rusia profită de aceste întârzieri pentru a-și consolida influența militară”.

Elicopterul Vanderbilt LifeFlight s-a prăbușit pe un câmp la est de Nashville, între Lebanon și Gallatin, la aproximativ 35 de kilometri est de Nashville, a anunțat Biroul Șerifului din comitatul Wilson.

Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor a declarat că investighează.

Cei doi membri ai echipajului răniți sunt tratați la Spitalul Universitar Vanderbilt din Nashville, a anunțat Vanderbilt LifeFlight într-un comunicat. „Inimile noastre și cele mai profunde condoleanțe sunt alături de colegii noștri de la Vanderbilt LifeFlight, de familiile și cei dragi lor în aceste momente dificile”, se arată în comunicat.

Elicopterul, un Airbus EC130T2, a fost fabricat în 2015, conform înregistrărilor Administrației Federale a Aviației.

Conform site-urilor de urmărire a aviației FlightAware și Flightradar24, elicopterul a decolat de la centrul de operațiuni de urgență la ora locală 13:33 și a zburat timp de opt minute înainte de a se prăbuși.

Astfel de zboruri transportă de obicei un pilot, un paramedic și o asistentă medicală.

„E duminică și a mai murit o femeie. Ucisă de fostul partener cu 15 lovituri de cuțit, în timp ce își ținea în brațe copilul de 2 ani. Femeia nu a cerut monitorizarea electronică, iar agresorul nu purta brățară. Deși avea ordin de protecție, bărbatul îl încălcase de mai multe ori și ea sunase la 112”, a scris Alina Gorghiu.

Deputata liberală îndeamnă femeile să solicite monitorizarea electronică.

„Aceasta este realitatea. Un ordin de protecție fără monitorizare nu oprește un agresor hotărât. Nu îl limitează și nu îi ține pe femei în siguranță. Femei românce, cereți monitorizarea electronică. Brățara este singura măsură care îl ține pe agresor la distanță și alertează imediat poliția. Este diferența dintre viață și moarte”, a subliniat Gorghiu.

Aceasta a reamintit că susține proiectul legislativ „anti-femicid”, pe care l-a inițiat în Parlament, pentru ca omorurile asupra femeilor să fie recunoscute distinct și sancționate mai sever.

„Avem nevoie de măsuri reale, nu simbolice. Nu mai vrem femei ucise. Nu mai vrem copii care rămân fără mamă. Protejați-vă. Informați-vă. Acționați cât timp se poate”, a adăugat Gorghiu.

O femeie de 25 de ani, care se afla pe stradă împreună cu fiul ei de 3 ani, în comuna Beciu, judeţul Teleorman, a fost înjunghiată mortal de soţul ei. Acesta a fost găsit de poliţişti la locuinţa părinţilor săi, după ce şi-a provocat răni la mâini şi la gât.

Se aşteaptă ca vânturi puternice şi ploi abundente să lovească o mare parte din arhipelag, unde cel puţin 224 de persoane au murit săptămâna trecută când taifunul Kalmaegi a trecut prin insulă, potrivit ultimelor cifre guvernamentale, citate de Le Figaro.

Taifunul Fung-wong a sosit din partea estică a arhipelagului cu vânturi de 185 km/h, atingând uneori viteze de până la 230 km/h.

În total, aproape 1,2 milioane de persoane au fost evacuate, a anunţat Apărarea Civilă, într-o ţară care încă se confruntă cu devastarea provocată de Kalmaegi – cel mai mortal taifun al anului.

Un salvator din Catbalogan, capitala provinciei Samar (vestul Kazahstanului), Juniel Tagarino, a anunţat că trupul primei victime a fost găsit sub moloz şi copaci dezrădăcinaţi.

Femeia în vârstă de 64 de ani fugea sâmbătă noaptea cu membrii familiei sale, când s-a întors „în casa ei, unde probabil uitase ceva ”, doar pentru a fi găsită câteva ore mai târziu, a explicat el.

Biroul de protecţie civilă a confirmat un al doilea deces; o persoană s-a înecat într-o inundaţie fulgerătoare pe insula Catanduanes (nord-est).

El a fost condamnat la cinci ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat pentru conspiraţie criminală într-o schemă de finanţare a campaniei sale electorale câştigătoare din 2007 cu fonduri din Libia.

Sarkozy, în vârstă de 70 de ani, este primul fost preşedinte al Franţei moderne condamnat la închisoare. Anterior, el a fost condamnat pentru acuzaţii de corupţie, dar i s-a ordonat să poarte un dispozitiv de monitorizare electronic în loc să execute o pedeapsă cu închisoarea.

Echipa juridică a lui Sarkozy face apel împotriva condamnării sale şi a depus, de asemenea, o cerere de eliberare anticipată. Un proces de apel va avea loc la o dată ulterioară, posibil în primăvară.

Luni, un tribunal din Paris urmează să examineze cererea sa de eliberare, iar o decizie este aşteptată în aceeaşi zi.

Fostul preşedinte, care a ocupat funcţia între 2007 şi 2012, se declară nevinovat şi contestă atât condamnarea, cât şi decizia de încarcerare a sa în aşteptarea apelului.

Tribunalul din Paris l-a găsit vinovat pe Sarkozy pe 25 septembrie şi a declarat că pedeapsa cu închisoarea a intrat în vigoare imediat. Dar, imediat ce a fost încarcerat pe 21 octombrie, echipa sa juridică a depus o cerere de eliberare anticipată.

O instanţă urmează să ia o decizie luni, pe baza articolului 144 din Codul penal francez, care prevede că eliberarea ar trebui să fie regula generală în aşteptarea apelului, în timp ce detenţia rămâne excepţia – de exemplu pentru cei consideraţi periculoşi sau expuşi riscului de a fugi într-o altă ţară, sau pentru a proteja probele sau a preveni presiunea asupra martorilor.

În timpul audierii de luni, Sarkozy urmează să ofere garanţii că va respecta cerinţele justiţiei pentru eliberarea condiţionată.

Dacă cererea va fi aprobată, el va fi plasat sub supraveghere judiciară şi ar putea fi eliberat din închisoarea La Santé din Paris în câteva ore.

Proiectul reprezintă, potrivit ministrului Sănătății, vieți salvate prin diagnostic corect și tratament rapid.

Centrul va permite evaluarea pacienților pentru cele mai frecvente forme de cancer: sân, col uterin, colon, plămân și prostată prin tehnologii moderne de imagistică și metode minim invazive de diagnostic.

Echipamentele necesare pentru realizarea examenelor de diagnostic, atât de laborator, cât și de imagistică medicală, au fost achiziționate cu fonduri din bugetul Ministerului Sănătății, prin proiecte cu Banca Mondială și prin PNRR.

„Felicit și mulțumesc conducerii Institutului Oncologic București-doamnele manager și întreaga echipă-pentru modul în care au organizat și realizat acest centru și pentru implementarea exemplară a proiectelor cu fonduri europene. Le mulțumesc tuturor medicilor, asistentelor, infirmierelor, psihologilor și întregului personal medical pentru munca de zi cu zi și pentru dăruirea cu care sunt alături de pacienți, în fiecare clipă”, a transmis ministrul Sănătății pe Facebook, după inaugurarea centrului de screening.

Alexandru Rogobete a declarat că prevenția și diagnosticul precoce sunt cheia pentru reducerea mortalității prin cancer. Ministerul pe care îl conduce va continua să investească în astfel de centre în toată țara, pentru ca fiecare român să aibă acces egal la șansa de a trăi, a adăugat Rogobete.

Centrul funcționează în cadrul Institutului Oncologic București.

Spaniolul s-a impus în două seturi într-u meci de o oră şi 42 de minute.

Alcaraz a câştigat cu 7(7)-6(5), 6-2.

Din grupa celor doi mai fac parte Taylor Fritz şi Lorenzo Musetti.

Duminică, este programat şi primul meci din a doua grupă, între Alexander Zverev şi Ben Shelton. Ceilalţi doi componenţi ai grupei sunt Felix Auger-Aliassime şi Jannik Sinner.

Raportul vine în contextul în care Rusia şi Ucraina au avut atacuri aproape zilnice asupra infrastructurii energetice a celeilalte părţi, iar eforturile diplomatice conduse de SUA pentru a opri războiul de aproape patru ani nu au avansat, potrivit AP.

Un atac cu drone a provocat temporar pene de curent şi întreruperea încălzirii în anumite zone din Voronej, a declarat guvernatorul regional Alexander Gusev. El a precizat că mai multe drone au fost bruiate electronic în timpul nopţii deasupra oraşului, unde locuiesc puţin peste 1 milion de oameni, declanşând un incendiu la o instalaţie locală de utilităţi, care a fost stins rapid.

Canalele de ştiri ruseşti şi ucrainene de pe Telegram au susţinut că atacul a vizat o centrală termică locală.

Un atac cu rachete de sâmbătă seară a provocat, de asemenea, „daune grave” sistemelor de energie şi încălzire care alimentează oraşul Belgorod, aproximativ 20.000 de gospodării fiind afectate, a relatat guvernatorul local Veaceslav Gladkov în dimineaţa următoare.